r

. '~'-,".
-
l
I
I
I
i
MINISTERUL LucRARILOR
PUBLICE SI AMENAJARII
TERITORIULUI
OFICIUL NATIONAL DE
CADASTRU, GEODE~
SI CARTOGRAFIE
"
,
(\;'.,
, METODOLOGIE
, PRIVIND EXECUTAREALucRARILOR
DE INTRODUCERE A CADASTRULUI
IMOBILIAR N" LOCALITATI
..
1997
3
-", -,.-.-.-- ,-,.."."..-
~,
i
t
,
,
,
;
i
,.
t
~
~
t'
I
~
I
it
~,
G:.
f
J';
~
f
",
~,
,'",""-,,,
MONITORUL OFICiAL AL ROMNIEI, PARTEA 1, nr. 110
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIAL!TATE ALE
ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MIl-<1STERULLUcRARIUJR PUBWC~ SI. OFICIUL NATIONAL DE CADASTRU,
AMIJ:NAJARII TE,RITORIULUI . GBODEZIESI CARTOGRAFIE
Nr. 9OINI2lunio 1997 . Nr. 91l.CP/2 'Iunio ~997 ..
ORDIN " .t. "
pentru aprobarea Metodologiei privind czecutahin';jucrArilor de ,.
introducere a c:uiaatr.J1ui imobi!iar In: localitati ",L. :
MiniBtro1lucrari1or pubJice.fiamcnajariit.'ritoriululfi presedinte!e' Oficiului Nationalde Ciulutru,
Geode~e si C:uwgrafie. ' .',; 1,," j
,,\~d In vedere: ' .. . ";
- prevederile an. 4, 5, 6 .i 70 din Lei",a cadastruIui .i a pubilcitlltii' imobiliare nr. 7/1996;
- Hotl!n!.r.!4Guvernului nr. 456/1994 pri\~nd organizarea si functiona<;;'..Mlnlstero1,d Lucrarilor
-.. . PubJicesi Amenajlrti Teritoriului.repubJicata; " , " ~,
- Hotarrea Guvernului nr. 103811996privind org4Jlizarea .i functionai'ea' Oficiului National de
Cadastn~ Geode~e fi Cartografie,
e,uit urmatoro1 ordin:
Art. 1. - Se aprobA Metodologia privind execu.
ta",. l>=arilor de introducere a cadaatru!ui !mobiHar
In loeaJitati. '
An. 2. - Metodologia este obligatorio pentru
a:ltorito.;ile ei Inatltutii1e pubJice centrale fi ioc:lle
prnc>:m .i pentru persoanele fi~ce si juridiro c:.11'e
orgo.nlze..za. si executA lucrAri pentru cadastn:l imo.
['iJi31' In 10::alitAti. .
p. Ministro1 lucrArilor pubiice
si amenajarli teritoriului,
Ioan LucAceI
oecretar de stat
,-
Art. 3. -Prezentul ordin se va pubJicaIn Monl.
toro1 Oficial al Ro~il!i si va intra In vigoare la
data pubJicaril lui..
Metod6Jlogiase publicAIn Buletinul Constructiilor,
editat de cAtre INCERC, sos. Pantelimon nr. 266,
.ectorul 2, Bucul'<lsti. .
Pre.edintele Oficiului National d. Cadastru,
Geodezi.. ei Cartografie,
Marian Rotaru
MLI\1b"TERUL LUcRARIUJR PUBL:CE SI
AMENAJARII TERITORIULUI'
Nr. 911N12 iunie J997
OFICIUL NATIONAL DE CADASTRU,
GEODEZIE SI CARTOGRAFIE
Nr. 912.CP/2,iunie 1997
ORDIN
pentru aprobarea Metodologiei privind 6%8CUtarealucrarilor de
introducere a cadaatrolui retelelor. edilitare In loc:elitAti.
MiniBtro1lucrArilor pubJicesi amenajArii teritoriului .1 presedintele Oficiului National de, Cadastl'u,
Geodezie S; Cartografie. '
a,,1nd In vedere:
- preY1!derilean. 4, 5, 6 si 70 din Legeo. cadastrulul si a publicitAtii Imobiliare nr. "7/1996;
- HotArarea Guvernului nr. 456/1994 privind organi...rea .i functionarea Ministero1ui LucrArilor
i'ublice .i Amenajaii Teritoriului" republicata; .
- Hotarrea Guvernului nr. '103811996 privind organizarea .i functionarea Oficiului NationaJ de
CadaaVu, Geodezle fi Cartografie.
, emit urmAtorul onlin:
An. 1. - Se aprobll Metodologia privind execu.
tarea lucrarilor de introducere a cadastro1ui retelelor
erlilital'<l In localltAtl;
Art. 2. - Metodologia este obligatorie pentru
autoritatilc si institutiile publice centrale si locale
precum'si pentru persoaneIe fizice si juridlce care
organizeazA .i executA lucrari pentru cadaetrul
.retelelor edilitare In localltAti.
p. Ministro1 lucrl!rlIor publice
S; amenajarli teritoriului,
1oan LacIeeI,
secretar de stat
Art. 3. - Prezentul ordin se va publica In Moni.
torul Oficial aJ RomAniei si va Intra In vigoare la
data publicArii lui.
. Metodologia ae publica In Buletinul Constructiilor,
editat de cAtre INCERC, soa. Pantelimon nr. 266,
aectoro1 2, Bucuresti.
Presedintele Oficiului National de Cadastru,
Geodezie si Cartografie,
Marin Rotaru
'~
2
,,-,' ,
~,~~,
CUPRINS
Cap. 1 Generalitati " 5
1.1. Cadrul legal A ~ 5
Ll.l. Cadastrul general : :... 5
Ll.2. Cadastru.l imobiJiar 5
L2. --Scopul lucrarilor de cadastru imobiIiar 7
I,3. Corclarea lucrarilor cadastrului imobiliar cu cele ale cadastl'ului
general si ale celorlalte cadastre de specialitate 8 .
I,4. Definirea: cllntinutului de informatii specifice cad astrului imobiJiar 8
1.4.1. ,Definitii ~ 8,
1.4.2. Date si informatii specificecadastrului imobiliar 12
Documentare aaupra lucrarilor ,i materialelor
eD8tente 1n "una """""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""'"...15
F.ecunolLliterea terenului ~ 17
Proiectarea lucrarilor de cadastru imobiliar 19
Delimitarea intravilanului localitatilor """""""""""""""""""""""""" 23
Lucrari tapografice tII activitatea de cadastru imobiliar 25
Reteaua planimetrica a localitatii 25
VI.l.l. Triangulatia : 25
Proiectarea lucrarilor ; 25
Masurarea bazelor sau a laturilor de plecare in
tdang-.>Iatia ]ocaJitatilor 27
Executarea observatiilor ; 27
Calculul triangulatiei ~ : 29
Determinarea aJtitudiniJor puncw]or de triangulatie 30
VI.l.2. Poligonometria 30
Plantarea reperelor poligonometrice """""""""",' 33
Masurarea. lungimiJor ; : 33
Masurarea unghiurilor """""""""""""""""""""""""""""""""" 34
Legarea retelei poligonometrice de reteaua de triangulatie 34
VI.2. Reteaua aJtimetrica a localitatii , 36
Proiectul retelei de nivelment """"""""""""""""""""""""""""'" 37
Executarea nivelmentului ' 37 '
Vl.3. Ridkarea detaliilor : 43
VI.3.1. Reteaua de sprijin pentru ridicarea planimetrica 43
VI.3.2. Reteaua de sprijin pentru ridicarea aJtimetrica .., 47
VI.3.3. Masuratori topografice de detalii 49
Clip. VII Numerotaraa cadastrala ,i calculul suprafetelor. 51
VILl. Numerotarea cadastlaJa 51
VII.2. Calculul suprafetelor 53
Cap. VIII Registrele cadastrale .: 55
Cap. IX Actualizarea lucrarilor 55
DU. Actualizarea lucrarilor de inventariere imobiliara 55
IX.2. Actualizarea planurilor topografice si cadastraJe 57
Cap. X Verificaro)8, receptia ,i avizarea lucrarilor de '
cadastru imobiIiar 58
Masuri de protectia muncii 60
; : 61
Cap. II
Cap. III
Cap. IV
Cap.V.
Cap. VI
VI.1.
Cap. XI
ANEXE
4
r
I -
~
-
. ...
METODOLOGIE PRIVIND EXECUTAREA
LucRARILOR DE INTRODUCERE'
A C-ADASTRULUI IMOBILIAR N LOCALITATI
, Capitolul 1: GENERALITATI
LI. Cadrul legal
I
1.1.1. Cadastrul general
1. n conformitate cu prevededle Legii nr. 7/1996 privind
cadastrul si publicitatea imobiliara, "Cadastrul general este
sistemul unitar si obligatoriude evidentatehnica economicasi
juridica prin care se realizeaza identificare~,;,- nregistrarea,
reprezentarea pe harti si planuri cadastrflle a tuturor terenUrilor,
precum si a c~lorlalte bunuri imobile de pe intreg'teritoriul tarii
indiferent de destinatia lor si de proprietar". .
".~"Cadastrul,general se,.organizeaza la nivelul fiecarei unitati
admini,trativWtbfiale.:t"comuna. oras,;municipiu; judet,sj(cla
~:vel ul!'\ntregit\:1ta~.
1.1.2. Cadastrul imobiHar
2;;.\n:raco:nf9rmitatarcu; :art. A din Legea nr: 7/1996..privind..",
cadastrul;,:si';publicitatea :imobiliara:
,:.'Ministerele,alte,institutii centrale .de stat. regiile autonome'
si.filte, persoan,e.juridice organizeaza cadastrul ,de specialitate
ndomeniile.-.;;,imobiliar-edilitar, ...". n acest context Ministerului
,Ljlcrarilor"Publi<:e."si Amenajarii Teritoriului i revine evident,
sarcina orgaI).~s.riLcadas~lui imobiliar-edilitar care este propriu
obiectului s1u.desactivitate: .
. n acelasi articol din legea mentionata se mai precizeaza:
"Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenta si
inventariere sistematica a .bunurilor imobile sub aspect tehnic
1.
t
,;
~
ii
!.'
~
~
i.
~i
~
k
.
~.
f'
r
i
t
ti
'"
~
~
;" .
f,
!':
(
,.
,
(
W
~.
~;
f'
f,
i
~
r.
1:'
/,' r
. f;
1
'.
l'
(
t
l
k
!
5
k
L:
l
"
!'.
r
,
.!
.'
!
si economic, cu respectarea normelor tehnice elaborate de Oficiul
National de Cadastru, Geodezic si Cartografie si a datelor de
baza din cadastrul general privind suprafata, categoria de
folosinta si proprietarul", de unde rezulta ca lucrarile cadastrului'
imobiliar contin elemente de. baza ale cadastrului general.
3. n art.1 din Legea nr. 7/199.6 se arata ca:
'~tiiatile';;de.- ..baza",;:aleo.. cadastrului geri'erai sunt parcela, .
~()Iistrt1.ctia", si .pz;oprietaru1h"~
Prin Lbn'Cibil'f n sensul Legii nr. 7/1996 se ntelege pgg,cela~
d~~"tereri, cW~.Jl}~:;:J@E..j'j{ccinstructii. ~l
In art. 20 al legii mentionate se precizeaza:
'pntil, sau,~ai)multeindbil~alipite. &~pe teritoriul unei,
'localitat4~~inn..~ ~celuiasipt'pprietr, ,formeaza c'drpulde
proprieta~,;'c~' se ns'crie' n 'cartea funciara" si ntr-uil paragraf
urmator se arata "M;~1n.~lte;corpuride proprietatede,pe teritoriul
a(:eleasi.\localitatii~paitinnd unui proprietar; foITr!~a,)Pa.rtida
sa: cadastrala ce. se nscrie. n aceiasi carte funciara'~
4. Conform art. 11 din Legea TIr. 7/1996, lucrarile tehnice
de cadastru;'colstau 'n:
0.0.. marcarea pe teren, plin borne, a limitei intravilanului
localitatilor; .
- pentru terenurile ocupate de- constructii, curti, precum si
pentru terenurile cu alte destinatii, situate n intravilan,
se vor specifica pe baza datelor furnizate de cadastrul de
specialitate, c~goriiledefoiosinta a terenurilor; ncadrarea
acestora pe'zone n cadrullOcalitatiij respeCtiv pe clase., de
calitate;~ . .
- delimitarea si marcarea hotarelor administrative ale comu-
nelor, oraselor si municipiilor, precum si limitele intravi-
lanelor 10calitatilor. Delimitarea se face potrivit legii, de
catre comisia stabilita n acest scop numita prin ordinul
prefectului. Din comisie vor face parte priml;lrul, secretarul
consiliului local, delegatul oficiului judetean de cadastru,
geodezie si cartografie' si, dupa caz, delegatul directiei
generale de amenajarea teritoriului .si urbanism.
--
6
-"
,
.....
~
.. III.
"
5. Conform art. 13 din Legea nr. 7/1996 "Actuali.zarea
cadastrelor de specialitate prevazute de aceasta lege se face
conform specificului fiecarui domeniu n parte".
6. Conform art. 14 din Legea nr. 7/1996, "Titularii cadastrelor
de specialitate au obligatia de a furniza Ministerului Finantelor
evidentele necesare impunerii contribuabililor".
1.2. 8""oo'p1ill~!lUcririlori.de;". cadas tru;i,imobiliarA Ii
. -
7. c.o~ttrirea':.bazelor de date pentru' cadastrul imobiliar
Siigestiurl~tilocalitatllor.t .'
8. ~;Q.ule~reaurordate,si informatwpriViIld,act\lalizarea'date-
Jortehnic~i\~,conori:rice si juridicepreluate din cadastrul general
si completarea-lor n ceea ce priveste: .
. - delimitarea conform Legii llr. 7/1996 a teritoriului ce urmeaza
1. a fi cadastrat si marcarea limitei intravilan ului localitatilor;
- actualizarea sau ntocm~nului topografic sau ca~
care va constitui suportul de baza al lub-arilor de c..ar!::J"trl~;
- identificarea pro~rilor' deterenuri si ai corpurilor de
Cladiri; ,
- completarea datelor continute n "Fisa bunului imobil" (anexa
2), cu: '
- caracteristicile functionale ale cladirilor; ,
- existenta dotarilor edilitare' la nivel de parcela;
- existenta dotarilor edilitare si tipul lor n interiorul
corpului de cladire;
- alte solicitari ale beneficiarului care necesita lucrari de
teren sau nscrieri de date declarative,
9. CllJ~g~'ea ,tirior date si informatii de detaliu pJ;";~Xi:p.d
caracteristicile constructive ale cladirilor sir la cerere, elemente
suplinentare privind caracteristicile geotehnice ale terenului, n *
scopul"evaluarii pe criterii tehnice' a terenurilor ~si cladirilor,
precum si furnizarea unor informatii necesare stabilirii pretului
minim de concesionare al terenurilor n conformitate cu prevede.-
rile legale~~'
1 .V
7
f,
i,
ii
,
~:
t
'.
,
.,
, .
,-,-""'_"'-;;;io!';~',;",,,,!
1.3. Corelarea lucrarilor cadastrului irilObiliar cu cele ale ca-
dastrutui general si ale celorlalte cadastre de specialitate "
10. ,Datele si informatiile culese n lucarile de cadastru
imobiliar au caracter tehnic, economic si juridic, si utilizeaza
ca elemente de baza datele cadastrului general privind parcela,
constructia si proprietarul (respectiv suprafata, categoria de
folosinta si proprietarul).
Se ntelege ca datele si informatiile privind suprafata, categoria
de folosinta si proprietarul unei parcele sunt cele existente n
cadastrul general de unde trebuie preluate si mentinute ca atare. '
11. Daca cu ocazia lucrarilor care se efectuaza pentru
cadastrul imobiliar, se constata ca datele preluate din cadastrul
general referitoare la supraata, categorie de folosinta sau
proprietar nu sunt actuale sau sunt eronate, ele necorespunznd
realitatii din teren, acestea trebuie aduse la cunostinta oficiului
judetean de cadastru, geodezie si cartogTafie care va hotar
conform instructiunilor proprii, datele si informatiile definitive
care se nregistreaza n cadastrul imobiliar sau vor corecta n
mod corespunzator aceste date n cadastrul general.
n aceasta situatie, datele si informatiile obtinute n urma,
lucrarilor de teren se vor nscrie n cadastrul imobiliar, nsa
cu caracter nedifinitiv, asa cum prevede art. 61 din Legea nI'.
7/199.6,'considerndu-se pentru aceasta zona cadastrul general
nedlfutitivat.' .
12. Datele privind cadastrui imobiliar trebuie, sa reflecte
shuatia fondului construit existent n limitele intravilanului
localitatii. ' ..
lA. Definirea continutului de informatii specifice cadastrului
imobiliar .
1.4.1. Definitii
13. Secto1111cadastral- reprezinta unitatea de suprafata limi-
tata de elemente liniare stabile (sosele, strazi, ape,' ca~ale. cai
8
!!!II ..
ferate etc.) n interiorul caruia se pot situa unul sau mai multe
imobile.
14. Corpul de cladire - parte componenta a unei cladiri delimi-
tata dupa. urmatoarale criterii (vezi si anexa 2):
1. sistemul arhitectonic si constructiv determinat de fatade
si materialele de constructie a peretilor exteriori;
2. intrarea separata n cladire;
3. independenta fata de alte cladiri alaturate.
n canformitate cu prevederile STAS 4908/79, se ncadreaza,
trateaza si numeroteaza cu denumirea de "CORP", cladirile de
locuit, dependintele (bucatarii, spaIatorii, garaje, depozite,
ateliere, birouri, etc.), cu naltimea la cornisa de minimum 2,30m,
avnd fundatii, pereti de grosime normala, plansee, usi, ferestre
de dimensiuni normale. pa:cdoscli, acoperisuri, etc.
15. Constructii anexa - sunt ceie realizate din caramida,
paianta, chirpici, brne sau alte materiale rezultate din recupe-
rari, cu pereti subtiri, naltimea. la cornisa si ncapel; sub 2m,
acoperis simplu (de regula din car:ton asfaltat), finisaje de slaba
calitate, etc. i
,n categoria "Constructii anexe" se pot ncadra:
magazii, grajduri, bucatarii de vara, latrine, garaje impro-
vizate, pivnite situate in curte, constructii din caramida
cu sarpante din lemn si nvelitoare din carton asfaltat;
magazii, grajduri, garc.je clipereti din lemn sau schelet
de rezistenta din lemn cu umplutura de pamnt;
-. soproane din scndura sau alte materiale;
patule cu pereti din sipci sau din nuiele;
marchizele din scnduri sau tabla (se asimileaza cu maga-
ziile), etc.
