COLECIA

cextiu?
cey
Luc BENOIST este muzeograf onorific al muzeelor din Frana. reocu!at "n s!ecial de istoria artei# el este $i
autorul urm%toarelor lucr%ri# a!%rute tot "n colecia Que sais-je? a editurii resses &ni'ersitaires de France# "n
mai multe ediii( Histoke de la peinture )*+,,-# Histoire de la sculptwe )*+,.-# Musees et museologie )*+,*-#
Histoire de Versailles )*+/0-. A mai !u1licat# la alte edituri( La cuisine des anges, une esthetique de la pensee
)*+.2-# rt du monde, la spintualite dumetier!"#$l%, Les tissus, "#&&-"#'(!"#')%, La sculptare romantique
)*+2/-.
L&C BENOIST
*emne, sim+oluri ,i mituri
Traducere de S3A4AN5A BA5ILI6
7&3ANITAS
Co!erta coleciei IOANA 54A8O3I4ESC& 3A45A4E
ftIBLIOTECA rJD
C L U J SALA DE LECTURA %
684137
L&C BENOIST *-./0*, *1M23L0* 04 M14H0*
Ediia a 9:a
; resses &ni'ersitaires de France# *+,<
*0/# 1oule'ard Saint:8ermain# ,<009 aris
Colecia Quasais-je?
i 7umanitas# *++<# !entru !rezenta 'ersiune rom=neasc% ISBN +,.:2/:0<2/:<
Introducere
5u!% modul nostru o1i$nuit de a g"ndi# noiunea de sim1ol s:ar afla unde'a# izolat% "ntr:un em!ireu
solemn# unde arareori ar 'eni s% o 'iziteze c"i'a curio$i# interesai de arta medie'al% sau de !oezia
mallarmean%. E aici o ciudat% ne"nelegere. C%ci orice om folose$te zilnic sim1olismul f%r% s% $tie# a$a
cum 'or1ea "n !roz% 5l >ourdai?# dat fiind c% orice cu'"nt e un sim1ol. Cum s!unea Aristotel# cu56ntul
c6ine nu mu,c7 8 Nu e 'or1a deci# de un domeniu rezer'at sau ocazional# ci de o !ractic% de fiecare zi#
"n care rolul sim1olismului const% "n a e@!rima orice idee "ntr:un mod accesi1il !entru toat% lumea.
Etimologic# cu'"ntul sim1ol 'ine din grecescul sym+7llein, care "nseamn% a !une "m!reun%. &n
*
Cu toate c%# la limit%# cu'"ntul c6ine se identific% sim1olic cu mu$c%tura. 5ac% transferul nu are loc# ceea ce !are s%
!resu!un% Aristotel# nu mai e@ist% sim1ol. 9a5e caneml
<
r
O
sym+olon era la origine un semn de recunoa$tere# un o1iect t%iat "n dou% Aum%t%i# a c%ror al%turare le
!ermitea !urt%torilor fiec%rei !%ri s% se recunoasc% dre!t frai $i s% se "nt=m!ine ca atare f%r% s% se mai
fi '%zut 'reodat% "nainte.
Or# "n !lanul ideilor# un sim1ol este tot un element de leg%tur%# "nc%rcat de meditaie $i analogie. El
une$te elementele contradictorii $i reduce o!oziiile. Nimic nu !oate fi "neles# nici comunicat f%r%
!artici!area sa. 5e el de!inde logica de 'reme ce face a!el la conce!tul de ec?i'alen%# iar matematica
nici ea# cu cifrele sale# nu se e@!rim% dec"t"n sim1oluri.
Biaa "ndeose1i e sursa cea mai fecund% a acestor !rocedee $i cea mai 'ec?e utilizatoare a lor. Le
manifesta o dat% cu emiterea !rimului sunet articulat de c%tre omul !rimiti'. 5e aceea# un sim1olism
'ital $i organic 'a e@!rima "ntotdeauna mai 1ine dec"t altul ade'%rurile de ordin s!iritual# a$a cum o
do'edesc !ara1olele e'ang?elice. 5e aceea# $i 1iologia de ast%zi# cu noile sale $tiine ale 'iului# care se
ramific% "n disci!line deri'ate# este !e cale s% "nlocuiasc% "n fosta lor "nt"ietate at"t o matematic% !rea
inuman%# c"t $i o filozofie !rea literar%# legat% mai mult de un iluzonism 'er1al dec"t de lucrurile
concrete.
5e$i e@ist% multe c%ri care trateaz% acest am!lu su1iect# ele o fac# du!% !%rerea noastr%# dintr:un
ung?i limitat $i "ntr:un domeniu restr"ns# c?iar
atunci c"nd e 'or1a de lucr%ri de !o!ularizare. Nici una nu l%mure$te moti'aia logic% a sim1olismului.
5icionarele nu fac dec"t un recens%m"nt al cu'intelor# iar studiile de s!ecialitate nu se a'entureaz% "n
domeniul genezei lor. S"nt sim!le constat%ri# iar nu e@egeze# cum am fi "ndre!t%ii s% a$te!t%m.
5e aceea# ni s:a !%rut util s% urm%rim mutaiile semnelor de la a!ariia $i !"n% la "nde!%rtata lor
metamorfoz%# mai cu seam% "n domeniul riturilor $i al miturilor# !entru a ar%ta clar leg%tura lor
funcional%. 3iturile s"nt lim1aAul figurat al !rinci!iilor. Freud le nume$te com!le@e# >ung ar?eti!uri#
iar laton le numea idei. Ele e@!lic% originea unei instituii# a unui o1icei# logica unei "nt"m!l%ri#
economia unei "nt"l:niri. S"nt# s!unea 8oet?e# ra!orturile !ermanente ale 'ieii.
inem s% !reciz%m c% "n decursul e@!unerii noastre 'om r%m"ne mereu la ni'elul cel mai elementar#
cel mai !rimiti'# mai cotidian# f%r% a ne a'entura "n miezul s!eculaiilor semanticii structurale sau ale
matematicii claselor# !e care totu$i le:am folosit. Ne:am meninut mereu la ni'elul e@!erienei# !entru
c% nu credem c% omul ar !utea 'reodat% s% se e@!rime mai sus de aciunea sa.
*
*
&n eseu !u1licat "n *+.0 su1 titlul La cuisine des anges, era o !rim% a!ro@imare a !rezentului studiu. O1inuse atunci un
!remiu al :e5istei uni5ersale; 5ar forma lui !rea liric% "i adusese !reAudicii "n !ri'ina rigorii e@!unerii.
r c
Ca!itolul I *0M/0L0 <- 403:- .0*4=L=-
C8"ndirea uman% e conform% cu teoria gru!urilorD
A. E55IN8TON
I
De la senzaie Ia cunoatere
entru a:$i garanta securitatea sau# mai e@act# !entru a su!ra'ieui# omul originilor# ca orice !rimat# era
o1ligat s% acorde "n fiecare cli!% cea mai mare atenie semnelor !e care i le transmiteau# fie doar $i
!rin sim!la lor !rezen%# fiinele $i lucrurile "nconAur%toare. Este# de altminteri# o ne'oie "nc% actual%#
doar iluzoriu diminuat% de ci'ilizaie. Ast%zi# ca $i ieri# s"ntem silii s% e@ercit%m o su!ra'eg?ere
ne"ntreru!t%# $i "n cea mai mare !arte a tim!ului# su1con$tient% asu!ra am1ianei noastre cotidiene# de
e@em!lu# asu!ra ?ranei# climatului# circulaiei# numeroaselor "nt"lniri ne!re'%zute ale c%ror
e'entualit%i e@!eriena noastr% este foarte de!arte de a le e'alua "n "ntregime. "nc% de la origini# 'iaa
omului de!indea deci de funcia sa de cunoa$tere# dac% se !oate a!lica acest termen am1iios unei
atenii at"t de elementare.
Or# ast%zi ca $i ieri# raza de aciune a mesaAelor care ne !ar'in din mediul "nconAur%tor este diferit%
/
"n funcie de organul rece!tor. Trei dintre simuri# cele mai concrete E !i!%itul# gustul# mirosul E se
li!esc# ca s% zicem a$a# de o1iectul lor# care este "n general foarte a!ro!iat. Cu ele# cunoa$terea $i
senzaia noastr% ar !%rea s% coincid%. Totu$i# ne este adesea greu s% le atri1uim o s!ecificitate !recis%.
i!%itul este or1# !oli'alent $i !uin selecti'. Amestec% diferite noiuni legate de o1iectele atinse E
forma# greutatea lor# c%ldura# rezistena# te@tura lor. 5im!otri'%# dac% "ncerc%m s% caracteriz%m
aromele !e care gustul ni le dez'%luie# originalitatea fiec%reia este at"t de e@clusi'%# at"t de "nde!%rtat%
de orice com!araie care ne:ar !utea !ermite s% le leg%m de ni$te norme re!era1ile sau numai
"n'ecinate# "nc"t ne:am resemnat s% le re!artiz%m grosso modo "n !atru gru!e( amarul# acrul# s%ratul $i
dul:eele# la care C?ina adaug% "ne!%torul. C"t des!re !arfumurile in?alate !rin miros# al c%rui sistem
de detecie s"ntem de!arte de a:* folosi ca fraii no$tri mamiferele# le re!artiz%m# "n mod su1iecti'# "n
dou% gru!e elementare( cele !l%cute $i cele res!ing%toareF "n 'reme ce# dac% ar fi s% ne referim la
ca!acit%ile !rietenilor no$tri c"inii $i !isicile# nenum%ratele mirosuri din lume s"nt !entru ei la fel de
indi'idualizate ca !entru noi figurile !rietenilor.
Alte dou% simuri# mai intelectuale# auzul $i '%zul# ne semnaleaz% sursele de informaie care# "n
general# nu ne s"nt la "ndem"n%. 5e la mireasma unei flori la sunetul unui clo!ot $i la sc"nteierea unei
stele# sursa se "nde!%rteaz% din ce "n ce# cu at"t mai mult cu c"t# !entru stea# str%lucirea ei retros!ecti'%
dureaz% !oate de milioane de ani:lumin%. F%r% "ndoial% c% !uterea '%zului "i com!enseaz% caracterul
conAectural. 5ar dac% oc?iul !oate !erce!e lic%rirea unei lumin%ri la o distan% de *, Gilometri# el nu
ne !ermite s% garant%m c% e "ntr:ade'%r 'or1a acolo de o lum"nare.
"n ceea ce !ri'e$te auzul# zona sunetelor audi1ile cu aAutorul urec?ii se limiteaz% la zece sau
uns!rezece octa'e $i tre1uie s% fii un muzician cu e@!erien% !entru a identifica# la sfert de ton# nota
emis% de un sunet auzit. Informaie care# de altfel# nu 'a !utea fi "neleas% dec"t de un alt muzician la
fel de "nzestrat.
Aceast% im!recizie su1iecti'% a simurilor noastre deri'% din fa!tul c% ele !ro'in# toate# din !iele $i din
!i!%it E considerat "nc% de E!icur ca sim fundamental. Celelalte simuri ale noastre s:au des!rins din
el !rintr:o s!ecializare a ectodermei em1rionare mo$tenind mult din su!erficialitatea lor de la modesta
lor origine. Cu at"t mai mult cu c"t# !entru a fi asimilate# mesaAele celulelor senzoriale !e care tocmai
le:am enumerat tre1uie s% tra'erseze multi!li centri ner'o$i# m%du'%# ?i!ofiz%# ?i!otalamus# cor!
striat# corte@# ce au rolul de a face sinteza acestor mesaAe $i de a le comunica funciilor motrice care le
transform% "n acte 'oluntare sau nu# !er:mi"nd inter!retarea lor raional%.
10
E mult tim! de c"nd Lei1niz# cit"nd faimoasa ma@im% scolastic% !otri'it c%reia nu exist7 nimic 6n
intelect care s7 nu existe mai 6nainte 6n sim>uri, "i ad%uga acest corecti' ca!ital( cu excep>ia
intelectului 6nsu,i, rea$ez"ndu:ne astfel acti'itatea g"ndirii !e !rima trea!t% a !osi1ilit%ii noastre de a
!erce!e semnele. liniu afirmase( CBedem !rin miAlocirea s!iritului.D
si?ologia contem!oran% nume$te C!roiecieD inter!retarea la care intelectul nostru su!une fiecare
semn !erce!ut# $i care ar r%m"ne de ne"neles !entru noi "n a1sena acestei traduceri. Al1erti# la 'remea
sa# recunoscuse acest fa!t "n cazul artistului. Fiecare nou mesaA e inter!retat !rintr:o gril% de re!ere
strict !ersonale. 5e altfel# se !are c% !entru a caracteriza aceast% o!eraiune termenul de
Csu!raim!resionareD# care# graie cinematografiei# ne:a de'enit familiar# ar fi mai e'ocator dec"t
cu'"ntul C!roiecieD. El ne:ar face s% "nelegem mai 1ine natura retroacti'% a acestui !alim!sest de
imagini ce re"n'ie dedesu1tul oric%rei noi !erce!ii# o senzaie 'ec?e# rea!%rut% "n mod instincti'.
e scurt# nu !utem "nelege nimic din ceea ce nu e'oc% 'reuna din amintirile noastre. Nu !utem admite
nici un lucru "nainte de a:* !utea a!ro!ia de un !recedent conser'at "n memoria noastr%. 8"ndi:torii
din toate tim!urile au re!etat:o neo1osit. CCunoa$terea noastr% de!inde de o reminiscen%D# s!une
laton. CCu'"ntul durere nu "nce!e s% "nsemne ce'a
**
dec"t "n momentul c"nd reaminte$te memoriei noastre o senzaie !e care am mai "?cercat:oD# s!une
5iderot. CNu 'ezi dec"t ceea ce cuno$tiD# s!une 8oet?e. CNu !utem admite e@istena unui lucru dac%
nu:i !utem atri1ui o semnificaieD# s!une Cassirer. Aceast% coinciden% a dou% e@!eriene "nde!%rtate a
redesco!erit:o# du!% at"ia alii# roust# l%rgindu:i "ns% c"m!ul de a!licaie !"n% la a confunda dou%
am1iane geografice $i sentimentale# dou% momente $i dou% locuri din 'iaa sa# !e care i le:au readus
"n minte aroma madlenei de la Com1raH $i contactul cu !a'elele inegale de la San 3arco.
Orice senzaie readuce astfel la su!rafaa con$tiinei o sc?em% mintal% uitat%# un semn ce cores!unde
unei im!resii deAa "ncercate. Ceea ce !ermite clasarea acestui semn "ntr:un ansam1lu CtematicD al
memoriei $i# "n consecin%# recunoa$terea $i acce!tarea lui. 8om1ric? a calificat o!eraiunea aceasta cu
o 'or1%( CA descifra un mesaA "nseamn% a !erce!e o form% sim1olic%.D
II De La gest la semn
Omul originilor !e care# la "nce!utul acestui studiu# l:am sur!rins atent la !ericolele sau !l%cerile
!osi1ile ascunse "n mediul s%u "nconAur%tor# nu r%m"nea indiferent "n faa s!ectacolului nou ce i se
!utea oferi oc?ilor. 4%s!undea la aceasta !rintr:o
12
reacie adec'at%# o ri!ost% care lua forma unei mi$c%ri refle@e# de !ild%# un gest sau un strig%t#
e@!rim"nd o emoie oarecare# fric% sau !oft%# dezgust sau curiozitate# sur!riz% sau admiraie. 8estul
"nsu$i este coe@istent 'ieii $i anterior cu mai multe milioane de ani 'or1irii care nu este dec"t o
modalitate ulterioar% a acestuia# localizat% la gur%. Omul !rimiti' s:a e@!rimat mai "nt"i !rin gesturi
de'enite semne !entru a!ro!iaii s%i. C%ci acest om al !rimelor e!oci nu era singur !e lume. Tr%ia a$a
cum a tr%it "ntotdeauna# a$a cum tr%im $i ast%zi# adic% "n societate. 5u!% ce l:am izolat "n mod artificial
ca rece!tor de semne# tre1uie s%:* consider%m la r"ndu:i ca emi%tor de mesaAe# ca o1iect al unei
cunoa$teri !osi1ile# dar un o1iect deose1it de !ri'ilegiat# dat fiind c%# anturaAul cunosc"ndu:i
indi'idualitatea# gesturile sale erau imediat "nelese de fraii de ras% $i de tri1. Ele tre1uiau s% suscite "n
ace$tia din urm% o emoie de natur% identic%# de 'reme ce omul nu !oate "nelege cu ade'%rat dec"t
ceea ce el "nsu$i !oate re!eta# c%ci semnele astu!% ?iatul desc?is "ntre sensi1ilitate $i inteligen%.
Orice gest e !recedat de o ins!iraie !rofund%# din tot !ie!tul# !rima faz% a ritmului res!irator# !entru
c% res!iraia# cum s!une 4ilGe# a fost leag%nul ritmului. Ea este urmat%# du!% un r%stim! de asimilare a
o@igenului# de o e@!iraie care# "n forma sa cea mai elementar%# se e@!rim% !rintr:un strig%t. Acest
strig%t# al treilea tim! al ritmului res!irator $i !rim% manifestare de 'ia% a nou:n%scutului# arat% c%
orice
*.
aciune e o d%ruire de sine# c% orice om tre1uie# dac% !utem s!une astfel# s% e@!ire !entru a aciona. El
"$i folose$te rezer'a de for% !entru a crea# !otri'it unei legi sim1olizate de mitul ?induist al somnului
cosmic al lui Bra?ma# care# !rin fiecare res!iraie# creeaz% o lume# resor1it% a!oi# "ntr:un ritm milenar#
de ins!iraia urm%toare# !"n% la o nou% recreare.
5ac% 8oet?e a !resu!us c% la 6nceput era ac>iunea, 7ans 'on BiiloI a !referat !e 1un% dre!tate s%
s!un%( la 6nceput era ritmul, de 'reme ce orice gest $i orice mi$care aritmice la "nce!ut de'in ritmate
!rin re!etare. 4itmul condiioneaz% continuitatea necesar% oric%rei aciuni# transform%rii ei ulterioare#
!ro!ag%rii sale "n zona !si?ic% $i "n cea s!iritual% a fiinei. 4itmul indi'idului "i define$te forma. Este o
in'ariant% "ntr:o mo1ilitate# Co !eriodicitate tr%it%D# s!un Hoginii.
entru a se e@!rima# omul !rimiti' a recurs deci la semne gestuale# !racticate $i ast%zi# care !resu!un
e@!eriena !reala1il% a !i!%itului !entru a inter!reta cu folos mesaAele '%zului $i ale auzului. "n ceea ce
!ri'e$te 'ederea# e curios de constatat c% "n 'ec?ea C?in% $i "n 'ec?iul Egi!t negaia sau refuzul erau
e@!rimate !rin cele dou% 1rae "ntinse orizontal# a$a cura fac agenii no$tri de circulaie !entru a ne
1ara drumul. "n India# mudrele, sa'antele mimici com!use din m"inile dansatoarelor# traduc cele mai
su1tile nuane ale g"ndirii. C%lug%rii tra!i$tiJ contem:
J 4rapist mem1ru al unui ordin c%lug%resc catolic "nfiinat "n *99K "n Normandia# caracterizat !rin reguli de 'ia% foarte
austere# ca de e@em!lu t%cerea !er!etu% !/; t%;
14
!orani comunic% "ntre ei datorit% unui sistem dac:tilologic num%i"nd o mie trei sute de semne.
Alte miAloace !ri'esc at"t auzul# c"t $i '%zul. Negrii din Africa "$i transmit de mult% 'reme informaii
foarte am%nunite cu aAutorul fluierelor E ca $i caucazienii E al to1elor E ca amerindienii sau al
focurilor de 1rus%. Se cunosc quippus-5sile inca$ilor# sfericele cu noduri# folosite $i "n C?ina antic%#
1astoanele cu crest%turi ale 'ec?ilor scandina'i# "nc% "ntre1uinate ca re!ere de furnituri !rom;,.r%1oAD#
n;t% de 1rutarii din !ro'inciile franceze.
Tot cu semnale gestuale s:a !utut e@!erimenta inteligena animalelor. 5r ?. de LaillH a reu$it s%
dialog?eze cu cim!anzeii folosindu:se de gesturile surdomuilor. Indi'izii din societ%ile animale#
?aite sau ?oarde# comunic% "ntre ei datorit% unor semne di'erse. Se cunosc dansurile informatoare ale
al1inelor# semnalele odorante sau "n ultrasunete ale furnicilor# c"nturile sau !ar%zile rituale ale
!%s%rilor# cele **K semnale sonore !e care $i le transmit cor1ii# suneteleDde informare emise de delfini#
radarele liliecilor# ceea ce !ermite i!oteza e@istenei unor te?nici de informare necunoscute la s!eciile
care nu au fost "nc% studiate.
entru a re'eni la om# s!ontaneitatea gesturilor constituie 1aza unei metode clasice !ro!use actorilor#
dansatorilor $i oratorilor. Ei s"nt "n'%ai c% un gest tre1uie s% !recead% $i s% anune 'or1irea# iar foarte
adesea s% o "nlocuiasc% !rintr:un fel de reconstituire instantanee a filogenezei lim1aAului. Ceea ce
*<
!oate !%rea un sim!lu truc al meseriei este "n realitate o lege "ntemeiat% !e necesit%ile 'ieii sociale.
"n ela1orarea sa originar% se !oate s!une deci c% e@!resia cea mai dezincarnat% a g"ndirii de1uteaz%
!rintr:o mi$care refle@%. E at"t de gr%itor $i de !recoce fa!tul c%# "nc% de la trei ani# un co!il "i !oate
dez'%lui# !rin gesturi# unui !si?olog dac% 'a fi maestru sau disci!ol. Emoia# sursa lor# scoate la i'eal%
lanul ce une$te fizicul $i !si?icul# lan e@!rimat de cu'"ntul sentiment, "n care 4emH de 8ourmont
'edea conto!indu:se fa!tul de a simi $i acela de a "nelege. 5inMe@!resie su1iecti'%# gestul de'ine !rin
re!etare un ade'%rat semn instituional# comunicare a unei noiuni $i# cur"nd# sugestie a unui g"nd. C%ci
e@ist% "n filiaia gestului o analogie fra!ant% "ntre formarea unei o1i$nuine# "nelegerea unui fenomen
$i na$terea unui sim1oL
Aceasta ne !ermite s% "nelegem mai 1ine semnificaia foarte general% !e care# urm"ndu:* !e %rintele
>ousse# ar tre1ui s:o d%m cu'"ntului gest# $i anume aceea a unei atitudini eseniale ce ar utiliza
simurile cele mai diferite# at"t auditi'e# 'izuale $i olfacti'e# c"t $i tactile. 5in acest !unct de 'edere#
am !utea considera orice fiin% 'ie dre!t un com!le@ ereditar de gesturi# iar cor!ul nostru dre!t un
ansam1lu funcional de gesturi fi@ate# de'enite mem1re $i organe. 8estul ar re!rezenta astfel
su!ra'ieuirea unei 'ec?i acti'it%i sta1ilizate# al c%rei Cca! iscoditorD ar continua s% fie# ca unic
element r%mas li1er $i creator. Iar cum orice creatur% tinde s% re!roduc%
*9
ceea ce este# ceea ce re!rezint% $i semnific% ea# aceast% semiologie a gestului ne:ar !utea furniza cea
mai 1un% definiie a sacramentului $i a ritului care nu e dec"t re!etarea unui gest ancestral.
III Eul ca origine
8esturile noastre nu tr%deaz% numai sentimentele elementare# ci s"nt !urt%toare ale unor noiuni mai
generale $i mai eseniale. Ele fi@eaz% limitele unui fel de ar!entaA fizic $i a$az% 1orne !entru
ca!acitatea noastr% de e@!resie# ridic"ndu:ne "n Aur cadrul riguros al celor trei direcii ale s!aiului# "n
care "n'%%m s% ne situ%m !ro!ria statur%. 5e altminteri# !urt%m aceste direcii "nscrise "n noi "n$ine#
"ncor!orate "n canalele semicirculare ale urec?ii noastre interne# asociate cu statocistul care ne
regleaz% ec?ili1rul fizic $i mintal. Aceast% am!rent% cosmic% ce transfigureaz% cel mai modest eu "i
confer% fiec%ruia dintre noi un rol de CmicrocosmD !latonician# de etalon uni'ersal# o !oziie central% a
c%rei im!ortan%# ca !rinci!iu $i origine# a $tiut s:o demonstreze Sc?elling la 'remea sa
*
. 8esturile
noastre manifest% autoritatea acestui eu a c%rui imagistic% de cinematograf interior constituie# a s!us
BlaGe# "ns%$i 'iaa s!iritului nostru. Bog%ia
*
F. 8. >. Sc?elling# ?espre eu ca principiu al @iloAo@iei, *,+<.
*,
amintirilor $i a e@!erienelor noastre ne ridic% !e fiecare la funcia de !oet creator al unei culturi tr%ite#
?r%nite cu senzaiile "ncercate $i cu semnele acce!tate# !rimite de la str%mo$i $i transmise generaiilor
'iitoare.
Acest eu intim# centru al actelor noastre# su1iect $i o1iect al cunoa$terii noastre intuiti'e# ne !%trunde
cu o autoritate lini$titoare $i !ro'izorie. Legile !ers!ecti'ei# mic$or"nd "n ra!ort cu noi tot ceea ce se
"nde!%rteaz%# contri1uie la alimentarea dominaiei m%gulitoare de e@istena c%reia ne "ncredineaz%
egotismul nostru. Narcisismul ne "m!inge s% integr%m tot ceea ce 'edem ca !e o reflectare a eului
nostru 6n oglinda lucrurilor# s% consider%m c% orice o1iect e de!endent de noi# s%:i atri1uim 'ia% $i
con$tiin%# s% acord%m sufletul nostru oric%rui lucru cu cor!.
CEm!atia !roiecti'%D# cum a fost ea numit%# "nsuflee$te "n oc?ii no$tri s!ectacolul uni'ersului $i "i
infiltreaz% o 'italitate a!roa!e organic% ce e@!lic% animismul g"ndirii !rimiti'e. Aceast%
autoidentificare desco!erit% de om "n lume aAunge s% transfere# a$a cum a o1ser'at Na!!# forma $i
funcia organelor noastre nu numai "n unelte# care nu s"nt dec"t o !relungire a acestora# ci $i "n o1iecte
naturale sau "n o1iecte ie$ite din str%dania noastr%.
Nu "nt"m!l%tor declara rotagoras c% omul este m%sura tuturor lucrurilor. O !ornire de ne"n'ins
18
!%streaz% mereu acti' acest antro!omorfism originar care r%m"ne !rinci!iul oric%rei !oezii# al oric%rui
lim1aA. Alc%tuirea cor!ului nostru a furnizat !rimele ar?eti!uri ale ideologiei noastre $i !rimele noastre
unit%i de m%sur%# 1raul# cotul# !alma# degetul# !iciorul $i !asul# acest !as care m%soar% $i tim!ul de
'reme ce se su!une ritmului res!irator. rima unealt% a omului a fost cor!ul s%u $i# mai !resus de
toate# m"na lui# modelul tuturor uneltelor de mai t"rziu# Cinstrumentul instrumentelorD cum a s!us
Aristotel.
O dat% aAuns st%!"n !e !oziia sa 'ertical%# !rimiti'ul care eram noi !e atunci a !utut a!uca $i modela
cu o m"n% eli1erat% materialele !roduse de str%dania sa. C"nd s!unem c% omul are o m"n% "i restr"ngem
foarte mult rolul# !entru c% aceast% m"n% "l !relunge$te "n "ntregul s%u $i ei "i este consacrat% o treime
din creier. 5atorit% unei sensi1ilit%i su!erioare celorlalte !%ri ale cor!ului# m"na a de'enit organul
detector !rin e@celen%# !roduc%tor de o1iecte# o!erator de semne $i el "nsu$i unealt% !oli'alent%. 5e
altfel# cu'"ntul semn 'ine din latinescul signum, cu'"nt cu aceea$i r%d%cin% ca $i 'er1ul secare B a t%ia#
de unde 'er1ul francez scier Ca t%iaD. &n semn este incizia f%cut% cu m"na "n scoara unui co!ac. Omul
"$i las% "n tot ceea ce face sau mane'reaz% am!renta degetelor# al c%rei caracter re'elator "l cunoa$tem.
Leg%turile !ri'ilegiate ce unesc zonele cere1rale ale motricitatii cu cele ale lim1aAului
*+
articulat "i !ermit m"inii s% "l e@!rime !e omul care 'or1e$te $i g"nde$te# ca $i !e cel care acioneaz%.
Stadiul lui a @ace nu e dec"t o tranziie a funciei lui a spune $i c?iar etimologic "n lim1ile indoeuro:
!ene cu'"ntul a spune deri'% dintr:o r%d%cin% care "nseamn% a ar7ta cu degetul;
"ntr:ade'%r# c?iar dac% omul a cucerit domeniul g"ndirii a1stracte# 'iziunea asu!ra uni'ersului s%u i:a
r%mas totu$i legat% de o codificare a mi$c%rilor m"inii lui# "nscris% "n cadrul de nede!%$it al celor trei
dimensiuni ale s!aiului.
IB *trig7tul cu rol de c6nt
A!ariia lim1aAului ca 1"l1"ial% $i articulare a guriiO nu este dec"t o fals% !ro1lem%# !entru c% el s:a
n%scutP o dat% cu omul# nefiind nici mai !uin !recoce# nici m=i !uin natural dec"t strig%tele
animalelor# r%getul A tigrilor# uguitul !orum1eilor# nec?ezatul cailor#Q gro?%itul !orcilor# mugetul
'acilor# toate aceste su:
)
nete !e care le numim strig%te fiindc% nu le "nelegem.
Lim1aAul s:a des!rins# "ncetul cu "ncetul# dini strig%t# aceast% sc?i% de c"nt# fa!t !e care !rea multe
c"nt%ree nu ne "ng%duie s%:* uit%m. El s:a n%scut dintr:o sila1isire a strig%tului $i a sus!inului.
4%m"ne# "n orice "m!reAurare# !uternic muzical#P im!regnat de sentimente elementare manifestate# de A
!ild%# !rin aclamaiile sau ?uiduielile mulimilor cu!rinse de admiraie sau de furie. "nce!"nd de la A
20
c"ntul !o!ular $i s!ontan "n care r%sun% 1ucuria de a trai# trec"nd !rin melo!eea antic%# !salmodiile
religioase# lamentaiile sentimentale# !"n% la sim!la 'or1ire !rozaic% se constat% o degradare
im!erce!ti1il% a densit%ii muzicale a lim1aAului# f%r% ca ea s% dis!ar% cu totul# ceea ce ar fi im!osi1il#
a$a cum o do'edesc tonurile diferite ce moduleaz% !ronunia o1ligatorie a anumitor lim1i# !recum
c?ineza sau dialectul twi din Africa. &n ra!ort constant asociaz% J anumite senzaii $i anumite sunete#
antici!"nd misterioasa analogie care une$te muzica $i 'iaa interioar% "ntr:o afinitate "nc% !uin
studiat%.
*
Acusticienii $tiu c% orice 'or1ire este identifica1il% $i unic%# fie $i numai !rin tim1rul ei# c?iar $i atunci
c"nd monotdnia emisiei e im!us%# ca "n cazul lecturilor f%cute "n tim!ul meselor m"n%stire$ti. Orice
'oce este recognosci1il% datorit% infle@iunilor $i accentelor# andantino sau arioso, la fel de !ersonale
!entru fiecare ca $i am!rentele digitale.
Fa!tul c% o tonic% regularizatoare nu mai conduce 'or1irea nu "m!iedic% notarea# "nregistrarea#
studierea tonurilor frazei# negliA"ndu:se totodat% sensul cu'intelor# f%r% ca aceast% eliminare s% d%uneze
"nelegerii lor $i# cu at"t mai !uin# !uterii lor emoionale.
Acesta este !arado@ul !e care "l realizeaz% s!ec:O tatorul unui film mut sau al unei !iese Aucate "ntr:o
lim1% necunoscut%# "n desf%$urarea c%rora nu 'a
*
Cf. L. Bourgues $i A. 5enereaz# La musique et la IOe interieure, 8ene'a# *+2*.
2*
!utea !erce!e dec"t gesturi $i nu 'a auzi dec"t su nete. 5ar# cu toate acestea# atmosfera sentimentelor "l
'a !%trunde !e de:a:ntregul# mai !rofund# !oate# dec"t !rin intermediul frazelor# al c%ror sens
contrazice adesea intenia secret%. Nu e ne'oie s% "nelegi cu'intele !entru a sur!rinde semnificaia I
lor# dis!oziia 'or1itorului# am%r%ciunea# !ref%:# c%toria sau ura lui. 8inii $i !isicile noastre ne
do'edesc zilnic c% tonul e !refera1il c"ntecului# adic% te@tului s%u. Aici st% secretul uimitorului succes
al anumitor oratori sau confereniari# la !relegerile c%rora auditorii# 'enii "n mare gra1%# n:au
niciodat% intenia de a "n'%a ce'a de la ei# ci# atra$i de seducia 'ocii# se duc !entru a:i asculta c"nt"nd#
nu 'or1ind.
Lim1aAul s:a n%scut dintr:un acord fortuit# recunoscut $i acce!tat# "ntre un sentiment $i un sunet
cores!unz%tor emis de gur%# datorit% unei intonaii a 'ocii asociate acestui sentiment. Se mai !oate $i
ast%zi constata c%# !"n% $i "n lim1a cea mai "nde!%rtat% de originile sale# anumite consoane traduc cu
mai mult% fidelitate dec"t altele unele sentimente. "n francez%# de !ild%# la1ialele B $i 3 !ro'oac% o
mi$care de desc?idere a 1uzelor necesar% !ronun%rii lor# ceea ce u$ureaz% totodat% aciunea din 2oire
)a 1ea-# Manger )a m"nca-# Mordre )a mu$ca-# Murmurer )a murmura-# 2eer )a c%sca-. 5entala T
!ro'ine "n mod natural din 4)ter )a suge-# din 4r7ire )a mulge-# din 4irer )a trage-. 8uturala 8 este
aso:
22
c
iat% aciunii lui .ronder )a 1om1%ni-# .ueuler )a r%cni-# .lapt )a c?el%l%i-# .on@ler )a umfla-. Litera R
e'oc% :uissellement )$iroire- $i :u7e )iure$-. Litera L# Lenteur )lentoare- $i Languew )langoare-. S:a
constatat c% 'ocalele gra'e A# O# & !ar mai "nde!%rtate dec"t 'ocalele "nalte E $i I# care !ar mai
a!ro!iate. Aceste consonane s"nt relic'e ce stau m%rturie unei str%'ec?i corelaii "ntre fond $i form%#
'estigii ale unei lim1i foarte 'ec?i care ar !%stra urme ale unei origini c'asianimale sau celeste.
Ast%zi ling'i$tii au a1andonat !retenia sa'anilor din secolul al SlS:lea# !ornii "n c%utarea lim1ii
!rimiti'e. Tot ce se !oate s!une des!re a!ariia 'or1irii nu este dec"t o i!otez% 1azat% !e o
reconstituire !si?ologic% !us% fa%:n fa% cu cele mai 'ec?i stadii ale lim1ilor a c%ror '"rst% a !utut fi
datat% !rin noua gloto:cronologie.
