Sunteți pe pagina 1din 4
II locale ~i au foffilat diferite triburi, sau altfel O Dupa 500 de ani de
II locale ~i au foffilat diferite triburi, sau altfel O Dupa 500 de ani de
II
II
locale ~i au foffilat diferite triburi, sau altfel O Dupa 500 de ani de suferin~a
locale ~i au foffilat diferite triburi, sau altfel
O
Dupa
500
de
ani
de
suferin~a
sub
zis
"natii".
Unii dintre ei tr:liau din pescuit ~i van~toa-
"stapanirea
alba"
mul~i
ba~tina~i
americani,
cum
sunt
cei
din
tribul
re,
altii au inv~tat s~ cultive p~mantul. Ada-
Sason, privesc
in
urma
cu mandrie
la
POstutrileerau diferite de la un trib la altul, in
propria
istorie
~i mo~tenire.
functie ~i de mediul in care tr~iau. Corturile
portabile erau ideale pentru tribul "picioa-
relor negre", care ducea a viata: nornada ~i
tr:lia din van~toare. Indienii "pueblo" se
ap~rau de c~ldura arz~toare din de~erturi
construindu-~i casede chirpici.
Popoarele de b~~tina~i americani ~i-au
dezvoltat propria cultur:l, limb~ ~i identitate.
pan~ cand au pus piciorul in America primii
europeni, existau deja peste 300 de "natii" ~i
limbi indiene. Columb a fast primul european
care s-a intalnit cu b~~tina~ii americani, pe
teritoriul
Cubei de as~zi. Crezand c~ a ajuns
in India de Est, i-a numit "los indios", adic~
indieni. Denumirea s-a p~strat paruI in zilele
noastre, desemnandu-i pe toti b~~tina~iicon-
tinentului american.
O Femeile Navajo ,es covoare. Tehnica
,esutului se mo~tene~te de la mama la
fiica. Cei din tribul Navajo considera ca
aceasta ~tiin,a a fost mo~tenita de la
Femeia paianjen; ea le-a inva,at
femeile Navajo sa 'easa.
pe
205
ea le-a inva,at femeile Navajo sa 'easa. pe 205 Bii~tina~ii Americii de Nord au triiit cdndva
Bii~tina~ii Americii de Nord au triiit cdndva riispdnditi pe aceastii zonii intinsii, in perfectii armonie
Bii~tina~ii
Americii
de Nord
au triiit
cdndva
riispdnditi
pe aceastii
zonii
intinsii,
in
perfectii
armonie
cu natura.
Aparitia
coloni~tilor
europeni
a pus
capiit
pentru
totdeauna
modului
lor
de
viatii
traditionaL
p rin filmele ~i ca:l1ile care povesteau despre Vestul Sa:lbatic, o parte din isto- ria
p
rin
filmele
~i
ca:l1ile
care
povesteau
despre
Vestul
Sa:lbatic,
o
parte
din
isto-
ria indienilor din America de Nord a
devenit legenda:.Istoria ba:~tina~iloramericani
nu consta:doar In pove~tile despre cowboy ~i
indieni. Pieile ro~il nu erau doar un singur
popor, ci mai multe triburi, mai multe popU-
latil cu moduri de viata:diferite. Ei au populat
continentul american cu cateva mil de ani
Inainte de oamenil albi.
Oamenil au sasit pentru prima oara: In
jurul anului 35000 len In America de Nord,
probabil din zona Siberiei de asta:zi,pe vre-
mea cand cele doua:continente erau legate de
uscat. S-aura:spanditpe teritoriul Americil de
Nard ~i de Sud, s-au adaptat la conditiile
BA$TINA$II AMERICII
BA$TINA$II
AMERICII
O Candva, indienii erau personajele ne- Din Europa, spaniolii au fost primii care s-au stabilit
O Candva, indienii erau personajele ne-
Din Europa, spaniolii au fost primii care
s-au stabilit aici ~i s-au folosit de resursele
noului continent. Ei au venit In calitate de
gative din filmele western. Filmele facute
mai tarziu ca de exemplu "Geronimo" din
1994, i-au prezentat insa intr-o alta
cuceritori ~i dup~ ce au c~l~torit pe uscat prin
America, au ajunsIn
1513In Florida. S-austa-
lumina, mult mai realista.
bilit In grupuri mai mici, luand sclavi din
randurile b~~tina~iilor, pentru a-~i cultiva
van~toarea de bizoni. La 1nceput alergau pe
jos dup~ prad~, dar de cand au 1nceput s~
p~manturile. I-au obligat s~ renume la propri-
ile religii stra:vechi~i s~ treac~ la cre~tinism.
