f.

ss
S;$r-.f,s;n slFsJr{i,{.J StriJPfiag 13fl ;'8*#f"sidf,4
.
flfss* st,4-d?
o Papilele senzoriale se g;sesc la baza staminelor unor flori. DacE o insect;
aclioneazd ca excitant, filamentul staminei se curbeazd brusc, atinge ovarul
9i
sr
produce a utofecu ndarea,
.
Parenchimul senzitiv se gdsegte la baza peliolului gi la baza frunzelor de Mimost
pudica. Acesta formeazi o umfl5tur5 motoare, pulvinul, in celulele cdruia, prin ac!iunea unL
factor mecanic, se produc modificiri in permeabilitatea gi in forla osmotici a celulelor
;
rezultatul va fi aplecarea peliolului
;i
alipirea foliolelor fa!5 in fald.
.
Formaliunile optice pot fi:
o Papilele senzitive funclioneazd ca o lentilS concentr6nd razele care cad p
f runzd intr-un focar situat in centrul celulei epidermice transformat5 in papilS;
o Ocelii senzitivi sunt formati din douS celuie suprapuse: una mare, intercalat
printre celulele epidermei si una micd, ocela, care funclioneazd ca o ientil
biconvexb concentrSnd razele intr-un focar situat in interiorul celulei rnari. Cdn
frunza igi schimbS pozi!ia, focarul se deplaseazd
9i
exciti citoplasma, iar frunz
executS migcarea care o readuce in pozitia in care si primeasci luminS.
L.2. ORGANEI-E VEGETATIVE METAMORFOZATE AI.E PLANTELOR
L.z.L. NAOACI ru I M ETAMORFOZATE
Pe l6ngd funclia de absorblie, rdddcinile mai pot indeplini, dupd mediul in care triies
9i
alte funclii dec6t ceie specifice. Schimbarea funcliei determini o serie de modificdri d
ordin morfologic gi structural, procesul fiind denumit de metamorfoz6. Dintre rddicinil
metamorfozate:
.
rdddcinicontractile sunt caracterizate deinsugirea de a se scurta, de a se contracti
servesc ia addncirea in sol
9i
o mai bunS fixare a bulbilor
9i
rizomilor (Crocus, Colchicum);
.
ridicinisuprateranefixatoare sunt rdddciniadventive cu care unele plante urcitoar
(Hedera helixJ se fixeazi de suportul pe care se ridic6;
e
ridicini proptitoare sunt rSdicini adventive care se formeazi din ramurile unc
arbori aparlin5nd genului Ficus;
.
riddciniinmagazinatoare de ap5, constituie o particularitate a multor Orchidacea
sau alte epifite tropicale; acestea absorb apa din vaporii de apd din atmosferi prin intermedit
lesutului
velamen radicum;
:r.rols::'i: :gil"ir r,rn3 rjszrta:i{ iil,;gi"lnint;i rirtr.ll:xuepl _
lelr,uasqo aieuJrut atr-inlns.?j r$ arulrlaEarr
"rolarrg_isJo E-[n1rn.r3$
g*s;]l
uuri rjr:luez*;dt"r _
talernlue t:n]ns,
1
rlrp rxij ::r.rrcia"rd
ri .l3ezr1ea: tgetr:-iud;l-lr{ iio:sc;trlu e1 riea"r;s<yr *
i:ollttrulti ;rii ;,rttrt:f;r,r ;r1*uu-8;o ir{p
"r3{i.lo:soJ}rlri
a:u.rede:d rj*zrtr*.r *
: e:i;:E,rri 3.1.81r,",!
ltN
Tt;].r l:{,} H 1 UJ I t ilt nl:e3:{
';iELUrL{E
ri aFle3arr:o1r:n;nsri
s ei*:s*.::irij Ef eJ;EA,rJs,qO
YH:1d*;lS'jr{l rs
vzv;{,i-:{i}H3f it
'RlorloxtLU
erir.ilnu,anqqnu Jolaiuelsqn
ea;elrzodap'atiqJosqe'ezolutsoloj
ap
loJ
ne alellads a^Fulnu
!JnloJ
n3 azunJJ .
'(ree;nop'arpzeu)
ralJ93 ap aleluazardar
luns aJeipte ap
lor
nf, azunrJ o
'(l$n1oer)
tutds ug;erired nes
lelot
aleurolsueJl Joloatord;o.r nt azunJJ .
trvzoluol^tvrtW
lzNnuJ
'E
Z'T
'af,qenf,e
!utdlnl
.
lent-le]a8an ageo ad ealri;nuuur ern8rse
]od
rs a^qrJlnu eiuelsqns ezealrzodap
!!qlnq
,;g;nuaqnl ,ggruozr.r
-
aueJalqns
1u;d;n1
.
liarnppd .rgd '.reqr.unrod
,gilpplB
e; tulds uJ alprurolsuerl lurd;n1 .
1{ar1nB) e^razar ap .ro;aiuelsqns eaJelrzodap nrluad alezr;egreds alezlJaqnl rurd;n1 .
!('ds otqtoqdnj
''ds
pt-tundg)
alua;ncns Jolalueld arutrads
]uns aJeotellulse aueJaleJdns gu;d1n1
.
SlvzoJUoWVIIl^t
INtdtnI
.z.
z.T
'a1tze;edtuas
nes altzered a;a1ue;d ezeazrJal3eJeJ llolsneq nes aslel tupgppl .
1a;euolelp a;ti;nuuul ap poul
]sale Jer 'ruolerp rJe]rpeJ runBnur urp riruano;d r;e1se; f,saulnu
llJotln3t^lts larpgdpd
'.rglu 'cer;r;
,la]
el aleuofe.lp rul3pppJ nes gtn3nu
n]
!u!lpppJ
o
l(aqlpr,r'ar;ep'noc,rouu)
pnlaza.l ap
aiuelsqns roun e arelrzodap ap ericunl;edrrur.rd
ur :saur;dapuJ arezlJaQn|
!u!rpppr
o
lacrzrocru.r
a;a1ue;d 'ligrlzopou n3 alru'pper :aluorqurs ru'ppgr .
1eno.i8u euu ap aseoun(p; uu
a;unpgd r5 a;eordo.r1 a;runrSar utp Jolalue;d acgrcads
luns tJololerunaud nl tu!lRpgJ .
lar eole;ruu rse ro;au e8.lo ericu n; :saur
ldapug
rs alse;dorolr uriuoc
'a;ecrdo.r1 rolalurda alqsrJallereJ
luns areolel!u!se
!ulrpppJ
o
d$s.
---^,---.-,^-,,-,J'
,/---'-.--'
s-x
p
trsrri: . yJfrrJ?3.?X5
Ttr -T?Jdn#*
Fb:
ff d:,p*l1},g
Sjor#6rr
pF#?-ff{.t
fiupEtg sE fxestsrvfx flsss e X-c
158
- realizati corespondenta fntre
!rslrturile
icientific:rte si funcliile organelor vegetative;
*
stabiliti ccnciuziile.
@ Analizeazd si interPreteazd
Expticali
procesul de
formare
a organelar vegetative
pornind de la celula-ou, conform
ipotezelor lui Honstein
gi Hoberlondt.
tndicafi rolurile cambiuluiin corpul
plantelor pi porticularitdlile structurole ale organelor
vegetative ale gimnospermelor pi ongiospermelor care derivd din octivitateo acestui
.tesut.
Comparalilesuturile
conducdtoare ale plantelor din punctul de vedere ol:
'
originii
.
diferenfieriifilogenetice
.
coracteristicilor onatomice
.
csracteristicilorfunclionale.
Realizafi o comporofie structurald
Sifunc,tionald
intre ritidom
9i
suber.
Explicali in ce canstd importanla
practicd a sclerenchimului
9i
indicali
porticuiaritdlile
structurale care ii conferd aplicabilitote economicd.
Indicofi trei particularitdli structurole ale organelor vegetative ale plantelor epifite care
constituie adaptdri la mediul lor de viafd.
Campord
fesuturile
vegetale cu cele onimale pe boza urmdtorului
plan:
.
demonstrarea oriEinii
gi etapelor diferenlierii acestora;
.
evidenlierea onalogiite
funcfionale
intre
lesuturile
gi organele vegetale
5i
animole;
.
identificarea
porticularitdyilor structurale ale
lesuturilor
care determind speciolizareo
f
unc.tionald;
.
localizorea
fesuturilor
in corpul plontelor
5i
al animolelor.
f
i
I
#i#{,#$fs F#"$r*rs# SFLiFf;,d'f #F
gxfsd.#,urd.
' flf#s# #.4'-rT
v#g
2. PARTICULARITATI STRUCTURALE Si FUNCTIONALE
ALE TESUTURILOR ANI MALE
lesuturile
sunt sisteme organizate de materie vie cu funclii biologice definite, formate
: n celuie similare, careindeplinescin organisme aceeagi func!ie sau acelagi grup de funclii.
Celuleie sunt unite intre ele printr-o substan!5 intercelularS, care atunci c6nd este in
:anlitate mic5, se numegte,,substan!5 de ciment", iar atunci c6nd este in cantitate mare se
-
imegte,,substan{d fundamentalS".
in ciuda complexitSlii sale, organismul animal este alcituit din patru tipurifundamentale
::
lesuturi:
epitelial, conjunctiv, muscular
9i
nervos. Aceste
lesuturi
nu se gdsesc sub forma
-ror
unitSli izolate, ci sunt asociate intre ele, in proporlii variabile form6nd organele
9i
sistemele
:crpului. Majoritatea organelor pot fi impdrlite in doud componente:
parenchim (alcdtuit din
celulele responsabile pentru funcliile indeplinite de organul respectiv) gistromi (care constituie
tesutul de suslinere). Cu exceplia creieruluigia mdduveispindrii, stroma este alcdtuit; din
lesut
co n
ju
nctiv.
2.1".
TESUTURILE
EPITELIALE
Sunt formate din aglomeriri de celule poliedrice
5i
substan!5 extracelulard in cantitate
foarte redusS. Celulele sunt st16ns unite intre ele prin rnolecule de adeziune, interdigita!ii
nrembranare gi joncliuni intracelulare. Aceste proprietd!i le conferd capacitatea de a forma
straturi celulare care acoperd suprafala corpului gi ciptugesc cavitSlile organismuiui, precum
9i
de a alcdtui unitSli secretorii tridimensionale,
Celulele epiteliale sunt foarte variate din punct de vedere morfologic: cilindrice, cubice
sau pavimentoase. Forma lor poliedricS este consecinla dispunerii in straturi suprapuse,
tridimensionale. Forma nucleului unei celule epiteliale este oarecum similard cu forma celulei:
celulele cubice au nuclei sferici, celulele pavimentoase au nuclei aplatizali.
O caracteristicd a epiteliilor este asocierea lor cu
lesutul
conjunctiv. in cazul epiteliilor
care tapeteazd organele cavitare, acest
lesut
conjunctiv formeazS un strat denumit lamina
propria. Aceasta asigurS, pe 16ngi iunciia de suslinere, nutrilia epiteliului
9i
mediazi atagarea
acestuia de structurile invecinate. Suprafafa de contact dintre epiteliu gi lamina propria este
crescutd datoritd unor neregularitSji prezente pe suprafala
lesutului
conjunctiv sub forma unor
mici evaginalii denumite papile. Papilele sunt prezente ?n specialin
lesuturile
epiteliale supuse
stresului mecanic, precum tegumentul gi mucoasa lingualS.
'-''_-_''**_'-- --\
'FffiT]
#f$L#sf{. Bc,ry",s}eL, Sttt-r+*glc *s &xeri.rr*}'.S " f,f#sex ev.H*c?
in cazul unei celule epiteliale, regiunea care corespunde
lesutului
conjunctiv este
denumitd pol bazal, in fimp ce regiunea opusd, este denumitd pol apical.
Suprafala apicali a multorcelule epiteliale conline structuni specializate care au rolul de
a cregte aria suprafelei sau de a transporta substanle ori particule aderente de epiteliu.
Microvilii (mikros
-
mic; villus
-
smoc de pdr) sunt prelungiri digitiforme, prezente
in special pe suprafala celulari liberS. Celulele cu rol de absorblie
-
celulele epiteliale ale
intestinului subtire;i segmentele proximale ale tubilor renali
-
prezinti pe suprafali sute de
microvili.
Stereocilii sunt prelungiri alungite si imobile ale celulelor din epididim
9i
ductul defereni
-
microvili lungi pi ramificali- care faciliteazd deplasarea moleculelor intra- gi extracelular.
Cilii sunt structuri mobile de formi cilindricS, care realizeazS mipciri prin consum oe
energie. Se estimeazd ci o celulS ciliatd din mucoasa traheald are aproximativ 250 de cili.
Flagelii, prezenliin structuna spermatozoidului, au structuri similari cu cea a cililol da'
au lungime mai mare.
Majoritatea
lesuturilor
epiteliale au inervalie
senzoriale cu originea in plexurile nervoase din lamina
lesuturile
epiteliale sunt dinamice, iar celulele
mitoticd la niveiul celulelor stem localizate in stratul
baza 15.
bogatd asiguratd de terminalii nervoas=
proprie.
lor sunt reinnoite continuu prin diviziu-=
germinativ, cel mai apropiat de lami',
Epiteliile de acoperire pot fi clasificate dupd doui criterii: numirul straturilor celulare .
caracteristicile morfologice ale celulelor din stratul superficial.
Funclii principale
faciliteazd miscdrile viscerelcr
transportul activ prin
pinocitozd
acoperr re,
protec!ie, I ubrifi ere, a bsorbli:
secretie
protec!ie, secre!ie, tra nsport
ciliar al particulelor captate c=
stratul de mucus
Forma celulelor Localizare
Simplu
(u n istratificat)
pavimentoase
endoteliul vaselor
sanguine, mezoteliile,
pericardul, pleura
suprafala ovarelor
9i
a tiroidei, mucoasa
bronhioielor terminale,
canalele excretoare mici
ale glandelor salivare
cilind rice
mucoasa intestinalS, a
vezicii biliare, a uterului
Pse u dost ratifi cat cilindrice, cubice mucoasa traheei,
bronhiilor, cavitS!ii
naza le
lrf ,q#C"j*, tnijr
t ji;, .sFir.'* {'{ f ilr"
d hj r''.
j:1 ::
;
r"
fi J
r"'-u
Celulele neuroepiteliale
sunt celule de origine epiteliald care au dob6ndit funclii
senzoriale specializate
(ceiulele din rnucoasa olfactivi). celulele mioepiteliale au rol contractil,
,n
special la nivelul unit5lilor secretorii ale glandelor mamare, sudoripare, salivare'
Epiteliile
glandulare sunt alcbtuite din celule specializate cu funclie secretorie. De obicei,
noleculele secretate sunt in preaiabil stocate intracelular ?n vezicule membranare mici, numite
granule secretorii.
Celulele epiteliaie
glandulare sintetizeazS, stocheazd
9i
secretd
proteine (pancresul),
cide (glandele suprarenaie, sebacee) sau complexe de carbohidrali
9i
proteine (glandele
,alivare). Glandele mamare secretd substanle din toate cele trei categorii. o alti clasd este
-eprezentati
de celulele
glandelor cu activitate de sintezS scdzuti
(glandele sudoripare), care
secretd in principai substanle transferate din sAnge in lumenul glandular'
Glande!e unicelulare sunt reprezentate de celulele caliclfornne
prezente in rnucoasa
-iestinului
sublire, ciile biliare extrahepatice
gi in mucoasa tractului respirator. Termenul de
,-::andi"
desemneazS, de obicei, structuri complexe, de dimensiuni rnari, formate din celule
:liteliale, asociate cu
lesut
conjunctiv, vase Sanguine
5i
terminatii nervoase'
Glandele se formeazd din epiteliile de acoperire in timpul vielii fetale, prin proliferarea
:: ulelor epiteliale
;i
pitrunderea acestora in
lesutul
conjunctiv subiacent, urmatd de
-:.rtinuarea
diferen!ierii. Glandele exocrine
(exo
-
exterior; krinein
-
a separa)
pdstreazi
::rtactul cu epiteliul de suprafald din care s-au format, conexiunea transformAndu-sein
ducte
:-:ulare tapetate cu celule epiteliale,
prin care secreliile sunt transportate la suprafa!5'
Glandele endocrine
(endo
-
interior; krinein
-
a separa) sunt glande care pe parcursul
:e:voltir.ii
pierd contactul cu epiteliul de onigine, nu prezintS ducte,
produgii lor de secrelie
,,_-r preluali
9i
transportali
la
lesuturile !inti
de citre fluxul sanguin. Celulele secretoare sunt
: iouse sub formd de cordoane, mase epiteliale sau mici vezicule
(tiroida).
3#9
Stratificat
protec!ie, previne
Pierderea
apei
strat superficial
pavimentos -
cheratinizat
protec!ie, secrefie,
Previne
pierderea apei
cavitate bucalS, esofag,
faringe, laringe, vagin,
canal anal
strat superficial
pavimentos -
necherati n izat
protec!ie, secre!ie
giande sudoripare,
foliculi ovarieniin
dezvoitare, canale mici
ale glandelor sudoriPare
protec!ie
conjunctiva, mucoasa
faringianS, laringiand
cilindrice
protectie, distensibi litate
vezica urinarS, uretere,
calice renale
de tranzi!ie
6tu#,
\
Fr*i##ig Frfrip#{,r ffimffprc.s *r &xrrc,m*p1
-
{dsss d} tsrr.}
in func!ie de modul in care produgii de secre!ie ajung ?n mediul extracelular, glandele
endocrine pot fi clasificate in trei categorii. Glandele merocrin e (meros- parte), ex. pancreasul,
elibereazS produsul
de secretie prin exocitazd, fdrd a se pierde alte componente celulare.
Glandele holocrine (holos
-
intreg), ex. gl. sebacee, elibereazi produsul de secretie odati cu
restulceiulei. Glandele apocrine (apo- la distantd de), ex. glandele mamare, elibereazi produsui
de secretie in spatiul extracelularimpreuni cu o parte din citoplasma apicalS.
Localizare
glandele Lieberkuhn
din intestinul subtire
glandele
lacrimale
glandele
sebacee
glandele Brunner din
duoden
prostata
glandele
sudoripare
giandele
salivare,
pancreasul
endocrin
Majoritatea tipurilor de celule epiteliale pot da nattere unor turnori benigne sau maligne
Carcinomul este o tumord maligni de origine epiteliald. Tumorile mallgne derivate dintr-un tesu:
epitelial glandular
sunt denumite adenocarcinoame, fiind cele mai frecvente tipuri de tumoi-,
intdlnite la adulti.
Epiteliile senzoriale sunt formate din celule specializate pentru receplionarea stimuliior-
externisar; internigifac parte integrantd ciin organeie de simf. in structura acestora erist5 doui
tipuri de ceiule: unele senzitive, altele pseudosenzitive.
La poiul bazal, aceste elemente sunr
inconjurate gi au contact cu dendritele unor neuroni senzitivi.
Glandele piuricelulare:
Tipulglandelor Tipul glandei
tubuloase se deschid in lumenul organului
por!iunea secretorie dilatatd,
cdptusitS cu celule epiteliale
pirarnidale ce deiinriteazd un
lumen
alveolare asemindtoare celor acinoase,
porliunea secretorie este mai
d ilatatd
mai multi tubi care fuzioneazi la
nivelul suprafefei de evacuare a
secretiei
Compuse
tu bu I oase
tu bu lo-a lveola re formate din tubi glandulari gi saci
glandulari
tubulo-
glomerulare
porliunea
secretorie tubulard
infdsurati in ghem
tubu lo-acinoase glande tubulare care au la capdt
un acin
fff#t#sfg !-5F#?E+- Ssi;p*ng
pg
frxrEllwr:{ " ffiexss m
'V-sr
*F!3
!F#
2.2.
TESUTUR!LE
CONJUNCTIVE
Au rolul de a asigura
9i
menline forma corpului. Prin acliunea lor mecanic5, aceste
lesuturi
formeazi o matrice care interconecteaz;9i
susline celulele
9i
organele, asigu16nd
coeziunea structuralS
a organismului'
Tesuturiie
conjunctive
provin din mezenchim, lesut
embrionar alc;tuit din celule
alungite, mezenchimale.
Aceste celule au nuclei ovali, cu nucleoli
proeminenli
9i
cromatind fin5'
PrezintS numeroase
prelungiri citoplasmatice,
subliri, care
pStrund in substanla extracelulari
abundentb
gi v6scoasi, cu conlinut redus de fibre. Mezenchimul
se formeazd in
principai din
stratui embrionar mijlociu, mezodermul.
celulele mezodermice
migreazS de la locul de origine'
se dispun in
jurul organelor aflate in dezvoltare
gi pdtrund in interiorul acestora' Mezenchimul
nu reprezintb numai originea tuturor tipurilor de celule ale
!esutului
conjunctiv, ci formeazi
9i
celulele sanguine, endoteliale 9i
musculare'
Jesutui
conjunctiv este foarte variat ca aspect morfologic
9i
functional. Din punct de
vedere structural, lesutul
conjunctiv este alcdtuit din treicomponente:
celule, fibre si substanld
f undamentald.
constituentul
major al
lesutului
conjunctiv este rnatricea extracelulard
formatd
ciin fibre de naturd
proteicd (colagen, reticulind si elastind)
9i
substan!5 fundamentalS'
Fibrele, compuse in principal din colagen, formeazd tendoane, aponevroze' capsule ale
organelor
9i
nnembrane dispuse in
jurul sistemului nervos central
imeninge).
Fibrele alcStuiesc
trabeculele
gi septurile din interiorul anumitcr organe, constituind cele mai rezistente
componente ale stromei acestora.
Fibrele colagene sunt
prezente in toate tipurile de
lesut
conjunctiv, sunt omogene/
dispuse in fascicule, care
prin fierbere formeazS
gelatina.
Fibrele elastice sunt formate din elastinS, sunt subliri, ramificate, dispuse ?n relea.
Fibrele de reticulini formeazd o relea in ochiurile cbreia se afl5 substanla fundamentalS'
Acestea sunt caracteristice organelor limfopoetice,
lesutului
conjunctiv lax
9i
membranelor bazale'
Substanla fundamentald este o componentd amorfS, ce ocupd spafiul dintre celule
9i
fibre'
Substanla fundamentalS,
pe 16ngi funclia structuralS, are rolde rezervor
pentru hormoni
care controleazi cregterea
5i
diferenlierea celularS. La nivelul matricei se realizeazd schimburile
de elemente nutritive
gi produgi de metabolism intre celule
gi s5nge, intervine in metabolismul
apei
9i
al sdrurilor minerale.
Celulele conjunctive
pot fi impdrlite in doui
grupe: celule autohtone
9i
celule migratorii
(leucocite, limfocite, monocite). Celulele autohtone, la 16ndul lo1 sunt variate ca formi
9i
functie'
Fibrocitele au formd alungitS sau stelatS,
pot fi fixe sau mobile
9i
indeplinesc funclii
metabolice fundamentale {de
edificare a fibrelor
9i
a substanlei fundamentale)'
le
#g d:,ry#fid,ftrF;ri.
.
df*ss * H-s
3s4
fl , trr r-.;lf F.4r'u''i
"'P"r
4-'ff fu
*6',
I
componente:
elemente figurate, la fundul eprubetei
plasma
sanguinS, deasupra, un lichid transparent,
de
Histocitele
au formd variabilS datoritd prelungiriior
citoplasmatice,
sunt mobile _.
reprezinti elemente reactive.
Mastocitele pot avea formi rotund5, ovalS sau neregulatb
9i
reprezintd
coordonato.-
proceselor
metabolice localizate la nivelul
fesutului
conjunctiv.
celuiele pigmentare
9i
adipoase, au formi rotundd sa_
proteinelor;
lipidelor gi pigmentilor.
celulele de origine embrionard asigurd reinnoirea
continud a celulelor conjunctive.
Fibroblagtii
se formeazi din celule mezenchimale
nediferentiate
si rdm6n localizaf iin acest
lesut.
La adult, rata de diviziune a fibroblastilor
este redusS, dar numdrul mitozelor cregte in functie
de necesitSlile
organismului.
capacitatea
de regenerare
a
lesutului
conjunctiv
este evidentd in
cazul distrugerilor
tisulare' in aceste situalii, spatiile care apar postlezionalin
tesuturile ale ciror
celule nu se divid (miocard)
sunt ocupate de tesut conjunctiv, formdnd
cicatrice. Vindecarea
inciziilor chirurgicale
depinde de capacitatea reparatorie
a
fesutului
conjunctiv,
implicit de
activitatea fi broblasfi lor.
dune.
Dupi consistenta lor,
lesuturile
conjunctive
se clasificiin:tesuturifluide,
moi, semidure,
TESUTUL
CONJUNCTTV
FLUTD
Este reprezentat
de s6nge.
prin
centrifugare
se produce
separarea s6ngelui in doui
Plasmocitele
reprezentate
de
ova15, sunt specializate pentru
sinteza
,
ca un lichid v6scos de culoare inchisi s
culoare galben-citrin.
Elementele
figurate a!e sdngelui reprezintd 45% dinvolumul
sanguin. Acestea reprezint-
hematocritul
sau volumul globular procentual,
Hematocritul variazd cu sexul (mai
mic la femei
cu v6rsta (scade
cu vArsta) sau in functie de factorii de mediu (expunerea
la cdlduri determir-;
cresterea valorilor hematocritului).
Toate celulele sanguine au aceeagi origine, celula ster-
pluripotentd
din mdduva osoasd.
