Medicina Intrebari 2013

MEDICINA
- propuneri intrebari -
Tema nr. 1
Starea de ru, pierderea cunotinei, criza comiial
la adult
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 27-29
n care din urmtoarele situaii de pierdere a
strii de cunotin nu este necesar
spitalizarea
scurt pierdere a cunotinei asociat unor
anomalii neurologice
sincopa vasovagal tipic fr anomalie ECG
1
A.
scurt pierdere a cunotinei de cauz aritmic
suspectat
sincopa vasovagal repetitiv
sincopa de etiologie necunoscut
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 28)
Elementul definitoriu al pierderii de
cunotin din sincop este
prezena prodromului
revenirea lent progresiv
2
A.
debutul brusc
caracterul complet
pierderea de urin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 27)
Cauze cardiace de lipotimie i sincop sunt
urmtoarele, cu excepia
stenoza aortic strns
cardiomiopatia hipertrofic obstructiv
3
A.
mixom atrial stng
tromboza de protez valvular mecanic
hipotensiunea arterial
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 27)
Cauze vasculare de lipotimie i sincop sunt
urmtoarele, cu excepia
furtul de arter subclavie
hipersensibilitatea sinocarotidian
4
A.
hipertensiunea arterial pulmonar sever
disautonomia neurovegetativ
hipotensiunea arterial
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 27)
Bilanul biologic la pacientul cu sincop
urmrete depistarea urmtoarelor
modificri, cu excepia
hipercalcemie
supradozaj digitalic
5
A.
diskaliemie
necroza miocardic
creterea D-Dimerilor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 28)
Lipotimiile i sincopele pot avea urmtoarele
cauze cardiace
fibrilaia ventricular
6
A.
stenoza aortic strns
embolia pulmonar masiv
disfuncia sinusal
B.
C.
D.
E.
(pag. 27)
Cauze vasculare de lipotimie sau sincop
sunt
hipersensibilitatea sinocarotidian
hipertensiunea arterial pulmonar sever
7
A.
furtul de arter subclavie
embolia pulmonar masiv
B.
C.
D.
E.
(pag. 27)
Sincopa vasovagal tipic
nu necesit spitalizare dac nu sunt anomalii
ECG
nu necesit nicio explorare
8
A.
necesit evaluare prin ecografie cardiac
este de cauz vascular
necesit nregistrare Holter de 24 ore
B.
C.
D.
E.
(pag. 27-29)
Lipotimiile i sincopele pot fi de cauz
cardiac
metabolic
9
A.
neurologic
reflex
vascular
B.
C.
D.
E.
(pag. 27)
Pag. 1 din 150
Explorrile de a doua intenie utile la
pacienii cu sincop au urmtoarele
caracteristici
nregistrarea Holter de 24 ore are valoare
predictiv negativ mare
ecografia cardiac depisteaz cardiopatia
ischemic, dilatativ sau hipertrofic
10
A.
coronarografia poate fi indicat la anumii pacieni
testul mesei nclinate permite diagnosticarea
sincopelor vasovagale
electrocardiograma poate identifica mecanismul
sincopei
B.
C.
D.
E.
(pag. 29)
Una dintre cauzele vasculare de lipotimie sau
sincopa este reprezentata de:
Obstacole in ejectia sau umplerea inimii drepte
Tulburari de ritm
11
A.
Tulburari de conducere si bradicardie
Disautonomie neurovegetativa
Obstacole in ejectia sau umplerea inimii stangi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 27)
Tema nr. 2
Boala cardiac ischemic
pag. 59-74, 127-137 * fara denumiri comerciale pag.
66, 70, 71, 73, 74, 127, 129, 130, 132, 133, 134,
135, 136
Etiologia anginei pectorale stabile are n 95%
din cazuri drept cauz ateroscleroza
coronarian i n 5% din cazuri urmtoarele,
exceptnd una
coronarit
anemie
1
A.
pericardit
tahicardie
colaps
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 64-65)
Supradenivelarea persistent de segment ST
prezent n derivaiile V1,V2,V3,DII,DIII,aVF,
corespunde unui infarct miocardic acut
anteroseptal
inferior i anterior
2
A.
inferior i anteroseptal
septal profund
inferior i posterior
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 69)
La 2 ore de la debutul durerii, pentru
diagnosticul pozitiv al unui sindrom
coronarian acut, dintre markerii de necroz
miocardic se poate utiliza
Troponina I
Troponina T
3
A.
Mioglobina
CK-MB
ASAT
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 69)
Stadiul II al Clasificrii Killip se
caracterizeaz prin
Infarct miocardic complicat cu tulburri de ritm
ventricular
Infarct miocardic complicat cu raluri crepitante
care nu depesc jumtate din ariile pulmonare
4
A.
Infarct miocardic complicat cu edem pulmonar
acut
Infarct miocardic cu oc cardiogen
Infarct miocardic cu hipotensiune i fr raluri de
staz pulmonar
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 71)
In evoluia unui infarct miocardic acut
apariia unui suflu holosistolic n spie de
roat este sugestiv pentru
Insuficien mitral ischemic
Infarct de ventricul drept asociat unui infarct
inferior
5
A.
Ruptura peretelui liber ventricular
Ruptura septului interventricular
Embolie pulmonar cu regurgitare tricuspidian
sever
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 71)
Diagnosticul de anevrism ventricular stng
la un pacient cu infarct miocardic acut se
bazeaz pe urmtoarele
Persistena supradenivelrii segmentului ST
peste 3 sptmni
Fenomene de insuficien ventricular stng
6
A.
Apariia Sindromului Dressler
Tulburri de ritm ventricular recurente
Suflu sistolic de insuficien mitral ischemic
nou aprut
B.
C.
D.
E.
(pag. 72)
Pag. 2 din 150
Complicaii mecanice precoce ale unui
infarct miocardic acut de ventricul stng sunt
Ruptura peretelui liber ventricular
Sindromul Dressler
7
A.
Insuficiena mitral ischemic
Tromboembolismul pulmonar
Blocurile atrio-ventriculare
B.
C.
D.
E.
(pag. 71)
Indicaia de cardiostimulare temporar la un
pacient cu infarct miocardic anterior se
impune n prezena
BAV de gradul 2 cu sediul infrahisian
BAV de gradul 3 cu sediul infrahisian
8
A.
Bloc complet de ramur stng cu ritm de
fibrilaie atrial
Alternan de bloc de ramur stng cu bloc de
ramur dreapt
Asocierea bloc de ramur dreapt cu hebloc
anterior stng
B.
C.
D.
E.
(pag. 71)
Sindromul coronarian acut fr
supradenivelare de segment ST se
caracterizeaz prin urmtoarele afirmaii
Apare n special la pacienii tineri fr circulaie
colateral eficient
Apare deseori la pacieni cu leziuni trivasculare
severe i complexe
9
A.
Evolueaz frecvent spre insuficien cardiac
ischemic
Asociaz frecvent complicaii mecanice gen
ruptura de perete liber ventricular
Apare consecutiv rupturii plcii de aterom pe
fondul unei circulaii colaterale deficitare
B.
C.
D.
E.
(pag. 72)
Aspectul electrocardiografic sugestiv pentru
sindromului Prinzmetal este sugerat de
urmtoarele
Supradenivelare de segment ST difuz tranzitorie
Supradenivelare de segment ST concav n sus
10
A.
Supradenivelare de segment ST gigant
convex n sus, unde T gigante
Supradenivelare de segment ST corectat de
nitroglicerin
Subdenivelare de segment ST focalizat la un
teritoriu vascular
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 60)
Urmatorii markeri de necroza miocardica se
pozitiveaza in primele 8 ore de la debutul
infarctului miocardic:
CPK (creatinfosfokinaza)
Mioglobina
11
A.
LDH (lactatdehidrogenaza)
TGO - ASAT
Troponina I
B.
C.
D.
E.
(pag. 69)
Indicatiile cardiostimularii in infarctul
miocardic acut sunt:
BAV (bloc atrioventricular) de gradele 2 si 3
prost tolerate si care nu raspund nici la atropina
nici la isoprenalina
Alternanta bloc stang/bloc drept
12
A.
Ritmul idioventricular accelerat
Asocierea bloc drept si hemibloc anterior stang
sau posterior stang
Socul cardiogenic
B.
C.
D.
E.
(pag. 71)
Complicatiile mecanice precoce ale
infarctului miocardic acut sunt:
Ruptura septala
Ruptura peretelui liber
13
A.
Blocurile atrioventriculare
Fibrilatia ventriculara
Insuficienta mitrala
B.
C.
D.
E.
(pag. 71)
Tema nr. 3
Hipertensiunea arterial esenial
pag. 52-58 * fara prevalente in Franta pag. 52, fara
denumiri comerciale pag. 55, 57
Hipertensiunea arteriala de gradul II se
defineste prin urmatoarele valori tensionale
TA sistolica 140-159 mm Hg
TA diastolica 90-99 mm Hg
1
A.
TA sistolica 160-179 mm Hg
TA diastolica > 110 mm Hg
TA sistolica > 180 mm Hg
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 52)
Pag. 3 din 150
HTA este un factor de risc cardiovascular
independent deoarece determina
risc de AVC crescut de 4 ori
mortalitate cardiovasculara globala crescuta de 2
ori
2
A.
risc de aparitie a insuficiente cardiace crescut de
7 ori
risc de arteriopatie a membrelor inferioare si a
aortei crescut de 3 ori
risc de aparitie a unei coronaropatii crescut de 2
ori
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 52)
Sunt considerati ca factori de risc
cardiovascular
Antecedentele familiale de accident
cardiovascular precoce
Tabagismul oprit de peste 3 ani
3
A.
Varsta < 50 ani la barbat si < 60 ani la femeie
Consumul redus de alcool
HDL-colesterol > 0,40 g/l (1 mmol/l), indiferent de
sex
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 53)
Unul din semnele paraclinice de afectare a
organelor tinta (de rasunet ale HTA) este
Grosimea intima-medie < 0,9 mm
Hipertrofia ventriculara stanga
4
A.
Velocitatea undei de puls carotido-femurale
(PWV) < 12 m/s
Albuminuria < 30 mg/zi
Clearance creatinina > 60 ml/min
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 53)
Unul din semnele clinice de rasunet ale HTA
este
Sindromul metabolic
Boala hepatica
5
A.
Boala pulmonara
Boala cardiaca
Insuficienta venoasa cronica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 53)
Examinarile sistematice efectuate pentru a
depista o etiologie curabila (HTA secundara),
a detecta alti factori de risc cardiovascular si
a depista afectarea organelor tinta sunt
Ecocardiografia transtoracica
Acidul uric seric
6
A.
Glicemia plasmatica
Microalbuminuria
Kaliemia fara garou
B.
C.
D.
E.
(pag. 54)
Tratamentul nemedicamentos al HTA se
refera la
Activitate fizica regulata
Reducerea consumului de lipide saturate
7
A.
Depistarea si tratamentul celorlalti factori de risc
Favorizarea consumului de alcool
Limitarea aportului de sare (5-6 g/zi)
B.
C.
D.
E.
(pag. 54)
Tratamentul medicamentos al HTA
Debuteaza cu monoterapie sau biterapie cu doze
mici pentru fiecare medicament
Favorizeaza medicamentele administrate intr-o
singura priza, cu eficienta timp de 24 ore
8
A.
Clasele terapeutice de utilizat in prima intentie
sunt aliskirenul, alfablocantele si
antihipertensivele centrale
Cel mai important principiu este scaderea in mod
eficient a TA, oricare ar fi medicamentul utilizat
Medicamentele de utilizat in a doua intentie sunt:
diureticele, betablocantele, inhibitorii enzimei de
conversie, inhibitorii calcici si antagonistii
receptorilor angiotensinei II
B.
C.
D.
E.
(pag. 54)
Medicamentele antihipertensive
recomandate in contextul insuficientei
cardiace sunt
Anticalcice
IEC sau ARA II
9
A.
Betablocante
Diuretice tiazidice
Antialdosteronice
B.
C.
D.
E.
(pag. 55)
recomandate post infarct miocardic sunt
Diuretice tiazidice
Betablocante
10
A.
Antialdosteronice
IEC sau ARA II daca exista intoleranta la IEC
Anticalcice
B.
C.
D.
E.
(pag. 55)
HTA severa gradul III se defineste prin
urmatoarele valori tensionale:
TA sistolica 160-179 mmHg
TA diastolica 100-109 mmHg
11
A.
TA sistolica mai mare de 180 mmHg
TA diastolica mai mare de 110 mmHg
TA diastolica 90-99 mmHg
B.
C.
D.
E.
(pag. 52)
Pag. 4 din 150
Identificarea semnelor clinice de rasunet ale
HTA se refera la:
Grosimea intima-medie peste 0,9mm
Boala vasculara periferica
12
A.
Microalbuminuria semnificativa
Boala cerebrovasculara
Retinopatia avansata
B.
C.
D.
E.
(pag. 53)
recomandate in contextul sarcinii sunt:
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
sau antagonistii receptorilor angiotensinei II (IEC-
ARA II)
Betablocante
13
A.
Metildopa
Diuretice tiazidice
Inhibitori calcici
B.
C.
D.
E.
(pag. 55)
Tema nr. 4
Insuficiena cardiac
pag. 84-92, 138-141, 1270-1272, 1346 * fara
denumiri comerciale (pag. 89, 90, 92, 138, 140, 141)
Edemele de retenie hidrosodat pot fi
cauzate de
Insuficiena cardiac
Tromboflebit
1
A.
Insuficiena hepatocelular
Sindromul nefrotic
Erizipel
B.
C.
D.
E.
(pag. 1346)
Etiologia insuficienei cardiace diastolice
cuprinde
Pericardita constrictiv
Cardiomiopatia hipertrofic obstructiv
2
A.
Stenoza mitral
Cardiopatia ischemic
Stenoza aortic
B.
C.
D.
E.
(pag. 91)
La un pacient cu insuficien cardiac
antivitaminele K sunt indicate n urmtoarele
cazuri
dac este n clasa NYHA IV
n caz de fibrilaie atrial permanent
3
A.
dac are protez valvular mecanic
n caz de tromb intracavitar
dac insuficiena cardiac este refractar la
medicaia maximal
B.
C.
D.
E.
(pag. 90)
Indicatori de prognostic negativ n
insuficiena cardiac sunt
Hiponatremia
Sexul masculin
4
A.
Complex QRS larg
Anemia
Obezitatea
B.
C.
D.
E.
(pag. 89)
Examenul cheie pentru diagnosticul
insuficienei cardiace diastolice este
Determinarea BNP (peptidul natriuretic tip B) sau
NT-proBNP (captul amino-terminal al BNP)
Radiografia toracic
5
A.
Ecografia cardiac transtoracic
Anamneza i examenul clinic
Electrocardiograma
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 91)
Urmtoarea afirmaie despre tratamentul cu
digitalice n insuficiena cardiac este greit
reduce frecvena spitalizrilor
reduce mortalitatea
6
A.
digitalicele sunt utile pentru controlul frecvenei
ventriculare la pacienii cu fibrilaie atrial
sunt utile la pacienii cu insuficien cardiac
refractar n ciuda unui tratament maximal
n general sunt utilizate la pacienii cu clas III-IV
NYHA
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 90)
Medicaia uzual a insuficienei cardiace
clas I-II NYHA nu include
Betablocante
Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
7
A.
Blocante ale canalelor de calciu
Antialdosteronice
Blocante ale receptorilor angiotensinei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 90)
Pag. 5 din 150
Regimul igieno-dietetic n insuficiena
cardiac include urmtoarele, cu excepia
corecia factorilor de risc cardiovascular
regim srac n sare (< 4 g/zi) n forma puin
evoluat
8
A.
restricie hidric (< 500 - 750 ml/zi) la pacienii cu
edeme
activitate fizic moderat, regulat
vaccinare antigripal, antipneumococic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 89)
Urmtoarea afirmaie despre tratamentul cu
betablocante n insuficiena cardiac este
fals
reduce mortalitatea cardiovascular
tratamentul se introduce progresiv, la distan de
o decompensare
9
A.
se poate folosi oricare dintre betablocante, cu
condiia s fie selectiv
reduce numrul de spitalizri
reduce riscul de moarte subit
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 89-90)
Contraindicaii ale diureticelor
antialdosteronice sunt
Miastenia
Hiponatremia < 125 mmol/l
10
A.
Insuficiena hepatic sever
Hiperkaliemia
Disfuncia sistolic ventricular stng sever
B.
C.
D.
E.
(pag. 140)
Factorii de decompensare a insuficientei
cardiace sunt:
Vaccinarea antigripala
Insuficienta renala cu aparitie sau intensificare
recenta
11
A.
Embolia pulmonara
Tulburarile de ritm cardiac sau tulburarile de
conducere
Astmul bronsic
B.
C.
D.
E.
(pag. 88-89)
Mecanismele compensatorii la nivel periferic
aparute in insuficienta cardiaca sunt:
Tahicardia
Activarea sistemului renina-angiotensina-
aldosteron
12
A.
Dilatarea ventriculului stang
Activarea sintezei de endotelina
Activarea secretiei de prostaglandine
B.
C.
D.
E.
(pag. 84)
Insuficienta ventriculara stanga prin
alterarea functiei musculare are ca etiologii
posibile:
Miocardita virala
Cardiomiopatia dilatativa primitiva
13
A.
Insuficienta mitrala acuta
Lupusul sistemic
Stenoza aortica
B.
C.
D.
E.
(pag. 85)
Tema nr. 5
Tulburri de ritm i de conducere
pag. 30-43
Care dintre urmtoarele afirmaii despre
flutterul atrial este neadevrat
Tahicardie regulat
Macroreintrare la nivelul atriului drept
1
A.
Activitatea atrial are o frecven de peste 350
bti pe minut
Transmiterea la ventriculi poate fi de 2:1, 3:1, 4:1
Undele de activitate atrial se identific cel mai
bine n DII,DIII,aVF
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 30)
Principala cauz etiologic a fibrilaiei atriale
este reprezentat de
valvulopatiile mitrale
valvulopatiile aortice
2
A.
hipertiroidismul
hipertensiunea arterial
cardiopatia ischemic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 38)
Complicaiile posibile ale fibrilaiei atriale
permanente cuprind toate aceste complicaii
cu excepia
Complicaiile tromboembolice
Sngerrile consecutive tratamentului
anticoagulant
3
A.
Cardiomiopatia tahiaritmic
Anevrismul ventricular
Insuficiena cardiac
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 39)
Pag. 6 din 150
Blocul atrioventricular de gradul I nu este
caracterizat de una din urmtoarele afirmaii
Prezint ntrzierea conducerii la nivel nodal,
hisian sau infrahisian
Ocazional o und p este blocat apoi ciclul se
reia
4
A.
Alungirea intervalului PR peste 210 msecunde
Este foarte rar simptomatic n absena altor
complicaii
Poate traduce o incetinire nodal benign dar i
un bloc distal care poate evolua spre BAV
complet
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 41)
Care dintre afirmaiile de mai jos despre
hemiblocul posteroinferior stng este corect
Durata complexului QRS depete 120
msecunde
Axul complexului QRS este la peste 45 grade
5
A.
Aspectul complexului QRS are morfologie de tip
S3, Q1
Nu poate genera bloc complet atrioventricular
Etiologia cea mai frecvent este cea ischemic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 43)
extrasistolele ventriculare maligne sunt
adevrate
Se pot manifesta cu lipotimie, sincop sau
moarte cardiac subit
Se agraveaz la efort
6
A.
Funcia ventriculului stng poate fi normal
Electrocardiograma poate fi normal n afara
episodului aritmic
Potenialele tardive sunt de regul prezente
B.
C.
D.
E.
(pag. 34)
Tahicardiile ventriculare sunt manifestri
clinice frecvente n urmtoarele boli
Sindromul Brugada
Sindromul de QT lung
7
A.
Displazia de ventricul drept
Sindromul Bouveret
Sindromul de preexcitaie tip WPW
B.
C.
D.
E.
(pag. 30-31)
Care dintre afirmaiile urmtoare despre
tahicardia joncional prin reintrare sunt
adevrate
circuitul de reintrare se afl la nivelul nodului
atrioventricular
fascicolul His este obligatoriu implicat n
formarea cii descendente
8
A.
calea ascendent este o cale accesorie
atrioventricular
poate fi susinut sau nesusinut
fenomenul de nclzire este deseori prezent
B.
C.
D.
E.
(pag. 31)
Sindromul Brugada se definete prin
urmtoarele
cordul este de regul indemn
aspectul ECG este de bloc de ramur dreapt
9
A.
se manifest de regul cu fibrilaie i flutter atrial
este consecina unei mutaii la nivelul canalului
de sodiu
segmentul ST este supradenivelat n derivaiile
V1,V2,V3
B.
C.
D.
E.
(pag. 32)
Displazia aritmogen de ventricul drept se
caracterizeaz prin
tulburri de ritm ventriculare maligne
bloc complet de ramur dreapt pe ECG
10
A.
extrasistole ventriculare cu aspect de bloc de
ramur dreapt
und epsilon prezent
ventriculul drept este akinetic cu aspect
trabeculat la examenul ecocardiografic,
scintigrafic sau RMN
B.
C.
D.
E.
(pag. 32)
Care dintre urmatoarele argumente pledeaza
pentru extrasistolele ventriculare (ESV)
benigne:
Stimulare ventriculara pozitiva
Explorarea potentialelor tardive negativa
11
A.
Absenta lipotimiei sau sincopei
Cardiopatie de fond, disfunctie sistolica VS
(ventricul stang)
Extrasistole ventriculare care se agraveaza la
efort
B.
C.
D.
E.
(pag. 34)
Pag. 7 din 150
Blocul complet de ramura stanga are
urmatoarele caracteristici
electrocardiografice:
QRS ingust (< 120 ms)
Aspect Q1S3
12
A.
Rotatie axiala dreapta importanta (> 120 grade)
Aspect RR' in V5, V6 si QS in V1, V2
Disparitia undei Q in DI, aVL, V5 si V6
B.
C.
D.
E.
(pag. 43)
Etiologia extracardiaca a fibrilatiei atriale
include:
Etilismul acut
Feocromocitomul
13
A.
Hipertensiunea arteriala (HTA)
Hipertiroidismul
Cordul pulmonar cronic
B.
C.
D.
E.
(pag. 38)
Tema nr. 6
Valvulopatii mitrale, aortice
pag. 93-96, 108-119, 124-126, 1123-1124 * fara
denumiri comerciale pag. 124, 125, 126
Insuficienta aortica cronica de etiologie
reumatismala prezinta una din urmatoarele
caracteristici
afectarea distrofica a valvei aortice si/sau a
inelului aortic si/sau a aortei ascendente
este etiologia cea mai frecventa in tarile
industrializate
1
A.
valvele sunt ingrosate, apoi calcificate,
comisurile fuzioneaza, se retracta, iar mobilitatea
lor este diminuata
se asociaza cu bicuspidia aortica
apare frecvent in sindromul Marfan
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 108)
Insuficienta aortica acuta poate avea una din
urmatoarele etiologii
bicuspidia aortica
traumatismul toracic
2
A.
sindromul Laubry si Pezzi
lupusul eritematos diseminat
spondilartrita anchilozanta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 108)
Unul din semnele stetacustice care apare in
insuficienta aortica este
Click mezosistolic urmat de un suflu telesistolic
Z2 diminuat sau abolit
3
A.
Suflu holosistolic, maximal in focarul mitral,
piolant, care iradiaza in axila
Suflu mezosistolic ejectional, aspru, maximal in
focarul aortic, iradiat la nivelul vaselor gatului
Suflu protodiastolic fin, dulce, cu caracter
aspirativ, cu maxim in focarul aortic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 109)
Semnul Durozier prezent in insuficienta
aortica inseamna
Dublu suflu intermitent crural
Marirea presiunii arteriale diferentiale
4
A.
Balansarea capului la fiecare bataie cardiaca
Hippus pupilar
Puls capilar
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 109)
Etiologia distrofica a insuficientei mitrale
cronice prezinta una din urmatoarele
caracteristici
Valve si cordaje ingrosate, calcificate, retractate,
comisuri fuzionate
Degenerescenta mixoida a valvelor, care se
ingroasa, devin redundante
5
A.
Dilatarea inelului mitral
Insuficienta este frecvent asociata unei stenoze
Este asociata unui mixom al atriului stang
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 112)
Semnele fizice care pot fi prezente in
insuficienta mitrala sunt
La palpare soc in dom, descris de Bard,
deplasat in jos si la stanga
Suflu holosistolic, maximal in focarul mitral, in jet
de vapori, de intensitate uniforma,,care iradiaza
in axila
6
A.
Semne de insuficienta cardiaca dreapta
Z3 supraadaugat
Suflul diastolic Flint in focarul mitral
B.
C.
D.
E.
(pag. 113)
Ecografia Doppler cardiaca transtoracica
efectuata la pacientii cu insuficienta mitrala
poate evidentia
Dilatarea aortei ascendente
Dilatarea atriului stang
7
A.
Dilatarea ventriculului stang
Directia jetului regurgitant in venele pulmonare
Dimensiunea cavitatilor drepte
B.
C.
D.
E.
(pag. 114)
Pag. 8 din 150
Complicatiile insuficientei mitrale sunt
reprezentate de
Endocardita bacteriana
Insuficienta cardiaca
8
A.
Tulburarile de conducere de grad inalt
Fibrilatia atriala si accidentele embolice
Tulburarile de ritm ventriculare si moartea subita
B.
C.
D.
E.
(pag. 114)
Stenoza aortica degenerativa are
urmatoarele trasaturi
Este cauza cea mai frecventa la subiectii de
varsta medie (50-60 ani)
Exista calcificari al valvelor si ale inelului aortic
care se pot intinde pe sept
9
A.
Comisurile sunt fuzionate
Este in scadere ca frecventa in ultimii douazeci
de ani
Valvele sunt ingrosate, rigide, cu o mobilitate
limitata
B.
C.
D.
E.
(pag. 116)
Semnele clinice prezente in stenoza aortica
sunt
Angorul
Dispneea
10
A.
Sincopa
Hemoptiziile
Palpitatiile
B.
C.
D.
E.
(pag. 117)
Insuficienta aortica cronica de etiologie
degenerativa sau distrofica prezinta una din
urmatoarele caracteristici:
Este mai putin frecventa in tarile industrializate
Valvele sunt ingrosate, apoi calcificate,
comisurile fuzioneaza si se retracta
11
A.
Se asociaza cu bicuspidia aortica
Afecteaza pacientii intre 40 si 60 de ani
Apare in lupusul eritematos diseminat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 108)
Stenoza aortica reumatismala prezinta
Calcificari ale valvelor si ale inelului aortic care
se pot intinde pe sept
Comisurile sunt fuzionate
12
A.
Este in diminuare in ultimii 20 de ani
Este cauza cea mai frecventa la subiectii de
varsta medie (50-60 de ani)
Este rar izolata, fiind asociata unei insuficiente
aortice
B.
C.
D.
E.
(pag. 116)
Insuficienta mitrala cronica reumatismala
prezinta urmatoarele caracteristici:
Dilatarea inelului
Este o patologie frecventa, afecteaza femeia
tanara
13
A.
Valvele si cordajele sunt ingrosate, calcificate,
retractate, comisurile fuzionate
Insuficienta este frecvent asociata unei stenoze
mitrale si altor valvulopatii
Apare degenerescenta mixoida a valvelor care
se ingroasa
B.
C.
D.
E.
(pag. 112)
Tema nr. 7
Endocardita infecioas
pag. 97-103 * fara denumiri comerciale pag. 101,
102
Care din urmtoarele complicaii cardiace
nu sunt caracteristice endocarditei
infecioase:
insuficient cardiac,
infarct miocardic prin embolie coronar,
1
A.
abces septal,
distrucie valvular,
hipertensiune pulmonar.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 100)
Tratamentul endocarditei infecioase pe
protez, cu hemoculturi negative se iniiaz
cu:
asociere de vancomicina cu rifampicin i
gentamicin,
amoxicilin 200 mg/kg/zi sau aminozide:
gentamicin 3 mg/kg/zi,
2
A.
penicilin G sau amoxicilin 200 mh/kg/zi sau
aminozide gentamicin 3 mg/kg/zi,
doxiciclina 100 mg de 2 ori / zi n asociere cu
ofloxacin 400 mg/zi
vancomicina 30 mg/kg/zi n asociere cu
rimfampicin.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 102)
Pag. 9 din 150
Tratamentul chirurgical al endocarditei
infecioase nu este indicat n urmtoarele
situaii:
infecie ntins sau necontrolat
pentru prevenia riscului embolic,
3
A.
n situaiile cu risc hemodinamic,
n oc, EPA, insuficien cardiac,
dac sub un tratament antibiotic corect condus,
dimensiunile vegetaiilor nu se reduc i
hemoculturile rmn pozitive dup 3 zile de
antibioterapie.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 102)
Urmtoarea afirmaie legat de
antibioprofilaxia endocarditei infecioase nu
este corect:
toi pacienii valvulari trebuie s primeasc un
carnet de profilaxie a endocarditei pe care
trebuie sa-l prezinte medicului sau
stomatologului la fiecare consultaie,
prevenia ncepe prin msuri stricte de igen,
4
A.
antibioprofilaxia este cea mai important
pentru prevenia endocarditei infecioase,
n prezent ultimele recomandri inernaionale
menin antibioprofilaxia sistematice indiferent de
grupa de risc din care face parte pacientul,
antibioprofilaxia trebuie s fie de acum nainte
rezervat doar pacienilor din grupa A supui
procedurilor celor mai riscante.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 103)
Care din urmtoarele afirmaii legate de
endocardita infecioas este corect:
nu exist examen specific pentru
diagnosticarea endocarditei infecioase, pentru
acest motiv au fost stabilite criterii diagnostice
precise (criterii Duke).
mortalitatea spitaliceasc n endocardita
infecioas este de 50%,
5
A.
criteriile Duke constau din 3 criterii majore i 5
criterii minore,
endocardita infecioas nu poate surveni pe un
cord fr o afectare prexistent,
toate cardiopatiile prezint acelai risc de
endocardit.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 99)
Din grupa A, a cardiopatiilor cu risc crescut
de a dezvolta endocardit infecioas fac
parte:
proteze valvulare,
cardiopatii congenitale cianogene neoperate,
6
A.
cardiomiopatie obstructiv,
bicuspidie aortic,
PVM cu IM.
B.
C.
D.
E.
(pag. 97)
Semnele periferice de endocardit
infecioas sunt:
splenomegalia,
purpura peteial, cutaneomucoas, descris
clasic la nivelul feei,
7
A.
noduli Roth localizai la nivel abdominal,
plci eritematoase palmoplantare Janeway,
fals panariiu Osler.
B.
C.
D.
E.
(pag. 98)
n endocardita infecioas se recomand:
recoltarea de hemoculturi naintea oricrei
antibioterapii,
recoltarea bilanului inflamator:
hemoleucogram, VSH, CRP, electroforeza
proteinelor plasmatice,
8
A.
proteinurie pe 24 de ore,
recoltarea obligatorie de markeri imunologici
indiferent de formele de endocardit acute sau
subacute,
dac nici un germen nu este izolat se fac
recoltri pe medii speciale (Bartonella, Coxiella ),
serologii Chlamidiae i germeni atipici.
B.
C.
D.
E.
(pag. 98)
Care din urmtoarele afrmaii nu este
corect:
endocardit posibil: 1 criteriu major plus unul
minor sau 3 criterii minore,
endocardit sigur: 5 criterii minore,
9
A.
endocardit sigur: 1 criteriu major plus 2
criterii minore,
endocardit sigur: 2 criterii majore,
diagnosticul de endocardit sigur nu se poate
pune doar pe examenul anatomopatologic, sau
pe cultur de valve pozitiv.
B.
C.
D.
E.
(pag. 99)
Criteriile Duke minore sunt:
febr peste 38 de grade,
fenomene vasculare: embolie, anevrism
micotic, purpur Janeway, etc.,
10
A.
fenomene imunologice: noduli Osler, pete
Roth, factor reumatoid, etc.,
hemoculturi pozitive pentru endocardit
infeioas,
predispoziie: valvulopatie sau alt condiie
cardiac favorizant sau toxicomanie iv.
B.
C.
D.
E.
(pag. 99)
Pag. 10 din 150
Examenele morfologice pentru identificarea
portii de intrare a germenului la pacientii cu
endocardita infectioasa sunt:
Radiografia sinusurilor
Ecocardiografia transtoracica si transesofagiana
11
A.
Ecografia sau computer tomografia abdomino-
pelvina
Examenul panoramic dentar
Scintigrafia osoasa/rezonanta magnetica (RMN)
in caz de dureri rahidiene asociate
B.
C.
D.
E.
(pag. 99)
Criterii majore Duke modificate pentru
diagnosticarea endocarditei infectioase sunt:
Febra (temperatura peste 38 grade Celsius)
Fenomenele imunologice: noduli Osler, pete
Roth, factor reumatoid
12
A.
Afectarea endocardului
Fenomenele vasculare: embolie, hemoragie
intracraniana, anevrism micotic, purpura Janeway
Hemoculturi pozitive pentru o endocardita
infectioasa cu microorganisme tipice pe doua
hemoculturi distincte
B.
C.
D.
E.
(pag. 99)
Cardiopatiile cu risc mai putin ridicat de
endocardita infectioasa sunt:
Prolapsul de valva mitrala cu insuficienta mitrala
Protezele valvulare
13
A.
Bicuspidia aortica
Cardiopatiile congenitale cianogene neoperate
Cardiomiopatia obstructiva
B.
C.
D.
E.
(pag. 97)
Tema nr. 8
Pericardita acut
pag. 104-107
n pericadita acut electrocardiograma:
este normal n majoritatea cazurilor,
evolueaz n funcie de patru stadii,
1
A.
prezint caracteristic supradenivelarea
segmentului ST cu semn n oglind
prezint alternan electric frecvent a
complexului QRS ce nu se coreleaz cu
mrimea revrsatului pleural,
supradenivelarea segmentului ST este concav
n jos ( criterii discriminante fa de
supradenivelarea segmentului ST de cauz
ischemic).
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104)
n pericadita acut electrocardiograma:
este normal n majoritatea cazurilor,
evolueaz n funcie de patru stadii,
2
A.
prezint caracteristic supradenivelarea
segmentului ST cu semn n oglind,
prezint alternan electric frecvent a
complexului QRS ce nu se coreleaz cu
mrimea revrsatului pleural,
supradenivelarea segmentului ST este concav
n jos ( criterii discriminante fa de
supradenivelarea segmentului ST de cauz
ischemic).
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104)
Care din urmtoarele afirmaii sunt false:
pericardita acut reprezint o inflamaie a
pericardului complicat sau nu, cu un revrsat
pericardic,
un revrsat pericardic este ntotdeauna datorat
unei pericardite,
3
A.
tamponada este o urgen terapeutic i
diagnostic,
un revrsat pericardic abundent cu apariie
rapid poate conduce la o tamponad,
pericardita uscat reprezint inflamarea
pericardului nensoit de revrsat pericardic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104)
Frectura pericardic se caracterizeaz
prin:
se aude mai bine n decubit,
zgomot profund, strict n diastol,
4
A.
la fel ca i frectura pleural nu persist n
apnee,
este constant n timp,
zgomot superficial sistolodiastolic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 104)
Care din urmtoarele elemente nu fac parte
din tratamentul simptomatic al pericarditei
acute:
repaus, concediu medical,
tratamentul antiinflamator nesteroidian,
5
A.
continuarea obligatorie a tratamentului
anticoagulant,
aspirin n doze descresctoare timp de trei
sptmni,
nu este nevoie de spitalizare n formele
benigne.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 106)
Pag. 11 din 150
Diagnosticul diferenial al tamponadei
cardiace se face cu:
embolia pulmonar masiv,
infarctul de ventricul stng,
6
A.
pleurezia,
stenoza aortic sever,
endocardita infecioas.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 107)
n pericardita acut durerea are
urmtoarele caracteristici:
prezint strict localizare retrosternal,
acentuat de efort i sensibil la trinitrin,
7
A.
are caracter de arsur, constricie,
este intensificat de respiraia profund i n
timpul efortului de tuse,
se calmeaz n decubit.
B.
C.
D.
E.
(pag. 104)
n primul stadiu de evoluie a pericarditei
acute ntlnim urmtoarele modificri pe
electrocardiogram:
supradenivelarea segmentului ST, fr imagine
n oglind,
unde T negative,
8
A.
segment ST supradenivelat, difuz, cu
concavitatea n sus,
subdenivelarea difuz a segmentului ST,
segment ST de aspect normal i unde T
aplatizate.
B.
C.
D.
E.
(pag. 104)
Drenajul chirurgical este indicat n
pericardita acut n urmtoarele situaii:
tamponad cardiac,
revrsat voluminos, necompresiv persistent
sub tratament,
9
A.
revrsat voluminos, necompresiv recidivant,
trebuie efectuat obligatoriu n orice form de
pericardit,
revrsat compresiv.
B.
C.
D.
E.
(pag. 106)
Urmtoarele afirmaii legate de pericardita
acut nu sunt adevrate:
etiologia viral este cea mai fecvent,
pericadita de etiologie neoplazic are o evoluie
rapid, zgomotoas,fiind adeseori diagnosticat
n faz precoce,
10
A.
reumatismul articular acut este o cauz
frecvent de pericardit acut,
pericadita acut de etiologie TBC este rar i
complic o tuberculoz pulmonar,
pericardita acut idiopatic corespunde cel mai
adesea unei cauze virale nediagnosticate.
B.
C.
D.
E.
(pag. 105, 106)
Semnele clinice de tamponad cardiac
sunt:
A.ocul cardiogen
B.semne de edem pulmonar,
11
A.
C.puls paradoxal,
D.semne drepte majore,
E.creterea presiunii arteriale n inspir cu peste
10 mmHg.
B.
C.
D.
E.
(pag. 107)
Care dintre afirmatiile referitoare la
pericardita cronica constrictiva sunt
adevarate:
La ecografia cardiaca transtoracica se
evidentiaza aspectul de "swinging heart"
Ecografia cardiaca evidentiaza ingrosarea
pericardica
12
A.
Clinic prezinta insuficienta cardiaca dreapta,
chiar si tablou de anasarca
Este confirmata prin cateterism cardiac drept
care evidentiaza un aspect de "dip-plateau" al
presiunilor intraventriculare drepte
Clinic prezinta stare de soc cardiogen
B.
C.
D.
E.
(pag. 107)
Care dintre urmatoarele afirmatii despre
tamponada cardiaca sunt adevarate?
Poate avea ca etiologie pericardita neoplazica
Radiografia toracica evidentiaza calcificari
pericardice fara cardiomegalie
13
A.
Clinic prezinta puls paradoxal Kussmaul sau
scaderea presiunii arteriale in timpul inspiratiei
(peste 10 mmHg)
Diagnosticul este pus prin ecografie cardiaca
transtoracica, in urgenta
Necesita drenaj chirurgical in urgenta
B.
C.
D.
E.
(pag. 107)
Pag. 12 din 150
pericardita tuberculoasa sunt adevarate?
Este cauza cea mai frecventa de pericardita
Are ca elemente evocatoare: alterarea starii
generale, imunodepresia, pacient cu transplant
14
A.
Diagnosticul de certitudine este adus de analiza
lichidului pericardic si a biopsiilor
Corticoizii diminua riscul de evolutie spre
pericardita cronica constrictiva
Tratamentul antituberculos se face timp de un an
B.
C.
D.
E.
(pag. 105-106)
Tema nr. 9
Patologia aortei, arterelor periferice i patologia
venoas a membrelor inferioare: arteriopatia
obliteran a aortei i a membrelor inferioare,
ischemia acut, insuficiena venoas cronic, varice
pag. 75-80, 81-83, 120-123 * fara denumiri
comerciale pag. 80
Ischemia permanent cronic a membrelor
inferioare denumit i ischemia critic:
se definete prin durere de decubit sau tulburri
trofice ale piciorului
se nsoete de un index al presiunii sistolice
glezn/bra de 0,9-1,3
1
A.
asociaz o presiune sistolic la haluce sub 30
mmHg
asociaz o presiune sistolic la haluce sub 30
mmHg
asociaz o presiune sistolic la glezn ntre 50-
70 mmHg
asociaz o presiune sistolic la haluce peste 30
mmHg
B.
C.
D.
E.
(pag. 78)
Sindromul Leriche se caracterizeaz prin:
durere lombar, hematurie, insuficien renal
rapid progresiv
durere fesier
2
A.
claudicaie a celor dou membre inferioare
impoten
apare prin afectarea aterosclerotic aortoiliac
B.
C.
D.
E.
(pag. 77)
Urmtoarele afirmaii referitoare la
tratamentul n arteriopatia cronic obliterant
a membrelor inferiore sunt adevrate:
controlul factorilor de risc cardiovascular este
obligatoriu n toate stadiile bolii
tratamentul cu prostaglandine nu este indicat n
nici un stadiu al bolii
3
A.
angioplastia i endarteriectomia sunt utile n
stadiile 3,4 pentru stenoze strnse, proximale,
scurte, puin calcificate
pontajul (by-passul) nu este indicat n stenoze
complexe, ntinse cu dilatare anevrismal
simpatectomia se folosete la pacienii cu dureri
de decubit
B.
C.
D.
E.
(pag. 79, 80)
Printre cauzele de ischemie acut a
membrelor sunt:
embolia cu surs din cavitile cardiace stngi
embolia provenit dintr-un anevrism arterial sau
leziune ateromatoas ulcerat situat n amonte
4
A.
tromboz in situ pe o leziune atrosclerotic
preexistent
trombocitopenia dup tratament cu heparin
hipertensiunea arterial
B.
C.
D.
E.
(pag. 81)
In ischemia acut a membrelor:
leziunile devin ireversibile dup 12 ore
membrul afectat este palid, rece, cu puls abolit la
unul sau mai multe niveluri
5
A.
apare alungirea timpului de recolorare cutanat
la membrul afectat
aparia hipoesteziei i scderea forei musculare
nu sunt semne de gravitate
abolirea pulsului popliteu indic obstrucia
arterei femurale superficiale sau a arterei poplitee
B.
C.
D.
E.
(pag. 81,82)
Tratamentul de urgen n ischemia acut a
membrelor inferioare:
este numai medicamentos (antialgice, heparin,
vasodilatatore)
embolectomia cu sonda Fogarty se face numai
pe leziuni ateromatose ce realizeaz stenoze
lungi, distale
6
A.
revascularizarea prin by pass este tratamentul
ischemiei acute pe artere patologice
tromboliza in situ i tromboaspiraia nu sunt
indicate
aponevrotomia de descrcare se face de la
nceput
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 82,83)
Pag. 13 din 150
Arteriopatia obliterant a membrelor
inferioare:
la o valoare mai mic de 10 mmHg a presiunii
transcutanate de oxigen prognosticul de
viabilitate tisular este nc bun
n stadiul III Leriche durerea este n decubit, se
calmeaz n poziie decliv i se nsoete de
tulburri trofice distale
7
A.
valoarea indexul glezn- bra ntre 0,9 1,3
indic o form compensat de arteriopatie
o presiune transcutanat ntre 10-30 mmHg
indic o bun compensare metabolic a
arteriopatiei
este cauzat de ateroscleroz la pacientul
vrstnic cu factori de risc cardiovascular
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 77,78)
Pacientul cu ischemie acut a membrelor
prin tromboz pe un vas cu leziune
ateromatoas:
nu are factori de risc cardiovascular prezeni
debutul simptomelor este subacut cu ischemie
mai puin sever i modificarea pulsului i la alte
nivele
8
A.
apariia hipoesteziei i a deficitului motor nu este
un indicator de gravitate
are o cardiopatie emboligen
arteriografia evideniaz oprire net cu aspect de
cupol a substanei de contrast
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 82)
Insuficiena venoas cronic:
este ntotdeauna secundar trombozei venoase
profunde
varicele pot apare prin compresie pelvin
tumoral sau prin agenezia venelor profunde
9
A.
incontinena valvular poate fi apreciat clinic
prin proba Trendelenburg (transmiterea vibraiei
prin percuie de- a lungul venei)
fenomenele hemodinamice nu se nsoesc de
activare leucocitar cu inflamaie local
ulcerul maleolar indic insuficien venoas
minor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 121)
Tratamentul n insuficiena venoas cronic:
venotonicele trateaz jena funcional i previn
complicaiile cutanate
strippingul venei safene interne cu ligatura
crosei, a venelor perforante, scleroza venelor
mici previn complicaiile cutanate
10
A.
drenejul postural i contena elastic sunt
singurele eficiente
terapia chirurgical prin stripping mpiedic
recidiva
nu se indic contenia elastic cu ciorap sau
benzi elastice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 123)
Mecanismul embolic al ischemiei acute a
membrelor apare in una dintre urmatoarele
situatii:
Scaderea debitului cardiac
Sindromul de hipervascozitate
11
A.
Cardiomiopatia dilatativa
Phlegmatia cerulae
Disectia aortica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 81)
Factorii favorizanti ai insuficientei venoase
cronice sunt:
Obezitatea
Teleangiectaziile
12
A.
Sexul masculin
Ereditatea
Varsta
B.
C.
D.
E.
(pag. 120, 122)
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru
tromboangeita Buerger:
Reprezinta mai mult de 90% dintre cazurile care
afecteaza barbatii de peste 50 de ani
Afecteaza frecvent membrele superioare
13
A.
Se regasesc frecvent mai multi factori de risc
cardiovascular
Este o arterita care afecteaza barbatul tanar (sub
40 de ani), mare fumator
Are o evolutie zgomotoasa cu ocluzie acuta,
tulburari trofice
B.
C.
D.
E.
(pag. 77)
Pag. 14 din 150
Tema nr. 10
Dispneea acut i cronic, BPOC
pag. 142-144, 161-168 * fara denumiri comerciale
pag. 166
Urmtoarele cauze pot determina dispneea
laringian:
Edemul pulmonar acut
Edemul Quincke
1
A.
Pleurezia masiv
Pneumotoraxul spontan
Pneumopatia acut infecioas
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 143)
Urmtoarele cauze nu determin apariia
dispneei cronice:
Insuficiena cardiac stng
Pericardita cronic constrictiv
2
A.
Epiglotita infecioas
Anemia cronic
Bolile neuromusculare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 143)
Mai multe afeciuni pot determina dispnee
acut fr zgomote anormale, cu excepia:
Embolia pulmonar;
Edemul glotei;
3
A.
Anemia acut;
Acidoza metabolic;
Tamponada cardiac.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 143)
Emfizemul panlobular se caracterizeaz prin
VEMS/CV sczut;
CPT sczut;
4
A.
PaO2 normal;
PaCO2 normal;
Complian crescut.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 162)
Care dintre urmtoarele explorri nu fac
parte din diagnosticul BPOC:
Radiografia toracic;
Probe funcionale respiratorii;
5
A.
Electrocardiogram;
Gazometria;
Ecografia Doppler vascular.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 162)
Care dintre urmtoarele explorri trebuie
realizate de prim intenie n caz de dispnee:
Radiografia toracic fa;
Radiografia toracic profil;
6
A.
Gazometria arterial;
EKG;
Fibroscopia bronic.
B.
C.
D.
E.
(pag. 142)
Precizai care sunt semnele de gravitate ntr-
o dispnee acut:
Respiraia abdominal;
Semne neuropsihice;
7
A.
Bradicardia;
Hipertensiunea arterial;
Bradipnee.
B.
C.
D.
E.
(pag. 142)
Precizai care sunt explorrile ce se
efectueaz pentru orientarea diagnosticului
n cazul unei dispnei acute:
PFR;
Ecografia cardiac;
8
A.
Ecografie abdominal;
CT torace;
Cateterism cardiac drept.
B.
C.
D.
E.
(pag. 143)
Emfizemul centrolobular se caracterizeaz
prin:
VEMS/CV sczut;
CPT subnormal;
9
A.
PaO2 sczut;
PaCO2 sczut;
DLCO crescut.
B.
C.
D.
E.
(pag. 162)
BPOC foarte sever se caracterizeaz prin
VEMS/CV sub 0,70;
VEMS sub 30% din cel teoretic;
10
A.
VEMS sub 50% din valoarea prezis n absena
insuficienei respiratorii;
30%VEMS50% dect cel teoretic;
VEMS sub 50% din valorile prezise cu PaO2 sub
60 mmHg.
B.
C.
D.
E.
(pag. 163)
Pag. 15 din 150
Urmatoarea afirmatie este caracteristica
emfizemului panlobular la pacientii cu
bronhopneumopatie obstructiva cronica:
Hemoglobina este adeseori crescuta
Radiografia toracica arata hiperclaritate difuza
11
A.
Se intalneste predominant la pacientii obezi
Radiografia toracica evidentiaza cardiomegalie
Insuficienta ventriculara dreapta (IVD) se
intalneste frecvent si precoce
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 162)
Tema nr. 11
Tusea i hemoptizia la adult
pag. 182
Principalele cauze ale tusei acute, cu o
excepie, sunt
Infeciile cilor aeriene superioare;
Embolia pulmonar;
1
A.
Astmul bronic;
Emfizemul pulmonar;
Edemul pulmonar.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 145)
Precizai care dintre urmtoarele explorri nu
se efectueaz de prim intenie ntr-o
hemoptizie:
Hemograma complet;
Examenul de sput;
2
A.
Radiografia toracic;
Fibroscopia bronic;
CT toracic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 181)
Care dintre urmtoarele afirmaii nu sunt
adevrate n cazul unei hemoptizii:
Orice hemoptizie necesit supraveghere
spitaliceasc;
Reprezint eliminarea de snge din cile aeriene
subglotice;
3
A.
Hemoptizia masiv nu este precedat de
hemoptizii santinele;
Apare n timpul unui efort de tuse;
Sngele eliminat este rou i aerat.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 181)
La un fost pacient tuberculos urmtoarele
cauze pot determina apariia unei hemoptizii,
cu excepia:
Recidiva BK;
Dilatarea postcicatriceal a bronhiilor;
4
A.
Aspiraia de corpi strini;
Cancerul bronhopulmonar pe cicatrice;
Bronholitiaza.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 182)
n hemoptiziile de mare abunden nu se
efectueaz:
Administrarea de perfuzii macromoleculare;
Administrarea de terlipresin;
5
A.
Embolizare;
Oxigenoterapie nazal n flux puternic;
Administrarea de hipotensoare.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 182)
Care dintre urmtoarele afirmaii definesc o
hemoptizie masiv:
Deces n cteva minute;
Intubaie n extrem urgen;
6
A.
>300-500 ml/24h;
Sputa sanghinolent cu 100 ml/24h;
> 200ml odat.
B.
C.
D.
E.
(pag. 181)
Tusea cronic productiv cu radiografie
toracic normal apare n urmtoarele
afeciuni:
Mucoviscidoz;
Astmul hipersecretant;
7
A.
Pneumocistoza;
Pneumopatia infiltrant difuz;
Tuberculoza bronic.
B.
C.
D.
E.
(pag. 145)
Tusea cronic cu radiografie toracic
anormal nu apare n urmtoarele
circumstane:
Fibroza pulmonar;
Mucoviscidoz;
8
A.
Tratament cu inhibitori ai enzimei de conversie;
Dilatare bronic difuz;
Reflux gastroesofagian.
B.
C.
D.
E.
(pag. 145)
Pag. 16 din 150
Printre complicaiile tusei cronice se
regsesc:
Tulburrile de ritm;
Cefaleea;
9
A.
Fracturile costale;
Tulburrile de tranzit intestinal;
Incontinena urinar.
B.
C.
D.
E.
(pag. 146)
Hemoragia alveolar se ntlnete n
urmtoarele afeciuni:
Poliangeita microscopic;
Sindromul Goodpasture;
10
A.
LES;
Tuberculoza pulmonar;
Anevrism arterio-venos al bolii Rendu-Osler.
B.
C.
D.
E.
(pag. 181)
In tusea adultului putem intalni urmatoarea
complicatie respiratorie:
Fractura de coaste
Sincopa (ictus laringian)
11
A.
Pneumotorace
Perforatie esofagiana
Cefalee
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 146)
Tema nr. 12
Alergiile respiratorii la adult (rinita, astmul bronsic)
pag. 148-150, 151-156 * fara paragraful referitor la
prevalenta astmului bronsic in Franta pag. 151 si
fara denumiri comerciale pag. 153, 154, 155, 156
Care dintre urmtoarele afirmaii privind
dozarea Ig E serice specifice nu este
adevrat:
Reprezint explorarea de prim intenie n
testarea unei alergii;
Este limitat la 5 pneumoalergeni;
1
A.
Este util cnd testele cutanate nu se pot
efectua;
Este inutil dac testele cutanate sunt negative;
Este inutil dac examenul clinic este puin
evocator.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 149)
Testele de provocare specifice cuprind
urmtoarele aspecte:
Declanarea unei reacii alergice la nivelul
mucoasei nazale, bronice sau conjunctivale la
alergenul suspectat;
Se realizeaz n timpul terapiei antialergice;
2
A.
Sunt utile n caz de suspiciune de alergii
profesionale;
Se efectueaz n timpul episoadelor infecioase;
Nu necesit supraveghere medical ulterioar.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 149)
Rinita persistent se caracterizeaz prin:
simptome < 4 zile/spt.;
simptome > 4spt.;
3
A.
simptome > 4zile/spt.;
simptome < 4 spt.;
simptome > 4 zile/spt sau < 4 spt.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 148)
Obinerea unui control optim al pacientului
astmatic nu presupune:
Simptome diurne < 4 zile/spt.;
Beta 2 mimetice cu aciune rapid > 4 doze/spt.;
4
A.
VEMS sau PEF > 85% din cea mai bun valoare
personal;
Simptome nocturne < 1 noapte/spt.;
Variaie nictemeral a PEF < 15%.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 155)
Spitalizarea unei crize astmatice este
indicat atunci cnd:
PEF este < 50% din valoarea optim la 2-3 ore
dup tratamentul iniial;
PEF este < 40% din valoarea optim la 2-3 ore
dup tratamentul iniial;
5
A.
PEF cuprins ntre 40-60% din valoarea optim la
2-3 ore dup tratamentul iniial;
PEF cuprins ntre 30-50% din valoarea optim la
2-3 ore dup tratamentul iniial;
PEF este > 50% din valoarea optim la 2-3 ore
dup tratamentul iniial.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 154)
Astmul persistent moderat se caracterizeaz
prin:
Simptome cotidiene;
VEMS < 40% din valorile prezise i cu o
variabilitate > 30%;
6
A.
Alterarea somnului;
Utilizarea zilnic de beta 2 agoniti inhalani cu
durat scurt;
Simptome de astm nocturn < 1/spt.
B.
C.
D.
E.
(pag. 155)
Pag. 17 din 150
Diagnosticul astmului presupune:
Episoade recidivante de wheezing, dispnee, tuse;
VEMS/CV diminuat;
7
A.
VEMS mai mare cu cel mult 200 ml fa de
VEMS iniial dup administrarea
bronhodilatatorului;
Absena unor alergeni sau factori iritani;
Absena istoricului de atopie personal/familial.
B.
C.
D.
E.
(pag. 151)
Tratamentul astmului acut grav cuprinde
urmtoarele msuri:
Oxigen nazal 3-4 l/min.;
Corticoizi sistemici;
8
A.
Nebulizare cu doze crescute de beta 2 agoniti;
Digitalizare;
Flebotomie.
B.
C.
D.
E.
(pag. 153)
Astmul instabil se caracterizeaz prin:
Scderea frecvenei crizelor diurne;
Agravare nocturn;
9
A.
Sensibilitate mai mic a crizelor la
bronhodilatatoarele obinuite;
Scderea PEF;
Creterea consumului de beta 2 agoniti.
B.
C.
D.
E.
(pag. 153)
Care dintre urmtoarele criterii reprezint
semne de gravitate ale unui astm:
PEF < 30% dect cel teoretic;
FR < 30/min.;
10
A.
Cianoza;
Silenium respirator;
Hipocapnia.
B.
C.
D.
E.
(pag. 152)
Astmul persistent usor se caracterizeaza
prin:
Simptome intermitente mai putin de o data pe
saptamana
Frecvent simptome de astm nocturn
11
A.
