RADIOLOGIE

SI TEHNICI MODERNE IN
RADIOLOGIE
PLAN DE PREGATIRE
MODULUL : RADIOLOGIE SI TEHNICI MODERNE IN RADIOLOGIE
DURATA: - 25 ore teorie
PROGRAMA DE PREGATIRE
MODULUL : RADIOLOGIE SI TEHNICI MODERNE IN RADIOLOGIE
DURATA: - 25 ore

NR.
CRT.
COMPETENTE
SPECIFICE
CONTINUT
TEMATIC
METODE/
FORME DE
ACTIVITATE
MIJLOACE
DE
INSTRUIRE
CRITERII DE
PERFORMANTA
1. Identifica si
administreaza
substantele de contrast
in explorarea
radiologica.
Substante de
contrast
clasificare:
substante cu
contrast negative,
substante cu
contrast pozitiv,
substante de
contrast cu
eliminare urinara,
adm. substantelor
de contrast si
reactiile sistemice
neprevazute.
- conversatie,
- explicatie
- tabla,
computer,
videoproiector,
scheme,
bibliografie
specifica,
suport de curs,
prezentare pps.
- Identificarea
substantelor de
contrast
- Administrarea
substantelot de
contrast
- ecunoasterea
reactiilor sistemice
neprevazute aparute in
urma administrarii
substantelor de
contrast.
!. Identifica etapele de
examinare ale unei
imagini radiologice.
"tapele de
examinare ale unei
imagini
radiologice.
"lementele
componente ale
unui buletin
radiologic.
- conversatie,
- explicatie.
- tabla,
computer,
videoproiector,
scheme,
bibliografie
specifica,
suport de curs,
prezentare pps.
"xminarea unei imgini
radiologice.
#. ecunoaste metodele
imagistice
interventionale.
$etode imagistice
interventionale
vasculare.
adiologia
interventionala
venoasa.
$etode imagistice
interventionale
gastrointestinal,
$etode
interventionale
pentru terapia
durerii,
- conversatie,
- explicatie
- tabla,
computer,
videoproiector,
scheme,
bibliografie
specifica,
suport de curs,
prezentare pps.
Identificarea
metodelor imagistice
interventionale.
%. Identifica principiile &arti componente - conversatie, - tabla, ecunoasterea
constructive ale unui
aparat '(.
'(.
Sistem emitator de
radiatii.
- explicatie. computer,
videoproiector,
scheme,
bibliografie
specifica,
suport de curs,
prezentare pps.
principiilor
constructive ale unui
'(.
). ecunoaste
investigatii '( pe
afectiunti.
(ehnici de
investigatie '(:
tomografia
computerizta
simpla, tomografia
computerizata cu
substanta de
contrast.ecomand
ari de diagnostic
prin '(: cutie
toracica, plamani,
vase pulmonare,
cord, aparat
digestiv, aparat
renal, coloana
vertebrala, sistem
endocrine, cap,
gat, sistem
vascular etc.
- conversatie,
- explicatie
- tabla,
computer,
videoproiector,
scheme,
bibliografie
specifica,
suport de curs,
prezentare pps.
ecunoasterea
interventiilor '( pe
afectiuni.
*. ecunoaste modul de
utilizare al ecografului
&arti componente
ecograf.
$odalitati de
functionare ale
ecografului.
- conversatie
- explicatie
- tabla,
computer,
videoproiector,
scheme,
bibliografie
specifica,
suport de curs,
prezentare pps.
ecunoasterea
modului de utilizare al
ecografului.
+. ecunoaste
investgatiile efectuate
prin intermediul
ecografului pe
afectiuni.
Investigatii prin
ecografie.
- conversatie
- explicatie
- tabla,
computer,
videoproiector,
scheme,
bibliografie
specifica,
suport de curs,
prezentare pps.
ecunoasterea
investigatiilor
efectuate prin
intermediul
ecografului, pe
afectiuni.
*. ecunoaste modul de
utilizare al ecografului
&arti componente
ecograf.
$odalitati de
functionare ale
ecografului.
- conversatie
- explicatie
- tabla,
computer,
videoproiector,
scheme,
bibliografie
specifica,
suport de curs,
prezentare pps.
ecunoasterea
modului de utilizare al
ecografului.
+. ecunoaste
investgatiile efectuate
prin intermediul
ecografului pe
afectiuni.
Investigatii prin
ecografie.
- conversatie
- explicatie
- tabla,
computer,
videoproiector,
scheme,
bibliografie
specifica,
suport de curs,
prezentare pps.
ecunoasterea
investigatiilor
efectuate prin
intermediul
ecografului , pe
afectiuni.
,. ecunoaste bazele
imagisticii prin
rezonanta magnetica.
-azele imagisticii
prin rezonanta
magnetica: bazele
fizice ale formarii
imaginii, frecventa
de rezonanta
.armour,
caracterele
secventei ecoului
de spin.
- conversatie,
- explicatie
- tabla,
computer,
videoproiector,
scheme,
bibliografie
specifica,
suport de curs,
prezentare pps.
ecunoasterea bazelor
imagisticii prin
rezonanta magnetic.
/. 0escrie aparatul I$. 'omponentele
I$.
- conversatie,
- explicatie
- tabla,
computer,
videoproiector,
scheme,
bibliografie
specifica,
suport de curs,
prezentare pps.
0escrierea aparatuului
I$.
11. Analizeaza imaginea
realizata prin
rezonanta magnetica.
'alitatea imaginii
realizata prin
rezonanta
magnetic.
- conversatie,
- explicatie
- tabla,
computer,
videoproiector,
scheme,
bibliografie
specifica,
suport de curs,
prezentare pps.
Analizarea imaginii
realizate prin
rezonanta magnetica.
11. Identifica avanta2ele si
limitarile examenului
I$.
Avanta2ele si
limitele
examenului I$.
- conversatie,
- explicatie
- tabla,
computer,
videoproiector,
scheme,
bibliografie
specifica,
suport de curs,
prezentare pps.
Identificarea
avanta2elelor si
limitarilor examenului
I$.
1!. ecunoaste modul de
utilizare al radiatiilor
ionizante.
0efinitii, surse de
radiatii, modul de
utilizare al
radiatiilor,
utilizarea
izotopilor
radioactivi in scop
terapeutic.
- conversatie,
- explicatie
- tabla,
computer,
videoproiector,
scheme,
bibliografie
specifica,
suport de curs,
prezentare pps.
ecunoasterea
modului de utilizare al
radiatiilor ionizante.
1#. ecunoaste domeniul
de aplicatie al iradierii
terapeutice.
adioterapia
functionala:
mecanismul de
actiune, tehnica de
iradiere.
(erapia
antiinflamatorie.
- conversatie,
- explicatie
- tabla,
computer,
videoproiector,
scheme,
bibliografie
specifica,
suport de curs,
prezentare pps.
ecunoasterea
domeniului de
aplicatie al iradierii
terapeutice.
1%. 'oreleaza informatiile
specifice afectiunilor
tumorale cu
particilaritatile
terapiei iradiante.
adioterapia
oncologica:
mi2loace de
iradiere.
(erapia
afectiunilor de
sistem, caile
aerodigestiv
superioare,
cancerul pulmonar,
cancerul mamar,
cancerul uterin,
cancerul vaginal,
cancerul vulvei,
cancerul de ovar,
tubar, cancerul de
rinicgi, al vezicii
urinare, cancerul
de penis, de
testicul, tumorile
cutanate.
- conversatie,
- explicatie
- tabla,
computer,
videoproiector,
scheme,
bibliografie
specifica,
suport de curs,
prezentare pps.
'orelarea informatiilor
specifice afectiunolor
tumorale cu
particularitatile
terapiei iradiante.
1). Identifica principiile
de functionare ale
unui aparat &"(3'(.
$odalitati de
functionare ale
&"(3'(.
- conversatie,
- explicatie
- tabla,
computer,
videoproiector,
scheme,
bibliografie
specifica,
suport de curs,
prezentare pps.
Identificarea
principiilor de
functionare ale unui
aparat &"(3'(.
1*. ecunoaste
investigatiile &"(3 '(
pe afectiunti.
Avanta2ele
&"(3'(. &"(3'(
pentru cancerele
de san, &"(3'( in
cardiologie,
&"(3'( pentru
cancerul la
plaman, colorectal,
cancerul la piele,
&"(3'( pentru
alte tipuri de
cancer.&"(3'( in
epilepsie.
- conversatie,
- explicatie
- tabla,
computer,
videoproiector,
scheme,
bibliografie
specifica,
suport de curs,
prezentare pps.
ecunoasterea
investigatiilor &"(3
'( pe afectiunti.
RADIOLOGIE SI TEHNICI MODERNE IN RADIOLOGIE SI
IMAGISTICA MEDICALA
CUPRINS
CAPITOLUL I : S4-S(A5(" 0" '65(AS(.
CAPITOLUL II : &.A54. 0" "7A$I5A" A. 45"I I$A8I5I A0I6.68I'".
CAPITOLUL III : $"(60" 0" "7&.6A" A0I6.68I'A.
III. 1: A0I6S'6&IA.
III. !: "'68A9IA.
CAPITOLUL IV: A0I68A9IA I5(":"5(I65A.A.
CAPITOLUL V: I$A8IS(I'A &I5 '6$&4(" (6$68A9I" ; '(<.
CAPITOLUL VI : I$A8IS(I'A &I5 "=65A5(A $A85"(I'A ; I$<.
CAPITOLUL VII : (">5I'I 0" A0I6("A&I".
CAPITOLUL VIII : I$A8IS(I'A &I5 &"(3'(.
MODULUL: RADIOLOGIE SI TEHNICIMODERNE IN RADIOLOGIE SI
IMAGISTICA MEDICALA
CAPITPLUL I : SUSTANTE DE CONTRAST
Structurile corpului uman care au denditati apropiate nu pot fi diferentiatee intre
ele.&entru a fi vizualizate se folosesc computer-tomografia,ecografia sau se folosesc S0'.
SDC !ti"i#$te %!&t '!:
-'ontrast negative,care apar transparente;negre<pe radiografie?aerul
-'ontrast pozitiv,care apar opace;albe<pe radiografie-substante pe baza de iod
solubile?sulfatul de bariu insolubil.
-0ublu contrast:asociere intre bariu si aer pentru examinarea mucoasei tractului digestiv.
().S!*%t$&te '! 'o&tr$%t &e+$ti,e:
Aerul este folosit in examinarea articulatiilor?pneumoartrografia.6data cu aparitia '( si I$
examinarile precum retropneumoperitoneul,pneumomediastinul,ventriculografia etc.,au doar un
interes istoric.
2).S!*%t$&te '! 'o&tr$%t -o%iti,e:
$).S!*%t$&te *$rit$te:
-sulfatul de bariu este o sare insolubila
-nu este degradata de mediile cu ph diferit ale tubului digestiv
-nu se reabsoarbe
-esta substanta de contrast de electie de examinarea organelor cavitare abdominale
*).S!*%t$&te io.$te:
Sunt cele mai folosite S0'.Sunt hidrosolubile,ionicesau nonionicesi au eliminareelective
urinara.Substantele cu eliminare biliara nu se mai folosesc astazi."xaminarea cailor biliare se face
ecografic.
C ) S!*%t$&te .e 'o&tr$%t '! e"i/i&$re !ri&$r$:
Sunt de ! tipuri: - substante de contrast ionice
- substante de contrast nonionice
().S!*%t$&te .e 'o&tr$%t io&i'e:
$) Mo&o/eri io&i'i
Sunt derivati triiodati ai sarurilor acidului benzoic.&rodusul cel mai cunoscut este 6diston +)@.
*) Di/eri io&i'i
-contin doua nuclee benzenice,deci * atomi de iod
-cationul,ca si in cazul monomerilor este sodiul sau meglumina
-produsul cel mai cunoscut este >exabrix.
2) S!*%t$&te .e 'o&tr$%t &o&io&i'e:
$).Mo&o/eri &o&io&i'i:
In anul 1/*,,radiologul (.Almen a propus folosirea unor produsi nonionici cu o
osmolaritate mult mai redusa.
'ompusii nonionici sunt formati dintr-un nucleu aromatic ce contin trei atomi de iod,un
grup de cuplare si un grup polihidroxilic.
&rin inlocuirea grupului carboxAl '66 a scazut neurotoxicitatea, iar prin adaugarea
grupului hidroxil 6> s-a redus chemotoxicitatea."vitareea folosirii cationilor parin includerea unui
numar sufficient de grupari hidroxil a crescut solubilitatea la apa.'ele mai utilizate substante sunt
4ltravist,6mnipaBue,Iopamiro.
*).Di/eri &o&io&i'i:
'ontinua sinteza unor noi produsi nonionici,reusindu-se producerea unor substante
izoosmolare cu un raport *.0eocamdata acestia sunt folositi sistematic doar in mielogarafii.
Re$'tii %i%te/i'e $'!te &e-re,$#!te:
Administrarea i.v. a substantelor de contrast produce reactii cu intensitati diferite din
partea organismului.4neori reactiile chimice produse in organism nu dau simptomatologie clinica
dar alteori simptomatologia esta foare importanta,chiar dramatica,poate aparea,foarte rar,chiar
decesul.
eactiile minore apar mai frecvent decat cele ma2ore.6data cu introducerea in practica
clinica a substantelor de contrast nonionice hipoosmolare,numarul cazurilor de deces a scazut
foarte mult.S0'ionoce dau reactii minore in 11@ din cazuri,iardecesul apare la 1:)1.111sau 1 :
111.111 de cazuri.
Simptomatologia aparuta dupa in2ectarea S0' este asemanatoare cu cea gasita in
reactiille alergice de tip I.S-a constatat ca aceasta simptomatologie nu este data de o adevarata
reactie antigen-anticorp si este denumita pseudoalergica sau alergoida atunci cand exista simptome
minore si pseudoanafilactica sau anafilactoida atunci cand exista reactii importante.
Re$'tii"e %!&t:
-/i&ore0'$re &! &e'e%it$ tr$t$/e&t
-/o.er$te0 '$re i/-!+& tr$t$/e&t0.$r &! %i ter$-ie i&te&%i,e
-%e,ere0'$re -!& i& -eri'o" ,i$t$ %i &e'e%it$ ter$-ie i&te&%i,e.
$).Re$'tii /i&ore:
eactii minore ca: greturi,gustul metallic,senzatii de caldura,roseate fetei,urticarie,eruptii
cutanate,stranut cefalee,ameteli apar la aproximativ 11@ din pacienti.Acests simptome dispar dupa
oprirea in2ectarii si de regula nu mai apar la continuarea sa."le nu necesita alt tratament in afara
opririi in2ectarii de aproximativ !1-#1 secunde.
*).Re$'tii /o.er$te:
eactiile moderate necesita tratament, dar nu necesita terapie intensive. eactiile
moderate pot fi de tip allergic;alergoid< sau de tip anafilactic;anafilactoid<.
Re$'tii"e .e ti- $"er+oi. sunt:urticarie,edem facial,spasmelaringiene,stridor
inspirator,spasme bronsice,eruptii cutanate,stranuturi repetate,lacrimare,In cazurile mai grave
apar:diaree,dureri abdominale,varsaturi,cefalee.
Tr$t$/e&t!" %e 1$'e -ri&:
-administrare de oxAgen
-administrare de adrenalina;epinefrina<1,) mg solutie 1 mg3ml subcutanat
-administrare de antihistaminice:inhibitori de >1;difenilhidramina< sau inhibitori de
>!;cimetidina<.
' ) Re$'tii .e ti- $&$1i"$'ti' sunt: hipotensiunea arteriala,tahicardie,poloare,care de
regula se adauga peste cele de tip alergoid.Se aplica acelasi tratament
').Re$'tii %e,ere2+r$,e):
Aceste reactii cuprind semnele si simptomele socului anafilactic.Apar simptome cardio-
vasculare,respiratorii,neurologice.(ratamentul este cel specific socului anafilactic.
Pro1i"$3i$ accidentelor severe se face in primul rand prin identificarea pacientilor cu
risc:alergici,tarati,cu bpli cardio-vasculare,diabet zaharat si cautarea unor alternativela diagnosticul
imagistic cu S0'.Atunci cand este posibil se vor folosi S0' nonionice hipoosmolare.0aca
interventia este necesara si nu poate fi inlocuita,se va administra o premedicatie ce consta din:
-&rednison )1mg;11tb<per os,in doua prize cu 1! si respective ! ore inaintea administrarii S0'
-Antihistamice ;omergan<,1f cu o ora inaintea examinarii.
S-a remarcat o scadere a frecventei reactiilor adverse si o reducere a intensitatii lor, in
cazul in care apar,dupa administrarea de 'ortizon.
CAPITOLUL II : PLANUL DE E4AMINARE A UNEI IMAGINI RADIOLOGICE.
E3$/i&$re$ !&ei i/$+i&i r$.io"o+i'e tre*!ie %$ -$r'!r+$ !r/$to$re"e et$-e:
(.A&$/&e#$ %i e3$/e&!" o*ie'ti, e11e't!$te .e '$tre /e.i'$" r$.io"o+.
2.A-re'iere$ te5&i'ii .e e3$/i&$re:
a<.Identificarea regiunii examinate
b<.&ozitionarea filmului pe negatoscop,pentru citire
c<.ecunoasterea pozitiei si a proiectiei
d<.Aprecierea corectitudinii pregatirii bolnavului,pozitia pe masa de
examinare,proprietatile fotografice ale filmului.
6.E3$/i&$re$ i/$+i&ii cuprinde:
a<.Inspectia regiunii in ansamblu
b<."xaminarea amanuntita a fiecarui element normal sau pathologic de pe radiografie
dupa urmatoarele criterii:
-5atura;opacitatea ,transparent,imagine mixta,imagine cu plus de S0',imagine cu minus
de S0'<, sediul, numar, forma, dimensiuni, contur, structura, intensitate,
-aportul cu elementele anatomicede vecinatate
-Aspecte particulare ale leziunii
7).Di$+&o%ti'!" r$.io"o+i'.0iagnostic diferential si diagnostic pozitiv.
5).I&to'/ire$ *!"eti&!"!i r$.io"o+i':
!"eti&!" r$.io"o+i' este un act medico-legal, de aceea trebuie sa ne asiguram ca datele
pe care le contin sunt corecte si concise.
adiografia are menirea confirmarii unei suspiciuni clinice.0e aceea este importanta coroborarea
datelor clinice cu semnele radiologice gasite.
A,$&t$8e"e unui buletin radiologic corect si complet sunt:
-ofera un termen de comparative cu rezultate anterioare sau viitoare
-asigura o baza de date in cazul pierderiifilmelor
-este o modalitate de a influenta actul therapeutic
0in pacate forma si terminologia utilizate nu sunt standardizate,ele variind ca stil si intindere.
!"eti&!" r$.i"o+i' trebuie sa cuprinda:
-$&tet!" '! i&1or/$tii"e -re"i/i&$re
-denumirea si adresa unitatii care efectueaza examinarea
-data la care s-a facut examinarea
-date personale ale paciantului;nume,varsta,sex<
-numar de inregistrare
-informatii tehnice: regiunea examinata,incidentele realizate
-%'!rt$ $&$/&e#$ %i .$te '"i&i'e
-/o.i1i'$ri r$.io"o+i'e 'o&%t$&t %i .e%'riere$ "or
-'o&'"!#ii
-e,e&t!$"e re'o/$&.$ri
-%e/&$t!r$ %i -$r$1$ r$.io"o+!"!i
S!r%e .e ero$re i& i&ter-ret$re$ r$.io+$r1iei %i 1or/!"$re$ re#!"t$t!"!i.
Pot 1i +r!-$te i& -$tr! '$te+orii:
$).Te5&i'$ i&$.e',$t$ i& re$"i#$re$ %i -re"!'r$re$ r$.io+r$1iei
*).Te5&i'$ i&$.e',$t$ i& e3$/i&$re$ r$.io+r$1iei
').Erori .e i&ter-ret$re $ %e/&e"or r$.io"o+i'e
.).Erori i& 1or/!"$re$ .i$+&o%ti'!"!i
$).Te5&i'$ i&.e',$t$ i& re$"i#$re$ %i -re"!'r$re$ 1i"/e"or %e .$tore$#$ :
-aparaturii invechite
-utilizarii de filme deteriorate sau necorespunzatoare
-erorile de raglare a aparatelor
-pozitionarii incorecte si diafragmarii necorespunzatoare
-erorilor de expunere
-prelucrarii rapide si incorecte a filmelor in camera obscura
*).Te5&i'$ i&$.e',$t$ i& e3$/i&$re$ r$.io+r$1ii"or -ri&:
-utilizarean unui negatoscop cu luminozitate nepotrivita
-lipsa de concentrare,oboseala examinatoruluisau timp de examinare prea scurt
').Erori .e i&ter-ret$re -ri&
-cunostinte si experienta insuficienta
-ignorarea efectelor optice, a datelor clinicesi lipsa colaborarii cu clinicianul
-prezenta concomitenta a mai multor afectiuni,dintre care unele sunt subestimate altele
supraevaluate
-ignorarea datelor clinice
-necunoasterea tuturor semnelor radiologice ale bolii
-lipsa de preocupare pentru sustinerea diagnosticului prin alte incidente sau alte tehnici de
examinare
-teama de a formula un diagnostic cert
-preluarea fara argument radiologice suficiente a unui diagnostic clinic.
').Erori i& 1or/!"$re$ .i$+&o%ti'!"!i -ri&:
-utilizarea de termini inadecvati,eronati,formularA vagi,imprecise
-interpretarea eronata a semnelor radiologice decelate.
Se deosebesc metode radiologice simple, in care nu se folosesc substante de contrast,metode care
folosesc opacifierea aparatului cardiovascular si examinarea radiologica dupa cateterismul cardiac
vascular.$etodele radiologice simple sunt: radioscopia simpla,ortodiagrafia,teleradiografia si
teleschita,tomografia si radiochimografia.
CAPITOLUL III: METODE DE E4PLORARE RADIOLOGICA.
$) RADIOSCOPIA:
&ermite o examinare a mai multor aparate fiind utilizata in investigarea afectiunilor
pulmonare,cardiovasculare,gastrointestinal etc..
&artile component ale unui sistem radioscopic modern sunt:
-generatorul de radiatii x
-intensificatorul de imagine
- sistemul de receptive al semnalului, care poate fi ecranul sau un sistem
electronic.
In radioscopie imaginea poate fi vizualizata prin urmatoarele procedee: direct pe ecran sau
prin utilizarea unui amplificator de imagine care are la baza efectul fotoelectric.
Avanta2ele utilizarii electronilor in formarea imginii sunt:
- "lectronii pot fi deviati de campurile electrice ceea ce permite focalizarea si
cresterea semnificativa a energiei.
- 0ozele de radiatii primate de pacient sunt mult diminuate comparativ cu
radioscopia clasica.
Intensificatorul de imagine are rolul de a transforma energia produsa la impactul
radiatiilor 7 cu ecranul care contine o substanta luminiscenta ; =5 argintata < in energie
a fascicolului de electroni emisi. Aceasta transformare se face prin contactul ecranului cu
un catod . "lectronii emisi prin effect fotoelectric sunt accelerate de o diferenta de
potential spre anod. Aplicarea unui potential electric negative incintei metalice in care se
deplaseaza electronii determina focalizarea fasciculului. "lectronii reconstituie imaginea
care este identical cu cea produsa de radiatiile 7 dar are avanta2ul unei luminozitati
semnificativ mai mari. Imaginea finala este vizualizata pe monitor.
'aracteristicile amplificatorului de imagine si ale lantului de televiziune sunt:
- andamentul amplificatorului definit prin raportul dintre semnalul de iesire
; evaluat prin intensitatea luminoasa< si semnalul de intrare , characteristic
radiatiilor 7 , masurat prin valoarea corespunzatoare a debitului dozei.
andamentul se masoara in 'andela38i3s; 'd38A3s< . andamentul
amplificatorului este determinat in principal de raportul semnal3zgomot
produs ca urmare a caracterului discontinuu al fluxului de radiatii 7.
- emanenta exprimata in intervalul de timp intre impactul radiatiilo 7 cu
intensificatorul de imagine si emisia de lumina.
- =gomotul este rezultatul naturii stocastice a proceselor care apar in
radioscopie. 'ele mai importante surse de zgomot sunt absorbtia aleatoare a
cuantelor de radiatii 7 in ecran si zgomotul electronic produs in circuitul de
amplificare al sistemului (:.
- &uterea separatoare definite prin inversul limitei de separatie . .imita de
separatie reprezinta distanta minima dintre doua puncte care apar distinct in
imagini finale. 'u cat limita de separatie este mai mica puterea separatoare
este mai buna.
- 'ontrastul.
'alitatea imaginii radioscopice depinde de : sensibilitatea sistemului se receptionare a
acesteia, determinate pe de o parte de lantul (:. "valuarea activitatii se face prin
utilizarea unor teste destinate asigurarii unor conditii optime de vizualizare a imaginii.