16. Pentru evitarea confuziilor de interpretare n descrierea
caracteristicilor constructive ale unei cladiri, se fac unele precizari
privind compartimentarile cladirilor, pe verticala:
Nivel (cat, palier) - este spatiul dintr-o cladire cuprins ntre
doua plansee' succesive. Se considera nivel: subsolul, parterul,
mezaninul, fiecare etaj si mansarda.
-
9
~
..~~-""'>-"""""',0,.""",,;
I
Subsol - este nivelul care areper,te jumatate din naltimea
libera a ncaperilor, sub nivelul ten~nuJui. naltimea subsolului
de la pardoseala pna la elementele proeminente ale tavanului
(grinzi, conducte), este de minimum 1.80 m. Subsolul poate fi
locuibil, amenajat cu instalatii (centrale termice) compartimE:ntat
n boxe, subsol tehnic, spaIatorii, ateliere, etc.
Demisol- este nivelul care are cel mult jumatate din naltimea
libera a ncaperilor sub nivelul terenului. naltimea demisolului
de la pardoseala pna la elementele proeminente ale tavanului
(conducte, grinzi), este de minimum 1,86 m. De obicei subSolul
si demisolul se gaseS'C sub ntreaga cladire sau sub cea mai
mare parte a cladirii.
Parter - este nivelul ~l carui plallseu inferior se gaseste la
nivelul solului, sau cu. putin dec,supra acestuia (0,8 - 1,0 m);
uneori parterul este situat la nalt.ime mai mare fata' de sol
(1,5 -1,8 m).
Etaj. este oriCG nivel avnd n general aceeasi distributie
n plan, cupi'ins !Jtre parter si mansarda, pod sau terasa, cu
inaltimea libera de minimum J.8 ID. '
Mezanin - este nivelul intercalat ntre parter si primul etaj,
care se deosebeste de celelalte etaje fie prin naltime~ libera
mai mica, fie pi;n lipsa balcoanelor sau a altor iesinduri, Ol;
prin destinat,ie (spatiu accesoriu pentru magazinele de la p~rter,
. depozite de marfuri, ateliere, birouri, etc. Mezaninul se considera
etaj.
Mansarda - este nivelul. construit n gabaritul acoperisului
(sub nvelitoarea acestuiaJ. Mansarda primeste lumina prin goluri
numite lucarne. Are o parte din plafon orizontal, iar alta nclinata,
urmnd panta acoperisului. S~rveste pentru locuit (camere de
serviciu), ca dependinta, sati pentru exercitflrea unorA activitati
de lunga durata (spalatorie, uscatorie, ateliere, etc.). In ge'neral
naltimea libera este mai mica, dar nu sub i,80 .m.
Pivnita (beciul) - este construita din una sau. mai multe
ncaperi situate sub CGta zero a cladirii (pardoseala parterului),
destinata .pastral"ii unor materiale (lemn, carbuni, etc.),. sau a
unor produse alimentare. De obicei, pivnita nu este construita
10
sub toata ntinderea cladirii, are pamnt pe jos si intrare din
curte, sau prin deschi<;leri improvizate (chepenguri).
17. Starea tehnica de ntretinere a unei constructii poate
fi: foarte buna, buna, mediocra (satisfacatoare), rea, insalubra,
ruina (a se vedea anexa 3 pct. 7).
Criteriile pentru aprecierea starii tehnice a unei cladiri sunt:
Stare foarte buna - pentru cladirile realizate cu materiale
durabile (ca~amida, beton armat, sau metal) realizate n ultimii
20 ani, cu finisaje' si instalatii complete; nu necesita reparatii
curente sau capitale la principalele elemente constructive.
Stare buna ~ pentru cladirile realizate din materiale dura-
bile, cu planseu din beton armat sau lemn, finisaje si instalatii
complete, fara deteriorari ale structurii, necesitnd unele lucrari
de mbunatatire curenta n proportie de 10% (din valoarea aces-
teia). n aceasta categorie se pot ncadra unele cladiri cu planseu
din beton armat cu o vechime cuprinsa :o.tr~20c50 ani, precum
...
si cele cu planseu din lemn indiferent de vechime.
Stare mediocra (satisfacatoare) - pentru cladirile realizate din
materiale dura bile , cu instalatii incomplete, care prezinta nce-
puturi de deteriorari la structur2. s~ finisaje, cu v,echime de
exploatare de peste 50 ani, precum si celelalte cladiri cu finisaje
ngrijite, instalatii partiale, cu aspect bun, din paianta, sau cu
plansee din lemn si vechime mai mare de 20 ani. Constructia
necesita lucrari de ntretinere, reparatii curente si reparatii
capitale la elementele constructive n proportie de 10-30% (din
valoarea acesteia).
Stare rea - pentru cladiri realizate din materiale durabile
sau nu, avnd deteriorari importante la structura si finisaje,
fundatii si ziduri fisurate sau crapate, nclinate, tencuieli desprin-
se, plansee crapate sau ncovoiate. Constructia necesita lucrari
de reparatii curente si reparatii capitale n proportie de 30-
50% (din valoarea acesteia).
Stare insalubra - pentru cladirile care nu mai corespund
folosintei ca urmare a degradarilor si care prezinta pericol pentru
viata si sanatatea celor care o folosesc.
11
:?
F
~:
'v
;'.
i:
~.
;,,'.
f'.'
l
- ,,- .,...".., ",'c,'di"ili."';';';:,~.~'iii
,
Stare de ruina - pentru cladirile a caror stare de degradare
impune demolarea lor. .
18. Anul construirii se stabileste prin una din urmatoarele
cai: autorizatia de construire, actul de proprietate, certificat de
la circumscriptia financiara cu anul impunerii, marturia scrisa
a proprietarului, marturii verbale ale chiriasilor si vecinilor.
Anul construirii se socoteste de la data cnd cladirea are
realizate fundatia, peretii si acoperisul.
Pentru corpurile de cladire in care anumite ncaperi au fost
realizate la date diferite, se va mentiona anul construirii si starea
acestora pe portiuni sal'. ncaperi.
19. Structura de rezistenta se stabileste prin indici de cartare
(a se vedea anexa 3 pct.l) astfel: .
A. pentru cladirile de zidarie durabila, structura de rezistenta
din beton armat sau me-ealica, si plansee din beton armat;
B. pentru cladirile din zidarie portanta, fara structura de
rezistenta si plansee din beton armat, sau lemn;
C. pentru cladiri din lemn, avnd fundatie din beton sau
piatra; .
D. {2entru cladirile din paianta, pamnt sau din chirpici.
Constructiile anexe, stabile, din interiorul parcelei, izolate
:;au alipite cladirilor de lotuit, care nu pot servi drept locuinta,
se indica astfel:
ro- pentru magazie din caramida, paianta sau tabla, cu fun-
datie din b~ton;. .
gj- pentru garaj din zidarie sau tabla cu fundatie din beton;
gr- pentru grajd din zidarie;
w- pentru latrine din zidarie..
1.4.2. Date si informat:ii specifice cadastrului imobiliar
20. Documentul de baza "Fisa bunului imobil" (Anexa 2),
se va realiza prin culegerea datelor si informatiilor specifice
cadastrului imobiliar, corelate cu datele provenite din cadastrul
general, respectnd codificarea si precizarea ca datele constructive
despre corpul de cladire se refera la: .
12
i- identificarea corpului de cladire;'
,i identificarea proprietaruluildetinatorului corpului de cladire;
1
, - suprafata construita si suprafata construita desfasurata;
, - informatii privind echiparea edilitara;
- date constructive despre cladiri si anexe, (vezi si Anexa 2):
- Destinatie -destinatia initiala a imobilului se consemneaza
numai daca difera de folosinta actuala predominanta, si daca
poate fi cunoscuta.
- Folosint~ - folosinta actuala predominanta se stabileste
estimativ, n functie de ponderea n suprafata desfasurata a
corpului de cladire a fiecarui tip de folosinta (la suprafete egale
se opteaza pentru una din folosinte - de obicei cea superioara
calitativ), la data cartarii.
. - Numar de nivele - numarul de nivele (regimul de naltime)
se stabileste pentru cladirile cu mai multe nivele, si se noteaza
cu cifre (cu exceptia subsol ului), scrise ca exponent al indicelui
de cartare (n toate cazurile simbolurile A, B, "si D reprezinta
implicit parterul). Pe teren nivelele se determina si se delimiteaza
prin masuratori pe exteriorul sauinteri6rul cladirilor, a conturu-
rilor partiale rezultate din retragerile fata de proiectia orizontala
a parterului. ExempJu: o cladire de categoria A cu 5 :p.ivele va
fi notata A4.
- Numar de subsoluri - numarul de subsoluri se consemneaza
daca nu au destinatie tehnica (dotari cu instalatii care deservesc
cladirea), si daca sunt locuibile. Se delimiteaza pe plan prin
masuratori si se noteaza cu litera "s" nscrisa ca indice al indicelui
de cartare. Daca cladirea dispune de doua sau mai multe subso-
luri, ele se vor evidentia prin indicii 2s sau ns. Se face preciza-
rea ca demisolul se asimileaza ca subsol. Exem
p
lu: An
ns'
- Structura - structura de rezistenta se va indica conform
Anexa 3. .
- Fundatia - fundatia se consemneaza n toate cazurile dupa
cum urmeaza: beton (B), piloti (P), radier (R), lemn (L), (a se
vedea si Anexa 3).
- Peretii - peretii constructiei se vor indica n fisa bunului
imobil astfel: cadre beton armat (CP), diafragma mixta (D), lemn
13
~
t
r,
t
N,
['
~
}
t
k
t
li
I~
,.
t
[
r.
..
~'
f
t'
t'
f:
t
.~
i:
~
,.
r.
f
f
-"""""",,,..'.i1.l,;i,"'ij::'"-,""",,
(L), paianta si chirpici (P), panouri mari (PM), zidarie portanta
(ZP), altele (A), (a se vedea si Anexa 3). .
- Acoperisul - nvelitoarea/acoperisul poate fi din: azbociment
(AZ), bituminoase (B), olane (OL), sita (05),sindrila (SD), tigla
(T), tabla (TB), altele (A) (a se vedea Anexa 3).
- ncalzirea - tipul de ncalzire se consemneaza pentru fiecare
corp de cladire n funct.ie de combustibilul, sau .sursa folosita:
Iemne,' gaze, termoficare, pacura, energie electrica si se noteaza
conf. Anexei 3. .
- Dotari edilitare - tipurile de dotari se conse.mneaza de aseme-
nea pentru fiecare corp de cladire: apa, canalizare, energie elec-
trica, gaze, telefon (conf. Anexei 3). .
- Stqrea constructiei - starea constructiei va fi notata conform
art. 17 (a se vedea si A..11exa3).
- Anul construirii - anul construirii va fi stabilit conform art.18.
- Tipul de proprietate - se stabileste n raport cu titularul
dreptului de proprietate, pe baza documentului/nscrisului pe
care acesta l poseda, pentru fiecare corp de cladire n parte.
Datele cu privire la propriefari se refera la:
- categoria proprietatii;
- modul de detinere;
- numele proprietarului;
- adresa;
- codul persoanei, extras din actele de identitate (daca exista
consemnat), sau codul o5IRUEo5,pentru persoane juridice;
- cota parte indiviza, etc.
- Modul se administrare - se noteaza conform celor prevazute
n Anexa 3 pct. 9.
- Tip capacitate - capacitatea se defmeste n functie de categoria
n care se ncadreaza cladirile si se va stabili prin preluarea
de informatii din teren (astfel pentru categoria "locuinte". se
identifica numa;ul apartamentelor cu una sau ~ai multe camere
si se preia numarul de familii si de persoane cu domiciliul stabil,
pentru fiecare corp de cladire); pentru alte categorii de dotari,
capacitatea se caracterizeaza prin numar de locuri (camine, crese,
- cinematografe, teatre, gradinite, hoteluri, stadioane, etc.), numar
14
de paturi (la spitale), etc. (vezi si Anexa -4).
- Numar de familii/Numar de persoane - se refera de familii
cu domiciliul stabil si de persoane care locuiesc n corpul de cladire.
- Zone protejate - sunt codificate .n Anexa 5.
- Zona seismica - incadrarea se face pe sase zone A, B, C,
D, E si F, conform Normativului pentru proiectarea antiseismica
a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si
industriale P-IOO-92.
21. n dmformitate cu prevederile art.46 din Legea nr. 7/1996,
n cazul proprietatii imobiliare comune ori n in diviziune vor
fi nscrisi n aceeasi "Fisa a bunului imobil" toti proprietarii.
n ceea ce priveste proprietatea indiviza se va indica cota fiecarui
coproprietar.
22. Potrivit art. 47 din Legea nr. 7/1996, daca o constructie
face obiectul proprietatii pe etaje sau pe apartamente se va
ntocmi cte o "Fisa a bunului imobil" colectiva pentru ntreaga
t
t
' It.
cons ruc le. .~
l
Capitolul II:
DOCUMENTAREASUPRALucRARILOR SI
MATERIALELOR EXISTENTE N ZONA
23. Prin tema lucrarii, elaborata de beneficiar, se va p'reciza
zona de lucru si necesarul de lucrari privind cadastrul imobiliar.
Solicitarile beneficiarului trebuie sa contina elementele mentio-
nate la pct. 33.
24. 'nainte de nceperea lucrarilor este necesar a se solicita
si obtine avizul Oficiului de Cadastru, Geodezie si Cartografie
judetean.
25. Executantullucrarii are obligatia ca naintea executarii
anteproiec;tului/proiectului sa parcurga o etapa de documentare
si analiza a materialelor geodezice si cartografice existente n
zona. De asemenea, trebuie cunoscut stadiul realizarii cadastrului
general n. zona. n acest context, pentru zona ce urmeaza a
15
,'.
ti
r
~
,.
,
,",.",-~,~,,~~,!.:.,;\; ~
/
se cadastra, trebure sa se cunoasca si sa se procure. date SI
materiale privind:
a) Reteaua planimetrica si altimetrica
- inventare'de coordonatate si cote pentru punctele existen-
te n zona, din reteaua planimetrica si altimetrica de
stat, precum si din retelele de ridicare locala;
- descrieri topografice ale punctelor; ,
- informatii privind elipsoidul de referinta, sistemul de
proiectie, sistemul de referinta pentru altimetrie, precizia
de determinare a coordonatelor x, y si z;
- schita continnd zona de lucru la scara convenabila pri-
vind dispunerea punctelor din reteaua planimetrica si
altimetrica.
b) Materiale cartografice
- situatia planurilor topografice si cadastralesi a celorlalte
materiale cartografice existente n zona n ceea ce prives-
te: sistemul de p:coiectie, scara, sistemele dereferint.a
pentru nivelment, etc., precum si gradul de acoperire
a zonei cu aceste planuri; .
- planurile topografce ce urmeaza a fi utilizate n execut:ia
lucrarilor de cadastru imobiliar;
- planurile cadastrale (cadastru general si cadastru de
specialitate) existente n zona; .
- diverse alte materiale cartogl-afice (schite, planuri topogI-a-
fice si cadastrale la diverse scari, harti la scara 1:25.000
si 1:50.000 etc.). .
c) Lucrari de cadastru general sau de specialitate existente
n zona
- planurile cadastrale realizate cu ocazia introducerii sau
ntretinerii cadastrului general, continnd delimitarea
teritoriului cadastrat, sectoarele, parcelele cu numero-
tar~a cadastraIa;'
- registrele cadastrale;
- copii dupa cartea funciara;
- planurile cadastrale si documentatia aferenta pentru di-
verse cadastre de specialitate existente n zona de cadastrat;
16
f
~~..
r.
~.
t
r.
- documente privind delimitarea teritoriului cadastrat;
- alte materiale si informatii ce se considera necesare.
26. n cazul n care, datele si materialele mentionate la pct.25,
de mai sus, nu pot fi procurate, dar exista informatii despre
ele, se va ntocmi o nota n care se vor preciza materialele
existente, caracteristicile lor principale, precum si institutia care
le detine.
,
Capitolul III: RECUNOASTEREA TERENULUI
27. 'Recunoasterea terenului este o operatie premergatoare
executarii proiectului definitiv al lucrarilor ca si al executiei
acestora si are ca scop definitivarea proiectului.
28. Recunoasterea se executa dupa un plan care va contine
obiectivele ce trebuiesc urmaritesi termenele de executie. n
urma recunaasterii trebuie sa se obtina date si"informatii exacte
Plivind: / .
a) Delimitarea zonei care face obiectul lucrarilor de cadastru
imobiliar.
b) Marcarea pe planul topografic sau cadastral a zonelor n
care sunt necesare lucrari masive de ridicari topografice
ca urmare a schimbarilor produse n teren, de la data
ntocmirii planului.
c) Recunoasterea punctelor din reteaua de triangulatie si ni-
velment de stat, ca si a punctelor din reteaua de ridicare.
d) Recunoasterea limitelor sectoarelor cadastrale existente n
cadastrul general, pentru zona n care se va executa cad as-
trul imobiliar.
e) Recunoasterea si marcarea pe planul topografic sau cadas-
traI a zonelor n care exista lucrari de cadastru de specia-
litate (altele dect cele pentru cadastru imobiliar).
29. Zona care face obiectul temei de cadastru imobiliar se
va delimita pe planul topografic sau cadastral care constituie
baza lucrarilor de cadastru imobiliar pe detalii fixe existente
17
r'~
,-"~"",~'~'d~,-",:.",,,-,~
n teren (asa cum se arata n cap.V - DeHmitarea teritoriului
ce urmeaza a fi cadastrat).
n cazul n care zona contine si suprafete fara detalii marcate
pe planul topografic sau cadastral, se vor alege puncte care
urmeaza a fi materializate la teren, prin borne, carora li se
vor determina coordonatele x si y prin masuratori topografice.
Limita zonei de cadastrat se va marca pe planul topografic
sau cadastral cu o linie de culoare verde, astfel nct sa nu
.acopere detaliul propriu-zis. ,
Portiunile care delimiteaza conturul zonei de cadastrat si care
sunt comune cu alte zone din cadastrul anterior executat vor
fi evidentiate pe plan. Vor fi j:ecunoscute detaliile care urmeaza
sa delim)teze cele doua lucrari si care trebuie sa fie comune
ambelor lucrari (nu se vor ad!!lite suprapuneri sau goluri).
Trebuie acordata o mare atentie ca limita intravilanului sa
corespunda cu exactitate cu cea existenta n cadastrul general.
Neconcordantele trebuie semnalate astfel ca n final sa se poata
face o justificare a suprafetelor introduse n plus sau scoase
n afara intravilariului fata de cele din cadastrul general.