SpanioJjis-au stabilit la Inceput pe teritori-
ile de sud-est ale Americii de Nord, iar apoi
au populat ~i zona numita azi Texas. Sosirea
lor a determinat schimbari uria~eIn viata mul-
tor popoare de indieni. inaintea de aparitia
omului alb nu existau cai In America; odata
cu sosirea lor, ba~tina~ii au Inceput sa
cumpere animale de la europeni.
Triburile de indieni care tr:liau la marginea
preeriei situate In zona centrala a continentu-
lui, se ocupau de cultivarea pamantului ~i
foloseasc~caii, au devenit van~tori mult mai
eficienti. Mai tarziu aceste triburi s-au mutat
pe zonele de campie, urm~rind migrarea
O Dansurile care
imitau mi~c3rile
ursului erau indis-
pensabile pentru o
populatiilor de bizoni.
La lnceputul secolului al XVII-lea coloni~tii
englezi ~i olandezi au 1nceput s~ populeze
coastade est. Initial, spre deosebire de span-
van3toare
reu~it3
~i
au reprezentat
o
ioli, ~i-au cultivat singuri p~manturile, nefiind
deci periculo~i pentru indieni. B~~tina~iis-au
bucurat de sosirealor,
~i chiar i-au ajutat, mai
parte
important3
din
ritualurile
ales atunci cand au reu~it s~ procure arme de
foc, instrumente de otel ~i diverse m~rfuri 1n
urma unor schimburi comerciale.
Primele
conflicte
Din cauza unor nelntelegeri, indienii ~i albii
au ajuns In cucind la ciocniri violente. in
O La inceput. indi-
enii vanau bizoni pe
jos, intre stanci.
unde se napusteau
asupra lor. Mai
tarziu. cand au
inceput sa vaneze
1636 coloni~tii din Massachusettsau pus pe
seamaindienilor Pesotiuciderea a do[ comer-
cianti, rnzbunandu-se prin masacrareaunui
Intreg sat de cinci sute de capete. in urma-
toarele trei sute de. ani, aceste fapte au fost
tipice pentru coloni~tii europeni; ei li consi-
derau pe indieni salbatici ~i pagani.
in niarea parte a secolului a XVIII-lea indi-
enii ~i-au pastrat independenta fata de euro-
peni. Britanicii, francezii ~i spaniolii s-au lup-
tat Intre ei pentru a pune stapanire pe conti-
de pe cai, ii puteau
nent ~i multe triburi de indieni s-au alaturat
ajunge din urma,
omorandu-i cu
sage~ile.
unora sau altora. in Razboiul de Indepen-
denta ei au luptat de ambele pa11i.in acest
razboi americanii i-au 1nvinspana la urma pe
206
al politicii guvemarnentale a fost purificarea etnica: Nici macar a~a-zisele"natii civilizate", care au preluat
al politicii guvemarnentale a fost purificarea
etnica: Nici macar a~a-zisele"natii civilizate",
care au preluat obiceiurile oamenilor albi, nu
au fost crutate.
pana In 1830 triburile care traiau la est de
Mississippi au renuntat sa mai opuna rezis-
tenta. Campia care se intindea la vest de ciu
era prea uscata ~i In ceea ce prive~te condi-
tiile
de mediu, prea aspra pentru ca albii sa se
stabileasca acolo.Guvemul Statelor Unite a
hotacit ca indienii sa fie mutati pe campiile de
vest. Aceste teritorii, spuneau guvernantii,
"cata vreme va cre~teiarba verde ~i vor curge
a
Indienii
foloseau
aproape
In
totalitate
trupul
bizonului.
Din
piele
construjau
corturi
portabile.
din
limba
apele ciurilor, vor fi ale indienilor".
aspr3
f3ceau
perji
de
lustruit,
jar
cu
creierul
bizonilor
I~i hr3neau
copiii.
Drumul
lacrimilor
Tribul
indienilor
Cherokee
era
unul
din
popoarele de ba:~tina~i care au fost trimise pe
preerie
(Great
Plains);
cu
toate
ca: aceasta:
hota:rare
a
fost
atacata: in
1838 in
fata
tri-
bunalului, deportarea a avut loc. Plecarea lor
a fost numita: "drumul lacrimilor", pentru ca:
cel putin un sfert dintre ei au pierit de foame,
epuizare ~i boli.
