Profesia contabil n anii socialismului

Studenti: Olteanu Alexandru Nicolae Maracineanu Alice Elena David Andra

U.P. . Ploiesti !"#!

 Profesia contabil n anii socialismului

Contabilitatea, asa cum s-a mai artat, are un domeniu ntins si variat. Prin metodele sale de investigatie, contabilitatea opereaz ntre limitele cunoasterii de la celula economic - ntreprinderea privit ca unitate de baz - pn la marele organism al economiei nationale. Dezvoltarea contabilittii este un proces - obiectiv, care ns se realizeaz n strns legtur cu dezvoltarea economic dintr-o perioad oarecare, de functiile pe care ea trebuie s le ndeplineasc la nivel national, precum si de regulile de baz ale activittii economice. Contabilitatea nu trebuie s reprezinte doar o disciplin n cadrul creia s se realizeze "studiul conturilor". Ea trebuie s se ocupe de un domeniu comple cu o structur si fizionomie n continu sc!imbare. Paralel cu diversificarea contabilittii, pe plan teoretic trebuie s se produc si o diversificare a profesiei de contabil. "ransformarea profesiei de contabil este un rezultat firesc legat de structura si mecanismele economice e istente ntr-o perioad de timp. De aceea, pentru a caracteriza situatia contabilittii si respectiv a profesiei contabile n #omnia pentru o perioad lung de timp, $%&%$%'%, trebuie avute n vedere realittile acestei perioade ca( mediul economic, relatiile sociale, gradul de autonomie n decizii la nivel national, influenta unor relatii internationale etc.

Normarea contabilittii $ fals ex%resie a su%eriorittii contabilittii socialiste

)mediat dup nfptuirea actului nationalizrii principalelor mi*loace de productie industriale, bancare, miniere, de asigurare si transporturi +$$ iunie $%&',, Partidul Comunist #omn a elaborat strategia conducerii economiei considerate stiintifice. Primele planuri anuale de stat, cele din anii $%&% si $%-., planul de electrificare elaborat pe $. ani, primul plan cincinal, precum si directivele celui de al /))-lea Congres al Partidului Comunist #omn cu privire la dezvoltarea economiei nationale n perioada $%-0-$%0. au *ucat un rol nsemnat n procesul de dezvoltare si consolidare a propriettii socialiste de stat. 1ctul nationalizrii, crearea sectorului socialist al economiei au nsemnat totodat nceputul unei noi etape n domeniul organizrii si conducerii evidentei. Din initiativa partidului s-au pus bazele unei conceptii noi de organizare a evidentei, si anume a contabilittii normate, n baza creia s-au elaborat reguli unitare de nregistrare, de consemnare a fenomenelor economice si financiare. 2dat cu trecerea la conducerea economiei pe baz de plan contabilitatea a fost organizat astfel nct s reflecte nu numai realizrile, ci si situatia fat de plan. 3a aceasta a contribuit si elaborarea regulilor unitare de planificare, evident si raportare, care au permis efectuarea de analize si studii pe baza datelor comparabile, concluziile desprinse permitnd fi area directiilor de actionare n vederea urmririi activittii n toate sectoarele. 4ormarea sectorului socialist al economiei nationale, paralel cu crearea conditiilor de trecere la conducerea pe baz de plan al economiei, a determinat introducerea contabilittii normate n unittile economice ncepnd c!iar din anul $%&%. 1cest moment a fost necesar pentru a asigura urmrirea modului de e ecutie a tuturor sectiunilor de plan si n acelasi timp integritatea avutului obstesc si controlul asupra modului de gestionare a mi*loacelor si fondurilor puse la dispozitia unittilor economice. )ntroducerea contabilittii normate, ca parte integrant a conducerii planificate a economiei, s-a realizat practic prin aplicarea primelor planuri de conturi

unitare si a sc!emelor de bilanturi pe ramuri ale economiei nationale si prin stabilirea regulilor de reflectare n contabilitate a operatiilor economice si financiare. E perienta dobndit de la introducerea contabilittii normate a dovedit necesitatea concretizrii instrumentelor de lucru folosite n activitatea practic de ctre aparatul contabil, n baza crora se asigur nregistrarea sistematic a operatiunilor economice n contabilitate, interpretarea si analizarea rezultatelor economico-financiare obtinute de ctre ntreprinderi, centrale si celelalte unitti socialiste. 5n acest sens, pentru aparatul contabil din economie, cu ncepere de la data de $ ianuarie $%6$, au fost elaborate, ntr-o form simplificat si unitar, noile reglementri privind organizarea si conducerea contabilittii n unittile economice si bugetare. Prin actele normative elaborate n domeniul contabilittii - 7.C.8. nr. $.''-9$%6. cu privire la organizarea si conducerea contabilittii, atributiile si rspunderile conductorului compartimentului financiarcontabil, :ormele metodologice privind contabilitatea unittilor economice aprobate prin 2.8.4. nr. -%-9$%6. - au fost concentrate, ntr-o form simplificat si superconcentrat, toate dispozitiile cu caracter contabil aprute n perioada $%&'-$%6. si dispersate n numeroase regulamente, circulare, instructiuni etc. 1ctele normative respective au asigurat adaptarea cerintelor contabilittii la noile structuri organizatorice create n economie, reflectarea reglementrilor care au fost puse n aplicare n conte tul msurilor ntreprinse pe linia aplicrii metodelor de conducere si planificare a economiei, cum sunt cele cu privire la planificarea, repartizarea si vrsarea beneficiilor, finantarea si creditarea investitiilor, finantarea mi*loacelor circulante, gospodrirea mi*loacelor circulante si bnesti etc.