30. n cadrul actiunii de reculloastei-e a terenului este necesar
a se marca pe planul topografic sau cadastral, zonele n care
s-au produs modificari mari ale aspectului topografic n zona
de cadastrat. n acest sens: '
se va parcurge conturul sectoarelor urmarindu-se daca
acestea au aceeasi configuratie cu cea existenta pe planul
cadastral. Zonele n care s-au produs schimbari de delimi-
tare a conturului sectoarelor. (aparitia de noi strazi sau
ulite, linii de cale ferata, canale de irigatii s.a.), vor fi
conturate cu culoare rosie, mentionndu-se ntr-o nota sepa-
rata caracterul schimbarilor. .
,- se va observa interiorul sectoarelor comparativ cu planul
cadastral, indicndu-se zonele n care se impun ridicari
to.pografice masive n vederea actualizarii plal)ului cadastral.
31. Scopul recunoasterii punctelor geodezice este stabilirea
definitiva a locului unde se vor construi semnalele geodezice,
18
le
;,
,
precum si obtinerea datelor asupra eXistentei si starii bornelor
punctelor ce vor servi ca baza pentru dezvoltarea triangulatiei
si nivelmentului. '
n urma recunoasterii se va prezenta harta sau schema cu
punctele si configuratia geometrica a retelelor de triangulatie,
denumirea sau numerotarea punctelor precum si a retelelor sau
punctelor de nivelment existente n zona.
Proiectul ,definitiv al retelelor va contine locul si denumirea
> punctelor, directiile, care urmeaza a fi masurate din fiecare punct,
tipul de semnal proiectat, eventual bazele care ar urma sa fie
masurate ca si transmiterea nivelmentului n zona s.a. De
asemenea se va ntqcmi o caracterizare a felului cum s-a executat
recunoasterea; n care se va arata numarul de puncte recunoscute,
'timpul folosit pentru recunoastere etc., propuneri n legatura
cu organizarea lucrarilor de constructii de semnale si observatii.
"'~
Capitolul IV;..'
PROIECTAREA LucRARILOR DE
CADASTRU IMOBILIAR
. -
32. Proiectarea lucrarilor de cadastru imobiliar are la baza
solicitarile form~late de beneficiarul acestor lucrari,
33. Solicitarile beneficiarului lucrarilor de introducere sau
de actualizare a cadastrului imobiliar trebuie formulate cu clari-
tate si trebuie sa contina:
a. conturul zonei n care se solicita a se executa lucrari de
cadastru imobiliar; "
b. sistemul de proiectie si de referinta n care sa se execute
lucrarile de cadastru imobiliar;
c. planuri topografice sau cadastrale care urmeaza a constitui
baza lucrarilor de cadastru imobiliar;
d. lista cu adresele imobilelor pentru care se solicita inventali-
erea tehnica imobiliara;
e. eventualele racordari a lucrarilor de cadastru imobiliar
care se executa cu lucrari existente n zona;
"' 0..
---
19
'" .. G..~~,.:(..,,;;;:';k,<ii' i'.',.
f. alt~ ceri!1te ale beneficjarului referitoare la lucrarile
solicitate (redactare, multiplicare, etc.);
34. Executantul lucrarilor de cadastru! imobiliar, n urma
analizei solicitarilor beneficiarului, si face documentar~a necesara
(conform capitolului II-Documentare asupra lucrarilor si matel;.a-
lelor existente in zona) stabilind n cadrul proiectului: .
a. daca zona indicata de beneficiar este bine conturata (pe
detalii fixe) pe planurile topografice sau cadastrale care
se vor utiliza n lu(:rarile de cadastru imobiliar;
b. daca exista n zona retea geodezica planimetrica si altime-
trica conform solicitarilor beneficiarului;
c. daca planm'ile topografice sau cadastrale indicate de bene-
ficiar:
- acopera ntreaga zona de cadastrat;
- sunt n sistemul de proiectie si de referinta indipt de
beneficiar;
- sunt la scara. convenabila pentru executia lucrarilor de
cactastru inl0biliar;
- au o vechime convenabila care sa garanteze executia co-
reda a lucrarilor' de cadastru imobiliar;
- au o precizie si \lI'.. continut corespunzator lucrarilor de
cadastru imobiliar.
d. daca n zona exista introdus cadastr~ general si n acest
caz:
- anul introducerii cadastrului general; .
- baza topografica pe care s-a executat cadastrul general
(sisteme de proiectie, scara planurilor topografice si
cadastrale) precum si diferentele ntre baza topografica
pe care s-a executatcadastrul general si bazatopografica
care va fi folosHa la introducerea cad astrului
, imobiliar;
- zonele n care s-au produs modificari planimetrice masive
(peste 30%) fata de cadastrul general;
e. daca n zona exista cadastru de specialitate pentru alte
domenii (ape, silvic, cai ferate, ,s.a.) si daca sunt date si
informatii care ar trebui preluate n lucrarile care se executa.
20
,,'
-.......
,
I
"
35. Daca zona indicata de beneficiar se poate contura pe
planurile topografice sau cadastrale existente, executantul va
marca aceasta zona cu o linie avnd o grosime de 3-5 mm.
Linia se va trasa cu o culoare verde pal, n asa fel nct
sa nu acopere detaliile de pe planul cadastral. Linia trebuie
sa fie. evidenta.
Se va urmari daca linia trasata spre a contura zona, se nchide.
36. n e~eriorul zonei (conturata cu linia verde) se vor scrie
toate elementele de toponimie ct si alte elemente care. se
considera folositoare.
Conturul zonei trebuie sa fie delimitat pe detalii fixe, vizibile,
care prezinta garantii ca vor putea fi identificate la teren
(drumuri, cai ferate, ape, garduri, pe fundul curtilor, s.a.).
,n cazul cnd, n anumite zone nu se poate trasa o linie
de contur a zonei pe detalii comune existente pe teren si pe
planul topografic sau cadastral, care urmeaza a constitui baza
de lucru pentru cadastrul imobiliar, se vor "'P.roiecta puncte pe
conturul zonei, care vor fi materializate pe teren cu borne' si
care se vor idica topografic, prin~oordonate x si y, acestea
constituind aliniamente care se vor unii cu linii drepte pentru
a definitiva conturul zonei de cadastrat.
'37. n cazul n care, n localitate nu exista o baza geodezica
planimetrica si altimetrica corespunzatoare, se impune proiecta-
rea unor lucrari pentru executarea unei osaturi de puncte plani-
metrice si altimetrice, care sa asigure executarea sau actualizarea
planurilor topografice sau cadastrale.
Proiectarea retelei de ridicare se va face n conformitate cu
instructiunile elaborate de Oficiul National de Cadastru, Geodezie
si Cartografie.
38. Proiectarea retelei de ridicare se va face n sistemul de
proiectie si de referinta de stat. n cazul n care. beneficiarul
solicita un alt sistem de proiectie sau de referinta datele vor
fi transcalculate n sistemul de proiectie sau de referinta solicitat.
Trebuie tinut cont ca pentru a se putea confrunta suprafetele
rezultate n urma introducerii cadastrului imobiliar cu cele din
21
,.
~~,
'.-".",~-,~..:;c",-i!i;~~?~iWJI
cadastrul general, acestea trebuie sa fie executate n acelasi
sistem de proiectie.
39. Planurile topografice sau cadastrale realizate sau actuali-
zate, vor trebui sa fie construite n asa fel nct ele sa fie n
sistemul de proiectie si de referinta de stat, si numai n cazuri
speciale, cu aprobarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie
si Cartografie sa fie transformate sau realizate n alte sisteme
de proiectie si referinta. .
40. n cazul n care, planurile topografice sau cadastrale,
pe care urmeaza a se executa cadastrul imobiliar, nu sunt la
scara solicitata, n zona E.}""1stndplanuri la alte scari, se impun
urmatoarele:
a. daca planurile topografice sau cadastrale existente, sunt
la scara mai !:lare dect cele pe care urmeaza a se executa
lucrarile de cadastru imobiliar:
- se va face proiectarea trecerii planurilor topografice sau
cadastrale de la scara existenta, la cea necesara introdu-
cerii lucrarilor de cadastru imobiliar;
- trecerea la noua scara poate fi facuta prin metode analo-
gice, (l'educere fotografica) sau prin digitizare asigurn-
du-se precizia necesara;
b. n cazul n care, planurile topografice sau cadastrale existen-
te, sunt la o scara mai mica dect cele pe care urmeaza
a se executa lucrarile de cadastru imobiliar:
- se impune proiectarea si executarea unui plan topografic
sau cadastral la scara solicitata;
n cazul n care nu exista aceasta posibilitate, se poate
accepta (cu aprobare speciala), marirea planului topografic
sau cadastral de la scara existenta la scara solicitata,
n urmatoarele conditii:
- nu se va accepta un coeficient de marire "m" mai mare
de 2,5 ori (l'espectiv m = numitorul scarii planului
topografic existent/numitorul scarii planului topografic
solicitat. sa fie mai mic sau egal 'cu 2,5);
- maril'ea se va face numai prin digitizarea planului exis-
22
nH
I
I
I
. .
[,::
L
tent si redactarea lui la scara solicitata folosind coordo-
natele punctelor digitizate x, y;
- se vor proiecta si executa masuratori pe conturul sectoa-
relor cadastrale: se vor ridica prin metode topografice
toate punctele corespunzatoare schimbarii de aliniamen-
te pe conturul sectorului cadastral, pe limita gardmilor
la strada sau pe detaliile care fixeaza conturul sectorului
cadastral, puncte care vor fi folosite n mod obligatoriu
la redactarea noului plan.
41. Daca planurile topografice sau cadastrale, pe care urmea-
za a se executa cadastrul imobiliar, au o vechime mai mare
de 10 ani, se va proiecta o verificare a acestora. Verificarea se
face att n ceea.ce priveste continutul planurilor ct si al preciziei.
n cadrul verificarii, se va parcurge conturul sectoarelor si
se vor nota zonele care nu mai corespund realitatii de pe teren.
n acelasi fel se va parcurge trama stradala, caile ferate, apele,
s.a. care traverseaza sau contureaza intral(jl.anul, nsemnndu-se
pe plan zonele n care exista schimbari. .
La birou, se vor proiecta lucrarile" de actualizare sau de .refacere
a planului topografic sau cadastral, n zonele care nu mai cores-
pU11d realitatii din teren, consemnndu-se:
schita exacta cu zona din care sa reiasa limitele pna
la care sa se faca ridicarea;
metodele folosite pentru integrarea zonei actualizate n
planurile topografice sau cadastrale existente.
Capitolul V:
DELIMITAREA INTRAVILANULUI
LOCALITATILOR .--
42. Delimitarea perimetrului intravilanului cuprinde opera-
tiile tehnice prin care se identifica, se determina (prin masura-
torD, se- materializeaza pe teren si se reprezinta pe planurile
topografice sau cadastrale, punctele si limitele de hotar care
nchid perimetrul intravilanului.
23.
------.--.-.-.
l'
r.
[,.
fi
F
,--".-'-"-" ..,,' "~'~.<.7~..:.J
43. Operatiunea de delimitare 11perimetrului intravilan ului
localitatilor se face, potrivit legii, de catre comisia stabilita n
acest scop prin ordinul prefectului. Din comisie vor face parte
primarul, secretarul consiliului local, delegatul consiliului.
judetean, de cadastru, geodezie si cartografie si delegatul directiei
generale de amenajarea teritoriului si urbanism (art.lllit.e din
Legea nr. 7/1996).
44. naintea nceperii lucrarii de cadastru imobiliar, executan-
tul va lua legatura cu primarul si n baza delegatiei solicita
acestuia constituirea comisiei de delimitare a intravilan ului.
i ,
45. Delimitarea intravilanului din cadrul teritoriului adminis-
trativ se face pe planul topo-cadastral, care trebuie sa contina
toate detaliile pe care se desfsoara limita, iar n lipsa acestuia,
prin parcurgerea si identificarea directa, pe teren. lntravilanul
este acea parte a teritoriului unei unitati administrativ-teritoriale,
determinat potrivit legii, avnd functiunile prevazute n planurile
de urbanism si amenajarea teritoriului.
Dupa delimitarea intravilanului, se ncheie un proces-verbal,
n care se consemneaza cu exactitate descrierea perimetrullli.
n cazul cnd, n extravilan a fost introdus cadastrul n anii
anteriori, limita intravilanului localitatii trebuie sa se ncadreze
perfect n zona considerata n afara Ipcalitatii si sa fie aceeasi
limita cu cea care a delimitat intravilanul n lucrarile de cadastru
din extravilan.
Modificarile fata de limita precedenta trebuie sa fie bine justifi-
cate, prin explicatii clare privind suprafetele, proprietarii, cate-
goriile si subcategoriile de folosinta ale terenului, n vederea
actualizarii, dupa caz, a lucrarii precedente.
46. Cnd limita intravilan ului este constituita din firul unei
ape curgatoare, cai ferate sau drumuri, se vor borna pe ambele
parti numai punctele de intrare si de iesire a acestora din terito-
riul ce se delimiteaza.
47. Acolo unde limitele intravilan ului nu sunt constituite din
detalii naturale (talveguri, cump"ene de apa, limite de paduri,
etc.) sau artificiale (drumuri, cai ferate, limite de categoni de
; I
1, ,
1..
ii
24
, folosinta, canale, santuri, digul-i, etc.), ci traverseaza suprafete
.intinse de teren este necesar ca aceste limite sa fie materializata
; ,prin puncte bornate pe teren.
Capitolul VI:
LucRARI TOPOGRAFICE N ACTIVITATEA
, DE CADASTRU IMOBILIAR
..VI.l. Reteaua planimetrica a localitatii
48. Reteaua planimetrica a unei localitati contine totalitatea
punctelor geodezice existente, ntr-un sistem unitar, determinata
prin triangulatie, trilateratie, poligonometrie, G.P.S., ca si punc-
Itele de "detaliu determinata prin ori ce metoda care asigura
( precizia de determinare impusa. (\;'>
,. 49. Sistemul de proiectie de stat este proiectia Stereografica
1970.
50. Pe~tru localitatile aflate la distanta de cercul de deforma-
tie nula, n care deformatiile depasesc 5 cm/km, este obligatorie
adoptarea unui sistem de proiectie stereografic local.
Sistemul de proiectie stereografic local va fi propriu si unic
pentru fiecare localitate, asigurndu-se astfel reducerea deforma-
tiilor lungimilor si suprafetelor.
VI.I.I Triangulatia
51. Triangulatia ca metoda de baza pentru reteaua planime-
trica poate fi dezvoltata prin: -
a) Retele principale, care acopera ntregul teritoriu al locali-
tatilor {inclusiv zonele de extindere) si sunt formate din
triunghiuri ct mai apropiate de cele echilaterale sau din
patrulatere cu ambele diagonale observate sau poligoane
cu puncte centrale. Unghiurile triunghiurilor vor fi mai
mari de 40g, iar n patrulatere unghiurile formate de diago-
25
i..
~5
f:
-"--- ,_..~" ",,,~';""'~~~wi",
Dale trebuie sa nu fie mai mici de 20g, Eroarea medie
patratica de determinare a unei directii va fi de m3~;mum
Scc, iar lungimea laturilor poate varia ntre 3 si 7 km,
b) Retele secund2re, care ndesesc pe cele principale, sunt
formate din triunghiuri, poligoane sau puncte determinate
prin intersectii nainte, napoi, sau combinate, sprijinite
pe puncte de trianguJatie determinate anterior.
Prevedel'ile de la pct.a si b se refera n special la localitati I
de tip urban,
52. Reteaua planimetrica a unei localitati se poate realiza:
si prin masuratori G.P.S" combinate cu retele poligoIlometrice,
executate cu statii electronice totale, ,
,Indiferent de metoda aJeasa pentru realizarea retelelor plani-
metrice ale localitatilor, trebuie sa se asigure n mod obligatoriu
ncadrarea acestora n sistemul ret,elei geodezice de stat, prin
cel putin 3 puncte comune,
Proiectarl?8 lucrarilor
53. Retelele de triangulatie principale si secundare se executa
pe baza unui proiect, iar pentru ntocmirea proiectului se folosesc
urmatoarele materiale: '
hartile sau' planurile eA-lstente n zona respectiva;
toate datele referitoare la luclcarile executate anterior n
zona ca: triangulatie, drumuiri poligonometrice, nivelment,
scheme, date asupra barnarii, cataloagele puncteior geode-
zice si reperelor de nivelment, etc, ;
date informative asupra conditiilor fizico-geografIce;
date informative de ordin economic ca: pret, manopera,
transport, etc.
Proiectul trebuie sa prezinte solutia cea mai avantajoasa din
punct de vedere tehnic si economic. Dupa ce se proiecteaza retea-
ua principala si se traseaza pe harti sau planuri configuratia
ei, se proiecteaza triangulatia secundara. '
54. Prin proiect se va urmari ca:
punctele sa fie dispuse n asa fel ca folosirea 101' pentru
dezvoltarea si ndesil'ea retelei sa fie ct mai convenabila;
26
..
pentru punctele amplasate pe constructii se vor prevedea
transmiteri la sol, care se vor compensa riguros;
sa se foloseasca triangulatia anterioara existenta, introdu-
cnd-o n reteaua proiectata;
sa se faca program de observatii cu numarul stlict de
vize, eliminndu-se cele de prisos;
sa se studieze ca procedeele si metodele de calcul sa fie
usurate prin proiectarea retelelor.
"
i.<;;Masurarea bazelor si a laturilor n triangulatia localitatilor
T,:;.55. Lungimea laturilor de plecare sau a bazelor se masoara
;(~,~~,instrumente clasice sau electronice caTe sa asigure masurarea
tlfulgimilor cu o eroare relativa ce nu trebuie sa depaseasca
~,;. '1:'400.000la masurarea bazelor. n cazul cnd acestea se dezvolta,
~; si 1:150.000la masurarea directa a laturilor.
tC ""N~ se admit~ efectu.area masur.atorilor cu in~trumente clasice
{>pe vant puternIc, ploaIe, ceata, nInsoare sf'u cana temperatura
aerului este peste +350 sau sub -100."
. LungimHor masurate li se var aplica corectiile de etalonare,
temperatura, reducere la orizont si reducere la nivelul marii.
Executarea observatiilor
56. Observatiile azimutale si zenitale se executa pe baza
proiectului retelei de triangulatie care a fost definitivat n urma
recunoasterii n teren. .
57. Observatiile azimutale se executa cnd vizibilitatea este
optima si atmosfera linistita, dimineata pna la ora 9 si dUPIl-
amiaza ncepnd de la ora 16. ntrerupndu-se cu o jumatate
de ora naintea apusului soarelui. Pe timp noros, cnd conditiile
de observatie sunt bune, masuratorile pot fi executate n cursul
. ntregii zile.
58. n fiecare punct de triangulatie se determina elementele
'de excentricitate. .
59. 'Observatiile azimutale se efectueaza de regula prin meto-
da turului de orizont. Numarul tururilor de orizont este de 6
pentru retelele principale si de 3 pentru cele. secundare.