Ling'i$tii anglo:sa@oni au !resu!us c% originea lim1ilor are mai multe surse !osi1ile(
*. o surs% imitati'% )teoria lui +ow-wow%, !entru care lim1aAul s:a i'it din onomato!ee ce imitau
zgomotele $i strig%tele naturaleF
2. o surs% emoti'% )teoria lui pooh-pooh%, !entru care lim1aAul s:a format !rogresi'# !ornind de la
sunete s!ontan e@!resi'e# asociate unor sentimente definiteF
.. o surs% armonic% )teoria lui ding-dong%, !otri'it c%reia lim1a ar e'oca o corelaie sim1olic% "ntre un
sunet $i im!actul s%u im!resionistF
23
K. o surs% social% )teoria lui yo-he-yo%, !entruQ care lim1a s:a n%scut din c"nturi sau coruri careP
acom!aniau efortul muscular $i ritmau gesturileQ str%mo$ilor no$tri "n tim!ul muncii.
Alte teorii fac a!el la dez'oltarea !rimului g"ngu:rit de co!il# la c"ntul s!ontan# f%r% alt moti' dec"t
afirmarea unei !rezene... Nici una din aceste teorii nu este# de altfel# e@clusi'% $i nu ar fi im!osi1il%
reducerea lor la o surs% comun%. utem reine din ele a!ariia simultan% a omului $i a 'or1irii#
indiferent de stadiul lor de e'oluie. Toate "m!reAur%rile i descrise de fiecare din aceste teorii au Aucat
cu siguran% un rol# fie "m!reun%# fie se!arat. A fost de aAuns ca strig%tul scos su1 !resiunea unui
sentiment !uternic care e@!rima o dorin%# d%dea un ordin# indica un gest de f%cut sau cerea un aAutor#
s% fie inter!retat de c%tre ascult%tori dre!t o comunicare suficient de clar% !entru a fi res!ectat%# c%
lim1aAul a $i luat# 1rusc# fiin% iar o dat% cu el sim1olul# !rin asocierea unui sentiment cu muzicalitatea
unei 'oci.
B ?e la numele propriu la co56ntul comun
La !rimiti'i ra!orturile umane erau mult mai intime $i mai dez'oltate dec"t "n %rile noastre ci'ilizate
"n care 1"ntuie# totu$i# cu aceea$i fer'oare# moda concentr%rilor gregare. Ti totu$i# "n aceste e!oci
!rimiti'e# c"nd miAesc zorii tul1uri ai istoriei# solidaritatea tri1al% re!rezenta o necesitate mult mai
24
stringent% dec"l "n zilele noastre. Ea se im!unea cu at"ta str%$nicie# "nc"t faimosul ostracism grec care "l
alunga !e om de l"ng% familia sa# din satul sau din cetatea sa ec?i'ala# !ractic# cu o condamnare la
moarte.
E@ist%# "ntr:ade'%r# la fiinele 'ii# at"t la animale c"t $i la oameni# o ne'oie !ermanent% de a se gru!a#
s!re a e'ita o singur%tate de temut odinioar%# !entru a cola1ora la Aocuri colecti'e# la o munc% grea
sau# !ur $i sim!lu# !entru a fi "m!reun%# !entru a se 1ucura de o !rezen% reci!roc%# m"nai de acest
instinct de ata,ament !rin care etologii contem!orani 'or s% "nlocuiasc% cele1rul li+ido freudian#
considerat a fi doar o form% a celui dint"i.
"n condiiile lor de 'ia%# una dintre cele mai mari 1ucurii ale !rimiti'ilor# ace$ti oameni Ccondamnai
la tim! li1erD# consta "n a con'ersa# "n a sc?im1a locuri comune sau idei noi# de la cancanurile zilei
!"n% la cu'"nt%rile solemne $i emfatice care le desc?ideau celor mai eloc'eni calea s!re !o!ularitate $i
!utere. Necesitatea de a 'or1i corect# de a cunoa$te !erfect lim1a "i asigura acesteia im!ortana unui rit
tri1al. Ea era# de altminteri# ferit% de orice alterare $i gre$eal%# !rintr:o dez'oltare e@traordinar% a
memoriei# mulumit% c%reia mai multe mii de 'ersuri !uteau fi "n'%ate# reinute $i transmise numai
!rin tradiie# fa!t 'ala1il "nc% ia anumite !o!ulaii li!site de scriere. Aceste lim1i ar?aice# !ractice#
realiste $i concrete erau o1ligate s% e'oce
25
fiecare fiin% familiar%# fiecare o1iect de folosin% zilnic%# "ntr:o "m!reAurare anumit%# "ntr:un moment
!recis al e@istenei sale# "n interaciunea unei multitudini de condiii concrete a'ute "n 'edere de ace$ti
o1ser'atori ne"ntrecui ce erau !rimiti'ii. O asemenea sintez% de caracteristici !ermitea desemnarea
f%r% discuie# !rintr:un singur cu'"nt# a fiinei sau a lucrului "n cauz%.
5e !ild%# "n 'ec?ea ara1% clasic% se "nsumau mai mult de cinci mii de cu'inte referitoare la c%mil%.
5ar fiecare "i era rezer'at unuia dintre multi!lele as!ecte# unuia dintre minusculele detalii legate de
anatomia c%milei# de "nf%i$area# de se@ul ei# de '"rsta# de !%rul# de com!ortamentele# de strig%tele ei
$i# totodat%# "ntr:o circumstan% 1ine determinat% "n tim! $i s!aiu# f%r% a mai 'or1i de cre$terea# de
s%n%tatea ei# de 'iciile# de 1olile sau de !erformanele sale. A !utea s!une care este su1iectul "n cauz%#
din ce ung?i era !ri'it# "n ce loc se afla $i cu cine# de ce aAunsese acolo# cum $i "n ce moment# iat%
"ntre1%rile la care !utea r%s!unde un singur cu'"nt din 'oca1ularul referitor la c%mil%.
*
entru a
"nde!lini toate aceste date# cu'"ntul cores!unz%tor aAungea un ade'%rat nume !ro!riu care# la un
moment dat# nu mai !utea fi a!licat dec"t unui singur indi'id. recum condiiile de numire "ntr:un
*
Se 'a remarca fa!tul c% ordinea acestei dez'olt%ri cores!unde e@act locurilor comune din 'ec?ea retoric%( Quis? Quid?
=+i?, Qui+us auxiliis? 9ur?, Quomodo?, Quando U
29
r
!ost# alese "n funcie de un anume candidat care le:ar "nde!lini numai el !e toate $i ar a'ea astfel
!ostul dinainte asigurat.
Fiecare familie "$i a'ea lim1aAul !ro!riu# a$a cum $i ast%zi un dialog "ntre mem1rii unei familii#
sur!rins de un str%in care cunoa$te totu$i lim1a# "i r%m"ne acestuia !ractic de ne"neles# dac% nu este
iniiat "n toate im!licaiile !e care le are fiecare cu'"nt !entru mem1rii res!ecti'ei familii.
5ar o asemenea s!ecializare a!licat% unei realit%i !ersonificate alunga orice generalizare $i "m!iedica
e@!rimarea mi$c%rii $i a sc?im1%rii# e@!rimare ce a fost u$urat% doar !rin trecerea de la numele !ro!riu
la numele comun# adic% !rin transformarea numelui "n sim1ol. 3ai ales munca "n comun tre1uie s% fi
u$urat acest transfer iar folosirea uneltelor a im!us# de asemenea# o mane'rare mai su!l% a lim1ii.
Originea artizanal% a maAorit%ii 'er1elor ar !utea sta m%rturie "n fa'oarea acestei i!oteze. rima
'or1ire !are "m1inat% cu o aciune "n care cu'intele# nedes!rinse "nc% din cor!ul frazei# au "nlocuit
'ec?ile gesturi !entru c% 'ocea 1%tea mai de!arte dec"t ele $i !utea aAunge la cei cu care se urm%rea
sta1ilirea unui contact# dar care nu !uteau fi '%zui. 5ac% ar e@ista !osi1ilitatea unei asemenea anc?ete#
s:ar !utea "ncerca ra!ortarea celor mai uzuale cu'inte $i# mai ales# a 'er1elor din orice lim1% la o
str%'ec?e origine artizanal%. Sim1olismul# "n sens restr"ns# a a!%rut o dat% cu folosirea
27
cu'"ntului# de:a1ia ie$it din ganga frazei# !entru a transmite un sentiment sau o idee.
BI Muta>iile gestului
5ac% originea lim1aAului $i# !rin urmare# a lim1ilor se !ierde "n negura 'remurilor# !si?ologia#
legendele tradiionale $i etimologia# su1 di'erse forme# ne !ot lumina "ntruc"t'a mecanismul
sim1olismului s%u.
si?ologia omului 'or1itor este "ntotdeauna sesiza1il% "n stadiul ei inci!ient# fa!t lesne de constatat
c?iar !e noi "n$ine. 8. B. Bico $i 8. 'on 7um1oldt# medit"nd asu!ra !ro1lemei# considerau# "n urma
e@!erienei lor de scriitori aflai "n c%utarea termenilor ca!a1ili s% le e@!rime g"ndirea# c% e@ist%#
"nainte de orice articulaie 'er1al%# o for% interioar%# un im1old "n care 'edeau originea tuturor
metaforelor $i care este# de fa!t# forma ar?aic% $i em1rionar% a teoriei gestului. .
Se cu'ine s% analiz%m mecanismul intuit "n acest !resentiment. El ne 'a l%muri "n ce c?i! ne a!are "n
minte cu'"ntul# din im1oldul a ceea ce noi numim idee. S% analiz%m ideea de co!ac $i s% ne "ntre1%m
cum a fost ea formulat%. rimiti'ii erau !reocu!ai de fiinele $i de lucrurile "nconAur%toare numai "n
m%sura "n care acestea erau legate de ne'oile lor. T%ietorii de lemne din !reistorie f%ceau !erfect
deose1irea "ntre frasin# mesteac%n# steAar $i 1rad
28
!entru c% le foloseau "n sco!uri diferite lemnul# scoara# seminele $i frunzele. &n anumit cu'"nt
cores!undea fiec%rei "ntre1uin%ri "n !arte# f%r% ca cine'a s% fi simit ne'oia de a reuni toate esenele
ar1oricole "n a1stracia unei 'oca1ule unice.
Numai du!% un inter'al de tim!# foarte mare !ro1a1il# unii no'atori# mai !uin angaAai "ntr:o munc%
s!ecializat%# mai sensi1ili# !oate la as!ectul estetic al !%durii# au conce!ut ideea general% de co!ac "n
sine. Cum le 'eniseU rin confundarea diferitelor ar1orescente de c%tre oameni de alte meseriiU Sau le:
a fost ins!irat% de aceea$i t"$nire a trunc?iurilor# de ramificaia "ntortoc?eat% aJffun:zi$ului sau de
toate aceste asem%n%ri laolalt%U
entru a ne fi mai u$or s% r%s!undem la "ntre1%rile de rfiai sus s% "ncerc%m s% sur!rindem im!resia !e
care o treze$te "n noi# a$a cum a !utut s:o fac% $i asu!ra str%mo$ilor no$tri# statura falnic% a unui steAar
$i# dincolo de aceast% imagine izolat%# cea a unei "ntregi !%duri str%'ec?i. Ce'a mult mai intim# mai
intens# mai general# ne lo'e$te dintr:odat%# o !utere irezisti1il% de erecie# o tensiune 'ital%
ine!uiza1il% $i su1iacent% !e care ne "nc?i!uim ca o simim "n noi !rin sim!atie. Ceea ce l%mure$te
fa!tul c% r%d%cina indoeuro!ean% dreu, trainic $i stufos# a !utut s% dea "n greac% numele steAarului# al
co!acului# al omului statornic. Crecum co!acul# regele !%durii# a$a e omulD se s!une "n =pani,ade;
Nicole remarcase deAa c% un spectator din exterior este 6n sinea lui un actor tainic; Acest actor al
2+
"nce!uturilor# !rimul care a reunit "n aceea$i sila1% Cstufoas%D ideea de steAar# de geniu al !%durilor $i
de om de!lin ne arat% c%# de fa!t# cu'intele nu au o 'aloare fi@% sau e@clusi'%# ci "nde!linesc o funcie.
&tilizatorul cu'"ntului !rocedeaz% ca un caricaturist care# din multi!lele as!ecte ale modelului s%u# nu
reine dec"t o singur% tr%s%tur%# "ndeaAuns de original% !entru a:* ti!iza# dar $i destul de general% !entru
a fi !erce!ut $i inter!retat de toat% lumea. 5ac% gestul este 1ine ales# el 'a fi la fel de re'elator ca un
test# iar !si?ologii 'or desco!eri "n el sinteza unui caracter# semn%tura mo1il% $i emoionant% a unui ti!
al c%rui sim1ol ar !utea de'eni.
"nce!em s% ne d%m seama ce anume "nelegea 7um1oldt !rin al s%u misterios im!uls originar. Este
"nce!utul unui gest# de1utul unei mimici incon$tiente !e care o sc?ieaz% mu$c?ii no$tri $i !e care o
"m!rumut%m lucrurilor# de$i tocmai ele ne:au sugerat mi$carea. Cu'"ntul sim1olic ce reune$te aceste
dou% noiuni contagioase Aoac% rolul mediator al unui 'er1. O dat% cu el "nt"lnim as!ectul cel mai
elementar al acestei teorii a gestului "n care 4ene 8u%non 'edea ade'%rata c?eie a sim1olismului.
Analizat% "n cea mai e@tins% conce!ie a ei teoria gestului !ostuleaz% reintegrarea continuit%ii la toate
ni'elurile unei lumi !e care fizica cuantic% o !rezint% ca fiind dominat% de discontinuu. Ea resta1ile$te
o leg%tur% de solidaritate 'irtual% "ntre st%ri se!arate# mai ales atunci c"nd gestul iniial se transform% "n
ritm !rin !ro!ria sa re!etare. entru c% aciunea# imediat%
30
!rin definiie# "$i !roduce efectele "n mod succesi' $i
nu
se sustrage !ro'izoriului dec"t datorit% ritmului
care comand% gesturile# riturile $i sim1olurile.
E@ist% o identitate# ne s!une 8u9non# "ntre sim1ol $i rit. Nu numai !entru c% orice rit e un sim1ol
realizat fri tim!# ci !entru c%# reci!roc# sim1olul grafic re!rezint% fi@area unei gest ritual. Cu'"ntul
!rezint% un caz de identitate cu at"t mai !ur cu c"t orice 'or1ire ritual% este !ronunat% "n general de un
!ersonaA consacrat# a c%rui calificare nu de!inde de indi'idualitatea# ci de @unc>ia sa# fa!t ce define$te
"n egal% m%sur%# a$a cum am '%zut# @olosirea actorului $i rolul cu'"ntului.
BII Primatul ritmului
Cele mai 'ec?i lim1i aAunse tardi' !"n% la noi datorit% scrierii s"nt# cu a!ro@imaie# contem!orane cu
mileniile al IB:lea sau al B:lea. entru a merge $i mai "na!oi "n tim! nu a'em dec"t m%rturia nesigur%
a legendelor !%strate de te@tele sacre# "n s!ecial cele ale !o!oarelor recit%rii $i ale religiilor c%rii E
India# Israelul $i Islamul. Aici cu'"ntul este "nf%i$at ca o re'elaie di'in%. 4itmul este intim legat de
ea# c%ci tocmai el le:a transmis oamenilor 'iaa# care s"nt una dintre manifest%rile acesteia# orice form%
fiind datorat% re!et%rii unui gest identic.
O tradiie islamic% ne s!une c% "n aradis Adam 'or1ea "n 'ersuri# "ntr:o lim1% ritmat% care fusese !"n%
.*
atunci !ri'ilegiul zeilor# al "ngerilor $i al C!%s%rilorD#F sim1olurile lor angelice. Aceast% legend%
re!rezint% forma t"rzie !e care o luase# du!% o lung% filiaie# o tradiie istoric% mult mai 'ec?e# !%strat%
"n Bede. Lim1a !rimordial% $i !oetic% era numit% aici lim1% Csiriac%D sau solar%# adic% lim1a unei Sirii
originare $i legendare !e care te@tele 'edice o situau sim1olic la !ol unde a$ezau totodat% $i 'atra
!rimiti'% a arienilor# str%mo$ii lor# !e 'remea c"?d "n ultima !erioad% inter:* glaciar%# aceast% regiune
se 1ucura de o clim% tem!erat%. Acest centru circum!olar din tradiia indian% a de'enit "n mitologia
greac% Tuia ?i!er1orean% $i# la V latini# ultima 4hule, insula a$ezat% la marginile arctice ale lumii.
*
"n aceste 'remuri str%'ec?i ritmul !oetic nu numai c% facilita memorarea# recitarea $i transmiterea
te@telor sacre# ci determina la recitator $i o armonizare a elementelor incon$tiente $i necoordonate ale
fiinei# datorit% unor 'i1raii sincrone care se !ro!agau "n !relungirile !si?ice $i s!irituale ale
indi'idualit%ii sale. C%ci ritmurile# form"nd osatura cadenat% a naturii "ntregi# de la su1stana cea mai
intim% !"?% la cele mai "nde!%rtate limite ale ei# rea$ezau omul la unison cu aceast% armonie cosmic%
!e care de'enea ca!a1il s% o simt%
*
E@ist% "nc% ora$e cu numele de Tuia "n Si1eria# La!onia# Irlanda $i Islanda# Scoia $i America de Nord. "n
sanscrit% Tuia este numele Balanei# semn zodiacal care era 'ec?iul nume al &rsei 3ari $i 3ici# constelaie
!olar%. Cf. B. 8. TilaG# 4he rctic Home in the Vedas, oona# *+2<.
32
$i s% o "neleag%. Actele sale !uteau astfel s% ias% din instantaneitate# !relungindu:li:se consecinele
naturale ,i im!re'izi1ile "n toate direciile s!aiului $i tim!ului.
S% re'enim la modestul nostru orizont cotidian !entru a constata c% ritmul diriAeaz% e@ecutarea oric%rei
munci. El o face mai u$oar% transfer"nd efortul solicitat !e seama incon$tientului $i a o1i$nuinei#
datorit% regl%rii unei res!iraii scandate de c"nturile de meserie. Acestea s:au dez'oltat o dat% cu
diferitele te?nici artizanale# mai ales !rintr:o codificare !recis% a gesturilor necesare !entru reu$ita
unei ca!odo!ere $i !rin cunoa$terea unui Cme$te$ugD ca!a1il s% asigure "nde!linirea unei sarcini
dificile# ce !rezint% riscul unui accident sau al unei !roaste e@ecuii. Lucr%m "ntotdeauna 1ine c"nd
s"ntem !u$i !e trea1%. Atitudinea corect% este necesar% "n aceea$i m%sur% !entru munc% $i !entru rit# $i
!utem a!recia un artizan du!% gesturile sale de 'reme ce unealta de care se folose$te nu face dec"t s%:i
!relungeasc% efortul creierului $i al m"inii. entru a "nelege necesitatea acestui lucru tre1uie s% fi
asistat la c"nturile colecti'e# ca de !ild% acum c"i'a ani la ?ei:ru!:ul g"f"it de o ec?i!% de instalatori de
$ine ale c%ror gesturi erau reglate# "n tim!ul !rimeAdioasei lor mane're# ca un 1alet ce se su!une
suflului a dou%zeci de oameni res!ir"nd ca unul singur.
Te?nicile cele mai 'ec?i E ale "m!letitorului de co$uri# ale olarului# ale es%torului# ale fierarului# ale
!lugarului E s"nt cele care au !ermis dez'oltarea lim1aAului. Boca1ularul oric%rei lim1i este la origine
33
artizanal# de 'reme ce e gestualF c?iar $i ast%zi !rin> tre cele mai fundamentale cu'inte !utem
desco!eri gesturile dis!%rute ale str%'ec?ilor artizani. Ei au $tiut A s% disting% moduri de acti'itate
diferite ale c%ror metafore CgrosolaneD ser'esc ast%zi la e@!rimarea celor mai su1tile nuane ale
g"ndirii. Ti# dac% !utem !resu!une "n mod legitim c% la origine au fost tot I at"tea lim1i c"te clanuri $i
familii# numai e@igenele uceniciei $i ale cola1or%rii artizanale "ntre diferite gru!uri sau tri1uri au
!ermis generalizarea termenilor A te?nici $i a!ariia unei lim1i comune# "nelese de toat% lumea.
BIII 9ele trei persoane ale 5er+ului
O lim1% este com!us% din cu'inte ce "nde!linesc diferite funcii numite de 'ec?ii gramatici C!%ri ale
discursuluiD. Bom "ncerca# lu"ndu:ni:* ca g?id !e E. Cassirer# s% sur!rindem a!ariia !rogresi'% a
P
acestor cu'inte "n afara ne1uloasei frazei# urm%rind demersul unui 'or1itor str%'ec?i. Bom constata "n
ce m%sur% caracterul acestei mi$c%ri !rogresi'e este dominat de gesturile eului.
A$a cum o s!usese deAa 7um1oldt# !ronumele# "nlocuitoare ale numelor !ro!rii $i re!rezent=nd
!ersoane# au fost elementele cel mai de tim!uriu izolate# mai ales !ronumele !osesi'# care a a!%rut
c?iar "naintea !ronumelui !ersonal. Ideea eului# du!% cum se constat% la co!il# nu s:a degaAat dec"t
"ncetul
34
c
u "ncetul dintr:un "ntreg "n care !ersoana lui r%m"ne legat% "nc% de o1iectele familiare ce:* "nconAoar%
"n c?i! necesar. Fa!t ce !are s% demonstreze
c
a simul !ro!riet%ii# de!inz"nd de instinctul de
conser'are# nu este un a!ort t"rziu al unei ci'ilizaii a'ansate.
Orice con'ersaie sau mesaA !resu!une ra!ortul dintre trei entit%i( dou% care discut% referitor la o a
treia# mut% sau a1sent%. Nu mai !ot e@ista $i altele# !entru c% terul "i !ersonific% !e ceilali# !recum
corul antic. El este acela care nu face dec"t s% asiste la dram%# figurant $ters# nu de!arte de a fi doar o
sim!l% !rezen%. Inegalitatea ce difereniaz% aceste trei entit%i# eu# tu, el, este marcat% geometric "n
s!aiu !rin im!ortana descresc%toare !e care eul# tron"nd "n centrul aciunii# o atri1uie !ersoanelor $i
lucrurilor ce se "nde!%rteaz% de el; 4u-ul r%m"ne "ndeaAuns de a!roa!e ca s% fie socotit dre!t un
confident c%ruia i se cere un sfat sau i se d% un ordin. C"t !ri'e$te acest el, des!re care se 'or1e$te#
acesta se !ierde de!arte# "n mulime# nefiind dec"t re!rezentantul ei sim1olic. Este Cel%lalt# cum ar
s!une laton.
Bocalizarea iniialelor !ronumelor tr%deaz% sentimentele 'or1itorului $i im!ortana situ%rii sale. I:ul
acut din ici )aici-# cu "nelegerea $i res!ectarea c%ruia st%!"nul "$i o1i$nuie$te c"inele# caracterizeaz%
ceea ce este a!roa!e $i e firesc s% "nc?eie cu'"ntul moi )eu-. La ca!%tul o!us# A gra' $i du1lu din l7-
+as
.<
)acolo- indic% o "nde!%rtare at"t "n s!aiu c"t $i "n tim! $i c?iar "n interesul trezit de el.
C"t des!re consoanele iniiale# 3 din moi )eu- se asociaz% cu tot ceea ce este intim# centri!et ca Mere
)mam%-# Maison )cas%-# "n tim! ce literele T $i 5 se asociaz% tendinelor centrifuge $i oric%rui lucru
4riste )trist-# 4imora )timorat- $i 4ardi@ )tardi'-. "n general aceste litere# T $i 5 s"nt ideogramele
uni'ersale ale celuilalt# al c%rui !ronume demonstrati' latin iste "l desemneaz% !e !osesorul unui nume
ce nu se !ronun% dec"t cu aceea$i nuan% de dis!re sau de dezgust !rezent% "n celui-lC, cestuy-lC )%la-#
cel ce e@ecut% ordinele date lui tu;
O dat% cu cele trei !ersoane a!ar !rimele treiD numere# de 'reme ce "l asociem !e &nu lui eu# !e 5oi
lui tu $i !e Trei lui el# acesta din urm% re!rezent"nd "n lim1ile cele mai !rimiti'e# la 1o$imani de !ild%#
o !luralitate nedeterminat%# adic% mult# a$a cum e la noi $i la c?inezi cu'"ntul sut%# care se folose$te "n
acest sco! "n sute de ocazii diferite sau c?iar# "n lim1a francez% cu'"?tul tres )foarte-# !ro'enind $i el
tot din trei.
rimul 'or1itor a "nce!ut s%:$i e@!rime ra!orturile cu lucrurile "nconAur%toare in"nd seama de !ro!ria:
i !ersoan%# de eul a$ezat "n centrul acti'it%ii sale. Ti !entru a realiza aceasta a a!elat la !oziiile
cor!ului $i la gesturile m"inii sale# "n diferitele direcii ale s!aiului. 3ai "nt"i de toate $i:a "ndreArtat )fr.
dirige@%, degetul D@r; doigt% ar%t%tor indicator D@r; indicateur-# inde@ul m"inii sale dre!te D@r; droite%
c%tre lucrul s!re care 'oia s% atrag% atenia interlocutorului s%u# acest
.9
lucru c%ruia se 'a mulumi# mai t"rziu# s%:i Aic7 doar numele# c%ci# o re!et# a Aice D@r; diie% e legat
etimologic de o r%d%cin% "nsemn"nd a ar7ta, cu degetul; Cu'"ntul a!are# astfel# ca un gest su!leti' $i "n
cur"nd su1stituit care economise$te "nde!linirea unui gest efecti'# a'"nd a'antaAul de a !utea fi "neles
de un interlocutor ne'%z%tor. AAutorai etimologiei# aceast% ar?eologie a lim1aAului# la fel de delicat% "n
inter!retare ca $i 'estigiile dezgro!ate de s!eciali$tii "n !reistorie# ne 'a "ng%dui s% !reciz%m
mecanismul sim1olic al cu'intelor.
IS 4reiAeci ,i ,apte de @apte ,i gesturi
5ac% "ntr:o lim1% indoeuro!ean% str%1atem ar1orele genealogic al unei familii de cu'inte merg"nd
"na!oi !e firul tim!ului# g?idai de identitatea dintre foneme# aAungem la o r%d%cin%# onomato!ee sau
sim!lu sunet# al c%rei sens foarte general s:a transmis# cu infinite nuane# la toate ramurile deri'ate. S%
lu%m# de !ild%# onomato!eea clic-clac $i r%d%cina @ia; 9lic-clac traduce !ocnitura )ie claque-ment%
seac% a dou% su!rafee. 5e aici !ro'in le cli-quet )clinc?etul-# le cliquetis )z%ng%nitul-# le d7clic,
)declicul-# la clanche )drugul clanei de la o 1roasc%-# 'er1ul d7clencher )a desc?ide o u$%-# le clich*E
)cli$eu# zgomotul f%cut de literele ti!ografice c"nd
J 5e la 'ec?iul sens al '1. clicher, 'ariant% a '. fr. cliquer )N. t%;
37
cad !e marmur%-. Latinescul cla5is, c?eie# *:a dat !e clore )a "nc?ide-# !e incluse )a include# a
im!lica-# !e concluse )a conc?ide- $i le concla5e )concla'-. 5in latinescul clarus, care desemneaz% un
sunet !uternic $i fra!ant# deri'% ceea ce este luminos $i 'estit# de unde numele rege$ti de 9lotaire,
9lodomir, 9lo5is, de'enit Hlo5is $i suita !restigioas% de Louis;
5ac% !ornim de la r%d%cina @ia E care *:a dat !e latinescul @latus, suflu E# g%sim !e en@les!a umfla-#
gon@ler!a umfla# a gonfla-# sou@@les!a sufla-# la @lute )flautul-# le @lan )sufleul-# @letrir )a se ofili# a !%li-#
@iasco )ceea ce s:a dezumflat-# le @lacon )flaconul E f%cut din 'id-# le @ou )ne1unul E ca! gol-# le @lou
)'a!ora$ul- $i le @lair )flerul-.
un"nd "n leg%tur% onomato!eea sau r%d%cina cu acele sensuri care le cores!und o1inem dou% suite de
cu'inte !ro'enind E una din !ocnetul unui deget# cealalt% din suflul gurii. Cu aAutorul unui dicionar
etimologic am !utea e!uiza astfel 'oca1ularul unei lim1i# "ntocmind ta1elul deri'%rilor c"tor'a
r%d%cini legate# ele "nsele# de una din acti'it%ile noastre.
Etimologia e o $tiin% fascinant%# r%mas% mult tim! o art%# dar m%rturia ei 'a fi "ntotdeauna
conAectural%. entru c% ea !resu!une c% !utem reconstitui forma originar% a unei lim1i 'or1ite tim! de
milenii "nainte de a fi fost scris%. Este deci inca!a1il% de a in'oca 'reun document !ro1atoriu ce ar
legitima mutaiile !resu!use de ea# mutaii din care
./
tocmai am dat dou% e@em!le# limitate la originea lor latin% $i "ntemeiate numai !e legile foneticii.
Aceste legi !ar a do'edi c% e@ist% un ra!ort sigur# o "nrudire omofonic%# "ntre un sunet $i un sens# "ntre
un CgestD $i e@!resia lui 'or1it%. "n aceast% !ri'in% e@ist% !rintre ling'i$ti dou% !oziii o!use# susinute
deAa de laton $i Aristotel. latonicienii !retindeau c% relaia care leag% cu'"ntul de semnificaia sa e
s!ontan% $i "ntemeiat% !e natura lucrurilor# "n tim! ce aristotelicienii erau de !%rere c% e ar1itrar% $i
con'enional%. Aceast% din urm% o!inie# re"nnoit% de 'estitul Saussure# este ast%zi e@!us% din nou
contest%rii.
entru c%# dac% ne !las%m "n e!ocile foarte tim!urii# c"nd tre1uie s% fi a!%rut !rimele 'ocaliz%ri# ne
este "ng%duit s% credem c% o denumire ar1itrar% a fa!telor $i a lucrurilor ar fi fost contrar% demersului
o1i$nuit al !rimiti'ului# su!us "n !rimul r"nd refle@elor sale. El a a'ut "ntotdeauna griAa de a traduce c"t
se !oate de firesc "nf%i$area o1iecti'% a lucrurilor sau sentimentul su1iecti' !e care "l "ncerca $i !e
care "nsu$irile sale incom!ara1ile de o1ser'ator "i "ng%duiau s% le res!ecte. Cum# !e de alt% !arte# este
de net%g%duit c%# ulterior# con'enia tre1uie s% fi inter'enit !entru a legitima cu'intele# e ne'oie s%
unim cele dou% teze "ntr:una singur%# "m!%c"nd ceea ce este 'ala1il "n fiecare. Bom s!une deci c% o
con'enie ulterioar%# "n cazul "n care ea 'a fi inter'enit# a sancionat# ca orice lege serioas%# o stare de
fa!t.
.+
Aceste r%d%cini:mam%# a$a cum am !utut constata# nu Aoac% rolul de lucruri# ci de em1rioni de fa!te
sau de gesturi ce se su!un funcion%rii organelor noastre $i "n limitele s!aiului nostru. Ele s"nt foarte
!uin numeroase $i ling'i$tii estimeaz% c% nici o lim1% cunoscut% nu necesit%# !entru a fi 'or1it%# un
num%r de foneme mai mare de o sut%# iar "n general# el e cu mult mai mic.
Organul !i!%itului $i !relungirile sale musculare au !rocurat cel mai adesea metaforele mediatorului
'er1al. entru a clasifica animalele !e care le cuno$tea# !rimiti'ul se ra!orta la modurile lor de
locomoie $i le distingea !e cele care z1oar%# care "noat%# care se t"r%sc sau care um1l%. Atunci c"nd a
fost 'or1a de a caracteriza o senzaie ce iese din sfera !i!%itului# !recum o culoare# o arom%# un miros#
tot metaforele tactile au ser'it dre!t releu# datorit% 1og%iei 'oca1ularului lor $i mai ales datorit%
sim1olismului cuceritor al m"inii. 3ai s"ntem "nc% $i ast%zi o1ligai s% ne e@!rim%m senzaiile
interioare !rin imagini e@terioare $i s% 'or1im# de !ild%# des!re un 'in as!ru# des!re o culoare cald%#
des!re un !arfum fin. Aceasta duce uneori la ni$te e@!resii a1surde# dar Austificate sim1olic $i "nelese
!erfect# !recum remplk un de5ok Ca "nde!lini o sarcin%D# Ca desc?ide o !arantez%D sau Ca "m1r%i$a o
carier%.D
Totu$i# de$i c%ile s"nt a!ro@imati'e# rezultatul este e@celentF se aseam%n% cu acele ma$ini al c%ror
sistem de reglare este aAustat destul de grosolan !entru a su!orta f%r% !an% o "nl%nuire im!erfect% de
organe $i c?iar un anumit !rocentaA de rateuri# "n 'reme ce o
40
rigurozitate a1solut% a cone@iunilor le:ar face inutiliza1ile. La fel se "nt"m!l% $i cu sim1olismul lim1ii.
Cu c"t un cu'"nt este mai 'ag# cu c"t e'oc% ni$te similitudini de form%# de culoare sau de gust# cu at"t
este mai !reios $i mai folosit. E ceea ce !resimise Berlaine# odinioar% sau de cur"nd# c"nd "i s!unea
!oetului(
MM @aut aussi que tu n Failles point 9hoisir tes mots sans quelque mCprise;;;;E
5ar eroarea tocmai el o comitea. Iar ceea ce i se !%rea un ca!riciu al muzei sale era# de fa!t# o lege a
sim1olisticii# !e care o ilustreaz% toate figurile de stil# metafor%# sinecdoc%# metonimie# catacrez% tra:
duc"nd ni$te analogii# asimil%ri sau cores!ondene. Ea se "ntemeiaz% !e !rinci!iul c% nu ne "ndre!t%m
atenia asu!ra lucrului e'ocat de cu'"nt# ci asu!ra fondului comun de care e legat% funcia lui. Bom
!utea 'erifica imediat aceast% lege !rin intermediul etimologiei.
&nul dintre !rimele gesturi ale !rimiti'ului a fost acela de a:$i "ntinde m"na !entru a a!uca lucrul la
care r"'nea. Or# toate cu'intele care au semnificaia de a lua, "nseamn% totodat% a a5ea inteligen>a de
a, !a5ok lFintelligence de%, !recum saisir, )a a!uca# a !erce!e-# comprendre )a "nelege# a cu!rinde-#
piger )a !une m"na !e# a !rice!e-# pieger
J C"nd ai de ales din multe un cu'"nt M "ng%duie:i $i:oleac% de eroare(M W&n c"nt ceos mult mai de !re "mi !are M reciziei $i
Bagu:al%tur"ndAD aul Berlaine# CArt !oetiXueD# Gadis et naguere !/; R.-.