Evidenta economic $ com%onenta de ba& a sistemului informational economic

4unctia de baz a oricrui sistem informational economic - indiferent de gradul de comple itate si de automatizare - este de a ve!icula o cantitate rational de informatii, pe baza creia s se ia decizii economice bine argumentate pe toate treptele organizatorice. Principala surs de date a sistemului informational economic si totodat una dintre componentele de baz ale acestuia este evidenta economic. Ea a e istat n toate formatiunile social-economice ca rezultat al productiei materiale, dar importanta, modul de organizare si sarcinile ei au fost diferite, n functie de particularittile modului de productie si de telurile fiecrei ornduiri sociale. Evidenta economic socialist se consider c se deosebeste fundamental de cea a ornduirilor precedente prin faptul c ea era considerat ca o evident unitar si atotcuprinztoare datorit unittii economiei socialiste, a e istentei propriettii socialiste asupra mi*loacelor de productie si legii dezvoltrii planice proportionale a economiei nationale. ;e consider c ea s-a dezvoltat si perfectionat pe msura dezvoltrii fortelor de productie si a relatiilor de productie corespunztoare noii ornduiri sociale. 5n e punerea la desc!iderea colocviului privind problemele stiintei conducerii societtii din 0 martie $%6<, :icolae Ceausescu sublinia faptul c pentru a conduce sunt necesare un control sistematic si o bun evident. Evidenta economic, dup cum se stie, mbrac trei forme distincte, si anume( evidenta operativ, evidenta contabil si evidenta statistic. Ele se deosebesc dup natura, modul de obtinere si prelucrare a datelor, dar se afl n raporturi de interdependent, constituind mpreun un sistem unitar de evident al economiei nationale.

 'ationali&area si sim%lificarea documentelor

5n conditiile unei productii superconcentrate, conducerea operativ a acesteia se bazeaz pe colaborarea tuturor factorilor din ntreprindere la elaborarea unor decizii bine fundamentate. Pentru argumentarea acestora, se folosesc informatii si date consemnate n documente primare si de evident, pe msur ce creste comple itatea si amploarea activittii unittilor partial si aparitia unor noi purttori de informatii +documente primare si de evident,. Dar abuzul de documente este duntor att n ce priveste operativitatea informatiilor pe care le pot furniza, ct si n ce priveste costul acestora. De aceea perfectionarea sistemului informational economic si, n primul rnd, a evidentei economice nu presupune neaprat introducerea unor documente primare si de evident n plus, ci dimpotriv, rationalizarea si simplificarea celor e istente. 5n anii socialismului, n tara noastr putem distinge mai multe etape n care, la nivel national, au fost ntreprinse msuri pentru rationalizarea si simplificarea documentelor primare si de evident. 1stfel, n anul $%-% au fost introduse o serie de formulare noi sau adaptate, n locul celor vec!i, mai ales n domeniul financiar-contabil, care s rspund mai bine noilor procedee, forme si metode ale evidentei economice introduse n acea perioad. 5n anii $%06-$%0', Directia evidentei si drilor de seam contabile din 8inisterul 4inantelor a coordonat, ndrumat si realizat o substantial actiune de rationalizare a evidentei, care a necesitat revizuirea tuturor formularelor cu caracter financiar-contabil. 5n acest scop, s-au efectuat documentri n $-. de ntreprinderi din diferite ramuri economice, analizndu-se $.0 formulare utilizate n practic, s-a urmrit frecventa acestora, modul de folosire, greuttile n completarea lor, cauzele si posibilittile de simplificare si mbunttire. Prin msurile luate n cadrul acestei actiuni s-a e tins numrul formularelor tipizate care puteau fi utilizate de toate ntreprinderile n dauna celor netipizate, s-a mbunttit continutul si structura celor mentinute n uz, stabilindu-se un format ct mai potrivit si un circuit optim al acestora. 5nc n acea perioad unele documente au fost concepute n asa fel nct s permit culegerea datelor cu mai mult usurint n conditiile folosirii mi*loacelor mecanizate e istente la acea dat. Cea mai vast actiune de rationalizare a documentelor s-a initiat ca urmare a 7otrrii C.C. al P.C.#. din aprilie $%6<. Comisia guvernamental pentru rationalizarea sistemului de evident a coordonat pe ntreaga economie toate eforturile pentru rationalizarea si simplificarea documentelor, aceasta reprezentnd o etap pentru realizarea programului privind perfectionarea sistemului informational economico-social. 1u fost antrenati n aceast actiune un mare numr de specialisti care, valorificnd e perienta acumulat, au fcut numeroase propuneri n acest scop. #ezultatele obtinute demonstrau posibilitatea reducerii cu =.-'.>= a documentelor si formularelor n circulatie, posibilitatea reproiectrii unor formulare si nlocuirea cu a*utorul acestora a mai multor formulare e istente, cu mentinerea sau c!iar sporirea cantittii de informatii, dnd totodat posibilitatea reducerii nsemnate a timpului de completare a formularelor. #ationalizarea si simplificarea documentelor, ca si a ntregii evidente economice, a fost corelat cu msurile de perfectionare si rationalizare a structurilor organizatorice n economie, ceea ce a asigurat conditiile necesare pentru folosirea rational a resurselor materiale si umane. 8surile de rationalizare si simplificare a documentelor au avut n vedere urmtoarele obiective( tipizarea formularelor cu caracter general, respectiv a celor cu caracter de mas, pentru a asigura un mod de lucru unitar pe economie si o reducere a costurilor de tiprire? renuntarea la unele formulare devenite inutile n conditiile aparitiei unor noi reglementri

