MIRCEA BERINDEI

PARAVANUL VENETIAN
MIRCEABERINDEI, membru al Uniunii Scriitorilor, s-a nscut la Bucuresti, n 191, un!e a si
murit, n anul "###$ Absol%ent al &aculttii !e Dre't (19)* si al celei !e +itere si &ilo,o-ie
(19).* !in Bucuresti, a lucrat n ca!rul Ministerului A-acerilor Strine al Rom/niei !in octombrie
19)0 '/n n noiembrie 19., c/n!, n urma masurilor !e restructurare !is'use !e Ana 1au2er, a
-ost eliminat, m'reun cu imensa ma3oritate a cole4ilor si !e breasla, !e 'e scena 'olitic$ Din
1951, lucrea, la Institutul !e Mecanic A'licat al Aca!emiei R$1$R$, a'oi la Aca!emia R$1$R$,
la Institutul !e Istorie a Artei al Aca!emiei R$S$R$ si, '/n n 19., la Institutul !e Istorie si 6eorie
+iterar 78eor4e Clinescu9 al Aca!emiei !e stiinte Sociale si 1olitice$
:1ERA; Nicoma<os$ Dialo4 !es're ntele'ciune si -ericire, cu 're-at !e Ale=an!ru 1<ili''i!e,
E!itura Albatros, Bucuresti, 19.#> Marcel 1roust (mono4ra-ie*, cu 're-at !e Ale=an!ru
1<ili''i!e, E!itura Albatros, Bucuresti, 19.1> &abian$ Dialo4 !es're %ocatie si !es%/rsire,
E!itura Albatros, 19."> S<a2es'eare, A-orisme si cu4etri, e!itie n4ri3it !e Mircea Berin!ei,
E!itura Albatros, Bucuresti, 19.)> Rnisi balsamuri$ 8/n!uri !e-o %iat, E!itura Coresi SR+,
Bucuresti, 1991$ A colaborat la re%istele 8or3ul, Con%orbiri literare, Rom/nia literar, Re%ista !e
istorie si teorie literar etc$, 'recum si la emisiunile ra!io-onice 7Atlas cultural9, 71ortrete si
e%ocri literare9, 7Caietele %erii9$
Cu%/nt nainte
Mircea Berin!ei s-a nscut la 9?"" ianuarie 191, ntr-o cas !e 'e Calea Mosilor !in Bucuresti,
ca unic -iu al -amiliei Berin!ei; tatl, loan (10.)-19).*, o-iter !e carier, 'artici' la 'rimul
r,boi mon!ial si 'rimeste, 'entru merite !eosebite, :r!inul militar 7Mi<ai @itea,ul9 (la ".
!ecembrie 191A*, 'recum si numeroase alte !ecoratii si me!alii (Me!alia 'entru Brbtie si
Cre!int clasa I, Crucea comemorati% a R,boiului 191A-1910, Me!alia 7@ictoria9 a Marelui
R,boi 'entru Ci%ili,atie 191A-19"1, Me!alia &er!inan! I cu s'a!e 'e 'an4lic etc$*$ Mama,
Marioara (100)-19..*, nscut Ale=an!rescu, a -ost 'rese!inta Comitetului &ilialei 6/r4u Mures
a Societtii 'entru :crotirea :r-anilor !in R,boi si 'rimeste, la r/n!ul ei, Crucea 7Meritul
Sanitar9 clasa 1$
6/nrul Berin!ei stu!ia, la +iceul 7Ale=an!ru 1a'iu Ila-rian9 !in 6/r4u Mures B un!e -usese
mutat, ca o-iter, tatl su B si obtine, la e=amenul !e bacalaureat !in 15 iulie 19)1, 7nota me!ie
ECCE1tI:NA+9$ Urmea, a'oi cursurile &aculttii !e Dre't !in Bucuresti$ +a ) !ecembrie
19), 7comisiunea e=aminatoare constat c !l Berin!ei Mircea a trecut e=amenul !e licent cu
D'atru bile albe si una rosieE9$ 6/nrul Berin!ei, 'uternic atras !e stu!iile umaniste, se nscrie, n
continuare, la &acultatea !e +itere si &ilo,o-ie, al crei licentiat !e%ine n 19).$ Este ele%ul
Marietei Sa!o%a la Conser%atorul !e Art Dramatic !in Bucuresti, la, !e asemenea, lectii !e
!esen si 'ictur$
n tot acest tim', stu!ia, cu asi!uitate si n%at, cu scru'u-lo,itatea care-1 %a caracteri,a ntrea4a
%iat, limbi strine, !e%enin! bun cunosctor !e -rance, (%ec<e si mo!ern*, en4le, (%ec<e si
mo!ern*, 4erman si latin$
Citeste mereu B cu elanul t/nrului n!r4ostit !e cunoastere B, e neli'sit !in slile !e concert
si !in cele !e teatru, e!i-ic/n!u-si o cultur umanist %ast si !e%enin! un ra-inat cunosctor al
-ilo,o-iei si literaturii uni%ersale, al artelor 'lastice, un mare meloman$ Este, 'e !e'lin,
re're,entantul 4eneratiei sale, crescut si -ormat n !inamica istoric a Unirii !in 1910, 4eneratia
'ro4ramelor si a 'roiectelor -ebrile ale nce'uturilor, cu %isele si as'iratiile ei s'eci-ice$
Debutea, n 19"9, la !oar cincis're,ece ani, cu 'oe,ii ce %! lumina ti'arului n re%ista 8or3ul$
&at !e multi !intre cole4ii si !e 4eneratie ns, Mircea Berin!ei, !esi scrie -r ntreru'ere, e
'arcimonios n 'ri%inta 'ublicrii, cci nu se 4rbeste sa se a-irme B mai ales nu cu orice 'ret$
Mare a!mirator al clasicismului B trstur accentuat, 'oate, !e !imensiunea uneori
'erem'toriu li%resc a 4/n!irii sale artistice B, 'reocu'area sa !e c'etenie este, !intot!eauna si
're4nant, ci,elarea e='resiei, cutarea esentei, ri4oare care, 'ri%it !in e=terior, 'oate 'rea c-1
'roiectea, B ca n 1a-lu!es !e 8i!e B ntr-un -el !e im'as, n realitate, %ocatia sa !e scriitor
c/sti4 relie- 'e msura maturi,rii ca artist si ca intelectual, !ar ntr-un 3oc asumat !e re-u,uri si
continue ree%aluri ale o'erei 'e care o scrie$
+a 1A iunie 19)., sustine un e=amen !e a!mitere la Ministerul A-acerilor Strine (cu tra!ucerea
n limba -rance, a unui articol !intr-un ,iar rom/nesc si re!actarea lucrrii nsemntatea ,ilei !e
1# Mai*, n urma cruia !e%ine, cu nce'ere !e la l octombrie 19)0, -unctionar !i'lomatic n
ca!rul acestui minister (Deci,ia ministeriala nr$ 5.995?) octombrie 19)0, semnat !e M$ D$
Comnen*$ n continuare, sustine, n iunie 19)9, un e=amen !e atasat (+es !is'ositions !es 6raites
!e'ai= !e 1919-19"# relati%es la Roumanie>
Mi3loacele !e re,ol%are 'asnic a !i-eren!elor internationaleF, 1o,itia Rom/niei n con-lictul cu
U$R$S$S$> +es !roits !e la Roumanie sur la 6ransGl%anie*$ n!e'lineste, tim' !e a'roa'e ,ece ani,
!i-erite misiuni n tar si n strintate$ +a "# iulie 19", este numit la +e4atia Rom/niei !e la
Helsin2i, n locul lui Dinu Cantemir (care contractase, !in cau,a climei nor!ice, o boal 4ra% !e
'lm/ni, -iin! trans-erat la +isabona*$ Rec<emat n tara la 15 au4ust 195, Mircea Be-rin!ei
lucrea,, !e la ) !ecembrie, la Directia A-acerilor 1olitice, a'oi, !e la 11 iulie 19A, la Di%i,iunea
Cabinetului si Ci-rului$ +a "9 martie 19., Ministerul A-acerilor E=terne cerea acor!ul
Consiliului !e Ministri 'entru ca M$ Berin-!ei s -ie trimis la Co'en<a4a$ Cererea a -ost res'ins,
n Rom/nia bteau !e3a %/nturi 'otri%nice$ : carier !i'lomatic !es're care a%em toate moti%ele
s cre!em c ar -i 'utut -i strlucit este, la 15 noiembrie 19., curmat brutal; la acea !at, la
con!ucerea ministerului se a-la Ana 1au2er, care a !is'us se%ere msuri !e restructurare, ntrea4a
'leia! a %ec<ii !i'lomatii rom/nesti -iin!, ntr-o 'erioa! !e c/te%a luni, 'ractic eliminat !e 'e
scena 'olitic$ Multi cole4i ai lui M$ Berin!ei a-lati n strintate au <otr/t, n m're3urrile !ate,
s rm/n !incolo !e <otarele trii si s mn/nce '/inea e=ilului$
Cu nce'ere !in acel ntunecat noiembrie 19., -ostul !i'lomat este 'e 'unctul !e a rm/ne, 'ur
si sim'lu, muritor !e -oame$ 6im' !e trei ani si 3umtate, '/n n 1951, e ne%oit s triasc !in
e='e!iente, n 'rimul r/n! !in tra!uceri, care ns B 'entru c autorul lor nu a%ea !re't !e
semntura B a'ar sub alte nume$ Sunt ani !e cum'n, n care !oar !e%otamentul c/tor%a
'rieteni a!e%rati B +ucia Demetrius, mai cu seama B l a3ut s !e'seasc lo%iturile sortii$
+a l iunie 1951, e='erienta 'e care o a%ea n arta !esenului si, nu n ultimul r/n!, uriasa sa cultur
l a3ut 'e M$ Berin!ei s se an4a3e,e la Institutul !e Mecanic A'licat 76raian @uia9 al
Aca!emiei Re'ublicii 1o'ulare Rom/ne, un!e, tim' !e 'ais're,ece ani, este, 'e r/n!, !esenator,
se- al sectiei a!ministrati%e, bibliotecar-se-, tra!uctor$ Se trans-er n iulie 19A5, la Aca!emia
R$1$R$, ca 7or4ani,ator stiinti-ic 'rinci'al9, iar la l martie 19AA !e%ine secretar stiinti-ic al Sectiei
!e literatur si art$ n -ebruarie 19.#, este nca!rat n -unctia !e cercettor stiinti-ic la Institutul
!e Istorie a Artei al Aca!emiei R$S$R$, a'oi, la scurt tim', la l iulie 19.#, trece, cu aceeasi -unctie,
la Institutul !e Istorie si 6eorie +iterar 78eor4e Clinescu9 al Aca!emiei !e stiinte Sociale si
1olitice, un!e lucrea, '/n la l -ebruarie 19., c/n! se 'ensionea,$
De la !ebutul !in 19"9 n re%ista 8or3ul, Mircea Berin-!ei continu s 'ublice n !i-erite
'erio!ice ale e'ocii interbelice B !e 'il!, Con%orbiri literare B, iar, mai t/r,iu, este 're,ent n
Rom/nia literar, Re%ista !e istorie si teorie literar cu articole !e istorie literar$ De%ine
colaborator 'ermanent al Ra!io!i-u,iunii Rom/ne, la emisiunile 7Atlas cultural9, 71ortrete si
e%ocri literare9, 7Caietele %erii9, n ca!rul crora si citeste eseurile, -oarte bine 'rimite !e
'ublicul asculttor; Re'ere -inlan!e,e, +e4en!ele antice si -aima 8reciei, Henri Dunant,
Rom/nce contribuin! la 'resti4iul &rantei, 1ierre 6eil<ar!!e C<ar!in, Dostoie%s2i, Alma Ma<ler,
C<arles-A!ol'<e Cantacu,ino, @asile Deme-trius, C<am-ort, +e4en!a 8raalului, Dante Ali4<ieri,
Cu scriitorii 'rin Bucuresti, Camille Clau!el, +ucia Demetrius, 1alatul Mo4osoaia, Alienor
!eAIuitania, Ima4ini !intr-un Bucuresti mai %ec<i, Marcel 1roust si 7 @e!erea Del-tului9, Des're
atractia insulelor mici, Com'ostela, localitate sacr, Romanul Can!i!e !e @oltaire, mereu n
actualitate etc$
A'artin/n!, asa!ar, ti'ului !e artist clasic, cu o structur ec<ilibrat, iubitor al or!inii si msurii,
Mircea Berin!ei a 'ublicat relati% 'utine crti, scrise ns, toate, sub semnul ri4orismului amintit,
ce-si a%ea ca mo!el mari autori ai lumii$ Iubirea lui necon!itionat si autentic 'entru acest ti' !e
s'iritualitate s-a !o%e!it, n cele !in urm B n s'atiul creatiei artistice a4resate !e im'unerea
'atului 'rocustian al cen,urii ce a caracteri,at a !oua 3umtate a secolului al CC-lea B, si o
mo!alitate B -ra4il, !ar sal%atoare B !e re,istent s'iritual$ Re-u4iul clasici,ant n lumea
i!eala a CGt<ereii luntrice s-a <rnit, la el, cu bucurie si %olu'tate, !in ca!ente si in-le=iuni
'latonice; !ialo4ul %a -i cu obstinatie ales ca mo!el 'resti4ios 'entru 'ro'ria sa creatie literar$
n 19.#, i a'are, la E!itura Albatros, Nicoma<os$ Dialo4 !es're ntele'ciune si -ericire 're-atat
!e Ale=an!ru 1<i-li''i!e, care a-irm c 7lucrarea ! !o%a! !e o calitate care este mai rar !ec/t
s-ar 'utea cre!e, si anume aceea !e a -i bine scris9$ 1rimit !eosebit !e -a%orabil !in 'artea
criticii !e s'ecialitate si a 'ublicului cititor, cartea s-a e'ui,at nc !in 'rimele s'tm/ni !e la
a'aritie$ Nicoma<os reia 'roblema aristotelic a moralei, ntr-un re4istru emotionant, !e 'oem
!ramatic; este, !e -a't, romanul e=istentei 'atetice a unui t/nr care, -rm/ntat !e marile
'robleme ale s'iritului uman, reali,ea,, cu a3utorul semenilor si, un i!eal moral 'rin sacri-iciul
!e sine$ ,-ticoma<os al lui Mircea Berin!ei este o lectie !e ntele'ciune, o -a't bun, o carte !e
autentic talent literar9, a-irma serban Cioculescu, iar Dana Du-mitriu remarca, n recen,ia sa !in
Rom/nia literar (l 0 iunie 19.#*; 7Constructia sobr si con%entional a crtii mentine, 'rin
intensitatea !emonstratiei si 'rin %ioiciunea !ialo4ului, interesul cititorului si, toto!at, nc/nt
'rintr-un limba3 ra-inat, neostentati% -ilo,o-ic si neostentati% 'itoresc$9 Des're aceeasi lucrare,
8eor4e Muntean scria n Contem'oranul !in "5 se'tembrie 19.#; 7t/snit !intr-o neliniste
similar la 'unctul !e 'lecare cu cea !in eseurile lui Dan Botta sau !in Dialo4ul interior al lui
Mi<ai Sora, cartea lui Mircea Berin!ei se reali,ea, ntr-un c<i' a'arte si 'ro-un! ori4inal$
Aceasta -ace ca !ebutul t/r,iu al autorului s ec<i%ale,e cu o %eritabil consacrare$9
Din acelasi uni%ers %aloric -ace 'arte si &abian$ Dialo4 !es're %ocatie si !es%/rsire (E!itura
Albatros, 19."*, lucrare ce 7ntre4este 'ro-ilul !e eseist si etician -le=ibil al lui Mircea Berin!ei9
(8eor4e Muntean, Rom/nia literar m$ ) !in 10 ianuarie 19.)*$
Sub semnul marii a!miratii -at !e creatia 'roustian, el scrie si 'ublic, tot la E!itura Albatros,
mono4ra-ia Marcel 1roust (19.1*$ n 're-at, Al$ 1<ili''i!e a-irm c 7Mircea Berin!ei, cu o
rb!are in4enioas, cu ascutit -ler critic, a i,butit s 'un la n!em/na cititorului o clu, si4ura
si inteli4ent 'rin labirintul lui 1roust, stabilin! 'uncte !e %e!ere noi si ori4inale$9 Nicolae Balot
scrie n Rom/nia literar !in 1 octombrie 19.1; 7Cu mult -inete, bio4ra-ul si e=e4etul -oloseste
!atele !irecte ale relatrilor, cores'on!entei, !i%erselor !ocumente si 'e cele, in!irecte, ale o'erei,
'entru a reconstitui tim'ul B cu !ublul sens al e=istentei lui 1roust si al 'ro'riei sale
retros'ecti%e n ima4inar$ Cartea e scrisa cu mult ele4ant, si autorul ei B !in stir'ea %ec<ilor
moralisti, cum a !o%e!it-o si n %olumul su Nico-ma<os B stie s st/rneasc o coar! 'atetic$9
n Re%ista !e istorie si teorie literar J$ 1?19.1, Marian @asile scrie !es're aceeasi lucrare;
7Mircea Berin!ei -ace ca nelinistea cuttorilor s se con%erteasc n actiunea moral nc<inat
omului$ Conclu,ie mai 'resant 'entru %remea noastr, c/n! a%/ntul ci%ili,atiei arunc n
!esuetu!ine (ntr-un mo! ne-ericit* 'roblema etic, 'roblema !e -on! a e=istentei$9
6ot la E!itura Albatros, Berin!ei 'ublic, n 19.), un %olum !e e=trase !in literatura !ramatic a
lui Killiam S<a2e-s'eare, 'rece!ate !e un am'lu stu!iu intro!ucti%; S<a2es'eare$ A-orisme si
cu4etri, ro! al a'ro-un!atelor sale lecturi !in creatia marelui autor elisabet<an$
Inter%entiile cen,urii n te=tele 'e care le-a 'ublicat nainte !e 1909 au -ost resimtite !ureros !e
autor, care a -ost obli4at s le acce'te B sub -orma unor a!aosuri mali4ne sau a unor eliminri cu
sco' 7i4ieni,ant-i!eolo4ic9 B !oar 'entru a-si 'utea %e!ea o'erele 'ublicate$
n 1991, a'are, la E!itura Coresi, un am'lu %olum, 'urt/n! titlul Rni si balsamuri$ 8/n!uri !e-o
%iat, !es're care criticul @ictoria Dimitriu %a s'une; 7Este cartea unui moralist n sensui ciasic,
si nici unul !intre cele trei as'ecte B re-le=i%, normati% si 'ractic B nu li'seste$
L$$$M n ce 'ri%este semni-icatia a'aritiei unei asemenea crti n atare moment, tim'ul e sin4urul
care o 'oate stabili cu a!e%rat$ E 'oate o nt/m'lare$ Sau, 'oate, semnul unei sc<imbri$ S ne
amintim c asemenea crti cu i!ealuri nu numai estetice, ci si etice a'ar n &ranta secolului al
C@II-lea ntr-un anume ceas$ 1rima 3umtate a %eacului, s'une 1aul Moran!, -usese o e'oc -r
moral si -r/ne, n care scan!alul nu a%ea nici o nsemntate si nici o urmare, iar 4loria
in!i%i!ului era totul$ Din 1A5#, nce'e 'erioa!a unui colber-tism se%er, cu ins'ectori !e -inante
3ansenisti, !e mare ri4oare moral, iar un scan!al 'oate acum s uci!, n acest conte=t, toat
lumea culti%at re!actea, ma=ime$ Sc<imb/n! tot ce e !e sc<imbat, n cele !ou cli'e !in
istorie, 'utem oare s'era c Rni si balsamuri e semnul !e nce'ut al unei 'erioa!e !e
reconstructieN9
Sub semnul acelorasi criterii !e %aloare se a-l si alte lucrri ale scriitorului, rmase, !eocam!at,
n manuscris; %olumul !e eseuri Arta !e a tri -rumos, romanul Ournalul lui 6eo-il, 'iesa &e!ra$
@iata si cariera sa 1-au 'us n le4tur cu un -oarte mare numr !e 'ersonalitti rom/nesti si
strine ale %remii, multe !intre acestea imortali,ate n 're,entele 'a4ini cu caracter memorialistic$
:bse!at !e stricciunile ire'arabile 'e care le 'ro%oac tim'ul, Mircea Berin!ei recom'une n
%olumul 1ara%anul %enetian B 'rin am'le 'rim-'lanuri sau abile 3ocuri !e clarobscururi B
c<i'uri !e 'rieteni si cunoscuti, 'ersonalitti istorice sau !oar -i4uri 'itoresti, lumini si 'enumbre
ale unei lumi a'use; rari nantes in 4ur4ite %asto$$$ C<iar !aca re!use la -ra4ment, -iecare 'arte
contine si e%oc ntre4ul ce a 'ulsat o!inioar !e %iat$ Asa cum ni se transmit aici, 'rin 'ana lui
Mircea Berin!ei, ele sunt, ntr-un -el, 'ri%ate !e neesential si nc/nt su-letul cititorului ca acele
se!uctoare <istorisc<e Au-na<men recu'eratoare !e inter'retri mu,icale !e !emult$ Nae
lonescu, Mircea Elia!e, +i%iu Rebrea-nu, Mart<a si Anton Bibescu, Ale=an!ru 1<ili''i!e, Emil
Botta, +ucia Demetrius, Cur,io Mala'arte, Ser4iu Celibi!a-c<e, Dinu +i'atti, 'ianistii scan!ina%i
Eri2 6aJastst3erna si 6imo Mi22il, celebri n e'oc, 'ictorii +ucia Demetria!e-B-lcescu,
Ma4!alena R!ulescu, Nicolae Drscu, +ucian 8ri-4orescu, scul'torul Boris Cara4ea, actrita
Nineta 8usti, a'oi Nicolae lor4a, 'ro-esorul uni%ersitar Istrate Micescu, ministrul &rantei la
Bucuresti OacIues 6ruelle, 'rimul-ministru I$ 8<$ Duca, 8eor4es Duca, monseniorul @la!imir
8<i2a, celebra !oamn PollontaG, ambasa!oarea so%ietic la Stoc-2<olm B sunt !oar c/te%a
!intre 'ersonalittile e%ocate n 're,enta lucrare, 'e care Mircea Berin!ei le-a cunoscut
n!ea'roa'e sau n 'rea3ma crora a trit$ Alte mari nume ale %ietii s'irituale rom/nesti B
%iolonista +ola Bobescu, 'ianistul Ale=an!ru Demetria!, balerinii &loria Ca'sali si Mi-tit
Dumitrescu, mu,icianul Constantin Sil%estri, Qoe Dumitrescu-Busulen4a etc$ B, re'ere
im'ortante n %iata scriitorului, au -ost ,u4r%ite n alte 'a4ini ale sale$
1ortretele si amintirile !e -at B !in care nu li'seste anec!oticul 7bine tem'erat9 B recu'erea,
%aloroase cli'e !e istorie, re!ate cu 'ros'etimea si strlucirea unui 7stil e=celent9 (cum 1-a
caracteri,at Al$ 1<ili''i!e*$
&oarte 'lcute la lectur, aceste 'a4ini, caracteri,ate 'rin cantitatea im'resionant !e ine!it, sunt
inte4rate !e E!itura Humanitas memoriei istorice si literare a 'ublicului cititor, -oarte !esc<is
s're literatura memorialistic si cu !eosebire ctre cea care 're,int e'oca !intre cele !ou
r,boaie mon!iale$
In ultimii !ou,eci si trei !e ani !e %iat (ntre !is'aritia mamei sale, n 19.., si 'ro'ria lui
moarte, n "###*, Mircea Berin!ei a trit -oarte retras, ntr-o 4arsonier !in stra!a S-intii A'ostoli
!in Bucuresti, n ime!iata a'ro'iere a %ec<ii bisericii cu acelasi nume$ Select/n! cu se%eritatea
stoicului lucrurile !in intimitatea sa, el nu le-a retinut B -i!el i!ealurilor austere !e %iat
-ormulate n 'ro'riile 'a4ini B, !ec/t 'e cele !e care a%ea absolut ne%oie, n centrul acestui mic
cmin auster, !ar -rumos, ntr-o %itrin %iene,a B !in care 1-au 'ri%it, '/n n ultima cli', cu
sur/surile lor se'ia, umbrele trecutului B a a!unat ('e %remea c/n! lucra la Aca!emie si i se
o-erise 'osibilitatea s cum'ere s'len!i!e e!itii 1leia!e* c/te%a ,eci !e %olume, toate !in
cate4oria acelora 'e care, !ac ar -i 'us s alea4, omul le-ar lua bucuros cu sine 'e insula 'ustie
a sin4urttii sale$
Multumim, 'e aceast cale, tuturor celor cu a3utorul crora 're,entul %olum a 'utut s %a!
lumina ti'arului n -orma actual; con-$ !r$ &rancisca Bltceanu> @asile Bene> Carmen 8ri4oras,
!e la Ambasa!a &inlan!ei n Rom/nia> !r$ in4$ @asile-6u!or Hunc2er> 'ro-$ uni%$ !r$ in4$ Dan lo-
nescu> ar<$ 'rinc$ Nicolae Ale=an!ru Nicolescu si !i'lomat Mariana Stoian !e la Ar<i%ele
Di'lomatice ale Ministerului A-acerilor E=terne al Rom/niei$
S$ SPU+6E6R
Iunie "##
Paravanul venetian
Ne trec uneori 'rin %iat celebritti, !ar -r s aib asu'ra noastr %reun e-ect struitor$ +e
str/n4em m/na ntr-o sear, la ani%ersarea unei cunostinte comune, sau le cunoastem nt/m'ltor,
n tren, si le sorbim !e 'e bu,e, ntre !ou statii !e cale -erat, cu4etri a!mirabile, 'entru ca a'oi
s le 'ier!em !in %e!ere 'entru tot!eauna$ Sau locuiesc, tot nt/m'ltor, n aceeasi %il cu noi n
rstim'ul unei %acante la mare si se lea4 ntre noi si ele o %a4 si 'recar 'rietenie !e se,on$
Uneori, co'ilrim sau suntem cole4i !e scoal cu o %iitoare celebritate, !e care tim'ul a'oi ne
se'ara$ Se 'oate c<iar s ne nru!im cu o mare 'ersonalitate si s nu-i acor!m o 'rea mare
ncre!ere tocmai !in cau,a asta$
Nu e !estul ca <a,ar!ul s ne a!uc n 're,enta unor oameni !eosebiti 'entru ca acestia s aib o
nr/urire s'ecial asu'ra noastr$ Sau 'oate numai una minor si mesc<in, !e %anitate,
nt/m'larea trebuie s ni-i 'un n -ata la momentul 'otri%it, a!ic tocmai atunci c/n! a%em
ne%oie !e o 're,ent ca a lor ca !e o <ran s'iritual, 'entru a 'ro-ita !e e=em'lul sau !e luminile
lor, si asta cu con!itia ca ei s -ie !is'usi s ne %orbeasc si s ne asculte, ceea ce rareori e ca,ul$
Ni se nt/m'l, mai !e4rab, s -im in-luentati !e oameni care nu au 3ucat nici un rol 'e scena
istoriei, !ar care, n oc<ii nostri, au strlucit la un moment !at, 'oate nu at/t 'rin %reun merit
!eosebit al lor, c/t 'rin %aloarea 'e care ima4inatia noastr le-a acor!at-o$ +um uneori o sticl
!re't !iamant, si strlucirea ei ne nc/nt$ 1entru -iecare !intre noi, !ac ne 4/n!im bine, oamenii
care au nsemnat ce%a, o'erele ce ne-au tulburat nu au -ost tot!eauna oameni si o'ere nscrise cu
litere !e -oc 'e cerul eternittii$ Datorm unei -'turi rmase necunoscute acea mare iubire care
ne-a ins'irat o 'oe,ie memorabil sau subiectul unui roman 'e care 1-am scris si a -ost bine
'rimit !e 'ublic, asa cum !atorm unei crti me!iocre citite n a!olescent re%elatia -rumosului
artistic si ne%oia !e a -ace noi nsine literatur$
1entru -iecare !intre noi, ca'o!o'ere sunt lucrrile care ne -ascinea,, la -iecare %/rst altele,
'entru -iecare sensibilitate altele, 'entru -iecare 4ra! !e cultur altele, si nu nea'rat Hamlet,
8iocon!a sau Sim-onia a IC-a$ +a %remea c/n! !esco'erim -rumosul artistic sau -rumusetea
moral, nu a%em n aceeasi msur o 3u!ecat !e-a3uns !e matur 'entru a nu c!ea %ictime unor
re%olttoare erori !e 4ust sau !e 'retuire a caracterului omenesc, iar n %irtutea unor a'recieri
nai%e, unele '/n,e mo!est 'ictate, unele melo!rame, unii im'ostori ce -ac obiectul a!miratiei
noastre e=altate 'ot tre,i n noi a!e%ratul -ior al artei sau setea !u' !es%/rsire, ce nu ne %or
mai 'rsi toat %iata$
n anii co'ilriei, la 6/r4u Mures, mer4eam a!esea, m'reun cu 'rintii mei, la o 'rieten a lor,
'ro-esoar !e !esen la +iceul !e -ete 7Unirea9$ Doamna Eu4enia Nicolau locuia 'e aceeasi stra!
cu noi, ceea ce nlesnea -rec%enta %i,itelor reci'roce$ Era %!u%, linistit, !iscret, !elicat si
ocu'a !ou camere mobilate n casa !oamnelor De/2, ce mi se 'reau btr/ne 'oate 'entru c eu
a%eam, 'e %remea c/n! le-am cunoscut, %reo ,ece sau !ois're,ece ani$ 1oate c tot !in cau,a asta
!oamna Nicolau mi-a lsat amintirea uneia !intre acele -emei, 'arc !in ce n ce mai rar nt/lnite,
-r -rumusete, -r %/rst, bla3ine, n4ri3ite, !arnice, n4!uitoare, nscute 'arc s -ie bunice$
Casa n care locuia era srccioas 'e !ina-ar, 3oas, cu trei -erestre la stra!, sub un aco'eris
nalt !e ti4l, ce a%eam im'resia c a%ea s ca! ntr-o bun ,i 'este -ata!a 4alben si 3u'uit$ :
a!e%rat cas !e tar, o cenusreas tolerat 'arc cu !is'ret !e celelalte case !in 3ur, artoase
mai toate, era aceea n care !oamna 'ro-esoar Eu4enia Ni-colau si-a trit ultimii cins're,ece ani
ai %ietii$ Du' as'ectul acesta e=terior, oricine si-ar -i 'utut nc<i'ui un interior 'e msura, a!ic
li'sit !e orice strlucire$ Dar nu era !eloc asa, si cel ce intra 'entru 'rima oar n casa scun! cu
trei -erestre la stra! a !oamnelor De/2 a%ea !e ce sa rm/n sur'rins$ Se 'trun!ea, 'rin curte,
ntr-o 'rim nc'ere ce ser%ea n 'rinci'iu !e su-ra4erie, iar n realitate !re't camer !e trecere,
'entru c acolo nicio!at nu lua masa nimeni$ :!aia 'rea nesc<imbat !in %eacul al ClC-lea,
c/n! s-ar 'rea c -usese locuit !e oameni cu mult !are !e m/n, 'entru c 'e mobila bine
lustruit, !in lemn !e culoarea mierii, se a-lau ase,ate n cea mai 'er-ect armonie t%i si
ceainice, ,a<arnite si 'otire, toate !e ar4int, iar n %itrin cristale, 'ortelanuri, tac/muri, acestea
!in urm n cutiile lor !ublate cu mtase %isinie, toate !e mare 'ret$ +a !rea'ta, usile !!eau s're
camerele !oamnelor De/2, iar la st/n4a, ctre stra!, s're o!ile ocu'ate !e !oamna Nicolau$
Salonasul acesteia era 'rimitor, mobilat cu o cana'ea si cu !ou -otolii 3oase, n 3urul unei msute
o%ale, si cu o como! 'e care tronau s-esnice !e ar4int, c/te%a -oto4ra-ii n rame %ec<i !e cati-ea
si !e bron,, 'recum si alte obiecte, 'rintre care un mar !e 'iatr asa !e bine imitat, nc/t ori !e
c/te ori l 'ri%eam mi lsa 4ura a', mie, cruia merele nu-mi s'uneau 'e atunci mare lucru$ 6ot
acolo, ntr-un colt al salonasului, si instala !oamna Nicolau se%aletul, c/n! 'icta$ 1e 'ereti, a%ea
c/te%a '/n,e lucrate !e ea n ulei, 'rintre care un 'ro-il !e -emeie 'ictat n senina manier
aca!emic si c/t se 'oate !e 'otri%it cu ambianta acelui interior ce ins'ira %i,itatorului liniste
luntric, 'ace su-leteasc, o!i<nin!u-i cu4etul$ Cci ta%anele 3oase, 'enumbra, luciul
su'ra-etelor tot!eauna bine sterse !e 'ra-, simetria, bunul-4ust al lucrurilor !e 'ret ce 'arc se %or
neatinse in%it la calm si la s'iritualitate$ +a moartea ei, !oamna Nicolau mi-a !ruit acel 'ortret
!e -emeie 'e care l 'stre, la loc !e cinste si-1 'ri%esc ca alt!at, n co'ilrie, cu 'lcere si cu
'ietate$ A rmas unul !intre 'utinele lucruri a!mirate !e mine cu ,eci !e ani n urm care nu si-au
'ier!ut o !ata cu trecerea tim'ului 'uterea !e se!uctie$
Salonasul !oamnei Nicolau mirosea uneori, c/n! intram, a %o'sele$ Mirosul acesta mi 'lcea,
'entru c-mi %estea !e la us c, nainte !e sosirea mea acolo, a%usese loc o tainic o-iciere a
creatiei artistice$ Doamna Nicolau 'ictase ntre tim' ce%a, se nscuse ntre tim' un tablou !in
nimic si-1 cutam cu emotie$ Desco'eream n!at, 'e se%alet, o '/n, 'e care era ,u4r%it, !e
'il!, un %as cu albstrele$ Recunosteam cu uimire %asul, care se!ea !e obicei 'e como!,
'recum si coltul mesei o%ale, ba c<iar si o bucat !in -ata !e mas 'e care se a-la 'arc !in
nt/m'lare o carte, !a, almana<ul +umea ilustrat 'e anul n curs, acelasi 'e care !oamna Nicolau
mi-1 !ruise, ca !e obicei, n!at !u' a'aritia lui$ Recunosteam tot ce %e!eam 'e '/n,, si
asemnarea !intre obiectele 'ictate si cele reale mi 'ro!ucea o sen,atie !e uimire si !e -ericire
necunoscut '/n atunci$ Simteam ne%oia s -ac si eu ce%a !e acest -el, e%entual s co'ie,
re'ro!ucerile !in almana<ul +umea ilustrat, si, 'entru ca !oream asa !e mult s !esene, si s
'icte,, mi-au -ost cum'rate cele necesare si m-am a'ucat !e lucru$
Dar tot 'e stra!a noastr, 'e ste-an cel Mare, mai locuia o alt 'rieten a 'rintilor mei, tot
'ro-esoar la liceul !e -ete, ca si !oamna Nicolau, !ar, s're !eosebire !e aceasta !in urm, cu care
era bun 'rieten, !omnisoara Car' era 'ro-esoar !e lucru si era obse!at, as s'une, nu !oar !e
c/te%a 'reocu'ri artistice, ci !e tot ce era art$ Domnisoara @alentina Car' citea crti bune,
stimulat, !esi4ur, !e 're,enta n -amilie a !omnului 8$ Ibr/ileanu, cumnatul ei, asculta mu,ic,
!ansa uneori 7!ansuri !e caracter9, 'iro4ra%a, si croia roc<iile, bro!a, se mbrca ntr-un stil
care-i era 'ro'riu si c/nta la 'ian$ Era t/nr, slab, -oarte slab, ne4ricioa-
10
sa la c<i', %ioaie, 'lin !e ima4inatie$ Doamna Nicolau se multumea s 'icte,e -lori, nu!uri,
'ortrete, si toate astea !in c/n! n c/n!, -oarte rar, iar lucrul ei 'ro4resa -oarte ncet, n ceea ce
-cea, 'unea mult constiincio,itate si rb!are$ Domnisoara Car', n sc<imb, era -oarte abil$
+ucra re'e!e$ De 'il!, n c/te%a minute 'icta n ulei un a!orabil ca' !e c/ine 'e -un!ul unei
-ar-urioare !e 'm/nt ars$ :!aia ei !e culcare era 'lin cu ast-el !e ca'ete !e c/ini !e toate rasele$
Dar ce nu era n o!aia ei !e culcare B si n cea !e 'rimire, mai alesS
A%ea, 'e !i%anul 3os, aco'erit cu un co%or 'ersan, 'e care !ormea noa'tea, 'u,!erie !e 'erne cu
-ete lucrate !e ea cu acul, 'e etamin, sau 'ictate tot !e ea, 'e cati-ea, cu moti%e orientale$ De
alt-el, :rientul romantic era 're,ent cu insistent si n camera !e 'rimire$ Se a-la acolo, ntre
altele, o msut !e lemn <e=a4onal, -oarte 3oas, 'iro4ra%at tot !e ea si tot cu moti%e orientale$
(1iro4ra%ura era la mo! 'e %remea aceea$* 1e msut, erau n4<esuite artistic, ca 'e un tablou
re're,ent/n! o 7natur static9, o nar4<ilea, un colier !e c<i<limbar, un mic album cu %e!eri !e la
Constan-tino'ol, alturi !e c/te%a 'liante cu ilustrate !in 1aris, Roma si @enetia, 'e un!e
cltorise !omnisoara Car', o bote musiIue1 B 'e care, uneori, la cererea mea, o ntorcea cu
c<eia, ca s ascult o succesiune !e sunete 4ratios mo!ulate B, 'recum si -oto4ra-ii mici, n rame
'iro4ra%ate$
Domnisoara Car' a ac<i,itionat ntr-o bun ,i un 'ate-on His Master s @oice, cu c/te%a !iscuri
-oarte !i-erite ca 4en; 1astorala, Preut,er, <abanera !in Carmen, @alencia lui Oose 1a!illa si 'e
Maurice C<e%alier c/nt/n! Elle a%ait !e tout'etits tetons, @alentine$ Mi-a!uc aminte c ntr-o
sear s-a mbrcat ntr-o roc<ie alb cu multe %olane, si-a 'us n 'r un 'ie'tene nalt si, cu o
-loare rosie n 4ur, ne-a !ansat <abanera !u' mu,ica lui Bi,et$ Musa-irii -ceau <a,, iar eu eram
n e=ta,$ Mie mi-a !at, o buna bucat !e %reme
1 Cutie mu,ical (lb$-r$* (n$ e!$*$
19
si -r 'rea mult 'ro-it, lectii !e 'ian$ Du' ce s-a mritat si s-a mutat cu sotul ei ntr-o cas mai
mare, s-au nmultit 'ernele bro!ate, scaunele 'iro4ra%ate, ca'etele !e c/ine 'e -ar-urioarele !e
'm/nt ars, iar 'entru c ntre tim' !e%enisem ce%a mai mare, biblioteca ei a !e%enit 'entru mine
un i,%or nesecat !e crti 'entru lectur$ Domnisoara Car' era o -iint cu totul neobisnuit 'entru
mine$ A%eam im'resia c nu tria !ec/t 'entru ca s -abrice obiecte -rumoase, si-i 'ri%eam cu
a!miratie !e4etele subtiri care c/ntau la 'ian, 'ictau, bro!au, teseau c/t era ,iua !e mare, cu
aceeasi abilitate$
ntr-o ,i, intr/n! n o!aia ei !e 'rimire, am !esco'erit 'e neaste'tate ce%a nou, ce%a care m-a
nc/ntat mai mult !ec/t orice %,usem '/n atunci si !ec/t orice a%eam s %! mult tim' !u'
aceea; un 'ara%an enorm, 'e ale crui sase -ete !omnisoara Car' 'ictase n mare tain, ca s ne
-ac 7o sur'ri,9, s'unea ea, sase 'eisa3e %enetiene, ins'ir/n!u-se !e 'e c/te%a !intre ilustratele
!in albumele ei$ @e!erile mrunte, 'e care le stiam !e 'e crtile 'ostale, erau re'ro!use !e ea, n
ulei, 'e su'ra-ete mari$ A%eam im'resia c m a-lu eu nsumi la @enetia$ 1alatele ro, si %er,i se
nltau n -ata mea, im'resionante, uriase si se rs-r/n4eau n a'> 71untea sus'inelor9 m n-iora
asa cum o %e!eam atunci, cenusie, sus'en!at ntre !ou -ata!e sumbre> !e 'e un alt 'anou, m
n%eselea, n sc<imb, un 'o! usor, aruncat 'este un canal n4ust, 'recum si o 'iat lar4, 'lin !e
miscare si !e lumin, animat !e oameni n %esminte multicolore si !e 'orumbei n ,bor$ Mi s-a
e='licat 'e lar4 'o%estea 71untii sus'inelor9, simbolul leului nari'at !in %ecintatea 1alatului
!ucal, mi s-a %orbit !es're statuia ec%estr a lui Bartolomeo Colleoni, scul'tat !e @errocc<io,
!es're Ca !F:ro, iar re,onanta sonor a numelor, noi 'entru mine, ce nsoteau 'eisa3ele 'ictate
mi s'orea nc/ntarea 'entru tot ce %e!eam; Canal 4ran!e, 1onte !ei sos'iri, 1onte !i Rialto, Ca !
