Rugaciunea Domneasca

RUGACIUNEA DOMNEASCA

39. Care este cel mai desavarsit model de rugaciune?
Modelul cel mai desavarsit de rugaciune este Rugaciunea Domneasca, adica: "atal
nostru, Care esti in ceruri, S!inteasca"se numele au# $ie im%aratia a# &aca"se voia a,
%recum in cer si %e %amant'' (ainea noastra cea s%re !iinta Da"ne"o noua asta)i# Si ne iarta
noua greselile noastre, (recum si noi iertam gresitilor nostri# Si nu ne duce %e noi in is%ita,
Ci ne i)*aveste de cel rau' Ca a a este im%aratia si %uterea si slava in veci' Amin+"
,Matei -, ."/01'
40. Care este obarsia rugaciunii Tatal nostru?
O*arsia rugaciunii atal nostru este cu totul si in toate cuvintele ei dumne)eiasca, !iind
alcatuita de Dumne)eu &iul, adica de insusi Mantuitorul nostru, la rugamintea unuia dintre
A%ostoli: "Doamne, invata"ne si %e noi sa ne rugam" ,2uca //, /1' Atunci Mantuitorul i"a
invatat rugaciunea atal nostru ,Matei -, ."/01' Deci, cand rostim aceasta rugaciune,
graim insesi cuvintele Domnului nostru Iisus 3ristos# ne rugam cu adevarat in numele
Domnului Iisus 3ristos' De aceea se numeste Rugaciunea Domneasca'
41. Prin ce se deosebeste Rugaciunea Domneasca de celelalte rugaciuni?
Rugaciunea Domneasca, cea mai de seama dintre toate rugaciunile, se deose*este %rin
%uterea ei, %rin usurinta de a !i inteleasa si %rin *ogatia cugetarilor ei'
/' Marea %utere a rugaciunii atal nostru sta in !a%tul ca %rin ea nu numai ca ne rugam
im%reuna cu Iisus 3ristos, ci ne rugam cu insesi cuvintele Mantuitorului' "Dumne)eu
singur a %utut sa invete cum ar vrea sa !ie rugat"' De *una seama, acestei rugaciuni i se
%otriveste cel mai *ine cuvantul Domnului: "Orice veti cere de la atal intru numele Meu,
va' va da voua" ,Ioan /-, 401'
4' Rugaciunea atal nostru este cea mai usoara de inteles dintre toate rugaciunile' Ea este
rugaciunea oricui crede in Dumne)eu' Rugaciunea Domneasca "%e cat este de restransa in
cuvinte, %e atat este de cu%rin)atoare in sens"'
0' In rugaciunea atal nostru avem cereri %entru toate tre*uintele su!letesti si tru%esti# deci
%entru toate *unatatile ceresti si %amantesti' oate cate le cerem in rugaciunile noastre se
a!la cu%rinse in Rugaciunea' De veti stra*ate toate rugaciunile, )ice &ericitul Augustin, nu
veti a!la nimic care sa nu !ie cu%rins in Rugaciunea Domneasca'
42. Din cate parti este alcatuita Rugaciunea Domneasca?
/
Rugaciunea Domneasca este alcatuita din trei %arti: c5emare, cereri si inc5eiere'
43. Care este cemarea si ce inseamna?
C5emarea ,invocatia1 este: "atal nostru, Care esti in ceruri"' Aceasta c5emare ne %une in
adevarata stare de rugaciune# ne inalta mintea la Dumne)eu si ne intareste increderea in
El, ca ata, ca "(arinte" ,Rom' 6, /71'
/' Cuvantul ata destea%ta incredere, ne aduce aminte de 5arurile %rimite de la Dumne)eu
si "ne invata ca acela care vrea sa se roage lui Dumne)eu nu tre*uie sa vina inaintea 2ui
numai ca o !a%tura a 2ui, ci ca un !iu al 2ui du%a 5ar, !iindca daca nu este !iu, nu %oate sa"
2 numeasca ata' Iar acest 5ar al in!ierii l"a dat Iisus 3ristos celor care cred intr"insul,
du%a cum graieste Scri%tura: "Si celor cati 2"au %rimit, care cred in numele 2ui, le"a dat
%utere ca sa se !aca !ii ai lui Dumne)eu"' "Iisus 3ristos invatandu"ne sa numim %e
Sta%anul si &acatorul a toate, %e Dumne)eu, atal nostru, odata cu aceasta si in acelasi
tim% 5otaraste eli*erarea noastra din muncile vesnice, i)*avirea su!letelor, mantuirea,
in!ierea ca !ii ai lui Dumne)eu, mostenirea slavei Sale, care ne este !agaduita, unirea cu
singurul Sau &iu si, in s!arsit, revarsarea %este noi a S!antului Sau Du5"'
Nici un muritor n"ar indra)ni sa dea aceasta numire Celui Atot%uternic, daca nu ne"ar !i
ingaduit &iul Sau cel Unul Nascut' "in %salmi, in %rooroci si c5iar in 2ege sunt mii de
rugaciuni, dar nu a!lam %e nimeni rugandu"se si numind %e Dumne)eu ata8, ci il rugam
ca %e Dumne)eu si Sta%an, aste%tand %e Cel ce revarsa du5ul in!ierii8"' Dumne)eu vrea
sa !ie iu*it, de aceea ingaduie sa !ie numit ata, ne s%une &ericitul Augustin, !iindca
aceasta numire este %lina de dragoste si a%rinde dragostea' Co%ilul numeste tata %e cel
caruia ii datorea)a viata, iar noi numim ata %e Dumne)eu, !iindca El este &acatorul
nostru ,Deut' 04, -1'
4' 9icem "atal nostru", nu "atal meu", %entru ca noi toti suntem !rati si ne rugam unii
%entru altii' Aceasta c5emare ne invata ca, %recum Dumne)eu este atal nostru al tuturor,
tot ast!el suntem datori si noi credinciosii sa !im !rati intre noi si sa ne rugam nu numai
%entru noi, ci si %entru toti !ratii nostri, unul %entru altul, %recum ne invata Scri%tura:
"Rugati"va unul %entru altul, ca sa va vindecati" ,Iacov 7, /-1' In Rugaciunea Domneasca
!iecare se roaga %entru toti si toti %entru unul# ea este rugaciunea o*steasca si a tuturor
crestinilor0-4 ,S!' Ci%rian, o%' cit', II, %' ::1' Nevoia ne sileste sa ne rugam %entru noi, dar
dragostea !rateasca ne indeamna sa ne rugam %entru' Iisus 3ristos insusi )ice ca noi toti
suntem !rati ,Matei 40, ' Altadata, El numeste !rati %e S!intii A%ostoli ,Matei 4;, /<1,
iar A%ostolii numesc !rati %e credinciosi ,Rom' /,/0 s'u'1 De alt!el, dre%t este sa se
numeasca !rati cei ce au un singur si acelasi ata' Deci cuvantul "ata" arata ca tre*uie sa
iu*im %e Dumne)eu# iar cuvantul "nostru", ca tre*uie sa iu*im %e a%roa%ele' Domnul
unitatii noastre, s%une Ci%rian, n"a vrut ca rugaciunea noastra sa !ie de unul singur si
oarecum egoista, ci a tuturor' "Cuvantul "nostru" nete)este toate ne%otrivirile si
deose*irile de stare si de avere si !ace, deo%otriva, %e cel li%sit la !el cu cel avut si %e cel
su%us la !el cu cel ce sta%aneste"'
4
0' 9icem "Care esti in ceruri" %entru ca Dumne)eu ingaduie sa !ie va)ut numai in ceruri,
desi este %retutindeni' "(re Dumne)eu a"2 vedea, nu este cu %utinta oamenilor" si "nimeni
nu 2"a va)ut vreodata# &iul cel Unul"Nascut, Care este in sanul atalui, Acela 2"a !acut
cunoscut" ,Ioan /, /;1' otusi, ingerii vad %ururea !ata lui Dumne)eu, Care este in ceruri
,Matei /;,/<1, iar cei dre%ti la inima vor vedea !ata 2ui ,(s' /<, 61 la inviere, cand vor !i
ca ingerii lui Dumne)eu ,Matei 44, 0<1' "Cuvantul acela ce )ice: "in ceruri" ne invata ca,
in tim%ul cand ne rugam, sa inaltam mintea si toata gandirea noastra de la cele %amantesti
si stricacioase la ceruri, s%re cele nestricacioase8 !iindca 5arul si *ogatia *ine!acerilor
Sale straluceste mai ales in ceruri"0-; ,Marturisirea ortodo=a, >ucuresti, /.;/, //, /<1'
'Cuvintele "Care esti in ceruri" ne aduc aminte ca menirea noastra trece dincolo de
marginile vietii de acum# ca dincolo de lumea aceasta se a!la casa atalui nostru ,Ioan /:,
41, care ne astea%ta: "cat %entru noi, cetatea noastra este in ceruri, de unde aste%tam
Mantuitor %e Domnul nostru Iisus 3ristos" ,&ili%' 0, 4<1' "Aici Domnul, invatandu"te sa
c5emi %e atal Cel din ceruri, iti aminteste de %atria cea *una, ca, sadindu"ti o dorinta mai
%uternica a celor *une, sa te %una %e calea ce te duce iarasi la %atria ta"'
44. Cate cereri cuprinde partea a doua a Rugaciunii Domnesti?
(artea a doua a Rugaciunii Domnesti cu%rinde sa%te cereri' Darurile S!antului Du5 sunt
sa%te ,Isaia //, 0# Rom' /4, - s'u'1 si tot sa%te sunt si cererile Rugaciunii Domnesti' Iar
incon?urarea Ieri5onului cu c5ivotul $ec5iului estament de sa%te ori si daramarea
)idurilor acestei cetati ,Iosua -, 0"4<1, %reinc5i%uie cele sa%te cereri ale Rugaciunii
Domnesti si lucrarile ei'
4!. Care este intaia cerere din Rugaciunea Domneasca si ce inseamna aceasta cerere?
