..

II

Bii~tina~ii Americii de Nord locale ~i au foffilat diferite triburi, sau altfel O Dupa 500 de ani de suferin~a sub
zis "natii". "stapanirea alba" mul~i ba~tina~i
au triiit cdndva riispdnditi Unii dintre ei tr:liau din pescuit ~i van~toa- americani, cum sunt cei din tribul
pe aceastii zonii intinsii, in re, altii au inv~tat s~ cultive p~mantul. Ada- Sason, privesc in urma cu mandrie la
POstutrileerau diferite de la un trib la altul, in propria istorie ~i mo~tenire.
perfectii armonie cu natura. functie ~i de mediul in care tr~iau. Corturile
Aparitia coloni~tilor portabile erau ideale pentru tribul "picioa-
relor negre", care ducea a viata: nornada ~i
europeni a pus capiit pentru tr:lia din van~toare. Indienii "pueblo" se
totdeauna modului lor de ap~rau de c~ldura arz~toare din de~erturi
construindu-~i case de chirpici.
viatii traditionaL Popoarele de b~~tina~i americani ~i-au
dezvoltat propria cultur:l, limb~ ~i identitate.
p rin filmele ~i ca:l1ile care povesteau pan~ cand au pus piciorul in America primii
despre Vestul Sa:lbatic, o parte din isto- europeni, existau deja peste 300 de "natii" ~i
ria indienilor din America de Nord a limbi indiene. Columb a fast primul european
devenit legenda:.Istoria ba:~tina~iloramericani care s-a intalnit cu b~~tina~ii americani, pe
nu consta:doar In pove~tile despre cowboy ~i teritoriul Cubei de as~zi. Crezand c~ a ajuns
indieni. Pieile ro~il nu erau doar un singur in India de Est, i-a numit "los indios", adic~
popor, ci mai multe triburi, mai multe popU- indieni. Denumirea s-a p~strat paruI in zilele
latil cu moduri de viata:diferite. Ei au populat noastre, desemnandu-i pe toti b~~tina~iicon-
continentul american cu cateva mil de ani tinentului american.
Inainte de oamenil albi.
Oamenil au sasit pentru prima oara: In O Femeile Navajo ,es covoare. Tehnica
jurul anului 35000 len In America de Nord, ,esutului se mo~tene~te de la mama la
probabil din zona Siberiei de asta:zi,pe vre- fiica. Cei din tribul Navajo considera ca
mea cand cele doua:continente erau legate de aceasta ~tiin,a a fost mo~tenita de la
uscat. S-au ra:spanditpe teritoriul Americil de Femeia paianjen; ea le-a inva,at pe
Nard ~i de Sud, s-au adaptat la conditiile femeile Navajo sa 'easa.

