Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Andre Maurois Istoria Angliei
Andre Maurois Istoria Angliei
Istoria Angliei
Histoire d'Angleterre, 1967
vol.1
NOT PR!"M"NAR
#ititorul va g$si la s%&r'itul a(estei lu(r$ri lista ($r)ilor de (are *+a* %olosit ,n *od
(onstant. !ista, de'i %oarte lung$, este desigur *ult -rea s(urt$ -entru a (onstitui *$(ar
s(.i)a /i/liogra%iei unui ase*enea su/ie(t. O*isiunile tre/uie e0-li(ate nu -rin a-re(ieri
ne%avora/ile, (i -rin di%i(ila ne(esitate de a alege.
Nu era -osi/il s$ ,n%$)i'e1 ,n dou$ volu*e, o dat$ (u istoria Angliei, 'i a(eea a
2(o)iei sau a "rlandei. Ra-orturile dintre a(este trei )$ri le+a* e0-us ori de (&te ori *i s+a
-$rut indis-ensa/il, dar ,n *odul (el *ai s(urt -osi/il. 3in a(elea'i *otive, istoria
"*-eriului /ritani( nu este tratat$ a(i de(&t ,n %un()ie de istoria intern$ a Angliei.
Tre/uie s$ adu( vii *ul)u*iri do*nului 4udges, (on%eren)iar la 5niversitatea din
!ondra, (are a /inevoit s$+*i (iteas($ lu(rarea ,n (ore(tur$ 'i s$+*i %a($ asu-ra *ai
*ultor (.estiuni o/serva)ii de (are a* )inut (u -risosin)$ sea*a. 6n s%&r'it, tradu($torul 'i
-rietenul *eu Ha*is. Miles *i+a %ost, (a ,ntotdeauna, (el *ai -re)ios s%$tuitor.
AM.
CARTEA NTI
ORIGINILE
I
POZIIA ANGLIEI
". 7Tre/uie s$ ne rea*inti* *ereu ($ sunte* ve(ini, iar nu -arte a (ontinentului8.
A(este (uvinte ale lui 9oling/ro:e
1
de%ines( -o1i)ia original$ a Angliei. a e at&t de
a-ro-iat$ de (ontinent ,n(&t, de -e -la;a #alais, se 1$res( al/ele %ale1e de la 3over, is-it$
-entru invadatori. Ti*- de *ii de ani a %ost (.iar unit$ (u uro-a 'i vre*e ,ndelungat$
Ta*isa s+a v$rsat ,n Rin. Ani*alele (are au re-o-ulat Anglia du-$ -erioada gla(iar$ 'i
-ri*ii v&n$tori (are le+au ur*$rit au venit din uro-a -e us(at. 3ar ori(&t de -u)in ad&n(
'i de ,ngust ar %i /ra)ul de *are (e des-arte ast$1i insula engle1$ de 9elgia 'i <ran)a, el a
%ost de a;uns -entru a asigura )$rii -e (are o -roteguie'te un destin a-arte.
1
Henry St. John, viconte Bolingbroke, scriitor, autor de eseuri filozofice
i om politic englez, membru al partidului tory 1!"#$1"%1&.
"". 7"nsular$, dar nu i1olat$8. uro-a este -rea a-roa-e de engle1i -entru (a
insularitatea ideilor 'i a *oravurilor lor s$ r$*&n$ nein%luen)at$. 2+ar -utea s-une (.iar
($ insularitatea este *ai (ur&nd un %a-t u*an de(&t un %eno*en natural. !a ,n(e-utul
istoriei sale, Anglia a %ost invadat$, la %el (a alte teritorii, 'i s+a a-$rat %oarte -rost. Tr$ia
atun(i din agri(ultur$ 'i din (re'terea vitelor. !o(uitorii ei erau *ai (ur&nd -$stori 'i
%er*ieri de(&t negustori sau *arinari. A/ia *ult *ai t&r1iu, du-$ (e+'i vor %i (onstruit
%lote -uterni(e 'i se vor si*)i la ad$-ost, ,nd$r$tul unei (enturi de *$ri /ine a-$rate,
engle1ii vor (unoa'te /ine%a(erile reale ale insularit$)ii, (are, s($-&ndu+i de tea*a
inva1iilor 'i eli/er&ndu+i -entru (&teva se(ole de i*-erativele *ilitare, deter*inante ,n
-oliti(a altor na)iuni, le va -er*ite s$ ,n(er(e, %$r$ ris(uri, %or*e noi de guvern$*&nt.
""". O ,nt&*-lare %eri(it$ a vrut (a -artea (ea *ai a((esi/il$ a Angliei s$ %ie (&*-ia
din sud+est, (are -rive'te s-re uro-a. 3a($ solul insulei ar %i %ost ,n(linat ,n -artea
o-us$, da($ -ira)ii (el)i 'i s(andinavi n+ar %i des(o-erit, de la -ri*ele lor in(ursiuni, de(&t
*un)i ina((esi/ili, -ro/a/il ($ -u)ini dintre ei ar %i ,n(er(at o inva1ie 'i istoria )$rii ar %i
%ost (u totul alta. 3ar *areele du(eau vasele -&n$ ,n %undul estuarelor /ine ad$-ostite=
*i(i dealuri (al(aroase a(o-erite de iar/$ ,ng$duiau e0-lorarea insulei evit&ndu+se
-$durile 'i *la'tinile= ,n s%&r'it, (li*a era *ai /l&nd$ de(&t ,n alte regiuni situate la
a(eea'i latitudine, deoare(e Anglia se g$se'te ,ntr+un gol% de ($ldur$ .i/ernal$ (reat de
(e)urile u*ede 'i ($ldu)e ale o(eanului. Ast%el, toate ,nsu'irile a(estei (oaste erau %$(ute
(a s$ ,n(ura;e1e -e (u(eritor, (are a %ost ,n a(ela'i ti*- 'i (titor.
">. A(east$ Anglie a((esi/il$ este situat$ e0a(t ,n %a)a %rontierei (are des-arte
li*/ile ro*ani(e de (ele ger*ani(e ?ast$1i %la*anda de %ran(e1$@. ra destinat$, a'adar,
s$ -ri*eas($ tot at&t de /ine -e *esagerii (ulturii ro*ane 'i latine (a 'i -e *esagerii
(ulturii teutone. Ast%el ($ o alt$ tr$s$tur$ -arti(ular$ a ei o va (onstitui, de+a lungul
istoriei, (o*/inarea ele*entelor (elor dou$ (ulturi -entru a+'i %$uri -ro-riul s$u geniu.
Prin a(easta Anglia este -ro%und deose/it$ de <ran)a sau de "talia, unde, ,n -o%ida
anu*itor (ontri/u)ii ger*ani(e, %ondul latin a %ost totdeauna /iruitor, -re(u* 'i de
Aer*ania, -entru (are (ultura latin$ n+a %ost ni(iodat$ de(&t un orna*ent, res-ins adesea
(u oroare. 3e trei ori va lua (onta(t Anglia (u lu*ea latin$ + -rin (u(erirea ro*an$, -rin
(re'tinis* 'i -rin nor*an1i + 'i in%luen)a -e (are a(easta o va avea asu-r$+i va %i
-ro%und$.
>. Pare -arado0al, dar adev$rul este ($ -o1i)ia Angliei -e glo/ s+a s(.i*/at ,ntre
se(olele al B>+lea 'i al B>""+lea. Pentru -o-oarele din anti(.itate 'i (ele din evul *ediu,
a(este regiuni at&t de des ,nv$luite ,n (ea)$ (onstituie *arginea e0tre*$ a lu*ii. ste
,nde-$rtata T.ule
C
, *agi($ 'i a-roa-e inu*an$, a%lat$ nu de-arte de in%ern. 3in(olo de
'
(ume cu care geografii antichit)*ii desemnau cele mai nordice
p)m+nturi cunoscute, ,n apele -ceanului .tlantic. Se pare c) a fost
atribuit un timp chiar insulelor britanice, iar dup) dob+ndirea de
st&n(ile -e (are le /at valurile *ari ale o(eanului ,n(e- la nord g.e)urile eterne, la vest
*area %$r$ de s%&r'it. #ei *ai (ute1$tori se aventurea1$ -&n$ a(olo -entru ($ g$ses( aur,
-erle, iar *ai t&r1iu l&n$, dar (u* ar -utea s$+'i ,n(.i-uie (ineva viitorul -rodigios al
a(estor insuleD Ori(e a(tivitate o*eneas($ lua atun(i dre-t )int$, ,n *od dire(t sau
indire(t, /a1inul Mediteranei. >a tre/ui s$ vin$ /ariera "sla*ului
E
, des(o-erirea A*eri(ii
'i *ai ales -uritanilor
F
-entru a de-lasa ($ile (o*er(iale 'i -entru a %a(e din insulele
/ritani(e + ,n %a)a unei lu*i noi + /a1a naval$ (ea *ai ,naintat$ a uro-ei.
>". 6n s%&r'it, ,n se(olele al B>"""+lea 'i al B"B+lea, insularitatea, du-$ (e+i
-er*isese Angliei s$+'i a(orde, la ad$-ostul %lotei sale, *ai *ult$ li/ertate intern$ de(&t
-uteau avea -o-oarele de -e (ontinent, ,i va -er*ite, gra)ie a(eleia'i %lote, s$ (u(ereas($
un i*-eriu *ondial. 2t$-&nirea *$rilor, solu)ie a -ro/le*ei a-$r$rii na)ionale -e (are i+o
i*-unea Angliei -o1i)ia sa geogra%i($, e0-li($ ,n -arte istoria i*-erial$ a a(estei na)iuni.
"nventarea aero-lanului re-re1int$ -entru ea eveni*entul istori( (el *ai ,nse*nat 'i (el
*ai -eri(ulos al ti*-urilor noastre.
II
PRIMELE SEMNE UMANE
". Pri*a -agin$ din istoria Angliei nu este, a'a (u* s+a s(ris adesea, o -agin$ al/$,
(i *ai (ur&nd o -agin$ a(o-erit$ de se*ne (are a-ar)in *ai *ultor al%a/ete, a ($ror (.eie
noi n+o -osed$*. 5nele regiuni ale )$rii 'i, ,n deose/i, dunele (retoase 'i ondulate din
Gilts.ire sunt -res$rate de *onu*ente (onstruite ,n ti*-uri -reistori(e.
A-roa-e de satul Ave/urH se -ot vedea ur*ele giganti(e ale unei adev$rate
(atedrale *egaliti(e. Peste (in(i sute de -ietre ,n -i(ioare %or*au inele la (are du(eau
i*ense alei. 5n *etere1 *$rginit de un 'an) interior a(o-erit de iar/$ ,n(on;ura un vast
s-a)iu (ir(ular. 3e -e *etere1 se *ai 1$re'te 'i ast$1i, la o distan)$ de (&teva sute de
*etri, o (olin$ arti%i(ial$ (are do*in$ (&*-ia 'i (are a (erut, desigur, unui -o-or -ri*itiv
tot at&ta trud$, (redin)$ 'i (ura; (&t le+au (erut egi-tenilor *onu*entele de la Aise.. Pe
toate delu'oarele din ,*-re;uri*i se ridi($ gorgane de iar/$, av&nd %or*e neregulate,
unele ovale, altele rotunde, + *or*inte ale ($-eteniilor ,n (are s+au g$sit, ,nl$untrul unor
,n($-eri de -iatr$, s(.elete, o/ie(te de ol$rie 'i /i;uterii. #&*-ul a(esta de eroi, liniile
si*-le 'i *aiestuoase ale gorganelor (are se relie%ea1$ -e (er, -ro%ilul ,ndr$1ne) 'i
cunotin*e mai precise asupra acestora a servit pentru a denumi un
arhipelag i mai nordic, probabil insulele Shetland.
/
0 posibil ca autorul s) se inspire aci din tezele cunoscutului istoric
belgian Henri 1irenne, dup) care cucerirea arab) a fost elementul decisiv
,n zdruncinarea echilibrului economic i politic al lumii antice, cu
centrul de greutate pe 2editerana.
3
1uritanii $ adep*i ai calvinismului, cu unele note originale4 au fost
persecuta*i ,n .nglia ,n primele decenii ale secolului al 5677$lea.
0migr+nd, ei au ,ntemeiat mai multe colonii pe *)rmul r)s)ritean al
.mericii de (ord.
li*-ede al *etere1ului, inelele 'i aleile, totul evo($ e0isten)a ,n($ de -e a(ele vre*uri a
unei ,nalte (ivili1a)ii.
"". Monu*entele de la Ave/urH, te*-lul de la 2tone.enge, gorganele de -e #olina
Aigan)ilor -ar a dovedi e0isten)a, ,n($ din al doilea *ileniu ,naintea erei noastre, a 7unei
-o-ula)ii nu*eroase o/i'nuite s$ se uneas($ ,n vederea unei a()iuni (o*une su/
(ondu(erea unei autorit$)i a((e-tate8. Pote(i de iar/$ ur*au (restele 'i serveau dre-t
dru*uri -ri*ilor lo(uitori ai )$rii. Multe dintre ele ,'i *ai -$strea1$ i*-ortan)a, 'i auto+
*o/ilul engle1ului *odern ,naintea1$, ,nto(*ai (a ,nso)itorul tur*elor ,n se(olul al
B>"""+lea, -e a(este dru*uri ridi(ate (are do*in$ v$ile ast$1i %ertile, dar (are odinioar$
erau ina((esi/ile ($l$torului din (au1a -$durilor 'i a *la'tinilor. Ast%el, ,n($ din a(ea
-erioad$ ,nv$luit$ ,n *ister %u+seser$ deter*inate anu*ite tr$s$turi -er*anente ale
geogra%iei u*ane. Multe din lo(urile sa(re ale -o-oarelor -ri*itive aveau s$ r$*&n$ -en+
tru ur*a'ii lor -$*&nturi %er*e(ate. Ii ,n($ de -e atun(i natura sugera lo+(urile de
a'e1are ale viitoarelor ora'e. #anter/urH era -un(tul (el *ai a-ro-iat de (oast$ de unde a
%ost -osi/il, )in&nd sea*$ de %lu0 'i re%lu0, s$ se a;ung$ ,n ti*- util ,n (utare sau (utare
-ort= Gin(.ester o(u-a a(eea'i -o1i)ie ,n vest= !ondra -$strea1$ -u)ine ur*e ale unei
vie)i -reistori(e, dar avea s$ se i*-un$ (ur&nd -entru ($ era, ,n %undul (elui *ai sigur
estuar, un ad$-ost (o*od, la gura unui r&u 'i lo(ul (el *ai a-ro-iat de *are unde era
-osi/il s$ se arun(e un -od -este Ta*isa.
""". 3e unde veneau a(este %a*ilii (are, du-$ dis-ari)ia o*ului -aleoliti( 'i la
s%&r'itul -erioadei gla(iare, au -o-ulat Anglia, adu(&nd (u ele /oul, (a-ra 'i -or(ulD
2(.eletele arat$ ($ au e0istat dou$ rase, una (u (raniul alungit, alta (u (raniul lat.
Odinioar$ se ,nv$)a ($ a(este (ranii alungite se g$ses( ,n gorganele ovale, iar (raniile late
,n gorganele rotunde. ra (o*od, dar ine0a(t. 3in -$(ate s+au g$sit (ranii alungite ,n gor+
ganele rotunde 'i ,)i tre/uie *ult$ a*a/ilitate intele(tual$ s-re a sesi1a -rintre *onu+
*entele *egaliti(e din Anglia dou$ (ivili1a)ii distin(te. 2e d$ ,n general denu*irea de
i/eri a(estei -o-ula)ii -ri*itive 'i se (rede ($ a venit din 2-ania. 2-aniol$ sau nu, era (u
siguran)$ de origine *editeranean$. #$l$torul (are se ,ntoar(e din Malta 'i se du(e la
2tone.enge este i1/it de tr$s$turile (o*une -e (are le o%er$ *onu*entele *egaliti(e din
lo(uri at&t de de-$rtate unul de altul. <$r$ ,ndoial$ ($ ,n ti*-uri -reistori(e a e0istat ,n
Mediterana, -e )$r*urile o(eanului 'i -&n$ ,n "nsulele 9ritani(e, o (ivili1a)ie destul de
o*ogen$, a'a (u* a %ost *ai t&r1iu ,n uro-a + ,n evul *ediu + (re'tin$tatea. A(east$
(ivili1a)ie a %ost adus$ ,n Anglia de i*igran)ii r$*a'i ,n (onta(t (u (ontinentul gra)ie ne+
gustorilor (are veneau du-$ *etale ,n 9ritania 'i adu(eau ,n s(.i*/ -rodusele !evantului
'i (.i.li*/arul din 9alti(a. Pu)in (&te -u)in, lo(uitorii insulelor, (a 'i (ei de -e (ontinent,
au de-rins noi ,ndeletni(iriJ agri(ultura, arta de a (onstrui (or$/ii lungi 'i a(eea de a to-i
/ron1ul. ste interesant s$+)i i*agine1i ,n(etineala a(estor -rogrese -e (are oa*enii le+au
,n%$-tuit ,n de(urs de se(ole. Peli(ula su/)ire a -erioadei istori(e se rea1e*$ -e ad&n(ile
straturi ale -reistoriei, 'i nenu*$ratele genera)ii (are n+au l$sat alte ur*e tangi/ile sau
vi1i/ile de(&t -ietrele (io-lite 'i ridi(ate ,n -i(ioare, dru*uri 'i %&nt&ni, au l$sat *o'tenire
o*ului o sea*$ de (uvinte, de institu)ii 'i de -ro(edee %$r$ de (are (ontinuarea aventurii
ar %i %ost de ne(on(e-ut.
III
CELII
". 6ntre se(olele al >"+lea 'i al ">+lea ,.e.n. sosir$ ,n Anglia 'i "rlanda valuri
su((esive de tri/uri de -$stori 'i de r$1/oini(i, (are, -u)in (&te -u)in, luar$ lo(ul i/erilor.
Tri/urile a-ar)ineau unui -o-or nu*it (elt, (are o(u-ase i*ense teritorii ,n valea 3un$rii,
la nord de Al-i 'i ,n Aalia. 3e (e *igrau a(este tri/uriD Pro/a/il -entru ($ -o-oarele de
-$stori sunt silite s$+'i ur*e1e (ire1ile, ,*-inse de %oa*e s-re noi -$'uni. <$r$ ,ndoial$
($ au intervenit 'i (au1e o*ene'tiJ un 'e% aventuros, dorin)a de (u(eriri, -resiunea din
-artea altui -o-or *ai -uterni(. Migra)iunile a(estea %ur$ ,n(ete 'i (ontinue. 5n (lan
traversa #analul M&ne(ii, se instala la *arginea *$rii= un alt (lan ,l alunga, iar a(esta
*ergea *ai de-arte, gonindu+i la r&ndul s$u -e indigeni. Tri/urilor (elte le -l$(ea s$ se
r$1/oias($, (.iar 'i ,ntre ele. rau %or*ate din /$r/a)i ,nal)i 'i -uterni(i, *&n($tori de
(arne de -or( 'i de ter(i de ov$1, /$utori de /ere 'i destoini(i (ondu($tori de (are.
2(riitorii latini 'i gre(i ,i 1ugr$veau -e (el)i (a -e un -o-or de statur$ ,nalt$ 'i sla/$, (u
-ielea al/$, -$rul /lond. 6n realitate e0istau 'i o *ul)i*e de (el)i /runi, 'i ,nving$torii, (a
s$ organi1e1e la Ro*a -ar$1i (u -ri1onieri (ores-un1$tori tradi)iei -o-ulare, tre/uiau s$+i
trie1e 'i s$ le vo-seas($ -$rul. #el)ii ,n'i'i ,'i %$uriser$ un *odel ideal al rasei lor, de (are
($utau s$ se a-ro-ie (&t *ai *ult. 6'i de(olorau -$rul 'i ,'i -i(tau (or-ul ,n (ulori -astel=
de a(eea ro*anii ,i su-ranu*ir$ *ai t&r1iu -e (el)ii din 2(o)ia picti, adi($ oa*eni -i(ta)i.
"". 6n lunga 'i ,n(eata inva1ie (elti($, istori(ii disting dou$ valuri -rin(i-aleJ -ri*ul,
%or*at din goideli sau gaeli, (are d$dur$ li*/a lor, gaeli(a, "rlandei 'i regiunii de *unte
din 2(o)ia= al doilea, %or*at din /ritani, sau -rHtoni, a ($ror li*/$ a devenit li*/a galilor
'i a /retonilor din <ran)a. 6n Anglia inva1iile ger*ani(e au dus *ai t&r1iu la dis-ari)ia
li*/ilor (elti(e. Au su-ravie)uit nu*ai (&teva (uvinte din via)a do*esti($, salvate de
%e*eile (elte (are s+au ($s$torit (u ,nving$torii, (a cradle ?leag$n@, 'i nu*e de lo(uri.
Avon ?r&u@ 'i Ox ?a-$@ sunt r$d$(ini (elti(e. 3enu*irea !ondrei, London, ,n latine'te
Lundinium, tre(e dre-t o denu*ire (elti($ analoag$ (u a(eea a satului %ran(e1
!ondiniKres. Mult *ai t&r1iu, (uvinte (elti(e aveau s$ %ie rei*-ortate ,n Anglia de ($tre
s(o)ieni (clan, plaid, kilt) 'i de ($tre irlande1i (shamrock, log, gag)
L
. #uv&ntul slogan din
-u/li(itatea a*eri(an$ vine din (elt$ 'i ,nsea*n$ 7strig$t r$1/oini(8. #&t des-re (uv&ntul
britan sau pryton, el ,nse*naJ )ara oa*enilor tatua)i. #&nd gre(ul PHt.eas a;unse ,n
a(este insule ,n anul ECL ,.e.n., el le d$du denu*irea de pretanice, denu*ire (are s+a
-$strat a-roa-e nes(.i*/at$.
""". PHt.eas era un gre( din Marsilia, *ate*ati(ian 'i astrono*, ,ns$r(inat de ($tre
o aso(ia)ie de negustori (u e0-lorarea Atlanti(ului. l, (el dint&i, a ,ndre-tat %arul istoriei
%
Clan $ clan, trib4 plaid $ p)tur)4 kilt $ stof) cadrilat) din care este croit)
cunoscuta fust) a costumului na*ional sco*ian4 shamrock $ trifoi4 log $
butuc, butean4 gag $ c)lu, ulterior, ,n sens figurat, glum), calambur.
s-re o regiune o/s(ur$ -e (are oa*enii din ti*-ul s$u o (onsiderau *arginea universului.
6n a(este lo(uri %a/uloase, PHt.eas a g$sit o )ar$ relativ (ivili1at$. O*ul Mediteranei a
%ost sur-rins de *areele Atlanti(ului= el a notat ($ -o-orul de a(olo (ultiva gr&u, dar ($
era nevoit s$+l treiere ,n .a*/are a(o-erite, din -ri(ina (li*ei u*ede. 9ritanii -e (are i+a
o/servat /eau un a*este( de gr$+un)e %er*entate 'i de *iere 'i %$(eau (o*er) de (ositor
(u -orturile gali(e de -e (ontinent. 3ou$ sute de ani *ai t&r1iu, un alt ($l$tor, Poseido+
nius
6
, ne des(rie (.iar *inele de (ositor, *odul (u* se trans-ortau lingourile -e s-atele
*$garilor 'i al (ailor 'i a-oi (u (or$/iile, -&n$ la insula "(tis, (are tre/uie s$ %ie Mont+
2aint+Mi(.ele. Tra%i(ul era destul de i*-ortant -entru a ;usti%i(a %olosirea unei *onede
de aur, -e (are (el)ii o (o-iaser$ du-$ staterele lui <ili- din Ma(edonia
7
. Pri*a *oned$
/$tut$ ,n Anglia -urta (a-ul lui A-ollon, (eea (e este un si*/ol destul de gr$itor al
originii *editeraneene a a(estei (ivili1a)ii.
">. #el *ai /un do(u*ent -e (are+l -osed$* (u -rivire la via)a (el)ilor este
*$rturia lui #e1ar. <ie(are ora', %ie(are t&rg 'i a-roa-e %ie(are %a*ilie erau divi1ate ,n
dou$ %ra()iuni. Mai+*arii %ie($rei -artide ,'i -roteguiau -arti1anii lor. A(este -o-oare n+
aveau si*)ul statului 'i n+au l$sat ni(i o *o'tenire -oliti($.
2tatul, ,n Anglia 'i ,n <ran)a, este o (rea)ie deo-otriv$ latin$ 'i ger*ani($
M
. #el)ii,
(are, uni)i, ar %i %ost invin(i/ili, ,'i de-re(iau -rin (erturile lor /ravura 'i inteligen)a.
#lanul (elt nu era un (lan tote*i(
9
, (i un (lan %a*ilial, (eea (e (reea1$ leg$turi *ai
-uterni(e, dar (onstituie un o/sta(ol ,n (alea de1volt$rii unor so(iet$)i *ai largi. Tot
ast%el se vede (u* ,n )$rile de origine (elti($ %a*ilia a r$*as unitatea vie)ii so(iale. !a
irlande1i, (.iar 'i la (ei (are au e*igrat ,n 2tatele 5nite, -oliti(a r$*&ne o a%a(ere de
(lan. 3in ti*-ul lui #e1ar (lanurile %a*iliale 7aveau gustul (ulorilor, al e*/le*elor, al
/la1oanelor... Tartanele (lanurilor s(o)iene au -oate o origine (elti($8. #e1ar a-re(ia1$ ($
via)a ,n (o*unitatea rural$, (u (&*-iile 'i -$'unile (o*une, (are vor ;u(a un rol at&t de
i*-ortant ,n istoria Angliei, este -ro-rie ger*anilor. a n+ar %i %ost (o*-ati/il$, la (el)i,
(u siste*ul de %a()iuni -e (are l+a des(ris. 3e alt%el, -entru a(e'ti no*a1i a/ia statorni(i)i,
agri(ultura era *ai -u)in i*-ortant$ de(&t v&n$toarea, -es(uitul 'i (re'terea vitelor. 6n
!
Sau 1osidonius $ filozof stoic, astronom i geograf grec, originar din
Siria 1/%$%1 ,.e.n.&.
"
8at)l lui .le9andru cel 2are, rege al 2acedoniei ,ntre /%:$//! ,.e.n.
#
.firma*ie cu care nu putem fi de acord. Statul nu ,i datoreaz) apari*ia
unui ;sim* al statului<, pe care unele popoare l$ar fi avut, iar altele nu.
Statul e o form) de organizare a societ)*ii care apare cu necesitate pe o
anumit) treapt) a dezvolt)rii economico$sociale. 1roblema este deci c)
unele popoare au avut condi*ii pentru a atinge mai timpuriu stadiul
respectiv de dezvoltare, pe c+nd altele nu. 7ar aceste condi*ii sunt de
natur) obiectiv), nu subiectiv).
:
=lan ai c)rui membri se considerau descenden*i ai unui animal, ai unei
plante sau altui obiect din natur) totem&, considerat sacru i supus
unor severe interdic*ii. >eg)tura de solidaritate rudenie& ,n interiorul
unui asemenea clan se ,ntemeia tocmai pe convingerea ,n aceast)
descenden*) comun).
Nara Aalilor, -&n$ ,n evul *ediu, -o-ula)ia ,'i *uta ($tunele -entru a g$si noi terenuri de
v&n$toare, de -$'uni sau (.iar de (ultivat.
>. #lasa (ea *ai onorat$ era a(eea a -reo)ilor, sau drui1ilor. Ni*i( nu sea*$n$ *ai
*ult (u a(e'ti drui1i de(&t /ra.*anii din "ndia sau *agii din "ran.
Multe din (redin)ele (elti(e a*intes( de Orient. Areva %oa*ei, -ra(ti(at$ de
irlande1i, este dharna a indienilorJ /ra.*anul -oste'te la u'a adversarului s$u -&n$ (e
o/)ine satis%a()ie. Pe vre*ea lui #e1ar, ,n 9ritania se g$seau (ei *ai renu*i)i drui1i. i se
adunau ,n %ie(are an ,ntr+un -un(t (entral, -oate la 2tone.enge, dar 2%&nta 2%intelor era
-entru ei insula Mona ?AngleseH@. Aalii sau /elgii (are voiau s$ do/&ndeas($ o
(unoa'tere a-ro%undat$ a do(trinei se du(eau s$ se instruias($ ,n 9ritania. A(olo ,nv$)au
un nu*$r *are de versuri (are (on)ineau -re(e-tele sa(re. 3u-$ ,nv$)$tura drui1ilor,
7*oartea nu+i de(&t o s(.i*/are a lo(ului, ($(i via)a (ontinu$, (u %or*ele 'i /unurile
sale, ,n !u*ea Mor)ilor, (are (onstituie o re1erv$ de su%lete dis-oni/ile... 2e -are ($
-entru ei (a-italul de su%lete nu era li*itat la s-e(ia u*an$ 'i ($ ei (redeau ,n
*ete*-si.o1$8, (eea (e re-re1int$ ,n($ o tr$s$tur$ (o*un$ (u Orientul.
>". 6ntre (el)ii din 9ritania 'i /elgi, (are tr$iau de (ealalt$ -arte a #analului
M&ne(ii, e0istau leg$turi str&nse 'i (onstante. 6n *o*entul inva1iei ro*ane, (el)ii din
9ritania tri*iser$ ,nt$riri %ra)ilor lor de -e (ontinent. #e1ar re*ar($ totu'i ($ (el)ii din
insule erau *ai -u)in /ine ,nar*a)i de(&t (ei din Aalia. #el)ii din Aalia -$r$siser$ (arele
de lu-t$, instru*ent ar.ai(, -entru ($ g$siser$ ,n (&*-iile din sud destui (ai /uni.
9ritanii, (are nu -osedau (ai ,n stare s$ -oarte un o'tean, lu-tau ,nto(*ai (a r$1/oini(ii
lui Ho*er 'i aveau ,n($, ,n lo( de (avalerie, o -edestri*e -urtat$.
>"". 3u-$ ,n%r&ngerea lor, (el)ii, inteligen)i 'i ada-ta/ili, i*itar$ /u(uro'i (ivili1a)ia
ro*an$, at&t ,n 9ritania (&t 'i ,n Aalia. 7Pro%esorii gali, %or*a)i la '(oala drui1ilor, au %ost
a(eia (are au dat Aaliei (ultura sa (lasi($... Mai t&r1iu, ,n ti*-ul evului *ediu, ($lug$ri
irlande1i vor readu(e ,n uro-a (ultul literaturii gre(e'ti 'i latine8. 3ar (el)ii n+au %ost
nu*ai ni'te /uni agen)i de trans*isie ai unei (ulturi str$ine. i ,n'i'i aveau gustul artelor
'i orna*enta)iile ,n s-iral$ de -e ar*ele lor, de -e /i;uteriile 'i o/ie(tele de ol$rit
dovedes( *ai *ult$ %ante1ie de(&t au avut vreodat$ ro*anii. i au adus literaturii
euro-ene si*)ul oriental al *isterului 'i o (on(e-)ie dra*ati($ des-re %atalitate (are le
este -ro-rie. Poate ($ *ai ales, -rin istoria lui Tristan 'i a "soldei 'i -rin a(eea a regelui
Art.ur geniul (elti( 'i+a l$sat a*-renta sa ,n uro-a. le*entele (elti(e, -$strate ,n vestul
insulelor, au ;u(at un *are rol ,n %or*area Angliei *oderne= ,n se(olul al BB+lea vo*
g$si guverne engle1e -re1idate 'i ar*ate engle1e (o*andate de (el)i din 2(o)ia, Nara
Aalilor sau "rlanda
1O
.
1?
.luzie posibil) la premierul @avid >loyd Aeorge 1#!/$1:3"&, care era
galez, la feldmarealul @ouglas Haig 1#!1$1:'#&, sco*ian, comandantul
suprem al armatei engleze pe frontul de vest ,n primul r)zboi mondial
etc.
IV
CUCERIREA ROMAN
". greu -entru -o-oarele sla/e s$ r$*&n$ li/ere (&nd sunt la ,nde*&na unei *ari
-uteri. 3u-$ (u(erirea Aaliei, 9ritania devenea (el *ai %ires( o/ie(tiv de r$1/oi al
ro*anilor. #e1ar avea nevoie de vi(torii -entru a ui*i Ro*a 'i de /ani -entru a+'i
re(o*-ensa solda)ii 'i -arti1anii. 2-era s$ g$seas($ ,n a(ele insule %a/uloase aur, -erle,
s(lavi. 6n a%ar$ de a(easta, so(otea ni*erit s$ inti*ide1e -e (el)ii /ritani(i (are+i a;utaser$
-e (ei de -e (ontinent.
Pe la s%&r'itul verii anului LL ,.e.n. se .ot$r, s$ %a($ o s(urt$ e0-edi)ie de
re(unoa'tere din(olo de *are. #ulese in%or*a)ii de la negustorii gali, (are, din ne'tiin)$
sau rea+voin)$, ,l ,n'elar$. Metoda -re%erat$ a lui #e1ar era de a se a*este(a ,n -oliti(a
auto.ton$ 'i a (u(eri tri/ du-$ tri/, %olosind -e unul ,*-otriva (eluilalt. 3ar ,n a(east$
aventur$ i*-rovi1at$, ti*-ul ,l -resa. Tri*ise o nav$ -entru a alege un lo( de de/ar(are
-rielni( 'i -le($ el ,nsu'i (u dou$ legiuni.
"". O-era)ia reu'i destul de -rost. 9ritanii, averti1a)i, a'te-tau -e )$r* gata de
a-$rare. !egionarii, sili)i s$ sar$ ,n a-ele unei *$ri destul de ad&n(i, ,ngreuna)i de ar*ele
lor, i1/i)i de valuri, reu'ir$ (u *are greutate s$ -un$ -i(iorul -e us(at. #e1ar tre/ui s$
ordone galerelor de ar(a'i 'i arun($tori (u -ra'tia s$ a(o-ere de/ar(area -rintr+un /ara; de
-roie(tile. <or)a ro*anilor (onsta ,ntr+o dis(i-lin$ 'i o 'tiin)$ *ilitar$ (u totul su-erioare
(elor ale /ritanilor. A/ia de/ar(a)i, veteranii legiunilor 'tiur$ s$+'i (onstruias($ o ta/$r$,
s$+'i -roteguias($ vasele, s$ %a($ o 7/roas($ )estoas$8, li-ind s(ut de s(ut. #el)ii veniser$
(u *ii de (are. #&nd -edestri*ea -urtat$ intra ,n lu-t$, r$1/oini(ii (o/orau din (are, ,n
ti*- (e (ondu($torii (arelor se retr$geau la o *i($ distan)$, gata %ie(are s$+'i adune
oa*enii 'i s$ se retrag$ ,n (a1 de ,n%r&ngere sau retragere. #u toate su((esele -ar)iale,
#e1ar ,'i d$du re-ede sea*a ($ *i(a sa ar*at$ nu era ,n siguran)$. Marea, %oarte agitat$,
distrusese *ai *ulte vase. 2e a-ro-iau *areele e(.ino()iului. Pro%it$ de o oare(are
su-erioritate 'i o/)inu %$g$duin)a ($ i se vor da ostati(i, du-$ (are, a-aren)ele %iind
salvate, ridi($ an(ora -e nea'te-tate, -u)in du-$ *ie1ul no-)ii. A-oi tri*ise 2enatului, (u
-rivire la a(east$ e0-edi)ie li-sit$ de glorie, un (o*uni(at at&t de str$lu(it ($ se vot$ o
supplicatio
11
de dou$1e(i de 1ile -entru a (ele/ra 7vi(toria8 lui #e1ar.
777. @ar =ezar era prea realist ca s) se am)geasc) atunci c+nd a
suferit un eec. =unoscuse natura *)rii, porturile, tactica britanilor4
,n*elesese c) nu puteau fi ,nvini f)r) cavalerie i era hot)r+t s) se
,ntoarc) ,n anul urm)tor %3 ,.e.n.&. @e ast) dat) ,i g)si pe britani uni*i
,n fa*a marii primeBdii i ascult+nd de un comandant, =assivellaunus,
ale c)rui *inuturi se g)seau la nord de 8amisa. .rmata roman) se ,n$
drept) spre acest fluviu. .Buns pe *)rmul de nord, =ezar, ,n mod abil,
11
1erioad) de timp ,n care, prin diverse manifest)ri de cult, se aduceau
mul*umiri zeilor pentru un eveniment favorabil.
,ncepu negocieri. 0l trase folos de pe urma invidiilor deBa st+rnite ,ntre
c)peteniile cel*ilor, ,i a*+*) pe unii dintre ei ,mpotriva lui =assivellaunus,
ob*inu supunerea din partea c+torva triburi, ,nvinse altele cu armele i,
,n sf+rit, trat+nd cu =assivellaunus ,nsui, fi9) tributul pe care Britania
avea s)$l pl)teasc) anual poporului roman. @e fapt, din anul %' tributul
n$a mai fost pl)tit i r)zboiul civil va abate pentru mult) vreme aten*ia
Comei de la britani. =icero ,i b)tea Boc de ;cucerirea< aceasta, care nu
adusese nimic ,n afar) de c+*iva sclavi, muncitori manuali de categoria
cea mai Boas), f)r) nici un literat sau muzician ,ntre ei, i care fusese
mai mult o manevr) de politic) intern) dec+t o victorie imperial).
">. 3u-$ *oartea lui #e1ar, ti*- de un se(ol, 9ritania a %ost uitat$. Totu'i Aalia,
devenit$ -e de+a+ntregul ro*an$ ,n s-irit, ,i tri*itea negustori. Moneda i*-eriului avea
(urs 'i a(olo. Poetul Martial ?FE+1OF@ se l$uda ($ g$se'te (ititori ,n 9ritania 'i vor/ea (u
entu1ias* de o t&n$r$ /ritan$ (are se *$ritase (u un ro*an 'i se /u(ura de *are su((es ,n
so(ietatea itali($
1C
.
6n ti*-ul ,*-$ratului #laudiu, di%erite gru-uri (ereau s$ se -orneas($ din nou la
(u(erirea 9ritanieiJ generali (are vedeau ,n a(easta o surs$ de glorie 'i -ro%ituri, negustori
e0-ortatori (are s-uneau ($ siguran)a (o*er)ului i*-unea -re1en)a legiunilor,
ad*inistratori gali (are se -l&ngeau de -roasta in%luen)$ -e (are o e0er(itau asu-ra Aaliei
drui1ii, al ($ror (entru a(tiv r$*$sese ,n 9ritania, nenu*$ra)i %un()ionari (are s-erau s$
g$seas($ slu;/e ,ntr+o -rovin(ie nou$. 6n (onse(in)$, #laudiu tri*ise ?FE e.n.@ o e0-edi)ie
%or*at$ din -atru legiuni ?a ""+a Augusta, a BB+a >aleria >i(tri0, a B">+a Ae*ina Martia
>i(toria 'i (ele/ra legiune a "B+a His-ana din ar*ata 3un$rii@, adi($, -un&nd la so(oteal$
au0iliarii 'i ($l$re)ii, (ir(a (in(i1e(i de *ii de oa*eni. #u o ast%el de ar*at$ (u(erirea
-$rea destul de u'oar$, 'i nu*ai du-$ (e a;unse ,n distri(tele *untoase din Nara Aalilor 'i
din 2(o)ia re1isten)a deveni *ai serioas$. 3e -e insula Mona, (entru religios al drui1ilor,
,'i %$(u a-ari)ia o ,n%ri(o'$toare (o.ort$ de r$1/oini(i, ,n *i;lo(ul ($reia %e*ei (u -$rul
des-letit agitau tor)e a-rinse, ,n ti*- (e drui1ii ,n'i'i, ,n r&nduri str&nse, ,*/r$(a)i ,n
ve't*intele lor al/e, ridi(au /ra)ele s-re (er 'i invo(au 1eii. 6n regiunea de sud+est, (are
-$rea -a(i%i(at$, o violent$ r$s(oal$ + (ondus$ de o regin$, 9oudi((a sau 9oadi(ea +
-ri(inuit$ de nedre-t$)ile (o*ise de -ri*ii ad*inistratori ro*ani -use o (li-$ ,n -eri(ol
-e (u(eritori, dar se ter*in$ -rintr+un *asa(ru al /ritanilor. 3e la ,n(e-utul se(olului al
""+lea, /ogata (&*-ie din sud a %ost ,n ,ntregi*e su-us$.
>. Metoda ro*an$ de o(u-a)ie era -este tot (a* a(eea'iJ (onstruirea de e0(elente
dru*uri, (are -er*iteau legiunilor s$ se de-lase1e re-ede, 'i de a'e1$ri %orti%i(ate ,n (are
st$teau garni1oane %i0e. #ele *ai *ulte din ora'ele engle1e ale ($ror nu*e se ter*in$
-rin chester sau cester au %ost, ,n ti*-ul (u(eririi, ta/ere ro*ane (castra). >eteranii legiu+
nilor luar$ o/i(eiul s$ se retrag$ du-$ ter*inarea -erioadei de servi(iu ,n unele or$'ele
1'
@espre ecoul poeziilor sale ,n Britania, 2artial vorbete ,n 0pigrame,
cartea 57. /4 frumoasa britani este =laudia Cufina, despre care spune c),
dei n)scut) din britanii tatua*i, sufletul ei este latin, iar gra*ia i
frumuse*ea sa o fac asemeni femeilor romane sau celor din .ttica.
/ritane (u* erau #a*ulodunu* ?#ol(.ester@ 'i >erula*iu* ?2aint+Al/ans@. Ora'ele din
nordJ !in(oln, Por:, nu au %ost, la origine, de(&t ora'e de garni1oan$. !ondra ?sau
!undiniu*@ se *$ri -e vre*ea ro*anilor -entru ($ ei au ,ndre-tat -rin a(est -un(t toate
dru*urile de leg$tur$ ,ntre nord 'i sud, -rintre (are 'i dru*ul -rin(i-al, Gatling 2treet,
du(&nd de la !ondra la #.ester. Portul !ondrei, e0(elent, a %ost %olosit -entru
a-rovi1ionarea ar*atelor.
>". 6n or$'elele %ondate de ro*ani, str$1ile se ,ntret$iau ,n ung.i dre-t= /$ile,
te*-lul, %oru*ul, /a1ili(a o(u-au lo(ul lor tradi)ional. <oarte re-ede sudul Angliei %u
-res$rat (u ($su)e ro*ane. Pi(tura de -e -ere)i 'i *o1ai(urile de -e ;os re-re1entau s(ene
(lasi(eJ -ovestea lui Or%eu sau a(eea a lui A-ollo. 2lu;/a'ii 'i *ilitarii ,n(er(au, ,n (li+
*atul a(esta (e)os, s$ re(onstituie + destul de s$r$($(ios + de(orul "taliei. !a 9at. ?AQuae
2ulis@, (are era 72i*la 9ritaniei ro*ane, ,n ti*- (e !ondra era #al(utta sau 9o*/aH8,
(onstruiser$ un ora' /alnear ,n totul ro*an. #el)ii, sau (el -u)in o -arte dintre ei, se
ada-taser$ la noua via)$. Poate ($ ar %i %ost *ai re/eli da($ s+ar %i si*)it (onstr&n'i, dar
-oliti(a ro*an$ res-e(ta institu)iile lo(ale. a l$sa -e indigeni s$ se a-ro-ie s-ontan de o
(ivili1a)ie (are avea un i*ens -restigiu. 3e alt%el i*igra)ia ro*an$ era -rea -u)in
nu*eroas$ -entru a %i a-$s$toareJ (&)iva negustori, (&)iva ($*$tari, o%i)eri 'i %un()ionari.
6n s(urt$ vre*e solda)ii %ur$ asi*ila)i sau ,nlo(ui)i -rin auto.toni. #o-iii -e (are
legionarii ,i aveau (u %e*ei /$'tina'e erau (res(u)i ,n a-ro-ierea ta/erelor, iar *ai t&r1iu
se anga;au ei ,n'i'i. #ivili1a)ia ro*an$ 7nu era e0-ansiunea unei rase, (i a unei (ulturi8.
>"". A(east$ *etod$ de -enetra)ie -a'ni($ a %ost a-li(at$ ,ntr+un *od deose/it de
%eri(it de so(rul lui Ta(it, Agri(ola ?79+ML e.n.@. ra un ti- nou de ad*inistrator ro*an.
Nu se *ai ase*$na (u -ro(onsulii aristo(ra)i (are -useser$ /a1ele i*-eriului 'i ,n a(ela'i
ti*- ,l -r$daser$. Agri(ola era un /urg.e1
1E
/ogat, (u virtu)ile 'i sl$/i(iunile (lasei sale.
Provin(ial, ins-ira din a(east$ -ri(in$ *ai *ult$ si*-atie -rovin(ialilor -e (are+i guverna
'i ,n)elegea *ai /ine ,*-otrivirile lor. O/)inu (&teva su((ese *ilitare, dar, 7deoare(e
,nv$)ase ($ se (&'tig$ -u)in (u a;utorul ar*elor da($ ,n ur*a lor se d$ (urs nedre-t$)ii, el
vru s$ taie din r$d$(in$ (au1a r$1/oaielor8. Agri(ola se o(u-a el ,nsu'i de toate tre/urile,
nu*ea oa*eni (insti)i ,n %un()ii ad*inistrative, se o-unea a/u1urilor (ole(torilor de
i*-o1ite 'i ,n(er(a s$ ,n(ura;e1e -e (el)i s$ -arti(i-e la via)a ro*an$. 6i ,nde*na s$
(onstruias($ /$i 'i -ie)e, 7l$ud&ndu+i -e indigenii a(tivi, re-ro/&nd -e (ei del$s$tori, el
,nlo(uia (onstr&ngerea -rintr+o (on(uren)$ la onoruri.
Organi1$ edu(a)ia %iilor de (ondu($tori ,n s-irit ro*an. Pu)in (&te -u)in a(e'tia
,*/r$(ar$ toga... #ine ar %i re(unos(ut -e galul /ar/ar de odinioar$ ,n elegantul ro*an (u
-$rul ro'uD8 Mul)i (el)i devenir$ atun(i (unos($tori a dou$ li*/i. !a !undiniu* se
1/
8ermenul ;burghez<, precum i al*ii de aceeai factur) sunt
,ntrebuin*a*i de autor ,ntr$o accep*iune modernizant). 2aurois nu e de
altfel singurul tentat s) vad) ;capitalism< ,n rela*iile de marf)$bani din
societatea antic). 1rin ;burghez< trebuie s) ,n*elegem pe cet)*eanul
roman ,mbog)*it din specula*ii diverseD comer*, cam)t), chirii, arenzi etc,
f)r) a fi ,ns) nici ;burghez<, nici ;capitalist< ,n sensul modern al
cuv+ntului.
vor/ea latine'te 'i, %$r$ ,ndoial$, -e (.eiuri se au1ea 'i grea(a, -re(u* 'i alte li*/i ale
*arinarilor *editeraneeni. 2+a g$sit o t$/li)$ -e (are un *un(itor, (a s$+'i /at$ ;o( de un
(a*arad de+al lui, s(risese ,n latine'teJ 7Anstilis ,'i ia o s$-t$*&n$ de (on(ediu -e 1i8.
Ase*enea ins(ri-)ii dovedes( ($ unii lu(r$tori (uno'teau latina, dar diale(tele (elti(e
r$*&neau, -entru *asa -o-orului, li*/a (urent$.
>""". Religia nu -utea %i un o/sta(ol la ro*ani1area 9ritaniei. Toleran)i, ro*anii ,'i
ane0au /u(uros 1eii ne(unos(u)i. 3a($ au ur*$rit druidis*ul 'i l+au des%iin)at a-roa-e
(o*-let, au %$(ut+o -entru ($ vedeau ,n el un -eri(ol -oliti(. 3ar 1eul (elt al r$1/oiului,
Teutates, a %ost identi%i(at de ei (u Marte. 6n *arile ora'e au ridi(at te*-le ,*-$ra)ilor, lui
4u-iter, Minervei. Multe din ins(ri-)iile 'i *o1ai(urile g$site ,n Anglia evo($ *a*ele,
Deae Matres, 1ei)e al ($ror (ult a %ost adus (u siguran)$ de -e (ontinent de solda)i str$ini.
Al)i legionari adorau -e Mit.ras
1F
'i s+a g$sit la !ondra (.iar 'i un te*-lu ,n(.inat 1ei)ei
"sis. #re'tinis*ul a %ost, (u siguran)$, (unos(ut ,n 9ritania ,n(e-&nd din se(olul al """+lea=
la ,n(e-utul se(olului al ">+lea e0ista la !ondra un e-is(o-, Restitutus, des-re (are se 'tie
($ a -arti(i-at la (on(iliul din Arles
1L
,*-reun$ (u al)i doi e-is(o-i /ritani. -ar.ia lui
tre/uie s$ %i %ost *i($ 'i s$ra($, deoare(e (redin(io'ii, ne-ut&nd -l$ti (.eltuielile de dru*
ale e-is(o-ului lor, s+a des(.is o su/s(ri-)ie ,n Aalia ,n a(est s(o-.
"B. 6n ti*- (e sudul 'i (entrul 9ritaniei deveneau ast%el o -arte organi($ a
i*-eriului, la nord o(u-a)ia ro*an$ nu %$(ea ni(i un -rogres. !a *arginea ste-elor
a(o-erite de /$l$rii 'i *$r$(ini tr$ia un tri/ se*i+s$l/ati(, /rigan)ii, 'i *ai la nord un alt
-o-or (elti(, -i()ii, re%ra(tari ori($rei -enetra)ii -a'ni(e. A(este tri/uri disidente, de
ne,*-$(at, atrase de relativa /og$)ie a (et$)ilor (elto+ro*ane, (o/orau din (&nd ,n (&nd
s-re sud ,n in(ursiuni de ;a%. 6n 1adar au ,n(er(at s$+i ur*$reas($ generalii ro*ani.
Agri(ola (re1u ($ i+a ,nvins gra)ie unei %ru*oase *anevre (o*/inate a ar*atei 'i a %lotei,
dar, ,ndat$ (e ro*anii au o(u-at 2(o)ia, liniile lor de (o*uni(a)ie, -rea lungi, devenir$
vulnera/ile 'i %ie(are raid al /rigan)ilor se ter*ina -rintr+un *asa(ru al legionarilor. 6n
ur*a unui ase*enea de1astru, ,n (are a -ierit legiunea a "B+a, ,*-$ratul Hadrian veni el
,nsu'i ,n 9ritania, ,n anul 1CO, adu(&nd (u sine legiunea a >"+a >i(tri0. 6*-$ratul .ot$r,
s$ se renun)e la (u(erirea nordului 'i s$ se %orti%i(e %rontiera, (onstruindu+se, de la THne
-&n$ la gol%ul 2olRaH, -ais-re1e(e %orturi reunite la ,n(e-ut -rintr+un val (ontinuu de
-$*&nt, ur*at ,n (ur&nd de un 1id de -iatr$, (u o garni1oan$ -er*anent$. 6n %ond,
Hadrian renun)ase s$ *ai ,nving$ disiden)a. 6n #aledonia, (a 'i ,n uro-a (entral$, el se
*$rginea s+o st$vileas($. A(east$ 7atitudine ,n)elea-t$8 avea s$ adu($ *ai t&r1iu ($derea
i*-eriului.
13
Eeu oriental, al c)rui cult s$a r)sp+ndit ,n 7mperiul roman mai ales ,n
primele secole ale erei noastre. =ultul s)u e semnalat i ,n @acia
roman).
1%
-ra din sudul Fran*ei ,n limba latin) $ .relatum& unde s$au *inut mai
multe concilii ale bisericii occidentale. 1rimul, ,n anul /13, a fost
convocat de ,mp)ratul =onstantin cel 2are.
V
SFRITUL ANGLIEI ROMANE
". 6n(e-&nd din se(olul al """+lea, "*-eriul ro*an, ,n (iuda unor redres$ri
re*ar(a/ile, este a*enin)at de o ,ntreit$ (ri1$J e(ono*i($, religioas$ 'i *ilitar$.
#a-italis*ul
16
ro*an su-usese unei e0-loat$ri ne-rev$1$toare /og$)iile -rovin(iilor=
lu-ta dintre -$g&nis* 'i (re'tinis* ,i de1/inase -e ,*-$ra)i 'i (et$)eni= -uterea *ilitar$ a
Ro*ei se -r$/u'ise. 2iste*ul %rontierei ne,ntreru-te ?linia %ort$re)elor legate -rintr+un val
de a-$rare@ d$duse gre'. 6n 9ritania *etoda -$ruse (eva *ai e%i(a(e de(&t ,n alte -$r)i,
-entru ($ %rontiera de a-$rat era s(urt$. Pe (ontinent liniile %orti%i(ate au tre/uit ,nlo(uite
-rin tru-e *o/ile. 3ar legiunile ,nse'i se dovedeau ne-utin(ioase ,n lu-ta ,*-otriva
($l$re)ilor /ar/ari. #ur&nd s-ada 'i suli)a vor tre/ui s$ %a($ lo( lan(iei, ar(ului, 'i
vi(toriile go)ilor antrena)i ,n ste-ele Rusiei, )ar$ -rin e0(elen)$ a ($l$re)ilor, vor -revesti
,nlo(uirea a-ro-iat$ a legionarului -rin o'teanul ($lare. 72(.i*/area (a-ital$ (are
deter*in$ arta r$1/oiului -entru o -erioad$ de dou$s-re1e(e treis-re1e(e se(ole, (onst$ ,n
,nlo(uirea su-re*a)iei -edestri*ei -rin a(eea a (avaleriei8. Pentru a+'i al($tui o (avalerie,
de (are are at&ta nevoie, i*-eriul anga;ea1$ /ar/ari= la ,n(e-ut ei nu sunt de(&t au0iliari=
a-oi intr$ ,n legiuni= *ai t&r1iu %or*ea1$ ei legiunile.
!a *i;lo(ul se(olului al ">+lea, *ilitar devine sinoni* (u /ar/ar. 7Ni*i( nu+i /un
,n a(este ar*ate ,n a%ar$ de (eea (e nu este ro*an8.
"". 6n 9ritania, deoare(e (avaleria /ar/ar$, din li-sa *i;loa(elor de trans-ort, nu
-oate -$trunde, -a(ea ro*an$ durea1$ *ai *ult$ vre*e de(&t ,n -rovin(iile (ontinentale,
'i -ri*a ;u*$tate a se(olului al ">+lea re-re1int$ ,n a(east$ )ar$ a-ogeul (ulturii ro*ane=
dar a(olo, (a 'i ,n alte -$r)i, ar*ata a ,n(etat s$ *ai %ie ro*an$. Aarni1oana 1idului de
a-$rare este (o*-us$ din unit$)i lo(ale (are nu sunt *utate ni(iodat$. Pri*a (o.ort$
da(i($
17
st$ a(olo dou$ se(ole. 2oldatul, -rin1&nd r$d$(ini, devine (olon
1M
. Pu)in (&te
-u)in legiunile /ritane uit$ leg$turile lor (u Ro*a. 6ntr+o 1i ,'i vor -ro(la*a un ,*-$rat
1!
Gn nou e9emplu de modernizare nepotrivit). 09ploatarea provinciilor
romane s$a bazat pe sistemul sclavagist. =hiar rolul i metodele de
e9ploatare a provinciilor care revin elementelor sociale men*ionate ,n
nota 1/ servesc consolid)rii acestui mod de produc*ie.
1"
0 vorba de =ohors 7 .elia @acorum, ,nfiin*at) de ,mp)ratul Hadrian
11"$1/# e.n.& i atestat) de pe la anul 13! e.n. f)r) ,ntrerupere cu
garnizoana ,n Britania.
1#
.utorul folosete aci termenul ,n mod ambiguu. 0l se g+ndete ,n
primul r+nd la rolul de colonist pe care$l au solda*ii elibera*i veteranii&,
r)mai definitiv ,n provinciile unde f)cuser) serviciul militar. 1rin colon,
,n sens restr+ns, se ,n*elege un produc)tor agricol, posesor de p)m+nt i
legat de p)m+nt din secolul al 76$lea e.n.&, obligat fa*) de marele
proprietar la o redeven*) ,n produse. Gn precursor, deci, al erbului
medieval, ceea ce, ,n genere, nu e cazul pentru ostaul roman eliberat
din serviciu, care era om liber i mic proprietar.
-ro-riu
19
, (are se va du(e s$ lu-te -e (ontinent (u -retenden)ii veni)i din alte -rovin(ii.
"*-eriul va -ieri ,n ur*a a(estor lu-te. Ple(area legiunilor, %ie ($ se du( ,n Aalia s$ lu-te
-entru (au1a generalului lor, %ie ($ le (.ea*$ la Ro*a un ,*-$rat a;uns la (a-$tul
-uterilor, va %i -entru 9ritania un eveni*ent (u at&t *ai grav (u (&t ele*entele (ivile ale
-o-ula)iei au -ierdut ,n de(ursul ,ndelungatei -$(i ro*ane toate virtu)ile r$1/oini(e.
Ni(i /ogatul -ro-rietar de villa
CO
, ni(i %er*ierii din ($tunele (elti(e, ni(i s(lavii nu
sunt o'teni. Pri*e;dia (ivili1a)iilor %eri(ite este a(eea de a %a(e -e (et$)ean s$ uite ($, ,n
ulti*$ anali1$, li/ertatea de-inde de valoarea sa *ilitar$. <eudalitatea va %i noua %or*$
-e (are o va lua a-$rarea lo(al$, (&nd o((identalii, du-$ as-re su%erin)e, vor des(o-eri o
dat$ *ai *ult ne(esitatea a(esteia.
""". "n(ursiunile -i()ilor 'i s(o)ilor ,n nord erau, ,n 9ritania ro*an$, (ala*it$)i ve(.i
'i a((e-tate. 2-re s%&r'itul se(olului al """+lea a-are -entru -ri*a oar$ un nou -eri(olJ
invadarea (oastelor de ($tre /ar/arii %ran(i 'i sa0oni. 0ista totu'i o %lot$ ro*an$
,ns$r(inat$ s$ stea de -a1$ la Marea Nordului 'i la #analul M&ne(ii (lassis !ritannica)"
%$r$ ,ndoial$ ($ era ne,ndestul$toare, deoare(e, -e la CMO, i*-eriul tre/ui s$ nu*eas($ un
nou a*iral, #arausius, (are -ri*i *isiunea s-e(ial$ de a res-inge in(ursiunile sa0one.
A(u1at ($ e *ai a-rig la ;e%uirea ;e%uitorilor de(&t ,n a-$rarea -rovin(iei, a*enin)at (u o
an(.et$, #arausius se revolt$, anga;$ ,n Aalia *er(enari %ran(i 'i -use tru-ele sale s$+l
-ro(la*e ,*-$rat. 3e la CM6 -&n$ la C9E, u1ur-atorul, -roteguit de %lota sa, do*ni ,n
9ritania 'i o -arte a Aaliei. o %igur$ (iudat$ a(est ,*-$rat (elt (are a -us s$ se /at$ +
-&n$ la Rouen + *one1i gravate (u e%igia 9ritaniei s-un&ndu+iJ #xpectate veni
C1
, 'i alte
*one1i ,n onoarea $omei eterne. 3ar su((esul es(a-adei sale dovede'te sl$/i(iunea
i*-eriului. 3u-$ (e 3io(letian resta/ili ,n s%&r'it ordinea, -entru a evita ase*enea
pronunciamientos ,n(er($ s$ ,*-art$ -uterea ,n 9ritania ,ntre trei oa*eniJ un guvernator
(ivil, un (o*andant 'e%, sau Dux !ritanniarum, 'i un omes littoris saxonici, (o*ite al
(oastei sa0one, (are de-indea de -re%e(tul Aaliei, 'i nu de guvernatorul 9ritaniei. A(east$
r&nduial$ d$du /une re1ultate de+a lungul -ri*ei ;u*$t$)i a se(olului al ">+lea 'i inva1iile
,n(etar$.
">. 72%&r'itul st$-&nirii ro*ane ,n 9ritania (oin(ide (u o adev$rat$ de1l$n)uire de
tul/ur$ri 'i r$s(oale *ilitare, (u at&t *ai de neiertat (u (&t i*-eriul se a%la atun(i ,ntr+un
*o*ent de *are -eri(ol8. Prin EMF legiunile din 9ritania -ro(la*ar$ ,*-$rat -e
-o-ularul 'i %oarte valorosul lor general Ma0i*us, (are, l$s&nd ,n 9ritania nu*ai garni+
1oana 1idului, ,'i duse solda)ii ,n Aalia -entru a+l ata(a -e ,*-$ratul Aratian. 6l ,nvinse,
dar %u la r&ndul s$u /$tut de ,*-$ratul T.eodosius al "*-eriului de r$s$rit 'i de(a-itat.
!egiunile sale nu s+au *ai ,ntors. 75na dintre (ele *ai %ru*oase -ovestiri ale (el)ilor
des(rie aventurile unui ,*-$rat ro*an, Ma0en Gledig ?evident Ma0i*us@ (are, ador*ind
,n ti*-ul unei v&n$tori 'i vis&nd o -rin)es$ *inunat$, -orni ,n ($utarea ei 'i o g$si ,n
9ritania. O lu$ de so)ie 'i ,n$l)$ 9ritania -e (ul*ile gloriei, dar Ro*a ,l uitase 'i tre/ui
1:
.cest ,mp)rat proclamat de legiunile din Britania este acelai 2agnus
2a9imus de care autorul vorbete ceva mai departe, ,n paragraful 76
'?
>atifundie sclavagist) roman).
'1
Vino, cel ateptat!
s$+'i -$r$seas($ noul regat 'i s$ re(u(ereas($ i*-eriul. Pentru a(east$ e0-edi)ie, 9ritania
,i o%eri legiuni, (are nu s+au *ai ,ntors ni(iodat$. Ar*ata lui Ma0en -o-ulea1$ )ara
*or)ilor8. 5n do(u*ent o%i(ial ?reda(tat ,ntre FOO 'i FEO@, %otitia Dignitatum, *ai
(itea1$ 9ritania (a o -rovin(ie (u nu*eroase unit$)i ro*ane, dar (u siguran)$ lista lor nu
era la 1i. 6n realitate, (ea *ai *are -arte a legiunilor -le(ase, la s%&r'itul se(olului al ">+
lea, s-re )ara *or)ilor. #&nd ,n(e-u *area inva1ie a Ro*ei, ,n anul F1O, 2tili(on, (o-le'it
de vandali 'i /urgun1i, *ai (eru o dat$ ,nt$riri 9ritaniei. O'tenii (are au r$s-uns a(estui
a-el 'i au -$r$sit insula nu erau ro*ani, (i /ritani. Provin(ia r$*ase a-roa-e %$r$ a-$rare.