Cererea intai din Rugaciunea Domneasca este: "S!inteasca"se numele au", si inseamna ca
numele atalui "se s!inteste in noi si de catre noi, cand noi ne s!intim %e noi insine cu
viata cucernica si im*unatatita intru slava numelui Sau"'
"Numele lui Dumne)eu este s!ant din !ire", ca )ice: "S!ant este numele 2ui" ,2uca /, :.1#
si )icem "s!inteasca"se numele au", nu ca si cum am dori ca Dumne)eu sa se s!inteasca
%rin rugaciunile# nici nu %utem s%une des%re El ca s"ar %utea s!inti in !elul cum se s!intesc
oamenii# adica %rin cat mai mare de%artare de rele si %rin necontenita inaintare intru
im%linirea !a%telor *une ,virtutilor1' Ci %rin aceasta )icere: "rostim lim%ede si ras%icat
numai s!intenia ce El o are"' "Cerem de la El ca numele 2ui sa se s!inteasca in noi"' Sau,
"de vreme ce esti s!ant, s!inteste si intru noi numele au' S!inteste"ne si %e noi, ca !iind ai
ai sa s!intim numele au si ca un s!ant sa !ie %ro%ovaduit intru noi si %reaslavit, iar nu sa
se 5uleasca din %ricina noastra"' Iar S!antul Ioan Gura de Aur ne s%une ca se )ice
"s!inteasca"se numele au, in loc de %reamareasca"se numele au de catre toti oamenii si
de catre toata !a%tura"'
(reamarim numele lui Dumne)eu, ducand o viata cucernica, im%odo*ita cu virtuti si !a%te
*une, de la care oamenii sa se indemne sa slaveasca numele lui' Cu alte cuvinte, oricine
rosteste "atal nostru8 s!inteasca"se numele au" isi ia indatorirea sa %reamareasca %rin
0
!a%tele si vor*ele sale %e Dumne)eu, asa incat sa se im%lineasca in el %orunca lui Iisus
3ristos: "Asa sa lumine)e lumina voastra inaintea oamenilor, incat sa vada !a%tele voastre
cele *une si sa slaveasca %e atal vostru Cel din ceruri" ,Matei 7, /-1' Deci, lucru de
ca%etenie al cererii "s!inteasca"se numele au" este nu numai sa nu se 5uleasca numele lui
Dumne)eu %rin viata noastra, ci si sa se slaveasca si sa se' "S!intim numele atalui nostru
cel du%a 5ar, Care este in ceruri, omorand %o!ta %amanteasca si curatindu"ne de %atimile
aducatoare de stricaciune"'
(reamarim %rin !a%te numele lui Dumne)eu atunci cand ne intocmim intreaga viata s%re
cinstirea lui Dumne)eu si a s!intilor, "%rietenii" Sai ,Iacov 4, 401, s%re %ro%ovaduirea,
cinstirea si a%ararea >isericii Sale' (reamarim %rin cuvinte numele lui Dumne)eu atunci
cand toata vor*a noastra va !i o lauda necontenita a lui Dumne)eu si a tuturor *unatatilor
2ui'
4". Ce pedeapsa asteapta pe cei ce ocarasc numele lui Dumne#eu?
Cine ocaraste %e Dumne)eu, %e S!inti, lucrurile si %ersoanele s!intite, adica in?ura ,suduie1
de cele s!inte, acela 5uleste %e Dumne)eu# %acatul lui este !ara iertare si se c5eama %acat
dracesc' &ata de acest %acat, toate celelalte %acate %ar usoare, !iindca 5ulitorul isi a)varle
ocara im%otriva lui Dumne)eu ,I$ Regi /., 441' Ocararea unui *un conducator de stat,
s%une &ericitul Augustin, este o nelegiuire, a in?ura insa c5iar %e >unatatea cea desavarsita
este ins%aimantator+ "u, cel ce"ti desc5i)i gura im%otriva Atot%uternicului", striga
ingro)it S!' E!rem Sirul, "nu te temi ca ar %utea !i trimis !oc din cer sa te mistuiasca@"
Dumne)eu %ede%seste ingro)itor %e 5ulitori, nu numai in viata viitoare, ci si in aceasta
%amanteasca' De %ilda, >alta)ar, ra%itorul s!intelor vase din tem%lul din Ierusalim, a !ost
ucis si im%aratia lui daramata, c5iar in noa%tea cand a indra)nit sa se !oloseasca la *etie de
aceste s!inte lucruri ,Dan' 71' Sena5eri*, im%aratul sirian, 5ulind %e Dumne)eu a murit
ucis c5iar de mana !iilor sai ,I$ Regi /.1' Irod Agri%a, im%aratul iudeilor, ingaduind sa !ie
asemanat cu Dumne)eu, a murit ros de viermi ,&a%te /4, 401 etc' "Nu va amagiti,
Dumne)eu nu Se *at?ocoreste" ,Gal' -, 61' >at?ocoritorul isi ascute singur sa*ia care"l va
lovi0;< ,S!' Ioan Gura de Aur, Omilia AIA la Matei 0, o%' cit', vol' $II, %' 4:41' Daca
celui ce ocaraste %e !ratele sau ii este randuit "!ocul cel vesnic" ,Matei 7, 441, dar %e aceia
ce 5ulesc nu %e neamurile lor, ci c5iar %e Dumne)eu, ce c5in ii astea%ta@ Intr"o )i,
&ericitul Ieronim, !iind intre*at %entru ce in!runta cu atata as%rime %e un 5ulitor de
Dumne)eu, a ras%uns: "Cainele latra sa"si a%ere sta%anul, " atunci %ot eu tacea cand
Dumne)eul meu este suduit@ Omoara"ma, dar de tacut nu voi tacea"' Cand s"a cerut
S!antului (olicar%, e%isco%ul Smirnei ,B/-61, sa tagaduiasca %e 3ristos, el a ras%uns:
"Iata, se im%linesc o%t)eci si sase de ani de cand il slu?esc, !ara ca El sa"mi !i !acut
vreodata vreun rau' Deci, cum as %utea 5uli %e Dumne)eul si Mantuitorul meu@"
4$. Cum preamarim pe Dumne#eu cu cuvantul?
(reamarim %e Dumne)eu cu cuvantul a?utand la ras%andirea invataturii crestine, "ca toti
aceia care nu cred si nici nu cunosc %e adevaratul Dumne)eu sa se intoarca si sa"2
:
cunoasca, asa indt in ei si %rin ei sa se slaveasca numele lui Dumne)eu"' A%oi il
%reamarim rugandu"ne 2ui sa dea s!intei Sale >iserici %astori im*unatatiti, care sa
s%oreasca %ro%ovaduirea Evang5eliei in lume# si, de asemenea, sa dea %o%oarelor
ocarmuitori intr"a caror "%asnica ocarmuire, viata %asnica si netul*urata sa traim, in toata
cucernicia si curatia"'
4%. Care este a doua cerere din Rugaciunea Domneasca si cum se talcuieste?