*) RADIOGRAFIA DIGITALA
eceptorii digitali asigura transformarea datelor analoge in informatii
digitale.&artile componente ale receptorilor digitali utilizati in radiodiagnostic
sunt:detectorul de scintilatie?sistemul de conversie a energiei luminoase in energie
electrica a calculatorului.
Dete'tor!" .e %'i&ti"$tie
Se bazeaza pe proprietatea unor substante de a emite lumina la impactul cu radiatiile
alfa,beta,gama sau 7?el este plasat in contact cu imaginea obtinuta dup ace radiatiile 7
au traversat organismul..a impactul radiatiilor 7 cu scintilatorul acesta emite semnale
luminoase plasate in domeniu vizibil
Co&,ertor!" e&er+iei "!/i&o$%e i&e&er+ie $ '!re&t!"!i e"e'tri'
Se bazeaza pe efectul fotoelectric.adiatiile luminoase aplicate catodului unei cellule
fotoelectrice determina emisia fotoelectronilor care sunt conectati la anod generand mici
curenti de diferite intensitati.Acest sAstem transforma sistemul analog de date ;semnalul
luminos< in informatii digitale;curentul electric<.
C$"'!"$tor!"
&relucreaza imaginea digitala si o transforma in semnal video-tv.eceptorii digitali sunt
utilizati atat in radioscopie cat si in radiografie.
Co/-$r$tie i&tre i/$+i&i"e .i+it$"e %i $&$"o+e
"lementul de baza al imaginii digitale este pixelul,o suprafata patrata cu o nuanta de gri
corespunzatoare densitatilor pe care le reprezinta?imaginea radiological este formata
dintr-un numar de pixeli.'resterea numarului de pixeli3imagine determina marirea
rezolutiei imaginii.&entru ca imaginile obtinute pe filmele cu dimensiuni 1,3!% cmsa aiba
o rezolutie buna este necesar ca numarul corespunzator de pixeli sa fie de #*11x%,11.
Imaginea digitala are urmatoarele avanta2e:
-permite o buna vizualizare a zonelor cu densitati mici?chiar daca rezolutia geometrica
este mai redusa fata de radiografia clasica,rezolutia de densitate este mult mai mica?
-ofera posibilitatea unei prelucrari ulterioare a imaginii.
') ECOGRAFIA.
U"tr$%!&ete"e2U.S.)
Sunt o forma de energie mecanica ce se propaga sub forma unor unde de
frecventa cuprinsa intre 1* si !1.111 >z.Sunetele cu frecventa peste limita de
audibilitate umana ;!1$>z< se numesc ultrasunete,iar cele de frecventa su
aceasta infrasunete.
Perio$.$ :
"ste timpul necesar unei particule pentru descrierea unei oscilatii complete si se
exprima in secunde.
Fre',e&t$:
"ste numarul de oscilatii effectuate in unitatea de timp;secunda<.4nitatea de
frcventa este >ertz;>z<.6 frecventa de I >z este o oscilatie 3secunda: fC 13(.
A/-"it!.i&e$ :
:aloarea absoluta a distantei maxime parcurse de particular in 2urul pozitiei de
echilibru.
L!&+i/e$ .e !&.$:
0istanta dintre doua maxime sau dintre doua puncte successive aflate in aceeasi
faza.
Vite#$ !"tr$%!&ete"or:
"xprima distanta parcursa de 4S in unitatea de timp.Se masoara in m3s.
E&er+i$ $'!%ti'$:
4nda de ultrasunete transporta si cedeaza o parte din energie mediului strabatut
determinand oscilatii ale particulelor.Se masoara in Douli;D<.
I&te&%it$te$ $'!%ti'$:
"ste cantitatea de energie care strabate unitatea de suprafata in unitatea de timp
.&rofunzimea de penetrare a 4S este limitata de scaderea intensitatii odata cu
parcurgerea unei distante.
I/-e.$&t$ $'!%ti'$:
"xprima rezistenta la trecerea undelor fiind produsul dintre densitatea mediului si
viteza 4S.Impedanta acustica este deci o constanta de material si se masoara in
aAl? 1aAlC1Eg.
P!tere$ $'!%ti'$:
"ste cantitatea de energie care strabate o suprafata in unitatea de timp.Se masoara
in Fatt.
Pro.!'ere$ !"tr$%!&ete"or
E1e't!" -ie#oe"e'tri'
.a baza obtinerii ultrasunetelor se afla fenomenul piezoelectric,effect descoperit in anul
1,,1 de &ierre si DacBues 'urie. Aparitia polarizarii electrice la suorafata unui cristal
atunci cand asupra lui se exercita o presiune mecanica sau o tractiune se numeste effect
piezoelectric direct.
Aplicarea unui camp electric pe suprafata unui cristal piezoelectric duce la contractia sau
dilatarea acastuia si la emisia unor unde mecanice. Acest fenomen se numeste eefect
piezoelectric invers. Aceasta deformare mecanica periodica genereaza ultrasunete.
$aterialele piezoelectrice folosite sunt : titanatul de bariu, zirconatul de plumb si fluorura
de poliviniliden; material plastic<.

Tr$&%.!'tor!"
"ste partea principala a ecografului cu rol de emitator, dar si de receptor al
ultrasunetelor. "l asigura conversia reciproca si succesiva a energiei electrice in energie
mecanica. "lementul sau activ este cristalul piezoelectric Acesta are forma unui disc si
este acoperit pe ambele fete cu doua straturi metalice , bune conducctoare de elecricitate
pe care se aplica doi electrozi, cate unul pe fiecare suprafata. Aplicarea unei tensiuni
electrice intre elecrozi va provoca deformarea cristalului si consecutiv emisia de energie
mecanica spre ambele suprafete. Straturile metalice au atat rolul de transfera tensiunea
electrica cristalului cat si de a prelua impulsul electric creat la suprafata acestuia dupa
actiunea ultrasunetelor reflectate in tesuturi. Acest impuls electric creat este apoi condus
apoi spre sistemul de amplificare al aparatului. 8rosimea discului piezoelectric determina
frecventa nominala .&e suprafata interioara dinspre pacient este dispusa o lentila acustica
formata din polistiren a carui impedanta acustica esta o medie intre impedanta
materialului piezoelectric si cea a tesuturilor. 8rosimea sa trebuie sa fie egala cu un sfert
din lungimea de unda a frecventei de excitatie electrica , iar lentila este denumita strat
adaptiv de sfert de lungime de unda .olul sau este de focalizare si de a face ca fiecare
impuls electric sa il intareasca pe celalalt ,marind astfel randamentul transductorului .In
fata lentilei este plasat un strat isolator cu impedanta asemanatoare cu cea a corpului. In
spatele discului piezoelectric este introdus un strat de material ce absoarbe4S emise apoi
si pentru a amortiza vibratiile care nu au frecventa dorita. (ot acesat ansamblu este
incon2urat de un strat isolator acustic si este introdus intr-o husa de material plastic cu
care operatorul vine in contact in timpul examinarii.9ata posterioara a
materialuluipiezoelecric este captusita cu un material attenuator , avand rolul de a reduce
capacitatea de rezonanta sonora.
C"$%i1i'$re$ tr$&%.!'to$re"or:
"xista patru clase: lineare, sectoriale, monoelemente si combinate.
Tr$&%.!'to$re"e "i&i$re
&roduc un fascicul de 4S paralele intre ele perpendiculare pe suprafata lor, iar pe ecran
va apare o imagine dreptunghiulara .
Tr$&%.!'to$re %e'tori$"e
"mit un fascicul de 4S divergent dintr-un punct situate in mi2locul suprafetei
transductorului,iar pe ecran apare o imagine triunghiulara cu varful pe suprafata de
emisie a transductorului."xista mai multe tipuri de transductoare sectoriale
mecanice;pendulate,rotative sau inelare< sau electronice;propriu-zisesi cu emisie
fazata,convexe,vectoriale.<.
Tr$&%.!'to$re"e /o&oe"e/e&te
'ontin o singura piesa piezoelectrica si nu pot fi activate electronic.Sunt
transductoare cu frecventa si focalizare fixa.(ransductoarele monoelemente pentru
examinarea 0oppler continuu contin dooua elemente unul pentru emisia si altul pentru
receptia 4S.
Tr$&%.!'to$re"e 'o/*i&$te
Sunt transductoare complexe si inglobeaza toate posibilitatile transductoarelor
simplee prezentate.Au frecvente multiple intre #,) si 11 $>z,permitand efectuarea cu
acelasi transductor a examinarii in modul A,-,$ si 0oppler.
9iecare tip de transductor are avanta2ele si dezavanta2ele sale,el putand fi folosit
doar pentru scopul pentru care a fost construit."xista transductoare pentru aplicatie
externa,endocavitara,sau pentru uz intraoperator.
F$%'i'!"!" .e !"tr$%!&ete
$aterialul piezoelectric nu emite o singura unda ultrasonora ci un fascicul care
porneste de pe toata suprafata materialului.=ona apropiata poarta denumirea de zona
9"S5".,iar zona indepartata zona 9A45>69"...ungimea zonei 9resnel si
divergenta zonei 9raunhofer depind de dimensiunile discului piezoelectric dar si de
frecventa ultrasunetului produs de acesta.'resterea frecventei ultrasunetului sau
diametrului discului piezoelectric va determina marimea zonei 9resnel si micsorarea
unghiului de divergenta.
Pro-riet$ti $'!%ti'e $"e te%!t!ri"or
Vite#$ .e -ro-$+$re2')
"ste distanta parcursa de unda in unitatea de timp.Se masoara im m3s.Aceasta
relatie este valabila numai pentru undele continue.In ecografie se folosesc unde pulsatile,
viteza lor de propagare fiind dependenta de densitatea si elassticitatea tesutului. :iteza de
propagare a 4S variaza in tre ##1m3s in aer si %1/1-+,11m3s in os,iar in apa de 1%#1m3s
pentru tesuAul adipos si 1)/1 m3s pentru muschi. :iteza de propagare a 4S depinde de
elasticitatea si densitatea tesutului.
'resterea elasticitatii va conduce la marirea vitezei 4S in respectivul tesut ,in timp
ce o crestere a densitatii tisulare va avea efecte inverse.
"lasticitatea tesuturilor este influentata de arhitectonica si structura tisulara.
'u toate ca viteza de propagare a 4S este specifica fiecarui tip de tesut , intrucat
diferentele nu sunt mari , in diagnoscul ecografic a fost stabilita o valoare medie si anume
1)%1m3s.Aceasta viteza de referinta este folosita pentru a calcula distanta de unde a fost
reflectat fiecare eco provenit de la nivelul interferentelor din corpul uman. Se considera
cu 4S parcurg 1cm in 11# microsecunde.
4ndele sonore nu se propaga in vid , iar in gaze se propaga destul de greu dotorita
distantei mari dintre molecule .'u cat aceasta distanta este mai redusa , cu atat viteza de
propagare este mai mare. 6sul, metalele sunt bune conductoare de 4S.&lamanul si
intestinal, datorita continutului aeric nu pot fi usual examinate ecografic. 0e asemenea ,
structurile situate posterior unor organe cu continut aeric nu pot fi vizualizate .In aceste
situatii se folosesc ferestre ecografice; organe ce contin lichid , de exemplu vezica urinara
in repletie<
6 alta proprietate importanta este impedanta acustica;=<.Aceasta marime fizica
caracterizeaza permisivitatea propagarii 4S in diferite medii si este direct proportionala
cu densitatea mediului strabatut si viteza 4S.
sut are o impedanta acustica specifica.Astfel tesuturile cu densitate
apropiata; organelle parenchimatoase abdominale, tiroida, muschi,etc<vor avea valori ale
impedantei acustice asemanatoare in timp ce alte tesuturi cu densitate mult diferita vor fi
caracterizate ce valori ale impedantei acustice fie foarte mici , fie mult crescute.
.imita de separare dintre doua medii cu densitate diferita , deci cu impedanta
acustica diferita, se numeste impedanta . .a nivelul interfetelor , impulsul ultrasoncic
este:reflectat,refractat, dispersat,absorbit sau atenuat.
Re1"e3i$
eprezinta o proprietate importanta a 4S care sta la baza principiilor ecografiei.
&ropagarea 4S in tesuturi se face liniar. In functie de impedanta acustica a celor doua
medii la traversarea interfetei o parte din fasciculul de ultra sunete se intoarce in mediul
initial.
Re1r$'ti$
eprezinta schimbarea directiei fasciculului incident dupa ce a strabatut o
interfata.efractia nu influenteaza imaginea ecografica deoarece fasciculul refractat are
directia opusa transductorului.:aloarea unghiului de refractie este proportionala cu
diferenta de viteza a 4S in cele doua medii si invers proportionala cu unghiul de
incidenta.
Di%-er%i$
9asciculul de 4S la intalnirea unor zone de tesuturi cu impedanta acustice diferite si
dimensiuni mai mici decat lungimea de unda sufera fenomenul de imprastiere,de
reiradiere marindu-si aria de sectiune prin emiterea unor unde sferice.'onform
principiului >uAgens fiecare particular vibranta se comporta ca o sursa Sonora.&articulele
corpului uman cu dimensiuni mai mici decit lungimea de unda absorb energia
fasciculului si o retransmit sub forma unei unde sferice, fenomen denumit difuzie.
Di1r$'ti$
Atunci cind fasciculul de 4S trece la o distanta mai mica de una sau doua lungimi
de unda de un corp, directia de propagare a undelor va fi deviate in spatele acestora.In
spatele obstacolului apar zone de umbra acustica, iar in fata lui se produce interferenta
undelor.Aceasta este rezultatul actiunii mai multor unde asupra acelorasi particule.0aca
undele sunt in aceeasi faza efectul se cumuleaza si este denumita interferenta
constructiva, iar daca sunt in antifaza efectul se anuleaza interferenta distructiva.
Ate&!$re$
Se produce prin:absorbtie,difuzie,reflexie,distanta parcursa.Atenuarea este direct
proportionala cu patratul distantei parcurse.0e asemenea,este direct proportionala cu
frecventa fasciculului,cele cu frecventa mare fiind atenuate dupa un parcurs scurt,iar cele
cu frecventa mica patrunzind in profunzime.
Pri&'i-i!" 1!&.$/e&t$" .e o*ti&ere $ i/$+i&ii e'o+r$1i'e:
(ransductorul genereaza mod repetitive impulsuri de 4S cu o durata de o
microsecunda care strabat tesuturile,iar la nivelulinterferentelor se reflecta si se intorc in
transductor.(ransductorul functioneaza ca emitator si receptor al 4S.(impul de receptie
este de //m3s.4n ciclu puls ecou dureza 111m3s."courile care se reintorc la transductor
reflectat de prima interfata din corpul uman este receptionat primul."coul reflectat de
prima interfata din corpul uman este receptionat primul.0eci un singur impuls emis este
receptionat ca o multitudine de ecouri care se reintorc la intervale de timp din ce in ce
mai mari pe masura ce interfetele care le-au generat sunt mai indepartate de
transductori.Amplitudinea potentialului electric generat de ecou este direct proportionala
cu intensitatea ecoului.
ECOGRAFUL - este denumirea aparatului folosit in diagnosticul ultrasonografic.
Acesta are in componenta sa mai multe subansamble:
-compartimentul electric
-transductorul
-receptorul de imagine?filtreaza semnalele electrice cu intensitate redusa care produc
zgomotul de fond.
-ansamblul de conversie
-compartimentul de stocare si prelucrare a informatiei
-compartimentul de vizualizare a imaginiii.

Mo.$"it$ti .e re-re#e&t$re +r$1i'$
E'o+r$1i$ Mo.!" A ;modularea amplitudinii<este traducerea in imagine a ecourilor
reflectate in functie de amplitudinea lor si de distanta de la care acestea provin.
E'o+r$1i$ Mo.!" M ;moodularea pozitie sit imp<este o modalitate de examinare
ecografica in dinamica folosita predominant in ecocardiografie si care releva miscarea
tuturor structurilor aflate pe directia aleasa a fasciculului de 4S.
E'o+r$1i$ Mo.!" ;modularea strlucirii<sta la baza obtinerii imaginii ecografice
bidimensionale.Imaginea reprezinta o conversie a fiecarui ecou captat de transductor intr-
un punct luminos pe ecranul unui monitor.
E'o+r$1i$ Do--"er.Se bazeaza pe efectul 0oppler care consta in modificarea lungimii de
unda a unui fascicul de 4S dupa reflectarea lui de catre o sursa aflata in miscare fata de
emitator3receptor?acest fenomen sta la baza examinarii unor structuri aflate in miscare.
E'o+r$1i$ tri.i/e&%io&$"$ este o tehnica ultrasonografica noua prin care cu a2utorul
computerului se realizeaza vizualizarea volumetrica a structurilor anatomice.
I/$+i&e$ e'o+r$1i'$
"sta rezultatul amplificarii si transformarii in informatie digitala de catre un convector
analog digital,a impulsului electric generat de catre ecouri la nivelul cristalului
piezoelectric al transductorului.
C$"it$te$ i/$+i&ii obtinute prin ultrasonografie este apreciata prin re#o"!ti$ i/$+i&ii
care poate fi de detaliu,de contrst si temporala.
In functie de directia de propagare,rezolutia ecografica poate fi :
-axiala
-laterala
Re#o"!ti$ .e .et$"i! este distanta minimadintre doua puncte ale unei structuri care apar
distinct pe imagine
Re#o"!ti$ te/-or$"$ caracterizeaza capacitatea de a reprezenta pe imagine procese in
miscare.
Re#o"!ti$ .e 'o&tr$%t caracterizeaza posibilitatea de a diferentia ecourile cu intensitati
foarte apropiate.
Po%t-ro'e%$re$ i/$+i&ii prin inghetarea pe monitor,marire,amplificarea contrastului
finisarea electronica.
Ter/i&o"o+ie i& e'o+r$1ie:
E'o+e&it$te$ este proprietatea unei structuri anatomice de a produce ecouri daca
contine interfete.
6structura lichidiana este strabatuta in totalitate de ultrasunete,iar expresia sa pe ecran va
fi lipsa de ecouri,respective culoarea neagra.6 structura lichidiana este definite prin
termenul trassonic
6 structura solida returneaza ecouri,iar pe ecran vor aparea nuante albe ;zone
ecogene,sau reflexogene.<.6 structura ecogena este echivalenta cu o consistenta de tip
parenchimos,exceptie facand aerul.
"cogenitatea parenchimelor poate fi o/o+e&$ %$! i&o/o+e&$.
U/*r$ $'!%ti'$ -o%terio$r$ apare atunci cand 4S intalnesc o structura foarte densa asa
cum sunt calculi.In spatele lor exista o structura liniara de culoare alba denumita 'o& .e
!/*r$.
Arte1$'te"e
Apar in urma interactiunii ultrasunetelor cu structurile examinate,fiind determinate de
proprietatile fizice ale undelor sonore.
Artefactele pot fi de doua tipuri:
-de propagare
-de atenuare
Ti-!ri .e $rte1$'te /$i 1re',e&t 1o"o%ite:
-1e&o/e&!" .e re,er*er$tie este determinat de reflectera repetata a fasciculului de 4S
intre transductor si un element anatomic cu proprietati reflectogene puternice.
-#+o/ot!" .e 1o&. reprezinta aparitia unor puncte cu nuante de gri pe imaginea
ecografica.
-%'i&ti"$ti$ $'!%ti'$
-$rte1$'t!" .e ,o"!/ -$rti$"
-!/*r$ $'!%ti'$
-$/-"i1i'$re$ $'!%ti'$
E1e'te"e *io"o+i'e $"e e'o+r$1iei:
'u toate ca ultrasonografia este considerate a fi o metoda inofensiva,totusi undele
ultrasonografice prin energia pe care o transfera organismului pot produce unele efecte
nedoriAe care au fost observate in studii facute pe animale.
0intre acestea mentionam:
1.E1e't!" .e '$,it$tie care poate fi tranzitor si consta in aparitia unor mici bule de gaz
care la intensitati mari ale ultrasunetelor pot colaba,cu descompunere termica a apei si
eliberarea de radicali liberi care duc la aparitia unor modificari tisulare datorita pulsatiei
bulelor de gaz.
!.E1e'te $%!-r$ +e&o/!"!i9experimental s-au observat modificari ale A5-ului sau
anomalii congenitale.
#.E1e'te ter/i'e?constau in incalzirea tesuturilor strabatute de fascicule de ultrasunete cu
energie inalta cu producerea experimentala a unor leziuni,efecte teratogene sau avort.
%.E1e'te 'o/-e3e .i%tr!'ti,e apar numai dupa expunere indelungata,experimental
observandu-se alterari la nivel cellular care pot merge pana la necroza tisulara.
ezultatele experimentale nu pot fi extrapolate la utilizarea clinica a
ultrasonografiei dar datorita datelor insuficienta asupra efectelor biologice la expuneri
mici si repetate si totodata posibilitatii identificarii acestora in viitor se impune prudenta
in utilizarea ecografiei in special in primul trimestru de sarcina.
I&.i'$tii"e e'o+r$1iei
"cografia poate fi folosita in primul rand in scop diagnostic si pentru evaluarea
post terapeutica,dar si ca metoda ad2uvanta in realizarea unor explorari invasive;punctii
ghidate ecografic<sau unele manopere;drena2e de colectii,nefrostomii,alcolizari,etc.<.
I& %'o- .i$+&o%ti' ecografia se utilizeaza in explorarea:
-organelor abdominale;ficat,splina,colecist,cai biliare,rinichi,pancreas,rinichi<
-sistemului musculo-scheletal
-organelor din sfera urogenitala;testicul,uter si anexe<
-tiroidei,globului ocular
-aparatului cardio-vascular
-unor afectiuni dermatologice
A,$&t$8e"e e'o+r$1iei:
-cost scazut
-explorare nenociva si comoda,care poatefi repetata ori de cate ori este nevoie in
absenta unei pregatiri speciale a bolnavului si in conditii de urgenta
-are o sensibilitate mare in decelarea leziunilor
-explorarea sistemului cardio-vascular este rapida si fara a fi invaziva.
CAPITOLUL IV: RADIOLOGIA INTERVENTIONALA
4ltimii !1 de ani au fost marcati de o noua performanta a imagisticii medicale
radiologia interventionala. 0upa un start initial lent , avand la baza o tehnica veche, cea a
lui Seldinger associate metodelor imagistice modern: ultrasonografia, '( si angiografia
digitala, radiologia interventionala s-a impus in ultimul timp avand un succes marcant
fiind o terapie de minima invazie. adiologia interventionala este utilizata azi in mai
multe domenii arterele si venele conferind cel mai mare punct de activitate.
7.( METODE IMAGISTICE INTERVENTIONALE VASCULARE:
ANGIOPLASTIA:
Angioplastia endoluminala transcutanata ;&(A< are rezultate comparabile cu cele
obtinute prin folosirea metodelor chirurgicale clasice dar cu o rata a mortalitatii mult mai
scazuta. "a poate fi repetata si in cazul stenozelor recurente.
Angioplastia cu balon a fost initiate de 'harles 0otter in 1/*% si dezvoltata de
Andreas 8runtzig care a conceput un cateter cu balon noncompliant. Aceasta tehnica este
indicata in stenozele si ocluziile scurte ale arterei iliace, arterei femuro-poplitee.
Angioplastia cu laser si arterectomia a dezamagit prin faptul ca nu a dat rezultate
pe termen lung.
7.2 RADIOLOGIA INTERVENTIONALA VENOASA:
Se aplica in stenozele venoase produse de compresiuni sau invazii tumorale
maligne, procese fibroase, cicatrici postoperatorii, tromboze. In aceste cazuri pentru a
obtine rezultate de lunga durata angioplastia endoluminala transcutanata ;&(A< trebuie
completata cu instalarea unui stent. In fistulele arterio-venoase de hemodializa &(A
reprezinta metoda de electie , stenturile fiind reperate recurentelor.
I& ,$ri'o'e", obliterarea venei spermatice se realizeaza prin embolizare cu
substante sclerogene , sfere, spirale cu balonas detasabil.
I& tro/*o#$ ,e&ei '$,e i&1erio$re , pentru prevenirea emboliilor pulmonare la
bolnavii la care nu se pot utiliza anticoagulante se introduce percutan filtre.
ecuperarea corpilor straini din sistemul venos catetere venoase se face prin
metoda percutanata utilizand un fir metalic cu capcana sau spira.
E/*i"i#$re$ este un procedeu terapeutic canstand in realizarea unei ocluzii
arteriale sau venoase , avand ca scop oprirea unei hemoragii, ablatia unor tumori,
malformatii sau organe. &rima embolizare a fost initiata de -rooGs in 1/#1 pentru
tratamentul unei fistule carotidocavernoase traumatice.
$aterialele embolic sunt variate: 8elfoam, tesut adeziv de isobutil cianoacrilat,
balonase detasabile, polivinil alcool ; ivalon<, bobine de otel ; 8ianturco si Falace 1/+1<,
etanolul absolute ; eiian 1/#1<, microsfere, substante chimioterapice ; mitomicina ',
temporara, altele permanenta.
I& 5e/or+ii"e .i+e%ti,e se face initial o evaluare angiografica cu precizarea
sediului hemoragiei. In tumori , varice esofagiene, malformatii arteriovenoase, se face o
embolizare permanenta cu ivalon , sfere, etanol, tesut aderent. >emoragiile
posttraumatice , iatrogene, necesita o evaluare '( si angiografica a tuturor organelor
abdominopelvine. "mbolizarile sunt rezervate hemoragiilor in care hemosraza
chirurgicala este greu de executat; coapsa, fesa, retroperitoneu, pelvis<. Alegerea terapiei
in traumatismele abdominale este dependent de starea clinica a bolnavului. In
malformatiile arteriovenoase embolizarea este o metoda de electie cu conditia sa fie
facuta in plina formatiune. Arterele periferice pot produce recidive prin circulatia
colaterala care se dezvolta. "mbolizarea unor organe , splina, rinichi, este indicate in
hipersplenism, hipertensiune renovasculara. In acest caz se fac embolizari partiale
multiple succesive. "mbolizarile tumorale ; cancer renal, hepatic< sunt indicate in
hemoragiile acute intratumorale.
I& &e!ro"o+ie embolizarile au indicatii in anevrisme cerebrale care nu pot fi
tratate chirurgical.
7.6 METODE IMAGISTICE INTERVENTIONALE ALE CAILOR ILIARE:
Co"$&+io+r$1i$ : percutanata transhepetica introdusa in 1/!1 de -urGhart si
$uller, perfectionata de 6Guda in 1/+% prin utilizarea unui ac flexibil cu diametrul de +
mm sta la baza radiologiei interventionale a cailor biliare.
Dre&$8!" e3trer& in icterele obstructive a fost initiat in 1/** de Seldinger care a
folosit pentru aceasta un ac cu tub. &rogresele tehnicii au perfectionat metoda , asfel au
fost introduce catetere speciale.
Dre&$8!" i&ter& definitiv indicat in obstructiile maligne se poate realize cu
a2utorul endoprotezelor metalice cu diametrul de 11mm si cu a2utorul stenturilor. "le sunt
introduce pe cale percutanata sau endoscopica.
Dre&$8!" *i"i$r -er'!t$& %i .i"$t$re$ '! *$"o& este indicate leziunilor benigne ,
structurilor ductale, colangitelor scleroase. (ehnica interventionala percutanata de
extragere a calculilor , a cedat locul papilotomiei endoscopice cu extractie.
I& 'e -ri,e%te r$.io"o+i$ i&ter,e&tio&$"$ $ ,e#i'ii *i"i$re, colecistectomia
laparoscopica a facut sa piarda din importanta celelalte metode.
Co"e'i%te'to/i$ percutanata este indicate in colecistitele acute, colangite la
bolnavii cu risc mare.
7.7 METODE IMAGISTICE INTERVENTIONALE GASTROINTESTINALE
GASTROSTOMIA %i ENTEROSTOMIA : percutanata sunt indicate in
stenozele complete ale tractului gastro-intestinal superior sau la bolnavii psihici.
0ilatarea cu balonas realizata cu a2utorul unor catetere speciale este utilizata in stricturile
enterice, esofagiene, ppilorice, colice sau a stenozelor chirurgicale. In tumorile maligne
esofagiene sau in recidivele de anastomoza dupa gastrectomie totala sau partiala ,
dilatarea cu balonas nu ofera o paleatie durabila. In aceste cazuri se utilizeaza proteze
metelice autoexpansibile sau stenturi din 5itinol.
7.5 DRENAJELE ACESELOR:
'omparativ cu drena2ul chirurgical , drenarea percutana, sub ghida2
ultrasonografic sau '( , a abceselor are o rata mai scazuta a mortalitatii. Aproximativ
,1@ din abcese pot fi drenate prin cateter percutan. In functie de localizarea anatomica si
marimea abcesului se foloseste trocarul sau tehnica Seldinger. .ichidul extras este supus
examenului bacteriologic simplu si in cultura. &rin aceasta tehnica a drena2ului cateteral
pot fi tratate colectii pleurale, pericardice, abcese mamare.
7.; METODE IMAGISTICE INTERVENTIONALE URORADIOLOGICE:
Ne1ro%to/i$ -er'!t$&$t$ : a fost descrisa de 8oodHin si 'aseA , realizata
pentru prima oara in 1/)), este utila pentru: efectuarea unei pielografii descendente in
caz de obstructii supravezicale si pionefroza, drena2 in cazul hidronefrozelor, pentru
aplicarea proceduutilor de dilatare anterograda, plasarea stenturilor, extractia calculilor,
ca ad2uvant al litotritiei extracorporeale, litoliza percutana.
Di"$t$re$ '! *$"o&$% este indicata in stricture dupa : ureterostomie,
anastomoza uretero-vezicala, cicatrici posttraumatice. 0ilatarea cu balonas este
contraindicate in : stricture inflamatorii fibroase sau ischemice la bolnavii transplantati,
sticturile pieloureterale congenital, stricture benigne ureterale.
P"$%$re$ %te&t!ri"or !reter$"e - este indicata in tricturi benigne sau maligne.

