*1. Aspecte priv.

la constr si dezv inst

stat publice in RO

Anul 1853 poate fi considerat ca anul de
natere al statisticii internaionale
ntruct Primul Congres Internaional de
Statistic a avut loc n Belgia, fiind
organizat de.Precursorii statisticii n
Romnia, precum i primii ce au predat
statistica au fost Ion Ionescu de la
Brad i Dionisie Pop Marian, care au
intrat n contact cu tiina statisticii pe
vremea cnd studiau n strintate.
Participarea lui Dionisie Pop Marian la
Congresul Internaional de Statistic de
la Viena, din 1857, a fost fcut din
proprie iniiativ, neavnd nici un sprijin
oficial. Dei a participat ca un simplu
spectator, Pop Marian a intrat n
contact cu diferite personaliti ale lumii
statisticii, trgnd o serie de nvminte
ce urmau a-i folosi mai trziu.
Organizarea statisticii n ara Rom
Prima ncercare de creare a unui Biroul
de Statistic n arealul Romniei de azi
a fost fcut la 15 noiembrie 1857 n
ara Romneasc. Aceast ncercare a
euat din lips de fonduri. Odat cu
nfptuirea Unirii Principatelor romne,
la 24 aprilie 1859 Consiliul Administrativ
al Principatelor aproba proiectul de lege
pentru nfinarea unui Birou de
Statistic, precum i ntocmirea unor
statistici ale rii. Domnitorul Alexandru
Ioan Cuza l numete pe Dionisie Pop
Marian ca ef al acestui Birou. Astfel,
Decretul domnesc nr. 117 din 28 aprilie
1859 poate fi socotit ca data nfiinrii
oficiale a Serviciului statistic central din
ara Romneasc, devenit ulterior
nucleul Serviciului Romn de Statistic.
Dup ce proasptul numit director al
Biroului de statistic, Pop Marian,
prezint domnitorului Alexandru Ioan
Cuza un "Proiect pentru instituirea unui
Oficiu central de statistic
administrativ", iar n 5 iunie 1859
prezint o expunere de motive n faa
camerei elective avnd acelai subiect,
Adunarea electiv dezbate proiectul pe
1 iulie i l aprob, pe 3 iulie 1859.
In prezent Statistica oficial n ROM
se desfoar prin serviciile de
statistic oficial i este organizat
i coordonat de INS, organ de
specialitate al administraiei
publice.Este coordonata de EUROSTAT







2. SCN fct, obiect, istoric,
nomenclatoare, concepte de baza

SCN este un sistem de evidenta si
analiza macroeconomica utilizat in
statistica tarilor cu economie de piata, in
statisticile O.N.U. si ale altor organisme
internationale.Aparitia sa a fost impusa
de necesitatea asigurarii unor informatii
pentru efectuarea unor calcule si
analize macroeconomice, devenind
instrumentul principal de evidenta si
analiza macroeconomica folosit in
statistica mondiala. Obiectul sau este de
a reprezenta cantitativ realitatea
economica intr-o perioada de timp sau
la un moment dat. Activitatea
economica are ca rezultat produse si
servicii care au caracter de marfa si se
realizeaza prin intermediul pietei,
precum si produse si servicii care nu au
caracter de marfa si, ca atare, nu fac
obiectul pietei.
Evidenta acestora este necesara pentru
ca, prin agregare, sa se obtina indicatori
care permit analiza dimensiunilor si
rezultatelor obtinute, privite ca valori de
intrebuintare necesare pt. satisfacerea
nevoilor populatiei, productia de noi
bunuri, acumularea de bunuri, stabilirea
posibilitatilor de export si a necesitatilor
de import. In procesul realizarii valorilor
de intrebuintare trebuie evidentiate si
fluxurile de venituri sau financiare.
Principiile care stau la baza SCN fac
posibila urmarirea echilibrului material si
financiar la toate saloanele economiei si
se refera la - egalitatea resurselor si
utilizarilor in toate fazele productiei si la
toate nivelele de agregare - egalitatea
fluxurilor financiare si materiale, prin
care se realizeaza circuitul economic -
utilizarea sistemului de contabilitate in
partida dubla, adica a unui proces de
schimbare a detinatorului de valoare ii
corespund doua operatiuni contabile. 2.
Aparitia conceptului SCN Primul
sistem al contabilitatii nationale a fost
elaborat de prof. Richard Stone in
Anglia, in anul 1938. Acesta a stat la
baza elaborarii conturilor nationale ale
O.N.U. in anul 1952. In anul 1970,
Stone prezinta o forma imbunatatita a
S.N.C.
SCN cuprinde un :set coerent,
consistent i integrat de conturi
macroeconomice, bilanul economiei
naionale i tablouri bazate pe un set de
concepte internaionale, definiii,
clasificri i reguli contabile




*3.Procedeele specifice SCN

Pt. a-si realiza obiectul de studiu,
metoda contabilitatii nationale utilizeaza
o serie de procedee mai mult sau mai
putin specifice. Ele pot fi grupate in:
- procedee comune tuturor stiintelor
(observarea, rationamentul,
comparatia, clasificarea si gruparea,
analiza, sinteza, documentarea,
agregarea si consolidarea).
- procedee proprii contabilitatii
(contul si bilantul);
- procedee proprii statisticii (tabele
si marimile agregate);
[] Procedeele comune
Observarea e procesul cu ajutorul
caruia contabilitatea nationala isi culege
datele eco-sociale in vederea prelucrarii
pt. obtinerea indcat din conturile
nationale, bilantul ec nationale agregate
macroec.Rationamentul si comparatia
Rationamentul reprezinta o forma logica
, fundamentala, constand intr-o
inlantuire de judecati.Comparatia este
procedeul pe baza caruia cu ajutorul
rationamentului se stabilesc asemanari
si deosebiri intre fenomenele
cercetate.Documentarea e proc cu ajut
caruia se inregistreaza datele pe
suporturi scrise, are rolul de a justifica
operatiile economioce si financiare si de
a le consemna in vederea pastrarii
lor.Gruparea reprezinta un ansamblu
de elemente grupate in functie de
caracterisitici comune
[] Procedeee proprii contabilitatii
Contul este un procedeu specific
contabilitatii cu ajutorulcaruia se
evidentiaza miscarea elementelor
patrimoniale ca urmare a desfasurrarii
operatiilor economice si sociale.La nivel
macroeconomic contul evidentiaza o
activitate productie, venituri, utilizarea
veniturilor, acumulare.Din contab
microeconomica contul care se
aseeamana cu conturile nationale e
contu de rezultate.[]Bilantul este
procedeul [e baza caruia se asigura
dubla reprezentare a structurilor
patrimoniale (atat pt micro cat si macro)
[] Procedee proprii statisticii
Tebelele reprez forma de prezentare a
datelor intr-o prelucrare statistica.SCN-
ul le fol in rpocesul prelucrarii datelor.(tb
intrari-iesiri, tb operatii financiare, tb pt.
interpretarea indicatoriilor macroec. etc.
Marimi Agregate Agregatele obtinute
din sis conturilor apar sub forma de sold
precum VAB, necesar de dinantare,
venitul disp brut. Pe baza acestora se
determina PIB, PIN, PNN.