A doua cerere din Rugaciunea Domneasca este "$ie im%aratia a"' Aceasta cerere se
talcuieste in trei c5i%uri: Dumne)eu sa im%arateasca %este noi# im%aratia 2ui sa !ie %rintre
noi si im%aratia 2ui sa !ie in noi'
/' Cand rostim cererea "vie im%aratia a", ne rugam sa ni se arate im%aratia lui
Dumne)eu0;: ,S!' Ci%rian, o%' cit', %' 6;"6.1, " acea im%aratie la care suntem c5emati de
Mantuitorul, cand )ice: "$eniti, *inecuvantatii (arintelui Meu, mosteniti im%aratia care
este gatita voua" ,Matei 47, 0:1' Deci, cerem sa ne !aca mostenitori ai cerestii Sale
im%aratii, adica ai !ericirii vesnice' $enirea im%aratiei lui Dumne)eu, care va !i
mangaierea crestinilor, *ucuria ingerilor si rusinarea %acatosilor, este acea im%aratie care
se va insta%ani la s!arsitul veacurilor' Cuvintele "vie im%aratia a" sa !ie strigatul de
nera*dare al su!letului nostru na)uind s%re cer, s%re "dre%tate si %ace, si *ucurie intru
Du5ul S!ant" ,Rom' /:, /61'
4' $enirea im%aratiei lui Dumne)eu atarna, !ireste, de atal ceresc, insa, cerand sa vie
im%aratia Sa, ne rugam de asemenea cu sco%ul ca aceasta im%aratie sa se vadeasca, sa
rodeasca si sa se desavarseasca si in noi' In aceasta im%aratie, adica in toti cei ce tin %e
Dumne)eu dre%t im%aratul lor si se su%un legilor 2ui, Dumne)eu salasluieste ca intr"o
cetate *ine ocarmuita' Aici atal e de !ata si 3ristos im%arateste cu atal, %recum insusi
graieste: "2a El vom veni si locas la El vom !ace" ,Ioan /:, 401' (rin cererea "vie
im%aratia a", ne rugam lui Dumne)eu, "ca El, cu 5arul si cu dre%tatea Sa si cu indurarea
Sa sa im%arateasca in noi toti, mai ales in inima noastra, iar nu %acatul"' "$ie im%aratia
a" ne mai %ovatuieste "sa na)uim la *unurile viitoare si sa cautam im%aratia cerului si
vesnicia"' "Cine a au)it %e (avel s%unand: Sa nu im%arateasca %acatul in tru%ul nostru cel
muritor, acela, curatindu"se %e sine in !a%ta si in gand si in cuvant, va s%une lui
Dumne)eu: "$ie im%aratia a""'
0' 2a Cina cea de aina, 3ristos s%une Ucenicilor Sai: "$oi %rietenii Mei sunteti daca veti
!ace cate Eu %oruncesc voua" ,Ioan /7, /:1# iar in cea din urma %orunca le )ice: "Mergeti
in toata lumea si %ro%ovaduiti Evang5elia la toata !a%tura" ,Marcu /-, /71' Oare, %oate !i
alta datorie mai mare, %entru o inima curata, decat a cauta sa lateasca cinstea si stralucirea
unui !ara de %erec5e invatator si (rieten@ "$ie im%aratia a" e rugaciunea care a insu!letit
si s"a inaltat din inimile tuturor S!intilor# a im%ins %e S!intii A%ostoli la cucerirea lumii si
la *iruinta credintei in 3ristos# %entru ea si"au varsat sangele mii si mii de Mucenici, ori
si"au inmormantat tineretea si si"au rastignit viata in smerenie, ascultare si in tacerea
manastirilor nes!arsita ceata a si5astrilor si a calugarilor' Deci, dorinta de a !ace sa
%risoseasca atat in noi, cat si in a!ara de noi im%aratia lui Dumne)eu tre*uie sa !ie na)uinta
7
oricarui crestin' Orice crestin este dator sa lateasca im%aratia lui Dumne)eu in ?urul sau
%rintre noi' Dar aceasta im%aratie e=ista c5iar in lume ,Matei /4, 4;1# ea este lucrarea lui
Iisus 3ristos, a Carui Evang5elie este numita: "Evang5elia im%aratiei" ,Matei ., 07# / Cor'
/7, 4:"4;1 si daca totusi ne rugam "sa vie" este din %ricina !a%tului ca ea inca nu a a?uns la
cresterea de%lina' Dre%t aceea datori suntem sa a?utam ca aceasta im%aratie, ase)ata in
lume, adica >iserica lui 3ristos, sa se intinda %este tot %amantul si sa cu%rinda in sanul ei
%e toti oamenii, ca toti sa a?unga la cunostinta adevarului si sa se mantuiasca ,I im' 4, :1'
Aceasta datorie o im%linim cu rugaciunea si cu !a%ta'
49. Care este a treia cerere din Rugaciunea Domneasca si ce cuprinde ea?
A treia cerere din Rugaciunea Domneasca este: "&aca"se voia a, %recum in cer si %e
%amant"' Adica, invredniceste"ne sa im%linim voia a %e %amant, asa %recum ingerii o
im%linesc in cer'
S!antul Simion al esalonicului, luand temei de la S!antul Grigorie al Nissei si de la
S!antul Ma=im Marturisitorul, da acestei cereri urmatoarea talcuire: "&a"ne %e noi ca %e
ingeri: adica !ie si !aca"se voia a in noi, %recum in dansii# !ie ,in noi1 voia a cea s!anta
si !ara %ri5ana, ci nu voia noastra omeneasca, cea cu %ri5ana"' Ingerii in cer asculta %e
Dumne)eu de *unavoie si %ururea si cu aceeasi ravna# se su%un neincetat si sunt neclintiti
in ascultarea si im%linirea %oruncilor lui Dumne)eu ,(s' /<4, 4/1' Ast!el, %rin cererea "!ie
voia a, %recum in cer si %e %amant" noi ne rugam atalui ceresc sa ne 5ara)easca darul
de a trai %e %amant cu (uterile ceresti# "Si du%a cum ingerii in ceruri se su%un in toate,
!ara sa carteasca, vointei lui Dumne)eu, tot ast!el si oamenii, toti, sa se su%una lui
Dumne)eu %e %amant, !ara ma5nire si cu toata recunostinta"' $oia lui Dumne)eu este insa
aceea %e care a aratat"o Iisus 3ristos si %e care El a im%linit"o# si dorim im%linirea vointei
lui Dumne)eu in cer si %e %amant, !iindca una si alta a?uta la mantuirea noastra si a tuturor
oamenilor ,I im' 4, :1' Deci, in %rimul rand, aceasta cerere nu este doar o datorie, ci "o
stare de desavarsire", este strigatul a%rins de dragoste %entru im%aratia lui Dumne)eu si un
cantec de *iruinta intru cinstirea nemarginitei Sale %uteri' Si in al doilea rand este un !a%t
de su%unere al voii noastre la voia lui Dumne)eu, du%a insasi %ilda Mantuitorului: "M"am
%ogorat din cer, nu ca sa !ac voia Mea, ci voia Celui ce M"a trimis %e Mine" ,Ioan -, 0;1#
este un semn de res%ect din %artea su%useniei noastre sau, ca sa )icem asa, un sus%in de
incre)atoare lasare in nade?dea lui Dumne)eu, atunci cand voia 2ui tre*uie im%linita cu
su!erinta: "(arinte, de voiesti, treaca %a5arul acesta de la Mine# insa nu voia Mea, ci voia
a sa se !aca" ,2uca 44, :41'
!0. Care este a patra cerere din Rugaciunea Domneasca si ce cerem prin ea?
A %atra cerere din Rugaciunea Domneasca este: "(ainea noastra cea s%re !iinta da"ne"o
noua, asta)i"' Adica, da"ne tot ce ne tre*uie %entru intretinerea vietii tru%esti si su!letesti'
Cererea a %atra este )aua ce leaga cele trei cereri de mai inainte, %rivitoare la marirea,
im%aratia si voia atalui ceresc, de celelalte %atru, care urmea)a si care au in vedere
tre*uintele, neca)urile si nade?dea mantuirii noastre' "Ince%and cu aceasta cerere si %ana la
-
s!arsitul Rugaciunii Domnesti este lim%ede ca ne rugam lui Dumne)eu %entru noi"' Ca
atare, cererea a %atra s"ar %utea %rinde de a treia in acest c5i%: ca sa %utem !ace voia a si
sa do*andim !ericirea vesnica, avem nevoie si de cele ce tre*uie %entru intretinerea acestei
vieti' Deci "ca oameni ce san"tem cerem si %ainea cea s%re intarirea !iintei noastre, stiind
ca si aceasta este ,tot1 de la ine" si ca "noi nu %utem trai !ara %aine"'
/' Cineva s"ar %utea mira ca ne rugam numai %entru "%aine"' (ainea este insa 5rana cea
mai tre*uincioasa# iar "in cuvantul %aine se cu%rind toate cele tre*uitoare ca sa ne %astram
viata noastra in lumea aceasta# atat in ce %riveste 5rana, cat si alte lucruri de care avem
nevoie ca sa traim"' Dre%t aceea, Mantuitorul ne"a invatat sa cerem %aine, %ainea cea s%re
!iinta# adica sa ne multumim cu "cele ce a?ung s%re %astrarea !iintei tru%esti#8 si nimic
altceva din acelea %rin care e de%artat su!letul de la gri?a dumne)eiasca si cea mai de
!olos"' "8 avand 5rana si im*racaminte" " )ice S!' A%ostol (avel " "cu acestea vom !i
indestulati" ,I im' -, ' Rostirea cuvintelor "%ainea noastra cea s%re !iinta da"ne"o noua
asta)i" indatorea)a %e cel ce se roaga sa se gandeasca sa ceara %aine si %entru a%roa%ele si
sa a?ute %e cei li%siti' (e de alta %arte, cuvantul noua nu este aci !ara rost# el ne da sa
intelegem ca tre*uie sa cerem %aine castigata cinstit si cu munca noastra' Ca )ice S!'