Eritrocitele sunt celule anucleate in stadiul adult la mamifere (hematii)^
l-a copilul n :
numSrul eritrocitelor este mai mare,5 500 000-6 000 000/mm3, iar la locuitorii din podisuri,-
inalte numdrul acestora ajunge la 8 000 000/mm3.
poliglobulia
poate
si se manifeste gi ,
persoane
cu afecliuni pulmonare
sau cu defecte congenitale ale inimii. in compozitia chim
jci
a membranei hematiilor se gSsesc
enzime ce favorizeaz5 transportul activ al substanfelor.'-
interiorul hematiei se afl5 o cantitate mare de hemoglobind
{Hb).
Hemafia nu conline organ ::
celulare, nu este capabilS de sintezd proteicS,
metabolismulsdu
este extrem de redus, ca urma-=
consumd foarte putin oxigen.
d3J#r##fff F{:r-v,rnr., S$#stritr $s #.trfs{stuS
.
fljssm #
"}.i-s
Hemoglobina este o cromoproteind, alcStuit5 din doud componente: o proteini numitd
5iobini
gi o grupare neproteicS, hem. Globina este formati din patru lanluri polipeptidice, la
'ecare
lan! se atageazd o moleculd hem. Datoritd prezenlei Fe in moleculS, hemul poate lega
abil oxigenul, printr-o reac!ie de oxigenare reversibilS a fierului bivalent. Cdnd este saturati,
rolecula de hemoglobini poate transporta 4 molecule de oxigen, fiecare suti de ml de s6nge
:rterial transportd 20 ml de oxigen (100 ml plasma transportd doar0,2 ml oxigen).
Hemoglobina formeazi in combina!ie cu bioxidul de carbon carbohemoglobina sau
:arbamatul de hemoglobini.
Cu oxidul de carbon, Hb formeazd carboxihemoglobina, o combinalie reversibilS cu CO,
:ar afinitatea Hb pentru CO este de 200 de ori mai mare dec6t pentru oxigen. Sub acliunea
: <ldanlilor apare derivatul de Hb cu Fe trivalent, denumit methemoglobinS. Acegfia sunt derivali
::iologici ai Hb, care peste anumite limite cauzeazd asfixia.
Leucocitele reprezintb o populalie celulari heterogenS. Acestea se ciasificd in
- :nonucle are (32%)
9i
polinucleare (68%). Mononuclearele sunt reprezentate de limfo cile (25%)
: monocite (7%),iar polinuclearele sunt: neutrofile (65%), eozinofile (2,5%) gi bazofile (0,5%).
Leucopoieza este reglatd prin mecanisme neuro-umorale complexe, Centrii leucopoiezei
:--t situatiin hipotalamus. Activitatea acestor centrii se intensifici atunci c6nd in s6nge cre9te
::"centralia acizilor nucleicirezultalidin distrugerea leucocitelor bSt16ne sauin cazul pdtrunderii
-
:rganism a unor agenli infectiopi, in acest din urmd caz, numdrul leucocitelor cregte, fenomen
--mit
leucocitozS.in bolile infeclioase microbiene, numirul leucocitelorcregte p6nd la L5 000-
:
-
000/mm3, iar in leucemii poate dep59i cdteva sute de mii la milimetru cub.
Rdspunsul imun specific are doud componente: rispunsul imun primar
9i
rdspunsul
*.rn
secundar. Caracteristicile rSspunsului imun sunt: recunoa$terea structurilor
proprii,
.::cificitatea gi memoria imunologicS. Rispunsurile imune specifice se bazeazi pe doud
*:canisme:
imunitatea umoralS, prin limfocitele B si imunitatea celularS, prin limfociteleT.
Limfocitele se dezvoltd dintr-o celulS cap de serie mic5, celula stem unipotentd
-fopoeticS.
Dupd formare, o parte din limfocite se fixeazd in timus, altelein miduva hematogeni
:-gan omolog cu bursa limfaticd, prezentd numai la embrionul de pisdri gi absentd la fitul
-;miferelor). Aici are loc procesul de diferen!iere
9i
specializare a limfocitelor. in timus, se vor
':-ma limfocitele T (timodependente), capabile sd lupte direct cu antigenele, iar in miduva
:.:asd se vor forma limfocitele B (bursodependente), producdtoare de anticorpi specifici.
f s.s
^ doui
:,^rlsa
s
: r'ezinti
femei),
termini
r\a stem
pilul mic
rodigurile
:ste 9i
la
a chimici
rntelor.
in
: organite
ca urmare
F**
Srd?issJ# tss$d.v,q{J #s#Fsr"f ## ff.H*#;.,r't#I**{
' fli#srr e.S-s?
ln cursul limfopoezei se diferenliazd zeci de nnilioane de familii limfocitare, numite clone
Fiecare clond este specializatS pentru recunoapterea unui singur antigen. Diferenta d!ntre u-
limfocit T sau B si dintre clonele acestora se afl5 la nivelul mernbranelor celulare. Celula
-
posedi markeri de suprafati ce funcfioneazi ca receptori si permit diferenlierea subclaselc-
de limfocit T si receptcri: celulele T au receptori antigen specific ce functioneazd ca sitir=
pentru recunoagterea antigenului. Celula B posedd ca markeri de suprafa!5 un tip special c:
imunoglobulind (lgM monomerici) ce functioneazi ca situs pentru recunoagterea antigenuli.;
DatoritS acestor caracteristici, linnfocitele reacfioneazi numai cu antigeneie corespunzdtoare.
La contactul cu antigenui specific, are ioc actirrarea gi transformarea lor in fibroblasr
care se divid intens. Se activeazi numai limfocitele cionei specifice antigenului respectiv.
pri-
diviziuni succesive, limfoblastii B se diferentiazE in doui populaiii celulare: plasmocite, celul:
capabile si produci anticorpi specifici gi iimfocite B cu memorie, care recunosc antigenu! ir
cazul prezenlei lui ulterioare in organism.
Celulele cu memorie trdiesc mai mulli ani, asigu16nd imunitatea la antigenul specific
Limfocitele T helper stimuleazS activarea limfocitelor B, iar limfocite!e T supresoare il reduc
prevenind
un rdspuns imun exagerat. Aceeagi reacfie se declan;eazd in prezenta unor grefe
striine sau a unor celule denaturate, canceroase. Limfocitele T activate se multiplicd intens s
se diferenliazd in celule T de atac gi celule T cu memorie.
Unele limfocite activate de antigen dob6ndesc proprietS!i
secretorii, elibereazi
limfokine. Aceste substanfe stimuleazi multiplicarea clonei de limfocite T activate, granulccito-
gi monocitaza, atrag polinuclearele
spre iocarul de infecfie, Vaccinarea declanseazi aceleas,
mecanisme, dar cu intensitate mai scdzutS.
Granulocitele pi nnonocitele se formeazi in urma proceselor
de diferentiere a celulelor
stem unipotente derivate din ceiula stern oluripotenti care std
5i
la originea hematiilor.
Trombocitele provin din megacariocit, o ce!ul5 cu nucleu mare, polilobat. Ele
sunt fragmente citoplasmatice gi nu celule propriu-zise,
Reglarea trombocitopoezei este
splinodependentd, splina secretd stimulatori si inhibitori ai acestui proces.
il!,r
T
Mft
um
&
dtf.
:i.1,
LFrrl
tLlrtli*
.u rfl
i ,curi
og
bEsutu!"1
A!
j#
J # # f tr
pf;ijli
F* ti *ii{ i,5fi
gi"
ff #
gj
$ff e'& t{ Fi
I'41
TESUTURILE
eoNJUNCTIVE
MOI
?f,,";f
- hipoderm;
- in
iurui
unor organe
(rinichi, globi oculari,
tiroidS,
su
pra rena le);
- mezenter;
- regiuni
axilare,
inghinale'
- fasciile
musculare;
- tendoane,
ligamente,
caPsuie
articula re;
- capsulele
organelor
interne
(rinichi, ficat);
- derm, fir de
Pir'
lulelor
::-iCULAT
:]IPOS
1-ASTIC
I,iucolD
Ele
este
Localizare
Caracteristici
- stroma
conjunctivd
de
suslinere
a organelor,
cu rol
trofic;
- ocuPi
sPa!iile
libere dintre
organe;
- stratul PaPilar
al dermului'
hipoderm;
- insole9te
ePiteliile'
- este cel mai rdsp6ndit
in organism;
- conline
in proporlie egaiS componentele
specifice;
- prezintS celule fixe:
fibroclte'
celule
adipoase,
celule
pigmentare'
mastocite'
macrofage,
histiocite ;i
celule mabile:
limfocite,
leucocite;
- substanla
fundamentalS
este abundentd;
- are consistenld
redusS,
este flexibil'
bine
vascularizat,
cu rezisten!5
scdzuti
la solicitiri
- ganglioni limfatici,
miduva
osoasd,
sPlinS,
ficat, mucoase
respiratorii 9i
digestive'
- celulele
reticulare
prezintd numeroase
prelungiri;
- nUrut" de reticulini
predominante
formeaza
un sistern
trabecular
tapetat
cu celule care
se
pot transforma
in histiocite
macrofage
capabile
de fagccitozd'
f rigului.
- este cel mai mare depozit
de energie'
sub
formi
de trigliceride,
din organism;
- mocjeleazd
suprafala
corpuiui'
are rol irofic'
mecanic,
termoizolator;
- eelulele
adipoase
se grupeazi in iobuli
adipogi;
- cel uniloculo6
predominant
la adult' este
format
din celule cu o picituri voluminoasi
de grdsime in citoPlasmd;
- cJ muftilccular,
caraclei"istic
primelor" luni
de via15, este format din celule cu numeroase
picbturi lipidice,
asigurd
proteclie contra
- tunica medie a arterelor;
- ligamente
interveriebra!e;
- cordonul
ombilical'
- prezinta fascicule
de fibre elastice
groase'
paralele;
- nbrobla;ti
aplatizali
predominE substanla
f undamental5;
- celule de tiPul fibrobiagtilor'
- este rezistent,
are rol de
proteclie;
- conline
puline celule 9i
substanld
f undamentalS;
- predomind
fibrele
de colagen 9i
elastice' FIBROS
?6#
#t#t#6s
ptrtrr'g{-r
{i$*pr*tr *r 8"q*'rg.#iv*tu5 " ffn-scr t*.9.-:?
TESUTUL
CONJU NCTTV SEM I DUR (CART|LAG I NOS)
Se caracterizeazd prin: rezistenld elasticd la presiune
9i
mare rezistenld mecanicS la
frecare.
Jesutul
cartilaginos este invelit de o membrand fibroasi, putin vascularizatd, numitS
pericondru. Membrana fibroasS formeazS o interfatd intre cartilaj silesutul sus!inut de acesta. Ea
conline vase de s6nge care asigurd nutrilia
lesutuluicartilaginos
avascular, nervigivase limfatice.
Cartilajul care acoperd suprafe!ele osoase ale articulaliilor mobile nu prezint5 pericondru,
viabilitatea este asiguratd prin procesele de difuziune din lichidul sinovial. Componenta cea mai
abundentd este matricea cartilajului, formatS din substan!5 fundamentalS gi fibre. Deoarece
cartilajele nu sunt vascularizate, activitatea metabolicd a condrocitelor este redusd.
TESUTUL
CONJUNCTTV DUR (OSOS)
Este adaptat pentru funclia de suport
9i
protecfie, fiind cel mai rezistent gi mai :-"
!esut
mecanic, datoritd impregndrii substan!ei fundamentaie cu siruri de calciu pi fosfor l=
altfel, scheletul conline 99% din intreaga cantitate de calciu din organism.
lesutul
osos :-:
o vascularizalie bogati
9i
activitate metabolicd intensS, funclie hematopoetici prin mac-,,
osoasi hematogenS. Structurile osoase formeazS un sistem de p6rghii care amplificd fo':=
=
generate in timpul contrac!iilor musculaturii scheletice gi le transformd in migciri ale co'c-
-
Toate oasele sunt delimitate at6t la interior, c6t gi la exterior de straturi tisulare care c.-:
-
celule osteogene. Stratul de la nivelul suprafetei interne este denumit endost, cel de la r' ,= *
suprafelei externe este numit periost.
Tipuride
!esutu
ri
Caracteristici Loca liza re
HIALIN
- substan!5 fundamentalS abundent5,
- omogend, rezistentS, impregnatd cu
condrind;
- condrocitele tinere au formd elipticS, cele
profunde sunt rotunde asociate in grupuri
de p6nd la opt celule provenite din acelasi
condrocit;
- cregterea cartilajului depinde de STH.
- scheletul embrionului;
- cavitate nazald;
-
cartilaje traheale, brongice,
costa le.
ELASTIC
- asemindtor cu cel hialin, dar mai bogat in
fibre de elastinS.
- pavilionul urechii, trompa lui
Eustachio;
- epiglota;
- cartiiaje laringeale.
FIBROS
- condrocite izolate sau organizate in grupuri
izogene;
- fibrele de colagen formeazd fascicule
neregulate sau paralele cu girurile de
cond rocite;
- nu prezintd pericondru.
- discuri intervertebrale;
- simfiza pubianS;
- meniscurile articulare.
#.i#r##f
fr trE,{jiF!
si*;JSgn F #f $
"F.
:Flgt"{ I"ji
f"'r":;e, * .H it {s#
celulaosoase,numit5osteoblastinstadiult6nSrgiosteocitinstadiuladult'arerol
osteogen.
osteobiastere
prezintS o bogatS
activitate
secretorie
prin producerea
de osein;,
participi la procesele de dezvoltare
a oaselor, de reparalie 9i
regenerare'
DupS terminarea
procesuluide osificare,
osteoblastele
se maturizeazS,
transformdndu-sein
osteocite'
osteoclastele
suntcelulernari,cuformeneregulate,polinucleate.AcesteaaUoputernicSactjvitateenzimatic5
sifagocitarS,curolinformareacanaluluimedulargiinremodelareaosoasd'
substanlafundamentaldcontinedouScomponente:organici-oseinasianorganic5-
mineralS.
Oseina
(34%) conline
o substan!5
glicoproteici
in care se
substanla
colagend,
reprezentatd
de sistemele
de fibre conjunctive
depun sirurile
minerale
si
ale
lesutului
osos.
Localizare
:U> d t
nil ',:
itrlc
=
-.-, lti
.
-^^+i-
ririvelu
Componentamineral;){66%)estereprezentatSdemicrocristaledefosfattricalcic,
:arbonat de calciu, carbonat
de sodiu, carbonat
de magneziu,
hidroxid de calciu'
Substanlafundamentalssedispunesubformddelameleosoasegiln
funclie
de modul
spongios.
:edispunerealacestora,sediferenliaz5dou5tipuridelesutosos:compactgi
Tipuride
tesuturi
- diafiza oaseior
lu
- stratul de la
suprafa!a
eoifize:
- lama interna s'
externi a oase :'
late.
.OMPACT
SPONGIOS
- epifizele
oaseic'
lungi;
- interiorul oaselor
scurte 5i
late.
2.3.
TESUTUL
MUSCULAR
Este arcatuit din cerure diferenliate
care conlin
proteine contractire,
fiind adaptat
funcliei
ie contraclie.
ProprietSlile
structurale
ale acestor
proteine
genereazi forla necesari
pentru
-eaIzarea
contracliei,
proces care st, Ia baza migcSriicorpuruisau
a diferiteror
segmente
ale acestu ia
'
,,rlajoritatea
celulelor
musculare
au origine mezodermicd 9i
se diferenliazd
in principal
printr-un
sroces
progresiv de alungire
in timpul cSruia se produce sinteza de
proteine miofibrilare'
Caracteristici
- canale Hawers dispuse in lungimea osului;
- substanla
osoasd dispusi sub forma unor iamele osoase
concentrice
(5-30);
- intre lamele sau in grosimea lor osteoplaste
cu osteocite;
- un canal Hawers impreund
cu lamelele osoase formeazd
osteonul sau sistemul
hawersian
(unitatea morfo-
funclionalS
a osului) legat de alte unitS!i similare
prin
sisteme interhawersiene;
-canaleleVolkmannprincaretrecVaSedes6ngeginervi
(lipsite de lamele osoase)
perforeazd osul dinspre
periost
spre
profunzime.
- lamelele
osoase denumite
trabecule
delimiteazd
cavitSfi'
cu aspect 9i
mdrime diferitd, numite areole;
- areolele comunicd
intre ele
5i
conlin mdduvd
hematogenS;
- areoleie
gi lamelele osoase reprezintd
sisteme hawersiene
1Jh
SCHELETIC
S lma {: mcc Fff ry ? ff d_s {3f* #ss i tr a", r E.a*g.* e rv,
yS
#Js.r"ra m,4'-*
Caracteristici
funcf ionale
contracfii rapide,
voluntare, precise
contracfii lente,
slabe, involuntare
contrac!i i
involu nta re,
moderate
Caracteristici
structu raie
- fibre musculare
multinucleate,
cilindrice,
foarte lungi
(30cm);
- diametrul celureror 10-100i.im;
nucreii dispusi ra periferia
celulei;
- sarcoplasma;
mai densd la periferie; prezintd
numeroase
mitocondrii
care conlin mioglobind (transporto
r, rezervar
de oxigen);
- reticulul sarcoplasmatic
=
relea de microtubuli
care
inconjoard longitudinal
fiecare miofibrild
_
sistem L;
- sistemul de tubuli transvers
-
sistem T intenvin in
contraclia musculrd datoritd prezentei
unei mari cantitdti
de Ca la nivelul acestora;
- miofibrilele
sunt formate
din micfilamente: groase
cie
miozind care formeazd discul intunecat gi subtiri de aclind,
troponind gi tropomiozind
ce se intind de la memb rana Z
in toatd banda luminoasd,
trec gi se intercaleazd
9i
printre
miofilamentele
de miozind gi se opresc la stria Hensen
(banda
H).
- fibre musculare paralele,
arezate in straturi sau izolate de
lesut
conjunctiv;
- celule fusiforme
cu rungime de 10-100
i"tm
si diametrui
de
2-4 p.m sunt uninucleate;
- sarcoplasma:
omogend,
mai abundentd
in centrul fibrei;
- miofibrilele
dispuse longitudinal
mai groase
la periferie
si
mai subtiri la centrul fibrei sunt formate din aceleasi tipuri
de proteine,
dar nu sunt organizate
in sarcomere.
- fibre musculare
uninucleate (cu nucleul dispus centra!),
individualizate,
alungite, ramificate,
conectate prin
jonctiuni
intercelulare
speciaiizat
e
_
strii scalariforme;
- lungimea
fibrei este cuprinsd intre
g5_L00
pm si
diametrul
de aproximativ
15 pm;
- sarcoplasma;
mai abundentd
la periferie
siin jurul
nucleu lui;
- mitocondrii
mai numeroase
dec6t la celelaite tipuri de
fibre (ocupd peste
40% din volumul
citoplasmafic);
- miofibrilele prezintd
aceieagi caractere
morfo-structurale
ca si ale fibrelor schelefice,
dar sunt mai groase;
- yesutul
nodsl este format
din fibre musculare
cardiace,
cu caracter embrionar,
de forme variate, dispuse ?n noduli,
releie
9i
cordoane;
- celulele sunt bogate in sarcoplasmd,
con!in glicogen,
au 1,-2 nuclei, mitocondrii puline,
reticul endoplasmatrc
redus; miofibrilele,
reduse ca numdr, formeazd
o reiea
prin
care excita!ia se transmite
?n toate directiile la fibrele
miocardului
contractil.
STRIAT DE TIP
CARDIAC
1
dir*{##ff &fr&,Fstu' Gse"="**rs trs #.'YflFiFnr*Y'E ' flTss* ru
'4"e}
tV't
2.4. TESUTUL NERVOS
Provine din ectoderm Si
este format din celule nervoase (neui'oni)
9i
celule gliale
revroglice).
Nevrogliile formeazd sistemul de suslinere al
lesutului
nervos, cu aceea5i origine ca
9i
:ea a neuronilor, ectodermicS, cu exceplia microgliilor, care provin din mezoderm.
Din punct de vedere structural sunt formate din corp celular, de formd
5i
dimensiuni
iiferite gi prelungiri,in numdrvariabil, Corpul celular nu conline neurofibrile
9i
corpitigroizi, dar
:rezinti in structurd centrozom, ca urmare se pot divide si pot fi de 1-0 ori mai numeroase dec6t
reuroniiin corpul mamiferelor superioare, Celuiele gliale inconjoari deopotrivd corpii celulari
9i
rrelungirile neuronilor asigurAnd un mediu adecvat funclionalitdlii neuronale.
Tipuri de nevroglii
- sunt localizate in substan!a cenugie
9i
albi a
nevraxului;
- prezint5 prelungiri pu!ine, scurte, cu
ingrogdri punctiforme, care se dispun in
jurul
axonilor mai multor neuroni.
Astrocite
(astron
=
stez;
kvtos
=
celuldj
li4icroglii
(micros
=
mic;)
Celulele Schwann
Oligodendrocite
(oligos - mic;
kytos =
celuldj
Neuronii sunt celule specializate pentru receo!ia, transmiterea
9i
declangarea unor activitS!i celulare, eliberarea mediatorilor chimici
;i
a
informalional. Structural, neuronii sunt alcitui!i, in marea lor majoritate,
corpul celular (pericarionul), dendritele gi axonul.
procesa rea stimu lilor,
altor molecule cu rol
din trei componente:
Caracteristici f unc!ionale
Caracteristici structu rale
- producerea tecii de mielind a
neuronilor din nevrax;
- izolare electricd.
- suslinere;
- controlul compozitiei
ionice gi chimice a mediului
perineuronal;
- captarea
neurotra nsmi!Storilor
prezenli in exces gi eliberarea
de molecule cu rol metabolic
gi neuroactiv;
- meta bol ize azd glucoza
transformdnd-o in lactat care
este transferat la celulele
nervoase;
- infl uenleazd producerea
mielinei de cdtre
oligodend rocite.
- astrocitele fibroase sunt localizate in
subsianla albS; astrocitele
protoplasmatice se
gdsesc in substanla cenugie;
- sunt celule stelate cu prelungiri lungi
-
astrocite fibroase sau cu prelungiri
numeroase, scurte gi r:mificate
-
astrocite
protoplasmice;
- unele prezintd terminalii podocitare care
transferi molecule gi ioni din s6nge in
neuroni;
- prezintS receptori adrenergici, pentru
aminoacizi
(GABA), peptide;
- prezintd joncliuni prin care formeazd
relele de comunicare intre ele sau cu
oligodend rocitele.
- sunt localizate in substan[a cenugie, in
jurul
neu ron ilor;
- celule alungite, de dimensiuni mici, cu
prelungiri scurte, bogat ramificate.
- fagocitozS, intervin in
procesele reparatorii ale
sistemului nervos central
declan;ate in urma unor
leziu n i;
- sunt atacate de HIV-]-.
- produce mielina in
jurul
unui
singur axon.
- reprezintd nevroglia sistemului nervos
periferic;
- conlin pu!in5 citcplasmS, mitocondrii,
aparat Golgi
9i
numerogi ribozomi.
in funclie de caracteristicile morfologice, neuronii se crasificd:
Tipul neuronului Ca racteristici morfologice
Loca liza re
U nipolari - globulosi;
- o singurS prelungire.
- ovali, rotunzi sau fusiformi;
- cu doui prelungiri
orientate spre poli
opuSi.
Bipolari
Multipolari - stela!i, piramidali, piriformi;
- prezintd numeroase dendrite si un
axon.
Pseudou nipolari - prelungire in
,,T" -
dendrita se
distribuie receptorilor periferici intr6nd
in alcituirea ran'lurilor periferice ale
nervilor spinali, iar axonul pitrunde in
mdduva spiniriisi intrd in alcdtuirea
rdddcinilor posterioare ale nervilor
spi na I i.
slt;3r:,r..}#1ff Frfi$"i'atlL. #f.i{-;.ur,r,,{{ filf: f:rr'"hf {il,"#iuf",+
.
{"i1r'gy5g
gt
.v-6 t;"-*
Pericarionul
in structura retinei
-
celuiele
fotoreceptoare cu conuri
Si
bastona se.
retina, mucoasa olfactivd,
neuronii ganglionilor Corti si
Sca rpa.
cornul anterior medular, scoarla
cerebeloasS, scoarfa cerebralS,
ganglionii spinali
Axonul
- lungime si diametru variabil in funcf ie de tipr
neuronului
-
neuronii somatomotori medular. ,
-
axoni cu lungimea de 40 cm;
- segmentul ini!ial al axonului (intre pericarior
si inceputul tecii de mielind) sumeazd stimuli,
excitatorisi inhibitor"icare au ca finalitate
generarea
sau absenla impulsului nervos;
- toate ramificaliile axonale se numesc ram!-
colate ra le;
- axoplasma nu con!ine corpi tigroizi, fapt p;-.--
care. in cazul secliondrii axonului, segment-
periferic
degenereazd;
- conduce influxul nervos centrifug;
- teaca de mielini lipsegte la nivelul neuro: :-
postganglionari
din sistemul nervos vegeta: ,
(fibre Remack) gi la nivelul neuronilor sorfla:: :,i
vitezd micd de conducere;
- teaca Schwann este formatd din celule g .
=
fiecare segment nodalde mielind este prc:-. ::
o celulS Schwann din jurul
acestuia; are r: -.:-
gi de protectie;
- teaca Henle este formatd din fibre conj i- ::
-,
elastice dispuse in refea si substantd
fundamentalS; asigurd permeabilitate
si
rezisten!d.