>. #e s+a ,nt&*-lat a-oiD 2e -are ($ -i()ii 'i s(o)ii au devenit *ai ,ndr$1ne)i 'i ($,
-entru a+i (o*/ate, o ($-etenie /ritan$, >ortigern, ar %i (.e*at ,n a;utor -e sa0onii
Hengest 'i Horsa 'i le+ar %i o%erit ni'te teritorii ,n s(.i*/ul s-adelor. A(e'tia, du-$ (u*
s-une (roni(arul, (&nd s+au v$1ut -e insul$, s+au ,ntors ,*-otriva -atronului lor. Atra'i de
a(east$ )ar$ /ogat$ 'i sla/ a-$rat$, n$v$litorii ger*ani devenir$ din (e ,n (e *ai
nu*ero'i. #u -rivire la anul F1M se (ite'te ,n (roni(a anglo+sa0on$J 76n anul a(ela
ro*anii str&nser$ toate avu)iile (are se a%lau ,n 9ritania. O -arte le as(unser$ ,n -$*&nt=
restul ,l luar$ (u ei ,n Aalia8. 6n 1ilele noastre s+au de1gro-at *ai *ulte dintre a(este (o+
*ori, al($tuite din o/ie(te de argint 'i aur. Toate des(o-eririle ar.eologilor dovedes( ($
,ntreaga )ar$ a %ost atun(i (u-rins$ de groa1$. &ilele 'i (asele distruse -oart$ ur*e de
in(endiu. <erestrele %useser$ 1idite ,n gra/$. 2e g$ses( s(.elete %$r$ *or*inte. 9eda
venera/ilul
CC
des(rie ast%el inva1iileJ 7di%i(iile -u/li(e 'i -arti(ulare au %ost do/or&te,
-reo)ii u(i'i ,n %a)a altarelor... 3intre a(ei (are au -utut %ugi, unii au %ost -rin'i ,n *un)i 'i
*asa(ra)i= al)ii, ,n%o*eta)i, s+au -redat 'i, da($ nu erau o*or&)i -e lo(, deveneau s(lavi.
"ar al)ii, (u ini*a ,ndurerat$, au %ugit -este *$ri. 5lti*ii r$*a'i au dus o via)$ nenoro(it$
-rintre st&n(i 'i *un)i8. #ea *ai *are -arte dintre (el)i se re%ugiar$ ,n regiunile *untoase
din vest, unde se *ai g$ses( 'i ast$1i. 72e o-rir$ ai(i, la *alul *$rii, ($)$r&ndu+se -e
st&n(i. 3in(olo ,n(e-ea o alt$ lu*e. R$*aser$ -e *al, a'te-t&nd /ar(a -odarului8.
2a0onii d$dur$ a(estor re%ugia)i nu*ele de gali, 'elsh, adi($ str(ini ?(uv&ntul ger*an
'elsche). Al)i (el)i e*igrar$ s-re Ar*ori(a, una dintre (ele *ai -ustii -rovin(ii ale
Aaliei, 'i %undar$ a(olo Mi(a+9ritanie.
!eg$tura dintre (ele dou$ 9ritanii %u dura/il$. 7Tristan e /ritan= !an(elot a venit din
<ran)a la (urtea lui Art.ur 'i Merlin %a(e naveta ,ntre (ele dou$ )$ri8.
>". #u(erirea insulei de ($tre sa0oni a %ost lent$ 'i a-$rarea ei adeseori (ura;oas$.
6n FC9, s%&ntul Aer*anus, e-is(o- de Au0erre, sosi la >erula*iu* -entru a (ondu(e lu-ta
,*-otriva ere1iei -elagiene
CE
, (eea (e dovede'te ($ /ritanii *ai aveau r$ga1 s$ se o(u-e 'i
de teologie ,n ti*-ul inva1iilor. 6n vre*ea (&nd e-is(o-ul se a%la a(olo, sa0onii 'i -i()ii
a*enin)au ora'ul, 'i atun(i s%&ntul Aer*anus lu$ (o*anda tru-elor, organi1$ o
''
=)lug)r i ,nv)*at cronicar anglo$sa9on !"' sau !"/$"/%&.
'/
0rezie religioas) r)sp+ndit) cu ,ncepere de prin secolul al 6$lea al c)rui
nume provine de la ini*iatorul ei, 1elagius circa /"?$33?&, personaB a
c)rui biografie este destul de pu*in cunoscut)4 s$a afirmat, printre altele,
c) a fost originar din 7slanda, ,ns) nu avem certitudinea acestui fapt.
a*/us(ad$ 'i, la *o*entul -rielni(, ,i arun($ -e (re'tini ,*-otriva /ar/arilor ,n strig$tul
de Aleluia. "e'i ,nving$tor. 6n se(olul al >"+lea, un rege Art.ur ?sau Artorius@, *iti(ul
suveran (are avea s$ ins-ire -e -oe)i, re-urt$ vi(torii ,*-otriva n$v$litorilor. 3ar ,n($ de
-e atun(i anglii, sa0onii 'i iu)ii sunt st$-&ni -e (ea *ai /ogat$ -arte a )$rii. un *otiv
%ires( de ui*ire dis-ari)ia a-roa-e total$ a (ivili1a)iei (elto+ro*ane din Anglia. 6n Aalia,
*ai ales ,n sud, ora'ele 'i *onu*entele ro*ane au r$*as ,n -i(ioare. !atina t&r1ie a
%urni1at -rin(i-alele ele*ente ale li*/ii %ran(e1e. 3ar ,n Anglia li*/a;ul a -$strat -u)ine
ur*e ale st$-&nirii ro*ane. #uvintele engle1e'ti de origine latin$ sunt sau (uvinte
'tiin)i%i(e ,nsu'ite *ult *ai t&r1iu, sau (uvinte %ran(e1e (are datea1$ de la (u(erirea
nor*and$.
6ntre rarele vo(a/ule (are e0ist$ din vre*ea -ri*ei (u(eriri ro*ane nu se -ot (ita
de(&t aesar, (uv&nt universal, street, strad$ (strata via, (are se reg$se'te ,n )trat*ord)
mile, (are este *ila ro*an$, +all, (are este vallum, 'i ter*ina)ia chester (castra)... 5n
,*-$rat, dru*uri, un 1id, s$ %ie tot (e l$sa *o'tenire Ro*a, du-$ -atru sute de ani, (elei
*ai ,nde-$rtate dintre -rovin(iile saleD
>"". 7!u(rul (el *ai i*-ortant (e se -oate o/serva (u -rivire la <ran)a 'i Anglia nu
e %a-tul ($ se g$ses( a(olo *onu*ente ro*ane, (i ($ ele sunt *onu*ente ro*ane8. 6n
*o'tenirea l$sat$ de ro*ani, Anglia, (a 'i uro-a ,ntreag$, a g$sit (re'tinis*ul 'i ideea de
stat. "*-eriul 'i -a(ea ro*an$ vor r$*&ne visul de %eri(ire al (elor *ai /uni suverani
/ar/ari. 6n "rlanda, ,n Nara Aalilor, -reo)ii 'i ($lug$rii vor salva (ultura ro*an$.
#roni(arul Aildas ?a-ro0i*ativ LFO@ (itea1$ -e >irgiliu 'i, (&nd vor/e'te de latin$, s-uneJ
%ostra lingua. #&t des-re ni*i(irea total$ a (el)ilor ro*ani1a)i, teorie s(u*-$ odinioar$
istori(ilor sa0oni, este o idee greu de (on(e-ut. <a-tul ($ rarele (uvinte (elte (are au
su-ravie)uit ,n li*/a engle1$ sunt (uvinte re%eritoare la via)a do*esti($ -are a dovedi ($
invadatorii se ($s$toriser$ (u %e*ei indigene. 3intre /$r/a)i, *ul)i au %ost *asa(ra)i, al)ii,
(u siguran)$, au devenit s(lavi, dar, la %el (a 'i odinioar$ i/erii, (el)ii n+au %ost ni*i(i)i
CF
.
3a($ engle1ul *odern este at&t de -ro%und deose/it de ger*an, lu(rul se e0-li($ ,n -arte
-rin a(eea ($ (u(erirea nor*and$ a %ost -entru el o a doua (u(erire latin$, iar ,n -arte
-entru ($ s&ngele n$v$litorilor ger*ani s+a a*este(at ,ntr+o -ro-or)ie destul de *are (u
s&ngele se*in)iilor (are ,i -re(edaser$.
VI
ANGLII, IUII I SAXONII
". 7Tru-uri ,nalte 'i al/e, o(.i al/a'tri (r&n(eni 'i -$rul de un /lond ro'ieti(=
sto*a(uri nes$)ioase, ve'ni( ,n%o*etate, ,n%ier/&ntate (u /$uturi tari= tineri tre1i)i t&r1iu
la dragoste= in'i (are /eau (u neru'inare 1i 'i noa-te8. 2a0onii 'i anglii au te*-era*ente
CF
Re*ar($* argu*entarea de /un+si*) a autorului, a;ung&nd la a(eea'i (on(lu1ie
la (are a a;uns 'i istoriogra%ia noastr$ ,n -ro/le*a si*ilar$ a -retinsei 7e0ter*in$ri totale8
a da(ilor.
violente. !e vor -$stra= du-$ (in(is-re1e(e se(ole (ara(terul lor + (u toate regulile stri(te
ale unui (od -roto(olar n$s(ut din a(east$ violen)$ ,ns$'i + va r$*&ne *ai -u)in su-lu
de(&t a(ela al unui (elt sau al unui latin. 6n ti*-ul inva1iilor, ei a(ord$ -u)in$ i*-ortan)$
vie)ilor o*ene'ti. Pl$(erea lor %avorit$ este r$1/oiul. "storia lor sea*$n$ (u 7a(eea a
(or/ilor 'i a g$ilor8. 3ar 7din(olo de a(east$ /ar/arie nativ$ e0ist$ ,n(lina)ii no/ile8 'i
*ai ales 7o anu*it$ serio1itate (are+i %ere'te de senti*ente %rivole8. <e*eile, la ei, sunt
(aste 'i ($s$toriile -ure. 9$r/atul, du-$ (e 'i+a ales o ($-etenie, ,i r$*&ne (redin(ios.
#rud %a)$ de du'*an, el se dovede'te loial ,n (adrul gru-ului s$u. 79$r/atul din a(east$
ras$ -oate a((e-ta un su-erior, este (a-a/il de devota*ent 'i de res-e(t8. Pus la ,n(er(are
de ,n%ri(o'$toarea %or)$ a naturii *ai *ult de(&t lo(uitorii din )$ri (u o (li*$ *ai /l&nd$,
el este religios. Are o i*agina)ie e0altat$ 'i trist$. Pustiurile ,n (are a tr$it sunt di%erite de
a(elea ,n (are s+a 1$*islit as-ra -oe1ie /i/li($, ele ,ns$ l+au -reg$tit s+o ,n)eleag$. #&nd
va des(o-eri 9i/lia, va ($-$ta o -asiune sin(er$ 'i dura/il$ -entru 7#artea ($r)ilor8
CL
.
"". u'or s$+)i i*agine1i o de/ar(are a unei /ande de sa0oni. 6*-in'i de *aree s-re
un estuar, /ar/arii ur($ un r&u sau *erg de+a lungul unui dru* ro*an= g$ses( o villa
,n(on;urat$ de ogoarele sale sau (oli/ele unui ($tun (elt. Ni(i un )i-$t, ni(i un glas. 6n
%a)a u'ilor + (adavre= restul lo(uitorilor au %ugit. #eata e ,n%o*etat$= au *ai r$*as (&teva
-$s$ri, (&teva ani*ale= se vor o-ri ai(i 'i, deoare(e -$*&ntul e des)elenit, ,l vor (ultiva.
3ar sa0onii se %eres( s$ se sta/ileas($ ,n villa ro*an$. Mai ,nt&i ($ e -e ;u*$tate ars$ 'i,
a-oi, (u siguran)$, /ar/arii a(e'tia su-ersti)io'i se 'i te* de u*/rele st$-&nilor asasina)i.
#u at&t *ai -u)in, oa*enii a(e'tia o/i'nui)i s$ tr$ias($ ,n aer li/er, )$rani, v&n$tori,
-$durari, se vor du(e s$ lo(uias($ ,n ora'e. 3u-$ s(urt ti*- *i(ile (et$)i ro*ane vor %i
a/andonate. Aer*anii, a;un'i ,ntr+o )ar$ nou$, ,'i res-e(t$ ve(.ile lor o/i(eiuri. 3o/oar$
(o-a(i 'i (onstruies( o (as$ din trun(.iuri de ar/ori -entru 'e%ul tri/ului, no/ilul, iar
-entru ei ,n'i'i /ar$(i de -ionieri. Pentru re-arti1area -$*&nturilor, /anda va ur*a
tradi)ia ger*ani($. 2atul (to+n, to+nship, de la (uv&ntul sa0on tun, gard@ va %i
-ro-rietarul (ole(tiv al (&*-urilor, dar %ie(are va avea -artea sa deter*inat$
. 6nainte de
venirea ro*anilor, (el)ii (ultivau -$*&ntul ,ntr+un *od -ri*itiv. 3es)eleneau un (&*-,
se*$nau, re(oltau 'i, du-$ (e -$*&ntul era se($tuit, -orneau *ai de-arte. 2a0onii au
*etode *ai e%i(iente. !a unele tri/uri ogoarele (o*unei sunt ,*-$r)ite ,n trei (&*-uri,
din (are unul va %i l$sat ,n -&rloag$ ti*- de un an -entru (a -$*&ntul s$+'i re(a-ete
vigoarea. Pentru des)elenirea solului se d$ %o( ier/urilor, a ($ror (enu'$ serve'te de
,ngr$'$*&nt. A-oi se ,*-arte %ie(are dintre (ele trei (&*-uri (o*une ,n -ar(ele, se-arate
-rin %&'ii ,nguste de iar/$. Par(elele atri/uite %ie($rei %a*ilii sunt re-arti1ate ,n lo(uri
di%erite ale (elor trei (&*-uri, ast%el (a to)i s$ ai/$ -arte egal$ din -$*&ntul /un 'i din (el
'%
1agin) de rar) fine*e, ,n care, folosind cu m)iestrie te9tele cronic)reti
privitoare la anglo$sa9oni, autorul stabilete o paralel) subtil) ,ntre
caracterul acestora i al englezilor de azi, voind s) sugereze unele
elemente de motenire ancestral) ,n caracterele na*ionale ale ultimilor.
. !a origine,
siste*ul %eudal este a-roa-e a(ela'i ,n <ran)a ?'i ,n toat$ uro-a@ (a ,n Anglia. 72itua)ia
)$ranilor se deose/e'te -rea -u)in= -$*&ntul este -osedat, o(u-at, (ultivat ,n a(ela'i %el.
3e la grani)ele Poloniei -&n$ la Marea "rlandei, seniorul, (urtea do*enial$ de ;ude(at$,
(lasele %eudale, regatul, totul se asea*$n$...8
3ar ,n se(olul al B">+lea, -e (&nd ,n Anglia (lasele se ,ntre-$trund, ,n <ran)a se
ridi($ o /arier$ ,ntre no/ili*e 'i restul )$rii. Nu -entru ($ no/ili*ea ar %i %ost ,n Anglia o
(las$ des(.is$, iar ,n <ran)a ,n(.is$, a'a (u* s+a s(ris adeseori. Ni(i o (las$ n+a %ost *ai
des(.is$ de(&t no/ili*ea %ran(e1$
11E
. Nu*eroase %un()ii ,nno/ilau -e (ei (are le
(u*-$rau. Nu*ai ($, da($ a(east$ /arier$ era u'or de tre(ut, 7ea era sta/il$, vi1i/il$,
*ar(at$ de se*ne -rea evidente, odioas$ -entru a(ela (are r$*&nea a%ar$8. 6n <ran)a
no/ili*ea era s(utit$ de i*-o1ite. <iul unui gentilo* era gentilo* de dre-t. 6n Anglia,
nu*ai /aronul -ro-rietar al unei /aronii, 'e% de %a*ilie, avea dre-tul de a %i (.e*at la
#a*era !or1ilor -rintr+o (onvo(are individual$
W 1rima baronie conferind un asemenea drept a fost creat) ,n 1/#" 1oUicke&. $ n.a.
se(ole o *onar.ie *ult *ai inde-endent$ %a)$ de na)iune de(&t ,n Anglia. 3ar ni(i regii
<ran)ei, ni(i -arla*entele engle1e nu %$ureau ,n *od (on'tient viitorul. Nu*ai destinul i+
a ,*-ins -e dru*uri di%erite. #u* ar %i -utut duard " s$ -revad$ -uterea de *ai t&r1iu a
-arla*entuluiD Pentru (a a(esta s$ devin$ rivalul regelui, tre/uia s$ o/)in$J 1. nu nu*ai
dre-tul de a vota i*-o1itele, (i 'i (ontrolul %olosirii lor= C. dre-tul de a %a(e legi, dre-t
(are, -e vre*ea lui duard ", nu a-ar)inea de(&t regelui= #a*era #o*unelor nu -utea
de(&t s$ -re1inte -eti)ii= E. dre-tul de a (ondu(e -oliti(a general$ a )$rii, idee (are i s+ar %i
-$rut de ne(on(e-ut ori($rui *e*/ru al -arla*entului din 1EOL. Politi(a era o trea/$ a
regelui, de (are nu*ai el r$s-undea. Or, (u* regele era inviola/il 'i nu -utea %i -us su/
a(u1are, un (on%li(t ,ntre -arla*ent 'i (oroan$ nu (o*-orta alt$ solu)ie de(&t revo(area
-arla*entului sau detronarea regelui, adi($ anar.ia. >a tre/ui, -entru a ie'i din a(est
i*-as, s$ se n$s(o(eas($ %i()iunea res-onsa/ilit$)ii *inisteriale. 3ar oa*enii nu vor
a;unge la a(east$ (o*-li(at$ idee de(&t ,n eta-e. Pri*a sa %or*$ va %i ;udi(iar$, 'i nu
-oliti($= va %i -unerea su/ a(u1are a *ini'trilor de ($tre #a*era #o*unelor, ,n %a)a
#a*erei !or1ilor, (are ,nde-line'te %un()ia de 6nalt$ #urte de 4usti)ie, a'a (a ,n vre*urile
de ,n(e-ut ale Marelui #onsiliu. A(east$ %or*$ rudi*entar$ 'i /rut$ a res-onsa/ilit$)ii
*inisteriale se va nu*i impeachment ?adi($ a(u1are@, /mpeachment,ul 'i %or*a sa
agravat$, attainder,ul ?lege de (onda*nare votat$ de #a*er$, %$r$ a se a(orda a(u1atului
/ene%i(iul %or*elor ;udi(iare@, vor %i *$suri (rude, adesea nedre-te, dar -oate ($ atun(i
era *ai *i( -eri(olul de a -ede-si -e nedre-t un *inistru de(&t a(ela de a detrona -e
dre-t un rege.
III
EDUARD I I CELII. CUCERIREA RII GALILOR. NFRNGEREA
DIN SCOIA. EDUARD AL II-LEA
". 3u-$ (u* duard " este -ri*ul dintre Plantagene)i (are -oart$ un nu*e
engle1es(, tot ast%el el este 'i -ri*ul (are ,n(ear($ s$ des$v&r'eas($ (u(erirea "nsulelor
9ritani(e. A %ost -reg$tit -entru a(east$ *isiune ,n($ din adoles(en)$. 6n 1CLC tat$l s$u ,i
d$duse "rlanda, (o*itatul de #.ester ?la %runtariile gali(e@, -$*&nturile regelui din Nara
Aalilor, insulele anglo+nor*ande 'i Aas(onia. 5n dar *ai -u)in generos de(&t -are. 3e
(&nd (el)ii, res-in'i de sa0oni, se re%ugiaser$ -e (olinele din Nara Aalilor 'i din 2(o)ia, ,'i
*en)inuser$ inde-enden)a 'i (ontinuaser$ (erturile lor intestine. Regii sa0oni s%&r'iser$
-rin a ado-ta ,n -rivin)a lor *etoda -asiv$ a ,*-$ratului Hadrian, a(eea a 1idului de
a-$rare, 'i unul din ei (onstruise ?-rin 79O@ digul lui O%%a, -entru (a, de /ine de r$u, s$
-un$ stavil$ *untenilor gali. 6n ti*-ul (u(eririi aventurieri nor*an1i ,'i (reaser$ ni'te
do*enii ,n v$ile N$rii Aalilor= ridi(aser$ ni'te 7*ovile8, (onstruiser$ ni'te don;oane, 'i
tri/urile disidente se re%ugiaser$ -e (oline. le ,'i -$strau a(olo li*/a 'i *oravurile.
Poe1ia, *u1i(a 'i o(u-a)ia str$in$ d$dur$ na'tere unui senti*ent na)ional ,n su%letul
galilor. 6n *asivul *untos din 2noRdon, tri/urile se uniser$ su/ (ondu(erea unui senior
gal, !lHRelHn a/ "orRert., (are se intitul$ -rin)ul galilor. <oarte a/il, el a 'tiut s$ ;oa(e
du/lul rol de -rin) na)ional 'i senior %eudal engle1. 6i sus)inuse -e /aroni -e vre*ea Marii
#arte 'i+'i asigurase ast%el s-ri;inul lor. Ne-otul s$u, !lHRelHn a/ Aru%%Hd ?1CF6+1CMC@,
ado-tase a(eea'i atitudine -e vre*ea lui 2i*on de Mont%ort, (ontri/uind din -lin la
vi(toria de la !eRes. 6n 1adar ,n(er(ase duard + -e vre*ea (&nd nu era de(&t lordul
duard 'i (o*ite de #.ester + s$ i*-un$ gale1ilor (utu*ele engle1e= ei se revoltaser$ 'i+l
,nvinser$. T&n$rul duard ie'i ruinat din a(el r$1/oi, dar %$(use (uno'tin)$ (u *etodele de
lu-t$ ale gale1ilor, (unos(use valoarea ar(a'ilor lor, ,nar*a)i (u ar(uri lungi, de o %or)$ 'i
o -$trundere *ult *ai *ari de(&t ar(urile o/i'nuite, 'i i*-osi/ilitatea de a %olosi
,*-otriva lor (avaleria %eudal$, -e (are s$ge)ile lor o -uneau -e %ug$. At&tea le()ii de (are
avea s$+'i a*inteas($.
"". Tat$l s$u, Henri( al """+lea, ,i d$duse, o dat$ (u (o*itatul de #.ester, 'i "rlanda,
dar ai(i ori(e aventur$ *ilitar$ -$rea 1adarni($. "rlanda, odinioar$ leag$nul s%in)ilor,
%usese ,n -arte (u(erit$ de la (re'tinii (el)i de ($tre dane1i, dar a(e'tia nu o(u-aser$ de(&t
-orturile r$s$ritene 'i tri/urile (elti(e (ontinuaser$, ,n interiorul )$rii, vendetele lor. 6n
-erioada ,n (are /iseri(a irlande1$ ,n(etase s$ a-ar)in$ /iseri(ii ro*ane, insula se
,nstr$inase (u totul de istoria uro-ei. a tr$ise ,n *arginea lu*ii. Henri( al ""+lea, -e
vre*ea (&nd ,n(er(a s$ o/)in$, du-$ u(iderea lui 9e(:et, iertarea -a-ei, ,l tri*isese ,n
"rlanda -e Ri(.ard de #lare, (o*ite de Pe*/ro:e, su-ranu*it 2trong/oR. 3ar nor*an1ii
nu se -utuser$ sta/ili a(olo, (a 'i ,n Nara Aalilor de alt%el, de(&t la ad$-ostul (astelelor
lor. 6n ;urul ora'ului 3u/lin se ,ntindea o *i($ 1on$ engle1$ (are se nu*ea 5ale
11F
.
3in(olo de ea engle1ii nu aveau ni(i o in%luen)$ 'i /aronii nor*an1i (are -osedau (astele
,n a%ara 1onei, du-$ (&teva genera)ii, au ado-tat li*/a 'i *oravurile irlande1ilor. A(e'ti
/aroni, (are se /u(urau a(olo de dre-turi suverane, nu *ai vedeau (u o(.i /uni + (a 'i
tri/urile indigene + sosirea ar*atei engle1e. 6n dre-t ei re(uno'teau su1eranitatea regelui
Angliei= ,n %a-t *en)ineau un regi* de anar.ie %eudal$. 7Anglia se dovedise -rea sla/$
-entru a (u(eri 'i guverna "rlanda, dar destul de -uterni($ -entru a o ,*-iedi(a s$ ,nve)e a
se guverna singur$8.
""". #&nd duard deveni rege, gale1ul !lHRelHn %$(u gre'eala de a (rede ($ va
-utea (ontinua s$ ;oa(e ,n Anglia rolul de ar/itru ,ntre suveran 'i /aroni. duard " nu era
Henri( al """+lea 'i se -li(tisi re-ede de s%or$riile gale1ului. 6n 1C77 -reg$ti o e0-edi)ie ,n
Nara Aalilor, -e (are o (onduse el ,nsu'i. 2e t$iar$ dru*uri largi -rin -$duri= (ele inci
porturi %urni1ar$ o %lot$ (are se ,n'irui de+a lungul (oastei, )in&nd o str&ns$ leg$tur$ (u
ar*ata 'i asigur&nd a-rovi1ionarea ei. !lHRelHn, %ratele s$u 3avid 'i -arti1anii s$i,
,*-resura)i -e *asivul 2noRdon, tre/uir$ s$ se su-un$ (&nd se l$s$ iarna. Regele duard
,n(er($ atun(i o -oliti($ de -a(i%i(are= ,i trat$ -e !lHRelHn 'i 3avid (u genero1itate 'i
(.iar (u (inste. A-oi ,n(e-u s$ ad*inistre1e Nara Aalilor du-$ siste*ul engle1. 6n%iin)$
(o*itate, (ur)i 'i tri*ise a(olo ;ude($tori itineran)i, (are tre/uiau s$ a-li(e ommon La+.
Aale1ii -rotestar$= ei )ineau la ve(.ile lor datini. duard, s-irit -e (&t de .ot$r&t, -e at&t
de ,ngust, nu voi s$ tolere1e u1an)e -e (are le (onsidera /ar/are. 6'i *en)inu legile. 5r*$
o r$s(oal$. !lHRelHn 'i 3avid ,'i ($l(ar$ ;ur$*&ntul. Regele, ne,ndu-le(at %a)$ de ori(ine
nu res-e(ta un -a(t, lu-t$ ,*-otriva lor, de ast$ dat$ -&n$ la *oarte. !lHRelHn %u u(is
,ntr+o /$t$lie= 3avid %u s-&n1urat, ru-t ,n -atru 'i s%&rte(at. 6n 1EO1 regele ,i d$du %iului
s$u duard, n$s(ut ,n Nara Aalilor 'i (res(ut de o /on$ gale1$, titlul de Prin) de Gales,
devenit de atun(i titulatura %iului (el *ai v&rstni( al regilor Angliei. #u toate ($ din a(el
113
Pale $ hotare, limite.
*o*ent au %ost introduse legile 'i (utu*ele engle1e, -rin(i-atul r$*ase ,n a%ara regatului
'i nu tri*itea de-uta)i ,n -arla*ent. A/ia ,n se(olul B>"+lea, Henri( al >"""+lea %$(u din
Anglia 'i Nara Aalilor un regat uni( ?A(tul de unireJ 1LE6@.
">. 6nving$tor al (el)ilor din Nara Aalilor, duard " nu reu'i s$ ias$ vi(torios ,n lu-ta
sa ,*-otriva (el)ilor din 2(o)ia. A(olo se instituise o *onar.ie %eudal$, la un nivel de
(ivili1a)ie analog (u (ivili1a)ia anglo+nor*and$. O ,ntreag$ -rovin(ie s(o)ian$ ?!ot.ian@
era -o-ulat$ de engle1i= *ul)i /aroni aveau do*enii de o -arte 'i de alta a %rontierei= o
%u1iune -$rea destul de u'oar$. 3u-$ (e *uri regele 2(o)iei, nel$s&nd (a ur*a' de(&t o
%eti)$ (are lo(uia ,n Norvegia, duard %$(u o -ro-unere %oarte ,n)elea-t$J s+o ia ,n ($s$+
torie %iul s$u, (eea (e ar %i dus la unirea (elor dou$ regate. "deea -$rea a %i a((e-tat$ de
(ea *ai *are -arte a s(o)ienilor 'i duard tri*ise o (ora/ie ,n Norvegia (a s+o adu($ -e
-rin)es$. Pentru a o distra -e 7%ata din Norvegia8 ,n ti*-ul ($l$toriei -e *are, se
-reg$tiser$ -e nav$ alune, g.i*/ir, s*o(.ine, turt$ dul(e, dar ginga'a (o-il$, ne-ut&nd
su-orta grelele (ondi)ii ale tre(erii *$rii, *uri -e dru* 'i *arii seniori s(o)ieni ,n(e-ur$
de ,ndat$ s$+'i dis-ute (oroana. 3oi dintre ei, 4o.n 9alliol 'i Ro/ert 9ru(e, a*/ii ,nrudi)i
(u %a*ilia regal$ 'i a*/ii de origine %ran(e1$, -$reau a %i deo-otriv$ de ,ndre-t$)i)i.
duard, ales (a ar/itru, atri/ui regatul lui 4o.n 9alliol, (are %u ,n(oronat la 2(one. 3ar
regele Angliei, ,*/$tat de %a-tul ($ s+a re(urs la autoritatea lui, (eru noului rege 'i
no/ililor s(o)ieni s$+l re(unoas($ dre-t su1eran.
>. 2(o)ienii (re1user$ ($ o ase*enea su1eranitate va r$*&ne -ur %or*al$. #&nd
duard anun)$ ($ un ,*-ri(inat a ($rui (erere a %ost res-ins$ de o (urte s(o)ian$ va -utea
,n viitor s$ %a($ a-el la tri/unalele engle1e, 4o.n 9alliol intr$ ,n alian)$ (u regele <ran)ei,
adversar al lui duard din -ri(ina Aas(oniei, 'i+i (o*uni($ regelui Angliei 7ne,n(rederea
sa8, re%u1&nd s$ r$s-und$ la o (.e*are a su1eranului s$u. 7A %$(ut s*intitul ne/unia
astaD + ,ntre/$ duard. + 3a($ nu vine la *ine, vo* *erge noi la el8. 6ntr+adev$r, a intrat
,n 2(o)ia, l+a %$(ut -ri1onier -e 9alliol, a luat (u el -iatra s%&nt$ din 2(one des-re (are se
s-unea ($ e -$rti(i($ din st&l-ul -e (are s+au ($)$rat ,ngerii lui "a(o/
11L
'i a -us s+o
,n(ruste1e ,ntr+un ;il) (are avea s$ serveas($ de atun(i dre-t tron -entru ,n(oronarea re+
gilor Angliei.
>". duard ", du-$ (e re-urta o vi(torie, ,n(e-ea totdeauna -rin a+'i ar$ta
*$rini*ia. Mai ,nt&i, a'a (u* %$(use 'i ,n Nara Aalilor, i*-use 2(o)iei a(ele legi engle1e
(are+i erau dragi 'i -e (are le ad*ira. 2e i1/i de o re1isten)$ nea'te-tat$, nu din -artea
/aronilor, (i a -o-orului s(o)ian, (are, su/ (ondu(erea unui (avaler, Gillia* Galla(e, se
r$s(ul$. 6n 1adar ie'i duard ,nving$tor la <al:ir:, ,n 1adar -use de+i s-&n1ur$ -e to)i
-ri1onierii 'i -e Galla(e ,nsu'i, ,n 1adar devast$ (o*-let regiunea de la %rontier$, ,n(&t o
-res(.i*/$ ,ntr+un de'ert. Pe vre*uri ,n($ ro*anii %useser$ sili)i s$ re(unoas($ ($ o
vi(torie ,n 2(o)ia era ,ntotdeauna -reludiul ,n%r&ngerii. !iniile de (o*uni(a)ie erau -rea
lungi, (li*a -rea as-r$, )ara -rea s$ra($. 6n (roni(ile lui <roissart
116
se ,ntrev$d a(este
11%
.luzie la un episod din 6echiul testament $ visul lui 7acob $ ,n =artea genezei. '#.
11!
Jean Froissart n. pe la 1///$1//", m. dup) 13??& $ celebru cronicar francez care a
la*enta/ile (aval(ade ale ar*atei engle1e, 7toat$ 1iua -rin *un)i 'i -ustiet$)i s$l/ati(e,
%$r$ a g$si vreun dru*, ($rare sau -ote($ 'i %$r$ a ,nt&lni vreun ora', ni(i (as$, ni(i
(oli/$8 'i, ,n ta/$ra (ealalt$, r$1/oini(ii s(o)ieni, 7(r&n(eni, ,ndr$1ne)i 'i viguro'i,
re1isten)i la o/oseal$, %$r$ (onvoaie *ilitare 'i at&t de (u*-$ta)i ($ se *ul)u*es( dre-t
ori(e -rovi1ie (u o desag$ de %$in$ de ov$18. 6n 1EOL duard se (re1u st$-&nul ,ntregii
)$ri, ,n 1EO6 Ro/ert 9ru(e r$s(ul$ din nou 2(o)ia 'i %u ,n(oronat la 2(one.
>"". Regele Angliei era /$tr&n, in%ir*, dar ;ur$, ,ntr+un straniu ;ur$*&nt *isti(,
7,naintea 3o*nului 'i a !e/edelor8, s$ 1dro/eas($ revolta s(o)ienilor 'i, da($ iese
,nving$tor, s$ nu *ai ia ni(iodat$ ar*ele ,*-otriva (re'tinilor, s$ se du($ ,n Nara s%&nt$ 'i
s$ *oar$ a(olo. A(east$ ulti*$ (a*-anie din 2(o)ia ,i -use (a-$t vie)ii. Pe -atul de
*oarte, ,'i lu$ r$*as /un de la %iii s$i. !e (eru (a o sut$ de (avaleri s$+l du($ ini*a ,n
Nara s%&nt$, s$ nu+i %ie ,n*or*&ntat tru-ul ,nainte de ,n%r&ngerea s(o)ienilor 'i oasele s$+i
%ie -urtate ,n %runtea /$t$liei, ast%el (a, *ort %iind, s$+'i du($ ar*atele la vi(torie, (a 'i ,n
via)$. l ,nsu'i (o*-use ins(ri-)ia -e (are dorea s+o vad$ gravat$ -e *or*&ntul s$uJ
#duardus 5rimus )cotorum Malleus hic est. 5actum serva
117
.
>""". 5actum serva... Ni(i(&nd vreun ;ur$*&nt nu %u *ai -u)in res-e(tat de(&t
;ur$*&ntul a(estui %iu %a)$ de tat$l s$u. duard al ""+lea renun)$ i*ediat la (u(erirea
2(o)iei 'i, (&nd %u (onstr&ns de eveni*ente s$ reia lu-ta ,*-otriva ei, %u /$tut la 9an+
no(:/urn ?1E1F@. ra un /$r/at (iudat, viguros 'i e%e*inat totodat$. 2e ,n(on;ura de
%avori)i de+a dre-tul uluitoriJ gr$;dari, tineri *eseria'i, 'i iu/ea *ai ales -e un gas(on,
Pierre Aaveston, ale ($rui glu*e e0as-erau (urtea tot at&t (&t ,l a*u1au -e rege. duard
al ""+lea nu se interesa de lo( de tre/urile regatului, neav&nd ,n(lina)ii de(&t s-re *un(a
*anual$ 'i *u1i($. 3u-$ (e se ($s$tori, ,'i -$r$si ,ndat$ so)ia 7-entru -rietenul s$u
Pierre8. 2e 'tia el ,nsu'i at&t de %ri(os ,n(&t (eru s$ %ie ,ntre/at -a-a da($ ar %i un -$(at s$
se %re(e -e (or- (u un ulei (are d$ (ura;. 6n (ele din ur*$ *&nia /aronilor deveni at&t de
-uterni($ ,n(&t ,l u(iser$ -e Aaveston. -is(o-ul de Here%ord )inu o -redi($ -e te0tulJ
7!a (a- a* durerea8= e-is(o-ul de O0%ord lu$ dre-t te*$ te0tul Aene1eiJ 7>oi -une
vr$;*$'ia ,ntre tine 'i <e*eie 'i ea ,)i va 1dro/i (a-ul8. veni*entele (on%ir*ar$
-ro%e)ia. Regina, (are+'i luase un a*ant, -e Morti*er, se -use ,n %runtea unei r$s(oale
,*-otriva so)ului ei, ,l %$(u -ri1onier 'i -arla*entul o/)inu de la duard al ""+lea s$
renun)e la (oroan$ ,n %avoarea %iului s$u, (are %u -ro(la*at rege su/ nu*ele de duard al
"""+lea. #&t des-re regele detronat, a(esta *uri ,n (.inuri groa1ni(e. Pa1ni(ii ,l
str$-unser$ (u un %ier ,nro'it ?1EC7@. >re*e de (&)iva ani -uterea real$ %u e0er(itat$ de
regina+*a*$ 'i de Morti*er. 3ar t&n$rul duard al """+lea era alt%el de o* de(&t tat$l s$u=
(ur&nd se revolt$ ,*-otriva tiraniei lui Morti*er, -orun(i s$ %ie arestat 'i u(is ?1EEO@.
3u-$ (are se str$dui s$ %ie un rege -uterni(, a'a (u* %usese /uni(ul s$u, duard ".
descris lumea feudal) occidental) din secolul al 576$lea. . f)cut mai multe c)l)torii de
durat) ,n .nglia.
11"
)ici zace -duard *ntiul, s%rmtorul sco+ienilor. Pstreaz1+i legmntul.
IV
RZBOIUL DE O SUT DE ANI %PRIMA PARTE*
". 6ntre <ran)a 'i Anglia un r$1/oi de(isiv devenise a-roa-e inevita/il. #ara(terul
,nt&*-l$tor al *o'tenirilor %eudale du(ea la o ,n(ru(i'are de destine 'i teritorii. Regele
Angliei ?de alt%el, -e ;u*$tate %ran(e1@ de)inea ,n *od legal AuHenne 'i Aas(onia, (are
erau ne(esare regelui <ran)ei -entru ,*-linirea teritorial$ a regatului s$u. Regele %ran(e1
s-ri;inea, ,*-otriva regelui Angliei, 2(o)ia, -e (are a(esta tre/uia s+o (u(ereas($ -entru a
se si*)i ,n siguran)$ -e insula sa. Ni(i una dintre (ele dou$ situa)ii nu *ai -utea dura. 2e
a%ir*$ ,ndeo/'te ($ -ri(ina i*ediat$ a (on%li(tului a %ost (andidatura la tronul <ran)ei a
lui duard al """+lea, %iul lui duard al ""+lea 'i al "sa/elei de <ran)a, 'i -rin ur*are
ne-otul lui <ili- (el <ru*os. Nu este e0a(t. adev$rat ($, da($ ;uri'tii %ran(e1i ar %i
ad*is, a'a (u* %$(user$ de nenu*$rate ori engle1ii, su((esiunea la tron ,n linie %e*inin$,
titlurile lui duard la (oroana <ran)ei ar %i avut a(eea'i valoare (a titlurile lui #arol de
vreu0, alt ne-ot al lui <ili- al ">+lea, -rin "oana de Navarra. 3ar (&nd, su/ -rete0tul de a
a-li(a o ve(.e lege a %ran(ilor, nu*it$ legea sali($, ;uri'tii i+au ,nde-$rtat -e (ei doi
-retenden)i 'i l+au ales -e (el *ai a-ro-iat *o'tenitor ,n linie *as(ulin$, -e <ili- de
>alois, %iul unui %rate al lui <ili- al ">+lea, duard al """+lea s+a g&ndit at&t de -u)in s$
de(lare r$1/oi -entru a+'i a-$ra dre-turile, ,n(&t a a((e-tat s$ vin$ la A*iens, s$+i
-reste1e rivalului s$u o*agiu -entru Aas(onia. Ii a %$(ut+o, (ontrar u1an)elor %eudale, (u
(oroana -e (a- 'i -urt&nd o *antie de (ati%ea sta(o;ie, /rodat$ (u leo-ar1i de aur= dar
<ili- se *ul)u*i s$ -roteste1e de %or*$, iar duard s+a ,ntors ,n Anglia *ul)u*it de
onorurile (are i s+au adus. 6n 1EE1 a (on%ir*at, -rintr+o s(risoare -atent$
11M
, o*agiul s$u
dire(t
119
.
"". 3a($ ,n 1EFO 'i+a asu*at titlul de rege al <ran)ei 'i a -us -e /la1onul s$u (rinii
<ran)ei al$turi de leo-ar1ii Angliei, a %$(ut+o la (ererea or$'enilor din <landra. "at$ de (eJ
-rin(i-alul -rodus al Angliei era l&na= -rin(i-ala o(u-a)ie a %la*an1ilor era )esutul 'i
a-retatul sto%elor. Anglia agri(ol$ 'i <landra *anu%a(turier$ tr$iau ,n si*/io1$. 6ndat$ (e
regele <ran)ei -$ru s$ r&vneas($ la <landra 'i ,i i*-use un (o*ite %ran(e1, negustorii
engle1i se agitar$. 7ra vor/a ?s(ria Mi(.elet@, -entru rege, de su((esiunea <ran)ei=
-entru -o-or, de li/ertatea (o*er)ului. Adunat$ ,n ;urul 2a(ului (u l&n$, #a*era
#o*unelor vot$ (u drag$ ini*$ ar*ate. A*este(ul de industrialis* 'i (avaleris* d$
,ntregii a(estei istorii un as-e(t /i1ar. M&ndrul duard al """+lea, (are la Masa Rotund$ s+
a legat -rin ;ur$*&nt s$ (u(ereas($ <ran)a, (a 'i a(east$ tag*$ de (avaleri de+a dre-tul
ne/un$, (are, ,n ur*a unui leg$*&nt, -oart$ un o(.i a(o-erit (u -ostav ro'u, nu este
11M
2(risoarea -atent$ se tri*itea destinatarului ,n %or*$ des(.is$, deoare(e
(u-rindea o (o*uni(are de interes -u/li(, sau, ,n ori(e (a1, %$r$ (ara(ter (on%iden)ial.
#o*uni($rile (u (ara(ter -ersonal 'i se(ret se tri*iteau, di*-otriv$, su/ %or*$ de s(risori
,n(.ise (litterae clausae).
11:
-magiu direct, sau principal ,n limba francez) hommage lige( $ actul de omagiu care
comporta totalitatea obliga*iilor vasalice i, pe deasupra, prioritare fa*) de alte obliga*ii
similare, c)tre un eventual alt suzeran.
totu'i at&t de ne/un$ (a s$ lu-te -e (.eltuiala sa. #andoarea (ru(iadelor )ine de alt$
e-o($= (avalerii de a(u* sunt de %a-t (o*is+voia;orii negustorilor din !ondra 'i Aand8.
3ar negustorii din Aand e1itau s$ de(lare r$1/oi regelui <ran)ei, su1eranul lor,
%r$*&nta)i de s(ru-ule (u at&t *ai *ari (u (&t se anga;aser$ s$ -l$teas($ dou$ *ilioane de
%lorini -a-ei da($ ar %i (o*is a(east$ ,n($l(are a ,ndatoririlor lor. "a(o/ Artevelde, 'e%ul
lor, g$si *i;lo(ul s$ ,*/ine res-e(tarea tratatelor (u violarea lor. 6l s%$tui -e regele
Angliei s$ -un$ al$turi de e*/le*a de -e /la1onul s$u e*/le*a <ran)ei. Ii ast%el aliatul
%la*an1ilor, 'i nu adversarul lor, ar deveni adev$ratul rege al <ran)ei 'i (el ($ruia ,i
-restau ;ur$*&nt.
""". R$1/oiul de o sut$ de ani a %ost de(i un r$1/oi dinasti(, un r$1/oi %eudal, un
r$1/oi na)ional 'i *ai ales un r$1/oi 7i*-erialist8
1CO
. O/ie(tivul negustorilor engle1i (&nd
,i d$ruir$ regelui dou$1e(i de *ii de sa(i de l&n$ -entru a a(o-eri (.eltuielile de r$1/oi
era s$+'i -$stre1e (ele dou$ 1one de in%luen)$ indis-ensa/ile (o*er)ului lorJ <landra,
(u*-$r$toare de l&n$, 'i 9ordeau0, -rodu($toare de vin, /anii ,n(asa)i la 9ruges 'i la
Aand %iind v$rsa)i ,n s(.i*/ul /utoaielor sosite din 9ordeau0. 6n s%&r'it, tre/uie s$
ad$ug$* ($ r$1/oiul a %ost -o-ular ,n Anglia -entru ($ du(ea ar*atele ,ntr+o )ar$ /ogat$,
unde -uteau -r$da din -lin. duard al """+lea 'i /aronii s$i erau 7%loarea (avaleriei8, dar
7s(uturile lor (u /la1oane servir$ dre-t %ir*$ unei ,ntre-rinderi de ;a%8, ale ($rui la*enta+
/ile ravagii se -ot ur*$ri ,n <roissart. 7Ii %ur$ engle1ii st$-&ni -e ora'ul #aen vre*e de
trei 1ile= 'i tri*iser$ (u 'alandele toat$ -rada lorJ sto%e, /i;uterii, vesel$ de aur 'i argint 'i
alte /og$)ii -&n$ la vasele lor (ele *ari... de ne(re1ut (e a/unden)$ de sto%e au g$sit
engle1ii ,n ora'ul 2aint+!Y... !ouviers era un ora' din Nor*andia unde se -rodu(eau
*ulte sto%e= era ,ntins, /ogat 'i %$(ea (o*er) *are, dar, ne%iind ora' ,n(.is, %u ($l(at 'i
;e%uit...8
76ntreaga Anglie era -lin$ de lu(ruri (a-turate din <ran)a, ast%el ($ nu se g$sea o
%e*eie (are s$ nu -oarte vreo /i;uterie sau s$ nu+i %i tre(ut -rin *&n$ vreo len;erie %ru+
*oas$ sau vreun -a.ar, o -$rti(i($ din -rada tri*is$ din #aen sau din #alais8.
">. interesant de o/servat ($ ,n($ de -e atun(i ,n(e- s$ a-ar$ -rin(i-alele tr$s$turi
ale -oliti(ii engle1e, i*-use a(estei )$ri de -o1i)ia sa, (a 'i de %irea -o-orului s$uJ a@
Anglia are nevoie s( *ie st(p4na m(rii, c(ci alt*el ea nu poate nici s(,>i continue
comer1ul, nici s( trimit( trupe pe continent >i nici s( 1in( leg(tura cu trupele trimise
anterior. 6n($ din -ri*ele 1ile ale a(estui r$1/oi, *arinarii engle1i din (ele inci porturi
de)in su-erioritatea 'i ies ,nving$tori ,n /$t$lia de la (luse. At&ta ti*- (&t ,'i *en)ine
su-erioritatea naval$, Anglia triu*%$ u'or. Mai t&r1iu, duard al """+lea ,'i va negli;a
%lota, %ran(e1ii 'i s-aniolii se vor alia 'i in%erioritatea naval$ a Angliei va *ar(a ,n(e-utul
,n%r&ngerilor sale. /@ Anglia, neput4nd s( trimit( pe continent dec4t armate relativ pu1in
numeroase, 3ncearc( s( lupte 3mpotriva adversarilor s(i pun4nd ba0ele unor ligi
continentale c(rora le *urni0ea0( subsidii. Ast%el la ,n(e-utul r$1/oiului de o sut$ de ani,
duard al """+lea (aut$ s$+'i alie1e ,*-otriva <ran)ei nu nu*ai (o*unele %la*ande, (i 'i
1'?
Hnsui autorul, pun+nd termenul ;imperialist< ,ntre ghilimele, previne asupra
sensului foarte general i nu tocmai propriu ,n care ,l ,ntrebuin*eaz). @e ;imperialism<
,n sensul riguros $ social$istoric $ al cuv+ntului se poate vorbi numai de la sf+ritul
secolului al 575$lea.
-e ,*-$rat. 7Nu -re(u-e)e'te ,n s(o-ul a(esta ni(i aur, ni(i argint 'i o%er$ /i;uterii
s(u*-e seniorilor, doa*nelor 'i do*ni'oarelor8.
>. Nereu'ind s$ ,n(.ege a(east$ (oali)ie, era s$ ia .ot$r&rea de a ata(a AuHenne,
(&nd 2ir Aeo%%reH de Har(ourt ,i atrase aten)ia ($ Nor*andia nu era a-$rat$. Ast%el se
e0-li($ de/ar(area la !a Hougue, (u o *ie de nave, -atru *ii de (avaleri 'i 1e(e *ii de
ar(a'i engle1i 'i gale1i ?1EF6@. A %ost un s-e(ta(ol s%&'ietor tre(erea ar*atei -rin a(east$
/ogat$ -rovin(ie 7(are de *ai *ulte genera)ii nu (unos(use r$1/oiul8 'i ai ($rei lo(uitori
nu *ai 'tiau (u* s$ se a-ere. 6n (li-a a(eea regele Angliei nu avea alt -lan de r$1/oi
de(&t s$ devaste1e (&t *ai *ult <ran)a de nord 'i s$ se retrag$ -rin <landra, ,nainte (a
regele <ran)ei s$+'i %i str&ns vreo ar*at$. 3ar, ,n(e-&nd din Rouen, duard g$si toate
-odurile de -e 2ena distruse 'i nu -utu tre(e de(&t -e la PoissH. <ili- avusese ti*- s$+'i
(.e*e vasalii 'i+i a'te-ta ,ntre 2o**e 'i *are -e engle1ii (are ,n *o*entul a(ela se
(re1ur$ -ierdu)i. >i(toriile -e (are le re-urtar$ la #r(H ?1EF6@ 'i *ai t&r1iu la Poitiers
?1EL6@ ,i ui*ir$ 'i+i u*-lur$ de un i*ens orgoliu. 6n 1EF7 -user$ st$-&nire -e #alais,
(are le asigura do*ina)ia asu-ra #analului M&ne(ii 'i -e (are ,l vor -$stra dou$ sute de
ani, du-$ (e vor %i e0-ul1at a-roa-e -e to)i /$'tina'ii 'i+i vor %i ,nlo(uit (u engle1i. A(i se
-etre(e e*o)ionanta -ovestire des-re or$'enii din #alais
1C1
, (are tre/uie (itit$ ,n <roissart,
)in&nd sea*a ,ns$ 'i de re1ervele lui Mi(.elet.
>". 3e (e au %ost engle1ii *ereu ,nving$tori ,n a(este (a*-aniiD "storia r$1/oaielor
este istoria unei ,ndelungate lu-te ,ntre %or)a de 'o( 'i -roie(til. <or)a de 'o( -oate lua
%or*a unei 'ar;e de (avalerie, a unui asalt al in%anteriei, al unui ata( (u (are /lindate.
Proie(tilul a %ost (&nd o -iatr$ arun(at$ (u -ra'tia, (&nd o s$geat$, o g.iulea, un glon), un
o/u1, o tor-il$. 2u((esul regi*ului %eudal %usese inaugurat -rin triu*%ul unei tru-e de
'o(J (avaleria ,n 1ale. <eudalitatea va %i ruinat$ de artileria regal$ (ultima ratio regum) 'i
de dou$ -edestri*i -o-ulareJ ar(a'ii engle1i, suli)a'ii 'i .ale/ardierii elve)ieni. A/ia la
s%&r'itul se(olului al B"""+lea ar(a'ii ($-$tar$ un lo( i*-ortant ,n ar*atele engle1e. Ar(ul
-rea s(urt al )$ranilor sa0oni tr$gea la *i($ distan)$ 'i n+avea destul$ %or)$ de -$trundere
-entru a o-ri o 'ar;$ de (avalerie. Ar/aleta, introdus$ ,n Anglia, (a 'i ,n <ran)a de
*er(enarii str$ini, -$ruse o ar*$ at&t de -eri(uloas$ ,n se(olul al B""+lea ,n(&t /iseri(a
(eruse, %$r$ su((es, inter1i(erea ei. 3ar ar/aleta (erea -rea *ult ti*- -entru re,n($r(are.
6ntre dou$ des($r($ri, (avalerul -utea str$-unge linia. 3i*-otriv$, ar(ul lung -e (are
duard " ,l des(o-erise ,n (ursul (a*-aniilor din Nara Aalilor tr$gea re-ede, -roie(tilul
a;ungea -&n$ la o distan)$ de o sut$ 'ai1e(i de *etri 'i -utea )iutui de 'a (oa-sa unui
(avaler ,*/r$(at ,n 1ale. duard ", e0(elent (o*andant de o'ti, 'tiuse s$ gru-e1e (u
,nde*&nare, ,n /$t$liile -e (are le+a -urtat, (avaleria u'oar$ 'i ar(a'ii de ti- gali(. Prin
statutele -rivind slu;/a *ilitar$ i*-usese tuturor *i(ilor -ro-rietari engle1i %olosirea
ar(ului lung. Tenisul, /ilele, -o-i(ele 'i alte ;o(uri %useser$ de(larate ilegale, -entru (a
1'1
0duard al 777$lea a somat oraul =alais s)$i trimit) cheile prin c+*iva cet)*eni,
,mbr)ca*i ,n hain) de penitent i cu treangul la g+t, spre a fi sp+nzura*i, ca pedeaps)
pentru rezisten*a opus). Hn caz contrar, amenin*a s) rad) oraul de pe fa*a
p)m+ntului. Spre uimirea regelui, cinci or)eni i s$au ,nf)*iat, gata s)$i sacrifice via*a
pentru salvarea cet)*enilor. 2icat, 0duard al 777$lea a cru*at at+t oraul c+t i pe cei
cinci.
tragerea (u ar(ul s$ devin$ singura distra()ie a su-u'ilor, 7,n a%ar$ de (ei '(.io-i 'i (ei
ne-utin(io'i8. Ori(e -ro-rietar (u un venit %un(iar de -atru1e(i de 'ilingi tre/uia s$
-osede un ar( 'i s$ge)i, -$rin)ii %iind datori s$+'i ,nve)e (o-iii s$ trag$ (u el. 6i %u de(i u'or
regelui, ,n (li-a ,n (are avu nevoie de ar(a'i -entru /$t$liile sale ,n <ran)a, s$+i re(rute1e
%ie dintre voluntari, %ie (er&nd (o*itatelor un anu*it nu*$r de oa*eni. >i(toriile lui
duard al """+lea se datorea1$ su-eriorit$)ii ar*elor.
>"". 6n *od gre'it regele <ran)ei este ,n%$)i'at la ,n(e-utul a(estui r$1/oi (a %iind
*ai 7%eudal8 de(&t adversarul s$u. Ni(i un suveran nu -utea %i *ai %eudal de(&t duard al
"""+lea, ($ruia ,i -l$(ea (ere*onialul (avaleres(, se %$lea (u (urtoa1ia lui, sus-ina du-$
%e*ei, ;ura s$ re,n%iin)e1e Masa Rotund$, ,n (are s(o- (onstrui turnul (ir(ular din
Gindsor 'i ,n%iin)$ Ordinul 4aretierei, (o*-us din dou$ gru-e a (&te dois-re1e(e (avaleri,
(o*andate unul de ,nsu'i regele, (el$lalt de %iul s$u, Prin)ul Negru. 3ar (ontinu&ndu+'i
;o(ul (avaleres(, (a 'i /uni(ul s$u, duard al """+lea era un suveran realist. 6'i luase dre-t
devi1$J ;/t is as it is... ste a'a (u* este8. 2e dovedea un /un ad*inistrator, (eea (e nu
era de alt%el un *are *erit, ,ntru(&t *o'tenise o *onar.ie /ine organi1at$. "*-o1itele
erau ,n(asate (u u'urin)$, *ai ales (&nd era vor/a de un r$1/oi -o-ular. #.iar 'i )$ranii
engle1i, de trei se(ole ,n(oa(e, ,i urau -e %ran(e1i din (au1a a*intirilor an(estrale (are
datau de -e vre*ea (u(eririi, a unei ,ndelungate do*ina)ii de ($tre o no/ili*e 'i o li*/$
a*/ele str$ine. 3i*-otriv$, ,n <ran)a ura %a)$ de Anglia s+a n$s(ut a/ia ,n toiul /$t$liilor
din r$1/oiul a(esta. !a ,n(e-ut regele <ran)ei nu se -utu /i1ui -e s-ri;inul -o-orului s$u
,*-otriva invadatorului. >ilanul era ne-$s$tor. Regele n+are ni(i *$(ar -osi/ilitatea s$
re(urg$ la ,*-ru*uturi de la negustorii /oga)i, ni(i s$ se(.estre1e l&na. Multe state -ro+
vin(iale re%u1$ s$ vote1e ta0ele 'i, (&nd le votea1$, (ontri/ua/ilii ,'i *ani%est$
,*-otrivirea. 7Re1isten)a la i*-o1ite va du(e la (a-itularea <ran)ei ,n %a)a Angliei8. 3in
li-s$ de /ani, regele <ran)ei nu+'i -oate str&nge solda)i. >r&nd+nevr&nd, tre/uie s$ se
*ul)u*eas($ (u (avaleria %eudal$, ,n($ de -e atun(i ,nve(.it$ 'i (are dis-re)uia
-edestri*ea. Ni(i du-$ #r(H no/ili*ea %ran(e1$ nu vrea s$ ad*it$ ideea unei vi(torii a
vilanilor. 3eoare(e 'ar;a (avaleriei nu *ai r$1/e'te, ea ,n(ear($ la Poitiers s$ 'ar;e1e ea
,ns$'i -edestruJ dar ata(ul a(esta, ori(&t ar %i %ost de (ura;os, e'u$ ,n %a)a ar(a'ilor.
>""". 6n(e-&nd (u /$t$lia de la Poitiers ?1EL6@, ,n (are regele <ran)ei, "oan (el 9un,
a %ost %$(ut -ri1onier de Prin)ul Negru, %iul (el *ai *are al lui duard al """+lea, le()ia
este ,n s%&r'it ,n)eleas$. Ar*ata %ran(e1$ re%u1$ lu-ta, se ,n(.ide ,n (astelele %orti%i(ate 'i+
l ;oa($ -e adversar, (are nu+i ,nar*at -entru r$1/oiul de asediu. !a sate )$ranii ,n(e- s$ se
sature de inva1ie. 4a(Ques 9on.o**e
1CC
,i .$r)uie -e engle1i, el nu+i -rinde -e seniori (a
s$ (ear$ /ani -entru r$s(u*-$rarea lor, (u* %a( solda)ii de *eserie, (i ,i u(ide (&nd are
o(a1ia. Ar*ata engle1$ r$t$(e'te %$r$ a -utea anga;a o lu-t$. Tru-ele se -l&ng de a(east$
,ndelungat$ (a*-anie. 6n s%&r'it, ,n 1E61, regele Angliei %a(e -a(e la 9rtignH 'i, du-$ (e
-retinde ,ntreg regatul <ran)ei, se *ul)u*e'te (u AQuitania, (o*itatul de Pont.ieu 'i (u
#alais. ra o -a(e ine%i(a(e, ($(i nu re1olva singura (.estiune deose/it de serioas$ +
suveranitatea engle1ilor asu-ra -rovin(iilor (are nu *ai voiau s$ %ie engle1e. 6n Prigord,
1''
2nchieul 'cumtrul( 3aco $ porecl) generic) a *)ranului francez ,n evul mediu.
,n Ar*agna(, *ul)i *ur*urau, 'i -e /un$ dre-tate, ($ regele n+avea dre-tul s$+'i (ede1e
vasalii. Nota/ilit$)ile din !a Ro(.elle s-uneauJ 7Ne su-une* engle1ilor (u vor/aJ dar (u
ini*a ni(iodat$8. Re1isten)a a(easta (on)inea ger*enele viitoarelor r$1/oaie 'i -revestea
eli/erarea %inal$ a <ran)ei.
V
CIUMA NEAGR I URMRILE EI
". 6n(e-utul r$1/oiului de o sut$ de ani (onstituie -entru Anglia o -erioad$ de
a-arent$ -ros-eritate. <urni1orii de ali*ente, ar*urierii, (onstru(torii de nave %a( avere.
4e%uirea Nor*andiei du(e la ,*/og$)irea solda)ilor 'i a %a*iliilor lor. Nevoia de /ani a
regelui -er*ite ora'elor 'i indivi1ilor s$ (u*-ere li/ert$)i la -re)uri (onvena/ile. 2itua)ia
vilanului, (u un se(ol ,nainte ,n($, ,n(e-use a se s(.i*/a (u re-e1i(iune. 2iste*ul
o/liga)iilor ,n *un($ %usese st&n;enitor -entru )$ran, -e (are+l ,*-iedi(a s$+'i lu(re1e
-$*&ntul -ro-riu. 3ar nu era ni(i %oarte (o*od -entru ad*inistratorul seniorului, (are
tre/uia s$ organi1e1e *un(a %olosind o *&n$ de lu(ru inter*itent$ 'i li-sit$ de
r$s-undere. 6n se(olul al B"""+lea a-ar dou$ *etode noiJ sau vilanul -l$te'te un ,nlo(uitor
(are %a(e, -entru el, *un(a o/i'nuit$ -e -$*&ntul do*eniului= sau -l$te'te seniorului o
su*$ de /ani (u (are ad*inistratorul anga;ea1$ *un(itori agri(oli. a-roa-e arenda
*odern$, (u singura deose/ire ($ /anii -l$ti)i de )$ran re-re1int$ nu (.iria -entru -$*&nt,
(i r$s(u*-$rarea unei servitu)i.
"". Adev$ratul arenda' nu ,nt&r1ie s$ a-ar$. 5nii seniori, ,n lo( s$ e0-loate1e o
7re1erv$8, ,n(redin)&nd regia unui ad*inistrator *ai *ult sau *ai -u)in (instit, (are s$ se
,*/og$)eas($ -e so(oteala lor, g$ses( ($+i *ai si*-lu s$+'i -ar(ele1e do*eniul 'i s$
arende1e -$*&nturile. N$ranul, -e de alt$ -arte, so(ote'te ($+i *ai avanta;os s$ (ultive
-$*&nturi ,*-re;*uite, (onstituite ,ntr+un lot (o*-a(t, de(&t s$ *un(eas($ -e ni'te
-ar(ele dis-ersate (are+i %useser$ atri/uite -&n$ atun(i -e ogoarele (o*unale. Arenda
-l$tit$ se nu*e'te ,n latin$ *irma, o su*$ %er*$, de unde (uvintele *erm( 'i *ermier. 3ou$
(lase se de1volt$ atun(i (u re-e1i(iune ,n *ediul rural engle1J a(eea a %er*ierilor,
se*i-ro-rietari, li/eri -e -$*&nturile ,n(.iriate de ei, inter*ediari ,ntre (avaler 'i %ostul
vilan, 'i a(eea a *un(itorilor agri(oli (are au s($-at de 'er/ie, %ie r$s(u*-$r&ndu+se ei
,n'i'i %ie, ,n s%&r'it, re%ugiindu+se ti*- de un an 'i o 1i ,ntr+un ora' -roteguit -rintr+o
(art$. Mult$ vre*e de a(i ,n(olo seniorii 'i -arla*entele vor *ai ,n(er(a s$ lege de
-$*&nt *&na de lu(ru, dar vor e'ua. #$(i, a doua 1i du-$ /$t$lia de la #r(H, un %lagel va
des-o-ula Anglia 'i va %a(e *ai -u)in -osi/il$ (a ori(&nd resta/ilirea 'er/iei.