Grigorie al Nissei: "Daca %ainea cu care ne 5ranim nu este ra%ita de la altul, daca nimeni
n"a !laman)it ca sa ne saturam noi si nimeni n"a sus%inat ca sa ne um%lem noi %antecele,
ci este agonisita cinstit si deci, din al sau, si este rod al dre%tatii si s%ic ne%ri5anit si
neamestecat al %acii, %ainea lui Dumne)eu este una ca aceasta"'
4' 3rana tru%easca singura nu %oate indestula %e om, %entru ca el are si un su!let in care
este inti%arit c5i%ul lui Dumne)eu' S!intii (arinti ne invata ca "%ainea" %e care o cerem in
Rugaciunea Domneasca e nu numai %ainea cea tru%easca, ci si cea su!leteasca' Adica
%ainea su!letului# o %aine "care 5raneste %e omul adevarat, cel )idit du%a c5i%ul lui
Dumne)eu, crescandu"l si !acandu"l asemenea cu Creatorul"' Ca atare, "%ainea lui
Dumne)eu este aceea ce se %ogoara din cer si da viata lumii" ,Ioan -, 001' (ainea
su!letului este: cuvantul lui Dumne)eu, adica cunoasterea si intelegerea Evang5eliei, si
S!anta Cuminecatura, adica im%artasirea cu S!antul ru% si Sange al Domnului si
Mantuitorului nostru Iisus 3ristos'
a1 3rana cea mai %resus de !ire a su!letului nostru este cuvantul lui Dumne)eu, des%re care
)ice Scri%tura: "nu numai cu %aine va trai omul, ci ,si1 cu tot cuvantul ce iese din gura lui
Dumne)eu" ,Matei :, :1' &ara de aceasta %aine "omul cel dinlauntru" ,Rom' 6, 04# II Cor'
:,/-1 moare, ca si cum ar !i s!arsit de !oame si de !laman)ire' Iar "moartea su!letului se
a*ate mai ales asu%ra celor ce nu vor sa asculte de cuvantul Domnului si de invataturile
2ui":</ ,Marturisirea ortodo=a, II, /.1 si sa le inteleaga' Aceasta %aine este de mare !olos
su!letului' &ara ea nu %utem trai' 3rana noastra cea s%re !iinta si din care traiesc su!letele
%e %amant este cuvantul lui Dumne)eu, ce se im%arte necontenit in *iserici' $iata vesnica
va !i ras%lata celor ce"l asculta si"l im%linesc'
*1 Cealalta 5rana a su!letului este cuminecarea cu ru%ul si Sangele lui 3ristos: "ru%ul
Meu cu adevarat este mancare si Sangele Meu cu adevarat este *autura# cela ce mananca
ru%ul Meu si *ea Sangele Meu ramane intru Mine si Eu intru el" ,Ioan -, 77, 7-1' In
6
S!anta 2iturg5ie, rugaciunea atal nostru se rosteste inainte de !rangerea si im%artasirea cu
S!intele aine, "cu sco%ul ca noi, voind sa %rimim s!antul ru% si Sange al Domnului
nostru Iisus 3ristos, sa / le cerem nu numai intru numele lui Iisus 3ristos, ci si %rin
rugaciunea 2ui"' "(ainea s%re !iinta" este %ainea celor ce mananca tru%ul lui 3ristos'
Aceasta este %ainea s%re !iinta, nu cea o*isnuita, si este randuita s%re !iintarea su!letului'
Ea intareste si s!inteste si tru%ul si su!letul' atal ceresc, cand vrea sa Se !aca 5rana
oamenilor, im%rumuta !ata ei' "Noi !rangem o %aine", scrie S!antul Ignatie al Antio5iei
crestinilor din E!es, "care este noua doctorie %entru a nu muri"' (ainea este mancarea care
5raneste !iinta noastra cu Dumne)eu cel viu si !ace ca sa !im in El si El in noi'
0' Cuvantul "asta)i", din cererea a %atra, inseamna veacul cel de acum, cata vreme traim in
lumea aceasta' "Dar sa nu trecem 5otarele rugaciunii %rivind lacom inainte la multe
%erioade de ani, si sa uitam ast!el ca suntem muritori si avem o viata care trece ca um*ra'
Ci sa cerem %rin ,aceasta1 rugaciune, !ara ingri?orare, doar %ainea tre*uincioasa )ilei"'
"Asta)i" inseamna si increderea in %rovidenta divina ,Matei -, 47"0:1'
!1. Care este a cincia cerere din Rugaciunea Domneasca si cum se talcuieste?
A cincia cerere din Rugaciunea Domneasca este: "Si ne iarta noua greselile noastre,
%recum si noi iertam gresitilor nostri" si se talcuieste: iarta %acatele noastre, asa cum
iertam si noi celor ce gresesc im%otriva noastra'
In cererea a %atra am rugat %e atal ceresc sa ne dea cele de tre*uinta %entru 5rana vietii#
acum il rugam "sa dea iertare %acatelor noastre, mai ales a acelora %e care le"am savarsit
du%a S!antul >ote), %rin care am su%arat %e Dumne)eu sau %e a%roa%ele !ie cu gandul, sau
cu 5otararea de a %acatui, !ie cu cuvantul, sau si cu !a%ta"' Ca in adevar multe sunt
%acatele noastre si "daca )icem ca %acat nu avem, ne amagim %e noi insine si adevarul nu
este intru noi" ,I Ioan /, ' oata cunoaste"rea si %uterea dumne)eiestii Evang5elii se
cu%rinde in cererea: "Si ne iarta noua greselile noastre, %recum si noi iertam gresitilor
nostri"' in adevar, &iul lui Dumne)eu a venit in lume, S"a intru%at si Si"a dat Sangele Sau
%entru iertarea !aradelegilor si a %acatelor noastre' ot s%re ier"tarea %acatelor a ase)at si
S!intele aine' Dar graind des%re %acatele noastre si %oruncindu"ne sa ne cerem iertare,
Mantuitorul arata ca iertarea atarna de !a%tul de a ierta si noi %acatele %e care altii le"ar !i
!acut im%otriva noastra: "ca de veti ierta oamenilor greselile lor, ierta"va si voua atal
vostru cel ceresc# iar de nu veti ierta oamenilor greselile lor, nici atal vostru nu va ierta
greselile voastre" ,Matei -, /:"/71' (rin urmare, rostind rugaciunea atal nostru cu inima
im%ietrita de a nu ierta altuia greselile, inseamna a ne osandi singuri' otusi, daca din
sla*iciunea !irii inca nu am i)*utit sa *iruim ura din noi, nu tre*uie sa incetam a rosti
aceasta rugaciune' Caci daca o !acem din inima, Dumne)eu, %ana in cele din urma, Se va
indura si ne va da %utere sa *iruim sla*iciunea !irii si sa alungam ura din inima noastra'
!2. Care este a sasea cerere din Rugaciunea Domneasca si ce cerem prin ea?
Cererea a sasea din Rugaciunea Domneasca este: "Si nu ne duce %e noi in is%ita"' (rin ea
ne rugam atalui ceresc ca "5arul 2ui sa ne !ereasca de is%itele care intrec %uterile
;
noastre"'
!3. Ce este ispita si cine este ispititorul?
Is%ita este *antuiala cea rea, care amageste si im%inge %e credincios su* ?ugul diavolului'
Is%ita nu este de la Dumne)eu, ca Dumne)eu nu is%iteste %e nimeni ,Iacov /,/01, ci, du%a
cum )ice Origen "daca este un rau ca sa te lasi is%itit ,lucru %e care tocmai il cerem sa nu
se intam%le1, atunci cum sa nu !ie a*surd sa ne gandim ca >unul Dumne)eu, Care nu
%oate aduce roade rele, l"ar arunca %e cineva in cele rele@"' Avem de lu%tat im%otriva
du5urilor rautatilor din va)du5 ,E!es' -, /41' Iar S!antul Grigorie al Nissei numeste
is%ititor %e' Is%ita este uneltirea celui necurat# el este cel ce atata in om %o!ta tru%ului,
%o!ta oc5ilor si tru!ia vietii ,I Ioan 4,/-1' Cu aceste intreite *antuieli a cercat el sa
is%iteasca c5iar %e 3ristos ,Matei :,/"//1 si cu ele a dus in is%ita %e Eva in rai: "&rumos
era la vedere si *un la mancare rodul ce m"a omorat"' Diavolul se !oloseste de o*icei de
sla*iciunile noastre, adica de im%atimirea noastra %entru cele %amantesti, atunci cand ne
intinde momeala is%itei' (escarul care vrea sa %rinda un anumit soi de %este agata in
carligul unditei o anumita ganganie, ce %lace indeose*i *ietului %este'
!4. &spita este pacat?
Is%ita in sine nu este %acat# invoirea cu is%ita este %acat' Dumne)eu nu is%iteste, dar
ingaduie is%ita !ie %entru mantuirea su!letelor noastre, !ie s%re a ne da %rile? sa dovedim
taria credintei noastre, si ast!el sa avem dre%t la ras%latire: "Is%itele ce se intam%la
dre%tilor sunt %entru cercare si au si %lata"' Se %oate s%une, %e *una dre%tate, ca is%itele
sunt semne ale dumne)eiestii *unavointe, asa cum ii )ice Ar5ang5elul Ra!ail lui o*it:
"re*uia sa !ii is%itit, !iindca ai *ine%lacut lui Dumne)eu" ,o*it /0, /0, $ulgata si Cod'
Sinaiticus1' (entru aceea, oamenii cei mai *antuiti de is%ite sunt tocmai cei ce se tem de
Dumne)eu si !ac voia 2ui, caci satana nu is%iteste %e cel ce"/ are in mana, ci %e acela care
ii sca%a sau ii )adarniceste %lanurile lui' S!antul E!rem Sirul a va)ut in vedenie tolanit %e
)iduri, la %oarta unei cetati %line de des!rau, un singur diavol, care nu !acea altceva decat
sa se tot suceasca lenes, cand %e o %arte, cand %e alta' In sc5im*, in %ustie a va)ut un
vies%ar intreg de draci dand tarcoale in ?urul unui singur %ustnic im*unatatit' "Unde is%ita
*antuieste mai a%rig, acolo se %oate s%une ca si virtutea este mai mare"'77' Is%itele
!olosesc la ceva@
Is%itele ne sunt de mare !olos: "&ericit este *ar*atul care ra*da is%ita# caci lamurit
!acandu"se va lua cununa vietii" ,Iacov /, /4# /, 4, :1' Is%itele ne tre)esc din ne%asare, ne
smeresc, ne s%oresc virtutea ,co%acul scuturat de vant isi in!ige radacinile mai adanc1, ne
maresc dragostea de Dumne)eu, ne a?uta sa ne is%asim %acatele c5iar in viata de acum si,
in s!arsit, s%oresc !ericirea noastra vesnica ,%rin cio%lire si lustruire, %iatra nestemata
ca%ata mai multa stralucire1'
!". 'tunci( daca nimeni pe pamant nu este scutit de bantuiala ispi)telor( cum trebuie
.
inteleasa cererea* +,i nu ne duce pe noi in ispita+?
