Tehnici de Meditatie

-
r L~ ,) /1""1 j
/ !
v
, .
1\. '
" -
Coleqia INITIERI
Marc de Smedt
TEHNICI DE MEDITATIE
~I PRACTICI ALETREZIRII SPIRITUALE
Redactor: MARIA STANCIU
Tehnoredactare computerizata: OFELIA CO~MAN
MARC DE SMEDT
TERNICI DE MEDITATIE
~I PRACTICI ALE TREZIRII SPIRITUALE
Traducere
de
GEORGE ANANIA
a
ISBN 973-9243-61-4
univers enciclopedic
Blicure~ti, 199X
L
Ilustratii de BARBARA CREPON
@ Marc de Smedt, Techniques de meditation
et practiques d'iveil
Editions Albin Michel S. A., 1983
Toate drepturile asupra acestei versiuni In limba romana
apartin Editurii Univers Enciclopedic
-
.....
CUPRINS
C1H1itoria interioar1i.....................................
Iluziea realit1itii ~irealitatea iluziei ........................
Meditatiizilnicesau artade a te bucurade clipa prezenta ........
Traditiaevreiasca ......................................
Devenireameditatieicre~tine .............................
Metodeale C1iijin Islam . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
PracticileYogaale traditieiindiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Buddha~ipreceptelelui .................................
Meditatiitaoiste .......................................
CalearamuriiHinayana .................................
Tehnici tibetane. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
PracticaZen ..........................................
Relatiacu realul .......................................
7
lO
22
40
50
64
84
121
131
151
159
178
203
Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209
CALATORIA INTERIOARA
Illi Jacqlles Brosse Carteade fa!aa aparut, mai de mult. sub titlul Cincizeci de fe/mid de
medita(ie.
Pentru prezenta edi!ie de buzunar, revazuta ~i completata, am prcferat
sa revin la ideea ini!iala ~i sa intitulez aceasta sinteza H'iriia men!iona cifrc.
Lucrarea mea Incearcii sa va faca a Imparta~i un profund intcrcs fa!ii de
ni~te practici milenare, care Inca Ii vorbesc fiin!ei omene~ti de astilzi ~icare
ii arata drumul ce 0 va face sa se autodepa~easca, sa-~i liirgeasci! viziunea
~i sa inteleaga realitatea lumii ei. Totodatii lucrarea mea porne~tc de la 0
dorin!a de demistificare: prea multe sccte ~i prea mul!i guru Ie propun
adeptilor Jor un Paradis pierdut, 0 Nirvana etemii, fcricirea ideala. 0 zadarnicii
escapada In visul astral ~i in muzica sferelor. Or, in insa~i esen!a religiilor
~i In ceea ce spun marii In!elepti, marii mistici ~i adevaratii mae::;tri. nu e
vorba niciodata de a~a ceva; ei to!i preconizeaza 0 aventura intcrioarii.
nicidecum despar!ita de via!ii, ci. cIimpotriva, adiinc inradacinatii in ca. 111
noi in~inese giise~teadeviirul, In noi se gase~teraspunsulla toate intrebarile.
in noi descoperim "cine sum'''!, "ce caut aici'!" ~i "ce-i de facut'!". Unlll
dintre ultimele cuvinte ale lui Buddha ~i uitimulilli sfat a fost: ..Fi\i-vii vOlla
in~iva propria fiiclic." lar pt.:mruHristos. impiiri1\ianu era nici villoart.:.l1lcI
in ceruri ci "inliluntrul vostrll". Sa mt.:oitcziinseamn:l sa te deschizi f;qa de
tine. f;qa de realitate. fa!a de celiilah. de lume. de Cosmos.
Toate t.:pifcnomenek pc care It: vt.:dcm aC[lIalm<.:nlt..: i7.bucnind ~I dpiit;lIld
propoqii (droguri. sectt.:. neoromalllism ~I neomisticism...) aSl:lIllll 0 nl:voie
profunda. 0 lipsa esen!ialii. De unde ~i calltarea, prin mice mijIO<ll'C.a lInCI
inforcdndll-mi aten/ia ~pre inallnfrll. aSCI//f ce se petrece
de ceo/a Ita parte a timpanllilli. All/nd aud inima care bate.
~'dngele care vllie~.te. rasl/jlarea care I/rca ~i caboara. Ma
cl/fimd mai adanc, sunt sdnge/e ce se tara~te de-a lungul arterei,
ce .I'e var.H! in mla~tini pl/rpl/rii, apoi, inca ~i mai addnc. se
adllnt! ill drellu/ venei.. intrl/ l/1Ir-IIl/a di/1lre cell/lele inl/ndate
in revdrsarea IlIi, amiba ce igl/ora ceea ce se intdmpla in)l/r.
nil ~tie cawi al/samblll Ii apar/ine ~'i din pricina asta Imi \'0
sllpravie/I/i,/ibera de orice pre)l/decata, insedindl/-se, pe aillrea.
Il/tr-1lI1 alt tot. Atunci, idelltijicat CII aceasta cell/la al/rmima.
devin neml/ritor.
Uneori ma Intreb ce secret incredibil ascl/ndem In noi. Ce
destin nebllllesc con/in genele noastre. Un destin ajlat dillc%
de istoria pamanll/II/i .yia erelor, IlIIde.winfa/a de care illSlI.yi
mersul galaxii/or /III ill.l'eamlladeait 0 lIli~'careprintre allele.
MARC DE SMEDT 8 9
-..--.----
inv!!t!!turi care s!! treac!! dincolo de cadrul meschin al cotidianului ~i s!!
permit!! transcenderea lui, c!!utare a fraternit!itii intr-o comunitate ce-~i
analizeaza drumul, nevoie de practici corporale care s!!ne cal!iuzeasc!i, sa
ne adune laolalt!!. Pan!! acum am fost necontenit dezam!igiti de bisericile
oficiale care, asemeni Bisericii catolice, au inchis neces.iJatea de tr!!ire a
absolutului in structuri rigide ~i sc1erozate, in dogme incremenite care nu
mai vor s!ispun!i nimic, intr-un catehism abrutizant: opiu pentru popor, dupa
expresia draga lui Marx. Fenomen ce se poate reproduce, de altfel, in prezent
in interiorul anumitor secte.
Atentie, s!inu gre~im. CaJatoria interioara, atractia fata de sacru nu sunt
o intoarcere in pantecul matern, inlocuit prin constrangerea lini~titoare a
unui grup. Este vorba, cu totul dimpotriva, de a ne trezi, de a ren~te la viat1i,
de a dezvolta potentialitatile proprii fiecaruia, tinand seama de diferentele
dintre noi; de a evolua ~i nu de a adormi intr-un vis proiectat asupra realit!itii.
Iar notiunea de interior nu poate in nici un caz face abstractie de aceea de
exterior: fiindca amandoua se contopesc. una intr-alta, indisociabil.
Suntem cu totii deosebiti, fiecare are propriile-i probleme, a c!1rorrezol-
yare ii revine lui insu~i. Nici un sistem nu 0 va face in locul nostru. Viziunea
noastra asupra lumii creeaza lumea. Se schimba viziunea, se schimba lumea
~i actiunea noastra asupra ei. Prin aceasta ajungem la vechea problema a
libertatii. Libertatea trebuie cucerit!i de fiecare, ~i nu inseamna 0 conceptie
egoist!i sa spui asta; fiindca 0 flinta echilibrata, in deplina posesie a mijloace-
lor sale, 0 fiinta lucida ce nu vede realitatea prin prisma deformanta a fantas-
melor ~i angoaselor proprii are 0 influent1ibenefica asupra oamenilor din jur.
Tehnicile de meditatie, daca sunt bine folosite, pot sa ne ordoneze flinta,
sa ne stimuleze energia, sa ne concentreze facultatile de obicei dispersate
~i ne ingaduie sa mergem ~i mai departe, sa ne extindem con~tiinta la infmit.
De milenii intregi au fost create pentru aceasta ~i pentru aceia, in cele din
urm!i putini, care Ie inteleg.
Tin sa subliniez ca nu exist!i aici vreo dorinta de supraomenesc; inainte
de a vrea sa devii mutant, trebuie sa-ti reg!ise~ticonditia normala, originara.
Tehnicile vidului practicate de Chan, de Zen ~i pan!ila urma de toti misticii
adevarati duc la 0 lini~tirea ceea ce voi numi excrescentele Ego-ului nostru,
acest micut Eu superficial, vanitos, egocentric, insetat de putere ~i care ne
pricinuie~te atatea rele. Educatia, societatea, proiecteaz!i cu privire la noi
o imagine conform!! unui model ce se schimba 0 dat!icu epocile ~i locurile.
Or, important este sa ne reg!1simEul adevarat, rad!icinanoastr!i,~i s!icre~tem
pornind de la acest fundament intim inscris in genele noastre.
~i unde apare Dumnezeu in toate astea?
Dumnezeu, Allah, Buddha, Brahma... cuvinte diferite pentru a vorbi de
un acela~i lucru. Nici 0 legatur!i cu mo~neagul b!1rbos, atotputernic, tronand
intr-un cer fad ~i inconjurat de ingera~i trandafirii. Nu ~tiu ce este Dumnezeu.
Fiinta suprem!i, originea vietii, viata ins~i, ~i moartea, alfa ~i omega? Budi~tii
spun: fiecare flint!i are specificul lui Buddha. Intr-adevar. fiecare fiintll
tr!iie~te.Intreg Universul este mi~care. Ce anume impinge la dans atomii ~i
particulele? Cu cat ~tiintaavanseaza cu atat limitele ei explodeazllla infinit.
Dince suntemfllcuti?Cinelocuie~tein acestinveli~de carne?Ce energie?
Pentru ce na~terea, pentru ce moartea? Tot atatea intreb!iri f1lr1lrllspuns.
Dumnezeu este Necunoscutul. Un dincolo ce se aflll in noi. Acea fortll care
ar trebui sa ne fac!i sa ne dep~im ftr!i incetare. care se opre~te, se intrel"\lpe,
spune un kodn Zen. Ma simt la fel de agnostic ca ~i Malraux, care avea
simtul sacrului ~i al omenescului nevrand sa se inchid!i in categorii. ~i care
spunea di secolul urmator va fi metafizic sau nu va fi deloc.
Or,viitorulsecreeaz!i infiecec1ipaa prezentului. -
Pe parcursul cal!itoriilor mele in Orient am fost surprins s!i vlld eu cata
insistent!! mae~trii spirituali ziceau c!i acum trebuie s!!divulg!im inv1itlltura
ascuns!!, secret!!,rezervat!!pan!!in prezent adeptilor, diseipolilor; sa-i facem
cunoscut!! existenta, ca ~i cand am fi presati de timp, ca ~i cand ni~te culturi
muribunde, uneori aflate in exil, ar dori s!!ii transmit!! omenirii in pericol
ins!i~i esenta mesajului lor, pentru ca aceia care pot auzi s!i auda. ~i s!i
actioneze. S!! se trezeasc!!.
Iar prezenta eaJ!!torieprin cateva practici nu poate s!!se deschid1i decat
printr-o reflectie prealabil!i asupra unui concept difuz: acela al realita(ii.
Fiindc!i in ceea ce se cheam!i meditatie este vorba, intr-adev!!r, de a~a ceva,
numai de a~a ceva.
\
,
~
11 TEHNICI DE MEDITATIE
ILUZIE A REALITATII
$1 REALITATE A ILUZIEI
experienta imediata ~i de simboluri conditionate de civilizatie, de impresii
senzoriale ~i de idei preconcepute cu privire la tot ce implica natura
lucrurilor..."
In ce masura suntem con~tienti de universul imediat In care traim? ~i
acest univers nu ne Inraure~te, nu ne conditioneaza? Ba da, fire~te. ~i pana
Intr-atata Incat, tara sa ne dam seama de asta, iata-ne nu prizonieri. fiinddi
e de ajuns un impuls voluntar pentru a ne desprinde de el, ci Incetul cu Incetul
robotizati de ma~inaria Inconjuratoare. Sistemul cultural da na~tere unui
mesaj permanent, veritabil masaj vibrator care modeleaza fiinta; faptul ca
acesta din urma este favorabil sau daunator nu influenteaza decat In mica
masura actiunea lui In profunzime - adeviirat foraj. Sa fie oare Tn toate
astea ceva foarte abstract?
Nu. Experienta.
Adica,lntr-o buna dimineata, sa-ti gase~ti calmul. Mai Inainte 0 noapte
de somn lini~tit, apoi trezire fara graba, baie, ~edinta de relaxare, respiratie
~i concentrare. Fiira probleme In minte; sa te simti In ordine, senin. Pe urma
sa-ti petreci ziua ca de obicei: munca, telefon, ziare, transport,lntalniri,lume,
discursuri ~i contradiscursuri... Seara sa opre~ti totul, sa te izolezi. Sa medi-
tezi. Sa treci In revista. Recipientul-corp, golit dimineata, este acum plin,
Indeosebi cu nimicuri. Pe parcursul zilei actiunea eficienta, esentialll, ocupa
foarte putin loc. Restul e teatru, agitatie dezHlntuita, spectacol de marionete
~i parada. Nimic nu s-a petrecut exact a~acum ne a~teptam, timpul s-a diluat
In meandrele limbajului ~i ale pretinsei comunicari. ~i asta zi de zi.
,'"
"Un obieet nu e eeea ee zice(i voi cd e... E,~temult mai
mult. Este un ansamblu in sensuI eel mai larg al euvantului.
Un seaun nu e un seaun. Eo strueturd de 0 eomplexitate de
neeoneeput, din punet de vedere atomic; electric etc. Prin
urmare. a-I gandi ea pe un simplu seaull eOllstituieeeea ee
Korzyhski nume$te0 idelltifieare. Tota/itatea aeestor idellli-
fledri ii produce pe eeillevrozat, pe eeilleilllreg la millie, pe
eel demelll... .
A. E. VAN VOGT
Oricare dintre noi este nascut Intr-o anumita celula a civilizatiei ~i-~i
duce existenta Inauntrullimitelor culturii sale. Pe masura trecerii timpului,
poate liirgi aceste limite prin experienta, prin contacte, prin ruptura cu vechile
obi~nuinte. Bachelard, acest Intelept, spunea ca "un suflet plin de obi~nuinte
este un suflet mort" ~i ca "tot ceea ce este important se face Impotriva a
ceva"; afirmatii verificate prin experienta ~i prin Insa~i istoria omenirii.
Incatu~area In rutina, chiar daca aduce un iluzoriu sentiment al sigurantei,
aduce totodata micime de spirit, meschinarie: ea limiteaza fiinta. ~i invers,
efortul de depa~ire, vointa de libertate ~i deschidere interioara, nevoia
instinctiva de a te elibera din constrangerea tabieturilor sterilizante Iti
Ingaduie sa mergi dincolo de angoasa care blocheaza ~i disponibilitatea, ~i
dimensiunile actiunii tale In aceasta lume.
Dar Aldous Huxley, Intrebandu-se cum ar putea omul sa continue a se
bucura de binefacerile civilizatiei Inauntrul ciireia este Inlantuit, tara a se
lasa, In acela~i timp, abrutizat ~i intoxicat de otravurile acesteia, aminte~te
de dificultatea major1i: "tntre fiecare con~tiint1iomeneasc1i ~i restullumii
se ridic1i0 barier1iinvizibila, 0 retea de structuri traditionale, de notiuni-sen-
zatii, de idei deja uzate care s-au pretacut In axiome, de vechi sloganuri
socotite drept revelapi divine. Ceea ce vedem prin ochiurile plasei nu este
niciodat1i, binelnteles,lucrullnsu~i, imposibil de cunoscut. In majoritatea
cazurilor nu este nici m1icarlucrul a~a cum se impune simturilor noastre,
a~a cum provoac1i din partea organismului nostru 0 reacpe spontan1i.Ceea
ce asimil1im ~i ceea ce ne provoac1i reactiile este un curios amestec de
Trecntnl men imi alclltnie~teprezentnl
Dac1i prezentul meu se repeta la nesfar~it conform acelora~i scheme
culturale, daca tot ceea ce constituie deosebirea mea fata de ceilalp se subtiaza
In contact cu mecanica sistemului ~i a microsistemelor sale, dadi timpul
curge dar energia interioara se Invarte~te In loc, ce se Intampl1i?Trecutul
nn Imi alimenteaza In mod constructiv fiinta, mi~carea devine agitatie,
gandirea se transforma Intr-o serie de locuri comune, de "se spune" ~i de
false probleme; emotivitatea cre~te, atentia se fixeaza asupra detaliilor apoi
se destrama, simpla realitate e perceputa ca un munte, 0 nesfiir~itasuccesiune
de munti, sistemul nervos se Incordeaza, sistemul psihologic se deregleaza
~i totul pe masura....
Viata devine 0 problema imensa, perceputa prin ochelari de cal,
protectori; fiinta bolnav1i proiecteaza 0 lume din ce In ce mai bolnava.
MARC DE SMEDT
12 13
--..---.-
Simturile ei saturate nu vad, nu pip/He, nu aud decat conform unor criterii
pe care ea crede di Ie alege dar care de fapt Ii sunt impuse din afar1i.
Abrutizarea tine adeseori loc de odihn1i. ~i ce r1imane? Un automat pe
jum1itate omenesc, trepidant ~i telecomandat? Iar consumul de pilule,
tranchilizante, excitante, aceste c1im1i~i de fort1ichimice, cre~te din an in
an, in chip nelini~titor. Iar violenta i~iextinde imperiul asupra con~tiintelor,
iar spaima tulbure fat1ide incertitudini se intinde insidios in spirite. 0 simpl1i
panll de curent generalizat1leste de ajuns pentru a arnta fragilitatea civilizatiei
noastre - care e muritoare, ca ~i oricare alta. Nu se pune aici problema de
a-i intenta procesul: orice epocll trebuie s1ifie interesant1l pentru a trm, ~i
noi avem norocul sll ajungem la 0 cotiturll a istoriei; dar trebuie sll rllmai
lucid, con~tient de limitele sistemului. Toat1llumea viseaz1ila fericire. Totu~i
"nici 0 societate nu e in mllsurll sll ne-o ofere, fiindc1inoi in~ine nu ~timin
ce const1l.~i dac1idin int!implareputem ajunge la ea, 0 facem prin noi in~ine",
ne aminte~te Thierry Maulnier.
Intemeietorul semanticii generale, Korzybski, spunea acum aproape 30 de
ani c1i"demersurile noastre nervoase sunt copiate dup1iacelea ale anima-
lului. La om, reactii nervoase de acest fel duc la stadiile patologice ~i fu1i
posteritate ale infantilismului in general, public sau privat... ~i cu cat 0
natiune sau un neam sunt mai dezvoltate din punct de vedere tehnic, cu atat
sistemullor tinde s1idevinll crud, full indurare, prad1itor~i comercializat...
Toate acestea fiindc1igandim in continuare ca ni~teanimale ~i nu am invlltat
s1igandim in mod substantial ca ni~te fiinte omene~ti".
Toate spiritele luminate abund1iin acest sens, ~iinainte de a vrea s1idevii
supraom ar trebui s1iinveti cum s1idevii om: 80% din creierul nostru nu
functioneazll; silent zone spunea Einstein.
~i atunci?
Conform cuvintelor lui Blake ~i ale lui Huxley, trebuie sll "cur1itID'nu~ile
perceptiilor" . in explorarea vastului ~imisteriosului univers al potentialit1ltilor
omene~ti, marii arti~ti, vizionarii, unii mistici au jucat rolul de pionieri...
Pe acolo pe unde au mers ei pot trece ~i altii. Cu totii dispunem, virtual, de
puteri nelimitate. Modurile de con~tiin~ diferite de con~tiintatreaz1inormalll
(acele st1lrlde realitate neobi~nuitll despre care vorbe~tedon Juan, vrlljitorul
yaqui initiator allui Castaneda) sunt laindemana oricui ~tiesll aplice stimulii
necesari. Nu trebuie decat sll strllpungem 0 bre~1lin zidul viziunii noastre
obi~nuite ~i s1iprivim in jur cu ceea ce filosoful Plotin numea "un alt fel
de a vedea, aflat la indemana tuturor oamenilor, dar de care foarte putini
se slujesc".
SIl risipim negura mentalll, s1i str1ibatemceata care ascunde infinita
boglltie a realit1ltii, sll ne ascutim cele cinci simturi pentru a dezvolta
nenum1lrate altele... Vorbim mult despre libertate, dar cine e liber. ~i liber
fatll de ce?
De a fi sau de a p1lrea?
R1ispunsul vrlljitoruluiyaquidonJuan: .__.
"Nu. Ca s1ivezi trebuies1iinveti a privilumeaintr-unalt feL. F~~!.f!L->
0.ncat fiecare dintre faptele tale s1idevin1iultima b t1iliepe p1imant. Doar
- m asemenea condliTITapleJeTaief~ivar dobandi adev1lratapu ere:b'ilc1i nu,
cat timp vei tr1ii, vor rllmane faptele unui timid... Frica ne impiedic1i s1i
examinllm ~i s1iexploat1imceea ce ne revine in calitate de oameni ."
Pentru con~tiinta~a-zis normalll, lucrurile sunt vl1zuteconform etichetei
lor verbale. Un copac este un copac; frumos exemplu de omogenizare. Or,
sub raport biologic, ceea ce tinde spre omogen se indreaptl1 spre moarte;
ceea ce tinde spre eterogen, spre diferentiere, se indreaptl1 spre viatll. Nu
exista, in intreaga creatie, vreun copac asem11nl1tor altuia. Sunt diferiti, chiar
provenind din aceea~i familie ori specie. Sunt vii. Modul nostru de a-i
considera, de a-i defini, ne ucide spiritul. Duhne~te a moarte.
Mil apropii de un copac, de 0 floare, de 0 frunz1i. 0 creatie original1i
mi se desfli~oarllin fata ochilor. ~i dac1i,in,aceastl1 clipl1,imi lipesc ochii
de un microscop sau de un aparat cu raze X, se petrece ~i altceva. Copacul
a disp11rut,rllmane un flux al vietii, 0 mi~care....
Dar nu e nevoie de microscop ca sll vezi. Infinite circumvolutiuni ~i
asperit1ltiale scoartei, materie a lemnului, fluvii de sevL. Insecte, crisalide,
radl1cini, pl1manturi, ape...
Arbore, unde e~ti?
Ochii albinelor ~i ai mu~telorpot primi peste dou1isute de impresii diferite
pe secundl1, adicl1de zece ori mai mult decat ochii omene~ti. Cum vl1dei
copacul ~i floarea?
Relativitatea nu se limiteazl1la formula E =mc2: energia, sau frecventa
vibratiilor, este egalll cu masa inmultit1lcu pl1tratulvitezei luminii. Definitie
a Cosmosului? Macrocosmos sau microcosmos? ~i copacul este relativ. Ca
tot restul. Absolut tot restul, inclusivnoi in~ine. "Un trandafir e un trandafir
numai fiindcl1omul il define~te ca atare; flirl1om, ar fi doar 0 scheml1 de
vmejuri energetice" (E. H. Shattuh). .
1-
Creierul? Necunoscut...
SIl medit1lmasupra turnului nostru de control, creierul, acest trans-
formator de inalt1l tensiune, tranzistorul cel mai complex din universul
"
MARC DE SMEDT 14 15
TEHNICI DE MEDIT ATIE
cunoscut, pe langa care computerele cele mai sofisticate nu inseamna decat
o nimica toata. Sau, in sfar~it, ar insemna 0 nimica toata numai dad am
~tisa ne servim de el, ceea ce e inca departe de a fi cazuI. Miliarde de neutroni
de utilizat... 0 capodopera a creatiei....
o primaconstat&re: creierul se poate modifica prin utilizare.Ii putem
mic~orareactiilesau i~ putemintensificadiJlcolode ifniiteie-a~tualmente
discemabile. Am dobandit un patrimoniu genetic, educativ ~icultural ce poate
fi transcens prin experienta continua, daca aceasta e bine condusa. Fizicianul
Reynold Johnson spune ca, atunci cand ni~tefenomene paranorrnale precum
"telepatia, cIarviziunea, premonitia vor fi definite, nu va fi 0 exagerare sa
afirmam eli limitele universului omenesc se extind dincolo de orice granita
cunoscuta ~i ca omul insu~i va deveni 0 stea de prima marime".
Toate cercetarile asupra fenomenelor "psi" sunt pe cale de a dovedi asta,
in Statele Unite, in U.R.S.S:, Bulgaria, Anglia. ~i in Franta, unde oamenii
de ~tiintii rup, in sfar~it, tiicerea; miirturie stii colocviul care i-a reunit la
Paris pe profesorii Hans Bender, Remy Chauvin, Olivier Costa de Beauregard,
pe doctorul Hubert Larcher ~i pe Stephane Lupasco in fata unui auditoriu
pasionat. Reuniunea, animatii de Jacques Mousseau, avea ca temii: "Existii
o abordare ~tiintificii a parapsihologiei?" Da, bineinteles...
Astfel, profesorul Olivier Costa de Beauregard, fizician, a explicat de
ce ~icum a inceput sii se intereseze de parapsihologie: "Ve~ fi surprin~icum
un fizician declarii cii ia in considerare parapsihologia nu in functie de cazuri
spontane, ci drept concluzie a unei reflectii asupra simetriilor interne ale
disciplinelor de care se ocupa: relativitate ~i mecanicii cuantica. La fel ca
domnul Jourdain, fizica moderna incepe sii-~idea seama cii face referiri la
spirit. Fizica secolului aI XX-lea (relativitate, cuante ~i,voi adiiuga eu, ciber-
neticii) are ca noutate faptul cii trateazii materia in relatie cu psihismuI.
Ciiutand sii inteleg in mod coerent aceasta relatie, am viizut, spre surprin-
derea mea, parapsihologia strecurandu-se cu forta in peisaj.
tn primul rand mi s-a impus ~nalitatea precognipei. Dupii cum se
~tie, relativitatea este 0 geometrie spapo-temporalii cu patru dimensiuni. Din
clipa aceasta, problema relatiei dintre materie ~i psihism nu se mai poate
pune in spatiul x, y, z, intr-un moment dat t, ci in conexiune cu momen-
tul-punct oarecare x, y, z, tal continuumului spatiu-timp des~~urat in act.
Cu alte cuvinte, distincpa trecut-viitor, nemaiputand fi 0 proprietate obiectivii
a Universului, devine 0 modalitate subiectivii a perceptiei con~tiente..."
Dupa congres au fost organizate in mod profitabil multe alte intaIniri
~i experiente. Ideea unui Univers multidimensional devine incetul cu incetul
~alitate. ~i se ~tiebine ca aceasta din urrnadepa~e~teintotdeauna fictiunea...
Se intarnplii ceva aici, incii nu se ~tie prea bine ce, dar ciiutarea unui
metapsihism progreseazii cu pa~i gigantici. In Statele Unite, moda undelor
alfa a tinut pagina intai a ziarelor. De la moda, fenomenul a trecut la stadiul
de descoperire fundamental a exploatatii de toate universitatile ~i de nume-
roase licee. Era uceniciei intr-aleJ2.io-feed-~a<::.lc-ul!lL(~au a autoreglarii de
~_~groceselor biologic e) iIitf!!~ fa~ ~ti~!~ Despre ce-i vorba?
Se ~tiecii electroencetaJograma evii:lentiazapatru feluri de unde: alfa, beta,
delta ~i teta. tn lucrarea Revolu(ia creierului, Marilyn Ferguson serle:
"Ritmul alfa se situeaza intre opt ~i douiisprezece sau treisprezece
cicluri/secundii ~i in mod normal este asociat unei stari de spirit treze dar
destinse. Cei mai multi oameni produc alfa inchizand ochii, dar encefalo-
grama-tip a starii de veghe cu ochii deschi~i aratii cii alfa apare amestecat
cu alte ritrnuri. Alfa stabilizat este neobi~nuit la un subiect cu ochii deschi~i;
el poate aparea in clipa cand suntem gata sii adormim. tn mod tipic, alfa
este intotdeauna oprit de un stimul brusc... .
Traseul beta, rapid ~i strans, merge de la paisptezece la treizeci de
cicluri/secunda. Apare in procesul gandirii ~i in stiirile de agitatie mentala.
Undele delta - de la 0jumatate de ciclu la trei cicluri ~ijumatatelsecunda
- sunt asociate cu boala, cu apropierea mortii ~i a degenerescentei; largi
~i lente, ele apar in somn ~i mai pot indica 0 stare patologica, indeosebi 0
tumoare la creier, atunci cand ocupa un loc important la un subiect in stare
de veghe.
Undeleteta - de la patrula ~aptecicluri/secunda- par a fi implicate
in starile emotive, figuratia creativa ~i speculatia profunda. Sunt rare la
traseele unui subiect in stare de veghe."
I
Or, unde alfa stabilizate ~i unde teta se regasesc in starile de relaxare
~ meditatie; ele conduc la 0 stare de confort ~i de calm remarcata de toti
subiectii. Dupa foarte numeroase experimente in laboratoare, incepe 0 noua
era de aplicare ~tiintifica(ce nu face decat sa regaseasca milenarele principii
orientale): antrenarea undelor cerebrale pentru autoreglarea ritrnurilor interne.
In Statele Unite, dupii universitiiti, un numar tot mai mare de ~coli ~i peni-
tenciare incep sii aplice aceste tehnici, in folosul tuturor; intr-adevar, agitatia
mentala trebuie sii disparii, relaxarea este necesarii, subiectul trebuie sa se
destindii ~i totodatii sii se "dea dus" pentru ca din creierullui sii fie emise
unde alfa in stare de veghe. "Nu e vorba decat de a da putinii odihni1Eului
tiiu personal, ca sii descoperi prezenta unui Sine mai mare (W. James).
.Edilia francezll a apllrutin 1983, cAnd U.R.S.S. incll cxista (n.tr.).
.' l,-
MARC DE SMEDT 17 TEHNICI DE MEDlT ATIE 16
--
~i ~ae~trii Zen preconizeazii intotdeauna sii "te d.esprin.7;.i"~J"~~~~ sau
dOri~t!J pentru a te trezi la 0 realitate nouii. mai bogatii, mai cuprinziitoare.
escoperirea de noi posibilitiiti ale creierului ~i de stiiri diferite ale
s:on~tiintei este la inceput. Ciiliitoria fantasticii va continua: descoperirea
omului de ciitreom. ."
-.-,-'- D~, mai mUitca oricand, aceastacaLatorienu e posibila decat prin
.. utilizareaomeneascaa fiin(eLoromene$ti".In clipa de fatii, dacii vreo
dorintii in acest sens iese la lumina zilei. rnmane foarte limitat1i.iar degradarea
omului de ciitre om continuii, continuii formidabila risipii de potentialitiiti
vii. Este de ajuns sii Ie vorbe~ti copiilor din toate clasele pentru a-~ da seama
di darurile lor de creativitate. de imaginatie. facult1i~le lor de a "prinde"
lumea, idealul lor de a triii intr-un univers mai adev11rat.mai drept, sunt
calitiiti inniiscute. Calitii~ aproape distruse de tiparul plin de constrangeri
al ~colii (care vede in ei ni~te elevi de notat prin raportare la 0 schemii ~i
nu ni~te copii) ~i. adeseori. al farniliei. Mai tfirziu, regulile ierarhice ~i
frustrante ale societ1i~ivor incheia transformarea unei fiinte libere. virtual-
mente treze. intr-un semisclav. Sclav al structurilor ~i al ritrnurilor sociale,
prizonier al obi~nuintelor. al modurilor de a gandi ~i a vedea. dependent
de iluzii inventate de ciitre altii. Nu. viata nu este ceea ce ni se aratii. nici
ceea ce se dore~te a fi. Ea nu poate fi inchisii la nesfar~it intr-o structurii
arbitrarii; ~i are grijii sii ne dovedeascii asta, rev11rsandu-sedincolo de con-
strangerile rigide. prin declan~area situatiilor "de crizii". Fiindcii nu exist1i
crizii decat prin raportare la ni~te date prestabilite. promulgate ca legi.
tn cartea sa Cibernetica !Ii societatea, Norbert Wiener aminte~te cii
..il degrad1impe om inliintuindu-Ila 0 vaslii pentru a-I utiliza ca sursa de
energie; dar la fel de mult il degrad1im~i atribuindu-i, la uzinii, 0 sarcinii
care const1idoar in repetitii ~icare ii solicit1iabia 0 milionime din capacitatea
intelectualii. Este evident mai simplu siiorganizezi 0 uzinii sau 0 galerii care
folose~teindividualit1itileomene~ticonform unei frac~uni infime din valoarea
lor decat sii edifici 0 lume in care aceste individualitiiti sii-~i poatii atinge
implinir~a totaiL. Afirm cii acest facil drum spre putere nu numai di repre-
zintii refuzul a tot ceea ce eu socotesc ca avand valoare la specia umanii,
dar ~i exclude ~ansele noastre. actualmente minime, de a supravietui in
calitate de oameni.....
Dar dacii Universul intreg se supune celei de a doua legi a termodinarnicii
~i se indreaptii spre un haos in cre~tere, dacii ..viata este 0 insulii ce apare
ici ~i cola intr-o lume muribundii". dacii degenerarea pande~te orice sistem
ordonat. totu~i ..existii insulite de entropie descresciitoare, intr-o lume unde
entropia in general nu inceteazii sii creascii. Existenta acestor insulite Ie
ingiiduie unora dintre noi s11afirme realitatea progresului" (Wiener). Astiizi
incepem sii ne diim seama c11un indice ridicat al productiei ~i consumului
nu insearnnii un spor de progres. Societatea ie~itiidin era industrial~ a ajuns,
dimpotrivii. la un punct de unde nu mai existii intoarcere. ~i totu~i multi
ani vor mai trece inainte sii putem modifica. adapta Ma~ina ~i sl1-i putem
incredinta alte scopuri. Poate cii 0 catastrofii mondialii ar fi necesarii ca sii
con~tientiziim toate acestea. Sii niidiijduimcii nu va avea loc!
A invAta sAexi~ti
~i atunci cum s11procediim?
Unul dintre mijloace este sii ~timsii inversiim procesul de gandire ~i de
actiune care ne impinge spre exterior ~i ne dezagreg11.S11ne intoarcem spre
'" interior. Siiascultiim. Sii ne ascultiim corpul ~icreierul, sii pricepem cii sunt
mult mai importante decat ideile de gata grefate pe ele.
S11sliibimtensiunea, sii ne liisiimin voia vietii. pe deplin. tn cea mai mare
parte din timp, fiinta avantajeazii un anurnit mod de functionare; creierul
frontal este astfel suprafolosit. iar aceastii inflatie creeazii nevroze. proble-
me. ~i invers, hipotalamusul, creierul..reptilian" ~iprimitiv, unde-~i au sediul
instinctul ~i intuitia. este subfolosit. In viata modemii, el se usucii. Sii
/ schimb1imdeci viteza. sii odihnim creierul care gande~te ~i proiecteaziilumea
'" in loe s-o triiiascii.Pentru asta. fenomenul undelor alfa ne poate veni in ajutor,
fiindcii aduce acea destindere, acel vid salutar care ne ingiiduie sii regiisim
o viziune obiectivii asupra lumii. Priviti un filmla televizor, sunteti in ac~une,
participati la realitatea in mi~care a imaginilor-linii. Filmul se terminii,
intrerupeti contactul. imaginea se ~terge. Riimane receptorul, rece. obiectiv.
Sii facem acela~i lucru cu creierul nostru, sii ~tim sii debran~iim anumite
circuite. apoi sii ne conectiim. mai mult sau mai putin con~tient. la altele,
diferite, este 0 veritabiH1arta, Laindemana tuturor. Deoarece fiecare vede
lumea in mod diferit, conform structurilor lui morfologice. conform cu ceea
ce ii este inn11scut~i a dobandit; dar asta nu inseamnii c11intregul camp al
experientei nu-i este accesibil fieciiruia, in raport cu originalitatea sa proprie.
A inviita sii ne controlam propriul bio-feed-back, a ne regia energiile
~i percep~ile. iatii un lucru util de inviitat in vederea noii civilizatii. radical
diferite. ce se anuntii. Robert Jungk, in concluzia lucrarii Pari sur t' homme1,
I LaCConl.
I
l~
MARC DE SMEDT
19 18
------------- -.-.--- -- -.--------.
---------
incheie la fel cu privire la aceasta nevoie esen~ala: "Antrenamentul cu unde
alfa nu numai ca aduce destinderea ~i0 aprofundare spirituala, ci ar fi capabil,
judedind dupa rezultatele actuale, sa duca la intarirea capacitatilor intelec-
tuale... Drumul spre inauntru, care in trecut era adesea un drum tara intoar-
cere, nu-i mai poarta neaparat departe de societate pe aceia care il abordeaza.
Meditatia ii poate readuce pe oameni, deveniti mai puternici, in lume ~i
printre cei apropiati." ~i sa-I citam pe Novalis: "Visam sa caliitorim prin
Univers. Dar nu este Universulln noi? Nu ne cunoa~temadancurile spiritului.
Drumul misterios merge catre interior...", fraza ce raspunde ca un ecou la
"Trebuie sa devii clarvazator" a lui Rimbaud.
Sa metaprogramam biocomputerul omenesc...
~Sa gandim cu trupul...
Ca sa Incepi sa lucrezi asupra ta nu e nevoie sa dispui de aparate electro-
nice complexe: tara ca el sa trebuiasca a Iedescifra rnitologia (daca nu cumva
e interesat de simbolurile folosite), cea mai mare parte dintre tehnicile de
meditatie regasite In Orient Ii pot sluji celui care, in zilele noastre, incearca
sa stabileasca 0 armonie energeticaJn sine Insu~i~iInjurul sau. Lucru asupra
corpului, cantece, metode de relaxare ~i de meditatie, concentrare asupra
mandate/or ~i concentrare In gol ~i, mai cu searna, control al respiratiei -
toate aceste exercitii, bine folosite (a~adar un instructor sau un maestru este
adesea necesar la Inceput), ne pot ajuta sa ne regasim pe noi In~ine, sa ne
lini~timangoasa, sa ne degajam spiritul, sa ne cre~temcapacitatea de aten~e,
sa producem numeroase unde alfa (inutil sa dispuneti de 0 encefalograrna
pentru a Ie dovedi existenta, yeti simti singuri, in voi In~iva, diferenta de
stare; e foarte simplu, atat de simplu...).
Sa ne deschidem fiinta spre noi dimensiuni ale fiintei.
Dar "sunt multe sala~uri in casa Tatalui meu", spunea Hristos; fiecare
sa-~i aleaga tehnica de meditatie, de concentrare care-i convine, fiecare sa
Incerce, sa schimbe, sa gaseasca... Sa 0 faca mai ales tara a a~tepta nimic
i.nu vrea nirnic. Corpul ~tie ce-i trebuie. rezultatele se constata
pe masura practicii. Inutil sa nutrim nebune~ti idei rnistice, inutileilUrninarile
'lsterice ~TTrffiIginare.;...,totul se petrece aid $i acum.
Totul. Viata... Nu e de ajuns?
Rasuflarea.
Expiratie. Inspiratie. Expiratie.
Puis.
cu care ne armonizam In sfar~it...Dar momentele cand fiinta traie~te din plin
clipa, In contact cu realul trait, fara ca ecranul sa fie Inceto~at, sunt rare.
Sa fisuramzidurile despiirtitoaredintre lumi, sa regasimtesatura tapiseriei
dincolo de personajele in rolurile lor, sa facem ca Eul purificat sa aqioneze
ca un condensator alluminii Intoarse spre In afara, sa deschidem larg portile
perceptiei, robinetele intuitiei premonitorii ~i c1arvazatoare, sa credem In
) imaginarul deblocat, sa iubim intaInirea ce... "pare sa apartina unei ordini a
lucrurilor care face sa se mi~te stelele ~i sa se fecundeze gandurile1" , intal-
nire~~~~ cu fj.e.~_elem~n.b sa,ne Intarimde energia vitaJa~i creatoare,
sa iubim viata... "Sa fie adeviiratca lumea de dincolo, toata lumea de dincolo
"Se afla In v~a aceasta?", intreba Andre Breton, acel descoperitor. Da.
. Ca sa atingemstareaaleasacandlumease tope~teIn noi, reconciliata,
iata poate cinci reguli: creativitatea, disponibilitalea. veghea-a$teptare (al
~aseleasimt),for(a mentalului interior (sa prime~ti dar tara a te lasa cople~it)
~i,mai ales, clipa, fiece clipa traitiiIn deplina con~tiinta,intens, furies. Fiindca
"spiritul ne vorbe~te cu obstinatie de un continent viitor"; ~i totul se gase~te
in c1ipa, aici ~i acum, totdeauna. Daca vrem sa "vedem" ,Incet-incet totul
se treze~te, semnele vorbesc ~i se intrepatrund, ritmurile vietii freamata
Intr-un unic fluviu de energii invartejite; unde exista ~i se mi~ca energia
"mea". ~i cea a celorlalti.
"Totul ne indeamna sa credem ca exista un anume punct al spiritului
din care viata si moartea, realul ~i ima~a~I.,~reGutul ~Lyiit9IUl,comuni-
cabilul ~i incomunicaDiruITnceteaza sa mai fle p~rcepute contradictoriu. In
van i-am cauta activitatii.suprareallSteun alt mobil decat speranta de a
determina acest punct."2
Punctul cu pricina se afla In... c1ipa.
lar aceasta realitate toate religiile, cel putin la Inceputullor, cauta sa 0
materializeze.
.
Fiindca acest aid $i acum nu e 0 clipa incremenita, ci 0 clipt1fn mi$care;
In aceasta realita.te instantanee, aici e prinsa intreaga mi~care a Universului
I Hofmannstahl, Ecril.f enprose.
2Al doi/ea Manifest al suprarealistnului.
"
~
20 21
EFECTEPSIHOLOGICE
ALEMEDITATIEl
la toti indivizii, de prezenta incord1irii ~i a anxiet1itii.Cu
cat tensiunea ~ianxietatea sunt moomarl, cu atat moomidl
este rezistenta pielii. Pe durata meditatiei, rezistenta pielii
cre~te, uneori cu 400%. Ritmul cardiac manifest1i ten-
dinta de a se incetini. Cateva modificw sunt observate
~i in releveul electroencefalografic. Cel mai adesea este
raportat1i 0 cre~tere a num1irului de unde alfa lente
(opt-nou1i pe secund1i).
In hipnoz1i,coeficientul metabolic nu se schimb1i.In
timpul somnului, consumul de oxigen nu descre~te in
mod apreciabil decat dup1imai l1)ulteore, ~i diminuarea
este pricinuit1i mai degrab1ide 0 incetinire a respiratiei
decat de 0 modificare a coeficientului metabolic global...
Oare de ce corpul nostru r1ispunde in acest fel pe
durata meditatiei? Ignoranta ne e imens1i, chiar dadi
cercetarea intreprins1i va elimina cateva lacune. Dar un
factor pare legat de aspectul fundamental al meditatiei:
concentrarea asupra unui singur lucru. Semnalele c1irora
corpul nostru trebuie s1iIe r1ispund1isunt mai simple ~i
mai coerente pe parcursul meditatiei decat aproape in
orice alt1iimprejurare.
Aceasta are un efect pozitiv asupra corpului, care
\
manifest1i0 putemic1itendint1ide a-~i normaliza reacpile.
de a se comporta din punct de vedere fiziologic intr-un
fel mai destins ~i mai s1in1itos.Incordarea este redus1i.
indicatorii de anxietate se estompeaz1i, _coeficientul
metabolic fiziologic descre~te iar con~tiinta cunoa~te 0
stare de trezire.".
.
Conform doctorului ~i psihoterapeutului Lawrence
Le Shan:
"Meditatia pare s1i produc1i, in principal, 0 stare
psihologidl de J~rofund1irelaxare, unit1i cu 0 stare <k.
<::" vegh~ Coeficientul metabolic tinde ;[scad!i, ca
-~i ritrnurile ~diac ~i respirator. Modelul r!ispunsului
fiziologic la meditatie difern de sornn ~i de hipnoz!i.
Starea fiziologic!i asigurat!i de meditatie apare ca opus1i
celei provocate de manie ~i de fric!i. Sub raport tehnic,
se pare c!i meditapa suscit!i 0 stare hipermetabolic!i, intru
totul opus!i st1irii de ap1irare alarmat1i descrise de
W. B. Cannon atunci cand analizeaz!i starea fiziologic!i
specific!i reactiei fugi sau lupt1i.
Sc!iderea coeficientului metabolic, diminuarea con-
sumului de oxigen ~i a producerii de bioxid de carbon
joac!i un rol central in r!ispunsul fiziologic la meditatie.
Procentul de lactoz!i din sange diminueaz!i sensibil
pe durata meditapei, aproape de patru ori mai repede
decat la subiecpi care se odihnesc lini~tit,cu1cap,in lini~te
~i sigurant!i. Prezenta lactozei in sange are leg!itur!i cu
anxietatea ~i incordarea ~i e la fel de adev1iratc1islaba
cantitate g!isit1ila subiectii in meditape se datoreaz!i st1irii
lor fiziologice de relaxare.
Rezistenta pielii la curenpi electrici slabi este de
muM vreme cunoscut1i ca legandu-se foarte indeaproape, I Mediter pour agir, Serghers.
>:;I
I
~
23
MEDITATII ZILNICE
SAU ART A DE A TE BUCURA DE CLIPA PREZENT.A
Respira cu regularitate, numai pe nas. .
Actioneaza la fel, urcand de-a lungul corpului, asupra tuturor partilor
importante: labele picioarelor, gambe, genunchi, coapse, vintre, fese, spate,
pantece, cu~ca toracic1i,umeri, gat, cap, frunte, obraji, ochi, ceafa, barbie,
brate, maini, degete.
Expira Incet, de mai multe ori.
Lasa-ti corpul sa pluteasca.
Fii doar senzatie ~i nu gand.
Ridica-te. Intinde-te de cateva ori. Apoi, cu ambele maini, maseaza-ti
partea camoasa dintre gat ~i umar; framant-o.
Rasuce~te-ti capul de la stanga la dreapta ~i invers; pe urma apleac1i-1
cat poti de mult In fata ~i In spate.
Uda-ti mainile ~i fata cu apa rece, spala-te pe dinti.
Zambe~te-ti In oglinda.
Zambe~te.
Cele cateva exercitii care urmeaza, simple, accesibile tuturor, fundamen-
teaza Insa~i ideea de meditatie, care Inainte de orice consta in:
1
- 0 postura corecta;
- 0 respiratie adanc1i;
- atentie acordata clipei ~i corpului;
- purificare a mentalului;
- existenta In lume.
Dar putem medita ~i In cea mai mare parte a gesturilor cotidiene; este
vorba atunci de 0 atitudine a spiritului, de 0 concentrare asupra fiecarui act.
Pentru Larousse, a medita consta In a face un examen interior, 0 reflectie.
Totu~i a reflecta este una ~i a medita alta; sa spunem c1iam putea vorbi de
,'.e>. p~e~~n{!Qlin~d~_at~Qti~Ji chiar In aceasta prezenta, un univers infinit
se dezvaluie putin cate putin: cel al nostru.
Cunoa~te-te pe tine Insuti ~i...
Relaxarea eu muzica
Intinde-te In ~a fellncat 0 sursa muzicala sa se afle cu fata spre picioarele
tale; casetofon sau combina muzicala, nu are importanta, dar difuzorul trebuie
a~ezat pe sol, la nivelul taJpilor ~i al corpului.
Alege 0 muzica nici pasionala, nici sacadata, dramatica sau grandioasiL
Melodia sa fie simpla, sa evolueze In spirala, ca In ni~te ragas indiene, ca
In canturile gregoriene sau In compozitiile lui Terry Riley, care sunt ideale
pentru genul acesta de exercitiu.
Nivelul sonor depinde de perceptia fiecaruia, dar trebuie sa simti muzica
invadandu-ti corpul, de la picioare pana la cap. Pentru asta, nu e nevoie ca
volumul sa fie prea putemic, cum soar crede, fiindc1i senzatia de acuitate
auditiva ~i senzatia de vibratie sonora asupra,corpului se dezvolta pe masura
concentrarii atentiei asupra muzicii.
Intins pe jos, expira Incet, profund.
Apoi, pastrand 0 respiratie calma, ampla, percepe sunetul in talpile
picioarelor ~i fa-I sa urce Incet in tot corpul, oprindu-te asupra partilor pe
care Ie simti obosite sau incordate ~i destinde-le pe indelete. Opre~te-te ~i
asupra sexului, a pantecelui, a plamanilor, respira muzica prin fiecare parte
a fetei: gum, nas, ochi, obraji, frunte, urechi.
Lasa-te sa fii pe de-a-ntregul muzic1i, abole~te spatiu-timpul.
Relaxarea in taeere
Culd1-te pe un covor sau 0 impletitura, intr-o camera bine aerisita.
Con~tientizeaza-te pe tine insuti, ca ~i pardoseala.
Expira de mai multe ori incet ~i adanc, strangandu-ti abdomenul.
Apoi, nemi~cat, concentreaza-te asupra degetelor de la picioare. Simte-le
existenta. Percepe-le incordarile. Destinde-Ie.
~
1
~
MARC DE SMEDT 24 25
Daca mental,ulincepe s-o ia razna, sile~te-I sa ramana concentrat asupra
sunetului, a corpului; e posibil sa repeti de mai multe ori mi~carea, dar
totdeauna de la picioare la cap.
Ridica-te atunci cand dore~ti asta ~i cand te simti relaxat; fli acelea~i
mi~cari ca la incheierea relaxarii in tacere.
Cele doua exercitii sunt foarte eficiente ~i rege.llereaza fiinta. Durata
minima: un sfert de ora; sa se practice atunci cand se simte nevoia. Ideal
- la sfar~itul zilei.
Ace~tia sunt primii pa~i ai meditatiei: sa ~tii sa te destinzi, sa te gole~ti
interior de griji ~i preocupari. Pur ~i simplu sa exi~ti in corpul tau.
ca ace~tia sunt rari sau nu fac cu adevarat un efort, pot, fire~te, s~ se a~eze
pe un scaun, cu spatele bine cambrat, cu mainile pe coapse ~i tiilpile paralele.
Top ceilalti sunt sflituiti sa se foloseasca de 0 perna tare, ca sa dispuna de
baza cea mai potrivita.
Cine spune spate ~icoloana spune ~i ceafli. Nu putem avea spatele drept
~i ceafa inc1inata in fata. Este esential ca vertebrele cervicale sa irnparta-
~easca efortul coloanei ~i sa formeze cu ea 0 linie dreapta.
Atentia trebuie sa se orienteze spre patru puncte principale:
- arcuirea ~alelor, a taliei;
- pozitia dreapta a spatelui propriu-zis;
- tinuta cefei ~i deci a capului;
- umerii destin~i (au mereu tendinta sa se ridice).
o data gasita tinuta corecta, trebuie sa veghem tara incetare asupra ei.
Postura dreapta
Un spate drept, 0 coloana vertebral a supla sunt condipi esentiale pentru
o viata sanatoasa ~i0 con~tiint8limpede. Vertebrele constituie 0 axa pornind
de la care intregul corp i~i ocupa locul, ~i importanta acestei zone la nivel
neurovegetativ este primordiala. Din pacate, nu ne dam seama de proastele
obiceiuri in modul de a ne tine spatele decat cand e prea tiirziu, cand varsta
I-a incovoiat ~i rasucit in chip adesea iremediabil.
Respiratia ritmata
Nici un terapeut nu poate contrazice faptul ca majoritatea contem-
poranilor no~trinu ~tiusa respire; cate respiratii superficiale, limitate la partea
de sus a plarnanilor, dte torace ~i diafragme blocate trec prin cabinetele
medicale? Procentajul, daca ar fi intocmit, ar deveni halucinant. Tulburari
motorii diverse, 0 stare nervoasa deplorabila, angoase ~ifobii ar putea totu~i
fi combatute prin arta de a respira armonios, care ar inlocui in mod avantajos
pilulele, ce u~ureaza pentru moment dar nu ataca radacina raului.
Rasuflarea e viata. Oprirea ei - moartea.
~i, pe langa postura potrivita, demna, dreapta, 0 respiratie echilibrata,
ampla, adanca este cea de-a doua cheie, cea de-a doua mare invatatura a
adevaratei meditatii.
A~adar, standjos, trebuie sa te concentrezi asupra aerului care patrunde
in plamani; sa inspiri din ce in ce mai tare, dar tara sa te fortezi, 5-0 iei pe
indelete, doar nu faci gimnastica. Sa expiri la fel, incercand sa prelunge~ti
mi~carea in abdomen - intr-adevar, aerul iese pe nas, dar se exercita in
plarnani 0 impingere de sus in jos, care trebuie sporita pentru a se debloca
diafragma.
A~aza-pmiiinile una pe alta, cu palma uneia peste podul palmei celeilalte,
in dreptul plexului solar, situat in adancitura de la baza sternului, mai sus
de stomac. Urmare~te cu ele mi~careade inspiratie ~iexpiratie. Daca punctul
respectiv, centru radiant al incordarilor, este dureros, maseaza-I cu apasari
repetate ale palmei, la expiratie. Inceteaza sa ape~i pe durata inspiratiei.
Meditatia activa trebuie sa puna spatele la lucru, sa-I indrepte, sa-I
cambreze. Anumite feluri de meditatie, pe care Ie voi numi pasive, nu dau
atenpe pozipei spatelui, ceea ce este 0 grava eroare; astfel e rugaciunea catre
Iisus practicata de unii calugari ortodoc~i, ghemuiti in ei in~i~i, cu ochii
pironiti in buric; sa aduca intr-adevar 0 asemenea atitudine schizofrenica
trezirea? Sau, bine ghemuit in tine, fuga de realitap, intoarcerea la coconul
matriceal?
Postura dreaptii a fiintei omene~ti a fost ca~tigata asupra animalitatii ~i
constatam respectiva evolutie comparand atitudini ~ischelete ale stramo~ilor
no~tri indep1irtati. Iar demnitatea tinutei pe care 0 intiilnim la statuile lui
Buddha ofera 0 imagine ideala asupra echilibrului armonios, senin ~i atent
la care putem ~i trebuie sa aspiram.
Daca pentru relaxare e mai bine sa starn intin~i, meditatia se va face
totdeauna cu spatele drept, standjos sau pe vine. Cele mai bune posturi raman
incontestabil cele in lotus, in semilotus ~i variantele acestora, descrise in
capitolul despre Yoga. Top medicii care s-au interesatde efectele lor au vorbit
despre binefacerile ce puteau fi a~teptate pe planul circulatiei ca ~i pe plan
nervos ~i psihic. Cei ce nu reu~esc sa Ie adopte, ~iexperienta mea dovede~te
MARC DE SMEDT
26 27 TEHNICI DE MEDITATIE
Un true: inainte de a a~ezaastfel mainile, love~te-le puternic una de alta,
de patru-cinci ori, apoi freadi viguros palrnele; asta va stimula magnetismul
~i va genera 0 dHdur1isalutar1i.Evident, putem folosi acela~i procedeu de
lucru asupra plexului solar ~i in timpul relax1irii.
Dup1icinci minute, pune-ti din nou mainile pe coapse ~iurm1ire~te,timp
de alte cinci minute, mi~carea fireasc1ide respiratie, a~acum e tacut1i~i a~a
cum simti nevoia s1i0 faci. '
Reia expiratia abdominal1i. La inspiratie, destinde-ti pantecul ~i..dac1i
11simti incordat sau balonat, freac1i-lcu 0 mi~care circular1i a mainii. De
cel putin zece ori.
Apoi, cu amandou1imainile a~ezatepe pantec, cu degetele mari sprijinite
sub coaste, in dreptul rinichilor, inspir1i ap1isandu-ti pantecul spre interior
~i expir1i l1isandu-lliber. De cel putin zece ori.
Revino la respiratia normal1i, supraveghindu-i ins1iamplitudinea.
La sfar~itul exercitiului, impreuneaz1i-ti mainile ridicate in dreptul fetei
~isalut1iincovoindu-tispatele~iplecandu-ticapul. '
Aceasta concentrare zilnic1iasupra respiratiei ~i a posturii are ca rezultat
s1in1itateacorpului ~i a spiritului. ~i inseamn1i deja meditatie.
- inainte de a culege 0 floare, 0 plant1i,0 salut1im,mental cel putin: ~i
ea tr1iie~te~i simte. Ii multumim pentru c1ini s-a d1iruit...
Nu e un gest frumos s1isalut1imtot ceea ce ne indeamn1i la respect?
Magia sunetului
Salutul
Nu vorbim cu adev1iratdecat despre propriile noastre experiente.
Meditatia mea a inceput astfel: 0 nevoie de a m1ipune in ordine, 0 nevoie
de a frana risipirea mental1icare m1iasalteaz1iin timpul sau la sfar~itul zilei,
apoi ~i necesitatea de a lupta impotriva unei angoase surde, pe care uneori
o simteam prin incordarea pantecului. In ce scop? F1ir1i nici un scop. A~adar
relaxare, postur1icorect1i, respiratie. ~i totodat1i 0 tehnic1iinv1itat11dintr-o
revist1i veche unde un savant, Leser Lasario, i~i povestea vindecarea prin
acest procedeu; 0 tehnic1i foarte simpl1i dar remarcabil de eficient1i,
sprijinindu-se pe magia sunetului ~i forta lui de vibratie.
Este vorba s1imodulezi, cu voce tare, cele cinci vocale, in urm1itoarea
ordine: I, A, E, 0, U, I, de cate trei ori fiec~re, pan1ila sfar~itul expiratiei.
Copil1iresc - dar cat de binetac1itor. Abia dup1ice am citit lucr1irile docto-
rului Tomatis am inteles incredibila putere a cuvantului, a sunetului asupra
psihosomaticii. Practicat1i zilnic, tehnica aceasta aduce calm interior, bun1i
dispozi~e ~isustine s1in1itatea. Am recurs la ea in fiecare zi vreme de aproape
un an, inainte de a trece la meditatii mai aprofundate. In afar1ide concentrare,
dou1irezultate sigure: disparitia angoaselor ~i 0 stare general1ide confort:
Trebuie sa incepi cu sunetull, care e vesel; moduleaz1i-l cu UI1zambet
pe buze, pan1ila sfar~itul expiratiei. De trei ori. El invadeaz1icral1iul.
Apoi sunetul A, senin ~i gray. De trei ori. Actioneaz1iasupra gatlejului,
a Partii de sus a plamanilor, a creierului. '
E, tot de trei ori, pan1ila sfar~itul expiratiei; treze~te simturile ~i tonific1i
tiroida.
0, un frumos sunet profund, face sa vibreze cu~ca toracici1 ~i
diafragma ~i se propag1iin abdomen pan1ila glandele genitale, efectuand
un salutar masaj intern. De trei ori. Putem modula in plus sunetul OU,
dinamic, tonic.
U face sa vibreze corzile vocale ~i ceafa.
Reia sunetul I, cu zambetul pe buze, ca s1itermini pe 0 not1iveseHi. Nu
uita c1itrebuie de fiecare dat1is1imodulezi cat mai lent ~i cat mai profund
cu putint1i.
Putem'lncheia aceast1iserie cu extraordinarul sunet sacru al hinduismului,
mantra OM. (A se vedea capitolul despre Yoga.)
La ce bun gestul de a saluta, care trebuie sa intervin1ila sfa~itul oric1irei
meditatii? ~i de asemcni inainte?
Palmele lipite, cu varful degetelor ridicat in dreptul ochilor, e un gest
universal de rug1iciune ~i de respect. ~i totodat1i un foarte eficient gest de
concentrare.
Dar de ce s1isalutam astfel? Nu e vorba s1iimploram ceva, ci s1imultu-
mim, noua in~ine, Universului, pentru clipa de calm ~i interiorizare tocmai
traita.
Practicantii artelor martiale se salut1iinainte ~i dup1ilupt1i,il salut1im
pe un altul atunci cand 11intaInim. Aici ne int1ilnimpe noi in~ine.
Gestul acesta, care incheie ~idovede~terespectul pentru ceca ce am tacut,
poate fi folosit ~i in alte imprejurari"de exemplu:
_ stand in picioare, cu fata spre soarele la r1isaritsau la asfintit, salut1im
astrul zilei, cel ce intretine viata;
_ in fata unui fenomen natural care ne-a emotionat prin frumusetea lui,
salut1imenergia naturii aflate la lucru;
'!i
l
MARC DE SMEDT
Con~tiinta simturilor
Stand jos, in postura corec~, respirand amplu ~i controlat, trebuie s1i
devii con~tient de intregul ~u corp. Nu s1ivisezi, ci s1ifii acolo, pur ~isimplu
s1ifii acolo: ochii privesc, indreptati in fat1ila distanta de un metru, urechile
auEizgomotele diverse dimprejur, nasul simte trecanq. intrfutd~iie~indaerul,
limba e a~ezat1i intre palatul superior ~i dinti, gura e inchis1i. Dar
con~tientizarea respiratiei r1imane cea mai important1i. Cufund1i-te in ea.
In viata de zi cu zi, 0 form1ide meditatie lesnicioas1ieste con~tientizarea
sunetelor, a ceea ce vedem, a ceea ce pip1iim,a ceea ce gustlim. Cati dintre
oameni nu merg pe strad1ipierduti in imaginar, in problemele lor, in mental!
tntrerupe toate astea ~i caut1is1ifii con~tient de ceea ce se petrece in jurul
t1iu,de jocul vietii care, conform cuvintelor lui Shakespeare, este un teatru
unde toti oamenii devin actori.
Nu judeca, nu critica, pur ~i simplu fii martor. Ce mai fresc1i!~i cate
lucruri nu vorbesc atunci: 0 privire, 0 scen1i,0 mi~care, 0 atitudine, 0 silue~,
un chip, un detaliu, 0 form1i, 0 tes1itur1i,mimica celorlalti - aproapec1i
Ie-amputea citi s~le suflete~ti- ~iarhitectura caselor, pisica de la fereastrn
~i tot ceea ce constituie sistemul societ1itiiunde tr1iim.
Uneori e caraghios, alteori trist, uneori pur ~i simplu exis~, dar totdeauna
e ceva plin de inv1itliminte.Totul este semn.
Contemplare:
sa ~tii uneori sa te pierzi intr-un singur lucru
La sf~itul vie~i, bunica mea c1ideain extaz in fata unei frunze, a formei
unei crengi, a unei petale, a unei legume. Ar1irnndu-miun bolovan frumos,
cu striatii, imi spunea: "Ce artist e in stare s1ifac1ia~a ceva?" Privirea ii
imbrnti~aconfigura~ile tuturor lucrurilor pe care ea Ie ~nea in man1i,culorile
lor, materia. ~i asta m1isurprindea; ajunsese la ~aptezeci ~i opt de ani ca
s1ise uite la tot ce 0 inconjoar1i? ~i, de obicei, nu suntem cu totii ca mine
pe atunci? Luand diverse obiecte, folosindu-ne de ele, cu gesturi automate,
lipsiti de con~tiinta actului ~i a lucrului? Str1imoa~atr1iise0 viat1ibogat1iin
evenimente, in bucurii, in necazuri; cele dou1ir1izboaieii r1iv1i~iser1i viata,
ii uciseser1iaproape intrega familie, ii nimicisern averea, conacul ~i existenta
f~ricit1i.Fiind polonez1i, s-a exilat ~i a venit s1i-~iincheie viata Uing1ifiica
ei, mama mea. De cand eram copila~i, se ocupa de fratele meu ~i de mine;
ii pl1icea s1i g1iteasc1i, s1i scrie, s1i citeasc1i, s1i coas1i, s1i tricoteze, s1i vorbeasc1i.
Dar, la ~aptezeci ~i opt de ani, singura ei pl1icereera s1i priveasc1i
28
29
TEHNICI DE MEDlTATlE
nenum1irateledetalii care alc1ituiescchipul Mamei naturi. 0 intreba.m: "Pan1i
acum n-ai b1igat de seam1i asta niciodat1i? - Nu. Un peisaj frumos, un
spectacol frumos, un buchet frumos, 0 floare frumoas1i, da. Detaliile nu."
Azi, cand e moart1i,p1istrezin amintire aceast1iscen1icu ea, acest moment
care m-a emotionat mai mult decat oricare altul in compania ei. Aceast1i
inv1it1itur1i.
Prive~te 0 frunz1i.
Prive~te un bolovan.
Prive~te circumvolutiunile materiei. Ale vietii.
Universul formelor. N1ivalasevei care devine acest copac rnsucit, aceast1i
plant1itar1i asem1inare, acest fir de iarb1i.Aceast1i insect1i...
Pic1iturace cade in b1iltoac1i.Zgomotul ei.
Mugur, frunz1i verde, frunz1i moart1i, praf, mranit1i. Viat1i ~i moarte.
Continuitate.
Cic1uri.
Pan1ila urm1i,opera de art1inu se afl1iaici decat ca s1itrezeasc1i in noi
aceast1i privire, acest simt1imant.
patrunderea in hrana
Manc1im. St1imde vorb1i.E bun? E bun. Sau nu prea e bun. Sau merge.
~i iar~i st1imde vorb1i.
Dac1igandurile noastre in timp ce manclim ar putea fi cant1irite, ne-ar
c1ideagreu la stomac. Fiindc1i,de unii singuri sau in grup, nu facem decat
s1imestec1im;capul continu1is1iemit1i,nonstop, despre totul ~i nimic, despre
ceea ce ne prive~te, de la fleacuri la problema imediat1i, tredind prin
fantasmele cele mai diferite. Atunci inghitim toate astea? Cu vinul ~i painea
pe deasupra?
Totu~ihrana e ceva slant. tn zilele noastre nu-i d1imprea mare important1i,
gustul se pierde, dar cantitatea ~iculorile rnman. ~i 0 obtinem tar1iprea mare
b1itaie de cap. tn Occident, doar unii b1itrani mai mor de foame, ~i chiar
dintre ei doar cei mai discreti.
Da, ~timce avemin farfurie. Un cotlet, cartofi sau orice alt fel de mancare,
exotic sau specific regiunilor noastre. Gust1im. Apreciem, conform crite-
riilor noastre, inghitim mai degrab1i decat mestec1im. ~i totul 0 ia de la
inceput: in restul mesei, valsul gandurilor ~i al vorbelor. Hrana nu mai e
decat 0 muzic1ide fond, stropi~ din bel~ugcu deliciosul drog du1ce- vinul.
Sau cu verii lui. Dup1i aceea ne simtim bine. 0 mic1igreutate in stomac,
dar 0 cafea foarte tare va face s1itreac1i~i asta. Yom digera timp de trei ore...
,-
l,-
MARC DE SMEDT 30 31
Hai sii facem un mic exercitiu de meditatie, dacii tot vorbim despre a~a
ceva: Intr-o zi, sii-ne concentram cu adeviirat asupra a ceea ce mancam,
Inghititura cu InghitituriL Sii savuriim toate gusturile care ne trec prin gurii
- sunt nenumarate. S1Imesteclimpan1lla cap1lt,panii prefacemtotuIIn past1i.
Sii piitrundem In savoarea ~i materia alimentului, la fel cum piitrunde ~i el
In noi. S1Inu avemIn minte decat acest gust, s1lrespingem orice gand parazit.