CAPITOLUL V : IMAGISTICA PRIN COMPUTER- TOMOGRAFIE 2CT):
'( face parte din explorarile imagistice sectionale,fiind o metoda relativ recenta
rezultata din combinarea utilizarii razelor 7 si a computerului.
CT %e *$#e$#$ -e .o!$ -ri&'i-ii:
-masurarea atenuarii unui fascicul de raze 7 ce trverseaza un corp si calculul
coeficientului sau de atenuare,deci a densitatii sale radiologice
-reconstructia imaginii unui obiacet plecand de la proiectiile sale diferite,practic
realizand o reproducere bidimensionala a realitatii tridimensionale.
Imaginea '( reprezinta etalarea anatomica a unei sectiuni axiale a corpului uman
de o grosime prestabilita,prin masuratori ale absorbtiei razelor 7 facute din diverse
unghiuri in 2urul corpului uman.
&lanul de sectiune este pentru ma2oritatea structurilor investigate,cel transversal
sau axial,pentru fiecare sectiune,tubul de raze 7 se roteste in 2urul bolnavului avand pe
partea opusa detectorii al caror rol este de a recepta energia fotonica ce a traversat corpul
uman si de a o transforma in energie luminoasa,pe care ulterior o fotodioda o transforma
in semnale electrice.Aceste semnale sunt apoi digitalizate si transmise unui processor de
imagini,ce reconstruieste imagine ape baza unui numar mare de masuratori,doza de
iradiere fiind apreciabila.In timpul scanarii sunt obtinute diferite profile de atenuare sau
proiectii.&rofilele de atenuare sunt o colectare a datelor obtinute de la canalele de
detectori la o pozitie unghiulara data a unitatii tub-detector.
'(-urile moderne au aprximativ 1%11 de proiectii la #*1 de grade sau
aproximativ % proiectii pe grad.9iecare profil de atenuare cuprinde datele obtinute de la
aproximativ 1)11 de canale de detectori,aproximativ #1 de canale pe grad in cazul
deschiderii de )1 de grade a fasciculului de radiatii.
S'5e/$ .e $&%$/*"! $ !&ei !&it$ti CT '!-ri&.e:
a< -sistemul de achizitie a datelor
b< -sistemul de procesare a datelor
c< -sistemul de vizualizare si stocare a datelor
d< -sistemul de comanda a ansamblului
$) Si%te/!" .e $'5i#itie $ .$te"or:
'uprinde tubul de radiatii 7 ,detectorii si o serie de elemente electronice
associate,toate montate intr-un cadru denumit 8A5(I
Aceste componente au cunoscut schimbari considerabile de-a lungul timpuluil.(uburile
sunt de capacitate medie si nu difera principial de cele clasice.0etectorii pot fi solizi
gazosi sau semiconductori.
0etectorii gazosi constau in camere de ionizare in care circule xenon sub presiune;nu mai
mult de !) de atmosfere<.Aceste camere ;mai mult de +11< sunt confectionate simultan in
cursul fabricatiei,iar xenonul circula liber,presiunea lui fiind constanta.&eretele
camarutelor este confectionat din placute de (ungsen subtire,care servesc ca
electrozi,reducand radiatiile difuzate si a2ungand la colimarea fasciculului.
0etectorii solizi sunt confectionati din iodura de cesiu si tungstat de cadmiu marcati cu
un sensor de silicon care va permite detectorilor sa aiba o deschidere mica sis a fie bine
impachetati.Avem aprximativ *11-1!11 de detectori amplasatti pe un segment de cerc
denumit banana de detectori,in cazul aparatelor de generatie a #-a.
0iferenta dintre detectorii solizi si cei gazosi consta in :
-gradul de conversie a energiei;111@ in cazul detectorilor solizi si doar *1-,1@ in cazul
celor gazosi<
-ionizarea remanenta;puternica in cazul detectorilor solizi si absenta in cazul celor
gazosi<.
'omponentele sistemului de achizitie au cunoscut schimbari spectaculare de-a
lungul timpului:
-prima generatie folosea un singur tub si un singur detector,efectuand miscari de rotatie si
translatie in 22urul corpului.0ezavanta2ul ma2or al acestei instalatii era timpul lung de
scanare.
-generatia a !-a folosea deasemenea miscarea de rotatie si translatie,dar erau folositi mai
multi detectori iar fasciculul era sub forma de evantai?
-generatia a #-a a permis renuntarea la miscarea de translatie ,tubul si detectorul
efectuand numai miscare de rotatie,iar unghiul de divergenta era deschis in asa fel ca sa
cuprinda intreg corpul.rotatia detectorilir concomitant cu tubul a permis o mai buna
colimare a detectorilor,reducera radiatiilor difuzate si a zgomotului de imagine si in
consecinta o ameliorare considerabila a calitatii imaginii?
-generatia a %-a are in general aceleasi principii ca si generatia a #-a,dar detectorii sunt
fixi,dispusi circular pe #*1 de grade in timp ce tubul se roteste in 2urul
corpului.'olimarea stransa a detectorilor limiteaza numarul de proiectii.&entru a
compensa aceasta ,detectoriitrebuie colimati larg,ceea ce duce la cresterea radiatiei
difuzate si a zgomotului de imagine si in consecinta o diminuare a rezolutiei de densitate.
Aceste patru generatii de '( constituie '( clasica sau conventionala,in care grosimea
sectiunii si distanta dintre ele sunt prestabilite.&auza scurta dintre sectiune,rezervata
miscarii mesei pentru sectiunea urmatoare,permite de asemenea reluarea respiratiei si
evitarea in acest fel a artefactelor de miscare.
0atele colectate de la fiecare sectiune sunt stocate separat.

CT-%-ir$"$ %$! ,o"!/etri'$:
&resupune miscarea continua a mesei si rotirea continua a tubului in timp ce
pacientul avanseaza in 8antrA.aportul dintre viteza mesei3rotatie si grosimea sectiunii
este cunoscut sub denumirea de &I('>.
A,$&t$8e"e CT-%-ir$"$ %!&t:
-reducerea timpului de explorare
-nu depinde de respiratia si inconstanta miscarilor respiratorii
-amaliorarea detectabilitatii leziunilor in special a celor mici
-reducerea cantitatii de S0' utilizata si in consecinta a costului examinarii
-posibilitatea reformatarii rapide in planuri multiple sau a reconstruirii
-reducerea dozei de iradiere a bolnavului
*) Si%te/!" .e -ro'e%$re $ .$te"or:
Semnalele electrice rezultate in urma conversiei energiei luminoase a detectorilor
de catre fotodioda sunt numerizate si stocate pe o matrice de reconstructie iar apoi
comparate cu matricea implementata in aparat.
$atricea initiala avea ,13,1 de patratele iar astazi aparatele moderne au
!1%,3!1%, sau %1/*3%1/* de unitati de densitate.'u cat aceste unitati de densitate sunt
mai mici cu atat imaginea va fi ami buna.4nitatea de volum constituenta a imaginii este
:67". iar corespondentul bidimensional al acestuia este &I7"..&ixelul reprezinta suma
valorilor dintr-un voxel si este cea mai mica unitate constituenta a imaginii.
4nitatea de masura a densitatii este denumita 4nitate >ounsfield;4>< si este definite ca
si a 131111 din diferenta de densitate dintre apa si aer sau 131111 din diferenta de
densitate dintre aer si compacta osoasa.
') Vi#!$"i#$re$ .$te"or %i 'o/$&.$ $&%$/*"!"!i:
Imaginea obtinuta dupa reconstructie este prezentata pe monitorul din incaperea
in care se gaseste consola.
6peratorul are posibilitatea prelucrarii imaginii si ameliorarii datelor unei imagini de2a
achizitionate ? si o serie de elemente operationale pe care le selecteaza inaintea scanarii si
de care va depinde in mare masura calitatea imaginii:
-volta2ul este proportional cu volumul scanat?
-miliampera2ul trebuie sa fie optim?
-colimarea este folosita in functie de scop, sectiunilr fine vor avea un zgomot foartee
ridicat si trebuiesc effectuate cu E: ridicat, ceea ce duce la cresterea iradierii bolnavului
si uzura tubului?
-pasul sau incrementul este distanta cu care se deplaseaza masa pe care este asezat
bolnavul ,fiind de regula egala cu grosimea sectiunii
-zoomul; marirea imaginii< poate fii prospective sau ratrospectiv.
Stocarea imaginilor obtinute poate fi facuta pe discul computerului, pe disc optic,'0, etc.
Imaginea stocata poate fi revazuta ulterior si eventual inregistrata pe film radiographic ori
fotografic.
De&%it$te$ te%!t!ri"or/1ere$tr$:
0ensitatea unei structure este reprezentata prin nuante de gri si depinde de
cantitatea de radiatii attenuate.Structurile cu o densitate mare produc o atenuare
importanta a radiatiilor,iar pe ecran apar nuante de culoare gri deschis spre alb,avand un
numar '( mare.'ele cu densitate mica:grasimea,bila,urina,sunt reprezentate pe ecran de
nuante de gri inchis spre negru si au valori de atenuare mici sau negative.
Imaginea poate fi imbunatatita pe ecran prin modificarea numarului de trepte de
gri;largimea ferestrei<sau prinn nivelul la care fereastra este setata;nivelul ferestrei<.
5ivelul ferestrei reprezinta diferenta dintre densitatea cea mai mica sic cea mare
de pe imagine.
.argimea ferestrei trebuie sa fie cu atat mai mare cu cat diferenta de densitate
dintre structurile studiate va fi mai mare si mai stransa pentru structurile cu diferente
mici de densitate.6fereastra stransa avand contrastul cel mai ridicat va acoperii numai o
portiune redusa din grila de densitati.
Di1ere&tiere$ i&tre t!*!"$r %i &o.!"$r -e i/$+i&e$ CT:
0iferentierea intre tubular si nodular pe imaginea '( este esentiala dar poate fi
extreme de dificila in conditiile in care densitatea acelor structure este
apropiata.4rmarirea secventiala a sectiunilor proximal si distal de sectiunea in studio
poate a2uta la elucidarea aspectului ca si folosirea contrastului I.v..0e regula imaginile
nodular sunt vizibile doar pe una sau doua sectiuni,in timp ce un vas sau o masa muscular
poate fi urmarita pe mai multe sectiuni.
A./i&i%tr$re$ %!*%t$&te"or .e 'o&tr$%t:
0iferentierea structurilor normale de cele patologice sau a chiar a celor normale
intre ele este adesea foarte dificila datorita valorilor de atenuare apropiate ale
acestora.&entru ca o structura sa fie perceputa separate este necesar ca intre ea si
structurile adiacente sa existe o diferenta de densitate de %-* 4>.
Structurile din 2ur determina in mod substantial calitatea si aspectul imaginii.4n
hematom cerebral va aparea hiperdens datorita faptului ca masa cerebrala are valori de
densitate inferioare,pe cand un hematom hepatic va aparea hipodens,parenchimul hepatic
avand valori densiometrice superioare sinelui.
Administrarea S0' poate fi facuta pe diferite
cai;i.v.,oral,endorectal,endovaginal,etc..<
Indicatiile administrarii S0' sunt:
-precizarea vascularizatiei masei tumorale
-diferentierea intre o masa tumorala si o malformatie vasculara
-identificarea structurilor tubului digestive
-0iferentierea elementelor hilului hepatic ori pulmonarA
-evaluarea tractului urinar
-detectarea leziunilor focale si precizarea naturii lor
-identificarea pachetului vascular,raporturilor sale cu masa tumorala.
(ehnica administrarii S0' esta aleasa de examinator. &entru celelalte cai de
administrare tehnica trebuie adaptata scopului urmarit.
$etodologia examinarii trebuie sa tina cont si de comportamentul particular al
unor structure la administrarea contrastului.In investigarea eta2ului abdominal superior
trebuie sa se tina cont ca pancreasul se incarca si se spala inaintea splinei si a ficatului si
ca atare scanarea va incepe cu el.
Arte1$'te"e:
&rezenta artefactelor ingreuneaza interpretarea imaginilor,iar cunoasterea lor
prezinta importanta deosebita atat pentru evitarea sau diminuarea lor cat si pentru evitarea
falselor interpretari.
E3i%t$ i& -ri&'i-$" .o!$ ti-!ri .e $rte1$'te:
(. Arte1$'te"e i&ere&te
a. alinierea gresita a detectirilor cu raze x
b. inomogenitati in emisia fasciculului
c. erori de masurare
d. artefacte de coasta
e. artefacte de fosa posterioara
2.Arte1$'te .e /$"1!&'tie:
a. ring artifact
b. artefacte de miscare ;pot fi diminuate prin sadarea pacientului,reducerea
timpului de scanare si coordonarea respiratiei<
c. efectul de volum partial este artefactul cel mai frecvent folosit ."ste datorat
folosiriiunei sectiuni prea groase fata de dimensiunile structurii de interes.
6peratorul determina grosimea sectiunii in functie de regiunea
explorata.&entru torace si abdomen se folosesc sectiuni de , sau 11 mm,in timp ce
baza craniului,fosa posterioara sau coloana trebuiesc examinate cu sectiuni mai
fine ,!-) mm.6 structura poate fi inclusa in grosimea unei sectiuni In intregime
sau partial.:aloarea densiometrica a voxelului depinde de media atenuarii tuturor
structurilor din interiorul ei."fectul de volum partial survine atunci cand structura
nu ocupa in intregime grosimea unei sectiuni de exemplu cand structura include o
parte a corpului vertebral si o parte a discului adiacent,definirea leziunii va fi
slaba.
Pre+$tire$ e3$/i&$rii:
&resupune informarea pacientului despre metodologia examinarii,posibile reactii
la substantele de contrast si efectul nociv al examinarii dar si a medicului asupra unor
date menite sa previna eventualele accidente sau sa a2ute la interpretare precum:
-"xistenta unor episoade alergice anterioare la substanta de contrast iodate sau a
unor boli alergizante
-9unctia renala ;nivelul crescut al creatininei contraindica explorarea cu
contrast,iar la pacientii care urmeaza dializa pentru insuficienta renala cronica
explorarea '( cu contrast va precede cu cel mult !% sau %, de ore dializa.
-9unctia tiroidei
-5ivelul glicemiei
-Investigatiilor '( sau prin alte metode imagistice anterioare pot a2uta la
elaborarea diagnosticului sau prin comparative la precizarea gradului de raspuns
ori evolutie a bolii.
-&rezenta substantei baritate in tubul digestiv de la o explorae anterioara impun
amanare examenului '( cu !-# zile.
-&rezenta unor obiecte metalice in regiunea examinata precum cercei ori proteze
dentare pot afecta imaginea si se impune indepartarea lor.
CAPITOLUL VI: IMAGISTICA PRIN RE<ONANTA MAGNETICA.
;.(. IMAGISTICA PRIN RE<ONANTA MAGNETICA.
Imagistica prin rezonanta magnetica;I$< constituie o metoda non-invaziva de
examinare a afectiunilor neuron-musculo-scheletale.6btinerea imaginilor prin rezonanta
magnetica nucleara are la baza tehnologia rezonantei magnetice nucleare;rmn<utilizata in
chimie pentru determinarea structurii substanrei.
I$ se bazeaza pe descoperirea facuta in 1/%* de 9elix -loch si "dHard
&urcell;&remiul nobel,1/)!<,care au constatat ca in prezenta campului magnetic
intens,nucleele se comporta ca niste magneti.Imaginile prin rezonanta magnetica nucleara
se obtin ca urmare a absorbtiei si emisiei energiei din domeniul radiofrecventelor ;9<ale
spectrului electromagnetic de catre spinii protonilor.
0esi initial termenul adoptat pentru aceasta tehnica a fost imagistica priin
rezonanta magnetica nucleara;Irmn<,data fiind conotatia termenului nuclear incepand
inca din 1/+1 s-a preferat varianta IRM.
$#e"e i/$+i%ti'ii -ri& re#o&$&t$ /$+&eti'$:
.a baza I$ sta capacitatea de localizare spatiala a atomilor de hAdrogen din
organism,care genereaza campuri magnetice de mica intensitate.:ectorii intensitate ai
campului magnetic generate de nuclee de hAdrogen au o distributie inselatoare,astfel in
ansamblu,intensitatea campului magnetic resultant este nula,desi concentratia atomilor de
hAdrogen din organism este foarte mare;,1@<
In prezenta unui camp magnetic intens fiecare dintre micii magneti generate de
nuclee de hAdrogen tind sa se orienteze pe directia campului exterior,parallel sau
antiparalel cu acesta.
$agnetii produsi de nucleele de hAdrogen nu sunt stationari ci se rotesc in 2urul
campului magnetic exterior,executand o /i%'$re .e -re'e%ie asemanatoare unui
titirez.9recventa miscarii de precesie sau .armor,depinde de natura nucleului si de
intensitatea campului magnetic exterior.In cazul protonilor ea se deplaseaza in domeniul
undelor de radiofrecventa ;9<.&rin aplicarea unui camp magnetic cu o frecventa
identical cu frecventa .armor,protonii absorb energia cuantei,ceea ce determina devierea
magnetizarii produse de spini cu un unghi a carui valoare depinde de intensitatea si durata
actiunii campului 9.4nghiul sub care se aplica acest camp este de /1 sau 1,1 de grade.
0upa incetarea actiunii undei excitatoare urmeaza asa-numita relaxare,prin care
energia acumulata de la unda de radiofrecventa este eliberata ,ceea ce determina
realinierea magnetizarii nete de-a lungul axei =."nergia eliberata este detectata de
bobine,care ,actioneaza ca o antenna,receptioneaza semnalul emis,permitand obtinerea
imaginii.
$#e"e 1i#i'e $"e 1or/$rii i/$+i&ii:
S-i&!" -roto&i"or
5ucleele de hidrogen;protoni< sunt caracterizate de spin,motiv pentru care sunt
capabile sa genereze semnale de rezonanta magnetica.&rotonul se comporta ca un
magnet,fiind caracterizat de cei doi poli,nord si sud.0ipolii magnetici proveniti din spinii
protonilor au ,in absenta unui camp magnetic exterior,orientari haotice care nu permit
sesizarea pe ansamblu a unei magnetizari..
E1e't!" $-"i'$rii !&!i '$/- /$+&eti' $%!-r$ .i-o"i"or /$+&eti'i +e&er$te .e %-i&ii
-roto&i"or:
Analog electronului din atom,spinii sunt caracterizati de nivelele de
energetice.Aplicarea unui camp magnetic exterior va determina orientarea dipolilor
elementari produsi de spin pe directia acestuia..a echilibru termodinamic numarul
dipolilor orientate in sensul campului exterior depaseste cu putin numarul celor orientate
antiparalel.In acest mod apare o magnetizare neta,notata.
Fre',e&t$ .e re#o&$&t$2L$r/or):
In realitate micii magneti generate de spin nu se plaseaza pe directia campului
exterior,ci executa o miscare de procesare in 2urul lui,similara unui titirez.
9recventa de precesie a unui spin aflat in campul magnetic exterior,denumita si
frecventa de rezonanta,este direct proportionala cu intensitatea campului magnetic;legea
.armor<:
9recventa miscarii de precesieCaportul giromagnetic x Intensitatea campului magnetic
exterior.
'u toate ca spinii nucleelor de hAdrogen au aceeasi frecventa de rotatie,fazele lor
difera.
Tr$&#itii:
&rotonul poate suferii o tranzitie intre cele doua stari energetice prin absorbtia
unui foton.ezultatul tranzitiei este trecerea protonului din starea de energie minima in
cea maxima.
&entru ca absorbtia fotonului sa fiee posibila este necesar ca energia lui sa fie
identical cu diferenta dintre energiile celor doua stari.
E1e't!" $-"i'$rii %i i&trer!-erii $'ti!&ii !&!i '$/- /$+&eti' '! 1re',e&t$
L$r/or2-"$%$t$ i& .o/e&i!" r$.io1re',e&te"or %i RF)$%!-r$ %-i&i"or.
0aca pacientul aflat in campul magnetic intens -1 se aplica un camp magnetic -1
cu frecventa din domeniul radiofrecventelor;9< egala cu frecventa larmor,energia undei
este absorbita,iar protonul trece intr-o stare de energie mai mare.ezultatul aplicarii
acestui camp este re1$#$re$ %-i&i"or.
.a nivel macroscopic aceasta echivaleaza cu o miscare pe o spirala catre planul
7I,sau cu o rotire a vectorului $1 plasat initial de-a lungul axei = spre planul 76I.
In rezonanta magnetica,pentru o mai buna intelegere a fenomenelor,este util sa
raportam mmiscarea la doua sisteme de referinta:
-Sistemul de referinta fix in care spinii executa o miscare de precesie.
-Sistemul de referinta rotativ,solidar cu protonii fata de care laboratorul executa o
miscare de rotatie,iar spinii apar stationari.
.a intrruperea actiunii undei de radiofrecventa,energia prrimita este
eliberata,frecventa undei emise fiind egala cu cea a undei absorbite.Spinii excitati incep
sa revina la pozitia initiala.evenirea la stare de echilibru termodinamic este caracterizata
de timpul (1,numit timp de relaxare longitudinal sau timp de relaxare spin-retea.
'oncomitent se produce defazarea spinilor din planul76I,definite de timpul de
relaxare transversal sau timpul de relaxare spin-spin.
E/i%i$ r$.i$tiei e"e'tro/$+&eti'e +e&er$te .e rot$ti$ ,e'tor!"!i i&te&%it$te $
'$/-!"!i /$+&eti'
0up ace vectorul intansitate al campului magnetic $z a fost deviat fata de axa
=,el continua sa execute o miscare de precesie cu frecventa .armor in 2urul campului
magnetic exterior -1.0eoarece orice camp magnetic in rotatie genereaza o unda
electromagnetica,rezultatul obtinut va fi emisia unei unde de frecventa din domeniul
undelor radio,care constituie semnalul $,preluat de o bobina.
Ti/-!" .e re"$3$re T(:
Asa cumam aratat,magnetizarea neta poate fi modificata prin aplicarea unei
energii a carei frecventa este egala cu diferenta dintre cele doua stari ale spinului.0aca
energia externa este sufficient de mare,componenta $z scade,in timp ce componenta din
planul 7I creste.
.a intreruperea campului 9 spinul trece dintr-o stare de energie mare intr-una de
energie mica,prin emisia de energie."nergia emisa are doua componente:
-"nergia undei de 9 care constituie semnalul $
-"nergia cedata sub forma de caldura tesutului incon2urator,sau altfel spus retelei
Interactiunea spin-retea este rezultatul trecerii sistemului excitat la starea de
echilibru termodinamic.In sistemul de referinta al laboratorului acest fenomen este
echivalent cu descresterea componentei $xA a magnetizarii si cresterea componentei $z
spre valoarea initiala.9enomenul este descries de ti/-!" .e re"$3$re "o&+it!.i&$"
T(0.e&!/it %it i/- .e re"$3$re %-i&-rete$.
I&ter$'ti!&e$ %-i&-%-i&.De1$#$re$:
&entru unproton izolat viteza precesiei este determinate exclusive de intensitatea
campului magnetic exterior -1.'and spinii sunt deviate spre planul 7I ei sunt in faza.'a
urmare a deplasarii haotice a spinilor,acestia a2ung unul in apropierea celuilalt si
interactioneaza.
'onsecinta interactiunii spinilor este defazarea lor si reducerea
semnalului.9enomenul este descries de ti/-!" .e re"$3$re tr$&%,er%$" T2 sau ti/- .e
re"$3$re %-i&-%-i&.
Ti/- .e re"$3$re T2:
'onstanta care descrie revenirea la echilibru a magnetizarii transversale
$xA,poarta numele de timp de relaxare spin-spin,notat cu (!,definit ca timpul de la
excitare dupa care amplitudinea semnalului s-a redus la #,,,@.:aloarea lui (! este
caracteristica pentru fiecare tesut si depinde de mediul incon2urator,fiind practice
independenta de intensitatea campului magnetic extern.
0esi procesele de relazare au fost tratate separate,in realitate ele au loc
concomitant,cu mentiunea ca (! este cel mult egala cu (1.
S'$.ere$ i&te&%it$tii %e/&$"!"!i:
Imediat dupa intreruperea actiunii campului magnetic cu frecventa undelor
radio,protonii incep sa emita energia absorbita,0aca omogenitatea campului magnetic nu
este afectata de factori perturbatori,toti protonii vor oscila cu frecventa de
rezonanta.Amplitudinea initiala a semnalului depinde de unghiul de deviere a spinului
fata de axa = spre planul 7I.Semnalul maxim se obtine pentru o deviere de /1 de grade
fata de axa =.
Scaderea intensitatii semnalului va fi utilizata pentru receptionarea imaginii prin
aplicarea transformarilor 9ourier,care fac conversia de la domeniul timp la domeniul
frecventa.
Ti/- .e re"$3$re re$":
In realitate scaderea semnalului are loc mai repede decat theoretic,datorita
neomogenitatii campului magnetic si a susceptibilitatii magnetice a diferitor tesuturi,care
determina disstorsiuni in special la suprafata de separatie dintre tesut si aer.
E'o!"
"fectul schimbarii sensului de propagare a unui semnal prin reflexive poarta
numele de ecou.&rin acest mecanism apare refazarea prin ecou a spinilor care dureaza un
timp egal cu timpul de ecou.
Se"e'ti$ %e'ti!&i"or
&rocesele descries anterior au elucidate formarea semnalului,dar pentru ca aceasta
sa permita informatia diagnostica este necesar sa identificam locul unde s-a produs acest
semnal.
.a baza localizarii in spatiu a semnalului de $ sta aplicarea unui gradient linear
al campului magnetic.
Gr$.ie&t!" !&ei /$ri/i 1i#i'e:
eprezinta variatia cu distanta a acestei marimi.olul gradientului linear al
campului magnetic este de a modifica frecventa de rezonanta cu o valoare
necunoscuta.:aloarea frecventei este direct proportionala cu distanta fata de centrul
magnetului,deci permite localizarea spatiala a spinilor.&e de alta parte modificarea brusca
a frecventei determina o schimbare a fazei,direct proportionala cu distanta fata de centrul
magnetului,deci implicit se realizeaza localizarea spinilor.
Aplicarea unei valori unice a campului de radio frecventa presupune analiza unei
sectiuni plane.&entru ca sectiunea sa aiba grosimea dorita este necesar sa se aplice o
banda de frecventa,alcatuita dintr-o multitudine de frecvente plasate de o parte si de
cealalta a frecventei centrale.
I&te&%it$te$ %e/&$"!"!i:
&entru ca semnalul obtinut sa permita obtinerea imaginii finale este necesar ca
aplicarea pulsului de 9 sa se repete.
Co/-o&e&te"e I/$+i%ti'ii .e Re#o&$&t$ M$+&eti'$ 2IRM) %!&t:
-$agnetul
--obinele degradient
--obinele 9
-$asa pentru pacient pozitionarea corecta a pacientului fiind asigurata de un calculator
-"crane de protectie impotriva campurilor de radiofrecventa externe
-"crane de protectie impotriva campurilor magnetice externe
-'alculatorul care controleaza toate componentele legate de sursa undelor de
radiofrecventa si programarea pulsurilor,foma si amplitudinea gradientului.
-$asa dec comanda unde operatorul selecteaza o secventa a imaginii,pe care o urmareste
pe un monitor sau imprima imaginea.
4n aparat $I este in general un tub orizontal care se misca printr-un magnet.
&acientul care sta intins pe spate aluneca in interiorul tubului cu a2utorul unei mese
speciale. (ipul examenului care urmeaza a fi efectuat determina daca pacientul intra cu
picioarele sau cu capul inainte , sau cat de mult se va deplasa in fata magnetului. In
colaborare cu undele sonore , scanerul $I poate alege un punct foarte mic in interiorul
corpului unui pacient si il poate intreba ce fel de tesut este. Sistemul $I face din corpul
pacientului punct cu punct, construind o harta !0 sau #0 a tipurilor de tesut. Apoi uneste
aceste informatii pentru a crea imagini !0 sau modele #0.
A-"i'$re$ '$/-!"!i /$+&eti':
I$ ul sau reprezentarea imaginilor prin rezonanta magnetic este un domeniu
relative nou prin care se face diagnosticul arterein aorte si al sistemului vascular periferic.
Aceasta tehnica de evaluare a aparut din nevoia existentei unei metode alternative care sa
asigure atat informatii anatomice cat si functionale despre circulatia coronariana.
Analizarea prin intermediul razelor 7 furnizeaza informatii limitate referitoare la fluxul
sanguine din artera si nu evidentiaza leziunile aparute.
azele 7 sunt asociate cu o expunere la radiatii si un risc ;1,+@< al aparitiei unor
complicatii grave. eprezentarea imaginilor prin rezonanta magnetica are si puterea de a
evidentia fluxul sanguin si retinerea fluxului si poate fi aplicata pentru reprezentarea
imaginilor ventriculelor stang si drept. 4na din firmele producatoare ale unor astfel de
aparate este &>I.I&S. Inlocuind mai multe proceduri cu una singura, examenul medical
cardiac prin rezonanta magnetica , permite pacientilor sa primeasca tratament mai repede,
si la un prJt mai mic si poate reduce substantial cheltuielile asociate diagnosticarii fata de
metodele diagnosticarii clasice. Intr-un singur examen se pote prezenta morfologia
cardiaca, analiza functiilor cardiace, cuantificarea fluxului sanguin, determina functiile
ventriculare si ale inimii atat in stare de odihna cat si in conditii de stres , determina
viabilitatea sistemului miocardic, vizualizeaza principalele artere coronariene, efectueaza
o imagine vasculara a intregului corp. $I are aplicabilitate si in neurologie ,
morfologie, angiografie, studierea muschilor si a scheletului.
&e # iulie 1/++ a fost efectuat primul primul examen I$ care a durat aproape )
ore pentru a produce o singura imagine.