Intr"adevar, viata omului %e %amant este o lu%ta, du%a cum citim in S!anta Scri%tura ,Iov
6, /1 si daca cerem sa !im scutiti de lu%ta cu %acatul nu cerem "ca sa nu !im %usi la
incercare, caci asa ceva nu e cu %utinta, ci ca sa nu !im *iruiti in is%ita"' Ne rugam "sa ne
intareasca, cu 5arul Sau, ca sa %utem ra*da cu tarie si cu *ar*atie %ana la s!arsit ca)nele ce
ni se vor da"' A nu cadea in is%ita, cand suntem *antuiti, a ra*da cu tarie si cu *ar*atie
neca)urile inseamna a ne im%otrivi, a lu%ta im%otriva is%itei, ca legea noastra crestina este
lu%ta ,I Cor' ., 471, iar !ara lu%ta si !ara *iruinta nu se %oate castiga im%aratia cerurilor
,Matei //, /41'
!$. Puterile noastre singure sunt oare de a-uns pentru lupta impotriva ispitei?
Numai cu %uterile noastre nu %utem *irui is%ita# de aceea, atunci cand is%ita ne *antuie, sa
ne rugam lui Dumne)eu, ca sa ne mantuiasca ,sca%e1 cu 5arul Sau:/. ,I*idem, II, AAIII1'
Dumne)eu nu ingaduie sa !im is%ititi %este %uterile noastre ,I Cor' /<, /01' Olarul nu tine
%rea mult oalele in cu%tor, ca sa nu cra%e de %rea mult' Din %atania dre%tului Iov se vede
ca diavolul are asu%ra omului numai atata %utere cata ii ingaduie Dumne)eu ,Iov /, /41#
iar daca Dumne)eu ingaduie is%ite mari, atunci El da si 5arul indestulator s%re a tine %ie%t
incercarilor ,II Cor' /4, .1' 3arul de im%otrivire se do*andeste %rin rugaciuni' Cine se
is%iteste, dar, sa cada numaidecat la rugaciune# asa au !acut S!intii A%ostoli in cora*ie,
cu%rinsi de !urtuna %e lacul G5eni)aretului ,Matei ;, 471'
Rugaciunea este %ava)a cea mai %uternica im%otriva is%itei: "(riveg5eati si va rugati, ca sa
nu intrati in is%ita" ,Matei 4-, :/1' Rugaciunea luminea)a mintea si intareste vointa'
Asadar, talcul cererii "si nu ne duce %e noi in is%ita" este, nu sa ne sca%e de is%ita, ca si S!'
A%ostol (avel a cerut si nu a !ost ascultat ,II Cor' /4, 6".1, d sa ne i)*aveasca de
*antuielile is%itelor, care ne"ar %utea %ravali in %acat# sa ne dea %utere sa ne im%otrivim, sa
lu%tam si sa *iruim is%ita'
!%. Care este a saptea cerere din Rugaciunea Domneasca?
A sa%tea cerere din Rugaciunea Domneasca este: "Ci ne mantuieste ,sca%a1 de cel rau"'
!9. Ce se intelege prin cuvantul +cel rau+ din aceasta cerere?
Du%a invatatura S!intilor (arinti si marilor dascali ai >isericii, "cel rau" din aceasta cerere
este diavolul# "cel rau" este "diavolul cel %rotivnic, )ice S!' C5iril al ' Iar S!' Grigorie al
Nissei s%une ca is%ititorul este diavolul, iar "cel rau" este o alta numire data' El este du5ul
rautatii, !a%tuitorul si adevaratul ince%ator al'
"0. Ce talcuire are cererea a saptea din Rugaciunea Domneasca?
(rin aceasta cerere ne rugam "sa ne %a)easca Dumne)eu de tot raul, adica de %acat si de
/<
toata rautatea care atata mania lui Dumne)eu s%re %ede%sirea noastra":4: ,Marturisirea
ortodo=a, II, 471'
/' Ne rugam adica sa ne i)*aveasca de raul ce *antuie su!letul si in %rimul rand de %acat si
de urmarile lui' (acatul !iind calcarea cu stiinta si de *una voie a %oruncilor lui
Dumne)eu, %lata lui este moartea ,Rom' -, 401' Cand )icem "si ne i)*aveste de cel rau",
cerem a%ararea lui Dumne)eu im%otriva celui rau, %e care do*andind"o suntem tari si
a%arati de toate cate diavolul si lumea le uneltesc im%otriva' Si mare nevoie are lumea de
acest "ne i)*aveste de cel rau"+ Mai ales de raul su!letesc, de acel %oto% de minciuni ce se
revarsa asu%ra lumii %rin tot !elul de mi?loace: de indemnul la de)mat, ura si ra)*unare# de
nestatornicia casatoriilor# de o%rirea vinovata a nasterilor de %runci si de alte rele
asemenea acestora'
4' "In aceasta cerere tre*uie sa intelegem ca ne rugam sa !im !eriti de orice alta rautate %e
care omul cu greutate o su!era, cum ar !i !oamete, ciuma, ra)*oi, !oc si alte asemenea"'
Adica ne rugam sa ne slo*o)easca de tot ce ar %utea sa ne !ie %agu*itor vietii tru%esti'
Negresit, multe din greutatile de acest !el sunt ur)ituri si mestesugiri tot ale diavolului,
macar ca !a%tasii sunt oameni' De aceea, Mantuitorul )ice sa s%unem: "Ci ne i)*aveste de
cel rau", %oruncindu"ne insa sa nu avem nici un !el de amaraciune %e !ratii nostri din
%ricina rautatilor %e care le induram din %artea lor, ci sa intoarcem toata ura noastra
im%otriva acelui du5 al rautatii, !a%tuitorul si adevaratul ince%ator al'
0' $ec5ea carte de invatatura, Marturisirea ortodo=a, ne mai invata inca sa vedem in
aceasta cerere o rugaciune si %entru s!arsitul nostru cel mai de %e urma' (entru acest
s!arsit al vietii noastre >iserica la S!anta 2iturg5ie se roaga ca el sa !ie "crestinesc,
nein!runtat, cu %ace si ras%uns *un la in!ricosatoarea ?udecata", asa ca %rin cererea "ci ne
i)*aveste de cel rau" ne mai rugam lui Dumne)eu ca la tim%ul mortii noastre sa alunge de
la noi toata *antuiala vra?masului su!letului nostru si sa ne !ereasca de in!ricosarile
diavolului, de munca cea vesnica a iadului si de diavolul cel rau'
"1. Care este a treia parte a Rugaciunii Domnesti si ce cuprinde ea?
A treia %arte a Rugaciunii Domnesti este inc5eierea: "Ca a a este im%aratia si %uterea si
slava in veci' Amin"'
Ince%em Rugaciunea Domneasca %rintr"o c5emare: "atal nostru care esti in ceruri8" si o
terminam cu o inc5eiere, careia ii mai )icem si do=ologie: "Ca a a este im%aratia si
%uterea si slava in veci"' In c5emare ne"am gasit in starea cea adevarata ceruta de
rugaciune, inaltandu"ne du5ul catre Dumne)eu, cu incredere ca vom do*andi cele ce vom
cere de la El cu cuviinta, de vreme ce de la atal nostru cerem' Iar in inc5eiere ne aratam
nade?dea ca vom %rimi cele %entru care ne"am rugat' Si intrucat El sta%aneste lumea si
!a%tura toata I se su%une, a Aceluia este %uterea si slava si nimeni nici in cer, nici %e
%amant, nu"I %oate sta im%otriva:4.' Rostind aceasta inc5eiere"do=ologie, %arca am )ice:
"iti cer toate acestea !iindca %e ine e cunosc singur si adevarat sta%an a toate, cu %utere
!ara de s!arsit, %utand !ace tot ce vrei, avand o marire %e care nimeni nu o %oate ra%i'
//
Dre%t aceea, aducem multumita Celui ce a *inevoit sa ne dea atatea *unatati si vestim
sar*atoreste ca 2ui se cuvine toata marirea, toata cinstirea si toata %uterea# )ic: atalui si
&iului si S!antului Du5' Acum si %ururea si in vecii vecilor' Amin"'
"2. Ce este si ce inteles are cuvantul +'min+ cu care se inceie Rugaciunea
Domneasca?