Sii manciim ~i atat. Nu e u~or! Bunul ~i biitranul mentallunecii fiiriiIncetare,
creeaz1lasociatii de idei, manciimdar nu suntem acolo. Intoarcere la farfurie.
Ia te uitii, e goalii sau aproape. S1Ifii pe de-a-ntregul In ceea ce faci, unul
dintre lucrurile cele mai grele din lume.
Vorbim mult despre performantele In arta culinarii, dar niciodatii despre
arta de a manca. Dacii a~fi buciitar-~ef, m-a~Imbolniivi sii viid cum trateaza
oamenii acea alchimie subtilii care ne oferii pliicere, 0 nouii vigoare ~i, sa
speriim, toate elementele minerale, proteinele, vitaminele ~i celelalte,
necesare bunului mers al organismului.
Insumi ~i reactiile mele. Intr-adeviir, postul da na~tere, dupii expresia lui
Castaneda, unei "stiiri de realitate ie~ite din comun", care susciUi un soi de
nouii viziune asupra ta Insuti ~i cu adeviirat Iti deschide ochii asupra realit1i~i
din jur. Fiindcii faptul cii te str1iduie~tisii nu cedezi tentatiei de a manca ~i
totodat1iabstinentaIn sine conduc la 0 stare de vigilentii,de aten~e exacerbatii.
Cateva reguli pentru un mic post de 0 zi:
- sii te culci seara, dupii ce ai mancat ceva foarte u~or: supii sau zeamii
de supii, salatii, 0 fructii yang cumar fi miirul;
- sii nu miinanci nimic de cand te treze~ti a doua zi, panii la aceea~i or1l
de a treia zi;
- sii bei multii ap1l,caldii sau rece. Dacii simti 0 sliibiciune, sii bei infuzii
de cimbri~or ori salvie, fiirii zahiir;
- sii cite~ti texte de reflectie interioarii: texte sacre, memorii ale
Inteleptilor, filosofie;
- sl1faci un mar~ lung, cel putin 0 datii, dacii se poate In naturii;
- sii eviti orice efort violent, zgomotul, agitatia;
- sl1Inchei postul cu ceai sau ~u infuzie de plante, un iaurt, 0 fructii, 0
micl1tartinl1.Nu mai mult. Sa miinanci ceva mai mult mai tarziu, dar evitand
sosurile, cremele, alcoolul ~i orice pranz copios.
SI1urmezi acela~i program Intr-un post de doul1zile.
Am trl1itastfel 0 adeviiratii meditatie, care eliminl1toxinele din corp ~i
spall1spiritul de miasme; 0 curii de odihna!
Arta de a manca este sii ~tii sii mesteci ~i sl1nu faci decat asta. Dacii e
necesar, sii puijos taclimurile ~i sii discu~. Apoi din nou siimesteci, sii savu-
rezi. Sii m11nanci,cemai! Ei bine, cu atat de putin de fiicut, dar de 0 compli-
ca~e extreml1date fiind proastele apucl1turidobandite, putem obtine rezultate
interesante: mai Intai, mancand mai bine, sl1manciim mai putin. Apoi sl1
descoperim In cerul gurii 0 infinitl1paletii de gusturi. In srar~it, sii profitl1m
cu adeviirat de fiecare masl1, sl1digeriim mai bine, sl1ne simtim mai bine.
Pentru asta este de ajuns sl1pl1trundemIn hranl1.
Baia de purificare
Postul
Apa este un extraordinar element purificator: spala corpul, spala spiritul,
~i nu-i de mirare cii a fost ales de cre~tini pentru botez, la fel cum majoritatea
religiilor II tin la loc de cinste In riturile lor de purificare.
Fie cii ne spl1liimdoar varful nasului, c1lfacem baie In cadl1sau facem
du~, trebuie sl1Incerc11ma proceda In acest spirit ~i nu ca Indeplinind un
gest automat ~i agreabil.
Dupii ce ti-ai spiilat mainile ~i fata, ia apl1rece In cau~ul palmelor ~i
strope~te-te pe fatii. Nu Inchide ochii decat cand palmele ajung la obraji.
Repeta gestul de cinci ori. Este un rit, un act de concentrare care face bine.
In Japonia, In ofuro, baile traditionale, oamenii Intai se spaIaInIntregirnc,
stand pe pardosealii ~i folosind ligheane ~i robinete dispuse anume, ~i abia
apoi, curati, se cufundl1In bazinul colectiv; de bunl1seaml1cii apreciezi mai
mult 0 astfel de baie, bucurandu-te de puterea ei de revitalizare ~ide magia
Toate traditiile preconizeazl1 postul ca pe 0 formii de curl1tire ~i de
meditatie. In preajma noastra, postul de vinerea, Inca tinut ici-colo de catre
cre~tini, ~i ~abatul evreiesc ne vorbesc despre 0 zi pe saptlimana cand fiinta
trebuie sa adopte 0 anumitii atitudine de abstinenta fata de alimente: respect
pentru hranl1~i mai ales s11natatea corpului ~ia spiritului, obligate sii 0 rupl1
cu obi~nuintele zilnice.
Postul prelungit era odinioarii frecvent practicat de adeptii Caii spirituale
~i ne amintim de cele patruzeci de zile petrecute de Hristos In pustie. Nu
se pune problema sl1recomand1lmaici asemenea performante, ci sl1indicl1m
o tehnicii interesantii. Postul cel mai lung tinut de mine a fost de patruzeci
~i opt de ore; 0 experientii de neuitat, care m-a Inviitat multe despre mine
L --!
MARC DE SMEDT 32
33
I
apei pe trup. Fiicand asta tar11instalatii potrivite, ai putea provoca inundatii,
dar este posibil s11capeti con~tiinta faptului c11baia este contactul cu un
element, cu apa, care aIc11tuie~te peste 70% din corpul nostru ~i tar11care
nici 0 form11de viat11n-ar exista sub Intati~mle cunoscute.
Baia este ~i locul ideal pentru a-ti destinde corpul ~i a efectua exercitii
de respiratie mai suplu, mai liber. Trebuie s11-timaS'ezi ~i labele picioarelor,
deget cu deget, terminand cu 0 ciupitur11In varful fiec11rei unghii. Procedeaz11
la fel ~i cu degetele de la man11, pe care trebuie s11le fr11manti Intre dou11
degete ale celeilalte maini, unul cate unul, de la r11d11cin11 pan11la varf. Cele
mai multe dintre meridianele de acupunctur11 se termin11la extremit11ti; iat11
deci un masaj excelent pentru s11n11tate.Nu te gr11bi s11termini. Maseaz11-ti
~i ceafa, pan11la umeri, apoi parcurge, fr11mantandu-le, bratele ~i antebratele.
Cand faci du~, las11apa s11-ti curg11 din bel~ug pe corp ~i s11-timaseze
cu jetul ei organele sexuale, ~alele, coloana, stomacul, plexul solar. Binelnte-
les c11e~ti departe de ceea ce vedem in acele fotografii minunate cu sadhus
indieni tacand ablutiuni ~i rug11ciuni In ape curg11toare, dar trebuie s11ne
adapt11m ~i s11folosim ce avem la indeman11.
S11iube~ti apa.
o meditatie asupra acestui univers fascinant poate sluji artei de a tr11i
~i te poate face s11descoperi 0 intuitie etem11,pentru c11, de-a lungul intregii
istorii a omenirii, infinitele nuante ale culorilor au fost folosite Intotdeauna
pentru pl11cereasimturilor dar ~i pentru a atrage atentia, pentru a da na~tere
U
~
. mite st11ride spirit, unei anumite atitudini mentale ~icorporale. De
c din toate timpurile purpura sernnific11puterea, albul puritatea ~inevinov11tia
i negrul doliul ~i gravitatea? Fiindc11exist11un intreg simbolism al culorilor.
Fire~te, In paginile de fata suntem nevoiti s11ne limit11mla cateva indicatii
precise. Intr-adev11r,de~i spunem c11in curcubeu domina ~apte culori, in
jurul nostru putem numara totu~i mai mult de ~apte nuante diferite. Exista
tot atatea culori cate radiatii vizibile sunt, tot atatea culori cate agregate
moleculare ce formeaza realitatea vizibila ~i pe care se reflecta lumina. Nu
yom vorbi, evident, decat de arhetipurile fundamentale: alb, negru, portocaliu,
galben, albastru, brun, violet, verde. ~i sa nu uitam insp,iratele versuri ale
lui Baudelaire:'
"Ca ni~te lungi ecouri ce-n zm se-ntrepatrund,
Parfumuri ~i culori ~i sunete-~i raspund."
1. Albul, ca lumina Inceputurilor, existand Inainte ca Dumnezeul din
Geneza sa creeze cerul ~i pamantul. Culoare a unitatii, a puritatii, a fost
Intotdeauna folosita ca atare In riturile de initiere din lumea Intreaga. Contine
In ea ~i prime~te toate celelalte culori. Se preteaz11la amestecuri. e 0 baz11
indispensabila. Pictorull~i construie~te tabloul pe 0 panza alba ~i 110iputem
proceda la fel cu decorul sau Imbr11c11mintea noastra. "Este unitatea, fiinddl
numai ea reflecta toate razele luminoase din care emana culorile primitive
~iinfmita varietatede nuante ce coloreazanatura. Lumina vie, ale carei vibratii
sunt tacute In a~a fel, Incat Ie depa~esc pe toate celelalte cu care ai putut fi
iradiat pan11lnprezent" (Le Jeune). Albul e ca 0 oglind11ce reflecta Universul,
vibratia lui ne trimite inapoi la noi in~ine. Ne reda oare 0 imagine a inocentei
pierdute, ne purifica de miasmele vietii? Fapt e c11albul reflect11un ideal
de limpezime ~i de transparenta.
Vibratia-culoare
l
Va place s11traiti Intr-o lume cenu~ie? Nu, fire~te c11nu. Nimanui nu-i
place. Acest lucru devine flagrant In ora~e, cand toate fetele se Inchid In
zilele cu vreme urata, cand culorile se dilueaza intr-o tristete morocanoasa.
Intrucat culorile se dovedesc esentiale pentru echilibrul n~stru. In confor-
mitate cu acelea, vesele sau intunecate, ale mediului Inconjurator, starea
noastra de spirit se modifica parca printr-o osmoza subtila. Fiecare ton I~i
trimite vibratia ~i poarta propria lui forta de impact, incarc11turalui de
influenta. Fiece culoare poseda un magnetism anume, care treze~te In mod
incon~tient anumite reactii nervoase ~i psihice. Exista cu adevarat 0 magie
a culorilor, de care trebuie sa ~tii sa te bucuri ca sa te simti bine, sa devii
fericit, sa fii sedus sau pur ~i simplu sa capeti 0 stare de confort ~i de care
trebuie sa te ~itemi fiindca, in conformitate cu personalitatea noastra, culorile
pot fi benefice sau nefaste, agreabile sau dezagreabile. Ele au importanta
in fiecare dintre amanuntele vietii noastre zilnice; Imbracaminte, bijuterii,
mobila, tesaturi ~i orice alte obiecte vibreaza in culori diverse care, toate,
decIan~eaza in noi cate ceva.
2. Negrul. lata antiteza albului, cealalta culoare a dualitatii naturale. Alb
~i negru, bine ~i rau, zi ~i noapte, yin ~i yang, viata ~i moarte. Evident dl
acestei culori i-a fost atribuita toata intunecimea de care e capabiHlomenirea.
desPartita dupa termenii magiei In forte negre ~i albe, malefice ~i benefice.
Reprezint11un simbol v11dit al antagonismului profund manifestat In oricare
dintrefirilenoastre. La fel caIn povestireaDoctorulJekyll # Mister Hyde,
ceea ce e sco~la vederecoexistacu ceea ce este ascuns. Dar chinezii au
L,_
MARC DE SMEDT 34
35
~tiut sii glorifice aceastii culoare, inventand lacul care Ie ~ade atat de bine
anumitor mobile ~i combinandu-I cu ro~ul intunecat ~i cu aurul striilucitor.
Purtat in ve~minte, negrul confed 0 anume formii de demnitate ~i subtiazii,
ascute triisiiturile. Ca ~i albul, suscitii concentrarea; unul evocii ascensiunea
vietii, a spiritului, cel!ilalt descompunerea-genmnatie pe care se intemeiazii
viata ~i con~tiinta. Dar atentie: negrul poate fi ~i un semn de concentratie,
de revoltii profundii. Astiizi a devenit ~i 0 culoare impodobind fantasmele
erotice masculine: promite ea cufundarea in noaptea abisalii a sexului ~i a
fiintei? Ori exprimii daar dorinta nemiirturisitii?
al intuitiei, al bucuriei senine, al fortei echilibrate, portocaliul illdeamnii la
optimism. Palaiseul mentioneazii di e un stimulent emotiv care accelereazii
biitiiileinimii ~i dii0 senza~e de confort, de veselie. Culoare psihologic activii,
portocaliul, folosit cu bunii-credintii, bucura sufletul.
5. Galbenul, ca aurul, ca lumina soarelui. Considerat deseori drept
culoarea cea mai veselii, galbenul evocii 0 anume formii de bogatie.ori de
abundentii. Cand e stri'ilucitor, e activoCand e palid, odihne~te, relaxeazii.
Culoare subtilii, la granitele ro~ului, albului ~i verdelui, galbenul are efectul
de a lumina, de a trezi. Conform doctorului Leprince, "dintre toate culorile,
este aceea care spore~te cel mai mult tonusul neuromuscular general. Se
pare di stimuleazii sistemullimfatic ~i il excitii pe cel nervos". in orice caz
ascute intelectul ~i incita la lucriiri ale spiritului.
Goethe, in al siiu Tratat asupra culorilor spune cii "in puritatea lui cea
mai mare poartii mereu in sine natura luminosului ~i posedii un caracter de
voie bunii seninii ~idulce indemn". Alcatuit in intregime din luminl1,galbenul
miire~te spatiile, glorificandu-Ie totodata. Radiazii veselie u~oara ~i
caracterizeaza 0 personalitate deschisii, voioasa, spiritualii; respingerea lui
indica, dimpotriva, nevoia fie de izolare, fie de schimbare.
6. Brunul, ca p!imantul sau ca lemnul. Este 0 culoare reconfortantii in
interiorul casei ~i in ve~minte. Simbolizeazii nu ta~nirea vietii, ca verdele,
ci maturarea ei. Multiplele lui tonuri ar!imii fac dill el culoarea toamnei.
Brunul ac~oneazii totdeauna ca 0 culoare stabilizatoare, treze~te con~tiinta
radacinilor fiintei ~ifortele vii ce trebuie regiisite. Este fundam~ntul alchimiei
subtile ce lucreazii in creatie. Nu a fost omul, conform tuturor genezelor,
modelat dintr-un simplu pumn de lut? Culoare receptivl1~i senzorialii, dife-
ritele nuante de castaniu corespund corpului, caminului, intimitii~i acestuia,
securitapi ideale a celulei familiale. Cine respinge aceasta culoare consi-
ded confortul fizic ~i al simturilor ca pe 0 sll1biciune. Cine 0 iube~te prea
mult are nevoie de coconul c!iminului pentru a se dezvolta ~itotodatii nevoie
de confort arat moral cat ~i fizic. Brunul poartii in el toate fI1gl1duintele
fecunde ale piimantului ~i ale lemnului. Materia prima...
7. Albastrul-deschis, precum cerul, marea, spatiul... Culoare calm1i,
odihnitoare ~i profund1ifiindcii nu blochew privirea ci 0 las1is1ise piard1i
in el. Folositii in ve~minte, trimite 0 vibratie de echilibru, de armonie, 0
anume bucurie de a tr1ii.in mediul din interior, miire~tespapul ~i in acel~i
Negru, alb? Un text Zen spune:
"in intunecime nu vezi decat partea intunecatii
in lumin1inu vezi decat partea luminoasa."
Cele dou1iexistii, sunt de n~desp!irtit.
3. RO$ul,ca sangele, ca patima. Excit1i,stimuleazii mentalul ~i spore~te
incordarea musculara ~i debitul respirapei. Cald ~i iritant, nu Ii se recomandii
bolnavilor. Se spune ca exaltii sentimentele erotice ~i entuziasmul. ,,Excitant
pentru sangvini, ro~ul e stimulent pentru limfatici sau convalescenti ~icre~te
activitatea psihicii in neurasteniile depresive" (Palaiseul). Spore~te activi-
tatea sexual1ia biirbatului. Este culoarea c!ildurii ~i a mi~ciirii. Dinamic in
esenta, trebuie sa fim atenti la puterea lui, pe care e bine sii ~timsa 0 doz!im.
Expresia "a vedea ro~uinaintea ochilor" nu este oare un semn al orbirii, .
al pierderii controlului? Dar trebuie sa ~tim ~i sii trezim energia vitalii ~i
dorinta, vointa de cucerire, de activitate ~i nevoia de experiente senzuale.
Profesorul MUscher a remarcat cii respingerea ro~ului insote~te adesea obo-
seal a psihic1i~i nervoas1i,lipsa de vitalitate, grijile, impotenta sau pierderea
dorintei sexuale. A contrario, un gust prea manifest pentru aceasta culoar'e
stii mI1rturie unui temperament sangvin ~i excesiv, ducand la diderea in
nimfomanie ori satirism, stiiri care, se ~tie,nu pot giisi satisfacpa ~i domolirea
c1iutate zadarnic.
4. Portocaliul; ca ~i fructul care i-a dat numele, aceast1i culoare este
arhiplinl1de substan~. Intima, primitoare, ea evoca lumina, focul, c!ildura.
Goethe spune cl1,,reprezintii culoarea ardorii extreme ~i totodatii reflexul
mill bland al soarelui la asfmpt. Motiv pentru care se dovede~te agreabil1i
in decor sau sub formii de ve~minte..." intr-adeviir, portocaliul mai mult
stimulew decat excitii (cu toate c1iasta depinde de str!ilucirea lui). Simbol
l
"'-".
/
MARC DE SMEDT 36
timp il face luminos. Binefliditor pentru nervi, impotriva angoaselor, a
excitapei, opereaz1i 0 destindere salutar1i. Locurile unde ne place s1i ne
relax1im ar trebui s1icontin1i reflexe albastre. "Lumina albastr1i readuce
somnul in unele cazuri de i~somnie rebel1i"(doctorul Leprince). In medicin1i,
albastrul este recomandat pentru calmarea nevralftiilor, astmului, reumatis-
mului, crizelor de nervi ~i hipertensiunii, datorit1ipropriet1itilorsale analge-
zice ~i.antispastice. Albastrul, alc1ituitnumai din profunzime ~i prospetime,
poart1iin el 0 flig1iduint1i de libertate ~i armonie.
EI simbolizeaz1i calmul m1iriilini~tite ~i feminine, blandetea purt1irilor,
tandretea, dragostea de viat1i. Cu cat tinde spre nuante intunecate, cu atat
marcheaz1i plenitudinea fiintei. Nu este violetul culoarea intuitiei ~i a
intelepciunii? Oac1i albastrul este respins, asta inseamn1i anxietate,
insatisfactie in raporturile cu ceilalti ~i cu lumea ~i 0 instabilitate profund1i
care ar putea fi compensat1i, de pild1i,printr-un gust pronuntat fat1ide ro~ul
actiunii, al agitatiei, sau pentru galben, cafeniu, care indUzesc. Albastrul
r1imaneculoarea implinirii, a unirii echilibrate dintre tendintele fire~ti.
8. Verdele, precum natura vie... Combinape dintre galben ~i albastru,
aceast1iculoare este cea mai lini~titoaredin cate se pot g1isi."Ochiul ~isufletul
se odihnesc in acest amestec, ca in cazul unui element simplu. Nu vrei s1i
mai pleci de acolo (Goethe). Sistemul nervos g1ise~tein el un calm, 0
senin1itateca acelea pe care ni Ie dau vederea incantat1ia multiplei variet1iti
de tente ale vegetatiei. Verdele creeaz1irepaus, lini~te~tetumultul mental,
procurand 0 veritabil1i"improsp1itarecerebral1i".Aduc1itorde echilibru, ajut1i
corpul ~i spiritul s1irespire, s1ise deschid1i. Lini~titor, creeaz1i 0 ambiant1i
vesel1i.Foarte variat in nuante, poate fi folosit prin tu~e diverse, care sunt
tot atatea mesaje de viat1i.
Cine evit1iverdele sufer1iprobabil de 0 mare tensiune nervoas1i care il
impiedic1is1ise lase in voia influxurilor vitale: opresiunea psihic1i,angoasele,
agitapa mental1i, stresul sunt corolare; atentie atunci la caracter, care riscli
s1ifie acru, caustic, artificial. lar cine iube~te prea mult verdele d1idovad1i
de un caracter implinit; are nevoie de consideratie ~iintelege s1i-~i duc1iviata
dup1ipropria-i dorint1i, in ciuda tuturor obstacolelor.
Trebuie s1i~tims1iechilibr1imculorile mtre ele, s1iIe 11is1ims1ivorbeasc1i
in noi ~i despre noi; sunt tot atatea semne, tot atatea mesaje, tot atatea
stimul1iri.A~a incat s1ine juc1imcu paleta lor infinit1i~i s1imedit1imasupra
puterii ei imense: viata este alc1ituit1i din amestecurile ~i interdependentele
culorilor.
37 TEHNICI DE MEDIT ATIE
Sa Iii atent
Ultimul roman allui Aldous Huxley, Insula', testamentul s1iu.scris dup1i
ce casa ~i rninunata lui bibliotec1iarseser1i,se petrece pe 0 insul1iunde eroul
tr1iie~te0 initiere complet1icu privire la realitatea ultim1i.In copaci, un soi
de papagali repet1i intr-una: "Atentie, atentie'" Este cheia ins1i~ia acestei
fictiuni: stlfli atent, in orice clip1i.Cele cateva mijloace ar1itatemai sus, ca
~i cele ce vor urma, au ca numitor comun respectiva notiune.
S1inu evadezi din realitate in reverii zadarnice; ea e destul de bogat1i
ca s1ine ofere toate lucrurile de care avem nevoie in aceast1i viat1i. 0 fraz1i
scoas1idintr-un text tibetan spune: "Spiritul este marele asasin al realului."
Oa, spiritul corupt, care se complace in himere, pretuie~te mai mult teoria
~i discursul decat actiunea ~i concentrarea ~i nu se prive~te niciodat1i pe sine
insu~i. Ooctorul Lawrence Le Shan scrie pe bun1i dreptate2 d1 "modelul
omenesc fundamental care a condus la dezvoltarea tehnicilor de meditatie
este acela~i care a condus la psihoterapia umanist1i". Suntem mai aproape
aici de Rousseau decat de Hobbes. Comportamentele negative (ur1i ~i
agresivitate fat1i de sine ~i de cel1ilalt, degradare a mediului inconjur1itor
sau a templului care e corpul nostru, anxietate ~i depresiune etc.) nu sunt
s6Cotite drept rezultate ale unor pomiri fire~ti, interioare. Omul trebuie s1i
fie considerat in esent1ica un animal social conectat cu p1imantul~i Cosmosul
~i care a pierdut contactul cu starea sa natural1i, conditia sa cu adev1irat
normal1i. E indoielnic cIi vreun profesor serios de meditatie poate intra in
dezacord cu Carl Rogers cand acesta din urm1iscrie: "Una dintre notiunile
cu adev1iratrevoluponare ce se desprind din experienta noastr1ieste recunoa~-
terea faptului c1inucleul conditiei omului - nivelurile cele mai adanci ale
personalit1itii lui, r1id1icinilenaturii lui animale - e in chip fundamental
socializat, dinamic, rational ~i realist."
A~adar s1ic1iut1lms1ine g1lsimcalea proprie, s1iincerc1imexperiente, s1i
ne descoperim fatete multiple, s1iimplinim 0 revolutie interioar1i, s1itr1lim
fascinanta aventur1i reprezentat1ide descoperirea noastr1iin~ine. Dar s1inu
ne 11is1imprin~i de fantasme. tn zilele noastre, piata meditatiei este invadat1i.
Jack Garris 0 define~te foarte bine: ,,[...] un loc de targ metafizic, exotic ~i
confuz, unde preoti, guru, avataruri ~i mae~tri i~i laud1imeditatia-marfli ~i
caut1i s1i0 descalifice pe aceea a concurentilor. Singura tehnic1i valabil1i,
I Julliard.
2 Op. cil.
l
'~..'
MARC DESMEDT 39 TEHNICI DE MEDIT ATIE 38
spun unii, cons~ In a-ti fixa atentia asupra unui simplu obiect: lumanare,
imagine, cruce, mandaltJ sau aI treilea ochi. Altii vor ziimbi condescendent
la 0 atare naivitate. Secretul, pe care iI detin de la Maestru, iti vor spune ei
confidential, cons~ In a te concentra asupra reproducerii mentale aMaestru-
lui mult iubit. Dezacordul dintre ei se referii la persoana acestuia; e vorba
de Iisus, de Buddha, de Krishna sau de Shiva"pe cale de a face amor cu
Shakti a lui?
Aceste piireri divergente emanii de pe tarabele religioase precum
parfumurile contrastante din fumul diverselor ~ai. Repetati cu glas tare
~i In mod continuu un sunet sacru, mantrtJ sau rugiiciune, panii ce vibrapa,
striibiitiind diferitele niveluri de con~tiintii, ajunge la nivelul divini~pi ori
aI fericirii. Meditati pe tiirmul oceanului. Meditap langii 0 cascadii. Meditap
in ~cere. Numiirap-vii mii~niile din ~irag. Numiirati-vii respiratiile. Nu vii
numiirati nicioda~ respiratiile"l.
De bunii seamii, ciiile sunt multiple; ~i exis~ instructori ~i mae~tri
calificap care se devoteazii celorlalp, intr-o formii de apostolat. Atunci cum
sii alegi?
tn KalamaSutra, Buddha spune:
"Nu vii intemeiap,credinta pe fOTtatradipilor, chiar dacii ele sunt cinstite
de numeroasegeneratii~iin multelocuri;nu credetiun lucru fiindciimulti
oameni vorbesc despre el; nu vii Incredep In puterea legendelor striivechi.
Nu credep nimic din ce depinde numai de autoritatea mae~trilor ~ia preoplor
vo~tri. Dupii ce ap cercetat, credep doar ceea ce ap experimentat voi In~ivii
~i ce vi se pare ~zonabil, ceea ce este bun pentru voi ~i pentru alpi:'.
inainte de a incepe 0 ciiliitorieprintre practicile diferitelor sisteme spiri-
tuale, sii citiim 0 frumoasii poveste hasidicii, vorbind prin ea Ins~i:
"Un mare rabin viziteazii un or~el din Rusia. Era un eveniment de cea
mai mare importanfi{pentruevreii din o~, astfel incdt fiecare se gandi
indelung ~i intens la intrebiirile pe care avea sii i Ie punii inteleptului. Cand
acesta sosi in s~it, toa~ lumea se adunase in cea mai mare salii disponibilii
~i fiecare i~i pregiitea intrebarea. Rabinul intrii In salii ~i simp in aer 0
putemicii incordare. 0 vreme nu spuse nimic, apoi incepu sii murmure
inceti~orun iron hasidic. Imediat IntreagasalAmurmumimpreunAcu eI.
Atunciellncepu siicante, ~iin curandtop cdntauimpreuniicu el. Pe urmii
incepu sii danseze, ~iin curand toa~ adunarea se prinse in dans. Dupii catva
timp, toa~ lumea nu CAceaaltceva decat sii danseze, addnc ~i pc deplin
concentratii asupra dansului. Astfel fiecare deveni pe de-a-ntregul ellnsu~i
~i se vindecii de sra~ierile interioare care iI Impiedicau sii acceadii la
Intelegere. Dupii ce dansarii destul de mult, rabinul incetini treptat mi~carea
panAce se opri laolaltii cu ceilalti, privi la adunare ~i zise: Cred cii am
riispuns la toate Intrebiirile voastre."
M~ditatia este 0 reintegrare a fiintei In eaInsii~i.
I A Berginner's Guide to Meditation, Los Angeles Mystic Circle.
~
' ,-
\
..
TRADITIA EVREIA,SCA
in suferintl1. Religiozitatea lor, dadi existl1,nu e dedit suferintl1 ~i depinde
de 0 angoasl1,de un "nu se ~tieniciodatL"; ideea morpi ii sperie ~i nu inteleg
nimic din viatl1, aceastl1 forfotl1 de energii - indreptate spre ce oare?
Acela care se prive~te pe sine incearcl1 sl1 inteleagl1 functionarea
con~tiintei sale ~i a reactiilor fiintei sale; acela care i~i ia putinl1 distantl1
fatl1de el insu~i urcl1pe prima treaptl1a scmi cunoa~terii. EI se ocupl1de
al sl1uYesod,de al sl1uEgo, nu ca sl1-lint11reascl1in chip incon~tient, ci ca
sl1-idezviUuiesll1biciunile,Huziile,poftele egoiste care nu duc la mare lucru;
inceardi sii giiseascii motivele incon~tiente ale faptelor lui ~i sii-~i regleze
comportamentul in sensul respectului fatii de viatii ~i de aproapele. Ca sl1-l
ajute pe ciiutiitor pe calea descoperirii de sine ~i a legilor ce conduc mersul
Cosmosului, iudaismul a inventat de-a lungul istoriei mai multe sisteme,
fiecare trebuind sii fie indicat, recomandat, explicat de un maestro spiritual,
un maggid, ce se va apleca asupra insii~i vietii invl1tiicelului, va g1isiin ea
gr1iuntele spirituale de pus la incoltit ~i tendintele perverse de modificat.
Se ridicl1problema nu sl1taie ceva, ci s1itransmute, sl1dirijeze toate energiile
fiintei in sensul unei treziri a intelepciunii.
Arborele Sefirotic, Pomul Vietii, este un exemplu de ierarhii ce exist1i
~i se intrep1itrund in natura omului ~i totodat1iin chiar mi~carea Creatiei.
Or, de~i b11rbatul,de~i femeia au ie~it din aceast1i Creatie, egoismullor ii
face s1i.~iuite flir1iincetare izvorul, r1id1icina,~i s1icad1iin gre~eala ce se
vede peste tot in lume. Alungati din miticul Paradis terestru, nu fac nimic
ca s1i-lcreeze din nou ~i rl1tl1cesc,orbi, jucmi ale fortelor rl1ului, sclavi ai
poftelor lor, dep1i~itide evenimente, tr1iindu-~iviata ca ni~te fantome, ca
ni~te umbre, ca acele fiinte inll1ntuite din Mitul cavernei allui Platon.
Totu~i con~tiinta se atl1iin fiecare ~i fiecare, pe undeva, are con~tiinta
meschinmei lui, a micimii lui, a falselor bucurii ca ~i a acelor rare momente
ciind frumusetea Universului i se dezviiluie, ciind infinita bog1itiea ceea ce
ne poartii ~i a ceea ce suntem reu~e~tevreme de 0 c1ip1is1iapar1iin pragul
viziunii noastre ~i sii realizeze armonia intre energia creatoare atlat1i
necontenit la lucru ~i creatura ei, intre unul ~i tot.
Arborele Sefirotic este un mijloc dat fiintei pentru a-~i intelege functio-
nareaierarhiilorinterneflirl1a Iedesp11rti deansamblulsistemului.Cei zece
Sefuoti sunt urm1itorii:
1- tn van, Kether, Cununa, este locullimpedei con~tiinte, unde infinitul
se deschide ~i se d1iruiecon~tiintei, unde divinul, Ein-Soj, ..r1id1icinatuturor
r1id1icinilor",comunic1i.
Arborele Sefirotic
A propune un exemplu de meditatie evreiasc1i se dovede~te imposibil,
fiinddi aceast1i religie este prea legat1ide inse~i literele ~i textele ei sacre
~i de indeplinirea zilnicl1a riturilor. Ar trebui s1istudiem ebraica pentru a
profita de bog1itiaunei lecturi din Biblie, din Tora, din Zohar ~i a intra in
subtilul simbolism vehiculat de litere ~i cuvinte, in multiplicitatea sensu-
rilor care se amestec1i~i se completeaz1i,ca in orice limb1isacr1itraditional1i.
Vom oferi deci in continuare doar 0 rapid1i retlectie asupra unuia dintre
conceptele majore ale misticii ezoterice evreie~ti, adic1ia Cabalei (qabbalah,
..primire", din KBL, ..a primi").
Cel mai celebru dintre cabali~ti, Rabi Simeon bar Yokhai (Simeon fiul
lui Yokhai), care a tr1iitin secolul al II-lea aJerei noastre, amintea c1i..vietuim
pe scoaf!a reaJit1i~i~iabia dacii ~timsiiajungem la inima ei... fiindcii secretul
se atlii in inima aparentului... iar cunoscutul nu este dedit aspectul aparent
al necunoscutului". Intreg sistemul CabaJei tinde s1iscoat1ila luminii diferitele
niveluri ale realit1itii, fiecare dintre acestea fiind in sine 0 lume, uneori in
interdependent1icu celelalte. Fiinta omeneasc1iins1i~ieste 0 entitate alcl1tuit1i
din elemente diferite, printre care un sutlet animal ~i un sutlet divin, ~i
beneficiind de privilegiul, important in creatie, de a se bucura de 0 con~tiint1i
pe care poate s1i0 dezvolte la infinit. Dar cea mai mare parte dintre fiintele
omene~ti se multumesc cu viata mecanic1ia corpului ~i a nevoilor lui, caut1i
fericirea ~i pl1icereaconditionate de iluzii noi, care in realitate Ie fac s1icad1i
l "_.>,.'
MARC DE SMEDT 42
Ein.S,,[
Il- Apoi gl1simHokhma, Yntelepciunea, principiu masculin, arhetipic,
a ceea ce este mai profund in noi, oehiul interior, calea tl1cerii, fulgerul
geniului, imaginea intuitiei ~i a acpunii juste, revelatia trl1it1i.
III - Bina, Inteligenta, principiu feminin, care se traduce prin posibilit1iple
gandirii, comunicare, primirea informatiilor exterioare ~i transformarea lor.
Aici inspiratia lui Hokhma se pune in mi~care, concretizeazl1interiorizarea
in actiune.
IV - Hesed, Favoarea, clementa, generozitatea guvemeazl1 principiul
creativit1itii, aI harului, aI artei de a ~tisli faci ~i sli construie~ti, sli asamblezi
~i sli armonizezi.
V - Geburah, Rigoarea, echilibrul, libertatea activli a lui Hesed; este
principiul dreptlitii, al severit1ipi, al st1ipanirii de sine, al disciplinei, auto-
criticii, responsabilitlitii. Prost st1ipaniti, ace~ti ultimi doi SefIroti se pot
preschimba in neglijentii, dezinteres ~i in sectarism, inchidere in sine,
fanatism. Fiecare element aI Pomului Vietii trebuie sli funcponeze in armonie
cu ansamblul, pentru ca modul de comportament al omului sli fIe exact, in
simbiozli cu ins~i rni~carea creapei. .
VI - Tipheret, Frumusetea, simbolizeaz1inatura esenpalli a omului, corpul
sliu ideal, axa con~tiintei lui ce reprezint1i puntea dintre spirit ~i materie.
Este realitatea profundli a individului, luciditatea lui, puterea lui de uirnire
~i de a se minuna; punct central aI Arborelui SefIrotic, Tipheret reprezintli
cheia cunoa~terii ~i a flintei: cand intalnim un prieten pe care nu I-am mai
viizut de zece ani, el s-a schimbat, noi ne-am schimbat, dar c111dura revederii,
contactul subtil ce are loe tin de nivelul Tipheret, a fI dincolo de corp. Acel~i
lucru se intfunplli in cazul oriciirei relatii profunde ~i de dragoste.
Dar cabali~tii a~aznntre cei trei SefIropsuperiori ~i ceilalp trei care
urmeazli, in centrul rombului astfel format, un SefIrot invizibil, Doot, care
ar fI principiul trezirii la unitatea nedisoeiabilli dintre cele zece componente
din ~i de dincolo de individualitate: experientii a nonexperientei, viziune a
totalit1itii, una in insli~i realitatea clipei.
VII - Cu Netzah, Victoria, triumful, trecein de la lumea sentimentului
la aceea a naturii -. acest Sef1rotdomne~teasuPra acpunii tendintelor noastre
fIre~ti, a instinctului de atracpe ~i de repulsie; dorinta, forta vitalii...
VIII - ... care se sprijinli pe Hod, Splendoarea, receptivitatea, domeniul
simtUri10r~iaI perceptillor. Echilibrul intre cei doi Sefuop creeazii temperanta
in sine.
ConitiinJa cosmid
Tnl InterpretarJ prlntre allele asemenea pe care Ieputem ~
prolecta asupra aeatel atrudurl arheUpaie
FUnIa omeneasca
Arborele SenroUc
Mocl'OCOllmosul
Mlcrocosmosul
L.~_~
MARC DE SMEDT 44
IX - Yesod,Fundamentul,reprezintiiEgo-ulcare secunoa~teca atare,
fiinta ce are con~tiintii de sine ins~i. ~i pivotullui Hod ~i Netzah ingMuie
comportamentul coerent in viata socialii ~i de zi cu zi: cei trei tenneni
marcheazii fiinta-noastr1i-in-Iume.Deci Yesod mai simbolizeazii ~i memoria
~i experienta pe care se construie~te Viata noastr1i.Ca ~iputerea vitalizantii
~i creatoare.a sexului, fl1riide care viata omeneascii nu se poate perpetua:
energie putemicii ~i care intemeiazii, intr-adeviir.
X - Malkut, Regatul, sau omul in corpul siiu ~i pe picioarele lui; omul
terestru, alciituit din apii, din elemente minerale, din aer ~i din focul radiind
din energiile lui nervoase, cerebrale ~i celulare. Este domeniullutului devenit
Adam, al materiei transmutate in viatii. Totalitatea evolupei nu numai cii
este prezentii in corpul omenesc, ci ~i lucreazii.
Un dicton cabalist spune: oln Kether se giise~te Malkut, in Malkut se
giise~te Kether", cifrele 1~i 10 sunt inseparabile, ca unitate a multiplicitiipi.
Tablourile Arborelui Sefuotic prezentate aici aratii cum se realizeazii
interacpunile intie top centrii ~i cum se regiisesc ace~tia in spapu-timp, in
societate, in fiinta omeneascii.
Este important de asemenea sii repnem cii in interiorul fieciirei triade
un principiu joacii rolul de mediator creativ intre cele douii fiinte; in plus,
nici un principiu nu este total disociabil, cu exceppa cazurilor cand se creeaz1i
un dezeehilibru ce se va traduce in om prin boalii, tulburm psihice ~i
"disconfort". Pe un plan metafizic mai precis, sii spunem cii "in acest fel
intre Intelepciune ~i Inteligentii, principiu masculin ~i principiu feminin al
primei ramuri de palmier a Sefiroplor, vedem inserandu-se un fiu
semiinand in acel~i timp cu tat1il~i cu mama (2ohar, Ill, 290) ~i care nu
este altceva decat Cunoa~terea: Cand Intelepciunea ~i Inteligenta vor sii
producii ceva, orice, sub aceastii fonnii 0 fac: prin fiul lor care capiitii
triisiiturile tatiilui siiu ~i ale mamei sale ~i care se nume~te ~tiintii. EI este
martorul uneia ~i al celeilalte, este marele eel dintdi ndseut (2ohar, Ill, 291).
Sii remarciim totu~i cii, in cazul primei triade, aceea a lumii inteligibile,
Cunoa~terea nu constituie un Sefirot distinct. Altfel se petree lucrurile cu
cea de-a doua triadii, aceea a Sentimentului: Favoarea ~i Justipa cheamii
un mediator ce va constitui 0 ramum distinctii, aceea a armoniei universale.
.Justipa ~i Favoarea sunt legate intre ele ~i nici una nu poate functiona fl1r1i
cealaltii [...]. Amandouii sunt puse in mi~carede Frumusete, care imbmp~eaz1i
in acela~i timp Favoarea ~iJustipa [...]. Cand toate culorile, toate fetele sunt
unite, apare Frumusetea~irealizareatuturorlucrurilor(2ohar, Ill, 143).
o meditape universalii a Frumusepi, iatii ceva surprinziitor, dar sii nu uit1im
influentele neoplatoniciene exercitate asupra genezei gandirii cabalistice.
-45
TEHNICI DEMEDITATIE
10 sfa~it, in ceea ce prive~te cea de a treia ~i ultima triadii, in Fundament
i~i g1isesc Victoria ~i Gloria propriul mediator: ceea ce inseamnii cii toatii
vigoarea, toatiifOI1ade expansiune conpoute in Frumusete nu se vor multumi
sii se riispandeasciidoar in difuziunea unei glorii imateriale, ci se vor deversa
in matricea lumii; ~iin aceasta rezidii incheierea oric1ireiacpuni sefirotice"l.
Unirea dintre toate principiile se transcende evident in Ein-Soj, lumina
insuportabilii ~i misterioasii ce se ascunde in "norul intunecat" _ "Pentru a
inainta miicar putin in sanul acestei intuneeimi, sii ascultiimciudatele vorbe
culese de Rabi Eleazar de pe buzele tat1iluisiiu,Rabi Simeon. Acesta mergea,
intr-o zi, pe malul mmi, cufundat in meditape. Deodatii, 0 viziune; este Elie,
Profetul. Acesta vorbe~te, de~valuie taina: Cand Tainicul Tainicilor dori
sii se manifeste, dadu n~tere unui simplu punct, care fu transmutat in Gandire
~i, in aceastii Gandire, EI executii nenumiirate schite ~i realizii nenumiirate
gravuri. Apoi tacu sii ta~neasciiSfanta Scanteie, dintr-o schitii foarte tainicii
~i foarte sacm, ~i ea fu 0 operii de minuniipe, ie~itiidin tot ce e mai bun in
Gandire. ~i fu numitii MI, ~i constitui originea operei, existand ~ineexistand,
adanc ingropatii, incognoscibilii [...]. Ea fu desemnatii pur ~i simplu prin
cine? (MI). Dori totu~i sii se manifeste ~i sii fie numitii [...]. Se imbriicii
deei intr-un pretios ve~mant al Splendorii (2ohar) ~i creii Eleh, care fu
Numele ei. Literele celor douii cuvinte, MI ~i Eleh, se amestecarii atunci
ca sii alciituiascii numele complet Elohim (2ohar, 1,1-2).
. Altfelspus,ceeace noi numim"fiinW'constituieintr-unanumefel
expresia"existentialii"a ceea ce scapiiabsolut tuturorcategoriilornoastre
de gandire~ide existentii,ca ~i tuturor eforturilornoastrede rationament
logic sau de etichetaredetenninatii.Trebuiesiiurciimdincolode "nume",
dincolode gandire,dincolode existentii~ichiar dincolode "fiintii"pentru
a incerca nu sii impresuriim,nici sii punem mana pe el, nici miicar sii
intrezmm, ci numai sii ciiut1im ca pe pipmte - ~i ~tiind c1i obiectul c1iutmi
e de negiisit - liic~ul Tainei Tainelor, acel Ein-Soj, infinit fiindcii nu poate
fi "s~it" de nimic ~i pe care suntem sHipsii-l numim "neant" doar neputinta
noastrii de a numi ceea ce transcende fiinta insii~i. Fiindcii pentru Ein-Soj
"nu poate fi vorba de nici un nume, de nici 0 cunoa~tere, de nici 0 fonnii
perceptibilii" (2ohar, II, 42)2.
IIA Cabbale ella Tradilionjudal'que. de R. de Tryon Montalemben ~i K. Hruby, Retz.
20p.cit.
-, .,~-'t"' ~-~~~~
I
I
L,.-
MARC DE SMEDT 46
Aceasta Stanta Sdinteie care ar fi temeJia oricarei creatii, acest punct
focal de unde curge totuJ ~i unde totul se resoarbe este locul mistic prin
excelenta: "Punctul primordial este 0 lumina interioara de 0 transparenta, de
o finete~ide 0 puritatece dep~ orice se poateimagina [...].Pominddin acest
punct exista extensie dupa extensie, fiecare aJcatuind ve~mantulceleilalte.....
"Universul este inveli~ul, ve~mantullui Dumn~zeu" (lahar, 1,19).
. Tot astfel, omul este facut din straturi succesive pe care trebuie sa Ie
inlature pentru a-~i descoperi adevarul adanc ~i unic.
In incheierea capitolului de fata, iata doua pove~ti hasidicel care sunt
in ele insele doua meditatii:
Undeai ajuns?
Pe vremea cand,la instigatiile du~manilor mi~ciiriihasidice, Rabi ~neur
Zalman din Leosna era incarceratin fort!ireataSfintii Petru # Pavel din
Petersburg, ~eful militiei veni intr-o zi sa-l viziteze in celula.
Adanc impresionat de marea demnitatece izvora din Rabi, ofiterulIi adresa
tpt felul de intrebiiri pe care ~i Ie pusese el insu~i pe parcursul citirii Bibliei.
In cele din urma i1intrebii:
- Cum trebuie sa interpretiim afirmatia din Scriptura conform careia
Dumnezeu, care ~tie toate lucrurile, I-ar fi intrebat totu~i pe Adam (Gen.,
m, 10): Unde e~ti?
- Crezi, ii raspunse Rabi, ca Scriptura are 0 valoare ve~nica ~i ca toate
cuvintele ei i1pot privi pe fiecare om in parte?
- Cred, raspunse ofiterul.
- Ei bine, replica Rabi, in fiecare epoca Dumnezeu i1cheama pe fiecare
om ca sa-i spuna: Unde te afli tu in lumea mea? AtAteazile, atAtiaani ti-au
fost masurati ~i au trecut peste tine. Unde ai ajuns in rastimpullor, ce-ai
facut cu ei? A~a ca Dumnezeu iti spune ~i tie: Ai trait patruzeci ~i ~ase
de ani; unde ai ajuns in vremea asta?"
RugtJciunea
Intr-o seara de Kipur, dupa rugaciune, baal .fem-ul ~edea la masa cu
ucenicii lui. Deodata el striga:
- Spune-i lui Alexei - numele vizitiului sau - sa inhame caii!
I Extrase din Caball, op. cit.
47
TEHNICI DE MEDlTATIE
Ilia cu sine pe discipolul preferat, Rabi Nahman din Kosow, urca in
trasura ~i porunce~te sa fie dus intr-un sat indepartat. Ajuns la destinatie,
merge la han ~i, cAndhangiul vine sa-i intrebe pe oaspetii nea~teptati cu
ce-i poate servi, be.ft-ul i1intreaba indata:
- Cum ti-ai facut rugaciunea din stanta zi de Kipur?
~i iata-I pe hangiu cuprins de 0 spaima respectuoasa. Ii trebuie un timp
pana sa poata raspunde, bAiguind:
- Sfinte rabi, ~tii bine ca in aceasta zi redutabila m-am indircat cu un
pacat greu, nenorocitul de mine! Dar crede-ma, rabi, n-amfacut altceva decAt
sa cad in ispita ~i cu siguranta ca Satana e raspunzator de necazul meu.
Atunci be.ft-ul ii zice:
- Poveste~te-mi cum s-a intAmplat.
- leri, incepe hangiul, mi-am luat nevasta ~i copiii ~i am pornit la drum,
ca sa sarbiitorim ziua cea sfAntain ora~ ~i sa ne rugiim acol0, cu intreaga
comunitate. Deodata mi-am adus aminte ca uitasem sa inchid pivnita.
TemAndu-ma ca un cre~tin caruia ii increc;lintasempaza casei sa nu profite
de ocazie ~i sa se puna pe baut, m-am intors, in timp ce familia mea ~i-a
continuat drumul. Abia intrasem in casa cAnda aparut un trimis s!i-mi ceara
cAteva stic1e de care era nevoie, spunea el, pentru 0 mica sarbatoare de la
castel. I-am dat ce-mi ceruse. Intre timp, venisera ~i alti clienti. Cum inca
era lumina afara, m-am gandit ca 0 sa pot ajunge in ora~inainte de caderea
serii. Dar c1ientiiveneau ramincetare. Cand, in sf~it, n-a mai riimas nimeni
in han ~i am vrut sa inchid pivnita, mi-am dat seama, cu spaima, cii noaptea
cazuse de mult ~i ca imi era a~adar cu neputinta sa mai plec. Ce-i de fllcut?
m-am intrebat. M-am retras intr-o camaruta din casa pentru a-mi descarca
inima in fata Domnului. Fiindca, imi spuneam, El ~tie totul ~i imi va ierta
pacatul. Dar nu reu~eam sa gasesc nici 0 carte de rugaciuni. Nevasta mea
~i copiii Ie luaser!1pe toate. Atunci am inceput sa plAngcu lacrimi fierbinti
in fata Domnului ~i sa-i spun: StapAnaI Universului, tu vezi bine cAtde
grea mi-e inirna, fiindca nu pot, in ziua aceasta sfanta, sa ma unesc cu toata
comunitatea ~i sa ma rog laolalta cu ea. N-am nici macar vreo carte rituala
de care sa ma slujesc. ~i nici nu cunosc rugaciunile pe dinafara. Dar acum
~tiu ce-am sa fac, singurullucru care sta in puterea mea: 0 sa incep sa repet
alfabetul; din toata inima, ca un copil care inca nu poate sa citeasca. lar tu,
0, Doarnne! tu 0 sa ai grija sa a~ezi laola1ta literele ca sa alcatuie~ti cu ele
[
L.
MARC DE SMEDT 48 49
euvintele rugikiunilor meIe. Te intreb, sfinte rabi, ee alteeva a~ fi putut
face?
Atunci baal.)'em-ul J~ipuse mana pe umarul hangiului eel foarte amarat
~i-i spuse:
- De muM vreme n-a mai ureat la eeruri 0 rugaeiune atat de sfiinta ~i
de fierbinte. Sa fii sigur ea Dumnezeu s-a bueumt de rugaciunea ta!"
DE MEDITAT
Sd nu spui: Mii voi dedica studiului Legii atunci dind mli voi bucura de 0
stare plkutli ~i de dare de manli. Studierea Legii nu cere nici boglitie ~i nici
veselli de argint sau de aur. 0 inimli frantli e de ajuns, ~i ea i~i glise~te leacu\
in Lege.
Rabi Simeon
Existd doud lumi; 0 lume ascunsli ~i 0 lume revelatll. Dar in realitate aceste
douli lumi nu alclituiesc decat 0 singurli lume.
Rabi Eleazar
Nu existd nicifir de iarbd pe pdmant care sllnu ascund1linsu~irile ~i puterile
enorme prin care se manifestll marea intelepciune ~i puterea cerului.
Rabi Simeon
Ceea ce este vizibil e doar reflexul a ceea ce este invizibil.
Rabi Abba
lnrelepciunea este un Arbore al Vietii pentru aceia care devin stlipanii ei.
Proverbe, III, 18
o noapte fdrd zi, 0 zi f1Irlinoapte nu meritll numele Unicului.
lohar
Limba Domnului este spiritul omului.
Proverbe, XX, 27
Spiritul ispititor n-a avut niciodatli mai mare trecere la om ca atunci cand
acesta se dedli manclirii imbel~ugate ~i pllicerii vinului.
Rabi Isaac
Unde te afti tu se am ~i toate celelalte lumi.
Proverb hasidic
Magia neagrd $i magia albd nu sunt forte diferite; e vorba de aplicarea fie
distructivli, fie constructivli a aceleia~i forte.
Jon de Hartog
Fericit bdrbatul care n-a umblat in sfatul necredincio~ilor~i in calea
plidto~ilor nu a stat ~i pe scaunul hulitorilor n-a ~ezut. Cli ~tie Domnul calea
dreptilor, iar calea necredincio~ilor va pieri.
Psalmul 1, versetele 1~i 6
Totul seaftd inchis inom, el este intregirea~iimplinirea.
Zohar, III, 148
I
I
L~,-
DEVENlREA MEDITATIEICRE~TINE
!Audatfii Tu, Doamne al meu, cu toate creaturile Tale,
indeosebi me.fsire fratele Soare,
care face ziua# princareneluminezi;
el efrumos $i strdlucitor, cu mare splendoare;
pe Tine, Preainaltule, te face cunoscut.
!Audat fii Tu, Doamne al meu, pentru sora Lund $i stele;
in ceruri Tu le-ai alcdtuit,limpezi, pre(ioase $ifrumoase.
!Audat fii Tu, Doalllne alllleu, pentru fratele Vant
$i pentru aerul $i norul $i cerullimpede in tot timpul,
prin care creaturilor Tale Ie dai sprijin.
!AI/dat fii Tu, Doalllne al meu, pentru sora Apd,
care efoartefolositoare, # umild, $i pre(ioasd, $i castd.
!Audat fii Tu, Doamne alllleu, pentru fratele Foc,
prin care Tu luminezi noaptea,
# el e frumos, $i vesel, $i robust, # puternic.
!Audat fii Tu, Doalllne alllleu, pentru materna noastrd sord
Pdmantul
care ne poartd $i ne duce,
# care rode$te fructele felurite cu florile colorate $i iarba.
SFANruL FRANCISC DIN ASSISI
De cativa ani sunt uimit sa constat in ce masura prietenii mei ~i
cuno~tintele, cre~tini cu totii, prepti ~i mireni, tara a-~i abandona credinta,
se orienteaza catre practicarea medita~ei de diverse orizonturi, in esenta
orientale: indeosebi Zen ~i toate formele de budism, Yoga... ii atrag; dar ~i
tehnicile occidentale de psihoterapie de grup, care incearca sa debloeheze
nodurile corpului. Ynparalel, la multi cre~tini se dezvolta angajarea sociala;
sunt cre~tini care incearca sa revina la mesajul originar pentru "a-i iubi pe
ceilalti mai mult decat pe ei in~i~i".Ambele cazuri stau miirturie unei nevoi
de intoarcere la propriul corp, nevoie de intoarcere la semeni. Ceea ce merge
in sensul vrerii lui loan Paul al II-lea, care va incerca sa umanizeze Biserica
~i sa-i redea omului demnitatea de om. A~adar, demnitatea unei con~tiinte
intr-un corp.
"Nu ceea ce intra in gura spurea pe om; ci ceea ce iese din gura spurca
pe om." ~i lui Petru care ii cere sa explice parabola, Iisus ii raspunde: "Acum
~i voi sunteti nepriceputi? Nu intelege~ ca tot ce intra in gura se duce in
pantece ~ise arunca afara? lar cele ce ies din gumpomesc din inima ~i acelea
spurca pe om" (Matei, XV, 11, 18).
Fiindea din centrul tiintei vine tot raul, aceasta boala contagioasa, ~itoata
nenorocirea. Fara prefacere interioara nu exista nici 0 salvare pentru tiinta
omeneasca, ce va ramane 0 tiara pentru semenii ei ~i un spoliator al naturii.
o aIchimie trebuie sa lucreze in el, care sa-i ingaduie sa-~i depa~easea
egoismul inver~unat ~i sa-l faca sa participe la creatia evolutiv1i ~i nu la
involu~e:
"Nimeni aprinzand taclie nu 0 pune in loc ascuns, nici sub obroc, ci in
sfe~nic, ca aceia care intra sa vada lumina.
Luminatorul trupului e oehiul tau. Cand oehiul tau este curat, atunci tot
trupul tau e luminat; dar dind oehiul tau e rau, atunci ~i trupul tau e intunecat.
la seama deci ca lumina din tine sa nu tie intuneric.
A~adar, daca tot trupul tau e luminat, neavand nici 0 parte intunecata,
luminat va ti in intregime, ca ~i cand te lumineaza tacIia cu stralucirea ei.
~i pe cand Iisus vorbea, un fariseu II ruga sa pranzeasca la el; ~i, intrand,
a ~ezut la masa.
~i Domnul a zis catre el: Acum voi, fariseilor, curatiti partea din afara
a paharului ~i a blidului, dar launtrul vostru e plin de rapire ~i de vicIenie.
Nebunilor! Oare cel ce a tacut partea din afara n-a tacut ~i partea
dinauntru?" (Luca, XI, 33-40).
Astazi exista un spirit, 0 credinta cre~tina ~i la fel un apel al Domnului
catre rugaciune, eatre reculegere intr-un loe sfant consacrat de speranta miilor
de credincio~i veniti acolo sa ingenuncheze, dar nu se poatespune ca exista
vreo medita~e cre~tina. Acum ca~va ani, grijuliu sa inteleg religia copilariei
mele, am intreprins 0 amanuntitii ancheta,livresca ~i de teren,la cei ce sunt
garan~i pe pamant ai acestui curent spiritual ca ~i la cei ce cauta de-a lungul
acestui drum un sens al vietii lor. A rezult~t de aici 0 cartel ~i 0 constatare:
cre~tinismul a pierdut inca 0 data mesajul fundamental al profetului sau ~i
totu~i a construit un monument spiritual care Ievorbe~teoamenilor; dar daca
intri acolo, singurul raspuns pe care l-ai putea gasi va ti in tacere. Fiindea
in tine insu~ doarme adevarul, care nu cere decat sa tie trezit.
Oare nu chiar lisus le-a amintit intr-o zi celor ce, repro~andu-i ea e om
~i se pretinde Dumnezeu, voiau sa-llapideze, ca insa~i Biblia, Legea lor,
spune despre fiintele omene~ti ca sunt toate dumnezei? AtCinciel, tiu al
omului, cum sa nu tie asta?
Ynsadivinitatea, acest "plus" al omului, e bine ascunsa in intunericul
necunoa~terii de sine.
I Etre Jesus, serisA impreunA cu Jean-Michel Varenne, Laffonl.
~~.,-
MARC DE SMEDT
52
~i se cuvine sa citez aici cateva extrase dintr-o convorbire pe care am
avut-o cu R. P. Besnard, dominican, directorul revistei La Vie spirituelle,
om de 0 toleranta ~i de 0 deschidere care flkeau cinste Bisericii lui, un
precursor, din nefericire decedat mai taniu. Parintele Besnard practica
zanen-ul, postura de meditatie Zen, ~i gasea in ea ceea ce lipsea ordinului
sau, acea trezire a corpului la tacere, unde se deschid toate portile.
"Zazen-ul este cu adevarat inradacinarea in imobilitate. Pentru mine,
un lucru se articuleaza cu altul. Imi place mult fraza pe care Durkheim ne-o
spunea la 0 sesiune: Sensul repausului este mi~carea ~i sensul mi~carii este
imobilitatea .
In sfar~it, iata un fel de dialectica pe care 0 descopar prin aceste practici.
o activitate precisa ca rugaciunea, ~i in cele din urma ambitioasa, fiindca
e vorba despre altceva decat sa-ti tot rumegi in minte propriile ganduri; este
vorba ca intr-adevar sa te agati de credinta, de Dumnezeu, care e totdeauna
greu de agatat, daca pot indrazni sa spun a~a, sau de primit. Pentru a trai
acest act de rugaciune e necesar ca, in alp timpi ai viepi, sa traim pregatirile,
momentele de recentrare; imi place mult aceastli expresie. Recentrare ce
permite atunci rugaciunea, fiindca va exista cineva, voi fi devenit Eul meu
profund...
Cred ca unul dintre necazurile spiritualitlipi occidentale vine de departe,
vine din epoca a ceea ce numim lumea moderna, adica lumea subiectivitlipi;
acolo ne-am pierdut intrucatva, in aceasta subiectivitate care a devenit
psihologizantli, introspectiva, abstracta, lipsita de repere. Dupa acea epoca
moderna, Biserica s-a aratat destul de ignoranta in materie de incon~tient
~i de corp; or, cele doua sunt legate deoarece, cand ne lasam in seama corpu-
lui nostru, descoperim numeroase mecanisme incon~tiente aflate in stare
de veghe. Deci spiritualitatea iT!sa~inu mai avea nici un reper, i~i pierduse
esenta ~i atunci a devenit doar afectivitate sentimentala, ni~te raponamente
care nu se mai agatau de nimic ~i ajungeau simpla sporovaiala. ~i poate ca
Zen-ul ne permite sa regasim aceasta profunzime, aceste ancorari.
Exista la cre~tinii de la fnceputuri un anumit numLZrde practici. Md
gilndesc la ciinturile intonate fncd pilnd nu de mult; este foarte sigur cd
ele reprezentau ni~teexercitii de respiratie ~i totodatd exercitii ale sunetului,
care trezeau. E posibil ca multe practici similare sd se fi pierdut?
Da, ar fi destul de pasionant sa regandim ceea ce a reprezentat experienta
monastica din evul mediu; mi se pare, intr-adevar, ca top calugarii din evul
mediu, de altfel poate ca ~i cei din antichitate, edificasera incetul cu incetul
53
o intelepciune a vietii, care comporta poate ~i asemenea elemente. Astfel,
faptul de a locui intr-un univers de armonie arhitecturala trebuia sa aiba
repercusiunea lui asupra psihologiei aceluia care, zi ~i noapte, traia in cele
din urma 0 viata de concentrare intensa ~i de atentie indreptata spre
Dumnezeu. Tot astfel, in ascezele monastice traditionale, gasim un raport
cu acea cautare, mai profunda, prin tacere ~i totodata prin liturghie ~i cantec.
~i tocmai in evul mediu timpuriu toti acei calugari care, in secolele
al IX-lea, al X-lea, al XI-lea, au edificat cantul gregorian simteau probabil
nevoia de a reechilibra, pornind de la vibratii ce-i inaltau in sl~vi, 0 viata
foarte mult lipitli de pamant. Nu trebuie sa uitam ca erau ni~te calugari
deschizatori de drum, calugari primitivi, destul de grosolani, ni~te oameni
de fapt foarte pamanteni, foarte mult amestecati cu pamantul, cu picioarele
in tarnna;deci,prinintermediulcantecului,gasiseraunechilibru.Noua,care
suntem prea mult porniti in sus, in mental, cred ca intr-adevar Zen-ul ne
face actualmente bine, fiindca ne readuce la pamant. Dar admit tara indoiala
ca putem la fel de bine practica zazen-ul iar in alte momente dinta cantul
gregorian.
... Am putea efectua 0 meditatie destul de uimitoare asupra a ceea ce
ar trebui ~i ar putea sa fie omul; in fond, omul ar putea fi ceva extraordinar.
~i, in acela~i timp, 0 meditatie destul de pesimista asupra capacitatii lui de
a fi ~a ceva. Un om cu adevarat matur, echilibrat, ar fi 0 reu~itliformidabila!
Dar yom ajunge vreodata acolo, cand trebuie sa impacam atatea lucruri?...
Avem atunci impresia ca fiecare porne~te pe un drum sau pe altu] in functie
de ceea ce este cel mai urgent.....
Pentru Gabriel Matzneff, "daca Spiritul trebuie sa continue sa insufle,
o va face mai intai in micile comunitap, in ceea ce burghezii numesc cu
dispret grupuscule: Fiindca acolo unde doi sau trei se aduna in numele
Meu, Eu sunt printre ei.
Noi, cei care credem in Dumnezeu din tot adancul setei noastre, ~tim
ca nu de puteri avem nevoie, ci de sfintenie. Trebuie sa devenim oameni
ai luminii, fiindca doar scaldati in aceasta lumina am putea sa reinventam
Paradisu)."
Reflecpe completata de Bruno Lagrange care socote~te ca "pe de 0 parte,
intr-adevar, comunitatea primitiva care ne-a transmis ratiunile ei de a trai,
credinta ei in Iisus Hristos, nu incerca sa convinga, sa dovedeasca, ci sa stea
mlirturie prin vitalitatea ei ca ~i prin bucuria ei, ~i aceste fragmente ne-o spun,
iar pe de altli parte Spiritullui Hristos care 0 insufletea i-a inspirat atat respect,
I
I
I
I
I
l~..~,
MARC DE SMEDT
incat ea se fere~te, la intalnirea ideologiilor, de orice prozelitism. El existii,
el este viu. Comunitatea existii, triiie~te~i ~tim asta. Riimiinem liberi.
In aceastii perspectivii trebuie sii citim Evanghelia.
Hotiirat lucru, cheia Bibliei nu se aflii pe Lunii; ea este in viatii, ~iinsii~i
viata aceasta nu-~i va cruta nici un efort de cunoa~tere ~i nici un gest de
comunicare. De-acum soarta omului nu mai este in miiinile unor guru, la
fel cum n-a fost niciodatii apanajul unui unic ~i respectat trecut. Ea nu
inseamnii decat situapi concrete, Biblia stii miirturie; valoarea universalii a
oriciirui lucru rezidii numai in semnificapa lui actuaIii.Cea mai mare dovadii
de imaginape este sii triiie~ti clipa prezentii. Nepreviizutul survine intot-
deauna, fie ~i doai sub formii de ApocaIips.
Iatii, stau la u~ii ~i bat; de va auzi cineva glasul meu ~i va deschide
u~a, voi intra la el ~i voi cina cu el. Ceea ce poate cii reveleazii Biblia este
toemai ceea ce nu ne-am ~tepta. Nu existii sperantii dacii ~tiice te a~teaptii.
Nu existii adeviiratii lecturii a Bibliei dadt ~timdinainte ce yom giisi in ea.
~tiinta nu intiilne~te Credinta decat in aceastii incertitudine, a ce va veni,
spune ~tiinta, a eelui eare vine, spune Credinta."
Meditatia cre~tinii este in primul riindimpiirtii~ire, friitie, dragoste. Este
insu~i mesajullui Hristos. lar lectura Bibliei este in sine ins~i reculegere
~i rugiiciune. Cuviint al adeviirului.
"Ascultap: latii, ie~it-a semiiniitorul sii semene.
~i pe ciind semiina el, 0 siimiintii a ciizut liingii cale ~i piisiirile cerului
au venit ~i au miincat-o.
~i aIta a ciizutpe loe pietros, unde nu avea piimiintmult, ~iindatii a riisiirit,
pentru cii nu avea piimiint mult.
~i ciind s-a ridicat soarele, s-a ve~tejit ~i, neaviind riidiicinii, s-a uscat.
AM siimiintiia ciizut in spini, a crescut, dar spinii au iniibu~it-o ~i rod
n-adat.
~i altele au ciizut pe piimiintul eel bun ~i, iniiltiindu-se ~i cresciind, au
dat roade ~i au adus: una treizeci, alta ~aizeci, aIta 0 sutii.
~i zicea: Cine are urechi de auzit sii audii.
lar ciind a fost singur, cei ce erau pe liingl{El, impreunii cu cei
doisprezece, il intrebau despre pilde.
~i le-a riispuns: Voul{ vI{ e dat sii cuno~teti taina impiiriitiei lui
Dumnezeu, dar pentru cei de afarii totul se preface in pilde,
Ca, uitandu-se, sii priveascii ~i sii nu vadii, ~i, auzind, sii nu inteleagii,
ca nu cumva sii se intoarcii ~i sii fie iertati.
~i le-a zis: Nu pricepeti pilda aceasta? Dar cum yeti intelege toate pildele?
Semiiniitorul seamiinii cuviintul.
54
Semintele de liingiicaIe sunt aceia in care se seamiiniicuviintul, ~i, ciind
il aud, indatii vine Satana ~i ia cuvantul eel semiinat in inimile lor.