Flux expirator de varf (PEF) sau volum expirator
maxim in prima secunda (VEMS) cuprins intre
60% si 80% din valorile prezise, cu variabilitate
de peste 30%
Simptome mai frecvent de o data pe saptamana
dar mai putin de o data pe zi
Exarcerbari frecvente
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 155)
Tema nr. 13
Tuberculoza
158, 159 fara randul 2 legat de legislatia Franceza
pag. 160, fara ultimul chenar cu semnale si
notificare pag. 160
Prezena bacililor acido-alcoolo-rezisteni la
examenul direct se evideniaz prin:
Coloraia Mallory;
Coloraia hematoxilin-eozin;
1
A.
Coloraia Ziehl-Nielsen;
Coloraia Verhoeff;
Coloraia nitrat de argint.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 157)
La pacientul aflat sub tratament
antituberculos, bilanul hepatic
(monitorizarea transaminazelor) se face:
La o sptmn dup iniierea tratamentului;
La 15 zile dup iniierea tratamentului i apoi o
dat pe lun pn la sfritul tratamentului;
2
A.
Trimestrial;
O dat la 6 luni;
Nu este necesar un bilan hepatic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 160)
Confirmarea prezenei bacilului Koch se
realizeaz prin efectuarea de culturi pe
mediul:
Geloz simpl;
Chapman;
3
A.
Sabouraud;
Lwenstein-Jensen;
Leifson.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 157)
naintea instituirii tratamentului
antituberculos cu Etambutol se efectueaz:
Examen oftalmologic cu vizualizarea culorilor;
Examen de urin;
4
A.
Audiogram;
Identificarea unei eventuale sarcini;
Examen neurologic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 159)
Pag. 18 din 150
Tratamentul antituberculos se va administra:
n trei prize, n timpul meselor;
Dimineaa, jeun, la mare distan de mese;
5
A.
Dimineaa i seara, naintea meselor;
Numai seara, nainte de culcare;
La prnz, imediat dup mas.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 159)
n tratamentul antituberculos administrat
adultului se regsesc urmtoarele preparate:
Etambutolul;
Pirazinamida;
6
A.
Acidul clavulanic;
Metronidazolul;
Rifampicina.
B.
C.
D.
E.
(pag. 159)
Tuberculoza pulmonar comun prezint
Debut brusc, cu febr nalt, dispnee, tahicardie,
dureri toracice;
Subfebriliti, transpiraii nocturne, tuse
persistent;
7
A.
Episoade de wheezing, opresiune toracic i
tuse;
Infiltrate, noduli, caverne la radiografia toracic;
Opacitate parenchimatoas unic, sistematizat,
cu bronhogram aeric la radiografia toracic.
B.
C.
D.
E.
(pag. 157)
n privina tratamentului antituberculos al
unei femei nsrcinate, urmtoarele afirmaii
sunt adevrate:
Pirazinamida este contraindicat;
Se instituie triterapie IHN + Rifampicin +
Pirazinamid timp de 9 luni;
8
A.
Etambutolul este contraindicat;
Se instituie triterapie IHN + Rifampicin +
Etambutol 3 luni, urmat de 6 luni cu IHN +
Rifampicin, fr Etambutol;
Durata total a tratamentului este de 9 luni.
B.
C.
D.
E.
(pag. 159)
Urmrirea pacientului aflat sub tratament
antituberculos are ca obiective:
Vindecarea pacientului;
Evitarea rspndirii bolii de ctre un pacient
tratat neadecvat;
9
A.
Dezvoltarea rezistenei la medicamentele
antituberculoase;
Supravegherea pacientului pn la finalul bolii;
Documentarea sfritului tratamentului.
B.
C.
D.
E.
(pag. 159)
Tuberculoza miliar prezint urmtoarele
caracteristici:
Alterarea rapid a strii generale;
Dispnee posibil pentru forma evoluat;
10
A.
Sindrom interstiial micronodular difuz i intens la
radiografia toracic;
BK adesea prezent la examenul direct
microscopic;
Histologic: granulom epitelioid i giganto-celular
cu necroz cazeoas.
B.
C.
D.
E.
(pag. 157)
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la
tuberculoza pulmonara comuna este
adevarata:
Radiologic se caracterizeaza prin sindrom
interstitial micronodular difuz si intens (noduli
mai mici de 3 milimetri)
Examenul direct bacteriologic microscopic al
bacilului Koch este frecvent negativ
11
A.
Pneumonia tuberculoasa este o forma comuna
de tuberculoza pulmonara
Include frecvent pleurezia serofibrinoasa
Radiologic se caracterizeaza prin infiltrate,
noduli, caverne ale lobilor superiori sau ale
segmentului apical al lobilor inferiori
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 157-158)
Tema nr. 14
Infeciile bronhopulmonare la adult
pag. 169-175, 189-192
Durata tratamentului antibiotic ntr-o
pneumonie necomplicat este:
3 zile;
3-5 zile;
1
A.
7-14 zile;
21 de zile;
90 de zile.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 171)
Proba funcional respiratorie (PFR) ntr-o
pneumopatie interstiial difuz arat:
Creterea capacitii pulmonare totale (CPT);
Creterea raportului DLCO/VA;
2
A.
Scderea raportului Tiffeneau (VEMS/CV);
Disfuncie ventilatorie restrictiv;
Disfuncie ventilatorie obstructiv.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 190)
Pag. 19 din 150
ntr-o pneumopatie alveolar tratat la
domiciliu, antibioticul de prim intenie este:
Amoxicilina;
Ciprofloxacina;
3
A.
Rifampicina;
Ceftriaxona;
Levofloxacina.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 171)
ntr-o pneumopatie franc lobar acut cu
pneumococ se constat c:
Debutul este insidios;
Exist subfebr;
4
A.
Apare hipersonoritate la percuie;
La auscultaie: raluri crepitante sau suflu tubar;
Radiologic: opaciti alveolare vagi, confluente,
nesistematizate, uneori bilaterale.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 172)
ntr-o fibroz pulmonar primitiv:
Debutul este brusc, cu tuse i expectoraie
mucopurulent;
Apar frecvent semne extrarespiratorii;
5
A.
Vrsta medie de apariie este de 20 de ani;
Evoluia este favorabil, spre vindecare;
Lavajul bronhoalveolar (LBA): alveolit cu PNN
frecvent cu eozinofile.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 191)
Spitalizarea unui pacient cu pneumopatie
este recomandat n prezena unor semne de
gravitate imediat:
Confuzie;
Frecvena cardiac 125/min.;
6
A.
Roea la nivelul pomeilor;
Temperatura de 37-38C;
Presiune arterial < 90/60 mmHg.
B.
C.
D.
E.
(pag. 170)
Printre criteriile biologice i radiologice de
spitalizare a unui pacient cu pneumopatie se
numr:
Leucopenia (< 4000 GB/ml);
Anemia (hemoglobina < 9 g/dl);
7
A.
Insuficiena renal (uree > 7 mmol/l sau 0,5 g/l,
creatinina > 12 mg/l);
PaO2 > 90 mmHg sau PaCO2 < 45 mmHg;
Cavitate pe radiografia toracic.
B.
C.
D.
E.
(pag. 170)
Legioneloza pulmonar prezint urmtorul
tablou tipic:
Debut lent, insidios, cu subfebr;
Tuse cu expectoraie mucopurulent;
8
A.
Apar semne neurologice (confuzie, agitaie,
cefalee);
Oligurie;
Radiografie: opaciti interstiiale neconfluente,
unilaterale.
B.
C.
D.
E.
(pag. 172)
Tabloul tipic ntr-o pneumopatie cu
Mycoplasma pneumoniae cuprinde:
Debut brusc, cu febr ridicat, cu frisoane
repetate;
Tuse seac, tenace;
9
A.
Anemie hemolitic cu aglutinine la rece (test
Coombs direct pozitiv);
Radiografie: opaciti interstiiale bilaterale;
Tratament: cefalosporine de a treia generaie, 5-
7 zile.
B.
C.
D.
E.
(pag. 172)
Histiocitoza langerhansian (histiocitoza X)
prezint urmtoarele caracteristici:
Afecteaz subiecii ntre 20-40 de ani care
consum cantiti importante de tutun;
Prezint tuse, dispnee de efort, febr, pierdere n
greutate;
10
A.
Aspect CT toracic: mici caviti chistice care
conflueaz i realizeaz un aspect de fagure de
miere;
Biopsiile transbronice sunt eficiente n
confirmarea diagnosticului;
Tratament: oprirea fumatului, eventual
corticoterapie oral.
B.
C.
D.
E.
(pag. 192)
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor
la alveolita alergica extrinseca:
Apare datorita inhalarii pulberilor organice
Radiologic sunt caracteristice adenopatiile hilare
bilaterale
11
A.
Diagnosticul se bazeaza pe evidentierea
precipitinelor serice
Diagnosticul necesita demonstrarea alveolitei
limfocitare prin lavaj bronhioloalveolar (LBA)
Diagnosticul se bazeaza pe evidentierea unui
context compatibil
B.
C.
D.
E.
(pag. 189,191-192)
Pag. 20 din 150
Pneumopatia nosocomiala cu bacili gram
negativi (BGN) este caracterizata prin:
Debut uneori brutal, cu semne de septicemie,
stare de soc
La radiografia toracica opacitati extensive
bilaterale uneori abcedate
12
A.
Debut subacut, intrerupt de un tratament
antibiotic
La radiografia toracica una sau mai multe
opacitati uneori cu nivel lichidian si/sau reactie
pleurala
Context de afectiune subiacenta severa si de
antibioterapie cu spectru larg
B.
C.
D.
E.
(pag. 173-174)
Germenii patogeni cel mai frecvent intalniti
in pneumoniile severe la adultii internati in
sectiile de terapie intensiva sunt:
Steptococcous pneumoniae
Mycoplasma pneumoniae
13
A.
Legionella pneumophila
Haemophilus influenzae
Chlamydia pneumoniae
B.
C.
D.
E.
(pag. 171)
Tema nr. 15
Afectiuni ale pleurei (pneumotoraxul, revarsatul
pleural)
pag. 183-185, 186-188
Transsudatul pleural apare n una din
urmtoarele condiii:
Mezoteliom malign;
Sindrom nefrotic;
1
A.
Poliartrit reumatoid;
Febr mediteranean;
Pancreatit.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 187)
Examenul clinic al unui sindrom de revrsat
pleural relev:
Accentuarea murmurului vezicular;
Accentuarea transmiterii vibraiilor vocale;
2
A.
Suflu tubar;
Bradipnee, bradicardie, ca semne de intoleran;
Matitate decliv.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 186)
ntre semnele de gravitate dintr-un
pneumotorace nu intr:
Dispnee major;
Cianoz;
3
A.
Bradipnee;
Puls paradoxal;
Desaturare.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 184)
Una dintre afirmaiile urmtoare, referitoare
la examenul clinic al unui pneumotorace, nu
este adevrat:
Timpanism la percuie;
Accentuarea transmiterii vibraiilor vocale;
4
A.
Diminuarea murmurului vezicular la auscultaie;
Dac apare matitate bazal: suspiciune de
hemopneumotorace;
Uneori, examenul clinic poate fi normal.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 183)
Aspectul radiologic al unui pneumotorace
poate releva:
Opacitate omogen ntre peretele toracic i
parenchimul pulmonar;
Opaciti interstiiale neconfluente reticulo-
nodulare sau miliare;
5
A.
Hiperclaritate omogen i avascular ntre
peretele toracic i parenchimul pulmonar;
Excavaie cu nivel hidroaeric unic sau multiplu;
Opacitate alveolar sistematizat.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 183)
Semnele radiologice de gravitate ntr-un
pneumotorace sunt:
Mediastin deplasat pe partea contralateral;
Cupol diafragmatic convex;
6
A.
Brid pleural;
Nivel hidroaeric;
Pneumotorace bilateral.
B.
C.
D.
E.
(pag. 184)
Un lichid pleural este un exsudat n
urmtoarele condiii:
Raport proteine n lichid/proteine n snge > 0,5;
Rport LDH n lichid/LDH n snge > 0,6;
7
A.
Raport proteine n lichid/proteine n snge < 0,5 ;
Raport LDH n lichid/LDH n snge < 0,6;
LDH n lichid > dou treimi din limita superioar
normal a LDH n snge.
B.
C.
D.
E.
(pag. 187)
Pag. 21 din 150
Condiiile n care apare pneumotoracele
spontan primitiv sunt:
aduli tineri, longilini;
consecutiv unei fracturi costale;
8
A.
fumatul este un factor favorizant;
ruptura unei caviti aerice aflate n contact cu
pleura apical (bula sau blebsuri);
dup un infarct pulmonar.
B.
C.
D.
E.
(pag. 183)
Aspectele corecte ale radiografiei toracice
ntr-un revrsat pleural sunt:
Hiperclaritate omogen, dens;
Opacitate omogen, dens, cu convexitatea n
sus;
9
A.
Opacitate omogen, dens, cu concavitatea n
sus;
Deplasarea mediastinului de partea opus
opacitii;
Retracia mediastinului de partea opacitii.
B.
C.
D.
E.
(pag. 187)
Condiiile patologice n care apare un
transsudat pleural sunt:
Insuficiena cardiac;
Ciroza;
10
A.
Dializa peritoneal;
Pancreatita;
Cancer bronhopulmonar.
B.
C.
D.
E.
(pag. 187)
Pneumotoracele spontan secundar apare intr-
una din urmatoarele situatii:
Traumatism toracic
Bronhopneumopatie obstructiva cronica (BPOC)
11
A.
Postpunctie pleurala
Dupa ventilatie mecanica
Ruptura unei cavitati aerice situate in contact cu
pleura apicala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 183-184)
Pleurezia purulenta impune:
Drenaj pleural in urgenta
Transfuzie
12
A.
Antibioterapie intravenoasa in doza puternica,
bactericida, eficienta asupra anaerobilor
Toracoscopie
Identificarea circumstantelor favorizante (focar
infectios parenchimatos, cancer suprainfectat,
fistula esofagiana)
B.
C.
D.
E.
(pag. 186-187)
Sindromul de epansament gazos al pleurei
se caracterizeaza la examenul clinic
(obiectiv) prin urmatoarele:
Timpanism la percutie
Diminuarea transmisiei vibratiilor vocale la
palpare
13
A.
Durere brutala
Dispnee variabila
Diminuarea murmurului vezicular la auscultatie
B.
C.
D.
E.
(pag. 183)
Tema nr. 16
Tumori ale plmnului primitive i secundare
pag. 197-202
n cancerul broho-pulmonar fr celule mici,
bilanul iniial include:
Fibroscopia bronic;
Probele funcionale respiratorii;
1
A.
Markerii tumorali;
Biopsia medular;
CT toracic.
B.
C.
D.
E.
(pag. 198)
Care dintre urmtoarele investigaii aparin
evalurii iniiale al cancerului broho-
pulmonar cu celule mici:
Fibroscopia bronic;
Probe funcionale respiratorii;
2
A.
Markeri tumorali;
Biopsie medular;
Scintigrafie osoas.
B.
C.
D.
E.
(pag. 198)
Cancerul brohopulmonar fr celule mici
regrupeaz urmtoarele tipuri histologice:
Epidermoid;
Cu celule mici;
3
A.
Cu celule mari;
Adenocarcinoamele;
Slab difereniat.
B.
C.
D.
E.
(pag. 198)
Pag. 22 din 150
Care din urmtoarele afirmaii referitoare la
cancerul bronhopulmonar fr celule mici
este adevrat:
Este mai frecvent ntlnit la femei;
Apare mai frecvent la nefumtori;
4
A.
Este mai frecvent ntlnit la brbai;
Expunerea la factori profesionali nu este
implicat n etiologie;
Alcoolismul favorizeaz apariia acestuia.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 198)
Una dintre urmtoarele afirmaii referitoare la
tratamentul cancerului bronhopulmonar fr
celule mici este fals:
n stadiul IA tratamentul este exclusiv chirurgical;
n stadiul I sau II inoperabil tratamentul include i
radioterapia;
5
A.
n stadiul IV tratamentul include chimioterapie
sau terapie intit;
n stadiul II se poate efectua tratament
chirurgical, radioterapie sau chimioterapie;
n stadiul IIIB tratamentul include doar
chimioterapia.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 199)
Cancerele bronhopulmonare cu celule mici
au urmtoarele caracteristici:
Reprezint 80% din tumorile primitive ale
plmnului;
Asociaz frecvent prezena metastazelor;
6
A.
Rar, asociaz prezena metastazelor;
Baza tratamentului este chimioterapia;
Tratamentul de baz este cel chirurgical.
B.
C.
D.
E.
(pag. 199)
cancerul bronhopulmonar cu celule mici este
fals:
Are o prezentare central;
Are o frecven crescut a semnelor generale;
7
A.
Are o evoluie lent, secundar unui timp de
dedublare de peste o lun;
Prezint totdeauna afectare mediastinal;
Prezint o frecven crescut a sindroamelor
paraneoplazice tip Schwartz-Barter.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 199)
Tumorile pulmonare secundare se prezint
sub mai multe aspecte, cu excepia:
Nodulilor pulmonari;
Limfangitei carcinomatoase;
8
A.
Adenopatiilor cervicale;
Metastazelor endobronice;
Adenopatiilor mediastinale.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 200)
Miliara metastatic din cadrul tumorilor
pulmonare secundare este mai frecvent
ntlnit n caz de:
Melanom malign;
Cancer renal;
9
A.
Cancer hepatic;
Cancer testicular;
Cancer ovarian.
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Care afirmaie referitoare la tumorile
pulmonare secundare este fals:
Plmnul este al doilea sit ca frecven pentru
metastazare;
Difuzarea metastatic se poate face pe cale
hematogen;
10
A.
limfatic de la ganglionii abdominali;
limfatic de la ganglionii mediastinali;
limfatic de la pleura visceral invadat.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 200)
Limfangita carcinomatoasa pulmonara este
observata cu precadere in:
Limfoame
Cancer de san
11
A.
Cancer de stomac
Cancer renal
Cancer de pancreas
B.
C.
D.
E.
(pag. 200)
Bilantul preterapeutic sistematic initial ce
trebuie realizat in fata unui cancer
bronhopulmonar cuprinde:
Functia renala si hepatica
Electrocardiograma (ECG)
12
A.
Examen oto-rino-laringologic (ORL)
Teste genetice
Examen stomatologic
B.
C.
D.
E.
(pag. 198)
Pag. 23 din 150
Urmatoarele sunt principii de tratament ale
cancerului bronhopulmonar fara celule mici:
Pentru formele localizate se recomanda numai
chimioterapie
Pentru formele diseminate se efectueaza numai
tratament chirurgical
13
A.
Pentru stadiul III B se recomanda tratament
chirurgical
Pentru stadiile III neoperabile tratamentul se
bazeaza pe chimioradioterapie concomitenta pe
baza de saruri de platina
Pentru stadiile IV strategia terapeutica este
orientata de prezenta sau nu a unei mutatii
genetice
B.
C.
D.
E.
(pag. 199-200)
Tema nr. 17
Insuficiena respiratorie cronic
pag. 203-205 * fara denumiri comerciale pag. 203
Urmtoarele afirmaii privind insuficiena
respiratorie sunt adevrate:
Insuficiena respiratorie cronic reprezint
imposibilitatea aparatului circulator de a menine
gazometria;
Insuficiena respiratorie obstructiv se
caracterizeaz prin diminuarea capacitii
pulmonare totale;
1
A.
Insuficiena respiratorie obstructiv se
caracterizeaz prin afectarea schimbului
respirator;
Insuficiena respiratorie restrictiv se
caracterizeaz prin diminuarea capacitii
pulmonare totale;
Insuficiena respiratorie restrictiv se
caracterizeaz prin afectarea pompei ventilatorii.
B.
C.
D.
E.
(pag. 203)
Insuficiena respiratorie restrictiv de cauz
mecanic apare n urmtoarele situaii
patologice, cu excepia:
Cifoscolioz;
Spondilartrit anchilozant;
2
A.
Malnutriie;
Pleurezie;
Toracoplastie.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Insuficiena respiratorie restrictiv datorat
unei afectri neurologice sau musculare
apare n urmtoarele circumstane
patologice:
Poliomielit anterioar acut;
Poliradiculonevrit;
3
A.
Miastenie;
Zona Zoster;
Dermatopolimiozit.
B.
C.
D.
E.
(pag. 203)
Insuficiena respiratorie restrictiv apare n
urmtoarele afeciuni caracterizate prin
afectare pulmonar parenchimatoas, cu
excepia:
Fibroz pulmonar idiopatic;
Sarcoidoz;
4
A.
Astm;
Silicoz;
Pneumopatii postradice.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Diagnosticul de tulburare ventilatorie
restrictiv are la baz urmtoarele elemente:
Diminuarea CPT;
Scderea raportului VEMS/CV;
5
A.
Diminuarea complianei pulmonare;
Creterea raportului DLCO/VA;
Creterea CPT.
B.
C.
D.
E.
(pag. 203)
Ameliorarea oxigenrii la pacienii cu
insuficien respiratorie cronic include
urmtoarele mijloace terapeutice, cu
excepia:
Kinetoterapie respiratorie;
Oxigenoterapie de lung durat;
6
A.
Tratament diuretic;
Ventilaie asistat;
Prevenirea episoadelor infecioase.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 204)
Tratamentul etiologic instituit pacienilor cu
insuficiena respiratorie restrictiv include:
Chirurgie corectoare a unei scolioze;
Decorticare pleural;
7
A.
Scderea ponderal n caz de obezitate;
Pneumectomie;
Stimularea diafragmei prin pacemaker
diafragmatic.
B.
C.
D.
E.
(pag. 204)
Pag. 24 din 150
n caz de afectare a schimbului pulmonar la
pacienii cu insuficiena respiratorie
markerul biologic cel mai precoce este:
Hipercapnia arterial cronic;
Hipoxemia arterial cronic;
8
A.
Hipokaliemia;
Hiponatremia;
Hipovolemia.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 204)
Singura cauz de insuficiena respiratorie
cronic restrictiv al crui tratament se
bazeaz n principal pe oxigenoterapie pe
termen lung este:
Astmul;
BPOC;
9
A.
Fibrozele interstiiale;
Sindromul Guillan-Barre;
Miastenia gravis.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 204)
Mecanismele de aciune a asistenei
ventilatorii mecanice includ:
Creterea ventilaiei alveolare;
Punerea n repaus a muchilor respiratori;
10
A.
Creterea complianei pulmonare;
Creterea clearance-ului mucociliar;
Diminuarea hiperinflaei pulmonare.
B.
C.
D.
E.
(pag. 204)
Masurile igieno-dietetice indicate in cazul
pacientilor cu insuficienta respiratorie
cronica sunt:
Oprirea fumatului
Oxigenoterapie de lunga durata
11
A.
Alimentatie hiperprotidica hipercalorica
Cresterea ventilatiei alveolare
Vaccinare antigripala anuala si
antipneumococica din 5 in 5 ani
B.
C.
D.
E.
(pag. 203-204)
Tratamentul etiologic de ameliorare a
oxigenarii la pacientii cu insuficienta
respiratorie cronica consta in urmatoarele:
Chirurgie corectoare a unei scolioze
Decorticare pleurala
12
A.
Pierdere in greutate semnificativa in caz de
obezitate
Ventilatie asistata
Punerea in repaus a muschilor respiratorii
B.
C.
D.
E.
(pag. 204)
Afectarea parenchimului pulmonar din
insuficienta respiratorie cronica restrictiva
de origine mecanica se intalneste in
urmatoarea situatie:
Cifoscolioza
Fibroza pulmonara idiopatica
13
A.
Poliradiculonevrita
Tetanos
Miastenie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 203)
Tema nr. 18
Detresa respiratorie acut la adult
pag. 176-178 * fara denumiri comerciale pag. 178
Sindromul de detres respiratorie acut
reprezint:
Insuficiena respiratorie acut ce necesit
ventilaie asistat;
Insuficiena respiratorie acut cu un raport
PaO2/FiO2 sub 200;
1
A.
Insuficiena respiratorie acut cu un raport
PaO2/FiO2 peste 200;
Insuficiena respiratorie acut cu o presiune de
ocluzie pulmonar sub 18 mmHg;
Insuficiena respiratorie acut cu o presiune de
ocluzie pulmonar peste 18 mmHg.
B.
C.
D.
E.
(pag. 176)
Sindromul de detres respiratorie acut are
Asociaz un edem pulmonar lezional;
Asociaz un edem pulmonar cardiogenic;
2
A.
Prezint creteri ale presiunii hidrostatice
microvasculare;
Prezint creterea permeabilitii alveolocapilare;
Are prognostic foarte sever.
B.
C.
D.
E.
(pag. 176)
apare secundar urmtoarelor cauze generale,
cu exceptia:
Infecii respiratorii;
Traumatisme;
3
A.
Infarct miocardic acut;
Agresiune pulmonar toxic;
Infecii extrarespiratorii.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Pag. 25 din 150
secundar agresiunii pulmonare toxice apare
n urmtoarele situaii, cu excepia:
Strile cu oc non-cardiogen;
Strile cu oc cardiogenic;
4
A.
Hemopatii;
Vasculite;
Strile cu oc hemoragic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
poate apare n urmtoarele situaii
patologice, cu excepia:
nec;
Sindrom Mendelson;
5
A.
Septicemie;
Politraumatism;
Pleurit.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
poate apare n urmtoarele stri patologice:
Acidoz diabetic;
Pancreatit acut necrotic;
6
A.
Sindrom nefrotic;
Pneumopatie bacterian;
Grip malign.
B.
C.
D.
E.
(pag. 177)
Cauzele traumatice ale detresei respiratorii
acute sunt:
Contuzia pulmonar;
Traumatismul cranian;
7
A.
Fracturi ale oaselor mici;
Zdrobirea membrelor;
Monotraumatismul.
B.
C.
D.
E.
(pag. 177)
apare n urmtoarele circumstane
accidentale:
Expunere la fumuri toxice;
Expunere la temperaturi sczute;
8
A.
Expunere la temperaturi ridicate;
Expunere la pulberi minerale neiritante;
Expunere la gaze lipsite de toxicitate.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
apare n urmtoarele forme de oc:
oc septic;
oc cardiogen;
9
A.
oc hemoragic;
oc anafilactic;
Orice alt form de oc non-cardiogen.
B.
C.
D.
E.
(pag. 177)
Care dintre urmtoarele afirmaii este fals:
n SDRA perturbarea principal este hipoxemia;
n SDRA capacitatea rezidual funcional este
diminuat;
10
A.
n SDRA volumul de nchidere al alveolelor este
crescut;
n SDRA nu exist afectarea proprietilor
elastice ale plmnului;
n SDRA este posibil apariia hipertensiunii
pulmonare.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 178)
Agresiunea pulmonara toxica respiratorie in
cadrul sindromului de detresa respiratorie
acuta a adultului este intalnita in urmatoarea
situatie:
Acidoza diabetica
Arsuri intinse
11
A.
Inecare
Intoxicatia medicamentoasa voluntara cu heroina
Septicemie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 177)
Tema nr. 19
Evaluarea gravitii i investigarea complicaiilor
precoce la un pacient cu traumatism toracic
pag. 206-209
Un pacient stabil din punct de vedere
hemodinamic i respirator, ce a suferit un
traumatism toracic, va putea beneficia
imediat de urmtoarele investigaii, cu
excepia:
radiografie toracic
ecografie cardiac transtoracic
1
A.
tomografie toracica cu substan de contrast
bronhoscopie
urografie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 206)
Pag. 26 din 150
Care dintre afirmaiile urmtoare este fals:
fracturile costale pot produce un pneumotorax
fractura coastelor inferioare la stanga pot ridica
suspiciunea unei leziuni splenice
2
A.
pneumotoraxul apare doar n urma unui
traumatism toracic
hemotoraxul poate fi izolat sau asociat unui
pneumotorax
pneumotoraxul sufocant necesit drenaj toracic
imediat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 207)
Ruptura de istm aortic se produce prin
urmtoarele mecanisme:
cdere de la nlime n picioare
decelerare brutal i violent
3
A.
fractura primei coaste
plag tiat la nivelul hipogastrului
traumatism sever pelvin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 208)
Afirmaiile urmtoare sunt adevrate, cu
excepia:
voletul costal corespunde unor fracturi costale
bifocale
este frecvent asociat unui hemotorax prin
lezarea pediculului intercostals
4
A.
pacientul cu volet costal va beneficia de corset
gipsat
decelerarea brutal i violent produce ruptura
de istm toracic
pacientul care a suferit un traumatism toracic i
care este stabil hemodinamic poate beneficia de
radiografie toracic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 207)
Care dintre afirmaiile urmtoare este fals:
ruptura unei bronhii poate s apara printr-un
traumatism toracic
intr-un traumatism toracic detresa circulatorie
poate s se datoreze unei tamponade cardiace
5
A.
ruptura diafragmatic este mai frecvent pe
stnga
prezena unui nivel hidroaeric intratoracic
precizeaz diagnosticul de ruptura diafragmatica
radiografia toracic este metoda de elecie in
diagnosticul unei rupturi diafragmatice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 207, 208)
Complicaiile precoce dup un traumatism
toracic sunt:
pneumotoracele i hemotoracele
pneumoperitoneul
6
A.
pneumomediastinul
retroperitoneul
contuzia pulmonar
B.
C.
D.
E.
(pag. 207, 208)
Contuzia miocardic produs prin
traumatism toracic se traduce prin:.
emfizem subcutanat
tulburri de repolarizare
7
A.
durere in hipocondrul drept
creterea troponinei
tulburri de ritm
B.
C.
D.
E.
(pag. 208)
In cazul unui traumatism toracic, leziunile
axului traheobronic sunt:
ruptura bronic
ruptura membranei traheale
8
A.
ruptura de istm aortic
dezinseria laringo-traheal
contuzia miocardic
B.
C.
D.
E.
(pag. 208)
Soferul unui vehicul implicat ntr-un accident
rutier frontal, fr s fi avut centura fixat, se
lovete cu toracele de volan; ce leziuni
cardiace pot s apar n acest caz?
contuzie miocardic
hemopericard
9
A.
pneumomediastin
dezinseria cuspidelor
ruptura de pilier
B.
C.
D.
E.
(pag. 208)
Intr-un traumatism toracic, detresa
circulatorie poate fi datorat:
unui oc hemoragic
unui oc cardiogenic legat de o contuzie
miocardic sau o disecie coronar
10
A.
unei tamponade (hemoragic sau gazoas n
caz de pneumotorace compresiv)
unei contuzii pulmonare
unei luxaii extrapericardice
B.
C.
D.
E.
(pag. 206)
Pag. 27 din 150
Detresa circulatorie din traumatismul toracic
se datoreaza:
Unei fracturi costale
Rupturii cupolei diafragmatice
11
A.
Unei tamponade (hemoragica sau gazoasa, in
caz de pneumotorace compresiv)
Afectarii nervului frenic
Unui hemopneumotorax
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 206)
Tema nr. 20
Stopul cardio-respiratoriu i starea de oc
pag. 217-219, 220-223
In cadrul manevrelor de baza in reanimarea
cardio pulmonara, rata de compresiuni
toracice / insuflari va fi de :
30 compresiuni toracice la 2 insuflari
20 compresiuni toracice la 3 insuflari
1
A.
20 insuflari la 3 compresiuni
30 insuflari la 2 compresiuni
3 compresiuni la 1 insuflare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 217)
In cazul stopului cardiac, dupa administrarea
unui soc electric extern se recomanda:
reluarea manevrelor de reanimare cardio -
pulmonara de baza timp de 3 minute
reluarea manevrelor de reanimare cardio -
pulmonara de baza ( masaj cardiac si ventilatie)
timp de 2 min
2
A.
administrarea 1 mg Adrenalina iv
administrarea de 300 mg Amiodarona iv
verificarea imediat a disparitiei FV / TV pe traseul
EKG
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 218)
Definitia clinica a starii de soc este:
hTA cu TAS < 90 mmHg + semne de
hipoperfuzie a organelor ;
hTA cu TAS < 100 mmHg + semne de
hipoperfuzie a organelor
3
A.
hTA cu TAS < 90 mmHg in absenta semnelor de
hipoperfuzie a organelor
hTA cu TAS < 90 mmHg indiferent de prezenta
sau absenta semnelor de hipoperfuzie a
organelor
hTA cu TAS < 100 mmHg indiferent de prezenta
sau absenta semnelor de hipoperfuzie a
organelor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 220)
Mecanismul patologic in starea de soc
hipovolemic se poate rezuma in :
volumul sangvin circulant preincarcarea
cardiaca debitul cardiac aportul de O2 la
celule
cardiaca debitul cardiac aportul de O2 la
celule
4
A.
volumul circulant preincarcarea cardiaca
debitul cardiac aport de O2 la celule
volumul circulant prin preincarcarea
cardiaca debitul cardiac aport de O2 la
celule
volumul circulant preincarcarea cardiaca
debitul cardiac aportul de O2 la celule
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 220)
Mecanismul patologic in starea de soc
cardiogen se poate rezuma in :
functia de pompare cardiaca debitul
cardiac si preincarcarea cardiaca aportul
de O2 la celule
cardiac si preincarcarea cardiaca aportul de
O2 la celule
5
A.
cardiaca functia de pompare cardiaca
vasodilatatie masiva scade volumul sangvin
circulant functia de pompare cardiaca
aportul de O2 la celule
vasodilatatie masiva perfuzia organelor
cardiac aportul de O2 la celule
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 220)
In cadrul manevrelor de reanimare cardio
pulmonara sunt adevarate urmatoarele :
masajul cardiac extern se face cu un ritm de 100
compresiuni / min
realizarea ventilatiei e mai importanta decat
realizarea masajului cardiac
6
A.
intubarea si ventilatia mecanica trebuie realizate
cat mai repede posibil
adrenalina se administreaza in doza de 10 mg iv
In stopul cardiac prin FV / TV fara puls , socurile
externe bifazice sunt de 150-200 J
B.
C.
D.
E.
(pag. 217, 219)
Dintre medicamentele intalnite in reanimarea
cardio pulmonara ( in stopul cardiac ) fac
parte :
Noradrenalina
Adrenalina
7
A.
Amiodarona
Digogxin
Lidocaina
B.
C.
D.
E.
(pag. 218,219)
Pag. 28 din 150
In cadrul tratamentului socului anafilactic
sunt adevarate urmatoarele :
administrarea in bolus iv de Adrenalina 0,1 mg
pentru a restabili tensiunea arteriala
administrarea de antibiotice este esentiala
8
A.
In absenta caii intravenoase adrenalina poate fi
administrata subcutanat
administrarea de adrenalina se face in bolus iv
de 0,5 mg
In absenta caii intravenoase , adrenalina poate fi
administrata intramuscular 0,5 mg.
B.
C.
D.
E.
(pag. 222)
In cadrul tratamentului starilor de soc , sunt
adevarate urmatoarele :
expansiunea volemica este indicata in toate
starile de soc cu exceptia edemelor pulmonare
evidente
Daca s-a concretizat o diminuare a contractilitatii
cardiace se indica un inotrop pozitiv
9
A.
Noradrenalina( 10 mg / h iv cu seringa automata
) pentru obtinerea unei TA medie 65 mmHg
In caz de soc cardiogen cu IM acut , se evita
revascularizarea
Recurgerea rapida la intubare si ventilatie
mecanica in caz de detresa respiratorie
grava.
B.
C.
D.
E.
(pag. 221,222)
In stopul cardiac , alcalinizarea prin
administrarea de bicarbonat este indicata in
caz de :
Hipopotasemie confirmata sau suspectata
Hiperpotasemie confirmata sau suspectata
10
A.
Hipercalcemie
Hipocalcemie suspectata
Stop cardiac in cadrul unei intoxicatii cu
antidepresive triciclice.
B.
C.
D.
E.
(pag. 218)
Principala cauza a stopului cardiac este:
Embolia pulmonara masiva
Infarctul miocardic
11
A.
Disectia aortica
Hipoxia
Inecul
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 217)
Tema nr. 21
Tromboza venoas profund i embolia pulmonar
211, 214
Urmtoarele semne clinice pot releva o
tromboz venoas profund:
Febra ridicat (39 40 grade), n platou
Tahicardia cu aspect progresiv
1
A.
Durerea de-a lungul traiectului venos
Pstrarea capacitii de balans a gambei
Existena unui cordon venos dur.
B.
C.
D.
E.
(pag. 210)
Manifestrile clinice ntlnite contant n
embolia pulmonar sunt, cu exceptia:
Polipneea
Hemoptizia
2
A.
Bradicardia
Durerea toracic
Sincopa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 211)
n embolia pulmonar examenul radiologic
toracic poate releva:
O atelectazie n band
Existena unei pleurezii
3
A.
Opacifierea unui cmp pulmonar
Supraelevaia domului pleural
O opacitate triunghiular pe fond pleural.
B.
C.
D.
E.
(pag. 211)
Confirmarea diagnosticului, dar nu a
gravitii emboliei pulmonare este asigurat
de:
Dozajul D-dimerilor
Scintigrafia pulmonar de ventilaie perfuzie
4
A.
Troponina I sau C cardiac
Peptidul natriuretic de tip B (BNP)
Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare.
B.
C.
D.
E.
(pag. 212)
n faza iniial a emboliei pulmonare o
anticoagulare eficient poate fi realizat cu:
Acid acetilsalicilic
Heparin nefracionat
5
A.
Heparin cu mas molecular mic
Oxigenoterapie
Clopidogrel
B.
C.
D.
E.
(pag. 212)
Pag. 29 din 150
Dup un prin accident tromboembolic
tratamentul anticoagulant dureaz toat
viaa, n caz de:
Recidiva accidentului tromboembolic
Neoplazie evolutiv
6
A.
Deficit de antitrombin
n absena unui factor favorabil
n prezena unui factor favorabil reversibil.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 213)
n identificarea unei trombofilii se recomand
urmtoarele investigaii:
Hemogram complet
Dozarea antitrombinei
7
A.
Determinarea indicelui de protrombin
Dozarea factorului VIII
Dozarea hemocisteinemiei.
B.
C.
D.
E.
(pag. 213)
Diagnosticul diferenial al emboliei
pulmonare masive se face mai ales cu:
Insuficiena cardiac stng cronic
Angina pectoral stabil
8
A.
Tamponada pericardic
ocul toxico-septic controlat terapeutic
Cordul pulmonar cronic compensat.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 213)
Ecocardiografia transtoracic permite
evidenierea urmtoarelor aspecte n embolia
pulmonar masiv:
Tablou cardiac stng acut
Dilatare major a cavitii drepte
9
A.
Vizualizarea trombusului n cavitile cardiace
drepte n toate cazurile
Identificarea trombusului n arterele pulmonare
n toate situaiile
Hipertrofia marcat a septului interventricular.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 213)
Tromboliza intravenoas este indicat n
urmtoarele situaii:
Emboliile pulmonare demonstrate la examenul
CT, fr hipotensiune arterial
Emboliile pulmonare nsoite de creterea
lactatemiei arteriale
10
A.
Emboliile pulmonare confirmate cu stare de oc
Emboliile pulmonare indiferent de form, dar
nensoite de stare de oc
Emboliile pulmonare diagnosticate clinic, dar
neconfirmate prin angioscanner sau
ecocardiografic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 214)
Tratamentul simptomatic al emboliei
pulmonare masive include:
Expansiunea volemica prin cristaloide sau
coloide
Tromboliza intravenoasa cu alteplaza
11
A.
Oxigenoterapia cu debit mare
Intubarea si ventilatia mecanica in caz de hipoxie
foarte severa
Dobutamina si noradrenalina in caz de ineficienta
a expansiunii volemice
B.
C.
D.
E.
(pag. 214)
Examinarile ce vizeaza suspiciunea unei
embolii pulmonare sunt:
Gazometria arteriala
Dozarea D-dimerilor
12
A.
Radiografia toracica
Scintigrafia pulmonara de ventilatie - perfuzie
Electrocardiograma
B.
C.
D.
E.
(pag. 211-212)
Examinarile ce vizeaza evaluarea gravitatii
emboliei pulmonare sunt:
Determinarea troponinei I sau C cardiace
Dozajul D-dimerilor
13
A.
Ecografia venoasa a membrelor inferioare
Peptidul natriuretic de tipul B (BNP)
Angio-computer tomografia spirala (angio-CT) a
arterelor pulmonare
B.
C.
D.
E.
(pag. 212)
Tema nr. 22
Patologia vascular cerebral (accidente vasculare
cerebrale hemoragice i ischemice) i meningita
(hemoragia)
medicamente
Procentul de AVC ischemice din totalul de
AVC este
20%
c. 50%
d. 80%
20%
40%
1
A.
50%
80%
75%
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 250)
Pag. 30 din 150
Embolia cerebral cu punct de plecare o
endocardit infecioas trebuie cutat n
caz de
AVC nsoit de febr, suflu de insuficien mitral
sau aortic
AVC cu cefalee i cervicalgie
2
A.
AVC i fibrilaie atrial
AVC i cardiomiopatie dilatativ
AVC i diabet zaharat decompensate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 252)
n caul unui AIT deficitul neurologic
regreseaz n mai puin de
24 ore
30 minute
3
A.
48 ore
1 or
72 ore
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 253)
Tratamentul neurochirurgical n infarctul
cerebral se indic n
tromboz venoas cerebral
infarctul transformat hemoragic
4
A.
infarctul lacunar multiplu
infarct emisferic cu edem cerebral malign
extensiv
infarct n teritoriul arterei cerebrale anterioare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 254)
n tratamentul antiplachetar al infarctului
cerebral, cel mai bun raport eficacitate-cost l
are
dipiridamolul
clopidogrelul
5
A.
combinaia dipiridamol-aspirin
combinaia clopidogrel-aspirin
aspirina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 255)
n cazul suspiciunii de AVC se impune de
urgen (pentru diagnostic de certitudine)
msurarea tensiunii arteriale
corectarea glicemiei
6
A.
repausul la orizontal n pat
CT craniu
RMN craniu
B.
C.
D.
E.
(pag. 253)
Infarctul sylvian superficial se manifest prin:
deficit senzitivo-motor predominant brahio-facial
sindrom frontal
7
A.
afazie dac este lezat emisfera cerebral
major
agnozie vizual
hemianopsie lateral omonim
B.
C.
D.
E.
(pag. 251)
Sindromul Wallenberg este
sindrom altern
secundar infarctului protuberanial bilateral
8
A.
secundar ischemiei latero-bulbare
secundar infarctului n teritoriul vertebro-bazilar
secundar ischemiei capsulei interne
B.
C.
D.
E.
(pag. 251)
Sindromul pseudobulbar const n
rs i plns spasmodic
sindrom cerebelos bilateral
9
A.
tulburri de fonaie i deglutiie
crize epileptice
demen
B.
C.
D.
E.
(pag. 252)
Bolile arterelor mici sunt
la originea infarctelor lacunare
responsabile de 50% din infarctele cerebrale
10
A.
produse prin lipohialinoza arterelor mici
perforante
generatoare de emboli cerebrale
legate de HTA sau diabet zaharat dezechilibrat
B.
C.
D.
E.
(pag. 252)
Profilaxia secundara dupa un infarct cerebral
in cazul ischemiilor de origine ateromatoasa
include una din urmatoarele optiuni
terapeutice:
Antiplachetare
Corticoizi
11
A.
Antiaritmice
Proteza valvulara
Imunosupresoare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 255)
Pag. 31 din 150
Tema nr. 23
Tumorile intracraniene
pag. 274-276
Tumorile intracraniene intraparenchimatoase
la copil sunt situate mai ales
n lobul frontal
n hipofiza
1
A.
n fosa cerebral posterioar
n lobul temporal
n ventriculul lateral
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 274)
Metastazele cerebrale hemoragice apar n
cancerul mamar
cancerul de tiroid
2
A.
melanomul malign
cancerul de colon
cancerul de prostat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 274)
Hidrocefalia acut aprut ca urmare a unei
tumori cerebrale intraparenchimatoase se
trateaz prin
echilibrarea aportului hidro-electrolitic
corticoterapie
3
A.
derivaie ventricular extern
antiepileptice
antialgice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 274)
Schwanomul acustic este o tumor benign
derivat din
meninge
ependim
4
A.
celulele tecii Schwan
cortul cerebelului
conductul auditiv intern
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 275)
Riscul tratamentului chirurgical al
schwanomului acustic const n
parez de plex brachial
crize epileptice
5
A.
paralizie facial periferic postoperatorie
sindrom de hipertensiune intracranian
migren
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 275)
Circumstanele descoperirii tumorilor
intracraniene intraparenchimatoase sunt
epilepsie
cefalee
6
A.
deficit neurologic central instalat progresiv
parez de sciatic popliteu extern
B.
C.
D.
E.
(pag. 274)
Sindromul de hipertensiune intracranian are
n tabloul clinic urmtoarele semne i
simptome
cefalee predominant matinal
sindrom parkinsonian
7
A.
vrsturi n jet
edem papilar la examenul de fund de ochi
vertij Meniere
B.
C.
D.
E.
(pag. 274)
Glioamele se clasific n
astrocitom
meningiom
8
A.
ependimom
oligodendrogliom
glioblastom
B.
C.
D.
E.
(pag. 274)
Imagistica prin CT n cazul tumorilor
cerebrale are urmtoarele roluri
identific tumora
identific dimensiunea
9
A.
identific tipul anatomo-patologic al tumorii
identific efectul de mas
identific riscul de angajare
B.
C.
D.
E.
(pag. 274)
Aspectul tipic RMN pentru meningiom
const n
tumor extranevraxial
limite imprecise
10
A.
baza de implantare meningian extracentral
captare intens i omogen a substanei de
contrast
demielinizare extins n trunchiul cerebral
B.
C.
D.
E.
(pag. 275)
Pag. 32 din 150
Schwannomul acustic este:
O tumora intracraniana intraparenchimatoasa
benigna
O tumora intracraniana extraparenchimatoasa
maligna
11
A.
O tumora maligna a celulelor tecii Schwann
Dezvoltat in principal pe al VIII-lea nerv cranian
O tumora primitiva de tipul astrocitom,
oligodendrogliom, glioblastom
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 274-275)
Tema nr. 24
Febra acut la adult
pag. 309-311 * fara denumiri comerciale - ex. zovirax
Termenul de febr acut recent se refer la
febra ce dureaz de:
peste 20 de zile
5-20 de zile
1
A.
mai puin de 5 zile
mai mult de 30 de zile
mai puin de 20 de zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 309)
Funcia de termoreglare este asigurat de:
hiotalamus
hipofiz
2
A.
epifiz
suprarenale
corticosuprarenale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 309)
La toxicomanii pe cale intravenoas,
etiologia febrei acute poate fi:
infecie urinar
hepatit alcoolic acut
3
A.
pancreatit acut
tuberculoz
endocardit dreapt
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 311)
Pentru febra acut nensoit de semne de
toleran dificil i a semnelor orientative se
recomand:
antibioticoterapie
antiinflamatoare nesteroidiene
4
A.
antiinflamatoare steroidieine
tratament simptomatic
antivirale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 311)
Dintre substanele pirogene fac parte:
interleuchinele
lizozimul
5
A.
factorul de necroz tumoral
interferonul
lactoferina
B.
C.
D.
E.
(pag. 309)
Din categoria teren cu risc pentru febra
acut, fac parte :
nou-nscuii
gravidele
6
A.
homosexualii
subiecii cu proteze valvulare
subiecii recent operai
B.
C.
D.
E.
(pag. 309)
Dintre patologiile neinfecioase, pot fi cauz
de febr acut:
bolile metabolice
intoxicaia cu fier la menopauz
7
A.
osteoporoza
bolile inflamatorii sistemice
tumorile hematologice
B.
C.
D.
E.
(pag. 310)
Care sunt urgenele infecioase n faa unei
febre acute:
meningoencefalita
meningita bacterian
8
A.
faringoamigdalita viral
septicemia
endocardita infecioas
B.
C.
D.
E.
(pag. 311)
Etiologia febrei acute la pacientul alcoolic
poate fi:
infecia cu HIV
pneumopatia prin inhalare
9
A.
infecie urinar
hepatit alcoolic acut
pancreatita acut
B.
C.
D.
E.
(pag. 311)
Examene complementare mai specifice
pentru o etiologie a febrei acute sunt:
transaminaze
testele serologice virale i bacteriene
10
A.
hemoleucogram
proteina C reactiv
VSH
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 311)
Pag. 33 din 150
Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare
la febra acuta la adult este adevarata?
Febra se defineste printr-o temperatura axilara
mai mare de 38 grade C dimineata si 38,3 grade
C seara
Febra acuta desemneaza o febra care
evolueaza de peste 20 de zile
11
A.
Febra acuta recenta de durata intermediara,
dateaza de mai putin de 5 zile
Febra prelungita desemneaza o febra care
evolueaza de 5 zile
Deshidratarea acuta e un semn de gravitate a
unei febre acute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 309)
Tema nr. 25
Meningitele infecioase i meningoencefalitele
adultului
pag. 289-293 * fara figuri si explicatiile acestora
Care dintre urmtoarele condiii nu apare n
cursul evoluiei unei meningite cu LCR
purulent?
oc septic
com, epilepsie, hidrocefalie
1
A.
coagulare intravascular diseminat (CIVD)
dezvoltare de xantoame
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 291)
Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare
la tratamentul etiologic al meningitelor este
fals?
n meningita pneumococic se administreaz
Cefotaxim ( Vancomicin) timp de 15 zile
n meningita meningococic se administreaz
Cefotaxim timp de 7 zile
2
A.
n meningita cu Listeria monocytogenes se
administreaz Amoxicilin + aminozide timp de
21 de zile
n meningita tuberculoas se instituie
cvadriterapie antibacilar
n neuropaludism se administreaz Aciclovir, 30
mg/kgc/zi, i.v, timp de 21 de zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 289, 290, 292)
n cazul unui pacient diagnosticat cu
meningit de etiologie probabil infecioas,
care dintre situaiile urmtoare nu
corespunde cu suspiciunea etiologic?
copii mici, nevaccinai, cu focare supurative n
sfera ORL se suspicioneaz implicarea
Haemophilus influenzae
tineri ce prezint un sindrom purpuric se
suspicioneaz implicarea Neisseria meningitidis
3
A.
pacient cu elemente de meningoencefalit acut,
recent ntors dintr-o cltorie n rile scandinave
se suspicioneaz neuropaludismul
LCR clar, cu predominena limfocitelor i
hipoglicorahie- se suspicioneaz
neurotuberculoza
LCR clar, normoglicorahic, cu proteinorahie
<1g/l, pacient cu evoluie spontan bun se
suspicioneaz etiologia viral
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 289-292)
Care dintre urmtoarele aspecte imagistice
(CT sau RMN) nu pledeaz pentru etiologia
herpetic n cazul unui pacient internat cu
diagnosticul de meningoencefalit acut?
leziuni intracraniene bilaterale
leziuni intracraniene asimetrice
4
A.
leziuni intracraniene ce capteaza substanta de
contrast
anomalii radiologice temporale interne
anomalii radiologice periventriculare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 291)
Care dintre urmtoarele aspecte ale LCR nu
se coreleaz cu suspiciunea etiologic?
LCR purulent cu vizualizarea de coci Gram
negativi probabil meningococ
LCR purulent cu vizualizarea de coci Gram
pozitivi probabil pneumococ
5
A.
LCR purulent cu evidenierea de bacili Gram
pozitivi posibil Listeria monocytogenes
LCR clar, cu predominen limfocitar, asociind
prezen de hematii, cu normoglicorahie i fr
evidenierea unui germen pe frotiu la examenul
direct posibil malarie cerebral
LCR clar, cu predominen limfocitar i
hipoglicorahie probabil tuberculoz
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 289-291)
Pag. 34 din 150
n care dintre urmtoarele situaii clinice
trebuie ntotdeauna suspectat diagnosticul
de meningit infecioas?
pacient ce prezint sindrom meningean
bolnav icteric
6
A.
in contextul unui sindrom infecios (febr)
pacient cu trismus, contracturi musculare i
tulburri vegetative
pacient cu paralizii flasce, predominent la
rdcina membrelor, asimetrice, cu evoluie
ascendent
B.
C.
D.
E.
(pag. 289)
Care dintre elementele urmtoare se
ntlnesc n meningita meningococic?
debut brutal al unui sindrom meningean
suferin prodromal n sfera ORL (rinofaringit
acut), febr, cefalee, vrsturi
7
A.
sindrom meningean i decelarea unei purpure
echimotice la nivel tegumentar
sindrom meningean i depistarea de coci Gram
pozitivi, n diplo, lanceolai pe frotiul din LCR
suferin neuromeningee diagnosticat mai
frecvent la tineri si la cei cu deficit de
complement seric
B.
C.
D.
E.
(pag. 290)
Care dintre elementele urmtoare pot fi
ntlnite n meningita pneumococic?
sindrom meningean cu debutul brutal i tulburri
de contien
suferin neuromeningee aprut la persoanele
vrstnice, alcoolici, pacieni splenectomizai sau
cu traumatisme craniene n antecedente
8
A.
frotiu din LCR ce depisteaz coci Gram negativi
n diplo
frotiu din LCR ce depisteaz coci Gram pozitivi
LCR purulent
B.
C.
D.
E.
(pag. 289)
Care dintre urmtoarele meningite se declar
serviciului epidemiologic?
meningita meningococic
meningita pneumococic
9
A.
meningita tuberculoas
meningita cu Listeria monocytogenes
meningita cu Haemophilus influenzae
B.
C.
D.
E.
(pag. 290)
Care dintre elementele urmtoare pot sugera
diagnosticul de meningit cu haemophilus
influenzae?
suferin meningean ce apare la copii
nevaccinai, cu focare supurative n sfera ORL
frotiu din LCR ce evideniaz bacili Gram negativi
10
A.
LCR purulent
LCR clar
LCR hemoragic
B.
C.
D.
E.
(pag. 290)
La un pacient cu meningita infectioasa care
afirmatie este adevarata?
Daca pe frotiul din lichidul cefalorahidian (LCR)
se evidentiaza coci Gram negativi, se
suspicioneaza o meningita pneumococica
Daca pe frotiul din LCR se evidentiaza coci
Gram pozitivi se suspicioneaza o meningita
meningococica
11
A.
La copilul mic, nevaccinat, cu focare supurative
in sfera ORL se suspicioneaza o meningita
listeriana
La un adult tanar cu elemente purpurice
echimotice extinse se suspicioneaza o
meninigita meningococica
La un adult cu LCR purulent, cu frecvente
limfocite si normoglicorahie se suspicioneaza o
meningita tuberculoasa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 289-290)
Tema nr. 26
Gripa
pag. 320-324 * fara epidemiologie (cap I. pct.3), fara
denumiri comerciale (ex. Tamiflu, Relenza)
Care dintre urmtoarele msuri nu contribuie
la ntreruperea transmiterii virusului gripal?
izolarea pacienilor i a cazurilor suspecte
splarea sistematic a minilor cu soluii
hidroalcoolice (pacieni, vizitatori, personal
sanitar)
1
A.
purtarea mtilor de protecie de ctre pacieni /
personalul de ngrijire
purtarea ochelarilor de protecie, a halatului i a
mnuilor de protecie de ctre personalul de
ngrijire aflat n contact cu pacienii
permisiunea de vizitare a pacienilor de ctre rude
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 323)
Pag. 35 din 150
la diagnosticul gripei este fals?
contextul epidemic este important pentru
stabilirea diagnosticului de grip
perioada de incubaie n grip este lung
(aproximativ 10 zile)
2
A.
simptomatologia prodromal (febr ridicat,
frisoane, artromialgii, cefalee, stare general de
ru) este puin specific
tabloul radiologic nu relev semne specifice
suprainfeciile bacteriene sunt responsabile de o
mare parte dintre decese
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 321-322)
n care dintre situaii, diagnosticul de grip
este improbabil:
bolnav cu manifestri de viroz respiratorie n
context epidemic gripal
simptome respiratorii i contact recent cu un
pacient confirmat cu grip
3
A.
debut brusc al unei suferine respiratorii de
aspect viral, dup o incubaie scurt (1-3 zile)
tablou clinic caracterizat de febr ridicat,
frisoane, semne respiratorii, artromialgii, cefalee,
ameeli
tablou hematologic periferic caracterizat prin
leucocitoz i hipereozinofilie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 321)
Care complicaie nu apare n infecia cu
virusul gripal?
suprainfecii bacteriene
decompensare cardiac la persoane
diagnosticate cu insuficien cardiac grav sau
valvulopatii grave
4
A.
decompensarea respiratorie la persoanele
cunoscute cu bronhopneumopatii cronice
sindromul de detres respiratori acut
anizocorie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 321)
Care dintre afirmaiile urmtoare referitoare
la tratamentul gripei este fals ?
n prezent se utilizeaz urmtoarele antivirale cu
aciune specific: oseltamivir, zanamivir,
amantadin
antibioticele antibacteriene nu se folosesc dect
n cazurile de suprainfecie dovedit
5
A.
este indicat hidratarea bolnavului pentru
combaterea pierderilor secundare febrei ridicate
se utilizeaz medicamente antalgice, respectiv
antipiretice
se indic repausul fizic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 322)
la virusurile gripale sunt adevrate?
virusurile gripale au un genom bazat pe ADN
trei genuri sunt patogene pentru om: Myxovirus
influenza A, B i C
6
A.
toate cele trei genuri sunt patogene strict pentru
om
subtipurile virale sunt clasificate n funcie de
tipurile de hemaglutinin i de neuraminidaz
recomandrile genetice sunt responsabile de
epidemiile gripale anuale i de pandemii
B.
