Sunteți pe pagina 1din 50

(SUB 1-10)

1. Medicina de familie asigur asistena medical:


a. comprehensiv
b. primar
c. preventiv i curativ
d. integrat
e. toate rspunsurile de mai sus

2. Printre factorii ce determin particularitile consultaiei n MF
se afl i:
a. Dotare tehnic la standarde inalte
b. Locul de desfurare a consultaiei
c. Solicitri constante, neschimbate
d. Educaia pacientului
e. Atitudinea pacientului

3. Dintre atribuiile MF NU fac parte:
a. ngrijirile medicale curente
b. Sinteza diagnostic i terapeutic
c. ntocmirea formularelor de externare ale bolnavilor
d. Supravegherea strii de sntate a familiei i comunitii
e. Prevenia primar

4. Sinteza diagnostic cuprinde:
a. Examenul clinic partial
b. Diagnostic definitiv
c. Organizarea tuturor semnelor si simptomelor n boli
d. Cunoasterea situatiei socio-culturale a pacientului
e. Echipa MF-asistenta medical

5. Asistenta familiei implic:
a. Problemele economice ale familiei
b. ndrumarea religioas
c. Problemele medicale ale familiei
d. Teste genetice
e. Tehnici de comunicare populaional

6. Consultaia n cabinetul MF :
a. Este predominant clinic
b. Predominant investigaii radiologice
c. Predominant explorri funcionale
d. Predomin examinrile de laborator
e. Examen psihologic

7. Boli care necesit internare in spital:
a. Boli care nu pun n pericol iminent viaa pacientului
b. Boli care afecteaz grav funciile vitale
c. Boli cu evoluie favorabil
d. Boli care nu necesit tratamente deosebite
e. Boli psihice uoare

8. Boli care pot fi tratate la domiciliu:
a. Boli pentru care nu avem un diagnostic cert
b. Boli care necesit monitorizare permanent
c. Boli cu evoluie nefavorabil
d. Boli pentru care avem o experien personal
e. Bolnavii care nu coopereaz

9. Medicina defensiv reprezint:
a. Refuzul medicului de a ceda la insistenele pacientului n
legatur cu tratamentul
b. Stabilirea de ctre medic a tratamentului fr s in cont de
posibilitatile financiare ale pacientului
c. Cedarea medicului la solicitarile bolnavului fara a periclita
eficacitatea tratamentului
d. Cedarea medicului la solicitrile bolnavului cu periclitarea
eficacitii tratamentului
e. Stabilirea tratamentului fr acordul pacientului


10. Trusa de prim ajutor a MF trebuie s conin:
a. Metronidazol
b. Nitroglicerin
c. Ceftriaxon
d. AINS
e. Nifedipin

11. Relaia medic-pacient:
a. Ascultarea apatic
b. Evitarea naturii problemelor
c. Lipsa negocierii la variantele terapeutice
d. Dialog superficial, rspuns evaziv la ntrebrile bolnavului
e. Stabilirea gradului de educaie, nelegere, complian a
pacientului

12. Criteriile pozitive ale diagnosticului de sntate sunt:
a. Funcionarea normal a organelor
b. Comportament i reactivitate anormal fa de mediu
c. Incapacitate de adaptare
d. Absena bolilor manifeste clinic
e. Absena factorilor de risc

13. Urmtorii factori de risc sunt modificabili, cu excepia:
a. excesului ponderal
b. riscului familial in anumite boli
c. hiperglicemiei
d. fumatului
e. HTA

14. Reprezint un tip de relaie medic pacient:
a. Pasiv-agresiv
b. Coordonare-cooperare
c. Lider-subaltern
d. Paternalist
e. Deliberativ
15. Scopurile consultaiei n MF:
a. Scderea complianei
b. Stabilirea diagnosticului
c. Evitarea comunicrii cu pacientul
d. Stabilirea unei relaii sociale cu pacientul
e. Solicitarea investigaiilor paraclinice de ctre pacient

16. Examenul fizic al sugarului presupune:
a. Rangul copilului
b. Vrsta la natere
c. Vaccinrile corespunztoare
d. Dezbrcarea completa a sugarului
e. Evoluia curbei ponderale

17. Pierderea de contien se poate datora:
a. Neurinomului de acustic
b. Leziunilor de neuron motor
c. Sindromului Meniere
d. Sindromului Adam-Stokes
e. Carenelor vitaminice

18. Examenul trebuie s cuprind:
a. Inspecia pavilionului i a conductului auditiv
b. Rinoscopia posterioar
c. Faringoscopia
d. Proba Romberg
e. Toate rspunsurile sunt corecte

19. Pierderea brusc a vederii poate aprea in:
a. Conjunctivit
b. Accident vascular cerebral
c. Alergii oculare
d. Hipermetropie
e. Blefarit

20. Funcia de gate-keeper a MF presupune:
a. Monitorizarea pacienilor cu boli cronice
b. Asistena medical de urgen
c. Coordonarea pacientului n sistemul sanitar
d. Asistena medical comprehensiv
e. Depistarea precoce a bolilor

21. Dificulti de diagnostic n MF reprezint:
a. Bolile simptomatice
b. Debuturi atipice, boli mascate
c. Examenul clinic complet
d. Factorul financiar
e. Dotarea tehnic optim a cabinetului

22. Criterii pozitive pentru diagnosticul de sntate sunt:
a. Absena bolilor manifeste clinic
b. Incapacitate de adaptare
c. Comportament i reactivitate fa de mediu anormale
d. Funcionarea normal a organelor
e. Absena factorilor de risc

23. Reelele de ngrijiri de proximitate:
a. asociaz serviciile publice locale, profesionitii din domeniul
sntii i asociaiile
b. sunt realizate ntre profesionitii din ora/privai i spitale;
c. se realizeaz ntre instituiile de sntate
d. asociaz profesionitii din domeniul sntii i instituiile de
sntate
e. realizat ntre cabinetele private i instituiile locale

24. n etapa de colar mic principalele nevoi medicale sunt
urmtoarele:
a. respectarea orelor de odihn si de somn
b. prevenirea accidentelor
c. supravegherea dezvoltrii psihosomatice
d. efectuarea vaccinarilor necesare
e. toate rspunsurile de mai sus

25. n etapa de longeviv principalele nevoi medicale sunt
urmtoarele, cu excepia:
a. adaptarea la viaa familial
b. depistarea i combaterea complicaiilor
c. susinerea psihologic
d. combaterea tulburrilor psihice de involuie
e. tratamentul corect al tuturor bolilor

26. Prevenia specific:
a. presupune depistarea cat mai precoce a bolilor
b. presupune prevenirea unor boli cu ajutorul unor mijloace
specifice
c. este inaccesibil MF
d. se poate face prin aciuni asupra mediului i asupra individului
e. reprezint o modalitate de depistare activ a unor boli

27. Urmtorii factori de risc sunt implicai in etiopatogenia
cancerului la sn, cu excepia:
a. sarcina trzie
b. administrarea de estrogeni
c. multiparitatea
d. displazia mamar
e. antecedente heredo-colaterale pozitive

28. n evoluia familiei se pot descrie urmtoarele cicluri:
a. formarea familiei prin cstorie ntre 20-30 de ani
b. nceputul extensiei, odat cu naterea primului copil
c. sfritul contraciei, odat cu plecarea primului copil
d. dizolvarea familiei, odat cu moartea unuia din soi
e. toate rspunsurile sunt corecte


29. Indicele de morbiditate individual reprezint:
a. raportul dintre numrul de decese datorate unei anumite boli
nmultit cu 100 si numarul deceselor de toate cauzele
survenite intr-un anumit interval de timp
b. indicele rezultat din raportarea numrului de decese dintr-o
populaie, ntr-o anumit perioad, la totalul populaiei
respective, pe un anumit teritoriu
c. nr. de persoane bolnave la 100 de locuitori
d. raportul dintre nr. de decese de o cauz i nr. populaiei
e. raportul dintre nr. mbolnvirilor de o cauz i nr. total al
populaiei

30. Eficientizarea asistenei medicale presupune:
a. coordonarea serviciilor medicale n funcie de nevoile concrete
ale bolnavului
b. prevenia primar
c. supravegherea strii de sntate a populaiei
d. efectuarea sintezei diagnostice i terapeutice
e. optimizarea raportului cost/beneficiu

31. Cel mai frecvent simptom cu care este confruntat MF n
asistena medical e reprezentat de:
a. dispnee
b. tuse
c. dureri musculare
d. cefalee
e. dureri abdominale