Cele .semiinate pe loc pietros sunt aceia care, ciind aud cuviintul, il
primesc indatii cu bucurie.
Dar n-au riidiiciniiin ei, ci pn piinii la un timp; apoi, ciind se intamplii
striimtoare sau prigoanii pentru cuvant, indatii se smintesc.
~i cele semiinate intre spini sunt cei ce ascultii cuvantul.
Dar grijile veacului ~i in~eliiciunea bogiipei ~i poftele dupl{ celelalte,
piitrunziind in ei, iniibu~1{cuviintul ~i il fac neroditor.
lar cele semiinate pe piimiintul eel bun sunt cei ce aud cuvantul ~i-l
primesc ~i aduc roade: unul treizeci, aItul ~aizeci ~i aItul 0 suta" (Marcu,
IV, 2-30).
Mesaje din vremuri
latii catevaexemplede meditatiia~acumau fost conceputede:
Sfiintul Bernard
"Cuviintul a venit in mine (sunt un smintit cii spun acestea), a venit de
mai multe ori. Cu toate cii mii vizitase adesea, n-am simpt c1ipaanume ciind
a venit. Dar am simpt, imi aduc aminte asta, cii era aici. Cateodatii i-am
putut presimti venirea, dar niciodatii nu i-am putut simti intrarea ~i nici
ie~irea... Totu~i am cunoscut cii era adeviirat ceea ce citisem, adicii faptul
cl{in el triiim, ne mi~ciim~i suntem. Fericit acela in care ellocuie~te, care
triiie~tepentru el ~i e copt pentru el. Dar, intruciit ne~tiute sunt caile lui, mii
intrebati cum de i-am putut cunoa~te prezenta. Fiindcii e plin de viatl{~i de
energie, indatii ce este prezent imi treze~te sufletul adorrnit; imi mi~cii, imi
induio~azii, imi riine~teinima cea tare ca piatra ~ifoarte bolnavl{;se pome~te
sii smulgl{~i sii distrugii, sl{construiascii ~i sii riisiideascii, sa ude ceea ce e
secetos, sl{lumineze ceea ce e intunecat, sa deschida ceea ce e inchis, sii
inciilzeasdt ceea ce e rece, sa indrepte ceea ce e intortoeheat, sii netezeascii
ceea ce e necioplit, astfel incat sufletul meu il binecuviinteaza pe Domnul
~i toate puterile mele ii laudii numele eel sfiint. A~adar, intrand in mine,
Mirele eel dumnezeiesc nu-~i face simtitii venirea prin semne exterioare,
prin zgomotul glasului siiu ori eel al pa~ilor siii; nu prin mi~ciirilelui ~i nici
prin simtUrilemele Ii recunosc prezenta, ci, ~a cum v-am spus, prin mi~earea
inimii mele: simtind groazii fatiide piicat ~ide dragostea trupeascii,ii recunosc
MARC DE SMEDT
puterea ~i milostenia; descoprindu-mi ~iurandu-mi gre~elile ascunse, admir
adancimea intelepciunii lui; schimbandu-mi in bine viata, ii probez bun11tatea
~i blandetea; ~iinnoirea Hiuntric11, fruct al celei dintai, m11face s11-i intrez11resc
incomparabila frumusete. Astfel sufletul ce contempl11Cuvantul ii simte
prezenta ~i totodat11actiunea sanctificatoare.1"
...
Bossuet
"Trebuie s11ne obi~nuim s11ne hr11nimsufletul cu 0 simpl11~i plin11de
dragoste privire c11treDumnezeu ~i c11treDomnul Nostru Iisus Hristos; ~i,
pentru asta, trebuie s11-1desp11rtiminceti~or de rationament, de discurs ~i
de multimea de simpatii, pentru a-I p11straplin de simplitate, respect ~i atentie
~i a ne apropia astfel din ce in ce mai mult de Dumnezeu, primullui principiu
~i ultimullui scop... Meditatia e foarte bun11la vremea ei ~i foarte util11la
inceputul vietii spirituale; dar nu trebuie s11ne oprim la ea, fiindc11sufletul,
prin fideIitatea lui fat11de umilint11~ireculegere, prime~teca pe una obi~nuit11
o cuvantare mai pur11~i mai intim11, pe care 0 putem numi simplitate ~i care
const11doar intr-o vedere, privire sau atentie dr11g11stoas11 in sine, spre vreun
obiect divin, fie Dumnezeu insu~i, fie unele dintre tainele Lui ori alte
adev11ruricre~tine. Deci sufletul, p11r11sind rationamentul, se sluje~te de 0
dulce contemplatie ce-l tine pa~nic, atent ~i susceptibil; el face putin ~i
prime~te mult; lucrarea lui e molcom11~i totu~i mai rodnic11;~i, intrucat se
apropie tot mai mult de izvorul intregii lumini, al intregii indurMi ~ial intregii
virtuti, lucrarea i se intinde ~i mai mult."
Sfantulloan al Crucii
Sfaturi $i maxime
"I. Domnulle-a dezv111uitintotdeauna muritorilor comorile intelepciunii
~i ale duhului s11u. Dar ast11zi Ii Ie dezv111uie ~i mai mult, fiinde11 r11utatea
oamenilor se arat11mai mult ~i ea.
2. Doarnne, Dumnezeul meu, cine te-ar putea c11uta eu 0 dragoste
curat11 ~i simpl11 f11r11 s11Te g11seasc11intru totul pe gustul ~i pe placullui?
fntr-adev11r, Tu Te amti eel dintai ~i ie~i in intampinarea acelora ce Te doresc.
3. Cu toate c11drumul e neted ~i Iin pentru oamenii de bun11voint11,cel
ce merge va inainta putin ~i eu greutate dac11nu are picioare bune, curaj ~i
o statornicie b11rb11teasd.
I Livre de sa vie, cap. XIV, Chemin de la Perfection, cap. XXVIII.
56
TEHNICI DE MEDIT ATIE 57
4. Mai bine s11porti 0 greutate mare in tov11r11~iacui va puternic decat
o greutate mic11in tov11r11~iaunuia slab.
Cand te afli sub povara necazurilor e~ti unit cu Dumnezeu, care e forta
ta ~i st11al11turi de eei in nevoie; cand nu ai greut11ti, e~ti cu tine insuti iar
tu nu e~ti decat sl11biciune, fiinde11 virtutea ~i puterea sufletului cresc ~i se
int11resc in ineerc11rile r11bd11rii.
5. Cel ce vrea s11r11man11singur, f11r11sprijinul unui st11pan ~i al unei
c11111uze, este asemeni unui copac singuratic, abandonat fm'11st11panpe campie;
cele cateva roade pe care Ie rode~te, c11111torii i Ie culeg inainte de a da in parg.
6. Copacul bine s11dit ~i bine p11zit de un st11pan vrednic dl1 roade la
vremea a~teptat11.
7. Sufletulvirtuoscer11mane singur~ifm'11st11paneste ca t11ciuneleaprins
dar izolat; se va stinge in loe s11se aprind11~i mai tare.
8. Cel care, singur fiind, a c11zut,r11manesingur pe p11mant.Foarte putin
apeleaz11la sufletullui, fiindc11nu se increde decat in el insu~i.
9. De vreme ce nu ti-e team11c11ai s11cazi fiind singur, cum de te
m11gule~ti c11te-ai ridicat f11r11 ajutor? Socote~ted doi oameni uniti sunt mai
puternici decat unul singur.
10. Cel ce cade sub 0 povar11se ridic11anevoie cu povara lui.
II. Cel ce cade fiind orb nu poate, a~a cum e, s11se ridice singur; sau,
dac11izbute~te s11se ridice, nu va porni pe drumul pe care trebuie.
12. Dumnezeu pretuie~te, mai mult decat toate lucr11rilepe care Ie poti
face, pan11~i cea mai mic11stare de cur11teniea con~tiintei tale.
13. Dumnezeu a~teapt11de la tine cel mai mic semn de ascultare ~i de
supuneremaimultdecattoateserviciilepecarei Iepotiaduce. .
14. Dumnezeu pretui*e mai mult in tine pornirea spre s11r11cie ~i suferint11
de dragul Lui decat toate consol11rile~i viziunile spirituale sau meditatiile
pe care Ie poti avea.
15. Leap11d11-te de dorinte ~i vei g11sieeea ee dore~te inima ta. ~tii oare
dac11dorintele tale sunt conforme cu Dumnezeu?
16.0, prea du1cedragoste de Dumnezeu, ce putin e~ti cunoscutl1!Acela
care iti va g11sifiloanele va g11sipacea.
17.Dac11s-ar euveni s11fii de doul1ori indurerat c11ti-ai ascultat propria
vrere, nu-i mai da ascultare chiar dac11asta te umple de am11rl1ciune.
18. E mai muM necuviint11~i necur11teniein inima ta eand se indreaptl1
spre Dumnezeu dac11duce in ea fie ~icea mai mic11sl11biciunepentm lucrurile
lume~ti decat.dac11e cople~it11de cele mai rele~i mai sup11r11toare ispite sau
intunecimi ce se pot inchipui ~i totu~i nu vrea s11se lase prad11lor. Mai mult,
in cazul din urmll se poate apropia eu incredere de Dumnezeucas11
l
~.-~.--'
MARC DE SMEDT
indeplineasdi vrerea maiestiitii Lui cand spune; Veniti la Mine voi cei
osteniti ~i impoviirati, ciici vii voi aduce alinare.
19. Sufletul care, in ciuda siiriiciei ~i a incerciirilor, se supune la ceea
ce dicteazii ratiunea ii este mai pliicut lui Dumnezeu dedit acela care. flirii
sii 0 urmeze, face totul cu bucurie.
20.0 lucrare, oricat de micii, dacii a fosf siivar~itiiin tainii ~i cu dorinta
sii riirnanii necunoscutii. e mai pliicutii lui Dumnezeu decat 0 mie altele pe
care Ie siiv~im cu dorinta de a fi cunoscute de ciitre oameni; fiindcii acela
ce 0 siiv~e~te pentru Dumnezeu cu 0 dragoste foarte curatii se preocupii
nu numai sii nu fie viizut de oameni. ci sii nu fie viizut nici de Dumnezeu
insu~i; ~i chiar dacii Dumnezeu nu ar trebui sii 0 cunoascii vreodatii. el nu
ar oOOsisii se puniiin slujba Domnului cu a~i bucurie ~iacee~i cumtenie
a dragostei.
21. Lucrarea fiicutiinumai ~iintru totul pentru Dumnezeu fiiu~te intr-un
suflet curat 0 impiiriipe unde Domnul e stiipan absolut.
22. Pasiirea ce a poposit pe clei este condarnnatii la 0 muncii indoitii:
ea trebuie sii se desprindii ~i sii se curete. Tot astfel. sufletul care i~i urmeazii
natura dezordonatii este condarnnat la 0 pedeapsii indoitii: el trebuie sii se
desprindii ~i apoi sii se curete de necurntenii.
23. Cel ce nu se lasii tarat de dorintele sale desfranate i~i va lua lesne
zborul ciitre cele spirituale. asemeni unei piisiiri care nu ~i-a pierdut nici
miicar 0 panii.
24. Musca lipitii de miere nu-~i mai poate lua zOOrul;la fel. sufletullegat
de desfiitiirile spirituale i~i pierde libertatea ~i contemplatia.
25. Nu ciiuta prezenta lucrurilor fiicute de om dacii vrei ca sufletul tiiu
sii piistreze triisiiturile fetei lui Dumnezeu in limpezimea ~i cumtenia lor,
dar gol~te-p spiritul ~iscapii-l de orice obiect creat; vei merge atunci luminat
de razele lui Dumnezeu. fiindcii Dumnezeu nu este asemiiniitor creapilor
omene~ti."
lVorulnecunoa~te~
Prin fire. simturile sunt ordonate in ~a fel indit cu ele oamenii sii poatii
cuno~te toate ]ucrurile corporale exterioare; dar in nici un fel ei nu pot
ajunge, cu ele.]a cuno~terea lucrurilor spirituale: prin lucrarea ]or. vreau
s! zic. Ins! prin oprirea ~ineputinta lor 0 putem face. in felu] undtor: atunci
cAnd citim sau auzim vorbindu-se despre anumite ]ucruri. ~i mai apoi
inte]egem ci simturile noasb'e exterioare nu Pot sii ne informeze. nici si ne
l~~_.
58 59
TEHNICI DE MEDITApE
instruiascii in vreun fel care este calitatea acestor lucruri, atunci putem cu
adeviirat sii fim siguri d1 aceste lucruri sunt spirituale ~i nu corporale.
In acela~i fel se inUimplii cu simturile noastre spirituale, atunci dind
lucriim la cunoa~terea lui Dumnezeu insu~i. Fiindci de-ar avea omul mai
mult decat oricandintelegerea ~icuno~terea lucruriJorspirituale create. totu~i
nu poate niciodatii, prin lucrarea acestei inteligente, si izbuteasci a cuno~te
un lucru spiritual noncreat. care nu este altcineva decat Dumnezeu. Dar prin
neputinta ~i poticnirea acestei inteligente poate s-o facii: fiindci lucrul in
fata ciruia ea se vide~te neputincioasii nu e altceva decat Dumnezeu insu~i.
lati de ce Sfantul Dionisie a spus: "Cea mai perfecti cunoa~tere a lui
Dumnezeu este aceea in care El e cunoscut prin necunoa~tere."
Meister Eckhart I
"Sfinpi nu contempli in Dumnezeu decat 0 imagine. in care ei cunosc
toate lucrurile; da. Dumnezeu insu~i prive~tein acest fel intr-insul ~i cuno~te
in el toate lucrurile; nu are nevoie si se intoarci, a~a ca noi, de la unulla
altul. Si presupunem ci am avea fiecare. !n aceasti viati. cate 0 oglindi
in.fata fieciruia. in care am vedea toate lucruri]e intr-o clipitii ~i Ie-am
cuno~te intr-o imagine; atunci nici acpunea. nici cunoa~terea nu ar mai
reprezenta un obstacol."
Deschiderea tacerii
Toate aceste sfaturi ne vorbesc despre 0 stare inferioarii fiicutii din
disponibilitate ~i din tiicere. Rugiciuni. predici. orare stricte.lipsi de somn.
posturi, lucriiri diverse ritmau viata miiniistirilor ~i ingiduiau 0 apropiere
de incognoscibil. Dar astiizi numai adeviratele posturi de meditatie ii pot
ajuta doritorului si inainteze pe calea trezirii. continuand si rnmani in lume.
De unde ~i interesul crescand fati de tehnicile venite din Orient. Este
important ~ica fiecare si-~i descopere ..daml"; fiindci ..darurile sunt felurite.
dar acel~i Duh unuia i se di prin Duhul Slant cuvant de intelepciune
iar altuia cuvantul con~tiintei..., unuia i se di credinti iar altuia darurile
vindeciirilor unuia deosebirea duhurilor iar altuia tot felul de limbi... ~i
toate acestea Ie lucrew unul ~i acel~i Duh. impirtind fieciruia deosebi.
dupi cum voie~te" (Pavel. Episto/a I ctJtre CorintemJ. Prin descoperirea
I Traitb, GaJlimard.
MARC DE SMEDT
adevarului siiu propriu ~i a posibilitiitilor sale reale tree drumurile sacrului.
o mi~care precum aceea a charismaticilor regiise~te elanul ce-i anima pe
primii cre~tini ~i credinta simplii a inceputurilor, care putea mi~ca muntii.
Rene Laurentin, care a realizat 0 anchetii detaliatii asupra acestui fenomen
tulburiitor, ce aduce multe vindeem ~i convertiri, scrie:
"Corpul se angajeazii spontan in rugiicinne. Minile se deschid, se ridicii.
Grupurile charismatice regiisesc gestul predicatorului, acela al primilor
cre~tini, imortalizat pe zidurile catacombelor, acela pe care liturghia il
prescrie ~i azi preotului in timpul slujbei, ~i care devine atat de dizgratios
atunci cand nu e sustinut printr-o atitudine interioam. Charismaticii regiisesc
(ca de altfel multi altii in zilele noastre) diversele forme de prosternare,
practicate ~i ele panii nu de mult in liturghie: prostrarea (lungit pe piimant),
suprimatii de curand in liturghia din Vinerea Mare; ingenuncherea cu
inclinare adancii, in care corpul se concentreazii pentru a ie~ii~i la luminii,
precum griiuntele semiinat in piimant. Aceste diverse forme nu sunt niciodatii
comandate din afarii, nici reglate ca un balet. Ele purced diniiuntru, dupii
imprejurm ~i dispozitia fi~i1ruia. Contribuie la integrarea corpului in rugii-
ciune, ceea ce nu este lipsit de importantii pentru omul occidental disociat."
Vom vedea, fiirii incetare, pe parcursul ciirtii de fatii, cum reapare acest
fapt; oricare i-ar fi forma, meditatia luptii impotriva disocierii fiintei,
impotriva fragmentiirii ei psihice ~i deei impotriva tuturor stmlor psihotice,
acele dezechilibre ce se giisesc, intr-un fel sau altul, in fiecare dintre noi.
Dar vreau sii spun aici cateva cuvinte despre ceea ce.voi numi meditatiile
strambe, care sunt un pericol pentru fiintii ~i de care Biserica cre~tinii face
mare caz; printre ele se numiirii toate mortificmle trupului, toate autopedep-
sirile ~i toate imaginmle lumii de dincolo. Poate cii exercitiile spirituale
ridicate in sliivi de Ignatiu deLoyola, intemeietorul Ordinului Iezuitilor, au
fost utile la vremea lor pentru educatia ci1lugmlor ~i a religio~ilor. Personal,
dupii ce le-arncitit, nu pot vedea in ele deeat-un periculos"delirparanoic.
Iatii, cu titlu de exemplu, douii reguli privind arta de a manca:
,,(214) A cincea regula.- tn timp cemanciim, sii socotim cii-I vedem
pe Domnul Nostru Hristos mancand cu Apostolii siii, felullui de a bea, de
aprivi, felul lui de a vorbi; ~i sii incerciim sii-I' imitiim. A~a cii partea
superioarii a spiritului va fi ocupatii sii-l exarnineze pe Domnul Nostru, iar
partea inferioam sii sustinii corpul; fiindcii astfel realiziimun acord ~i0 omine
mai bunii in felulcum ne purtiini ~i ne conducem.
(215) A ~asea regulc2.- Altii datii, in timp ce manciim, putem sii ne
gandim ~i la alte lucruri: fie la viata sfintilor, fie la 0 contemplatie pioasii,
I
\ ~_.-
~H~
60
61
fie la vreo treabii spiritualii pe care trebuie sii 0 realiziim, deoarece fiind
atenti la asemenea subiecte simtimmai putiniipliicerein alimentarea corpului."
Atentia cuvenitii realitiitii lunecii aici in imaginar; 0 astfel de atitudine
nupoate da na~teredecat unor tendinte schizoide pronuntate ~idesp11rtifiinta
de viata pe care 0 inlocuie~te cu un vis. Or, religia trebuie si1-~iinfiga
mdiicinile in existentii ~i nu sii fugii de ea.
A~a cum arninte~te Roland Barthes I: "Putem spune cii Ignapu i~i dii tot
atata ostenealii sii umple cu imagini spiritul pe cat i~i dau misticii (cre~tini
sau budi~ti) ca sii-l goleasd!; dacii vrem sii ne referim la anumite ipoteze
actuale care-l definesc pe bolnavul psihosomatic ca pe un subiect neputin-
cios sii produd fantasme iar tratamentul ca pe un efort metodic de a-I face
sii regiiseascii 0 capacitate de manipulare a fantasmelor, Ignatiu este cu
adev11ratun terapeut, care incearcii sii injecteze prin orice mijloace imagini
in spiritul opac, uscat ~i gol al exercitantului, sii introducii in el acea culturii
a fantasmei, preferabilii, in ciuda riscurilor, unui nimic fundamental (nimic
de spus, de gandit, de imaginat, de simtit, de crezut) care-llipse~te de cuvant
pe subiect, inainte ca retorul sau iezuitul sii intervinii cu tehnica lui ~i sii-i
dea 0 limbii. tntr-un cuvant, trebuie sii acceptiim a-I nevroza pe cel retras
in miiniistire."
Meditatie creatoare de nevrozii obsesionalii - trist concept! Teilhard
de Chardin spunea cii "Evolutia e un urcu~ ciitre Con~tiint11"2.Fantasma
murdiire~te con~tiinta, face noroioasii apa ce trebuia sii fie limpede.
Mesajul-riidiiciniiallui Hristos a fost un mesaj de dragoste, de intrajuto-
rare ~i respect fatii de ceilalti. Acest lucru in sine reprezintii 0 tehnid de
meditatie de fiece clipii. "Sub fortele dragostei se cautii intre ele fragmen-
tele Lumii pentru ca lumea sii existe. tn asta nu e nici 0 metafor11~i mult
mai mult decat poezie. Oricare ar fi forta sau curbura, universala gravitatie
a corpurilor, de care suntem atata afectati, nu este decat inversul sau umbra
a ceea ce pune realmente in mi~careNatura. Pentru a percepe aceastii energie
cosmicii fundarnentalii trebuie, dad Lucrurile au un iniiuntru, sl1coboram
in zona internii sau radialii a atractiilor spirituale.
" Dragostea,subtoatenuanteleei, nu e nimicaltceva~inimicmai mult
decat urma, mai mult sau mai putin direct1l,I11satii in inima elementului de
c1ltreConvergenta psihid, spre sine insu~i, a Universului.
~i iatii, dad! nu ma-n~el, raza de lumin1lcare ne poate ajuta s1lvedem
mai limpede in jurul nostru.
I In prefala sa la Exercice.f spiriluels. 10/18.
2 Le Phernomenehumain,Seuil.
MARC DE SMEDT
... Omenirea; spiritul Pamantului; sinteza indivizilor ~i a popoarelor;
Concilierea paradoxaIa a Elementului ~i a Intregului, a Unitapi ~i a Mulpmii;
pentru ca aceste lucruri, ~a-zis utopice, ~itotu~ibiologic necesare, sa capete
intrupare in lume nu e oare de ajuns sa ne imaginam di puterea noastra de
a iubi se dezvolt1ipana la a imbrati~a toti oamenii Pamantului?"l
Aceste cuvinte ale lui Teilhard care, dintre toti cre~tinii, a lasat mesajul
c~l mai lucid, in cea mai mare masura cosmic ~i mistic, sunt, in vremea
noastri'l, cand fata lumii se schimba ~i tremura, mai mult decat oricand actuale.
,
I
I
L
. .
. . ..'~
I Idem.
62 63
DE MEDIT AT
Nu judecati ~i nu yeti fi judecati; nu osanditi ~i nu yeti fi osanditi; iertati
~i yeti fl iertati.
Dati ~i vi se va da. Turna-vor in sanul vostru 0 m1isur1ibun1i, indesat1i,
cl1itinat1i~i cu van, c1icicu ce m1isur1iyeti m1isura,cu aceea~i vi se va m1isura.
Luca, VI, 37, 38
De aceea Ie vorbesc In pi/de, c1i, v1izand, nu v1id~i, auzind, nu aud, nici
nu inteleg.
Matei, XIII, I3
$i cine dintre voi, Ingrijindu-se, poate s1iadauge staturii sale un cot?
...Nu duceti grij1i, spunand: Ce yom manca, ori ce yom bea, oricu ce ne
vQm imbr1ica?
...Nu vJ!.ingrijiti de ziua de maine, c1iciziua de maine se va ingriji de ale
sale. Ajungezilei mutateaei.
Matei, VI, 27.31,34
Ce este nilscut din trup, trup este; ~i ce este n1iscutdin duh, duh este.
loan, III, 6
Nu este pom bun care sdfacd roade rele ~i, iar1i~i,nici pom rJ!.ucare s1i
fad roade bune.
Luca, VI, 43
In orice casd veti intra, intiii ziceti: Pace casei acesteia.
lar de va fl acolo un flu aI p1icii,pacea voastrJ!.se va odihni peste el, iar de
nu, se va intoarce la voi.
Luca, X, 5, 6
Dacd Eu. Domnul $i Invdtdtorul, v-am spJ!.latvouJ!. plcioarele, ~ivoi sunteti
datori ca sJ!.spJ!.latipicioarele unii aItora.
CJ!.v-am dat vouJ!.pildJ!.,ca, precum v-am flicut eu vou1i, sJ!.faceti ~i voi.
loan, XIII, 14, 15
Duh este Dumnezeu ~i cei ce i se inchin1i trebuie s1ii se inchine in duh ~i
in adevJ!.r.
loan, IV, 24
Privirea cu care eu iI contemplu este in~i privirea cu care m1i contemplJ!. el.
Meister Eckhart
~
.
!~.'.
~,,~~
.1~
METODE ALE cAn INISLAM
Islamul se intemeiaz!i pe cinci pila~tri:
- profesiunea de credint!i;
- rug!iciunea zilnic!i, f!{cut!icu regularitate;
-impozitul ritual, care este datoria moral!i a milosteniei;
- postuJ anual de Ramadan;
- sfantul pelerinaj la Mecca.
Profesiunea de credint!i este adeziunea l!iuntric!i la Islam. Rug!iciunea
puncteaz!i ziua, din zori ~i pan!iin noapte, de patru ori: la rev!irsatul zorilor,
la amiaz!i, in mijlocul dup!i-amiezei ~i cu putin inainte de asfintit. Aceast!i
rug!iciune, insotit!i de 0 prostemare, este unul dintre cele mai frumoase rituri
sacre ce se pot imagina, fiindc!i st!i m!irturie unei practici ~i unei credinte"
ie~itedin comun. Am v!izutmusulmani rugandu-se in 0 mie ~iunu de locuri,
in z!ipad!i,in ploaie, sub soarele dogoritor, in stepele Turciei, pe str!izile
medinelor (ora~e vechi) din Maroc ~i Tunisia, in peisajele grandioase ale
Afganistanului, in pietele din Iran ~iin atatea moschee. Totdeauna rnmaneam
impresionat de frumusetea gestului ~ide adev!iratulabandon al Eului implicat
de el. ~i glasul muezinului chemand din inaltul minaretului, ~i ablutiunile
rituale pe pragul moscheelor, ~i inc!iltiirile l!isate afar!i, micile covora~e de
rug!iciunedesf!{~urate,~idemnitatea aceJei mi~c!iriprin care se prive~tecerul
apoi se inclin!i fruntea pan!i la p!imant... Starea interioar!i a rug!iciunii, a~a
cum a fost exprimat!i de Profet, este ..S!ifii in fata lui Dumnezeu ca ~i cand
L-ai vedea".
~
~~ '....
.
In picioare, cu fata intoars!i spre Mecca, recitarea comport!i formule de
laud!i~i primasura a Coranului:
..in numele lui Dumnezeu, cel Indur!itor ~i Milostiv. Laude Lui
" DumnezeuSt!ipanullumilor. Cel Indur!itor~i Milostiv. SuveranuJZilei
Judec!itii din urm!i. Pe Tine te adoram. Pe Tine, de la care cer~im ajutorul.
. C!iUluze~te-nepe calea cea dreapt!i, calea acelora pe care Tu i-ai ocrotit cu
binefacerile Tale, nu a acelora care au meritat mania Ta, nici a dltacitilor."
Credinciosul e liber s!icompleteze rug!iciunea cu trei versete sau mai multe,
la aIegerea lui, versete care ii adreseaz!i lui Dumnezeu laud!i dup!i laud!i.
Apoi se incIina, cu spatele orizontal, cu mainile pe genunchi, ~i spune: ..Mare
e Dumnezeu" ~i de trei ori: ..Slav!i Domnului meu cel Nemllrginit ~i laudei
Lui!"; ~i, ridicandu-se, spune: ..Dumnezeu il aude pe acela care il laud!i!
0, DumnezeuJe st!ipanul nostru, slav!i Tie". In sfar~it, in semn de adoratie
des!iva~it!i, credinciosul ingenuncheaz!i, atinge piimantul cu fruntea ~i cu
paImele ~i repet!i: ..Mare e Dumnezeu" ~i de trei ori: ..Slav!i lui Dumnezeu
,i laudei Lui!" Ridicii fruntea ~i se ghemuie un timp, dup!i care se
prostemeazii din nou, apoi incepe 0 nouii.raka. La finalul ultimei raka, se
ridic!i ,i recit!i: ..Laudele sunt pentru Allah; faptele bune pentru Allah;
rugiiciunile minunate pentru Allah. Pacea fie cu tine, 0 Profetule, ca ~i
indurarea ~i binecuvant!irilelui Allah. Pacea fie cu noi ~icu vrednicii slujitori
ai lui Allah. M!irturisesc c!i nu e altii divinitate decat Allah, Unicul, flIrii
nirneni aItul. ~i m!irturisescc1iMahomed este slujitorul ~itrimisullui Allah."
Pentru a incheia definitiv rugiiciunea rituala, el adauga catre credincio~ii
prezenti sau ciitre Yngeri:..Pacea fie cu voi." Pio~ii musulmani sau dervi~ii
i,i continua rug!iciunea cu rostirea repetata a numelui lui Dumnezeu,
ajutdndu-se de un soi de miitiiniiI.
Lectura Coranului ~i meditatia asupra lui, privatiunea anuala care este
postul Ramadanului (0 lunl1de zile in care, din zori ~i pan111aasfintitul
soarelui,nu trebuie sl1inghiti nimicsolidsau lichid, nici sl1intretii rclatii
sexuale sau sa fumezi),lungul periplu sacru la Mecca, efectuat cel putin 0
dat1iin viata credinciosului, sunt tot atatea reguli acceptate din interior ~i
care ritmeazii 0 viata unde notiunea de divin e fireasca. In capitolul de fatl1,
noi dispiirandin fata mesajului inteleptilor, este interesant sl1reflect11masupra
aspectului mai profund al Islamului: fata lui ezoterica, a~a cum dervi~ii,
sufipi, kurzii... ~tiu s-o triiiasc1i.Ne yom limita sa mentioniim 0 tehnicii de
meditatie foarte r!ispiinditiiin aceste medii: aceea a armoniei spirituale. Sii
I Vezi Islam. Ie combat mystique, de Jean During, Laffonl.
MARC DE SMEDT
treci de etapele tiinfei ca s1idevii un om Perfect: ,,Dac1ie~ti n1iscutdin Adam,
r1imaica el ~i contempl1iin tine insufi tOfiatomii Universului", reco'manda
marele mistic Rumi:
Popasurile intelepciunii
dupa Rumi
'alam-i-hahut
Esenta divinll
'alam-i-lahut
Natura divinll
'alam-i-jabarut
Lumea de dincolo de forme
'alam-i-malakut
Lumea imaginatiei
'alam-i-ma'na
Lumeaperceptieispirituale
'alam-i-surat
Lumeaformelor
'alam-i-tabi'at
Lumeanaturii,omul
Macrocosmos
latifa haqiqa
Adev1\ru1"Mahomed al fiintei voastre"
latifa khafiya
Inspiratia "Iisus al fiintei voastre"
latifa ruhiyya
Spiritul ,,David al fiintei voastre"
latifa sirriyya
Supracon~tiinta,,Moise al fiintei voastre"
latifa qalbiyya
Inima "Avraam al fiintei voastre"
latifa nafsiyya
Simturile vitale "Noe al fiintei voastre"
latifa qulibiyya
Corpul "Adam al fiintei voastre"
Microcosmos
Capcane !iiispite ale CAii
Maestrul kurd contemporan Bahram Elahi 1 transmite in substanf1i
discipolilor lui ~i c1iut1itoriloradev1irului urm1itoareainv1if1itur1i. Nu exist1i
decat 0 Cale posibil1i: Calea desemnat1i de Profefi ~i de sfinfi. Totu~i
drumurile sunt numeroase, ~i uneori e dificil s1i-1recuno~ti pe cel bun.
C1iHitorulspiritual este adesea ispitit s1i se abat1i, s1i se opreasc1i,ori s1i
I Vezi La Voie de la Perfection, "Spiritualites vivantes", Albin Michel.
l
~-';-~. -
66 67
TEHNICI DEMEDITATIE
r1it1iceasc1i, ~i numai credinfa lui ~i sinceritatea dragostei lui fafiide Dumnezeu
sunt in stare s1i-1c1il1iuzeasc1i spre Adevk ~i, dimpotriv1i,indat1i ce plead
urechea la chemarea Eului, se pierde pe c1ir1irice nu duc nic1iieri.
Principalul obstacol pentru suflet este lumea sensibil1i~i toate seducfiile
ei. Nimic nu-i mai u~orpentru Ego decat s1l. sl1ibeasc1i sufletul prin mijlocirea
capcanelor acestei lumi. Pentru a inainta pe Cale, trebuie s1ifij desprins de
bunurile materiale ~i s1idomini pl1icerilenafs-ului I.
Acest Sine imperios are ~i puterea de a ispiti sufletul insu~i. Calea este
lung1i' ~i anevoioas1i,~i,pentru a pune sufletulla incercare, exist1ide-a lungul
intregului drum bufoni care il distrag pe c1i11itor ~i fund1ituri care Ii dau
impresia c1ia ajuns la cap1it.Bufonii sunt grupuri anume de spirite a c1iror
misiune const1iin a pune sufletulla incercare, a-I duce in ispitli, a-I in~ela,
a-I incanta cu tot soiul de artificii ~i viclenii. Cel ce se lasli prins in capcana
lor e incetinit in munca lui spiritual Iisau chiar se opre~tecu totul. Ca regulli
general1i,indat1ice cineva ia contact cu lumea metafizicli,este pus la incercare
de acest grup de spirite aparte. Ele Ii preg1itesctot felul de amuzamente ~i
merg pan1iacolo incat il fac slicread1icli e profet, cli ar putea s1iv~i miracole
~i cuceri lumea. Dac1ise lasli sedus de mi'raj, e pierdut pentru viafa aceasta
~i va trebui sli-~i reia in viefile viitoare drumul perfecfion1irii.
Mijloacele de a evita spiritele-m1isclirici sunt:
- sli ai un maestru spiritual perfect;
- s1i alungi din firea ta orgoliul;
- s1ianalizezi profund ofertele acestor spirite-mlisc1irici, comparandu-Ie
cu regulile religiei.
Ne d1imseama c1iexistli totdeauna in ea un aspect care-I satisface pe
nafs, indeosebi orgoliul. Primul principiu al salv1irii este s1i-1vrei pe
Dumnezeu ~isli uiti tot ce ai facut pentru el; toate faptele noastre bune trebuie
s1iv~ite pentru Dumnezeu ~inu in vederea vreunui profit, oricare ar fi acesta.
Un elev serios, susfinut ~i ap1iratde un adev1iratmaestru, va strlibate zona
acestor spirite-bufoni f1ir1is1l.se opreasc1i, va intra in siguranf11in zona
urmlitoare ~i i~i va continua drumul c1l.trescopul final.
Oamenii susfinufi de spirite-bufoni devin mae~tri rlit1ici!i,in~ela!i, nume-
ro~i in zilele noastre, care i~i ocup1i discipolii cu amuzamente spirituale ~i-i
fac sli-~i piardli timpul. Aceste amuzamente spirituale au asupra sufletului
un efect temporar euforizant, ca efectul drogurilor asupra corpului. Discipolii
I Ego ori Sine imperios.
L~--~
MARC DE SMEDT
obi~nuiti cu asemenea droguri spirituale sunt aproape pierduti In viata
prezenta pentru Calea perfectionmi. Trebuie sl1~timcl1durata acestor amuza-
mente spirituale este variabill1dar limitata ~i se afll1ln relatie cu tezaurul
spiritual pe care IIposed11rn. 0 data acest tezaur epuizat, m11scmciiII p11r11sesc
pe maestrul pl1c11lit, care atunci a pierdut totul. Din aceaclipa, pseudo-
maestrul, vrand sl1-~ipl1streze cu orice pret Invl1tl1ceii,se preface intr-un
impostor ~i un vanzl1tor de "tehnici spirituale", adunand munti de gre~eli
pentru care va trebui sl1pll1teascl1.
Una dintre vicleniile cele mai subtile ale ispititorilor de suflete este sl1-i
sugereze cuiva cl1ar fi maestru sau profel. Nu existl1nimic mai seducl1tor
pentru Sinele imperios decat sl1creadl1aceste lucruri, ~iun om care a progresat
panl1la un anumit nivel ~i a dobandit puteri se lasl1cu dragl1iniml1convins
cl1a ajuns la capl1tuldrumului ~icl1are drept misiune ajutarea celorlalti sl1-l
urmeze. Atunci devine un fals maestru...
Acela care urmeazl1 un maestru adev11rateste c11l11uzit ~i ocole~te
asemenea capcane, dar acela care nu are pe nimeni sl1-lc11l11uzeascl1 trebuie
sii-~ipunl1toatl1credinta in Dumnezeu ~i sl1alunge orgoliul pentru a fi crutat
de ispitele de felul acesta. Cel care cere ajutorullui Dumnezeu rl1manepe
calea cea bunl1,dar seIntampll1ca anumite suflete putin avansate sl1se creadl1
in stare a-~i alege singure drumul; cad astfel, fl1r11 sl1-~idea seama,In capcana
orgoliului ~i chiar I~i pot pierde credinta.
Numero~i sunt, de asemenea, cei care (mai ales In India) ajung sl1-~i
domine 0 mare parte a instinctelor, dar nu-l cunosc pe Dumnezeu ~i,ln cele
din urml1,I~idau ocol doar lor In~ile. Nu izbutesc sl1d11ramezidul Eului ~i
sl1intre in comunicare cu Dumnezeu, care i-ar fi condus panl1lacapl1tulCl1ii.
Existl1~i 0 categorie de oameni sinceri, posedand 0 imagine particularl1
~i personall1 asupra religiei: "savantii ezoteri~ti". Ei au In general 0 vastl1
culturl1 livrescl1 exotericl1. Pl1trun~i de cuno~tintele lor intelectuale,
abordeazl1prin aceea~i metodl1ezoterismul care tine de domeniul celui de-al
~aselea simt. Acumuleazl1 cuno~tinte teoretice panl1 ce devin "savanti
ezoteri~ti" ~i ajung sl1stl1paneascl1atat de bine subiectul,lncat pot manipula
dupl1plac vocabularul ezoteric, emite teorii, scrie c11rti,discuta, critica ~i
ului. Plini de tezele lor personale ~i siguri de ~t!intalor, contacteazl1uneori
mae~tri autentici, ~iin aceste intaIniri, de~i fertili din punct de vedere intelec-
tual, sunt preocupati de propriile lor cuno~tinte ~i orbiti de orgoliu; atunci
lasl1sl1treacl1adev11rulpe langl1ei. Fiecare om posedl1In sine potentiali-
tatea de a trezi simturile sufletului dacl1pome~te pe drumul potrivit, dar
cuvintele sunt insuficiente pentru a exprima senzatiile spirituale. Dacl1,prin
intermediul cuvintelor, am putea face ca 0 fiintl1lipsitl1de organul vederii
68
69
sl1prind11senzatia de luminl1 ~i variatiile de culoare, am putea ~i sl1-i facem pe
aceia care nu ~i"au trezit cel de-al ~aselea simt siilnteleagl1 senzatiile spirituale...
Calea perfecUunii
Bahram Elahi mai spune cl1discipolul Cl1ii~tie sl1mentinl1 echilibrul
dintre sufletullui ~i corp.
Putem asemui sufletul angelic cu un dll11torcare trebuie sl1strnbatl10
distant11foarte lungl1~iplinl1de pericole ~icare nu dispune drept singur mijloc
decat de trupul sl1u, In lipsa cl1ruia n-ar putea Intreprinde cl1l11toria.Din
punctul de vedere al relatiilor dintre suflet ~i calullui, oamenii se Impart
In trei categorii extreme:
- Calul, putemic ~i Ind11rl1tnic, nu se supune cl1l11retului ~i face totul dupl1
cum II taie capul.Este cazul acelora rl1ma~isclavi ai nafs-ului lor ~i care,
pentru a cuceri puterea materiall1~i a-~i satisface dorintele camale, nu dau
inapoi de la nimic. Ace~tia uitl1de Dumnezeu: de fapt, sunt ni~te animale
cu infi\ti~are omeneascl1.
- Calul este putemic dar docil: e cazul unui nafs supus prin metode
adecvate. C11l11retul i~iconduce calul pe drum drept, Inainteazii foarte repede
~i are toate ~ansele sl1ajungl1panl1la capl1l.
- Calul a devenit atat de slab ~i de bolnav, Incat nu mai are putere sl1
Inainteze. Este cazul acelora care se supun mortificmlor eronate, flUi1ciUl1uzl1
calificatl1,ln scopuri lipsite de veritabill1valoare spirituall1.Astfel ei I~ianes-
teziazl1dorintele Eului imperios, fi\r11ca prin asta sl1-1controleze. De aceea
nu inainteazl1pe drum ~i p11riisesclumea prezentl1fi\rii a duce ceva cu ei.
Mortificarea nu reprezintl1un mijloc de a lupta Impotriva nafs-ului, ci
mai curand actioneazl1ca un somnifer: Indatl1ce efectul s-a risipit, nafs-ul
se treze~te exacerbat ~i mai violent decat inainte. Dacl1nu este condusl1de
un adev11ratmaestru ci efectuatl1la propria noastrl1initiativl1,mortificarea
e foarte periculoasl1 pentru suflel.
Multe dintre tehnicile ascetice vin dintr-o interpretare naivl1 a feno-
menelor spirituale. A fost imitat comportamentul sfintilor fi\r11a fi Inteles,
a~a cum ti-ai fabrica 0 pereche de aripi ca sl1zbori. De pildl1, in etapa
contempl11riilui Dumnezeu, e~ti atat de cople~it Incat nu poti mi~ca~i vorbi
absolut deloc. Unii au tras de aici concluzia cl1fi\cand legl1mantultl1cerii
sau rl1manandneclintiti s-ar apropia de Dumnezeu; de fapt, obtin cel mai
adesea efectul invers. La fel se IntampHIcu dansurile ezoterice rl1spandite
In unele ~coli;sub efectul extazului, betia divinl1este uneori atat de putemic11,
MARC DE SMEDT
I
I
I
t
l _.
~"'--'~'
incat nu mai poti sta locului; e~ti atat de inflik1lrat, ineat focul insu~i pare
ceva rlicoritor. Dar la fel cum aruncandu-te in foe nu poti intra in extaz, tot
a~a dansul nu te va face sli-I vezi pe Dumnezeu.
ascezli curentli este abtinerea total Ii de la came. Nu existli nici un
inconvenient dad practic/imacest regirn sub prescriptie medicallisau fiindcli
nu simtim absolut deloc nevoia sau pofta de came. ~i invers, sli fii vegetarian
dintr-un ideal spiritual este 0 gre~ealli foarte gravli, dliunlitoare.
Din punct de vedere spiritual, epoca mortific/irilor este revolutli, ~i de
acum inainte omul trebuie sli-~i supunli Eul imperios prin puterea vointei
~i a inteligentei. De altfel, adev1lratamortificare este interioarli; ea constli
in a-ti controla gandirea, ochii, urechile, limba...
Numai atunci cand se cunoa~te pe sine insu~i omul dobande~te aptitu-
dinea de a-I cuno~te pe Dumnezeu. Atunci caud se cunoa~tepe sine, ii apare
in chip necesar in spirit intrebarea: "Cine oare I-a creat pe acest Sine?"
~i el abordeaza etapa cunoa~terii lui Dumnezeu.
Trebuie sli-I descoperim pe Dumnezeu in noi in~ine, pentru cli fiecare
din noi este 0 parcelli divinli. Plitrunzand in noi in~ine, descoperim parcele
divine ~i,pe m1isuraunei plitrunderi mai adauci, g1isimreflexul Esentei Unice.
Catli vreme nu I-am glisit pe Dumnezeu in noi in~ine, nu trebuie sli ne
a~tept/im a-I descoperi altundeva. Este adev1lrat cli Dumnezeu se aflli
pretutindeni, dar trebuie sli ~tim sli-L recunoa~tem. Din clipa eand elevul,
in adancullui, a deschis ochii, il recunoa~te sub toate formele Sale ~i atunci
cunoa~te VaU, Manifestarea Lui omeneasd. Va/i-ul va stabili atunci un
contact cu ucenicul ~i il va lua in stlipanire.
In etapa de cunoa~tere a lui Dumnezeu, marefat, Vlilurile care intunecli
viziunea interioarli a adeptului cad unele dupa altele, pauli se ajunge la starea
de Perfectiune absolutli:
- Caud cade primul viii, adeptul devine atat de extatic ~i cufundat in
lumina divinli, incat nu resimte distanta dintre el ~i Dumnezeu. Dar nu are
certitudinea cli tot ceea ce simte este Adev1iru1.
- Cand <:ade eel de-al doilea vat, trebuie sli alunge din el orice imaginatie
falsli ori superstitie, pentru a putea intelege evidenta ~i Adev1iru1.Doban-
de~te certitudinea asupra a ceea ce a simtit dupli cMerea primului vat, dar,
in starea aceasta, are ind sentimentul Sinelui sliu (il vede pe Dumnezeu ~i
vede Sinele).
- Caud cade eel de-al treilea val, extazul este atat de puternic, incat
adeptul i~i uitli Sinele ~i nu-I mai simte decat pe Dumnezeu. EI nu se mai
vede pe sine insu~i; astfel d, dacli ar fi martirizat, nu ar simti nimic, ca ~i
cum ar fi vorba de un altui.
70
71
- datli clizut eel de-al patrulea viii, adeptul este atat de mult absorbit
in Dumnezeu, ineat nu mai vede decat Unicitatea. In acest moment strigli
unii sfinti: "Sunt Dumnezeu!"
- Cand ultimul viii este ridicat, a~a cum soarele la rlis1lrit lumineazli
spatiul, discipolul este inundat de lumina Unicului. Substanta i se transformli;
picatura de apli, el reglise~teoceanullui Dumnezeu. Vointa ii devine aceea
a lui Dumnezeu.
Muzica sacr~
Rugliciunea, eantecul ~i muzica sunt avant ~i apropiere de Unitate. $i
toate sectele Islamului Ie practicli de 0 manierli sau alta, cea mai obi~nuita
fiind zekr, ori sarna.
Cum sli asculti aceastli muzid ~i sli participi la dansul divin al samei?
SIi-lllislim sli ne-o spunli pe misticul Javad Nurbakhsh1:
"Extazul acesta ~i aceastli sarna nu' sunt lucruri profane. ~i dansul pe
care-I executlim nu este un divertisment. Spune-Ie ignorantilor:
0, oameni de putinli intelepciune,
Dad toate acestea ar fi nimicuri, n-am discuta atata despre ele.2"
Cuvautul sama inseamnli"a auzi", dar in limba sufitilorsanlfJeste Urechea
lnimii care, prin ascultarea poemelor, a melodiilor, a ariilor ~i a modurilor
armonioase, inaltli sufletul pauli la extaz.~ila aneantizare. Pentru sufiti, sama
este 0 chemare a lui Dumnezeu, a c1lrei virtute esentialli este sli trezeascli
inimile ~i sli Ie apropie de Realitatea Supremli (haqq). Misticul captivat de
sarnaIe intoarcespateleeelor doulilumi, ~itot ceea ce nu este Dumnezeu
arde pe rugul dragostei lui. Sarna ata!1ifocul acestei dragoste ~i il apropie
pe auditor de muzicli pauli intr-atata, incat el se contope~te cu sunetele.
Lumea spirituala este 0 lume a Frumusetii ~ia Gratiei; pretutindeni unde
se aflli frumusete ~i gratie existli armonie, ~i tot ceea ce este armonios
reprezint1i un semn allumii spirituale. latli de ce sama e 0 cale de acces
spre aceast1ilume, iar auditia poemelor ~i a melodiilor armonioase capteazli
atentia spre llica~urile spirituale.
I Tradus in francez3 de Jean During.
2 c-Ala al-dawlah Simmani.
I
I
I
I
I
I
II
,
,
I
I
I
I
I
I
L.--
MARC DE SMEDT
"Cu adev1irat Dumnezeu este frumos ~i iube~te frumusetea" I, ~i sub
efuziunile Absolutului muntele existenlei iluzorii se dezagreg1i iar calea,
dragostea perfect1i, se neteze~te.
~eicul Ruzbehan a spus:
"Sama este ascultarea Fiintei, este auditia erin Dumnezeu (lmqq), pentru
Dumnezeu, in Dumnezeu, cu Dumnezeu. ~i cel care adaug1ila acestea altceva
decat Dumnezeu este un necredincios."2
Astfel, in oratoriile sufifjlor, cel ce se vede inc1ipe sine insu~i nu e demn
de sama; aceasta este deci rezervat1i celor perfecti. ~i autorul mai spune:
"Credincio~ii fat1ide dragoste ascult1isama desp1irtiti de Eullor. Oamenii
Dorintei (salekan-e shawq) 0 ascult1i desp1irtiti de intelectullor, cei care
mor de dragoste 0 ascult1ideparte de inima lor, pasionatii dup1iintimitatea
divin1i 0 ascult1i f1ir1i sufletullor. Dac1i 0 ascult1i cu Eul, cu intelectul, cu
inima si cu sufletullor, rliman invl1luiti fatl1de Dumnezeu.3"
Atunci cand misticul i~i abandone'azl1'Eul, cand cel ce iube~te devine
veridic, percepe in fiecare melodie glasullui Dumnezeu ~i in fiecare arie
chemarea ~i semnul Celui iubit. Pentru el, retragere sau ie~ire in lume,
m1in1istiresau ruine, singurl1tatesau multime nu mai au sens. Oricare i-ar
fi situalia ~i starea, ochii ii rl1manindreptati cl1trechipul Prietenului iar in
auz Ii rasun1ivocea Iubitului. Uneori sare pan1ila belie deasupra valurilor
de sarna, alteori i~i abandoneaz1i existenta in oceanul anihil1irii. ~i in alte
d1iti, ca ~i Ali, soar~le gnosticilor, aude sunetul cIopotului proclamand:
"Laud1ilui Dumnezeu, cu adev1irat,cu adev1iratEI este Domnul cel ve~nic!"
Sau, la fel ca in cazullui Shibli, cel care in gunguritul unei porumbite
auzea "hu!, hu!" (EI! El!), sau ca in cazullui Maghrebl, cel care in sunetul
unei mori de ap1iauzea un glas invocand: "AlIah! Allah!", tot astfel vorbe~te
sarna pentru gnosticii perfecti ~i iubitorii cu inim1icurat1i.
Mae~trii st1irilormistice au spus-o, intr-adevl1r:
"Numai acelora al c1irorsuflet carnal e mort acest Vin Ie este ing1iduit.
o sut1ide mii de nebuni dup1iDumnezeu s-au r1it1icitaici, e mai bine
pentru incep1itori s1inu vorbeasc1i despre asta.
Sarna nuestepentrugandurile~idorinteledenatur1i carnal1i; cat1ivreme
nu p1ir1ise~ti aceast1icale, nu-ti va fi ing1iduit1i.
Vinul acesta ameptor nu este pentru orice fel de b1iutor,nimeni nu-i demn
de el in afar1ide omul cu inim1iilurninat1i.
I Hadith.
2Risalat al-quds.
3/bid.
72 73
E Calea aceluia care i-a sacrificat totullui Dumnezeu, nu-i un loe pentru
un pumn de ipocriti f1ir1i ru~ine.I"
Pelerinii C1iiipracticau sama pentru a obtine din ea un oarecare beneficiu
spiritual; dar unii, nefiind con~tienti de misterele samei, i-au imitat pentru
a-~i satisface sufletul carnal sau pentru a da mai mult1istr1ilucirereuniunilor
sau retragerii lor. Atunci a ap1irut0 sarna a ratiunii (c-aql) ~i a pasiunilor,
bine diferentiat1i de sarna dragostei divine.
A~a cum scrie Mawlana Jalaluddin Rumi:
"Nu toat1ilumea st1ipane~teadev1iratasarna.
Nu orice fel de pas1irese hr1ine~tecu smochine,
~i cu sigurant1ic1inu'o pas1ireagonizand, putrezind,
Ticsit1i cu iluzii, proast1i ~i oarb1i."
Intrucatace~tiadin urm1i~i-auintrodusin sarna facult1itileintelectuale
~i patimile, cei rnai avizati i~i experimenteaz1i judec1itile asupra diferitelor
feluri de sarna. Pentru a-~i deosebi propria sarna de aceea vulgar1i, ei au
enumerat ~i au descris felurile de sarna ingMuite ~i neing1iduite, au prescris
reguli cu privire la ele ~i au strans povestiri ~i traditii referitoare la acestea.
Traditii privitoare la sarna
Ayshah poveste~te: ,,0 dat1iera in cas1ila mine 0 servitoare care tocmai
dinta carid Umar a vrut s1iintre. Cand i-a recunoscut glasullui Urnar, ea
s-a ascuns. Umar a intrat, ~i Profetul, care auzise dintecul, a ziimbit. Umar
i-a spus: 0, profet allui Dumnezeu, de ce zambe~ti? EI a r1ispuns: Era
aici 0 servitoare care tocmai canta, dar cand ti-a auzit glasul s-a ascuns.
Atunci Umar a spus: N-am sl1plec din aceast1icas1ipan1in-am s1iaud ceea
ce a auzit Profetul. Atunci Profetul a chemat-o pe servitoare ~iea ~i-arepetat
cantecul pentru el."
Anas Ibn Malik mentioneaz1i: "M1i aflam in tov1ir1i~iaTrimisului lui
Dumnezeu, cand Arhanghelul Gabriel a coborat ~i a zis: 0, trirnis allui
Dumnezeu, s1iraciidin comunitatea ta vor intra in Paradis cu cinci sute de
ani mai devreme decat bogatii. Auzindasta, Profetul s-a bucurat ~ia intrebat:
Este printre voi vreunul care ~tie s1icante? Atunci un beduin a r1ispuns:
I Risalat kanz al-rumuz, de Mir Husayn Hirawi.
'-~'~~-;:-,,",~~
MARC DE SMEDT
Da, 0, Profet allui Dumnezeu. Profetul i-a spus s11vin11mai aproape.
Beduinul a cantat astfel: Dragostea e ca un ~arpe veninos care imi chinuie
m11runtaiele,~i pentru durerea asta nu exist11doctor, nici vr11jitor.Singurul
doctor ~i vr11jitoreste Cel iubit, pentru care mi-am dat inima. Descantecul
~i doctoria mea opiacee sunt amandou11in El. Trimisullui Dumnezeu a
intrat in Extaz (wajd) ~i insotitorii lui au fost cople~iti de bucurie. Sub
intensitatea extazului, mantia Profetului i-a dizut acestuia de pe umeri. Cand
euforia s-a lini~tit, fiecart: s-a intors la locul lui iar Mu c-awya a spus:
0, Profet allui Dumnezeu, ce minunat11bucurie a fost. Trimisul a r11spuns:
0, Mu c-awya, acela care nu e r11pitin extaz cand aude in sarna numele
Prietenului nu se num11r11 printre ale~i. Apoi Profetul ~i-a t1iiatmantia in
patru sute de buc11tipe care le-a imp11rtitcelor adunati."
Povestea e un pretext pentru a considera drept legitim concertul spiritual
ca ~i extazul spre care conduce acesta ~i scoaterea ve~mantului, t11ierealui
in buc11ti~i imp1irprea,buc11tilorc11treparticipantii la reuniune.
Legalitate ~i iIegalitatea samei
Sarna lui Dumnezeu a fost confundat11cu sarna creaturilor; rezervat11
initial doar elitei intre elite, a devenit apoi accesibil11elitelor ~icelor de rand;
a dec11zut din domeniul Dragostei mistice in acela al spiritului de controvers11.
Temandu-se de tulbur11rilez1{mislitede sufletul carnal, ratiunea a flicut 0
deosebire intre sarnalicit11~i cea ilicit11- ~i nici nu avea alt11alegere.
Abuc-Ali Daqaq vorbe~te foarte bine despre acest subiect: ,,sarna Ie e
interzis11oamenilor de rand din pricina lipsei de aptitudini a sufletelor lor.
Pentru devotapi pio~i, ea este acceptabil11,fiindc11ii ajut1iin eforturile
lor, ~i pentru tovarn~ii no~tri este ing1iduit11fiindc11inima lor e treaz11."
Muhammad al-Ghazali a deosebit in sarna urm11toarelecategorii:
- "Ilicita: pentru cei care fac din sarna 0 obi~nuint11 ~i particip11la ea
sub form11 de divertisment nes11n11tos.
-Ucita: cei pentru care sarna exacerbeaz11 Dragostea fat11de Dumnezeu
I exalt! doar virtutile vrednlce do admiratio sunt Ubcri 811 0 practlce.III
,
I
L--
I Ibid.
74 75
Reguli ale samei
In adun11rile samei trebuierespectateregulileurm11toare:
- S11 nu faci din sama 0 obi~nuint1i. (Fiindc1i obi~nuinla samei, ca ~i toate
obi~nuintele, este condamnabil1i.)
- Se cuvine s11r11re~ti ~edintele, pentru ca inima s11nutreasc110 veneratie
pentru sarna.
- C11I11uzasau maestrul trebuie s1i fie prezenti la sarna.
- Nici publicul ~i nici str11inii de Cale nu trebuie s1iparticipe la reuniune.
S11dovede~ti respect fatli de cant11ret, de instrumentistul de la tamburin11(daf)
~i de la fluier (ney).
- Participantii la sarnatrebuie s11fie lipsiti de orice idee de divertisment.
- S11nu faci nazuri in timpul samei.
- Dac11efectul samei nu se face simtit, nu trebuie s11-1fortezi, dar dac1i
se produce, nu trebuie s1i-irezi~ti; cu alte cuvinte, dac11spiritul dsufl11, te
emoponezi, iar dac11r11manenemi~cat, e~ti calm.
-1n sarna trebuie s11faci deosebirea diptre efectul naturii carnale ~i agi-
tatia provocat11de extaz.
- Pe parcursul samei nu trebuie s11a~tepti vreun sprijin de la cineva,
dar dac1icineva te ajut1inu trebuie s1i-1respingi.
- S11nu intervii in sarna altcuiva flir11permisiune de la shaykh.
- tn reuniunea de sarna s11nu te sprijini de vreun obiect sau in vreun
loe - asta e semn c1irespectiva adunare nu se sprijin11de nimic altceva
decat de Dumnezeu.
- S11nu imiti pe nimeni in timpul samei.
- Ninieni nu trebuie s11participe la sarna flir11 permisiune de la shaykh.
- Acela care aspir11lasarna trebuie s11alunge din inima lui pl11cerile~i
s11fie iluminat de incantarea rug11ciunii;inima lui scruteaz11prezenta divin11,
~i el este capabil, in timpul samei, s11se despart11de mi~c1irileSinelui s11u
imperios.
- Sarna celor str11inide lumea interioar11~i care in inima lor nu au nici
o leg11tur11 cu Dumnezeu este imperfect11~i nu prive~te decat Ego-ul.
- Cel ce, dintr-unmotivoarecare,se angajeaz11 in sarna cu Ego-ullui,
r11manandins1i con~tient de Sinele s11u~i de motivatiile lui, este libertin.
Daca nu are con~tiintii ~i folose~te sarna in beneficiul propriilor lui stari de
spirit este un asociator. Un asemenea individ, ispitit de diavol, i~iinchipuie
ca e inspirat d~ un Inger ~i crede c11dorintele sufletului s11uconcupiscent
vin de la Dumnezeu; este ceea ce se cheam1ia fi un asoeiator ~i, a~a cum
.
8!!'!".. -~__
I
I
I
L~--
MARC DE SMEDT
.
s-a sPUs: "Sama nu-i buna dedit pentru acela eliberat de Sinele lui ~i a carui
inima e vie."
- In adunarea samei sa te a~ezi cum se cuvine, sa fii calm ~i recules.
- Pleaca-ti capul ~i fa 0 Litanie Interioara (qalbi), farl1sa te ocupi de
ceilalti, ~ezand ca in timpul rugaciunii zilnice, cu inima una cu Dumnezeu.
- Cantaretul ~i cel cu tamburina trebuie sa fie sufiti ~i oameni cu inima
arzatoare.Sa nu vina la reuniunepentruun salariusau pentrua-~iasigura
subzistenta.
Se spune ca sama era ceva foarte frecvent pe vremea lui Junayd, cand
existau multi mae~tri ~i multe grupuri de sufiti. fntr-o zi, la sfar~itul unei
~'ama,Junayd nu a cantat deloc, ~i discipolii I-au intrebat de ce se abtine.
EI i-a intrebat la randu-i: "Cu cine ~ canta?" Ei au raspuns: "Cu tine insu~".
"Pe cine a~ asculta?", a mai intrebat el. "Pe tine insuti", i-au spus ei.
Aceasta anecdoti1face aluzie la faptul ca sama trebuie practicata intre
discipoli uniti in inima ~i ca trebuie ascultata de la un muzicant indur~rat
de desp11rtire~i cantand cu sinceritate ~i cucemicie, nu pentru salariu. fn
vremurile acelea, cei care indeplineau ambele conditii erau rari. Ne putem
intreba pentru ce sufitii nu se foloseau pentru sarna lor de citirea Coranului,
care este cuvantullui Dumnezeu, in loe sa citeasca poezii ~i litanii (dhikr).
Ghazali raspunde la asta:
"Existau adesea same cantate pe versetele Coranului ~i provocau multe
extazuri. Auzind sarna dupa Coran, unii i~i pierdeau cuno~tinta, ~i un mare
numar ~i-au dat sufletul. Dar daca sufitii se slujeau mai curand de poeme
~i de litanii decat de versete din Coran, 0 faceau din urmatoarele motive:
- Nu toate versetele Coranului se potrivesc cu toate starile de spirit ale
iubitorilor lui Dumnezeu.
- Toata lumea cunoa~te Coranul ~i il recita mult, iar ceea ce este auzit
mereu nu mai atinge deloc inima.
- Celemai multedintresufletenu simt emotie tara ajutorul ritmului ~i
al melodiilor, de aceea samele in proza sunt foarte rare. Astfel ca se practica
sama pe asemenea melodii, dar nu se cuvine sa compui muzica dupa Coran.
- Cantecele trebuie sus~nute de toba (tabl) ~i de tamburina (daf) pentru
ca efectullor sa fie mai adanc;~i,dupaopiniagenerala,a~acevanu trebuie
sa se faca dupa Coran. Se spune totu~i ca Profetul a intrat in casa lui Rab'i
atunci cand slujnicele cantau ~ibateau tamburina. Vazandu-l, ele au inceput
sa-Ilaude prin poeme. Elle-a zis: fncetati cu asta ~i cantati iara~i ce ati
cantat mai devreme!
- Fiecare i~i simte propriile stari suflete~ti ~i dore~te sa auda versuri ~i
cuvinte care sunt in acord cu starea lui launtrica, iar daca aceste cuvinte nu
76 TEHNICI DE MEDIT ATIE 77
0____
sunt in acord cu acea stare, cere sa i se cante altceva; ~i asta nu se poate
face atunci cand e vorba de cuvantullui Dumnezeu.1"
Folosirea samei
Maxlana a spus:
"Sarna lini~te~tesufletele celor vii,
Celui care0 ~tie,sufletulii este un suflet,
Cel care dore~te sa fie trezit,
Acela doarme in rnijlocul unei gradini,
Dar pentru cel care doarme intr-o inchisoare
E 0 nenorocire sa fie trezit.
Practica sama unde e 0 nunta mistica,
Nu in ~peteleunei ingropaciuni.
Celui carenu ~i-acunoscutpropriaesenta
~i in ochii caruia luna este invaluita
fi vor fi pe plac acestuia sarna ~i toba?
Sama ce calauze~te spre unirea cu Cel iubit?"
Autorullui Kashf a-rnahjubscrie: "Practicarea samei variaza dupa gradul
inaint11riipe Cale. Fiecare are propriullui grad, ~i atractia exercitatii de sama
depindede gradulin cauza.Tot ceeace audecelce secaie~teii pricinuie~te
remu~cari ~i regrete. Pasionatului de Dumnezeu, sama ii cre~te dorinta
arzatoare, credinciosului ii intare~te certitudinea, pentru cel disciplinat este
o inva!i1tura,pentru amant inseamna ruperea legl1turilorde dragoste ~i pentru
dervi~ pierderea oricarei iluzii.2"
fn timpul samei, unii profita mai mult de sensuI cuvintelor iar a1tii de
cantece ~i de melodii. A~a cum a zis Junayd:
"Inirnileunorasuntneincetatin prezentaluiDumnezeu;ei practicasarna
concentrandu-se asupra cuvintelor ~i a semnificatiei lor, ~i intrudit aceasta
semnificatie este in acord cu Starea lor sufleteasca (waqt), ei practica sarna
cu exaltare. .
Altii asculta muzica ~i nu dau atentie cuvintelor, ceea ce sta marturie
fortei sufletului lor. Muzica este hrana pentru sufletullor. Cand primesc
I Ihya al-c-ulum.
2 Risalat al-quds.
MARCDE SMEDT
hrana acea.c;ta,acced la adev~atullor Rang Spiritual (maqam), se mentin
acolo ~i nu se mai ocupii de treburile corpului."1
Instrumentele muzicale
Ynreuniuniledesamasefaceuzingeneraldefluier(ney)~idetamburinii
(daf). Moshtaqc-Ali Shahmai folosea~isehtar-ullasama-c,iarin poezia
misticii se mentioneazii adesea fluierul, tamburina, harpa, tar-ul, vioara cu
trei corzi (rabab),liiuta (barbat) ~i pandora (tanbur). Mawlana lalaluddin
Rumi a scris un poem despre rabab in Divan-i Shams:
,,Rabab-ul este izvorul dragostei ~i tovarii~ul Prietenilor, asemiini1tor
norului acela pe care arabii I-au numit rabab."
Aspectele samei
Sarna comporti1trei aspecte: Putere de tntelegere (fahm); Extaz (wajd);
Agitatie (harakat).
Putere deintelegere
Dupi1intelegerea lor cu privire la sama, oamenii se impart in trei grupuri:
1) Este inutil si1discuti1mdespre aceia care asculti1sarnaintr-o stare de
ignoranti1 ~i de gre~eali1~i care nu au con~tiinta pi1catelor'lor.
2) Atunci cfuld inima adeptului este dominati1de ganduri religioase ~i
cfuld el este insetat de dragostea divini1,incearci1experiente variate, dupi1
starea ~idorinta lui: u~urinti1~idificultate, contracpe ~iexpansiune, acceptare
sau reticenti1. Cand aude cuvinte ce se referi1la oprobiu ~i la consimtire, la
refuz ~i la unire, la despi1I1ire~i la proximitate,la consimtire ~i la ciudi1, la
speranti1~i la dezni1dejde,la teami1~i la ajutor etc., ceea ce se afla in inima
lui se intensificii ~i el incearci1diferite stm. Daci1nu are 0 credinti1solidi1
~i daci1e asaltat de propriile lui gfulduri in timpul samei, este un necredincios.
De exemplu, la inceput un adept progreseazi1foarte repede, apoi procesul
incetine~te; consideri1 atunci ci1Dumnezeu nu-i mai acordii gratia lui, ~i
I
L--
I Sharh-i ta'arruf.