""". Nu se 'tie -re(is ,n (e au (onstat e-ide*iile de (iu*$, (are at&t de *ult$ vre*e
au -ustiit lu*ea. Poate ($ nu*ele a(esta as(undea /oli %oarte di%erite, *erg&nd de la
.oler$ 'i (iu*a /u/oni($ -&n$ la gri-a in%e()ioas$. Higiena l$sa de dorit, (ontagiunea se
%$(ea re-ede, s-ai*a era universal$. #iu*a din se(olul al B">+lea a %ost denu*it$ (iu*a
neagr$ (!lack Death) -entru ($ tru-ul /olnavului se a(o-erea de a/(ese de (uloare
,n(.is$. >enea din Asia 'i a ata(at *ai ,nt&i insula #i-ru -rin 1EF7. 6n ianuarie 1EFM
do*nea la Avignon, ,n august ,n(e-use a se ,ntinde de -e -la;a din 3orset s-re (&*-iile
din 3evon 'i 2o*erset. Mortalitatea, de'i e0agerat$ de (roni(ari su/ i*-eriul e*o)iei, a
%ost i*ens$. 2+a s(ris des-re sate ,n (are nu *ai r$*$seser$ destui oa*eni vii -entru a+i
,n*or*&nta -e (ei *or)i, ,n (are *uri/un1ii ,'i s$-au singuri gro-ile, ,n (are *un(ile
(&*-ului erau -$r$site, 'i oile, %$r$ -$stori, r$t$(eau -e 'esuri. -ro/a/il ($ a -ierit o
trei*e din -o-ula)ia uro-ei, adi($ a-ro0i*ativ dou$1e(i 'i (in(i de *ilioane de %iin)e
o*ene'ti. 6n Anglia e-ide*ia a )inut deose/it de *ult. 2ta)ionar$ ,n 1EF9, a re,n(e-ut ,n
anul ur*$tor 'i a redus -o-ula)ia regatului de la -atru *ilioane la (ir(a dou$ *ilioane 'i
;u*$tate.
">. 5r*$rile e(ono*i(e ale unei des-o-ul$ri at&t de ra-ide tre/uie s$ %i %ost ad&n(i.
!a sate )$ranii su-ravie)uitori s+au tre1it deodat$ *ai /oga)i, deoare(e ogoarele (o*unale
erau ,*-$r)ite la un nu*$r *ai *i( de -arti(i-an)i. M&na de lu(ru %iind redus$, 1ilierii
devenir$ -reten)io'i 'i re%ra(tari. 2eniorii, ne*aig$sind *un(itori (are s$ lu(re1e -e
do*eniile lor, ($utar$ s$ arende1e -$*&ntul. Nu*$rul arenda'ilor inde-enden)i se *$ri
'i, -ro-rietarii %iind ,n -ani($, ei o/)ineau (ontra(te de arend$ avanta;oase. 5nii /aroni
a(ordau s(utiri de arend$ de tea*$ de a+i vedea -e arenda'i -$r$sindu+i. #&)iva ,'i
v&ndur$ la -re)uri *odi(e -$*&nturile, ai ($ror -ro-rietari devenir$ )$ranii. Mul)i
renun)ar$ la agri(ultur$ -entru a se o(u-a de (re'terea oilor. 2(.i*/area a(easta, ,n
a-aren)$ *$runt$, (onstituie totu'i (au1a -ri*ordial$ 'i ,nde-$rtat$ a na'terii "*-eriului
/ritani(. #$(i de1voltarea (o*er)ului (u l&n$, nevoia de de/u'euri -entru a(est (o*er),
ne(esitatea de a+'i -$stra st$-&nirea asu-ra *$rilor aveau s$ adu($ du-$ sine lenta
trans%or*are a unei -oliti(i insulare ,ntr+o -oliti($ naval$ 'i i*-erial$.
>. 6n 1adar seniorii 'i -arla*entele ,n(er(ar$, ,n se(olul al B">+lea, s$ lu-te -rin
regula*ente 'i legi ,*-otriva ;o(ului %ires( al *e(anis*ului e(ono*i(. 2e vot$ un statut
al lu(r$torilor. Ori(e -ersoan$ av&nd *ai -u)in de 'ai1e(i de ani era o/ligat$ s$ *earg$ la
*un(a (&*-ului ,n s(.i*/ul unui salariu dinainte de 1EF7 ?salariu dinaintea (iu*ei@.
rau s(uti)i nu*ai a(ei (are ,'i (&'tigau e0isten)a -ra(ti(&nd ,n *od notoriu o *eserie
(ali%i(at$, -re(u* 'i negustorii. !ordul avea dre-t de ,nt&ietate la *un(a %o'tilor s$i 'er/i=
el -utea tri*ite la ,n(.isoare -e (ei (are re%u1au s$+i (ultive do*eniul.
Ori(e senior (are a((e-ta s$ -l$teas($ un salariu *ai *are de(&t (el dinaintea
(iu*ei era -asi/il de a*end$. 6n s(.i*/, -rodusele ali*entare tre/uiau s$ %ie v&ndute
lu(r$torilor la -re)uri re1ona/ile. 2+a ,nt&*-lat 'i (u legea asta (e se ,nt&*-l$ (u toate
legile (are -retind s$ sta/ili1e1e salariile 'i -re)urileJ a-li(area ei a ,nt&*-inat *ari
di%i(ult$)i. 2tatutul lu(r$torilor r$*ase ,n vigoare -&n$ la ur(area -e tron a lisa/etei=
ti*- de dou$ se(ole toate -arla*entele se -l&nser$ ($ statutul este ,n($l(at= (u toate
a(este -l&ngeri, -atronii 'i lu(r$torii se ,n($-$)&nar$ s$ o(oleas($ legea. 6n registrele
(astelelor de -e vre*ea a(eea se vede ($ ad*inistratorii, du-$ (e indi(au -re)ul -l$tit
-entru se(eri' 'i treierat, 'tergeau (i%ra ,ns(ris$ 'i o ,nlo(uiau (u o alta, *ai *i($. #el
dint&i -re) e %$r$ ,ndoial$ (el verita/il= al doilea era destinat s$ se -un$ ,n (on(ordan)$ (u
legea. 5n senior s-unea unui )$ranJ 72alariul du*itale va %i (el din 1EF7, -entru ($ ori(e
alt$ ,n)elegere ar -utea s$ ne adu($ ne-l$(eri, dar vei avea dre-tul s$ tri*i)i oile la -$s(ut
-e -$'unile do*eniului ,n *od gratuit8. 5n al doilea a(orda alt%el de avanta;e, 'i
(on(uren)a du(ea la ridi(area salariilor. !a (&)iva ani du-$ (iu*$ se (onstat$ ($ salariile
agri(ole din toat$ )ara au (res(ut (u LOZ -entru /$r/a)i 'i 1OOZ -entru %e*ei. 6n 1EEC
-$*&ntul adu(e -ro-rietarului s$u COZ din valoarea sa ,n /ani= ,n 1ELO -ro%itul s(ade la F
sau LZ.
>". #iu*a, (are a ruinat -e senior, l+a ,*/og$)it -e *i(ul arenda'. Nu nu*ai ($
a(esta a -utut s$ (u*-ere -$*&nturi sau s$ ia ,n arend$ la -re)uri (onvena/ile, dar, -e
(&nd seniorul -l$te'te *&na de lu(ru *ai s(u*-, arenda'ul, (are *un(e'te (u %a*ilia, nu
su%er$ din (au1a *a;or$rii salariilor. Pe -ia)$, la t&rguri, ,'i -oate vinde legu*ele sau
gr&ul la -re)uri *ai *i(i de(&t (ele ale do*eniului 'i s$ reali1e1e totu'i un /ene%i(iu
serios. Ii 1ilierul e *ai %eri(it de(&t ,nainte= da($ un senior riguros -retinde s$+i i*-un$
statutul lu(r$torilor, el %uge ,n -$dure 'i a-oi (aut$ s$ a;ung$ ,ntr+un alt (o*itat, unde
nevoia de *un(itori e at&t de stringent$ ,n(&t nu i se -rea (er e0-li(a)ii a*$nun)ite unui
o* (are+'i o%er$ /ra)ele de *un($. Ast%el, ,n ti*- (e -e (&*-ul de /$taie ar(a'ul devine
au0iliarul indis-ensa/il al (avalerului, a-oi ,nving$torul lui, -e ogoare )$ranul devine un
aso(iat de (are tre/uie s$ se )in$ sea*a. Mul)i se -l&ngeau de astaJ 7!u*ea *erge din r$u
,n *ai r$u + s(ria AoRer
1CE
,n 1E7L + (&nd (io/anii 'i v$(arii (er *ai *ult -entru *un(a
lor de(&t (erea ,nainte un ad*inistrator. Pe vre*ea *ea *un(itorii nu *&n(au -&ine de
gr&u. 2e .r$neau (u %asole sau (u gr$un)e *ai ordinare 'i nu /eau de(&t a-$= la-tele 'i
/r&n1a erau adev$rate tru%andale -entru ei. Atun(i lu*ea era a'a (u* tre/uie s$ %ie -entru
oa*enii de tea-a asta. Trei lu(ruri sunt %$r$ *il$ (&nd le la'i s+o ia ra1naJ inunda)ia,
in(endiul 'i *ul)i*ea oa*enilor de ;os. AW vre*uri, vre*uriW ,n(otroD ($(i -o-orul, (are
n+ar tre/ui s$ se o(u-e de(&t de *un(a lui, -retinde s$ %ie *ai /ine .r$nit de(&t
st$-&nii...8 6n toate ti*-urile au e0istat ase*enea -l&ngeri, 'i tot at&t de 1adarni(e. <ie
s-re /u(urie, %ie s-re ,ntristare, adev$rul e ($ siste*ul %eudal se (l$tina, su/*inat din
toate -$r)ile. Mi(ro/ul (iu*ei negre deter*inase ,n nu*ai (&)iva ani o e*an(i-are -e
(are ,n se(olul al B""+lea s-iritele (ele *ai ,ndr$1ne)e ni(i n+ar %i -utut s+o (on(ea-$
1CF
.
>"". 3ar ,nainte de a se trans%or*a ,ntr+o ino%ensiv$ 7gentrH8
1CL
, no/ili*ea %eudal$
se va ,n(arna ,n($ ti*- de un se(ol ,n ni'te %iguri (u*-lite. 6n vre*e (e seniorul *i;lo(iu
s$r$(e'te, -rin ur*are sl$/e'te, (&)iva *ari /aroni devin ni'te adev$ra)i *i(i regi. 2e
($s$tores( ,ntre ei 'i %or*ea1$ o (ast$ ,n(.is$, legat$ de %a*ilia regal$. Regii Angliei ,'i
iau atun(i o/i(eiul de a asigura %iilor lor ni'te do*enii %oarte ,ntinse, al($tuite -rin
a-ana;e 'i ($s$torii. Prin)ul Negru se ,nsoar$ (u %ii(a (ontelui de Tent= un alt %iu al
regelui, !ionel, devine (onte de 5lster= un altul, "oan de Aand, se ($s$tore'te (u
1'/
John AoUer circa 1//?$13?#& $ poet englez
1'3
0 mai corect s) consider)m c) flagelul ciumei a avut o pondere ,n accelerarea
procesului de disolu*ie a vechilor forme ale rela*iilor dintre nobili i *)rani, proces care
,n .nglia s$ar fi produs oricum i ,n orice caz mai repede dec+t pe continent, datorit)
mai multor factori specifici $ economico$sociali i geografici. .cetia au fost determi$
nan*i, pe c+nd ciuma a fost un factor secundar i incidental. @ovad) faptul c) ciuma a
f)cut ravagii i ,n alte p)r*i ale 0uropei, dar rela*iile feudale bazate pe renta ,n munc)
sau produse au persistat acolo mai mult dec+t ,n .nglia.
1'%
2ic) nobilime rural).
*o'tenitoarea %a*iliei !an(aster ?-ri*a (as$ du(al$@ 'i -osed$ 1e(e (astele %orti%i(ate,
-rintre (are (ele/rul TenilRort., s*uls %a*iliei de Mont%ort. #ontele de Mar(. are 'i el
vreo 1e(e %ort$re)e= (ontele de GarRi(: 'i (ontele de 2ta%%ord, %ie(are (&te dou$ sau trei
(astele. !ord Per(H, (onte de Nort.u*/erland, -osed$ (&teva *$r(i din -artea de nord ,n
nu*ele regelui, dar 'i ,n nu*ele lui -ro-riu. To)i a(e'ti *ari seniori ,ntre)in (o*-anii de
solda)i, (are nu *ai sunt vasali, (i *er(enari 'i -e (are ,i ,n(.iria1$ regelui -entru
r$1/oaiele sale (u <ran)a. 6n intervalul dintre (a*-anii, sold$)oii a(e'tia, (are se
-li(tises(, ;e%uies( %er*ele, %ur$ (aii, violea1$ %e*eile, se %a( st$-&ni -e do*enii. 6n 1adar
-arla*entul d$ ordin *agistra)ilor s$+i de1ar*e1e. Ar tre/ui un sheri** %oarte ,ndr$1ne)
(are s$ ia ar*ele din *&na a(estor t&l.ari. 3e alt%el slu;/a de sheri** e ,n de($dere.
)heri**,ul din se(olul al B">+lea nu *ai este un *are senior, (i de (ele *ai *ulte ori un
(avaler, nu*it ,*-otriva voin)ei sale 'i (are e %oarte ner$/d$tor s$ trea($ anul (a s$ lase
altuia a(east$ (orvoad$. Pu)in (&te -u)in va %i ,nlo(uit (u ;ude($torul de -a(e, %un()ionar
aristo(rati( 'i /enevol, *agistrat a*ator (are va ;u(a *ai t&r1iu, ,n istoria )$rii, un i*ens
'i *inunat rol. 3ar ,n se(olul al B">+lea ;ude($torul de -a(e a/ia a-are= sheri**,ul e
ne-utin(ios= /andi)ii no/ili, 7*&ndri (o-ii ai lui !u(i%er8, %a( din (asele lor vi1uini de
.o)i 'i ,'i .$r)uies( /ie)ii lor ve(ini.
VI
PRIMII CAPITALITI ENGLEZI
". 3u-$ (e r$1/oiul 'i (iu*a au dus la s-argerea (adrului %eudal, (adrul g.ildei 'i al
(or-ora)iei a devenit 'i el -rea str&*t. P&n$ ,n se(olul al B">+lea, l&na, -rin(i-alul -rodus
al Angliei, era e0-ortat$ ,n <landra, (are o trans%or*a ,n -ostav. Anglia %a/ri(a 'i ea
)es$turi -entru u1ul -o-orului, dar su/tilele se(rete ale *eseriei r$*&neau ,n *&inile
)es$torilor din 9ruges 'i din Aand. A-oi se ivise o 'ans$ de a *uta ,n Anglia a(east$
,ndeletni(ire. Or$'enii %la*an1i se (ertaser$ (u seniorul lor= regele <ran)ei s-ri;inindu+l,
*e'te'ugarii din <landra %useser$ ,nvin'i 'i *ul)i dintre ei nevoi)i s$ se e0-atrie1e. 2e
,ndre-taser$ s-re Anglia, adu(&nd (u ei tradi)iile 'i -ro(edeele lor. duard al """+lea dorea
s$ -rote;e1e a(east$ industrie n$s(&nd$= ,n 1EE7 inter1ise at&t i*-ortul de -ostav str$in
(&t 'i e0-ortul de l&n$. A(easta a ,nse*nat ruinarea <landrei, ($(i -e atun(i nu e0ista alt$
-osi/ilitate de a -ro(ura l&n$ ,n *ari (antit$)i de(&t din Anglia. 6n(e-&nd r$1/oiul (u
<ran)a, duard al """+lea nu *ai -utu *en)ine e*/argoul ,n toat$ rigoarea sa, -entru ($,
din *otive -oliti(e, era silit s$+'i *ul)u*eas($ alia)ii %la*an1i= dar i*-use totu'i un tari%
-rote()ionist.
Ta0ele -er(e-ute asu-ra )es$turilor e0-ortate din Anglia erau nu*ai de CZ, -e (&nd
asu-ra l&nii se ridi(au -&n$ la EEZ. ra o -ri*$ a(ordat$ %raudei. 5nii negustori o(olir$
legea s(o)&nd din )ar$ oi netunse, dar -arla*entul inter1ise tra%i(ul a(esta. Planul lui
duard al """+lea reu'i, 'i -rodu()ia de -ostav deveni -ri*a industrie engle1$.
"". 2osirea unor -ost$vari %la*an1i antren$ (rearea ,n Anglia, (u toat$ e0isten)a
g.ildelor, a unor adev$rate ,ntre-rinderi (a-italiste. Produ()ia de -ostav e una din (ele
*ai (o*-le0e, 'i nu*$rul o-era)iilor ne(esare -entru trans%or*area l&nei /rute ,ntr+un
-rodus %init, destul de ridi(at. !&na tre/uia sortat$, vo-sit$, a*este(at$, d$r$(it$, toars$,
)esut$, *aterialul )esut tre/uia degresat, ($l(at, s($*o'at, tuns, (ur$)at de noduri 'i, ,n
s%&r'it, -resat -entru a ($-$ta str$lu(ire. 3u-$ (on(e-)iile evului *ediu, %ie(are din a(este
o-era)ii tre/uia s$ %ie %$(ut$ de o (or-ora)ie deose/it$. u'or de ,n)eles (e (o*-li(a)ii se
iveau ,n (ursul v&n1$rilor 'i (u*-$r$rilor (are tre/uiau s$ ai/$ lo( de+a lungul a(estor
-ro(ese de trans%or*are. Pentru e0e(utarea unei singure (o*en1i, era nevoie s$ se o/)in$
a(ordul a (in(is-re1e(e (or-ora)ii. Ni*i( *ai is-ititor -entru (el (are lu(rea1$ la -iu$ sau
-entru un negustor de -ostav de(&t s$ (u*-ere l&n$, s+o dea la tors 'i la )esut du-$
(o*and$ 'i s$ su-raveg.e1e toate (elelalte o-era)ii -&n$ la v&n1are. 3ar o ast%el de
(on(entrare a *un(ii era (ontrar$ -rin(i-iilor g.ildelor. Nu tre(u ,ns$ *ult 'i
,ntre-rin1$torii, (a s$ s(a-e de a(este o/sta(ole, se instalar$ la )ar$. A(est nou ti- de
-rodu($tor, (are (u*-$r$ l&n$ (u ridi(ata 'i vinde -rodusul %init, va (onstrui (ur&nd
u1ine. 6n se(olul al B">+lea e0istau la 9arnsta-le doi *anu%a(turieri, (are -l$teau %ie(are
un i*-o1it (al(ulat la o -rodu()ie de o *ie de /aloturi -e an. 2u/ do*nia lui Henri( al
>"""+lea, un oare(are 4a(: de NeR/urH va instala dou$ sute de r$1/oaie de )esut ,ntr+o
singur$ (l$dire 'i va %olosi 'ase sute de *un(itori.
""". 2e a-ro-ie ti*-ul (&nd tinerii engle1i (u s-irit aventuros vor %i *ai is-iti)i de
(o*er)ul ,n stil *are de(&t de r$1/oaiele (avalere'ti. 6ntr+o (or-ora)ie din se(olul al B"""+
lea, un *aistru avea viitorul asigurat, dar -osi/ilit$)i li*itate. Pre)urile de v&n1are 'i de
(u*-$rare %iind (ontrolate, nu -utea s$ %a($ re-ede avere. Marii negustori de la %inele
evului *ediu nu se *ai su-un unor reguli -rea -rudente. >ia)a lor ui*itoare
i*-resionea1$ i*agina)ia -o-ular$. i iau lo(ul (avalerilor r$t$(itori din /alade. 2ir
Ri(.ard G.ittington, de trei ori lord+-ri*ar al !ondrei, devine eroul unei legende. Ra-+
so1ii -ovestes( (u*, /iet or%an %iind, slu;ea la /u($t$ria unui *are negustor... Pe atun(i
era un o/i(ei (a ori(e ar*ator (are tri*itea o nav$ la *ari de-$rt$ri s$ dea voie %ie($ruia
dintre servitorii s$i s$ de-un$ un o/ie(t oare(are -e vas, d&nd ast%el 'i (elor *ai u*ili
'ansa de a %i /ine(uv&nta)i de 3u*ne1eu... 3i(: G.ittington n+are ni*i( alt(eva -e lu*e
de(&t o -isi($, 'i+i d$ dru*ul -e (ora/ia (e ur*a s$ -le(e. Or, nava trage la )$r*ul
,nde-$rtat al unui regat /ar/ar ,n (are -alatul regelui era n$-$dit de 'oare(i. !a
re(o*andarea ($-itanului de vas, regele ia -isi(a 'i, ,n(&ntat de servi(iile ei, (a s$
-$stre1e ani*alul, o%er$ -entru el de 1e(e ori valoarea ,n($r($turii. 3i(: G.ittington se
tre1e'te deodat$ *are /og$ta'... Realitatea a %ost *ai -u)in ro*anti($= adev$ratul
G.ittington, *are (o*er(iant, a ,*-ru*utat regelui ni'te /ani 'i, nu*it staroste al
(o*-aniei negustorilor ta-ei
1C6
, 'i+a re(u-erat (u -risosin)$ su*a din dre-turile va*ale.
">. Gillia* #anHnges, (o*er(iant de -ostav din 9ristol, este un alt e0e*-lar de
a(est ti- nou de (a-italist (are %a(e a%a(eri ,n lu*ea ,ntreag$. 6nsu'i regele Angliei s(ria
*arelui *aestru al (avalerilor teutoni 'i regelui 3ane*ar(ei (a s$ re(o*ande -rote()iei
lor -e su-usul s$u devotat Gillia* #anHnges. !a 9ristol a(esta era vi1itat de duard al
">+lea ,n -ro-ria sa (as$. Avea su/ ordinele sale o-t sute de *arinari 'i a to(*it -e
(.eltuiala sa o sut$ de dulg.eri 'i 1idari (a s$ (l$deas($ o /iseri($ -e (are a o%erit+o
1'!
=ompania 0tapei era o companie privilegiat) de negustori, av+nd monopolul
nego*ului prin portul dotat cu dreptul de depozit al m)rfurilor care intrau ,n .nglia.
ora'ului s$u natal, 9ristol. !a /$tr&ne)e s+a ($lug$rit 'i a *urit (a de(an al (olegiului din
Gest/urH. Pu)in (&te -u)in a(e'ti *ari negustori engle1i au luat lo(ul !igii .anseati(e ,n
(e -rive'te a%a(erile (ontinentale. 9an(.erii lo*/ar1i 'i %lorentini, (are+i ,nlo(uiser$ -e
evrei ,n Anglia, %ur$ ei ,n'i'i ,nlo(ui)i de engle1i. 9an(.erii 9ardi din <loren)a se
ruinaser$, de alt%el, ,n servi(iul regelui duard al """+lea. 6*-ru*ut&ndu+i su*e *ari -en+
tru (a*-ania sa ,n <ran)a 'i sosind s(aden)a, el a re%u1at -ur 'i si*-lu s$ restituie /anii,
ast%el ($ din (au1a r$1/oiului de o sut$ de ani au s$r$(it nu*eroase %a*ilii %lorentine.
6n($ de -e atun(i neutrii au des(o-erit (&t e de -eri(ulos 'i de li-sit de sens s$ ,*-ru*u)i
/ani /eligeran)ilor.
>. 2u/ in%luen)a *arilor negustori, g.ildele se trans%or*$. Nu *ai do*ne'te
egalitatea. 6*/r$($*intea 'i -etre(erile a;ung la un ase*enea lu0 ($ nu*ai (ei *ai /oga)i
-uteau s$ le %a($ %a)$. #or-ora)ia (o*er(ian)ilor de vin a -ri*it ,ntr+o singur$ sear$ (in(i
regi la un /an(.et. #al%ele de *e'te'ugari, (are odinioar$ ar %i -utut -retinde s$ devin$
*ai'tri, se v$d ,nde-$rtate de la a(easta. le ,n(ear($ s$ se a-ere (re&nd 7g.ilde de
lu(r$tori8, (are /oi(otea1$ -e *ai'trii r$i. A-are ast%el tendin)a de a se %or*a dou$ (lase
distin(te. Tot atun(i ,n(e- 'i s(andalurile %inan(iare. Negustorii din se(olul al B""+lea n+
au %ost ni(i ei %$r$ -ri.an$ 'i destui au %ost -u'i la st&l-ul in%a*iei, dar %raudele lor
%useser$ *i(i -entru ($ a%a(erile erau si*-le 'i u'or de (ontrolat. O dat$ (u *arele
(a-italis* ,n(e-e inevita/ila (&rd$'ie dintre (ei /oga)i 'i -uterea -oliti($. 6n ti*-ul
/$tr&ne)ii lui duard al """+lea, (el *ai t&n$r dintre %iii s$i, "oan de Aand, du(e de
!an(aster, se ,n(on;oar$ de %inan(iari %$r$ s(ru-ule. 5n negustor /ogat din !ondra,
Ri(.ard !Hon, intr$ -rin *i;lo(irea lui ,n #onsiliul -rivat 'i devine 'e%ul unei adev$rate
7/ande8. Pe (&nd toat$ l&na regatului tre/uia s$ trea($ -rin -ortul #staple ?atun(i #alais@,
unde se a(.itau ta0ele, Ri(.ard !Hon o/)inu s$+'i tri*it$ l&na -rin alte -orturi, unde nu
-l$tea ni(i o dare. l adun$ ast%el o i*ens$ /og$)ie. 6*-reun$ (u lordul !ati*er, -rieten
'i (on%ident al du(elui de !an(aster, a(a-area1$ *$r%urile (are soses( ,n Anglia 'i %i0ea1$
-re)ul la /unul s$u -la(, ast%el ($ unele *$r%uri devenir$ at&t de rare ,n )ar$ ($ -o-ula)ia
s$ra($ a/ia avea (u (e tr$i. Mano-ere (u totul (ontrare s-iritului evului *ediu, (are
(re1use ,n -re)uri %i0ate, ,n /ene%i(ii li*itate 'i (onsiderase dre-t (ri*$ ori(e (o*/ina)ie
destinat$ s$ du($ la ur(area -re)ului *$r%urilor de (onsu*. 3ar a(est s-irit al evului
*ediu dis-are= regele este a(u* su/ do*ina)ia negustorilor= ei intr$ ,n -arla*entele sale=
nu*ai ei ali*entea1$ vistieria. Politi(a e0tern$ dus$ de a(i ,nainte de Anglia va %i ,n
%avoarea lor
1C7
.
VII
NEORNDUIELI N BISERIC
1'"
0 discutabil dac) o afirma*ie aa de categoric) se poate raporta la politica e9tern)
englez) de la sf+ritul secolului al 576$lea. Faptul e admis, de obicei, cam din epoca
dinastiei 8udor secolul al 567$lea&.
". 3u-$ inva1ii, /iseri(a ro*an$ (ivili1ase Anglia. a insu%lase (elor -uterni(i un
stro- de *odera)ie 'i (elor /oga)i un -i( de *il$. A-oi -uterea 'i /og$)ia au (oru-t+o 'i -e
ea. 2%in)ii tre/uiser$ s+o re%or*e1e de (&teva ori 'i s+o readu($ la virtu)ile (titorilor ei.
<ie(are re%or*$ %usese ur*at$ de o nou$ -r$/u'ire. #$lug$rii din #,teau0, (a 'i a(ei din
#lunH, %ra)ii (er'etori, (a 'i ($lug$rii, au ($1ut -rad$ tenta)iilor se(olului. 6n a(el s%&r'it al
se(olului al B">+lea, (&nd o lu*e ,ntreag$, (are avusese *$re)ia ei, ter*ina -rin a se
des(o*-une, /iseri(a -$rea unul dintre (ele *ai /olnave organe ale (or-ului so(ial. a
*ai d$du na'tere ,n Anglia (&torva oa*eni *ari, dar (are erau *ai (ur&nd ad*inistratori
de(&t -reo)i. 5n e-is(o-, -ro-rietar a trei1e(i sau -atru1e(i de do*enii, 'tia s$ (ontrole1e
de *inune so(otelile ad*inistratorilor s$i, s$ slu;eas($ -e rege, %ie ,n %runtea (an(elariei,
%ie a vistieriei= nu se *ai o(u-a de lo( de su%letele oa*enilor. Marele -oet engle1 al a(elei
e-o(i, !angland, (riti( (u at&t *ai ,nver'unat al /iseri(ii (u (&t era un (atoli( %ervent, se
-l&nge de to)i e-is(o-ii in partibus
1CM
(are %urni(au atun(i -rin Anglia, -rela)i (are -oart$
nu*ele de Ninive sau 9a/Hlon, n+au %ost ni(iodat$ -rin dio(e1ele lor 'i se ,*/og$)es(
t&rnosind altarele sau as(ult&nd s-ovedaniile (are ar %i tre/uit s$ %ie %$(ute -reotului
-aro.iei.
Printre (ei *ai /uni (leri(i, (&teva (on'tiin)e nelini'tite g&ndeau ($ /iseri(a se
,nde-$rta de do(trina (re'tinis*ului, ($ datoria unui -reot era s$ ia dre-t -ild$ s$r$(ia
evang.eli($ 'i ($, da($ tre/uia s$ se dea #e1arului (e+i al #e1arului, nu era un *otiv s$ se
uite ($ 3u*ne1eu este deasu-ra #e1arului. 76n %ond se (io(neau dou$ (on(e-)ii des-re
/iseri($J a(eea a lui Arigore al >""+lea 'i a(eea a s%&ntului <ran(is( din Assisi, a /iseri(ii
evang.eli(e 'i a (lerului (e1arian8.
"". 6n Anglia, (u (&t e-is(o-ii 'i ($lug$rii se ,*/og$)eau, (u at&t -reo)ii -aro.iilor
erau 'i *ai nevoia'i. 6n -rin(i-iu -reo)ii tre/uiau s$ tr$ias($ din 1e(iuial$ 'i s$ s(oat$ din
ea -o*enile 'i (.eltuielile de ,ntre)inere ale /iseri(ii. 3ar seniorii (are dis-uneau de o
-aro.ie ,'i %$(user$ o/i(eiul de a 7redistri/ui8 veniturile, adi($ de a le atri/ui unui
e-is(o- sau unei a/a)ii. >i(arul nu *ai -ri*ea ,n a(est (a1 de(&t ni'te su*e in%i*e. 3u-$
*area (iu*$ deveni i*-osi/il s$ se g$seas($ -reo)i -entru -aro.iile (ele *ai s$ra(e. 5n
statut analog (u (el al lu(r$torilor inter1i(ea, -entru a evita (on(uren)a, s$ li se -l$teas($
*ai *ult de 'ase livre -e an= statutul n+a %ost res-e(tat 'i ,n(asau -&n$ la dou$s-re1e(e
livre, dar s$r$(ia lor tot *are era. Ast%el ($ *ul)i dintre ei erau ignoran)i, *ai -reo(u-a)i
s$ v&ne1e un ie-ure -e (&*-ul ve(in de(&t s$+i edu(e -e enoria'i. 5nii ,n(.iriau
-re1/iteriul unui %er*ier 'i ni(i nu lo(uiau ,n -aro.ie. 2la/ele lor /ene%i(ii o(a1ionale
erau a(a-arate de ordinele ($lug$rilor (er'etori, ai ($ror 7%ra)i8 alergau -rin )ar$ 'i se
,ns$r(inau s$ s-un$ liturg.ia ,n *$n$stiri. Tre/uie (itit ne*ilosul -ortret %$(ut de #.au(er
($lug$rului (are u*/l$ din sat ,n sat, intr$ ,n %ie(are (as$, (unoa'te %ie(are gos-odin$ din
dru*ul s$u, (ere %$in$, /r&n1$, (arne de va($ 7sau ori(e alt(eva= n+ave* dre-tul s$
alege*8, a-oi notea1$ (u gri;$ -e o t$/li)$ de ivoriu nu*ele /ine%$($toarelor, (a s$ se
roage -entru ele, 'i, ,ndat$ (e iese din sat, 'terge r&1&nd toate nu*ele. Ii nu nu*ai
7%ratele8 %$(ea ast%el (on(uren)$ -reotului, dar se *ai vedeau (ir(ul&nd -rin satele Angliei
7iert$torii8 (are veneau din Ro*a, -urt$tori ai unor s(risori -e(etluite (u sigiliul
1'#
0piscop care nu$i avea reedin*a acolo unde era numit. 1urta numai titlul, avea
drept la venituri episcopale, dar se ,nt+mpla s) nu mearg) niciodat) s)$i vad)
enoriaii.
-onti%i(al, s(risori (are le d$deau dre-tul s$ ierte -$(atele 'i s$ a(orde indulgen)e a(elora
(are le (u*-$rau reli(ve. #.au(er, ($ruia %alsa religie ,i st&rne'te *ereu verva, ni+l arat$
-e 7iert$tor8 -redi(&nd -e te*aJ ;$adix malorum cupiditas... R$d$(ina tuturor relelor
este l$(o*ia8, 'i v4n04nd a-oi s$tenilor dre-tul de a s$ruta o (utiu)$ oare(are de (ristal, ,n
(are se a%la un os 'i ni'te 1dren)e.
""". A(ela'i a*este( de (u-iditate 'i religie ,i indignea1$ -e #.au(er 'i !angland
(&nd des(riu (ur)ile de ;ude(at$ e(le1iasti(e. 5n ar.idia(on avea atun(i dre-tul s$ (ite1e
,naintea (ur)ii sale ori(e -ersoan$ din dio(e1$ vinovat$ de un deli(t *oral, ,n s-e(ial de
adulter. 2e -ot i*agina a/u1urile unei atari -uteri. 5neori tri/unalul e(le1iasti( era at&t de
venal ,n(&t (ei *ai *ari -$($to'i din dio(e1$ nu aveau de(&t s$ -l$teas($ un a/ona*ent
anual (a s$ %ie l$sa)i ,n -a(e= se ,nt&*-la uneori (a ar.idia(onul s$ %ie o* (instit, dar (a
a-rodul s$u, summoner, -rea /ine in%or*at asu-ra vi(iilor (o*-atrio)ilor s$i, s$ e0er(ite
asu-ra (redin(io'ilor un adev$rat 'anta;, a*enin)&ndu+i (u (itarea ,n %a)a (ur)ii da($ nu i
se (u*-$ra t$(erea. !a ,n(e-ut (ur)ile (onda*nau -e vinova)i la -eniten)$ sau la
-elerina;e. 7Po($in)a era s%&nt$ -entru -eniten)i 'i -elerina;ul a %ost o *are %or)$ so(ial$8.
Pe dru*ul s-re #anter/urH se ,nt&lneau (avalerul, negustorul, )es$torul, ($lug$ri)a,
*edi(ul, se ,ntre)ineau %r$)e'te 'i, st&nd de vor/$ unii (u al)ii, (i1elau ,n a(ela'i ti*-
li*/a 'i su%letul engle1. 3e ase*enea, -elerina;ele %$(ur$ (unos(ute *ultor engle1i )$rile
str$ine. 6n o-era lui #.au(er t&rgovea)a din 9at. a %ost la "erusali*, la Ro*a, la 2antiago
de #o*-ostella 'i la #olonia 'i are *ii de istorisiri de %$(ut (u -rivire la ($l$toriile ei.
3ar -u)in (&te -u)in a intrat ,n o/i(ei r$s(u*-$rarea -eniten)elor 'i a -elerina;elor (u
a*en1i /$ne'ti. 2(e-ti(ul #.au(er, -iosul !angland 'i teologul GH(li% (onda*n$ de
(o*un a(ord a(east$ s(andaloas$ v&n1are de iert$ri a -$(atelor. Monar.ia ,ns$'i se arat$
ostil$ tri/unalelor e(le1iasti(e, sus-e(tate totdeauna de (&rd$'ie (u Ro*a. duard al """+
lea editea1$ ,n 1ELE (ele/rul statut 5raemunire, (are asi*ilea1$ (u tr$darea %a-ta unui
su-us engle1 (are soli(it$ sau a((e-t$ o ;urisdi()ie str$in$. ?3enu*irea legii vine de la
%or*ula so*a)ieiJ ;5raemunire *acias... Pune+i ,n vedere (ut$ruia...8@.
">. GH(li% ?a-ro0i*ativ 1ECO+1EMF@, s-irit ,ndr$1ne), re%or*at *ult$ vre*e ,nainte
de Re%or*$, *agistru al .usi)ilor din 9oe*ia 'i -uritan ,nainte de a %i e0istat (uv&ntul,
a-ar)inuse la ,n(e-utul (arierei sale 7/iseri(ii (e1ariene8. <usese ,n servi(iul (oroanei,
tri*is (a a*/asador la 9ruges, a-oi devenise la O0%ord unul din teologii (ei *ai (ele/ri
ai universit$)ii. "1/it de i*oralitatea de -e vre*ea sa, a;unse la (on(lu1ia ($, -entru a+i
reda /iseri(ii virtu)ile, tre/uia des-uiat$ de /unuri 'i readus$ la s$r$(ia -ri*itiv$. A-oi
deveni 'i *ai ,ndr$1ne) ,n g&ndurile sale. 6n (artea saJ De domino divino, el ar$ta ($
3u*ne1eu este suveranul universului 'i d$ -uterea sa (a %eud unor 'e%i lu*e'ti. l
deleag$ ast%el -uterea sa unor %iin)e i*-er%e(te, -a-i sau regi= tuturor a(estora (re'tinul
tre/uie s$ le dea as(ultare. 7Pe -$*&nt 3u*ne1eu tre/uie s$ as(ulte de diavol8. 3ar
%ie(are (re'tin de)ine de la 3u*ne1eu -u)in din dominium,ul s$u. l tre/uie s$ se
adrese1e dire(t tri/unalului lui 3u*ne1eu da($ re-re1entan)ii lui 3u*ne1eu -e -$*&nt
nu+i %a( dre-tate. O*ul -oate %i salvat nu -rin (ere*onii, indulgen)e 'i ($in)$, (i -rin
*eritele sale, adi($ -rin %a-tele sale. GH(li% (ita adeseori un te0t al s%&ntului AugustinJ
7Ori de (&te ori un (&nte( *$ %ar*e($ *ai *ult -rin viersul lui de(&t -rin (eea (e se
(&nt$, re(unos( ($ %$-tuies( o grav$ gre'eal$8. Predi(a i se -$rea a %i -artea esen)ial$ a
ori($rui servi(iu divin. Printr+o -redi($ serioas$ ?'i nu distra(tiv$, (u* erau -redi(ile
7%ra)ilor8@, (redin(io'ii -ot %i adu'i la ($in)$ 'i la o via)$ (re'tineas($.
>. GH(li% nu %usese ,nainte de(&t un -ro%esor (eva *ai ,ndr$1ne), tolerat de /iseri($,
,ntru(&t era sus)inut de du(ele de !an(aster 'i de 5niversitatea din O0%ord. l deveni, %$r$
doar 'i -oate, un ereti( (&nd neg$ transsu/stan)ierea, adi($ dog*a -re1en)ei reale ,n
(u*ine($tur$. A(estei do(trine, el ,i o-unea a(eea a (onsu/stan)ierei, adi($ a -re1en)ei
si*ultane a -&inii *ateriale 'i a tru-ului lui Hristos. 6nse*na o -ro%anare a *ira(olului
slu;/ei religioase 'i -a-a nu -utea tolera a(east$ do(trin$ %$r$ a -eri(lita tot edi%i(iul
/iseri(ii. GH(li%, (onda*nat %iind, re-udie autoritatea -onti%i(al$ 'i, ,n ulti*ii s$i ani,
-ro-ov$duia ($ 9i/lia este singurul i1vor al adev$rurilor (re'tine. Pentru a o r$s-&ndi
-use s$ %ie tradus$ ,n engle1$ ?($(i nu e0istau de(&t tradu(eri latine 'i %ran(e1e, ne,n)elese
de oa*enii de ;os@. A-oi ,'i %or*$ dis(i-oli, (are tre/uiau s$ tr$ias($ ,n a(eea'i s$r$(ie ,n
(are au tr$it -ri*ii %ra)i ai s%&ntului <ran(is(. 7Preo)ii s$ra(i ai lui GH(li% au %ost la ,n+
(e-ut oa*eni (u universitate, .ot$r&)i s$+'i dea via)a -entru salvarea /iseri(ii= dar a-oi
traiul as-ru li se -$ru -rea (.inuitor unor tineri /oga)i 'i (ultiva)i. GH(li% nu le d$dea voie
s$ ai/$ vreun /an asu-ra lor= ni(i nu -uteau lua (u ei un sa( + (u* %$(eau %ra)ii + ,n (are
s$+'i -un$ darurile= nu aveau voie s$ -ri*eas($ de(&t .ran$, 'i nu*ai atun(i (&nd ,i
si*)eau nevoia. 6*/r$(a)i ,n rase lungi de l&n$ /rut$, ,n -i(ioarele goale, u*/lau din sat
,n sat, -redi(&nd neo/osi)i do(trina lui GH(li%. #ur&nd dis(i-olii %ur$ re(ruta)i dintre
s$ra(i. u'or de i*aginat (e r$sunet aveau la )ar$ tinerii a(e'tia ,n%o(a)i (are -redi(au
s$r$(ia 'i egalitatea. >enise o vre*e (&nd )$ranii ,n(e-user$ s$ dis(ute -rin (&r(iu*i des+
-re ($r)ile s%inte. 6n a(east$ 9i/lie (are le+a %ost deodat$ revelat$, ei g$seau i*aginea unei
gr$dini an(estrale 'i -aradisia(e ,n (are nu e0istaser$ ni(i no/ili, ni(i vilani. 7#&nd Ada*
s$-a, (&nd va tor(ea, unde se a%la atun(i no/ilulD8 3u-$ (iu*a neagr$, s$*&n)a a(easta
($dea -e -$*&nt roditor.
>". Ni*i( nu ,ng$duie s$ *$sori *ai /ine deose/irea dintre as-ri*ea /iseri(ii %a)$
de ereti(i, ,n(e-&nd din se(olul al B>+lea, 'i relativa sa indulgen)$, -e vre*ea (&nd *ai
era sigur$ de -uterea sa, de(&t a(est %a-tJ GH(li%, de'i (onda*nat -entru ere1ie ,n 1EMC,
r$*ase -&n$ la *oartea sa, (are avu lo( doi ani *ai t&r1iu, re(tor la !utterRort. 'i nu %u
tul/urat delo(. Ar.ie-is(o-ului #ourtenaH i+a %ost destul de greu s$ ,*-iedi(e -e ade-)ii
lui GH(li% s$ (ontinue a -reda la O0%ord. M&ndr$ de tradi)iile sale de li/ertate, -uterni($
datorit$ s-ri;inului studen)ilor, universitatea a re1istat. #ondu($torii ei se (onsiderau *ai
(ur&nd -ro%esori de(&t e(le1iasti(i. 7a n+a %ost, (a ,n se(olul ur*$tor, un instru*ent
%olosit de /iseri($ -entru a i*-une s-iritului na)ional do(trina sa, ni(i, (a su/ 2tuar)i, un
(or- de %un()ionari ,n slu;/a (oroanei. 2e(ularii 'i ($lug$rii se s%&'iau ,ntre ei, 'i se(ularii,
ade-)ii lui GH(li%, erau *ai -uterni(i. #a ($ (ede1e, a %ost nevoie (a ,nsu'i regele s$+i dea
a(east$ sar(in$ (an(elarului 'i s$ a*enin)e universitatea ($+i retrage -rivilegiile. Atun(i
ade-)ii lui GH(li% %$(ur$ a(t de su-unere 'i O0%ord ,n(et$ -entru *ult$ vre*e s$ *ai %ie
un (entru al g&ndirii li/ere.
>"". 6n )ar$, 7-reo)ii s$ra(i8, -e (are (atoli(ii dre-t+(redin(io'i i+au su-ranu*it
lollar0i, sau guralivi, %ur$ -entru GH(li% dis(i-oli *ai (redin(io'i de(&t -ro%esorii din
O0%ord. Nu nu*ai -o-orul, dar 'i *ul)i (avaleri, indigna)i de /og$)ia /iseri(ii, ,i -ri*eau
(u /un$voin)$ 'i+i -roteguiau ,*-otriva e-is(o-ilor. A(e'tia o/)inur$ (u *ult$ greutate
a;utorul sheri**+ilor 'i al ;usti)iei (ivile ,*-otriva ere1iei. #&nd regele %$g$dui s-ri;inul
s$u, #a*era #o*unelor -rotest$ la ,n(e-ut. a (ed$ (&nd ,n (lasele diriguitoare se
in%iltr$ -$rerea ($ lollar0ii deveneau un -eri(ol so(ial 'i a*enin)au at&t /og$)ia (&t 'i (re+
din)a. 6n 1FO1 %u votat statutulJ De 7eretico comburendo, (are (on%ir*a dre-tul /iseri(ii
de a da -e ereti(i -e *&na ($l$ilor s$+i ard$ -e rug. Atun(i ,n(e-ur$ -erse(u)iile=
vi(ti*ele erau *ai ales oa*eni s$ra(i, (roitori, t$/$(ari, a ($ror (ri*$ (onsta (&nd din
negarea ,*-$rt$'aniei, (&nd din (onvo(area unor -rieteni ,n ti*-ul no-)ii -entru a le (iti
o versiune engle1$ a evang.eliei, (&nd din re%u1ul de a da as(ultare -orun(ilor /iseri(ii
(are nu se a%lau ,n a(ea (arte. 2e ,ntrev$d, -rintre a(este *$rturii, o via)$ s-iritual$
-asionat$, dis(u)ii se(rete (u -rivire la *isterele (redin)ei -urtate ,ntre negustori, so)iile 'i
servitorii lor, adeseori lollardismul ,ng&*%at al unui gentilo*. 6n %a)a a*enin)$rii (u
tortura, *ul)i retra(tau. Al)ii r$*&neau de ne(lintit= ,n 1F1O s+a -utut -arti(i-a la o s(en$
e0traordinar$. 5n nenoro(it de *e'te'ugar, (onda*nat la ardere -e rug, g$si ,n -ia)a
2*it.%ield ?lo(ul o/i'nuit al a(estor e0e(u)ii@ nu nu*ai vreas(urile, (i 'i -e *o'tenitorul
tronului. T&n$rul -rin) Henri( ?viitorul Henri( al >+lea@ dis(ut$ vre*e ,ndelungat$ 'i
%oarte serios (u (roitorul 9ad/H, %$g$duindu+i via)a 'i /ani da($ a/;ur$. 3ar ,n 1adar. 3e
dou$ ori %ur$ a-rinse vreas(urile, du-$ (are -rin)ul l$s$ vi(ti*a ,n voia soartei. 2e
*ani%esta de -e atun(i s-iritul ;ude($torilor "oanei d'Ar(J dorin)a sin(er$ de a salva ereti+
(ul de el ,nsu'i, o %er*itate ne*iloas$ %a)$ de ere1ie.
VIII
REVOLTA RANILOR %"$("*
3o*nia lui duard al """+lea ,n(e-use -rintr+un lung 'ir de vi(torii *ariti*e 'i
*ilitare. #ura;ul -ersonal al regelui 'i al %iului s$u *ai *are, Prin)ul Negru, %$(use din ei
eroi na)ionali. #in(is-re1e(e ani du-$ tratatul de la 9rtignH, Anglia nu *ai era de(&t o
)ar$ u*ilit$ 'i ne*ul)u*it$. 9$tr&nul rege se ra*olea ,n /ra)ele unei %ru*oase (a*eriste,
Ali(e Perrers, ($reia ,i d$ruia /i;uteriile (oroanei. Prin)ul Negru, /olnav, du-$ *ulte lu-te
a tre/uit s$ -$r$seas($ -e o litier$ guvern$*&ntul AQuitaniei 'i se stingea ,n(et, ,n(et. Al
treilea %iu al regelui, "oan de Aand, reduta/ilul du(e de !an(aster, se aliase (u Ali(e
Perrers 'i guverna )ara, s-ri;inindu+se -e o /and$ de -revari(atori. A-roa-e tot (e se
(u(erise %usese -ierdut. Pe tronul <ran)ei se g$sea un rege *are, #arol al >+lea, (are
re%$(use *arina )$rii 'i ai ($rui generali + 3u Aues(lin, #lisson + ,n)eleser$ ($ se(retul
vi(toriei era, ,n r$1/oiul a(esta, s$ nu dea ni(i o /$t$lie da($ nu *ergeau la sigur. 6i l$sau,
-rin ur*are, -e engle1i s$ se e-ui1e1e (utreier&nd )ara, in(endiind ora'ele, *asa(r&nd
)$rani de1ar*a)i. 7<urtuna va tre(e8, s-unea #arol al >+lea, 'i ,ntr+adev$r ,n(e-u s$ se
,ntrevad$ ($ su((esele engle1ilor de la #r(H 'i Poitiers nu d$duser$ adev$rata *$sur$ a
%or)elor (elor dou$ regate. #u(erirea 'i o(u-area unui i*-eriu (ontinental de-$'eau
%or)ele Angliei, (are 7nu era destul de -uterni($ + ni(i ,n oa*eni, ni(i ,n /ani + (a s$ o(u-e
,n -er*anen)$ -ri*ul lo( ,n uro-a8. 6n %ine, 'i a(esta+i %a-tul (el *ai i*-ortant, Anglia
nu *ai era st$-&na *$rii, %$r$ de (are ,n(eta s$ *ai %ie invulnera/il$. 2t&ng$(ia Prin)ului
Negru, *ai sla/ (a di-lo*at de(&t (a soldat, dusese la alian)a regelui #astiliei 'i a regelui
<ran)ei. <lota lui do*ina Aol%ul Aas(oniei 'i #analul M&ne(ii. Nu nu*ai ($ o %lot$
engle1$ a %ost ni*i(it$ la !a Ro(.elle, dar navele %ran(e1e intrau nesting.erite -e Ta*isa,
%lotilele %ran(e1e devastau ora'ele de -e (oast$ 'i in(endiau satele de -es(ari. 2ingurul
*i;lo( de a-$rare a Angliei (onsta ,n a (.e*a la ar*e -o-ula)ia de -e (oaste -rin %o(uri
a-rinse -e ,n$l)i*i. Metod$ (are l$sa ti*- su%i(ient n$v$litorilor s$ de/ar(e, s$ a()ione1e
'i s$ %ug$.
"". 6n 1$-$(eala 'i dis-erarea tuturor, nu*ai #a*era #o*unelor ar$ta oare(are
(ura;. 3es-$r)irea -arla*entului ,n dou$ #a*ere era a(u* un o/i(ei /ine statorni(it.
#aval(adele gentilo*ilor de la )ar$, sosind la !ondra -entru sesiunea -arla*entar$, de+
veniser$ -entru or$'enii (a-italei un s-e(ta(ol %a*iliar. !a sesiunile #a*erei #o*unelor
-arti(i-au regulat dou$ sute de or$'eni, re-re1ent&nd o sut$ de 7/urguri8, 'i 'a-te1e(i 'i
-atru de (avaleri, re-re1ent&nd trei1e(i 'i 'a-te de (o*itate. A(e'tia din ur*$, de'i *ai
-u)in nu*ero'i, do*inau 'i de(ideau, ($(i ei re-re1entau %or)a real$. i au %ost a(eia (are,
,n -arla*entul din 1E76, denu*it 7-arla*entul (el /un8, au avut (ute1an)a s$ (ear$
so(oteal$ du(elui 'i (li(ii sale, s$ -retind$ ,nde-$rtarea Ali(ei Perrers 'i s$ invite -e
/$tr&nul rege s$ asigure a-$rarea *ariti*$ a )$rii. Poate ($ ar %i %ost *ai -u)in te*erari
da($ nu s+ar %i si*)it sus)inu)i de -o-ula)ia !ondrei, violent ostil$ du(elui, 'i da($, -entru
*ai *ult$ siguran)$, n+ar %i (.e*at s$ deli/ere1e ,*-reun$ (u ei (&)iva lor1i -e (are+i
so(oteau %avora/ili (au1ei lor. !i se %$(ur$ -ro*isiuni, ($(i tre/uiau ,*/una)i -entru a se
-utea u*-le vistieria. 3ar ,ndat$ (e se ter*ina sesiunea, *e*/rul -arla*entului devenea
iar un si*-lu (avaler. 3u(ele ,l arun($ -e speaker ,n ,n(.isoare= Ali(e Perrers, (are
%$g$duise ($ n+are s$+l *ai vad$ ni(iodat$ -e rege, ,'i relu$ lo(ul l&ng$ el= e-is(o-ii, (are
;uraser$ s+o e0(o*uni(e, nu *i'(ar$ un deget. #&nd, ,n 1E77, regele *uri, toat$ o-era
7-arla*entului (el /un8 era distrus$. duard al """+lea n+a %ost regretat, /$tr&ne)ea sa
;alni($ a %$(ut s$ se uite is-r$vile din tinere)e. Totu'i regele <ran)ei, vr&nd s$ onore1e -e
,naltul adversar, a -orun(it s$ se (ele/re1e la 2ainte+#.a-elle un servi(iu divin -entru
odi.na su%letului regelui Angliei.
""". Prin)ul Negru *urind ,naintea tat$lui s$u, *o'tenitor legiti* deveni ne-otul lui
duard al """+lea, Ri(.ard al ""+lea, su-ranu*it Ri(.ard de 9ordeau0. ra un (o-il %ru*os
'i inteligent, dar (are nu -utea do*ni -ersonal de(&t -este (&)iva ani. Reduta/ilii s$i
un(.i, du(ii de #laren(e 'i !an(aster, ur*au, a'adar, s$ devin$ (onsilierii s$i, -oate rivalii
s$i. #u *ult$ de*nitate, st&nd l&ng$ (adavrul /uni(ului s$u, el o/)inu (a tri*i'ii (et$)ii
!ondra 'i un(.iul s$u !an(aster s$ s(.i*/e s$rutul -$(ii. 3in -ri*ul an al do*niei sale,
Ri(.ard va avea -rile;ul s$ arate un (ura; 'i o -re1en)$ de s-irit sur-rin1$toare, ($(i ,n
a(el an
1C9
i1/u(ni o r$s(oal$, o r$1*eri)$ )$r$neas($, (are ar %i -utut s$ se trans%or*e ,n
revolu)ie. 3e *ult$ vre*e o ne*ul)u*ire as(uns$ *o(nea la )ar$. Nu -entru ($ )$ranii ar
%i %ost *ai nenoro(i)i= di*-otriv$, ,n ti*-ul ulti*ilor 1e(e ani, salariile se ur(aser$, -e
(&nd -re)urile s($1user$. 3ar oa*enii ,n(etaser$ s$ *ai ai/$ ,n(redere ,n siste*ul (are+i
1':
@e fapt, marea r)scoal) *)r)neasc) n$a izbucnit ,n primul an al domniei lui Cichard
al 77$lea, ci numai ,n al patrulea.
)inea ,n 'er/ie. #unos(user$ ru'inea -$)it$ de /$tr&nul rege, ,n%r&ngerile su%erite de
seniorii lor ,n <ran)a, raidurile %lotilelor %ran(e1e. 7Preo)ii s$ra(i8 ai lui GH(li% le
vor/iser$ de /og$)iile s(andaloase ale a/a)ilor. 5n -oe* s(ris ,n li*/a -o-orului, 5etru
plugarul de !angland, %usese r$s-&ndit ,n toat$ )ara.
!angland nu era un revolu)ionar, era un o* -ios 'i ad*ira via)a *onasti($, dar
1ugr$vea soarta -o-orului (u un realis* at&t de su*/ru 'i lu0ul (elor *ari (u at&ta
dis-re) 'i ostilitate, ,n(&t *ii de )$rani (a Petru -lugarul, as(ult&nd a(este versuri, se
si*)eau *i'(a)i. 6n anul 1EM1 se )ineau la sate nenu*$rate (ons%$tuiri se(rete, (ir(ulau
din (o*itat ,n (o*itat *esa;e *isterioase (are du(eau ordinele 7Marii 2o(iet$)i8,
agitatorii (leri(i 'i *ireni -redi(au ,n a(ela'i ti*- re%or*a /iseri(ii 'i r$s(ularea )$ranilor.
2tatutul lu(r$torilor le ,ntre)inea e0as-erarea. 6n %ie(are 1i, -e alt do*eniu, )$ranii intrau
,n (on%li(t (u un senior sau (u ad*inistratorul lui, (are voia s$+i o/lige s$ se(ere -entru
doi sau trei -ennH -e 1i. Pede-sele -rev$1ute de a(east$ lege a/surd$ ,*-otriva a(elora
(are re%u1au *un(a alungau de -e (&*- )$rani (are -&n$ atun(i %useser$ ni'te -lugari
lini'ti)i, trans%or*&ndu+i ,n vaga/on1i (are r$t$(eau -rin -$duri, de*orali1a)i %iind($ se
tre1eau de1r$d$(ina)i. 7>ilanul (are %uge e un -ersona; tot at&t de o/i'nuit ,n Anglia se(o+
lului al B">+lea (a 'i s(lavul (are ,'i ia (&*-ii ,n A*eri(a se(olului al B"B+lea= ,n a*/ele
(a1uri r$1vr$tirile a(estea din (e ,n (e *ai nu*eroase sunt se*nul voin)ei de li/ertate ale
unei (lase ,ntregi8.
">. <roissart ne+a -$strat dis(ursurile (elui *ai (unos(ut agitator din 1EM1,
(a-elanul 4o.n 9allJ 7A(est 4o.n 9all avea o/i(eiul (a, ,n 1ilele de du*ini($, atun(i (&nd
lu*ea ie'ea din /iseri($, du-$ liturg.ie, s$ vin$ la (i*itir. A(olo aduna -o-orul ,n ;urul
lui 'i+i -redi(a s-un&ndJ UOa*eni /uni, lu(rurile nu -ot *erge /ine 'i nu vor *erge /ine
,n Anglia at&ta ti*- (&t /unurile nu vor %i -use ,n (o*un, at&ta ti*- (&t vor e0ista vilani
'i gentilo*i 'i nu vo* %i (u to)ii egali. 3e (e a(ei ($rora le s-une* seniori sunt st$-&ni
*ai *ari de(&t noiD Ne trage* doar (u to)ii din a(ela'i tat$ 'i a(eea'i *a*$, din Ada* 'i
va. #u* de -ot s-une 'i (u (e -ot dovedi ($ ei sunt *ai (ur&nd st$-&ni de(&t noi, ,n
a%ar$ de %a-tul ($ ne -un -e noi s$ ar$*, s$ (ultiv$* -$*&ntul, (a ei s$ ai/$ (e (.eltuiD
i se ,*/ra($ ,n (ati%ea 'i noi ,n -ostav -rost= -entru ei vinul, *irodeniile 'i -&inea (ea
*ai /un$, -entru noi se(ara, t$r&)ele 'i -aiele 'i, (a /$utur$, nu*ai a-a= ei se odi.nes( ,n
(astele %ru*oase, iar -e noi ne /at -loile 'i v&nturile de -e (&*-= 'i de la noi, din *un(a
noastr$ le vine tot (e+i de tre/uin)$ -entru traiul lor. 2$ ne du(e* la rege. o* t&n$r. 2$+i
ar$t$* din nou ,n (e ro/ie tr$i*. 2$+i s-une* ($ vre* s$ %ie alt*intrelea, iar da($ nu,
vo* ,ndre-ta noi ,n'ine lu(rurileV8.
>. A'a o/i'nuia s$ vor/eas($ 4o.n 9all ,n %ie(e du*ini($, (&nd lu*ea ie'ea de la
liturg.ia din sat= -le(&nd de a(olo, *ul)i *ur*urauJ 7Adev$r gr$it+a8. Totu'i, (ererile
)$ranilor %ur$ *ai -u)in (o*uniste de(&t -redi(ile lui 4o.n 9all. i (ereau nu*ai
li/ertatea -ersoanei lor 'i ,nlo(uirea tuturor (orve1ilor -rintr+o redeven)$ de -atru -ennH
de a(ru. #au1a i*ediat$ a revoltei a %ost o ta0$ -e (are s%etni(ii (oroanei, -ro(ed&nd ,n
*od %oarte st&nga(i, voiau s+o *ai ,n(ase1e o dat$, deoare(e (ole(torii nu str&nseser$
-ri*a oar$ destui /ani. #&nd )$ranii ,i v$1ur$ iar -e tri*i'ii regelui 'i (&nd a(e'tia voir$
s$+i areste1e -e (ei re(al(itran)i, un sat ,ntreg se su-$r$ 'i+i -use -e %ug$. A-oi,
,ns-$i*&nta)i de %a-ta lor, )$ranii luar$ (alea (odrului. A(olo tr$iau nenu*$ra)i in'i (erta)i
(u legea din (au1a ne(ugetatei a-li($ri a 2tatutului lu(r$torilor. O ar*at$ gata -reg$tit$
-entru o r$s(oal$. 3in sat ,n sat 1/ura (uv&ntul de ordine at&t de a'te-tatJ 74o.n 9all
salut$ -e to)i 'i v$ d$ de 'tire ($ a sosit (li-a8. 6n (&teva 1ile sse0 'i Tent luar$ %o(.
Re/elii ;e%uiau (asele, u(ideau -e -arti1anii du(elui 'i -e oa*enii legii. "deea lor %i0$ era
s$ distrug$ ur*ele s(rise ale 'er/iei lor. 6n (astelele -e (are le o(u-au, ardeau registrele 'i
(artelele. 6n %a)a -u.oiului, no/ilii, (iudat de in(a-a/ili s$ organi1e1e o re1isten)$, %ugeau=
(ur&nd )$ranii 'i (ei (erta)i (u ;usti)ia intrar$ ,n ora'e. 2eniorii, la r&ndul lor, se as(unser$
,n -$duri. Or$'enii ,i -ri*ir$ destul de /ine -e insurgen)i. !a #anter/urH, (itadinii 'i
s$tenii uni)i -l$tir$ (&teva datorii ve(.i, de(a-it&nd -e (ei -e (are+i urau. A-oi ar*ata
a(easta in%or*$ ,n(e-u *ar'ul asu-ra !ondrei. A(olo se a%la t&n$rul rege, -e (are 'e%ii
revoltei ,l (onsiderau %avora/il lor 'i des-re (are *ul)i nu 'tiau alt(eva de(&t ($ este un
(o-il 'i ($ tre/uia a-$rat de un(.iul s$u, "oan de Aand, (el *ai ur&t dintre to)i *arii
seniori. Tre/uie s$ )i+i ,n(.i-ui *erg&nd -e -ote(i, gru-a)i -e ora'e 'i sate, -urt&nd /&te,
s$/ii ruginite, to-oare, ar(uri de*odate 'i s$ge)i %$r$ ari-i.
>". Regele 'i (redin(io'ii lui se re%ugiar$ ,n Turnul !ondrei. Ora'ul -ro-riu+1is era
u'or de a-$rat= -untea (are+l se-ara de )$r* avea o -arte *o/il$ la *i;lo( 'i ar %i %ost
su%i(ient s+o ridi(e. 3ar un alderman (are )inea (u revolta)ii le d$du dru*ul, (u toate ($
-ri*arul, (are era de -artea ordinii, se o-unea. 5r*ar$ ,ndat$ ni'te s(ene ,ngro1itoare de
strad$. N$ranii des(.iseser$ -or)ile ,n(.isorilor 'i, a'a (u* se ,nt&*-l$ ,n toate
r$1*eri)ele, (eata /andi)ilor ie'i din u*/r$ (a s$ ;e%uias($ 'i s$ o*oare. 2e instal$ un
/utu( ,n #.ea-side 'i ,n(e-ur$ s$ 1/oare (a-ete. 5n ,ntreg (artier de %la*an1i %u
*asa(rat %$r$ alt$ -ri(in$ de(&t a(eea ($ erau str$ini. #asa lui "oan de Aand %u in(endiat$.