4.Particularitati si stabilirea
agregatelor macroeconomice in SCN
si deosebiri esentiale comparativ cu
SPM
Particularitatile SCN: se
fundamenteaza pe teoria factorilor de
productie, este o reprezentare
cantitativa simplificata si agregata a
realitatii economice, evidentiaza intrega
activitate umana care are ca rezutat
bunuri materiale si servicii cu caracter
de marfa, foloseste principiul dublei
inregistrari in conturi pentru alcatuirea
conturilor analitice care exprima
activitatea agentilor
economici.Masurarea economica a
rezultatelor macroeconomice se
fundamenteaza pe o anumita teorie si
conceptie metodologica, specifica tarilor
cu economie centralizata (planificata) si,
respectiv, cu economie de piata. Astfel,
se disting doua sisteme metodologice
de calculare si masurare a acestor
rezultate: "Sistemul productiei materiale"
(S.P.M.) si "Sistemul conturilor
nationale" (S.C.N.). (S.P.M.) a fost
conceput si s-a utilizat o data cu aparitia
pe scena istoriei a statelor socialiste.
Cunoscut si sub denumirea de sistemul
de balante ale economiei nationale,
S.P.M., are o constructie complexa, ce
cuprinde patru balante principale:-
balanata materiala a economiei
nationale (balanta productiei,
consumului si acumularii produsului
social si venitului national);
- balanta financiara a economiei
nationale (balanta productiei, repartitiei
si folosirii venitului national);
- balanta fortei de munca;
- balanaa avutiei nationale.
Acest sistem caracteristic fostelor tari
socialiste, pe masura trecerii lor la
economia de piata, este inlocuit cu
(S.C.N.), Sistemul conturilor nationale
constituie un instrument complex de
evidenta, analiza si decizie economica
si se fundamenteaza pe teoria factorilor
de productie, potrivit careia factorii
participanti la multiplele activitatatii
economice sunt recompensati in raport
cu serviciile aduse (munca prin salarii,
natura prin renta, capitalul prin profit
si/sau dobandit.

Ind AI S.P.M. Ind. AI S.C.N.
1. Prod social
total
+a-f = Produs global brut
(P.G.B.)
2Consumul
interm
+b+c+e=Cons intermediar
3.Prod social
brut
+a-b-c-e=PIB
4.Venitul
national
+a-b-c-d-e=PIN
5.Componentele si descrierea
circuitului economic: grafic, prin
conturi, prin ecuatii.

Circuitul economic este definit ca
reprezentand totalitatea tranzactiilor ce
au loc intr-o economie nationala intre
agentii economici participanti.
Circuitul economic e definit de
urmatoarele elemente:
Componente:
Agentii ec reprez unitatile
organizatorice la nivelu carora au loc
activitati economice.In SCN intr-o forma
agregata ele sectoarele institutionale
sunt: firme, stat, gospodarii,
strainatatea
Obiecte ale activ ec sunt bunuri,servicii
ale factorilor si creante.
Tranzactiile care pot intervenii, se
diferentiaza prin activitatea pe care o
refera a) trz. de piata efective (vizibile)
si invizibile(astea nu se realiz prin
interm pietei).b) trz bilaterale si unilat.
le corespund sau nu o contrapartida
concretisazata intr-un bun sau serviciu).
transf. curente se efectueaza
sistematic (taxe, impozite, contrib
sociale etc) transf. de patrimoniu
intervin mai rar decat cele curente si
provoaca o modif de patrimoniu c). trz
intrasectoriale si intersectoriale (se
ref la sect de activitate) d).trz.
financiare si trz de prestatii
Prezentarea circ. sub forma grafica
Bunurile si serviciile se produc numai de
catre Firme destinate in exclusivitate
gospodariilor private.Se face abstractie
de stat, de strainate si formarea
patrimoniului.








Serviciile factorilor



firme gospodarii private
Cheltuieli de consum (C)
Venituri (V)

Bunuri de consum
Circuitul real arata ca menajele pun la
disp. sect. Firme serv ale fact, iar
acestea din urma furnizeaza menajelor
private bunuri de consum.
Prezentarea sub forma de ecuatii
Deoarece in orice circuit inchis valorile
fluxurilor de intrare sunt egale cu ale
celor de iesire. Pot fi contruite relatii
care sa exprime egalitatea:
V = C + I
V = C + E
I = E

6.Agregarea instutionala si
descrierea principalelor sectoare:
firme, gospodarii, statul, restul lumii.

Unitatea institutionala este un centru
elementar de decizie economica,
caracterizata prin unicitate de
comportament, cu autonomie de decizie
in exec functiei principale si care
dispune de o contabilitate completa.

Agregarea instituional const n
agregarea agenilor n funcie de
comportamentul de baz n ceea ce
privete formarea i utilizarea veniturilor
disponibile i a patrimoniului. Sectoarele
instituionalizate utilizate de
Contabilitatea National sunt:
ntreprinderi (firme); guvernul (statul);
gospodrii (menaje); strintatea.

1. INTREPRINDEREA - a crei funcie
social const n producerea
bunurilor i serviciilor materiale ;

2. GOSPODRIILE POPULAIEI -
denumite i menaje, exprim
calitatea de consumatori ai
bunurilor i serviciilor produse de
ntreprindere ;

3. INSTITUIILE FINACIARE - a cror
funcie e de intermediere
financiar ntre agenii economici ;

4. ADMINISTRAIA PUBLIC A
STATULUI - care, n principiu,
exercit funcia de redistribuire a
veniturilor ntre agenii economici
i ceilali membrii ai societii.