78
hule~te. Nu ne putem inchipui ci1Dumnezeu este susceptibil de schimbare;
Dumnezeu este imuabil, numai omul e nestatomic.
3) Acela care a atins stadiul de anihilare intelege cu adeviirat ceea ce
este sama, ~iatunci cand sarnasose~tela ~I,acesta ajunge lastarea de nonexis-
tenti1~i de unicitate, iar in el intunecimile se risipesc; astfel inciit, daci1ar
ci1deain foc, nici mi1carnu ~i-ar da seama de asta.
Agitape # extaz
"Cand in timpul samei sufitul cade pradi1agitatiei, entuziasmului ~i
avfulturilor li1untrice, se spune ci1intrii in starea mistici1de w.ajd. Cuvantul
wajd are patru sensuri: "a fi ci1ti1cit"; ,~ deveni putemic"; "a fi trist din pricina
unei probleme importante"; "sentiment de nostalgie,arsuci1~ichin". tn limbajul
sufitilor, wajd este ceea ce pi1trundein inimi1~i provoaci10 stare de teami1
~i de regret profund, in care inima prime~te 0 cuno~tinti1ezoterid1; wajd-ul
ii dezvi1luiecon~tiinteisecrete a misticului ceva din misterele lumii celeilalte;
eo stare ap~and intre el ~i Dumnezeu, pricinuiti1eel mai adesea de chinul
despi1rtirii, dar uneori ~i de arsura Dorintei (shawq) ~i a Dragostei (hubb).
Cfuld acest soi de extaz ni1vi1le~tein con~tiinta secreti1a slujitorului ~i-I ia
in posesie, acesta devine tulburat, scoate strigi1te ~i gemete. Este ceea ce
se cheami1 wajd ."I ~eicul Ruzbehan a spus: "Extazul (tawajud) indri1gosti-
plor este adev~, iar cel al mediocrilor este Hicit. Wajd-ul nu admite un suflet
carnal viu ~i nu se intemeiazi1pe nimic altceva decat pe Dumnezeu; oricine
are inci1gustul propriei sale existente nu acc~de la wajd. Wajd-ul emanii
din Frumusetea divinii: cfuld Dumnezeu i~i dezvi1luiefata ci1tresufIet, cum
L-ar putea contempla cineva stri1inLui?,,2Unii au zis ci1wajd-ul consti1intr-o
inspiratie ce vine de la Dumnezeu Cel Preainalt ~i riiscole~teinima printr-o
revelape sau printr-o formi1de stare sufleteasci1precum bucuria sau regretul.
Cea mai frumoasi1definipe a wajd-ului este poate aceasti1frazi1a lui Sumnum
Muhibb: "Sama este chemarea lui Dumnezeu ci1tresuflet iar wajd-ul este
ri1spunsul sufletului la aceasti1 chemare; pierderea cuno~tintei este
intoarcerea la Dumnezeu iar plansul este efectul bucuriei intalnirii.3"
I Sharh-i ta'arruf.
2 Risalat al-quds.
3 Ibid.
-.-
MARC DE SMEDT
Diferitele tipuri de extaz
~eicul Ruzbehan a spus: "Sunt trei feluri de wajd: pentru oamenii
obi~nuiti este 0 arsura peste 0 arsura, pentru cei ale~i este pace peste pa~e,
pentru elita celor ale~i este desfatare peste desfatare.I"
~i Ghazali: "Exista doua feluri de ~ajd: unul depinde de genul de stan
mistice iar ceIalalt de acela de dezvaluire a gnozei. In primul gen, 0 calitate
divina II piitrunde pe mistic ~i II umple de 0 betie care uneori se exprima
prin Dorinta arzatoare (shawq), alteori prin Teama (khawf) ~ialteori prin foeul
dragostei, 0 aspiratie sau 0 nostalgie. Acest foc care se aprinde in inima lui
ii ajunge in cele din urma la rapune ~i-i subjuga simturile pana intr-atata,
incat, precum un mort, oehii lui nu mai vad, nici urechile lui nu mai aud;
sau, tot a~a, precum un om beat, el este indiferent ~i inchis la tot ceea ce
vede sau aude. In cel de-al doilea grad al wajd-ului, apar ni~te lucruri in
Con~tiinta Secreta (sirr) a misticului, uneori imbracate intr-o forma imagi-
nativa, alteori foarte clare. Efectul samei, in respectiva stare, e sa purifice
inima precum 0 oglinda. Tot ceea ce se spune despre toate acestea sub raportul
cuno~terii, al demonstra~ei, al exemplului ~iexplicatiei nu poate da 0 imagine
despre wajd, ~i nimeni nu-i cuno~te esenta daca nu I-a experimentat."2
Cele trei grade
- Agitatia (tawajud), in care subiectul este inca prezent in el insu~i ~i
se zbuciumit zadarnic.
- Extazul (wajd), cand subiectul este absent din el insu~i, dar con~tient
inca de aceasta absenta.
- Supraexistenta (wujud), cand subiectul este debarasat de Eul lui, pana
intr-atiitaincat nu mai are con~tiintastarii sale. Nurnimacest grad neantizarea
neantizarii.
Mi~arile de dans
Extaticul veridic este acela care ramane nemi~cat pana ce experienta
lui iIuzorie se consuma complet prin focul samei, iar agitatia ii devine atat
de mare, incat, asemeni unui om care tremura, nu ~i-o mai poate controla.
L~,
I Ibid.
2 Kimiya-i sa'adat.
. _.~,-==
'~
80 81
"Sa dansezi nu inseamna sa te porne~ti toata ziua buna ziua,
Fara sa incerci chinul, ca praful care-~i ia zboruJ.
Sa dansezi inseamna sa urci deasupra celor doua lumi,
Sa-ti sfii~ii inima, sa te ridici dincolo de sufletul tau."1
"Mult Iubitul, rostind Fiat: I-a trezit pe iubitor din somnul nonexistentei,
~i prin auzirea acestei melodii el a fost subjugat de extaz, ~i prin acest extaz
a primit existenta (absoluta). Arzatoarea dorinta a muzicii i-a patruns in
con~tiinta secreta, dragostea i-a devenit stapana, calmul interior ~i aparent
s-a prefacut in dans ~i mi~cari spirituale. Pana in ve~nicia cea fara sfiir~it
aceasta muzica nu va inceta ~i nici acest dans nu se va opri, fiindca Doritul
este ve~nic. Iubitorul e intruna in dans ~i in mi~care spirituall1, chiar daca
pare nemi~cat."2
Mi~carile extatice ale sufitilor sunt adeseori ca un dans, ~i atunci
reprezinta indicele celui mai inalt grad al wajd-ului. Cand sufitul este in
extaz, bucuria ~i entuziasmul mistic pun stapanire pe corpul ~i membrele
sale; el tropaie ~i bate din palme, beat de dragoste divina, farl1a mai avea
con~tiinta Eului sau. Acesta se cheama dansul unitatii.
In legea exoterica precum ~iin Calea 'rnistica,dansul nu e ctitorit canonic,
~iintrucat mi~carileextaticilor ~i comportamentul celor cuprin~i de tawajud
semanau cu un dans, unii glumeti i-au imitat iar altii au crezut ca aici era
vorba de sufism. La sufiti, dimpotriva, mi~carile, dansul, scoaterea ve~min-
telor in timpul samei sunt totdeauna involuntare.
"Prive~te ~oimul care a scapat din cuibul caii mistice,
Cuprins de extaz el se agita ca un porumbel prins in cursa."3
In legatura cu rni~carileinvoluntare din wajd se mentioneazi1urmatoarea
traditie: Trirnisul lui Dumnezeu ii spuse lui AIi: ,,0, Ali, tu e~ti ca mine ~i
eu sunt ca tine." Bucuria pricinuita de aceste cuvinte II adanci pe AJi in extaz.
De mai multe ori ellovi pamantul cu piciorul, in felul cum 0 fac arabii.
Profetul ii spuse ~i lui Jafar: "Tu mi te asemeni, fizic ~i moral." ~i acesta,
de bucurie, i~i izbi picioarele de pamant.
Se spune ca ~eicul Ruzbehan se afla, in stare de extaz, pe un acoperi~.
EI vazu un grup de tineri care treceau pe straduta, cantand din gura ~i cu
instrumente 0 arie dupa urmatorul poem:
I Diwan-i Shams.
2 Lama'at-i c-Iraqi.
3 Idem.
=r# ..
MARC DE SMEDT
..0, inima mea ciHrePrieten Inalta doleanta
Acoperi~ul, u~a, fereastra nu sunt pazite,
Daca ai dorinta ~a-ti pierzi sufletul,
Ridica-te ~i vino, acum cand locul e liber."
~eicul fu napiidit de bucurie mistica ~i Incepu sa se Invftrteasca In aer
pana ce cazu de pe acoperi~ la pamant. Tifierii venira la el, I~i abandonara
instrumentele, pornira pe urmele ~eicului, se pocaira, intrara In khaneqah,
I~i oferira maestrului serviciile ~i parcursera printre dervi~i calea spre
Dumnezeu.
Abu Said Abi-Khayr considera ca e profitabil pentru tineri sa tropaie
~i sa bata din palme In timpul reuniunilor de sarna, cu scopul de a actiona
asupra patimilor sufletului. Se mentioneaza din partea lui urmatoarele
cuvinte: ..Sufletul tinerilor nu este eliberat de patimi; ele Ii domina ~i-~iIntind
stiipanireapeste toate membrele lor. Daca bat din palme,dorintele din mainile
lor sUnteliberate; daca lovesc pamantul cu picioarele, pasiunile din picioarele
lor diminueaza. Astfel, patimile din membrele lor se atenueaza, ~iei reu~esc
sa se fereasca de gre~elile mari. E mai bine ca pasiunile sa se elibereze In
timpulsarneidecat sa ducala pacatecapitale."1
~eicul Al Islam Sohrawardi considera ca, daca intentia e curata, dansul
echivaleaza cu un act de adoratie2. Dar sa dansezi ca sa Ie arati oamenilor
ca te afli Intr-o stare secunda este ceva absolut proscris. In nici ~n caz sarna
sufitilor nu consta In aceea ca ni~te oameni ce-~i dau numele de sufiti merg
de la un ora~ la altul pentru a-~i ca~tiga painea imitand gesturile adevara-
tilor mistici, aranjate sub forma de spectacole expuse publicului. Sarna
sufitilor nu Inseamna sa-ti Incingi cIientii cu batm de toba, sugand coada
unui scorpion viu sau varandu-p In gura capul unui ~arpe,Infigandu-ti frigan
In corp, spargand pietre ~isticIe cu dinpi ~isocotind toate acestea drept grape
supranaturala.
..Pe ace~ti ticalo~i, pe care ii vezi ignorati ~i adorandu-se doar
pe ei In~i~i,abandoneaza-i.
Sunt bufnite ale lumii In ruina,
Straini cantecului de privighetoare.
In ciuda tuturor mofturilor pe care Ie fac.
Dumnezeu sa hotiirasca daca vor ajunge vreodata la ceva."
I Khaqani.
2 Asrar al-tawhid.
.82
Unii mae~tri au considerat dansulln stare de tawajud drept un fel de a
te supune lui Dumnezeu tara a mai a~tepta nimic altceva. Mawlana a spus
in legatura cu asta:
..Danseaza atunci cand iti poti starama Eul,
Smulge riidacinile dorintei tale!
Unii danseaza ~i se invartesc in piata publica
Dar oamenii veritabili danseaza In propriullor sange.
Scapati de sub mana Eului, ei bat din palme,
Danseaza ~i sar deasupra imperfectiunilor lor.
Menestrelii lor lovesc in tamburina interioara,
~i in bucuria lor fac sa cIocoteasca oceanele."
Trebuia sa citam acest soi de meditatie particulara pe care 0 gasim de
altfel in insu~i principiul oricarui dans sacru. Patrundere in sine a vftrtejului
.secret, prin sunet, cuvant ~i gest.
DE MEDITAT
Cauta raspunsulln acela~i loc din care ti-a venit intrebarea.
Rumi
.. -. ~.-. --
~~'"~ lJ.!;" ~..
PRACTICILE YOGA
ALE TRADITIEI INDIENE
Nimeni nu poate spune dac! Yoga ~i multiplele ei cm este anterioar!
sosirii arienilor in India sau dac!, dimpotriv!, reprezint! inflorirea acestei
civilizatii vedice, una dintre cele mai bogate din istorie. Originea diverselor
practici Yoga ~ia sistemului ei fIlosoficrnmane necunoscut! ins! urc! in timp,
dup! statuile ce ne-au parvenit, pan! cel putin in mileniul al III-lea tH.
Ceea ce dovede~te un grad de cultur! spiritual! inegalat printre toate
civilizatiile cunoscute de istorie. Yoga, care in cursul ultimului secol s-a
r!spandit in Occident sub forma ei de gimnastic! pentru dobandirea unei
stm mai bune a organismului, se dore~te de fapt 0 ~tiint! a Elibermi.
Cuvantul vine din r!d!cina sanscrit! yugl, insemnand ..a atela cu ajutorul
jugului", ..a imbina", ..a uni". Adev!ratul ei sens prive~te atat st!panirea
psihismului, a simturilor ~i a pasiunilor pe care trebuie s! Ie disciplin!m
ca pe ni~tecai n!mv~i inMmap la un car, cat ~i aspectul in mai mare m!surn
religios interesandu-se de unirea fiintei indivi(luale cu principiul, Sinele
supremoSpre deosebire de majoritatea altor sisteme spirituale, Yoga nu este
numai 0 teorie cosmogonic! bazat! pe un ritual incununat de 0 credint!;
ea este inainte de toate un sistem practic de trezire de Sine, implic! 0
realizare efectiv! a scopului ce const! in descoperirea divinului ~idep!~irea
de sine insu~i. Nu e speculatie asupra intelepciunii, ci vrere de intelepciune.
Nu yom intra aici intr-o explicare a bazelor doctrinare ~i cosmogonice ale
I Pe care 0 regilsim in latinescul ;ungere [..a lega, a uni"J ~i in cuvintele fran!uze~ti joug
[,jug"J,jo;ndre [..a uni, a imbina"J,}onction [,jonc!iune"l.
8S TEHNICI DE MEDITATIE
hinduismului I, ci ne yom multumi, ca ~i in celelalte capitole ale lucrMii
noastre, s! scoatem in evident!.principiiIe anumitor practici de meditatie.
Yoga este primul sistem spiritual care pome~te de la corp pentru a realiza
fiinta suprem! in Sine. Prin asta devine demn de un respect imens, fiindc!
oare nu in insu~i acest corp tr&m, simpm, intelegem, cuno~tem, descoperim,
cre!m, iubim ~i murim?
FacultAtile corpului
Pentru Yoga exist! treisprezece simturi sau instrumente ale corpului,
comparate cu trei santinele ~i zece porti (cinci de intrare: facult!tiIe
senzoriale; cinci de ie~ire: facultlitile de actiune). Deci:
- cinci "facultiJti cognitive": auzul, pipmtul, vederea, gustul, mirosul,
avandu-~isediul in organelecorespunz!toare, respectiv urechile, pielea, ochii,
limba, nasul;
- cinci "facultiJti de actiune": cuvaIttul, apucatul, locomolia, excretia
~igenerarea, avandu-~i sediul in organele corespunz!toare, respectiv glasul,
mainile, picioarele, anusul ~i sexul;
- manas, cea de-a unsprezecea facultate, care este facultatea cervicaliJ.
Coordonand ~i indrumand in egalli mlisurli facultliple senzoriale ~i
facult!tile de actiune, ea are un rol centralizator.
Manas-ul constituie, impreunli cu notiunea de Eu ~i cu lntelectul (cele
trei santinele), ceea ce se cheamli Simtul Interior, prin opozitie cu primele
zece indriya, care sunt Simturi Exterioare.
Existli patru dispozitii fundamentale, inerente intelectului (Bodhi):
acestea sunt rectitudinea, cunoa~terea, deta~area ~i puterea. Respectivele
dispozitii constituie ..forma luminoasli a Intelectului", manifestatli atunci
cand Guna-sattva 0 duce. cu sine asupra lui rajas ~i tamas; iar dispozipile
contrare - adicli rliul, ignoranta, a~amentul ~i neputinta - sunt FOffi:la
intunecatli a Intelectului, rezultand din inhibarea lui sattva de clitre rajas
~i tamas.
Conform cu Tara Michael2, care de multi ani trl1ie~te~i studiaz! in India,
celetrei Modalit!psauTendinte(gune)careconducfiintasunturm!toarele:
I Vezi I'Hindu;sme vivant, de Jean Herben, Laffont.
2 Clefspour Ieyoga, Seghers.
II:
11'
I;
t
-
MARC DE SMEDT
"Guna-sattva tinde spre iluminare, spre manifestarea con~tien~. Sub
raport psihologic, se traduce prin putere d~ intelegere, bucurie ~i pace; sub
raport fizic, prin agilitate ~i puritate. Guna-rajas zIDnisle~teactivitatea ~i
mi~carea. Factor de energie, se aft!!la temelia oric!irui efort, oric!irei munci
grele, ca ~i a agitatiei ~i a instabilit!!pi ~i adesea este asociat!! cu suferinta.
Suferinta, nevoia, lipsa inci~ la efort, ~i orice efort e insotit totdeauna de
o anumit!! trudii sau impresie de dificultate. Guna-tamas este factorul de
rezistentii ~i de obstrucpe atat fatii de lumina Intelegerii (sattva) cat ~i de
dinamismul Mi~ciirii (rajas). Obiectiv, se manifestii ca incetinealii, densi-
tate, intunecime, inertie; subiectiv, ca apatie, indiferentii, ignorantii sau
incon~tientii.
Sattva are funcpa de a revela Fiinta (sat) unui lucru; tamas 0 are pe aceea
de a se opune acestei reveliiri; rajas este Forta prin care obstacolele sunt
dep~ite iar forma esenpalii este manifesta~."
Toate simturile, facuMple, tendintele corpului creeazii actiune, a~adar
Destin, karma, efecte diferite. Dacii beau prea mult, voi fi beat; dacii miinanc
cu jus~ miisurii, mii voi simp bine; dacii acponez necugetat, risc un accident
sau ivirea unei probleme in orice situape etc. Este cic1ulneintrerupt al actelor
~i al consecintelor acestora; fiindcii orice gand, orice gest, orice cuvant face
sii germineze acpunea, reacpunea ~i experienta intr-un anumit cere al
existentei; cere pe care hindui~tiiI-auasimilat cu cic1ulreincamiirilor, flindcii
pentru ei principiul subtil al corpurilor i~i cautii adev!irul (divin) chiar ~i
dincolode moarte ~i reintegreazii tarnincetare noi matrice, imbracii noi
corpuri pentru a-I giisi ~ia se topi in el; in acest corp subtil sunt inmagazinate
toate experientele trecute, care ii ingiiduie astfel sii inainteze in ciiutarea
ultimei ascensiuni (fiindcii totul exis~ in virtutea a altceva), eliberandu-se
progresiv, existentii dupii existentii, de marele viii al iluziilor ce ascunde,
~i aici, adev!irata realitate a fiintei noastre. Yoga se vrea sistemul-cheie apt
sii dud la ruperea acestui lant infernal, a acestei roti a suferintei ~i sii-Ifac!!
pe adept a descoperi eliberarea. Cate ceva despre reincamare: la moarte,
corpul nostru se descompune, se transformii in pulbere, in agregate de atomi
care i~i ocupii locul in cic1ul naturii. Ce devine con~tiinta noastr!!? Spiritul
nostru? Cum se transformii el? Nu ~timnimic despre asta. Riimane oare un
germene? lar acesta se regiise~tenumai in urma~i? Totul tine de domeniul
misterului, de~i in cea mai mare parte religiile au admis supravietuirea unui
corp subtil, sufletul.Este vorbade 0 chestiunede credintii,de intuipe personalii.
In capitolul de fatii, consideriim principiul reincamiirii in felul urmiitor:
fiecare zi e 0 nouii zi. Corpul nostru se modificii f!iriiincetare, impereeptibil
dar in mod sigur. Experienta ne cre~teintr-una, ca ~i varsta; iar con~tiinta,
86 87
la fiintele omene~ti normale, trebuie sii evolueze pe parcursul timpului. S!!
socotim deci fiecare noapte de somn ca pe 0 moarte, fiecare trezire ca pe
o na~tere. Niciodatii nu ne privim de douii ori in acela~i fel intr-o oglinda,
la fel cum nu ne sciildiimde doua ori in acel~i ftuviu. Totul se schimba, totul
e vremelnicie. Viizu~ astfel, Yoga cu multiplele sale ramuri riimaneun sistem
efectiv de eliberare fatii de angoasele cotidiene ~i 0 ucenicie a seniniitiitii.
Cele patru izvoare ale nefericirii
~i cele opt grade ale eliberaril
Ignoranta omului ~i suferinta lui se manifest!! prin patru componente
interioare care Ii marcheazii intreaga viatii:
_ sentimentul meschin al individualitiitii sau Ego: "AceastUdentificare
ne conduce toate acpunile ~i da na~tereegoismului, infatuiirii in fata succe-
sului (<<sunt puternic, sunt inteligent, am reu~it.etc.)~i tristetii in fata
insuccesului (<<ame~uat, sunt bolnav, sunt supus oprobiului etc.)";
_ ata~amentul, aspect al ignorantei, care constii in identificarea cu expe-
rientele pliicerii, ia n~tere din amintirea obiectelor ce ne procura impresii
agreabile;
_ aversiunea, aspect al ignorantei, care constii in complacerea in stm
lamentabile, ia n~tere din amintirea experientei penibile. Ea provoac!!dorinta
de a ne opune, de a rezista, de a ne r!!zbuna;
_ frica de moarte sau tendinta de a ne agata de viatii, care ne readuce
la prima etapii: ne agiitiimde Eul nostru ca de un colac de salvare in largul
unei mm dezliintUite,ne refuliimfrica de moarte, ne pierdemin iluzie pentru
a uita, in loc s!! 0 acceptam ~i sii ne dezvoltiim fiinta in vreme ce ajut!!m
omenirea sii evolueze intr-un sens ascendent.
Conform cu Patanjali, care a scris Aforisme despre YogaI, cel mai vechi
tratat practic care ne-a parvenit, exis~ opt Piirtiesenpale ale sistemului Yoga,
care se intrep!!trund ~i conduc la eliberare:
- Infranmle: yame;
_ Practicile religioase: niyane;
- Posturile: asane;
_ Controlul respirapei: pranayama;
_ Retragerea simtUrilor: pratyahara;
I Aphorismesdu Yoga.Fayard.
MARC DE SMEDT
TEHNICI DE MEDITApE
88
89
- Concentrarea mentall1:dharana;
- Meditatia profundll: dhJana;
- Reculegerea perfectl1:samadhi.
- Studierea textelor sacre ~i a Invl1tl1turiiInteleptilor guru, tot atatea
exemple la care sl1meditezi. Studiul ~i Intelegerea meditatiei sub diversele
ei forme.
- Of rand a cl1tre Dumnezeu: sl1trl1ie~ti ~i sl1practici toate preceptele nu
, pentrutine, ci pentruceva din noi care ne depl1~e~te. SI1rl1maiumil ~i sa
; nu-ti faure~ti un sentiment de superioritate prin practicarea sistemului Yoga.
Dar umil nu vrea sll spunll pasiv.
tnfran1lrile implicll cinci atitudini:
- Sll nu vrei sll pricinuie~ti nici un rllu tlici unei fiinte vii: respectul fatll
de viatll sub toate formele ei.
- SI1 nu respingi adev1lrul: sll-ti pui de acord faptele cu vorbele ~i gan-
durile, sl1lntelegi c1lbinele cel mai mare este acela al tuturor ~i nu acela al
egoismului personal. Cinste ~i sinceritate fatll de tine ~i de ceilalti.
- Sll nu-ti Insu~e~ti iIegal ceea ce nu-ti apartine: deci sll nu furi, dar nici
sll nu ravne~ti.
- Castitatea; ceea ce nu Inseamnll' abstinentl1 sexualll, ci stllpanire de
sine, respect fatll de actul dragostei ~i prezervarea energiei sexuale, care nu
trebuie sll fie risipitll, ci utilizatll in scopuri mai Inalte decat actul animalic
simplu. Yom mai vorbi despre asta la Yoga dragostei sau Maithuna.
- Sll nu fii posesiv: ata~amentul fatll de obiecte ~i fiinte marcheazll
intotdeaunao atitudine egoist1l~iascunde 0 temere. Trebuie sll iube~tipentru
ce11llalt,nu pentru tine, ~i sll-ti dezvolti generozitatea.
Posturile: asane
Salutarea soarelui
Tratatele ~i profesorii de Hatha-yoga nu lipsesc; nimeni nu trebuie sll
se lanseze In rudimente f1lr1l a Ie Invllta mai Intai de la cineva abilitat sa
indice mi~c1lrile.Nu yom prezenta aici decat salutarea soarelui, alclltuita
din mi~cllri simple, la Indemana tuturor cu nitel antrenament, ~i ale carei
. efecte, dacll 0 practicllm In fiecare diminea.tllla sculare ~i Inainte de a ne
'; face toaleta, sunt numeroase ~i benefice: tonifiere a irigatiei sangvine ~i a
.;' sistemului nervos, suplete a
coloanei vertebrale ~i a mu~-
chilor, eliberare a respiratiei
~idezintoxicare a organismu-
lui. Faceti mi~cllrileIn ritmul
ce vi se potrive~te ~i farll sl1
vl1grnbiti; nu fortati niciodat1l,
fiece mi~care trebuie sll de-
vinl1"supll1 ~i confortabill1".
Orientati-vl1 spre soarele ce
rnsare (est). Femeile, In pri-
mele zile ale cicIului, trebuie
sl1renunte la aceste exercitii.
Seria respectivl1este ideaJll
in plinl1naturl1,dar se poate
practica ~i In casl1, In ora~,
pentru a vl1 folosi cat mai
mult. ~i fie ca energia vitalll
a soarelui sll plltrundl1In voi.
Cele cinci practici religioase
- Purificarea: corpul trebuie sll respecte 0 igienl1 strictll pentru a rl1mane
s11011tos ~i a-~i pl1stra0 con~tiint11limpede. Curl1tenia corporalll trebuie sl1
se alieze cu dieta alimentarl1; sl1fii atent la ceea ce m11oanci,In functie de
ceea ce ai de facut, sl1cuno~ti valoarea alimentelor, sll nu-ti umpli niciodatl1
stomacul pan111asatietate. Yoghinii adaug111aacestea anumite procedee
de curlltire intemll (netti: fosele nazale curlltate cu 0 sfoarl1~icu apl1,sp1111l-
turi...). Totul pentru a mmane In deplinll posesie a mijloacelor tale ~i a nu
te Ingreuna cu materie inutilll.
- Starea de multumire: sll apreciezi ceea ce ai, ceea ce se petrece Injurul
t1lu,sll r1lmiiisenin, sl1nu dai curs tuturor dorintelor care se prezint1l1ainfinit,
sl1nu te la~i afectat de situatii, sll nu fii la discretia valurilor de emotii, sl1-ti
p11strezi echilibrul interior,oricare ar fi neprev1lzutul,contrarletatea, plllcerea.
- Toate acestea implicl1, evident, eforturi asupra ta, 0 mare hot11rare,
putere de a suporta, perseverentl1.
..:.;:;:\-. ~ - ----
f,'
I;
'.
Ii
-- ~
MARC DE SMEDT
Postura de meditatie
DupliSri Anand1,care predlilec~i la Parisla Centrul indiande Yoga,1
actul unei meditatii reu~ite depinde de trei factori fiziologici principali:
1.Trebuie adoptati 0 postum fermli ~i confortabilli; dacli nu, practicarea1
medita~ei este imposibilli. A adopta oposturli fermli insearnnli sli capep
senza~a cli te afli in posesia corpului. Cel mai mic disconfort in posturli arl
distrage in mod constant spiritul; trebuie deci sli alegi postura care sli-p
permitli sli rlimiiinemi~cat un timp indelungat f1ir1i a incerca nici 0 senzape
de disconfort.
2.Trebuie sli-ti tii coloana vertebral Ii ~i capul riguros drepte, dar f1ir~
crispliri. Toate vechile texte referitoare la Yoga insistli asupra necesitlitii de
a plistra dreaptli coloana vertebral Ii in timpul medita~ei, pentru a evita
compresiunea organelor abdominale provoca~ de 0 pozi~e incovoiatli, ceea
duce la constipatie ~i favorizeazli multe ale dezordini. Existli incli un motiv
pentru a sta drept: nervii coccisului ~i cei sacrali sunt astfel mai bine irigati
cu sange, care Ii revitalizeazli.
3. Pe parcursul postUrilorde medita~e, din cauza unei mai mici cheltuieli
de energie muscularli, pllimiinii ~i inima i~i incetinesc mi~c1irile.Atunci
producerea de bioxid de carbon are valoareaminimli.Respirapa devine u~oarn,
aproape abdominalli, incat abia se mai simte. tn aceste conditii, spiritul este
aproape in intregime sustras distragerilor pricinuite de mi~clirile fizice ~i
deci se poate interioriza, intr-un calm perfect.
Sunt indicate patru postl1ri:
I. Padasana: pozitia Lotus, imortaliza~ de Buddha, cu picioarele incru-
ci~ate ~i labele picioarelor odihnindu-se cu talpa spre marginea coapselor.
2. Virasana:Semilotusul sau pozitia eroului; unul singur dintre picioare.
este a~ezat pe coapsa opusli, cel1ilalt afliindu-se desesubt.
3. Svastikasanasau pozipa Fericirii, cea mai simplli, in care laba fiec1irui
picior este inseratli intre coapsa ~i gamba piciorului opus.
4. Bhadrasana,pOstura Beneficli - ambele glezne sub testicule, ~Ipile:
lipite una de alta ~i mentinute impreunli cu ajutorul mainilor. Toate aceste
postl1ri sunt mai u~or de adoptat cu 0 pemli tare pusIi sub fese.
Mai putem medita ~i stand in genunchi, cu fesele a~ezate pe glezne ~i,
bineinteles, spatele mereu foarte drept.
Rlimai tlicut, respirli, exis~.
I A se vedea lucrarea lui practicl, sp!rut! la Editura Seghers.
90
~
Pranayama: controlul suOului
Pranayama,exerci~ufundamentalal sistemuluiYoga,sedovede~temai
;' mult decat 0 disciplinli a msufl1irii - un control al Energiei vitale (prana),
!,piin intermediul celei dintiii. Prana se glise~te pretutindeni sub formli de
oxigen ~i electricitate; f1ir1iea, nu putem trlii cu trupurile noastre a~a cum
sunt concepute; prana mai este ~i "ceea ce se mi~c~", "ceea ce vibreazli"
I fi deei se referli la energie in general, cea care anim1i corpul ~i toate fiintele
. insuflepte. Prin intermediul suflului, putem reufi, cu voint1i,sli punem st1i-
piinirepe aceastliprana a~aincat sli nu 0 mai risipim, ci sli 0 dirijlim pentru
maximum de folos al organismului nostru psihosomatic.
Fluxul ~i reOuxul respiratiei este asem1in1itorritmului binar, altemat, al
naturii: zi-noapte, uscat-umed, cald-frig... El re-creeazli oscilatia cosmicli,
aceea care, aidoma blitliilor inimii noastre, face sli se mi~te Universul. Prin
atentia acordatli suflului ~i prin amplitudinea pe care astfel i-o confer1i,
yoghinul nu numai c1i11disciplineaz1i ~i-~if1iure~teastfel 0 unealtli remar-
cabilli, ci trebuie ~i s1iajungli in simbiozli cu totalitatea naturii ~ia mi~c1irilor
ei cic1ice.
".'
II'"
,i,-
'.fl;.
.p
I iI,
I
I
. i,:
1:1'
Ii
I.
MARC DE SMEDT
I
, I
I
In zilele noastre este de ajuns s!1te uiti putin in jur ~i in tine insuti ca
s!1-tidai seama cum cea mai mare parte a fiintelor respirn prost: 0 respiratie
superficial!1,implicand doar partea de sus a pl!1manilor,neregulat!1,sacadat!1;
adeseori tigara traduce nevoia de a respira, deturnat!1de la scopul ei prin
aspirarea unui produs relativ toxic, pe jum!1tate stupefiant pe jum!1tate
excitant, care ip d!1iluzia c!1te afli in realitatea c1ipei ~i iti ing!iduie s!1te
ag!1tide ceva. In plus, se poate remarca faptul c!1un spirit agitat, impr~tiat,
~ters, amorf, angoasat sau supravoltat se va traduce printr-o respirape in
concordant!1cu asemenea st!1ri.Totu~i, prin simplul control al inspirnrii ~i
expirnrii, cate boli, cate st!1ridezagreabile, dit!1pierdere de vreme ar putea
fi evitate! Trebuie mai intai s!1inveti s!1respiri lini~tit ~i adanc: in fiecare
zi s!1-prezervi cateva minute ca s!1inspiri cat se poate de mult ~i s!1expiri
cat mai lent cu putint!1, f!1r!1a fOria lucrurile, inceti~or. Repet!1aceast!1
concentrare asupra respiratiei de cate ori este posibil in cursul zilei. Efectele
sunt imediate; practic!1asta indat!1ce apar vreo angoas!1,vreo incordare, ~i
astfelle alungi sau cel pupn combap stresul ~iii dai organismului posibilitatea
de a reactiona adecvat la situatie.
lat!1~i un alt exercitiu, pe care, la inceput, trebuie s!1-1practici doar in
momentele speciale, consacrate meditapei: la incheierea expiratiei ~i a
inspiratiei, f!10 u~oar!1retentie a r!1sufl!1rii. Este foarte important ca tot aerul
s!1fie expulzat din piept ori pieptul s!1fie plin cu aer pentru a efectua aceast!1
retentie care nu trebuie s!1dureze mai mult de trei pan!11acinci secunde.
Momentul de imobilitate astfel creat iti permite s!1capeti con~tiinta interi-
orului corpului ~i lini~te~te in intregime mentalul. Nu efectua niciodat!1
retentia pe parcursul inspir!1rii sau al expir!1rii; e un lucru r!1u,avem deja
tendinta incon~tient!1s!10 facem in viata de zi cu zi, in timp ce reflect!1m
sau in incordarea vreunui efort.
In m!1sura posibilului (~i limitele acestui posibil depind de propriile
noastre limite, eforturi, sl!1biciuni), trebuie s!1incerci s!1devii totdeauna
con~tient de faptul c!1respiri ~i s!1-tifaci respiratia mai ampl!1,regulat!1,iar
expiratia impins!1c!1tre~i in abdomen.
Mircea Eliade spune c!1prin pranayama "yoghinul incearc!1s!1cunoasc!1
in mod imediat pulsatia propriei sale vieti, energia organic!1desc!1rcat!1de
inspiratie ~i expirape. Pranayama este atenpa indreptat!1 asupra vietii
organice, 0 cunoa~tere prin act, 0 intrare calm!1~i lucid!1in ins!1~iesenta
viepi. Yoga Ierecomand!1credincio~ilorei s!1tr!1iasc!1, dar s!1nu se abandoneze
vietii. Activit!1tile senzoriale 11iau in st!1panire pe om, 11altereaz!1 ~i-I
dezagreg!1. Concentrarea asupra acestei functii vitale care e respiratia are
ca efect, din primele zile de practic!1,0 inexprimabil!1senzape de armonie,
o plenitudine ritrnic!1,melodic!1,0 nivelare a tuturor asperit!1tilorfiziologice.
Mai tArziu,ea iti creeaz!1un sentiment obscur de prezent!1in corp, 0 con~tiint!1
calmi1a propriei mi1retii".
Yoghinii ajung la suspend!1ridin ce in ce mai prelungite ale r!1sufl!1rii
~i li se cunosc performantele de suportabilitate in scufund!1rilein ap!1sau
in ingrop!1rilede vii. Dar regulile tradiponale ale sistemului Yoga se limiteazi1
la trei prime etape ce trebuie dep~ite incetul cu incetul:
- 5i1ajungi si1-titii respiratia timp de 48 de secunde (12 matre).
- 5i1ajungi s!1-titii respiratia timp de 1 minut ~i 36 de secunde (24 de
matre).
- 5i1ajungi s!1-titii respiratia timp de 2 minute ~i 24 de secunde (36 de
matre).
Trebuie, de asemenea, si1tii socoteala num!1ruluide pranayame efec-
tuate, si1nu fortezi niciodat!1cre~terea lui, nici s!1nu faci mai mult de patru
exercitii pe zi: la r!1s!1ritul soarelui, la amiaz!1,la asfintit ~i la miezul noptii.
Trebuie riguros respectat!10 postur!1cu coloana vertebral!1dreapti1. Nici 0
mole~ire nu e ing!1duit!1in acest exercitiu de purificare a corpului ~i a
spiritului.
Kapalabhati:Curafjrea craniului
Un exercitiu traditional de pranayama, pe care il alegem dintre multe
altele, este kapalabhati (Curntirea craniului), care implic!1respiratia diafrag-
matic!1~i abdominali1:
- coloana ~i capul drepte, picioarele in lotus ori semilotus;
- toracele bombat;
- concentrare asupra abdomenului, a~ezand aici punctul centrul de
greutate, dedesubtul buricului;
- relaxeaz!i-p pantecele, care iese in afari1;
- apoi contract!1-1 brusc spre interior: aerul iese din pl!1mani;
- relaxeaz!1-1din nou, inceti~or; aerul intr!1,in chip firesc, in pl!1mani.
La inceput (prima si1pt!1man!1) f!1astfel zece inspir!1ri-expir!1ri, inspira!ia
trebuind si1dureze de patru ori mai mult decat expiratia bruscl1(2/10 de
secund!1fat!1de 8/10 aproximativ). In fiecare dintre s!1pt!1manile ce urmeazl1
adaug!1alte zece asemenea respiratii, pan!1ce ajungi la 120 de mi~c!1ri
succesive, cifr!1ce nu trebuie dep!1~it!1. Fa!a si1r!1man!1relaxatl1,toracele nu
participi1 la exercitiu iar inspiratia e franat!1f!1r!1incetare. Contraindicat
,~, \
.r-::~~~~v~..,:
MARC DE SMEDT
cardiacilor ~i pulmonarilor, exercitiul acesta gole~te complet aerul rezidual
ce viciaz1i pl1imanii, satureaz1i cu oxigen sangele ~i produce in intregul
organism 0 intens1i activitate pranic1i; tonific1i sistemul nervos vegetativ.
tn plus, creierul este in profunzime irigat ~i vivificat; deoarece creierul, 0
mas1icelular1i spongioas1i, variaz1ica volum in ritmul respiratiei ~i deci al
circulatiei sangvine - acest exercitiu putemic ii aduce un aflux de sange,
de oxigen ~i cu adev1iratil cur1it1i, Ii spal1imurd1iria. Facult1itile noastre de
concentrare ~i de atentie se multiplic1i.Este un bun preludiu pentru asane
~i pentru meditatie care se pot incheia cu modularea unor mantre.
Mantrele
Practicarea mantrelor este insotit1i, prin expulzarea sunetului, de 0
mi~care respiratorie care ajut1ila mai buna intelegere a sustinerii expiratiei
(emisie) ~ia inspirapei (reinc1ircare).tn plus, puterea vibratorie binefl1c1itoare
a sunetului se adaug1iamplitudinii respiratiei.
Ce este aceea0 mantrd?Vedele,textul sacrufundamentalal hinduis-
mului, redactat cu patru mii de ani inaintea erei noastre, se refern, ca ~i Biblia
de altfel, la un Sunet primordial, un Cuvant preexistent creatiei ~i punand-o
pe aceasta din urm1iin mi~care. tn India acest sunet ar fi OM, sunet sacru
esential pe care trebuie s1i-lpronunti cu expiratia cea mai adanc1i posibil:
AOOOOOOMMMMM, AUM. Forta acestui sunet, bine modulat, este
incredibil1i. A-ul pleac1i din gatlej, O-ul coboar1i adanc in vintre pentru a
se termina cu M, care vibreaz1iin craniu.
Brahmanii hindu~i, con~tienti de puterea vibratorie a sunetelor ~i de
golirea de con~tiint1ioperat1i de cantarea lor, folosesc drept mantre nume
de zei, binecuvant1iri ~i formule sacre, care poart1i 0 inc1irditur1isimbolic1i
particular1i, destinat1i s1iaduc1ipacea spiritului ~i evolutia interioar1i.
Un celebru guru indian, Swami Ramdas, a fost sadhu, pelerin r1it1icitor
pe drumurile Indiei, repetand f1ir1i incetare aceea~i mantrd:
"Om, Shri Ram,jai Ram, jai, jai Ram."
Repetand astfel intr-o japa neobosit1inumele St1ipanuluisuprem, Rama,
pelerinul se l1isacondus de 0 voint1isuperioar1ilui, mergand la intamplare,
cantandu-~i neobosit litania, lipsit de orice bunuri cu exceptia buc1itii de
panz1ide pe coapse ~i a unei invelitori, v1izandin fiece lucru, in fiece fiint1i
incamarea puterii divine:
,,0, Ram, tu e~ti pretutindeni; 0, Ramdas, tu nu e~ti nic1iieri.
0, Ram, Vointa Ta singur1idomne~te; 0, Ramdas, tu nu ai voint1i.
0, Ram, Tu e~ti singura realitate; 0; Ramdas, tu nu ai existent1i.
'--
'~~~':-~ ;-'----
94
TEHNICI DE MEDIT ATIE 95
0, Ram, dragostea Ta p1itrundepeste tot. Peste tot str1iluce~te lumina
Ta. Fericirea Ta absoarbe totul. Ram, Tu e~ti Lumin1i,Dragoste~i Fericire.
Ramdas, tu tr1iie~ti in aceast1iLumin1i,in aceast1iDragoste, in aceas~ Fericire.
Ramdas, tu nu ai existent1iseparat1i.Tu e~ti liber, liber ca Dragostea, liber
ca Lumina, liber ca Fericirea. lube~te totul, lumineaz1itotul, imparte cu totul
Fericirea. Tu e~ti totul ~i totul este in tine. Tu ~i cu totul sunteti Ram. Ram
in slava Sa. Ram este unul, Ram apare ca mai multi. Unul este adev1iru1.
Mai multi insearnn1i falsitatea. Unul, pretutindeni Unul, ~i asta este Ram.
Nu tIii decat pentru dragostea fat1ide Ram. Ram te-a fl1cutnebun dup1iEl.
Binecuvantat e~ti tu, Ramdas. Nebunia fat1ide Ram este totul pentru tine,
nebunia fat1ide Ram este totul pentru top. tn aceast1inebunie nu exist1idurere,
perplexitate, ignorant1i,sl1ibiciune, am1ir1iciune,ur1i,nu exist1i nici un r1iu.
Aceast1inebunie este intreag1i Dragoste, Lumin1i, Fericire, Fortii, Putere,
tntelepciune, este tot binele."
Mantra exprima cantecul sufletului s1iu~i al corpului s1iuincetul cu
incetul transfigurat, invadat de 0 pace inalterabil1i,torente de ap1ivie curgeau
in inima lui debordand de dragoste pentru viat1i,orice viat1i.Spunea c1ipacea
poate fi atins1i cu ajutorul unei mantre dOMatunci ciind ,,0 faci cu unica
dorint1i de eliberare ~i de pace, fl1r1idorinte arz1itoare fat1i de lucrurile
lume~ti". Calea sanctit1ipi,a~acum 0 predica el, trece intiii prin abandonarea
oric1ireiposesiuni ~i a oric1iruiata~ament:
"Vreti s1iv1ip1istratimentalul pentru a poseda la propriu aceast1i cas1i,
marile voastre bog1itii, bunurile ~i rudele ~i s1iincercati team1iin privinta
lot, griji ~i fr1imant1iri?Faceti-o. Adev1irul este c1i,dac1inu ne abandon1im
in intregime mentalul gandului c1itre Dumnezeu ~i dac1i nu a~ez1imla
picioarele Lui tot ceea ce tinem ca fiind al nostru, nu-L yom putea avea.
Rezumand, numai abandonarea c1itreDurnnezeu, complet1i~i f1ir1i rezerve,
ne d1idreptulla tndurarea Lui ~i la darshan-ul Lui.".
Ramdas a ~tiut s1i-~itr1iiasc1iidealul, s1iabandoneze totul ~i deci s1ise
consacre in intregime mantrei ~i meditatiei coexistente acesteia. A respec-
tat in plus 0 castitate absolut1i,considerandu-le pe toate femeile drept mama
lui, ~i ~i-a hr1initcorpul numai cu alimente primite ca poman1i.Acest mare
sfant a dobiindit 0 imens1ipopularitate in India, fiindc1isimplitatea metodei
lui ~i puritatea limbajului creau mai mult decat orice fel de ascez1i sau
exercitiu spectaculos. Lumea spunea despre acest om, pe umerii c~ruia
poposeau p1is1iri ~i ale c1iruimiiini ~tiaus11vindece bolile trupului iar privirile
1 Carnels de pelerinage, Swami Ramdas, Albin Michel.
I
II'
I
~,~ -.
MARC DE SMEDT
bolile fiintei: "EI a ridicat v1Uulne~tiintei." ~i pe parcursul intregii sale vie\i
el a repetat:
..Om, Shri Ram,jai Ram, jai, jai Ram.'"
Pentru cei mai mul\i dintre noi, occidentalii, practicarea mantrei va
riimane doar un exercitiu printre altele. Dar eficienta ei pentru lini~tirea
mentaIului nu poate fi pusii la indoiaIii, mattor fiind formidabilul succes aJ
Meditatiei transcendentaIe, a c1ireipracticii majorii constii in recitarea de
ciitre fiecare a unei mantre anume, date de guru ~i de instructorii lui: darea
mantrei a devenit 0 afacere comercialii in care indoctrinarea ~i publicitatea
sunt necesare pentru a chema noi membri c1irorasii Ii se facii bine (ciildurn
a colectivitiitii care sparge izolarea, importanta ce ti se aratii prin concesio-
narea mantrei ~i,bineinteles, puterea exercitatiiasupra con~tiin\eide repetarea
ei) dar care, in schimb, fac ~i ei un bine contului bancar. Suntem departe
de darul total f1icutaltorade ciitreRamdas.Inale saleCarnetedepelerinaj
giisim de altfel numeroase avertismente asupra riiului ce-I pot face acei
religio~i care nu au decat haina de pe ei, dar aI c1irorspirit nepacificat mnane
legat de dorinte ~i patimi; intr-adev1ir, influen\a lor poate fi dezastruoasii
asupra sufletelor slabe, asupra spiritelor nestructurate, asupra con~tiintelor
in ciiutarea a indiferent ce sistem care le-ar salva de angoasa de a triii ~i de
frica fatii de lume. Tragedia din Guyana riimane 0 dovadii flagrantii a acestui
lucru. Ramdas relateazii0 poveste ce trebuie citatiiaici tiindcii este exemplarn:
,,0 datii, spune el, 0 femeie a venit sii mii vadii; era intr-o stare vrednicii
de milii. Nu de mult incepuse sii sufere de dureri atroce de cap ~i dorea un
leac. Intrebatii asupra felului cum incepuse boala, a spus cii aceasta se
manifestadecandviizuseun sadhuriitiicitordela careprimiseini\iereaunei
mantre; de:atunci, de cate ori Wrepeta mantra, simtea in cap dureri cumplite.
Cand i-am sugerat sii abandoneze repetarea mantrei, a refuzat, deoarece il
socotea pe sadhu drept guru-ul ei. Nu puteam, ca singur remediu, decat sii-i
prescriu abandonarea mantrei, dar intrucat nu era de acord cu sugestia mea,
femeia a plecat. Totu~i, dupii cateva zile s-a intors; starea ei era cu mult
mai proastii decat inainte. Suferinta ii devenise absolut insuportabilii.
Cand i-am cerut din nou sii opreaScii repetarea mantrei, a riispuns ca
incercase, dar cii nu reu~eatiindcii mantra p1ireasii fi pus stiipanirepe dansa.
Atunci i-am sugerat, ca singur mijloc de a-i indepiirta influenta, sii-~iexprime
cu putere repulsia fatii de sadltu ~i sii ia hot1irareade a nu mai avea de-a
face in nici un fel cu mantra lui. Ea a refuzat cu strii~niciesii urmeze acest
sfat, fiindc1iavea multii veneratie pentru sadhu. ~i a plecat iarii~i.
Dupii 0 siiptiimanii, s-a intors pentru a treia oarii; era foarte veselll ~i
eliberatll de cumplita suferintii. A miirturisit cii in cursul siipt11maniichinul
durerii de cap ii devenise in asemenea mi1surninsuportabil, incat fusese silit11
96
s!-mi urmeze sfatul ~i sii ia hot1lrJ.reaferm11de a nu mai rosti mantra. Imediat
apoi, a ad11ugatfemeia, durerea de cap a incetat ~i, 0 datii cu ea, influenta
mantrei. Din c1ipa aceea s-a simtit iar11~i ea ins11~i.De aceea consider c11
nu existii nimic mai riiu in via\11decat sa te asociezi cu un om a ciirui inim11
e plinii de patimi bestiale. Un asemenea om i~i transmite lesne natura ciitre
semenii creduli care au un temperament emotiv ~islab. ~i in virtutea aceleia~i
'. legi, nici 0 toviirii~ienu e atat de profitabila pentru iniiltarea ~ipacea noastrii
. decat un caracter nobil, cu inimii curat11."1 .
Asemenea pove~ti de vr11jitorie(sii amintim c11aceasta din urm11este
de asemenea, ~i intotdeauna, una de autovriijire) se pot reproduce in diverse
feluri; oricare tehnicii prost folositii duce la distrugere. lar bine folosit11duce
la creatie,la deschidere. Este insii~iproblema progresului din zilele noastre,
in toate domeniile.
. Pentrua reveni la aspectelepozitive, s11spunemcii eficientarepetiirii
mantrelor a fost testatii in laborator prin electroencefalograme: foarte repede
se instaIeazii 0 relaxare treazii, ~i undele alfa apar pe inregistr1irile E.E.G.
, In consecintii, corpul ~i spiritul se odihnesc ~i deci se pot deschide m11car
1aviziunea reaIitiitiia~acum este ea. Personal',nu cred cii trebuie s11disociem
recitarea mantrelor sau a sunetelor de alte practici, de asane ~i de meditatia
purii, astfel incat s11nici nu ne hipnotiz11masupra unei vocabule. Cand ii
v1idpe copiii lui Krishna cantandu-~i tnantra ~ileg11nandu-se: "Hare Krishna,
Hare Krishna, Hare, Hare", ii giisesc ni~tein~i foarte dt: isprav11, dar flUcred
d aici se afl11solutia la criza interioarii actual11.
Hinduismulle propune fidelilor lui sute de mantre diferite. Noi s11nu
retinem decat una, "OM", silaba sffint11,ale ciirei efecte vibratorii sun!
profunde ~i a c11reirepetare (cu glas tare, apoi cu voce joas11,murrnurat11,
interioarii; ~i reluand intregul proces) aduce in sine un mare calm. Dimineata
~i seara, dup11meditatie, recitata astfel de vreo zece ori, ea creeaz110 undii
de pace.
Smavritti pranayama
latii un exercitiu simplu ~i lipsit de pericole, care imbinii in totalitate
binefacerile mantrei ~i ale pranayamei. Trebuie sii te a~ezi pe 0 pemii bine
umplut11,pus11pe jos, ~i s11stai cu picioarele incruci~ate, coloana vertebral11
lOp. cit.
.,,'>'
, ~""","" '" ,.......
~ I
'I,
I
MARC DE SMEDT
dreapt1i~i cambrat1iin dreptul ~alelor, capul bine echilibrat, drept ~i el. tn!
caz de imposibilitate major1i pentru ~ederea pe jos, te a~ezi, drept, pe un:
scaun tare.
- Gole~te-ti pl1imaniitotal: expirare.
- Blocheaz1i-ti respiratia cu pl1ima,!iigoliti.
- Num1ir1i in gand patru OM, contractandu-ti de patru ori sfincterul anal:
(Asvini Mudra).
- Inspir1i (cu chinga abdominal1icontrolat1i), num1irandpatru OM.
- Cu pl1imanii plini, blocheaz1i-ti r1isuflarea.
- Num1ir1i patruOMcu patruAsvini Mudra.
- Expir1i timp de patru OM.
- Blocheaz1i-ti r1isuflarea~i num1ir1i patru OM cu patru Asvini Mudra.
Reia procesul tarn s1ifortezi lucrurile, de cate ori simti nevoia. Nu trebuie
s1iai nici 0 dificultate, nici 0 stare de oboseal1i. Dac1ise intampl1ia~aceva,!
opre~te-te imediat. Asvini Mudra (contractia sfincterului anal) nu se face,
decat in timpul retentiei la gol ~i la plin. Nu practica niciodat1i exercitiuI'
dup1ice ai mancat. Aceast1iSmavritti pranayama face s1icircule in intregime.
energia in corp de sus in jos ~i viceversa. Din practicarea ei rezult1ioxigenare,
concentrare ~i pace mental1i.
Dar dac1itoate astea ti se par prea complicate, este de ajuns s1iintonezi
cu putere OM de vreo zece ori, pe 0 expiratie cat mai profund1iposibil, pentru
a obtine un benefieiu similar. Aceste exercitii trebuie s1itind1is1ite fac1ia
c1ip1itacon~tiinta corpului ~i a mentalului, pentru a Ie controla, a Ie lini~ti,
a Ie dirija la dorint1i.S1i-tireg1ise~tiastfel 0 fort1iinterioara care va ingadui
sa inaintezi mai bine pe drumul vietii, incercand s1i-iintelegi finalitatea.
A stapani calul neb un
Meditatia insa~i compprt1itrei aspecte: a-ti disciplina corpul in postur1i,
obligandu-I sa-~i pastreze imobilitatea; a-ti disciplina r1isuflarea, a-ti
disciplina mentalul. Swami Sivananda spunea c1i"mentalul este compara!
cu argintul-viu, tiindc1irazele sale se impr1i~tieasupra unor obiecte diferite.
Este comparat cu 0 maimut1i, tiindc1i sare de la un obiect la altul. Este
comparat cu aerul nestatomic, fiindc1ie instabil (chanchala). Este comparat
cu un elefant in rut, din pricina impetuozit1itii lui p1itima~e.
"Mentalul este cunoscut sub numele de pas1iremare, tiindc1i sare del
la un obiect la altul exact cum top1iiepas1ireade la 0 creang1ila alta sau de:
...
~''''!--....
_'-;';'~_;';"'_'.'v.-r"'~'
98: 99 TEHNICI DE MEDITATIE
-~--_.
_ laun copac la altul. Raja-yoga ne invata sa ne concentram asupra mentalului
". hQStru ~iapoi sa-i exploramungherelecele mai intime.
Concentrarea se opune dorintelor incercate de simtUri,la fel cum fericirea
, se:opune agitatiei ~i durerii, gandirea ferma - perplexit1itii,lenei ~i toropelii,
t ~cceptarea bucuroasl1 - relei-vointe.
" De aeeea, cat1ivreme gandurile cuiva nu sunt total distruse de 0 asemenea
i practicare constantl1,aeesta ar trebui s1i-~iconcentreze mentalul asupra cate
unui singur adev1irde fiecare dat1i.Printr-o astfel de practicl1neintrerupt1i,
aptitudinea de a se fixa asupra unui singur punet va cre~te~i,inda~, multimea
gandUlilor va disp1irea.
:, Pentru a indep1irtatoate astea (agitatia ~i diversele obstacole ce se ridic1i
~ pe calea fix1iriimentalului), practicarea coneentr1iriiieste singuru] lucru care
;. trebuie c1iutat."I
Cum s1ireu~im s1ine concentrl1mspiritul asupra unui singur punct?
Retrage-te intr-un loc lini~tit, dacl1 este posibil rezerv1i-ti 0 camer1i
.$pecial1i, ceea ce adesea e dificil in zilele noastre. De aceea g1ise~temijlocul
. ca m1icar0 jum1itate de or1ipe zi s1ite poti izola acas1iori in alt1i parte, in
natur1i.0 cuvertur1i special1i,un covor, 0 pem1ibine umplutl1,UI1beti~or de
!, t!maie cand e~ti in cas1i, iat1i tot ce-ti trebuie. 0 data salutul catre soare
efectuat, apoi cateva exercipi de pranayama, trebuie s1imodulezi silaba OM
" de la trei la ~ase ori; atunci poti incepe, doar r1imananda~ezat ~i 11isandsa
treac1ifluxul gandurilor, concentrandu-te asupra mi~c1iriirespiratiei in sine.
Dac1iideile sunt prea obsedante, concentreaz1i-teasupra punctului din centrul
sprancenelor sau asupra vanului nasului tarl1a te uita cruci~; concentrarea
trebuie sl1fie mentaH1~i s1ise indrepte c1itreun singur punet. Este posibil,
de asemenea, s1i-ti coneentrezi rasuflarea asupra tuturor chakrelor (vezi
capitolul respectiv). E necesar1i0 vigilentl1neincetat1i.Prive~!e-ti tiinta care
apare in t1icere,cu toata t1edireala ei ~i cu nimicurile ce ocup1icampul con-
~tiintei. R1lmai concentrat asupra pozitiei cOT)Jului,asupra respiratiei.
Fixeaz1i-ti atentia. Simte-o alunecand. Adu-o inapoi. Repeta in gand silaba
OM. Totul dispare. Ascult1iceea ce se petrece imprejur, zgomote]e, in tine,
injurul t1lu.F1ldiferenta intre Ego-ul care proiecteaza lumea ~i lumea real1l.
Dup1i un anume timp (minimum un sfert de or1l), ce va p1lreafoarte lung
la inceput (pune un de~teptator in apropiere), salut1ladanc ~i repeta cu voce
tare OM de mai muIte ori la rand. Ridic1l-te.Dezdoaie-ti membrele, fa cateva
exercitii de gimnastic1l, d1i-ticu ap1irece pe fat1i.Acesta este un exemplu
de meditatie. Practic-o dimineata inainte s1lte speli ~i seara, intorcandu-te
~e ]a treburile zilei. Efectul prim: te pui in ordine.
--
I La Pratique de IIImeditation, Albin Michel.
i
i'
!
1
~ i
I;
"
II'
Ii
I
'j!
Ii
/i
I:
I:
I
IiIi'
I!,
,.
t
I' ~I
h
r'j
"
I
MARC DE SMEDT
Hindui~tii folosesc diferite feluri de meditatie cu ajutorul unei fonne:
sa te concentrezi asupra imaginii unei zeitati, Shiva, Vishnu, Kali... astfel
incatsaprime~tiintinesentimentulinteriorca imagineacreeaza~icinste~te.,
simbolul exterior. Aceste imagini, oricat de frumoase ar fi, nu corespund
structurilor noastre mentale ~i, dupa opinia mea, deturneaza obiectul
meditatiei care e~ti mai intm tu insuti ~i propriile tale reactii. Sa te intelegi,
sa patrunzi in tine, sa te purifici. Apoi, daca e cazul, sHolose~ti concentrarea
asupra yantrei reprezentate mai jos, capodopera de abstractie vizuala ~i,
pentru hinduismul tantric, iIustrare a campului cosmic in care se inscrie
creatia, de la punc'tul focal unic la manifestarea generala. Cele noua
triunghiuri sunt reprezentarea diverselor circuite ale con~tiintei noastre care'
trebuie disciplinate; petalele inchipuie fenomenele lumii exterioare iar
patratul campul mediului inconjurator (spapu-timp) in care se petrece totul.
Simbol al Totalitatii, yantra poate fi un bun suport de meditape.
"Pe masura ce curep 0 ceapa, gase~ti mereu alte foi dar nu ajungi
niciodata la un nucleu. Tot astfel, cand iti analizezi Ego-ul, el dispare cu
totul. Ceea ce ramane in ultima instan~ este Atma, pura Con~tiintaabsoluta"
(Ramakrishna).
Obstacolele mentale in calea meditatiei
Mania: care vine din ata~amentul sau din dorinta frustrate, din meschi-
naria deranjata, din ravnire, din teama, din gelozie; atunci nu mai e~ti stapan
pe tine, ci devii prada maniei. Resentimentele, ura, furia, iritarea sunt alte
fonne ale ei ~idovedesc slabiciune interioara. Mae~trii hindu~i spun ca acela
100
101
:c:area re~it sa-~i stapaneasca mania a parcurs jumatate din drumul catre eli-
berare. Nu e vorba sa c1idemintr-o blandete suava, ci sa ~timsa ramanem, in
toateimprejurarile, stapanipe noi, de~ap ~iindulgenp ~isa nu ne risipim ener-
gill.~itimpul. Aceasta nu exclude luciditatea ~iseveritatea, daca sunt necesare.
Defaimarea: care dovede~te un spirit ~i 0 inima obtuze ~i face multe
'victime, raspandind 0 otrava corupatoare, ce-I tulbura pe celalalt. Duplici-
tatea, viclenia, subterfugiul, perversitatea, gelozia, ignoranta aIcatuiesc tristul
,cortegiu al cIevetirii. Pentru ce iI criticam ori iI calomniem pe cineva care
.nu este de fata, daca nu din la~itate ~i, sa spunem cuvantul, din rautate?
Pesimismul:niciodatasa nu te la~ipradamohorelii,gandurilor negre,
,depresiunilor care fac sa revina la suprafata mentalului vechile amintiri sub-
C9n~tiente. Asta nu sluje~tela nimic. Sa reacponezi, sa practici exercipi fizice,
sate scuturi, sa ie~i, sa schimbi aerul, sa te straduie~ti sa vezi latura pozitiva
a vietii. Aspectul negativ exista in toate; trebuie sa lupti impotriva lui.
lndoiala: exista sau nu Dumnezeu? Sunt oare bun sau rau? Nimic nu
progreseaza in viata etc. Hot1lrareain fiecare gest cotidian, in fiecare actiune
. . esteesenpala.Ceeace nuexclude,badimpotriva, refleqia,carenu inseamna
. indoiala, ci cantarirea elementelor. indoiala creeaza nelini~tea mentala ce
blocheaza orice progres, in indiferent care domeniu.
Gandurile rele: in timpul meditatiilor apar toate fantasmele noastre
impure. Ce vrea sa zica "impur"? Ceea ce se leaga de egoism, de distrugere
~i totodata de situatii care nu exista ~i care am dori sa existe. Sa ni Ie
imaginam este inutil ~i nu rezolva nimic. Meditatia spore~teprezenta acestui
aspect at spiritului nostru care este vagabond, agitat, obsedat de sex, lacom
de onoruri, de considerape, de bani, de 0 viata la care nu poti ajunge niciodata
'. in realitate ~icare ar trebui sa-p aduca multumirea ideala, Lana de aur. IIuzii...
Visurile: sa te ata~ezi de visurile cu ochii deschi~i ~i de visele nocturne
este de asemenea inutil; intelege c1inu sunt decat imagini, purtatoare de
semnificatie dar efemere, intr-o oglinda goala. Teama - teama fata de ce?
Fat1ide tine in primul rand. Eul i~i creeaza obiectele propriei frici, apoi cade
in angoasa ~i timiditatea anihilante. La ce sluje~te sa-ti fie teama? La nimic.
Asta nu va schimba 0 iota in desfa~urareaevenimentelor. Adeptul meditatiei
trebuie sa fie, ca toti inteleptii, un vindecator al devenirii fiintei, dezvoltand
curajul ~i viziunea clara asupra situapilor. 0 respiratie buna este de ajuns
pentru a face sa dispara teama aceasta, acest blocaj. Pentru a ne convinge,
e suficient sa incercam mai multe respiratii adanci indata ce apare angoasa.
Foria vechilor impregnari: Swami SivanandaJ spune: "Cand aspirantul
i~i impune 0 severa disciplina spirituala, cand face 0 intensa sadhana, in
IOp.cit.
..
!I
I
/:
I: ~
MARCDESMEDT 102j
I
vederea eliminibii vechilor Impresii subcon~tiente (samskare), acestea se.j
straduiesc sa supravietuiasca ~i ataca de doua ori mai putemic. Ele capa~!
forma ~i se rostogolesc peste dansul ca ni~te blocuri de piatra. Vechil~1
samskare de ura, inamicitie, gelozie, sentimentele de ru~ine, de lipsa a res-~
pectului omenesc, a cinstei, de frica etc. il afecteaza in forme grave; ele sei
actualizeaza imediat ce li se prezinta ocazia. Aspirantul sa nu se descura-
jeze; cu timpul, i~i vor pierde puterea ~i in cele din urma vor muri."
Natura inferioara: sau ata~amentul fata de Ego. Vrei sa te schimbi, s11'
evoluezi sau oare sa intare~ti ceea ce W. Reich numea "armura caracteriala"?
Amintirea: ziua de ieri a fost ieri. 0 experient1iprintre multe altele. Asta
e tot. in timpul meditatiei, amintirile aIcatuiesc impresii mentale parazite.
Iluzia: sa crezi ca e~ti una sau alta... Sa ai impresia ca detii adevarul,
singurul valabil. Sa nu vezi decat aspectele lucrurilor, decat evenimentele.
Sa fii legat de "al meu", de "mie". Totul e harazit sa treaca, sa dispara. Sa
iube~ti, da, dar pentru altul, nu pentru tine insuti.
Aite obstacoie: lenea, indolenta, boala (care aproape intotdeauna este
o reactie psihosomatica), inertia, instabilitatea, lipsa stapiinirii simturilor,
reaua-vointa, descurajarea, intoleranta, prejudecatile, dispretul fata de ceea
ce nu vine de la tine. Swami Sivananda adauga ~i ca:
- ambipa ~i dorinta;
- orgoliul moral ~i intelectual;
- numele ~i reputapa;
- viziunile;
- dorinta de a realiza puteri supranormale;
- ipocrizia religioasa;
- mentalul in stare de atipeala sau exaltare
fac parte dintre cele mai mari obstacole pe calea meditatiei corecte.
Trezirea chakrelor
Se cuvine sa vorbim ~i de 0 notiune hinduista dezvoltata de tantrism,
ramura aparuta catre secolul al XIX-lea d.H. - aceea a chakreior, ace~ti
Poli de Energie ce soargasi in corpul nostru ~i dintre care ~aptear fi esentiali
armoniei entitatii omene~ti ~i dezvoltibii ei spirituale. Respectivele centre
de energie radianta ~i deosebita sunt: .
- Muiadhara, Centru-Radacina situat in perineul care 0 inchide pe
Kundalini adormita. Elementul sau este pamantul, semnul sau este patratul.
- Svadisthana sau chakra agreabila, "Temelie pentru sine insu~i", situata
baza organelor sexuale. Elementul ei este apa, semnul este semiluna.
- Manipura, laca~ al Giuvaerului stralucitor, situat la doua degete sub
<t1Jric. Elementul sau este focul, semnul ii este triunghiul.
- Anahata ori semnul hexagonului, in regiunea inimii, chakra Sunetului
dmordial. Elementul ei este aerul.
- Visudha, in spatele gatlejului, asociata elementului eter, numita chakra
"Purificibii ~i simbolizata de cere.