Nu*ai t&n$rul rege era ,n gra)iile norodului. 6n($ din -ri*a 1i, ur(at -e o (ora/ie, -ornise
s$ do;eneas($ *ul)i*ea + %$r$ s$ de/ar(e + 'i %usese a(la*at. <$r$ s$ se 'tie de (e, era
idolul a(estor nenoro(i)i, iar el avea s$ trag$ din a(east$ -o-ularitate *ari %oloase. l le
d$du re/elilor o -ri*$ ,nt&lnire la Mile's nd, ,ntr+o (&*-ie ve(in$ (u !ondra, 'i a(olo se
%$(u ($ le a(ord$ tot (e (ereau. Trei1e(i de slu;/a'i ,n(e-ur$ s$ reda(te1e 1a-isele de
de1ro/ire 'i s$ le -e(etluias($ (u sigiliul regelui. N$ranii aveau ,n(redere ,n -erga*ente.
Pe *$sur$ (e %ie(are gru-$ ,'i -ri*ea .risoavele, -$r$sea triu*%$toare (&*-ia 'i se
,ntor(ea la !ondra, %lutur&nd %la*urile regale (are le %useser$ distri/uite. (ert ($
s%etni(ii lui Ri(.ard nu avuseser$ o (li-$ inten)ia s$ so(oteas($ vala/ile (on(esiunile
s*ulse ,n ur*a ;a%urilor 'i a asasinatelor. i ($utau s$ (&'tige ti*-. Noi (ri*e aveau s$+i
sileas($ s$ trea($ re-ede la o%ensiv$.
>"". 6n ti*- (e regele nu se a%la ,n turn, re/elii au -$truns ,n$untru= (a-ul
ar.ie-is(o-ului de #anter/urH 'i a(ela al vistierni(ului %ur$ ,n%i-te la intrarea -e -odul
!ondrei. Tre/uia (u ori(e -re) ,nde-$rtat$ *ul)i*ea setoas$ de s&nge 'i (are+'i ie'ise din
%ire. Nu*eroase gru-e de )$rani, *ul)u*ite de 1a-isele lor, -$r$siser$ ora'ul. Mai
r$*$seser$ (&teva *ii, %$r$ ,ndoial$ (ei *ai a-rigi, (are voiau s$ (ontinue ;a%ul. 3ar
soseau din toate -$r)ile (avaleri 'i or$'eni -entru a se aduna ,n ;urul regelui. 5n nou lo(
de ,nt&lnire %u %i0at re/elilor -entru a doua 1iJ t&rgul de (ai de la 2*it.%ield. #o-ilul+rege
a-$ru ($lare ,n -ia)$, ur*at de -ri*arul !ondrei 'i de o ,ntreag$ es(ort$. !a (el$lalt (a-$t
al -ie)ei erau 7oa*enii /la;ini8, ,nar*a)i (u ar(uri. Ie%ul lor, Gat THler, veni ($lare ,n %a)a
(ortegiului regal. #e s+o %i ,nt&*-lat atun(iD #roni(arii di%er$ ,n relat$rile lor. 3esigur ($
a %ost insolent 'i, deodat$, -ri*arul !ondrei, (are -urta o ar*$ su/ *antie, se *&nie 'i+l
do/or, dintr+o lovitur$ ,n (a-. 6ndat$ (e ($1u, oa*enii regelui ,l ,n(on;urar$ -entru (a
/andele de la (el$lalt (a-$t al -ie)ei s$ nu vad$ (e s+a ,nt&*-lat. 3ar ele a-u(aser$ s$
vad$ 'i ,n(e-ur$ ,ndat$ s$ se ,n'iruie ,n ordine de /$taie 'i s$ ,ntind$ ar(urile, (&nd
t&n$rul rege %$(u un gest eroi(, nea'te-tat, (u /une (onse(in)e. l ,'i -$r$si oa*enii 'i
-le($ de unul singur, s-un&ndu+leJ 7R$*&ne)i ai(i 'i ni*eni s$ nu *$ ur*e1e8. A-oi,
,naint&nd s-re re/eli, le s-useJ 7Nu ave)i alt (o*andant de(&t -e *ine. u sunt regele
vostru. <i)i -e -a(e8. >ederea a(estui (o-il %ru*os, (are venea s-re ei lini'tit 'i ,n(re1$tor,
,i de1ar*$ -e insurgen)i, (are n+aveau ni(i 'e% 'i ni(i un -lan. Ri(.ard se -use ,n %runtea
lor 'i+i duse a%ar$ din ora'. A'a ,(el -u)in, istorise'te <roissart.
>""". Asasinii 'i ;e%uitorii nu -rea *erit$ *il$. 3ar -rintre )$ranii din 1EM1 erau
*ul)i oa*eni de trea/$ (are so(oteau ($ a-$r$ o (au1$ ;ust$. Pe a(e'tia nu+i -ute* vedea
%$r$ e*o)ie ur*&nd, ,ntr+un -ateti( 'i ,n(re1$tor (ortegiu, %ru*osul rege+(o-il (are+i du(e
la su-li(ii. #$(i re-resiunea avea s$ %ie tot at&t de (rud$ (a 'i insure()ia. 6ndat$ (e (etele
r$1vr$tite %ur$ ,*-r$'tiate 'i )$ranii ,ntor'i ,n satele lor, regele 'i ;ude($torii s$i *erser$
din (o*itat ,n (o*itat ,n vederea unor s&ngeroase ;ude($)i. Re/elii %ur$ s-&n1ura)i (u
sutele. !a !ondra, -e /utu(ul instalat de ei ,n'i'i ,n #.ea-side, vinova)ii din 1ilele de
*$(el 'i *ul)i nevinova)i %ur$ de(a-ita)i. Rudele vi(ti*elor, -&n$ 'i %e*eile, (erur$
,ng$duin)a, -entru a gusta 'i *ai *ult r$1/unarea, s$ e0e(ute ei ,n'i'i -e ($l$ii din a;un.
Teroarea (laselor diriguitoare %u ,ndelungat$= *erse -&n$ a(olo ,n(&t inter1i(ea %iilor de
vilani s$ intre ,n universit$)i. #avalerii 'i or$'enii li/erali ?au e0istat totdeauna@ ,'i
-ierdur$ ori(e autoritate ,n -arla*ent. 3ar s-iritul de inde-enden)$ al -o-orului engle1 nu
-ieri 'i s%&r'i -rin a triu*%a. 2tatutul lu(r$torilor ($1u ,n desuetudine la s%&r'itul se(olului
'i ;ude($torii de -a(e %ur$ ,ns$r(ina)i s$ re1olve -rin /un$ ,n)elegere (.estiunile
re%eritoare la salarii. 6n s%&r'it, su/ do*nia Tudorilor 'er/ia %u a/olit$ 'i, 7su/ do*nia lui
"a(o/ ", deveni o *a0i*$ legal$ ($ ori(e engle1 este un o* li/er8.
IX
A DOUA PARTE A RZBOIULUI DE O SUT DE ANI
Ri(.ard al ""+lea ?1E77+1E99@,
Henri( al ">+lea ?1E99+1F1E@,
Henri( al >+lea ?1F1E+1FCC@,
Henri( al >"+lea ?1FCC+1F61@.
ngle1ii i1goni)i din <ran)a
". Regele+(o-il, al ($rui (ura; dovedit ,n -ia)a t&rgului din 2*it.%ield l+au ad*irat
no/ilii 'i or$'enii 'i -e (are ar*ata )$ranilor revolta)i ,l ur*ase (u un res-e(t religios,
deveni un adoles(ent veleitar 'i s%&r'i -rin a *uri ,n ,n(.isoare, dis-re)uit de (ei *ari 'i
uitat de -o-or. Totu'i, Ri(.ard al ""+lea avusese (alit$)iJ era vitea1, %oarte inteligent= el a
-utut s$ s-un$ groa1ni(ilor s$i un(.iJ 7>$ *ul)u*es( -entru servi(iile voastre din tre(ut,
my Lords, dar nu vi le *ai soli(it -entru *ult$ vre*e8. l a ,n(er(at ,n *od leal s$ %a($
-a(e (u <ran)a. A ,n)eles (e -eri(ol -re1entau -entru *onar.ie -rea-uterni(ii du(i (u
a-ana;e 'i a ,n(er(at s$ %ie un rege energi( ,n *aniera de *ai t&r1iu a Tudorilor, dar
-o-orul nu su%erise ,n($ destul -entru a+l s-ri;ini ,*-otriva (elor *ari 'i, de alt%el, du-$
re-resiunea din 1EM1, )$ranii nu *ai aveau ,n(redere ,n el. 9iseri(a, nelini'tit$ din (au1a
ere1iilor, ar %i *ers (u ori(ine i+ar %i dat *i;loa(ele de a le do*oli, dar 'i ,n a(east$
-rivin)$ ,n)ele-(iunea lui Ri(.ard 'i toleran)a sa ,l deserveau. 9unele sale inten)ii erau
inter*itente, a((esele sale de voin)$ violente 'i s(urte, %avori)ii s$i r$u ale'i.
"". Ri(.ard a %ost ($s$torit (u dou$ -rin)eseJ -ri*a a %ost Ana de 9oe*ia, -rin al
($rei antura; s+au r$s-&ndit la Praga ere1iile lui GH(li%, d&nd na'tere *i'($rii -rotestante
a .usi)ilor= a doua a a %ost o %ran(e1$, "sa/ela, %ii(a lui #arol al >"+lea (el Ne/un, (eea (e
a dis-l$(ut engle1ilor, (are nu erau de a(ord (u -oliti(a %ran(o%il$ a lui Ri(.ard al ""+lea 'i
regretau vre*urile (&nd ar(a'ii de la #r(H 'i Poitiers se ,ntor(eau ,n satele lor ,n($r(a)i
de -r$1i. Ri(.ard, du-$ (e a do*nit ,n *od ,n)ele-t 'ase ani, s+a l$sat is-itit de des-otis*.
A i1/utit s$ u*-le -arla*entul (u -rote;a)i de+ai lui 'i a i*-us, su/ a*enin)area
*er(enarilor s$i, s$ i se a-ro/e un i*-o1it asu-ra l&nei -e toat$ durata vie)ii. Ii de atun(i
n+a *ai (onvo(at #a*erele. Reu'ita a(estei -oliti(i i+a su(it (a-ul. !+a e0ilat -e %iul lui
"oan de Aand 'i, la *oartea /$tr&nului du(e de !an(aster, i+a (on%is(at *o'tenirea. #eea
(e a ,nse*nat ($+l -rovo(a -e v$rul s$u la revolt$. !an(aster a tr$it (&tva ti*- la Paris,
-reg$tind o lovitur$ de stat. 6ndat$ (e el a de/ar(at ,n Anglia, Ri(.ard s+a v$1ut -$r$sit de
to)i 'i, ,n (ele din ur*$, arun(at ,n ,n(.isoare. Parla*entul, su((esor al Marelui #onsiliu,
,l alese rege -e Henri( de !an(aster, -e (are (ei doi ar.ie-is(o-i l+au ,n(oronat ,ndat$ su/
nu*ele de Henri( al ">+lea.
""". Henri( al ">+lea nu era un rege legiti*= ,'i datora (oroana -arla*entului,
no/ililor 'i /iseri(ii. Ast%el ,n(&t a tre/uit s$ *ena;e1e a(este trei -uteri *ai *ult de(&t au
%$(ut+o regii nor*an1i sau angevini. 9iseri(ii i+a a(ordat ,n 1FO1, -rin statutul De
7eretico omburendo, dre-tul de a+i arde -e ereti(i. 6n ti*-ul (elor 'ai1e(i de ani de
do*nie a !an(asterilor, -uterea -arla*entului, at&t de a*enin)at$ de Ri(.ard al ""+lea, nu
va ,n(eta s$ (reas($. Pri*ul rege din dinastia !an(aster, Henri( al ">+lea, 'tie ($+i un
u1ur-ator 'i nu ,ndr$1ne'te ni(iodat$ s$ o-un$ re1isten)$ #a*erei #o*unelor.
Al doilea, Henri( al >+lea, ,'i -etre(e o *are -arte din do*nie ,n a%ara Angliei 'i
las$ -re*atur tronul unui (o-il de v&rst$ %raged$. Henri( al >"+lea, (&nd va deveni
adoles(ent, va %i un suveran sla/, -e ;u*$tate ne/un. Ast%el o vre*e ,ndelungat$, din (a+
u1a sl$/i(iunii regelui, a a/sen)ei sau a te*erilor sale, -arla*entul este ar/itrul situa)iei.
76n %a)a unor -uteri re/ele 'i insta/ile, #a*era #o*unelor, singura -utere -er*anent$ 'i
larg na)ional$, -ri*e'te -rin %or)a ,*-re;ur$rilor un rol de ar/itru. A(e'ti -urt$tori ai unor
titluri litigioase nu -ot (ere de(&t din -artea ei un (redit -re(ar. Ti*id$ ,n($, nesigur$,
ui*it$ de rolul (are+i revine 'i -e (are nu l+a ur*$rit, ea e0er(it$ vre*e de *ai /ine de un
se(ol o autoritate -re-onderent$. Ar.ivele sale se u*-lu de -re(edente= analele se
ilustrea1$ -rin revendi($ri, regula*entul ei se ,*/og$)e'te (u -ra(ti(i li/eraleJ -ure
%or*e, %$r$ ,ndoial$, 'i (are nu (on)in + ele singure + su/stan)a li/ert$)ii -oliti(e ?(eea (e
s+a v$1ut %oarte /ine ,n se(olul ur*$tor, su/ do*nia Tudorilor@, dar (are -er-etuea1$, (a
s$ s-une* ast%el, a-aratul, ast%el ,n(&t, ,n 1iua (&nd (ir(u*stan)ele devin din nou
%avora/ile, el e gata *ontat 'i la ,nde*&n$8.
">. 3u-$ un larg ar*isti)iu, ,n 1F1L Henri( al >+lea re,n(e-e r$1/oiul (u <ran)a.
Adev$ratul s$u )el era (a s-iritele tur/ulente din -ro-ria sa )ar$ s$ %ie -reo(u-ate de un
r$1/oi ,n a%ara grani)elor. Agita)ia religioas$ a lollar1ilor se trans%or*a ,ntr+un r$1/oi
(ivil. ra ne(esar$ o diversiune, 'i (roni(arii s-un ($ e-is(o-ii au (erut+o. Regele ,nsu'i
avea a*/i)ii *ariJ visa s$ -un$ (a-$t s(.is*ei de la Avignon
1EO
'i s$ ,ntre-rind$ o
(ru(iad$ (a 'e% al unei ligi o((identale. Ori(are ar %i %ost s(o-ul s$u, *i;loa(ele -e (are le+
a %olosit sunt de ne;usti%i(at. A$sind <ran)a s%&'iat$ de (on%li(tele dintre %a()iunile de
Orlans 'i 9urgundia 'i guvernat$, ,n nu*ele unui rege ne/un, de un -rin) *o'tenitor
li-sit de -rieteni, re,nvie (u (inis* -reten)iile lui duard al """+lea la tronul <ran)ei. Or,
indi%erent (are ar %i %ost dre-turile lui duard al """+lea, destul de (ontesta/ile 'i ele,
a(elea ale lui Henri( al >+lea, (are nu era ni(i *$(ar *o'tenitorul (el *ai dire(t al
str$/uni(ului s$u, erau a-roa-e nule. O 'tia at&t de /ine el ,nsu'i ,n(&t, du-$ o -ri*$
interven)ie di-lo*ati($, (eru s$ i se dea doar, o dat$ (u *&na #aterinei, %ii(a lui #arol al
>"+lea, Nor*andia, Touraine, An;ou, Maine 'i Pont.ieu. Preten)iile erau -rea a/surde
-entru a %i a-ro/ate (.iar de o )ar$ ,ntr+o stare at&t de nenoro(it$ (a a(eea ,n (are se a%la
atun(i <ran)a. R$1/oiul deveni inevita/il.
>. A doua -arte a r$1/oiului de o sut$ de ani sea*$n$ *ira(ulos (u -ri*a -arte. 2+
ar 1i(e ($ un %el de o/sesie ,l ,*-inge -e Henri( al >+lea s$ i*ite (a*-ania -ornit$ de
str$/uni(ul s$u. #a 'i a(esta, el de/ar($ ,n Nor*andia. Nu are de(&t dou$ *ii (in(i sute
de ($l$re)i ,nar*a)i, ,nso)itorii lor 'i o-t *ii de ar(a'i. 6n total, ,*-reun$ (u slugile 'i ($+
r$u'ii, nu *ai *ult de trei1e(i de *ii de oa*eni. Pune *&na -e Har%leur, *arele arsenal
al >estului, ,n -o%ida unei (ura;oase a-$r$ri, a-oi, tri*i)&ndu+i del%inului o -rovo(are, se
.ot$r$'te s$ se ,ndre-te s-re #alais 'i s$ trea($ 2o**e, la 9lan(.e+Ta(.e, vadul de la
#r(H. ra o ,n(er(are ,ndr$1nea)$, dar no/ili*ea %ran(e1$ era ,*-$r)it$= %$r$ ,ndoial$ ($
ea va l$sa engle1ilor (ele o-t 1ile de (are aveau nevoie (a s$ a;ung$ -&n$ la #alais.
7sen)ialul era s$ nu r$s(oale -o-ula)ia -e dru*ul s$u de tre(ere. A'a ($ regele e0e(ut$
ad litteram %ru*oasele ordonan)e ale lui Ri(.ard al ""+lea (u -rivire la dis(i-lin$J
interdi()ia de a viola, de a ;e%ui /iseri(ile, su/ -edea-sa s-&n1ur$torii= interdi()ia de a
strigaJ 7avocC ?;e%uie'te@, su/ -edea-sa t$ierii (a-ului= a(eea'i -edea-s$ e -rev$1ut$
-entru a(el (are %ur$ -e un negustor sau un vivandier= as(ultare %a)$ de ($-itan=
,n(artiruirea la lo(ul indi(at, su/ -edea-sa ,n(.isorii 'i a -ierderii (alului et(...8 A$sind
vadul a-$rat, Henri( ur($ *ai sus 'i d$du -este ar*ata no/ili*ii %ran(e1e la A1in(ourt.
9$t$lie ,n%ior$toare, ,n (are o tru-$ de (avaleri %eudali, %oarte vitea1$, dar (are nu
,nv$)ase ni*i( 'i nu )inea sea*a de le()iile lui 3u Aues(lin, se l$s$ str$-uns$ de ar(a'i 'i
t$iat$ ,n /u($)i de ar*ata regelui engle1. Se(e *ii de %ran(e1i -ieir$ ,n a(east$ lu-t$, una
dintre (ele *ai s&ngeroase din evul *ediu ?1F1L@.
1/?
Sciziune ,n s+nul bisericii catolice ,ntre 1/"# i 131%, ,n care timp s$au ales
simultan doi papi, unul la Coma, altul la .vignon, fiecare recunoscut de c+te o parte
din *)rile catolice.
>". 3u-$ a(east$ /$t$lie, (&t 'i datorit$ tr$d$rii (elor din (asa de 9urgundia, (are+i
des(.iseser$ -or)ile Parisului, Henri( deveni st$-&nul <ran)ei de nord. 2e ($s$tori (u
#aterina ,n /iseri(a 2%. "oan din TroHes 'i se*n$ a(olo un tratat -rin (are era re(unos(ut
(a *o'tenitor al tronului <ran)ei la *oartea lui #arol al >"+lea 'i (a regent ,n ti*-ul vie)ii
regelui. Tre/uia s$ guverne1e ,*-reun$ (u un (onsiliu %ran(e1 'i s$ -$1eas($ toate
(utu*ele ve(.i. Titlul s$u, at&t ti*- (&t va tr$i #arol al >"+lea, tre/uia s$ %ieJ Henri(,
regele Angliei 'i *o'tenitorul <ran)ei. 3ar du-$ (&)iva ani *uri, ,n -$durea de la
>in(ennes, -ro/a/il de di1enterie, l$s&nd un %iu ,n v&rst$ de un an. Henri( al >+lea a
r$*as ,n o(.ii engle1ilor un rege *are, el i+a (ondus la noi vi(torii 'i avea reale virtu)i
-ersonale. ra generos, (urtenitor, sin(er religios, (ast 'i loial. >or/ea -u)in 'i r$s-undea
nu*aiJ 7"*-osi/il8 sauJ 72e %a(e8. #u*-$tarea lui, re*ar(a/il$ ,n vre*uri at&t de as-re,
nu+l ,*-iedi(a s$ %ie de o (ru1i*e ne*iloas$ (&nd o (ereau interesele )$rii 'i ale (oroanei.
Pl$(use -o-orului at&t -rin -$r)ile sale /une (&t 'i -rin (ele rele. Ar %i %ost, %$r$ ,ndoial$,
un *are o* de stat da($ ar %i re1istat is-itei de a se lansa ,n (a*-ania ,*-otriva <ran)ei,
(are, du-$ at&t de *ari su((ese, s+a ter*inat (u un de1astru.
>"". 0ist$ o si*etrie (o*-let$ ,ntre (ele dou$ -$r)i ale r$1/oiului de o sut$ de ani.
3u-$ #r(H, ,n%r&ngere a rutinei %eudale, <ran)a d$duse na'tere unui soldat realistJ 3u
Aues(lin. 3u-$ A1in(ourt, ea e salvat$ de /unul+si*) 'i (redin)a "oanei d'Ar(. #&nd
*i(ul Henri( al >"+lea deveni, ,n($ ,n leag$n, ,n 1FCC, regele Angliei, del%inul <ran)ei
-$ru s$ %i -ierdut -artida. #arol al >"+lea *urise dou$ luni du-$ du'*anul lui= un(.ii
*i(ului Henri( al >"+lea, du(ele de 9ed%ord, regent al <ran)ei, 'i du(ele de Alou(ester,
so(oteau s$+l ,n(orone1e rege al <ran)ei la Rei*s ,ndat$ (e va ,*-lini v&rsta (&nd va
-utea -ronun)a %or*ulele sa(ra*entale= nu se vedea (ine i+ar %i -utut ,*-iedi(a. 3in 1FCC
-&n$ ,n 1FC9, del%inul #arol, %$r$ regat, %$r$ (a-ital$, %$r$ /ani, %$r$ solda)i, r$t$(i -rin
(ele (&teva -rovin(ii (are+i r$*$seser$. " se s-unea ,n der&dereJ regele din 9ourges. ra
el oare del%inulD Mul)i se ,ndoiau de originea sa, (.iar 'i el ,nsu'i. 9ed%ord, st$-&n -este
nordul <ran)ei, -orni s$ (u(ereas($ (entrul 'i asedie Orlans. #arol se g&ndea s$ se
retrag$ -&n$ ,n 3au-.in. 2e -$rea ($ venise s%&r'itul.
>""". Ii totu'i, do*ina)ia engle1ilor ,n <ran)a era 'u/red$ 'i arti%i(ial$. Re1ultant$
nu a unei %or)e reale, (i a ne,n)elegerii dintre %ran(e1i, avea s$ se s-ul/ere la -ri*a
lovitur$. "storia "oanei d'Ar( este ,n a(ela'i ti*- *ira(olul (el *ai sur-rin1$tor al tuturor
ti*-urilor 'i suita (ea *ai ra)ional$ de a(te -oliti(e. Planurile -e (are le di(tea1$ "oanei
vo(ile sale sunt si*-le 'i genialeJ 72$ i se dea del%inului ,n(rederea ,n el ,nsu'i, s$ se
eli/ere1e Orleans= #arol s$ %ie ,n(oronat la Rei*s= "oana, ,n s(urta ei via)$ ?1F1C+1FE1@,
nu va avea ti*- de(&t s$ adu($ la ,nde-linire a(este trei a()iuni, dar ele a;ung8. 3u-$
,n(oronarea lui #arol, ni(iodat$ Henri( al >"+lea nu va *ai -utea %i regele legiti* al
<ran)ei. 3e alt%el, i*-ulsul %iind dat, -o-orul ,l ur*ea1$. *o)ia -e (are o st&rnes(
vi(toriile "oanei 'i ale lui 3unois, *ila, oroarea -e (are o -rovoa($ -ro(esul 'i *artira;ul
ei tre1es( ,n <ran)a ura %a)$ de invadator. 6n 1adar 9ed%ord ,l ,n(oronea1$ -e Henri( la
Notre+3a*e din Paris, ,n 1adar -artida /urgund$ 'i 2or/ona ?(are, -rin (onsulta)iile sale,
,ng$duise arderea "oanei@ -ri*es( -e *i(ul rege engle1 (u *ari de*onstra)ii. 3el%inul
(&'tig$ teren. #asa de 9urgundia se (eart$ (u Anglia. Parisul ,nsu'i s%&r'e'te -rin a alunga
garni1oana engle1$. Nor*andia este eli/erat$. !a *oartea lui #arol al >""+lea ?1F61@,
engle1ii nu *ai -osed$ ,n <ran)a de(&t #alais, -e (are+l vor -$stra ,n($ o sut$ de ani, (a
un Ai/raltar al #analului M&ne(ii.
"B. ste de*n de o/servat ($, tot ast%el (u* (onsider$ vi(toria %ran(e1$ de la
9ouvines (a o /$t$lie noro(oas$ -entru Anglia, istori(ii engle1i sunt ast$1i de a(ord s+o
ad*ire -e "oana d'Ar( 'i s$ (onsidere ($ ea a salvat )ara lor de des-otis*. 3a($ n+ar %i
%ost ea, regele Angliei ar %i stat la Paris 'i, s-ri;init de ar*ata %ran(e1$, ,*/og$)it ,n ur*a
i*-o1itelor -er(e-ute ,n <ran)a, ar %i re%u1at s$ su-orte (ontrolul su-u'ilor s$i. Mul)u*it$
ei, s+a s-ul/erat -eri(ulosul vis al unui i*-eriu (ontinental ,n (are s+au (o*-l$(ut at&ta
vre*e suveranii engle1i. 6ndelunga)ii ani de lu-t$ au -rodus 'i alte re1ultate dura/ile. 6n
a*/ele )$ri, senti*entul na)ional, e*o)ie nou$ 'i -uterni($, se n$s(use ,n (onta(t (u un
-o-or str$in
1E1
. Oa*enii din Rouen, Orlans, 9ourges 'i 9ordeau0, at&t de deose/i)i unii
de al)ii 'i at&ta vre*e du'*ani, si*)iser$ totu'i ($ aveau (eva (o*un (are+i se-ara de
7godoni8
1EC
?nu*e -e (are "oana ,l d$duse engle1ilor@. A(e'tia, -e de alt$ -arte, aveau de
a(i ,nainte 'i ,n (iuda ,n%r&ngerii %inale a*intirea *$re)elor %a-te %$urite ,n (o*un. Totu'i,
,ntre <ran)a 'i Anglia se n$s(use o ur$ (are avea s$ dure1e, (u oare(are inter*iten)$, -&n$
la %inele se(olului al B"B+lea 'i s$ lase ,n s&nul *aselor -o-ulare ale (elor dou$ )$ri o
ereditar$ 'i invin(i/il$ ne,n(redere.
X
RZBOIUL CELOR DOU ROZE
". 2%&r'itul (a*-aniilor din <ran)a %a(e s$ se reverse ,n Anglia (o*-anii de solda)i
o/i'nui)i (u -r$1i /ogate 'i gata ori(&nd s$ se -un$ ,n servi(iul unei (au1e, /une sau rele.
2(risorile din a(ea vre*e sunt -line de asasinate, insure()ii, e0e(u)ii ilegale, -ovestite -e
tonul (el *ai %ires(, (a ni'te in(idente inevita/ile. 3u(ele de 2u%%ol:, du(&ndu+se la #a+
lais, ,'i vede nava (ontrolat$ de un vas ne(unos(ut= e (ondus la /ord 'i -ri*it (u
(uvinteleJ 79ine ai venit, tr$d$toruleW8. 3u-$ (are e (o/or&t ,ntr+o /ar($ 'i, %$r$ ;ude(at$,
(u vreo (in(i sau 'ase lovituri de sa/ie ruginit$, un *e*/ru al e(.i-a;ului ,i taie (a-ul. 6n
1FLO (o*unele din Tent se r$s(oal$ la instiga)ia unui aventurier, 4a(: #ade, (are -retinde
s$ i se s-un$ Morti*er 'i a%ir*$ ($ este des(endentul lui duard al """+lea
1EE
. A(est (a- al
insure()iei se du(e -&n$ la !ondra, ne%iind o-rit de(&t de (erturile sale (u or$'enii, 'i,
,nainte de a %i u(is, de(a-itea1$ -e vistierni(ul regelui 'i -e un sheri** din Tent.
No/ili*ea era -e atun(i gata s$ ur*e1e ast%el de u1ur-atori, -entru ($ regele ,nsu'i nu+i
1/1
(ici ,n Fran*a, nici ,n .nglia sentimentul na*ional nu s$a n)scut e9clusiv ;,n contact
cu un popor str)in< i nu numai ,n timpul r)zboiului de o sut) de ani, chiar dac)
evenimentele acestuia au avut un rol ,n dezvoltarea sa. Sentimentul na*ional s$a n)scut
i dezvoltat treptat, ,n procesul form)rii pie*ei interne unitare i a statului central.
1/'
@e la e9presia englez) god damn la naibaR&, des folosit) de solda*ii englezi.
1//
.utorul pune ,ntr$o lumin) neBust) aceast) puternic) r)scoal) a *)ranilor, la care s$
au al)turat i elemente din mica nobilime.
alt(eva de(&t %iul sau ne-otul unui u1ur-ator. Regii !an(aster o 'tiu -rea /ine. #&nd
Henri( al >+lea, (re1&nd ($ tat$l s$u a 'i *urit, -une *&na -e (oroan$, Henri( al ">+lea,
tre1it din letargie, *ur*ur$J 7Nu+i ,n($ a ta 'i ni(i a *ea n+a %ost ni(iodat$...8 6*-otriva
de/ilului Henri( al >"+lea se ridi($ duard, du(e de Por:, *o'tenitor *ai a-ro-iat al lui
duard al """+lea, -entru ($ este des(endent du-$ *a*$ al du(elui de #laren(e, -e (&nd
!an(asterii nu -rovin de(&t din *e1inul "oan de Aand. 6n ;urul tranda%iriului ro'u al
!an(asterilor 'i al tranda%irului al/ al %a*iliei de Por: se vor gru-a seniorii r$1/oini(i,
%$r$ alt )el -oliti( de(&t a(ela de a se ,*/og$)i ,n ur*a vi(toriei -artidei lor.
"". !u-tele dintre no/ilii a*/i)io'i 'i avi1i nu st&rnes( -rea *ult interes ,n )ar$.
>ia)a ,'i (ontinu$ *ersul. 2e ar$ (&*-iile, se str&ng re(oltele= se de1volt$ nego)ul
londone1. >reo du1in$ de *ari /aroni, ,*-reun$ (u -rietenii 'i vasalii lor 'i, *ai ales,
/andele lor de *er(enari sunt singurii (are iau -arte la lu-te. Tre/uie s$ dea dovad$ de
-ruden)$ 'i s$ res-e(te, ,n toiul /$t$liilor, neutralitatea ora'elor 'i a satelor, ($(i ,n
(u-rinsul a(estora oa*enii sunt nu*ero'i 'i gata s$ se ridi(e, da($ ar %i st&rni)i, ,*-otriva
uneia sau alteia din (ele dou$ ro1e. 9$t$liile (are .ot$r$s( soarta tronului se dau ,ntre
(&teva *ii de oa*eni. le (on%ir*$ de(linul (avaleriei. 3e a*/ele -$r)i lu-tele sunt
do*inate de ar(a'i, dar -u)in (&te -u)in, o*ul, ani*al (ura;os, se o/i'nuie'te s$ ,n%runte
s$ge)ile. 9aronii ,i 'ar;ea1$ -e ar(a'i 'i (aut$ lu-ta (or- la (or-, ,n (are to-orul 'i sa/ia
vor de(ide vi(toria. Ast%el, /$t$liile a(estea, (u tot nu*$rul lor *i( de (o*/atan)i, -ro+
voa($ i*ense v$rs$ri de s&nge singurei (lase -arti(i-ante la lu-t$. 3u-$ r$1/oiul (elor
dou$ ro1e, no/ili*ea engle1$ se va vedea redus$ la (&teva %a*ilii.
""". Ne%eri(itul Henri( al >"+lea nu era %$(ut -entru vre*uri at&t de as-re. Nu era de
lo( -rost, dar ni(i rege nu era de lo(= era un s%&nt 'i, ,n tre/urile -$*&nte'ti, un (o-il.
greu de i*aginat o %iin)$ *ai /l&nd$, *ai res-e(ta/il$ 'i *ai sla/$. 6n *arile r$1/oaie de
-e vre*ea do*niei sale, el n+a %ost de(&t un s-e(tator, l$s&ndu+le -e sea*a lui 2o*erset
'i a lui GarRi(:, el a-$r&nd -e s(en$ nu*ai -entru a+'i lua lo(ul ,ntr+un (ortegiu sau la o
.irotonisire. Tr$ind -rintre oa*eni (are se urau, nu se g&ndea de(&t s$+i ,*-a(e. #$s$torit
(u o s(or-ie, Marguerite de An;ou, se ar$ta %a)$ de ea totdeauna r$/d$tor 'i a%e(tuos.
2ingurele sale -l$(eri erau s$ as(ulte liturg.ia, s$ studie1e istoria 'i teologia. Avea oroare
de ori(e -o*-$ 'i -urta .aine de or$'an. 6n lo(ul -anto%ilor (u v&r%uri as(u)ite -e atun(i la
*od$ -rintre no/ili, -urta -anto%i (u v&r% rotund, (a )$ranii. #&nd tre/uia s$+'i ,*/ra(e
*antia regal$, o tr$gea -este o t&rs&n$. 6nainte de %ie(are *as$ ,'i s-unea rug$(iunea, (a
un ($lug$r, 'i avea totdeauna ,n %a)a lui o i(oan$ (u (ele (in(i r$ni ale lui Hristos.
#.esterton a re*ar(at ($ regii de/ili 'i -io'i au l$sat *onu*entele (ele *ai dura/ile 'i
(ele *ai %ru*oase. duard #on%esorul (l$dise a/a)ia de la Gest*inster= Henri( al >"+lea
%ond$ #olegiul din ton ?1FFO@ 'i (onstrui la #a*/ridge ad*ira/ila (a-el$ de la Ting's
#ollege. #onstru()iile a(estea s%&r'ir$ -rin a+l ruina. 6ntr+o vre*e (&nd toat$ lu*ea, no/ili
'i negustori, se ,*/og$)ea, nu*ai regele era ,ndatorat -&n$ -este (a-. 6n 1FL1 tre/ui s$
,*-ru*ute /ani -entru a (ele/ra (r$(iunul 'i, ,n 1iua de /o/otea1$, ne*aiav&nd (redit,
regele 'i regina nu -utur$ lua (ina. A(est suveran naiv 'i -ar($ ireal avea s$ %ie o -rad$
u'oar$ -entru (avalerii /rutali 'i %$r$ s(ru-ule.
">. 6n 1FLE, Henri( al >"+lea ?(are era ne-otul /ietului #arol al >"+lea al <ran)ei@
d$du se*ne sigure de ne/unie. Nu nu*ai ($ -ierduse *e*oria 'i ;ude(ata, dar ni(i nu
*ai -utea *erge, ni(i s$ se )in$ ,n -i(ioare. Ni(i *$(ar nu ,n)elese ($ i s+a n$s(ut un %iu.
>$rul s$u Por:, s-ri;init de GarRi(:, senior -uterni( su-ranu*it ,n a(ela'i ti*- ulti*ul
dintre /aroni 'i %$uritorul de regi, se ,n(oron$ la Gest*inster su/ nu*ele de duard al
">+lea. 9l&ndul Henri( %u ,n(.is ,n Turn 'i tratat (u o*enie, du-$ (u* s-un (roni(arii
Hor:i'ti, l$sat ,n -$r$sire 'i ,ntr+o stare de *urd$rie in(redi/il$, a%ir*$, di*-otriv$,
(roni(arii lan(asterieni. 72unte)i nedre-)i + s-unea el (u /l&nde)e -a1ni(ilor s$i + (&nd
lovi)i ast%el un rege ,n(oronat8. A-oi o (eart$ ,ntre duard al ">+lea 'i %$uritorul de regi
re-use deodat$ -e tron -e Henri( al >"+lea 'i ro1a ro'ie. 6n s%&r'it, duard, /$t&ndu+l -e
GarRi(:, (are -ieri ,n lu-t$, ,l u(ise -e -rin)ul de Gales 'i -use s$+l asasine1e (.iar -e
rege. 3u-$ a(est (on'tiin(ios *asa(ru ?1F71@, duard al ">+lea do*ni %$r$ *ari
,*-otriviri -&n$ ,n 1FME. #u totul o-us s%iosului s$u v$r, a %ost un -rin) al Rena'terii,
str$lu(itor 'i (ini(. Nu se da ,n l$turi s$ *&ng&ie nevestele negustorilor din #itH 'i *area
lui %ru*use)e le %$(ea s$ nu %ie ne,ndu-le(ate. 7Pe legea *ea + ,i s-unea o v$duv$ /ogat$
+, -entru *utri'oara ta %er*e($toare, ai s$ (a-e)i ori(&nd dou$1e(i de livre8. Regele, (are
nu se a'te-ta s$ -ri*eas($ de la ea de(&t ;u*$tate din su*$, ,i *ul)u*i 'i o s$rut$. 3u-$
(are i+a *ai dat dou$1e(i de livre, 7-entru ($ ea (onsidera ($ s$rutul unui rege e (ea *ai
-re)ioas$ /i;uterie8. Mul)u*it$ *arilor negustori 'i nevestelor lor, duard al ">+lea tr$ia
de -e o 1i -e alta, din d$rni(ia su-u'ilor s$i. de (re1ut ($ donatorii nu -ierdeau ni*i(=
avanta;ele 'i *ono-olurile (are le erau a(ordate le ,ng$duiau s$ re(u-ere1e /anii de la
*ul)i*ea de (u*-$r$tori, (eea (e era o %or*$ ingenioas$ de i*-o1it indire(t
1EF
.
>. >enirea la do*nie a (asei de Por: a %ost o lovitur$ destul de grea dat$
-restigiului -arla*entului. Pe (&nd regii lan(asterieni, u1ur-atori, (eruser$ a(estuia
,nvestitura, regii din (asa de Por: -retindeau s$ do*neas($ nu*ai ,n virtutea dre-tului de
*o'tenire. 3e alt%el, #a*era #o*unelor a ,n(etat ,n vre*ea a(eea s$ re-re1inte
real*ente (o*unit$)ile Angliei. !a ,n(e-ut ori(e or$'an (are -l$tea i*-o1ite avea dre-t
de vot. 3ar a'a (u* ,*/og$)irea *arilor negustori trans%or*ase g.ildele ,n (er(uri
,n(.ise, *ulte t&rguri (u*-$rau de la (oroan$ o (art$ ,n virtutea ($rora noii veni)i erau
e0(lu'i. 3re-tul de a alege -e re-re1entan)ii ora'ului ,l aveau (&nd nu*ai -ri*arul 'i
(onsilierii s$i, (&nd un (onsiliu (o*-us din or$'enii (ei *ai /oga)i. Ast%el ,n(e-u
-ro(esul (are avea s$ trans%or*e -entru *ulte se(ole at&tea (ir(u*s(ri-)ii engle1e ,n
7/urguri -utrede8 ,n (are aleg$torii vor %i at&t de restr&n'i ,n(&t vor deveni u'or de (oru-t.
Tot ast%el, ,n(e-&nd din 1FEO, (avalerii (o*itatelor %ur$ ale'i nu*ai de ($tre *reeholderii
al ($ror -$*&nt adu(ea un venit de (el -u)in -atru1e(i de 'ilingi ?(ir(a dou$1e(i de lire de
ast$1i@
1EL
. Mul)i /$r/a)i (are -&n$ atun(i votaser$ se v$1ur$ ast%el li-si)i de dre-tul lor.
Regi*ul a(esta avea s$ )in$ -&n$ la re%or*a ele(toral$ din 1MEC. l asigura -uterea
legal$ a unei (lase -u)in nu*eroase, ($(i ,n ti*-ul alegerilor seniorii (ei *ai -uterni(i
e0er(itau o energi($ -resiune asu-ra de)in$torilor de -$*&nturi 'i a -rietenilor. 6n 1FLL
1/3
(ici politica lui 0duard al 76$lea de Tork nu este e9act apreciat). Hn realitate,
cochet)riile acestuia cu familiile negustorilor din >ondra semnific) ,ncuraBarea de c)tre
acest suveran a intereselor burgheziei comerciale i a manufacturilor, politic) pe care o
vor dezvolta consecvent regii din dinastia 8udor.
1/%
0 vorba de cursul lirei sterline din anul 1:/".
du(esa de Nor%ol: s(ria lui 4o.n Paston
1E6
J 73eoare(e, din diverse *otive, este ne(esar (a
lordul vostru s$ ai/$ a(u* ,n -arla*ent oa*eni de+ai lui, (are s$+l slu;eas($, dori* 'i v$
rug$* (a, du-$ (itirea a(estei s(risori, s$ da)i votul du*neavoastr$ -rea iu/i)ilor no'tri
veri 'i slu;itori 4o.n HoRard 'i sir Roger #.a*/erlain, (a s$ %ie ale'i (avaleri ai shire+
ului. Ii ,nde*na)i+i s$ vote1e ,n a(ela'i %el -e to)i (eilal)i -e (are ,n)ele-(iunea voastr$ i+
ar -utea .ot$r, s$ -ro(ede1e ast%el8. Ase*enea re(o*and$ri sunt (unos(ute din toate
vre*urile.
>". duard al ">+lea l$s$ doi /$ie)i, dintre (are (el *ai *are ar %i tre/uit s$+i
ur*e1e la tron, dar %ratele s$u Ri(.ard, du(e de Alou(ester, -use la (ale asasinarea
ne-o)ilor s$i, du-$ (e %useser$ ,n(.i'i ,n Turnul !ondrei, 'i deveni rege su/ nu*ele de
Ri(.ard al """+lea ?1FME@. 2.a:es-eare i+a %$(ut un -ortret *onstruos a(estui (o(o'at (rud,
(ura;os 'i str$lu(it. 3e'i unii istori(i au ,n(er(at s$+l rea/ilite1e -e Ri(.ard al """+lea, se
-are ($ tre/uie s$+i d$* (re1are lui 2.a:es-eare. #&nd -o-orul a%l$ de du/lul asasinat din
Turn, senti*entul de revolt$ (are de *ult$ vre*e %ier/ea ,n su%letul engle1ilor, o/osi)i de
r$1/oaie (ivile 'i u1ur-$ri, lu$ o %or*$ *ai -re(is$. 2e -$rea ($ se ivise o 'ans$ de ,*-$+
(are a (elor dou$ ro1e. R$*$sese un !an(aster, Henri( Tudor, du(e de Ri(.*ond, un
adoles(ent sl$/u), (are din -ruden)$ %ugise ,n 9retania 'i (are, -rin *a*a sa, Margareta,
des(indea dire(t din "oan de Aand. 3a($ Henri( ar %i -utut s$ se ($s$toreas($ (u lisa/eta
de Por:, %ii(a lui duard al ">+lea, (ele dou$ (ase s+ar %i unit. Ri(.ard, (are ,n)elese
-eri(olul, se str$dui s$+'i a-ro-ie or$'enii, (onvo(&nd -arla*entul, 'i -l$nui s$ se
($s$toreas($ el ,nsu'i (u ne-oata sa. 3ar (ur&nd, Henri( Tudor, -le(&nd din Har%leur,
de/ar($ la Mil%ord Haven (u dou$ *ii de solda)i, engle1i re%ugia)i 'i aventurieri /retoni.
Nara Aalilor se -ronun)$ ,n %avoarea lui -entru ($ %a*ilia Tudor era gale1$. 2e ,nt&lni (u
Ri(.ard la 9osRort. ?1FML@. 2oarta /$t$liei %u de(is$ de *arii seniori 2tanleH din
!an(as.ire, (are se -ronun)ar$ -entru Henri(, -entru ($ lordul 2tanleH, ,n a doua lui
($s$torie, avea de so)ie -e *a*a a(estuia. Ri(.ard se arun($ vite;e'te ,n ,nv$l*$'eal$,
do/or, *ai *ul)i lu-t$tori, dar %u 'i el u(is. #oroana -e (are o -urta ,n ti*-ul /$t$liei 'i
(are ($1use ,ntr+un tu%i' %u g$sit$ du-$ ,n(etarea /$t$liei 'i -us$ de 2tanleH -e (a-ul %iului
s$u vitreg, (are deveni regele Henri( al >""+lea. 7Ast%el vo* uni ro1a al/$ 'i ro1a ro'ie.
3ea 3o*nul, (are a -rivit at&ta ti*- (u *&nie ura lor, s$ se ,nsenine1e (erul du-$ a(east$
%eri(it$ unire. Anglia a %ost *ult$ vre*e ne(ugetat$ 'i s+a *utilat ea ,ns$'i... OW %ie (a
ast$1i, Ri(.*ond 'i lisa/eta, *o'tenitori legiti*i ai (elor dou$ (ase regale, s$ se
uneas($ -rin s%&nta voin)$ a 3o*nului8. #$s$toria avu lo( ,n anul ur*$tor. R$1/oiul (elor
dou$ ro1e se ter*inase.
XI
ANGLIA I SFRITUL EVULUI MEDIU
1/!
1aston a fost o familie de *)rani ,mbog)*i*i, din comitatul (orfolk, deveni*i cu timpul
Buriti i mici moieri. @e pe urma lor a r)mas o coresponden*) privat) e9trem de
bogat) i interesant) cuprinz+nd perioada 13''$1%?:. John 1aston a fost a treia
genera*ie a familiei. So*ia sa a fost 2argareta 1aston =f. cap. 57, X 76&.
". #are sunt, ,n se(olul al B>+lea, tr$s$turile %or*ate -&n$ atun(i ale (ara(terului
na)ionalD #u toate ($ r$1/oiul de o sut$ de ani s+a ter*inat (u ,n%r&ngerea engle1ilor,
a*intirea lui li se -are glorioas$. Toate /$t$liile s+au dat -e -$*&nt str$in. Nu*ai (&teva
ora'e de -e (oast$ l+au v$1ut -e ina*i(, ,n raiduri %ugitive. Po-orul engle1 se so(ote'te de
ai(i ,nainte invulnera/il ,n insula sa 'i dis-re)uie'te (elelalte na)iuni. 7ngle1ii sunt
orgolio'i + s-une <roissart + 'i nu se -ot lega ,n *od sin(er s$ %a($ -rietenie ni(i alian)$
(u na)iuni str$ine, dar, *ai ales, oa*eni *ai -eri(ulo'i (a *e'te'ugarii din Anglia nu se
a%l$ ni($ieri su/ soare8. Orgoliul lor este 'i *ai *are din -ri(ina /og$)iei )$rii. a i1/e'te
-e ori(e vi1itator. 7 *ai *are de(&t a ori($rei )$ri euro-ene8, s-une tri*isul vene)ian.
#&nd (ite'ti ,n #.au(er des(rierea -elerinilor din #anter/urH, -o)i s$+)i ,n(.i-ui (e+a tre+
/uit s$ %ie ,n Anglia se(olului al B">+lea /un$starea tuturor (laselor. 9$r/a)ii 'i %e*eile
sunt ,*/r$(a)i ,n sto%e traini(e, adesea garnisite (u /lan$. .ranklin,ul
1E7
lui #.au(er, *i(
-ro-rietar rural, este un )$r$noi e-i(urian, /u(uros de via)$, a ($rui -ivni)$ e dintre (ele
*ai /une, de la a ($rui *as$ nu li-se'te ni(iodat$ -ot&rni(.ea gras$, ni(i 'tiu(a, 7'i vai de
(a-ul /u($tarului da($ sosurile nu sunt destul de -i(anteW8 9la1oanele )es$torilor 'i ale
/oiangiilor sunt *ontate ,n argint *asiv. Me'te'ugarii a(e'tia sunt *eni)i s$ ia lo( ,ntr+o
1i -e s(aune de (onsilieri su/ /olta Auild.all+ului
1EM
, or$'eni la ale ($ror so)ii li se s-une
Madame 'i (are ,'i -un, (&nd se du( la /iseri($, *antouri de*ne de o regin$. #&nd sir
4o.n <ortes(ue
1E9
este e0ilat ,n <ran)a, ,n ti*-ul r$1/oiului (elor dou$ ro1e, se arat$ sur+
-rins de *i1eria )$ranilor %ran(e1iJ 79eau a-$, *$n&n($ (arto%i (u -&ine de se(ar$,
ni(iodat$ (arne, doar %oarte rar -u)in$ sl$nin$ 'i *$runtaie sau (a-ete r$*ase de la
ani*alele t$iate -entru no/ili 'i negustori... A(estea sunt + (on(.ide <ortes(ue, ad*irator
-asionat al -arla*entului + roadele -uterii a/solute8.
"". Mai *ult ,n($ de(&t /og$)ia, -ri(ina (ea *are a orgoliului engle1ului era -e
atun(i relativa sa li/ertate. Orgoliosul <ortes(ue %a(e, ,n 1F7O, elogiul legilor din AngliaJ
7#u* oare s+ar -utea s$ nu %ie /une (&nd sunt nu o-era unui singur o*, ni(i (.iar a o sut$
de s%etni(i, (i o-era a *ai *ult de trei sute de /$r/a)i ale'iD 3e alt%el, da($ din ,nt&*-lare
ar %i -roaste, ele -ot %i re%or*ate (u (onsi*)$*&ntul tuturor st$rilor din regat... 6n Anglia
voin)a -o-orului este -rin(i-iul vie)ii, (are tri*ite s&ngele ,n (a-ul 'i ,n toate *$dularele
(or-ului -oliti(8. l o-une triu*%$tor li/ertatea engle1ilor, (are nu -l$tes( de(&t i*-o1ite
(onsi*)ite 'i (are nu -ot %i ;ude(a)i de(&t (u res-e(tarea tuturor %or*elor, (onstr&ngerilor
-e (are le su%er$ su-usul %ran(e1, o/ligat s$ (u*-ere sare grevat$ de ta0e, s$ -l$teas($
/iruri ar/itrare 'i (are e 7arun(at ,n 2ena ,ntr+un sa( (usut8, %$r$ ;ude(at$, da($ st$-&nul
lui so(ote'te ($+i vinovat. !a dre-t vor/ind, <ortes(ue e0agerea1$. >i(ti*ele lui Ri(.ard
al """+lea, du-$ (u* se 'tie, n+au %ost -roteguite de %or*ele legale. 3ar este adev$rat ($
ni(i *$(ar Ri(.ard al """+lea n+ar %i ,ndr$1nit s$ %i0e1e un i*-o1it %$r$ (onsi*)$*&ntul
1/"
4ranklin $ de la cuv+ntul %rancus liber& din latina medieval).
1/#
5uildhall 1alatul guildelor& $ cl)direa prim)riei >ondrei. Se numete astfel deoarece
de pe timpul lui 0duard al 777$lea reprezentan*ii celor ": de corpora*ii meteug)reti i
negustoreti din >ondra f)ceau parte din consiliul municipal i aveau dreptul de a alege
pe primar lord$mayor&.
1/:
=elebru om politic i scriitor 1/:3$13"!&, cunoscut mai ales prin lucr)rile "e
laudius legum )ngliae i "e dominio regali et politico, ambele compuse ,n Burul anului
13"?, ,n care pledeaz) pentru superioritatea legilor engleze, decurg+nd din rolul
parlamentului, fa*) de cele franceze.
-arla*entului, -e (&nd, ,n <ran)a, #arol al >""+lea, (are, ,n ur*a ordonan)ei din 1FE9,
o/)inuse de la st(ri un i*-o1it dire(tJ tallia, -entru -lata ar*atei, a reu'it s$ dea a(estui
i*-o1it un (ara(ter -er-etuu. 3e atun(i ,n(olo ur*a'ii lui %i0au (uantu*ul i*-o1itului
%$r$ s$ *ai (onvoa(e st(rile.
""". 3e unde a(este deose/iri ,ntre (ele dou$ -o-oareD a@ 5entru c( sarcina regilor
*rance0i a *ost mult mai grea dec4t aceea a regilor engle0i, st$-&ni ai ,ntregii )$ri de -e
vre*ea (u(eririi 'i (are, din se(olul al B""+lea, au -utut i*-une seniorilor lo(ali -e
;ude($torii lor itineran)i 'i legea (o*un$. Po-orul %ran(e1, (are a su%erit ,n *od (runt de
-e ur*a inde-enden)ei *arilor %eudali 'i a inva1iei str$ine, este gata s$+i a(orde regelui o
de-lin$ -utere nu*ai s$ *en)in$ ordinea 'i s$ a-ere %rontierele. 6n <ran)a, )ar$
(ontinental$, ina*i(ul este a-roa-e 'i e nevoie de o ar*at$ -er*anent$. 6n Anglia
li/ertatea -o-orului sl$/e'te -uterea regelui, dar *area a(o-er$ gre'elile 'i sl$/i(iunile,
/@ 5entru c( *iecare om 3n Anglia este propriul s(u soldat >i propriul s(u poli1ai.
Deoman,ul, a(est ar(a' sau slu;itor ,nar*at ,n ti*-ul r$1/oiului, nu+i altul de(&t *i(ul
-ro-rietar engle1 din ti*- de -a(e. Regele nu are tru-e (a s$+'i i*-un$ voin)a unor ase+
*enea oa*eni. 7Tre/uie nea-$rat + s-une <roissart %oarte s(andali1at + (a regele, (are
este st$-&nul lor, s$ le intre ,n voie 'i s$ se ,n(line ,n %a)a dorin)elor lor, ($(i, da($ %a(e
alt*interi 'i iese r$u, va %i r$u de el8. 6n(e-&nd (u #arol al >""+lea, regele <ran)ei are o
*i($ ar*at$ ?(in(is-re1e(e (o*-anii de oa*eni ,nar*a)i 'i (avalerie u'oar$@ 'i (ea *ai
-uterni($ artilerie a ti*-ului. 6n <ran)a nu e0ist$ *ili)ie la )ar$. 3e la ar(a'ii li/eri
1FO
-&n$
la garda na)ional$, soldatul+(et$)ean a %ost totdeauna un e'e( la noi. Ast%el, /irul
-er*anent asigur$ ,n <ran)a solda ar*atei, 'i ar*ata -er*anent$ asigur$ ,n(asarea
/irului. Regele nu are nevoie de *ulte ori de st(rile generale 'i le (onvoa($ (&t *ai rar
-osi/il. Ii, de alt%el, da($ le+ar (onvo(a *ai des, (ele trei st$riJ no/ili*ea, (lerul 'i starea
a treia, s+ar lu-ta ,ntre ele 'i s+ar devora. A*este(ul de negustori /oga)i 'i de *i($
no/ili*e (are (onstituie %or)a #a*erei #o*unelor din Anglia ar %i de ne(on(e-ut ,n
<ran)a se(olului al B>+lea. 3e alt%el, (.iar 'i ,n Anglia va deveni ne(esar$ o *onar.ie
*ai viguroas$ -entru a -une (a-$t violen)ei 'i ilegalit$)ii. Po-orul engle1, (are a su%erit ,n
ti*-ul r$1/oiului (elor dou$ ro1e din (au1a anar.iei, (ere 'i el s-re s%&r'itul se(olului un
des-otis* relativ, dar regele s$u va tre/ui s$ res-e(te totdeauna %or*ele. "deea *onar.iei
,ngr$dite este /ine ,n%i-t$ ,n (a-etele engle1ilor.
">. >iolen)a nu este ,n Anglia a-ana;ul %eudalilor. ngle1ii 'i sa0onii au %ost
totdeauna /rutali. 51an)ele 'i /unele *aniere vor )ine *ai t&r1iu ,n %r&u a(east$ violen)$,
dar, su/ *as(a ei (ere*onioas$, va su-ravie)ui -&n$ ,n 1ilele noastre. 2ir 4o.n <ortes(ue
o (onsider$ *eritorie (.iar atun(i (&nd du(e la (ri*$. 76n Anglia + s-une el (u *&ndrie +
se s-&n1ur$ ,ntr+un an -entru %urt (u *&na ar*at$ 'i o*or *ai *ul)i in'i de(&t se
s-&n1ur$ ,n <ran)a -entru a(eea'i (ri*$ ,n ti*- de 'a-te ani. 3a($ un engle1 e s$ra( 'i
vede la un altul /og$)ii -e (are i le -oate lua (u %or)a, nu se d$ ,n l$turi, de(&t nu*ai da($
este un o* %oarte (instit8. #.au(er %a(e un -ortret ,n%ior$tor al unui yeoman 7(u -$rul
ro'u, ro/ust, ne(io-lit, (u u*erii la)i (are -oart$ sa/ie la 'old, un vl$;gan (u (are nu+i
13?
=orp de mili*ie, care ,n evul mediu asigura ordinea i urm)rea pe r)uf)c)tori.
2embrii s)i beneficiau de scutiri de impozite i, de aceea, erau numi*i ;liberi<.
-rea /ine s$ ai de+a %a(e8. 6n evul *ediu violen)a era te*-erat$ de dou$ %or)eJ (urtoa1ia
(avalereas($ 'i *ila (re'tin$. 3ar ,n se(olul al B>+lea, (.iar 'i a(ei (are (ites( ro*ane
(avalere'ti sau (are sunt (titorii unor %unda)ii -ioase nu+'i %a( s(ru-ule (&nd e vor/a s$+i
;e%uias($ -e (ei sla/i ori s$+'i /at$ nevestele. Moravurile de %a*ilie sunt as-re 'i ($s$toria
e tratat$ (a ori(e alt$ a%a(ereJ un tat$ ,'i vinde %ii(a ,nainte de a %i a;uns la v&rsta (&nd ar
-utea -rotesta. 3u-$ ($s$torie %e*eile ,'i iau revan'a. 6n -4rgovea1a din !ath ,#.au(er
ne relatea1$ (u* se (o*-ortau %e*eile %a)$ de /$r/a)ii lor, %iind ,n a(ela'i ti*- (o(.ete,
i*orale 'i (rude, a'a (u* se ,nt&*-l$ de o ve'ni(ie. 6n anu*ite -rivin)e situa)ia %e*eilor,
'i *ai ales a v$duvelor, era *ai /un$ atun(i de(&t este ast$1i ,n unele )$ri. Puteau e0er(ita
ori(e %el de (o*er), -uteau %a(e -arte din g.ilde, -uteau deveni, (a 'i /$r/a)ii, sheri**+i
sau 7igh onstables. #$l$toreau singure, se a*este(au (u al)i -elerini 'i du(eau a(eea'i
via)$ (a ei. Margaret Paston se o(u-a (u ad*inistrarea a%a(erilor (elor *ai i*-ortante ale
so)ului 'i so)ul o l$uda -entru ,n)ele-(iunea ei.
>. #ores-onden)a %a*iliei Paston ne arat$ ($ 'tiin)a de (arte era destul de r$s-&ndit$
,n r&ndurile a*/elor se0e. 6ndat$ (e un so) 'i o so)ie erau de-arte unul de altul, ,'i s(riau.
Mult$ vre*e /$ie)ii 'i %etele ,nv$)au ,*-reun$. A-oi regii au ,n%iin)at '(oli s-e(iale
-entru /$ie)i. ti*-ul -ri*elor 5ublic )chools2 Gin(.ester 'i ton. #onversa)iile
-elerinilor lui #.au(er ne dau o idee %avora/il$ des-re (ultura *edie a /$r/a)ilor 'i a
%e*eilor din se(olul al B">+lea. #.iar 'i a(ei (are nu (unos( latina (itea1$ (u* tre/uie
nu*ele lui #i(ero 'i al lui 2ene(a, al lui >irgiliu 'i al lui 3ante. 2+au eli/erat de
nu*eroase su-ersti)ii 'i ,'i /at ;o(, de -ild$, de a(ei (are se s-erie de viseJ 8Toat$ lu*ea
'tie ($ visele sunt -rovo(ate de se(re)iile d$un$toare ale (or-ului 'i de e0(esiva a/un+
den)$ de %iere8. #u #.au(er ?1EFO+1FOO@ literatura de li*/$ sa0on$ atinge, de la ,n(e-ut,
o -er%e()iune (are va *ai %i egalat$, dar ni(iodat$ de-$'it$. 5nul din e%e(tele r$1/oiului
de o sut$ de ani a %ost a(ela de a da na'tere unei -re;ude($)i ,*-otriva literaturii %ran(e1e,
devenit$ literatura unei )$ri ina*i(e. litele ,nse'i ,'i dores( un *are s(riitor sa0on= 'i ,l
g$ses( ,n #.au(er. A(esta, (a 'i *ai t&r1iu 2.a:es-eare, a (unos(ut toate straturile
so(iet$)ii o*ene'ti= a tr$it la (urtea lui duard al """+lea= a %ost a*/asador la <loren)a 'i la
Ro*a 'i de-utat la Gest*inster. ste de(i *inunat de /ine -reg$tit (a s$ 1ugr$veas($ un
ta/lou (o*-let 'i viu al Angliei din vre*ea sa. 6n o(.ii istori(ului, (ea *ai i*-ortant$
dintre o-erele sale este %ai*oasa (ulegere 5ovestiri din anterbury. Pelerinii (are se
du(eau la ra(la s%&ntului T.o*as 9e(:et, la #anter/urH, se adunau la (ele/rul -abard
/nn, la 2out.Rar:, -entru a nu %a(e singuri o ($l$torie ,n a(ele ti*-uri, (&nd dru*urile nu
erau -rea sigure. 3es(rierea unui gru- de -elerini, -ovestirile -e (are 'i le s-un unii altora
(a s$ le trea($ de ur&t al($tuies( -oe*ul lui #.au(er. #a 'i ,n o-era lui 2.a:es-eare,
des(o-eri* o u*anitate %oarte a-roa-e de a noastr$. Marii arti'ti ne a;ut$ s$ ,n)elege* ($,
da($ de(orurile 'i *oravurile se s(.i*/$, -asiunile o*ene'ti r$*&n a-roa-e a(elea'i.
>". #.iar 'i de(orul vie)ii din a(ea vre*e ,n(e-e s$ se a-ro-ie de a(ela (u (are
sunte* o/i'nui)i. 6n tot ti*-ul evului *ediu lo(uin)a (elor /oga)i (onsta dintr+o (as$
%orti%i(at$, (onstruit$ ,n a'a %el (a s$ re1iste unui asediu 'i s$ ai/$ unde ad$-osti solda)i.
6n(e-&nd din se(olul al B>+lea, (avalerii 'i *arii negustori dores( s$ ai/$ (ase la )ar$,
%$(ute *ai *ult -entru -l$(ere de(&t -entru a-$rare. Nu*$rul (a*erelor se *$re'te.