5. STRINTATEA - cuprinde agenii
economici din exteriorul rii cu
care agenii economici din
interiorul rii intr n tranzacii
economice .


















*7. Principalele conturi sintetice

Principiul dupa care functioneaza SCN
e cel al dublei inregistrari: se
inregistreaza atat resursele, cat si
utilizarile acestora. in SCN se gasesc 9
conturi, simbolizate cifric, de la 0 la 8.
Contul sintetic de bunuri (contul 0) se
elaboreaza numai pentru intreaga economie. in el
se arata provenienta bunurilor (pe stanga) si
utilizarea lor (in dreapta).
Contul sintetic de bunuri - contul "0"
RESURSE UTILIZARI
Val. productiei
pe ramuri
Consumul intermediar
pe ramuri
Importul Consumul final
Impozite nete Investitii brute
Exportul
Total Total
Contul de productie - contul "1"
RESURSE | UTILIZaRI
1 Productia interna | Valoarea productiei = PGB
2 VABpp | PIBpp
TOTAL |TOTAL
Contul "Crearea veniturilor" (contul "2")
UTILIZaRI | RESURSE
1 Acumularea capitalului fix (ACF) | Subventii de
exploatare (SUBV)
2 Impozite indirecte | VAB (PIB) la preturile pietei
Sold VAN (PIN) la preturile factorilor ? ?
TOTAL | TOTAL
Contul "Repartizarea veniturilor" (contul "3")
UTILIZaRI <> RESURSE
1 VFPS veniturile factorilor platite strainatatii
<>PIN la preturile factorilor
2 VFIS + veniturile factorilor incasate din
strainatate <> Sold PNN la preturile factorilor sau
venitul national (VN)
TOTAL <> TOTAL
Contul "Redistribuirea veniturilor" (contul "4")
UTILIZaRI RESURSE
1 Impozite directe (ID) 1 Venitul National (VN)
2 Subventii (SUBV) 2 incasari din asigurari sociale
3 Plata serviciilor sociale 3 incasari din transferuri
curente speciale
4 Transferuri curente speciale ? ?
Sold Venitul National Disponibil (VND)
TOTAL TOTAL
Contul "Utilizarea veniturilor" (contul "5")
UTILIZaRI RESURSE
1 Consumul Final (privat si public) 1 VND
2 Economii nete (EN) ? ?
TOTAL TOTAL
Modificare creante Tipuri Modificare
angajamente (contul "6")
Numerar
Actiuni
Hartii de valoare
Total creante (a) ? Total angajamente (b)
a b ? b a
Diferenta Statistica
Contul "Restul lumii" (contul "8")
UTILIZaRI RESURSE
1 Cumparari de bunuri (importuri) 1 Vanzari de
bunuri (export)
2 Venituri platite strainatatii din activitatea
economica si din patrimoniu 2 Venituri incasate
din activitatea economica si din patrimoniu
3 Transferuri curente catre strainatate 3
Transferuri curente din strainatate
4 Transferuri de capital catre strainatate 4
Transferuri de capital din strainatate
5 Modificarea creantelor 5 Modificarea
angajamentelor
6 Diferente statistice
TOTAL TOTAL
8.Descrierea principalelor metode de
calcul a agregatelor macroec de
rezultate:

Metoda de productie presupune
agregarea valorii adaugate brute
corespunzatoare ramurilor de activitate,
evaluata la preturi de baza si corectarea
acesteia pt. a ajunge la preturi de piata.
Met. se utiliz indeosebi in situatiile cand
intereseaza contributia agentilor la
productia de bunuri finale si
serviciile.Exista mai multe modalit. de
evaluare.Eval. poate fi realizata prin
intermediul preturilor sau prin
intermediul altor elemente (unitati de
timp de munca).Folosirea preturilor are
avantajul ca pot fi urmarite statistic.

PIB=(VAB)+IP+TV-SP
unde:

PIB= prod intern brut la preturi de piata;
VAB valoarea adaugata bruta la
preturi de baza
IP impozitele pe produs inclusiv taxa
pe valoarea adaugata
TV taxe vamale
SP subvenctiile pe produs si pt. export

Met. utilizarii sau met. cheltuielilor
presupune insumarea componentelor
care exprima folosirea bunurilor si
serviciilor care formeaza productia
finala, respectiv: consumul
personal(CP), consumul public (CPL),
investitiile brute (IB) sau formarea bruta
a capitalului (FCB), exportul net (EXN).
Deci,

PIB
pp
=CP + CPL + IB + EXN
sau
PIB = CF + FBCF + VS + (E-I)

Met. veniturilor de calcul al PIB consta
in insumarea veniturilor ce exprima
renumerarea factorilor de productie
(salari,rente, dobanzi, )cu alocatiile
pentru consumul de capital fix.
Deci,

PIB = R + EBE + IPRI SE

unde:

R remunerarea muncii;
EBE excedentul brut de exploatare;
IPRI impozitele legate de productie si
import;
SE subvenctia de exploatare si import




9. Descrierea principalilor indicatoari
de rezultate:

- PIB exprima marimea valorii adaugate
brute a bunurilor economice ajunse in
ultimul stadiu al circuitului economic,
care au fost produse in interiorul tarii de
catre agentii economici autohtoni si
straini, intr-o anumita perioada de timp,
de regula, un an.
Formula generala de calcul este:
PIB = CF + FBCF + VS + (E - I)
- P.I.N. reflecta marimea valorii
adaugate nete a bunurilor economice
destinate consumului final, care au fost
produse in interiorul unei anumite tari,
de catre agentii economici autohtoni si
straini, intr-o anumita perioada.
Se calculeaza prin scaderea din P.I.B. a
consumului de capital fix, adica a
amortizarii (A):
PIN = PIB - A
- P.N.B. consta in expresia baneasca a
productiei finale brute, obtinuta de
agentii economici autohtoni, care
actioneaza in interiorul tarii ori in afara
acesteia, in decursul unei anumite
perioade de timp, de regula un an. Daca
se porneste de la P.I.B., P.N.B. se
determina prin adaugarea productiilor
finale brute ale agentilor economici
nationali care i]i desfa]oara activitatea in
afara granitelor nationale si prin
scaderea valorii bunurilor realizate de
producatorii straini pe teritoriul tarii de
referinta (soldul valorii adaugate brute a
agentilor economici nationali din
strainatate si cea obtinuta de agentii
economici straini din interiorul tarii,
exprimata in preturile pietei).
PNB
pp
=PIB
pp
+SVAB
pp
P.N.B. nominal/P.N.B. real= Defalatorul
- PNB reprezinta expresia baneasca a
valorii adaugate nete a bunurilor ai
serviciilor finale obtinute de agentii
economici autohtoni, care activeaza in
interiorul tarii ai in afara acesteia, intr-o
anumita perioada de timp, de regula un
an.Se determina prin scaderea din
P.N.B. a amortizarii capitalului fix (A)
PNN = PNB A