Dendritele
(dendron
=
arbore)
neurilema
este sub!ire,
lipoproteicd;
neuroplasma
are consistentS de gei;
corpii Nissl sunt
agregate de reticul
endoplasrnic rugos
si ribozomi liberi,
numero;i in neuronii
motori;
neurofibrilele au rol
mecanic, de sus!inere
a influxului nervos;
nucleul
sferic, voluminos; in
ganglionii
simpatici si
senzoriali neuronii pot
fi binuclea!i.
- cresc considerabil
aria de receplie
a neuronului-
dendritele unei
celule Purkinje sunt
conectate cu p6nd la
200 000 de terminatii
axonale;
- citoplasma are
aceeagi compozilie cu
cea a pericarionului,
dar nu conline
complexe Golgi;
- conlin corpi Nissl si
neurofibrile;
- conduc influxul
nervos centripet.
ffl#t#{ifs
psruns{-j
Gsigpgrg mg S.;s.'eftsrruy,4
.
f,f*;e,'m.H"m
ftr{
Neuronul prezinte doud proprietSti fundamentale: excitabilitatea
-
proprietatea
de
rdspunde la stimuli prin generarea
unui irnpuls nervos si conductibilitatea
-
proprietatea de
propaga
impulsul nervos prin prelungirile
acestuia.
Sub actiunea unui stimul, dendritele cu rol de receptor
9i
membranele postsinaptice
'eactioneazd prin generarea de potentiale locale, gradate in raport cu intensitatea stimulului, in
imp ce dendritele lungigiaxonul reacfioneazd prin generarea de potenliale de acliune, conform
egii
,,totul
sau nimic".
Conducerea impulsului nervos constd in propagarea potentialului
de actiune pe toatd
.uprafala neurilemei, bidirectional, at6t la nivelul dendritei, c6t si la nivelul axonului.
Potentialul de acliune se propagd pas cu pas in fibrele nervoase amielinice, respectiv
siltitor in fibrele mielinizate, in acest din urmd caz, se reduce consumul de energie si cregte
,lteza de propagare a impulsului nervos care poate sE sard p6nd la 4-5 noduri. Cele mai mari
. teze de conducere de p6n5 la 120m/s sunt caracteristice fibrelor mielinice groase, de cca 20;.i,
:in alcStuirea cSilor proprioceptive, iar cele mai mici viteze, de numai A,5 mf s, sunt inregistrate in
:brele
subliri, de cca 1p, amielinice, vegetafive. Viteza de transmitere a impulsurilor nervoase se
3oate modifica sub influenla unor factori externi, (temperaturd
sc5zutS, analgezice, anestezice)
.au in urma unor leziuni ale sistemului nervos.
Transmiterea impulsurilor nervoase interneuronale sau intre receptori si neuroni, respectiv
''tre
neuroni si celulele efectoare se realizeazd prin intermediul sinapselor (synapsis
=
unire).
in lumea animalS existd doud tipuri de sinapse: chimice gi electrice.
Sinapsele chinrice sunt predominante
la nivelul sistemului nervos central. La nivelul
::estora se stabileste contactulfunclionalintre
celulele implicate prin transformarea impulsului
^ervos
al neuronului presinaptic
intr-un semnal chimic transmis celulei postsinaptice (neuron
:cstsinaptic sau celulS muscularS, glandulari).
NeurotransmilStorii
sau neuromodulatorii sunt
:lbstante chimice specifice care modificd permeabilitatea
membranelor celulelor postsinaptice
: contactul cu proteina
-
receptor. Efectui neurotransmitdtorului poate fi excitator sau
rhibitor, fapt pentru care, sinapsele pot fi clasificate in excitatorii sau inhibitorii. in prezent
se
:Jnosc peste 40 de neuromodulatori: noradrenalina, acetilcolina, histamina, glutamatul,
acidul
:amma-aminobutiric (GABA).
Funclionarea sinpaselor chimice are la bazd principiul
conducerii
-ridireclionale a impulsului nervos.
receptor
) dendriti ) corp celular al neuronului -) axon ) alli neuroni) efector
Neurotransmit5torii
sunt sintetizali Ia nivelul pericarionului
9i
sunt stocali in vezicule la
-rvelui
butonilor terminali. Sinteza unor noi molecule de mediatori se realizeazd cu consum de
:nergie furnizatd de ATP, produs in mitocondrii.
Potenlialui de acfiune ajuns la nivelul membranei neuronului presinaptic
determind
'-rzionarea veziculelor cu mediator de membrana presinapticS,
ruperea unei portiuni
din
a
a
,:
-:
t
I
Stg}*#dJtr r3#';ilf i.ri-i i5lfil*#{{"# #s 5$d":,i:rt**:fl{ " L"l+rs# sr
g-r:
?,P':f
membrand
9i
eliberarea mediatoruluiin fanta sinapticS, prin exocitozd. Fragmentele membranare
revin in celulS prin endocitozd. Neurotransrnititorii, eliberati
,,ifi
cuante", discontinuu,
interac!ioneazd cu receptorii proteici ai neuronului postsinaptic. Depolarizarea membranei
postsinaptice este proporlionaiS cu eantitatea de meciiator chimic eliberat la nivelul sinapsei.
Se genereazE un poten!iai postsinaptic excitatoi"care va duee la declan;area poten!ialului de
acliune, in cazul atingerii pragului critic, confornr legii
,,totui
sau nimic". O parte din mediatorii
chimici eliberaliin fanta sinapticd sunt inactivali enzimatic, o parte pot difr.iza in afara sinapsei.
Potentialul postsinaptic pcate fi excitator (PPSE), in cazul producerii unei depolarizari
postsinaptice sau inhibitor (PPSI), in cazul hiper"poiarizSrii postsinaptice. Fiecare neuron prezint-
mii de sinepse din care aproxirnativ
jumdtate
sunt excitatorii, respectiv jumitate
inhibitorii
Neuronul postsinaptic reaclioneazd la final ca urmare a unui proces de sumafie spafiali s
temporalS a potenfialelor postsinaptice realizat la nivelul corpului celuNar. Memoria se bazeazi
in mare parte pe fr:nclionarea sinapselor. l-a nivelul terrninaliilor neuronuiui postsinaptic se
sintetizeaz5 proteine ale memorieisub influenta cdrora se reactiveazS circuite sinaptice acfivaia
inilial in timpui procesului de ?nv51are.
Sinapsele electrice se bazeazS pe migcarea iiberi a ionilor de la o celulS la alta pri:
intermediui unor structuri proteice tubulare, numite joncliuni gap. Spre deosebire de sinapsele
chimice caracterizate prin conducerea unidirectionalS a impulsuiui nervos, in cazui sinapselc-
electrice sennnalele sunt transmise in oriee directie.
I
!
a*
J
J
r.i
-*l
#t#i##rF
ps,.r-.*s#
il;;?r;j33:J.g s:fl ffq{sis;Y}:*
.
{lc-?s# t} S-*
F35.
3. FUNCT!lLE FUNDAMTNTALE ALE
ORGANISMIELOR VII
3.1. FUNCTIILE DE t{UTRITIE
3.1.1. NUTRITIA AUTOTRGFA
FOTOSINTEZA
La nivel celular, condiiia esenliai5
pentru realizarea fotosintezei, este prezenla ln interionul
:elulelor a cloroplastelor sau a cromatoforilor.
La algele uniceluiare fotosinteza este indeplinit; de ins59i celulele care reprezinti indivizii'
-a
aigele pluricelulare cu tai filamentos, neramificat sau ramificat, ?n generalioate celuleie sunt
:entice gi asimileazi cu aceeagi intensitate ?n cazul in care primesc aceeagi cantitate de lunrin5' La
::gele cu talul masiv se observi o specializare in sensul c5, numai primele 6-8 straturi din celulele
:e ia suprafala taluluiformeazd un inveli; asimilator, inzestrat cu numeroase feoplaste.
eelulele asimiiatoare conlin un ansamblu de pigmenli care intervin in procesul de
':tcsintezS:
pigmenfi c!orofilieni,
pigmenli carotenoizi
5i
pigmenli ficobilini'
Cei nrai importanli caroteni sunt: s-earotenul,
p-earotenul
9iy-earotenul.
Dintre acegtia,
a-carotenul se gisegte in fri-rnzele multor plante
9i
in anumite alge, fiind carotenul principal ?n
=
gele rosii gi?n unele a!ge verzi. Carotenul
principai din toate celelalte plante este
p-carotenul,
:r'y-carotenul este carotenul
principal din bacteriile sulfuroase verzi, dar
9i
in unele
plante'
lintre xantofile: luteolul este carotenolul
principai al plantelor superioare, algelor verzi
5i
algelor
-:sii;fucoxantolul
este principalul carotenol ai diatomeelor
9i
algelor brune; iar spiriloxantolul se
;isegte
!a bacteriile
purPurii.
pigmenlii
asimilatori au rolui cle a absorbi, conform cu particularitSliie spectrelor lor de
;csorblie, radialiile de iumini a cdror energie este utilizat6 la sinteza substanleloi" organice in
:-lrsul fotosintezei. Energia luminii absorbiti Ce diferilii pigmen!i asimilatori este iransferatd
::tdeauna ia i'noleculele de clorofi!5 a, care reprezintd acceptorul final de energie, F/loleculele
:e clorofild a pot trece de la starea fundamentalS la starea de excitalie
9i
printr-o absorblie
:.oprie, d!recti a radia{iilor de luminS, conform caracteristicilor spectrului lor de absorb}ie.
in timpul fotosintezei, moleculele de clorcfilS a ajunse in starea de excitalie revin la
s.area fundamentalS eiimin6nd un electron cu un potenlial energetic ridieat
9i
acceptSnd un alt
: ectron cu un potenlial energetic normal,
:*Lt-
Tfth f PE!'TRLJ GF#FtrAfi #.
gtrff#{.#&rr,5
ff*y.r* s ,{-er
-:r=s,i
reactiilor
de oxidoreducere,
clor"ofila
a transferi
electroni
unei substante
car:
s:ec'rce
siprimegte
altielectronide
la o substanti
care se oxideazd.
prin
transferuielectronulr
cu potenf
ial energetic
ridicat oxidantului
clorofilei
a, are roc transformarea
energiei lumlnoase
absorbite
in energie
chimici,
adici reaclia
fotochimicd
a fotosintezei.
Mecanismul
fotosintezei
Faza de lumind
in grana
cloroplastelor,
clorofila
a existd sub doud forme: una care are maxima
absorblie
Ia 700 nm gi
o formd
cu maxima de
corespund
la douJ specii de clorofild
a diferite
din punct
de vedere
chimic, ci se deosebesc prin
proprietd!ile
lor de a absorbi radiatii
de lungimi
de undd diferite.
Aceste douE clorofile
corespund
la douS sisteme
fotochimice
denumite
sistemut
fotochimic
I si sistemul fotochimic
ll. Sistemul
fotochimic
I este alcdtuit din molecule
de clorofild
a cu maxima
de absorbtie
la 700 nm si probabil
dintr-un pigment
accesoriu.
Sistemul
fotochimic
ll contine pe l6ngd
molecule
de clorofild
a, cu
maxima
de absorbtie
de 690 nm gi alli pigmenti
asimilatori:
clorofild
b, pigmenf
i carotenoi
zi, iarin
cazul algelor albastre_verzi
si algelor rosii conlin
si pigmenli
ficobilini.
Cele doud sisteme
fotochimice
sunt legate
in serie, electronii
ernigi de sistemul
fotochimic
ll
fiind preluaf
i de plastochinond
9i
transmisi printr_
un lan! de citocromi (bu
9i
f) la sistemul
fotochimic
l, ale cdrei molecule
de clorofild
a din centrul
de reaclie
sunt readuse
asffel la starea stabilJ.
Electronii
emisi de sistemul
fotochimic
I sunt
absorbtie
la 6g0 nm. Aceste doud forme
captati
de feredoxind
9i
transferaf
i, prin
intermediul
unei flavoproteine,
impreund
cu hidrogenui
rezultat
din hidroliza
apei, la NADP.care
se reduce
la NADpH + H..
Electroniifurnizaf
i de api sunt excitali succesiv
de radiatiile
de lurnind
la nivelul
sistemului
fotochimic
ll si apoi la nivelul sistemului
fotochimic
r. in cursur acestui
transfer
de erectroni
se
produce
si o fotofosforilare,
care constd in inglobarea
unei pdrti
a energiei
luminii
in energie
chimicd
sub formd de ATP, la nivelul transportului
de electroni
de la citocromul
bu la citrocromul
f' se realizeazd
o fotofosforilare
ciclicd prin
care clorofira
a primeste
chiar erectronii pe
care i-a
emis si o fotofosforilare
aciclicd care este cuplatd
cu reducerea
NADp.la
NADpH + H..
Ce
NL
OJ
o
.E
o
L
g
g
(J
6
'&
qJ
c
U
0,8
0,4
apd
mind
istemul ll
Figura 1. Reprezentarea
schematicd
a transportului
de
electroni
in fotosintezi:
Ap
_
antena de pigmenti;
CR
_
centrul de reacfie;
N4n - substanfd
necunoscutd
care con!ine
mangan;
PQ - plastochinond;
Cit b6
$i
Cit f - citocromul
bu, respective
f;
FD - ferredoxini;
Fp
_
flavoproteind
#r{3i.#sJs Fsl;.:-grj G,*{-.:s:,is *r Ss*:*rr,ru5;
.
{,rg=ra* * ,{-s
F/
f
'',"$;til"Xil*'
:il:
Xffi,","F.
Lumin5 cu ?" mai
mare de 690 nm
I
t
FOTOSISTEMUL I
XX
ATP
2e FOTOSISTEMUL II
+
I
I
Lumind cu ), rnai
rnare de 690 nm
NAD'H, t,
Redusd
I ;Ferredoxind
Y
Ftavoproteinif
NADpH.+H* /\ o*io..e
TAlFerredoxint
H
Figura 2. Detaliiie tra nsportului de electroni in fotosintezd
Faza de intuneric
in cazul plantelor de tip Ca (tip Calvin), CO, este fixat pe ribulozo-1,5-difosfat, in
prezenla apei. Se formeazS 2 molecule de acid fosfoglicerlc care se transformd apoiin aldehidi
fosfoglicericS. Reducerea acidului fosfogliceric la aldehidi fosfoglicerici are loc in prezen!a
NADpH + H*, ca donor de hidrogen, iar energia necesarS reducerii este datd de ATP, produs in
faza de luminS.
HO
2
NADPH"
ribulozo-L,5-difosfat
+ CO,
---)
acid
fosfogliceric
---+
aldehidd
fosfoglicericd
ATP
La plantele de tip Co(graminee de origine tropicalS, trestia de zahdr, floarea soarelui,
mei), COreste fixat pe acidul fosfoenolpiruvic
(PEP) ?n celulele mezofilului, cu formare de acid
oxalil-acetic
(OxAc) care este redus la nralat cu ajutorul hidrogenului
provenit de la NADPH
* H*,
'ormatin
faza de luminS. Malatulformattrecein celulele din teaca fascicularS, unde este supus
unei degraddri enzimatice in urma cSreia rezultS acid piruvic (Py)
5i
CO, Acidul
piruvic trece
in celulele mezofilului
9i
se transformd din nou in PEP (acceptorul de COr), in prezenla ATP. in
celulele din teaca fascicularS, COrrezultatin urma decarboxildrii malatuluieste fixat pe ribulozo
-1,5 - difosfat (RuDP)
5i
intrd in clclul lui Calvin.
Acest tip de fixare gi reducere a CO, este int6lnit la unele specii care trdiescin de5erturile
aride
gi in pddurile tropicale umede gi umbroase, in condilii care nu favorizeazd desfSgurarea
fotosintezei la nivel normal. Aceste plante sunt capabile de o asimilalie foarte intensS, deoarece
pEp
este mult mai reactiv dec6t RuDP, in fixarea CO, Aceasta face ca in spaliile intercelulare ale
f runzelor plantelor de tip Co concentralia CO, si fie foarte micd, fapt ce f avorizeazd
pStrunderea
gazului chiar gi atunci c6nd stomatele sunt aproape inchise'
g
J* i ##t#
ps
A{ ri.i dJ #tr{jp,r[# c;- f $: idefi f trfli I,.r{ el*;us* *,V'.*
]i F.ASCICULAR.i
Figura 3. Reprezentarea schematici a mecanismului de fixare CO, la plantele de tip C4:
PEP - acid fosfoenolpiruvic; OxAc -
acid oxalilacetic;
Py - acid piruvic;
RuDp - ribulozo-1,5-difosfat;
APG - acid fosfogliceric;
pGA
- aldehidd fosfoglicerici;
C, - produgi cu 3 atomi de carbon in moleculi
in cazul plantelor de tip CAM (Cross
ulacese, Coctaceae, Liliaceae),CO, se fixeazi in timpu
noplii pe PEP form6ndu-se malat care se acumuleazi in sucul vacuolar al celulelor asimilatoare
gi duce la scSderea pH-ului de la 6 la 4. Malatul din sucul vacuoiar este metabolizat in timpu
zilei cu formarea acidului piruvic
si CO2. Acidul piruvic se transformd in
pEp,
iar CO, este fixat pe
RUDP si intrd in ciclul Calvin, iar pH-ul sucului vacuoiar cregte de la 4la 6. Vacuoiele servesc !a
relinerea apei
9i
a CO2. Aceste plante isi creeazd rezerve de CO, in timpul noptii, ziua stomatele
fiind aproape complet inchise igi reduc la minim pierderile
de apd prin transpiratie.
Figura 4. Reprezentarea schematic5 a mecanismului de fixare co, la piantele
de tip cAM:
PEP - acid fosfoenolpiruvic;
Py - acid piruvic;
RuDP - ribulozo-1,5-difosfat;
APG - acid fosfogliceric;
PGA - aldehidd fosfoglicericd.
Ptodrsi {ie asfurilafir
oz'*Itpt*u
lrp
PgP\
I
/4t/at
]t.4DPH"H-.\Tl'
_-_
,;PEP ,APG\ \
;,, ,-
Rir0P PC_4
-
'^ra='=
-Lt
fixat
c:
'1r,rg5f
r-
omate
3
#f#n*ffirf. FFtrFs# s$siFsts #'i g{.ryf.ryI{
:
-{-!::yy
!.!:I..==....
-:
'
t/J
Aplica!ii
practice ale cunogtinlelor
referitoare
la fotosintezd
CercetSrilereferitoarelafotosintezssUntvalorificatepracticprinabordareaunornoi
modarit;li
de utirizare
a biomasei
vegetare.
in condiliire
crizei energetice,
varorificarea
biomasel
vegetare
in scopur
oblinerii
de energie constituie
o arternativi
interesantd
pentru oblinerea
combustibililor.
in timpul
procesului de fotosintezi,
planteie stocheazS
cantititi
caredoaromicdpartesUntvalorificateinalimentaliesauinindustrie,
preconizeazd
crearea
unor tehnologii
performante
pentru:
'
ob!inerea
pe scari largd a biogazului
prin valorificarea
fermenia!ie
anaerobS;
.oblinereadecombusfibilipentrumotoareprinfermentaliaalcoolicdabiomas:
Ceeacearreduceconsiderabilsigraduldepoluare.
Mecanismui
fotosintezei
constituie
de asemenea
temelia
valonificareaenergieisolarepentruproducereacombustibililor'Pe
s-a ajuns la concluzia
cd hicjrogenul
reprezinti
carburantul
ideal'
transport,
c6t
9i
pentru producerea de energie electrici
si termicS"
api
prin eiectrolizi,
printr-un
proces deosebit
de costisitor'
Preluareagiaplicareainpractic5amecanismuluidehidrolizSaapei'caracterrsrc
rranteror autotrofe 9i
orientarea
transformiriror
care au rocin fotosintezd
ar permite oblinerea
'o
cantitSli mari a hidrogenului
molecular
in prezenla energiei
solare inepuizabile'
f,tJRiflrllAl
e
F*rm*:"sa
*xig*t-iu!r";iin
attnesf*r*
*st*
pe *ibiiii
qitn :*far*
pr*cstjluide
fctcsirlel2
$tudiindu-$c
f*tsgrsfiii*
Tnr*gi$iret*
gs
s*vs Ap*llp ifi
pe sljprafata
iJnrr s-:
ajufis la **n*iuzia
*;*, vap*riid.-*
*g:a c{lr-r at*r*sf*r*
su$*rioffr*
a F*mAiri;'-
>=
cies**rnp*n,
$Llb infli:enia
raclimlit*r
|"9V, in cxig*n
gi hi*n*g*n.
illn*t*l*r**r"ine,fffii;3ie*#ig*i*,*er*f*i"ffi*#xaBlanct*nr*lic*esne!*i"'prcdue75:::'
enr:titat*n***xigen,aiil-:*raier:rrni*tnsint*e6,*pr*rie*sehir*#+p:iant*ieieresf'E
**re
Pr"*i.Iric
nunr*i ?S9'i'
ar,r tlLll{Cl,':"fEA?:A $l
i}]l:iili}Pl;i{A
iivideirtierc;r
fii.i,.:r"cliilill
rle lct*sinti::rr
qi irrf iu*llt;l as"rliJra
i*i
'r
l''rct*rilcr
r1* n"eriiii'
Evldc rl
ii
riz l *:;l-' *r isri*: rr! ;L!
p rcc *'ru1 d c fotc ll I n i':z['
El,a1u*:r;;*
*f,i,:i*:"ri;i pi:*r:rir:iltl
in c$niJirii <iiferire
r-le iun:iriii-
i*fiiF*i:ailll';i
pr:ii'r ailiii'r'
-
: : :
-
r..r I itliii*r grafi c* air: r*;lr'rli
I'lteioi iibflnllte'
mari de energie,
c,r
ca materie Prin^"-'
S:
resturilor
vegetale, P'
-
cercetirilor
care
"
lea-:
baza cercetarilor
reai :a::
atAt
pentru miiloaceie
:e
Hidrogenul
se extrage
ci^
:si!
i..
2.
3.
4.
5.
6.
S,iil]t*]#f sr"sr"rrrff #t5,qur*s?"#L-e,:*1":r*g,iris-r;[
{-.,t#$s d},'1,-$
e) Analizeazd si interpreteazd
Evidenfiazd caracterele morfologice, anatarrtice
$i functionale
ale planteior
de desert
care canstituie adaptdri la mediul de viatd.
ldentificd etapele comune din
foza
de intuneric a
fotosintezei
la plantele
Cr, Copi CAM.
Caracterizeazd proccriotele pi protistele
din punct de vedere al tipurilor de pigmenti
asimilatori care intervin in procesut
de
fotasintezd.
Argumenteazd eficien,ta mecanismului de
fotasintezd
la plontele
CoFi CAM prin prisma
adaptdrilor acestora la mediul de viatd.
Realizeazd o camparotie intre pracesul
de electrolizd chimicd a apei si
fotoliza
apei in
fotosintezd.
Deduce concluziile si imagineazd-ti o societste a viitoruluiln care mecanismu!
fatosintezei
ar putea
fi
realizat artificial"
Argumenteazd pe baza cunoptin,telar despre
fotasintezd
gi respiralie eliberarea oxigenuiui
in rnediu, gaz produs in
fotosintezd
si utilizst in respiratie.
Evidenfiazd particularitdlile
structurale a!e orgonelor vegetative implicate in
fotosintezd
si respiratie.
3.L.2. PARTICULARITATI
ALE STSTEMULUI DIGESTIV S! DIGESTIEI
iru senra ANTMALA
Sistemul digestiv
9i
digestia la nevertebrate
Protozoare
Prezinti toate tipurile de nutritie: autotrofi, osmotrofd, fagotrofd.
Flagelatele autotrofe prezinti plastide
cu pigmenti
asimilatori, iar materia de rezervi
este reprezentatd
de amidon sau paramilon.
Protozoarele osmotrofe preiau
din mediu molecule organice mari, cele fagotrofe posedd
citostom, citofaringe, citoproct, preluarea
hraneise realizeazi cu ajutorulpseudopodelor,
ciliiol
flagelilor sau a tuburilor sugdtoare, la suctori.
in hrSnirea fagotrofS, particuia
nutritivi preluatS
din mediu impreuni cu o picdturi
de api este inchisd intr-o vacuoli digestivS. Continutul acid ai vacuolei omoard prada,
din
citoplasmi pitrund
in vacuoiS fermenti care alcalinizeazd vacuola realiz6ndu-se apoi digestia
propriu-zisd.
Vacuola este purtatS de curenliicitoplasmaticiceea
ce asigurd repartilia uniform5 a
substanlelor asimilabile. in timpul digestiei alcaline, vacuola creste in dimensiuni, iar peretele
ei
se cuteazd spre interior. in faza de absorblie, se inconjoari de vacuole mai mici care se formeazi
din vacuola digestivS, fenomen considerat ca pinocitozS,transfe16ndu-se
substantele asimilabile
din vacuoiS in citoplasmS. Amibele pot ingloba in corp alge filamentoase prin
,,ingurubarea,, lor
progresivd
in endoplasmd, intr-o vacuold. Daci amibele sunt
!inute
in conditii de inanilie
9i
sunt
introduse apoiintr-o solutie de y-2 globulinS,
absorb picSturi din aceast5 solutie prin
canalicule
ce se inchid si se deschid ritmic.
#/#f"#sf{ Fs.,-!.-isir *sliFs[tr s#
gft'f$iFdvI$ .