C.
D.
E.
(pag. 320)
Care dintre urmtoarele subtipuri ale
virusului gripal au determinat pandemii n
secolul XX ?
H1N1
H2N2
7
A.
H3N2
H5N1
H1N1v
B.
C.
D.
E.
(pag. 323-324)
la fiziopatologia gripei sunt adevrate?
virusul gripal penetreaz celular cu ajutorul
neuraminidazei
dup penetrare virusul gripal se replic
intracelular
8
A.
eliberarea noilor virioni este facilitat de ctre
hemaglutinin
la nivelul aparatului respirator virusul gripal
determin liz celular i reacii inflamatorii
suprainfeciile bacteriene apar obligatoriu n
evoluia gripei
B.
C.
D.
E.
(pag. 320)
n suspiciunea de grip, care dintre
urmtoarele explorri biologice pot fi
utilizate pentru confirmare?
izolarea virusului gripal pe culturi celulare
detectarea structurilor genomice prin RT-PCR
9
A.
detectarea antigenelor virale prin tehnica ELISA
detectarea anticorpilor specifici prin
imunofluorescen indirect (prob din prelevatul
nazal)
detectarea anticorpilor specifici prin reacia Paul-
Bunnell-Hngnuiu (prob de snge)
B.
C.
D.
E.
(pag. 322)
Pag. 36 din 150
Urmtoarele categorii de persoane au
indicaie de vaccinare antigripal:
sugarii peste vrsta de 3 luni
vrstnicii (peste 65 de ani)
10
A.
persoanele cu suferine bronhopulmonare
cronice
gazdele speciale care prezint deficite imunitare
celulare (mai ales infecia HIV)
persoanele cunoscute ca fiind alergice la
ovalbumin
B.
C.
D.
E.
(pag. 323)
la virusurile gripale si gripa este adevarata?
Toate cele 3 genuri ale Myxovirus influenzae
sunt strict umane
In prezent virusurile gripale sunt clasificate in
subtipuri in functie de cele 16 tipuri de
hemaglutinina respectiv 9 tipuri de neuraminidaza
11
A.
Debutul gripei este insidios, dupa o incubatie de
peste 7 zile
Subtipul H5N1 a determinat pandemia de "gripa
spaniola"
Amantadina, oseltamivirul sau zanamivirul sunt
utilizate in mod sistematic pentru tratamentul
gripei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 320-323)
Tema nr. 27
Infecia cu HIV
pag. 325-328 * fara denumiri comerciale ex.
Bactrium, fara date epidemiologice, fara pc. VI
Altele - care care cuprinde informatii despre
legislatia Franceza
Diagnosticul infeciei cu HIV se bazeaz pe:
tipare limfocitar CD4/CD8
test ELISA combinat de generaia a patra
1
A.
determinarea nivelului limfocitelor CD4
test genotipic de rezisten
imunofenotipare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 325)
Care este cea mai frecvent infecie
oportunist ntlnit la pacienii infectai cu
HIV:
criptococoza
toxoplasmoza cerebral
2
A.
pneumocistoza pulmonar
sarcomul Kaposi
leucoencefalopatia multifocal progresiv
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 327)
Profilaxia primar pentru pneumocistoz i
toxoplasmoz la pacienii infectai cu HIV se
face cu:
cotrimoxazol
fluconazol
3
A.
pirimetamin
ganciclovir
foscarnet
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 326)
Tabloul clinic al pneumocistozei pulmonare
este de tip:
pneumonie franc lobar
abces pulmonar
4
A.
pneumopatie interstiial febril, rezistent la
antibioticele clasice
sindrom pertusiform cu expectoraie purulent
sindrom al disfunciei reactive de ci aeriane
(RADS)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 327)
Cea mai frecvent localizare a infeciei cu
citomegalvirus la pacienii infectai cu HIV
este:
hepatic
ganglionar
5
A.
pulmonar
retinian
cerebral
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 327)
Principalele enzime din structura HIV sunt:
transcriptaza invers
proteaza
6
A.
neuraminidaza
integraza
hemaglutinina
B.
C.
D.
E.
(pag. 325)
Care dintre enunurile referitoare la
tratamentul antiretroviral sunt adevrate:
se recomand pacienilor cu CD4>500 cel/mm
cuprinde clasic asocierea de 3 antiretrovirale
7
A.
este indicat pacienilor simptomatici
se recomand pacienilor cu CD4<200 cel/mm
scade morbiditatea i mortalitatea, refcnd
parial capacitatea imun
B.
C.
D.
E.
(pag. 326)
Pag. 37 din 150
Care dintre enunurile referitoare la
toxoplasmoza cerebral sunt false:
trebuie avut n vedere la un pacient infectat cu
HIV n prezena oricrui semn neurologic
n general apare la pacienii cu CD>500 cel/mm
8
A.
tratamentul se face cu fluconazol
aspectul imagistic este de leziuni rotunjite, cu
aspect n cocard
nu este necesar profilaxia secundar
B.
C.
D.
E.
(pag. 327)
n legtur cu leucoencefalopatia multifocal
progresiv sunt adevrate afirmaiile:
este determinat de Cryptococcus neoformans
se manifest prin tulburri neurologice grave
9
A.
este o suferin demielinizant
se trateaz cu voriconazol
este determinat de virusul JC
B.
C.
D.
E.
(pag. 327)
Profilaxia transmiterii materno-fetale a
infeciei cu HIV cuprinde:
tratarea mamei pe timpul sarcinii
alimentaia la sn a nou-nscutului timp de 6
sptmni
10
A.
profilaxia cu cotrimoxazol
tratament profilactic antiretroviral pentru nou-
nscut timp de 6 sptmni
aducerea la zi a vaccinrilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 328)
Care dintre afirmatiile referitoare la HIV si
infectia omonima este adevarata?
Istoria naturala a infectiei cu HIV include
vindecarea virusologica
HIV este un retrovirus cu genom ADN
11
A.
Stadiul 3 biologic al clasificarii CDC se defineste
printr-un numar de limfocite CD4 peste
200/milimetru cub
Un test ELISA HIV pozitiv poate sustine
diagnosticul de infectie fara o confirmare prin
Western blot sau imunoblot
Principalele infectii oportuniste sunt
pneumocistoza pulmonara, toxoplasmoza
cerebrala si infectia cu citomegalovirus
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 325-327)
Tema nr. 28
Boli cu transmitere sexual
pag. 329-333 * fara date epidemiologice specifice
Frantei, fara denumiri comerciale (ex. Extencilline)
la infectiile cu transmitere sexuala (IST) nu
este corecta?
In prezenta unei IST se vor cauta intotdeauna
alte IST.
Se va insista asupra masurilor de profilaxie.
1
A.
Antecedentele de IST nu constituie un factor de
risc
Se vor depista si trata partenerii
IST cuprind si formele asimptomatice de boala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. -)
Care dintre urmatoarele infectii nu este IST
Infectiile microbiene stafilococice si
streptococice
Infectiile cu gonococ
2
A.
Infectiile cu chlamidia
Sifilisul
Ectoparazitozele (scabia si pediculozele)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. -)
Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?
IST sunt infectii asimptomatice
IST prezinta arsura, prurit, durere
3
A.
IST prezinta scurgere
IST poate produce prostatite
IST poate produce salpingite
B.
C.
D.
E.
*
(pag. -)
Diagnosticul de IST nu se pune pe:
TPHA, VDRL
Serologie virusurilor hepatitice A, B, C
4
A.
Serologie HIV 1 si 2
Prelevat uretral sau vaginal
Doar pe examenul clinic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. -)
Managementul unei IST nu cuprinde
Profilaxia primara si secundara
Tratamentul curativ
5
A.
Vaccinarea anti-HPV indiferent de varsta
Profilaxia recidivelor
Tratamentul factorilor de risc
B.
C.
D.
E.
*
(pag. -)
Pag. 38 din 150
Infectia cu gonococ are urmatoarele
caracteristici:
Are perioda de incubatie intre 14-21 zile
Are perioada de incubatie intre 2-7 zile
6
A.
La barbat manifestarea clinica este de uretrita
clasica
Boala nu apare niciodata la nou-nascut
La femei poate produce sterilitate tubara
B.
C.
D.
E.
(pag. -)
Care dintre urmatoarele afirmatii privind
infectiile gonococice sunt adevarate?
Diagnosticul este sugerat de examenul clinic
Examenul direct este concludent atat la barbati
cat si la femei
7
A.
Examenul direct arata prezenta diplococilor
Gram negativi in boabe de cafea
In formele neclasice se poate realiza o cultura pe
medii speciale
Tratamentul se face cu ceftriaxona 250 mg im
B.
C.
D.
E.
(pag. -)
Infectia cu chlamidia trachomatis are
Produce uretrite si cervicite
Serotipurile L1, L2, L3 produc
limfogranulomatoza venerica
8
A.
Sindromul Fitz-Hugh-Curtis reprezinta o
colecistita acuta
Sindromul Fiessinger-Leroy- Reiter este alcatuit
doar din uretrita si poliartrita
Tratamentul uretritei si cervicitei se face cu
azitromicina 1g per os
B.
C.
D.
E.
(pag. -)
Care dintre urmatoarele afirmatii ale infectiei
sifilitice sunt adevarate:
Este produsa de o spirocheta
Are trei stadii: sifilis primar, secundar si tertiar
9
A.
Neurosifilisul apare doar in stadiul tertiar
Diagnosticul serologic cuprinde doua teste: unul
treponemic, altul netreponemic
VDRL este un test sensibil dar putin specific
B.
C.
D.
E.
(pag. -)
Tratamentul sifilisului se face cu:
De electie sunt ciclinele
Penicilina G sau cicline in caz de alergie
10
A.
In sifilisul precoce se administreaza 2,4 Mui
benzatin penicilina x3 injectii saptamanale
In neurosifilis se administreaza penicilina G 18-
24 Mui/zi, 14-21 zile
In sifilisul tardiv se poate utiliza Doxiciclina 200
mg/zi 18 zile
B.
C.
D.
E.
(pag. -)
la sifilis este adevarata?
Sifilisul este o infectie bacteriana cauzata de coci
Gram negativi
Diagnosticul direct (microscopic) nu este specific
11
A.
Neurosifilisul poate sa apara in oricare stadiu
clinic
Sancrul sifilitic este o ulceratie unica,
superficiala, indolora, nereliefata, cu baza
indurata
Goma sifilitica este prima manifestare locala a
infectiei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 330-333)
Tema nr. 29
Infeciile nosocomiale
pag. 339-341 * fara date procentuale intrucat nu
sunt valabile pentru Romania, fara epidemiologie
Referitor la infeciile nosocomiale sunt
adevrate urmtoarele aspecte, cu excepia:
sunt infecii asociate ngrijirilor medicale
sunt infecii asociate activitilor de ngrijire
curativ
1
A.
sunt infecii asociate activitilor de profilaxie
sunt infecii asociate activitilor de diagnostic
sunt infecii asociate automedicaiei la domiciliu
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 339)
Cele mai frecvente infecii nosocomiale sunt:
pneumopatiile infecioase
infeciile urinare
2
A.
infeciile digestive
infeciile leagate de catetere
infeciile de plag operatorie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 340)
Pag. 39 din 150
Infeciile nosocomiale de plag operatorie se
definesc etiologic prin:
aspect clinic: prezena obligatorie a secreiilor
purulente
serologic: teste bacteriologice pozitive
3
A.
microbiologic: cultur pozitiv dintr-o prob
recoltat de la nivelul plgii operatorii
semne clinice i biologice aprute n primele 15
zile de la momentul interveniei, indiferent de
tipul acesteia
semne clinice i biologice aprute n decurs de
30 de zile de la intervenie, n cazul implantrii de
material strin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 340)
Privitor la msurile de izolare instituite la
identificarea unor infecii nosocomiale sunt
adevrate urmtoarele, cu excepia:
este indicat purtarea mtii de ctre pacientul
cu tuberculoz
este indicat purtarea mtii de ctre personalul
de ngrijire a pacientului cu tuberculoz
4
A.
limitarea ieirilor i vizitelor pacientului cu
tuberculoz pn la momentul externrii
izolarea pacientului imunodeprimat pentru
evitarea contaminrii cu microbi oportuniti
limitarea transportului pacienilor cu infecie
nosocomiale cu bacterii multirezistente
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 341)
Pneumopatiile infecioase nosocomiale se
caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia:
principalul factor de risc este infectarea
endotraheal
semne clinice: febr, expectoraii purulente
5
A.
semne biologice: hemoculturi pozitive
semne biologice: leucocitoza
semne radiologice: opaciti pulmonare recent
aprute
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 340)
Semnele biologice pe care se bazeaz
diagnosticul infeciilor pulmonare
nosocomiale sunt:
hemoculturi pozitive
izolarea unei bacterii din lavajul bronhoalveolar
6
A.
izolarea unei bacterii din expectoraie
leucocitoz cu neutrofilie
leucopenie cu limfocitoz
B.
C.
D.
E.
(pag. 340)
Referitor la infeciile nosocomiale de cateter
sunt adevrate urmtoarele:
sunt mai frecvent localizate la cateterele centrale
dect la cele periferice
sunt mai frecvent localizate la cateterele
periferice dect la cele centrale
7
A.
sunt cele mai frecvente tipuri de infeciile
nosocomiale
diagnosticul pozitiv se stabilete prin minimum
trei culturi pozitive de la nivelul cateterului
diagnosticul pozitiv se stabilete print-o cultur
pozitiv de la nivelul cateterului
B.
C.
D.
E.
(pag. 340)
Definirea infeciilor urinare nosocomiale se
bazeaz pe urmtoarele criterii:
epidemiologic: infecie aflat n perioada de
incubaie la momentul internrii ntr-o unitate
sanitar
clinic: febr, polachiurie, imperiozitate micional,
dureri pelvine
8
A.
biologic: prezena unei bacteriurii asimptomatice
biologic: examen citobacteriologic al urinei
pozitiv (cultur>100 CFU/ml+leucociturie
>100/ml)
biologic: examen citobacteriologic al urinei pozitiv
(cultur>1000 CFU/ml+leucociturie >10000/ml)
B.
C.
D.
E.
(pag. 340)
Diagnosticul pneumopatiilor infecioase
nosocomiale se bazeaz pe urmtoarele
semne:
clinice: tuse, dispnee, wheezing
clinice: febr, expectoraii purulente
9
A.
biologice: hemoculturi pozitive
radiologice: opaciti pulmonare recent aprute
radiologice: infiltrat interstiial recent aprut
B.
C.
D.
E.
(pag. 340)
Msurile profilactice ale infeciilor
nosocomiale cuprind:
splarea minilor naintea fiecrei ngrijiri
acordate
splarea minilor dup fiecare ngrijire acordate
10
A.
purtarea mnuilor sterile indiferent de tipul de
ngrijire acordat
sterilizarea instrumentarului
purtarea mtilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 340-341)
Pag. 40 din 150
Cea mai frecventa infectie nosocomiala este:
Infectia urinara
Pneumopatiile infectioase
11
A.
Infectia de plaga operatorie
Infectia legata de cateterele periferice
Infectia legata de cateterele centrale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 340)
Tema nr. 30
Septicemiile
pag. 370-375 * fara date epidemiologice
Care dintre urmtoarele date definesc
bacteriemia?
prezena de bacterii n snge obiectivat prin
una sau mai multe hemoculturi
rspunsul inflamator al organismului la o
agresiune, infecioas sau nu
1
A.
o infecie sistemic confirmat
o infecie asociat cu hipotensiune
o infecie asociat cu disfuncia unui organ
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 370)
Care dintre urmtoarele date definesc
Sindrom de Rspuns Inflamator Sistemic
(SIRS)?
prezena de bacterii n snge obiectivat prin
una sau mai multe hemoculturi
rspunsul inflamator al organismului la o
agresiune, infecioas sau nu
2
A.
bacteriemie si noiunea clinic a impactului
acestei bacteriemii
o infecie confirmat clinic i/sau microbiologic
o infecie asociat cu disfuncia unui organ
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 370)
Care dintre urmtoarele date definesc ocul
septic?
depsis i hipotensiune arterial
depsis i insuficien respiratorie (hipoxemie
inexplicabil)
3
A.
depsis i disfuncie neurologic: confuzie,
agitaie, dezorientare, torpoare
depsis i disfuncie hematologic: tulburri de
coagulare
depsis grav cu hipotensiune arterial persistent
n ciuda unei umpleri vasculare adaptate (cel
puin 500 ml i/sau necesitatea de a recurge la
amine vasoactive)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 371)
Care dintre urmtoarele microorganisme
sunt mai frecvent incriminate n etiologia
unui sepsis cu punct de plecare pulmonar, n
cazul unui pacient alcoolic?
stafilococi, streptococi
enterobacterii
4
A.
pneumococi, Klebsiella pneumoniae
pseudomonas sp, enterococi
bacili Gram negativi, stafilococi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 373)
Ce tratament etiologic de prim intenie ai
aplica n cazul unui pacient diagnosticat cu
sepsis, fr semne de gravitate, la care
presupunei implicarea unor enterobacterii
dobndite n mediu comunitar?
monoterapie cu Cefotaxim sau Ceftriaxon sau
fluorochinolon
oxacilin, cloxacilin
5
A.
ticarcilin sau piperacilin asociat cu amikacin
sau isepamicin
amoxicilina
amoxicilin asociat cu gentamicin sau
netilmicin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 374)
Definiia clinic a sindromului de rspuns
inflamator sistemic cuprinde:
febr peste 38C sau sub 36C
frecvena cardiac peste 90/min
6
A.
oligurie
frecvena respiratorie peste 20/min
hiperleucocitoz peste 12000/mm, leucopenie
sub 4000/mm sau mai mult de 10% celule
imature
B.
C.
D.
E.
(pag. 370)
Care dintre urmtoarele date asociate unei
infecii cu criterii de SIRS definesc sepsisul
grav?
hipotensiune arterial: presiunea arterial sub 90
mmHg sau scdere cu 40 mmHg
hipoperfuzie periferic cu cianoz, marmorare
7
A.
insuficien respiratorie: hipoxemie inexplicabil
tulburri de coagulare
hiperleucocitoz peste 12000/mm, leucopenie
sub 4000/mm sau mai mult de 10% celule
imature
B.
C.
D.
E.
(pag. 370)
Pag. 41 din 150
n cazul unui pacient cu criterii de sepsis
care dintre urmtoarele date constituie
semne de gravitate imediat?
hipotensiune i semne de anomalie a perfuziei
tisulare
febr peste 38C sau sub 36C
8
A.
semne cutanate: cianoz, marmorare, creterea
timpului de recolorare cutanat, scderea local
a temperaturii cutanate
oligurie: diurez spontan sub 0,5 ml/kg/or
anomalii ale funciilor superioare
B.
C.
D.
E.
(pag. 371)
Care dintre afirmaiile urmtoare referitoare
la tratamenul sepsisului sunt adevrate?
este iniiat de urgen dup recoltarea probelor
microbiologice
este iniial probabilistic, ghidat de contextul clinic
i epidemiologic
9
A.
se face pe cale iv, cel mai adesea in biterapie,
pe o perioad de 15 zile, sau mai mult
se face per os, n monoterapie, pe o perioad de
cel putin 3 sptmni
va fi ulterior adaptat rezultatelor microbiologice
B.
C.
D.
E.
(pag. 374)
Persistena febrei la un pacient cu sepsis
impune:
repetarea hemoculturilor
identificarea unor noi localizri secundare
10
A.
continuarea tratamentului iniiat, febra nefiind un
indicator fidel al eficienei terapeutice
verificarea porii de intrare
identificarea unei complicaii iatrogene
B.
C.
D.
E.
(pag. 375)
Semne cutanate de gravitate imediata in
septicemie sunt:
Cianoza
Marmorarea
11
A.
Scaderea timpului de recolorare cutanata
Cresterea timpului de recolorare cutanata
Scaderea locala a temperaturii cutanate
(genunchi)
B.
C.
D.
E.
(pag. 371)
Factori favorizanti pentru aparitia
septicemiilor sunt:
Valvulopatiile
Insuficienta circulatorie
12
A.
Toxicomania
Cateterele venoase
Plagile
B.
C.
D.
E.
(pag. 373)
Din definitia sindromului de raspuns
inflamator sistemic (SIRS) fac parte:
Febra peste 38 grade C
Temperatura corporala sub 36 grade C
13
A.
Frecventa respiratorie peste 20/min
Frecventa cardiaca peste 90/min
Hipertensiune arteriala
B.
C.
D.
E.
(pag. 370)
Tema nr. 31
Diareea acut i deshidratarea la adult
pag. 403-407 * fara date epideologice, fara denumiri
comerciale (ex. Tiorfan)
Diareea acut se definete ca:
emisia de minimum 5 scaune moi sau lichide, cu
debut brusc i durata de mai puin de 14 zile
emisia unui scaun lichid sau moale i abundent
1
A.
emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide,
cu debut brusc i durata de mai puin de 14 zile
emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide,
cu debut brusc i durata de minimum 14 zile
emisia de scaune numeroase, puin abundente i
care conin snge i puroi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 403)
Sindromul gastroenteric se caracterizeaz
prin:
diaree profuz i apoas
evoluie rapid favorabil
2
A.
evoluie letal n absena tratamentului
afectare colic invaziv
risc de oc septic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 404)
n etiologia sindromului dizenteric este
implicat:
clostridium perfrigens
calicivirus
3
A.
rotavirusuri
shigella sp.
vibrio cholerae
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 405-406)
Pag. 42 din 150
n diareea acut, coprocultura pe medii
selective este indicat n caz de:
sindrom dizenteric
sindrom gastroenteritic
4
A.
diaree > 5 zile
diaree aprut dup un tratament antibiotic
diaree aprut dup chimioterapie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 404)
Tratamentul n diareea acut implic:
spitalizare obligatorie
rehidratare parenteral n caz de deshidratare
sever
5
A.
modulatoare de motilitate cu efect de ncetinire a
tranzitului intestinal n suspciunile de diaree
invaziv
rehidratare oral n caz de deshidratare sever
antibioticoterapie empiric, indicat n toate
cazurile de diaree acut, pn la elucidarea
cauzei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 406-407)
Sindromul holeriform se caracterizeaz prin:
diaree "banal", puin sever
diaree profuz i apoas
6
A.
diaree cu scaune numeroase, reduse cantitativ i
coninut bogat de glere, snge i puroi
risc de deshidratare sever, n absena terapiei
evoluie rapid favorabil n majoritatea cazurilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 404)
Sindromul dizenteric se caracterizeaz prin:
afectare intestinal
afectarea invaziv a colonului
7
A.
sindrom septic moderat sau chiar absent
risc de oc septic
diaree cu scaune numeroase, reduse cantitativ i
coninut bogat de glere, snge i puroi
B.
C.
D.
E.
(pag. 404)
Privitor la toxiinfeciile alimentare
stafilococice sunt adevrate urmtoarele:
se definesc prin apariia a minimum trei cazuri
grupate, cu simpromatologie similar, n general
digestiv, a cror cauz poate fi corelat cu
aceeai origine alimentar
incubaie lung
8
A.
incubaie scurt
vrsturile sunt n prim plan, diareea n plan
secund
diareea este n prim plan, vrsturile n plan
secund
B.
C.
D.
E.
(pag. 405)
Febra tifoid se caracterizeaz prin
urmtoarele aspecte, cu excepia:
clinic: erupie rozeoliform, puls disociat, scaune
diareice
biologic: leucocitoz, citoliz hepatic
9
A.
biologic: leucopenie, citoliz hepatic
coprocitologic: hematii i eozinofile abundente
hemoculturile i serologia Widal pot ajuta la
stabilirea diagnosticului
B.
C.
D.
E.
(pag. 406)
Privitor la tratamentul cu antibiotice
administrat n diareea acut, sunt adevrate
urmtoarele:
trebuie iniiat dup recoltarea probelor biologice
macrolidele sunt indicate n salmoneloze
10
A.
chinolonele sunt indicate n salmoneloze
doxiciclina este indicat n shigeloze
metronidazolul este indicat n diareea cu
Clostridium difficile
B.
C.
D.
E.
(pag. 407)
Una din urmatoarele caracteristici defineste
profilul sindromului dizenteric:
Afectare colica neinvaziva, fara distructie celulara
Diaree profuza, apoasa
11
A.
Absenta durerilor abdominale si a sindromului
rectal
Mecanism toxinic
Prezenta de scaune cu glere, sange, puroi si/sau
detritusuri de mucoasa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 404)
Tema nr. 32
Profilaxia tetanosului
pag. 367-369 * fara date epidemiologice
la managementul unui caz de tetanos este
fals?
plaga se cur i se debrideaz
plaga se acoper cu unguente grase i se
panseaz ocluziv
1
A.
se practic antibioterapie (Penicilina G
administrat i.v.)
se practic seroterapie (administrarea de
anticorpi umani specifici, cu rol neutralizant al
toxinei)
bolnavul va fi ulterior vaccinat antitetanic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 368)
Pag. 43 din 150
Care tip de complicaie nu este specific
tetanosului?
complicaii tromboembolice
suprainfecii pulmonare (prin aspiraie)
2
A.
nevralgii gambiere simetrice, cu caracter de
arsur
sindroame disautonome
decompensarea tarelor preexistente
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 368)
Suntei n faa unui pacient vaccinat
antitetanic incomplet, care prezint o plag
cutanat cu risc tetanigen foarte crescut.
Care dintre msurile urmtoare nu este
indicat pentru profilaxia tetanosului?
rapel antitetanic
aducerea la zi a vaccinrii conform schemelor
recomandate
3
A.
administrarea de anticorpi umani specifici (IgG,
500 ul)
injectarea de permanganat de potasiu (soluie
1%) n jurul plgii
antibioterapie empiric
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 369)
Suntei n faa unui pacient, victim a unui
accident rutier, ce prezint multiple plgi
murdare; pacientul a fost adus tardiv la
medic, la locul accidentului efectundu-se
doar o debridare incomplet. innd cont de
statusul vaccinal, care dintre urmtoarele
afirmaii este fals?
rapel antitetanic n urm cu 3 ani - instituii
antibioterapie, seroterapie i vaccinare complet
rapel antitetanic n urm cu 11 ani - efectuai
rapel, administrare de imunoglobuline specifice,
antibioterapie
4
A.
rapel antitetanic n urm cu 8 ani - efectuai un
nou rapel i instituii antibioterapie
pacient cu vaccinare incomplet - practicai
antibioterapie, rapel antitetanic, aducerea la zi a
vaccinrii specifice, administrare de
imunoglobuline specifice
vaccinare absent sau nesigur - vaccinare
complet, imunoglobuline specifice, antibioterapie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 369)
la vaccinarea antitetanic este fals?
primovaccinarea se practic la sugar i const n
trei administrri la interval de o lun (2, 3 i 4 luni
de via)
primul rapel se efectuaz nainte de vrsta de 18
luni
5
A.
rapeluri se practic ulterior la 6 ani, 11-13 ani i
16-18 ani
la adult se practic rapel odat la 25 de ani
vaccinul conine o toxin fr putere patogen
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 369)
fiziopatologia i profilaxia tetanosului sunt
adevrate?
tetanosul este o boal infecioas datorat
efectului neurogen al exotoxinei produse de
Clostridium difficile
ptrunderea microbului n organism se face strict
prin intermediul unei plgi cutanate
6
A.
bacilul tetanic se dezvolt n condiii de
anaerobioz
toxina se deplaseaz pe cale axonal, n mod
centripet i blocheaz eliberarea de
neurotransmitori la nivel sinaptic, ceea ce
induce spasticitate muscular
profilaxia specific apeleaz la un vaccin ce
conine anatoxina tetanic
B.
C.
D.
E.
(pag. 367-369)
la toxina produs de Clostridium tetani sunt
adevrate?
tetanospasmina nu are efect dect dac
subiectul nu este vaccinat (sau este vaccinat
incorect) i dac local sunt ndeplinite condiii
propice (anaerobioz)
toxina se deplaseaz pe cale axonal n mod
centripet
7
A.
paraliziile produse sunt flasce i au caracter
asimetric, ascendent
la nivel sinaptic, este blocat eliberarea unor
neurotransmitori, ceea ce induce spasticitate
muscular
toxina este responsabil de apariia de deficite
senzoriale
B.
C.
D.
E.
(pag. 367)
Pag. 44 din 150
n faa cror situaii clinice trebuie avut n
vedere diagnosticul de tetanos?
plgi cutanate sau mucoase
plgi ce creaz condiii locale de anaerobioz
(ischemie, necroze)
8
A.
paralizii simetrice, flasce, descendente
trismus decelat la o persoan n vrst provenit
din Frana
sugar provenit din ri n curs de dezvoltare, ce
prezint dificulti de alimentare
B.
C.
D.
E.
(pag. 367-368)
Pentru diagnosticul tetanosului, care dintre
urmtoarele date clinice sunt adevrate?
incubaia este n medie de 7 zile
simptomul inaugural este trismusul (permanent,
ireductibil, fr febr asociat)
9
A.
simptomul inaugural este ptoza palpebral
simetric
contracturile musculare cuprind iniial membrele,
apoi trunchiul i faa
contracturile generalizate sunt responsabile de
opistotonus
B.
C.
D.
E.
(pag. 368)
la profilaxia tetanosului sunt adevrate?
vaccinarea antitetanic este obligatorie
vaccinul contine antitoxina tetanic
10
A.
nu exist contraindicaii de vaccinare
primovaccinarea se efectueaz la copilul mic sub
un an i const din trei administrri de produs
biologic
in faa oricrei plgi trebuie verificat statusul
vaccinal al pacientului
B.
C.
D.
E.
(pag. 369)
la tetanos este adevarata?
Clostridium tetani este un bacil Gram negativ
aerob
Toxina (tetanospasmina) este o endotoxina
11
A.
Toxina induce hipotonie musculara
Dupa primovaccinare antitetanica nu sunt
necesare rapeluri
Vaccinul antitetanic contine anatoxina tetanica
(toxina fara putere patogena)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 367-369)
Tema nr. 33
Hemoragia digestiv
pag. 426-429
n clasificarea Forrest a hemoragiilor
digestive superioare, scorul Forrest IB
semnific
Hemoragie n pnz
Vas vizibil nehemoragic
1
A.
Cheag aderent
Pete pigmentare
Hemoragie n jet
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 427)
Hemoragiile diverticulare sunt favorizate de
administrarea
Aspirinei
Omeprazolului
2
A.
Enalaprilului
Furosemidului
Metoclopramidului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 428)
Hemoragia digestiv superioar este definit
ca hemoragie provenit din tubul digestiv
situat
n aval de unghiul duodenojejunal
n aval de flexura splenic
3
A.
n aval de valvula ileocecal
n amonte de unghiul duodenojejunal
n aval de flexura hepatic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 426)
Circumstanele n care se efectueaz
endoscopie digestiv superioar n urgen
include
Pacientul cu instabilitate hemodinamic marcat
La toi pacienii intubai i ventilai
4
A.
Cu scop exclusiv diagnostic iniial
La pacientul a jeun de 6 ore sau dup golirea
stomacului prin administrarea unei perfuzii
intravenoase lente cu eritromicin
La 72 ore de la debutul sngerrii pentru a
atepta oprirea spontan a acesteia
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 427)
Pag. 45 din 150
La un pacient cu hemoragie digestiv
inferioar cu colonoscopie normal i
hemoragie care persist i este abundent,
se va avea n vedere efectuarea de urgen a
Tomografiei computerizate
Rezonanei magnetice nucleare
5
A.
Arteriografiei celiomezenterice
Examinrii cu videocapsula endoscopic
Laparoscopiei diagnostice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 428)
Tratamentul hemoragiilor digestive
superioare cu inhibitori de pomp de protoni
(IPP) intravenos cu sering electric (IVSE)
este indicat n
Hemoragia n pnz
Vas vizibil nehemoragic
6
A.
Cheag aderent
Pete pigmentare
Fond alb al leziunii
B.
C.
D.
E.
(pag. 427)
Diagnosticul diferenial n caz de hemoragie
digestiv superioar include
Hemopatii maligne
Hemoptizia
7
A.
Sngerarea de origine ORL
Vrsturile cu coninut de culoare roie (vin,
sfecl roie)
Anevrism de arter mezenteric
B.
C.
D.
E.
(pag. 426)
Producerea unei hemoragii digestive
inferioare la pacienii cu cancer de colon
este favorizat de un tratament cu
Antiagregante plachetare
Prokinetice
8
A.
Anticoagulante
Antidiareice
Hipolipemiante
B.
C.
D.
E.
(pag. 428)
Conduita iniial n hemoragiile digestive
include
Tueul rectal
2 ci venoase periferice sau o cale central n
funcie de gravitate
9
A.
Endoscopie digestiv chiar din momentul primirii
pacientului
Administrare de octreotid n caz de ulcer gastric
hemoragic
Oxigenoterapie
B.
C.
D.
E.
(pag. 426-427)
La pacienii cu leziuni ulcerate
gastroduodenale complicate cu hemoragie
digestiv superioar, n caz de eec repetat
al tratamentului endoscopic, se recomand
Embolizare arterial pe cale radiologic
Intervenie chirurgical
10
A.
Tratament injectabil cu inhibitori de pomp de
protoni
Administrare intravenoas de hemostatice
Tratament cu sucralfat n doz de 4 grame pe zi
B.
C.
D.
E.
(pag. 428)
Etiologia hemoragiei digestive inferioare este
dominata de:
Colite
Hemoragie diverticulara
11
A.
Ulceratii ale intestinului subtire legate de AINS
(antiinflamatoare nesteroidiene)
Tumori ale intestinului subtire
Angiodisplazii
B.
C.
D.
E.
(pag. 426, 428-429)
Tratamentul hemoragiei digestive superioare
include:
IPP (inhibitori ai pompei de protoni) per os,
pentru hemoragie in jet
Droguri vasoactive splanhnice (octreotid), in caz
de hipertensiune portala cunoscuta sau
suspectata
12
A.
Ser adrenalinat
Ligaturi elastice pentru varicele esofagiene
Metode termice
B.
C.
D.
E.
(pag. 427)
Sindromul Mallory-Weiss:
Este o ruptura longitudinala supracardiala
Se produce secundar eforturilor de varsatura
13
A.
Are prognostic nefavorabil
Se manifesta prin hemobilie
Are tratamentul analog celui al leziunilor ulcerate
B.
C.
D.
E.
(pag. 428)
Pag. 46 din 150
Tema nr. 34
Hepatitele virale
pag. 450-458
la hepatita viral tip A este adevrat ?
este determinat de un virus ADN
calea de transmitere este parenteral
1
A.
incubaia este cuprins ntre 2-6 luni
infecia este cel mai adesea simptomatic i
cronicizeaz frecvent la imunodeprimai
diagnosticul se stabilete pe baza evidenierii
IgM anti-VHA n faza acut, IgG anti VHA izolate
semnificnd un contact vechi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 451)
Referitor la hepatita cronic cu VHB, n care
dintre situaiile urmtoare se indic
tratament antiviral?
ADN VHB 2000 UI/ml, i/sau cretere
persistent a ALAT cu viremie detectabil i scor
Metavir A2 i/sau F2
ADN VHB 20000 UI/ml, i/sau ALAT 10 N i
scor Metavir A1 i/sau F1
2
A.
ADN VHB detectabil i/sau ALAT 10 N i scor
Metavir A1 i/sau F1
ADN VHB detectabil indiferent de valoarea ALAT
i scorului Metavir
ADN VHB > 20000 UI/ml indiferent de valoarea
ALAT i scorului Metavir
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 452)
la tratamentul antiviral n hepatita cronic tip
C este adevrat?
este contraindicat n cazurile de ciroz
compensat
este indicat n principal n cazurile cu scor
Metavir F2, F3 sau F4, independent de activitate
3
A.
este indicat la pacienii cu manifestri
extrahepatice VHC sau cu genotip 2 sau 3 doar
n prezena fibrozei semnificative
se bazeaz pe monoterapie cu interferon
alfapegilat
scderea ncrcturii virale cu 1 log n
sptmna 12 de tratament permite continuarea
tratamentului pe durata prevzut iniial
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 453)
Care dintre suferinele urmtoare este cauz
frecvent a unui sindrom de citoliz hepatic
mai mic de 10 ori valoarea normal?
hepatita autoimun, boala Wilson, sindromul
Budd-Chiari
ficatul cardiac, boala celiac, disfuncia tiroidian
4
A.
firoz, hepatite virale cronice B i C, hepatit
medicamentoas, hemocromatoz, hepatopatie
alcoolic, steatohepatit nonalcoolic
carcinomul hepatocelular
parazitoze, amiloidoz, tuberculoz
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 455-456)
Care dintre suferinele urmtoare este cauz
frecvent a unui sindrom de citoliz hepatic
mai mare de 10 ori valoarea normal?
boala Wilson, hepatita autoimun
sindromul Budd-Chiari, infiltraie tumoral
hepatic
5
A.
ciroza hepatic, carcinomul hepatocelular
hepatitele acute virale A, B, C Delta, E, CMV,
EBV, virusuri din grupul Herpes, hepatita
medicamentoas sau toxic, litiaza vezicular cu
migrare de calcul, ischemia hepatic
pancreatita acut, ulcerul gastroduodenal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 456-457)
Care dintre urmtoarele date clinice,
biologice si evolutive caracterizeaz o
hepatit viral acut form fulminant?
apariia unei encefalopatii hepatice la mai puin
de 2 sptmni de la apariia icterului
scderea indicelului de protrombin
(frecvent<25%)
6
A.
mortalitate ridicat (>50% n absena
tratamentului prin insuficien hepatic sau
complicaiile acesteia) impunnd internarea n
secii de terapie intensiv
creterea indicelui de protrombin
(frecvent>75%)
apariia unor manifestri extrahepatice:
poliradiculonevrit, anemie hemolitic
autoimun, glomerulopatie
B.
C.
D.
E.
(pag. 451)
Pag. 47 din 150
la hepatita viral tip B sunt adevrate?
etiologia este reprezentat de un virus ARN,
transmis pe cale sexual, parenteral, vertical
sau orizontal
incubaia este cuprins ntre 6-12 sptmni
7
A.
diagnosticul de hepatit acut B se bazeaz pe
evidenierea Ag HBs i Ig M anti HBc
cronicizarea este frecvent ntlnit la adult
istoria natural a hepatitei cronice B prezint 3
faze: imunotolerana, imunoeliminarea i faza
non replicativ
B.
C.
D.
E.
(pag. 451, 542)
la hepatita viral de tip C sunt adevrate?
etiologia este reprezentat de un virus ARN, cu
transmitere majoritar parenteral i foarte rar
sexual
8
A.
infecia acut este frecvent simptomatic i
cronicizeaz rar
in caz de serologie pozitiv pentru VHC se
efectueaz PCR VHC calitativ
in cazul n care PCR VHC pozitiv este necesar
efectuarea unui bilan complet
B.
C.
D.
E.
(pag. 453)
la hepatita delta sunt adevrate?
este cauzat de un virus ARN defectiv care
necesit prezena VHB pentru a se multiplica
se poate prezenta ca suprainfecie sau coinfecie
a VHB
9
A.
virusul cauzal se transmite pe cale enteral
infecia acut este frecvent simptomatic, nu
cronicizeaz i nu influeneaz istoria natural a
infeciei cu VHB
diagnosticul se bazeaz pe detectarea Ac anti
Delta n serul pacienilor Ag HBs pozitivi.
B.
C.
D.
E.
(pag. 454)
la hepatita de tip E sunt adevrate?
este determinat de VHE, virus ARN cu
transmitere parenteral
10
A.
infecia acut este frecvent asimptomatic, dar
deseori mai grav la vrstnici, femei nsrcinate
i persoane cu hepatopatie cronic
diagnosticul se bazeaz pe detectarea Ac anti
VHE n snge i PCR ARN VHE n snge sau
materii fecale
cronicizarea a fost observat doar la persoanele
imunodeprimate
B.
C.
D.
E.
(pag. 454)
In epidemiologia si virusologia hepatitelor:
Toate virusurile hepatotrope sunt virusuri cu ADN
VHA (virus hepatitic A) poate determina la unii
pacienti hepatita cronica
11
A.
VHE (virus hepatitic E) este foarte rar intalnit in
tarile occidentale
VHB (virus hepatitic B) si VHC (virus hepatitic C)
sunt responsabile de un anumit numar de cazuri
de hepatite cronice virale
Virusul Delta este un virus defectiv, nu poate
decat sa suprainfecteze sau sa coinfecteze un
subiect deja infectat cu VHB
B.
C.
D.
E.
(pag. 450)
Istoria naturala a hepatitei cronice B prezinta
urmatoarele faze:
Preicterica
De imunotoleranta
12
A.
Colestatica
De imunoeliminare (raspuns imun)
Non-replicativa (portaj inactiv)
B.
C.
D.
E.
(pag. 450-452)
La pacientii cu ciroza hepatica cu virus
hepatitic B, tratamentul antiviral:
Este indicat daca ADN-ul VHB (virus hepatitic B)
este detectabil in ser
Este indicat numai daca ADN VHB depaseste
2000 U.I./mililitru
13
A.
Este indicat independent de ALAT
(alanilaminotransferaza)
Se prefera in toate cazurile analogii nucleotidici
sau nucleozidici
Se prefera in toate cazurile administrarea de
interferon pegilat
B.
C.
D.
E.
(pag. 452)
Tema nr. 35
Ulcerul gastric i duodenal
pag. 433-435
Ulcerul gastric
presupune o pierdere de substan a peretelui
gastric cu afectarea musculoasei
este similar eroziunilor i exulceraiilor peretelui
gastric
1
A.
este mai frecvent dect cel duodenal
are o inciden n cretere n ultimii 20 de ani
este o urgen chirurgical
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 433)
Pag. 48 din 150
Dup tripla terapie a ulcerulului gastric
Helicobacter pylori pozitiv, un control
endoscopic este indispensabil dup
o sptmn
4 sptmni
2
A.
6 sptmni
2 sptmni
8 sptmni
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 434)
Tratamentul de eradicare al Helicobacter
pylori presupune
Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin +
claritromicin 7-10 zile
Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin +
claritromicin 4-8 sptmni
3
A.
Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin - 14
zile
Inhibitori de pomp de protoni + claritromicin
14 zile
prescrierea unui tratament cu IPP n doz
adaptat pacientului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 434)
Precizai care dintre urmtoarele afirmaii
referitoare la ulcerul gastro-duodenal este
adevrat
controlul cicatrizrii este obligatoriu n ulcerul
duodenal necomplicat
controlul endoscopic cu biopsie este obligatoriu
n ulcerul gastric
4
A.
biopsia endoscopic este obligatorie n orice tip
de ulcer pentru a exclude un cancer
tratamentul chirurgical este preferat celui cu
inhibitori de pomp de protoni
sunt preferate tratamentele cu AINS celor cu
inhibitori selectivi Cox-2
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 434)
Perforaia ulcerului
este o urgen chirurgical
evolueaz cu durere cronic n epigastru
5
A.
tratamentul const n administrarea de inhibitori
de pomp de protoni n doz mare
intervenia chirurgical este rezervat cazurilor
care nu rspund la tratament medical
evolueaz obligatoriu cu hematemez i melen
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 434)
Factorii etiologici principali ai ulcerului sunt
infecia cu Helciobacter pylori
consumul de antibiotice
6
A.
consumul de aspirin
consumul de AINS
ingestia de substane caustice
B.
C.
D.
E.
(pag. 433)
Durerea ulceroas tipic
apare la aproximativ 1/3 dintre pacienii cu ulcer
are sediu epigastric
7
A.
este ritmat de mese
apare n hipogastru
nu are legtur cu ingestia de alimente
B.
C.
D.
E.
(pag. 433)
Urmtoarele afirmaii referitoare la rolul
endoscopiei digestive superioare n ulcerul
gastric i duodenal sunt adevrate
permite vizualizarea direct a Helicobacter pylori
este examenul cheie pentru diagnostic
8
A.
precizeaz sediului ulcerului
se poate efectua n urgen la pacienii cu ulcer
hemoragic instabili hemodinamic
permite realizarea biopsiilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 434)
Tratamentul ulcerului gastro-duodenal
presupune
administrarea de cefalosporinde de generaia a
II-a
eradicarea H. Pylori dac acesta este prezent
9
A.
prescrierea unui tratament cu inhibitori de pomp
de protoni
ntreruperea administrrii medicamentelor
gastrotoxice
administrarea AINS n doz de siguran pentru
ameliorarea durerii
B.
C.
D.
E.
(pag. 434)
Complicaiile ulcerului duodenal pot fi
hemoragia
trangularea
10
A.
perforaia
stenoza
malignizarea
B.
C.
D.
E.
(pag. 435)
Pag. 49 din 150
Stenoza ulceroasa:
Este o complicatie frecventa a ulcerului
Are localizare piloroduodenala preferentiala
11
A.
Se manifesta prin durere epigastrica brutala, cu
iradiere in ansamblul abdomenului
Diagnosticul este endoscopic, fara a uita
biopsiile pentru excluderea unui cancer
Tratamentul endoscopic sau chirurgical este de
prima intentie
B.
C.
D.
E.
(pag. 435)
Tratamentul cu IPP (inhibitori ai pompei de
protoni) trebuie continuat dupa tripla terapie
de eradicare a Helicobacter pylori in
urmatoarele situatii:
In caz de ulcer duodenal necomplicat daca
eventualele simptome ulceroase au cedat
In cazul ulcerului duodenal complicat
12
A.
In ulcerul duodenal la pacientii care iau aspirina
sau AINS (antiinflamatoare nesteroidiene)
In ulcerul duodenal la pacientii peste 65 ani
In ulcerul gastric
B.
C.
D.
E.
(pag. 434)
Endoscopia digestiva superioara in ulcerul
gastric si duodenal:
Permite diagnosticul pozitiv de ulcer, prin
vizualizarea uneia sau a mai multor pierderi de
substanta
Permite realizarea de biopsii antrale si fundice
pentru identificarea Helicobacter pylori
13
A.
Permite biopsii din ulcerul duodenal cu scopul de
a exclude un cancer
Este necesar in ulcerul duodenal necomplicat
pentru controlul cicatrizarii ulcerului
In caz de ulcer gastric, controlul endoscopic la 6
saptamani este indispensabil
B.
C.
D.
E.
(pag. 434)
Tema nr. 36
Icterul
pag. 445-446
Colestaza extrahepatic se caracterizeaz
prin
obstrucia cilor biliare intrahepatice cu cale
biliar principal normal
obstrucie a cii biliare principale
1
A.
distrugerea canaliculelor biliare
disfuncie hepatocitar
urin deschis la culoare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 445)
Colangiocarcinomul
este o cauz de icter cu bilirubin neconjugat
este o tumor benign
2
A.
poate produce icter cu bilirubin conjugat
este o tumor cu origine n epiteliul veziculei
biliare
este cea mai frecvent form de cancer hepatic
primitiv
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 446)
Dintre examenele paraclinice de prim
intenie n icterul cu bilirubin conjugat fac
parte
tomografia computerizat
RMN
3
A.
colangio-RMN
ecoendoscopia
ecografia abdominal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 446)
n icterul cu bilirubin conjugat
urina are culoare normal
tomografia computerizat este o explorare de
prim intenie
4
A.
scaunele sunt decolorate
scaunele au culoare normal
are loc o hemoliz intens
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 445)
Icterul manifest presupune creterea
nivelului plasmatic al bilirubinei mai mult de
5 g/l
20 g/l
5
A.
30 g/l
25 g/l
50 g/l
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 445)
Icterul poate aprea n urmtoarele condiii
creterea produciei de bilirubin de origine
hematologic
deficit de eliminare a bilei
6
A.
stenoz piloric
infarct miocardic acut
enterocolit acut
B.
C.
D.
E.
(pag. 445)
Pag. 50 din 150
Icterul cu bilirubin neconjugat se
caracterizeaz prin
distensia veziculei biliare
urin deschis la culoare
7
A.
scaune normal colorate
creterea enzimelor de colestaz
dilataie de ci biliare intrahepatice
B.
C.
D.
E.
(pag. 445)
Urmtoarele afirmaii despre sindromul
Gilbert sunt adevrate
se transmite autozomal dominant
valoarea hemoglobinei este normal
8
A.
nu necesit tratament medicamentos
bilirubina neconjugat este crescut moderat
transaminazele hepatice au valori crescute
B.
C.
D.
E.
(pag. 445)
Principalele cauze maligne ale icterului cu
bilirubin conjugat de origine extrahepatic
sunt
cancer pancreatic cefalic
ampulom vaterian
9
A.
colangiocarcinom
litiaz biliar
hepatit acut
B.
C.
D.
E.
(pag. 446)
Dintre cauzele benigne ale icterului cu
bilirubin conjugat fac parte
litiaza biliar
pancreatita cronic
10
A.
colangita sclerozant primitiv
hemoliza cronic
hemoliza acut
B.
C.
D.
E.
(pag. 446)
Cauzele principale ale icterului cu bilirubina
neconjugata sunt:
Hemoliza
Colangita sclerozanta primitiva
11
A.
Ciroza biliara primitiva
Sindromul Gilbert
Ampulomul vaterian
B.
C.
D.
E.
(pag. 445-446)
La pacientii cu icter cu bilirubina conjugata
determinat de o tumora a regiunii hilare,
examenele paraclinice de a doua intentie
cuprind:
Ecografia abdominala
CT abdominal
12
A.
Determinarea feritinemiei
Colangio-RMN
Determinarea TCA (timpul de cefalina activat)
B.
C.
D.
E.
(pag. 446)
Cauzele icterului cu bilirubina conjugata de
origine intrahepatica includ:
Ciroza biliara primitiva
Hepatita, oricare ar fi cauza
13
A.
Pancreatita cronica
Ciroza, oricare ar fi cauza
Cancerul pancreatic cefalic
B.
C.
D.
E.
(pag. 446)
Tema nr. 37
Ciroza hepatic i complicaiile cirozei
pag. 459-466
Ciroza hepatic se caracterizeaz din punct
de vedere histologic prin
Afectare parcelar a parenchimului hepatic
Prezena hiperplaziei nodulare focale
1
A.
Pstrarea arhitecturii normale a ficatului
Steatoz microvezicular
Fibroz mutilant
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 459)
ntre cauzele cele mai frecvente de ciroz
hepatic se numar
Hepatita autoimun
Ciroza biliar primitiv
2
A.
Hepatita cronic viral
Tromboza venelor suprahepatice
Ciroza biliar secundar
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 459)
Pag. 51 din 150
Endoscopia digestiv superioar poate
evidenia n ciroza hepatic urmtoarele
semne
Dilatarea venei porte
Splenomegalie
3
A.
Tromboz portal
Varice esofagiene
Inversarea fluxului portal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 460)
Precizai care dintre urmtoarele semne
clinice se datoreaz hipertensiunii portale
din ciroza hepatic
Angioame stelare
Hipocratism digital
4
A.
Icter
Eritroz palmar
Splenomegalie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 460)
Scorul Child-Pugh
Se folosete pentru evaluarea gravitii cirozei
Gravitatea cirozei crete invers proporional cu
valoarea scorului
5
A.
Endoscopia digestiv se folosete pentru
calcularea scorului
Diametrul venei porte este unul din parametrii
utilizai pentru calcularea scorului
Varicele esofagiene mari cresc cu 3 puncte
valoarea scorului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 460-461)
Complicaiile cirozei hepatice sunt
Hemoragia digestiv
Sindromul hepato-renal
6
A.
Ascita neoplazic
Sindromul hepato-pulmonar
Infecia spontan a lichidului de ascit
B.
C.
D.
E.
(pag. 462-466)
Hemoragia digestiv din ciroza hepatic
Se produce cel mai frecvent prin erodarea arterei
coronare gastrice
Poate duce la decompensarea cirozei i apariia
encefalopatiei
7
A.
Este o complicaie rar
Necesit tratament diuretic
Endoscopia digestiv se face de urgen, n
primele 6 ore
B.
C.
D.
E.
(pag. 463-464)
Ascita din ciroza hepatic are urmtoarele
caracteristici
Fluidul de ascit are celularitate bogat i
coninut crescut n proteine
Trebuie ntotdeauna cutat un factor declanator
8
A.
Nu necesit puncie exploratorie pentru
efectuarea bilanului biochimic, citologic i
bacteriologic
Se complic cu infecia spontan a lichidului de
ascit
Tratamentul presupune regim hiposodat,
administrarea de diuretice i puncie evacuatorie
B.
C.
D.
E.
(pag. 462-463)
Precizai care dintre urmtoarele afirmaii cu
privire la encefalopatia hepatic sunt
adevrate
n stadiul II apare asterixis i sindrom confuzional
Se impune excluderea tulburrilor neuropsihice
de alt cauz
9
A.
Nu este necesar cutarea unui factor
declanator
Coma apare n stadiul III
Furosemidul i propranololul au efecte benefice
B.
C.
D.
E.
(pag. 464-465)
Urmtoarele afirmaii referitoare la
complicaiile pleuropulmonare ale cirozei
hepatice sunt adevrate
Hidrotoracele este o acumulare de fluid pleural
cu coninut crescut de proteine
Hipoxemia este legat de prezena dilataiilor
vasculare pulmonare i de shunturi
intrapulmonare
10
A.
Tratamentul sindromului hepatopulmonar const
n oxigenoterapie i transplant hepatic
Hidrotoracele se localizeaz mai mult pe stnga
Platipneea reprezint un element cheie de
diagnostic al sindromului hepato-pulmonar
B.
C.
D.
E.
(pag. 466)
Infectia spontana a lichidului de ascita din
ciroza hepatica:
Este o complicatie grava, asociata cu o
mortalitate ridicata
Semnele clinice includ: febra sau hipotermie,
diaree, decompensarea cirozei
11
A.
Diagnosticul este afirmat daca nivelul limfocitelor
> 250/milimetru cub in ascita
Evolutia este dominata de riscul de sindrom
hepatorenal
Diagnosticul poate fi afirmat chiar daca culturile
sunt negative
B.
C.
D.
E.
(pag. 462)
Pag. 52 din 150
Criteriile majore de diagnostic pentru
sindromul hepatorenal din ciroza hepatica
includ:
Diureza < 500 cc/24 ore
Cresterea creatininei > 130 micromol/l
12
A.
Natriureza < 10 milimol/l
Natremie < 130 milimol/l
Absenta altor cauze de insuficienta renala
(medicamentoasa, absenta hipovolemiei,
absenta unei infectii)
B.
C.
D.
E.
(pag. 465)
In etiologia cirozei hepatice cauzele mai rare
includ:
Steatohepatita non-alcoolica
Hepatitele cronice virale B (+/- Delta) si C
13
A.
Hepatita autoimuna
Ciroza biliara secundara
Deficitul ereditar de alpha-1-antitripsina
B.
C.
D.
E.