-PNN: PNN=PNB An

-VN reprezint produsul naional net
exprimat n preurile factorilor.
VN = PNNpf =VANpf
-VP : VP (CAS, PNS, TG, Dobanzi)
- VPD masoara volumul veniturilor
posibil de utilizat de catre populatie pt.
satisfacerea diferitelor trebuinte.

VPD = VP IMP

10. Descrierea indicatorilor
Formarea bruta a capitalului cuprinde
formarea bruta a capitalului fix si variatia
stocurilor
FBC = FBCF + VS
Formarea bruta a capitalului fix FBCF
sau investitiile brute (IB) reprezinta
valoarea bunurilor destinate altor
scopuri decat cele militare.Marimea IB,
reprezinta partea principala a formarii
brute de capital
Exportul net (EXN) reprezinta diferenta
dintre valoarea bunurilor si serviciilor
exportate E si celor importante I
Consumul intermediar (C.I). este egal
cu valoarea bunurilor i serviciilor
utilizate ca intrri de-a lungul procesului
de producie, excluznd activele fixe ale
cror consum este nregistrat drept
consum de capital fix.
CI = cheltuielile cu materiile prime
+ cheltuielile cu consumabilele;
+ cheltuielile cu energia i apa;
+ alte cheltuieli materiale.
CF Consumul privat i consumul public
formeaza consumul final al societii
(CF), respectiv valoarea bunurilor
materiale i a serviciilor folosite pentru
satisfacerea direct a trebuinelor
umane individuale i colective.
CF=CPV+CPB

































11. Avutia Nationala

Constituie un indicator de prim
importan,utilizat n caracterizarea
potenialului economic al unei ri, i
reprezint condiia material a
desfurrii proceselor economice.
Acest indicator exprim totalitatea
resurselor materiale i spirituale de care
dispune un popor la un moment dat.
Conform recomandrilor din statistica
internaional, avuia naional
acumulat a rii cuprinde:
a) - bunuri materiale aflate pe teritoriul
rii: bunuri materiale din sfera
produciei (capital fix i stocuri) i bunuri
durabile de consum ale menajelor;
b) - distincia ntre bunurile materiale ale
rii i cele ale altor ri (diferena dintre
bunurile materiale ale rii pe teritoriul
altor ri i cele ale altor ri pe teritoriul
naional);
c) - active i pasive financiare: active
care mresc avuia naional (resurse n
devize, creane asupra strinilor) i
pasive care diminueaz avuianaional
(rezerve de moned naional deinut
de alte ri, obligaiile fa de rile
strine).

Componentele avutiei nationale sunt
calculate pe forme de proprietate, pe
ramuri,pe categori de menaje.
Capitalul fix si stocurile sunt determinate
prin metode contabile si metode
statistice.Ca regula generala, avutia
nationala se calculeaza dupa
depreciere, adica tinndu-se seama
de uzura; avutia nationala se poate
exprima si la valoarea initiala sau de
inventar(pentru capitalul fix si bunuri de
folosinta ndelungata aflate la
populatie).Pentru evidentiere se
folosesc preturi curente si preturi
constante sau comparabile. Preturile
curente sunt folosite pentru exprimarea
valorii avutiei. nationale iar preturile
constante atunci cnd se exprima
dinamica avutiei nationale.



Avutie nationala naturala (se refera la
elementul natural furnizat de natura cu
implicatii in industrie, turism etc)
Avutie nationala spirituala (se refera
la fondul cultural spiritual al unui popor)







12. Fondurile fixe (capitalul fix)

Fondurile fixe (bunurile capital fix)
reprezint o component important a
avuiei naionale cumulate. Analiza
statistic a acestei categorii vizeaz
evidenierea aspectelor legate de
volumul, structura, dinamica i eficiena
utilizrii lor. Fondurile fixe sunt bunuri
materiale care particip direct la
procesul de producie, i transfer
treptat valoarea asupra produciei (n
mai multe cicluri de producie) i au o
valoare mai mare de un anumit
cuantum.Capitalul fix se uzeaz n
cadrul procesului de producie. Expresia
bneasc a uzurii este amortizarea,
care se include n costul de producie.
Structura fondurilor fixe, n funcie de
locul de funcionare, de componenta
material, de durata de serviciu etc. se
analizeaz pe baza mrimilor relative de
structur:

Eficiena fondurilor fixe calculat n
form direct, ca efect/efort exprim
valoarea produciei la 1 leu sau 1000 lei
fonduri fixe. n forma invers
(efort/efect) se evideniaz necesarul de
fonduri fixe pentru obinerea a 1 leu sau
1000 lei producie.
Calculul pe ramura (i) i la nivelul
economiei naionale se face dup cum
urmeaz:

i = ramura



unde
efFi = reprezint eficiena utilizrii
fondurilor fixe la nivel de ramur;
efF = reprezint eficiena utilizrii
fondurilor fixe la nivel de economie
naional;
VABi = reprezint valoarea adugat
brut la nivelul ramurii i;
Fi = reprezint valoarea medie a
fondurilor fixe n ramura i;
PIB = reprezint produsul intern brut
respectiv suma valorilor
adugate brute ale sectoarelor ( VABi );
F = reprezint valoarea medie, la nivelul
economiei naionale, a fondurilor fixe.

Modificarea n timp a eficienei folosirii
fondurilor fixe se analizeaz, folosind
metoda indicilor.
*13.Forta de munca

Fora de munc reprezint factorul
activ i determinant n activitatea
economic. Rolul deosebit al factorului
munc n procesul economic implic
realizarea de analize economice care s
permit cunoaterea i msurarea
influenei exercitate de acest factor n
procesul creterii economice.