F:ro, 1ia,,a San-Marco, 1ala,,o !ucale$$$
Qile !e-a r/n!ul %eneam s a!mir 'ara%anul %enetian si lui i !atore, !orinta mea, %ie si a,i, !e a
%e!ea @enetia, 're-
"#
cum si !e a crea la r/n!ul meu ce%a la -el !e s'ectaculos, !e -ascinant$ 1ara%anul %enetian a -ost,
'e %remea aceea, tot ce-mi ima4inam mai -rumos 'e lume, !e !ra4ul cruia %iata merita s -ie
trit$ A -ost bote,ul meu artistic, marele meu e=ta,, n -ata lui mi-am 3urat s triesc 'entru
-rumos, 'entru art, 'entru creatie$
Dar, !u' -oarte multi ani, nt/m'ltor, la Bucuresti, %i,i-t/n!-o 'e -osta !omnisoar Car', care
se mutase cu sotul ei, ca si noi, n Ca'ital, am ru4at-o s-mi arate 'ara%anul ca-re-mi nsu-letise
co'ilria$ 1ara%anulN A'roa'e c uitase !e el si se minuna c-mi aminteam euS De mult nu-1 mai
tinea n cas$ 1ara%anele nu mai erau la mo!, si a'oi acela, o biata 'ictur a ei !e tinerete, o
s'oial, -cut !u' crti 'ostale, cum !e 'utuse s-mi 'lacN @oiam nea'rat s-1 re%!N
Ne-am suit m'reun n 'o! si 1-am 4sit, str/ns, n4<esuit ntre !ou cu-ere, 'lin !e 'ra-, 3u'uit,
cu '/n,a 4urit 'e alocuri$ Nici urm !in ce iubisemS A%eam n -ata oc<ilor sase 'anouri mari,
mo!est ,u4r%ite !e o amatoare nsu-letit, !ar nu o ca'o!o'er care s !etermine 'e cine%a s-si
nc<ine %iata artei$ si totusi, asa se nt/m'lase$ +ui i !atore, 'rima si cea mai co%/rsitoare
contem'latie artistic a %ietii mele, lui, 'ara%anului acela %enetianS
De c/te ori, !e atunci, nu-mi amintesc !e el, re%,/n! cu in!i-erent, si c<iar cu uimire, -'turi
alt!at n!r4ite$$$ 1ri%in!u-le, m ntreb cum !e le-am 'utut iubi$$$ si-mi s'un cu tristete; 7Iat
'entru cine am %rut s-mi curm %iataS9 si tot !e 'ara%anul acela mi-a!uc aminte c/n! recitesc un
roman n!r4it n a!olescent, si care acum mi se 'are nai%, sau o 'oe,ie care m-a emotionat
c/n!%a, si 'e care a,i o 4sesc siro'oas$ 7Iat, mi s'un mai !e'arte, romanele care m-au -cut
s iubesc literatura si 'oe,iile 'e care as -i !orit s le -i scris eu nsumiS Ce maculaturS9 si totusi,
-r e=ta,urile 'uternice 'e care mi le-au tre,it n co'ilrie, as -i a'ucat 'e alt !rum$ De aceea
rm/n recunosctor 'rimelor mele e=altri !eri,orii, cci e mai 'utin im'ortant cui !atorm
'rimele noastre simtminte 'uternice, !ec/t -a'tul c le-am a%ut si au tre,it n noi bucuria %ietii$
"1
Mmita
Numai Camil, sotul ei, i s'unea 7Mat<il!e9$ Ceilalti, a!ic cei sa'te co'ii ai ei, 'recum si
ne'otii, 4inerii, nurorile, 'rietenii si cunostintele acestora !in urma nu i s'uneau alt-el !ec/t
7maman9, 7mamaia9 sau 7mmita9$ 1/n si slu3nica, Mria (a sa'tea, a o'ta sau a !ou,ecea,
'entru c Mriile se succe!au cu !estul re'e,iciune n casa cu multe nc'eri !e 'e Stra!ela
S-/ntului Atanasie !in Iasi*, -olosea acelasi a'elati% c/n! %orbea cu altii !es're ea$ Una !intre
Mriile acestea mi-a!uc aminte c a ntors !e la us niste musa-iri %eniti 'e neanuntate la una
!intre -iicele Mat<il!ei, !ecla-r/n!u-le c 7nu e nimeni acas> !oar eu si mmita9$ Cre,/n! c e
%orba !e mama -emeii !e ser%iciu, %i,itatorii au 'lecat$ Da, toat lumea care o cunostea i s'unea
ast-el, n a-ar, -ireste, !e 'rintii, !e -ratii si !e sora ei, !ar, c/n! am cunoscut-o eu, 'rin anul
19"" 'are-mi-se, 'rinti nu mai a%ea !e mult, iar -ratii si sora erau ca si cum n-ar -i -ost$ @a -i
%orba !e asta ce%a mai !e'arte$
Mmita mi se 'rea btr/n 'e atunci, 'entru c eu eram co'il, iar ea cor'olent, usor
ncruntit, mbrcat in%ariabil n roc<ii !e culoare nc<is, cu m/neci lun4i, si mai ales 'entru
c era mama mtusii mele, sotia -ratelui mamii$ n realitate, cre! c era ce%a mai t/nr !ec/t sunt
eu a,i, a!ic o -emeie n 'uterea %/rstei, scun!, roto-ee, cu trsturi orientale, oac<es, ener4ic,
bun 4os'o!in si, la oca,ii, %esel -oarte$ Era !e o !elicatete !es%/rsit n relatiile ei cu toat
lumea, n a-ar !e slu3nice, 'e care le mustruluia, ntrebuin-
""
t/n! n acest sco' un %ocabular con%enabil, e !re't, !ar care era un -el !e es'eranto 'entru -etele
!e la tar an4a3ate s 4teasc, s mture n cas si s ser%easc la mas$ Acestea nu re,istau 'rea
mult ciclelilor si nencetatei su'ra%e4<eri a mmitei si-si cutau re'e!e alti st'/ni, !ac nu
erau conce!iate mai nainte 'entru inca'acitate$
n ,orii ,ilei urmtoare celei n care noua %iitoare %ictim se 're,entase la ser%iciu, mamaia o
aste'ta mbrcat n una !intre roc<iile ei ne4re, cenusii sau maronii, tot!eauna str/mte, bine
nc<ise n 3urul 4/tului ei scurt, m'o!obite cu un 4uleras -oarte n4ust -cut !intr-o umbr !e
!antel alb, !e 'ic<et sau !e %oal ori !intr-o !un4ulit !e blana, !u' se,on$ Corsetul nalt n
care era -erecat o -cea s stea tea'n 'e mar4inea unui scaun, n mi3locul o!ii B canoanele
bunei cresteri !in lumea si !in e'oca ei inter,ic/n! unei 'ersoane bine e!ucate s se ase,e 'e
toat su'ra-ata scaunului si s se re,eme cu s'atele !e s'tarul acestuia B ast-el nc/t 'rea, n
imobilitatea ei, asemenea unui i!ol al nen!urrii n -ata cruia se a-la n4enunc<eat ultima
Mrie, cu o c/r' !e 'ra- n m/n$ Du' ce o 'ri%ea 'entru un rstim' cu o nencre!ere a'rioric
si o lsa s-si -ac ncl,irea ster4/n! colbul !e 'e !usumea, mmita i !!ea startul, si 'roba !e
n!em/nare nce'ea$ &ata trebuia s se ri!ice si s culea4 n -ata st'/nei 'ra-ul !e 'e mobile$ Ca
o balerin !ebutant, slu3nica 'ornea 'rin camer cu c/r'a !e 'ra- ntr-o m/n, iar, n cealalt,
cu'lumeaul-uT ce-i -usese ncre!intat n momentul startului, se strecura 'rintre scaune n 'a'ucii
!e '/sl ce i se m'rumutaser oca,ional, m/n4/ia usor su'ra-ata lucie a mesei !in mi3loc, a'oi
'e aceea a msutelor !e 'rin colturi, se a'leca, se ri!ica, se ntorcea, sc<ita in%oluntar un arabesc,
a'oi o 'iruet, n tim' ce mmita urmrea cu o 'ri%ire e=i4ent si e='ert core4ra-ia noii sale
an4a3ate si inter%enea !in c/n! n c/n!, ca un a!e%rat maestru !e balet al !ereticatului, ntr-un
ori4inal !ialect -ranco-mol!a%;
1 1mtu- !e 'ene mari (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
")
B A'leac-te, mata, te ro4, mai multisor, ca sa a3un4i cu c/r'a c/t mai au -on!U, sub cri%at$
Ri!ic !escen! !u ?rR)-ul$ De ce te uiti la mine, m c<ereS si nu i,bi scaunul !e mas, te ro4S
Acum, ster4e si la%aboul$ 1entru ba4!a!ie a%em o 'erie cu coa!$ ti-am s'us s cureti la%aboul$
N-au,i ce-ti %orbescN +as 'rostirea$ Esti cam entetee5$ Nu 'rice' !e ce e%iti s ster4i la%aboulS
B Care bou, cucoanN
B Cum 7care bou9N Esti !e-a !re'tul e=orbitant$ Ai nce'ut s m embete,iA$ si 'un 'ariA cu
mata c sub cri%at n-ai mturat '/n la 'erete$ A<, sorte, m c<ere, esti im-'ossible, m 'arole
!F<onneurUS
Noua slu3nic nu a%ea !e un!e s stie c mamita si -cuse e!ucatia la 1aris, c<e, !es !ames
au4ustines9, cum i 'lcea ei s s'un, numai c, si s -i stiut acest lucru, tot nu i-ar -i ser%it la
nimic$
Mamaia nu numai c asista nen!u'lecat la !ereticatul o!ilor, e='rim/n!u-si 'retentiile si
nemultumirea ntr-un limba3 care le ,'cea 'e bietele -ete %enite s-si c/sti4e o '/ine la oras, !ar
!e-a lun4ul ntre4ii ,ile, '/n seara t/r,iu, !esco'erea mereu c/te ce%a ce trebuia nea'rat -cut
!e ctre ele, ast-el nc/t slu3nicele nu a%eau nici un moment !e r4a,$ Asta nu 'entru c ar -i -ost
ne%oie s se s'eteasc cine%a muncin!, c !oar nu era acea cas nici internat, si nici ca,arm, ci
numai 'entru c n conce'tia etico-4os-'o!reasc a mmitei o ser%itoare trebuia s aib
tot!eauna ce%a !e -cut, 'entru c inacti%itatea e un ru s-tuitor$
" n a!/nc, n s'ate (lb$-r$* (n$ e!$*$
) Co%oras ('e care se 'uneau 'icioarele la cobor/rea !in 'at* (lb$-r$* (n$ e!$*$
Dra4a mea (lb$-r$* (n$ e!$*$
5 nc't/nat (lb$-r$* (n$ e!$*$
A M 'lictisesti (-rantu,ism, c-$ embeter* (n$ e!$*$ 1 1ariu (lb$-r$* (n$ e!$*$
0 Du-te, !ra4a mea, (esti* im'osibil, 'e cu%/nt !e onoare (lb$-r$* (n$ e!$*$
9 +a clu4ritele !in :r!inul S-/ntului Au4ustin (lb$-r$* (n$ e!$*$
!ecreta ea, -r alte e='licatii, !ar cltin/n! !in ca', ca si cum ar -i %rut s s'un; 7stiu eu !e CV
sunt n stare -etele aistea c/n! n-au ce -ace$ +e e 4/n!ul la 'rostii$9
1a'aia, sotul mmitei, brbat c<i'es, cu barba bine n4ri3it, era 7secretar9 la 1rimria !in Iasi,
'retuit si res'ectat 'entru marea amabilitate cu care 'rimea, asculta si-i satis-cea 'e toti
solicitantii, ca si 'entru corectitu!inea si s'iritul su obiecti%$ Acas i 'lcea, c/n! 1-am cunoscut
eu, s stea lun4it 'e 'at, n iatac, cu o carte n m/n, n %reme ce mamaia cu -etele ei, bietii,
4inerii, nurorile, ne'otii, ma-!am Cor3escu, Marieta @/rna%, +ilica 6ereu,escu si alti musa-iri
statornici se -oiau c/t%a %reme 'rin celelalte o!i, %orbeau tare, se mai s-!eau c/te%a cli'e !in
te miri ce, !u' care se ase,au la c/te o mas sau !ou !e crti, si n casa se asternea, '/n seara
t/r,iu, tcerea$
1rintii mei si cu mine %eneam la Iasi o !at 'e an, !e Crciun, iar cei !e-acolo ne ntorceau
%i,ita, rm/n/n! la noi, la 6/r4u Mures, c/te%a s'tm/ni, uneori o luna nc<eiat$ Erau, aceste
nt/lniri, 'erioa!e !e %eselie 4eneral$ 6oata lumea era 'us 'e 4lume, 'e 'etrecere, 'e 'limbri
cu trsura a-ar !in oras, la o mic statiune !e bai curati%e !in %ecintate, la '!ure, sau la Mures,
un!e ne scl!am la a'usul soarelui B toate astea %ara, c/n! %eneau cei !e la Iasi la noi B si 'e
mese co'ioase, 3oc !e crti si 'reumblri cu sania, iarna, c/n! mer4eam noi la ei$
Abia !u' ce m-am -cut mai mare am nce'ut s a-lu c/te ce%a !in %iata mmitei si s ntele4
c tineretea ei -usese iesita !in comun$
Mult mai t/r,iu ns, 'e c/n! mmaita se a'ro'ia !e nou,eci !e ani, iar eu trecusem !e trei,eci,
am a%ut 'rile3ul s a-lu !in 4ura ei, ntr-o !u'-amia, n care toat lumea era 'lecat !e acas,
'o%estea nt/m'lrilor ciu!ate 'e care le
F 6rebuie s i se !ea !e lucruS (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
"5
trise cu multi ani n urma, un a!e%rat basm !e !ra4oste si !e ur, !in care nu au li'sit nici
su'erstitiile, nici cru,imea$ M a-lam n iatacul mmitei si 'ri%eam o miniatur a4tat la
c't/iul !i%anului ei$ Mmita se!ea culcat, cu m/inile cruce sub ca'$ Era a'roa'e la -el !e
cor'olent ca alt!at, i 'ierise ns ener4ia, !ormita a!esea n tim'ul ,ilei, !ar 'e 'er4amentul
-etei 'ri%irea si 'strase nc ntunecata strlucire !in trecut$
B 6e uiti la miniatura ceeaN E 'ortretul mamei mele, -cut !e ea 'e 'ortelan$
Din o%alul ramei n4uste !e bron,, usor n%ec<it !e ani, m 'ri%ea cu rceal o -emeie t/nr,
'ali!, cu bu,e n4uste si cu oc<i la -el !e ne4ri ca ,ulu-ii ce-i 4/!ilau urec<ile$ : roc<ie -oarte
!ecoltat abia i aco'erea s/nii mici, sub care talia a'rea n4ust si ne-iresc !e nalt, ntr-o m/n
tinea -r 4ratie un tran!a-ir rosu$
B 1icta -oarte -rumos, !ar nu-mi !au seama !ac era -rumoas$
B A%ea talent, !ar -rumoas nu era$ Era nea4r la -at, numai 'iele si os, a'ri4, %iclean, a%ar
si -oarte r,buntoare$
B @ai, mmitS Cum 'oti %orbi asa !es're mama mataleN
B Ai s ntele4i !ac ti-oi 'o%esti$ M-am ase,at 'e un scaun l/n4 !i%anul ei$
B 1o%esteste-mi, mmit$ 6e ro4 -rumosS
B M mere11 era nscut Ne4ru,,i$ : c<ema Helene Ne-4ru,,i nainte !e a se mrita cu tatl
meu, Costac<i 8<ica$ A a%ut cu brbatul ei nc o -at, n a-ar !e mine, si trei bieti$ 1e mine, nu
m-a iubit nicio!at$
B De ceN
B Nu 'rea ne 'otri%eam$ De alt-el, mama mea s'unea tot!eauna c i-ar -i 'lcut s aib numai
bieti$ 1e -ratii mei i iubea, i alinta, le n!e'linea toate 4usturile$ 1e mine, m-a
11 Mama mea (lb$-r$* (n$ e!$*$
"A
trimis la 1aris, c<e, Ies !ames au4ustines, a!ic la clu4rite comme on !itn, ca s -iu c/t mai
!e'arte !e ea$ Dar s %e,i mata ce s-o-nt/m'lat$ Era la Iasi 'e atunci, 'e la 100# 'a-re-mi-se, sau
mai nainte, un t/nr a%ocat !e ori4ine -rance,, 'e nume Camil, tare !istins si cu e!ucatie aleas,
nru!it 'are-se cu %estitul me!ic !in %eacul trecut, &rantois-Oose'< 8ali, cel cu -renolo4ia, stii
mata, care a st/rnit mare %/l%, 'are-se, 'e %remuri$ Camil aista era brbat -rumos, culti%at, a%ea
o %oce tare 'lcut, si -emeilor le cam sucise ca'ul$ Era 'o-tit 'este tot, !es raouts, !es
sauteries, 'artout1)$ 1rintre !amele !in societate care l a!mirau era si mama mea$ Ar -i !orit ea
s-1 aib n toate ,ilele n salonul ei, !ar asta ar -i btut la oc<i, 'entru c mama mea era -oarte
cunoscut n lasi$ n -iecare !u'-amia,, c/n! era %remea bun, mama mea iesea s se 'limbe,
mbrcat ele4ant, cobora tre'tele 'eronului, n curte, un!e o aste'tau 'atru albane,i !in ser%iciul
ei, cu turban 'e ca', si-i -ceau 'lecciune$ Erau slu4ile ei cre!incioase$
B 8orilele !umneaei$
B Ce s'uiN Nu, !ra4, erau albane,i %eritables1$ &amilia tatlui meu era tot !e neam albane,$ Ei
stiau si ne erau -oarte !e%otati$ Era %orba ca -ratele meu Albert s !e%in re4e al Albaniei, !ar nu
s-a 'utut$ Dar asta e alta istorie$ Mama scotea !intr-o 'un4 !e 'iele niste bumbi mari !in
!iamant, culbeci le s'unea, si i 'unea 'e 'alm$ A'oi, ntin!ea m/na s're albane,ii aistia, -r
s-i 'ri%easc, -r s s'un o %orb$ Ei luau bumbii si-i 'rin!eau !e turbane, a'oi aler4au cu 'asi
mici unul !u' altul, !esc<i!eau 'oarta 'e care iesea !rea't si as'r mama mea, o a3utau s urce
n caleasca, i aco'ereau 'icioarele cu o blan scum', usoar si moale ca o mtase, !u' care
aler4au !in nou si se instalau re'e!e B- mamii mele nu-i 'lcea s aste'te !u' slu4i B !oi 'e
1" Cum se s'une (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
1) +a rece'tii, la serate !ansante, 'este tot (lb$-r$* (n$ e!$*$
1 A!e%rati (lb$-r$* (n$ e!$*$
".
ca'ra calestii si !oi n s'atele ei, n 'icioare$ Caleasca 'ornea s're Co'ou, caii ne4ri sltau n tra'
ele4ant, culbecii strluceau ca niste luce-eri 'e -runtile albane,ilor, iar mama mea sttea !rea't,
nemiscat n mi3locul trsurii$ 6ot la-siul stia c a iesit 'rintesa Elenco 8<ica la 'limbare$ Int/l-
nin!-o, brbatii !in lumea ei ri!icau 3obenul, iar ea bine%oia s le rs'un! la salut, cltin/n! !in
ca' cu un aer nemultumit, ca si cum salutul lor ar -i tulburat-o !in %isare$ +a na'oiere, mama
cobora !in caleasca, a3utat !e cei 'atru albane,i, se o'rea a'oi n -ata usii !e la intrare, ntin!ea
n lturi bratul !re't, tot -r s 'ri%easc !ec/t nainte, !esc<i!ea 'alma nmnusat, iar albane,ii
!e'uneau acolo culbecii cu !iamante mari c/t oc<iul$ Ei bine, -iin!c era asa !e cunoscut n
oras, mama mea nu se 'utea e='une commera4esl5-e-lor, a!uc/n!u-1 'rea !es 'e t/nrul Camil
la soareurile1A ei, !esi ar -i 'utut-o -ace, -iin!c el era s-tuitorul -amiliei n tot -elul !e c<estiuni
ce 'ri%eau a!ministrarea a%erii 'rintilor mei$ Dar, %e,i mata, c/n! te stii, comme on !it, cu
musca 'e cciul, ai im'resia c toat lumea se ocu' !oar !e tine$ Mama mea se namorase !e-a
binelea, si o -imee namorat se 'rosteste a!esea$ 1e !e-o 'arte, se-n4ri3este s nu-i a-le lumea
taina, iar 'e !e alta se ! !e 4ol$ si aco'ere -un!ul si se !esco'ere n -at$ S %e,i mata ce i-o
trecut 'rin minte$ M-a c<emat !e la 1arisS Qicea c i s-o -cut !or !e mine si c se a-l aici IuelIu
Fun !e tres culti%e11 ce mi-ar 'utea com'leta n%ttura n t/r4ul lesilor tot asa !e bine ca c<e, Ies
!ames au4ustines, care o costau o a%ere$ Asa c m-am na'oiat n tar si, s're sur'rin!erea mea,
m-am tre,it cu un 'rece'tor abia mai %/rstnic !ec/t mine, tare 'lcut la c<i' si tres a4reable10,
care a nce'ut s m %i,ite,e ,ilnic s're a-mi %orbi !es're lF<istoire !e la &ranceW si a
15 B/r-e (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
1A C-$ -r$ soiree 7serat9 Xn$ e!$*$
1. Cine%a -oarte instruit (lb$-r$* (n$ e!$*$
10 &oarte 'lcut (lb$-r$* (n$ e!$*$
19 Istoria &rantei (lb$-r$* (n$ e!$*$
"0
citi cu mine !in Corneille si !in Racine, si !in alte celea$ 3@lama mea era neli'sit !e la lectiunile
aistea, lua ceaiul cu noi, se ntretinea 'rieteneste cu Camil$ -ceau <a, am/n!oi !e lucruri 'e care
nu le ntele4eam, iar eu tceam cu oc<ii n 3os, nciu!at 'e mama mea, care se tinea mereu !u'
noi$ 'oar la 'lecare mi n4!uia s-1 con!uc '/n la us$ A,i asa, m/ine asa, '/n ce, !intr-o
'ri%ire, !intr-o str/n4ere !e m/na mai n!elun4, !intr-o soa't, am nteles c t/nrul Camil
'rinsese !ra4 !e mine$ Eu barem, cre! c m amore,asem !e el !in 'rima ,i$ M roseam c/n! se
uita la mine, !e%enisem !e la o %reme tare !istrat si n,uroas, 'l/n4eam -r rost, iar 'e mama
nu o mai 'uteam su-eri$ Nu stiam s m 're-ac$ Crescusem la clu4rite, eram co'il si Camil
aista era 'rimul brbat !e care m n!r4ostisem$ Mama a nteles$ De team s nu i-1 iau 'e
Camil, s-a 4/n!it s m mrite c/t mai re'e!e cu altul$ Mi-a 4sit un mire artos, !e -amilie mare,
!ar 'lin !e !atorii si tare stricat, 'are-se$ I-a -4!uit c-mi %a !a !e ,estre o mosie sau !ou, nu
mai tin minte, numai s m ia !e ne%ast$ 6/nrul a -ost !e acor!, cu toate c a%ea o le4tur
%ec<e !e !ra4oste$ S-au n!e'linit -ormalittile si a %enit ,iua nuntii$ Dar ntre tim' nici Camil al
meu nu se,use cu m/inile n s/n$ i -4!uise celuilalt c-i 'lteste n!at !atoriile !e la baccara,
!ac se n%oies-te s renunte la mine$ Acela era membru la Ooc2eG, un!e nu se a!miteau nt/r,ieri
c/n! era %orba !e asa-,isele 7!atorii !e onoare9, -cute acolo, la masa !e crti a clubului$ Nu mai
tin minte c/t si c/n! i-a 'ltit, e mult !e-atunci, !ar a-la mata c m-am cununat totusi cu acela$ A
trebuit$ Numai c, !u' ce am iesit !in biseric si am 'lecat n cu'ea cu mirele meu n obisnuita
'limbare !u' nunt, la un colt !e stra!, un!e aste'ta Camil n alt cu'ea$ m-am !at 3os si m-am
urcat la aista$ Sotul 'e care l aban!onam mi-a srutat m/na, mi-a urat 4alant cltorie buna si si-a
%,ut !e !rum$ A 're-erat s sca'e !e !atorii -r mine, !ec/t s se alea4 cu mosii, !ar si cu
mine$ Eu am -u4it cu Camil la Botosani, un!e a%eam
"9
ru!e care ne-au a3utat 3oin!re Ies !eu= bouts"# '/n ce Ca-mil si-a -cut o situatie$ Am cerut
!i%ortul !e cellalt, a -ost un ntre4 scan!al mon!ain"Y, si m-am mritat cu Camil$ +-am obtinut
'e aista, !ar n sc<imb am 'ier!ut-o 'e mama$ ti ima4ine,i mata su-erinta, !es'erarea, m/nia
mamei mele, care era 'e atunci o -imeie ntre !ou %/rste, n!r4ostit -oc !e un brbat c<i'es
mai t/nr !ec/t ea, c/n! s-a %,ut aban!onat !e aista, 'entru a -u4i cu cineN Cu -ata eiS M ura
!e moarte$ E e='licabil si te ro4 s m cre,i mata ca am nteles-o, c am 'l/ns-o, Iue toute m %ie
3Fai eu !es re-mor!s"" 'entru c mi-am cl!it -ericirea 'e !urerea ei$ As -i !orit sa-i cer iertare, s
ncerc s-o-m'ac, !ar nu se 'utea$ Cre! c m-ar -i str/ns !e 4/t !ac i-as -i iesit n cale$ Noroc c
nu triam 'e-un loc$ si totusi, ce nu mi-a -cutS Ce n-a ncercat, ca s se r,buneS
B 1o%esteste-mi, mmitS
B S %e,i$ n iatacul meu !e -at, n cri%atul meu a culcat o ''us cu ca'ul !e cear, 'e care
cine%a, 'robable-ment une sorciere"), s-a str!uit s-1 -ac s semene c/t !e c/t cu al meu, 'oate
!u' !escri'tiile mamei mele, 'entru c n-a%eam n cas 'ortret, n -iece sear, mama intra n
o!aia mea, 'e ntuneric, si m'l/nta n 'ie'tul !e c/lti al ''usii o an!rea$ S'era ca 4estul aista,
re'etat nentreru't !e ea acolo, la Iasi, a%ea s-mi atra4 moartea la Botosani, un!e ns eram
-ericit alturi !e Camil si aste'tam un co'il$ @,/n! c 'roce!eul cu ''usa nu ! re,ultat,
mama mea a ncercat un altul$ Mi-a trimis 'rin cine%a o e'istol si o boccea$ 7Dra4 Mat<il!e,
scria ea cam n -elul aista, s uitm trecutul si s ne m'cm, ti trimit ,estrea ce ti se cu%ine, n
s'eranta c-ti %a -i !e -olos$9 Am srutat scrisoarea, 'l/n4/n! !e bucurie$ Am !es-cut bocceaua,
si ce cre,i mata c
"# S -acem -at cu 4reu c<eltuielilor 4os'o!riei (lb$-r$* (n$ e!$*$
"1 Mon!en, !in lumea bun (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
"" C toat %iata mea am a%ut remuscri (lb$-r$* (n$ e!$*$
") 1robabil, o %r3itoare (lb$-r$* (n$ e!$*$
)#
era nuntruN Scu-a, cmas alb, 4iul4iu, 'ern, a!ic o 4arnitur com'let 'entru
nmorm/ntareS A mai trecut un tim' !e la aiast 4lum sinistr ce trebuia s-mi a!uc moartea,
3-li s-a nscut si al !oilea co'il, si iat c ntr-o bun ,i mama a'are 'e neaste'tate la Botosani si
! oc<ii cu mine, ,ic/n-!u-mi c a %enit s-mi %a! co'iii$ Am 'rimit-o cu emotie mare, !ar si cu
team, 'entru c nu mai a%eam con-ent n ea$ ntr-o sear, m-am !us cu Camil la un bal$ Am
lsat co'iii n 4ri3a m/nci si am ru4at-o s nu-i aban!one,e nici o minut$ C/n! ne-am ntors
noa'tea, mama, care era ascuns n !osul usii !e la intrare, 'e ntuneric, a m'l/ntat un cutit n
mine$ De !ata asta, nu a mai a%ut ncre!ere n %r3i si a 'roce!at -r ncon3ur$ Dar nici acum n-a
a%ut noroc, 'entru c lama cutitului a alunecat !e-a lun4ul balenelor !e la corset, s-/siin!u-mi
!oar roc<ia si ls/n!u-mi ca sou%e-nir o ,4/rietur$ Asta a -ost ultima ei ncercare !e a m
su'rima$ Au mai trecut alti c/ti%a ani$ Mi-a murit tatl$ Nu mi-a n4!uit s %in la nmorm/ntare$
Atunci am -cut si eu ce-am 'utut$ Ai s %e,i$
Mamita -cu o 'au,a$ Se ri!ic cu 4reu !e 'e !i%anul 'e care se,use culcat '/n atunci, si
sterse -runtea cu o batist, se uit la ceasul !este'ttor !e 'e msuta !e noa'te si cltin usor,
nemultumit, !in ca'$
B Ai obosit, mmitS
B Nu, !ar am uitat s-mi iau !octoriile$
n4<iti cu 'utin a' !intr-o cescut c/te%a 'astile albe, a'oi se ntinse !in nou, cu ca'ul 'e 'erne$
B Matale au! c-ti 'lace s scrii$ 1oate c ai s 'ui ntr-o ,i 'e </rtie si 'o%estea mea$ Iat$ C/n!