2t$-&nii 'i servitorii ,n(etea1$ s$ *ai *$n&n(e ,n a(eea'i sal$. O ,n($-ere nou$, un %el de
vor/itor, ,ng$duie (a vi1itatorii s$ nu *ai %ie -ri*i)i ,n dor*itor. Are un ($*in, ,n (are se
-oate %a(e %o( (u ($r/uni, are %erestre ad&n(i -rev$1ute (u o(.iuri de gea* 'i su/ (are se
a%l$ /$n(i (io-lite din -iatr$ 'i a(o-erite (u -erne. Pe -ere)i at&rn$ ta-iserii, ta/louri= -e
;os (&te un (ovor de 2-ania. To(*ai se i*-ortase din <ran)a salteaua de -u%, un /un
-re)ios (are se las$ *o'tenire (o-ilului -re%erat sau so)ului su-ravie)uitor. <ie(are (as$
-osed$ o gr$din$ de %or*$ regulat$, ,*-re;*uit$ de 1iduri sau de garduri vii, se*$nat$ (u
%lori, ier/uri *edi(inale sau aro*ate, salate ver1i. Pe aleile s(urte a'ternute (u nisi-, ,n+
(on;urate de *i(i -a;i'ti (u iar/$ deas$ 'i *oale (u* e (ati%eaua se -li*/$ doa*nele (u
i*ensele lor (oa%uri. !u0ul (are se %$(ea (u ,*/r$($*intea devenise at&t de *are ,n(&t a
%ost nevoie de interven)ia unor legi -entru ,n%r&narea lui. Alt se*n de /og$)ieJ )ara se
a(o-er$ de /iseri(i 'i %ie(are sat se *&ndre'te ($ a -utut s$ ,*/og$)eas($ -e a sa (u
ta-iserii 'i statui. Totu'i, (asele s$ra(ilor 'i (.iar ale (laselor *i;lo(ii r$*&n -ri*itive.
Morarul lui #.au(er se *ul)u*e'te (u o singur$ (a*er$ -entru el, nevast$+sa, %ii($+sa, un
(o-ila' 'i doi studen)i din #a*/ridge veni)i s$+i %a($ o vi1it$.
>"". Pe la s%&r'itul se(olului al B>+lea ,n(e- s$ a-ar$ -rin a(este (ase -ri*ele ($r)i
i*-ri*ate. Ti-ogra%ia *ai (ur&nd a satis%$(ut o nevoie de(&t a (reat+o. -o(a a(easta
rea*inte'te -u)in -e a noastr$ -rin a((esul la (ultur$ a unei ,ntregi -$turi noi de (ititori.
6n ase*enea -erioade se -rodu(e o -er*anent$ (erere de ($r)i de vulgari1are. >re*ea
noastr$ (ere ($r)i de 'tiin)$, en(i(lo-edii, /iogra%ii. #ititorul se(olului al B>+lea voia ($r)i
religioase, gra*ati(i, (roni(i ri*ate, tradu(eri din *arii s(riitori latini. <ie(are s@uire
1F1
avea atun(i /i/liote(a sa de *anus(rise= sunte* ,n -osesia inventarului /i/liote(ii lui
4o.n Paston ?-e vre*ea lui duard al ">+lea@. a nu (on)ine de(&t o singur$ (arte ti-$rit$.
Ti-ogra%ia a %ost introdus$ ,n Anglia de #a0ton ?1FCCD+1F91@, (are ,nv$)ase -rin(i-iile ei
la #olonia. l 'i+a instalat l&ng$ Gest*inster o adev$rat$ editur$, a s(os ($r)i %ru*oase 'i
le+a v&ndut %oarte lesne. duard al ">+lea, o* (ultivat, l+a -atronat. "nventarea ti-arului,
-o-ulari1&nd teologia, a -reg$tit r$1/oaiele religioase, a'a (u* inven)ia radioului
%avori1ea1$ ,n 1ilele noastre r$s-&ndirea -ati*ilor -oliti(e.
>""". Ar %i (eva arti%i(ial s$ deli*it$* ,ntr+un *od %oarte -re(is %rontierele (are
se-ar$ evul *ediu de Rena'tere. #ivili1a)ia *edieval$, (a 'i i*-eriul ro*an de odinioar$,
se stinge ,n(et. Totu'i, a(est s%&r'it al se(olului al B>+lea, (&nd ti-ogra%ia lui #a0ton
,nlo(uie'te -e (o-i'tii din *$n$stiri, (&nd li*/a engle1$ rivali1ea1$ (u li*/a latin$, (&nd
or$'eanul se ,*/og$)e'te ,n ti*- (e (avalerul dis-are, (&nd tunul %a(e o s-$rtur$ ,n
don;on, (&nd negustorul s(a-$ de g.ild$, (redin(iosul de -reot 'i 'er/ul de senior, este
,ntr+adev$r o e-o($ de tran1i)ie. O so(ietate (are a (unos(ut *ai *ulte se(ole de *$rire
a-une= se ridi($ o alta, des-re (are ,n($ ni*eni nu 'tie (e o s$ devin$. Anglia anului 1FML
se -reg$te'te de o via)$ %eri(it$= /og$)ia %er*ierilor 'i a *e'te'ugarilor s$i, *aturitatea
s-iritelor ,i sur-rinde -e to)i a(ei (are+'i ,ndrea-t$ -rivirile s-re ea. Nu+i li-se'te de(&t o
guvernare -uterni($. 6*-otriva ori($rei a'te-t$ri, t&n$rul Henri( Tudor 'i des(enden)ii s$i
aveau s$ i+o dea.
131
2ic nobil rural
CARTEA A PATRA
DINASTIA TUDORILOR SAU TRIUMFUL MONARHIEI
I
HENRIC AL VII-LEA
". "*-ortan)a eveni*entelor s(a-$ a-roa-e totdeauna (elor (are sunt *artorii lor.
2olda)ilor (are l+au v$1ut ,n seara unei /$t$lii -e lordul 2tanleH -un&nd (oroana -e (a-ul
%iului s$u vitreg, Henri( Tudor, gestul tre/uie s$ le %i -$rut unul din e-isoadele -itore'ti
ale unui inter*ina/il r$1/oi. i asistau ,ns$ la a-usul unei so(iet$)i. Ti*- de ,n($ vreo
(in(is-re1e(e ani aveau s$ se *ai iveas($ -retenden)i= dar ,n ni(i un *o*ent ei nu vor
-une ,n -ri*e;die tronul lui Henri( al >""+lea. 2ta/ilitate (u at&t *ai sur-rin1$toare (u (&t
noul rege nu era un r$1/oini(. 2+au n$s(ut dou$ legende (u -rivire la a(est /$r/at trist,
grav 'i g&nditor. Pri*a, r$s-&ndit$ ,n($ din ti*-ul vie)ii sale 'i datorat$ lui ,nsu'i, %$(ea
din rege un -ersona; distant 'i *isterios, (are nu *ai era, (a suveranii din evul *ediu, un
(avaler -rintre egalii s$i, (i o %iin)$ a-arteJ un *onar.= a doua, a(eea a istori(ilor, va
des(rie un rege avar 'i sus-i(ios, un !udovi( al B"+lea engle1, (are, stor(&ndu+i -e no/ili,
ar %i adunat i*ense (o*ori. A %ost oare Henri( al >""+lea ,ntr+adev$r un o* avid de /aniD
<a-t este ($ a l$sat o *are avere, a-roa-e dou$ *ilioane de livre. 6'i )inea registrele
(onta/ile ,ntr+un *od *inu)ios, (a un /urg.e1J 7Regele -ierdut la ($r)iJ nou$ livre... Pier+
derea *ingilor de tenisJ trei 'ilingi... Ne/unului *eu -entru (o*-unerea unui (&nte(...8.
3a($ so(otelile sunt -re(ise, ele nu sunt ,ns$ so(otelile unui avar. !u0ul (ur)ii sale,
%ru*use)ea /i;uteriilor, .ainele sale de (ati%ea violet$ ($-tu'ite (u sto%$ aurie st&rneau
ui*irea a*/asadorilor *ilane1i 'i s-anioli. Adev$rul -are a %i ($ -ri*ul rege din dinastia
Tudorilor a iu/it /anii -entru ($, du-$ e'uarea so(iet$)ii %eudale, /anul devenise noul
se*n al %or)ei. 6n se(olul al B>"+lea un rege s$ra( ar %i %ost un rege sla/, su-us no/ili*ii
sale 'i -arla*entului. Henri( al >""+lea 'i (o-iii s$i nu vor de-inde ni(i de no/ili*e, ni(i
de -arla*ent. <$r$ alt$ ar*at$ -er*anent$ de(&t (ei o sut$ (in(i1e(i de oa*eni din tru-a
de gard$, ei vor %i suverani *ai *ult de(&t res-e(ta)i, vor %i venera)i. Tre/uie s$ e0-li($*
*e(anis*ul -rodigioasei lor siguran)e.
"". Prin r$1/oiul (elor dou$ ro1e, *arii seniori %useser$, da($ nu ni*i(i)i, dar %oarte
,*-u)ina)i. 6n -arla*entul lui Henri( al >""+lea sunt (onvo(a)i nu*ai dou$1e(i 'i nou$ de
lor1i te*-orali 'i in%luen)a lor ,n )ar$ -are sla/$. "nstitu)iile se nas( -entru ($ sunt
ne(esare 'i *or (&nd devin inutile sau -eri(uloase. 3u-$ ($derea i*-eriului 'i de1or+
dinile -rovo(ate de inva1ii, seniorii %eudali, ,n li-sa unei -uteri (entrale solide,
asiguraser$ de /ine de r$u a-$rarea teritoriului 'i ad*inistrarea ;usti)iei. A-oi, du-$
su((esul regilor nor*an1i 'i angevini, aristo(ra)ia r$1/oini($ %u des-uiat$ de %un()iile sale
esen)iale. >re*e ,ndelungat$ ea se ,ndeletni(ise (u e0-edi)ii de (u(eriri, (&nd ,n Nara
Aalilor sau ,n 2(o)ia, (&nd ,n Nor*andia, AQuitania sau ,n <landra. !a s%&r'itul se(olului
al B>+lea, (onstituirea ,n 2-ania, a-oi ,n <ran)a a unor *ari state, *ai -uterni(e de(&t
*i(a Anglie din a(ea vre*e, nu *ai l$sase no/ililor r$1/oini(i ni(i o 'ans$ la vreo
aventur$ -e (ontinent. Nu le *ai r$*&nea alt(eva de %$(ut de(&t s$ se /at$ ,ntre ei.
R$1/oiul (elor dou$ ro1e avusese du/lul e%e(t de a de1gusta -e or$'eni 'i -e )$rani de
ori(e anar.ie %eudal$ 'i de a sl$/i (eea (e r$*$sese din no/ili*ea anglo+nor*and$. #ine
-utea s$+i *o'teneas($ -utereaD Parla*entulD 3u-$ un ,n(e-ut str$lu(itor, ,'i -ierduse 'i
el -restigiul ,n ti*-ul -erioadei de tul/ur$ri. #a*era #o*unelor nu -utea %i aleas$ li/er
de(&t da($ o -utere (entral$ solid$ ,i a-$ra -e aleg$tori de interven)ia seniorilor lo(ali.
6ntre regi*ul %eudal 'i (el -arla*entar nu*ai regele -utea %a(e ;on()iunea. #aren)a
no/ili*ii 'i a #a*erei #o*unelor l$sa lo( li/er *onar.iei.
""". Pentru a de1ar*a %a()iunile no/iliare (e *ai r$*$seser$ 'i /andele lor, regii
Tudori se s-ri;in$ -e trei (lase noiJ gentry, yeomen,i 'i (o*er(ian)i. Bentry (onstituie
totalitatea gentlemen,ilor (are tr$ies( la )ar$. #uv&ntul gentleman, (are ,n(e-e a %i %olosit
su/ do*nia reginei lisa/eta, e de-arte de a avea a(ela'i sens -e (are+l are (uv&ntul
%ran(e1 gentilhomme. #ineva -utea %i gentleman %$r$ s$ %ie ,nno/ilat 'i (.iar %$r$ s$ ai/$
-$*&nt %eudal. Bentry (u-rinde 'i -e des(endentul (avalerului 'i -e (o*er(iantul /ogat,
%ost -ri*ar al ora'ului s$u, (are (u*-$r$ o /u(at$ de -$*&nt unde s$ se retrag$, 'i -e
avo(atul (ele/ru devenit -ro-rietar %un(iar= a(east$ (las$ are (a li*it$ in%erioar$ un (ens
%un(iar, a(ele dou$1e(i de livre venit (are odinioar$ d$deau dre-tul la titlul de (avaler 'i
(are ,n se(olul al B>"+lea ,ng$duie unui -ro-rietar s$ devin$ ;ude($tor de -a(e. Mi(ii
no/ili*i din na'tere ,i ur*ea1$ o *i($ no/ili*e a /anului, al ($rei rol ,n stat se asea*$n$
(u a(ela ;u(at ,n <ran)a de (lasele *i;lo(ii -e vre*ea lui !udovi(+<ili-
1FC
, dar (are
r$*&ne o aristo(ra)ie rural$. 6ntre s@uires (are o %or*ea1$ 'i -airii regatului, ni(i un 1id
de ne-$truns. Mo'tenitorii pair+ilor intr$ ,n #a*era #o*unelor 'i sunt -e -i(ior de
egalitate (u gentlemen+ii de la )ar$.
">. Ii yeomen,ii (onstituie o (las$ rural$, in%erioar$ gentry,ului, su-erioar$ %o'tilor
vilani. a (u-rinde ?a-ro0i*ativ@ indivi1ii (are au (el -u)in -atru1e(i de 'ilingi venit,
ne(esari -entru a %a(e -arte dintr+un ;uriu sau -entru a -arti(i-a la alegerile de (o*itat,
dar (are nu ating venitul de dou$1e(i de livre, (eea (e ar %a(e din ei gentlemen,i. Nu+i
nevoie s$ %ii -ro-rietar (a s$ devii yeomen. Ii copy holders 'i (.iar arenda'ii
1FL
-ot deveni
yeomen,i. 9a(on
1F6
de%ine'te yeomany (a o (las$ inter*ediar$ ,ntre gentlemen,i 'i )$rani=
9la(:stone
1F7
(a o (las$ a ele(torilor de la )ar$ (gentry,ul %iind (lasa eligi/ililor@. A(east$
yeomany, (are se va (o*-une ,n se(olul al B>""+lea din (ir(a o sut$ 'ai1e(i de *ii de
engle1i, %or*ea1$ ar*atura )$rii 'i a ar*atelor sale. 2e vede (&t de di%erit$ a %ost atun(i
stru(tura Angliei de a(eea a statelor de -e (ontinent, ,n (are -u)ine -ersoane, ,n a%ar$ de
no/ili, aveau -$*&nt. Ar(a'ii din r$1/oiul de o sut$ de ani au %ost yeomen,i. Nu li+e %ri($
ni(i s$ *un(eas($ (u /ra)ele, ni(i s$ se lu-te. 7i al($tuies( un ele*ent e(ono*i(, -oliti(
'i so(ial de o %oarte *are -ondere ,n (adrul na)iunii8 'i sunt de -artea regelui -entru ($ au
totul de -ierdut ,n (a1 de de1ordini.
>. !a ,n(e-utul se(olului al B>"+lea, negustorii engle1i nu o(u-$ ,n($ ,n lu*e lo(ul
-e (are+l vor de)ine *ai t&r1iu. #&)iva dintre ei (Merchant Adventurers), ;u*$tate -ira)i,
;u*$tate ar*atori, se du( s$+'i v&nd$ )es$turile -&n$ ,n Rusia 'i %a( (on(uren)$, ,n
Mediteran$, >ene)iei 'i Aenovei, dar ,n (u(erirea lu*ilor noi, (are ,n(e-e atun(i, Anglia
nu ;oa($ ni(i un rol. #&nd vi(toriile *ilitare ale "sla*ului, /ar&nd dru*ul *editeranean
13'
Cege al Fran*ei ,ntre 1#/? i 1#3#.
13%
Hn acest caz conte9tul sugereaz) inferioritatea pozi*iei sociale a <arendailor< fa*)
de cop# holders, ceea ce arat) c) autorul a avut ,n vedere nu pe *)ranii relativ ,nst)ri*i
care arendau p)m+nt ,n plus fa*) de nevoile lor stricte, ci pe aa$numi*ii lease holders,
*)rani s)raci care$i pierduser) lotul ereditar, primind ,n schimb un altul, de obicei mai
mic i de mai slab) calitate, cu obliga*ii mai grele i pe termen scurt.
13!
13"
Iilliam Blackstone 1"'/$1"#?& $ unul dintre cei mai celebri Buriti englezi din toate
timpurile, primul titular al unei catedre de drept englez la Gniversitatea din -9ford.
s-re "ndia, au silit -e euro-eni, ,n se(olul al B>+lea, s$ ,n(er(e *arile aventuri *ariti*e
-entru a g$si un dru* nou s-re /og$)iile Orientului, nu*ai -ortug.e1ii 'i s-aniolii 'i+au
,*-$r)it ,ntre ei -$*&nturile des(o-erite. #ine s+ar %i g&ndit s$+i atri/uie un i*-eriu
(olonial Angliei, o )$ri'oar$ agri(ol$ 'i -astoral$D Totu'i, un /$r/at din a(ele vre*uri a
,ntrev$1ut ($ 7viitorul -o-orului s$u era -e a-$8= a(esta a a %ost regele Henri( al >""+lea.
A ,n(ura;at naviga)ia (&t i+a %ost (u -utin)$. l ,nsu'i a (onstruit nave *ariJ Mary,
.ortune, )+eepstake, 'i le+a ,n(.iriat negustorilor. 6n Mediterana, -e la 1LOO, galera
(ontinu$ s$ %ie vasul de r$1/oi, iar (ora/ia (u -&n1e era nava negustorilor= ,n Anglia,
di*-otriv$, vasul (o*er(ial 'i vasul de linie s+au (on%undat *ult$ vre*e. 6n -arte -entru
($ o(eanul nu a %ost ni(iodat$ sigur -entru galere 'i ,n -arte -entru ($ engle1ii, -o-or
-ra(ti(, voiau (a ,n ti*- de -a(e s$ dis-un$ -entru (o*er)ul lor de ,ntreaga %lot$. 6n (a1
de r$1/oi, ,n ur*a re(.i1i)iei regale, dulg.erii ridi(au, ,n %a)a 'i ,n s-atele /asti*entului,
7(astele8 -entru tru-e. 6n se(olul al B>+lea, 7(astelele8 devenir$ -er*anente. Henri( al
>""+lea a %ost unul dintre -ri*ii (are a a*-lasat tunuri -e /ordul vaselor sale= a ,n%iin)at
un arsenal la Ports*out.= a (o*anditat e0-edi)ii (a a(eea a lui #a/ot, (are, u*/l&nd du-$
*irodeniile Orientului, a des(o-erit *orua din Terra Nova= a inter1is, -rintr+un Act de
%aviga1ie, s$ se i*-orte vinurile de 9ordeau0 -e /asti*ente str$ine ?'i da($ ast$1i
(a-a(itatea /asti*entelor engle1e este (al(ulat$ ,n 7tone8
1FM
, nu+i de(&t ,n a*intirea
/utoaielor din 9ordeau0@. Pe s(urt, Henri( al >""+lea -are s$ %i ,n)eles ($ lu-ta -entru
-ie)ele e0terne avea s$ devin$ una dintre %or*ele *arii -oliti(i= s-ri;inul -e (are l+a
a(ordat *arinei 'i (o*er)ului i+a atras si*-atia or$'enilor 'i ,n s-e(ial a (elor din !ondra.
>". 2-ri;inindu+se -e (ele trei (lase -uterni(eJ gentry, yeomeni 'i negustori, regele i+
a -utut do*oli -e *arii /aroni, at&)i (&)i *ai r$*$seser$. Itiind ($ ;uriile -rovin(iale erau
inti*idate de -restigiul %o'tilor st$-&ni, aduse -ro(esele -ri*e;dioase ,n %a)a unei #ur)i a
-rerogativelor, deta'at$ din #onsiliul s$u, denu*it$ 7#a*era ,nstelat$8 din (au1a
de(ora)iei s$lii ,n (are se )ineau 'edin)ele. 2u/ do*nia lui Henri( al >""+lea (onda*n$rile
la *oarte au %ost destul de rare. 72tor(ea *ai *ult aur de(&t s&nge8, dar i*-unea
res-e(tarea dis-o1i)iilor sale. 6ntr+o 1i, %$(&nd o vi1it$ (ontelui de O0%ord, %u -ri*it de o
,ntreag$ (o*-anie de vale)i ,n uni%or*$. O lege nou$ inter1i(ea no/ililor s$ ,ntre)in$
ase*enea liot$ de servitori, (are -uteau %i u'or trans%or*a)i ,n solda)i. !a -le(are, Henri(
al >""+lea s-use ga1deiJ ;My lord, ,)i *ul)u*es( *ult -entru *as$, (are a %ost %oarte
/un$, dar nu -ot tolera (a legile s$ %ie ($l(ate (.iar ,n -re1en)a *ea. Attorney,ul
1F9
*eu va
sta de vor/$ (u du*neata8.
#ontele O0%ord %u %eri(it s$ s(a-e nu*ai (u o a*end$ de 1e(e *ii de livre.
Metodele a(estea ne(avalere'ti erau as-re, dar s$n$toase, 'i #a*era ,nstelat$ a %$(ut
adesea trea/$ /un$. Totu'i, (.iar -rin(i-iul unei #a*ere a -rerogativelor, lu&ndu+i
a(u1atului dre-tul la ;uriu, era (onda*na/il 'i (ontrar li/ert$)ilor din regat= lu(rul a ie'it
,n eviden)$ su/ do*nia 2tuar)ilor, (&nd a(este (a*ere au devenit un instru*ent al tiraniei.
13#
@e la tonneau $ butoi ,n limba francez)&.
13:
Gn attorne# al regelui era, ,n .nglia, un func*ionar superior ,ns)rcinat s) intenteze i
s) pledeze procese ,n numele i ,n interesul coroanei.
>"". 6n -oliti($, (a 'i ,n ;usti)ie, legalitatea a %ost tri*is$ de Henri( al >""+lea la
-li*/are. 6n ti*-ul do*niei sale -arla*entul n+a %ost (onvo(at de(&t de 'a-te ori. #ine s+
ar %i g&ndit atun(i s$ se -l&ng$D 3e1ordinile -rovo(ate de r$1/oaiele (ivile re1olvaser$
ori(e (on%li(t (onstitu)ional ,n %avoarea (oroanei. adev$rat ($ regele nu guverna de(&t
asistat de #onsiliul s$u, dar #onsiliul nu era ?(a -e vre*ea regilor nor*an1i@ o adunare
re-re1entativ$ a *arilor /aroni 'i a -rela)ilor. Noii (onsilieri erau %ii de or$'eni, edu(a)i ,n
universit$)i. Multe %a*ilii destinate s$ -arti(i-e ti*- de se(ole la guvernarea AnglieiJ
#avendis., #e(il, 2eH*our, Russell, de/utea1$ ,n (an(elariile dinastiei Tudorilor. A(u*
nu r$1/oini(ul -une /a1ele unei des(enden)e no/ile, (i ,naltul %un()ionar. 2lu;/a'ul
-ersonal al regelui va %i ur*at de se(retarul de stat.
2unte* ,n -osesia -ro(eselor+ver/ale de 'edin)$ ale #onsiliului -rivat. 2e vede (&t
de *inu)ioas$ a %ost ad*inistrarea tre/urilor de stat, (are sea*$n$ (u *odul de
ad*inistrare a unor tre/uri de %a*ilie. 3e -ild$, la 6 iunie 1L9C, #onsiliul s+a o(u-at de
un anu*e T.o*as Prin(e, ,nv$)$tor, (are a vor/it ,*-otriva religiei de stat. 2+a luat
.ot$r&rea s$ se s(rie ;ude($torului (ur)ii din (o*itatul s$u -entru a+l ,ntre/a da($+i (a1ul
s$ %ie ur*$rit... #onsiliul d$ ordin unui gentle*an, -ro-rietarul unei -$'uni -e (are tre(ea
un dru* de ede(, s$+l re-are... Autori1$ un *$(elar s$ taie ni'te ani*ale, ,n ti*-ul
-ostului *are, -entru /u($t$ria a*/asadei <ran)ei... Totul este -rev$1ut. 3a($ soses(
ni'te tru-e la Ports*out., #onsiliul s(rie -ri*arului (a s$+l roage s$ se ,ngri;eas($ de
.rana lor. #$(i nu e0ist$ /iro(ra)ie (entral$. #urtea 'i regele nu -ot guverna de(&t
utili1&nd, ,n (o*itate 'i t&rguri, re)eaua str&ns$ a institu)iilor lo(ale.
II
INSTITUIILE LOCALE N TIMPUL DINASTIEI TUDORILOR
". 5na din (ele *ai i*-ortante deose/iri dintre istoria <ran)ei 'i a(eea a Angliei este
de1voltarea ,n <ran)a a unei ierar.ii de %un()ionari de-in1&nd de guvernul (entral 'i -l$ti)i
de el, iar ,n Anglia a unor institu)ii lo(ale ad*inistrate de voluntari. Pornirea %ireas($ a
regelui Tudor este s$ se %oloseas($ de (eea (e e0ist$ 'i s$ re1olve -ro/le*ele noi %$(&nd
a-el la ve(.ile organe. #e r$*$sese la )ar$, du-$ (&teva se(ole de via)$ %eudal$, din ve+
(.iul *olkmoot al sa0onilorD #el *ai *ult se*$na (u a(east$ adunare s$teas($ adunarea
-aro.iei. 6n se(olul al B"""+lea -reo)ii reu'iser$ s$+i %a($ -e (redin(io'i s$ -l$teas($
re-ara)iile /iseri(ii, (u*-$r$turile de ($r)i, de sti.are al/e, -entru (are ,nainte se (.eltuia
din /anii de 1e(iuial$. Pentru ad*inistrarea a(estui *i( /uget, enoria'ii nu*eau (&)iva
re-re1entan)i. hurch+arden, sau e-itro-ul, -$str$tor legal al /unurilor -aro.iei, (u*-$ra
vasele de (ult, vinul -entru liturg.ie, od$;diile sa(erdotale 'i uni%or*a -entru -ara(liser,
(are, (u un /i(i sau un /aston ,n *&n$, alunga (&inii 'i /e)ivii din /iseri($= sexton+ul, sau
)&r(ovni(ul, s$-a *or*intele, %$(ea (ur$)enie ,n /iseri($, a-rindea %o(ul= preotul parohiei
)inea s(ri-tele 'i tr$gea (lo-otele. >eniturile -aro.iei -roveneau din veniturile -$*&ntului
sau (ire1ilor a-ar)in&nd a(esteia 'i din ta0a de /iseri($ (church,rate), %i0at$ de (onsiliul
de ad*inistra)ie al /unurilor -aro.iei -ro-or)ional (u /unurile %un(iare ale %ie($ruia.
"". #&nd, ,n se(olul al B>"+lea, -entru *otive -e (are le vo* ar$ta, -ro/le*a
s$ra(ilor (a-$t$ o nou$ i*-ortan)$, dinastia Tudorilor ado-t$ (a /a1$ a organi1$rii unei
a;utor$ri -aro.ia. 6n %ie(are an, de -a'ti, ea nu*ea -atru 7su-raveg.etori ai s$ra(ilor8,
(are, ,*-reun$ (u e-itro-ii, adunau -o*enile. To)i enoria'ii erau ,ntre/a)i (a* (&t ar %i
dis-u'i s$ dea -e s$-t$*&n$ -entru s$ra(i. !a ,n(e-ut (&ti*ea -o*enii era l$sat$ la
dis(re)ia %ie($ruia= a(ei (are re%u1au s$ dea erau (.e*a)i ,n %a)a e-is(o-ului 'i uneori
/$ga)i la ,n(.isoare. A-oi, -e *$sur$ (e nu*$rul s$ra(ilor (re'tea, a %ost nevoie s$ se
sta/ileas($ o ta0$ o/ligatorie. 6n -rin(i-iu, %ie(are -aro.ie era singura res-onsa/il$ -entru
s$ra(ii s$i. Ast%el ($ se inter1i(ea ,n *od riguros oa*enilor %$r$ *i;loa(e de e0isten)$ s$
u*/le din sat ,n sat. <a-tul de a da -o*an$ unui vaga/ond era (onsiderat deli(t. 3a($
vaga/ondul era -rins, tre/uia /i(iuit 'i, ,n (a1 de re(idiv$, ,nse*nat (u %ierul ro'u, (u un
> -e u*$r, -entru a -utea %i re(unos(ut. O a doua re(idiv$ -utea atrage -edea-sa ou
*oartea. >aga/ondul -eri(ulos, rogue
1LO
, era ,nse*nat (u R, ,n a%ar$ de (a1ul (&nd,
dovedind ($ 'tie s$ (iteas($, -utea -retinde 7-rivilegiul (lerului8, 'i atun(i era ,nse*nat
nu*ai -e degetul gros. 3u-$ (are nenoro(i)ii a(e'tia, /i(iui)i (u* tre/uie 'i ,nse*na)i,
erau tri*i'i ,na-oi ,n -aro.ia lor natal$, %i0&ndu+li+se un ter*en *a0i* -&n$ (&nd
tre/uiau s$ a;ung$ la destina)ie. A(estea %iind u1an)ele, o -aro.ie nu -utea ,ng$dui s$ se
instale1e -e teritoriul ei %a*ilii s$ra(e, ai ($ror (o-ii -uteau ($dea ,ntr+o 1i ,n sar(ina ei.
5n (o-il dat la o doi($ dintr+un alt sat de(&t a(ela al -$rin)ilor, -entru a se evita ori(e
ne-l$(ere ulterioar$, era deseori tri*is ,na-oi din -aro.ia doi(ii ,n -aro.ia unde s+a
n$s(ut. 76n %elul a(esta satul %ie($ruia devenea ,n(.isoarea sa8.
""". Totu'i, oa*enii se(olului al B>"+lea re(uno'teau ($ so(ietatea are datoria de a
,ntre)ine, de /ine, de r$u, via)a in%ir*ilor s$i, a /$tr&nilor, a or/ilor, a ne/unilor s$i. O
lege din 1L97 ordon$ s$ se (onstruias($ a1iluri -entru in%ir*i -e terenurile ,n -aragin$,
7su-raveg.etorii s$ra(ilor8 s$+'i -ro(ure ,n %ie(are -aro.ie un sto( de *ateriale ?%ier,
le*n, l&n$, (&ne-$@, -entru a da de lu(ru 'o*erilor, 'i s$ %ie -lasa)i (a u(eni(i (o-iii
s$ra(i. Mul)i /oga)i (onstruir$ atun(i (ase gratuite -entru s$ra(i, (are ni se -ar ast$1i
,n(&nt$toare, deoare(e stilul e-o(ii avea *ult %ar*e( (Alms houses). !egea (erea (a ori(e
($su)$ de la )ar$ s$ %ie ,n(on;urat$ de un teren de (el -u)in -atru a(ri 'i ;u*$tate
1L1
, (are s$
-er*it$ (elui (e+o lo(uia s$+'i -ro(ure singur .rana, (ultiv&ndu+'i gr$dina. 9$tr&nilor %$r$
ni(i un venit, -aro.ia tre/uia s$ le -l$teas($ o -ensie (are *ergea de la -atru -ennH la un
'iling -e s$-t$*&n$. 3a($ ,ntr+o -aro.ie nu*$rul s$ra(ilor %$(ea insu-orta/il$ -ovara lor,
se ,nt&*-la (a o -aro.ie *ai /ogat$ s$ -ri*eas($ ordinul de a a;uta -e (ea ve(in$. 3ar
-rin(i-iul asisten)ei locale era *en)inut, 'i guvernarea (entral$ nu -arti(i-a ni(iodat$ la
a()iunea de a;utorare.
">. O*ul (are era ,ns$r(inat ,n %ie(are -aro.ie (u arestarea vaga/on1ilor 'i /i(iuirea
lor, (u -otolirea (erturilor, (u inter1i(erea ;o(urilor ilegale 'i, ,n general, (u sar(ina de a
%a(e res-e(tat$ 7Pa(ea regelui8 era un agent de -oli)ie a*ator, ales -e un an de 1ile 'i (are
era denu*it petty constable ?literal*enteJ 7*i(+(oneta/il8@. <un()ia de constable %usese
(reat$ de duard ", ,n se(olul al B"""+lea, -entru (ontrolul ar*elor, asigurarea -a1ei
1%?
Punga ,n limba englez)&.
1%1
.pro9imativ 1,# ha.
satelor 'i ur*$rirea r$u%$($torilor. A(est ne%eri(it (et$)ean -etre(ea un an de (.inuri,
deoare(e era r$s-un1$tor de lini'tea -aro.iei sale. 3a($ un vaga/ond era arestat de un
altul de(&t el, se tre1ea (u o a*end$ -entru negli;area ,ndatoririlor sale. 3a($ el ,nsu'i
aresta un r$u%$($tor, tre/uia de (ele *ai *ulte ori s$+l )in$ la el a(as$ ?deoare(e ,n *ulte
sate nu e0ista ,n(.isoare@, a-oi s$+l du($ la (urtea (o*itatului. Tot el tre/uia s$ -un$ ,n
stocks ?un %el de lan) (e se -unea de g&tul os&ndi)ilor@ s$tenii vinova)i de deli(te *$runte.
#&nd un vaga/ond era tri*is ,na-oi ,n -aro.ia sa, constables,ii din toate -aro.iile a%late
,n dru*ul lui tre/uiau s$ su-raveg.e1e ($l$toria a(estuia. Pentru un (et$)ean al
vre*urilor noastre, o/i'nuit s$ vad$ ase*enea *isiuni ,n(redin)&ndu+se -oli)iei
-ro%esionale, este greu s$+'i i*agine1e ($ ni'te s$teni ale'i din an ,n an -uteau s$ le
,nde-lineas($ ei, dar tre/uie s$ ave* ,n vedere ($ era o ve(.e tradi)ie engle1$ ($ ,n %ie+
(are sat %o'tii constables, destul de nu*ero'i, erau gata s$+l ($l$u1eas($ -e novi(e, la
nevoie s$+i dea o *&n$ de a;utor 'i, ,n s%&r'it, ($ la (ur)ile de ;ude(at$ tri*estriale ale
(o*itatului, el se instruia din e0e*-lul 'i din (onvor/irile (olegilor s$i. 0istau 'i
a/u1uri, se e0er(itau tiranii lo(ale= 2.a:es-eare a des(ris (&teva as-e(te. 3ar ne -ute*
i*agina (e sta/ilitate d$dea unei )$ri o/i(eiul se(ular al lo(uitorilor ei de a *en)ine
ordinea -rin -ro-riile lor *i;loa(e.
>. A'a (u* yeoman,ul ?*i(ul -ro-rietar@ era (.e*at s$ ,nde-lineas($ rolul de
constable sau s$ %a($ -arte din ;urii, s@uire+ul ?sau gentleman,ul) avea datoria s$ a((e-te
%un()ia de ;ude($tor de -a(e. 4ude($torul de -a(e nu era ales, (i nu*it 'i revo(at de rege
du-$ /unul s$u -la(. l servea de leg$tur$ ,ntre -aro.ie 'i (o*itat. 6n -aro.ie, ,n (are era
'i -ro-rietarul do*eniului sau al (astelului, era (onsiderat (a (el *ai i*-ortant -ersona;
din sat. 3e -atru ori -e an -arti(i-a la sesiuni ,n ora'ul (a-ital$ al (o*itatului ,*-reun$
(u (olegii s$i ?@uarter sessions) 'i a(olo ;ude(a (ele *ai %elurite -ro(ese, unele ;udi(iare,
altele ad*inistrative. 2+a s-us des-re ;ude($torul de -a(e ($ era 7%ata la toate a Tudorilor8
'i, ,ntr+adev$r, rolul s$u era at&t de *are ,n(&t se ,n)elege de (e, (.iar ,n ti*- de revolu)ie,
satele engle1e, ,n(e-&nd din se(olul al B>"+lea, au s($-at de anar.ie. Pu)in i*-ortau
sl$/i(iunile (reierului (entral= ganglionii lo(ali asigurau re%le0ele. Ad*ira/il 'i (o*-le0
-ersona;, ;ude($torul de -a(e era ,n a(ela'i ti*- un re-re1entant al -uterii (entrale 'i o
-utere lo(al$ inde-endent$ %a)$ de guvernare= ;u(a *ulti-le roluri (u* ar %i ast$1i a(elea
de resortul %un()ionarilor, dar avea (uno'tin)e -ra(ti(e des-re ad*inistrarea unui do*eniu
-e (are nu le+ar %i -utut -oseda un %un()ionar. 6ntre %eudalitatea (are se stingea 'i
/iro(ra)ia (are se n$'tea, el re-re1enta %or)ele -er*anente ale Angliei. !a ,n(e-ut e0istau
nu*ai 'ase ;ude($tori de %ie(are (o*itat= *ai t&r1iu nu*$rul lor s+a *$rit ?trei1e(i 'i nou$
,n 16EL -entru Nort. Riding@
1LC
. 6n ti*-ul 'ederii lor ,n (a-itala (o*itatului, ;ude($torii
de -a(e -ri*eau -atru 'ilingi -e 1i= (&nd un -ro(es ne(esita o an(.et$ lo(al$, (urtea
,ns$r(ina (u e%e(tuarea ei doi ;ude($tori de -a(e, %ie(are (ontrol&ndu+l -e (el$lalt. Peste ei
se a%la high sherri**,ul (o*itatului, nu*it -e ti*- de un an.
3eli(tele ne,nse*nate erau ;ude(ate ,n petty sessions ?sesiunile *i(i@, (are
,ntruneau nu*ai ;ude($torii de -a(e din ve(in$tate. Ast%el ori(e -aro.ie tr$ia su/ o(.ii
;ude($torului de -a(e, ($ruia constable,ul ,i adu(ea -e deli(ven)i. #u toat$ *un(a
,nse*nat$ -e (are o i*-li(au, -osturile de ;ude($tori de -a(e erau %oarte ($utate. ra o
onoare s$ le o(u-i 'i dovada (ea *ai evident$ de i*-ortan)a de (are se /u(ura un /$r/at
1%'
Cegiune nu comitat& ,n nord$estul .ngliei.
,n -rovin(ia sa. #a ori(e %un()ie u*an$, e%i(a(itatea ei de-indea de (alitatea titularului,
dar se -are ($ *area *a;oritate a ;ude($torilor de -a(e au %ost ad*inistratori destul de
re1ona/ili.
>". Pute* s$ ne i*agin$* (u* ar$ta via)a dintr+un sat de -e vre*ea Tudorilor. 6n
*i;lo(ul satului e un gra)ios (astel de -iatr$ (enu'ie, ,n(on;urat de gr$dini, ,*-re;*uit de
1iduri de ($r$*id$. ste lo(uin)a s@uire+ului, (are este 'i ;ude($torul de -a(e. 3e *ulte
ori /iseri(a e (onstruit$ ,n -ar(ul s$u. Mai e0ist$ (&*-urile (o*unale 'i ele dau *ult de
%ur($ constable+ului -entru ($ *$res( nu*$rul %urturilor 'i al (on%li(telor. 6n ti*-ul
s$-t$*&nii toat$ lu*ea *un(e'te, ($(i a nu *un(i (onstituie un deli(t. 3u*ini(a /$r/a)ii
tre/uie s$ %a($ antrena*ente la tragerea (u ar(ul 'i s$+i ,nve)e 'i -e (o-iii lor, dar a(easta
nu *ai e de(&t o r$*$'i)$ a tre(utului (are+i -li(tise'te. 2$tenii -re%er$ alte ;o(uri, -e (are
constable,ul tre/uie s$ le inter1i($. A'a ,n(&t ei se re%ugia1$ ,n /er$rii (ale houses), unde
/eau 'i ;oa($ ,n orele (&nd nu sunt la /iseri($. o/ligatoriu s$ te du(i du*ini(a la
/iseri($ 'i a(elora (are li-ses( de la slu;/a religioas$ li se a-li($ o a*end$ ,n /ene%i(iul
s$ra(ilor. Toate san()iunile sunt su-raveg.eate. A ,nvinui o %e*eie ($ este vr$;itoare
(onstituie un deli(t grav, ($(i (onse(in)ele -ot %i uneori ,ngro1itoare -entru ea. #&teva
%e*ei /$tr&ne sunt /$nuite ($ %a( %ar*e(e ani*alelor. 3in %eri(ire, ;ude($torii de -a(e
ridi($ din u*eri 'i se %eres( s$ (onda*ne la rug toate vr$;itoarele (are li se tri*it.
>"". Ori1ontul satului este %oarte str&*t. Ni(i un o* nu ,ndr$1ne'te s$+'i -$r$seas($
-aro.ia %$r$ *otive vala/ile 'i legale. A(torii a*/ulan)i nu -ot (ir(ula de(&t ,n /a1a unui
-er*is se*nat de doi ;ude($tori de -a(e. 6n li-sa -er*isului sunt (onsidera)i vaga/on1i,
adi($ /i(iui)i 'i ,nse*na)i (u %ierul ro'u. 2tuden)ii universit$)ilor, -entru a -utea ($l$tori,
tre/uie s$ ai/$ asu-ra lor -er*ise se*nate de (olegiul din (are %a( -arte. <ie(are /$r/at
este at&t de o(u-at (u *un(a (&*-ului 'i nenu*$ratele %un()iuni -u/li(e din sat, ,n(&t nu
are ti*- s$ se g&ndeas($ la alt(eva. Totu'i se ,ntrevede de -e a(u* rolul unei guvern$ri
(entrale. di(tele noi, (are se (o*uni($ la a*von sau l&ng$ (ru(ea din -ia)$, se -ro(la*$
,n nu*ele regelui. Deomen+ii se du( la ora' (a s$ asiste la sesiunile tri*estriale=
;ude($torii de -a(e -ri*es( ,ns$r(in$rile dire(t de la rege, lordul lo(otenent al (o*itatului
se du(e deseori la !ondra 'i+i (unoa'te -e *ini'tri. <ie(are sat devine ,n(etul (u ,n(etul o
(elul$ vie a unui (or- *are (are va %i statul.
"""
REFORMATORII ENGLEZI
". O dat$ (u regi*ul -oliti( al evului *ediu, se trans%or*$, su/ dinastia Tudorilor,
a-aratul s$u intele(tual 'i s-iritual. Ni*i( *ai (iudat de(&t e%e(tele -e (are le+au avut ,n
Anglia Rena'terea italian$ 'i Re%or*a ger*an$. #ara(terele na)ionale sunt de -e a(u*
de%inite. 2en1ualitatea *arilor italieni, dragostea lor -asionat$ -entru statui 'i ta/louri,
revenirea la anti(.itatea -$g&n$, -redi(ile ,n (are virtu)ile (re'tine nu *ai sunt a-$rate
de(&t (u (itate din 2ene(a 'i Hora)iu, -a-ii u*ani'ti 'i -rea ,n(lina)i s-re (ele u*ane,
toate a(estea ,i s(andali1ea1$ -e tinerii engle1i (are vin s$ as(ulte (u ad*ira)ie -e
2avonarola sau -e Marsilio <i(ino
1LE
. 6n Anglia, (a 'i ,n restul uro-ei, -e vre*ea lui
Henri( al >""+lea, Platon ,l /iruia -e Aristotel= su/tilit$)ile s(olasti(e ale evului *ediu
sunt, ,n se(olul al B>"+lea, at&t de dis-re)uite, ,n(&t nu*ele 7do(torului su/til8, 3uns
2(ot
1LF
, odinioar$ sinoni* (u ,n)ele-(iunea, d$ na'tere (uv&ntului dunce2 ignorant. 3ar ,n
universit$)ile engle1e erudi)ii se %oloses( de li*/a grea($ nu at&t (a s$+i i*ite -e -oe)i,
(&t (a s$ (o*ente1e evang.eliile. "talia este -entru ei 7un su/ie(t de ui*ire 'i de
re-ulsie8. 3e+a lungul ,ntregii lor istorii, engle1ii, de'i atra'i de (ivili1a)iile *edite+
raneene, vor (onsidera a(east$ atra()ie (a o is-it$ diavoleas($. "talia ,i va -ri*i -e re/eli
'i -e arti'ti= ea ,l va ins-ira -e #.au(er= ea ,l va s(andali1a -e engle1ul *i;lo(iu.
7ngle1ul italieni1at, diavolul ,n(arnat8, s-une un -rover/ din se(olul al B>"+lea. 3e
alt*interi, engle1ul *i;lo(iu se si*te tot at&t de de-arte de sen1ualitatea italian$ (&t 'i de
violen)a ger*an$. Aeniul /rutal al lui !ut.er ,i ,ns-$i*&nta -e erudi)ii din O0%ord 'i nu
va sedu(e la ,n(e-ut de(&t -e tinerii din #a*/ridge sau -e 7-reo)ii s$ra(i8 lollar1i.
Pri*ii re%or*atori din O0%ord ar dori s$ ,ndre-te erorile /iseri(ii ro*ane, dar ei ni(i
nu (on(e- ($ un (re'tin ar -utea -$r$si a(east$ /iseri($. #&)iva dintre (ei (are vor %i
r$s-&ndit noua ,n)ele-(iune, -re(u* T.o*as More sau 4o.n <is.er, vor *uri *ai t&r1iu
-entru /iseri(a (atoli($.
"". 4o.n #olet, *are latinist 'i or$'ean /ogat ,n a(ela'i ti*-, re-re1int$ *ai /ine
de(&t ori(ine a(east$ genera)ie. ra %iul unui lord+-ri*ar al !ondrei, sir HenrH #olet,
(are, din 1iua .irotonisirii %iului s$u, ,i a(ordase i*-ortante venituri. 4o.n #olet 'i+a
(ontinuat studiile la O0%ord, l+a (itit -e Platon 'i -e Plotin 'i -e la 1F9E a ($l$torit -rin
<ran)a 'i "talia. A(olo i+a (unos(ut *ai /ine -e -$rin)ii /iseri(ii, a ($ror %ilo1o%ie o
-re%era s(olasti(ii (are se *ai -reda la O0%ord. #&nd se ,ntoarse la universitatea sa,
t&n$rul a(esta de trei1e(i de ani ,n(e-u s$ -redea un (urs asu-ra e-istolelor s%&ntului
Pavel (are atrase o *ul)i*e de studen)i entu1ia'ti. 4o.n #olet e0-li(a te0tul original al
e-istolelor ($tre (orintieni 'i ($tre ro*ani 7a'a (u* ar %i e0-li(at s(risorile unui o* ,n
via)$ ($tre -rietenii lui8. >or/ea des-re (ara(terul s%&ntului Pavel, (o*-ara so(ietatea
ro*an$ des(ris$ de a-ostol (u a(eea (are a-are ,n te0tele lui 2uetoniu, re(urgea la te0te
gre(e'ti (onte*-orane (u s%&ntul Pavel. 2e -oate i*agina ui*irea unui -u/li( (are nu 'tia
ni*i( des-re a(este as-e(te istori(e ale religiei 'i din (are o *are -arte (redea ($
7s(ri-turile au %ost reda(tate ,n latina >ulgatei
1LL
. T&n$rul -ro%esor ,'i (&'tig$ re-ede un
renu*e i*ens. Preo)ii veneau s$+i (ear$ (onsulta)ii= el ,i lini'tea= ,'i (o*enta -entru ei
(ursurile= %$r$ ,ndoial$ ($ n+a %ost so(otit -eri(ulos de ($tre su-eriorii s$i e(le1iasti(i de
vre*e (e a %ost nu*it, de t&n$r, de(an la 72%&ntul Paul8
1L6
. #&nd *uri tat$l s$u, l$s&ndu+i
1%/
5irolamo $avonarola 13%'$13:#& $ c)lug)r dominican care a avut un important rol
politic la Floren*a ,ntre 13:3 i 13:#, ini*iind o brutal) reac*ie ,mpotriva spiritului laic
i liber al artei Cenaterii4 6arsilio 4icino 13//$13::& $ celebru umanist, admirator al
filozofiei lui 1laton, conduc)tor al aa$numitei ;.cademii platonice< de la Floren*a.
1%3
7ohn "uns $cot circa 1'!!$1/?#& $ filozof englez scolastic, reprezentant de seam) al
nominalismului, curent care, ,n cadrul scolasticii, s$a remarcat prin unele elemente de
g+ndire materialist).
1%%
Vulgata $ numele sub care e cunoscut) o traducere latin) a Bibliei, efectuat), se
pare, ,n Burul anului 3?? e.n. 0a a devenit te9tul oficial al Bibliei pentru biserica ro$
man).
1%!
=atedrala londonez), a c)rei cl)dire, nimicit) de marele incendiu din 1!!!, a fost
o *are avere, el o (onsa(r$ ,n%iin)$rii la !ondra a '(olii 72%&ntul Paul8, unde literatura
grea($ 'i latin$ avea s$ %ie -redat$ unui nu*$r de o sut$ (in(i1e(i 'i trei de tineri. ?3e (e
o sut$ (in(i1e(i 'i treiD nu*$rul -e'tilor din 7-es(uitul *ira(ulos8= 'i ast$1i ,n($ elevii
de la 72%&ntul Paul8 -oart$ (a /relo( un -e'te de argint.@ <a-t (urios 'i (are 1ugr$ve'te
/ine o*ul 'i e-o(aJ #olet a ,n(redin)at ad*inistrarea *o'tenirii sale nu de(anului
72%&ntului Paul8 'i (onsiliului de (anoni(i, nu 5niversit$)ii din O0%ord, (i onora/ilei
so(iet$)i a negustorilor de *$run)i'uri din !ondra. #a 'i ad*inistra)iei regale, erudi)ilor
e(le1iasti(i le -l$(ea s$ se s-ri;ine -e (o*er(ian)ii engle1i. Progra*ul '(olii %usese
,nto(*it (u ,ngri;ire de ($tre %ondator. Nu tre/uia s$ se ,nve)e nu*ai trivium,ul evului
*ediuJ diale(ti(a, gra*ati(a 'i retori(a, (i 'i grea(a, latina 'i engle1a. 7Nu+i de *irare + ,i
s(ria lui #olet -rietenul s$u T.o*as More + ($ '(oala du*itale st&rne'te at&tea %urtuni,
($(i ea este ase*enea (alului de le*n ,n (are erau as(un'i gre(ii ,nar*a)i -entru a
distruge Troia /ar/ar$8. #iudat ,ns$J (onstru(torii (alului de le*n nu doreau ($derea
Troiei.
""". 3intre -rietenii 'i dis(i-olii lui #olet, (el *ai re*ar(a/il, T.o*as More, a %ost
,n a(ela'i ti*- un ,nalt %un()ionar 'i un *are s(riitor, a ($rui o-er$ Etopia este (ea *ai
/un$ (arte a vre*ii. More inventase a(est (uv&ntJ Etopia ?)ar$ (are nu se g$se'te
ni($ieri@, a'a (u* *ai t&r1iu Renouvier
1L7
avea s$ invente1e (uv&ntul Echronia. Ni*i(
*ai interesant de(&t s$ (uno'ti visurile de viitor ale unui Gells
1LM
al se(olului al B>+lea.
Ostil gloriei *ilitare, More dorea *oartea s-iritului (avaleres(= el vestea (o*unis*ul,
dis-re)ul %a)$ de aur, *un(a o/ligatorie -entru to)i, dar li*itat$ la nou$ ore -e 1i= el /la*a
as(etis*ul *ona.al 'i (redea ,n -er%e()iunea naturii u*ane= ,n s%&r'it, ,n Etopia sa erau
autori1ate toate religiile, 'i (re'tinis*ul nu se /u(ura de ni(i un -rivilegiu. 2+au (o*-arat
adesea ideile teoreti(e ale lui More (u via)a sa -ra(ti($= a %ost de *irare ($ a(est -ro%et al
toleran)ei a %ost un (an(elar intolerant, a-oi un *artir. 3ar s$ (ree1i o )ar$ i*aginar$ 'i s$
ad*inistre1i o )ar$ real$ sunt dou$ o-era)ii %$r$ leg$tur$ ,ntre ele, 'i ne(esit$)ile a()iunii
nu sunt 'i ne(esit$)ile g&ndirii li/ere.
">. Re%or*area /iseri(ii, nu -rin violen)$ sau -rigoan$, (i (u a;utorul ra)iunii 'i al
'tiin)ei, -entru a o trans%or*a ,ntr+o /iseri($ universal$, iat$ )inta lui 4o.n #olet, a lui
T.o*as More 'i a -rietenului lor ras*. <igura a(estuia din ur*$ este (el *ai gr$itor
si*/ol al *i'($rii. 3e'i n$s(ut ,n Olanda, ras* este *ai *ult de(&t un olande1J este un
euro-ean. A/ia (unoa'te li*/a olande1$= vor/e'te 'i s(rie ,n latin$= ($r)ile ,i sunt traduse
,n toate li*/ile. Prestigiul s$u intele(tual este re(unos(ut ,n a(ela'i ti*- de #arol
[uintul, <ran(is( " 'i Henri( al >"""+lea, (are 'i+l dis-ut$. Autoritatea sa ,n uro-a este
*ult *ai *are de(&t avea s$ %ie *ai t&r1iu a(eea a lui >oltaire, de(&t a(eea a ori($rui
/$r/at al vre*ii noastre. 2e v&nd din olocviile lui ras* dou$1e(i 'i -atru de *ii de
e0e*-lare, tira; ui*itor -entru o (arte latin$, ,ntr+o uro-$ at&t de -u)in -o-ulat$, at&t de
reconstruit) la ,nceputul secolului al 56777$lea de arhitectul =hristopher Iren, la
dimensiunile grandioase care au f)cut$o celebr).
1%"
=harles$Bernard Cenouvier 1#1%$1:?/& $ filozof idealist francez.
1%#
Herbert Aeorge Iells 1#!!$1:3!& $ scriitor englez, cunoscut mai ales ca autor de
romane de anticipa*ie cu accente de critic) social).
-u)in (ultivat$. Prietenia dintre u*ani'tii tuturor )$rilor era atun(i u'urat$ de a(east$
li*/$ (o*un$J latina.
6n (asa lui T.o*as More, ras* a s(ris #logiul nebuniei, la #a*/ridge a -reg$tit
*area sa edi)ie a Noului Testa*ent du-$ te0te latine 'i gre(e'ti. Ni($ieri (a ,n Anglia
ras* nu g$sea un *ediu ,n (are s$ se si*t$ *ai la largul s$uJ 7#&nd ,l as(ult -e
-rietenul *eu #olet, -ar($+l as(ult -e Platon ,nsu'i... 0ist$ o %ire *ai u*an$ 'i *ai
sedu($toare de(&t a(eea a lui T.o*as MoreD8 #el *ult ,i so(otea -e a(e'ti engle1i -u)in
(a* -rea s%in)i -entru el. T.o*as More, (are, ,n Etopia, (onda*na austeritatea, -urta ,n
lu*ea a(easta o t&rs&n$, 'i, (&nd ras* st$tu un ti*- la e-is(o-ul 4o.n <is.er, ,i ad*ir$
/i/liote(a, dar se -l&nse de %a-tul ($ tr$gea (urentul ,n ,n($-ere.
>. #ea *ai *are gre'eal$ (are s+ar -utea (o*ite (u -rivire la -ri*ii re%or*atori
engle1i este de a+i (onsidera -re(ursorii unei *i'($ri ostile (atoli(is*ului. i ,'i
-ro-uneau doar s$ re%or*e1e *oravurile 'i s-iritul (lerului. 3ar aveau s$ ,nt&lneas($
*ari (urente de o-inii (are vor antrena -e dis(i-olii lor in%init *ai de-arte de(&t ar %i
dorit+o ei. Anglia se(olului al B>"+lea nu era antireligioas$= era anti(leri(al$. 5n e-is(o-
s-unea -e atun(i ($ da($ A/el ar %i %ost -reot, ori(e ;uriu al !ondrei l+ar %i a(.itat -e #ain.
>e(.ile ,nvinuiri (are li se adu(eauJ tri/unalele e(le1iasti(e, /og$)ia ($lug$rilor, lu0ul
e-is(o-ilor, -ersistau. Pa-alitatea, -rea ,nde-$rtat$, sa(ri%i(a interesele engle1ilor ,n
%avoarea a(elora ale -rin(i-ilor (ontinentali, (are, *ai a-ro-ia)i, aveau asu-ra ei o
in%luen)$ *ai dire(t$. 2uveranii 'i oa*enii de stat engle1i su%ereau v$1&nd ($ o -arte a
suveranit$)ii lor se a%la ,n *&inile unei -uteri str$ine (are nu 'tia *ai ni*i( des-re ei. 6n
s%&r'it, de la GH(li% ,n(oa(e ,n(e-use s$ se r$s-&ndeas($ lollardis*ul. 6n .a*/arele
negustorilor, ,n (&r(iu*ile ora'elor universitare era (itit$ versiunea engle1$ a 9i/liei 'i
(o*entat$ (u glas -$ti*a'. 2u/ in%luen)a lui GH(li%, ,n r&ndurile (laselor *i;lo(ii din
Anglia se (reaser$ %o(are de *oral$ as(eti($ 'i individualist$, (are aveau s$ se rea-rind$
*ai t&r1iu 'i s$ ard$ (u %l$($ri -uterni(e. 2e g$sea ai(i un -u/li( gata s$+'i ,nsu'eas($
do(trina lui !ut.er, /a ,n($ *ai *ultJ as(etis*ul lui #alvin.
>". 3o*nia lui Henri( al >""+lea ?1FML+1LO9@ a %ost %avora/il$ de1volt$rii studiilor
'i *edita)iilor re%or*i'tilor deoare(e a %ost o do*nie -a'ni($. 6n ti*-ul a(estor dou$1e(i
'i -atru de ani nu s+au -etre(ut de(&t -u)ine eveni*ente i*-ortante. 3ar *arii suverani,
(a 'i oa*enii *ari de stat, sunt adesea a(ei (are, ,nto(*ai (a -ri*ul rege din dinastia
Tudorilor, 'tiu s$+'i ,n(on;oare nu*ele de o 1on$ de t$(ere. Nu+i nu*ai o ,nt&*-lare ($
su/ guvernarea unor ase*enea /$r/a)i nu survine ni(i un in(ident grav. 6n)ele-(iunea
ordon$ (a la ,n(e-utul unei dinastii sau al unui regi* s$ do*neas($ lini'tea. 3a($
dinastia Tudorilor s+a -utut ,nr$d$(ina at&t de -ro%und, da($ institu)iile lo(ale au devenit
destul de viguroase -entru a -utea ,nlo(ui institu)iile %eudale, totul se datorea1$ a(elui
s%ert de vea( de -a(e intern$ 'i e0tern$ -e (are l+a dat )$rii, ,naintea do*niilor dra*ati(e
ale %iilor 'i ne-o)ilor s$i, -rudentul 'i *isteriosul lor str$*o'.
IV
HENRIC AL VIII-LEA %")+,-")'&*
". Moda ,i %or*ea1$ -e suverani, a'a du-$ (u* i*-une ,*/r$($*intea 'i deter*in$
*oravurile. 6n evul *ediu un *are rege tre/uia s$ %ie (urtenitor, (avaleres(, sever 'i -ios=
-e vre*ea rena'terii un *are -rin) este li/ertin, (ultivat, *agni%i( 'i deseori (rud. Henri(
al >"""+lea a avut toate a(este ,nsu'iri, dar ,n *aniera engle1eas($, adi($ li/ertina;ul s$u a
r$*as (on;ugal, (ultura lui a %ost teologi($ 'i s-ortiv$, *agni%i(en)a sa de /un gust,
(ru1i*ea sa legal*ente ire-ro'a/il$. Ast%el ,n(&t, (u toate (ri*ele sale, a r$*as un
suveran -o-ular ,n o(.ii su-u'ilor s$i. Ii ast$1i ,n($ este a-$rat de istori(ii engle1i.
Aravul e-is(o- 2tu//s
1L9
s-une ($ -ortretele so)iilor sale nu ;usti%i($ -oate, dar e0-li($
gra/a sa de a s($-a de ele. Pro%esorul Pollard
16O
,ntrea/$ de (e ar %i o vin$ deose/it de
grav$ %a-tul de a %i avut 'ase nevesteJ 7Iase este oare un nu*$r -ro.i/itD 5lti*a so)ie a
lui Henri( al >"""+lea, #aterina Parr, a avut -atru /$r/a)i 'i (u*natul s$u, du(ele de
2u%%ol:, -atru so)ii, %$r$ (a ni*eni s$ le %i %$(ut vreo i*-utare. Ii, de alt%el, i se
re-ro'ea1$ lui Henri( al >"""+lea ($ a luat ,n ($s$torie %e*eile -e (are le iu/eaD 3ar ar %i
-utut, %$r$ a s(andali1a -e ni*eni, s$ ai/$ *ai *ult de 'ase a*ante. Henri( de Navarra a
avut -atru1e(i %$r$ (a re-uta)ia lui s$ %i %ost 'tir/it$, /a di*-otriv$8. A(easta e adev$rat,
dar Henri( al ">+lea n+a -orun(it ni(iodat$ s$ %ie de(a-itat$ %ru*oasa #orisanda 'i ni(i
Aa/riela d'stres.
"". #&nd Henri( al >"""+lea ur*$ la tron tat$lui s$u, ,n 1LO9, avea o-ts-re1e(e ani.
ra un atlet %ru*os, %oarte *ul)u*it de sine, %oarte *&ndru (&nd a*/asadorul vene)ian i+
a s-us ($ are -ul-a -i(iorului *ai /ine %$(ut$ de(&t a lui <ran(is( ", e0(elent ar(a',
(a*-ion de tenis, *are ($l$re), (are o/osea 1e(e (ai ,ntr+o 1i de v&n$toare. Avea gust
literar, %iind .r$nit ,n a(ela'i ti*- 'i (u teologie 'i (u literatur$ ro*anes($= (o*-unea
-oe*e, -unea -e *u1i($ -ro-riile sale i*nuri 'i (&nta 7du*ne1eie'te8 din l$ut$. ras*,
(are+l (unos(use (&nd era (o-il, a %ost i1/it de inteligen)a sa -re(o(e. Noii u*ani'ti
g$seau un -rieten ,ntr+,nsul. l l+a (.e*at -e #olet la !ondra 'i l+a nu*it -redi(ator la
(urte, a %$(ut din T.o*as More un (urtean, ,*-otriva voin)ei lui, a-oi (an(elar, 'i l+a
rugat -e ras* s$ a((e-te o (atedr$ la #a*/ridge. Tre/uie s$ ad$ug$* ($ era %oarte
evlavios 'i ($ -rietenii s$i din O0%ord, ori(&t de re%or*atori erau, i+au ,nt$rit res-e(tul
-entru religia (atoli($. 3e'i ar -utea s$ -ar$ ui*itor, el a ,n(er(at ,n tot ti*-ul vie)ii sale
s$ ,*-a(e s(ru-ulele 'i te*erile 7unei (on'tiin)e %oarte *edievale8.