Resursele de munc = populaia n
limitele vrstei apte de munc -
populaia n limitele vrstei apte de
munc dar incapabil de munc +
+ populaia n afara limitelor de vrst
apt de munc, dar care lucreaz.

Numrul salariailor este un indicator
care exprim volumul forei de munc
i cuprinde persoanele care i
desfoar activitatea pe baza unui
contract de munc (inclusiv persoanele
care absenteaz, dar nu i-au ntrerupt
relaiile contractuale cu unitatea).

Productivitatea muncii la nivel de grup
(de economie naional), se calculeaz
i ca o medie a productivitilor muncii
calculate la nivelul ramurilor:





Wi reprezint productivitatea muncii n
ramura i;
Ti reprezint consumul de timp de
munc n ramura i (populaia
ocupat sau numrul salariailor);
W(barat) reprezint productivitatea
muncii la nivel de economie naional;
T reprezint consumul de timp de
munc la nivel de economie naional
(populaia ocupat sau numrul
salariailor).
gi
T
reprezint structura pe ramuri a
consumului de timp de munc (a
populaiei ocupate sau a numrului
salariailor).
Atunci, n dinamic, indicele
productivitii muncii se poate scrie ca






*14.Calculul PIB-ului regional

Elaborarea conturilor regionale in
Romania se realizeaza in functie de
datele disponibile , in principal, pe baza
metodei descendente (de sus in jos)
Metoda mixta este aplicata in cazul
urmatoarelor ramuri de activitate:
productia si distributia de energie
electrica, extractia si prepararea
minereurilor feroase si neferoase,
extractia minereurilor pt. ind.
materialelor de constructii, extractia
nisipului si argilei, extractia minereurilor
si prepararea pt. ind. chimica, pescuitul,
serviciile de posta, ind. tutunului,
petrochimia.Regionalizarea PIB
presupune regionalizarea valorii
adaugate brute, a impozitelor pe
produs si a subvenctiilor pe produs.
Pentru repartizarea VAB pe judete si
regiuni, s-au utilizat chei de distributie
specifice fiecareu ramuri de activitate:
-Valoarea prod agricole pt. agricultura.
-Valoarea productiei silvice;
-Volumul gazelor naturale distribuite pt.
activitatea de transport prin conducte;
-Volumul de apa potabila distribuita
consumatorilor pt. activitatea de
captare, tratare si distribuire a apei.
-Energia termica distribuita pt.
activitatea de producere si distributie a
energiei electrice si a apei calde;
Echivalentul regional al PIB este
produsul intern brut regional PIBR. El
este evaluat la preturile pietei, pe
baza relatiei

PIBR = VABR + IP + TV SP

unde,
PIBR Produsul intern brut regional;
VABR Valoarea adaugata bruta
regionala;
IP impozitele pe produse, inclusiv taxa
pe valoarea adaugata;
TV Drepturi asupra importutilor (taxe
vamale)
SP Subventiile pe produse;

Suma PIBR la pret de piata al diferitelor
regiuni si al teritoriului extraregional este
egala cu PIB la pret de piata al intregii
economii nationale.
Principalele surse de utilizare pentru rea
PIBR sunt:
-Ancheta structurala anuala;
-Ancheta statistica in intreprinderi
privind numarul salariatilor si cheltuielile
cu salariile;
-aloarea productiei agricole pe regiuni;
-Balanta fortei de munca
....si altele

*15 Determinarea PIB trimestrial

Estimarea agregatelor principale pentru
conturile trimestriale se bazeaz pe
datele statistice disponibile la perioadele
respective de timp precum i pe
informaiile obinute din sursele
administrative realizate de ctre
administraia public. Atunci cnd
informaia lipsete sau nu are
periodicitatea dorit se pot utiliza
anumite tehnici de estimare. Printre
principalele surse de date se
numr:(surse de date statistice
furnizate de INS , surse administrative
furnizate de Ministerul Finantelor
Publice).

Calculul (PIB), cel mai important
indicator macroeconomic al Sistemului
Conturilor Nationale, se elaboreaza
trimestrial si anual

Produsul intern brut trimestrial n
Romnia se calculeaz prin dou
metode:
metoda de producie i metoda
cheltuielilor, obinndu-se un rezultat
unic pentru cele dou abordri.
Acoperirea i formulele de calcul sunt
aceleai ca pentru PIB anual.

(met. de productie)

PIB=(VAB)+IP+TV-SP
unde:

PIB= prod intern brut la preturi de piata;
VAB valoarea adaugata bruta la
preturi de baza
IP impozitele pe produs inclusiv taxa
pe valoarea adaugata
TV taxe vamale
SP subvenctiile pe produs si pt. export


Met. veniturilor de calcul al PIB consta
in insumarea veniturilor ce exprima
renumerarea factorilor de productie
(salari,rente, dobanzi, )cu alocatiile
pentru consumul de capital fix.
Deci,

PIB = R + EBE + IPRI SE

unde:

R remunerarea muncii;
EBE excedentul brut de exploatare;
IPRI impozitele legate de productie si
import;
SE subvenctia de exploatare si import