{Jnss cr.V-m
Euglena gracilisqi E. mesnili isi pot pierde capacitatea de autotrofie dacd sunt!inute mai
:nult timp la intuneric. Deoarece plastidele se inmultesc mai incet dec6t indivizii, vor rezulta
Cescendenti heterotrofi, fdri plastide.
La choanoflagelate, migcarea flageiului produce curenli descenden!i care atrag bacteriile
pe
suprafa!a gulera;ului, iar curenlii citoplasmatici genera!i de celule conduc bacteriile cdtre
cele doui pseudopode care se formeazS alternativ labaza lui gi le fagociteazd.
Ciliatele sunt exclusiv holozoice.
Dupi modul in care igi iau hrana se impart in ripitoare, inghit prdzi care uneori le
depSgesc volumul si producdtoare de vdrtejuri, la care prada este condusd spre citostom prin
niscirile cililor.
r8r
La Didinium, citostomul larg deschis si egal cu diametrul corpului, se aplicd pe
tarameci, care este treptat inghi!itd.
La producitorii de v6rtejuri apare peristomul, cu cili mai puternici decSt in
prad5,
restu I
:orpului.
Citostomul este in fundul peristomului si se continui in endoplasmi cu un citofaringe
:ubular (Paramecium) sau in formd de p6lnie (Vorticella).
Hidrozoare
Hrana o constituie nevertebratele mici care, atinse de tentacule, sunt paralizate, apoi
ixate gi aduse la gurd si inghilite. Gonionemus inghite pegti care, uneori, depSgesc de 3 ori
ungimea manubriului,
Sifonoforele, in timpul plutirii sau purtate de v6nt, exploreazb ad6ncurile cu filamentele
cescuitoare, uneori de 50 de m lungime,
Sifonoforele i9i omoari prada cu ajutorul nematocigtilor intr-o or5. Dupi 6-8 ore de
a hrinire particulele nutritive ajung in celulele endodermului, iar dupi L2 ore in ectoderm
9i
celulele intersti!iale. La meduzS, substantele nutritive sunt rdsp6ndite in sistemul gastrovascular
si absorbite, iar in coloniile de hidroizi, substanlele nutritive ajung la celulele corpului prin
srstemul de canale endodermice de leg5tur5.
Scifozoare
Sunt reprezentate de Aurelia gi sunt microfage. Hrana (plancton) este antrenatd de
:urentul de api produsd de cilii subumbrelei
9i
aglutinatS intr-o substan!5 mucoasS in cavitS!i
speciale, la marginea umbrelei. De aici bolul alimentar este preluat de capdtul liber al brajelor
si condus la gur5. La L5"C, de la prinderea unui copepod p6ni la pdtrunderea lui in cavitatea
gastricS,
trece o or5,
?#.tr
S
j
# * /*]
G f s
p
h t{ T fi Lt #
g
{,sr.* -r-
r f-=. {" Sff #s t
g
f.J ?'d{ ll,frv:E i;..q""0t
Antozoare
Prezinti o gur; primarS, hidrostom, formati prin invaginarea faringelui, omolog
or$rilu\u\ bur.o-ana\ a\ h\drozoa\e\or. Cav\\a\ea d\ges\*-b es\e compartmen\a\b de un numbr
mai mare de 4 septe
(6 sau multip!u de 6)in tot atAtea loje
9i,
corespunzitor lor, un numbr ega'
de tentacute goale dispuse pe discul oralin unul sau mai multe cercuri,
-tentaculele
pfind pfAdA
(pegti,
crustacei, molugte) gi o duc la gurd.
Sarcoseptele (mezentere),
care compartimenteazJ
cavitatea gastricS,
sunt concrescute
cu faringele, cu discui oral
9i
pedios
9i
cu peretele
corpului, avSnd o margine liberi spre spatiul
central, prin care lojile comunicd intre ele
prin
orificiile septale. Marginea liberi a septei, mai
lungd decit suprafafa acesteia, ia aspectul unui tivingrogat gi cutat, filarnentul mezenteric, cu
celule digestive gi absorbante. De la el pornesc
filamente urticante, cu baterii de nematocisti,
care se numesc acon!ii. Ele ies din corp prin orificii numite cinclide gi prin gurd.
Turbelariate
Se hrdnesc cu pradd vie sau cadavre. Digestia incepe extracelular, sub acliunea enzimelor
proteolitice
faringiene gi intestinale, apoi particulele
nutritive sunt fagocitate de celulele
intestinului
;i
digerate intracelular: in faza acidd sunt degradate proteinele,
in cea alcaiini
grisimile
;i
glucidele.
Principala materie de rezervd o constituie grEsimile
;i
uneori proteinele,
in captivitate, planariile
suportd o inanilie indelungatS, consumdndu-si intestinul, mezenchirnul,
sistemul reproducdter, iar volumui corpurui ajunge la 1/300 din cel initial.
Trematode
Au un sistem cligestiv constituit dintr-un faringe aspirator, cu cuticuld si un intestin simplu
sau ramificat.
Cestode
Nu au sistem digestiv.
Nematode
Au sistemul digesfiv prevdzut
cu o guri cu 3-6 buze care conduce intr-o cavitate bucald
cSptusiti cu cuticulS, faringe musculos siglandular cutinizat. La limita dintre faringe gicavitatea
bucalS se deschid glandele
faringiene, cu secrelie paralizantd gi cu enzime, care instilate in pradi
incep digestia. Digestia
5i
absorblia au locin intestinul mediu. Rectul, la mascul, are valoare de
cloacS, iar anusul este subterminal, ventral.
Polichete
Au sistemul digestiv prevdzut
cu o gurd care conduce intr-o cavitate bucald sau intr-un
faringe, constituit dintr-o trompd devaginabilS inarmatd cu o pereche
de maxile. La Nereis,
maxilele sunt strSbdtute de un canal prin care se varsS o secrelie veninoasd. Esofagulscurt face
legStura cu intestinul mediu sau stomacul. Rectul se deschide prin anus" in general,
nu existd
glande
digestive, enzimele sunt secretate de celulele mezenteronului.
Ansele intestinale miresc
suprafafa de digestie
9i
absorblie,la Nereis sunt prezente gi cecumuriglandulare
longitudinale,
sr#,Ls#f{ Fs#rtrtt SR#P*-[f; c]F FsfF*#ruJd
.
fj'xss ry,{-m
Oligochete
Au sistem digestiv rectiliniu. Gura conduce in cavitatea bucalS, faringe, care la 16me
';nclioneazd
ca o trompj aspiratoare, esofag compartimentat
(gu95, pipot5, stomac). Saliva
::,nline mucus
9i
proteaze gi servegte la umectarea hranei gi digestie. Numdrul
pipotelor variazd
'-tre
2-10, la 16m5 existi o singurl
pipotS, intinsS pe mai multe segmente.
Glandele lui Morren au maximum de complexitate la 16me. Strnt in numir de 2 perechi
. se deschid in lumenul esofagului. Produc calcar, se pare ci rolul lor este mai mult excretor
:ec6t digestiv, fiind responsabile de echilibrul de ioni al s6ngelui, echilibrul acizi-baze din mediul
-iern,
Locaiizarea lorin esofag este corelatd cu sensulanterior-posterior
alcirculaliei, coiectAnd
rnii de pe toati lungimea tubului digestiv'
lntestinul
prezintS un;an! longitudinal adSnc care miregte suprafa!a de digestie
9i
::sorb1ie, absorblia este facilitatS gi de faptul ci acesta este strdbdtut de vasul de sdnge dorsal.
Hirudinee
?#"s
Sunt prddStoare sau ectoParazite
-:rratofage.
lncizia este anesteziatd
:'rtr-o secretie necunoscutS, iar intre
:
^til
maxilelor se deschid glande salivare
*- celulare care secretd hirudina.
56ngele este supus maiint6i unei
::;hidratdri, apa fiind eliminatd
Prin
-:''idii,
gi apoi hemoglobina absorbiti
=.:e
degradatS in celulele digestive" in
:':cesul digestiei participd gi enzimele
=
aborate de bacteriile simbionte din
::
-lele
cecumurilor, care menlin un
*=Jiu
aseptic, impiedic6nd instalarea
--;r
bacterii.
Gasteropode
Pot fi clasificate
gi
Pe
baza
.:-.cturii radulei, prezenti pe peretele
-'ngian
cu un numdr mare de dinfi,
:i"d la 75000. Glandele salivare se
:=s:hid in vecinitatea radulei, secretd
--:us, uneori saliva poate conline
9i
r: il.
Figura 5. Structura radulei
a. Aparatul radular acoperd cartilajul odontofor. Mugchii ataiali la
radula migcd radula inainte si ?napoi deasupra odontoforului.
b. lmaginea la microscopul electronic a radulei la melcul marin
Nerita. Structura din!ilor radulei constituie un criteriu taxonomic.
Rarb*i
Sac mduhr
Mugctti
e.
rr'8ri j
.t
J=-z
er s:3
ri-:--
a" a'- I
f,sofag
'ssd
6fs{##lF
ptrflv yid"#
*i#{"jF#{f $s S,Eflsf"sf;"gfldg
" *TiE.s*: s .H-*r
Sistemuldigestrv
5i
mecanismul digestiei prezintd
adaptdri la regimul de hr"an5, La speciile
erbivore radula are din!ii mici, iar esofagulinainte de a se deschide in stomac, se lirgeste fntr-o
gugS pentru stocaj, unde incepe digestia, sub acliunea enzimelor produse de glandele salivane
{amilaza,
celulaza).
Cefalopode
Au un sistem digesfiv asemdnitor cu al gasteropodelor. Gura coduce in cavitatea bucalS
prevdzutd cu o pereche de maxile care formeazd,,ciocul de papagal", cu rol in sfSgierea prizii
sau strdpungerea craniului. Buc5lile cie hrani suntimpinse spre radulS unde se deschid glandele
salivare care secretd mucus, otravd gi enzime proteolitice.
Glanda digestiv5 are o parte micd, spongioasS, difuz5, pancresul, alta mare, compact5,
ficatul. Glanda digestivd se deschide la
jonctiunea
stomaeului u eecumul, iar secre{ia celor
doud compa rttmente are loc in f aze dif erite a le digestrei. Dfgesfia in cepe in stomac, u n de h ra na
se amestecd cir secretia pancreaticE la Loligo si hepaticd ia Sepia gi este completd. Absorbtia
are loc la Loligo ?n peretele cecumului gi partial in intestin, la Sepia ?n ficat, la care funcfia
secretoare gi absorbantd alterneazS, fapt pentru care la aceasta din urmd digestia dureazd mai
mult dec6t la calmar.
Cerneala alcaloidS, secretatS de aceste specii, are rol de apdnare, prin camuflaj, dar
5i
pri n a nestezierea chemoreceptorilor pridStorul u i"
Artropode
Au un sistem digestiv constituit din stomodeum, mezenteron gi proctodeum; primul
serveste la transportul alimentelor, fiind uneori (la crustacei) diferenliat intr-un organ de
triturare (morisca gastricS)gide filtrare, iar al doilea pentru digestie siabsorbgie; la chelicerate gi
crustacei posedS
diverticule, impropriu denumite hepatopancreas. Gura, anterioari gi ventrali,
este incadratd de buza superioard si inferioard gi de piesele bucaie, care reprezintd apendice
segmentare modificate.
Chelicerate
i;i
(poriiune
stomac si
absorbtiei
fd16mi!eazd prada cu lamelele maxilare si apoi o inghit si o tritureazd in proventricul
a stomodeumuluii, pdrlile nedigerabile fiind regurgitate prin esofag. Hrana ajunge in
intestin, unde are loc digestia. Cecumurile glandei
digestive din stomac sunt sediul
gi a unui proces de digestie intracelularS.
Chilopode
Au sistern digestiv recfiliniu. in cavitatea bucald se varsE 2 perechi de glande salivare,
Limita dintre mezenteron gi proctodeum este marcatS de o strangulare, loculin care se deschio
tuburile lui Malpighi. Regimul de hrani este carnivor, majoritatea se hrdnesc cu artropode mici,
unele specii trcpicale chiar cu gasteropode, iarin captivitate chiar cu soareci mici.
tlf
1]-g
3iffi
:li
31ffi
&rfirosrs FTruTRU 9nuprrc eF fxerlruId ' Clssq s K-u
,-"
"
;sE
lnsecte
Se caracterizeaz|
printr-un tub digestiv lung. La cele care se hrinesc cu sucuri vegetale,
"aringele
face legitura intre gurd si esofagul prevdzut cu o gu95 cu rol de stocare gi un proventricul,
:u structuri diferite. in cavitatea bucalS se deschid glandele salivare, saliva conline enzime
:milaza, invertaza), care servesc la digestia extrabucalS. Ventriculul sau stomacul reprezintS
-ezenteronul,
care secretd enzime, realizeaz| digestia
9i
absorblia. La nivelul valvulei care-l
:epari de esofag se formeazd membrana
peritroficS, absentd la hematofage,
permeabilS pentru
:nzime gi substanlele rezultate din digestie,
gi tot aici se afl5
9i
cecumuni digestive' O valvulS
:
tcrici
separi intestinul mediu de cel posterior, diferenliatintr-o regiune anterioarS
9i
un rect,
.nbele cu chitind. La acest nivelsunt absorbite apa, uneorigrdsimile, NaClgiacidulacetic rezultat
: r descompunerea celulozei. La nivelul valvulei
pilorice se deschid tuburile lui Malpighi'
Echinoderme
Cele primitive
5i
fixate au un regim de hrani microfag, cele libere inghit mAl, rod alge
. atacd molugte, crustacei
9i
pe9ti. Sistemul digesfiv este bine dezvoltat, este suspendat
prin
-ezentere in celomul corPuiui'
Echinoiciee
Au sistemul digesfiv lung, formeazi doui anse in sens contrar. La Regularia, esofagul
:-:verseazd aparatul masticator, lanterna lui Aristot, constituit din douizeci de piese
;..rpate
c6te 4: piramida, dintele, rotula
gi compasul, ultima servind la inserlia
protractor!ior
:paratului bucal. La niveluljoncliunii esofagului cu intestinul existS, de obicei, un diverticulum.
I conline un lichid cafeniu gi este principalul loc al absorbliei
produselor asimilabile. Speciile
:orale sunt vegetariene, cele abisale sunt carnivore'
Sistemul digestiv
gi digestia la vertebrate
Figura 6. Diferite tipuri de dentitrie la vertebrate
a. garpe; b. ciine; c. ciPrioar5;
Ll*
. -.c
-&
L-4
Dispozilia stomacului 9i
a intestinului la: 1'. porumbel;
d.
1&6
Figura 5. Diferite tipuri de dentitie la vertebrate
d. castor'; e. elefant; f. om
Sr&f.$s/tr
psivyff{";
fis#rors.s s'Strff;f.#rdlj
.
f?ss{p },{-d}
Vezica biliarS
2.
Ciclostomi
La larvele de Petromyzon, gura are forrnS de potcoavS,
nu pr.ezintd
limbi, dinii" La adulti
gura are formd de p6lnie, cu orificiul circuiar, eSnd animalu! este fixat, gi cvalard c6nd este liber. La
adult, pe buze, pe mucoasa bucalS pi pe pistonul
!ingual (dispus
?n fundul gurii) se gdsesc
dinf i.
La Amnocefes, cavitatea bucaiS se continud cu un faringe branhial, esofag,stomacul nu
este diferentiat, intestin, a cdrui parte
anterioari prezintl
un tesut hematopoietic,
care eiispare
la adult' La maturitate, petromyzontidele
nu se mai hrdnesc gi intestinul se atrofiazd. Glandele
salivare existS la petromyzontideie
adulte, clar lipsesc la iarve si la mixinoide.
produsul
lor de
secretie are efect anticoagulant, dar aceastd proprietete
scade ia indivizii aduiti.
Dispoziiia stomacului
9i
a intestinului la diferite vertebrate:
2. pesti pulmcna!i;
3. teleosteeni; 4. broasci
9i
posterior, produsul
de secre!ie
hepatice in vezicuia biliarS. Ficatul
eare regreseazS, La unele specii
Ficatul mixinoidelor este format din 2 lobi: anterior
se varsi in intesfin prin canalul coledoc gi prin Coui canale
atinge dezvoltarea maximd in timpul metarnorfozei, dupE
,vezicula
biliard dispare eomplet dupi metamorfozd.
Pancreasul este format dintr-o parte
exoerind gi una endocrinS. Pancreasul endocrin este
diferentiatin trei pir'fi: panereasulanterlcr,
in ccntaet cu intestinul anterior, pancreasulcaudal,
Stomac
Conduct pulmonar
Canal biliar
Conduct sore
-
vezrca gazoasa
Vezlca biliari
d
Srd,"trt]#fe Fif,&'tri'?i..r *girpglf, l':,g' F't**;*a;ns,:'5 "' {:'lsir # 3 e
f#,?
-
:cntact cu intestinul mediu
gi pancresul intermediar situatintre celelaite doud
porliuni. Aceste
::-ii ale pancresului sunt considerate
insulele lui Langerhans de la vertebrateie superioare'
r:-cresulexocrin
este reprezentat de celule speciale din epitellulintestinal,in
regiunea anterioard
i ::estuia
giin cecum, bine reprezentat ia larvele;i adullii care se hrSnesc'
Pegti
Au de obicei o dentilie omodontd
sau izodontd, denumili si caniniformi,
incisiformi
9i
r: :.iformi,
prin corespondenli
cu dinlii mamiferelcr.
Dlnlii pot fi: implSntali in gingie, fdrd
I :
-n
ccntact cu piesele scheletice,
ia selacieni; legali de oase
prin ligamente eiastice care le
l*.*ir s5 se inciine ?ntr-un sens sau altui; suda!i cu soclul in care trec pe nesim!ite;?mpl6nta!i
'm:-:ritemicidecaresuntfixatiprintrabeculeosoase'
Limba: este o simp!5 ingrogare a piangeului bucal; cu exceplia dipnoilor,
nu prezintd
proprii, ceea ce o deosebegte
de limba celorlalte vertebrate;
poate fi acoperitS cu drnli'
in partea posterioai'd a boitii bucofaringiene,
Teleosteeenii
posedS un organ
palatin'
'oi"rnele
prezintd dinli faringieni
pe casele faringiene,
o placd masticatoare
cornoasi
si
,,osul
amar"ia nivelul
procesului faringian'
lntestinul anterior cuplincle cel nrult esofagul
5i
stomacul 9i
se reduce adesea' la peStii
lft.;.::nac, la portiunea sa esofagianS,
care esie?n aeest cazfoarte scurtS'
{dev;ratul storRac, in care se seeretd acid clorhidr!c
5i
pepsinS lipseste la: Holocefaii
{pi5ci
denia re
ililt-: cvprinide, Cyprinodonte
etc.. Acegti
pegti posed; un aparat masticator
,5r"rr
':-ingieni,
cicc) foarte dezvoltat,
eu ajutcrtll cSruia hrana este sf516mat5
tin,r ::n intestin. PeStii careinghit
hrana nesfirAmati
au stomacul diferen!iat'
f,in
punct de vedere morfologie se diferentiazi
ierei
,,U"
la Chondrichtlryes 9i
Teleosiei; sifonal,
4 tipuri de stomac: rectiliniu,
la Esox; in
la Teleostei;
Precum ;i
comPus'
ci.
FiguraT' TiPuri de stomac la
Pegti:
a.Siomacrectiliniu,b.stomacinforrnbdeU,c.stcmacceca!,d.stomaccompuS,
i-. faringele, 2. esofagul, 3. regiunea cardial5, 4. regiunea
piioricS, 5 regiunea cecali' 6 regiunea
piloricS c-
:- ::ur5 foarte
puternicS formdnd un compariiment
triiurant, 7' valvula
pilorici' S canalul coledoc' f intest;n' s-:
gi va fi digerat-
b,
-z
ul cauda
?##
ffif#*#6rg'Pruflffi{i
ffin*pst-x *r Sxerlrr"v'tti " #lerss ei ff*s
lntestinul
mijlociu
9i
posterior sunt reprezentate
de intestinul sublire 5i
rectum' Limita
lor este marcatS
printr-o valvuld sau
printr-o glandS rectalS sau cecum.Valvula
spirali
(cut;
spirari a mucoasei
intestinaie)
existd ra majoritatea
seracieniror
chondrosteilor,
holosteilor
gi
dipnoilor. Cloaca nu se gisegte dec6t la Selacieni 5i
Dipnoi'
PegtiicaresehrSnesccuplanctonsuntlipsilidedintisauaudinllifoartemici,auun
filtru branhial sau branhiiin
formS de tufe pentru relinerea hranei, un intestin scurt' sunt adesea
lipsi!i de stomac 9i
apendici
pilorici'
Pegtii
prdditori
pelagici au gurS mare, dinli
puternici, ascutifi, stomac' apendici
pilorici
9i
intestin scurt.
Pegtii care se hrinesc cu Madreporari
au fSlcile scurte
9i
robuste transformate
in cioc'
Unele nu au stomac,
au intestinul
lung'
Pegtii care scormonesc
prin mAl, unele Cyprinidae,
au gura foarte
protactilS
9i
bogatd in
muguri
gustativi. Dinlii din
gurS lipsesc, cei faringieni sunt bine dezvoltati'
Pegtii erbivori au dinli incisiformi 9i
faringieni,
sunt lipsili de stomac, dar intestinul
este
foarte lung.
Amfibieni
Au mucoasa
sau cu doud v6rfuri
bucalS imbrScatS
?n dinli cornogi, cu forme diferite, de crogete la Urodele
la Anure.
formd diferitS,
cilindrici
sau cilindroconici'
De cele ma
nu diferd intre ei dec6t
prin dimensiuni'
Sacii nazali se deschid in gurd prin doui coane
primare'
gmbaesteunilrgan)ips)'r,deglandelalarve,fiindoingrogareaplangeuluibucal'
La Triturus 9i
la Salamandra,limba
nu este
protactilS'
Mascuiii
speciilor
de Anure
prezintS 1-2 saci vocali' evaginSri
ale mucoasei
regiuni
posterioare a
Planseului
bucal'
Amfibienii
prezintd
glande bucale
bine dezvoltate
concentratS.
care secretd
o amilazi
slab
Larveledeamfibieninuaustomac,acestorgansediferenliazdpeparcursulmetamorfozei
in
perelii stomacurui
se gdsesc
grande acinoase
in formi de ciorchini,
grande mucoase 9i
giande
cu pepsinS, denumite
glandele lui Loeb'
RePtile
Au de obicei dinli
Prehensili'
de
multe ori toli dinlii sunt asemdnbtori 9i
Laofidienidinliisuntinegali,lagerpiiveninogidinliispecializalisenumesccrogete.Dint
funclionali
sunt insolili
de dinli de inlocuire'
S I #;,* #ls s s\ :-.* r.: * s l"F:--;,
g
$s f,-x{. 5i fl #
3,i1
{lr.l:l* {r
"Y"c;Y
f$.s
LapuiideSop6rledinliiservesclaspargereacojiiouSlor,iarlapuiidecrocodille
corespunde
un tubercul cornos careindepline;te
acelasi rol cu dintele de ecloziune'
Limba are o mobilitate;i
o independen!5
mai mare dec6t la Amfibieni.
Limba este lungi
9i
sublire la ofidieni, scurti la Chelonieni,
imobilS, complet fixatd de
jur imprejur la Crocodilieni'
Stomacul
goPArlelor este
lung
9i
larg, se
Poate
dilata mult
lipsa sternului.
Ficatul este
proporlional cu corpul si bilobat. La chelonieni,
care au corpul scurt' ficatul
este lat; la gop6rlele apode
9i
ofidieni, care au corpul lung, ficatul este lung
giingust'
La toate reptilele,
pancreasul se gdsegtein ansa duodenului 9i
este mai mare la speciile
de chelonieni carnivori
decSt la cei erbivori'
Pdsiri
PrezintS o mare
alimentar.
Limba este rudimentard
la Ratitae; la Carinate este bine dezvoltatS;
la pelicani se
deplaseazd
in cavitatea
bucald datoriti unui aparat scheletic
9i
rnuscular
propriu; la colibriv6rful
limbii
prezintS douS
jgheaburi cu buzele at6t de apropiate incat funclioneaz5
ca douS tuburi cu
care
pSsSrile aspirS din zbor nectarul; la papagali este groasS;i mobilS'
Stomacul
muscuios variazd in funclie de regimul de hran5, cu o musculaturi
mai
puternici
sau mai slabd. La acest nivel sunt activate sucurile digestive secretate de glandele din stomacul
glandular. Forma cea mai simplS este caracteristicS
rSpitoarelor 9i
pdsSrilor care se hrSnesc cu
pegti. La granivore gi erbivore,
hrana necesitS o acliune mecanicS mai intens;, de f516milare'
lntestinul terminal
(rectumul) este aproape intotdeauna
drept;i scurt la carinate' Este
foarte ingust
9i
lung de 7-B m la stru!'
cecumurite
intestinale
(procesele vermiforme)
sunt sediul unor
procese de resorblie
a apei
pi proteinelor
5i
a unor
procese de fermentalie sub acliunea florei bacteriene care
aclioneazS
asupra celulozei vegetale. La pSsSrile erbivore f5r5 cecumuri, bacteriile se
gSsescin
intestinul mediu.