(pag. 459)
Tema nr. 38
Boala Crohn i rectocolita hemoragic
pag. 439-441 * fara date epidemiologice, fara
denumiri comerciale (ex. Nexavar)
Rectocolita hemoragic se caracterizeaz
prin
Boal inflamatorie transmural
Afecteaz constant rectul
1
A.
Afecteaz constant ileonul terminal
Leziunile sunt discontinue
Stenoze i fistule
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 439)
Leziunea caracteristic histopatologic
pentru boala Crohn este
Infiltratul limfocitar
Infiltratul cu PMN
2
A.
Necroza cazeoas
Granulomul epiteloid i gigantocelular, fr
necroz cazeoas
Fibroza intestinal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 440)
Simptomatologia n boala Crohn este
dominat de
Rectoragii abundente
Scaune diareice cu glere i snge la majoritatea
pacienilor
3
A.
Diareea acut
Prurit
Diaree cronic cu evoluie progresiv asociat cu
dureri abdominale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 440)
Care dintre urmtoarele aspecte pledeaz
pentru rectocolita hemoragic n
diagnosticul diferenial cu boala Crohn
Leziuni mucoase discontinue cu limita
superioar imprecis
Prezena de stenoze
4
A.
Prezena de fistule
Leziuni continue omogene, fr interval de
mucoas sntoas
Ileon terminal cu mucoasa granular i ulceraii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 439)
Precizai care dintre urmtoarele
manifestrile extradigestive asociate cu
bolile inflamatorii cronice intestinale (BICI)
evolueaz independent de pusee
Uveite
Aftoza genital
5
A.
Eritem nodos
Colangita sclerozant primitiv
Aftoza bucal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 441)
Pe termen lung, boala Crohn se poate
complica cu
Denutriie
Cancer colorectal
6
A.
Tromboz venoas profund
Amiloidoz AA
Perforaie
B.
C.
D.
E.
(pag. 440-441)
Manifestrile extradigestive asociate cu
bolile inflamatorii cronice intestinale (BICI),
care evolueaz n paralel cu puseele, cuprind
Uveite
Aftoza genital
7
A.
Eritem nodos
Pelvispondilita reumatismal
Colangita sclerozant primitiv
B.
C.
D.
E.
(pag. 441)
Pag. 53 din 150
Diganosticul de colit acut grav se
bazeaz pe prezena urmtoarelor criterii
Numr de evacuri/24 ore > 6, cu snge
Hemoglobin peste 12 g%
8
A.
Temperatur vesperal sub 37,5C
Frecven cardiac sub 90/min
Ulceraii extinse, cu dezlipire i puni mucoase
B.
C.
D.
E.
(pag. 441)
Explorrile morfologice efectuate n boal
Crohn, cu scopul de a cuta o afeciune a
intestinului subire, dac aceasta nu a fost
evideniat de colonoscopie, sunt
Examenul baritat esogastroduodenal
Radiografie abdominal simpl
9
A.
Irigografia
Enterografia CT
Enterografia-RMN
B.
C.
D.
E.
(pag. 440)
Localizrile cele mai frecvente ale bolii
Crohn, n practic, sunt
Esofagul
Duodenul distal
10
A.
Ileonul
Colonul
Anusul
B.
C.
D.
E.
(pag. 440)
In tratamentul rectocolitei hemoragice,
coloproctectomia totala cu anastomoza
ileoanala este indicata in caz de:
Denutritie
Prezenta a displaziei de grad inalt
11
A.
Boala cronica cu evolutie in pusee
Aspect eritematos granular la colonoscopie
Prezenta diareei cu glere si sange
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 439-440)
Tema nr. 39
Patologia hemoroidal
pag. 473-474
Hemoroizii
Sunt formaiuni vasculare situate la nivelul
colonului descendent
Tulburrile de tranzit intestinal nu reprezint un
factor favorizant
1
A.
Sunt mai frecveni la persoanele ntre 45 si 65 ani
Antecedentele familiale sunt obligatorii pentru
apariia acestora
Hemoroizii externi sunt situai deasupra liniei
pectinee
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 473)
Urmtoarele afirmaii privind fiziopatologia
hemoroizilor sunt adevrate
Este pe deplin elucidat
Nu se datoreaz alterrii esutului conjunctiv
care ancoreaz hemoroizii de sfincterul extern
2
A.
Factorul vascular nu este implicat n apariia
hemoroizilor
Poate fi implicat perturbarea ntoarcerii venoase
Hipovascularizaia arterial se ntlnete frecvent
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 473)
Tratamentul medicamentos de prim intenie
a trombozei hemoroidale externe presupune
Antispastice
Antalgice/AINS
3
A.
Probiotice
Crbune medicinal
Simeticon
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 474)
Stadializarea Goligher a hemoroizilor
Se aplic hemoroizilor externi
n stadiul II se ntalnesc hemoroizi interni fr
prolaps
4
A.
Prolapsul permanent i ireductibil apare n
stadiul I
mparte hemoroizii n 5 stadii
n stadiul III apare prolaps reductibil manual
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 473-474)
Pag. 54 din 150
Urmtoarea afirmaie privind hemoroizii
interni este adevrat
Se complic frecvent cu tromboz
Apar sngerri tipic nedureroase, cu snge rou,
n timpul sau imediat dup defecaie
5
A.
Regimul igienodietetic presupune reducerea
raiei zilnice de fibre alimentare
Diagnosticul este exclusiv paraclinic
Anuscopia se efectueaz de urgen n caz de
prolaps hemoroidal trombozat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 473-474)
Despre tratamentul trombozei hemoroidale
sunt adevrate urmtoarele afirmaii
Este medicamentos de prim intenie
Intervenia chirurgical se efectueaz n caz de
ineficien a tratamentului medicamentos
6
A.
Are ca obiectiv reglarea tranzitului intestinal
Venotonicele au eficacitate cert
Nu se administreaza antialgicele i AINS
B.
C.
D.
E.
(pag. 474)
Tratamentul instrumental n patologia
hemoroidal intern const n
Scleroza hemoroizilor
Hemoroidopexie
7
A.
Fotocoagulare cu infraroii
Ligatura elastic a hemoroizilor
Ligatura chirugical
B.
C.
D.
E.
(pag. 474)
Urmtoarele afirmaii privind patologia
hemoroidal sunt adevrate
Tromboza hemoroidal intern este rar
Tueul rectal poate evidenia noduli fermi i
dureroi care corespund unui tromb la nivelul
hemoroizilor interni
8
A.
Tueul rectal i anuscopia trebuie evitate n
urgen pentru c sunt inutile i dureroase
Ligaturarea elastic se face numai n spital
Ligaturarea elastic este mai riscant dect
sclerozarea
B.
C.
D.
E.
(pag. 474)
Tratamentul chirurgical al hemoroizilor
const n
Hemoroidectomie
ndeprtarea hemoroizilor patologici grupai de
obicei n 3 pachete
9
A.
Sutura plgilor dup hemoroidectomie
Hemoroidopexie
Scleroterapie
B.
C.
D.
E.
(pag. 474)
Regulile igienicodietetice i tratamentul
medical n patologia hemoroidal include
Creterea raiei zilnice de fibre alimentare
Administrarea de laxative
10
A.
Utilizarea de antispastice
Limitarea eforturilor excesive de defecaie
Utilizarea de medicamente topice
B.
C.
D.
E.
(pag. 474)
Care dintre afirmatiile privind sangerarile din
patologia hemoroidala interna este adevarata:
Sunt totdeauna precedate de durere anala acuta
de intensitate variabila
Sangele este de culoare neagra
11
A.
Survin inaintea defecatiei
Sangerarea sub varsta de 40 de ani necesita
colonoscopie pentru excluderea unui cancer
colorectal
Riscul hemoragic este mai mare in cazul folosirii
ligaturii elastice decat la sclerozare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 473-474)
Tema nr. 40
Patologia tumoral a tubului digestiv: tumorile
colonului i rectului, tumorile stomacului, tumorile
primitive i secundare ale ficatului, tumorile
esofagului, tumorile pancreasului
pag. 475-478, 479-480, 481-484, 485-487, 488-490
* fara date epidemiologice
n adenocarcinomul de colon i rect, forma
necomplicat, una din trsturile clinice este
reprezentat de:
febra
tulburri de tranzit/modificri de tranzit
1
A.
aprare muscular abdominal
distensia abdomenului
vrsturi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 475)
n tumorile de colon i rect complicate
ocluzia este cel mai frecvent ntlnit n:
cancerul de cec
cancerul de colon transvers
2
A.
cancerul de colon stng
cancerul de rect
cancerul de unghi hepatic al colonului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 476)
Pag. 55 din 150
n cancerul antral rezecabil intervenia
chirurgical indicat este:
gastroenteroanastomoza
gastrostomie de alimentaie
3
A.
gastrectomie total
gastrectomie 4/5 i anastomoz gastrojejunal,
limfadenectomie
laparotomie exploratorie + biopsie tumoral +
biopsie ganglionar
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 480)
chistul biliar este adevarat:
-feto-proteina crete peste 500 ng/ml
apare pe fondul unui ficat cirotic
4
A.
este indicat excizia chirurgical
este indicat distrucia local prin radiofrecven
abinere terapeutic, fr monitorizare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 482)
n caz de tumor esofagian metastatic cu
deglutiie prezent este indicat:
esofagectomie
radiochimioterapie exclusiv
5
A.
gastrostoma de alimentaie
numai chimioterapie
instalarea unei proteze
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 487)
Factorii de risc n adenocarcinomul de
pancreas sunt:
pancreatita cronic
chistele pancreatice
6
A.
diabetul
adenomul pancreatic
fumatul
B.
C.
D.
E.
(pag. 488)
Elementele de diagnostic clinic n cancerul
de esofag sunt:
disfagia
disfonia
7
A.
alterarea strii generale
refluxul gastroesofagian: pirozisul
eructaiile
B.
C.
D.
E.
(pag. 486)
Tratamentul curativ n carcinomul
hepatocelular const n:
chimioembolizare
Sorafenib
8
A.
Transplantul hepatic
Rezecie chirurgical
Distrugere local (radiofrecven, crioterapie,
alcoolizare)
B.
C.
D.
E.
(pag. 483)
Factorii de risc n cancerul gastric sunt:
refluxul gastroesofagian
infecia cu HP
9
A.
antecedentele familiale de cancer gastric
ulcerul gastric
tumorile gastrice benigne
B.
C.
D.
E.
(pag. 479)
Elementele clinice ale extensiei tumorale n
cancerul gastric sunt:
mas abdominal epigastric
hepatomegalie
10
A.
carcinomatoza depistat la tueul rectal
ganglion Troisier
paloarea tegumentelor, inapeten, alterarea
strii generale
B.
C.
D.
E.
(pag. 480)
Formele complicate ale cancerului de colon i
rect sunt:
ocluzia intestinal
hemoragiile oculte
11
A.
tulburri de tranzit intestinal
infecia
metastazele pulmonare
B.
C.
D.
E.
(pag. 476)
Confirmarea diagnostic n cancerul
colorectal se face prin:
depistarea hemoragiilor oculte
mas tumoral abdominal i tulburri de tranzit
intestinal
12
A.
ganglion Troisier
colonoscopie complet + biopsie + examen
histologic
coloscaner/clism cu substane de contrast
hidrosolubile n caz de colonoscopie incomplet
B.
C.
D.
E.
(pag. 475-476)
Pag. 56 din 150
n cancerul de colon drept tratamentul
chirurgical const n:
colostomie cutanat
hemicolectomie dreapt
13
A.
limfadenectomie pe vasele colice drepte i la
originea lor
restabilirea continuitii printr-o anastomoz
ileocolic
aplicarea de endoprotez
B.
C.
D.
E.
(pag. 477)
n cancerul de colon stng non-ocluziv
tratamentul chirurgical const n:
hemicolectomie stng
colostomie
14
A.
aplicare de endoprotez
limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice
inferioare
colorectal
B.
C.
D.
E.
(pag. 477)
n cancerul de colon stng ocluziv
tratamentul const n:
rezolvarea de urgen a ocluziei (stomie sau
endoprotez)
colectomia carcinologic n primul timp
15
A.
reechilibrarea i stabilizarea funciilor vitale
chimioterapie paleativ
hemicolectomie carcinologic stng n al doilea
timp cu anastomoz colorectal
B.
C.
D.
E.
(pag. 478)
n cancerul de rect superior tratamentul
chirurgical const n:
amputaie de rect abdomino-perineal
colectomie stng i rezecie parial a rectului
(5 cm sub tumor)
16
A.
limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice
inferioare
excizia parial a mezorectului
colorectal joas
B.
C.
D.
E.
(pag. 478)
Icterul ntr-un adenocarcinom de pancreas:
are evoluie oscilant
este progresiv
17
A.
este nsoit de durere, febr, frison
nu este nsoit de prurit
este nsoit de scaune i urini normal colorate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 489)
n caz de tumor rezecabil de cap de
pancreas este indicat urmatoarea
intervenie:
duodenopancreatectomie cefalic
splenopancreactectomie corporeocaudal
18
A.
pancreatectomie total
dubla derivaie paleativ
laparotomie exploratorie + biopsie ganglionar +
biopsie pancreatic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 489)
Factorii de risc in cancerul colorectal sunt:
Rectocolita ulcero-hemoragica
Boala Crohn, in caz de pancolita
19
A.
Acromegalia
Melena
Rectoragia
B.
C.
D.
E.
(pag. 475)
Ecoendoscopia in bilantul cancerului rectal
arata:
Metastazele pulmonare
Infiltrarea parietala rectala
20
A.
Status-ul ganglionar
Metastazele hepatice
Carcinomatoza peritoneala
B.
C.
D.
E.
(pag. 476)
Tratamentul in cancerul de colon drept non-
ocluziv consta in:
Hemicolectomie dreapta
Limfadenectomie cu ligatura vaselor
mezenterice superioare
21
A.
Restabilirea continuitatii printr-o anastomoza ileo-
colica
Realizarea unei stomii
Colectomie subtotala cu anastomoza ileo-rectala
B.
C.
D.
E.
(pag. 477-478)
Pag. 57 din 150
Tema nr. 41
Evaluarea severitii i identificarea complicaiilor
precoce la pacientul cu traumatism abdominal
pag. 491-493
pag. 491-493
Managementul unei contuzii abdominale la
un pacient instabil hemodinamic oblig la:
laparotomie de urgen
administrarea de analgezice
1
A.
nclzirea pacientului
profilaxia tetanosului
monitorizarea pacientului n unitatea de terapie
intensiv
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 491)
Managementul unui traumatism splenic la un
pacient stabil hemodinamic presupune:
splenectomie de urgen
antibioterapie cu amoxicilin
2
A.
vaccinarea mpotriva infeciilor cu pneumococ
tratament medical i monitorizare
imobilizarea fracturilor costale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 491)
Care din urmatoarele complicaii poate apare
consecutiv unui traumatism hepatic?
ocluzia intestinal
coleperitoneul
3
A.
pancreatita acut
abcesul fundului de sac Douglas
supuraia parietal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 492)
Care din urmtoarele afeciuni poate apare
ca i complicaie consecutiv a unui
traumatism pancreatic?
peritonit generalizat
hemoperitoneu masiv
4
A.
abces interhepatodiafragmatic drept
pancreatit acut
pancreatit cronic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 493)
Specificai care din urmtoarele metode de
tratament reprezint conduita corect n
cazul plgilor abdominale penetrante:
laparotomie, explorarea ntregului tub digestiv i
tratamentul leziunilor
pansamentul plgii asociat cu antibioterapia
5
A.
vaccinarea mpotriva infeciilor cu pneumococ
administrarea de analgezice i supravegherea
plgii
stimularea tranzitului intestinal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 493)
n cazul contuziilor abdominale, cele mai
afectate organe sunt:
vezicula biliar
ficatul
6
A.
duodenul
stomacul
splina
B.
C.
D.
E.
(pag. 491)
Explorrile imagistice (ecografia, CT) folosite
n cazul unui traumatism splenic pot
evidenia:
pneumoperitoneu
hemoperitoneu
7
A.
hemotorax
hematom al splinei
nivele hidroaerice multiple
B.
C.
D.
E.
(pag. 492)
Diagnosticul de traumatism pancreatic este
susinut de:
durere de pancreatit acut
scderea amilazelor
8
A.
creterea lipazei
febr persistent i frison
creterea calcemiei
B.
C.
D.
E.
(pag. 493)
Complicaiile traumatismului hepatic sunt:
embolia gazoas n caz de plag a venelor
suprahepatice
biliom
9
A.
coleperitoneu
ocluzia intestinal
ocul toxico-septic
B.
C.
D.
E.
(pag. 492)
Pag. 58 din 150
Examenul clinic al unei plgi abdominale
trebuie s identifice:
punctul de intrare i punctul de ieire
traiectoria plgii
10
A.
debridarea i sutura plgii
dac plaga este penetrant
B.
C.
D.
E.
(pag. 493)
In traumatismul hepatic managementul in
caz de stare hemodinamica stabila este:
Tamponarea cu ajutorul compreselor
Monitorizarea trombocitozei postoperatorii
11
A.
Laparorafia
Indepartarea campurilor sterile printr-o noua
laparotomie la 24-48 de ore
Tratamentul medical, monitorizarea
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 492)
Tema nr. 42
Sindromul ocluziv
pag. 494-498
Ileus-ul biliar reprezint un tip de ocluzie
intestinal care are ca mecanism:
Strangularea
Obstrucia
1
A.
Funcional
Reflex
Necunoscut
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 495)
Ce semn clinic este caracteristic la inspecia
bolnavului cu volvulus de sigmoid?
Abdomen uor destins, cu echimoz
periombilical (semnul Cullen)
Steluele vasculare
2
A.
Icter sclero-tegumentar
Meteorismul asimetric
Abdomen plat, imobil cu respiraia
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 497)
Ce imagine radiologic este patognomonic
pentru ocluziile intestinale?
Pneumoperitoneul subdiafragmatic
Pleurezia bazal dreapt
3
A.
Multiplele imagini de calculi radio-opaci
Nivelele hidro-aerice
Nu exista o imagine radiologic patognomonic
pentru ocluziile intestinale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 495)
Sindromul Ogilvie se poate intlni n
urmtoarele situaii, cu excepia uneia:
Context chirurgical postoperator
n reanimare
4
A.
Bolnavul cu hipopotasemie
Insuficiena cardiac
Hipertensiunea arterial
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 498)
Spunei ce simptom sau semn clinic nu face
parte din tabloul clinic al ocluziei intestinale
joase:
Oprirea precoce a tranzitului pentru materii i
gaze
Vrsturi tardive i de aspect fecaloid
5
A.
Lipsa meteorismului
Durere abdominal
Distensia abdominal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 494)
Pentru a stabili etiologia unui sindrom
ocluziv, n cadrul anamnezei punem accent
pe urmtoarele:
Antecedentele chirurgicale (eventuale operaii
anterioare)
Medicaia anterioar
6
A.
Semnele de impregnare neoplazic
Antecedentele personale fiziologice
Anamneza nu are un rol important n stabilirea
etiologiei, doar investigaiile paraclinice singure
pot stabili etiologia sindromului ocluziv
B.
C.
D.
E.
(pag. 494)
Caracteristice pentru sindromul ocluziv sunt
urmtoarele semne i simptome:
Durerea abdominal
Meteorismul abdominal
7
A.
Hematemeza
Vrsturile
Oprirea tranzitului pentru materii i gaze
B.
C.
D.
E.
(pag. 494)
Pag. 59 din 150
Urmtoarele patologii pot determina ocluzie
intestinal prin mecanism de obstrucie:
Tumori intestinale
Polipi
8
A.
Ileus biliar
Volvulus sigmoidian
Ileus postoperator
B.
C.
D.
E.
(pag. 495)
Tratamentul volvulusului de sigmoid poate fi
reprezentat de:
Reducerea volvulusului cu o sonda Faucher +/-
colonoscopie
Scurt sigmoidectomie cu anastomoz colo-
rectal
9
A.
Rezecia colonului volvulat urmat de stomie
(intervenia Hartmann)
Doar tratament medical
Nu este nevoie de vreun tratament sigmoidul
se devolvuleaz spontan
B.
C.
D.
E.
(pag. 497)
Care dintre urmtoarele sunt considerate
semne de severitate la un sindrom ocluziv?
Nivele hidro-aerice
Sepsis sever
10
A.
Aprarea abdominal
Meteorismul abdominal
Pneumoperitoneul la radiografia abdominal
B.
C.
D.
E.
(pag. 494-495)
Confirmarea diagnosticului de sindrom
ocluziv se face prin:
Rectoragii, melena
Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale
si gaze
11
A.
Anemie
Varsaturi
Meteorism abdominal, timpanism, durere
abdominala
B.
C.
D.
E.
(pag. 494)
Semnele de severitate in sindromul ocluziv
sunt:
Deshidratarea
Febra
12
A.
Sepsisul sever
Apararea abdominala
Melena
B.
C.
D.
E.
(pag. 494)
In volvulusul de sigmoid, in absenta
semnelor de severitate, tratamentul consta
in:
Laparotomie, explorare, prelevare de probe
Rezectia colonului volvulat
13
A.
Reducerea volvulusului cu o sonda Faucher
Mentinerea pe loc a sondei timp de o saptamana
Interventie Hartmann
B.
C.
D.
E.
(pag. 497)
Tema nr. 43
Apendicita la copii i aduli
pag. 499-500
Tratamentul plastronului apendicular
presupune:
apendicectomie de urgen
apendicectomie de urgen i administrarea de
antibiotice cu spectru larg
1
A.
tratament medical iniial i apendicectomie la
distan
tratament medical profilactic
apendicectomie laparoscopic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 500)
n cazul apendicitei mezoceliace, tabloul
clinic este cel de:
peritonit generalizat
infecie urinar
2
A.
ocluzie febril
torsiune ovarian
colic renal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 500)
n apendicita acut, infecia apendicelui se
produce cel mai adesea:
pe cale endogen, ca urmare a unei obstrucii a
apendicelui
pe cale hematogen, de la un focar infecios
aflat la distan
3
A.
pe cale respiratorie, n cazul epidemiilorpe cale
respiratorie, n cazul epidemiilor
pe cale limfatic, de la o infecie de vecintate
pe cale digestiv, de la o toxiinfecie alimentar
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 499)
Pag. 60 din 150
n apendicita acut, explorrile biologice
semnificative sunt reprezentate de:
sindromul de citoliz hepatic
sindromul inflamator
4
A.
sindromul de activitate imunologic
sindromul bilio-excretor
sindromul de retenie azotat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 499)
Tratamentul etiologic n apendicita acut
este reprezentat de:
analgezice i reechilibrare hidroelectrolitic
antibioterapie intravenos 24-48 ore
5
A.
apendicectomie
vaccinare profilactic
regim alimentar absolut i repaus la pat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 500)
Diagnosticul clinic de apendicit acut este
susinut de:
durere n fosa iliac dreapt
vrsturi, greuri
6
A.
disurie, polakiurie
febr 37,5-38,5C
tueu pelvin dureros
B.
C.
D.
E.
(pag. 499)
Complicaiile apendicitei acute sunt:
plastronul apendicular
peritonita generalizat
7
A.
abces apendicular
degenerarea malign
hemoragie digestiv inferioar
B.
C.
D.
E.
(pag. 500)
Diagnosticul diferenial al apendicitei acute
se face cu:
invaginaia intestinal acut
limfadenita mezenteric
8
A.
orhiepididimita acut
torsiunea ovarian
colica renal dreapt
B.
C.
D.
E.
(pag. 500)
Tratamentul etiologic al apendicitei acute
const n:
apendicectomie
prelevarea de lichid pentru examen bacteriologic
9
A.
omentectomie parial
salpingectomie dreapt
lavajul cavitii abdominale
B.
C.
D.
E.
(pag. 500)
Tratamentul peritonitei apendiculare const
n:
lavaj peritoneal abundent
10
A.
apendicectomie
antibioterapie timp de cel puin 5 zile
repaus la pat timp de cel puin 5 zile
B.
C.
D.
E.
(pag. 500)
Cea mai frecventa pozitie a apendicelui este:
Retrocecal
Mezoceliac
11
A.
Pelvin
Subhepatic
Laterocecal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 499)
Tema nr. 44
Hernia parietal la copil i adult
pag. 504-505
Care dintre urmtoarele afirmaii definete o
hernie?
Corespunde unei exteriorizri a coninutului
abdominal printr-un orificiu ne-natural
abdominal printr-un orificiu din vecintatea
cicatricei unei laparotomii
1
A.
abdominal printr-un orificiu natural al peretelui
Se distinge de eventraii prin apariia la scurt
timp scurt dup intervenia chirurgical
Se distinge de eventraii prin absena peritoneului
din jurul viscerelor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 504)
Care dintre urmtoarele afirmaii legate de
herniile femurale este adevrat?
Sunt acele hernii al cror orificiu este situat mai
sus de arcada crural
Sunt acele hernii al cror orificiu este situat sub
arcada crural, medial de vasele femurale
2
A.
Sunt acele hernii al cror orificiu se
exteriorizeaz prin fascia transversalis
Sunt acele hernii al cror orificiu se
exteriorizeaz prin orificiul inghinal profund n
relaie cu funiculul spermatic
Sunt acele hernii al cror orificiu este situat la
nivelul inelului ombilical
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 504)
Pag. 61 din 150
arcada crural (ligamentul inghinal) este
adevrat?
Band fibroas ntins ntre spina iliac antero-
superioar i pubis (tuberculul pubian)
inferioar i tuberculul pubian
3
A.
Band fibroas ntins ntre spina iliac postero-
superioar i pube
Band fibroas ntins ntre creasta iliac i pube
superioar i ischion
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 504)
Herniile inghinale sunt acele hernii:
Al cror orificiu este situat mai sus de arcada
crural
Al cror orificiu este situat sub arcada crural
4
A.
Al cror orificiu este medial de vasele femurale
Al cror orificiu este la nivelul zonei ombilicale
Al cror orificiu este situat pe linia alb
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 504)
reparaia parietal ntr-o hernie inghinal
este adevrat?
Sutura direct prin coborrea tendonului
conjunct la ligamentul Cooper
Poziionarea unei plase nerezorbabile, fixat la
arcada crural
5
A.
Sutura simpl prin puncte separate pentru micile
orificii
Laparotomia sau laparoscopia
Eliberarea sacului herniar i reintegrarea
coninutului n cavitatea abdominal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 505)
herniile inghinale la copii sunt adevrate?
Afecteaz mai ales bieii
Sunt congenitale
6
A.
De multe ori sunt chiar bilaterale
Sunt dobndite
Uneori sunt asociate cu criptorhidia
B.
C.
D.
E.
(pag. 505)
Care dintre dintre urmtarele afirmaii legate
de hernia inghinal necomplicat sunt false?
Mas inghinal nedureroas, reductibil
Mas inghinal, impulsiv la tuse, reductibil
7
A.
Poate fi situat n scrot, reductibil
Hernia este dureroas
Hernia este de volum mare, ireductibil
B.
C.
D.
E.
(pag. 505)
Principiile interveniei chirurgicale ale unei
hernii sunt:
Laparotomia sau laparoscopia
Eliberarea sacului herniar i reintegrarea
coninutului n cavitatea peritoneal
8
A.
Reparaia parietal
Enterectomia
Drenajul cavitii peritoneale
B.
C.
D.
E.
(pag. 505)
n cazul n care coninutul sacului de hernie
strangulat este reprezentat de intestin
subire, simptomele digestive sunt:
Durere abdominal major
Ocluzie intestinal nalt cu vrsturi precoce
9
A.
Blocarea tranzitului pentru materii fecale i gaze
n prim instan
Tablou clinic atenuat, n afara unui ileus reflex
(paralitic)
Constipaie rebel la tratamente cu purgative
B.
C.
D.
E.
(pag. 505)
reparaia parietal ntr-o hernie ombilical
sunt false?
Sutur simpl prin puncte separate pentru micile
orificii
Poziionarea unei plase nerezorbabile, n caz de
orificiu mare
10
A.
Poziionarea unei plase nerezorbabile, fixat la
arcada crural
Sutura direct prin coborrea tendonului
conjunct la ligamentul Cooper
Sutura tendonului conjunct la arcada crural
B.
C.
D.
E.
(pag. 505)
Care dintre urmatoarele manifestari clinice
este sugestiva in cazul herniei strangulate in
care continutul herniei este intestin subtire:
Ileus reflex (paralitic)
Ocluzie inalta cu varsaturi precoce
11
A.
Blocarea tranzitului pentru gaze in prima instanta
Blocarea tranzitului pentru materii fecale
Tablou clinic atenuat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 505)
Pag. 62 din 150
Tema nr. 45
Litiaza biliar i complicaiile ei
pag. 508-512
Factorii de risc n litiaza vezicular sunt:
sexul masculin
sedentarismul
1
A.
stressul
regimul alimentar hipercaloric
dislipidemia
B.
C.
D.
E.
(pag. 508)
Examenul ecografic in litiaza vezicular
simptomatic necomplicat evideniaz:
colecist mrit de volum
colecist cu perete ingroat peste 2 mm
2
A.
colecist cu perete nengroat sub 2 mm
lichid pericolecistic
calculi hiperecogeni cu con de umbr
B.
C.
D.
E.
(pag. 509)
Colecistita acut litiazic:
reprezint inflamaia peretelui colecistic
reprezint inflamaia cilor biliare extrahepatice
3
A.
poate evolua spre constituirea piocolecistului
poate evolua spre gangrena peretelui colecistului
se poate rezorbi n totalitate prin tratament
intensiv timp de 3 zile
B.
C.
D.
E.
(pag. 510)
Diagnosticul clinic de colecistit acut se
susine pe urmtoarele simptome i semne:
durere epigastric iradiat posterior i vrsturi
durere n hipocondrul drept cu iradiere n umrul
drept i aprare muscular
4
A.
prezena constant a febrei
prezena constant a subicterului conjunctival
prezena meteorismului asimetric n hipocondrul
drept sau flancul drept
B.
C.
D.
E.
(pag. 510)
Examenul ecografic n colecistita acut
litiazic poate evidenia:
dilataia constant a cilor biliare extrahepatice
lichid liber perivezicular
5
A.
ngroarea peste 4 mm a peretelui vezicular
perete vezicular n mare tensiune i subiat
calculi n colecist
B.
C.
D.
E.
(pag. 510)
Colica biliar litiazic este durerea tipic n
litiaza vezicular, caracterizat prin:
acompanierea constant de febr i de icter
instalarea aprrii musculare n hipocondrul drept
6
A.
apariia brusc a icterului cu evoluie progresiv
durere n hipocondrul drept cu iradiere n umrul
drept
durere n punctul cistic i sindrom febril prelungit
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 508)
Ileusul biliar este:
consecina migrrii spontane a calculilor din
coledoc n duoden
o form de ocluzie intestinal prin obstrucie
7
A.
o parez a intestinului subire n contextul litiazei
biliare simptomatice
un semn acompaniator al peritonitei biliare
o parez a ntregului intestin secundar unei
litiaze biliare asimptomatice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 511)
Triada Charcot se caracterizeaz clinic prin
urmtoarele elemente:
durere biliar urmat de febr i apoi de icter
colic biliar, febr i vrsturi bilioase
8
A.
durere biliar, febr i adenopatie
supraclavicular dreapt
durere n hipocondrul drept, icter i prurit
tegumentar
colic biliar, hepatomegalie i icter
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 512)
Diagnosticul clinic de angiolangit se
susine pe urmtoarele elemente clinice:
colic biliar urmat de febr i de instalarea
icterului
ficat palpabil la rebord, icter i vrsturi
9
A.
colecist palpabil, febr i frisoane
durere n hipocondrul drept, icter i scaune
decolorate
durere epigastric, icter i frisoane
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 512)
Sfincterotomia endoscopic de urgen este
indicat n:
colecistita acut gangrenoas
icterul mecanic nsoit de hepatomegalie
10
A.
angiolangita cu sepsis necontrolat
pancreatita acut de cauz biliar
litiaza biliar de migrare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 512)
Pag. 63 din 150
Caracterele durerii tipice in litiaza biliara
sunt:
Localizare in epigastru sau hipocondrul drept
Debut brutal
11
A.
Iradiere spre umarul drept
Amplificarea la inspiratia profunda
Se insoteste obligatoriu de icter
B.
C.
D.
E.
(pag. 508)
In cadrul litiazei veziculare complicatiile date
de calculi la nivelul caii biliare principale
sunt:
Colangita
Calculocancer
12
A.
Pancreatita acuta
Migratia litiazica
Peritonita biliara
B.
C.
D.
E.
(pag. 508)
Factorii de risc pentru litiaza veziculara sunt:
Obezitatea
Dislipidemia
13
A.
Apirexia
Antecedente de rezectie ileala
Sex feminin, sarcina, multiparitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 508)
Tema nr. 46
Panceatita acut si cronic
pag. 467-469, 513-516
Care afirmaie este fals n cazul pancreatitei
cronice:
Cauza net dominant este consumul de alcool
n evoluia bolii se ntlnesc trei faze succesive
1
A.
Examenul clinic este sugestiv
Pseudochistul poate apare ca i complicaie
evolutiv
Ecografia abdominal este o metod de
diagnostic puin sensibil i puin specific
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 467, 468, 469)
n managementul terapeutic al pancreatitei
cronice intr:
Tratamentul disfunciei organice multiple
Colecistectomia laparoscopic de principiu
2
A.
Anastomoza pancreatico-jejunal
Splenectomia
Drenajul focarelor de necroz pancreatic i
peripancreatic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 469)
Care afirmaie este fals cu privire la
pancreatita acut?
Durerea este localizat epigastric, transfixiant,
iradiat spre posterior
Creterea lipazemiei > 3N
3
A.
Este prezent ocul septic n formele severe
Ecografia abdominal este cea mai sensibil
metod imagistic de diagnostic
Scorul Ranson i Balthazar sunt scoruri de
gravitate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 513, 514, 515)
Tratamentul etiologic al pancreatitei acute
const n:
Pseudochisto-jejuno anastomoz
Drenajul necrozelor pancreatice i
peripancreatice
4
A.
Tratamentul disfunciei organice multiple
Colecistectomie de urgen n formele grave
ERCP n cazul persistenei unui calcul la nivelul
cii biliare principale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 516)
Nu reprezint cauze de pancreatit acut:
Litiaza biliar
Consumul de alcool
5
A.
Traumatismele abdominale
Medicaia antiinflamatorie nesteroidian
Hiperlipidemia
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 513)
Diagnosticul diferenial al pancreatitei
cronice se face cu:
Tumori pancreatice
Dilataii chistice ale canalelor pancreatice
6
A.
Angiocolita
Chistul hidatic hepatic
Angorul mezenteric
B.
C.
D.
E.
(pag. 467)
Pag. 64 din 150
Complicaiile posibile n evoluia pancreatitei
cronice sunt:
Diabetul insulino-necesitant
Pseudochistul de pancreas
7
A.
Adenocarcinomul de pancreas
Insuficien renal acut
Compresiune duodenal
B.
C.
D.
E.
(pag. 468)
Care afirmaii sunt false cu privire la
pancreatita cronic?
Cauza cea mai frecvent este consumul
prelungit de alcool
Poate apare ca urmare a unui obstacol la nivelul
canalului pancreatic principal
8
A.
Apare cel mai frecvent la pacienii cu litiaz biliar
Ecoendoscopia este o metod de diagnostic cu
sensibilitate redus
Examenele biologice nu sunt relevante pentru
diagnosticul pozitiv
B.
C.
D.
E.
(pag. 467, 469)
Care afirmaii sunt corecte cu privire la
pancreatita acut?
Este o inflamaie acut a pancreasului
Cauzele cele mai frecvente sunt litiaza biliar i
consumul de alcool
9
A.
Apare frecvent n evoluia tumorilor de cap de
pancreas
Se poate complica cu insuficien multiorganic
Nu este necesar internarea n formele uoare
de boal
B.
C.
D.
E.
(pag. 513, 515)
Care afirmaii sunt adevrate cu privire la
tratamentul pancreatitei acute?
Orice pacient cu pancreatit acut se interneaz
Formele grave de boal se trateaz n seciile de
terapie intensiv
10
A.
La pacienii ce prezint i angiocolit este
indicat colecistectomia clasic de prim intenie
Orice form de pancreatit acut necesit
intervenie chirurgical
Tratamentul antibiotic se face cu antibiotice cu
spectru larg de tipul Tienamului
B.
C.
D.
E.
(pag. 515)
Care varianta de raspuns desemneaza cele
doua etiologii responsabile de aproximativ
80-90% din cazurile de pancreatita acuta:
Alcoolul si ampulomul vaterian
Litiaza veziculara si hiperlipidemia
11
A.
Traumatismul abdominal si anomaliile ductale
Litiaza veziculara si tumora de cap de pancreas
Alcoolul si litiaza veziculara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 513)
Semnele de gravitate in pancreatita acuta
sunt:
Obezitatea
Socul
12
A.
Echimozele periombilicale
Infiltrarea hematica a flancurilor
Calculii veziculari mai mici de 5 milimetri in
diametru
B.
C.
D.
E.
(pag. 513)
Complicatiile locale ale pancreatitei acute
sunt:
Socul septic
Insuficienta renala acuta
13
A.
Infectia necrozei pancreatice
Abcesele
Perforarea organelor din vecinatate
B.
C.
D.
E.
(pag. 515)
Tema nr. 47
Peritonita acut
pag. 517-518 * fara denumiri comerciale (ex.
Tezocilin)
Peritonita corespunde:
Unei inflamaii acute a peritoneului
Inflamaiei acute a esutului gras retroperitoneal
1
A.
Torsiunii unui organ intraperitoneal
Obstruciei acute a intestinului
Prezenei sngelui n cavitatea peritoneal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 517)
Majoritatea peritonitelor sunt secundare:
Infeciei hematogene a lichidului de ascit
Tuberculozei abdominale
2
A.
Perforaiei de tub digestiv
Extensiei unei leziuni pleurale de vecintate
Ingestiei de substane caustice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 517)
Pag. 65 din 150
Care dintre urmtoarele afirmaii este
adevrat n cazul peritonitei acute
secundare:
Infecia este n majoritatea cazurilor
monomicrobian
Bacilul Koch este responsabil de majoritatea
infeciilor peritoneale
3
A.
Agenii infecioi sunt de cele mai multe ori
multiplii
Iritaia peritoneal este indus pe cale
hematogen
Dializa peritoneal este principalul factor etiologic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 517)
Intervenia Hartmann n peritonita prin
cancer de colon stng perforat const n:
Sutura perforaiei fr drenaj
Hemicolectomie stng i anastomoz
colorectal termino-terminal
4
A.
Colectomie stng, nchiderea bontului rectal,
colostomie terminal
Colectomie stng i anastomoz colorectal
latero-terminal
Ileo-recto-anastomoz latero-lateral
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 518)
Urmtoarea afirmaie referitoare la peritonita
acut secundar este adevrat:
Principalul factor prognostic este intervalul de
timp scurs pn la intervenia chirurgical
CT este obligatorie pentru stabilirea conduitei
terapeutice, indiferent de starea pacientului
5
A.
Intervalul de timp debut tratament chirurgical
nu influeneaz prognosticul
Tratamentul antibiotic singular este suficient n
majoritatea peritonitelor secundare
Tratamentul chirurgical trebuie evitat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 518)
Urmtoarele circumstane etiologice
corespund unei peritonite acute primitive:
Tuberculoza abdominal
Perforaia ulcerului duodenal
6
A.
Dializa peritoneal
Peritonita cu fungi
Infecia ascitei
B.
C.
D.
E.
(pag. 517)
Tabloul clinic al peritonitei acute
extrahospitaliere cuprinde:
Durerea abdominal brutal, ce crete tot mai
mult
Contractura abdominal
7
A.
Hemoptizia
Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale
i gaze
Durere toracic accentuat de tuse i inspir
profund
B.
C.
D.
E.
(pag. 517)
Tratamentul etiologic al peritonitei acute
const n:
Laparotomie
Pleurostomie
8
A.
Lavaj al cavitii peritoneale cu 10-15 l de ser
fiziologic
Tratamentul cauzei peritonitei
Corticoterapie
B.
C.
D.
E.
(pag. 518)
Urmtoarele afirmaii referitoare la peritonita
acut postoperatorie sunt adevrate:
Uneori este dificil de diagnosticat
Poate fi determinat de dehiscena anastomotic
9
A.
CT nu este necesar, diagnosticul fiind adesea
evident
Este o form de peritonit primitiv
Va fi evocat de durerea toracic intens nsoit
de tuse i dispnee
B.
C.
D.
E.
(pag. 518)
Peritonita acut postoperatorie va fi evocat
n special n caz de:
Febr
Secreii purulente prin cicatrice
10
A.
Secreii purulente pe tubul de dren
Semn Babinski intens pozitiv
Tulburri de cunotin, agitaie, insuficien
renal acut, insuficien respiratorie acut
B.
C.
D.
E.
(pag. 518)
la peritonita acuta este adevarata:
Peritonita primitiva corespunde ulcerului perforat
Numai peritonitele primitive sunt monomicrobiene
11
A.
Peritonita tertiara corespunde infectiei
hematogene
Peritonita secundara este monomicrobiana
Peritonita care corespunde infectiilor intra-
abdominale persistente dupa o infectie deja
diagnosticata este de tip secundar
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 517)
Pag. 66 din 150
Tema nr. 48
Sarcina normal si patologic: travaliul, naterea i
post-partumul normal, principalele complicaii ale
sarcinii, sarcina extrauterin
pag. 521-524, 525-532, 533-536, 549-551 * cu
exceptia tabel 1 "concedii de materinitate" pag. 524
si paragraf 1 pag. 524, fara denumiri comerciale la
tratamentul preeclampsiei, delivrentei dirijate, pag
551, subcapitol 7
Factorii de risc pentru sarcina extrauterin
sunt urmtorii, cu excepia:
Tratamentul cu clomifen citrate
Endometrioza pelvin
1
A.
Antecedente de salpingit
Tratament cu Metrotrexat
Antecedente de sarcin extrauterin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 533)
Sunt semne directe de sarcin extrauterin:
Endometrul decidualizat
Evidenierea ecografic a sacului gestaional
extrauterin
2
A.
Hemoperitoneu
Sac gestaional intrauterin absent
Hematosalpinge
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 534)
Semne indirecte de sarcin extrauterin sunt
urmatoarele:
Hematosalpinge
Hemoperitoneu
3
A.
Evidenierea ecografic a sacului gestaional
extrauterin
Endometru gros, decidualizat
Sac gestaional intrauterin absent
B.
C.
D.
E.
(pag. 534)
Sarcina extruterin necomplicat (care nu s-
a rupt) se manifest clinic prin:
Dureri pelvine moderate si metroragie la
nceputul sarcinii
Durere violenta, sincopal
4
A.
Laterouterin, la tueul vaginal, se palpeaz mas
tumoral
Tahicardie
Durere ce iradiaz la nivelul umerilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 534)
Sarcina heterotopica reprezinta localizarea:
tubara
interstitiala
5
A.
peritoneala
cervicala
localizarea concomitenta intra si extrauterina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 533)
Semnele indirecte ecografice ale sarcinii
extrauterine sunt :
absenta sacului gestational intrauterin
vizualizarea unui sac gestational extrauterin
6
A.
hematosalpinx
hemoperitoneu
endometru gros, decidualizat
B.
C.
D.
E.
(pag. 534)
Scorul Fernandez in evaluarea oportunitatii
tratamentului chirurgical al sarcinii
extrauterine cuprinde:
nivelul HCG
nivelul estrogenilor
7
A.
nivelul progesteronului
dimensiunea hematosalpingelui
prezenta hemoperitoneului
B.
C.
D.
E.
(pag. 535)
Testul Osullivan in dozarea glicemiei
venoase la cat timp dupa ingerarea a 50 g de
glucoza ?
30
1h
8
A.
1.5h
2h
3h
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 531)
Obiectivele conduitei dupa descoperirea
diabetului gestational sunt:
Glicemia a jeun < 0,95 g/l
Glicemia a jeun < 1,2g/l
9
A.
Glicemia la 2 ore postprandial < 1,2 g/l
Glicemia la 1 ora postprandial < 1,2 g/l
Glicemia la 2 ore postprandial < 1,4 g/l
B.
C.
D.
E.
(pag. 532)
Pag. 67 din 150
Sarcina heterotopica reprezinta:
Sarcina extrauterina tubara
Sarcina extrauterina ovarian sau abdominala
10
A.
Sarcina cervicala
Coexistenta unei sarcini intrauterine cu una
extrauterina
Sarcina extrauterina tubara bilaterala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 533)
Tabloul clinic al sarcinii extrauterine rupte
cuprinde:
Aparare abdominala
Dureri pelvine moderate la debutul sarcinii
11
A.
Durere ce iradiaza in umeri
Durere violenta sincopala
Semne de anemie
B.
C.
D.
E.
(pag. 534)
Care dintre urmatoarele examene paraclinice
nu sunt obligatorii sau recomandate in
timpul primei consultatii sunt:
Grup sangvin, Rh
Testul de toleranta la glucoza
12
A.
VDRL
Proteinurie
Frotiu cervico-vaginal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 522)
Sindromul HELLP se caracterizeaza prin:
hemoliza
citoliza hepatica
13
A.
leucocitoza
d.trombopenie
anemie
B.
C.
D.
E.
(pag. 528)
In cazul unei HTA de novo,precizati semne
asociate care justifica suspectarea unei
preeclampsii:
uricemia mai mica de 350micromol/l
scaderea ASAT sub valoarea normala
14
A.
trombocite sub 150.000/mm3
absenta edemelor
macrosomie fetala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 525)
Diagnosticul diferential al unei sarcini
extrauterine care nu s-a rupt se face cu:
avort
ruptura unui chist hemoragic
15
A.
torsiunea anexiala(daca durerile pelvine sunt
severe si fara metroragii)
ruptura unui anevrism al arterei splenice
apendicita
B.
C.
D.
E.
(pag. 535)
In prescrierea dietei diabetului gestational
sunt urmarite urmatoarele principii
insulinoterapia va fi instaurata de la inceput daca
glicemia a jeun este mai mica de 1,3g/l
alimentatia va contine 50% lipide
16
A.
ratia energetica totala va fi repartizata pe trei
mese si trei gustari
insulinoterapia va fi instaurata de la inceput daca
glicemia a jeun este mai mare de 3,6g/l
alimentatia va contine 50% proteine
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 532)
Examene paraclinice, obligatorii, in timpul
primei consultatii sunt:
VDRL si TPHA
grupa de sange si factorul Rh
17
A.
proteinurie si glicozurie
serologie HIV, CMV
frotiu cervico-vaginal
B.
C.
D.
E.
(pag. 522)
Preeclampsia severa se manifesta prin:
Tas>160mmHg si Tad>110mmHg
dureri in epigastru, greturi, varsaturi
18
A.
proteinurie >2,5g/ zi
hemoliza
trombocitopenie<80.000mm3
B.
C.
D.
E.
(pag. 525)
Hematomul retroplacentar se caracterizeaza
prin:
sangerare redusa cu singe negricios
sangerare abundenta
19
A.
ecografic imagine de hematom ce decoleaza
placenta
anomalii ale RCF
context de preeclampsie
B.
C.
D.
E.
(pag. 530)
Pag. 68 din 150
Obiectivele primei consultaii n sarcina
normal sunt urmtoarele, cu excepia:
confirmarea strii sarcinii
evaluarea factorilor de risc
20
A.
evaluarea permeabilitii colului uterin
informarea pacientei asupra depistrii trisomiei
21
stabilirea unui plan de monitorizare adaptat
contextului clinic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 521)
Semnele sugestive pentru diagnosticul de
sarcin sunt urmtoarele, cu excepia :
creterea tensiunii snilor
greuri matinale
21
A.
creterea temperaturii bazale
col violaceu la examenul cu speculul
uter moale la tueul vaginal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 521)
Depistarea trisomiei 21 n sarcin se face pe
baza urmtorilor parametri:
vrsta pacientei
dimensiunea translucenei nucale fetale n primul
trimestru de sarcin
22
A.
tensiunea arterial matern
markeri serici n primul trimestru
diametrul mediu al sacului gestaional
B.
C.
D.
E.
(pag. 523)
Bilanul paraclinic n luna a 6-a de sarcin
presupune:
AgHbs
Hemogram
23
A.
trensaminaze hepatice
serologia toxoplasmozei la nevoie
identificarea albuminei i a glucozei n urin
B.
C.
D.
E.
(pag. 523)
Consultaia i bilanul preanestezic n
sarcin se efectueaz:
n luna a 3-a de sarcin
24
A.
la termen
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 523)
Scopurile primei ecografii n sarcin sunt
urmtoarele, cu excepia:
diagnosticul precoce al sarcinilor multiple
depistarea precoce a unor malformaii severe
25
A.
diagnosticul leziunilor de col uterin
depistarea precoce a trisomiei 21
confirmarea sau corectarea vrstei sarcinii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 523)
Managementul cazurilor de preeclampsie
presupune:
internarea de urgen
transferul in utero la o maternitate adaptat
pentru aceste cazuri
26
A.
tratament ambulatoriu
supravegherea permanent materno-fetal
odihna pacientei
B.
C.
D.
E.
(pag. 526)
Sindromul HELLP presupune:
hemoliza
hematemeza
27
A.
citoliza hepatica
trombocitoza
trombopenie
B.
C.
D.
E.
(pag. 528)
Termenul teoretic al sarcinii este:
Data ultimului ciclu + 9 luni
Data ultimului ciclu + 14 zile + 9 luni
28
A.
Data ultimului ciclu 14 zile + 9 luni
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 521)
La ce data se prescrie prima examinare
ecografica in sarcina?
Imediat ce se instaleaza amenoreea, la 4
saptamani, pentru a confirma prezenta sarcinii in
uter
La 7-8 saptamani de sarcina, cand se poate
aprecia viabilitatea embrionara
29
A.
La 11-13 saptamani, cand se poate face primul
examen de anatomie fetala si diagnosticul
malformatiilor severe, se poate aprecia riscul
pentru cromozomopatii (masurarea translucentei
nuchale), poate fi diagnosticata Gemelaritatea,
se poate confirma sau corecta datarea sarcinii
La 22-24 de saptamani, varsta la care se poate
face examinarea completa a morfologiei fetale
La 35-37 de saptamani, pentru a aprecia
greutatea fatului si a estima prognosticul de
nastere naturala al pacientei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 523)
Pag. 69 din 150
Intre modificarile fiziologice din timpul
sarcinii fac parte:
Proteinuria > 300 mg/l
Leucocitoza <14000-16000/mm3
(hiperleucocitoza fiziologica)
30
A.
Scaderea fosfatazei alcaline
Cresterea VSH
Hb <10g/100 ml (hemodilutie fiziologica)
B.
C.
D.
E.
(pag. 522)
Preeclampsia severa presupune:
Trombocitopenia <300 000/mm3
Sindromul HELLP
31
A.
Oliguria cu diureza <100 ml/h
Proteinuria >3,5g/zi
cefalee persistenta
B.
C.
D.
E.
(pag. 525)
Urmtorul element se suplimenteaz pe
parcursul sarcinii pentru toate gravidele:
fier
calciu
32
A.
magneziu
vitamina D
vitamina E
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 524)
Preeclampsia sever reprezint asocierea
preeclampsiei cu unul din semnele
urmtoare:
proteinuria > 3,5 g/zi
hemoliza
33
A.
trombopenia < 150000/mm3
tulburri neurologice
sindrom HELLP
B.
C.
D.
E.
(pag. 525)
Monitorizarea matern n caz de
preeclampsie include:
monitorizare cardio-respiratorie
pulsoximetrie
34
A.
ecografie fetal
diureza
edeme
B.
C.
D.
E.
(pag. 527)
Metroragia n primul trimestru de sarcin nu
poate fi determinat de:
sarcin oprit n evoluie
sarcin extrauterin
35
A.
mol hidatidiform
placenta praevia
avort spontan
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 529)
Localizarile posibile ale sarcinii extrauterine
sunt , cu exceptia :
Tubara
Interstitiala
36
A.
Intrauterina
Cervicala
Peritoneala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 533)
Printre factorii de risc ai sarcinii extrauterine
fac parte :
Tabagismul
Alcoolismul cronic
37
A.
Tratamentul cu clomifen citrat
Antecedente de interventii chirurgicale in sfera
hepatica
Varsta sub 35 de ani
B.
C.
D.
E.
(pag. 533)
Preeclampsia severa se caracterizeaza prin :
Dureri in epigastru , greturi , varsaturi
Proteinurie < 3.5g / zi
38
A.
Poliurie
Leucopenie
ASAT normala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 525)
Explorarile paraclinice obligatorii in timpul
primei consultatii ginecologice sunt:
Grupa sangvina si factorul Rh
Serologie CMV si HIV
39
A.
Proteinuria si glicozuria
Hemograma pentru depistarea anemiei
Frotiu cervico-vaginal
B.
C.
D.
E.
(pag. 522)
Pag. 70 din 150
Bilantul biologic si ecografia in SEU
evidentiaza:
beta-hCG> 1500 ui/l si absenta ecografica a
sacului intrauterin
beta-hCG< 1500 ui/l
40
A.
progesteronemia< 5 ng/ml
progesteronemia> 2,5 ng/ml
hemoperitoneu
B.
C.
D.
E.
(pag. 534)
Indicatiile de tratament chirurgical al SEU
sunt urmatoarele cu exceptia:
beta-hCG plasmatic > 10.000 ui/l
dureri abdominele severe
41
A.
scor Fernandez 13
scor Fernandez < 12
hematosalpinge > 4cm ecografic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 535)
Factorii de risc in preeclampsie sunt
urmatorii cu exceptia:
antecedentele de preeclampsie la mama sau
sora
multiparitatea
42
A.
varsta inaintata a mamei
obezitatea
insulinorezistenta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 525)
Indicatiile pentru inducerea travaliului sau
operatia cezariana in preeclampsie sunt:
HTA controlata
eclampsie
43
A.
hematom retroplacentar
trombocite > 300.000
sindrom HELLP
B.
C.
D.
E.
(pag. 527)
Examenele complementare necesare pentru
confirmarea sarcinii in primul trimestru sunt
reprezentate de:
Beta-hCG urinar sau plasmatic
Masurarea inaltimii uterului prin palpare
abdominala
44
A.
Ascultatia batailor inimii cu stetoscopul Pinard
Ecografie pelvina in saptamanile 5-6 de
amenoree (vizualizarea sacului ovular)
Ecografie pelvina in saptamanile 6-7 de
amenoree (vizualizarea embrionului si a activitatii
cardiace)
B.
C.
D.
E.
(pag. 521)
Masurile si tratamentele care opresc
contractiile uterine in iminenta de nastere
prematura se refera la urmatoarele:
Odihna
Administrarea sistematica de antibiotice
45
A.
Spitalizarea la o maternitate de nivel 2 sau 3
Tocoliza
Preventia imunizarii cu factor Rh la femeile cu
Rh negativ care nu au beneficiat de profilaxia
specifica pana la 28 saptamani
B.
C.
D.
E.
(pag. 543)
In cazul chorioamniotitei cu membrane
intacte contaminarea pe cale locala se poate
produce in urmatoarele situatii:
Biopsia trofoblastului
Amniocenteza
46
A.
Prelevarea de sange fetal
Listerioza
Ruptura prematura a pungii apelor
B.
C.
D.
E.
(pag. 545)
Tema nr. 49
Anomalii ale ciclului menstrual si hemoragia genital
la femei
ale medicamentelor
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt
valabile, referitor la fazele ciclului menstrual?
Faza foliculara se incheie cu ovulatia
Faza luteala se incheie cu ovulatia
1
A.
Faza foliculara corespunde transformarii
foliculului in corp galben
Faza luteala corespunde transformarii foliculului
in corp galben
Faza luteala corespunde menstruatiei
B.
C.
D.
E.
(pag. 559)
Care este semnificatia menoragiei?
Sangerare in afara menstruatiei
Cicluri neregulate si rare
2
A.
Menstruatie abundenta cantitativ
Absenta menstruatiei pentru mai mult de trei luni
Menstruatii cu frecventa crescuta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 559)
Pag. 71 din 150
Sindromul ovarelor polichistice este asociat
cu urmatoarele anomalii ale ciclului
menstrual:
Metroragie
Spaniomenoree
3
A.