32. Cele mai frecvente boli cu care este confruntat MF:
a. infecii respiratorii, HTA, cardiopatia ischemic nedureroas
b. artroze, infecii urinare, lombosciatic
c. pneumonie, colecistit, fibrilaie atrial
d. BPOC, insuficien cardiac, dispepsii
e. depresii psihice, obezitate, anemie feripriv

33. Cele mai frecvente aparate cu care este confruntat MF:
a. respirator, digestiv
b. ocular, auditiv
c. genital, endocrin
d. sistem nervos, piele
e. boli metabolice, sistem psihic

34. Cele mai multe episoade de imbolnvire se inregistreaz in
grupa de vrst:
a. 65-69
b. 25-30
c. 40-45
d. 35-40
e. 15-20

35. Un sistem de sntate se caracterizeaz prin:
a. oferta de ngrijiri
b. model mixt
c. gestionare paritar
d. gestionare sub tutela statului
e. finanare doar din cotizaii sociale

36. Printre principiile sistemului Beverdige se numr i:
a. principiul asigurrii
b. acoperirea universal a populaiei
c. gestionarea descentralizat
d. protecia obligatorie pentru cei care nu depesc un anumit
plafon
e. sistem rezervat salariailor

37. Urmtoarele afirmaii despre sistemul Bismark sunt adevarate,
cu excepia:
a. fondat pe uniformizarea costurilor la scar naional
b. este rezervat salariailor
c. fondat la sfritul secolului XIX
d. sistem de asigurare social individualizat
e. este folosit in Germania

38. Din cele doua modele opuse n relaia medic-bolnav, modelul
bazat pe autonomie:
a. se bazeaz pe responsabilitatea unilateral a medicului
b. accentueaz asimetria fundamental a relaiei medic-pacient
c. e reprezentat de o relaie asemntoare cu cea care se
stabilete ntre prini i copii
d. se inspir din morala deontologic potrivit creia trebuie
respectate libertatea i dreptul pacientului la
autodeterminare
e. n cadrul su principiul de binefacere justific aciunile de
protejare a pacientului slbit din cauza bolii, suferinei i
ignoranei

39. Despre managementul pacientului aflat in faza terminal
urmtoarele afirmaii sunt adevrate, cu excepia:
a. n aceste momente prevaleaz tiina
b. se va ine cont de dorina pacientului;
c. trebuie s se in cont de convingerile acestuia
d. trebuie s i acorde pacientului ngrijiri paliative
e. medicul trebuie s i asume rolul care i revine n asemenea
circumstane

40. Mijloc de prevenie secundar:
a. organizarea aciunilor de screening
b. iniierea tratamentului corespunztor
c. supravegherea tratamentului
d. reconsiderarea tratamentului
e. recuperarea bolnavului

41. Mijloc de prevenie primar:
a. confirmare paraclinic
b. respectarea igienei personale
c. sesizarea semnelor minime de boal
d. educaia terapeutic a bolnavului
e. sesizarea n timp util a modificrilor

42. Factor de risc neinfluenabil:
a. fumatul
b. HTA
c. vrsta
d. sedentarismul
e. obezitatea

43. Un vaccin opional este reprezentat de:
a. vaccinul DTP (diftero-tetano-pertussis)
b. vaccinul Hib (haemophilus influnezae tib B)
c. vaccinul antihepatitic B (HVB)
d. vaccinul VPOT (virus anti-polio viu atenuat)
e. vaccinul ROR (anti rujeola-oreion-rubeol)

44. n cazul condiiilor de munc, MF va trebui s acorde
importan cuvenit:
a. factorilor culturali
b. implicarii sociale a individului
c. pozitiei sociale a individului
d. factorilor economici
e. noxelor

45. n ceea ce privete situaia epidemiologic, MF va trebui s
acorde importana cuvenit:
a. Incidenei i prevalenei bolilor
b. Polurii chimice i fizice
c. Modificrilor intervenite n habitat
d. Poziiei sociale a individului
e. Solicitrilor neuropsihice

46. n legtur cu informarea pacientului asupra diagnosticului unei
boli grave, urmtoarele afirmaii sunt adevarate, cu excepia:
a. medicul va aloca un interval suficient de timp pentru
consultaie
b. primirea pacientului i a familiei acestuia ntr-un loc linitit,
suficient de spaios
c. ritmul discuiei trebuie adaptat n funcie de pacient
d. mesajul trebuie formulat utiliznd termeni specializai
e. personalizarea ngrijirii medicale cu sprijinul echipei de ngrijiri
medicale implicat n tratarea pacientului

47. Filierele de ngrijire :
a. reprezint ansamblul mijloacelor organizate ntr-o zon
geografic pentru coordonarea supravegherii.
b. reprezint traseul ngrijirilor acordate pacientului
c. faciliteaz accesul la ngrijiri, coordonarea, continuitatea sau
interdisciplinaritatea managementului medical
d. asigur un management adaptat nevoilor persoanei
e. efectueaz aciuni de evaluare pentru a garanta calitatea
serviciilor i prestaiilor.

(SUB 11-13)

48. Hipertensiunea arterial :
a) este considerat factor de risc cardio-vascular major;
b) este un factor de risc cardio-vascular, de tip
constituional;
c) rol duntor doar n cazul creterii TAS;
d) rol dunator doar n cazul creterii TAD;
e) nu exist relaie gradual ntre hipertensiune arterial i
boli cardio-vasculare.

49. HDL-colesterolul > 0,60 g/l reprezint :
a) factor de risc major pentru bolile cardio-vasculare;
b) factor de risc cardio-vascular, de tip constituional;
c) factor protector cardio-vascular;
d) factor de risc minor pentru bolile cardio-vasculare;
e) nu are nici un fel de asociere cu bolile cardio-vasculare

50. Embolia pulmonar masiv :
a) reprezint o cauz cardiac de sincop, fiind un
obstacol n ejecia inimii drepte;
b) este sinonim cu edemul pulmonar acut;
c) este un obstacol n umplerea inimii drepte;
d) nu poate cauza sincopa;
e) este un obstacol n ejecia inimii drepte alturi de
tamponada cardiac.

51. Sindromul de furt de arter subclavicular :
a) poate cauza hipotensiune ortostatic;
b) este ntlnit n patologia reumatologica;
c) poate determina sincopa de origine cardiaca;
d) poate fi o cauz reflex de sincop;
e) poate determina sincopa de origine vasculara.

52. Modul de apariie al unei sincope este important deoarece :
a) caracterul progresiv evoc o aritmie sau o tulburare de
conducere;
b) caracterul brusc evoc o aritmie sau o tulburare de
conducere;
c) caracterul brusc evoc o hipotensiune ortostatic;
d) caracterul brusc infirm o cauz cardiac;
e) caracterul progresiv confirm o cauz cardiac.

53. n cazul sincopei datorate hipotensiunii ortostatice :
a) se recurge la internare n toate cazurile;
b) se recurge la internare doar n cazul traumatismului prin
cdere;
c) nu se recurge la internare niciodat;
d) n general nu exist indicaie de spitalizare, doar n
cazurile cnd modificrile terapeutice complexe sunt
necesare;
e) exist indicaie de spitalizare pentru 24 h.

54. Tilt test sau testul mesei nclinate se folosete :
a) n toate tipurile de sincop;
b) de prima intenie n cazul pacienilor cu sincop;
c) pentru diagnosticarea sincopelor de origine vaso-vagal, atunci
cnd exist i alte modificri la examenul clinic;
d) pentru diagnosticarea sincopelor de origine vaso-vagal, atunci
cnd nu exist modificri la examenul clinic;
e) n cazul sincopelor de origine cardiac.

55. Implantarea unui Holter subcutanat :
a) se utilizeaz n cazul tuturor pacienilor cu sincop;
b) este indicat doar n cazul pacienilor cu sincop de etiologie
necunoscut;
c) este utilizat de prim intenie n cazul pacienilor cu sincopa de
etiologie non-cardio-vascular;
d) este un ultim recurs n cazul pacientului cu sincop;
e) este util doar n cazul pacientului cu sincop vaso-vagal.