privind miscrile de valori materiale ntre unitti si n cadrul unittilor? reducerea numrului documentelor prin concentrarea sau contopirea ntr-un singur document sau mai multe formulare? mbunttirea structurii formularelor, eliminarea unor coloane si rubrici, ceea ce contribuie la reducerea volumului de munc necesar pentru ntocmirea si completarea lor? reducerea numrului semnturilor de pe documente si mentinerea numai a celor strict necesare? reducerea numrului de e emplare n care se ntocmesc si asigurarea unor circuite ct mai scurte si eficiente spre diferitele compartimente beneficiare? micsorarea formatelor unor formulare ca urmare a eliminrii unor rubrici sau coloane si a folosirii mai *udicioase a spatiului imprimatelor, cu influente pozitive asupra reducerii consumului de !rtie? adaptarea unor formulare pentru completarea sau utilizarea lor la mi*loacele moderne de prelucrare mecanizat sau automat a datelor, ndeosebi printr-o ordonare rational a rubricilor ale cror informatii se preiau n prelucrare, dimensionarea optim a coloanelor si introducerea unor elemente de codificare. 2 categorie aparte a documentelor primare si de evident o constituie formularele cu regim special, adic acele formulare ce sunt supuse unui regim anumit de gestionare, folosire si evident. Dac la nceputul perioadei socialismului n tara noastr s-a impus, n scopul asigurrii n cele mai bune conditii a integrittii propriettii socialiste asupra mi*loacelor de productie, un regim mai sever documentelor care consemnau miscarea acestora, unele din aceste formulare au fost scoase din categoria celor cu regim special de ntocmire si circulatie. 1stfel n actiunea de rationalizare si simplificare a documentelor ce a avut loc n anii $%06-$%0', la care ne-am referit mai sus, s-au scos de sub regimul special circa $=> din formularele e istente, ndeosebi cele care nu reprezentau documente directe de gestiune. 5ncepnd cu anul $%6& a intrat n vigoare un nou act normativ- privind formularele cu regim special, prin care s-a renuntat la o bun parte din formularele cu regim special aflate n circulatie. 3a o asemenea reglementare s-a plecat de la constatarea c o bun parte din formularele e istente nu-si mai *ustificau ncadrarea n categoria celor cu regim special si c este posibil ca numrul lor s fie restrns. 8surile respective au dus la reducerea volumului de munc, avndu-se n vedere faptul c pentru formularele respective se impune un regim deosebit de gestionare, folosire si evident, n scopul asigurrii unui control riguros al operatiilor care se consemneaz cu a*utorul lor. /asta actiune de rationalizare si simplificare a documentelor semnific !aosul mostenit sau creat n anii socialismului n birocratizarea evidentei, datorit tendintei unor entitti, inclusiv a unor institutii centrale, de a se acoperi cu ct mai multe nscrisuri care nu se *ustificau. 5n raportrile fcute pe marginea acestor actiuni s-au raportat rezultate "pozitive", n realitate asemenea documente "rmase" ca rationalizate reprezentau un balast birocratic, care s-a mentinut pn n zilele noastre.

Evidenta o%erativ $ com%onent a evidentei economice

Evidenta operativ este considerat n literatura contabil contemporan ca o form a evidentei economice si ca o surs a sistemului informational economic. Ea serveste pentru nregistrarea, urmrirea si controlul anumitor laturi ale procesului productiei n momentul si, de regul, la locul unde se desfsoar procesul sau unde se afl mi*locul economic respectiv. Caracterul specific al acestei evidente este operativitatea, deoarece ea consemneaz fenomenele

c!iar n momentul cnd se produc, din care cauz informatia ce rezult din aceast evident este imediat si deci eficient. Datele nregistrate n cadrul evidentei operative s-au folosit fie direct pentru necesittile imediate ale organelor de planificare, conducere si control, fie prin transmiterea lor evidentei contabile si statistice pentru a fi prelucrate dup metodele specifice ale acestora. 4ormularele cu a*utorul crora se realizeaz evidenta operativ au fost tipizate la noi n tar pentru prima dat n anii $%-.-$%-= de ctre o comisie creat n acest scop. Pe parcurs ntreprinderile si organizatiile economice, cu aprobarea organelor tutelare, au elaborat si introdus din proprie initiativ o serie de noi formulare, care au dus la amplificarea si cresterea volumului de munc n acest domeniu. Pentru nlturarea acestui nea*uns, n actiunile de rationalizare si simplificare a documentelor la care ne-am referit mai nainte s-au avut n vedere si formularele cu a*utorul crora se realizeaz evidenta operativ. Efectele msurilor au fost evidente, n sensul c ele au dus la simplificarea formularelor respective att n ce priveste numrul, ct si structura lor. Dar efectele obtinute au avut un caracter temporar si limitat datorit tendintei de amplificare si diversificare a evidentei operative dup nevoile si conceptiile mai mult sau mai putin *ustificate ale fiecrui organ interesat. 2 rezolvare conform cu necesittile reale ale economiei s-a realizat n anul $%6<, dup nfiintarea Comisiei guvernamentale pentru rationalizarea sistemului de evident. 1cest organism a realizat n scurt timp o rationalizare a formularelor de evident operativ e istente n circulatie si, potrivit sarcinilor pe care le avea, veg!ea ca acestea s se foloseasc dup scopul si continutul lor. Pentru a se preveni sporirea volumului muncii de evident - odat cu aprobarea msurilor privind continuarea actiunii de rationalizare si simplificare a evidentei - s-a stabilit ca, n cazurile cnd ministerele sau alte organe centrale sau locale propun diferite msuri care au implicatii asupra volumului muncii de evident, acestea s prezinte *ustificarea, precum si influentele antecalculate privind c!eltuielile de evident, nsotite de avizul Comisiei guvernamentale pentru rationalizarea sistemului de evident.

Promovarea unor %rocedee si metode de evident evoluate

"ranspunerea n practic a normelor metodologice de organizare si conducere a contabilittii, printre altele, prin folosirea unor procedee si metode de evident specifice, ca si n alte domenii, procedeele si metodele de evident folosite n practica contabil au cunoscut n anii socialismului unele sc!imbri si concretizri, preluate ns, n ma*oritatea cazurilor, de la "vecina" noastr de la rsrit. Ele s-au mbunttit permanent att ca numr, ct si n continut. 1daptarea lor a fost impus, pe de o parte, de necesitatea furnizrii unui volum sporit de informatii de bun calitate si de operativitate, cerut de promovarea unor noi reglementri aprute n conducerea si organizarea activittii economice specifice ideologiei socialismului, iar pe de alt parte, de simplificarea muncii aparatului contabil fr alterarea continutului si e actittii informatiilor furnizate. Dintre mbunttirile de mai mare important aduse procedeelor si metodelor folosite de contabilitate n acesti ani amintim doar cteva( - simplificarea metodologiei de planificare, calculare si vrsare a amortizrii mi*loacelor fi e prin calcularea si utilizarea unei norme unice de amortizare? - eliminarea calculului lunar al uzurii pe fiecare mi*loc fi n parte. @zura respectiv se calcula o singur dat la iesirea din evident a mi*locului fi ? - introducerea obligatorie a folosirii preturilor de facturare ca preturi de nregistrare a materialelor, cu mici e ceptii generate de specificul unor ramuri?