n-oi mai -i, s rm/n !u' mine$$$ Dar s-ti s'un si ce s-a 'etrecut la nmorm/ntarea tatlui meu$
B 6e ascult, mmit$
B Corte4iul -unebru trecea 'e stra!a +'usneanu$ Mai nt/i, !ricul n care se a-la sicriul tatlui
meu, a'oi un altul, care !ucea -lorile si coroanele, n urma lor, %eneau cu'eu-rile, si !u' ele
lumea 'e 3os$ Mama mea se a-la, binente-
)1
Ies, n 'rima cu'ea, c<iar n s'atele carului cu -lori$ Qri !eo!at n %/r-ul acesteia o coroan
-oarte mare -cut !in tran!a-iri arti-iciali, rosii toti, si-si aminti, 'robabil, c n%tasem la !amele
au4ustine s -ac asemenea -lori, 'entru c altcum n-ar -i ntrebat-o 'e sora mea, !e-alturi, !ac
stie cine le-a trimis$ 7Sunt !e la Mat<il!e9, i-a rs'uns sora mea$ ntr-a-!e%r, erau !e la mine$
Du' ce m-am ntors !e la 1aris, m obisnuisem s-mi um'lu ceasurile 4oale cu n!eletnicirea
aias-ta, asa cum altii si le um'lu -c/n! 'asiente$ A%eam o la!a 'lin$ 7Cum si-a n4!uitN9 a
ntrebat, -urioasa, mama mea, si a 'oruncit ca 'e !at s -ie o'rit n loc !ricul si s -ie cobor/t
coroana mea !e ro,e rosii$ A !esc<is a'oi 'ortiera cu'elei, s-a !at 3os n mi3locul str,ii si, sub
oc<ii multimii a!unate acolo ca s %a! ce se nt/m'l, mama si-a ri!icat 'oalele roc<iei lun4i si
ne4re, !e !oliu mare, si mi-a clcat -lorile n 'icioare$ A -cut a'oi semn cioclilor s 'orneasc
con%oiul, s-a urcat na'oi n cu'ea si a nc<is 'ortiera, tr/ntin!-o cu ,4omot$ IacS A -ost ultimul
ei acces !e -olie -urieuse" m'otri%a mea$ A!ic nuS Ca s nu-mi lase nici o mostenire, si-a
m'rtit o bun 'arte !in a%ere bietilor ei si surorii mele, iar ceea ce i-a mai rmas B si era nc
!estul !e mult, -iin!c mama mea nu era 'rea !arnic !in -ire B a nce'ut s risi'easc
nebuneste, 'entru ca !u' moartea ei s nu mai rm/n nimic altora$ De la o %reme, am au,it c
nce'use s se 'l/n4 c a srcit$ Se 're-cea, 'entru c tria mai !e'arte tot 'e 'icior mare, asa
cum a'ucase$ stii mata %orba cu nra%ul !in -ire$ 7Dac ai srcit, cocoan Elenco, a ntrebat-o o
!at cine%a, nu mai tin minte cine, !e ce nu-ti %in,i culbecii ceia, c ai scoate bani -rumosi 'e ei$$$
Cu ei sau -r ei, mata rm/i aceeasiS9 Noblesse obli4eS"5 i-a rs'uns mama, rs'icat$ Asta a -ost
Elenco 8<i-ca$ 6ru-as, nen!u'lecat '/n n ultimul moment$ Nu m-a iubit, nu am iubit-o, !ar
i-am a!mirat ener4ia, autoritatea
" Nebunie -urioas (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
"5 Nobletea te obli4 (lb$-r$* (n$ e!$*$
)"
u care a stiut s se -ac ascultat si temut !e cei !in 3urul ei$ A -cut n %iata ce-a %rut, a%ere a
a%ut mai mult !ec/t iZa trebuit, !ar -ericit n-a -ost$ A %rut s m !istru4, ea, cea tare, !ar !in
'cate am !istrus-o eu, cea slab$ Am nscut o't co'ii, !intre care, iac, triesc sa'te, si triesc
bine$ Camil mi-a -ost un sot bun, un a!mirable to%ars !e !rum, '/n la moarte$ A%ere n-am a%ut,
am trit !in lea-a lui Camil, !ar am stiut s ne c<i%ernisim bine$ Am a%ut cas !esc<is, am
srbtorit la Iasi cinci,eci !e ani !e cstorie, si acum, multumit co'iilor mei care au 4ri3 !e
mine, m bucur !e o btr/nete linistit$ 1e -ratii si 'e sora mea nu i-am mai %,ut nicio!at$ Sora
mea trieste la Constanta$ Au! c o !uce 4reu cu sntatea si c, sin4ur -iin!, a nc'ut 'e m/ini
strine, care o n4ri3esc ca %ai !e om si o storc !e ultimele 4iu%aeruri$ &ratii mei au a%ut %ieti
a4itate, cut/n! mai ales iubire, a%entur si 4lorie$ Unul a murit !e%reme, ceilalti !oi mai t/r,iu,
!ar am/n!oi n acelasi an$ 1rimul !intre acestia si-a lsat a%erea celuilalt, iar aista, ntr-o sear,
simtin!u-se ru, si-a scris testamentul, !ar n-a a'ucat s-1 semne,e si a murit a'lecat 'este el, la
masa !e scris$ Asa c o 'arte !in a%utul lui mi-a re%enit mie, ca sora$ Binenteles c -amilia lui s-a
m'otri%it, asa c ne-am 3u!ecat si, -iin!c 'rocesul era interminable"A, am c,ut la n%oial cu
urmasii lui$
B si ast-el te-ai %,ut !intr-o !at 'lin !e bani$
B Asa e$ Dar ce-am luat !e la -ratele meu r'osat am !at cu m'rumut banc<erului Rosent<al, !e
la Iasi, cu !ob/n! bun, -ireste$ Numai ca a %enit cur/n! le4ea con%ersiunii, care-i ierta 'e
!atornici, si am 'ier!ut cu o m/n ce luasem cu cealalt$ Cam asta e tot$
"A &r s-/rsit (lb$-r$* (n$ e!$*$
))
Clara
Urmam aceeasi -acultate$ 1e l/n4 asta, ne si nru!eam$ Mamele noastre coborau, 'e 'ante
!i-erite, !in a'roa'e le4en!arul lancu Oianu$ 1e noi !oi, %orbin! !es're asta, nu ne im'resiona at/t
%a3nicul strmos comun, c/t !esco'erirea ru!eniei, care, oric/t era ea !e n!e'rtat, ne cimenta
totusi amicitia$
Clara, cci !es're ea e %orba, era cu totul alt-el !ec/t toate celelalte -ete 'e care le cunoscusem
'/n la ea$ @enisem !e cur/n! n Ca'ital, !in -rumosul oras transil%nean un-!e-mi -cusem
liceul, si eram a%i! s cunosc lume interesant, s m culti% si s scriu$ Stu!entimea a!unat !in
toate un4<erele trii m atr4ea, !ar m si intimi!a$ A%eam com'le=ele !e in-erioritate ale
a!olescentului 'icat !in 'ro%incie ntr-o lume ce-i era strin si !e-asta m simteam m4ulit !e
'rietenia 'e care mi-o arta Clara, !e a crei su'erioritate intelectual mi !!usem seama !in
cli'a n care o cunoscusem$
Era una !intre acele -ete <rnite '/n la saturatie cu literatur si cu 'oe,ie, cu mu,ic si cu
-ilo,o-ie si care, mai ales c/n! -ac cunostint cu cine%a, se simt obli4ate s-i tin o 'rele4ere$
1entru c o ascultam cu interes si cu 'lcere, Clara 'ro-ita !e orice 'rile3 s're a-mi transmite, ca
un !ascl !isci'olului su, c/t mai mult !in tot ce stia$ Dar ceea ce m atr4ea 'oate mai mult
!ec/t consi!eratiile ei ori4inale cu 'ri%ire la Ele4iile lui Ril2e sau la 6etralo4ie, la 8olemul
)
3ui 8usta% MeGrin21 sau la e='resionismul 4erman, cu care Clara mi mbo4tea cunostintele,
era, la nce'utul 'rieteniei noastre mai ales, marea ei -rumusete$ 6rsturile -etei ei mi 'reau c
e='rim uimitor !e lim'e!e 4enero,itatea su-leteasc si <otr/rea ce o caracteri,au$ Arcul
s'r/ncenelor i era %i4uros !esenat, a%ea oc<ii mari, nasul statuilor 4recesti, !intii i strluceau
sntosi n!rtul bu,elor crnoase, m/na i era 'uternic, !e4etele i erau lun4i, tru'ul 'er-ect, cu
umeri lati si sol!uri n4uste, ca !e nottoare$ Clara mi 'rea o -iint 'er-ect si, -iin!c mi
n4!uia, o urmam ca o umbr$ De%enisem 'e nesimtite 'a3ul ei$ i -ceam mici comisioane, o
aste'tam !imineata n statia !e tram%ai un!e cobora 'entru a mer4e la Uni%ersitate si intram n
sal m'reun, i cum'ram bilet la s'ectacolele mai !eosebite, n s'ecial la concerte, i cutam la
anticari crtile !e care a%ea ne%oie si eram m/n!ru, c/n! i le 4seam, c i-am 'utut -i !e -olos$
Bucuria ce-i lumina -ata sau srutarea -u4ar cu care mi 'ecetluia obra,ul erau marea mea
rs'lat$ Du'-amia,a sau seara, !u' cin, eram !in ce n ce mai !es la ea acas$ 1rintii ei mi
artau o bine%oitoare in!i-erent$ 1e tatl ei, -ost c'itan !e %a'or, l %e!eam rareori$ 1e mama
Clarei ns, o 4seam !e -iecare !at cu-un!at ntr-un 3ilt enorm, a!esea cu un ctel n brate$
Oiltul era cuibul n care mama 'rietenei mele si -cea siesta, n care citea, n 3urul cruia se
4ru'au oas'etii si la 'icioarele cruia si li'ia la'tele ctelul, n o!aia ei luminoas si %ast,
4<emuit 'e !i%anul %/r/t n coltul !intre !oi 'ereti, re,emat !e 'erne !ecorati%e, cu crti
m're3ur, cu !iscuri 'e 3os, cu scrumier si ti4ri ie-tine 'e scunasul rotun!, turcesc, ce-i ser%ea
!re't no'tier, cu o ceasc !e ca-ea ntoars n -ar-
1 8usta% MeGrin2 (10A0-19)"*, scriitor austriac, celebru autor !e literatur -antastic si !e
-ictiune; 8olem (191*, Noa'tea Kal'ur-4iei (191.*, n4erul !e la -ereastra !ins're a'us (191.*
etc$ (n$ e!$*$
)5
-urioara ei, ntr-o !e,or!ine nc/nttoare, m aste'ta Clara, n unele ,ile, 'unea n -unctiune
'ate-onul, 'e co%or, n mi3locul o!ii, iar noi ne ase,am 'e 3os, l/n4 el, cu 'erne la s'ate, cu
!iscuri, ti4ri si crti alturi$ Clara m silea atunci s ascult ore ntre4i sim-onii si concerte,
atr4/n!u-mi atentia asu'ra temelor si %ariatiunilor lor, -re!on/n!u-le n 'as cu orc<estra, ca s-
mi intre mai bine n ca', sau tulburat !e -rumusetea unora, cltin/n!u-si ca'ul ntr-o 'arte si n
alta, le4n/n!u-si 4ratios m/na n concor!ant cu ritmul ori 'ri%in!u-m cu oc<i nlcrimati si
ntrebtori c/n! mu,ica !e%enea !e,n!3!uit si ntrebtoare$
Am a-lat, cu tim'ul, !e la alti cole4i c naintea mea Clara a%usese alti 'a3i si alte con-i!ente care
i -ceau comisioane si care-i sorbeau i!eile$ A%usese alti !isci'oli crora le 'usese la 'ate-on
Ca%alca!a Jal2iriilor si alturi !e care lcrimase ascult/n! Drumul s're Montsal%at, mai nainte
!e a m cunoaste 'e mine$ Am a-lat, !e asemenea, c unii !intre alesii ei re,istaser mai mult,
altii mai 'utin 'resiunii intelectuale la care i su'unea Clara, si asta n -unctie !e 're4tirea lor
a'erce'ti%, !e sensibilitatea lor, !e curio,itatea intelectual sau !e snobismul literar ori artistic
'ro'riu -iecruia$ Cole4ii care-mi s'uneau toate astea m lsau s ntele4 c sunt, la r/n!ul meu,
o %ictim a Clarei si m ntrebau n 4lum c/t %oi mai re,ista, c/t tim' %oi mai 'utea s-o su'ort$
Nu m cre!eau c/n! le mrturiseam c 'e mine Clara m oboseste, !ar m atra4e$ Nu luam n
seam remarce-le lor necu%iincioase$ Continuam s o %i,ite, a'roa'e ,ilnic$ De -iecare !at,
'lecam !e la ea -ascinat, !ar si into=icat !e mu,ica si !e 'oe,ie, bine <rnit su-leteste, !ar si stul
!e a o -i ascultat %orbin!u-mi ore n sir !es're ce-i 'lcea ei, -r s se ntrebe !ac m
interesea, sau nu, !ar a !oua ,i re%eneam si m lsam !in nou 'rins n mre3e$ E=amenele la
-ilo,o-ie le 're4team m'reun$ Clara 'arcur4ea materia sin4ur, 'entru a mi-o 'utea e='lica
a'oi mie$ Asta era sin4ura si strania ei %olu'tate$ se!eam am/n!oi 'e !i%anul ei, cu
)A
'erne la s'ate, eu o 'ri%eam si o ascultam, iar ea mi !esena 'e caiet sc<eme !u' sc<eme, n
mintea ei, sistemele -ilo,o-ice se !es-ceau n ramuri, iar ramurile n rmurele, 4/n!irea cea mai
'ro-un! era !es'icat !e ea n i!ei lim'e,i, !in care i,%orau alte i!ei lim'e,i, 'e care mi le nota
cu creionul 'e maculator, um'l/n! 'a4ini !u' 'a4ini cu s4eti trase %i4uros cu creionul n sus si
n 3os, a%/n! n %/r-ul lor cu%intele-c<eie, scrise a'sat, brbteste, !estinate s-mi rm/n mie n
memorie si s-mi a3ute la e=amen sa !esc<i! cu ele sertarul mintal n care se a-la n4<esuit
istoria !octrinelor -ilo,o-ice$ Criticismul 2antian !e%enea lesne !e nteles 'entru oricine i-ar -i
consultat sc<emele, iar %oluntarismul 4erman B un 3oc !e co'ii$ &ilo,o-ia 4reaca crestea
armonios 'e ramurile trasate !e creionul ei, 'ornin! !e 3os, !e la scoala !in Milet, si se ri!ica,
!e%enin! un a!e%rat arbore, 'e ale crui cren4i sta scris, n or!ine su'ra'us; 1ar-meni!e,
Socrate, 1laton, Aristot$ Clara a%ea o mare %ocatie 'e!a4o4ic$ M-a n%tat s 4/n!esc lim'e!e,
s iubesc 'reci,ia, s !iscern i!eea a!e%rat !e %orbria 4oal, s nu-mi 'ier! %remea cu
literatura mb/csit a s'iritelor con-u,e, 'e care multi o socotesc 'ro-un! 'entru c nu o ntele4$
6ot !e la ea am n%tat s 'retuiesc n art, n 'oe,ie, n mu,ic, n %iat retinerea !emn a unei
sensibilitti e=cesi%e, turnarea acesteia n -orme lim'e,i, marmoreene, !iamantine$ Clara !etesta
literatura bocitoarelor, %icreala lutreasc, 'ictura siro'oas, !istin4ea <arul !e abilitate,
cultura a!e%rat !e s'oiala 4ran!iloc%ent, ca'o!o'erele !e im'osturile n!r,nete ce-i ,'cesc
'e cei nea%i,ati$
Clarei i 'lcea s -ie liber, sa nu !e'in! !e nimeni, !e -amilie n 'rimul r/n!$ n 'ri%inta asta,
a%ea unele mani-estri co'ilresti, a!e%rate teribilisme cu care nu eram tot!eauna !e acor! si
care totusi m !!eau 4ata$ ntr-o ,i, !e 'il!, m-a anuntat c s-a lo4o!it$ 7Ca s sca' !e-acas9,
nii-a e='licat ea, a!u4/n!; 7&ii 'e 'ace, nu-1 iubesc9, ca si cum as -i 'utut-o !is'retui
nc<i'uin!u-mi c a c,ut, la r/n!ul ei, %ictima acelei slbiciuni omenesti ce ni se 'rea
).
sublim c/n! era %orba !e Isol!a sau !e Anna Parenina, !ar !e'rimant !e %ul4ar c/n! i nrobea
'e cei !in 3urul nostru, n ce 'ri%este iubirea, i !!eam am/n!oi !re'tate lui Sc<o'en<auer$
Citeam cu mil si cu !e,4ust rubrica -a'telor !i%erse !e 'e ultima 'a4in a ,iarelor, care relata
otr%irea cu man4al a %reunei biete croitorese srace si 4ra%i!e, 'rsite !e un se!uctor
necunoscut$ 7E cu mult mai n %/rst !ec/t mine9, a continuat Clara %orbin!u-mi !e lo4o!nicul
ei, 7nu-i 'lac nici mu,ica, si nici 'oe,ia, 'entru c nu le ntele4e$ Cum as 'utea iubi un asemenea
omN n sc<imb, 'are cumseca!e, c/sti4 bine si mi-a -4!uit c are s m lase s m !uc la
concerte, s-mi cum'r c/te !iscuri 'o-tesc, s-mi coman! crti n strintate, n s-/rsit, s -ac tot
ce-mi 'lace$ Nu mai 'ot su'orta cen,ura -amiliei$9 Mereu; 7Un!e ai stat '/n la ora astaN Iar ai
c<eltuit bani 'e !iscuriSN Mai las cititul si mai iesi si tu n lume, c cu cititul n-ai s te mai mriti
nicio!atS9 etc$
Du' %reo c/te%a s'tm/ni, ntr-o !imineat !e nce'ut !e 'rim%ar nsorit si cal!, Clara mi
so'ti, n banc, n %reme ce 6u!or @ianu si tinea cursul !e estetic; 7Sunt -ericitS Du' ce iesim,
te in%it la co-etrie$9 7Dar ce s-a nt/m'latN S'une-mi acum$9 7Nu 'ot, 'entru c @ianu se uit la
noi$ ti s'un a-ar$9 Mi-a e='licat n !rum s're co-etrie ce se nt/m'lase c<iar n a3un; 7Ieri,
trebuia s ne nt/lnim la statia !e la Uni%ersitate$ Sttuse 'loaia$ Era 'e la 'r/n,$ C/n! am cobor/t
!in tram%ai, el mi-a iesit nainte cu un buc<etel !e %iolete ntre !e4etele nmnusate$ Eu a%eam,
ca !e obicei, nu stiu c/te crti si o sacos n m/ini$ Mi-a ntins -lorile, le-am a'ucat, !ar le-am
sc'at 'e 3os, ntr-o bltoac$ M-am a'lecat s le ri!ic$ stii ce-a -cutN N-ai s 4<icesti, 'entru c
tie nu ti-ar trece nicio!at 'rin ca' asa ce%a$ A'us tal'a 'iciorului 'e ele si mi-a s'us; 7Nu te
a'lecaS Nu %e,i ca s-au mur!rit !e noroiN +as-le !racului, c-ti cum'r eu alteleS9 7:mul a%ea
cele mai bune intentii9, i-am s'us Clarei$ 7N-a %rut s te a'leci ca s ri!ici !e 3os niste biete -lori
mur!are$9 7Nu-i tine 'arteS 6u n-ai -i -cut asta,
)0
sunt si4ura$ Un om care calc a,i n 'icioare o -loare, m/ine m %a clca 'e mine n 'icioare,
m'reun cu tot ce mi-e !ra4, si asta cu o inocent ne'sare, mi %a s'ar4e !iscurile, rni %a lua !e
'e mas notele mu,icale ca s -ac !in ele 'un4i re,istente 'entru -ructe, si, !ac as 'rotesta, mi-
ar rs'un!e linistit; DCalmea,-te, !ra4S ti cum'r altele$E A'oi, mi %a ster4e lacrimile !e 'e
obra3i cu o </rtie !e o sut !e lei$9
n alt ,i, era s n-o recunosc, si %o'sise 'rul$ si-1 -cuse rosu$ 7Da, mi 1-am %o'sit si stiu c
nu-mi sa!e bine9, mi-a s'us$ 7si ce mai scan!al acasS Dar tu ai s m ntele4i$ 1uteam s mi-1
-ac si %er!e, oricum, 'entru c m-am 'lictisit s m %! n o4lin!a mereu aceeasi$ M-am 'lictisit
!e mine nsmi, si asta e -oarte 4ra%$ 6rebuia s iau o msur, -ie ea oric/t !e e=terioar, !e
su'er-icial$ S stii !e la mine; !in c/n! n c/n!, trebuie nea'rat s sc<imbm ce%a n -elul
nostru !e a -i, !e a tri, n i!ealurile noastre, n 3urul nostru, !ac nu %rem s !e%enim
neurastenici$9
Alta !at, iarna, s're s-/rsitul lui ianuarie B era ,iua mea !e nastere B, ne-am nt/lnit n statia
!e tram%ai un!e soseaua Mi<ai Bra%u taie soseaua lancului$ Nu mai stiu un!e trebuia s mer4em$
Am urcat n tram%ai la clasa nt/i, n urma ei, am luat bilete si ne-am ase,at alturi, 'e o banc<et
liber$ Eram n4<etati$ 6otusi, Clara si-a scos -ularul !e l/n !in 3urul 4/tului, 'recum si cciula,
si-a trecut !e4etele 'rin 'r, a'oi si-a ntors ca'ul s're mine si a nce'ut sa-mi recite, ncet, n
urec<e; Mon en-ant, m soeur, son4e / la !ou-ceur$,$" Mi-a s'us ast-el + FIn%itation au %oGa4e a
lui Bau!e-laire !e la un ca't la altul$ 7Ai s'us-o -oarte -rumos, Clara, !ar ce ti-a %enit, asa,
!eo!atN9 7Nu e a,i ,iua taN9 m-a ntrebat, ,/mbin!u-mi tan!ru$ 7E !arul meu !e ,iua taS Mi-ai
s'us o !at c-ti 'lace mult 'oe,ia asta si am n%tat-o as-t-noa'te 'e !ina-ar ca s-ti -ac o
sur'ri,$9 n realitate, i
" Mon en-ant, m soeur, ?Son4e la !ouceur ?D Faller l-bas %i-%re ensembleS 7Sor, bine-ar -i ?
De-am 'omi-ntr-o ,i ? m'reun-n 'ribe4ieS (tra!$ rom$ !e @ir4il 6eo!orescu* (n$ e!$T
)9
s'usesem c-mi 'lace !eosebit !e mult +e %oGa4e, si multumeam cerului 'entru -ericita con-u,ie$
Alt-el, ar -i -ost n stare s n%ete 'e !ina-ar +e %oGa4e, a!ic mai bine !e o sut si 'atru,eci !e
%ersuri$
R,boiul ne-a se'arat$ Eu am 'lecat 'entru %reo c/ti%a ani n strintate si, ntorc/n!u-m, am
a-lat c ntre tim' scrisese si 'ublicase un %olum !e nu%ele 'entru care 'rimise 'remiul
7scriitorilor tineri9$ Am aler4at s-o re%!, si, -e-licit/n!-o, i-am cerut un e=em'lar$ A scos !in
bibliotec un %olum si, s're marea mea uimire, a ru't !in el c/te%a 'a4ini 'e care mi le-a ntins,
s'un/n!u-mi; 7Citeste numai nu%ela asta$ Restul nu e cine stie ce$9 E=em'larul am'utat a -ost
a,%/rlit cu ne'sare n cosul !e </rtii$ Nu%ela i-o 'stre, ntr-un !osar, si o recitesc uneori$ E
-cuta numai !in nuante subtile si e, ntr-a!e%r, -oarte -rumoas$
S-a a'ucat, a'oi, s -ac re4ie !e teatru$ M-a 'o-tit la s'ectacolul !e s-/rsit !e an al institutului,
'entru c 'usese n scen momentul !ramatic al 'ortretelor, !in Hamlet$ Re4ina era instalat n
mi3locul scenei, 'e un -otoliu aurit$ In 'rti, 'e 'ie!estale aurite si ele, ar!eau lum/nri n s-esnice
!e bron,$ : 'er!ea cenusie !e cati-ea aco'erea ntre4ul -un!al, n rest, scena era 4oal$ 6/nrul
Hamlet, inter'retat !e Ion :mescu, si rostea cunoscutele-i im'recatii, rotin!u-se n 3urul
-otoliului-tron 'e care sttea re4ina$ I le stri4a c/n! n urec<ea !rea't, c/n! n s'ate, c/n! n cea
st/n4, c/n! n -at, 'rin,/n!u-i ntre !e4ete me!alionul !e la 4/t 'e care era 'ictat 'ortretul
actualului ei sot si altur/n!u-1 !e me!alionul !e la 4/tul lui, re're,ent/n!u-i tatl, -ostul ei sot$
n4enunc<ea la 'icioarele ei, se ri!ica brusc n -at-i, o 3i4nea -r mil, o im'lora be,metic, i
ar4umenta luci!, oco-lin!-o mereu, ametin!-o nu numai cu %orbe, c/n! !ure, c/n! 'asionate,
c/n! nebunesti, !ar si cu acel cerc ma4ic 'e ca-re-1 nscria n 3urul ei$ @orbele lui !ob/n!eau
ast-el -orta unor -ormule %r3itoresti a cror %ictim c!ea, '/n la urm, el nsusi$ Nicio!at nu
am %,ut o mai tulburtoare scen a 'ortretelor$
#
Dar Clara a aban!onat re4ia !e teatru, asa cum a aban!onat literatura, -ilo,o-ia, asa cum s-a lsat
'e r/n! !e tot ce a nce'ut n %iat, cu un succes rsuntor tot!eauna, !in-tr-o mare ne%oie
luntric !e a aler4a !u' ce%a nou, !e a 'orni mereu 'e o nou cale, s're mai sus, s're
!es%/rsire, n ultima %reme, Clara s-a retras n umbr, nc<in/n!u-si %iata -amiliei, co'iilor ei,
'entru c, n!at !u' r,boi, Clara s-a cstorit$ 1robabil c si-a 4sit n co'iii ei !isci'olii i!eali
'entru a-si satis-ace co'lesitoarea %ocatie !i!actic si e!ucati%$ Cci natura 'are s o -i n,estrat
cu toate <arurile numai 'entru a le !istribui altora$
Balcic 19)A
1lecasem n %ara aceea la Balcic cu !ou 4eamantane, !intre care unul 4reu, 'lin cu crti$
1lnuiam s-mi re!acte, acolo, ntre mare si cer, te,a !e licent n -ilo,o-ie$ Mir-cea Elia!e mi
m'rumutase o seam !e lucrri cu 'ri%ire la e'oca si la o'era lui 8ior!ano Bruno, !es're care tot
el mi !!use i!eea s scriu$ Numai c toat !ocumentatia 'e care cu 4enero,itate mi-o o-erise era
n italieneste, iar eu nu stiam italieneste, iar !esci-rarea te=telor cu a3utorul !ictionarului mi lua,
mai ales la nce'ut, mai mult tim' !ec/t stu!ierea i!eilor -ilo,o-ice -ormulate !e Bruno$ Eram
ns -oarte t/nr si-mi 'lcea s buc<isesc te=te -ilo,o-ice, nu !in-tr-o 'asiune -ireasc unora
'entru eru!itie, ci !in ne%oia mea, 'oate nai%, !e a 4si 'e un!e%a A!e%rul$
Eram ntr-un autobu, cam <o!oro4it$ M a'ro'iam !e Balcic, naint/n! 'e o sosea 'r-uit$ M
simteam obosit si trans'irat, iar 'eisa3ul 'e care-1 %e!eam 'rin -erestrele %e<iculului mi se 'rea
banal, ars !e soare, -cut !in mult ses, 'resrat cu r,lete lanuri !e -loarea-soarelui si cu '/lcuri
!e case srccioase$ De la o %reme, !esi continuam s m uit 'e -ereastr, nu mai 'ri%eam la
nimic$ 8/n!ul ostenit mi-era -r/mitat, inconsistent, %a4abon!, ca n momentele ce 'rece!
somnul$ Deo!at ns, la st/n4a mea, !e'arte, n continuarea sesului, !incolo !e c/ti%a arbori
o'riti !e arsit, o ciu!at 'at %iolet, 'relun4 si insolit, mi-a atras atentia$ Nu-mi !!eam
seama ce 'utea -i$ : aco'erea uneori un sir !e case scun!e, !e cret, a'oi 'ata %iolet se ,rea !in
nou,
"
incre!ibil, bt/n! n albastru> !is'rea iarsi la o cotitur a autobu,ului si rea'rea, strlucitoare
n lumina amie,ii, stranie ca o ilu,ie o'tic, tre,in! n %e<iculul a4lomerat !e 're,ente turistice si
localnice o -or-ota %esel$ Nu stiu !aca am simtit sau !ac am au,it !e la altii ntr-o anumit cli'
re%elatoare c !un4a aceea %iolet era marea, !ar mi-a!uc aminte c momentul !esco'eririi a -ost
un moment !e e=ta,$ Am tresrit, mi s-a 'us un no! n 4/t si m-am simtit cu'rins !e o mare
-ericire$ @e!eam mareaS Ne a'ro'iam !e ea, o %e!eam tot mai bine, smltuit, ireal, marea s're
care ne n!re'tam noi, cei !in autobu,, unii %enin! !e !e'arte, ne!ormiti si nem/ncati, atrasi !e
ine!itul ei, !e ine='licabila ei -ascinatie, ca !e un 1artenon sau !e o 8iocon!$
Mai %,usem marea, cu ani n urm, n co'ilrie, !ar n treact si 'e neaste'tate, cobor/n! !intr-
un tren$ &usesem atras atunci nu !e 're,enta ei ne%erosimil, ca acum B 'entru c n co'ilrie
nt/lneam la -iecare 'as ce%a nou si sur'rin,tor B, ci !e trmul ei albicios, 'lin !e scoici$ :c<ii
mei !e co'il !esco'ereau nu at/t marea, c/t o sume!enie !e mici obiecte nentelese, un -el !e
3ucrii !e -orme bi,are, ce m nc/ntau$ Oucrii ce nu costau nimic, !in care 'uteam lua cu mine
c/te %oiam$ Asa ce%a nu-mi nc<i'uisem '/n atunci c 'oate s e=iste$ Cule4eam scoici !e sub
sinele !e tren sau le clcam n 'icioare, au,in! cum se stri%esc sub minuscula mea ncltminte si
'ar/n!u-mi ru ca, -r s %reau, le !istru4eam$ 1e cele culese le %/ram n bu,unare si a'oi,
acas, le 'ri%eam !escum'nit, 'entru c nu stiam ce sa -ac cu ele$ Nu eram n stare s nscocesc
nici un 3oc !e unul sin4ur cu aceste coc<ilii asemntoare unor turbane orientale, sau unor
-ar-urioare, sau unor bnuti albi si striati, sau unor nasturi, nsiram ca'acele scoicilor 'e mas,
!u' mrime si !u' -orm, !ar nimic nu se le4a$ 1/n la urm, !u' ce m-am sturat !e ele, le-
am 'us ntr-o cutie si le-am uitat n camera !e <otel n care locuisem cu 'rintii '/n n ,iua c/n!
am 'ornit s're un alt ca't !e tar$ 6ata se ntorsese !in r,boiul abia terminat, si unitatea lui
militar era
)
mereu n cutarea unei 4arni,oane stabile, m'linisem ; ani c/n!, n s-/rsit, ne-am -i=at 'entru o
mai lun4 !uraO la 6/r4u Mures$ -3?(
Acum, !u' %reo sais're,ece ani, re%e!eam marea B sau, mai bine ,is, o %e!eam 'entru 'rima
oar, 'entru ca oc<ii mei !e co'il n-o nre4istraser$ Co'iii sunt atenti n!eosebi la lucrurile
mrunte> marile su'ra-ete atra4 atentia oamenilor maturi$ S'iritul in-antil e 'ro'riu anali,ei,
sinte,a -iin! a'ana3ul mintilor e%oluate$ Romancierii -ini analisti au 'strat n ei ce%a !in co'ilul
care au -ost c/n!%a$ 1roust, !e 'il!$ :amenii maturi, care si-au 'ier!ut co'ilria, nu mai scriu
%ersuri, nici romane, nici critic literar, nici eseuri, nimic !in toate astea, 'entru c a scrie
literatur sau !es're literatur, sau a -ace art !enota, n scriitor sau n analist, totusi, o struitoare
urm a co'ilriei$ 8eniile sunt si ele a!esea acele uimitoare inteli4ente care nu si-au uitat 'e
!e'lin 'reocu'rile co'ilriei, iar oamenii care si le-au uitat cu totul !e%in cu tim'ul, !e multe
ori, anosti, 'osaci, banali, 'lictisitori$
Balcicul mi se 'rea ireal, ca un !ecor !e teatru 'entru un basm oriental$ 1oate c numai la
Stoc2<olm, mai t/r,iu, a%eam s mai triesc un sentiment asemntor !e uimire -ericit, !e
e=altare, !e to'ire ntr-un me!iu oniric !e%enit realitate$ +a Balcic mi se 'rea c triesc n lumea
celor : mie si una !e no'ti sau la Bis2ra %,ut !e An!re 8i!e$ Eram !esctusat !e orice
obli4atii, eliberat !e orice 4ri3i, scutit !e orice !isci'lin, notam c/t %oiam, se!eam la soare c/t
%oiam, m/ncm c/n! se nimerea, nt/r,iam seara 'rin ca-enele slab luminate, 'rintre t/r4o%eti si
se,onisti, 'rintre localnici rom/ni, turci si bul4ari$ Hoinream la %oia nt/m'lrii c/t era ,iua !e
mare, 'urtam o cmas 'e care soarele a !ecolorat-o cu re'e,iciune, 'antaloni !in '/n, !e sac si
es'a!rile care s-au 4urit la %/r-$ Banii 'e care-i a%eam !e-acas erau cam 'utini, !ar %iata era
ie-tin si m str!uiam s-ntin! c/t mai mult !e ei, 'entru a-mi 'relun4i c/t 'uteam se!erea$
Dimineata, 'orneam uneori cu barca !e-a lun4ul trmului abru't, trec/n! n re%ist colinele
'lesu%e !e care erau a4tate c/te%a %ile semete si 'itoresti, !e 'il-

A[ cuibul !e %ulturi al !omnului !e &auci4nG-+ucin4e sau casa Storc2, n c<i' !e tem'lu antic$
Alteori, urcam n cimitirul ttrsc, sus'en!at !easu'ra 3nrii ca n 'oemul lui 1aul @alerG,
rtceam 'rintre 'ietrele 'ie,ise ce str3uiau mortii locului, nsotit uneori !e c/ti%a co'ii !e 'rin
m're3urimi, care c/ntau, %oci-erau si -ceau tot -elul !e 'o,ne ca s le arunc %reo c/ti%a
4olo4ani$ 6urcoaicele n sal%ari si o-ereau manu-actura 'e la colturi !e !rum; brtri orientale,
testuri, salbe, %ase !e aram, re-coman!/n!u-le cu un sin4ur cu%/nt; 7AnticaS9
S're sear, %i,itatorii Balcicului se str/n4eau n ca-eneaua lui Ma<mut$ Acolo 'o'oseau 'ictorii
!e la lucru, cu se%aletele str/nse si cu '/n,ele care, !u' ani, a%eau sa !e%in celebre$
ntre tim', mi mai scriam si te,a !e licent, instalat con-ortabil 'e %eran!a casei un!e locuiam$
+ucrarea a%ansa si eram multumit$ De sin4urtate nu m 'uteam 'l/n4e$ @enise o !ata cu mine la
Balcic bunul meu 'rieten Ale=an!ru Ba-ciu, 'e arunci stu!ent la istorie, !ar nsetat !e literatur,
creia a%ea mai t/r,iu s i se !e%ote,e, i-am nt/lnit 'e %erii mei 6anta si Camil 8ali, 1-am
cunoscut 'e 'ictorul lor4ulescu-Ror1 -B 'e care sur,enia l n!e'rta !e 'e atunci !e lume si care
a%ea s se sinuci! !u' %reo c/ti%a ani B, m-am m'rietenit cu !ansatoarea Iris Barbura", cu
Ser4iu Celibi!ac<e, 'e atunci t/nr 'ianist, cu +ucia Demetrius, 'roas't ncununat cu !ou
'resti4ioase 'remii literare 'entru 'rimul ei roman, 6inerete B si triam ,ile nsorite !e -ericire$
+ucia Demetrius era -oarte t/nr si la -el !e timi! ca mine$ A%ea oc<i mari, ncercnati si cal,i,
soarele i aurise tru'ul !elicat, ast-el nc/t mi 'lcea s-o asemuiesc cu o statuet !e 6ana4ra$
1asiunea am/n!urora 'entru 'oemele lui
1 1etre lor4ulescu Ror (109#-19)9*, 'ictor rom/n (n$ e!$*$
" Iris Barbura, re're,entant !e seam a !ansului mo!ern rom/nesc, n 19#-191, a a%ut la
Bucuresti un stu!io !e !ans mo!ern$ S-a sinucis la nce'utul anilor F5#$ (n$ e!$*$
5
A'ollinaire a stat la ba,a 'rieteniei noastre, 'e care anii a%eau s-o cimente,e 'entru tot!eauna$ 1e
terasa %ilei Pre'ler, un!e ea locuia cu o 'rieten, 'e 'la3a n4ust, 'e coclauri si 'e ulitele n
'ant ale Balcicului s'uneam am/n!oi 7n cor9 %ersuri la nes-/rsit$ si unul, si altul a%eam bani
'utini, asa c a!esea luam masa m'reun n birturi ie-tine, 'o'ulare, ca s a'ucm la mare
nce'utul lui se'tembrie$
Balcicul era 'ara!isul 'ictorilor, i nt/lneam la tot 'asul$ +ucia Demetria!e-Blcescu), !e 'il!,
era 'retutin!eni$ : nt/lneam ,ilnic, i recunosteam !e !e'arte bereta ase,at 'e cea-, bretonul
!at 'e oc<i, sau, nainte !e a o %e!ea, i au,eam 4lasul$ A'rea a'oi !e !u' coltul unei ulite,
narmat cu se%aletul, cu scunelul 'liant si cu '/n,ele, nsotit !e c/ti%a con-rati, sc<io't/n!,
%orbin! tare, %orbin! mereu$ Drscu si +ucian 8ri4orescu5 'ictau marea, colinele albicioase,
cimitirul ttresc, casele scun!e cu olane rosii, ase,ate unele n s'inarea altora, ncon3urati a!esea
!e 'ri%itori anonimi care n-a%eau alt treab !ec/t s-i %a! cum 'ictea,, n %reme ce turcoaicele
n sal%ari treceau le4nat 'e l/n4 ei si c/nt/n!;
Sa2a ma2a !er2en <ar a 2i,$$$A
) +ucia Demetria!e-Blcescu (1095-19.9*, artist 'lastic rom/n$ Ia lectii cu 'ictorita +ouise
Silberlin4, a'oi, la Aca!emia !e Arte &rumoase !in Bucuresti, cu I'olit Str/mbu, 1etre Sera-im,
Eustatiu Sto-enescu, 8<eor4<e 1etrascu$ n 19"1, -rec%entea, la 1aris Aca!emia Mo!ern, a'oi
Aca!emia Ranson$ Este membr -on!atoare a 8ru'ului 7Criterion9 (n$ e!$*$
Nicolae Drscu (100)-1959*, artist 'lastic rom/n$ Stu!ia, la Aca!emia !e Arte &rumoase !in
Bucuresti cu 8$ D$ Mirea si I'olit Str/mbu$ Din 19#A, e stu!ent, la 1aris, la Aca!emia Oulien, a'oi
la scoala National !e Arte &rumoase (n$ e!$*$
5 +ucian 8ri4orescu (109-19A5*, artist 'lastic rom/n, n anii 191"-1915 si 1910-19"#, este
au!ient la Aca!emia !e Arte &rumoase !in Bucuresti, n 19"5, -rec%entea,, la 1aris, Aca!emiile
+a 8ran-!e C<aumiere si Ranson (n$ e!$*$
A 8lumin! !e una, !e alta, a'are si -ata cea oac<es (Ib$ turc* (n$ e!$*$
A
6ot ce n-a%ea alt nume era acolo 2ara 2i,; o amulet, o mic bro!at, asa cum n &inlan!a
asemenea mruntisuri erau !enumite 2ale%ale$ Seara, la restaurantul lui Pa-raZMiti, un cob,ar
btr/n si r4usit, cruia n alt 'arte, n orice alt localitate, nimeni nu i-ar -i !at atentie, !istra
'ublicul %enit s mn/nce 'ila- cu mi!ii, c/nt/n! !in 4ur si ,n4nin! !in strune un cu'let
'escuit !e la cine stie ce %ec<i s'ectacol !e re%ist$ Acolo, lumea -cea <a, !e c/ntecul lui
nesrat, 'entru c lumea !e%enise co'ilroas n acel rai al inocentei$
1entru c la Balcic se 'icta !u' -iecare colt !e ulicioar, mi-am a!us aminte c n a!olescent
'ictasem si eu, si am rence'ut$ Anii care au urmat, nencre!erea n mine si un simtm/nt al
,!rniciei ce-si 'une 'ecetea 'e reali,rile ce-mi 'reau me!iocre m-au -cut s !istru4
acuarelele m/,4lite sub semnul Balcicului$ Doar 'rietenul Dinu Canta-cu,ino a mai sal%at %reo
!ou, nnobil/n!u-le cu ram si 4eam si -ac/n!u-le cinstea s le at/rne 'e un 'erete, la el n casa$
: in%incibil manie a !istru4erii m-a !eterminat !e-a lun4ul %ietii s ru', tre'tat, tot ce am 'ictat,
ce-am !esenat si, n buna 'arte, ce-am scris n !i-erite rstim'uri$ Mereu nemultumit !e mine, m-
am n!rtnicit s ster4 cu n%ersunare urmele trecutului, 'entru c mi se 'reau sor!i!e, !e'arte
!e i!ealul !e 'er-ectiune 'e care 1-am urmrit B ,a!arnic$ Dac ar -i -ost 'osibil s ar! la -el !e
lesne si 'o%estea %ietii mele irosite, as -i -cut-o bucuros si cu !eosebit r/%n, !ar, ciu!at
contra!ictie luntrica, 'entru a m a'uca a'oi s o rescriu, asa cum -ac acum$
n %ara aceea, la Balcic, urcam ntr-o ,i, 'e la amia,, cu +ucia Demetrius si cu Cella @oinescu B
'rietena cu care +ucia locuia n %ila Pre'ler B, a4ale, %enin! !e la 'la3 si ne n!re'tam s're
casele noastre, cu soarele 'e ca', osteniti, nsetati si -lm/n,i, n%esm/ntati ca %ai !e lume, c/n!,
!e-
.