Menoragie
Amenoree
Hipomenoree
B.
C.
D.
E.
(pag. 559)
Care dintre urmatoarele simptome nu sunt
caracteristice sindromului premenstrual?
Meteorism abdominal
Dureri pelvine
4
A.
Iritabilitate
Mastodinie
Metroragie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 561)
Metroragia este:
menstruatie prea abundenta
sangerare in afara menstruatiei
5
A.
menstruatie survenita la interval > de 45 zile
menstruatie in cantitate mica
lipsa menstruatiei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 559)
Cauze ale metroragiei in timpul sarcinii sunt:
placenta praevia
mola hidatidiforma
6
A.
avortul spontan
polipul endometrial
adenomioza
B.
C.
D.
E.
(pag. 529)
Cauze ale hemoragiei genitale in afara
sarcinii sunt:
polipul endometrial
ectropionul
7
A.
endometrita
hiperplazia endometriala
ruptura uterina
B.
C.
D.
E.
(pag. 584)
Tratamentul recomandat al fibromului
intracavitar submucos < 4 cm este:
rezectia histeroscopica
miometrectomie laparoscopica
8
A.
histerctomie
anexectomie
chiuretaj uterin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 585)
Spaniomenoreea reprezint:
sngerarea ntre menstruaii
menstruaie n cantitate redus
9
A.
menstruaie abundent
cicluri menstruale prea neregulate si prea rare (>
45 zile)
absena menarhei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 559)
Despre sindromul premenstrual sunt
adevarate urmtoarele afirmaii, cu excepia
Apare predominant n adolescen si
premenopauz
Mastodinie ciclic secundar unei insuficiene
foliculare
10
A.
Meteorism abdominal
Tulburri de somn
Iritabilitate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 561)
Care este etiologia metroragiei n timpul
sarcinii?
Adenomioza
Risc de avort
11
A.
Sarcina molar
Administrarea de anticoagulante
Sarcina extrauterin
B.
C.
D.
E.
(pag. 560)
Semne de anemie greu tolerabil sunt
urmatoarele:
Tahicardia
Lipotimia
12
A.
Dispnee
Transpiratia
Extremitile reci
B.
C.
D.
E.
(pag. 583)
Enumerati cauze uterine ale hemoragiei
genitale in afara sarcinii:
cancerul endometrial
adenomioza
13
A.
ectropion
endometrita
cervicita
B.
C.
D.
E.
(pag. 584)
Pag. 72 din 150
In ce consta bilantul de sangerare genitala in
afara sarcinii:
hemoleucograma si trombocitele
ecografia pelvina pe cale abdominala si
transvaginala
14
A.
histerosalpingografia
examinarea clinica a colului cu specul,TV
frotiu cervicovaginal
B.
C.
D.
E.
(pag. 585)
In cazul hemoragiei genitale la femeie,care
sunt semnele de anemie greu tolerabila:
bradicardie
cresterea temperaturii
15
A.
dispnee
hipertensiune arteriala
marmorare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 583)
Ce este metroragia?
menstruatia prea abundenta in cantitate sau ca
durata
cicluri prea neregulate si prea rare
16
A.
menstruatia in cantitate mica
sangerarea in afara menstruatiei
absenta menarhei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 559)
Cauze uterine de hemoragie genitala inafara
sarcinii sunt urmatoarele, cu exceptia:
cancer endometrial
ectropion
17
A.
polip endometrial
fibrom uterin
adenomioza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 584)
Tratamentul menometroragiei asociate cu
adenomioza este:
miomectomia prin laparoscopie
agonisti de GnRH
18
A.
sterilet cu eliberare de progestativ
embolizarea arterelor uterine
mioliza cu ultrasunete focalizate sau cu
radiofrecventa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 585)
Semne de soc in hemoragie :
hipotensiune arteriala
dispnee
19
A.
extremitati reci
transpiratii
vertij
B.
C.
D.
E.
(pag. 583)
La femeile cu metroragie, aflate la
menopauza , se va efectua:
frotiu Papanicolau
biopsie endometriala, insotita de examen
anatomopatologic
20
A.
histerosalpingografie
laparoscopie
ecografie pelvina
B.
C.
D.
E.
(pag. 561)
Hemoragia genitala de cauza uterina in afara
sarcinii este data de:
cancerul endometrial
polipul endometrial
21
A.
ectropion
endometrita
chistul ovarian
B.
C.
D.
E.
(pag. 584)
Sangerarea genitala intre perioadele
menstruale este definiia pentru:
menoragie
menometroragie
22
A.
metroragie
hemoragie
spaniomenoree
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 559)
Durata menstruaiei la specia uman este:
maxim 10 zile
maxim 7 zile
23
A.
minim 3 zile
minim 7 zile
28 zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 559)
Metroragia reprezint:
sngerarea n afara menstruaiei
24
A.
menstruaie foarte abundent
absena menstruaiei
cicluri foarte rare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 559)
Pag. 73 din 150
Sindromul ovarului polichistic se asociaz
cu urmtoarele semne:
alopecie
spaniomenoree
25
A.
amenoree
scdere ponderal
hiperandrogenism
B.
C.
D.
E.
(pag. 559)
n orice caz de sngerare a femeilor de
vrst fertil (<50 ani) , se impune:
dozarea transaminazelor hepatice
examinare cu specul a colului uterin
26
A.
tueu vaginal
test de sarcin
tueu rectal
B.
C.
D.
E.
(pag. 559)
Menarha definete:
debutul menopauzei
prima menstruaie
27
A.
ultima menstruaie
menstruaie abundent
absena menstruaiei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 559)
Menoragia reprezint:
sngerarea n afara menstruaiei
28
A.
menstruaie prea abundent, n cantitate sau ca
durat
absena menstruaiei
cicluri foarte rare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 559)
Sindromul premenstrual presupune:
mastodinia ciclica, secundar unei insuficiene
luteale
durei pelvine
29
A.
dismenoree
epistaxis
spaniomenoree
B.
C.
D.
E.
(pag. 561)
n contextul hemoragiei genitale la femeie,
semnele de anemie greu tolerabil sunt:
tahicardia
dispneea
30
A.
astenia
vertijul
bradicardia
B.
C.
D.
E.
(pag. 583)
Metroragia este:
Sangerarea de cauza vaginala
Sangerarea prea abundenta de cauza uterina, in
momentul menstruatiei
31
A.
Sangerarea in afara menstruatiei
Sangerarea menstruala neregulata
Sangerarea menstruala in cantitate mica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 559)
Selectati afirmatia adevarata despre
metroragia la femeile aflate la menopauza:
Este necesar examenul citoexfoliativ Babes
Papanicolaou, chiar in timpul hemoragiei, pentru
a exclude cancerul de col uterin
Este indicat examenul ecografic, pentru a se
masura endometrul
32
A.
Este indicata histerosalpingografia, pentru a fi
evaluata cavitatea uterina si a exclude prezenta
unui polip de endometru
Este indicata completarea scorului Higham
Este indicata in toate cazurile histerectomia
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 561)
Bilantul in cazul sangerarii de cauza genitala
in afara sarcinii se face astfel:
Nu se face examenul de specialitate cu speculul,
contraindicat in timpul sangerarii
Se indica excluderea unei sarcini, prin dozarea
beta HCG plasmatic si urinar
33
A.
Se indica hemoleucograma si numararea de
trombocite
Este absolut contraindicata biopsierea
endometrului, pana la oprirea sangerarii
Se indica feritinemia
B.
C.
D.
E.
(pag. 585)
Intre cauzele metroragiei in afara sarcinii
intra:
Cancerul de col uterin
Fibromioamele subseroase
34
A.
Endometrita
Torsiunea de ovar
Cancerul de endometru
B.
C.
D.
E.
(pag. 584)
n afara sarcinii n etiologia metroragiei pot fi
implicate:
cancerul de col uterin
polipul endometrial
35
A.
hematomul retroplacentar
avortul spontan
endometrita
B.
C.
D.
E.
(pag. 560)
Pag. 74 din 150
Menoragia este
menstruatia n cantitate mic
absena menstruaiei pentru mai mult de trei luni
36
A.
cicluri prea neregulate si prea rare
menstruatia prea abundent, n cantitate sau ca
durat
absena menarhei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 559)
Bilantul n caz de sngerare genital in afara
sarcinii cuprinde:
cuantificarea sngerrii
hemoleucograma
37
A.
ecografia pelvin
feritinemia
Histerosalpingografia
B.
C.
D.
E.
(pag. 585)
Sindromul ovarului polichistic se asociaza
cu urmatoarele semne:
Spaniomenoreea sau amenoreea
Hipomenoreea
38
A.
Dureri lomboabdominale
Menoragie
Mastodinie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 559)
In caz de metroragie, este contraindicat:
Sterilet cu eliberare de progestativ
Histerectomia, ca ultima solutie
39
A.
Distrugerea endometrului
Frotiu Papanicolau
Antifibrinolitice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 561)
Sindromul premenstrual se caracterizeaza
prin:
Dureri pelvine, dismenoree
Dureri lombare
40
A.
Senzatie de meteorism abdominal
Modificari ale caracterului : iritabilitate, tulburari
de somn
Metroragie
B.
C.
D.
E.
(pag. 561)
Hemoragia genitala in afara sarcinii este data
de:
Hematom retroplacentar
Cancerul ovarian
41
A.
Adenomioza
Endometrita
Chist ovarian
B.
C.
D.
E.
(pag. 560)
n sindromul ovarului polichistic apare:
hiperandrogenism
chisturi ciocolatii
42
A.
infertilitate, obezitate, hiperpilozitate
hipermenoree, polimenoree
spaniomenoree sau amenoree
B.
C.
D.
E.
(pag. 559)
Clasificarea sngerrilor genitale i
tulburrilor ciclului menstrual nu include:
meno- metroragia
spaniomenoreea
43
A.
amenoreea primar sau secundar
hipomenoreea
menarha
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 559)
Metroragia la femeile n postmenopauz:
este evocatoare pentru cancerul endometrial
examenul ecografic identific un endometru
subire, atrofic
44
A.
tratamentul este hormonal, pastila combinat
histerosalpingografia este util pentru
evidenierea unui endometru hipertrofic
diagnosticul anatomopatologic este obligatoriu,
prin prelevarea unei biopsii endometriale
B.
C.
D.
E.
(pag. 561)
Sindromul premenstrual
predominant la femeile active sexual
simptomatologia predomin n perioada
ovulatorie
45
A.
mastodinia ciclic presupune o patologie
mamar asociat
biopsia de endometru este obligatorie pentru
stabilirea diagnosticului
beneficiaz de AINS i terapie anxiolitic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 561)
Pag. 75 din 150
Prima menstruatie poarta denumirea de :
metroragie
menoragie
46
A.
menarha
mamografie
amenoree
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 559)
Tratamentul in SOP poate consta in :
reducerea greutatii
administrarea de metformin
47
A.
sterilet ce elibereaza progestativ
administrarea de clomifen citrat
decorticare sau drilling ovarian chirurgical
B.
C.
D.
E.
(pag. 559)
Metroragia in afara sarcinii poate fi cauzata
de ;
adenomioza
endometrita
48
A.
hematomul retroplacentar
polip endometrial
ectropion
B.
C.
D.
E.
(pag. 560)
Ce investigatie este contraindicata in caz de
metroragie la femeia in menopauza
ecografia pelvina
histerosalpingografia
49
A.
biopsia de endometru
examen anatomopatologic
examen de boli de nutritie si metabolism
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 561)
Cauzele cervicale ale hemoragiei genitale in
afara sarcinii sunt:
Adenomioza
Ectropion
50
A.
Cancer de col uterin
Polip endometrial
Cervicita
B.
C.
D.
E.
(pag. 584)
Cuantificarea sangerarii in hemoragia
genitala la femeie se face prin:
Anamneza
Scorul Higham pentru menoragie
51
A.
Coagulograma
Determinarea Beta-hCG
Examinarea cu specul
B.
C.
D.
E.
(pag. 583)
Tratamentul fibroamelor interstitiale si
subseroase consta in:
Histeroscopia cu rezectia fibromului daca acesta
este mai mare de 4 cm
Miomectomia prin laparotomie sau laparoscopie
52
A.
Mioliza cu ultrasunete focalizate sau cu
radiofrecventa
Embolizarea arterelor uterine
Agonistii GnRH
B.
C.
D.
E.
(pag. 585)
Tema nr. 50
Infeciile genitale la femei
pag. 576-578 * fara denumiri comerciale ale
medicamentelor
Tratamentul caror infectii genitale joase este
asigurat de Metronidazol?
Trichomonas vaginalis
Streptococ grup B
1
A.
Candidoza vaginala
Gardnerella vaginalis
Herpes virus genital
B.
C.
D.
E.
(pag. 576)
Care simptome sunt caracteristice infectiei
vaginale cu Candida albicans?
Leucoree gri
Leucoree verde
2
A.
Leucoree alba
Depozite vaginale albicioase
Eritem vaginal
B.
C.
D.
E.
(pag. 576)
Care dintre urmatoarele entitati patologice
nu reprezinta o complicatie a infectiilor
genitale inalte?
Infertilitatea tubara
Sarcina extrauterina
3
A.
Dureri pelvine cornice
Vulvo-vaginite
Recidive
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 578)
Pag. 76 din 150
Testul pozitiv cu hidroxid de potasiu este
diagnostic pentru infectia cu:
Candida albicans
4
A.
Gardnerella vaginalis
Chlamidia trachomatis
Papiloma virusuri
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 576)
Testul cu hidroxid de potasiu se face pentru
confirmarea infectiilor vaginale cu:
Trichomonas
Candida
5
A.
Gardnerella
Chlamidia
Mycoplasma
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 576)
Tratamentul infectiei cu Trichomonas se face
prin administrarea de :
Amoxicilina
Ofloxacina
6
A.
Metronidazol
Antiinflamatoare
Analgezice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 576)
Vaginita cu Candida prezinta urmatoarele
simptome:
leucoree gri, urat mirositoare
leucoree verde
7
A.
leucoree alba
prurit
dispareunie
B.
C.
D.
E.
(pag. 576)
Vaginita cu Trichomonas prezinta
urmatoarele simptome:
leucoree gri, urat mirositoare
leucoree verde
8
A.
leucoree alba
prurit
dispareunie
B.
C.
D.
E.
(pag. 576)
Vulvo-vaginita cu Trichomonas vaginalis
prezint urmatoarele simptome, cu excepia:
Leucoree verde
Prurit
9
A.
Dispareunie
Aspect normal al colului uterin
Arsuri vaginale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 576)
Despre infeciile genitale joase,
vulvovaginitele, sunt adevarate urmtoarele
afirmaii:
Sunt insotite de febra
Dureri pelviabdominale
10
A.
Prezena abundent a lactobacililor
Favorizate de un tratament antibiotic
Dureri la mobilizarea uterina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 576)
Despre endometrit sunt adevarate
urmtoarele afirmaii:
Este nsoit de febr
Mobilizarea uterina fr durere
11
A.
Leucoree purulent
Dureri abdomino-pelvine
Apare post-partum sau post-avort
B.
C.
D.
E.
(pag. 577)
Tratamentul piosapinxului cuprinde:
Laparoscopie, drenaj si evacuare de puroi
Puncie diagnostic
12
A.
Antiinflamatoare nesteroidiene i corticoterapie
Montare DIU
Antibioterapie
B.
C.
D.
E.
(pag. 577)
Trichomonas vaginalis se caracterizeaza
prin:
eritem vaginal
leucoree verde,urat mirositoare
13
A.
cervicita
leucoree gri,urat mirositoare
disurie
B.
C.
D.
E.
(pag. 576)
Care sunt infectiile genitale inalte:
vaginita bacteriana
endometrita
14
A.
micoza
vulvovaginita
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 576)
Pag. 77 din 150
Piosalpingele se caracterizeaza clinic prin:
febra
leucoree murdara sau purulenta
15
A.
frison
dureri abdominopelvine,uneori pulsatile si
insomniante
dispareunie
B.
C.
D.
E.
(pag. 576)
Vaginita bacteriana se caracterizeaza prin:
leucoreea gri,urat mirositoare(de peste putred)
eritem vaginal
16
A.
depozite albicioase(lapte batut)
leucoree verde,urat mirositoare
disurie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 576)
Vaginita bacteriana se manifesta clinic prin:
febra
dureri abdominopelvine
17
A.
leucoree
modificarea aspectului colului
durere la mobilizarea uterina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 576)
Complicatiile pe termen lung ale infectiilor
genitale inalte pot fi:
aderente pelvine
sarcina extrauterina
18
A.
endometrite
distrugerea mucoasei ciliate a trompelor uterine
piosalpinx
B.
C.
D.
E.
(pag. 578)
Candida albicans se manifesta clinic prin:
leucoree gri
prurit
19
A.
depozite albicioase
modificarea aspectului colului
dispareunie
B.
C.
D.
E.
(pag. 576)
Semnele endometritei sunt urmtoarele, cu
excepia:
febra
20
A.
vrsturi
dureri la mobilizarea uterin
leucoree
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 577)
Diagnosticul salpingitei presupune
urmtoarele semne, cu excepia :
leucoree purulent sau murdar
hipermenoree
21
A.
febra
dureri n hipocondrul drept n cadrul unui sindrom
Fitz-Hugh-Curtis
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 577)
Piosalpingele presupune din punct de vedere
clinic:
amenoree
febr
22
A.
leucoree murdar sau purulent
mas laterouterin dureroas
B.
C.
D.
E.
(pag. 577)
Complicaiile pe termen mediu i lung ale
infeciilor genitale nalte sunt:
infertilitatea tubar
sarcina extrauterin
23
A.
adenomioza
aderene pelvine
recidive
B.
C.
D.
E.
(pag. 578)
infeciilor genitale nalte sunt urmtoarele,
sarcina extrauterin
24
A.
adenomioza
aderene pelvine
recidive
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 578)
Tratamentul piosalpingelui presupune:
chimioterapie
laparoscopie cu drenaj i evacuare de puroi din
piosalpinge
25
A.
radioterapie
numai antibioterapie
histeroscopie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 578)
Pag. 78 din 150
Simptomele n infecia genital cu
Trichomonas vaginalis sunt:
leucoree verde, urt mirositoare
spaniomenoree
26
A.
dispareunie
prurit vulvovaginal
cervicit
B.
C.
D.
E.
(pag. 576)
Simptomele n infecia genital cu Candida
albicans sunt:
prurit
leucoree alb
27
A.
metroragie
eritem vaginal
dispareunie
B.
C.
D.
E.
(pag. 576)
Trichomonasul este:
O bacterie mobila
O micelie mobila
28
A.
Un protozoar mobil
Un germene ce nu poate fi transmis pe cale
sexuala
Un germene din categoria celor implicate in
aparitia bolii inflamatorii pelvine cronice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 576)
Complicatiile pe termen lung ale infectiilor
genitale inalte includ:
Cresterea riscului de sarcina multipla
Cresterea riscului de infectii renale
29
A.
Cresterea riscului de infertilitate de cauza tubara
Cresterea riscului de cancer ovarian
Cresterea riscului de cancer mamar
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 578)
Vaginita bacteriana (Gardnerella vaginalis):
Prezinta leucoree verde, urat mirositoare
Prezinta leucoree gri, urat mirositoare, de peste
putred
30
A.
Prezinta leucoree alba, zgrunturoasa,
nemirositoare
Colul are aspect de cervicita
Colul are aspect normal
B.
C.
D.
E.
(pag. 576)
Piosalpinxul:
Da febra
Nu da febra
31
A.
Da dureri importante pelvine
Se insoteste de prezenta de masa laterouterina
dureroasa la tuseul vaginal
Este o infectie torpida, paucisimptomatica
B.
C.
D.
E.
(pag. 576)
Piosalpingele se caracterizeaz prin:
febr
cefalee
32
A.
leucoree purulent
mas latero-uterin dureroas la tueul vaginal
B.
C.
D.
E.
(pag. 577)
Urmtoarele afirmaii despre endometrit
sunt adevrate:
febr
dureri abdomino-pelvine
33
A.
dureri la mobilizarea uterin
hidroree
leucoree purulent
B.
C.
D.
E.
(pag. 577)
Diagnosticul diferenial al salpingitei nu se
face cu:
apendicita
diverticulita
34
A.
sarcina ectopic
sarcina intrauterin
chisturi ovariene
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 577)
infeciilor genitale nalte nu includ:
boala abortiv
35
A.
sarcina extrauterin
dureri pelvine cronice
recidive
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 578)
Vaginita bacteriana se caracterizeaza prin :
Leucoree urat mirositoare
Eritem vaginal
36
A.
Prurit vulvovaginal
Depozite albicioase ( lapte batut )
Dispareunie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 576)
Pag. 79 din 150
Diagnosticul diferential al salpingitei include
urmatoarele , cu exceptia :
Apendicita
Diverticulita
37
A.
Colecistita
Avort septic
Hidronefroza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 577)
Urmatoarele simptome sunt specifice
endometritei :
Febra
Cefalee
38
A.
Leucoree purulenta
Lombalgii
Prurit
B.
C.
D.
E.
(pag. 577)
Complicatiile pe termen mediu si lung ale
infectiilor genitale inalte sunt :
Infertilitate tubara
Litiaza renala
39
A.
Sarcina extrauterina
Cistita acuta hemoragica
Boala abortiva
B.
C.
D.
E.
(pag. 578)
Endometrita post- avort nu se caracterizeaza
prin:
febra
durere la mobilizarea uterina
40
A.
dureri pelvine
dureri in hipocondrul drept
leucoree purulenta, murdara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 577)
Diagnosticul diferential al salpingitei se face
cu:
chisturi ovariene
sarcina ectopica
41
A.
pancreatita
pielonefrita
colecistita
B.
C.
D.
E.
(pag. 577)
Complicatiile pe termen mediu si lung ale
infectiilor genitale inalte sunt:
sarcina extrauterina
fibromatoza uterina
42
A.
cancerul de endometru
infertilitatea tubara
dureri pelvine cronice
B.
C.
D.
E.
(pag. 578)
Vulvo-vaginita cu Trichomonas vaginalis se
caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
prurit vulvo-vaginal
senzatia de arsura vaginala
43
A.
dispareunie
leucoree de culoare gri, urat mirositoare
necesita tratament per os
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 576)
Simptomele vaginitei bacteriene cu
Gardnerella vaginalis sunt urmatoarele:
Leucoreea gri, urat mirositoare (de peste putred)
Leucoreea verde, urat mirositoare
44
A.
Leucoreea alba, inodora
Aspectul normal al colului
Cervicita
B.
C.
D.
E.
(pag. 576)
Infectiile genitale inalte sunt reprezentate de:
Endometrita
Endometrioza
45
A.
Salpingita
Cistita
Chisturile ovariene
B.
C.
D.
E.
(pag. 577)
Tratamentul piosalpingelui include:
Laparoscopie cu drenaj
Tri-antibioterapie
46
A.
Analgezice
Pastrarea DIU (dispozitiv intrauterin) daca
acesta este instalat
Antiinflamatoare nesteroidiene
B.
C.
D.
E.
(pag. 578)
Pag. 80 din 150
Tema nr. 51
Patologia tumoral genital pelvin i mamar la
femei
pag. 587-589, 598-600, 601-604 * fara denumiri
comerciale ale medicamentelor
Urmtoarele semne ecografice, pentru
chistul organic, sunt evocatoare pentru
malignitate, cu excepia:
Ascita
Componenta solid
1
A.
Indice Doppler crescut
Prezena vegetaiilor
Vascularizaie central
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 588)
La femeile aflate la menopauz i care
prezint chist de ovar benign, se va
recomanda:
CA 125
CA 19-9
2
A.
CA 153
CEA
Mutaia BRCA1 sau BRCA2
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 588)
Despre adenomioz sunt adevarate
urmtoarele afirmaii:
Dismenoreea debuteaz nainte de menstruaie
i continu, uneori, i dup ncheierea
menstruaiei
Uterul nu poate fi complet invadat de adenomioz
3
A.
Este o patologie rar
Poate fi asociata cu fibromul uterin
Reprezint infiltrarea zonei jonciunii cu esut
endometrial n cadrul miometrului
B.
C.
D.
E.
(pag. 589)
Lipomul:
Este o proliferare malign a esutului adipos
nconjurat de o capsul
Vrsta medie de apariie este de 45 ani
4
A.
Mas moale,mobil, nedureroas
Impune tratament chirurgical
Mamografie: zon hiperclar, nconjurat de o
capsul fin si opac
B.
C.
D.
E.
(pag. 602)
Semnele ecografice evocatoare ale
malignitatii unui chist organic ovarian sunt :
ascita
componenta solida importanta
5
A.
existenta vegetatiilor
vascularizatia centrala si un indice de rezistenta
Doppler scazut
vascularizatia periferica si un indice de rezistenta
Doppler crescut
B.
C.
D.
E.
(pag. 588)
Markeri tumorali cuprinsi in bilantul
preterapeutic al maselor ovariene suspecte
sunt :
HER 2
CA 125
6
A.
ACE
CA 19-9
CA 15-3
B.
C.
D.
E.
(pag. 600)
Screeningul cancerului mamar presupune:
mamografie incepand de la 50 de ani
7
A.
ecografie incepand de la 50 de ani
ecografie bianual de la 50 de ani
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 603)
Imunoterapie (erceptine) se administreaza :
in caz de supraexpresie HER-2
in caz de CA-125 crescut
8
A.
in caz de CA-125 scazut
in caz de CA-15-3 crescut
in caz de CA-15-3 scazut
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 603)
Chistul dermoid este din punct de vedere
histologic o tumora cu celule:
Mucinoase
Endometroide
9
A.
Tranzitionale
Germinale
Clare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 598)
Pag. 81 din 150
Care dintre urmatoarele situatii clinice
reprezinta complicatii ale chisturilor
ovariene?
Necrobioza
Hemoragia intrachistica
10
A.
Ruptura hemoragica a chistului
Torsiunea
Sepsis
B.
C.
D.
E.
(pag. 599)
Analiza histologica a zonei de rezectie larga
in tumora mamara canceroasa palpabila, sub
3 cm, include urmatoarele, cu exceptia:
Tipul histologic al tumorii
Dimensiunea tumorii
11
A.
Invadarea marginilor de rezectie
Examenul citologic pe lama
Expresia receptorilor pentru hormonii sexuali
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 603)
Factorii de risc pentru cancerul mamar
includ:
Antecedente personale patologice de tumori
benigne mamare
Antecedente personale patologice de tumori
maligne mamare
12
A.
Multigestitate
Pubertate tardiva
Prima sarcina precoce
B.
C.
D.
E.
(pag. 602)
Care sunt factorii de risc pentru cancerul
mamar:
conditiile socioeconomice favorabile
pubertatea precoce,nuligestitate
13
A.
mutatia genelor BRCA1 si BRCA2
antecedente personale de cancer mamar
prima sarcina precoce.
B.
C.
D.
E.
(pag. 602)
Mastoza sau distrofia fibrochistica a sanului:
conduita terapeutica consta in administrarea de
progestative per os sau topice timp de 20 de zile
pe luna
marimea chisturilor este variabila in functie de
momentul ciclului
14
A.
este o tumora mamara maligna
creste riscul cancerului de san
tratamentul este eminamente chirurgical
B.
C.
D.
E.
(pag. 601)
Natura organica a chistului ovarian va fi
evocata de prezenta unuia dintre
urmatoarele semne:
componenta lichida
una sau mai multe vegetatii intrachistice
15
A.
perete gros
diametrul chistului mai mare sau egal cu 3 cm
indiferent de aspectul ecografic
ascita
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 588)
Tratamentul adjuvant al carcinomului ductal
mamar consta in:
chimioterapie
hormonoterapie
16
A.
radioterapie externa a sanului restant
tratament chirurgical
suprimarea functiei ovariene cu GnRh
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 604)
Distrofia fibro-chistica a sanului se
caracterizeaza prin:
prezenta unui nodul sau mai multi, chiar placard
nu creste riscul cancerului de san
17
A.
nodul mamar care este constant indiferent de
momentul ciclului
mastodinie cronica cu agravare premenstrual
pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale
B.
C.
D.
E.
(pag. 601)
Chisturile dermoide:
contin fanere, grasime, fragmente os
sunt tumori benigne de ovar
18
A.
sunt tumori maligne de ovar
se impune rezectie(chistectomie) in momentul
diagnosticului indiferent de dimensiune si
simptomatologie
diagnosticul este confirmat de CT/RMN
B.
C.
D.
E.
(pag. 598)
Adenofibromul mamar:
are dimensiune variabila in functie de momentul
ciclului menstrual
tegumentul din jurul sau este afectat
19
A.
este prezenta adenopatie axilara homolaterala
este un nodul mamar izolat, superficial, bine
delimitat, nedureros
apare la femei peste 35 ani
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 601)
Pag. 82 din 150
Natura organica a chistului ovarian va fi
evocata de prezenta unuia dintre
urmatoarele semne:
perete subtire
componenta lichidiana
20
A.
caracter unilocular
diametrul chistului mai mare sau egal cu 4 cm.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 588)
Una dintre particularitile chisturilor
dermoide este:
este o tumor malign
dispare sub tratament estroprogestativ
21
A.
conine grsime, fanere, dini, fragmente de os
are exclusiv coninut lichidian
se remite sub tratament antibiotic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 598)
Tratamentul adjuvant al carcinomului mamar
ductal presupune
chimioterapie
hormonoterapie
22
A.
chirurgie radical
radioterapie extern a snului restant
chirurgie conservatoare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 604)
Natura organic a unui chist ovarian poate fi
evocat de urmtoarele semne:
una sau mai multe vegetaii intrachistice
spaniomenoree
23
A.
component solid
caracter multilocular
hiperandrogenism
B.
C.
D.
E.
(pag. 588)
Semne ecografice evocatoare ale malignitii
pentru un chist ovarian organic sunt:
ascita
importana componentei solide
24
A.
existena vegetaiilor
indice de rezisten Doppler sczut
conul de umbr posterior
B.
C.
D.
E.
(pag. 588)
Adenomioza este:
infiltrarea cu esut endometrial n cadrul
miometrului
o afeciune genital malign
25
A.
sindrom aderenial pelvin postoperator
infiltrarea cu esut endometrial la nivelul ovarului
infiltrarea cu esut endometrial la nivelul marelui
epiploon
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 589)
Urmtoarele afirmaii cu privire la piosalpinx
sunt adevrate, cu excepia:
este un abces tubar sau tubo-ovarian
reprezint o complicaie a salpingitei
26
A.
este localizarea tubar a sarcinii ectopice
este o colecie dureroas latero-uterin vizibil la
ecografie
se asociaza cu sindrom biologic inflamator
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 589)
Ruptura hemoragic a unui chist ovarian are
urmtorul tablou:
hemoperitoneu cu dureri pelvine severe
aprare muscular abdominal
27
A.
dismenoree
oc hemoragic dac sngerarea este sever
bradicardie
B.
C.
D.
E.
(pag. 599)
Afirmaiile adevrate cu privire la
adenofibromul mamar sunt:
apare la femeile tinere cu vrste ntre 15-35 de
ani
este o tumor benign
28
A.
este o tumor malign
este un nodul mamar izolat, superficial, bine
delimitat, ferm
exist adenopatie asociat
B.
C.
D.
E.
(pag. 601)
Pag. 83 din 150
In cazul unei formatiuni tumorale pelvine la
femeie, din bilantul paraclinic, se recomanda
de prima intentie:
Tomografia computerizata, datorita sensibilitati si
specificitatii foarte mari
Rezonanta magnetica nucleara, datorita
eficacitatii crescute si datorita absentei riscului
de iradiere
29
A.
Examenul ecografic pelvin, examinare ieftina,
neiradianta, accesibila, fara risc, sensibilitate si
specificitate mare
Interventia chirurgicala, care ofera examenul
histopatologic al piesei
Markerii tumorali (CA12-5, CA 19-9, CEA),
markeri specifici si utili in procesul de diagnostic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 587)
Selectati afirmatia adevarata despre
adenomioza:
Este o patologie rar intalnita
Este o leziune preneoplazica a uterului
30
A.
Este frecvent intalnita la femei tinere, in asociere
cu endometrioza
Se poate asocia cu cresterea de volum a uterului
si cu dismenoree
Este intotdeauna o afectiune izolata, nu se
asociaza cu fibromul uterin.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 589)
Natura organica a unui chist ovarian este
evocata de:
Prezenta unui perete subtire
Prezenta de vegetatii
31
A.
Prezenta de septuri fine la examinarea
ecografica, evocatoare pentru hemoragie
intrachistica
Dimensiuni mai mici de 6 cm
Caracterul multilocular
B.
C.
D.
E.
(pag. 588)
Cancerul ovarian este:
O boala ce apare cel mai frecvent la femei in
plina viata reproductiva
O boala frecvent diagnosticata in stadiile
precoce, daca pacienta se prezinta la medicul
specialist anual, si i se practica examenul Babes
Papanicolaou
32
A.
O boala depistata tardiv frecvent, la aparitia
complicatiilor (exemplu ascita)
O boala ce apare frecvent in climax
O boala ce poate da colectii pleurale
B.
C.
D.
E.
(pag. 599)
Mastoza este:
O afectiune eminamente benigna a sanului, nu
creste riscul de cancer mamar
O afectiune preneoplazica a sanului, ce asociaza
un interval mic de timp de la diagnostic pana la
aparitia cancerului mamar
33
A.
O afectiune care asociaza diferite tipuri de
leziuni, non-inflamatorii, non-neoplazice, si care
creste riscul de cancer de san
O afectiune care necesita intotdeauna biopsiere
si cura chirurgicala.
O afectiune benigna, care nu asociaza niciodata
adenopatie axilara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 601)
Screening-ul populational pentru cancerul de
san se face:
Cu examene mamografice anuale de la 35 de ani
Cu examene ecografice, imediat dupa inceperea
vietii sexuale, annual
34
A.
Cu examen RMN de san, la toate pacientele cu
risc, annual
Cu mamografie la doi ani la pacientele cu varste
peste 50 de ani
Cu identificarea mutatiei BRCA 1 si 2
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 603)
Intre factorii de risc pentru cancerul mamar
intra:
Multiparitatea, cu pauze scurte intre alaptari
multiple
antecedente personale de patologie benigna a
sanului, cu atipii
35
A.
Pubertatea tardiva
Prima sarcina tardiva
Menopauza precoce
B.
C.
D.
E.
(pag. 602)
Principiul ganglionului santinela axilar:
Chiar daca ganglionul santinela nu este invadat,
este frecventa invadarea celorlalti, de aceea se
indica evidarea ganglionara completa
chirurgicala in toate cazurile
Tehnica a fost validata doar pentru tumori mai
mari de 3 cm
36
A.
Localizarea ganglioniilor santinela se face
palpator, intraoperator
Se practica examenul HP extemporaneu din
ganglionii santinela
In caz de ganglion santinela metastatic se
practica limfadenectomie axilara
B.
C.
D.
E.
(pag. 603)
Pag. 84 din 150
Poate fi semn ecografic evocator al
malignittii unui chist ovarian:
ascita
importanta componentei lichide
37
A.
absenta vegetatiilor
vascularizarea periferic
indice de rezistent Doppler crescut
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 588)
Torsiunea ovarian nu se caracterizeaz prin:
durere cu iradiere epigastric
vrsturi
38
A.
aprare abdomino-pelvin
durere de tip lovitur de pumnal
durere cu iradiere lombar
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 599)
Natura organic a unui chist ovarian este
evocat de prezena unuia din urmtoarele
semne:
diametrul chistului mare sau egal cu 1 cm
39
A.
perete gros
perete subire
B.
C.
D.
E.
(pag. 588)
Urmtoarele afirmaii despre mastoz sunt
adevrate:
creste riscul cancerului de sn
dup terminarea menstruaiei simptomele se
atenueaz
40
A.
pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale
tratamentul este eminamente chirurgical
tratamentul const n administrarea de
progestative
B.
C.
D.
E.
(pag. 601)
Piosalpinxul se caracterizeaza prin:
Dureri,febra sau subfebrilitate
Sindrom biologic inflamator
41
A.
Dismenoree
Ascita
Metroragie
B.
C.
D.
E.
(pag. 589)
Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt:
prima sarcina tardiva
Obezitatea
42
A.
Alcoolismul
Prezenta alaptarii
Tabagismul
B.
C.
D.
E.
(pag. 602)
Abcesul mamar:
Complica alaptarea materna
Nu este favorizat de fumat
43
A.
Reprezinta proliferarea benigna a tesutului
adipos inconjurat de capsula
Este o tumora benigna ce se dezvolta din
canalele galactofore
Renuntarea la fumat nu influenteaza recidivele.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 602)
Hemoragia intrachistica se caracterizeaza
prin:
Hemoperitoneu
Durere pelvina, de multe ori fara aparare
44
A.
Beta-HCG pozitiv
Metroragie
Durere severa de tip lovitura de pumnal.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 599)
Clasificarea histologic a tumorilor ovariene
cuprinde:
tumori epiteliale
tumori ale stromei gonadale i ale cordoanelor
sexuale
45
A.
tumori cu celule germinale
tumori de rete ovarii
tumori borderline de ovar
B.
C.
D.
E.
(pag. 598)
Complicaiile chisturilor ovariene includ:
involuia n menopauz
torsiunea ovarului
46
A.
ruptura hemoragica
degenerescena malign
hemoragia intrachistic
B.
C.
D.
E.
(pag. 599)
Pag. 85 din 150
Diagnosticul imunologic al tumorilor
ovariene presupune:
alfa- fetoproteina
beta- HCG
47
A.
CA 125
CA 19.3
progesteronul
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 600)
Privind cancerul ovarian urmatoarele
afirmaii sunt adevrate:
nu prezint factori de risc
vrsta medie de apariie este 40- 45 ani
48
A.
existena unei colecii pleurale
tulburrile digestive sunt rare
tratament de elecie: histerectomie total cu
anexectomie bilateral
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 599)
Adenofibromul mamar:
este forma comun de tumor malign
apare de obicei la vrste naintate
49
A.
diagnosticul de certitudine este dat de biopsia
sub ghidaj ecografic
are limite imprecise, plurilobulat, nedureros
excizia chirurgical se face numai la pacientele
n postmenopauz
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 601)
Screeningul pentru cancerul de sn:
este indicat la toate femeile n perioada de
activitate sexual
este indicat la femeile peste 70 de ani
50
A.
include examinare echografic
include examinare clinic i mamografic
este indicat anual la femeile peste 50 de ani
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 603)
n distrofia fibrochistic a snului:
se asociaz leziuni de diferite tipuri
unul sau mai muli noduli, uneori apar scurgeri
mamelonare
51
A.
acuzele sunt exacerbate n perioada
premenstrual
adenopatii homolaterale suspecte
ader la piele i la planurile subiacente
B.
C.
D.
E.
(pag. 601)
Modificrile mamografice n cancerul mamar
sunt:
ngroarea sau retracia tegumentelor
prezena unei opaciti stelate, neregulate
52
A.
modificari de sensibilitate
opacitate cu contur regulat
modificri de temperatur la nivelul formaiunii
tumorale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 603)
Natura organic a unui chist ovarian este
evocat de:
diametrul chistului mai mare sau egal cu 6 cm
componenta lichidian
53
A.
perete subire, nevizualizabil
prezena vegetaiilor intrachistice
B.
C.
D.
E.
(pag. 588)
Managementul unei tumori anexiale
suspecte presupune:
RMN pelvin
CA 125
54
A.
CT toracoabdominopelvin
histerosalpingografie
aspiraia transvaginal sub ghidaj ecografic
B.
C.
D.
E.
(pag. 589)
Semnele ecografice evocatoare ale
malignitii nu includ:
ascita
existena vegetaiilor
55
A.
vascularizarea periferic
indice de rezisten Doppler sczut
componenta solid
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 588)
Indicaia operatorie ( chistectomie prin
laparoscopie) se recomand n caz de:
chist cu aspect organic evideniat prin ecografie
cretere de volum a chistului
56
A.
prezena ascitei n cantitate mare
prezena unui chist follicular sau de corp luteal
n caz de modificri morfologice ale chistului
B.
C.
D.
E.
(pag. 589)
Pag. 86 din 150
Semnele ecografice evocatoare pentru
tumora maligna ovariana sunt;
ascita
vegetatii intrachistice
57
A.
componenta solida
diametrul chistului sub 2,5 cm
continut intrachistic clar, anecogen
B.
C.
D.
E.
(pag. 588)
Hemoragia intrachistica ovariana se
manifesta clinic prin;
durere severa tip " lovitura de pumnal"
tablou de hemoperitoneu
58
A.
aparare abdomino-pelvina obligatorie
durere pelvina, de multe ori fara aparare
soc hemoragic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 599)
Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt
urmatorii, cu exceptia;
pubertate precoce
menopauza tardiva
59
A.
alaptarea
nuligestitate
antecedente de radioterapie toracica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 602)
Conduita terapeutica in cancerul mamar
subclinic consta in:
tumorectomie
radioterapie externa a sanului restant
60
A.
chimioterapie
fara hormonoterapie
limfadenectomie axilara
B.
C.
D.
E.
(pag. 604)
Chisturile dermoide reprezinta:
Tumori mixte ale cordoanelor sexuale si cu
celule germinale
Tumori cu celule germinale
61
A.
Tumori de "rete ovarii"
Tumori secundare (metastaze)
Tumori cu celule clare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 598)
Caracteristicile chisturilor mamare solitare
includ:
Sunt unice
Sunt mobile
62
A.
Prezinta intotdeauna scurgeri mamelonare
Sunt uneori dureroase spontan
Sunt uneori dureroase la palpare
B.
C.
D.
E.
(pag. 601-602)
In cazul oricarei secretii mamelonare
suspecte se vor efectua urmatoarele
investigatii:
Scintigrafia pulmonara
Mamografia
63
A.
Ecografia
Galactografia
Citologia
B.
C.
D.
E.
(pag. 602)
Tema nr. 52
Poliartrita reumatoid
medicamentelor
Identificai afirmaia corect privind afectarea
articular n poliartrita reumatoid
respect articulaiile metacarpofalangiene si
interfalangiene proximale
implic preferenial articulaiile interfalangiene
distale
1
A.
asociaz frecvent simptome/semne
extraarticulare
este o poliartrit acut cu durata sub ase
sptmni
se caracterizeaz prin prezena sinovitei i
eroziunilor cu pattern poliarticular
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 629)
Precizai afirmaia corect referitor la
evaluarea radiografic a unui pacient cu
poliartrit reumatoid
necesit expunerea minii i a pumnului pentru
identificarea semnelor de condrocalcinoz
nu identific leziuni radiologice n primii 2 ani de
evoluie
2
A.
este obligatorie expunerea radiografic a
articulaiilor tibio-tarsiene
absena leziunilor radiologice exclude
diagnosticul
expunerea 3/4 picior bilateral fa poate identifica
pensri de spaiu articular i eroziuni
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 629)
Pag. 87 din 150
Care dintre complicaiile enumerate nu este
ntlnit n poliartrita reumatoid
pericardita
amiloidoza AA
3
A.
glomerulonefrita proliferativ difuz
multinevrita
episclerita
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 630)
Reaciile adverse la methotrexat nu includ
citopenia
stomatita
4
A.
hirsutismul
infeciile
citoliza hepatic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 631)
Tratamentul de fond convenional n
poliartrita reumatoid utilizeaz
etanercept
leflunomid
5
A.
tocilizumab
infliximab
abatacept
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 631)
Evaluarea complementar a pacientului cu
poliartrit reumatoid presupune
cercetarea sindromului inflamator, VSH, CRP
identificarea terenului genetic HLA-DR0401,
0404, 0405
6
A.
determinarea anticorpilor anti-CCP i a factorului
reumatoid
radiografia de mini i ecografia articular
testarea funciei hepatice i a creatininei
B.
C.
D.
E.
(pag. 629)
Afirmaiile incorecte privind anticorpii anti-
CCP sunt
apar la 15% din vrstnicii peste 70 de ani
sunt identificai frecvent n lupusul eritematos
sistemic, sclerodermie i spondiloartropatii
7
A.
sunt foarte sensibili i specifici pentru PR
prezint semnificaie diagnostic dar nu i
prognostic, de severitate a bolii
se pozitiveaz n infecii cronice (virus hepatitic
C, tuberculoz, mononucleoz).
B.
C.
D.
E.
(pag. 628)
Tratamentul de fond n poliartrita reumatoid
presupune
utilizarea de prim intenie a terapiei anti-TNF n
formele uoare i moderate de boal
iniial administrarea de metotrexat sau
leflunomid
8
A.
administrarea de rituximab de prim intenie n
formele severe de boal
evitarea hidroxiclorochinei n monoterapie
utilizarea terapiei combinate metotrexat +
sulfasalazin
B.
C.
D.
E.
(pag. 630,631)
Monitorizarea pacientului cu poliartrit
reumatoid include
evaluarea clinic a rigiditii matinale i durerii
articulare
determinarea markerilor biologici: VSH, CRP,
ANA, ANCA
9
A.
evaluarea radiografic a minilor la fiecare trei
luni
scorul de activitate a bolii DAS28
identificarea comorbiditii cardiovasculare
B.
C.
D.
E.
(pag. 631)
Factori de prognostic ai severitii n
poliartrita reumatoid sunt
vasculita reumatoid
prezena eroziunilor la diagnostic
10
A.
teren genetic HLA-B27
persistena sinovitei la 3 luni de tratament
debut acut monoarticular
B.
C.
D.
E.
(pag. 629,630)
Bioterapia in poliartrita reumatoida include:
Prednison
Leflunomida
11
A.
Sulfasalazina
Metotrexat
Adalimumab
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 630-631)
Eliminarea diagnosticelor diferentiale la
pacientii cu poliartrita reumatoida presupune
urmatoarele teste:
ANCA (anticorpi anticitoplasma polinuclearelor
neutrofile)
Parvovirus B19
12
A.
ANA (anticorpi antinucleari)
Acid uric seric
VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) si CRP
(proteina C reactiva)
B.
C.
D.
E.
(pag. 629)
Pag. 88 din 150
Cauzele principale ale mortalitatii la pacientii
cu poliartrita reumatoida sunt:
Infectia
Fibroza pulmonara
13
A.
Cancerul
Evenimentele cardio-vasculare
Sindromul Caplan
B.
C.
D.
E.
(pag. 630)
Tema nr. 53
Spondilit anchilozant
pag. 634-635
Tratamentul anti-TNF-alfa in spondilita
anchilozanta este
indicat in cazurile cu afectare vertebrala dupa
esec succesiv la trei AINS
indicat in afectarea coxofemurala
1
A.
prescris dupa excluderea istoricului de
tuberculoza primara
singura optiune terapeutica a uveitelor
util in cazurile cu afectare a entezelor care nu
raspund la administrarea corecta a AINS
B.
C.
D.
E.
(pag. 635)
Examenul RMN in spondilita anchilozanta
evidentiaza
efuziunea articulara de sold
afectarea sacroiliaca si vertebrala in cazurile cu
radiografii normale
2
A.
hiposemnal T1 dupa administrarea de
gadolinium si hipersemnal T2 la nivelul spatiilor
sacroiliace
aspectul de spondilodiscita infectioasa
sinovita articulatiilor periferice in cazurile cu
aspect ecografic normal
B.
C.
D.
E.
(pag. 635)
Evaluarea complementara in
spondiloartropatii consta in
determinarea prezentei HLA-B27
testarea VSH, CPR, factor reumatoid
3
A.
ecografia articulara
radiografii ale bazinului, coloanei vertebrale
toraco-lombare, picioarelor
determinari ale hemogramei, transaminazelor,
ureei, creatininei
B.
C.
D.
E.
(pag. 635)
Care dintre urmatoarele afirmatii privind
diagnosticul clinic al spondilitei anchilozante
nu sunt adevarate
durerea de spate de tip inflamator raspunde
prompt la administrarea AINS si reaparare dupa
48 de ore dupa oprirea tratamentului
afectarea fesiera este obiectivata prin durere
fesiera
4
A.
artritele periferice sunt simetrice
antecendetele familiale de spondiloartropatie,
psoriazis, boli inflamatorii intestinale sunt
semnificative pentru diagnostic
niciuna dintre afirmatiile de mai sus
B.
C.
D.
E.
(pag. 634,635)
spondiloartropatii nu este adevarata:
asociaza afectare de tip inflamator axial, periferic
si entezal
sunt cert definite de pozitivitatea pentru HLA-B27
5
A.
reunesc spondilita anchilozanta, artrita
psoriazica, artritele reactive, artritele din boli
inflamatorii intestinale, sindromul SAPHO;
pot avea manifestari extraarticulare oculare,
gastrointestinale, cutanate
au frecventa similara poliartritei reumatoide
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 634)
Alegeti afirmatia adevarata privind testul
Schober in spondilita anchilozanta
este manevra de provocare a durerii in
articulatiile sacroiliace
evalueaza afectarea inflamatorie a articulatiei
soldului
6
A.
este util in aprecierea redorii coloanei lombare
reprezinta metoda de electie pentru aprecierea
expansiunii toracice
este indispensabil in aprecierea afectarii
articulare periferice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 634)
Care dintre semnele radiologice enumerate
nu este specific spondilitei anchilozante
semnul Romanus
sindesmofitele
7
A.
aspectul de vertebre patrate
osteofitele
sacroiliita
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 635)
Pag. 89 din 150
Care dintre urmatoarele manifestari
extraarticulare nu este caracteristica
spondilitei anchilozante
amiloidoza AA
nefropatia IgA
8
A.
boala de reflux gastroesofagiana
insuficienta aortica
uveita anterioara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 634,635)
Tratamentul cu metotrexat in spondilita
anchilozanta este util in controlul
artritei periferice
afectarilor entezelor
9
A.
progresiei axiale a bolii
uveitei
afectarii coxofemurale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 635)
Alegeti afirmatiile adevarate privind afectarea
entezelor in spondiloartropatii
se exprima frecvent prin talalgii
consta in inflamatia zonei de insertie pe os a
tendoanelor si ligamentelor
10
A.
raspunde la administrarea de sulfasalazina
se trateaza cu AINS
consta in dureri trohanteriene, sternale
B.
C.
D.
E.
(pag. 634,635)
Tratamentul medical general de fond,
recomandat la pacientii cu spondiloartropatii
cu artrita periferica, include:
Metotrexat
Atropina
11
A.
Sulfasalazina
Anticorpii anti-TNF-alfa
Corticosteroizi
B.
C.
D.
E.
(pag. 635)
Alegeti afirmatiile corecte referitoare la
tratamentul cu AINS (antiinflamatoare
nesteroidiene) in spondiloartropatii:
Reprezinta tratamentul cheie al
spondiloartropatiilor
Sensibilitatea la AINS este un test de
diagnosticare
12
A.
Apare recul in urmatoarele 48 de ore dupa oprire
Reprezinta singura optiune terapeutica in afectari
ale entezelor si/sau ale coloanei vertebrale
Este de prima intentie in tratamentul uveitelor
anterioare
B.
C.
D.
E.
(pag. 634-635)
Semnele extraarticulare principale in
spondiloartropatii includ:
Acneea
Uveita
13
A.
Diareea
Artrita periferica
Leziuni cutanate psoriazice
B.
C.
D.
E.
(pag. 634-635)
Tema nr. 54
Osteoporoz
pag. 636-640
Osteoporoza este
boala extrem de dureroasa indiferent de
instalarea unei fracturi
maladie difuza a scheletului, caracterizata prin
scaderea masei osoase
1
A.
afectiune rara de tip primar
boala grava cand valoarea scorului T se
regaseste in intervalul -1 si -2.5
afectiune preponderent diagnosticata la varsta
tanara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 636)
la osteoporoza este adevarata
Osteoporoza primara este boala osoasa
fragilizanta cea mai frecventa
Osteoporoza nu necesita teste de laborator in
cazul unei fracturi cu aparenta osteoporotica
2
A.
Tratamentul osteoporozei presupune doar un
regim igieno-dietetic
Terapia osteporozei este strict medicamentoasa
Oricare dintre variantele de mai sus
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 636)
Diagnosticul de osteoporoza primara
nu consta in excluderea osteoporozei secundare
poate fi obiectivat la un pacient cu mastocitoza
sistemica
3
A.
nu include evaluarea imunofixarii urinare sau a
TSH-ului
presupune in primul rand decelarea unei cauze
generale de osteopatie fragilizanta non-
osteoporotica
consta in efectuarea frecventa a densitometriei
osoase
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 637)
Pag. 90 din 150
Osteoporoza secundara
nu are niciodata o cauza endocrinologica
nu trebuie exclusa in momentul diagnosticului
formei primare intrucat reprezinta un alt tip de
patologie
4
A.
se poate regasi la un pacient cu rezectie
intestinala extinsa in antecedentele patologice
reprezinta un stadiu evolutiv al osteoporozei
primare
niciuna dintre variantele de mai sus nu este
corecta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 637)
Fracturile osteoporotice
nu apar niciodata consecutiv unui traumatism
minim
sunt extrem de frecvente la nivelul extremitatii
proximale a antebratului
5
A.
afecteaza preponderent segmentul cervical al
coloanei vertebrale
sunt localizate uzual la nivel vertebral
prezinta simptome neurologice in majoritatea
cazurilor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 637)
Care afirmatii referitoare la osteoporoza sunt
incorecte
Terapia osteoporozei in absenta unor fracturi
este intotdeauna de tip farmacologic sistematic
Osteoporoza severa nu se asociaza decat
rareori cu prezenta uneia/mai multor fracturi
6
A.
Diagnosticul de osteoporoza secundara nu se
regaseste niciodata la un pacient cunoscut cu
boala celiaca
Testele de laborator ce trebuie efectuate la
pacientul cu osteoporoza cuprind doar:
hemograma, calciu seric si calciuria
Maladia Marfan este o osteopatie fragilizanta
non-osteoporotica
B.
C.
D.
E.
(pag. 637, 638)
Osteoporoza primara
exclude alte cauze de osteopatie fragilizanta
presupune evaluarea vitezei de sedimentare a
hematiilor, electroforeza proteinelor serice,
calciului seric, creatininuriei
7
A.
poate induce afectiuni de tip malign
poate fi diagnosticata atat la femei cat si la
barbati
nu este dureroasa, simptomatologia algica fiind
de fapt prezenta doar in cazul unei fracturi
B.
C.
D.
E.
(pag. 636,637)
Absortiometria cu raze X
este utilizata pentru terapia osteoporozei
masoara densitatea minerala osoasa la nivelul
coloanei vertebrale lombare
8
A.
reda un scor T mai mare de -2.5 pentru
osteopenie
reda un scor T normal mai mare de -1
reprezinta un instrument important in diagnosticul
osteoporozei secundare
B.
C.
D.
E.
(pag. 636)
Bisfosfonatii
reprezinta substanta activa a ranelatului de
strontiu
reduc riscul fracturilor vertebrale si de sold
9
A.
au ca efecte secundare: osteonecroza aseptica
de cap femural si stomatita
se administreaza concomitent cu raloxifenul,
dimineata pe stomacul gol fara a manca cu un
pahar mare de apa
pot fi administrati la pacienti cu osteoporoza, de
sex feminin inainte de 70 de ani cu DMO foarte
scazut (scorul T mai mic de -3) chiar si in
absenta unei fracturi
B.
C.
D.
E.
(pag. 638,639)
Cand indicati efectuarea densitometriei
osoase
La populatia generala cu antecedente personale
de fractura la nivel vertebral lombar fara o
trauma majora
In cazul descoperirii unei tumori osoase
vertebrale
10
A.
La femei in postmenopauza cu un IMC mai mic
de 19kg/m, cu exceptia celor care se afla in
terapie de substitutie hormonala cu TSH in doze
mai mici decat cele necesare pentru protectia
oaselor
La femei aflate in postmenopauza cu istoric
concomitent de tratament cu corticosteroizi
pentru o perioada de cel putin 3 luni consecutive
la o doza care sa depaseasca 7.5 mg/zi
echivalent al prednisonului
La subiecti de sex feminin cu menopauza inainte
de 40 de ani
B.
C.
D.