- simplificarea contabilittii analitice pentru unele valori materiale prin renuntarea la o evident pe sortimente n favoarea utilizrii evidentei global-valorice pe locuri de folosint? - simplificarea metodologiei de calcul a impozitului pe retributie prin trecerea la calcularea acestuia global pe unitate dup anumite procente stabilite diferentiat pe ramuri economice? - utilizarea pentru calculul uzurii obiectelor de inventar date n folosint a unor metode mai simple, ce reduceau volumul de munc al aparatului contabil, si anume( metoda integral +includerea n c!eltuieli a ntregii valori a obiectelor de inventar, la darea n folosint, si metoda cotelor medii +prin calcularea unor procente medii dup datele anului precedent care rmneau nesc!imbate pe ntreg anul de plan,? - introducerea unor metode noi pentru contabilitatea analitic a materialelor, care reclama un volum de munc redus, alturi de diminuarea consumurilor de imprimate. 1sa sunt( metoda operativ-contabil +pe solduri,, metoda global-valoric la contabilitate, metoda valoric la magazie etc. 2 preocupare deosebit n domeniul planificrii si evidentei a constituit-o emiterea si revederea periodic a unor norme unitare pentru planificarea, evidenta si calcularea costurilor. Ele au fost necesare pentru introducerea n practica ntreprinderilor a unor principii generale, valabile pentru toate unittile din aceeasi ramur a productiei materiale n domeniul planificrii evidentei si calculrii costurilor. Pentru unittile industriale asemenea norme metodologice au fost elaborate de Comitetul de ;tat al Planificrii, 8inisterul de 4inante si Directia Central de ;tatistic. pentru prima oar n anul $%-- si puse n aplicare de la $ ianuarie $%-06. Dup e emplul normelor metodologice pentru industrie s-au elaborat norme metodologice pentru transporturi +n anul $%-6,, pentru gospodria comunal, telecomunicatii, institute de proiectare +n anul $%0.,, pentru unittile de contractri, ac!izitii si receptionri +n anul $%0<,. 1semenea norme au fost mereu mbunttite. 5n ramura industriei, de e emplu, normele metodologice respective au fost nlocuite cu altele n anul $%0- si respectiv n $%60. Prin ele s-au stabilit nu numai principii unitare n ce priveste clasificarea c!eltuielilor, nomenclatura articolelor de calculatie si a elementelor de c!eltuieli, modul de repartizare al c!eltuielilor indirecte etc., ci s-au indicat si metodele practice de calculare a costurilor, promovndu-se si unele metode noi, avansate, cum ar fi( metoda normativ, metoda costurilor.

Planurile de conturi $ instrumente indis%ensabile n activitatea a%aratului contabil

Pentru ndeplinirea sarcinilor ce-i stteau n fat, de a reflecta, urmri si controla mersul operatiilor ntreprinderii pe o anumit perioad de timp, contabilitatea trebuia s se foloseasc, printre altele, si de planul de conturi. 1cesta constituie un element important care conditioneaz o bun organizare a contabilittii. ;i planurile de conturi folosite n tara noastr au suferit un proces de sc!imbare, corespunztor cerintelor noi ale economiei comuniste. Primul plan de conturi folosit n cadrul contabilittii normate s-a aplicat de la $ ianuarie $%&%, fiind destinat ntreprinderilor industriale. El cuprindea <= de grupe de conturi, simbolizate cu dou cifre. 3a elaborarea lui s-a avut n vedere continutul economic al conturilor, precum si functia lor, stabilindu-se o legtur organic ntre datele ce trebuiau furnizate de contabilitate si indicatorii planului de stat. "oate valorile materiale se reflectau n costuri +preturi, efective. 5ncepnd cu anul $%-$ a fost introdus un nou plan de conturi pentru industrie, cu <& de grupe de conturi, prin care s-a urmrit s se asigure reflectarea proceselor economice din ntreprinderi n conditiile primului plan cincinal de dezvoltare a economiei nationale. 5n acest

scop au fost introduse conturi distincte, n care se reflectau diferentele ntre preturile planificate si cele efective ale materialelor aprovizionate si productiei realizate. Pentru celelalte ramuri ale economiei au fost elaborate n anii urmtori un numr de =. planuri de conturi, din care $6 pentru unittile economice. Din anul $%-' s-a introdus un nou plan de conturi n industrie la care s-au aliniat planurile de conturi ale celorlalte ramuri ale economiei. De la aceast dat planurile de conturi folosite nu se mai diferentiau ntre ele nici n ce priveste forma de prezentare si nici continutul. 5n planurile de conturi revizuite si aliniate la planul de conturi pentru industrie ordinea grupelor urmau flu ul proceselor economice, iar conturile erau grupate dup continut si nu dup functia contabil. 5n perioada $%0.-$%0- s-a adncit procesul de normare a contabilittii prin elaborarea planurilor de conturi analitice, n vederea urmririi, n detaliu, a te!nicii si filierei nregistrrilor contabile, a realizrii unei metodologii unitare privind oglindirea n evident a mi*loacelor economice, proceselor economice si a surselor acestora. 2 etap ce a adus profunde sc!imbri planurilor de conturi o constituie cea care se refer la anul $%6$. Din punct de vedere metodologic aceast etap a urmrit realizarea a trei obiective ma*ore, si anume( omogenizarea continutului si functiei conturilor, sistematizarea gruprii acestora ntr-o structur unitar si codificarea acestei structuri printr-un sistem de simboluri bazat pe clasificarea zecimal. 5n acest scop au fost elaborate( cadrul general al planurilor de conturi pentru organizatiile economice, conceput ca principal instrument al rationalizrii contabilittii, noi planuri de conturi pe ramuri de activitti si norme de aplicare a fiecrui plan de conturi, actualizate si mbunttite. 1plicarea planului de conturi elaborat pe baza cadrului general al planurilor de conturi a reprezentat o confirmare a cresterii rolului contabilittii n economie si recunoasterea functiei sale de conducere, nu numai la nivel de ntreprindere, ci si la nivel macroeconomic. Dup introducerea planurilor de conturi n anul $%6$, ele au cptat o mai mare stabilitate, ulterior acestea suferind doar mbunttiri neesentiale mai ales n ce priveste dezvoltarea n analitic a unor conturi sintetice.