o!at, ne a'ru n -at, tin!u-ne !rumul, o!i<nit si ele4ant ca tot!eauna, 'ro-esorul nostru !e
lo4ic !e la Uni%ersitate, !omnul Nae lonescu$ Ne ,/mbea bine%oitor, con!escen!ent, usor ironic$
Am -i 're-erat s intrm c/tesitrei n 'm/nt, !ar nu se 'utea$ Ne n-tisam celui mai
contra!ictoriu !intre !asclii nostri n cea mai lamentabil 'ostur$ 1rul le c!ea -etelor n oc<i,
baticurile 'este 'ie't le erau str/nse cam la nt/m'lare, sorturile le erau u!e, eu 'urtam cmasa
mea !ecolorat, liliac<ie, !e care nu stiu !e ce nu m !es'rteam, 'antalonii !in '/n, !e sac mi-
erau mototoliti, es'a!rilele 4urite n %/r-B iar Nae lonescu ne lsa s-i a!mirm cmasa alb !e
in, esar-a !e mtase nno!at n 3urul 4/tului 'e sub 4ulerul cmsii, 'antalonii bleumarin
'roas't clcati, 'anto-ii !e '/n,, !in im'ort, !esi4ur, si ne msura nemilos 'e -iecare, !e sus
'/n 3os$
A%eam 'entru el, n ce m 'ri%este, un -el !e res'ect amestecat cu team; m co'leseau
inteli4enta lui neobisnuit si, mai ales, necunoscutul !in el, 'entru c 'ersoana i era n%luit
ntr-un mister !e ne'truns$ Se -ceau cu 'ri%ire la el cele mai bi,are a-irmatii, cu at/t mai bi,are,
cu c/t se bteau ca' n ca'$ M atr4ea si, n acelasi tim', m incomo!a$ Era !intre oamenii 'e
care eram tentat s-i %!, s-i au! %orbin!, !ar !e la !istant$
Continua s ne arunce 'e sub s'r/ncenele stu-oase ce-i ncununau arca!ele, nu 'ri%iri, ci %'i$
Ne ,/mbea cum ,/mbea 'robabil co'iilor slu3nicei sale %eniti s-1 -elicite !e Anul Nou, si totusi,
c/n! nce'u s %orbeasc cu noi, s ne ntrebe c/n! am %enit si cum ne !istrm, 4lasul lui n-a mai
a%ut nimic !in ironia 'ri%irii$ 1oate c nici nu ne 'ri%ise ironic, 'oate c m nselasem> nu mai
stiam ce s cre!$ A'oi, ne str/nse m/na 'rieteneste, s'un/n!u-ne, s're sur'rin!erea si s're 4roa,a
noastr;
B Dac % -ace 'lcere, % ro4 s %eniti a,i !u'-amia-, la mine$ 1e la orele sase e bineN stiti
un!e locuiescN
Dac stiam un!e locuiesteN Cine nu stia un!e locuieste Nae lonescu, la BalcicN Un automobil
mare, ne4ru, cum erau
0
n Bucuresti, ',ea intrarea %ilei 1o'o%ici-+u'a, un!e a!sta el, si i-1 stia toata lumea$ 8urile rele
'retin!eau c automobilul acela ar -i un !ar 'e care i-1 o-erise se-ul unui stat strin, !ar !es're
asta nimeni nu a%ea nici o !o%a!$ +-am lsat totusi s ne s'un un!e locuieste, 're-/c/n!u-ne
-oarte atenti;
B Stau -oarte a'roa'e !e aici$ Daca urcati nc 'utin si cotiti 'e 'rima ulicioar la !rea'ta, %e!eti
o %il mare, alb, cu niste st/l'i 4rosi !e 'iatr la intrare si cu o 'oart !e -ier -or3at$ A%eti s
nimeriti, !esi4ur$
+-am asi4urat c a%eam s nimerim, i-am multumit, ne-a str/ns iar m/na B cam 'rea ener4ic,
s'uneau -etele B si ne-a lsat !escum'niti n !rum$ Ne simteam im'ortanti, m4uliti !e in%itatia
neaste'tat a 'ro-esorului, !ar si stin4<eriti$ Eram scosi !in anonimat, !ar si !in ritmul obisnuit al
%ietii noastre !e '/n atunci, 'urtat cam la %oia -ermectoare a nt/m'lrii$ &etele nce'ur s se
ntrebe cum a%eau s se mbrace, !ac mai a%eau tim' s se s'ele 'e ca' si s-si calce o blu, sau
o -ust, iar eu mi s'uneam c, nainte !e toate, trebuie s-mi cos es'a!rilele c/t mai artistic$ M
consola !oar 4/n!ul c n-am -ost 'o-tit numai eu sin4ur$ Cu +ucia !e o 'arte si cu Cella !e
cealalt, a%ea s-mi -ie mai usor s -ac -at situatiei$
1e !rum, -etele mi 'o%estir 'taniile lor n le4tur cu Nae lonescu$ &useser am/n!ou
stu!entele lui, cu 'utini ani naintea mea$ +a un e=amen, c/t tim'9 a se,ut 'e scaun la cate!r, n
-ata lui Nae lonescu, Cella @oinescu, -r s-si !ea seama, a btut tactul cu 'anto-ul 'e 'iciorul
lui$ Abia la s-/rsit, !u' ce a ascultat-o, Nae si 1-a retras !iscret !e sub al ei$ 1e +ucia 7a -recat-o9
la e=amen, s'eriin!-o cu 'ri%irea lui !e <i'noti,ator$
Eu a%eam 'roas't n minte cursul lui !e lo4ic a colecti%elor, 'e care l urmasem constiincios$ II
tinuse la Uni%ersitate n -ata unei sli !e -iecare !at ar<i'line$ si la cursurile lui lor4a se mbul,ea
lumea !in a-ara &aculttii !e Istorie, !ar nu era asa !e 'itoreasc 'recum cea care aler4a s-1 au!
9
%orbin! 'e Nae$ n 'rimele bnci, si -ceau loc -emei -rumoase, !intre care, unele, actrite
cunoscute$ 6ot n -at luau loc brbati ntre !ou %/rste, cu -i4uri autoritare !e oameni sus-'usi$
Dintre ei, unii erau -i4uri 'roeminente ale unor 'arti!e 'olitice, iar !es're altii mi se s'usese c
erau mari in!ustriasi sau ,iaristi$ Ne mai atr4eau atentia unii tineri necunoscuti, 'ali,i, tcuti, cu
ce%a as'ru n 'ri%ire, si c/ti%a clu4ri brbosi, cu -ete emaciate$
Nae !!ea bu,na n sal, se ase,a re'e!e 'e un scaun la cate!r, ca la ca-enea, 'icior 'este 'icior,
cu bratul !re't a!us 'este re,emtoare$ Era trecut !e 'atru,eci !e ani, c<i'es, tot!eauna -oarte
bine mbrcat, !e la 4/t nu-i li'sea cra%ata-'a-'illon, iar !e la bu,unarul !e Fa 'ie't batista alb,
'e 3umtate a-ar$ 1rea ca !is'retuieste mor4a uni%ersitar a con-ratilor si, ceremoniosi la
cursuri, 're-er/n! acesteia tonul amical, li'sit !e em-a,$ Se str!uia s se e='rime c/t se 'oate
!e -iresc, mai ales c/n! era %orba !e lucrurile cele mai 'utin -iresti$ 7@ %orbesc !es're
Dumne,eu asa cum %-as %orbi !es're br/n,9, ne-a s'us o !at$ Dac 'retin!ea n -elul acesta
-oarte 'ro,aic, anume ales, c nu are nici o n!oial cu 'ri%ire la e=istenta !i%inittii, 'rea c are,
n sc<imb, una n 'ri%inta -ilo,o-iei, cci ne s'unea, ntre altele, c -ilo,o-ia e absolut, !ar
subiecti%, 'e c/n! stiinta e relati%, !ar obiecti%$ Dac orice sistem -ilo,o-ic bine nc<e4at e
absolut, a!ic inatacabil !in 'unctul !e %e!ere al celui ce 1-a -ormulat, rm/ne ns %alabil numai
'entru aceasta, n sc<imb, stiinta, !esi ne o-er numai a!e%ruri relati%e, e obiecti%, aceeasi
'entru toat lumea, '/n la !esco'erirea unor noi -enomene, care s !uc la noi a!e%ruri$
n tim'ul 'rele4erii, Nae lonescu si rotea 'ri%irile %ulturesti asu'ra slii si le -i=a uneori tem'orar
asu'ra c/te unei 'ersoane, creia 'rea atunci c i se a!resea, n mo! s'ecial, m4ulin!-o si
intimi!/n!-o$ Doamnele !in banca nt/i, n%esm/ntate n roc<ii sobre m'o!obite cu c/te o -loare
sau cu un 4iu%aer, l 'ri%eau insistent, 're-/c/n!u-se, une-
5#
$ atente, si n realitate ls/n!u-se tulburate !e %irilitatea are-i !ubla sc'rtoarea inteli4enta$
-s-umai la cursurile !e !re't ci%il ale lui Istrate Mices-cll., sau ale lui lor4a, mai %,usem, cum
s'uneam, o atare a-luent !e 'ublic e=trauni%ersitar$
Istrate Micescu si tinea 'rele4erile seara, !e la o't la nou 'e 'ro4ramul anuntat a-ar, !ar !e la
nou la ,ece, si c<iar !u' ,ece, n realitate$ 6ot!eauna n nt/r,iere, !!ea bu,na n sala
ar<i'lin, tot ca Nae lonescu, !ar nu sin4ur, ca acela, ci nsotit !e &loru An!ronic, steno4ra-ul sau$
Aler4a s're cate!r, strecur/n!u-se 'rin s'atiul !intre mar4inea bncilor si 'erete, ca 'e un -el !e
culoar -oarte n4ust$ Urca 'e estra!, rm/nea n 'icioare si nce'ea s ne %orbeasc 'e tonul
'ersuasi% cu care si sustinea strlucitele lui 'rocese$ Im'resionanta lui cultur clasic, i!eile
neaste'tate, ntorsturile sa%ante !e -ra,, 'arante,ele amu,ante o-ereau celor !e -at un s'ectacol
ma4istral$ Uscat, 'lesu%, cu o brbut ascutit si rosie, Micescu a%ea un 7ce%a9 me-isto-elic n
-i4ur, 'e care timbrul %ocii, 'ri%irea rece si neobisnuita lui inteli4ent nu -ceau !ec/t s mi-1
con-irme$ si Nae lonescu mi 'rea !emonic, !ar numai n 'ri%ire si n cute,anta 4/n!irii, 'e c/n!
Micescu n ntrea4a lui n-tisare$ &emeile erau 'uternic atrase n aceeasi msur !e unul, ca si !e
cellalt$ Du' ani si ani, mi-a rmas n urec<i nealterat timbrul %ocii lui Istrate Micescu, autoritar
si as'ru$ 1arc l au! s'u-n/n!u-ne;
B n !re'tul roman, sotia -u4ar 'utea -i a!us na'oi, la !omiciliu, m/nu militari, ceea ce
!umnea%oastr nu trebuie s tra!uceti 7la bratul unui o-iter9$
Eu stteam tot!eauna n 'rima banc, n al !oilea loc !e la mar4inea !in !rea'ta$ +/n4 mine,
ca'ul !e banc era locul
. Istrate Micescu, 'ro-esor uni%ersitar la &acultatea !e Dre't !in Bucuresti, om 'olitic si a%ocat
celebru, s-a nscut n 1001$ A -ost ministru al a-acerilor strine n 19).-19)0 n 4u%ernul 8o4a-
Cu,a si ministru !e 3ustitie n 19)9$ A murit n nc<isoarea !e la Aiu!, n 195) (n$ e!$*$
51 \$\F\$\9\
cole4ei mele :l4a lonescu$ Era !eosebit !e -rumoas$ +a unul !intre concursurile !e -rumusete la
mo! 'e atunci n toat lumea, -usese !eclarat 7miss Bucuresti9, si -oto4ra-ia i a'rase n toate
re%istele ilustrate$ Era o stu!ent serioas si -oarte s/r4uincioas$ +ua notite, -cea lucrri !e
seminar, iar !e la cursuri nu li'sea nicio!at$ @enea tot!eauna -rumos mbrcat si mi-a!uc
aminte c 'urta 'lrii mari, care i %eneau !eosebit !e bine$ Borurile lar4i i umbreau 'ri%irea si
linia -in a nasului scurt, ls/n!u-i n lumin !oar bu,ele, n coltul crora o alunit !!ea c<i'ului
nu stiu ce -armec 'icant$ A%ea un ,/mbet bun, !e co'il si o %oce moale, m/n4/ietoare$ +a cursuri,
lua notite 'e 3umtti !e coal, 'e care si le ase,a n or!ine, 'e banca, nainte !e nce'utul orei !e
curs$ Mai multe creioane bine ascutite erau !e asemenea 're4tite !in %reme$
ntr-una !in seri, c/n! Istrate Micescu a 'truns n sal 'e neaste'tate, ca !e obicei, iar noi ne-am
ri!icat n 'icioare, cole4ei mele :l4a lonescu i-au c,ut 'e 3os 3umttile !e coal 'e care urma
s-si -ac nsemnrile$ Micescu, care tocmai trecea 'e l/n4 banca noastr, s're cate!r, s-a
a'lecat, 4alant, s i le ri!ice$ Steno4ra-ul, care %enea n urma lui, %,/n! c maestrul se a'leac,
s-a re'e,it 'entru a-1 scuti !e e-ort si a ri!icat el </rtiile c,ute$ Micescu s-a o'rit atunci n -ata
cole4ei mele, mbu3orat la -at si stin4<erit, !eci si mai -ermectoare ca !e obicei, s'un/n!u-i
'e obisnuitul lui ton !e 'le!oarie, cu !e4etul n!re'tat s're steno4ra-;
B Domnisoar, eu am 'us intentia, iar !umnealui numai a4ilitateaS
Un an mai t/r,iu, :l4a lonescu !e%enea 'are-mi-se a 'atra sotie a marelui Istrate Micescu, !ar
cstoria n-a !urat$
mi aminteam !e toate astea n !rum s're cas, !u' ce m !es'rtisem !e -ete, 'e care urma s
trec s le iau !e la %ila Pre'ler, !u'-amia,a, nainte !e ora sase$ ntre tim', m-am -erc<e,uit at/t
c/t am 'utut, 'rietenele mele !e asemenea, ast-el nc/t, cu c/te%a minute !u' ora -i=at a'-
5"
a--] tn -ata 'ortii !e -ier -or3at a casei un!e locuia 'ro-esorul Nae lonescu, !e-a3uns !e
're,entabili !u' 'rerea noastr$
+a 'oart, ne aste'ta !ansatoarea Iris Barbura ctrat 'e unul !intre cei !oi st/l'i !e 'iatr !e la
intrare$ 1urta o <ain %iu colorat, cu moti%e turcesti, con-ectionat !e ea ca 'entru un !ans
oriental, si 'rea un 'un o!i<nin!u-se 'e mar4inea acelui st/l' ce str3uia 'oarta sau un !u< bun
!mtr-un basm 'ersan$ +a Balcic, ca n Renastere, -iecare se 'utea mbrca oricum, !u'
'osibilitti si !u' cum l tia ca'ul$ Nimeni n-a%ea nimic !e ,is$ 6ot ast-el, -iecare se ase,a un!e
'o-tea si nu-1 !eran3a nimeni$ Unul 'icta n curtea unei case strine, 3una actrita Nineta 8usti se
o!i<nea re,emat !e un 'ara'et ri!icat !e-a lun4ul str,ii, iar t/nrul scul'tor Bo-ris Cara4ea0 l
imita ntr-o ,i 'e 6ar,an, %oci-er/n! -ioros !in %/r-ul unui co'ac$ Asa c nu ne-au mirat sal%arii
lui Iris, salbele si brtrile ei ,n4nitoare, 'a'ucii rosii cu %/r- ascutit, bro!ati cu -ir !e aur$ 1rul
i c!ea n bucle lar4i 'e umeri si, n 'asi !e !ans, ne-a con!us n <ol, un!e era umbr, or!ine,
lu=, atmos-er o!i<nitoare$ Eu locuiam ntr-o o!it curat, !ar -oarte mo!est, la Ca!rie Ibra<im,
o turcoaic btr/n cu care m ntele4eam 'rin semne, 'entru c nu stia rom/neste$ : %e!eam rar,
n curte, ase,at 'e %ine n -ata unui -oc !e %reascuri, cu un ibric n m/n, 're4tin-!u-si ca-eaua$
:bisnuit cu srcia casei mele, mi se 'rea c interiorul %ilei un!e locuia Nae e un !ecor !e
teatru$ In 3urul unei mese !re'tun4<iulare, 3oase, erau mai multe -otolii lar4i n <use !e creton, 'e
3os 'ar!oseala era !in 'iatr bine lustruit, aco'erit 'e alocuri cu c/te%a co%orase orientale !e
ru4ciune, iar 'rin colturi, n mari %ase burtoase !e aram, !ormitau !alii !e toate culorile$ 1e
'ereti, icoane %ec<i, 'ictate 'e sticl, si c/te%a acuarele luminoase, cu mult mare si mult cer
a'os$
0
0 Boris Cara4ea (n$ 19#A, Balcic* stu!ia, la scoala !e Arte &rumoase !in Bucuresti, ca ele% al lui
:scar Han si al lui Dimitrie 1a-ciurea (n$ e!*$
5)
Nae lonescu s-a ri!icat !in -otoliu, ne-a iesit nainte, ne-a str/ns %oiniceste m/na, a'oi ne-a luat
'e !u' umeri ca 'e niste co'ii, ne-a m'ins usurel nainte, ne-a 're,entat !oamnei 1o'o%ici-
+u'a, maestr !e balet, 'recum si unui musa-ir necunoscut nou, un brbat ntre !ou %/rste,
mbrcat orseneste B !eci n trecere la Balcic B si cruia i li'sea un brat$ Nae lonescu i se
a!resa %orbin!u-i nemteste$ 1e Cella si 'e mine ne-a 're,entat strinului recoman!/n!u-ne !re't
7!oi eminenti stu!enti ai si9, iar 'e +ucia Demetrius B 'oate 'entru c a%ea oc<i mari, %istori,
si, intimi!at, 'rea mai !e4rab o ele% !e scoal cuminte si st/n4ace !ec/t o remarcabil
scriitoare B Nae lonescu a 're,entat-o !omnului -r un brat, s'un/n!u-i 'e tonul cu care i-ar -i
semnalat o uimitoare curio,itate;
B Dieses Din4 <at ein Roman 4esc<riebenS9
Nu mai tin minte !in acea !u'-amia, !ec/t c noi trei abia am !esc<is 4ura, mai ales c se
%orbea mai mult n nemteste, si c am -ost bucurosi n cli'a c/n! ne-am %,ut !in nou 'e stra!,
'e ulita 'r-uit, str3uit !e ,i!uri scun!e !e 'iatr, !e case mici si albe, !e curti n-lorate cu !alii
si, ici-colo, !e smoc<ini$ Am luat -etele !e brat si, n tactul 'asilor nostri ce coborau s're
ca-eneaua lui Ma<mut, m-am a'ucat s s'un %ersuri$ Ime!iat, +ucia, cu o ra-inat stiint a
!eclamatiei, a nce'ut s recite %oios, o !at cu mine;
6e sou%iens-tu !es banlieues et !u trou'eau 'lainti-
!es 'aGsa4es +es cG'res 'ro3etaient sous la lune leurs ombres$$$J
si ast-el, ne-am a'ro'iat !e ca-eneaua m/n4/iat !e arbori nalti si stu-osi a lui 7O$ S$ Ma<mut9,
cum era scris 'e -irm$
B 6riasc Oo<ann Sebastian Ma<mutS am e=clamat eu, si am intrat toti trei, r/,/n! co'ilreste,
ametiti !e libertatea rec/sti4at$
9 Aceast -etiscan a scris un romanS (Ib$ 4erm$* (n$ e!$*$
1# De-aF urbei mar4ini ti-amintestiN De t/n4uitoarea turm !e 'ri%elistiN? Sub clar !e lun,
c<i'arosii si tinuiau nluca (-ra4ment !in 'oe,ia +e %oGa4eur !e 8$ A'ollinaire* (n$ e!$*$
5
A !ou ,i !u' %i,ita noastr la Nae lonescu, mi-a c-nt/m'ltor n m/n un ,iar$ nt/m'ltor,
'entru c la nu 'rea rs-oiam ,iarele$ 1ri%irile mi-au alunecat, ntre altele, 'e o notit care-i
in-orma 'e cititori c a -ost eliberat !in nc<isoare Bruno Qelet,2G, -ost re're,entant al U,inelor
S2o!a n Rom/nia$ Urmrisem mersul 7a-acerii S2o!a9 'entru c un bun 'rieten al -amiliei mele,
4eneralul Sic 1o'escu, o-iter !e %aloare si !e o 'robitate ire'rosabil, se sinucisese numai 'entru
c numele su, '/n atunci -r 'at, -usese amestecat n acea a-acere iscat !e mari nere4uli n
unele comen,i !e armament -cute n strintate$ Retinusem, !e asemenea, c Bruno Qelet,2G, cel
care re're,entase la noi U,inele S2o!a, nu a%ea un brat$ M ntrebam !aca nu cum%a el era
strinul -r brat 'e care l cunoscusem la Nae si cu care acesta %orbea nemteste$
n aceeasi ,i, trec/n! 'rin -ata %ilei un!e locuia 'ro-esorul, am a%ut im'resia c -usese ntre tim'
'rsit$ :ricum, imensul autoturism ne4ru nu mai era n -ata 'ortii !e -ier -or3at$
Sin4urul !intre cei 'e care i %e!eam ,ilnic si care nu se contaminase !e 3u%enila noastr eu-orie
era Ser4iu Celibi-!ac<e$ 1e 'la3, !ormita i,olat si, n imobilitatea lui, 'rea statuia !e bron, a
unui ,eu antic$ +a restaurant sau, s're sear, 'e terasa %ilei Pre'ler, un!e ne a!unam !e obicei,
Ser4iu nu 'rea lua 'arte la con%ersatia noastr$ Rostea uneori o ironie tioas la a!resa %reuneia
!intre -ete sau enunta %reo remarc neaste'tat, care ne !escum'nea$ A%eam im'resia c se
consi!er su'erior nou tuturora si c !oar ne acce't n 3urul lui, !is'retuin!u-ne$ E !re't c nu-i
'uteam 4si nici un cusur$ Era t/nr, -oarte bine -cut, serios, a%ea o inteli4ent 'trun,toare,
stia s se -ac res'ectat si c/nta, se 'are, -oarte bine la 'ian$ Stu!ia, n a-ara mu,icii, matema-
ticile si -ilo,o-ia, !ar cu nici unul !intre noi nu !iscuta nici mu,ic, nici matematici, nici -ilo,o-ie$
55
: !at, !u' !e3un, -iin!c a-laser c un!e%a, la 'rimrie, 'are-mi-se, s-ar a-la aban!onat ntr-o
nc'ere 4oal un 'ian, -etele au nce'ut s-1 roa4e 'e Ser4iu s le c/nte ce%a$ Ser4iu se lsa
4reu$ I se 'rea 'robabil c ar -i n3ositor s se ase,e n -ata unui 'ian, !esi4ur !e,acor!at, ca s
7c/nte ce%a9 unor ne'rice'uti si c ar -i !e-a !re'tul o blas-emie s e=ecute, !e 'il!, Sonata lunii
!u' !e3unul !e la Ma<-mut, la 'rimria !in Balcic, 'e un 'ian nenorocit, 'entru c/te%a -ete si
'entru mine, care 'oate c <abar n-a%eam cum nce'e mcar Sonata$ Cam asa trebuie s -i 4/n!it
Ser4iu, !in moment ce se m'otri%ea cu strsnicie$ 1/n la urm, mai mult t/r/t !e -ete !ec/t !e
bun%oie, Celibi!ac<e s-a lsat !us la casa artoas !in mi3locul Balcicului, un!e se a-la 'ianul$
Am intrat cu totii, si cine%a !e-acolo ne-a con!us cu mult bun%oint n o!aia un!e se a-la ntr-
a!e%r instrumentul enorm si ne4ru, ca un ele-ant nc<is sin4ur ntr-o cusc 4oal$ Ne-am
a'ro'iat, Ser4iu s-a ase,at 'e scaunul !in -ata 'ianului si a ri!icat ca'acul 'r-uit care aco'erea
cla%iatura$ Aceasta, ca o 4ur urias lar4 !esc<is, r/n3ea la noi cu sirul ei lun4 !e !inti, lati, e4ali,
4lbe3iti$ Ne 'rea ostil$ 1arc am -i tre,it cu larma noastr, !in somn, un monstru a'ocali'tic$
B Hai, Ser4iule, ce mai aste'tiN C/nt-ne ce%aS
B Ce %reti s % c/ntN
B :riceS Ce %rei tu$ N-are im'ortant, s'use una !intre -ete, ca s nu aib aerul c, !u' ce 1-a
a!us cu sila, mai are si 'retentia s-i c/nte ce%a anume$ +ui Ser4iu ns acest 7orice9 cre! c nu i-
a 'lcut$ C/n! iubesti mu,ica si c/n! cunosti mu,ica nu ti-e in!i-erent ce %ei asculta$ Ai lucrri
care-ti 'lac mai mult !ec/t altele si, c/n! ti se i%este oca,ia, stii si s'ui ce ai %rea s asculti$ Nu
cre! c m nsel ,ic/n! c n st -el cu4eta Ser4iu, cci, !u' ce-si 'limb !e4etele 'e cla'e si
btu c/te%a acor!uri 'uternice n cla%iatur, se o'ri si ne ntreb brusc;
B EiN Ce-am c/ntatN CumN Nu recunoastetiN Nici unul !intre %oi nu stie ce-am c/ntatN Habar n-
a%eti !e mu,ic$ N-are rost sa-mi 'ier! %remea cu %oi$ 1lecati acasS
5A
6e,a mea !e licent a%ansa, n mintea mea, 'eisa3ul marin 'lin !e soare al Balcicului se n4emna
cu cel italian !in CinIuecento, n care-si 'urta !estinul 'ersona3ul central al lucrrii mele$
@e!eam, n lumina Balcicului, lumina Nolei, orselul culcat la 'icioarele Nea'olelui, n care
8ior!ano Bruno 7a %,ut lumina ,ilei9, cum se s'une, la 150$ De-scriin!u-i co'ilria sin4uratic
si interiori,at, mi-o !escriam 'e-a mea$ Mslinii, coarna, mirtul si ro,marinul, coroana
castanilor, 'lo'ii si ulmii cresteau o !at cu el, %ietuiau o !at cu el si, m'reun cu %e4etatia, tot
uni%ersul se rs-r/n4ea n el, asa cum n 'rimii ani ai e=istentei mele -lorile 'e care le
!esco'eream, muscatele, ,ambilele, 'anselele, ''!iile, traista-ciobanului, re4ina-no'tii m
-ascinau la -el ca 'ro'riile mele m/ini, !e 'il!, la care 'ri%eam n!elun4, cu aceeasi uimire,
minun/n!u-m !e alctuirea lor, la -el !e minutios 4/n!it ca a -lorilor$ In -irea 'lin !e
contra!ictii si !e nelinistite ntrebri a Noianului mi-o re4seam 'e-a mea$ Aceleasi cutri si
aceeasi 'en!ulare ntre cre!int si n!oial, ntre <e!onism si austeritate, l urmream 'e Bruno n
nes-/rsitele lui 'ere4rinri; !e la mnstirea S/n Domeni-co Ma44iore !in Nea'ole, la Roma, !e
aici la C<amberG, a'oi la 8ene%a, 'rintre cal%inisti, la +Gon, la 6oulouse, la 1aris, un!e 1-a
nc/ntat 'e Henric III, !e la 1aris la +on!ra si !in nou la 1aris, !u' aceea la Kittenber4, la
1ra4a, la Braunsc<Jei4-Kol-enbutel si, n s-/rsit, la @enetia$ 6rei,eci !e ani !e 'ere4rinri, un
%ra- !e scrieri semnate 'rin toate marile orase ale Euro'ei, !u' care %reo o't ani !e temnit si,
ca nc<eiere, moartea sine san4uinis e--usione11, a!ic ru4ul$
n 'rimele ,ile ale lui se'tembrie, terminam o 'rim re!actare a te,ei, a%/ntat, 'roli=,
interminabil, scris noa'tea n acor!urile lirice ale mrii$ 1usesem nuntru tot ce
11 &r %rsare !e s/n4e (Ib$ lat$* (n$ e!$*$
5.
stiam, 'entru c eram nce'tor n ale scrisului si nu !estul !e ntele't 'entru a-mi !a seama c
ntr-o lucrare trebuie s 'ui tot ce trebuie, nu tot ce stii$ :ricum, a%eam s o rescriu acas, ntr-o
cali4ra-ie s'iritual mai retinut, mai stiinti-ic, ce a%ea s-mi atra4 -elicitrile 'ro-esorului meu
1$ 1$ Ne4u-lescu, n tim' ce-mi restituia te,a notat cu 7-oarte bine9 si-mi ntin!ea o m/n ca !e
cauciuc %/r/t ntr-o mnus !e at$
Dar, ca s re%in la acel 'ara!i,iac Balcic 19)A, trebuie s s'un c a %enit si s-/rsitul %acantei, ,iua
cea !e 'e urma la mare, 're-i4ur/n!-o 'e cea !e 'e urm a %ietii$ 6otul n 3urul meu mi se 'rea
alt-el, totul se mbo4tise cu noi 'resti4ii, !ar se si !etasase !e mine, cel care 'lecam$ 1eisa3ul, 'e
care nc nu-1 'rsisem, si ntorsese -ata !e la mine s're cei ce-si continuau e=istenta acolo$
1ri%eam 'entru ultima oar, n !rum s're autobu,, -ata!ele caselor si a%eam im'resia c atunci le
%e!eam nt/i, i in%i!iam 'e localnici, 'e care nimic nu-i silea s 'lece !e-acolo, asa cum, ntr-o
,i, n ine%itabila !ies irae1, i %oi in%i!ia 'oate 'e cei care rm/n, 'recum si lucrurile !in 3urul
meu 'e care n-am s le mai %! nicio!at$
1e cele !ou 'rietene ale mele !e la Balcic a%eam s le re%! la Bucuresti$ Ne-am !at nt/lnire
ntr-o co-etrie$ +e aste'tam n ,iua -i=at, cu inima str/ns$ M ntrebam cum %or arta$ +e
%,usem numai n costume usoare !e 'la3, bron,ate, 3u'uite, mai mult ne'ie'tnate, mai mult 'e
3umtate 4oale$ stiam cum le arat !e4etele !e la 'icioare, !ar nu si cum %or arta 'icioarele lor n
'anto-i$
1e c/n! m 4/n!eam la toate astea, !ou !omnisoare micute, -oarte ele4ante, cu 'lrioare
m'o!obite cu %oalet si 'ene, a'lecate 'e un oc<i, cu ,ulu-i ce le nca!rau !e minune obra3ii
rumeni, mi sur/!eau la c/ti%a 'asi !e mine$ Erau ele, -ireste, Cella si +ucia, n noua lor i'osta,,
!e care m temusem$ 1urtau roc<ii !e mtase n-iorat, 'anto-i cu tocuri subtiri si sur/!eau cu o
4ratie ra-inat, 'e care nu le-o bnuiam$ M temusem c %oi -i !ece'tionat !e mai 'utin, si m
simteam ncurcat !e 'rea mult$ M temusem c %oi
Qiua m/niei (,iua Ou!ectii !e A'oi* (n$ e!$*$
50
nt/lni la co-etrie !ou cenusrese intelectuale, si a%eam n -ata !ou !omnite care m
st/n3eneau$ Cu cele !e la Bal-cic m simtisem n lar4ul meu> cu cele !e la Bucuresti, mi-a trebuit
c/t%a tim' '/n s m obisnuiesc$
Cella locuia cu 'rintii ntr-un a'artament som'tuos !e 'e bule%ar!ul +ascr Catar4iu, iar +ucia,
tot cu 'rintii, n-tr-o %il 'e o stra! cu nume 'arc !estinat s a!'osteasc 'oeti; @/r-ul cu
Dor$ Acolo 1-am cunoscut 'e tatl +uciei, scriitorul @asile Demetrius$
Eram insu'ortabil !e timi! n -ata 'rimului 'oet n casa cruia eram 'rimit si m multumeam, ca
un mo!est !onator 4<emuit ntr-un colt !e tablou -laman!, s 'ri%esc n!elun4, n tcere, cu un
res'ect ce a!ucea a team, s're alesul ,eilor, <r,it !e acestia s -ac !in nelinistile muritorilor
c/ntare$
Nu ntele4eam cum !e 'utea -i un 'oet, c<iar numai n a'arent, om ca toti oamenii$ 1e 1oet mi-1
nc<i'uiam t/nr, %istor, cu 'lete 'e umeri, sin4uratic, st/n! cu con!eiul n m/na la mas, 'rintre
crti si </rtii, !incolo !e -ereastra o!ii sale !esc<i,/n!u-se un cr/n4 n-lorit sau un mic 4ol- ntre
st/nci, cu o 'la3 n4ust si slbatic, 'e care se re%ars con%ulsi%, ,i si noa'te, marea$ Dar 'rimul
'oet n casa cruia intram era cu totul !i-erit !e cel al ima4inatiei mele romantioase$ Domnul
Demetrius a%ea 'rul bo4at, 'ie'tnat s're s'ate, ncruntit usor, ca si mustata$ Era mbrcat -r
cutare, era amabil, %orbea 'utin, mi a!resa, e%entual, mucalit, o remarc cu <a, ca s-mi
risi'easc s-iala, 'o%estea ce i se nt/m'lase n !imineata aceea, !ac era ce%a !e 'o%estit, si mai
-cea !e lucru o cli'a-!ou 'rin o!aie, cut/n! ce%a ntr-un sertar al scrinului sau n !ula'ul cu
crti, a'oi trecea 'e nesimtite n alt camer, s're a-si %e!ea !e ale sale si, 'oate, s're a nu ne
incomo!a 'e noi, 7co'iii9, 'rin 're,enta lui, 'entru c era !iscret si !elicat$
Domnul Demetrius era 'oet, !ar nu lsa s se %a!$ i !esco'eream cultura si nelinistile nu
ascult/n!u-1 %orbin!, ci numai citin!u-1$ Nu stiu s -i 3i4nit %reo!at 'e cine%a,
59
asa cum nu stiu s -i lin4usit %reo!at$ Nu a cutat n %iat s se im'un 'rin em-a,, nu a
calomniat si nu si-a 'lecat -runtea nici mcar n -ata Absolutului, !esi a cutat s-i sur'rin!
misterul$ A trit mo!est, nu s-a 'l/ns si nu s-a lu!at$ si-a ascuns inerentele 4ri3i sau !ece'tii
n!rtul unui ,/mbet sau al unei usoare ironii$ A ncura3at talentul altora -r in%i!ie, a a3utat, a
stimulat, a mbrbtat$ At/ta !elicatete si at/ta !iscretie mi amintesc !e 4in4sia cu care Mo,art
si n%luia amrciunea si-mi s'un c sunt semnele a!e%ratei ntele'ciuni$ Numai c am nteles
toate astea, !in 'cate, mult 'rea t/r,iu, retros'ecti%, 4/n!in!u-m si !e !ata asta la @$ De-
metrius, ca si la alti oameni !e %aloare asemenea lui, cu !or si cu 'ietate, !u' ce nu mai erau,
re4ret/n! c am 'ro-itat asa !e 'utin !e 're,enta lor$
De multe ori n %iat, i ntele4em mult 'rea t/r,iu 'e cei 'e care-i iubim, si am !ori s sorbim !e
'e bu,ele lor tot ce nu au cute,at, !in s-ial, s ne s'un c/n! erau 'rintre noi B !ar nu se mai
'oate, 'entru c ei nu mai %ietuiesc !ec/t n noi, n amintirea noastr, n !orul nostru !u' ei$
8/n!ul c at/tea si at/tea ntrebri, su-erinte, !orinte, i!ealuri ale lor au rmas 'e %eci
nem'rtsite numai si numai 'entru c !in !elicatete n-au -ost rostite ne n-ioar a!eseori
insomniile si ne ntretin remuscrile$
1e %remea aceea ns nu a%eam nici insomnii, si nici re-muscri$ Mi-era !oar !or !e mare$ Asa
cum n!r4ostitii %a! n unele -i4uri necunoscute ce le ies n cale ce%a !in trsturile iubitei, eu
%e!eam Balcicul n orice citeam le4at !e mare$ Ast-el, 'entru mine, !e 'il!a, localitatea maritim
esti%al norman!, !enumit !e 1roust, n romanul lui, Balbec, a -ost si %a rm/ne mult %reme
'entru mine un -el !e Balcic bel-le-e'oIue$ >i
Romanul unui roman (I*
A%eam !ou,eci si trei !e ani1, terminasem un roman si, cu manuscrisul la subsuoar, aler4am
s're casa 3oas si %ec<e ca un conac !e tar, ncon3urat !in toate 'rtile !e ierburi <irsute si !e
co'aci, un!e m aste'ta Eli,a$ @eneam acolo, n casa aceea care 'lutea ca o na% aban!onat 'e o
mare !e %er!eat, n -iecare !u'-amia,a, !e%reme, la ceasurile !ou$ Eli,a a%ea masin !e scris,
cam mare si !emo!at, si mi-o 'usese la !is'o,itie ca s-mi !actilo4ra-ie, la ea, n !ou
e=em'lare, manuscrisul$ Alturi !e mine, 'e un scaun, mi !icta, n -elul acesta, ne %e!eam, lua
cunostint !e ce scrisesem, iar eu mi treceam 'e curat 'ro,a liric si cam nai%a n care-mi
c/ntasem a!olescenta$ A%eam !eci toate moti%ele s -iu -ericit$
1e Eli,a o cunoscusem cu %reo 'atru ani n urm, la Bucuresti, n casa unor %ec<i 'rieteni ai
'rintilor mei, un!e %enise s-si 'etreac srbtorile !e s-/rsit !e an$ @reme !e %reo !ou
s'tm/ni, c/t a tinut %acanta, ne-am %,ut ,ilnic la tra!itionalele os'ete ce nu conteneau la 'r/n,
si seara '/n !u' Anul Nou$ Eli,a a%ea 'e atunci trei,eci si unu !e ani si se !es'rtise !e cur/n!