16. Determinarea volumului
economiei neobservate

Economia ascuns este format din:
- toate activitile ascunse intenionat cu
scopul reducerii costurilor de producie,
nerespectnd standard. administrative
(ascuns din punct de vedere
economic);
- activitile necuprinse n conturi
datorit deficienei n sistemul statistic
(ascuns din punct de vedere
statistic). Pentru identificarea economiei
neobservate se face clasificarea ntregii
economii n dou sectoare:
a. Sectorul formal
Estimarea muncii la negru Evaluarea
forei de munc la negru reprezint cea
mai important parte a economiei
neobservate. Metoda folosit se
bazeaz pe compararea cererii i
ofertei de munc cu scopul de a
identifica persoanele care realizeaz o
activitate legal ntr-o unitate din
sectorul formal, dar nu sunt declarate
autoritilor.
Estimarea fraudei TVA
Evaziunea fiscal se obine ca diferen
ntre TVA teoretic i cea ncasat la
bugetul de stat. TVA teoretic este
estimat cu ajutorul elementelor de
consum intermediar, consum final al
gospodriilor populaiei, consum final al
administraiei publice i private i FBCF
pe baza cotelor de TVA pe produse,
stabilite prin lege. Aceast fraud fiscal
este inclus n valoarea produciei
precum i n valoarea adugat brut
pentru fiecare ramur corespunztoare.
b.)sectorul informal
Estimarea economiei neobservate se
face pentru toate activitile realizate de
asociaiile familiale i lucrtorii pe cont
propriu. Informaiile despre aceste
activiti provin de la MFP. Declaraiile
de venit ale asociaiilor familiale i
lucrtorilor pe cont propriu, depuse la
MFP sunt comparate i ajustate cu
valoarea acestor calcule. Astfel, sunt
ajustate veniturile, evaziunea fiscal a
unitilor nregistrate n sectorul informal
fiind total eliminat. O alt categorie
important a economiei neobservate o
reprezint activitatea realizat de
unitile nenregistrate din sectorul
informal.n aceast categorie intr:
croitorii, mecanicii auto, coaforii,
zugravii, instalatorii, profesorii care
predau lecii particulare, persoane care
nchiriaz casa n timpul vacanei, etc.
Pentru astfel de activiti se realizeaz
evaluri distincte, folosindu-se ipoteze
specifice i surse de date disponibile din
sistemul statistic
17. Tabelul Input
Ramurile de activitate sunt utilizate n
vederea descrierii procesului de
producie i analizei intrri-ieiri
(input-output).Ca regul contabil de
baz trebuie precizat faptul c
operaiunile efectuate de ctre o unitate
sau un sector fac obiectul unei
nregistrri n partid dubl, cele dou
pri ale contului fiind reprezentate de
resurse i utilizri, permind
verificarea coerenei conturilor.
Contabilitatea naional opereaz cu
noiunea de agregate, acestea fiind
valori sintetice care msoar rezultatul
activitii economiei totale vzut dintr-o
perspectiv particular (de exemplu, a
produciei, valorii adugate, venitului
disponibil, consumului final, etc.).
Agregatelor le este recunoscut
importana, att ca indicatori de sintez
ct i ca valori de referin.Gruparea
acestor agregate in ramuri de activitate
ofera o imagine ampla asupra legaturilor
dintre acestea.Pt. clasificarea ramurilor
se folosesc urmat. criterii: - identitatea
produselor, destinatia acestora,
similitudinea materiilor prime consumate
precum si procesele tehnologice
implicate in realizarea lor. Daca pt.
clasificarea ramurilor s-a facut dupa
destinatia produselor si agregarea
trebuie sa se bazeze pe acelasi
principiu si poate fi:
Agregare pe verticala are drept scop
reunirea unor stadii de producie
succesive, independente, reprezentate
n producia diferitelor ramuri ale
industriei.Agregarea pe orizontala
nseamn agregarea produselor unor
procese de producie paralele, care se
afl n unul i acelai stadiu de
producie.
Datele tabelului au o mare importan
pentru calculul unor indicatori care
permit studierea: structurii economice,
a proporiilor de dezvoltare economic,
interdependenelor dintre ramurile
economiei; participrii diferitelor ramuri
la constituirea volumului produciei
intrate n consumul final. Indicatorii
cuprini n tabel - producia brut,
valoarea adugat, produsul final,
calculai pe fiecare ramur, permit o mai
complet a structurii economiei
naionale.n acest scop, se calculeaz i
se analizeaz proporia produciei brute,
a produsului final exprimat n PIB i a
valorii adugate din fiecare ramur fa
de total. Pbi / SUMA(Pbi) ; Vai /
SUMA(Vai) ; Pfi / SUMA(Pfi) ; unde:
Pb : productia bruta dintr-o ramura
Va : valoarea adaugata dintr-o ramura
Pf : Produsul final dintr-o ramura
18. Compararea indicatorilor
macroec in spatiu si timp.

n scopul de a determina care sunt cile
de aciune pentru asigurarea creterii i
dezvoltrii economice, este necesar s
msurm, pe de o parte, nivelul actual
al factorilor de producie i al eficienei
utilizrii lor, iar pe de alt parte,
rezultatele trecute i prezente ale
activitii din economia naional. Pentru
a asigura indicatorilor consisten i
comparabilitate, n timp i spaiu, este
necesar s cunoatem clasificrile i
metodologiile utilizate n determinarea
lor.

Pentru alctuirea seriilor cronologice
(pentru realizarea comparaiilor
n timp), trebuie inut seama de faptul c
agregatele sunt exprimate n preturi
curente. Problema care se ridic este
de a determina ct din modificarea
nominal n timp (cretere sau
descretere) a indicatorilor se datoreaz
modificrii preurilor i ct este
modificarea cantitativ (real). Aceasta
presupune diminuarea din modificarea
nominal a agregatului a variaiei
datorate preurilor, prin deflaionarea
indicatorului. n practica statistic, la
deflaionarea seriilor cronologice ale
agregatelor macroeconomice de
rezultate (prin eliminarea modificrii
preurilor pe baza unei game stabilite de
bunuri), se utilizeaz indicii preurilor de
tip Laspeyres ( ILp ) i de tip Paasche (
IPp ) :

n practic, pentru calculul PIB real se
utilizeaz indicele de preuri de tip
Paasche, numit indice implicit, obinut
ca un raport ntre indicele PIB nominal (
I
v
) i indicele volumului fizic al PIB de
tip Laspeyres( ILq ):



PIB real se obine raportnd PIB
nominal la indicele implicit al preurilor
PIB.
19.Masurarea inflatiei