(mbunttirea formelor de nre)istrare contabil

@nul dintre factorii de baz de care depinde n bun msur modul de organizare si conducere a contabilittii este si forma de nregistrare a operatiilor economice ale unei ntreprinderi. 4ormele de nregistrare contabil au evoluat n decursul timpului potrivit conditiilor e istente, caracterizndu-se ntotdeauna prin aparitia de elemente noi pentru realizarea sarcinilor concrete ale fiecrei etape de dezvoltare economic. Cu ct sarcinile ntreprinderilor sunt mai comple e si mai variate, cu att trebuie s fie mai perfectionat si mai cuprinztoare si forma de nregistrare contabil. )mediat dup introducerea contabilittii normate n tara noastr, respectiv n anul $%&%, a fost e perimentat o nou form de nregistrare contabil denumit "maestru-sa!". Ea a fost apoi generalizat n cursul anului $%-. la toate ntreprinderile industriale, iar n anii urmtori a fost e tins la toate ntreprinderile si organizatiile economice din toate celelalte ramuri economice. Pe parcurs, forma de nregistrare contabil "maestru-sa!" a fost mbunttit. #ationalizri mai importante au avut loc n anii $%0., $%0% si $%6-. Ea a devenit preponderent n unittile din tara noastr, prezentnd avanta*ul c este simpl si asigur un control usor ntre evidenta operativ, contabilitatea analitic si contabilitatea sintetic. Prezint dezavanta*ul c nu asigur o

productivitate mare aparatului contabil, necesitnd multe nregistrri pentru aceeasi operatie economic. Din trimestrul )) al anului $%-= s-a e perimentat si aplicat n unele unitti economice din tara noastr o nou form de nregistrare, "pe *urnale". Ea era mai productiv dect forma de nregistrare contabil "maestru-sa!", prezentnd o serie de avanta*e, printre care amintim( posibilitatea descentralizrii lucrrilor de contabilitate, nregistrarea unilateral a operatiunilor, desfiintarea unor documente intermediare centralizatoare, mbinarea n aceleasi formulare a evidentei analitice cu cea sintetic etc. 5n prima perioad de aplicabilitate ea a fost caracterizat ca fiind greoaie din cauza variettii mari a *urnalelor si situatiilor au iliare pe care se baza. De aceea, dup un numr de ani de utilizare a suferit multe si importante modificri, cele mai semnificative intrnd n vigoare n anii $%0<, $%0' si $%6-. 1lturi de cele dou forme de nregistrare amintite, care erau cele mai rspndite n tara noastr, se mai aplicau si altele, cum ar fi( forma de nregistrare Aurnal Cartea-8are +pentru cooperative de credit, cantine etc.,, forma de nregistrare cu *urnale pe feluri de operatiuni +pentru cooperative de consum,, forma de nregistrare contabil *urnal-fise sintetice +C.1.P.,. Eforturile economistilor si a directiei de specialitate din 8inisterul 4inantelor erau ndreptate n ultimii ani spre crearea si generalizarea unor forme de nregistrare contabil specifice masinilor moderne de prelucrare a datelor cu care se dotau unittile economice, n special, calculatoarelor electronice moderne. )ndicatiile metodologice emise de 8inisterul 4inantelor privind formele de nregistrare contabil n conditiile utilizrii masinilor cu cartele perforate si a celor de contabilizat, cu care era dotat economia cu mai bine de <. de n urm, s-au perimat destul de repede, mai ales prin aparitia unor noi tipuri de calculatoare n domeniul prelucrrii datelor.

*ilantul contabil $ instrument de ba& %entru anali&a re&ultatelor activittii economice

Principalul instrument pentru analiza activittii economice a ntreprinderii si, ndeosebi, pentru caracterizarea situatiei ei financiare era bilantul contabil. Bilantul ntreprinderilor socialiste se baza pe o metodologie de ntocmire si grupare a posturilor, adecvat scopului principal urmrit, adic analiza activittii economice a ntreprinderii de tip socialist. 5n al doilea rnd, bilantul ntreprinderilor socialiste conduse pe baz de plan avea un caracter unitar,care fcea posibil oglindirea situatiilor mi*loacelor economice si a rezultatului reproductiei lor la nivelul ntreprinderii si desc!idea calea, prin centralizare, pentru cunoasterea acestor indicatori de plan sintetici la nivelul ramurilor si al ntregii economii nationale. Bilantul a cptat n timp o important tot mai mare n activitatea de analiz economico financiar la toate treptele organizatorice. ;emnificativ din acest punct de vedere este faptul c prin 7.C.8. nr. $$09<$..%.$%6- s-a stabilit obligativitatea unittilor economice de a efectua periodic analiza rezultatelor economico-financiare pe baza situatiei lunare a principalilor indicatori economicofinanciari planificati, a bilanturilor contabile trimestriale si anuale. 5n anii perioadei socialiste n tara noastr, formularistica bilantului contabil a fost supus unei continue sc!imbri, urmrindu-se, n conceptia ideologiei momentului, eliminarea unor indicatori nesemnificativi si a paralelismelor, precum si sporirea gradului de valorificare a datelor n procesul de analiz a situatiei si a rezultatelor economice si financiare obtinute de ntreprindere, centrale, ministere si pe ansamblul economiei. 1stfel, dup anul $%06 bilantul lunar care continea peste <.. de indicatori a fost nlocuit cu o situatie a principalilor indicatori

economici si financiari. 5n anul $%6., comparativ cu anul $%0%, pentru ramura industriei, numrul indicatorilor si pozitiilor din raportrile curente s-au redus cu <.> la nivel de ntreprindere, cu &0> la nivel de central si cu -.> la nivel de minister. 1ctiunea de mbunttire a formularisticii de bilant a afectat continutul bilantului si n alt sens, si anume prin introducerea unor indicatori necesari reflectrii noilor reglementri privind planificarea si repartizarea beneficiilor, finantarea investitiilor, activitatea de comert e terior etc. 5ncepnd cu anii $%6< si $%6= s-a adoptat o nou formularistic de bilant, a crei structur s-a dovedit a avea o mai mare stabilitate si suficienti indicatori pentru o raportare a nivelurilor ierar!ice de partid si de stat.