K*
)a "ntinde o ca!can%-. Cu'"ntul# creierul $i m"na s"nt legate "n a$a fel "nc"t cu'"ntul de'ine o m"n% care
e@ecut% la distan% o funcie identic%. Ber1ul latinesc cogitare !cum-agitare%, a cugeta# "nseamn%# la
origine# Ca agita laolalt%D $i a aAuns s% semnifice a agita "n imaginaie. Ber1ul latinesc intelligere )a
"nelege-# "nseamn% Ca alege "ntreD E aceasta fiind cea mai e@act% definiie a inteligenei# care este o
alegere ne"ntreru!t%# un calcul !ermanent al !ro1a1ilit%ilor. Numai cei ce aleg !rost "$i "nc?i!uie c%
norocul este acela care "i fa'orizeaz% !e cei ce aleg 1ine.
Ber1ul latinesc putare a "nsemnat la origine a t%ia# a cur%a co!acii. 5ar# o dat% segmentate# lucrurile
se $i num%r%# de unde sensul de a num%ra# a calcula# a c"nt%ri. Iar c"nd c"nt%rim# e'alu%m E de unde
putare a aAuns s% "nsemne a Audeca $i a g"ndi.
5ac% e@ist% 'reun act !rim $i originar# atunci acela este na$terea. Or# "n toate lim1ile e@ist% un ra!ort
str"ns "ntre na$tere !naissance% $i cunoa$tere !co-naissance%, sco! esenial al celei de:a doua na$teri
iniiatice# ra!ort de care Claudel s:a folosit "n a sa rt7 poetic7; Aceast% descenden% imens% are ca
r%d%cin% gen, gon, gn, de unde latinescul gem, familie# a!oi genez%# genealogie. 8recescul gdnos,
co!il# a dat e!igon )disci!ol-# gineceu# iar "n francez% gentil )de neam 1un# no1il-# 'er1ul engen-drer )a
z%misli-# !recum $i a generaliza# generozitate. 5in latinescul ingenium )s!irit# calit%i "nn%scute- 'ine
geniu# inginer# ingenios. 5in cu'"ntul latin ingenuus )om li1er- deri'% +enignus
42
)de neam 1un-# de unde# "n francez% +eni )1ine:cu'"ntat-# +7nin )1enign-# +eno6t )1un# indulgent-# a!oi
na6@ )nai'-# niais )nerod-# natal )natal- $i noel )cr%ciun- de la no5ellus, an nou.
5ins!re !artea cunoa$terii# e@!rimate !rin grecescul gndsis, g%sim gnoz%# diagnostic# gnomi )genii
elementare ale !%m"ntului-# 'ersurile gnomice )sen:tene- $i noiune. 5in cu'"ntul latin no+ilis )demn
de a fi cunoscut- deri'% no1il $i igno1il )nedemn de a fi cunoscut-# 'er1ele franceze ignorer!a ignora-#
narrer )a nara- $i in7narra+le )de ne!o'estit-.
Ling'i$tii !oart% discuii "n leg%tur% cu !rioritatea a!ariiei 'er1ului sau a su1stanti'ului "n s"nul
ne1uloasei oratorice. 5ar# deoarece cu'intele au fost !recedate de ideea comun% de aciune !e care au
misiunea de a o e@!rima# 'er1ul a aAuns !"n% la urm% s% o "ntru!eze numai el singur. Adeseori
su1stanti'ul s:a i'it dintr:un 'er1 imo1ilizat "ntr:o atitudine# ca !artici!ant# sau "ntr:un !artici!iu.
8ramaticianul ?induist anini 'or1ea deAa de caracterul 'er1al al r%d%cinilor $i >. 8rimm declara(
CBer1ele $i !ronumele !ar a fi ade'%ratele !"rg?ii ale lim1aAului.DO
"nce!"nd cu lim1ile 'ec?i# "n care a1undau formele 'er1ale# $i !"n% la englez%# ce le "nlocuie$te !rin
ad'er1e $i !ro!oziii# constat%m o des!uiere !rogresi'% a e@!rim%rii# f%r% ca sensul frazei s% fie
*
:; de .rasserie a f%cut din aceast% idee tema c%rii sale# ?u 5er+e comme generateur des autres parties du discours, *+*K.
43
modificat. Este rezultatul unei sim!lific%ri naturale ce reduce lim1a !rin folosirea ei. Aceast% uzur%
face loc a!ariiei elementelor in'aria1ile# dez'%luie im!ulsurile ascunse a c%ror e@isten% a 1%nuit:o
7um:1oldt $i nu "ng%duie dec"t su!ra'ieuirea unor r%d%cini acti'e# !uine la num%r# du!% cum a
constatat cu mult tim! "n urm% a1atele Bergier.
"ncerc"nd s% clasific%m 'er1ele din lim1a francez% "ntr:un anumit num%r de gru!e# fiecare dintre ele
r%s!unz"nd unui gest cu direcie !recis%# unei atitudini traduse !rintr:o !re!oziie sau un ad'er1#
!recum cu# c%tre# s!re# "ntre# "n# "n Aurul# !lec"nd de la# "m!otri'a# deasu!ra# "n fa%# de la etc# aAungem
la .9 de ansam1luri care e!uizeaz% 'arietatea de gesturi !osi1ile. "n fiecare ansam1lu# fiecare 'er1 ce:
traduce un act colecti' de structur% identic% este intersc?im1a1il# lucru de care ne !utem con'inge
"nlocuindu:le unele cu altele "ntr:o fraz%# cu toate c%# de fa!t# nu s"nt sinonime.
*
5at fiind c% animalele# !lantele $i mineralele au aAuns de mult s% fie clasificate du!% structura lor# ar fi
ciudat ca ling'istica s% nu se foloseasc% de aceea$i metod%# de 'reme ce# "nc% de la "nce!ut# s!iritul
uman a !rocedat astfel. Nu e de mirare# a$adar# c% !rezena acestui !rocedeu se constat% "n structura
1asmelor !o!ulare# a dramelor $i a miturilor.
"n 9on5or+irile cu 0ckermann, 8oet?e !o'este$te c% "n o!inia lui 8ozzi# dramaturgul 'eneian
*
Ta1elul acestor gru!e se g%se$te "n Ane@a *. KK
al teatrului fia1esc# nu ar e@ista mai mult:de treizeci $i $ase de situaii tragice !osi1ile. El s!une c%
Sc?iller s:a str%duit din greu s% g%seasc% mai multe $i c% nu a reu$it s% g%seasc% nici m%car at"tea. Nu
este mai !uin demn de remarcat c% un etnolog $i ling'ist rus# B. I. ro!!# "ntr:o carte de'enit% clasic%#
"n care enumera $i demonteaz% mecanismele 1asmelor# a redus la treizeci $i una funciile eroului $i
situaiile ce rezult% din ele. Cum "ntr:o !o'estire oarecare su1iectul !ro!oziiei !oate fi ori eroul
1asmului# ori !ersonaAul dramei sau zeul animator al mitului# nu e de mirare c% aciunile lor s"nt
limitate la acelea !e care noi "n$ine le efectu%m $i !e care le:am recunoscut "n cele treizeci $i $ase de
ansam1luri ale noastre# de 'reme ce "n toate cazurile se manifest% un sistem identic de sim1oluri.
*
5ar nu este oare singular fa!tul c% acest num%r fatidic# treizeci $i $ase e# "n francez%# un idiotism care
marc?eaz% trecerea "n domeniul nedeterminatului# "n tim! ce num%rul treizeci $i unu# "n lim1aAul
familiar indic% cea mai "nalt% calitate a "nf%i$%rii
2
U
*
8. olti# Les trente-six situations dramatiques, */+<F B. I. ro!!# Mor@ologia +asmului, Ed. &ni'ers# *+,0.
2
Acest trente et un )treizeci $i unu- ar fi o deformare a cu'"ntului trentain, nume al unui !osta' de lu@# a c%rui urzeal% era
format% din trei mii de fire. Ceea ce nu face dec"t s% confirme7deea de !erfeciune:limit% atri1uit% cifrei .*. H0tre, se mettie
sur +ente et un I a fi "m1r%cat cu cele mai frumoase 'e$minte !/;t;%;J
K<
S nalogia topologic7
N%d%Aduim s% fi demonstrat c% e@erciiul inteligenei# "nce!"nd cu folosirea lim1aAului# nu !oate fi
izolat de originea sa o!eraional%. roced"nd astfel# omul a umanizat un s!aiu a c%rui luare "n st%!"nire
mental% a urmat !as cu !as o luare "n st%!"nire efecti'%. 3"na $i s!iritul s:au su!us acelora$i metode de
"nf%!tuire !rin demersuri succesi'e# s%'"r$ind gesturile unei munci aAunse o1i$nuit%. Cunoa$terea
noastr% asu!ra uni'ersului a fost manual% $i !edestr% "nainte de a fi 'izual%. 5"ndu:$i seama de direcia
!ri'irii sale# de am!loarea $i de eficacitatea mi$c%rilor sale# omul a creat un 'oca1ular de imagini
acti'e care s:a a!licat "n mod firesc !rimei sale geometrii. CA!roa!e toate aciunile noastre sim!le sau
sa'ante# s!une Simone Leil# s"nt a!licaii ale noiunilor geometrice. &ni'ersul "n care tr%im este urzit
din relaii geometrice $i necesitatea geometric% este aceea c%re:ia:i s"ntem su!u$i# "n calitate de
creaturi "nc?ise "n s!aiu $i tim!.D
3atematica a r%s!uns mai "nt"i unor cerine utilitare $i unor ne'oi sociale. A fost folosit% la
num%r%toarea recoltelor $i a turmelor# la ar!entaAul !%m"nturilor# la ar?itectura edificiilor $i c?iar la
calculul mi$c%rilor celeste# de care de!inde $i "nc% ne de!inde CCunoa$terea Tim!urilorD. Aceste
noiuni !rimordiale au fost ela1orate "ncetul cu "ncetul#
K9
!ornind de la date sensi1ile# !rintr:o !ractic% a o!eraiunilor ce r%s!und unor ne'oi cotidiene.
Or# aceast% geometrie intuiti'% era "n mod instincti' "ntemeiat% !e dou% noiuni fundamentale de
ordine $i de continuitate, !use ulterior "n lumin% de Lei1niz( ele constituie condiiile noii metode !e
care a'ea s% o numeasc% analysis situs sau analiz% de situare# adic% a unor !rocedee sim!le !recum
e@tensii# regresii# e@cluderi# con'ergene# cone@iuni# toate aceste figuri ce formeaz% totodat%# du!%
cum am '%zut# $i fundamentul mecanismului o1i$nuit al g"ndirii noastre !e care le e@!rim%m cu
gesturile $i cu 'er1ele noastre.
"nc% de la "nce!utul studiului nostru ne:am str%duit s% ar%t%m c%# !entru a:$i e@!rima ideile# omul "$i
lua miAloacele de e@!rimare din formele lucrurilor $i din mi$c%rile figurilor "nconAur%toare# f%r% s%:i
!ese c"tu$i de !uin de natura lor intrinsec%. "n oc?ii lui contau numai "nf%i$area lor# direcia "n care se
de!lasau# ce:i !uteau folosi ca referin% $i ca sim1ol a!ro@imati'. 5at fiind rolul lor# 'er1ele au aAuns
s% aca!areze aceast% funcie# urmate fiind a!oi de ad'er1e $i de !re!oziiile ad'er1iale. Or#
matematicienii au ordonat aceast% g"ndire dinamic%# anterioar% 'or1irii# "n gru!uri de transform%ri.
Cla:sific"nd 'er1ele "n treizeci $i $ase de gru!uri# fiecare cores!unz"nd unui gest determinat# n:am
f%cut dec"t s% a!lic%m la lim1aA aceast% logic% a gru!urilor. Ea se "ntemeia !e relaiile de
interde!enden%
47
ce definea noua to!ologie "n care res!ecti'a natur% a figurilor nu era modificat% !rin de!las%rile
im!use acestora tot a$a cum# Uu1 di'ersitatea de 'er1e din gru!# se meninea un sens metaforic identic.
Astfel# conce!tele cu aAutorul c%rora inter!ret%m lumea au caracterul unui gru! ce !ree@ist%# s!unea 7.
oincareD# "ntr:o asemenea m%sur% "n s!iritul nostru# "nc"t nici nu !utem g"ndi f%r% inter'enia lui.
3atematic% redus% la forma ei !ur%. Ea ne condiioneaz% miAloacele de e@!resie !entru c% g"ndirea
noastr% e "ntotdeauna glo1al%. Nu distinge omologiile ci# mai degra1%# se ser'e$te de ele. Nu:$i
indi'idualizeaz% imaginile# acestea aduc"nd mult a 'is cu oc?ii desc?i$i# !recum norul "n care 7amlet
'edea simultan o 1alen%# o ne'%stuic% $i o c%mil%. Nu !erce!e dec"t un ansam1lu de elemente de form%
identic%# dec"t un gru! cu o atitudine identic%# dec"t un gest cu un sens identic# constituind re!erul
comun ce ne caracterizeaz% interesul trec%tor. Lim1aAul nu !oate o1ine o !recizie mai mare dec"t
aceast% g"ndire !e care "ncearc% s% o traduc% $i a c%rei neclaritate i:o face mai u$or de e@!rimat. 5e la
gest la sim1ol !utem s!une deci c% mecanismul lim1ii# al semnelor $i al g"ndirii noastre folose$te o
sim!l% analogie to!ologic%.
Ca!itolul II L=M0 *-M23L=:-L3:
CSim1olul nu este dec"t fi@area
unui gest ritual.D
4. 8&fiNON
I
Ambivalena simbolurilor
Am a1ordat geneza sim1olismului "nce!"nd cu acele cu'inte care se adreseaz% simului auzului $i care
au fost "ntre1uinate cu !redilecie de !o!oarele nomade sau de !%stori# a c%ror acti'itate se e@ercita
asu!ra lumii animale# mo1ile ca $i ei. 5e aceea lim1ile lor s"nt at"t de 1ogate "n e@!resii de mi$care.
C"t des!re !o!oarele sedentare# agricultori $i "ntemeietori de ora$e# ele au 'alorificat# fire$te# regnurile
'egetal $i mineral# folosind un sim1olism de semne fi@e ce se adresau '%zului# !recum scrierea#
ar?itectura $i artele !lastice# scrierea fiind ea "ns%$i o fi@are a lim1aAului.
Totu$i# com!lementaritatea st%rilor e@istenei a tem!erat ceea ce era e@clusi' "n aceste caractere.
Nomazii r%t%citori "n s!aiu au !racticat mai ales !oezia $i muzica# !otri'ite du!% ritmul tim!ului. Iar
sedentarii# sta1ili de:a lungul tim!ului# s:au consacrat mai ales artelor !lastice care in de num%r $i de
geometrie# am1ele tri1utare s!aiului. Tocmai de
K+
aceste forme s!aiale ale sim1olismului ne 'om ocu!a acum.
Cunoa$terea noastr% des!re lume a 'enit "n urma cercet%rii consacrate de sensi1ilitatea noastr%
uni'ersului cu care dorea s% se identifice. Aceast% analogie sta1ilit% de tradiiile 'ec?i "ntre microcosm
$i macrocosm este ade'%rata c?eie a sim1olismului figurati' ce folose$te elementele naturii !entru a
e@!rima conce!iile s!iritului. Iat% de ce lumea s!iritului se Teflect% "n oglinda lucrurilor 'izi1ile "n
imagini in'ersate. Bec?ile scrieri sacre sim1olizaser% aceast% umanizare a cosmosului !rin figura lui
Adam Yadmon al Ca1alei $i !rin cea a Omului &ni'ersal din Islam. A'"ntat# cu ca!ul "n "naltul cerului
$i !icioarele !e !%m"nt# str%'ec?iul Adam lua "n st%!"nire cosmosul# recunosc"nd o lume s!iritual% "n
cer# o lume !si?ic% "n zona intermediar% a s!aiului aerian $i o lume carnal% "n !lanul terestru#
conce!ie mistic% ce cores!unde "n ermetismul occidental Androginului !rimordial.
Aceast% noiune are meritul de a introduce "n sim1olism o dualitate com!lementar% ce:i e@!lic%
am1i'alena esenial%.
C%ci orice sim1ol e susce!ti1il de cel !uin dou% inter!ret%ri o!use care tre1uie s% se uneasc% !entru a
o1ine sensul lui com!let. Aceast% am1i'alen% !oate fi remarcat% c?iar la ni'elul 'oca1ularului. "n
e1raic%# de e@em!lu# cu'"ntul shet )$ar!e- are dou% sensuri o!use( de temelie $i de ruin%# ceea ce
Austifi:
<0
c% cele dou% sensuri ale caduceului ermetic. In latin% cu'"ntul altus "nseamn% "nalt $i ad"nc# iar
cu'"ntul sacer "nseamn% sf"nt $i 1lestemat. Acest lucru s:ar !utea traduce geometric !rintr:o linie
drea!t% a c%rei direcie Bertical% ar fi !arcurs% "n cele dou% sensuri o!use E de sus "n Aos $i de Aos "n
sus E constatare ce:ar !utea u$ura o definire a funciei sim1olice.
5ar ceea ce ne o!re$te de la 1un "nce!ut "n faa noiunii de am1i'alen% nu este direcia mi$c%rii# ci
calitatea diferit% !e care o al%tur%m fiec%reia dintre aceste direcii. C%ci orice gest f%cut de om este
afectat de un coeficient considera1il de emoie $i# !rin urmare# fiecare zon% a s!aiului "n care se mi$c%
el e "nc%rcat%# !rin contaminare# de o calitate im!resi'%# !otri'it cu !l%cerea sau teama stfrnit% de ea#
cu o1stacolele sau "nlesnirile !e care le !rezint%. E@ist% aici un com!le@ ereditar ce ne determin% s%
atri1uim o 'aloare diferit% dre!tei $i st"ngii# celor aflate sus $i celor de Aos.
5ac%# de !ild%# "n tradiia Occidentului# !artea drea!t% este acti'% $i 1enefic%# iar !artea st"ng% !asi'%
$i Csinistr%D# cu totul altfel stau lucrurile "n 'ec?ea tradiie c?inez%# "n care m"na drea!t% era yin, adic%
feminin%# !entru c% ea ducea alimentele la gur%# "ndeletnicire umil%# "n tim! ce m"na st"ng% era yang,
ca fiind inacti'%.
Omul 1ilateral# al c%rui mers este un 1alans ritmat# "m!arte astfel lumea "n dou% Aum%t%i o!use# dar
com!lementare# ce reflect% disimetria miste:
<*
rioas% a creierului# deo!otri'% anatomic% $i funcional%# dat fiind c% emisfera sting% conine zona
lim1aAului# iar emisfera drea!t% su!ra'eg?eaz% aciunea mut% a unei g"odiri# !rin semn# imagine sau
sunet.
ri'ind retros!ecti' asu!ra s!eciei# aceast% !olaritate dateaz% cu mult "naintea a!ariiei regnului
animal# de 'reme ce e deAa 'izi1il% "n celula 'ie. F%r% disimetria originar% nu ar fi e@istat 'ia%# a$a
cum a remarcat deAa asteur# c%ci condiia a!ariiei ei rezid% "n ec?ili1rul a dou% fore o!use.
si?ote?nicienii# s!eciali$ti "n grafologie $i "n teste de caracter# recunosc semnificaia !si?ic% diferit% a
direciilor s!aiului. "ntr:ade'%r# e cu totul remarca1il fa!tul c% ei au aAuns la acelea$i cores!ondene
indicate de 'ec?ile tradiii# de$i uneori# atunci c"nd le ada!teaz% la domeniul s!ecialit%ii lor# ele ar
!utea !%rea e@trem de reduse.
entru grafologi# su!rafaa orizontal% a unei foi de ?"rtie !oate fi considerat% dre!t !lanul "n care ar fi
!roiectat% imaginea unui indi'id ce:ar trasa !e !agin% c"te'a r"nduri scrise. utem recunoa$te aici cele
trei zone clasice ce se etaAeaz% de sus "n Aos E s!iritual%# !si?ic% $i cor!oral%.
"n miAlocul zonei mediane se afl%# e'ident# centrul unificat al 'ieii interioare# con$tiina eului. "n zona
su!erioar%# "n !artea de sus "n st"nga e a$ezat domeniul s!iritualit%ii s!eculati'e $i la drea!ta cel al
intelectualit%ii acti'e. "n zona inferioar%# !artea st"ng% este atri1uit% instinctelor sociale de su!unere $i
cea drea!t% im!ulsurilor de iniiati'% $i li1ertate.
<2
e de alt% !arte# dac% !rintr:o linie 'ertical% se!ar%m zona median% "n dou% Aum%t%i# cea st"ng%#
comandat% de !artea drea!t% a creierului# ar !%rea consacrat% trecutului# iar cea drea!t% comandat% de
!artea st"ng% a creierului# 'iitorului. E# de altminteri# interesant de constatat c% re!utaia !roast% a
st"ngii !oate fi e@!licat% e@!erimental. Ea $i:ar afla originea "n traumatismul de la na$tere# la care
!artea st"ng% a f%tului !are a fi mai e@!us% !rin !oziia sa intrauterin%.
E firesc ca orice mi$care !ornind din centru $i care s:ar diriAa s!re drea!ta s% se "ndre!te c%tre o
manifestare e@terioar%# "n tim! ce s!re st"ng% s:ar refugia "n interioritate. Am !utea s!une deci c%
st"ng% ascunde "n ea !artea ereditar% $i rece!ti'%# latura social% $i conformist% a indi'idului# "n 'reme
ce !artea drea!t% i:ar re'ela originalitatea creatoare# 'oina de e@!ansiune. Iar orice gest s:ar
s!iritualiza ridic"ndu:se $i s:ar materializa co1or"nd.
I s:ar !utea o1iecta acestei cinematici caracteriale fa!tul c% nu este a!lica1il% dec"t scrierii lim1ilor
occidentale trasate numai de la st"ng% la drea!ta. Nu este deloc a$a. entru c% e foarte !osi1il s% testezi
o tradiie cu aAutorul scrierii sale. o!oarele semite# e'reu sau ara1# care scriu de la drea!ta la st"ng% "$i
tr%deaz% astfel o re"ntoarcere ancestral% !ermanent%# o fidelitate e@traordinar% fa% de natura rasei lor#
fa% de unicitatea lor s!ecific% ce merge !"n% la intoleran%.
<.
"n sc?im1# !o!oarele care# !recum cel c?inez# scriu de la drea!ta la st"nga# dar de sus "n Aos# domin%
ceea ce ar fi deose1it "n fidelitatea fa% de natura rasei lor !rintr:o "ntoarcere !eriodic% la s!iritualitatea
lor originar% $i# de asemenea# la o tendin% !oziti'% ce acord% o mai mare im!ortan% rezultatului dec"t
metodei folosite !entru a aAunge la el. Nu !utem s!une c% o astfel de analiz% contrazice m%rturia adus%
de !si?ologia raselor.
4ezult% din aceast% e@!unere c% s!aiul mitic !are s% Aoace un rol director "n !ri'ina !erce!iei noastre
sensi1ile $i a g"ndirii noastre a1stracte. Noiunile de sus $i Aos# de drea!ta $i st"nga# "nainte de a fi
resimite material# erau deAa "nscrise "ntr:un s!aiu interior caracterizat de la origine !rin manifestarea
cosmosului $i "n 'irtualitatea noastr%. Bom trece "n re'ist% tocmai diferitele conce!ii tradiionale
!ri'itoare la aceast% manifestare "n sensul sim1olismului lor# de la cer !"n% la !%m"nt.
II Lumea celest
Omul !rimiti' m%sura im!ortana ad'ersarului sau a o1stacolului "nt"lnit du!% m%reia acestuia# "n care
'edea# ca $i noi# un semn de for%. "n faa colosalei nem%rginiri a naturii el tre1uie s% se fi simit
dezarmat !"n% la a simi "nainte:i team% $i res!ect. Nimic nu tre1uie s% i se fi !%rut c% de!%$e$te
transcendena de temut a cerului# imua1il $i inaccesi1il# a
<K
c%rui ameninare se ascundea "n s!atele unui '%l de nori sum1ri $i ie$ea la i'eal%D"n tim!ul furtunilor
a1%tute dintr:o dat% asu!ra lui "n str%fulger%ri tun%toare.
E firesc ca !rimele fiine omene$ti s% fi !resu!us c% dincolo de 1olta "nstelat% domnea o autoritate
ca!ricioas% !e care# !entru c% le r%m"nea in'izi1il%# s:au mulumit s% o numeasc% rea"naltul. Aceast%
!utere ocult% era cu at"t mai misterioas% cu cit se transfigura "ntr:o lumin% str%lucitoare ce anuna "n
fiecare diminea% a!ariia soarelui.
Semisfera celest% care domina aceste fiine a fost com!arat% cu o cu!ol%# cu un co$ emisferic r%sturnat#
cu o 1olt% sco1it% deasu!ra !%m"ntului# cu un ca!ac greu care le aco!erea $i le !roteAa totodat%# du!%
cum o sugereaz% numele $i mitul lui &ranus. C?iar $i la !o!oarele numite ci'ilizate cerul a fost
re!rezentat# de e@em!lu# !rin um1rela de aur care:* a!%ra !e Budd?a# !rin !arasolul su'eranilor
orientali# !rin !orum1elul Sf"ntului 5u? aco!erind lumea cu ari!ile sale desf%$urate ca o 1olt% $i c?iar
!rin 1aldac?inul ce r%m"ne# el singur# "n%lat deasu!ra noului !a!% du!% alegerea acestuia "n concla'.
Ne!utina 1ietului !%m"ntean de a se ridica deasu!ra !lanului terestru *:a f%cut s% ai1% o smerit%
admiraie fa% de neamul "nari!atelor# ca!a1ile s% z1oare li1er $i s% ating% em!ireul $i !oate c?iar s%
sur!rind% !rezena di'in%. %s%rile au fost deci considerate dre!t mesageri ai zeilor $i toate
manifest%rile !uterii s!iritului le:au !reluat ari!ile. %s%rile#
<<
ari!ile $i z1orul au sim1olizat st%rile su!erioare ale fiinei.
enele care "nconAoar% ca!ul marilor $efi amerindieni arat% autoritatea lor s!iritual%. Ari!ile !use de
7ermes# mesager al zeilor# la c%lc"ie# "l eli1ereaz% de greutate# !recum !icioarele u$oare ale sfinilor
1udi$ti# al c%ror mers !oate de'eni a!roa!e aerian# sau mersul nemuritorilor daoi$ti ce aAuns astfel "n
insulele Fericiilor. ri'ilegiul z1orului e@tatic# al acestei ascensiuni "n s!irit l:au !rimit "n somn
anumii oameni !redestinai# !recum 3a?omed $i itagora.
Leg%tura dintre !%s%ri $i cer a f%cut ca ele s% fie asem%nate cu "ngerii $i s% li se atri1uie lim1a angelic%
sau Csolar%D care este# !ur $i sim!lu# !oezia# lim1aA ritmat# menit s% u$ureze !%trunderea "n st%rile
su!erioare. C%ci C"nele!ciunea# s!une 4g'eda# este mai iute dec"t !as%reaD# iar 'or1irea# emanaie
ne'%zut% a s!iritului# este ea "ns%$i "nari!at%.
CLim1aAul !%s%rilorD este o e@!resie coranic% desemn"nd cunoa$terea su!rem%. Eroii "n'ing%tori ai
dragonului# acest monstru re!rezent"nd forele inferioare# $i:au cucerit nemurirea 'irtual% $i "neleg
lim1aAul !%s%rilor. E ceea ce i s:a "nt"m!lat lui Sigurd din legenda nordic% sau Sf"ntului 3atei care "l
ascult% !e !orum1elul Sf"ntului 5u? ce:i st% a$ezat !e um%r $i "i dicteaz% re'elaiile E'ang?eliei sale#
a$a cum "l 'edem scul!tat !e !ortalurile catedralelor# "ngerul Bunei'estiri# care# !e reta1lurile
!rimiti'e# 'ine s% o 'esteasc% !e Sf"nta Fecioar%# e
<9
"nsoit de un !orum1el# re!rezent"nd un alt eu al s%u# de 'reme ce salutul lui e tot "nari!at !a5e Z fii
s%n%tos E formul% de salut# $i a5is E !as%re-. &n cele1ru om al s!iritului# un !ersan# Far"d ed:5In
OAttar# a scris c?iar un !oem de a!roa!e < 000 de 'ersuri intitulat Mantie =ttaFir !Lim+ajul p7s7rilor%
ce constituie cea mai lucid% e@!unere a s!iritualit%ii sufiste.
*
Al1ina# $i ea "nari!at%# al c%rei nume e1raic !de+o-rah% deri'% din aceea$i r%d%cin% ca $i cu'"ntul Ber1
!d+r%, a fost uneori '%zut% ca o !ic%tur% de lumin% c%zut% din soare "n zori de zi. Ea le:a !icurat !e
1uze# "n somn# lui laton $i lui indar mierea ins!iraiei !oetice $i a graiului "ngerilor. 5e altfel#
mierea# 1aza ?idromelului# este o ?ran% a nemuririi# iar al1ina# ie$ind din nou la lumina zilei du!%
iernatul ei "n stu!# a de'enit un sim1ol al re"n'ierii iniiatice.
Str%!ung"nd norii cu razele sale# re!rezentantul eminent al s!iritualit%ii celeste este soarele# ce arat%
acest lucru# cu inima:i arz%toare "n centru $i !ri'irea !%trunz%toare "n zenit.
Sim1olul solar a fost de la "nce!ut ado!tat de toi su'eranii asiatici care au !reluat de la el coroana de
lumin%# imit"ndu:i s!lendoarea cu aurul $i cu 1iAuteriile lor str%lucitoare. Sfinii au a'ut $i ei aureola
lor# iar atleii "n'ing%tori la Aocuri# cununa de lauri# sim1ol al nemuririi. B"rfurile acestor cununi antice
"nf%i$au razele luminoase "n forma coamelor de 1er1ec# animal
*
Tradus "n lim1a francez% de 8arcin de TassH "n */9..
57
solar. Cornul# sim1ol al !uterii $i raz% 'izi1il% a ins!iraiei# "i "m!odo1ea fruntea lui 3oise# ceea ce
3ic?e:langelo a res!ectat "ntocmai "n cele1ra sa statuie.
Cultul solar a fost uni'ersal. Adorat su1 numele de Osiris "n Egi!t# de Baal "n Caldeea# de 3it?ra "n
ersia# de 7elios "n 4?odos# a de'enit A!ollo o dat% cu sosirea sa din 7H!er1orea "n 8recia# "nainte de
a fi ado!tat de 4oma. El re!rezenta inteligena cosmic% ce ilumineaz% $i# !rin urmare# 'eg?eaz% asu!ra
misterelor. Acestea a'eau loc "n sanctuarul de la 5elf"# al c%rui numea 'enea de la delfin# !e$tele lui
A!ollo. "n tim!ul celor $ase luni c"nd soarele co1ora "n noa!tea !olar%# oracolul s%u r%m"nea mut. I se
s%r1%torea "ntoarcerea o dat% cu re'enirea zilelor frumoase. Frate geam%n cu Artemis:5iana# n%scut%
"naintea lui# de 'reme ce noa!tea lunar% !recede ziua# A!ollon cel solar a aAuns s% se 1ucure de o c'a:
siomni!oten% cu funcii multi!le de g?icitor# de medic# de !%stor# de muzician# de arca$. Cu o singur%
s%geat% a sa !utea ucide sau 'indeca.
Alte di'init%i# !recum Attis $i CH1ele# $i:au a$ezat !e ca! tiara trietaAat%# semn al dominaiei lor
asu!ra celor trei tre!te ale cosmosului# coroan% su!rem% de care ast%zi numai !a!a se mai !oate
!re'ala# de$i a renunat s% o !oarte.
Animalele ce au rolul de re!rezentante eminente ale s!eciei lor s"nt solare# !recum 'ulturul# regele
'%zdu?ului# leul# rege al de$ertului# toate "ntruc?i:!"nd maiestatea# curaAul $i dre!tatea. Bulturul# a
c%rui !ri'ire a'ea faima de a ainti soarele f%r% nici
</
o greutate# !utea !erce!e "n mod direct lumina inteligi1il%# "n India# 'ulturul di'in .aruda, str%lucitor
ca focul# era animalul de c%l%rie al lui Bi$nu $i "ntruc?i!a un stadiu transcendent de s!iritualitate.
Le1%da# alt% !as%re solar%# "l "nsoea !e A!ollo "n migraiile sale ?i1ernale "n 7H!er1orea $i unea astfel
inuturile nordice $i mediteraneene. Faimosul Cc"nt al le1edeiD este un as!ect al Clim1ii !%s%rilorD $i#
etimologic# izomorf al 'or1irii. "n India# le1%da !haina% este animalul de c%l%rie al lui Bra?ma $i al lui
Baruna $i cloce$te Oul Lumii !+rahmanda% !e a!ele !rimordiale.
O alt% !as%re solar%# phoenix, denumirea greceasc% !entru +enu egi!tean# e identificat% cu 1"tlanul
!ur!uriu. Se credea c% aceast% !as%re mitic% rena$te din !ro!ria:i cenu$% $i de aceea sim1oliza
"n'ierea.
Sim1olismul solar al leului este !rea cunoscut !entru a mai insista asu!ra lui. 5eoarece una din
funciile regale este Austiia# e firesc ca tronurile su'eranilor s% fi fost "m!odo1ite cu lei $i ca Austiia
ecleziastic% s% fi fost adesea "m!%rit% "ntre leii de !iatr% ce "ncadrau !ortalul unor 1iserici. 3ai
sur!rinz%toare este asocierea dintre lu! $i A!ollo LHGeios ca urmare a unui Aoc de cu'inte "ntre lykos,
lu!# $i lyke, lumin%. Lu!ul a'ea re!utaia de a 'edea lim!ede noa!tea.
III Centrul i axul lumii
Ideea de centru sim1olizat% de soare este !unctul de !lecare !entru o "ntreag% sintez% ideologic% ce
<+
tre1uie al%turat% ideii de gru!# definite de noi "n !rima !arte a studiului. Ideea de centru este# "ntr:
ade'%r# aceea a unui gru! de situaii sur!rinse "n e@tensiunea lor uni'ersal%# fa!t ce !resu!une
coincidena o!uselor $i ec?ili1rul contrariilor. Am1i'alena "ns%$i nu este dec"t cel mai mic dintre
gru!urile !osi1ile# redus la dualitatea a dou% lucruri com!lementare.
4e!rezentarea geometric% a centrului este !unctul din miAlocul cercului !e care *:a generat.
4e!rezentarea lui geografic% "n diferitele tradiii "i atri1uie situ%ri e'ocatoare( T%r"m Sfint# T%r"m al
nemuririi# T%r"m !ur# T%r"m al fericiilor# T%r"m al celor 'ii# sf"ntul alat# alatul interior# s%la$ al
Ale$ilor... Este In'aria1ilul Centru al c?inezilor# 1utucul roii cosmice# tem!lul Sf"ntului 5u?. oate fi
o gr%din%# !recum aradisul# un ora$# !recum Ierusalimul ceresc# o !e$ter%# !recum Agartt?a# o insul%
!recum Atlantida# un munte !recum 3eru# un om1ilic de !iatr% ca Om!?alos sau# mai sim!lu# !olul
glo1ului# din !ers!ecti'% terestr% sau# din !ers!ecti'% indi'idual%# eul fiec%ruia.