C$"it$te$ i/$+i&ii i& IRM:
Analiza performantelor I$ poate fi facuta prin utilizarea fantomului.9antomul
este construit din materiale care produc semnale $ cum sunt:solutiile apoase
paramagnetice,siliconul,etc.
9antomul are doua scopuri principale:
-"valuarea evolutiei
-Stabilirea omogenitatii undelor de frecventa
F$&to/!" -e&tr! e,$"!$re$ re#o"!tiei te%te$#$ -ro-riet$ti"e %-$ti$"$ $"e
i/$+i&ii:8rosimea sectiunilor,linearitatea si raportul semnal-zgomot in functie de
pozitie.
9antomul destinat testarii rezolutiei este confectionat din materiale plastice.din
fantom sunt indepartate portiuni,care sunt umplute cu solutii apoase,a caror imagine este
vizualizata.
F$&to/!" -e&tr! %t$*i"ire$ o/o+e&it$tii !&.e"or .e r$.io1r$',e&t$:
4niformitatea spatiala a campurilor magnetice cu frecventae din domeniul radio
transmise pacientului si receptionate este testate cu a2utorul fantomului.'ampul magnetic
transmis este acel camp magnetic utilizat pentru rotirea magnetizarii.'ampul magnetic
receptionat depinde de sensibilitatea bobinei de a raspunde la semnalul produs de
precesia spinilor.Ambele campuri magneticce trebuie s a fie omogene:primul,pentru a
asigura o rotatie uniforma a spinilor,iar cel de-al doilea ,pentru a produce sensibilitate
spatiala uniforma in zona investigate.
Pre+$tire$ -$'ie&t!"!i:
In general nu sunt necesare masuri speciale de pregatire a pacientului care
urmeaza a fi supus investigatiei.4n caz special il reprezinta pacientii care sufera de
claustrofobie,la care administrarea unui calmant usor reduce starea de anxietate.
0urata obisnuita a unui examen cu I$ variaza intre #1-/1 minute,timp in care
pacientii pot ramane singuri.&entru a evita anxietatea este nacesar ca pacintilor sa li se
explice desfasurarea examinarii.
Co&tr$i&.i'$tii:
A*%o"!te:
-clipuri feromagnetice intracraniene
-&roteze metalice valvulare
-corpi straini metalici intraoculari
Re"$ti,e:
-claustofobie
-pacienti ventilati sau intubati
-pacienti cu expunere cronica la metale
A+e&ti .e 'o&tr$%t i& IRM:
In general nu este necesara utilizarea uor substante de contrast,exceptie facand
investigarea diverselor patologii ale lichidului cefalorahiddian;in special tumori scleroze
multiple<.Substantele de contrst utilizate in I$ au la baza gadoliniul,care are rolul de a
scurta timpul de relaxare, ceea ce determina ca imaginea organului care contine acest
element sa apara mai luminoasa.
M$%!ri .e -rote'tie:
0esi I$-ul nu utilizeaza radiatiile ionizante pentru formarea imaginii,este
necesar sa se cunoasca masurile de protectie associate campurilor magnetice foarte
intense,energiei undelor radio,variatiilor in timp a intensitatii campului magnetic,gazelor
lichefiate si gradientului de camp magnetic.
'ampurile magnetice determina magnetizarea tuturor corpurilor
feromagnetice.&rezenta in campul magnetic a corpurilor feromagnetice poate produce
efecte nedorite asupra pacientului sau poate determina deteriorarea magnetului si a
bobinelor."fecte similare pot fi produse si de corpurile feromagnetice associate
pacientului.
E1e'te"e -ro.!%e .e !&.e"e .e r$.io1re',e&t$:
4ndele de radiofrecventa pot produce incalzirea tesuturilor din organism.0in
acest motiv se recomanda limitarea timpului in care o persoana sta in acest camp.
4nele bobine 9,pot produce arsuri ale pacientului,care trbuie avertizat pentru a
anunta daca simte un asemenea effect in sccopul intreruperii investigatiei.
8radientul de imagine determina un nivel mare de zgomot.5ivelul de zgomot
maxim admis este de 1%1 de decibeli iar presiunea acustica maxima de !11 &ascali.
I/$+i%ti'$ -ri& re#o&$&t$ /$+&eti'$ $re !r/$to$re"e $,$&t$8e:
- reprezinta o alternativa sigura la celelalte investigatii imagistice radiografie,
ultrasonografie, '( pentru care o anumita stare patologica poate ramane
nedescoperita.
- este noninvaziva si neiradianta.
- asigura un contrast foarte bun intre tesuturi,
- exista posibilitatea de a vedea tridimensional zona investigata,
- permite efectuarea unor angiografii $ fara administrare de substanta de
contrast.
-permite obtinerea unui contrast mai bun decat in tomogarafia computerizata
-asigura informatii mai exacte asupra diferentelor in structura unui tesut decat cele
care pot fi percepute prin diferentele de atenuari ale radiotiilor 7 deoarece utilizeaza
proprietatile spatiale ale spinilor din nucleele care alcatuiesc tesuturile?
-utilizeaza campuri magnetice intense si unde din domeniul radiofrecventei in
locul radiatiilor ionizante,deci efectele daunatoare asupra organismului sunt semnificativ
mai mici.
Li/ite"e e3$/e&!"!i IRM:
-timp de examinare relative lung
-rezolutie spatiala inca inferioara fata de '( de inalta rezolutie
-calcificarile sunt greu evidentiabile datorita absentei semnalului acestor structuri.
ezonanata magnetica nucleara este o tehnica folosita in imagistica medicala
pentru stabilizarea caracteristicilor fizico-anatomice ale unor organe sau tesuturi. Acest
tip de investigatii se numeste Imagistica prin rezonanta magnetica; I$<. I$ este un
test care se foloseste de un camp magnetic so de pulsuri de radiofrecvanta pentru
vizualizarea imaginii diferitelor organe si tesuturi ale corpului. I$ reprezinta o
alternativa la investigatii precum: radiografie, ultrasonografie, tomografie computerizata
pentru o anumita stare patologica. 0atorita compozitiei chimice si starii fizice diferite
ale fiecaruio tesut , acestea transmit din energia inmagazinata. ezultatele testului de
imagistica prin rezonanta magnetic se bazeaza pe aceasta proprietate a tesuturilor si
organelor corpului. Semnalele $ de intensitati diferite vor fi in raport cu substratul
pathologic de vizualizat , formand imaginea $ a tesutului. Aceasta imagine va reflecta
pri nuante de gri diferenta dintre diferitele tesuturi in raport cu starea lor normal sau
patologica. Se poate utiliza o substanta de contrast pentru a vizualiza mai clar structurile
organismului. Informatiile obtinute prin investigatia imagistica prin I$ pot fi stocate si
salvate in forma electronica. 0e asemenea, in cazul in care situatia o cere, aceste
informatii pot fi transformate in poze sau filme.

CAPITOLUL VIII - RADIOTERAPIA CLINICA
adioterapia clinica este o metoda de tratament care utilizeaza ca agent terapeutic
radiatiile ionizante.
&entru producerea acestora , exista doua mari categorii de surse radiogene:
Surse emitatoare de raze alfa, beta, gama, din care fac parte
izotopii radioactivi naturali; radium< si izotopii radioactivi
artificiali ; cobalt *1, cesius 1#+ etc.<?
Surse care emit fotoni sau raze 7 ? in aceasta categorie intra
aparatura rontgen clasica, betatronul, acceleratorul liniar de
particule.
Mo.!" .e !ti"i#$re $ r$.i$tii"or io&i#$&te este conditionat de caracteristicile fizice ale
acestora? intensitatea fasciculului si absorbtia acestuia.
adioterapia se practica in baza unor principii de energie radianta e trebuie urmate cu
cea mai mare rigurozitate. Indiferent de modul de producere sau nivelul de energie
radianta , fascicolul trebuie colimat. 'olimarea asigura fasciculului o anumita forma si
dimensiuni care sunt adaptate volumului de iradiat . .imitale fasciculului, din cauza
dimensiunii razelor , creeaza la periferie K conul de penumbraL de care trebuie sa tinem
seama pentru a asigura largimea utila a fascicolului in vederea unei iradieri corecte.
In radioterapia oncologica , datorita depasirii tolerantei pielii , fapt care limiteaza
posibiliotatile terapeutice ale iradierii , printr-un singur fascicul , nu se poate administra
in profunzime o doza suficienta prin care sa distrugem tumora. &entru a inlatura acest
nea2uns, se utilizeaza doua sau mai multe fascicule care sa concentreze doza in volumul
tumoral sis a mena2eze pielea. 0atorita configuratiei anatomice , neregulate, a unor
regiuni ce urmeaza sa fie irradiate , forma geometrica a fasciculului trebuie adaptata , fapt
prentru care , in practica , se utilizeaza filtru KpanaL.
I& 1!&'tie .e %'o-!" tr$t$/e&t!"!i , radioterapia se imparte in: radioterapia
functionala, practicata in vederea reechilibrarii unor functii perturbate?
- adioterapia antiinflamatoare , utilizata in scopul resorbtiei
unui process inflamator?
- adioterapia antitumorala sau oncologica prin care se urmareste
distrugerea unui process tumoral.
0upa calea prin care se practica iradierea, aceasta poate fi : iradierea interna; foloseste
calea metabolica< si iradierea externa sau transcutana.
Te5&i'i"e -e&tr! ir$.iere$ e3ter&$ - se grupeaza , in functie de distanta la care
se practica , in brahiterapie si teleterapie.
In cazul brahiterapiei sursele sunt in contact cu tesutul tumoral . 0oza eliberata
depinde de cantitatea totala de material radioactive si de durata expunerii.
Te"er$.ioter$-i$ este o iradiere cu distanta, care la randul sau , dupa nivelul
energetic , poate fi: iradiere superficial intre *1 si 1*1G:;'haoulle<, cu ortovolta2 1*1-
!11 G: reprezentata de rontgenterapie si cu megavolta2 ; cu energii inalte< betatron,
accelerator de particule.
Uti"i#$re$ i#oto-i"or r$.io$'ti,i i& %'o- ter$-e!ti':
Izotopii radioactivi sunt definite printr-o serie de parametric fizici ca: sAmbol chimic,
greutate atomica, timpul de in2umatatire al activitatii, natura si tipul de energie emisa, in
milielectroni volti;me:<.
In functie de modul in care se utilizeaza , izotopii radioactivi pot fi sub forma de
surse deschise sau surse inchise.
Sursele deschise constituie K tehnica de iradiere internaL si foloseste calea
metabolica. Izotopul radioactiv , prin in2ectare sau ingestie , patrunde in circulatia
sanguina si se fixeaza selectiv la nivelul diferitelor organe.
Sursele inchise sunt folosite in scopul iradierii externe. Izotopii radioactivi mai
frecvent utilizati sunt: radiumul sub forma de ace pentru implant, , granule, tuburi, aur
radioactive ca fire, granule, sau tuburi. Acest izotop se prefer in curieterapia
ginecologica, deoarece este usor de prelucrat si de manevrat ? cobaltul *1 in tuburi sau
bomba de cobalt.
R$.i!/ter$-i$ 2 '!rieter$-i$) se bazeaza pe efectul biologic al razelor gama?
se utilizeaza sub forma de saruri de radium , aplicatii intracavitare sau externe.
'aracteristica principala a radiumului consta in scaderea brusca a dozei in imediata
apropiere a sursei , ceea ce permite aplicatii in doze suficiente , fara ca straturile
sanatoase, mai profunde ale organismului , sa fie iradiate.
Co*$"ter$-i$ utilizeaza izotopul 'o*1 cu viabilitate foarte mare . Substanta
radioactiva este prote2ata intr-o cupola blindata cu plumb. $anipularea se face
electromagnetic de la distanta. -omba de cobalt contine izotopi radioactivi 'o *1 sau 's
1#+ echivalent cu !11-%11 g radium.
Ir$.iere$ '! 1oto&i %$! r$#e 4:
1. Ter$-i$ 'o&,e&tio&$"$2'! orto,o"t$8) : pentru tratamentul cu ortovolta2
se utilizeaza aparate rontgen de constructie speciala, prevazute cu o serie
de accesorii , filtre si localizatoare, care reprezinta componente
caracteristice ale aparatului.(uburile rontgen se impart in tuburi pentru
iradiere de suprafata , pentru iradiere apropiata si limitata, si pentru
iradiere profunda. adiatiile emise au o scara larga de la ) la 1111 G:.
!. R$.ioter$-i$ '! e&er+ii i&$"te : are o serie de avanta2e fata de
radioterapia cu ortovolta2: doza in profunzime este mai mare , deoarece
directia razelor de difuziune nu coincide cu directia razelor prinare, iar
suprafata pielii se afla in afara maximului dozei de toleranta. "nergiile
utilizate sunt intre ! si %1 $e: si sunt generate de aparate special:
betatronul si acceleratorul liniar de particule.
et$tro&!"- este un accelerator de particule beta.&iesa principala este un
electromagnet in circuitul caruia este plasata o camera circulara , cu vid
foarte avansat , in care se in2ecteaza electroni. 'resterea campului
magnetic accelereaza electronii , dandu-le o viteza similara cu cea a
luminii si mentinandu-I pe aceeasi orbita.
A''e"er$tor!" "i&i$r .e -$rti'!"e , furnizeaza electroni cu energii inalte.
"l este constituit dintr-un tub diafragmat la distante egele, ce prezinta un
vid foarte avansat. &articulele beta emise sunt accelerate progresiv de un
camp magnetic. "fectul radioterapic este conditionat de o sterie de factori
dintre care cei mai importanti sunt: localizarea si volumul procesului
pathologic ? calitatea radiatiei, distanta focar-piele si filtru, factorul timp.In
terapia antitumorala , calitatea radiatiei are o importanta deosebita.