PungaluiFabricius,diverticulformatpefaladorsalSaproctodeumului,u|timacamerS
a cloacei, este
prezentS la toate
pSsirile
5i
involueazS
la pubertate, exceptie fScand stru!ii' la
care se men!ine
gi ia adulii. Func!ia acesteia nu este cunoscutd cu exactitate' este consideratd
un timus cloacal'
Glandele bucale sunt bine dezvoltate
la granivore
9i
foarte reduse la pdsirile acvatice'
pisirire
granivore
posedi pe r6ngi
grandere mucoase
gi grande granuroase care secretd fermen!i,
care descompun
alirnentele
decorticate
de cdtre cioc'
lung si ingust; la cameleoni
este voluminos;
la Ofidieni este
pentru a primi o cantitate mare de hran5, fapt favorizat;i
de
varietate
de ciocur"i ca formS
9i
mirime, in funclie de regimul
r##
#r#r,fi#rF srFrstrff{-r {Strf.rF,f.i# Fg #:{i'rfg.$:Jvrud " *Jass* e.H-*
Ficatul pisdrilor este mai bine dezvoltat dec6t al mamiferelor, este mai mare la pisdrile
insectivore si piscivore dec6t la frugivore gi granivore.
Pancreasul este mai mare la granivore dec6t la carni';ore.
Mamifere
Prezintd dinli in alveolele dentare, cu o diferenliere caractei"istic6: incisivi, canini,
premolari gi moiari. Derivarea incisivilor gi caninilor din din!ii conici ai reptilelor este evidentS,
modul de formare a premolarilor gi molarilor nu este pe deplin elucidatS.
Adaptarea dentiliei la regimul de hranS este foarte accentuat5. La omnivore denti!ia
jugalS
{premolariisi
molarii) prezintd tuberculi individualiza!i, la insectivore, tuberculii iau forma
litereiV. La carnivore, tuberculii premolarilor sunt turti!i !ateral
;i
legali prin creste longitudinale
ti\oase, mo\ar\\ rtmin de trp \ubercu\ar. La carnNore\e actua\e, premo\aru\ 4 super\or gi
molarui 1 inferior formeazb carnasierele. La unele erbivore, tuberculii sunt unili prin creste
perpendiculare pe directia de migcare, la Cervide, tuberculii molarilor sunt turtili, cu formd de
semilund. lncisivii rozdtoarelor
gi ai elefanlilor, caninii porcinelor, molarii elefanlilor
9i
ai unor
mamifere erbivore cresc toati viala.
Dinlii iipsesc la Monotreme care nu posedi ciec3t o pereche de plSci cornoase. Ornitorincul
tinbr are are 4 dinli pe fiecare falcd superioar'5
9i
c6te 3 dinli pe fiecare falci inferioari
,
care in
timp se tocesc gi rbddcinile lor se resorb. Un proces asemSnitor de regresiune a din!ilor are lec
;i
la ordinele cetaceelorgiedentatelor. La balene este?nsi compensati defonmarea fanoaneior,
cele mai lungi ating6nd 2m lungime. La delfini dentilia de lapte persistd toai5 viafa, toli dinlii au
formd conicS pi o singuri rddicinS.
Limba este de obicei puternic dezvoltatS, bogatS in glande, cu numeroase papile:
caliciforme sau circumvalate, fungiforme, filiforme, foliate. La carnivore gi ia ornitorinc, papileie
sunt puternic cheratinizate, limba funclroneazd ca o rbzdtoare. La mamiferele care se hrinesc
cu furnici
9i
termite, limba este cilindricS, lung5, ingust5, foarte $L-rgatd in giande, retractilS^ La
cetacee este pufin mobild, nu poate fi proiectatb in afara gurii.
Esofagul este scurt la porc, c6ine, iepure gi lung la cal,
Sobolan, toarece.
Rumegitoarele
prezintd o musculaturE striatd dezvoltatd a esofagului prin contraclia
cireia se asigurd regurgitarea voluntard a hranei.
Stomacu! simpiu al mamiferelor cuprinde 4 regiuni: esofagiani, cardialS, fundici si
piloric}. Stomacurile compuse rezultd prin separarea regiunilor intdlnite la stomacurile simple.
La gobolan regiunea esofagiand sau stomacul anterior prezintS un inceput de separare de
,,stomacul
propriu-zis", delimitarea se realizeazd complet la hamster, la care stomacul este
bicameral. La cimilS, stomacul anterior este impdrlit intr-o pungd mare, rumen (burduf, erbar),
gi una micd reticulum (ciur), la ambele, o parte din perete formeazS diverticule unde poate fi
inmagazinatd apa.
Fir#{"6tsis Fi.i{:*i-.:
ris{-r.FFt6 #g 6:4{:trr.civld
. gll$ss
e;s ff-a
in cazul rumeg;toarelor,
hrana este mai int6i inmagazinati in rumen' unde este
amestecati cu mucus
9i
de aici trece in ciur'
La rumegdtoarele
tipice, boi,,ine
9i
ovine, stomacul anterior are trei compartimente:
rumen
{burduf,
ierbar), reticulum
(ciur),
9i
omasunn
(foios)' Perelii omasumului
poarti numeroase cute'
comunicb cu adevdratul
stomac abomasum. Epiteliul de tip gastric existi numai ?n inchegbtor,
unde se cantoneazS
glandele cardiale, fundice
5i
pilorice.
Hrana inghilit5 este mai int6i inmagazinatS
in rumen, unde este amestecatS
cu mucus
gi trece in reticul. Ambele compartimente
sunt
pungi de inmagazinare,
unde hrana vegetald
este frdm6ntatd sub acliunea
perefilor musculai"i
gi transformati
intr-o
pastd, expusd acliunii
microorganismelor.
Acestea sunt reprezentate
de bacterii anaerobe care
produc anumite
enzime,
prin acliunea cdrora din celulozd
9i
alli hidrali de carbon se forrneazd acizi volatili,
pentru inceput. Ei se tmbibS cu baze
9i
dau sSpunuri care traverseazS
epiteliul rumenului sitrec
in s3nge. Acegti metabolili intervin in secrelia laptelui, elaborarea
lipidelor
9i
oxidare'
Figura 8. Complicarea stomacului la mamifere:
a. om; b. cAine; c. gobolan;
d. hamster; e. cal; f. rumegitor
1. esofagul si regiunea
esofagiani a stomacului;
2. regiunea cardialS;
3. regiunea fundicS;
4. regiunea
Pilorici
in repaus, animalul regurgiteazd hrana astfel
prelucratS, o mestecd din nou' o rumega/
5l
o inghite iar55i. o parte din hranS trece acum in omasum
(foios) in timp ce alta trece mai intdi
in reticulum
gi apoi in omasum, apoi in abomasum
(cheag, inchegStor), unde are loc digestia
gastricd sub acliunea enzimelor.
La edentate,
peretele intern al stomacului este acoperit
parlial sau total cie o
pdturd
groasd de keratinS, care-l
protejeaz; de acidul formic'
Ficatul mamiferelor
carnivore este mai mare dec6t al celor erbivore. Vezicula biliari
lipsegte la multe rozitoare, Cetacee, Camelide, Cervide
9i
la multe antilope'
#w'#
ft.
'sga
'"-''-_____
8"{,t;.s6rs prrlt?'&{J
6ffiffptrc.# ms *xcruezufid
" fllsss * x-m
o cuRt*;tTATf
se estinleex*
fl# a ci*c6nitft*i"
bflte p*
zi fn cilpffei fr*n'l d* 8fifi*-1:fiil#
cje cri.
* cioc*nitoafl* po#tc
*iCIc*ni de 2* de cri pe
secufl#*.
$e estin'!*aa*
** fntr-un an c **l*nie d* alhine prcdu*e
intre 1g*-2?5
kg de
n:ier*.
f;xplica difer"en{eie
dintre tipurile de inge*ti* qi absorb{i*
a hraner la nevertebrate
gi
vertebrat* gi evid*riliaz#
adept#rile
fa mediul gi nr*dul cie nr:iri{ie.
Hvidentiaza
adaptarlle nr"lorfolngiee
aie limbii in senia vertehratelor
in fune{ie de
modul de lrnsnirs gi regirnul
e1* hran*.
flvideniiaze pariicr.ri*r]t*{ile
glandelor
eiigestiv* ?n seria anirnaffr pe
baza
partieularita{iior"
regimr.rlui
de hrar:d pi a mediufr_ri de viala.
eompar*
nrcdul de hranin* *l unei plante
rarnivcr-*
cu eei ai unur snimai pr.&d&to'
pe
baza urrn&tnrului pl*n.
u
moduN d* captur*r*
af pn&ui!;
*
aejaptirile
mcrfclngiee gi anatcrnic*;
*
aparatul *nzinratic irnpiiect in digestie;
o
ccnclurii.
Descrie partieularita{iie
structurale pi func!inRale
care interv!n ln ingestia gi
digestia hranei ia pratazcare
g! celenterat*.
Campena
adapt*rile
hirudineelor
qi aie ci*lcston'lilor
la regimui
de hnani
hematafag.
lndica 5 mcdifi*ari produse
la nivelui
sistemului
digestiv
in tinrpui ontogenezei
ciciostcrnilor"
Eviden{iaza
forma!iunile
anatamice
care sCImpen$eaz6
func!ional
lpsa stomaeului
la unii pegti.
Fre:ints
Parti*uiaritd{ile anatcmiee
eie sistsmului
digesiiv ia pegtr gi p;isari
in
funclie eJe reginrul de hran#"
Analizeazd
con'lparativ particularit5{il*
stru*tunale gi functionale
ale sistenrului
digestiv la nriamifere
in funetie
de regimul
de hrand, rnodul
de prccurare
a hranei
gi rnediul Ce via{a.
Presupune
c* te micgorezi pana
la dimensiunile
irne! rnoi*cule pi pornegti
in
c6latorie in tubul digestiv al unui mannlfer
cmnivor,
in compania
e trei mclecule:
una de prctein*,
alta de lipide
6i
alta de gluleide.
Analizeaz#
transforrn*rife
la care sunt supuse insntitnare{e
tale in fiecane stalie a
caldtoriei gi la ce
,,peripetii" vor fi expuse dupa ce se transforma
?n nutrimente.
Docuruenteaza-te!
Analizeaza ciclurile
biogeachirnice
ale azotului
;i
sulfului.
chemosintetizante
la circula/ia materiei in naturd.
Evalua/i
cantribu/ia
ot"ganisme/ar
#*'#{d}6;F Fs:-!Jg# q#pgt.fl'*r Fx*'rasruS*
.
Citss* s,H-s
193
3.1.3. PARTTCULARITATI ALE SISTEMUL CIRCULATOR
5l
CIRCULATIEI
iru se nrn ANTMALA
SISTEMUL CTRCULATOR
$l
CIRCULATIA LA NEVERTEBRATE
Spongieri
gi Celenterate
Nu au sistem circulator
propriu-zis. Mediul intern este reprezentat de hidrollm'i
Turbelariate
Sistemul circulator lipsegte, circulalia realizAndu-se prin lacunele cavitS!ilor c3':
-
Trematode
Sunt specii exclusiv parazite gi nu au sistem circulator, circulalia nutrin"e-::
ajutatd de ramificafiile intestinale gi de lichidul interstilial din parenchim.
Cestode
Sunt plateiminli exclusiv endoparazi\i,la care nu existd sistem circulator,
Nematelmin!i
Nu au sistem circulator.
Nemer!ieni
Sistemulcirculatorapare
pentru prima datdin seria animald gieste de tip?nchis ':'*.:
la speciile inferioare numaidin doud vase longitudinale laterale, iar la cele evoluate aoa'=
-
:
-:
un vas longitudinal medio-dorsal. Ele sunt unite prin ramuri vasculare circulare. Pere:
"=:=
:'
sunt contractili pi direclioneazi sSngele in sens postero-anterior, in vasul dorsal si a-::':-
posterior,in cele laterale, form6nd astfel un circuitin corpul animalului. S6ngele con!ine: as-i
5i
globule. Este incolor, uneori colorat in verde sau rogu, datoritd pigmen!ilor respiratc'r C:-:
este rogu conline hemoglobina. De asemenea, in s6nge se gdsesc amibocite cu rol imuni:a.,
Anelide
Viermii inelali au un sistem circulator inchis, de origine mezodermicS, reprezentat ce,
mai adesea printr-un vas principal dorsal, supraintestinal, gi unul ventral, subintestinal, legate
?ntre ele prin sisteme capilare in fiecare segment. Perelii vaselor sunt contractili si sAngele
circulS prin vasul dorsal in direclie postero-anterioari gi invers in cel ventral. Schimburile de
gaze intre
lesuturi 9i
s6nge se fac prin perelii subliri ai relelei de capilare. Pigmentul respirator
dizolvat in plasmd sau fixat in globule este hemoglobina sau clorocruorina.
Polichete
Prezintd un sistem circulator inchis, tipic anelidian. Aorta dorsalS pulseazd s6ngele din
partea posterioari inspre partea anterioard a corpului, iar aorta ventralS in sens opus. intre
aceste douS vase, se afl5 3 seturi de vase segmentare care primesc s6nge de la aorta ventrald
gi se capilarizeazd, capilarele se aduni in vase segmentare care trimit s6ngele aortei dorsale,
circuitul relu6ndu-se.
i
I
I
I
I
?s4 #l
q:e*
i;;,1 $rf i{i; if {r riig
#Ff:is # c {,g#ru #ru . ;{ si"frys*
*.,9"..a;
Pigmentii
respiratori
de obicei
tn celulele sanguine.
56ngele poate
fi
pigmenf
ilor respiratori.
Oligochete
Au un sistem circulator?nchis
care pr"ezintS
unele particuiaritd;ifa15
de celalprolichetelor.
in regiunea
esofagului,
vasul ventral si dorsal sunt legate prin
5 inele vasculare
rnetamerice
{la
lumbricide)'
Acestea au lumenul (cavitatea)
mai larg si peretii
musculo;i,
se contracti ritmic,
asigu16nd circuiatia
hemolimfei.
sunt denumite
impropriu
inimi contractile
sau pulsatile.
Lanful
nervos ventral este insotit de dou5 vase longitudinale
laterale
si un vas longitudinal
subneural"
s6ngele
{hemolimfa) este incolor
sau colorat ?n ro;u datorit5 hemoglobinei
dizolvatd in piasm5
(la
tericole)'
oligochetele
acvatice
din familia Tubifex au s6ngele ro;u datoriti
concentra!iei
ridicate
de hemoglobind
din s6nge. Hemoglobina
le permite
si triiascd in medii ce contin
cantitdti
scdzute de or, ca si ad6ncurile
lacurilor
si fluviilor poluate,
unde nivelul de o- este
foarte scdzut.
Flirudinee
Pdstreazd
structura
de baz5 a sistemuluicirculator
al anelidelor,
darin multe cazuri este
puternic
modificat
si vasele sunt ?nlocuite
de sinusuri celomice.
Lichidul
celomic a preluat
funclia
sdngelui,
si cu excepfia a doud ordine, pigmenlii
respiratori
ripsesc.
Molugte
sistemul circulator
este format
din inim5, care apare pentru prirna
dati in seria animali,
vase de s6nge si un sistem lacunar.
Deoarece
vasele sanguine
comunicd
cu sinusurile
lacunare,
a fost numit sistem circulator
deschis. lnima, inconjuratd
de per-icard,
este formati
dintr-un
ventricul
si doud atrii (numdrul
atriilor variazd la diferite grupe
de molugte in functie
de numirul
de branhii)'
Hemolimfa
molugtelor
este un amestec
de s6nge gi lichid celomic
care de obicei
nu conline pigmenti
respiratori.
Dar !a unele grupe
se gdse;te
hemocianina
sau hernoglobina
dizolvatd
in hemolimfi'
in afara rolului de hrinire,
hemoiimfa
are si rolin extinderea
unor organe
(picior'
organ copulator)in
timpul desfSgurSrii
diferitelor
activitSli (depiasare,
imperechere).
Gasteropode
Au un sistem circulator
deschis. lnima este situatd in vecinitatea
organelor
respiratorii,
invelitS in pericard'
Primitiv,
este simetricS,
cu un ventricul
si douS auricule (atrii),
corelafiv
cu prezenta
a doud branhii' La majoritatea gasteropodelor,
inima este asimetricd, pdstr6ndu-
se numai auriculul
st6ng (la
origine drept). Din ventricul,
s6ngele
este impins in aorta care se
bifurcd intr-o arterd cefalicd si una visceralS,
iar din acestea,
cade ?n lacune
si ajunge astfel in
tot corpul' Trec6nd pe la organele
excretoare
si branhii sau "pldm6n,,,
ajunge din nou ?n inimd
(atrii)'
in hemolimfd
este dizolvatd
hemocianina,
ca pigment
respirator,
care contine
cupru in loc
de fier, iar in prezenfa
O, devine albastrd.
sunt dizolvati in plasmi,
intr_un procent
mai mare, dec6t
incolor, verde sau ro5U, depinzSnd
de prezenfa
si de felul
#,fr*$J rE'r,JFRU GRUpgcs sr
gxfftmvf'4
' flssm rY
'K-er
.,------:;;;
f,:l
3
rl-
:
*l
-;
.rfl
:r
Bivalve
Au un sistem circulator
deschis. lnima, situatS in pericard, in partea dorsalS a corpului,
este sirnetricd, formatd dintr-un ventricul muscuios
gi doui atrii, lntestinul trece
prin ventricul,
uneori deasupra sau dedesubtul lui. Din ventricul
pornegte inspre
partea anterioari artera aortS'
care se ramificd intr-o arterd
paleali (a mantalei)
9i
una visceralS. Din ele hemolimfa ajunge in
slnusuri ce se
gdsesc in
jurul
lesuturilor 5i
organelor, trece
pe la organele Bojanus
9i
apoi la
sinusurire branhiare, se oxigeneazi
gi prin venere branhiare ajunge in atrii. Hemolimfa con!ine
hemocianinS Fi
amibocite cu rol imunitar. contraclia
ventriculului la bivalve este foarte rar5,
vara circa 4 contrac!ii/minut.
larna, cAnd scoicile hiberneazA,
are loc o contrac!ie
la 3 minute'
contracliire
rare in perioada de vard exprimi existenla unui metabolism
scSzut, datoritd vielii
.nai
mult sedentare ce caracterizeazd
acest
grup de molugte.
a rtera
a ntefloa ra
a rtera
posterioari
branhii
artera,
prcrorulul
artera
mantalei
sinusuri
vena
PiciorUlui
Figura 9. Circula!ia hernolimfei Ia bivalve
CefaloPode
Spre deosebire de alte molupte, cefalopodele
au un sistem circulator inchis si cel ma
rogatin vase. lnima, inconjuratd de pericard, este format5 din douS sau patru atrii
si
un ventricu '
,ientriculul se continub anterior cu aorta cefalicd
gi posterior cu aorta abdominalS.
Aortele se
.amifici
in vase mai mici care se capilarizeazd
la nivelui
!esuturilor,
realiz6nd schimbul de gaze'
',,'enele,
prin intermediul cSrora s6ngele neoxigenat ajunge la branhii, se dilatS la baza acestora
,crm6nd
structuni numite ,,inimi
branhiale".
Aceste rnodificdri ridicS
presiunea sAngelui si
,ata
circulaliel sanguine necesard animalelor active, cu metabolism ridicat' Dupd realizarea
;chimbului de
gaze, prin venele branhiale s6ngele ajunge in atriile inimii'
dtd
lSf r
ri
lc:
ArtroPode
Sistemul circulator
sinus care nu este omolog
:ubular5, fiind formatd din
este de tip deschis. lnima, agezatS dorsal in sinusul
pericardial
cu pericanciul de la molugte, nefiind de origine celomici)'
are formd
rnai multe ventr!culite care comunici cu sinusul
prin orificii numite
Brorocrs
prlvrfi{J
Gruprec rr txrctsxvfr
" lass a X-a
ostii. Din inimi pleacS o aort5 anterioard si una posterioarS (care poate lipsi la insecte). Din
artere s6ngele trece in lacuneie organelor, este dus la organul respirator gi de aici se intoarce
la inim5.
Arahnide
Au inima tubularS, cu p6n5 la 8 perechi de ostii, de la care pornesc aortele anterioarS,
posterioari gi laterale care duc s6ngele ?n corp. Sistemul de vase este mai bine dezvoltat la
formele care respird pulmonar
9i
mai slab reprezentat la cele care respiri prin trahei, caz in
care hemolimfa nu mai are rol gi in transportul de gaze. ExistS un raport invers intre gradul
de ramificare al sistemului traheal gi cel al
ramificaliilor arteriale. Hernolimfa contine
hemocianind.
Crustacee
Au sistemul circulator asemdnStor cu
branhii
al celorlalte artropode. lnima este tubulard (la
crustaceele inferioare) gi poligonald sau usor
alungitd (la cele superioare), fiind situatd ?n
regiunea corpului pe care se gisesc organele
respiratorii.
sinus
pericardial
artera cordon
picicrului nervos
ventra I
Figura L0. Structura intern5 a corpuiiri la crustacee
Insecte
Sistemul circulator este deschis
9i
simplu,
fiind slab reprezentat datoritd dezvoltSrii
puternice a sistemului respirator de tip traheal.
Organele de pulsalie sunt reprezentate printr-un
vas sanguin dorsal (inima)
5i
doud septe fibro-musculare care formeazi diafragmele dorsali
gi ventralS. Aceste diafragme impart cavitatea corpului in trei compartimente numite sinusuri,
sinusul pericardial
{dorsal),
sinusul perineural (ventral) gi sinusui periintestinal
{visceral).
lnima
are forma unui tub impirlit in camere numite ventricuiite care ccmunicd intre ele, iar cu sinusu
pericardial prin ostiole previzute cu valvule. De fiecare ventricuiit se prinde cAte o pereche de
mugchi aliformi, dilatatori ai inimii, care se inserd cu partea ior mai l5!itd de diafragma dorsali
iar cu capetele mai?nguste de partea dorsald a corpului .
La unele insecte se observd la baza picioarelor (plogni!e), a antenelor (gindacul C:
bucStdrie)
;i
aripilor (la insectele bune zburitoare), vezicule puisatile cu rol de inimi accesorii.
Hemolimfa confine pigmenli respiratori de tip hemocianinS in foarte putine cazuri (ex
larvele acvatice). La majoritatea insectelor, hemolimfa este incolori gi nu are rolin respiralie, c
numaiin transportul de substanle hrdnitoare, substanfe de excrefie, hormoni etc..
Sistemul circulator de tip deschis nu este un sistem transpartor eficient, dar uneie
nevertebratele care au acest tip de sistem pot duce o viali acfivi datoritd aparatului lc'
respirator de tip traheal, care lucreazS independent de inimd pentru a aduce oxigenul ma
aproape de fiecare celulS gi a inlStura COr.
l
#f#issfq Fgic-rftu Ggll,sgts #g fff#'{rru#
ffcrss eg X-s
diafragmi
dorsalS
testi n
muschi aliformi
mugchi
dorso-
ventrai i
diafragmi
ventral6
a)
t97
ventriculite
ganglioni
nervo5i
ventral i
b=
,3 1'
=
Figura 1"1. Sistemul cir-culator la insecte:
a. sectiune transversald
prin abdomen; b. inima 9i
sensul circulaliei singelui
Echinoderme
Sistemul hemal, cu rol in cir"culalia hranei, formeazd o relea de lacune absorbante'
periintestinaie 5i
canaie cie distribuire, care conduc substanlele
nutritive la gonade
5i
ambulacre'
Unele vase sunt eontractile.
lnimS nu exist;. canaleie de distribuire sunt inchise in sistemul
perihemal{perilacunar),careirigisistemulnervos,tegumentulgigonadeie.
GeneralitSli
Vertebrateie
au un sistem circulator sanguin Tnchis, care cuprinde un organ
propulsator
central =
inima, vase de s6nge care transportS sangele
gi vase limfatice
prin care circula limfa
isAngeie
alb)"
S6ngele este considerat drept o categorie deosebitS de
lesut
conjunctiv 5i
este alcdtuit
cin plasmd
9i
elemente figurate'
plasma
reprezinti componenta
lichidd a sSngelui, fiind alcituitd din api ?n care sunt
dizolvate sSruri minerale, substanle organice nutritive
9i
produgi de dezasimilalie'
ca ureea'
acidui tiiic etc.
Elementele
figurate ale sSngelui sunt reprezentate
prin globulele rogii (eritrocite sau
hematii),
globulele albe
(leUeocite)5i
plachetele sanguine de la mamifere, similare cu trombocitele
cie la celelalte vertebrate.
Globuiele rogii sunt elemente nucleate {eritrocite)
la toate vertebratele,
cu exceplia
mamiferelor, unde, ca rezultat al unuiinalt
grad de specializare,
eie au devenit anucleate
(hematii)'
3't
,!
homeoternre se produce o mdrire a numdrului de globule rogii/mm3 de s6nge,
timp are loc
9i
o micgorare a dimensiunilor lor. Aceste doud fenomene au drept
a suprafelei globulare totaie.
fss
,'\...,-. g$trtelsjs pg&*r#{-r
fr'trupsttr nr' Sxer*grs?d ' ffssrx rl,K-et
La unele anure gi salamandre o parte din eritrocite se fragmenteazS, rezult6nd piese anucleate
care continub sd funclioneze un timp oarecare. Globulele ro;ii conlin la toate vertebratele
pigmentul respirator, care este hemoglobina, care le conferi funclia de baz5 - transportul
gazelor respiratorii. Ca form5, au aspectul unor discuri ovale la aproape toate vertebratele, cu
excep!ia ciclostomilor gi a mamiferelor, la care au formS rotundS. Dimensiunile globulelor rogii
sunt variabile in lumea animalS. Astfel, la Petromyzon au diametrul de 10-12 microni, la crap 15
9i
9 microni, la gtiucd 12 gi 7,5 microni. Amfibienii se caracterizeazd prjn eritrocite foarte mari,
astfel la Rana au 20 si 18 microni, la Necfurus 58,5 gi 31 microni. Lacerta agilis are eritrocite cu
diametrele de 1-5 gi 10 microni, gdina t2gi7 microni, oaia 5 microni gi omul 7 microni.