!e brbatul ei$ &iin!c se simtea strin n orasul ei !e 'ro%incie, un!e a%ea im'resia c lumea o
arat cu !e4etul 'entru c era -emeie t/nr si !i%ortat, %enise n Ca'ital la ru!e, !ar si aici se
simtea stin4<er 'rintre oameni necunoscuti$ E !re't c nici nu se
Anul 19). (n$ e!$*$
A1
silea sa 'artici'e c/t !e c/t la buna !is'o,itie 4eneral$ +a r/n!ul meu, eram timi!, 'rea 'utin
sociabil, 'ri'sit 'rintre 'rieteni !e-ai 'rintilor mei si cu care nu a%eam nimic comun su-leteste$
Din -ericire 'entru am/n!oi, n ,iua n care ne-am cunoscut 4a,!ele ne-au ase,at la mas alturi$
Am nce'ut s %orbim !e una, !e alta, si am !esco'erit cu uimire si cu nc/ntare c a%eam
'reocu'ri comune$ Ca si mie, Eli,ei i 'lcea s citeasc, -u4ea !e 'etrecerile ,4omotoase 'entru
c le 4sea %ul4are, a'recia linistea si sin4urtatea$ Retinuse !in lecturi unele -ra,e, unele i!ei 'e
care mi le s'unea ncet, -ireste !ac e=ista o le4tur ntre acestea si cele ce %orbisem mai nainte>
mi le so'tea cu o %oce usor c/ntat, ntr-un !ulce 4rai mol!o%enesc, ca s nu le au! comesenii
care !ebitau anec!ote si r/!eau ,4omotos$ Ne-ar -i !is'retuit, era si4ur !e asta, 'entru c la
os'ete oamenii sunt 'usi 'e ironii si 'e ,e-lemea$ Noroc ca nimeni nu se ocu'a !e noi, asa cum
nici noi nu ne ocu'am !e ceilalti$
n ,ilele urmtoare, ne-am nt/lnit !in nou, n alte case, !ar cam cu aceeasi lume, 'entru c ru!ele
ei, 'recum si 'rietenii lor, 'rintre care si 'rintii mei, se simteau bine m'reun si se 'o-teau !e
srbtori unii 'e altii, la !e3un si la cin$ Eli,a si cu mine eram mereu alturi la mas, mereu
alturi !u' aceea, seara !ansam uneori m'reun sau ascultam mu,ic, !ac !esco'eream, la unii
sau la altii, un 'ate-on cu !iscuri care ne 'lceau, 1astorala, !e 'il!, Sonata Preut,er sau
C/ntecul !es'erat al bietei Sol%ei4$ Dar 'arc nimic nu ne -cea mai mult 'lcere !ec/t s stm
!e %orb ntr-un colt, neau,iti !e nimeni$ Eli,a mi %orbea !es're -emeile !in literatur, !es're
cele !in romanele lui Romain Rollan! sau Dostoie%s2i, !e e=em'lu !es're Arma Parenina,
!es're Iri-na !in &um sau !es're cele, la mo! 'e-atunci, !in crtile lui Maurice Barin4$ @a!ea o
'ronuntat 're-erint 'entru -emeile !in literatur care !!eau !o%a! !e in!e'en!ent, !e
n!r,neal, !e tru-ie$ +e a!mira 'e cele care a%eau cura3ul sentimentelor lor cu riscul !e a
scan!ali,a societatea n care triau, care !is'retuiau n4ustele 're3u!ecti bur4<e-
A"
,e care n-runtau 4ura lumii s're a-si 'stra un iubit sau s're a tri !u' bunul lor 'lac$ @orbin!
!es're ele, se n-lcra, 4lasul ei c'ta %i4oare, oc<ii mari si ncercnati i strluceau, abia atunci
!e%enea ea nssi B 'arc, la r/n!ul ei, una !intre acele -emei cura3oase si 'asionate !in romane$
De-atunci, 'e Anna Parenina, 'e cealalt Arma, !in +e buisson ar!ent, 'e Maman Colibri, 'e
Nastasia &ili'o%na nu mi le-am mai 'utut nc<i'ui !ec/t asemenea Eli,ei; slabe, nalte, cu 'r
auriu si bo4at, cu -ata 'relun4 si tras, cu m/ini 'uternice, cu ,/mbet trist, tcute si st/n4ace,
'timase si %iolente$
Am a%ut atunci 'rile3ul sa ascult m'reun cu ea, !e mai multe ori, mai ales Sonata Preut,er,
ast-el nc/t !e la o %reme a !e%enit 7sonata noastr9, a simtmintelor noastre ne!eslusite, ntr-o
sear, am mers cu ai nostri la :'er$ Se c/nta Manon n %ersiunea lui Massenet$ se!eam n lo3 n
s'atele ei$ Se ntorcea uneori s're mine si sc<imbam c/te un ,/mbet atunci c/n! ceea ce se
'etrecea 'e scen sau ce se c/nta a%ea le4tur cu ceea ce !iscutasem noi n %reuna !intre ,ilele
'rece!ente$ Alt!at, tot m'reun cu -amiliile noastre, am nt/r,iat o noa'te ntrea4 ntr-un bar,
7+a @isoiu9$ Era 'entru 'rima oar c intram ntr-un local !e noa'te$ Ce insi'i!e mi-au a'rut
atunci, -at !e un local !e noa'te, ceaiurile !ansante la care -usesem 'o-tit !e-at/tea oriS C/t
bun !is'o,itie, c/t ,4omot, c/ta a4itatie aici, un!e semintunericul, 3a,ul, alcoolurile tari,
tru'urile nlntuite n !ans, n4<esuiala tulburau simturile si ameteau ratiuneaS Ne-am ase,at la o
mas, si a'oi i-am lsat 'e ai nostri s 'ri%easc si s comente,e ce 'ri%eau, iar noi !oi, Eli,a si
cu mine, am 'lecat sa !ansm 'e un 'atrulater !e%enit minuscul 'entru ,ecile !e 'erec<i care se
lo%eau unele !e altele, trans'irate si -ericite$ Deasu'ra ca'etelor noastre, un 4lob enorm -cut !in
mici o4lin,i multicolore se rotea -r ntreru'ere, binecu%/nt/n! ntunericul !in sal cu '/l'/iri
'ortocalii, rosii sau %er,i$
Am -ost n noa'tea aceea, am/n!oi, -lm/n,i !u' !ans$ 6rans'irati, clcati 'e 'anto-i, i,biti !e
altii, am !ansat tot
A)
tim'ul, am !ansat orice si oricum sau, mai bine ,is, ne-am -recat unii !e altii, -r nici mcar s
'strm !e multe ori ritmul mu,icii$
A !oua ,i, Eli,a s-a ntors n orselul ei mol!o%enesc$ Cur/n!, am 'rimit o scrisoare !e la ea$ I-
am rs'uns ime!iat$ Mi-a scris !in nou, si ast-el s-a n-iri'at ntre noi o sustinut si 'rime3!ioas
cores'on!ent$ 1rime3!ioas, 'entru c scrisorile noastre au nce'ut s semene tot mai mult cu
acel ti' !e literatur n care lesne !e%enim 'atetici, lesne ne n-lcrm, !eclarm c simtim ceea
ce nu 'rea simtim si, ncetul cu ncetul, a3un4em s cre!em c ncercm ntr-a!e%r sentimente 'e
care !e la nce'ut 'retin!em c le a%em$
Sin4urtatea la care se ntorsese si e=istenta ei monoton o -ceau 'e Eli,a s-si aminteasc cu
nostal4ie si cu e=altare !e cele !ou s'tm/ni 'etrecute la Bucuresti$ R/n!urile ei erau !in ce n
ce mai n-lcrate$ Retria n amnunt -ilmul amicitiei noastre ne%ino%ate si a nce'ut s-mi
%orbeasc !es're tot ce simtise atunci si nu n!r,nise s-mi s'un, mi scria, ntre altele, c,
'entru a-mi mai %e!ea un anumit ,/mbet 'e care se 'are c 1-as -i a%ut 'entru ea, la :'er, c/n!
i a3utam s-si ncalte sosonii, ar -i n stare s %in 'e 3os la Bucuresti, sau c n seara !e la
7@isoiu9 ar -i -ost !e a3uns s -ac un 4est im'erce'tibil s're a-mi atin4e bu,ele, !ar c nu 1-a
-cut, si c s stiu c 7aiasta se c<eam %irtute9$ Iat cum, !intr-o 'rietenie cal!, abia nscut,
cores'on!enta a -cut o mare iubire, o iubire absur!, 'entru c era li'sit !e -inalitate, o iubire
-cut !in amintirea c/tor%a ,/mbete, a c/tor%a !ansuri, a c/tor%a !iscuri ascultate m'reun, a
c/tor%a seri !e con%ersatie cu subiect a'roa'e e=clusi% li%resc si at/ta tot$ Ima4inatia Eli,ei
'resc<imbase o camara!erie a!e%rat ntr-o !ra4oste inconsistent$
n ce m 'ri%este, am -ost sur'rins si -latat, !ar mai ales st/n3enit$ Intrasem -r s %reau ntr-un
3oc inutil$
n tim' ce cores'on!am cu ea, cut/n!, !in !elicatete, s nu o !e,am4esc, am a-lat !e la ru!ele
ei c s-a remritat$ @estea mi se 'rea incre!ibil$ Am ntrebat-o !ac ,%onul
A
ce-rni 'ar%enise era a!e%rat$ Da, asa era, mi-a rs'uns Eli,a$ -ntr-a!e%r se cstorise, !ar nu
cute,ase s-mi s'un$ : -cuse 'entru tatl ei, -oarte bolna%, care %oia s o %a! 7la casa ei9, si n
acelasi tim' 'entru actualul ei sot, 'e care l stia ne-ericit, 'entru c o iubea si nu 'rimea !in
'artea ei !ec/t o amabil in!i-erent$ I-am scris atunci o scrisoare lun4, 3i4nitoare si ri!icol$ Cu
ce !re'tN Cu !re'tul 'e care ni-1 aro4am sin4uri atunci c/n! or4oliul ne este clcat n 'icioare$ N-
o iubeam, !ar mi 'lcea s m stiu iubit !e o -emeie su'erioar, cu o't ani mai mare !ec/t mine,
!esi !ra4ostea ei m incomo!a, iar acum, c/n! o stiam n bratele altuia, eram 4elos !in %anitate$
Du' rs'unsul ei tan!ru si re,onabil la scrisoarea mea o-ensatoare (7cum 'oti sa com'ari ia,ul
tulbure cu lim'e!ele i,%or !e munteN9 etc$*, am ncetat s-i mai scriu$
Du' %reo 'atru ani, am mers cu 'rintii mei la ru!ele noastre !in orasul un!e tria Eli,a$ mi
-ceam armata si-mi luasem un conce!iu n ,ilele armii ale unui !omol se'tembrie$ Eram la
mas, c/n! slu3nica unc<iului meu la care locuiam mi-a remis un bilet n %,ul tuturor$ Era !e la
ea$ mi scria ca a a-lat !e %enirea mea acolo, c nu ntele4e s -iu la c/ti%a 'asi !e casa ei si s nu
m %a!, c 'utin i 'as !e ce %or cre!e altii !es're ea n ca,ul c/n! biletul acesta ar c!ea 'e
m/ini strine, c are cura3ul sentimentelor ei si c m roa4 s %in n !u'-amia,a aceleiasi ,ile la
ea$ 1rintii si ru!ele mele aste'tau s termin !e citit biletul s're a a-la cine mi 1-a trimis$ Am
i,butit n c/te%a cu%inte s 're,int lucrurile sub as'ect onorabil, si !u' !e3un am 'lecat la Eli,a$
Am !ibuit stra!a un!e locuia, am 'truns n curtea in%a!at !e ierburi si ne-am re%,ut$
Re%e!erea a -ost, binenteles, 'enibil$ Con%entional, -ortat, 3enant, ntr-una !in ,ilele care au
urmat 1-am cunoscut 'e sotul ei, 'ro-esor, !e-o %/rst cu ea, sim'lu, !iscret, amabil$ Am -cut
!u' aceea c/te%a 'limbri n trei 'e !ealurile ce m're3muiesc orselul, iar seara am nt/r,iat !e
c/te%a ori tot m'reun 'rin 'itoresti 4r!ini !e %ar$ Din %orb n %orb, am a-lat c sunt
A5
'osesorii unei masini !e scris, si nu m-am lsat 'rea mult ru4at s-o -olosesc$ Asa am nce'ut s
%in n -iecare !u'-amia-, cu manuscrisul sub brat, 'entru a-1 !actilo4ra-ia$ Eli,a s-a o-erit s-
mi !icte,e$ M 'rimea acum ca 'e o %ec<e cunostint, 'arc li'sit 'entru ea !e o 'rea mare
im'ortant$ Sotul ei m nt/m'ina -u4iti%, a'oi 'leca la cursuri sau 7!u' treburi9$ Masina !e
scris ne scutea !e obli4atia !e a ne %orbi, si 'entru asta o binecu%/ntam$ Nu mai eram st/n4aci n
're,enta Eli,ei, eram bucuros c-mi citeste cu 'rile3ul acesta romanul, aste'tam rb!tor s mi-1
lau!e si '/n atunci mi-1 transcriam 'e curat la masin$ A%eam ast-el toate moti%ele !e a tri ,ile
!e eu-orie$
Scriam la o msut instalat n acest sco' 'e mica teras a casei, n -ata usii !e la intrare, teras
mr4init !e !ou coloane albe, ce s'ri3ineau antablamentul terminat 'rintr-un mic -ronton$
8r!ina se ntin!ea n 3urul nostru, %ast, '-r4init, slbatic, -osnitoare, n !u'-amia,a !es're
care %reau sa 'o%estesc, un %/nt moale 'usese totul n miscare, totul c'tase 'arc %iat, n tim'
ce scriam 'e teras, nori ne4ri, !e -urtun, nce'user sa se a!une !easu'ra t/r4ului, %enin!
!in!rtul colinelor ce-1 m're3muiesc si, o !at cu %/ntul care se 'orni cu 'utere, nce'ur sa
ca! 'rimii stro'i mari !e 'loaie$ Am intrat atunci re'e!e n casa, eu !uc/n! enorma masin !e
scris, Eli,a sal%/n! manuscrisul !e 'loaia care c!ea acum 'ie,is, !e,lntuit, si am continuat s
lucrm n salonul ei s'atios, la o msut !e lemn aurit$ 1rin -erestrele nalte, nca!rate !e 'er!ele
4rele si lun4i, %e!eam ,i4,a4urile a'ocali'tice ale -ul4erelor, mi simteam tru'ul ncrcat cu
electricitate 'arca, a4itat, nelinistit, !e4etele 4reseau literele, asa c scriam m'ie!icat, !ar nu n
sil, !im'otri%, !ornic s scriu c/t mai mult, s-mi termin !e co'iat manuscrisul, s !iscut !es're
el cu Eli,a, 'e care, la r/n!ul ei, o simteam tulburat$ 1e alocuri, nu-mi ntele4ea scrisul si-mi
!icta un cu%/nt n locul altuia$ 1arc nu mai a%ea rb!are s stea locului$ 6resrea au,in!
tunetele$ S-a ri!icat !eo!at !e 'e scaun, a trecut n alt camer si s-a ntors cu o
AA
broboa! 'e care si-a 'us-o 'e umeri$ S-a ase,at !in nou l/n4 mine si a reluat lectura
manuscrisului, !ar cu o %oce care-i tremura$ Citea 'rost$ 8resea mereu cu%intele$ +a un moment
!at, mi-a tr/ntit caietul 'e mas, a bolborosit ce%a, s-a sculat !e 'e scaun si s-a !us s a'rin!
lumina, a!ic 'u,!eria !e becuri ascunse n inima tran!a-irilor !e sticl ai can!e-labrului 'lin !e
ciucuri !in mi3locul ta%anului$ S-a rease,at a'oi, tcut, mbu-nat, si a reluat !ictarea,
mo!ul/n!u-si cu o silit 4ri3 %ocea !u' cerintele %ir4ulelor, a 'unctelor, a semnelor !e
ntrebare$
1entru c eram 'rea -ericit c am 'rile3ul s-mi !actilo4ra-ie, romanul, -ie si -oarte ncet, 'entru
c scriam la masina !e scris !oar cu un !e4et sau cel mult cu !ou, nu-mi trecea 'rin minte s-o
ntreb 'e Eli,a !ac nu cum%a se 'lictisise sau !ac nu obosise !ict/n!u-mi !e mai multe ceasuri
si !ac nu cum%a era !e acor! s -acem o 'au,, s -umm c/te o ti4ar$ &acem a!eseori 4reseala
!e a cre!e c ceea ce ne -ace nou 'lcere i -ace n e4ala msur si altuia si, -r s %rem, l
c<inuim, su'un/n!u-1 !electrii noastre$ Cre!eam c ener%area mut a Eli,ei e !atorat -urtunii,
-ul4erelor, tunetelor si %/ntului 'uternic$ Nu m 4/n!eam c 'reocu'area mea, concentrat n
e=clusi%itate asu'ra romanului, a%ea !arul s-o irite$ :c<ii mei urmreau cla%iatura masinii !e
scris, iar s're ea nu se ri!icau nicio!at$ 1asiunea, -ie ea si cea mai cast, cum e, !e 'il!,
'asiunea scrisului, 'oate -ace !in noi niste monstri !e e4oism, !ac nu ne su'ra%e4<em$ Nu
numai c uitm !e alte treburi, !e n!atoriri, !e sntate, !ar i si contrariem 'e cei !in 'rea3ma
noastr, aser%in!u-i sau ne4li3/n!u-i$ Iar c/n! ceea ce scriem nu ne multumeste, ne re%rsm
nemultumirea asu'ra lor$
A3unsesem n !u'a-amia,a aceea la ca'itolul n care a'rea Clara, cole4a mea !e -acultate, 'e
care o 4seam ntr-at/t !e !eosebit, nc/t nu m 'utusem abtine s nu-i consacru 'a4ini
encomiastice$ Scriam !es're Clara c era tulburtor !e -rumoas si !e serioas n acelasi tim'$ :
i!eali,am, -r s-mi !au seama c -ac !in ea un 'ersona3 ne-iresc si -ac-
A.
tice$ Artam ca a%ea ce%a maiestuos si !emonic n 'ri%irea-i albastr si c mi-o nc<i'uiam -oarte
bine inter'ret/n! 'e o scen liric rolul @enerei !in 6ann<auser, n%esm/ntat ntr-o tunic alb,
scurt, si ntins 'e un 'at aco'erit cu blnuri rare$ Mai a!u4am c ar -i -ost !estul s 'ri%easc
'e cine%a ntr-un anumit -el, 'entru ca acela s-si 'iar! cum'tul, iar ea s obtin !e la el orice$
BAi iubit-o cum%a 'e -imeia aiastaN m-a ntrebat 'e neaste'tate Eli,a, cu !is'ret n 4las, !u' ce
mi-a !ictat -ra,a n care 'omeneam !es're 'ier!erea cum'tului$
Se o'rise !in citit si m 'ri%ea cu oc<ii ei ncercnati lar4 !esc<isi, ,/mbin!u-mi la Mona +isa$
Mi se 'rea c m n%inuieste !e 'rost 4ust$ Eli,ei i 'lceau -emeile a!e%rate, sim'le, sen,uale
si s'irituali,ate, li'site !e 're3u!ecti, !ar si !emne, iar nu 'seu!o-@enere Ja4neriene, care si
mo!elau n-tisarea !u' aceea a starurilor !e cinema la mo! 'e acea %reme$
B N-are nici o im'ortant, i-am rs'uns, contrariat c ceea ce cre,usem, n in-atuarea mea, c o
%a im'resiona era tocmai ceea ce o !e,am4ise$ Des're ea nssi, 'e care o ,u4r%isem !e
asemenea n roman, nu-mi s'usese nimic$ 1oate c nu se recunoscuse sau 'oate 'entru c nu-i
'lcuse cum o %,usem, ca 'e o !oamn Bo%arG li%resc si romantioas, in-luentat !e romanele
!e !ra4oste citite, ca Don Vui3ote !e romanele ca%aleresti, si antrenat, ca acesta !in urm, n
a%entura nobil si sentimental, !ar usor ri!icol a ima4inatiei ei$ Clara, !im'otri%, a'rea luci!
si %oluntar, -rumoas, sa%ant si cast, un 1ico !ella Miran!ola -eminin, o Re4in !in Saba,
!ecorati%, 'ers'icace si imaculat$
B Ba are im'ortant !ac ai iubit-o sau nu, 'entru c alt-el nu te-as -i ntrebat$ si am s-ti s'un !e
ce$ Nu 'rice' cum ti-a %enit n minte s -aci !intr-o -emeiusc -ri%ol un 'ersona3 'e care sa-1
a!miri si s-1 su'ui a!miratiei cititorului$ Numai !ac ai -i -ost n!r4ostit !e ea ai -i 'utut-o
trans-i4ura cu at/ta inconstient$
A0
nce'usem s m ntreb !ac nu cum%a Eli,a era 4eloasa 'e Clara si !ac nu ar -i %rut ca numai
ima4inea ei s !omine ntre4ul roman$
B Ce te -ace s cre,i c era -ri%olaN
B Mata sin4ur s'ui c 'o-tea acas la ea bieti cu care se ncuia n o!aie ceasuri ntre4i$ N-ai s
m -aci s cre! c citeau m'reun @isul Maicii Domnuluil
B Se 7nc<i!ea9, nu se 7ncuia9$ E o !eosebire 'e care n-ai sesi,at-o$
B M ro4$$$
B Iar n roman art !estul !e lim'e!e c citeau, n%tau 'entru e=amene, ascultau mu,ic$
B Asta s o cre,i mata, !u' ce mai s'ui c, n!at ce se stura !e unul, si a!ucea n cas 'e-un
altul$
B Clara cuta un om i!eal; inteli4ent, cult, rece'ti%, cruia sa-i transmit %alori intelectuale$
Cuta un su-let n-rtit cu al ei, cu un 4ra! !e sensibilitate artistic la -el !e nalt$
B si te-a 4sit 'e mataS
B Eli,a, te ro4S 6ocmai 'artea 'roast era c nu nt/lnea 'e nimeni 'e msura ei$ Du' ce-si
!!ea seama c s-a nselat cu un om, renunta la el$ Asta am %rut sa art n carte; !rama artistului
nsin4urat nu 'rintr-o 're!is'o,itie a lui, con!amnabil 'oate, s're solitu!ine, ci !in nesansa !e a
nu 4si me!iul sau omul rece'ti%, croit !intr-o sto- ca a lui, care s aib aceeasi ne%oie !e a
'rimi 'e care o are el, artistul, !e a !rui si !e a se !rui$ Artistul are o enorm ne%oie !e
comunicare si, 'entru c !e multe ori nu are norocul sa 4seasc 'e cine%a care s %ibre,e la -el
cu el, scrie, 'ictea,, -ace mu,ic i,ol/n!u-se, !ar asta 'entru a m'rtsi necunoscutilor ceea ce
are !e s'us$
B Din ceea ce scrii mata !es're Clara aiasta, reiese mai !e4rab ca era sau c este o mare
smintit, o e=altat$ si a'oi, s m ierti, !ar e 4reu !e cre,ut c e=ist n realitate o ast-el !e
-imeie, si -rumoas, si !e%reme acas$$$
B si totusi, e=ist, oric/t !e ciu!at ti-ar 'rea acest lucru$
B 1oate numai n nc<i'uirea matale$ 1er-ectiunea e=ist, !a, !ar numai n art, nu si n %iat$
Dar ca o -imeie s
A9
-ie 'er-ect ntr-un roman nu nseamn c trebuie s -ie -rumoas, !estea't -oc, cult cum nu se
mai 'oate, bl/n! si bun, -r cusur$ Dac e asa n carte nseamn c e im'er-ect, 'entru c e
ne-ireasc$ : eroin !e roman e 'er-ect c/n! e real, c/n! ai im'resia c e ru't !in %iat, cum
se s'une$
n tim' ce-si !e,%olta teoria !es're 'er-ectiune, im'ro%i,at si nu li'sit !e contra!ictii, am scos
!in masina !e scris 'a4ina nce'ut si am ru't-o ostentati%$ N-a 'rotestat, !ar am simtit c 4estul
acesta a iritat-o$ mi tremura m/na cu care aran3am ntr-o cutie 'relun4 creioanele, 4uma cea
as'r, o lam !e ras, o 'eriut, niste a4ra-e, 'entru c nu m mai 'uteam st'/ni$ Eli,a si
terminase i!eea, se uita la mine si, 'entru a-mi !o%e!i c e !e acor! s ntreru'em lucrul, mi
ntinse <usa nea4r, scoro3it, !e musama cu care n%eleam la 'lecare e!i-iciul masinii !e scris$
A'oi, se ri!ic n 'icioare$ M ntrebam !ac nu cum%a a%ea !e 4/n! s m conce!ie,e mai
nainte ca eu s-mi iau rmas-bun$ 1re-eram s ne certm !ec/t s 'lec$
B Ceea ce m interesea,, reluai eu !iscutia, str!uin-!u-ma s m calme, si s m'ac lucrurile,
este !ac 'ersona3ul cu numele !e Clara este 're,entat n asa -el nc/t cititorul s -ie ncre!intat
c e %orba !e o 'ersoan care ar 'utea -oarte bine s e=iste n realitate, cu at/t mai mult cu c/t te
asi4ur c e=ist$ Alt-el n-as -i scris !es're ea$
B Ei bine, mi rs'unse rs'icat Eli,a, a'lec/n!u-se s're mine si re,em/n!u-se cu am/n!ou
m/inile !e mar4inile msutei aurite 'e care masina !e scris ,cea acum ca un sicriu !e co'il
n%elit n ne4ru, ei bine, a-l mata c romanul aista 'e care 1-ai scris e o 'rostie$ Nu -ace nici
!ou 'arale$ E 'cat !e tim'ul 'e care ti-1 'ier,i bt/n!u-1 la masin$
i 'ierise !e 'e -at ,/mbetul !e 8iocon!$ +ocul i-1 luase un rictus abia 'erce'tibil, mi %orbea
cu o rutate 'e care i-o bnuisem !e mult, !ar 'e care n-as -i cre,ut c o %a n!re'ta %reo!at
asu'ra mea$ 1oate c a%ea !re'tate si c romanul meu nu -cea !oi bani, !ar mi-o s'unea cu o
cru,ime si cu o 'lcere !e a m tortura care m -ceau s cre! B\
.#
si mai ales, s s'er B c a'recierea ei e subiecti%, !eci n!oielnic$
Stteam -at n -at n mi3locul salonului, 'entru c, au-,in!u-i %er!ictul, m ri!icasem n 'icioare
ca tras !e un resort$ Deasu'ra noastr, ,/mbeau ro,ele can!elabrului, m'o!obite cu inutile
colane !e sticl$ A-ar, 'loaia lo%ea 'uternic 4eamurile, iar arborii se a4itau cu un suierat !ureros$
1rea ca 'lutim 'e o mare n-uriat$ Eli,a m 'ri%ea cu ur$ M/inile ei mari !e%eniser 4<eare ce
str/n4eau con%ulsi% n 3urul 'ie'tului, ca 'e o 'ra! stran4ulat, mar4inile broboa!ei !e 'e umeri$
Iesisem !in tarcul !intre msuta 'e care scrisesem si scaun, -cusem c/ti%a 'asi 'rin o!aie si m
o'risem n -ata ei$ : 'ri%eam cu uimire$ M ntrebam un!e era -emeia cu -runtea lar4, -rumos
boltit si cu un ,/mbet nu li'sit !e mister cu care ascultasem alt!at, la :'era, Ma-non$ Ne suis-
3e'lus ManonN NFest-ce'as m %oi=N" si ntorsese atunci s're mine -ata tulburat !e emotie, mi
%enea s-i s'un acum; 7Nu mai esti ManonS Nu e %ocea taS9, !ar am tcut$ Un!e era -emeia cu
care !ansasem o noa'te ntrea4 ntr-un bar, a'roa'e 'e ntuneric si '/n la e'ui,are, asa cum nu
am mai !ansat !e atunci cu nimeni, nicio!atN A%eam n -ata un alt tru', ,4ribulit sub broboa!a
ca-re-1 n-sur$ Un!e era -emeia alturi !e care ascultasem n noa'tea !e Anul Nou, 'e !iscuri,
Sonata Preut,er, -um/n! n tcere, 'ri%in!u-ne !in c/n! n c/n! n oc<i, ,/mbin!u-ne cu nteles
si ls/n! mu,ica s e='rime ceea ce simteam atunci unul 'entru cellaltN Un!e era -emeia care-
mi s'unea ntr-o scrisoare c, 'entru a-mi mai %e!ea o !at ,/mbetul 'e care 'retin!ea c 1-as -i
a%ut 'entru ea la :'er ntr-un anumit moment, ar -i n stare s %in 'e 3os la BucurestiN A%eam
im'resia c e 4ata s m !ea a-ar !in cas$ i 'ri%eam !e4etele care !e at/tea ori, alt!at, mi
str/nseser 'rotector si n!r,net m/na si care acum i erau nco%oiate 'e 'ie't si stran4ulau cu
rutate mar4inile broboa!ei$ :are una !in-
; Nu mai sunt ManonN Nu e %ocea meaN (lb$-r$* (n$ e!$*$
.1
tre aceste m/ini -usese cea care mi scrisese c n noa'tea c/n! !ansasem m'reun ar -i -ost !e
a3uns s -ac un mic 4est s're a-mi atin4e bu,eleN si !e4etele astea, ca !e %r3itoare, ce-ar m/nui
cu !ibcie licorile a-ro!i,iace, otra%a sau cutitul, erau oare aceleasi care tinuser ntre -alan4ele
lor con!eiul si-mi scriseser at/tea si at/tea scrisori !e iubireN Mi se 'rea cu ne'utint$ A%eam s
constat abia mai t/r,iu ca !in intimitatea cea mai 'ro-un! se naste nstrinarea cea mai 'ro-un!
si uneori c<iar ura, !ar cum !e se nt/m'l ast-el n-a%eam s ntele4 nicio!at$ De ce mi-arta
acum at/ta !is'ret, at/ta n%ersunareN 1entru c era 4eloas 'e Clara, 'e care o tm/iam in-init
mai mult !ec/t 'e ea n ne-ericitul meu romanN Sau 'entru c acum m %e!ea n!r4ostit !e
manuscrisul meu si ne'stor -at !e eaN Sau, 'entru ca nu m mai iubea, cobor/sem n oc<ii ei
tot at/t !e 3os 'e c/t !e sus m nltase n ima4inatia ei iubirea$ si asta a%eam s constat mai t/r,iu
c se nt/m'l uneori, !u' ce sentimentul 'uternic se stin4e$ Dar oare 4lasul care-mi %orbise
alt!at cu 4ratie !es're Irina, !in &um, era acelasi care-mi stri4a acum n -at, cu un timbru
s'art;
B Esti o!iosS Cum am 'utut s m am4esc cre,/n!u-te, ani n sir, alt-el !ec/t toti ceilaltiN Esti
%anitos$ Ai -i -ost nc/ntat sa !esco'r n mata un 4eniu literar$ Numai scrisul matale te 'reocu'
cu a!e%rat$ @ii aici n -iece !u'-amia-, nu ca s m %e,i 'e mine, ci ca s-ti bati la masin
romanul$ C/n! nce' s-ti s'un ce%a, mi tai %orba, 'entru c esti 4rbit s-ti %e,i 7o'era9
!actilo4ra-iat$ Din scrisorile mele, ai -cut material !e roman$ Cre,i c nu le-am recunoscutN Am
tcut !in !elicatete si 'entru a te a%ea l/n4 mine c<iar si asa; !e,interesat !e mine si 'reocu'at
numai !e %ocatia scriitoriceasc 'e care cre,i c o ai$ Dac eu nu as -i cine sunt, 'oate c nici nu
mi-ai -i -cut cinstea !e a m 'une n roman$ Dar asa, %ei 'utea s'une cu tru-ie oricui te-ar
ntreba; 7Cine e, !e -a't, Eli,aN9, 7E -ata lui CutareS M-a a!orat ca 'e un i!olS9 S stii c mie nu-
mi 'as !e 'rerea altora$ N-ai !ec/t sa arti cui %rei scrisorile mele$ A-l mata c scui'
."
oe o'inia lumii ntre4i cu 'ri%ire la mine$ Nu sunt i'ocrit$ -iu -ac 1e -imeia su'erioar, !ar nici
nu aler4 noa'tea n 'atul brbatilor si nici nu m nc<i! cu ei n o!aie, ca eroinele !in romanul
matale$ Dac am cura3ul sentimentelor mele e 'entru c am a%ut cura3ul s m res'ect, si aceluia
care m-as -i !ruit cu bucurie nu i-am acor!at !ec/t o sin4ur -a%oare; un ,/mbet$ Asa c
ntoarce-te la Clara aceea a matale si -aceti m'reun tot ce % 'lace, ascult/n! n acelasi tim'
mu,ic !e Bac<$
Mi-a !esc<is usa salonului, ce !!ea n slita !e la intrare$ Mi-am str/ns n 4rab manuscrisul,
ncurc/n! or!inea -ilelor, !ar asta nu mai a%ea im'ortant, 'entru c manuscrisul nu mai a%ea
'entru mine nici o %aloare$ Dac n cminul !in salonul Eli,ei ar -i ars -ocul, mi 1-as -i a,%/rlit
acolo cu ne'sare sau 'oate c<iar cu un simtm/nt !e usurare$
A-ara, 'loaia sttuse ntre tim', iar cerul se lim'e,ise$ Soarele nc mai !inuia 'e cer,
're4tin!u-se s a'un, si trimitea n slita ra,e lun4i si oblice$ Era at/t !e neaste'tat !e -rumos
a-ar, natura era at/t !e !incolo !e mruntele noastre 4/lce%i, nc/t n mine se nscu n%alnic
!orinta !e a m %e!ea 'lecat c/t mai re'e!e si c/t mai !e'arte$ Mi-era 'este 'utint si teribil !e
lene s m !iscul'$ Ce s-i s'unN C nu o iubisem nicio!atN C simulasem uneori iubirea !in
!elicateteN Dar 'oate c o iubisem -r s-mi !au seama, !e 'il! n serile c/n! ascultam
m'reun Sonata Preut,er, c/n! 'ri%irea si ,/mbetul ei trist mi 'ro!uceau o nemaint/lnit
-ericire$ Sau n seara !e la 7@isoiu9$ Ce s-i s'unN C n-tr-a!e%r -usesem -latat !e -a'tul c se
n!r4ostise !e mine, care a%eam 'e atunci !ou,eci si trei !e ani, iar ea trei,eci si unu, si 'e
l/n4 asta nu era oricineN C a%ea !re'tate s m acu,e !e tru-ie ntr-o oarecare msurN Nu ar -i
a%ut nici un rost s m 3usti-ic !in moment ce nu %oiam s-o c/sti4$ 1rea !urase mult aceast <or
a situatiilor ambi4ueS
Am iesit !in cas cu ca'ul 'lecat si cu romanul sub brat$ n urma mea, am au,it-o 'e Eli,a,
stri4/n!u-mi !in us;
.)