Cercul este dez'oltarea centrului su1 as!ectul s%u dinamic# "n tim! ce !%tratul "l re!rezint% su1
as!ectul static. 5e aceea cercul sim1olizeaz% cerul# a$a cum o e@!rim% cele trei incinte circulare ale
Ierusalimului ceresc# "n tim! ce ptratul sim1olizeaz% !%m"ntul# $i aceasta !entru c% aradisul terestru
este !%trat.
"n tradiia islamic% tronul di'in este un cerc al c%rui "nconAur "l face 3a?omed "n tim!ul "n%l%rii
90
sale nocturne. In India# tronul lui Bi$nu este un lotus "n form% de rozet%. Acest sim1olism a$az% tronul
!rinilor deasu!ra !%m"ntului $i# dac% odinioar%# "n E@tremul Orient# regii erau !urtai !e umeri !recum
regii franci !e scut# sau# c?iar $i ast%zi# ca !a!ii !e sedia gestatoria, este !entru c%# o dat% de'enii
!ersonaAe c'asidi'ine# ei nu mai tre1uiau s% ating% !%m"ntul. E ceea ce li se "nt"m!l% uneori eroilor din
zilele noastre# !urtai "n triumf de entuziasmul !o!ular# f%r% ca originea acestui o1icei s% fie cunoscut%
de !racticanii lui.
5ac% !%m"ntul e caracterizat de !%trat e !entru c% soarele "i fi@eaz% a@ele datorit% !unctelor e@treme
ale traiectoriei sale# ceea ce "i di'ide "n !atru !%ri# fiecare re!rezent"nd un anotim! $i# totodat%# unul
dintre !unctele cardinale. Acele mCndala tantrice# de !ild%# care s"nt ni$te su!orturi !entru meditaie
din !unctul de 'edere al imaginilor geometrice# alc%tuite fiind din cercuri $i din !%trate concentrice#
asociaz% astfel cerul $i !%m"ntul# adic% "ntregul cosmos. 5e altminteri# "n magia ceremonial%# trasarea
unui cerc maxim sta1ile$te o limit% de !rotecie "m!otri'a influenelor nefaste. Iar dansul circular al
der'i$ilor rotitori este un mod de:transfigurare s!iritual%.
Cele dou% linii !er!endiculare trasate de diametrele unui cerc sau de a@ele unui !%trat formeaz% o
cruce# sim1olul geometric cel mai general. "n toate tradiiile ea re!rezint% Omul uni'ersal identificat cu
Adam Yadmon $i cu Androginul !rimordial.
9*
"n !lanul orizontal crucea re!rezint% e@tinderea omului "n toate direciile indi'idualit%ii sale. "n sensul
'ertical ea leag% tre!tele ierar?ice ale stadiilor su!erioare s!re care !oate el s% tind%. A@ul central ce
une$te aceste stadii de la cer la !%m"nt# e re!rezentat !rintr:un mare num%r de sim1oluri( co!acul#
muntele# lancea# coloana# toiagul# st"l!ul 1un%t%ilorJ# st"l!ul cosmic# scara# tre!tele# o1eliscul#
clo!otnia# s%geata# falusul# !iramida# 1etHlul# fr"ng?ia# ompha-los-ul, lanul# firul... Am "n$irat "nadins
aceast% litanie !entru a !une "n lumin% din nou ideea de gru! sugerat% de ea $i totodat% gestul unic ce
le reune$te $i le define$te de:a lungul unui a@ ideal care !oate fi !arcurs "n cele dou% sensuri o!use.
Muntele sim1olizeaz% "n acela$i tim! centrul $i a@ul uni'ersului. E@ist%# de altfel# "n orice ascensiune
un fel de !urificare natural%# de s!iritualitate s!ontan% !e care# cred eu# o c%uta Nietzsc?e !rac:tic"nd
al!inismul la Sils:3aria# iar 5aumal# cre"ndu:$i 3untele Analog. Locurile "nalte au fost !rimele eta!e
ale acestui urcu$ c%tre !iscuri# a$a cum o arat% e!isodul 1i1lic cu 3oise !rimind Ta1lele legii !e
muntele Sinai. Cum fiecare ar% "$i are !ro!riul centru# numele munilor sacri 'ariaz% du!% tradiii#
continu"nd s% r%s!und% "ns% aceleia$i funcii. E 'or1a de Olim!ul grecilor# Al1urz al
J @i; mat de cocagne, st"l! "n '"rful c%ruia s"nt ag%ate !remii !e care doritorii tre1uie s% le ia c%%r"ndu:se !e
st"l!ul frecat "n !reala1il cu s%!un !/; t%;
)'
!er$ilor# Ta1or al e'reilor# muntele Yaf al musulmanilor# otala al ti1etanilor# 3untele Al1 al cel:ilor#
3eru al indienilor# NOuen:luen al c?inezilor. utem s!une c?iar c% "n inima fiec%rui sat clo!otnia#
turnul:clo!otni%# donAonul r%s!und aceleia$i ne'oi de ocrotire !ro'idenial%.
Atunci c"nd li!sea# muntele era imitat !rin ridicarea unei gr%mezi de !ietre# un CcairnD# un tumu:lus# o
!iramid%# un ziggurat la Ba1ilon# un tem!lu:munte "n ara G?merilor# sau o !agod% 1udist% cu nou%
etaAe "n C?ina. ietrele "n%late# 1etHli sau men?iri# s"nt "n aceea$i m%sur% rece!tacole ale ins!iraiei
di'ine ca $i 3mphalos-ul de la 5elfi# l"ng% care !rofeea Ht?ia.
Cea mai r%s!"ndit% 'ariant% a centrului a@ial este co!acul# c%ruia ci'ilizaiile !reelenice i:au consacrat
un cult. Acesta e steAarul "n 8alia# teiul "n 8ermania# frasinul )[ggdrasil- "n Scandina'ia# mesteac%nul
"n Si1eria# m%slinul "n inuturile islamice# smoc?inul indian "n India# 1am1usul "n >a!onia. F%r% a uita#
cu acce!iuni mai restr"nse# salc"mul masonic# migdalul e1raic# salcia c?inezilor# dafinul lui A!ollo $i
'"scul druizilor.
"nfi!t "n miAlocul uni'ersului sau "ntr:un centru ce:i ine locul# ar1orele cosmic# ca $i st"l!ul sacrifi:cial
din India# "nlesne$te comunicarea dintre cer $i !%m"nt. Berticalitatea co!acului# 'erdeaa lui
!ermanent% sau re"nnoit% la trei ni'eluri E al r%d%cinilor# al trunc?iului $i al frunzi$ului E !un "n
leg%tur% lumile celest%# aerian% $i uranian%. Se'a lui
9.
este un fel de rou% din ad"nc# iar fructele sale# mere ale 7es!eridelor sau din gr%dina Edenului# s"nt
?ran% a nemuririi. A$a cum o s!une 5ante K?ellFal+em che 5i5e della cimaL !Maradiso, */# 2+-
*
. Ceea
ce traduce imaginea ezoteric% a co!acului r%sturnat# a'"nd dre!t r%d%cini frunzi$ul $i dre!t frunzi$
r%d%cinile $i care se !oate ?r%ni astfel cu rou% cerului.
Cea mai im!ortant% tem% ar1oricol% este aceea a ar1orelui 'ieii# str%Auit "n aria iranian% de doi !%uni
a$ezai fa%:n fa%# re!rezent"nd dualitatea cosmic%. O f"nt"n%# sim1ol al unei 'e$nice re"ntineriri#
scald% uneori 1aza ar1orelui $i se re'ars%# des!%rindu:se "n !atru flu'ii care curg "n cele !atru direcii
ale s!aiului# "n 2i+lie, cei doi !%uni au fost "nlocuii !rin !omii cuno$tinei# 1inelui $i r%ului ce
str%Auiesc ar1orele 'ieii# tri!licitate a c%rei ec?i'alen% ca1alistic% o constituie ar1orele se!?irotic cu
trei 1rae.
C"nd "n construcia edificiilor !iatra a "nlocuit# "ntr:un t"rziu# lemnul# coloana din !iatr% cio!lit% a
de'enit# la r"ndu:i# sim1ol a@ial. Co$ul:ornament din frunze scul!tate care "nconAoar% ca!itelul se trage
din 'ec?ea leg%tur% 'egetal% ce str"ngea "ntr:un m%nunc?i desc?iderea floral% a tul!inilor.
Scara mo1il% este o alt% re!rezentare a a@ului# ca $i scara fi@%. Cunoa$tem "n aceast% !ri'in% scara lui
Iaco1 !e care urcau $i co1orau "ngerii. Scara mistic%.
* CA !omului !rin cre$tet tr%itorulD )trad. 8eorge Co$1uc- )N. R-.
9K
a'"nd tre!te care marcau eta!ele unei "naint%ri s!irituale e@ist% "n 1udism $i era deAa !rezent% "n
9Crtea egiptean7, a mor>ilor;
Fr"ng?ia este un alt sim1ol foarte 'ec?i al ascensiunii. O dat% cu ea inter'ine o noiune mai com!le@%#
diferit% de a a@ului $i anume aceea a nodurilor cores!unz%toare diferitelor tre!te ale sc%rii $i f%cute
!entru a fi@a o stare# fa'ora1il% sau nu. "ntr:ade'%r# "n Antic?itate $i "nc% $i acum "n Islam#
ornamentele "n form% de nod# de tres%# de tor:sad% sau de "m!letitur% s"nt talismanuri !%zitoare $i
a!%r%toare. 5esfacerea acestor noduri se !oate "nf%!tui# totu$i# !rintr:o e@!erien% care e un rit de
realizare al [oginilor. "ntr:ade'%r# a desface un nod "nseamn% a !urcede la o eli1erare ce tre1uie s% fie
"nde!linit% "n ordinea e@act in'ers% celei ce a !ermis realizarea acestui nod. Etimologic# este singurul
deAnod7m6nt )fr. d*nouemen@% ade'%rat care const% "n a trece !rin la )fr. noeud coulant% f%r% a fi !rins
"n el. 5ac% Ale@andru a retezat dintr:o lo'itur% de sa1ie faimosul Cnod gordianD care lega Augul de
atelaA la !lugul lui 8ordias# fost !lugar# de'enit rege ar Frigiei# aceast% !seudo:'ictorie a regelui
macedonean# a castei ca'alerilor# i:a gr%1it sf"r$itul. C%ci# de$i a cucerit Asia# a !ierdut:o imediat#
!entru ca a!oi s% moar% !e drumul de "ntoarcere.
5intre toate sim1olurile a@ei# bastonul e# !oate# cel mai general $i mai 1ogat "n descenden%. "nce!"nd
cu 1"ta cio1anului# cu toiagul !elerinului $i !ta% la 1as:
9<
tonul de mare$al# el confer% autoritate $i demnitate. Este c"rAa e!isco!al%# cnutul 1oierului# cra'a$a
c%l%reilor# 1astonul filfizonilor# 1ag?eta $amanului $i# nu mai !uin# coada de m%tur% a 'r%Aitoarei
medie'ale# dac% facem s% inter'in% aici noiunea de am1i'alen%.
3ai este $i toiagul 1ra?manic cu s!iral% du1l% ce aminte$te de caduceul lui 7ermes# "n Aurul c%ruia se
"ncol%cesc# "n sensuri o!use# doi $er!i re!rezenttod ec?ili1rul !olarizat de dou% curente cosmice.
ceptrul, atri1ut regal# este o alt% s!ecificaie a 1astonului $i un sim1ol al a@ei# a$a cum este $i regele
"nsu$i# "n calitatea sa de intermediar "ntre cer $i su!u$ii s%i. Funciile sale eseniale "i im!un sta1ilirea
!%cii $i dre!t%ii# re!rezentate !rin s!ad% $i 1alan%. Lim1a acesteia# ca $i s!ada# e un sim1ol al a@ului.
!eata singur%# alt sim1ol a@ial# !resu!une str%!ungerea $i desc?iderea unui orificiu !e unde !oate
str%1ate lumina $i# !rin urmare# g"ndirea. Astfel# ea a!are ca element terminal al semnului zodiacal al
S%get%torului# format din trei entit%i# calul# omul $i s%geata# ce arat% clar o "naintare "n cucerirea celor
trei stadii.
"rul este un sim1ol "n'ecinat cu fr"ng?ia# dar su1 o form% mult mai com!le@%# deoarece a fost utilizat
la esut# re!rezent"nd "n Antic?itate urzeala &ni'ersului. Furca $i fusul# !e care firul se "nf%$oar% $i se
desf%$oar%# erau semnele destinului# a$ezate "n m"inile marilor zeie# 3oirele sau arcele# ce lucrau
cmt"nd# !recum sirenele. Cea mai 1%tr"n%# Lac?esis#
99
torcea# dar "n m"inile sale firul a!arinea deAa trecutului. 3iAlocia# Clot?o# desf%$ura firul !rezentului#
iar mezina# Atro!os# m""iuia foarfecele fatal care a'ea s% taie firul "n 'iitor. 7esiod le atri1uia Noa!tea
ca mam%# iar laton# Necesitatea. Aceast% trinitate de temut era considerat% nefast% $i !oate c% astfel se
e@!lic% de ce "n anumite iniieri feminine esutul ritual era asimilat cu "nsingurarea no!ii $i a iernii# "n
tim! ce munca la c"m!# "nde!linit% ziua $i 'ara# le era rezer'at% 1%r1ailor.
Firul de urzeal%# element imua1il# leag% lumile $i st%rile# "n 'reme ce firul de 1%teal%# mereu "n
mi$care# desf%$oar% destinul condiional al fiec%ruia. Acel du:te:'ino al su'eicii re!rezint% !entru
daoi$ti alternana 'ieii $i a morii# ins!iraia $i e@!iraia# ce sim1olizeaz% "n :g5eda ritmul 'ital. "n
=pani,ade firul este deo!otri'% 7tman B Tinele $i pr7na E suflul. Tiragul de !erle este "nl%nuirea
lumilor legate !rin 7tman; Firul ce se:nf%$oar% !e '"rtelni% e'oc% roata $i as!ectul ei dinamic. 4oata
este un sim1ol al lumii# ca $i alte imagini florale sau circulare# trandafirul# lotusul# ce le 'om "nt"lni
mai de!arte $i a c%ror "nflorire re!rezint% dez'oltarea manifest%rii.
5ar roata sim1olizeaz% $i creaia de'enirii# contingente $i !erisa1ile# ciclul ne"ntreru!t al re"nnoirii.
CLumea este o roat% "n roat%# a s!us cardinalul de Cusa# o sfer% "ntr:o sfer%.D
4oata# cu 1utucul $i a@ul s%u# este $i un sim1ol solar# central adic%. Ea e animat% de cakra5artin-ul
9,
?induist# cel ce mi$c% roata# st%!"nul s!aiului $i al tim!ului. "n 'reme ce discul sim!lu este un atri1ut
al lui Bi$nu# roata carului# atri1ut solar cu /# *2 sau .0 de raze# al c%rei 1utuc este un centru imo1il# e
"n egal% m%sur% $i :ota Mundi a rozicrucienilor. Cel ce# a$ezat "n centru# face s% se "n'"rteasc% roata
este# !otri'it diferitelor !uncte de 'edere# fie Omul uni'ersal# fie Su'eranul# sau# !entru 1udi$ti#
Budd?a "nsu$i care !une "n mi$care :oata Legii, aceasta !ut"nd fi a!ro!iat% de altminteri de :oata
/orocului occidental%.
IB Mediatorii elementariN @oc, aer, ap7
Aceste trei elemente sim1olizeaz% influenele !rimite de !%m"nt de la focul cerului su1 form% de
lumin% $i de c%ldur%# "n 'reme ce '"ntul $i !loaia de!ind de s!aiul intermediar.
Lumina este manifestarea 'izi1il% a lumii infor:male# ea "nsoind toate teofaniile. 5u!% Ca1al%#
radiaia ei a creat cu!rinsul lumii# ca o 'i1raie ordonatoare a ?aosului# ceea ce Facerea l%mure$te !rin
acel Oiat lux di'in# a!ariie a luminii care# la "nce!utul Sfintei E'ang?elii du!% Ioan# anun% Cu'"ntul.
Aceast% !orunc% di'in% ce des!arte lumina de um1r% )conto!ite la origine- manifest% !uterea
creatoare# ascuns% "nainte "n noa!tea incognosci1ilului. Lumina solar% se identific% astfel cu s!iritul iar
iluminaia ei cu cunoa$terea direct%# "n 'reme ce lumina lunii este numai raional% $i reflectat%.
9/
5u!% suf"$ti# inima omului se aseam%n% cu un felinar de sticl% "n care se g%se$te con$tiina lui cea mai
secret%# su1 formaOunei l%m!i a!rinse de lumina s!iritului. Sim1olistica roman% a ilustrat aceast%
iluminare interioar% !e tim!anul 1isericilor# !rintr:o statuie a lui Cristos# aflat "ntr:o migdal% sau #an$
dorl%# "n Aurul c%reia str%luce$te o 'i1raie de raze luminoase. E ce'a ce s:ar !utea a!ro!ia de tradiia
e1raic% unde e numit luA )sau migdal%- acest s"m1ure de nemurire $i e ceea ce mitologia greac% a
tradus !rin crearea mitului lui Attis# n%scut de o fecioar% care *:a conce!ut dintr:o migdal%. "nflorirea
!recoce a migdalului# n%scut dintr:o "$nire falic% a lui \eus# anun% re"nsufleirea !rim%'%ratic% a
naturii.
Aceast% aureol% a mandorlei este com!arat% uneori cu un curcu1eu# !untea de lumin% care une$te
!%m"ntul cu cerul $i cerul cu !%m"ntul# u$ur"nd trecerea din lumea sensi1il% "n lumea su!ranatural%.
Acest curcu1eu este scara cu $a!te culori !e care a co1or"t !e !%m"nt Budd?a# numit el "nsu$i c"teodat%
3arele od. "n 8recia# curcu1eul este e$arfa lui Iris# mesager% a zeilor# iar "n India este arcul cu care
Indra "$i az'"rle s%geile de !loaie sau de foc. "m!%raii romani $i !a!ii au fost numii !ontifi tocmai
!entru c% erau su!ra'eg?etori de !oduri# miAlocitori "ntre cer $i !%m"nt.
Curcu1eul sim1olizeaz% $i !ro1ele de iniiere eli1eratoare# asimilate cu trecerea !e o !unte "ngust% $i
de temut# redus% la o muc?ie mai su1ire dec"t un
9+
fir de !%r $i mai t%ioas% ca o sa1ie# a$a cum e descris% "n Islam !untea *tatoare "ng%duie intrarea "n
aradis.
Cultul focului deri'% din natura s!iritual% a luminii. 5ateaz% din !reistorie $i are un sim1olism
!oli'alent. entru a:i "nelege coerena "nl%untrul 'ariet%ii lui# !utem lua ca e@em!lu di'init%ile
?induiste re!rezentind diferite as!ecte ale sale( Agni# care este iluminaia inteligeneiF Indra# care
az'"rle s%geile fulgerului $i ale !uterii saleF SurHa# soarele care "nc%lze$te lumea. C"t des!re Agni# el
nu e numai s!iritul ce lumineaz%# ci $i 'oina cuceritoare# as!rul r%z1oinic care distruge# fiind a$adar
deo!otri'% generator# !urificator $i distrug%tor.
Focul !urificator "n%lat !e altarul ?olocausturilor a "nsoit "ntotdeauna "nsc%un%rile $i ordaliile. El a
dat numele serafimilor# cu'"ntul "nsemn"nd Ccei incandesceniD. El a co1or"t "n ziua de 4usalii# ca
lim1i de foc deasu!ra ca!etelor a!ostolilor $i tot el *:a ridicat la cer !e Ilie "ntr:un car de fl%c%ri.
%ul!erul focului celest este sim1olizat !rin securea de !iatr% cu du1lu t%i$ a lui arasur%na# !iatr%
care e# de altfel# un meteorit. Sim1ol al fulgerului este $i ciocanul lui T?orr scandina'# 5ajra lui Si'a $i
Indra# fulger $i diamant deo!otri'%# s%geata de aur a lui A!ollo ?i!er1oreanul# sa1ia Sf"ntului 3i?ail#
tridentul lui Ne!tun# care de'enise deAa "n India arma lui Si'a# cu cei trei dini ai s%i re!rezent"nd
tim!ul tri!lu )trecut# !rezent# 'iitor- $i
70
cele trei ni'eluri ale manifest%rii uni'ersale $i care a de'enit a!oi tri!lul giu'aer al 1udismului.
"n inuturile Islamului# "n tim!ul !redicii# khit7+-5l ine o sa1ie de lemn ca sim1ol al !uterii cu'"ntuluiF
tot astfel# o sa1ie cu dou% t%i$uri# sim1oliz"nd Cu'"ntul# iese din gura lui [a?'e# "n re!rezent%rile sale
din unele miniaturi romane.
"n Ti1et# 5ajra "ntruc?i!eaz% fulgerul# sim1ol al manifest%rii acti'e a cerului $i re!rezint% metoda
o!us% doctrinei re!rezentate !rin clo!oel. Acela$i lucru "l e@!rim% formula latineasc% a oric%rei
iniieri "n cunoa$tere# cunoa$tere o1inut% mente et malleo, cu mintea $i ciocanul.
C%ldura !e care o !roduce focul "n contact cu materia a de'enit flac%ra s!iritual% a oric%rei e@!eriene
$i a fost a$ezat% de alc?imi$tii daoi$ti "n creuzetul interior al omului# "n centrul inimii sale# localizat
anatomic "n !le@us:ul !e 1un% dre!tate numit solar. 5eoarece focul are funcia de a !urta tot ce
a!rinde de la o stare ordinar% c%tre st%rile su!erioare# tantrismul asimileaz% acest foc cu ascensiunea
energiei kundalinl de:a lungul centrilor coloanei 'erte1rale# !e care o mistuie transform"nd !rogresi'
energia seminal% "ntr:o trezire a s!iritualit%ii. 5ar focul !oate s% se co1oare $i s% se !resc?im1e "n
!edea!s%# a$a cum o do'ede$te Lucifer# "ngerul !urt%tor de lumin% aAuns !rinul focului su1teran.
Aerul este elementul !ro!riu lumii intermediare# mediator "ntre cer $i !%m"nt# "ntre foc $i a!%. Este
,*
mediul "n care se manifest% suflul di'in# identic Cu'"ntului "$nit din gura lui [a?Ie? o dat% cu suflul
n%rii sale $i re!rezent"nd !uterea creatoare $i conser'atoare a 'ieii. "n India aerul este re!rezentat !rin
zeul B%Hu# su'eran al domeniului su1til# care c%l%re$te o gazel%# animalul cel mai iute# $i !oart% un
stindard flutur"nd "n '"ntul celor o!t cureni cosmici. Ace$tia s"nt "n leg%tur% cu cele o!t direcii ale
s!aiului ce:i definesc# !entru c% octogonul este figura intermediar% "ntre !%tratul terestru $i cercul
celest. Ti la Atena Turnul B"nturilorJ a'ea o!t laturi cores!unz%toare sim1olismului octa'ei. Aerul
este o emanaie a suflului s!iritului !ruah%, care "n Facere !lute$te !este a!ele !rimordiale !entru a le
se!ara $i !entru a crea lumea. oate fi a!ro!iat de hamsa Bedelor# di'ina le1%d% care# !e acelea$i a!e#
cloce$te Oul Lumii.
B%Hu# care une$te ca un fir !sutra% lanul lumilor# este o emanaie a lui Ptman, suflul s!iritului
uni'ersal. &ni'ersul fiind esut din firul lui Atman# omul e esut din cele cinci sufluri ale celor cinci
simuri ale sale# !entru c% circulaia lor# asociat% forei kundalinl tantrice $i em1riologiei daoiste nu
treze$te numai sim!la res!iraie o1i$nuit%# ci unific% toate energiile 'itale. St%!"nirea lui pr7na, !e care
o urm%re$te Hoginul# o antreneaz% $i !e aceea a mentalului# a energiei seminale $i a res!iraiei su1tile.
J 4umul V6nturilor E mic monument ortogonal# construit de Andronicos )sec. I a; 9hr;%, e@istent $i azi la Atena#
a'"nd iniial destinaia de orologiu ?idraulic. !/; t;%
72
Atunci c"nd suflul di'in a se!arat a!ele !rimordiale "n !osi1ilit%i informale su!erioare $i formale
inferioare# norii# rou% $i !loaia au a!%rut ca ni$te 1inecu'"nt%ri. entru c% a!a !rimit% de !%m"nt e iz'or
de 'ia%. Ea re!rezint% infinitul !osi1ilelor# !romisiunile de e'oluie# dar $i toate amenin%rile de
disoluie. A te cufunda "n a!e "nseamn% a te "ntoarce la origini. "n India# a!a este forma su1stanial% a
materiei !rime# a acelei prakrti originare# "n 'reme ce lumea 'iitoare se odi?nea !e fundul oceanului
!rimiti'.
S!iritul sf"nt e iz'or de a!% 'ie. Imersiunea "nseamn% regenerare. Botezul este o a doua na$tere $i orice
cult a "nflorit "ntotdeauna "n a!ro!ierea unui iz'or. "n 2i+lie, !uurile# iz'oarele $i f"nt"nile Aoac% un rol
esenial# de loc sacru "n care se !roduc "nt""niri !ro'ideniale# se "nf%!tuiesc uniunile# alianele $i
!actele.
Luna e asociat% cu a!a# a$a cum este soarele cu focul. Str%lucind cu o lumin% indirect%# ea este sim1ol
de de!enden% $i de re"nnoire !rin rea!ariia sa !eriodic%. Ea m%soar% tim!ul# !e cel al s%!t%m"nilor $i
al lunilor# du!% ciclul s%u !ro!riu $i unific% ritmurile ?eterogene a c%ror analogie le a!ro!ie de al s%u.
4egleaz% fenomenele fertilit%ii $i 'egetaiei.
Ea a fost !rimul mort# a$a cum o arat% dis!ariia ei de !e cerul nocturn de:a lungul celor trei zile ale
re"nnoirii sale. Sufletele moarte tre1uie s% treac% !rin glo1ul ei# s%la$ al di'init%ilor lunare# Isis#
Astarte# Artemis# Lucina# 7ecate $i erse!?ona# ce
73
s"nt deo!otri'% di'init%i ?toniene. Ea sim1olizeaz% cunoa$terea indirecta# discursi'% $i raional%
"ntruc?i!at% de 1urni%# !as%rea nocturn% a 3iner'ei. "n India# glo1ul lunii este ca!%tul C%ii
Str%mo$ilor# "n care disoluia formelor 'ec?i las% loc 'iitorului. Fa!t ce !oate fi a!ro!iat de rolul
transformator al lui Si'a# a c%rui em1lem% este c?iar o semilun%.
Semiluna este# de altfel# re!rezentarea cea mai o1i$nuit% a lunii# fiind asimilat% cu o cup $i cu orice
alt 'as ce conine !romisiunile unei "nnoiri# !recum arca lui Noe !lutind !e a!ele oto!ului $i
"atruc?i!"nd Aum%tatea inferioar% a Oului Lumii# ce ar a'ea dre!t com!lement su!erior 1olta cereasc%.
Semiluna e $i litera nun care "n ara1% "i ia forma. "n tradiia islamic% aceast% liter% sim1olizeaz% !e$tele
"n care a fost "nc?is !entru c"t'a tim! Iona# !recum Noe "n arc%# "nainte de a fi eli1erat. C"t !ri'e$te
semnificaia ei# semiluna re!rezint% "n'ierea# datorit% ritmului mensual al transform%rilor lunare# "n
Ca1ala e1raic%# litera nun este legat% "n aceea$i m%sur% $i de ideea de rena$tere.
Cel mai general sim1olism al cu!ei ar fi acela al unui &as al a1undenei care ar aduna a!a din cer $i
la!tele din staul matern E com!ara1il c?iar el cu o cu!%. S% mai ad%ug%m c% anumite fructe zemoase#
ce !ot fi !ri'ite ca ni$te cu!e naturale !entru !otolirea setei# do'leacul# c?itra# !ortocala# !e!enele
'erde s"nt# !e deasu!ra# !entru daoi$ti# sim1oluri ale fecundit%ii# din cauza numero$ilor s"m1uri#
semine ale unei rodiri 'iitoare.
74
&n sim1ol legendar al cu!ei este acela al 8raalului# 'asul Cinei celei de Tain%# cel ce:a adunat s"ngele
lui Cristos !e Cruce $i care a de'enit astfel !otirul tuturor liturg?iilor $i omologul tuturor inimilor.
Fa!t confirmat de ?ieroglifa egi!tean% a inimii# care "nf%i$eaz% o cu!%. "ntr:ade'%r# ini#a este !rin
tradiie centrul fiinei# iz'orul inteligenei intuiti'e# "nainte de a de'eni cel al sentimentului. rin ritmul
ei# e st%!"na tim!ului. "n India ea e locuina lui Bra?ma $i "n Islam# tronul lui 5umnezeu. Cu ocazia
"m1%ls%m%rii unui cor!# "n tim!ul ceremoniilor funerare din 'ec?iul Egi!t# inima era singurul organ
l%sat intact "n cor!ul mumiei.
C"nd 9oranul 'or1e$te des!re s!iritul di'in insuflat lui Adam# e 'or1a# de fa!t# des!re inim%# a$a cum
o s!une !oetul El:>"l"# c%ci !entru sufi$ti 'iziunea s!iritual% este com!arat% cu Coc?iul inimiiD.
8raalul# care este un 'as !grasale%, e $i o carte !gradate%, deo!otri'% re'elaie s!iritual% $i 'ia%
organic%# dogm% $i ritual. otri'it unei 'ec?i tradiii# 8raalul ar fi fost cio!lit dintr:un smarald c%zut de
!e fruntea lui Lucifer "n momentul !r%1u$irii sale# semn ce !oate fi a!ro!iat de urna, e@crescena
sim1olic% !e care Si'a $i Budd?a o !urtau !e frunte "ntre s!r"ncene $i care re!rezint% sensul eternit%ii#
!ierdut de Lucifer c?iar "n cli!a dec%derii lui.
3asa rotund%# !e care st% a$ezat 8raalul# aduce aminte de !iatra Sf"ntului 3orm"nt $i de !rototi!ul
tuturor altarelor. Ea este "ntruc?i!area unui centru
75
L
s!iritual $i# "n Aurul cercului zodiacal ideal conturat de aceast% mas%# cei dois!rezece a!ostoli au luat
locul celor dou%s!rezece semne din 1estiarul astrologie# acolo unde mai t"rziu 'or fi a$ezai cei
dois!rezece ca'aleri ai 8raalului. Cercul zodiacal este o imagine a 1olii cere$ti# "n tim! ce Cartea
%zit% a Islamului este !roiecia ei terestr%# locul su1stanei manifestate# !e care qalam, !ana di'in%
"nscrie soarta 'ieilor noastre.
La fel ca toate coc?iliile marine# scoica este un sim1ol ac'atic $i lunar. &ni'ersal asimilat% cu organul
genital feminin# ea st% la originea mitului Afroditei AnadHomene )sau ie$it% din mare-# cea n%scut%
dintr:o scoic% de mare.
erla# fruct al coc?iliei# imagine# ca $i migdala# a unei !ic%turi de s!erm% sau de rou% c%zute din cer
sim1olizeaz% fora generatoare $i energia cosmic%# de unde roiul s%u "n riturile de rena$tere sau de
"nmorrn"fttare. Scoica marin%# din cauza straniului $i misteriosului 'uiet !e care:* emite c"nd o
a!ro!iem de urec?e# a fost considerat% dre!t rece!tacolul $i originea sunetului. C%lug%rii ti1etani "i
foloseau rezonana ne"ntreru!t% !entru a:$i scufunda mentalul $i a !erce!e sunetul natural al lumii.
5at fiind c% sunetul $i !erla s"nt conser'ate "n scoic%# aceasta era '%zut% "n Ti1et ca un com!lementar
!asi' al lui 5ajra )fulgerul- acti'# Auc"nd astfel rolul clo!oelului# el "nsu$i analog cu o cu!% r%sturnat%#
a c%rui lim1% ar fi !erla. Acest com!le:,9
mentarism era recunoscut $i "n C?ina# unde se folosea o scoic% mare !entru a CtrageD a!a din lun%# "n
'reme ce o oglind% de metal tre1uia s% Ctrag%D focul din soare.
rin dez'oltarea logaritmic% a s!irelor sale# sta1ilit% de Num%rul de Aur $i care controleaz% cre$terea
celor 'ii# forma ?elicoidal% a scoicii i:a transmis s!iralei sim1olismul s%u.
S!irala !lan% e'oc% traseul la1irintului# adic% al "ntoarcerii la centru. S!irala du1l% re!rezint% cele dou%
mi$c%ri com!lementare# e'oluti'% $i in'olu:ti'%# ale 'ieii $i morii. E totodat% $i du1la "nf%$urare a
$ar!elui caducenlui# du1la elice din Aurul toiagului 1ra?manic# du1la mi$care efectuat% de n*dis "n
Aurul arterei centrale su,umn7, mi$carea alternati'% !racticat% de de5a $i asura "n tim!ul sm"nt"nirii
Oceanului de La!te !amrita%, mi$carea de du:te:'ino a a!rinz%torului cu arc ce !roduce focul !rin
frecarea lemnului. E un sim1olism ciclic care se "nt"lne$te cu acela al roii E re!rezentate $i !rin cele
dou% s!irale "ncruci$ate# form"nd s5asdca;
5ar s% nu !%r%sim a!a necesar% 'ieii $i anterioar% na$terii lumii. otri'it unui mit ?induist# lumea ar
!ro'eni dintr:un ou !+rahmanda% !urtat !e a!e $i clocit de o le1%d% )?ar?sa-. Aceast% idee a unui ou
cosmic# germen al manifest%rii# se reg%se$te $i "n alte cosmogonii# de !ild% "n oul e@!ectorat de
Nne!?:ul egi!tean $i de dragonul c?inezesc# "n oul 5ioscurilor#Oclocit de Leda "n urma unirii sale cu o
le1%d%. O "nt"lnim $i "n cosmogoniile dogonilor $i
77
ale 1am1ara$ilor. "n unele morminte din Beoia# ca sim1oluri ale na$terii $i "n'ierii# s:au g%sit ou%
a$ezate "n m"inile imaginilor lui 5ionHsos. Ti ast%zi "nc%# oul !ascal este un sim1ol al "n'ierii lui
Cristos $i al rena$terii !rim%'%ratice a naturii. "n acest ou# sferic ca $i Andro!inul !latonician# se
g%sesc "n stadiul de "n'elire cerul $i !%m"ntul# nemanifestate "nc%# $i care $i:au f%cut a!ariia atunci
c"nd oul s:a cr%!at "n dou% Aum%t%i# !rintr:o o!eraiune analoag% !olariz%rii Androginului. Acest ou
coninea multi!licitatea fiinelor "ntr:un germene# numit "n Bede Em1rion de Aur !hiranyagar+ha%,
sim1ol al !otenialit%ii uni'ersale.