Vertebratele
prezintd o mare variabilitate giin ceea ce privegte num6rul de globule rogii/
mm3 de s6nge. De exemplu, numdrul este de 133 000 la Petrimyzon, de 1.43.000 la torpild,
de 4O4 000 la Rona, de t 420 000 la Lacerta, de 3 100 000 la gdin5, 12 000 000 la oaie,4,5-5
milioane la om.
Se afirmd de citre unii autori ci datoritS metaboiismului mai intens, la vertebratele
dar in acelasi
efect o mdrire
Leucocitele sunt elemente permanent nucleate, cu nuclee lobate, reniforme sau in
formd de bastonag. Pot trece prin peretele capilarelor sanguine, prin diapedezi, put6ndu-se
deplasa cu ajutorul pseudopodelor (de aceea pot fi ?ntdlnite
9i
extravascular). Unele leucocite
au proprietatea de a apira organismul de particulele striine prin fagocitozi.
in ceea ce privegte numdrul lor, acesta este mult mai mic in comparalie cu numdrul
globulelor ro9ii. Astfel, la om ele sunt in numir de 5000-8000 intr-un mm3 de s5nge.
Plachetele sanguine de la mamifere sunt formaliuni de aproxirnativ 3 microni, lipsite
de nucleu. Ele sunt fragmente din citoplasma unor celule mari, numite megacariocite.
Plachetele sanguine au rolin procesul de coagulare al sdngelui, datoritd faptului cd pot elibera
tromboplastind care, com bin6 ndu-se cu protrombina, formeazd trombina.
Trombocitele vertebratelor inferioare sunt nucleate. Rolul lor in coagularea sSngelu'
este incd discutabil.
Limfa este formatd din plasmd
9i
elemente figurate de tipul limfocitelor gi monocitelor.
tnima evolueazd dintr-un segment de vas. Embrionar, se diferenliazi foarte timpuriu ir'
partea anterioari giventralS a embrionului. Tubulcardiac simplu, necompartimentat la inceput
se diferenlieazd ulterior in compartimente
9i
anume:
- sinusul venos;
- atriu;
- ventricul;
- con arterial cu valvule;
- intre compartimente se diferentiazb un aparat valvular'
Aceastd compartimentare relativ simplS se ?nt6inegte si in stare adultd la ciclostomi
9i
pegti'
pentru
restul
grupelor de vertebrate
(amfibieni, reptile, pdsiri
9i
mamifere), evolu!ia
embrionard continud
prin connplicarea compartimentdrii,
prin redistribuirea spalial5 a acestora
si prin separarea incompletE sau completd a celor doud
jurnitS!i ale cordului (inimii)- dreaptd
si stdngS.
Tubul cardiac, la inceput drept, se indoaie apoi de doud ori, realizdndu-se dispozi!ia
:efinitivd a compartimentelor inimii. Mai int6i se curbeazi in
jos partea mijlocie a tubului
:ardiac, apoi partea sa caudalS se indoaie inainte fa!5 de prima curburS.
pe
parcursul ontogenezei mai are loc o diferentiere tisulard a miocarduluiin:
"
miocard de tip embrionar
- se rnenline tot restul vielii
9i
consfituie sisternul
excitoconductor al miocardului;
.
tesut miocardic adult
- cu particularitS!i structurale
9i
funclionale aparte fa!5 de cel
:mbrionar.
Structura
generalS a cordului este comuni
pentru toate vertebratele, cuprinz6nd de la
:xterior spre interior urmdtoarele componente:
o pericardul ( inveli;ul extern);
o
miocardul
(mugchiul cardiac), care este alcdtuit din fibre musculare striate de tip
:ardiac
9i
celule embrionare
(pace-maker)
=1
sistemul excitoconductor de tip embrionar,
'ormat din nodulul sinoatrial (Keith-Flack), situat in peretele atriului drept, in apropierea
jeschiderii
venei cave superioare, legat printr-un fascicul de nodulul atriventricular
(Aschoff-
-awara),
situatin peretele atriului drept. Nodulul atrioventricular se continui cu fasciculul Hiss,
:are merge prin septul interventricular unde se bifurcS, dAnd nagtere la doud fascicule, care la
r-indul lor se ramificd abundentin nniocardul ventriculelor, form6nd releaua Purkinje. Sistemul
excitocond uctor genereazi automatismul cardiac;
o
endocardul
(inveligul intern).
Vasele din alcStuirea sistemului circulator sunt:
a. vase de sAnge
-
transportd s6ngele:
.
drtere
(vase in care s6ngele circulS centrifug, de la inimd la organe);
.
vene (vase in care s6ngele circulS centripet, de la organe la inima);
.
capildre
(realizeazi schimbul de gaze
) '
b. vase limfatice
-
transportS limfa; pe traseul lor, la unele vertebrate, se afl5 dilatalii
=
inimi limfatice.
Ciclostomi
Au inimd bicameralS, asimetricS, alcituitd din: sinus venos, la care sosesc vasele ce
aduc s6nge neoxigenat, un atriu care comunicd cu sinusul venos printr-o deschidere sino-
2g15
EtaLoGtE
pgft'FtriJ
#tr#Fflng $}tr fr.{{:fl*fl{d7s
" #r,ms# ff H_$
atriaiS mdrginitd de 2 valvule, un ventricul voluminos despirtit de atriu printr-o
valvuli atrio-
ventriculari,
un con arterial restr6ns (rudimentar) prevdzut
cu douS valvule. Bulbul arterial
are in peretii
sdi musculaturi netedS, ceea ce ne face s5-l considerdm mai degrabd o dilatare a
aortei dec6t parte
a inim5.
lnima expulzeazd s6nge neoxigenatintr-o
arterd aortS ventrald care se ramificd in artere
branhiale aferente ce se capilarizeazd la branhii, realiz6ndu-se schimbul de gaze, Din capilarele
branhiale prin confluare iau na5tere arterele branhiale eferente care se deschid ?n artera
{aorta)
dorsalS' Prin ramificatiile acesteia sunt irigate toate organele corpului. Venele cu COr, rezultate
din confluenta capilarelor, iau direclia spre sinusul venos, apoi la atriu gi circuitui se reia.
Rezultd cd circulalia la ciclostomi este simpld, fnchisd si completd, iar prin inimd circuld
numai sdnqe neoxigenat.
Pesti
Au inimd bicameralS, prin care circulS numai s6nge neoxigenat. Sistemul circulator al
condropterigienilor (pe;ti cartilaginogi)
;i
teleosteenilon (pesti
ososi) este in linii mari asemdndtor.
Astfel, inima prezintd
urmitoarea compartimentare:
sinus venos;
atriu
9i
ventricul;
con arterial (dezvoltat
la condropterigieni
;i
redus la teleostei);
bulb arterial (prezent
la holostei si teleostei).
S6ngele redus (incdrcat
cu COr) de cdtre organele din corp, vine prin canalui lui Cuvierin
sinusulvenos, de aiciin atriu, apoiin ventricul
,si
iese prin bulbul arterialin artera ventrald. lnima
pegtilor
este o pompd intercalatd pe fluxul s6ngelui redus. De pe artera ventrali se desprinde
un numdr variabil de artere branhiale aferente, care merg de-a lungul arcurilor branhiale d6nd
ramificatii la nivelul lamei gi lamelelor branhiale. La nivelul acestora din urmd, unde vasele se
capilarizeazS, are loc schimbul de gaze.
56ngele oxigenat trece in vasele eferente, ce se continud
cu o arterd carotidi spre cap gi cu o arteri dorsald spre restul corpului.
Circulalia este simpld, inchisd gi completd.
La peStii pulmonali
se detaseazd o arteri pulrnonari
{din
ultima arterd aferentd), care
merge la pldmAni,
de unde s6ngele oxigenat revine la inimd printr-o
ven6 pulmonari.
La pegtii
dipnoi, inima este transformatd ca Lrrmare a aparitiei pldm6nilor,
care
funcfioneazd atuncicdnd respiralia branhialS este imposibilS din cauza scdderii apei. Atriu! este
incomplet divizatin doud compartimente printr-un
sept. in partea
st6ngi a acestuia se deschide
vena pulmonarS,
care aduce s6nge oxigenat de la pi5m6ni,
iar in partea
dreaptd se deschide
sinusul venos, prin
care intrd in inimd singele neoxigenat. Separarea incompletd se realizeazi
9i
in ventricul care se continui cu
o lami spiralS. Datoritd separirii
parlial amestecat.
un con bine dezvoltat,
incomplete a atriului gi
ff.{#is#r
pg,vr*{J
Grupr*c'or Fxerurrupd
.
fissm a X-s
201
ale cdrui valvule se unesc
gi formeazi
ventriculului,
prin inimi circulS sdnge
tlt'ni-
a,r'z
--"= i
sinus venOS
aOrta ventrale
con arterial
atriu
capilare
branhiale
aferenti
lami spiralS
vene pulmonare
atriu st6ng
sept
ventricu la r
{vedere
laterali)
Figura 12. Reprezentarea diagramatici a sistemului circulator la pe;ti:
a)
PeSti
oso$i b)
Pegti Pulmona!i
La ciclostomi
pi pegti existd doud sisteme lirnfatice, unul profund si altrri
Caracteristice este prezenla unei inirni limfatice. Ganglionii limfatici lipsesc.
La vertebratele tetrapode inima se modificd
profund. Ea devine o dubld
pcnia ."
care circulS in paraiel s6nge redus gi sdnge oxigenat. S6ngeie redus este impins ?n pl6ma-i :'-
arterele
pulmonare, de unde revine oxigenat
prin venele pulmonare (mica circulalie sau circulatia
pulmcnar;). Din inimd, sSngeie oxigenat este impins ?n aortd sau aorte, care irigd principa,e e
organe, apoi, odati redus, revine la inimd prin venele cave (marea circulalie sau circulalia
sistemici). Evolulia inimii la tetrapode s-a f;cut progresiv. Marea diferen!5 ?ntre inima pegfilor
gi a tuturor tetrapodelor constd in despdrlirea atriului unic in doud. La nivelul ventriculului,
acesta se desparte treptat in doud camere
prin formarea unui sept interventricular. Sistemui
arterial se transformi
profund la tetrapode. Aici se pdstreazi doar 3 arcuri aortice
(arcul 3
-
carotidian; arcul 4
-
aortic sau sistemic; arcul 6
-
pulmonar sau pulmo-cutaneu).
Amfibieni
inima este agezatd ventral, intre cei doi piSmAni, inveliti ?ntr-un pericard fibros. Inima
dispune de un
lesut
excitoconductor.
Atriul din partea dorsald
{de
la petti), datoritS torsionarii
inimii, devine craniai, fiind impbrlit inegal in doui atrii printr-un sept (complet la anure 5i
incomplet la urodele
9i
apode). in atriul drept, care este mai mare, se deschide sinusul venos, nrai
s-:-=::
'r,F-:
:-: *:
i. carS
, care
^.+^
;ch id e
sc h ide
tzeaza
artera branhialS eferenti aorte dorsali
artere branhiald
artere pulmonare
s#;---t'
#d&{"tr#rtr FFrdrRrJ *;#*rfrsnf ## .q-ffi.*'fdr$ " {ls,g# *r X-m
pulin dezvoltat, iar in atriul stang, mai mic, se deschid venele pulmonare. Ventriculul unic are
pereli spongiogi gi musculaturd cu o dispozilie specialS, care nu permite amestecarea completd
a s6ngelui oxigenat cu cel cu COr. Conul arterial este bine dezvoltat, are valvulele contopite
intr-o cutd (!ami
=
valvulS) spirald cu rol important ?n separarea s6ngelui oxigenat de cel cu
CO, (prezentb numai la anure). Conul se continud cu un trunchi arterial, din care se desprind
ramificalii perechi de vase:
o
arterele pulmonare care duc sdngele venos spre plSm6ni pentru oxigenare; de la
fiecare arteri pulmonari se desprinde cSte o arteri ce duce sSngele spre tegument
=
artera
cutanee;
o
c6rjele aortice conlin s6nge amestecat pi se unesc inapoia inimii rezult6nd artera
dorsali (se desprind ramificalii la organele interne);
r
arterele carotide duc s6ngele oxigenat la cap.
DupS realizarea schimbului de gaze la nivelul
lesuturilor,
la anure sdngele cu CO, este
readus la inim5, in atriul drept, prin :
.
vena cavi posterioard din partea dreapta a corpului;
.
vena cavi anterioard rezultatd prin unirea venelor
jugulane (aduc s6nge de la cap)
cu venele subclaviculare (aduc sdnge de la membrele anterioare
);
in venele cave anterioare
se deschid pi venele cutanee care aduc insd s6nge oxigenat de la piele, astfel cd s6ngele care
circulS in vena cavi anterioar5 este arnestecat.
Dupd realizarea schimbului de gaze la nivel pulmonar, sdngele oxigenat este readus la
inim5, in atriul stAng, prin venele pulmonare.
Schema circulaliei la amfibieni (anure) este urmdtoarea:
.
s6ngele cu O, adus prin venele pulmonare se varsd in atriul st6ng;
.
prin contractia atriilor, in ventricul este impins at6t s6nge cu COr, c6t gi sAnge oxigenat;
se presupune c5 s6ngele in ventricul se amestecd numai partial la suprafala de contact din
partea centralS a ventriculului.
Prin contraclia ventriculului, sdngele este expulzat astfel:
.
din partea dreapti a ventriculului s6ngele cu CO, ajunge in bulbul arterial de unde
este impins in arterele pulmonare (pulmo-cutanee) care il duc la pl5m6n si piele;
.
din partea centrald a ventriculului s6ngele amestecat ajuns in bulb este impins in
artera aorta gi de aici la organe;
.
din partea st6ng5 a ventriculului s6ngele oxigenat este expulzat in artera carotidi gl
de aici la cap.
in concluzie, circulalia la amfibieni este inchisS, dublS gi incompletS, iar inima este
tricameralS.
ffirar36rr Bs#rR# Ssuprlr mx' Fxerl.rrupfi {fsss w X-{l
a rtera
carotidi
(lll)
artera sistemicd
dreapti
vena cavi
arterE
pulmonari
crestS
musculari
artere sistemici stAng6
'
4q.-rs
drept
-
J/ene
pulmonare
atriu st6ng
valvule
atrioventricu la re
ventricul
a rtera
sistemicd (lV)
a rtera
pulmonari
{V
vena cav5 anterioarS
atriu drept
con arterial cu
larna spirali
ventricul
valvule
atriove ntricul a re
vena cavi
posterioa ri
Figura 13. Reprezentarea diagramaticS a inimii
Reptile
procesulde
separare alsdngeluioxigenat de celcu CO2in inimd progreseazd prin aparilia
septului interventricular incomplet, la majoritatea reptilelor'
La crocodilieni, septul interventricular este complet. Pentru prima dat5, inima este
cu adevdrat tetracameralS. La iegirea c6rjelor aortice existS un orificiu mic, interventricular
=
orificiul lui Panizza. Teoretic, cele doud ventricule comunic; intre ele. Multd vreme s-a
considerat c; acest orificiu este un rest al vechii legituri dintre ventricule, dar de fapt acest
orificiu este de neoformalie, extrem de important in timpul submersirii
pentru ci egaleazi
presiunile intre cele doui ventricule.
Sinusul venos se menline numai la formele primitive, la celelalte fiind inclus in atriul
drept. Conul arterial dispare, din el rim6n6nd doar valvulele.
Circulolia este dubld, inchisd
5i
incompletd.
Pdsiri
La adult, inima are volum
9i
greutate relativ maximi raportatS la dimensiunea corpului
rdintre toate vertebratele). Este complet separatS in doui atriigi doui ventricule (cel st6ng fiind
mai bine dezvoltat), asttel cd pentru prima dati in seria animali se separi s6ngele oxigenat de
cel cu COr. La embrion, atriiie comunici intre ele prin orificiul Iui Botal. Conul arterial gi sinusul
,,enos, distincte la embrion, dispar la adult, sinusul venos intr6nd in constitulia atriului drept.
)ispare c6rja aortici st6ng5.
Circulalia s6ngelui se realizeazi in modul urm6tor:
c
in atriul stAng se deschid venele
pulmonare care aduc s6nge oxigenat de la
: ld mdni;
.
in atriul drept se deschid venele eave care aduc s6nge cu COrde la
fesuturi;
.
din ventriculul drept pleacd numai artera pulmonari, iar din cel st6ng
pleacS o carjl
aortici ce se?ndreaptl spre dreapta
9i
se continuS cu aorta dorsalS.
Etol##ttr
ptrruru{{J
6r?{.dp,#{tr ec
g,vfltrir.*yr.4 .
fflssex ru,V-s
Circulolia este dubld, inchisd si completd
Ritmul cardiac este lent la pdsdrile
de talie mare, iar la pisciforme
ritmul cardiac poate
ajunge la L000-1200 b;tii/minut. De altfel si numdrul eritrocitelor pe unitatea de volum este
mai mare.
Mamifere
Mamiferele au inima bine dezvoltat5, alcdtuita din patru
compartimente
separate
doud cdte doud de septul sagitai, cu pereliiingrogati
datoritd dezvoltirii inegale a miocardului,
mai puternic
in zona ventriculului st6ng, Cordul la mamifere este situat in sectorul toracic,
supradiafragmatic,
st6ng, intre cei doi pldmSni.
Aparatul valvular este complet gi reprezentat
de valvula tricuspidd la deschiderea atrio-ventriculard
dreaptd si bicuspidd la deschiderea atrio-
ventriculari st5ng5. Aorta unic5, descinde din ventriculul st6ng si ia directia spre st6nga. Artera
pulmonard
comund descinde din ventriculul drept si se bifurcd deasupra cordului. La cord vin
venele cave anterioard
9i
posterioard
cu deschiderein atriul dreptsivenele pulmonare, patru
la
num5r, cu deschidere in atriul st6ng.
La embrionul de mamifere, care in timpul vie!ii intrauterine nu respird prin pldm6ni,
ci primegte
s6nge arterial prin placentS,
atriile, ca gi la embrionul de pdsiri,
nu sunt complet
separate, comunicdnd prin orificiul lui Botal. La na;tere, orificiul lui Botal se oblitereazi. in
cazurile anormale, c6nd aceasti obliterare nu a avut loc sau a fost incompletd,
s6ngele din
cele doud atrii se amesteci intr-o oarecare misurS, acest defect fiind cauza aga numitei
,,boli
albastre".
Sistemul excitoconductor
este alcStuit din nodulul sinusal, situatin apropierea deschiderii
cavelor, nodulul atrioventricular,
fasciculul Hiss gi releaua lui
purkinje.
Cdile limfatice centrale sunt bine dezvoltate. in lungul aortei se afld 2 cdi principale
-
canalele toracice din care, de obicei, numai unul este dezvoltat. lnimile limfatice lipsesc cu
totul la mamifere. Sunt prezente
in schimb amigdaiele gi gangiionii
limfatici localizaliin regiunea
cotului, subaxilar, inghinal etc.
Vasculariza!ia
inimii
Este mai pulin
dezvoltatd la vertebratele inferioare unde perelii
cordului sunt subf iri, inima
av6nd dimensiuni reduse. La mamifere gi la alte grupe
de vertebrate (pdsdri,
reptile) vascularizalia
se datoreazd vaselor coranariene, care descind din aort;. Arterele coronare se capilarizeazi in
perefii
inimii si dau nagtere in final venelor coronariene care se varsd in vena cava anterioard.
Comparativ cu restul vertebrateior,
mamiferele au in s6ngele lor hematii anucleate,
adaptate structural la func!ia pe care o indeplinesc in transportul gazelor
respiratorii. Adaptdrile
morfostructura le constau in :
n
lipsa nucleului
) citoplasma poate ingloba o cantitate mare de
'
forma de disc biconcav
) rezistentd mare la deformare, volum
hemoglobinS;
mai mare.
l
.ff
'#;"
# s J *. Fs$, :g # a:s {iF
g*
s #f
gtr{s"t
#,v r3q
tr#"s
Ol
,:.y. :l.i :,1 y
..11
1.
2.
J,
l:
-dL
, '@'
:i
' ..;
t"
:,
l.
.-!
1
.,
t,
O Analizeazd
5i
interpreteazd
Expticd legdtura existentd intre respiralia traheald a unor artropode
ti
lipsa unor
companente sanguine
(hemolimfatice).
Compard circitlafia sdngelui (hemolimfei) de la cefalapode cu cea de la amfibieni,
precizAnd:
"
tipul de circulafie existent la cele doud grupe sistematice;
.
drurnu! psrcurs de cele doud gaze respiratorii (CO
I
O
r)
intr-un circuit sanguin, pornind
: n ventriculul inimii.
3. Argumenteazd adaptdrile structurale gi
func;ionole
ale sistemului circulator la pe5tii
dipnoi'in raport cu tipul de respircrtie.
4. Expticd de ce inima animalelor cu respirafie branhiald este strdbdtutd numai cu sdnqe
neaxigenat.
Argumenteazd de ce ritmul cardiac gi numdrul de eritrocite pe unitatea de volum este mai
mare la o pasdre de tolie micd decdt una de talie mare?
Daud hematii participd ia o campetifie sportivd de atletism, insd in doud organisme
diferite. IJna din hematii se ofld in ventricul la pepti, iar cealaltd in ventricul la reptile.
Arnbele hematii trebuie sd
facd
o turd de circuit, revenind la lacul de start. Descrie drumul
parcurs de cele doud hematii.
gfrind
cd ambele hemstii se deplaseazd cu aeeogi vitezd, care crezi cd va
fi
cAgtigdtoare?
Argumenteazd de ce?
Precizeazd adaptdrile morfo-structurale ale hematiilor lo mamifere la
funclia
pe care o
indeplinesc.
Elaboreazd un text gtiinfific, reunind in mad logic urmdtarii termeni: celule pace-maker,
miocard, sistemul excitoconducdtor, automattsm cardiac, ser
fizialagic.
StabileSte
pentru
acest text un titlu sugestiv.
Cunosc|nd
faptut
cd sistemul circulator deschis este rnai pulin efieient din punct de
vedere a ratei circuktfiei dec6t celinchis, cum exp!ici prezen,ta lui la uneie nevertebrate
su periaa re precum insectele?
ll
:tfff
ll.r
Ji
:n:rj
(
6.
c c]ir
:a'
I
';
6
9.
206
ffr{}t##rtr Fsfff;trri i;ff{.'$rfti{ #fr
g,}i{'iai..tr?;i
'
d-'fsrs*x s.q-e;
10. Concepe o schemd pe baza cdreia sd evidenyiezi interdependen,ta absorfie
-
circulatie
-
transpiralie la plante, menliondnd toate structurile anatomice s! meconismele
fiziatogice
implicate in realizarea ocestor procese.
3.1.4. PARTICULARITATT ALE STSTEMULUT RESpTRATOR
5!
RESptRAT|ET
?ru srnln ANTMALA
STSTEMUL RESPTRAiTOR Sl RESptRATIA LA NEVERTEBRATE
Spongieri gi Celenterate
Respiralia se realizeazS pe toatd suprafala corpului, prin difuziunea directi a origenului
gi CO, pe baza graciientului diferit de concentrafie a acestor gaze intre HrO gi corp, neexist5nd
organe specia iizate pentru indeplin irea acestei fu nctii,
Platelminti
Nu au sistem respirator, respiratia realizAndu-se prin difuziune pe toati suprafa!a
corpului la speciile libere
{planarie) 9i
parazi}ii externi gi anaerob la speciile parazite intern
(tenie, limbric).
Nematelrnin!i
Nu au sistem respirator, respiralia fiind tegumentari
{la
formele libere)
9i
anaerobd la
cele endoparazite.
Nemer!ieni
Nu existS sistem respirator, respiratia fiind cutanee.
Anelide
Multe specii au respira{ie cutanee, pe intrega suprafata a ccrpului, care este vascularizata,
sau pe anumite portiuni, undevascularizalia este mai bogatS. La unele speciiaparinsS, pentru prima
data in seria animalS, branhii externe* care sunt expansiuni digitiforme, sau cu altS morfologie,
ale peretelui corpului, bogat vascularizate, la nivelul cirora are loc schimbul de gaze.
Oligochete
Respiratie este cutanee. La Tubificide, capilarele sanguine pdtrund in epidermS, iar !a
oligochetele acvatice sub cuticulS. Umectarea tegumentului este asigurati de urin5, eliminati
de nefridiopori, de lichidul celomic gi de mucus, ultimul ?mpiedicSnd evaporarea apei.
Speeiile din medii sdrace in oxigen diferentiazi branhii digitiforme gi retractile in diferite
regiuni ale corpului. Unele oligochete au respiralie rectals.Sunt si specii capabile de anaerobiozS, de
exemplu, lumbricidele trdiesc in absenla 02 6-30 ore, Tubifex 48 de zile la temperaturi joase.
r
I
g4d#t##rf
Fs*rs$ Gii$Psitr *rr Sx*#e**-5,6 {,{nso- rc
"H.-n 3#tr
Molugte
Sistemul respirator este cel mai adesea branhial. Branhiile au constitutie de ctenidie
(un ax cu lamele laterale), in mod primar. La unele molugte ele s-au modificat mult, iar la altele
au regresat apd16nd branhii secundare sau alteori "pl5m6ni",
prin vascularizarea
puternici a
cavitSlii
paleale.
