Secretele longevitii japonezilor.

Ce mnnc i ce obiceiuri au
oamenii cu cea mai mare speran de via din lume
Stilul de via al japonezilor se bazeaz pe cteva reguli de baz, care
promoveaz sntatea organismului, prevenind apariia unor afeciuni
grave, precum cancerul mamar i cel de prostat, dar i bolile
cardiovasculare.
Stilul de via al japonezilor strnete tot mai mult interes din partea
oamenilor de tiin care studiaz sntatea i longevitatea, iar motivele
pentru care se ntmpl acest lucru nu sunt puine.
Persoanele care locuiesc n arhipelagul nipon au cea mai lung speran de
via, cu o medie de !," ani, fa de # de ani, ct au europenii, de
e$emplu. %n plus, n rndul lor se nregistreaz cea mai mare proporie de
centenari, incluznd&o pe 'isao ()a*a, de ++, ani, probabil cea mai n
vrst persoan din lume.
-e asemenea, rata obezitii n .aponia e de doar /,"0, comparativ cu !"0,
ct este n 'area 1ritanie. 2i incidena cancerului de sn sau prostat, dar
i a bolilor de inim este mult mai redus, informeaz dail3mail.co.u).
Pornind de la aceste observaii, e$perii au analizat principalele reguli pe
care se bazeaz stilul de via al japonezilor i au fcut urmtoarele
recomandri4
EVITAREA DESERTURILOR
%n .aponia, oamenii ncheie prnzul mai degrab cu un ceai verde sau cu
fructe dect cu o budinc. -esertul este consumat de regul n timpul dup&
amiezii, la o cafea, iar poriile sunt mult mai mici dect n 5uropa6, a
e$plicat -r. 7raig 8ilco$, de la 7entrul de 7ercetare ()ina*a pentru
Studiului 9ongevitii, citat de -ail3 'ail.
-e altfel, japonezii consum, n medie, :, g de zahr pe zi, n timp ce
englezii depesc suta de grame ;+##.: g< pe zi, potrivit satisticilor recentre
efectuate de (rganizaia pentru =limentaie i =gricultur a >aiunilor
?nite.
NLOCUIREA SALATEI CU ALGELE

5$pertii asociaz sntatea i longevitatea japonez cu o diet sarac n
grsimi i bogat n fructe i alge marine.
%n martie, oamenii de tiin de la ?niversitatea din >e*castle au
descoperit c alginatul de sodiu, un compus regsit n alge, mpiedic
absorbia grsimii n organism. =stfel, o cretere de patru ori a nivelului de
alginat din organism a mpiedicat asimilarea grsimii cu @"0.
%n acest conte$t, specialitii ne recomand fulgii de *a)ame, care pot fi
nmuiai n ap timp de cinci minute, nainte de a&i aduga n salate.
RIDICAREA DE LA MAS NAINTE DE A NE STURA
%n Ansula ()ina*a din .aponia e$ist cel mai mare numr de centenari din
lume, iar nutriionitii consider c acest lucru se datoreaz regulii Bhara
hachi buB C mnci pn simi c te&ai umplut n proporie de #0.
=cest obicei se bazeaz pe teoria, potrivit creia e$ist o ntrziere ntre
instalarea saietii i semnalul pe care l trimite creierul stomacului privind
aceast stare de fapt.
-e altfel, majoritatea nutriionitilor sunt de acord c acest decalaj dureaz
circa !# de minute. Dhindndu&se dup acest principiu, japonezii consum
porii mai mici.
=portul zilnic de calorii al japonezilor este cu +#0 mai mic dect cel al
englezilor. =sta pentru c urmresc acest pattern de umplere incomplet i
mnnc din farfurii mai mici6, a artat >aomi 'ori3ama, autoarea crii
EFemeilor japoneze nu mbtrnesc i nu se ngra6.
CONSUMUL DE SUSHI
Sushi, gustarea tradiional japonez pe baz de orez i pete, reprezint o
surs ideal de acizi grai omega /, importani pentru sntatea creierului
i a inimii. .aponezii consum ntre # i +## de grame de pete zilnic.
BSushi sunt surs important de acizi grasi (mega /, dar i un mod sntos
de a mnca proteine, deoarece nu presupune i o asociere cu grsimile, aa
cum se ntmpl n dietele din GestB, a precizat dr. 7raig 8ilco$.
MERSUL PE JOS