5u!% 1i!artiia acestui ou# aciunea cerului nu a mai fost !erce!ut% direct# de 'reme ce str%lucirea
soarelui# de nesu!ortat# nu a mai !utut fi !ri'it% dec"t "n imaginea sa in'ersat% de !e su!rafaa a!elor.
Luna# care $i ea reflect% razele solare# !oate oferi numai o imagine indirect% a lor# "ntr:o reflectare
marcat% de un caracter iluzoriu# redus% la o s!eculaie raional%# c%ci a specula )fr. sp*culer% "nseamn%
a o1ser'a cerul cu aAutorul unei o!lin'i !speculum%; 3anifestarea se arat% deci ca o reflectare in'ersat%
a rinci!iului# al c%rui sim1ol e imaginea sa a!%rut% la su!rafaa a!elor. E ceea ce e@!rim% sufi$tii c"nd
s!un c% uni'ersul este un ansam1lu de oglinzi "n care Esena se contem!l% su1 "nf%i$area tuturor
formelor. "n >a!onia# de !ild%# "n toate sanctuarele s?intoiste# se g%sesc oglinzi solare a$a cum "n
1isericile noastre se afl% cruci.
,/
4ealizarea !osi1ilit%ilor coninute "n Oul cosmic se "nf%!tuie$te datorit% unei aciuni solare "n
!rofunzime# re!rezentat% "n diferitele tradiii !rin desc?iderea unei flori# lotus# trandafir# crin# la
su!rafaa a!elor# !lan de refle@ie a razei celeste# "n care are loc trecerea de la uni'ersal la !articular $i
in'ers.
Floarea este aici un sim1ol al !rinci!iului !asi'. otirul ei e asimilat cu!ei ce !rime$te !loaia $i rou%
cereasc%. 5esc?iderea acestuia la su!rafaa unei a!e st%t%toare "n cazul lotusului# sau "ntr:o gr%din%#
!entru trandafir# re!rezint% ecloziunea $i dez'oltarea "ntregii manifest%ri.
Floarea# ca rece!tacol orizontal $i !asi' este com!lementul sim1olurilor 'erticale $i acti'e# cele ale
aciunilor celeste# !recum lancea lui Longin# din care !icur% s"ngele lui Cristos "n !otir# "n cursul
ceremoniei 8raalului# sau !recum s"ngele lui Adonis r%nit de colul unui mistre# ce d% na$tere unei
flori de anemon% !ur!urie. "n Antic?itate Cgr%dinile lui AdonisD "ntruc?i!au "nflorirea re"nnoirii de
!rim%'ar%.
Lotusul# r%s%rit din "ntunecimea a!elor st%t%toare# "$i desf%$oar% !e su!rafaa lor cele o!t !etale ale
corolei sale# "n cele o!t direcii ale s!aiului. Bo1ocul lui !oate fi asimilat cu un ou care se desc?ide
!rin ecloziunea florii. Iconografia ?induist% ni:* arat% !e Bi$nu dormind laO su!rafaa Oceanului
originar# "n tim! ce din om1ilicul s%u cre$te un lotus "n care st% a$ezat Bra?ma. India face
,+
de altfel distincia "ntre un lotus roz !padma%, e#ble# solar%# $i un lotus al1astru !utpala%, e#ble#
lunar%. Cele1ra in'ocaie( CO?# giu'aerul din lotusPD !omQ mani padme% e@!rim% glorificarea di'inului
"n rece!tacoluP lui dharma cosmic.
Trandafirul !ersan cores!unde lotusului ?induist $i c?inez. "n iconografia cre$tin%# el este !otiriul
care a adunat s"ngele 3"ntuitorului# cu alte cu'inte "ntruc?i!eaz% sf"ntul 8raal# identificat el "nsu$i cu
inima luiO Cristos# fa!t ce indic% deslu$it sensul em1lemei rozicrucieni"or. E un sim1ol de regenerare#
iar cei 'ec?i a$ezau "ntotdeauna trandafiri !e morminte. 7ecate# ce domnea "n Infern# era re!rezentat%
ca fiind "ncununat% de trandafiri.
Astfel# !utem considera lu#ea un !%m"nt sf"nt "n miAlocul Oceanului cosmic# o insul% "n centrul c%reia
s:ar "n%la un munte# el "nsu$i dominat de un ar1ore sacru. La r%d%cina ar1orelui curg iz'oare $i
"ntregul acestui loc !ri'ilegiat !oate fi socotit dre!t cea dint"i imaginare a unui s!aiu rezer'at# adic% a
unui templum, a unui te#plu(
Aceast% imagine redus% a cosmosului# aceast% lume "n mic# !oate fi "nlocuit% $i !rin !alatul
su'eranului din miAlocul lacului s%u ori !rintr:un castel "n miAlocul $anurilor sale sau !rintr:o gr%din%
!e care caut% s% o reconstituie gr%dinile !ersane sau Aa!oneze# gr%dinile interioare ale caselor
musulmane# curtea m"n%stirilor# toate aceste imagini ale
/0
unui !aradis reg%sit. Ti tot ele s"nt "nlocuite sim1olic de cele mai frumoase co'oare !ersane# cu
r%sadurile lor de flori# cu ?a'uzul lor central# cu !%unii a$ezai fa%:n fa% $i cu ar1orele 'ieii.
Mediatorii cosmici: lanete! numere i culori
)lanete( E A$trii# stelele $i !lanetele au Aucat un rol sim1olic cu at"t mai im!ortant cu c"t# "n'estite
fiind cu caracterul sacru a tot ceea ce are leg%tur% cu cerul# atr%seser% dintotdeauna# !rin regularitatea
mi$c%rilor# atenia astrologilor# care au fost $i !rimii matematicieni.
telele continu% de altminteri s% ai1% un anumit !restigiu# dac% ar fi s% ne lu%m du!% !o!ularitatea de
care se 1ucur% star:urile noastre moderne. Ti nu numai "n iudaismul !rimiti' 'eg?eaz% un "nger asu!ra
fiec%reia dintre ele.
Steaua !olar%# ce Aoac% rolul de !rim motor $i "n Aurul c%reia se "n'"rte$te 1olta cereasc%# a aAuns foarte
de'reme un sim1ol de !reeminen%. "n C?ina "nele!ii erau com!arai cu ea $i# "n alte tradiii# ea era
!unctul:c?eie al cerului# om1ilicul lumii# st"l!ul solar.
5esenul cu o stea "n cinci coluri sau !entagram% a fost mult tim! considerat dre!t o imagine a
microcosmosului uman# semnificaie mo$tenit% de steaua sc"nteietoare a masoneriei. lasat% "ntre
ec?erul ce
/*
folose$te la m%surarea !%m"ntului $i com!asul ca folose$te la m%surarea cerului# !entagrama e sin]
1olul omului regenerat# al me$terului iniiat# al calfei des%'"r$ite "n r"ndul calfelor. e un mozaia din
om!ei# a!arin"nd f%r% "ndoial% unui ar?iteci !utem 'edea un craniu !entagonal a$ezat su1 uri ec?er
"n form% de aco!eri$# s!riAinit de un cerc "n:> ari!at# !romisiune a unei rena$teri dincolo de mor:> m"nt.
entagrama# semn secret de recunoa$tere la !ita:" goreici# cores!unde matematic unui num%r iraio:A
nai# Num%rul de Aur# traduc"nd o !ro!orie medie )*#9*/- numit% de acioli# !rieten al lui Leonardo da
A Binci# 5i'ina ro!orie. Ea define$te canonul ideal al omului al c%rui om1ilic "i "m!arte cor!ul
!ro!orional cu "ns%$i aceast% seciune de aur. Ea controleaz% $i s!irala logaritmic% de cre$tere "n
funcie de care se dez'olt% fiinele 'ii f%r% modific%ri "n formele lor.
C"t !ri'e$te steaua "n $ase coluri# numit% Cscutul lui 5a'idD# ea este em1lema iudaismului# un semn de
!ace $i ec?ili1ru $i steagul oficial al Israelului.
Am 'or1it deAa des!re sim1olismul celor dou% lumin%toare# soarele $i luna. El "$i afl% originea "n cea
mai tim!urie Antic?itate# ca $i sim1olismul celorlalte cinci !lanete cunoscute "n Caldeea $i "n Egi!t.
&imitoarea !o!ularitate actual% a astrologiei ne 'a scuti s% mai insist%m asu!ra ei $i ne 'om m%rgini la
a semnala cores!ondena dintre aceste !lanete $i angelologia 1i1lic%.
/2
!e soare e legat ar?ang?elul 3i?ail# de >u!iter \acariel# de 3ercur 4afael# de lun% 8a1riel# de Be:nus
Amael# de 3arte Samuel# de Saturn Orifiel. Cre$tinismul# de$i a ado!tat "ngerii# a res!ins asocierea lor
cu a$trii# iar ermetismul a fost acela care a resta1ilit ra!ortul dintre cele $a!te !lanete# cele $a!te
facult%i umane# cele $a!te 'icii. Soarelui i:au fost atri1uite 'oina# mila $i m"ndria# lunii imaginaia#
credina $i lene'ia# lui 3ercur raiunea# cum!%tarea $i !izma# Benerei afecti'itatea# n%deAdea $i
desfr"narea# lui 3arte acti'itatea# 1%r1%ia $i m"nia# lui >u!iter socia1ilitatea# dre!tatea $i l%comia# lui
Saturn Audecata# "nele!ciunea $i zg"rcenia.
Soarele# "n traiectoria sa a!arent% !rin miAlocul constelaiilor# urmeaz% anual un drum numit ecli!tic%
E linia median% a unei zone late de *, grade# numit% zodiac. Cei 'ec?i au "m!%rit aceast% zon% mai
"nt"i "n o!t seciuni# a!oi "n *2# cores!unz%tor cu cele *2 luni ale anului $i le:au dat numele
constelaiilor !e care le includ. Astrologii greci au atri1uit fiecare dintre constelaii unuia dintre cei *2
mari zei ai !anteonului lor# ceea ce a transformat aceast% cosmografie "ntr:o ti!ologie. Semnului
Ber1ecului "i cores!unde allas# inteligena creatoareF Taurului E Afrodita# fecunditatea continu%F
8emenilor E 7ermes# inteligena raional%F 4acului E \eus# creaia !rimiti'%F Leului E A!ollo#
!uterea !rotectoareF Fecioarei E 5emeter# inteligena analitic%F BalaneiE7e!?aistos# Audecata
c?i1zuit%F Scor!ionului E Ares# re'olta transformatoareF S%get%torului E Artemis# su!unerea "n
83
faa !rinci!iilorF
)
Ca!ricornului E 7era# organizareP !olitic%F B%rs%torului E 7estia# inteligena
intuiti'a e$tilor oseidon# de'otamentul social.
Numere. E Noiunea de num%r s:a n%scul !esemne din contem!larea unui ansam1lu dV o1iecte
identice sau marcate de o "nsu$ire comun%Q fa!t ce tre1uie s%:* fi incitat !e un !rimiti' de geniul s% le
considere ca fiind re!etiia cumulati'% aQ aceluia$i o1iect. Era !rima a!licaie a teoriei gru:V !urilor.
entru num%rat# oamenii s:au folosit mult tim! de !ietricele !calculus%, de'enite elementele uzuale
!entru a1acele folosite "nc% "n C?ina $i ale c%ror r%m%$ie s"nt Aocurile cu 1ile ale co!iilor no$tri.
In a1ordarea sim1olismului numerelor# noiunea de gru!# moti'ul c%l%uzitor al studiului nostru# "i
!oate u$ura "nelegerea $i# reci!roc# se !oate clarifica datorit% lui. Tre1uie insistat mai "nt"i asu!ra celor
dou% naturi ale numerelor# naturi ce le scot la i'eal% am1i'alena $i com!lementaritatea. E ne'oie s%
facem distincia "ntre rolul lor de cardinale# indicatoare ale cantit%ii# $i de ordinale# indicatoare ale
calit%ii# distincie elementar% "n a!aren%# dar care merge de!arte "n ultimele sale consecine. Se
cu'ine s% mai not%m c% zero nu este un num%r# ci !unctul de !lecare !entru orice numeraie anterioar%
unit%ii $i sim1ol al !osi1ilit%ii uni'ersale.
&nitatea * a fost "ntotdeauna considerat% ca sim1olul Fiinei# al unui 5umnezeu !ersonal# ceea ce /K
n&
'rea s% s!un% unicul# ci !rimul "ntr:o ierar?ie a autorit%ii. &n matematician cu s!irit religios ar
!utea traduce aceast% omni!rezen% !rintr:o ecuaie de genul * Z ^Z# adic% Fiina egal infinitul# ade'%r
calitati' care ar fi o a1surditate cantitati'%. Teologia negati'% ar !utea merge c?iar mai de!arte $i
!ro!une o alt% ecuaie# $i mai a1surd%( RR B 0# infinitul egal Ne:Fiina# ceea ce ar "nsemna identificarea
lui 5umnezeu cu totalitatea !osi1ilelor# a$a cum o f%cuse deAa Lei1niz.
Ne !utem da seama deci c%# ateu $i credincios# ar !utea acce!ta am"ndoi aceste dou% ecuaii# atri1uind
termenilor lor o semnificaie o!us% $i consider"n:du:le fie ca o identificare# fie ca o ierar?ie. Totu$i#
c"nd la colegiul de alt%dat% i se d%dea !rimului din clas% nota ma@im% de 20# am fi !utut rezuma la fel
de 1ine fa!tul !rin ecuaia * Z 20.
"n a1ordarea sim1olisticii numerelor# tre1uie deci s% facem "nainte distincia "ntre aceste dou% lim1aAe
o!use $i !rea adesea confundate. 5e e@em!lu# 2# ce a!are cantitati' ca du1lul unit%ii# nu este calitati'
dec"t una din Aum%t%ile acesteia# care tre1uie reunite !entru a o reg%si# fa!t e@!rimat !rin ecuaia
2@*M2 Z *. Aceea$i o!eraie ar !utea fi ref%cut% !entru orice alt num%r# de !ild% !entru * 000# ceea ce
ar da * 000 @ *M* 000 Z *. Fa!t ce ar "nsemna c% im!ortana fiec%rui element din ansam1lul a'ut "n
'edere este cu at"t mai ne"nsemnat% cu c"t ansam1lul este mai numeros. Li1ertatea fiec%ruia scade
!ro!orional cu num%rul !artici!anilor.
85
m
' e@!rim% dualitatea# !olaritatea# se@ualitatea di'iziunea unit%ii "n masculin $i feminin# acti' $i !asi'#
yin $i yang;
.# triada# accentueaz% aceast% di'iziune a unit%ii $i constituie !rima sa manifestare !rinci!al% ca
ternar# triad% sau trinitate. 4e!rezint% as!ectul !ro:i duc%tor al dualit%ii toc% nefecunde# co!ilul
cu!luluiP sau# '%zute ca trei ni'eluri ale aceleia$i facult%iA sufletul s!iritual !neshamah%, sufletul
g"nditor !ruah% $i sufletul animal !nephes%;
Cu K# tetrada# a1ord%m e@!ansiunea unit%ii# cua: A ternarul fiind num%rul manifest%rii Cu'"ntului "n
cele K direcii ale s!aiului# cele K elemente# K anotim!uri# cele K 56rste ale 'ieii# cele K tem!eramente.
K este !%tratul $i crucea# c'adratura cercului( *0 Z K _ ._2_* $i circulatura c'adrantului( * _ 2 _ . _ K
Z *0# tetractys !itagoreic%.
<# !entaclul# re!rezint% sfera# materia $i 'iaa# deoarece e format din !rimul num%r !ar $i din !rimul
im!ar( 2 _ .# adic% din masculin $i din feminin. E@ist% < elemente )foc# aer# !%m"nt# a!% $i eter-# <
simuri# < degete de la m"n%# < !lanete tradiionale# "n afara celor dou% lumin%toare# !entagrama
!itagoreic% de care se leag% seciunea de aur# ce re!rezint% "nsu$i omul# f%r% a omite multe alte sisteme
de numeraie c?ineze$tiD"n 1az% <.
9 este macrocosmosul# lumea creat% "n 9 zile# sta1ilitatea# ec?ili1rul# natura naturata, cele 9 direcii
ale s!aiului )cele K orizontale# zenitul $i nadirul-. Este frumuseea lumii# armonia ei# re!rezentat% de
/9 #
olaneta Benus# cele 9 culori )trei !rimare( al1astru# gal1en# ro$u $i trei com!lementare( 'erde#
!ortocaliu# 'iolet-. Este !ecetea lui Solomon $i a Omului &ni'ersal.
, este num%rul 'irginit%ii# al form%rii# al duratei#
c
u cele , !lanete# cele , zile ale s%!t%m"nii# cele ,
n
ote ale gamei# cele , tre!te ale studiilor !tri5iwn $i quadri5ium%, cele , 'irtui# cele , !%cate# cele ,
daruri ale Sf"ntului 5u?# cei , "nele!i ai 8reciei. Sa1atul este a $a!tea zi $i# "n e1raic%# num%rul ,
re!rezint% leg%tura cu 5umnezeu.
/ este octa'a# "m!linirea# ec?ili1rul# re!aosul# acordul !erfect# 1alana ca1ali$tilor# 1otezul
cre$tinilor# lumea intermediar% E "ntre circumferina cerului $i !erimetrul !%trat al !%m"ntului E#
!unctul de o!rire a manifest%rii.
+ este multitudinea# reintegrarea# ierar?ia.
*0 este uni'ersul# totalitatea# num%rul cifrelor. E@ist% *0 sefirot:uri# *0 nume di'ine# *0 degete la
m"ini. E@ist% *0 !redicate scolastice )su1stan%# calitate# cantitate# !oziie# loc# tim!# relaie# ?a1itus#
aciune# !asiune-. E cifra circumferinei $i a centrului ei# tetract@s !itagoreic% )*_2 _ . _ KZ "&%; E
cifra de 1az% !e care a!roa!e toate !o!oarele care au folosit 0:ul# egi!teni# greci# indieni# c?inezi#
Aa!onezi au ado!tat:o !entru sistemele lor de calcul.
** este# du!% sf"ntul Augustin# !%catul# !entru c% e legat de 1inar )** Z * _ *Z2-. Este $i Cunirea
central%D a cerului )<- cu !%m"ntul )9-. Acest ** laolalt% cu multi!lii s%i 22 $i .. s"nt numere
masonice.
/,
*2 este sinteza sistemului duodecimal $i a sis$* ternului circular. E@ist% *2 semne zodiacale# la mari
zei ai mitologiei antice# *2 ucenici ai Iii Cristos# *2 !airi al Franei# *2 ca'aleri ai Sf"ntulu> 8raal# *2
luni ale anului# *2 "ngeri "n 2i+lie, *V tri1uri $i *2 !atriar?i# *2 ore ale zilei.
20 este# du!% Aristotel# num%rul alter%rii# ce toi talizeaz% "m!reun% cu 2 num%rul mi$c%rii locale $V cu *
000# num%r al cre$terii# * 022 !e care# i s!usele lui 5ante# "nele!ii din Egi!t "l considerai ca fiind
num%rul stelelor fi@e.
<0 este num%rul Au1ileului# cu alte cu'inte ,@,ZQ K+# an sa1atic $i K+ _ * Z <0# an Au1iliar.
90 a fost 1aza "n sistemul de calcul 1a1ilonian. Este un num%r !erfect $i ciclic# deo!otri'% se@age:
simal# duodecimal $i decimal. 5o1"nde$te un sens dac% remarc%m c% anul era format din 9 luni a c"te
90 de zile.
9K este num%rul semnelor din 1i-Sing, *++ cel al ciclului com!let iar * +++ num%rul multitudinii.
Culori( E E@ist% 9 culori# a$a cum o $tiu !ictorii $i fotografii $i nu ,# e@ce!t"nd cazul c"nd ara ad%uga
al1ul# care este sinteza lor. Trei s"nt !rimare# al1astrul# gal1enul $i ro$ulF alte trei deri'% dintr:un
amestec de dou% !rimare E 'erdele )al1astru $i gal1en-# 'ioletul )al1astru $i ro$u- $i !ortocaliul
)gal1en $i ro$u-. 5ac% re!artiz%m aceste 9 culori !e un cerc# al1ul 'a fi a$ezat "n centru $i negrul de Aur
"m!reAur. C"t des!re sim1olismul lor# "n Occident
//
r
o$ul este culoarea regnului animal )numele lui Adam "nseamn% cel ro$u-# 'erdele este culoarea
regnului 'egetal $i al1ul cea a regnului mineral# cu toate c% "n C?ina ro$ul este o!us negrului# ca focul
a!ei# iar al1ul e o!us 'erdelui.
Am1i'alena culorilor $i com!lementaritatea lor
a
!ar o dat% cu o!oziia al1:negru# lumin%:um1r%# zi:
noa!te. 5e e@em!lu# "n .it7 ?induist%# ArAuna re!rezint% al1ul $i Eul# Nr$na re!rezint% negrul $i
Tinele.
Al1ul atri1uit soarelui este o sintez% colorat% limit%. Este sim1olul unui amestec# al unei treceri dintre
dou% st%ri sau dou% momente# trecere de la adolescen% la 'irilitate la cei 'ec?i# !rin !ortul togii al1e#
de la stadiul de as!irant la acela de confirmat# deoarece candidatul !candidus% era odinioar% "m1r%cat
"n al1# trecere de la 'ia% la moarte# al1ul fiind culoarea de doliu la cei 'ec?i $i "n C?ina# a celor
!roas!%t 1otezai $i a giulgiurilor.
Negrul este o1scuritatea originilor# stadiul !rinci!ial de non:manifestare# dar $i# la !olul o!us# culoarea
tene1relor e@terioare. El sim1olizeaz% moartea# !asi'itatea# acce!tarea# doliul# !recum '%lul ce
aco!erea ca!ul condamnailor la moarte# !recum !"nza cor%1iei lui Tristan# !recum 'e$mintele
der'i$ilor rotitori care# !entru a dansa# le lea!%d% $i "m1rac% un strai al1.
Negrul este $i culoarea zeielor ?toniene# a Fecioarelor negre# a !ietrelor consacrate CH1elei# ` neagr%
!recum !iatra din NaO1a?. )Sal%l ad 5in 4um" a com!arat eta!ele !rogresului interior al sufistului
cu o scar% cromatic% merg"nd de la al1 la negru $i trec"nd !rin ro$ii# ca "n alc?imie# unde negrul
ermei3 tic re!rezint% "ntoarcerea "n ?aosul nedifereniat! du!% trecerea !rin eli1erarea ro$ului.
Sim1olismul culorilor are o a!licaie astrologic%.* 4o$ul marian !oate fi diurn sau nocturn. 4o$ul
diurn este masculin $i centrifug# e fora 'ital% a ero:* sului "n'ing%tor# 'irtutea r%z1oinic%# 1og%ia $iA O
dragostea. ur!ura era culoarea !urtat% de "m!%raii 1izantini $i de !atricienii romani# de la care au
mo$tenit:o cardinalii. 4o$ul nocturn este feminin $i centri!et# e culoarea focului central al !%mtotului
$i a at?anorului alc?imic. Este culoarea s"ngelui matricial.
E@ist% un gal1en solar. Este un sim1ol de tineree $i de for%# ca aurul care:i "m1rac% !e "m!%rai $i !e
regi. 5ar gal1enul lunar# un aur $ters# e sim1olul nestatorniciei# al geloziei# al adulterului $i al tr%d%rii.
Al1astrul Au!iterian este o culoare rece $i !rofund%# aceea a aerului# a 'idului# culoarea ade'%rului
!entru 'ec?ii egi!teni. Al1astrul desc?is e'oc% irealitatea 'isului diurn# iar al1astrul "nc?is# a!roa!e de
negru# e imaginea 'isului nocturn. Al1astrul mai este $i !uritatea su!ranaturalului $i mantia di'init%ii
!recum cea a Fecioarei.
Berdele 'enusian este culoarea mediatoare a 'egetalelor# cea a a!elor lustrale regeneratoare. Cum
aurul trans!arent e 'erde# smaraldul !artici!% la s!lendoarea metalului !reios.
+0
Bioletul saturnian este culoarea martirilor# a 'e$ni"ntului e!isco!al $i al doliului '%du'elor# !ortocaliul
mercurian e culoarea cum!%t%rii $i a
raiunii:
BI Lumea terestr: ar"itectura
Am aAuns la ca!%tul unei co1oi"ri imaginare care ne:a condus din em!ireu !"n% !e !%m"ntul nostru. e
drum# am '%zut cum str%mo$ii no$tri se foloseau de fenomenele cosmice !entru a e@!rima idei $i
sentimente ce fac !arte "nc% din !atrimoniul nostru ideologic. %m"ntul ne 'a dez'%lui originea altor
sim1oluri !reluate de la materialele folosite !entru construcia edificiilor# !entru culti'area !%m"ntului
$i "n metalurgie.
"m!reun% cu !%m"ntul# cea mai 'ec?e materie artizanal% a fost lemnul# iar atunci c"nd !iatra *:a
"nlocuit# toate !iesele din construcie au r%mas acelea$i "n forma# funcia $i "n sim1olismul lor. "n
greac%# termenul de hyle, denumirea !entru lemn# desemneaz% $i !rinci!iul su1stanial al materiei
!rime a lumii. E moti'ul !entru care# "n lim1aAul masonic# C3arele Ar?itect al &ni'ersuluiD este un
dulg?er# iar lui Cristos i se s!une fiul dulg?erului.
rin folosirea lemnului din !%duri $i a trunc?iu:rilor de co!aci !entru a "n%la coloanele tem!lelor#
'ec?ea ar?itectur% a iz1utit o ada!tare "n c?i! firesc !erfect% a elementelor cosmosului. "n India# de
+*
!ild%# !rimul artizan# demiurgul Bis'aGarman e re!rezentat in"nd "n m"n% o secure de dulg?er $i +
'ergea de m%surat# "nsemn !e care A!ocali!sul *:+ !us "n m"inile unui "nger ce ine o trestie de aur
!enA tru a 'erifica dimensiunile Ierusalimului ceresc.
"nlocuirea lemnului 'iu cu !iatra moart% a cores:* !uns unui fel de cristalizare ciclic%# analoag% cI
sedentarizarea nomazilor# fa!t ce a !utut com!ensa str%mutarea !rimelor sanctuare din '"rful muniloa
"n str%fundurile !e$terilor. ietrele ne$lefuite# acesta oase ale Terrei:3ame# smulse din odi?na lori
teluric%# au !utut fi umanizate !rintr:o cio!lire I iscusit% $i transformate "n !ietre Cli1ereD# demne de a
fi folosite la construirea tem!lelor.
rimiti'ii adunaser% $i !ietre c%zute din cer. E@!us !asi' acti'it%ii celeste# !%m"ntul !rimise# "ntr:
ade'%r# $i !rime$te "nc% o !loaie de meteorii identificai de cei din 'ec?ime cu ni$te mesaAe de sus. "i
numeau C!ietre de fulgerD# "n 'reme ce ei erau# "n realitate# sile@uri !reistorice. Cei 'ec?i au ado!tat
C!ietre de !loaieD ca em1leme ale fertilit%ii# !ietre oraculare# ca 3mphalos-ul de la 5elfi# !ietre
ne$lefuite# ca !iatra neagr% a CH1elei# trans!ortat% de la Selinuntum la 4oma "n secolul al ni:iea.
3odelul natural al oric%rei ar?itecturi era# 1ine"neles# muntele# sim1ol al centrului# ale c%rui
re!rezent%ri !rimiti'e fuseser% "ntre altele# a$a cum am '%zut# st"l!ul 1udist# cel al lui 7ermes# 1etHlul
semit# men?irul neolitic# omphalos-ul grec# =ng7 ?in:
+2
duist# o1eliscul egi!tean. Orice construcie# tem!lu# !alat# ora$# cetate sf"nt%# era un centru al lumii $i
acest jjjundus tre1uia s% se dez'olte ca un em1rion uman# !lec"nd din centru# !unct de Aonciune al
influenelor 'enite din cele $ase direcii ale s!aiului.
Aceast% recuren% a senarului se e@!lic%# am '%zut:o# !rin rolul miAlocitor al num%rului 9 "n creaie.
Fa!t ce e@!lic% de ce inter'ine el "n codificarea celor $ase reguli ale artei indiene# a$ezate de
[asodliara !e l"ng% S7masutra, sau "n cele $ase !rinci!ii ale !icturii c?ineze a c%ror !rim% redactare
cunoscut% dateaz% din 'remea lui Sie:7o# sau "n cele $ase reguli !rezentate de Bitru'iu dre!t canonul
ar?itecturii antice.
8eometria# ce consta la origine "n m%surarea !%m"ntului# inter'enea "n construirea $i orientarea
edificiilor datorit% com!asului ceresc $i ec?erului terestru# "ntre care se a$eza# "n mod ideal# me$terul
zidar. C%ci modelul oric%rei ar?itecturi tre1uia s% ai1% o 1az% !%trat% $i un aco!eri$ circular# !recum
stup7 1udist% $i kou++a islamic%. 5e sus "n Aos# edificiul tre1uia s% realizeze o trecere de la unitatea
!rinci!iului la cuaternarul manifest%rii. 5ac% 1aza era rotund%# ea de'enea !%trat% !rin orientarea ei.
Caracterul 1enefic al formei circulare a !rele'at mult tim!# martor% fiind aceea thdlos greac%# sanctuar
"nconAurat de coloane $i de un !eristil# care !ro'enea din coli1a !rimiti'% de trestie. Aceast% thClos era#
la origine# smocul de frunze format "n '"rf de m%nunc?iul de tul!ini ce constituiau
+.
aco!eri$ul. 4otund era $i cortul nomazilor# rotunS !erimetrul 4omei antice# de 'reme ce cu'"ntul
ur+M )ora$- ar !ro'eni din or+is )cerc-# a$a "nc"t 'estita 1inecu'"ntare !a!al% Kur+i et or+itF n:ar fi
dec"t unV !leonasm res!ecta1il.
5ar "nainte de a construi ce'a# tre1uiau "nde!linite ritmurile geomaniei !entru alegerea unei !oziii
fa'ora1ile $i delimitarea ei. C%ci noiunea de A incint% sacr%# de herkos, de t7menos, era !rimordial%.
Aceast% incint% "nconAura domeniul familial# casa# c%minul# morm"ntul str%mo$ilor# accesi1ile numai
oamenilor din tri1# nu $i str%inilor. Cu'intele sCkos $i h7rkos, ce desemneaz% arcul oilor# au fost a!oi
a!licate lucrurilor din Aurul altarului familial# mai t"rziu herdon-ului tem!lului. Tot astfel# cu'"ntul
harem !ro'ine# "n ara1%# din r%d%cina hrm care "nseamn% interzis.
"n latin% cu'"ntul templum )de la tempare E a "m!%ri-# tem!lul# a desemnat mai "nt"i un sector al
cerului# delimitat de auguri !entru a o1ser'a fenomenele naturale $i z1orul !%s%rilor# considerate a fi
mesageri cere$ti. rin acest cu'"nt a fost a!oi desemnat locul edificiului# loc !e care se !ractica aceast%
o1ser'aie# $i mai t"rziu# c?iar contem!laia )fr. contem!Mation-# de'enit% !ri'ire interioar% "ndre!tat%
asu!ra !rinci!iilor di'ine.
Caracterul celest al formei circulare i:a o1sedat mult tim! !e ar?iteci# fa!t sugerat de ei !rin dom. "n
C?ina# tem!lul luminii cere$ti# ming-tFang, a'ea
+K
un aco!eri$ rotund# susinut de / coloane a$ezate !e
0
1az% !%trat%. C%ci# !entru realizarea acestei
c'adraturi a cercului# care merge de la 1olta cereasc% !"n% la !%tratul !%m"ntului# tre1uie trecut !rin
octogonul aflat "n leg%tur% cu lumea intermediar% a celor / !ori# a celor / direcii $i a celor / '"nturi.
Camerele se!ulcrale din Egi!t a'eau un ta'an "nstelat# ca $i loAile masonice. In Ccasa de aurD a lui
Nero# sala circular% a tronului era aco!erit% cu o cu!ol% cosmic% ce se "n'"rtea zi $i noa!te. "n martyria
cre$tine# morm"ntul era a$ezat dedesu1tul unei cu!ole# e'ocat% de a1sida 1isericilor noastre $i de cri!ta
lor 1oltit%# urma$% "nde!%rtat% a ca'ernei originare# a !e$terii sacre a nimfelor. Ti "n secolul al SBI:lea#
regele mai dormea "ntr:un !at a c%rui !arte su!erioar% se numea Ccerul !atuluiD. Iar alco'ul nostru#
!ro'enit# !rin s!aniol%# din al-kou++a ara1# desemneaz% cu!ola su1 care se inea diIan:ul su'eranilor
ara1i.
recum cetatea $i tem!lul# orice cas% este centrul lumii !entru locuitorul ei# un loc de !ace# de
reflecie# de siguran%# asociat co!il%riei# focului din 'atr%# s"nului matern# loc ce treze$te amintiri. "n
'ec?ea C?in% casa era !%trat% ca $i !%m"ntul $i se desc?idea s!re soare:r%sare. St%!"nul st%tea "n ea cu
faa s!re sud# ca $i "m!%ratul "n !alatul s%u. Aco!eri$ul era str%!uns de o gaur% central% !entru fumul
din 'atr%# iar o alt% gaur% f%cut% "n !%m"nt facilita scurgerea a!ei# fiind sc?iat% astfel o imagine rustic%
a a@ului lumii.
+<
Casa. ara1%# !%trat% $i ea# "nconAoar% o curte dM asemenea !%trat% $i are "n miAlocul ei o gr%din% $i ol
f"nt"n%. "n Afganistan# locuinele !%trate $i fortifI cate ale !o!ulaiei sta1ile se "n'ecineaz% cu tril
ung?iularele corturi ale nomazilor $i cu iurtele cira culare ale turcmenilor. Casa soarelui a tri1urilo>
siou@ este rotund%# susinut% $i unit% cu a@ul central de 2/ de st"l!i care e'oc% ciclul mensual al lunii.
"n c"te'a tradiii# "n 1udism de !ild%# cor!ul umanQ este com!arat cu o cas% cu 9 ferestre care s"nt cele 9
simuri )< e@terioare $i un sim intern-# iar "n g"ndi:rea cre$tin% omul "nsu$i este un tem!lu al Sf"ntului
5u?. 5e altminteri# am !utea a!ro!ia sim1olismul casei de acela al 'esmintelor care s"nt# du!% Sf"ntul
a'el# Cun cor! s!iritualD. "n C?ina antic%# 1oneta rotund% a literailor $i !antofii lor !%trai ar%tau c%
ace$tia cuno$teau lucrurile din cer $i !e cele de !e !%m"nt. 8ulerul rotund al 'e$m"ntului im!erial se
o!unea marginii lui !%trate.
e !lan cotidian# elementul cel mai im!ortant al casei era u$a $i !ragul acesteia# trecerea dintr:un loc
"ntr:altul# de la o stare la alta# de la lumin% la "ntuneric# din domeniul !rofan "n domeniul sacru# de la
s%r%cie lucie la 1og%ie. "n lim1aAul daoist# "nc?iderea !orilor "nseamn% reinerea suflului.