GasteroPode
Sistemul respirator este constituit din branhii ctenidiene. Acestea se gdsescin cavitatea
palealS. La unele
grupe o branhie a dispdrut, acestea r5m6n6nd cu o singurS branhie' La unele
specii branhiile ctenidiene
au dispdrut in totalitate 9i
s-au format in compensare
branhii
secundare, de obicei ca nigte evaginalii digitiforme ale peretelui corpului. La formele terestre 9i
cele secundar acvatice, branhiile au dispdrut, iar cavitatea
palealS are
peretii bogat vascularizali
fiind transformatd
in "pldm6n"
9i
av6nd rol in schimbul de gaze. comunicS cu exteriorul
prin
pneumostom.
Bivalve
Sistemul respirator este reprezentat
prin branhii' Acestea, in numdr de douS' sunt sub
formi ctenidiald numai la formele cele mai primitive de bivalve. La cele mai multe bivalve,
branhiile au evoiuat specific: la unele, lamelele ctenidiale s-au alungit sub formi de firi9oare, la
altele filamentele s-au contopit
gi anastomozat
formdnd c6te doud lamele branhiale de fiecare
3arte,
prinse printr-un sept branhial de marginile mantalei, impdrlind astfel spa!iul
paieal
intr-un spaliu branhial
(mai iarg gi comunic6nd cu exteriorul
prin sifonul branhial) si un spaliu
suprabranhial
(mai mic, cornunic6nd cu exteriorul
prln sifonul cloacal). La un numdr mai restr6ns
de specii de bivalve lamelele branhiale s-au redus
9i
schimbul de gaze se face la nivelul septului
care desparte cavitatea branhialS de cea suprabranhialS.
Cefalopode
Sistemul respirator este reprezentat
prin doud sau patru branhii ctenidiene cu structura
mai evoluatS, mai comPlexS.
Artropode
Sistemul respirator este reprezentat
prin branhii, la formele acvatice. Acestea sunt
plasate
in diferite locuri, adesea se formeazi din membranele interarticulare
ale articolelor bazale
ale apendicelor.
La unele specii secundar acvatice existd branhii treheene' Formele terestre
ce artropode respird fie prin plim6ni (nigte infunddturi tegumentare
cu structurd specifici la
nivelul cdrora are loc schimbul de gaze) fie prin trahei, care sunt tuburi bogat ramificate in intreg
corpul, ducdnd aerul
pAni la nivelul
lesuturilor.
Av6nd origine tegumentarS, aceste formaliuni
sunt acopenite intern de cuticulS, care este insi sublire
9i
permite schimbul de
gaze' Aceasti
cuticulS nSp6rlegte odatd cu cuticula de pe suprafala corpului.
ff { {, t {:} $ }' # s*'ru vffi 6-i r:?,tr i"rtrtrJ. s #c SH##41f FJ fii
#r'*str dv
g--n
*!'aR
Arahnide
Sistemul respirator este reprezentat prin plSrn6ni
5i
orin trahei. La unele grupe existd
ambele tipuri, la altele numai unul dintre acestea. Formele mici (palpigrade, acarieni) au
respira!ie tegumentarS. At6t pismAnii c6t gi traheile sunt invaginalii tegumentare cSptugite
cu cuticuld fini
5i
care se deschid la exterior prin stigme. Traheile sunt invaginalii tubulare,
ramificate bogat pSni la nivelullesuturilorgicelulelorsau chiar pbirunz6ndin acestea, schimbul
de gaze fic6ndu-sein acest caz directintre celule
5i
aerul din trahei.
Crustacee
Sistemul resplratoi" este reprezentat prin branhii care sunt invagina!ii lamelare sau
digitiforme ale membranelor interarticulare sau se formeazi din transformarea epipoditelor,
fie pe apendicile toracice, fie pe cele abdominale. Branhiile pot fi sau nu acoperite de carapace.
La unele crustacee mici respira!ia este tegumentard, iar la formele terestre exopoditele
pleopodelor formeazS ni;te invaginatii numite pseudotrahei, la nivelul cdrora are loc schimbul
de gaze (aparatul respirator se numegte, la acestea, corpi albi).
Chilopode
Au respiralia trahealS. Stigmele se gdsesc pe pleurite (pe laturile corpului)
9i
numai pe
unele segmente, astfel incdt trunchiurile traheene deservesc mai multe segmente, iar la unele
specii se formeazb trunchiuri traheene longitudinale.
lnsecte
Sistemul respirator esie traheal. Traheile sunt invaginalii ectodermice, bogat ramificate
p6ni la nivelul
lesuturilor 9i
menlinute permanent cieschise de citre o formaliune chitinoasa,
spiralatS, care le ciptugegte, nurnitd tenidie, provenitd din exocuticuld. Se deschid la exterior
prin stigrne (10 perechi sau mai pufine) agezate doui petorace giceielalte pe abdomen,in zona
pleurelor. O stigmd are un cadru chitinos numit peritren'1, un atriu in care se gdsesc sisteme de
filtrare ale aerului
9i
de inchidere gi deschidere a intrdrii. Stigmele se continud apoi cu traheile
stigmale, care sunt mai groase, iar acestea se ramifici in ccrp. Existd gi trunchiuri traheene
longitudinale laterale gi ventraie care fac legdtura intre traheile din diferite segmente, d6nd un
caracter unitar intregului sistem.
Pdtrunderea aerului ?n trahei este favorizatd de elasticitatea peretelui traheilor (cdptu;it
de cuticulS), iar eliminarea se face activ prin contraclia musculaturii intersegmentare si prin
presiunea exercitatd de s6nge.
La unele insecte bune zburdtoare, la capdtul unor rarnuri traheene se formeazd sacl
aerieni, dilatiri care acumuleazd aer pe care il folosesc in timpui zborului, cAnd migcdrile
respiratorii sunt ingreunate.
&r#d,#6rfl
pstr?'*ti
6*i/pstr str
gxrstslJ$
'
rlfsss o X-s
La speciile de insecte adaptate la viala acvatic;, respiralia se face fie tot cu aer atmosferic
pe care ii relin in diferite moduri
(sub elitre, intre perelii corpului etc.), fie prin branhii traheene,
organe
prezente frecvent la larvele unor specii acvatice, const6nd in expansiuni ale corpuluiin
care se gisesc trahei bogat ramificate. Acestea iau oxigen din api. Larve de libelule au respiralie
rectalS, iar cele de diptere respiralie tegumentarS'
Echinoderme
Funclia de respiralie este asigurati de sistemele ambulacrar
9i
paraambulacrar. Totugi,
la unele echinoderme
(asteride), se gisesc branhii tegumentare, mici excrescenle ale peretelui
corpului in care pStrunde gi celom, excrescenle numite
papule' Acestea sunt
prev6zute
9i
cu
musculaturS,
putSnd fi retrase c6nd animalul este deranjat.
Ciclostomi
Regiunea branhialS este foarte extinsS, ocupind 1'16 din lungimea totald a corpului.
Aparatul branhial este reprezentat
prin lame branhiale a5ezate
pe pere!ii fantei branhiale, ale
cdror orificii interne
9i
externe sunt str6mtate, astfel inc6t, fantele iau aspectul unor saci in
formd de lentile. De aici denumirea care li se di de marsipobranhii.
Pegti
Organul
principal ai respiraliei este reprezentat de branhii
{maiindeplinesc
rol excretor
5i
su nt ioncregulatoare).
in dezvoltarea embrionari a branhiilor interne, regiunea buco-faringiani
prezintd
modificbri importante care se vor termina
prin formarea aparatului branhial. Branhiile se
formeazd printr-o evaginare a faringelui, concomitentd cu o invaginare ectodermicS, rezult6nd
fantele branhiale. Fantele branhiale
de pe aceeagi
Parte
rdm6n seParate
intre ele prin septe interbranhiale, in
interiorul cirora se formeazS arcurile
branhiale. Branhiile se dezvolti sub
formd de cute lameliforme
Pe
seama
epiteliului
perelilor septelor. O serie de
lame pe o fa!5 a septului interbranhial
este denumitd hemibranhie' Doud
hemibranhii agezate de o parte si de alta
a aceluiagi sept formeazi o holobranhie
(branhie completd).
l\/' _i
BK BH
,EE,4E
FS Fq
ns
22
ab
'G
Figura 14. Reducerea septeior branhiale
a. rechin; b. Chimaera; c. sturion; d. e. teleostei;
L. sepi branhial;2. arc branhial; 3. lamele branhiale
2
c
2
d
2
3
i
ztQ
EJotssrg
pfl
rdvad.r GRiJpFrr ff f' FxffrtfivrA
,,___,,_,,___,:,
Elass s X^a
La pegtiiosogiexist; patru perechide branhii(holobranhii)suslinute de arcurile branhiale
l- lV. Al V-lea arc branhial nu poarti lame branhiale. Septele branhiale sunt scurte gi inguste
(dipnoi
9i
pegti carfilaginogi) sau reduse complet (pe;ti osogi). De aceea lamele branhiale se prind
de sept sau direct pe arcul branhial numai cu baza lor (fig. L4). ExtremitS!ile externe ale lamelor
branhiale rimin libere, iar branhia ia aspect de pieptene de unde numele de ctenobranhie.
Lamele branhiale se pliazS giformeazi cute subliritransversale, lamelele branhiale, care mdresc
suprafala respiratorie. Lamelele branhiale sunt constituite dintr-o foi!5 dublS epitelialS.
in spaliul dintre cele doud foife ale lamelei se afli o relea bogati de capilare, la nivelul
cdrora se fac schimburile de gaze.
arc branhial
;,.,..-
lamele
branhiale
curent de apd
Figura 15.Structura branhiei la
peFti gi schimbulde gaze la nivelul
lamelelor branhiale.
Datoritd reducerii
9i
dispariliei septelor rezulti o cavitate branhialS acoperiti de opercul.
Marginea posterioari a operculului delimiteazd cu peretele posterior al cavitS!ii branhiale o
deschidere (fanti) opercularS, pe unde iese apa.
M eca nism u I venti laliei b rs n hial e
Prin deschiderea guriigiinchiderea fanteioperculare apa este aspirati in cavitatea buco-
faringianS, traverseazi spa!iile dintre branhii, la nivelul cdrora se fac schirnburile de gaze. Prin
inchiderea guriigi micgorarea cavitSliibuco-faringiene, prin revenirea pere!ilorin pozilie normali,
apa este presatd sd traverseze cavitatea branhialS si si iasS afar5 prin deschiderea opercularS,
in momentul ridicdrii operculului. Acest mecanism se realizeazd in doi timpi. Cavitatea branhiali
are rolin aspirarea apei, iar cea bucalS in refularea apei.
-==
^^
7:
rcLlll
i----
# s 6 { # # i s, s * ir r'$ ir G s tt trFi 4r f'
5- tf lf I {:ry,t:
{'i*ss ry.,\'-P
Tn apa de 00C concentralia
oxigenului
este de 1%
9i
aceasta
diminueazd
cu cregterea
temperaturii:
0,5 % la 300c
(concentralia
oxigenului
in aer este de 2L%)' Branhia
este un organ
foarte
performant
deoarece
poate extrage
7A-80%
din oxigenul
dizolvat
?n ap5
{performanla
este de 4-6 ori ma! mare decSt a plSmSnului),
pentru a compensa
sSrScia
in oxigen
a apei'
Laembrioniigilarveleunorspeciidepegtiosogise
sunt temporare
deoarece
funclioneazi
o
perioadd scurti
int6lnesc 9i
branhii
externe'
Acestea
si sunt vizibile
la exterior'
PegtiicaretrSiescinapepulinoxigenateaugialteorganebinevascularizatecare
realizeazd
schimburi
respiratorii'
relin6nd
oxigenul
din aer'
PlSmSniisuntprezenlilape;tiiactuali:dipnoi'crosopterigieniidispiruliaveaupl;m6ni
funclionali,
cei actuali
conservi
un
pldm6n degenerat,
adipos.
Pestii
pulmonali
actuali
sunt
risp6ndili
in zonere
tropicare
bisezonare
unde, in sezonur
secetos,
apere seacS sau sunt foarte
sdnace?n
oxigen.
De exemplu,
la unele speeii
africane'
pldm6nul este un sacgol
care se atageazS
deesofagprintr-unsfinctergiestefolositdoarc6ndapaestefoartes5raciinoxigen'
Vezicagazoasdindeplinestepe16ng5altefunclii;iro|deorganrespiratorlapestiiosogi.
Vezica
gazoasd nu este omologabilS
cu
plSm6nii'
Mucaasabuco.faringiandprezintduneoriunepiteliubogatincapilare,lanivelulcSrora
au loc schimburi
de
gaze
{perioptharmus).
Mwcossa
intestinold
bogat vascularizatd
(tipar' anghila)
poate realiza
schimburi
respiraiorii
. Tegumentul
unor specii de
pegti cu epidermd
subtire
s! cu
derma ripsitd
de sorzi
poaieindeprini
si funelie
respiratorie.
La anghird
doud treimi
din oxigenul
necesar
este oblinut
pe aceastd
caie'
Amfibieni
LaamfibieniexistSdou5feluriderespiralie:unapulmo-cutanee'carecaracterlzeaz?
modulderespiraliealadullilormajoritdliiamfibienilor;iorespiraliebranhialS,caracterisf;ci
larvelor,
care
poate fi intalnitS
uneori
gi la unii adulti
(proteidele,
care au
9i
plSm6ni) Sun:
cazuri cdnd nu exist6
nici branhii
gi nici
pr5m6ni, respiralia
fSc6ndu-se
numai
prin tegument
(Hydromantes)
ori
prin eavitatea
buco-faringiana
(pletodontide
- din America
de Nord )'
Sistemulrespiratcresteformatdinc5ir"espiratoriiextrapulmonaregisacipulmonari'La
a nure, cdire extrapurmonare,
de cere mai murte ori, sunt reduse !a o simprb
camerb
laringotraheali
'
in care se deschid
direct cei doi
pr,rn6ni. Antericr
aceastd
camerS
se deschide
in cavitatea
bucofaringianS.
La unere urodere 5i
ra gymnofioni
exist,,
insi, o trahee
de rungimi
variabte,
a
cSrei
parte anterioarS
este
pulin diratatS,
constituind
un raringe.
Exist,
gi un aparat
raringian
previzutcucorzivocale,carelamascuiiiunorspeciipotscoatesUnetecesuntapoiampiificaie
dator"itS
unuia
(broticei)sau
a doi(broa;tere
de rac)sacivocari(rezonatori)'
Bronhiile
sunt scurte
si ere
(atunci c6nd existS)
gi sunt cSptugite
cu un epiteriu
ciriat. Ere nu se
prerungescin
interioru!
clim6nilor
prln cii intrapulmonare,
continu0ndu-se
cu
perelii saciior
pulmonari'
tr?p
#r'#{.##ttr
pEiv,r'tr{/
#;&jpr{s -**g ffxflgeg:,+-urA
' {li'*sei s l{-m
Pldm6nii au o structurd relativ simplS. La urodele, plSm6nii au perelii interni de cele
mai multe ori netezi gi foarte rar alveola!i, mai ales in partea lor anterioarS. La anure, perelii
pulmonari prezintd un sistem destul de complicat de repliuri, delimit6nd alveole pulmonare.
Mecanismul ventiloliei pulmonore
Din cauza lipsei cutieitoracice, este caracteristic. Aerul este inspiratin cavitatea bucali-
faringiand si apoi, cu ajutorul unor mugchi faringieni, este presat in pldm6ni. Expira!ia se face
cu ajutorul mugchilor abdominali gi in parte, a elasticitdtii plSmanilor.
Reptile
Cdile extrapulmonare se alungesc
9i
se diferenliazi mai bine dec6t la amfibieni. PlSm6nii
au ca principalS caracteristicd alveolizarea. La crocodili si testoase se dezvoltS un parenchirn
gros in
jurul
alveolelor, care le menline deschise ?n permanentS. Parenchirnarea plSm6nilor la
reptile a fost indusi de uscarea tegumentului, care nu mai permite respiratia la acest nivel. De
asemenea se schiteazS un inceput de cdi respiratorii intrapulmonare. La unele reptile, plSm6nii
sunt de tip saciform,
La nivelul laringelui, la crocodilienisigekonide apar corzile vocale. Traheea este prevdzutd
cu inele cartilaginoase complete (la sop6rle, gerpi si Sphenodon),iar la unele reptile si bronhiile
pot avea cartilaje. La toate reptilele bronhiile extrapulmonare nu se mai deschid de la capdtul
proximal al fiecdrui pldm6n, ci pe fa!a sa "medial5", dat fiind cd vdrful anterior al plSmdnului s-a
dezvoltat in directia anterioarS, mirindu-se capacitatea pulmonar5
PlSm6nii prezintd aici o structurd mai complexS dec6t la amfibieni. Structura cea mai
simplS a sacilor pulmonari se int6lnestela Sphenodon gi la serpi, unde perelii prezinti infundibuli
alveolari simpli. Structura cea mai evoluatd a plSm6nilor se intSineste la crocodiiieni pi la
chelonieni (in special la cei marini). Aici septele (repliurile) pbtrund asa de addnc in interiorul
sacului pulmonar, inc6t capetele lor schiteazi in continuarea bronhiei extrapuimonare calea
unei bronhii principale intrapulmonare. in peretii acesteia apar noduli cartilaginogi care o
intiresc" Camerele laterale delimitate de septele principale sunt la 16ndul lor subimpdrlite prin
septe secundare, tertiare etc., in cSmdrute de ordin mai mic sau alveole. PlSmdnii iau astfel un
aspect parenchimatos, constituind o treaptS de trecere spre plim6nii
tipic parenchimatogi
de
la pisiri
9i
mamifere.
La unele reptile (gekonide gi cameleoni), plSm6nii se continud cu saci aerieni.
M eca ni sm u I ve ntil ali ei pu I m o n o re
Aerul pdtruns prin n5ri, trece in fosele nazale, faringe, laringe, trahee, bronhii, ajun96nc
in pl5m6ni. in peretele laringelui existd un cartilaj care dd elasticitatea laringelui, oprind turfirea
giinchiderea lui, rol pe care-ljoacd gi inelele cartilaginoase din trahee. La cameleoni si crocodili
nigte cute, mai mult sau mai pulin transversale ale mucoasei laringiene, formeazd corziie vocale.
Respiratia se face prin ldrgirea gi st16mtarea cutiei toracice sub ac!iunea mugchilor
costali. in timpul somnului hibernal, ritmul respirator scade mult.
f* r*3 s. dr 6f s
pgf,J
Fs $ G. #F
gt
r s f;
g,{f
trr-Ftr
14
elmsm # ff**
*s$
Pisdri
Cdile respiratorii si plSm6nii pdsdrilor sunt de un tip mai evoluat dec6t la reptile'
Laringele este destul de rudimentar
9i
lipsit de corzi vocale, nu contribuie
la
emiterea sunetului.
Traheea are o lungime in general proporlionalS cu aceea a g6tului. in unele cazuri ins5,
ea poate fi mai lungd,
prezentSnd in acest caz indoituri sau anse.La lebede
9i
cocori, o ansd
a traheei este situatd intr-o cavitate specialS din carena sternaiS, care servegte astfel drept
rezonator. La pinguin traheea este dubl5, duplicarea eiincep6nd la circa l- cm nnaijos de laringe'
perelii
traheei sunt intSrili
prin cartilaje av6nd formS de inele cornplete' EIe
pot fi deseori
calcifiate sau osificate. La locui de bifurcare a traheei, se afl5 siringele
(syrinx), organ fonator, cu
totul
particular pdsbrilor. La toate
pSsdrile, plSm6nii se afl5 ?n legdturd atAt cu sacii aerieni c6t
si
cu spafiile
pneumatice din interiorul scheletului'
Bronhiile extrapulmonare,
rezultate din bifurcarea traheei, au de asemenea inele
cartilaginoase
de suslinere. Fiecare bronhie
pStrunde in plSm6nul corespunzStor
pe partea
medioventralS a acestuia.
La pisdri p16m6nul de tip parenchimatos, tubular, este mic in raport cu toracele mare,
dar extraordinar de vascularizat. Elasticitatea sa gi capacitatea de dilatare sunt insd foarte slabe'
PlSm6nii suntinveli!iin
pleure, intre care se afl5 o cavitate
pleurald.
Structura
pllm6nilor este complicati datoritd arborelui brongic intrapulmonar
pentru
prima datS bine reprezentat.
Bronhia
Primard
se continud in
plSmdn cu un segment bronhic numit
mezobronhie care traverseazi
plim6nul in
toatd lungimea sa, pentru a se deschide la
partea sa caudalS intr-un mare sac aerian
(sacul abdominal). Din fiecare mezobronhie
se desprind bronhiile secundare care
sunt legate la rSndul lor intre ele prin
parabronhii. Acestea au un diametru
sub 0,5 mm, sunt egale
9i
dispuse
paralel
intre ele. Din
parabronhii se desprind
bronhiolele respiratorii'
Ele pleacd radiar
in toate direcliile
9i
se continud terminal cu capilare!e aeriene, care fac legitura cu sistemul
parabronhic invecinat. La acest nivel structura
plimAnului vine in contact cu releaua capilarS'
Dupa unii autori, capilarele aeriene
9i
cele sanguine ar avea un perete comun'
Meconismul
ventilo;iei
pulmonore in repaus este asigurat de contraclia
9i
relaxarea
mugchilor intercostali. in zbor, c6nd cugca toracicb rdm6ne rigid5, sacii cu aerigi schimbd volumul
Figura 16. Structura sistenrului
parabronhilor la pisari:
1. parabronhie, selionati transversal;
2. bronhiolele,
pornind radiar de pe parabronhii;
3. capilare aeriene;4. capilare sanguine'
Bifrrsffisc
prlxtrftd-r
6s{-,pst #E FxffitfruId "
ffmss s X-u
tr?,4
aclion6nd asupra
pldmanilor ca nigte foale, determin6nd astfel ventilalia
puternicd a acestora'
Aerul ajunge in saci cu suficient oxigen care
poate fi fixat la expirarea lui
-
respiralie dubld' La
nivelul sacilor aerieni nu se face schimb de gaze'
in afard de respiralie, sacii cu aer se folosesc
pentru reducerea
greut5lii specifice a
corpului,
pentru reglarea temperaturii,
pentru intSrirea vocii, pentru a asigura rezistenla in zbor
impotriva
presiunii curenfilor de aer'
Mamifere
Cdile respiratorii extra-
9i
intrapulmonare
sunt bine dezvoltate, ultimele lor ramificalii
termin6ndu-se
insd in "fund de sac", in acinii
pulmonari'
Plim6nii sunt de tip
parenchimatos alveolar. Ei sunt inveliliin
pleure'
Laringele
prezintb corzivocale.
Acestea vibreazd atunci cAnd sunt Iovite de aerul expirat,
emi!6nd sunete'
La marnifere
(ca
9i
la crocodili) apare un repliu anterior nepereche, intirit de o formaliune
cartilaginoasS,
de neoformalie,
sprijinitS
pe cartilajul tiroid numit epiglotS, care in momentul
deglutiliei
poate acoperi orifi ciu I fa ri ngola ringian'
La nivelul laringelui se pot int6lni unele dispozitii adaptative interesante"
Astfel, la
cetacee, epiglota
9i
cartilajele,
numite aritenoide, se alungesc in formS de tub care
Bdtrunde
p6n5 la coanele secundare,
aceastS dispozitie specialS
permi!6nd animalului sd asigure
ventilarea
plim6nilor chiar
9i
c6nd inghite hrana. o dispozi!ie aserndndtoare
existd la puii nou-
ndsculi de marsupiale,
permi!6ndu-le sd sugd laptele matern fdrS ca acesta sb
pdtrunddin cdile
respiratorii.
Traheea are o lungime de obicei
propor!ionalS cu g6tul. Perelii traheei sunt intdri!i de
cartilaje in formi de inele, de obicei incomplete'
plimSnii
se afld agezali in interiorul cavitdlii toracice
(deasupra diafragmului)'
Ei sunt
invelili de sacul
pleural format dintr-o foild pleuralS parietalS
;i
o foild visceralS, intre care se
afld cavitatea
pleurala. Sub foila visceralS se afl; un strat de
lesut
conjunctiv, de pe care
pleaci
o mullime de septe conjunctive
care impart organul in lobuli
pulmonari. PlSm6nii
prezint-
deseori la exterior o anurnitS impSrlire in lobi. La balene
9i
elefanii nu prezintS insd nici c
lobare externi. Fiecare bronhie
principali extrapulmonari
intri in pliminul corespunzdtc-
prin
,,poarta,,
acestuia sau hil. in interiorul
plsmAnului, bronhia
principalS se ramificd in bronhil
secundare, iar acestea dau la rindul lor ramificalii terliare, de ordinul
patru etc'. Se formeazi
astfel, in fiecare
plbm6n, un adevSrat arbore brongic' Bronhii foarte fine pStrund in fiecar:
lobul, unde se ramificd de mai multe oni, form6nd un sistem de bronhii intralobulare'
Ultime :
lor ramificalii se numesc bronhiole terminale.