- Ajna, chakra-Comanda. situata intre sprancene, triunghi inversat care
.$Uvemeaza puterea de concentrare, facultatile psihice ~i cognitive ale
'U'iritului.
...: - In sfiir~it, dincolo de forme ~i de culori, chakra Sahasram, Lotusul
~C)J 0 mie de petale, situat la circa patru degete de cre~tetul capului. Jonctiune
r'intre Kundalini (energia terestra) ~icon~tiintain stare pura (energia cosmica),
.,centrual fuziunii tuturor dualitatilor.
$
~
@
:
$
,,'
. .
:: ..:
, ..
~
9
Manipura
Svadisthana
Muladhara
Sahasrara
Ajnu
Visuda
Anaha/a
Cele ~aple chakre
MARC DE SMEDT
~J:
iti
Relatia stabilitii intre chakre ~iglandele endocrine nu e lipsit1ide interes:
chakrele ar corespunde glandelor suprarenale, gonadelor, pancreasului,_
timusului, tiroidei, pituitarei ~ipinealei. Energia in stare purii care trece astfel
prin chakre ~i-ar g1isi0 expresie fizic1i~i s-ar transforma in aceste locuri,
apoi ar fi transmis1icorpului prin intermediulsangelui ~i aI nervilor.
Un exercitiu simplu pentru a trezi energia chakrelor const1iin a repeta
silabele-germeni corespunzand fiec1iruiadintre ele: incepi cu VAM, apoi
vin BAM, RAM, YAM, HAM, OM.
Trebuie sl1modulezi de cinci ori fiece silab1i,cu voce gravl1~i conduciind
expiratia in zona unde se situeazl1chakra (vezi iIustratia). Acest exercitiu
practicat 0 datl1pe zi te ajutl1sl1capeti con~tiinta entitl1tiicorp-spirit.
Iat11 ~i 0 altl1 tehnicl1, numit11 Gayatri Sadhana, ~i care const11 in stl1pfu1irea
pasiunii simturilor in cele trei chakre inferioare: "Ravnirea (Lobha) in
Muladhara, Desfraul (Kama) in Svadisthana la rl1dl1cinaorganelor sexuale
~i Mania (Krodha) la buric. Aceste trei pasiuni sUntcele mai putemice pentru
,.I'
I'
~~ - --
- -oWi ~
104
punerea in mi~carea simturilor ~i reprezintl1principalele porti ale Infemului.
In acela~i timp, felul in care trebuie s1iIe stl1panimeste a~ezarea lui Chitta
(Mentalul) peste Satta (Existenta) lui Paramatma (Unul) in aceste chakre.
Chitta trebuie condus in fiecare dintre cele trei centre inferioare ~i st1ipanit;
prin respectivul mijloc, pasiunile care i~i au l1ica~ulin ace~ti centri sunt
st11panite.Astfel, de fiece datl1cand Simturile (indriya) iti scap1i de sub
control, fixeazl1Chitta peste Paramatma in chakra corespunzl1toare." Arthur
AvalonI exprim1iasta de 0 manier1iin mai mare m1isurl1confonn1i tumurii
spiritului occidental: "Dacl1, spre exemplu, se pune problema sl1-ti
st11pane~timania, transport1i mentalul la buric ~i mediteaz1i acolo asupra
existentei Unului suprem (Paramatma) in acest centru, nu numai ca suprem
in exteriorul corpului ~i in interiorul corpului, ci ~i ca incarnat in aceast1i
regiune anume a corpului; fiindc1iea este manifestarea Lui. Rezultatul este
c1i activitatea pasional1i a acestui centru va putea fi supusl; tiindc1i
func~onarea lui este acum pus1ide acord cu starea lui Atma care il animl1,
iar corpul ca ~i mentalul vor ajunge la pacea lui Atma asupra diruia este
concentrat Sinele."
I La Puissance du serpent, Dervy Livres.
2 Vezi traducerea in francezli ~i comentariile lui Jean Herbert la Le Yoga de l'Amour,
Albin Michel.
":"..~~,7_~.'
:1
sahasrara I
OM
t.,
"
ajna
Maithuna sau Yoga dragostei
r
f Pe totsubcontinentul indian, simbolul cel mai riispiindit,reprodus in zed "
HAM
milioane de exemplare, riimiinelinga (falusul) piitrunziindintr-o yoni (vulvii)
visudha ori atfuniinddeasupra ei. Intr-adeviir, hinduitii au avut intotdeauna un imens
ida
respect fatii de organul creator i de matricea lui, izvoare ale vietii. De aid
YAM I.. .............. , \
adecurs0 eroticiimisticii,pelargreprezentatiiin statuiletemplelorprecum
anahata
Kajhurao,in iconografie i in numeroasetexteprecumepopeealui Krishna,
in care zeul initiaz1itinere adoratoare,gopi, in dragosteadivinii, trecand
pentruastaprindragostealudiciipe caredorintele i patimilelor0 ateaptii
maiintai de la eI. Inepopeealui Krishna2,unul dintrecapitolementioneaz1i
RAM \ ...J..':. I , I
I
"c1idereacelei alese".Intr-adeviir,Krishna0 favorizazii pentruun timppe
manipura
una dintreacestefermec1itoare gopi:
BAM A....I .......
I
"EI gust1ifericireacu acea gopi pe care 0 adusesecu sine, cu toatec1i
svadi.fthana ii aft1iin sine insui fericirea i bucuria, cu toate c1iriimiineimpasibil pentru
----?; -vii" '\ VAM ...... b.- -
muladhara
Ii
"I:
II'
~
~r
I
"
il
Ii
:;
r
i
t
~,
~:'
I'.
I.
f"
r
It
j
t,
,r,
MARC DE SMEDT
aamtadit dejos pot coboriamantii(kamin), pana undefemeile(stri)imping
depravarea.
~i aceastagopi, socotindu-seatunci cea mai frumoasadintre toate
femeile, i~i spuse:S-aJasatde celelaltegopi care11 adora~i pe mine m~
iube~teCel Mult Iubit. Ajungandamandoii!Jtr-unanumit loc din pacture,
eaii spusecu orgoliu lui Keshava(Krishna):Nu mai amputeresamerg;
du-macum vrei. La acestecuvinte, Preafericitulli raspunsemult iubitei:
Urcapeumerii mei.Apoi Krishnadisparu,iar sopaselasapradadurerii."
Morala pove~tii:gopi a ramasin lumeadualitatilor; orgoliul aimpiedi-
cat-o sasecontopeascain divin; e'anu aintrevazut,in ciuda norocului sau,
decataspectuleelmai dejos, material ~i egoist,al dragostei.A~aincat zeul
i~i reia forma esentiala,aceeaa vacuitatii. Dispare.
Hinduismul a ~tiutsaproslaveasca unireasexual ain cuplu~iin afara
lui, cu condipaca ambii partenerisanu mai vadain ei in~i~i ~i in zburdal-
niciile lor decatjocul energiilor fundamentale,divinein esen~;atunci actul
dragostei reproduceprocesul initial al crearii lumilor, fiindca principiul
masculinseun~te cucomplementulsau,shakti,Principiul Feminin.Tantris-
mul a creat 0 seriede rituri sexuale,bazatepe acel spirit al unirii mistice
acontrariilor, rituri codificate~i al carorscopfinal era,bineinteles,fuziunea
nediferentiataprin trezirealui Kundalini, strabatandtoate chakrelede la
inferior (lumea materiei) la superior (lumea spirituala), simbolizat de Lotusul
cu 0 mie de petale. Discipolul trebuie ~adar "sa experimenteze necontenit
procesul misterios de omologare~i de convergentacare se afla la baza
manifestarii cosmice,fiindca el insu~i a devenitun microcosmos~itrebuie
sa trezeasca, pentru a capata con~tiinta lor, toate fo*le care, la niveluri
multiple, creeaza ~i resorb universurilel.
Orice femeie goala incarneaza prakrti. Ar trebui deci sa 0 privim cu
acee~i admirape ~i aceea~i deta~are dovedite cand exarninam insondabilul
secret al Naturii, nemarginita ei capacitate de creatie. Nuditatea rituala a
oricarei yoghine are 0 valoaremisticaintrinseca:daca in fata unei femei
goale nu descoperim, in fiinta noastra cea mai profunda, aceea~i emope
grandioasa pe care 0 simpm in fata revelarii Misterului cosmic, nu mai exista
rit, e doar un act profan, cu toate consecintele ce se,~tiu (intarire a lantului
karmic etc.). Cea de-a doua etapa consta in transformarea Femeii-prakrti
in incarnare a lui shakti; tovara~a de rit devine 0 Zeita, la fel cum yoghinul
trebuie sa incarnezeZeu!.,,)
I Mircea Eliade, Le Yoga, Payot.
2/bid.
106 107 TEHNICI DE MEDIT ATIE
Numai atunci poate surveni "suprema mare fericire", descoperirea
Unitapi inerentecelordouafiinte,integrareaprincipiilorin vacuitateaorigi-
nam, preexistenta.AceastaIe cere adeptilor0 stapanirea simturilor ~i un
moddeaconsideravoluptateacaresuntfoartedepartedeplacereaprimitiva.
In Nayika-Sadhana- Tika ("Comentarii asupra disciplinei spirituale in
tov~ia unei femei"), ceremonialul este descris in toate detaliile. EI contine
opt p~i, incepand cu sadhana, Concentrarea mistica ajutata de formule
liturgice; urmeaza smarana ("Amintirea, penetrarea intre con~tiin~e"),aropa
(,,Atribuireaaltorcalitati obiectului")in care seoferaceremonialflori lui
nayika (aceasta incepand sa se transforme in zeita); manana ("A-ti arninti
de frumusetea femeii atunci cand aceasta lipse~te"), ceea ce inseamna deja
o interiorizare a ritualului. In cea de-a cincea etapa, dhyana("Meditatia
mistica"), femeia se a~aza in stanga cucemicului ~i este sarutata ..in a~a fel
incat spiritul se inspira".
Urmeaza unirea erotica, transfiziologica ~itranspsihica, in care barbatul
~i femeia i~i incorporeaza in act conditia divina, care act poate ~i trebuie
sa dureze mult timp ~i sa imbrace toate formele convenabile amantilor.
Femeia i~i daruie~te placerea catre barbat; care ii daruie~te la randu-i forta,
incordata in ea dar nu ~i emisa. Textele insista asupra faptului ca "acela
care a imobilizat Sinele spiritului sau prin identitatea cu placerea in starea
de Innascut devine pe loc magician; el nu se teme de batranete ~i de moarte.
Daca instalam 0 inchizatoare putemica la poarta intrarii respiratiei ~i in
aceastaintunecimecumplitafacemdin spirit 0 lampa, daca giuvaerullui
jina ajunge sus, in cerul suprem, 0 spune Kanha, intram in Nirvana conti-
nuand sa ne bucuram de existenta".
Numai atunci samsara (lumea Fenomenelor, procesul cosmic) ~i nivritti
(Golul absolut, oprirea oricarui proces), aceste perechi contrare, aparent
contradictorii, antagoniste, sunt unificate, iar adeptii pot percepe faptul ca
naturaultimaa lumii fenomenaleesteidenticaceleia lurniimetafizice:actul
concret nu numai ca se contope~te cu absolutul, dar exista neincetat in e!.
Este atinsa starea de nondualitate primordiala; viata ~i moartea se amesteca,
a~a ca in fiece clipa, dar aici in deplina con~tienta.
Aceasta forma de inipere reclama ~i continua sa reclame, de la cei care
au meritul ~i respectul de a 0 incerca, multa concentrare, atentie fata de
celaIalt ~i dragoste fatade fiinta omeneasca; chiar daca asemenea eforturi
nu sunt totdeauna incununate de succes, conteaza in primul rand parcurge-
rea drumului, con~tiinta actului dragostei glorificat astfe!. Revelatiile vor
aparea pas cu pas, ~i fiecare gest erotic va capata un inteles nou, 0 bogatie
nemaiintaInita.
'_,I ,;..o, ~ .
!,
I,
II
~:,
II'
MARC DE SMEDT
Puterea lui Kundalini
;\1
I
i
l
'::
I
Multe ritori insotesc aceste practici, dintre care unele surprinzatoare,
cum ar fi inghitirea amestecului de sperma ~i sange menstrual cules din "foeul
vulvei", ceea ce inseamna "sa bei esenta (sucul) perechii Shiva-Shakti".
tn caz de ejaculare, trebuia de asemenea ca partenerii sa culeaga sperma
amestecata cu secretiile vaginale ~isa-~i imbibe reciproc cu ea, folosindu-se
de degete, fruntea ~i alte P11rtiale corpului (in special cele ale chakrelor),
rostind rugaciuni la adresa divinitatilor (energii-forte) ce saJa~luiesc aici.
Conteaza in toate acestea intotdeauna spiritol actolui, care este cucemicia.
Kundalini, ~arpele de energie ce se ridica prin chakre, nu ar fi altceva
dedit armonizarea progresiva, intre acestea, a tuturor centrilor, pomindu-se
de la trezirea chakrei-r11dacina~i de la progresia caldurii ei nu doar catre
exterior, ca in cazul incingerii produse de coitul urmat de ejaculare, ci ~i
in interior (prin tentativa de neejaculare), iradiindastfel toti centrii motori,
senzitivi, emotivi, cognitivi ~i spirituali. Panditul R. Ananta Shastri I traduce
astfel faptul acesta:
"Cand spun ca volumul sau intensitatea puterii repliate pot fi afectate
(dar nu ~i structura ~i echilibrullor relativ), nu inteleg negarea principiului
conservarli energiei in ceea ce il prive~te pe Kundalini, care e personificarea
oricarei energii. Este vorba pur ~i simplu de conversia energiei statice
(potentiale) in energie dinarnica (cinetica), 0 conversie Partiala, suma
ram1in1indconstanta. tntruc1it luam aici in considerare cantitati infinite, nu
se poate a~tepta 0 expresie fizica exact11a acestoi principiu. De aceea
yoghinul nu face dec1itsa 0 trezeasca, niciodata el nu creeaza shakti."
Sa treze~tienergia cosrnica in tine ~iin celaJalt ar trebui sa fie intotdeauna
telul actolui de dragoste, aI acestei fericiri.
,~
n
t'
l
-,
I
j,
SAiube~ti, sa cuno~ti, sAactionezi
In afar11de yoga fizica (Hatha- ~i Raja-yoga), deosebim ~i alte trei cm:
- Bhakti (Devotiune, dragoste) yoga;
- Jnana (Cunoa~tere, intelect) yoga;
- Karma(Actiune,destin) yoga.
I Citat de A. Avalon. op. dt.
108 109
Aceste trei c11icomplementare ii permit fiecaruia sa aleaga, conform
propriilor caracteristici, drumul care in profunzime ii convine mai mult. Dar,
de exemplu, Bhagavad-Gita considera Yoga ca fiind unirea de nedesp11I1it
a acestor cai care nu sunt dec1itaspecte ale intregului. Aspecte asupra carora
fiinta pune accentul in conformitate cu psihologia ei ~i tendintele ei proprii,
dar care toate trebuie sa conduca la eliberare. la purificare, la contopire.
1. Cei ce sunt calauziri de sentiment pot alege Bhakti-yoga, cale a dra-
gostei pentru Dumnezeu, intr-o dorinta pe care 0 proiectezi asupra intregului
Univers, in toate manifestarlle lui. Adori persoana divina sub unul dintre
aspectele ei (Vishnu, Shiva, Krishna, Devi...) fiindca "Fiinta este Unul, dar
Numele lui diferL... "La fel cum popoare diferite dau nume diferite aceleia~i
ape (apa,water, vari, acqua,pani), tot astfel unicaSatchitananda(Fiinta,
Con~tiint11, Beatitudine) este invocat11de catre unii sub numele de Dumnezeu,
de catre altii sub numele de Allah, de Hari sau de Brahman , spunea
Ramakrishna, sfantul din Dakshineswar, care el insu~i era un cucemic al
marii zeite Kali, Mama divina, unul dintre aspectele lui Brahman cel Absolut.
lata mesajul de iubire aI acestei bhakti, a~ac,umIi-I propunea el discipolilor:
"Vrei sa fii ingust ~i partial?... Eu am dorinta arzatoare de a-I adora pe
St11panin at1iteafeluri in c1itepot; ~i totu~i dorinta din inima mea nu esle
niciodat11domolita. Simt dorinta sa-I ador cu ofrande de flori ~i de fructe,
sa-i repel in singuratate numele cel sf1int, sa meditez asupra lui, sa-i c1int
imnurile, sa dansez bucuria Stapanului... Aceia care cred dl Dumnezeu nu
are nici 0 forma vor ajunge la ella fel de bine ca ~i aceia care cred ca el
are forma. Singurele doua lucruri necesare sunt credinta ~ilep11dareade sine.
Nu sav1ir~itidec1itfapte aflate in limitele gandurilor ~i visurilor voastre
purificate. Nu cautati sa va maguliti cu lucr11ri gigantice, indepliniti indatoriri
la fel de marunte ca ~i abandonul vostru de sine catre Dumnezeu. Dar pe
masura ce renuntarea ~i puritatea voastra vor cre~te - ~i lucrurile sufletului
cresc foarte repede - ele i~i vor croi drum prin lumea materiala ~i-~i vor
iradia binele asupra altor oameni, tot astfel cum Gangele care ~i-asapat albia
prin stancile tari ale mun~lor Himalaya uda cu binefacerea lui rnii de leghe."l
Bhakti-yoga Ieeste deschisa tuturor, nu are nevoie de alt11calificare decal
legea ce incearca sa se uneasca cu Principiul: ,,0, Doamne, Tu e~tieu insurni,
spiritul meu e mireasma Ta, suflurile mele vitale slujitorii Tai, corpul meu
templu pentru Tine", canta Shankara.
I Vezi L'enseignement de Ramakri~'hnu. Albin Michel.
"
,",,!
'i
MARC DE SMEDT
2. Aceia care sunt calauzi(i de intelect pomesc pe calea cunoa~terii:
Jnana-yoga. Este drumul diferentierii prin spirit, care trebuie sa deosebeasca
cele trei grade ale realitatii:
- realitate a aparentei;
- realitate empirica;
- realitate absoluta.
Practicantulde Jnana-yogatrebuiesa duca pentruasta0 viatain care
predomina:
- deta~area;
- calmul spiritului;
- stapanirea de sine;
- puterea de rezistenta;
- concentrarea stabila a spiritului;
- credinta in Eliberarea finala.
Aceste ,,~ase comori" ii sunt calauze pe drumul cunoa~terii ~i Ii vor
ingiidui sa anihileze faIsa perceptie pe care 0 poate avea despre el insu~i,
sa faca diferenta intre spectator ~i spectacol ~i, incetul cu incetul, sa vada
dezvaluindu-i-seadevarataidentitate:"Tat /warnAsi: tue~tiAsta."Obiectul
- subiectul - cautani tale se gase~te in tine insuti.
Vivekananda I, care a tacut cunoscute in Occident conceptiile filosofice
ale Indiei la sfar~itul secolului trecut, era jnanin:
"Vedanta nu recunoa~te pacatul, nu recunoa~te dedit eroarea. Cea mai
mare gre~eala, ne spune ea, este sa decIari ca suntem ni~tecreaturi vrednice
de mila, ca suntem lipsiti de putere, ca nu putem face cutare sau cutare lucru.
De fiece datii cand gande~ti astfel mai ~ntuie~ti,ca sa spun a~a,dite 0 ghiulea
de lantul cu care e~ti legat, iti acoperi sufIetul cu un nou strat de hipnoza.
Prin urmare, oricine crede ca e slab se in~ala, oricine crede ca e impur se
in~ala ~i arunca in lume un gand rau. Totdeauna trebuie sa-ti aminte$ti de
urmatoarele: Vedanta nu incearca in nici un fel sa impace viata actuala, viata
asta hipnotizata, viata asta falsa pe care ne-am asu~at-o cu idealul; viata
falsa trebuie sa dispara, iar viata reala care continua sa existe trebuie sa se
manifeste, trebuie sa apara ~i sa stri1luceasca. Nici un om nu devine din ce
in ce mai pur; este vorba doar de 0 manifestare mai mult sau mai putin
completii. Vi1lulcade ~ipuritatea originara a sufIetului incepe sa se manifeste.
Totul se gase~te deja in noi: puritate nesfar~ita, libertate, dragoste ~i puteri
tara margini."
j.
I
J
i
:1
I
I
1"
:t~t
n
.i
;t
1
.
1'
f
~.
1 Diseipol al lui Ramakrishna. autor printre allele al eArtii Jnana- Yoga, Albin Michel.
3. Aceia care .sunt calauzi(i de ac(iune pomesc pe drumul doctrinei
Karma-yoga, yoga a lucrarilor. Jean Herbert, care 0 practica de zeci de ani
",i difuza in Occident, cu mult inainte de razboi, texte fundamentale ~i carti
tale marilor mae~tri, in chiar aceasta colectie "Spiritualites vivantes", ~i
totodatii ne-a imparta~it profunda sa experienta prin intermediul propriilor
lui ciirti, ne aminte~te invatatura din Bhagavad-Gita:
I. Ii este cu neputinta omului sa stea fara sa aqioneze.
2. Deci omul nu trebuie sa-~i propuna drept scop lipsa de aqiune.
3. Anumite actiuni au un caracter obligatoriu.
4. Nu trebuie sa dore~ti fructele actiunii.
5. Nu trebuie sa manife~ti ata~ament fata de actiune.
6. Nu trebuie sa te consideri autorul aqiunii.
7. Actiunea astfel savarsita nu-si inlantuie autorul.
8. In ~ecundar, Karma-yoga ins~amna ~bilitate in lucrari.
Intr-adevar, "in aceastiilume este imposibil sa nu actionezi fie ~i0 singura
clipa" (Krishna). "Nimeni nu poate evita munca" (Ramakrishna), "chiar daca
omul este nemi~cat ~i in aparenta inactiv, organele lui interne, mentalul ~i
intelectul sunt totdeauna active; incetarea completa a oricarei aqiuni este
un lucru imposibil" (Swami Ramdas). "Munca tacutii ca 0 sadhana (Practica
SpirituaIa) este un mijloc putemic" (Sri Aurobindo). "Nu ab~nandu-se de
la munca se bucura omul de inactivitate, nici renuntftnd la ea nu ajunge la
perfectiune... actiunea este superioara inactiunii" (Krishna).
Karma-yoga, aceasta Yoga a vietii de zi cu zi, respecta in fiecare fiinta
natura acesteia: trebuie sa fii in conformitate cu natura ta ~i sa urmezi
propria ta lege de actiune "care valoreaza mai mult dedit legea altcuiva"
(Bhagavad-Gita). Fiecare fiintii este diferita ~i, conform expresiei lui Victor
Hugo, "solitara dar solidara". Karma-yoga ii ofera actiunii personale locul
ce i se cuvine in lume. Dar scopul sau fiind eliberarea, aceasta Yoga preconi-
zeaza neata~amentul fata de roadele aqiunii, care trebuie tacut~ in deplina
con~tiinta, tara a depinde de nimic ~i de nimeni, avand "ca singur mobil
apararea lumilor". Disparitia Eului se regase~te deci in egalitate ~i in man-
nimie, in libertate ~i daruirea actiunii tale catre lume, catre omenire, catre
Dumnezeu. Practicantul de Karma-yoga, aidoma unui cavaler at sufIetului,
"nu are sperante personale, i~i tine spiritul ~i fiinta perfect sub control, s-a
lepactatde orice sim! al posesivitiitii...,satistacut cu ce se nimere~te , trecand
dincolo de dualitati, nu mai este inlantuit nici macar atunci cand ac~oneaza"
(Bhagavad-Gita).BlandulRamdasspuneachiar:"FaraKarma-yoga, Jnana-
~i Bhakti-yoga, nu sunt decat egoism glorificat spiritual". Glasul lui
Karma-yogapome~tedinauntru~iducesprein afara.
MARC DE SMEDT
,.J.
Puterile fara putere
in afara de Hatha-yoga pe care 0 cunoa~tem in Occident, acea gimnas-
tica extraordinara, ~i de ni~te exercitii despre care am vorbit, Yoga a~acum
a fonnulat-o Patanjali, cu multiplele fonne de posturi, de asane complicate,
de purifican, de mortifican ale c1irnii,Ie este oarecum accesibila doar acelora,
putini, ce vor sa-~i dedice viata unei dezlantuite cautan in sine a divinului.
Dar, a~a cum am vazut, ni~te metode mai simple, precum aceea practicata
de Ramdas, pot absolut la fel de bine sa Ieslujeasca celor ce vor sa se de~eze
de bunurile vietii. lar Jnana-, Karma-yoga dau un sens vi~tii cotidiene.
Simplitatea este regula oricarei meditatii corecte asupra ta insuti. Viveka-
nanda spunea: "Luati seama! Dintre aceia care cultiva religia ca emotie
ostentativa, 80% devin netrebnici ~i 15% nebuni." lar in India ca ~i aiurea,
pentru cativa adevarati religio~i care renunta la viata mireana, cati oameni
slabi nu sunt, cati lene~i, cati dezaxati, pentru care lipsa responsabilitatii
sociale ~i a farniliei insearnna libertate! 0 libertate egoista: "Ideea unui Ego
. individual este ca ~i cum, dupa ce ai pus deoparte putina apa din Gange,
ai numi acea cantitate separata propriul tau Gange" (Ramakrishna). Medita~a
nu este cautarea, cum s-a crezut prea adeseori, de puteri, de stan supra-
nonnale ~i extraordinare. Sau, atunci, devine ~amanism, magie, fachirism.
Nu ca prin medita~e nu soardezvolta toate puterile latente in om. Dimpotriva,
vointa, memoria, concenlrilrea, telepatia, rapiditatea de ac~une, intui~a, plus
poten~alita~le noastre particulare se ascut ~icresc. Faptul ca fiinta omeneasca
se afla abia la inceputul evolu~ei sale posibile este un lucru sigur, daca specia
ei nu va fi distrusa ori redusa numeric in unnatoarele decenii. Dar natura
evolueaza in ritrnul ei, nu sluje~tela nimic sa vrei s-o fortezi. Buddha, despre
care vom vorbi mai departe, intelesese bine acest lucru, ~i ~i-atrait iIuminarea
folosind 0 postura simpla, ajutat numai de rabdare. Pe cand cautarea puterii
nu aduce decat nefericire ~i deziluzie: atunci ne visam viata, in loc sa 0
realizam. ~i, asupra acestui subiect, doresc tare mult sa inchei capitolul de
fatli prin cateva extrase dintr-o lungi!:conversa~e pe care am avut-o cu Arnaud
Desjardins - dupa opinia mea unul dintre occidentalii care au inteles cel
mai bine traditia orientala, indiani!:indeosebi. Astazi, la randul sau, el preda
ceea ce i-a fost transmis.
Sa dobande~ti noi puteri? 0 amagire.
"Sunt puteri la care foarte repede, indata ce ai pornit pe 0 cale veritabila,
renunti fiindca iti dai seama ca reprezinti!: obstacole in~irate pe drum ~i
in~eli!:torii. Dar inteleg la fel de bine ca, atunci cand te sim~ pierdut, suferind
mai mult sau mai putin de un complex de inferioritate, palmuit de viata,
1,1
it
!
i:
~~
I
II,
!!;
t
~I
112 113 TEHNICI DE MEDIT ATIE
incapabil sa obtii ceea ce dore~ti, negasindu-ti locul sub soare. plin de
insatisfactii, nefericit in dragoste, ~i pot adauga aici tot ce mai vrei, visezi
sa capeti cat ai bate din palme 0 putere care ~-ar ingadui sa devii un barbat
~a cum ne-o promit anumite sloganuri publicitare, sau 0 femeie foarte
admimta, cu un magnetism personal: cineva care reu~e~te,caruia ii reu~e~te
totu!. Amagire ~i minciuna pe de-a-ntregul, fiindc1ide fiece data cand am
reu~itcu anumite exerci~i sa dobandim anumite puteri, ajungem, dupa catva
timp, intr-o noua situatie, mai grea, care pune toate puterile cu pricina sub
semnul intrebani ~i care ne arata ca ramane intotdeauna un teren sau un
plan unde nu avem nici 0 putere, de nici un fel; ~i atunci ne gasirn iara~i,
sufocandu-ne, intr-o noua situatie dificila a existentei. A fi mort sau a fi
viu. A fi orb sau a vedea, a dormi sau a fi treaz. Pentru acela care vede,
lumea nu mai e incoerenta, oricum ar fi ea; iar pentru acela care nu vede,
pana ~i lumea cel mai bine organizata ramane expresia unui somn, a unei
orbiri. ~i trecem pe langa esenta existentei. Dar pana la urma am vazut -
stand pe langa anumiti intelepti hindu~i, tibetani ~i chiar musulmani, mai
ales in Afganistan, nu dupa 0 singura calatorie de cateva saptamani, ci dupa
mai multe cali!:toriide mai multe luni, uneari de cate un an, cand am trait
seara ~i dimineata in atmosfera acelor ashram-uri sau a acelor manastiri
tibetane - in spatele formelor lesne accesibile noua ~i care ne emo~oneaza
imediat, 0 seninatate, 0 armonie, 0 frumusete, 0 muzica, ni~te gesturi, un
calm, ceva ce nicicand nu mi-am putut imagina sau n-am putut banui altadata,
fiindca nimic nu ma pregatise pentru asta; deci nimic nu i-a pregatit nici
pe toti ceilal~, care sunt ca ~i mine aici in Franta."
Aceasta fericire la care aspiram
"Un adevar, 0 realitate, atat de diferite de tot ceea ce ~tim, de tot ceea
ce cunoa~tem, de tot ceea ce credem, incat mereu ne vine sa Ie punem la
indoiala. Trebuie sa ne varam nasul in toate astea la nesf~it pentru ca falsa
noastra viziune asupra lucruril<5r,agitatia mentalului nostru sa nu ne mai
acopere experientele ~isa nu ne mai adanceasca din nou in somn dupa cateva
clipe de trezire. Exista cu adevarat 0 intelepciune, exista cu adevarat 0 cale
ce duce la intelepciunea aceasta. Cuvintele Eliberare, Nirvana, acel
cuvant guru, toate cuvintele astea au un inteles, dar atat de indepartat de
noi! insa noi Ie folosim, Ie coboram la nivelul nostru, ca fetitele de zece
sau unsprezece ani care ar discuta intre ele de sexualitate, de orgasm, de
a face dragoste, fiira sa aiba nici cea mai mica idee despre ce este vorba
,
~
~,
l
l
~~
"
I
I
"
I
"
,"
!~:
:1
I,
F
I
, ,
I'
MARC DE SMEDT
114
.
~i fiind convinse, cu bunikredinta, cil ~tiu ce spun. ~i noi ne atlilm intr-o
situatie la fel de falsil ~i de infantilil. Atunci care este rilspunsul: mil aflu
aici doar ca sil decepponez ~i sil spun cil e cu neputintil? Nu _ ca sil exprim
anumite adevllruri ce nu depind de mine ~ipe care nu fac decat sille constat.
Ce este posibil pentru noi? Sil fim adevilrati. In primul rand sil vrem, mai
mult decat orice, adevllrul. Nu amgilsit un guru, dacil n-am gilsit un guru.
Mil atlu pe Cale, dacil nu ne atlilrn pe Cale. Sunt un discipol, dacil nu
suntem incil discipoli. Numai minciuna sau somnul par mai u~oare. Cand
de fapt este 0 in~eliltorie fiindcil in asta constil faptul cil trilim, ve~nic, in
pierdere de echilibru. Filril incetare, echilibru pierdut, echilibru regilsit,
echilibru pierdut, echilibru regilsit. Pentru a incerca orbe~te sil fim fericiti.
Dar dad am dori sil ~timadevllruI, acest adevilr este aici, in noi, fie d
vrem sau nu; insil pe primul plan e minciuna, contradictia, necunoa~terea
de sine. Opozitia dintre suprafatil ~i adancime. Omul nu se cUnoa~te,nu ~tie
nici milcar cat de tare nu se cunoa~te. E ceva fantastic ~i infrico~iltor. ~i
dacil vrem acest adevilr, dacil vedem Iegile, dacil ne dilrnseama cil nu putem
nega legile respective, Ie putem face sil actioneze in folosul nostru ca in
cazul ~tiintei, atunci Yomajunge ~i noi, nu ezit s-o spun,la ni~te rezultate;
adicil: mai multil unire, mai muM con~tiintil in sensul de con~tient ~i nu
de con~tiinciozitate, dar ~i, indirect, in sensul de con~tiinciozitate; mai muItii
pace, seniniltate, mai muItii annonie intre viata noastril interioaril ~i via!a
noastrnexterioarn, fiindcil Ia suprafata am vrea un Iucru, in vreme ce incon~ti-
ent vrem un altu!. Ceea ce ne condamnil Ia suferin!iI. ~i rezultatul acestei
~tiin!ea adevllrului este intotdeauna acea pace sau acea seniniltate sau acea
fericire la care toatillumea aspiril."
~tiinfa infeIepciunii
..Oare tradi!ia indianil este 0 ~tiin!iI?"
..EuSpun cil da, este 0 ~tiin!iI, fiindcil se intemeiazil pe cUnoa~terea
faptelor reale ~i nu imaginare, a~spune ch1ar cil este ~tiinta cea mai inaltil,
fiindcil ne prive~te in modul cel mai direct. Orice ~tiin!iIa fost flicutil de
om; in principiu ea este flicutilpentru om; ei bine, ~tiintacea mai importantil
pentru om rilrnane ~tiinta care duce la cUnoa~tereade sine ~i la prefacerea
de sine. Este 0 ~tiinta Particularil, fiindcil noi ii suntem in acela~i timp
subiectul ~i obiectul ~i pe de altil parte ea ne transfonnil pe milsuril ce 0
dobandim. Se poate perfect de bine imagina cil persoana rilspunziltoare in
primul rand de succesul experientelor americane pe Lunil _ nu ~tiu cine
115
TEHNICI DE MEDlT ATIE
este - in ciuda intregii sale ~tiinte nu s-a schimbat absolut deloc, adidi se
supune acelora~i spaime, acelora~i egoisme, acelora~i obsesii. acelora~i
anxietilti, acelora~i agresivitilti, in timp ce acela care a dobandit aceastil
cunoa~tere, nu numai cunoa~tere a omului in general, ci cunoa~tere de sine
insu~i, a fost prin forta imprejurilrilor schimbat ~i transformat de aceastil
cunoa~tere. To!i hindu~ii i!i vor spune: Cunoa~temceea ce suntem. Acela
care il cunoa~te pe Brahman poate totul, acela care cunoa~te cuvantul
Brahman poate totul in domeniul cuvintelor. Cunoa~tem ceea ce suntem.
A~adar, spun cil este vorba de 0 ~tiinta fiindca ea se bazeaz~ pe fapte,
pe legile creatiei sau ale manifestilrii. Nu Ie intoarce spatele niciodata, tine
seama de tot, tot ceea ce constituie Universul ~i ceea ce'se aflii inauntrul
fiintei omene~ti. Dar este 0 ~tiintilce are 0 particularitate, ~i anume cil nu
progreseazil pentru ca nu trebuie sil progreseze. Clirtile ~tiintifice apiirute
cu abia douiizeci de ani in urmli sunt azi in intregime demodate iar noi suntem
tot timpul obligati sil facem recicIari. Aici insli nu existli nici 0 recicIare
necesarli. Este vorba de cunoa~terea a ceea ce nu se schimbil, a ceea ce este
ve~nicin om; esenta Universului nu s-a schimbat niciodatli. Energia funda-
mentalli care aIcIItuie~teUniversul continuil sil fie aceea~i.
Omul nu vede infraro~iile, nici ultravioletele ~i nu aude dedit anumite
sunete. Noi nu trliim, nu percepem, sub forma noastrli omeneasci1, decat 0
foarte mid parte din realitatea totalil, cu exceptia cazului cli suntem profund
transformati prin diversele forme ale sistemului Yoga. Aceastil ~tiintil era
adevilratil acum 0 mie de ani, douil mii de ani, trei mii de ani; nu se demo-
deazli. Ceea ce un maestru, un intelept din Upani~ade Ie preda discipolilor
lui acum trei mii de ani ~iceea ce un maestru veritabille predil veritabililor
lui discipoli astiizi este exact acela~i lucru. Pe acest plan nu s-a produs nid
o schimbare. ~tiinta e totalil, completli, duce la un drum al cunoa~terii de
sine, cunoa~terea de sine prin cercetare de sine. '
Aceastli cunoa~tere de sine este 0 cunoa~tere din ce in ce mai profundli,
panlila atingerea unor niveluri.ale noastre in~ine pe care nici mlicar nu Ie
biinuim. Trecem de la aparente sau de la suprafatilla adancime. Intelegem
unica viatil universalil ce se exprimli prin intermediul nostru ~i unde teritorii
imense se deschid inaintea omului, teritorii de care e inutil slile vorbe~ti
celor care incil nu au flicut experienta, fiindcil panil intr-atat a~a ceva nu
corespunde cu ceea ce cunoa~tem, inc~t tot ce putem face e sil-i aducem la
nivelul experientelor noastre deja cunoscute. In consecintli, sille deformilm.
A~adar orice om are nostalgia acestui punct de s6sire, adicli a acestei
perfectiuni. Speril sil 0 gilseasdi prin orice mijloace. Arta, dragostea, violen!a.
Totu!. Ceva care i-ar da impresia cil-~i rupe legilturile, cli trilie~tein largul
<-~
~!
I'
I'
II'
"
r\!,
.
.
L
t. _
-= .
117
lui, ell traie~te mai bine, ca duce 0 viata din ce in ce mai bogata. din ce in
ce mai infloritoare...
Dar ceea ce ii poate cu adevarat satisface nevoile, presentimentul ca exista
in noi 0 perfectiune, este chiar acellucro deja cunoscut odinioara din diferite
'invataturi ~i din diferite traditii ~i care azi este, dimpotriva, pierdut. Deci
orice om are cu adevarat in el impresia confuza a scopului final, de~i eu
spun ca nu ~i-Ipoate reprezenta absolut deloc; aspir1linsa la el, fiindc1lorice
om refuza aceasta condipe limitata, supusa suferintei ~iindoielii, ~i inc6arca
stfutgaci sa-i scape. ~i in acel~i timp scopul final este la inceput foarte
departe, pentru ca e foarte aproape... EI exista de pe acum, dadi vrei, dar
suntem desp1irtipde tot soiul de emotii, de conceppi, idei, certitudini, spaime,
dorinte,lacomii stocate in noi sau in incon~tientul nostru; ~i avem impresia
ca toata aceasta ingrmnadire e inepuizabila, asemeni faimoaselor grajduri
ale lui Augias. ~i totu~i se dovede~te posibil sa 0 strapungem, sa ne lepadam
de ea, sa ne dezgolim ~i sa ajungem la adevarol unic, universal ~i etem din
adancurile noastre cele mai ascunse...
Sa ne realizmn in timpul vietii.
Intr-o buna zi, in India, un intelept ce ya fi numit Buddha ~i a caroi fata
plina de seninatate va deveni un exemplu universal, va face sa creasca pe
pamantul invat1lturilor Yoga floarea intelepciunii.
.
---
~]
Ii' :
1
.
I,.
'I'
r"
I~
r
t.
I
I
I
~. ,.--.-...-
DE MEDITAT
Prostul carerepetafara fncetare..Sunt inrobit", pana
la unna ~a va ~i ajunge intr-o buna zi. ~i nefericitul care
spune intr-una ..Sunt un pacatos, sunt un pacatos", pana
la unna asta va ~i deveni.
Ramakrishna
118 119
Ideea de superioritate $i de inferioritate vine din
ignorantil, ~i asta in indiferent ce domeniu... Annonia,
pacea ~ilibertatea nu pot lua na~tere dedit din realizarea
unitiltii interioare a oriciirei vieti, ca ~i din expresia
exterioaril a insil~i acestei vieti.
Riturileaducpurificarea spiritului~inu perceperea
Realitiltii. Manifestarea adeviirului este pricinuita de
diferentiere ~i absolut deloc de ditre zece milioane de
rituri.
Shankara
Swami Ramdas
Viziuneaasupra lui Dumnezeunu lnseamnanimic
altceva decat sil-i realizilm ~i sil-i simtim prezenfa in noi
in~ine ~i pretutindeni in jurul nostru, tiindcil Dumnezeu
este intreg penetrand Spiritul, impregnand tot Universul.
Lumile manifestate nu sunt diferite de el, tiindcil sunt
doar proprla sa expresie, in tenneni de nUme~ide fonnil.
Swami Ramdas
Fara ata~ament fara de ea, savdr~e~tefntotdeauna
lucrarea ce trebuiefacuta; fiindcaomul ajungela Cel
Preainalt sav~ind lucrareafiirasa se legede ea.
Bhagavad-Gita
Sa-ri ridici mi~carile inferioare panaaju~gin plina
luminil a con~tiinfei, pentru a Ie cunoa~te ~i a te ocupa
de ele, este un procedeu inevitabil; cilci faril a~aceva nici
o schimbare nu poate fi facuta. Oar asta nu poate reu~i
cu adeviirat decat dacil 0 lumina ~i 0 fOrfasuperioara ii
sunt suficiente lucriirii pentru a dep~i, mai mult sau mai
pUfinrepede, forma tendinfei oferite prefacerii.
Sri Aurobindo
Lumina a luminilor
Nu ~tim decat ca Aceasta este dincolo de tenebre
Fiind in acela~i timp Cunoa~terea,
Obiectul cunoa~terii
~i drumul ce duce intr-acolo:
Aceasta saJli~luie~tein inima Universului.
Bhagavad-Gita
Adoptamijloaceleconvenabi/escopuluipecareincerci
sil-I atingi. Nu vei obfine unt 4aca vei rilgu~i strigand:
..Existil unt in lapte." Dacil vrei sil faci unt, trebuie mai
intai sil culegi smantana de pe lapte ~i sil 0 bafi bine.
Numaiin felul acestavei obfineunt.
Dacam(JfntrebarisubceformtJaStapanului samedi-
tati, va voi spune sa 0 adoptati pe aceea pe care 0 yeti
vrea, dar sli ~titi ca aceste fonne nu sunt decat Unu!.
Ramakrishna Ramakrishna
I,
"I'
~1' (i'
fr'
111:1
~l
~,
:,1
.,~
~--
- -;
BUDDHA $1 PRECEPTELELUI
In secolul al VI-lea i.H., un intelept, c;akyamuni, mai cunoscut sub
numele de Buddha, Cel Trezit1, a ctitorit pe baza experientei sale mistice
una dintre cele mai putemice religii ale lumii. Legenda spune ca, nascut
dintr-un clan aristocratic, a trait, pana la varsta de douazeci ~i nou1ide ani,
o viata lipsita de griji; dar intr-o zi a avut revelatia suferintei de pe lume ~i
~i-a dat seama ca tristetea, bolile, batranetea, moartea sunt soarta comuna
a omenirii. intaJnirea cu un ascet, un brahman, i-a adus revelatia asupra posi-
bilitatii unei cautari interioare care deschide, poate, 0 poarta ditre dezrobi-
rea de sub orice durere. In timpul nOPtii,~i-a parasit palatul, "abandon and
domiciliul pentru 0 viata tara domiciliu", ~i-aschimbat ve~mintele cu ni~te
zdrente cusute laolalta ~i vopsite in ocru, ~i-a taiat parul ~i a luat toiagul de
pelerin. Ani in ~ir~i-apetrecut ascultand mai multi mae~tri, a invatat diverse
tehnici yoghine, saptamani intregi ~i-amortificat trupul ~i a postit. Dar nimic
din toate acestea nu i-a adus eliberarea scontata. Cu trupul epuizat de supli-
ciile pe care ~i Ie impune, hotara~tesa se a~ezesub un smochin, in pozitia de
lotus, pe 0 perna din frunze, ~i sa nu se mai mi~tedin acelloc pana nu ajunge
la iluminare, chiar de-ar fi sa moara. intr-o noapte, sub acel copac numit dupa
aceea "allui Bodhi" (~tiinta-radacina), spiritullui ~i corpul au cunoscut,
intr-o sublima intuitie, alfa ~i omega ale Universului, ciclul na~teriIor ~i al
I Va Ii numit ~i Siddharta (Cel care ~i-a atins scopul) ~i Gautama (Cel mai bun dintre
bovidee, cu referire la vadl, sacr~in India). Despre via!a lui ~ilocurile unde a tr~it,vezi Randonee
sur les pas du Bouddhala EdituraRetz.
MARC DE SMEDT
11:
"
mOI1ilor,existentele sale trecute, complexitatea Misterului cosmic, crearea
lumilor; el descoperii cii materia este alciituitii din vid, cii timpul este infinit
dar ciclurile existii; vede moartea ziimislind viata la fel cum intunericul
ziimisle~te lumina ~i viceversa. Ii apar domnia naturii ~i legile ei, ca ~i fuga
omului de fiinta lui adeviiratii: ciiutand onoruri ~i..pliiceri,el nu face decat
sii se niipusteascii spre suferinte ~i creeazii karma, destin care II inliintuie.
Timp de ~aptesiiptiimani,se scrie, eel ce tocmai devenise Buddha a riimas
astfel in meditatie, cu trupul ~imentalul domolite, perfect fixate. La capiitul
celor patruzeci ~i nouii de zile, hotiirii~te sii transmitii omenirii ceea ce
descoperise. Va incepe sii-~i propoviiduiasci1 extraordinara inviitiiturii in
Parcul Gazelelor, aproape de Benares, unde discipolii dau niivalii, din ce
in ce mai numero~i. Mai multe zeci de ani de peregriniiri ~i de instruiri vor
conduce la constituirea unei putemice comunitii~religioase (sangha) injurul
siiu, al acestui exemplu viu ~i al acestui mesaj de libertate care inci1~i azi
i~i piistreazii prospetimea originarii.
Medicina aceasta a fiintei se intemeiazii pe 0 doctrinii ~i pe 0 practicii
al ciiror prim enunt este Sarvam durkham, care de obicei se traduce prin
"Totul este durere", dar care inseamnii mai exact cii in adancul a toate
domnesc nelini~tea ~i instabilitatea, deceptia ~i iluzia. In cele din urmii,
dorinta este totdeauna dezamiigitii, chiar cand se poate indeplini, fericirea
ca ~i pliicerea nu dureazii decat 0 clipii, totul trece, totul se schimbii, nu te
poti bizui pe nici 0 permanentii, pe nimic. Fiintele omene~ti viseazii intot-
deauna sii-~i fixeze viata intr-un cocon iluzoriu de sigurantii ~i de egoism,
dar de fapt fantasmele lor a~aziiun viii in fata realitiitii. De la na~tere~i panii
la moarte, existenta trece ca un vis, din nevoie in nevoie, in ciiutarea unei
fericiri absolute care se sustrage intotdeauna; setea de a diiinui este de
nepotolit ~i inutilii, fiindcii moartea se aflii totdeauna la capiitul drumului.
Dar atunci Buddha ne invatii cii putem rupe cercul vicios al alieniirii ~i al
orbirii. ~i pentru asta mai illtai trebuie sii ne schimbiimconduita prin echitatea
ac~unilor noastre; aceasta prin discemiimant (prajna), ce duce la rectificarea
punctelor noastre de vedere egoiste ~i a conceptiilor noastre limitate; de
asemenea prin moralitate, care cere cuvinte, actiuni ~i mijloace de existentii
corecte; in sfar~it, prin concentrare sau disciplinii mentalii ce presupune
eforturi, atentie ~i memorie adecvate ~i putere de reculegere. Prin aceste
opt reguli de viatii, putem sii terminiim cu inliintuirea tarii capiit a cauzelor
~i efectelor, sii intrerupem karma nefasta, sii ne eliberiim de lanturile desti-
nului egoist. Aceastii intelepciune, la indemana absolut oricui, intemeiaza
doctrina budistii. Fiira vreo cosmologie la origine, tara vreun zeu indepartat
care trebuie venerat: natura lui Buddha se giise~tein fiecine, nouii ne revine
!
:i.
i~'
fi
~.
I
122
.
8110 realiziim. Aici ~iacum, fiindcii orice clipa, daca e triiiti'idin plin, inchide
ill sine eternitatea.
"Cand aceasta este, aceea este;
Aceasta apiirand, aceea apare;
Cand aceasta nu este, aceea nu este;
Aceasta incetand, aceea inceteaza".
Dar fiinta omeneasca se lasa inlantuiti'i de 0 serie de factori succesivi,
fiecare conditionandu-l pe celiilalt: ignoranta na~te tendintele care due la
conceptia asupra con~tiintei ce sfredele~te 0 entitate psihosomaticii, men-
talul ei ~i cele cinci simturi; compus ce face posibil contactul cu lumea ~i
obiectele acesteia, cu afectivitatea ~i deci setea de obiecte, de simturi ~i de
idei; sete care ea insa~i duce la dorinta de dobandire ~i la alcatuirea Ego-ului.
Toate acestea creeazii devenirea, na~terea, varstele ~i moartea.
Ca siilimpezim viziunea asupra acestei realiti'iti ~i sa ~timsii mergem
pe calea abolirii egoismului ~ia suferintei, nu sunt de ajuns legamintelepioase:
trebuie siile adaugiimfapte, practici. Buddha a elaborat deci un sistemprecis
~istrict de respectare a normelor religioase, conducand la purificareacorpului ,
a impresiilor ~i a ata~amentelor, a mentalului, acest cal nebun, ~i la
descoperirea Ego-ului nostru, acest Eu iluzoriu fabricat din tot felul de budti,
sursa a tuturor nefericirilor ~icare ascunde claritatea Eului nostru profund.
Postura Celui Trezit
Buddha ~i-agasit revelatia cu ajutorul unei posturi care de fapt este aceea
a sistemului Raja-yoga: picioareleincruci~atein formii de lotus, spatele drept,
intr-o nemi~careindelung sustinutii;atunci se debarasa, cu vigilenta, de ideile
de dorinti'i, de relele inclinatii ale mentalului, de bucurie, de tristete. Astfel
spiritul devenea "concentrat, purificat, reformat, liber de impuritati, liber
de pacate, maleabil ~i potrivit pentru a fi lucrat, ferm ~i fara nehotariiri".
"Ce este, 0, ciilugi'iri,calugiirul care, examinand corpul, in corpul sau
sIUii~luie~te?In lumea piimanteanii, 0, ciilugiiri, un ciilugiiraju~s in pMure,
la poalele unui copac sau intr-un loc pustiu, se a~azii jos indoindu-~i ~i
incruci~andu-~i picioarele, tinandu-~i corpul foarte drept, fixandu-~iaten~a
asupra a ceea ce se giise~tein fata lui. Cu atentie, el expirii; cu atentie, el
inspirii. Cand expiriilung, el cunoa~teastfel: Expir lung; cand inspiriilung
el cunoa~te astfel: Inspir lung; cand expirii scurt, el cunoa~teastfel: Expir
I
ii".
MARC DE SMEDT
I
I
I
,.
,il1itl
'1.
scurt; cand inspira scurt, el cunoa~te astfel: Inspir scurtl. Simtindu-~i
astfel intregul corp,el se exerseaza gandind: Yoi expira sau: Yoi inspira,
lini~tindu-~ialcatuirea corporala. Astfel, examinandu-~i corpul pe dinauntru,
el sa]~]uie~te; examinandu-~i corpul pe dinafara, el saJ~luie~te; examinand
legea originii, in corpul sau el saJa~luie~te;examinand legea declinului, in
corpul sau el saJa~luie~te;examinand legea originii declinului, in corpul sau
el saJa~luie~te.In plus, atenpe la acest gand: Exista un corp i se prezintii
ca 0 simpla notiune, ca 0 simpla reminiscenta; nesprijinindu-se de nimic,
el saJa~luie~te~inu se ata~eaza de nimic din aceastii lume. Acesta e, 0, caJu-
gan, calugarul care, examinand corpul, in corpul sau saJa~luie~te..."
t~ ."
,.~
11
t
I~~
ie'
! ,'~
~
'II
I'
Exercifiu de aplicare a atenfiei la corp
"tn plus, dupa aceasta, 0, caJugan, acest caJugar actioneaza cu deplina
con~tiinta, fie ca inainteaza sau da inapoi, fie ca prive~te inaintea lui sau
in unna lui, ca-~i intinde sau i~i strange membrele, ca-~i poarta toga, bolul
sau mantia, ca mananca sau bea, ca mesteca sau gusta, ca merge, sta in
picioare sau ~ade, ca doarme sau vegheaza, ca vorbe~te sau e tacut. Astfel,
examinandu-~icorpul pe dinauntru...(ca mai sus)...,el nu se ata~eazade
nimic din aceasta lume. Acesta este, 0, caJugan, caJugarul care, exami-
nandu-~i corpul, in corpul sau saJa~luie~te.
i-'
~
,:
f.1
~:R
~,'.f
'"
~
I De fapt, este yorba despre exerciliu] pregAtitor nurnit "Atenlie asupra expiraliilor ~i a
inspiraliilor".
'.c\OO..._
In plus, dupa asta, 0, calugan, acest caJugar examineaza acest corp
. marginitde pielede la taJpi~ipanala varful parului~i plinde ingrediente
{diverse ~i impure, gandind acestea: Exista in acest corp plete, fire de par,
~unghii, dinti, 0 piele, carne, tendoane, oase, maduva osoasa, doi rinichi, 0
Finim1i, 'un ficat, doi plamani, 0 splina, 0 pleura, intestine, un stomac, excre-
"mente, fiere, flegma, puroi, sange, sudoare, grasime, lacrimi, saliva, mucus
"nazal, sinovie, urina. La fel, 0, calugan, precum un om perspicace, desfa-
rcAnd un sac plin cu graunte diferite, adica de orez, de bob, de linte, de susan
fi varsandu-Ie pe acestea Ie examineaza gandind: lata orez, iata bob, iata
linte, iata susan, tot astfel, intr-adevar, 0, calugan, acest caJugar exami-
:neaza corpul marginit de piele... Astfel, examinand corpul pe dinauntru...
(camai sus)..., el nu se ata~eazade nimicdin aceastalume.Acesta este,0,
caJugan, calugarul care, examinand corpul, in corpul sau sala~luie~te.
In plus, dupa aceasta, 0, caJugan, acest calugar examineaza corpul a~a
cum se gase~te, a~a cum se aranjeaza, confonn elementelor lui, gandind:
Exista intr-un corp un element teluric, un element apos, un element foe,
un element aerian.. La fel, 0, calugan, precum un macelar indemanatic
sau un indemanatic ucenic de macelar, taind 0 vaca ~iimpiirtind-o in bucati,
lntr-o mare raspantie se ~aza, tot astfel, intr-adevar, 0, caJugan, acest calugar
examineaza acest corp a~acum se gase~te, a~acum se aranjeaz~, confonn
elementelor lui, gandind: Existiiin acest corp un element teluric, un element
apos, un element foe, un element aerian. Astfel, examinand corpul pe
dinauntru...(ca mai sus)..., el nu se ata~eazade nimic din aceasta lume.
Acesta este, 0, calugari, calugarul care, examinand corpul, in corpul sau
saJa~luie~te."
Meditafie asupra carcasei
..tn plus, dupa aceasta, 0, calugan, acest calugar, ca ~i cum ar vedea un
cadavru aruncat Intr-o groapa comuna, mort de 0 zi sau mort de doua zile
sau mort de trei zile, umflat, Invinetit, Incepand sa se descompuna, vorbe~te
astfel despre corpul sau: Intr-adevar, acest corp este supus aceleia~i legi,
acelui~i destin,nuIIvaocoli.Astfel,examinand... (camai sus)...,incorpul
sau sala~luie~te. In plus, dupa aceasta, 0 calugari, acest caJugar, ca ~i cum
ar vedea un cadavru aruncat intr-o groapa comuna, mancat de corbi, de ~oimi,
de vulturi, de caini, de ~acali,de tot felul de animale, va vorbi astfel de corpul
sau: Intr-adevar, acest corp este supus aceleia~i legi, aceluia~i destin, nu
iI va ocoli:Astfel,examinand...(ca mai sus)...,in corpulsauslUa~luie~te.
II,
~:
i~11
II
m
11,
MARC DE SMEDT
In plus. dupa aceasta. o. dUug1iri.acest dUug!1r.ca ~icum ar vedea un cadavru
aruncat intr-o groapa comuna, scheletul sau, de care atama inca ni~tec1imuri
insangerate. fiind legat de tendoane..., oasele lui. ale caror legaturi au disp1irut.
risipite in toate directiile. oasele mainilor intr-una, oasele talpilor intr-alta,
oasele gambelor iar~i intr-alta. oasele coapselor de 0 parte. oasele bazinului
de alta, oasele spatelui iara~i de alta, cutia cranfana mai incolo. acest calug!1r
vorbe~te astfel de corpullui: Intr-adevar. acest corp este supus acelei~i
legi,aceluia~idestin,nuil va oeoli.Astfel,exarninand... (camai sus) in
corpul sau sala~luie~te. In plus. dupa aceasta. o. calug1iri, acest calugar. ca
~i cum ar vedea un cadavru aruncat intr-o groapa comuna, oasele lui albe ca
o coehilie:... oasele lui ingr!1rnaditedupa mai bine de un an..., oasele lui putre-
zite ~i ajunse pulbere. acest dHug!1rvorbe~te astfel de corpullui: Intr-ade-
var. acest corp este supus aceleia~i legi, aceluia~i destin, nu il va ocoli.
Astfel. examinand corpul pe dinauntru, in corpul sau el sala~luie~te;
exarninand corpul pe dinafar1i.in corpul sau el sal~luie~te; exarninand corpul
pe dinauntru ~i pe dinafara, in corpul sau el sala~luie~te; examinand legea
originii. in corpul sau el sala~luie~te; examinand legea declinului, in corpul
sau el sala~luie~te; examinand legea originii declinului, in corpul sau el
sala~luie~te. In plus, atentie la acest gand: Exista un corp i se prezinta
ca 0 simpla notiune. ca 0 simpla reminiscenta; nesprijinindu-se de nimic,
el nu se at~eaza de nimic din aceast1ilume. Acesta este. o. calug1iri,calug1irul
care, examinand corpul. in corpul sau sala~luie~te" (Majjhimanikaya,
Satipatthanasutta) .
)"
,I"
i
il
:Ii
Reflexul imaginii
Calugariidincomunitateutilizau~i0 formade meditatiepebazade
vizualizare: .
"Se construia intr-un ungher solitar, la adapost de orice eventuala
incomodare. 0 platforma circulara de argila perfect netezita. cel mai bine
de culoare ro~u-deschis. In lipsa de a~aceva, se putea folosi 0 b1iltoadi de
apa. un cerc de foc - poate un rug privit printr-o deschizatura rotunda -
sau orice alt obiect analog. Unii indivizi. exceptional dotati. nu aveau nevoie
de asemenea pregatiri: de exemplu. in locul rotundului de argila, un camp
obi~nuit Ie era de ajuns. Te a~ezai deci in fata obiectului in cauza ~i il
examinai cand cu ochii deschi~i. cand cu ei inchi~i, pana ce vedeai in fata
ta 0 imagine la fel de clara. indiferent daca ochii erau deschi~i sau inchi~i.
Cand cel ce mediteaza devenea astfel st1ipiinpe reflexul interio~. pleca din
I
~
I'
(..
I::.
~.~
l'
126
127
TEHNICI DE MEDlT ATIE
loeul acela. se ducea in chilia lui ~i-~i continua contemplarea. In locul
reflexului originar ce reproducea fidel obiectul, cu toate imperfectiunile lui
intiimplatoare, intra atunci in scena copia reflexului comparabil eu impre-
siunea produsa. peste un sidef lustruit sau 0 oglinda. de discullunii ie~ind
din nori sau ni~te pasari albe taind noaptea intunecata. ~i totu~i tara culori.
nid forma. In starea aceasta - care trecea drept accesibila unui numar
restrans de adepti -, spiritul se simtea debarasat de toate obstacolele ~i
capabil sa se ridice pana la un grad superior al meditatiei."1
Singur in grota
Traind inconjurati de 0 natura luxurianta. calugarii. in afara ~edintelor
colective de meditatie. dintre care cea mai importanta avea loe vara. gaseau
o placere in a se reculege. intr-o postura stricta. in singuratatea padurilor
~i a muntilor, cum atesta textul acesta:
"Cand in fata mea, cand in spatele meu. privirea mea nu mai z!1re~tepe
nimeni. fire~te ca este agreabil sa raman singur in padure. Haidem! Vreau
sa ma due in singuratate, in padurea pe care 0 lauda Buddha: acolo ii e bine
sa fie calugarului solitar care aspira la perfectiune. Singuratic. sigur de scopul
meu. grabnic vreau sa intru in padurea incantatoare, deliciu al cucemicilor
luptatori. loc de popas al elefantilor plini de ravna. In Padurea Sita. cea
inflorita. intr-o racoroasa pe~tera din munti. vreau sa-mi imbaiez corpul ~i
sa umblu singur. Singur. rara insotitor. in padurea intinsa ~i fermecatoare...
Cand imi voi fi atins scopul? Cand voi fi tiber de pacate?.. AtUnci cand pe
cer norii de furtuna bat tobele. ciind torentele ploii umplu drumurile de aer
I Vezi Le BOllddha. de Odenbourg. Alcan.
p'
,
MARC DE SMEDT
~
,!'
(
;~ r
.
"
l ~
,.~~.
J
,
~i cand dHug11ruI,intr-o v"ligliunli a muntelui, se abandoneazli meditatiei,
nu, nu poate exista bucurie mai inaltli. Pe malul raurilor impodobite cu fiori
~i pe care Ie incununeazli ghirlanda pestritli a pMurilor, el ~adejos, vesel,
cufundat in meditatie; nu poate exista bucurie mai inaltli." I
,
,
Cele trei concentrari
t
Se recurgea ~i la multe alte meditatii; Ie yom glisi in diversele forme
de budism. Numitorullor comun rlimiine meditatia.
..Preafericitulle spuse cliluglirilor: Sunt trei concentrliri. Care sunt cele
trei concentrliri? Concentrarea vacuitlitii, concentrarea lui tarli-semn,
concentrarea lui tarli-scop.
Ce numim concentrare a vacuitlitii? Aceea in care examinlim vacuitatea,
vedem toate lucrurile ca fiind in intregime vide, aceasta este ceea ce numim
concentrarea vacuitlitii.
Ce numim concentrarea lui tarn-semn? Aceea in care examinlim
tarli-semnul, vedem toate lucrurile ca fiind in intregime lipsite de aparente
~i invizibile, aceasta este ceea ce nimim concentrarea lui tarli-semn.
Ce nimimconcentrarealui tarn-seop?Aceeain care examinlimtarn-seopul,
vedem toate lucrurile ca fiind in intregime nedemne de a fi avute in vedere
~i cercetate, aceasta este ceea ce numim concentrarea lui tarli-scop.
';t-.
L:
,.
~:
r'
,
:,'
;
(
f
, ~,
I
!
I Theragalha, 51. 522 ~i urm., 537 ~i urm.
128
129
Clilug11ru1care nu ajunge la aceste trei concentrliri rlimane mult timp
in lumea transmigratiilor, nu se poate trezi de unul singur. latli de ce, 0 dIu-
gliri, cliutati mijloacele care vii vor inglidui sli dobanditi cele trei concen-
tr1iri;astfel, 0, clilugliri,exersati" (Ekottaraagama, editia lui Taisho Issaikyo,
nr. 125).
Buddha a murit la varsta de optzeci de ani, mereu pe drumuri; acest
rlitlicitor divin a llisat un mesaj de compasiune ~i de intelepciune neegalat
de nici un altul; postura sa tarn cusur, chipul sliu senin, reprodus de mii de
sculptori ~i de ilustratori, plistreazli imaginea unui om exemplar, pe deplin
realizat. C1iluglirilorlui, sli amintim asta,le mai spune, cu cateva luni inainte
de a intra in Nirvana ~ide a aboliin el vointa care il inllintuiade viat1i:,,Fiti-vli
vouli in~ivli propria fliclie ~i propria salvare..."
'-""'-"'--'
---
I!I~
IiI
:~
I.
"~..
'I
! ~
. ~l
I
~. . ,... ,-~"
DE MEDITAT - CUVINTE ALE LUI BUDDHA
Prin tine insu(i. intr-adevar. estefacut raul. Prin tine insu!i e~ti dezonorat.
Prin tine insu!i este evitat r1lul.Prin tine insu\i, intr-adev11r, e~ti purificat. Puritatea
~i impuritatea sunt personale, nimeni nu-I poate purifica pe altul.
Lucrurile suntprecedatede spirit,dominatede spirit, constituitede spirit.
Dac1lvorbim sau aqion1lm cu un spirit corupt, atunci durerea ne urmeaz1lcum.
urmeaz1l roata copita unui bou de povar1l. Dac1lvorbim ~iac\ion1imcu un spirit
senin, atunci fericirea ne urmeaz1l ca umbra care nu ne p1lr1lse~te.
Nici respectarea nudita(ii, nici ~uvi\ele de p1ir,nici noroiul cu care i~i unge
corpul, nici postul, nici cu1carea pe p1imdntul gol, nici praful ~i murd1lria ce-I
acoper1l, nici prosternarea nu-I purific1l pe un muritor care nu ~i-a dep1l~it
indoielile.
Prin efort. prin vigilen(a, prin disciplin1l, prin st1lpanirede sine eel inlelept
i~i creeaz1l 0 insul1l pe care inunda\iile nu 0 acoper1i.
Dintre acela care in Mralie a invins 0 mie de mii de oameni ~i acela care
s-a invins pe sine insu~i, eel din urm1l este inving1ltorul eel mai mare.
Treptat, putin cate pu!in, in fiecare clip1l, eel intelept, aidoma bijutierului
cu cele ale argintului, face s1l dispar1l propriile-i pete.
Purtat de dorin(a sdvd~e~ti r1lul
Purtat de manie s1lvar~e~ti rdul
Purtat de ignorantd sdvar~e~ti r1lul
Purtat de fric1ls1lvar~e~tirdu\.
Mai bun dedit 0 mie de euvinte lipsite de in(eles este un singur cuvant
chibzuit, ce poate aduce lini~tea in acela care il ascultd.
Acela care, dupa ceafost delasator, devinevigilent lumineazdpdmantul
precum luna ie~ind din nori.
LumeaesteoarM. Rari sunt aceiacare v1id.Spiritule anevoiede stdpanit
~i nestatornic. EI fuge incotro vrea. Este bine s1l-1domini. Spiritul imblanzit
asigur1l fericirea.
Pe eel ale carui sim(uri sunt in repaus, ca ni~tecai bine struniti de acela
ce-i mand, pe eel ce s-a lep1ldat de orice orgoliu, pe eel eliberat de orice
impuritate, pe eel ce astfel este implinit zeii in~i~iil pizmlliesc.
130
MEDITATII TAOISTE
Catre secolul al VI-lea LH., a aparut in China 0 opera de cinci mii de
ideograme: "Invatatura Caii ~i a Virtutii sale"~ Tao te King, care avea sa
marcheze profund spiritualitatea chineza ~i sa devina una dintre cele mai
marl c1irtide invatatur1iale literaturii mondiale, asemeni Bibliei sau Coranului.