B si a,%/rle-ti romanul n 'rima 4ur !e canal, ori !-i -oc$ Nici !e </rtie !e m'ac<etat nu e
bun$ Nu mai scrie$ Nu ai 'ic !e talent$ S-o stii !e la mineS
Im'recatiile ei m nsotiser '/n la 'oart$ 6ra%ersasem crarea !esc<is 'rintre %alurile !e
blrii ca Moise, Marea Rosie$
A'oi, usa !e la intrare s-a tr/ntit ca un 'unct n urma unei -ra,e$ De-atunci, n-am mai %,ut-o 'e
Eli,a nicio!at$ Casa ei alb ce 'lutea ca o na% 'e o mare !e %er!eat mi s-a s'us c ar -i -ost
a%ariat !e cutremure si a'oi !emolat$ 1e locul ei, se 'are c s-ar -i ri!icat un imobil cu mai
multe eta3e$ +a temelie, a rmas n4ro'at 'e %eci cearta noastr ri!icol$
Brbatul ei a trecut o !at 'rin Bucuresti si mi-a tele-onat 'entru a m ntreba !e sntate$ Cur/n!
!u' aceea, mi-a a'rut n librrii 'rima carte si le-am trimis-o, cu o a-ectuoas nc<inare 'e
'rima 'a4in$ Mi-au rs'uns, ca unui %ec<i si !ra4 'rieten, multumin!u-mi, si ast-el am reluat
cores'on!enta ntreru't cu %reo trei,eci !e ani n urm$ Scrisorile !e-acum ale Eli,ei erau la -el
!e 'line !e melancolie 'recum cele !e alt!at, la -el !e amicale, !ar -r acea e=altare !e-atunci,
care stricase totul$ Rmsese la -el !e !e,armat n -ata %ietii, la -el !e su'rat 'e oameni (toti
ri, toti misei*, ca o!inioar, n tinerete, n ultima scrisoare, mi s'unea c nu se simte bine cu
sntatea, c are 'robabil ce%a la s'lin, !ar c nu se arat la me!ici, 'entru c 7me!icii sunt niste
sarlatani, care nu stiu nimic9$ Am au,it c a murit la c/te%a ,ile !u' aceea$
Un sc<imb !e scrisori
1e scriitoarea Mart<a Bibescu am cunoscut-o s're s-/rsitul anului 19#$ +ucram 'e atunci la
Directia 'rotocolului !in Ministerul nostru !e E=terne, i sosise 'rin curier !i'lomatic o scrisoare
!in 'artea -ostului 'rinci'e mostenitor al 8ermaniei, care tria n :lan!a$ : asemenea misi%
'articular a Pron'rin,-ului, -iu al -ostului Paiser Kil<elm II, transmis n 'lin r,boi, 'rin curier
!i'lomatic, !e-a lun4ul unei Euro'e su'ra%e4<eate !e na,isti si a!resat unei 'ersonalitti asa !e
bine cunoscute n lumea international cum era 'rinci'esa Bibescu, tulburase ntruc/t%a linistea
'ersonalului !e resort al ministerului, ast-el nc/t am -ost insistent ru4at s i-o nm/ne, 'ersonal
si, binenteles, cu cea mai !es%/rsit !iscretie$
Eram emotionat si nc/ntat !e 'rile3ul neaste'tat ce mi se o-erea !e a o cunoaste$ Citisem c/te%a
!intre crtile ei, au,isem !in belsu4 %orbin!u-se !es're ea !e bine B si, mai ales, nu 'rea !e bine
!u' ce 'ublicase n 'resa strin un articol !es're re4ina Mria, 'e care unii l socoteau cam
ne!elicat$ Citisem nsemnrile elo4ioase ale lor!ului 6<omson cu 'ri%ire la ea, stiam c Marcel
1roust o cunoscuse la balul !at !e ,iarul + FIntransi4eant !u' ce 'rima ei carte -usese 'remiat
!e Aca!emia &rance, si c -usese -ascinat !e marea ei -rumusete, ca si !e smaral!ele 'e care le
'urta la 4/t B !ar nu o %,usem nicio!at$ : consi!eram mai !e4rab un 'ersona3 !e le4en!
!ec/t o -'tur n carne si n oase, 'entru c -cea 'arte !in lumea lecturilor mele, !ar nu si !in
.5
lumea 'e care o -rec%entam$ De aceea, nu as -i cre,ut n ru'tul ca'ului c %oi a%ea %reo!at
'rile3ul s o cunosc$
I-am tele-onat la S'italul Elias un!e mi se s'usese ca se a-l la c't/iul sotului ei, cunoscutul
a%iator 8eor4e-@alentin Bibescu, 'e care a%ea s-1 'iar! !u' c/te%a luni$ I-am au,it 'rin
rece'tor %ocea, rostin! un 'relun4 7allooo9, ca un !ia'a,on %ibr/n! n!elun4 o !ulce not
mu,ical$ I-am s'us c as !ori s-o nt/lnesc s're a-i remite o scrisoare, iar a !oua ,i m a-lam 'e
o teras a S'italului Elias, cu misi%a Pron'rin,-ului n ser%iet$ Aste'tam s se !esc<i! usa !e
sticl !ins're cori!orul 'e un!e %enisem si s-mi a'ar n -at o ,/n$ Am -ost ns !escum'nit
%,/n! c se a'ro'ie !e mine o !oamn ntre !ou %/rste, cu trsturi obisnuite si obosite, cu
'rul ncruntit str/ns ntr-un -ileu, 'urt/n! o 3ac<et 4ri, tricotat !e m/n$ A%ea oc<ii cenusii
%er,ui, mari, ncercnati, nasul scurt, -in, aristocratic, bu,ele 'ali!e, -r -ar!$ C/n! a nce'ut s-
mi %orbeasc i-am recunoscut 4lasul !e la tele-on, cal! si c/ntat$ I-am remis 'licul$ Mi-a
multumit, a!u4/n! c m %a 'o-ti ntr-una !in ,ile s iau ceaiul la 'alatul !e la Mo4osoaia,
binenteles !ac starea snttii sotului ei i %a 'ermite s 'rseasc 'entru c/te%a ceasuri
s'italul$ A%eam !estul e='erient mon!en 'entru a sti c 7lumea bun9 obisnuieste s se ac<ite
!e anumite ser%icii 'rintr-o in%itatie %a4 la ceai sau la !e3un, care !e multe ori rm/ne -r
urmare$ Asa c am n4imat o multumire con-u,, 'otri%it cu amabila ei in%itatie$
Du' c/te%a ,ile, 'utine la numr, n loc !e in%itatie concret la ceai, 'rinci'esa Bibescu mi
tele-ona ca s m roa4e s e='e!ie,, tot 'rin curier !i'lomatic, rs'unsul ei la misi%a -ostului
'rint mostenitor al 8ermaniei$ Bucuros c-i 'ot -ace acest mic ser%iciu, am asi4urat-o c
scrisoarea 'e care mi-o %a trimite %a 'leca cu 'rimul curier$ Du' c/te%a ceasuri, 'ortarul
ministerului m anunta c cine%a m 'o-teste 3os$ M aste'ta c<iar ea, ntr-o masin mare, nea4r$
A scos ca'ul 'rin -erestruica 'ortierei$ Am tresrit$ A%eam n -ata mea un alt c<i' !ec/t cel !e la
S'italul Elias$ 1urta o 'lrie
.A
cu boruri mari, -ata i era acum -ar!at, ntinerit, oc<ii luminosi, !e culoarea a'elor tulburi, iar
bu,ele, !elicat nrositeU !escriau, n tim' ce-mi %orbea, arabescuri, un!uin-3u-se n usoare
sur/suri !e o tulburtoare 4ratie$
Mi-a ntins o m/n lun4 nmnusat n ne4ru, ntre ale crei !e4ete tinea scrisoarea, nc<is ntr-
un 'lic ns/n4erat, cu o 'ecete !e cear rosie, 'urt/n!, alturate, stema Bibes-tilor si a
Ma%rocor!atilor$
Am aler4at a'oi ntr-un su-let la !irectia un!e se str/n4ea n saci cores'on!enta !estinat
curierilor !i'lomatici$ 1e neaste'tate, se-ul ser%iciului, care su'ra%e4<ea e='e!ierea
cores'on!entei, mi-a luat scrisoarea !in m/n si, -lutu-r/n!u-mi-o 'rin -ata oc<ilor, mi-a %orbit
cam ast-el;
B Cum ti nc<i'ui !umneata c %om 'utea trimite 'rin curier !i'lomatic o scrisoare 'articular
nc<is, bine si4ilat, -r a-i cunoaste continutulN si a!resat cuiNS si !e la cineNS Nici mai mult
nici mai 'utin !ec/t -ostului 'rint mostenitor al 8ermaniei, si !in 'artea scriitoarei rom/ne !e
limb -rance, Mart<a Bibescu, !es're care toat lumea stie c are ru!e si 'rieteni n nalta
aristocratie britanic (%rul sotului ei B stii !oar B e 4inerele lor!ului AsIuit<, -ost 'rim-
ministru al An4liei* si are %ec<i le4turi cu at/tea si at/tea mari 'ersonalitti 'olitice !e
'retutin!eniS si !umneata ai -i !e acor! ca noi s-i 'atronm cu oc<ii nc<isi cores'on!enta, c/n!
&u<rerul taie si s'/n,ur n 3urul nostru$$$
se-ul ser%iciului mi !!u scrisoarea na'oi$
B Bine, i-am s'us eu, ncurcat si nec3it, 'ri%in! 'licul si a!resa trasat !e m/na -emeii !e care
m simteam acum le4at ca 'rintr-o %ra3, !ar nu-mi 'ot nc<i'ui c -iica unui -ost ministru !e
e=terne rom/n nu are !re'tul s -oloseasc curierul !i'lomatic c/n! nu 'oate, !in moti%e bine
ntemeiate, s-si e='e!ie,e scrisorile alt-el$ Cre! c ea stie mai bine !ec/t oricare altul ce se ca!e
si ce nu se ca!e s scrie$
B Ei, nu sunt c<iar asa !e si4ur ca !umneata n 'ri%inta asta$ Esti nc 'rea t/nr ca s stii ce !e
4a-e 'ot -ace -emeile, mai ales cele -oarte inteli4ente si !e neam mare, care
..
cre! c, -iin! -emei, -iin! !este'te si a%/n! un nume ilustru, le este n4!uit s s'un n 4ura
mare tot ce le trece 'rin minte, 'entru a uimi si a scan!ali,a 'e timoratii bur4<e,i ce li se
'loconesc '/n la 'm/nt, mi !au seama c-ti %a -i 4reu s-i restitui 'rinci'esei Bibescu
scrisoarea, !ar n-am ce-ti -ace, nu te su'ra, n-o 'utem e='e!ia$$$
6cu si, 'ri%in!u-mi mutra care e='rima !esi4ur o misctoare !e,olare, mi 'ru c se 4/n!este
totusi la o solutie$ Asa si era$ mi s'use, 'ri%in! 'licul cu care-mi -ceam %/nt, 'entru c-mi
simteam t/m'lele asu!ate;
B 1oate c$$$ am 'utea e='e!ia scrisoarea !ac i-am cunoaste continutul$$$
8sise solutia B care ns mie mi se 'rea mai inacce'tabil c<iar si !ec/t re-u,ul$
B Bine, i-am rs'uns !e,n!3!uit, !ar nu a%em !re'tul s-i !esc<i!em cores'on!enta$ Ar -i, !in
'artea noastr, o necu%iintS
B &iresteS Nu ns !ac ne-ar !a ncu%iintarea semnatara ei$
M ntrebam !ac nu cum%a %oia s a-le continutul misi%ei numai 'entru a-mi !o%e!i c e
e='lo,i%, c are, asa!ar, !re'tate si c am !a !e bucluc !ac ar interce'ta-o emisarii Reic<-ului$
Sau 'oate c %oia ntr-a!e%r s m scoat !in ncurctur si s m 'un la a!'ost !e orice
riscuri$ &a't e ca mi-a s'us 'e un ton bl/n!, bt/n!u-m 'e umr;
B 6ele-onea,-i 'rinci'esei Bibescu si cere-i consimtm/ntul$
B mi %ine -oarte 4reu, i-am s'us, t/n4uin!u-m$
B Dac n-are nimic !e ascuns, %a -i !e acor!$ Nu se 'oate ca tocmai ea, -iica lui Oean +a<o%arG,
se- al 1arti!ului Conser%ator !e alt!at, s nu te ntelea4$ Cre! c ti-am %orbit !estul !e
lim'e!e B asa cum nu ai ne%oie s-i %orbesti !umneata ei, la tele-on, ca s 'ricea'$
B @ re'et c-mi %a -i -oarte 4reu$
B ti %a -i si mai 4reu s i-o restitui$
.0
A%ea !re'tate, si acest ultim ar4ument al lui m-a !ecis s+-i tele-one, la Elias, 'entru a-i n4ima
!i-icultatea$ Mi-a rs'uns cu 4lasul mu,ical ce-mi !e%enise oarecum -amiliar;
-B Dac asa se obisnuieste, % ro4 s !esc<i!eti scrisoarea$ @a %oi trimite un alt 'lic, 'recum si
si4iliul$
M-am ntors alt om la se-ul ser%iciului si, !e -at cu %reo c/ti%a colaboratori ai lui, 'e care o
le4itim curio,itate i str/nsese n cabinetul un!e sacii cu cores'on!ent aste'tau cu 4urile
cscate s 'rimeasc ultimele mesa3e, am !esc<is scrisoarea Mart<ei Bibescu a!resat 'rintului
Kil<elm$
B Citeste-o !umneata, mi-a s'us se-ul, instal/n!u-se como! n -otoliu si a'rin,/n!u-si o ti4ar$
B C<er ami,3e %ous ecris en-ranIais, la lan4ue Iue nous aimons tous Ies !eu=$ Not<in4 s
c<an4e!S1
Asa nce'ea scrisoarea$ Ce scria mai !e'arte nu-mi amintesc, n a-ar !e r/n!urile -inale, ntre
altele, i scria Pron-'rin,-ului !es're !urerea 'e care o ncerca '/n la s-/siere, n toat -iinta ei,
n urma recentului Di2tat !e la @iena, care ne am'utase tara$ Com'ara tru'ul Rom/niei cu acela
al ,eitei Isis si n!3!uia c, asa cum tru'ul acesteia !in urm, !u' ce -usese s-/rtecat, si-a
re!ob/n!it, 'rin %ointa ,eilor, inte4ritatea, tot asa si tru'ul trii noastre si-o %a re4si cu %oia lui
Dumne,eu$
B Heureusement B termina ea B Iue Ies !ieu= ont mis !ans Ies /mes !es mortels Ies
es'erances a%eu4lesS"
Scrisoarea a 'lecat 'rin curier !i'lomatic c<iar n ,iua aceea, iar !u' alte c/te%a ,ile mi
sorbeam ceaiul, s're sear, m'reun cu 'rinci'esa, la Mo4osoaia$
1 Dra4 'rietene, % scriu n -rance,, limba 'e care o iubim am/n!oi$ Nu s-a sc<imbat nimicS
(lb$-r, en4l$* (n$ e!$*$
" Din -ericire, ,eii au 'us n su-letele muritorilor n!e3!ile oarbe (lb$-r$* (n$ e!$*$
.9
se<era,a!a
B 1ortretul acestei -emei n4/n!urate, cu oc<i mari si melancolici, o re're,int 'e Ooitica, 'rima
sotie a lui %o! 8<eor4<e Bibescu$ A a%ut o soart trist$ S-a mritat t/nr, !ar, !u' c/ti%a ani
!e csnicie -ericit, s-a mboln%it !e o mala!ie incurabil 'e atunci, 'e care me!icii tim'ului o
numeau 7nebunie circular9$ Ca :-elia n momentele ei !e cri,, Ooitica Doamna se n%esm/nta
n alb, si !es'letea 'rul si-si ncununa -runtea cu 4in4ase coronite -cute !in -lori$ Strbtea,
ast-el m'o!obit, slile reci ale 'alatului !omnesc, c/nt/n! romante lutresti lasci%e si triste,
r/,/n! sau 'l/n4/n! -r moti% a'arent$ Semna 'e !usumele -lori a!unate !in 4r!in sau le
!ruia, una c/te una, 4ratios, 'a,nicilor$ A'oi, se linistea, !ar, !u' o bucat !e %reme, 7nebunia
circular9 o 'rin!ea !in nou n iuresul ei si o 'urta 'e cori!oarele 'ustii, 'e scrile !e 'iatr ce
!uceau s're 4r!in, 'e alei, sub clar !e lun$
Mart<a Bibescu tcu, ls/n!u-ne 'arc tim'ul necesar ca s !e'l/n4em ntre noi, oas'etii ei,
!estinul Ooitici sau ca s a!mirm n %oie tabloul n care ne-ericita Doamn a trii si re,ema
obra,ul 'relun4 'e !e4etele usor n!oite ale m/inii, cotul 'e o mas, alturi !e c/te%a -lori,
'robabil !in acelea care-i nsoteau n rstim'urile !e rtcire a mintii 'limbrile si c/ntul$
n%esm/ntat ntr-o roc<ie nea4r si lun4, Mart<a Bibescu 'si mai !e'arte, s're un alt tablou
!in salonasul 'ar!osit cu mo,aic !e aur al 1alatului !e la Mo4osoaia 'e care-1
0#
locuia$ :coli %asele !e aram ase,ate 'e 3os, rotun!e si 'late ca niste -ar-urii mari, un!e 'luteau
!alii !e toate culorile, trecu 'e l/n4 o msut oriental cu incrustatii !e si!e- si se strecur 'e
l/n4 3ilturile a!/nci, mbrcate n mtase aurie$ Mersul i era 'unctat ca !e un ciu!at al-abet
Morse, 'e care 1-ar -i btut cu tocurile 'e 'ar!oseala sonor$ Am-itrioanei i 'lcea s-si arate
oas'etilor 'alatul, 'e care l restauraser nu cu multi ani n urm ar<itectii si mesterii !u'
in!icatiile ei$ l m'o!obise a'oi cu art si cu mi4al, 'entru a-1 -ace s e%oce e'oca
br/nco%eneasc, cu -astul ei, 'recum si scurta !omnie a lui 8<eor4<e Bibescu, le4turile !intre
Curtile euro'ene si cea %ala<, !intre Na'oleon Bo-na'arte si neamul Bibestilor$
Soarele amie,ii incen!ia terasa cu -ata s're lac si, 'rin usile lar4 !esc<ise, ra,ele lui 'trun!eau
nuntru si se nltau 'e ,i!urile interioare, lumin/n! acum c<i'ul B 'ictat n culori ce 'reau
'roas'ete B al unei alte !omnite ce ne 'ri%ea nc/ntat !e sine !in ca!rul ei !e bron, stins$
B Este Maritica Doamna, nce'u Mart<a Bibescu, ar-t/n!u-ne 'ortretul acelei -emei tinere si
,/mbitoare si ntor-c/n!u-si s're noi -ata !e m'rteas bi,antin stili,at !e !resurile Elisabetei
Ar!en$ A'oi, tcu, aste't/n! ca musa-irii s-si str/n4 n 3urul ei r/n!urile$
B Este cea !e-a !oua sotie a lui 8<eor4<e Bibescu$ : %e!eti n-tisat !e 'ictorul Carol 1o'' !e
S,at<m/rG, un mare iubitor al 'm/ntului si al 'o'orului rom/nesc si un !eosebit om !e 4ust$
Are're,entat-o aici n costum trnesc, !ar constelat !e bi3uterii inestimabile, nce'u ea
're,entarea 'ortretului, cu acel timbru !e -laut cu in-le=iuni !e or4 n care-si turna -ra,ele,
'resc<imb/n!u-le n incantatie, ntocmai ca se<era,a!a !in basmul celor : mie si una !e no'ti,
cu care-mi 'lcea s-o asemui c/n! o ascultasem 'o%estin!$
B 1ri%iti, !e 'il!, continu ea, aceast tri'l salb -cut !in mone!e mari !e aur, sau !ia!ema
care-i sustine marama, sau cataramele -cute !in nestemate, cu care-i este
01
'rins cin4atoarea$ Su'ort o a!e%rat 'o%ar !e 4iu%ae-ruri cu ,/mbetul cel mai senin 'e bu,e$
-B Mai -ascinant mi se 'are 'ri%irea !oamnei !in 'ortret !ec/t bi3uteriile 'e care le 'oart cu
ostentatie$ As renunta bucuros la ele !e !ra4ul oc<ilor acestei 'rintese, 4lumi 4alant !omnul Bora
Sco''a, ministrul Italiei la Bucuresti$ Domnul OacIues 6ruelle, ministrul &rantei la Bucuresti, si
el !e -at, si re,em m/na !e umrul meu, ostenit 'oate !e n!elun4ata 'o,itie ortostatic la care-
1 obli4ase %i,itarea 'alatului, reluat !e !ata asta 'entru ministrul Italiei, care %enea la
Mo4osoaia 'entru 'rima !ata, sau incomo!at !e 'rote,a ce-i nlocuia 'iciorul 'ier!ut n 'rimul
r,boi mon!ial$ M 'ri%i, bulbuc/n!u-si s're mine, 'rin oc<elari, oc<ii mio'i si albastri, si-mi
s'use ncet si retoric;
B Q!rnicia ,!rniciilor$ 6otul e ,!rnicie, nu-i asa, tinere -ilo,o-N
Secretara lui, mic !e statur, ne4ricioas, 'ie'tnat cu o crare 'e mi3locul ca'ului, care-i
m'rtea simetric 'o!oaba ca'ilar str/ns cu un coc la cea-, 'ri%ea cu nc/ntare tabloul$ :c<ii
s4alnici ai Maritici Doamna, 'rote3ati !e arca!ele nalte ale s'r/ncenelor, 'reau c ne arunc
tuturor 'o,nase oc<ea!e$ In!i-erent la obiectul a!miratiei celorlalti, 3una si -oarte 'icanta
An4elica Dobrineti, !es're care 7lumea bun9 s'unea c ar -i o urmas a ntemeietorilor 1a-
!o%ei, si re-cea conturul bu,elor, 'ri%in!u-se n o4lin3oara unui nc/nttor necessaire !e si!e- 'e
care erau incrustate mici 'ietre scli'itoare !e-a lun4ul unui c<enar, n sc<imb, -oarte atent la
e='licatiile se<era,a!ei era 'ere Oean, un t/nr 'reot catolic ce tra!ucea cores'on!enta latineasc
a lui %o! Br/nco%eanu cu Re4ele-Soare> sur/!ea sters si bine%oitor$ In s'atele micului con%oi,
-iica si 4inerele am-itrioanei ne nsoteau tcuti, cu 4/n!ul aiurea$ Era 'robabil 'entru a mia oar
c au,eau aceleasi e='licatii, rostite !e 'rinci'es cu aceleasi in-le=iuni !e 4las si cu o
s'ontaneitate bine simulat, mereu altor si altor %i,itatori ai 'alatului 7!e 'ri-
0"
rn%ar9, cum si-1 !enumise ntemeietorul lui, %oie%o!ul 'atriot, !eca'itat la Stambul$
-B Ooitica Doamna, continu se<era,a!a, a!ic cea !in tabloul !e a!ineauri, a mai rmas n
'rea3ma sotului ei, bol-na%a n rstim'uri, n4ri3it !e clu4ritele !e la mnstirea 1asrea, !ar
sotul ei, 8<eor4<e Bibescu, !u' ce a a3uns Domn al trii, n-a mai n4!uit mult %reme
'reumblrile nocturne 'rin 'alat ale consoartei sale, care continua s m'art -lori str3erilor
n4/n/n! romante, si a trimis-o la @ie-na, iar !e-acolo la 1aris, ca s-si !o-toriceasc n
strintate, c/t mai !e'arte !e tar, 7nebunia circular9$ Abia a aste'tat s-o %a! 'lecat, ca s-o
instale,e n 'alat 'e aceast Ma-ritica, 'e care o %e!eti acum, mbrcat n catrinte si nmuiat n
aur$ Era o @creasc nru!it !u' mam cu @o! si cstorit !e mai multi ani cu Costac<i
8<ica, -rate cu -ostii %oie%o,i 8ri4ore si Ale=an!ru 8<ica$ A%ea si 'atru co'ii, !ar nici acestia, si
nici brbatul ei n-au i,butit s-o m'ie!ice s cear !i%ortul 'entru a !e%eni cea !e-a !oua sotie a
lui 8<eor4<e Bibescu$ Maritica era o mare ambitioas, a4itat, scla% a tuturor %anittilor ce 'ot
ncolti, !in tru-ie, n ima4inatia unei -emei si, 'e !easu'ra, mai era si nest'/nit$ A stiut s
suceasc ru !e tot ca'ul !omnitorului, care, la r/n!u-i, a cerut s -ie !es'rtit !e Ooitica, sotia sa,
nscut Ma%rocor!at, cea mai bo4at, !ar si cea mai ne-ericit !intre boieroaicele !e-atunci$
Numai c aceast !orint a lui @o! s-a i,bit !e o'o,itia mitro'olitului, !at -iin! c le4ile
bisericesti, 'e %remea aceea atot'uternice n tar, inter,iceau sotului s se se'are !e o sotie
bolna%, in!i-erent !aca sotul n c<estiune era @o! sau ciubotar$ +a asta s-au mai a!u4at
intri4ile !i'lomatilor strini, 'recum si 4ura lumii, ast-el c s-a iscat un mare scan!al$ Unii tineau
'artea lui @o!, !ar cei mai numerosi 'e-a bietei Ooitica, cea cu 7nebunia circular9$ In cele !in
urm, @o! a obtinut !i%ortul, si Maritica a !e%enit Doamna trii$ Din 'cate 'entru ea, 4loria
'entru care lu'tase !in rs'uteri n-a tinut mult$ Du' %reo !oi ani si 3umtate !e la cstoria ei cu
8<eor4<e Bibescu, re%olu-
0)
tia !e la 100 1-a silit 'e acesta s renunte la tron si s 'rseasc tara$ Maritica s-a stins la
!ois're,ece ani !u' aceea, la 1aris, r'us !e cancer$ Bibescu a mai trit alti !ois're,ece ani,
'entru ca, tot la 1aris, s moar i,bit cu ca'ul !e 4rila3ul 1alatului 6uileries, n urma unui ri!icol
acci!ent !e trsur$ Dar %reau s re%in la Maritica si la caracterul ei !i-icil si s % 'o%estesc o
mic nt/m'lare$ A3uns Doamn a trii Rom/nesti, nu a 'utut trece cu %e!erea 3i4nirile 'e care i
le a!useser boieroaicele !in cetatea Bucurestilor, 'e %remea c/n! se str!uia !in rs'uteri s se
!es'art !e Cos-tac<i 8<ica, sotul ei$ Dre't 'e!ea's 'entru c/t s/n4e ru i -cuser cle%etirile
lor, Maritica Doamna nu a %rut n ru'tul ca'ului sa le 'rimeasc la Curte$ : !at ns, a trebuit
totusi s se 'lece ru4mintilor sotului ei, %o! Bibescu, si a acce'tat str/mb/n! !in nas s
'rimeasc 'e %reo c/te%a !intre cele 'e care le stia c 7%orbiser9$ +e-a lsat s-si %/re ca'ul 'rin
usa ntre!esc<isa, s-ioase, a'oi s intre una c/te una n %asta nc'ere, un!e ea se!ea ntins 'e un
!i%an, si s se n4<esuie n 'ra4, 'loconin!u-se cu i'ocrit smerenie, !ar necute,/n! s se
a'ro'ie$
B Mria ta, au %enit cocoanele s ti se nc<ineS anunt slu3itorul ei !e tain, !u' !atin$
B +ui s i se nc<ineS stri4 -urioas Maritica, ,%/rlin-!u-si 'a'ucul !in 'icior s're ele$
se<era,a!a tcu si trecurm mai !e'arte$ Se o'ri n -ata unei coloane !e 'iatr, care sustinea o
arca!$
B Iat, scul'tat 'e acest ca'itel, ac%ila bi,antin bice-al, re're,ent/n! simbolic Euro'a
!i%i,at bisericeste !u' anul 1#5, 'recum si Im'eriul Roman, !es'icat, si el, nc !e mult n
!ou$
B 1o%esteste, te ro4, inter%eni ministrul &rantei la Bucuresti, nt/m'larea cu micul 'rint obisnuit
s %a! %ulturi numai 'e stema -amiliei sale$
B Da, a -ost uimit la 'rima lui %/ntoare, si !e,am4it toto!at, constat/n! c %ulturii m'uscati
!e la 'icioarele lui nu a%eau !ec/t un sin4ur ca'$
0
B Sotia mea, ne s'use r/,/n! ministrul Italiei, m-a ntrebat o !at n ce continent trieste licornul
!e 'e stema An4liei-
B Nu e a!e%ratS 'rotest ea, a!res/n!u-se ministrului Italiei$ ti-am 'o%estit c am ntrebat-o 'e
mama c/n! eram mic$ M -aci s rosesc$
B Nu trebuie s rositi, !oamn, i s'use !omnul OacIues 6ruelle$ @ mrturisesc sincer c, n ce
m 'ri%este, nu am stiut nicio!at 'rea bine un!e e limita !intre real si -antastic$ si nici nu am
%rut s stiu$ @iata mi-ar !e%eni 'ro,aic !ac as sti cu si4urant, !e 'il!, c nu e=ist nici el-i,
nici salaman!re, nici troli, nici stri4oi, !ec/t n nc<i'uirea teoso--ilor si n a %r3itoarelor !in
Salem$
B &iica mea era la scoal, si aminti se<era,a!a, si tot l mai aste'ta 'e Mos Crciun$
B M 're-ceam, i rs'unse aceasta, ca s-ti -ac 'lcere$ tineai asa !e mult la can!oarea meaS
6recurm r/,/n! 'ra4ul camerei n%ecinate, unul !u' altul, !u' se=, ran4 si %/rst, eu nc<ein!
con%oiul, 'rin !esc<i,tura unei usi n4uste si 3oase$ Noua nc'ere, !e !imensiuni mo!este,
'trat, -usese !estinat !e am-itrioan amintirii lui Constantin Br/nco%eanu si e'ocii lui$ 1e
'ereti, at/rnau, n rame %ec<i, 'ortrete !e mari !emnitari ai trii Rom/nesti, ce ne 'ri%eau !in
ca!rele lor, cu cutturi bnuitoare, !ac nu c<iar <aine, n oc<i, li se citea nesi4uranta %remurilor
n care triser, c/n! 4loria se obtinea n sc<imbul multor 'un4i cu 4albeni si se 'ier!ea o !at cu
ca'ul, c/n! 'rieteniile erau la -el !e nesi4ure ca 3urmintele -emeilor, iar %iata celor mari se
!es-sura ntr-o 'er'etu sus'iciune$ 1urtau mantii 4rele, bro!ate cu am'le moti%e -lorale si ti%ite
cu blan, iar 'e ca' 'otca'uri nalte, s-erice unele, iar altele m'o!obite cu 'ene si cu 'ietre
'retioase$ @esmintele lor aminteau risi'a !e sto-e scum'e si !e o!oare a seraiurilor, iar lun4imea
brbilor le certi-ica !emnitatea$ 1rin colturi, %e4<eau, ,u4r%iti 'e lemn ros !e cari, s-inti trasi la
-at, ntunecati si a-umati, cu 'ri%iri morocnoase si triste, n contrast cu ma4ni-icenta bo-
05
ierilor bine <rniti si som'tuos mbrcati, s-intii !in icoane e%ocau !escrnata s'iritualitate a
celor care, !e,am4iti !e -4!uielile %eacului, aste'tau !e la %iata lor luntric ceea ce lumea
e=terioar le re-u,ase$ 1e 'eretii o!ii, se n-runtau ast-el !ou conce'tii !e e=istent !iametral
o'use, nscute, una, !in %anitate, iar, cealalt, !in nencre!ere, ambele -iresti mai ales n %remuri
!e cru,ime si !e incertitu!ine$ 1e mese, erau ntinse custuri bro!ate cu -ir !e aur si !e ar4int,
luceau s-esnice armii, n%er,ite !e %reme, si ,ceau, aruncate acolo ca !in nt/m'lare, biblii
%ec<i, le4ate n metal scum', n si!e- sau n lemn scul'tat, nar4<ilele, iata4ane, c!elnite, mtnii
!e c<i<limbar, cutiute -ili4ranate 'entru 4iu%aeruri si c/te alte mruntisuri !e 'ret$ 1e 3os, erau
asternute co%orase !e ru4ciune roase !e 4enunc<ii cre!inciosilor ma<ome!ani, iar n mi3locul
o!ii, 'e un se%alet, trona un 'ortret n ulei al lui %o! Br/nco%eanu$ +a st/n4a, 'e un 'erete, un
tablou urias l n-tisa 'e contem'oranul %oie%o!ului rom/n, 'e re4ele &rantei +u!o%ic CI@
co'il, culcat 'e cati-ele ncretite, nc'erea a%ea ce%a !in strlucirea metalic si 'olicrom a unei
biserici 4recesti, !ar si !in aceea mb/csit cu obiecte !is'arate, eteroclite, neaste'tate si
nc/nttoare a unui ba,ar !in Stambul$
B 1ri%iti aceast icoan, rosti se<era,a!a, 'un/n!u-si arttorul terminat cu scoica si!e-ie a
un4<iei 'e 'ie'tul !ecolorat al unui s-/nt uscti%$ A su-erit !e-a lun4ul %eacurilor u,ura
srutrilorS
Mart<a Bibescu era 'er-ect n rolul ei !e castelan-4<i! si se e='rima cu ele4anta unei altete
re4ale !intr-o 'ies !e Sar!ou;
B Iar scena aceasta, !e un realism misctor si nai% B continu ea, art/n!u-ne o 4ra%ur !e
e'oc B, re're,int martiriul lui Constantin Br/nco%eanu, Hos'o!ar al trii Rom/nesti, 'e care-1
%e!eti mai bine n 'ortretul !e 'e se%alet$ @oie%o!ul acesta %oia s ri!ice 'resti4iul Curtii sale la
ni%elul celor a'usene, si a%erea i n4!uia acest lucru, !ar B ceea ce este mai im'ortant B
intentiona s a'ere crestin-
0A
tatea !e Semiluna otoman$ Din nenorocire, a -ost tr!at, n @inerea Mare a anului 1.1, c<iar !e
ne'otul si -inul su, ste-an Cantacu,ino$ Ne'ot !e sor al %oie%o!ului serban Cantacu,ino, care
cobora !in Basarabi 'rin Elenco, mama sa, -iica lui %o! Ra!u-serban, Constantin Br/nco%eanu
se consi!era at/t urmas al m'ratilor bi,antini, c/t si !escen!ent al Basarabilor, -amilie care
constituia !e %eacuri !inastia trii Rom/nesti$ 6rebuie s % s'un c '/n la !omniile -anariote
nici unul !intre %oie%o,i nu a -cut e=ce'tie !e la aceast re4ul strbun, !e la aceast le4e a
'm/ntului nostru, 'otri%it creia numai !inastia Basarabilor 'utea s !ea Domn trii$ 1e orice
cale, 'rin -iliatiune le4itim sau nele4itim, 'rin aliant, oricum, 'reten!entul la tron era ne%oit,
'entru a -i acce'tat, s-si !o%e!easc a'artenenta la str%ec<ea !inastie a Basarabilor$ Ca atare,
Constantin Br/nco%eanu, 'entru a-si 'une c/t mai n lumin at/t nobletea lui im'erial, aceea a
Cantacu,inilor bi,antini, !in care % s'uneam c !escin!ea 'rin -emei, c/t si a Basarabilor !in
care cobora 'rin Cantacu,ini, s-a intitulat Constantin Basarab-Br/n-co%eanu-Cantacu,ino si a
obtinut !e la m'ratul 8ermaniei titlul !e 'rinci'e al S-/ntului Im'eriu Roman !e Natiune
8erman (care, n treact -ie s'us, !u' cum remarca @ol-taire, nu era nici s-/nt, nici im'eriu, si
nici roman*$ Ast-el consi!era el c 'utea e4ala si ntrece c<iar n noblete orice ca' ncoronat al
btr/nei si ra-inatei Euro'e$ Ei bine, n ,iua !e S-/nta Mria, a!ic la 15 au4ust 1.1, 'rintul
Br/nco%eanu a -ost !eca'itat m'reun cu co'iii si ntr-un loc a-lat n 'relun4irea Seraiului, n
-ata celui mai -rumos 'eisa3 !in lume$ Se s'une c unuia, !ar numai unuia !intre -iii si i-a -ost
team !e moarte$$$ 'entru c a%ea !oar 'ais're,ece aniS
Un -ior !e sim'atie a4it sensibilitatea s'ectatorilor la scena !e masacru 'e care le-o o-erea
4ra%ura !in -ata lor, n-!uios/n!u-i$ se<era,a!a si !erula mai !e'arte 'o%estirea;
B Mateias, co'ilul cruia-i era team !e moarte, c,u n 4enunc<i, s'une le4en!a, n -ata
sultanului si, 'l/n4/n!, l ru4 s-1 lase s triasc$ Sultanul, im'resionat !e lacri-
0.
mile biatului si, 'oate, !e 4in4sia lui, 'use 'e cine%a s-1 ntrebe 'e Constantin Br/nco%eanu
!ac e !e acor! ca -iul lui s treac la ma<ome!anism s're a-si sal%a %iata$ 7NuS9 a -ost rs'unsul
cate4oric al %oie%o!ului$ 7Nimeni !in neamul nostru nu si-a rene4at cre!inta$ S 'lteasc biatul
cu %iata cinstea 'e care 'oate c ar -i !is'us s si-o 'iar!S9 Iat cum s-a ac<itat %o!