56. Termenul de palpitaie corespunde :
a) percepiei unei bradicardii;
b) percepiei unui ritm cardiac anormal, uneori sub forma unei
extrasistole, alteori susinut i repetitiv sub forma unei
tahicardii;
c) unei senzaii de lips de aer;
d) unei senzaii de lein;
e) unei tulburri de conducere

57. Flutterul atrial reprezint :
a) microreintrare n cadrul atriului drept;
b) macroreintrare n cadrul atriului stng;
c) macroreintrare n cadrul atriului drept;
d) tahicardie neregulat;
e) o tahicardie regulat n care transmiterea la ventriculi se face n
raport de 1/1

58. n prezena ESV cu caracter malign :
a) strategia terapeutic va fi similar cu cea a fibrilaiei atriale;
b) strategia terapeutic va fi similar cu cea a tahicardiei
ventriculare;
c) nu se impune tratament ulterior;
d) pacientul nu prezint riscuri;
e) suspicionm ntotdeuna o cauz idiopatic.

59. n prezena unei tahicardii ventriculare sau a unei aritmii
maligne :
a) se poate administra un tratament medical cu amiodaron,
betablocante;
b) se recurge, n toate cazurile la implantarea unui defribilator;
c) se trateaza doar aritmia, nu i cardiopatia de fond;
d) nu se va administra niciodat amiodaron;
e) se recurge la depistare familial, indiferent de natura congenital
sau dobandit a aritmiei.

60. Testul farmacologic cu ajmalina sau flecainida este util pentru :
a) a elimina un sindrom Brugada;
b) a elimina o displazie aritmogen de VD;
c) a diagnostica un sindrom Brugada;
d) a diagnostica un sindrom Wolff-Parkinson-White;
e) a diagnostica o aritmie ventricular malign.

61. Scintigrafia ventriculara dreapt, este o explorare utilizat
pentru diagnosticul :
a) sindromului Brugada;
b) tahicardiei ventriculare;
c) sindromului de QT lung;
d) sindromul Wolff-Parkinson-White;
e) displaziei aritmogene de VD.

62. Explorrile utilizate n cazul pacienilor cu palpitaii
nedocumentate, pentru a elimina o tulburare de ritm ventricular
cuprind :
a) ecografie Doppler pentru arterele carotide;
b) tilt test;
c) angiografie cerebral;
d) explorare electrofiziologic asociat unei stimulri ventriculare;
e) explorare electrofiziologic asociat unei stimulri atriale.

63. n cazul palpitaiilor care nu sunt documentate :
a) nu exist risc vital pentru pacient;
b) se recurge la spitalizare ntotdeauna;
c) obiectivul este de a elimina o tulburare de ritm ventricular care
indic un risc crescut de moarte subit;
d) strategia va fi identic n toate cazurile;
e) pacientul este lsat s plece cu conditia s revin cnd mai simte
palpitaii.

64. n cazul pacienilor cu tulburare de ritm ventricular patent :
a) tratamentul se instituie de urgen;
b) etapa urmtoare a managementului depinde de toleran, de
cardiopatia subiacent i de natura palpitaiilor;
c) nu se recurge niciodat la spitalizare;
d) se prefer tratamentul radical;
e) se consider o tulburare idiopatic i nu se recurge la tratament.

65. n cazul pacienilor care prezint accese de tahicardie
joncional :
a) avem un prognostic foarte bun;
b) se prefer un tratament antiaritmic de fond;
c) se realizeaz n toate cazurile ablaie cu radiofrecven;
d) nu se apeleaz niciodat la tratament radical;
e) nu se administreaz tratament.

66. ECG-ul n cazul pacienilor cu palpitaii :
a) Evideniaz natura palpitaiilor, chiar n afara unei crize;
b) poate estima natura palpitaiilor, chiar n afara unei crize;
c) este adeseori normal;
d) ajut foarte puin, mai ales la subiectul varstnic, fr afectare
cardiac;
e) ajut foarte mult, mai ales n cazul pacientului tnr, fr
afectare cardiac.

67. Diferenierea extrasistolelor i a tahicardiei :
a) este un obiectiv al anamnezei pacienilor cu palpitaii;
b) se poate face doar cu ajutorul examinrilor complementare;
c) se poate face doar dup o monitorizare Holter-ECG;
d) se poate face doar dup ce relateaz pacientul;
e) se poate face doar dup ecocardiografie

68. Sindromul QT lung :
a) apare doar pe cord patologic;
b) are ca i cauz o mutaie identificat pe canalul de sodiu;
c) are cauza necunoscut;
d) prezint urmtoarele riscuri : torsada vrfurilor, moarte subit;
e) are doar forme dobndite.

69. Tahisistolia presupune :
a) o tahicardie, adesea neregulata;
b) complexe QRS largi;
c) activitate atriala dezorganizata;
d) focar de automatism intra-atrial;
e) focar de automatism jonctional.

70. Tahicardia Bouveret :
a) presupune complexe QRS largi;
b) presupune atriograme foarte bine vizibile;
c) este o sinonima neregulata;
d) este un sinonim pentru tulburarile de ritm jonctional;
e) presupune atriograme anterograde.

71. Fibrilatia ventriculara :
a) este principala cauza de palpitatii;
b) nu este cauza de stop cardiac;
c) este o tahicardie cu QRS largi;
d) reprezinta o disociatie atrio-ventriculara;
e) nu este o cauza de palpitatii, ci de stop cardiac.

(SUB 14)
72. Hipertensiunea arteriala de gradul II se defineste prin
urmatoarele valori tensionale:
a. TA sistolica 140-159 mmHg,
b. TA diastolica 90-99 mmHg
c. TA sistolica 160-179 mmHg,
d. TA diastolica > 110 mmHg
e. TA sistolica > 180 mmHg
R : c

73. HTA este un factor de risc cardio-vascular independent,
deoarece determina :
a. risc de AVC crescut de 4 ori;
b. aparitia unei insuficiente cardiace crescuta de 7 ori
c. risc de arteriopatie a membrelor inferioare si a aortei de 3 ori
d. mortalitate cardio-vasculara globala crescuta de 2 ori
e. aparitia unei coronaropatii crescuta de 5 ori
R : d

74. Sunt considerati factori de risc cardio-vascular:
a. tabagismul oprit de peste 3 ani
b. HDL cholesterol > 0,40 g/l indifferent de sex
c. Antecedente familiale de accident cardio-vascular precoce
d. Consumul redus de alcool
e. Varsta < 50 ani la barbat si < 60 ani la femeie
R : c

75. Semnele paraclinice de rasunet ale HTA sunt:
a. hipertrofie ventriculara stanga
b. grosime intima medie < 0,9 mm
c. albuminurie < 30 mg/zi
d. velocitatea undei de puls carotidofemurale (PWV) <12 m/s
e. clearance creatinina > 60ml/min
R : a

76. Semnele clinice de rasunet ale HTA sunt urmatoarele:
a. Boala hepatica
b. Boala vasculara periferica
c. Sindrom metabolic;
d. Insuficienta venoasa cronica
e. Boala pulmonara
R : b

77. Care dintre urmatoarele reprezinta examinari sistematice in
realizarea diagnosticului de HTA?
a. Microalbuminurie
b. colesterol total, LDL si HDL-colesterol, trigliceride serice a jeun
c. glicemie plasmatica postprandiala
d. ETT (ecografie transtoracica)
e. Fund de ochi
R : b

78. NU fac parte din examinarile recomandate in diagnosticul HTA:
a. ETT
b. Acid uric seric
c. Microalbuminurie
d. Eco-Doppler al arterelor carotide
e. Fund de ochi (daca HTA este severa)
R : b

79. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind diagnosticul HTA:
a. Masurarea presiunii arteriale humerale cu manseta se va efectua
de cel putin 3 ori la interval de un minut;
b. Nu se va avea in vedere luarea tensiunii in picioare la pacientii in
varsta si diabetici
c. Masurarea presiunii se va face la subiectul in repaus, asezat,
linistit de cel putin 5 minute, fara sa fi baut cafea sau alcool
timp de o ora inainte si fara sa fi fumat in ultimele 15 minute
d. HTA de halat alb este definite printr-o HTA la cabinetul medical
140/90 mmHg;
e. Confirmarea HTA : printr-o singura masuratoare
R : c

80. Clasele terapeutice folosite de a doua intentie in tratamentul
HTA sunt urmatoarele:
a. Diureticele
b. Betablocante
c. Antihipertensoarele centrale
d. Inhibitorii enzimei de conversie
e. ARA II
R : c

81. Identificati clasele terapeutice utilizate in tratamentul HTA la o
gravida:
a. IEC
b. Inhibitori calcici
c. ARA II
d. Alfablocante
e. Diuretice tiazidice
R : b



82. Care clase terapeutice pot fi utilizate in tratamentul HTA la un
pacient coronarian cronic?
a. ARA II
b. Betablocante
c. Alfablocante
d. Diuretice tiazidice
e. Antialdosteronice
R : b