""". Pu)in ti*- du-$ ur(area sa -e tron, regele a luat ,n ($s$torie -e #aterina de
Aragon, v$duva %ratelui s$u Art.ur 'i %ii(a regelui 2-aniei <erdinand al >+lea. Nu 'i+a
ales+o el 'i n+o iu/ea= a %ost o ($s$torie -oliti($. Pentru Anglia din vre*ea a(eea, -utere
de rangul al doilea, o alian)$ (u 2-ania era o onoare 'i o garan)ie. A'a ,n(&t, atun(i (&nd,
din (au1a *or)ii -re*ature a lui Art.ur, a(east$ alian)$ s+a ru-t, #onsiliul, doritor s+o
-$stre1e -e #aterina (a regin$, l+a rugat -e Henri( s+o a((e-te (a so)ie. 3ar un te0t din
!eviti(
161
inter1i(ea ($s$toria dintre un (u*nat 'i o (u*nat$= a tre/uit s$ se o/)in$ o /ul$
1%:
Iilliam Stubbs 1#'%$1:?1& $ episcop de -9ford i erudit istoric
1!?
.lbert Frederick 1ollard 1#!:$1:3#& $ istoric englez
1!1
Gna din c)r*ile 6echiului testament
-a-al$ ?1LOE@ 'i s$ se %a($ dovada ($ -ri*a ($s$torie a #aterinei n+a %ost (onsu*at$. 2+au
g$sit *artori (are s$ ;ure 'i, ,n 1iua ($s$toriei sale (u Henri(, #aterina a -urtat (osi)ele
des-letite, (a %e(ioarele. A(este lu(ruri ,'i avur$ *ai t&r1iu i*-ortan)a lor, atun(i (&nd
regele voi s+o re-udie1e. !a ,n(e-utul do*niei, Henri( n+a guvernat el ,nsu'i, (i toat$
autoritatea a revenit *inistrului -e (are 'i l+a alesJ GolseH, %iul unui *$(elar /ogat din
"-sRi(., -e (are -a-a, la (ererea lui Henri(, l+a %$(ut (ardinal.
Tr$s$turile do*inante ale a(estui 7vl$;gan din "-sRi(.8 erau a*/i)ia 'i vanitatea.
#go et rex meus, s(ria el suveranilor str$ini. 7Tare la gra*ati($, sla/ la -roto(ol8. Avea o
(as$ regeas($, nu*$rul servitorilor se ur(a la *ai *ult de -atru sute, nu*$rul (a-elanilor
la 'ais-re1e(e, avea -ro-riii s$i *inistran)i. #a s$ ,n%iin)e1e la O0%ord olegiul ardinal
?*ai t&r1iu hrist hurch) 'i s$ atrag$ ad*ira)ia asu-ra genero1it$)ii sale, ar.ie-is(o-ul
a(esta n+a 'ov$it s$ des-oaie *$n$stirile. #&nd !eon al B+lea l+a %$(ut nu nu*ai (ardinal,
(i 'i legat -a-al ,n Anglia, GolseH a ,ntrunit ,n *&inile sale ,ntreaga autoritate (ivil$ 'i
,ntreaga autoritate e(le1iasti($. #$lug$rii 'i %ra)ii ,n'i'i, de'i nu erau su-u'i (lerului se(u+
lar, tre/uiau s$ as(ulte de a(est e*isar al Ro*ei. l o/i'nui ast%el -e engle1i (u ideea,
nou$ 'i sur-rin1$toare, a (onto-irii ,n *&inile a(eluia'i o* a -uterii s-irituale 'i a -uterii
vre*elni(e. 6*/$tat de -utere, GolseH trata Ro*a (u dis-re)= n$1uia s$ (u*-ere #olegiul
2a(ru 'i, ,n ur*a a(estei (oru-)ii, s$ %ie nu*it -a-$, a*enin)&nd s$ -rovoa(e o s(.is*$ a
/iseri(ii da($ nu va %i ales. Ast%el de a*enin)$ri -reg$teau -e (atoli(ii engle1i -entru o
ru-tur$ (u Ro*a, dar ni(i GolseH, ni(i st$-&nul s$u nu 'i+ar %i ,n(.i-uit atun(i ($ a(east$
ru-tur$ este -osi/il$. #&nd a-$ru do(trina lui !ut.er, regele ,nsu'i o res-inse ,ntr+o
s(riere (are+i atrase din -artea -a-ei titlul de a-$r$tor al (redin)ei ?1LC1@.
">. Politi(a e0tern$ a %ost ;o(ul %avorit al lui GolseH. Pe (ontinent, (a 'i ,n Anglia,
,n ur*a lu-telor %eudale, se iveau -uterni(e *onar.ii. 3a($ una din ele, <ran)a sau
2-ania, ar (&'tiga -rioritate %a)$ de toate (elelalte 'i ar do*ina uro-a, (are ar %i atun(i
situa)ia AnglieiD Rolul %ires( al a(esteia tre/uia s$ %ie *en)inerea e(.ili/rului de %or)e -e
(ontinent, 7/alan)a -uterii8. Politi($ *o/il$, (.iar in(onstant$ -rin esen)a ei 'i (are -utea
s$ -ar$ -er%id$, dar (are reu'i la ,n(e-utJ <ran(is( " 'i #arol [uintul ,'i dis-utar$ alian)a
lui Henri( al >"""+lea. Pe (&*-ia #ortului de Aur
16C
, regele <ran)ei 'i regele Angliei se
,ntre(ur$ ,ntr+o etalare de lu0 (are n+a *ai %ost ni(iodat$ egalat$. A doua 1i du-$ a(east$
,ntrevedere, GolseH -reg$tea o alta, ,ntre st$-&nul s$u 'i ,*-$rat. #ardinalul ,*-ingea
du-li(itatea -&n$ a(olo ,n(&t ,'i inter(e-ta -ro-riile *isive, -entru a+'i da lui ,nsu'i
(ontraordine ,n nu*ele regelui. Tri*itea un a*/asador la o (on%erin)$ interna)ional$
,nar*at (u instru()iuni (ontradi(torii, -e (are, ,n *od se(ret, tre/uia s$ le arate unele
s-aniolilor, altele %ran(e1ilor. 3u-$ (e o vre*e ,ndelungat$ -$ru a %avori1a alian)a (u
<ran)a, GolseH ,l alese a-oi -e ,*-$rat, -entru ($ a'a voiau negustorii engle1i.
2us-endarea (o*er)ului (u 2-ania 'i N$rile de 4os ar %i ruinat -e (o*er(ian)ii de l&n$ 'i
-ostav. 3ar (o*er)ul este un -rost s%$tuitor di-lo*ati(. 2a(ri%i(&ndu+l -e <ran(is( ",
Anglia distruse /alan)a -uterii ,n %avoarea lui #arol [uintul. 3u-$ /$t$lia de la Pavia
?1LCL@, ,*-$ratul, suveran al 2-aniei, al "taliei, al Aer*aniei 'i al N$rilor de 4os, deveni
st$-&nul uro-ei. 6n s-e(ial -a-a %u la dis(re)ia sa, (eea (e, -e ($i indire(te, avea s$ -ri(i+
nuias($ -ierderea lui GolseH.
1!'
.a a fost supranumit locul ,nt+lnirii celor doi regi "$1% iunie 1%'?&, situat ,n
nordul Fran*ei, la sud$est de portul =alais.
>. 2e %a(e o nedre-tate lui Henri( al >"""+lea e0-li(&nd divor)ul s$u 'i ru-tura (u
Ro*a -rin dragostea lui -entru o(.ii al/a'tri+,n(.i'i ai Annei 9oleHn. Regele ar %i -utut
u'or (&'tiga gra)iile Annei 9oleHn %$r$ a+i -ro*ite s$ se ($s$toreas($ (u ea, dar -ro/le*a
de re1olvat era *ult *ai (o*-le0$. Pentru a evita )$rii un nou r$1/oi (a al (elor dou$ ro1e
?'i a*intirile ,ngro1itoare ale anar.iei erau ,n($ %oarte -roas-ete@, se (onsidera ne(esar (a
-ere(.ea regal$ s$ ai/$ un %iu. Or, #aterina, du-$ *ai *ulte avorturi, a/ia n$s(u o %at$,
Maria ?1L16@, 'i starea s$n$t$)ii sale nu *ai ,ng$duia s-eran)a ($ va *ai -utea avea al)i
(o-ii.
ra -osi/il (a Maria Tudor s$ %ie (onsiderat$ *o'tenitoarea tronuluiD Tronul %usese
transmis ,n Anglia -rin %e*ei= Henri( al >"""+lea ,nsu'i a;unsese la tron -rin *a*a sa.
3ar singura %e*eie (are a domnit de la (u(erire ,n(oa(e %usese Matilda, 'i nou$s-re1e(e
ani de tul/ur$ri (onstituiau un e0e*-lu -u)in ,n(ura;ator. "nteresul dinastiei 'i al )$rii
(erea un %iu. Regele, (are+'i dorea (u ,n%o(are un %iu, ,n(e-u s$ se ,ntre/e da($ a(east$
($s$torie a lui nu %usese /leste*at$. 3is-ensa -a-ei %usese vala/il$D 3u-$ at&tea de(e-)ii,
Henri( al >"""+lea, %oarte su-ersti)ios, era ,n(linat s$ se ,ndoias($. Totu'i ,n($ *ai 'ov$ia
s$ divor)e1e. #aterina era *$tu'a ,*-$ratului, 'i Henri( al >"""+lea s-era ,ntr+o alian)$
glorioas$J ($s$toria lui #arol [uintul (u Maria. #&nd regele 2-aniei, (ontrar -ro*i+
siunilor sale, alese de so)ie o in%ant$ de Portugalia, regele Angliei so(oti ($ nu *ai era
(a1ul s$+l *ena;e1e.
>". A'adar, Henri( al >"""+lea, ,ndr$gostit de Anna 9oleHn, %at$ %oarte t&n$r$,
(o(.et$, %er*e($toare, dorea s+o ia ,n ($s$torie (a s$ (a-ete de la ea un *o'tenitor legiti*
'i ($uta *i;lo(ul de a se des(otorosi de #aterina de Aragon, -ri*a lui so)ie. 3ivor)ul (ivil
nu e0ista 'i, de alt*interi, ar %i %ost inutil -entru un rege evlavios= tre/uia s$ (ear$ Ro*ei
anularea ($s$toriei sale. P$rea u'or de o/)inut, deoare(e -a-a ar$tase -&n$ atun(i, ,n ast%el
de (a1uri, (&nd era vor/a de suverani, o ,ng$duin)$ %$r$ *argini. 3e alt%el e0ista la
rigoare un *otiv -lau1i/il de anulare, (.iar a(ela (are a %ost ,nl$turat -entru a se -utea
(ele/ra ($s$toriaJ #aterina %usese so)ia %ratelui so)ului ei. adev$rat ($ o /ul$ -onti%i(al$
de(larase a doua ($s$torie vala/il$= dar o /ul$ nu -utea reda li/ertatea a(elora -e (are o
alt$ /ul$ ,i unise= 'i nu se -utea oare sus)ine, du-$ o nou$ an(.et$, ($ nu a %ost i*a(ulat$
($s$toria dintre #aterina 'i Art.urD 2e r$s-&ndi 1vonul ($ regele avea ,ndoieli (u -rivire
la legalitatea ($s$toriei sale 'i ($ avea grave s(ru-ule de (on'tiin)$ s$ r$*&n$ ($s$torit
nelegiti*. GolseH %u ,ns$r(inat s$ trate1e (u #urtea -onti%i(al$ 'i ,nt&lni ,ndat$ o
re1isten)$ (are n+avea ni*i( religiosJ voin)a lui #arol [uintul. A(esta, st$-&n la Ro*a, nu
,ng$duia s$ %ie sa(ri%i(ate *$tu'a sa #aterina 'i vara sa Maria. Pa-a ar %i vrut totu'i s$+i
dea satis%a()ie lui Henri( 'i+l tri*ise (a legat ,n Anglia -e (ardinalul #a*-eggio, (are
tre/uia, ,*-reun$ (u GolseH, s$ ;ude(e (a1ul. Regele so(oti (.estiunea re1olvat$, dar
#aterina, %$(&nd a-el la Ro*a, o/)inu (a -a-a s$ tri*it$ -ro(esul ,n %a)a -ro-riei sale
(ur)i. 3e ast$ dat$ regele se su-$r$ %oarte tare 'i situa)ia lui GolseH era ,n -eri(ol. #a
ori(e a*/i)ios, (ardinalul avea du'*ani. <u -us su/ a(u1area de praemunire ?adi($ de
tr$dare@ -entru ($, de'i engle1, a((e-tase s$ %ie legat -onti%i(al 'i s$ nego(ie1e ,n %a)a
tri/unalelor str$ine (.estiuni (are )ineau de (urtea regelui. A(u1a)ia era a/surd$, deoare(e
regele autori1ase 'i %avori1ase a(east$ nu*ire. 3ar (ardinalul nu g$si ni(i un a-$r$tor=
tre/ui s$+'i a/andone1e /unurile 'i, nu*ai datorit$ /olii sale, s($-$ de su-li(iu. Oa*enii
re1erv$ totdeauna sur-ri1eJ du-$ *oartea a(estui a*/i)ios s+a des(o-erit ($ su/
ve'*intele sale -urtase o t&rs&n$.
>"". 2ir T.o*as More ,l ,nlo(ui, nu %$r$ nelini'te, -e GolseH la #an(elariat, dar (ei
doi oa*eni (are aveau atun(i (ea *ai *are in%luen)$ asu-ra regelui %ur$ ale'i -entru ($ ,i
adu(eau oare(are s-eran)$ ,n (.estiunea divor)ului. Pri*ul, T.o*as #ran*er, era un
e(le1iasti( (are ,ntr+o 1i ,i s-usese lui Aardiner, se(retarul regeluiJ 7(e nevoie avea regele
s$ ur*$reas($ a(east$ (.estiune la Ro*a, ar %i de a;uns s$ o/)in$ de la (&)iva e*inen)i
teologi (ertitudinea nulit$)ii -ri*ei sale ($s$torii 'i ar -utea atun(i, %$r$ s(ru-ule 'i ni(i
un %el de -ri*e;die, s$+'i ia r$s-underea *oral$ de a se re($s$tori8. Regele, ,n(&ntat,
invit$ -e a(est ingenios /$r/at la tat$l Annei 9oleHn 'i ,n(e-u, du-$ s%atul lui #ran*er, s$
(onsulte universit$)ile. Teologii, (a 'i ;ude($torii, 'tiu s$ ada-te1e te0tele ,*-re;ur$rilor.
!a O0%ord 'i la #a*/ridge, (u -u)in$ 7inti*idare 'i lingu'ire8, %u o/)inut$ (onsulta)ia
dorit$= 5niversitatea din Paris %u %avora/il$ -entru ($ ,l detesta -e #arol [uintul= a(elea
din nordul "taliei se luar$ du-$ 2or/ona. #ur&nd regele -utu s$ su-un$ -arla*entului
o-iniile a o-t institu)ii de savan)i, (are a%ir*au toate ($ o ($s$torie (u v$duva unui %rate
de(edat este nul$ 'i ($ ni(i -a-a nu avea (o*-eten)a s$ a(orde vreo dis-ens$. Me*/rii
-arla*entului erau ruga)i s$ ra-orte1e a(este %a-te ,n (ir(u*s(ri-)iile lor 'i s$ vor/eas($
tuturor de s(ru-ulele regelui. Henri( al >"""+lea si*)ea e%e(tiv ($ )ara era ostil$ divor)ului.
#&nd tre(ea -e strad$, -o-orul ,i striga s$ nu se des-art$ de #aterina, iar %e*eile ,i
s-uneau (uvinte neru'inate des-re Anna 9oleHn. 3ar vre*ea tre(ea. Anna a'te-ta un
(o-il= tre/uia s$ %ie *o'tenitorul dorit 'i, -rin ur*are, s$ se nas($ du-$ ($s$toria lor.
#ran*er, un /$r/at /l&nd 'i *alea/il, %u nu*it ar.ie-is(o- de #anter/urH 'i (ele/r$ ,n
*od se(ret ($s$toria regelui ,n ianuarie 1LEE. #$s$toria %u anun)at$ la -a'ti, (&nd Anna %u
,n(oronat$, iar Henri( e0(o*uni(at= era ru-tura (u Ro*a.
V
SCHISM I PRIGOAN
". A(east$ ru-tur$ ar %i %ost *ai -u)in /rutal$ da($ Henri( al >"""+lea n+ar %i avut 'i
al)i (onsilieri de(&t -e T.o*as More 'i #ran*er. More, /$r/at (u o ,nalt$ (on'tiin)$, n+ar
%i a((e-tat de(&t o re%or*$ ,n)elea-t$ 'i *oderat$= #ran*er, -rea sla/ -entru a %i r$u, ar %i
nego(iat 'i ar tot %i a*&nat. T.o*as #ro*Rell %u (el (are ;u($ rolul lui Nar(is al a(estui
Neron, rolul lui "ago al a(estui Ot.ello. ra un /$r/at s(und, lat ,n s-ate, ur&t, as-ru, (u
o/ra1ul -or(in, o(.ii -e ;u*$tate ,n(.i'i, gura r$ut$(ioas$. 6n(e-use (a negustor de l&n$
'i ($l($tor de -ostav la PutneH= a-oi ($l$torise -rin <landra 'i "talia, unde se %a*iliari1$
(u *arele (o*er) 'i (u noua -oliti($ 'i deveni un (ititor -asionat al oa*enilor -oliti(i
italieni. !a ,ntoar(erea sa intrase ,n slu;/a (ardinalului GolseH, a;ung&nd unul din
%avori)ii lui. #ro*Rell n+avea ni(i s(ru-ule, ni(i religie. Teologiile rivale ,i erau toate la
%el de indi%erente, dar do(trina ra)iunii de stat ,l (u(erise. 6ndat$ (e+l ,nt&lni -e rege, ,l
s%$tui s$ ur*e1e e0e*-lul -rin)ilor ger*ani, (are o ru-seser$ (u Ro*a. Anglia nu *ai
tre/uia s$ ai/$ doi st$-&ni, dou$ ;usti)ii, dou$ siste*e de i*-o1ite. 3eoare(e -a-a re%u1a
s$ (on%ir*e re-udierea #aterinei, tre/uia s$ nu se su-un$ /iseri(ii, (i s+o su-un$. Henri(
al >"""+lea ,l dis-re)uia -e #ro*Rell= nu+i s-unea ni(iodat$ alt%el de(&t 7d$r$(itorul de
l&n$8 'i+l /rus(a= totu'i se %olosea de a/ilitatea, servilitatea 'i %or)a a(estuia. 3$r$(itorul
de l&n$ deveni ,n (&)iva ani Master o* the $olls, Lord 5rivy )eal
16E
, vi(ar general al /ise+
ri(ii, lord *are 'a*/elan, (avaler, /aron 'i (onte de sse0.
"". 2-olierea /iseri(ii s+a %$(ut ,n %or*$ legal$ 'i Henri( al >"""+lea a res-e(tat
%or*ele -arla*entare. Parla*entul Re%or*ei, (are )inu 'a-te ani ?1LC9+1LE6@, vot$ toate
*$surile e0traordinare -ro-use de (oroan$. Mai ,nt&i (lerul %u in%or*at ($ a violat
statutul de 5raemunire a((e-t&nd, (a 'i GolseH, s$ re(unoas($ autoritatea (ardinalului (a
legat -a-al. 3re-t -eniten)$ -entru a(east$ (ri*$, (lerul tre/ui s$ -l$teas($ o a*end$ de
dou$ *ilioane de livre, s$ a(orde regelui titlul de -rote(tor 'i de 'e% su-re* al /iseri(ii 'i
s$ des%iin)e1e anatele, sau 7-ri*ul venit8, al /ene%i(iilor e(le1iasti(e, (are -&n$ atun(i
%useser$ -l$tite -a-ei. A-oi -arla*entul vot$ su((esiv )tatutul apelurilor, (are inter1i(ea
s$ se %a($ a-el la Ro*a, Actul de )uprema1ie, (are+l (onsa(ra -e rege 7uni(ul 'i su-re*ul
'e% al /iseri(ii Angliei8 'i+i atri/uia at&t ;urisdi()ia s-iritual$ (&t 'i ;urisdi()ia (ivil$, ,i
d$dea dre-tul s$ re%or*e1e 'i s$ re-ri*e erorile 'i ere1iile, 'i, ,n s%&r'it, Actul de
)uccesiune, (are anula -ri*a ($s$torie, -e (o-iii n$s(u)i din a(east$ ($s$torie ,i -riva de
dre-turile lor la (oroan$ ,n %avoarea des(enden)ilor Annei 9oleHn 'i o/liga -e to)i su-u'ii
regelui s$+'i a%ir*e -rin ;ur$*&nt (redin)a lor ,n validitatea religioas$ a divor)ului. Ne
-ute* ,ntre/a (u* a votat un -arla*ent (atoli( a(este te0te (are des$v&r'eau s(.is*a 'i
,n (are -a-a nu era nu*it alt%el de(&t 7e-is(o-ul de Ro*a8. Tre/uie s$ ne g&ndi* ($
-ersoana 'i voin)a regelui erau -este *$sur$ de res-e(tate= ($ de *ult$ vre*e
na)ionalis*ul n$s(&nd al engle1ilor su-orta greu o ;urisdi()ie str$in$= ($ -a-alitatea
a-$rea (a o aliat$ (&nd a 2-aniei, (&nd a <ran)ei= ($ ,n a%ara (.iar a senti*entului
na)ional, o -uterni($ -ornire anti(leri(al$ (erea nu ni*i(irea /iseri(ii, dar a/olirea
tri/unalelor e(le1iasti(e 'i (on%is(area averilor *$n$stire'ti= ,n s%&r'it, ($ noi (lase, (are
deveneau %or)ele vii ale na)iunii 'i (are nu (uno'teau latina, ,nv$)aser$, du-$ inventarea
ti-arului, s$ (iteas($= ($ (leri(ii lai(i deveniser$ tot at&t de nu*ero'i (&t 'i (leri(ii
e(le1iasti(i 'i ($ *ul)i dintre ei doreau o (arte de rug$(iuni ,n li*/a engle1$, o 9i/lie
engle1$, a'a (u* ,nlo(uiser$ $omanul $o0ei
16F
(u 5ovestirile din anterbury. Re%or*a
engle1$ n+a %ost re1ultatul (a-ri(iului unui suveran, (i %or*a religioas$ a unui na)ionalis*
insular 'i lingvisti(.
777. - biseric) veche de zece, dou)sprezece secole are r)d)cini
ad+nci i cel mai puternic rege nu le poate smulge f)r) a ,nt+mpina
oarecare rezisten*). 8otui episcopii i preo*ii, ,n afar) de c+teva e9cep*ii,
s$au ar)tat ciudat de maleabili. @e mult) vreme fuseser) atini ei ,nii
de na*ionalismul ambiant. 1rela*ii englezi erau mai mult oameni de stat
dec+t oameni ai bisericii. =amera >orzilor, din care f)ceau parte, vot)
1!/
6aster o% the &olls $ eful arhivei oficiale de stat, iar /ord Priv# $eal $ lordul p)str)tor
al sigiliului privat al regelui
1!3
1oem alegoric ,n dou) p)r*i, una dintre cele mai r)sp+ndite i mai gustate opere
literare ,n evul mediu. 1rima parte a fost scris) de Auillaume de >orris, pe la 1'/?, iar
a doua de Jean de 2eung circa 1'%?$1':!&, cam cincizeci de ani mai t+rziu.
f)r) a se revolta toate reformele. ;Gn fel de pre$anglicanism cuprinsese
tot ,naltul cler<. =+t despre clerul de Bos, foarte s)rac, el g)sea oarecare
siguran*) ,n transformarea lui ,ntr$un corp de func*ionari4 el ,nsui
fusese a*+*at de lollarzi i nu acceptase niciodat) f)r) regret celibatul
preo*ilor. =+nd fiecare trebui s) presteze Bur)m+ntul, c+nd faptul de a nu
recunoate ;casta i sf+nta c)s)torie a .nnei i a lui Henric< i de a nu
renega pe ;episcopul de Coma, care uzurp) numele de pap)<, devenise
tr)dare, aproape to*i preo*ii au Burat.
3ar (an(elarul, sir T.o*as More, 'i *arele e-is(o- <is.er re%u1ar$ s$ renege
(redin)a lor (atoli($. A*&ndoi %ur$ de(a-ita)i, e-is(o-ul (itind ,nainte de *oarte din
evang.elia s%&ntului "oanJ 7A(easta este via)a ve'ni($8, More de(lar&nd la -i(iorul
e'a%odului ($ *urea (a 7un devotat servitor al regelui, dar *ai ,nt&i al lui 3u*ne1eu8.
#a-etele a(estor doi oa*eni *ari -utre1ir$ ag$)ate de (&rlige la intrarea -e -odul
!ondrei. #o*edia divor)ului devenise o *onstruoas$ tragedie. 5n *are nu*$r de
($lug$ri %ur$ s-&n1ura)i, goli)i de *a)e, t$ia)i ,n /u($)i. #atoli(ii din (&teva (o*itate,
(u-rin'i de o ,ndre-t$)it$ aversiune (&nd au1ir$ de a(este *asa(re o*ene'ti, se revoltar$=
%ur$ ,nvin'i. Ro*a ,l e0(o*uni(ase -e regele Henri( al >"""+lea, dar (e+l interesa a(east$
sentin)$ -e un rege (are se -lasase el ,nsu'i ,n a%ara /iseri(iiD Ar %i %ost ne(esare
san()iuni= -a-a ,n(er($ s$ o/)in$ (a suveranii (atoli(i, <ran(is( " sau #arol [uintul, s$ ia
asu-ra lor a-li(area san()iunilor= a*&ndoi re%u1ar$, te*&ndu+se s$ se (erte (u Anglia, )ar$
de (are aveau nevoie -entru (o*/ina)iile lor di-lo*ati(e. Ast%el, ne*aiav&nd s$ se tea*$
de -a-$ din (au1a disensiunilor regilor (atoli(i, venerat de -arla*entul s$u, adulat de
/iseri(a sa na)ional$, Henri( al >"""+lea a -utut (ontinua ne-ede-sit s$ adu($ o%ense
u*anit$)ii.
">. Re%u1ul ($lug$rilor de a -resta ;ur$*&ntul ,i st&rni lui #ro*Rell o i*ens$
/u(urie, ,ntru(&t, de *ult$ vre*e, -usese la (ale -ieirea lor. 0istau ,n Anglia o *ie dou$
sute de *$n$stiri, -osesoare ale unor i*ense do*enii. #on%is(&ndu+le /unurile, li(.i+
datorii 'i suveranul se -uteau ,*/og$)i. #urentul -o-ular ,*-otriva ($lug$rilor, legendele
(are (ir(ulau (u -rivire la vi(iile lor erau de ase*enea -ro-or)ii ,n(&t ni*eni nu le+ar %i
luat a-$rarea. !egendele erau e0agerate 'i, ,n (ea *ai *are -arte, (u totul %alse, (eea (e s+
a v$1ut destul de /ine (&nd, du-$ des%iin)area *$n$stirilor, %o'tii lor arenda'i, (are+i
/leste*aser$ de at&tea ori, ,i regretar$. 3ar #ro*Rell, avansat vi(ar general 'i ,nvestit (u
dre-tul de an(.et$, adun$ un vast dosar (u -rivire la nelegiuirile ($lug$rilor. 3e1v$luind
a(este 7atro(it$)i8 ,n %a)a -arla*entului, o/)inu *ai ,nt&i des%iin)area *i(ilor *$n$stiri,
a-oi a tuturor a'e1$*intelor religioase. <un()ionari su-eriori religio'i 'i %is(ali luar$ ,n
(er(etare *$n$stirile. !egea, res-e(tat$ ,ntotdeauna ,n a(east$ )ar$, (erea s$ se o/)in$ o
7renun)are voluntar$8 din -artea ($lug$rilor. 3o(torul !ondon deveni (ele/ru -rin
a/ilitatea sa de a ,n%r&nge re-ede 7voin)ele8. 6ndat$ (e a(tul era se*nat, regele lua ,n
st$-&nire a/a)ia, vindea tot (e se a%la ,n$untru 'i d$dea do*eniul unui *are senior,
asigur&nd ast%el (redin)a a(estuia %a)$ de noua /iseri($. >&n1$rile, (are+i ruinau -e
($lug$ri, nu+l -rea ,*/og$)eau -e rege. Manus(risele erau (u*-$rate de /$(ani (a s$ %a($
din ele (ornete. 7#$r)i ve(.i din stran$J 'ase -ennH8. A'a ar$ta inventarul unei /i/liote(i.
#&t des-re (leri(ii ;e%ui)i, unii dintre ei ($-$tau un a(t de 7(a-a(itate8, adi($ autori1a)ia
de a e0er(ita o %un()ie se(ular$, (eilal)i o -ensie de -atru 'ilingi= a-roa-e to)i -$r$sir$ )ara
'i se duser$ ,n "rlanda, 2(o)ia sau <landra. 7Ast%el, /iseri(a deveni -rada vulturilor, a(este
-$s$ri .r$-$re)e ,*-odo/indu+se (u %ru*oasele lor -ene8. !i(.idarea /unurilor
*$n$stire'ti se ter*in$ ,n (in(i ani= ea nu aduse *are lu(ru te1aurului regal, dar ,*/og$)i
-ersoanele ($rora regele le d$ruise a/a)iile 'i -e (ei (are le o/)inuser$ -e -re)uri de ni*i(.
%e(tul -oliti( al a(estor *$suri %u analog (u al v&n1$rii /unurilor na)ionale ,n <ran)a,
du-$ revolu)ia din 17M9. 9ene%i(iarii au devenit (o*-li(i. Tea*a de a+i vedea revenind
-e ve(.ii -ro-rietari asigur$ noului regi* religios s-ri;inul unei (lase /ogate 'i -uterni(e.
3e a(i ,nainte, ,*-otriva unei noi o%ensive a (atoli(is*ului ro*an se vor (oali1a interesul
'i do(trina.
>. redo+ul /iseri(ii angli(ane a %ost vre*e ,ndelungat$ destul de (on%u1. 3a($
#ro*Rell, #ran*er 'i !ati*er
16L
ar %i avut *&n$ li/er$, l+ar %i legat de lut.eranis*. 3u-$
lu-ta sa ,*-otriva *$n$stirilor, #ro*Rell ,n(e-u un r$1/oi ,*-otriva i(oanelor. !ati*er
arse statuile <e(ioarei, ,n ti*- (e #ran*er -use s$ se e0a*ine1e reli(vele, ,ndeose/i
s&ngele s%&ntului T.o*as 9e(:et, -e (are+l /$nuia a %i vo-sea ro'ie. 2%&ntul T.o*as,
denun)at (a tr$d$tor al regelui, %u 'ters din r&ndurile s%in)ilor du-$ un -ro(es ,n toat$
regula 'i an(.etatorii lui #ro*Rell distruser$ ra(la sa de la #anter/urH. 3ar Henri( al
>"""+lea 'tia ($ da($ engle1ii %useser$ totdeauna ostili ($lug$rilor 'i tri/unalelor
e(le1iasti(e, erau, ,n totalitatea lor, -u)in %avora/ili inova)iilor aduse de -rotestan)i.
Henri(, el ,nsu'i, )inea s$ r$*&n$ a-$r$torul (redin)ei 'i 'e%ul unei /iseri(i 7(atoli(e8, dar
voia s$ %ie (atoli($ 'i na)ional$ ?(eea (e -$rea (ontradi(toriu@. Ast%el ,n(&t, du-$ (e i+a
-rigonit -e (redin(io'ii ve(.ii (redin)e, ,i -erse(ut$ (u nu *ai -u)in$ ,nd&r;ire -e
-rotestan)i. THndale
166
, (are a ti-$rit -ri*a 9i/lie engle1$, a %ost ars -e rug= al)ii su%erir$
a(eea'i soart$ -entru ($ negaser$ transsu/stan)ierea. 3u-$ *ai *ulte ,n(er($ri de de%inire
a religiei angli(ane, Henri( al >"""+lea o/)inu votarea de ($tre #a*era !or1ilor a unui
statut ,n 'ase arti(ole (are %u su-ranu*it 7a(tul s&ngeros8, sau 7/i(iul (u 'ase (o1i8, a(t
(are a%ir*a transsu/stan)ierea, inutilitatea (o*uniunii su/ (ele dou$ %or*e, validitatea
leg$*&ntului de (astitate, su-erioritatea (eli/atului (leri(al 'i (are ad*itea s-ovedania 'i
liturg.ia -arti(ular$. Ori(e violare %lagrant$ a a(estui statut tre/uia -ede-sit$ -rin arderea
-e rug, ni(i a/;urarea ne-ut&ndu+l salva -e vinovat. -is(o-ii -rotestan)i, (a !ati*er,
tre/uir$ s$+'i dea de*isia.
#ran*er, (are ,nainte de Re%or*$ se ($s$torise ,n se(ret 'i+'i lua totdeauna so)ia (u
el as(uns$ ,ntr+un (u%$r -er%orat, tre/ui s+o tri*it$ ,n Aer*ania. Poate s$ -ar$
sur-rin1$tor ($ -o-orul engle1 a a((e-tat at&t de u'or ideea de a a(orda unui -arla*ent
ales in%aili/ilitatea religioas$. 3ar nevoia de sta/ilitate, indi%eren)a 'i teroarea e0-li($
ase*enea (iudate (on(esii.
>". A %ost ne(esar$ o s(.is*$ -entru a des%a(e -ri*a ($s$torie a lui Henri( al >"""+
lea= to-orul %u de a;uns -entru a -une (a-$t (elei de+a doua. 2$r*ana Anna 9oleHn a
(o*is dou$ gre'eliJ ,n lo(ul *o'tenitorului a'te-tat, avu o %at$, lisa/eta, a-oi un /$iat,
n$s(ut *ort, 'i -e deasu-ra l+a ,n'elat -e rege, -oate -entru ($, -$r&nd in(a-a/il s$ ai/$
1!%
Hugh >atimer 13#%$1%%%& $ episcop promotor al reformei anglicane
1!!
Iilliam 8yndale circa 13""$1%/!& $ unul din primii reformatori englezi4 ,n 1%'! a
tip)rit (oul testament ,n traducere englez)
un (o-il s$n$tos, nu voia s$+l de1a*$geas($. Pentru a(este (ri*e, %ru*osul ei g&t %u t$iat
de se(urea ($l$ului. 3u-$ (&teva 1ile, Henri(, ,*/r$(at ,n straie al/e, lua ,n ($s$torie -e
4ane 2eH*our. 2ervilul #ran*er a anulat a doua ($s$torie -e /a1a unor *$rturisiri ale
de%un(tei, ast%el ,n(&t lisa/eta, (a odinioar$ Maria, deveni /astard$. 4ane 2eH*our n$s(u
un %e(ior, (are avea s$ do*neas($ su/ nu*ele de duard al >"+lea, dar ea *uri la na'tere.
#ro*Rell, doritor (a ,ntotdeauna s$+l a-ro-ie -e rege de luterani, suger$ o nou$ ($s$torie
(u o -rin)es$ ger*an$J Anna de #leve. O*ul de a%a(eri voise s$ ;oa(e rolul de s%etni(
*atri*onial= %e*eia ne%iind g$sit$ -e -la(, el -l$ti (u via)a a(east$ ,n(er(are. A (in(ea
so)ie a regelui, #aterina HoRard, a(u1at$ de adulter, avu a(eea'i soart$ (a 'i Anna
9oleHn. A 'asea, #aterina Parr, ,i su-ravie)ui lui Henri( al >"""+lea, nu %$r$ a %i tre(ut -rin
*ari s-ai*e (&nd regele, g$sind ($+i -u)in ereti($, 7,i ad*inistrase (ele 'ase arti(ole8.
3o*nia se ter*in$ s&ngeros. Puterea a/solut$ de1l$n)uie ,n o* instin(tele (ele *ai rele.
Henri( al >"""+lea -orun(i ;ude($torilor s$i s$ asasine1e -rotestan)i, (atoli(i, -e /$tr&na
(ontes$ 2alis/urH= (.iar 'i #ran*er se -utu (rede ,n -eri(ol. 3ar Henri( al >"""+lea -are
s$ %i ,n(er(at o a%e()iune real$ -entru o*ul a(esta (are avea o ,n(redere a-roa-e naiv$ ,n
groa1ni(ul s$u rege. #ran*er a %ost a(ela (are a ,ngenun(.eat la -atul de *oarte al lui
Henri( 'i (are, ,n ulti*ul *o*ent, i+a s-us s$ ai/$ ,n(redere ,n 3u*ne1eu 'i ,n "isus
Hristos. 3u-$ (are regele ,i str&nse *&na ar.ie-is(o-ului 'i ,'i d$du su%letul.
>"". greu, (&nd studie1i do*nia lui Henri( al B>"""+lea, s$ te %ere'ti de un
senti*ent de oroare. 6n 1adar ni se s-une ($ a reorgani1at %lota, a (onstruit arsenale, a
%ondat o '(oal$ de (&r*a(i, a ane0at Nara Aalilor, a -otolit "rlanda. Ni(i un su((es lu*es(
nu -oate ;usti%i(a e'a%oadele din Turn 'i rugurile de la 2*it.s%ield. 2+a s-us, ,n (.i- de
s(u1$, ($ a(este ,ngro1itoare su-li(ii nu atingeau de(&t o in%i*$ *inoritate. #e i*-ort$D
At&ta (ru1i*e nu -utea %i ne(esar$. #eea (e -are adev$rat este ($ se-ararea dintre un stat
insular 'i o /iseri($ universal$ devenise a-roa-e inevita/il$. 3a($ ti*- de 1e(e se(ole
-a-alitatea a -utut e0er(ita ,n uro-a o ast%el de -utere -oliti($ 'i ;udi(iar$, a(easta se
datorea1$ %a-tului ($ du-$ ($derea "*-eriului ro*an nu r$*$sese, ,n di%erite )$ri ale
uro-ei, de(&t o -utere (ivil$ sla/$ sau o suveranitate ,*-$r)it$. 3in 1iua ,n (are au luat
na'tere state -uterni(e, (io(nirea devenea inevita/il$. #&nd <ran)a, la r&ndul ei, (unos(u
*ult *ai t&r1iu a(este lu-te, *oravurile se ,*/l&n1iser$ 'i se-ara)ia /iseri(ii de stat se
-utu %a(e %$r$ v$rsare de s&nge 'i %$r$ o ru-tur$ religioas$ (u Ro*a. Pierderii -re*ature a
-rerogativelor + -e (are /iseri(ile (ontinentale le+au *ai (onservat ,n($ trei sau -atru
se(ole + /iseri(a Angliei ,i datorea1$ un avanta;, 'i anu*e a/sen)a a-roa-e (o*-let$ ,n
a(east$ )ar$, ,n(e-&nd din se(olul al B>"+lea, a ori($rei *i'($ri anti(leri(ale. 9iseri(ile
engle1e se vor lu-ta ,ntre ele, dar ni(i un -artid -oliti( nu va ,ndr$1ni s$ se de(lare ostil
(re'tinis*ului.
VI
EDUARD AL VI-LEA SAU REACIA PROTESTANT
". #e gru- (iudat %or*au (ei trei (o-ii ai lui Henri( al >"""+lea. Mo'tenitorul
tronului, duard al >"+lea, %iul 4anei 2eH*our, era un /$ie)el grav 'i -re(o(e (are (itea ,n
%ie(are 1i 1e(e versete din 9i/lie 'i -e (are re%or*a)ii ,l so(oteau 7un nou "osua8. Maria,
%ii(a #aterinei de Aragon, ,*-linise trei1e(i 'i unu de ani. 6n(e-ea s$ se o%ileas($, o/ra1ul
ei rotund era de o -aloare a((entuat$ de -$rul ei ro'u= -$rea /olnav$ 'i trist$. du(at$ de
un ($rturar s-aniol 'i *ult *ai *&ndr$ de a %i des(endent$ a regilor 2-aniei de(&t %ii(a
regelui Angliei, ea r$*&nea o (atoli($ %ervent$, se ,n(on;ura de -reo)i 'i ,'i -etre(ea via)a
,n (a-el$. #&t des-re %ii(a Annei 9oleHn, lisa/eta, a(easta era o %at$ de -ais-re1e(e ani,
destul de dr$gu)$, /ine %$(ut$, %oarte vioaie 'i (are d$dea dovad$ de gustul tradi)ional al
Tudorilor -entru literatura (lasi($. 2(ria ,n latin$ tot a'a de /ine (a ,n engle1e'te, vor/ea
italiana 'i %ran(e1a 'i, du-$ a%ir*a)ia unuia dintre -ro%esorii ei, 7(itea *ai *ult$ grea($
,ntr+o 1i de(&t un (anoni( ,ntr+o s$-t$*&n$8. <iind -rotestant$, (a 'i %ratele s$u duard
?de'i %$r$ at&ta (onvingere@, se ,n)elegea de *inune (u (o-ilul+rege 'i a*&ndoi se aliaser$
,*-otriva Mariei, ($reia (ur&nd duard ,i inter1ise de a *ai -une s$ se (ele/re1e
liturg.ia. Maria r$s-unse ($ *ai (ur&nd 'i+ar -une (a-ul -e /utu( de(&t s$ dea as(ultare
la ase*enea -orun($. #onsiliul ,'i a*inti ($ era vara lui #arol [uintul 'i (onsider$ ($+i
*ai ,n)ele-t s$ nu st$ruie.
"". #.estiunea religioas$ nu %usese re1olvat$ -rin s(.is*$. Pe (&nd unele (o*itate
regretau (atoli(is*ul, !ondra, ,n%l$($rat$ de -redi(atori -rotestan)i (a !ati*er, dorea o
re%or*$ *ai (o*-let$. #ea *ai *are -arte a engle1ilor era gata s$ a((e-te un (o*+
-ro*is, (are, *en)in&nd riturile esen)iale intrate ,n o/i'nuin)$, i+ar %i eli/erat de su/
do*ina)ia Ro*ei. Ar.ie-is(o-ul de #anter/urH, #ran*er, ti*id 'i inde(is, (ontinua s$
e1ite ,ntre luteranis* 'i ro*anis*. Totu'i, el, d&nd /iseri(ii Angliei o (arte de rug$(iuni,
s(ris$ ,ntr+o -ro1$ ad*ira/il$ 'i -entru (are el ,nsu'i ,nto(*i litaniile 'i rug$(iunile ,n
(o*un, ,ng$dui a(estei /iseri(i s$ do/&ndeas($, du-$ /iseri(a ro*an$, a(el -restigiu
esteti( %$r$ (are o religie nu -oate (u(eri ini*ile. Prigoana ,*-otriva (atoli(is*ului
(ontinua. Pere)ii /iseri(ilor erau da)i (u var, vitraliile erau s-arte, (ru(i%i0ele ,nlo(uite (u
ste*a regal$. Toate (ere*oniile si*/oli(e %useser$ su-ri*ateJ ni(i ana%ur$, ni(i
ag.eas*$, ni(i sl$virea vinerei *ari. Totu'i, -ostul Pa'telui tre/uia s$ %ie res-e(tat,
7-entru a se ,n(ura;a v&n1area -e'telui8. 6n 1LF7 %u autori1at$ ($s$toria -reo)ilor, 'i
#ran*er ,'i -utu re(.e*a so)ia. 5n a(t de uni%or*i1are, votat de -arla*ent, o/liga toate
/iseri(ile s$ %oloseas($ ommon 5rayer !ook 'i s$ res-e(te un ritual (o*un. 3ar
uni%or*itatea ,ns$'i r$*&nea *ulti%or*$. Mai -rotestant de(&t ar.ie-is(o-ul, #onsiliul
lai( .ot$r, s$ se %a($ unele ,ndre-t$ri ($r)ii de rug$(iuni. 6ngenun(.erea, -res(ris$ de
#ran*er ,n -ri*a edi)ie, %usese ata(at$ de 1elo'i (a o datin$ su-ersti)ioas$ 'i su-ri*at$ ,n
edi)ia a doua. #u* s$ te ada-te1i unei (redin)e (are+i ,n a(ela'i ti*- riguroas$ 'i
s(.i*/$toareD
""". 2(.i*/$ri at&t de -ro%unde indignar$ *ulte ini*i si*-le (are )ineau la riturile
intrate de 1e(e se(ole ,n via)a lor 'i a str$/unilor lor. N$ranii din #ornRall, (are vor/eau
,n diale(t, se revoltar$ -entru ($ !ondra -retindea s$ le i*-un$ o (arte de rug$(iuni s(ris$
,ntr+o engle1$ -e (are n+o ,n)elegeau. #ran*er le r$s-unse ($ ,n)elegeau 'i *ai -u)in
latina, dar #ran*er, -ro%esor de teologie, nu+i (uno'tea -e )$rani. #ei din #ornRall
,n)elegeau, da($ nu ad littera* (el -u)in ,n s-iritul lor, sensul rug$(iunilor tradi)ionale.
3e alt%el, revolta avea 'i un (ara(ter agrar, nu nu*ai religios. ra o vre*e de *ari
ne*ul)u*iri -o-ulare. Io*a;ul, a-roa-e ne(unos(ut ,n e(ono*ia *edieval$, devenea un
r$u -eri(ulos. #au1ele erau *ulti-le. O/liga)ia -entru seniori de a+'i des%iin)a (etele
,nar*ate arun(ase -e dru*uri la ,n(e-utul se(olului *ii de solda)i (are nu (uno'teau ni(i
o *eserie. 6n($ ,n ti*-ul (iu*ei negre, (&)iva *ari -ro-rietari ,n(e-user$ s$ ,nlo(uias($
(ultivarea gr&ului (u (re'terea oilor, la (are erau ,ntre/uin)a)i oa*eni *ai -u)ini. 6n
se(olul al B>"+lea *ul)i s@uires au ,*-re;*uit o -arte din -$'unile 'i /$r$ganele
(o*unale
167
-entru a+'i (re'te oile. N$ranii se v$1ur$ li-si)i, ,n ur*a a(estei -oliti(i 7de
,*-re;*uiri8, de -$*&nturile lor, iar *un(itorii de *un(a lor.
Oile ne,au m4ncat p(>unile >i dunele,
Br4ul >i p(durile, casele, comunele.
7Oaia + s(ria T.o*as More + era alt$dat$ un ani*al at&t de /l&nd= iat$ ($ a(u*a
distruge totul, ,i ,ng.ite -&n$ 'i -e oa*eni8. noua *od$, the ne+ gyse. %ires( (a ea s$+
i ,n(&nte -e *arii -ro-rietari. 3u-$ des(o-erirea de ($tre 2-ania a *inelor de argint din
A*eri(a de 2ud, ,n uro-a se ur($ -re)urile. )@uire,ul, (are -l$te'te *ai s(u*- tot (e
(u*-$r$, (ontinu$ s$ -ri*eas($ de la arenda'ii s$i a(elea'i redeven)e %i0e= 'i se tre1e'te
*ai s$ra(, str&*torat. Or, (ererea de l&n$ este neli*itat$ 'i -re)urile ridi(ate. "s-ita e
-uterni($. Pe la *i;lo(ul se(olului, su/ do*nia lui Henri( al >"""+lea, du-$ se(ulari1area
averilor *$n$stire'ti 'i v&n1area /unurilor lor, s+a n$s(ut la )ar$ o -roas-$t$ -ro*o)ie de
gentlemen,i. 2tarea de s-irit a noilor -ro-rietari de -$*&nt este (u totul di%erit$ de a(eea a
seniorului din se(olul al B"""+lea. A(esta din ur*$ (erea nu*ai (a -$*&ntul s$ .r$neas($
un anu*it nu*$r de (avaleri, dar noul (a-italist -retinde un -ro%it. l %a(e din agri(ultur$
o a%a(ere 7'i -a'ii oilor s(.i*/$ nisi-ul ,n aur8. #e+l interesea1$ -e el )$ranii, -e (are a/ia
,i (unoa'teD <iul s$u 'i *ai ales ne-otul s$u vor deveni ,ntr+o 1i s@uires (on'tien)i de
datoriile lor, dar ori(e -ri*$ genera)ie de st$-&ni e as-r$.
!a *oartea lui Henri( al >"""+lea )$ranii ,n(e- s$ *ur*ure.
">. 6n 1adar #onsiliul regelui, (are vede -eri(olul, ,n(ear($ s$ intervin$. !egile
ordon$ re(onstru()ia %er*elor distruse, (ultivarea din nou a -$*&nturilor= altele inter1i(
unei singure -ersoane s$ ai/$ *ai *ult de dou$ *ii de oi. ?5nii -ro-rietari aveau tur*e
de dou$1e(i 'i -atru de *ii de (a-ete.@ 3ar %rauda se %uri'ea1$ -e ur*a legii. 2t$-&nul
tre(e oile sale -e nu*ele so)iei, al (o-iilor, al servitorilor s$i= ,n lo( de a re(l$di o %er*$,
se reten(uie'te ,n *od si*/oli( o singur$ (a*er$ din %er*a ruinat$= se trage o /ra1d$
si*/oli($ 'i se sus)ine ,n %a)a (o*isarului ($ s+a lu(rat (&*-ul. 3e alt%el, (o*isari sunt
;ude($torii de -a(e, ei ,n'i'i -ro-rietari 'i deseori delin(ven)i= a'a ($ ,n(.id o(.ii. 6n
unele (o*itate s$tenii se revolt$ 'i devastea1$ gardurile ridi(ate de gentry. 6n (o*itatul
Nor%ol:, un *i( -ro-rietar (are e ,n a(ela'i ti*- 'i t$/$(ar, un anu*e Ro/ert Tett, o* (u
idei ,naintate, se -une ,n %runtea )$ranilor -entru a distruge ,ngr$diturile unui ve(in -e
(are+l ur$'te. 6n a(el *ediu s$tes( -lin de ne*ul)u*i)i, re/eliunea (re'te v$1&nd (u o(.ii.
Tett, ,n (a-ul a 'ais-re1e(e *ii de oa*eni, o(u-$ ora'ul NorRi(.. Revolt$ 1adarni($,
deoare(e ni(i )$ranii, ni(i 'e%ul lor nu 'tiu li*-ede (e vor. a se ter*in$, (a toate
1!"
Hn original landes communales, prin care autorul pare a fi tradus literal termenul
englez common lands. (umite i 8aste lands p)m+nturi sterpe&, acestea ,nsemnau p)r$
*ile necultivate din hotarul satuluiD tuf)riuri, cr+nguri, lunci, mlatini cu vegeta*ia de
pe l+ng) ele $ p)puriuri etc.& i turb)rii
revoltele de -e a(ea vre*e, -rintr+un *asa(ru s&ngeros 'i -rin e0e(utarea lui Tett. 3ar
avea s$ %ie un si*-to*, ,ntre *ulte altele, al ne*ul)u*irii -o-ulare.
>. duard 2eH*our, du(e de 2o*erset, %ratele 4anei 2eH*our, *a*a regelui,
,nde-linea %un()ia de regent ,n ti*-ul *inorit$)ii ne-otului s$u. Avea reale (alit$)i, dintre
(are (ea *ai re*ar(a/il$ era toleran)a. 3ar el %u %$(ut r$s-un1$tor -entru de1ordinile
agrare. Orgoliul s$u o%ensase -e (urteni= de*agogia sa nelini'tise -e -ro-rietari,
,*/og$)irea sa ,i indignase -e or$'eni= relativa sa ,ng$duin)$ dis-l$(use %anati(ilor.
Aristo(ra)ia rural$, (ondus$ de GarRi(:, o/)inu (a-ul lui. #iudatul 'i *i(ul rege, -e (&t
de -ios -e at&t de insensi/il, not$ ,n ;urnalul s$u, ,n 1iua (&nd un(.iul lui %usese de(a-itat
,n TurnJ 7" s+a t$iat (a-ul du(elui de 2o*erset, ast$1i, ,ntre ora o-t 'i nou$ di*inea)a...
A*/i)ie, vanitate, aviditate, a vrut s$ %a($ -e st$-&nul8.
GarRi(: ?ulterior du(e de Nort.u*/erland@ deveni -re'edintele #onsiliului de
regen)$ 'i ur*$ri (u *ai *ult$ vigoare de(&t 2o*erset -rigonirea (atoli(ilor. Mi(ul
duard al >"+lea ($1u la -at 'i, (&nd s+a v$1ut ($ i se a-ro-ie *oartea, Nort.u*/erland,
(are nu se -utea g&ndi %$r$ groa1$ la ur(area -e tron a Mariei, s-aniol$ 'i ro*an$, lans$
(andidatura 4anei AreH, o str$ne-oat$ a lui Henri( al >""+lea, -e (are o *$rit$ (u -ro-riul
s$u %iu. Pe *uri/undul duard al >"+lea ,l sili s$ se*ne1e un testa*ent, a ($rui
/ene%i(iar$ era ladH 4ane.
>". 4ane AreH, u1ur-atoare %$r$ voia ei, %u -ro(la*at$ regin$ de ($tre
Nort.u*/erland, (are -orni un *ar' asu-ra !ondrei= dar Maria nu era %e*eia (are s$ se
lase ,nl$turat$ %$r$ lu-t$. 7 at&t de ,n%o(at$ 'i de .ot$r&t$ + s(risese a*/asadorul 2-aniei
lui #arol [uintul +, ,n(&t da($ i+a' s-une s$ trea($ #analul M&ne(ii ,ntr+o al/ie de ru%e, ar
,n(er(a 'i aventura asta8. Adev$rat$ s-aniol$, avea un (ura; de soldat 'i o evlavie (are
*ergea -&n$ la %anatis*. Nu tre/uia de(&t s$ se arate -entru a ,nvinge. O -roteguia
-restigiul e0traordinar al -$rintelui s$u. #atoli(ii, ,n($ -uterni(i, o -ri*ir$ (a -e o
eli/eratoare= -rotestan)ilor le %$g$dui i*-ar)ialitatea ei= nu*ero'ii indi%eren)i erau o/osi)i
de un regi* (are, su/ -rete0tul de a re%or*a riturile /iseri(ii, (on%is(ase averile ,n
%avoarea oa*enilor de a%a(eri. 6ndat$ (e Maria ,'i %$(u a-ari)ia la !ondra, se a-rinser$
%o(uri de /u(urie= (o*itatele ,i o%erir$ tru-e= #onsiliul, ,ns-$i*&ntat de (e %$(use, tri*ise
un (raini( 'i -atru tro*-eti'ti ,n (etate s$ anun)e -ro(la*area reginei. Maria ,'i %$(u o
intrare triu*%al$, ,*-reun$ (u sor$+sa lisa/eta, ($l$rind al$turi de ea. Nort.u*/erland
,nsu'i, a%l&nd noile eveni*ente, ,'i %lutur$ -$l$ria ,n aer, strig&ndJ 7Tr$ias($ regina
MariaW8, dar o a(la*a (u (&teva 1ile -rea t&r1iu. <u ,n(ar(erat ,n Turn, a-oi de(a-itat.
A(eea (are %usese ;u($ria lui, ne%eri(ita 4ane AreH, ,'i a'te-t$ 'ase luni *oartea.
VII
MARIA TUDOR SAU REACIA CATOLIC
". Maria Tudor (onstituie un e0e*-lu ;alni( al ravagiilor -e (are le -ot -rodu(e ,n
ini*a unei %e*ei dragostea, %anatis*ul 'i atot-uterni(ia. 7A' -ierde *ai (ur&nd 1e(e
(oroane de(&t s$+*i -un su%letul ,n -ri*e;die8, s-unea ea. Regina era (atoli($, ,ntr+o )ar$
,n (are genera)ia a;uns$ la *aturitate se n$s(use du-$ ru-tura (u Ro*a 'i ,n (are,
,ndeose/i (a-itala, atot-uterni($, ,n(lina %oarte *ult s-re -rotestantis*. 2+a s-us ($, da($
Parisul *erita o liturg.ie
16M
, !ondra *erita o -redi($. 3ar Henri( al ">+lea era un o* de
stat 'i Maria Tudor o (redin(ioas$. Or, da($ era adev$rat ($ *a;oritatea na)iunii -$stra
nostalgia ve(.ilor (ere*onii 'i dorea s$ se ,ntoar($ la na)ional+(atoli(is*ul regelui Hen+
ri(, a(eea'i *a;oritate ,'i -$stra 'i ura %a)$ de Ro*a. Mai (u sea*$ (elor (are au do/&ndit
/unurile /iseri(e'ti, (ategorie /ogat$ 'i -uterni($, le era tea*$ de un a(t de su-unere %a)$
de -a-$, (are s+ar %i %$(ut ,n detri*entul lor, iar -reo)ilor ($s$tori)i le era tea*$ de
,ntoar(erea la ve(.ea (redin)$, (are i+ar %i (onstr&ns s$ aleag$ ,ntre -aro.ie 'i nevast$.
Toate a(este dorin)e (ontradi(torii i+ar %i ,ng$duit unei suverane is(usite (alea
nego(ierilor. ngle1ii -ri*iser$ -&n$ atun(i at&tea dog*e din -artea regilor dinastiei
Tudor, ,n(&t ar %i a((e-tat (u u'urin)$ (&teva arti(ole su-li*entare, (a s$ %ie -e -la(ul unei
%ii(e a lui Henri( al >"""+lea. 3ar Maria, ,n 1elul ei intransigent, voia s$ i*-un$, 'i nu s$
nego(ie1e. 6n ti*-ul ,ndelungatei 'i dureroasei sale tinere)i, religia %usese -entru ea
singura (onsolare. ra gata s$ su%ere *artiriul (a s$ readu($ Ro*ei -o-orul engle1. 6n($
din -ri*a 'edin)$ a -arla*entului, ea resta/ili liturg.ia ,n li*/a latin$ 'i e0-ul1$ din
/iseri($ -e -reo)ii ($s$tori)i. #.iar sora sa, -rin(i-esa lisa/eta, su-re*a s-eran)$ a
-rotestan)ilor, se si*)i a*enin)at$ 'i veni (u la(ri*i ,n o(.i s+o roage -e regin$ (a s$ %ie
ini)iat$ ,n adev$rata religie. #onvertirea a(easta o e*o)ion$ 'i ,n(&nt$ -e Maria, dar ,l
l$s$ %oarte s(e-ti( -e a*/asadorul 2-aniei, (are o ;ude($ -e a/ila 'i as(unsa -rin)es$ (u
*ai *ult$ -ers-i(a(itate.
"". 9rus(a re,ntoar(ere la -a-is* a %ost o -ri*$ i*-ruden)$= ($s$toria reginei
,nde-$rt$ de%initiv -o-orul de ea. Parla*entul, te*&ndu+se -e /un$ dre-tate de in%luen)a
unui rege str$in, ,i (eruse ,n *od res-e(tuos reginei s$ se *$rite (u un engle1. #onsiliul 'i
na)iunea aleseser$ -entru ea -e t&n$rul duard #ourtenaH, un str$ne-ot al lui duard al
">+lea. a r$s-unse (u violen)$ ($ nu vrea s$ se *$rite. Ii era sin(er$, sau (redea ($ este.
<usese -u)in ,ndr$gostit$ ,n tinere)e de un ($rturar (atoli( engle1, Reginald Pole, de s&nge
regal, (a 'i ea. 3ar Pole, (ertat (u Henri( al >"""+lea din (au1a divor)ului, se e0ilase la
Ro*a 'i devenise a(olo (ardinal. 2ingurul engle1 (u (are Maria s+ar %i *$ritat /u(uros nu
-utea de(i intra ,n (onsidera)ie. #ur&nd a*/asadorul 2-aniei, Renard
169
, (are avea o *are
in%luen)$ asu-ra ei, veni s$+i adu($ la (uno'tin)$ un -roie(t al lui #arol [uintul. A(esta ,i
o%erea Mariei *&na %iului s$u <ili-. 7#&nd i+a* %$(ut -ro-unerea + s(rie Renard +, a
,n(e-ut s$ r&d$, 'i n+a r&s o dat$, (i de *ai *ulte ori, -rivindu+*$ (u ni'te o(.i (are
ar$tau ($ -ro-unerea ,i este %oarte -e -la(8. Ii ,ntr+o (onvor/ire ulterioar$J 7Regina a
;urat ($ ni(iodat$, nu a si*)it i*/oldul (are se nu*e'te dragoste, ni(i ($ s+ar %i g&ndit
vreodat$ la volu-tate, ($ nu i+a tre(ut -rin *inte s$ se *$rite de(&t du-$ (e 3u*ne1eu a
,n$l)at+o -e tron, iar ($s$toria -e (are o va ,n(.eia va %i ,*-otriva -ro-riilor sale
senti*ente 'i nu*ai -entru res-e(tul ra)iunii de stat8. 3ar ,l rug$ -e Renard s$ asigure -e
,*-$ratul #arol ($+i gata s$+i dea as(ultare ,n toate, a'a (u* l+ar as(ulta -e tat$l ei. 3e'i
1!#
=uvinte pe care le$a rostit regele Fran*ei Henric al 76$lea, protestant, c)ruia 1arisul,
pentru a$i deschide por*ile, i$a pus condi*ia s) treac) la catolicism ,n 1%:3&.
1!:
Simon Cenard $ originar din S)rile de Jos, era de fapt ambasador al 7mperiului
romano$german, care, sub =arol Yuintul 1%1:$1%%!&, a fost ,ntr$o uniune personal) cu
Spania.
a(este nego(ieri au %ost )inute se(ret, *ini'trii reginei le+au g.i(it 'i s+au nelini'tit. 6ntr+o
alian)$ dintre Anglia, na)iune s(.is*ati($ 'i sla/$, 'i atot-uterni(a, dre-t(redin(ioasa
2-anie, (are va %i soarta AnglieiD a va deveni su-usa unui -rin) reduta/il. reti(ii en+
gle1i se 'i ,ns-$i*&ntau de tri/unalele in(.i1i)iei 'i de autoda%euri, tot at&t de nu*eroase
la Madrid (a 'i (ursele de tauri. >aiW de (&nd a(east$ %e(ioar$ de trei1e(i 'i 'ase de ani
v$1use -ortretul %ru*osului -rin) s-aniol, se ,ndr$gostise deodat$ -$ti*a' de d&nsul.
Totul tindea s+o ,nne/uneas($ du-$ el, deoare(e -rin ($s$toria ei (u <ili- ,'i satis%$(ea
orgoliul de -rin)es$ s-aniol$, (redin)a de (atoli($ ro*an$ 'i dorin)ele de %at$ /$tr&n$ 'i
-$ti*a'$. Odat$, du-$ *ie1ul no-)ii, a%l&ndu+se ,n (a-ela ei, re-et$ de *ai *ulte ori &eni
reator 'i ;ur$ s$ se *$rite (u <ili-.
""". A*/asadorul 2-aniei -use de se to-ir$ -atru *ii de s(u1i, din (are se (i1elar$
lan)uri de aur -e (are le ,*-$r)i *e*/rilor #onsiliului. ra un si*/olD #onverti)i la ideea
($s$toriei -rin (adouri, argu*ente 'i -ro*isiuni, ei ,'i d$dur$ totu'i avi1ul s$ se
-ro(ede1e (u -ruden)$. <ili- va tre/ui s$ res-e(te legile Angliei= ,n (a1 de de(es al
Mariei, el nu va avea ni(i un dre-t asu-ra (oroanei= da($ se va na'te un %iu din ($s$toria
lor, a(esta va *o'teni (on(o*itent tronul Angliei, al 9urgundiei 'i al N$rilor de 4os= ,n
s%&r'it, <ili- se anga;a s$ nu atrag$ ni(iodat$ Anglia ,n r$1/oaiele sale ,*-otriva <ran)ei.