Nu se ~tie aproape nimic despre autorul ei, Lao zi, Batriinul maestru; acest
personaj legendar n-a lasat dupa sine dedit cuvinte scanteietoare de intelep-
ciune ~i mentionarea de catre altii a situatiilor in care ar fi fost amestecat.
Contemporanii lui Confucius ~i mai cu seama Zhuang zi, care imparta~esc
cu el cinstea de a fi cei mai mari filosofi chinezi, il aduc adesea in scena
sub numele de Lao tan, in mici fabule unde replicile lui biciuitoare sunt tot
atatea sfaturi pentru trezirea la viata, la viata adevarata. Calea.
Intreaga lucrarea sa intemeiaza pe conceptul de Tao, neformatul, nenumi-
tuI, constanta ve~nica, indistincta, care ar fi energia fundamental a subilltin-
zand Universul ~i mi~carea lui: "Tao nu intervine, nu face nimic, dar nu
exista nimic pe care el sa nu-l faca," Un alt mod de a defini necunoscutul
care se afla in noi ~i misterul vietii ~i al mortii. Este "Stramo~ul a zece mii
de fiinte" ~i a orice: "La un mister se adauga un alt mister ~i aceasta este
poarta minunilor,"
Tao, inaccesibil, necunoscut ~i totu~i atat apropiat, este radacina lumii,
radacina cerului ~i a p1imantului:
"Indicibil! Neobosit!
in el se afla imagini...
t,
I
i
i
'
!
V
,
~,
~,~,
in el seafla fiinte...
in el seafla esente..."
Tao esteorigineaetema,izvorul constantal oricarei creatii, al oricarui
fenomen. Este cuiul care fixeaza roata, suflul foalelor la fierane, golul
dintr-un vasori dintr-o casa,careIe ingaduiesaexiste~i safie folosite ca
atare.Imperceptibil~iuniversalprezent,Taonu este"nici cuvant,nici Uicere".
fin ~iyang, aspectelefeminin ~i masculin,noctum~i luminos,greu1ji u~or,
umed~i uscat,toatelucrurile vin delael ~i suntintim amestecatecudansul.
Noptile~izilelesesucced~ialcatuiesctimpul. Pamantul~icerul seamesteca
~i alcatuiescspatiul.
Aceast1i no~unealui Taoexprima,intr-adevar,suflul carepermite viata
~i totodataechilibrul cibemetic careintemeiazaexistentamateriei. Dar ~i
legeacontrariilor, vremelniciauniversala,irealitateacarescaldarealitatea
insa~i ~i dezordineainerentaoricarei ordini. Tao esteansamblulmi~carii
cosmice,0 unitatecenu poatefi perceputain modcon~tientdecatre0 fiinta
obi~nuita.
"Totul esteparadox.Realuleste0 tepu~acareil stimuleazataraincetare
pe om, fiindca raspundeexigentei lui absolut fundamentale.intre om ~i
Univers exist1i0 coniventa,0 intelegeresecreta,ca intre Tao ~i cele zece
mii defiinte. Astfel incatomul insu~iesteunparadox:Fiecareareconceptia
lui desprefrumos, ~i pe astasesprijina uratenia.Fiecareareconceptia lui
desprebine, ~i pe astasesprijina raul.
feu (exista)~i vu (nuexista)segenereazamutual.Anevoiosul ~i lesni-
ciosul serealizeazareciproc. Lungul ~i scurtul semasoaraunul pe altul...
Tot astfel,continuaZhuangzi, aceastaestetotodataaceeasauacela~i
estetotodatacelalalt... Fiecareareda-ul ~i nu-ullui; poartaopozitiile lui,
propriile-i aspectecontrarealerealitatii.
CumsaIereduci?inteleptul izbute~teramanandin axalui Tao, deci
devenindel insu~ipivotul, radacina,origineacomunaatuturorevenimentelor.
Fiind el insu~i in acela~itimp actor ~i oglinda a tot ceeace se petrecein
jurull ui." 1
Vorbind deinteleptul careajungela realizareaintima alui Tao, Lie zi2
spune:"Formele ~i lucrurile se manifestafata de acelacarenu estelegat
defiinta lui proprie.in mi~canlelui, el estecaapa;in odihnalui, el esteca
.
I M. Bergeron, in Encyclopediedes my~'tiquesorientales, Seghers.
2 Le Vrai Classiquedu videparfait, Gallimard.
~r
,t
MARC DE SMEDT
,
r
!r
!
j
t
o oglind1i~i in rl1spunsurilelui este ca ecouI. Iatl1de ce Tao este imaginea
fidel1ia lucrurilor: lucrurile i se opun lui Tao, Tao nu Ii se opune lucrurilor."
Religie a spontaneit1itii, taoismul primitiv lupt1iimpotriva tuturor simu-
l1irilor,iIuziilor create de societate, artificiilor care impodobesc Ego-ul ~i-I
impiedic1i s1idescopere veritabilul Eu; ins1irespingandu-Ie, arl1tandvani-
tatea majorit1itiicO!I1portamenteloromene~ti, intelepciunea taoist1iaccept1i
aceste fenomene care tin de lume ~i deci de realitate. Ea propov1iduie~te
echilibrul in purtarea oamenilor ~i in cea social1i,justa cale de mijloc care
~ties1iurmeze cursul firesc allucrurilor. Fiindc1idac1inu urmlirncursul firesc,
mai devreme sau mai tmiu apar accidentul, ruptura. Unui monarh care 11
intreba cum s1i-~i conduc1iregatul, Zhuang zi i-a r1ispunsc1imai intai trebuie
s1iinvete s1ise conduc1i pe sine insu~i ~i c1irestul va curge mai apoi din
abundent1i: iat1i in esent1i continutul mesajului taoist c1itre fiecare fiint1i
omeneasc1i. Fiindc1itotul ar fi perfect in Univers dac1iomul nu ar arunca
dezordine in bunul mers allucrurilor, stfutjenindciclurile naturale ~iritmurile
creatiei Cerului ~i Plirnantului.
El, cea de-a treia Putere, singura fiint1i con~tient1i,este investit cu 0
responsabilitate tar1iseamfu, pe care ~i-oasurp1iprost: in loe s1iurmeze calea
cosmic1i a lui Tao, se perverte~te ~i creeazl1nenorocire in el ~i in jurullui.
Aceast1ifilosofie nu putea decat s1i-iseduc1ipe chinezi, a c1irorviat1ia fost
totdeauna pus1iin pericol, supus1icapriciilor unei naturi imprevizibile, unde
foametea ~i inundatiile abundau, ~i acelora ale unor printi importanti ~iliterati
care ii guvemau ~i nu vedeau in ei decat "poporul" bun oricand de corvoad1i
~i nu indivizii. Taoismul, in ceea ce-l prive~te, propunea 0 consolare
personal1i ~i s-a instalat repede ca 0 religie a mantuirii: scrierile lui Lao zi
~i ale lui Zhuang zi ~i-aup1istratstr1ilucireametafizic1i~i valoarea de exemplu
dar, din secolul al II-lea tH., s-a elaborat, pomindu-se de la aceste r1idl1cini,
o misticl1 popular1i. 0 cosmogonie intreagl1 s-a stabilit in jurul miturilor
privindu-i pe Nemuritori, ~ederea lor paradisiac1i, b1iuturile~i tehnicile de
Viat1iLung1i.Pentru disci poIii lui Lao zi nu exista nici 0 indoial1ic1iacela
care izbutea s1idevin1i una cu Tao, dup1ice armonizase toate energiile ~i
toate suflurile din el, nu mai putea muri, devenea aerian ~i mergea sl1-iintal-
neasc1i,intr-o ~ederepreafericiUi,pe aceia care, inaintea lui, ~tiusems1izburde
pe la originea lucrurilor ~i a fiintelor. Prin alchimia spiritual1i, corpul se
transmuta in spirit pur. Din corpul muritor n1iv1ileaun germene de nemurire,
un fetus divin, eterat. .
Zhuang Tao Ling, in secolul al II-lea d.H., a devenit adev1iratulfondator
al religiei taoiste cu riturile ei, cu tehnieile, retetele, ceremoniile ei. Multiple
secte s-au grefat la acest trunchi: atunci taoismul a inceput s1i-~ipiard1i
lit.
Cfl'
"'
.\
:1
,
I~\
134
prospetimea, a intrat in rolul de opiu pentru popor, urmand in asta procesul
oric1ireireligii instituite, ~ia ajuns adesea in contradietie cu mesajul originar
al intemeietorilor, a~acum s-au petrecut totdeauna lucrurile in istorie. Pentru
a oferi un exemplu, s1icit1imdin Ling Piao, Giuvaerul Magic, text sacru
din secolul al II-lea dR, unde se spune:
"Unul este Tao...
Unul nu rezid1iin corpul omului,"
Formul1icare merge in contracurent fat1ide opinia lui Zhuang zi, care
afirma c1i-1vede pe Tao pretutindeni, in naturl1,in cer, in toate fenomenele,
in "fumie1i, bucata de olan, gunoiul de grajd Religia oficial1icreeaz1i 0
indep1irtat1ilume de dincolo, pe care trebuie s1i0 respecti asemeni puterii
plirnante~ti.tn vreme ce veritabilii intelepti g1isescadevl1rulin viata ins1i~i;
m1irturiest1iacest dialog intre Jo al M1iriide Nord ~i Patriarhul Fluviului:
,,- Cerul se afl1iin interior.
Omul in exterior.
Virtutea lui Tao locuie~te in cer.
Cine cunoa~te actiunea unui om ceresc
~tie c1iea se inr1id1icineaz1i in cer...
Poate atunci s1iinainteze, s1ise retrag1i ori s1ise desrn~oare..
El se intoarce intotdeauna la realitatea ultim1i.
- Ce este cerul? Ce este omul? intreab1i atunci Patriarhul Fluviului.
- Boii, caii au copite, acesta este cerul, r1ispunseJo al M1iriide Nord.
o z1ibal1i in gura cailor, un inel in nasul boilor, acesta este omuI."
~i convorbirea se incheie cu fraza, mai mult dedit oricand actuall1,a lui
Jo: "Nu distrugeti cerul prin om,"
S1ine oprim acum asupra catorva tehnici l1isatemo~tenirede c1itretaoi~ti
cu scopul de a "hrfui principiul vital, Corpul", yangxing, ~ia "hrl1niSpiritul",
yangshen.
"Tratatul asupra extazului care const1iin a te a~eza"(Zuowang lun) spune:
"Tao avandu-~iforta perfect1i,schimba corpul ~i spiritul. Corpul este p1itruns
de Tao ~i devine una cu spiritul; acela ale c1iruicorp ~i spirit nu fac dedit
una este numit om divin. A~adar, natura spiritului este vid1i~i sublimata;
substanta lui nu se distruge prin transformare, adicl1nu moare. Corpul fiind
intru totul aseml1nl1torspiritului, nu existl1nici viatl1,nici moarte; in tainii,
corpul este aidoma spiritului. In aparentii, spiritul este aidoma corpului.
Corpul unic se risipe~te ~i devine toate fenomenele; fenomenele se
confund1i ~i devin corpul unie.
, .;,:..".";'-'~~.:~~.":;"J.:.~,\~~
MARC DE SMEDT
W
.i!'
l'
III
I
"j
I
Adeptul a devenit atunci una cu Tao, poate functiona in toate lucrurile."
Practica taoistll comporta un ansamblu de actiuni pennitand buna
circulatie a Suflului ~i a Esentei: regimuri dietetice (in care trebuia sll te
abpi de la cereale), opt fonne de respiratie, girnnasticll, masaje diferite ce
se amestecau cu rugllciuni, meditatii, ceremonii, rituri magice ~i tehnici
sexuale. Yom vorbi aici despre exercitiile de punere in ordine a corpului,
despre respiratie ~i despre actiunea sexului.
Un exercitiu de gimnasticl1 taoistl1
Pentru a desface nodurile corpului ~i a inllltura obstructiile in calea bunei
circulapi a rllsuflarii, taoi~tii foloseau diverse metode de girnnastic1l,dintre
care Ie-am ales pe acelea ale lui Zhoughi, practicabile ~i astiizi,chiar ~i numai
cu scopul de a ne pllstra sllnlltatea:
I) Pentru a aduna zeii (energiile), striingedin dinp ~ifreacll-iintre ei de 36
de ori. Cuprinde-ti capul cu ambele miiini, cu palmele a~ezate pe urechi ~i
bate darabana pe partea din spate a craniului, cu toate degetele, de 24 de ori.
2) Mi~cll-tivertebrele cervicale (Coloana cereascll) la dreapta ~i la stanga,
de cate 24 de ori in fiecare sens - evident, intorcandu-p capul ~i ceafa.
3) Culege-ti saliva din stanga ~i din dreapta gurii cu ajutorul limbii.
Simte-ti gura plinll de salivll. Apoi bate darabana cu degetele pe toatll partea
din spate a craniului. Inghite saliva. Adunll din nou salivll. Bate darabana
pe craniu. Inghite. Repetil totul de 36 de ori.
4) Maseazll-ti putemic rinichii cu amandoull miiinile, de sus in jos ~i
de jos in sus, de 36 de ori. Dar 0 poti face ~i mult mai mult, f1Irllnici 0
contraindicatie, pentru a obtine rninunate efecte energetice.
5) Rote~te succesiv fiecare brat, ca pe 0 manivelll de troliu in jurul axului
sllu, de cate 36 de ori.
6) Rote~te-ti amandoull bratele impreunll, de 36 de ori.
7) Cu ambele maini unite deasupra capului, ca ~icum ai vrea sll sprijini
cerul, expirll Suflul (he) de cinci ori, cat mai adanc posibil. Freac1l-tiapoi
cre~tetul capuluide 3 ori sau de 9 ori.
8) Cu ambele palme indoite ca ni~teciirlige, prinde-ti tlllpile picioarelor
de 12ori la rand. Apoi odibne~te-ti tlllpile~i ~azll-te in postura de meditatie.
Aceste exercitii trebuie efectuate zilnic, la miezul noptii sau mllcar 0 datil
intre rniezul noppi ~i amiaz1l.In tot intervalul se respirnpe nas. Traditia taoistil
spune cll dacll sunt bine executate pot sll indepllrteze boala, demonii rlli ~i
sll-ti ingMuie a lupta impotriva frigului ~i a cllldurii. Ideal este sll Ie executi
inainte de practicarea meditatiei. Aceasta trebuie sll aibll loc mai inainte ca
'.
,;
.
t.,~
Ii
.~
'
i
'. I
I;.~
"
"
"
.
I~
~;
"
f
i,
!
!'
;..-;.til~,~.: .-~t~\,;..;'-~~~i~''''
'.
c
I'
I
I
:;r~t:f
J"
,II~I\
j
1:1"
. .,
f.
B
I
~
'I'.
~I
~
r.
I
-
MARC DESMEDT
ziua sllinceapll cu adev1irat,adicllintre ridicarea din pat ~imicul dejun. Pentnl
acestepracticiestenecesam0 camembine aerisit1l~idit se poate de silenpoasll.
Exercitiul menponat aici este de fapt unul destul de simplu, dar mae~trii
taoi~ti aveau multe altele, dintre care unele, spuneau ei, iti ingMuie sll intri
in foc tarll sll te arzi ori sl1mergi pe apl1tam sllte ineci. Aceste metode ce
comportll multe tehnici ale respiratiei sunt, evident, periculos de practicat
tarll un maestru ~i nici nu se pune problema sll vorbim despre ele aici.
Pozitia de meditaUe
Pentru meditatie, taoi~tii foloseau fie postura in lotus ori semilotus, fie
postura cu1cat. Pentru a 0 adopta pe cea din urmll, adeptul taoist se cu1ca
pe rogojinll, pe partea dreaptll, cu picioarele indoite ~i corpul in1lltat pe 0
pemll rotund1l~zat1lla subsuoam, pe care se sprijinea bra\UIpentru a suspne
capul. Bra\UI stang se odihnea pe coapsll, cu palma stransll in jurul genun-
chiului. Aceastll pozitie este tradiponal chinezeascll.
Oricare ar fi pozipa folositll,este recomandabil sll contempli extremitatea
nasului sau un punct aflat in fata ta, pe sol,la circa un metru, ca sl1-tifixezi
atenpa ~i sll eviti orice reverie cu ochii inchi~i.
Spiritul e fixat pe ceea ce taoi~tiinumeau "centrul galben", adicll punctul
situat intre sprancene - asta ca sll-i ingMui luminii sll se difuzeze inlluntrul
corpului ~i sll-1purifice, spuneau ei. Buzele lrebuie sll fie lipite, gura nu
trebuie sll vorbeascl1,nici sll radII; respiratia sll fie lini~titll ~i aqancll. Nasul
sl1nu mai simt1lnici un miros, urechea sllnu dea atenpe lucrurilor exterioare.
concentratia trebuie indreptat1l in intregime spre interior. Gandurile sl1nu
mai alerge spre afarll. "Adevllratele ganduri sunt durabile, spune Lao zi in
SecretulFlorii deAur. Dacllgandurilesuntdurabile,s1lmantaestedurabilll;
dacll s1lmantaeste durabiHi,energia este durabilll; dacll energia este durabilll,
spiritul este durabil. Spiritul este gandirea, gandirea este inima, inima este
focul, focul este pilula de aur. Cand contemplllm astfel interiorul, minunile
deschiderii ~i inchiderii portilor cerului sunt inepuizabile. Dar dacll nu ne
ritrnllm respiratia, nu putem realiza ritmurile cele mai profunde."
RespiraUa ritmaUl
Duplltaoi~ti,Universulinsu~ia ie~itdin hao&atunci candnoullsufluri
distinctes-audiferentiat,au alclltuitnoullfortecreatoare,noull"divinit1l{i"
- - - - -
TEHNICI DEMEDIT ATIE
care au z1lmislitalte forte; luminosul ~i intunecatul s-au despllrtit atunci iar
'pulsatia lui yin-yang a inceput sllritmeze noua realitate. Aceste noull sufluri
Iereg;tsimin insu~i corpul nostru',ca ~ipretutindeni in natum. ~i armonizarea
,,' lor in noi ne poate inglldui sll ducem 0 viatlllungll ~i s1inlltoasl1~i mai ales
d ne deschidem la Tao allucrurilor, '
Cei 36 000 de zei sau energii ale corpului sunt, astfel, tarll incetare treziti
prin energia r1lsufl1lrii,energie pe care cel ce mediteazll 0 poate conduce
in orice ungher al corpului dacll e nevoie, de pildll, in cazul vreunei boli.
Inspiratiaesteyin, expiratiayang; amandoulltrebuiesl1fie lente,subtile
(nezgomotoase) ~i adanci. Aerul sll fie trimis panll in abdomen, sub buric,
in "Oceanul Suflului".
Taoi~tii divizau corpul in trei sectiuni, in care situau trei regiuni capi-
tale: capul, pieptul, pantecele. Aceste zone erau numite "Campuri de Cinabru"
(Tantien), cu referirela un mitic elixir al nemuririi,al c1lruicomponent
esential era cinabrul. Prima regiune, superioarll, Palatul Nirvanei, se aflll
iI:}creier. Cea de-a doua, Palatul Purpuriu, se ,afllllangll inima (plex solar)
iar cea de-a treia, Campul inferior de Cinabru, se aflllla trei degete deasupra
buricului; este esential ca respirapa sll se roteasc1l prin aceste trei zone ~i
mai ales sllajungllla campulinferior,acel Oceanal Suflului(gihai), unde
se metamorfozeazll in energie purll. Dar pentru asta trebuie, dupll 0 practicll
indelungat1l, trecut un "prag". Adeptii taoi~ti ~tiau sll facll atunci ceea ce ei
numeau "suflul embrionar": i~i tineau respiratia vreme de trei, cinci, ~aptc.
noull, doullsprezece respiratii normale ~i dirijau mental energia prin diverse
Tantien-ul superior,
- -
--
Poarta de jad
-
Foeul ceresc al inimii -
--
Poana medianA
Tantien-ul median I Ki
-
-
Tantien-ul inferior I
ceaunul sau cuptorul
-
Poarta inferioarA
.;
MARC DE SMEDT
-----
pasaje in interiorul corpului intreg, pan!i la varful degetelor. Puteau astfel
s!ise vindeee, s!idobandeasc!iunele puteri ori s!icunoasc!iexperien~ mistice.
Dar nu yom sf!itui pe nimeni s!i incerce aSemenea exercitii secrete, bazate
odinioarn pe 0 simbolistic!i~i0 ~tiint1i scrupuloase ale fiintei ~icare, practicate
f!ir!imetod!i, ar risca ast!izi s!ideelan~eze doar asfixie ~i le~inuri. Exist!i alte
mijloace, mai simple, pentru a ajunge la aceste'rezultate.
Iat!i de exemplu 0 metod!i menponat!i de marele sinolog Henri Masperol
~iextras!idintr-ocarte din secolulal VIII-lead.H., Culegeredin carli noi
~i vechi despreabsorbtiasuflului. Dup!iel, este vorba de formulareacea
mai exact!i pe care a intaInit-o in cursul cercet!irilor sale.
in toate retetele de folosire a suflului trebuie mai intai s!i facem gim-
nastica la dreapta ~ila stanga, pentru ca oasele ~i articulatiile s!ise deschid!i
~i s!icomunice, pentru ca nerviijin s!ifie moi iar corpul relaxat. Dup!i aceea
te a~ezi, cu trupul in pozitia corect!i, ~i expiri ~i inspiri de trei ori, ca s!i nu
existe noduri de obstructie; iti lini~te~ti gandirea ~i uiti de corp pentru ca
suflul s!i fie inspirat calm. Dup!i un timp, scuipi mai intai, foarte inceti~or,
pe gur!i, Suflul Impur duqi ~i aspiri pe nas Suflul Pur qingqi. Toate acestea
de ~asesau ~apteori. Este ceea ce se cheam1i,.Armonizareasuflurilor" (tiaoql).
o dat1i armonizarea suflurilor realizat1i, gura ~i nasul fiind amandoul1
inchise ~i absolut goale, r1isuflareas!iumple atunci gura; bate apoi toba2 in
gur11de cincisprezece ori; dac1i0 faci mai mult, va fi ~i mai bine; inghite
suflul ca ~i cum ai inghiti 0 mare gur1ide ap!i ~i f!i-l s!i intre in panteee;
concentreaz!i-ti din toat!i inima atenpa (asupra suflului care circul!i) pan!i
in Oceanul Suflului ~i r1imaiacolo muM vreme. Dup!i catva timp, inghite
din nou conform procedeului de mai sus ~i luand doar m!isura (de cate ori
o vei face) ca pantecul s!i fie s!iturat, dar f!ir!is!i-ti fixezi un num1irlimitat
de ori. Dup!i asta gole~te inima3 ~i umple pantecul. inchide gura, maseaz!i-ti
cu mana cele dou!i laturi ale pantecului pentru ca suflul s!i se scurg!i ~i s!i
treac1i;~i las1ica respiratia s!i-pp!itrund!iinceti~or de tot in nas, f!ir1i a respira
grosolan, de team!i s1inu pierzi armonia. Dup1iaceasta, corpul fiind cuIcat,
intr-o pozitie corect!i, a~az!i-tepe un pat cu 0 pern!i; perna trebuie s1ifie
pus!i in a~a fel, incat capul s!i stea la in!i1timeacorpului; tine ambele palme
inchise strans. intinde palmele deschise,la patru sau cinci degete dep!irtare
'I~"
,.Ii,
'I
I
I
jl
f
~,
~'
\'1:
,
. j~
'"
.
,-
t
'-,
,
I
J Vezi Le Tuo!'sme elles Religions chinoi:.'es, Gallimard.
2 "A bate toba (cereasci!)" este termenul tehnic folosit pentru a desemna aCIUI"scr~nitului
din dinli". de fapt freaci! dinlii. strAngAnd maxilarele.
3 "A goli inima (xuxin) nu reprezinti! un act fiziologic a 0 goli insearnni! a alunga orice
gAnd referitor la Iucruri. adici!la lumea exterioari!." Inima semnifici! ~i con~tiinla. spiritul.
140 141 TEHNICI DE MEDlT ATIE
de corp; ~i ambele picioare de asemenea la 0 distant!i de patru sau cinci
degete unul de altul. Dup!i aceea respir!i pe nas; cu gura ~i nasul inchise
amandou!i, pentru ca inima s!i se concentreze asupra suflului ~i s!i-I fac11s!i
circule prin tot corpul. Este ceea ce se cheam!i "A face suflul s!i circule"
(yunql). Dac1ie~ti bolnav, inima concentrandu-se asupra suflului, aplic-o la
locul bolnav. Dac!isuflul este rapid (GMaial!i),ji, s!ifie slobozit pe nas intr-un
curent de aer foarte fin pentru a face s!i comunice respiratia, f!ir!i ca gura
s!ise deschid!i, ~i s!i se a~tepte ca respiratia suflului s!i fie egal!i; apoi s!i se
tin1idin nou inchis, conform procedeului de mai sus. Mi~c!i-tidegetele de
la picioare, degetele de la maini, oasele ~i articulapile; ia ca m!isummomentul
candiesetranspiratia.Esteceeace se cheam!iPenetratiaSuflului(qitong).
Atunci, inceti~or, corpul fiind cuIcat, indoaie-ti amandou!i picioarele ~i
coboar!i-Iepe p1imantpe partea stang!i timp de zeee respirapi, apoi pe partea
dreapt1i, tot timp de zece respiratii. Este ceea ce se cheam!i "Repararea
Diminu!irii"(bu sun).
Conformandu-te acestor procedee, dup1i0 lun1i,in timp ce mergi sau
stai in picioare (nemi~cat), ~ezi ori stai cuIcat, cand pantecul este gol, bate
toba ~i inghite suflul f!ir1ilimit!i de timp, ca ~i cum ai manca. Dup1i ce ai
servit 0 Mas1ide Vid kongfan dintr-una sau dou!i inghitituri, adaugi1-i ap!i,
pe care 0 inghiti ~i 0 faci s!icoboare; este ceea ce se cheam!i "A sp~la cele
cinci viscere" (xiwuzang). Apoi inc!i1ze~te-p~icI!ite~te-tigura cu ap!ilimpede,
gole~te-ti inima ~i umple pantecul, astfel incat viscerele ~i receptaculii sa-~i
aiM frunzulitele dilatate, inghite suflul pentru ca toate cele cinci viscere s!i
nu opreasc!i suflul celor cinci arome.
Acestea fiind realizate, trebuie pe urm!i s!i scuipi pe gur!i suflul impur
~i s1iaspiri pe nas suflul pur, f!ir!ia num1irade cate ori; trebuie s!i-I arunci
in intregime. Dac1i la~i s1i-tiscape pe dinapoi un suflu murdar, incepe s!i
bap toba ~i s1iamesteei 0 gumde saliv!i, adaug-o suflului pentru a-I completa.
Dac1im1inancisau dad bei ceai in felul obi~nuit, apar sufluri exterioare care
intr1i;cand au r1imas0 cIip!iin gur!i, inchide gura; ~i cand gura este inchis!i,
suflurile exterioare care au intrat aici ies prin nas. Or, suflul care intr1iin
nas este suflu pur; trebuie ~adar s!im1inancitotdeauna cu gura inchis!i,pentru
a nu exista suflu care s1iintre in gur!i, fiindc1idac1iintr!i este suflu mortal.
De fiece dat!i cand oamenii vorbesc, suflul din!iuntrul gurii iese ~itrebuie
s!iintre prin nas; este expiratia ~i inspiratia a~acum Ie practic!imde obicei.
Dac1imergand, fiind oprit pe loc, fiind ~ezat sau fiind culcat, mi~tiintr-una
degetele de la picioare, aceasta se cheam1ic!ifaci mereu ca sufluls1ireu~easc!i
a cobon. Este un lucru ce trebuie practicat mereu,la care trebuies!ite gande~ti
~i cand e~ti in repaus, ~i cand e~ti in mi~care. Dac1inu e~ti atent din vreme,
~ipe ne~teptate suflul exterior p!itrundein panteee, simti 0 umfl!itumu~oarn
..
~.~
,
,
J
~!,
it
r
f
f'
:ij ~I
I
,,:'
"
/I
.\,.
a
.>
'c_
~.
I!
I
MARC DE SMEDT
~i trebuie sa-ti masezipanteculde0 sutadeori: suflul va scapaprin partea
dejos. Oacasuflul urea~inupoateie~i,fa-I sacoboareapasandu-I cumana:
aceastasecheam!!"A punein ordine" (lishun).
Abtine-tedela lucrurilecarerupsuflul ~idelalucrurilegraseori carecurg
ori careproducfrig; nu trebuies!!manancinici lucruri reci careagit!!sufluI.
Oacateconformezitaragre~eal!! acestuiproeedeu~iil practicicu stator-
nicie timp denou!!ani, vei obtinerezultatul: vei mergepegol ca ~i cumai
mergepeplin, vei mergepeap!!ca~icumai mergepepamant,spunetradipa!
Orele yang
Unii taoi~ti preconizau s!! faea exercitii de respiratie in orele yang ale
zilei (pe care, de altfel, Ie intalnim in acupunctura chineza). Ei concepuser!!
urm!!toarea metoda, unde termenul "A absorbi suflul" marcheaz!! 0 respi-
ratie completa, expiratia trebuind evident s!!coboare in Campul inferior de
Cinabru, pretiosul Ocean al Suflului, reprezentat adesea printr-un ceaun
tripod unde c1ocote~tefoeul interior.
"La miezul noptii (de la orele 11 seara la 1 diminea{a), absoarbe (suflul).
9 x 9 =81 de ori.
La ri1saritul soarelui (de la 3la 5 diminea{a), absoarbe (suflul). 8 x 8 =64
de ori.
La ora mesei (de la tla 9 diminea{a), absoarbe (suflul). 7 x 7 =49 de
ori.
La amiaza (de la orele 11 diminea{a pana la 1 dupa-amiaza), absoarbe
(suflul). 6 x 6 =36 de ori.
La apusul soarelui (de la 3 la 5 dupa-amiaza), absoarbe (suflul). 5 x 5 =25
deori.
La crepuscul (de la tla 9 seara), absoarbe(suflul).4 x 4 =16 ori.
S!!reamintim c!!toate aceste practici trebuia s!!fie urmate de post, dupa
ie~ireala toaleta,cu corpulcurat, cu un beti~orde tiimaiearzandin camera
pentru a 0 purifica; in plus, autorii antici recomandau sa stai mai degrab!!
pe scaun decat culcat.
Nu uita de tine
Oar "a-ti hrani corpul tar!!a-ti hrani spiritul" este nebunie curata, dupa
cum 0 atest!! aceast!! frumoas!! poveste unde Zhuang Zhi, in ciuda practicii
142
143
sale taoiste, i~i da seama ca a se ocupa de fiinta sa tara a se ocupa de
con~tiintasa nu-I face sa se deta~ezede pasiuni ~i nici de suferintli.Cine
uitii de sine risca sa se piarda, ~i ~tiintafara con~tiinta nu aduce decat ruina.
Cand Zhuang Zhi se plimba prin parcul din Diaoling, vazu 0 pasare
ciudatii venita din sud, ale carei aripi aveau 0 anvergura de ~apte picioare
iar ochii ii erau marl de un deget. Trecand, ea atinse fruntea lui Zhuang Zhi
~i poposi intr-un crang de castani.
Zhuang Zhi spuse: "Ce pasare e asta? Cu ni~te aripi atat de mari ~i sa
nu-~i continue zborul! Cu ni~teoehi amt de marl ~isanu mavada!"r~jridica
roba ~i fugi dupa ea.
Or, pe cand, cu arbaleta in mana, statea la panda, vazu un greiere care,
intrucat gasise un ungher umbrit ~i fermecator, uitase de persoana lui; 0
caIuga:ritai~i inaItii cle~tii ~i il ataca, vederea acestei prazi facand-o sa-~i
uitepropriulcorp. Atunci ciudatapasareprofitiide ocaziepentrua prinde
amandoua insectele ~i cu acest prilej uit!! de natura ei, astfel incat Zhuang
Zhi 0 dobon. Zhuang Zhi oftii: "Vai, fiintele i~i pricinuiesc neajunsuri unele
altora; ele singure ~i-au atras nenorocirea!" ~i, aruncandu-~i arbaleta, s-a
intors. Padurarul il urma:riinsultandu-I. Ajuns acasa, Zhuang Zhi stiituvreme
detrei h,mitara sacoboarein curte.AtunciLanJiuil intreba:"Maestre,de
ce ati stat atat de mult fara sa coborati in curtea dumneavoastra?" Zhuang
Zhi raspunse: "Pana in ziua aceea, imi pazeam corpul uitand de persoana
mea; contemplam 0 apa tulbure luand-o drept un izvor limpede..."
Tao al dragostei
Spremareaindignarea du~manilorlor, taoi~tiiauamestecatin tehnicile
de meditape practici sexuale. Nu e aici nimic care sa ne surprinda, fiindca
Taoreprezintiiun val imens~icontinuude energiia caror mi~carereflecta
totalitatea Cosmosului; energia yin-yang lucreaza pretutindeni, iar fiinta
umana insa~i este dubla, masculina ~i feminina; unirea celor doua principii
creeaza viats, iar Tao se continua asttel fara incetare. Energia sexuala
ramane cea mai mare forta de transformare, fiindca e direct implicata in
grandiosul joc dinarnic care intemeiaza universul sensibil ~iritmurile naturii.
Chineziiacordatotdeaunamultaimportantasexuluiin viatalor, asta pana
la epoca recenta cand Mao a stabilit un puritanism strict ~i celibatul tfu'ziu,
pentru a evita ca tineretul sa-~i cheltuiasca in dragoste fortele vii ~i sa ~i Ie
pastreze active pentru construirea noii societati. Oar odinioara raporturile
sexualeerau considerateceva absolut firesc, ele re-creauraportulfecund
r
.II
n
"
I
i
:1
~
,
I
J
I
: I~
I
j
. "
,;} :r'
I'
J;'
:,.
I,
i.
~"
"',
;
"
MARC DE SMEDT
Toamna e r!icoroasll, fereastra
deschisL
luna revarsll 0 vie lucire
E miezul noptii; nici un cuvmt,
nici 0 vorM.
Doull r4sete doar sub draperia
de mlltase a patului.
al Cerului cu Plimantul, ~i poligamia sub fonna aducerii in familie a unor
concubine era 0 regulli. Deci foarte de timpuriu s-au elaborat tratate unde
posturile ~i tehnicile sexuale erau descrise practic, cu lux de amlinunte. De
aici rezultli un fapt esential: necesitatea pentru blirbat de a nu-~i risipi energia
~i de a putea satisface mai multe femei, pentru marea lini~te a menajului.
Trebuia deci cu orice pret sli evite ejacularea care obose~te corpul - ~i prin
unnare,inmlisuraposibilului, slijuisezerareori.0 pH1ceredeplinli era cliutatli
in voluptatea contactelor, a pozitiilor ~i a generozitlitii schimbului.
Taoi~tii ~i-au dat repede seama cli tehnicile de retentie a spennei erau
de 0 eficientli flirli seamlin: nu numai cIi blirbatul nu-~i dispersa energia iar
femeia era satistacutli, dar ~i 0 alchimie subtilli avea loc intre ei. Masculul
lua atunci yin-ul de la femeie, ~i aceasta profita de pura esentli yang a
partenerului ei. EI este yang, ea yin; yang-ul pune in mi~care yin-ul, care
atunci degajli yang. ~i invers,yin-ul femeii st1irne~teyang-ul blirbatului, care
degajli yin. Cei doi parteneri se pot hrlini din acest schimb. Femeia trebuie
sli aibli cat mai multe orgasme cu putintli, pentru ca, in conformitate cu legile
cere~ti, productia de yang sli fie cea mai puternicli. Blirbatul, in schimb,
trebuie sli-~i economiseascli spenna cat mai mult cu putintli, pentru ca
ancestrala sa energie yang slinu se risipeascli,iar energia vitalIisli-~iplistreze
fofta ~i longevitatea. Ceea ce nu-i impiedicli pe autorii antici sli scrie di
blirbatul trebuie sli juiseze din cand in cand, pentru a concepe copii,
144
- -
- ,
145
desigur, dar ~i pentru a-~iechilibra tensiunile ~i a se putea topi in creuzetul
orgasmului comun.
Unul dintretratatelefundamentalealedragosteitaoiste,SouNu KingI,
unde il vedem pe impliratul Huang Ti (tmpliratul Galben, care i-a invlitat
pe oameni) tacandu-~i educatia sexualIi in compania unor tinere experte,
spune:
Pengzu:"Dupliejaculare,subiectuli~i simte corpul plin de obosealli,
auzul deranjat, nevoie de somn, gatlejul useat, articulatiile pardi desprinse.
Bineinteles, subiectul a simtit pllicere, dar numai timp de 0 clipli; astfel incat
nu are 0 pllicere adevliratli. Dacli nu ejaculeazli, forta ii cre~te, urechite lui
percep mai bine sunetele, ochii disting inai clar obiectele. Gratie unui efort
de vointli, de control, corpul se simte mai bine; cum oare sli se poatli socoti
cli nu existli pllicere?"
Huang Ti: "A~ vrea tare mult sli aflu efectelecoituluitarliejaculare."
Sun;;: "Uncoit flirliejaculareintlire~teenergiile;duplidoulicoituri tara
ejaculare, auzul ~i vederea se amelioreazli; dupli trei coituri flira ejaculare,
toateboliledispar;dupapatrucoiturifull ejaculare,WuShen(CinciSpirite)
este in pace; dupli cinci coituri flira ejaculare, sangele ~i vasele se imbunll-
tlitesc; dupli ~ase coituri tarli ejaculare, corpul este strlilucitor; dupli nouli
coituri flirliejaculare, subiectul va avea 0 viatli ve~nicli;dupa zece coituri tarli
ejaculare,el va puteaintraincomunicarecuShenMing (CeruVspiritul pur)."
HuangTi: "Principiulcoituluiesteslinuejaculezisau,eel putin, slieco-
nomise~ti chintesenta; dar dacli vrei sli ai copii, ce-i de tacut?"
Sunil: "Asta diferliduplivarsta~i slinlitateasubiectului;totu~i,oricum
ar fi, el nu trebuie sli se forteze. Un blirbat de cincisprezece ani ~i in bunli
stare a slinlitlitiipoate ejacula de mai multe ori pe zi; cu 0 stare mijlocie a
slinlitlitii, 0 datli pe zi; un blirbat de doulizeci de ani ~i cu slinlitate bunli, de
mai multe ori pe zi, cu sanlitate mijlocie, 0 datli pe zi; un blirbat de treizeci
de ani cu slinlitate bunli, 0 datli pe zi, cu slinlitate mijlocie, 0 datli la douli
zile; de patruzeci de ani, cu slinlitate bunli, 0 datli la trei zite, cu slinlitate
mijlocie, 0 datli la patru zite; de cincizeci de ani, cu slinlitatebunli, 0 datli
la cinci zite, cu slinlitatemijlocie,la zece zite 0 data; de ~aizeci de ani, cu
slinlitate bunli, 0 datli la zece zile, cu slinlitate mijlocie, 0 datli la doulizeci
de zite; de ~aptezeci de ani, cu slinlitate bunli, 0 datli la treizeci de zite, cu
slinlitate mijlocie trebuie sli nu mai ejaculeze."
1Seghers.
MARC DE SMEDT
146
Conformtuturortratatelor,e binesafacidragostecat mai multcuputinta '
~i pana la 0 varsta cat mai inaintata: "Biirbatul, chiar in varsta, nu vrea sa
fie fara femeie; daca este fara femeie, Atentia lui, yi, se agita; daca atentia
lui se agita, Spiritele lui, shen, se obosesc; daca spiritele lui se obosesc,
longevitatea lui diminueaza"... ~i este scris astfel: "Scopul coitului este sa
echilibreze energiile, sa domoleasca inima ~i sa intiireasca vointa. Urmeaza
Limpezimeade Spirit (ShenMing); subiectul simte 0 profunda stare de
confort, nici frig nici cald, nici foame nici satietate, corpullini~tit. luisarea
femeii, nevlaguirea barbatului, iata bunul rezultat."
Taoi~tii ~tiu bine ca femeia e mai viguroasa din punct de vedere sexual
decat biirbatul, la fel cum apa poateii mai putemica decat foeu!. Unele texte
spun chiar ca ea poate primi de opt ori mai mull. Deci un biirbat se poate
epuiza intr-insa. Ynvreme ce el i~iaplica tehnicile de retenpe, amiindoi ~i-ar
putea armoniza yin-ul ~i yang-ul ~i ar putea cUnoa~te"cele cinci placeri
cere~ti". Daca nu, el i~i va risipi potentialitatile ~i va muri inainte de soroe.
La inceputul raportului amoros, cei doi trebuie sa se joace cu bliindete
impreuna, pentru a armoniza energiile ~i pentru ca "spiritele sa se puna de
acord". Ciindsunt perfect emoponap, atunci se pot uni: Tigrul de lad, Pasiirea
Ro~ie, Stalpul Dragonului Ceresc, intr-un cuvant falusul, intra in Floarea
de Bujor deschisa, in Poam Ro~u-Aprins, Lotusul de Aur, Recipientul Secret
al femeii. Mi~carile lente de penetrare alterneaza cu impingeri bru~te, in
ritmul crescator 3-5-7-9.Pozipile vanazii; treizeci dintre ele sUntrecomandate
- acelea~i pe care Ie regasim in toate traditiile, cu unele variante. Falusul
poate penetra ~i se poate mi~ca in noua feluri diferite, descrise poetic:
I. Tija de lad love~te de la stiinga la dreapta: curajoasa ca un general.
2. Ea sare ~i coboara, precum un cal salbatic sare pe deasupra unei prapastii.
3. Se deplaseaza urmiirind curbele line ~i regulate, cum pesciiru~ii urmeaza valurile.
4. Patrunde ~i se retrage, asemeni corbului care ciugule~te.
5. Patrunde adanc ~i love~te la suprafa~, ca 0 piatra aruncata in apa.
6. Patrunde inceti~or ~i se retrage la fel, ca un ~arpe revenind la cuibul
lui.
7. Patrunde ~i se retrage repede, ca un ~oarece speriat intorciindu-se in gaura lui.
8. Urca ~i coboara, ca 0 corabie cu panze luptiindimpotriva unui taifun.
9. Se ridica, asemeni unui vultur dupa ce a prins un iepure.
Chiar daca biirbatul vrea sa juiseze, trebuie sit a~tepte juisarea parte-
nerei, apoi, scotiindu-~i falusul cu circa doua treimi, sit mchida ochii, sa se
'~
,~
~,
147 TEHNICIDEMEDITATIE
---
concentreze dedesubtullimbii, sa-~i umfle narile, sa Inchida gura, sa inspire
lungindu-~i gatul ~i strangandu-~i umerii: tehnica aceasta va limita canti-
tatea de sperma ejaculata. Cat despre metoda de retentie totalil, iatil reteta
cel mai des aplicatil: cand esenta va ie~i, se prinde repede penisul cu doua
degete mediane ale mainii stangi, In spatele scrotului ~i inainte de anus, se
strange putemic ~i se inspira viguros, in acela~itimp cu incle~tarea~i frecarea
intre ei a dintilor, de mai multe zeci de ori daca e nevoie. Atunci esenta nu
poate ie~i ~i urea prin coloana vertebrala in creier. Tehnica aceasta secreta
trebuia sa fie utilizata destul de rar ~i pregatita; sa fii curat, sa nu fii baut,
nici ghiftuit, sa fi meditat ~i sa copulezi dupa miezul noptii.
Dar cu ajutorul vointei, al atentiei ~i cu 0 buna respiratie, orice biirbat
poate ajunge sa faca dragoste restrangiind frecventa ejaculiirilor ~i profitand
astfel de binefacerile descrise de vechii chinezi.
Pentru a arata cu cata minutie studiasera ei reactiile corpului (dar cat
de uimitor poate fi acest lucru, de vreme ce au descoperit mirnculoasa ~tiinta
naturala: acupunctura?), sa citam din Sou Nu King:
Xuannii: "Calea coitului pentru barbati necesita patru sosiri; pentru
femei, noua sosiri, noua energii." .
Huang Ti: "Care sunt cele patru sosiri?"
Xuannii: "Dadi Tija de lad nu se ridica, Inseamna ca energia armoni-
zilrii nu a sosit; dad se ridica dar nu destul de groasa, inseamna di energia
mu~chiului este absenta; daca este groasa dar nu destul de tare, lipse~te
energia osului; daca este tare dar nu destul de cald11,inseamna c~ energia
Shenn-asosit. Celepatrusosirialeacestorenergiisuntdeterminatede Dao
(Tao, cale, drum, ratiune...). Trebuie sa actionezi in deplina con~tiinta ~i sil
nu ejaculezi in timpul coitului."
Huang Ti: "Foarte bine. Dar care sunt cele noua energii?"
Xuannii: "Ciind 0 femeie respiril greu ~i simte nevoia sil-~iinghit11saliva,
sose~te energia plamanului; daca I~istrange partenerul, asta anuntil sosirea
energiei din splinil; vaginul alunecos arata energia rinichiului; daca face
mofturi, e semn al venirii energiei osului; picioarele ei se agata de picioarele
partenerului, a sosit energia muscularil; miingaie Tija de lad - semnul venirii
energiei siingelui; miingaie mamelonul partenerului - sosirea energiei cilmii.
Pentru un coit indelungat, trebuie sa simti aceste nouil energii; dad nu, pot
apiirea boli."
Urmeaza multiple tehnici ale coitului, precum cele de mai jos, pentru
pil~trarea sanatatii ~i alungarea bolii:
Tigru/ merge: femeia se ghemuie cu capulln jos ~i fesele in sus. Barbatul
o penetreaza de opt ori cu Tija lui de lad, inconjurand cu bratele pantecul
.
.
I
f
r
11
"
I
1
I
t:
I
,
f"
t
IS
I
, ., I
.,
\l
MARC DE SMEDT
"
femeii; va trebui sii penetreze cat mai adanc posibil ~i sii reia operatia de
cinci ori. Yin-ul femeii se inchide, apoi se deschide, lichidul curge. Dupii
act, odihnip-vii putin; femeia nu va fi niciodatii bolnavii iar biirbatul va fi
mai tare decat oricand.
Pe~tii. solzi tangasohi: biirbatul se culcii pe spate iar femeiase ghemuie
deasupra, cu fata spre eI. Tija de Jad piitrunde inceti~or dar putin adanc, ca
un sugar sugand mamelonul; femeia doar i~i suce~te fesele. Piistrati pozitia
cat mai mult timp cu putintii; cand femeia juiseazii, biirbatul i~i retrage Tija
de Jad. Aceastii metodii poate trata toate bolile Jie Ju (de acumulare).
Tonifierea viscerelor: femeia se culcii pe 0 parte ~i-~iindoaie picioarele;
biirbatul, culcat ~iel pe 0 parte, 0 piitrunde de patru ori cate nouii ori. Pozipa
aceasta permite ~i armonizarea energiilor. Pentru a trata senzatia de frig in
sexul femeii, trebuie sii practicap cate patru ~edintepe zi, vreme de dou1izeci
de zile.
Tonifierea~angelui: biirbatulse'culcii pe spate; femeia, in genunchi
deasupra lui, se intoarce cu spatele; el 0 piitrunde cat mai adanc posibil, de
~apte ori cate nouii ori. Aceasta are ca rezultat cii biirbatul capiitii 0 nouii
fortii. E nevoie de ~apte ~edinte pe zi, vreme de zece zile, pentru a trata
neregularitatea cicIului.
tn toate aceste tehnici, respiratia abdominalii (cu expiratie profundii in
pantec) joacii un rol major; ea ing!duie sii-ti piistrezi controlul ~i calmuI.
Mai era valorificat ~i principiul desti,nderii inaintea actului, ~i toate tratatele
insistii asupra importantei de a vii armoniza pe deplin, de a descoperi corpul
celuilalt ~i zonele lui sensibile, de a-I mangaia, de a inviita sii-ti placii ~i sii
bei din "Izvorul de Jad".
Dar aceste sfaturi privitoare la dragoste sl1nu ne facl1sii uitiim scopul
ultim al unirii: "Perla de foc", reprezentatl1 aliituri de dragon in toatii arta
chinez11;aceastii geml1misterioasii este simbolul perfect al energiei yin-yang
devenitii una, purii energie vita1ii,condensat de energie cosmicii primordialii.
~i atunci poate cii p11rtilesecrete ale fiintei se deschid, ~iea are posibilitatea
sii-~i "contemple chipul, cum era el inaintea na~terii sale".
Perla de foc. Tao.
~"
,~ n
f!~
:r,
l
ir
.11
..: ~r.
,
~
'
"
i:
f'f
~
'j 1;
I
,
.
.-i~~~":=~~'
DE MEDlTAT
Bdrbatul realizat i~i exercitA inteligen\!lin felul unei oglinzi. EI ~tie ~i CUl1o~te,
ftr!i ca din aceasta s!i rezulte nici atrac\ie, nici repulsie, ftr!i ca nici 0 urmll sll
persiste. Fiind astfel,el este superiortuturor lucrurilor ~i neutrUin privin\a lor.
Zhuang zi
Modeldmargila pentru aface vase
$i acolo u~de nu este decat gol
Se aflll eficien\a vasului!
Liezi
La inceput omul nu ~tie,
Pe urmll ~tie
Cliutarea lui nu poate avea margini!
tn aceastll ambiguitate este realitatea!
Zhuang zi
Sd rupi cu orice activitate. sdte retragi din lume,
SIInu dovede~ti nici mare in\elepciune, nici mare virtute...
Omul perfect trebuie sll fie in stare s!ipIece ~i sll vinll ca ~i
Muritorul de rand.
Zhuang zi
Fiecelucruarenaturalui specified,dezvoltatAconformunorlegiprecise.latA
de ce nu trebuie niciodatll sll fOf\ezi ie~irea dintr-o situa\ie, oricare ar fi aceea.
Kang Pi, Comentarii
Cerul, Pdmantul ~i Omul joacdjiecare unrol in crearie: CerulzWnisle~te,
plimantul hr1lne~te~i Omul indepline~te.
ZhongYong, Cartea riturilor
Cdndva,intr-o noapte,amfost unfluture zbur1ltAcind mul\umitdesoartalui.
Apoi m-am trezit tiind Zhuang zi. Cine sunt eu in realitate'? Un fluture care
viseazll ell e Zhuang zi sau Zhuang zi care i~i inchipuie ell a fost un fluture?
Zhuangzi
Norocul ~i nenorocul nu sunt 0fatalitate; ele suntcrea\iaomului.tn virtutea
c1lreia rezultatul oric11rui bine ~i al oricllrui rllu il urm1lre~te ca 0 umbrA.
Kan Ying Pien, Tratatul despre acriune
I
I
I
I
\
\
\
I
I
~, l
II
t'
t
~
II
.1'
;,
Ii'
"
-
,.1
I
i
..... -
- - -
CALEA RAMURII HINAYANA
Pe parcursul indelungatei sale existente. B~ddha ~i-apredat discipolilor
invlltllturile. conform cuvintelor: "Povara. purtlltorul poverii, luarea pove-
rii. depozitul poverii." Dllpll moartea lui. continuitatea mesajului a fost asi-
guratll de comunitatea c!ilugllrilor ~i a laicilor (sangha) ~i prin succesiunea
patriarhilor. dintre care primul a fost Mahaka~yapa, cel care a zambit atunci
cand Buddha, clltre sfar~itul vie~i, in plinll reuniune a discipolilor apropiati,
a invfu'tit intre varfurile degetelor sale lungi 0 floare. Acela singur a avut
atunci revelatia intelesului ultim al invlltllturii: totul este energie pura, totul
este in cele din urmll unitate. Vidul zllrnisle~te fenomenul. fenomenul
zarnisle~te vidul.
De-a lungul anilor. au aparut diferite secte ~i grupari. dupll tinuturi ~i
mae~tri. Nici un fanatism nu s-a manifestat intre ele; Buddha precizase foarte
elar c!i transmiterea operei sale trebuia sll se fac!i "in insll~i limba t!irii cu
pricina". Nu adeptii noi trebuia sll invete un limbaj strllin, ci c!ilug!irii
rnisionari sll-~i traduc!i mesajul. In cele din urmll, dupll conciliul tinut in
anul 380 d.H.. se poate spune c!i budismul s-a despartit in doull ramuri:
Micul Vehicul (Hinayana sau Theravada) ~i Marele Vehicul (Mahayana).
Cea dintai, sau doctrina Celor Vechi, ajunge mai ales in sudul Indiei ~i al
Asiei de Sud-Est; Ceylon. Birmania, Thailanda in vreme ce a doua se va
raspandi. prin Himalaya, pana in China ~iJaponia. apoi. incepand cu secolul
nostru. in Europa ~i in America.
Yom arllta mai jos tehnicile Vipasana (viziune intemll a lucrurilor a~a
cum sunt ele) ~iAnapana (atenpe indreptata asupra respirapei ~ia concentrarii
\")~~;~"i;;;;:':::l~z:it:
l - ..
MARC DE SMEDT
spiritului) a~a cum au fost ele trnite de Dominique Godreche I in cursul
numeroaselor ~edinlein India cu maestrul binnanez Goenka. Aceste tehnici
se aflii la baza tuturor practicilor aplicate inc1iin m1iniistirile~i la ~edinlele
Hinayana.
~~ II!
Tehnica Anapana
A~azii-te in a~a fel incat sii ai coloana vertebralii dreaptii.
tnchide ochii.
Asigurii-li echilibrul corpului, oricare ar fi pozilia aleasl1.
Unn11re~tefiecare inspirape ~i fiecare expiralie, fiecare suflu care intrn,
fiecare suflu care iese, suflu cu suflu. Nu Ie num11ra.Nu interveni asupra
lor. Nu Ie impiedica sl1fie a~a cum sunt. Lasl1-te sl1respiri ca de obicei.
o respira~e lungii r11manelungl1,0 respiratie scurtii riimane scurtl1.
LasI1respira~a sl1fie ~ cum este, dar manifestii0 foarte mare vigilent11in
observarea a ceea ce seduce ~ivinein tine: eu inspir / expir / inspir/ expir..J etc.
Fii ca un paznic al intr11riiin casl1pentru fiecare persoanl1care intrii ~i iese.
Fii pe deplin concentrat, in dreptul n11rilor,laie~irea aerului, apoi simte
incet-incet contactul respiratiei in punctul situat deasupra buzei superioare,
dedesubtul n11rilor~i in mijlocul acestora.
Orice se inmmpll1,intoarce-te statomic la senzatia suflului in acest loc
~i la con~tiinla acelui du-te-vino alfiectJrei respiratii.
"Meditatia nu este nici 0 reverie tiicutii, nici vreun fel de a-Ii piistra gol
spiritul.
Este 0 luptl1activl1.
Este un tonic pentru iniml1~i totodatl1pentru spirit.
Un budist nu se roagl1pentru a fi salvat, nu se increde decat in el insu~i
~i i~i ca~tigI11ibertatea" (Narada).
J
~
)..
"
I, Vipasana
latl1 cum explicl1 maestrul Goenka atitudinea spiritului de a observa in
cursul medita~ei: Dacl1mi-e sete, trebuie sii beau eu insumi, nimeni altcineva
nu poate bea in locul meu. Trebuie eu insumi SI1intreprind c11111toria. Oricine
l
I Vezi San/ana, "Spiritualites vivantes". Albin Michel.
"
152
11S3
'~~ poate ajuta pe acest drum, cu dragoste ~i compasiune. Folosili-v1i timpul
,in felul cel mai util ~i munci~ cu insistentii ~i r11bdare.
Procesul purific11riieste dureros.
Suf11rde 0 ulceralie ~i trebuie s-o ap11sca sl1iasl1puroiul, ~i asta e greu
;~idureros; dar trebuie sl1str11batintreg procesul ace~ta.
, Nu m11pot elibera de suferinll1 f11r11sl1apl1s ca sl1dau puroiul afarl1 din
, mine.
Procesul acestei tehnici:
un proces de cur11lire,
o cale de purificare.
Nu trebuie sl1fugim de ticl110~ianoastrl1; trebuie sl1-ifacem fall1. SI1
examinl1mspiritul echilibrat.
~i puroiul se duce.
tn timp ce lucrl1mla aceasta, avem impresia eli astfel problemele ni se
agraveazl1~i mai mult.
Exemplu: Un put cu ap11limpede.
Fundul putului e plin de murd11rii.
Vreau s11-1cur11t~i trebuie sl1cobor in fundul pu\Ului, ~i intrucat agit
mizeriile,eLefactoattJapamurdartJ,fiindcl1incercstJeliminmurdtJriade
Lafund.
~i atunci ce fac? Scot murd11ria la suprafat11.
Tot ceea ce este adunat in subcon~tientul nostru urc111asuprafalii ~i iese
~iapare - ~i pleacl1. '
Dacl10 murdiirie pleac11,m-am eliberat de ea. Chiar dacl1se duce doar
In parte, m-am eliberat de aceea care s-a dus.
Las11s11urce la suprafat11impuritlllile.
Asta vine ~i pleacl1.
Oricare ar fi chinul pe care trebuie sl1-1indur11mla inceput
tncetul cu incetul ea se duce ~i noi trllim Bucuria.
Eu nu fug nici de chin
nici de bucurie.
Mil bucur de bucurie, dar f11r11 ata~ament fatl1de ea: starea deNibbana.
Prin observarea corect11a fiec11rei p11rti a corpului, vedemsenzatiile luand
na~tere ~i plecand.
tn starea de Nibbana nimic nu ia na~tere ~i nici nu se duce.
Pentru moment trebuie sl1eliminl1mla maximum foeul care este in noi
- mania.
I
I
I
I
',~..~,.
~
:i
,;r
!i
.
.
.l
11.,
MARC DE SMEDT
Fiecare pas in plus in practidi face teoria mai limpede. Practica imi cunlt4
mentalul condi~ionat, plin de prejudedi~i. ~i aceasta practica elimina toate
astea.
~i vederea limpede este eliberarea.
Aducem argumente, fiindca toata viafa am tacut asta pentru a dovedi
ca inteligenfa noastd este superioara celei a~altuia.
Pentru mine, totul este optimist.
Am un.remediu pentru a ie~i din suferinfa.
Am un sapun pentru a-mi spala murdana.
II folosesc ~i vindec murdana asta in mine.
Optimism ~i munca!
Cele doua aspecte ale tehnicii
I. Spiritul nostru sensibil ~i ascufit, subtil.
2. Echianimitatea.
Sa observam lucrurile in ADEVARATALORNATURA,ne va ajuta in
viafa de zi cu zi. Daca nu ne ajuta, atunci este zero, nu inseamna absolut
nimic.
Daca este numai 0 experienfa de zece zile?
Atunci?
Intreaga viafa este tacuta din experienfa.
~i pe urma?
Daca sluje~te la a-mi intari Ego-ul zicandu-mi: ..Am tacut asta, am tacut
cealalta.....
Nu.
De fiece data cand spiritul meu i~ipierde echilibrul, mizeriile se creeaza.
In ce fel trebuie aplicata aceasta tehnica in viafa noastra cotidiana?
De ce in primul rand SENZATIA?
Ea are 0 relafie directa cu impuritafile noastre mentale.
In viafa cotidiana, ma aflu intr-o anume situafie in care ma cuprinde
mania: din nou intru in ciclu.
Oar daca utilizez aceasta tehnica sunt mereu con~tient de ceea ce se
intiimpla In mine; ~i ies din problema mea ~i 0 impiedic sa se multiplice.
Am luat obiceiul sa observ lucrurilepe dinafar1i;nu viidintotdeauna decat
ojata a monedei.
Ceea ce ma stapanea inainte vreme de patru zile, acum ma stapane~te
doar zece minute (manie etc.).
154
Oare asta ma ajuta in viafa de zi cu zi?
Aici e intrebarea.
Trebuie sa tai vechile noduri ~i sa impiedic crearea altora noi.
Exemplu: Focul arde ~i noi iI ataf1imdin ignoranfa, ~i el arde ~i mai tare.
Daca, printr-o anume tehnica, incetez sa-I mai ataf, se stinge.
o aCfiune aduce 0 reacfiune etc.
Exemplu: Seman boabele unui banian.
Banianul da roade gratie boabelor.
Un bob da mai multe roade.
Fructe cu boabe, egale, identice celorlalte in calitate, ~i din nou rasar
~i din nou un hanian cre~te; ~i tot a~a la nesfiir~it.
Este legea Naturii.
~i procesul invers este 0 lege a Naturii: impiedicarea multiplicarii.
Le oferim totdeauna demonilor no~tri un pamant roditor; ~i inmulfirea
Ie reu~e~te.
Contin in mine un put de petrol; acest lucru da na~tere unor explozii
incredibile ~i care se intensifica tot mai J'!1UIt.
Fiecare vibratie are 0 antivibratie
Daca dezvolt in mine puritatea, acest fapt distruge impuritatile.
Exemplu: Daca un metal con~ine0 singura molecula straina de eI insu~i.
nu are f0rta ~i puritatea pe care ar trebui sa Ie aiba.
Pentru a obfine aceasta puritate, trebuie sa-I punem in contact cu 0
anumita vibratie, pentru a scoate moleculeIe straine. Vibrafia spiritului pur
se mi~ca in spirit ~i impinge vibratiile rele afara din noi.
Daca fac Vipasana doua ore pe zi ~i pe urma ma infurii?
Ei bine?
Vipasana este 0 munca pentru intreaga viafa.
Oar viata trebuie sa ne-o traim. Altfel Vipasana devine un rit, ca ~irestul,
~i a~a ceva nu are trecere in viata.
Este 0 arta de a trai.
Daca nu 0 aplic, imi impart raulla ceilalfi.
Jar ceea ce trebuie sa Ie dau celorlalfi este armonia ~i pacea.
Dadi in viata nu intra a~a ceva, atunci toata practica este ira~ionala.
Nu-mi pot dori decat ca totul sa fie bun in viafa mea.
Oar cum safac fata situatiilor - asta inseamnii practica.
OL
~j?'
.1:
/,
~
J
'.
.. -----
MARC DE SMEDT
Fiindd1 orice situatie provoad1 senzatii, ~i acum am mvatat sa fiu con-
~tient de senzatiile mele ~i Safiu echianim.
Exemplu: Buddha. intr-o zi lumea I-a intrebat: "Care este fericirea
noastra?"
Pentru fiecare este ceva diferit.
Poate fi aceasta sau cealaM.
" Care este fericirea noastra?"
Propriile mele karme bune sunt raspunzatoare de fericirea mea.
Toate cele rele sUnt impotriva fericirii mele.
SATESIMTI SIGUR, sa-ti pastrezi echilibrul spiritului.
Cand cineva tipa, eu trebuie sa ziimbesc.
Cand nimic nu mai merge, eu trebuie sa zambesc.
Cand ajung sa ma intind la pamant, trebuie sa zambesc ~i 0 fac.
Cand totul e confortabil, ziimbesc, sunt fericit.
~i cand mananc legume vechi ~i uscate - ziimbesc.
Fii fericit in toate situapile.
Nu este 0 Predictl,
este 0 Experien(d.
Magia nu functioneaza.
Nici miracolele.
Numai practica funcponeaza.
Totdeauna urasc ceea ce este aici ~i ador ceea ce nu este aiei.
Ei bine?
Sa fae invers: sa fiu fericit cu ceea ce ESTE.
Fiindca este ACUM.
Cele zeee eoneeptii asupra introspeetiei
Cand meditapa a reu~itsa impiedice imp~tierea spiritului, pot interveni
un anumit numar de fenomene psihofiziologice pe care ar fi tentant sa Ie
asimilam iluminarii ~i termenului de meditape. Este de fapt vorba de ni~te
"pseudonirvane" care miirturisesc anumite schimbari de con~tiinta dar. nu
trebuie in nici un caz sa-l instaleze confortabil pe subiect in acest sentiment
de superioritate spirituala, nici sa-i opreasca progresia. Asemenea stan, aduse
de "cunoa~terea Manifestarii ~j"a Disparitiei" sunt:
- senzatii extatice, ei1ldurain membre ~iin organe, frisoane voluptuoase,
incanti1ri;
- seninatatea spiritului ~i a corpului, calmul interior;
156 157
_ veneratia totall1fatl1de maestro, de Buddha, de invl1t11turl1, care creeazl1
nevoia unui prozelitism necontrolat ~i 0 mare incredere in sine;
- 0 meditatie energica, dand un sentiment de putere;
- beatitudinea, sublima fericire invadand intreaga fiintl1;
_ vederea unor licariri sau a unor forme ~i puncte luminoase;
- egalitatea spiritului, deta~area neutrl1;
_ perceperea acuta a fiecarei mi~cari a con~tiintei in intelegerea vremel-
niciei tuturor lucrurilor;
- atentia asupra acestei forme de perceptie;
_ ata~amentul fatl1de toate fenomenele descrise mai sus.
Mae~trii sistemului Visaddhimaga spun cl1nu sunt stari rele, ba dim-
'potriva, dar d1 trebuie indeosebi sa nu Ie acorzi 0 importantl1fundamentall1
~i sl1nu te opre~ti la ele. Sunt etape de care trebuie sl1treci. Lunecari
progresive ale trezirii de sine insu~i.
DE MEDITAT
In bucurie perfecta, traim SID1lito~i printre bolnavi.
tn bucurie perfectli, traim flir1idu~mani in lumea du~-
mliniei; printre oameni plini de dU~m&Ue, rnmanem lipsiti
de dusmlinie.
tn' perfectli bucurie, traim slinlito~iprintre bolnavi;
printre oameni bolnavi, r1imanemferiti de boalli.
In perfectli bucurie, traim neobositi printre aceia ce
se obosesc. Printre oamenii care se obosesc, rlimanem
feriti de obosealli.
tn perfectli bucurie traim noi, clirora nimic nu ne
apartine.
Veselia este hrana noastrli, ca ~i a zeilor strlilucitori.
Calugarul care sala~luie~teintr-un ungher solitar ~i
cliruia inima ii este plinli de pace gustli 0 fericire supra-
omeneascli; el contempI1i fatli in fatli adevlirul.
Ce se intiimpla, Sona? Erai tu, mai inainte, inainte
sli pleci de acasli, indemanatic in atingerea lliutei? - Da,
Doamne. - Atunci ce crezi despre asta, Sona? Dad1 pe
lliuta ta corzile sunt prea intinse, va da atunci lliuta tonul
potrivit ~i va fi gata sli fie atinsli? - Nu va fi nimic din
acestea, Doamne. - ~i ce crezi tu despre asta, Sona? Dacli
pe lliuta ta corzile sunt prea destinse, va da atunci lliuta
tonu] potrivit ~i va fi gata sli fie atinsli? - Nu va fi nimic
din acestea, Doamne. - ~i atunci cum e, Sona? Dacli pe
lliutata corzile nu sunt nici prea intinse, nici prea destinse,
dacli p11streazli ele justa m11surn, va da lliutatonul potrivit
~i va fi gata sli fie atinsli? - Da, Doamne. - Ei bine, tot
astfel, 0, Sona, fortele fiintei prea tare intinse duc la exces,
prea destinse duc la moliciune. Astfel incat, 0, Sona,
realizeazli in tine echilibrul fortelor tale, tinde f1ir1iince-
tare d1tre echilibrul facult1iplor tale spirituale ~i propune-p
aceasta ca scop.