E.
(pag. 638)
Localizarile uzuale ale fracturilor
osteoporotice includ:
Fracturile degetelor de la maini
Fracturile craniului
11
A.
Fracturile vertebrale, cu exceptia celor cervicale
Fracturile extremitatii superioare a femurului
Fracturile extremitatii distale a antebratului
B.
C.
D.
E.
(pag. 637)
Pag. 91 din 150
Cauze frecvente ale osteoporozei secundare
sunt:
Osteogeneza imperfecta
Tratamentul prelungit cu heparina
12
A.
Gastrectomia
Maladia Marfan
Osteodistrofia renala
B.
C.
D.
E.
(pag. 637)
Factorii de risc ai fracturilor osteoporotice
includ:
Varsta sub 60 de ani
Fumatul
13
A.
Greutate corporala peste 19 Kg/metru patrat
Menopauza precoce (inainte de varsta de 40 de
ani)
Antecedentele de tratament sistemic cu
corticosteroizi in doza mai mare de 7,5 mg/zi,
echivalent al prednisonului, timp de cel putin 3
luni
B.
C.
D.
E.
(pag. 639)
Tema nr. 55
Radiculalgia i sindromul de comprensiune nervoas
pag. 625-627
Lomboradiculalgia comuna
este intotdeauna bilaterala cu exceptia stenozei
de canal verterbal lombar
rareori este relationata cu o deformare rahidiana
congenitala sau dobandita
1
A.
se caracterizeaza prin hernie de disc mai ales la
pacientii varstnici cu un factor declansator
presupune efectuarea de rutina a unui examen
computer-tomografic
toate variantele de mai sus sunt corecte
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 625)
Radiculalgia simptomatica
poate releva o spondilodiscita infectioasa
are un caracter strict mecanic, fara asocierea
semnelor generale de tip febril sau alterarea
starii generale
2
A.
nu reprezinta o urgenta diagnostica sau
terapeutica putand fi usor recunoscuta clinic
traduce o afectare tronculara a nervului sciatic
popliteu extern
cand este asociata cu un sindrom rahidian si in
cazul herniei de disc rupte, cu migrare trebuie
cautata o compresie extrarahidiana
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 625)
Semnele Leri si Lasegue
sunt pozitive in cazul herniei rupte
traduc sciatica L3-L4
3
A.
redau originea discala a unei afectari radiculare
sunt echivalente semnului soneriei
niciunul dintre raspunsurile de mai sus nu este
cel corect
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 627)
Sindromul de tunel carpian
se insoteste clinic de hiperestezie in teritoriul
nervului median
va fi obiectivat prin semnul Tinel efectuat prin
hiperflexia incheieturii mainii
4
A.
conduce la acroparestezie nocturna, cu
interesarea teritoriului nervului median fata
palmara a primelor 2 degete si jumatatea
exterioara din medius
conduce la acroparestezie nocturna cu
interesarea teritoriului nervului median fata
palmara a primelor 3 degete si jumatatea
exterioara din inelar
nu poate avea semne functionale de tip
acroparestezie noctura
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 627)
Teritoriul senzitiv al afectiunii radiculare cu
topografie la nivelul C5 va fi evaluat
prin abductia bratului
prin determinarea reflexului bicipital
5
A.
pe fata interna a bratului
prin manevre pasive de mobilizare ale articulatiei
scapulo-humerale
in partea de sus a umerilor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 626)
Tratamentul radiculalgiei si al sindromului de
compresie nervoasa
include administrarea pe cale sistemica si pe
termen lung a unui corticoid
presupune terapia cauzei principale
6
A.
poate fi de tip medicamentos local
nu include cura chirurgicala in ceea ce priveste
sindromul de tunel carpian
permite infiltratia cu corticosteroizi si la pacientii
cu tulburari de coagulare
B.
C.
D.
E.
(pag. 626,627)
Pag. 92 din 150
Investigatiile suplimentare in cazul unei
radiculalgii necomplicate includ:
decat radiografia de coloana vertebrala indiferent
de durata simptomatologiei algice
nimic suplimentar, cu exceptia radiografiei de
coloana vertebrala, hemoleucograma, CRP si
hemostaza in cazul duratei sub 6 saptamani a
simptomatologiei si numai daca s-au prevazut
inflitratii rahidiene
7
A.
evaluare extensiva indiferent de durata
simptomatologiei sau de afectiunile preexistente
radiografie de coloana vertebrala, CRP,
hemostaza dupa 6 - 8 saptamani de la debutul
simptomatologiei
CT rahidian dupa 6-8 saptamani de la instalarea
simptomatologiei algice
B.
C.
D.
E.
(pag. 626)
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte
Un fumator cu radiculalgie C8-D1, cu orar
inflamator si asociere de sindrom Claude-
Bernard-Horner poate fi diagnosticat cu
afectiune maligna pulmonara
Nementionarea posibilitatii unei amiloidoze AL la
un pacient de peste 65 de ani cu sindrom de
tunel carpian reprezinta o eroare de diagnostic
8
A.
Afectarea radiculara L5 include lezarea
tronculara a nervului sciatic popliteu extern
Cruralgia poate fi definita la nivel L3 sau L4
Sindromul de coada de cal reprezinta indicatie
chirurgicala in cazul unei lomboradiculalgii
B.
C.
D.
E.
(pag. 626)
Indicatiile chirurgicale ale unei
lomboradiculalgii
sunt rezervate doar cazurilor extrem de grave,
cu potential letal
includ deficitul motor recent si radiculalgia
hiperalgica
9
A.
se adreseaza cazurilor cu afectiuni
pluriradiculare, tulburari sfincteriene, dar si celor
cu dureri radiculare de origine discala cu
insufcienta functionala majora
nu exista indicatie chirurgicala in cazul
lomboradiculalgiilor
nu se poate recurge la terapie chirurgicala in
primele 8 saptamani de la diagnosticul
sindromului de coada de cal
B.
C.
D.
E.
(pag. 627)
Examinarile complementare in cazul
sindromului de tunel carpian
pot releva semne de denervare cu indicatie
chirurgicala imediata
nu aduc nici un beneficiu comparativ cu
examenul clinic
10
A.
includ efectuarea de radiografii ale mainilor
presupun inclusiv prelevarea proteinuriei de 24
de ore
vor cuprinde si hemograma, VSH,CRP
B.
C.
D.
E.
(pag. 627)
In sindromul de compresie nervoasa
manevra Tinel:
Este pozitiva in afectarea tronculara a nervului
sciatic popliteu extern
Presupune parestezii in teritoriul nervului
median, la percutia tunelului carpian
11
A.
Este echivalenta semnului soneriei
Implica hiperflexia incheieturii mainii
Daca este pozitiva implica purtarea unei centuri
lombare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 626-627)
Tema nr. 56
Prescrierea i monitorizarea antiinflamatoarelor
corticosteroidiene i necorticosteroidiene
medicamentelor
Care dintre urmatorii agenti farmacologici
sunt de tip AINS
Pirazolii
Prednisonul
1
A.
Betametazona
Ketotifenul
Lorazepamul
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 646)
In care dintre afectiunile enumerate mai jos
este permisa infiltrarea de corticosteroizi?
Status infectios activ
Bursita olecraniana
2
A.
Artrita septica
Osteocondrom
Toate raspunsurile de mai sus sunt eronate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 649)
Pag. 93 din 150
Ce tipuri de afectiuni dintre cele redate mai
jos, presupun administrarea pe o perioada
lunga a AINS
Rahialgii
Tendinite si bursite
3
A.
Traume sportive
Spondilita anchilozanta
Guta cronica tofacee
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 646)
Care sunt reactiile adverse dupa
administrarea steroizilor pe cale generala
Hipercorticismul iatrogen, retard de crestere la
copil, amenoree, osteonecroza aseptica
Boala Crohn, complicatii cardio-vasculare,
hiperlipemie, sigmoidita, acnee
4
A.
Diverticuloza, cicatrici cheloide, infectii
oportuniste
Diabet zaharat tip I insulinonecesitant
Feocromocitom, hipotiroidism, hipopotasemie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 648,649)
Interactiunile medicamentoase ale AINS
includ
antihipertensivele de tip sartan
fenitoina-cu risc de supradozaj
5
A.
corticosteroizii indiferent de diagnostic si de
simptomatologia algica
salicilatii cu risc de reactie de hipersenibilizare
imediata
inhibitorii de pompa de protoni
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 647,648)
Este permisa
prescrierea a doua antiinflamatoare simultan
prescrierea de AINS concomitent cu
anticoagulante orale
6
A.
continuarea terapiei cu AINS si in afara
perioadelor nedureroase din artroze
administrarea de corticosteroid la un pacient cu
poliartrita reumatoida
infiltrarea locala de corticosteroizi la pacientul cu
sindrom de tunel carpian
B.
C.
D.
E.
(pag. 646,647,648)
Reprezinta complicatii specifice la infiltratii
de corticosteroizi
hemartroza
ruptura tendinoasa in cazul infiltrarii periarticulare
7
A.
risartroza
artrita acuta gutoasa
artrita psoriazica
B.
C.
D.
E.
(pag. 650)
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt
incorecte
AINS au si efecte de tip analgezic si antipiretic
Etoricoxibul este un inhibitor selectiv al
ciclooxigenazei 1
8
A.
Indometacinul face parte din clasa pirazolilor
AINS pot induce crize de crize de diverticulita
sigmoidiana
Administrarea de AINS poate avea drept efect
secundar, nefrita acuta interstitiala imunoalergica
B.
C.
D.
E.
(pag. 645,646)
Ce indicati in prescriptia corticosteroizilor
scaderea treptata a dozelor fara necesitatea unei
terapii de fond in poliartrita reumatoida
contraindicatia acestor substante
medicamentoase in vasculite sistemice, tip boala
Horton
9
A.
administrarea in polimialgia reumatica in doza
initiala de atac cu diminuarea ulterioara treptata
riscul de insuficienta suprarenala consecutiv unei
diminuari a dozei de steroid sub 0,1mg/kgc/zi
impune efectuarea unui test la Synacthen
terapia pe termen scurt nu impune descrestere
progresiva
B.
C.
D.
E.
(pag. 648)
AINS pot fi administrate in siguranta in
urmatoarele circumstante
topic, de exemplu ketoprofenul fara a induce
fenomene de fotosensibilizare
la pacientul cu osteoartrita de genunchi, in puseu
congestiv
10
A.
in patologii radiculare
in doze mari la pacientii cu boli inflamatorii
intestinale
in colagenoze simultan cu antiinflamatoare
corticosteroidiene
B.
C.
D.
E.
(pag. 646,647)
O contraindicatie a infiltrarii de
corticosteroizi este reprezentata de:
Infectia activa
Tendinite
11
A.
Artrita aseptica
Sindromul de canal carpian
Bursite
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 649-650)
Pag. 94 din 150
Contraindicatiile de administrare a AINS
(antiinflamatoare nesteroidiene) includ:
Insuficienta renala cronica
Patologii rahidiene
12
A.
Artroza
Antecedente de ulcer peptic recent
Tulburari hemoragice
B.
C.
D.
E.
(pag. 646)
Masurile igieno-dietetice in terapia prelungita
cu corticosteroizi includ:
Restrictie de zaharuri de absorbtie rapida
Suplimentarea consumului de sodiu
13
A.
Dieta bogata in proteine
Activitate fizica regulata
Dieta bogata in produse lactate
B.
C.
D.
E.
(pag. 649)
Tema nr. 57
Fractura extremitii inferioare a radiusului i a
extremitii superioare a femurului la adult i
particularitile fracturilor la copil
pag. 653-654, 655-656, 664
Fractura extraarticular cu deplasare
posterioar a extremitii inferioare a
radiusului se numete:
Pouteau-Colles
Goyrand-Smith
1
A.
Gerard-Marchand
Destot
Galeazzi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 653)
Fractura extraarticular cu deplasare
anterioar a extremitii inferioare a
radiusului se numete:
Pouteau-Colles
Goyrand-Smith
2
A.
Gerard-Marchand
Destot
Galeazzi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 653)
Conform clasificrii Garden, fractura
cervical a femurului cu ruptur complet
este de tip:
Garden I
Garden II
3
A.
Garden III
Garden IV
Garden V
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 655)
Fracturile intertrohanteriene sunt fracturi cu
traiect de fractur:
Parcelare ale marelui trohanter
Ce separ un fragment diafizar
4
A.
Oblic de la marele la micul trohanter
Orizontal ntre marele i micul trohanter
Sub nivelul micului trohanter
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 655)
Fractura-dezlipire epifizar Salter 3 este
fractura cartilajului de cretere cu
Traiect numai prin cartilajul de cretere
Prelungire metafizar
5
A.
Prelungire epifizar
Prelungire metafizar i epifizar
Compresiune axial
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 664)
Deformarea membrului inferior ntr-o
fractur dezangrenat a extremitii
superioare a femurului este n:
Rotaie extern
Rotaie intern
6
A.
Abducie
Adducie
Flexie
B.
C.
D.
E.
(pag. 655)
Urmtoarele afirmaii referitoare la fracturile
extremitii superioare a femurului sunt
adevrate:
Fracturile cervicale sunt fracturi extraarticulare
Fracturile cervicale prezint risc de necroz
secundar a capului femural
7
A.
Fracturile capului femural sunt relativ frecvente
Fracturile cervicale prezint risc de
pseudartroz
Fracturile masivului trohanterian au risc de
consolidare vicioas
B.
C.
D.
E.
(pag. 655)
Pag. 95 din 150
O fractur a extremitii inferioare a
radiusului se caracterizeaz clinic prin:
Durere
Impoten funcional
8
A.
Deformarea pumnului n dos de furculi dac
deplasarea este anterioar
Leziune a nervului radial
Edem
B.
C.
D.
E.
(pag. 653)
Din complicaiile posibile ale unei fracturi a
extremitii inferioare a radiusului fac parte:
Leziunea nervului radial
Deschidere cutanat
9
A.
Sindromul de compartiment
Infecia zonei operate
Necroza osoas
B.
C.
D.
E.
(pag. 654)
Cel mai frecvent tratament al fracturilor la
copil este tratamentul ortopedic din
urmtoarele motive
Risc de epifiziodez postoperatorie (dac
intervenia chirurgical este localizat pe
cartilajul de cretere)
Tolerabilitate bun a fixrii vicioase prin
remodelarea ulterioar
10
A.
Epifize fertile: aproape de genunchi i departe de
cot
Formarea unui punct osos la nivelul leziunii
cartilajului de cretere
Absena complicaiilor de rigiditate sau a
tromboflebitei sub ghips
B.
C.
D.
E.
(pag. 664)
Complicatiile postoperatorii in fractura
extremitatii inferioare a radiusului la adult
sunt:
Infectie a zonei operate
Sindrom de compartiment al lojelor
11
A.
Depresie reactionala
Pierderea autonomiei la pacientul varstnic
Deschidere cutanata
B.
C.
D.
E.
(pag. 654)
Fracturile specifice la copil sunt reprezentate
de:
Fractura in butoias de unt
Deformarea plastica
12
A.
Dezlipirea epifizara
Fractura pertrohanteriana
Fractura intertrohanteriana
B.
C.
D.
E.
(pag. 655, 664)
Fracturile extraarticulare ale extremitatii
inferioare a radiusului la adult sunt:
Fractura Pouteau-Colles (deplasare posterioara)
Fractura Goyrand-Smith (deplasare anterioara)
13
A.
Fractura in cruce (a lui Destot)
Fractura in T
Fractura marginala anterioara
B.
C.
D.
E.
(pag. 653)
Tema nr. 58
Infeciile acute ale prilor moi (abces, panariiu,
flegmon al tecii)
pag. 669-670
Unele din semnele clinice locale ale
abcesului prilor moi sunt:
Colecia fluctuent
Febra
1
A.
Hiperleucocitoza
Durerea pulsatil
Hipotermia local
B.
C.
D.
E.
(pag. 669)
Flegmonul digital este caracterizat clinic prin:
Mrirea n volum a degetului afectat
Localizarea infeciei
2
A.
Iradierea durerii de-a lungul nveliului
Durere la extensia pasiv a degetului
Deformarea degetului cu ncovoierea lui
B.
C.
D.
E.
(pag. 669)
Din factorii favorizani ai infeciilor prilor
moi fac parte:
Hipotiroidismul
Artroza la nivelul degetelor minii
3
A.
Diabetul zaharat
Deficien a statusului imunologic
Prezena de corpi strini
B.
C.
D.
E.
(pag. 669)
Complicaiile generale i la distan ale
infeciilor acute ale prilor moi sunt:
Artroza
Endocardita
4
A.
Tetanosul
Decompensarea n cazul unui teren favorizant
Flegmonul digital
B.
C.
D.
E.
(pag. 669)
Pag. 96 din 150
Tratamentul chirurgical al flegmonului digital
se poate face prin:
Ablaie prin contraincizii la extremitile degetului
Antibioterapie cu spectru larg pentru 21 de zile
5
A.
Deschidere n Z a degetului
Sinovectomie digital
Excizia tendonului
B.
C.
D.
E.
(pag. 670)
Tratamentul flegmonului digital n stadiul 2
se face prin:
Dac nu a colectat, antibioterapie pentru 10
zile i bi antiseptice de 2 ori/zi
2 contraincizii la nivelul extremitilor degetului,
apoi antibioterapie pentru 21 de zile
6
A.
Excizia tendonului interesat dac acesta a
necrozat
Deschidere n Z a degetului i sinovectomie
digital
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 670)
Tratamentul flegmonului digital n stadiul 3
se face prin:
Dac nu a colectat, antibioterapie pentru 10 zile
i bi antiseptice de 2 ori/zi
2 contraincizii la nivelul extremitilor degetului,
apoi antibioterapie pentru 21 de zile
7
A.
Excizia tendonului interesat dac acesta a
necrozat i reconstrucie ulterioar
Deschidere n Z a degetului i sinovectomie
digital
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 670)
Durata antibioterapiei n artrita (complicaie
local n infeciile acute ale prilor moi) este
de:
7 zile
14 zile
8
A.
21 de zile
45 de zile
60 de zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 669)
Investigaiile de laborator n diagnosticul
pozitiv al infeciilor acute ale prilor moi
arat:
Hipertermie local
Leucopenie
9
A.
Trombocitoz
Creterea proteinei C reactive
Scderea vitezei de sedimentare a hematiilor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 669)
n flegmonul digital, durerea este
caracterizat de:
Intensificare la extensia pasiv a degetului
Intensificare la flexia pasiv a degetului
10
A.
Iradiere pn la pliul palmar proximal pentru
degetele II, III i IV
Iradiere pn la pliul pumnului pentru degetele
II, III, IV
Iradiere pn la pliul palmar distal pentru
degetele I i V
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 669)
Diagnosticul pozitiv in infectiile acute de
parti moi (abces, panaritiu, flegmon al tecii)
include urmatorul simptom general:
Colectarea fluctuanta
Durerea pulsatila
11
A.
Cresterea volumului degetului
Valoarea ridicata a CRP (proteina C reactiva)
Febra
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 669)
Tema nr. 59
Anomalii ale vederii cu debut brutal
medicamentelor
Care dintre urmtoarele afeciuni este
caracterizat de scderea brutal a vederii cu
ochi rou, dureros?
dezlipirea de retin
neuropatia optic ischemic acut anterioar
1
A.
glaucom neovascular
d.degenerescena macular legat de vrst
ocluzia venei centrale ale retinei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 678)
Care dintre urmtoarele afeciuni este
caracterizat de scderea brutal a vederii cu
ochi alb, nedureros?
glaucomul acut
keratita acut
2
A.
endoftalmit
d.neuropatia optic ischemic anterioar
glaucom neovascular
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 678)
Pag. 97 din 150
Ocluzia arterei centrale a retinei se
caracterizeaz prin:
congestia ocular
scderea brusc a vederii
3
A.
precipitate pe faa posterioar a corneei
d.sinechii irido-cristaliniene
edem macular cu aspect de cirea macular
B.
C.
D.
E.
(pag. 679)
Ocluzia venei centrale a retinei se
caracterizeaz prin:
artere i vene subiri i filiforme la nivelul retinei
hemoragii retiniene striate sau rorunde
4
A.
edem macular ischemic cu aspect de cirea
macular
d.Tyndall pozitiv la nivelul camerei anterioare
vene i artere ntecuite sub form de
manoane perivasculare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 680)
Tratamentul glaucomului acut presupune
urmtoarele metode cu excepia:
beta-blocante administrate local
inhibitor de anhidraz carbonic administrate
local i general
5
A.
midriatice administrate local
d.iridotomie la nivelul ochiului afectat
iridotomie la nivelul ochiului congener, sntos
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 682)
Care dintre urmtorii factori favorizeaz
apariia glaucomului acut prin nchiderea
unghiului?
hipermetropia
administrare simpaticolitice
6
A.
administrare parasimpaticomimetice
d.stress
expunere prelungit la ntuneric
B.
C.
D.
E.
(pag. 682)
Care dintre urmtoarele afirmaii sunt
valabile n cazul neuropatiei oprice
ischemice acute anterioare?
scderea brutal a vederii
durere ocular, congestie ocular aprut cu
24 de ore nainte de scderea acuitii vizuale
7
A.
amputarea cmpului vizual
d.edem papilar cu hemoragii peripapilare
poate reprezenta o manifestare a bolii Horton
B.
C.
D.
E.
(pag. 681)
Uveita anterioar acut este caracterizat
prin:
hemoftalmus
cerc pericheratic
8
A.
efect Tyndall
d.precipitate endocorneene
sinechii iridocristaliniene, care foreaz pupila
s rmn n midriaz maxim
B.
C.
D.
E.
(pag. 684)
Conduita terapeutic a complicaiilor
ocluziei venei centrale a retinei includ:
msurarea tensiunii oculare si tratament
hipotonizant pentru glaucomul secundar
fotocoagulare panretinian pentru prevenirea
complicaiilor neovasculare
9
A.
injectare intravitreean de corticosteroizi pentru
tratamentul edemului macular cistoid
d.antibioterapie masiv pentru evitarea
panoftalmiei oculare
lavaj al camerei anterioare pentru eliminarea
hipopionului
B.
C.
D.
E.
(pag. 680)
Care dintre formele de keratit acut este
caracterizat de ulcer dendritic sau n hart
geografic:
keratita bacterian
keratit herpetic
10
A.
keratit cu adenovirus
d.sindrom cu ochi uscat
sindrom de expunere prin malpoziie palpebral
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 684)
Care dintre urmatoarele semne functionale
este prezent in ocluzia venei centrale a
retinei:
Edem papilar
Vene dilatate si sinuoase
11
A.
Hemoragii retiniene striate (superficiale) sau
rotunde (profunde)
Noduli albi, pufosi
Scaderea acuitatii vizuale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 680)
Pag. 98 din 150
Tema nr. 60
Ochiul rou i/sau dureros
medicamentelor
Care dintre urmtoarele afeciuni sunt
caracterizate de scderea acuitii vizuale?
conjunctivita acut
Keratita acut
1
A.
Sclerita anterioar acut
d. Glaucomul acut
Endoftalmita
B.
C.
D.
E.
(pag. 687)
In care dintre urmtoarele afeciuni
caracterizate de ochi rou i dureros nu
apare scderea acuitii vizuale?
conjunctivita bacteriana
traumatism ocular cu hemoragie subconjunctival
2
A.
plag conjunctival cu retenie de corp strin
d. keratita acut
episclerita acut
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 686)
Urmtoarele semne i simptome sunt
caracteristice pentru sclerita acut
anterioar?
acuitate vizual normal
ochiul prezint roea localizat care dispare
dup aplicarea unui vasoconstrictor
3
A.
apare durere ocular intensificat la micrile
globului ocular
d. cristalinul prezint opacifiere nuclear sau
cortical posterioar
edem papilar bilateral, cu hemoragii i exsudate
peripapilare
B.
C.
D.
E.
(pag. 687)
Care dintre urmtoarele afeciuni pot
determina sclerit?
boala Behcet
tuberculoz
4
A.
sarcin extrauterin
d. boal Crohn
poliartrit reumatoid
B.
C.
D.
E.
(pag. 687)
Care dintre urmtoarele afeciuni oculare
sunt caracterizate de scderea acuitii
vizuale?
conjunctivita acut
plag ocular cu retenie de corp strin
intraocular
5
A.
keratit acut
d. sclerit acut anterioar
uveit anterioar acut
B.
C.
D.
E.
(pag. 687)
Glaucomul acut se caracterizeaz prin
urmtoarele semne i simptome cu excepia:
congestie ocular
ochi dur datorit creterii tensiunii intraoculare
6
A.
durere ocular intens
d.mioz, cu pupil fix areflexiv
stare general alterat, greuri, vrsturi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 682)
Urmtoarele semne i simptome sunt
caracterizate pentru keratit epitalial acut
cu excepia:
congestie ocular
scderea acuitii vizuale
7
A.
midriaz
d.reflex corneean modificat cu hipoestezie
corneean
coloraie cu fluorescein pozitiv
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 683)
Urmtoarele semne clinice sunt
caracteristice uveitei anterioare acute cu
excepia:
acuitate vizual normal
congestie ocular
8
A.
durere ocular
d.pupil deformate.apare cu recurene
identice n cadrul unei boli generale
apare cu recurene identice n cadrul unei boli
generale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 684)
Lentilele de contact pot predispune la una
sau mai multe dintre urmtoarele afeciuni:
glaucom acut
keratita epitelial acut
9
A.
episclerit acut
d.cataract traumatic
corioretinit
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 688)
Pag. 99 din 150
Uveita acut este caracterizat de
urmtoarele aspecte clinice cu excepia:
precipitate pe endoteliul corneean
efect Tyndall al umorii apoase
10
A.
sinechii iridocristaliniene
d.focar inflamator corioretinian localizat
peripapilar sau la nivelul retinei periferice
focar inflamator localizat la 2-3 mm de limbul
sclerocorneean
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 684)
Care dintre urmatoarele elemente reprezinta
criteriu de gravitate al unei conjunctivite
bacteriene:
Senzatia de "nisip in ochi"
Chemozis-ul (edem conjunctival)
11
A.
Grefa de cornee
Contextul epidemic
Lavajul ocular
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 686)
Tema nr. 61
Otalgii i otite la copii i aduli
medicamentelor
Inervaia senzitiv a urechii externe este
asigurat de:
Nervul auriculotemporal
Nervul Wrisberg
1
A.
Ram auricular al nervului vag
Nervul timpanic
Plex cervical superior
B.
C.
D.
E.
(pag. 716)
Stadiile otitei medii acute sunt:
Stadiul de colectare
Stadiul de cicatrizare
2
A.
Stadiul perforat
Stadiul congestiv
Stadiul cataral
B.
C.
D.
E.
(pag. 717)
Otita extern se manifest prin:
Hipoacuzie neurosenzorial
Otalgie
3
A.
Edem al conductului auditiv extern
Congestia timpanului
Ameeli
B.
C.
D.
E.
(pag. 718)
Semnele de atenionare ale unei posibile
otite seromucoase la copil sunt:
Tulburri de atenie
Otite externe repetate
4
A.
ntrzierea vorbirii
Tulburri de comportament
Somnolena
B.
C.
D.
E.
(pag. 719)
La impedanmetrie n cadrul explorrii otitei
seromucoase gsim:
Curba tip A
Curb tip B
5
A.
Curb tip C
Curba tip D
Curb tip A i C
B.
C.
D.
E.
(pag. 720)
Suspiciunea de otita medie acut cu
Haemophilus influenzae se pune cnd este
asociat otitei:
Otoragie
Conjunctivita
6
A.
Somnolen
Disfagie
Meningita
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 718)
Complicaiile otitei medii acute nu includ:
Mastoidita
Tromboflebita sinusului lateral
7
A.
Nevralgia facial
Menigita
Abcesul cerebral
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 718)
Otita seromucoas cronic are o durat a
evoluiei simptomelor de:
7 zile
3 sptmni
8
A.
4 sptmni
2 luni
3 luni
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 719)
Otita seromucoas cronic este secundar:
otitelor furunculoase
disfunctiei trompei lui Eustachio
9
A.
mastoiditei
otitelor externe virale
traumatismelor otice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 719)
Pag. 100 din 150
Durata tratamentului antibiotic per os
recomandat la copii peste 2 ani n otita medie
acut este:
2 zile
5 zile
10
A.
9 zile
o zi
14 zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 720)
Otalgiile de origine otologica apar in:
Parotidita
Eczema a conductului auditiv extern
11
A.
Otita medie acuta
Otita externa acuta
Osteita temporalului
B.
C.
D.
E.
(pag. 716)
In formele clinice de otita medie acuta,
miringita virala este caracterizata de:
Prezenta durerii intense
Bule (flictene) prezente pe membrana timpanica
12
A.
Prezenta obligatorie a exudatului retrotimpanic
Aspectul bombat al timpanului in partea
posterosuperioara a conductului auditiv
Posibilitatea asocierii cu complicatii precum
labirintita
B.
C.
D.
E.
(pag. 718)
Otita externa maligna:
Reprezinta o forma clinica si o complicatie a
otitei externe
Apare pe fondul unei imunodepresii
13
A.
Evolueaza spre osteoliza osului temporal
Se manifesta prin durere intensa
Are ca principal diagnostic diferential tumora
maligna a conductului auditiv extern (CAE)
B.
C.
D.
E.
(pag. 719)
Tema nr. 62
Angine i faringite ale adultului
medicamentelor,fara tratamentul anginei pag. 723 -
recomandarea AFSSAPS
Angina ulcero-necrotic se ntlnete n:
Mononucleoza infecioas
Difterie
1
A.
Angina Vincent
ancru sifilitic
Herpes
B.
C.
D.
E.
(pag. 722)
Angina vezicular se ntlnete n:
Herpangin
Grip
2
A.
Herpes
Difterie
Zona nervului IX
B.
C.
D.
E.
(pag. 722)
Angina eritemato-pultaceee se ntlnete n:
Angina Vincent
Angina streptococic
3
A.
Difterie
Herpangina
Mononucleoza infecioas
B.
C.
D.
E.
(pag. 722)
n angina eritemato-pultacee depozitele
pultacee sunt:
Aderente pe amigdale
Neaderente pe amigdale
4
A.
Albicioase
Cenuii
Punctiforme
B.
C.
D.
E.
(pag. 722)
Diagnosticul pozitiv n mononucleoza
infecioas se stabilete pe baza:
Reacia VDRL
Hemogramei
5
A.
Reacia Paul-Bunnel-Davidsohn
Serologia HIV
Serologia EBV
B.
C.
D.
E.
(pag. 725)
Pag. 101 din 150
Difteria are ca agent etiologic :
Bacil Gram +
Bacil Gram
6
A.
Spirochet
Adenovirus
Virusul parainfluenza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 725)
Angina lui Vincent este cauzat de:
Bacil gram pozitiv
Corynebacterium
7
A.
Spirochet + Bacil gram negativ
Streptococ
Stafilococ
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 726)
Mononucleoza infecioas prezint:
Uneori o purpur a vlului palatin
Rash cutanat
8
A.
Paralizie velopalatin
Trismus
Erupie vezicular
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 725)
Angina pseudomembranoas se ntlnete n:
Difterie
Angina Vincent
9
A.
Herpangin
Herpes
Zona nervului IX
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 722)
Amigdalectomia are indicaie doar n cazul:
anginelor care se repet (2/iarn)
anginelor care se repet (1/an)
10
A.
anginelor care se repet (o dat/ 2 ani)
recidivei flegmonului periamigdalian
recidivei anginelor veziculare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 727)
Angina eritemato-pultacee se intalneste in:
Mononucleoza infectioasa
Sancru sifilitic
11
A.
Herpes
Zona nervului IX
Infectia streptococica
B.
C.
D.
E.
(pag. 722)
Angina din mononucleoza infectioasa este
caracterizata clinic de:
False membrane confluente
Lipsa simptomelor generale
12
A.
Asocierea cu hepatosplenomegalia
Asocierea cu adenopatia in mai multe teritorii
cervicale
Asocierea uneori cu o purpura a valului palatin
B.
C.
D.
E.
(pag. 725)
herpangina sunt adevarate:
Apare mai ales la varstnici
Se caracterizeaza printr-o eruptie veziculara
bilaterala
13
A.
Este determinata de virusul coxsackie
Vindecare rapida in 2-4 zile
Tratamentul este in principal etiologic (penicilina
V)
B.
C.
D.
E.
(pag. 726-727)
Tema nr. 63
Epistaxisul i tratamentul acestuia
pag. 737-739
Factorii implicai n aprecierea abundenei
epistaxisului sunt:
vrsta pacientului
durata sngerrii
1
A.
voma
debitul sngerrii
ameelile
B.
C.
D.
E.
(pag. 737)
n aprecierea abundenei unui epistaxis este
primordial investigarea:
paloarei tegumentare
hipotensiunii
2
A.
temperaturii
tahicardiei
tahipneei
B.
C.
D.
E.
(pag. 737)
Pag. 102 din 150
Oprirea sngerrii ntr-un epistaxis
presupune:
antialgice
tamponament nazal anterior
3
A.
tamponament nazal posterior
embolizarea vaselor incriminate
antibioterapie
B.
C.
D.
E.
(pag. 737,738)
Examinrile complementare n epistaxis
presupun:
bilanul coagulrii
bilanul factorilor de risc cardio-vascular
4
A.
bilan de imagistic (CT, RMN)
examinarea otic
bilan de imagistic (angiografie)
B.
C.
D.
E.
(pag. 738,739)
Rinitele i sinuzitele pot aciona n mod
sistemic cu:
purpura (febr tifoid)
tahicardie
5
A.
fragilitate capilar (grip)
disfagie
dispnee inspiratorie
B.
C.
D.
E.
(pag. 739)
Care din afirmaiile urmtoare nu este
specific fibromului naso-faringian:
tumor bogat vascularizat
frecvent la adolescenii de sex masculin
6
A.
frecvent la adolescenii de sex feminin
are risc de sngerare crescut
este o cauz local de epistaxis
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 739)
Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai
jos care nu este cauz general:
HTA
Anomalie vascular Rendu Osler
7
A.
Rinosinuzit
Hemofilie
Insuficiena hepatic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 739)
jos care nu este cauz local:
Rinosinuzita
Boala Rendu Osler
8
A.
Tumori nazale
Epistaxis esenial
Traumatisme nazale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 739)
jos care nu este cauz general:
Carena de vitamin K
Anomalie vascular Rendu Osler
9
A.
Epistaxis esenial
Hemofilie
Trombopenie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 739)
Din afirmaiile urmtoare care nu corespunde
pentru boala Rendu Osler:
Este o angiomatoz autozomal dominant
Prezint malformaii vasculare mucoase
10
A.
Prezint malformaii vasculare extra-mucoase
Nu este responsabil de sngerri recidivante
Tratamentul su vizeaz utilizarea anticorpilor
anti VEGF
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 739)
Care este cauza generala de epistaxis?
Boala Rendu-Osler
Rinosinuzita
11
A.
Traumatisme
Tumori
Corpi straini
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 739)
Pag. 103 din 150
Tema nr. 64
Pacientul vrstnic: mbtrnirea normal i
particulariti semiologice, psihologice, terapeutice
pag. 776-778, 779-782
Care sunt formele de imbatranire?
Imbatranire datorita unui accident vascular
cerebral
Imbatranire obisnuita fara patologii evolutive, dar
cu o limitare relativa a capacitatilor functionale
1
A.
Imbatranire genetica
Imbatranire prematura
Imbatranire patologica cu patologii cronice
evolutive provocand handicapuri si dependenta
care poate ajunge pana la dependenta totala
pentru toate activitatile vietii cotidiene
B.
C.
D.
E.
(pag. 776)
Care sunt consecintele imbatranirii functiei
renale?
Scaderea volumului rinichilor bilateral
Scaderea volumului unui singur rinichi
2
A.
Frecventa complicatiilor renale iatrogene
Frecventa deshidratarilor extracelulare si
toleranta scazuta la regimurile desodate
Frecventa hipo- si hipernatremiei
B.
C.
D.
E.
(pag. 777)
Imbatranirea neurocognitiva determina:
dificultati in coordonarea miscarilor
diminuarea capacitatii de invatare
3
A.
diminuarea timpului de reactie
cresterea timpului de reactie
diminuarea atentiei
B.
C.
D.
E.
(pag. 777)
Managementul pacientului varstnic trebuie
sa cuprinda intotdeauna
anularea datelor anamnestice
reconstituirea anamnezei
4
A.
tratament de urgenta indiferent de tratamentele
urmate anterior
cunoasterea tratamentului pacientului, fara a
omite automedicatia
examen clinic complet, inclusiv tuseu rectal si
ECG
B.
C.
D.
E.
(pag. 780)
Inainte de a face prescrierea medicamentelor
in geriatrie trebuie realizate
ierarhizarea patologiilor, tinandu-se cont de
parerea pacientului
tratamentul suferintei vasculare cerebrale
5
A.
se va determina daca pacientul poate sa isi
administreze singur tratamentul
se va determina calitatea venelor pentru
administrarea perfuziilor
se va estima nevoia de oxigenoterapie
B.
C.
D.
E.
(pag. 781)
Care din urmatoarele reguli de management
pentru un pacient varstnic bolnav sunt
valide?
prezenta aparaturii necesare neuroimagisticii
capacitatea si independenta de miscare a
pacientului pastrate
6
A.
identificarea rapida a patologiilor acute si
tratarea lor pentru a evita decompensarile in
cascada
evidentierea lipsei in antecedente a tulburarii
depresiva
evidentierea prezentei in antecedente a tulburarii
depresiva
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 780)
Riscul iatrogen este mai crescut la
persoanele in varsta datorita
culorii identice a tabletelor unor medicamente
diferite
medicatiei administrate sub forma de solutie
orala
7
A.
nerespectararii regimului igieno-dietetic
modificari farmacocinetice datorate varstei
existentei hipertermiei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 781)
Imbatranirea aparatului respirator poate fi
determina
algii intercostale bilaterale
algii intercostale unilaterale
8
A.
cresterea suprafetei schimburilor gazoase
lipsa posibilitatii de efectuare a schimburilor
gazoase
diminuarea suprafetei schimburilor gazoase
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 777)
Pag. 104 din 150
Imbatranirea vasculara are urmatoarele
consecinte clinice
tendinta la hipotensiune ortostatica accentuata
de anumite probleme venoase, deshidratare sau
medicament
aparitia anevrismelor aortice
9
A.
edem pulmonar
pierderea acuitatii vizuale
cefalee de tip migrenoid
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 777)
Imbatranirea sistemului musculare determina
neuropatii periferice
sarcopenia = scaderea masei musculare
10
A.
crampe musculare
fracturi ale colului femural
rupturi musculare repetate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 777)
Una dintre urmatoarele afirmatii referitoare la
imbatranirea patologica este adevarata:
Reprezinta simplul efect al timpului care trece
Nu se asociaza cu patologii evolutive
11
A.
Se caracterizeaza prin prezenta unei patologii
cronice evolutive, provocand handicapuri si
dependenta
Nu se asociaza cu patologii evolutive, dar exista
o limitare relativa a capacitatilor functionale
Se caracterizeaza prin conservarea capacitatilor
functionale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 776)
Tema nr. 65
Tulburri anxioase, tulburri fobice,tulburri obsesiv-
compulsive, tulburri convertive, starea de stres
posttraumatic i tulburrile de adaptare
medicamentelor
In cadrul tulburarilor anxioase sunt cuprinse:
tulburarea anxioasa provocata de o boala sau
substanta
pierderea controlului emotional
1
A.
agitatia psihomotorie
fobia specifica
starea de stres acut
B.
C.
D.
E.
(pag. 913)
Tulburarea anxioasa generalizata poate avea
urmatoarea evolutie
complicatii: tulburari depresive, tulburari de
panica, dependente, izolare sociala
deterioararea cognitiva
2
A.
remisii
cronicizare
frecvente accidente vasculare cerebrale
B.
C.
D.
E.
(pag. 914)
Diagnosticul diferential pentru tulburarea
obsesiva compulsiva se va face cu:
patologia organica
tulburari anxioase
3
A.
tulburari de dispozitie
dementa vasculara
tulburarea deliranta
B.
C.
D.
E.
(pag. 917)
Care din urmatoarele argumente clinice sunt
in favoarea diagnosticului de tulburare
conversiva?
traumatisme craniene in antecedentele recente
doliu patologic
4
A.
bilant somatic perfect normal
personalitate histrionica sau pasiv-dependenta
relatie comprehensiva intre tulburarile prezentate
si contextul patologic
B.
C.
D.
E.
(pag. 918)
Formele clinice ale tulburarii de adaptare
sunt:
tulburarea de adaptare cu dispozitie depresiva
tulburarea de adaptare cu anxietate
5
A.
tulburarea de adaptare antisociala
tulburarea de adaptare cu perturbari de conduita
tulburarea de adaptare mixta (depresiva,
anxioasa)
B.
C.
D.
E.
(pag. 921)
Care din urmatoarele afirmatii privind
diagnosticul tulburarii de panica sunt
advarate?
tulburarea este mai frecventa la femei
tulburarea este mai frecventa la barbati
6
A.
tulburarea este mai frecventa la batrani
tulburarea este mai frecventa la copii
tulburarea este mai frecventa dupa accidentele
rutiere
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 913)
Pag. 105 din 150
In managementul terapeutic al tulburarii
anxioase generalizate trebuie urmarite tintele
urmatoare:
tratarea bolilor somatice asociate
tratarea crizei de angoasa acuta
7
A.
instituirea unui regim dietetic adecvat
tratamentul contracturilor musculare
tratamentul tulburarilor de atentie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 915)
Tulburarea obsesiv-compulsiva poate avea
urmatoarele comorbiditati:
episod maniacal acut
dementa Alzheimer
8
A.
tulburari de limbaj
schizofrenia
tulburari de coordonare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 917)
Simptomele tulburarilor de conversie pot fi:
hipoglicemii
hiperglicemii
9
A.
cresterea creatininei
transpiratii profuze nocturne
manifestari acute: agitatia psihomotorie, sincope,
indispozitie, lipotimie, crize pseudo-convulsive,
miscari anormale, tremuraturi
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 919)
Care din urmatoarele caracteristici sunt
specifice diagnosticului pentru tulburarea de
adaptare
tulburare permanenta
tulburare paroxistica
10
A.
tulburare tranzitorie
tulburare cu evolutie progredienta
tulburare dependenta de factorii vasculari
cerebrali
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 920)
Tratamentul simptomatic al tulburarii
anxioase generalizate consta in una din
urmatoarele atitudini:
Administrarea de benzodiazepine sau hidroxizin
pe o perioada limitata de timp
Psihoterapie de sustinere
11
A.
Administrarea de antidepresive inhibitori selectivi
ai recaptarii serotoninei si noradrenalinei
Terapie cognitiva si comportamentala
Psihoterapie de inspiratie analitica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 915)
Tema nr. 66
Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale
post-partumului
medicamentelor
Managementul tulburarilor psihice in
perioada sarcinii si tulburari ale post-
partumului necesita:
spitalizarea in caz de simptomatologie deliranta
sau risc suicidar
tratamente medicamentoase
1
A.
terapie electroconvulsivanta
interventie obstetricala in regim de urgenta
scaderea riscului pentru diabet zaharat tip II
B.
C.
D.
E.
(pag. 923)
Factorii de risc pentru depresia post-partum
sunt:
antecedente psihiatrice de depresie
sarcini multiple
2
A.
evenimente stresante
complicatii obstetricale
statut socio-economic scazut
B.
C.
D.
E.
(pag. 924)
Care din elementele diagnostice sunt
valabile pentru post-partum blues sau
sindromul celei de-a treia zile sau baby blues
halucinatii auditive persistente
delir de persecutie
3
A.
tuloburari de somn
anxietate, neliniste
astenie
B.
C.
D.
E.
(pag. 924)
Psihoza puerperala (bufeu delirant acut
confuzo-oniric) poate avea urmatoarea
evolutie:
favorabila
recidive in post-partum in 50% din cazuri sau in
cursul unei sarcini ulterioare la 30% din cazuri
4
A.
deteriorare cognitiva de tip demential
tulburare de conversie
poate evolua spre o tulburare bipolara sau
schizofrenie
B.
C.
D.
E.
(pag. 925)
Pag. 106 din 150
In faza prodromala a psihozei puerperale pot
aparea urmatoarele simptome:
comportament bizar
insomnie
5
A.
manifestari depresive in cursul ultimelor
saptamani de sarcina
manifestari anxioase
deteriorare cognitiva
B.
C.
D.
E.
(pag. 925)
Depresia in perioada sarcinii se
varsaturi matinale
varsaturi incoercibile
6
A.
varsaturi postprandiale
varsaturi nocturne
intoleranta la fructoza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 922)
Managementul tulburarilor psihice in
perioada sarcinii in primul trimestru va
respecta urmatoarele reguli:
utilizarea in doze mici a antipsihoticelor
utilizarea in doze mici a antidepresivelor
7
A.
utilizarea benzodiazepinelor
utilizarea anticonvulsivantelor cu efect
timostabilizator
evitarea prescrierii medicamentelor psihotrope
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 923)
Tratamentul post-partum blues (sau
sindromul celei de-a treia zile sau baby
blues) impune:
terapie electroconvulsivanta
utilizarea medicamentelor psihotrope injectabile
8
A.
utilizarea medicamentelor psihotrope sub forma
de solutie orala
utilizarea medicamentelor psihotrope cu actiune
prelungita
nu se administreaza tratament medicamentos
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 924)
Melancolia deliranta post-partum are
urmatoarele riscuri:
risc de accident vascular cerebral
risc suicidar si de infanticid
9
A.
risc de infarct miocardic
risc pentru dezvoltarea unei stari dementiale
risc neurodegenerativ
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 925)
Negarea sarcinii are drept consecinta:
debutul schizofreniei
debutul tulburarii bipolare
10
A.
debutul unei tulburari obsesivo-compulsive
rata mare a mortalitatii perinatale
reactia de stres post-traumatic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 923)
Una dintre urmatoarele manifestari
caracterizeaza tulburarea psihotica in
perioada sarcinii:
Labilitate emotionala
Dependenta afectiva
11
A.
Episod delirant acut
Episod depresiv major cu elemente melancolice
Atitudinea ambivalenta fata de sarcina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 922)
Tema nr. 67
Dezvoltarea psihomotorie a sugarului i a copilului:
aspecte normale i patologice
medicamentelor
Dezvoltarea normala a copilului de la nastere
pana la varsta de 6 ani evaluata prin
monitorizarea motricitatii se caracterizeaza
prin:
merge singur la 12-18 luni
dobandirea progresiva a echilibrului perfect
1
A.
atonii musculare tranzitorii
activitatea motrica este subordonata reflexelor
primare
motricitatea spontana arhaica asimetrica
B.
C.
D.
E.
(pag. 995)
Enurezisul se caracterizeaza prin:
aparitia predominent la baieti
aparitia predominent la fete
2
A.
aparitie nocturna
evolutie defavorabila neurodegenerativa
evolutie favorabila spontana
B.
C.
D.
E.
(pag. 998)
Pag. 107 din 150
Tulburarile psihotice din perioada copilariei
autismul Kanner
sindromul Rett
3
A.
sindromul Apserger
tulburarea psihotica bipolara cu debut precoce
schizofrenia infantila cu debut precoce
B.
C.
D.
E.
(pag. 999)
Autismul Kanner impune un diagnostic
diferential cu:
manifestari epileptice
afectiuni metabolice
4
A.
sindromul X fragil
surditate
traumatismele obstetricale severe
B.
C.
D.
E.
(pag. 999)
Dificultatile de calcul matematic afecteaza
urmatoarele componente:
lingvistice (neintelegerea termenilor aritmetici si
conversia problemelor in simboluri aritmetice)
perceptive (recunoasterea si intelegerea
simbolurilor)
5
A.
motorie (incapacitatea de deplasare)
atentionale (copierea cifrelor si a simbolurilor)
cognitiva (deficit cognitiv sever)
B.
C.
D.
E.
(pag. 1001)
Managementul dificultatilor de calcul
matematic se va face prin:
antidepresive
antipsihotice
6
A.
reeducarea adaptata copilului
psihostimulente
neuroprotectoare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1001)
Managementul dificultatilor de citire ale
copilului va beneficia de:
antidepresive
antipsihotice
7
A.
psihostimulente
neuroprotective
reeducare logopedica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1001)
Autismul infantil Kanner este definit ca si:
o tulburare neurodegenerativa precoce
o tulburare metabolica precoce
8
A.
o tulburarea de dezvoltare precoce si severa
care afecteaza limbajul si abilitatile de
comunicare
o tulburare post-traumatica
o tulburare de tip epileptic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 999)
Examinari complementare recomandate in
diagnosticul diferential al autismului Kanner:
examen ORL adaptat varstei
evaluarea perimetrului abdominal
9
A.
evaluarea nivelului trigliceridelor
evaluarea colesterolemiei
examen coproparazitologic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 999)
Initierea precoce a relatiei parinti-copil se
bazeaza pe urmatoarele nivele de
interactiune:
interactiuni motorii
interactiuni operationale
10
A.
interactiuni competitionale
interactiuni afective
interactiuni de tip managerial
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1000)
Care dintre urmatoarele este caracteristica
motricitatii normale la nastere?
Motricitate spontana asimetrica
Ridicarea capului atanci cand este intins pe
spate
11
A.
Tonus axial al membrelor este crescut
Hipotonie generalizata
Lipsa reflexelor primare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 995)
Varsta la care sugarul poate sta in pozitie
sezanda cu sprijin este de obicei:
3 luni
o luna
12
A.
6-7 luni
9 luni
1 an
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 996)
Pag. 108 din 150
Inceputul controlului sfincterian la copil are
loc in jurul varstei de:
4 luni
8 luni
13
A.
1 an
2 ani
4 ani
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 996)
Intarzierea achizitiilor corespunzatoare
varstei la copil se poate manifesta prin:
dupa 5 luni nu-si poate sustine capul
la o luna hipertonia membrelor
14
A.
dupa 10 luni nu poate sta in sezut
dupa 6 luni persistenta reflexelor arhaice
dupa 3 luni nu poate sta in sezut
B.
C.
D.
E.
(pag. 997)
Enurezisul la copil este caracterizat prin:
Mictiuni complete, involuntare la copilul de cel
putin 5 ani
Apare mai frecvent la fete
15
A.
Apare in majoritatea cazurilor diurn
Evolutie nefavorabila in lipsa tratamentului
Forma primara e cea mai frecventa
B.
C.
D.
E.
(pag. 998)
Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu
encoprezisul la copil sunt adevarate?
Apare mai frecvent la baieti
Sunt mai ales forme secundare
16
A.
Nu se asociaza cu constipatia
Mai putin grav decat enurezisul
Dispare adesea in timpul separarii de familie
B.
C.
D.
E.
(pag. 998)
Care este perioada caracteristica de aparitie
a mericismului?
La nastere
In primele 3 luni de viata
17
A.
Intre 3 si 12 luni
Intre 1 si 2 ani
Dupa varsta de 5 ani
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 998)
Sindromul Mnchhausen prin transfer la
copil se caracterizeaza prin:
Patologia copilului provocata sau simulata de un
parinte
Examene medicale foarte rare prin opozitia
parintilor
18
A.
Negarea cauzei simptomelor de catre parinti
Regresia simptomelor atunci cand copilul este
despartit de parinte
Riscuri de sechele fizice, psihologice
B.
C.
D.
E.
(pag. 1003)
dezvoltarea normala a vorbirii la copil sunt
adevarate?
La sfarsitul celei de-a doua luni gangureste
La 4 luni: lalalizare
19
A.
La 6 luni articuleaza primele silabe
La 7 luni pronunta primele cuvinte
In jurul varstei de 3 ani construieste propozitii
corecte
B.
C.
D.
E.
(pag. 997)
Encoprezisul se caracterizeaza prin defecatie
involuntara in absenta unor afectiuni
organice la copilul de cel putin:
6 luni
1 an
20
A.
2 ani
4 ani
6 ani
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 998)
Particularitatea comuna a enurezisului si
encoprezisului la copii este:
Aparitia nocturna
Pozitia caracteristica: spatele incordat, curbat,
capul pe spate
21
A.
Regurgitarea alimentelor partial digerate
Frecventa mai mare la baieti
Frecventa mai mare a formei primare a bolii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 998)
Pag. 109 din 150
Tema nr. 68
Nutriie i alimentaie pediatric
medicamentelor
Principiile alaptarii naturale sunt:
precoce, din primele ore de viata
la cererea sugarului
1
A.
de 2-3 ori pe zi
durata de sub 20 de minute a suptului, din
fiecare san
dupa fiecare masa se poate suplimenta cu o
formula de lapte adaptata varstei
B.
C.
D.
E.
(pag. 1028)
Printre beneficiile alaptarii materne se pot
mentiona:
Contine acizi grai esentiali indispensabili pentru
maturizarea cerebrala
Nu contine Ig A
2
A.
Nu contine proteine alergizante (lactoglobulina
din laptele de vaca)
Avantaje psihoafective in relatia mama-copil
Compozitie perfect adaptata nevoilor copilului
B.
C.
D.
E.
(pag. 1028)
Care e formula de lapte utilizata in caz de
atopie familiala?
lapte praf integral
formule de start
3
A.
formule de soia
formule fara lactoza
formule hipoalergenice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1029)
alimentatia sugarului pana la varsta de 4 6
luni este adevarata:
este exclusiv lactata
se recomanda diversificarea precoce
4
A.
formulele de lapte praf sunt obligatorii
se face dupa un program strict al meselor
nu este necesar nici un supliment vitaminic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1028)
Laptele hipoalergenic are urmatoarea
particularitate:
Nu se utilizeaza in caz de atopie familiala
Este obtinut prin hidroliza partiala a proteinelor
din laptele de vaca
5
A.
Este obtinut prin hidroliza totala a proteinelor din
laptele de vaca
Se utilizeaza in caz de intoleranta la lactoza
Se utilizeaza in realimentare dupa
gastroenterocolita acuta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1029)
Laptele de soia:
Nu se poate folosi la sugar
este alimentul de electie in primele luni de viata
6
A.
Prezinta risc de alergii incruciate
Este o alternativa posibila in caz de alergie la
proteinele din laptele de vaca (PLV)
Are repercursiuni asupra dezvoltarii organelor
genitale (fitoestrogeni)
B.
C.
D.
E.
(pag. 1029)
Referitor la diversificare este adevarata
afirmatia:
Numarul de mese creste progresiv
Cerealele cu gluten se introduc la 4 luni
7
A.
Introducerea proteinelor animale de la 5 luni
Nu se incepe inainte de 4 luni
Introducerea fructelor fierte de la 3 luni
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1029)
Perioada de alimentatie de la 1 la 3 ani are
Este necesara mentinerea aportului lactat de
500 ml/zi
Apa este singura bautura recomandata
8
A.
ase mese principale pe zi
Se pot folosi bauturi carbogazoase
Se va opri diversificarea
B.
C.
D.
E.
(pag. 1030)
Care dintre urmatoarele este contraindicatie
exceptionala pentru laptele matern:
Galactozemie
Ragade mamare
9
A.
Diabet zaharat
Gastroenterocolita acuta
Intoleranta la gluten
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1028)
Pag. 110 din 150
Perioada de tranzitie si diversificare al
sugarului se caracterizeaza prin:
dureaza de la 2 la 4 luni de viata
alimentatia lactata ramane necesara: mimim
500ml/zi
10
A.
se trece la formulele de start
scaderea progresiva a numarului de mese
continua suplimentarea cu vitamina D
B.
C.
D.
E.
(pag. 1029)
In alimentatia copilului de la 1-3 ani sunt
valabile urmatoarele:
Aportul lactat trebuie mentinut la 1000 ml/zi
Se administreaza 4 mese principale pe zi
11
A.
Apa este singura bautura recomandata
Se poate folosi lapte integral
Se va continua diversificarea
B.
C.
D.
E.
(pag. 1030)
Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura
cu folosirea laptelui de soia in alimentatia
sugarului sunt adevarate?
Este alternativa posibila in caz de alergie la
proteinele laptelui de vaca (PLV)
Se utilizeaza in cazurile de atopie familiala
12
A.