'u cat energia este mai mare,cu atat ionizarea maxima are loc la o distant mai
mare.5umarul de fotoni care patrund intr-un mediu depinde de energia fotonilor,natura si
grosimea mediului absorbant.In functie de aceasta alegem doza: raze mai putin penetrante
pentru procese patologice superficial si raze dure pentru procesele patologice situate in
profunzime.
I&+ri8ire$ *o"&$,!"!i ste foarte importanta.Asistenta medicala are obligatia de a
supraveghea permanent starea generala a bolnavului.Se va efectua controlul
periodic,clinic si biologic,de interes primordial fiind hemoleucograma.Supravegherea
locala este un deziderat indispensabil si consta in examinarea pielii la inceputul si pe
parcursul tratamentului0la o lumina adecvata.Atunci cand este cazul se va proceda la
ungerea pielii cu vaselina sau lanolina.In cursul tratamentului bolnavul va fi avertizat ca
nu are voie sa faca pla2a,bai fierbinti sau sa utilizeze pomezi iritante,care ar putea produce
leziuni tegumentare.
RADIOTERAPIA FUNCTONALA
"ste o metoda de tratament prin care pot fi reechilibrate functiile perturbate si de care
organismul poate beneficia la toate nivelurile de organizare.In functie de doza
administrate putem obtine:efecte stimulatoare,reducerea activitatii unor glande sau putem
obtine efecte inhibitoare.
Actualmente,radioterapia functional si-a restrains considerabil domeniul de
activitate,ramanand totusi pe prim plan in tulburarile circulatorii si discrinii.
Me'$&i%/!" .e $'ti!&e
$ecanismul de actiune este foarte complex si consta in urmatoarele:activeaza
substratul enzimatic A5 si A05 care contine informatia genetica,prin activitatea
razelor 7 se accelereaza ritmul de producer a enzimelor?elibereaza enzimele fixate si
enzimele din depozit?determina cresterea permeabilitatii celulare cu cresterea fluxului
metabolic?prin depolizarea membrane celulare determina intarzierea transmiterii
influxului nervos care explica si efectul antalgic al rontgenterapiei?actionand asupra
terminatiilor nervoase situate la nivelul vaselor are efect trofic prin activarea circulatiei.
&rin iradierea organizmului,indifferent de doza se produce agresionarea
acestuia.0iencefalul raspunde prin cresterea secretiei de A'>(,Lradioterapia
comportanduse ca o adevarata coricoterapieL.&rin cumularea dozei,radioterapia va avea
efect depresiv si,in final,inhibitor.
Tireozele :*o$"$ $%e.o=- a fost prima boala endocrina tratata cu raze 7.Se folosesc
doua campuri directe ,unul drept si altul stang pe tiroida,iar atunci cand glanda este
foarte voluminoasa se adauga un camp median.'ampurile indirect se aplica la nivelul
hipofizei sip e lantul simpatic.
Boala Cushing .In faza initiala se iradiaza hipofiza?in faza tardiva se face iradierea
alternativa a celor doua glande suprarenale.0oza totala va fi de !111 r pentru fiecare
glanda,fractionate in 1)1-!11 r3sedinta.
Iradierea ovarului se poate face in scopul castrarii temporare.Astazi se practica din ce in
ce mai rar datorita pericolului genetic.Are ca indicatii menometroragiile rebele si t.b.c.
anexiale.0( pe ovar poate fi de 1+1 r in doza unica sau )11-*11 r 0(3ovar in sedinte
fractionate.0upa cateva luni isi reia functia.
'astrarea definitive este indicata in cancerul mamar si hiperfoliculinemie cu
periclitarea vietii.0( !)1 r3ovar in sedinta unica cu *11-,11 r in doze fractionate.
TERAPIA ANTIINFLAMATORIE
Actioneaza in sensul resorbtiei unui process inflamator si isi gaseste indicatia in
toate procesele inflamatorii,acute sau cronice,specific sau nespecifice.Mecanismele prin
care radiatiile 7 actioneaza sunt:ameliorarea circulatiei locale prin reducerea stazei
venoase sau limfatice?reducerea acidozei locale cu reechilibrarea p>-ului?stimuleaza
imunitatea locala si grabeste procesul de delimitare prin concentrarea prin concentrarea
elementelor figurate sangvine,care isi maresc activitatea de fagocitoza si activitatea
proteolitica prin stimularea elaborarii de fermenti.&e plan general este stimulata
reactivitatea organismului prin producerea de hormoni corticoizi.
(erapia antiinflamatorie se poate practica maximum de trei ori in viata pe aceeasi
regiune,la un interval minim de * luni.
(. F!r!&'!"!" este un proces infectios acut de etiologie stafilococica , localizat la nivelul
unui folicul pilos. In faza incipienta se iradiaza zilnic cu #1-%1r, care poate duce la
regresia procesului inflamator. 0aca a aparut necroza, iradierea se face cu aceleasi doze
in vederea colectarii si evacuarii puroiului. In general se aplica doze intre !11 si #11 r cu
constantele 1)1-1,1 E:, filtru de 1,) mm 'u si 09& #1-%1 cm.
2. <o&$ #o%ter - afectiune de etiologie virala, se caracterizeaza prin aparitia veziculelor
pe traiectul unui nerv periferic , insotita de durere si hiperestezie pe zona respective, cu
mare tendinta la recidive. Se iradiaza locul de origine al nervului respective cu )1
r3sedinta la doua trei zile interval , in total ) sedinte. 'oncomitent , se iradiaza fasciculul
nervos periferic si pielea afectata cu 111 r3 sedinta la )-* zile interval .
6. Hi.ro%$.e&it$ este o infectie stafilococica a glandelor sudoripare. 9recvent se
asociaza cu aceea a foliculilor pilo-sebacei din regiunile axilare, la nivelul cefei, regiunea
pubiana si inghinala. adioterapia antiinflamatorie are rolul de a combate fenomenele
inflamatorii acute, a durerilor si recidivelor. Se administreaza %1-)1 r in cazurile
obisnuite, iar atunci cand se constata tendinte la extindere sau recidiva se dau fractii de
111-1)1 r la !-# zile , totalizand doza de 1111-1!11 r.
%. E'#e/e"e - sunt afectiuni epidermodermice care recunosc factori etiopatogenici
variati. .a adult pot aparea sub forma de eczema hipercheratozice in care se dau 111 r 3
sedinta , la )-* zile interval, in sase sedinte si formele neinfiltrate in care se aplica )1-*1 r
3sedinta la interval de ,-11 zile , a trei sedinte.
:irilismul suprarenalian se manifesta prin hipertricoza faciala. Iradierea bolnavului se
face in scopul epilarii cu a2utorul metodei de contact, cu 09& ) cm, pe campuri mici !3!
cm in doze fractionate de *11-,11 r pana la 0( de 1,11-!111 r. In aceste conditii pielea
reactioneaza prin aparitia eritemului intre a 11-1* zi, acesta dispare treptat in doua
saptamani.
5. E-i"$re$ te/-or$r$ - se poate obtine prin iradiere si reprezinta un mi2loc terapeutic
intr-o serie de afectiuni ale pielii paroase. 0ozele unice de #)1-%)1 r produc caderea
parului pe suprafata iradiata, dupa ,-1% zile de la administrare. eaparitia pilozitatii
incepe la %-) saptamani dupa epilare. "pilarea trebuie sa fie uniforma si totala, sa se evite
supradozarea in regiunile de suprapunere a campurilor care determina aparitia alopeciei
definitive. adioepilatia poate fi realizata cu orice fel de aparat care dezvolta energii de
peste ))-*1 G:.
;. Ne,r$"+i$ tri+e/i&$"$ poate fi primitiva sau secundara. Sindromul nevralgic se
caracterizeaza prin paroxisme dureroase cu aparitie si disparitie brusca , localizata strict
pe teritoriul trigemenului, rareori cu iradieri cervicale sau occipitale, insotite de tuburari
vasomotorii si hipersecretie lacrimala. (ratamentul radiologic in formele secundare
consta in principal in iradierea ganglionului 8asser si radacinile sensitive ale
trigemenului, printr-un camp de *-, cm dispus in regiunea temporo-mastoidiana , in
fractiuni zilnice cu doza de %1-)1 r, totalizand )11-+11 r.
>. Di%'o-$ti$ 'er,i'$"$ : iradierea regiunii cervicale corespunde segmantelor medulare
'%-(1 , cu fractiuni de doza alese in functie de intensitatea durerii; )1-*1 r , zilnic sau
*1-111 r , la doua trei zile<, totalizand in raport cu evolutia zilnica , *11-1111 r sau chiar
mai mult , fiind irradiate si aplicatii la nivelul zonelor periferice de origine sau de
proiectie a senzatiei dureroase.
?. Si&.ro/!" !/$r!"!i .!rero%: beneficiaza de iradierea radacinilor cervicale; utilizata
ca tratament sAmptomatic< si iradierea umarului? se practica pe 1-! campuri 113)1 cm sau
mai mari , cu fractiuni de doza de *1-111 r , la !-# zile , pana la un total de ,11-1!11 r la
piele.
@. Ne,r$"+i$ "o/*o%'i$ti'$: exprima suferinta radacinilor nervoase situate intre .% si
S1. 'auza principalaB a acestora este reprezentata de procese degenerative sau hernia
discale, expresia lor clinica avand forme variate: lombalgia, lombosacralgia, sciatalgia,
tulburari ale sensibilitatii, modificari ale staticii si dinamicii vertebrale. $odificarile
consecutive herniei discale evolueaza in doua etape: stadiul de iritatie radiculaa, cu
sindrom dureros si parestezic si stadiul de compresiune.
adioterapia este indicata in toate formele descries si consta in iradierea segmentelor
radiculo-medulare corespunzatoare, dupa tehnica obisnuita, si aplicatii pe traiectul
trunchiurilor nervoase periferice. 9ractiunile de doza masoara *1-111 r si pot fi
administrate la doua zile .
(A. Peri$rtrite"e: sunt procese inflamatorii cu localizare periarticulara ce intereseaza in
special tendoanele si tesutul con2unctiv peritendinos, precum si sAnovialele. &eriartritele
sunt dominate din punct de vedere fiziopatologic , in faza initiala, de procese neuro-
vasculare , manifestate mai ales prin hiperHemia intense care intetreseaza sHi segmentele
osoase articulare? in etepe evolutiva cronica apare calcificarea acestor tesuturi. 'el mai
frecvent se intalneste periartrita scapulo-humerala. (ratamentul radiologic urmareste in
fazele acute sau reactualizate clinic amendarea fenomenelor dureroase si oprirea evolutiei
cu fractiuni de doza mica;%1-*1 r <, zilnic sau la doua zile, in raport cu intensiattea
dureriilor, dozele totale fiind cuprinse intre #11-)11 r , iar in fazele avansate , dominate
de calcificari periarticul?are, mobilizarea calciului din depozitele patologice si
redobandirea intr-o masura cat mai mare a miscarilor folosind 0( mari ; 1))-#111 r<,
administrate in fractiuni de 111 r , la !-# zile , eventual in doua serii.
((. E3o%to#e"e '$"'$&ee&e: cu origine microtrumatica iau nastere in mod obisnuit la
locul de insertie a aponevrozei palmare sau a tendonului lui Ahile pe calcaneu.
(ratamentul radiologic se face cu doza de *1-111 r , administrate la !-# zile, a2ungand la
un total de *11-,11 r cu campuri laterale, data fiind o marcata sensibiliatte a
tegumentelor plantei. Seriile de iradiere se pot repeat la cel putin %-* luni.
-oala 0upuAtren: are localizarea obisnuita la ultimele trei degete. Aponevroza palmara
prezinta nodozitati dure iar tendoanele proeminente sunt dure la palpare? evolutia
indelungata se soldeaza cu flexia permanenta a primelor falange. (ratamentul radiologic,
numai in etepele evolutive initiale , se face cu fractiuni de doza de 111 r , la intervale de
!-% zile pana la un total e aproximativ 1111-1)11 r.
(2. Artro#e"e: sunt procese degenerative ale articulatiilor. 0in punct de vedere anatomo-
patologic , artrozele se caracterizeaza prin degenerescenta si fibroza a cartila2elor de
acoperire. &roductiile osoase marginale; osteofite<, si osteoporoza extremiotatilor
articulare ale segmentelor osoase completeaza tabloul morphologic care asi are un
echivalent characteristic prin imaginea radiologica. $anifestarile clinice sunt constituite
de deformarea regiunii, reducerea miscarilor in articulatia respectiva si dureri.
adioterapia antiinflamatorie se efectueaza prin fractiuni de doza variind intre )1 si 1)1
r, administrate la interval de !-# zile pe regiunea afectata, totalizand o doza de ,11-1111
r.
RADIOTERAPIA ANTITUMORALA SAU ONCOLOGICA

Are ca obiect metoda care , singura sau asociata, este in msura sa distruga un process
tumoral. adioterapia antitumorala reprezinta un tratament complex care vine in a2utorul
organismului ce nu poseda mi2loace naturale de aparare contra tumorilor maligne.
(ratamentul necesita elaborarea unui plan individualizat care urmareste riguros
parametrii:
1. 0iagnosticul clinic si paraclinic in care exmenul histologic , prin biopsie,
prelevari histologice, are o importanta deosebita in vederea stadializarii afectiunii,
in functie de (5$.
- ( reprezinta tumora, marimea acesteia, raportul cu tesutul din
2ur, tipul histologic?
- 5- reprezinta ganglionii,
- $ reprezinta metastazele.
!. 0efinirea ariei oncologice in care se iau in consideratie: tumora, ganglionii
afectati clinic, precum si regiunile potential invadate.
#. 0efinirea scopului tratamentului: curative, radical sau paleativ.
%. Alegerea mi2loacelor terapeutice , precum si succesiunea lor.
Mi8"o$'e .e ir$.iere:
1. Ir$.iere$ i&ter&$- se va alege izotopul in functie de afinitatea fata de tumora.
!. Ir$.iere$ e3ter&$ : care se poate realize cu izotopi adusi in contact cu tumora
; brahiterapie< sau implant ; curieterapie< sau pe cale transcutanata cu surse de
raze 7, beta, gama sau fascicule de electroni , neutron sau alte particule.
RADIOTERAPIA AFECTIUNILOR DE SISTEM
1. Li/1o$/e"e /$"i+&e : sunt afectiunile de sAstem cel mai frecvent
intalnite. "le se impart in limfoame hodgGiniene si nehodgGiniene .
!. o$"$ Ho.+Bi& se caracterizeaza , din punct de vedere clinic, prin
dezvoltarea progresiva , in volum, a unui ganglion sau a unui grup
ganglionar, initial intr-o singura regiune si prin tendinta la extindere in tot
sistemul limfatic, de-a lungul axului vaselor mari. In formele avansate
apar determinari extralimfatice in ficat, plamani, maduva osoasa sau
schelet.
Semnele de ordin general constau in: febra, prurit, transpiratii nocturne,
scadere ponderala. 0iagnosticul de certitudine se pune prin biopsie
ganglionara , iar stadiul clinic se stabileste in functie de topografia
ganglionilor afectati.
Stadiul I sunt afectati ganglionii situati intr-o singura regiune.
Stadiul II consta in prinderea mai multor grupe ganglionare, dar de o
singura parte a diafragmului.
Stadiul III apar afectari ganglionare de ambele parti ale diafragmului.
Stadiul I: boala afecteaza viscerele si se poate asocial cu afectare
ganglionara cu o topografie care poate apartine oricareia din cele trei stadii.
(ratamentul fundamental este radioterapia care se bazeaza pe
sensibilitatea tumorii. In acest scop exista mai multe metode de iradiere , din
care cea mai eficienta este iradierea cu energii inalte. "a se practicaL in
mantaL pentru stadiul I si iradierea in K A rasturnatL pentru stadiul II. In stadiul
III se foloseste o tehnica speciala, prin combinarea celei in manta cu cea in KA
rasturnatL. "a realizeaza o iradiere ganglionata totala. In stadiul I:, mai rar, se
recomanda o iradiere totala, care se practica prin terapia conventionala care
se practica prin terapia conventional cu constante 1,1 G: , 11 mA, filtru 1,)-
1 mm 'u si 09& #1-%1 cm.
Se au in vedere determinarile de vecinatate, drena2ul ganglionar limfatic:
ganglionii mediastinali superiori; dreneaza in regiunea supraclaviculara
dreapta< ? ganglionii mediastinali mi2locii si inferiori ; dreneaza in ganglionii
hilari, plaman si pleura<, ganglionii lomboaortici ; dreneaza in splina, ficat,
ganglionii iliaci<.
In iradierea regional, pentru formatiunile extinse pe un teritoriu mai larg,
dar in limitele unei anumite regiuni anatomice; torace, abdomen< , se folosesc patru
campuri oblice, ! anterioare si ! posterioare, de !13#1 cm. Se administreaza o daza totala
intre !111-!)11 r , administrati in % - * saptamani. In cursul iradierii se va tine cont ca
utilizarea a peste !)11 r , administrati in patru saptamani, poate produce fibroze
pulmonare, iar la peste !111 r pot aparea nefritele radiogene.
Iradierea pe campuri mari se aplica in cazul formatiunilor tumorale unice, fara
afectare ganglionara. Aria de iradiere trebuie sa cuprinda intreaga suprafata prin !
campuri tangent si un camp direct.
#. Li/1o$/e"e &e5o.+Bi&ie&e - ;limfosarcom, reticulosarcom, plasmocitrom,
micoza fungoida<, din punct de vedere clinic, initial, sunt aparent localizate in structurile
limfatice. "xtensia lor se face frecvent in afara axului vascular, pot fi insa afectate si
structurile extralimfatice, ca, de pilda, sinusurile fetei, tubul digestiv, sistemul nervos,
oase, sau pot aparea sub forma de leziuni multifocale ca in micoza fungoida ; leziuni
multiple dezvoltate in piele< si tumora -urrGitt ; leziuni multiple dezvoltate in regiunea
cranio-faciala, cu invadare maxilara si a ganglionilor vecini<.
Stadialitatea clinica se face la fel ca in boala >odgGin.
(ehnicile radioterapiei transcutanate cu ortovolta2: se folosesc constantele 1,1
G:, 11 mA, filtru 1,)-1 mm 'u , 09& #1-%1 cm, iar campurile se stabilesc dupa
localizare , marimea si numarul grupurilor ganglionare afectate. Se aplica doze zilnice
mici, 111r3sedinta, 1-! sedinte pe zi pana la doza totala de 1!11-1)r3 camp.In iradierile
extinse se adminisreaza o doza totala de #111-#)11 r prin tehnica K in mantaL sau K A
intorsL. In cazul localizarilor abdominal se iradiaza tot abdomenul printr-un camp
abdominal superior si altul inferior? se administreaza !111 r in 11 zile, pentru fioecare
camp? se practica un eta2, apoi celalalt , cu pauza %-* saptamani, apoi se iradiaza pe camp
limitat leziunile evidente clinic cu o daza totala de !111 r.
In localizarea intraosoasa; sarcom "Hing<, iradierea cuprinde osul in totalitate,
initial pana la doza totala de %111-%)11 r , in %-) saptamani, dupa care se retrang
campurile pe zona afectata , iradiindu-se cu inca 1)11 r in 11 zile , pana la doza totala de
*111 r. 9iecare camp se iradiaza cu !11 r 3 sedinta. 'onstantele folosite sunt 1,1 G: , 11
mA , filtru de 1mm 'u cu 09& %1 cm.
CAILE AERODIGESTIVE SUPERIOARE
(oate cancerele situate la nivelul capului si gatului, cu exceptia glandei triode, prezinta
aceleasi grupe ganglionare care trebuie luate in considerare in cadrul tratamentului. 0in
aceste grupe ganglionare care trebuie luate in considerare in cadrul tratamentului. 0in
aceste grupe fac parte : ganglionii submentali, submandibulari, laterocervicali, spinali, si
supraclaviculari. In anumite localizari mai sunt ganglionii prelaringieni, retrofarigieni,
bucali, pre si retroauriculari, si ganglionii occipital exterrni.
1. C$&'er!" .e %i&!%!ri poate fi localizat in oricare din sinusurile : sfenoidal,
etmoidal, frontal, sau maxilar, cel din urma fiind cel mai frecvent afectat. Sinusul
maxilar , din punct de vedere anatomic , prezinta doua portiuni: o portiune supero-
posterioara si portiunea antero-inferioara, care include si recesul alveolar.
(ratamentul se aplica in functie de stadiu : in stadiile I si II se face un tratament
asociat chirurgical si radioterapic sau tratament radioterapic exclusiv. (ratamentul
consta in rezectia tumorii si a peretelui afectat. .a #-% saptamani se face
rontdgenterapia postoperator cu *111 r in #1 de fractii pe volumul tinta, a !11 r
3zi, timp de ) zile3saptamana? se include si extensiile posibile. In tratamentul
radioterapic exclusive se adminictreaza *111 r pe tumora si ganglioni. In cursul
tratamentului se vor lua o serie de masuri de precautie:
- se scoate orbita din campul de iradiere,
- ochiul se prote2aza cu casch de plumb,
- in gura se va aplica un dop de pluta pentru a se scoate din
campul de iradiere o parte a arcadelor dentare,
- pentru corectarea curburilor se vor utilize filter pana,
- cand linia mediana este depasita se vor utiliza campuri laterale
opuse.
!. C$&'er!" "i/*ii: In tratamentul portiunii anterioare , de la caz la caz, in stadiul I
se face glosectomie ; rezectia limbii< partial, brahiterapie cu ace de radium,
cobaltoterapie, sau radioterapie cu energii inalte ; accelerator de particule ,111
r<. In stadiul II , tratamentul chirurgical consta in amputarea segmentului afectat,
dupa care urmeaza radioterapia postoperatorie, cand se aplica 11111 r , extinsa sip
e ariile ganglionare. In stadiul III se administreaza 11111 r prin brahiterapie, ,
completata cu *111 r radioterapie extern ape ganglioni. In stadiul I: tratamentul
este paleativ si consta in radioterapie externa cu doza totala de *111 r .
egiunea de iradiat va fi delimitate astfel:
- cranio-caudal , de la bolta palatina pana la 1 cm deasupra osului
hioid,
- antero-posterior , de la simfiza mentoniera pana la fanta
faringiana a limbii,
- lateral, intre ramurile laterale ale mandibulei.
-aza limbii apartine orofaringelui si cuprinde tot planseul bucal.
0elimitarea se face dupa urmatoarele repere anatomice:
- in sus, 2umatatea posterioara a boltei palatine,
- in 2os, marginea inferioara a osului hAoid,
- posterior, planul prevertebral cu ganglionii prevertebrali,
- anterior, un punct situate inapoia simfizei mentoniere,
- lateral, fata mediana a mandibulei.
In tratamentul exclusive radioterapic, initial se iradiaza in raport cu reperele de
mai sus pana la %111-%)11 r , apoi se reduc campurile din cauza maduvei spinarii
si se completeaza cu un camp adiacent pe planurile laterale care s-au iradiat.
#. C$&'er!" +"oti': tratamentul cancerului glotic poate fi tratament asociat in stadiile I
si II si consta in tratament chirurgical si radioterapia. Se practica hemilaringectomia
cu radioterapie preoperator %%11 r , dupa care se completeaza postoperator pana la
*111 r ? tratamentul exclusiv rdioterapic se practica cu minim *111-*)11 r , acesta
fiind insa un tratament greu de suportat de pacient.
'ampurile se delimiteaza in felul urmator:
- in sus, marginea superoara a cartila2ului tiroid ,
- in 2os, marginea inferioara a cartila2ului cricoids,
- anterior, pielea ,
- posterior, marginea anterioara a muschiului
sternocleidomastoidian.
Se aplica doua campuri , unul drept si altul stang, care sa formeze un anumit
unghi pentru concentrarea fascicolului , sau se utilizeaza corectii cu filtru pana, in
functie de dozimetrie.
%. I& '$&'er!" e3ti&% "$ et$8!" %!*+"oti', inclusive ganglionii cervical superficiali
pana la ganglionii spinali, se iradiaza pe campuri extinse fara a depasi %)11 r .
(ehnica de iradiere se realizeaza asezand bolnavul cu capul fixat in extensie pe un
suport rotun2it pentru a face un camp aproximativ dreptunghiular. Se completeaza
cu un camp la baza gatului si dupa caz se poate face si un camp posterior. In
stadiile III si I: tratamentul este exclusiv radioterapic.
). I& '$&'er!" %!-r$+"oti' pentru stadiul I si II se aplica radioterapia in doze mari
pe tumora sip e ganglion, minim *111 r. In stadiile III si I: se face initial
limfadenectomie, urmata de radioterapie pe tumora si pe ariile ganglionare
evidente, sau radioterapie pe tumora sip e ganglioni, minim *111 r , dupa care se
face ablatia chirurgicala a ganglionilor.
*. C$&'er!" %!*+"oti' - este fara acces chirurgical. In stadiile I si II se face
radioterapie pe tumora si ganglion? in stadiile III si I: se practica traheotomia
pentru a evita edemul glotic de iradiere, urmata de rontgenterapie.
CANCERUL PULMONAR
0in punct de vedere histologic sunt cancere cu celule mici si cancere cu celule
mari, cele din urma reprezinta +1@ din totalul cancerelor pulmonare.
0in punct de vedere anatomo-topografic se iau in consideratie bronchia principal
dreapta si stanga, cei trei lobi pulmonari in dreapta si doi lobi pulmonari in stanga,
precum si ganglionii regionali intratoracici si ganglionii scalenici, care fac parte din
grupa ganglionilor supraclaviculari.
0oza tumoricida este de +111 r , ceea ce in practica este imposibil de realize
deoarece la !111 r apare pneumonia de iradiere, iar maduva rezista pana la )111 r .
(ratamentul modern se face cu chimiosensibilizare prin care se urmareste transformarea
tumotilor anoxice in tumori oxAgenate. Se poate utilize brahiterapia intraoperatorie cu o
daza de %111-%)11 r. In cancerul cu celule mari se face radioterapie preopertor, in scopul
reventilarii pulmonare si realizarii unui confort respirator , dupa care se face radioterapie
postoperatorie.
In formele inoperabile se face radioterapie exclusive cu doza totala de *111-*)11
r din care )111 r pe plnul tumoral si 1)11 r camp suplimentar, pe ariile ganglionare.
(ratamentul paleativ se face in stop simptomatic sau la nivel mediastinal, in care se dau
)111 r la tumora si %111 r pe mediastin, cu efect antalgic. In cancerul cu celule mici ,
cand este localizat, se poate asocia tratamentul chirurgigal cu radioterapia.
In cancerul difuz ;care reprezinta o forma foarte grava< se poate incerca
radioterapia hemicorporeala cu inlocuirea maduvei. In cazurile care evolueaza cu
atingerea encefalica se vor face #111 r pe doua campuri, latero-cranian.
(ehnica iradierii consta in iradierea tumorii primitive si a ariilor ganglionare , pe
traiectul de drena2. &entru lobul superior se iradiaza patul tumoral, mediastinul superior si
ariile ganglionare. 'and este afectat lobul mi2lociu se iradiaza mediastinul in !3#
superioare, pana la aperture toracica si patul tumoral? pentru lobul inferior se iradiaza tot
mediastinul pana la diaphragm, ganglionii supraclaviculari, obligatoriu bilateral si patul
tumoral. 0oza totala este de *111 r , a !11 r3sedinta, timp de ) zile pe saptamana. 0oza se
poate concentra de la 1111 la 1*11 r I % sedinte, a cate %11 r3zi cu pauza de ! saptamani,
dupa care se reia ciclul cu #111 r.
CANCERUL MAMAR
Are o incidenta peste 1)-!1@? evolutia naturala de la debutul histologic pana la debutul
clinic prezinta o perioada de latenta care depinde de timpul de dedublare al tumorii. 0in
punct de vedere etiopatogenic , cel mai frecvent este vorba de hormonodependenta. 0upa
e volutie se poate realiza o extindere predominant locala, regional sau difuza cu
generelizare precoce. Sanul cuprinde urmatoarele elemente: mamelonul, areola cu zonele
invecinate si prelungirea axilara, iar drena2ul limfatic este asigurat de : ganglionii axilari,
grupati in ganglioni mamari externi, mediali, centrali, laterali, subscapulari, ai venei
axilare subclaviculare. In baza axilei limfa dreneaza prin doua trunchiuri , intern si
extern, iar in varful axilei vin trunchiurile transpectoral si retropectoral. 0e asemenea,
trebuie luate in consideratie grupele ganglionare de vecinatate: ganglionii parasternali,
paravertebrali, supraclaviculari si retroclaviculari, acestia din urma fiind cunoscuti sub
numele de ganglionii santinela. Aspectul sanului la inspectie si la palpare este important
pentru aprecierea gradului de extensie, prognostic si tehnica terapeutica. In cancerul de
san aspectul este variat , sanul poate fi mic, ascensionat, cu mamelon retractat, poate avea
aspect de coa2a de portocala; cand apar noduli tumorali la piele si reprezinta o faza foarte
avansata<, infiltrarea erizipeloida a pielii. In formele foarte grave se constata edem si
eritem cutanat , adenopatie difuza de data recenta, foarte sensibila la palpare, sau mastita
carcinomatoasa. In general, ganglionii pot fi mobile sau fixate, unilateral sau bilateral.
Aspectul este corelat cu calea de extindere: cand extensia se face pe calea limfatica se
constata capitona2ul pielii , retractia mamelonara, nodulii cutanati tumorali, adenopatie si
linfangioza pulmonara, in caz de invadare a ganglionilor regionali? extensia pe cale
hematogena, in ordinea frecventei sunt: limfangioza pielii, metastaze vertebrale, si apoi
restul oaselor, metastaze craniene.
(ratamentul este complex , asociindu-se tratamentului chirurgical care se
adreseaza tumorii, radioterapie pentru focarele loco-regionale si chimioterapie pentru
diseminarile la distant sau potentiale. adioterapia poate utilize orice fel de sursa : energii
inalte, fascicule de cobalt, raze 7, iar schemele de tratament se adapteaza in functie de
caz.(ratamentul ad2uvant consta in radioterapie preoperatorie in scopul convertirii unei
tumori inoperabile intr-o tumora operabila sau in scopul bloca2ului limfatic. 'ampurile
trebuie adaptate tinand cont de prezenta sanului. .a %-* saptamani dupa operatie se
incepe rondgenterapia postoperatorie, se utilizeaza %-* campuri de ,311, 1131)sau
113!%cm astfel:
- doua campuri tangentiale pe san 1131) cm,
- un camp axilar anterior ,311,
- un camp supraclavicular si alt camp subclavicular ,311 cm.
.a aceste campuri se pot adauga : un camp axilar direct si un camp mamar intern, de o
parte si alta a marginii sternului. 0oza totala pentru fiecare volum iradiat este de #)11-
%111 r in *-+ saptamani, datorita pielii care necesita pauza de protectie . Se efectueaza 1-
! campuri pe zi cu !11 r3 camp cu constantele: 1,1 G:, 11mA, filtru de 1mm 'u si 09&
%1 cm. &entru ganglionii subclaviculari se dau 1)1G:, 11mA, filtru 1,) mm 'u si 09&
#1cm. Se da 2umatate sau 13# din dozele obisnuite pentru a intarsia evolutia tumorii sau
in scop antalgic .
In stadiul III se face radioterapie curative in doua serii la interval de o luna, cu o
doza de *111 ,111 r , pentru fiecare camp administrandu-se 1)11-!111 r , durata
tratamentului fiind de circa !-# luni.
In stadiul I: se face radioterapie paleativa.