Br/nco%eanu, 'ltin! cu s/n4e !e martir, !e onoarea !e a -i !omnit 'este o tar n care Euro'a si
Asia se n-runt$
B S'uneati mai a!ineauri, inter%eni timi! sotia ministrului Italiei la Bucuresti, c %oie%o!ul !e
'e se%alet e unul !intre strmosii -amiliei !umnea%oastr$ Cum e 'osibil acest lucru, m iertati c
n!r,nesc s % ntreb, !in moment ce, !u' cum ati a-irmat, %oie%o!ul a -ost !eca'itat m'reun
cu toti -iii siN
B @eti a-la n!at, i rs'unse se<era,a!a$ +ucrurile s-au 'etrecut ca n basme, sau ca ntr-un
roman !e 1aul &e%al, n care, !u' ce au -ost ucisi toti eroii, autorul, 'entru a-si 'relun4i
'o%estirea, ntruc/t cartea se %in!e bine, !esco'er un urmas al 'ersona3elor sale moarte, o -iic
sec<estrat !e 'il!, care !uce mai !e'arte 'e umerii ei actiunea romanului$ Ei bine, n ca,ul
nostru soarta a %rut ca -iul biatului cel !int/i nscut al lui %o! Br/nco%eanu, cel !eca'itat n
1.1, s sca'e si s continue !inastia, l c<ema tot Constantin, ca 'e bunicul sau$ Ne'otul acestui
Constantin, anume 8ri4ore, a a3uns mare-ban al trii Rom/nesti$ Era 'osesorul unei a%eri
consi!erabile, rmas 'robabil n bun 'arte !e la str-strbunicul su, si s-a cstorit cu Sa-ta
Bals$ 6ot ca n basme, Banul 8ri4ore Br/nco%eanu, nea%/n! co'ii si 'r/n!u-i ru c se stin4e
-r sa aib cui s lase numele si a%erea, a!o't n 10" o -etita, 'e Qoe Ma%rocor!at, care nu e
alta !ec/t acea Ooitica Doamna, 'rima sotie a !omnitorului 8<eor4<e Bibescu, 'e care ati %,ut-o
a!ineauri, n4/n!urat, cu oc<ii mari si melancolici, n 'ortretul !in salon$
B Cea cu nebunia circular, e=clam secretara cea oac<es a ministrului &rantei$ Ceilalti oas'eti
murmurar ce%a nenteles, n semn c si-au amintit$
-B 1rimul co'il al acestei Ooitica, anume 8ri4ore, -cut cu %o! 8<eor4<e Bibescu, a mostenit,
'otri%it !orintei ma-relui-ban, consemnat ntr-un act o-icial ce se 'strea,, !re'tul !e a-i 'urta
numele !e Basarab-Br/nco%eanu, 'recum si titlurile acor!ate !e S-/ntul Im'eriu, nu numai lui,
!ar si urmasilor$ Acest 8ri4ore Basarab-Br/nco%eanu ia n cstorie 'e Rasela, -iica lui Musurus-
1asa, si are cu ea trei co'ii, 'e Constantin, 'e Arma, mritat cu contele !e Noailles$$$
B Contesa !e NoaillesS e=clam ministrul Italiei$ Una !intre re're,entantele !e -runte ale 'oe,iei
-rance,eS si, ,ic/n! acestea, se nclin amabil s're ministrul &rantei, care i rs'unse 'rintr-un
,/mbet !e circumstant$
B ntocmai, a'rob Mart<a Bibescu$ Cealalt -iic, continu ea, Elena, a !e%enit 'rin cstorie
'rintes !e Cara-man-C<imaG$ Al !oilea -iu al Ooitici si al lui 8<eor4<e Bibescu a -ost Nicolae,
iar al treilea a -ost 8<eor4<e, care s-a nsurat cu @alentina !e C<imaG si este tatl sotului meu$
Ceilalti co'ii ai Ooitici si ai lui %o! au -ost; Ale=an!ru, tatl lui Anton Bibescu, scriitor ca si
mine !e limb -rance, si mare 'rieten al lui Marcel 1roust, si al lui Emanuel, a'oi %in la r/n!
-etele; Eli,a, Catrina si Qoe, !ar !es're toti acestia ar -i 'rea lun4 si inutil s % %orbesc$ @-ati
ale4e cu o mi4ren !atorit unui arbore 4enealo4ic care are at/tea ramuri, 'rinse, -iecare, !e alti
arbori, nc/t -ormea, o a!e%rat '!ure, n conclu,ie, Bibestii !e a,i se nru!esc cu Br/nco%enii
!e ieri in!irect, 'rin Qoe Ma%rocor!at, cea a!o'tat !e banul 8ri4ore Br/nco%eanu, str-
strne'otul !omnitorului !eca'itat, !ar si !irect, 'rin -emei, cci mama lui 8<eor4<e Bibescu,
%oie%o!ul, era ne'oata Sa-tei Cetulescu, -iica lui Constantin Br/nco%eanu$ Cum %e!eti,
Br/nco%enii !e a,i sunt Bibesti autentici, asa cum Bibestii !e a,i sunt Br/n-co%eni autentici$
B si tot asa 'recum stirbeii sunt tot Bibesti, 'entru c Barbu, -ratele !omnitorului 8<eor4<e
Bibescu, a -ost a!o'tat !e un stirbeG, com'let ,/mbin! -iica se<era,a!ei$
09
B Iar cei !oi -rati amintiti !e -iica mea, 8<eor4<e si Bar-bu, au -i4urat 'rintre cei trei,eci si sa'te
!e can!i!ati la tronul Munteniei, n 10#$ Mai norocos, 8<eor4<e Bibescu a obtinut o sut si
trei,eci si unu !e %oturi si a -ost nscunat$
Un nor trector aco'erise soarele si asternuse 'e -ata !om-nitorului-martir !e 'e se%alet o masc
macabr$ 1e mt-surile 4rele, cu ser'uiri !e bro!erii tesute cu -ir !e aur si !e ar4int, muriser
sc/nteierile cu '/l'/iri !e 3ratic$ Urmar c/te%a momente !e tcere !u' acea lun4 si obositoare
lectie !e 4enealo4ie$ se<era,a!a ns nu terminase !e istorisit$ 1o%estile ei se nsteau una !in alta$
Se 're4tea acum s ne s'un ce%a !es're re4ele +u!o%ic CI@, cu care Constantin Br/nco%eanu
a%usese interesante le4turi !i'lomatice, si a ri!icat m/na s're 'ortretul monar<ului -rance,
,u4r%it n -ra4e! 'runcie, c/n! 'reotul catolic, 'ere Oean, care tcuse '/n atunci, 4si nimerit
s-si -ac au,it 4lasul;
B mi 'ermiteti, !oamnN
B @ ro4, mon 'ereT
1reotul era t/nr, slab, ne4ricios, cu nasul cam lun4 si subtire ca o lam !e cutit$ :c<ii i erau
a'ro'iati si ascunsi n!rtul oc<elarilor cu ram n4ust, metalic$ Arunca 'ri%iri -u4are s're un
obiect !elicat, 'e care nc/nttoarea An4elica Dobrineti tocmai se 're4tea s-1 %/re n 'oset$
B C/t !e e!i-icator mi se 'are, nce'u el, si tin s sublinie, acest lucru, sa %! c o t/nr
aristocrat !in ,ilele noastre, asa !e 'line !e in!i-erent reli4ioas, nu se !es'arte, c<iar atunci
c/n! e 'o-tit aici, ntr-o asa !e ilustr com'anie mon!en, !e cartea ei !e ru4ciuni$
Domnisoara Dobrineti, !es're care au,isem c inter'retase c/te%a roluri n -ilme turnate n
stu!iourile italiene si care nu stiu cum !e se a-la la Bucuresti, iar acum la Mo4o-soaia, tresri
brusc, rosin! %i,ibil sub -ar!ul bine ntins 'e -ata ei !eosebit !e atr4toare$ A'ucai sa mai ,resc
o cli' n m/na ei coltul unei crtulii !e toat -rumusetea, le4at n 'lcute !e si!e- iri,ant, 'rinse
n c<enare !e aur, si m-
9#
'o!obit 'e mar4ine cu mici 'ietre ce 'reau a -i !iamante$ A'oi, crtulia cu 'ricina !is'ru n
interiorul 'osetei$
-B si c/t mo!estieS e=clam se<era,a!a, c/nt/n! cu amabilitate n struna 'reotului$ Nu e nimic
mai misctor, im'ro%i,a ea n continuare, !ec/t %irtutea ce se ascun!e, !ec/t !rea'ta cre!int ce
se -ereste !e 'ri%irile altora, stiin! c me!iul 'rielnic n-loririi ei e -cut B nu-i asa, 'rinteN B
!in umbra si !in tain$ Dar n4!uiti-mi, !omnisoar, s % a!mir, la r/n!ul meu, missel-ul care
1-a entu,iasmat 'e 'ere Oean$
Ea ntinse m/na s're a 'rimi cartea !e ru4ciuni cu co'erte !e si!e-, !ar rmase cu bratul
sus'en!at n aer, 'entru c -rumoasa ei in%itat se o'unea cu strsnicie, li'in!u-si 'oseta 'e 'ie't
si aco'erin!-o cu am/n!ou m/inile$
B NuS NuS @ im'lorS 1entru nimic n lumeS 4lsui ea$ Nu insistati, % ro4S Dac %-as arta-o, ati
-i !e,am4it$ Cre-!eti-m 'e cu%/nt$ Nu e nimic !eosebit$ @,ut !e a'roa'e, realitatea cea mai
ro, 'leste$ Nu %reau s % -aceti o im'resie !etestabil !es're mine$
B Sunteti e=a4erat !e mo!est, insist se<era,a!a$ Dati-mi-oS Nu mai -aceti at/tea -asoaneS
8lasul melo!ios !e '/n atunci al am-itrioanei se %ola-ti,ase$ i luase locul o %oce as'r,
'oruncitoare, care m n-iora$ Mai a%usesem 'rile3ul s constat c oamenii, atunci c/n! le st/rnim
m/nia, !e%in !intr-o !at !e nerecunoscut$ Bl/n!etea, 4in4sia, ntele'ciunea care cre!eam c-i
caracteri,ea, n e=clusi%itate si 'entru care-i stimam si-i n!r4eam, le ca! !e 'e -at ca o
masca, ls/n! s se %a! un alt c<i', contrariat, m/nios, nen!urtor$
se<era,a!a i,buti s se st'/neasc, si a!use bratul n 'o,itia initial, !e-a lun4ul tru'ului
n%esm/ntat n ne4ru, arunc totusi artistei o 'ri%ire tioas, a'oi oc<ii ei si rotir asu'ra noastr
o alta, cati-elat, nsotit !e un ,/mbet cores'un,tor$
Se ntoarse s're 'ortretul ce-1 n-tisa 'e +u!o%ic CI@ co'il, culcat 'e cati-ele ncretite, !ar nu
a'uc nici acum s
91
ne %orbeasc !es're el, cci o us se !esc<ise, si %/rstnicul ma3or!om al casei rosti -ormula
consacrat momentului;
B Ma!ame est ser%ieS1
1e c/n! ne n!re'tam s're nc'erea un!e a%eam s lum masa, 'sin! !in nou !u' se=, ran4 si
%/rst, rm/n/n! ultimul, mi-am a!us aminte c a!ineauri, n salon, n tim' ce 'rinci'esa Mart<a
ne %orbea !es're tri'la salb !e aur a Ma-ritici Bibescu, o %,usem 'e t/nra artist !e cinema,
!escen!ent !in -on!atorii 1a!o%ei, -ar!/n!u-si !iscret bu,ele$ tinea n m/n, n !re'tul -etei,
!esc<is la ni%elul 4urii, o cutiut !e toat -rumusetea, cu ca'ac si!e-iu, m'o!obit cu mici 'ietre
lucitoare, !estinat s 'stre,e n interiorul ei 'u!ra, ru3ul, o4lin3oara, o !r4las cutiut 'e care
'rintelui o luase !re't o carte !e ru4ciuni$
1 Doamna este ser%it (lb$-r$* (n$ e!$*$
9"
n umbra lui Na'oleon
B Ma!ame est ser%ieS rostise cu 4las s'art !e c/ntreat se'tua4enar Oean, %/rstnicul ma3or!om
al 'alatului, a'oi rmsese nemiscat l/n4 usa 'rin care oas'etii treceau !in camera
br/nco%eneasc ntr-un ele4ant salon em'ire, ca !in-tr-o tar n alta, ca !intr-un %eac n altul, cu
%ite,a uluitoare a 4/n!ului, n mi3locul salonului, era ntins masa$ 1e luciul ei, o a!e%rat
re%rsare !e 'ortelanuri, ar4intrie, cristale si -lori nc/nta oc<iul, n mi3loc, se nlta o 'irami!
'e care erau at/rnate n r/n!uri su'ra'use numeroase mone!e romane$
Ma3or!omul a%ea o -i4ur ,b/rcit si s'irituali,at, oc<elari !e crturar cu ram !e s/rm, mnusi
albe, li%rea si 'rea n4/n!urat, n realitate, era numai in!i-erent$ Qilnic i se 'erin!au 'rin -at
e=celente si monseniori, scriitori si oameni 'olitici, ,iaristi strini si a%enturiere internationale,
-emei -rumoase si boieroaice btr/ne cu !e4ete uscate %/r/te n inele$ Nu-1 im'resionau, 'entru
c nu-1 interesau, si -cea meseria cu constiincio,itate !e mai multe ,eci !e ani, rstim' n care
%,use multe, ntelesese multe, au,ise multe, 'e care le 'strase 'entru el si !e%enise un -el !e
ntele't !e,abu,at si nu li'sit !e un oarecare simt al umorului$
Mobila salonului n care intrasem, !u' cum s'uneam, nu mai amintea !e %remea lui
Br/nco%eanu, ci !e aceea a 'rimului im'eriu -rance,$ De-a lun4ul unuia !intre 'ereti, se nlta un
mare !ula'-bibliotec, 'rin 4eamurile cruia se %e!eau ra-turile ncrcate cu crti le4ate n 'iele
si ornate
9)
'e cotor cu albina !e aur, ecusonul Corsicanului$ +/n4 o -ereastr ce !!ea s're curte, 'e -on!ul
ntunecat al !ra'eriilor lun4i si 4rele, se !etasa, 'e un 'ie!estal, bustul !e marmur alb al
!oamnei 6allien, nu 'rea !istins, !ar cu umeri -rumosi, iar 'e ceilalti 'ereti at/rnau !in belsu4
cocar!e, 4ra%uri si -lori 'resate, n rame n4uste, toate amintin!u-1 'e Na'oleon$
Domnul OacIues 6ruelle, ministrul &rantei la Bucuresti, m/n4/ie bratul unui -otoliu terminat cu
un ca' !e s-in= lucrat n bron,$
B Mobila asta, s'use el cole4ului su italian, 'oart, !ac nu m nsel, 'ecetea incom'arabil a
lui Oacob Desmaltier, ebeniste !e l FEm'ereur1$$$
B $$$si a a'artinut, se 4rbi s com'lete,e am-itrioana, lui Na'oleon I-ul, iar mai t/r,iu -amiliei
Bau--remont$
ntre tim', noi, oas'etii 'rinci'esei-scriitoare, ne cutam locurile un!e a%eam s stm la mas,
locuri ce ne erau in!icate 'e mici cartonase ase,ate n !re'tul -iecrui tac/m$ Numele 'ersoanelor
in%itate era scris cu ele4ant !e m/na ei$ : au,eam a!res/n!u-se ministrului Italiei la Bucuresti,
care %enea 'entru 'rima oar la Mo4osoaia, cu 4las melo!ios si 4ra% !e mbl/n,itoare !e ser'i;
B Mobila acestui salon mi-a -ost !ruit !e soacra mea, ne'oata lui Na'oleon, creia i-a 'ar%enit
!e la -amilia Bau--remont, cu care era nru!it$ Numele !e Bau--remont % este !esi4ur cunoscut,
E=celent, si !in cartea lui Marcel 1roust, 1astic<es et melan4es, ca -iin! acela, !u' cum
recunostea si autorul, al 7'rimei rase a re4ilor nostri, ce ar 'utea re%en!ica 'e !re't cu%/nt tronul
&rantei9$
Ministrul Italiei n tara noastr, !omnul Borra Sco''a, cltin !in ca', art/n! c si-ar aminti !e
-ra,a lui 1roust B 'e care acum o au,ea 'ronuntat 'entru 'rima oar$
B Iar C<ateaubrian!, a!ause ministrul &rantei n tara noastr, a!res/n!u-se com'atriotului su,
t/nrul 'reot ca-
Ebenist al m'ratului (lb$-r$* (n$ e!$*$
9
tolic 'o-tit s tra!uc cores'on!enta latineasc a lui Constantin Br/nco%eanu cu Curtile euro'ene,
C<ateaubrian!, al crui 8enie !u c<ristianisme % este !esi4ur una !intre crtile !e c't/i,
'omenea, la r/n!ul su, !e acea Montmo-rencG-Bau--rement, 'e care o nt/lnea la @enetia$
Domnul OacIues 6ruelle, ministrul &rantei, care a%usese 'arte, n urma 'rimului r,boi mon!ial,
!e o 'rote, care-i nlocuia 'iciorul 'ier!ut 'e c/m'ul !e lu't, era un om !e cultura si !e 4ust$ l
cunoscuse -oarte bine 'e Marcel 1roust, iar !e Mart<a Bibescu l le4a o lun4 si mare 'rietenie$
Ne-am ase,at n 3urul mesei si am nce'ut s ne !es-acem ser%etele, s're a ni le ntin!e 'e
4enunc<i, n tim' ce 4a,!a ne 'o%estea o nt/m'lare n le4tur tot cu mobilierul em-'ire al
salonului$ : mai au,isem istorisit si altor oas'eti, care %eneau aici 'entru 'rima !at$ Era una
!intre u%erturile cu care ea 4sea nimerit s 7s'ar4 4<eata9, s anime s'iritele la nce'utul
!e3unului;
B Ne a-lam, cu ani n urm, tot 'e la mi3locul %erii, ca acum, la 1osa!a, rese!inta noastr !in
Car'ati, c/n! un tele-on !e la 1eles m anunt c re4ina Mria, nsotit !e re4ele 8us-ta- @ al
Sue!iei, !es're care <abar n-a%eam c se a-l n Rom/nia, ar !ori -oarte mult sa m %i,ite,e n
!u'-amia-,a aceea$ stiam c re4ina, ori !e c/te ori a%ea musa-iri care o 'lictiseau, se 'o-tea
m'reun cu ei la mine, iar !es're re4ele Sue!iei a-lasem c e taciturn si c nu-i 'lace s
%orbeasc !ec/t !es're tenis si !es're reumatisme$ Oean, ma3or!omul nostru, a sc<imbat la
re'e,eal -lorile !in %a,e, a scos !in bu-et ser%iciul !e ceai !e ar4int, 'e care nu-1 -oloseam !ec/t
la oca,ii, si i-a !at lustru, iar eu am iesit n nt/m'inarea musa-irilor, nsotit !e o %ar a mea,
en4le,oaic, ,ic/n!u-mi c-mi %a -i !e mare a3utor la 'rimirea au4ustilor oas'eti$ M nselam
ns, 'entru c re4ina, !u' ce a !escins !in automobil, a luat-o 'e %ara mea !e brat si au 'lecat
am/n!ou s se 'limbe 'rin '!ure, ls/n!u-mi-1 'e re4ele Sue!iei, care se uita n 3urul lui -r
s scoat o %orb$
95
se<era,a!a si ntreru'se 'o%estirea 'entru a-si 'une n -ar-urie 'estele cu maione, 'e care i-1
o-erea, n st/n4a ei, ma3or!omul cu oc<elari$ Acolitii lui, tineri n li%rea, 4alonati si nmnusati,
ne turnau %inul alb n 'a<are$ A'oi, -irul istorisirii -u reluat$
B Deo!at, mi-a %enit n minte o i!ee ce mi s-a 'rut sal%atoare$ A%eam 'e-atunci acolo, la
rese!inta !in Car'ati, acest salon em'ire 'e care l %e!eti, si mi-am s'us ca 'e un !escen!ent al
4eneralului Berna!otte care-si !atora !estinul !inastic lui Na'oleon I, a%eau s-1 interese,e
!esi4ur aceste mobile ce au a'artinut c/n!%a m'ratului, si 'oate c<iar si -elul n care au a3uns
ntr-o cas rom/neasc !in inima muntilor$ +-am luat 'e re4e !e brat, 'entru c i!eea ce-mi
%enise mi !!use cura3, 1-am 'o-tit nuntru si 1-am suit la eta3 'e o scar n4ust, n s'iral$
Acolo, 1-am 'urtat !e-a lun4ul unui cori!or si, si4ur !e e-ectul 'e care-1 're4tisem
su%eranului, am m'ins cu 'utere ntr-o 'arte si n alta canaturile usii ce !!ea n nc'erea un!e
se a-la acest mobilier$ 1arc as -i !esc<is unui co'il usa camerei un!e era a'rins 'omul !e iarnS
Re4ele Sue!iei s-a o'rit n 'ra4, a aruncat o 'ri%ire strasnic nuntru, si a'oi a e=clamat cu o
%oce r4usit, 'uternic si iritat; Oe n Faime'as lFEm'ireS"
:as'etii au emis r/setele !e circumstant, iar 4a,!a 'ro-it !e oca,ie 'entru a lua c/te%a
n4<itituri !in -ar-uria n care-si 'usese o minuscul 'ortie !e 'este cu maione,, !in care
ma3or!omul-ntele't ne mbia s lum o a !oua oar$ &iin!c se -cuse tcere, se<era,a!a trecu la
'unctul !oi !in re'ertoriu si se a!res secretarei 'ali!e, 'ie'tnate cu crare la mi3loc si coc, a
!omnului 6ruelle;
B Intr/n! aici, !omnisoar, %-am %,ut m/n4/in! cu o !iscret atin4ere bustul !in s'atele
!umnea%oastr$ Ei bine, e al !oamnei 6allien, su'ranumit !e re%olutionarii -rance,i Notre-Dame
!e 6<ermi!or$ Era amanta lui Barras si una !intre cele trei mari -rumuseti ale acelei e'oci !e o
s/n4eroas 4ran!oare$
" Mie nu-mi 'lace im'eriulS (lb$-r$* (n$ e!$*$
9A
\B si care erau celelalte !ouN ntreb ministrul Italiei$
-B Doamna Recamier si Oose'<ine !e Beau<arnais$ Na'oleon, %iitorul sot al acesteia !in urm,
era 'e-atunci un mic 4eneral ambitios, !ar srac, si a%ea ur4ent ne%oie !e subsi!ii 'entru armata
cu care se a%enturase n Italia$ S-tuit !e altii, i s-a a!resat !oamnei 6allien, ru4/n!-o s inter%in
'e l/n4 'uternicul Barras, care nu-i re-u,a nimic, s're a-i cere, 'entru sol!atii si, <aine si <ran,
!ar mai ales mbrcminte, 'entru c erau ,!rentrosi si !esculti$ Na'oleon era t/nr, s-ri3it,
iritabil, timi!, ntunecat, %iolent, iar !oamna 6allien era -rumoas, atot'uternica, 'o'ular si nu
!!ea mare 'ret 'e atitu!inile siman!icoase$ Asa c i-a 'lcut tonul brutal si 'atetic al lui
Na'oleon si, mai ales, 'ri%irea lui, n care se citeau 'asiune si cru,ime$ : ,i mai t/r,iu, 1-a
rent/lnit la o rece'tie o-icial cu lume -oarte mult si 4l4ioas$ Era n%esm/ntat ntr-o roc<ie
lun4 si str%e,ie, str/ns sub s/ni$ @a,/n!u-1 n ca!rul usii, i-a stri4at 'este ca'etele multimii;
E< bien, tu auras tes culottes, 'etit 4e-neralS) Cci acesta era 3ar4onul e'ocii$
:as'etii se amu,au, si con%ersatia 'rin!ea %iat n 3urul lui Na'oleon$ &iecare %enea cu c/te ce%a
nou, !ar contributia 4a,!ei era !e nee4alat$ Ea ne art, !e 'il!, 'strat ntr-o ram !e lemn cu
incrustatii !e metal, 'urt/n! 'e ea %ulturul im'erial, o cocar! tricolor; rosie, albastr si alb, 'e
care Na'oleon o 'urta n amintirea btliei !e la Austerlit,, 'recum si niste -lori 'resate sub
4eam, tot ntr-o ram at/rnat 'e 'erete, 'e care m'ratul le culesese 'e insula S-/nta Elena, n
tim'ul e=ilului$ Cum ns !e3unul era o-erit n cinstea ministrului Italiei si a sotiei sale, care
'seau 'entru 'rima oar 'ra4ul 'alatului 7!e 'rim%ar9, am-itrioana socoti necesar s ntreru'
'entru c/te%a momente seria su%enirurilor na'oleoniene, s're a-i o-eri oas'etelui !e onoare o
!o%a! a atentiei -at !e el si !e tara lui$ : au,ii rostin! n sol ma3or;
) Ei bine, o s ca'eti mbrcmintea solicitat, micutule 4eneralS (lb$-r$* (n$ e!$*$
9.
B Am tinut s % a!uc, E=celent, un mo!est oma4iu B !omniei %oastre, !oamnei Bora Sco''a
si Italiei B, ase,/n! aici, 'e mas, aceast 'irami! !e ar4int, 'e -etele creia %e!eti n siruri
su'ra'use mone!e romane 4site n m're3urimile acestui %ec<i 'alat$ Sunt si ele o !o%a! a
le4turii !e !ou milenii !intre tara !umnea%oastr si a mea, care 'e %remea m'ratului 6raian
erau unite sub un sin4ur sce'tru$ Asa cum 4lia Rom/niei e semnat cu te,aure romane !e la un
ca't la cellalt, limba noastr, cum ati 'utut !esi4ur obser%a, e semnat cu cu%inte care, ca si
cele italiene, 'ro%in !in limba latin$
n %reme ce ministrul Italiei si sotia sa se ntreceau a multumi 'entru atentia s'ecial a%ut -at !e
ei si m/n4/iau mone!ele romane, Oean, ma3or!omul %/rstnic, care tocmai mi 'unea n -ar-urie
-ri'tura nsotit !e o bo4at 74arnitur9 multicolor, mi -cu un semn cu oc<iul s're 'irami!a !in
mi3locul mesei, ,/mbin!u-mi cu nteles$ Eram m4ulit c m consi!er !e-al casei si c-mi -ace
cinstea !e a-mi ,/mbi$ Da, stiam am/n!oi c obiectul acela cu ciucuri -cuti !in mone!e antice
trona ,ilnic n acel loc, iar nu oca,ional, cum 'retin!ea, !in amabilitate, se<era,a!a$ Iertate -ie
micile nea!e%ruri con%entionale, c/n! n-au alt sco' !ec/t 'e acela !e a !escreti o -runte sau !e a
nc/nta o inimS Iar 'entru a-si m4uli si mai mult oas'etii !e onoare, 4a,!a se 4/n!i c nu ar
strica s a'lice ea nssi o sur!in a!miratiei 'entru Na'oleon, care nu a%usese -at !e sttuletele
italiene o atitu!ine 'rea amical$ si asta cu at/t mai mult, cu c/t 7sur!ina9 -cea oricum 'arte !in
re'ertoriul re,er%at !e3unurilor n salonul em'ire$
B si, ca s re%in la Na'oleon, s'use ea, acesta, sa m ierte -iica mea, era un 'ar%enitS
Nimeni nu se aste'ta la asa ce%a, n a-ar !e -iic, !e 4inere, !e ma3or!om si !e mine, care o mai
au,isem 'e 'rinci'es a-irm/n! c Na'oleon etait un 'ar%enu$ C/t !es're ma3or!om, care turna
acum %inul cel rosu n 'a<are, el -cu un 4est !in umeri, !e !ata asta numai 'entru sine, 4est care
90
nsemna 'robabil; 7Iar %ec<ea 'o%esteS9 si termin treaba si iesi, 'oate bucuros s n-o mai au!$
&ra,a se<era,a!ei 'ro!use celor !e -at o !ubl sur'ri,a; nu se aste'tau s-1 -ac 'e Na'oleon
'ar%enit, si nici s se scu,e -at !e -iica ei, care-i rs'unse ca !e obicei;
B 6e iert, -ireste$ Cunosc !oar -oarte bine istoria -amiliei mele$
B CumN ntreb ministrul Italiei, %a nru!iti cu Na'oleonN @-am au,it si a!ineauri s'un/n! c
soacra !umnea%oastr era ne'oata lui Na'oleon, !ar, % s'un sincer, am cre,ut c n-am 'rice'ut
eu bine$
si ast-el, se<era,a!a nce'u s !e'ene 7!eni4rarea lui Na'oleon9 laolalt cu 7nru!irea9, 'o%estiri
care a%eau tot!eauna mare succes la 'ublicul a%i! !e intimitti !i%ul4ate, si asta cu at/t mai mult,
cu c/t era %orba !e 'ersonalitti !in cartea !e istorie;
B Intr-a!e%r, a,i nu mai e un secret 'entru nimeni c nu eu, ci soacra mea, nscut C<imaG,
!escin!e n linie !irect !in Na'oleon 'rin maic-sa, -rumoasa Emilie !e 1el-la'ra, mritat mai
nt/i cu contele !e Bri4o!e, iar a !oua oar cu 'rintul !e C<imaG$ Aceast Emilie-+ouise-Ma-rie-
&ran9oise-Oose'<ine !e 1ella'ra a -ost -iica lui Na'oleon, si asemnarea ei cu acesta era, 'are-se,
uimitoare$
B Nemai'omenitS e=clama sotia ministrului Italiei$
B C/te%a !intre bi3uteriile ce i-au a'artinut mi-au -ost !ruite mie, !u' ce m-am mritat, !e
ctre mama sotului meu$ 1ose!, ntre altele, o brtar 4rea, !e aur ci,elat, incrustat cu briliante,
smaral!e si rubine, 'e care !oamna 1ella'ra, bunica soacrei mele, a!ic mama Emiliei !e C<imaG
!es're care % %orbeam, o 'rimise n !ar !e la Na'oleon n!at !u' ntoarcerea acestuia !in
insula Elba, 'recum si un !iamant 'e care +as Cases i 1-a a!us !in S-/nta Elena$
B Dar cum a intrat !oamna !e 1ella'ra n %iata lui Na'oleonN ntreb ministrul Italiei$
B Doamna 1ella'ra era ori4inar !in +Gon si se 'are c acolo s-a !es-surat i!ila !intre ea si
m'rat$ Soacra mea,
99
care obisnuia s se e='rime -oarte 'e sleau, !!ea urmtorul rs'uns celor ce o ntrebau cum se
nru!ea cu Na'oleon; 7Bunica mea, s'unea ea, era -oarte -rumoas, iar m'ratul cltorea -oarte
mult$9
In tim' ce luam 'entru a !oua oar -ri'tur, se<era,a-!a si continu 'o%estirea;
B +a 11 noiembrie 10#0, !oamna 1ella'ra a nscut o -etit, creia i-au !at numele ei; Emilie$
Sotul le4al, a!ic !omnul 1ella'ra, nu %oia s-o %a!$ 1oate c numai 7atentiile9 m'ratului 1-au
mai mbunat$ Doamna 1ella'ra i-a rmas cre!incioas lui Na'oleon, !o%a! c n 1015, la
ntoarcerea acestuia !e 'e insula Elba, ea a -ost cea care i-a iesit n nt/m'inare !e4<i,at n
tranc, iar nu sotia lui, m'rteasa Marie-+ouise$ E !re't c aceasta !in urm a%ea o scu,; era
nsrcinat si aste'ta s-i nasc un co'il !omnului !e Nei''er4$
Din nou oas'etii mani-estar un <a, ,4omotos, !e !ata asta nu 'e seama a%enturii !oamnei
1ella'ra, ci 'e aceea a m'rtesei nestatornice$
B Cocar!a 'e care o %e!eti nca!rat 'e 'eretele acela B\ si 'e care %-am mai artat-o B a -ost
'urtat !e Na'oleon n amintirea %ictoriei !e la Austerlit, si !ruit Emiliei, la ntoarcerea lui 'e
'm/ntul &rantei$ Soacra mea mi-a ncre!intat si memoriile mamei ei, -iica lui Na'oleon,
s'un/n! ntr-o scrisoare, n -elul ei ori4inal; 7+e las nurorii mele, 'entru c e cea mai 'utin
'roast !in -amilie$9
Musa-irii 'rotestar; 7Cum Dcea mai 'utin 'roastEN9 7A, e 'rea !e totS9 7@oia s s'un Dcea mai
!estea'tES9 etc$ OacIues 6ruelle inter%eni n monolo4ul se<era,a!ei;
B Nu stiu !ac ati remarcat c !oamna @alentine seamn ca !ou 'icturi !e a' cu Na'oleon,
str-strbunicul eiS
R/,/n! si aco'erit !e e=clamatiile tuturor, @alentine, -iica Mart<ei Bibescu, se ls 'ri%it !in
-at si, mai ales, !in 'ro-il, ca 'entru -oto4ra-, mai n 4lum, mai n serios, cu at/t mai mult cu c/t
trsturile ei !e me!alie antica aminteau n-tr-a!e%r !e cele ale lui Na'oleon; aceeasi -runte
se%er, ace-
1##
lasi nas usor nco%oiat, aceeasi brbie %oluntar, aceeasi 'ri%ire 'trun,toare, 'e care le
cunosteam cu totii !in numeroasele 'ortrete ale m'ratului, le re4seam acum 'e c<i'ul si, mai
cu seam, n liniile 'ure ale 'ro-ilului ei$
Oean ne um'lea 'a<arele, iar acolitii si ne mbiau cu un a'etisant tort !e ciocolat, 'e care -risca
abun!ent 'rea o 'eruc !e marc<i, 'e ca'ul unei ne4rese$
B si !u' cum nce'usem s % s'un, si relu se<era-,a!a monolo4ul !e un!e-1 lsase,
Na'oleon era un 'ar%enit$ S % !au un sin4ur e=em'lu; a 'etrecut o noa'te n 'alatul !e la
1ots!am, a !ormit n 'atul lui &re!eric II si, la 'lecare, i-a -urat ceasul, 4sit mai t/r,iu la S-/nta
Elena$
De !ata asta, uimirea, 'rotestele, amu,amentul !e'sir toate aste'trile 4a,!elor$ :as'etii se
!o%e!iser rece'ti%i, a'reciaser re'ertoriul se<era,a!ei la 3usta lui %aloare si a%eau s-i 'stre,e
o amintire nestears$ Ministrul Italiei !esco'erise n ,iua aceea c societatea rom/neasc !in
trecut nu era 'ro%incial, i,olat !e Euro'a la mar4inea !e rsrit a acesteia, ci -cuse 'arte
inte4rant !in ea 'rin str/nse le4turi !e ru!enie si 'rin 'ersonalitti !e elit$ De3unul la care-1
'o-tise aceast -emeie remarcabil era a4reabil si instructi%$ Ar -i %rut acum s a-le !in 4ura ei c/t
mai multe lucruri !es're Rom/nia, !es're s'iritualitatea acestei tri n care -usese acre!itat$
B Cum se -ace, !oamn, 4lsui el, ntorc/n!u-si s're am-itrioan 'ro-ilul !e m'rat roman, c n
tara !umnea%oastr a -ost culti%at, 'oate mai %ariat ca nicieri, arta custurilor at/t !e bo4ate, !e
'line !e -ante,ie a %esmintelor trnesti, sau cea a bro!eriilor bisericesti, tesute cu strlucire si
bun-4ustN
B Istoria trilor rom/ne, i rs'unse ea !u' ce rsu-l a!/nc, bucuroas c a%ea s !e,%olte o
i!ee care-i era !ra4, istoria trilor rom/ne a -ost tot!eauna a4itat$ Aceste locuri !e rs'/ntie nu
au a%ut nicio!at 'arte !e o 'erioa! !e 'ace care s treac !e cinci,eci !e ani$ Mereu su'usi
in%a,iilor, mereu ne%oiti s se a'ere sau s se re-u4ie,e n munti '-
1#1
rsin!u-si casa si a%utul, rom/nii, cei !e la tar mai ales, s-au resemnat s-si construiasc locuinte
mo!este, s're a nu 'ier!e mare lucru la ne%oie, si s tease catrinte si co%oare usoare, asa-numitele
scoarte, s're a le 'utea lua cu ei mai lesne n re-u4iu, m'turin!u-le$
B S nu cre!eti ns, inter%eni ministrul &rantei, c alte arte, cum ar -i scul'tura n lemn, 'ictura
'e sticl, ar<itectura si -resca, au -ost ne4li3ate !e 'o'orul rom/n$ De la 'ortile masi%e, !in lemn,
!ecorate cu moti%e ornamentale a!/nc s'ate, ale caselor !e la tar, si '/n la lin4urile !antelate,
tot !in lemn, ce -ac !eliciul colectionarilor strini, !e la icoanele 'ictate 'e sticla si '/n la oule
!e 1asti ncon!eiate ca niste ii, nici unul !intre bunurile materiale ale acestui 'o'or nu s-a sustras
'resc<imbrii lui n o'er !e art$ Res'iratia rom/nului e mu,ic, o-tatul lui e !oin, 4raiul lui e
'oe,ie, ntele'ciunea lui e 'ro%erb, 'asul lui e !ans, 'o%estile lui sunt bala!e, %esmintele lui sunt
costume, iar bisericile lui sunt mu,ee$ Cu toate c -oarte multe !intre o'erele !e art si !e
ar<itectur rom/neasca au ars n -ocul r,boaielor, n %/l%taia incen!iilor sau au -ost !istruse !e
cutremure, tot au mai rmas !e-a3uns 'entru a ne -ace o i!ee !e c/t !e multe trebuie s -i e=istat$
Ministrul tcu si se -cu tcere 4eneral$ A'oi, 4ri cu 4lasul su4rumat !e emotie se<era,a!a;
B @a multumesc, !omnule ministru, 'entru tot ce ati s'us cu at/ta ntele4ere si cu o asa !e
a!/nc simtire !es're tara mea$ n ce m 'ri%este, am con%in4erea c am %enit 'e lume 'entru ca,
!u' 'uterile mele, s o -ac cunoscut si iubit !e toti cei ce au! %orbin!u-se !e ea$
A'oi, la un semn !iscret al ei, ne ri!icarm !e la mas$ @aletii !in s'atele oas'etilor le n!e'rtar
usor scaunele, --c/n!u-le loc s se n!re'te 'e urmele 4a,!ei s're salonul 'ar!osit cu mo,aic !e
aur, !e 'e ai crui 'ereti ne sur/!eau cele !ou sotii ale lui %o! Bibescu$
:as'etii si 'limbau 'ri%irile !e 'e tablourile at/rnate 'e 'erete, 'e arca!e si 'e 'la-oanele sa%ant
boltite, iar 4a,!a
1#"
'ro-it !e oca,ie 'entru a le %orbi !es're 'alatul n care se a-lau, %ec<i !e 'este !ou %eacuri,
incen!iat si 'ustiit, si n s-/rsit re-cut !atorit 'rice'erii si s/r4uintei ei$
B C/n! sotul meu mi-a !ruit acest 'alat B care, la !re't %orbin!, a intrat n -amilia Bibestilor
'rin Qoe Ma%rocor!at, cea a!o'tat !e banul 8ri4ore Br/nco%eanu si mritat cu %o! Bibescu
B, n loc !e ceea ce %e!eti era o ruin$ Casa -usese ars !e otomani, care-si nc<i'uiser c ar
'utea 4si ascunse aici le4en!arele comori ale %oie%o!ului Constantin Br/nco%eanu, care o
cl!ise ca s-i -ie lui 7'alat !e 'rim%ar9$ N-au 4sit nimic$ Ce a mai rmas !in ,i!uri si !in
nc'eri a !e%enit <an 'entru cltorii rom/ni si strini ce intrau sau ieseau !in Ca'ital$ Sotul
meu era con%ins c numai eu as a%ea -orta si rb!area s !au o nou strlucire acelor ruine$
Su'un/n!u-m !orintei lui, m-am a'ucat !e lucru cu r/%n si, recunosc, cu 'asiune, str!uin!u-
m '/n n anul 19". s !au %iat %ec<iului 'alat, -ac/n!u-1 s renasc tre'tat !in 'ro'ria-i
cenus, ca 'asrea !e 'e stema Ma%rocor!a-tilor mei$ Du' sa'tes're,ece ani (inau4urasem
restaurarea n 191#*, am reali,at ce %e!eti; o mostr !e cum arta un 'alat !omnesc !in tara mea
la nce'utul %eacului al C@III-lea$ Ast-el, la %reo uns're,ece 2ilometri !e Bucuresti, am, !e 'e
terasa 'alatului acesta, 'ri%in! lacul !in -at, ilu,ia Nilului$ +ocurile astea mi amintesc :rientul,
'entru c aici, ca si acolo, 're!omin c/m'ia strbtut !e a'e ce !orm si care, tocmai !e aceea,
mi 'ar !e %is$ 1e aceste 'laiuri su'use mira3ului si-a nltat Constantin Br/nco%eanu 'alatul$
@oie%o!ului i 'lceau ar<itectura si 4r!inile ca unui a!e%rat senior al %eacului al C@II-lea$ Sub
!omnia lui, una !intre cele mai lun4i 'e care le-a a%ut tara, s-a nscut aici o art ce-i 'oart
numele, nru!it cu a 8rana!ei si a Ra%ennei, cu a @enetiei si a Ra4usei, a!ic cu arta tuturor
locurilor un!e :rientul si :cci!entul se nt/lnesc, n ce 'ri%este -elul cum a%eam s-mi mobile,
'alatul, am a%ut o oarecare nesi4urant, ntre reconstituirea istoric si con-ortul mo!ern e loc
'entru multe erori !e 4ust$ Mi-a!uceam a!esea aminte !e o
1#)
buta! a 'rintului E!mon! !e 1oli4nac$ &iin! consultat !e un cunoscut al su care %oia s-si
monte,e un castel mostenit !e la ai lui, i !!u urmtorul s-at; 7+as-1 nemobilatS9 mi si
ima4inam 'alatul acesta cu slile lui, 'e c/t !e 4oale 'e at/t !e solemne, cu ,i!urile e=terioare
nne4rite !e -oc si !e %reme, cu coloane scul'tate, cu 'la-oane boltite n -orm !e 'an!anti% sau
!e clo'ot, cu 'ar!oseala !e marmur sau !e mo,aic !es'uiat !e co%oare, cu scri n s'iral, cu
tainite si beciuri nes-/rsite, n care orice soa't are ecou si orice umbr se 'resc<imb n s'ectru,
si m n-iora i!eea s-1 las nemobilat$ Dar si ca s re-ac 'alatul asa cum era el 'e %remea lui
Br/nco%eanu, !e care m !es'rteau !ou %eacuri, mi-era cu ne'utint$ De aceea, 1-am aran3at
asa cum %e!eti, n -unctie !e ar<itectur, !e !imensiunile nc'erilor, !e !estinatia lor initial si,
mai ales, n -unctie !e !orinta mea !e a str/n4e aici tot ce am mostenit !e la cei ce m-au 'rece!at,
s're a -i 'strat la a!'ostul acestor ,i!uri 'entru cei ce-mi %or urma, nu numai cu !ra4oste, !ar si
cu 'ietate, 'entru c n aceste relic%e !e -amilie se rs-r/n4e ce%a si !in istoria trii$ Dar 'oate c,
asa cum este, 'alatul nu-i im'resionea, 'e cei a cror 're-erint se n!rea't s're uluitor, s're
enorm, a!ic s're ceea ce !e'seste con!itia si msura -ireasc a umanului$ Asa, !e 'il!, c/n!