27
,.,'
60. Cnd toleranta de tur de orizont nu este respectata,
masuratoarea se repeta. Daca pentru o directie valoarea colimatiei
este depasita, directia respectiva se masoara din nou cu aceasi
origine, iar daca, noua masuratoare este nscrisa n tolerante,
masuratoarea initiala se anuleaza. Cnd valoarea unei directii
difera cu o valoare care depaseste tolerantele aceleiasi directii
obtinute din alte masuratori, masuratoarea se repeta cu aceiasi
origine pe care a avut-o prima masuratoare.
61. Daca doua masuratori ale aceleiasi directii au valori care
depasesc, unatolerantele n plus si alta n minus, se repeta
amndoua masuratorile cu aceiasi origine si daca nici aceste
masuratori nu satisfac tolerantele, se face o noua masuratoare
modificnd originea.
62. Observatiile dintr-un punct se refac daca numarul obser-
vatiilor gresite depa'seste 1/3 din numarul total al masuratOlilor.
Un tur de OJizont nu va avea mai mult de 7 directii pentru
punctele retelei principale si 12 directii pentru retelele secundare.
Daca numarul de vize este mai mare, acestea se vor mpartJ.
n grupe, fiecare grupa trebuind sa aiba cel putin doua vize
comune cu cealaltagTupa.
63. n afara vizelor pentru determinare, turul de orizont se
va orienta cu cel putin trei vize spre puncte de ordin superior,
sau de acelasi ordin, calculate dintr-o triangulatie mai veche,
perfect vizibile si ct mai departate. n orice caz aceste vize
nu vor fi mai scurte dect vizele de determinare.
64. Vizele de determinare ale punctului trebuie sa ndepli-
neasca urmatoarele conditii: .
sa fie sprijinite pe punctele vechi compensate anterior;
sa fie uniform distribuite pe ntregul tur de orizont;
sa formeze unghiuri de 40G -160G;
sa fie observate reciproc.
65. Pentru trecerea de,la o Oligine la alta a turului de orizont
.
1
.
al 1
. 200G
d t
-
acestea se reltereaza a mterv u w = -, un e n es e numa-
rul reiteratmor. n
28.'
I
I '
r
66. Verificarea nchiderii turului de orizont fata de toleranta,
a variatiei colimatiei si a diferentelor dintre valorile acelorasi
directii determinate cu origini diferite se va face la fata locului,
dupa terminarea ntregului program de observatii.
67. nchiderea triunghiurilor n triangulatia localitatilor se
admite n limita urmatoarelor valori:
retele principale, nchiderea triunghiurilor 20;
retele secundare,nchiderea triunghiurilor 300.
,
" . Calculul"triangulatiei
68. Retelele de triangulatie principale si secundare din locali-
tati se compenseaza prin metode riguroase. Se recomanda pentru
compensare, metoda masuratorilor indirecte, prin vmiatia coOl-do-
natelor, cu stabilirea ponderilor n functie de distanta. dintre
puncte. Compensarea se poate realiza ntr-un plan de proiectie
local la nivelul marii, pe elipsoid sau n planul de proiectie
Stereografic 1970. Coordonatele definitive se i:f{prtrece n planul
de proiectie Stereografic 1970, indiferent de solutia aleasa ,pentru
compensare.
Pentru verificarea calita tii masuratorilor si a preciziei retelei
realizate, se vor calcula urmatorii parametrii de precizie:
eroarea medie patratica a unitatii de pondere, calculata
la rezolvarea ecuatiilor normale si calculata dupa compen-
sare, din unitatile de corectie;
erorile medii patratice ale coordonatelor punctelor noi;
marimea elipselor de erori.
69. Conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca reteaua
de triangulatie-trilateratie secundara sunt:
- densitatea .punctelor: 1-2 puncte!kmp;
laturi. cuprinse ntre 1 si 3 km; .
precizia de determinare a coordonatelor x, y sa fie +/-5 cm.
materializarea punctelor cu borne sau pilastri;
semnalizarea punctelor la sol sau pe cladiri Plin balize
sau piramide;
transmiterea la sol a punctelor depe cladiri prin 3 puncte;
laturile sau bazele de plecare masurate cu eroare relativa
"~o
29
r
I
I
f
I
1.
~~.'
~"
I
i
' ~.' ;.L...}~iJr~~."""",~
,
de 1/400000;
observatiile zenitalG executate cu 3 serii.
Determinarea altitudini1or punctelor de triangulatie
70. Atunci cnd este cazul, si mai ales n triangulatia locali-
tatilor rurale, calculul altitudinilor punctelor de triangulatie se
efectueaza pe baza observatiilor zenitale. Reteaua de nivelment
geodezic, pentru o localitate, trebuie sa aiba laturile observate
reciproc; diferenta de nivel ntl"e doua puncte rezulta din media
celor doua valori, prima obtinuta cu dIstanta zenitala directa
si a doua cu cea inversa. Ecartul maxim ntre diferentele de
nivel calculate pe baza celor doua unghiuri reciproce este de
0,25 m. .
71. Compensarea drumurilor de nivelment trigonometric se
executa n felul urmator: se compara suma algebrica a diferentei
de nivel rezultata din masuratoare cu cea rezultata din diferenta
de nivel dintre cotele punctului initial si cel final, stabilindu-se
eroarea de nchidere. Eroarea de nchidere nu trebuie sa depa-
seasca valoarea rezultata din relatia: E = Q,25.Jn unde: E este
eroarea de nchidere, n metri, iar n - numarul statiilor.
72. Diferentele de nivel se corecteaza repartizndu-se eroarea
de nchidere proportional cu lungimea laturilor. Apreciereapreci-
ziei se face prin calculul erorii mediei' patratice a determinarii
altitudinii n functie de metoda de compensare. n cazul determi-
narii cotei prin metoda intersectiei, altitudinea se calculeaza
din media aritmetica a altitudinilor obtinute partial, din 3 vize.
Daca una din altitudinile obtinute difera cu mai mult de 0,25
m fata de media aritmetica, urmeaza sa se verifice calculele
si daca se constata ca directia este gresit observata, nu se ia
n consideratie. La calculul altitudinilor punctelor. de triangulatie
determinate prin nivelment trigonometric se Va tine seama de
influenta refractiei atmosferice si curbura pamntului.
VI.1.2. Poligonometria
73~ Retelele poligonometrice se utilizeaza pentru asigurarea
30.
1,
de,nsitatii ,de puncte si pot nlocui triangulatia n urmatoarele
cazuri:
unde reteaua poligonometrica este mai economica, reaHzn-
du-se ntr-un timp mai scmt;
unde vizibilitatea n tU<' de orizont este redusa;
unde atmosfera ncarcata cu gaze mpiedica realizarea
,-,observatiilor de triangulatie n conditii normale;
j .',- unde prin suprafata mica a localitatii executarea lucrarilor
de ttiangulatie nu este eficienta din punct de vedere economic.
',1 "Poligonometria se realizeaza sub forma de trasee izolare sau trasee
cu puncte nodale ce se leaga de punctele de triangulatie.
, )'4. Retelele poligonometrice se mpart n:
',"- '- retele poligonometrice principale, care se sprijina direct
pe punctele de triang-u.latie si care au o forma aproximativ
rectilinie si se desfasoara de regula pe arterele principale
ale localitatilor; -
retelele poligonometrice secundare car? se sprijina fie pe
, puncte poligonom(~trice principale, fie pe puncte de trian-
gulatie.' /
,75. Conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca reteaua
, "poligonometrica principala:
sistemul de proiectie stereografic de stat (stereo 1970) sau
stereografic local;
compensare riguroasa ca drumlliri cu puncte nodale sau
poligoane nchise;
laturile drumuirilor se vor sprijini la plecare si la sosire
pe minimum doua vize de orientare;
densitatea punctelor: 1 punct la 10 ha. (laturi de 300-500m);
din 3 n 3 statii si n punctele nodale, materializarea se
va face prin borne, resLul punctelor se vor marca prin
picheti de fier;
"', n punctele nodale materializarea se va face astfel nct
sa se asigure minimum 2 vize de orientare;
',' 'se vor face observatii zenitale cu doua serii;
observatiile azimutale se vor face cu patru serii;
31
'u....-..........
\
I
L
f
l.
~ ~.".,.",t;.~~-
precizia de determinare a coordonatelor x, y: +/- 5 cm.
lungimea maxima a drumuirilor:
- n zona construita: 3-4 km.
- n zona neconstruita: 4-8 km.
eroarea limita la masurarea lungimilor 1:20.000;
tolerante admise la masurarea unghiurilor:
- eroarea medie patratica a unghiului masurat = Scc
- diferenta ntre valUli succesive pe o directie = IOec
- nchiderea n tur de orizont := 15cc
- nenchiderile unghiulare pe trasee liniare sau n poligoane
= +/- 6cc Jn unde n=numarul unghiurilor masurate.
76. Conditiile pe care tl:ebuie sa le ndeplineasca' !'eteaua
poligonometrica secundara:
sistem de proiectie stereografic de stat (stereo 1970) s~u
stereografic local;
sa se splijine pe punctele retelei poligonometrice principale
sau pe punctele retelei de triangulatie-trilateratie;
compensare riguroasa ca drumuiri sprijinite la ambele
capete sau ca drumuiri cu punct nodal; . .
densitatea punctelor: 1 pct. la 5 ha (laturi de 60-300 m.);
precizia de determin~re a coordonatelor x, y: +/-10 cm.;
eroarea de nchidere a diferentelor .de nivel: m =+/- 5mm
JC, pentru L n km.;
observatii zenitale cuc serie;
observat.ii azimutale cu doua serii;
lungime a maxima a drumuirilor:
- n zona construita: 1,5 - 3 km.;
- n zona neconstruita: 2 - 4 km.
eroarea limita la masurarea laturilor 1:10.000;
tolerante admise la masurarea unghiurilor:
- eroarea medie patratica a unghiului masurat m=12cc;
- diferenta ntre valori succesive pe o directie =16cc;
- nchiderea n tur de orizont = 20cc;
. - nenchiderile unghiulare pe. trasee liniare =+/- 12cc,Jn.
32
!IIi
t;J;;77.,>,Proiectul se ntocmeste pe planuri existente pe care n
ealabil 's-au trecut retelele si punctele existente.
:,11v1J':ntocmireaproiectului trebuie sa se respecte urmatoarele:
~,'~:!'laturile sa fie plasate pe trasee ct mai favorabile lucrului
;,>",-,si aproximativ n linie dreapta. Abaterea maxima a puncte-
,.'1" >lorde la linia dreapta care uneste punctele de triangulatie
sau punctele nodale pe care se sprijina traseul, nu trebuie
sa 'depa~easca o treime din lungjmea lui. Unghiurile care
definesc' deschiderea laturilor nu trebuie sa fie mai mici
de 150G si mai mari de 250G;
sa' 'se proiecteze laturi apro}"imativ egale si de lungime
. maxima' si sa fie pe ct posibil paralele cu fatadele construc-
tiilor; ,
la 8-10 laturi sa existe o orientare de sprijin;
la punctele unde legarea directa de triangulatie nu este
. pO'sibila se va alege ca punct initial un punct din transmi-
-' terea la sol" a punctului de triangulatie\,
Plantarea reperelor poligonometrice /
78. 'Punctele retelei poligonometrice se materializeaza n teren
~ "prin bornesau repere de sol carE trebuie plantate n punctele
I '~:noda:lesi n punctele de frngere ale traseului poligonometric.
I -Celelalte puncte ale traseelor de poligonometrie se materializeaza
,ca puncte ale sistemului de sprijin de ridicare.
Ii "-;c La alegereaamplasamentelor pentru plantarea reperelor se
va. tine seama de prevederile de sistematizare si amenajarea
'terItoriului. Descrierea topografica a reperului se va face dupa
'plantare, reperndu-se din 3-4 puncte fixe.
" .Masurarea lungimilor
79. La retelele poligonometrice principale, masurarea laturilor
se va' face cu firul de invar, sau cu instrumente electronice.
Laturile retelelor poligonometrice secundare se masoara cu
fire de otel sau cu panglica de 50 m gradata la capete. iar n
conditiile ,de circulatie intensa, la trecerea peste ape etc., laturile
se masoarii'pe cale paralactica folosind scheme care sa asigure
precizia r.etelei.
. '
(fi
'33
, ' ",--" """""---'--'
,,----
l
!
t
r
-..:::::a
iii
'.' '~~-~..~~
._, ,"""""".~~. . .
Pe magistrale si bulevarde cu circulatie intensa masurarea
laturilor drumuirilor principale se face prin metoda punctelor
auxiliare laterale (intersectii laterale), cu masurarea bazei il1jtiale .
si finale, sau prin masuratori cu instrumente electronice.
Lungimile traseelor poligonometrice secundare se masoara
n ambele sensmi sau cu doua panglici sau fire n acelasi sens.
Masuratorile pe teren se executa la fel ca la masurarea bazelor
pentru triangulatie; corectiile ce se aplica bazei masurate sunt
la fel ca la bazele pentru triangulatie.
Diferentele dintre rezultatele masuratorilor laturilor traseului
n sensul dus si ntors n traseele principale nu trebuie sa
depaseasca 1:25000 din lungimea laturii masurate.
Masurarea unghiurilor
80. Masurarea unghi.urilor se. face cu teodolite cu cea mai
mica citire pe micrometrul optic' cuprinsa ntre 2" SI lOr",
n cazul punctelo~ nodale, cnd pentru orientare se vor viza
puncte ajutatoare si numarul directiilor va fi mai mare de 2,
se va folosi metoda turului de orizont. n acest caz, diferentele
ntre valOlile deduse din reiteratii pentru masuratorile facute
cu teodolitul de 2 nu trebuie sa depaseasca 16"riar nchiderea
n tur de orizont sa nu depaseasca 15"-20". Nenchiderile
unghiulare n trasee separate sau n poligoane nchise nu trebuie
sa depaseasca 6"rJn unde n este numarul unghiurilor masurate.
Legarea retelei poligonometrice de reteaua de triangulatie
81. Retelele poligonometrice se sprijina la capete pe puncte
de triangulatie si pentru legare se masoara unghiurile dintre
prima si ultima latura a traseului si cel putin doua' directii
ale triangulatiei de stat. Pentru marirea preciziei de transmitere
a orientarilor se recomanda ca punctele de frngere ale traseului
sa fie astfel alese,nct sa poata fi transmisa orientarea la unul,
doua sau mai multe puncte de triangulatie.
82. Evaluarea preciziei masuratorilor de teren permite a se
verifica masurarea corecta a unghiurilor si distantelor, precum
si a controla daca observatiile corespund preciziei ceru te. Cunoas-
34
"....
reciziei este necesara la efectuarea calculelor de compen-
~lr;evaluarea preciziei valorilor definitive (compensate) ale
"selor elemente ale unui traseu poligonometric (orientari,
,.:.(
b:i1ateetc.) poate fi facuta numai daca se dispune de datele
ie,teren.
:yaluarea preciziei consta din stabilirea nenchiderilor longitu-
{e, si transversale, stabilirea preciziei de masurare a distan-
ot;pe ,baza diferentelor dintre masuratorile duble, stabilirea
~eciZiei'masuratorilor liniare pe baza erorilor de nenchidere
;(.gitudinaIa, stabilirea preciziei masuratorilor unghiulare pe
a;erorilor de nenchidere unghiulara si erorilor de nenchidere
sversala.
:ezultatele calculelor definitive se vor nscrie ntr-un catalog
. coordonate.
. ("", '.'
,,;::,;:'83. Documente ce se predau beneficiarului pentru reteaua
~;,~~~irrietrica a localitatii. .
~~<[\'~"'Piesescrise:
(e~::> memoriul justificativ
0;,,1:,.; ,
C\;:"
- date despre lucrare;
- analiza situatiei existente;
- proiectul tehnic;
geodezice ale retelei planimetrice a inventarul punctelor
localitatii;
dosarul documentatiei de teren;
carnete cu observatii si masuratori liniare, paginate si in-
,', dexate sau dupa caz, pe diskete;
- .foile cu elementele de centrare si reducere;
.' dosarul calculelor de determinare a coordonatelor rectangu-
Iare ale retelei planimetrice a localitatii;
,.}j i racordarea grupelor de observatii;
'- calculul corectiilor de centrare si reducere;
.' -' . calculul coordonatelor;
evaluarea preciziei;
dosarul calculului altitudinilor punctelor retelei planimetri-
ce a localitatii;
proces verbal de verificare-receptie a lucrarilor;
proces verbal de predare a punctelor geodezice;
35(
""""'-
.. ~",.; . ",.",,'" ..,.""",...""",""", . ,",~!
Piese desenate:
fise cu descrierile topografice ale punctelor retelei planime-
trice;
proiectul retelei planimetrice a localitatii (plan sc. 1:10.000-
1:25.000).
VI. 2. Reteaua altimetrica a ]ocalitatii
84. Baza altimet1'ica a ridicarilor topografice n localitati se
realizeaza prin retele de nivelment care trebuie sa asigure posibili-
tatea reprezentarii reliefului pe planurile topografice si aplicarea
ulterioara pe teren a diferitelor proiecte de constructii (cladili.
instalatii subterane, drumuri, poduri etc.). Aceasta baza se
realizeaza prin retele de nivelment de stat de ordinul II, III si Iv.
85. Cotele punctelor retelelor de nivelment se calculeaza n
sistemul Marea Neagra -1975.
86. Nivelmentul de ord. II se executa pe fiecare linie n sens
dus si ntors cu o eroare maxima n valoare absoluta de 5 mm
JL, unde L este perimetrul sau lungimea drumuirii n km.
Reperele pentru acest nivelment trebuie sa acopere n mod uni-
form ntreaga suprafata a localitatii si sa fie astfel repartizate
nctdistanta dintre ele sa. nu depaseasca 2 km, iar n afara
perimetrului localitatii 3 km.
87. Nivelmentu1 de ord. III se executa n sens dus si ntors,
cu o precizie care sa asigure obtinerea unor nchideri n poligon
sau drumuiri care nu trebuie sa depaseasca n valoare absoluta
10 mmJL' n care L este perimetrul poligonului. sau lungimea
drumuirii n km. Reperele de perete sau la sol pentru acest
nivelment trebuie sa acopere n mod uniform suprafata
localitatilor si sa fie astfel repartizate nctdistantele ntre ele
sa nu depaseasca 200 m pe magistrale n zonele centrale si
industriale ale localitatii, 400 m n zonele n care se gasesc
ntre centru si margine si 800 m la marginea localitatilor sau
n zonele cu constructii 1'are.
88. Nivelmentul de ord. IV se sprijina la ambele capete pe
36 .
......