CANCERUL UTERIN
C$&'er!" .e 'o" !teri& reprezinta #1@ din cancerul sexului femini cu incidenta intre
#) si %) de ani si mai frecvent la multipare. 0in punct de vedere clinic, boala se
manifesta prin menoragie, durere, edemele ambelor member inferioare sau ale unui
singur membru, datorita compresiei in micul bazin sau unei flebite associate? frecvent,
apar infectii ale pelvisului, hemoragii, obstruarea rectului prin compresiesi anemii
secundar hemoragiei.
0in punct de vedere anatomopatologic peste /1@ din cancere sunt reprezentate de
carcinoame spinocelulare situate in zona endocervicala. $ai rar sunt adenocarcinoame cu
dezvoltare in istmul uterin sau in regiunea inferioara a colului uterin. "volutie este
relative lenta, locala si loco-regionala, prin extindere directa, mai rar pe cale limfatica si
hematogena. 0iseminarea obisnuita se face prin endometru si diometru. In procesul
proliferativ pot fi prinse bazinul, vezica si, intr-un stadium foarte avansat, rectul.
0iseminarea limfatica consta in prinderea succesiva a ganglionilor pelvini, iliaci
primitive, lombo-aortici si aorto-renali. 0iseminarile hematogene se fac cel mai frecvent
la nivelul vertebrelor si bazei craniului, iar la nivelul viscerelor, in ficat si plaman.
(ratamentul trebuie sa tina cont de urmatorul principiu: radioterapia este bines a se
faca pe tesut bine vascularizat, deci inaintea interventiei chirurgicale? interventia
chirurgicala se va face la % * saptamani de la incetarea iradierii. olul terapiei
preoperatorii este de a steriliza aria oncologica reprezentata de tumora si tesutul con2uctiv
peritumoral.
In stadiile I si II este necesara ascovierea radoichirurgicala ;radioterapie urmata de
operatie<.
In stadiile III si I: se practica radioterapia, tratamentul chirurgical avand numai un
rol ad2uvant.
Bolnava necesita o pregatire speciala ce consta in: sterilizarea cu cel putin 1-! zile
inainte de a incepe tratamentul, inaintea aplicarii sursei radioactive se face toaleta
vaginala, cateterizarea vezicii urinare si golirea rectului si se administreaza un sedative.
(rebuie facuta asepsia riguroasa a aplicatoarelor si a instrumentarului a2utator? sursele
trebuie fixate correct, pozitia lor urmand sa fie contrloata radioscopic sau ecografic?
consolidarea surselor se face prin pacheta2 cu tifon al vaginului.
Te5&i'i"e tr$t$/e&t!"!i. adioterapia cu character radical se poate face in doua
moduri:
a< Aplicarea intracavitara de radium cu a2utorul aplicatoarelor ;dar avand in vedere
ca distributia dozei nu este omogena deoarece ea scade de la sursa la periferie<.
Aplicatorul este format dintr-un tub subtire de cauciuc cu surse alcatuite din , 1%
unitati suprapuse, care contin in total !1 #) mg. de radium si cu de 1 mm platina.
Aplicatoarele intravaginale au forma ovoida si sunt confectionate din cauciuc cu diametru
de ! # cm, prevazute cu canale dispuse in axul longitudinal, in care se introduce unitati
de radium. 9iecare ovoid contine + / unitati care echivaleaza cu !+,) !!,) mg radium.
Asa cum am amintit, pozitia aplicatoarelor in fundul de sac se controleaza radioscopic.
Aplicarea se face simultan, intravaginal si intrauterine pe ax ;col vagin<. 9olosind !,)
mg de radium, prin aceasta tehnica se obtin ,111 r, in doua aplicatii a +1 ore fiecare, la
interval de # + zile. In 11 zile se elibereaza o cantitate de radiatii stricta la limita de
toleranta a tesuturilor.
b< ontgenterapia intravaginala reprezinta o adaptare a iradierii cu distanta
scurta la conditiile anatomice particulare ale cancerului de col uterin. &rocedeul este
netraumatizant, iar emisia de radiatii se poate intrerupe in orice moment. In acest scop se
utilizeaza aparate de constructie speciala Scheffer Fite care lucreaza cu /) 1!1 G:,
filtru fiind fix si localizatoare variabile, putandu-se folosi localizator A sau -. doza totala
este intre 11.111 si 1).111 r, #113)11 r3sedinta.
Indicatiile vizeaza toate stadiile, dar in principal stadiile I si II, precum si
recidivele pe bont, dupa histerectomie. Se poate folosi exclusive in asociere cu iradierea
externa, aceasta din urma fiind o metoda complementara in scopul cresterii dozei in acele
regiuni in care doza eliberata este insuficienta. In stadiile avansate, metoda reprezinta
singurul mi2loc therapeutic. "a se adreseaza parametrilor si regiunilorlaterale ale
bazinului. In general se folosesc campuri mici, incrucisate, adaptate diametrelor
bazinului, cu inclinare convenabila a fascicolului pentru a evita intretaierea razelor.
&entru bazinele mici folosim patru porti de intrare? doua campuri anterioare ;,311-1131)<
ilioinghinale cu inclinatie de aproximativ %1
o
si doua campuri posterioare inclinate *1
o
.
&entru bazinele mari se adauga doua campuri suplimentare oblice ischiosciatice. 0oza
totala pentru fiecare camp este de #111 r in * saptamani sau %111 r in , - / saptamani, cu
fractii zilnice de 1)1 !11 r.
In stadiul I pentru ax ;col-vagin< se practica radiumterapia intracavitara cu o
doza totala de *111 +111 r, in doua aplicatii la intervale de ) zile, completata cu un
camp extern cutanata pe linia mediana, deasupra simfizei pubiene.
Stadiile II si III benefiicaza de terapie comprimata, intracavitar cu doza pe ax
de +)11 r in doua aplicatii, cu pauza de ) zile, completata prin terapie externa cu !111r.
In lipsa curieterapiei se face rontgenterapie externa cu %%11 r, daca urmeaza sa
se intervina chirurgical, sau *111 r, daca nu se opereaza. In stadiul I: radioterapia este
paleativa si consta in administrarea a %111r ;pentru a preveni aparitia fistulei vezicale sau
rectale<. 'ampurile utile vor fi in plan median, de la ombilic la marginea inferioara a
agurii obturatoare cu localizator de 1)31) cm, iar lateral se delimiteaza un camp in asa fel
incat sa existe o distanta de 1 cm fata de marginea osoasa a bazinului. 'onstantele de 1,1
G:, 11 mA, filtru de 1 mm 'u si 09& %1 cm,. acolo unde este cazul se mai poate adauga
un camp perineal de *3, cm, cu doza totala pana la 1)11 !111 r, cate !11 r3sedinta cu
1,1 G:, 11 mA, filtru de ! mm 'u si 09& de )1 cm.
0aca s-au depistat ganglioni paraaortici prinsi, se va extinde iradierea, printr-
un camp suplimentar in afara regiunii initiale, in sus, pana la apendicele xifoid cu
localizator 1131! cm sau in 2os, cand limita inferioara se va intinde pana la tuberozitatile
ischiatice.
&ortile de intrare pentru bazinele cu diametru antero-posterior sub 1, cm: se
poate administra doza total ape fata anterioara sip e fata posterioara cu !11 r pe sedinta, a
) zile pe saptamana, doza totala fiind 1111 r. &entru bazinele cu diametrul antero-
posterior mai mare de 1, cm se vor administra aceleasi doze saptamanale pe % campuri
laterale de 1131) cm.
In staduil I: realizarea dozei combinate consta in aplicatii unice de radium a
%111 )111 r in /* de ore si iradiere externa cu !3# sau M din doza curative.
Cancerul corpului uterin se poate trata chirurgical, prin radioterapie sau
asocierea radiochirurgical? se pot face aplicatii de radium local cu sau fara iradiere
externa, urmate de actul operator. 'avitatea uterine si bazinul vor fi umplute cu surse
mici ca dimensiuni si activitate? diametrul sursei este de 1 cm sub forma de con? surse de
)1 ,1 mg radium pentru uter si 1) !1 mg pentru vagin. In aceste conditii se obtin
,111 rin doua aplicatii, a +! ore fiecare, la interval de % zile. 'and dorim sa facem o
iradiere externa, vom utilize o doza totala de #111 r, administrate in % ) saptamani.
Stadiile I, II si III beneficiaza de o doza totala de %111 %)11 r pe ax si +111 r
pe laterale.
In stadiul I: se practica terapia paleativa in scop antalgic si antihemoragic.
Uramrirea si ingrijirea bolnavei are o importanta ma2ora, deoarece survine
frecvent o complicatie importanta, piometrita. Aceasta semanifesta prin stare septica,
dureri pelvine si scurgeri profuse.
(ratamentul acestei complicatii consta in administrare de antibiotice cu
spectru larg, pe cale generala, iar local se va face dilatatia colului in vederea asigurarii
drena2ului secretiilor.



CANCERUL VAGINAL
0in punct de vedere topographic, tumora poate fi localizata in !3# superioare
ale vaginului, caz in care drena2ul limfatic se face in ganglionii pelvini, comuni cu cei ai
colului uterin. 6 alta localizare posibila o constituie 13# inferioara a vaginului, cand
drena2ul limfatic se face in ganglionii inghinali. In aceasta situatie se aplica tehnicile
pentru cancerul vulvei. In general, afectiunea este relative rara.
CANCERUL VULVEI
:ulva din punct de vedere anatomo topographic se compune din labile
mari, labile mici si clitoris. 0rena2ul limfatic se face in ganglionii regionali: ganglionii
inghinali, iliaci externi si hipogastrici.
(ratamentul pentru stadiile I si II consta in extirparea chirurgicala a tumorii,
urmata de radioterapie in care doza totala este de +111 11111 r . 'a modalitati de
iradiere se poate practica terapia conventional, 'haoulle, brahiterapia interstitial cu ace
de radium. Se practica radioterapia de contact si radioterapia externa pentru iradierea
ganglionilor inghinali prin care se administreaza +111 r , ,111 r3saptamana timp de +
saptamani sau 1,1 r3sedinta in 1) zile. .ocalizarile in 13# anterioara cu portiunea
mi2locie a vulvei , daca nu exista contraindicatie , beneficiaza de implant de radium intr-
un plan sau in doua planuri. .a 1)-1+ mg radium , t
Imp de 111 dore, se elibereaza o doza de ,111-1!111 r. 'and localizarea este in 13#
posterioara este total contraindicate interventia chirurgicala, datorita lezarii sfincterului
anal? in aceasta situatie singurul tratament este radioterapia.
CANCERUL DE OVAR
0upa tipul histologic poate fi cancer epithelial sau cancer germinal ori stromal.
Stadializarea se face numai postoperator . 8rupele ganglionare regionale afectate sunt
aceleasi ca in cazul cancerului uterin. (ratamentul cancerului epithelial este asociat :
radioterapie endocavitara si radioterapie externa , abdominal: se fac instilatii
intraperitoneale sau spalaturi cu &#! sau cu Au1/,, iar iradierea externa se poate realiza
prin doua metode: metoda $ovingstreep; campuri de !,) cm de la pelvis pana la
diafragm, sub forma de trepte sau grila<. In pelvis doza este cea mai mare, iar la
diaphragm doza este cea mai mica.Se urca de la pelvis pana la diaphragm cu cate o
treapta, dupa care se coboara. &rin aceasta metoda trebuie sa obtinem !,11 r in plan
median. 'ea de-a doua metoda metoda de camp deschis urmareste administrarea a
#111 de r in trei sedinte, la care se poate adauga un camp unic pe pelvis cu un supliment
de raze 7 pana la )111 r.
'ancerul germinativ sau stromal daca nu prezinta adenopatie se vat rata cu o doza de
#111 r pe abdomen si pelvis. 0aca intraoperator se gassc ganglion prinsi , se vor marca
ariile ganglionare invadate de marci metalice si se vor iradia cu !111 r ? la doza de peste
#)11 r se vor prote2a ficatul si rinichii. 0atorita tendintei de extensie a formei germinale
se iatdiaza in mod obligatoriu , profilactic , ganglionii extraregionali cu a2utorul unui
camp suplimentar.

CANCERUL RENAL
.ocalizarea cancerului poate fi la nivelul parenchimului sau al cailor urinare calice,
basinet, ureter sau vezica. (umorile cailor urinare se dezvolta din uroteliu si nu dau
diseminari ganglionare decat in stadiul I:. Ariile ganglionare se intend de la
diaphragm;.1< pana la bifurcatia arterei aorte. &racticarea radioterapiei este foarte
controversata . (rebuie sa se tina cont daca tumorile sunt uni sau bilaterale , caz in care se
iradiaza fiecare rinichi in parte.
(ratamentul chirurgical este posibil doar pana la interesarea fasciei 8erota, dupa care
devine impracticabil. Se face radioterapie preoperator, urmata de extirparea chirurgicala a
rinichiului , dupa care se iradiaza lo2a renala si ganglionii hilari uni sau bilateral, dupa
situatie. In cancerele cailor urinare se face preiradierea pentru a reduce gradul de
metstazare postoperatorie. In cazul tumorilor inoperabile, radioterapia este ineficace.
CANCERUL VE<ICII URINARE
&oate fi tratat chirurgical ; rezectie transmurala, endoscopica, cistectomie partial,
cistectomie totala cu limfadenectomie<. &rin metoda asociata radiochirurgicala in primele
doua situatii, se face radioterapie postoperator cu )111 r sau preoperator pentru a inhiba
puterea de mitoza a celulelor tumorale si in acelasi timp pentru a reduce dimensiunile
tumorii. In iradierea preoperatorie , doza totala trebuie sa fie mica, dat la nivelul tumorii
trebuie administrata o daza mai mare pe sedinta, )11 r o data, ceea ce la piele reprezinta
,11 r , sau doua sedinte de cate ))1-,11 r la interval de %, de ore. In ambele situatii
interventia chirurgicala se practica a doua zi. 6 alta modalitate consta in administarrea
dozei totale de !111 r in doua saptamani, cate !11 r pe zi, timp de ) zile. Interventia
chirurgicala se face la doua saptamani dupa ultima sedinta. ezultatul obtinut in urma
interventiei chirurgicale hotaraste conduit terapeutica ulterioara.
In principiu, stadiul incipient nu necesita radioterapie preoperatorie. In stadiile I si
II se continua radioterapia postoperator . In stadiul III , pentru tumorile inoperabile, se
administreaza %111 r in scopul conservarii tumorii, se opereaza si se continua cu
radioterapia , radioterapia exclusive consta in administrarea a *111 r la tumora si pe ariile
ganglionare. 8anglionii regionali se intind de la ligamentul inghinal pana la bifurctia
arterei iliace comune , ganglionii hipogastrici si ganglionii iliaci externi.
(ehnica de iradiere va tine cont de urmatoatele: se iradiaza bazinul prin campuri
in K A intorsL ? se pune un camp suprapubian si doua campuri oblice 1!31! cm, acoperind
volumul tumoral si ariile ganglionare pana la bifurcatia arterei iliace comune. Se poate
aplica iradierea pe #-% campuri, unul anterior si doua laterale sau daca este cazul , se
extinde pana la ganglionii lombo-sacrali , ganglionii obturatori si articulatiile sacro-iliace.
CANCERUL DE PENIS
0in punct de vedere anatomic , penisul prezinta urmatoarele regiuni: gland, preput, corp
iar aria ganglionara cuprinde ganglionii inghinali superficiali si profunzi, precum si
ganglionii pelvisului.
(ratamentul consta in excizii, amputaie de organ si limfadenectomie. Acolo unde nu este
posibila asocierea radiochirurgicala se face tratament exclusiv radiologic radioterapie
interstitiala cu )111-*111 r se face radioterapie externa , cu aceleasi doze, in conteiner cu
apa pentru a obtine o daza foarte riguroasa. Ariile ganglionare se iradiaza cu +111 r
; fiind un cancer spinocelular necesita o doza foarte mare<. $etodele folosite sunt:
'haoulle cu *1 G: , % mA , filtru 1,! mm 'u si distant focar-piele #-) cm. Se
administreaza )11 r3 sedinta zilnic, cu o doza totala de ,111 11111 r. Iradierea se poate
practica prin metoda radiomula2ului. (ratamentul radiochirurgical cu limfadenectomie ,
urmata de radioterapie, se practica astfel: preoperator se face rontdgenterapie superficial
cu 1!1 G:, 11 mA, filtru #-) mm Al si 09& !# cm sau rontdgenterapie semiprofunda cu
1)1 G:, 11 mA, filtru 1,) mm 'u , 09& #1 cm. Se administreaza 1)1 r 3 sedinta , zilnic ,
pana la doza totala de #111-%111 r. .a patru saptamani dupa evida2ul ganglionar bilateral
se face rontgenterapie profunda cu 1,1G: , 11 mA, filtru de 1mm, cu 09& %1 cm, cu !11
r3zi pana la doza totala de !111 r3camp. adioterapia paleativa foloseste o doza totala de
1111 r.
CANCERUL DE TESTICUL
(ratamentul se stabileste in functie de tipul histologic, iar stadializarea se face numai
postoperator. 0in punct de vedere histologic , cancerele se impart in seminoame si
carcinoame. Seminomul este un cancer radiosensibil. In stadiul I se face interventia
chirurgicala pentru tumora si radioterapie pe ganglionii regionali cu o doza totala de !)11
r si radioterapia profilactica, pe mediastin , pentru ganglionii paraaortici cu !111 r. In
stadiul II , tratamentul chirurgical este urmat in mod obligatoriu de radioterapie pana la
diafragm cu #111-%111 r , in !1-!) sedinte, pe campuri mari cu 1,1r3zi si ,11
r3saptamana, iar mediastinul se iradiaza cu !)11 r. In stadiul III , tratamentul este identic ,
cu diferenta de doza pe ganglion este mai mare #111 -%111 r. 'arconomul beneficiaza
in stadiile I si II de tratament chirurgical si radioterapie pe ganglioni. In stadiul III se
iradiaza si mediastinul , iar in stadiul I: tratamentul se face in scop paleativ . Se folosesc
constantele : 1,1G:, 11 mA, filtru 1 mm 'u , 09& %1 cm, 0( +!11-+,11 r. Se iradiaza
un camp inghino-scrotal cu axul mare vertical, un camp iliac cu axul mare orizontal si un
camp supraombilical. &entru mediastin se adauga un camp suplimentar care se iradiaza
cu !111-#111 r.
CAPITOLUL I4 - IMAGISTICA PRIN PET/CT
@.( C!/ 1!&'Cio&e$#D PET/CTE
Scanarea &"(3'( combinN detaliile metabolice ale unei scanNri &"( Oactivitatea celularN
a tumorii, viabilitatea tumoralN, etc.P cu cele anatomice oferite de o scanare '( OmNrimea
Qi localizarea tumorii, masa, raporturi anatomice etc.P, oferind o imagine mult mai precisN
decRt cea &"(, respectiv '(, folosite separat.
Studiul &"( Sncepe cu in2ectarea intravenoasN de 908 ;1,fluor dezoxiglucozN< care este
o substanTN similarN glucozei ce se ataQeazN de izotopul 91,. Uesuturile active din punct
de vedere metabolic sau cele cu rata de multiplicare anormal crescutN ;tumorile< consumN
zahNrul radioactiv Sn cantitate mult crescutN. Acumularea radiotrasorului duce la emisia
de radiaTii gamma care sunt transformate de computer Sn imagini. Aceste imagini indicN
zonele KfierbinTiL din punct de vedere metabolic, semnalRnd Tesuturile cu activitate
metabolicN crescutN ;rata de multiplicare anormal crescutN< deoarece celulele canceroase
consumN mai mult zahNr3energie decRt alte Tesuturi sau organe.
Scanarea de tip '( se bazeazN pe absorbTia Sn grade diferite a razelor 7 de cNtre
structurile examinate Qi pe procesarea computerizatN a datelor, cu obTinerea de secTiuni
fine ce pot fi reconstruite tridimensional, reproducRnd imagini detaliate ale structurilor
organismului.
Vntreaga examinare dureazN de obicei #1 de minute, oferind informaTii detaliate Qi exacte
ce permit medicilor care trateazN pacientul sN ofere un diagnostic rapid, corect Qi complet.
@.2 I&.i'$tii"e PET/CTE