Fenomenul inflaionist poate fi msurat
att din punct de vedere absolut, ct i
relativ. La modul absolut, mrimea
inflaiei const n diferena dintre
cererea global solvabil i oferta
global de bunuri economice de pe
pia. Din aceasta rezult masa
monetar care nu are acoperire n
bunuri i servicii necesare i dorite de
consumatori.
La modul relativ, inflaia se msoar ca
raport procentual ntre mrimea
absolut artat, adic excedentul de
mas monetar, i oferta real de
bunuri i servicii. Mrimea relativ a
inflaiei se exprim prin diverse categorii
de indici, n funcie de care se poate
aprecia sensul evoluiei fenomenului
inflaionist (indici de preuri, indicele
puterii de cumprare). Dup anul 1990,
n Romnia, se folosete pentru
msurarea inflaiei, indicele preurilor de
tip Laspeyres, calculat dup formula:


unde Q
0
cantitatea de bunuri economice
din perioada de baz T0, iar P1 i P0 -
preurile medii ale fiecrei categorii de
bunuri din perioada de baz T0 i
perioada curent T1. Indicele Laspeyres
d posibilitatea unei comparabiliti n
timp, artnd cu cte procente au
crescut sau au sczut preurile bunurilor
i serviciilor, de la o perioad la alta.
n funcie de natura bunurilor care
alctuiesc eantionul, indicele preurilor
se poate prezenta sub urmtoarele
forme:
- indicele preurilor de consum (IPC),
care se determin pe baza unui co de
bunuri (materiale i servicii) de consum
i care cuprinde: alimente, bunuri de
folosin curent i ndelungat, servicii
de transport, telecomunicaii etc
- indicele general al preurilor (IGP), n
calculul cruia sunt luate n consideraie
att preurile bunurilor de consum, ct i
preurile bunurilor de capital. Pe baza
indicilor de preuri se poate msura
intensitatea inflaiei, sub forma ratei
inflaiei (Ri), care se determin astfel:






20. Indicatorii dezvoltarii umane

Indicatorul Libertiii Umane
(I.L.U.)Indicator bazat pe evaluarea
binar a gradului de
respectare/nerespectare a drepturilor
umane fundamentale, rezultat din
nsumarea datelor corespunztoare
pentru 40 de subindicatori: Dreptul: de a
circula liber n propria ar; de a prsi
i reveni oricnd n propria ar; de a
se'reuni i asocia panic; de a asimila
idei i primi informaii; de a observa
nclcrile drepturilor umane; de a
practica limba matern; Absena: muncii
forate i a muncii copiilor; autorizrii de
munc obligatorie; execuiilor extra-
judiciare; torturii i constrngerilor;
pedepsei cu moartea; pedepselor
corporale grave; deteniei ilegale;
apartenenei obligatorii la un partid sau
la o organizaie; religiei sau ideologiei
de stat ca materie obligatorie de
nvmnt; controlului artelor; cenzurii
politice a presei; cenzurii scrisorilor sau
a ascultrii telefonice; Garantarea:
opoziiei politice panice; alegerilor
pluripartite prin vot universal direct;
egalitii politice i juridice a femeilor;
egalitii sociale i economice a
femeilor; independenei presei;
independenei n publicarea de cri;
independenei reelelor de radio i
televiziune ; independenei tribunalelor;
independenei asociaiilor sindicale;
Dreptul recunoscut prin lege : la o
naionalitate; al prezumiei de
nevinovie pn la probarea
culpabilitii; la asisten juridic n caz
de nevoie i la propriul avocat; la proces
public; la proces rapid ; la protecie
contra percheziiilor prin mandat al
poliiei; la protecie contra prelevrii
arbitrare de bunuri individuale; Si altele
Indicatorul dezvoltrii umane (IDU)
Msur sintetic a gradului de
dezvoltare uman, propus de
specialitii ONU n cadrul Programului
Naiunilor Unite pentru Dezvoltare
(PNUD) pentru analiza comparativ a
rilor i/sau regiunilor i pentru oferirea
de informaii globale i specifice n
vederea elaborrii i ameliorrii
politicilor de d.u.. Pe baza culegerii de
informaii, a prelucrrii datelor i
analizei/interpretrii lor se elaboreaz
de ctre PNUD (prin echipe de
specialiti) un raport anual numit
Human Development Report





21. Principiul partidei duble

Partida dubla se poate realiza prin
fluxuri si stocuri. Conform primei
interpretari (fluxuri), relatiile dintre doi
agenti economici determina aparitia a
doua fluxuri de sens contrar si de
aceeasi marime, unul real, de la
societatea furnizoare la cea beneficiara
si un flux monetar de la client la furnizor.
Ecuatia partidei duble aplicata la nivelul
unui agent economic pentru informatiile
de flux este de forma: Cheltuieli
Rezultat = Venituri (pierderi), iar la
nivelul economiei nationale, ecuatia
devine:
Utilizari + capacitate de finantare
necesar finante = resurse
La nivelul agentilor economici, fluxurile
se refera la miscarile si transformarile
bunurilor economice din patrimoniu n
cadrul proceselor economice
consumatoare de resurse si
producatoare de rezultate si sunt redate
prin ecuatia: Cheltuieli +/- Rezultate =
Venituri(Pierderi)
Pentru reflectarea tuturor operatiilor
legate de transferarile bunurilor ca
urmare a proceselor interne, dar si a
tranzactiilor legate de relatiile cu mediul
economico-social se utilizeaza dubla
nregistrare. Dubla nregistrare deriva
din dubla reprezentare si porneste de la
faptul ca, pe parcursul miscarii si
transformarilor bunurile economice, sunt
privite permanent sub dublul aspect, si
anume, din punctul de vedere al
destinatiei, pe de-o parte, si a!
provenientei, pe de alta parte, sau ca
utilizari si resurse. Ecuatia nregistrarii
este de forma: Debit = Credit, care
nseamna,de fapt:
Destinatie/investire/utilizare =
provenienta/finantare/resursa
O tranzactie economica ntre doi
participanti (subiecti) presupune patru
nregistrari: doua nregistrari ce se
refera la natura operatiei; doua
nregistrari ce reflecta contrapartida
financiara a acestora.