Statistica $ o alt com%onent a evidentei economice

2glindirea si caracterizarea procesului reproductiei sociale n ansamblul su intra n obiectul evidentei statistice. 5n acest scop, ea nregistra fenomenele social-economice cu a*utorul metodelor specifice si prelucra aceste date pentru obtinerea unor indicatori generalizatori, n vederea caracterizrii activittii unittilor economice, a ramurilor si a ntregii economii si a informrii organelor de partid. Conceptia sistemului informational statistic se baza pe necesitatea promovrii n procesul de informare, a unor metode moderne si te!nici de observare, prelucrare si analiz statistic a fenomenelor si proceselor economice, n scopul raportrii activittii de informare statistic pe toate treptele organizatorice specifice unei economii superconcentrate. )ndicatorii folositi de sistemul informational statistic au fost elaborati n linii mari n momentul n care economia trii pornea pe fgasul constructiei economice planificate, n concordant cu conceptele economiei socialiste si cu cerintele conducerii planificate ale economiei. 5n decursul anilor s-au ntreprins mai multe actiuni pentru sistematizarea pe baze stiintifice a ansamblului indicatorilor utilizati n economia national a trii. 1mintim n aceast directie sistemele de indicatori elaborate de Directia Central de ;tatistic n anii $%-% si $%0&, care au avut sfera de cuprindere cea mai larg, precum si sistemele cu caracter mai mult sau mai putin partial, elaborate n anii urmtori. 1sa sunt( sistemul de indicatori urmriti prin drile de seam statistice de stat curente si anuale, elaborate n $%06 si revizuit n $%0', precum si sistemul de indicatori urmriti prin drile de seam si raportrile statistice operative departamentale, ntocmite n $%0'. 1u fost perfectionate metodologia indicatorilor sintetici si drile de seam statistice de stat si departamentale, s-a mrit operativitatea informrii conducerii de partid si de stat, s-a asigurat o valorificare a datelor obtinute pentru atingerea scopului unei economii de tip comunist. #aportrile statistice au fcut obiectul unei preocupri permanente, aducndu-li-se mbunttiri prin rationalizarea si simplificarea formularelor, depistarea si evitarea raportrilor statistice neaprobate, transferarea unor informatii din sistemul raportrilor prin drile de seam statistice n sistemul raportrilor operative, concentrarea mai multor indicatori n aceeasi dare de seam etc. @n moment important n aceast directie l-a constituit si 7.C.8. nr. $.<-.9$%6= privind reglementarea regimului drilor de seam statistice de stat si departamentale. 5n acest conte t se nscriu msurile preconizate de Plenara C.C. al P.C.#. din martie $%6' privind introducerea noului mecanism economico-financiar. #atiunea adoptrii unui mecanism economico-financiar perfectionat a izvort din cerintele ideologice impuse de stadiul de dezvoltare a economiei nationale superplanificate. Printre elementele componente ale noului mecanism economic pe prim plan se nscria instituirea productiei nete si a productiei fizice ca indicatori de baz ai planului.

5n acest mod valoarea nou creat n procesul muncii si realizarea produselor n cantitatea si structura sortimental prevzute au devenit principalele criterii de apreciere a muncii colectivelor din unittile economice. 5n ntreg sistemul de indicatori preconizati se acorda o important deosebit indicatorilor fizici, utilizrii *udicioase a fondului total de timp de munc al unittilor, precum si indicatorilor si normativelor care e prim eficienta economic a activittii desfsurate ntr-o societate de tip socialist.

Utili&area n %roductie cresc+nd a te,nicii moderne de calcul

Dezvoltarea si perfectionarea evidentei economice, a sistemului informational n ansamblul su, era de neconceput n conditiile rapide ale dezvoltrii stiintei si te!nicii fr folosirea mi*loacelor moderne de prelucrare a datelor. @tilizarea mi*loacelor moderne de calcul si evident pentru culegerea, prelucrarea si transmiterea datelor trebuia s creeze posibilitatea obtinerii unor informatii e acte, operative si multilaterale necesare fundamentrii deciziilor. Conceptia de dotare a ntreprinderilor cu mi*loace moderne de calcul si evident presupune nzestrarea unittilor n functie de amploarea lor, ncepnd cu masinile simple de adunat si calculat si terminnd cu ec!ipamente de prelucrare a datelor mai moderne. 1paratura folosit pentru mecanizarea si automatizarea lucrrilor de administratie si conducere a fost grupat n trei categorii, si anume( utila*e de mic mecanizare, care cuprindeau masini de adunat si calculat, utila*e de mecanizare mi*locie, care cuprindeau masini de contabilizat si facturat cu introducerea manual a informatiilor, si utila*e de mare mecanizare, care cuprindeau masini electronice de calcul si masini de contabilizat cuplate cu dispozitive speciale pentru citirea informatiilor din cartele sau benzi perforate. Dac din prima perioad a constructiei socialiste promovat n acea vreme dotarea cu te!nic de calcul s-a fcut n proportie mai mic, limitndu-se la utila*ele de mic mecanizare si partial la utila*ele de mecanizare mi*locie, ulterior economia national a fost dotat n proportie mare cu gama masinilor moderne de prelucrare a datelor. @n moment cu profunde semnificatii si implicatii n aceast directie l-a constituit 7otrrea C.C. al P.C.#. din aprilie $%6< cu privire la perfectionare sistemului informational economico-social, introducerea sistemului de conducere cu mi*loace de prelucrare automat a datelor si dotarea economiei nationale cu te!nic de calcul n perioada $%6$-$%'.. Pentru necesittile economiei nationale s-au produs n tar o gam variat de masini de facturat si contabilizat si calculatoare electronice de diferite tipuri. Eforturile organelor de sintez care coordonau n conceptia stabilit de ideologia comunist, actiunea de perfectionare a sistemului informational, a tuturor specialistilor care si desfsurau activitatea n diferitele compartimente de informatic la unitti si organe centrale, se ndreptau spre folosirea cu eficient a aparaturii de calcul din dotare, prin continua perfectionare a cadrelor de specialitate si a elaborrii unor programe de e ploatare a ec!ipamentelor respective, care s rspund ct mai bine cerintelor moderne de conducere si organizare a activittii de productie specifice perioadei socialiste.