Vn oncologie, investigaTia &"(3'( oferN posibilitatea de a diagnostica Qi localiza din timp,
de a monitoriza Qi de a Tine sub control evoluTia cancerului. 'u a2utorul &"(3'(,
oncologii, hematologii, chirurgii Qi alTi medici specialiQti vor fi capabili sN detecteze cu
mai multN precizie cancerul, sN evalueze recidivele, sN realizeze o stadializare corectN Qi
completN, Qi sN evalueze rNspunsul probabil al organismului pacientului la terapie,
inclusiv sN urmNreascN mai eficient rezultatele chimioterapiei Qi radioterapiei.
Vn oncologie, &"(3'( oferN informaTii vitale pentru diagnosticare, ce permit
monitorizarea rezultatelor tratamentului Qi care adesea a2utN la evitarea tratamentului
chirurgical. (ehnologia este utilizatN Sn detectarea Qi monitorizarea evoluTiei Sn multe
tipuri de cancere, printre care:
SRn
"sofago-8astric
'ervical OuterinP
$elanom OpieleP
.imfom Ocancer cu originea Sn celulele sistemului imunitarP
&lNmRn ;Sn special evaluarea substratului metabolic al nodulului pulmonar solitar<
'olono-rectal
'ap Qi gRt
6varian
6steosarcoame, sarcoame "Hing
Scanarea &"(3'(:
determinN cRt de rNspanditN este boala?
determinN locaTia tumorii pentru executarea biopsiei, al tratamentului chirurgical
sau planificarea schemei de tratament?
analizeazN rNspunsul la tratament Qi eficienTa acestuia?
detecteazN urme reziduale ale bolii sau revenirea acesteia?
a2utN la evitarea procedurilor de diagnozN invazive
9iind perfect compatibil cu sistemele de radioterapie oncologica ;$icromultileaf,
'AberGnife, (omotherapA<, &"(3'( permite elaborarea urgentN de planuri de tratament
optimizate pentru iradierea selectiva a Tesuturilor tumorale active din punct de vedere
metabolic, prezervRnd la maximum tesuturile sNnNtoase.
Vn neurologie, &"(3'( este folosit pentru a identifica zonele din creier care provoacN
crizele epileptice Qi pentru a stabili dacN tratamentul chirurgical reprezintN o variantN
viabilN. 0e asemenea, aceasta tehnologie permite diagnosticarea maladiei Alzheimer Sn
stadii Sn care boala mai poate fi controlatN medicamentos.
Vn cardiologie, &"(3'( este procedura neivazivN care oferN cea mai mare acurateTe
diagnosticN pentru afecTiunile coronariene, mNsurarea rezervei de flux sangvin Sn miocard
Qi evaluarea funcTiilor miocardice alterate.
PET/CT %'$& -e&tr! '$&'er "$ %F&
'ancerul la sRn este cel mai frecvent tip de cancer la femei, Sn afara cancerului la piele.
0eQi, de obicei, cancerul la sRn afecteazN femeile, acesta poate apNrea Qi la bNrbaTi, chiar
dacN incidenTa este foarte rarN la aceQtia din urmN.
$ortalitatea pentru femeile cu cancer la sRn a scNzut Sn ultimul timp, probabil ca rezultat
al detectNrii timpurii Qi al SmbunNtNTirii tratamentului. 'u cRt este identificat mai curRnd,
cu atRt cresc Qansele unui tratament reuQit al cancerului la sRn.
Detecia timpurie a cancerului la sn este esenial, iar scanarea PET/CT poate auta
!n acest sens"
Diagnostic
E#aminarea preventiv este modul cel mai important prin care se poate diagnostica
precoce cancerul la sn" &entru aceasta se recomandN ca o femeie sN facN:
o mamografie pe an ;pentru femei de %1 de ani Qi peste<?
o examinare clinicN a sRnului pe an ;pentru femei de %1 de ani Qi peste? la fiecare
# ani, Snainte de aceastN vRrstN<?
o auto-examinare a sRnului lunar
Aceste criterii de examinare preventivN sunt stabilite pentru cN cel mai frecvent semn al
cancerului la sRn Sl dN apariTia unui nodul. 4n nodul care este nedureros, dur Qi are
margini neregulate este mai probabil sN fie de tip canceros. "ste important ca orice
anomalie sN fie verificatN de medicul dvs. Alte semne de cancer la sRn mai pot fi:
o inflamare a unei pNrTi a sRnului?
iritaTia pielii sau apariTia gropiTelor?
mameloane dureroase sau Sngroparea lor?
SnroQirea sau SngroQarea mameloanelor sau a pielii sRnului?
o excreTie din mameloane, care nu este lapte?
un nodul Sn zona subraTului
Vn cazul Sn care cancerul la sRn este identificat timpuriu, tratamentul rapid vN poate salva
viaTa. 0acN este identificatN o leziune Qi este neclar dacN aceasta este de naturN malignN
sau nu, o scanare &"(3'( poate fi de folos.
Standardele curente de asistenTN medicalN pentru diagnosticarea cancerului la sRn se
bazeazN pe examinarea fizicN, mamografie Qi3sau ultrasunete, Qi pe biopsie. Scanarea
&"(3'( poate arNta dacN un nodul la sRn este benign sau malign. &"(3'( poate fi o
metodN de analizN care sN completeze mamografia. 6 scanare &"(3'( poate a2uta la
identificarea naturii unei leziuni a sRnului mai ales la pacienTii cu implanturi mamare sau
cu sRni cu Tesut dens.
S'$&Dri"e PET/CT0 '$re %!&t .i%-o&i*i"e $'!/ "$ E!ro/e.i'0 re-re#i&tD !& &o! ti-
.e $&$"i#D0 '$re Gi $8!tD -e /e.i'i %D $1"e /$i /!"te .e%-re '$&'er!" "$ %F&0 Hi .!'e "$
e,it$re$ e3e'!tDrii !&ei *io-%ii0 i&!ti"e -e&tr! !&ii -$'ie&Ci.
Tratament
$edicii diagnosticheazN cancerul Qi stabilesc de ce tip este acesta prin examinarea la
microscop a unei mostre prelevate din tumorN. 0oar aceastN analizN, singurN, nu poate
stabili ce fel de tratament veTi primi. Vnainte de a-l stabili, medicii dvs trebuie sN afle dacN
a avut loc extinderea cancerului la sRn Qi Sn ce proporTie. Aceasta este aQa-numita
datare3identificare a stadiului de dezvoltare a cancerului.
&erspectiva SnsNnNtoQirii dvs Qi variantele de tratament care pot include intervenTia
chirurgicalN, terapia cu radiaTii sau chimio-terapia depind de stadiul de dezvoltare Sn
care se aflN cancerul. Vn cazul Sn care cancerul la sRn este descoperit Qi tratat Snainte de a
se fi rNspRndit la nodulii limfatici sau la alte organe, Qansa de supravieTuire peste limita a
cinci ani este foarte ridicatN de aproximativ /,@. 0iagnosticarea Qi tratarea precoce este
esenTialN Sn cazul cancerului la sRn.
S'$&$re$ PET/CT e%te /eto.$ .e te%t$re &ei&,$#i,D 'e$ /$i !ti"D .e '$re .i%-!&eCi0
$t!&'i 'F&. /e.i'ii %t$*i"e%' %t$.i!" '$&'er!"!i "$ %F& %$! G" re-e,$"!e$#D, pentru cN
este mai precis decRt oricare alt test Sn descoperirea tumorilor localizate sau aflate la
distanTN.
Vn ma2oritatea cazurilor de cancer la sRn, Sn situaTia Sn care acesta a afectat nodulii
limfatici din apropierea tumorii, aceQtia vor absorbi mai mult din glucoza radioactivN. Iar
a afla dacN nodulii limfatici au fost sau nu afectaTi este esenTial pentru a stabili ce
tratament trebuie folosit. &rintr-o singurN scanare a Sntregului corp, scanner-ul &"(3'(
poate cerceta Sntreg organismul dvs, pentru a vedea dacN existN vreun grup de celule
canceroase care sN indice astfel rNspRndirea cancerului cNtre alte organe. Scanarea
&"(3'( poate fi determinantN pentru recuperarea sNnNtNTii dvs.
(ipul de tratament care poate fi fNcut depinde atRt de tipul de cancer care este identificat,
cRt Qi de stadiul de dezvoltare a acestuia. S-ar putea ca tratamentul chirurgical sN fie
recomandat pentru SndepNrtarea tumorii canceroase de la sRn, Qi medicul dvs ar putea sN
recomande Qi chimio-terapia Qi3sau terapia cu radiaTii.
'ancerul la sRn se poate rNspRndi oriunde Sn organism, dar cel mai frecvent migreazN spre
creier, Tesutul osos Qi ficat. 0upN ce, Sn prima fazN, scanarea &"(3'( le aratN medicilor
localizarea celulelor canceroase, ulterior, aceeaQi analizN poate identifica eficienTa cu care
chimio-terapia Qi3sau terapia cu radiaTii au ucis aceste celule.
Analizele post-tratament
"ste important sN QtiTi dacN au mai rNmas active celule canceroase Sn organism, dupN ce
aTi Sncheiat tratamentul. Vn trecut, cantitatea Qi tipul de chimio-terapie utilizatN ca Qi zona
tratatN prin radiaTie erau stabilite conform unor standarde. Scanner-ul &"(3'( permite ca
aceste tratamente sN fie dozate conform nevoilor dvs individuale, ale pacientului,
determinate de locaTia Qi rNspRndirea tipului dvs de cancer.
'ontinuaTi sN faceTi o mamografie anual. 0acN sunt semne cN a avut loc o revenire a
cancerului la sRn sau Sn altN zonN a corpului, medicul va dori sN facN teste suplimentare.
(ratamentul poate consta Sn intervenTia chirurgicalN, radiaTie, terapie cu hormoni sau
chimio-terapie.
I& $'e%t ti/-0 %'$&$re$ PET/CT -o$te 1i 1o"o%itD -e&tr! $ ,i#!$"i#$ re$'Ci$ t!/orii
"$ ter$-ie Hi -e&tr! $ i.e&ti1i'$ re,e&ire$ $'e%tei$ G& #o&e"e tr$t$te.
0acN celulele canceroase au fost ucise prin tratament, acestea nu vor absorbi glucoza
radioactivN care este administratN pentru examinarea cu scanner-ul &"(3'(. 0upN
tratament, chiar dacN masele tumorale pot fi SncN prezente Qi identificate prin scanarea de
rezonanTN magneticN '(, ele s-ar putea sN nu mai fie vii, fapt care poate fi evidenTiat prin
scanarea cu emisie pozitronicN &"(. Iar Sn cazul Sn care celulele canceroase au revenit, fie
Sn nodulii limfatici, fie Sn cicatricea rezultatN Sn urma tratamentului chirurgical sau Sn alte
leziuni, scanarea &"( poate observa acumularea de substanTN radioactivN iar tratamentul
poate fi reSnceput mai repede, SmbunNtNTind Qansele dvs de a Snvinge boala.
PET/CT %'$& -e&tr! '$r.io"o+ie
Scanarea &"(3'( a inimii permite studierea Qi cuantificarea diferitelor aspecte ale
funcTionarii Tesutului cardiac. Studiile clinice aratN rolul important al scanNrii &"(3'(
pentru diagnosticarea pacienTilor, descrierea bolii Qi dezvoltarea strategiei de tratament.
Au apNrut douN zone de aplicaTie clinicN:
perfuzia miocardului ;adicN cRt sRnge a2unge in miocard<: scanarea &"(3'( este
analiza cea mai exactN care poate evidenTia dacN pacientul are sau nu boala
arterelor coronariene. -oala coronarianN este provocatN de acumularea de
ateroame sau calcificNri pe pereTii arterelor care aduc sRngele la miocard
;muQchiul inimii<. Strangularea fluxului sangvin cNtre muQchiul inimii reduce
capacitatea acestuia de a funcTiona Qi pompa sRnge Sn organism.
viabilitatea miocardului ;adicN cRt Tesut miocardic mai poate fi re-irigat<: scanarea
&"(3'( este operaTiunea perfectN pentru stabilirea viabilitNTii Tesutului din
miocard Sn ce priveQte revascluarizarea acestuia. 0escreQterea sau absenTa fluxului
sangvin cNtre muQchiul inimii poate indica faptul cN inima este deterioratN
definitiv. Scanarea &"(3'( poate stabili dacN existN leziuni permanente Qi dacN o
operaTie chirurgicalN de bApass sau de transplant constituie tratamentele adecvate.
9luxul de sRnge cNtre muQchiul inimii aduce substanTele nutritive de care acesta are
nevoie pentru a funcTiona, adicN pentru a pompa sRnge cNtre Tesuturi, organe Qi muQchi, Sn
Sntreg organismul. -oala inimii coronariene SnseamnN o Sngustare a vaselor de sRnge din
inimN, ceea ce limiteazN cantitatea de sRnge care a2unge la aceQti muQchi extrem de
importanTi. (ratamentul adecvat depinde de capacitatea de a stabili gravitatea bolii Qi
impactul acesteia asupra funcTionNrii inimii.
S'$&$re$ PET/CT o1erD o /eto.D .e $-re'iere $ +r$,itDCii *o"ii .e i&i/D Hi /D%o$rD
i/-$'t!" $'e%tei$ $%!-r$ 1!&'Cio&Drii i&i/ii.
Inima are un mod cu totul special de a furniza un flux de sRnge mai mare, atunci cRnd
este nevoie, Sn perioadele de exerciTiu fizic sau de stress. 6 reTea de artere Qi vene
colabate, acTioneazN ca o reTea de rezervN, gata sN fie folositN dacN inima are nevoie de ea.
Inima mai are capacitatea de a dezvolta vase de sRnge adiacente pentru a aduce sRngele la
inimN, atunci cRnd ar avea nevoie de o cantitate mai mare.
Atunci cRnd vasele de sRnge se subTiazN ca urmare a bolii coronariene, unele dintre vasele
de sRnge colabate se deschid, astfel ca inima sN poatN meTine un flux de sRnge optim. 6
parte din acest circuit sangvin care ar trebui s fie activat n situaiile e stress sau
e!erciiu fizic este necesar pentru funcTionarea inimii Sn starea de repaus a organismului.
0e fapt, fluxul de sRnge cNtre Tesutul inimii, la momentul de repaus fizic, nu este redus
;aQa SncRt simptomele nu pot fi detectate< pRnN cRnd bloca2ul nu este masiv. Acesta se
poate SntRmpla atunci cRnd toate vasele de sRnge din regiunea respectivN sunt complet
folosite pentru a face faTN nevoilor inimii din starea de repaus fizic. 6 subTiere
suplimentarN sau blocarea vaselor de sRnge va Smpiedica muQchiul inimii sN primeascN
sRngele de care are nevoie, c"iar #i n starea e repaus fizic a organismului.
S'$&$re$ PET/CT -o$te 1i !ti"D -e&tr!:
a detecta boala coronarianN, chiar Snainte ca simptomele clinice sN aparN?
a determina extensia bolii coronariene, Snainte Qi dupN tratament?
a demonstra dacN un tratament chirurgical, destinat SndepNrtNrii efectelor
bloca2ului arterial, va SmbunNtNTi funcTionarea inimii
PET/CT %'$& -e&tr! '$&'er!" "$ -"D/F&
'ancerul la plNmRn este responsabil pentru numNrul cel mai mare de decese datorate
cancerului, atRt la femei cRt Qi la bNrbaTi.
$ai mulTi oameni mor de cancer la plNmRn decRt de cancer la colon, sRn Qi prostatN la un
loc.
'ancerul la plNmRn se dezvoltN de-a lungul multor ani de zile. "ste un ucigaQ tNcut pentru
cN se poate dezvolta o lungN perioadN de timp Snainte de a fi descoperit. 0e SndatN ce
cancerul la plNmRn apare, celulele canceroase se pot desprinde Qi SmprNQtia Sn alte zone
ale organismului ;metastazN<. 'ancerul la plNmRn este cel mai letal dintre cancere pentru
cN se rNspRndeQte Sn organism Snainte de a fi detectat.
$a2oritatea pacienTilor au Sntre )) Qi *) de ani atunci cRnd sunt diagnosticaTi. 0in pNcate,
supravieTuirea peste limita celor cinci ani a pacienTilor cu diferite tipuri de cancer la
plNmRn este sub 11@. 'u toate acestea, Sn situaTia Sn care cancerul la plNmRn este
identificat suficient de devreme pentru ca tratamentul chirurgical sN Sl SndepNrteze
;Snainte de a se fi rNspRndit la alte organe<, Qansa pacientului de a atinge pragul celor cinci
ani de supravieTuire creQte la #)-%1@.
Dete't$re$ -re'o'e $ '$&'er!"!i "$ -"D/F& e%te e%e&Ci$"D0 i$r %'$&$re$ PET/CT
-o$te 1i .e $8!tor.
Diagnostic
$edicii diagnosticheazN cancerul Qi stabilesc de ce tip este acesta prin examinarea la
microscop a unei mostre prelevate din tumorN. 0oar aceastN analizN, singurN, nu poate
stabili ce fel de tratament veTi primi. Vnainte de a-l stabili, medicii dvs trebuie sN afle dacN
a avut loc extinderea cancerului la plNmRn Qi Sn ce proporTie. Aceasta este aQa-numita
datare3identificare a stadiului de dezvoltare a cancerului.
&erspectiva SnsNnNtoQirii dvs Qi variantele de tratament care pot include intervenTia
chirurgicalN, terapia cu radiaTii sau chimio-terapia depind de stadiul de dezvoltare Sn
care se aflN cancerul. Vn cazul Sn care cancerul la plNmRn este descoperit Qi tratat
chirurgical Snainte de a se fi rNspRndit la nodulii limfatici sau la alte organe, Qansa de
supravieTuire peste limita a cinci ani este de aproximativ %!@. "ste esenTial sN QtiTi de la
Snceput dacN sunteTi candidat pentru tratamentul chirurgical.
Vn cazurile Sn care cancerul la plNmRn a afectat nodulii limfatici din apropierea tumorii,
aceQtia vor absorbi mai mult din glucoza radioactivN. Iar a afla dacN nodulii limfatici au
fost sau nu afectaTi este esenTial pentru a stabili dacN tratamentul chirurgical poate fi
folosit pentru SndepNratarea tumorii la plNmRn. Scanarea '( investigheazN mNrimea
nodulilor limfatici Qi determinN dacN aceQtia au fost afectaTi cu o precizie medie de *,@.
Scanarea &"( are o precizie de peste ,!@ Sn acelaQi tip de investigaTie. &rintr-o singurN
scanare a Sntregului corp, scanner-ul &"(3'( poate cerceta Sntreg organismul dvs pentru
a vedea dacN existN vreun grup de celule canceroase care sN indice astfel rNspRndirea
cancerului cNtre alte organe. S'$&$re$ PET/CT -o$te 1i .eter/i&$&tD -e&tr!
re'!-er$re$ %D&DtDCii .,%.
Tratament
(ipul de tratament care poate fi fNcut depinde atRt de tipul de cancer care este identificat,
cRt Qi de stadiul de dezvoltare a acestuia. Vn situaTia Sn care testele aratN cN rNspRndirea
cancerului nu este prea mare, atunci cRnd e identificat prima datN, s-ar putea sN fie
recomandat tratamentul chirurgical pentru SndepNrtarea tumorii. Suplimentar, medicul dvs
ar putea sN recomande Qi chimio-terapia Qi3sau terapia cu radiaTii.
Vn general, Sn situaTia Sn care cancerul s-a rNspRndit, acesta este tratat prin chimio-terapie
Qi3sau terapia cu radiaTii. 'ancerul la plNmRn se poate rNspRndi aproape pretutindeni Sn
corp, dar cel mai frecvent migreazN la creier, Sn Tesutul osos Qi Sn ficat. 0upN ce, iniTial,
permite medicilor sN identifice poziTia celulelor canceroase, scanarea &"( poate ulterior
sN le permitN urmNrirea eficienTei cu care acestea au fost omorRte prin chimio-terapie
Qi3sau terapia cu radiaTii.
A&$"i#e"e -o%t-tr$t$/e&t
"ste important sN QtiTi dacN au mai rNmas active celule canceroase Sn organism, dupN ce
aTi Sncheiat tratmentul. Vn trecut, cantitatea Qi tipul de chimio-terapie utilizatN ca Qi zona
tratatN prin radiaTie erau stabilite conform unor standarde. Scanner-ul &"( permite ca
aceste tratamente sN fie dozate conform nevoilor dvs individuale, ale pacientului,
determinate de locaTia, rNspRndirea Qi rezistenTa tipului dvs de cancer.
S'$&$re$ PET/CT -o$te 1i 1o"o%itD -e&tr! $ ,i#!$"i#$ re$'Ci$ t!/orii -!"/o&$re "$
ter$-ie Hi -e&tr! $ i.e&ti1i'$ re,e&ire$ $'e%tei$ G& #o&e"e tr$t$te.
0acN celulele canceroase au fost ucise prin tratament, acestea nu vor absorbi glucoza
radioactivN care este administratN pentru examinarea cu scanner-ul &"(. 0upN tratament,
chiar dacN masele tumorale pot fi SncN prezente Qi identificate prin scanarea de rezonanTN
magneticN '(, ele s-ar putea sN nu mai fie vii, fapt care poate fi evidenTiat prin scanarea
cu emisie pozitronicN &"(. Iar Sn cazul Sn care celulele canceroase au revenit, fie Sn
nodulii limfatici, fie Sn cicatricea rezultatN Sn urma tratamentului chirurgical sau Sn alte
leziuni, scanarea &"( poate observa acumularea de substanTN radioactivN, iar tratamentul
poate fi reSnceput mai repede, SmbunNtNTind Qansele dvs de a Snvinge boala.
PET/CT %'$& -e&tr! '$&'er!" 'o"ore't$" 2.e 'o"o& Hi re't)
'ancerul colorectal este al treilea cancer, ca frecvenTN, atRt la femei cRt Qi la bNrbaTi. 'u
toate acestea, mortalitatea continuN sN scadN atRt la femei cRt Qi la bNrbaTi, ceea ce reflectN
o scNdere a incidenTei acestui tip de cancer cRt Qi o SmbunNtNTire a ratei de supravieTuire.
0iagnosticarea precoce a acestei boli este unul dintre elementele esenTiale care contribuie
la vindecarea ei. 'ancerele colorectale se dezvoltN probabil Sncet, timp de cRTiva ani.
Vnainte de apariTia unui cancer veritabil, este posibil sN aparN modificNri ale Tesutului
interior al colonului sau rectului. 0acN este identificat devreme, Snainte de rNspRndirea
cancerului colorectal, boala este consideratN vindecabilN. 'u toate acestea, dacN tumora
migreazN cNtre nodulii limfatici, atunci Qansele pacientului de a supravieTui cel puTin cinci
ani scad la %1-*1@. 0acN rNspRndirea cancerului a avut loc de2a la organe SndepNrtate,
atunci rata de supravieTuire pe termen lung scade substanTial.
Diagnostic
&este /)@ dintre cancerele de colon Qi rectale sunt adenocarcinom, un tip de cancer al
celulelor care se aflN Sn straturile de Tesut din interiorul colonului Qi rectului. 'ancerul de
colon poate fi prevenit dacN polipii care se formeazN pe aceste Tesuturi Qi care duc la
cancere sunt detectaTi Qi SndepNrtaTi. ecent, au fost recomandate metode de examinare
pentru persoanele care nu au simptome, cu scopul de a descoperi timpuriu fie polipii, fie
cancerul. Vn multe cazuri, aceste teste pot descoperi cancerele colorectale Sn faza timpurie
Qi astfel pot SmbunNtNTi masiv Qansele de succes ale tratamentului. $etodele de testare
cuprind:
examenul fizic ca parte a vizitei obiQnuite la medicul dvs curant?
testarea prezenTei microscopice a sRngelui Sn materia fecalN, sub formN de
hemoragii oculte luaTi acasN mai multe truse de prelevare a mostrelor de scaun,
pentru examinNri repetate?
sigmoidoscopie3colonoscopie este o examinare endoscopicN Sn care este folosit
un tub ce este introdus Sn colon pentru a observa modificNri sau polipi care ar
putea fi debutul unui cancer?
clisma cu bariu este o examinare radiologicN care fotografiazN colonul
$ulte cancere de colon nu prezintN nici un simptom. >emoragiile oculte sunt adesea
singurul semn de alarmN care indicN prezenTa unui cancer la colon. 'u toate acestea, ar
trebui sN vorbiTi cu un medic dacN aveTi vreuna dintre urmNtoarele simptome, care, Qi ele,
pot fi asociate cu prezenTa cancerului la colon sau rect.
o modificare a scaunului, cum ar fi diareea, constipaTia sau subTierea formei
acestuia, care dureazN mai mult de cRteva zile?
senzaTia cN trebuie sN ai scaun, care nu dispare dupN defecaTie?
pierderea Sn greutate?
senzaTia permanentN de obosealN?
sRngerarea prin rect sau prezenTa sRngelui Sn scaun?
crampe sau sensibilizarea abdomenului?
scNderea inexplicabilN a numNrului de celule roQii Sn sRnge?
blocarea defecaTiei
0acN este indentificat Sn stadiile sale timpurii, cancerul la colon este vindecabil Sn
proporTie de /1@.
S'$&$re$ PET/CT -o$te 1i !ti"D $t!&'i 'F&. e%te i.e&ti1i'$t '$&'er!" "$ 'o"o&.
0acN medicul dvs crede cN aveTi cancer la colon, va trebui sN fiTi testat suplimentar,
pentru a certifica prezenTa bolii Qi a vedea dacN aceasta s-a rNspRndit. &entru a identifica
prezenTa cancerului, va fi nevoie sN vi se facN o biopsie, care poate fi executatN Sn cursul
examenului de colonoscopie. $edicul dvs ar putea cere efectuarea unor teste de sRnge
pentru identificarea unor substanTe care sunt eliberate Sn sRnge de cNtre celulele