-' ".-' '- "u..--
'lcte)denivelment de ordin superior si se executa prin drumuiri
:;~h.singur sens, cu o precizie care sa asigure obtinerea unor
,~d,~?tn drum~iri sau ~ poJigoane care sa .nu depasea~c~
Y.1M9areabsoluta 20 mm -.IL' unde L este lungJ.mea drumUlnI
\5~ejinetrul poligonului n km.
~8o~ffti~iile de nivelment de toate ordinele se materializeaza
~$,~~,ter~n prin repere care se nu!1lc~roteaza. Se va urmari ca pe
~~'ceeasUiniesau in jurul unui punct nodal- sa nu existe' repere
~:~u, acela s
i rtumar. Rep
er~le nu se includ n masuratori dect
k'
f;
,
t
,
t
,
:
,
~
",
.
,
~
,
P
,
.a"
o O luna de la. plantarea l.o~, iar pentru fiecare reper se
tt,~tocmeste o descnere a pozItIeI.
(";; Ptoi~ctul retelei de nivelment
,O"";," ' '
()'" 90. Proiectul retelei de nivelment va arata ce fel de lucrari
':;cie,nivelment urmeaza sa se execute, traseul lor, volumul, numa-
itul de repere, informatii asupra datelor initiale, ordinea de
lexecutie, indicatii tehnice pentru executarea lucrarilor, instru-
,mente si metode de nivelment, indlcat,ji asupr'h'modului de calcul
;81rezultatelor nivelmentului, precum si toate elementele care
,justifica solutia propusa.
, Liniile de nivelment, de orice ordin, care se executa n locali-
I ' tati,se proiecteaza n general pe strazi, cotndu-se toate punctele
I :geodezice de la soL pe ct posibil punctele de poligonometrie.
, Toate capetele liniilor de nivelment proiectate trebuie sa fie
legate de liniile de nivelment executare anterior, de ordin supeliol-
sau de acelasi ordin.
'Executarea nivelmentului
91. Nivelmentul de ord. II se executa prin metoda coincidentei
pe Osingura pereche de broaste sau tarusi n sens dus si ntors.
Drumuirile de n'ivelment dus si ntors pe sectiuni se executa
de regula' n jumatati diferite ale zilei; toamna si pe timp noros
se pot executa masuratori in tot cursul zilei. In tot timpul
masuratorilor se va folosi obligatoriu umbrela de protectie,
Lungimea razei de vizare se admite ntre 50 si 65 m. n
caz ca panta terenului este mai mare, distanta poate fi redusa.
37
-
"_0__0__"'_-
f
:
L
t. o
r
1.
,
'..'".~ ...".;",..}.lL!i~li.ji!~,i, "F
"""'<-.~tJI
Raza de vizare trebuie sa treaca la cel putin 0,50 m deasupra
solului. Cnd lungimea razei de vizare este de circa 30 m, se
admite sa treaca la 0,30 m deasupra solului. Observatiile se
vor executa n perioada de vizibHitate cu imagini clare, distincte
si calme, evitndu-se efectuarea observatiilor nainte de rasaritul
sau apusul soarelui, pe vnt sau cnd imaginile prezinta miraj.
Distanta de la instrument la mire trebuie sa fie egala. Se
admite o inegalitate pna la 1 m. Cumularea acestor inegalitati
pe o sectiune SZ. nu fie mai mare de 2 m.
ntreruperile nivelmentulai se fac obligatoriu pe un reper
permanent. Nu se admit ntreruperi pe repere provizorii. n
fiecare statie se calculeaza diferenta de nivel din observatiile
efectuate pe scara principala si cea secundara. Nepotrivirea ntre
aceste diferente de nivel nu trebuie sa depaseasca 0,7 rom. n
caz ca nepotrivirEa este mai mare, toate observatiile n statia
respectiva se refac.
Dupa masurarea unei sectiuni se calculeaza diferenta de nivel
ntre drumuirea de nivelment dus si ntors. Nepotrivirea ntre
aceste doua masuratori nu trebuie sa depaseasca 5 rom JL' daca
numarul de statii este de cel mult 151km, si 6 mm JL-, cnd
numarul de statii este mai mare de 151km.
Daca nepotrivirile sunt mai mari dect cele aratate mai sus,
se va repeta nivelmentul ntr-un singur sens. Daca n urma
acestei noi masuratori, rezultatele nu vor diferi cu mai muH.
de 7 mm JL' l'espectiv 9 mm JL' de cele anterioare, atunci se
va lua ca rezultat definitiv media dintre cele trei nivelmente.
Daca nepotrivirea depaseste tolerantele specificate, se va repeta
operatia n ambele sensuri. Aceleasi tolerante sunt valabile si
pentru drumuilile executate n cele doua sensuri pentru un sector
ntre doua puncte diferite sau fundamentale.
n drumuirile de nivelment se includ, pe ct posibil punctele
de triangulatie, ct si cele paligonometrice.
92. Nivelmentul de ard. III se executa prin metoda coinciden-
tei sau a firului nivelor, potrivit aparaturii utilizate, n dublu
sens, dus si ntors. Diferenta de nivel se calculeaza numai dupa
citirile la firul nivelor.
38
jurigiroea razei de vizare se adroite ntre 60 si 75 ro,
" "
Daca conditiile atroosferice perroit si luneta are putere de
IriTe de circa 35 X, se adroite ca lungiroea razei de vizare
~$'a~ifiei pna la 100 ro,
.' . tt'JTDistantele de la instruroent la mire trebuie sa fie egale. Se
ldmite o inegalitate pna la 2 m, iar cumularea lor pe o sectiune
dt;,trebuie . sa depaseasca 5 ro. Raza vizuala trebuie sa treaca
a~tsupra-'solului la 0,3 m, -
~t~"E;xectit:~reaobservatiilor se face n conditii favorabile de vizibi-
ltate,:'cu imagini dare si calme. Nu ge fac observatii apropiate
le:rasaritul si apusul soarelui, iar n tiropul observatiilor instru-
~entul va fi protejat de o umbrela,
~;n( tiropul roasuratorilor, mirele se aseaza pe broaste sau pe
~rusiroetalici.
:;:ftJJntreruperile se fac numai pe repere stabile; este interzis
,8.",se., face ntreruperi pe repere provizorii. .
~;i~;':!_,A::nd se foloseste metoda de observatii prin coincidenta,
~ijnepotrivirea ntre diferentele de nivel de~pe scara principala
~~i;si1cea secundara nu trebuie sa dE;paseasca 1,5 rom.
~;f Cnd observatiile se fac la firul' nivelor, nepotrivirea ntre
fi diferentele de nivel determinate pe partea neagra si partea rosie
[\;'a roirelor, nu trebuie sa depaseasca 3 fim. Daca nepotrivirile
1
"
,
.
,
'
,
:
,
'
,
'..
,
" d~pasesc tolerantele' de roa
,
i sus, observatiile n statie se refac.
\ Toleranta admisa pe o sectiune sau pe un sector ntre cele
:" doua drurouiri dus si ntors nu trebuie sa depaseasca 10 roro'JL '
, unde L este lungiroea drumuirii n kro. Daca nepotrivirea depa-
, seste ~ce~sta limita se repeta nivelmentul ~ntr-un s~ngur sens.
93. 'N1Velroentul de ord. IV se executa mtr-un smgur sens.
Citirile pe roira se fac la firul nivelor, pe ambele fete ale mirei.
I
I Daca roira are o singura fata, pentru citirea a doua se roodifica
l' naltiroea aparatului cu cel putin 10 cro. Lungimea de vizare
se admite pna la 100 m. Mirele se aseaza pe broaste de nivelroent
sau tarusi roetalici. ntreruperea observatiilor se face pe repere
permanente.
Nepotrivirile dintre diferentele de nlvelntr-o statie rezultate
din citirile facute la cele doua naltiml diferite ale aparatului
39
..-u- - u u'- -
l:
r '
_"""~"";'L"""""~
nu trebuie sAdcp-aseas;:;aGmm. Daca aceasta toleranta nu este I
satisfacuta, observatiile se refac.
94. Pe tot timpul observatiilor de nivelment instrumentul
trebuie ferit de actiunea directa a razelor solare prin protejarea
cu o umbrela.
Nivela nu va fi folosita dect dupa aproximativ 45min. de
acomodare cu temperatura la umbra a aerului. Nivelmentul
geometric de ord. IV se realizeaza cu o eroare care nu trebuie I
I
sa depaseasca 20 mmJL, unde L este lungimea drumuirii n I
krn. I
95. Calculele. de compensare ale liniilor si retelelor de
nivelment se mpart n: liriii si retele de nivel compensate
provizoriu si compensate definitiv.
Liniile de nivelment compensate provizoriu sunt cele a caror
compensare este facuta prin metode simplificate, n scopul de
a obtine cote de lucru, sau pe baza unor cote provizorii ale marcilor
si reperelor de plecare, urmnd ca ele sa fie compensate definitiv.
Linii de nivelment coIn.pensate definitiv sunt acelea care sunt
compensate prin metode riguroase.
Calculele de compensare a nivelmentului se fac n urmatoarele
trei etape:
calcule preliminarii care se refera la verificarea carnetelor
de observatii si ntocmirea situatiei diferentelor de nivel;
calcule de compensare propriu-zise ale retelelor de nivel-
ment si ale traverselor izolate;
- ntocmirea cataloagelor.
96. Evaluarea preciziei nivelmentului se poate face dupa
formula:
a) Dupa formulele Lallemand: Pentru o singura traversa
eroarea medie patratica accidentala si sistematica pentru
1 krn se foloseste formula:
2 [u2] (}2 ~ ~
[
~
]
11 = -4L 4[L] L
40
l'
,,-,un .grup de mai multe traverse de nivelment, libere
f\;formeaza poligoane se foloseste formula:
~
{
[62] [r2]
[
S2
]
l
~,ALl .~[L2] L J
I~J,rt~~2[L]~pentru un grup de mai muIt de! Opoligoane
~~l 2
]
'
.
...,~
[
~
]
' ISL pentru un grup de cel mult 10 poligoane.
'o,, L
'fi 'aceste formule s-au facut urmatoarele notari:
,'oleste lungimea n km, a unei traverse sau a unei laturi de
i'?~";;-poligonexecutata n aceleasi conditii (aceeasi directie, acelasi
aparat, acelasi operator, conditii fizico-geografice ct mai
" apropiate etc,);
[IJf'!li.mgimea, n km, a ntregului grup de traverse sau poligoane;
,. diferenta n mm, dintre rezultatele obtinute din drumui-
l~a\"dus" si ~rumuirea "ntors", intre doua repere de nivel-
...,,}';;ment succeSIVe;
y',' "distanta n km, ntre doua repere de nivelment consecutive;
S,,"discordanta, n mm, att pentru travese ct si ntre rezulta-
:<,tele obtinute din cele doua sensuri;
fn "eroarea de nenchidere a poligonului, n mm;
[f;] suma patratelor erorilor de nenchidere a poligonului circum-
, scris n mm.
Toate diferentele de nivel se socotesc corectate cu corectia
ortometrica. '
'Valorile erorilor medii si calculate cu formulele de mai sus,
nu trebuie sa depaseasca pentru fiecare ordin valorile din tabela
urmatoare:
41
,.".
--~-
i
I
I
L
L
t'
r
Ordinul
Er<"j mdii ntrU1 kmde drumll1r
Erori limita o.ntN I krn dt drumulC
ni"clmcntulur
accidental.
,j,tematlce
accidentale
"SI<narlCe
Ord. II
2. OmI"
0,4 mro :,Omm
0,4 mm
Orei, III 4.0mm
O. S ,,1111 8,Omm
O, g mm
Ord. IV
IO.Omm
: Omm 20, O",m
2. Omm
..,", .6.',..',
1'1
b) Dupa fm'mulele Rune:
Eroarea medie accidentala pentru 1 km de drumuire:
L
2 2
2 mmj - frnm2
11 =
, Lm - fm
Eroarea medie sistematica pentru 1 km .de drumuire
2 2
2 m2 - m1
cr =
Lm .- rm "
n aceste formule s-au facut urmatoarele notari:
2 - [1'12] m2 = ~
[
~
]
m1 - 4[LJ. 2 4P L
este diferenta, in rom, dintre rezultatele obtinute ntre
drumuirea "dus" si drumuirea "ntors" ntre doua repere
consecutive;
lungimea traversei, n km;
discordanta ntre diferentele de nivel obtinute din cele
doua' sensuri, pentru fiecare traversa, nmm.;
L
S
L [L]
m-
P P
lungimea traversei, n km, executata n aceleasi conditii;
numarul traverselor ce intra n calcul;
distanta, n km, ntre doua re~ere consecutive;
valoarea medie pentru r egala c~ j unde n este numarul
n
de sectiuni. ,
Pentru calculul erolii medii patratice a ntregii traverse se
folosesteformula:m2 = (112+cr2L) p
97. -Documente ce se predau beneficiarului:
Piese scrise:
- memoriu justificativ
r
rm
- date despre lucrare;
- analiza situatiei existente;
- proiect tehnic;
- inventarul reperilor de nivelment ai localitatii;
- dosarul documentatiei de teren: carnete cu observatii
altimetrice, paginate si indexate;
42
osarul calculelor de determinare a cotelor reperilor de
Iiveiment:
>:.gruparea observatiilor n poligon si racordarile ntre
~
~'f'gr.upe;
i calculul nenchiderilor n poligoane;
..clculul cotelor;.
;3tievaluarea preciziei;
<;"':Rroces verbal de verificare - receptie a lucrarii;
.,;:.3: proces verbal de predare a punctelor.
'iese desenate:
}"'\:('fisele cu descrierile topografice ale reperelor de nivel-
i\.k ,ment;
- proiectul retelei de nivelment al localitatii (plan scara
1:10.000 - 1:25.000);
schita poligoanelor de nivelment' cuprinznd diferentele
de nivel, sensul de parcurgere si nenchiderile n poli-
goane. ,,\>
detaliilor
~~~yr:3.1. Reteaua de sprijin pentru ridicarea planimetrica
i:-." . 98. ,n vederea ridicarii detaliilor se realizeaza pe teren o
I.baza de ridicare planimetrica care ndeseste reteaua de sprijin
~/~pz:in: ~nt~rsectii si drumuiri .cu te~~olitul sau statii t~tale;
~t.:)matenahzarea punctelor bazeI de ndlcare se va face unIform
6:2' n cuprinsul localitatii. .
r :;', Drumuiri cu teodolitul. Drumuirile cu teodolitul trebuie sa
ndeplineasca urmatoarele conditii:
sa se sprijine pe punctele de triangulatie sau poligonome-
trice;
sa parcurga terenuri adecvate masuratorilor (strazi, alei,
sosele, drumuri pietruite, etc.).
distantele ntre vrfurile drumuirii sa fie pe ct posibil
egale;
lungimea maxima a unei drumuiri nu trebuie sa depaseasca'
3 km pentru scara planului 1/2.000, 2 km pentru scara
1/1.000 si 1 km pentru scara 1/500;
'-
43
. ".......-
---
!
i.
,.
i:
E
1'"
t
r.
t:
':2..
-.",,~,-- ""'""""f;;,.*t,,.,,~~>;(,,!tJ
lungimea unei laturi de drumuire trebuie sa fie n medie
de 250 m pentru scara planului 1/2.000, '150 m pentru
scara 1/1.000 si 100 m pen,tru scara 1/500; ,
materializarea n teren a punctelor de drumuire trebuie
sa se faca cu picheti metalici;
laturile drumulrii trebuie sa fie masurate de doua ori, I
n sens direct si invers cu panglici de otel sau cu instrumen- I
te electronice; I
distantele masurate se reduc la orizont cnd unghiul de
panta este mai mare de 1~.
Cnd pe aliniament sunt schimbari de panta, pentru fiecare
sectiune care arc unghiul de panta mai mare de 19, se aplica
corectia de reducere la orizont.
Cnd diferenta dintre temperatura de etalonare si cea din
timpul masuratorii cu paI}glici de otel depaseste 5, se aplica
corectia de temperatura. In acest scop, n timpul masuratorii
trebuie facute citiri pe termometru din ora n ora. .
Toleranta la masurarea directa a distantelor se calculeaza cu
formula: T= :tO, 003 !D+ D / 5000 si este indicata n tabela 1, n
ca-re Teste toleranta n metri si Deste distanta n metri.
Tabela 1
Daca laturile masurate sunt sub 50m, atunci discordanta
maxima ntre sensul direct si cel invers poate fi de 2 cm. Pentru
distante masurate n teren cu panta de 3L10g, toleranta se
majoreaza CII20(70,pentru teren cu pante de. 10g-15g,se majoreaza
cu 50%; iar pentru terenuri cu pante peste 15 se majoreaza
cu 100%.
44
,-.-------------------
Di..tanta Toie:-&n\a Ditan8 T{}I...n!a
Distanla
Tulcranju
ro m \11 m m m
p.11ala phn la pna la
50 O, (120 J1() O.1-'32 170 0,039
60 0.023 120 O, ('33 180 0,040
70 O. U2S 130 O, O4 190 0,041
80 0,027 140 O. (136 :WO 0,042
90 0,029 150 0,1'-;7
100 0.030 160 O, r,'-:,:
indirecta a distant,elor se face ntotdeauna cnd
iir~de aparatura si dispozitivele corespunzatoare cu
'~{precizia determinarii distantei sa fie peste 1/2000.
'ea'distantelor cu mira verticala pentru punctele radi-
:oUiti, alei, parcari, guri de canal din interiorul locali-
1
: truC
.
'
,
" ctii provizorii, contururi neclare, etc,) se face cu
indicate n tabela 2,
":-tt"
'ela~,.2'; ~
.,
,~!Oe
0,15
0.16
0.17
0,18
0,19
.. 10,20
0,22
0.24
11~ -20&
C,20
C.21
C.22
('.2:>
C,24
0,25
0.27
0,30
21~-30~
O.2S
0.26
0.27
0,28
O, '2'1
1),31
1).33
0,36
31~-35'
O, J:)
,lUI
1),32
D,34
,). 1Ii
0,38
0.40
(1,4)
::':',
:""""" ,',.- , ,
asurarea unghiurilor se executa Cll aparate de 5000-100.
,entrarea aparatului deasupra punctului de statie se face cu
(jleranta de pna la 3 mm.
;;0iCn. punctele de triangulatie sau poligonometrie care servesc
r~ ca puncte de plecare, se vor masura doua unghiuri adiacente
~t:catre punctele cunoscute, Cnd punctul initial, din care urmeaza
fi; sa se ~esasoare drumuirea, este nestationabil, legarea drumuilii
!{i,se,ya, face o~lig?toriu ,dint~-un ~unct prin. tra~sm~tere la s~l.
f Valonle acelUIasI ungJ:p obtmut dm doua masuraton nu trebUIe
r~sa,~difere cu mai mult de 50"",
~' 'Toleranta de nchidere a oriEtntarilor unei drumuiri pe punctele
,. .