158
TEHNICI TIBETANE
Introdus in Tibet in secolul al IV-lea d.H., budismul Searlispandit mai
intiii la curtea regalli, apoi in tara intreagli, unde s--aamestecat cu ~i apoi a
inlocuit religia ~amanicli Bon-po, bazatli pe magie ~i vrlijitorie. Marea fortli
a misticii budiste a fost cli a ~tiutmereu sli se adapteze conditiilor particulare
din jur, asimiland practica religioasli anterioarli ~i starea de spirit a autohto-
nilor. Este sigur cli Hinayana, care Searlispandit in tlirile calde, tropicale,
a dat na~tere unor comportamente, unor practici ~i unei arte de a trlii budice
foarte diferite de acelea dezvoltate in Tibet, unde crestele munti10rse ridid
la inliltimi inegalate ~i alclituiesc ceea ce poetic a fost numit "Acoperi~ul
lumii", unde cIimatul este aspru ~i conditiile de viatli dificile. Acest popor
de munteni, plitruns de puterea unei naturi slilbatice ~i grandioase, avea sli
dezvolte, sub influenta unor foarte mari mae~tri, 0 misticli slilbaticli ~i ea.
tn secolul al VIII-lea d.H. a sosit in Tibet un maestru venit probabil din
Afganistan, Padmasambhava (cel nascut dintr-o floare de lotus), Marele
Guru, care va fi ctitorul primului ordin monastic national, Nyingma-pa. Cu
el a fost trezitli acea formli particularli de budism numitli Vajrayana, Calea
Fulgerului, Calea Diamantului, definitli ~idrept Calea Mantrei (Mantrayana)
~i Calea Tantrei (Tantrayana). Acest budism tantric privilegiazlirolul
guru-ului care singur poate clilliuzipe novice pe calea periculoasli ~isemeatli
a Vajrei, unde capcanele nu lipsesc; fiindc~ el, maestrul, a parcurs de-acum
drumul ~i il poate arlita ~i altora.
tn secolul al XI-lea, Milarepa ("Mila cel cu roba de bumbac", nurnit
astfel fiindcli practica yoga clildurii interne in sihlistria lui himalayanli, f11ra
;.r:;""C;"2'~';':"',;~:.~~,;~~S;'~'."
L I
MARC DE SMEDT 161
a purta alte ve~minte) va fi modelul generatiilor de pustnici ~i de d!lugm
~i patronul putemicei ramuri de Kargyud-pa, ~coala Inv1lt1lturiitransmise.
Ascet capabil de cele mai aspre mortific1lriale trupului, magician cu puteri
miraculoase, maestru a sute de discipoli, foarte mare poet ~iIntelept - viata
lui Milarepa este povestit1lIn ceea ce a devenit 0 lucrare c1asic1la literaturii
universalel; ellnsu~i ~i-a narat viata In fafa discipolului s1luRetchung:
portretul acestei fiinte omene~ti hot1lrate s1l inving1l puterile demonilor
interiori ~i s1lmearg1l dincolo de dincolo r1lmane un exemplu deosebit ce
dovede~te inc1l 0 dat1\c1l aventura interioar1l nu se desparte cu nimic de
existent1l ~i reprezint1l suprema aventur1lde tr1lit,aici ~i acum.
Biciuindu-m1l astfel, am meditat f!ir1ls1lmai deosebesc ziua de noapte.
Cre~team in sfintenie ~i astfel trecur1lInc1ltrei ani."
Cu multi ani mai tarziu ~i la cap1ltul unui drum lung, iat1ltestamentul
silu, pe care I-a cantat inainte de a muri:
"SaIut tillmaciului Marpa.
Sil m1lbinecuvanteze ca s1levit controversa.
Meditand blandetea ~i mila,
Am uitat deosebirea dintre mine ~i ceilalti.
Meditand lama al meu pe culmea sufletului meu,
Am uitat de aceia care comand1lprin influent1l.
Meditand Ydamul meu In acela~i timp,
Am uitat lumea grosolanil a simturilor.
Meditand formulele traditiei orale,
Am uitat cilrtile de dialectid!.
Pilstrand ~tiinta celui de rand,
Am uitat iIuziile ignorantei.
Meditand a1ciltuireacelor Trei Corpuri in Sine,
Am uitat s1lvisez la sperant1l~i la team1l.
Meditand viata aceasta ~i lumea de dincolo,
Am uitat spaima na~terii ~i a mortH.
Gustand bucuriile singurilt1ltii,
Am uitat p1lrereafratilor ~i prietenilor mei.
Compunand versuri pentru descendent1l,
Am uitat s1liau parte la polemicile de doctrin1l.
Meditand ceea ce nu are nici Inceput, nici negatie, nici loc,
Am neglijat toate formele de conventii.
Examinand corpul nirvanic al aparentelor,
Am omis s1lmeditez creatiile spiritului.
Dispretuind flir1lpref!iditorie discursul,
Am uitat folosinta ipocriziei.
Alegand corpul ~i limbajul celor umili,
Am uitat dispretu1 ~i aroganta personajelor importante.
F1Icanddin corpul meu propria mea m!in1lstire,
Am uitat m1ln1lstireaora~ului.
Adoptand spiritul flir1lIiter1l,
Am uitat s1ldisec cuvintele."
Cartea de fat1l nefiind consacrat1\ decat tehnicilor de meditatie, iat1l
primele randuri ale povestirii lui Milarepa despre cea dintai experient1l a
sa de pustnic Intr-o pe~ter1l:
"... am c1lutatconfortul corpului In pozitia ghemuit, care adun1lcele cinci
vetre interioare. Am c1lutatsenin1ltateaspiritului prin condipa propriei mele
eliber1lrice pune st1lpanirepe imaginatie. Dup1lcare am intrat In meditatie.
tndat1l c1lldura interioar1l a inceput s1lm1l invadeze. Apoi a trecut un an.
Am avut atunci dorinta sil merg s1lrecunosc tinutul ~i s1liau aer. M.am
preg1ltits1lies. Dar mi-am amintit leg1lmantulde odinioar1l~imi-am adresat
mie Insumi loviturile de bici ale acestui cant:
0, incarcane a lui Marpa Port-Sceptru.
Binecuvanteaz1l cer~etorul, pentru ca el s1l-~is1lvfir~easc1l
retragerea In pustie.
Milarepa, 0, superbule, nu ai decat propriile tale sfaturi.
~i nu ai pe nimeni care s1l-tivorbeasc1l prietene~te.
Prive~te. Valea dorintelor este 0 vale de~art1l.
Alung1l-ti mahnirea. Obiectul dorintelor tale e n1l1ucire.
Nu-ti distrage spiritul, nu-l distrage, ci r1lmaiunde e~ti.
Dac1lII distragi, iti vei aminti toate chinurile.
Nu-l c111tina, nu-I c111tina, ~i int1lre~te-tispiritul.
Dad! ~ov1li,meditapa ta va fi luat1lde vant.
Nu pleca, nu pleca; ci nesocote~te-ti patul de odihn1l.
Dad! pleci, piciorul ti se va poticni de 0 piatr1l.
Nu adormi, nu adormi;ci mediteaz1l. .
Dac1ladormi, cele cinci otr1lvuriale coruptiei te vor cople~i.
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I Milarepa.ses me/ails.ses epreuves.son iIluminalion.Fayard.
MARC DE SMEDT
Fiindd1 nu putem intra aici in subtilitaple ~i profunzimile budismului
tantric tibetan, se cuvine sa precizam inca 0 data importanta maestrului in
aceasta Cale, ~i ne yom margini sa precizam unele indicatii practice utile
pentru intelegerea spiritului de meditatie. Indicatii ce merg in direcpa
efortului facut de unii lama exilap pentru a adapta mesajullor catre Occident,
precum Sogyal Rinpoche care, vorbindu-ne despre anumite efecte ale
meditatiei tibetane, a spus:
"Inima nu se poate schimba decat prin sentimentul intens al precaritatii
conditiei noastre. Nu este vorba aici de a adopta 0 experienta tibetana,
ci de a 0 realiza pe a ta proprie. Dupa noaptea intunecatii vin zorile. Atunci
cand totul se tope~te~idevine ireal, trebuie numai shccepp ~isa I~i lucrurile
in voia lor.
Toate problemele noastre vin din dorinta de a apuca; meditatia este
mijlocul de a ne dezvata de tendintele de a voi sa prindem. Lasandu-ne in
voia lucrurilor, 0 fireasca senzape de spapu urca in noi;' asta inseamna
meditapa. A lasa din mana, a vrea sa apuci sunt doua atitudini ale mentalului;
acest mental care, atunci cand 11uitam, este In chip atat de stralucit, in chip
atat de savant artificial ~i in~elator. Meditatia este calea simplitatii, a
deschiderii, ajustetei, pe care 0 intalne~tementalul. Ea se serve~tede mental
ca sa domoleasca mentalul.
Baza practic!irii meditatiei este relaxarea. in primul rand este important
sa ne instalam confortabil, pentru ca gandurile ~i sentimentele sa se lini~-
teasca. Nu trebuie sa ajungi nicaieri, nu trebuie sa indepline~ti nimic, a~a
ca lasa-te in voia lucrurilor.
Vita orice idee primita, uita chiar ca e~ti pe cale de a medita. Ramai
nemi~cat ~i respira cum se nimere~te, in chip firesc.
Cat despre mental, nu e vorba s11-tisuprimi gandurile ori sa Ie retii, ci
dimpotriva, sa Ie la~i sa treac11,fara a te lasa pe tine distras ori sedus de
ele. Nu incerca sa Ie influentezi. Dac11e~ti pe cale de a visa ori a te gandi...
ei bine, viseaza, gande~te-te, pur ~i simplu. Daca nu adaugi altele noi,
gandurile vor trece de la sine."
Regulile meditatiei
Sa ajungi la tranchilitatea corpului ~i a spiritului, in tacere ~isinguratate,
acesta este scopul primordial al discipolului 1care se conformeaza mai intai
regulilor unui mare maestru al traditiei tibetane, Tilopa:
I Vezi Nirvana-Tao, de Daniel Odier, Laffont.
162
163
- sa nu' gande~ti;
- sa nu analizezi;
- s11nu reflectezi;
_ sa-ti pastrezi spiritul in starea lui fireasca.
Concentrarea asupra unui obiect unic este metoda care permite aceasta
realizare. Respectiva concentrare unica este impartita, in general, in doua
tipuri de practid: acelea care nu implica respiratia ritmata ~i acelea care 0
implica.
1. Concentrareacu respira(ielibera
Pentru aceastii prima etapa a practic11rii concentrapei, mae~triirecomanda
in general sa se foloseasca un obiect simplu, 0 pietricica, flacara unei luma-
n11ri, extremitatearo~iaticaa umli beti~orde tamaiecare arde sau orice alt obiect
de mici dimensiuni, cu conditia sa se distinga lesne in mediul din jur.
Dupa ce ii adreseaza 0 rugaciune maestrului sau ~i ii implor11afluxul
de harori, discipolul i~i concentreaza spiritul as~pra obiectului ~iI~i fixeaza
gandirea, impiedicand-o sa vagabondeze. Nu se identifica cu obiectul ei,
adoptdnd postura corectii, 11prive~te ~i lasa deoparte orice activitate fizica
~i mentala. Cand spiritul este agitat de navala gandurilor, se recomand11s11
practice meditatia intr-un loe inchis, sihastrie sau chilie. Daca, dimpotriva,
spiritul este indolent, atUnci e mai bine sa mediteze in aer liber, pe un loe
ridicat de pe care sa poata vede\i departe ca sa stimuleze energia. .
Dupa ce a experimentat cu succes aceast11prima metoda de concentrare,
discipolul abordeaz!ltripla contemplatie a corpului, a cuvantului ~ia spiritului
lui Buddha, simbolizate de 0 imagine a lui Buddha, de 0 mantra ~iun punct
luminos.
2. Concentrareacu respira(ieritmata
Aceste tehnici au 0 importanta capitala fiindca deschid poarta stapanirii
perfecte a respiratiei, care doar ea Ii ing!iduie ascetului sa atinga cele mai
inalte stan extatice. Stiipanirea suflului se dezvoltii in paralel cu stiipanirea
gandirii, fiindca existii 0 legatura profunda intre cele doua functii. Qricine
i~i poate da seama; este de ajuns sa schimbi ritmul respirator, pentru a
schimba ~i regiunea mentala. Reprezinta una dintre tehnicile practicate in
cursul meditapei pentrUa alunga formarea gandurilor ~i a amintirilQr care
impiedica concentrarea.
'~)...,..,...~.;,,,,,:, "'J,;..~:;",-).,
MARC DE SMEDT
Dupa ce ~i-aaranjat postura, meditantul se concentreaza asupra inspiratiei
~iexpiratiei suflului, ritmandu-Ie. Mi~carea se poate efectua in doi timpi:
inspiratie-expiratie, sau in patru timpi: inspiratie-respiratie-expiratie-vid.
Metoda cea mai simpla consta in a numara ritmic, lasandu-te absorbit
cu totul de ritm. Trebuie de asemenea sa urmare~ti aerul in calatoria lui prin
corp. Fiece rni~care sa fie lenta ~i imperceptibila..
Practicand aceste tehnici, discipolul capata con~tiinta ~i totodata stapa-
nirea corpului ~i a spiritului. EI se pregate~te pentru practicarea concentrarii
a~a cum 0 definea Tilopa.
Concentrarea Cllrllobiect
Cele trei metode care urmeaza iti permit sa stapane~ti fluxul gandirii
automate ~i sa te desprinzi de ea pentru a cunoa~te extazul.
1. Sa tai radacinagandirii
inainte de toate, se cuvine sa ai con~tiintaritmului gandirii ce ne strabate
intr-o infinita succesiune de elanuri ~i ne impiedica sa realizam vacuitatea
fundamental a a propriului nostru spirit. 0 data ce con~tiinta aceasta e clara,
trebuie, inca de la inceputul meditatiei, sa intrerupi orice gand, imediat ce
a dat navala. Metoda se nume~te "metoda de taiere a radacinii".
2.Sanu reacfionezilaganduri
Metoda aceasta nu incearca sa suprime obiectul, ci pur ~i simplu sa te
faca indiferent ~i neutru la derularea gandirii. Meditantul nu alimenteaza
gandurile ce se produc in el, Ie lasa cu indiferenta sa curga, de pard ar fi
vorba de lucruri straine lui insu~i. Fara sa faca efortul de a Ie opri, meditantul
se disociaza de fluxullqr continuu ~i nu Ie mai acorda nici 0 atentie.
3. Sa ajungi la stareafireasca a spiritului
Aceasta metoda este a echilibrului perfect, care ii ingaduie spiritului sa-~i
regaseasca starea nemurdarita. Meditantul nu trebuie nici sa-~i incordeze,
nici sa-~i relaxeze spiritul. in starea aceasta care evita orice extrema, deci
oboseala, incordarea ~i relaxarea, meditantul i~i pastreaza spiritul desprins
de ide!, in perfecta contemplatie. Atitudinea lui fata de viziunile ce se produc
atunci este aceea~i, ~i el nu se fixeaza asupra lor. nu incearca' sa Ie dea
164 165
deoparte, ramane pur ~i simplu in starea de concentrare, fara sa se ata~eze
in nici un fel de fenomenele ce se produc.
lata acum reguliIe traditionale privind meditatia, a~a cum Ie pred1i
Sanctitateasa al XIV-leaDalai-Lama.
Cele cinci obstacole
1. Lenea care te descurajeaza de practicarea meditatiei.
2. Uitarea obiectului meditatiei prin slabiciunea memoriei.
3. Delasarea. De~i nu uiti obiectul, spiritUl e dominat de delasare ~i
impra~tiere.
4. Asociere a celor doua obstacole precedente, cel de-al patrulea obstacol
este cazul meditantului care ~tie eli mentalul sau este dominat de deUisare
~i impra~tiere, dar nu face nici un efort pentru a dezvolta factorii opu~i ~i
a suprima obstacolul.
5. Se intampla uneori ca, dupa ce ai tacut efortul necesar pentru com-
baterea obstacolului ~i ai izbutit sa produci factorii opu~i, sa continui efortul
atunci cand nu mai e nevoie.
Cata vreme cele cinci obstacole nu sunt suprimate, nu poti obtine
concentrarea. Pentru a antrena mentalul ~i a-i ingadui sa-~i atinga scopul,
se folosesc cele opt dharme care se opun obstacolelor ~i Ie neutralizeaza.
Cele opt dharme sunt:
Credinta
I
Hotararea
se impotrivesclenei mentale
Energia .
Vointa
Amintirea obiectului - se impotrive~te uitarii.
lnteligenta vigilenta - se impotrive~te delasarii ~iimpra~tierii mentale.
Reactia imediata de cum apare distragerea.
Destinderea ~i echianimitatea.
~n,.. I'~...,i'
MARC DE SMEDT
Cele noua etape ale meditatiei
1. In primul stadiu, mentalul inceteaz1i s1imai fie afectat de obiectele
exterioare. Se stabile~te asupra obiectului meditatiei.
2. Curentul fortei mentaIe se ingmde~te ~i se regularizeaz1i. Mentalul
este constrans s1irevin1iasupra obiectului, se fixeaz1, dar pentru scurt timp.
3. Dobande~te capacitatea de a readuce mentaIul asupra obiectului indat1i
ce intervine 0 distragere.
4. Mentalul se dezvolt1i ~i in acela~i timp se limitew exact la forma
obiectului.
5. Mentalul constat1irezultatele proaste ale distragerilor ~iale pasiunilor.
EI i~i d1iseama de avantajele concentr1irii ~i se disciplineaz1i.
6. Mentalul se lini~te~te.Sentimentele opuse concentr1irii se atenueaz1i.
MentaIul manifest1iinc1iatrac~e pentru obiectele simturilor, dar cand se ive~te
o dificultate meditantul este capabil s1i0 dep~easc1i.
7. Pacificafea ~i purificarea subtile ale mentalului.
. 8. Auxul mentaluluicurge in mod regulat, din ce in ce mai dens ~i
unificat, c1itreobiect.
Cele ~ase forte
1. S1iasculti inv1it1ituraunui maestru. S1icite~ti textele despre metoda
de urmat pentru a fixa mentaIul. Astfel se dezvolt1iprima fort1i.
2. Forta unui gand repetat stabile~te mentaIul asupra c1iiide concentrare.
3. Forta amintirii aduce inapoi mentaIul distras ~iIIfixew din nou asupra
obiectului meditatiei.
4. Inteligenta vigilent1iing1iduies1ise vad1iprostul rezultat al pasiunilor
~i excelentele roade ale meditatiei. Aceasta suscit1i bucuria de a medita.
5. Puritatea energiei prezerv1i de pasiuni mentalul. .
6. "Forta obi~nuintei" este relatia fireasc1i~i complet1idintre mental ~i
concentrare. Efortul atentiei mentaIului a devenit inutiI.
Cele patru activitati mentaIe
1. Intensitatea ~iconvergenta. Prin intermediul acestei activit1i~,mentaIul
p1itrunde in obiect.
166
167
2. Concentrarea discontinu1i. Aceast1i activitate readuce mentalul asupra
obiectului.
3. Concentrarea regulat1igrape efortului.
4. Concentrarea 'spontan1i.Mentalul r1imanefixat asupra obiectului. f1[r1i
nici un efort.
Cele zece etape succesive ale concentrarii
Dup1i cum am spus, prima fort1irezult1i din audierea cuvintelor unui
maestru, ea orienteaz1imentalul spre studiul concentr1irii;impiedic1imentalul
s1ise indep1irteze~i il readuce asupra obiectului. Indat1ice mentalul incepe
,s1ise stabileasc1i asupra obiectului, ajungi la prima etaptl.
1. Mentalul nu mmane mult timp asupra obiectului. Gandurile n1iv~lesc
~i se revars1ica apa unei cascade. Pare c1iun adev1iratval de ganduri ~ne~te
pe ne~teptate. In realitate, totdeauna a fost vorba despre a~aceva, dar acest
val de ganduri nu ap1iruseniciodat1iin con~tiint1i,tiindc1ipan1iacum privirea
nu se intorsese spre in1iuntru.Acum, folosindmemoria ~iinteligenta vigilent1i,
mentalul se intoarce ~i-~iarunc1iprofund privirea in el insu~i, de aceea apar
toate aceste ganduri. Experienta este comparabiUl.cu aceea a unui om distrat,
inecat intr-o multime ~i care, deodat1i, cap1it1icon~tiinta a tot ceea ce il
inconjoar1LMentalul incepe si!.priveasc1i, s1icunoasc1i ~i s1ic1aseze diver-
sitatea de ganduri pe care Ie arbitreazi!..Descoperirea aceasta nu e 0 gre~eali!.,
ci 0 experienti!.fireasc1i.
Pe intreaga durat1ia respectivei etape se folose~te cea de-a doua forti!.,
reflectia, pentru a readuce ~i a restabili fl1ri!. incetare mentalul asupra obiec-
tului meditapei. Atunci cand mentalul este mentinut astfel un timp, se ajunge
la a doua etaptl.
2. Gandurile care apar din cand in cand pricinuiesc un deranjament, dar
incetul cu incetul dispar ~iinceplltoruli~irealizeaz1[pentru prima oam oprirea
gandurilor. Aici apar doull gre~eli: del1isarea~i impm~tierea. Cu toat1ihoti!.-
rarea trebuie s1ireaduci mentalul ~i s1i-1fixezi din nou asupra obiectului.
Imediat ce ai reu~it, obtii prima activitate mentalll: intensitatea ~i conver-
genta. Totu~i mentalul continui!.sll se lase distras, a~aincat trebuie si!.reintri
in posesia lui ~i sll-1fixezi din nou asupra obiectului; folose~ti pentru asta
cea de-a treia fort1i,amintirea, ~i abordezi astfel a treia etaptl.
3. In cursul acestei a treia etape, mentalul incll intampinll delllsarea ~i
imprll~tierea. Uneori, energia ii lipse~te ~i el se descurajeazi!.;folosind cea
de a treia fortll, memoria, il obligi sl1se intoarc1i la obiectul concentr1irii.
~
- -..... - - - - -
MARC DE SMEDT
Cea de a treia fOI1aingaduie ~i delimitarea exacta a campului mentalului
cand el cauta sa se rataceasca asupra altor obiecte. Accezi la a patra etapd.
4. In timpul concentrani, gandurile ~i pasiunile apar in mod repetat,
fiindca meditantul nu cUnoa~teinca prostul rezultat produsde aceste pertur-
ban; el ignora pana ~i roadele pure ale concentrani. InteJigenta vigilenta,
care este cea de a patra fo~, Ii permite meditantului sa remarce aceste gre~eli,
sa Ie recunoasca ~i sa Ie inlature. Daca de fiece data cand se mai ridica un
gand II intrerupem imediat, mentalul se stabile~te, in sfiir~it, cu fermitate
asupra obiectului sau. Ajungi la a cincea etapd.
5. Uneori m.entalul incearca un sentiment de insatisfactiecu privire la
concentrare, iar acest sentiment declan~eaza impra~tierea, dar obligand
mentalul sa treaca de respectivul obstacol ajungem la a $asea etapd.
6. Acum gre~elile ~i pasiunile au disparut, dar trebuie sa ramai la panda,
fiindca ele pot reaparea. Daca se manifesta vreo gre~eala sau vreo pasiune,
apare pentru meditant prilejul de a-~i evalua fOI1atrezirii con~tiintei pe care
inteligenta vigilenta a suscitat"o in el; oricare ar fi pasiunea ce se manifesta,
cupiditate sau desfrau, gratie trezirii con~tiintei va putea sa se debaraseze
de respectiva pasiune ~i totodata energia lui devine destul de sustinuta.
Aceasta e clipa ajungerii la a $aptea etapd.
7. De la a doua ~i pana la a ~aptea etapa, de~i a obtinut cel putin intr-o
anumita masura concentrarea iar mentalul Ii este stabilit asupra proiectului
sau, meditantul nu se afla la adapost de delasare ~i,de impra~tiere. Chiar
dupa lungi intervale, aceste distrageri se pot inca produce ~i pot intrerupe
meditatia. Concentrarea se reinstaleaza cu ajutorul celei de a treia forte,
amintirea. FOI1ain cauza se aplica de la a treia ~i pana la a ~aptea etapa.
A treia ~i a patra fOI1a,inteligenta vigilenta, neutralizeaza impra~tierea.
Cea de a cincea fOI1a,energia mentala, neutralizeaza delasarea. 0 data cele
doua obstacole suprimate, concentrarea devine aidoma unui curent regulat
neintrerupt ~i se ajunge la a opta etapd.
8. In cursul acestei a opta etape, trebuie totdeauna sa-~ continui efortul,
.cugrija ~iperseverenta, ceea ce va permite distrugerea definitiva a delasani
~iimpr~tierii, care nu mai pot intrerupe meditatia. Acum concentrarea nu
mai este supusa nici unei perturban ~iobtii cea de a treia activitate mentala,
concentrarea regulata; totu~i efortul este inca necesar ~i va ramane astfel
pana]a aparipa celei de a ~aseaforte, puterea obi~nuintei. Incepand din acest
moment, cand puterea obi~nuintei a intrat in joc"obiectu] meditatiei este
foarte limpede, mentalu] se concentreaza tara efort, e] ramane stabi] tara a
mai fi nevoie sa utilizezi amintirea ~i nici inteligenta vigilenta. Ai ajuns la
a noua etapd.
168
-----
- --
.-
~
169
9. Mentalul ramane atunci intr-o stare de egalitate stabila, tara efort,
comparabila cu starea de spirit a cuiva care, hotarand sa recite un text religios
pe care il cunoa~te bine, i~iincepe recitarea dar la mijlocul textului intervine
ceva ce ii distrage spiritul. Totu~i,prin puterea obi~nuintei, recitarea continua
de la sine, tara gre~eala, nici intrerupere.
10. La fel se intampla atunci cand mentalul este ferm fixat asupra
obiectului meditatiei; el ramane imobil, tara a fi necesar sa folose~tiamintirea,
nici inteligenta vigilenta; samadhi-ul continua de ]a sine, prin propria lui
fOI1a~i poate continua timp foarte indelungat - este cea de a patra activitate
menta]a: concentrarea spontana.
Aceasta ultima etapa deschide adevarate]e pOI1iale misticii tibetane ~i
poarta meditatia spre vacuitate ~i Universul infinit pe care ea Ie cuprinde.
Guru-ul Chogyam Trungpa, care preda in Statele Unite, aminte~te1 ca nu
trebuie sa presupui "ca exista vreo doctrina secreta... In tot ceea ce se refera
la invatatura nu exista nimic ascuns; ea e totdeauna deschisa. In realitate
este chiar pana intr-atata deschisa, simpla, obi~nuita, incat, oricare ar fi
caracterul personal al unui individ, el e continut in ea Prin ]ucrurile simple
~i directe, prin lucrurile obi~nuite din conduita ~i mentalitatea I~i, ajunge
oricine la realiiarea starii de trezire".
I
II
Ii
Calea Diamantului: Vajrayana
D~r aceasta asertiune privind "nesecretul" doctrine lor tibetane trebuie
modulata in privinta practicilor tantrice ale Vajrayanei (Calea Diamantului),
fiindca tara supravegherea unui adevarat maestru ele pun in mi~careenergii
incontrolabile. Nu yom spune deci aici decat ciiteva cuvinte despre asta.
Termenul vajra ar reprezenta 0 substanta atiltde tare, incat nimic n-ar putea-o
taia; discipolul care a ajuns la 0 realizare pe care nimic nu 0 poate afecta
a devenit 0 fiinta de vajra ~i a realizat un corp de vajra. Toti Buddha ~i
Bodhisattva sunt numiti Vajra-Dhamas, Detinatori ai Vajrei.
Totdeauna este necesara 0 initiere ~iea se practica in toate ~coliletibetane
de fiece data cand un lama trebuie sa Ie comunice discipolilor lui 0 noua
tehnica ~i sa-i faca sa acceada la un nou nivel de con~tiinta. John Blofeld2
vorbe~te de patru initieri majore:
Ii
I Meditation et Action. Fayard.
2 Le Bouddhisme tan/rique du Tibet, ..PointsSagesse". Seuil.
~:-'I;~./ .
..)
MARC DE SMEDT
"I. Transmiterea Puterii Vasului, care purifici1 trupul de obstacolele
kannice ~ide obstructiile canalelor psihice, autorizeaza vizualizarea zeit!plor
~i, asemeni celorlalte trei niveluri, duce la anumite rezultate ce nu pot fi
dezvaluite.
2. Transmiterea secret! a Puterii, care purifica cuvantul, pennite circulapa
suflului vital (cf. Chi sau Ki din chineza), cre~te'puterile cuvantului astfel
incat mantrele pot fi folosite eficient ~i duce la anumite alte rezultate.
3.Transmiterea Puterii Divinei Cunoa~teri, care purifica spiritul, pennite
practici speciale (inclusiv cele de tip Hatha-yoga) ~i duce la anumite alte
rezultate.
4. Transmiterea Puterii Ultime, care duce la recunoa~terea esentei veri-
tabile a spiritului; de acuminainte, simbolurile pot fi transcense iar identitatea
dintre subiect ~i obiect resimtita prin experienta directa. Ea autorizeaza
practicarea de Ati-yoga ~i are rezultate mistice profunde."
Primele trei desfac nodurile relativitatii, in timp ce a patra pne de
domeniul metafizicii absolute.
"Putem considera ca fiecare inipere aduce patru tipuri de beneficii:
1. purificarea intunecimilor; 2. conferirea puterii; 3. permiterea accesului
la un corpus de invatatura~i de practica; 4. autorizarea data adeptului de a
se adresa in particular anumitor zeitati ale mandalei. Riturile de initiere
prezinta unele diferente minore in conformitate cu ramurile Vajrayanei;
zeitatile personificand fortele Universului pot avea forme ~i nume diferite,
dar toti initiatii au con~t.iintaidentitatii lor reale."
Ce este insa mandala?
Mandala
Fiecare adept prime~te de la guru-ul sau 0 divinitate tutelara; 0 initiere
ii dezvaluie universul simbolurilor divinitatii sau ale formei alese, asupra
carora discipolul va trebui sa mediteze. Acest univers este reprezentat intr-o
mandala, pictata pe 0 tanka sau rulou de panza. Tankas tibetane sunt celebre
prin bogatia iconografiei lor care dezvaluieproiectia omeneasca a
nenumarate universuri cosmice unde se amesteca zeitati pa~nice sau iritate
~i toate clasele de Buddha. 0 data cu mandala. maestrul transmite ~i un text
sacru, suport de meditatie, mantra corespunzand divinit!tii, ~icare va trebui
sa fie repetata (numarandu-se cu ajutorul unui ~iragde 108 bile), ~i mudrele
(gesturi simbolice ale mainilor) utile; printr-o lunga contemplare a figurilor,
formelor ~i culorilor mandalei, discipolul se va putea topi in arhetipul care
TEHNICI DE MEDIT A TIE
ifi va fi fost astfel ales. Procesul vizualizarii acestei structuri, a~a cum ne
teste descris de Daniel Odier, care a fost initiat de marele intelept Khempo
[Kalo Rinpoche1, este urmatorul:
~ Orice creare de mandala de catre meditant incepe cu realizarea vidului.
tfVidul este matricea mandalei, si in el se intoarce meditantul atupci cand
Jopereaza in sine disolutia orica;ei imagini. Structurile mandalei ~i divini-
titile ce locuiesc in ea nu au deci existenta proprie. Ie~ite din vid, ele se
:.:intorcintotdeauna acolo.
". Procesul crearii ~i al iluminarii mandalei, care culmineaza in clara lumina,
. este descris in meditatia consacrata lui Chenrezig.
Mandala este loeul privilegiat, axa universului mental ~i fizic unde disci-
r.polulrealizeaza vidul. Creand iconografia proprie fiecarei mandale, medi-
..itantulexperimenteaza vacuitatea oricarei creatii ~i devine la riindu-i creator
: al oricarui lucru. Daca mandala este un loc privilegiat, acest lucru se dato-
..reazJ1faptului cJ1structura ei este 0 dublJ1frontiera. Ea iI izoleazJ1pe discipol
ifdeorice intruziune~iil purificJ1prinfoe de orice legJ1rurn cu lumea fenomenelor.
:. . Structura unei mandale
Pomind din afarJi dtre centru, mandala este construit! dupa cum urmeaza:
1. Primul cerc simbolizeaza flacarile a cinci culori diferite. Aceasta
bariera de foc interzice patrunderea neinitiatului inauntrul mandalei, insa
arde ~i toate impuritatile, toate formatiunile mentale ~i fizice ale celui care
tnainteaz3 sprc inima maltdalei unde ~~iau rc~cdin\a divinha\i\c.
, 2. Al doilea cerc simbolizeaza, prin prezenta vajrei, instrumentul ritual
care alcatuie~te, alJituri de clopot, universul iluminarii, centura de diamant
ce-i da discipolului puterea iluminatoare care il va putea conduce la vacLJitate
atunci cand va fi patruns in inima ~i va fi devenit 0 divinitate el insu~i.
3. Al treilea cerc, propriu mandalei reprezentand divinitatile miiniate,
este acel~al celor opt cimitire care simbolizeaza cele opt forme de con~tiinta:
mirosul, vazul, pipaitul, auzul, gustul, inteligenta, con~tiinta individuala,
ato~tiin!a. Trecand de al treilea cerc, meditantul abandoneaza toate percep-
pile, in general orice con~tiinta legata de lumea fenomenelor.
4. Al patrulea cerc, acela al coroanei de lotus, simbolizeaza armonioasa
dezvoltare a tuturor fortelor iluminatorii ce ing1\duierealizarea vacuitatii.
I Vezi Nirvana-Taa, Laffont.
MARC DE SMEDT
El simbolizeazl1 puritatea absolut11a con~tiintei. datl1cele patru barlere
dep~ite, discipolul ajunge in prezenta mandalei propriu-zise, care plute~te
in mijlocul unui spatiu pur.
5. Palatul unde i~i au re~edinta divinit11tileeste simbolizat de construe-
tia rectangularl1, pl1trat11, cu patru porti pl1zite de patru dragoni. tn jurul
peretilor figureazl1 adesea reprezent11riale celor opt semne benefice care
garanteazl1 succesul spiritului ce pl1trundein inima edificiului.
6. Inima propriu-zisl1a mandalei unde apare divinitatea tutelarl1a disci-
polului aleasl1de cl1treguru in cursul initierii.
tn Tibet, 0 asemenea forml1de meditatie este cunoscutl1sub numele de
"Eliberare prin vl1z".Conform teoriilor lui C.G. Jung, am putea considera
mandala drept 0 reprezentare a psihismului in totalitatea lui, unificand in
desenul ~i coloritul lui fortele ascendente ~i contrare, creatoare ~i
distrugiitoare ale personalitl1tii.
Se mai spune cl1trupul omenesc contine 0 mandald, este chiar a~aceva:
,,0 fiint11necorporall1este ascunsl1in corp; acela care are con~tiintaprezentei
ei este eliberat" (Doha de Saraha). Corpul este "suportul fizic al fulguratiei
divine" (Tucci), receptaculul fortelor cosmice particulare ce-llocuiesc. Viata
psihicl1~i fizicl1a individului 0 reflectl1pe aceea a Universului. In timpul
meditatiei, mandala exterioarl1 se transferl1 la mandala interioarl1 a
corpului ~i aici ~i-arg11si corespondente, mai ales la nivelul chakrelor Tantrei.
De altfel tibetanii a~azl1pe primul plan chakrele superioare pomind de
la pantec ~i nu insistii asupra lui Kundalini. Lotusul de foe al buricului este
considerat, ca ~iin tantrismul hindus, drept locul fazei cruciale a transform11rii
energiilor. Cinci Buddha senini, uniti cu partenera lor tntelepciunea, sunt
172
Doua chel pentru a cltIlnima unel mandale tIbetane
MARC DE SMEDT
174
reprezentati ocupand ciimpul de energie al inimii; sunt cei cinci Jinas
(Cuceritori) - ei simbolizeaza intelegerea emopilor noastre aberante. Astfel,
mania este 0 emotie putemica, Vajrapani, care personifica Energia puter-
nica ce trebuie sa 0 consumam in practicarea meditatiei; in starea de manie,
energia aceasta este detumata de la scopul sau~rasucita.
Cele cinci otravuri: ignoranta, mania, orgoliul, pasiunea ~i ravnirea i~i
gasesc deci contrariile in: cunoa~tere, energia pozitiva, simplitate, seninatate
~i compasiune.
Pe parcursullucrului cu mandala, discipolul trece prin diferite etape:
- vizualizarea zeitatilor in afara lui insu~i;
- vizualizarea zeitaplor ca fiind identice lui insu~i;
- recunoa~terea puterii arhetipale a imaginilor, care se ridica din
nedualitate;
- realizarea unicei realitap innascute;
- intrarea in Sunyata, Vacuitatea care subintinde toate fonnele;
- intoarcerea la compasiunea universala.
Exista ~i alte grade, care sunt roadele (Ati-yoga) acestor practici ~i Ie
ramanmisterioase neinipatilor. .
Confonn calugarului T. Y. Dokan, "gratie exercitiilor psihozifiologice
ale sistemului Yoga tantric, inipatul va ajunge la 0 con~tiinta experimentala
a tuturor potentialitatilor corpului sau propriu, se va percepe pe sine insu~i
ca fiind constituit din cinci Seminte suprapuse sau intrepatrunzandu-se,
fecundandu-se unele pe aItele, de 0 concentrare ~i 0 intensitate ~i in acela~i
timp de 0 subtilitate crescand pana in punctul central al fiintei, care este
vid, adica necondiponat. Aceste seminte sau kosas sunt urmatoarele, dinspre
afara spre inauntru: anna-maya-kosa, cea mai din afara ~i material mente
cea mai densa, aIcatuiradin hrana; prana-maya-kosa, corpul hranit prin suflu
(prana); mano-maya-kosa, corpul ganditor ~i aIcatuit din gandire; in sfiir~it
vijnana-maya-kosa, inveli~ul cel mai dinauntru ~i cel mai subtil, singurul
pe care II treze~te ~i II face con~tient meditatia, ce ii pennite sa Ie iradieze,
sa Ie purifice ~i sa Ieinsufleteasca pe toate celelalte; el devine atunci Corpul
supremei beatitudini cosmice, aI con~tiintei universale; ananda-maya-kosa,
care nu este cu adevarat cunoscut decat cand atingem cele mai inalte culmi
ale meditapei ~i nu e aItul decat Sambhoga-kaya, Corpul de Extaz aJ
budismului."
Venerabilullama Kunzang Dorje ne spune ca "Sambhoga-kaya acopera
distanta care desparte numeroasele stan aparent contradictorii, diferitele
niveluri de con~tiinta ~i fonnele de existenta, ultimul ~i cel conventional.
Este un punct absolut unic, care une~tedar nu desparte. EI exprima 0 legatura
esentiala, tara ca pentru asta sa diferentieze ~inici sa individualizeze ltlcrurile
sau sa pretinda ca exista diferente de eliminat. Sambhoga-kaya nu este un
mediu subtil unde toate entitatile ar fi in suspensie. Sunt mai degraba entitatile
insele, care se ofera ~i se dezvaluie pe deplin unei fiinte con~tiente de
caracterullor comun, acela de Sunya"l.
Sunyata2 este 0 sfidare aruncata dorintei pennanente a fiintei de a
conceptualiza, a cIasa, a discrimina. Ea Ii refuza scuza ca e pierduta intr-un
somn de fascinatie sau de con~tiinta limitata. Ea ii anuleaza fiintei orice
baza a pasiunilor sale cele mai constrangatoare ~i a temerilor sale cele mai
poruncitoare. Ego-ul omului intra in alerta in fata unui adversar atat de
nemilos ~i declara ca nu e vorba decat de 0 legitima "teama de vid".
Dar Sunyata nu se poate confunda cu altceva, cu "un vid", Sunyata nu
este nimic. Nimic care sa aiba proprietati precise, care sa poata fi posedat,
sa se inteleaga ori sa se realizeze. ~i cea mai mare imprudenta a ei este sa-i
spuna fiintei ca nici aceasta din unna nu e nimic. Totu~i doctrina Sunyatei
nu trebuie considerata ca 0 insulta adresata fiintei sau 0 sinistra tendinta
de a 0 impupna, pe ea .saulumea ei. Rezulta din respectiva doctrina di fiinta,
spiritul sau ~i obiectele carora ea Ie acorda atentie sunt tot atatea expresii
aJeunui camp de posibilitati de 0 bogatie nemiirginita. Sa afirmi dl anumite
lucruri exista sau ca poseda un Sine unic ~i independent sau 0 esenta care
fac din ele exclusiv ceea ce se pretinde ca sunt inseamna doar sa te lansezi
intr-un proces de selectie ori de stipulare.
Prin opozitie cu acest demers este posibil sa specifici un nivel de con-
~tiint1ifoarte exact ce trebuie atins; ca ~i lumea ciireiafiinta trebuie sa-i simta
natura ~i intinderea. 0 data ce fiinta a realizat aceasta lucrare, ~i lumea
aparenta devine pentru ea "realitatea ultima" ~i nu mai exista potentialitati
ascunse sau inca nerealizate. Daca nu, lumea nu este altceva decat un infem
in mijlocul Paradisului.
Din nefericire, nici 0 explicatie nu poate face ca ~a ceva sa se simta.
fnsa arta tibetana, expresie a Sambhoga-kaya, nu spune nimic; ea dovede~te.
Doctrina Sunyatei implora fiinta sa nu-~i reduca lumea la un ansamblu de
elemente solide sau fragile. Sambhoga-kaya. mi~carecorecta, e perfect fluida.
Sunyata incita fiinta sa aleaga libertatea mai curand decat sa cad11intr-o
capcana.
I Yacuitate.
2 Starea de vacuitate.
I
I
I
II
.
MARC DE SMEDT
Dadi toate frontierele ~i distantele sunt Sunya, rezulta pentru fiinta ca
Unitatea se afla la indemana ei ~i ca nu mai trebuie sa accepte 0 despartire
ce-i este impusa. Oratie actiunii ei pline de compasiune, Sambhoga-kaya
reconforteaza fiinta izolata intr-insa, dezvaluindu-i unitatea Universului.
Sunyata neaga nevoia de a face, de a realiza sau existenta unei fiinte indepen-
dente care actioneaza in interesul ei. Fiira a face~i nici a schimba indiferent
ce,lumina lui Sambhoga-kaya reveleazaca ultimul ~iobi~nuitulsunt doar una.
Dar ce mult drum de strabatut pentru a ajunge la 0 viziune clara!
"La fel cum de pe suprafata unei man limpezi
Se avanta deodatii un pe~te,
Tot a~a din Vidul absolut ~i din Claritate
lese panza Iluziei miraculoase.
Sa ai puterea de intelegere, asta inseamna Nirvana;
~i ca sa ajunga la aceasta putere de intelegere
Discipolul a luptat."
.
176 177
DE MEDIT AT
Astfel trebuie sd inaintati, cu un mers foarte incet ~i impasibil, dar care se
continull pas cu pas, demn, cum inainteazll in elefant in junglil.
Chogyam Trungpa
Un om bogat care i$if%se$te bogdtiile fllriia fi legat de ele, care rllmane
departe de pasiuni, acest om este cu adev1lratdemn sii posede bogiitii ~irenume.
Dar un ciilug1lrcare nu are decat trei robe, fileute din carpe cusute una de aha,
dad acest ci1lug1lrse ata~eaziide robele lui este impur, ~iBuddha nu-i va acorda
nici 0 ingMuintii.
AI XIV-lea Dalai-Lama
, Ctindspiritul este /dsat in condi(iasa primordia/dnemodificatii,~tiinta
strllluce~te.
Candaceastllconditieestementinutii, comparabilii incalmulei cu apaegaHI
a unui rau pa~nic,~tiintaeste atinsiiin plenitudineaei.
Milarepa
Cdrarea este unicd pentru toti, mijlocul de atingere a scopului se schimbll
cu fiecare pelerin.
Nu-ti liisa simturile sii facii din tine un teren de joc. Ti-ai acordat oare fiinta
la diapazonul marii suferinte a omenirii, 0, candidat la luminii?
TezaurPretios
Cel care merge incet va ajunge repede.
Milarepa
Ceamai maregre$ealdde evitat este ignoranta.
Pentru a domina acest du~man este necesarll inte1epciunea.
Cea mai bud metodii pentru a 0 dobandi rllmane efortul full sliibiciune.
Tezaur Pre(ios
Pentru 0 inteligentd micd, meditatiaceamai buniieste concentrareatotalii
a spiritului asupra unui obiect unic.
Pentru 0 inteligentii obi~nuitii, cea mai bunii meditatie este 0 concentrare
a spiritului sustinutii de unul dintre cele doull concepte dualiste (al fenomenului
~i aI numelui, al con~tiintei ~i al spiritului).
Perceptele invdtdtorilor
Trebuie sd intelegem cii, la fel ca in cazul unui om riinit in mod periculos
de 0 siigeatll, nu trebuie sll pierdem nici 0 clipii din timpul care trece.
tnteleptul care posed1l memoria perfecti1, sarguinta, discerni1mantul ~i puterea
de inte1egere, prin mijlocirea intelepciunii lori~i elibereIiU spiritul de orice ~ealii.
Udanavarga
PRACTICA ZEN
Din India, budismul a trecut in China, 0 da~ cu Bodhidhanna, in secolul
al VI-lea d.H. Acest patriarh, obosit de degenerescenta scolastica a budis-
mului din India, a venit in Ceylon sa gaseasca un pamant nou unde sa-~i
a~eze samanta, floarea intelepciunii. Mesajul sau:
,,0 transmitere speciala, in afara Scripturilor;
Nici 0 dependenta in privinta cuvintelor ~i a literelor;
Sa prinzi direct spiritul omului;
Sa-ti contempli propria natura ~i sa realizezi starea lui Buddha."
Bodhidhanna a petrecut mai multi ani in China unde, gratie exemplului
~i fortei lui, budismul sMadezvoltat ~i a devenit Chan. Acest mare maestru
considera drept esential sa adopti postura lui Buddha ca baza a meditatiei.
Analele mentioneaza ca a petrecut noua ani in meditatie neintrerupta, pana
ce spiritul sa-i devina ca un "zid drept". Raspunsul sau catre discipolul ~i
viitorul succesor Huei-ko (Eka in japoneza) este celebru:
,,- Va rog, maestre, sa-mi lini~titi spirituI.
- Adu-mi aici spiritul dumitale, il voi lini~ti.
Eka a ezitat ~i a spus:
- L-am cautat timp de ani in ~ir ~i nu-I pot gasi, nici prinde.
- Iata-I deci lini~tit, i-a replicat maestruI."
Inainte sa moara, Bodhidharma a dorit sa se intoarca in tara lui si siMa
. , .
convocat discipolii apropiati pentru a Ie pune la incercare 0 ultima oara
puterea de intelegere ~i a Ie transmite invatatura:
179
,,- Dupa opinia mea, a spus Tao-fu, adeviirul este mai presus de afirmare
~i de negare, fiinddi acesta este modul in care el se mi~ca.
Dharma i-a raspuns:
- Mi-ai luat pielea!
Atunci calugarita Tsung-t'shish a spus:
- Dupa intelegerea mea, este ca Ananda contempland regiunealui Buddha
din Aksobhya; acea viziune care se produce 0 data ~i nu se reproduce
niciodata.
Dharma i-axaspuns:
- Mi-ai luat camea.
Atunci a venit ~i Tao-iu sa-~i spuna parerea:
- Vide sunt cele patru elemente ~i neexistente cele cinci agregate. Dupa
parerea mea, nu este nici un lucru pe care sa-I poti prinde ca real.
Dharma i-a raspuns:
- Mi-a luat oasele.
In cele din urma Huei-ko (Eka) ,incIinandu-se cu respect in fata maestru-
lui sau, a ramas pe scaun ~i nu a spus nimic. Atunci Dharma i sMaadresat:
- Dumneataimi iei maduva." .
Acest adevarat spirit al trezirii, bazat pe ~cere ~ipostura, va fi dus de catre
Maestrul Dogen, in secolul al XII-lea d.H., in Japonia, unde a devenit Zen.
"Ce este Zen?
- Un bat pentru excremente."
Acest /wan cu formulare grosolana a ramas mul~ vreme 0 enigma pentru
mine. Oare ce putea avea el in comun cu subtilul traseual gradinilor Zen,
cu delicatetea ceremoniei ceaiului, cu mi~carea caligrafiilor ~i cu sumi-e,
demnitatea posturii, eleganta gesturilor ~i a manierelor: ma intrebam,
cunoscand Zen-ul doar din clirti.
Dupa cateva luni de practicare a meditatiei ~ezand, zazen, am inte!es:
odinioara, pentru a se curata, la toaleta, oamenii foloseau un beti~or plat,
neexistandhartiaigienica.~i prin posturazazense curataimpuritatiledin
spiritul ~i din corpul nostru. Zen-ul este intr-adevar un bat pentru excremente.
Cand stai a~ezat, in postura, imaginile-ganduri se ridica precum baloa-
nele, apar la suprafata con~tiintei.Daca te concentrezi asupra posturii, asupra
expiratiei, incet-incet aceste forme dispar, problemele sunt aduse la expresia
lor cea mai simpla, ajungi la un mare calm, murdariile vietii noastre apar
~i se due, ca ~i cand ne-am scaJda intr-o apa vie care spala ~i duce cu ea
-
MARC DE SMEDT
murdariile. Te regase~ti, te descoperi, inveti ~i veii reactiile puerile ale
Ego-ului ~i spectacolul pe care il joci in viata, Ii-I joci ~i celorla1ti, devii
mai profund, mai limpede, mai curat. 0 armonie se creeaza in tine. ~ti singur
~i totodata cu ceilalti. Poate redevii, in primul rand, pur ~i simplu omenesc?
Maestrul Deshimaru spunea totdeauna: ,.~sen~alul este sa revii la
conditia normal a a fiintei."
Cea mai mare parte a oamenilor traiesc in ceea ce Zen nume~te ..Grota
demonului de pe muntele negru"; de fapt, insu~i creierullor e aceast1igrota
in care se zbat in mijlocul contradic~iIor sperante, visuri\ viziuni, iIuzii...
Infernul nu sunt ceilalti, dupa expresia lui Sartre, ci suntem mai intai
noi in~ine.Totu~i Maestrul Dogen spune: ..Caverna demonului de pe Muntele
negru poate fi ~i 0 perla straIucitoare." Cum? Schimbandu-ti con~tiinta,
pacificandu-ti spiritul, intrerupand karma rea, discriminand ~i transcendand
discriminarea. Doctrina Zen nu vrea sa desparta fiintele omene~ti de social,
ci dimpotriva; dar tinde sa Ieepureze comportamentul, sa Ie dezvolte calit1iple
pozitive, sa canalizeze ~i sa sublimeze tendintele negative ale fiintei. in
aceasta simpla postura in care Buddha a inteles mersul Cosmosului const1i
totul. A~ezatcu fata spre tine insup, Universul se descopem in corp, Cosmosul
~i intreaga Iui realitate i~i capataintelesul.
Zazenl ramane, tara contestatie posibila, cea mai inalta tehnica de medi-
tatie, in care simplitatea se imbina cu imensitatea. ..0 perla stralucitoare;
exprima realitatea fliraa 0 numi realmente; este numele Universului. Contine
trecutul inepuizabil, existent in timp ~i ajungand pana in prezent" (Dogen).
Toata experienta lumii.
o intelepciune infinita.
Printul Fuse Daishi (unul dintre discipolii lui Buddha) s-a retras intr-o
zi in mun~, abandonandu-~i sotia, fiii, rangul ~i bogatiile. ~i toate acestea
cu un singur scop, ..pur ~i simplu ca sa descopere ceea ce era in adancul
lui insu~i, fiindca pana atunci nu se cunoscuse cu adev1irat"(Kodo Sawaki).
Daresteinutil~ateretragiinmunti.Posturazazenesteineains~i muntele.
Zazen: meditatia ~ezat
A~aza-te in mijlocul zajU-Iui (perna rotunda).
Cu picioarele incruci~ate in lotus sau semilotus.
Apasa-ti puternic genunchii la pamant.
I Dupl expresia indreptllitl a lui Jacques Brosse, in ltIlen ..postura exclude impostura".
180
181
Cambreaza-ti coloana vertebrala la nivelul celei de-a cincea lombare.
Spatele drept, ceafa dreapta, barbia in piept.
Nasulla verticala buricului.
Mana stanga in mana dreapta, cu palmele spre cer,lipite de abdomen,
cu degetele mari atingandu-se la varf ~i tinute orizontal. Daca fac ..vale",
te lini~te~ti, dadi fac ..munte", te infHic1irezi.
Umerii cad in mod firesc.
Varfullimbii in cerul gurii.
Ochii pe jumatate inchi~i, indreptati (nu fixati) la un metru distanta.
Respiratia trebuie sa fie calma, flira zgomot, expiratia cat mai indelun-
gata cu putinta, puternic impinsa dedesubtul buricului, in zona Hara
Oceanul de Energie (Kikai Tanden), centrul de gravitatie al fiintei omene~ti.
Inspiratia se face firesc.
Concentrare totala asupra posturii, respiratiei.
Nu alimenta, nici nu goni gandurile, imaginile, formatiunile mentale -
lasa-Ie sa treaca precum norii pe cer; gande~te flira sa gande~ti, dincolo de
orice gand, hishiryo, Oglinda vida a spiritului; din lini~te se ridic11spiritul
nemuritor.
Maestrul Deshimaru scrie cu privire la postura:
"tn timpul zazen-ului:
Pune energie in postura ta, altfel ea este ca berea trezita, dintr-o sticIa
deschisa in ajun...
Sa fii ca un general calare in fata armatei sale...
Postura trebuie sa fie ca aceea a unui leu ori a unui tigru ~i nu ca aceea
a unui pore adormit...
,,,.,..,,t..,y,.
MARC DE SMEDT
Dad! postura ta este corecta, ea itf influenteaza nervii autonomi ~icreierul
profund. Creierul extern devine calm ~i lini~tit. Intuitia devine putemid.
Prin zazen~i numai prin zazen mu~chii~itendoaneletale, in tensiune
corecta, iti influenteaza parasimpaticul ~i ortosimpaticul. Functiile lor sunt
opuse ~i complementare, ~i daca tensiunea ta e buna ea echilibreaza cele
doua forte."
Bratele sa fie u~or departate de corp. Trebuie sa ai 0 incordare in maini
~iin special in degete. Degetele marl trebuie sa se atinga ~i sa fie orizontale
- fara munte ~i fara vale..."
tnainte de a te a~eza in postura, trebuie sa executi gassho: sa saluti cu
mainile impreunate; inainte sa ie~i din ea, la fel. Un gest de concentrare ~i
de respect.
Kin kin: mersul
Postura stand in picioare.
Coloana vertebral a dreapta, barbia in piept, ceafa incordata, privirea
indreptata inainte.
Degetul mare stang strans in pumnul stang ~ezat perpendicular pe plexul
solar.
Mana dreapta invaluie pumnul stang, antebratele sunt intinse la ori-
zontala.
Pe timpul expiratiei, se apasa putemic mainile una de alta ~i ambele pe
plex.
La sfar~itul expiratiei, relaxezi corpul ~iinaintezi cu 0 jumatate de talpa,
cu piciorul drept, inspirand. A~ezi energic piciorul acesta pe pamant cu
radacina degetelor, incordand genunchiul, ~i reincepi expiratia pe nas,
apasand in abdomen, strangand mainile una in alta ~i in plex.
Mersul acesta se bazeazape zazen~i trebuiesa se executein acela~i
spirit ca ~i el.
Daca posturile ~i respiratia sunt corecte, spiritul i~i regase~te conditia
naturala, aici ~i acum, prezent in corp: "Sa regase~ti acordul dintre suflu ~i
clipa prezenta: totul devine just" (Deshimaru). ~i in tacere iese la iveala
realitatea fiintei noastre.
Cele doua posturi reprezinta fundamentul practicarii Zen-ului. Ele
dezvolta diferentieri, intuitie ~i Ki, energie: "Ce este Ki-ul? Nu e numai
TEHNICI DB MBDITATIB
vitalitate, in acceptia comuna a termenului, nici energie in sens strict; este
activitatea care in ultima instanta devine spirituala.
Ki se caracterizeaza prin mi~care, concentrare ~i stimulent. Atunci cand
cele trei calitati sunt reunite, fiinta devine creativa. Ki vreamereusa
~neasca, sa propulseze, sa puna in mi~care. Este actiunea spiritului insu~i.
Se manifesta in acela~i timp ca forta interioara ~i ca putere de reactie la
stimulii exteriori. EI conditioneaza adaptarea la mediu prin dobandirea de
obi~nuinte. Occidentalilor nu Ie place deloc ceea ce se repeta, cand de fapt
tocmai repetitia mobilizeaza incon~tientul profund. Cand Ki-ul nostru e
putemic, viata ne este lunga, intensa, energid. Ne putem dezvolta Ki-ul
prin practicarea zazen-ului - sa aband6nezi Ego-ul, sa te abandonezi
inseamna sa gase~ti veritabila forta a Universului.
tn zilele lIoastre, civilizatia face sa descreasca energia pe care 0 poseda
orice corp, propunand un mod de viata artificial, alimente chimice ~ichiar
mijloace de deplasare ce nu mai solicita nici un efort. Exista aiel un foarte
mare pericol, fiindca toate aceste artificii impiedica evolutia omului ~i il
fac sa regreseze de la activitate la pasivitate.
Adeviiratul ajutor spiritual inseamna sa Iedai energie altora. Bineinteles,
pare ceva dificil ca un singur om sa le-o poata de tuturor celorlalti. De fapt,
<;:osmosulintreg este plin de aceasta forta, ~ipropria noastra viata nu e decat
un val in viata cosmica nemarginita. 0 mi~carede viata. Spiritul este schim-
bator, creeaza el insu~itimpul ~i spatiul. Spiritul nostrueste principiulcrea~ei.
MARC DE SMEDT
el ne face existenta sa evolueze spre ve~nic~i nemarginit. Fiindca omenirea
nu se poate satisface cu placerile pamante~ti, ea vrea funciarmente sa-~i
indeplineasca functia cosmica", ne spune Maestrul Deshimaru.
Rabdarea ~i anduranta, respiratia ~i postura corecte aduc marea com-
pasiune ~i veritabila intelepciune.
~
"Este un pustnic batran cu parol alb
Sihastria lui se afla intr-o vale adanca.
EI iese, se duce la piata din ora~el,
~i se amesteca indeaproape in mul~me."
Practicarea zazen-ului ~i a spiritului doctrinei Zen nu te desparte del~
de lume; dimpotriva. Fiindca meditatia te face sa intelegi ea Universul este
un corp, ca totul este condus de legea interdependentei ~i ca atitudineacorect1i
in plan social consta in a-i ajuta pe ceilalti, a Ie intelege fiinta, a abandona
ochelarii de cal care te silesc sa te invarte~ti pe loc in suferinta ~i cautand
o fericire iluzorie. Adevarata fericire, adevarata Jibertate sunt con~tiinta
vremelniciei, respectul, intelegerea vietii ~i a ta insuti. Sa te treze~ti din vis
pentru a trai aici ~i acum.
Fiece zi este 0 noua zi; zazen-ul iti permite sa capeti cu acuitate con~tiinta
acestui fapt; este deci inutil sa te legi prea mult de evenimente, de fenomene.
Ele sunt aici, vin ~i tree.
Eu sunt in postura, acela~i, ~i niciodata acela~i.
Ma vad traind, ma simt existand.
?Gzen dezvolta simtul gestului potrivit, al concentriirii asupra fiecarei
mi~can, concentrare ce devine incetul cu incetul fireasca precum.zborul unei
pasari pe cer.
Nu amintalnitniciodatavreopersoanacaresafi incercatposturazazen
intr-un dojo, timp de 0 ora, ~i sa nu fi pastrat despre ea 0 impresie de neuitat.
Sa te gase~ti astfel, in fata ta insuti, ce cufundare, ce aventura! Ea ii sperie
pe multi. Fiindea tu insuti e~ti, poate, inamicul eel mai dificil de infruntat,
de privit in fata, de dezvaluit.
EFECTEPSIHOFIZIOLOGICEALEZAZEN-ULUI
Circulatia cerebral a este in mod notabil ameliorata. Cortexul se
odihne~te, ~i fluxul con~tient al gandurilor este oprit, in timp ce sangele
aflueaza spre straturile profunde: Mai bine irigate., acestea se trezesc
dintr-un semisomn, ~i activitatea lor da 0 impresie de confort, de
seninatate, de calm, apropiata de somnul adanc, dar in plina stare de
veghe. Sistemul nervos este destins, creierul "primitiv" in plina activitate.
E~ti receptiv ~i atent in eel mai inalt grad, prin fiecare dintre celulele
corpului. Gande~ti cu corpul, incon~tient, orice dualitate, orice contra-
dictie fiind depa~ite, fara a uzita de energie. Popoarele a~a-zisprimitive
au pastrat un creier profund foarte activo Dezvoltand tipul nostru de
civilizatie, ne-am educat, ascutit, dezvoltat intelectul ~i am pierdut forta,
intuitia, intelepciunea legate de nudeul intern al creierului. Tocmai de
aceea doctrina Zen este un tezaur inestimabil pentru omul de azi, eel pu~n
pentru acela ce are ochi pentru a vedea ~i urechi pentru a auzi. Prin
practicarea regulata a zazen-ului, i se da ~ansa de a deveni un om nou,
intorcandu-se la originea vietii. Poate accede la condi~a normala a corpu-
lui ~i a spiritului (care sunt una) luand in posesie existenta la radacina ei.
Koan-urile ~i Satori-ul
Zen-ul Rinzai acorda in cele din urma priori tate intelegerii prin intelect
mai degraba decat intelegerii prin intuitia dezvoltata numai prin practicarea
zazen-ului ~i preconizatade ramura Soto. Mae~triiRinzai Ie dau adesea
discipolilor lor koan-uri, scurte formule ce devin puncte focale ale concen-
trarii in timpul meditatiei ~i a caror dezlegare ar aduce Trezirea, Satari-ul.
S-a glosat mult cu privire laaceasta poveste a Satori-ului, care ar fi iluminarea
ultima, pragul, valul ce se sfa~ie, pacea ce vine cu de la sine putere, intele-
gerea total a, revelatia. Aceste no~uni nu sunt false, ci incomplete. Nu exista
Satori (~iexista Satori). Fiece zi care trece este diferita, imprevizibila; viata
rezerva fara incetare multiple invataminte, in conformitate cu situatiile,
evenimentele ~i reactiile noastre la acestea. Atunci, bineinteles, trebuie ca
aspirantul Caii sa cunoasca intr-o buna zi ceva diferit de inchisoarea lui
mentala ~i sa se trezeasca la 0 alta forma de realitate decat aceea reflectata
de cu~ca lui: Satari. Dar dupa aceea, toate invatiiturile, toate starile de intele-
gere pe care viata Ie aduce cu ea vor fi ~i ele Satori. De mici sau mari
dimensiuni,cu toateca notiuneade mic ~i mare nu functioneazadelocla
respectivul nivel. Pentru maestrul Soto Deshimaru: "Fiecare zazen este Sator"'.
. Pentru maestrul Rinzai, koan-ul este un suport al meditatiei discipolului
asupra lui insu~i, 0 fixare mentala. ~i numeroase pove~tiZen narem despre
formidabilele palme ~i lovituri de baston care potopeau raspunsurile disci-
polilor aflati in cautarea disperata a dezlegani koan-ului lor. Dar dupa un
timp, mai mult sau mai putin indelungat, de medita~e~ide relatiicu maestrul,
MARC DE SMEDT
o lumin!1a adev!1rului se arat!1intr-o zi in spiritul discipolului, ~i acesta
realizeaz!10 stare unde contrariile sunt rezolvate ~i conciliate ~iunde ii apare.
sensul c!1ut!1riisale. Mae~trii Solo dau ~i ei koan-uri, dar nu forteaz!1
reflectarea asupra lor; ei arunc!1pur ~i simplu in spirit 0 s!1mnt!1ce se
dezvoIt!1in chip firesc, tar!1efort. in timp ce la Rinzai exist!1reflec~e, mundl
mental!1,chiar ~i numai pentru a epuiza mentaluI. Ast!1zi,in Occident, noi
suntem prea mult bran~ati la intelect ~i nu indeajuns la corp ~i posibilit!1~le
lui; zazen-ul mushokolu (tar!1scop, nici spirit al profitului) pare mai necesar
dect acela unde se face scrim!1cu 0 notiune. Oar fiec!1ruiadrumullui.
lata 0 multime de koan-uri istoricel
Suei Lao, aranjandu-~i glicinele, I-a intrebat pe maestrul s!1uMa zi:
"Ce inseamn!1venirea pan!1aici a Patriarhului Apusului?" Ma zi r!1spunse:
"Vino putin mai aproape ~i am s!1-tispun." Cand Suei Lao se apropie,
maestrul ii trase 0 10vitur!1de picior care 11tranti la p!1mant.Oar aceast!1
c!1dereii deschise brusc mintea la 0 stare de Salori, tiindc!1se ridic!1razand
vesel, ca ~i cnd soar fi produs absolut pe nea~teptate un eveniment foarte
mult dorit. Maestrul intreb!1:"Care este intelesul a toate astea?" Lao strig!1:
"Nenum!1rate,desigur, sunt adev!1rurilepropov!1duitede Buddha, ~i pe toate,
chiar ~a cum sunt ele la izvorullor ,Ie percep acum in vfuful unui fir de p!1r."
Corpul este copacullui Bodhi,
Sufletul este ca 0 oglind!1str!1lucitoare;
Vegheaz!1s!1-1p!1strezimereu curat
~i nu l!1sapraful s!1-iintunece str!1lucirea.
Bodhi nu este precum copacul,
Oglinda str!1lucitoarenu luce~te nic!1ieri;
Cum oare la inceput nu exist!1nimic
Unde soar putea aduna praful?
"Ce-i asta?" te intreab!1lun Hin; la aceast!1intrebare r!1maistupefiat.
Oar dac1ir!1spunziindat!1:"E acest lucru", nu poti evita s!1fii ingropat
de viu.
I Praetiearea koan-ului se situeazA, ea institu!ie, ineepiind doar din seeolul allX-lea dR,
postura zazen ineepiind de la postura lui Buddha.
187
Maestrul Tao-u ~i cu Kien-juan ies impreun!1 ca s!1viziteze familia unui
mort ~i s!1-i aduc!1 un ultim omagiu r!1posatului. Kien-juan,lovind in peretele
sicriului,spune:"Viu? Saumort?" .