Cuvantul "Amin" cu care se termina Rugaciunea Domneasca e un vec5i cuvant evreiesc,
%e care il intalnim numai in Evang5elia S!antului A%ostol Matei de trei)eci si una de ori'
Cu el se inc5eie toate rugaciunile si do=ologiile si are mai multe intelesuri' Aici insa
inseamna: "Asa sa !ie", "oate sa se !aca du%a cum ne"am rugat" si arata increderea
neclintita ca Dumne)eu da tot ce"I cerem cu credinta, cu nade?de si du%a voia 2ui ,Ioan 7,
/:"/71'
Negresit cuvantul Amin este un ras%uns dat si in )iua de a)i la S!arsitul 2iturg5iei, si
Ieronim s%une ca %o%orul in vremea lui inc5eia Rugaciunea Domneasca, rostita de unul
singur, in numele tuturor, cu Amin, s%us cu atata insu!letire, incat rasunau *isericile ca de
*u*uitul tunetului'
>iserica intre*uintea)a din cea mai adanca vec5ime Rugaciunea Domneasca la S!anta
2iturg5ie, %recum si la toate s!intele slu?*e, !iindca ea cu%rinde tot ce tre*uie sa cu%rinda o
rugaciune' Rostind"o ar tre*ui sa simtim im*ratisarea ingerilor, %entru ca nu mai numim
%e Cel ce ne"a )idit: Dumne)eul nostru, ci ii s%unem atal nostru' ot crestinul, care crede
dre%t, tre*uie sa stie aceasta rugaciune si sa o rosteasca in toate im%re?urarile vietii sale:00
,S!' Simion al esalonicului, o%' cit', c' 04<, %, 0/;1'
"3. Ce intelegem prin rugaciunea obsteasca sau rugaciunea .isericii?
(rin rugaciunea o*steasca sau rugaciunea >isericii se intelege acel !el de rugaciune !acuta
in numele >isericii din %orunca ei, %otrivit na)uintelor ei si du%a randuieli intocmite de ea'
S%re deose*ire de rugaciunea %articulara, %e care !iecare o %oate aduce lui Dumne)eu,
>iserica are rugaciune comuna ,o*steasca1, adica la care iau %arte toti credinciosii'
"4. Care sunt /oloasele acestui /el de rugaciune?
Rugaciunea >isericii, adica rugaciunea o*steasca, care se savarseste de >iserica %rin
%reotii ei, este de un !olos ne%retuit' Unindu"ne la rugaciune toti credinciosii, in *iserica,
avem nade?dea neclintita ca Mantuitorul este in mi?locul nostru, rugandu"Se %entru noi si
cu noi, du%a cum a !agaduit: "Daca doi dintre voi se vor invoi %e %amant in %rivinta unui
lucru %e care il vor cere, se va da lor de catre atal Meu, Care este in ceruri' Ca unde sunt
doi sau trei, adunati in numele Meu, acolo sunt si Eu in mi?locul lor" ,Matei /;, /."4<1' (e
de alta %arte, acest !el de rugaciune marturiseste dragostea care uneste inimile
credinciosilor si da s!intei slu?*e o in!atisare mai sar*atoreasca' Ea este semnul va)ut al
unirii, care !ace din toti !iii >isericii un singur tru%, dand mai multa %utere si mai mare
/4
lucrare rugaciunilor, !iindca ravna unora im%lineste li%surile altora' Credinciosii adunati in
*iserica la rugaciune arata unii !ata de altii mai multa dragoste, %rin %ilda de adanca
cinstire ce o dau s!intei slu?*e' In s!arsit, adunarea laolalta %entru rugaciune a crestinilor
seamana cu o ta*ara de lu%ta gata sa in!runte cu *ar*atie navala iadului'
"!. Ce este .iserica( privita ca locas de rugaciune?
>iserica este locasul s!ant, o*stesc ,%u*lic1 in care se %reamareste Dumne)eu, se
savarseste aina S!intei Cert!e a lui 3ristos si in care se aduna credinciosii s%re a se
im%artasi din darurile si adevarurile mantuirii, %rin slu?irile randuite de Domnul nostru
Iisus 3ristos'
Dumne)eu nu a ingaduit evreilor sa ai*a alt tem%lu a!ara de cel din Ierusalim, adica numai
unul singur, din %ricina inclinarii s%re inc5inarea la idoli' Nu tot asa se %etrece lucrul cu
crestinii care, indata ce se aduna mau multi la un loc si vor sa"si tocmeasca viata %otrivit
legii crestine, )idesc in mi?locul sau in %rea?ma ase)arii lor si o *iserica' Aceasta este "casa
lui Dumne)eu, lacas s!ant, casa de rugaciune, %e %amant, in care locuieste Cel ce este mai
%resus de cer, Dumne)eu# " lacas care inc5i%uieste rastignirea, ingro%area si invierea lui
3ristos"'
"". Care sunt inceputurile rugaciunii obstesti? 0nde se adunau cei dintai crestini ca
sa savarseasca Taina ,/intei 1ert/e a lui 2ristos?
S!intii A%ostoli si cei dintai crestini se adunau, la ince%ut, sa savarseasca aina S!intei
Cert!e a lui 3ristos in casa unuia dintre ei, iar mai tar)iu, in *iserici anume )idite'
/' &a%tele A%ostolilor vor*esc de mai multe ori des%re cele dintai adunari ale crestinilor
din Ierusalim ,&a%te 4, :- s'u'1' De *una seama, casa in care Iisus 3ristos a savarsit Cina
cea de aina ,Matei 4-, 4-1 si cea in care se gaseau S!intii A%ostoli cu Maica Domnului
adunati in )iua Cinci)ecimii ,&a%te /, /0"/:# 4,/"01 au slu?it dre%t model du%a care s"au
)idit celelalte' &oisorul, in care Mantuitorul a savarsit Cina cea de aina, era o inca%ere
mare, iar camera in care se a!lau adunati S!intii A%ostoli, cand S"a %ogorat S!antul Du5,
era o inca%ere la catul intai al unei case' Acestea sunt cele dintai *iserici crestine'
Asemenea *iserici %rin case a!lam in roa, la catul al treilea al unei case ,&a%te 4<, -".1#
la Roma, in casa negustorilor crestini Acvila si (riscila ,Rom' /-, -1# la Colose, in casa lui
Nim!an ,Col' :, /71# in casa lui &ilimon ,&ilimon /, 41 si altele'
4' (e masura ce credinta crestina se ras%andea, se ridicau insa in localitatile in care se
a!lau multi crestini si *iserici anume )idite ,&a%te //, 4-1' in veacul al doilea se )idesc
*iserici mai %retutindeni' Multe din ele au sca%at nedaramate de %rigoane si, du%a
marturisirea S!antului Iustin ,B/-01, intr"unul din aceste locasuri se adunau crestinii
Duminica dimineata' Acolo insa unde %rigoana era !ara indurare, crestinii isi !aceau
locasuri %entru rugaciune si %entru savarsirea S!intei 2iturg5ii la mormintele S!intilor
Mucenici, in %esteri si in catacom*e' De aici a ramas o*iceiul de a se )idi *iserici %e
mormintele S!intilor Mucenici si, unde nu se a!la asemenea morminte, sa se ase)e s!inte
/0
moaste in %iciorul S!intei Mese din altarul *isericii'
"$. Pe ce vreme se adunau crestinii la rugaciunea .isericii din timpul prigoanelor si
cu ce luminau locasurile de rugaciune?
(e vremea %rigoanelor, ca si in tim%ul S!intilor A%ostoli, crestinii se adunau la S!anta
2iturg5ie unii in )orii, altii in linistea no%tii, iar locasurile in care se adunau erau luminate
cu lumanari' Inca%erea in care tinea S!antul A%ostol (avel adunarea la roa era luminata
cu multe !aclii ,&a%te 4<, ' Adunarile din catacom*e si din %esteri vor !i !ost luminate
negresit cu lumanari, %entru ca, %e langa candela cu untdelemn, luminatul cu lumanari era
cel mai o*isnuit in vremea aceea' >iserica a %astrat %ana asta)i luminatul cu lumanari, %e
langa candelele cu untdelemn, in *iserici, la S!intele Slu?*e# si intre %utinele lucruri
ingaduite sa stea %e S!anta Masa in altar, se a!la, nea%arat, cel %utin o lumanare, care se
a%rinde cand se slu?este S!anta 2iturg5ie' 2umanarea aceasta din ceara curata inseamna
darul S!antului Du5 %e care il %rimim in tim%ul S!intei 2iturg5ii si al Cert!ei care se aduce
%entru toti:0- ,S!' Simion al esalonicului, o%' cit', ca%' /0:, %' /;-1' Ea inc5i%uie si %e
Dumne)eu"Omul, i)vorul vietii si al luminii, Care ne"a luminat %rin Evang5elia Sa'
"%. Dupa ce au incetat prigoanele si .iserica a dobandit pacea( unde s)a slu-it ,/anta
3iturgie?
Du%a ce %rigoanele au incetat si >iserica a do*andit %acea, adica din vremea im%aratului
Constantin cel Mare ,0/01 si %ana asta)i, S!anta 2iturg5ie se slu?este in c5i% o*isnuit
numai in *iserici anume )idite, %e o S!anta Masa ,sau Cert!elnic1 ase)ata in mi?locul
Altarului'
Dre%tii din $ec5iul estament !aceau altarul de ?ert!a dintr"o gramada de %ietre ,les' 4<,
47"4-1' Noe a !acut unul cand a iesit din cora*ie si tot asa au !acut si Avraam, Isaac, Iacov
si Moise in !elurite im%re?urari' In tem%lul din Ierusalim erau doua altare: unul al arderilor
de tot, ase)at in tinda tem%lului, altul, %entru ars tamaie, ase)at in S!anta'
"9. 0nde se #ideste de obicei o biserica?