" de spr~jin, calculata cu formula T = 50cc..Jn ,unde n este numarul
statiilor, este cea aratata n tabela 3,
45
.'~=,~~=",-""~W_~-~---
'-
i
l
f
h
,1
L,
1 ,:
~ "
i "
: ~ H:
: ~.;
1:
1.
l'
i
:
. .
,{
",~, ,"""""
..,;~,,\'
"
,~ '
:>,,' ,
,. "
,Tabela 3,:.;" ,":,:;, '" ,
",Tabela cuA.oleranta."de;I)chidere pe,o:pentart", '; -<, ;,1:
Nr. de statii ToleranlC
minute centi
0,50,
0.70
0,86
1,00
1,12
1,22
1, ,~2
1.41
1,50'
1,58
Nr de
~
; I
12
i3
:4
, "'11$
,16
)7'
18,
i9
20
Tolerante
rlUIIU:': cer-ti
I
2
3
4
\,66
],73
L MO
J. 87
J. 94
2.00
2.06
Z.12
2.18
2,24
23
24
25
26,
27
28
29
30
5--
6
,7
,8
:9
\0
') ,,~
~.--
2. (.(1
2,6'
2,69
2,7t.
, Toleranta, admisa la nchider~a drumuirilor principale si
secundare pe' coordonate' este aratata n tabelele, 4 si 5, care
a fost calculata cu 'formulele:
:T,= :tO,O03.JO+,~
: ".500
T = :tO,O03.JO + ~
, , 2600
unde' D reprezinta desfasurarea drumuirii, n metri,
, ,', ' fi i',
Tabela 4 '
Tolerante admise pentru nchiderea pe coordonate a drumu-
rilor principale' , , "i.
"
, I
46,
LunglJDl:&Tol.:nn!a LW1girneaToh.:nmla
Wplgim1I Tolenm\a Lungimea Tolcrant;.
drum1Jii1i ro ' drumuiri:' m .trurnuirii m drumuirii m
m . ro,:" m m,
100 0.050 600 0,193 1100 0.320 \600 ,0.440
200," 0,082 700
0.219 1200
0,344 '1700
'0,464
300, 0.112 800 0.245 1300
0.368 ' \800 0.487
400 0,140 900
o,no \400 0.392 \900 O,5J1
500"" ' 0.167 1000 0.295 15(;'0 0.416: 2000 0.534
-- -
~seda ;nchiderea' pe coordonate a drumuirilor
I
~O,44,
.0,\48",
'O 52"
"fJ::S7 .
0;61
0,65
'.o;69,.
,0.';"74
ifn
0,82
.0,,86,
'0:;90
..
Unghiul de inclinare
Inlre 58-1t~ IIntre 10'. IS~ Peste 15'
0,33 ro
0,38
0.44
-'10,49
O. ~5
0.60
0.65
0.71
0,76
0,81
0,86
0.97.
O. 9~
1,03
1,08
1.12
O.39m
0.45
0,53
(1.59
0.66
O. i2
0,78
0.86
0.92
O. \18
].04 .
1.1]
1.17
1,23,~
1,29 .~
il 1,35
0.52m
0.60
lI,70
0078
008'8
00911
1,04
1. 14
1.22
J.30
1.38
1.48
1.56
1.54
1.72
10RO
1:.\ --
~:;,~~,~~de sprijin ~entr~ ridicarea a1timet~ca .
velmentul geometnc. NIvelmentul geometrIc al bazeI
f~'~'se;.efectueaza pentru catarea punctelor drumuirilor
~rice,pentru trasarea curbelor de nivel si pentru obtinerea
lb'c6nstructiile de orice fel (colturi de cladiri, soclul
~htelor, culeele si pilele podurilor, capacele de orice fel,
tii'de strazi etc.), precum si punctele ,radiate tahimetric'
i~l;il.afu:'El se sprijina pe puncte ale nivelmentului geome-
,~'tt1"ofdiIisuperior. "
rraitiile'tehnice p'ecare trebuie sa le ndeplineasca nivelmentul
.~fn
,
'
,
'
,
'?-
,
'
,
~;Ui1~ :<:eleechi:~lente nivelmen:ului de ordin,:l IV. '
jiIlpensarea drumUlnlor se va face In modul urmator:
a.a'Ca';driiIinfuea de nivelment geometric se sprijina la capete
~~J,~Ei!!$punc~'decote cunoscute, discordanta se repartizeaza
,-/---',- " ,
,,;';::ii::;;n;Omod,)egal la fiecare diferenta de nivel; cnd nivelele
0' - ,_o ----
47
" "'- "O"
i
!'
!
~.
I
>
I
,
,
r
f
i,
o'
i
L
i
i,
i
!
~
r
~.
~:,
~-
(
'.'
"
[
~:'
~t '
k
~
y-
0'1,
"
t
!
~
. '1
'-
H.~~
sunt toate de aceasi lungime, n mod proportional cu
lungime a nivelelor cnd acestea sunt neegale;.
cnd drumuirea se inchide pe acelasi punct, discordanta
se repartizeaza ca mai sus;
n cazul poligoanelor sau punctelor nodale, discordanta
se repartizeaza n mod ponderat, proportional cu numarul
de nivele pe fiecare sectiune;
n cazul cnd din vrrul drumuirii s-au executat radieri,
cotele punctelor radiate se vor masura cu o toleranta de
1,5 cm;
atunci cnd reteaua de drumuiri poate fi conformata din poli-
goane sau puncte nodale, compensarea se va face prin mei:,oda
aproximatiilor succesive sau a nlocuirilor echivalente.
100. Nivelmentul trigonometric. Determinarea altitudinilor
punctelor bazei de n.dicare prin nivelment trigonometric trebuie
sa ndeplineasca urmatoarele condit.ii:
drumuirea de nivelment trebuie sa se sprijine pe puncte
ale caror cote sunt determinate prin nivelment geometric;
lungimea drumuirii sa fie n medie de 2 km;
se executa atunci cnd echidistanta curbelor de nivel nu
este mai mica de 1 m:
masurarea unghiurilor verticale se efectueaza n cele doua
pozitii ale cercului vertical a carui precizie trebuie sa fie
de 1';
nivela cercului vertical trebuie sa aiba ca valoare a diviziunii
20" pna la 30;
valoal'ea punctului O al cercului vertical n fiecare punct
de statie nu trebuie sa fie mai mare ca dublul valorii divizi-
unii nivelei cercului:
diferentele de nivel ntre punctele bazei de lidicare si vrfu-
riIe drumuirii trebuie obtinute de doua ori, n sens direct
SI Invers;
discordanta ntre diferenta de nivel obtinuta n sens direct si
invers n lungul unei laturi nu trebuie sa depaseasca 0,004 D
unde D este lungimea laturii n sute de metri;
48
.~ ..,
j"discordanta admisi bila n drumuirile si poligoanele nchise
!;t:'Beoetermina dupaformula: 0,004 oFn ' unde Deste lungimea
:,<,";" [d]
l~clie a laturii exprimata n sute de metri, D == - unde ldJ
o' ' n
;telungimea, iar n este numarullaturilor drumuirii sau
,bligonului.
~partizarea discordant,ei se face proportional cu lungi-
't\tti1or. .
Pe'ntru punctele cotate prin radieri, toleranta este de 1:5
I'\;pentru. punctele nematerializate si de 1:4 cm pentru cele
;,~1i31.izate. '
,te':'>, "., .
ita'Masuratori topografice de detalii
, . 01. La baza lucrarilor de cadastru imobiliar sta planul topo-
[c~saucadastral, la scara convenabila care va fi echipat cu
'{~!.si 'informatiile specifice cadastrului imobiliar.
~.general alegerea scarii planului cadastral depinde de densi-
~a'o'p'arcelelor din zona de cadastrat respectiv:
't:r'>scara 1:500 pentru o densitate cte peste 50 parcelelha (situ-
ii[/, atie ntlnita de obicei n municipii);
",",tl .
"~' scara 1:1000 pentru o densitate de 30-50 parcele/ha (situatie
ntlnita de obicei n unele municipii si majoritatea ora-
; scara 1:2000 pentru o densitate mai mica de 30 parcele/
": ha (situatie ntlnita de obicei n orase mai mici si n
',' localitati rurale).
.<.: Masuratorile topografice de detaliu se executa prin:
" 102. Metoda radierii. Ridicarea detaliilor prin metoda radierii
se executa masurndu-se unghiurile si distantele cu aceleasi
tolerante ca si la drumuiri. Lungimea distantelor polare trebuie
sa fie masurate de 2 ori si nu trebuie sa depaseasca 100 m
pentru scara 1/2000, 50 m pentru scara 1/1000 si 30 m pentru
scara 1/500.
103. Metoda absciseJor si ordonatelor. Ridicarea detaliilor prin
metoda ahsciselor si ordonatelor se executa masurndu-se distan-
tele cu tolerantele aratate n executarea drumuirilor. Lungimea
I
r !!!! L.._,
49
. '~R""'.~'~~~1
fiecarei ordonat.e nu va depasi 1/3 din lungimea bazei de lucru,
neputnd depasi 12 m pentru scara 1/2000 si' 8 m pentru scara
1/1000 si mai mari. Punctele picioarelor perpendicularelor mai
lungi se fixeaza ca intersectii din mai multe puncte, iar lungimea
vizelor nu trebuie sa fie mai mare de 100 m pentru scara 1/
2000, 50 m pentru scara 1/1000 si 30 m pentru scara 1/500,
La ridicarea contururilor neclare lungimea perpendicularelor si
a intersectiilor se dubleaza. La ridicarea sinuozitatii contururilor
se admite ca pe perpendiculara sprijinita pe latura drumuirii
sa se construiasca alte perpendiculare.
Liniile contururilor care nu sunt n linie dreapta se ridica
daca rezalidurile depasesc 0,5 m pentru scara 1/2000, 0,3 m
pentru scara 1/1000 si 0,2 pentru scara 1/500.
,
104. Metoda aliniamentelor, Metoda aliniamentelor se utilizea-
za pentru determinarea punctelor situate pe un aliniament (fatada
constructiilor aliniate, capete de alei n parcuri etc.). Distantele
pe aliniament se pot determina prin masurare directa sau prin
masurare indirecta. Oricare ar fi procedeul de masurare a
distantelor, se va masura pentru control, lungime a ntregului
aliniament, suma distantelor partiale trebuind sa corespunda
lungimii tataIe.
105. Metoda intersectiei de distapte. Aceasta metoda consta
n determinarea pozitiei planhnetrice a unui punct de detaliu
prin intersectarea a minimum trei distante masurate pe teren
din puncte a caror pozitie n plan este cunoscuta. Punctele de
pozitie cunoscute se vor alege astfel nct sa formeze cu punctul
ce urmeaza a fi determinat unghiuri mai mari de 40G.
50
;
.-=---
51
Capitolul VII:
'NUMEROTAREA CADASTRALA
SI CALCULUL SUPRAFETELOR
uxnerotarea cadastrala
:O6Hncadastrul imobiliar ca si n cao.astrul general numerota-
~ci1dastI:alaprezinta o mare importanta. Cu ajutorul numero-
~~~,~'ii::cada5trale se stabilesc coduri pentru toate suprafetele
~iferent de marime) care reprezinta individualizarea fiecarui
':!ement, de suprafata n populatia de suprafete din zona de
lastr.at (si n context pe suprafete mai mari pna la nivelul
~):;:codificarea suprafetelor ca si coduri pentru proprietarii
itor suprafete - partida cadastrala.
07. Numerotarea cao.astrala are menirea de a asigura legatu-
/dfutre elementele referitoare la suprafata, categoriile de folosin-
tai' si proprietar care se nscriu n registtte,le cadastrale,
't':f:~108. Codificarea cadastrala ncepE}cu particularizarea terito-
~
~~
.
:".
.
,:"
.
:,n::.~ui~n contextul ,general al teritoriilor tarii, prin, at~'ibu~rea
!,pcodulUl SIRUTA (dm nomenclatorul general) al ten ton ulm ce " -
~;';'unneaza a fi cad~strat: In c~zul n care codul ~IRUTA se refera
"
;;;larsuprafete mal man decat cele ce urmeaza a fi cadastrate
',~"(codul SIRU
.
TA se refera la un oras iar zona de cadastrat repre-
';'zintao portiune sau un sector) se vor atribui acestuia indici
~. : corespunzatori atasati la codul SIRUTA.
('
109. Numerotarea sectoarelor cadastrale se face ncepnd cu
I TIr. 1 din partea de NV a zonei de cadastrat si se continua n
; sens convenabil din aproape n aproape, n ordinea normala a
numerelor, astfel ca sa formeze o nlantuire convenabila a tuturor
sectoarelor n vederea unei usoare cautari a acestora.
110. Parcelele care formeaza sectoarele cadastrale se numero-
I teaza ncepnd cu nr. 1 n cadrul fiecarui sector, pna la numero-
tarea tuturor parcelelor din sector. Exemplu: sectorul 3, parcela
115 se evidentiaza pe planul cadastral astfel: 3.115.
n cazul proprietatii pe etaje (blocuri de locuinte, firme, etc.),
~---
. .. _.~~.~=.~.~
~."... . *'i-~ ."""."'uii~iJIlH""~""""~1
suprafata de teren, asa cum a fost determinata prin autorizatia
de construire, primeste un numar cadastral, ca orice parcela
din cadrul sectorului cadastral. .
111. Corpurile de cladire se numeroteaza ncepnd cu nr.1
precedat de litera C, n cadrul fiecarei parcele. Exemplu CI,
C2, etc.
112. n cazul apelor, canalelor, digurilor, cailor ferate, drumu-
rilor clasificate, strazilor, ulitelor sau altor detalii liniare C2.re
marginesc sectoarele, se vor atribui numere dupa cum urmeaza:
detaliile liniare vor fi nume rotate n cadrul sectorului res-
pectiv, cu numar 'de parcela. La segmentarile produse la
intersectii cu alte elemente liniare, ele vor fi numerotate
printr-o secventa de ,numere data n continuare;
n cadrullocalitatilo:c, bulevardele si strazile principale vor
primi un singur numar de parcela, sau sector, p3 toata
lungimea lor, iar strazile segmentate de acestea sau de
aite detalii liniare mai importante (ape, cai ferate, etc.)
vor primi de asemenea, numar de parcela. La intersecti
strazilor, suprafat.a comuna se atribuie strazii mai impor-
tante. .
113. Ordinea de segmentare a detaliilor liniare este urma-
toarea:
caile ferate sunt ntretaiate de ape;
drumurile nationale ntretaiate de ape, si cai ferate;
drumurile judetene nhetaiate de ape, cai ferate, drumuri
nationale;
drumurile comunale ntretaiate de ape, cai ferate, drumuri
nationale, drumuri judetene, strazi;
strazile se ntretaie dupa importanta lor.
114. Categoriile de folosinta (subparcelele) a caror suprafata
este sub 150 mp nu se numeroteaza, acestea urmnd sa fie-
ncadrate la categoriile de folosinta alaturate predominante.
115. Subparcelele se pun n evidenta numai n Fisa bunului
imobil si se numeroteaza n cadrul parceleiastfel: 3.115/1, 3.115/
52
....
tC.:,incare prima cifra reprezinta numarul sectorului cadastral,
:oua'.numarul parcelei iar a treia numarul subparcelei.
f2'<Calculul suprafetelor
j'~:'rCalculul suprafetelor se va executa prin metode care
slgtlra.precizia impusa de beneficiar pentru aceasta (procedee
, ",~, , '
,mecanice, grafice, sau numerice, inclusiv prin digitizare si prelu-
'crare automata cu ajutorul mijloacelor electronice).
~"
,
~
,
~
,
..
,
"
~".
,
'
,
.
"
,,
;;i:!l
,
l
,
'
"
'7. C
,
alc
,
~lul su
p
rafe
t
elor se face
P
e foi de
P
lan to
p
o
gr
afic
,
~.,."\'. , '
!("atunci. cnd se executa prin procedee mecanice sau grafice si
'21e'~tIDitati de suprafata ntregi, sectoare, parcele atunci cnd
se(~exe(:uta prin procedee numerice.
';i;;H8. Trebuie nteles ca pentru a executa un calcul corect
;;d:ei'suptafete, acestea trebuie tinute sub un control strict si in
.
'
,
.'
,
'a
,,
'cest caz este necesar a se executa calculele de la general la
';particular, respectiv: ~, ,
/".; Da) se va calcula aria suprafetei pentru ntreaga zona de cadas-
trat si se va vedea daca aceasta cbrespunde exact cu aceea
. asuprafetei din cadastrul general. n cazul existentei unor
,'Ldiscordante care se ncadreaza n tolerantele admise
aceasta se va compensa mentinnd neschimbata suprafata
" din cadastrul general;
,b) se va calcula aria suprafetei sectoarelor. nsumarea ;1cestor
arii trebuie sa corespunda n limita tolerantelor cu cea
calculata anterior pentru intreaga zona de cadastrat. n
,~ '! cazul unor neconcordante care se ncadreaza in tolerantele
admise se va face compensarea acestora mentinnd nes-
chimbata suprafata zonei de cadastrat calculata conform
, pct. a de mai sus;
'~) se va face calculul ariei parce]elor inclusiv a celor ce repre-
zinta detalii liniare (ape, cai ferate, drumuri, strazi, diguri,
etc.) si n acest caz daca s-a facut o mpartire pe sectoare,
suma suprafetelor parcele]or dintr-un sector, trebuie sa
corespunda n toleranta, cu aria calculata conform pct.
b de mai sus.' n acest caz, se va face compensarea
,
,.
53
....._._- ,
;
,
)
r
"C"",
~~
~
1
:
mentinnd aria sectorului calculata si compensata (cf. pct.b
de mai sus) neschimbata;
d) se calculeaza aria suprafetei fiecarei subparcele din cadrul
fiecarei parcele. n cazul cnd nenchiderile nu ,sunt n
toleranta se face compensarea suprafetelor mentinnd
. neschimbata suprafata parcelei, calculata asa cum 6-a
aratat la pct. c de mai sus;
e) ariile suprafetelor cladirilor, constructiilor anexe,' ct si
altor obiective se calculeaza pentru fiecare obiectiv n parte.
Suprafetele ocupate de constructii vor fi determinate pe
baza elementelor masur'ate n teren sau - dupa caz - masu-
rate grafic pe plan fara a fi inclusa n parcela de curti
constructii pe care este amplasata.
119. Suprafetele rezultate din calcul se compenseaza daca
se ncadreaza n tolerantele admise (precizate n Anexa nr.7).
Repartizarea corectiei de nchidere se face proportional cu supra-
fata acesteia n raport cu suprafata totala care se mentine ne-
schimbata.