Se utilizeaza in realimentarea dupa
gastroenterocolita la copilul sub 3 luni
Are risc de repercusiuni asupra dezvoltarii
organelor genitale (fitoestrogeni)
Este utilizat ca formula antireflux
B.
C.
D.
E.
(pag. 1028-1029)
In perioada de tranzitie si diversificare in
alimentatia sugarului de la 4-6 luni la 1 an:
Alimentatia lactata ramane necesara
Se intrerupe suplimentarea cu vitamina D
13
A.
Cerealele cu gluten se introduc de la 6 luni
Proteinele animale se introduc de la 7-8 luni
Creste progresiv numarul de mese
B.
C.
D.
E.
(pag. 1029)
Tema nr. 69
Febra la copil
pag. 1039-1041
Care sunt germenii cei mai frecventi in cazul
infectiilor maternofetale la copilul sub varsta
sub 3 luni cu febra acuta?
Streptococ grup B
E. Coli
1
A.
Enterococi
Streptococ hemolitic de grup A
Listeria monocytogenes
B.
C.
D.
E.
(pag. 1039)
Managementul tipic al febrei acute la copilul
cu varsta sub 6 saptamani presupune:
Urmarire la domiciliu
Hemograma, PCR, examen de urina
2
A.
Administrarea de betalactamine per os
Punctie lombara
Hemocultura, radiografia toracelui
B.
C.
D.
E.
(pag. 1039)
Care este cea mai frecventa cauza de febra
acuta la copilul cu varsta intre 3 i 36 luni?
Endocardita
Infectie ORL sau respiratorie
3
A.
Pielonefrita
Meningita
Boala diareica acuta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1039)
Managementul febrei acute la copilul cu
varsta peste 3 ani implica urmatoarele:
Masurarea temperaturii auricular sau axilar
Corticoterapie
4
A.
Cautarea semnelor de gravitate
Cautarea unui punct de plecare
Tripla antibioterapie de prima intentie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1040)
Orientarea diagnostica in functie de
examenul clinic in meningita la copilul cu
febra acuta este sustinuta de:
Fontanela deprimata
Tulburari de contienta
5
A.
Fontanela bombata
Redoare de ceafa
Stare de rau epileptic
B.
C.
D.
E.
(pag. 1040)
Pag. 111 din 150
Orientarea diagnostica in functie de
examenul clinic in infectia urinara la copilul
cu varsta peste 3 luni cu febra acuta se
bazeaza pe:
Apetit crescut
Iritabilitate
6
A.
Urina tulbure sau hematurie
Polakiurie
Disurie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1040)
La copilul cu febra acuta, purpura orienteaza
diagnosticul catre:
encefalita
meningococemie
7
A.
hemofilie
infectie urinara
artrita
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1040)
Care este tratamentul de prima intentie al
febrei acute la copil?
Aspirina
Ibuprofen
8
A.
Paracetamol
Diclofenac
Ampicilina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1041)
La copilul cu febra acuta, conjunctivita
aseptica, enantem, edem al extremitatilor,
eruptie polimorfa si adenopatie, cel mai
probabil diagnostic este:
Septicemie
Sindrom nefrotic impur
9
A.
Meningita
SIDA
Boala Kawasaki
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1041)
Antibioticul de prima intentie in tratamentul
febrei acute la copilul intre 3 si 36 de luni
este:
Macrolid
Gentamicina
10
A.
Flourochinolona
Cefalosporina de generatia a III-a
Biseptol
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1040)
In boala Kawasaki la copil febra se poate
asocia cu:
Conjunctivita purulenta (septica)
Enantem
11
A.
Edem al extremitatilor
Eruptie polimorfa
Adenopatie cervicala
B.
C.
D.
E.
(pag. 1041)
In tripla antibioterapie de prima intentie
utilizata la sugarul cu varsta sub 3 luni cu
febra acuta sunt incluse:
Cefalosporinele de generatia a III-a
Amoxicilina
12
A.
Aminoglicozidele
Macrolidele
Fluoroquinolonele
B.
C.
D.
E.
(pag. 1039)
cu febra acuta la copilul peste 3 ani sunt
adevarate?
Masurarea temperaturii se face auricular
Masurarea temperaturii se face axilar
13
A.
Se cauta semne de gravitate
Se cauta un punct de plecare
Se administreaza obligatoriu antibioterapie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1040)
Tema nr. 70
Diareea acut la copil, Vrsturile la sugar i copil
(i tratament)
pag. 1049-1051, 1062-1064 * fara denumiri
Care este cea mai frecventa cauza de diaree
acuta la copil?
Bacteriana
Virala
1
A.
Parazitara
Greeli de alimentatie
Fungica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1051)
Pag. 112 din 150
Care este microorganismul implicat cel mai
frecvent in diareea acuta la copil?
Salmonella
E. coli patogen
2
A.
Adenovirusul
Rotavirusul
Giardia lamblia
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1051)
Diagnosticul de deshidratare acuta la copil
se face in principal prin urmatoarea
interventie:
anamneza
identificarea unui teren predispozant
3
A.
examenul clinic
coprocultura
ionograma sanguina i urinara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1049)
Varsaturile sugarului cu agravare progresiva,
aparute dupa un interval liber si cu pastrarea
aperitului sunt caracteristice:
alergiei alimentare
refluxului gastroesofagian
4
A.
hipertensiunii intracraniene
epilepsiei
stenozei pilorice
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1063)
Stenoza pilorica la sugar se manifesta dupa
un interval liber de:
2-3 ore
2-3 zile
5
A.
7 zile
2-8 saptamani
6-8 luni
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1036)
Deshidratarea extracelulara la copil se
Scadere importanta in greutate
Pliu cutanat persistent
6
A.
Hipotonia globilor oculari
Colaps
Sete vie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1049)
Managementul deshidratarii acute la copil
implica:
Urgenta terapeutica in cazul deshidratarii peste
10%
Internare obligatorie
7
A.
Rehidratare intravenoasa chiar expansiune
volemica in caz de hipovolemie
Solutii de rehidratare orala in cantitati mici in
orice tip de deshidratare
Rehidratare intravenoasa in cazul eecului
rehidratarii pe cale orala in deshidratarea 5-10%.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1050)
Criteriile de spitalizare in diareea acuta la
copil sunt:
Varsta sub 3 luni
Necesitatea rehidratarii orale
8
A.
Deshidratare peste 10%
Intoleranta digestiva totala
Prematuritate
B.
C.
D.
E.
(pag. 1050)
Atitudinea terapeutica in diareea acuta la
copil implica urmatoarele:
Realimentare precoce
Antibioticoterapie in fiecare caz de diaree acuta
9
A.
Antisecretorii (racecadotril)
Lapte delactozat in caz de teren fragil sau diaree
persistenta
Realimentare cat mai tardiva
B.
C.
D.
E.
(pag. 1051)
Varsaturile cronice la sugar i copil mic au
urmatoarele cauze digestive:
Stenoza pilorica
Apendicita acuta
10
A.
Alergia alimentara
Imperforatia anala
Refluxul gastro-esofagian
B.
C.
D.
E.
(pag. 1063)
Deshidratarea intracelulara la sugari si copii
este caracterizata de:
Sete puternica
Hipertonia globilor oculari
11
A.
Tulburari neurologice
Febra
Mucoase uscate
B.
C.
D.
E.
(pag. 1049)
Pag. 113 din 150
Cauze metabolice de varsaturi acute la sugar
si copil sunt:
Insuficienta suprarenala cronica
Tulburari hidroelectrolitice
12
A.
Cetoacidoza diabetica
Aminoacidopatii
B.
C.
D.
E.
(pag. 1062-1063)
Stenoza pilorica la sugar este caracterizata
prin:
Aparitia simptomelor dupa un interval liber de 2-
8 saptamani de la nastere
Varsaturi in cursul meselor
13
A.
Inapetenta
Alcaloza hipocloremica
Palparea abdominala a olivei pilorice + unde
peristaltice
B.
C.
D.
E.
(pag. 1063)
Tema nr. 71
Convulsiile i epilepsia la copil
medicamentelor
In encefalita herpetica la copil, urmatoarele
afirmatii sunt adevarate:
Varsta de debut este sub 1 an
Alterarea constientei este progresiva
1
A.
Apar convulsii intarziate la 48-72h
Debut brusc
Apare in afebrilitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 1079)
Convulsiile simple la copil sunt caracterizate
de:
Asociere cu febra
Antecedente neurologice
2
A.
Durata peste 30 minute
Aparitie la sugar sau la copilul mic (3 luni-5ani)
Fara semne de infectie intracraniana
B.
C.
D.
E.
(pag. 1080)
Tabloul clinic in convulsiile simple ale
copilului cuprinde:
Criza tonico-clonica generalizata
Hipotermie
3
A.
Durata sub 15min
Sugar cu dezvoltare psiho-motorie normala
Sugar cu deficit neurologic
B.
C.
D.
E.
(pag. 1080)
Pentru encefalita post-infectioasa la copil
pledeaza:
Varsta peste 5 ani
Anomalii neurologice severe focale
4
A.
Debut progresiv
CT cu hipodensitati focale
Febra moderata
B.
C.
D.
E.
(pag. 1080)
Tratamentul unei convulsii simple la copil
cuprinde:
Antipiretice
Plasarea copilului in pozitie laterala de siguranta
5
A.
Antibioterapie, la nevoie
Bronhodilatatoare
Antitusive
B.
C.
D.
E.
(pag. 1081)
Care este situatia in care RMN cerebrala este
utila in diagnosticul copilului cu epilepsie?
Numai la sugar
Numai inainte de interventia chirurgicala
6
A.
In epilepsiile generalizate
Pentru decelarea unei origini focale de epilepsie
partiala sau simptomatica
Numai in cazurile in care se efectueaza RMN
functionala.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1082)
Forma de epilepsie a copilului cu EEG cu
aspect de varf-unda de 3 Hz si prognostic
bun este:
Epilepsia grand mal
Epilepsia petit mal
7
A.
Sindromul West
Sindromul Dravet
Sindromul Lenox-Gastaut
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1083)
Pag. 114 din 150
In epilepsia copilului, triada : spasme in
flexie, hipsaritmie la EEG si regresia
achizitiilor este caracteristica:
Sindromului West
Sindromului Dravet
8
A.
Sindromului Doose
Epilepsiei grand mal
Epilepsiei petit mal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1083)
La copilul cu epilepsie, anomaliile bifrontale
aparute la EEG sunt caracteristice
sindromului:
West
Dravet
9
A.
Lennox-Gastaut
Doose
Down
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1083)
In epilepsia grand mal la copil, crizele
epileptice au urmatoarea caracteristica:
Sunt atone
Apar mai ales la sugar
10
A.
Sunt localizate pe un hemicorp
Prognosticul este infaust
Sunt tonico-clonice generalizate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1083)
Care sunt caracteristicile encefalitei acute
herpetice la copil?
E mai frecventa la copilul mare si adolescent
Debutul este supraacut
11
A.
Convulsiile apar la 48-72 de ore de la debut
Crizele focale brahiofaciale
Evolutia spre stare de mal epileptic
B.
C.
D.
E.
(pag. 1079)
In cadrul epilepsiilor copilului, sindromul
West este caracterizat de:
Aparitia dupa primul an de viata
Face parte din formele usoare de epilepsie
12
A.
Spasme in flexie
Hipsaritmie la EEG
Regresia achizitiilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 1083)
Convulsiile febrile simple la sugar si copil:
Apar la copilul intre 3 luni si 5 ani
Au caracter tonico-clonic generalizat
13
A.
Nu se asociaza cu semne de infectie
intracraniana
Sunt precedate de antecedente neurologice
Determina dezvoltare psihomotorie deficitara
B.
C.
D.
E.
(pag. 1080)
Tema nr. 72
Infecii ale tractului respirator la copil (Angine i
faringite, Infecii bronho-pulmonare la sugar i copil)
Care din urmatoarele afirmatii legate de
rinofaringita acuta este adevarata:
Aproape exclusiv de origine bacteriana
Afecteaza mai ales copiii mici
1
A.
Evolutie prelungita 2-3 saptamani
Necesita obligatoriu antibioterapie
Este rara la copii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1068)
In anginele si faringitele copilului, etiologia
virala se manifesta mai degraba prin:
simpla congestie eritematoasa a amigdalelor
aspect eritemato-pultaceu
2
A.
abces retrofaringian
angina pseudomembranoasa
angina veziculoasa
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1068)
Strategia antibiotica in pleuropneumopatiile
la copil se face prin urmatoarea asociere:
ampicilina plus gentamicina
cefalosporine de generatia III asociate cu
vancomicina sau rifampicina
3
A.
penicilina plus doxiciclina
cefalosporine plus gentamicina
penicilina plus flourochinolone
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1101)
Pag. 115 din 150
In diagnosticul pneumoniei la copil,
determinarea PCR in secretiile nazale este
utila in identificarea urmatorului germen:
Streptococ betahemolitic
E. coli
4
A.
Proteus
Mycoplasma
Chlamydia.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1101)
Tratamentul bronitei acute la sugar trebuie
sa cuprinda urmatoarea interventie:
obligatoriu antibioterapie
perfuzii endovenoase cu anticolinergice
5
A.
antibioterapie in caz de febra persistenta
badijonaj lingual cu solutii de Nistatin
efort fizic sustinut
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1100)
Tabloul clinic al rinofaringitei acute
presupune:
rinoree anterioara/posterioara
tuse iritativa
6
A.
raluri bronice
modificari Rx
obstructie nazala
B.
C.
D.
E.
(pag. 1068)
Care din urmatoarele afirmatii despre
anginele acute sunt adevarate?
anginele sunt afectiuni inflamatorii ale
amigdalelor palatine
cel mai adesea sunt virale
7
A.
formele streptococice sunt caracteristice sugarilor
febra este adesea ridicata
tratamentul antibiotic se folosete de rutina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1068)
Urmatoarele sunt caracteristice pentru
broniolitele acute ale sugarului:
varsta sub 2 ani
apar in epidemii vara
8
A.
sunt frecvent virale
examinarile complementare sunt obligatorii
pot fi precedate de rinofaringita acuta
B.
C.
D.
E.
(pag. 1099)
Care sunt indicatiile pentru efectuarea
radiografiei toracice in bronita acuta?
febra inexplicabila, mai ales la sugar
etiologia virala
9
A.
tuse persistenta insotita de tahipnee
pneumonii recidivante
suspiciune de inhalare de corp strain
B.
C.
D.
E.
(pag. 1100)
Tratamentul in pneumoniile acute presupune:
antibioterapie de urgenta i de prima intentie
spitalizarea cazurilor grave
10
A.
tratament cu penicilina pe o durata de 5 zile la
cei cu varsta mai mica de 3 ani
cefalosporine daca tabloul clinic evoca
mycoplasma
evaluare la 48-72 de ore in toate cazurile
B.
C.
D.
E.
(pag. 1101)
Rinofaringita copilului:
Este aproape exclusiv de origine virala
Afecteaza mai ales copiii de varsta scolara
11
A.
Este cea mai frecventa patologie infectioasa la
copil
Are evolutie spontan favorabila
Se poate complica cu otita medie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1068)
Tratamentul in ambulatoriu al bronsiolitei
acute la sugar include:
Dezobstructie nazala cu ser fiziologic
Fractionarea meselor
12
A.
Kinetoterapie respiratorie
Antibioterapie numai in caz de suprainfectie
bacteriana patenta
Pozitie procliva dorsala la unghi de 30 grade
(realizat cu ham de siguranta)
B.
C.
D.
E.
(pag. 1099-1100)
Strategia antibiotica din pleuropneumopatiile
copilului cuprinde:
Cefalosporina de generatia a III-a asociata cu
vancomicina sau rifampicina
Tratament empiric cu penicilina pana la sosirea
antibiogramei
13
A.
Utilizarea de prima intentie a macrolidelor
Tratament intravenos minim 15 zile
Durata totala a tratamentului de 6 saptamani
B.
C.
D.
E.
(pag. 1101)
Pag. 116 din 150
Tema nr. 73
Alergii respiratorii la copii: Rinita alergica, astmul la
copil
Care sunt examinarile complementare
necesare in astmul bronsic la copil?
Ancheta alergologica
Prick test cutanat
1
A.
IgE serice totale la copilul sub 36 de luni
Testare alergeni alimentari
Testare alergeni respiratori
B.
C.
D.
E.
(pag. 1092)
Factorii de risc endogeni pentru alergiile
respiratorii la copil sunt:
Teren genetic
Factori emotionali
2
A.
Infectiile respiratorii
Poluarea atmosferica
Obezitatea
B.
C.
D.
E.
(pag. 1092)
Care din urmatoarele sunt semne de atopie
personala utile in diagnosticul astmului
alergic?
Psoriazis
Eczema
3
A.
Rinita atrofica
Rinita sezoniera
Alergie alimentara
B.
C.
D.
E.
(pag. 1092)
Care dintre urmatoarele reprezinta
tratamentul de fond folosit in astmul
intermitent?
Corticoizii inhalatori
Corticoizii per os
4
A.
Inhibitorii de leucotriene
Beta 2 adrenoimimetice cu durata lunga de
actiune
Astmul intermitent nu are tratament de fond
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1093)
In astmul alergic sever se poate folosi ca
tratament asociat urmatoarea substanta:
Omalizumab
Propranolol
5
A.
Histamina
Aspirina
Ranitidina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1093)
Tratamentul rinitei alergice intermitente
consta in:
Evictiune alergenica
Corticoizi inhalator
6
A.
Histamina
Cromone
Decongestionante
B.
C.
D.
E.
(pag. 1093)
Care este criteriul de gravitate care poate
anunta stop respirator iminent in astmul
bronsic la copil?
Dispneea la efort
Bradicardia
7
A.
Ralurile sibilante
PEF peste 80%
SaO2 90-95%
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1095)
Care este tratamentul de fond de prima
intentie in nivelul 1 din astmul bronsic dupa
GINA 2006?
Corticoizi inhalatori in doze slabe
Antileucotriene
8
A.
Betaadrenergice cu actiune prelungita
Teofiline retard
Anti IgE
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1098)
Care este tramentul crizei de astm bronsic
dupa GINA2006?
Corticostreroizi in doze slabe
Histamina
9
A.
Adrenalina
Antileucotriene
Beta 2 adrenergice cu actiune rapida la nevoie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1098)
Pag. 117 din 150
Dupa GINA 2006, astmul bronsic controlat se
poate defini prin urmatorii parametrii:
Fara limitarea activitatilor
Fara simptome nocturne
10
A.
Valoarea VEMS/PEF sub 80%
Fara exacerbari
Folosirea zilnica a beta 2 agonistilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 1096)
Urmatoarele afirmatii in legatura cu
examinarile complementare in astmul alergic
sunt adevarate:
Se indica ancheta alergologica personala si
familiala
Pentru testarea sensibilitatii de tip 1 se
efectueaza prick-test cutanat
11
A.
La copilul sub 36 de luni se dozeaza IgE totale
La copilul peste 36 de luni se testeaza alergenii
alimentari
La copilul peste 36 de luni se testeaza alergenii
respiratorii
B.
C.
D.
E.
(pag. 1092)
Care dintre urmatorii parametri definesc
astmul controlat dupa GINA 2006:
Simptome diurne mai mult de 2 pe saptamana
Prezenta limitarii activitatilor
12
A.
Prezenta simptomelor nocturne
Utilizarea beta-2 agonistilor de maxim doua ori
pe saptamana
Lipsa exacerbarilor
B.
C.
D.
E.
(pag. 1096)
cu rinita alergica persistenta la copil sunt
adevarate?
Are manifestari de hipersensibilitate imediata
induse de IgE
Simptomele de obstructie nazala cronica sunt
importante
13
A.
Diagnosticul este esentialmente bazat pe
examenele complementare
Este indicat tratamentul medicamentos local
Este indicata imunoterapia specifica
B.
C.
D.
E.
(pag. 1094)
Tema nr. 74
Infeciile urinare la copil. Leucocituria
medicamentelor
In pielonefrita acuta la copil, bandeleta
urinara este utila pentru determinarea:
Cilindrilor leucocitari
Leucocituriei
1
A.
Nitritilor
Hematuriei
Cristalelor birefringente
B.
C.
D.
E.
(pag. 1105)
Care este examinarea complementara de
prima intentie in pielonefrita la copil?
Hemograma
Urocultura
2
A.
Bandeleta urinara
Ecografia renala
Hemocultura
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1105)
Entitatea patologica depistata prin
cistografie retrograda efectuata la copil cu
pielonefrita este:
Refluxul vezico-ureteral
3
A.
Ptoza renala
Malformatiile vasculare renale
Cicatricile renale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1105)
Asocierea unui aminoglicozid la tratamentul
de atac al pielonefritei copilului este
necesara in caz de:
Uropatie malformativa cunoscuta
Varsta < 3 luni
4
A.
Sindrom septicemic
Imunodepresie
Urocultura pozitiva pentru enterococ
B.
C.
D.
E.
(pag. 1106)
Pag. 118 din 150
Referitor la tratamentul antibiotic al
pielonefritei copilului, care din afirmatii este
adevarata?
Dureaza 10 zile in total
Este obligatoriu intravenos
5
A.
Tratamentul de atac dureaza 12 ore
Aminoglicozidele sunt contraindicate
Se efectueaza intotdeauna in ambulator
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1106)
diagnosticul cistitei la fetite este adevarata?
Bandeleta urinara este negativa (leucociturie,
nitriti)
Prezenta febrei
6
A.
Prezenta durerii lombare
Prezenta sindromului inflamator
In sumarul de urina se identifica flora bacteriana
unica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1106)
Tratamentul oral de intretinere in pielonefrita
copilului consta in:
Cotrimoxazol sau Cefixim, in functie de
rezultatele antibiogramei
In caz de rezistenta la alte familii de antibiotice,
ciprofloxacina poate fi luata in considerare in
prepubertate
7
A.
Reevaluare clinica dupa 10 -14 zile
Prevenirea si tratamentul costipatiei
Cotrimoxazolul se poate administra de la nastere
B.
C.
D.
E.
(pag. 1106)
diagnosticul de pielonefrita la copil este
adevarata?
Se confirma in caz de leucociturie de peste
104/ml chiar fara bacteriurie
Se confirma in caz de prezenta a unei bacteriurii
unice peste 105/ml
8
A.
Se confirma in caz de leucociturie de peste
104/ml i prezenta unei bacteriurii unice peste
105/ml
Se confirma in caz de hematurie microscopica
Se confirma prin prezenta cristalelor birefringente
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1105)
Tratamentul cistitei copilului consta in:
Ceftriaxon (i.v sau i.m)
Cotrimoxazol sau cefixim pentru 3-5 zile
9
A.
Nu este necesara prevenirea recidivelor
tratamentul diareei, frecvent asociate in aceste
cazuri
tratamentul instabilitatii vezicale.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1106)
Principiile terapeutice in pielonefrita
copilului includ:
spitalizare daca copilul are varsta sub 3 luni
spitalizare daca sunt semne de infectie severa
10
A.
evitarea initiala a tratamentului antibiotic
tratament antibiotic timp de 3-4 saptamani
initial tratament antibiotic intravenos, apoi oral
B.
C.
D.
E.
(pag. -)
tratamentul pielonefritei la copil este
adevarata?
La sugari, fluorochinolonele pot fi utilizate ca si la
adult
Tratamentul de atac dureaza 2-4 zile
11
A.
Daca germenul identificat este un enterococ se
recomanda ceftriaxon
Aminoglicozidele sunt contraindicate
Cotrimoxazolul este indicat pentru tratamentul
oral de intretinere inaintea varstei de 1 luna
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1106)
Tema nr. 75
Boli de nutriie la copil (Diabetul zaharat tip 1 i 2 la
copil, Obezitatea la copil)
Sindromul cardinal in diabetul zaharat la
copil este compus din:
Poliurie osmotica
Transpiratii profuze
1
A.
Polidipsie
Polifagie
Scadere in greutate
B.
C.
D.
E.
(pag. 1109)
Pag. 119 din 150
Cetoacidoza diabetica la copil se manifesta
prin:
Bradipnee
Deshidratare globala
2
A.
Greturi, varsaturi
Dureri abdominale
Astenie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1109)
Semnele clinice neuroglicopenice in
hipoglicemia din diabetul zaharat la copil
sunt:
Hipotonia generalizata
Tulburarile de vedere
3
A.
Tuburarile de echilibru
Tulburarile de constienta
Convulsiile, astenia
B.
C.
D.
E.
(pag. 1111)
Obezitatea de gradul I la copil se defineste
prin urmatorul element:
IMC peste percentila 50
4
A.
IMC peste 30 kg/mp suprafata corporala
IMC peste 40 kg/mp suprafata corporala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1121)
Tratamentul medicamentos sau chirurgical
in obezitatea la copil este indicat la:
Copiii cu obezitate comuna
Adolescent cu obezitate morbida
5
A.
Esecul masurilor dietetice
Esecul masurilor de suport psihologic
Esecul masurilor de adaptare a activitatii fizice
B.
C.
D.
E.
(pag. 1122)
Care din afirmatiile urmatoare, in legatura cu
managementul chirurgical al obezitatii la
copil este adevarata?
Este o masura de prima intentie
Se indica mai ales in obezitatea comuna
6
A.
Este contraindicat la adolescentul mare
Consta in aplicarea unui inel gastric
Este contraindicat in obezitatea morbida
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1122)
Diagnosticul sigur de diabet zaharat la copil
se poate pune in urmatoarele situatii:
Glicozurie plus cetonurie
Glicemie plasmatica peste 11 mmol/l
7
A.
2 glicemii a jeun peste 7 mmol/l
crestere in greutate
apetit capricios
B.
C.
D.
E.
(pag. 1109)
In diabetul la copil, determinarea anticorpilor
anticelule insulare si anti GAD este utila in
urmatoarea situatie:
Calcularea riscului de hipoglicemie
Diagnosticul pozitiv al bolii
8
A.
Confirmarea caracterului autoimun
Confirmarea cetoacidozei
Confirmarea caracterului insulinodependent
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1109)
In managementul diabetului la copil, Hb
glicata trebuie sa aiba o valoare:
Sub 3%
Sub 5%
9
A.
Sub 7,5%
Peste 9%
Peste 10%
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1111)
Care este masura terapeutica ce se poate
aplica la un copil autonom cu diabet zaharat?
Insulina cu actiune rapida inainte de mese
Insulina cu actiune lenta dimineata
10
A.
Gustare la ora 10
Maxim 2 injectii pe zi
2/3 din doza totala dimineata si 1/3 seara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1111)
Care este investigatia utila in confirmarea
caracterului insulinodependent al diabetului
zaharat la copil?
Glicozuria
Cetonuria
11
A.
Glicemia a jeun
Peptidul C cu valori foarte reduse inainte de
tratament
Rezerva alcalina mai mica de 15 mEq/l
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1109)
Pag. 120 din 150
Tema nr. 76
Evaluarea i ngrijirea nou-nscutului la termen
medicamentelor
Scorul Apgar utilizat pentru evaluarea nou
nascutului este constituit din:
Activitate cardiaca
Respiratie
1
A.
Culoare
Tonus, reactivitate
Eliminarea meconiului
B.
C.
D.
E.
(pag. 1031)
In evaluarea nou nascutului, serologia
materna in sarcina trebuie sa cuprinda:
HIV
HBV, HCV
2
A.
Rujeola
Rubeola
Sifilis, toxoplasmoza
B.
C.
D.
E.
(pag. 1031)
Ingrijirea nou nascutului la termen implica
urmatoarele interventii care se efectueaza
sistematic la nastere:
Administrarea de vitamina D
Administrarea de vitamina K
3
A.
Administrarea de colir oftalmologic antibiotic
Administrarea de cefalosporine iv in primele 24
de ore de viata
Punerea la san sau primul biberon in primele ore
dupa nastere
B.
C.
D.
E.
(pag. 1032)
Varsta gestationala in cazul prematuritatii
este:
Sub 40 de saptamani
Peste 42 de saptamani
4
A.
Sub 37 de saptamani
Sub 30 de saptamani
Sub 28 de saptamani
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1032)
Care este afirmatia ce defineste retardul de
crestere intrauterina a nou nascutului?
Greutate la nastere sub 2500 g
5
A.
Greutatea la nastere raportata la varsta
gestationala este inferioara percentilei 10
Greutatea la nastere raportata la varsta
gestationala este inferioara percentilei 50
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1033)
Care sunt cei mai frecventi germeni implicati
in infectia materno-fetala?
Streptococ B
E. Coli
6
A.
Pneumococ
Enterococi
Listeria monocitogenes
B.
C.
D.
E.
(pag. 1033)
Scorul Silverman din sindromul de detresa
respiratorie a nou nascutului este compus
din:
Bataia aripilor nazale
Balans toraco-abdominal
7
A.
Tiraj intercostal, geamat respirator
Deprimare xifoidiana
Cianoza generalizata
B.
C.
D.
E.
(pag. 1034)
La nou nascutul normal primul meconiu
trebuie emis la:
O ora de la nastere
6 ore de la nastere
8
A.
24 de ore de la nastere
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1032)
Metoda recomandata pentru depistarea
precoce a icterului neonatal este:
Dozarea sangvina a bilirubinei
Bilirubinometria transcutanata
9
A.
Examenul sumar de urina
Determinarea grupului sangvin al mamei si
copilului
Dozarea bilirubinei materne in ultimul trimestru
de sarcina
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1032)
Pag. 121 din 150
cu curba ponderala a nou-nascutului este
adevarata?
Nou nascutul nu trebuie sa piarda mai mult de
25% din greutatea de la nastere
Nou nascutul nu trebuie sa piarda mai mult de
10% din greutatea de la nastere
10
A.
Revenirea la greutatea de la nastere trebuie sa
se faca in prima luna de viata
Nou nascutii la termen nu au pierdere ponderala
dupa nastere
Formulele lactate permit cresterea ponderala mai
rapida comparativ cu alimentatia cu lapte matern
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1032)
Care parametru primeste 0 puncte la calculul
scorului Apgar?
Activitate cardiaca peste 100/min
Respiratia neregulata
11
A.
Cianoza generalizata sau paloarea
Flectarea celor 4 membre
Reactivitate slaba (geamat, grimasa)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1031)
Tema nr. 77
Lupusul eritematos diseminat. Sindromul
antifosfolipidic (SAFL)
pag. 1138-1142
Diagnosticul n lupusul eritematos discoid
presupune existena
rash-ului malar
pericarditei constrictive
1
A.
artritelor erozive
ulceraiilor mucoasei gastrice
ac anti-RNP
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1138)
Lupusul eritematos diseminat
este o boal autoimun organ-specific
asociaz autoimunitate ndreptat mpotriva
componentelor citoplasmatice
2
A.
afecteaz predilect femeile post-menopauz
prezint antigenitate a componentelor nucleare
celulare
survine doar la vrst tnr (15 45 ani)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1138)
Afectarea hematologic n lupusul
eritematos diseminat este reprezentat n
principal de
limfocitoz constatat la 2 determinri
trombopenie > 100G/L
3
A.
leucopenie < 4G/L constatat la 2 determinri
anemie feripriv
trombocitoz
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1138)
Identificai manifestarea clinic posibil n
LED
fotosensibilitate normal
alopecie
4
A.
endocardit septic
artrite erozive
ulceraii genitale
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1138)
Afirmaia corect privind afectarea renal n
lupus
afectarea renal este de tip interstiial
nu necesit monitorizarea creatininei
5
A.
necesit obligatoriu examen citobacteriologic
pentru diagnostic
sindromul nefrotic impur impune puncie biopsie
renal
nu determin glomerulonefrit proliferativ
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1139)
Urmtoarele criterii definesc sindromul
antifosfolipidic
cel puin un episod de tromboz venoas
profund sau arterial
cel puin o moarte fetal dup sptmna 10 de
gestaie
6
A.
cel puin o natere prematur nainte de
sptmna a 34-a de sarcin
absena anticoagulantului lupic la dou
determinri succesive
detectarea ac anticardiolipin la dou determinri
succesive la valori < 40U
B.
C.
D.
E.
(pag. 1142)
Pag. 122 din 150
autoimunitate din lupusul eritematos
diseminat sunt corecte
AAN sunt prezeni n 95% din LED dar nalt
specifici + +
ac anti-ADN reflect activitatea bolii
7
A.
ac anti-Sm sunt specifici LED
C3 i ac anti-ADN sunt factori predictivi ai
puseelor n LED
Anticardiolipinele IgG i IgM sunt specifice LED
B.
C.
D.
E.
(pag. 1140)
Urmtoarele explorri nu sunt necesare n
bilanul unui LED
dozarea ac anti-ADN
deteminarea ac anti-limfocitari
8
A.
determinarea C1q
testul Coombs granular
dozarea anti-ECT
B.
C.
D.
E.
(pag. 1140)
Asocierea LED sarcin presupune
risc de declanare a unui puseu evolutiv al bolii
risc de eclampsie
9
A.
rar lupus neonatal
boal stabilizat de cel puin 3 luni
risc de retard de cretere a ftului
B.
C.
D.
E.
(pag. 1141)
Bilanul iniial n LED presupune
ac anti-AAN, anti-ECT, ANCA
factor reumatoid
10
A.
test Coombs globular
ionogram sanguin
puncie biopsie renal
B.
C.
D.
E.
(pag. 1140)
Dintre anticorpii anti-antigene nucleare
solubile (anti-ECT), in lupusul eritematos
diseminat intalnim in primul rand, fiind foarte
specifici:
Anticorpii anti-Sm (Smith)
Anticorpii anti-RNP (anti-ribonucleoproteine)
11
A.
Anticorpii anti-histone
Anticorpii antifosfolipidici
Anticorpii antibeta-2-glicoproteina1 (beta-2-GP-1)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1140)
Tema nr. 78
Patologii autoimune: aspecte epidemiologice,
diagnostice i principii de tratament
pag. 1136-1137
Identificai anticorpii cu specificitate nalt
pentru poliartrita reumatoid
anticorpii antinucleari (AAN);
ac anti-CCP;
1
A.
factorul reumatoid
ac anti-centromer
ac anti-ADN
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1136)
Anticorpii specifici, de interes diagnostic i
prognostic n lupusul eritematos sistemic
sunt reprezentai de
anticorpii antinucleari (AAN)
ac anti-histone
2
A.
ac anti-ADN
anticoagulantul lupic
ac anti-antigene nucleare solubile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1136)
Anticorpii anti-antigene nucleare solubile
includ, cu excepia
ac anti-RNP
ac anti-centromer
3
A.
ac anti-histone
ac anti-ADN
ac anti-PM1
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1136)
Precizai afirmaia corect privind ac anti-
ENA
ac anti-histone sunt specifici pentru lupusul
eritematos sistemic
ac anti-SCL-70 sunt asociai sclerodermiei
limitate
4
A.
ac anti-RNP sunt identificai n lupusul indus
medicamentos
ac anti-SSA i SSB pot fi prezeni n poliartrita
reumatoid
ac anti-Jo1 sunt prezeni n sindromul CREST
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1136)
Pag. 123 din 150
Alegei afirmaia fals referitoare la
anticorpii antinucleari
prezint specificitate nalt pentru lupusul
eritematos discoid
sunt prezeni la 95% din cazurile de LED
5
A.
includ ac anti-ADN i anti-ENA
sunt de interes diagnostic n colagenoze
anti-RNP se asociaz bolii mixte de esut
conjunctiv
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1136)
Anticorpii asociai sindromului
antifosfolipidic sunt:
anticoagulantul lupic;
anti-proteinaza 3
6
A.
anti-beta2-glicoproteina 1
anti-mieloperoxidaz
anti-cardiolipin
B.
C.
D.
E.
(pag. 1137)
Care din urmtoarele afirmaii privind
anticorpii anti-ENA nu sunt adevarate
ac anti-Sm sunt foarte specifici pentru lupusul
indus medicamentos
sclerodermia sistemic poate pozitiva ac anti-
SCL-70
7
A.
ac anti-PM1 sunt asociai miozitelor inflmatorii
ac anti-SSA i anti-SSB sunt specifici lupusului
eritematos sistemic
sindromul CREST nu se asociaz cu ac anti-
centromer
B.
C.
D.
E.
(pag. 1136)
Principiile de tratament i monitorizare pe
termen lung a unei boli autoimune vizeaz
corticoterapia adesea nu este necesar, fiind
suficient tratamentul simptomatic
imunosupresoarele se adreseaz formelor
corticodependente
8
A.
scderea dozelor de cortizon necesit
administrarea imunosupresiei
imunoterapia cu anti-TNF- este un tratament
simptomatic obligatoriu n poliartrita reumatoid
suprimarea factorilor declanatori
B.
C.
D.
E.
(pag. 1137)
Principalele patologii autoimune
prezint o frecven crescut la femei
sunt ndreptate mpotriva antigenelor ubicuitare
9
A.
nu prezint factori favorizani
survin pe fondul predispoziiei genetice
nu recunosc etiopatogenic implicarea factorilor
de mediu
B.
C.
D.
E.
(pag. 1136)
Vasculitele necrozante primitive
definesc o bol autoimun organ-specific
n boala Wegener ac anti-cANCA prezint
specificitate nalt
10
A.
ac anti-MPO sunt asociai cu micropoliangeita
sindromul Churg-Strauss pozitiveaz ac anti-p-
ANCA
anti-proteinaz-3 sunt de tip p-ANCA
B.
C.
D.
E.
(pag. 1137)
Imunoglobulinele monoclonale
sunt tipate prin imunofixare
peak-uri IgM evoc boala Waldenstrom
11
A.
peak-uri IgE, IgA sau IgM ne orienteaz spre un
mielom
nu pot fi identificate n limfoame i colagenoze
se identific prin electroforeza protidelor serice
B.
C.
D.
E.
(pag. 1137)
Anticorpii antifosfolipidici sunt reprezentati
de:
Anticorpi anti-CCp (anti-peptid ciclic citrulinat)
Anticorpi antibeta-2 glicoproteina 1 (beta-2GP-1)
izotipi IgG si IgM
12
A.
Anticoagulantul lupic
Anticorpi anti-SCL-70
Anticardiolipinele izotipi IgG si IgM
B.
C.
D.
E.
(pag. 1136-1137)
Identificati anticorpii specifici in lupusul
eritematos diseminat:
Anticorpii anti-ADN
Anticorpii antinucleari (AAN)
13
A.
Anticorpii anti-ribonucleoproteina (anti-RNP)
Anticorpii anti-Sm (anti-Smith)
Anticorpii anti-centromer
B.
C.
D.
E.
(pag. 1136)
Precizati care sunt afirmatiile corecte privind
patologiile autoimune:
Factorul reumatoid este specific poliartritei
reumatoide
Anticorpii anti-Sm (anti-Smith) sunt frecvent
intalniti in lupusul erimatos diseminat (LED)
14
A.
Anticorpii anticentromer sunt asociati sindromului
CREST
Anticorpii antinucleari (AAN) sunt frecventi in
lupusul erimatos diseminat, dar sunt putin
specifici
Anticorpii anti-Jo-1 sunt asociati cu miozite
inflamatorii
B.
C.
D.
E.
(pag. 1136)
Pag. 124 din 150
Tema nr. 79
Indicaii i strategii de utilizare a principalelor
examene imagistice
pag. 1149-1154 * fara pag. 1150 Tabelul 2, pag.
1151 Tabelul 3
Care dintre urmtorele afeciuni constituie
contraindicaie n cazul efecturii unei
radiografii
sarcina
disecia de aort
1
A.
apendicita acut
colecistita
insuficiena renal sever n caz de utilizare a
substanelor de contrast vasculare
B.
C.
D.
E.
(pag. 1149)
Care sunt avantajele utilizrii ecografiei
rapiditatea
costurile reduse
2
A.
este neiradiant
neinvazivitatea
este operator dependent
B.
C.
D.
E.
(pag. 1149)
Urmtoarele afirmaii sunt adevrate n cazul
utilizrii computer tomografiei ca metod de
diagnostic
folosete radiaii X cu posibilitatea injectrii de
produse de contrast vasculare
utilizeaz rezonana magnetic nuclear
3
A.
utilizeaz radiaii radioactive
se bazeaz pe propagarea ultrasunetelor
este neiradiant
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1149)
Printre contraindicaiile computer
tomografiei se numr
femei gravide
alergia
4
A.
insuficiena renal terminal
malformaii fetale
epilepsia
B.
C.
D.
E.
(pag. 1150)
Contraindicaiile absolute n cazul folosirii
rezonanei magnetice ca metod de
diagnostic sunt
fibroza nefrogenic
pacemaker
5
A.
corpii strini metalici
claustrofobia
costul ridicat
B.
C.
D.
E.
(pag. 1150)
6.Radiografia simpl se folosete n cazul
urmtoarelor urgene diagnostice
insuficien renal acut obstructiv
embolie pulmonar
6
A.
pneumoperitoneu
ocluzie intestinal
compresiune medular
B.
C.
D.
E.
(pag. 1151)
Care din urmtoarele urgene diagnostice
necesit utilizarea CT cerebral
malformaia arterio-venoas
accident vascular cerebral sub anticoagulant
7
A.
pneumocefalie
tulburri ale strii de contien
epilepsie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1152)
n cazul uni politraumatism al ntregului
corp, care este metoda de urgen
diagnostic folosit
computer tomografic
rezonan magnetic
8
A.
radiografia
ecografia
ultrasonografie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1153)
n cazul crei afeciuni se efectueaz RMN
medular de urgen
spondilodiscit
hernie de disc
9
A.
tumori intrarahidiene
compresiune medular
rahialgii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1154)
Pag. 125 din 150
10.n cazul unui traumatism cerebral, ce
metod de diagnostic este preferat la un
pacient simptomatic
radiografia cranian
CT cerebral
10
A.
rezonan magnetic
scintigrafia
tomografia cu emisie de pozitroni (PET-CT)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1154)
Contraindicatia absoluta in cazul efectuarii
unei rezonante magnetice nucleare fara
injectare de substanta de contrast este:
Sarcina
11
A.
Prezenta unui pacemaker
Alergia la substanta de contrast iodata
Diabetul zaharat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1149-1150)
Tema nr. 80
Infecii cutaneo-mucoase bacteriene i micotice
pag. 1168-1172
Precizati care afirmatie este falsa
Pielea nu este sterila
Infectiile cutanate bacteriene sunt foliculare si
nefoliculare
1
A.
Diagnosticul infectiilor bacteriene este clinic in
majoritatea cazurilor
Exista imunizare impotriva infectiilor bacteriene
Majoritatea infectiilor cutanate bacteriene sunt
produse de cocii Gram +
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1168)
Care dintre caracteristicile foliculitei nu este
adevarata
Reprezinta inflamatia foliculului pilosebaceu
Face parte dintre infectiile cutanate bacteriene
nefoliculare
2
A.
Are ca leziune elementara papulo-pustula
Se poate localiza la barba
In majoritatea cazurilor este produsa de
stafilococul aureu.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1168)
Care dintre urmatoarele caracteristici ale
furunculului nu este corecta
Este o infectie profunda a foliculului pilosebaceu
produsa de streptococul beta-hemolitic
Este un nodul centrat de fir de par
3
A.
Are evolutie spre necroza si eliminarea
burbionului
Stafilococia maligna a fetei reprezinta o
complicatie a furunculului.
Tratamentul furunculului se face cu antiseptice
sau antibiotice locale.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1169)
Impetigo se caracterizeaza prin
Stare generala alterata, febra si frisoane
Prezenta unor vezicule si bule superficiale
4
A.
Localizare periorificiala
Forma buloasa este intalnita mai ales la copii si
varstnici
Contagiozitate mare
B.
C.
D.
E.
(pag. 1169)
Care dintre afirmatiile referitoare la
tratamentul infectiilor cutanate stafilococice
este adevarata
In formele localizate este suficienta toaleta cu
apa si sapun, antiseptice si antibiotice topice
Indiferent de forma clinica este necesara
antibioterapie per os
5
A.
Indiferent de forma clinica este necesara
spitalizarea si antibioterapie iv
Penicilina este unul dintre antibioticele de electie
Tratamentul antibiotic trebuie efectuat timp de 4
saptamani.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1169)
Erizipelul se caracterizeaza prin
Placard inflamator eritematos, cald, dureros.
Debuteaza sub forma unei pustule foliculare
centrata de fir de par
6
A.
Prezenta unei porti de intrare nu este obligatorie
Este necesar intodeauna examenul
histopatologic pentru stabilirea diagnosticului.
Stare generala alterata, febra, frisoane.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1170)
Pag. 126 din 150
Care dintre urmatoarele afirmatii legate de
erizipel sunt adevarate
Fasceita necrotizanta este o complicatie
generala a erizipelului
Fasceita necrotizanta este favorizata de
administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene
7
A.
Indiferent de forma clinica de erizipel este
necesara spitalizarea de urgenta
Penicilina G in perfuzie este tratamentul de
electie
Nu este obligatorie tratarea portii de intrare.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1170)
Candidozele cutaneo-mucoase au
urmatoarele caracteristici
Se pot localiza atat la nivelul marilor pliuri cat si
la nivelul pliurilor mici cutanate.
Apar doar la persoanele cu imunodepresii severe
8
A.
Se trateaza cu antifungice generale timp de 6 luni
Diagnosticul de certitudine se pune pe baza
examenului clinic
Candidozele genitale nu apar niciodata la barbat
B.
C.
D.
E.
(pag. 1171)
Care dintre urmatoarele afirmatii
caracterizeaza dermatofitoza pielii glabre
Se localizeaza in special la nivelul scalpului
Se poate confunda cu eczema numulara sau
psoriazisul inversat
9
A.
Este foarte dureroasa
Se prezinta sub forma unor placi inelare cu
extindere centrifuga
Se poate confunda cu candidoza marilor pliuri.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1171)
Kerionul este
O candidoza cutanata suprainfectata
O tricofitie supurata cu inflamatie majora
10
A.
O infectie dermatofitica produsa de dermatofiti
patogeni
Infectie dermatofitica a pielii glabre insotita de
adenopatii satelite frecvente
Afectiune cauzata de Malassezia furfur.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1171-1172)
la erizipel este adevarata?
Erizipelul este o dermohipodermita acuta de
etiologie stafilococica
Diagnosticul erizipelului se sprijina obligatoriu pe
date microbiologice
11
A.
Debutul erizipelului este insidios, cu temperatura
usor crescuta (37,5-38 grade Celsius), fara
frisonete
Clinic se constata prezenta unui placard
inflamator infiltrat, cu extindere centrifuga rapida
Tratamentul etiologic include vaccinarea
antitetanica
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1169-1170)
Tema nr. 81
Gua i nodulul tiroidian, hipotiroidismul si
hipertiroidismul
pag. 1215-1220, 1221-1223, 1224-1226 * fara
subcapitolul III pag 1225
Cum se monitorizeaz tolerana la
tratamentul cu antitiroidiene de sintez:
GOT, GPT la intervale regulate
Hemoleucogram la intervale regulate
1
A.
Proteina C reactiv bilunar
Bilirubina total lunar
Tireoglobulina la 3 luni
B.
C.
D.
E.
(pag. 1223)
n insuficiena tireotrop exist:
TSH crescut cu FT4 crescut
TSH normal cu FT4 crescut
2
A.
TSH sczut cu FT4 crescut
TSH normal sau sczut, cu FT4 sczut
TSH crescut cu FT4 sczut
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1224)
Complicaiile hipotiroidismului sunt:
Insuficien coronarian
Blocuri de ramur
3
A.
Coma mixedematoas
Depresie
Stenoz mitral
B.
C.
D.
E.
(pag. 1225)
Pag. 127 din 150
n insuficiena corticotrop (insuficiena
suprarenal central) exist:
Melanodermie
Paloare
4
A.
Hipertensiune arterial
Surplus ponderal
Semne de virilizare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1227)
Care sunt examinrile biologice n gua
simpl:
TSH
Dozarea ATPO i antiTG
5
A.
n caz de hipertrofie dozarea anticorpilor
antireceptor TSH
Ioduria pe 24 de ore
Dozarea tireoglobulinei
B.
C.
D.
E.
(pag. 1216)
n hipertiroidismul indus de amiodaron:
Ecografia Doppler tiroidian arat
hipervascularizaie tiroidian
Scintigrafia este fixant
6
A.
Exist o patologie tiroidian preexistent
Ecografia Doppler tiroidian este normal
Tratamentul se bazeaz pe anxiolitice, repaus
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1223)
Diagnosticul de hipertiroidism frust
presupune:
TSH sczut cu FT4 crescut
TSH sczut cu FT4 sczut
7
A.
TSH sczut cu FT4 normal
TSH crescut cu FT4 crescut
TSH crescut cu FT4 normal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1221)
Boala Basedow este confirmat de:
Anticorpi antitireoglobulin crescui
Anticorpi antireceptori TSH (TRAb) crescui
8
A.
TSH crescut
Proteina C reactiv crescut
Anticorpi antiperoxidaz crescui
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1221)
Care este durata tratamentului cu
antitiroidiene de sinteza in boala Basedow:
Doua luni
Trei luni
9
A.
Sase luni
Un an
Optsprezece luni
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1222)
Caracteristicile ecografice ale nodulilor
tiroidieni suspeci sunt:
Nodul hipoecogen
Nodul hiperecogen
10
A.
Prezenta microcalcificarilor in nodul
Nodul hipervascularizat la ecografia Doppler
Nodul slab vascularizat la ecografia Doppler
B.
C.
D.
E.
(pag. 1219)
Semnele clinice de hipometabolism intalnite
la pacientii cu hipotiroidism sunt:
Frilozitatea
Disparitia treimii externe a sprancenelor
11
A.
Bradicardia
Macroglosia
Constipatia
B.
C.
D.
E.
(pag. 1224)
La o femeie cu hipertiroidism, scintigrafia
tiroidiana cu Tc radioactiv 99 este
contraindicata:
In timpul sarcinii
In infectiile virale
12
A.
In timpul alaptarii
In cazul alergiei la iod
In timpul tratamentului cu interferon
B.
C.
D.
E.
(pag. 1221-1222)
Caracteristicile ecografice ale nodulilor
tiroidieni care arata leziuni putin sau deloc
suspecte sunt:
Nodul hipoecogen
Chist pur anecogen
13
A.
Nodul hiperecogen
Halou complet cu umbre marginale
Slaba vascularizatie la ecografia Doppler
B.
C.
D.
E.
(pag. 1219)
Pag. 128 din 150
Tema nr. 82
Diabetul zaharat tip 1 i 2 la adult definiie,
diagnostic, complicaii acute, complicaii cronice,
algoritm terapeutic, monitorizare, principii,
management
pag. 1236-1254 * fara date epidemiologice, fara
denumiri comerciale din tratamentul cu insulina,
pag. 1250.
Diabetul zaharat se definete prin:
Glicemie a jeun n snge venos mai mare de
1,16g/l;
Glicemie postprandial mai mare de 1,30g/l;
1
A.
1,26g/l, n dou ocazii diferite sau mai mare de
2g/l n orice moment al zilei;
1,20g/l, n dou ocazii diferite sau mai mare de
1,6g/l n orice moment al zilei;
Glicemie postprandial mai mare de 1,40g/l;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1236)
Diabetul zaharat tip 1 are ca substrat
patogenic:
Insulinorezistena muscular i hepatic;
Citoliza hepatic;
2
A.
Pancreatita cronic alcoolic;
Distrugerea autoimun (n 95% din cazuri) a
celulelor beta din insulele Langerhans
pancreatice, responsabil de un deficit de
insulin;
Amiloidoza pancreatic.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1236)
Coma diabetic hiperosmolar se
caracterizeaz prin:
Glicemie plasmatic mai mic de 2g/l i pH
arterial mai mic de 7,30;
Glicemie plasmatic mai mic de 2g/l i
bicarbonat plasmatic mai mic de 15mmol/l;
3
A.
Bicarbonat plasmatic mai mic de 15mmol/l i pH
arterial mai mic de 7,30;
Hiperglicemie mai mare de 33mmol/l i
osmolaritate mai mare de 350mmol/l;
Osmolaritate cuprins ntre 310 mOsm/kg i
315mOsm/kg;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1241)
Tratamentul hipoglicemiant n diabetul
zaharat tip 1 se face cu:
Metformin;
Metformin i sulfamide hipoglicemiante;
4
A.
Insulin;
Glinide;
Sulfamide hipoglicemiante;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1250)
Hemoglobina glicat (HbA1c) reflect
echilibrul metabolic:
Zilnic;
Sptmnal;
5
A.
Lunar;
Din cele 2-3 luni precedente;
Anual;
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1249)
Retinopatia diabetic neproliferativ se
caracterizeaz prin:
Dilatare capilar;
Microanevrisme;
6
A.
Exudate;
Hemoragii;
Neovase.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1244)
Nefropatia diabetic incipient se
caracterizeaz prin:
Microalbuminurie anormal cuprins ntre
30mg/24 ore i 299mg/24 ore (sau 30mg i
299mg/g creatinin);
Macroalbuminurie (albumin mai mare de
300mg/24 ore sau mai mare de 300mg/g
creatinin);
7
A.
Tensiune arterial normal;
Filtrare glomerular normal;
Sindrom edematos;
B.
C.
D.
E.
(pag. 1245)
Efectele secundare ale tratamentului cu
insulin sunt reprezentate de:
Hipoglicemie;
Ctig n greutate n caz de supradozare;
8
A.
Alergie;
Lipodistrofii hipertrofice;
Hirsutism;
B.
C.
D.
E.
(pag. 1250)
Pag. 129 din 150
Efectele diabetului zaharat asupra sarcinii
sunt reprezentate de:
Malformaii, avort;
Microsomie;
9
A.
Retard de maturare;
Hipoglicemie i hipocalcemie neonatale;
Hipertensiune gravidic i preeclampsie;
B.
C.
D.
E.
(pag. 1251)
Monitorizarea biologic a pacientului cu
diabet zaharat presupune:
HbA1c, monitorizare sistematic, de 4 ori pe an;
Glicemie venoas a jeun, 1 dat pe lun;
10
A.
Bilan lipidic (CT, HDL-C, TG, calculul LDL-C) 1
dat pe an;
Microalbuminurie, 1 dat pe an;
Creatinemie a jeun 1 dat pe an.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1253)
Caracteristicile clinice ale polineuropatiei
diabetice sunt:
Afectarea este bilaterala si simetrica
Afectarea este distala la inceput
11
A.
Afecteaza aproape exclusiv nervii membrelor
inferioare
Se asociaza hipertensiunea arteriala
Tulburarile motorii sunt exceptionale si tardive
B.
C.
D.
E.
(pag. 1246)
In cazul cetoacidozei diabetice, urmatoarele
simptome sunt legate de acidoza metabolica:
Starea de stupoare si obnubilare
Dispneea Kussmaul
12
A.
Tahicardia
Hipotensiunea arteriala
Durerile abdominale
B.
C.
D.
E.
(pag. 1239)
Stadiul neproliferativ al retinopatiei diabetice
presupune existenta de:
Microanevrisme
Exudate
13
A.
Zone de ischemie
Dilatare capilara
Dezlipire de retina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1244)
Tema nr. 83
Obezitatea la aduli
medicamentelor
Sindromul metabolic are urmtoarele
elemente:
Insulinorezisten;
Diabet zaharat;
1
A.
Hipertensiune arterial;
Obezitate ginoid;
Hiper HDL colesterolemie.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1276)
Obezitatea secundar este dat de:
Hipotiroidism;
Hipertiroidism;
2
A.
Factori genetici;
Hipocorticism;
Hipercorticism;
B.
C.
D.
E.
(pag. 1276)
Indicele de mas corporal sunt corecte:
IMC peste 40 kg/m2 semnific obezitate morbid;
IMC peste 18,5 kg/m2 semnific
subponderabilitate;
3
A.
IMC ntre 18,5 i 24,9 semnific greutate
normal;
IMC ntre 25 i 29,9 semnific
supraponderabilitate;
IMC ntre 30 i 34,5 inseamn obezitate.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1276)
Complicaiile cardio-vasculare ale obezitaii
sunt:
Hipertensiunea arterial;
Insuficiena cardiac;
4
A.
Hipotensiune arterial;
Accident vascular cerebral;
Hipertrofie ventricular;
B.
C.
D.
E.