canceroase din colon sau rect. Vn cazul suspiciunii sau confirmNrii prezenTei cancerului la
colon, medicul dvs poate cere Qi efectuarea unei tomografii computerizate, sau '(, pentru
a identifica structura organelor Qi Tesuturilor din abdomen. Aceste analize pot oferi
informaTii referitoare la dimensiunea Qi localizarea tumorii iniTiale Qi pot detecta alte
anomalii care indicN rNspRndirea bolii, dar nu pot stabili dacN anomaliile sunt de naturN
benignN sau canceroasN.
S'$&$re$ PET/CT ,i&e %D 'o/-"ete#e $'e%te te%te0 Hi -o$te 1i e1e't!$tD i/e.i$t 'e %-$
%t$*i"it -ri& .i$+&o%ti' 'D $,eti '$&'er "$ 'o"o& %$! re't.
Tratament
$edicii diagnosticheazN cancerul Qi stabilesc de ce tip este acesta prin examinarea la
microscop a unei mostre prelevate din tumorN. 0oar aceastN analizN, singurN, nu poate
stabili ce fel de tratament veTi primi. Vnainte de a-l stabili, medicii dvs trebuie sN afle dacN
a avut loc extinderea cancerului la colon sau rect Qi Sn ce proporTie. Aceasta este aQa-
numita datare3identificare a stadiului de dezvoltare a cancerului.
Vn situaTia cancerului la colon, determinarea stadiului de dezvoltare a acestuia aratN cRt de
mult a avansat tumora Sn colon, dacN s-a rNspRndit dincolo de acesta Qi cRt anume fie la
nodulii limfatici, fie la organele mai SndepNrtate. 'ancerul Sn stadii timpurii poate fi
vindecat? totuQi, Sn cele mai multe cazuri? cancerul care s-a rNspRndit la alte organe este
incurabil, ceea ce evidenTiazN SncN o datN cRt de importantN este detecTia precoce.
Wansele de restabilire a sNnNtNTii Qi variantele de tratament care pot include tratamentul
chirurgical, terapia cu radiaTie sau chimio-terapia depind de stadiul de dezvoltare a
cancerului. &entru cancerele aflate Sn faza iniTialN de dezvoltare este posibil ca
tratamentul chirurgical sN fie suficient. &entru cancerele mai avansate s-ar putea sN fie
nevoie de chimio-terapie sau radiaTii, pentru a creQte Qansele de vindecare sau a SntRrzia
dezvoltarea cancerului.
S'$&$re$ PET/CT e%te te%t!" 'e" /$i 1o"o%itor -e '$re G" -!teCi 1$'e0 $t!&'i 'F&.
/e.i'ii ,or %D %t$*i"e$%'D %$! re%t$*i"e$%'D %t$.i!" .e .e#,o"t$re $ '$&'er!"!i "$
'o"o& %$! re't.
Analizele post-tratament
"ste imporant ca timp de cRTiva ani dupN tratamentul iniTial sN faceTi analize medicale
pentru a afla dacN au revenit celulele canceroase active. "xamenele fizice Qi rectale,
executate de cNtre un medic, colonoscopiile regulate Qi testarea sRngelui sunt importante
pentru a afla dacN a revenit cancerul.
Scanarea cu scanner-ul &"( este esenTialN pentru a identifica revenirea cancerului. Vnainte
de existenTa scanner-ului &"(, era extrem de dificil sN monitorizezi pacienTii pentru a
identifica revenirea cancerului. (ipurile anterioare de scannere nu puteau identifica
cancerele atRt de clar ca &"(, ceea ce putea produce o SntRrziere Sn continuarea
tratamentului. Vn cazul multor pacienTi cu cancer colorectal se poate dezvolta o masN de
Tesut Sn regiunea pelvianN. Aceasta poate fi identificatN cu tomograful computerizat '(,
dar acesta nu poate stabili dacN masa respectivN este Tesut cicatrizat Sn urma intervenTiei
chirurgicale sau a tratamentului cu radiaTii, sau dacN este o revenire a cancerului, care
trebuie tratatN.
0acN masa de Tesut este canceroasN, aceasta va absorbi glucoza radioactivN Qi va fi
vizibilN Sn scanarea &"(. 0acN masa de Tesut este, SnsN, rezultatul tratamentului cu
radiaTii, atunci glucoza nu va fi absorbitN de aceasta, fapt pe care scanarea &"(, din nou,
Sl va arNta.
S'$&$re$ PET/CT -o$te 1i !ti"i#$tD -e&tr! $ ,i#!$"i#$ rD%-!&%!" t!/ori"or "$
ter$-ie Hi -e&tr! $ .ete't$ re,e&ire$ $'e%tor$0 .!-D tr$t$re$ "or '! %!''e%. &entru
monitorizarea post-chirurgicalN Qi dupN efectuarea altor tratamente, scanarea &"(3'( este
extrem de importantN, pentru a identifica revenirea celulelor canceroase Qi noul tratament
care trebui instituit.
'ancerul colorectal revine rareori dupN limita celor cinci ani, aQa cN ma2oritatea
pacienTilor care trNiesc mai mult de cinci ani, fNrN ca acesta sN fi revenit, sunt consideraTi
vindecaTi. Vntre timp, asiguraTi-vN cN scanarea &"(3'( este unul dintre testele pe care le
faceTi regulat.
PET/CT %'$& -e&tr! '$&'er!" "$ -ie"e
'ea mai serioasN formN de cancer la piele este numit melanom. $elanom-ul Sn stadiile
timpurii este aproape Sntotdeauna vindecabil. 0ar este Qi tipul de tumorN care se poate
rNspRndi cNtre alte zone ale corpului.
Dete'Ci$ -re'o'e $ /e"$&o/-!"!i .e ori+i&e /$"i+&D e%te e%e&Ci$"D0 i$r %'$&$re$
PET/CT -o$te $8!t$.
Diagnostic
$elanom-ul poate fi identificat precoce. 6rice ranN, nodul, patN, semn neobiQnuit sau
modificare a felului Sn care aratN sau se simte o zonN a pielii poate fi un semn al
cancerului la piele. Ar trebui sN QtiTi cum aratN aluniTele, pistruii Qi alte semne de pe pielea
dvs, aQa SncRt sN observaTi orice modificNri care ar apNrea.
6 aluniTN normalN este o patN pe piele, coloratN uniform Sn negru, maro, sau bronz. 0upN
ce o aluniTN s-a dezvoltat, va rNmRne, de obicei, la aceeaQi mNrime, formN Qi culoare, timp
de mulTi ani, Snainte de a dispNrea. Ar trebui sN mergeTi la medic imediat ce o aluniTN SQi
modificN aspectul ;mNrime, formN, sau culoare< sau atunci cRnd:
o 2umNtate a aluniTei nu seamNnN cu cealaltN?
marginile sunt neregulate sau Sn fierNstrNu?
culoarea aluniTei nu este aceeaQi peste tot, avRnd nuanTe de bronz, maro sau negru,
Qi, uneori, zone de roQu, albastru sau alb
0iagnosticarea timpurie este cel mai important factor pentru supravieTuire. Aceasta
depine, de obicei, de identificarea vizualN a leziunii. "valuarea vizualN Qi testarea
timpurie sunt deosebit de importante. 0acN aveTi o patN pe piele care vN Sngri2oreazN,
vizitaTi-vN medicul sau solicitaTi un consult la medicul de la centrul cel mai apropiat.
S'$&$re$ PET/CT -o$te 1i !ti"D $t!&'i 'F&. /e"$&o/-!" /$"i+& e%te i.e&ti1i'$t.
0acN aveTi o aluniTN care aratN suspect, veTi avea nevoie de teste suplimentare pentru a
afla dacN este de naturN malignN. :a fi nevoie de o biopsie pentru a afla dacN este
canceroasN. $edicul va preleva cRteva celule Qi le va examina la microscop. 0acN se va
dovedi cN este melanom, s-ar putea sN aveTi nevoie de analize suplimentare.
0eQi melanom-ul este vindecabil, unele tumori de acest tip se rNspRndesc atRt de rapid
SncRt aTi putea avea tumori Sn nodulii limfatici, plNmRni, creier sau alte zone, chiar dacN
melanom-ul identificat la nivelul pielii este SncN mic Sn dimensiune. Acest tip de
metastazN face dificilN monitorizarea revenirii cancerului. $elanom-ul care s-a SmprNQtiat
cNtre alte organe ar putea sN nu fie descoperit decRt la mult timp dupN ce primul melanom
identificat a fost SndepNrtat de pe piele. 6 scanare de tip &"( poate verifica dacN a avut
loc sau nu rNspRndirea cancerului.
S'$&$re$ PET/CT &! e%te !ti"D G& '$#!" '$&'ere"or "$ -ie"e '$re &! %!&t .e ti-
/e"$&o/0 .$toritD rit/!"!i Hi ti-!"!i .e 'reHtere $" $'e%tor$. (otuQi, scanarea &"(3'(
este o analizN importantN, care trebuie fNcutN imediat ce aTi fost diagnosticat cu melanom
de naturN malignN.
6 scanare &"( poate detecta cu precizie cancerul la piele de tip melanom Qi identifica
dacN a avut loc migrarea acestuia cNtre alte zone din corp. $ortalitatea ridicatN datN de
melanom se datoreazN rNspRndirii rapide prin sistemul limfatic Qi sangvin.
Tratament
$edicii diagnosticheazN cancerul Qi stabilesc de ce tip este acesta prin examinarea la
microscop a unei mostre prelevate din tumorN. 0oar aceastN analizN, singurN, nu poate
stabili ce fel de tratament veTi primi. Vnainte de a-l stabili, medicii dvs trebuie sN afle dacN
a avut loc extinderea melanom-ului Qi Sn ce proporTie. Aceasta este aQa-numita
datare3identificare a stadiului de dezvoltare a cancerului.
Vn cazul melanom-ului, stabilirea stadiului cancerului se face prin analiza grosimii
tumorii Qi a extinderii sau nu la alte organe. Aceasta este foarte important, pentru cN
tratamentul Qi perspectivele de SnsNnNtoQire depind de stadiul cancerului. $elanom-ul
malign Sn stadiu timpuriu poate fi vindecat. 0acN s-a rNspRndit la alte organe, cancerul
este foarte rar vindecabil, ceea ce subliniazN SncN o datN importanTa identificNrii precoce a
acestuia.
6datN ce a fost identificatN, leziunea suspectN este analizatN prin biopsie. 0acN se
descoperN cN este vorba despre melanom, va fi SndepNrtatN chirurgical, adesea SmpreunN
cu nodulii limfatici SnvecinaTi. Se pot executa o serie de teste, inclusiv o scanare &"( Qi o
biopsie a nodulului din proximitate.
S'$&$re$ PET/CT e%te 'e" /$i !ti" te%t -e '$re G" -!teCi 1$'e $t!&'i 'F&. /e.i'ii
%t$*i"e%' %$! re%t$*i"e%' %t$.i!" /e"$&o/-!"!i /et$%t$#$t pentru cN este mult mai
sensibil decRt scanarea simpla cu tomograful computerizat '(, sau orice alt tip de
analizN, Sn ce priveQte vizualizarea micilor depozite de tumorN metastazatN.
Vn cazul melanom-ului metastazat, dacN sunt implicaTi nodulii limfatici sau organe
SndepNrtate, cum ar fi ficatul, depozitele tumorale vor absorbi o cantitate mai mare de
glucozN radioactivN. 8radul de extindere al bolii este un factor esenTial Sn hotNrRrea
tipului de tratament medical sau chirurgical. 0acN existN motive de a suspecta migrarea
melanom-ului Sn alte zone ale corpului, medicul poate solicita efectuarea unei scanNri
&"(3'(. &rin fotografierea Sntregului organism, scanarea &"(3'( poate cNuta Sn tot
organismul pentru a identifica dacN existN aglomerNri de celule canceroase care au migrat.
Scanarea &"(3'( este esenTialN Sn a stabili dacN este nevoie sau nu de tratament
chirurgical. 0upN ce, mai SntRi, le aratN medicilor poziTionarea celulelor canceroase,
scanarea &"(3'( poate sN determine Qi dacN chimio-terapia sau3Qi tratamentul cu radiaTii
au avut succes Sn omorRrea acestora.
Analizele post-tratament
'hiar Qi atunci cRnd melanom-ul a fost SndepNrtat Qi este considerat vindecat, aveTi nevoie
de testNri ulterioare pentru a vedea dacN a avut loc revenirea cancerului. :a trebui sN vN
verificaTi singur pielea Qi sN contactaTi medicul dacN gNsiTi vreun nodul. aportaTi
medicului orice noi simptome, cum ar fi dureri, tuse, obosealN sau pierdere Sn greutate.
:izitaTi-vN regulat medicul, astfel ca acesta sN poatN verifica dacN nodulii limfatici sunt
inflamaTi Qi sN facN o examinare fizicN generalN. 4neori, teste ale sRngelui Qi scanNri pot fi
executate pentru a verifica revenirea cancerului.
S'$&$re$ PET/CT e%te !& e3$/e& e%e&Ci$" -e&tr! i.e&ti1i'$re$ t!/ori"or
'$&'ero$%e /et$%t$#$te. Vnainte de existenTa &"(, era extrem de dificilN monitorizarea
pacienTilor pentru a vedea dacN melanom-ul a revenit. Sunt necesare scanNri multiple cu
tomograful computerizat '(, pentru a obTine imaginea Sntregului corp, iar identificarea
revenirii cancerului tot nu poate fi fNcutN cu aceeaQi certitudine ca Sn cazul scanNrii &"(.
VntRrzierea cu care este identificatN revenirea cancerului poate duce la SntRrzieri Sn
SndepNrtarea chirurgicalN a acestuia.
PET/CT %'$& -e&tr! $"te ti-!ri .e '$&'er
'ancerul ovarian
'ancerul de col uterin
'ancerul esofagian
'ancerul la cap Qi gRt
'ancerul la vezicN Qi rinichi
'ancerul la tiroidN
'ancerul poate invada toate zonele organismului uman. 0e vreme ce celulele canceroase
se SnmulTesc fNrN nici un control, ele invadeazN Qi distrug Tesuturile din 2urul lor,
SntrerupRnd funcTionarea organismului. Apoi, Sn procesul numit metastazN, celulele
canceroase pNrNsesc organul pe care se dezvoltN Qi migreazN cNtre alte zone ale corpului,
unde continuN sN se dezvolte.
S'$&$re$ PET/CT -o$te 1i .e $8!tor $t!&'i 'F&. e%te i.e&ti1i'$t '$&'er!".
Scanarea &"(3'( poate identifica tumora canceroasN iniTialN ;cancerul primar< sau
tumorile care au migrat ;cancerul metastazat< pentru o serie de tipuri de cancere, inclusiv
cele care au afectat:
ovarele
uterul
esofagul
capul Qi gRtul, inclusiv tiroida, toate structurile interne ale gRtului, glandele
salivare, sinusurile Qi nasul, laringele Qi limfa
rinichii Qi vezica
A"#5ei/er
AfecTiunea Alzheimer este o boalN care distruge celulele creierului. Aceasta provoacN
declinul funcTiilor cerebrale, afectRnd memoria, gRndirea, vorbirea Qi comportamentul.
Simptomele timpurii pot include dificultate Sn executarea sarcinilor zilnice sau Sn
amintirea cuvintelor obiQnuite. Starea de confuzie Qi raTionamentul cu dificultate sunt alte
simptome frecvente. &e mNsurN ce boala anvanseazN, bolnavii de Alzheimer devin tot mai
dezorientaTi, anxioQi Qi agitaTi, pRnN cRnd nu mai pot sN execute nici cele mai elementare
sarcini referitoare la propria Sngri2ire. -oala poate apNrea la persoane de peste %1 sau )1
de ani, dar cel mai frecvent Si afecteazN pe cei de peste *) de ani.
O %'$&$re PET/CT -o$te $rDt$ /o1i.i'Dri"e *io"o+i'e $"e 'reier!"!i '$re -ot 1i
-ro,o'$te .e A"#5ei/er0 G&$i&te$ ori'Dr!i $"t ti- .e $&$"i#D.
-oala Alzheimer poate fi identificatN cu cRTiva ani Snainte ca simptomele sN se
declanQeze. 0etecTia precoce Qi confirmarea bolii Alzheimer permite:
terapia medicamentoasN precoce, pentru a Sncetini pierderea capacitNTii
pacientului de a funcTiona?
planificarea viitorului Snainte de pierderea capacitNTii intelectuale?
diagnosticarea precisN Qi sigurN a altor procese de demenTN, depresii cronice Qi
SmbNtrRnire normalN?
a2utor Sn descoperirea Qi dezvoltarea de noi terapii?
speranTN.
Detecia timpurie
-oala Alzheimer nu poate fi vindecatN, dar sunt create un numNr de noi medicamente.
ecent, a fost aprobat un medicament pentru tratarea bolii Alzheimer care afecteazN
sistemul chimic de funcTionare a creierului. 0acN acest medicament este administrat la
Snceputul procesului de pierdere a memoriei, SncetineQte avansul simptomelor bolii
Alzheimer. Studii suplimentare asupra medicamentelor destinate bolii Alzheimer sunt in
curs, Qi se sperN cN acestea vor aduce imbunNtNTiri substanTiale Sn tratarea bolii.
Scanarea &"(3'( este o analizN care poate diagnostica boala Alzheimer suficient de
devreme pentru a folosi tratamentele medicamentoase, a liniQti pacienTii care se tem cN au
boala dar Sn fapt nu o au, sau pentru a adopta tratamentul potrivit bolii descoperite.
P$rBi&%o&
-oala &arGinson este o afecTiune degenerativN care afecteazN progresiv nervii motori ;sau
care controleazN miQcarea< ai creierului. "ste adesea dificil sN diagnostichezi aceastN
boalN, bazRndu-te doar pe simptomele care sunt comune Qi altor boli. Simptomele
timpurii pot fi blRnde, cum ar fi tremurNturi, rigiditate Qi o Sncetinire generalN a
miQcNrilor. $ulTi pacienTi a2ung, pRnN la urmN, sN aibN dificultNTS la mers, la vorbit sau Sn
Sndeplinirea altor sarcini simple, iar Sn final, la Smpiedicarea gravN a capacitNTii de
miQcare.
Vn pezent nu existN nici o posibilitate de vindecare a bolii, dar terapia adecvatN Qi dozatN
progresiv permite unor pacienTi sN funcTioneze Sntrega lor viaTN. 0eoarece boala
&arGinson are o largN varietate de simptome timpurii care sunt similare cu ale altor
afecTiuni neurologice, diagnosticul corect este adesea dificil.
-oala &arGinson debuteazN Sn celulele creierului care transmit impulsuri cNtre nervii
motori. (erapia dopaminergicN, executatN la un stadiu relativ timpuriu al bolii, poate
atenua simptomele bolii &arGinson Qi poate avea un impact pe termen lung asupra
mortalitNTii pacienTilor. 0in cauzN cN mare parte dintre circuitele responsabile cu
mobilitatea vor fi compromise Snainte de apariTia simptomelor, boala va rNmRne
nedescoperitN Qi netratatN o lungN perioadN de timp.
E%te e%e&Ci$"D .i$+&o%ti'$re$ 'ore'tD Hi -re'o'e $ *o"ii P$rBi&%o&0 -e&tr! $ %t$*i"i
tr$t$/e&te"e o-ti/e Hi -e&tr! $ .$ -$'ie&t!"!i 'e"e /$i /$ri H$&%e : i$r %'$&$re$
PET/CT -o$te $8!t$ G& $'e%t %e&%.
T!/ori"e 'ere*r$"e
(umorile care SQi au originea Sn creier sunt o formN relativ rarN de cancer. &erspectiva
vindecNrii acestor pacienTi nu este bunN pentru cN ma2oritatea tipurilor de tumori cerebrale
sunt maligne Qi dificil de SndepNrtat Sn totalitate. (umorile care SQi au originea Sn alte
organe, cum ar fi plNmRnul sau sRnul, Qi se extind apoi la creier, sunt numire tumori
cerebrale metastazice. 0in fericire, nu toate tumorile cerebrale sunt canceroase. (umorile
benigne ;necanceroase< nu duc la metastazN Qi, cu foarte rare excepTii, nu pun viaTa Sn
pericol.
(umorile cerebrale sunt descoperite cel mai adesea datoritN simptomelor pe care
pacientul le dezvoltN simptome provocate de degenerarea funcTiilor cerebrale Sn
regiunea Sn care se dezvoltN tumora. ScanNrile creierului de tip $ Qi '( sunt folosite
pentru a identifica Tesuturile anormale a cNror existenTN este suspectatN. Acestea oferN
detalii excepTionale ale structurii Qi anatomiei tumorilor cerebrale, dar nu oferN decRt o
informaTie parTialN. 'Rt de agresivN este tumora este un alt parametru important. 'u toate
cN mostre de Tesut pot indica aceast parametru al tumorii, scanarea &"(3'( s-a dovedit a
fi o analizN mult mai sigurN pentru a determina evoluTia viitoare a pacientului.
S'$&$re$ PET/CT -o$te $rDt$ 'Ft .e r$-i. 're%' 'e"!"e"e t!/or$"e0 'ee$ 'e $8!tD
/e.i'ii %D %t$*i"e$%'D tr$t$/e&t!" 'e" /$i -otri,it.
$ulte tumori cerebrale prezintN riscul de a reveni. Vn cazul Sn care cancerul se reactiveazN
este important ca tratamentul suplimentar sN SnceapN imediat. Acesta este momentul Sn
care scanarea &"(3'( poate fi utilN.
ScanNrile $ aratN modificNrile Sn structura creierului, dar aceste modificNri pot fi
rezultatul unor efecte secundare ale unor tratamente anterioare, cum ar fi tratamentul
chirurgical sau radiaTiile. 0eoarece scanarea &"(3'( aratN nivelul activitNTii celulelor,
este cel mai sigur mod de stabili dacN celulele canceroase au revenit. ScanNrile &"(3't
pot fi utile Qi Sn determinarea modului Sn care tumora cerebralN rNspunde la tratament.
E-i"e-%i$
"pilepsia este o boalN cronicN a creierului, datoritN cNreia pacientul are crize pe Sntreaga
duratN a vieTii. 'rizele sunt provocate de o activitate electricN anormalN a unor celule din
creier. AmeninTarea continuN a declanQNrii unor crize nu numai cN SmpiedicN pacientul sN
ducN o viaTN normalN, dar Si aduce Qi stigma socialN, pentru cN oamenii asociazN boala cu
inteligenTa scNzutN sau cu boala mintalN.
Sunt disponibile medicamente care reduc frecvenTa Qi gravitatea crizelor pentru mulTi
pacienTi. 'u toate acestea, SncN nu existN posibilitatea vindecNrii epilepsiei. &este *1@
dintre persoanele care au epilepsie sunt capabile sN controleze apariTia crizelor cu a2utorul
medicaTiei.
&acienTii ale cNror crize nu pot fi controlate medicamentos sunt numiTi pacienTi cu crize
refractare. (ratamentul chirurgical poate fi o soluTie pentru pacienTii ale cNror crize le
afecteazN calitatea vieTii sau la care zona care provoacN crizele este localizatN Sntr-o
porTiune micN a creierului. Scopul chirurgical este sN SndepNrteze partea de creier care
provoacN crizele. &entru pacienTii care se calificN pentru acest tip de tratament, chirurgia
ar putea fi unica soluTie pentru ca ei sN reia o viaTN normalN.
Lo'$"i#$re$ -re'i%D $ 'e&tr!"!i &er,o% '$re -ro,o$'D 'ri#e"e e%te .eo%e*it .e
i/-ort$&tD -e&tr! tr$t$/e&t!" '5ir!r+i'$" : i$r %'$&$re$ PET/CT -o$te 1i .e
$8!tor.
'rizele sunt rezultatul unor Ximpulsuri electrice sincronizateX anormale, Sntr-un grup de
celule ale creierului. Aceste celule devin foarte active din punct de vedere metabolic Sn
timpul crizelor Qi, la ma2oritatea pacienTilor, devin mai puTin active decRt normal Sn
perioada dintre crize. $odul Sn care se prezintN simptomele este diferit, Sn funcTie de zona
din creier care este responsabilN de declanQarea crizelor. 0acN se stabileQte cN tratamentul
chirurgical este cea mai bunN variantN de tratament, este esenTialN identificarea exactN a
Tesutului cerebral responsabil. Identificarea zonei cerebrale care provoacN crizele poate
duce la SndepNrtarea chirurgicalN a acestor Tesuturi, permiTRnd stoparea completN a
crizelor sau, cel puTin, reducerea semnificativN a acestora.
9olosind un medicament pentru vizualizare, cum este glucoza ;zahNrul<, scanarea
&"(3'( poate arNta cum funcTioneazN Tesuturile din creier. =onele cu activitate mai slabN
folosesc mai puTinN energie, iar zonele cu activitate metabolicN intensN folosesc mai
multN energie. Scanarea &"(3'( aratN aceste diferenTe de activitate. Vn timpul unei crize,
zona responsabilN de declanQarea crizelor va apNrea ca utilizRnd mai multN glucozN. Vn
intervalul dintre crize, scanarea &"(3'( aratN un tipar caracteristic, al unei absorbTii
reduse de glucozN.
9NrN scanarea &"(3'(, pacienTii ar fi obligaTi la metode de analizN invazive, care
presupun plasarea unor electrozi de adRncime, direct pe suprafaTa creierului, astfel ca
activitatea electricN a creierului sN poatN fi mNsuratN pe o duratN de timp. &entru mulTi
pacienTi, a cNror maladie poate fi controlatN medicamentos, tratamentul chirurgical nu
este luat Sn calcul. 0ar pentru cei ce nu pot controla boala cu medicamente, scanarea
&"(3'( oferN alternativa unei analize care poate a2uta la planificarea intervenTiei
chirurgicale.
Scanarea &"(3'( este o analizN foarte utilN atunci cRnd medicii identificN zona
din creier a cNrei activitate produce crizele, pentru cN poate identifica Sn mod neinvaziv
regiunea ;sau regiunile< responsabilN, prin identificarea metabolismului crescut al
acesteia, cu scopul eventualei SndepNrtNri chirurgicale.