83. Semnele evocatoare pentru HTA renovasculara sunt
urmatoarele:
a. Imbunatatire a functiei renale dupa administrarea IEC (stenoza
bilaterala)
b. Dureri la nivel lombar
c. Sulfu lombar/paraombilical
d. Hiperkaliemie
e. Simetrie de dimensiune a rinchilor
R : c

84. Sunt false urmatoarele afirmatii in legatura cu HTA
renovasculara:
a. Mecanismul prin care apare este stenoza stransa de artera
renala uni sau bilaterala
b. Cea mai frecventa cauza este fibrodisplazia
c. Functia renala se agraveaza dupa administrarea de IEC in cazul
stenozei bilaterale
d. Confirmarea stenozei de art renala este obtinuta ideal prin
angio-RMN
e. HTA se poate corecta dupa administrare IEC in caz de stenoza
unilaterala
R : b

85. Grupul A de risc al HTA include urmatoarele:
a. Cel putin un factor de risc
b. Fara leziuni ale organelor tinta
c. Fara diabet zaharat
d. Manifestari clinice de boala cardiovasculara
e. Diabet zaharat
R : b

86. Referitor la diuretice, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a. In tratamentul cronic efectul hemodinamic principal este
reducerea rezistentei vasculare periferice
b. Comparativ beta-blocantele sunt mai putin eficiente la batrani si
obezi
c. Sunt mai eficiente la nefumatori
d. Administrarea lor cronica creste gradul demielinizarii osoase la
femeile varstnice
e. Cele mai frecvente efecte adverse sunt eruptiile cutanate,
impotenta si fotosensibilitatea
R : a

87. Nitroprusiatul de sodiu:
a. Scade TA in interval de cateva ore prin vasodilatatie directa
arteriolara si venoasa
b. In combinatie cu alfablocantele reprezinta preparatul de electie
in disectia acuta de aorta
c. Nu necesita monitorizare continua
d. Este preparatul de electie in urgentele hipertensive datorita
actiunii sale rapide si controlabile
e. Se administreaza in perfuzie, doza scazandu-se prgresiv pana la
obtinerea efectului dorit
R : d

88. Nicardipina:
a. Are timpul de actiune cel mai scurt;
b. Actioneaza prin vasodilatatie arteriala
c. Induce bradicardie
d. La pacientii cu boli coronariene se va utiliza numai in asociere cu
un alfablocant
e. Nu este cel mai puternic blocant al canalelor de calciu
R : b

89. Hipertensiunea renovasculara va fi avuta in vedere in
urmatoarele circumstante:
a. Sufluri arteriale epigastrice sau lombare
b. Debutul bolii > 20 de ani
c. Debutul bolii < 50 de ani
d. Ameliorare a functiei renale dupa administrarea IEC
e. Dureri la nivel lombar
R : a

90. Urmatoarea afirmatie referitoare la HTA renovasculara este
adevarata:
a. Daca probabilitatea existentei HTA renovasculare este mare,
atunci diagnosticul de certitudine se bazeaza pe scintigrafia
renala
b. Daca probabilitatea existentei HTA renovasculare este mare,
atunci diagnosticul de probabiliate se bazeaza pe arteriografia
renala
c. Pt diagnosticul de HTA renovasculara, scintigrafia renala se
efectueaza numai inaintea administrarii de IEC
d. Pt diagnosticul HTA renovasculara, scintigrafia renala se
efectueaza numai dupa administrarea de IEC
e. Dupa administrarea de IEC, scintigrama va arata un rinichi mai
mic, cu functie diminuata de partea stenozei.
R : b

91. Referitor la tratamentul HTA renovasculare, urmatoarea
afirmatie este falsa:
a. Bolnavii tineri, cei cu risc operator mic si care nu au raspuns la
terapia medicamentoasa au indicatie de revascularizare
b. Metoda preferata in cazurile de stenoza este angioplastia
transluminala percutana
c. Chiar si in conditiile unui tratament farmacologic continuu, la
pacientii varstnici cu ateroscleroza normalizarea valorilor
tensionale se obtine intr-un nr restrans de cazuri
d. In caz de stenoza bilaterala IEC trebuie utilizati cu precautie din
cauza riscului de hipotensiune marcata si deteriorarea functiei
renale
e. In primele saptamani de tratament cu IEC se impune
monitorizarea stricta a functiei renale si a TA
R : c

92. In caz de hiperaldosteronism primar si sindrom Cushing, alegeti
afirmatia corecta:
a. Hipersecretia de aldosteron reprezinta mai mult de 0,5% din
totalitatea cazurilor de HTA
b. HTA apare cel mai frecvent in contextul unui adenom
suprarenalian
c. HTA apare cel mai frecvent in hiperplazia suprarenaliana
bilaterala
d. Diagnosticul va fi suspectat atunci cand pacientii prezinta
hipopotasemie si cresterea activitatii reninei plasmatice
e. Diagnosticul va fi suspectat atunci cand pacientii prezinte
hiperpotasemie asociata cu cresterea excretiei urinare de
potasiu
R : b

93. Referitor la complicatiile HTA netratate, alegeti afirmatia
incorecta:
a. Complicatiile HTA netratate sunt generate de ateroscleroza
asociata sau agravata de hipertensiunea cronica netratata
b. La fiecare 6 mmHG adaugati valorii diastolice se observa o
dublare a riscului de aparitie a complicatiilor
c. Mortalitatea si morbiditatea depind sunt influentate numai de
valoarea sistolica
d. Gradul de afectare a organelor tinta difera
e. Complicatiile HTA netratate sunt generate de valorile tensionale
sustinute
R : c


94. In cazul diagnosticului obtinut la examinarea clinica,
urmatoarea afirmatie este corecta:
a. Uneori se pot ausculta intarirea zgomotului 2 in focarul aortic
sau un clic sistolic de ejectie
b. La prima examinare, TA se va masura la un singur brat
c. Pt depistarea une eventuale coarctatii de aorta se va urmari
pulsul numai la membrele superioare
d. Pt a depista o eventuala hipotensiune posturala caracteristica
feocromocitomului, TA se va masura numai in clinostatism
e. Radiografia toracica este inclusa in evaluarea de rutina a HTA
necomplicate
R : a

95. Subiectul varstnic va fi tratat pentru HTA cu:
a. Diuretice tiazidice
b. Antialdosteronice
c. Betablocante
d. Anticalcice
e. IEC
R : d

96. Nu este element al mecanismului HTA renovasculare
a. Stenoza stransa de artera renala unilaterala
b. Stenoza starnsa de artera renala bilaterala
c. Activarea secretiei de renina
d. Activarea de secretie a angiotensina
e. Scaderea nivelului aldosteronului
R : e


(SUB 15)

97. Durerea toracic cu caracter de arsur este ntalnit n:
a) pericardit
b) disecie de aort
c) herpes zoster
d) afeciuni digestive
e) pleurit

98. Cnd sunt indicate anticoagulantele?
a) sindroame coronariene acute
b) embolie pulmonar
c) infarct miocardic
d) disecia de aort
e) pericardit acut

99. Cum se diagnosticheaz durerile toracice funcionale?
a) pe baza ECG-ului
b) prin CT toracic
c) prin RMN toracic
d) este un diagnostic de eliminare
e) prin anamnez

100. Durerea toracic cu sediu transfixiant sau migrator se ntlnete
n:
a) afeciuni de cauz digestiv
b) disecie de aort
c) angor
d) afeciuni ale pleurei
e) tumoare rahidian





(SUB 16)

101. Cauzele traumatice ce pot declana SDRA sunt urmtoarele, cu
excepia:
a) politraumatismul
b) fracturi ale oaselor lungi
c) traumatism cranian
d) intoxicaii accidentale
e) zdrobire de membre

102. SDRA poate apare n urmtoarele tipuri de agresiuni toxice
pulmonare, cu excepia:
a) pneumopatie bacterian
b) fumuri toxice
c) inhalare de lichid gastric
d) oxigenoterapie cu FiO2 crescut
e) iradiere pulmonar
103. Complicaiile i sechelele obstruciei cilor aeriene cu un corp
strin sunt urmtoarele, cu excepia:
a) pneumopatii
b) perforaie bronic
c) emfizem obstructiv
d) infarctizri pulmonare multiple n teritoriul adiacent
obstruciei
e) stenoz bronic

104. Tipuri de oc care pot duce la SDRA sunt urmtoarele, cu
excepia:
a) oc septic
b) oc hemoragic
c) oc cardiogenic
d) oc anafilactic
e) oc neurogenic
105. SDRA poate apare n urmtoarele situaii patologice, cu
excepia:
a) nec
b) sindrom Mandelson
c) politraumatism
d) pleurit
e) cetoacidoz diabetic