O *iserica se )ideste de o*icei %e un loc mai inalt in mi?locul %aro5iei' /' In $ec5iul
estament, Dumne)eu Se desco%era %e munti# Mantui"torul S"a rugat %e munte# %e munte
era )idit tem%lul din Ierusalim, aceasta %reinc5i%uire a >isericii crestine, care, du%a
cuvantul Domnului 3ristos, se cuvine sa se )ideasca %e %iatra ,Matei /-, /;1' 2ocurile
inalte indeamna indeose*i la rugaciune# %e ele te a!li de%arte de vuietul lumii# )gomotul
%atrunde mai anevoie si te simti mai a%roa%e de Dumne)eu' Iisus insusi S"a dat %e Sine
?ert!a %e muntele Golgota' 2ocul cel mai inalt aminteste ca >iserica este cetatea din var!ul
muntelui ,Matei 7, /:1# este noul Ierusalim, %e care s!antul Ioan Evang5elistul l"a va)ut
%ogorandu"se din cer ,A%oc' 4/, /<1' Cand *iserica se a!la )idita in mi?locul %aro5iei, ne
da sa intelegem si ne aminteste ca >unul (astor sta necontenit in mi?locul turmei Sale celei
cuvantatoare, su* c5i%ul S!intei im%artasanii ce se %astrea)a in *iserica %e S!anta Masa, in
/:
Altar' De aceea ne si inc5inam ori de cate ori trecem %e langa o *iserica'
>iserica, locas de rugaciune, se mai numeste "casa lui Dumne)eu" ,Canonul /7 al
Sinodului din Ancira si Canonul 4; al Sinodului din 2aodiceea1, iar du%a nevoile %e care
le slu?este se numeste *iserica %aro5iala, in care se im*isericesc crestinii dintr"o %aro5ie#
*iserica de cimitir, in care se !ac slu?*ele de %omenire a mortilor# *iserica manastireasca,
in care se im*isericesc calugarii dintr"o manastire, si e%isco%ie ,ori mitro%olie1, careia in
vremurile mai noi i se )ice catedrala, in care se a!la scaunul ar5ieresc al c5iriar5ului unei
e%ar5ii'
$0. Cum este intocmita o biserica pe dina/ara?
O *iserica este intocmita %e dina!ara ca si %e dinauntru, incat sa ne indemne cat mai mult
la rugaciune si evlavie' (e dina!ara, de o*icei, *iserica este inalta si mai im%unatoare
%entru ca ea este locasul Celui (reainalt' Este totdeauna cu altarul indre%tat s%re Rasarit,
adica s%re Soarele cel du5ovnicesc, Care este 3ristos, "lumina lumii", ce vine de la
Rasarit' Are de o*icei o turla care, ca un deget ridicat in sus, arata %artea cereasca si %arca
)ice: "Cele de sus cautati" ,Col' 0, /1' In turla se asea)a toaca si clo%otele, care c5eama la
rugaciune si cu sunetul lor de sar*atoare dau %ra)nicelor noastre o si mai mare stralucire'
In var!ul turlei sta crucea, aratand ca in *iserica se %reamareste 3ristos Cel rastignit, Care
a im%acat cerul cu %amantul',
$1. Cate parti are o biserica si cum este impodobita pe dinauntru?
De o*icei o *iserica tre*uie sa ai*a trei %arti: nartica ,narte=1 sau %ronaos, naos ,naie1 si
altar' Unele *iserici au in !ata cate un %ridvor cu arcuri desc5ise, s%ri?inite %e stal%i de
%iatra im%odo*iti cu !rumoase scul%turi'
/' Nartica sau %ronaosul este inca%erea in care in vremea vec5e stateau cate5umenii ,cei
care se %regateau de *ote)1' in vremurile mai noi aici stateau !emeile' Aici se %astrea)a
vasul in care se *otea)a %runcii ,colimvitra1# iar in *iserica de manastire aici se !ace slu?*a
2itiei de la $ecernie, a inmormantarii calugarilor si altele' Din nartica se %atrunde in naos'
4' Naosul ,naie1 sau "*iserica cea din !ata altarului arata lumea va)uta si cerul cel va)ut"'
Aici stau crestinii la rugaciune# el este cora*ia in care credinciosii %lutesc %e valurile vietii
si se mantuiesc de %rime?diile lor, %recum %e Noe cora*ia l"a i)*avit de inecul %oto%ului'
El inc5i%uie cora*ia ce duce in %atria cereasca %e crestini, calatori %e acest %amant'
Naosul este des%artit de altar %rintr"un %erete de lemn, ori de )id im%odo*it cu maiestrite
scul%turi %oleite cu aur si cu icoane !rumos )ugravite' Acest %erete se c5eama
cata%eteasma ,tam%la sau iconostas1 si inseamna "ose*irea celor va)ute de cele neva)ute"'
(e cata%eteasma icoanele sunt ase)ate intr"o anumita ordine: in randul intai sunt ase)ate
marile icoane de o %arte si de alta a usilor im%aratesti: la drea%ta icoana Mantuitorului si a
5ramului *isericii, iar la stanga a Maicii Domnului si a unui ierar5 ,S!antul Nicolae sau
altul1' Deasu%ra acestora, se a!la icoanele celor /4 %ra)nice im%aratesti# in randul urmator
sunt icoanele S!intilor A%ostoli, avand la mi?loc icoana Mantuitorul ca ar5iereu si im%arat'
/7
in randul al %atrulea vin icoanele %roorocilor, avand la mi?loc %e Maica Domnului cu
(runcul in *rate, o*iectul %re)icerilor %ro!etiilor din $ec5iul estament, iar in randul al
cincilea sus, in var!ul cata%etesmei, sta S!anta Cruce, cu c5i%ul lui Iisus rastignit, avand de
o %arte %e Maica Domnului si de alta %e S!antul Ioan A%ostolul si Evang5elistul' In !ata
cata%etesmei atarna !rumoase candele' 2a oarecare de%artare de cata%eteasma se a!la unul
sau doua iconostase ,tetra%od1, %e care sta icoana invierii Domnului, in )ilele de
Duminica, iar in celelalte sar*atori, icoanele %ra)nicelor'
0' Altarul este inca%erea in care se intra %rin cele trei usi !acute in cata%eteasma' Usa de la
mi?loc, in doua canaturi, %oarta numirea de usi im%aratesti, avand )ugravita icoana >unei"
$estiri, ince%utul mantuirii noastre, si amintind ca %rin intru%area lui Dumne)eu"Cuvantul
s"a desc5is oamenilor cerul' (rin aceste usi intra si ies numai ar5iereul si %reotii in tim%ul
slu?irii S!intei 2iturg5ii si a celor sa%te 2aude' Cele doua usi laterale %e care sunt
)ugravite icoanele ar5ang5elilor Mi5ail si Gavriil, sau ale unor diaconi, slu?esc sa intre si
sa iasa diaconii si ceilalti slu?itori ai >isericii' Icoanele celor doi ar5ang5eli amintesc ca
acolo unde tronea)a Dumne)eu, se cuvine a intra cu evlavie si cu curatie ingereasca'
$2. Ce este 'ltarul bisericii si ce inseamna el?
Altarul este %artea cea mai s!anta a *isericii si inc5i%uie cerescul cort, unde sunt adunarile
ingerilor si odi5na S!intilor, "si il avem ca alt cer"'
$3. Cum este intocmit 'ltarul?
Altarul este ast!el intocmit incat sa ras%unda la slu?irea S!intei si in!ricosatei Cert!e !ara de
sange, ce se aduce aici ori de cate ori se slu?este S!anta 2iturg5ie'
/' in mi?locul altarului se a!la S!anta Masa ,%restolul1 sau Cert!elnicul' (e ea se aduce
S!anta Cert!a cea !ara de sange a Noului estament si %e ea %etrece mi?locind %entru noi
Iisus 3ristos, in S!anta im%artasanie' De aceea, locul cel mai s!ant dintr"o *iserica este
S!anta Masa si, deoarece S!anta Cert!a cea !ara de sange este mie)ul S!intei 2iturg5ii,
S!anta Masa nu %oate li%si de la nici o *iserica' Ea este icoana mormantului lui Iisus
3ristos, inc5i%uirea Cinei celei de aina, a crucii si a rastignirii lui 3ristos, icoana
scaunului %e care sade Mielul dumne)eiesc ,A%oc' 7, -1 si su* care su!letele dre%tilor ucisi
%entru Cuvantul lui Dumne)eu astea%ta %reamarirea ,A%oc' -, .1::0 ,S!' G5erman al
Constantino%olului, Istoria *isericeasca mistica, Migne, (' G', AC$III, col' 0;0":70, c'.,
%' //1'
S!anta Masa se !ace din %iatra, deoarece inc5i%uie mormantul de %iatra al lui 3ristos,
"%iatra cea din ca%ul ung5iului" ,(s' //6, 441, si este in %atru colturi, "inc5i%uind cele
%atru %arti ale lumii si din ea se 5ranesc cele %atru margini ale lumii"' Ea este aco%erita
intai cu o %an)a al*a, tesuta din in, numita camasa, care inc5i%uie giulgiul cel de %e
dumne)eiescul ru% al Celui ce a murit %entru noi# a%oi deasu%ra vine o alta aco%eritoare
numita im*racamintea mesei, !acuta dintr"o tesatura mai luminata, care inc5i%uie
vesmintele Mantuitorului cele stralucitoare ca lumina ,Matei /6, 41 si este marirea lui
/-
Dumne)eu1' In %iciorul S!intei Mese se asea)a %articele din S!intele Moaste, o*icei %astrat
de %e vremea cand *isericile se )ideau %e mormintele s!intilor mucenici, randuiala intarita
de S!intele Sinoade ,Canoanele: 6 al Sinodului $II Ecumenic si /: al Sinodulni din
Cartagina1'
$4. Ce se a/la pe ,/anta 4asa?