Indienil
lnsa: nu au putut
tra:i in pace nici
ma:car pe campie.
cand in 1849 s-a descope-
rit aur In California, mil de ca:uta:tori de aur au
britanici. astfelluand na~tereStateleUnite ale
Americii. Dupa razboi i-au pedepsit pe iroke-
zii care s-aualiat cu britanicii. prin distrugerea
trecut cu trenurile de marla: peste terenurile
de vana:toare ale indienilor. Din clipa In care
armata americana: a fost trimisa: pentru a-i pro-
teja pe ace~ti pionieri, ciocnirile nu au mai
putut fi evitate.
Locuitorii campiei au rezistat mult timp la
schimb;lrile aduse de omul alb. Ca urmare a
vietii nomade ~i a obiceiurilor de van;ltoare,
erau c;ll;lreti ~i tinta~i extraordinari, se puteau
organiza pentru luptele de gheril;l ~i erau greu
de g;lsit pe teritoriile proprii. pan;l la urm:1
ins;l au fost nevoiti s;l se retrag;l. M;lcel;lrirea
turmelor de bizoni a fost ultima mare loviturn.
Oamenii albi p;lstrau doar pielea bizonului,
f;lrn s;l se ating;l de came, astfel c;l ii omorau
cu miile. Indienii amenintati de foamete nu aii
avut alt;l alegere:au fost nevoiti s;l renunte la
a
peste 40 de tabere ale acestora. putinii
supravietuitori refugiindu-se In Canada.
in aceste razboaie crunte din secolul al
XVIll-lea torturile ~i masacreleerau frecvente
de ambele parti. Unele triburi de indieni erau
capabile de mari cruzimi; In acestaperioada
s-araspanditunul dintre cele mai Ingrozitoare
obiceiuri ale indienilor. scalparea: taierea
pielii ~i a parului de pe capul du~manului
Invins. De extinderea acestui obicei au fost
O
Aurul a atras
foarte mul,i colo-
ni~ti spre vest,
determinandu-i sa
se
stabileasca pe
raspunzatori ~i europenii. deoareceli
plateau
dupa numarul de scalpuri pe indienii aliati.
angajati ca vanatori de capete. in secolul al
XIX-lea at3.tprintre indieni. cat ~i printre albi
a continuat aceastatraditie sangeroasa.
pamanturile indi-
enilor. Atunci cand
au
descoperit aur ~i
Dupa victoria revolutiei americaneau con-
tinuat conflictele dintre ba~tina~iinord-ameri-
cani ~i europeni. in noua republica ba~tina~ii
au fost obligati treptat sa-~i vanda sau sa
renunte la pamanturile lor ~i sa emigreze sau
in Mun,ii Negri din
Dakota, ~eful de
trib "Taurul ~ezand"
~i ceilal,i conduca-
tori au impiedicat
8
~
8
~
sa se retraga In rezervatii. Principiul de baza
alb pe teritoriile
indienilor.
$
207
BA$TINA$II AMERICII
BA$TINA$II
AMERICII
BA$TINA$II AMERICII O Imaginea il arata pe generalul Custer, drept eroul bataliei de la Little Bighorn.
O Imaginea il arata pe generalul Custer, drept eroul bataliei de la Little Bighorn. Dupa
O Imaginea il arata pe generalul
Custer, drept eroul bataliei de la Little
Bighorn.
Dupa unele pareri
era
un om
5ecolu!
a!
XVI-!ea
vanitos ~i insetat de glorie.
l-a atacat
spaniolii
se o~eaza
In Florida
~i New-Mexico
necugetat
pe indieni
1756-1763
Britanicii
poarta
razboaie
cu francezii
~i
O "Taurul ~ezand". pe numele adevarat
americanii,
pentru
teritoriile
americane
Tatanka Yotanka, s-a reintors din
Canada in anul 1881. Poli'i~tii indieni
angaja,i de guvern I-au asasinat cu doua
saptamani inaint,e de Wounded Knee, in
rezerva,ia in care a fost trimis.
1775-1783
Razboiul
American
de
Independenta
1787
O
ordonanta
de
guvern
recunoa~te
dreptulla
pamont
al indienilor
aflati
la nord
de roul
Ohio
viata de nomazi ,5i sa se mute In rezervatiile
lnfiintate de guvernul american.