106. IRC de cauz neurologic sau muscular apare n urmtoarele
circumstane patologice, cu excepia:
a) scleroza lateral amiotrofic
b) poliradiculonevrita
c) dermatopolimiozita
d) herpes zoster
e) miastenia gravis

107. IRC apare n urmtoarele afeciuni caracterizate prin afectare
pulmonar parenchimatoas cu exceptia:
a) fibroz pulmonar idiopatic
b) silicoz
c) sarcoidoz
d) astm
e) contuzia pulmonar

108. Singura cauz de IRC restrictiv a crui tratament se bazeaz n
principal pe oxigenoterapie pe termen lung este:
a) astmul
b) BPOC
c) fibroza interstiial
d) Miastenia gravis
e) sindromul Guillain-Barre

109. Diagnosticul de tulburare ventilatorie de tip restrictiv se
bazeaz pe:
a) diminuarea CPT cu VEMS/CV normal
b) creterea CPT cu VEMS/CV normal
c) diminuarea CPT cu VEMS/CV crescut
d) diminuarea CPT/CV sczut
e) diminuarea CPT cu CV/VEMS normal

110. Ortopneea se definete ca:
a) dispnee uoar cu imposibilitatea de a menine decubitul
dorsal
b) dispneea care apare doar n poziie ortostatic
c) dispnee marcat cu imposibilitatea de a menine decubitul
dorsal
d) dispneea de efort
e) dispnee cu fenomen de ortodeoxie

111. Stadiul III n cadrul clasificrii NYHA presupune:
a) dispnee la eforturi uoare cu limitarea importanta a
activittii fizice
b) dispnee de repaus
c) nici o limitare a activitii fizice
d) bradipnee
e) dispnee la eforturile cele mai intense ale vieii cotidiene

112. n decompenasrea BPOC cu hipoventilaie alveolar avem:
a) hipoxie
b) hipoxie cu hipercapnie
c) hipercapnie
d) hipoxie cu hipocapnie
e) nici un raspuns corect

(SUB 17)
113. Ulcerul gastroduodenal se manifesta cel mai frecvenat prin:
a) Dureri epigastrice
b) Dureri in fosa iliaca stanga
c) Febra
d) Dureri in hipocondrul drept
e) Icter

114. Durerea abdominala difuza apare in:
a) Colica biliara
b) Peritonita
c) Pielonefrita
d) Colica renala
e) Ulcer gastroduodenal

115. n porfirie apare:
a) Durerea localizata in hipocondrul drept
b) Durerea localizata in hipocondrul stang
c) Durerea abdominala difuza
d) Durerea in epigastru
e) Durerea abdominala acuta recidivanta

116. Asocierea hipotensiunii arteriale si apararii musculare
sugereaza:
a) Abdomen acut medical
b) Abdomen acut chirurgical
c) Pancreatita acuta
d) Apendicita acuta
e) Ulcer gastroduodenal

117. n cazul unei dureri abdominale cu semne de soc si durere
persistenta in pofida tratamentului administrat, atitudinea este:
a) Laparotomie exploratorie de urgenta
b) Antibioterapie
c) Administrarea medicatiei antialgice
d) Efectuarea unui CT abdominal
e) Hipervolemizare

118. La copil, durerea abdominala de cauza chirurgicala cuprinde:
a) Invaginatia intestinala acuta
b) Apendicita acuta
c) Gastroenterita acuta
d) Adenita mezenterica
e) Reflux gastroesofagian

119. La sugar, urmatoarele afectiuni determina o durere abdominala
de cauza chirurgicala:
a) Invaginatia intestinala acuta
b) Reflux gastroesofagian
c) Diverticulul Meckel
d) Gastroenterita acuta
e) Purpura reumatoida

120. Cauze medicale de durere abdominala la sugar sunt
urmatoarele:
a) Apendicita acuta
b) Reflux gastroesofagian
c) Invaginatia intestinala acuta
d) Purpura reumatoida
e) Dureri de origine psihogena

121. Cauze medicale de durere abdominala la copil sunt
urmatoarele:
a) Alergie la proteinele laptelui de vaca
b) Apendicita acuta
c) Hernie strangulata
d) Diverticul Meckel
e) Pancreatita acuta

122. Urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate in legatura cu durerea
abdominala la sugar:
a) Gastroenterita acuta este o cauza medicala de durere abdominala
b) Diagnosticul este uneori dificil
c) Daca examenul clinic este normal, nu este indicata realizarea unor
examinari complementare
d) cauza chirurgicala de durere abdominala este invaginatia
intestinala acuta
e) Hernia strangulata este o cauza medicala de durere abdominala
123. Diverticulul Meckel este:
a) Cauza medicala de durere abdominala la sugar
b) Cauza chirurgicala de durere abdominala la sugar
c) Cauza medicala de durere abdominala la copil
d) Cauza chirurgicala de durere abdominala la copil
e) Nici un raspuns nu e corect

124. Durerea in fosa iliaca dreapta apare in:
a) Sigmoidita acuta diverticulara
b) Pielonefrita
c) Ulcer perforat
d) Abces subfrenic
e) Infectia diverticulului Meckel

125. Durerea in fosa iliaca stanga apare in:
a) Sigmoidita acuta diverticulara
b) Apendicita acuta
c) Ileita terminala
d) Colica renala
e) Ulcer perforat

126. Durerea in ileita terminala este localizata in:
a) Fosa iliaca stanga
b) Fosa iliaca dreapta
c) Hipocondrul stang
d) Hipocondrul drept
e) Epigastru

127. Durerea in infarctul splenic e localizata:
a) Hipocondrul stang
b) Hipocondrul drept
c) Epigastru
d) Fosa iliaca stanga
e) Fosa iliaca dreapta

(SUB 18)
128. n cazul crizelor generalizate de epilepsie, diagnosticul
diferential se face cu:
A. hipoglicemie
B. AIT
C. sindrom confuzional
D. sincopa vagala
E. migrena cu aura (mod de instalare>5 min)

129. Convulsiile febrile:
A. Survin in general la copilul de 3 luni-5 ani
B. Asociaza regresia dezvoltarii psihomotorii
C. Asociaza mioclonii la trezire
D. EEG: anomalii paroxistice bilaterale sincrone si simetrice
E. Apare mai frecvent la adolescent

130. Printre efectele secundare ale Lamotriginei se numara:
A. Toxicitate hepatica
B. Sindrom cerebelos
C. Hiponatremie
D. Trombopenie
E. Rash cutanat si chiar sindrom Lyell

131. Referitor la tratamentul antiepileptic sunt adevarate
urmtoarele:
A. Monoterapie cu doza progresiva de prima intentie
B. Biterapie de prima intentie
C. Se administreaza tratament antiepileptic de la prima criza
D. Se instituie chiar daca diagnosticul nu este cert in scop preventiv
E. Monoterapie in doza de atac

132. Epilepsia partiala simpla se caracterizeaza prin:
A. Este cea mai frecventa epilepsie a adultului
B. Apare in adolescenta
C. Se datoreaz in principal unor sechele vasculare corticale sau unei
atrofii de tip degenerativ
D. Este de origine idiopatica
E. Reprezinta 10% din epilepsiile copilului

133. Referitor la epilepsia mioclonica juvenila sunt adevarate
urmatoarele:
A. Releva intotdeauna o scleroza hipocampica
B. Este rezistenta la tratament
C. Este un sindrom epileptic al copilului in varsta de 2-10 ani
D. Are un raspuns foarte bun la tratament (valproat de sodiu;
Depakine)
E. Are un pronostic nefavorabil: retard psihomotor important, stari de
rau epileptic

134. Carbamazepina se administreaza in epilepsie:
A. In criza generalizata tonico-clonica
B. In crizele partiale
C. In toate crizele cu exceptia miocloniilor si absentelor
D. In mioclonii
E. In crizele secundar generalizate

135. n epilepsia grand mal, crizele epileptice au urmatoarea
caracteristica:
A: Sunt atone
B: Apar mai ales la sugar
C: Sunt localizate pe un hemicorp
D: Prognosticul este infaust
E: Sunt tonico-clonice generalizate

136. Definitia epilepsiei copilului este urmatoarea:
A: Repetare cronica a crizelor epileptice spontane
B: Repetare a cel putin 2 convulsii
C: Manifestari paroxistice multiple
D: Crize convulsive non-acute multiple
E: Crize epilepice spontane acute

