Documentar

sumar
Contraamiralul Horia Macellariu, salvatorul Constantei
-- In seara zilei de 23 august 1944, regele Mihai I a citit la radio Proclamatia de rupere a aliantei cu
ermania ! Macellariu a primit ordin sa inceteze orice su"ordonare #ata de Comandamentul german,
sa opreasca luptele contra sovieticilor, sa riposteze in caz ca nemtii vor ataca, dar si sa se evite orice
#el de provocare #ata de acestia
In partea finala a celui de Al Doilea Razboi Mondial, armatele Germaniei naziste au fost obligate sa se
retraga in fata ofensivei Aliatilor, parasind importante puncte strategice, precum sunt si orasele porturi. Toate
au fost transformate in ruine. Asa s-a intamplat in porturile din Marea altica, Marea !ordului, Marea
!eagra, dar si de pe cursul fluviilor navigabile. "nul dintre cel mai greu incercate a fost, spre e#emplu, portul
si orasul Galati, par$olit si partial distrus, care si la cativa ani dupa razboi arata tot $alnic. %ingurul oras-port
din &uropa care a scapat de urgie a fost 'onstanta. Meritul acestui rezultat remarcabil revine
contraamiralului (oria Macellariu.
(oria Ion )ompiliu Macellariu s-a nascut la *+ aprilie,-. mai -+/0, in 'raiova. Tatal sau era inginer silvic, iar
mama, fiica unui ofiter de cavalerie participant la Razboiul de Independenta.
%tramosii sai au plecat din Tara Romaneasca in Ardeal, unde faceau comert cu animale in Imperiul Austro-
"ngar1 unii erau macelari, motiv pentru care s-au numit 2leseriu 3fleser, in limba germana vorbita de
austrieci, inseamna macelar4. 5i s-a romanizat numele drept Macelaru, iar apoi, in traditia %colii ardelene,
numele s-a latinizat sub forma Macellariu. %i contemporanii sai ii pronuntau numele ca (oria Macelaru.
Absolvent al 5iceului Mi6ai 7iteazu din ucuresti, urmeaza %coala de Artilerie, Geniu si Marina, devenind
sublocotenent de marina la -8 iunie -/-8.
Dupa un an, tara a intrat in razboi, iar tanarului ofiter i s-a incredintat functia de comandant al navei de
comandament )rincipele !icolae, fiind in acelasi timp ad$utant al contraamiralului !icolae !egrescu,
comandantul 2lotei de 9peratii romano-ruse de pe Dunare. )entru ca s-a distins in timpul actiunilor militare,
a fost decorat cu ordinul 'oroana Romaniei. Dupa razboi, a absolvit %coala de aplicatii si %coala de
informatii pentru ofiteri superiori.
In -/*:, a luat licenta in Drept, iar apoi a devenit doctor in %tiinte economice si politice.
Timp de un an, intre -/*; si -/*+, urmeaza %coala de razboi naval din )aris, in urma careia a dobandit
revet de stat ma$orist. )resedintele 2rantei ii confera crucea de cavaler al 5egiunii de onoare.
7orbea fluent patru limbi straine< franceza, italiana, engleza si germana.
Pe puntea de comanda
A fost succesiv comandant al mai multor nave de lupta, printre care torpilorul 7arte$ul, monitoarele 3cuirasate
fluviale4 5ascar 'atargiu si Mi6ail =ogalniceanu, distrugatorul Regina Maria.
A dobandit o bogata e#perienta profesionala in functiile indeplinite in organisme militare de conducere unde
a lucrat, la Ministerul de Razboi, Inspectoratul General al Marinei, Divizia de Mare, ca sef de stat ma$or,
%coala de Razboi 3actuala "niversitate !ationala de Aparare 'arol I4 ca sef al %ectiei Marina si profesor
3comandant al acestei prestigioase institutii de invatamant militar era generalul Ion Antonescu4,
'omandamentul 2ortelor !avale Maritime 3sef de stat ma$or4, 'omandamentul Marinei Regale, ca subsef de
stat ma$or si ulterior sef de stat ma$or la Marinei, Marele 'artier General 3numit la ** iunie -/0-, data intrarii
Romaniei in razboi4.
Deci, pentru comandorul (oria Macellariu, razboiul pe mare nu avea secrete. %-a vazut cu prisosinta
aceasta in cursul anilor -/0---/00.
In timpul raz"oiului
5a *. august -/0-, a fost numit sef de stat ma$or roman in cadrul Misiunii !avale Germane din Romania, iar
dupa patru luni, comandant al &scadrilei de distrugatoare compusa din patru nave puternice, calitate in care
era comandant operativ al fortelor navale romane si germane din Marea !eagra.