1803
statele
Unite
curopara
de
la
spania
Indienii Sioux Insa au purtat trei razboaie
cu oamenii albi, reu,5ind sa-,5i apere o parte
din teritorii. Atunci cand albii au pornit In
cautarea aurului In Muntii Negri din Dakota
prin
actul
de
curoparare
Louisiana,
cea
ma;
mare
parte
a Americii
mijlocii
1819
statele
Unite
vor
lua
Florida
de
la spanioli
de Sud, a izbucnit un al patrulea
razboi anti-
1830
guvernamental. in aceasta perioada, prin anul
1876, generalul George Custer Impreuna cu
cei 200 de soldati ai lui ,5i-a pierdut viata In
batalia din Little Bighorn. Dup~ unii, Custer a
fost atacat prin surprindere, iar altii considera
ca generalul a navalit necugetat peste o tabara
Pe baza
leg;;
de
evacuare
indienii
vor
putea
migra
spre
vest,
peste
roul
Mississippi
1832
tual religios nun1it "DansulSpiritelor". Indienii
sperau ca acest ritualli va scapa de omul alb
in
statele
Unite
se Infiinteaza
Departamentul
pentru
Probleroele
Indienilor
~i le va aduce 1napoiturmele de bizoni.
1849
de indieni. Drept urmare, armata Statelor
Unite a pornit un razboi Impotriva indienilor.
Seful tribului, "Taurul Sezand" a fost exilat In
Canada, iar alti conducatori au fost nevoiti sa
se predea.
Ba~tina~iiumiliti ~i saraciti au fost complet
demoralizati, numarullor a scazutrapid. Pute-
rea s-afojosit de toate mijloacele pentru a dis-
Izbucne~te
febra
aurului
In California
1868
Dupa
al
treilea
razboi,
~eful
de
trib
"Nor
Ro~U"
seroneaza
o conventie
favorabila
cu guvernul
american
~i pastreaza
teritoriul
Black
Hills.
1876
Asuprire
totali
Custer
este
Invins
la
Little
Bighorm
De-acum, majoritatea indienilor de preerie
ramasesera fara pamanturi ,5i fusesera trimi,5i
In rezervatii. Conditiile grele de acolo
i-au determinat din cand In cand sa evadeze
sau sa se revolte, dar In 1886, cand Geronimo,
,5eful de trib al apa,5ilor a capitulat, s-a pus
capat pentru totdeauna revoltelor. Cu patru
ani mai tarziu a avut loc lupta cunoscuta sub
numele de "batalia de la Wounded Knee". De
fapt nu a fost o batalie, ci unmacel: cavaleria
a ,5apteapur ,5isimplu a masacrat peste 250 de
barbati, femei ,5i copii. Armata a fost trimisa
pentru a prelntampina desfa,5urarea U~ nou ri-
truge viata tribala. Au lncercat chiar sa tran-
sforme pamanturile indienilor In mici gos-
podarii. Oamenii albi au confiscat o parte din
productie. intre anii 1880-1930indienii ~i-au
pierdut doua treimi din pamanturile ce le mai
1887
ramasesera.
in 1924 ba~tina~ii americani au primit
cetatenie americana. Multi dintre ei ~i-au dat
seama ca s-a sfar~it cu modul lor de viata
traditional, ~i s-au mutat In ora~e. in locul
saracieidinrezervatii ei s.au ales cu cartierele
de saraci de la periferia ora~elor. Prin anii
1960numarul populatiei indiene a lnceput sa
creascadinnou. in ciuda lipsei de ~colarizare,
Legea
Dawes
va
Impart;
terenurile
commune ale
indienilor
In
mici
goSpodarii
individuale
1890
'ndienii
SioUX
sunt
masacrati
la
Wounded
Knee
1924
'ndienii
american;
primesc
cetatenie
americana
1967
'ndienii
militanti
OCUpa insula
Alcatraz
a ~omajului ~i a rasismului multi dintre ei au
1973
lncercat sa re1nviecon~tiinta nationala, iar In
anii 1990numarullor a crescut la 2 milioane.
Revolta
de
10 Wounded
Knee
208
Istorie universal:l
55 -REVOLlJI1A
AMERICANA
Istorie universal:l
66 -RAzBOIUL
CML
DIN AMERICA