120. n cazul detaliilor liniare reprezentatEi pe plan prin axul
lor, lungimea necesara calculului suprafetelor se masoara pe
plan cu rigla topografica. n cazul detaliilor sinuoase, linia
sinuoasa se descompune n segmente de dreapta, avndu-se grija
ca sageata formata ntre linia dreapta si curba sa nu fie mai
mare de 1,0 mm pe plan (la scara planului). Latimile medii
ale detaliilor topogafice, reprezentate pe planul topografic prin
axul lor se masoara la teren si se nscriu pe plan pe fiecare
din aceste detalii (segmente de detalii).
Suprafata detaliilor topografice reprezentate pe plan prin axul
lor, care fonneaza limita de sector, se calculeaza n modul aratat
mai sus, suprafata respectiva urmnd a fi scazuta din suprafetele
sectoarelor vecine, proportional cu lungime a pe care detaliul res-
pectiv o are n cadrul fiecarui sector. La executarea acestor calcule
,e~;Naface ntotdeauna verificarea ca suma suprafetelor ce se
'~;sectoarele vecine sa fie egala cu suprafata totala a
1',
, 121. Forroularistica de calcul ca si fisele suprafetelor pe
'numere cadastrale vor fi cele emise de Oficiul National de Cadas-
tru, Geodezie si Cartografie prin instructiunile de cadastru
,general. .
. Capitolul VIII:
REGISTRELE CADASTRALE
,
,', 122. Registrele cadastrale reprezinta documentatia de baza
,,1alucrarilor decadastru la care se ataseaza datele de baza din
" 'cadastrul imobiliar.
Conform art. 4 din Legea nr. 7/1996. privind cadastrul si
publicitatea imobiliara (asa cum s-a aratat si la pct.2 din prezenta
: "metodologie), cadastrele de specialitate din care face parte si
cadastrul, imobiliar, sunt subsisteme de evidenta si inventariere
,sistemetica a bunurilor imobile sub aspect tehnic si economic,
: ',:'cu respectarea normelor tehniceelabora~. de Oficiul National
t{'><:.de ,Cadastru, Geodezie si Cartogrsfie si a datelor de baza din
:;, ca'dastrul general privind suprafata, categoria de folosinta si
~. proprietarul. n acest context, n cadastrul imobiliar va trebui
!
;
,
'
,
'
,
'
,,
" respeCtata structura si con\iu utu! documenta\iilor care vor fi
",' elaborate pentru cadastrul general.
~;?,. , , .
( , Capitolul IX:
1
:: ". ACTUALIZAREA LucRARILOR
;"IXol. Actua\izar.~ lucrarilo~ d. inv,.~tari.r. ooobiliara
[(""" ,123. IndIferent m ce scopun sunt sohcltate, lucranle de mven-
" tariere tehnica imobiliara trebuie sa corespunda cu realitatea
din teren, deci trebuie actualizate cu toate modificarile intervenite
~1 att din punct de vedere juridic ct si tehnico-economic.
~;Y:f:Actualizarea se face atunci cnd n zona inventariata s-au
~
'
,
'
""
'
,
"
,
:
,
'
,
'
"
t
,,,
"
,"
'
"
,
:-C
,
'
.
'
,
"
,
""
",,'i"'"
..y.~~.: '
I '
, .
--
" , ,.,. ,
55
I
i
,
,',
. !
\
!!!II
~"
""""""'.""
..
"
,.," " --,"
'.""',,-~--,
produs extinderi de cartiere, deschideri, largiri sau ahrJ.ieri de
cai de comunicatii, demolari partiale sau pe zone mai mari, etc;
124. Actualizarea lucrarilor de inventariere tehnica imobiliara
se executa n urmatoarele cazuri: '
cnd de la ntocmirea initiala, sau ultima actualizare au
trecut mai mult de 6 ani;
cnd actualizarea este ceruta n mod expres de beneficiar,
chiar n interval mai mic de 6 ani;
ori de cte ori actiune a de aducere la zi este bine motivata
(completari cu unele date, refaceri n cazul aparitiei de
noi acte normative privind activitate a de cadastru imobiliar
etc.). '
125. n cazul cnd actualizarea se face la un interval mai
mic de 6 ani, se vor identifica printr-o actiune de confruntare
si se vor actualiza fisele bunului imobil, numai la acele imobile
la care s-au produs schimbari evidente (demolari, adaugiri, con-
structii noi, modificari la limite etc.).
126. Dupa identificarea imobilului se executa urmatoarele
operatiuni de teren n cadrul actualizarii:
verificarea proprietarului imobilului;
anul construirii corpului de cladire;
starea tehnica si de ntretinere;
schimbarile intervenite la corpurile de cladire si la anexe,
precum si la aparitia unor elemente noi;
confruntarea dotarilor edilitare cu realitatea;
se va verifica structura familiilor pe corpurile de cladiri.
Elementele noi aparute se vor completa pe schita cu culoare
rosie, iar cele disparute vor fi anulate prin "taiere" cu doua
linii rosii.
Modificarile constatate vor fi consemnate centralizat intr-o
"nota de constatari privind actualizarea fisei bunului imobil din
strada... . nr ".
, '
;;'.;l2-1/"La birou, n cadrul actualizarii, toate modificarile
Injemnate;cu"ocazia actualizarii la teren se vor introduce n
5Jft~~~~1: '
pe planul cadastral: cladirile si constructiile anexa, catego~
riile de folosinta, caile de comunicatie cu constructiile afe-
rente, apele cu constructde hidrotehnice aferente;
pe planul cladirii: completarea desenului cu elementele
noi aparute sau lipsa, fata de redactarea initiala;
desenarea anexelor pe destinatii si grupe de materiale;
pe fisa bunului imobil se va verifica corespondenta deplina
. cu elementele culese sau completate la teren, mentionn-
du-se n phrtea de jos a fisei: "Actualizat data ".
t IX.2. Actualizarea planurilor topografice si cadastrale
f
128. Planurile topografice si cadastrale trebuie tinu te la zi
cu toate modificarile survenite pe teren, astfel ca acestea sa
corespunda permanent cu realitatea din teren.
. Actualizarea se face atunci cnd zona construita s-a e"xtins,
crendu-se cartiere noi, cnd se deschid artere noi de circulatie,
cnd se Iargesc sau se aliniaza arterele existente,. cnd. se fac
demolari, precum si n toate cazurile cnd pe planurile existente . . .
apar schimbari. .
Actualizarea poate fi facuta cu o periodicitate de 6 ani sau
prin evidenta, imediat dupa ce s-a produs schimbarea.
. 129. ~ cazul actualizarii periodice se revizuiesc planurile
pentru ntreg teritoriul cadastraL iar n cazul actualizarii prin
evidenta se nregistreaza numai schimbarile produse.
Cnd se executa actualizarea periodica, n mod obligatoriu
se cauta toate punctele de triangulatie si de poligonometrie, mar-
cndu-se pe plan toate cele care au fost identificate.
. 130. Daca prin confruntarea planului cu terenul se constata
schimbari importante (cvartale noi, extinderi de dimensiuni mmi,
r" etc.) se poate ridesi triangulatia existenta si crea noi traverse
, de poligometrie si nivelment, iar tl-ecerea pe plan a schimbalilor
:: produse se face cu metodele de ridicare obisnuite.
131. Actualizarea planurilor topografice si cadastrale se efectu-
eaza n "conformitate cu instructiunile Ofciului National de
Cadastru, Geodezie si Cartografie.
57
- ...
I
1
1
~
,1
.1
1\
,
.
-<:
Capitolul X:
VERIFICAREA,RECEPTIASI AVlZAREA
LucRARILOR DE CADASTRU IMOBILIAR
:j
132. Toate lucrarile geodezice si topografice executate in
vederea ntocmirii planurilor cadastrale, se verifica prin grija
beneficiarului luci'arilor, att la teren, ct sUa birou, pe toata
perioada desfasurarii lor.
Verifcarea pe teren se executa pentru a se constata cladi
conditiile tehnice referitoare la diferitele faze de lucrari au fost
,ndeplinite- Verificarea se executa pentru cel putin 1-10% din
lucrare, in functie de natura lucrarilor. - ,
Verificarea la birou consta din sondaje a calculelor pentru
reteaua de triangulatie si reteaua de ridicare. '
Constatarile lucrai'ilor se inscriu n carnete de verificare, care
se anexeaz' la dosarul luc,-arii. n carnet se Inscriu valorile
obtinute la verificare, cele rezultate din lucrare si diferentele I
in comparatie cu w\erantele, precum si indicatiile tehnice nece- I
sare asigurarii.
Daca diferentele constatate depasesc tolerantele admisibile,
lucrarile gresite se refac pe cheltuiala executantului.
Dupa terminarea lucrarilOl' de teren si'la birou si dupa nlatu-
rarea greselilor semnalate cu ocazia verificarilor, dosarul lucrarii
se examineaza de catre beneficiar, care si-l insuseste.
133. Verificarea lucrarilor geodezice si topografice executate
pentru intocnrirea planurilor cadastrale ale localitatilor, unn'-
re.te s' constate dac' au fost respectate conditiile tehnice prev'-
zute n prezenta metodologie.
134. Verificarea se executa ntr-un procent anumit, n functie,
de natura lucrarilor, astfel:
Retele de sprijin:
10% din totalul punctelor noi, in ceea ce priveste conditiile
. de determinare, pastrare in timp si daca prin amplasarea
.or;,..corespund ridica.ni detaliilor;
'-. ,tal~l punctelor materializate la sol si la subsol;
IrJ""",{..,;i"",""",","k""~' "'".,.
5% din numarul punctelor noi determinate n ceea ce pri-
veste descrierile topografice, elementele de reperaj si excen-
tritatile;
rezultatul calculelor tuturor punctelor, constatndu-se daca
coordonatele obtinute se nscriu n tolerante.
135. Verificarea lucrarilor de nivelment si poligonometrie se
face dupa aceleasi principii si n aceeasi proportie, constatn-
du-se daca a.u fost respectate conditiile tehnice prevazute, n
prezenta metodologie. ,
136. Verficarea lucrarilor de ridicare a detaliilor:
5%, din totalul punctelor bornate la sol si la subsol;
5% din totalul punctelor care au descriere topografica,
reperaj siniasurata excentricitate a;
5% din punctele determinate prin intersectie si 3% din
statiile de drumuire. prin observatii de control;
vizele observate pentru 3% din numarul total al punctelor
radiate determinate prin coordonate; ";,
distantele masurate pentru 3% din numarul punctelor
determinate prin coordonate polare, echerice sau pe aliniament;
recalcularea coordonatelor rectangulare si a altitudinilor.
cu elementele din carnetele de observatii din teren, pentru
2% din numarul punctelor cu coordonate rectangulare si
1% din numarul punctelor de detaliu cotate;
raportarea a 3% din numarul punctelor determinate prin
coordonate si 2% din numarul punctelor determinate polar.
137. Verificarea lucrarilor de teren privind inventarierea
tehnica imobiliara are scopul de a constata daca prescriptiile
referitoare la executarea lor au fost respectate.
Verificarea se executa prin sondaj n proportie de max. 5%
din lucrare si se refera la:
desenarea schitei bunului imobil, cu indicarea numerotarii
corpurilor de cladirf'. si anexelor;
identificarea materialelor din care sunt realizate con-
structiile;
ncadrarea constructiilor n functie de starea tehnica de
ntretinere.
.'
59
- !II!!!!!
.
t
i
i
~~..~,;.:..).~"':J
"'!
"!ii
:\
138. Verificarea lucrarilor de birou privind inv~ntarierea
tehnica imobiliara se executa spre a se constata concordanta
ntre elementele si informatiile culege pe teren si nscrierea lor
n documentele. finale.
Verificarea se executa prin sondaj pentru max. 5%din lucrare
si consta n:
controlul folosirii lucrarilor executate anterior; .
confruntarea elementelor si informatiilor culege n teren
cu cele nscrise pe planuri si n fise; .
redactarea planurilor si continutul lor;
calculul ariei suprafetelor construite si a celor construite
desfasurate; .
- nscrierea corecta !?iclara a datelor n fisa bunului imobil.
Rezultatele verificarii se consemneaza ntr-o nota de verificare,
. ntocmita ,de verificator, pentru ntreaga lucrare si va cuprinde:
- procentul imobilelor verificate;
elementele majore urmarite;
constatari pozitive, negative;
corectarea Upsurilor;
- calificativul propus.
139. Receptia si avizarea lucrarilor de cadastru imobiliar se
realizeaza n conformitate cu prevederile Normelor Metodologice
elaborate si aprobate de Ministerul Lucrarilor publice si Amena- I
jarii Teritoriului, Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Carto- !
grafie si de catre Ministerul Finantelor. .\
140. Datele si informatiile din cadastrul imobiliar vor fi
structurare si predare peneficiarului si pe suport magnetic, ntr-un
format compatibil cu sisteme de gestiune de tip GIS.
Capitolul XI:
MASURI DE PROTECTIA MUNCII
,41. Pe tot parcursul executiei lucrarilor de cada.tru imobiliar..1
::~"~<!r.~~pecta .prevederile legale n vigoare, referitoare la t
, .~,':;n., lucrarile geo-topografice si de cadastru. !
ANEXA nr. 1
CARTAREA IMOBILIARA
Cartarea imobiliara este operatiunea prin care se obtin date
si informatii tehnico-economice despre fondul construit existent,
, cu referire la:
1. Carac1ieristicile constructive ale cladirilor, evidentiate prin
indici de cartare A,B,C,D,n care:
A. Evidentiaza cladirile din zidarie durabila, cu structura
, de rezistenta din beton armat sau metalica si plansee
din beton armat;
B. Evidentiaza cladirile din zidarie portanta, fara structura
de rezistenta. cu plansee din beton armat;
C. Evidentiaza cladirile din lemn, avnd fundatie din beton
sau' piatra;
D. Evidentiaza cladirile din paianta, 1>amnt, chirpici.
Indicii de cartare' sunt nsotiti depbicei de cifre, care arata
numarul de etaje (cifra de la exponexit), si subsolul, marcat prin
litera s. De exemplu, un bloc de 8 etaje, parter si subsol se
marcheaza cu indicele A8. Se observa ca desi blocul are 10 niveluri
(spatii dintre doua plansee succesive), nu sunt specificate explicit
dect cele 8 etaje si subsolul, parterul fiind reprezentat de sim-
bolul indicelui de cartare.
Constructiile anexe si stabile se indica astfel:
m. pentru magazie de caramiq.a, paianta sau tabla, cu fundatie
din beton;
ro. pentru garaj din zidarie, sau tabla '- cu fundatie din beton;
gr. pentru' grajd din zidarie, sau paianta - cu fundatie din beton;
w. pentru closet din zidarie.
Pentru cladirile cu alta folosinta dect cea de locuinta, se
va nscrie pe lnga indicele de structura si naltimea la cornise
si folosinta principala (hala de fabricatie, atelier de productie,
magazii, scoala etc.).
2. Starea cladirilor se apreciaza astfel:
foarte buna (fu) sunt cele din beton armat sau caramida
61
, ,"'--,..,='.,~~ ~ ,
III
" "'~-=
1
'11
,
',
f
ii1i
"~'"' . ,-
,"" '"".~J2jj...
"~..,,.
,~~ -' '..
,,_,.Ii" -". .- ':'
;;j
cu plansee din beton, realizate n ultimii 20 de ani,
cu finisaje complete si ngrijite, precum si cu tot confortul
(luroin.a, apa, canal, instalatii sanitare, ncalzire centrala
sau gaze 'etc). .
buna q) sunt cele din prima categorie dar cu o vechime
de peste 30-35 ani, precum si unele cladiri cu plansee
din lemn cu o vechime mai mica de 20 ani, finisaje
ngrijite si tot confortul
- mediocra (m) sunt cele din categoriile precedente, care
. prezinta nceputuri de deteriorari la structura si finisaje
cu vechime de peste 60 ani, precum si unele cladiri
din paianta cu finisaje ngrijite, confort partial si aspect
aparent bun .
- rea (r) sunt cele care prezinta deteriorari importante
la structura si finisaje, fundatii sau ziduri crapate,
ndinate, tencuiala si caramida macinate,plansee cra-
pate sau curbate, nvelitoarea si tmplaria degradate;
- insalubra (1) sunt cele care nu mai corespund folosintei,
ca urmare a degradarilor si 'care prezinta pericol pentru
viata si sanatatea celor ce o folosesc;
- ruina (rn) sunt cele degradate care se impun a fi demo-
late.
Reprezentarea pe plan a starii constructiilor se face prin
specificarea simbolurilor din paranteza, dupa indicele de cartare.
~xemplu: As'1O. .
3. Delimitarea corpurilor de cladire.
Se considera corpuri distincte:
cladirile izolate din cadrul aceleasi parcele;
cladirile izolare legate ntre ele prin arcade, balcoane I
de serviciu, pasarele, portice etc.;' ,
cladiri lipite care au sistem constructiv si arhitectonic I
.
diferit, cu intrari separate si pereti plini ntre el
,
e, care
1
"
,
le separa de la fundatie pna la acoperis; . ,
'cladiri alipite dar amplasate n parcele alaturate, cu .
.umar postal propriu, chiar daca au sistem constructiv 'j
"..,~~tonicunitar (c\adirile sistem duplex); daca sunt.
. ,- '*~~j;~!';5i;:~:'
!
j
~
-- - --
'n acee~si, parcela se considera un singur corp, chiar
daca nu, comunica ntre .ele; ,
doua sau"'mai multe cladiri alipite, cu sistem constructiv
si arhitectonic diferit, dar cu relatii functionale (locuinta
+ dependinte -respectiv baie, bucatarie, closet, magazie
etc.), situate n aceasi parcela constituie un singur corp;
doua sau mai multe cladiri alipite cu sistem constructiv
si arhitectonic diferit, fara relatii functionale + grajd),
constituie corpuri distincte; /
blocurite din mai multe tronsoane, pot avea mai multe
corpuri, formate dintr-un numar de tronsoane care au
acelasi numar postal chiar daca nu comunica ntre ele;
trohsoanele decalate constituie fiecare un corp distinct
chiar daca sunt cuprinse n acelas numar postal cu
alte tronsoane;
nu se considera corpuri, constructiile care au o suprafata
mai mica de 4 mp., si naltimea la cornise mai mica
de 2 m.
4. Ariile cladirilor se refera la:
.- aria construita la sol (Ac), cre este practic aria
delimitata de fundatia corpului de cladire;
aria construita desfasurata (Acd) este suma ariilor nive-
lelor (subsol locuibil, parter si etaje).
I 5. Numarul de familii si persoane, se stabileste pe corpuri
I de cladire, pentru persoanele care au domiciliul stabil la
I adresa respectiva,
i
I
[
I
~
I
.
f
1
I
~,
63
. J/MJI~lT""'"
J
-. ----,~,--
I
,
\
I
1;
i\
"
;J
~
:'
i
~
1
ti".