Acest sim1olism se !otri'e$te !entru torana indiene# !entru torii Aa!oneze# !entru !ortalurile
catedralelor noastre# toate aceste u$i ce se desc?id s!re un demers transformator care duce la cella
tem!lului# la Sf"?ta Sfintelor# la inima edificiului# el "nsu$i
+9
0
!oart% a cerului. Ianus# zeul dein%tor al c?eilor !orilor solstiiale# su!ra'eg?ea $i misterele. Trecerea
de la !%m"nt la cer se "nfa!tuia !rin !oarta soarelui. 5esc?iderea domului este !oarta str"mt% !e care o
!utem asem%na cu urec?ea acului. La "ntregolul catedralelor noastre# Cristos 1inecu:'"nt"nd re!rezenta
!oarta ce se desc?idea la miezul no!ii !ascale.
BII Lumea terestr7N agricultura
Atunci c"nd casa lui 5umnezeu# +etyl-58 !+eth-el%, a de'enit casa !"inii !+eth-lehem%, sanctuarul
5umnezeului in'izi1il a de'enit c%minul "nconAurat de c"m!uri 1une s% ?r%neasc% !o!orul ales.
3ateria !rimordial% "$nit% din a!e du!% se!ararea ?aosului# !%m"ntul# a !%rut ca elementul fecund#
matricea "n care erau ascunse iz'oarele# r%d%cinile $i metalele. El a de'enit CH1ele# Ccreatoarea
umanit%iiD# s!une Lucretius# 4erra Mater a oamenilor !e care i:a !l%m%dit# "i ?r%ne$te $i "i "ngroa!%.
5ac% focul nu !oate e@ista f%r% aer# !%m"ntul nu !oate e@ista f%r% a!%# ea re!rezent"nd mo$tenirea
nedifereniat% a ?aosului. rin r%d%cinile lor# !lantele au o natur% $i o origine anterioare cre%rii a$trilor#
ne:o s!une 2i+lia, iar 'egetaia din Eden re!rezint% dez'oltarea germenilor !ro'enii din ciclul de
e@isten% care *:a !recedat !e al nostru. E tocmai fa!tul e@!rimat de miturile creaiei la
+,
diferite !o!oare. "n >a!onia# aceast% !rimordialit%i a a!ei este "nf%i$at% !rin legenda !%m"ntulB
susinut de un !e$te. "n India $i "n C?ina mai ales#B susinut de o 1roasc% estoas%# la amerindieni de
im $ar!e# "n Bec?iul Egi!t de un scara1eu# "n Asia de sud:est de un elefant# iar mi$c%rile acestor
animale !ro'oac% seisme.
5ar a!a nu e de aAuns. entru ca glia s% rodeasc%P tre1uie arat% $i sem%nat%. Odinioar%# "m!%ratul
C?inei $i# c?iar# mai de cur"nd# regele Cam1odgiei# du!% ce im!lorau cerul s% le dea !loaie# tr%geaul
!rima 1razd% "m!ing"nd !lugul# al c%rui 1r%zdarl !%trundea "n glie ca un mem1ru 'iril# asimilareP
reg%sit% "n sanscrit%# unde aceea$i r%d%cin% de:l nume$te $i cazmaua $i falusul. b
3ergfoid mai de!arte cu aceast% umanizare# !en:* tru a da o e@!licaie cre$terii !lantelor# !rimiti'ii au
A asimilat:o gestaiei unei di'init%i feminine E 8aia# A glia !rimiti'%# sau 5emeter# glia culti'at%# sau I
CH1ele# 4erra Mater; 5e altminteri# agricultura# V sursa !rimordial% a oric%rei fecundit%i# a fost o V
desco!erire feminin%. "n 'reme ce 1%r1atul se mulumea s% '"neze# femeia !lanta $i recolta.
"nmorm"?tarea este# la origine# !lantarea unei semine omene$ti ce tre1uie s% creasc% din nou. Acolo
unde 1%tr"oii erau incinerai# co!iii erau "ngro!ai. %m"?tul este# "ntr:ade'%r# o mam%# iar omul e 'iu
tocmai !entru c% 'ine din !%m"ntul care:* re"nsuflee$te.
Astfel# dez'oltarea germenilor se realizeaz% "n sfera unei 'irtualit%i uni'ersale# menite s% e@!lice
+/
sim1olismului gr%dinii !aradisiace# al lotusului "nflorit la su!rafaa a!elor# al co!acului r%s%rit dintr:o
s%rn"n% "ngro!at% "n !%m"nt $i !e ramurile c%ruia 'in s% se a$eze !%s%rile# sim1oluri ale st%rilor
su!erioare.
Cele dou% 'egetale ?r%nitoare datorit% c%rora omul a !utut su!ra'ieui au fost gr"ul $i 'ia de 'ie#
com!arate de Clement Ale@andrinul una E cu 'iaa acti'% $i cealalt%Ecu 'iaa contem!lati'%. e
l"?g% gr"u mai tre1uie ad%ugai ceilali feculeni# mei# orez# fasole# orz $i !orum1# cu o origine# de
altfel# "nc% necunoscut% $i trec"nd dre!t daruri ale zeilor. 8r"ul $i 'ia de 'ie constituie elementele
eseniale ale misterelor eleusine $i dionHsiace# ce a'eau sco!ul de a le re'ela iniiailor misterul 'ieii
asimil"nd# a$a cum am '%zut# dez'oltarea uman% cu cre$terea !lantelor# a c%ror re'enire !eriodic% la
'ia% !rin tragerea se'ei "i a!%rea omului ca o !romisiune a 'e$niciei.
"n tim!ul misterelor eleusine# t"n%rul Tri!t9*emos# fiul regelui din Eleusis# era adus "n !rezena
5emetrei# care:i d%dea eroului un s!ic de gr"u Csecerat "n t%cereD# c?ez%$ie a recoltelor 'iitoare# a$a
cum# "n alte tim!uri $i "n alt loc# Budd?a le oferise cY t%cere o floare de lotus credincio$ilor s%i reunii.
Era# !are:se# ritul de consacrare a Ce!o!te:.iOb scen% final% a contem!laiei misterelor.
"ntr:o mai mare m%sur% dec"t gr"ul# 'ia de 'ie a fost mult tim! considerat% dre!t o !lant% mesianic%.
E@tazul s!iritual era fa'orizat de 1eie sau# mai degra1%# era com!arat cu ea# $i un cele1ru sufist
!ersan# Ymar i1n:al Farid# a scris un !oem f%c"nd
++
0logiul 5inului !l Shamriya% "n care asimileaz% C'inul cu s!iritele $i 'ia cu tru!urile noastreJ
Consumarea 'inului# 1%utur% a zeilor# era un miAloc de cunoa$tere $i de iniiere. Era com!arat cu
s"ngele lui 5ionHsos# a$a cum a fost mai t"rziu# cu cel al lui Cristos. El st"rnea fecunditatea uni'ersal%#
'egetal%# animal% $i c?iar uman%.
Taurul $i da!ul# em1leme animale ale luV 5ionHsos erau "ntr:ade'%r 'estii !entru !uterea lofl !rolific%
$i !rocesiunea phallos-ului, urmat% de dezA '%luirea lui# constituia unul din riturile eleusinea utem
!ri'i aceste e!isoade# !ictate la om!ei !e zidurile 'ilei CmisterelorD# 'ecin%# de altminteri# du!% cum
s:a desco!erit de curuid# cu o 'ie ur1an%.
Tunetul 'estitor al !loii 1inef%c%toare era socotitP dre!t un muget de taur# iar sacrificiul a!ului "n
cadrul ser1%rilor dionHsiace era "nsoit de un c"nt sacru# aflat i la originea tragediei !xp7yogTUV()q,
ipajo*ia, trCgos-oidCs%, ce "nseamn% Cc"nt al a!uluiD. Acest rol alA a!ului is!%$itor !urt%tor al !%catelor
colecti'e alei tri1ului# ar !utea l%muri !rocesul Ccur%irii de !atimiD A atri1uit de Aristotel "nt"m!l%rii
tragice.
BIII Lumea su+teran7N metalurgia
"nainte de a !%trunde "n lumea su1teran%# um1ra $i noa!tea ne fac s%:i g?icim natura. entru greci#
Noa!tea era fiic% a 7aosului# mam% a Cerului $i a %m"ntului# cu alte cu'inte# "n instantaneul atem!o:
100
ral ce a '%zut n%sc"ndfc:se AgtaNaInffeOletofea ":a "n'%luit "n 1ezn% a!arila care# ca toafEeILaiile$i
metamorfozele# a a'ut llce
Noa!tea str%1%tea cerul "n'e$m"ntat% "ntr:un 'oal cernit $i "nsoit% de Furii $i de arce. "nainta "n
!icioare "ntr:un car tras de K cai negri# sim1oluri ale celor K ore nocturne# ceea ce f%cea din ea o
!aredr% a lui A!ollo# conduc%tor al unui car tras de K cai al1i# cele K ore ale zilei. Sim1olismul terestru
oscileaz% astfel "ntre lumin% $i um1r% )sens etimologic al lui yang $i yiri%, "ntre !artea "nsorit% $i !artea
"ntunecat%# ca "n arenele s!aniole# alternan% ce im!unea $i im!une $i acum "n construcia edificiilor $i
"n agricultur%# o orientare sta1ilit%# odinioar%# !rin riturile geomaniei.
oziia central% a unui cor!# a$ezat !e 'erticala soarelui# era o !oziie Cim!erial%D# "ns%$i cea a
Car1orelui lumiiD# !entru ea nee@ist"nd um1r%# a$a cum nici morii nu a'eau. Ti grecii s%'"r$eau la
amiaz% sacrificiile consacrate morilor# la aceast% or% f%r% um1r%# ce este "nc% $i "n 1isericile noastre
momentul ritual al sluA1ei de "nmorm"ntare.
Noa!tea ocrotea cu ?aina ei munca su1!%:m"ntean% a CH1elei# zei% a muntelui la origine# ce "nainta
"ntr:un car tras de !atru lei# sim1oluri solare '%dind am1i'alena !uterii ei celeste $i ?toniene# !utere
!ro'enit% din c%ldura acumulat% "n m%runtaiele !%m"ntului $i ca!a1il% s% !ro'oace miracolul
rena$terii.
%trunz"nd "n infern# !arte inferioar% $i interioar%fffO
a !%m"ntului# o dat% cu sim1oluritgaae$ti
i
iOJOteDinrri:Ohe
OTECA >&5EEAN6
.
`2,E CL&> E SALA 5E LECT&4A
nim !e cele ale ad"ncurilor $i ale a1isurilor# s%lasm morilor# ce d% ameeal% $i angoas%. 5e altfel# a$a
cum a s!us Birgiliu# Ce u$or s% co1ori "n A'ernusD# 8reu e s% te duci dincolo# s% "nfruni misterul
mutaiilor# s% folose$ti fertilitatea r%d%cinilor# s= desco!eri iA5oarele gal+ene, s!un C?inezii# s%
acostezi !e cel%lalt mal# acela al unei lumi re"nnoite.
3orrn"?tul este un loc consacrat# sim1olismul s%u fiind legat de cel al muntelui# al caira:ului# an
tumulus:ului# "nainte de a se str%muta la r"ndu:i "n !e$ter%# loc al "n?um%rii# dar $i al rena$terii. Acolo
"$i "?gro!au semiii morii $i se mai !oate 'edea "nc% la 7e1ron grota "n care au fost "ngro!ai A1ra:
?am $i Sara?.
Tradiia cre$tin% recunoa$te !entru morii trecuiP "n lumea de dincolo o ierar?ie a st%rilor !ostume
cores!unz"nd no!ii Infernului# cre!usculului urgatoriului $i luminii aradisului. Cei 'ec?i distingeau
$i o trilogie a st%rilor !entru sufletele morilor E somnul f%r% 'ise al lui Ere1os# su!liciile Tartarului $i
dulcea odi?n% a C"im!iilor elizee. Numele st%!"nului acestui "ntunecat domeniu# 7ades# "nseamn% 6n
greac% Ne'%zutul. I se tr%gea de la coiful s%u f%urit de Ciclo!i "n form% de 1onet% frigian%# asem%n%tor
cu acelea a$ezate !e ca!ul scla'ilor eli1erai# in'izi1ilitatea fiind# desigur# o trea!t% su!rem% de
li1ertate# 6n care di'initatea a 'rut "ntotdeauna s% se "nf%$oare# din "nele!ciune $i !ruden%. Cu o
antifraz% res!ectuoas%# latinii "l numeau luton# cel 1ogat !plutus%, cu referire la comorile
102
ascunse# la metalele rare $i la !ietrele !reioase adunate "n str%fundurile telurice# sim1oluri
am1i'alene ale !%zitorilor lor. %trunderea "n grota infernal% se f%cea !rin locuri 1"ntuite $i a!%rate de
niiasme fetide $i de !estilenta mla$tinilor# lacul A'ernus# muntele Tenar# mla$tina Ac?eron# intr%ri
!%zite de Furii $i de c"inele Cer1er cu trei ca!ete. Tri!la 7ecate# zei% a morii# era ea "ns%$i "nsoit%
mereu de o ?ait% de c"ini $i de o ?erg?elie de ie!e.
Ne:ar !utea mira s% afl%m c% 'ieii !ostume a fiinelor umane "i erau asociai cfinii $i caii# dac% nu ne:
am g"ndi c% aceste animale# de'enind !si:?o!om!e# "$i continuau funcia de "nsoitori credincio$i ai
defuncilor. Erau sacrificate !e rugurile funerare $i# "n -liada, 7omer ni:* arat% !e Ac?ile arz"nd !atru
ie!e !e rugul lui atrocle.
Ascult%tori fa% de st%!"nii lor# caii sim1olizau su!unerea "naintea destinului. Astfel# se considera c%
ade!ii misterelor dionHsiace erau c%l%rii de zei. &nii oameni de'eneau c?iar cai# !recum Centaurii $i
Silenii# iar iniiatorii daoi$ti "$i s!uneau Cnegustori de caiD# adic% re'elatori credincio$i ai 'oinei
celeste.
Lumea su1teran% antic% era locuit% de o mulime de di'init%i ?toniene "n care !si?anali$tilor le:a fost
u$or s% recunoasc% sim1olurile st%rilor noastre inferioare# dureri $i uri# agresi'itate $i zgfrcenie# temeri
$i dis!er%ri# "ntruc?i!ate "n multi!le entit%i demoniace. 3ai "nt"i erau "nt"lnite forele contem!orane cu
!rimele r%sturn%ri cosmice# "n'inse de
103
raiunea lui \eus : Titani $i Ciclo!i# "nfr"ni de 8igani $i dai "n !aza 7ecatonc?irilor# cei cu o sut% de
m"ini. 3ai erau a!oi demonii familiari ai cama nului $i ai !ragurilor# a!oi ali mon$tri mai generalJ ca
ClacomulD c?inez# cu 1otul mereu desc?is# li!sit de ma@ilarul inferior $i care "ng?iea ne"ncetat tim>
!ul $i fiinele.
E@istau mai ales genii ale focului# st%!"ne alei unei metalurgii ce:$i are originea "n zorii umanit%ii.
C%ci munca la forA% a fost mai "nt"i ritual%# at"t celest% c"t $i ?tonian%. Aceast% du1l% filiaie era atestat%
c?iar de numele fierului# sideros, care 'ine de 8 la numele latinesc al stelei !sidus%, deoarece fierul a
fost !relucrat !rima dat% de egi!teni# du!% ce l:au e@tras mai "nt"i din meteorii.
"n tradiia 1i1lic% !rimul muncitor a fostA Tu1alcain. Or# "n ara1%# numele de Cain "nseamn% fierar. "n
tradiia ?induist% !rimul fierar a fost zeul 'edic Bra?mans!ati# cel ce a f%urit sau# mai degra1%# a
CsudatD lumea. Nu i:a fost creator# ci demi:* urg e@ecutant. "n fier%riile su1terane# st%!"nii focului#
7e!?aistos# Ciclo!ii# iticii f%urari au fa1ricat armele# coifurile# s%1iile $i scuturile eroilor ci'ilizatori#
folosite de !reoii CH1elei# de 5actHlii de !e muntele Ida# de Ca1iri# de cureii $i corH1anii ce
e@ecutau dansuri cu arme la misterele din Samotrace.
Armele erau sim1oluri s!irituale. Scutul# "nd%r%tul c%ruia zeul "$i asigura in'izi1ilitatea# era "ns%$i
a!arena lumii. "n acest fel re!rezentase
104
7e!?aistos !e scutul lui Ac?ile o fresc% a tuturor miraAelor cosmice. Tot astfel# erseu "n'insese
3eduza# una din cele trei 8orgone# !un"ndu:i "n fa% !ro!ria ei imagine reflectat% de un scut lustruit ca
o oglind%.
pada, arm% ofensi'% a di'init%ii# imagine a fulgerului# re!rezenta !uterea ei tem!oral%# !recum
aceea a !rinilor# !utere care "m!%rea !ace $i dre!tate# "n 'reme ce autoritatea s!iritual% "i era
e@!rimat% !rin !oezia 'or1irii ritmate. E moti'ul !entru care !e miniaturile romanice se !oate 'edea o
s!ad% cu du1lu t%i$# ie$ind din gura lui [a?Ie?. Aceast% s!ad% este $i fulgerul lumin%tor al ade'%rului
ce s!intec% "ntunecimile ignoranei $i "nc"lceala nodurilor ei.
Armele a'eau# a$a cum am '%zut# o du1l% ca!acitate datorit% originii lor celeste $i terestre. Fa!t ce ne
"ng%duie s% 'edem "n metale elementele !lanetare ale lumii su1terane# iar "n !lanete metalele cerului#
aAung"ndu:se astfel la o cores!onden% a c%rei list% ar fi interesant s% o d%m aici( lui Saturn "i
cores!und !lum1ul $i ametistul# lui >u!iter cositorul $i safirul# lui 3arte fierul $i ru1inul# Soarelui
aurul $i diamantul# lui Benus cu!rul $i smaraldul# lui 3ercur argintul:'iu $i car1unculul# Lunii argintul
$i !iatra lunii.
Coa!te "n s"nul 8liei:3ame# #ineralele formate su1 influena acestor a$tri erau !ri'ite ca em1rioni
cresc"nd calitati' "n matricea teluric% !"n% la !erfeciunea aurului E lumin% mineral% re!rezent"nd
*0<
cunoa$terea "ns%$i. Sim1olismul metalurgiei "a e@!lic% !e acela al alc?imiei# de care metalurgia estel
!rofund legat%# a$a cum o arat% tri!la funcie a "m!%ratului c?inez 7uang:ti# deo!otri'% !atron all
fierarilor# al alc?imi$tilor $i al daoi$tilor. %m"ntull era un creuzet# un at?anor natural# iar to!irea me:A
talelor !ro'enite dinl%untrul lui era un miAloc de a A aAunge la nemurire. Orice fier%rie r%m"nea "nP
leg%tur% cu geniile su1terane ale focului# ele fiind totodat% $i !%zitorii comorilor ascunse# at"t s!irituale
c"t $i tem!orale. 5iferitele faze ale do1"ndirii cunoa$terii $i cele ale fa1ric%rii aurului erau sincrone.
L%sat% "n 'oia e'oluiei sale naturale# lumea tinde c%tre o solidificare degenerati'% ec?i'alent% cu cele
!atru '"rste tradiionale# 'frstele de aur# de argint# de aram% $i de fier. Aceast% regresiune s!iritual%
cores!unde# "n ritmul cosmic uni'ersal# unei faze de condensare terestr% c%reia "i 'a urma o faz% de
e@!ansiune celest%# conform legii ce face ca o e'oluie s% succead% !eriodic unei in'oluii
com!ensatoare. Cele dou% faze s"nt totodat% alternante $i simultane# de 'reme ce# !otri'it formulei
ade!ilor# Cdisoluia cor!ului "nseamn% fi@area s!irituluiD.
Aceast% alternan% se manifest% "n !uterea de Ca lega $i dezlegaD# "n Kpotestas ligandi et sol5andiL, a
oric%rei o!eraiuni de!inz"nd de o autoritate s!iritual%. C3area O!er%D a alc?imiei const% "n
accelerarea ritmului gener%rii naturale !entru a atinge# !recum orice o!eraiune iniiatic%# a doua faz%#
cea
*09
a
"ntoarcerii la origine s!re a aAunge la o CsoluieD eli1eratoare. Eta!ele acestei C3ari O!ereD merg de
la o!era "n al1 a 3icilor 3istere !"n% la o!era "n ro$u a 3arilor 3istere# numit% $i ecloziunea din
Floarea de Aur sau ie$irea Em1rionului# ori do1"ndi:rea st%rilor succesi'e ale omului( autentic% $i
!rimordial%# transcendent% $i uni'ersal%.
3ateria !rim%# Oul filozofic# este "nc?is% "n at?anor# a$a cum Oul Lumii este "nc?is "n !e$tera
cosmic%# iar transmiterea ei e c?iar cea a o!eratorului "nsu$i. La ni'elul sim1olismului su1teran#
o!eratorii s"nt fierari# !%zitori ai comorilor ascunse# re!rezentai !rin grifoni# dragoni# $er!i iniiatori $i
c%l%i totodat%# iar !ede!sele a!licate deeei s"nt "ncerc%ri. 8rifonii s"nt ni$te lei "nari!ai# ca $i dra:gonii
cu coad% de $ar!e ce unesc aerul# focul $i !%m"ntul.
"n tradiia c?inez%# cele $ase eta!e ale 3arii O!ere erau sim1olizate de cele $ase atitudini ale
dragonului( dragonul ascuns )!utrefacia-# dragonul !e c"m! )fermentaia-# dragonul 'izi1il
)coagularea-# dragonul s%rind )soluia-# dragonul z1ur%tor )distilarea- $i dragonul !lutitor )su1limarea-.
Tar!ele# str%mo$ mitic $i ci'ilizator# e un sim1ol uni'ersal. El "$ne$te din um1r% ca fulgerul $i
re!rezint% am1i'alena oric%rei manifest%ri. Este malefic su1 "nf%i$area unui TH!?on sau a unui
Ht?on# dar "ntruc?i!eaz% $i "nele!ciunea# du!% cum ne:o arat% numele s%u grec Cphis, anagram%# cu
e@ce!ia unei litere# a "nele!ciunii# sophia; El
*0,
reune$te cei doD
n
iutie
a
Enfff.P h D
de
s!nndere rfJ E?
"&W
Atunci c"nd imaginea centrului lumii a a1andonat '"rful muntelui !entru a !%trunde "n s"nul lui# lumea
celest% a de'enit lume su1teran%. Locul de "ngro!%ciune a de'enit locul rena$terilor# iar !e$tera#
!recum loAa masonic%# E imagine a lumii.
Este o tem% dez'oltat% de laton "ntr:un mit cele1ru# "n Ca1ala# Cs%la$ul nemuririiD este $i el o cetate
su1teran%. Lao zi acolo s:a n%scut# iar mesaAul lui Isus a "nce!ut $i el# "n !e$tera Na$terii.
Ca!itolu7II :-4=:-L0 <- M-4=:-L0
C4itul desemneaz%# la origine#
ceea ce este "nde!linit
conform r"nduielii.D
:; .=Ui3/
I
:iturile
&n rit !oate fi definit ca o suit% de gesturi r%s!unz"nd unor ne'oi eseniale# gesturi ce tre1uie s% fie
e@ecutate !otri'it cu o anumit% euritmie. 5u!% etimologia lui sanscrit% acest cu'"nt desemneaz% ceea
ce este conform cu r"nduiala !rta%; Originea lui se !ierde "n negura 'remurilor $i r%m"ne necunoscut%
c?iar !entru cei ce:* !ractic%# de$i i:au !%strat o memorie ereditar%.
Nu e@ist% nimic gratuit "n asemenea ceremonii. S"nt sim!le gesturi de'enite !rocedee de realizare#
alc%tuite din c"nturi# muzici# 'or1e ce re!roduc atitudini naturale ,i care au fost mai "nt"i refle@e
!ro'ocate s!ontan "n circumstane analoage# r%s!unz"nd acelora$i necesit%i. S"nt gesturi elementare#
"nde!linite zilnic de c%tre noi# care ne "nsoesc felul de trai# felul de a merge# de a ne "m1r%ca# de a ne
manifesta 1un%'oina sau ostilitatea.
4iturile sc%ldatului# ale os!%ului# ale dragostei# ale morii sanctific% momentele maAore ale e@is:
""&
tentei# na$terea unui co!il# a1luiunile 1otezului# c%s%toria# ce im!unea r%!irea logodnicei# "nmor:
m"nt%rile cu !unerea "n !%m"nt a defunctului ca !e o s%m"n% menit% s% renasc% $i# "n fine# 1anc?etul
care "ntrege$te orice ceremonie ade'%rat% $i !e care:* sanctific% sim1olismul ?r%nitor al Eu?aristiei.
Toate meseriile "$i au ritualul lor. Agricultura antic% se su!unea unor reguli religioase# !recum
ar?itectura# mai cu seam% aceea a tem!lelor# care a !%strat 'estigii ale acestor reguli !rin orientare $i
dedicaie# !recum metalurgia# cu sim1olismul s%u !e care l:am '%zut !resc?im1"ndu:se "n alc?imie.
"n zorii tim!urilor ar?aice nu era nici o diferen% "ntre un gest !rofan $i un rit sacru# de 'reme ce
domeniul !rofan nu e@ista. "ntr:o ci'ilizaie tradiional%# orice funcie era un sacerdoiu. Nimic nu era
e@clus din sacru $i# "n consecin%# nimic nu era im!ur. C%ci noiunea de im!uritate# ca $i cea de
!seudo:rit Cnegati'D nu e dec"t o r%st%lm%cire a caracterului "ntotdeauna C!oziti'D al riturilor autentice
$i o ignorare a am1i'alenei lor eseniale.
Orice "ndeletnicire zilnic% era ritual%. Noi "n$ine# oameni din ziua de azi# c"nd ne scoatem !%l%ria din
res!ect# c"nd "nclin%m ca!ul cu deferent%# c"nd "ntindem m"na cu !olitee# re!et%m un gest sacru !e
'remuri# de'enit !rofan# un sim1ol
***
aAuns sim!i
u
ne:
sau#
1
f

or
X
@
8
reahA
X unui ech *
fizic.
iului lor. Or
ce
dedica a$te!t%m "n
""'
>l1ru
general al @o
mor
X
@
8
reahA
X unui ech >
ce

n
e oate detennina s% Q * U U
Ti

Socia>
e. F
a!t
Jtagora c?in
e e
un rit era o A U>Te colecti'% nu eedP 4E
9
L
atare
D
cj

tr
eit
erea
o "rn
!>inire

mefa
ceea ce "C
itui
eO
a
jce un ,-fa. /
Formele acestei rug%ciuni mute au fost Aienum%rate# "nce!"nd cu sacrificiile umane ale aztecilor sau ale
egi!tenilor "n 'remea !rimelor dinastii# !"n% la masacrele marilor r%z1oaie. Cele $a!te sacramente
cre$tine au de'enit !ure sim1oluri# semnificaia lor fiind !recizat% de rug%ciunile ce le "nsoesc.
Noiunea de sacrificiu# !e care li se s!riAin% tradiia# a luat o dez'oltare e@traordinar% la arienii 'edici.
Iar A. 5anielou ne dez'%luie c% au e@istat "n India sacrificii ale calului ce au durat ani de zile# au
recurs la mii de !reoi $i au "ng?iit 'enitul unor mari regate.
Acti'itatea ritual% se insereaz% "n cursul anului# al lunilor# al zilelor# su!un"ndu:se ritmurilor
fundamentale ce diriAeaz% 'iaa E ritmul cardiac $i res!irator. 4itmul 1%tut "n !%m"nt cu !iciorul a dat
na$tere dansului# "nsoit "ndeo1$te de c"nt $i de muzic%. E 'or1a de un gest !rimiti' $i !rimordial# !e
care:* "nf%i$au "n C?ina $i la negrii din Africa dansurile ursului sau# la amerindieni# cele ale
1izonului# ale 'ulturului# ale condorului $i ale $ar!elui.
Aici India ne ofer% stadiul cel mai ela1orat al acestei !ulsaii 'itale# !rin imaginea lui Si'a# zeul
acti'it%ii $i al 1ucuriei cosmice a c%rui re!rezentare !o!ular% este cea de 4ege al 5ansului !nata-
r7jC%; El manifest% energia 'ieii su1 forma "nfrunt%rii ne"ncetate a dou% fore o!use. 3"na drea!t% a
zeului m"nuie$te o mic% to1% ce:i 1ate ritmul dan:
**.
sului. 3"na st"ng% are "n !alm% o lim1% de foc. \eul danseaz% !este tru!ul stri'it al unui !itic#
"nf%i$"nd omul cufundat "n ignoran%. Aureola de fl%c%ri de care e "nconAurat re!rezint% 'italitatea
nesecat% + naturii $i# "n acela$i tim!# lumina cunoa$terii.
e o tem% identic%# la un ni'el mai uman# dansatoarele indiene dez'olt% e@!resia celor o!t sentiB
mente codificate de arta lor( dragostea# mila# uimirea# r"sul# m"nia# curaAul# groaza $i !acea# datorit%
celor cincizeci de gesturi ale m"inilor !mudr7E sa giliu al inelului- $i celor o sut% dou%zeci $i cinci de
atitudini ale cor!urilor lor.
5ansurile sacre ne !ermit s% !%trundem "n culise:l le teatrului grec# "n care domnea de asemenea
choreia, ritmica# unind !oezia# muzica $i dansul $i a'"nd "n 'iaa elenilor o im!ortan% mai mare dec"t
artele !lastice. 3isterele orfice $i dionHsiace cu!rindeau dansuri# ca $i misterele din E'ul 3ediu. Iar
laton declara( CAr tre1ui ca tinerii no$tri s% danseze nu numai la per@ec>ie, ci per@ec>iuneaL;
8%sim "n >a!onia un e@em!lu com!ara1il de sim1olistic% a artei dramatice# cu teatrul nd, ai c%rui
actori "$i "nsoesc atitudinile ?ieratice cu un te@t !salmodiat. Se re!rezint% de o1icei cinci nd, !e
$edin%. e scen% se 'ede un !elerin sau un c%l%tor sosind "ntr:un inut renumit !rintr:o antic% legend%#
!o'estit%# ca introducere# de c%tre un %ran din !artea locului. ersonaAele dramei a!ar
**K
a
!oi "n c?i! de s!irite sau de fantome# Aucate de locuitorii satului. &nii dintre actori !oart% m%$ti $i
to
i
se de!laseaz% cu o "ncetineal% ritual%. La sting%#
ze
ce figurani alc%tuiesc corul $i la drea!ta un flaut#
dou% tam1urine $i o to1% constituie orc?estra.
3erg"nd !e calea ritmului# ce ne:a condus de la dans la muzic% $i la teatru# "nt"lnim ser1%rile rituale
inute la "nce!utul $i la sf"r$itul anului# care au ca sco! esenial re"nnoirea. Ea e sim1olizat% "ndeo1$te
de stingerea $i rea!rinderea focului# fa!t ce nu constituie un rit "n'ec?it de 'reme ce mai e@ist% $i
acum o1iceiul focurilor de Sf"ntul Ioan $i acela$i rit e "nde!linit !eriodic la aris# su1 Arcul de Triumf#
"n faa morm"ntului Soldatului necunoscut. Ceea ce do'ede$te c%# !e l"ng% riturile religioase# e@ist% $i
rituri ci'ile# contrafaceri moderne ale celor dint"i.
Acti'it%i !recum $a?ul# tarocul# !elota# datul "n leag%n# care ni se !ar ast%zi sim!le Aocuri# au fost
acti'it%i rituale. F%r% a uita m%$tile Carna'alului care# ca $i Saturnaliile antice sau Orgiile !rimiti'e
!ermiteau limitarea la c"te'a zile ori s%!t%m"ni a e@ceselor interzise "n alte !erioade.
Toate !o!oarele au !racticat mai mult sau mai !uin aceste rituri "ntemeiate !e necesitatea unei
anumite coerene sociale. 5ar mai s"nt $i altele# nea$te!tate# de$i ne a!ar la fel de 1ine ada!tate ca $i
!rimele la !l%cerile cotidiene# !recum fumatul unei !i!e# 1%utul unei ce$ti de ceai.
**<
La tri1urile Siou@# "nc?ise "n reAer5a>iile die 5aGota# i!a sacr%# Calumetu> co1or"t din cer# M fumul
"n%l"ndu:i:se ca cel de t%rn"ie# re!rezint%# ne s!une F. Sc?uon# o sintez% doctrinal% $i un instru:ment
ritual !e care este a@at% 'iaa s!iritual% a !ieilor:ro$ii. 4itualul com!let al i!ei com!ort% trei faze#
"nce!"nd cu !urificarea !rin fum# e@!ansiunea sa !"n% >a dimensiunile uni'ersului $i sim1olismul s%u
de sacrificiu !rin foc.
"n >a!onia# ceremonia ceaiului s:a n%scut dintr:uii ritual instituit de c%lug%rii ade!i ai \enului ca#
a'eau o1iceiul s%:$i 1ea ceaiul "ntr:un 1ol "n faa
F
imaginii "ntemeietorului lor Bod?id?arma. Tot ceea
ce este necesar !entru acest rit# de la casa ceaiului# gr%dina dim!reAurul ei $i aleea care duce la ea# d%
oA im!resie de sim!litate# de serenitate $i !uritate. cn:> tr:o lumin% !alid%# "n'%luit% "n t%cere# "n care
seA estom!eaz% nuana discret% a !ereilor goi# se audeQ murmurul a!ei c"nt"nd "n fier1%tor# unde au
fostQ aranAate 1uc%ele de fier# cli!ocitul lor "n surdin% A !%r"nd a 'eni dintr:o cataract% sau dintr:o mare
* "nde!%rtat%...
Tot ni!onii# ade!i ai \enului# s"nt !racticanii ri: I tului tirului cu arcul. Benind du!% m%ciuca de lemn
Q tare# securea de !iatr% $i !ra$tia# arcul a fost !rima A arm% de oarecare !recizie a omului !reistoric.
Cum * st%!"nirea me$te$ugurilor $i a armelor era condiio: * nat% de st%!"nirea de sine# "ntre1uinarea
arcului a de'enit "n >a!onia o $coal% de concentrare s!iritual%. **9
Tr%g%torul tre1uie s% de'in% destul de !rice!ut# gestul de deta$at !entru a "ncorda arcul la fel de firesc
cum res!ir% $i !entru a eli1era s%geata "ndeaAuns de incon$tient s!re a atinge o1iecti'ul cu oc?ii
"nc?i$i. S%geata fiind arca$ul $i 5umnezeu inta# aceasta din urm% nu !oate fi atins% dec"t !rintr:o
deta$are a1solut% de lanurile tem!orale.