La capitul acestora se gisegte un canal alveolar
mai mult sau mai pulin ramificat, ramificaliile acestea deschiz6ndu-se
in saci alveolari' Sistem
-
#r#d.#s;re Fsff:ffar Fa;Ftris rlg S*r*srsm*::i
.
flJss* *s,{-er
de canaie alveolare si de saci alveolari, formali la eapdtul unei bronhiole, formeazi un
pulmonar. Canalele gi sacii alveolari au perelii formati dintr-un endoteliu foarte fin
9i
acoperili de o relea foarte deasd de capilare. La nivelul lor are loc schimbul gazos.
capilare
alveolare
#s5
acin
su nt
Ventiiarea plSm6nuiui la mamifere este mai putin perfectd decSt la pdsiri, rdm6n6nd
aici intotdeauna o anunritd cantitate de aer rezidual. Ventilarea plSm6nilor, adicd inspiralia gi
expirafia, este realizati prin dilatarea gi restr6ngerea cutiei toracicein urma acliunii mugchiului
diafragm gi a muschilor ridicitori
9i
cobor6tori ai coastelor. La realizarea expiratiei un rol
important este
jucat gi de eiasticitatea
lesutului
pulmonar.
Figura t7. Evolu!la plSmAnuluiin seria vertebratelor: a. amfibieni; b. reptile; d. mamifere
,_ trahee
,.'
Plimdn
sact aenent
a nteriori
saci aerieni
posteriori
c)
A
,'^.\\
tont"
r4,
plSmin
o curuo3rTATr
Ferlcftaimus, peste din gnotele tnopicate, ?gi
ap5, dar p*ete tr;ii 2 aiie ?m meejiul tercstru,
pef;tCIr*le, re$pirend #er cu a;utonu! cavltal!i
petr*t* pana la S0-o4: din timpui s*r".lTr:
urc$nelu-se pe copa*i eu Tnot5toarele
bueafai"ingiene foarte vascuianzate.
215
Sf#d.ssdr Fgjs"ytr# 6RLrpgif #s
g.r,:gafltrId
flmss ry ff-sr
3.1.5. RESPIRATIA CELU!.ARA
Respiralia celulard reprezintS un proces complex prin care sunt degradate substanfele
organice p6ni la substanle anorganice, printr-o serie de reaclii de oxido-reducere, cu eliberare
de enei'gie.
Respiralia ceiulari poate fi realizatd in:
o
prezen!3 o,
=)
respiralia aerobS;
'
absenla O,
=>
respirafie anaerob; (= fermentativd).
Mecanismul respiraliei celulare se realizeazd in urmitoarele etape:
1. Citosolici (= anaerobd
=
anoxigenici)
=1
GLICOLIZA
2. Mitocondriali
{=
aerobd
=
oxigenici), care are la rindul ei trei etape:
o
decarboxilarea oxidstivd a piruvatului
=>
acetii-coenzima A;
o
ciclul Krebs (= ciclul acizilor tricarboxilici);
c
fosforiloreo
oxidativd rnitocondridld, cuplatb cu lanlul transportor de electroni
=>
ATP (= acumulatorul de energie) care furnizeazd energia necesari
=>
contractia musculare
=>
conducerea impulsului nervos
=>
transport membranar
=>
sinteza de noi substanle (glucide, lipide, proteine,acizi nucleici etc).
1. Etapa citosolicS
Glicoliza reprezinti secvenla reacliilor care
realizeazi transformarea giucozei in 2 molecule de acid
piruvic (sau piruvat) cu eliberarea a doi moii de ATP
si
reducerea NAD in NADHT.
Bilantul energetic
P6nd la etapa de acid piruvic, dintr-o moieculd
de CuH.rOu rezultd 4 moli de ATP si 2 moli de NADHT.
ScdzSnd cele doud molecule de ATP consumate la
nivelul reactiilor de degradare a giucozei in compugi
intermediari, se obline un bilan! net de 2 moli ATP/
mol de glucozd" in conditii aerobe cei doi moli NADH,
H*, rezultaqi Cin degradarea glucozei, pot oferi protonii
lantului mitocondi'ial, unde rezultS 5 moli ATP (3 moli
ATPI mol NADH,H-). Aceasta inseanrni ca bilantul
energetic al degradirii aerobe a glucozei pdnd la etapa
de piruvat este egal cu I moli de ATP.
glucozd
cuHrrou
,,1,t=2
NAg-
i!:,::3 + aaP
4 AIi}
2 (NADH, H.)
Frgura t6. Giicoilza
#dsd"#6?
psi!rtru
GsuFrgtF sf' Sxfg'tgzu&e ttysw
y
x a_ ----
i;i
Glicoliza este un proces care
Deosebirea dintre glicoliza aga-zisi
pii'uvatului.
in condilii aerobe, piruvatul
complet p6nd la CO,gi HrO.
poate funcliona at6t in condilii aerobe, cdt
;i
anaerobe.
,,aerobl" 9i
cea apa-zisS,,anaerobS"constd in soarta
pitrunde din citosol in mitocondrie unde este degradat
in condilii anaerobe, cdnd mitocondria nu poate funcliona, piruvatul se transformi
in acid lactic realiz6ndu-se fermentalie lacticd (in fibreie musculare striate prin acumularea
aciduiui lactic apare febra muscularS). Reaclia este reversibilS, la revenirea stSriiaerobe, lactatul
acumulat se retransformi in piruvat, care va fi degradat in mitocondrie la CO,
$i
HrO, Apadar,
denumirea de
glicoliza anaerobd trebuie inteleasS in sensul cd reacliile se pot petrece fdrS
participarea Or.
2. Etapa mitocondriald
DecarboNilarea oxidativd a piruvatului
=>
acetil-coenzima A
Pentru a putea fi decarboxilat, piruvatul strdbate membrana mitocondrialS, trec6nd din
citosol
{unde
a fost format prin glicolizi) in mitocondrie. Sub ac}iunea complexuiui enzimatic
dehidrogenaza
-
decarboxilazd, in prezenla coenzimei A-H, a NAD oxidat, rezulti in final:
.
acetil-coenzima A
(CH,
-
CO
-
coenzima A);
.
se eliberazS o moleculS de CO;,
.
se reduce NAD
*
=>
NADH, H*.'
Acetil coenzima A pitrunde in ciclul Krebs unde
se descompune in CO, gi HrO.
eiclul Krebs
ReprezintS o cale metabolicS comund de degradare
finalS a glucidelor; lipidelor gi am!noacizilor. Ciclul Krebs
necesitd aceiil-coenzima A - care ia na;tere in special prin
catabolisn'rul glucidelor in urma decarboxiiirii oxidative a
piruvatului, dar
9i
prin catabolismul acizilor gragi, respectiv
catabolismul aminoacizilor. Acetil-coenzima A este
metabolizatS, cu degradare de CO,
Fi
HrO in ciclui Krebs.
Analiz6nd secvenla reacliilor ciclului Krebs,
constatSm urmitoarele:
.
pentru fiecare turi a ciclului se formeazd
doui rnolecule de COr, care corespund celor 2 atomi de
C din molecula de acetil coenzima A ce intri in ciclu;
glucozt
coH,ro.
I
6
c
acid piruvic (bn, -co-coou1
S 'coenzima
A-H
g, ,
NAD- (oxidat)
complexul
s
dehidroge nazi-deca rboxilazE
NADH,ll- (redus)
co,
acetil-coenzima A
compus cu 2 atomi de C
TH
T
-s.D
4C
g
-W -"r
5C
q'-.7
DD
T
Figura 19. Ciclul Krebs:
D. dehidrogenaza;
DD. decarboxilaza-dehid rogenaza;
4C,5C, 6C
=
compuii cu 4,5,6 atomi de carbon.
'H
A
T(transportoroxidat)
Wt*ryufu
-rH,
(redus)
&
-TH,
(redus)
DD*s
Ciclul
Krebs
"*f
s
#{#A##/tr
ptr,,11r,{':i
6welpts: i3F f,;y{.ar}-trtvr,4
.
#Jsps ll,{-r*
la fiecare turi a ciclului au loc 4 procese de dehidrogenare, rezuiltAnd B atomi de H.;
cea mai mare parte a energiei care se elibereazd din reactiile ciclului Krebs se pierde
sub formb de cdldurS; totugi ciclul Krebs are rol eentrai in energetica ceiularS, fiind unul din
principaiii furnizori de electroni (hidrogenul rezultat reprezent6nd sursa de electroni) cdtre
lanlul respirator mitocondrial, care este sediul reacliilor generatoare de energie sub formS de
ATP.
Lanf ul transportor de electroni. Fosforilarea oxidativ5 mitocondrialS
in majoritatea sistemelor vii, protonii (H.)
;i
electronii (e) smulgi de pe substrat in cursul
reacliilor de oxiciare a acestora, sunt in final connbinati cu oxigenul atrnosferic, cu formare de HrG.
Complexul de enzime ce transferd protonii
9i
electronii de pe substrat pe oxigenul
atmosferic (dizolvat in mediul apos al celuiei) este cunoscut sub numele de lan[ respirator
mitocondrial sau lan; transportor de eiectroni.
Figura 20. Lanlul transportor de electroni
MATRICE
2H*
ADH+H"
NAD*
HrO
2H.+a-
lz|.
f
!r
(I'
g
t4
-l* .,
'-**-*/
Figura 21. Lan! transportor de electroni pi fosforilarea oxidativd
{h*nsltfrtsr
redus}
xt? CI
I,rnt respuatur
{h':nnspartar
o:ri*nf}
#s.s
Mecanismui
intim
prin care se realizeazS
transferul de energie, rezultat din reacliile de
oxido-reducere
din lanlul respirator,
pe molecula de ADP
pentru formarea ATP' nu este lSmurit
pe deplin.
UnadinipotezeleunanimacceptatScaexplica!ieamecanismuluifosforilSriioxidative
este ipoteza cup!5rii chemiosmotice
(Mitcheil' 1961-)'
Teoria chimiosmoticS
postule az| c6, energia eliberatS in urma scurgerii electronilor
prin
lanlul respirator,
este insolitd de o translocare
de
protoni dinspre
matricea mitocondrialS'
spre
exterior
in spaliul intermembranar'
AcumulareaprotonilorinspaliulintermembranardeterminSapariliaunuigradient
electrochimic,
caracterizat Prin:
.gradientchimic-reprezentatdediferentadeconcentralieaionilordeH-deoparte
gidealtaamembraneimitocondrialeinterne,ceeacedeterminiapariliauneidiferenlede
pH;
. gradient electric
- datorat diferenlei
de sarcinS transportati
odatS cu
protonul'
Ambele componente
ale
gradientului eiectrochimic
de protoni aclioneazd
in sensul
atrageriiprotonilorin
matrice, astfelcS
protoniitrecinapoiin
matrice
prin ATP-sintetazS l=
pornpS
de protoni). Energia cinetici eliberatS de cStre
protoni va fi folositS
pentru sinteza ATP- ului'
Bilantu!energeticalcatabolismuluiaerobalglucidelor
Etapa decarboxildrii
oxidative a piruvatului
pdnd la acetil-coenzima
A elibereazd
l_ mol de NADH,H*,
care in lanlul mitocondrial
va forma 3 moli de ATP/ mol de
piruvat
cecarboxirat
ra acetir
-
coenzima
A.
gtiind c5 un mor de acetir
- coenzima
A va elibera in ciclul
Krebs cuplat cu lan!ul respirator
mitocondrial
un numSr de 12 moli de ATP, aceasta inseamnS
cd degradarea
oxidativS
a unui mol de piruvat p6ni la co,
9i
Hro
produce 3 + 12 ATP =
15 moli
de ATP. Doi moli de
piruvat rezultali dintr- un moi de glucozd vor produce astfel 2x15 =
30 moli
iTP'Adiug6ndcei8molideATPrezultatip6nSlaetapadepiruvat,rezultSuntotalde33moli
de ATP/ mol de glucozd oxidatd total'
o cuRi*3tTl{I!
LJn m-r*r' i:ln* er:pt,
pus
'intr-*n
c** L:l-i Rrer"# n:ai
puiin *oapi*'
l* *ce*lereazi
mati:r"ixar*#.
FrL!*t#i* **apt* *n:anfr Liil
*az {*tii*n}'
efir* *Ceel*r*mz*
putriliC
respii-a.fi#,
ilrtrhiniJ
c*#**r#ffi
fru*te!*r e$in apr*pisr#'
p
fre*$t *rit*riu s* exp!ie*
il*tr**r#*
arti{ieini&
& r".!itqlr fr-ueie
gi legurne
{i*lmai,
portscale' mandarne'
banane,
ry.*.J.
Aryezai*
?n ff{31"1"!*r'* $pecisi*,
bin*
?nehise, fruct*le se ccc iir
**tmi,ra
zil*, *ae& ir:trcdue*m
etii*n' ?n
pr*p*r{i* c}* il'3-t%'
tn
!ara
noastrS'
ffi**st
prilcsdeli a f**t intr*duc de n*e*en:ician
l'i" sal*geanu"
aa& \
Sj#d"#ffir
p#,t,T"ttr*r
Ss#Fscf dlF
gtr{tr*#rvfrd -
#Jsser s X-s
e CliRCiiTLitZA Sl *g$il{X}trR.A
Evidenqier*a rlt:::lr-l1r:j r"espir;itr:r la pe stii de
';cvar:ir-r
lniaginati-r';. un cqrr-rinlent..irllr;iaird rr* pests i* dii.rrlte c*ntiitii EJe meu-iili acr$tr
reircti*n*az'5 diferit. m*dificAnclr-r-si ritrnui respiratr:i". In r'rrrn*t{,r'-rrele cxp*rim*nte s-ilr.r *-rhtinrri
urm"itoa-rele d:lt*:
{ntcrprereazi rezultatele obr;iiiute.
Fr';rrnri]e; 2.{ i:r;nc Irrri i.
Q) Analizeazd gi interpreteazd
Explicd de ce pldmdnii omfibienilor nu pot osigura cantitsteo de Ornecesard organismului.
Evidenfiazd legdtura dintre oceastd caracteristicd a pldmdnilor
5i faptul
cd amfibienii nu
se pot desprinde totol de opd.
Dacd pentru
fiecare
moleculd de ATP, produsd la nivelul pompei ATP
-
sintetazo, din
lanlul rnitocondrial, sunt necesari 2 H' iar pentru
fiecare
pereche de electroni (2e
)
tronsportali de-a lungul lanlului respirator sunt translocafi in spafiul intermembranor
6H+, cdte molecule de ATP se
formeozd
prin cuplarea ciclului Krebs cu lanlul respirotor
mitocondrial ?
Precizeazd particularitdfile sistemului respirator la insecte in
functie
de mediul de viala
gi modul de locomofie.
Precizeazd tipul de respirafie existent la cetacee
5i
evidenliazd adaptdrile structurale si
funclionale
ale sistemului respirator
;i
circulatar care le conferd posibilitatea plonjar
(scufunddrii) pentru un timp remsrcabil (L-2 ore).
Compard mecanismulventilaliei pulmonare de lo pdsdri cu cel de lo mamifere. Precizeazi
adoptdrile structurale gi
funclionale
ole pldmdnilor pdsdrilor in
funclie
de necesitdli e
energetice din timpul zborului.
Cum explicifaptul cd la animalele homeoterme consumul de oxigen este moi mare decs:
la cele poichiloterme ?
Explicd relalia existentd fntre variafiile concentraliei de Orin diferite medii acvatice s
nevoia respiratorie (de oxigen) a diferitelor specii de pe5ti.
1.
2.
5.
6.
3.
4.
Calitatea apei,din,acyar:iu Ritrn respirator
- apa de robinet la 20 'C - normal
- apa de robinet fiartd
9i
ricitS la 20 "C - foarte accelerat
-
apa imbogSliti cu co, - foarte accelerat
- apa de robinet foarte caldd (40 'C) - accelerat
ffi#r.#6ts
pEilJrFu
GRUPELE Dr Excrrrs#
fuss s X-*
cum explici
faptut
cd trecerea unor specii de onimale de la mediul ocvatic la celterestru
a determinat
intensificarea
metobolismului
ocestora'
Anolizeozd
datele inscrise in tobelut de moi
ios
privind necesaru! de oxigen raportat
Ia
g reutatea co r
Pul
u i/o rd.
lnscrie datele intr-un
grafic
5i
interpreteazd
graficul' Formuleazd
concluziile'
10. La reprezentanfii familiei
Tubifex
(oligochete acvatice), ca
9i
in cazul
persoanelor care
trdiesc la ottitudini
de peste 3000 m, concentralia
hemoglobinei
din sdnge este
foarte
mare.
StabiteSte
couza cre5terii concentroliei
de hemogtobind
din sdngele acestora'
11. Compard
mecanismul
respirafiei
celulare cu mecanismu! fotosintezei
5i
evidenliafi
asemdndrile 5i
deosebirile
dintre cele doud
procese'
Dacumenteazd-te
Folosind diJbrite surse de informare,
explica modul in care este utilizatd specia Saccharomyces
ceretisiae in procesui tehnologic
defabricare
a berii'
Precizeaza
ce
funcyie
a organismului
ciupercii std la baza indeplinirii
procedeului
de
fabricaTie.
Argume,teazd,
pe baza mecanismului
respiratiei,
de ce in urma activitayii drojdiei se obline
alcool etilic, ca pradusf'nal,
;i
nu se ob/ine apa'
9.
'o
le
*#;f
fft#{#sd flr{iff?'#j-,r Sgt.r.',*i;;: .-:},ii il,{{.:tiifr#fiJ,i
.
fflx-c# *c ..}i:g
3.1.5. PARTTCULARTTATI ALE SISTEMULUI EXCRETOR
5l
EXCRETIEI
iru se nrn ANTMALA
srsrEMUL
EXCRETOR
$l
EXCRETIA LA NEVERTEBRATE
Protozoarele libere
PrezintS vacuolS pulsatilS, organit absent la speciile marine gi endoparazite" CAnd
existd doud vacuole, ele funclioneazi alternativ, Ritmul contracfiilor variazd cu temperatura
;i
concentra!ia mediului extern: scad pe mdsurd ce crette ccncentralia in siruri, devenind nule
intr-un mediu izotonic cu ai animalului. Cantitatea de api evacuatd prin vacuoia pulsatilS este
mare: la circa 2l- minute, un Paramecium elimind un volum de apd egal cu al corpultri siu,
% pdtrunsd cu alimentele, restul prin peretele corpului. C6nd una din vacuolele pulsatile aie
parameciului este inactivatS, cealaltSisi mdregte numirul pulsaliiior deUtA sec. Ia 1"f7 sec.,iar
dacS sunt inactivate ambele, animalul se umfl5
5i
crap5. La Ciliate vacuola puisatilS este piasata
in stratul intern al ectoplasmei. in majoritatea cazurilor, ea posedd un rezervor inconjurat de
canaie, care colecteazd secreliiie din endoplasmS.
Turbelariate
Au sistemul excretor reprezentat de 2-4 perechi de pratonefridii, care indeplinesc
5i
funclie osmoreglatoare, gi 1--2 sau mai multe orificii excreioare.
Cestode
Au sistem excretor de tip protonefridian, cu legituri transversale in fiecare proglot.
Nematode
Prezintd doui tipuri de sistem excretor: tubular si giandular. Cel glandular este constituit
din I-2 celule mari, numite glande ventrale, situate la nivelul
jcncliunii
dintre faringe gi intestin
Nematodele cu sistem tubular la adult (oxiuri, limbrici) posedE sistem glanduiar in stadiile
juveniie.
Polichete
Au sistemui excretor reprezentat de rinichi de eliminare;i rinichi de acumulare. Di-
ultima categorie fac parte, organele ciliofagocitare, dilatare saciformi a endoteliului, firi
comunicare cu exteriorul,
lesutul
cloracogen, diferenfiere a foilei mezodermice viscerale d;-
jurul
intestinului gi a vaselor de s6nge, corpul cardiac, care este situat in sinusul periintestrn:
sau in regiunea posterioari a intestinului.
Rinichii de eliminare sunt reprezentali de nefridii. DupS origine pot fi: protonefridii s:-
metanefridii,Metanefridiilesuntdeschiselaambelecapete.Lasedentarenumirulmetanefridir:-
se reduce, mai ales la cele cu corpul diferenfiatintr-o regiune anterioari gi una posterioard.
-.
acestea, nefrifiile din partea anterioard sunt excretoare, cele posterioare sunt genitale sau :,
funclie mixt5.
#Jstoc,r FF,.v-rftu Gnupe tc *r fxcrierulA
Oligochete
Au sistem excretor de tiP
metanefridian. De regul5 existi cdte o
pereche de metanefridiiin fiecare segment.
Principalele substanle de excrelie sunt
NF{3 gi ureea, care se formeazS in toate
lesuiturile,
mai ales la nivelul intestinului.
Ele trec in s6nge si lichidul celomic, iar
de aici in urin5. La rdme urina rimAne
in nefridii 3 zile, sunt resorbite sSrurile,
proteinele, o parte din aPd, regl6ndu-
se astfel
presiunea osmoticE a mediului
intern
9i
apoi sunt eliminate. Urina este
hipotonicd fa!5 de s6nge
9i
de lichidul
celomic.
Molugte
Prezinti organele lui Boianus,
metanefridii modificate in numdr de 1--6
perechi. Orifi ciul reno-pericardic corespunde
p6lniei, iar porul excretor se deschide in
cavitatea palealS. La larvele de gasteropode,
exist5 rinichi larvari
icelule
ale epidermei
care funclioneazi ca rinichi tranzitorii). La
gasteropodele terestre,
principalul produs
de excrelie este acidul uric, la melcii revenili
la viala acvaticd scade cantitatea de acid
uric, iar la gasteropodele marine se excretd
amoniac.
flryggs:g- .- ,u,/
Metanefridie
nef ridial
;33
Lumen intestinal
I
a.
M
Vas sanguin'
c.
MM
Nefrostom
ZonE
secretoare
Figura22. Nefridiile la AnCelide:
a. Protonefridia- capetele dilatate ale nefridiei prezinti
un smoc de flageli care antreneazi degeurile Ia exteriorul
corpului; la polichetele primitive gonoductul transportd
produgii de reproducere la exteriorul corpului;
b. Metanefridia - nefrostomul
(p6inia ciliati) antreneazS
produgii de excrelie la exterior;
c. la Anelidele evoluate gonoductul
9i
tubul nefridial
prezintb grade diferite de fuziune;
d. nefridia Anelidelor evoiuate poate fi asociatS cu stratul
capilar excretor gi tubii nefridiali pot prezenta o vezicd
dezvoltatS.
Lamelibranhiate
prezinti
o pereche de rinichi, care apar la embrion ca evaginiri ale pericardului
9i
rdmdn
in comunicare cu acesta printr-o pereche de nefrostoame. Rinichiul are o ramurd pericardicd
proxinnald reprezentatS de p6lnia ciliati
9i
o ramuri distalS care se termini in cavitatea
palealS,
prin orificiul excretor. Prin rinichi circulS lichidui pericardial impins de cilii nefrostomului, intre
acest lichid
9i
singele venos din sistemul
portrenal are loc un schimb de substanle organice
9i
anorganice, rezultdnd urina. La funclia de excrelie contribuie
giglandele pericandiale
{organele
!ul Keber), care intervin impreund cu rinichii la reglajul osmotie .
#!#L##tE
pgr*{rv#{i
6#ejpsts #c
gff{f[Fivv:Fi
" sr's.sry w ff-p
Chelicerate
Prezinti o pereche de glande coxale formate din 4 lobi, un sacul
9i
un tub excretor lung
gi incolScit.
Crustacee
PrezintE nefridii modificate:
glanda verde, la baza antenei li si glanda maxilarS, la baza
maxilei, dar rareori coexistS. Peretele saculului
9i
al labirintului poate fi cutat ceea ce mireSte
suprafala excretoare. La excrelie participd gi tegumentul, branhiile, epiteliul glandei digestive,
fagocitele, nefrocitele. Excreti amoniac, mai pulin uree
9i
acid uric'
Chilopode
PrezintS doud tuburi Malpighi lungi, fiecare cu o ampulS care se deschide in proctodeum,
gi prin nefrocite.
lnsecte
Au2-200de tuburi Malpighi. Au structura intestinului mediu gi sunt scdldate de hemalimf5,
din care extrag acidul uric, aminoacizri, apa gisirurile dizolvate, pe care le elibereazi in intestin.
O parte din api gi din ionii anorganici sunt reabsorbili de capdtul proximal al tubur"ilor,
prin
perelii rectali,
ti
redali hemolimfei. La excrelie participi
9i
peretele intesfinal, cuticula;icelulele
din corpul gras.
Echinoderme
Nu au sistem excretor.
SISTEMUL EXCRETOR SI EXCRETIA LA VERTEBRATE
Rinichii se formeazi in embriogenezi din plScile nefrostomiale perechi (mezoblastice)
care vor da nefrostomuri sau segmente renale care, la r'6ndul lor, vor forma nefronii.
Nefronii reprezintd elementele funclionale fundamentaie ale rinichilor. in timpul
dezvoltirii embrionare, fiecare nefron se deschide in ceiom printr-o pAlnie ciliatS, in vecindtatea
cdreia ramificalii ale aortei (viitoarea arterd renalS) farmeazS un glomerul de capilare. Se
formeazd un glomerul extern. Mai rar, acegti glomeruli intrS in contact cu nefronii, form6nd
glomeruli interni. Pe de alti pante fiecare nefron cregte laterai, pentru a se deschide intr-un
canal excretor, denumit ureter primar sau canalul lui Wolff.
Acesta cregte spre partea posterioari a embrionului gi se deschide in cloacS. La nive!ul
glomerulului extern are loc filtrarea apei
9i
a sdrurilor din sSnge in ca'vitatea generalS, de unde
acestea trec prin p6lnia ciliati in nefron, de unde sunt eliminate afard prin canalul lui Wolff.
l
r
il
i