'ersul cu maina este costisitor n .aponia. Hocmai de aceea, cei mai muli
oameni se deplaseaz cu mijloacele de tansport n comun i merg foarte
mult pe jos. B?nul dintre cele mai mari secrete ale stilului de via japonez
este mersul pe jos ;...< (amenii merg, n medie, dou& trei ori pe zi6, a
specificat >aomi 'ori3ama.
Potrivit unui studiu efectuat n !#+! de cercettorii de la ?niversitatea
Iarvard, mersul pe jos timp de dou ore i jumtate pe sptmn ar putea
aduga apte ani de via. (amenii de tiin au analizat rezultatele a ase
studii ample i au constatat c pn i @" de minute de mers pe jos vioi pe
sptmn ar putea prelungi sperana de via cu aproape doi ani.
EXERCIIILE TAI CHI
%n .aponia, grupurile de oameni care practic Hai 7hi n parcuri reprezint
un peisaj obinuit. =ceast form strveche de arte mariale din 7hina
combin respiraia profund cu micrile lente i este considerat o form
ideal de micare pentru persoanele n vrst, pentru c nu solicit
articulaiile. -e asemenea, mbuntete echilibrul i mobilitatea i reduce
stresul.
Exercitiile Tai Chi reduc durerile de articulatii

Sa ai o vara pe cinste! Nu e doar o urare: un imprumut iti
poate aduce acum un premiu de 1500 lei pentru vara ta!
Tai Chi, celebrele exercitii fzice si psihice de origine
chineza, permit reducerea durerilor articulare in cazul
persoanelor care sufera de artrita si, totodata, a ooselii
acestora,potrivit unui studiu realizat in Statele Unite si publicat
pe 7 noiembrie.
"Studiul nostru arata ca sedintele de Tai Chi ofera inefaceri
notaile persoanelor care sufera de orice fotma de artrita,
inclusiv de !romial"ie, de artrita reumatoida si de
osteoartrita#, a explicat Leigh Callahan, proesor al !acultatii de
"edicina din cadrul Universitatii din Carolina de #ord si principalul
autor al studiului.
"$m acut aceeasi constatare si la grupurile de pacienti care
traiesc atat in mediul rural, cat si in cel urban, dintr%un stat din
sud si, respectiv, dintr%un stat din nord", a adaugat Callahan, citat
de $!&.
&entru realizarea acestui studiu, oamenii de stiinta au recrutat
'() de persoane care suereau de dierite orme de artrita din *+
de locatii ale Carolinei de #ord si ale statului #e, -erse..
&articipantii la studiu au ost impartiti, la intamplare, in doua
grupuri. &rimul a benefciat de opt saptamani de initiere in tainele
exercitiilor Tai Chi, avand doua sedinte pe saptamana, iar cel de%al
doilea grup a inceput aceleasi cursuri de Tai Chi mai tarziu, pentru
a putea f comparate eectele.
Toti pacientii trebuiau sa fe diagnosticati ca suerind de artrita, sa
aiba cel putin /0 ani si sa se poata misca independent.
$utorii studiului au strans date despre fecare participant privind
gradul de durere, de oboseala si de rigiditate si perormantele lor
fzice de dinantea, dar si de dupa studiu.
1ntrebarile puse participantilor au vizat capacitatile lor de a se
misca si de a actiona in viata de zi cu zi, starea lor de sanatate
generala, precum si masurile psihosociale, cum ar f gradul de
deznade2de provocata de problemele psihice.

"asurarea perormantelor lor fzice a luat in calcul timpul petrecut
in pozitia asezat si in picioare, capacitatea pacientilor de a merge
normal si rapid si echilibrul pe care si%l puteau tine in momentul in
care stateau intr%un singur picior.
La sarsitul celor opt saptamani, persoanele din primul grup au
prezentat ameliorari moderate in ceea ce priveste durerea,
oboseala si rigiditatea articulatiilor.
Tai Chi este tipul de arte martiale cel mai practicat din
intrea"a lume$
Hai 7hi & e$ercitii usoare pentru incepatori
Tai Chi este una dintre artele martiale chinezesti,
practicate atat pentru aparare, cat si pentru ene!ciile
in sanatate$
1n Tai Chi, miscarile lente sunt acompaniate de un mod relaxant
de a respira, iar corpul tau de castigat la capitolul 3exibilitate si
tonifere.
Se spune ca aceasta veche arte fzica si mentala chineza consta in
usurinta si miscarilor si in maniera in care acestea sunt combinate
pentru a atinge un echilibru perect al corpului, inteligentei si