137. Sindromul West este caracterizat de:
A: Crize violente tonico-clonice sau clonice
B: Crize atonice
C: Crize tonice axiale, cderi
D: Crize mioclonice, tonicoclonice, absene atipice
E: Spasme n flexie, hipsaritmie

138. n cazul unei convulsii simple, tratamentul const n:
A: Clonazepam i.v. 0,5 mg/kg
B: Valium i.v. 0,5 mg/kg
C: Domperidona 0,2-0,4 mg/kg
D: Valium intrarectal 0,5 mg/kg
E: Bromazepam intrarectal 0,5 mg/kg

139. Afirmatii adevarate despre sindromul West:
A: regresia achizitiilor
B: epilepsie severa
C: spasme
D: hipsaritmie la EEG
E: toate afirmatiile de mai sus

138. Printre efectele secundare ale Valproatului de sodiu (Depakine)
administrat in timpul sarcinii se numara:
A. Nu are efecte teratogene
B. Boala hemoragica a nou-nascutului
C. Spina bifida
D. Malformatii ale membrelor
E. Inchiderea precoce a canalului arterial

139. Sindromul West:
A. De cele mai multe ori este de cauza idiopatica
B. Are un pronostic nefavorabil: retard psihomotor, stari de rau
epileptic
C. Este caracteristic adultului
D. Are la baza o malformatie arterio-venoasa
E. EEG: anomalii paroxistice bilaterale sincrone si simetrice

140. Care este situatia n care RMN cerebral este util n
diagnosticul copilului cu epilepsie?
A: Numai la sugar
B: Numai inainte de intervenia chirurgical
C: In epilepsiile generalizate
D: Pentru decelarea unei origini focale de epilepsie partiala sau
simptomatica
E: Numai in cazurile in care se efectueaz RMN funcionala

141. Forma de epilepsie a cu EEG cu aspect de varf-unda de 3 Hz si
prognostic bun este:
A: Epilepsia grand mal
B: Epilepsia petit mal
C: Sindromul West
D: Sindromul Dravet
E: Sindromul Lenox-Gastaut

142. Triada: spasme n flexie, hipsaritmie la EEG si regresia
achizitiilor este caracteristica:
A: Sindromului West
B: Sindromului Dravet
C: Sindromului Doose
D: Epilepsiei grand mal
E: Epilepsiei petit mal

143. Tabloul clinic in convulsiile simple ale copilului cuprinde:
A: Criza partiala
B: Sugar cu deficit neurologic
C: Hipotermie
D: Durata sub 15min
E: Retard in dezvoltarea psiho-motorie

144. Se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin absente
tipice:
A. Convulsiile simple
B. Epilepsia mioclonica juvenila
C. Epilepsia generalizata idiopatica tonico-clonica
D. Starea de rau epileptic
E. Epilepsia petit mal

145. Fenitoina are urmatoarele efecte secundare:
A. Trombopenie
B. Hipertrofie gingivala
C. Hiponatremie
D. Crestere in greutate
E. Trombocitoza

(SUB 19)

146. Diabetul zaharat de tip 1 lent sau LADA este caracterizat de :
a) Prezenta anticorpilor anti-GAD65
b) Absenta anticopilor anti-GAD65
c) Prezenta anticorpilor anti-GAD65 si IA2
d) Transmitere autosomal dominant
e) Debut cetozic ce necesita tratament cu insulina

147. Faza de cetoza simpla din cetoacidoza diabetica se manifesta
clinic prin:
a) Sindrom poliuropolidipsic si simptome de cetoza (tulburari
digestive, dureri abdominale, greturi, anorexie)
b) Dispnee Kusmaull
c) Stare de stupoare si obnubilare
d) Hipotermie
e) Tulburari de constienta

148. Urmatoarele afirmatii sunt adevarat despre coma
hiperosmolara, cu exceptia :
a) Apare mai ales la persoanele in varsta, cu diabet tip 2 necunoscut
sau neglijat
b) Apare la pacientul in varsta cu mai multe comorbiditati, frecvent
institutionalizat
c) Aparitia ei este favorizata de infectii intercurente, tulburari
digestive
d) Monitorizarea clinica (constienta, frecventa respiratorie, puls, TA,
diureza, glicemie capilara) este indicat a se face o data pe zi
e) Monitorizarea biologica este indicata la 4 ore

149. Acidoza lactica este caracterizata prin urmatoarea afirmatie:
a) pH < 7.35
b) Lactat sanguin < 5 mmol/l
c) Lactat sanguin > 5 6 mmol/l
d) Nu poate aparea in urma supradozei cu methformin
e) Nu apare in intoxicatia cu oxid de carbon

150. Pentru diagnosticul diabetului zaharat de tip 2 se vor exclude
urmatoarele, cu o exceptie. Care este aceasta?
a) Diabetul iatrogen
b) Cancerul de pancreas
c) Citopatia mitocondriala
d) Diabetul insipid
e) Diabetul genetic

151. Fenotipul clinic al diabetului zaharat de tip 2 este caracterizat
prin:
a) Varsta la diagnostic peste 35 de ani
b) Dislipidemie asociata
c) Absenta hipertensiunii arteriale
d) Evolutie frecventa catre cetoacidoza
e) Absenta excesului ponderal

152. In diabetul zaharat de tip 1 evolutia:
a) Implica complicatii microangiopatice indiferent de tratament
b) 75% din cazuri intra in remisie
c) Recidiva post remisie nu este obligatorie
d) Peptidul C negativ presupune un echilibru glicemic dificil
e) Faza de remisie presupune cresterea necesarului de insulina

153. Forma cea mai severa de afectare oculara in diabetul zaharat
este:
a) Retinopatia neproliferativa
b) Retinopatia preproliferativa
c) Retinopatia proliferativa
d) Maculopatia ischemica
e) Retinopatia hipertensiva

154. Dupa debutul diabetului zaharat, varful incidentei nefropatiei
diabetice este intre:
a) De la debut
b) 3-5 ani
c) 5-7 ani
d) 7-9 ani
e) 15-25 ani

155. Tratamentul nefropatiei diabetice cuprinde, cu exceptia:
a) Renuntarea la fumat
b) Reducerea aportului proteic
c) Controlul glicemic cat mai apropiat de ideal
d) Controlul strict al valorilor tensiunii arteriale
e) Cresterea aportului de sare

156. Simptomatologia dureroasa din cadrul polineuropatiei diabetice
se exacerbeaza predominant:
a) Diurn
b) Nocturn
c) La mers
d) In ortostatism
e) Postprandial

157. Manifestarile clinice intalnite in neuropatia vegetative din diabet
sunt, cu exceptia:
a) Hipotensiunea arteriala ortostatica
b) Tahicardia sinusala
c) Ejacularea retrograda
d) Sindromul diareic nocturn
e) Parestezii la nivelul membrelor inferioare

158.Stadiile arteriopatiei membrelor inferioare sunt, cu exceptia:
a) Stadiul 1: fara simptome
b) Stadiul 2: claudicatie intermitenta
c) Stadiul 3: durere de decubit
d) Stadiul 4: necroza
e) Stadiul 5: mal perforant plantar

159. Urmatoarele afirmatii referitoare la malul perforant plantar sunt
adevarate, cu exceptia :
a) Ulceratie cutanata
b) Apare in punctele de presiune ale plantei piciorului
c) Marginile plagii sunt atone
d) Corespunzator capului primul metatarsian - 50% din cazuri
e) Necroza distala

160. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul diabetului propriu-zis
sunt adevarate, cu exceptia:
a) Regim sarac in alimente cu indice glicemic crescut
b) Antidiabetice orale si/sau insulina
c) Echilibrarea cat mai buna a diabetului prin incercarea de a scadea
HbA1c sub 7% (recomandarile americane ale Asociatiei
Diabetologilor Americani, ADA)
d) Regim bogat in alimente cu indice glicemic crescut
e) Echilibrarea diabetului cu obtinerea unei HbA1c sub 6,5%
(recomandarile internationale ale Federatiei Internationale de
Diabet, IDF si ale Inaltei Autoritati de Sanatate franceze, HAS)

161. Principiile generale ale atitudinii terapeutice in diabetul de tip 1
cuprind urmatoarele, cu exceptia:
a) Transferul cunostintelor prin educatie individuala sau de grup
b) Verificarea comportamentului
c) Definirea obiectivelor terapeutice personalizate si acceptate
d) Obiectiv ideal: HbA1c < 7,5%
e) Evitarea complicatiilor acute si cronice ale diabetului