(pag. 1276)
Complicaiile endocrine ale obezitii sunt:
Litiaza biliar;
Sindromul ovarelor polichistice;
5
A.
Hipofertilitate;
Hipogonadism;
Boal de reflux gastroesofagian.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1277)
Pag. 130 din 150
Contraindicaiile chirurgiei bariatrice sunt, cu
excepia:
Tulburri mentale severe;
Dependena de alcool;
6
A.
Pacient bine informat, cu spijin psihologic;
Dependena de substane psihoactive;
Tulburri severe ale comportamentului alimentar.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1279)
Complicaiile respiratorii ale obezitii sunt,
cu excepia:
Sindromul metabolic;
Astmul;
7
A.
Dispneea de efort;
Sindromul de apnee n som;
Sindromul restrictiv pulmonar.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1276)
Chirurgia bariatric reversibil const n:
By-pass gastric;
Gastro-duodeno anastomoz;
8
A.
Gastrectomie total;
Esofagoplastie;
Gastroplastie cu inel gastric.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1279)
Obezitatea poate fi secundar:
Hipertiroidismului;
Hipercorticismului;
9
A.
Hipocorticismului;
Gutei;
Dislipidemiei.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1276)
Indicele de mas corporal are la o
persoan normoponderal urmtoarea
valoare:
Sub 18,5;
Peste 40;
10
A.
ntre 18,5 i 24,9;
Sub 40;
Peste 18,5.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1276)
In monitorizarea continua a pacientului obez
spitalizarea in mediul specializat este
necesara in cazul:
Efectuarii testelor functionale respiratorii
Complicatiilor somatice ce necesita investigatii
si/sau un tratament urgent
11
A.
Obezitatii masive multicomplicate (pe plan
cardiorespirator si reumatologic)
Efectuarii activitatii fizice regulate
Ingrijirii multidisciplinare inainte si dupa chirurgia
bariatrica
B.
C.
D.
E.
(pag. 1278-1280)
Sindromul de apnee in somn regasit frecvent
la adultii cu obezitate se caracterizeaza prin:
Dispnee de efort
Sindrom restrictiv
12
A.
Sforait nocturn
Apnee semnalata de catre partener/-a
Hipersomnolenta diurna
B.
C.
D.
E.
(pag. 1276)
Care din urmatoarele localizari ale cancerului
sunt descrise drept complicatii ale obezitatii
la femei:
Col uterin
Colon
13
A.
Endometru
Ovar
San
B.
C.
D.
E.
(pag. 1277)
Tema nr. 84
Infeciile urinare la adult. Leucocituria
medicamentelor
Leucocituria se definete (se caracterizeaz)
printr-un numr de leucocite la ECBU
mai mare de 10/ml
mai mare de 100/ml
1
A.
egal cu 1000/ml
mai mare de 1000/ml
mai mare de 10000/ml
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1292)
Pag. 131 din 150
Leucocituria cu leucocite nealterate, n
cilindru, este caracteristic pentru:
glomerulopatia cronic
nefropatia tubulointerstiial cronic
2
A.
feocromocitom
tuberculoza urinar
infecia cu chlamydia
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1292)
n pielonefrita acut simpl, durata
tratamentului antibiotic trebuie s fie de:
12 zile
15 zile
3
A.
18 zile
21 zile
31 zile
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1289)
La un pacient cu prostatit acut la care se
instaleaz i retenia acut de urin este
indicat():
sondajul uretral
cateter suprapubian
4
A.
nefrostomie bilateral
cateterism ureteral bilateral
cistoscopia
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1290)
la infeciile urinare nosocomiale sunt
adevrate?
sunt infeciile nosocomiale cele mai rar ntlnite
sunt cu germeni sensibili la antibiotice uzuale
5
A.
sunt definite ca infecii dobndite dup
externarea dintr-un centru de ngrijire
sunt cu germeni cel mai adesea multirezisteni
sunt foarte greu de diagnosticat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1291)
Leucocituria izolat (cu uroculturi negative)
cu leucocite alterate se poate ntlni n:
imunodepresie
infecie urinar decapitat de tratament
antimicotic
6
A.
litiaz vezical
infecii cu germeni atipici (Klebsiella, Proteus)
tumoare de vezic
B.
C.
D.
E.
(pag. 1292)
Pentru prevenia infeciilor urinare
nosocomiale la pacienii cu sondaj vezical
sunt recomandate:
administrarea de laxative pentru a preveni
constipaia
pstrarea unei diureze importante
7
A.
limitarea duratei sondajului
meninerea sacului colector n poziie decliv
splarea zilnic a sondei cu soluii antibiotice
B.
C.
D.
E.
(pag. 1291)
Dintre diversele clase de antibiotice, n
tratamentul prostatitelor cronice sunt
indicate:
cefalosporine de generaia a 2-a
cefalosporine de generaia a 3-a
8
A.
fluorochinolone
aminoglicozide
cicline
B.
C.
D.
E.
(pag. 1290)
Semnele funcionale urinare prezente n
prostatita cronic sunt:
disurie
hematurie
9
A.
ejaculare retrograd
anejaculare
arsuri micionale
B.
C.
D.
E.
(pag. 1290)
Semnele clinice ale cistitei acute simple sunt:
urin tulbure i urt mirositoare
polakiurie
10
A.
imperiozitate
febr
disurie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1287)
Criterii de cistita acuta complicata sunt:
Femeie intre 15 si 65 de ani fara antecedente
Copil mai mic de 15 ani
11
A.
Sarcina
Uropatie
Insuficienta renala
B.
C.
D.
E.
(pag. 1287)
Pag. 132 din 150
Ingrijirea unei pielonefrite acute obstructive
presupune:
Spitalizare, urgenta medico-chirurgicala
Drenaj al urinei in urgenta prin montarea unei
sonde ureterale
12
A.
Antibioterapie dubla parenterala, cu o durata
totala de 15 zile
Ingrijire ambulatorie (nu impune spitalizarea)
Monoterapie per os cu fluorochinolone, de la
debut
B.
C.
D.
E.
(pag. 1289)
Diagnosticul clinic al prostatitei acute
presupune:
Semne functionale urinare: disurie, polakiurie,
dureri perineale
Febra deseori ridicata
13
A.
Prostata dureroasa si cu volum marit la tuseul
rectal
Frisoane
Nivelul PSA (prostatic specific antigen) ridicat
B.
C.
D.
E.
(pag. 1289-1290)
Tema nr. 85
Retenia acut de urin
pag. 1295-1296
Diagnosticul reteniei acute de urin este:
clinic
radiologic
1
A.
ecografic
tomografic
radiourografic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1295)
Retenia acut de urina este:
situaia clinic n care rinichii nu mai produc urin
faz tardiv ce apare n evoluia insuficienei
renale cronice
2
A.
imposibilitatea total i brutal de a urina
un fenomen asociat colicii renale
un fenomen mai frecvent ntlnit la femei dect la
brbai
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1295)
Pentru diagnosticul reteniei acute de urin,
la pacienii obezi, poate fi util:
uroflowmetria
citologia urinar
3
A.
cistografia retrograd
ecografia vezical la patul pacientului
ureteropielografia retrograd
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1295)
La pacienii cu retenie acut de urin se
impune:
drenajul de urgen al urinei prin sondaj vezical
drenajul de urgen al urinei prin nefrostomie
bilateral
4
A.
drenajul de urgen al urinei prin cateterizarea
ureteral retrograd bilateral
drenajul de urgen al urinei prin montarea unui
prezervativ anti-incontinen
drenajul urinei dup examen neurologic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1295)
La pacienii cu retenie acut de urin la care
s-a practicat sondaj uretral este recomandat
golirea vezical progresiv pentru a evita:
infecia de tract urinar
hematuria ex vacuo
5
A.
dispariia reteniei azotate
apariia dezechilibrelor hidro-electrolitice
apariia tulburrilor echilibrului acido-bazic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1295)
Globul vezical se caracterizeaz prin:
bombarea regiunii lombare
matitate
6
A.
durere n fosele iliace, bilateral
asociere cu cefalee
palparea regiunii hipogastrice trezete nevoia de
a urina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1295)
La pacienii cu retenie acut de urin,
sondajul uretral este contraindicat n
urmtoarele cazuri:
prostatit acut
traumatism de bazin
7
A.
traumatism de uretr
tromboz hemoroidal
sechele post-accident vascular cerebral
B.
C.
D.
E.
(pag. 1295)
Pag. 133 din 150
La pacienii cu retenie acut de urin, n
afara drenajului urinei, sunt necesare msuri
asociate:
cuantificarea urinei recoltate
o bun hidratare a pacientului
8
A.
repaus la pat pentru 24 de ore
tratament anticoagulant
ECBU pe urina drenat
B.
C.
D.
E.
(pag. 1295)
Monitorizarea pacienilor cu retenie acut de
urin la care s-a realizat drenajul urinei
include:
monitorizarea diurezei
monitorizarea ionogramei urinare
9
A.
monitorizarea ionogramei sanguine
monitorizarea culorii urinei
monitorizarea tensiunii arteriale
B.
C.
D.
E.
(pag. 1296)
Dintre urmtoarele clase de medicamente,
care sunt factori declanatori/favorizani ai
reteniei acute de urin?
inhibitorii enzimei de conversie
alfa blocante
10
A.
alfa stimulante
beta blocante
morfina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1295)
Urmatoarele afirmatii referitoare la retentia
acuta de urina sunt adevarate:
Este vorba de o imposibilitate totala si brutala de
a urina
Impune drenajul de urgenta al urinei
11
A.
Diagnosticul este clinic
Urografia intravenoasa este obligatorie pentru
confirmarea diagnosticului
Nu este necesara nicio examinare
complementara (in caz de dubiu o ecografie
vezicala se poate dovedi utila)
B.
C.
D.
E.
(pag. 1295)
Globul vezical in retentia acuta de urina se
Bombarea regiunii hipogastrice
Matitate la percutie
12
A.
Este dureros
Palparea trezeste nevoia de a urina
Poliurie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1295)
Contraindicatiile sondajului uretral in retentia
acuta de urina sunt:
Stenoza de uretra
Traumatismul de bazin si/sau de uretra
13
A.
Prostatita acuta +++ (severa)
Tumora de vezica
Sarcina
B.
C.
D.
E.
(pag. 1295)
Tema nr. 86
Litiaza urinar
medicamentelor
Drenajul de urgen prin montarea de
sond ureteral /dublu J sau nefrostomie
percutan la un pacient cu litiaz urinar
este necesar dac:
este vorba de litiaz recidivat
colica renal este complicat
1
A.
colica renal este precedat de hematurie total
pacientul este necooperant i se anticipeaz c
nu va respecta indicaiile de tratament
calculul are 5 mm
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1313)
Pentru ablaia calculului la un pacient cu
litiaz urinar se poate folosi:
nefrostomia percutanat
uretroscopia
2
A.
cistoscopia
rezecia transuretral
litotriia extracorporeal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1314)
n colica renal simpl se administreaz:
diuretic
antibiotic i.v. apoi per os
3
A.
AINS i.v. apoi per os
alfa stimulant
morfin
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1313)
Pag. 134 din 150
Prevenirea recidivelor litiazei urice se
realizeaz prin:
acidifierea urinei
cur de diurez
4
A.
regim hiperpurinic
tratament diuretic
fitoterapie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1314)
Oxalatul de calciu din compoziia calculilor
calcici poate fi:
dihidratat
trihidratat
5
A.
tetrahidratat
pentaahidratat
hexatahidratat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1312)
Dintre urmtoarele uropatii, care sunt
implicate n etiologia litiazei urinare?
rinichi n potcoav
rinichi spongios
6
A.
rinichi polichistic
ureterocel
megaureter
B.
C.
D.
E.
(pag. 1312)
Ancheta etiologic la un pacient cu litiaz
urinar include:
interogatoriu: antecedente de uretrit, obiceiul de
a fuma, consum de alcool
identificarea unei uropatii obstructive
7
A.
spectrofotometrie n infrarou a calculului
spectrofotometrie n ultraviolet a calculului
spectrofotometrie LASER
B.
C.
D.
E.
(pag. 1314)
Litiaza fosfoamoniacomagnezian este
favorizat de:
pH urinar acid
pH urinar alcalin
8
A.
infecii urinare acute
infecii urinare cronice
glomerulonefrite acute
B.
C.
D.
E.
(pag. 1312)
Pe radiografia abdominal simpl efectuat
la un pacient cu litiaz urinar, n faa
calcificrilor prezente pe radiografie,
diagnosticul diferenial al acestora se va face
cu:
litiaza biliar
calcificri ganglionare
9
A.
calcificri pleurale
ateroame aortice
calcificri condrocostale
B.
C.
D.
E.
(pag. 1314)
Diagnosticul diferenial al colicii nefretice se
face cu alte cauze de durere lombar acut:
pneumopatie
colica biliar
10
A.
colon iritabil
durerea articular din gonartroz
pancreatita acut
B.
C.
D.
E.
(pag. 1314)
Diagnosticul clinic al colicii renale (nefritice)
din litiaza urinara presupune:
Durere lombara acuta
Iradiere spre organele genitale externe
homolaterale
11
A.
Semne functionale urinare (polakiurie, hematurie)
Pozitie antialgica
Agitatie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1312-1313)
Bilantul paraclinic in colica renala acuta din
litiaza urinara include:
Radiografie abdominala simpla + ecografie
renala in caz de colica renala simpla
Ionograma sanguina in toate cazurile
12
A.
Creatinina in toate cazurile
Urografie intravenoasa in context de urgenta
CT abdomino-pelvin in caz de colica renala
complicata
B.
C.
D.
E.
(pag. 1313)
Complicatiile litiazei urinare sunt:
Ruptura caii excretoare
13
A.
Urinomul
Infectia urinara
Eliminarea spontana a calculului
B.
C.
D.
E.
(pag. 1315)
Pag. 135 din 150
Tema nr. 87
Patologia tumorala benigna si maligna a aparatului
uro-genital masculin: hipertrofia benign de
prostat, tumori de prostat, tumori de rinichi, tumori
de testicul
pag. 1316-1318, 1319-1322, 1323-1327, 1328-1331
* fara denumiri comerciale ale medicamentelor
n hipertrofia benign de prostat cu
simptomatologie sever, scorul internaional
al simptomelor de prostat (IPSS) este:
0 - 7
8 19
1
A.
20 35
20 45
20 50
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1316)
n hipertrofia benign de prostat, n cadrul
depistrii individuale a cancerului de
prostat, bilanul complementar trebuie s
includ:
PSA total
PSA total i PSA liber
2
A.
Fosfataza alcalin prostatic
Antigenul carcinoembrionar
Lactic dehidrogenaza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1316)
Beta blocantele sunt utilizate n tratamentul
hipertrofiei benigne de prostat pentru c
prin modul lor de aciune realizeaz:
relaxarea muchilor netezi prostatici
deschiderea colului vezical
3
A.
diminuarea volumului prostatei
scderea vascularizaiei prostatei
nu sunt utilizate
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1317)
Inhibitorii de 5 alfa reductaz sunt utilizai n
tratamentul hipertrofiei benigne de prostat
pentru c prin modul lor de aciune
realizeaz:
relaxarea muchilor netezi prostatici i
deschiderea colului vezical
diminuarea volumului prostatic
4
A.
controlul hematuriei caracteristice hipertrofiei
benigne de prostat
sterilizarea urinei
optimizarea diurezei i controlul nicturiei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1317)
Inhibitorii de 5 alfa reductaz - utilizai n
tratamentul hipertrofiei benigne de prostat
au:
eficacitate imediat
eficacitate dup 3 luni
5
A.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1317)
n hipertrofia benign de prostat, semnele
funcionale urinare obstructive sunt:
jet urinar ntrerupt
jet urinar sanguinolent
6
A.
jet urinar tulbure
disurie
picturi retardate
B.
C.
D.
E.
(pag. 1316)
n hipertrofia benign de prostat, semnele
funcionale urinare iritative sunt:
polakiurie
usturimi la miciune
7
A.
nicturie
urgenturie
incontinen de urin prin revrsare
B.
C.
D.
E.
(pag. 1316)
n hipertrofia benign de prostat, bilanul
complementar trebuie s includ:
Aprecierea funciei renale prin dozarea ureei,
creatininei, acidului uric i RFG (rata filtrrii
glomerulare)
ECBU
8
A.
Ecografie reno-vezico-prostatic
Debitmetrie urinar
Msurarea volumului vezical premicional
B.
C.
D.
E.
(pag. 1315)
n evoluia hipertrofiei benigne de prostat
pot aprea urmtoarele complicaii datorate
impactului asupra aparatului urinar superior:
hidronefroz
polichistoz
9
A.
rinichi spongios
insuficien renal cronic obstructiv
hematurie macroscopic
B.
C.
D.
E.
(pag. 1317)
Pag. 136 din 150
n evoluia hipertrofiei benigne de prostat
pot aprea urmtoarele complicaii datorate
impactului vezical:
diverticuli vezicali
litiaz vezical
10
A.
retenie acut de urin
miciuni prin revrsare
hidaturie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1317)
n scopul depistrii individuale a cancerului
de prostat, dozarea PSA seric total trebuie:
nceput la vrsta de 50 de ani i repetat annual
nceput la vrsta de 50 de ani i repetat la
fiecare 3 ani
11
A.
fiecare 2 ani
vrsta de 75 de ani
fiecare 6 luni
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1319)
La un pacient cu o valoare determinat a
PSA total mai mare de 4 ng/ml, sunt
necesare:
masaj prostatic
prostatectomie radical laparoscopic
12
A.
biopsii prostatice
scintigrafie osoas
stabilirea riscului pentru progresie DAMICO
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1319)
n cancerul prostatic avansat local conform
stadializrii TNM tratamentul poate fi
curativ i metoda aleas va fi reprezentat
de:
RTUP
prostatectomie total
13
A.
radioterapie prelungit
radio-hormono-terapie prelungit
radioterapie prostatic conformaional
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1322)
n cancerul prostatic metastatic conform
stadializrii TNM tratamentul este paliativ i
metoda aleas va fi reprezentat de:
hormonoterapie
14
A.
radio-hormono-terapie prelungit
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1322)
Triptorelina este folosit n tratamentul
hormonal al cancerului de prostat si este un:
antiandrogen
blocant androgenic complet
15
A.
estrogen
agonist LHRH
androgen
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1322)
Pentru diagnosticul de certitudine al
cancerului prostatic sunt necesare biopsiile
prostatice recoltate prin puncie.
Complicaiile posibile ale punciei sunt
reprezentate de:
pneumaturie
hematurie
16
A.
rectoragie
melen
boal hemoroidal
B.
C.
D.
E.
(pag. 1320)
PSA este o protein specific prostatei i
creterea sa poate avea i alte etiologii n
afara cancerului prostatic. Care dintre cele
de mai jos poate duce la creterea PSA?
hematuria
tumora vezical
17
A.
prostatita
hipertrofia benign de prostat
ecografia abdominal a prostatei
B.
C.
D.
E.
(pag. 1319)
Pentru diagnosticul de certitudine al
cancerului prostatic sunt necesare biopsiile
prostatice recolatae prin puncie. Precauiile
prealabile punciei includ:
preparare rectal
tratament anticoagulant
18
A.
antibioprofilaxie
tratament antiagregant plachetar
injectare intraprostatic de substan de contrast
B.
C.
D.
E.
(pag. 1320)
Care dintre urmtorii pacieni cu cancer de
prostat stadializai TNM se ncadreaz n
stadiul l?
T1c /N0/ M0
T2a/N0/M0
19
A.
T2b/N0/M0
T2c/N0/M0
T3a/N0/M0
B.
C.
D.
E.
(pag. 1321)
Pag. 137 din 150
n cancerul prostatic localizat conform
stadializrii TNM tratamentul este curativ i
pacientul poate opta ca metod de
tratament pentru:
RTUP
20
A.
radio-hormono-terapie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1321)
Vrful de inciden (de frecven) al
cancerului testicular este situat n intervalul:
15-25 ani
20-35 ani
21
A.
25-45 ani
35-45 ani
30-50 ani
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1328)
Cel mai important factor de risc pentru
cancerul testicular este:
atrofia testicular posttraumatic
atrofia testicular infecioas
22
A.
torsiunea cordonului spermatic
varicocelul
criptorhidia
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1328)
n cadrul examinrii testiculare la un pacient
la care diagnosticul prezumtiv este de
tumoare testicular, semnul Chevassu
pozitiv nseamn:
identificarea unei mase dure, indolore
opacitate la transiluminare
23
A.
identificarea dificil a deferentului
conservarea anului epididimo-testicular
durere la palparea testiculului
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1328)
La un pacient cu tumoare testicular,
examenul clinic general caut:
adenopatie inghinal superficial
adenopatie inghinal profund
24
A.
adenopatie retroperitoneal
adenopatie perineal
adenopatie femural
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1328)
Orice dubiu n diagnosticul diferenial al unei
tumori testiculare impune:
RMN pelvis
CT pelvis
25
A.
Orhiectomie
Explorare chirurgical pe cale scrotal
Explorare chirurgical pe cale inghinal
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1328)
Markerii serici n tumorile testiculare sunt:
alfa fetoproteina
HCG
26
A.
LDH
CAE
TSH
B.
C.
D.
E.
(pag. 1329)
Tratamentul chirurgical al tumorilor
testiculare este reprezentat de orhiectomia
pe cale inghinal i trebuie s ndeplineasc
urmtoarele condiii:
clampare prealabil a cordonului spermatic
ligatura n bloc a cordonului spermatic
27
A.
montarea de protez testicular (n absena
infeciei)
explorarea chirurgical a bursei scrotale
controlaterale
limfodisecia inghinal superficial homolateral
B.
C.
D.
E.
(pag. 1329)
Din punct de vedere al rspunsului la
tratament complementar, seminomul este:
radiorezistent
radiosensibil
28
A.
chimiorezistent
chimiosensibil
hormonodependent
B.
C.
D.
E.
(pag. 1330)
Dup orhiectomie, pacienii cu tumori
testiculare non-seminomatoase beneficiaz
de tratament:
chimioterapic
chirurgical
29
A.
radioterapic
hormonoterapie
corticoterapie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1331)
Pag. 138 din 150
Monitorizarea pacienilor cu tumori
testiculare (operai i care au necesitat/nu au
necesitat tratament complementar) include:
markeri serici
CT toraco-abdomino-pelvin
30
A.
Autopalpare
Radiografie pulmonar annual
Radiografie abdominal annual
B.
C.
D.
E.
(pag. 1331)
Clasificarea Bosniak utilizat n chistul renal
se refer la:
aprecierea gradului de difereniere celular
pentru celulele din lichidul intrachistic
aprecierea aspectului macroscopic al lichidului
intrachistic
31
A.
clasificarea chisturilor funcie de dimensiunile
acestora
clasarea chisturilor de la benign la foarte suspect
clasarea chisturilor de la benign la malign
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1327)
Identificarea ecografic sau tomografic a
unui chist renal de 4 cm clasificat Bosniak l
va fi urmat de:
tratament conservator
puncionare percutanat sub control ecografic
32
A.
evacuare prin chirurgie laparoscopic
evacuare prin chirurgie deschis
tratament diuretic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1327)
n tumorile maligne de rinichi, forma
anatomopatologic cea mai frecvent este:
carcinomul tubulo-papilar tip l
carcinomul tubulo-papilar tip ll
33
A.
carcinom la celulele cromofobe
carcinom la tubii colectori Bellini
carcinom cu celule clare
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1326)
Carcinomul renal cu celule clare se dezvolt
ncepnd din:
celulele tubului contort
celulele tubului colector
34
A.
celulele epiteliului din capsula Bowman
uroteliul calicelor mici
uroteliul calicelor mari
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1326)
n tumorile maligne ale rinichiului, gradul
nuclear Fuhrman se stabilete pe baza:
examenului CT
examenului uro-CT
35
A.
examenului anatomopatologic
examenului RMN
examenului scintigrafic
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1326)
La examinarea ecografic a unui chist renal,
leziunea are urmtoarele caracteristici:
anecogen cu ntrire posterioar
izoecogen cu minim ntrire posterioar
36
A.
hiperecogen cu ntrire anterioar
avascular
perei rigizi
B.
C.
D.
E.
(pag. 1327)
Dintre urmtoarele afirmaii referitoare la
oncocitomul renal, bifai-le pe cele corecte:
diagnosticul diferenial cu cancerul renal este
uor
diagnosticul diferenial cu cancerul renal este
dificil
37
A.
diagnosticul diferenial cu cancerul renal nu este
necesar
imagistic este anecogen, omogen, cu perei fini
imagistic se identific cicatrice central n
mijlocul leziunii
B.
C.
D.
E.
(pag. 1327)
Dintre urmtoarele afirmaii referitoare la
angiomiolipomul renal, bifai-le pe cele
corecte:
poate fi bilateral
este totdeauna unilateral
38
A.
este totdeauna bilateral
este o tumoare mezenchimatoas benign
este cea mai frecvent tumoare benign solid a
rinichiului
B.
C.
D.
E.
(pag. 1326)
Care dintre urmtoarele variante de abordare
terapeutic ale angiomiolipomului renal pot fi
corecte (funcie de particularitile cazului)?
embolizare
chimioterapie
39
A.
radioterapie
tratament chirurgical conservator
abstenie terapeutic
B.
C.
D.
E.
(pag. 1327)
Pag. 139 din 150
Dup nefrectomia lrgit la un pacient cu
tumoare renal malign, monitorizarea va
include:
creatininemia
VSH-ul
40
A.
urografia i.v.
CT abdominal
Scintigrafia renal
B.
C.
D.
E.
(pag. 1326)
Indicatiile tratamentului medical in
hipertrofia benigna de prostata sunt:
Hipertrofia benigna de prostata necomplicata
Hipertrofia benigna de prostata cu complicatii
minore (hematurie, diverticuli nesimptomatici)
41
A.
Tumora vezicala asociata
Calculi vezicali asociati
Hipertrofia benigna de prostata complicata cu
insuficienta renala cronica
B.
C.
D.
E.
(pag. 1317-1318)
Indicatiile punctiei-biopsie renala pentru
diagnosticul de tumora renala sunt:
Dubiu diagnostic, suspiciune de limfom sau de
metastaza intrarenala
Pacient cu risc chirurgical ridicat
42
A.
Inaintea unui tratament adjuvant in formele
metastatice extinse
Suspiciune de tumora benigna la explorarea
imagistica
Toate cazurile diagnosticate ecografic
B.
C.
D.
E.
(pag. 1324)
Diagnosticele diferentiale in tumorile de
testicul sunt:
Cancerul de prostata
Epididimita
43
A.
Torsiunea cordonului spermatic
Traumatism testicular
Orhita
B.
C.
D.
E.
(pag. 1328)
Tema nr. 88
Insuficiena renal acut si cronica. Anuria
pag. 1350-1352, 1353-1357
Selectati cauzele obstructive (postrenale) ale
insuficientei renale acute:
adenom sau cancer prostatic
litiaza urinara
1
A.
insuficienta cardiaca
sindrom nefrotic
fibroza retroperitoneala
B.
C.
D.
E.
(pag. 1350)
La un pacient varstnic, cu hipertrofia
prostatei decelata la tuseul rectal, cresterea
brusca si importanta a ureei si creatininei
serice sugereaza:
infectie urinara
insuficienta renala acuta functionala (prerenala)
2
A.
insuficienta renala acuta organica (renala)
insuficienta renala acuta obstructiva (postrenala)
insuficienta renala cronica.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1350)
Cea mai frecventa cauza a insuficientei
renale acute organice (renale) este:
necroza tubulara acuta
nefropatia interstitiala acuta
3
A.
sindromul nefrotic impur
glomerulonefrita rapid progresiva
nefroangioscleroza maligna.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1351)
Necroza tubulara acuta poate fi cauza
insuficientei renale acute daca:
apare dupa administarea de: substante toxice:
antibiotice, substante de contrast iodate
ecografia renala este normala
4
A.
clinic exista frecvent deshidratare extracelulara
sunt absente: HTA, hematuria sau albuminuria
se produce retentie acuta de urina.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1351)
Pag. 140 din 150
Care din urmatoarele afectiuni pot determina
aparitia insuficientei renale acute functionale
(prerenale):
fistule digestive
arsuri
5
A.
fibroza retroperitoneala
periarterita nodoasa
insuficienta cardiaca
B.
C.
D.
E.
(pag. 1351)
Stadiul 3 al insuficientei renale cronice este
definit prin rata filtrarii glomerulare estimata
de:
> 90 ml/min/1,73 m
60 - 90 ml/min/1,73 m
6
A.
30 - 59 ml/min/1,73 m
15 - 29 ml/min/1,73 m
< 15 ml/min/1,73 m
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1354)
Complicatiile cardiovasculare ale
insuficientei renale cronice sunt:
HTA
hipotensiunea arteriala
7
A.
pericardita
cardiopatia hipertrofica
endocardita bacteriana
B.
C.
D.
E.
(pag. 1353)
Initerea terapiei de substitutie renala la
pacientii cu insuficienta renala cronica este
indicata in:
stadiul 1
stadiul 2
8
A.
stadiul 3
stadiul 4
stadiul 5.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1355)
Care sunt indicatiile absolute pentru initierea
epurarii extrarenale (EER) la pacientii cu
insuficienta renala cronica ?:
pericardita uremica
HTA severa
9
A.
hipervolemie care nu poate fi controlata cu
diuretice
acidoza metabolica severa
hiperkalemie rezistenta la tratament medical
B.
C.
D.
E.
(pag. 1357)
Care dintre urmatoarele enunturi NU asigura
nefroprotectie in insuficienta renala cronica :
controlul presiunii arteriale < 140/90 mmHg
controlul proteinuriei < 0,5 g/24 ore
10
A.
existenta unui echilibru metabolic al diabetului
evitarea administrarii de substante si
medicamente nefrotoxice
controlul factorilor de risc cardiovascular
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1356)
Controlul bilantului fosfocalcic in
insuficienta renala cronica se face prin:
Corectarea unei eventuale carente in 25-
hidroxivitamina D
Prescrierea derivatelor hidroxilate in pozitia 1-
alfa a vitaminei D, in absenta hiperfosforemiei
11
A.
Administrare de rasini schimbatoare de ioni
Aport de calciu
Regim limitat in fosfati
B.
C.
D.
E.
(pag. 1355)
Indicatiile absolute pentru initierea epurarii
extrarenale in insuficienta renala sunt:
Pericardita uremica
Insuficienta respiratorie cronica
12
A.
Imposibilitatea de a recurge la ajutor
paramedical la domiciliu
Hiperkaliemie rezistenta la tratamentul medical
Acidoza metabolica severa
B.
C.
D.
E.
(pag. 1356-1357)
Precizati care dintre urmatoarele afirmatii
referitoare la necroza tubulara acuta sunt
adevarate:
Este cea mai frecventa cauza de insuficienta
renala acuta organica
Este mai frecventa la pacientii in varsta, cu
antecedente litiazice
13
A.
Nu se asociaza cu hipertensiunea arteriala
Apare dupa administrarea de substante toxice
La tuseul rectal se evidentiaza hipertrofia
prostatica
B.
C.
D.
E.
(pag. 1350-1351)
Pag. 141 din 150
Tema nr. 89
Nefropatii glomerulare si vasculare
pag. 1364-1366, 1367-1369
Sindromul glomerular este definit de
urmatoarele semne clinico-biologice:
proteinurie, adesea abundenta
hematurie (microscopica sau macroscopica) de
cauza non-urologica
1
A.
leucociturie
HTA
edeme ale membrelor inferioare.
B.
C.
D.
E.
(pag. 1364)
La pacientii cu sindrom glomerular, bilantul
biologic minimal cuprinde:
glicemia si Hb A1c
Ac anti AND
2
A.
ANCA
Ac anti MBG
antigenul specific prostatic
B.
C.
D.
E.
(pag. 1364)
Care din urmatoarele enunturi referitoare la
sindromul nefritic acut este FALS :
aparitia brusca a unei hematurii microscopice
apare proteinurie glomerulara
3
A.
se insoteste de HTA
apare insuficienta renala acuta
prezinta leucociturie si cilindri leucocitari
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1364)
Care dintre urmatoarele nefropatii
glomerulare este proliferativa
cu leziuni glomerulare minime (LGM)
hialinoza segmentara si focala (HSF)
4
A.
nefropatia cu Ig A
glomerulonefrita extramembranoasa (GEM)
diabet.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1365)
Care din urmatoarele enunturi referitoare la
nefropatia cu Ig A este FALS :
este cea mai frecventa forma de GN cronica, cu
exceptia diabetului
se intalneste la persoane varstnice, de sex
feminin
5
A.
prezinta hematurie +++, proteinurie cu debit
variabil, HTA, IRC
apar depozite mezangiale de IgA la IF
30% din cazuri evolueaza spre IRC in 20 de ani.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1365)
Care este criteriul care pemite diferentierea
nefropatiilor glomerulare proliferative de cele
neproliferative:
prezenta/absenta hematuriei > 100000 /ml
HTA
6
A.
insuficienta renala
gradul proteinuriei
edemele.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1365)
Selectati enuntul referitor la sindromul Alport
care este FALS;
boala ereditara legata de o anomalie de
structura a colagenului IV
cea mai frecventa forma de glomerulonefrita
cronica, cu exceptia diabetului zaharat
7
A.
sindrom glomerular, hipoacuzie de perceptie,
uneori afectare oculara
transmitere autosomal dominanta legata de
cromozomul X in 85 % din cazuri
evolutie spre insuficienta renala cronica
terminala in special la femei.
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1366)
Manifestarile clinico-biologice sugestive
pentru stenoza de artera renala sunt
urmatoarele:
HTA severa, rezistenta la tripla terapie
agravarea unei insuficiente renale cronice dupa
introducerea tratamentului cu IEC / ARA 2
8
A.
proteinurie peste 3,5 g/24 ore
hiperpotasemie
suflu abdominal
B.
C.
D.
E.
(pag. 1367)
Selectati nefropatiile vasculare cronice:
stenoza de artera renala
nefroangioscleroza maligna
9
A.
sindromul hemolitic-uremic
nefroangioscleroza benigna
boala emboliilor cu cristale de colesterol
B.
C.
D.
E.
(pag. 1367-1368)
Pag. 142 din 150
Diagnosticul de sindrom hemolitic-uremic se
formuleaza daca sunt prezente:
anemie hemolitica
trombocitoza
10
A.
insuficienta renala acuta cu hematurie si
proteinurie
hipocalcemie
trombopenie prin consum
B.
C.
D.
E.
(pag. 1369)
Precizati care dintre urmatoarele nefropatii
glomerulare este proliferativa:
Glomerulonefrita membranoproliferativa
Glomerulonefrita cu leziuni glomerulare minime
11
A.
Hialinoza segmentara si focala
Glomerulonefrita extramembranoasa
Amiloidoza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1365)
Ocluzia acuta a arterei renale poate avea
urmatoarele cauze:
Mutatia proteinelor reglatoare ale caii alternative
a complementului
Cardiopatie emboligena
12
A.
Tromb aortic
Preeclampsie
Disectie arteriala
B.
C.
D.
E.
(pag. 1369)
Sindromul nefritic acut se caracterizeaza
prin:
Aparitia brusca a unei hematurii microscopice
abundente
Insuficienta renala rapid progresiva
13
A.
Proteinurie glomerulara
Hipertensiune arteriala
Edeme
B.
C.
D.
E.
(pag. 1364)
Tema nr. 90
Anemia
pag. 1376-1378
Anemia este definita de:
paloarea cutaneo-mucoasa
scaderea nivelului de hemoglobina sub 12 g/dl la
femeie si sub 13 g/dl la barbat
1
A.
scaderea VEM sub 80 fl
scaderea sideremiei
prezenta asteniei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1376)
In anemia microcitara volumul eritrocitar
mediu (VEM) este:
80 fl
81 - 85 fl
2
A.
85 - 90 fl
90 -100 fl
> 100 fl
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1376)
Cele doua examinari cheie care ajuta la
precizarea cauzei anemiei microcitare sunt:
electroforeza de Hb si PCR
feritinemia si PCR
3
A.
sideremia si reticulocitele
frotiul sanguin si haptoglobina
bilirubina si testul Coombs
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1376)
Explorarea fundamentala care stabileste
caracterul regenerativ sau aregenerativ al
unei anemii normo- sau macrocitare este:
haptoglobina
feritinemia
4
A.
numarul de reticulocite
testul Coombs
sideremia
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1377)
Urmarirea eficacitatii tratamentului cu fier se
realizeaza prin determinarea:
bilirubinei neconjugate
PCR
5
A.
electroforezei de Hb
feritinemiei
haptoglobinei
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1378)
Pag. 143 din 150
In cazul unei anemii microcitare (VEM 80 fl)
ne gandim in principal la o :
anemie hemolitica
anemie carentiala martiala
6
A.
anemie posthemoragica acuta
anemie inflamatorie
anemie prin deficit de folati
B.
C.
D.
E.
(pag. 1376)
Cauzele principale ale unei anemii
aregenerative normocitare sunt:
insuficienta renala cronica
inflamatia cronica
7
A.
mieloame, limfoame
leucemia acuta
carenta de vitamina B12 si folati
B.
C.
D.
E.
(pag. 1378)
Principalele cauze ale carentei martiale sunt:
leucemiile acute
deficitul absorbtiei fierului
8
A.
sangerarile de cauza ginecologica
patologia digestiva
sangerarile voluntare
B.
C.
D.
E.
(pag. 1377)
Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate
in cazul unei anemii de origine centrala?
reticulocite < 150.000/mmc
reticulocite > 150.000/mmc
9
A.
anemie aregenerativa
anemie regenerativa
necesita mielograma pentru precizarea
diagnosticului
B.
C.
D.
E.
(pag. 1378)
Tratamentul carentei martiale presupune:
tratament etiologic
administrarea de fier per os 200 mg/zi, in cure de
4 luni
10
A.
administrarea de fier per os 100 mg/zi, in cure de
4 luni
urmarirea eficacitatii tratamentului cu fier prin
determinarea feritinemiei
urmarirea eficacitatii tratamentului prin
efectuarea mielogramei
B.
C.
D.
E.
(pag. 1378)
Cauzele carentei martiale in cazul anemiei
carentiale sunt:
Sangerarea ginecologica (menstruatia
abundenta la femeia tanara)
Sangerari voluntare (afectiune psihiatrica)
11
A.
Deficitul de absorbtie a fierului (boala celiaca)
Sferocitoza ereditara
Talasemia heterozigota
B.
C.
D.
E.
(pag. 1377)
Principalele tipuri de anemie normocitara
sau macrocitara regenerativa sunt:
Anemia hemolitica autoimuna (test Coombs
pozitiv)
Drepanocitoza
12
A.
Anemia posthemoragica acuta
Sferocitoza ereditara
B.
C.
D.
E.
(pag. 1377-1378)
Anemia aregenerativa macrocitara (VEM
peste 100 fl) apare in:
Carenta de vitamina B12 si folati
Disfunctie tiroidiana
13
A.
Inflamatie cronica
Tratamentul cu methotrexat
Alcoolism
B.
C.
D.
E.
(pag. 1378)
Tema nr. 91
Anomalii ale hemostazei i coagulrii
pag. 1383-1384
Timpul de protrombina Quick (PT)
exploreaza:
hemostaza primara
hemostaza secundara, calea intrinseca a
coagularii
1
A.
hemostaza secundara, calea extrinseca a
coagularii
hemostaza secundara, calea comuna
fibrinoliza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1383)
Pag. 144 din 150
Factorii plasmatici ai coagularii dependenti
de vitamina K sunt:
I, V, VIII, XI
II, VII, IX, X
2
A.
II,V,XI, XII
I, V, VIII, XIII
II, VIII, XI, XII
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1383)
Timpul de protrombina Quick (PT)
exploreaza activitatea factorilor:
II, V, VII, X
I, VIII, IX, X
3
A.
II, V, IX, XI
I, V, VIII, XII
II, VIII, IX, XIII
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1383)
Timpul de cefalina activata (TCA) exploreaza:
hemostaza primara
hemostaza secundara, calea extrinseca a
coagularii
4
A.
hemostaza secundara, calea intrinseca a
coagularii
hemostaza secundara, calea comuna
fibrinoliza
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1383)
Testele care exploreaza hemostaza primara
sunt:
PT, fibrinogen
TCA, D- dimeri
5
A.
fibrinogen, dozare FXIII
numar trombocite, timp de sangerare/PFA
PT, TCA
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1383)
In deficitul de factor VII plasmatic :
PT este normal
TCA este normal
6
A.
PT este scazut
TCA este prelungit
PT este crescut
B.
C.
D.
E.
(pag. 1383)
In hemofilia A :
factorul VIII plasmatic este scazut
factorul IX plasmatic este scazut
7
A.
PT este normal
TCA este prelungit
PT este scazut
B.
C.
D.
E.
(pag. 1383)
In cazul unui PT normal si TCA prelungit
examinarile care trebuie efectuate cu
prioritate sunt:
determinarea nivelului de F VIII
determinarea nivelului de F IX
8
A.
determinarea nivelului de F V
cautarea unui anticoagulant circulant
determinarea de D-dimeri
B.
C.
D.
E.
(pag. 1383)
Cauzele frecvente in care PT este scazut si
TCA prelungit sunt:
insuficienta hepatica
boala von Willebrand
9
A.
coagularea intravasculara diseminata
hemofilia A
administrarea de AVK
B.
C.
D.
E.
(pag. 1383)
In coagularea intravasculara diseminata
(CIVD) se intalnesc:
PT scazut
fibrinogen scazut
10
A.
trombopenie
D-dimeri crescuti
TCA normal
B.
C.
D.
E.
(pag. 1384)
Care investigatie exploreaza calea extrinseca
a hemostazei secundare?
Numarul de trombocite
Fibrinogen
11
A.
Timpul de sangerare
Timpul de protrombina
Timpul de cefalina activat
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1383)
Tema nr. 92
Mielomul multiplu
pag. 1390-1394
Cel mai frecvent tip de mielom multiplu, in
functie de imunoglobulina monoclonala
secretata, este:
mielomul multiplu tip IgA
mielomul multiplu tip IgG
1
A.
mielomul multiplu tip IgD
mielomul multiplu tip IgE
mielomul multiplu tip Ig M
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1390)
Pag. 145 din 150
Procentul minim al plasmocitozei medulare
pentru stabilirea diagnosticului de mielom
multiplu este:
10%
20%
2
A.
30%
40%
50%
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1393)
Criteriile CRAB in mielomul multiplu se
refera la prezenta:
hiperuricemie, insuficienta renala, amiloidoza,
leziuni osoase
hipercalcemie, insuficienta renala, anemie,
leziuni osoase
3
A.
hiperproteinemie, insuficienta respiratorie,
anemie, neuropatie
hipercalcemie, radiculalgie, artropatie, sindrom
infectios
hipervascozitate,imunodepresie, atrofie cutanata,
endocrinopatie
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1392)
Factorul de prognostic negativ legat de
gazda in mielomul multiplu se refera la :
nivelul 2 microglobulinei crescut
hipercalcemie
4
A.
varsta inaintata
chimiorezistenta
LDH crescuta
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1394)
Diagnosticul de mielom indolent (smoldering
myeloma) se stabileste pe baza urmatoarelor
criterii:
prezenta in ser si/sau urina a unei proteine
monoclonale < 3g/100ml + plasmocitoza
medulara 10% + prezenta a cel putin unuia din
criteriile CRAB
prezenta unei proteine monoclonale in ser <
3g/100ml + plasmocitoza medulara < 10% +
absenta criteriilor CRAB
5
A.
prezenta unei proteine monoclonale in ser
3g/100ml si/sau a unei plasmocitoze medulare
10% + absenta criteriilor CRAB
localizare unica a plasmocitelor monoclonale la
nivelul oaselor/tisular + maduva osoasa normala
localizare unica a plasmocitelor monoclonale la
nivel osos/tisular + absenta criteriilor CRAB
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1393)
Diagnosticul de mielom multiplu se
stabileste pe baza urmatoarelor criterii:
prezenta in ser si/sau urina a unei proteine
monoclonale ( cu exceptia unui mielom
nesecretant)
plasmocitoza medulara < 10%
6
A.
plasmocitoza medulara 10%
prezenta a cel putin unuia din criteriile CRAB
hiperuricemie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1393)
Cauzele sindromului hemoragic din
mielomul multiplu sunt reprezentate de :
trombopenie
deficit de F XIII
7
A.
trombopatie indusa de hiperproteinemie
dereglari ale coagularii induse de proprietatile
imunoglobulinei monoclonale
activitate anti-X a amiloidozei AL
B.
C.
D.
E.
(pag. 1391)
Complicatiile determinate de componentul
monoclonal in mielomul multiplu sunt:
hipercalcemia
insuficienta renala
8
A.
complicatiile tromboembolice
complicatiile neurologice
sindromul de hipervascozitate
B.
C.
D.
E.
(pag. 1392)
Conform clasificarii lui Salmon si Durie
privind evaluarea masei tumorale, mielomul
multiplu in stadiul III necesita prezenta unuia
din urmatoarele criterii
hemoglobina < 8,5 g/dl
calcemie > 3 mmol/l
9
A.
anomalii cromozomiale
multiple leziuni litice osoase
niveluri ridicate de Ig monoclonale:Ig > 70g/L,
IgA >50g/L, Ig monoclonal urinar 12 g/24 ore
B.
C.
D.
E.
(pag. 1394)
Diagnosticul de gamapatie monoclonala cu
semnificatie nedeterminata (MGUS) se
stabileste pe baza urmatoarelor criterii:
prezenta unei proteine monoclonale in ser
3g/100ml
prezenta unei proteine monoclonale in ser <
3g/100ml
10
A.
plasmocitoza medulara < 10%
plasmocitoza medulara 10%
absenta criteriilor CRAB
B.
C.
D.
E.
(pag. 1393)
Pag. 146 din 150
Cauzele frecvente ale sindromului anemic
intalnit la pacientii cu mielom multiplu sunt:
Infiltratie medulara osoasa
Insuficienta renala (cronica)
11
A.
Carenta martiala provocata de o sangerare
Apoptoza precursorilor eritrocitari datorita
proliferarii plasmocitelor maligne
Sindromul mielodisplazic
B.
C.
D.
E.
(pag. 1391)
Cauzele sindromului infectios la pacientii cu
mielom multiplu sunt:
Imunodepresia
Compresia medulara
12
A.
Diminuarea imunoglobulinelor reziduale
Neutropenia secundara chimioterapiei
Amiloidoza
B.
C.
D.
E.
(pag. 1391)
Factorii favorizanti ai complicatiilor
tromboembolice la pacientul cu mielom
multiplu sunt:
Imunoglobulina cu proprietati protrombotice
Trombopatia indusa de hiperproteinemie
13
A.
Varsta inaintata a pacientilor
Mobilitatea redusa datorita complicatiilor
neurologice
Starea neoplazica
B.
C.
D.
E.
(pag. 1391-1392)
Tema nr. 93
Cancerul: cancerogeneza, dezvoltare tumorala,
clasificare, factorii de risc preventia si depistarea
pag. 1421-1425, 1426-1428 * fara subcapitolul
epidemiologie pag 1420-1421, fara ultimul paragraf
Cancerul:
Este o boala mono-factoriala
Are origine monoclonala
1
A.
Un cancer cu determinism genetic se dezvolta
intr-o prima etapa somatica
Este necesara o perioada de 5 luni pana la 1 an
pentru a se dezvolta de la prima celula pana la
manifestarea clinica
Un cancer sporadic se dezvolta intr-o prima
etapa germinala
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1421-1422)
Alterari moleculare implicate in aparitia si
dezvoltarea cancerului:
Inactivarea cailor de transductie a semnalului de
proliferare celulalara
Eliminarea rezistentei la moarte celulara
(apoptoza)
2
A.
Inhibitia neo-angiogenezei
Potential de imortalizare prin inactivarea
telomerazei
Independenta in raport cu semnalele de inhibare
a cresterii
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1422)
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre
clasificarea cancerelor in functie de origine:
Leiomiosarcomul se dezvolta din tesutul
muscular striat
Rabdomiosarcomul se dezvolta din tesutul
muscular neted
3
A.
Fibrosarcomul se dezvolta din tesutul conjunctiv
Carcinoamele paramalpighiene se dezvolta din
tesut adipos
Adenocarcinoamele se dezvolta din epiteliul
malpighian
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1423)
clasificarea stadiala a cancerului:
Clasificarea FIGO se utilizeaza pentru cancerul
colo-rectal
Clasificarea Dukes se utilizeaza pentru
cancerului colului uterin
4
A.
Invazia ganglionara se exprima prin simbolul N
Clasificarea Breslow se utilizeaza pentru
carcinoamele cutanate spinocelulare
Extensia metastatica se exprima prin simbolul T
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1424)
Urmatoarele afirmatii privitoare la factorii de
risc pentru aparitia si dezvoltarea cancerului
sunt adevarate:
Fumatul pasiv este responsabil de peste 4000
de decese anuale in Franta
Riscul de a dezvolta cancer pulmonar scade cu
25% in cazul in care doar partenerul de viata
fumeaza iar persoana in cauza nu fumeaza.
5
A.
Dintre factorii profesionali arsenicul este cel mai
frecvent intalnit (in Franta, responsabil de peste
550 de cazuri de mezoteliom)
Alimentatia joaca un rol probabil in aparitia
cancerului de san
Infectia cu virusul papiloma uman (HPV) este
responsabila de aparitia limfoamelor
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1426-1427)
Pag. 147 din 150
Alterari moleculare implicate in aparitia si
dezvoltarea cancerului:
Activarea cailor de transductie a semnalului de
proliferare celulalara
Rezistenta la moarte celulara (apoptoza)
6
A.
Potentialul de neo-angiogenezei
Independenta in raport cu semnalele de inhibare
a cresterii
Potential de imortalizare prin inactivarea
telomerazei
B.
C.
D.
E.
(pag. 1422)
Adenocarcinoamele se dezvolta la nivelul
epiteliului glandular
Carcinoamele paramalpighiene sunt
caracteristice tractului urinar
7
A.
Leiomiosarcoamele se dezvolta la nivelul
musculaturii neted
Neuroblastoamele sunt tumori cu origine
ectodermica
Carcinoamele epidermoide sunt tumori
mezoectodermice
B.
C.
D.
E.
(pag. 1423)
Fibrosarcoamele se dezvolta la nivelul tesutului
conjunctiv
Rabdomiosarcoamele se dezvolta la nivelul
muschiului neted
8
A.
Liposarcoamele sunt tumori caracteristice
tesutului adipos
Nefroblastoamele sunt tumori cu origine
ectodermica
Adenocarcinoamele sunt caracteristice tractului
urinar
B.
C.
D.
E.
(pag. 1423)
sunt adevarate:
Dintre factorii profesionali aminele aromatice
sunt cel mai frecvent intalnit (in Franta,
responsabil de peste 2.200 de cazuri de cancer
pulmonar)
Fumatul pasiv este responsabil pentru 2500 -
3000 de decese anuale in Franta
9
A.
Hipoestrogenemia relativa creste riscul de
cancer de san
Infectia cu virusul papiloma uman (HPV) este
responsabila de aparitia unora dintre cancerele
din sfera ORL
Cancerul de san sporadic este legat de prezenta
onco-genelor BRCA1 si BRCA2
B.
C.
D.
E.
(pag. 1426-1428)
sunt adevarate:
Alimentatia joaca un rol probabil in aparitia
cancerului gastric
Obezitatea (mai ales dupa menopauza) este un
factor de risc relativ pentru aparitia cancerului de
san
10
A.
Fumatul este responsabil de aproximativ 25
30% de decese prin cancer
Alcoolul este un factor de risc independent
pentru aparitia si dezvoltarea cancerelor
Infectiile cu virusurile HTLV1 si/sau HTLV2 sunt
responsabile de aparitia cancerului colului uterin
B.
C.
D.
E.
(pag. 1426-1427)
Cel mai important factor de risc in aparitia
cancerului, care poate fi evitat in totalitate
este:
Azbestul
Fumatul
11
A.
Hepatita C
Expunerea la ultraviolete
Clorura de vinil
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1426-1427)
Tema nr. 94
Leucemii (acute si cronice) si limfoame maligne
pag. 1434-1435, 1436-1437, 1438-1439
Pentru stabilirea diagnosticului de leucemie
acuta procentul de blasti la nivel medular
trebuie sa fi cel putin:
10%
20%
1
A.
30%
40%
50%
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1434)
Leucemia limfoida cronica este o proliferare
limfoida monoclonala constituita din:
limfocite mature cu fenotip B in 95% din cazuri
limfocite mature cu fenotip T in 95% din cazuri
2
A.
limfocite imature cu fenotip B in 5% din cazuri
limfocite imature cu fenotip T in 95% din cazuri
limfocite T citotoxice in 95% din cazuri
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1436)
Pag. 148 din 150
In leucemia limfoida cronica mielograma
arata o infiltare cu :
plasmocite
limfocite mici
3
A.
limfoblasti
prolimfocite
promielocite
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1436)
In limfomul de manta este prezenta
urmatoarea anomalie citogenetica:
t(15;17)
inv.16
4
A.
t(14;18)
t(11;14)
t(9;22)
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1438)
Limfoamele maligne in stadiul II, conform
clasificarii Ann Arbor, prezinta:
un singur teritoriu ganglionar afectat
cel putin doua teritorii afectate de aceeasi parte
a diafragmei
5
A.
afectare ganglionara supra- si subdiafragmatica
afectare viscerala (hepatica, pulmonara)
afectare medulara
B.
C.
D.
E.
*
(pag. 1439)
Anomaliile citogenetice cu prognostic
favorabil in leucemiile acute sunt:
t(8;21)
t(15;17)
6
A.
cariotipurile complexe
inv.16
t(16;16)
B.
C.
D.
E.
(pag. 1435)
In leucemiile acute semnele clinice
nespecifice consecinta a insuficientei
medulare sunt reprezentate de :
anemie
neutropenie si infectii
7
A.
sindrom hemoragic
adenopatii
hepato-splenomegalie
B.
C.
D.
E.
(pag. 1434)
Pacientii cu leucemie limfoida cronica stadiul
B conform clasificarii Binet prezinta:
mai putin de trei arii ganglionare afectate
mai mult de trei arii ganglionare afectate
8
A.
prognostic intermediar
anemie si/sau trombopenie
supravietuire medie de 6 ani
B.
C.
D.
E.
(pag. 1436)
Diagnosticul si prognosticul in leucemiile
acute se bazeaza pe:
examinarea morfologica a blastilor din sange si
maduva osoasa hematogena
imunofenotipare
9
A.
examen citogenetic
studiu molecular
biopsie ganglionara
B.
C.
D.
E.
(pag. 1434)
Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate
in cazul limfomului Burkitt?
afecteaza copii sau adulti tineri
este o urgenta terapeutica
10
A.
prezinta anomalia citogenetica t(9;22)
in cazul unei mase tumorale mari exista un risc
crescut de liza tumorala
se insoteste de plasmocitoza medulara
B.
C.
D.
E.
(pag. 1438,1439)
Pacientii cu leucemie limfoida cronica in
stadiul A, conform clasificarii Binet, prezinta:
Supravietuire medie de 4 ani
Anemie
11
A.
Mai putin de trei arii ganglionare afectate
Trombopenie
Prognostic bun
B.
C.
D.
E.
(pag. 1436)
In leucemiile acute semnele clinice
nespecifice datorate proliferarii blastice sunt
reprezentate de:
Coagularea intravasculara diseminata
Adenopatii
12
A.
Splenomegalie
Hepatomegalie
Neutropenie si infectii
B.
C.
D.
E.
(pag. 1434)
Pag. 149 din 150
la limfomul B cu celule mari sunt adevarate?
Afecteaza copiii sau adultii tineri
In cazul unei mase tumorale mari exista un risc
mare de liza
13
A.
Reprezinta un grup heterogen de limfoame
nonHodgkin
Se asociaza cu afectari extraganglionare
digestive
Reprezinta o treime din limfoamele nonHodgkin
B.
C.
D.
E.
(pag. 1439)
Pag. 150 din 150

Medicina Intrebari 2013

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Medicina Intrebari 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MEDICINA

S-ar putea să vă placă și