spiritului. "iscarile Tai Chi %ului sunt atat de variate incat pot pune
in miscare fecare parte a trupului, de la cele mai mici ligamente
pana la cei mai mari olositi muschi.
1ndierent de varsta, greutate, conditie de sanatate sau fzica,
aproape oricine poate incepe sa practice Tai Chi , intrucat tehnicile
sunt lente si 3uide, similare aparent cu o orma de meditatie in
miscare. $cest aspect este unul dintre motivele pentru care Tai
Chi a crescut in popularitate ca orma de exercitii pentru trup si
su3et.
4ezultatul practicarii Tai Chi este o sanatate desavarsita % supletea
ligamentelor, circulatia sangelui stimulata permanent, activarea
sistemului nervos, precum si mentinerea in exercitiu permanent a
aparatului respirator, recomanda aceasta orma de activitate
fzica chiar si celor varstnici.
Toate exercitiile Tai Chi oera o stare buna fzica si psihica, ii pot
spri2ini pe cei care se conrunta cu tensiune arteriala, probleme de
inima sau aectiuni ale sistemului digestiv.
1ata cateva exercitii usoare Tai Chi, perecte pentru incepatori,
insa esentiale pentru cei ce doresc sa a2unga mari "razboinici" in
arte martiale5
Stand in pozitie verticala, cu picioarele departate, trece%ti
greutatea de pe un picior pe celalat, mentind pe fecare o minte
limpede, canalizata catre cea mai rumoasa vacanta pe care ti%o
poti imagina.
$du%ti greutatea inapoi pe ambele picioare si repeta exercitiul cu
celalat picior. 4espira relaxat si pastreaza miscarea pret de doua,
trei minute. $cest exercitiu Tai Chi poate f realizat oricand, stand
la orice coada.
$sazat pe un scaun, cu picioarele spri2inite pe podea si coloana
dreapta, coboara%ti usor barbia catre piept. Coboara%ti apoi
urechea dreapta catre umar, revenind in pozitie dreapta cu
miscari lente si calculate. 4epeta exercitiul si cu partea stanga si
continua miscarea de cateva ori, respirand conortabil si
terminand cu barbia in piept.
Tot asezat pe scaun, cu picioarele spi2inite pe podea si coloana
dreapta, dar relaxata, ridica%ti bratele in dreptului pieptului. $poi,

5$ercitii pentru corp si echilibru 5$ercitii pentru gat Exercitii pentru rate
cu coatele putin indoite, incheieturi si degete relaxate, roteste%ti
incheietura in sensul acelor de ceasornic de cateva ori, apoi
roteste antebratul de aproximativ sase ori, sarsind exercitiul cu
cateva miscari circulare ale intregului brat. 4epeta acest exercitiu
Tai Chi in sens invers acelor de ceasornic, cu ambele brate.
$sezat pe un scaun cu picioarele spri2inite pe sol, ridica%ti un picior
cu genunchiul indoit. 4ealizeaza miscari circulare similare celor de
mai sus % cu glezna si genunchiul % de sase ori. 4epeta exercitiul
pentru ambele picioare si sensuri.
PRIETENIA CU BACTERIILE
Himp de secole, japonezii au Encetenit6 consumul legume fermentate sau
murate. Sunt de notorietate specialitile sugu)i ;napul murat< i miso
;fcut din boabe de soia fermentate<. Jezultatele cercetrilor au demonstrat
beneficiile consumul de murturi, ca surs esenial de bacterii Ebune6, care
favorizeaz sntatea intestinului.
TOFU, PENTRU REDUCEREA SIMPTOMELOR MENOPAUZEI
%n .aponia nu e$ist un cuvnt pentru termenul BbufeuriB, iar studiile au
artat c femeile japoneze sunt afectate mult mai puin de menopauz dect
femeile din alte pri ale lumii. ?nii nutriioniti consider c acest lucru se
e$plic prin faptul c japonezele consum mult mai multe produse din soia,
cum ar fi tofu. Soia i alte tipuri de leguminoase conin fitoestrogeni, un
grup de hormoni naturali ce echilibreaz dereglrile hormonale i reduc
simptomele menopauzei.

5$ercitii pentru picioare