22. Corelatii monetare.

Principalele conexiuni ce se stabilesc
ntre sursele de date monetar-bancare
Statisticile monetar-bancare au
nregistrat n ultimele decenii o
ascensiune deosebit, odat cu
nelegerea i recunoaterea aspectelor
monetare ale celor patru mari
dezechilibre: inflaia, omajul, deficitul
bugetar i deficitul balanei de pli
externe. Analiza datelor monetare are
ca obiectiv evaluarea situaiei financiare
a rii respective ntr-o manier care s
fac posibil aprecierea opiunilor
financiare ale autoritilor naionale, n
corelaie cu evoluia economiei reale.
Sistemul bancar este delimitat i
repartizat n dou subsectoare:
autoriti monetare (de obicei banca
central);
bncile comerciale.
Informaiile statistice de natur
financiar-bancar prezint cteva
avantaje majore: sunt disponibile la o
perioad scurt de timp de la ncheierea
perioadei de referin, sunt prezentate
de o factur detaliat i conin un grad
ridicat de veridicitate a datelor. Prin
agregarea i consolidarea conturilor
instituiilor bancare (la diverse niveluri)
se obin informaii privind emisiunea
bneasc, baza monetar, masa
monetar, creditul intern i rezervele
internaionale, permind, de asemenea,
realizarea conexiunilor cu agregatele
macroeconomice de rezultate, cu
indicatorii bugetului public naional i ai
balanei de pli exteme. La nivelul
bncii centrale se analizeaz emisiunea
bneasc i baza monetar, n timp ce
la nivelul bncilor comerciale se
evideniaz procesul de creare a
monedei de cont (scriptural). n
continuare, prin agregarea informaiilor
furnizate la nivelul bncii centrale i al
bncilor comerciale, rezult ceea ce se
numete (Situaia monetara", care
reliefeaz volumul i structura masei
monetare, a creditului i a rezervelor
valutare ale rii.
Bilanul bncii centrale
Emisiunea bneasc (EB) i baza
monetar (BM) sunt agregate monetare
ce se determin la nivelul autoritilor
monetare (de obicei banca central),
avnd ca surs de date bilanul bncii
de emisiune. Prin funcia de emisiune i,
implicit, prin cea de creditare a
economiei, banca central are un rol
primordial i preponderent n creaia
monetar.



23. Conceptul Intern si National

Economia nationala nu poate fi privita
ca o simpla delimitare geografica
In calculele macroeconomice,
delimitarea e se realizeaza pe baza a 2
criterii:unul este valabil pt institutii iar
celalalt se refera la persoanele care
apartin de tara respectiva:
Ec nationala reprez totalitatea
institutiilor ce au un centru de interes in
teritoriul ec-intern=suma activitatilor
desfasurate de ag ec din interiorul tarii
Intern=se refera la bunurile finale create
de catre agentii economici care isi
desfasoara activitatea in interiorul tarii,
numiti agenti economici rezidenti,
indiferent de nationalitatea lor.
Ec nationala repr totalitatea
persoanelor ce au un centriu de interes
pe teritoriul ec-national
National=se refera la bunurile finale
create de catre agentii economici
nationali, indiferent daca isi desfasoara
activitatea in propria tara sau in alte tari

PROBLEMA PRIVIND EVALUAREA
Baza evaluarii tranzactiilor, implicit a
rezultatelor active economice o
constituie preturile pietei. Pt bunurile
care nu se real prin intermediul pietei
evaluarea se face la costurile factorilor
de productie Pp=pf + IIN
Pt analizele macroeconomice care
urmarec evolutia in timp, agregatele
macro de rezultate se exprima nu numai
in preturile curente ale fiecarei
perioade,ci si in preturi comparabile sau
constante.In acest ultimo caz, agregatul
macro exprima marimea valorica reala,
obtinuta prin eliminarea-din marimea
exprimata in preturi curente-a influentei
modificarii preturilor in decursul
perioadei de calcul




















24. Corelatii macroeconomice

Orice program economic cuprinde un
set de msuri politice destinat a realiza
principalele obiective ale politicii
macroeconomice, care - n mod obinuit
-sunt urmtoarele: creterea
economic, ocuparea forei de munc,
stabilitatea preurilor i mbuntirea
balanei de pli externe.
Aceste obiective sunt cuantificate prin
patru variabile fundamentale, denumite
i variabile macroeconomice cheie, prin
care se msoar, coreleaz i
analizeaz performanele oricrei
economii: ritmul de cretere a PIB;
rata omajului, msurat fie ca nivel
nregistrat la sfritul fiecrui an, fie ca
nivel mediu anual; rata inflaiei,
Cele patru variable-obiectiv permit
evaluarea principalelor dezechilibre
macroeconomice interne i externe,
monitorizarea schimbrilor ce au avut
loc n economie i formularea politicilor
corespunztoare n scopul atingerii
obiectivelor viitoare.
ntre cele patru variabile se stabilesc
importante corelaii macroeconomice.

Corelaia dintre ritmul de cretere a
PIB i rata omajului. Privit la nivel
teoretic, legtura este clar: cnd o
economie se afl n faza de recesiune,
caracterizat prin scderea ritmului de
cretere a PIB (RPIB), rata omajului
(RS) crete; cnd are loc expansiunea
economic, RPIB crete, n timp ce RS
scade. Aceast corelaie invers
(negativ) este cunoscut sub
denumirea de legea lui Okun.
Corelaia dintre rata inflaiei i rata
omajului Analiza seriilor de date
statistice - n special a celor din rile
dezvoltate, pn n 1973, cnd s-a
produs ocul petrolier" a evideniat
existena unei corelaii inverse, simple i
stabile, ntre rata inflaiei i rata
omajului. Cu alte cuvinte, ntre inflaie
i omaj ar exista o relaie de
compensare ce const n aceea c un
omaj mai mic poate fi obinut
acceptnd o inflaie mai mare sau
inflaia poate fi redus acceptnd mai
mult omaj.RIt = RIt-1+ALFA(RSt-RNS)
Se observ din formul c att timp ct
omajul se menine la nivelul su
natural, rata inflaiei nu se modific.
Corespunztor, dac rata omajului
crete peste nivelul su natural, atunci
rata inflaiei va nregistra o anumit
reducere care depinde de parametrul
ALFA.

Corelaia dintre ritmul de cretere a
PIB-i rata inflaiei
Dup cum PIB se calculeaz n
preuri curente sau n preuri
comparabile, se poate vorbi de evoluia
nominal sau real a acestui indicator.
Evoluia nominal este redat de
relaiile:
IPIBn=PIB1crt/PIB0crt si
RPIBn=IPIBn-1
Evoluia real presupune recalcularea n
preuri comparabile (ale perioadei de
baz) a PIB din perioada curent, cu
ajutorul deflatorului produsului intern
brut
(D):PIB1comp=PIB1crt/D,
unde D=RI+1, RI-rata inflatiei, calculata
pe baza deflatorului
Evolutia reala este data de relatiile:
IPIBr=(PIB1comp/PIB0comp)*(PIB1co
mp/PIB0crt) ,
RPIBr=IPIBr-1
Relatia de legatura intre PIB nominal,
PIB real si RI este:
IPIBn=IPIBr*D, sau transferata in
ritmuri:
RPIBn=RPIBr+RI+RPIBr*RI