162. Urmatoarele afirmatii privind monitorizarea diabetului sunt
adevarate, cu exceptia :
a) Masurarea HbA1c de 2- 4x/an
b) Profil lipidic la 3 luni
c) Functia renala 1-2x/an
d) Consult oftalmologic -2-3x/ an in functie de prezenta complicatiilor
e) Examinarea picioarelor nu este recomandata la fiecare
consultatie

163. La un pacient cu diabet zaharat, prezenta la examenul fundului
de ochi a hemoragiei in vitros semnifica :
a) Retinopatie diabetica proliferativa
b) Retinopatie diabetica preproliferativa
c) Retinopatie diabetica neproliferativa
d) Maculopatie diabetica
e) Retinopatie diabetica proliferativa complicata

164. Contraindicatia absoluta a sarcinii la o pacineta diabetic este:
a) Insuficienta coronariana
b) Insuficienta renala
c) Insuficienta hepatica
d) Retinopatia
e) Hipertensiunea arteriala

165. Obiectivele tratamentului dibetului zaharat de tip 2 sunt
urmatoarele, cu exceptia:
a) Reducerea excesului de tesut adipos
b) Cresterea sensibilitatii musculare la insulina
c) Cresterea secretiei de insulina
d) Scaderea secretie de insulina
e) Prevenirea complicatiilor micro, macroangiopatice ale diabetului

166. Contraindicatia absoluta a methforminului este :
a) Intoleranta digestiva
b) Hipergliemie franca cu Hb1c >6,5% la pacient fara exces ponderal
c) Insuficienta renala
d) Insuficienta hepatica
e) Insuficienta coronariana

167. Tratamentul hipoglicemiant n diabetul zaharat tip 1 se face cu:
a) Metformin
b) Metformin si sulfamide hipoglicemiante
c) Insulina
d) Glinide
e) Sulfamide hipoglicemiante

168. Coma diabetica hiperosmolara se caracterizeaza prin:
a) Glicemie plasmatica mai mica de 2g/l si pH arterial mai mic de 7,30
b) Glicemie plasmatica mai mica de 2g/l si bicarbonat plasmatic mai
mic de 15mmol/l
c) Bicarbonat plasmatic mai mic de 15mmol/l si pH arterial mai mic de
7,30
d) Hiperglicemie mai mare de 33 mmol/l si osmolaritate mai mare
de 350 mmol/l
e) Osmolaritate cuprinsa ntre 310 mOsm/kg si 315mOsm/kg



169. Diabetul zaharat tip 1 are ca substrat patogenic:
a) Insulinorezistena musculara si hepatica
b) Citoliza hepatica
c) Pancreatita cronica alcoolica
d) Distrugerea autoimuna (in 95% din cazuri) a celulelor beta din
insulele Langerhans pancreatice,responsabila de un deficit de
insulina
e) Amiloidoza pancreatica

170. Diabetul zaharat se defineste prin:
a) Glicemie a jeun n snge venos mai mare de 1,16g/l
b) Glicemie postprandiala mai mare de 1,30g/l
c) Glicemie a jeun n sange venos mai mare de 1,26g/l, in doua ocazii
diferite sau mai mare de 2g/l in orice moment al zilei
d) Glicemie a jeun n sange venos mai mare de 1,20g/l, in doua ocazii
diferite sau mai mare de 1,6g/l in orice moment al zilei
e) Glicemie postprandiala mai mare de 1,40g/l

171. Urmtorii factori de risc cadio-vascular trebuie combatuti la un
diabetic:
a) Fumatul
b) Hipertensiune arteriala
c) Hipercolesterolemia
d) Obezitatea
e) Toate cele de mai sus

172. Obiectivele controlului ponderal la un diabetic sunt:
a) Circumferinta taliei sub 80 cm la barbati
b) Circumferinta taliei sub 94 cm la femei
c) IMC sub 25 kg/m2
d) IMC sub 30 kg/m2 la barbati
e) Toate cele de mai sus



173. Monitorizarea biologica la o persoana cu diabet se face prin:
a) Glicemie venoasa saptamanal
b) HbAlc lunar
c) Microalbuminurie 1 data pe an
d) Creatinina serica de 4 ori pe an
e) Bilant lipidic de 4 ori pe an

174. Despre maculopatie este falsa afirmatia:
a) Poate avea forma ischemica sau edematoasa
b) Forma cea mai severa este cea edematoasa
c) Este diagnosticata prin angiografie cu fluoresceina
d) Edemul macular localizat este inconjurat de exudate
e) Edemul macular difuz trebuie fotocoagulat in grila

175. Prevalenta retinopatiei diabetice:
a) Este de 50% dup 15 ani de evolutie
b) Ajunge la 60% dupa 20 ani de evolutie
c) Este invers proportionala cu nivelul glicemiei
d) Nu depinde de durata diabetului
e) Nu este o complicatie frecventa a diabetului

SUB (20)

176. Indicele de masa corporala la o persoana cu obezitate severa
are urmatoarea valoare:
a. Intre 18.5 24.9Kg/mp
b. Intre 30 34.5Kg/mp
c. Peste 40Kg/mp
d. Intre 35 39.9Kg/mp
e. Sub 18.5Kg/mp

177. Sindromul metabolic are urmatoarele elemente:
a. Obezitate androida, intoleranta la glucoza sau diabet si
hipertensiune arteriala
b. Insulinodependenta
c. Obezitate ginoida, intoleranta la glucoza sau diabet
d. Hipotrigliceridemie
e. Sunt corecte A, B, D

178. Cauzele obezitatii secundare:
a. Hipotiroidism
b. Hipocorticism(obezitate facio-tronculara, semne de
hipocatabolism)
c. Tumora hipotalamica sau cerebrala
d. Varsta inaintata
e. Toate raspunsurile sunt corecte


179. La examenul fizic(obiectiv) al unui pacient obez trebuie sa:
a. Evaluam starea ponderala si repartitia tesutului adipos, masuram
circumferinta taliei si calculam indicele de masa corporala
b. Efectuam examinari de laborator sistematice
c. Efectuam ECG de repaus
d. Tratam complicatiile
e. Sunt corecte A, B, C

180. Xenical este indicat pentru pacientii cu IMC:
a. >30Kg/mp
b. <28Kg/mp
c. Intre 25 - 27Kg/mp
d. Intre 18.5 24.9Kg/mp
e. Sunt corecte A, C

181. Tratamentul cu Sibutramina este indicat pentru pacientii cu:
a. IMC > 27Kg/mp asociat cu factori de risc cardio-vascular
b. IMC < 18.5Kg/mp asociat cu factori de risc cardio-vascular
c. IMC > 27Kg/mp asociat cu complicatii cutanate
d. IMC intre 18.5 si 24.9Kg/mp asociat cu factori de risc cardio-
vascular
e. Niciun rapsuns corect


182. Care dintre afirmatiile de mai jos, in ceea ce priveste
repartizarea tesutului adipos, este adevrata:
a. In partea superioara a corpului, obezitate androida si in partea
inferioara a corpului, obezitate ginoida
b. In partea mediana a corpului, obezitate acuta
c. In partea inferioara a corpului, obezitate androida
d. In partea superioara a corpului, obezitate ginoida
e. Sunt false afirmatiile A si B

183. Indicatile privind chirurgia bariatrica sunt:
a. IMC > 40Kg/mp
b. IMC > 35Kg/mp
c. IMC > 20Kg/mp
d. IMC > 40Kg/mp sau IMC > 35Kg/mp cu cel putin o comorbiditate
susceptibila care va fi ameliorata in urma chirurgiei
e. Nu conteaza valoarea IMC, daca cel putin o comorbiditate
susceptibila va fi ameliorata in urma chirurgiei

184. Urmatoarele afirmatii despre gastroplastia cu inel ajustabil
sunt adevarate, cu exceptia:
a. Reversibila
b. Poate prezenta complicatii cum ar fi: varsaturi, intoleranta
alimentara
c. Ireversibila
d. Poate prezenta ca si complicatii deplasarea inelului, inducand
dilatarea pungii gastrice, respectiv a esofagului
e. Este o metoda folosita in chirurgia bariatrica

185. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la IMC este
adevarata:
a. IMC intre 18.5 si 24.5Kg/mp reprezinta o greutate normala
b. IMC < 18.5Kg/mp reprezinta o greutate normala
c. IMC > 40Kg/mp reprezinta obezitate severa
d. Sunt corecte A, B, C
e. Niciuna dintre variante nu este corecta