205
 BA$TINA$II AMERICII

Din Europa, spaniolii au fost primii care
s-au stabilit aici ~i s-au folosit de resursele
noului continent. Ei au venit In calitate de
cuceritori ~i dup~ ce au c~l~torit pe uscat prin
America, au ajuns In 1513In Florida. S-austa-
bilit In grupuri mai mici, luand sclavi din
randurile b~~tina~iilor, pentru a-~i cultiva
p~manturile. I-au obligat s~ renume la propri-
ile religii stra:vechi~i s~ treac~ la cre~tinism.
SpanioJjis-au stabilit la Inceput pe teritori-
ile de sud-est ale Americii de Nord, iar apoi
au populat ~i zona numita azi Texas. Sosirea
lor a determinat schimbari uria~eIn viata mul-
tor popoare de indieni. inaintea de aparitia
omului alb nu existau cai In America; odata
cu sosirea lor, ba~tina~ii au Inceput sa
cumpere animale de la europeni.
Triburile de indieni care tr:liau la marginea
preeriei situate In zona centrala a continentu-
lui, se ocupau de cultivarea pamantului ~i
O Dansurile care
imitau mi~c3rile
ursului erau indis-
pensabile pentru o
van3toare reu~it3 ~i
au reprezentat o deci periculo~i pentru indieni. B~~tina~iis-au
parte important3
din ritualurile
O Candva, indienii erau personajele ne-
gative din filmele western. Filmele facute
mai tarziu ca de exemplu "Geronimo" din
1994, i-au prezentat insa intr-o alta
lumina, mult mai realista.
van~toarea de bizoni. La 1nceput alergau pe
jos dup~ prad~, dar de cand au 1nceput s~
foloseasc~ caii, au devenit van~tori mult mai
eficienti. Mai tarziu aceste triburi s-au mutat
pe zonele de campie, urm~rind migrarea
populatiilor de bizoni.
La lnceputul secolului al XVII-lea coloni~tii
englezi ~i olandezi au 1nceput s~ populeze
coasta de est. Initial, spre deosebire de span-
ioli, ~i-au cultivat singuri p~manturile, nefiind
bucurat de sosirea lor, ~i chiar i-au ajutat, mai
ales atunci cand au reu~it s~ procure arme de
foc, instrumente de otel ~i diverse m~rfuri 1n
urma unor schimburi comerciale.

Primele conflicte
Din cauza unor nelntelegeri, indienii ~i albii
au ajuns In cucind la ciocniri violente. in
1636 coloni~tii din Massachusettsau pus pe
seamaindienilor Pesoti uciderea a do[ comer-
cianti, rnzbunandu-se prin masacrarea unui
O La inceput. indi- Intreg sat de cinci sute de capete. in urma-
enii vanau bizoni pe toarele trei sute de. ani, aceste fapte au fost
jos, intre stanci. tipice pentru coloni~tii europeni; ei li consi-
unde se napusteau derau pe indieni salbatici ~i pagani.
asupra lor. Mai in niarea parte a secolului a XVIII-lea indi-
tarziu. cand au enii ~i-au pastrat independenta fata de euro-
inceput sa vaneze peni. Britanicii, francezii ~i spaniolii s-au lup-
de pe cai, ii puteau tat Intre ei pentru a pune stapanire pe conti-
ajunge din urma, nent ~i multe triburi de indieni s-au alaturat
omorandu-i cu unora sau altora. in Razboiul de Indepen-
sage~ile. denta ei au luptat de ambele pa11i.in acest
razboi americanii i-au 1nvinspana la urma pe