Tratatul era /ine al($tuit, dar (e garan)ii reale d$dea el ,*-otriva unei %e*ei ,ndr$gostiteD
Po-orul engle1, %oarte ostil str$inilor, 'i *ai ales s-aniolilor, ,'i ar$t$ de ,ndat$
ne*ul)u*irea. A*/asadorii tri*i'i de #arol [uintul -entru a nego(ia ($s$toria %ur$
/o*/arda)i (u /ulg$ri de 1$-ad$ de 'trengarii din !ondra. Pe str$1ile din #itH, a(e'tia se
;u(au de+a 7*$riti'ul reginei8 'i (o-ilul (are+l re-re1enta -e -rin)ul 2-aniei era s-&n1urat.
Mai *ulte (o*itate se r$s(ular$. 2ir T.o*as GHatt -orni un *ar' asu-ra !ondrei.
2us)inut$ de (redin)a 'i de dragostea sa, Maria -$rea de ne(lintit. Mini'trii voiau (a
regina s$ se re%ugie1e ,n Turn= ea r$*ase ,ns$ sur&1$toare la G.ite.all 'i o/)inu, gra)ie
-restigiului Tudorilor, o vi(torie at&t de (o*-let$ ,n(&t ni*eni nu *ai ,ndr$1ni s$ s(oat$
un (uv&nt ,*-otriva ($s$toriei ei (u s-aniolul. Re/elii %ur$ e0e(uta)i (u 1e(ile. To(*ai
atun(i sosi -rin)ul 2-aniei. P$rintele s$u ,i vor/ise de orgoliul engle1 'i+i -orun(ise s$ se
le-ede de ori(e *org$ (astilian$. <ili- se str$dui s$ -la($ 'i reu'i destul de /ine. 3e%ilarea
-rin #itH a unui i*ens (onvoi de aur, e0tras din *inele a*eri(ane, avu un *are e%e(t
asu-ra negustorilor din (a-ital$. >$1&nd toate a(ele /utoia'e de-un&ndu+se la Turn,
s-user$J 7'tia, (el -u)in, nu au venit s$ ne %ure8. Asu-ra unui singur -un(t <ili- era
intrata/ilJ re(on(ilierea (u Ro*a. 7Mai /ine s$ nu do*nes( de(&t s$ do*nes( -este ni'te
ereti(i8. Pa-a, -reavi1at, anun)$ ($+l va tri*ite -e (ardinalul Pole (a legat al s$u, -entru a
-ri*i su-unerea engle1ilor. !ingourile de aur de-use la Turn de ($tre s-anioli %ur$ de
a;utor ,n a -reg$ti su%letele %a*iliilor no/ile ,n vederea a(estui *are eveni*ent.
">. !egatul -a-al de/ar($. <ili- 'i Maria de(larar$ ($ -roviden)a l+a (reat -entru
a(east$ *isiune= el 'i+o ,nde-lini ,ntr+adev$r (u un ta(t ad*ira/il. #ardinalul Pole
,ntrunea %ine)ea unui -relat (u ti*iditatea tru%a'$ a unui *are senior engle1. Modestia, (u
tot i*ensul s$u -restigiu, ,l %$(use s$ se )in$ la Ro*a ,ntr+o re1erv$ din (are ie'ea a(u*
-entru ,nt&ia oar$. !a #alais, (&nd garda sa (eru s$+i %i0e1e (uv&ntul de ordine, s-useJ
73o*nul -ierdut a %ost reg$sit8. <u -ri*it (u entu1ias* la 3over. 2e 'tia ($ -a-a
%$g$duise, -rintr+o /ul$, ($ (ei (e+au do/&ndit /unuri /iseri(e'ti le vor -$stra. 7#eea (e nu
-oate %i v4ndut -oate %i dat -entru a salva at&tea su%lete8. Parla*entul se ,ntruni la
G.ite.all (a s$+l -ri*eas($ -e legatul -a-al. A(olo, (ardinalul rea*inti, ,ntr+un *are
dis(urs, istoria s(.is*ei 'i %$g$dui iertarea de-lin$ a -$(atelor (o*ise ,n tre(ut. A*/ele
#a*ere -ri*ir$ ,n genun(.i iertarea -$(atelor. Anglia era -uri%i(at$.
>. Regina se (redea ,ns$r(inat$. #&nd sosi *o*entul na'terii 'i (lo-otele
,n(e-user$ s$ sune, *edi(ii (onstatar$ ($ %usese o sar(in$ de natur$ nervoas$. A %ost o
dureroas$ de(e-)ie -entru Maria. 2tarea ei *intal$ deveni nelini'titoare. <ili- se ,ntorsese
,n 2-ania= s-usese ($ a/sen)a lui va %i de s(urt$ durat$, dar ea si*)ise ($+i %oarte iritat de
%arsa na'terii 'i de atitudinea -arla*entului engle1, (are+i re%u1a -arti(i-area la
e0er(itarea -uterii. Regina, (are -e vre*ea (&nd era %e(ioar$ ,i ui*ise -e /$r/a)i -rin
(ura;ul ei, se dovedi a(u*, (&nd era ,ndr$gostit$, sla/$ 'i des(ura;at$. #ru1i*ea
-erse(u)iilor sale ,*-otriva -rotestan)ilor, (are+i atr$sese -ore(la de Maria 2&ngeroasa,
-oate %i %$r$ ,ndoial$ e0-li(at$ ,n -arte -rin tul/urarea ei ve(in$ (u ne/unia. Nu <ili- o
s%$tuise s$ -ro(ede1e (u at&ta as-ri*e. Arderea ereti(ilor, se g&ndea el, era e0(elent$ ,n
2-ania 'i ,n N$rile de 4os= ,n Anglia -ruden)a (erea oare(are r$/dare. 3ar Maria nu era de
lo( r$/d$toare. !a CO ianuarie 1LLL se resta/ilise legea (ontra ere1iei= la CC ,n(e-ur$
'edin)ele (o*isiilor= la E %e/ruarie %u ars -e rug, la 2*it.%ield, -ri*ul -reot ($s$torit.
>reo trei sute de *artiri -rotestan)i -ierir$ ,n %l$($ri. 2u-li(iul era at&t de ,n%ior$tor ,n(&t
-arti(i-an)ii, (a s$ le s(urte1e (.inurile, adu(eau s$(ule)e (u -ra% de -u'($ -e (are le
at&rnau de g&tul vi(ti*elor. #$l$ii, ei ,n'i'i s(&r/i)i, nu+i ,*-iedi(au.
>". #&)iva *urir$ ,n *od su/li*. 9$tr&nul !ati*er, (are %usese un *are -redi(ator
-rotestant, a %ost ars -e rug la O0%ord ,n a(ela'i ti*- (u do(torul RidleH. Ar %i -utut (u
u'urin)$ s$+'i salve1e via)a a/;ur&nd, dar, (&nd ,n(e-u dis(u)ia (u do(torii, (are -re(eda
,ntotdeauna su-li(iul, el r$s-unse ($ (itise evang.eliile, dar nu g$sise vor/indu+se a(olo
de liturg.ie. 72$ %i)i %oarte lini'tit, master RidleH + s-use el tovar$'ului de su%erin)e ,n
*o*entul (&nd lan)urile ($l$ului ,i legau -e a*&ndoi de st&l- +, s$ %i)i lini'tit ($(i noi, (u
voia 3o*nului, a-rinde* ast$1i o ase*enea tor)$ ,n Anglia, ,n(&t nu se va stinge
ni(iodat$8. #ran*er, (are dovedise ,n ti*-ul vie)ii at&tea e1it$ri 'i sl$/i(iuni 'i (are ,n
,n(.isoare ,'i renegase (redin)a, ,n *o*entul su-li(iului ,'i reg$si ,ntregul (ura; 'i a/;ur$
a/;ura)ia lui.
>"". Relat$rile des-re a(este su-li(ii %ur$ str&nse de un s(riitor -rotestant, <o0e, ,n
artea Martirilor, (are avea s$ se g$seas($, al$turi de 9i/lie, ,n toate (asele engle1ilor.
Prigoana de1l$n)uit$ de regina Maria ,*-otriva -rotestan)ilor le d$du a(estora to(*ai
(eea (e le li-sise -&n$ atun(iJ o tradi)ie eroi($ 'i senti*ental$. >i(ti*ele (atoli(e ale lui
Henri( al >"""+lea nu -rea e*o)ionaser$ *asa -o-orului engle1, -entru ($ *ul)i %useser$
($lug$ri sau %ra)i, (onsidera)i %iin)e dintr+o (ategorie e0(e-)ional$= vi(ti*ele reginei
Maria au %ost, ,n a%ar$ de (&)iva e(le1iasti(i, /$r/a)i 'i %e*ei din -o-or. 6ntr+o )ar$ ,n (are
devenise at&t de *are diversitatea (redin)elor religioase, %ie(are se si*)ea a*enin)at. 5ra
,*-otriva reginei Maria 'i a s-aniolilor (res(u. #u toate %$g$duin)ele %$(ute, <ili- o
antren$ -e so)ia lui ,ntr+un r$1/oi (ontra <ran)ei 'i, ,n a(east$ (a*-anie, Anglia a -ierdut
#alais+ul. 73u*ne1eu s+o salve1e -e doa*na lisa/eta8, *ur*urau su-u'ii Mariei Tudor.
3e alt%el, regina se stingea, -$r$sit$ de to)i. 6nsu'i -a-a Paul al ">+lea lu$ atitudine
,*-otriva Mariei 'i ,*-otriva 2-aniei. 2e *ai (re1u o dat$ ,ns$r(inat$, dar nu era de(&t o
.idro-i1ie. !a 17 noie*/rie 1LLM, la o distan)$ de (&teva ore, -$r$sir$ lu*ea a(easta
regina Maria 'i v$rul ei, (ardinalul Pole. #u o lun$ ,nainte r$*$sese a-roa-e singur$,
deoare(e ,ntreaga (urte se gru-ase ,n ;urul lisa/etei.
VIII
ELISABETA I COMPROMISUL ANGLICAN
". 5r(area -e tron a lisa/etei a %ost -ri*it$ de -o-orul engle1 (u o /u(urie a-roa-e
unani*$. 3u-$ (e se te*use at&t de *ult de tirania s-aniol$, era o u'urare s$ a(la*e o
regin$ li/er$ de ori(e leg$tur$ str$in$. 3e la (u(erirea nor*and$, ni(i un suveran nu
%usese de s&nge engle1 at&t de -ur. Prin tat$l ei, lisa/eta des(indea din regii tradi)ionali,
-rin *a*a sa din gentilo*ii )$rii. 6n tot ti*-ul do*niei sale, ea a ($utat s$ (&'tige
si*-atia -o-orului. 2+a s(ris ($ *onar.ia Tudorilor a %ost tot at&t de a/solut$ (a 'i a(eea
a lui !udovi( al B">+lea sau (a i*-eriul (e1arilor= s+a rea*intit ($ lisa/eta ,'i *&na
-arla*entul (u (rava'a, ($ +arrant+ele ei erau dis-o1i)ii sa*avolni(e de arestare
17O
, ($
a(u1a)ii au %ost tortura)i de ;ude($torii ei ,n dis-re)ul legilor engle1e. 3ar !udovi( al B">+
lea sau Ti/eriu, (a s$+'i i*-un$ voin)a, aveau ar*ata la ordinul lor. lisa/eta, (a 'i tat$l 'i
/uni(ul ei, n+avea de(&t o gard$ at&t de -u)in nu*eroas$ ,n(&t (ea *ai redus$ *ili)ie din
!ondra o -utea -une -e %ug$. a nu a %ost -uterni($ de(&t -entru ($ a %ost iu/it$, sau (el
-u)in -re%erat$. #&nd se v$1u a*enin)at$ de o inva1ie s-aniol$, (.e*$ 7nu un (oneta/il,
nu -e 'e%ul ar*atei ?ni(i nu avea@, (i -e lordul+-ri*ar al !ondrei8. 6i (eru (in(is-re1e(e
nave 'i (in(i *ii de oa*eni. l r$s-unse ($ !ondra ar %i %eri(it$ s$+i o%ere *aiest$)ii sale
1e(e *ii de oa*eni 'i trei1e(i de vase. A-roa-e ,ntregul regat d$du dovad$ de a(eea'i
loialitate. Rarele revolte %ur$ 1dro/ite u'or, %iind (onsiderate de -o-or (a ni'te (ri*e. 6ntr+
o vre*e (&nd a-roa-e toate regatele uro-ei erau s%&'iate de (erturi religioase sau )inute
,n %r&u -rin teroare, lisa/etei ,i -l$(ea s$ arate a*/asadorilor ($ ea -utea %i sigur$ de
su-u'ii s$i. Tre(ea (u tr$sura -e unde era *ul)i*ea *ai deas$, st$tea ,n -i(ioare 'i vor/ea
(u (ei din ;urul ei. 73u*ne1eu s$ v$ ai/$ ,n -a1a lui8, i se striga. a r$s-undeaJ
73u*ne1eu s$ ai/$ ,n -a1a lui -o-orul *euW8 <ie ($ se a%la la !ondra sau ,n vreo
($l$torie anual$ -rin ora'ele din regat, ,'i ;u(a %$r$ ,n(etare rolul + s-rinten$, s-iritual$,
erudit$ +, (o*-li*ent&nd -e -ri*ar -entru latina lui sau -e gos-odine -entru /u($t$ria
lor. 76n;ura, s(ui-a, i1/ea (u -u*nul (&nd era %urioas$, r&dea ,n .o.ote (&nd era a*u1at$,
'i (e u'or era s+o a*u1i... Rea()iona la ori(e sti*ulent i*ediat 'i din -lin= su/ i*/oldul
-l$(erii, 'i ,n %a)a (u*-litului tu*ult al *arilor eveni*ente, ini*a ei %re*$ta (u
vioi(iune, des(.is, (u o -re1en)$ de s-irit (are %$(ea din ea un s-e(ta(ol %as(inant8.
1"?
Hn original lettres de cachet $ act prin care, ,n Fran*a absolutist), o persoan) putea
fi ,ntemni*at) f)r) Budecat), pe baza unei simple dispozi*ii semnate de rege.
"". 3intre nu*eroasele se(rete ale %or)ei sale, (el *ai e%i(a(e era a(ea ra-id$ intuire
a (eea (e -utea s$ -la($ -o-orului s$u 'i un si*) al e(ono*iei de*n de Henri( al >"""+
lea
171
. Avari)ia, (are este un vi(iu la un su-us, devine o virtute la un -rin). Po-oral (erea
lisa/etei -u)ine li/ert$)i -entru ($ ea ,i (erea -u)ini /ani. 9ugetul ei anual nu atingea o
;u*$tate de *ilion de livre. 3eoare(e era s$ra($, 'i -entru ($ era 'i %e*eie dintre (ele
li-site de (ru1i*e, nu+i -l$(ea r$1/oiul. a s+a r$1/oit uneori, (u su((es, dar ni(iodat$ nu
s+a a1v&rlit ,n ,nt&*-inarea -ri*e;diei. #a s$ evite r$1/oiul, era gata s$ *int$, s$ ;ure
unui a*/asador ($ nu 'tie ni*i( des-re o a%a(ere ($reia ,i (onsa(rase toat$ aten)ia sau,
su-re* e0-edient, s$ devie1e dis(u)ia -e un -lan senti*ental 'i, -rin %ar*e(ul ei, s$ ias$
triu*%$toare. 7Nara a(easta + s(ria a*/asadorul 2-aniei + a ,n($-ut -e *&inile unei %e*ei
(are este %ii(a diavolului8. Nu erau -e -la(ul ei -roie(tele vaste= se g&ndea + 'i ,n -rivin)a
a(easta se*$na (u su-u'ii s$i + ($ tre/uie s$ tr$ie'ti de -e o 1i -e alta. ngle1ilor, (.iar 'i
a(elora din evul *ediu, nu le+au -l$(ut ni(iodat$ (ru(iadele= (el *ult au dat altora
su/ven)ii (a s$ le ,ntre-rind$. Mai *ul)i dintre s%etni(ii lisa/etei ar %i vrut s+o deter*ine
s$ intre ,ntr+o lig$ a na)iunilor -rotestante. a *anevr$ 'i s%&r'i -rin a se es(.iva,
,*-ru*ut&nd /ani 'i (&teva regi*ente. <or)a ei (onsta ,n a renun)a la %or)$. 7a se
(o*-orta (a o %e*eie de /un+si*) ,ntr+o lu*e de *ania(i violen)i, ,ntre %or)e adverse de o
teri/il$ intensitate + na)ionalis*ul <ran)ei, rival (u na)ionalis*ul 2-aniei, religia Ro*ei,
rival$ (u religia lui #alvin= ani de 1ile 1dro/irea ei de ($tre una sau de alta dintre a(este
%or)e a*enin)$toare -$ru inevita/il$= nu+'i dator$ salvarea de(&t -ri(e-erii de a o-une
e0tre*elor (are o ,n(on;urau (eea (e la ea erau de ase*enea e0tre*eJ 'iretenia 'i
su/ter%ugiile8. <ie ($ era vor/a de o e0-edi)ie sau de o (u(erire, da($ tre/uia s$ se verse
s&nge, -re%era s$ lase altora r$s-underea 'i, ,n (a1 de ,ndoial$, s$ se a/)in$. 3o*nia sa e
de-arte de a %i %ost %erit$ de nedre-t$)i, dar -oate ($ ea a %$(ut (&t *ai -u)in r$u -osi/il ,n
a(ele vre*uri grele.
""". 6ntr+o singur$ -rivin)$ a re1istat ,ntotdeauna dorin)elor -o-orului s$u. #a*era
#o*unelor o -resa s$ se *$rite. Ni*i( nu -$rea *ai urgent de(&t s$+'i asigure un ur*a'.
At&ta ti*- (&t regina n+avea *o'tenitor, via)a ei 'i religia )$rii erau ,n -eri(ol. Nu era oare
de a;uns s$ %ie asasinat$ lisa/eta (a s$ %ie adus$ -e tron regina 2(o)iei, Maria 2tuart,
str$ne-oat$ a lui Henri( al >""+lea, (atoli($ 'i so)ie a del%inului <ran)eiD Mare is-it$
-entru %anati(i. 3ar lisa/eta nu voia s$ se *$rite. 6n 1adar o (urtau regi 'i -rin)i. 4u(a (u
to)i a(ela'i ;o( al (o(.et$riei, al s(risorilor a*a/ile, al %lirtului -oeti( 'i adesea ,ndr$1ne),
-entru (a, de %ie(are dat$, s$ -un$ (a-$t inter*ina/ilului divertis*ent es(.iv&ndu+se.
<$(u ast%el s$ t&n;eas($ du-$ ea -e <ili- al ""+lea, -e -rin)ul 2uediei, -e ar.idu(ele
Austriei, -e du(ele d'Alen\on, %$r$ a *ai nu*$ra 'i -e %ru*o'ii engle1i (are+i -l$(eau
at&tJ !ei(ester, sse0, Raleig., (urte1ani, o'teni 'i -oe)i, ($rora le ,ng$duia %oarte *ulte
li/ert$)i 'i *&ng&ieri ne,*-linite, -&n$ ,n 1iua ,n (are, %e*eia redevenind regin$, ,i
tri*itea la Turn. #e doreaD >oia s$ *oar$ %e(ioar$D 3ar era oareD 3in 1ilele tinere)ii sale,
(&nd un(.iul ei, a*iralul 2eH*our, intra ,n (a*era ei, se a'e1a -e -at 'i ,n(e-ea (u ea un
;o( ,n%o(at, lisa/eta se (o*-ro*isese (u *ul)i /$r/a)i. 6i -l$(eau lingu'irile lor= era
%er*e(at$ (&nd i se s-unea regina 1&nelor, sau Aloriana. 3ar (ei *ai /ine in%or*a)i
,n(lin$ s$ (read$ ($ ea n+a %ost (u adev$rat a*anta ni*$nui, ($ avea o oroare %i1i($ de
1"1
1robabil greeal) ,n original, ,n loc de Henric al 677$lea. =f. c)r*ii a 76$a, cap. 7, X 7,
Henric al 6777$lea nu s$a prea remarcat prin spirit de economie
($s$torie 'i ($ siguran)a ($ nu va -utea deveni *a*$ s%&r'i -rin a deter*ina .ot$r&rea sa.
O ($s$torie %$r$ *o'tenitor ar %i su-us+o ,n *od inutil -uterii /$r/atului s$u 'i ar %i li-sit+
o de e0traordinarul ei -restigiu de 7<e(ioar$ -u/li($8.
">. 3a($ vreo (&)iva dintre %ru*o'ii adoles(en)i (are ,i %$(eau (urte reu'ir$ s+o
tul/ure, ea 'tiu totdeauna s$+'i -$stre1e *intea de-arte de r$t$(irile si*)urilor. #onsilierii
-e (are 'i+i alese %ur$ to)i de o alt$ %a(tur$. #a 'i /uni(ul s$u, ,i lu$ dintre oa*enii noi, %ii
de yeomen sau de negustori, re*ar(a/ili nu -rin na'tere, (i -rin inteligen)a lor. 6n evul
*ediu virtu)ile (avalere'ti sau de*nit$)ile e(le1iasti(e du(eau la s(aunul de *inistru=
lisa/eta -retindea *ini'trilor s$i (alit$)i de guvernare 'i dou$ senti*ente noiJ -atriotis*
'i si*)ul ra)iunii de stat. Prin(i-alul ei (onsilier, Gillia* #e(il ?ulterior lordul 9urg.leH@,
%iu de yeoman, ,*/og$)it (u o(a1ia distri/uirii /unurilor *ona.ale, -use /a1ele unei
%a*ilii (are, (a 'i %a*iliile Russell sau #avendis., aveau s$ -arti(i-e -&n$ ,n 1ilele
noastre la guvernarea )$rii. 3e'i ,n (e -rive'te inteligen)a lui #e(il, to)i *artorii sunt de
a(ord s+o re(unoas($, Ma(aulaH
17C
,i re-ro'ea1$ ($ n+a %ost din %ire ase*enea ste;arului, (i
*ai (ur&nd (a o sal(ie. 73$dea o *are aten)ie intereselor de stat, dar 'i *are aten)ie inte+
reselor -ro-riei sale %a*ilii. Nu+'i -$r$sea ni(iodat$ -rietenii -&n$ (&nd nu devenea
-eri(ulos s$+i sus)ii= era un e0(elent -rotestant atun(i (&nd nu era %oarte avanta;os s$ %ii
-a-ist, n+a su-us ni(iodat$ torturilor -e a(ei ($rora -$rea -u)in -ro/a/il ($ tortura le va
-utea s*ulge vreo in%or*a)ie util$ 'i a %ost at&t de *oderat ,n dorin)a sa de ,*/og$)ire
,n(&t nu l$s$ la *oarte de(&t trei sute de do*enii8.
>. O ;ude(at$ as-r$ 'i, du-$ (&t se -are, ne;ust$. ste e0a(t ($ #e(il a -re%erat s$ nu
%ie ars -e rug su/ do*nia reginei Maria, ($ a a-re(iat ($ via)a lui Gillia* #e(il 7*erita o
liturg.ie8 'i ($ a tri*is *ai t&r1iu la su-li(ii oa*eni (are nu (o*iseser$ alt$ (ri*$ de(&t
a(eea de a %i res-e(tat din (onvingere riturile -e (are el ,nsu'i le res-e(tase odinioar$ din
-ruden)$. 3ar (&nd era vor/a de tre/uri de stat, d$dea dovad$ de (ura;. l se o-unea
adesea lisa/etei 'i, ,ntr+o anu*it$ *$sur$, ,i i*-unea vederile sale. "e'it din r&ndurile
(lasei *i;lo(ii, o (uno'tea la -er%e()ie 'i ideile lui erau -e -la(ul (lasei sale. 73a($ Marea
9ritanie este ast$1i o na)iune, da($ Anglia este o )ar$ -rotestant$, o )ar$ (o*er(ial$, da($
se -oate l$uda (u o anu*it$ (ontinuitate, nu at&t a institu)iilor (&t a denu*irilor lor, ea
datorea1$ a(este tr$s$turi lui Gillia* #e(il *ai *ult de(&t ori($rui alt /$r/at de stat8. !a
ur(area -e tron a lisa/etei, el ,i ar$t$ *ai ,nt&i o *are ne,n(redere, av&nd -rea -u)in
res-e(t %a)$ de autoritatea unei %e*ei. 6ndr$1ni s$+i de1a-ro/e -e a*/asadorii (are i se
adresau ei. 6n(et, ,n(et ,n(e-u s$ (unoas($ (iudata 'i -ro%unda ,n)ele-(iune a reginei.
2%&r'ir$ -rin a %or*a o e(.i-$ (are se ,n)elegea de *inune 'i la (are se al$turar$ /$r/a)i
(a gravul se(retar de stat Galsing.a*, *ai a-rig -rotestant de(&t #e(il 'i (are dorea 7*ai
,nt&i slava 3o*nului, a-oi *&ntuirea reginei8. !ui 9urg.leH i+a s-us odat$ lisa/etaJ
7P$rerea *ea des-re du*neavoastr$ e ($ ve)i %i (redin(ios statului.8 2e ar$ta ast%el o /un$
(unos($toare a oa*enilor, (eea (e intra ,n rolul s$u de %e*eie. At&t de str&ns uni)i
devenir$ suverana 'i *inistrul, ,n(&t s+a -utut s-une des-re lisa/eta ($ era 'i /$r/at 'i
%e*eie ,n a(ela'i ti*-J #e(il 'i ea ,ns$'i.
1"'
8homas Babington 2acaulay 1#??$1#%:& $ istoric englez liberal
>". 6n ini*a ei, a %ost ea oare (atoli($ sau -rotestant$D Mul)i (red ($ era -$g&n$
sau, (el -u)in, s(e-ti($. #res(ut$ ,n -rotestantis*, ea nu 'ov$ise *ai *ult de(&t #e(il, -e
vre*ea surorii sale Maria, s$+'i salve1e via)a ;u(&nd (o*edia unei (onvertiri. ra %$r$
,ndoial$ religioas$ ,ntr+un *od %ilo1o%i(, ,n *aniera lui ras*. 6n *o*entul ur($rii -e
tron s+a rugat lui 3u*ne1eu s+o ,nvredni(eas($ s$ guverne1e %$r$ v$rsare de s&nge. N+a
reu'it, dar a %$(ut tot (e i+a stat ,n -utin)$. A %ost totdeauna *&ndr$ de loialis*ul su-u'ilor
s$i (atoli(i. S$rind ,ntr+o 1i, ,n *ul)i*e, un /$tr&n (are strigaJ ;&ivat reginaC 7onni soit
@ui mal y pense6
17E
, ea ,l ar$t$ ,n(&ntat$ a*/asadorului 2-anieiJ 7O*ul a(esta de trea/$ e
un -reot al ve(.ii religii8. Prudent$, ,i res-ingea -e ($lug$rii (are veneau ,n ,nt&*-inarea
ei (u lu*&n$riJ 7!ua)i tor)ele de ai(i, se vede destul de /ine8, dar a -$strat totdeauna un
(ru(i%i0 ,n -ro-ria sa (a-el$ 'i+i ,n(.ise gura, (u as-ri*e, unui -redi(ator -rotestant (are
,ndr$1ni s+o de1a-ro/e. 6n religie, (a 'i ,n -oliti($, ea tergiversa, ($uta o (redin)$ *i;lo(ie,
(ultiva (o*-ro*isul. !a ,n(e-utul do*niei sale, #e(il ,i i*-use ,ntoar(erea la na)ional+
(atoli(is*ul lui Henri( al >"""+lea. 6n 1LL9 -arla*entul vot$, -entru a doua oar$, Actul de
suprema1ie, (are a/olea -uterea -a-al$, 'i Actul de uni*ormi0are, (are i*-unea tuturor
-aro.iilor engle1e (artea de rug$(iuni 'i slu;/a ,n li*/a vor/it$ de -o-or.
6n virtutea a(estor a(te, ori(ine %avori1a autoritatea s-iritual$ a -a-ei devenea
-asi/il de (on%is(area averii. Re%ra(tarul se %$(ea vinovat de ,nalt$ tr$dare. A(east$
legisla)ie introduse ,n li*/a engle1$ dou$ (uvinte noiJ recu0an1ii, adi($ a(ei (are re%u1au
s$ -reste1e ;ur$*&ntul= urm(ritorii, (ei (are %or*au /anda de s-ioni 'i in%or*atori,
(ondu'i de Ri(.ard To-(li%%e, 'e%ul servi(iului ,ns$r(inat s$+i areste1e -e -a-ista'i 'i -e
-uritani. #el *ai (ele/ru ur*$ritor din GarRi(:s.ire a %ost 2ir T.o*as !u(H, geniul r$u
al %a*iliei 2.a:es-eare
17F
.
>"". 6n 1L6E %ur$ ado-tate (ele -rei0eci >i nou( de articole, (are tre/uiau s$ r$*&n$
credo+ul angli(anilor. Protestantis*ul lor *oderat (oin(idea a-roa-e (u dorin)ele na)iunii.
#ardinalul 9entivoglio, des(riind situa)ia religiilor ,n Anglia su/ do*nia de atun(i,
a-re(ia ($ a-ro0i*ativ a trei1e(ea -arte a na)iunii era %or*at$ din (atoli(i 1elo'i, dar ($
-atru (in(i*i din ea ar redeveni (atoli(i %$r$ s(ru-ule da($ s+ar resta/ili legal*ente
(atoli(is*ul, de'i erau in(a-a/ili s$ se revolte da($ nu se resta/ilea. 6n %a-t, (&nd (oroana
'i -arla*entul resta/ilir$ angli(anis*ul, din o-t *ii de -reo)i, 'a-te *ii au a((e-tat
s(.i*/area, (u toate ($ dou$ *ii dintre (ei *ai %erven)i -rotestan)i %useser$ alunga)i su/
do*nia reginei Maria. 2u-unerea a(easta dovedea nu ($ engle1ii ar %i %ost nereligio'i, (i
($ *ul)i dintre ei doreau s$ se -$stre1e (ere*oniile (atoli(e su-ri*&ndu+se ,n a(ela'i
ti*- %olosirea li*/ii latine 'i do*ina)ia -a-ei. #u e0(e-)ia situa)iei din (&teva %a*ilii,
-u)in nu*eroase, de (atoli(i %erven)i, devota*entul ($tre suveran era *ai -resus de(&t
1"/
$ %ie de ruine cel ce se gndete la rele $ deviz) a -rdinului Baretierei, cea mai
,nalt) decora*ie britanic), instituit) de regele 0duard al 777$lea ,n 1/%?.
1"3
8radi*iile, nu tocmai sigure, despre via*a lui Shakespeare pretind c) acesta ar fi
braconat, ,n tinere*e, pe terenurile de v+n)toare ale lui Sir 8homas >ucy i c), perse$
cutat de acesta, ar fi fost obligat s) fug) din oraul natal, Stratford$on$.von,
,mbr)*i+nd cariera de actor ambulant. Gn mali*ios Boc de cuvinte ,n actul 7, scena 7,
din ;(evestele vesele din Iindsor<, brodat pe confuzia interlocutorilor ,ntre luce tiuc)&
i louse p)duche&, pare s) indice c) ,ntr$adev)r, dintr$un motiv sau altul, Shakespeare
a fost ,n conflict cu acest nobil.
senti*entul religios. !a ,n(e-utul do*niei (ri-to+(atoli(ii nu %ur$ de lo( tul/ura)i. !i se
(erea nu*ai s$ -arti(i-e la slu;/a angli(an$= da($ li-seau, tre/uiau s$ -l$teas($ o a*end$
de dois-re1e(e -ennH. 6n nu*eroase do*enii se )inea as(uns (&te un -reot (are tr$ia ,ntr+o
,n($-ere s(o/it$ ,n grosi*ea vreunui 1id 'i (are (itea liturg.ia ,n se(ret -entru to)i
(atoli(ii din ve(in$tate. N$ranii 'i servitorii erau (o*-li(i. Ii ei regretau vre*ea %ra)ilor
7(&nd -atru1e(i de ou$ se vindeau (u un -ennH 'i (&nd un o/oro( de gr&u din (el *ai /un
(osta -ais-re1e(e -ennH8. 3a($ lisa/eta ar %i %ost atot-uterni($, s+ar %i statorni(it o
relativ$ toleran)$. Avea la (urtea ei (ri-to+(atoli(i 'i nu le (erea de(&t o su-unere
a-arent$. a nu voia ni(i in(.i1i)ia -rotestant$, ni(i tortura -entru sondarea (on'tiin)elor.
3ar *ini'trii ei, *ai se(tari de(&t regina, -orun(ir$ (onda*narea la ,n(.isoare a
re%ra(tarilor. Totu'i, ,n ti*-ul -ri*ului de(eniu al do*niei, nu a e0istat ni(i o
(onda*nare la *oarte. 6n unele /iseri(i -reo)ii (ontinuau s$ -oarte sti.ar al/, s$ (&nte la
org$, s$ (ele/re1e ($s$torii (u verig.ete. A-roa-e -retutindeni se -$strau vitraliile ro*ane
(a s$ se evite (.eltuielile= erau ,nlo(uite (u gea*uri si*-le a/ia (&nd se s-$rgeau. 2-iritul
de e(ono*ie 'i ne-$sarea ,'i d$deau *&na -entru a i*-une ase*enea (o*-ro*isuri.
>""". Trei %a-te i+au ,ng$duit lui #e(il 'i *ai ales lui Galsing.a* s$ se arate *ai
severi 'i s$ %or)e1e *&na lisa/etei. Pri*ul a %ost noa-tea s%&ntului 9artolo*eu din
<ran)a
17L
= al doilea, o /ul$ de e0(o*uni(are a reginei, lansat$ de -a-a Pius al >+lea, ,ntr+
un *o*ent %oarte ino-ortun= al treilea, ,n%iin)area ,n str$in$tate a unor se*inarii, (a a(ela
de la 3ouai, destinate s$ -reg$teas($ re(u(erirea Angliei de ($tre (atoli(is*.
A e0(o*uni(a -e suveran$ ,nse*na a de1lega -e su-u'ii (atoli(i de %idelitatea %a)$
de ea, *erg&ndu+se -&n$ a(olo ,n(&t se s-unea ($ -a-a ar %i iertat /u(uros -e (el (are ar %i
asasinat+o -e lisa/eta. 6n de(e*/rie 1LMO se(retarul de stat -onti%i(al d$du un r$s-uns
a*/iguu 'i sus-e(t la o ,ntre/are -us$ ,n nu*ele unor ie1ui)i engle1iJ 73eoare(e a(east$
%e*eie -$($toas$ este -ri(ina -ierderii -entru (redin)$ a at&tor *ilioane de su%lete, nu
,n(a-e ni(i o ,ndoial$ ($ a(el (are o va tri*ite -e lu*ea (ealalt$, (u -ioasa inten)ie de a+l
slu;i -e 3o*nul, nu nu*ai ($ nu va -$($tui, dar va do/&ndi 'i *erite8. 6n(e-&nd din 1L7O
au %ost e0e(uta)i ,n Anglia -reo)i (atoli(i, -re(u* 'i lai(i, dar nu -entru ere1ie, (i -entru
,nalt$ tr$dare. Mul)i dintre (ei (are au %ost ast%el s-&n1ura)i sau s%&rte(a)i, ,n (ursul unor
,ngro1itoare (ere*onii ,n (are tru-urile ,ns&ngerate ale oa*enilor s-&n1ura)i erau s(oase
din 'treang, t$iate ,n /u($)i 'i a-oi arun(ate ,ntr+un (a1an (u (atran (lo(otind, %useser$
nevinova)i sau (.iar ni'te s%in)i. Ast%el a %ost (a1ul no/ilului ie1uit #a*-ion, des-re (are
,nsu'i 9urg.leH a tre/uit s$ *$rturiseas($ ($ era 7un giuvaer al Angliei8 'i a ($rui singur$
(ri*$ a %ost ($ a u*/lat deg.i1at din (as$ ,n (as$ -redi(&nd 'i (ele/r&nd liturg.ia. l a
*urit s-un&nd ($ se roag$ -entru regin$. 7Pentru (are regin$D8, )i-au s-e(tatorii. 7Pentru
lisa/eta, regina voastr$ 'i regina *ea, ($reia ,i dores( do*nie lung$ 'i lini'tit$ 'i toat$
-ros-eritatea8. Ast%el, de'i lisa/eta era ,n(linat$ s-re (le*en)$, nu*$rul vi(ti*elor %ana+
tis*ului a %ost su/ do*nia sa tot at&t de *are (a 'i su/ do*nia reginei Maria. #onsiliul ei
a -orun(it e0e(utarea a o sut$ -atru1e(i 'i 'a-te de -reo)i, a -atru1e(i 'i 'a-te de
gentilo*i, a unui *are nu*$r de oa*eni din -o-or 'i (.iar a unor %e*ei. A(ei (are n+au
-ierit nu ,nsea*n$ ($ n+au %ost -rigoni)i. Tat$l lui 2.a:es-eare, 4o.n 2.a:es-eare, este
1"%
2asacrarea hugheno*ilor calvinitilor& francezi la 1aris, la '3 august 1%"' Sf.
Bartolomeu, ,n calendarul catolic&.
unul din e0e*-le, deoare(e era (atoli(
176
, 'i te0tul testa*entului s$u nu+i de(&t tradu(erea
unui %or*ular adus din Ro*a de #a*-ion 'i re(o*andat -reo)ilor ie1ui)i de ($tre
(ardinalul ar.ie-is(o- al Milanului.
"B. Aeneva nu era *ai /ine tratat$ de(&t Ro*a 'i (alvinis*ul (are s+a r$s-&ndit
atun(i ,n Anglia, unde a dat na'tere -uritanis*ului, n+a %ost *ai -u)in sus-e(t de(&t
(atoli(is*ul. Puritanii ar %i vrut s$ 'tearg$ ulti*ele vestigii ale (ere*onialului ro*an 'i s$
su-ri*e toate ierar.iile (are a*inteau de 79a/ilon8. i nu+i re(uno'teau -e e-is(o-ii
angli(ani, %$(eau -arad$ de *area lor aversiune %a)$ de vi(ii 'i de ad*ira/ilul 1el -entru
religie. i doreau s$ reorgani1e1e statul ins-ir&ndu+se nu*ai din 9i/lie 'i s$ i*-un$
guvernarea Angliei de ($tre 7Patriar.ii /iseri(ii8. 3a($ ar %i -utut, ar %i resta/ilit toate
legile lui Moise, in(lusiv a(eea a talionului, 7o(.i -entru o(.i, dinte -entru dinte8,
-re(u* 'i -edea-sa (u *oartea -entru .ul$, s-er;ur, neres-e(tarea sa/atului, adulter 'i
de-ravare. Puritanis*ul a(esta %anati( nelini'tea -e regin$, -e e-is(o-i 'i -e (ei *ai
re1ona/ili dintre (redin(io'i, dar -uritanis*ul *oderat (&'tiga aderen)i. 6n 1adar e-is(o-ii
-ro-user$, ,n -arla*entul din 1L9E, s$ se ia *$suri riguroase ,*-otriva -uritanilor= legea
nu %u votat$. 7A(e'tia sunt ,ntr+adev$r oa*enii 3o*nului + s-uneau oratorii. + 2unt
sin(erii 'i adev$ra)ii s$i -ro%e)i8. 3ar lisa/eta avea un ase*enea -restigiu ($ ni(i *$(ar
-ro%e)ii a(e'tia nu -uteau s$ i+l u*/reas($= -ioasa lor de*agogie avea s$ devin$ *ai
-eri(uloas$ -entru ur*a'ii ei.
IX
ELISABETA I MAREA
". #&nd navigatorii euro-eni, ,n str$dania lor de a a;unge, ,n -o%ida /arierei
*usul*ane, la *irodeniile, -ar%u*urile 'i giuvaerele Orientului, des(o-erir$ teritoriile
situate din(olo de Atlanti(, -u)ine na)iuni -$reau ,n stare s$ -arti(i-e la (u(erirea lor.
"talia tre/uia s$ a-ere Mediterana ,*-otriva tur(ilor= <ran)a era s%&'iat$ de r$1/oaiele
religioase= Anglia avea *are nevoie de navele sale -entru -ro-riile (oaste. Nu*ai 2-ania
'i Portugalia ,'i dis-utar$ noile (ontinente. #ele dou$ -uteri (atoli(e a((e-tar$ ar/itra;ul
-a-ei Ale0andru al >"+lea. #are -utea %i %rontiera ;ust$ ,ntre a(ele ,ntinderi ne(unos(uteD
Pa-a trase -ur 'i si*-lu -e .arta lu*ii o linie de la un -ol la altul. !inie drea-t$, da($
-$*&ntul era -lat, un (er( *are, da($ -$*&ntul era o s%er$. Ori(u* ar %i, toate ,ntinderile
des(o-erite la vest de a(east$ linie vor %i s-aniole, (ele de la est -ortug.e1e. 6nse*na (a
Portugalia s$ -ri*eas($ A%ri(a 'i "ndia, iar 2-ania toat$ A*eri(a de 2ud, ,n a%ar$ de
1"!
>ucrul nu e sigur i nici argumentul invocat nu e peremptoriu, fiindc) asemenea
formulare de testament puteau fi folosite de oricine. Sigur este c) ,n 1%:' John
Shakespeare figureaz) pe o list) de persoane ;care nu merg lunar la biseric), potrivit
legilor maiest)*ii sale<, i c) de la acest am)nunt a plecat supozi*ia c) ar fi fost catolic
sau puritan. @ar trebuie avut ,n vedere i faptul c) ,n aceeai list) e indicat i motivul
<de team) s) nu fie arestat pentru datorii<. S$a obiectat ,ns) c) acest motiv ar fi fost
trecut din bun)voin*a cuiva, pentru a nu$l e9pune pe b)tr+nul John consecin*elor mult
mai grave pe care le$ar fi avut constatarea lipsei sale nemotivate de la sluBba religioas).
9ra1ilia. Portugalia ,'i (onstrui, a'adar, un i*-eriu de la Aol%ul Persi( -&n$ ,n Malae1ia,
'i (ara(ele
177
,n($r(ate (u t$*&ie ,n*ires*ar$ -ortul !isa/onei.
"ar ,n (e+i -rive'te -e s-anioli, ei des(o-eriser$ ($ ,ntre uro-a 'i "ndia e0ista un
(ontinent %$r$ *os(.ee, %$r$ /a1are, %$r$ ara/i 'i %$r$ indieni, dar unde se de1voltaser$
odinioar$ uluitoare (ivili1a)ii, ,n (are *inele de aur, de argint 'i de ru/ine %$(eau s$ (urg$
valuri de /og$)ie 'i unde i*-erii (a a(ela al lui Monte1u*a ,n Me0i(, (a a(ela al in(a'ilor
,n Peru adunaser$ (o*ori -rost -$1ite de -o-oare -rost ,nar*ate. #ur&nd galioane
17M
,n+
($r(ate (u aur str$/$tur$ o(eanul 'i /og$)ia regilor 2-aniei (res(u ,n *od %a/ulos.
"". 2u/ guvernarea Mariei Tudor, -osesiunile lui <ili- al ""+lea nu -uteau %i de(&t
res-e(tate. 3ar a(estea (u-rindeau toat$ lu*ea. Prin -rovin(iile sale italiene, regele
2-aniei era st$-&nul Mediteranei, -rin -rovin(iile /urgunde st$-&nea (o*er)ul %la*and 'i
gura Rinului, -rin (oloniile sale a*eri(ane + (ele *ai /ogate *ine de aur 'i argint de -e
glo/. Puterea sa %inan(iar$ 'i (o*er(ial$ -$rea invin(i/il$. #o*er(ian)ilor engle1i, sili)i
s$ adul*e(e de la distan)$ ui*itorul %estin al regilor (atoli(i, nu le r$*&nea de(&t o
s-eran)$. 3eoare(e 2-ania des(o-erise o tre(ere -rin sud+vest 'i Portugalia o tre(ere -rin
sud+est s-re "ndia, -oate ($ *ai e0ista 'i o tre(ere -rin nord+est sau nord+vest. Mult$
vre*e au ($utat+o navigatorii engle1i. #.an(ellor o -orni s-re nord+est 'i nu des(o-eri
de(&t dru*ul s-re Mos(ova= <ro/is.er o -orni s-re nord+vest 'i se lovi de o/sta(olul
/an(.i1ei -olare.
""". 3a($ suveranii engle1i nu ,ndr$1neau s$ ru-$ (u reduta/ila 2-anie, da($
lisa/eta ,ns$'i (erea (a ,n *od o%i(ial ni(i un a(t de ostilitate s$ nu se (o*it$ ,*-otriva
(oloniilor s-aniole, negustorii engle1i nu aveau ni(i un *otiv s$ res-e(te a(ordurile (are
,i e0(ludeau din (ele *ai /ogate regiuni ale lu*ii.
7Pirateria engle1$ era (ele/r$ ,n($ de -rin se(olul al B>+lea= ,n se(olul al B>"+lea
ea atinse -ro-or)ii -atrioti(e8. !i*ita dintre (o*er) 'i -iraterie era vag sta/ilit$. 5nele
%or*e de -iraterie erau legale. 5n ($-itan (are %usese -r$dat de un vas str$in -ri*ea
7s(risori de re(unoa'tere8, (are+l autori1au s$ se des-$gu/eas($ de la ori(are alt vas de
a(eea'i na)ionalitate. #.iar 'i (ur)ile str$ine ad*iteau a(este 7s(risori de re(unoa'tere8 'i
tratau (a negustori -e -osesorii lor, ,n lo( s$+i s-&n1ure (a -ira)i. Marinarii engle1i,
-ro-rietari ai unor nave ,nar*ate (u tunuri, ,'i %$(eau o *eserie v$dit$ din ;e%uirea
(or$/iilor -ortug.e1e (are se ,na-oiau din "ndia. Al)ii organi1au raiduri -ro%ita/ile ,n
(oloniile s-aniole, unde intrau ,n (on(uren)$ (u (orsarii %ran(e1i, (are aveau o *are
e0-erien)$ ,n ast%el de ,ndeletni(iri.
">. 4o.n HaR:ins, %iul unui ar*ator din PlH*out., ,n(er($ -ri*ul s$ su/stituie
-irateriei un (o*er) regulat (u (oloniile s-aniole. Negustor 'i, deo-otriv$, *arinar, luase
-arte din adoles(en)$ la e0-edi)ii -e (oastele Auineei 'i ,nv$)ase arta de a+i r$-i -e negri,
-e (are+i vindea a-oi la un -re) /un ,n "nsulele #anare. 6n 1L6C, lu(r&nd -e (ont -ro-riu,
1""
(ave mari, ,nguste i ,nalte, utilizate p+n) pe la sf+ritul secolului al 567$lea ,n
limba arab) 9arr*ka(.
1"#
(av) mare, ,narmat), adaptat) special pentru transportul de ,nc)rc)turi pre*ioase
din .merica ,n Spania
%urase un lot ,ntreg de s(lavi -e (are i+a s(.i*/at ,n (oloniile s-aniole -e g.i*/ir 'i
1a.$r. 7Pri*a sa ($l$torie %$(use din el o*ul (el *ai /ogat din PlH*out., a doua + o*ul
(el *ai /ogat din Anglia8. !a a treia ($l$torie intr$ ,n -ortul s-aniol 2an+4uan de 5lloa,
(a s$ se a-rovi1ione1e. 6n ti*- (e se a%la a(olo, sosi 'i %lota s-aniol$. HaR:ins nu era ,n
stare s$ lu-te= ,n(er($ s$ a;ung$ la o tran1a()ie, dar %u tratat (a ina*i( de vi(eregele
s-aniol. !a ,ntoar(ere s+a dus s$ se -l&ng$ reginei. lisa/eta de(lar$ sole*n ,n #onsiliul
s$u ($ HaR:ins %usese ,n (ul-$, ($ -osesiunile s-aniole tre/uiau res-e(tate 'i ($ *arinarii
(are vor ($l(a tratatele o vor %a(e -e ris(ul lor. 3u-$ (are ,l anga;$ -e vinovat ,n servi(iul
s$u, adu(&ndu+i *ari elogii 'i+l %$(u vistierni(ul %lotei, ($reia el ,i aduse e0-erien)a sa.
3ar (u siguran)$ ($ 2-ania 'i+ar %i -$strat *ult ti*- st$-&nirea asu-ra *$rii da($ <ran(is
3ra:e nu ar %i ,n%runtat+o.
>. <ran(is 3ra:e era -e atun(i *arinarul legendar, ,ndr$1ne) -&n$ la te*eritate, ,n
stare s$ (onda*ne la *oarte -e unul din lo(otenen)ii s$i da($ o (erea dis(i-lina de /ord 'i
s$ -etrea($ -rietene'te (u (onda*natul ulti*ele ore ,nainte de a+l s-&n1ura, adorat de
e(.i-a;ul lui ,n -o%ida severit$)ii sale 'i, (ur&nd, idolul Angliei. HaR:ins ,n(er(ase %$r$
su((es s$ %a($ (o*er) legal (u (oloniile s-aniole= 3ra:e, %$r$ s$ stea *ult -e g&nduri,
tre(u la *i;loa(e ilegale. #u dou$ (or$/ii 'i (in(i1e(i de oa*eni ata($ (ele *ai -uterni(e
ora'e %orti%i(ate ale s-aniolilor 'i se ,ntoarse la PlH*out. (u *i(a sa nav$ ,n($r(at$ de
aur, ,ntr+o du*ini($, to(*ai ,n ti*-ul -redi(ii. Marinarii din PlH*out. nu *ai -utur$ sta
lo(ului 'i ie'ir$ din /iseri($ s$ a%le nout$)i. 3ra:e de/ar(ase -e ist*ul 3arien, ata(ase
(onvoiul de (at&ri (are adu(eau aur din Peru 'i, -un&ndu+i -e %ug$ -e ,nso)itori, (a-turase
-re)ioasa ,n($r($tur$. Aventura o ,n(&nt$, ,n tain$, -e lisa/eta. 6n 1L77 3ra:e se ,*/ar($
-e Bolden 7ind -entru o lung$ ($l$torie, ,n (ursul ($reia ,'i -ro-unea s$ %a($ ,n(on;urul
lu*ii -rin str&*toarea Magellan 'i -rin "ndia. 0-edi)ia era ,ntre-rins$ -e (.eltuiala (o+
*un$ a *ai *ultor aso(ia)i, -rintre (are lisa/eta ,ns$'i, (are ,n *od o%i(ial (ontinua s$
de1a-ro/e ata(urile a(estea ,n ti*- de -a(e 'i ,*-otriva unei -uteri a*i(e, dar (are nu era
*ai -u)in a-rig$ ,n a (ere, la ,ntoar(ere, -artea ei din -rad$.
>". 3e ast$ dat$ *i(a %lot$ a lui 3ra:e era ,nar*at$ (u (&teva tunuri 'i nu*$ra
(&teva sute de oa*eni. l (onsidera ($ era destul -entru a ata(a insule 'i -orturi ,n (are
2-ania nu avea *ai *ult de(&t o singur$ %ort$rea)$. 2osirea %lotilei lui 3ra:e ,i lua -rin
sur-rindere -e guvernatorii s-anioli. ngle1ii (ereau un -re) de r$s(u*-$rare a ora'ului,
da($ nu, ,i d$deau %o(. 3ar a(estea nu erau de(&t -ro%ituri a((esorii= adev$ratul s(o- al lui
3ra:e era s$ dea -este %lota (are adu(ea ,n %ie(are an din ldorado ,n($r($turi de aur 'i
argint. 6ntre !i*a 'i Pana*a, un indian (are v&slea ,ntr+un gol% 'i (are era in(a-a/il s$
disting$ un s-aniol de un engle1, ,l lu$ -e 3ra:e dre-t un st$-&n de al s$u 'i+l -ilot$ s-re
un gol%ule) unde an(orase galera -rin(i-al$, ,n($r(at$ toat$ (u aur. 3ra:e nu avu alt(eva
de %$(ut de(&t s$ trans/orde1e l$1ile. A-oi, travers&nd O(eanul "ndian 'i o(olind #a-ul
9unei 2-eran)e, se ,ntoarse ,n Anglia ,n 1LMO, (u o ,n($r($tur$ ,n valoare de trei sute
dou$1e(i 'i 'ase de *ii (in(i sute o-t1e(i de livre ?a-ro0i*ativ -atru sute de *ilioane de
%ran(i ,n *oneda noastr$
Gnii autori dau o cifr) diferit), dar pe noi ne intereseaz) numai de ce ordin e suma
respectiv). $ n.a
du-$ (u* se s-une, un -ro(ent de F7Z la (a-italurile ,n(redin)ate lui 3ra:e. A(esta,
su-ra,n($r(at de (a-tura s-aniol$, tre(&nd -rin %a)a #artagenei, ,n$l)ase steagul 2%&ntului
A.eorg.e
1MO
.
>"". #&nd se a%l$ ,n 2-ania de a(east$ is-rav$, se de1l$n)ui o %urie ne*$rginit$
,*-otriva *arinarilor a(estei 74e1a/el a Nordului8
1M1
. A*/asadorul 2-aniei la !ondra %u
,ns$r(inat s$ -roteste1e. lisa/eta r$s-unse ($ nu 'tia ni*i( de (ele ,nt&*-late 'i ($ ar %i,
desigur, ulti*a s$ tolere1e ase*enea ata(uri neru'inate ,*-otriva -osesiunilor %ratelui s$u
-rea+iu/it.
Hn timpul acesta HaUkins preg)tea flota de lupt) i regina
,ns)rcin) pe cel mai priceput financiar al ei, sir 8homas Aresham, s)
cumpere arme la .nvers i tunuri la 2alines. F)r) ,ndoial) c) se sim*ea
bine preg)tit) c+nd ,l duse pe ambasadorul Spaniei pe bordul navei lui
@rake i$i spuse cu asprime acestuia c) spaniolii ,l consider) un pirat,
dup) care, poruncindu$i s) ,ngenuncheze pe punte, ,i d)du acolada cu o
calm) maiestate i ,ncheieD ;Cidica*i$v), sir Francis<. C)zboiul dintre
Spania i .nglia deveni inevitabil. Hn Spania inchizi*ia a fost ,ns)r$
cinat) s) Budece ca eretici pe marinarii englezi f)cu*i prizonieri. Sir
Francis @rake, ,n fruntea unei flote regale, pustii coloniile spaniole i
afirm) dreptul marinarilor englezi la libertatea m)rilor i a cultului. Filip
d)du ordin s) se preg)teasc) o mare armada la =adi9 pentru a ataca
.nglia. @rake, cu o cutezan*) nemaipomenit), f)cu ,nconBurul Spaniei,
p)trunse ,n portul fortificat i distruse cu lovituri de tun cele mai
frumoase galere de r)zboi. Hn c+teva minute, galera sau cruci)tor cu
v+sle&, care de mii de ani domina 2editerana, se v)zu condamnat) ,n
favoarea cor)biei cu p+nze.
>""". <ili- al ""+lea nu era li-sit de tena(itate 'i, (u toate -agu/ele -ri(inuite de
3ra:e la #adi0, re(onstitui armada, (are %u gata de lu-t$ ,n 1LMM. Planul s-aniolilor era
*$re) 'i ingenios. 3u(ele de Par*a, (o*andantul tru-elor s-aniole din N$rile de 4os,
tre/uia s$ -reg$teas($ un (or- de de/ar(are de trei1e(i de *ii de oa*eni 'i 'alu-e -entru
trans-ortarea a(estor solda)i ,n Anglia. 3ar o -edestri*e a*/ar(at$ -e 'alu-e %iind %$r$
a-$rare, tre/uia (a vasele de r$1/oi sosite din 2-ania s$ se ,n'iruie la -un(tul de tre(ere,
gata s$ o-reas($ ori(e /asti*ent ina*i(. 6n %runtea armadei (are adu(ea din 2-ania al)i
trei1e(i de *ii de solda)i se a%la du(ele de Medina+2idonia, *are senior, *are osta', dar
(are .a/ar nu avea (u* s$ se des(ur(e -e *are. <lota engle1$ era (o*andat$ de lordul
HoRard, (are avea su/ ordinele sale -e HaR:ins, 3ra:e 'i <ro/is.er= ea se (o*-unea din
trei1e(i 'i -atru de nave de r$1/oi (onstruite -entru lisa/eta de ($tre HaR:ins, tot at&t de
-uterni( ,nar*ate (a a(elea ale lui Henri( al >"""+lea, dar *ai lungi 'i *ai ;oase, 'i o sut$
(in(i1e(i de vase (o*er(iale %urni1ate de -orturi. Marea %lot$ s-aniol$ sosi ,n %a)a
PlH*out.+ului ,ntr+o %or*a)ie ase*$n$toare (u a unei ar*ate de us(at. 3u(ele de
1#?
Faptul s$a petrecut ,n 1%#!, ,n fa*a portului =artagena din .merica de Sud azi ,n
=olumbia&. Sf+ntul Aheorghe este patronul .ngliei.
1#1
Figur) biblic), regin) idolatr) i tiran) =artea regilor, 7, 1!, 1#$1:, '1 i 77, :&.
Medina+2idonia avea inten)ia s$ trans%or*e, du-$ u1ul de atun(i, lu-ta naval$ ,ntr+o lu-t$
de -edestri*e. An(orele (u g.eare se 'i -reg$tiser$ -entru a/orda; 'i invin(i/ila
-edestri*e s-aniol$ era *asat$ -e 7(astele8 (&nd v$1ur$ %lota engle1$ -las&ndu+se ,ntr+o
%or*a)iune nea'te-tat$. #or$/iile lui 3ra:e 'i ale lui HaR:ins de%ilau ,n 'ir indian, la o
ase*enea distan)$ ($ ni(i o ar*$ nu -utea s$ le ating$. Ii atun(i ,n(e-u tragedia. ngle1ii
des(.iser$ %o(ul, 'i Medina+2idonia, dis-erat, dar ne-utin(ios, (onstat$ ($ /$taia tunurilor
engle1e le -er*itea s$+i /o*/arde1e %$r$ (a el s$ -oat$ ri-osta. Nu avea alt$ solu)ie de(&t
s$ ,ntreru-$ lu-ta, (eea (e %$(u (&t -utu *ai /ine, a-ro-iindu+se de N$rile de 4os 'i de
du(ele de Par*a. Reu'i s$ se ,nde-$rte1e %$r$ -ierderi -rea *ari. 9$t$lia nu %usese
de(isiv$ -entru ($ %lota engle1$ nu avea su%i(iente *uni)ii. O inva1ie a Angliei de ($tre
s-aniolii din N$rile de 4os era ,n($ -osi/il$.
"B. Par*a nu era -reg$tit 'i+i (eru lui Medina+2idonia un r$ga1 de (in(is-re1e(e
1ile. 6ndat$ (e a*iralii engle1i v$1ur$ %lota s-aniol$ an(orat$ la #alais, o ata(ar$ (u
a*/ar(a)ii in(endiare ,n($r(ate (u -ul/ere 'i (atran. 2-aniolii, -entru a s($-a de a(est
nou -eri(ol, t$iar$ an(a/lurile 'i se ,ndre-tar$ s-re Marea Nordului. A(olo tunurile
engle1e'ti avariar$ *ulte (or$/ii. Mai interveni 'i o %urtun$. 2-re (e )$ri tre/uiau s$
navig.e1e a(u*D 2-re 2uediaD 2(o)iaD "rlandaD 3u(ele alese "rlanda, )ar$ (atoli($, unde
s-era s$ -oat$ de/ar(a, 'i ,n(er($ s$ o(oleas($ nordul 2(o)iei. 3a($ ar %i %ost *arinar, 'i+
ar %i dat sea*a ($ vasele sale nu erau ,n stare s$ ,ntre-rind$ a(est di%i(il -eri-lu. !a
/ordul *ultora dintre vase nu *ai era a-$ -ota/il$. #ur&nd de1ordinea lu$ -ro-or)iile
unui de1astru. 6*-r$'tiat$ de v&nt, ;e%uit$ de riverani, %lota (are (u o-t 1ile ,nainte %usese
s-lendida armada se v$1u la dis(re)ia valurilor 'i a st&n(ilor. 3in o sut$ (in(i1e(i de vase,
nu*ai vreo (in(i1e(i se ,ntoarser$ ,n 2-ania. 3in (ei trei1e(i de *ii de solda)i, 1e(e *ii
-ieriser$ ,n nau%ragii, %$r$ a *ai -une la so(oteal$ -e (ei (are *uriser$ lovi)i de g.iulele
sau de /oli. 2-ania -ierduse su-re*a)ia -e *are.
B. A(east$ vi(torie naval$, (are ne a-are ast$1i (a -ri*ul se*n al -uterii engle1e,
%u de-arte de a (onta ,n o(.ii (onte*-oranilor (a o vi(torie de(isiv$. #u toat$ ,n%r&ngerea
armadei, 2-ania r$*&nea (ea *ai -uterni($ din uro-a, iar Anglia + o insuli)$ %$r$
ar*at$. <ran)a, s%&'iat$ de r$1/oaiele religioase, deveni (&*-ul de /$t$lie dintre a(e'ti
lu-t$tori inegali, lisa/eta a-$r&ndu+i -e .ug.eno)ii %ran(e1i, <ili- aliindu+se (u liga
(atoli($. Pedestri*ea s-aniol$ o(u-$ #alais. Ar*atele -rotestante %ur$ ,nvinse. ngle1ii
,n(er(ar$ o nou$ e0-edi)ie -e *are s-re #adi0 'i (ontinuar$ s$ .$r)uias($ -e (o*er(ian)ii
s-anioli din A1ore 'i -&n$ ,n Antile. 3ar <ili-, ,n (e+l -rivea, -use -e -i(ioare o nou$
armad( 'i invad$ (u su((es "rlanda. Anglia anului 1LMM (unos(use e0altarea -rovo(at$ de
a(el senti*ent al triu*%ului -atrioti(, u'or -er(e-ti/il ,n teatrul istori( al lui 2.a:es-eare=
,n ulti*ii ani ai do*niei, (&nd o ar*at$ engle1$ %usese ,nvins$ de re/elii irlande1i 'i (&nd
2-ania o(u-$ -orturile de la #analul M&ne(ii, se r$s-&ndi -esi*is*ul. Ast%el dra*ele lui
2.a:es-eare re%le(tau -asiunile s-e(tatorilor, 'i *elan(olia lui Ha*let era, -e la s%&r'itul
se(olului al B>"+lea, un senti*ent *ult *ai %re(vent -rintre engle1i de(&t s+ar -utea
(rede.