Tirul cu arcul ne:ar "ndre!ta c%tre ritualurile antice de '"n%toare $i de r%z1oi# de'enite "n ordinul
ca'alerilor rituri de iniiere. Ne 'om o!ri# mai degra1%# asu!ra a dou% !ractici mai re'elatoare !entru
semnificaia general% a acestor o1iceiuri# $i anume cea a !elerinaAelor $i a c%l%toriilor care au# de altfel#
"ntre ele $i cu teatrul# leg%turi incontesta1ile. 5e e@em!lu# e greu de !recizat ce a !ro'ocat Cruciadele#
credina sau r%z1oiul# inse!ara1ile# f%r% "ndoial%# "n s!iritul ca'aleresc. C"t des!re teatru# el nu este
numai un sim1ol com!let al 'ieii umane# ci e legat $i de c%l%torie# la toate !o!oarele fiind# la origine#
am1ulant.
"n multe tradiii diferitele stadii iniiatice s"nt !ri'ite ca eta!e ale unei c%l%torii sau ale unei na'igaii.
Aceast% situaie de r%t%cire este una de !unere la "ncercare# feluritele ei a'enturi# !recum cele ale lui
&lise "n 3diseea, sau ale eroului c?inez din *i-1eu-Si !ut"nd fi considerate o ilustrare a 3icilor
3istere.
E@ist%# "n fine# un ultim rit# cel mai im!ortant# !oate# de$i e neo1i$nuit% e@aminarea sa din acest
**,
!unct de 'edere( scrierea. 0 un sim1ol al lim1ii 'ork 1ite E ea "ns%$i sim1olic%. Este deci un sim1ol
de gradul al doilea. 5ar "n 'reme ce omul 'or1e$te de c"nd e@ist%# de scris nu scrie dec"t de .0 000 de
ani# de:a lungul c%rora scrierea a str%1%tut eta!ele succesi'e ale !ictogramelor !reistorice ce
transmiteau mesaAe "n C1enzi desenateD# ale ideogramelor egi!tene $i c?ineze$ti ce transmiteau numai
ideea# !"n% la alfa1etele sila1ice $i alfa1etice ale fenicienilor care transmit cu'"ntul $i sunetul# f%r% s%
e@iste nea!%rat o e'oluie de la unele la altele.
Ideogramele constituie ceea ce am !utea numii scrierea a1solut%# de 'reme ce s"nt inde!endente des
lim1a 'or1it%. Ele constituie un lim1aA sintetic $i mut# !ur 'izual# ca cifrele zise ara1e# care !ot fi
"nelese de toate !o!oarele# de$i nu s"nt denumite cu acelea$i cu'inte.
racticat% la origine de !reoi# de secretarii- 'ec?ilor su'erani scrierea a fost mult tim! un de!ozit
sacru# a!%rat ca ecou al unei lim1i originare. Forma literelor era ea "ns%$i ?ieratic%# de 'reme ce era
menit% s% 'e?iculeze o idee a c%rei transcenden% originar% era cea a lumii. C%ci aceast% lume era
!ri'it% ca o carte ce dez'%luia mesaAul di'in# iar scrierile tradiionale nu erau dec"t traduceri ale
acestuia "ntr:o lim1% 'izi1il%. "ntr:ade'%r# C$tiina literelorD# ne s!une 4eneD 8uenon# "nsemna
cunoa$terea tuturor lucrurilor# iar caligrafia# ce re!roducea !rocesul cosmogonic# era un rit !reala1il
iniierii scri1ilor# clerici cu toii la origine.
**/
II
Miturile
5egenerarea sim1olurilor a iscat confuzia care domne$te "n mitologia greac%# de!osedat% ast%zi de
orice 'aloare metafizic%. Ea a transformat miturile "n sim!le ficiuni# fa!t deAa recunoscut c?iar de
greci# acum dou%zeci $i cinci de secole $i care face dificil% selectarea riturilor originare# !ierdute "n
e@u1erana e!isoadelor "nt"m!l%toare.
5e:a lungul e!ocilor# caracterul iniiatic al acestor !o'estiri a dis!%rut !uin c"te !uin "nd%r%tul
as!ectului lor !oetic $i romanesc# de'enit uneori malefic !rin in'ersiunea lui# c%ci am1i'alena
uni'ersal% a sim1olurilor sacre se reg%se$te "n mituri. Cu at"t mai lesne cu c"t sacru nu 'rea s% s!un%
miraculos# doar dac% !entru noi cu'"ntul miracol e numele religios al e'enimentului. CAtunci r"nd este
uni'ersal# s!une Lei1niz# miraculosul ani?ileaz% $i a1soar1e ceea ce are !articular# !entru c% "l
Austific%... Toat% natura este !lin% de miracole# dar de miracole ale raiuniiD.
5in aceast% !ers!ecti'%# !rimordialitatea mitului este "ntr:ade'%r Cnecondiionatul originilorD
recunoscut de Nant# Cmanifestarea a1solutuluiD la 7egel sau# !entru a 'or1i "n lim1aAul de ast%zi#
Cstructura logica su1iacent% $i comun% la toate ni'elurileD !e care o define$te Claude LeBi:Strauss#
fa!t ce:i e@!lic% !olisemia $i multi!licitatea a!licaiilor. 3it
**+
realizarea ML V
!ul

s
Y 7t tr%ite. DO
de
D
a

lun
*E e!i
soade>or
m
n"
Ildmuts
e
!r
h
Bine
dintr:o alt% ee tace. e
>egat%
detceee
Or
O ^
u
ot fi e@!rimate altfel derE O
!nn

natu
Y mister se t U
n
?
D`DJJ^ J el !enCitf cunoafl
S
t,
)#l0alilale
1 0
*
] ^or trei c%i

ac
i]ea# dragostea
120
Logica miturilor este dominat% "n toate cazurile de o mentalitate ar?aic% !ersistent% "n atitudinea $i
con$tiina celor Cci'ilizaiD# fericii de a:$i !utea !roiecta s!eranele# temerile sau !asiunile "n !ersoana
unui erou cu numele de Cresus# Ale@andru sau Budd?a. 5ac% eroul oric%rui rit e intersc?im1a1il# mitul
"i im!une de fiecare dat% e@em!laritatea# adesea ascuns% "nd%r%tul romanescului.
"n aceast% imens% desf%$urare de triumfuri $i de catastrofe nici un destin nu e!uizeaz% o tem% mitic% "n
totalitatea ei# a$a cum !utem constata reduc"nd c"te'a mituri cele1re la semnificaia lor originar%.
S% ne o!rim# de !ild%# la cele ale lui sHc?e $i )3eu. "n esen%# mitul lui sHc?e ne !o'este$te istoria
unei !rinese 'izitat% noa!te de noa!te "n !atul s%u de un iu1it misterios care "i interzice s%:*
!ri'easc%. Surorile lui sHc?e o con'ing# din gelozie# c% e iu1it% de un monstru. entru a se "ncredina
de s!usele lor# sHc?e a!rinde "ntr:o noa!te lam!a# din care cade o !ic%tur% de ulei !e necunoscut
)acesta fiind Eros-# "l treze$te $i "i !ro'oac% dis!ariia. Or# !o'estea lui Orfeu este omoloag%.
ierz"ndu:$i soia# !e Euridice# el se duce s% i:o cear% "na!oi lui luton# zeul Infernului. Acesta
consimte s% i:o "na!oieze. 5ar eroul nu 'a !utea s% o 'ad% "nainte de a re'eni la lumin%. C"nd Orfeu e
!e !unctul de a:$i redo1"ndi "ntr:ade'%r soia# se "ntoarce $i nu mai z%re$te dec"t o um1r% destr%m"ndu:
se "n !alida lic%rire a zilei.
*2*
Cele dou% !o'e$ti se !etrec "n aceea$i atmosfer%P de !enum1r%. Iu1itul lui sHc?e $i soia lui Orfeu
s"nt fantome ale no!ii care dis!arF !otri'it o1iceiului lor# la !rimul cfnt al coco$ului sau la !rima raz%
de soare. S"nt entit%i tranzitorii ale st%rilor su1tile# a$a cum o s!unea deAa indar# a!ariii de 'is ce se
destram% atunci c"nd credem c% le a!uc%m aie'ea.
F%r% "ndoial%# s:ar cu'eni s% inem seama de o mulime de detalii ce "m1og%esc )sau denatureaz%-
tema# care este aceea a dragostei. otri'it numelui s%u# sHc?e e o imagine a sufletului aflat "n c%utarea
iu1irii !%m"nte$ti. Orfeu# fost argonaut# cuceritor al L"nii de Aur# este un iniiat de "nalt ni'el# iar c"ntul
s%u 'r%Ae$te o lume a c%rei muzic% a ca!tat:o. 5ar toate astea nu tre1uie s% ascund% demersul celor
dou% mituri ce !o'estec o eli1erare !si?ic%.
si?ologia se !oate su1stitui# a!arent# unui ritual de iniiere. Ni$te sentimente !ersonale !ar s%
"nlocuiasc% adesea raiunea su!erioar% a unui mit "ntemeiat !e c%utarea unei s!iritualit%i !rimiti'e.
3oti'ele !ot 'aria# dar intriga esenial% r%m"ne# c?iar dac% mitul !are s%:$i menin% eroii "ntr:o stare
nedeterminat%.
3iturile lui Solomon $i al Semiramidei s"nt aciuni e@em!lare. Legendele lor !o'estesc des!re
cucerirea !uterii tem!orale a dou% !ersonaAe "ntemeietoare de ora$e# care:$i "nce! fiecare domnia
!rintr:o crim% ritual%# a$a cum fondatorul de ora$
122
!rin e@celen%# Cain# *:a ucis !e A1el $i 4omulus# fondatorul 4omei# *:a ucis !e 4emus. 5omnia lui
Solomon de1uteaz% !rin omor"rea fratelui s%u mai mare# Adonia# iar cea a Semiramidei !rin uciderea
soului ei# regele Ninos. Fa!t ce le "ng%duie s% domneasc% $i s% duc% la 1un sf"r$it construciile care i:
au f%cut legendari# Tem!lul din Ierusalim $i gr%dinile din Ba1ilon. Sf"r$itul lor difer%# deoarece
caracterul istoric al !o'estirii nu inter'ine "n cele dou% cazuri cu aceea$i desc?idere. Solomon cade "n
idolatrie $i numai moartea "l scute$te de a fi martor la sc?isma celor zece tri1uri. C"t des!re
Semiramida# transfigurarea sa este com!let%. Ti dac% armatele ei "n'inse !e Indus o o1lig% s% cedeze
tronul fiului s%u# ea nu moare# ci dis!are "n cer# metamorfozat% "n !orum1i%.
O !o'este ade'%rat%# !recum r%z1oiul troian# cu!rinde unele e!isoade autentice $i altele !ur sim1olice.
Totul "nce!e !rin ra!tul e@ogamic $i ritual al Elenei de c%tre aris# cauza r%z1oiului. "n ciuda !rudenei
sale $i a dorinei de a r%m"ne "n afara conflictului# &lise# care fusese odinioar% unul dintre !retendenii
Elenei# 'a de'eni eroul final al unui r%z1oi !e care nu *:a 'rut# nefiind un erou de aciune.
Tema
'
esenial% a 3diseei !o'estite de 7omer const% "n !eri!lul de "ntoarcere "n ar% al regelui Itac%i.
Este un !elerinaA la origini. Aceast%
123
"ntoarcere se !rezint% ca o suit% de "ncerc%ri iniia > tice de:a lungul c%rora acosteaz% succesi' !e t%s
r"rnuri din ce "n ce mai se!tentrionale. 3ai "nt"i inM sula Lotofagilor# m"nc%tori de lotus# aceast% floare
sacr% a arienilorF a!oi ara Ciclo!ilor# eroi ai lu!telor !recosmiceF ara lui Eol# regele '"nturilor din
s!aiul intermediarF ara LestrigonilorF insula Circei care:i transform% !e "nsoitorii lui &lise "n !urcei
!entru a:i re"n'ia mai tineri $i mai frumo$iF "n fine# coasta Cimeriei# unde# um1rit% de s%lcii# se
desc?ide intrarea "n Infern.
&lise "nde!line$te atunci un sacrificiu care:i !ermite e'ocarea morilor $i 'ede a!%r"nd un !o!or
str%'eziu de um1re ce fac s% re"n'ie !entru el istoria mitic% a Troiei. A!oi o !orne$te din nou !e mare
$i merge de:a lungul %rmurilor Sirenelor $i st"ncilor !rimeAdioase ale Cari1dei $i Scilei. AAunge !e
insula lui 7elios sc%!"nd# numai el# dintr:un naufragiu $i atinge e@trema se!tentrional% a lumii
cunoscute# ostro'ul Ogigia. E ultima eta!% "nainte de a se re"ntoarce "n regatul s%u# Itaca# la %rmul
c%ruia aAunge "not# singur $i gol# ca "n ziua na$terii. Atunci "nce!e ceea ce E. 3ireau@ a numit !e 1un%
dre!tate un rit succesoral# "n aceste 'remuri c"nd funcia regal% nu era 'iaAer%# iar uciderea regelui !rin
for% sau 'iolen% de'enea un titlu al coroanei# rit cu o frec'en% deAa semnalat% de noi "n cazul lui
Solomon. &lise sf"r$e$te# de altfel# !rin a:i c%dea el "nsu$i 'ictim%#
*2K
fiind ucis de fiul s%u# Telegon# care se c%s%tore$te a!oi cu '%du'a enelo!a.
*
Cu miturile lui Ale@andru $i al Cleo!atrei a Bi:a# resortul aciunii# ce de1uteaz% !rin cucerirea !uterii
tem!orale# de'iaz% la o!usul s%u $i "ntr:un caz $i:n cel%lalt. Ale@andru se transfigureaz% "n !rofet# iar
Cleo!atra se sinucide.
La dou%zeci de ani# Ale@andru este succesorul unui tat% asasinat# iar la treizeci $i trei de ani cucerise
deAa un im!eriu "ntins din e@tremul Occident !"n% "n e@tremul Orient. 5ac% la "nce!utul e!o!eii sale#
cu o 1rusc?ee militar%# taie cu sa1ia 'estitul nod gordian a c%rui semnificaie am ar%tat:o# se
transform% tre!tat "ntr:un !rin !a$nic. 3oare la Ba1ilon# "nconAurat de un fast cu totul oriental# "n c?i!
de su'eran iranian# du!% ce "i !rimise !e am1asadorii din "ntreaga lume cunoscut%. A!oi# su1 numele
de IsGander# a l%sat "n memoria ara1% amintirea unui ti! su!rem de umanitate# ca'aleresc# "nfl%c%rat $i
generos. "n 9oran 3a?omed "l arat% condus de geniu misterios# cu fruntea dominat%# !recum 3oise#
de coarnele ins!iraiei di'ine. Firdousi $i Nizami# doi mari !oei !ersani# "l transform% "n dre!t
credincios $i !rofet# !remerg%tor#
*
Cf. E. 3ireau@# Les poemes homenques et lFhistoire grecque, *+K/:*+K+. Autorul restituie o cronologie 'ala1il%
a 3diseei, de'enit% incoerent% "n te@tul sta1ilit din ordinul lui isistrate# du!% cel de:al doilea e@il al s%u.
*2<
!rin cuceririle sale# a ceea ce 'a fi im!eriul IslaP mului din IllHria !"n% la Indus.
Fa% de aceast% transfigurare a umanului 6n di'in# A Cleo!atra ilustreaz% un demers contrar# care 'al
degrada caracterul di'in al regalit%ii faraonice !"n% la ni'elul cel mai de Aos al naturii umane.
C%s%torit%# !e r"nd# cu cei doi frai ai s%i# tolomeu al SlB:lea $i tolomeu al SB:lea# !rintr:un incest
ritual o1i$nuit "n regalitatea egi!tean%# ea ?ot%re$te# du!% ?arsalos# s%:* cucereasc% !e Cezarul
roman. 4eu$e$te s% !%trund% !"n% "n !reaAma lui# la Ale@andria# ascuns% "ntr:un co$ de rufe. C"nd
Cezar se "ntoarce la 4oma "n triumf# o aduce cu sine acolo !e regina Egi!tului# c%reia "i consacr% o
statuie "n tem!lul lui Benus.
5u!% asasinarea lui Cezar ea decide s%:* seduc% !e Antoniu# "ns%rcinat cu tre1urile Orientului. I se
"nf%i$eaz% "ntr:o galer%# "ntins% "ntr:un cort din !"nz% de aur# "nconAurat% de femei dezgolite "n c?i! de
nimfe $i de !aAii s%i "n c?i! de amora$i. Fascinat# Antoniu uit% 4oma $i duce# al%turi de ea# 'reme de
c"te'a luni# cele1ra C'ia% inimita1il%D# de un fast rafinat $i orgiastic# care n:a mai fost# f%r% "ndoial%#
egalat%. 5u!% "nfr"ngerea lui Antoniu# ea "l !%r%se$te !red"nd Ale@andria "n m"inile lui Octa'ian
)'iitorul Augustus- care se esc?i'eaz% "ns%. 5u!% sinuciderea lui Antoniu# Cleo!atra !une. s%:i fie
adus un co$ cu smoc?ine "n care se afl% ascuns% o as!id%. Ba fi desco!erit% moart% "n 'e$mintele sale
regale.
Cu cele trei mituri moderne ale lui 7amlet# don Auan $i Faust atingem o linie de demarcaie ce se!ar%
sacrul de su1'ersiune $i necromanie. C%ci toate aceste trei !o'e$ti s"nt marcate de satanicul secol al
SBI:lea care le:a '%zut n%sc"ndu:se "n !rima lor 'ersiune.
o'estea lui 7amlet# o r%z1unare ritual% necesar% a fi "nde!linit% du!% omor"rea unui tat%# ar tre1ui s%
fie un model de realizare !rin aciune. 5ar ea e$ueaz% din !ricina caracterului eroului# o!us misiunii ce
i:ar re'eni. Acest fiu de rege# fost student al uni'ersit%ii din Litten1erg# e un neurastenic e@trem de
inteligent# diletant $i ironic# care !ri'e$te de sus $i consider% derizorie orice aciune omeneasc%# a$a
cum# "n alt caz# ar !utea:o face un ade!t al 1udismului \en. Se las% totu$i antrenat# din indiferen% $i
!olitee# "ntr:o dram% al c%rei sf"r$it "l !re'ede $i care de'ine a!roa!e o sinucidere !rin !rocur%#
sinucidere la care face aluzie "nc% din !rimul s%u monolog. 7amlet e# "n fond# un erou al cunoa$terii#
t"r"t !rin fora "m!reAur%rilor "ntr:o inter'enie dramatic%. E@ist% un antagonism "ntre 'ocaia $i destinul
s%u# fa!t ce determin% e$uarea celui din urm%.
4eunind dou% teme com!lementare $i trei !ersonaAe istorice# mitul lui don >uan "$i !oart% eroul de la
desfr"u la sfinenie. rima tem%# !us% "n scen% de Tirso de 3olina# este cea a unui seduc%tor ce in'it%
un mort la cin%. Li1ertinul don >uan Tenorio
*2,
*:a ucis "n duel !e don 8onzalo de &>loa# comandor al Calatra'ei# !e a c%rui fiica a sedus:o. 3erg"nd
s%:$i sfideze 'ictima "n ca!ela m"n%stirii francis> cane unde acesta fusese "nmorm"ntat# este stri'ia !rin
c%derea statuii comandorului. "n realitate# c%lug%rii# 'oind s% r%z1une moartea 1inef%c%torului lor# "l
uciseser% !e don >uan $i !o'estiser% a!oi c% fusese dus "n infern de statuia "nsufleit% "n c?i!
miraculos. A doua tem% a mitului este aceea# 1inecunoscut%# a dia'olului de'enit ermit# a
seduc%torului !oc%it ce se con'erte$te# !otri'it unei a'enturi tr%ite aie'ea "n alte 'remuri de a1atele de
4anceD sau de C?arles de Foucauld $i !us% "n scen% !oetic de 3ilosz.
Or# acest !ersonaA seduc%tor# cu multe fee# a e@istat "n realitate# dar "n e!isoade fragmentare. Eroul lui
Tirso $i:a luat numele $i !renumele de la doi no1ili contem!orani cu !oetul# unul Cristo1al de Tenorio#
care a sedus:o $i a r%!it:o !e una din fiicele lui Lo!e de Bega# iar cel%lalt# don >uan de Tassis# mare
scutier al lui Fili! al IB:lea al S!aniei $i amant recunoscut al reginei# trec"nd la 'remea sa# du!% cum
s!unea una dintre admiratoarele lui# dre!t Ccel mai !erfect ca+allero ce s:a '%zut 'reodat%D.
C"t des!re desfr"natul de'enit e'la'ios# tre1uie s%:I recunoa$tem "n el !e 3iguel 3anara# mare senior
andaluz care a consternat Se'illa cu scandalurile sale. "ntorc"ndu:se de la o orgie# a crezut c%
*2/
'ede trec"nd# !e o str%du% "ntunecoas%# !ro!riul cada'ru# dus la "nmorm"ntare. A fost un fel de
?alucinaie C la 3usset. e dat% $i:a re'enit# s:a con'ertit $i s:a c%lug%rit la S!italul 3ilosteniei# fraii
de acolo a'"nd misiunea de a:i asista !e condamnaii la moarte "n tim!ul ultimelor lor 'eg?i $i de a:i
"nsoi la su!liciu. A cerut c?iar s% fie "nmorm"n:tat su1 !ragul cimitirului# !entru ca r%m%$iele
!%m"nte$ti s%:i fie mereu c%lcate "n !icioare de mulime $i a 'rut# se s!une# s% i se gra'eze !e morm"nt(
CAici zac osemintele celui ce a fost cel mai r%u om din lume.D Aceast% !rea orgolioas% modestie
tre1uie s%:* fi o!rit din drumul s!re sfinenie# c%ci nu s:a dat curs !rocesului de canonizare al c%rui
o1iect a fost. Totu$i# acest in'estigator al iu1irii a1solute desco!erise calea iniiatic% a milosteniei.
Legenda lui Faust ne menine "ntr:o atmosfer% de ascensiune s!iritual%. Ea a a'ut ca !unct de !lecare
'iaa fr%m"ntat% a dou% !ersonaAe "n leg%tur% cu care !osed%m date !e c"t de !recise !e at"t de confuze#
!ersonaAe fascinante !entru cete mai mari s!irite# de la 3arloIe !"n% la BalerH.
Ca erou mitic# Faust reune$te mai multe caracteristici comune ilu$trilor s%i !redecesori. recum
7amlet# este student la uni'ersit%ile germane $i# ca $i el# duce cu sine o neurastenie erudit% $i ursuz%.
recum don >uan# e un !etrec%re egoist $i orgolios# dar interesat de cele mai "nalte ade'%ruri. recum
*2+
&lise# e "ndr%gostit retros!ecti' de Elena din S!arta $i# !recum Orfeu# 'a reu$i s% co1oare "n Infern.
5at fiind c% a studiat la Craco'ia cursuri de:C"nalt% $tiin%D# $tie s% e'oce demonii $i este autorul unui
tratat de Magie neagr7, unde 'or1e$te des!re leg%turile sale cu unul dintre cei $a!te !rini infernali#
3efistofeles# al c%rui nume le reune$te !e cea al lui 7ermes Trismegistul $i al nigerului lui Saturn
)0,< magistos 3phieF-%; ;
&n contem!oran al s%u# 'estitul 1enedictinQ Trit?emius# !o'este$te c% *:a "nt"lnit "ntr:un 1urg din
7essa. Se recomanda el "nsu$i dre!t maestrul 8eorg Faust Aunior# !rin al necromanilor# al
astrologilor# magicienilor# c?iromantilor# al sa'anilor "n ?idromanie. Lu"ndu:$i !renumele de >o?ann
Faust )!resu!un"nd c% e 'or1a de aceea$i !ersoan%-# a urmat cursurile uni'ersit%ilor din 7eidel1erg#
din Erfurt $i# du!% ce a str%1%tut 8ermania# a'ea s% moar% "ntr:un 1urg din Brisgau# "n c?i! misterios $i
tragic.
5ar ceea ce face din el un erou !rototi! al cercet%rii nelimitate a !uterii $i a $tiinei este rolul s%u de
in'entator al ti!arului# comanditar al lui 8u:ten1erg# cu care a $i a'ut un !roces# "nc?eiat "n fa'oarea
sa. Ti:ar datora legenda c%lug%rilor ameninai cu ruina "n meseria lor de co!i$ti de o in'enie calificat%
de ei dre!t Cdia1olic%D. >. Faust $i:ar fi ti!%rit !rima carte la FranGfurt $i $i:ar fi l%sat !rima ti!arni% la
3ainz# unde cola1orase cu
130
8uten1erg. Se !are c% i:a d%ruit lui Ludo'ic al Sl:lea o 2i+lie ti!%rit% de el $i c% i:a l%sat disci!olului
s%u Cristo!? Lagner dou% case !e care le !oseda "n Litten1erg.
Aceast% legend%# cu eroul ei# urm"nd !recum Adam din aradis# $tiina 1inelui $i a r%ului# a fost# ne
asigur% 4en9 8u9non# sursa care a ser'it la sta1ilirea ritualului de iniiere a !rimelor calfe de ti!ografi.
4estituind cadrul istoric al c"tor'a mituri cele1re# nu am dorit dec"t s% !reciz%m "m!reAur%rile na$terii
lor# f%r% ca sim1olismul a'enturilor lor s% !iard% ce'a din generalitatea sa !ermanent% $i atem!oral%.
Concluzie 3 .Z/?-:0 :4-[/LP
CTtiina !ro'ine dintr:o metod% analogica
ce const% "n a trans!orta "n natura
relaiile care domin% munca uman%.D
S. LEIL
Ttim din e@!erien% c% ideile $i sentimenteleP noastre nu !ot fi transmise direct $i intuiti' dec"t "n
circumstane e@ce!ionale. "n general s"ntem o1ligai s% "m!rumut%m miAloace de e@!resie E
analizate "n am%nunt "n lucrarea de fa% E* miAloace sim1olice care# dac% ne str%duim s% leQ reducem
la un element comun# se 'or transforma "ntr:o com1inaie de gesturi. Or# aceste miAloace $i F\ aceste
gesturi !ot !%rea contradictorii.
Lu%m cuno$tin%# "ntr:ade'%r# "n mod curent# de o!oziia dintre oamenii fa!tei# ce muncesc manual#
'in "n contact cu materia ne"nsufleit% sau 'ie# o amelioreaz% sau o transform%# $i oamenii ce:$i fac. din
'or1ire o meserie !entru a:i conduce !e ceilali# ce tr%iesc din cu'inte $i din sim1oluri. Studiul nostru
tinde s% demonstreze c% aceast% di?otomie este factice. Orice g"ndire se afirm% ca artizanal%# tot at"t c"t
$i m"na. Numai ea este acti'% "n faa !asi'it%ii Dmateriei. Iar scul!torii care au
*.2
cio!lit !ietrele catedralelor nu Cg"ndeauD mai !uin !rofund dec"t logicienii scolastici. Era aceea$i
munc% de "nde!linit# "n feluri diferite. C%ci orice e@!resie e su!erficial%# c?iar dac% !retinde c%
dez'%luie esena. Cea mai ela1orat% metafizic% se reduce la o geometrie im!licit% ce materializeaz%
g"ndirea sau# mai degra1%# se ada!teaz% la o g"ndire s!aial% dintru origine.
Totu$i# nu ar tre1ui s% confund%m miAloacele cu sco!ul lor. Atunci c"nd# la 'remea sa# 5escartes a
redus lumea# !rintr:un demers analog# la o com1inaie de mi$c%ri "n s!aiu $i a susinut c% identific%
orice fenomen cu ceea ce nu era dec"t sim1olul s%u# eroare numit% idolatrie "n religie# e@!resia
alge1ric% a realit%ii !ro!us% de el nu era dec"t o notaie nou% $i mai comod%# la fel de !rimitoare ca $i
?anurile unde fiecare g%se$te numai ce aduce# la fel de !uin re'elatoare ca $i !ortretele:ro1ot "n care
fiecare $i:* !oate recunoa$te !e al s%u.
Intre lucru $i idee# sim1olul "nal% un simulacru# ca un costumier de teatru ce ne:ar "m1r%ca ideile cele
mai noi "n 'ec?iturile uzate de generaii de 1a:ladini# deformate du!% e@igenele !ersonaAelor
"ntruc?i!ate de ei succesi'. 4ealitatea ascuns% su1 acest tra'esti e ine@!rima1il%. "ntre nominalismul
em!iric !entru care nu e@ist% dec"t cu'inte# costumul a!arent al lucrurilor adic%# $i realismul
!latonician "ntemeiat !e densitatea imua1il% a esenelor# sim1olul arunc% o !unte# "nsufleind orice
a!aren%#
*..
a$a cum Aocul actorului transform% cu'intele !ronunate "n sentimente tr%ite# "a cr"m!eie emoionante
de 'ia%.
Aceast% metamorfoz% se manifest% !e toate !lanurile. CCeea ce numim fa!t# ne s!une Eddington# este
inter!retarea unei o1ser'aii... Fizica nu studiaz% calit%ile ino1ser'a1ile ale materiei# ci liste de A
a!arate care nu au nici o leg%tur% cu aceste calit%i du!% cum un num%r de telefon nu este "n ra!ort cu
!ersoana a1onatului.D Aseriunea e a!lica1il% matematicienilor# a$a cum a enunat:o 7il1ert# de 'reme
ce "n alge1r% natura !ro!rie a realit%ilor a'ute "n 'edere nu conteaz%. Numai relaiile dintre ele
intereseaz%# adic% tocmai ce:$i rezer'% logica to!ologic%.
5eform%m fenomenul inform"ndu:ne $i 'r"nd# totodat%# s%:* e@!rim%m. Nu !utem fi o1iecti'i f%r% a ne
renega $i nu reinem din lucrul luat "n consideraie dec"t ceea ce noi "n$ine m%sur%m din el# "n unit%i
de o1ser'ator# dac% !utem s!une astfel. Or# c"te con$tiine# at"tea unit%i. Orice e@!resie este !ersonal%
$i nu le su!rim% !e celelalte# !osi1ile.
rin reducerea oric%rui lucru la mi$c%ri elimin%m din lume# !recum 5escartes# ceea ce:i d% 'aloare "n
oc?ii no$tri# ceea ce ne d% !utina s% o gust%m# culorile# !arfumurile# sunetele sale# sa'oarea fructelor
ei# toat% fecunditatea lumii sensi1ile f%r% de care s!aiul "nsu$i nu ar e@ista# c%ci de la Einstein "ncoace
$tim c% el nu e@ist% flec"t !rin ce se afl% "ntr:"nsul.
134
5ar dac% sim1olul# ca un tamaturg# re"n'ie un tim! $i un sentiment "nde!%rtat# datorita unor
imagini e'ocate de un martor a1sent sau de demult dis!%rut# aceste imagini ale cu'intelor sau
ale formelor nu s"nt "nelese niciodat% "n integralitatea lor# a$a cum au fost ele g"ndite sau
tr%ite de autorul lor# mai cu seam% dac% ne des!art secole de acesta. Fiecare este !rizonier al
tim!ului s%u $i matematica "ns%$i este istoric%. Omul e cufundat cu totul "n oceanul istoriei.
S!iritul "i este limitat de lim1a matern%. Tr%ie$te $i g"nde$te "n "ngr%ditura lumii !e care
cultura sa o e@!loreaz% $i "i !ermite s% o numeasc%. O "ntru!are mereu nou% tre1uie s%
re"nsufleeasc% orice e@!resie general admis%# !entru a fi "neleas% de c%tre cel ce o !rime$te#
"ntre noiunea logic% s!un"ndu:ne c% orice om este muritor $i moartea su1it% a mamei noastre
e@ist% $ocul unei re'elaii cutremur%toare ce ne transform% ca !rin farmec. E ceea ce a
e@!rimat magnific NierGegaard s!un"nd( CNu "neleg ade'%rul dec"t atunci c"nd el de'ine 'ia%
"n mine.D
Ne1uloasa intuiti'% a ideii:mam% nu se 'a !utea niciodat% descom!une "n sim!l% logic%.
"ntotdeauna 'a su1zista ce'a tradiional# anterior# dat. C"n orice construcie a1stract%# s!une
8onset?# e@ist% un reziduu intuiti'# cu ne!utin% de eliminat# care:i d% 'aloare $i
semnificaie.D artea e@!rima1il% $i a!arent% este# !recum aceea a unui ais1erg# semnalul de
alarm% al unei realit%i incomensura1ile $i in'izi1ile.
*.<
-----------
C?iar $i sim1olurile au deci limitele lor. 5ar# "nainte de a fi statornicite# astfel de imagini mentale s"nt
g?idul nostru interior# "ns%$i materia 'ieii noastre. Aceast% gesticulaie !atetic%# acest cinema
ne"ntreru!t# acest teatru de um1re care ne anim% "n secret con$tiina 'a !utea 'eni la 'ia% numai dac%
am !rimit iniierea "ntr:un sistem de semne ca!a1il de a fi "neles $i dac%# !recum Orfeu# a'em !uterea
de a ne eli1era c"ntul. rin aceast% normalizare a semnelor# !rin acest alfa1et al sim1olurilor $i al ritu: Q
rilor se define$te o ci'ilizaie.