(e S!anta Masa tre*uie sa se a!le Antimisul, Evang5elia, o cruce, un s!esnic cu lumanare
si un c5ivot %entru %astrat S!anta Cuminecatura, Dumne)eiescul ru% si Sange al
Mantuitorului nostru Iisus 3ristos'
/' Antimisul este o na!rama in %atru laturi, tesuta din in ori din matase, %e care se a!la
inti%arita icoana %unerii in mormant a Mantuitorului' In cusatura Antimisului se asea)a
S!inte Moaste, %entru ca %e el se slu?este S!anta 2iturg5ie' Cand nu se !ace slu?*a,
Antimisul sta %e S!anta Masa im%aturit intr"o invelitoare care inc5i%uie na!rama ce
aco%erea dumne)eiescul ca% al lui 3ristos in mormant' O*arsia Antimisului vine din
vremea marilor %rigoane im%otriva crestinilor' Atunci, s%re a !eri S!intele Daruri sa !ie
%angarite de %aganii care navaleau in *iserici in tim%ul S!intei 2iturg5ii, %reotii in!asurau
S!intele Daruri intr"o %an)a s!intita si, !ugind cu ele intr"un loc !erit, continuau slu?*a
S!intei 2iturg5ii, intreru%ta de navala %aganilor' Si a)i, de s"ar intam%la sa ia !oc *iserica,
in tim%ul S!intei 2iturg5ii, %reotul slu?itor %oate, daca e nevoie, sa in!asoare s!intele vase,
(otirul si Discul, in Antimis si sa le duca intr"un loc %otrivit, unde sa is%raveasca de slu?it
S!anta 2iturg5ie, Antimisul servindu"i de Masa s!anta' Antimisul nu %oate li%si de %e nici
o S!anta Masa din *isericile in care se slu?este S!anta 2iturg5ie' &ara el nu se %oate !ace
S!anta 2iturg5ie' In im%re?urari deose*ite, ca de %ilda in ra)*oi, %e cam%ul de lu%ta, se
%oate !ace S!anta 2iturg5ie in orice loc %otrivit, daca avem Antimis'
4' S!anta Evang5elie, legea cea noua, inc5i%uind %e 3ristos, sta de"a %ururi %e S!anta
Masa, %e Antimis' Aici se mai a!la o cruce, %entru ca %e S!anta Masa se innoieste
necontenit dumne)eiasca Cert!a de %e Golgota# una sau mai multe lumanari de ceara, care
ard in vremea s!intelor slu?*e, si un c5ivot, in care se %astrea)a S!anta im%artasanie %entru
gra*nica im%artasire a celor *olnavi, ce nu %ot veni la S!anta 2iturg5ie' (entru aceasta
arde in altar %ururea o candela, atarnata deasu%ra S!intei Mese, aratand ca "2umina lumii"
,Ioan ;, /41 se a!la %e S!anta Masa'
$!. &n a/ara de ,/anta 4asa( ce alte lucruri deosebite se mai a/la in altar?
Se mai a!la %roscomidiarul, scaunul cel de sus si diaconiconul' (roscomidiarul este o mica
masa %rinsa in sco*itura din )idul din %artea de mia)anoa%te a Altarului' (e aceasta
masuta se %regateste din %aine si vin S!anta aina a Cert!ei celei !ara de sange de la S!anta
2iturg5ie' (roscomidiarul inc5i%uie %estera din >etleem in care S"a nascut 3ristos si
ieslea in care S"a culcat' Scaunul cel de sus se a!la in s%atele Altarului# %e el sta ar5iereul
in tim%ul citirii A%ostolului, inc5i%uind %e 3ristos, marele Ar5iereu' Diaconiconul e ca si
%roscomidiarul o inca%ere in %artea de mia)a)i a Altarului si numai la *isericile mai mari'
/6
In el se %astrea)a s!intele vase si oda?dii ale *isericii, date in gri?a diaconilor'
$". Care este cea mai /rumoasa podoaba a unei biserici?
Cea mai aleasa si mai miscatoare %odoa*a a unei *iserici este %ictura, daca *iserica este
)ugravita %este tot du%a randuiala' >iserica %e dinauntru este im%odo*ita cu s!esnice, cu
%olicandre si cu o candela %entru luminat' Ele sunt lucrate din metale %retioase# totusi, cea
mai aleasa %odoa*a este %ictura' Intr"o *iserica %eretii sunt aco%eriti %e dinauntru, uneori
si %e dina!ara, din altar si %ana in %ridvor, cu icoane " du%a randuiala iconogra!ica'
$$. Ce este tarnosirea unei biserici si cum se /ace?
Du%a ce o *iserica a !ost terminata de )idit si in)estrata cu tot ce tre*uie %entru savarsirea
S!intei 2iturg5ii, este c5emat c5iriar5ul locului ca sa o tarnoseasca ,s!inteasca1 %entru
slu?irea S!intei 2iturg5ii'
arnosirea unei *iserici este unul din cele mai sar*atoresti %ra)nice ce se %ot !ace intr"o
%aro5ie' Ea este %reinc5i%uita in $ec5iul estament: Moise tarnoseste, du%a %orunca lui
Dumne)eu, cortul s!ant ,les' :<, .1, iar Solomon, tem%lul din Ierusalim ,III Regi '
Numai c5iriar5ul locului sau un %reot anume im%uternicit de el %oate tarnosi o *iserica'
Momentele cele mai de seama ale s!intei slu?*e de tarnosire sunt acestea: in a?unul )ilei
5otarate %entru tarnosire, ar5iereul merge, la vremea vecerniei, de asea)a S!intele Moaste
ce vor !i %use a doua )i in S!anta Masa a *isericii noi, %e masa (roscomidiei din vec5ea
*iserica, unde raman %ana dimineata )ilei urmatoare' In acea dimineata, ar5iereul ridica
S!intele Moaste si le aduce la *iserica noua cu mare 2itie' Aici se a!la %regatite cele
tre*uincioase tarnosirii: a%a s!intita, mirodenii, a%a calda, *urete de sters, im*racaminte
%entru S!anta Masa si altele' Du%a ce se im*raca in toate oda?diile, ar5iereul %une un %reot
sa !iar*a mirodeniile, a%oi da *inecuvantare de ince%ere a s!intei slu?*e a tarnosirii' Du%a
rugaciunile ince%atoare, ridica S!intele Moaste si iese a!ara din *iserica, insotit de %reoti si
de tot %o%orul, la incon?urarea de trei ori a *isericii' Incon?urarea de trei ori inseamna ca
acest s!ant locas va !i inc5inat lui Dumne)eu, Cel in trei I%ostasuri' 2a cele trei incon?urari
se !ac trei o%riri, se citesc trei Evang5elii si di!erite rugaciuni, a%oi se unge cu S!antul Mir
*iserica, in trei locuri din a!ara' In tim%ul incon?urarii se trag toate clo%otele *isericii, un
%reot stro%este cu a%a S!intita %eretii, cantaretii canta tro%arele innoirii si %e langa )iduri
ard lumanari si tamaie' Du%a a treia incon?urare, ar5iereul se o%reste la usa de intrare,
inc5isa %e dinauntru, !ace o rugaciune si rosteste de trei ori cu glas tare versetul din
(salmul 40, 6: "Ridicati, ca%etenii, %ortile voastre si va ridicati %ortile cele vesnice si va
intra im%aratul slavei", iar un %reot dinauntru, care tine usa inc5isa, intrea*a de trei ori, cu
versetul urmator ,;1 al aceluiasi %salm: "Cine este acesta im%aratul slavei@" Du%a aceste
intre*ari si ras%unsuri, usa se desc5ide si ar5iereul cu toti credinciosii %atrund in *iserica,
intra in Altar si asea)a S!intele Moaste in sco*itura !acuta s%ecial in S!anta Masa,
aco%erindu"le cu mirodenii' Mirodeniile inc5i%uie miresmele cu care a !ost uns in
mormant tru%ul Mantuitorului, !iindca S!anta Masa inc5i%uie mormantul Domnului nostru
Iisus 3ristos' Deasu%ra se asea)a o les%ede de %iatra cio%lita si *ine lustruita, care se s%ala
cu a%a calda si cu sa%un, se sterge *ine cu *uretele, se uda cu a%a de tranda!iri si a%oi se
/;
unge cu S!ant Mir' Ungerea cu S!ant Mir este lucrarea cea mai de seama a tarnosirii,
%entru ca, du%a cum s%une S!antul Dionisie Areo%agitul, "%rin varsarea S!antului Mir se
inde%lineste s!intirea cea s!anta a dumne)eiescului altar"' Du%a ungerea cu S!antul Mir, se
li%esc in cele %atru colturi ale S!intei Mese icoanele celor %atru Evang5elisti, deoarece
S!anta Masa inc5i%uie toata >iserica, adunata de la cele %atru margini ale lumii, %rin
%ro%ovaduirea Evang5eliei, se im*raca cu cele doua aco%eraminte si deasu%ra se asea)a
Antimisul si celelalte lucruri s!inte ce tre*uie sa stea %e S!anta Masa' A%oi ar5iereul
inseamna crucis cu S!antul Mir cei %atru %ereti dinauntrul *isericii si cata%eteasma si,
du%a cateva rugaciuni, tarnosirea *isericii e terminata' oata slu?*a tarnosirii, alcatuita din
cantari, citiri din $ec5iul si Noul estament si din rugaciuni este ast!el intocmita incat
ras%unde in intregime sco%ului %entru care a !ost randuita'
/.