B". Ar %i un neadev$r s$ se s-un$ ($ -e vre*ea lisa/etei s+au -us -ri*ele /a1e ale
unui i*-eriu /ritani(. Terra Nova, unde se du(eau de *ult$ vre*e -es(arii engle1i, a %ost
o(u-at$ ,n 1LME, dar ,n *od -rovi1oriu. 5nul dintre %avori)ii lisa/etei, (are a %ost 'i unul
dintre (ei *ai ,nv$)a)i /$r/a)i ai regatului, sir Galter Raleig., 'i+a (.eltuit o *are -arte a
averii ,n(er(&nd s$ ,nte*eie1e -e (oastele A*eri(ii de Nord o (olonie, ($reia regina
,ns$'i i+a -us nu*ele de >irginia. 3ar gru-ul de (oloni'ti -e (are i+a l$sat a(olo ,n (ursul
e0-edi)iei din 1LM7 ?o-t1e(i 'i nou$ de /$r/a)i, 'a-tes-re1e(e %e*ei@ n+a *ai %ost g$sit
doi ani *ai t&r1iu, (&nd s+a tri*is a(olo o e0-edi)ie de rea-rovi1ionare. 2e (rede ($ un
slu;itor al lui Raleig. a introdus ,n Anglia tutunul 'i (arto%ul. Raleig. a %ost unul dintre
-ri*ii euro-eni (are a %u*at. l a lansat a(east$ *od$ nou$, o%erind -rietenilor s$i -i-e
*i(i argintate. 6n ti*-ul do*niilor ur*$toare, i*-o1itul -e tutun a -rodus (in(i *ii de
livre ,n 1619, o-t *ii trei sute -atru1e(i de livre ,n 16CE, so(otindu+se 'ase 'ilingi 'i o-t
-ennH de %ie(are livr$ de tutun i*-ortat. 6n se(olul al B>"+lea s+au de1voltat *arile
(o*-anii, so(iet$)i -e a()iuni (are o/)ineau *ono-olul (o*er)ului ,n anu*ite )$ri. A*
vor/it *ai ,nainte de Merchant Adventurers (are (ontrolau *ai ales (o*er)ul -e %luviile
ger*ane, Rinul 'i l/a. O alt$ (o*-anie (o*er(ial$ se o(u-a de (o*er)ul -e 9alti(a.
#o*-ania *os(ovit$ avea *ono-olul (o*er)ului (u Rusia, Ar*enia, Persia 'i #as-i(a. O
(o*-anie a !evantului e0-loata Tur(ia. To(*ai -e la s%&r'itul do*niei lisa/etei, ,n
16OO, %u %ondat$ #ast /ndia ompany, singura (are avea dre-tul s$ %a($ nego) (u insulele
'i -orturile din Asia, A%ri(a 'i A*eri(a, de la #a-ul 9unei 2-eran)e -&n$ la str&*toarea
Magellan. A(east$ so(ietate avea s$ intre ,n rivalitate *ilitar$ (u -ortug.e1ii 'i olande1ii.
7Mult *ai *ult s&nge s+a v$rsat ,n leg$tur$ (u (ui'oarele de(&t ,n lu-tele dinasti(e8, s(rie
T.orold Rogers. 2iste*ul *arilor (o*-anii, (are st&rneau ,n a(ela'i ti*- dorin)a de
(u(erire 'i aviditatea (o*er(ial$, era, dintre toate %or*ele de (oloni1are, (ea *ai
-eri(uloas$ -entru indigeni 'i (ea *ai -u)in (ontrola/il$ -entru guvern$*&ntul na)ional.
X
ELISABETA SI MARIA STUART
". 3u-$ e'e(ul lui duard ", 2(o)ia reu'ise s$ r$*&n$ inde-endent$ %a)$ de regii
engle1i. 9rutal$, nedis(i-linat$, no/ili*ea s(o)ian$ r$*&nea (u totul %eudal$. !a -utere
era dinastia regilor 2tuar)i, (are des(indeau, -rin Ro/ert t.e 2teRart, din %a*ilia 9ru(e.
A(east$ dinastie se s-ri;inea -e /iseri(a (atoli($ 'i -e alian)a (u <ran)a, (eea (e nu -utea
s$ nu nelini'teas($ Anglia. 2tuar)ii, tot at&t de (ultiva)i (a 'i dinastia Tudorilor, interesa)i
de teologie, de -oe1ie, de ar.ite(tur$ 'i (.iar de %ar*a(ie, nu as(undeau su/ a(east$
str$lu(itoare a-aren)$ un /un+si*) realist, (a verii lor din Anglia. Henri( al >""+lea al
Angliei ,i d$duse ,n ($s$torie lui "a(o/ al ">+lea 2tuart -e %ii(a sa Margareta. 7Nu v$
te*e)i + l+au ,ntre/at s%etni(ii s$i + ($ -rin a(east$ ($s$torie (oroana Angliei va ,n($-ea ,n
*&inile unui s(o)ianD + 6n (a1ul a(esta + r$s-unse el + 2(o)ia va %i ane0at$ Angliei8.
Margareta Tudor a dat na'tere lui "a(o/ al >+lea 2tuart, 'i din ($s$toria lui "a(o/ al >+lea
(u %ran(e1a Maria de Auise s+a n$s(ut Maria 2tuart, (are a venit -e lu*e -u)in ti*- ,na+
intea *or)ii tat$lui s$u, tre1indu+se, ,n($ din leag$n, regina unui -o-or (r&n(en. Ma*$+sa,
Auise, regenta 2(o)iei, o (res(use ,n <ran)a, unde devenise o t&n$r$ (u o/ra1ul -relung 'i
-alid, ai ($rei o(.i %ru*o'i ,i -l$(ur$ del%inului <ran(is(. A/ia se ($s$toriser$ (&nd so(rul
ei, Henri( al ""+lea, *uri, ast%el ($ Maria 2tuart, regina 2(o)iei, se v$1u 'i regina <ran)ei.
Or, ea era, (a rud$ de s&nge a dinastiei Tudor, (ea *ai a-ro-iat$ *o'tenitoare a tronului
Angliei + 'i -oate (.iar regina Angliei, da($ lisa/eta era (onsiderat$ /astard$. 6'i -oate
i*agina ori(ine i*-ortan)a -e (are o d$dea ,ntreaga uro-$ %a-telor 'i senti*entelor
a(estei tinere %e*ei, suveran$ -este trei regate. 6n 1L6O, so)ul ei, tu/er(ulos, *uri de o
/oal$ de ure(.i= %a()iunea Auise -ierdu ,n <ran)a toat$ -uterea 'i Maria 2tuart tre/ui s$ se
,ntoar($ ,n 2(o)ia.
"". a tre/uia s$ do*neas($ -este o )ar$ %oarte -u)in %$(ut$ (a s+o -ri*eas($. Noua
religie re%or*at$ e0er(itase o atra()ie i*ediat$ 'i asu-ra -o-orului s(o)ian, ($ruia, s$ra( 'i
so/ru, nu+i -l$(use ni(iodat$ *odul de via)$ %eudal al e-is(o-ilor (atoli(i, 'i asu-ra
no/ililor s(o)ieni, (are, ade*eni)i de -ilda engle1ilor, r&vneau s$ -rade *$n$stirile. O
serie de revolu)ii 'i (ontrarevolu)ii religioase se ter*inase, gra)ie s-ri;inului lisa/etei,
-rin vi(toria -artidei -rotestante, a ongrega1iei Domnului, aso(ia)ie se*i-oliti($,
se*ireligioas$, ,n (are erau re-re1enta)i -o-orul, /iseri(a 'i no/ilii, a(e'tia din ur*$
%$(&ndu+'i ;o(ul su/ titlul de lor1i ai (ongrega)iei. #ardinalul
1MC
%usese *utilat 'i arun(at
-e %ereastr$ din -alatul s$u din 2aint+AndreRs.
5n ;ur$*&nt sole*n, sau covenant, -restat 'i res-e(tat (u serio1itatea (ara(teristi($
a(estei se*in)ii, legase ,ntre ei 'i (u 3u*ne1eu -e to)i -rotestan)ii 2(o)iei. Adev$ratul
st$-&n al 2(o)iei era, -e vre*ea re,ntoar(erii Mariei 2tuart ?1L61@, un -astor, 4o.n Tno0,
o* reduta/il -rin %or)a 'i ,ngusti*ea (redin)ei sale 'i a ($rui /olov$noas$ elo(ven)$
/i/li($ -l$(ea (o*-atrio)ilor s$i. Tno0 %usese -reot (atoli(, a-oi angli(an. l este a(ela
(are l+a (onstr&ns -e #ran*er s$ su-ri*e ,ngenun(.erea ,n 5rayer !ook, edi)ia a doua.
3u-$ *oartea (ardinalului a %ost %$(ut -ri1onier la (astelul din 2aint+AndreRs de ($tre
tru-ele %ran(e1e tri*ise ,n a;utorul a(estuia 'i a stat nou$s-re1e(e luni -e galerele regelui
<ran)ei. Pe vre*ea Mariei Tudor tr$ise la Aeneva 'i %usese (u(erit -e de+a+ntregul de
do(trina (alvinist$. #a 'i #alvin, Tno0 (redea ,n -redestina)ie= el g&ndea ($ adev$rul
religios tre/uie ($utat nu*ai ,n s(ri-turi, %$r$ a*este(ul ni(i unei dog*e introduse de oa+
*eni= (ultul tre/uia s$ %ie auster, %$r$ -o*-$ 'i %$r$ i(oane= institu)ia (alvinist$ 7Patriar.ii
/iseri(ii8 tre/uia s$ ,nlo(uias($ -e e-is(o-i 'i ar.ie-is(o-i= ,n %ine, ($ el, 4o.n Tno0, era
unul din ale'i 'i ins-irat dire(t de 3u*ne1eu. #onving&ndu+i de toate a(estea -e s(o)ieni,
%$(use din ?irk,a s(o)ian$ o /iseri($ -res/iterian$, %$r$ ierar.ie, (u totul de*o(rati($. 6n
%ie(are -aro.ie (redin(io'ii ,'i nu*eau -astorii lor 'i, ,n adun$rile generale ale /iseri(ii,
-astorii 'i laird,ii
1ME
lai(i 'edeau al$turi. Alian)a dintre s@uires 'i or$'eni ,n vederea
(ontrolului asu-ra (oroanei, alian)$ (are ,n Anglia se ,n(arnase ,n -arla*ent, lu$ ,n 2(o)ia
%or*a unei adun$ri e(le1iasti(e. Ai(i /iseri(a era statul.
777. John Zno9 avea mai multe motive puternice s$o urasc) pe 2aria
Stuart. 0ra catolic), i Zno9 strivea sub pioasa sa furie pe ;femeia
cardinal<, era femeie, i el scrisese ,n timpul 2ariei 8udor i 2ariei de
Auise un pamflet ,mpotriva reginelor i a regentelorD 0he 4irst :last o% the
1#'
@avid Beaton sau Beatoun, sau Bethune& $ cardinal i arhiepiscop primat de Saint$
.ndreUs, a fost ucis ,n 1%3!
1#/
2oieri ,n Sco*ia&.
0rumpet against the monstruous &egiment o% ;omen
1#3
4 ,n sf+rit, ea
fusese regina Fran*ei, i Zno9 nu cunoscuse din Fran*a dec+t ocnele
sale. .fl+nd de moartea lui Francisc al 77$lea, a spusD ;@umnezeu ne$a
prileBuit o vesel) m+ntuire, c)ci so*ul suveranei noastre a murit de o
boal) de urechi, a acelor urechi surde care n$au vrut s) aud) niciodat)
adev)rul<. Hn clipa c+nd 2aria Stuart, ,ntorc+ndu$se ,n Sco*ia,
debarc), o cea*) deas) acoperea portul. ;Hns)i fa*a cerului ne arat)
destul de limpede $ a spus Zno9 $ ce ne aduce ,n *ar) femeia aceasta<. 0a
aducea tinere*e, gra*ie, poezie4 a g)sit violen*), fanatism i ur). Supuii
s)i o primir) mai ,nt+i cu mari demonstra*ii, dar aceste demonstra*ii
,nsei erau f)cute s$o sperie pe t+n)ra femeie. Sub ferestrele sale s$au
c+ntat toat) noaptea psalmi. 1e drumul pe care ,nainta cortegiul se
,n)l*aser) podiumuri pe care se reprezentau, ,n tablouri vesele, idolatri
ari de vii pentru p)catele lor. Hn prima duminic), c+nd regina puse un
preot s) citeasc) liturghia la palat, cucernicii din Burul ei erau s)$l ucid).
2aria, cu o r)bdare surprinz)toare la o t+n)r) de optsprezece ani,
c+tig) ,ncetul cu ,ncetul teren. 6orbea pu*in, participa la lucr)rile
=onsiliului ocup+ndu$se cu un lucru de m+n) i, prin farmecul ei,
cucerea pe unii nobili protestan*i. =hiar i pe John Zno9 l$a primit cu
bun)voin*). Hn schimb, el i$a vorbit de datoria oric)rui supus de a se
r)scula ,mpotriva unui principe nelegiuit, aa cum ne arat) Biblia c) s$a
,nt+mplat cu 7saia i 7ezechia, @aniil i (abucodonosor, d+ndu$i i multe
alte e9emple pre*ioase. 0a nu ,nt+lnise niciodat) un profet4 i a r)mas
uluit) i, desigur, consternat).
7>$d ($ su-u'ii *ei + i+a s-us ea (u triste)e + v$ as(ult$ -e du*neavoastr$, 'i nu -e
*ine8. l ,i r$s-unse ($ se *$rginea s$ (ear$ -rin)ului 'i -o-orului s$ as(ulte a*&ndoi de
3u*ne1eu. A-oi ,i )inu o -redi($ (u -rivire la liturg.ie, (ere*onie (are, a%ir*$ el, nu este
-rev$1ut$ ,n s(ri-turi. a nu era teolog$, dar i+a dat un r$s-uns %er*e($torJ 73a($ a(ei -e
(are i+a* as(ultat alt$ dat$ ar %i a(i, v+ar r$s-unde ei8. Tno0 -le($, ur&ndu+i s$ reu'eas($
tot at&t de /ine ,n 2(o)ia -re(u* 3e/ora 7,n (o*unitatea %iilor lui "srail8
1ML
.
">. Ra-orturile dintre Maria 'i lisa/eta erau (o*-le0e. !a (on%li(tele -oliti(e se
adaug$ 'i gelo1ia %e*inin$. #&nd veni la !ondra Melville, a*/asadorul Mariei, lisa/eta
%$(u tot (e i+a stat ,n -utin)$ (a s$+l sedu($. 6i vor/i ,n toate li*/ile -e (are le (uno'tea,
(&nt$ din l$ut$, ,ntre/&ndu+l da($ 'i Maria (&nt$ at&t de %ru*os= dans$ ,n %a)a s(o)ianului
'i s-use ($+i sigur$ ($ Maria nu dansa at&t de gra)ios= voi s$ 'tie da($ -$rul ei /lond
ro'(at nu era *ai %ru*os de(&t -$rul (astaniu al Mariei. Melville ie'i din ,n(ur($tur$
s-un&nd ($ lisa/eta era (ea *ai %ru*oas$ dintre reginele Angliei 'i Maria (ea *ai
%ru*oas$ dintre reginele 2(o)iei. lisa/eta ,l *ai ,ntre/$ (ine era *ai ,nalt$ dintre ele
dou$. Maria 2tuart, desigur. 7Atun(i + s-use lisa/eta + e -rea ,nalt$8. 4o.n Tno0 ar %i
g$sit ,n a(este vor/e ale unui 'e% de stat argu*entele ,*-otriva 7*onstruoasei guvern$ri a
%e*eilor8. 3ar la lisa/eta %rivolitatea nu era de(&t o *as($ agrea/il$. 6n -ro/le*a
1#3
<ntiul sunet de trmi+ *mpotriva monstruoasei guvernri a %emeilor.
1#%
@ebora, profet) biblic), datorit) inspira*iei c)reia evreii ar fi repurtat o victorie
asupra canaani*ilor =artea Budec)torilor. 3$%&.
su((esiunii r$*ase ne(lintit$. a nu -utea ad*ite (a regina 2(o)iei s$+'i s-un$ regina
Angliei, ni(i s$ -un$ al$turi -e ste*a ei (ele dou$ regate, (.iar da($ Maria nu lua ni(i o
*$sur$ -entru a+'i valori%i(a dre-turile.
O ast%el de -reten)ie ar %i -utut su/*ina ,n *od -eri(ulos loialis*ul (atoli(ilor
engle1i, 'i asta (u at&t *ai *ult (u (&t (ea *ai *are -arte a (atoli(ilor se a%lau la nord,
a-roa-e de %rontiera (u 2(o)ia. 3a($ Maria s+ar ($s$tori (u un -rin) (atoli(, %ran(e1 sau
s-aniol, Anglia se -utea te*e de o nou$ Maria Tudor. 6n s(.i*/, da($ Maria 2tuart voia
s$ se lase *$ritat$ (u un -rotestant engle1, ales de lisa/eta, a(easta era gata s$ de(lare
($, du-$ *oartea ei, su((esiunea ,i va reveni Mariei 'i ($ o va s-ri;ini (u s%aturile sale.
>. 6ntre (ele dou$ regine ,n(e-u o (ores-onden)$ a*i(al$, ,n (are lisa/eta, ;u(&nd
-e sora *ai *are, o (o-le'ea -e var$+sa (u -rover/e -line de t&l(J 7O(ole'te tu%i'urile, s+
ar -utea (a un s-in s$ te ,n)e-e ,n ($l(&i... Piatra (ade adesea -e (a-ul (eluia (are a
arun(at+o8. 2%aturi /anale, dar -oate utile, ($(i Maria, du-$ (e dovedise la ,n(e-ut at&ta
r$/dare, se l$sa a(u* ,n -rada nervilor. #&nd 4o.n Tno0, (are (ontinua s+o ;ude(e 7(u o
autoritate at&t de sever$ (a 'i (u* ar %i %$(ut -arte din #onsiliul Privat al lui 3u*ne1eu8,
-redi($ ,*-otriva eventualei ($s$torii a reginei (u un -a-ista', ,l (.e*$ la d&nsa 'i+i
vor/i *ult 'i (u violen)$. 7A* su-ortat + s-use ea + %elul du*neavoastr$ as-ru de a vor/i
,*-otriva *ea 'i a un(.ilor *ei. A* ,n(er(at s$ v$ %iu -e -la( -rin toate *i;loa(ele
-osi/ile. >+a* -ri*it ori de (&te ori a)i avut -o%ta s$ *$ ad*onesta)i. Ii totu'i, nu -ot s$
tr$ies( ,n -a(e (u du*neavoastr$. 4ur ,n %a)a lui 3u*ne1eu ($ voi %i ,ntr+o 1i r$1/unat$8.
6n (li-a a(eea (uvintele i s+au -ierdut ,n .o.ote de -l&ns 'i -a;ul a/ia g$si at&tea /atiste
(&te+i %ur$ de tre/uin)$ (a s$+'i 'tearg$ o(.ii.
>". Pu)ine %e*ei au dre-tul la *ai *ult$ indulgen)$ de(&t Maria 2tuart, arun(at$
at&t de t&n$r$ 'i %$r$ s%etni(i (redin(io'i, ,ntr+o vre*e ro*an)ioas$ 'i /rutal$, -rintre
no/ili %$r$ s(ru-ule 'i -redi(atori inu*ani. #ura;ul ei a a;utat+o s$ (&'tige ,n -ri*a eta-$.
6ndat$ (e l$s$ %e*eia din ea s$ ai/$ -rioritate %a)$ de suveran$, ,n(e-u s$ adune gre'eli
-este gre'eli. #$ a re%u1at s$+l ia de /$r/at -e %ru*osul !ei(ester, -e (are i+l re(o*andase
lisa/eta, era %ires(= n+avea ni(i o -o%t$ s$ (uleag$ -e %o'tii (urte1ani ai veri'oarei sale 'i,
de alt*interea, !ei(ester ar %i %ost un rege ne-ri(e-ut. 3arnleH, -e (are+l alese ea, era 'i
*ai ne-ri(e-ut= e dre-t ($ 'i el des(indea din %a*ilia Tudor 'i tru-ul s$u t&n$r nu era
li-sit de gra)ie, dar avea un su%let ;osni(, o ini*$ la'$, ,l a-u(au %urii su/ite, 'i Maria se
-li(tisi de el tot at&t de re-ede (u* se ,ndr$gostise. Maria (o*ise atun(i ne/unia de a+'i
lua dre-t s%etni( un *i( *u1i(ant italian, venit ,n 2(o)ia o dat$ (u suita du(elui de 2avoia,
un anu*e 3avid Ri11io. 2eniorii de la (urte, e0as-era)i ($ un -arvenit e -re%erat ,n lo(ul
lor, ;urar$ s$ se r$1/une. 6*-reun$ (u 3arnleH, -user$ la (ale o (ons-ira)ie -entru a se
des(otorosi de Ri11io 'i+l u(iser$ (.iar ,n %a)a Mariei, -e (&nd lua (ina (u ea. Peste trei
luni ea d$du na'tere unui /$iat (are avea s$ %ie "a(o/ al >"+lea al 2(o)iei 'i "a(o/ " al
Angliei 'i des-re (are se s-unea atun(i ($ e (o-ilul lui Ri11io. 2itua)ia Mariei devenea
insu-orta/il$. 6l ura -e /$r/atul s$u 3arnleH= iu/ea la ne/unie -e (el *ai groa1ni( dintre
seniorii s(o)ieni, -e (ontele de 9ot.Rell, (are o violase, a-oi o (u(erise, 'i -e (are toat$
2(o)ia ,l dis-re)uia. 9ot.Rell -reg$ti u(iderea regelui. Oare (u (o*-li(itatea Mariei
2tuartD !u(ru (ert este ($ regina l+a instalat -e 3arnleH, (are era /olnav, ,ntr+o (as$
i1olat$ la )ar$, ,n a-ro-ierea din/urgului, la Tir:+o'<ield= ea ,l -$r$si seara= ,n (ursul
no-)ii (asa s$ri ,n aer, 'i 3arnleH %u g$sit *ort ,n gr$din$. Ni*eni nu se ,ndoia de
vinov$)ia lui 9ot.Rell. Or, regina, trei luni du-$ u(iderea /$r/atului s$u, se ($s$tori (u
asasinul. ra *ai *ult de(&t -utea su-orta o-inia -u/li($, (.iar ,n se(olul al B>"+lea.
Pa-a, 2-ania, <ran)a, to)i -rietenii o -$r$sir$ -e Maria. 5nii s(o)ieni se r$s(ular$. 3u-$
un s(urt (on%li(t, 9ot.Rell, destul de la', %ugi, iar Maria %u readus$ la din/urg, (a
-ri1onier$, de solda)ii (are strigauJ 7!a rug (u t&r%aW8. Maria %u detronat$ ,n %avoarea
%iului s$u "a(o/ al >"+lea, istoria ei dovedind, s-unea a*/asadorul vene)ian, ($ 8tre/urile
statului nu (onstituie o *eserie -entru o %e*eie8.
>"". Ar %i %ost, desigur, e0e(utat$ da($ lisa/eta n+ar %i -rote;at+o, s-re *area
des-erare a lui #e(il 'i a lui Galsing.a*, (are nu+'i -uteau e0-li(a -oliti(a st$-&nei lor
de(&t -rin oroarea -e (are o avea %a)$ de re/elii s(o)ieni 'i -rin dorin)a de a nu o%eri
su-u'ilor un s-e(ta(ol 'i un e0e*-lu de regin$ de(a-itat$. 6n s%&r'it, du-$ 1e(e luni 'i
;u*$tate de (a-tivitate la !o(. !even, Maria %ugi ($lare, ,n 1L6M, 'i a;unse ,n Anglia. #e
avea s$ %a($ lisa/etaD Tre/uia s$ tolere1e ,n regatul s$u -re1en)a unei -retendente at&t
de -eri(uloaseD Ni(iodat$ a(east$ *are artist$ a e1it$rii n+a 'ov$it vre*e at&t de ,n+
delungat$. #onsilierii s$i ar %i tratat+o -e Maria %$r$ ni(i o *il$. O (erea ra)iunea de stat.
4o.n Tno0 s(riaJ 73a($ nu ve)i lovi la r$d$(in$, ra*urile (are -ar *oarte vor ,n*uguri
din nou8. Maria (eru (a lisa/eta s$ des(.id$ o an(.et$ asu-ra a(telor (o*ise de re/elii
s(o)ieni= lisa/eta a((e-t$, dar ordon$ *e*/rilor (o*isiei s$ e0tind$ an(.eta 'i (u
-rivire la *oartea lui 3arnleH, -entru (a, s-unea ea, s$ nu *ai a-ese ni(i o /$nuial$
asu-ra 7sorei sale8. Ni'te s(risori (are dovedeau vinov$)ia Mariei, %ai*oasele 7s(risori
din (aset$8, %ur$ invo(ate ,*-otriva reginei 2(o)iei. A(easta s-use ($ s(risorile erau %alse.
Me*/rii (o*isiei, -ruden)i, de(larar$ ($ an(.eta nu dovedise ni*i( ni(i ,*-otriva
re/elilor, ni(i ,*-otriva Mariei. lisa/eta o re)inu (a -ri1onier$ 'i nu -oate %i de lo(
/la*at$, ($(i ne%eri(ita regin$ a 2(o)iei %usese 'i (ontinua s$ %ie i*-li(at$ ,n toate
(ons-ira)iile. <a)$ de nu*$rul (o*-loturilor ale ($ror %ire le+a )inut Maria, /l&nde)ea
lisa/etei st&rne'te ad*ira)ie. Pentru Maria 2tuart s+au r$s(ulat (atoli(ii din nord, -entru
ea a *urit du(ele de Nor%ol:. a ,n(ura;a at&t 2-ania (&t 'i <ran)a, -e du(ele d'Alen\on,
(a 'i -e 3on 4uan de Austria. a (ons-ira (u -a-a ,*-otriva lisa/etei -rin inter*ediul
/an(.erilor %lorentini. #a*era #o*unelor (eru (a-ul ei= Galsing.a* nu+i s-unea alt%el
de(&t the bosom serpent
1M6
. ,n a%ar$ de ori(e ,ndoial$ ($ lisa/eta ar %i avut 1e(i de
*otive serioase (a s$ ordone e0e(utarea %ru*oasei sale veri'oare. 3ar a re%u1at.
6777. 1%!#$1%#". Frumoasa amazoan) cu tenul palid deveni o femeie
matur) i bolnav)4 p)rul castaniu ,nc)run*ea. 2aria, prizonier), broda
lucruoare pentru 0lisabeta i, incoriBibil), complota. 0lisabeta
,mb)tr+nea4 era sigur acum c) nu va mai avea copii4 problema
succesiunii devenea din ce ,n ce mai grav). @up) o at+t de lung)
captivitate, papa i biserica uitaser) c) 2aria se f)cuse vinovat) de
adulter, poate i de omucidere, i din nou ,i puneau ,n ea mari
speran*e. Bunii protestan*i se neliniteau de scaden*a at+t de apropiat).
1#!
=arpele adpostit la sn
Ialsingham, care o p+ndea pe 2aria, ,i intercepta regulat
coresponden*a. @up) dou)zeci de ani de captivitate, ea se *inea ,nc) de
;planul ei<, care nu era altceva dec+t pieirea 0lisabetei. -r, ,n 1%#" p)rea
c) se apropie un r)zboi cu Spania. 8rebuia mai ,nt+i, se g+ndea
Ialsingham, ,nainte de a se angaBa, s) se suprime cauzele primeBdiei
din)untru. Gn agent provocator se ,ns)rcin) s$o atrag) pe 2aria ,ntr$o
capcan). S$a l)sat prins) f)r) ezitare. Gn grup de tineri puseser) la cale
uciderea 0lisabetei, eful lor trimise 2ariei o scrisoare, firete
interceptat), ,n care o ,ncunotin*a de asasinat i$i cerea p)rerea.
@umanii 2ariei ateptau plini de nelinite r)spunsul ei. ($au fost
dezam)gi*i. 0a aproba omorul i le d)dea chiar sfaturi ucigailor.
Ialsingham triumfa. 2aria fu Budecat) la Fotheringay i fu g)sit)
vinovat) ,n unanimitate. =amera =omunelor ceru imediata ei e9ecu*ie.
=hiar i fiul ei 7acob nu uita c) moartea 2ariei ,i asigura tronul .ngliei.
;Celigia mea m$a f)cut s) ur)sc ,ntotdeauna comportarea ei, dei
onoarea m) obliga s)$i ap)r via*a...< 0lisabeta ezita i acum. @e ce sen$
timent asculta eaM =lemen*) real)M Aroaz) de aceast) ac*iuneM 8eam)
pentru propria m+ntuireM Hn cele din urm) semn) ordinul de e9ecu*ie.
=)l)ul se v)zu silit s) repete de trei ori lovitura de sabie, pentru a$i t)ia
capul # februarie 1%#"&. 8ragediile din tinere*e ale 2ariei Stuart
fuseser) uitate, i ,n ochii catolicilor a devenit o sf+nt).
"B. lisa/eta a tr$it -&n$ la 'a-te1e(i de ani, v&rst$ %oarte ,naintat$ -entru a(ele
vre*uri, 'i -&n$ ,n ulti*a 1i a %ost s(li-itoare, a dansat, a %lirtat. 9urleig.
1M7
*urise
,naintea ei 'i regina l+a ,nlo(uit (u al doilea %iu al a(estuia, (u Ro/ert #e(il. !ui !ei(ester
,i ur*ase, ,n gra)iile /$tr&nei %e*ei, ginerele a(estuia, (ontele de sse0. ra *l$dios 'i
sedu($tor, dar arogant 'i avea un (ara(ter as(uns. 6*/$tat de senti*entul tul/ure -e (are+l
avea regina -entru el 'i (are (u-rindea ,n a(ela'i ti*- gri;$ *atern$, tandre)$ 'i
sen1ualitate, ,n(ura;at 'i de o glorioas$ e0-edi)ie la #adi0, (are %$(use din el idolul
-o-orului engle1, devenise de nesu-ortat. #u toate ($ o trata -e regin$ (u o i*-ertinen)$
'i o violen)$ ne*ai-o*enit$, ea ,l ierta ,ntotdeauna. 6'i ;u($ ulti*a (arte (&nd (eru
(o*anda ar*atei tri*is$ de lisa/eta (a s$ ,n$/u'e revolta irlande1$ -rovo(at$ de
s-anioli ?1L9F@.
6n general, el se (o*-ort$ (a un (o-il alintat 'i (a un tr$d$tor, vis&nd s$ se ,ntoar($
(u tru-ele sale la !ondra (a s+o detrone1e -e suveran$, tri*i)&ndu+i ,n a(ela'i ti*-
s(risori sures(itate 'i -$ti*a'e. lisa/eta ,l ;ude(a a(u* (u /un+si*)J 7Ai avut (e+ai
(erutJ alegerea *o*entului... *ai *ult$ -utere 'i autoritate de(&t a avut (ineva
vreodat$8'. #&nd, -$r$sindu+'i -ostul, se ,ntoarse 'i ,n(er($ s$ organi1e1e un (o*-lot
-entru a o ,n(.ide 'i, la nevoie, -entru a o asasina, ea ,l l$s$ ,n voia soartei. 7A(ei (are se
ating de s(e-trul -rin)ilor nu *erit$ ni(i o *il$8, s-use ea. <ru*osul sse0 %u de(a-itat ,n
Turn 'i avu un s%&r'it u*il 'i -ios.
1#"
.lt) grafie a numelui Burghley
B. Moartea lui ,nv$lui (u o u*/r$ de *elan(olie ulti*ii ani ai reginei. a ,'i vo-sea
,n($ -$rul 7,ntr+o (uloare -e (are natura n+a %$(ut+o ni(iodat$8= se a(o-erea de -erle 'i
dia*ante, de sto%e din %ire de argint 'i aur= *ai -ri*ea o*agiile -arla*entului 'i ,i
-ro*itea s$ a/roge *ono-olurile (are ,*/og$)iser$ -rea *ul)i (urte1ani= d$dea *&na s$
i+o s$rute tuturor gentilo*ilor din #a*era #o*unelor, -entru ($ se g&ndea ($+'i ia r$*as
/un de la ulti*ul s$u -arla*ent= uneori *ai dansa (.iar 'i o 7(ourante8
1MM
. 3ar i*ediat se
,ntindea -e -erne= se a-ro-ia s%&r'itul 'i ea ,l si*)ea. Totu'i se ,n($-$)&nase s$ re%u1e
nu*irea unui su((esor. Itia ($ va %i "a(o/ al >"+lea al 2(o)iei, %iul Mariei 2tuart, 'i ($
*ini'trii s$i au 'i ,n(e-ut o (ores-onden)$ (u din/urgul. Nu vor/ea ni(iodat$ de asta.
&ideo et taceo %usese ,ntotdeauna devi1a ei. 6ntr+o 1i de ianuarie a anului 16OE se si*)i
*ai r$u, se (ul($, re%u1$ s+o vad$ un *edi(, ,l dese*n$ ,n s%&r'it -e "a(o/ (a ur*a'ul ei
'i, ,ntor(&ndu+se (u %a)a la -erete, ($1u ,ntr+o letargie din (are nu se *ai tre1i.
XI
ANGLIA N EPOCA ELISABETAN
". Tru-urile elisa/etanilor erau %$(ute la %el (a 'i ale noastre. Aveau a(elea'i (reiere,
a(elea'i ini*i, a(eia'i rini(.i 'i, %$r$ ,ndoial$, ,n(er(au (a* a(elea'i -asiuni (a 'i
des(enden)ii lor. 3ar ei de%or*au at&t de /ine linia a(estor tru-uri + -rin (ur/ele 'i
ung.iurile ve'*intelor lor + 'i %ires(ul -asiunilor + -rin str$lu(irea *eta%orelor + ($ *ul)i
istori(i i+au (onsiderat ni'te *on'tri. 6n s-e(ial a st&rnit ui*ire (ontrastul dintre ging$'ia
-oe*elor lor 'i (ru1i*ea s-e(ta(olelor, dintre lu0ul (ostu*elor 'i *urd$ria vie)ii lor. 3ar
ori(e e-o($ o%er$ ase*enea sur-ri1e 'i istori(ii viitorului nu vor ,nt&*-ina *ai -u)ine
greut$)i s$ ,*-a(e inteligen)a savan)ilor 'i -$trunderea ro*an(ierilor no'tri (u
stu-iditatea e(ono*iei 'i s$l/$ti(ia r$1/oaielor noastre. 5(eni(ii 'i ($-itanii (are
traversau Ta*isa (a s$ vad$, la -eatrul Blobului, o (o*edie de 2.a:es-eare erau a(eia'i
(are -riveau (u -l$(ere un nenoro(it de urs .$r)uit de o (eat$ de (&ini sau (are
(onte*-lau s&ngerosul su-li(iu al unui tr$d$tor. O/i'nuin)a i+a %$(ut insensi/ili, ,nto(*ai
(a -e sse0 sau #arlisle, /$r/a)i at&t de ra%ina)i, (are se ,*-$(au (u *irosul ur&t al
str$1ilor din !ondra, a'a du-$ (u* (utare estet al ti*-urilor noastre a((e-t$ %ilo1o%ia
-oliti($ (ea *ai dur$ 'i s&ngeroasele ei (onse(in)e.
"". 3eoare(e reginei ,i -l$(ea lu0ul, 'i )ara, de alt%el, se ,*/og$)ea, *oda a %ost
-entru elisa/etani un tiran -reten)ios 'i (a-ri(ios. "nventate ,n <ran)a, turnurile la ro(.ii
se l$rgiser$ ,ntr+at&t, ,n(&t deveniser$ (a o *as$ -e (are se odi.neau /ra)ele. 3easu-ra
a(estui vast (lo-ot, un (orset din /alene sau din o)el le %$(ea %e*eilor o talie de vies-e.
Aulere i*ense, i*-ortate din 2-ania, erau ,n)e-enite (u un %ir de o)el sau (u s(ro/eal$,
inven)ie dr$(eas($ -e (are o introdusese ,n Anglia nevasta vi1itiului olande1 al reginei.
#ele *ai s(u*-e sto%e, (ati%ele, da*as(uri, -ostavuri din %ire de aur 'i argint erau %olosite
-entru ro(.iile doa*nelor 'i -entru tuni(ile /$r/a)ilor. Marii seniori, ,n divertis*entele
lor *itologi(e, se luau la ,ntre(ere ,n (e -rive'te i*agina)ia (u -oe)ii, (are, adeseori, erau
1##
@ans vechi, destul de viu, la mod) ,n secolele 567$ 5677
ei ,n'i'i *ari seniori. !u0ul 'i (on%ortul -$trundeau ,n (asele gentry,ei 'i ale or$'enilor. O
doa*n$ de rang *are, ,nainte de a se s(ula din -at, (erea (a -a;ul s$+i a-rind$ %o(ul ,n
(a*er$= ,nainte de a se (ul(a ,i (erea (a*eristei s$+i ,n($l1eas($ -atul (u o sti(l$ (u a-$
(ald$. !a )ar$ -retutindeni se ridi(au noi (astele, ,n (are ar.ite(tura italian$ se ,*/ina (u
goti(ul tradi)ional. 6n gr$dini, (a 'i ,n interiorul (aselor se ur*$rea si*etria -lanurilor 'i
varietatea orna*entelor. Tisa 'i *eri'orul erau tunse ,n %or*$ de s%ere 'i s-irale. !i*/a;ul
(avalerilor 'i al doa*nelor era tot a'a de (iudat ,ntorto(.eat (a 'i ar/orii din gr$dina lor.
#uphues a lui !HlH
1M9
%usese -u/li(at ,n 1LMO 'i ori(e %e*eie (ultivat$ se %$lea ($ este
eu%uisti($. Pl$(erea de a n$s(o(i (uvinte 'i anu*ite ,ntors$turi, /e)ia -e (are o -ro(ura
re,nnoirea li*/ii d$deau na'tere unei -re)io1it$)i ,nt&lnite ,n -oe*e, (a 'i ,n vor/ire 'i
(are *ergea de la %er*e($tor la ridi(ol %$r$ a %i ,ntotdeauna u'or s$ se -oat$ distinge
%rontiera dintre ele.
""". 3a($ (ei de la (urte 'i (&teva s-irite (ultivate (iteau -e sir P.ili- 2HdneH 'i -e
sir T.o*as GHatt, -e 2-enser, -e MarloRe
19O
'i sonetele lui 2.a:es-eare, su/ a(east$
su-ra%a)$ iri1at$ (ontinua s$ (ir(ule *arele (urent -uritan. 9i/liote(a adunat$ de ladH
Ho/H, al ($rei (atalog ,l ave*, se (o*-unea *ai ales din ($r)i religioaseJ 9i/lia 'i artea
martirilor lui <o0e (onstituiau /a1a lor solid$. 7Autorul (el *ai (itit -e vre*ea lui
2.a:es-eare era reverendul HenrH 2*it.8
191
. 6n a%ar$ de -redi(i, erau editate *ai ales
/alade ri*ate asu-ra eveni*entelor 1ilei sau -a*%lete religioase (a *ani%estele -uritane
-u/li(ate su/ -seudoni*ul Martin Mar-relate. Poe*ele nu g$seau -rea *ul)i le(tori, dar
s(riitorii elisa/etani tr$iau *ai *ult din darurile -rote(torilor ($rora le dedi(au o-erele
lor de(&t din v&n1area ($r)ilor. O -ies$ de teatru era -l$tit$ (u 'ase -&n$ la 1e(e livre, 'i
un dra*aturg -u)in *ai a(tiv s(ria vreo 1e(e -&n$ la dou$s-re1e(e -e an. 6n s%&r'it, se
vindeau la !ondra *ulte o-ere traduse din italian$ 'i %ran(e1$, (a de -ild$ 5ovestirile lui
9o((a((io 'i #seurile lui Montaigne. 6n s(rierile autorilor str$ini, 2-enser 'i 2.a:es-eare
g$seau te*e la (are ad$ugau, -entru a le da un %ar*e( s-e(i%i( engle1, gravitatea
*elan(oli($ -ro-rie na)iunii lor, -oe1ia sa rusti($, %ilo1o%ia sa %a*iliar$ 'i serioas$.
">. 2u/ do*nia lisa/etei, teatrul a a;uns s$ o(u-e ,n Anglia un lo( de sea*$ ,n
via)a !ondrei. 6n($ de -e vre*ea lui Henri( al >""+lea e0istau tru-e de (o*edie, dar
-u)ine teatre -er*anente. Tru-ele a(elea ;u(au ,n (ur)ile .anurilor sau ,n vesti/ulele
(ona(urilor. #&nd autorit$)ile din #itH, devenite -uritane, ,i e0-ul1ar$ -e (o*edieni,
a(e'tia se re%ugiar$ la sud de Ta*isa, ,n a%ara ;urisdi()iei lordului+-ri*ar. Atun(i se
(onstruir$ *ai *ulte teatre, dintre (are (el *ai (ele/ru este 7Alo/ul8, din (are
2.a:es-eare -oseda o 1e(i*e. Oa*enii iau (u u'urin)$ dre-t tr$s$tur$ -er*anent$ un
1#:
John >yly 1%%3$1!?!& $ poet i scriitor de factur) aristocratic)
1:?
1hilip Sydney 1%%3$1%#!&, 8homas Iyatt 1%?/$1%3'&, 0dmund Spenser 1%%'$
1%::& i =hristopher 2arloUe 1%!3$ 1%:/& $ poe*i renascentiti englezi. Gltimul l$a
inspirat pe Shakespeare ,n unele lucr)ri ;(egu*)torul din 6ene*ia<&, f)c+ndu$se chiar
specula*ii asupra unei posibile identit)*i ,ntre el i Shakespeare. Fiul lui 8homas Iyatt
pe care$l chema la fel, a condus ,n 1%%3 r)scoala euat) ,mpotriva c)s)toriei 2ariei
8udor cu Filip, viitorul rege al Spaniei. =f. cartea a 76$a, cap. 677, X 777.
1:1
Henry Smith, supranumit ;Silver$tongued< ;>imb) de argint<& $ autor i predicator
puritan 1%%?$1%:1&.
detaliu n$s(ut la ,nt&*-lare. #onstru(torii -ri*elor teatre ,n(er(ar$ a-roa-e to)i s$
re-rodu($ (urtea .anului, (u galeria sa e0terioar$ *erg&nd de+a lungul (a*erelor. A(east$
galerie -utea u'or re-re1enta (&nd /al(onul (a*erei unei doa*ne, (&nd v&r%ul unui turn.
2-e(tatorii -l$teau un -ennH (a s$ intre, 'ase -ennH -&n$ la un 'iling (a s$ ai/$ un lo( -e
(are s$ 'ad$, %ie -e s(en$, %ie ,n galerie, (are, ,n a*intirea .anului ini)ial, r$*&nea
,*-$r)it$ ,n (a*ere, de unde, -ro/a/il, -rovin lo;ile noastre. Re-re1enta)ia se anun)a (u
sunete de tro*-ete, a'a (u* se o/i'nuie'te 'i ast$1i ,n %a)a /ar$(ilor din /&l(iuri.
Pu/li(ul, (o*-us din u(eni(i, studen)i ,n dre-t, solda)i 'i gentilo*i, era inteligent 'i
serios. 6i -l$(ea o *elodra*$ %oarte s&ngeroas$, dar se dovedea (a-a/il s$ ,n)eleag$ 'i
-iesele (ele *ai -oeti(e ale lui MarloRe, 9en 4onson sau 2.a:es-eare.
>. 3es-re Gillia* 2.a:es-eare, (are a dat via)$ unei lu*i ,ntregi, (u* s+ar -utea
vor/i ,n c4teva r&nduriD A %ost su-erior tuturor (elorlal)i autori dra*ati(i de -e vre*ea
luiD !u(rul e sigur, de'i 'i a(e'tia au %ost %oarte re*ar(a/ili. Ni(i unul ,ns$ n+a -ar(urs o
ga*$ de tonuri, de genuri 'i de su/ie(te at&t de larg$= ni*eni n+a 'tiut s$ ,*/ine ,ntr+un
*od at&t de %eri(it -oe1ia (ea *ai %antasti($ 'i (onstru()ia (ea *ai solid$= ni*eni n+a e0+
-ri*at asu-ra naturii 'i -asiunii oa*enilor g&nduri at&t de -ro%unde ,ntr+o li*/$ at&t de
viguroas$. 2u-erioritatea lui i+a %ost re(unos(ut$ de (onte*-oraniD Nu at&t de unani*
(u* i+o re(unoa'te* noi ast$1i. #&nd a(est autor+a(tor a ,n(e-ut, -rin 1L9O, s$ o%ere
*anus(rise (o*-aniilor de (o*edian)i, ,n (on(uren)$ (u erudi)ii -oe)i ai universit$)ilor, a
st&rnit gelo1ia a(estora. 3ar -u/li(ului ,i -l$(eau -iesele lui. 6ntr+un *i( *anual de
literatur$ -u/li(at ,n 1L9M, 5alladis -amia
19C
, autorul, (&nd a;unge la tragedie 'i (o*edie,
vor/e'te de 2.a:es-eare (a 7de (el *ai *inunat ,n a*/ele genuri8 'i 7unul din (ei *ai
-asiona)i dintre noi ,n a 1ugr$vi triste)ea -ri(inuit$ de ,n(ur($turile dragostei8. 73a($ *u+
1ele ar -utea vor/i engle1e'te + s-une autorul +, ar vor/i ,n %ru*oasa li*/$ a lui
2.a:es-eare8. Prieten (u oa*enii de la (urte, -arti(i-&nd la via)a lor ,n ti*-ul ulti*ei
-erioade de do*nie a lisa/etei, 2.a:es-eare 'tia s$ des(rie, tot at&t de /ine (a -asiunile
dragostei, 'i a(elea ale a*/i)iei, -re(u* 'i 1/u(iu*ul (elor a%la)i la -utere. 6n)ele-(iunea
unui -o-or e al($tuit$ din adev$ruri (o*une ($rora *arii s(riitori au 'tiut s$ le dea o
%or*$ deose/it$. 6n)ele-(iunea -o-orului engle1, instin(tiv$, -oeti($ 'i uneori
in(onstant$, ,i datorea1$ lui 2.a:es-eare (eea (e -o-orul %ran(e1 le datorea1$ *orali'tilor
s$i.
>". Anglia lui 2.a:es-eare ,)i a-are toat$ %re*$t&nd de -oe*e 'i de (&nte(e, 'i+)i
i*agine1i (u -l$(ere -e (el *ai ne,nse*nat u(eni( sau -e (el *ai si*-lu s$tean din
vre*ea a(eea (&nt&nd la viol$ sau (o*-un&nd *adrigale. <$r$ ,ndoial$ ($ nu tre/uie s$
e0ager$* -oe1ia 'i veselia Angliei elisa/etane. >ia)a era as-r$ -entru *ase, la %el 'i (.iar
*ai *ult de(&t ast$1i. 2e v$d ,n -iesele lui 2.a:es-eare )$ran(e a(tive, (u nasul ro'u, (are
,n toiul iernii (ar$ g$le)i (u la-te ,ng.e)at 'i au *&inile (r$-ate de la s-$latul ru%$riei
grosolane
19E
. #u toate ($ -re)ul gr&ului (res(use ,n ur*a s($derii valorii aurului, satele
1:'
0ezaurul zei+ei Pallas adic) al ,n*elepciunii&, de Francis 2eres
1:/
.luzie, probabil, la cupletul ;7arna<, de la sf+ritul comediei /ove>s /aour>s /ost
'Chinurile zadarnice ale dragostei( ,n care se vorbete de ;laptele care ,nghea*) ,n
g)leat)< i de ;nasul rou i Bupuit al 2arianei<. @ac) la acest pasaB din piesele lui
Shakespeare s$a g+ndit autorul, el nu e dintre cele mai semnificative pentru ;via*a
su%ereau din (au1a 'o*a;ului, %iind nevoie s$ se edi(te1e s-re s%&r'itul do*niei, ,n 1L97 'i
16O1, dou$ i*-ortante legi (u -rivire la s$ra(i. )@uirii, a ($ror -utere (re'tea, se ar$tau
adesea duri, 'i -rigoana religioas$ era de te*ut -entru (ine voia s$ g&ndeas($ ,n *od
li/er. 3ar e0istau 'i -ro-rietari (re'tini (are se dovedeau os-italieri 'i /inevoitori.
3o*eniile, (a 'i satele, ,'i satis%$(eau ,n($ ne(esit$)ile -rin -ro-riile lor *i;loa(e. O /un$
gos-odin$, lady sau arenda'$, ,'i %$(ea totul singur$, de la dul(ea)$ -&n$ la lu*&n$ri.
2er/$rile (&*-ene'ti erau -line de %ar*e(= su-ravie)uiau ve(.i tradi)ii -$g&ne, (a de -ild$
dansul de ar*inden (Maypole), ,n ;urul unui st&l- ,*-odo/it (u %lori 'i ra*uri ver1i, (are
evo(au sosirea -ri*$verii 'i a -a'telui -ri*itiv. 2$tenii *ontau (o*edii (u *ult$
is(usin)$, (u* ne+a ar$tat at&t de /ine 2.a:es-eare ,n &isul unei nop1i de var(, 'i str$inii
re*ar(au ($ engle1ii erau -e atun(i -o-orul (el *ai *u1i(al din lu*e. Nu nu*ai ($ -o+
-orul a(esta a dat (o*-o1itori (a ad*ira/ilul 9Hrd, dar a-roa-e ,n toate (asele se vedeau
l$ute, viole, (lave(ine 'i ($r)i de *u1i($. To)i vi1itatorii 'i *ul)i servitori erau ,n stare s$
des(i%re1e un (&nte( 'i s$+'i o(u-e lo(ul ,ntr+un (or de trei sau -atru vo(i.
>"". A(est gust -entru -oe1ie 'i *u1i($ -resu-une o edu(a)ie destul de avansat$. a
nu li-sea elisa/etanilor. 3u-$ Gin(.ester 'i ton, %ilantro-i /oga)i %ondar$ noi 5ublic
)chools2 Rug/H ,n 1L67, HarroR ,n 1L9O. 6n -rin(i-iu '(olile erau gratuite 'i destinate
(o-iilor din ve(in$tate, %ondatorul -l$tind salariul ,nv$)$torilor 'i .rana (o-iilor. 2ingurii
(are ,'i -l$teau ,ntre)inerea erau (ei str$ini de )inut, a-roa-e ,ntotdeauna %ii de *ari
seniori sau de or$'eni /oga)i. Pu)in (&te -u)in str$inii devenir$ *ai nu*ero'i, 'i '(oala
%un()iona nu*ai -entru ei, HarroR, de -ild$, r$*&n&nd nu*ai (u -atru1e(i de elevi
gratui)i (*ree scholars). du(a)ia ele*entar$ se %$(ea ,n '(oli *i(i (petty schools), *ai
ales de %e*ei, (are ,nv$)au -e (o-ii al%a/etul 'i no)iuni ele*entare de s(riere, ele ,n'ile
ne'tiind *ai *ult. 3un$ a(eea (o-ilul se du(ea la Brammar )chool, '(oli (onduse, uneori
(.iar 'i la )ar$, de adev$ra)i erudi)i. 0istau -e atun(i -&n$ 'i ,n (ele *ai *i(i ora'e din
-rovin(ie oa*eni de ,nalt$ (ultur$. 3intre -rietenii %a*iliei 2.a:es-eare, la 2trat%ord+on+
Avon, unul era li(en)iat ,n litere (Master o* Arts) al 5niversit$)ii din O0%ord= un altul (itea
latine'te de -l$(ere. "stori(ii literari se *irau odinioar$ de (uno'tin)ele lui 2.a:es-eare,
a(tor de (ondi)ie *odest$. 3ar erau (uno'tin)e -e (are le -oseda -e vre*ea a(eea *arele
-u/li(, ,n s-e(ial (el din !ondra. 3a($ se r$s%oies( ($r)ile (are au a-ar)inut unor /$r/a)i
sau %e*ei de -e a(ele ti*-uri, se v$d *arginile a(o-erite de note s(rise ,n li*/a latin$,
tot at&t de re*ar(a/ile -rin serio1itatea %or*ei (&t 'i -rin vigoarea g&ndirii, 'i tre/uie s$
re(uno'ti ($, da($ *etodele 'tiin)i%i(e sunt ast$1i *ai e%i(a(e de(&t -e ti*-ul
elisa/etanilor, inteligen)a 'i gustul lor erau su-erioare inteligen)ei 'i gustului -e (are le
-osed$, ,n ti*-ul de %a)$, -ersoanele din a(eea'i (las$.
XII
CONCLUZII
". A'adar, Anglia -rodu(e, ,n se(olul al B>"+lea, o art$ 'i o literatur$ (are ,i sunt
s-e(i%i(e. a a -reluat din Rena'terea euro-ean$ (eea (e se -otrivea geniului s$u, a-oi s+a
aspr) a maselor<.
des-$r)it de (ontinent. Totul a (ontri/uit, -e vre*ea dinastiei Tudor, s+o %a($ *ai insular$J
-rogresul li*/ii na)ionale, (onstru()ia unei %lote -uterni(e, ru-tura (u /iseri(a ro*an$.
3a($ (iti* ,n Memoriile lui 2ullH
19F
relatarea unei a*/asade %ran(e1e la !ondra de la
,n(e-utul se(olului ur*$tor, ne -ute* da sea*a de violen)a 0eno%o/iei engle1e de atun(iJ
7 sigur ($ engle1ii ne ur$s( + s(rie 2ullH +, 'i (u o ur$ at&t de -uterni($ 'i at&t de
general$, ($ ai %i tentat s+o tre(i ,n nu*$rul a-titudinilor %ire'ti ale a(estui -o-or. *ai
sigur ($+i e%e(tul orgoliului 'i ,n%u*ur$rii sale= -entru ($ nu e0ist$ ,n uro-a un -o-or
*ai tru%a', *ai dis-re)uitor, *ai e0altat de ideea -er%e()iunii sale. 3a($ ar %i s$ li se dea
(re1are, s-iritul 'i ra)iunea nu se g$ses( de(&t la ei= ei ,'i ador$ toate -$rerile 'i
dis-re)uies( o-iniile tuturor (elorlalte na)iuni= 'i nu le vine ni(iodat$ ,n g&nd s$+i as(ulte
-e al)ii sau s$ se ,ndoias($ de ei ,n'i'i. 3e alt%el, -rin %elul lor de a %i, ,'i stri($ *ai *ult
lor de(&t nou$. i sunt, din -ri(ina asta, la dis(re)ia tuturor (a-ri(iilor lor. 6n(on;ura)i de
*are, s+ar 1i(e ($ s+au *oli-sit de ,ntreaga ei nestatorni(ie8. 5nul din se(retele
-o-ularit$)ii dinastiei Tudorilor este arta (u (are au %latat -re;ude($)ile insulare 'i orgoliul
su-u'ilor lor.
"". Auvernarea regilor Tudor a %ost o guvernare de *&n$ %orte, dar %or)a ei nu i+o
d$dea ni(i ar*ata, ni(i -oli)ia. 2-ri;inindu+se -e o-inia -u/li($, -e yeomen,i, -e arenda'i,
-e negustori, ei au a(a-arat -uterea s-iritual$. Regii <ran)ei 'i ai 2-aniei s+au aliat (u
/iseri(a ro*an$ -entru a (rea *onar.ii a/solute= regii Angliei s+au aliat (u -arla*entul
-entru a alunga /iseri(a Ro*ei 'i a deveni ei ,n'i'i 'e%i ai unei /iseri(i na)ionale.
Ade1iunea lor la Re%or*$ ar %i adus ruina Angliei da($ (ele dou$ *ari -uteri (atoli(e s+ar
%i ,n)eles s$ 1dro/eas($ a(est *i( regat. Rivalitatea dintre dinastiile Ha/s/urg 'i >alois a
salvat dinastia Tudorilor. Mul)u*it$ dis(ordiilor din uro-a, Anglia a -utut -ra(ti(a
-oliti(a 7/alan)ei -uterii8, (are+i este i*-us$ de situa)ia sa 'i (are (onst$ ,n a a)&)a
,*-otriva statului (el *ai -uterni( de -e (ontinent (oali)iile, ($rora ea le adu(e s-ri;inul
/og$)iei 'i al %lotelor sale. a nu du(e ,n($, -e vre*ea lisa/etei, o -oliti($ i*-erial$, 'i
ni*eni nu+'i i*aginea1$ ,n se(olul al B>"+lea ($ teritoriile de -este o(ean, r&vnite atun(i
nu*ai -entru /og$)iile lor, ar -utea deveni ,ntr+o 1i (olonii de -o-ulat.
""". >isul ro*an 'i (re'tin al unui i*-eriu euro-ean nu *ai o/sedea1$ la ,n(e-utul
se(olului al B>""+lea *in)ile suveranilor. <or)a statului na)ional a devenit singurul s(o- al
e%orturilor lor. A(east$ %or)$ ia %or*e diverse. 6n <ran)a 'i ,n 2-ania, -uterea (entral$ se
e0er(it$ de %un()ionari, ei ,n'i'i sus)inu)i de solda)i= ,n Anglia, institu)iile lo(ale din evul
*ediu 'i+au -$strat ,ntregul -restigiu. Parla*entul, agent de leg$tur$ ,ntre rege 'i o-inia
-u/li($ a (o*itatelor, ora'elor 'i satelor, a %ost res-e(tat de dinastia Tudorilor. Henri( al
>"""+lea s+a %olosit de -arla*ent -entru a i*-une a((e-tarea re%or*ei sale religioase.
lisa/eta a lingu'it -arla*entul s$u (u o st$ruin)$ (are ,ng$duie s$+)i i*agine1i -uterea
lui. 6n 1LME, adi($ atun(i (&nd regina era ,n (ul*ea -uterii sale, sir T.o*as 2*it.
19L
s(rieJ 7Puterea (ea *ai ,nalt$ 'i (ea *ai a/solut$ a regatului Angliei o (onstituie
1:3
2a9imilien de BOthune, duce de Sully 1%!?$1!31& $ remarcabil om de stat francez,
ministru al regelui Henric al 76$lea, dup) moartea c)ruia 1!1?& s$a retras din via*a
politic)
1:%
Sir 8homas Smith 1%13$1%""& $ ,nv)*at i om politic englez. -pera din care se
citeaz), "e repulica )nglorum, a ap)rut postum, ,n 1%#/$1%#3.
-arla*entul, ($(i ori(e engle1 e -resu-us a %i -re1ent a(olo ,n -ersoan$ sau -rin *andat,
de la -rin) 'i -&n$ la (el *ai u*il ins din Anglia, ast%el ,n(&t (onsi*)$*&ntul
-arla*entului este (onsiderat a %i (onsi*)$*&ntul tuturor8. Pe la s%&r'itul do*niei
lisa/etei, -arla*entul devenise (on'tient de %or)a sa 'i (riti(a adus$ a(telor (oroanei,
de'i r$*&nea res-e(tuoas$, dovedea li*-ede inde-enden)a 'i autoritatea #a*erei
#o*unelor.
">. 6nto(*ai -re(u* %eudalitatea s+a stins ,n ur*a triu*%ului s$u, *onar.ia engle1$
va sl$/i (ur&nd datorit$ to(*ai servi(iilor -e (are le+a adus. Res-e(tul enor* (are
,n(on;urase dinastia Tudorilor era datorat ,n a(eea'i *$sur$ *eritelor -ro-rii ale a(estei
%a*ilii, (&t 'i a*intirii nenoro(irilor (are -re(edaser$ ur(area lor -e tron. 3ar du-$ (e+a
tre(ut -eri(olul, ,i a%urise'ti -e to)i s%in)ii. #ur&nd, ,n(ura;a)i de ordinea interioar$
restaurat$ de *onar.ie 'i de siguran)a e0tern$ -e (are o garantea1$ ,n a(ela'i ti*- noua
-utere *ariti*$ a Angliei 'i ,nvr$;/irile din uro-a, s@uirii 'i or$'enii vor ,n(er(a s$+i
i*-un$ regelui voin)a lor e0-ri*at$ -rin -arla*ent. #oroana 'i #a*era #o*unelor vor
;u(a ,n Anglia o *are -artid$, a ($rei *i1$ va %i -uterea su-re*$= i*-ruden)a unei
dinastii noi va des(.ide (ale li/er$ -entru vi(toria -arla*entului.
++++++++++++++++++++
Andr Maurois
7storia .ngliei
Histoire d'Angleterre, 1967
vol.C
#ARTA A #"N#A
TR"5M<5! PAR!AMNT5!5"
I
IACOB I STUART I PROBLEMA RELIGIOAS
". Regii dinastiei Tudor %useser$ ni'te 1ei na)ionali. #a s$ le %ie -e -la(, su-u'ii lor,
(lerul, (.iar 'i e-is(o-ii 'i+au s(.i*/at de *ai *ulte ori religia. !a un (uv&nt de+al lor,
seniorii 'i *ini'trii ,'i -uneau %$r$ ,*-otrivire (a-etele -e /utu(. Parla*entul ,nt&*-ina
dorin)ele lor uneori (u u*ile (riti(i, alteori *or*$ind, dar nu le res-ingea ni(iodat$. A*
ar$tat (are au %ost resorturile a(estei ui*itoare -uteriJ du-$ o lung$ -erioad$ de anar.ie,
su-u'ii si*)eau o a-rig$ nevoie de autoritateJ Henri( al >H+lea 'i lisa/eta aveau geniul
regalit$)ii 'i un ta(t (are le+a -er*is s$ -revad$, ,n (ea *ai *are -arte a (a1urilor,
rea()iile o-iniei -u/li(e. Nu*ai (onsi*)$*&ntul a(esteia a %$(ut -osi/il$ -arado0ala
vigoare a unei *onar.ii ne,nar*ate. 83a($ bee*eater+ii
196
-alatului -uteau asigura -a1a
unei (or$/ii ,n (are vreun no/il r$1vr$tit sau vreun *inistru ,nde-$rtat de la -utere era
(ondus la Turn, a(easta se datora %a-tului ($ u(eni(ii din !ondra nu ,n(er(au s$ le s*ulg$
-ri1onierul8. Ni(i suveranul, ni(i #onsiliul -rivat n+ar %i -utut (onstr&nge la su-unere o
-o-ula)ie de (in(i *ilioane de su%lete, o/i'nuit$ de se(ole s$ -$stre1e ar*e ,n (as$ 'i
antrenat$ ,n *&nuirea ar(ului 'i a s$/iei. 3e la ur(area -e tron a lui Henri( al >""+lea,
%or)a dinastiei Tudor nu a %ost o %or)$ *ilitar$, (i una -si.ologi($ 'i senti*ental$. A(est
su((es de durat$, (&t 'i su-unerea voluntar$ a -o-orului engle1 aveau s$ dea na'tere ,n
*intea su((esorilor lisa/etei unor -eri(uloase ilu1ii.
"". 6n 1iua *or)ii reginei ?CF *artie 16OE@, o *are nelini'te (u-rinsese )ara. 2tr$1ile
!ondrei erau str$/$tute de -atrule. Marinari -rotestan)i -$r$siser$ -orturile -entru a o-ri
] ,n (a1ul (&nd s+ar %i -rodus ] o inva1ie -a-ist$ venit$ din <landra. 6ndat$ (e se a%l$ ($
"a(o/ al >l+lea, (alvinistul, ur*a s$ des(ind$ din regatul s$u s(o)ian -entru a deveni
"a(o/ " al Angliei 'i a uni (ele dou$ (oroane