206

britanici. astfelluand na~tereStateleUnite ale
Americii. Dupa razboi i-au pedepsit pe iroke-
zii care s-au aliat cu britanicii. prin distrugerea
a peste 40 de tabere ale acestora. putinii
supravietuitori refugiindu-se In Canada.
in aceste razboaie crunte din secolul al
XVIll-lea torturile ~i masacreleerau frecvente
de ambele parti. Unele triburi de indieni erau
capabile de mari cruzimi; In acesta perioada
s-a raspandit unul dintre cele mai Ingrozitoare
obiceiuri ale indienilor. scalparea: taierea
pielii ~i a parului de pe capul du~manului
Invins. De extinderea acestui obicei au fost
raspunzatori ~i europenii. deoarece li plateau
dupa numarul de scalpuri pe indienii aliati.
angajati ca vanatori de capete. in secolul al
XIX-lea at3.tprintre indieni. cat ~i printre albi
a continuat aceastatraditie sangeroasa.
Dupa victoria revolutiei americane au con-
tinuat conflictele dintre ba~tina~iinord-ameri-
cani ~i europeni. in noua republica ba~tina~ii
au fost obligati treptat sa-~i vanda sau sa
renunte la pamanturile lor ~i sa emigreze sau
sa se retraga In rezervatii. Principiul de baza
al politicii guvemarnentale a fost purificarea
etnica: Nici macar a~a-zisele"natii civilizate",
care au preluat obiceiurile oamenilor albi, nu
au fost crutate.
pana In 1830 triburile care traiau la est de
Mississippi au renuntat sa mai opuna rezis-
tenta. Campia care se intindea la vest de ciu
era prea uscata ~i In ceea ce prive~te condi-
tiile de mediu, prea aspra pentru ca albii sa se
stabileasca acolo.Guvemul Statelor Unite a
hotacit ca indienii sa fie mutati pe campiile de a Indienii foloseau aproape In
vest. Aceste teritorii, spuneau guvernantii, totalitate trupul bizonului. Din piele
"cata vreme va cre~te iarba verde ~i vor curge construjau corturi portabile. din limba
apele ciurilor, vor fi ale indienilor". aspr3 f3ceau perji de lustruit, jar cu
creierul bizonilor I~i hr3neau copiii.
Drumul lacrimilor
Tribul indienilor Cherokee era unul din teja pe ace~ti pionieri, ciocnirile nu au mai
popoarele de ba:~tina~i care au fost trimise pe putut fi evitate.
preerie (Great Plains); cu toate ca: aceasta: Locuitorii campiei au rezistat mult timp la
hota:rare a fost atacata: in 1838 in fata tri- schimb;lrile aduse de omul alb. Ca urmare a
bunalului, deportarea a avut loc. Plecarea lor vietii nomade ~i a obiceiurilor de van;ltoare,
a fost numita: "drumul lacrimilor", pentru ca: erau c;ll;lreti ~i tinta~i extraordinari, se puteau
cel putin un sfert dintre ei au pierit de foame, organiza pentru luptele de gheril;l ~i erau greu
epuizare ~i boli. de g;lsit pe teritoriile proprii. pan;l la urm:1
Indienil lnsa: nu au putut tra:i in pace nici ins;l au fost nevoiti s;l se retrag;l. M;lcel;lrirea
ma:car pe campie. cand in 1849 s-a descope- turmelor de bizoni a fost ultima mare loviturn.
rit aur In California, mil de ca:uta:tori de aur au Oamenii albi p;lstrau doar pielea bizonului,
trecut cu trenurile de marla: peste terenurile f;lrn s;l se ating;l de came, astfel c;l ii omorau
de vana:toare ale indienilor. Din clipa In care cu miile. Indienii amenintati de foamete nu aii
armata americana: a fost trimisa: pentru a-i pro- avut alt;l alegere: au fost nevoiti s;l renunte la
O Aurul a atras
foarte mul,i colo-
ni~ti spre vest,
determinandu-i sa
se stabileasca pe
pamanturile indi-
enilor. Atunci cand
au descoperit aur ~i
in Mun,ii Negri din
Dakota, ~eful de
trib "Taurul ~ezand"
~i ceilal,i conduca- 8
tori au impiedicat ~
8
alb pe teritoriile ~
$
indienilor.
207
 BA$TINA$II AMERICII

O Imaginea il arata pe generalul

Custer, drept eroul bataliei de la Little
Bighorn. Dupa unele pareri era un om
5ecolu! a! XVI-!ea
vanitos ~i insetat de glorie. l-a atacat
spaniolii se o~eaza In Florida ~i New-Mexico
necugetat pe indieni
1756-1763
Britanicii poarta razboaie cu francezii ~i
O "Taurul ~ezand". pe numele adevarat
americanii, pentru teritoriile americane
Tatanka Yotanka, s-a reintors din
1775-1783
Canada in anul 1881. Poli'i~tii indieni
Razboiul American de Independenta
angaja,i de guvern I-au asasinat cu doua
1787
saptamani inaint,e de Wounded Knee, in
rezerva,ia in care a fost trimis. O ordonanta de guvern recunoa~te dreptulla
pamont al indienilor aflati la nord de roul Ohio