Tao-u r!1spunde: "Viu? Nu v!1spun. Mort? Nu v!1spun."
Maestrul Unmon spuse: "Nu v!1intreb nimic despre cele cincisprezeze
zile trecute. Oar ce se poate spune despre cele cincisprezece zile viitoare?
Spuneti-mi ceva despre asta." Nici un dilug!1r ner!1spunzand, el spuse:
"Fiecare zi e 0 zi bun!1."
Un c!1lug!1r 11intreb!1pe Maestrul Kegon: "Cum revine la lumea de rand
un iluminat?" Kegon ii replic!1:
"Fiorile ~i frunzele c!1zutenu se mai intorc niciodat!1la vechile crengi".
Care iti era chipul inainte de na~terea p!1rintilort!1i?
Oup!1conferinta tinut!1dimineata, Maestrul Yakusan fu abordat de un
c!1lug!1rcare spuse: "Am 0 problem!1. Puteti s!1mi-o rezolvati?" ,,0 voi
rezolva disear!1",r!1spunseeI. in seara aceea, cand toti c!1lug!1rii erau reuni~,
Yakusan strig!1:"C!1lug!1ru1 care azi dimineat!1mi-a spus c!1are 0 problem!1,
ridic!1-teimediat!" Acesta se ridic!1~iinaint!1anevoie. "Privi~, c!1lug!1ri, spuse
cu asprime Yakusan. B!1iatulacesta are 0 problem!1. Ar fi putut r!1mane
intreaga zi cu capul sub ap!1?"Se ridic!1,11trnti pe c!1lug!1r ~i ie~i.
intr-o zi, cand Hyakujo 11vizita pe Maestrul Baso, un stol de ga~te s!1l-
batice trecu pe deasupra lor.
- Ce-i asta? intreb1i Baso.
- Un stol de ga~te s!1lbatice, maestre.
- Unde se duc?
- incotrova, maestre.
Atunci Baso prinse pe nea~teptatenasullui Hyakujo ~i-Ir!1suci.Hyakujo
url!1de durere. Baso spuse:
_ Spui c!1merg incotrova, dar ele au fost totdeauna acolo, de la origine.
Hyakujo avu Satori-u!.
Spiritul trecutului nu poate fi prins, spiritul prezentului nici ait, nici
spiritul viitorului. Cand m!1nanci,cu care spirit 0 faci?
Ooi c!1lug!1rivorbeau despre un drape!.
Unul spuse: "Orapelul se mi~c!1."
MARC DE SMEDT
188
Cemalt spuse: "Vantul se mi~dL"
Cel de-al ~aselea patriarh, Eno (Huei Neng), ascultandu-i, zise: "Spiritul
vostru se mi~dL"
Likudo ii spuse Maestrului Nansen:
"La mine acas1iam 0 piatr1ipe care 0 poti ridica s[u cuIca. 0 consider
drept un Buddha. Pot s-o fac?"
Nansen r1ispunse: "Da, poti."
Likudo insista: "Pot cu adevarat?"
Nansen r1ispunse: "Nu, nu poti."
Calea este ca 0 oglind1i.Nu se mi~ca ea ins1i~i,dar reflecteaz1itot ce se
petrece.
Cele dou1ipalme lovite una de aIta produc un sunet. Care este sunetul
unei palme?
Ochii orizontali, nasul vertical.
M1igarul prive~te putul, putul prive~te m1igarul. Sa nu fug1i.
Pinii nu au culoare nici veche, nici modema.
Nu anxios aici ~i acum. Nu anxios toat1iviata.
La spirit liber, mediu inconjur1itor liber.
Multele discutii in contradictoriu dizolv1ipana ~i aurul.
Un clilugar il intreba pe Mu Cheu: "Cum sa m1ieliberez de nevoia de
a manca in toate zilele ~i de a m1iimbr1ica"?
Maestrul raspunse: "Ne imbr1ic1im,manc1im".
"Nu inteleg", raspunse dHugarul.
"Dac1inu intelegi, relua maestrul, imbraca-ti hainele ~im1inanc1i-ti hrana."
Tuei in dadu zece precepte asupra felului de a considera koan-ul:
I. Nu caIcula conform imaginatiei tale.
2. Nu-ti l1isaatentia distras1iatunci cand maestrul i~i ridic1isprancenele
sau clipe~te.
3. Nu incerca sa scoti un inteles din felul cum e formulat koan-uJ.
4. Nu incerca sa faci 0 demonstratie asupra cuvintelor. .
5. Nu crede ca intelesul koan-ului trebuie s1ifie gasit acolo unde acesta
e propus ca obiect al gandirii.
6. Nu lua Zen-ul ca pe 0 stare de simpla pasivitate.
7. Nu judeca un koan conform legii dualiste a lui "este" ~i "nu este".
8. Nu interpreta koan-ul ca desemnand vidul absolut.
9. Nu rationaliza asupra koan-ului
10. Nu-ti l1isaspiritul in atitudinea de a a~tepta s1iapar1iSatori.
De fapt, nu conteaza decat "sa te desprinzi"; corpul, spiritul ~i koan-ul
',' fiind maturate in acela~i timp de vantul Trezirii.
Yntr-ozi, maestrul Zen Pao Zhe i~i f1iceavant cu eventaiul. Un calugar
se apropie de el ~i tacu urm1itoarearemarca:
"Natura aerului exist1ipeste tot ~i vantul sufla in tot locul.
De ce folositi un eventai, maestre? De ce creati vant?"
Maestrul raspunse:
"Tu singur ~tiica natura aerului exist1ipeste tot. Totu~i ignori de ce vantul
sufl1iin tot locu""
Atunci calugarul intreba:
"Ceea ce vrea s1i spuna: nu exista nici un loc unde vantul nu sum?"
Maestrul continu1is1i-~ifac1ivant, in tacere. Discipolul se inclina adanc.
Spiritul artelor martiale
Cine nu a auzit vorbindu-se de karate, de judo ~i de performantele
incredibile imortalizate pe ecran de Bruce Lee? Artele martiale japoneze
sunt la mod1LJar in dojo-uri, locurile unde ele sunt predate, se v!iddin ce
in ce mai multe femei interesandu-se de aceste sporturi cunoscute ca violente
~i virile. Din grija de a ~ti sa se apere intr-o lume agresiva? Da, desigur,
dar mai intai din nevoia de a se deda unor exercitii de st1ipanirea Sinelui
~i a situatiei din exterior.
Artele martiale grupeaz1iarte absolut diferite, precumjudo (Calea blan-
detii), karate (Arta mainilor goale), kendo (Calea sabiei), kyudo (Tragerea
cu arcul) , aikido (Calea armoniei cu energia universal1i),naginata-do (Calea
lancii)... Toate aceste mijloace de lupt1ifac parte din budo, Calea Razboi-
nicului, Calea Samuraiului, unde nu este vorba doar de a concura ~i a ~tisa
te bati, ci ~ide a g1isiin tine pacea, echilibrul ~i libertatea. Calea Samuraiului
""
1
'~:;,
"
MARC DE SMEDT
190
este bazata pe un cod in ~apte puncte: atitudine corecta, vitejie, bunavoin~
fata de omenire, comportament corect, sinceritate totala, simt al onoarei ~i
al cuvantului, loialitate. $i razboinicul traditional canta:
"Nu am talent, fac din spiritul prompt talentul meu,
'nu am du~man, fac din lipsa de raspundere du~manul meu.....
Do, Calea, este in primul rand 0 metoda pentru intelegerea naturii pro-
priului tau spirit ~i a Eului tau. lar secretul artelor martiale tine de 0 fonnu!li:
Ryu Gi, "A invata sa ci1lauze~tispiritul". Nopune pe care se intemeiaza toate
aceste tehnici corporale, spiritul (a nu se confunda cu gandirea), este acela
care hot~te in ultima instanta soarta luptei. 0 poveste tradiponala japoneza
ne va ajuta mai bine sa intelegem:
Un samurai a venit sa-I vada pe marele maestru Miyamoto Musachi ~i
sa-i ceara sa-I invete adevarata Cale a sabiei. Acesta din unna a acceptat.
Devenit discipolul sau, samuraiul i~ipetrecea timpul, la porunca maestrului,
carand ~i taind lemne ~i mergand la un izvor indep1irtatca ~a aduca apa. ~i
asta in fiecare zi, vreme de 0 luna, doua luni, un an, trei ani. In zilele noastre,
oricare discipol ar fi fugit dupa numai cateva zile, cateva ore chiaroSamuraiul
insa continua sa indeplineasca poruncile ~i, de fapt, i~i antrena corpul. La
capatul celor trei ani, n-a mai rezistat totu~i, ~i i-a spus maestrului: "Dar la
ce fel de antrenament ma faceti sa ma supun aici? Nu m-am mai atins de
sabie de cand am venit. fmi petrec timpul taind lemne cat e ziua de lunga
~i aducand apa. Cand ma initiati?" "Bine, bine, raspunse maestrul. Am sa
te invapehnica, daca asta vrei." fl puse sa intre in dojo ~i in fiecare zi, de
dimineata pana seara, ii poruncea sa mearga pe marginea tatami-ului ~i sa
faca, pas cu pas, fara a calca alaturi, inconjurul salii.
Maestrul iI invata astfel concentrarea asupra mersului. Sa se concentreze
asupra actului, sa-I execute perfect. Fiindca detaJiiletehnicii, trucurile, pasele
sunt de fapt secundare in raport cu concentrarea. Daca e~ti suficient de
concentrat, un gest, unul singur este de ajuns.
A~adar discipolul a mers astfel un an intreg de-a lungul marginii
tatami-ului. La capatul acestui interval de timp, i-a spus maestrului: "Sunt
samurai, am practicat mult scrima ~i am intijnit ~i alp mae~tri in kendo.
Nici unul nu m-a invatat a~a cum 0 faceti dumneavoastra. fnvatati-ma, in
sf~it, va rog, adevarataCale a sabiei."] "Bine, a spus maestrul, unneaza-ma."
] Citat de Maestrul Deshimaru, Zen et Arts martiaux, "SpirituaIites vivantes", Seghers
~i Albin Michel. Vezi ~i remarcabila lucrare, ilustratA cu 250 de fotografii inedite, de Michel
Random; us Arts martiaux, F. Nathan, care este 0 iniliere completA in diferitele practici ~i
in invAIAturiJe celor mai mari mae~tri japonezi.
-I
191
11duse departe in munti, unde se afla un trunchi de lemn aruncat peste 0
prapastie de 0 adancime nemaiv1izuta,infrico~atoare. '"lata, a spus maestrul,
trebuie sa treci pe aceasta punte." Samuraiul discipol nu mai intelegea nimic
~i, in fata prapastiei, ezita, ne~tiind ce sa faca. Deodata cei doi au auzit in
spatele lor: "toc-toe-toc", zgomotul bastonului unui orb. Fara a lua in seama
prezenta lor, orbul.a trecut pe langa ei ~i a traversat fara ezitare prapastia,
lovind mereu podetul cu batullui. "Ah, ~i-aspus samuraiul, incep sa inteleg.
Daca orbul traverseaza astfel, trebuie sa 0 fac ~ieu". $i in clipa aceeamaestrul
i-a zis: "Timp de un an intreg ai mers pe marginea tatami-ului, care e mai
ingust decat acest trunchi de copac; a~a ca poti sa treci". EI a inteles ~i a
strabatut puntea cat ai clipi.
lata, antrenamentul era comple't:acela al corpului vreme de trei ani; acela
al concentrarii asupra unei tehnici (mersul) vreme de un an ~i acela al
spiritului infataprapastiei, infatamortii. .
Aceasta ucenicie a corpului ~i a con~tiintei, a incordarii potrivite ~i a
vigilentei, a reactiei oportune ~i a adevaratei concentrari se dovede~te,
evident,o arma extraordinara pentru a-ti asuma viata cotidiana. Fiindca un
alt secret al artelor martiale consta in a ~ti sa eviti lupta, sau mai degraba
sa invingi fara lupta. Este ceva posibil printr-un antrenament care dezvolta
in acela~i timp puterea corpului ~icunoa~terea de sine insu~i. 0 alta poveste
~aditionala explica acest lucru intr-un fel minunat:
Un rege dorea sa aiba un coco~ de lupta foarte putemic ~i ii ceru unuia
dintre supu~iilui sa-i invete unul. La inceput, acestail invata pe coeo~tehnica
luptei. Dupa zece zile, regeleintreba: ~,Putemorganiza 0 lupta eu acest
coco~?" Dar instructorul zise: "Nu! Nu! Nu! E putemic, dar forta lui e goala,
el vrea mereu sa se bata; este excitat, ~i forta ii este efemera."
Dupa alte zece zile, regele iI intreb1ipe instructor: "Ei bine, acum putem
organiza lupta? "Nu! Nu! Nu inca. fnca este patima~, vrea mereu sa se batao
Cand aude glasul unui alt coco~, chiar din satul veci~, se infurie ~i vrea sa
se bata"
Dupa inca zece zile de antrenament, regele intreba din nou: "Acum este
posibil?" Edueatorul raspunse: "Acum nu se mai pasioneaza, dad\ aude sau
vede vreun alt coeo~, ramane calm. Postura ii e corecta, dar ineordarea mare.
Nu se mai infurie. Energia ~i forta lui nu se manifesta la suprafata:'
"Atunci convenim asupra unei lupte?" intreba regele. Edueatorul ras-
punse: "Poate". Fura adu~i numero~i coeo~i de lupta ~i se organiza un tumir.
Dar coco~ii de lupta nu se puteau apropia de coco~ul cu pricina. Fugeau,
inspaimantati! A~aca el nu mai fu nevoit sa lupte. Coco~ul de lupta devenise
un coeo~de lemn. Dep~ise antrenamentul de wasa. Ayea 0 putemica energie
MARC DE SMEDT
Hluntrid1,nemanifestatll In afarll. Puterea se afla acum In el, ~i ceilalti nu
puteau decat sll se Incline In fata sigurantei lui lini~tite ~i a adevllratei lui
forte ascunse.
~i nu se gllse~teIn fiece cliplllupta In Sine, in fata ta?
SlI ~tiisll te concentrezi Inseamnll sll-ti pui pe deplin Ki-ul, energia vitalll.
numai Intr-o singurll acpune, in fiecare gest, acum ~i aiei. Un aforism Zen
te Invatil: "Calea e sub picioarele tale." Ceea ce vrea sll'spunllcll in realitatea
ins~i, intr-o totalll adecvare la realitate, la realitatea noastrll, se g!lse~te
drumul nostru adevilrat. in aceastll privintll, artele martiale, prin antrena-
mentullor fatil de gesturile potrivite, fatll de respirapa corectill , fatll de justa
atitudine a spiritului se dovedesc 0 terapie eficientl1a fiintei, foarte utill1in
zilele noastre. Cum sll te mai miri cl1in Japonia se zice cl1spiritul Zen"ului
~i cel al Budo-ului au aceea~i savoare: cele doul1C11i reconciliazl1meditapa
~i acpunea, eficienta ~iintelepciunea; ele te ajutil sl1te cuno~ti pe tine insup,
ceea ce, dupl1cum au spus-o multi intelepp. permite cunoa~terea celorlalp
~i a Universului. SI1regretilmdoar cl1in Franta prea multe dojo (locuri unde
se practicl1Drumul) nu vl1ddecat aspectul sportiv al actelor martiale; aici
Jti defulezi agresivitatea, devii mai putemic deci Jti poti umfla umerii ~i
Ego-ul. Dar unde se g!lse~tecon~tiinta dreaptl1, ~i abandonarea Ego-ului,
~i Trezirea?
Cantarea suire/or
Viata intr-un templu sau mtr-un dojo Zen este ritmatil prin diferite sunete,
fiecare cu semnificatia lui: clopote, clopotei, tobll, lemn, metal. Cantarea
sutrelor ocupll ~i ea un loc important; astfel, dupl1primul zazen al dirninepi,
maestro I sau unul dintre discipoli organizeazl10 ceremonie in timpul c11reia
este cantatil Sutra lntelepciunii Infinite, rezumat al textului sacru fundamental
la budi~tiitibetani~iZen: Prajnaparamita, intelepciunea perfectl1.
Orele sunt marcate prin tot arntea lovituri intr-o tobl1mare, apoi un
cioc11nellovind un pe~te de lemn anuntl1sfar~itul zazen-ului la bucllt11rie.
iar acestuia Ii rllspunde sunetul metalului indicand c11rnicul dejun este gata.
Se cntl1atunci SutraKesei. Apoi 0 loviturl1de gong marcheazll sf~itul
I BazalA pc expiralie ca in timpul meditatiei in ltlzen ~i totodatA ca in n~terea flrA dureri.
Atenlia ~i destinderea sunt atunci imbinate strAns. In plus. expiralia profundA dezvoltA Ki-ul
prin actiunea &Supra harei.
192
193
meditatiei. Discipolii salutll (gassho), se ridicll pentru prostem11ri atunci cand
sunt clllug11ri, iar laicii se intorc la pemele lor ~i ceremonia incepe: este
intonatil Maka Hannya Haramita Shingyo, cantatil In chineza arhaicll, ritmatll
de clopotei, gongul mare, mokubio (instrument special, un soi de clopot din
lemn, care dl1un sunet surd) ~i uneori 0 tobl1mare. Sutra lntelepciunii Infinite
este nu numai un text de 0 mare profunzime metafizicll; ea e consideratl1
In acela~itimp 0 mantra putemicll,mai cu seaml1in ultimeleversuri: -
Gya tei, Gya tei - Hara Gya tei - Hara so Gya tei. SlI mergem, sll mergem,
sl1mergem Impreunll dincolo de dincolo....
in Occident, noii discipoli 0 cantll mai intai ca antrenament al suflului,
al expiratiei prelungite. Apoi I~i dau seama de virtuple ei psihosomatice ~i
de binefacerile cant11riiIn comun dupll ora de meditape tilcutl1l.
Vom reproducemai jos In Intregimeaceastilsutra, in original ~i in
traducere (vezi p. 194):
... Maka hannya haramita shingyo
Kan ji zai' bo satsu .gyo jin han nya hara mita ji .sho ken go on lCLli
ku .do i ssai' ku yaku .sha ri shi .shikifu i ku .kufu i shiki .shiki soko ze
ku . ku soku ze shiki .ju so gyo shiki .yaku bu nyo ze . sha ri shi .ze sho
ho ku so .fu sho fu metsu .fu ku fu jo .fu so fu gen . ze ko ku chu .mu shiki
mu ju so gyo shiki.
Mu genni bi zeshin i . mushiki shoko mi sokuho .mu gen kai nai shi
mu i shiki kai . mu mu myo yaku mu mu myo jin . nai shi mu ro shi yaku
mu ro schi jin .mu ku shu metsu do .mu chi yaku mu toku .mu sho toku
ko .bo dai sat ta .e han nya harami ta ko .shin mukei'gei'mukel' gel' ko .
mu u ku fu . on ri issai ten do mu so.
Ku gyo ne han . san zesho butsu . ehannya yaramita ko . (Okua nokuta
ra san myaku san bodai' ko chi .han nya ha ra mita .zedaijin shu.zedai
myo shu . zemu jo shu . zemu to do shu .no jo issai' ku . shin jitsu fu . ko
ko setsu han nya ha ra mi ta shu . soku setsu shu watsu.
Gya tei gya tei . ha ra gya tei .
hara so gya tei . bo ji
sowaka.
HAN NYA SHIN GYO
I Ascultati discul Chants et Poemes zen. inregistrat in dojo din Paris de cAtre Maesuul
Deshimaru. .,Zeneditions". .
MARC DE SMEDT
Esenta Sutrei lntelepciunii Infinite
care permite ajungerea dincolo
Bodhisattva al Adevacatei Libe~ti, prin practicarea profunda a Marii
Intelepciuni, intelege ca trupul ~i cele cinci skan4e (senzatie, perceptie,
gandire, activitate, con~tiinta) nu sunt decat vacuit;te, Ku, ~i prin aceasta
intelegere ii ajuta pe toti aceia care sufera.
0, Sariputra, fenomenele nu sunt diferite de Ku, Ku nu este diferit de
fenomene. Fenomenele devin Ku, Ku devine fenomen (forma este vidul,
vidul este forma...), cele cinci skande sunt fenomene de asemenea.
0, Sariputra, intreaga existenta are caracterullui Ku, el nu are nid n~tere,
nici incepatura, nici puritate, nid murdane, nid cre~tere, nici descre~tere.
De aceea, in Ku nu exista nid forma, nici skande, nid ochi, nid urechi,
nici nas, nid limba, nici corp, nid con~tiinta;nu exista nici culori, nici sunete,
nici miros, nici gust, nici pipait, nid obiect al gandirii; nu exista nici ~tiinta,
nid ignoranta, nid iluzie, nici incetarea iluziei; nici declin, Dici moarte, nici
sf~itul declinului ~i al mortii, nu exista nici origine a suferintei, nici incetare
a suferintei; nu exista cunoa~tere, nici ca~tig, nici neca~tig.
Pentru Bodhisattva, gratie acestei Intelepciuni care duce dincolo, nu
exista nici frica, nici temere. Orice iluzie ~i ata~ament sunt indep1irtate~i
el poate intelege sfar~itul ultim al vietii, Nirvana.
Toti Buddha din trecut, din prezent ~i din viitor pot ajunge la intelegerea
acestei Intelepciuni Supreme care te elibereaza de suferinta, Satori-ul, prin
aceasta incantatie (mantra) incomparabila ~i fara seaman, autentica; ea
suprima orice suferinta ~i iti permite sa gase~ti Realitatea, adevacatul Ku:
GYA TEL GYA TEL HARA GYA TEl
HARA SO GYA TEl
BO II SO WA KA
("Sa mergem, sa mergem, sa mergem impreuna dincolo de dincolo, pe
tarmul Satori-ului").
San Do Kai: Uniunea dintre esente ~i fenomene
Maestrul, insopt sau nu de catre unul dintre discipolii sai, canta uneori
in timpul zazen-ului alte sutre, printre care ~i San Do Kai, extraordinarul
text ce rezuma filosofia vie a budismului Zen:
194 TEHNICI DE MEDIT ATIE 195
Uniunea dintre esen(e $ifenomene
Spiritul Marelui Maestru al Indiei 1Seatransmis cu fidelitate de la rasmit
la apus.
Exista deosebiri in personalitatea omeneasca. Unele sunt inteligente,
altele mai pupn.
Pe Cale nu exista nici Maestru al Nordului, nici Maestru al Sudului.
Izvorul Caii Spirituale este limpede ~i pur, numai afluentii lui sunt noroio~i.
Sa te legi de fenomene este pricina a iluziilor, dar sa te legi de Adevac nu
este Satori.
Fiindca sunt interdependente, fenomenele se intrepatrund. Percepute de
simturi, par fara legatura intre ele. Daca nu ar fi ~a, nu ar exista posibilitatea
sa se scape de diferentiere. Fiecare forma se deosebe~te prin caracteristicile
ei. Placerea ~i suferinta par despiiftite. In intuneric, nu exista nici sus nici
jos, la lumina se deosebe~te ce e pur ~i ce e murdar.
Cele patru elemente ale corpului se intorc cu de la ele putere la izvorul
lor, cum se intoarce copilulla mama lui. Focul arde, aerul se mi~ca, apa
uda, pamantul sustine.
Pentru ochi exista forma, pentru urechi exista sunetul, pentru nas
rnirosurile, pentru limba gustul. Pentru fenomene e ceva ca frunzele unui
copac: ele sunt ie~ite din aceea~i radacina.
Inceputul ~i sfar~itul au aceea~i origine.
Nobil sau de rand; cum dore~ti!
Intunericul exista in lumina, nu-i vezi dedit partea intunecata. Lumina
exista in intuneric, nu-i vezi dedit partea luminoasa. Lumina ~i intunericul
par opuse, ele depind una de altulla fel cum un pas inainte depinde de un
pasinapoi.
Fiecare existenta are utilitatea ei, folose~te-o oricare i-ar fi pozitia.
Fenomen ~i Esenta se imbuca perfect. Acest adevac este ca 0 lance oprind
o sageata in plin zbor.
Cuvantul primit trebuie inteles la izvorullui. Nu-ti construi propriile
tale categorii.
Picioarele tale merg pe Cale. Intelege-o daca vrei sa te realizezi.
Inaintand, in cIipa ins~i nu exista nici apropiat, niei dep1irtat. Exista
despartire, ca un munte de un rau, daca ai iluzii.
CU UMILINTAII SPUNCELUI CARECAUTADRUMULSA NUIRO-
SEASCACLIPA DEFATA.
I Bodhidharma.
MARC DE SMEDT
Alte texte fundamentale
I. Shin Jin Mei, poemul credintei in zazen
I
Adevm-ataCale, esenta Clui, nu este dificiHi,dar nu trebuie sa nu iubim
sau sa alegem.
2
Daca nu uram nici nu iubim,
ea [Calea] apar limpede, distinct,
precum intrarea
unei pe~teri pe povami~ul muntelui.
3
Daca se creeaza 0 diferenta de manmea unui atom,
indata 0 distantii infinita desparte cerul ~i pamantul.
4
Ca sa realizam trezirea aici ~i acum,
trebuie sa fim eliberap de ideea de just ~i de fals.
5
Cand just ~i fals pomesc batalia,
spiritul estebolnav. -
6
Daca nu cunoa~tem profunzimea originii,
con~tiinta ni se epuizeaza.
7
Adevm-ataCale este precum Cosmosul infinit,
nimic nu-i lipse~te, nimic nu e lipsit de importanta.
8
Dependenp de c~tig sau de pierdere,
noi nu suntem liberi.
9
Sa nu alergamdupafenomene,
sa nu intiirziemasupravidului.
10
Daca spiritul ne ramanecalm,lini~tit,in conditialui originara,
se estompeazain chip firesc,spontan,ca in somn.
II. Extrase din Fukanzazenji
Calea este in mod fundamental perfecta. Ea patrunde totul. Cum ar putea
depinde de practica ~i de realizare? Vehiculul Dharmei este liber ~idegajat
de orice legatura. In ce feI efortul concentrat al omului este necesar?
Intr-adevm-Marele Corp se afU mult dincolo de pulberea lumii. Cine ar putea
crede ca exista vreun mijloc de a-I ~tergede praf? Nu este niciodata distinct
de oricare, mereu exact acolo unde suntem noi. La ce bun sa mergem aici
pentru a-I practica?
Totu~i, daca exista vreun ~ant, oricat de ingust, Calea ramane la fel de
indepm-tata ca ~i cerul fata de pamant. Daca manifestam chiar ~i cea roai
mica preferintii sau cea mai mica antipatie, spiritul se pierde in confuzie.
Inchipuiti-va 0 persoana care se flateaza ca intel~ge ~ii~i face iluzii asupra
propriei Treziri; intrevazand intelepciunea ce patrunde toate lucrurile,
int1ilne~teCalea ~ii~i lirnpeze~tesufletul ~iface sa apara dorinta de a escalada
el insu~i cerul. Acesta a intreprins explorarea initiala ~i limitata a zonelor
de granitii, dar ea e inca insuficienta pe Calea vitala a emancipani absolute.
Am nevoie sa vorbesc de Buddha, care se afla in posesia cuno~tintei
innascute? Simpm inca influenta celor ~ase ani pe care i-a petrecut, a~ezat
in pozitia de lotus, intr-o nemi~care totala. ~i Bodhidharma, transmiterea
Pecetii pana in zilele noastre, pastreaza amintirea celor noua ani ai lui de
meditatie in fata unui zid. Fiindca a~a se intampla cu sfinpi de odinioara,
cum pot oamenii de azi sa se dispenseze de negocierea Caii?
Trebuie, in consecinta, sa abandonati 0 practica bazala pe intelegerea
intelectuala, alergand dupa cuvinte ~ipnandu-va de litera. Trebuie sainv1itaP
intoarcerea cu 0 sUlaoptzeci de grade, care calauze~te lumina voastra spre
interior, pentru a va scoate din intuneric adevm-atanatura. Corpul ~isufletul
va vor disparea de la sine ~i va apm-eafata voastra originara.
Pentru zazense cuvine 0 camera silenpoasa. Mancap ~ibep cu sobrietate.
Respingeti orice angajament ~i abandonap orice afacere. Nu va gandip: ,,Acest
lucru e bun, celaJalt e rau." Nu luati partea nici lui pentru, nici lui impotriva.
Oprip mi~canle spiritului con~tient. Nu apreciati ganduri ~i perspective. Nu
simtiti nici 0 dorintii de a deveni un Buddha. [...]
MARC DE SMEDT
In plus, deschiderea spre iluminare cu prilejul oferit de un deget, 0
flamurii, un ac, un cioean de lemn, indeplinirea realiz11rii gratie unei ap11riitor
de mu~te, unui pumn, unui baston, unui strigiit, toate acestea nu pot fi prinse
in intregime de gandirea dualistii a omului. Intr-adev11r,ele nu pot fi niei
cunoscute mai bine prin excitatea puterilor supranatupiJe. Toate acestea sunt
dincolo de ceea ce omul aude ~i vede - nu este oare vorba de un principiu
anterior cuno~tintelor ~i perceptiilor?
Asta fiind spus, are prea putinii important1idaciie~ti inteligent sau nu. Nu
existii deosebire intre prost ~i omul avizat. Cand iti concentrezi efortul cu
un singur spirit, ~i asta in tine insuti, insearnnii cii negoeiezi Calea in acela~i
fel practicand zazen-ul. De ce sii abandonezi scaunul care-ti este rezervat
in casii, pentru a riitiici pe piimanturile priifuite ale altor regate? Un singur
pas gre~it, ~i te indepiirtezi de drumul trasat absolut drept in fata ta.
Ai avut ~ansa unict1de a ct1pt1taformi1omeneasct1. Nu-ti pierde timpuJ.
Adu-ti contributia la opera esentialii a Ciiii lui Buddha. Cine s-ar bucura in
van de flac11raie~itii din silex? Forma ~i substanta sunt ca roua pe iarl:iii,
destinul aidoma unei lic11riridispiirute in acee~i clipii.
III. Trei poeme'din Shodoka, Cantecul Satori.ului imediat, comentate de Maestrul
Deshimaru
Sii te retragi in muntii adanci,
sii triiie~ti intr-o micii sihiistrie,
a~ezat sub un mare pin,
calm ~i lini~tit,
sii practici zazen-ul, pa~nic ~i fericit
in siila~ul ciilugiirului-pustnic,
viatii simplii ~i senina,
veritabila frumusete.
Muntii adanci nu sunt numai un peisaj, ei exista in spiritul nostru, ca
~i mica sihastrie. Nu este nevoie sa fugi din marele ora~pentru a te retrage
in ace~ti munti. In poem, cuvantul "sih1istrie"insearnna exact: "Loc de unde
nu poti auzi zgomotul vacilor."
Muntele, loe privilegiat al singuratatii ~i calmului: zazen este muntele
adanc, tacerea ~isinguratatea, numai cu tine insuti. Poti sa-i minti pe ceilalti,
dar aici nu te poti minti pe tine insuti.
198
199
Maestrul Daichi a spus: "Daca e~ticu adeviirat Mushin, Negandit, aeesta
estemunteleadanc."Astfelindit in zazen,ace~timuntise aflapretutindeni:
in spiritul nostru.
Sa faci zazen in acest peisaj de munti inalti ~i de vai adanci, ~ezand sub
un pin mare, langa sal~ul unui calug11r-ermit:0 viziune care devine mai
mult decat un peisaj, ea trebuie sa traiasca in spiritul nostru, astfel yomputea
sa ne a~ezam acolo intreaga existenta.
Spiritul nostru trebuie sa fie ca ace~timunti, mereu mai inalt ~imai adane
in el insu~i. F11raradacini. Zazen-ul este educarea tara radacini, dincolo de
radacini ~i de personalitate.
Viata aceasta simpla ~i pa~nica simbolizeaza totodata conditiile
spiritului. Oamenii sunt cel mai adesea ca ni~te gaini care ciugulesc tara
incetare, niciodata lini~tite, niciodata pa~nice. Spiritulle e plin de contra-
dictii pe care nu Ie pot rezolva ~i care cresc zi de zi. Viata sociala ne face
spiritul complicat ~i trebuie sii cautiim veritabila simplitate, sinceritate,
putemica ~i pa~nica.
Daca intrebiim: "De ce mancati, de ce beti?:' ni se raspunde: "Pentru
ca vreau sa mananc, pentru ca vreau sa beau." Tr1iimca ni~te animale. Dar
a urma in acest fel viata cosmica nu insearnna adev11rataabandonare a
Ego-ului, adev11ratalibertate. Animalele triiiesc a~apentru ca sunt animale,
dar oamenii ar trebui sa-~i inteleaga motivatia.
Pentru asta nu sluje~tela nimic sa alergiimin toate p11rtileca ni~tenebuni,
ca sa sfar~im in disperare.
Trebuie sa ne regasim peisajul de calm ~i lini~te, un loc al frumusetii
simple, in noi, in viata noastra. Sa traim intr-o speranta simpla, aici ~i acum.
Aici ~i acum sa ne hot11ramviata; astfel ~i moartea devine simpla ~i lipsita
de spaima. Aceasta este adev11ratareligie.ln chineza ~iin japoneza, cuvantul
"religie" insearnna: "invat1ituriide la izvor, de la origine".
Adeviirul originar al vietii omului. Prin zazen, creiimtara incetare aeeasta
veritabila simplitate, izvorul ta~ne~temereu.
Sa nu caut adevarul,
sa nu intrerup Huziile.
Fiindea inteleg limpede
ca aceste doua elemente
sunt KU, tarii formii.
G1isimac~i fraU lainceputul cantului Shodoka, in primul poem. Vrem
mereu sa giisim adeviirul, sii ne debarasiim de.iluzii. Cele mai multe dintre
MARC DE SMEDT
religii ne invatll asta. Uneori, debutantii in zazenimi spun: "Nu reu~esc sl[
intrerup iluziile ~i sl[ gllsesc Satori-ul." Dar cei doi termeni sunt identici,
iluzia ~i adevllrul sunt una, acela~i cere. Existll persoane inteligente, care
au memorie bunll, dar sunt incapabile sllcreeze, sll manifeste 0 individuaIitate
proprie. Ele nu pot sll aprofundeze. Receptive la intelepciunea celorlaIp,
se lasll influentate de discursul fiec1iruiaca ~i cand'le-ar lipsi inteligenta.
Nu sunt in stare sll-~icreeze propria intelepciune ~i continull sllcaute mereu
in dreapta ~i-n stanga.
Trebuie sllintelegemclle inutil sllmergemsllcllut1imaiurea. Adev1iru1este
aici, aici ~i acum, in noi in~ine. Dacll nu, yom r1imaneca ni~te copii dori-
tori de 0 ciocolatll ~i care, atunci cand vlld 0 pllpu~lIin bratele altui copil,
vor pllpu~aaceea..., apoi 0 bomboanL, apoi aItceva, schimbandu-se intr-una.
Societatea noastr1ide consum declan~eazllaceea~i mi~care: vrem 0 casll fro-
moasll,0 m~inll frumoasll,0 femeie frumoasL Apoi, schimbareanecontenitii.
tn Sutra Lotusu/ui se scrie: "Adevllrul este foarte aproape, adev1irata
comoarn este foarte aproape, nu e nici complicatll, nici departe... Dar suntem
incapabili s-o vedem." Dumnezeu. eel adev1irat, autenticul Buddha existii
in spiritul nostru, dar il cllut1imfoarte departe. Vrem sll definim Satori-ul,
f,acemcategorii ~i in cele din urmll c1idemin Naraka, inferno De ce e~u1im
in Naraka? Fiindcll ne imaginllm 0 lume utopic1i~i indepllrtatll ca mirajul
din de~ert al unui insetat. Ne apropiem, ~i acolo nu mai existll nimic, doar
vant ~i nisip: acesta este infernul. ~i extazul se dovede~te asemllnlltor st1irii
acesteia. Vrem sll scllpllmde acolo unde suntem, nu vrem sll rllmanem aici
~i acum. Dar cand ne-am schimbat, regretllm ceea ce aveam mai inainte ~i
acellucru ne apare atunci ca un Paradis pierdut. tntotdeauna c1iutareacreeaz1i
o foarte mare suferintll. Adev1iratapace,lini~tea spiritului lipsesc din dorinta
aceasta, dorintll de schimbare..., de a ca~tiga din ce in ce mai mult, in
dragoste, in afaceri de a obtine Satori-ul.
Evident. banii sunt necesari. practici. Dar a te elibera de ei, in insu~iadan-
cui spiritului tiiu.aduce adev1iratapace. Adev1iru1nu e 0 categorie. Cu cat vrem
mai mult sll-1facem sll intre intr-o categorie. cu amt el se indepllrteazll.
Sunt pro~ti ~i copil1iro~i
cei ce creeazll 0 falsll realitate
in pumnullor gol
sau in vart'ul degetelor lor.
Ce e prostia? Faptul de a nu putea schimba din proprie vointll ni~tefeno-
mene, nici a te adapta la schimbllrile lor.
Trebuie sll intelegem. SlIgllsim adev1iru1etern, sll-1asimil1im,sll-1dige-
r1im.Maniera de a-I g1isinu e nici una singur1i,nici simplll.
200
201
TEHNICI DE MEDlTATlE
Prostia: sl[nu vezi decat 0 laturlla lucrurilor, asemeni unui cal care merge
cu ochelarii lui.
Prostia: sll nu poti sll creezi ~i nici sll fii proaspllt ca un izvor in lumea
infinitului.
SlIpop crea fat1ide mobilitatea fenomenelor dovede~te intuitie.libertate
adevllratll, intelepciune. tntelepciune creatoare.
Secretul ultim aI artelor marpaIe. care nu se limiteazll la 0 tehniclla luptei.
Adevllrata practicare a Zen-ului te face sll trllie~ti 0 viatll creatoare in
lumea infinitului. a absolutului.
Ce este infantilismul? Copiii nu pot avea 0 vedere largll ~iintinsll asupra
lucrurilor, nici 0 intelegere adancl[a viitorului. Ei nu vi1ddecat 0 micll parte.
Astfel incat inteleg numai la nivelul cllu~uluipaImelor sau la vfufuldegetelor.
Putrem admira oglindirea lunii pe apele raului, dar nu 0 putem prinde
cumana.
o femeie frumoasll in pielea ei este ca un iepure jupuit.
Viata noastrl1,dupl1expresia chinezll ~ijaponezll, este ca un r1izboiintre
liliputani sau ca 0 luptll pe coltii unui ~arpe.
Profitul, pierderea, norocul, ghinionul, puritatea, impuritatea... toate
acestea sunt ca un pumn gal. .
"".,
~
.,
~. ~.iti . "~
. ~'f.(.il'f"~:
,
t "_~~
,
"
:..cr.
,
:~'
>t. ..) ,~..,...~~._ . ~~,\
DE MEDITAT
Un razboinic numit Nobushige a venit in vizitli la Hakuin, celebru maestro
Zen, ~i i-a pus intrebarea: ..Existli cu adev1irat un paradis ~i un infem?"
..Cine e~ti dumneata?" s-a interesat Hakuin.
..Un samurai."
,,Durnneata, un samurai! a exclamat Hakuin. ~i a inceput sA-Iinsulte violent:
Nimeni nu Ie-ar vrea ca pAzitor, 00infllti~area unui ce~etor pAduchios.....
Nobushige s-a infuriat alAtde rAu,inct a inceput sA-~iscoatli sabia, in vreme
ce Hakuin continua ~i mai ~i:
..A, va sAzicAai 0 sabie, dar pe sernne cAe~ti prea prost ca sAreu~e~tisA-mi
tai capul."
Atunci Nobushige ~i-a fluturat anna. lar Hakuin a remarcat:
..latAcAse deschid portite infemului."
La aceste cuvinte, samuraiul a inteles ~i s-a inclinat.
..~i iatli cAse deschid portite Paradisului", a spus Hakuin.
Cdnd ce este drept $i ce este piezi$
Se inlAlnesc ~i se incruci~eazll
(ca picioarele in pozipa Lotus),
ExistAceva minunat,
tntrebare ~i rAspuns amestecate.
Hokyo Zan Mai
Fii atent la comportarea corpului tliu! Postura ta, spiritul ~i corpul tAusunt
una. DacApostura este corectA, ~i spiritul tAudevine drept. Dad! postura este
nemi~catli, ~i spiritul devine nemi~cat. DacApostura e lini~titA,~i spiritul devine
lini~tit. Postura, atitudinea, comportamentul influenteazA spiritul.
Taisen Deshimaru
Demonii $i fngerii au aceea$i origine. Copacii, fiorile, rurile ~i muntii de
asemenea. Sfantul este lipsit de Ego, dar in acel~i timp nu ~ide personalitate.
Cerul ~ip1!mntul sunt una ~iinfinite, nimeni nu existAin afara lui insu~i ~iEul
nu existli in afara celorlalte.
Kodo Sawaki
Secretul Caii sabiei$ial artelarmarlialeeste sAnu scoti sabiadin teacA;
nu trebuie sAscoti sabia. fiindcAdacAvrei sAucizi pe cineva va trebui sAmori
din asta. tn acel moment, ceitalti se sperie ~ifug sau nu se apropie de tine. Deci
nu mooeste nevoie sll invingi.
Taisen Deshimaru
202
RELATlA CU REALUL
Omu/ poartd misteru/ vierii.
care poartd misteru(/umii.
EDGAR MORIN
In cele din unn1i, corpurile omene~ti actual mente in via~ pot fi consi-
derate drept cap1itul de sus al unei spirale genetice ale c1irei celule mor ~i se
nasc, de sute de mii de ani, confonn function1irii biologice a oric1irui organism.
Omenirea ca un singur corp! Un concept care te poate face s1i visezi
ori s1izfunbe~ti, dar nu e mai putin adev1irat c1isupravie\Uirea speciei depinde
~i de aceast1i con~tientizare.
Vorbind despre puterea in gennene din creier,l. J. Walter) spune: "Inter-
fata pe care se dezvolt1iEul este preg1itit1i de trei miliarde de ani de evolutie,
care au ameliorat in mod constant conexiunea. Sub rapor! f1logenetic, prin-
cipiul realit1itii,care vizeaz1iconectarea la lume, este mo~tenitorul acestei
munci uri~e, Enormitatea r1id1icinii arat1ic1ia face din ea un simplu slujba~
al principiului pl1iceriieste cam prea putin, De altfel, cre~terea Eului, care
este identic1iamelior1iriiconexiunii la real, se opune direct actiunii impulsiei
spre moarte,"
Se ~tiec1itoate psihozele ~i.nevrozele, din ce in ce mai numeroase, indic1i
o desprindere de real ~i0 incarcerare in universul fantasmelor. Chiar ~ipentru
copilul mic conexiunea la realitate r1imane cea mai bun1iarm1iimpotriva
angoasei ~iobsesiei.lar aceast1ileg1itur1i cu realul implic1i0 leg1itur1i cu trupul,
tr1iit1i intr-o prezen~ constant1i, in reintegrarea pennanent1i in sine insu~i.
tntr-o intoarcere la r1id1icinilefiintei ~i ale vietii,
I Psychanalyse des riles. Denoi!\.
{
,I
I
\
I
I
I
I
I
I
J
MARC DE SMEDT
A desface nodurile corpului
In zilele noastre, sectele ~i grupusculele mi~unli, apostolii ~i alti profep
inspirati se ridicli fluturandu-~i mesajul care este MESAJUL~i fac, cu roai
mult sau mai putin succes, credincio~i, adepti ~i misionari. Fenomenul nu
este nou ~i apare ciclic in istorie. lar religia in papuci s-a rlispandit putemic
din vremea cand Romain Rolland Ii descoperea pe inteleptii din India, cand
Lanza del Vasto i~i flicea, pe jos, "pelerinajulla izvoare", cand Daumal ~i
Katherine Mansfield se conformau preceptelor lui Gurdjieff, care i~iintemeia
invlit/itura pe faptul cli "Trezirea unui om incepe din clipa cand el i~i dil.
seama cli nu merge nicliieri ~i nu ~tieincotro sli meargli". Din acele timpuri,
"noua gnozli" (Morin) vehiculatil. de revista Planete, apoi de fenomenul
hippie, drumul halucinat spre Katmandu ~i spre alte locuri, yoga charterelor
~i a convertirii BeatIes-ilor ~i a altor grupuri de muzicli pop (Santana,
Mahavishnu, Terry Riley...) la invil.til.turamae~trilor orientali au ril.spandit
o veritabilil.modli care acum a devenit un fapt de civilizatie.
Avem de ales intre sectele spirituale, penticostali, Copiii Domnului,
credincio~i ai lui Krishna, fideli ai lui Maharaj Ji sau ai unor Hristo~i de
tarIi, adepp ai lui Sokka Gakai, martori ai lui lehova sau ai lui Moon, grupuri
celtice ori scientiste - lista se poate intinde pe pagini intregi. Unele dau
na~tere escrocheriilor, dar [oate vorbesc de sperantli: "Pentru a te implica
mai mult, trebuie sli cuno~ti renuntarea. Oamenii nu ~tiuce inseamnli asta...
Survine un punct unde, dupli ce ai vrut a~a ceva; nu-ti mai pasli de marea
Eliberare ~iintelegi cli aici ~i acum trebuie sli fii disponibil" (Jean-Fran~ois,
Krishna). "Putem simti aceast!1energie pe care ne intemeiem, care ne face
sil.trllim, tine in mi~care atomii Universului (Agnes, discipolli a guru-ului
Maharaj Ji). Ele propun un sistem al omului: cosmologie, rituri de trecere,
simbolism, initiere, meditatie filosofic!1,unde alfa, comunitate...; este ceea
ce vin sli caute adeptii lor.
Piinli la urmli, sectele cristalizeazli atentia asupra unei forme de credintli
religioasli care i~i poate avea eficienta ei, insil.defectullor major e cli nu
se pot adresa tuturor. Portile templelor stau deschise ~i, intr-un limbaj de
fiece datil.diferit, ne a~teapt!1acelea~i mspunsuri: sil.imbrliti~l1m0 religie
- solutiile propuse tree prin aceastli prismli. Vechiul adagiu spune cIi prin
credintli poti mi~camunpi din loc, ~ieste adev!1rat.Sunt sigur cli astfel putem
glisi inceputul unei salv!1risau al unei deschideri interioare, dar panli unde?
~i sunt convins cli frenezia ~i complexitatea civilizatiei noastre presupun
mijloace elaborate pentru a ajuta la reintegrarea fiintei omene~ti "flir1imitate"
204 205
~i a-i ingMui sli-~iregliseascli adevlirata naturli, care cu sigurantli di nu se
limiteazli la imaginea ei trimisli inapoi de clitre societate.
Exist!1deci 0 cliutare a adev!1ratelortehnici de Trezire. ~i imi vin in minte
douli convorbiri, una cu fIlosofulHenri Lefebvre, alta cu antropologulFrancis
Huxley.
H. Lefebvre, in timpul unei intrevederi la el acasli, imi spunea: "Ceea ce
Ii repro~ezlumii contemporane este faptul cli se inve~uneazil.asupra corpului,
pentru a-I reduce, pentru a-I suprima, pentru a face din el doar 0 imagine...;
nu e vorba numai de societatea spectacolului, ci de societatea unde corpul
e dezintegrat, unde revolta corpului riscil. sli punil.sub semnul intreb!1rii
ansamblul societlitii ~i poate trecerea pragului ~i continua cu privire la
acea "Pori a viitorului" pe care omenirea trebuie sl10 gl1seascli~i sl1treacil.
prin ea, dacli nu vrea sli moarl1."Unii cred in moartea corpului. Duplimoartea
lui Dumnezeu, dupli moartea omului, dupli moartea istoriei, dupil.moartea
artei, yom avea moartea corpului. Trebuie sl1cl1demde acord cli nu ar fi
deloc veseL," Ca un ecou, Ii rlispunde vocea gravli a lui Francis Huxley
care, dupli ani de muncl1asupra nebuniei, a tribunalelor ~amanice(~a-zis pri-
mitive), a halucinogenelor ~ia tehnicilor arhaice de extaz, ajunsese la ideea
esentiall1,care se int1ilne~tecu propunerea noastr!1:"Am glisitcil.localizarea
tensiunilor musculare conduce la noduri care paralizeazl1viziunea fiintelor
~i cl1manipularea corpurilor, dacli este insotitl1de concentrarea necesar!1~i
senzatia a ceea ce este blocat, poate duce la eliberarea tensiunilor... Cl1utarea
intelectuall1este prea simplli, fiindcli implicl10 neparticipare la experiente
pe care incerclimslile incercuim prinlimbaj; e ceva foartenes11nil.toS. Ii revine
fiecliruia sl1gl1seascliin corpul sl1ucliile ce-i ingMuie sl1ajungl1larealitate,"
Sli inveti sli-ti desfaci nodurile corpului tau.
"Noi cu totii participl1m la creatie; noi cu totii suntem regi, poeti,
muzicieni; nu trebuie decat sl1 ne deschidem, ca ni~te lotu~i, pentru a
descoperi ceea ce se afla in noi", scrie undeva Henry MilIer. Dar in alt!1
parte, tot el aminte~te acest adagiu hindus: "Dacl1Dumnezeu voia sl!.se
ascundl1, I-ar fi ales ca ascunzl1toarepe om,"
In aceastl1ambiguitate se gl1se~terealitatea; fiinta omeneasc!!.poart!1in
ea binele ~i rl1ul,cele "doul1fete ale aceleia~i medalii", spune doctrina Zen.
Cum sl1impaci aceste contrarii, sl1letransmuti in energie creatoare,evolutivl1,
iat!!.numitorul comun al tuturor tehnicilor de meditatie, scopul a ceca ce
Gurdjieff numea "lucrarea". Lucrare in tine insuti: sl1te treze~ti,sl1te cuno~ti.
SI1-tidescoperi Eu]'
"Luati bine seama la asta, spune Gurdjieff in legl1tur11 cu cele de mai
sus: fiecare om are un repertoriu definit de roluri, pe care Ie joacil in
MARC DE SMEDT
206
imprejurllrile obi~nuite. Are cate un rol pentru fiece soi de imprejurare in
care se gllse~te in mod obi~nuit; dar puneti-I in situatii doar putin diferite;
va fi incapabil sll descopere rolul in concordantll cu ele ~i,pentru 0 scurld
clipd, V4 deveni el insu#. Studiul ro!urilor pe care Ie joacll fiecare este 0
parte indispensabilll a cunoa~terii de sine.I"
Lucrare asupra corpului: "Anumite teorii, spune unul dintre noi, afirmll
cll trebuie sll dezvolp latura moralll ~ispiritualll a naturii tale ~i cll, dacllobtii
rezultate in aceastll direcpe, nu vei intampina obstacole din partea corpului.
Este cu putintll a~a ceva sau nu?"
,,~i da, ~i nu, rMpunde Gurdjieff. Totu! rezidl1in dacl1.Dacd un om
ajunge la perfectiunea naturii morale ~i spirituale fl1r11piedici din partea
corpului, corpul nu se va opune nici la implinirile ulterioare. tnsl1, din
nefericire, a~aceva nu se intampll1niciodat1i,deoarece corpul intervine prin
automatismul sl1u,prin ata~amentul fatl1de obi~nuinte ~i inainte de toate
prin proasta lui functionare. Dezvoltarea naturii morale ~i spirituale flIr1i
opozitie din partea corpului e teoretic posibill1, dar numai in cazul unei
funcpon1iri ideale a corpului. $i cine este in mMurl1sl1spunl1cl1trupullui
fun<;poneazl1in mod ideal?" Numai concentrarea asupra unei practicii
corporale corecte poate epura portile perceptiei.
Un discipol iI intreabl1pe un maestru bl1tran:
- Ce este Calea (Tao)?
- Spiritul de fiece zi, rl1spunde maestru!. Cand mi-e foame, ml1nanc;
cand sunt obosit, donn.
Surprins, discipolul a intrebat iarl1~i:
- Dar nu a~a ceva face fiecare?
- Nu; majoritatea fiintelor nu soot niciodat1i prezente in ceea ce fac. Omul
cu adev1irat implinit se recunoa~te prin aceea cl1nu are spiritul impiirtit.
o datil ~i numai 0 datil in cursul existenlei sale planetare Terra s-a putut
inve~mfu1tain Vialil. Tot astfel 0 datil ~inumai 0 dati! Viata a fost capabilil sil decidil
Reflectia. Un singur anotimp pentru Gfu1dire,ca ~iun singur anotimp pentru Vialil.
Din acel moment, Omul ajunge sil fie silgeata Copacului, sil nu uitilmasta. Intr-insul,
ca atare, fiiril nimic altceva, sunt concentrate de acum speranlele de viitor ale
Noosferei, adicil ale biogenezei, adicil in cele din urmil ale Cosmogenezei.
Teilhard de Chardin
I Fragments d'un enseignement inconnu, Ouspensky, Stock.
207
~i don Juan, acest mistic din pustie, la Castaneda: "Lucrurile nu sunt
reale decat cand invl1~m sll Ie acceptllm realitatea." Ego-ul fiintei omene~ti
i~i petrece timpul complicand lucrurile. Noull ne revine sll ~timcum 811ne
intoarcem la simplitate. Aici, in aici-acum.
Panll la unnll orice adev1iratlltehnic1ide meditatie incearcl1sll aduc1iin
noi 0 tllcere, sll reduc1i la tllcere sporovlliala interioarll, pentru ca, absolut
simplu, sll se deschidl1in aceea~i c1ipl1portile acestui infinit: realul.
tncheind cartea de fatll, rod al unei anumite experiente, el unei clut1iri
de circa doisprezece ani ~ioglindll a invlltllturii autentice din partea fiintelor
pe care Ie putem numi, pe bunl1dreptate, intelepp sau treziti, am impresia
cl1am spus putine lucruri. Este dificil sl1exprimi in cuvinte complexitatea
unei realitl1tiunde fizica ~i metafizica se amestecl1.Sl1spunem totu~id in
acest domeniu aI meditapei experienta trebuie sll se dovedeascll noull,intot-
deauna noull, drumul nu se terminll niciodatll, nu trebuie sll stagnezi ~i nici
sll te impotmole~ti; descoperirea de sine, cufundarea in Eul care tr1iie~teUni-
versul ~i este.trllit de eel din urmll, con~tiinta a ceea ce creeazll ~i a ceea ce
este creat nu cunoa~te margini, cu exceptia acelora pe care i Ie aplic1imnoi,
Drumurile, de~i diverse, sunt toate respectabile. Dar nu trebuie sll ne
pierdem timpul suscitftnd noi iluzii; iatll motivul pentru care, personal, am
hot1irat,incll de acum ~ase ani, sllurmez calea abrupt1ia Zen-ului, acea cale
despre care Jacques Masui spunea, pe dreptl ,cll "este mo~tenitoarea,in egalii
miisurll,a Indiei ~i a Chinei, a sistemuluiYoga budist ~i a lui Tao, cii
sintetizeazll" .
Aceastll "filosofie a crizei", care trimite la r1idl1cinilefiintei ~i ale vietii
~i ilumineazl1existenta reveland-o, se dovede~te actualii mai mult decat
oricand. Cale de mijloc, ea ne ing1iduiesl1cuprindem ve~nicelecontradictii
ale horei fenomenelor ~i situapilor tr1iitede fiintele omene~ti, arl1tftndu-Ie
ve~nica interdependentll ~i totodatll vacuitatea, indicand flIr1i incetare atitu-
dinea de adoptat, intregul echilibru, con~tiinta, compasiunea, libertatea,
energia, bunul-simt ~i concentrarea asupra lui aici ~i acum. tntemeiat pe
postura esenpall1a lui Buddha, in care simplitatea, rigoarea ~icalmul se aiiazii
cu t1icerea,Zen-ul mi se pare din ce in ce mai mult 0 nonreligiece inglobeaz1i
orice religie, Cale dreapt1ia Trezirii.
tn aceste vremuri de confuzie este, intr-adev1ir, ~i mai necesar sa vezi
/impede.
I Cheminments, Fayard.
BIBLIOGRAFIE
Traditi~ evreiasca
Celebration Hassidique, Elie Wiesel, SeuiJ.
Rabbi Simeon Bar Yochai, G. Casaril, ..Maitres Spirituels", SeuiJ.
L' Arbrede vie, Z' evben ShimanHalevi, ..Spiritualitesviventes", AlbinMichel.
La Cabbale, R. de Tryon Montalembert ~i K. Hruby, Retz.
TEXTEFUNDAMENTALE
Ancien Testament,la PI6iade, N.R.F.
Le Zohar, Maisonneuve et Larose.
Lettres aux Hassidims sur l'extase, doc. Baer de Loubavitch, Fayard.
Devenirea meditatiei crelitine
La Bible, trad. J. Grosjean ~i M. L6turmy, Pl6iade.
Maitre Eckhart, ffiuvres, Gallimard.
Le nuage d'inconnaisance, ..Points Sagesse", SeuiJ.
Histoire de la mystique, Hilda Graef, ..Points Sagesse", SeuiJ.
Pentecotisme chez les catholiques, Ren6 Laurentin Beauchesne.
Opera lui Pierre Teilhard de Chardin ~i indeosebi Phinomene humain~i
Mon Univers.
MARC DE SMEDT
210
Metode ale Caii in Islam
Islam, Ie combat mystique, Jean During, Laffont.
Introduction aux doctrines esoteriques de I'Islam, T. Burchardt,
Dervy-Livres. .
Terre celeste et Corps de resurrection, Buchet-ChasteI; ~i
Histoire de la philosophie islamique, Henry Corbin, GaIlimard.
Rumi et Iesoufisme,E. de VittrayMeyerovitch,Seuil.
TEXTEFUNDAMENTALE
Le Coran, trad. Regis Blachere, Maisonneuve et Larose.
La Sagesse des prophetes, Muyi-d-din Arabi, Albin Michel.
La Voie de la perfection, Bahram Elahi, Seghers.
Le Memorial des saints, Farid-ad-Dim'Attar, Seuil.
Le livre divin, acela~i autor, Albin Michel.
L'Archange empourpre, Sohravardi, Fayard.
Ecrits, Abd'el Kader, Seuil.
Practicile Yoga ale traditiei indiene
L'Hindouisme vivant, Jean Herbert, Laffont.
La Voie du Tantra. Art, science, rituel, Ajit Mookerjee ~iMadhu Kanna, Seuil.
Le chemin de l'extrase, Tantra, vers une nouvelle sexualire. Naslednikov,
Albin Michel.
Le Yoga et la tradition hindoue, Jean Varenne, Retz.
J'apprends Ie yoga, je perfectionne mon yoga, Pranayama la dynamique
du souffle (3 voL), A. van Lysebeth, Flammarion.
Yoga, harmonie du corps et de l'esprit, Sri Ananda, Seghers.
Clefs pour Ie yoga, Tara Michael, Seghers.
Toate titlurile din colectia "Spiritualites vivantes" a Editurii Albin Michel
aduc marturii pasionante.
A se citi indeosebi remarcabila Yoga, de Mircea Eliade, care a trait in India
~i a fost initiat acolo, aparuta la Editura Payot.
TEXTE FUNDAMENT ALE
La Bhagavad-Gita, Adyar sau Albin Michel
L'Enseignement de Ramakrishna, Albin Michel.
La pratique de la meditation, Swami Sivananda, Albin Michel.
lnana Yoga, Swami Vivekananda, Albin Michel
211
Le Guide du yoga, Sri Aurobindo, Albin Michel.
Les Vedas (2 voL), Marabout.
Upanishads du yoga, Gallimard.
Buddha ~i preceptele lui
Itineraire'Sur les pas du Bouddha, M.de Smedt, Retz.
Le Bouddhisme tantrique du Tibet, John Blofeld, "Point Sagesse", Seuil.
Pratique de la voie tibetaine, Chogyam Trungpa, "Points Sagesse", Seuil.
Nirvana-Tao, Daniel Odier, "Aux origines du sacre", Laffont.
Bouddha, J. L. Nou ~i J. Auboyer, Seuil.
Lesfondements de la mystique tibetaine, Lama A. Govinda, "SpirituaIites
vivantes", Albin Michel.
TEXTE FUNDAMENT ALE
Milarepa. ses mefaitsses epreuves,son illumination,trad.J. Bacot, ,,Documents
spirituels", Fayard.
L'Enseignement du Bouddha, W. Rahula, Seuil.
Le Yoga tibetain et les Doctrines secretes ou les Sept Livres de la Sagesse
du Grand Sentier, editata de W. Y. Evans Wentz, Maisonneuve.
l\feditaJji taoiste
Le Taoi'smeet les religions chinoises, Henri Maspero, GaIlimard.
Le Tao, P. Rawson ~i L. Legeza, Seuil.
Le corps taoi'ste, K. Schipper, "Documents spirituels", Fayard.
Lao Tseu et Ie Taoi'sme, M. Kaltenmark, Seuil.
TEXTEFUNDAMENTALE
Le Tao te King, Lao Tseu, Gallimard.
(Euvres completes, Tchouang Tseu, GaIlimard.
Le traite du vide parfait, Lie Tseu, Gallimard.
Lu Su Na King, Seghers, ~i L'Exostisme chinois, Solar.
Tehnici tibetane
La Lumiere du Dharma, de eel de-al XIV-lea Dalai' Lama, "Maitres et
mystiques vivants", Seghers.
MARC DE SMEDT 212
Practica Zen
La Pratique du Zen, Maitre Taisen Deshimaru, ,,spiritualites vivantes", Albin
Michel.
Cent vingt contes Zen, Maitre Taisen Deshimaru, Cesare Rancilio.
Zen et Arts martiaux, Maitre Taisen Deshimaru, Seghers ~i Albin Michel.
La Pratique de la concentration, Taisen Deshimaru, Retz.
Esprit Zen, esprit neuf, Shunryu Suzuki, "Points Sagesse", Seuil.
Le Zent et l'Art chevaleresque du tir a l'arc, E. Herrigel, Dervy-Livres.
Hara, par K. yon Diirkheim, Le Courrier du livre.
TEXTE FUNDAMENT ALE
Textele urml1toare sunt traduse ~i comentate de Maestrul Deshimaru:
Le Chant de l'immediat Satori, Shodoka, Retz.
Shin Jin Mer, Cesare Rancilio.
Hokyo Zan Mai et San Do Kai, in La pratique du Zen, Albin Michel.
Poemes du Maitre Zen Dai"chi,Cesare Rancilio.
LAEDITURJLE IRI ~I U@VBRSENCICLOPEDIC
AUAPARUT:
BujorT. Ripeanu,CristinaCorciovescu- Dictionardecinema
tndreptar ortografic, ortoepic~idepunctuatie
Larousse- Dictionar depsihiatrie
Laroussc -Dictionar decivilizatiemusulmana
Larousse- Dictionardecivilizatieegipteana
Larousse - Dictionar depsihanaliza
Larousse - Dictionarul spatiului
JacquesDerrida- Diseminarea
BriceParain-Logosulplatonician
MarcelGauchet - Incon~tientul cerebral
MatilaGhyka- Filosofia~i misticanumarului
Jeanne Ancelet-Hustache - Meister Eckhart ~imisticarenana
PatriciaHidiroglu- Apadivina
Georges Dumezil -Uitareaomului ~ionoarea zeilor
G.Dumezil - Zeii suverani ai indo-europenilor
Rudolf Steiner- Mistica.Ganduman,gandcosmic
Rudolf Steiner - Evanghelia dupa Luca
Rudolf Steiner- Omulsuprasensibil in conceptiaantroposofic1i
JeanneGuesne-Corpulspiritual
W. Shakespeare - RegeleLear
Platon- Dialoguri(tiraj nou)
Aristotel - ~rganon(vol. II)
Alfred Binet- Sufletul ~i corpul
Th. Ribot- Vointa~i patologiaei
Th.Ribot - Logicasentimentelor
KarenHorney- Personalitatea nevroticaaepociinoastre
FriedaFordham- Introducerein psihologialui e.G. Jung
LeonardGavriliu- Incon~tientul in viziunealui LucianBlaga
VasileTonoiu- tn cautareauneiparadigmeacomplexitatii
William Golding- Oamenidehartie
47.500lei
16.000lei
46.900lei
24.900lei
22.500lei
24.900lei
32.000lei
26.900lei
.19.900 lei
14.900lei
27.900lei
17.900lei
16.900lei
26.900lei
24.900lei
14.900lei
16.900lei
18.900lei
18.900 lei
16.900lei
32.900lei
43.000lei
7.000lei
11.900lei
7.000lei
22.900lei
19.900lei
14.900lei
11.900lei
15.900lei
Iris Murdoch- Dilemalui Jackson
EugenSimion- Dimineatapoetilor
Tudor Opri~- Zoologia
Copaculfermecat- Pove~ti .
Mihai Retegan, CornelLungu- 1956- Explozia
Andrei Avram- Contributii etimologice
24.900lei
30.000lei
14.900lei
3.500lei
13.900lei
10.000lei
LA EDITURILE IRI ~I UNIVERSENCICLOPEDIC
VORAPAREA.:
Alfred Binet- Dedublareapersonalitiitii~i incon~tientul
MarcdeSmedt- Tehnicidemeditatie
Rudolf Steiner- Cre~tinismul esoteric
Wil1iamShakespeare - Macbeth
Kazuo Ishiguro - Amintirea palidii a muntilor
Aristotel - Poetica
24.900lei
22.900lei
19.900lei
16.830lei
22.900lei
32.000lei
Comandandprinpo~ta0 carteaparut11 la u.nadinediturile
IRI sauUNIVERSENCICLOPEDIC
obtineti0 reducerede:
15%
Pentrucomenzi cu0valoaremaimarede60000lei obtineti 0 reducere de:
20%
Costulexpedieriiprinpo~taesuportatdeedituri.
~ Tehnoredactare computerizat1l
== ==
~ ..a EDiTURA UNIVERS ENCICLOPEDIC
Adresa: CP33-2, Bucure~ti, Romania
TelJfax:(401)2226286,2225352,2225420
Tiparul executat la RegiaAutonoma ,Monitorul Oficial"
., "..
. )
.
~""
.
India, 'ribet, Islam, iudaism, c~tinism, budistp,taPWn.
~:~ \\
Zen - 0 fascinan~ 'c!Hito~eprintre ~tiil.e: ~1Jpn1ea
intreag! ale meditatiei, de unde Marc de ~t:~i':acules
tehnicile personale de medita(ie, cele n~~ oricMuiom
. liber de azi. Cititorul din vremea noastm va fi surprins s!
'afle cate meditatii adev!rate i~i au dd!cinile in lumea
reala. Bine folosite, aceste exercitii pot s! nepun! in
ordine fiinta, sa ne stimuleze energia, s! ne ~pn~ntr.eze
facultatile de obicei risipite. Ele aduc lini~tea ~ ceea ce
Marc de Smedt nume~te excrescentele Ego-ului nostru,
acest mic Eu superficial, vanitos, egocentric, insetat;de'
putere ~i care pricinuie~teatat de mult r!u.
ISBN 973-9243-61-4

Tehnici de Meditatie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnici de Meditatie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

-

S-ar putea să vă placă și