A e#ecutat numeroase misiuni de lupta pentru asigurarea minarilor, apararea litoralului si a convoaielor care
e#ecutau transporturi pe mare. )entru merite deosebite a fost decorat cu ordinul 'oroana Romaniei, iar
1
ulterior, ordinele Mi6ai 7iteazu 3cea mai inalta decoratie de razboi romana4 si a devenit cavaler al 'rucii de
2ier 3cea mai inalta decoratie germana4.
In anul -/0>, a devenit comandant al 2ortei !avale Maritime Romane, aflata in subordinea
'omandamentului german Amiral Marea !eagra. In martie -/0>, a fost inaintat la gradul de contraamiral,
devenind si loctiitor al viceamiralului (elmut6 rin?man, care era comandant al comandamentului german
amintit.
In perioada -* aprilie--0 mai -/00, a condus una din cele mai mari operatii de retragere a unor armate pe
calea marii, din cursul celui de-al Doilea Razboi Mondial. &ste vorba de @9peratia :.....@, in cadrul careia,
datorita puternicei ofensive a armatei sovietice, au fost evacuati cu navele din 'rimeea, la 'onstanta,
->..... de militari romani si germani, salvati de la pieire sigura. A fost decorat cu @%teaua Romaniei@.
Datorita competentei cu care a condus fortele navale in lupta, marina noastra, in cei patru ani de razboi, nu a
avut pierderi ma$ore in nave de lupta. !u a fost scufundat niciun distrugator, niciun submarin, cu toate ca in
comunicatele de razboi sovietice, multe din aceste nave erau date scufundate. 5a >. august, cand sovieticii
au a$uns cu navele la 'onstanta, au ramas surprinsi vazand ca navele noastre pluteau in port.
$alvarea Constantei
In seara zilei de *> august -/00, regele Mi6ai I a citit la radio )roclamatia prin care anunta ruperea aliantei
cu Germania nazista, trecerea Romaniei de partea !atiunilor "nite si, implicit, incetarea ostilitatilor impotriva
"R%%.
Tot in aceeasi noapte, regele a invitat la )alatul Regal pe ambasadorul Germaniei la ucuresti von =illinger
si pe generalul Gerstenberg, comandantul aviatiei germane aflate in Romania, spunandu-le ca armata
germana are la dispozitie doua saptamani pentru a se retrage de pe teritoriul tarii, fara lupta si in liniste.
7iceamiralul Ion Georgescu, seful %tatului Ma$or al Marinei a ordonat la *0 august, ora .-.>., amiralului
Macellariu, sa inceteze orice subordonare fata de 'omandamentul german, sa opreasca luptele contra
sovieticilor si sa riposteze in cazul ca trupele germane ii vor ataca si @sa se evite orice fel de provocare fata
de fortele germane@.
Generalul 'ostin Ionascu, comandantul Diviziei / Infanterie si, totodata, comandant superior in Dobrogea i-a
comunicat, in ziua de *0 august, pe la pranz, amiralului (oria Macellariu sa ia legatura cu viceamiralul
rin?mann, comandantul suprem german din zona, si sa-l aduca la comandamentul Diviziei sale, pentru
parlamentari. Amiralul Macellariu l-a convins pe rin?mann sa vina la 'onstanta de la 'armen %ilva 3&forie
%ud4, unde avea comandamentul sau. 5-a intampinat la &forie si l-a condus in masina sa la comandamentul
Diviziei. Generalul roman i-a reprosat ca navele germane sunt in alarma cu tunurile indreptate impotriva
navelor romanesti, iar in port s-au minat unele magazii si alte obiective, dupa care, pe un ton politicos, l-a
indemnat sa-si retraga fortele din Dobrogea. %-a convenit ca ambii amirali sa ordone aducerea tevilor
tunurilor de la bord in a#ul navelor. 9pt vase germane purtatoare de artilerie aveau in bataia tunurilor toate
navele romane, militare si civile, din port. In legatura cu retragerea, amiralul german a spus ca va cere
dispozitiuni de la superiorii sai.
Dispozitiunile au fost sa nu cedeze 'onstanta, sa lupte pentru mentinerea ei cu orice pret si sa captureze
flota romana.
7azand ca germanii nu se retrag, generalul Ionascu l-a invitat din nou pe amiralul rin?mann, spre a reinnoi
ultimatumul dat, tot prin intermediul amiralului Macellariu. Amiralul roman a avut cura$ul ca, in acea situatie
incordata 3toate unitatile si navele germane erau in alarma, gata de lupta, bateria Tirpitz, armata cu tunuri de
mare calibru, putea sa bata cu focul sau pana la 0. ?ilometri, atat orasul cat si portul si litoralul pana la
Mangalia4, sa accepte invitatia amiralului german de a avea o intalnire prealabila, in dispozitivul puternicei
baterii germane Tirpitz, aflata la =ilometrul 8.