JUDF.11JL
I..OCAUTATEA
ax! SIRIJTA
...
1. Sclul' bunul"i imobil
i. ..
). EclupoJ" odai"", . porce",
~ SillJ&tiajuridic.l. 'erenwiJor Ii ,)(""1\101"10:
rProprie,..
..
h
:-.
._~-, ~_.
,;,.' "TO1Al,. '.'
.1
Fr--:~ -~
l
l':~:=,
I I Ten::11 C"",tI
~ +-
5. DII. despr.. clidiri ~ .n...
Corp .Iidire -T~If. cawi:
d.'n"'~",,-
+.....-----..
'ill ...
-'lL
..JJl..
_!~.L
- ~-- ~ -'...--
-~~:-..~--- '
.
-..------
-- (~ - ...:-[~L -~ ,.+._---
64
o...
r~
11
~
ANEXA nr. 2
.~l:
JlJSA BtlNtIJ.tlJ IMOOn.
din"', -' nr,_-
5e<;pun<! pl""
Nr, ..c, CWStt..'~
Nr cad&stnl .."
Nr- con. ruaciOri .
Cod ,..,.. VlJOri<1
CodzunAplOtl:jlll
CU<!7.0nl .ri..,,;ea
1)<1;""00
2,1 Ta""
.,2. Con..n'OIii. cladiri
N.... Nr
00'1'.
Supr Imp)
..,~ I ee./'
..J
, ~_.
TOT~.I.
,-...-
1"'lrltiEIGITI
Suj,r&iil' 'OIP) AII..,.
r.re. : T"""
""ci. ! ind;..'.
Conllr
O'<cl.
Canllr,
ir<1IY,
-------
-----
_i.::' '--
..
-
--. ,.-_o
-_o +----
.---.
...........-......-
.....---....-.....--..-
;--
~_.
v.ria..,
-" '-"""--~- ~-~ j
..
Nu",. NI, C... Supr,
"'bB,
1i,1
._(!'}: ..
--
.
TOTAl.
-
--'-
ANEXA nr. 3
CARACTERISTICILE TEHNICE
ALE CONSTRUCTIEISI SIMBOLURI
:ii. Structura de rezistenta:
<' . cladire din zidarie sau beton armat cu planseu de beton
arm~t-(A) ,
- 'cladire din zidarie portant5. sau beton armat cu p1anseu
din lemn 03)
. cladire din lemn (C)
, cladire din metal (M)
Fundatia:
.: beton (B)
- piloti (P)
- radier (R)
- lemn (L)
- alte' (A)
Pereti:
- cadre din 'beton. armat (CP)
- diafragma mixta (D)
- lemn (L)
- paianta, chirpici (P)
- panouri mari (PM)
zidarie portanta (ZP)
- alte (A) ,
Acoperis/n veli toare
- terasa circu1abjla
- terasa necircu1abila
- azbociment (AZ)
- bituminoase (B)
- olane (aL)
- sita (8)
- sindrila (SD')
- tigla (T)
- tabla (TB)
- alte (A)
65
,
i
,
!
;
!
'r
5. ncalzire
- lemn (L)
- gaze (G)
- termoncare (t)
- produse petroliere (P)
- electrice (E)
6. Dotari tehnice ediiitare
alimentare cu apa (A)
canalizare (C)
- termoncare (t)
alimentare cu energie
- retea telefonica' (T)
7. Starea constructiei
- foarte buna (F)
- buna (B)
- satisfacatoare (S)
rea (R)
- insalubra (l)
- ruina (X)
8. Tip proprietate
- proprietate publica
proprietate publica
- proprietate privata
- proprietate privata
- proprietate privata
- proprietate privata
9. Mod de administrare
- de stat (A)
- asociatie (C)
- provizorie (1")
- particulara (P)
- cult religios (R)
- mixta (M)
- straina (S)
- concesionare (T)
- cooperatie (L)
i
fi,
:f,
!"ii
i\1
:
\,.
.'
,
r'
,
L
,
'
ii
.~
il 66
"
electrica (E)
a statului (N)
a unit. Adm. Terit. (L)
a statului (S)
a unit.adm.terit. (A)
part.(pers. fizica) (F)
a perE. juridice (J)
_.
--t
'-
"
i
DotAri
;somerciale
"
--'.', ~-"-"-'--',"'---'-'-"'-.~-'-'-~~,,---",,-,~.,-,- " ."", " ,--- --,-,-,~-"",-.
ANEXA nr. 4
_.
"
TIP CAPACITATE
CAPACITATE
Apartament cii I camerl'
'Apartamente cu 2 camcre:
Ap8l1ame,nl~ CII 3 camere:
Apanamenie cu 4 camcre
'ApQ11.amcnlecu'S camere
Arllrt"menle CII > 5 co",.re
Familii
Persoane-
Azil oMr.,,;
Camin muncitoresc
Cam'in studenTesc
Camin scolar'
Cabinel particular
Casa saI1[l1n,e
Cresa
Dispensar
Farmacie
Laborator
PoliclinicA
Spital, ~anatoriu ---"
Aeademi.. (d..pendenle de", )
Alclierc crealie
Bibliuleca
CasA cultura, salii polivalenta
Casa tincrel
Cincmato!'-raf
Ci", .
Club, casa copii
Editura
MIIT.ell,cxpozitie
Radiodifu7.iunc. televiziune
RedacTie
Teatru
Centru specializ.lperf,
Gradmit.6
invAtAm,;n!~uperior
ScoalA 8 clase'
Scoala 10 clase
Scoala 12 clase
Scoala ~pecialn aj utA.toare
Scoala prof, ~DUmllistrl
Ar"""', gD~tal
Complcx comercial
Restaurant. bar. cofetarie. bufet
Magazin universal
M"Sa:<in alimentar
Magazin neDUmentor
Hotel
Unitale prestari servicii
Nr, locuri
lJNITATE
Nr,apartam.
Nr. apartam'.
Nr. apartam.
Nr, oportom.
Nr. apartam.
Nr. apartam.
Nr. familii
f';r. persoane
Nr, locuri
Nr, locuri
Nr. locuri
Nr. lueu!.! -
Nr, locuri
Nr, locuri
Nr, IIocllri
Nr. locuri
Nr, Iuellri
Nr, 01...
Nr, el.se
NI "'ose
Nr, cI.se
Nr, closo
COD
~
0:2
03
04 "",'e,.,
05
Ocl
07
81
Oi
09
10
II
12
JJ
14
15
le>
17
18
1'1
80
77
20
21
. 22
i 23
24
25
2(,
,.;
27
28
29
30
J I
in
33
-'~
35
36
37
JH
39
'10
41
42
43
44
45
46
67
.)
r,
DolMi
industriale
Dolari sport
Dotari transport
DolAri culte
Depozite
Institutii
Di~'erse
,..~,..~.;.~:""..,.,., i"'""'~
Mica industrie
Mare industrie
Baza sportiva
Complex sporti"
Sala de sport
Stadion
Vestiare
Aerogara
Autogari
Depou tramvaie
DepouC.F,
Garaj
Gari
Metrou
Parcaj acoperit
Unitate laximelre
Biserici
Casa rugaciuni
Capela
Manastire
Comercial!: a!e unitatilor economice
Organe centrale 19u~'em. senat.
parlamenl. ministere. presedintie) ,
, Administratie locala (primirii. politie.
Iprefectura. consilii judetene. ci'rcumscriplii
\
' financiare.etc.) "
lianci
Sedii partide politice ,-
Ambasade, repreuOIanle, biblioteci strajIle.
case cultUra sirliinc
Asociatii. uniuni
Institt;te proiecrare. certetare. societati
comercialc, regii autonome
!:!nitati militare. S.R.I.
Garaje in incinte locuite
Dependinte
Punct temlic
Post treCo
Hidrofor
Oficii p"stale, telefoane
Unitati C.E.C.
Atelierc
St:1lii PECO
"*re, .
i~~zitereziduuri si gunoaie
\}\do1\un\c!1tc,istor,ice
Nr. locuri
47
j!.
49
.50
51
52
S3
,54
56
57
58
55
59
60
82
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
7\
n
73
74' ,
75
76
77
78
79
80 '
81
82
83
84
85
86
",","'.~."""" ,.,.
CODURI ZONEPROTEJATE
ANEXA nr. 5
..u. }~~J~"-o~---
1
'o-~~~~~~~~r:~O-
]
'. "i\EGi~~~f~~REA"o'-
r
;E;~E~i~~~.
PROTEJATE' ACESTE ZOl'iE Sl'RS., I>E IDENTIF1CARE (:ONTUR
A;:o~J>~cu~mNJIAL --~
NATURAl.
A 1 DE CONsERVARE A
I'ONL>UJ.UI Iit'OUXIIC.
GENETICn PUlSA<.nSTIC
o) ,""""'!il {'""liCee i"~'"
prOIe"". .
1." ".."",o)ti. ",'"raJ~ cu c",.,,"'"
~",k'!:ic.. """.."".Io~ic.
Ip""I,,~ic. b"""ie. poUft),wk,~i<.
inr..Ii'T. ,,'Ok>jt'. i""I"..v
""cl"...I.
C~""",ri ",jiu,,".
d) "",..,,"',.. ooJ. ".t"rti
, Ip"'U ""ie. d. DorI
, 'I"";; ",Iie. ,le ro",,1
.. ."Ie" .1. opc 'I""""",k....
, "not"'. v"Ic".ee
, "",,'O.. '
, I"',,ri "lociooJ.
.) m"",o)ti <'i,,~;"i<..
porc"ri
A.,". CI1 RESURSENATURA LE
A." 1 .TERAPliliTK'!i
o) c" 01'. "ri"",,,1c
b! CII 01'. """".
c) CI' "I",,",ri l<nIpcutiC. < ""i>.
Id) ,viri ,to ~..o 10"p""ic.
1
0
.
" c" I'loj. O"vl"o OII" "","u"..
fi CII l"I<"JlooI b b",,'1c
A.D. MINI!RAI..H UTIIE
0"00". . ".r"""",. ...u".. 1'"".1)
'" "olob" CI' C",..sio
M."",..,.clor ~"',ru ,
10"0"""" R",,""o" c"
A~.IIJlo J"d')""'1 ,le
SlIpnlvq:looT.II Po.",)I,
M.di"hli
""'N.-- MEDiliUiI '1i'.SOEAN"i""";,(,Ni-';--'-
AlITORIZ'RIl
c.UNSTRUC:IlLOR OUI. 1
UiOEA PROTI;C:1E1
MEDIULUI NCONJUR!TOR
NR. Yn3
Mbri"""" S"""jti CI'
~rldi'" [1Ic"ilTciO d. Mod"'",..
I""...i.., j",it).".
--'U 0__-'-- 0'"
ti) 1. P CU PATRIMONIU
AME1'iAJAT
U.I (;1: MONUMENTE.
ANSAM8LURI (1 ilTURI
ISTORICI! .
o) "h",.I,,~;.o
b) i."n.o
,,) ,1. OUIIplo"lcl
,1) ",.""riaJo'
., ,le "lri'ocII,,1
1) 01. kor p'hUc
B" AMBIENTAL
IIR8ANISTI('I;
rezervo)ti ,1. "lUI""'"" (1
"rb",i""
Milri.,...,1 h"".n"
I.L"'TA R~ZI!RVA)IILOR
NATURALE DIN JIIDE),
AFLATI LA AGEI'JIA
JUDEIEANI DE
SUPRAV!iOHERE {J
pwmcllE A MJ;Ull1LUI. A
kllNISTERlIl.lIl MEOIULlII
LEGEA ASIOliRIRIl
SiNITI)1I POP\'LA)lEI NR.
}118
. ~::"
!.IST},; DE 1.10 CENTRI' J>E
MfiOICII'i PREVE1'iTlVl A
JIIDEJUI.ilJ. A ",IN.
S,1'iiTi :11
--'-<'0"" '0'_"0 _'_0'_0""
RS
RN
" X<,; ,j;
.X X.X
kU,II"<n11 O,II"rio """
Dir""J" kf""""o,'.k".
A""""'I,,rilor II Si'"rilor
I...ri.o II (\'"u,llI. """.,j.
MI". I;><rlril",P"I'U., (1
A",."o.ilril "[ni".",,",i O"
Dir""II' T.b"I<\ ,1.
Uri.",.,"" , "rol...",rti
.I".I.J.".
lEnEA NR. 5<WI A
AUTORIZiRIi
("~STkLqllu)R "" I
I)ECRETIIL NR. 91190 DE
INFORMA Tl7.ARE A
COMISIEI {I I)IREC'}lEI
MONUME1'iT~LOR
AI'SAMIiLliRILOR (1
SISTl!RIJ.OR '1S1'ORICE
LISTA MONUMENTliUJR
ISTORK.'E I>E 1.10 ("kIlSIUJi
ZONA LE
LE(JEA NR 5<WI A
AUTORIZ,RII
CYJ1'iSTRUCPIUJR ," 1
I.ISTA Rc1JiRVAJIIWR
ARHITECTURAl. '
URIiANISTK:E PROPl;SE J>!i
JlJJ>EJ {I AVIZAm !).UA T
01>101": Cli PLAN\iRIl.E J>E
URIiANISM il AMENAJAREA
TEkITORIULlII
PN xxx
RP < T
n .11-1.
. -------
MI
IUU1
LfUlJ
fUU1
RA RU
LItru
0..0""_""'-' ""_"0'--""'0-"'<'" ""_"0"0'" "",_""'00 "'_'0"0 0_-"-'
ClUn,RIl.". 111'.CJ..\SlI'IC"ARF. I.'RM!J'F.FI' Ttl'DUXIIA n.1'k"~'1I'l.Ok I1E PlJTE~1'1A.J. SAU 1',\TIUMDNll' l.~'"I.l.'SE
h,'Zo""r","j"'"pmo""o~oti"orl'.I".b"'
"'00'. ..,,00=0-"0-
69
l'
J
.i
.:'!
d.
jt
1~'
Iii
');11.
!r
.,'
- ~~:"","""Uii<",-",...,<::it~!,i.i>~
ANEXA nr. 6
LISTA DE CODURI PENTRU CATEGORII
DE FOLOSINTA A TERENURILOR
GRUPA
AGRICOL
CATEGORIA
\1.1 Arab~
I
J.2. Vii
1.3 Live/j
1.4 Pasunl
('
, 1.5I'nete
~
tj
~

NEAGRJCOL\11.6 P~urj si t"re-nun cu

v~geta\ic farestic';;
1.7 Terenuri c>.tape si ape
eu stuf
1.8 Drumuri si cai ferate
SUBCATEGORIA
1. Arabil
2. O.psunarii
3. Gradini "'gume
4. Ore7.arii
5. Sere
6. Solarii
7. Vii (se va evita)
8. Vii hibride
9. Plantatii de hamei
10, Vii nobile
11. Pepiniere viticole
12. Li\'t:zi
13, Plantatii de dud
14. Plantatii M arnusti
15. Liveziinrensive
j (" Pe?;niere p<,micule
17 Pasuni
18, PaSuni cu pomi fructiferi
19. Pasuru impad>.tritc
20. Faneie
21. Fnetecupomi fructiferl
2-2. F,netc 5mpadurltO
2:1. Paduri si alte terenuri
24. Rachitarii
\25. Plantatii pcrdde de protectie
I ~6. ~.':pin!erc sill'ice.
, ~7. . >.tfllns,maraciniS
28. Ape si stof
29. Canale
30. Lacuri si balli
31, AmenajAri piscicole
32. Ape curgatoare
l~. Stolaris
, 34. Drumuri
35. Drumuri nationale
36. Drumuri judc\cr\c
37. Drumuri eomunale
38. Drumuri exploawe
, 39. Strazi si ulite
\
40. Strazi ncnominalizale
4\. Cai ferat<:
I
COD
A
AC
,Ac.
I
AO
AS
ASa
v
VH
VHA
VN
VI'
L
LD
1.1'
LI
LI'
P
. PL
i pp
f
FL
FP
PO
I)OH
POP
PDPS
POT
H
HC
HL
HP
HR
li.
D
DN
TJ,I
OC
DE
OS
OSN
OF
I
1ii'i"".t ,".,..,P'~-" ~..
1.9 ClI!ti-construqii
1. l OTeren neproductiv
42. Col1struqiisi alte ler~nuri C
43. Cariere CA
44. DotaIi penttUalimentaricu ape CAPA
45. Alteterenuri CAT
40. Constructiisi cu.,i . CC
47. Dotari culte CCLT
48. DolAricomerciale eCOM
49. Do\iiriculturale CCUL
50. Diguri . CD
51. Dotari depozite CDE?
52. Dotarielectrice CEL
\53, DotarialimentMegv.c: CGAZ
54. Platformesau garaje CGJ
55. Cimitire CI
56. intreprinderiindustriale CIND
57. Dotariinstitlliii C~S
58. Dotarinva\arn;r,t CINV
59. Con<,truC\ii mctrOe CMET
60. Cons\nIC!ii CO
61. Par/uri CP
, 62, Plajesi stranduri CPJ
\63. Poduri,pasaje CPOD
64. Terenurisport CS
65. Dotarisa.natate CSAN
66; Dotari servicii CSER
67. Dotan sociale esec
68. Dotansport CSPO
6'1.Trguri si piele CT
70.Do~t~ofic~e CTER
71. Diltaritransportauto CTRA
72. TaJuzcpietruite CTZ
73. CUI\i CU
74. Parca'e CPC
75. Neproductiv N
76 Bolovanis. grohotis. stDcarii, pietris; NB
77. HaIde i NH
7X.'vlocirJe,smrcuri !NM
79, Nisipui zburatoare
\
, }'"N
80. Gropi NP
81. Rpi. ravcm:.toren!i \NR
82. Saraturcu crusta !NS
~~ u - u_--- u/"
71
j~
!
"r
~ "
r,
'.
..',._";""""'.
ANEXA nr. 7
TOLERANTE N CALCULUL, SUPRAFETELOR
,
Tolerantele' n calculul suprafetelor se vor calcula utiliznd I
urmatoarele formule:, '
a) n cazul n care suprafetele sunt calculate din coordonate I
determinate prin masuratori la teren, se utilizeaza urma- I
toarea formula:
I Ts = e1* ~S(mp) , !
I
I
n care: ,
el este eroarea admisa n aprecierea la teren a limitelor
dintre parcele sau corpuri de proprietate, avnd valori 1
cuprinse ntre 0,1-0,3 m;
S este suprafata calculata.
b) n cazul n care suprafetele sunt calculate din coordonate
determinate prin digitizare se utilizeaza urmatoarea formu-
la:
T:; = 0,0003*M*~S(mp)
n care:
- M este scara planului care se digitizeaza.
'., ,
.." ..,"'"
72