BIBLIOTECA JL*'
OCTAViAN GOGA"
CLJ
Ane@a *
.00 5E BE4BE F4ANCE\E
clasificate du!% organul de sim im!licat# direcia actului $i semnificaia lui sim1olic%
)ad'er1ele $i !re!oziiile engleze$ti cores!unz%toare se afl% "n !arantez%J-
ACI&NI *im> tactil ,i muscular
Aciuni intranziti'e
agk )a aciona- tra5ailler )a munci- +ouger )a mi$ca- 5oyager )a c%l%tori- 5oler )a z1ura- nager )a "nota- coiirir )a alerga-
Aciuni tranziti'e
engendrer )a z%misli-
creer )a crea- faire )a face- reproduire )a re!roduce- @ormer )a forma- placer )a a$eza- @o4ger )a f%uri-
Aciuni la su!rafa%
)on-
toucher )a atinge- effleurer)a atinge- carssser )a m"ng"ia- cou'rir)a aco!eri- nuancer )a nuana- enduire )a unge- etaier )a
"ntinde- ecrire )a scrie- 5oiler )a aco!eri cu un '%l- apposer )a a!lica# a li!i-
essuyer )a $terge- colorer )a colora- appliquer!a; a!lica- marquer )a marca- raser )a rade- !arsemer)a!res%ra- rayer )a face
dungi-
@rotter )a freca-
em!reindre )a"nti:
!%n-
tracei )a trasa-
e@@acer )a $terge#
a estom!a-
Aciuni cu )Iit?-
unt )a uni- grouper )a gru!a- concerter )a !l%nui- tresser )a "m!leti- enfreme-er)a amesteca-
concilier )a concilia-
guider )a c%l%uzi- joindre )a al%tura- participer )a !artici!a-
con@ondre )a confunda-
J Tot "n !aranteza este menionat ?eteronimul rom=nesc al fiec%rui 'er1 !/; t%;
*.,
cumuler )a cumula- accorder!a acorda- assem+kr )a asam1la-
Aciuni !entru augmentati'e
)for-
aider )a aAuta- guerir )a 'indeca- amender )a "m1un%t%i-
polir )a lustrui# a $lefui-
a@iner )a afina- endu]ct )a "nt%ri- prodiguer )a risi!i# a da din 1el$ug- stimuler )a stimula epurer )a !urifica 5i5i@ier )a "nsuflei
pouryot!a; "nzestra exciter )a e@cita- honorer !a onora- instruire )a instrui- cCle+rer )a cele1ra- nourrir )a ?r%ni- satis@aire )a
satisface-
justiher )a Austifica- recommander )a recomanda- @a5oriser )a fa'oriza-
garantir )a garanta- approa5etia a!ro1a- soulager )a u$ura- consolider )a consolida-
gon@ler )a umfla- augmenter>a; cre$te# a s!ori-
Aciuni interne
)in-
agencer )a "m1ina- changer!a sc?im1a-
)@!@%
p!% modi@ier )a modifica-
impregner )a "m1ina- satwer )a satura-
Aciuni "?ce!"?d
de la
)from-
pw5enir )a !ro'eni-
emaner )a emana- exhaler )a e@ala- en@anter )a na$te- exprimerDsL e@!rima-
/
Aciuni s!re )to-
aimer )a iu1i- desirer )a dori- 'iser )a inti- tendre )a tinde- trapsmettis )a transmite- offiir )a oferi-
Aciuni "n sus
)u!-
Merer )a ridica- eri#ger )a "n%la- encherir!a scum!i-
*./
exalter )a e@alta-
10
Aciuni deasu!ra )u!on-
dominer )a domina- reussir )a reu$i- regner )a domni- diriger )a diriAa- aferiter)a ad%!osti-
**
Aciuni "n fa% $i "nainte )1efore-
commencer!a; mce:!e-
pt)cedetDU !recede- piU5enk )a !re'eni- predire )a !rezice-
*2 Aciuni 'erticale
)u!-
grirnper!a se c%%ra- s5spendre )a afina- accrocher )a ag%a-
*.
Aciuni orizontale !along%
ramper )a se t"r"- tra6ner )a trage- . allonger!a alungi- cotoAer )a merge de:a lungul- accoster!a acosta-
*K
Aciuni "ntre )1etIeen-
penetrer )a !%trun:de-
intercaler )a intercala-
introdom )a introduce-
trier )a tria- su+stituer )a su1stitui-
correspondre )a cores!unde- +alancer )a 1alansa# a cum!%ni-
*<
Aciuni "n Aurul )a1out-
concerner )a !ri'i# a a'ea leg%tur% cu- en5elopper )a "nf%$ur%-
em1rasser)a"m1r%:i$a-
assieger )a asedia- nouer )a "nnoda-
*9
Aciuni du!% $i "na!oi )after-
sui5re )a urma- imiter )a imita-
*,
Aciuni dedesu1t )under-
re'erer )a cinsti# a 'enera-
o+)ii!U se su!une- ser'ir )a ser'i- Aes!ecter)ares!ecta-
*/ Aciuni de sus "n
Aos )doIn-
descendie )a co1or"- humilier )a umili- a+attre )a do1or"- a+aisser )a sc%dea- mepriser )a dis!reul-
asser5ir )a aser'i- condamner )a condamna-
acca+ler )a "m!o'%ra# a co!le$i-
*+
Aciuni "n%untru )into-
en@ermer )a "nc?ide# a "ncuia- content )a conine-
celer )a t%inui- cacher )a ascunde- inserer )a insera- enterrer )a "ngro!a- engloutir )a "ng?ii- gamir)a"m!odo1i- inciure )a
include-
20 Aciuni de o!rire
)sto!- arr2ter )a o!ri-
fermer )a "nc?ide- +ornei )a limita- centaur )a MseM st%:
!
interdue )ainterzice-
2* Aciuni !rin
)t?roug?- desunk )a dez1ina- separer )a se!ara- di5iser )a di'iza- ou 'rir )a desc?ide- tra5ersei )a tra'er:sa-
moudre )a m%cina- rompre )a ru!e- dechirei )a sf"$ia-
22
Aciuni contra )against-
g=ier )a Aena- ea'ier )a in'idia- o@@enser )a ofensa- tromper )a "n$ela- aflronter )a "nfrunta-
?air )a ur"- raiMier )a zeflemisi- duper )a "n$ela- contester )a contesta-
+l7mer )a 1lama- com1attre )a com1ate-
*.+
5exer )a 'e@a- insiMter )a insulta- salt )a murd%ri- menacer@a amenina-
di@@amer!a; def%ima- en5ahir )a in'ada- f!ersecufer)a !ersecuta- @rapper )a lo'i-
2. Aciuni "na!oi
)1acG-
rkiir )a reaciona- opposer )a o!une- protester )a !rotesta-
resister )a rezista- reuier )a renega-
2K
Aciuni diminuti'e )less-
user)a uza- a'iMir )a "nAosi- deposseder )a de!oseda-
iaser)aleza#aAigni- corrompre )a coru!e-
desesperer )a dis!era-
a@@ai+lir )a sl%1i- compromettre )a com!romite- restreindre )a res:tr"?ge-
pm@aner!a !rofana- deranger)a deranAa-
gater )a strica- cfes=M)MM
re@roidir )a MseM r%ci-
2< Aciuni "n afar%
)out-
sortk )a ie$i- a+andonner!a; a1andona-
deli5rer )a slo1ozi- essaimer )a roi# a se r%s!"ndi- ouiffer )a !%r%si- dispenser )a c?eltui-
emanciper )a MseM emanci!a- !erdre )a !ierde- epargner !a economisi# a crua- dtsfiraire)aluadin- soust>ahe )a sustrage-
aliener )a aliena- flier )a nega- omettre )a omite- ,aMsser )a l%sa- reMeter )a res!inge- desa5ouer )a deza'ua-
eloigner )a "nde!%rta-
29
Aciuni de
atragere
)to-
a!!eMer )a c?ema- ^3'amcre )a con'inge-
140
o+tenk )a o1ine- attker!a atrage- prendre )a lua- accaparerDa aca!ara- accueillir )a !rimi- enle5er )a ridica- demander )a
cere- utfMiser )a folosi- A.reierer)a!rele'a- choisir )a alege- saMsMr )a a!uca- consommer!a consuma-
2,
Aciuni de
scoatere
)off-
ofer )a scoate- supprimer )a su!rima-
piohi+ec@a interzice- sacri@ier )a sacrifica-
detruke )a distruge- ajoMMr )a a1oli- apnuler )a anula- e!izMser )a e!uiza- exterminerDa e@termina-
2/ Aciuni sonore
murmwer )a murmura-
iUarfer )a 'or1i- prochmer )a !roclama-
rythmer )a ritma- dire )a s!une-
chanter )a c"nta- precher )a !redica- enoncer )a enuna- sonmr )a suna- crier )a striga- narrer )a !o'esti- lire )a citi- nommer
)a numi-
2+
Aciuni luminoase
Mre )a luci- +riller )a str%luci- 1ruMer )a arde- em+raser )a a!rinde# a incendia-
ASI&NI
.0 Simul auzului
ouir )a auzi- ecouter )a asculta-
Simul '%zului
'oir )a 'edea- regarder )a !ri'i-
Simul tactil
e!rou'er)a "ncerca- sentir )a simi-
Simul mirosului humer )a in?ala-
sentir )a mirosi- Simul gustului
gotiter )a gusta- sa'ourer )a sa'ura-
ST64I *im>ul intern
.*
E@isten% $i o1i$nuin%
etre )a fi- respirer )a res!ira- 5i5re )a tr%i- le!oser )a se odi?ni- r%sider )a sta# a consista-
.2 St%ri su!erioare
exceller )a e@cela- culminer )a culmina-
a'oir )a a'ea- 5oulot )a 'oi-
.. St%ri "n cre$tere
de5enit )a de'eni- surgir )a se i'i- na6tre )a se na$te- cro"tre )a cre$te-
.K St%ri intelectuale
penser )a g"ndi- raisonner )a raeona- Auger )a Audeca- imaginei )a imagina-
de'iner )a g?ici- comprendre )a "nelege-
o+ser5er!a o1ser'a- re5er )a 'isa- leccma6@re )a recunoa$te- compter )a socoti-
.< St%ri inferioare
su1ir )a suferi- succom+er )a fi do1or"t-
douter )a se "ndoi- perir )a !ieri- ignorer )a ignora-
.9 St%ri "n sc%dere
dechoir )a dec%dea- @aillir )a gre$i# a li!si-
degenerer )a degenera-
rieiffir )a "m1%tr"ni- mourir )a muri-
Not%. E Aceste .00 de 'er1e au fost alese# !ro!orional cu num%rul din fiecare gru!%# dintre cele / 000 de 'er1e reunite "n
Nou'eau Besc?erelle# lFrt de conjuguer )7atier# *+99-.
Ane@a 2 3IC 8LOSA4 AL SI3BOLISTIC7
Acord E 4a!ort de con'enien% "ntre dou% !ersoane sau dou% conce!te.
Afinitate E 4a!ort de com!lementaritate sau de ata$ament "ntre dou% !ersoane# dou% elemente sau dou%
conce!te.
Al!orit# E Lim1aA ce folose$te semne# reguli $i formule de o!eraiuni !entru a u$ura rezol'area unui ti!
s!ecific de !ro1leme.
Alegorie EF^ Figur% de stil ce folose$te o metafor% !relungit% !entru a e@!rima un sens ascuns care nu se las%
re'elat "n mod direct# sau care e greu ori im!osi1il de rostit.
Alu'ie E Figur% de stil care const% "n a s!une un lucru !entru a e'oca !rin el un altul# cu care e asociat "n mod
tradiional.
A#bi&alen2 E Calitate care !resu!une "n lucrul sau conce!tul a'ut "n 'edere o dualitate de semnificaii sau de
calit%i o!use sau com!lementare.
A#prent E &rm% l%sat% de un cor! sau de o !arte a sa !e o su!rafa% !e care s:a aflat mai "nainte.
Analo!ie E 4a!ort de conformitate "ntre dou% lucruri sau dou% conce!te. Cournot definea analogia ca Cun
!rocedeu al s!iritului care se ridic% de la o1ser'area anumitor ra!orturi !"n% la cauza acestor ra!orturiD.
142
Antono#a' E Figur% de stil care const% "n a desemna o
!ersoan% !rintr:un nume comun sau !rintr:o !erifraz%
: ce:i rezum% caracterul. Ea define$te $i o!eraia in'ers%.
Analo! E Figur% de stil care e@!une su1 forma unei scurte !o'estiri o lecie de moral% sau un e@em!lu de
s!iritualitate.
Ar#onie E Com1inaie !l%cut% de forme# sunete sau idei.
Ase#nare E 4a!ort "ntre dou% !ersoane sau dou% lucruri ce !rezint% elemente destul de numeroase !entru a fi
confundate "n totalitate sau !arial.
Asi#ilare E roces !rin care un lucru se transform% "ntr:un altul# sau# in'ers# "l a1soar1e.
Ata3a#ent E Im!uls afecti' !rimordial# at"t animal c"t $i uman# !rin care etologii# s!eciali$ti "n o1iceiurile
!o!oarelor# 'or s% "nlocuiasc% fi1ido:ul freudian# "n mod nedre!t autist $i totalitar. El ne leag% "nc% de la origini
de fiine $i de lucruri E !recum "nr%d%cinarea "n !%m"nt E care# !rin dragostea lor# !rin !rotecia sau !rin
sim!la lor e@isten%# ne dau !utina s% tr%im.
Atribut E Semn distincti' ce "nsoe$te figura unui !ersonaA real sau alegoric $i care ne "ncredineaz% de
identitatea sa. "n a1sena !ersonaAului ne !oate sugera $i ideea lui# !recum crucea !entru Cristos $i !arasolul
!entru Budd?a.
Com!araie E Figur% de stil menit% s% clarifice lucrul des!re care se 'or1e$te ra!ort"ndu:* la o situaie analoag%#
dar mai sim!l% sau mai cunoscut% celui c%ruia ne adres%m.
Concordan2 E Acord sau simultaneitate a dou% lucruri sau a dou% conce!te.
Confor#itate E Identitate de calitate a!lica1il% "n cazul a dou% lucruri sau a dou% conce!te.
Con&enien2 E Caracteristic% a tot ceea ce se afl% "n acord mutual.
*K.
Corela2ie E 4a!ort de leg%tur% "ntre dou% fenomene unite !rintr:o "nl%nuire cauz%:efect.
Coresponden2 E 4a!ort de leg%tur% sau de reci!rocitate "ntre doi termeni ai unuia sau ai mai multor
ansam1luri.
De&i' E 3a@im% ce ser'e$te la identificarea unui lucru# a unei familii# a unui ora$ sau a oric%rei alte realit%i
sensi1ile.
Echilibru E Egalitate de 'aloare "ntre dou% lucruri# dou% fore sau dou% entit%i oarecare.
Efi!ie E 4e!rezentare a unei figuri umane sau mitice "n !lan sau "n relief.
Elips Figur% de stil ce tinde s% scurteze un discurs f%c"nd a!el la inteligena sau la memoria ascult%torului
!entru ca el s% su!lineasc% ceea ce nu se s!une.
E#ble# E Atri1ut figurat ce "nsoe$te "n mod tradiional sau re!rezint% un !ersonaA# o autoritate# o meserie
sau un !artid.
Eurittnie E Bun% armonie a unui fenomen sensi1il.
Expresie E 8est al unei fiine 'ii sau miAloc te?nic destinat s%:i comunice s!ectatorului un sentiment sau o idee
determinat%.
%abul E o'estire imaginar% ce ilustreaz% o legend% sau o lecie moral%.
%i!ur E 4e!rezentare 'izi1il% a unui lucru sau a unei !ersoane !rintr:una din artele !lastice. "n sens mai larg#
re!rezentare a unui fa!t sau a unei idei !rintr:un trop;
%or# E Contur !al!a1il al a!arenei materiale a unui lucru sau a unei !ersoane.
4iero!lif E Caractere ale 'ec?ilor scrieri egi!tene# formate din O!ictograme# fie figurati'e# fie ideografice sau
fonetice. M
Icoan E ictur% religioas% s!ecific% Bisericii ortodo@e.
Idee E Cu'"nt !ro'enit din grecescul e Fidos, care "nseamn% form%# a!aren%# imagine $i# "n sens mai larg# esen%
144
inteligi1il%. Acest ultim sens a r%mas unica acce!iune a cu'"ntului rom=nesc idee, ceea ce "i ascunde sensul !rim
de idee:form%.
Identitate E Calitate a unor o1iecte sau a unor !ersoane !erfect asem%n%toare# care nu !ot fi "ns% confundate. Se
s!une mai ales des!re ceea ce este unic# de$i !erce!ut "n moduri distincte# su1 diferite as!ecte.
3ol E Figur% sau statuie re!rezent"nd o di'initate !resu!us adorat% "n a!arena ei sensi1il%# fa!t ce constituie
eroarea numit% idolatrie.
Imagine E 4e!rezentare a unei fiine sau a unui o1iect !rin artele !lastice sau grafice. "n sens mai larg# descriere
a acelora$i fiine sau o1iecte !rintr:o !o'estire sau "ntr:o re!rezentare mental% cu origine sensi1il%.
Imitaie E 4e!roducere a unor gesturi# acte# figuri# a unor as!ecte sensi1ile din natur% sau a unor lucruri f%cute
de om.
Indiciu E Semn sau urm% care arat% !ro1a1ilitatea !rezenei actuale a unei !ersoane# a unui lucru sau a unui
e'eniment !etrecut.
3arc% E Semn natural sau con'enional a!licat !e un lucru !entru a:i do'edi identitatea sau originea.
3ediere E O!eraiune mental% sau stilistic% a'"nd rol de intermediar "ntre dou% noiuni# mulumit% rele'%rii unei
modalit%i comune.
3etafor% E Figur% de stil care "m1og%e$te un cu'"nt cu un transfer de sens# astfel "nc"t el s% fie a!licat "n cazul
a dou% lucruri cu aceea$i a!aren%# fie material% )o frunz%# o foaie de ?"rtie-# fie moral% $i material% )fr. 5ilain,
locuitor al unei 'ilMa romane## a!oi om de r"nd# a!oi om ur"t-# fie a1stract% $i concret% )fr. peser un argument B a
c"nt%ri un argument $i penser B a g"ndi-. Bico numea metafora Cun mit "n aciuneD.
3etonimie E Figur% de stil ce const% "n e@!rimarea unui lucru !rin folosirea altuia# de care este legat !rintr:o
*K<
relaie constant%# !recum cauza $i efectul# conin%torul $i coninutul# semnul $i lucrul semnificat.
Mi#etis# E Facultatea unei fiine 'ii de a imita o alta "n caracteristicile ei generale sau !articulare. "n sens mai
larg se folose$te !entru toate formele de imitaie sensi1ile sau conce!tuale..
Mit E E@!unere a unei doctrine# a unei credine sau a unui conce!t su1 forma unei !o'estiri legendare
tradiionale sau imaginare.
Model E ersoan% sau o1iect care ser'e$te ca e@em!lu !entru a "nf%!tui ce'a "n c?i! identic.
)arabol E o'estire e@em!lar%# e@tras% din anumite scrieri sacre# care e@!une "ntr:o forma alegoric% o lecie
de moral% sau o dogm%.
)aritate E Stare ar%t"nd aceea$i 'aloare# stare de similitudine sau de egalitate.
)articipare E 3od de a g"ndi ce !resu!une o identitate de sentimente "ntre dou% !ersoane# dou% entit%i sau
dou% fiine a!arent diferite# dar unite !rintr:o ideologie comun%.
)ecete E 3arc% !ersonal% destinat% s% certifice autenticitatea unei scrieri sau a unui o1iect $i# uneori# originea
lui.
)re&estire E Semn care face !osi1il% anunarea unui e'eniment 'iitor.
"aport E 4elaie e@istent% "ntre dou% e'enimente# dou% conce!te sau dou% !ersoane# datorit% unei comunit%i
de o anumit% natur%( egalitate# analogie# asem%nare# con'enien%# cauzalitate# filiaie sau finalitate.
"eflectare E Imagine r%sturnat% "ntr:o oglind% $i# "n sens mai larg# re!rezentare atenuat% a unui model ce !oate
fi un !ersonaA# un sentiment sau un conce!t.
4elaie E Leg%tur% logic% "ntre dou% entit%i sau dou% conce!te inde!endente# "n general# !rin natura lor.
*K9
4e!rezentare E roces !rin care s"nt f%cute !erce!ti1ile !entru oc?i sau !entru alte simuri un fa!t# o idee# o
!ersoan%# datorit% unei imagini# unei !o'estiri# unui s!ectacol.
e#n E Termen generic a'"nd la 1az% medierea. 5efine$te orice manifestare# indiferent de natura ei# "neleas%
sau nu# natural% sau con'enional%# ce !oate fi inter!retat% ca rele'"nd e@istena unui alt fenomen# adesea
nemanifestat $i care uneori nici nu !oate fi manifestat. 5ar aceast% li!s% !ro'izorie de inter!retare nu im!lic%
e@istena semnelor f%r% semnificaie# fa!t ce:ar fi contradictoriu.
Sigiliu E Semn sau !ecete a!licate !e un lucru !entru a:i autentifica originea sau a:i garanta caracterul secret.
Sigl% E Liter% iniial% sau $ir de iniiale folosite ca a1re'iere.
i#bol E Etimologic $i la origine e un semn de recunoa$tere alc%tuit din dou% Aum%t%i com!lementare ale
aceluia$i o1iect. "n sens mai larg# denume$te o entitate# un conce!t# un o1iect# o !ersoan% sau o !o'estire care
"ntruc?i!eaz% o alt% entitate# "n 'irtutea unei analogii eseniale sau a unei con'enii ar1itrare.
i#etrie E Cores!onden% e@act% "ntre diferitele !%ri ale unei a!arene sensi1ile.
i#ilitudine E 4elaie ce reune$te dou% lucruri !erfect asem%n%toare.
Simulacru E Imagine sau a!aren% sensi1il% care !oate trece dre!t real%.
incronis# E Caracteristic% a unor fenomene !eriodice care se !roduc "n acela$i tim!.
inecdoc E Figur% de stil care l%rge$te sau restr"nge sensul unui cu'"nt astfel "nc"t s% desemneze un lucru de un
anumit grad !rintr:un cu'"nt a!lica1il unui alt ordin de m%rime# dar f%c"nd !arte din aceea$i sfer%. 5e !ild%# a
desemna !artea !entru "ntreg# un nume comun !rintr:un nume !ro!riu# sau in'ers.
*K,
Trop E Figur% de stil din 'ec?ea retoric%# !rin care un cu'"nt sau o e@!resie s"nt de'iate de la sensul lor !rim. Lumea
tro!ilor se com!une din mai mult de o!tzeci de figuri de stil# care au fost studiate de 'ec?ii retori# "n !rezentul glosar nu
figureaz% dec"t metafora# metonimia# sinecdoca $i antonomaza.
0#br E \on% "ntunecat% desen"nd silueta unui cor! care aU !rimit lumina ce aAungea la el. oate fi considerat%F a!arena
trec%toare a realit%ii.
0r# E Semn l%sat du!% e@ecutarea unui anumit lucru.
5esti!iu E &rm% r%mas% dintr:o aciune trecut% sau dintr:u lucru distrus# care d% informaii asu!ra realit%ii e@istenei
acestora.
Bi1liografie
ALLEA&# 4.# ?e la nature des sym+oles, *+<K. BAC7ELA45# 8.#LOairet Ies songes# "#$_;E Lapoetiquede
lFespace, *+<,.
BALL[# C?.# Le >angage etla 'ie# *+<2. BENOIST# L.# La cuisine des anges, *+... E rtdu monde,
*+K*.
BLANY&IS# 8.# Oaust a tra5ers quatre siecles, *+<<. BONNET# >.# Les sym+oles traditionne6s de la sagesse,
4oanne# *+,*.
B4OC7E4# 7.# Le mythe du heros, *+.2. B4&N# >.# La main etlFesprit, *+9..
CASSI4E4# E.# La philosophie des @ormes sym+oliques, *+,2. C7A3EA&S# 8. de $i StercG@ )dom. S.-# -ntroduction au
monde de sym+oles, *+99. C7A&C7A45# .# Les messages de nos sens, *+KK. E Le lan-
gage et la pensee, *+<9. C7EBAI>E4# >.# $i 8?eer1randt A.# ?ictionnate des sym+oles,
*+9+.
5ENE4EA\# A.# LFhaimonie des nom+ies, Lausanne# *+.*. 5&4lN5# 8.# Les structures anthropomorphiques de lFimagi-
naiie, 8reno1le# *+90. E LFimagination sym+olique, *+9K.
*K+
ELIA5E# 3.# -mages et sym+oles, *+<2. E Mythes, re5es mysteres, *+<,.Espects du mythe, *+9..
FA&8AN# 7.# Histoire de la legende deOaust, *//,.
F4O33# E.# Le langage ou+lie, *+<..
8ENNE# A. 'an# La @ormation des legendes, *+*0.
87[NA# 3.# Mhilosophie etmystique des nom+res, *+<2.
8ILLES# 4.# Le sym+olisme dans lFart religieux, *+K..
8OBLET 5OAl'iella# La migration des sym+oles, */+*.
8O3B4IC7# E. :7.# LFartetlFillusion, *+,*.
84ISON# .# La lumidre etle +oisseau, *+,K.
8&BE4NATIS# A. de# Mythologie Aoologique, */,K. E Mythologie desplantes, */,/.
8ir=NON# 4.# Le sym+olisme de la croix, *+.*. E Les sym +oles @ondamentaux de la science sacree, *+92.
8&I4A&5# .# La semantique, *+<<. E LFetymologie, *+9K. E La semiologie, *+,*.
7ANI# >.# Le sym+olisme du temple chretien, *+92.
7A&TECffi&4 # L.# Mystique et architecture, *+<K.
7&ET# 8.# Les contes populaires, *+2<.
>O&SSE# 3.# nthropologie dugeste, *+9+.
LE4OI:8O&47AN# ;, Le geste et la parole, *+9K:*+9<.
LEBI:ST4A&SS# CI.# Lapenseesau5age, *+92.
3A48O&LIES# .# La langue etlFecriture chinoises, *+K..
3O&SSAT# E.# 9e queparler 5eutdte, *+<.:*+90.
3&CC3ELLI# 4.# Lejeu du monde et le test du 5illage imaginate, *+90.
NO5IE4# C?.# ?ictionnaire raisonne des onomatop*es @ran@aises, */0/.
EI# 3.# Histoire du langage, *+<K.
7A8ET# >.# La @ormation du sym+ole cheA Ven@ant, Neuc?=tel# *+<+.
OISSON# A.# 4h*ories et sym+oles des alchimistes, "W#";
*<0
O4TAL# F.# ?escouleurs sym+oliques, "W_`; &LBE4# 3.# Le sym+olisme de lFecriture, *+<.. 4O&8E3ONT# 5.#
de# Les mythes de lFamow, *+9*. 4&[E4# 4.# LFanimal, lFhomme et la @onction sym+olique,
*+9K.
&S7A C?atterAi# La danse hindoue, *+<*. LAILL[# ?.# Les animaux nous parlent, *+,..
IN5ICE
al sim1olurilor menionate "n Ca!itolul II
ac# +,
aco!eri$# +< Adam# <0# 9* aer# ,* al1# //# /+ al1in%# <, alc?imie# *09 alco'# +< androgin# 9*# ,/ anemon%# ,+ a
a!%# ,*#,2#,.#,K# ,,#,/#,+#+,#+/ ar1ore# 92#9.#/0#
*0*# *0/ arc%# ,K ar?itectur%# +*#
+2
ari!%# <9 arm%# ,0# *0K astru# /*# /. at?anor# *09#*0, aur# <,# *09
aureol%# <, a@# 92# 99# 9,
1ag?et%# 99 1alan%# 99# 9, 1aldac?in# << 1etHl#92#9.#+2#+, 1iAuterie# ,*# /0 1il%# /K
1"t%# 9<
1olt%# <<# ,K#,9
1onet%# +9# *02
1otez# ,.
1r%zdar# +/
1roasc% estoas%# +/
1ufni%# ,K 1utuc# 90# 9/
caduceu# 99# ,,.
*0/
cairn# 9.# *02 cal# 99# *0*# *0.
*<.
ca!ac# <<
car# ,0
carte# ,<
cas%# +K#+<#+9#+,
castel# /0 cazma# +/ : c%l%torie# *0/ c%ldur%# 9/#,* c%min# +K#+,#*0K centru# <+# 92# 9/# ,*#,<#,9#+.# +9#*0+
cer# <K#90# 9*#9+# ,*# ,/# +<# +,# *0* cerc# 90#9*#,9#/2#
+K
c?eie# +, c?itf%# ,K ciocan# ,0# ,* c"ine# *0.
cirAa e!isco!al%# demon# *0K geometrie# +.
99 diamant# ,0 germen,,# +,# +/
clo!otni%# 92 dom# +K# +, 8raal# ,<# ,9# ,+#
clo!oel# ,*# ,9 donAon# 9. /0
cnut# 99 do'leac# ,K gr%din%# 90# ,+#
coc?ilie# ,9 dragon# <9# *0, /0# +9# ++
coif# *02# *0K grifon# *0,
coloan%# 92# 9K# ec?er# /*# /2# +. gr"u# ++
+*# +.# +< elefant# +/ grot%# *02# *0.#
col )t%i$-# ,+ elice# ,, *0/
comoar%#
*02#*09
em1rion# ,/# +.#
com!as# /2# +. *0<# *0, ?arem# +K
co!ac# 92# 9.#
+*# ++
e$arf%# 9+ heroon, #$
yy
coroan%# <,# </
falus# 92# +/# *00 incint%# 90# +K
corn# <,# </ felinar# 9+ infern# *0*#*02
cort# +9 feni@ )!as%rea-#
<+
inim%# ,*# ,<# /0
co$# <<# 9K fereastr%# +9 insul%# 90# /0
co'or# /0 fier# *0K#*09 iurt%# +9
cra'a$a# 99 fier%rie# *0K# *09 :^`iz'or# ,.# /0# +,#
creuzet#
,0#,*#*09
fir# 92# )), 9,# ,2 *00
crin# ,+ f"?t"?%# 9K# ,.#
+9
cri!t%# +< floare# ,+#*0, "m!letitur%# 9<
cruce# 9*# 92# ,<# foc# ,0# ,*# ,,# "nger# <9# ,*# /.#
,/ +<#*0K *0/
culoare# 9+# // fring?ie# 92# 9< "nmormintare#
cu!%#
,K#,<#,9#,+
fruct# 9K# ,K +/#*0*
cu!ol%# <<# +< fulger# ,*#
+2#*0<
curcu1eu# 9+ furc%# 99 kou++a, #_
curte )a unei m": fus# 99
n%stiri-# /0 ClacomulD c?inez#
gazel%# ,2 *0K
dans# 9* geniu al focului# la1irint# ,,
delfin# </ *0K# *09 E lac# /0
*<K
lam!%# 9+ morm"nt# *02 !%trat# 90# +.# +<
lance# 92# ,+ munte# 90#9*#92# !%un# 9K# /*
lan# 92#,2 /0# +2# *0*# !entagram%# /2
la!te# ,K# ,, *02# *0+ !e!ene 'erde# ,K
laur# <, negru# //#/+# +0 !erl%# 9,# ,9# ,,
le1%d%# <+#,2#,, noa!te# 9,# *00# !e$te# ,K# +/
lemn# +* *0*# *02 !e$ter%# 90#+2#+<#
leu# </# <+# *0*# nod# 9<#*0< *02
*0, nucleu# 9+ !iatr%# ,0# +*# +2#
ling7, +2 num%r# /2# /K *02# *0.# *0,#
loA%# +< lotus# 9*#
9,# ,+#
o1elisc# 92# +. *0/# *0+ !iramid%# 92# 9.
/0#++ ocean# ,.#,+# /0 !isc# 92
lume /0 +. octogon# ,2#+< !lanet%# /*#*0<
lumin%# <,# 99# oglind%# ,,#,/ !lant%# +,
9/# 9+# +< lun%#
9/#,.#,K#,/#
om1ilic# 90# ,+#
/2 omphalos,
92# 9.#
e.!loaie# ,.#+2#+/# *0* !lug#
+/
* CA
+2#*0/ !oart%# +<# +9#+,
lu!# <+ ora$# 90 !ortocal%# ,K
ou# <+#,2#,K#,,# !orum1el# <<# <9#
m7ndala, 9* ,/# ,+# *0, <,
mandorl%# 9+ !od# 9+
mas%# ,<# ,9 !agod%# 9. !ol# 90
m%tur%# 99 !alat# 90# /0# +. !otir# ,<#,+# /0
men?ir# 9.# +2 !an%# <9 !rag# +9# *0K
metal# +,#*0.#*0<# !antof# +9 !unct# 90
*0/ !arasol# << !unte# 9+
migdal%# 9+# ,9 !as%re# <<#<9#+K# i!u# ,.
miere# <, ++#*0/
miAloc# 90 !am"?t#9*#92#,/# r%d%cin%# +,# *02
mineral# *0< +*# +,# +/# ++# roat%# 9,# 9/# ,,
moarte,.# *02 *00 ro1%# +9 O
:
*<<
rotund# +.# +K stindard# ,2 tumulus# 9.# *02
rou%# 9K#,.#,9#,+ st"l!# 92# 9.# +2 tunet# *00 O
rozet%# 9* stup7, +.
rug# *0. suflu# 9,# ,2# ,.# a!# *00
+9 arc# 99
sa1ie# ,0# ,*#
*0K
sunet# ,9 esut# 99
s%geat%#
</#92#99#
su'eic%# 9,
9+#,0 s'astica# 9, um1r%# 9/# *0*
scara1eu# +/ um1rel%# <<
scar%# 92# 9K# 9+ $an# /0 urna, ,<
scar% fi@%# 9K $ar!e# <0# ,,# +/# urzeal%# 9,
scar% mo1il%# 9K *0,# *0/ u$%# +9
sce!tru# 99 $irag# 9,
scoar%# *0/ 57jra, ,0# ,*# ,9
scoic%# ,9# ,, taur# *00 'as# ,K# ,<
scut# 9*# /2# *0K ta'an# +< 'atr%# +<
secure# ,0# +2 tem!lu# 90# /0#+*# 'ergea# +2
semilun%# ,K +.# +K#+9# *0/ 'e$m"nt# +9
serafim# ,Y tetractys, /9# /, 'in# *00
sfer%# 9, tholos, +. 'i% de 'ie# ++#*00
s"m1ure# ,K tiar%# </ .'"?t# ,2
s"?# ,K toiag# 92# 99# ,, '"rtelni%# 9,
s"nge# *00 torsad%# 9< 'ultur# </
smarald# ,< trandafir# 9,# ,+#
soare# <,# ,0# /2# /0 yang, <*# /9# *0*
/.# +<# +9# +, tre!te# 92 yin, <*# /9# *0*
s!ad%# 99# *0< tres%# 9<
s!erm%# ,9 trestie# +2 z1or# <9
s!iral%# ,,# /2 trident# ,0 ziggurat# 9.
stea# /*# *0K tron# 90#9*#,<#+< zodiac# ,9# /.
Cu!rins
-/4:3?=90:0;
CAITOL&L * E e#nele 3i teoria !estului.......... /
I. 5e la senzaie la cunoa$tere# /. E II. 5e la gest la semn# *2. E III. Eul ca origine# *,. E IB.
Strig%tul cu rol de c"nt# 20. E B. 5e la numele !ro!riu la cu'"ntul comun# 2K. E BI. 3utaiile
gestului# 2/ E BII. rimatul ritmului# .*. E BIII. Cele trei !ersoane ale 'er1ului# .K. E IS. Treizeci
$i $a!te de fa!te $i gesturi# .,. E S. Analogia to!ologic%# K9.
CAITOL&L II E Lu#ea si#bolurilor...............K+
I. Am1i'alena sim1olurilor# K+. E II. Lumea celest%# <K. E III. Centrul $i a@ul lumii# <+. E IB.
3ediatorii elementari( foc# aer# a!%# 9/. EB. 3ediatorii cosmici( !lanete# numere $i culori# /*. E BI.
Lumea terestr%( ar?itectura# +*. E BII. Lumea terestr%( agricultura# +,. EBIII. Lumea su1teran%(
metalurgia# *00.
CAITOL&L III E 4iturile $i #iturile( I. 4iturile# **0. E II. 3iturile# **+. *<,
.**0
CONCL&\IE E O g"ndire artizanal%........................*.2
/0b0...................................................................*.,
*. .00 de 'er1e franceze clasificate du!% organul de sim im!licat# direcia actului $i semnificaia lui
sim1olic%# *.,. E 2. 3ic glosar al sim1olisticii# *K2.
2-2L-3.:O-0........................................................*K+
-/?-90 L *-M23L=:-L3: M0/]-3/40
Z/ 9M-43L=L H;...................................C...............*<.
Culegere $i !aginare 7&3ANITAS
Tipritla Editura i Atelierele Tipografice METROPOL
o