In lucrarea memoralistica AIn plin uraganB, aparuta la &ditura %agittarius, contraamiralul (oria Macelariu a
descris felul in care a decurs discutia sa cu amiralul german< @Intre patru oc6i, am e#aminat impreuna
situatia si l-am determinat sa se retraga fara lupta si distrugeri, care ar fi facut victime in populatia
nevinovata@. 5a intalnirea cu generalul Ionascu, rin?mann a spus ca nu se poate retrage fara aprobarea
sefilor sai. Dupa plecarea sa, amiralul Macellariu i-a spus generalului ca el crede ca amiralul german va
ordona retragerea. Acest lucru s-a intamplat in dupa amiaza zilei de *8 august.
'omandantul fortelor navale romane, in lucrarea amintita, conc6ide< @Deci, batalia dintre flota germana si
flota romana s-a dat intre mine si amiralul rin?mann, in bateria germana Tirpitz. Retragandu-se, flota
germana a avut o mare rea, care a distrus-o< unele nave s-au scufundat, altele au esuat pe coasta, pentru ca
eu nu le-as mai putut permite reintrarea in 'onstanta decat daca le-as fi dezarmat. )rea putine din ele au
a$uns la 7arna, dar s-au sabordat la / septembrie -/00@.
2
%asplata
)entru ca nu a ales calea violentei si a salvat
'onstanta, contraamiralul a avut parte de
numeroase necazuri< anc6ete ale esaloanelor
superioare la indicatiile noilor aliati si c6iar
trimiterea in fata Tribunalului )oporului pentru
@pactizare cu inamicul@.
Intrebat de ce nu i-a dezarmat pe nemti, a
raspuns ca ei erau superiori din punct de
vedere militar si o astfel de actiune era
imposibila. Amiralul noteaza in cartea sa< @)e
germani i-a dezarmat marea. Daca am fi
incercat s-o facem noi, impotriva ordinelor pe
care le aveam, initiativa noastra n-ar fi reusit
decat sa creeze un dezastru national. Mi-ar fi
fost usor, daca as fi fost nebun, sa ordon< Desc6ideti foculC Dar niciun amiral, in toata istoria razboaielor
navale, n-ar fi admis o asemenea solutie< sa se bata in portC Daca as fi procedat totusi asa, probabil ca acei
oameni de la Tribunalul )oporului m-ar fi considerat un erou, desi in realitate n-as fi fost decat un criminal
plin de sangele camarazilor mei - pusi de tara sub ordinele mele, sa-i apar, nu sa-i ucid -, plin de sangele
populatiei nevinovate, pe care trebuia s-o crut, ca sa nu mai pomenesc de mormanul de ruine in care ar fi
fost transformata 'onstanta si localitatile din $urul ei@.
In fata unei comisii care anc6eta activitatea amiralului Macellariu, un participant important la evenimente
declara< @Daca s-ar fi cerut fortelor romane sa intervina contra germanilor in zona 'onstanta, acesta ar fi dus
la un dezastru national, caci s-ar fi distrus toata flota, tot portul si o buna parte a orasului@, si isi manifesta
nedumerirea ca amiralul este cercetat in loc sa fie decorat.
De fiecare data, contraamiralul (oria Macellariu a fost gasit nevinovat.
Dar sovieticii si noii conducatori ai tarii, ce se supuneau orbeste noilor stapani, nu-i puteau ierta succesul cu
care a condus actiunile de lupta pe mare impotriva flotei "R%%, faptul ca s-a opus capturarii navelor din
subordine dupa *> august -/00, ca nu s-a razboit cu germanii in 'onstanta pana la venirea trupelor
sovietice, care ar fi devenit eliberatoare. I s-a intentat un proces pentru complot impotriva oranduirii de stat.
A fost condamnat la inc6isoare pe viata, redusa la *8 de ani de temnita si degradare militara. A e#ecutat -:
ani in perioada -/0;--/:0. A fost reabilitat si i s-a redat gradul de contraamiral. Avea ;. de ani cand s-a
intors acasa, in vara anului -/:0. A fost inc6is la Aiud, apoi sase ani singur in celula la Ramnicu %arat, unde
a fost supus unui regim de infometare, fiind nevoit sa manance toate paiele din saltea. Transferat la G6erla,
a fost detinut in aceeasi celula cu marele ganditor !icolae %tein6ardt.
5a -- iulie -/+/, amiralul (oria Macellariu a trecut in nefiinta, fiind inmormantat in cimitirul manastirii 'ozia,
alaturi de parinti si de sotia sa. &l a fost un erou al Romaniei, al Armatei si al Marinei romane1 un martir al
luptei de clasa declansata de regimul de @dictatura a proletariatului@1 un memoralist talentat si calauzit de
responsabilitatea respectarii adevarului istoric.
Contraamiral &r' eorge P()%( si (milian *+,%(I

3