Ex%erti&a contabil -udiciar

5n #omnia, problema efecturii e pertizelor contabile *udiciare a fost reglementat, asa cum s-a artat, pentru prima dat n anul $%<$. Pn atunci s-au mai fcut diferite ncercri de reglementare, dar fr reusit. 5n legea din $%<$, n care se ddea si definitia contabilului, ca fiind "persoana care nregistreaz operatiunile comerciale dup principiile contabilittii", se trata si problema e pertizelor.

1ceast lege nu era propriu-zis o lege pentru reglementarea e pertizelor contabile, ci o lege a Corpului, prin care se asigurau anumite drepturi celor ce dobndeau titlul de e pert +dreptul de a face e pertize, dreptul de fi cenzori n unittile anonime,. 3egea nu rezerva niciun rol organelor de stat n conducerea Corpului si n organizarea e pertizei contabile. 5ntruct legea din $%<$ nu mai corespundea noilor conditii ale unei ornduiri de tip socialist, prin Decretul nr. &.9$%-$ a fost desfiintat Corpul E pertilor Contabili si Contabililor 1utorizati, abrogndu-se si legea de organizare a acestui Corp. ;e dorea ca si aceast profesie, care se realiza autonom, independent, de persoane profesioniste recunoscute, s functioneze potrivit practicii comuniste, adic sub directa supraveg!ere si conducere a statului. Decretul care a desfiintat Corpul n-a rezolvat ns si problema e pertizelor contabile, deoarece prin desfiintarea Corpului E pertilor Contabili si al Contabililor 1utorizati nu se prevedea pentru viitor si o form organizat de efectuare a e pertizelor contabile. 5n domeniul evidentei contabile, lucrtorii contabili ncadrati n diferite unitti economice erau condusi si ndrumati n munca de evident contabil de forurile lor superioare, inclusiv 8inisterul 4inantelor, care avea ndrumarea metodologic a evidentei contabile pe ntreaga economie national. Problema e pertizelor contabile rmnea ns desc!is. Pentru rezolvarea acestei probleme importante, solicitat de multe procese *uridice, 8inisterul 4inantelor si al Austitiei au luat msuri ca e pertizele contabile care se efectuau, de la aparitia Decretului nr. &.9$%-$, pe baza prevederilor generale din codurile de procedur civil si penal, s fie fcute - n conditiile stabilite pe cale de instructiuni - de lucrtorii contabili din cmpul muncii si pensionarii care au ndeplinit functiuni n legtur cu contabilitatea. 5n acest sens, 8inisterul 4inantelor, de acord cu 8inisterul Austitiei, au stabilit ca e pertizele contabile necesare n *ustitie s se fac de contabili din institutii, ntreprinderi si organizatii economice de stat si cooperatiste. Pe baza msurilor luate de 8inisterul 4inantelor, ministerele au ntocmit si au naintat 8inisterului Austitiei, iar acesta a trimis tuturor instantelor *udectoresti tabele pe regiuni, cuprinznd contabilii propusi s efectueze e pertize contabile. )nstantele *udectoresti au ntmpinat ns n continuare greutti, deoarece contabilii desemnati s efectueze e pertize contabile erau adesea retinuti de conducerile institutiilor, ale ntreprinderilor si organizatiilor economice unde lucrau, pentru rezolvarea problemelor curente ale acestor unitti, nepermitnduli-se s lipseasc n orele de serviciu, pentru efectuarea de e pertize? iar n afara orelor de serviciu nu puteau ptrunde ntotdeauna la locurile unde urmau s se fac e pertizele. Cu ocazia ntocmirii tablourilor nu se tinea seama ntotdeauna de calificarea si capacitatea profesional a contabililor, ceea ce ducea la efectuarea unor e pertize necorespunztoare, care ar fi putut induce n eroare, n unele cazuri, instantele *udectoresti, aducnd astfel pre*udicii statului. 1ceast situatie a determinat 8inisterul 4inantelor ca, n anul $%-=, s cear ministerelor ntocmirea de noi tabele cu contabilii din ministere, ntreprinderi, organizatii economice si institutii, pe care-i propun s fac e pertize contabile, atrgnd atentia n mod deosebit c trebuie s cuprind numai cele mai bune elemente, pentru a se asigura o munc normal de efectuare a e pertizelor contabile. 1ceste tabele, ntocmite pe regiuni si raioane, au fost depuse la 8inisterul 4inantelor, iar n decembrie $%-= 8inisterul 4inantelor a fcut din nou cteva precizri privind completarea trimestrial a tabelelor de e perti si, dup aceast dat, cteva verificri.