viata de nomazi ,5i sa se mute In rezervatiile 1803

lnfiintate de guvernul american. statele Unite curopara de la spania

Indienii Sioux Insa au purtat trei razboaie prin actul de curoparare Louisiana,
cu oamenii albi, reu,5ind sa-,5i apere o parte cea ma; mare parte a Americii mijlocii
din teritorii. Atunci cand albii au pornit In 1819
cautarea aurului In Muntii Negri din Dakota statele Unite vor lua Florida de la spanioli
de Sud, a izbucnit un al patrulea razboi anti- 1830
guvernamental. in aceasta perioada, prin anul Pe baza leg;; de evacuare indienii vor putea
1876, generalul George Custer Impreuna cu migra spre vest, peste roul Mississippi
cei 200 de soldati ai lui ,5i-a pierdut viata In 1832
batalia din Little Bighorn. Dup~ unii, Custer a tual religios nun1it "DansulSpiritelor". Indienii in statele Unite se Infiinteaza Departamentul
fost atacat prin surprindere, iar altii considera sperau ca acest ritualli va scapa de omul alb pentru Probleroele Indienilor
ca generalul a navalit necugetat peste o tabara ~i le va aduce 1napoi turmele de bizoni. 1849
de indieni. Drept urmare, armata Statelor Ba~tina~iiumiliti ~i saraciti au fost complet Izbucne~te febra aurului In California
Unite a pornit un razboi Impotriva indienilor. demoralizati, numarullor a scazut rapid. Pute- 1868
Seful tribului, "Taurul Sezand" a fost exilat In rea s-a fojosit de toate mijloacele pentru a dis- Dupa al treilea razboi, ~eful de trib "Nor Ro~U"
Canada, iar alti conducatori au fost nevoiti sa truge viata tribala. Au lncercat chiar sa tran- seroneaza o conventie favorabila cu guvernul
se predea. sforme pamanturile indienilor In mici gos-
american ~i pastreaza teritoriul Black Hills.
podarii. Oamenii albi au confiscat o parte din
1876
Asuprire totali productie. intre anii 1880-1930indienii ~i-au
Custer este Invins la Little Bighorm
De-acum, majoritatea indienilor de preerie pierdut doua treimi din pamanturile ce le mai
1887
ramasesera fara pamanturi ,5i fusesera trimi,5i ramasesera.
Legea Dawes va Impart; terenurile commune ale
In rezervatii. Conditiile grele de acolo in 1924 ba~tina~ii americani au primit
indienilor In mici goSpodarii individuale
i-au determinat din cand In cand sa evadeze cetatenie americana. Multi dintre ei ~i-au dat
1890
sau sa se revolte, dar In 1886, cand Geronimo, seama ca s-a sfar~it cu modul lor de viata
'ndienii SioUX sunt masacrati la Wounded Knee
,5eful de trib al apa,5ilor a capitulat, s-a pus traditional, ~i s-au mutat In ora~e. in locul
1924
capat pentru totdeauna revoltelor. Cu patru saraciei dinrezervatii ei s.au ales cu cartierele
ani mai tarziu a avut loc lupta cunoscuta sub de saraci de la periferia ora~elor. Prin anii 'ndienii american; primesc cetatenie americana

numele de "batalia de la Wounded Knee". De 1960 numarul populatiei indiene a lnceput sa 1967

fapt nu a fost o batalie, ci unmacel: cavaleria creascadinnou. in ciuda lipsei de ~colarizare, 'ndienii militanti OCUpa insula Alcatraz

a ,5apteapur ,5isimplu a masacrat peste 250 de a ~omajului ~i a rasismului multi dintre ei au 1973

barbati, femei ,5i copii. Armata a fost trimisa lncercat sa re1nvie con~tiinta nationala, iar In Revolta de 10 Wounded Knee

pentru a prelntampina desfa,5urarea U~ nou ri- anii 1990 numarullor a crescut la 2 milioane.

208 Istorie universal:l 55 -REVOLlJI1A AMERICANA Istorie universal:l 66 -RAzBOIUL CML DIN AMERICA