186. Sindromul metabolic se defineste ca asocierea a cel putin
X(cati) din urmatorii 5 factori(trigliceridemie a jeun > 1.5g/l, HDLc
<0.4g/l, glicemie a jeun > 1g/l, TA sistolica > 130mmHg sau TA
diastolica > 85mmHg), talia peste 102cm la barbati si peste 88cm
la femei):
A. Cel putin 2 factori din 5
B. Cel putin 3 factori din 5
C. Cel putin 4 factori din 5
D. Este obligatorie asocierea celor 5 factori
E. Niciuna dintre variante nu este corecta

187. Tratamentul de prima intentie al dislipidemiilor este:
A. Tratamentul cu statine
B. Tratamentul cu fibrati
C. Tratamentul cu statine in asociere cu alte tratamente
hipolipemiante(rasini, inhibitor al absorbtiei intestinale a
colesterolului, acid nicotinic)
D. Tratamentul cu fibrati in asociere cu alte tratamente
hipolipemiante(rasini, inhibitor al absorbtiei intestinale a
colesterolului, acid nicotinic)
E. Toate variantele sunt corecte

188. Pentru toti pacientii diabetici cu dislipidemie, indiferent de
obiectivul fixat, nu se vor omite urmatoarele:
a) Masuri igieno-dietetice si managementul celorlalti factori de risc
cardiovascular
b) Masuri igieno-dietetice si managementul celorlalti factori de risc
respirator
c) Masuri igieno-dietetice si tratamentul bolii de baza
d) Toate variantele sunt corecte
e) Niciuna din variante nu este corecta

189. Hipercolesterolemia pura are urmatoarele elemente:
F. LDLc > 1.6g/l(calculat sau masurat), TG < 1.5g/l
G.LDLc > 1.6g/l(calculat sau masurat), TG > 1.5g/l
H. LDLc >= 1.6g/l(calculat sau masurat), TG > 1.5g/l
I. LDLc =< 1.6g/l(calculat sau masurat), TG > 1.5g/l
J. Niciuna dintre variante nu este corecta

190. Hipertrigliceridemia pura are urmatoarele elemente:
a) TG > 1.5g/l si LDLc < 1.6g/l
b) TG > 1.5g/l si LDLc > 1.6g/l
c) TG > 1.5g/l si HDL < 0.4g/l
d) TG < 1.5g/l si HDL < 0.4g/l
e) TG > 1.5g/l, LDLc > 1.6g/l si HDL < 0.4g/l

191. Hipertrigliceridemia pura sau, mai rar, dislipidemia
mixta(dislipoproteinemie de tip IV si IIB) apar in urmatoarele:
a) Diabet, insuficienta renala cronica, HIV, alcool, medicamente
corticoizi, estrogeni, retinoizi, antiretrovirale
b) Diabet, insuficienta hepatica, osteoporoza, tabagism, infectii
urinare inalte, medicamente antialgice, antipiretice, citostatice
c) Diabet, tumora mamara maligna, infectii ale tractului respirator,
astm bronsic, medicamente anestezice, laxative, antiepileptice,
anticoagulante
d) Variantele corecte sunt A si C
e) Niciuna dintre variante nu este corecta

192. Hipercolesterolemia pura(dislipoproteinemia de tip IIA) apare
in urmatoarele:
a) Hipotiroidism, colestaza, sindrom nefrotic si in urma administrarii
unor medicamente: ciclosporina si anumite antiretrovirale
b) Dupa administrarea unor medicamente: aspirina, citostatice si AINS
c) Hipotiroidism, hepatita virala B, sindrom nefritic
d) Dupa administrarea unor medicamente: anticoagulante si anumite
antiretrovirale
e) Sunt corecte raspunsurile A si D
193. HipoHDL-emia se caracterizeaza prin:
a) HDLc > 0.4g/l
b) HDLc < 0.4g/l
c) HDLc > 0.6g/l
d) HDLc < 0.6g/l
e) 0.4g/l < HDLc < 0.6g/l

194. Despre hipercolesterolemia familiala,forma homozigota, este
falsa urmatoarea afirmatie:
a) LDLc > 2.2g/l si risc cardio-vascular net crescut
b) Sunt prezente xantoamele tendinoase
c) Evenimentele coronariene apar inaintea varstei de 10 ani in
absenta managementului precoce, fiind diagnosticata in copilarie
d) Este o forma foarte rara
e) LDLc > 5g/l

195. Pentru confirmarea diagnosticului si clasificarea anomaliei
lipidice trebuie efectuate urmatoarele:
a) Toti adultii si copii trebuie sa fie supusi depistarii, chiar daca nu
prezinta semne si simptome
b) In caz de anomalie lipidica, bilantul nu trebuie repetat pentru
confirmare
c) Dozarea colesterolului total(Ct), a LDLc, a trigliceridelor(TG) si
HDLc(masurat sau calculat)
d) Conditiile de dozare: nu sunt necesare conditii speciale
e) Sunt corecte A, B, C, D

196. Principalul obiectiv in ceea ce priveste managementul
pacientilor cu dislipidemii este:
a) Normalizarea trigliceridelor
b) LDLc > 1g/l
c) LDLc < 1g/l
d) Normalizarea trigliceridelor si LDLc < 1g/l
e) Cresterea HDL daca acesta este < 0.4g/l, insa acest obiectiv este
dificil de atins
197. Pentru atingerea obiectivelor in cazul tratamentului aplicat la
un pacient cu dislipidemie trebuie:
a. Sa nu se trateze cauza daca dislipidemia este secundara
b. Nu este necesara aplicarea regulilor igieno-dietetice
c. Evaluarea eficientei odata la 10 luni
d. Tratament medicamentos daca obiectivul terapeutic nu este atins
prin regulile igieno-dietetice
e. Sunt corecte toate variantele(A, B, C, D)

198. Investigarea dislipidemiilor secundare presupune urmatoarele:
a) Niciodata nu trebuie eliminata o cauza medicamentoasa
b) Tipul de dislipidemie nu permite orientarea investigarii
c) Bilant obligatoriu sistematic: glicemia a jeun
d) Se propune adesea: dozarea TSH, investigarea unei patologii
renale(creatininemie si bandeleta urinara pentru depistarea unei
proteinurii) sau a unei colagenoze
e) Sunt corecte A, B, C, D

199. Clasificarea Frederickson a dislipidemiilor varianta corecta
este:
a) Dislipoproteinemie de tip I, IIA, IIB, III, IV si V
b) Dislipoproteinemie de tip I, II, III, IV si V
c) Dislipoproteinemie de tip I, II, III, IVA, IVB si V
d) Dislipoproteinemie de tip IA, IB, II, III, IV si V
e) Niciuna dintre variante nu este corecte

200. Dislipoproteinemia de tip IIA cuprinde:
a) Hipocolesterolemia familiala(origine monogenica)
b) Hipocolesterolemii mai putin severe si nefamiliale(forme
poligenice sau secundare)
c) Hipercolesterolemie pura(la bilantul lipidic)
d) Cresterea HDLc(la electroforeza lipoproteinelor)
e) Sunt corecte toate raspunsurile

201. Anamneza efectuata la un pacient obez trebuie sa contina
urmatoarele:
a. Istoric ponderal; antecedente familiale de obezitate, de patologii
cardio-metabolice(diabet, dislipidemii, HTA) si cancer
b. Investigarea cauzelor si circumstantelor cresterii in greutate:
modificarea echilibrului hormonal(sarcina, pubertate, menopauza),
soc emotional(depresie, doliu), sevraj tabagic, interventie
chirurgicala care a impus imobilizare prelungita, medicamente, etc.
c. Ancheta alimentara, ancheta cu privire la activitatea fizica
d. Dereglari comportamentale(compulsii si tendinta de a rontai,
bulimie), existenta unei depresii sau a altor tulburari psihologice
e. Toate raspunsurile de mai sus sunt corecte


202 . Relatiile medic - pacient sunt:
a) activitate-pasivitate
b) coordonare-cooperare
c) parteneriat
d) raspunsurile a), b) si c)
e) nici un raspuns nu este corect


203. Instituiile de sntate difer in funcie de:
a)Statutul juridic: public, privat cu scop lucrativ sau nelucrativ
b) Misiuni: pot participa sau nu la serviciul medical public
c) Specializare
d) Durata de spitalizare: scurta, medie, lung
e) toate raspunsurile de mai sus

204 Un sistem de sntate se caracterizeaz prin:
a) populaia (sau cererea de ngrijiri)
b)oferta de ngrijiri (profesioniti i instituii medicale);
c) structuri de reglementare (ndrumare i control).
d) nici un raspuns nu este corect
e) sunt corecte a), b), c)