"otusi, aceste msuri n-au asigurat trecerea pe tabelele de e perti numai a lucrtorilor competenti pentru efectuarea de e pertize contabile si nici ndrumarea acestora n-a fost asigurat, ceea ce a fcut ca munca de e pertiz contabil s nu se mbuntteasc. 1ceast concluzie a rezultat clar din toate verificrile fcute si a fost scoas n evident prin discutiile purtate n cadrul consftuirii pe tar a organelor procuraturii si ale celor de control si revizie care a avut loc la Bucuresti, la sfrsitul lunii noiembrie $%-0, desi obiectul principal al consftuirii fusese activitatea de revizie si nu cea de e pertiz contabil. Priceperea si corectitudinea desvrsit de care trebuie s dea dovad e pertul contabil n lucrrile sale si fundamentarea stiintific a concluziilor din raportul de e pertiz au fost foarte multe discutate. De aceea n cadrul discutiilor s-a pus accentul, n primul rnd, pe necesitatea ca e pertiza contabil s fie fcut cu competent, s nu poarte amprenta nici a aprrii, nici a acuzrii. Ea trebuie s contribuie, asa cum am artat mai sus, la stabilirea adevrului, fiind ct se poate de competent si de o calitate superioar. Pentru a se realiza aceasta, era necesar selectionarea celor c!emati s fac e pertize contabile, care trebuiau s ndeplineasc anumite conditii de pregtire teoretic si e perient practic. De asemenea, era necesar o activitate continu si sustinut de ridicare a nivelului profesional, dar, binenteles, si ideologic al e pertilor contabili. "rebuia avut n vedere c, ntre contabilii revizori, procuror, *udector si *ustitiabil se interpunea e pertul contabil, care trebuia s se bucure de autoritate, s aib competent si s ofere toate garantiile de seriozitate. Prin 7otrrea C.C. al Partidului 8uncitoresc #omn si a Consiliului de 8inistri ai #.P.#. nr. <&.9$%-- s-a trasat 8inisterului 4inantelor si 8inisterului Austitiei sarcina de a rezolva problema e pertizelor contabile, n care nu e ista o reglementare corespunztoare, rezolvare care a fost dat prin Decretul nr. &=69$%-6, modificat prin Decretul nr. =<$9$%-' si republicat n Buletinul 2ficial nr. <% din =$..'.$%-'. Pn la aparitia acestui decret, n lipsa unei reglementri speciale, e pertizele contabile se efectuau tinndu-se seama numai de prevederile codurilor de procedur penal si civil. 1tt Codul de procedur penal, ct si Codul de procedur civil prevedeau c, atunci cnd pentru descoperirea adevrului este necesar prerea unor e perti, anc!etatorul sau instantele de *udecat pot numi, din oficiu sau la cererea prtilor, una sau trei persoane care, prin priceperea, profesiunea sau cunostintele lor, sunt n msur s ndeplineasc nsrcinarea ce li se ncredinteaz. #eiese clar c e pertiza contabil - ca una dintre formele de e pertize la care se refer codurile de procedur civil si penal - putea fi cerut fie de instante, atunci cnd pentru elucidarea problemei era nevoie s se analizeze unele aspecte din proces, care impuneau anumite cunostinte de specialitate, fie de prti. Decretul nr. &=& pentru reglementarea efecturii e pertizelor contabile, aprut n anul $%-6$<, prevedea ca obtinerea calittii de e pert contabil s se fac pe baza unui e amen, pe care candidatul urma s-l dea n fata unei comisii de e aminare. Prin aceast msur s-a urmrit mbunttirea muncii de e pertiz contabil si a calittii rapoartelor de e pertiz contabil si, de altfel, c!iar n scurta perioad care a trecut de la introducerea ei s-au simtit rezultate destul de bune. E pertul contabil trebuia s detin cunostinte nu numai din domeniul evidentei contabile, ci si din domeniul *uridic. 5n articolul 6 din Decretul nr. &=&9$%-6 se prevedeau conditiile ce trebuiau ndeplinite de candidatii la e amenul pentru obtinerea calittii de e pert contabil. 1stfel, se puteau prezenta la e amen specialisti care(

- lucrau sau au lucrat n domeniul evidentei contabile? - erau salariati ai organizatiilor socialiste? - aveau studii medii de specialitate? - aveau un stagiu n munca de specialitate de cel putin - ani sau dac aveau studii de specialitate superioare, un stagiu de cel putin = ani. De asemenea, erau primiti la e amen si pensionarii care, la data pensionrii, ndeplineau aceste conditii. 5n ceea ce priveste stagiul n munca de specialitate +de - sau = ani,, acesta se ntelegea c trebuia s fie n munca de evident contabil, iar nu alt sector de activitate. Prin munc n domeniul evidentei contabile nu trebuia nteleas ns numai activitatea de nregistrare propriu-zis n evidenta contabil, ci orice activitate ce pretindea cunostinte n acest domeniu, cum ar fi, de e emplu( munca de revizor contabil, care pretindea cunostinte n domeniul evidentei contabile si care se baza pe cercetarea documentelor si a datelor din evidenta contabil sau activitatea celor ce predau aceast disciplin n nvtmntul de specialitate sau ndrumau activitatea de evident contabil. 5n afar de conditiile de studii de specialitate si stagiu n munca de specialitate, conform ultimului aliniat al art. 6 din Decretul nr. &=&9$%-6, modificat ulterior si republicat n Buletinul 2ficial al 8arii 1dunri :ationale a #.P.#. nr. <% din =$ iulie $%-', n temeiul art. = din Decretul nr. =<$9$%-', candidatii pentru obtinerea calittii de e pert contabil erau verificati dac mai ntrunesc si conditiile necesare de corectitudine, precum si de ordin profesional si politic. 5n urma e amenului depus, persoanele care au obtinut calitatea de e pert contabil - consemnat n procesul-verbal ntocmit de comisia nsrcinat cu e aminarea candidatilor - primeau un carnet eliberat de 8inisterul 4inantelor, prin care se atesta calitatea de e pert contabil, adic o dovad oficial, care servea la nscrierea n listele de evident ale e pertilor contabili.

*iblio)rafie :

Prof. univ. dr. 8arin "oma +CECC1#, C DDrumuri prin memoria profesiei contabileE, editura CECC1#, <.$$ C2D@3 DE F@/E#:1:"1 C2#P2#1")/1 13 B@#;E) DE /132#) B@C@#E;") GGG.contabili.roro9inde .p!pH optionIcomJcontentKvieGIarticleKidI$$$%(profesia-contabil-concept-i structurKcatidI$$-(e amenceccar<.$.K)temidI$&6