m a-lam la Duino, n 'alatul 'rietenei mele Mrie %on 6<urn un! 6a-=is-Ho<enlo<e, !aca eram
n su-ra4erie si-mi uitasem batista n o!aia mea !e culcare, trebuia s -ac o 3umtate !e 2ilometru
'entru a mi-o a!uce, iar !ac !e la o -ereastr mi-ar -i sc'at !in m/n, s-ar -i !us !e-a !re'tul n
mare$ 6ot n le4tur cu 'asiunea unora 'entru colosal, mi-a!uc aminte c la o rece'tie era
a!mirat tabac<era unui t/nr, -cut !in acea 'iatr !elicat, !e un albastru celest, n!r4it !e
'ersani, ce 'oart numele !e la'is la,uli$ 6abac<era trecea !in m/n n m/n si era a!mirat !e
toti cei !e -at$ Un sin4ur brbat rmsese ne'stor$ Era un rus, 'rintul Dol4oru2i$ @,/n!u-1
in!i-erent, o !oamn 1-a ntrebat !ac mai %,use %reo!at o ast-el !e 'iatr at/t !e -rumoas$
1rintul i-a ,/m-
1#
bit si i^a rs'uns !estul !e ncet, 'entru ca t/nrul 'osesor al tabac<erei s nu au!; 7Da, e
aceeasi 'iatr !in care, la I%losco%a, mi-e -cut soba$9
ntre tim', ne cu-un!asem ca n baie n 3ilturile a!/nci !in 3urul unei mese 3oase, 'e care
ma3or!omul ase,a cesti !e ca-ea, lin4urite, ,a<amite si 'a<are 'entru coniac$
B n anul 1.", a!ic !u' ce se scurseser ,ece ani !e c/n! 'alatul acesta -usese aban!onat !e
Br/nco%eni, continu se<era,a!a, un cltor strin, un anume +a MotraGe, scria o carte intitulat
Un @oGa4e en :rient si, 'rintre altele, amintea si !e 'alatul acesta !e la Mo4osoaia$ Scria acolo$$$
!ar 'oate c ar -i mai bine s % citesc$$$
Corul oas'etilor si e='rim acor!ul$ Era 'entru a treia oara, cre!, c asistam la lectura !in cartea
lui +a MotraGe !es're :rient, n !ecorul som'tuos si intim toto!at al salonasului 'ar!osit cu
mo,aic !e aur$ Am-itrioana se a!res lui Oean 'e un ton !eosebit !e amabil si !e ru4tor, cer/n-
!u-i s-i a!uc !e 'e no'tiera !in o!aia ei cartea$
B Oean, i s'use ea, %oule,-%ous m Fa''orter le 'etit bo-uIuin Iui se trou%e sur la table !e nuitN
+a care 're%enitorul si atentul ma3or!om, care cunostea re'ertoriul st'/nei sale si stia c, la
ca-ea, %a -i trimis s a!uc !in o!aia ei, care se a-la la alt eta3, crtulia lui +a MotraGe, i rs'unse
senin;
B : am n bu,unarS
Musa-irii erau 'rea bine crescuti ca s r/! !e 4a-a lui Oean, iar se<era,a!a ne bla4oslo%i cu o
scurt lectur a unei !escrieri constiincioase si nai%e a 'alatului 7Mo4oc<on9, !u' care oas'etii
se ri!icar si, ntrec/n!u-se n 'loconeli si n multumiri, 'rsir 'alatul$
Oean, %rei s-mi a!uci crticica !e 'e 'e no'tierN (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
1#5
Nasa
Ceremonia urma s se !es-soare n %astele 'i%nite ale 'alatului nasei, a!e%rate catacombe, ce
-useser trans-ormate 'entru acea oca,ie n ca'el$ 1eretii, cu crmi!a nne4rit si tocit !e ani,
-useser aco'eriti cu testuri bisericesti, cu co%oare si icoane %ec<i !e lemn 'oleite cu aur$ De-a
lun4ul ,i!urilor, erau nsirate strane !in sc/n!uri 'roas't bituite, 'e 3os -useser ntinse scoarte
nationale, iar la intrare, '/n la altarul im'ro%i,at, ai casei !erulaser un -oarte lun4 co%or rosu$
@reo sase sute !e in%itati urmau s ia 'arte la acel s'ectacol 'us n scen cu un a!e%rat simt al
som'tuosului, cu mult c<eltuial si cu enorm btaie !e ca'$ Era %orba !e o cununie, si orice
cununie este, 'entru cei ce asist la ea, un s'ectacol 'e care cei ce-1 o-er l %or som'tuos$
1e mine m ru4ase nasa s art musa-irilor locurile ce le -useser re,er%ate, a!ic s 'o-tesc
e=celentele, o-icialittile si !oamnele n %/rst n strane, ru!ele mirilor !e-o 'arte, iar restul
'ublicului !e alta si, mai ales, s am 4ri3 ca 'resul cel rosu s rm/n liber, 'entru a trece,
clc/n! nestin4<eriti 'e ntin!erea lui, mirii, cei care-i con!uceau la altar, si nasii$ Eram 'truns
!e im'ortanta misiunii mele, a4itat si 'reocu'at ca sutele !e -i4uranti ai acestei -eerii -B al crei
rol !e -runte urma s -ie 3ucat, !u' cum se %a %e!ea, nu !e miri, ci !e nas B s 'stre,e
or!inea$ M strecuram 'rintre mtsuri -osnitoare si 'elerine !e blan, con!uceam la locurile lor
-oste mari -rumuseti !e 'e %remea r,boiului !e in!e'en!ent, acum cu c<i'ul ,b/rcit, a!use !e
s'ate, cu 'e-
1#A
3erinute 'e umeri si cu !ia!eme 'e ca', -c/n!u-si %/nt cu e%antaie mari !e 'ene, rmase !in alt
%eac$ 6receam 'rintre uni-orme militare si -racuri constelate cu !ecoratii, tineam n m/n o list
scris !e m/na nasei, 'e care erau in!icate locurile !estinate oas'etilor !e seam, i cutam 'e cei
%i,ati, i sileam s ntreru' o con%ersatie oca,ional si-i !uceam acolo un!e trebuia s stea,
mut/n!u-i !e colo-colo, ca 'e niste 'iese !e sa<$ Se su'uneau, cuminti, !isci'linati sau, !aca
a%eau %reo 're-erint, m ru4au s le n4!ui s se -i=e,e n alt loc$
1u,!erie !e lum/nri sc/nteiau 'retutin!eni, sa'te 'reoti n o!3!ii aurii si -ceau !e lucru n
3urul altarului, lumea se a4ita, !omnul N$ @$ insista s-1 mut !e l/n4 !oamna !e alturi, care-si
scutura 'enele e%antaiului 'e -racul lui, tineretul !in s'ate 4lumea si r/!ea ,4omotos, si tim'ul
trecea ncet n aste'tarea mirilor si a nasilor$ Ca'ela im'ro%i,at n 'i%-I nita 'alatului, ce mi se
'ruse n a3un imens, se !o%e!ea a'roa-S 'e nenc'toare 'entru membrii -amiliilor celor ce se
cstoreau, 'entru ru!ele mai n!e'rtate, 'entru 'rietenii acestora !in urm si, mai ales, 'entru
o-icialittile, !i'lomatii rom/ni si strini, 'ersonalittile !e %a, ale Ca'italei si multimea
curiosilor, care -cuser im'osibilul 'entru a obtine o in%itatie la nunt si care, m'reun cu
ceilalti, n%inseser 4erul si nmetii acelui mi3loc !e ianuarie, s're a nu li'si !e la cel mai is'ititor
e%eniment mon!en bucurestean !in ultima %reme$ 1/n n !imineata ,ilei n care urma s aib loc
cununia, multi !intre cei sase sute !e in%itati B care-si scoseser -racurile !e la na-talin, si
clcaser roc<iile !e ceremonie, si n-i'seser la locul 'otri%it !ecoratii sau brose, se ninseser,
se coa-aser, si asi4uraser mi3loacele !e trans'ort '/n la %reo uns're,ece 2ilometri n a-ara
Ca'italei B se temuser c soseaua %a -i im'racticabil si c nunta %a -i am/nat, si tele-onau
unii altora ca s a-le %esti, 'esimistii lansau ,%onuri alarmiste, o'timistii in%entau noutti
linistitoare, iar la 'alat B un!e urma s aib loc ceremonia si un!e ultimele 're4tiri 'ro%ocau o
a4itatie !e ne!escris 'entru armata !e
1#.
t/m'lari, electricieni, buctari, slu3nice, %aleti, inten!ent, -lorari, curieri, su'ra%e4<eati
n!ea'roa'e !e nas B tele-oanele ,b/rn/iau ncontinuu$ @a a%ea loc cununia, sau nuN Se lucra
intens la !es,'e,irea soselei si, '/n !u'-amia,, nu se stia nc nimic 'recis$ 6otusi, ce 'rea
im'osibil a !e%enit '/n la urm 'osibil si, la ora o't seara, cei sase sute !e in%itati se -oiau n
catacombele 'alatului, iar sus, n 'alat, 8ri4oras Dinicu cu orc<estra lui si acor!au instrumentele$
Du' o n!elun4at aste'tare, si -cur intrarea mirii; el n uni-orm militar (ceremonia a%ea loc
n 'rimele luni ale r,boiului*, iar ea ntr-o -rumoas roc<ie alb, 'este care se asternea un %oal
lun4, -r s-/rsit> n urma lor, mer4ea nasul, un renumit ar<itect, mobili,at si el> li'sea !oar nasa$
+umea nu mai a%ea rb!are sa rm/n !isci'linat ca la nce'ut, 'e locurile stabilite, iar eu
aler4am !e la unii la altii, ca s-i ro4 -ierbinte s res'ecte cel 'utin intan4ibilitatea co%orului rosu$
Dar iat c !eo!at murmurele amutir, -reamtul e%antaielor ncet si toate 'ri%irile se ntoarser
s're usa !e intrare$ Mi-am ntors ca'ul s %! ce se 'etrece si am tresrit, n ca'ul scrii, a'ruse
nasa, !ar nu ea, cea !e toate ,ilele, ci trans-i4urat ntr-o -'tur stranie, %enita 'arca !in alt %eac,
!in alt lume, !in mo,aicuri bi,antine sau 'oate !in %is$ Era n%esm/ntat ntr-o roc<ie %iolet, iar
'e umeri 'urta o 'elerin am'l, nea4r, lun4 '/n la 'm/nt$ 1e ca', a%ea o toc m'o!obit cu
crose nalte$ C<i'ul, sa%ant -ar!at, i era !e o neasemuit -rumusete$ A%ea n arcul bu,elor ce%a
-oarte nobil si !istant, iar n 'ri%irea !e culoarea ia,urilor tulburi B o melancolic strlucire$
+inia 'er-ect a nasului i !i%ul4a -irea !ominatoare, e=i4ent si !emn, iar semetia 'ortului B o
tru-ie retinut$ M simteam, 'ri%in!-o, co'lesit !e tulburtoarea %ra3 ce emana !in ntrea4a ei
-'tur, !es're care ministrul &rantei la Bucuresti, care o cunoscuse n tinerete, mi s'usese o !at
c e unic n lume$
si asta nu era totul$ Nasa 'urta 'e ca', n urec<i, !e 4/t si 'ie't, brose, cercei, colan, toate btute
n smaral!e nen4!uit !e mari, care 'e oricare alta -emeie ar -i 'rut insolite$
1#0
&r/u aceste 4iu%aeruri create 'entru i!oli, nu 'entru muritoare- Dar nasa era at/t !e -rumoas n
seara aceea, at/t !e alt-el !ec/t oricare !intre -emeile -rumoase !e-acolo, nc/t 'rea ea nssi
ne'm/ntean$ Nu-mi 'uteam lua oc<ii !e la strlucirea acelor 'ietre enorme, 'e care '/l'/irea
sutelor !e lum/nri !in s-esnice 'arc le nsu-letea$ Scarabei uriasi si so'/rle 'reau c se -oiesc
n 3urul 4/tului ei nalt, c-i musca urec<ile, c-i r%sesc 'enele ne4re 'rinse n toca ce-i
aco'erea 'rul$
Smaral!ele acelea erau renumite$ Citisem ce scrisese !es're ele lor!ul 6<omson o- Car!in4ton,
care tresrise si el, %a,/n!u-le la 4/tul aceleiasi -emei, cu 'rile3ul unui concert !at la Curte, n
'rea3ma 'rimului r,boi mon!ial$ 6resrise, 'entru c lor!ul trise n In!ia si bnuia c
smaral!ele acelea %in !e-acolo, un!e m'o!obesc statuile ,eilor$ De ani si ani, 'osesoara lor le
arbora n !i-erite oca,ii, -ascin/n! cu ele scriitori !e 4eniu, 'oeti mon!eni, coman!anti !e osti,
'rinci'i mostenitori ai unor im'erii !estrmate, ca'ete ncoronate$ Mai toti acestia scriseser
!es're ele sau le c/ntaser n 'oeme$ Da, au,isem %orbin!u-se !es're ele, !ar numai acum,
%a,/n!u-le, am nteles ceea ce n-as -i cre,ut %reo!at, si anume c niste 'ietre -oarte mari si
-oarte %er,i 'ot tulbura mintile oamenilor$ Cele c/te%a sute !e -i4uranti ai acestui s'ectacol
neobisnuit nlemniser$ Nu-si 'uteau lua oc<ii !e la ele si !e la ea, care cobora tre'tele 'i%nitei,
statuar, solemn, su'erb, cu mers lent si cu 'ri%ire nclestat !e m'rteas somnambul,
nainta 'e 'resul rosu s're altar, 'rin multimea <alucinat, cu res'iratia tiat !e sur'ri, si !e
%i,iunea acelei unice mretii$
Slu3ba reli4ioas a nce'ut a'oi s se !es-soare !u' obisnuitul ti'ic, cruia cei sa'te 'reoti n
o!3!ii !e aur i a!u4au -ast si strlucire$ 1ro-ilat 'e -un!alul scli'itor al o!3!iilor si al
'atra-irelor, alturi !e cellalt nas, ar<itectul, care o 'ri%ea uneori 'e -uris cu ne!umerire, nasa i
!omina 'e toti cei !e -at, ea -r s 'ri%easc 'e nimeni, 'entru c se lsa 'ri%it$ 1e bu,e,
-ocurile tremurtoare ale lum/nri-
1#9
lor 'e s-/rsite -ceau s-i -luture un ,/mbet trium-al si ironic, un -el !e ultim s'asm al unei 4lorii
n!elun4i, ce nu se <otra s a'un$ Dar 'oate c asta mi se 'rea numai mie$
ncetul cu ncetul, asistenta i,buti s se tre,easc !in imobilitatea !e 'iatr n care o cu-un!ase
uimirea, la a'aritia n ca'ul scrii, n ca!rul usii, a nasei, si nce'u s se miste, s susoteasc$
Slu3ba reli4ioas se !es-sura, lun4 si monoton> era -oarte cal! acolo, n catacombe, 'e unii
brbati i str/n4ea 4ulerul tare al -racului, altii si -ceau %/nt cu cartonul in%itatiei, iar !oamnele
si a4itau e%antaiele$ Au,eam so'tin!u-se n 3urul meu -elurite a'recieri, mai ales cu 'ri%ire la
nas, la mbrcmintea si la 'o!oabele ei$ Natura omeneasc, !u' ce-si re%ine !in ,'ceala
'ro!us !e o im'resie 'uternic, simte a!esea ne%oia s-o comente,e ironic$ Nu era 'rima oar
c/n! %er%a aci!ulat a unora si a altora ncerca s ntine,e marea 'ersonalitate a nasei, asa cum
co'iii se str!uiesc s strice lucrurile -rumoase care le ca! n m/n$ Nici 'alatul 'e care-1
restaurase si ornamentase cu 'rice'ere si mi4al, nici crtile 'e care le scria, nici %er%a sa%ant cu
ca-re-si a4rementa oas'etii, nici %iata ei intim, nici -rumusetea ei, nimic !in ce era si !in ce
re're,enta 'entru tara -emeia aceasta unic nu rmase ne'tat n seara aceea !e o 'arte !in
'roti'en!a!a 'e care ea o in%itase$ Calomniin!-o, boieroaice %/rstnice si luau re%ansa asu'ra
-rumusetii ei, !e care erau 4eloase, iar unii !omni !in 7lumea bun9 care-i in%i!iau s'iritul si
cultura, succesul literar si mon!en !e care se bucura 'retutin!eni n strintate, o b/r-eau acum la
Bucuresti$ Nimeni nu 'oate ierta altuia ca are ce-i li'seste lui, n s'ecial -rumusetea, tineretea si
4loria B !ec/t cu rare si nobile e=ce'tii$
Acum, la nunt, nasa era ironi,at cu cele mai nstrusnice si mai otr%ite %orbe !e !u<$ Ea era la
c/ti%a 'asi !e 'rietenii ei !in 7lumea bun9, 'e care-i 'o-tise la cununia ne'otului ei, !ar nu-i
au,ea n ce -el i 7multumesc9 'entru in%itatie, 'entru c ntre ea si cle%etitorii ei amici se inter-
'unea c/ntul celor sa'te 'reoti n o!3!ii !e aur, tr4nat
11#
uneori, iar alteori %ioi si am'lu, sustinut !e %ocile 'uternice si 4ra%e ale corului$ Eu ns m a-lam
n inima multimii si, -4r s %reau la nce'ut, si !intr-o amara curio,itate !u' aceea, i ascultam
-reamtul;
B Ce 'ietre enormeS Un!e le-o -i 4sitN
B ntreab-te mai bine cine i le-o -i !at$
B Asa ce%a 'urta, !u' r,boi, Mistin4uett, la Casino !e 1aris$
B ntr-a!e%r, uite-te la ea; 'arc e o actrit !e mu-sic-<all$
B As s'une c s-a !e4<i,at n &le!ermaus1, 'entru balul 'rintului :rlo%s2i$
B 1arc ar -i 'artenera unui 'resti!i4itator !e la circul Me!rano, %enit s 're,inte un numr !e
ilu,ionism$
B Mie mi-aminteste !e a'aritiile !e 4roa, !in -ilmele e='resioniste 4ermane !e-acum !ou,eci
!e ani$
B E ca o 'rota4onist cam trecut, care se sileste s a'ar 3un n rolul +ucretiei Bor4ia$
B Cre! c s-a mbrcat asa ca s-o co'ie,e 'e strbunica ei, 6eo!ora a Bi,antului, !e 'e
mo,aicurile Ra%ennei$
B Nici mcarS S-a 4tit ca 'entru o 'etrecere 'o'ular %enetian !in %eacul al C@III-lea$ Ii
li'seste masca$
B Cre,iN As s'une c o 'oart$ Uite-te bine la -ata ei$
B Nu, nici asaS : are sub mantie; nea4r, cu un mic %o-lnas !e !antel$ si-o %a 'une 'e -at
ce%a mai t/r,iu, c/n! i se %or usca -ar!urile$ Ca s nu i se %a! ri!urile$
B Esti 'rea !e totS Eu o 4sesc !e-a !re'tul su'erb$ Dar ia uite-te la smaral!ele !e la 4/tul ei$
C/t oulS +e cre,i %eritabileN
B Cum ti nc<i'ui asa ce%aN Cioburi !e la sticlele !e bere, montate !e un mare bi3utier 'ari,ian,
'entru ea$$$ n sc<imbul unui ,/mbet$
Ceremonia si urma cursul, iar lumea continua s cle%eteasc$ 1i%nita nce'use s miroas a
trans'iratie, a 'ar-um, a cear si a tm/ie$ &etele 'un4uite ale %eteranelor !e la F..
(Qoo?$* +iliac (Ib$ 4erm$* (n$ e!$*$ 111
'reau niste lm/i stoarse, iar 'e c<i'urile -emeilor mai tinere cur4eau lacrimi ne4re !e rimei$
1/n si b/r-elile ncetaser$ Cl!ura si oboseala amortiser ima4inatia cle%etitorilor$ Molesiti,
s'ectatorii l/nce,eau, si mutau centrul !e 4reutate c/n! 'e un 'icior, c/n! 'e cellalt, iar n
semiobscuritatea ca%ernei 'line !e -um 'reau o lume !e s'ectre$
n s-/rsit, !u' ce toate cu%intele sacramentale, toate ru4ile si toate c/nturile -ur rostite 'otri%it
unei tra!itii milenare, solemnitatea lu s-/rsit, iar in%itatii se mbul,ir n urma mirilor, a nasilor
si a ru!elor a'ro'iate s're iesire$ 1resul rosu, mototolit si luat n 'icioare !e toti, 4rbiti s calce
'e co%oarele moi ale saloanelor !e sus, un!e-i aste'tau sam'ania cu 'iscoturi si tara-ul lui
8ri4oras Dinicu, nu mai ser%ea la nimic$ 1recara lui im'ortant luase s-/rsit, ca si rolul meu n
acea ceremonie$
Sus, n 'alatul incen!iat !e lumin, nasa 'rimea acum oma4iul in%itatilor, cu acea 4ratie ra-inat
!es're care Sain-te-Beu%e s'unea c e ultima ma4ie a -rumusetii$ se!ea 'e o cana'ea !e mtase
ro, 'al, iar cei ce se amu,aser '/n atunci 'e socoteala ei se 'ier!eau acum n re%erente,
arabescuri si entre-c<at"-uri, srut/n!u-i !rea'ta si murmur/n-!u-i la urec<e -ra,e 'oliticoase, la
-el !e bine ticluite ca si cele bat3ocoritoare !in subteranele casei, n s'eranta c, m-4ulin!-o cu
'rice'ere, le %a trimite o in%itatie la !e3un$
+/n4 nas, 'e cana'eaua ro, 'al, ne'otul ei, un a!e%rat amoras !in tablourile lui +ucas
Cranac<, si trecea !e4etele mici si !olo-ane 'rin m'letitura colanului !e smaral!e !e la 4/tul
bunicii$ 6ocmai cutam, la r/n!ul meu, cu%inte s're a-i s'une c/t !e -ermectoare mi 'ruse
acolo, 3os, n%esm/ntat n roc<ia si n mantia 'e care n a3un, la ru4mintea mea, mi le artase
at/rnate 'e un su'ort !e lemn si nu-mi s'useser mare lucru, c/n!, lu/n!u-mi 'e !e umeri sarcina
!e a m e='rima 'rin cu%inte alese, nce'u ea s-mi multumeasc n -ra,e ci,elate 'arc !e un
Ben%enuto Cellini al
; to'ial (lb$-r$* (n$ e!$*$
11"
%orbirii 'entru osteneala 'e care 'retin!ea c mi-o !!usem n lu'ta cu %alurile multimii a4itate,
s're a sal%a onoarea 'rotocolului acestei cununii si inte4ritatea 'resului rosu, 'e care ea trecuse
ne%tmat, ca Moise cu e%reii lui 'rin Marea Rosie, ou%erte comme un oeil), cum s'unea B mi
aminti ea B scum'ul nostru A'ollinaire$
1e neaste'tate, amorasul lui Cranac<, care i se suise 'e 4enunc<i ca s se 3oace mai bine cu
smaral!ele !e la 4/tul ei, o ntreb;
B Bunico, s'une-mi, te ro4, ce e aia un ciocluN Nasa m 'o-tise l/n4 ea, 'e cana'eaua ro, 'al,
'entru
ca nu %oia s se multumeasc a m rs'lti !oar cu o -ra, !e recunostint, iar 'entru a-mi s'une
mai mult a%ea ne%oie !e un oarecare tim', sirul %orbelor -iin!u-i ntreru't !e oas'etii ce nc nu
conteniser s-i srute m/na si s-i murmure a!miratia lor uneori i'ocrit$ 6rebuia s le rs'un!,
s a!rese,e -iecruia n 'arte c/te%a cu%inte, cu socoteal, 'entru c stia c %or -i !use mai
!e'arte, comentate si 'oate c<iar notate !e unii, 'entru ca, 'este ani, s se m/n!reasc cu ele,
re'et/n!u-le urmasilor, care %or -i au,it 'oate !e crtile scrise !e nas, !e -rumusetea si !e
smaral!ele ei$
1reocu'at !e sc<imbul nencetat !e 'oliteturi 'e care trebuia s-1 su'orte, nasa nu au,i
ntrebarea co'ilului, si acesta re%eni cu n!rtnicie, tr4/n!-o !e colanul !e smaral!e si
ntreb/n!-o !in nou;
B Dis-moi, 4ran!-mere, Iu Fest-ce Iue c Fest Iu Fun cro-Iue-mortN
Nasa tresri$ 1ri%i cu mirare -runtea -rumos boltit a amorasului lui Cranac<, i m/n4/ie buclele
moi si mtsoase, si-i rs'unse ncet, cu o %oce cal!;
B Ai s a-li asta, mon an4e, c/n! %ei -i mare$ Numai c nimic nu-1 ntr/t mai mult 'e co'il
!ec/t s
nu 'rimeasc la o ntrebare rs'unsul !orit$
B Bunico, ce e aia un ciocluN
Desc<is ca un oc<i (lb$-r$* (n$ e!$*$ 11)
B 6ermin, !ra4ul meu, i s'use ea, !e !ata asta 'e un ton iritat$ Ai s a-li c/n! %ei -i mare$
Acum, nu 'oti 'rice'e$ Nu m mai ntrebaS W_
Ne!umerit, amorasul lui Cranac< rmase cu oc<ii lar4 !esc<isi, 'ironiti 'e -ata !e m'rteas
bi,antin a bunicii lui si cu !e4etele ro,e uitate 'e colierul !e smaral!e$ @,/n! c o 'ri%este cu
uimire 'arc, 4<emuit n bratele ei si cu -ata ntoarsa n sus, mi-am rotit ca'ul s're ea si, s're
sur'rin!erea mea, am 4sit-o neaste'tat !e sc<imbat$ :boseala ultimelor ,ile trite n tensiunea
're4tirilor !e nunt si a ultimelor ore 'etrecute n 'icioare, n ca'ela subteran, i se nscrisese, n
'o-i!a -ar!urilor, n 'ri%ire, n colturile lsate ale bu,elor, n umerii ce 'reau m'o%rati$ Cuta
acum cu 'ri%irea naintea ei 'arc -r s %a!, ca oamenii c,uti 'e 4/n!uri$ 6ot -r s %a! 'e
nimeni 'rea c 'ri%ise si mai nainte, n tim'ul cununiei, numai c oc<ii ei !e-acum nu-mi mai
e%ocau su'erba in!i-erent, ci im'asibilitatea !ureroas, !e,n!3!uit a'roa'e$ Se ntreba, 'oate,
!ac nu cum%a ntrea4a ei tru! !e a !a strlucire acelei seri nu -usese cum%a !oar ,a!arnic
tru-ie, o %an !orinta !e a uimi lumea cu -rumusetea si cu 'o!oabele ei, mai nainte !e a tra4e
!e-initi% oblonul 'este ultimele licriri ale tineretii, !e a s-/rsi un ca'itol !e %iat si !e a lsa
ntunecata btr/nete s %in s-o o-ileasc ireme!iabil$
si, cum se!ea acolo 'e cana'ea, l/n4 mine, !u' ce toti oas'etii trecuser n salonul alturat ca
s soarb sam'ania n %oie, s !anse,e si s b/r-easc, cu 'elerina nea4r 'e umeri ca o broboa!
'e s'atele usor nco%oiat, cu toca nea4r 'e ca', m'o!obit cu 'ene nalte, 'rinse n clestele unei
brose !e smaral! montat ntr-o cunun !e briliante B !ar str/mbe acum acele 'eneS si obosite ca
niste -lori uitate !e 'rea mult %reme ntr-o 4lastr$$$ B nasa, nemiscat, cu-un!at n a'a
interioar a!/nc si tulbure a 4/n!urilor ei, mi 'ru !eo!at mai 'utin ima4inea unei m'rtese
bi,antine trans'use !e Elisabet< Ar!en ntr-o %ersiune mo!ern, si mai mult aceea a unei Doamne
!e alt!at a trii, 'icta-
11
t4 !e un ,u4ra% anonim 'e un 'erete !e biseric, cu -ata o-ilita !e -umul lum/nrilor si cuttura
n!urerat$
Co'ilul ru'se !in nou tcerea, ntreb/n!-o cu o %oce slab;
-B De ce nu-mi s'ui acum, bunico, ce e aia ciocluN
Nasa se ntoarse s're el, 'lec/n!u-si ca'ul s're -ata lui rotun!;
-B De ce %rei s stii ce nseamn ciocluN De la cine ai au,it tu cu%/ntul acestaN si c/n!N
Acum era ea curioas s a-le 7!e ce9, 'oate mai mult !ec/t era el s stie 7ce este9$ Cu 4lasul lui
moale si 'eltic, amorasul i !!u, cuminte, toate lmuririle, !ar -r ca el s o 'rimeasc 'e aceea
'e care o !orea;
B @reau s stiu ce e un cioclu, 'entru c acolo, 3os, am au,it-o 'e tante Claire, s'un/n! c tu,
bunico, semeni cu un cioclu$
Con-i!ente
aE>
B 1arc am 'luti 'e o na%, 'e una !intre a'ele lenese ale :rientului, s'usei eu, ru'/n! tcerea$
se!eam ntinsi 'e se,lon4uri, netulburati !e nimeni, n-tr-un as-intit !e au4ust, 'e terasa nalt a
1alatului !e la Mo-4osoaia, cu -ata s're lac$ Scriitoarea Mart<a Bibescu tricota atent B sau !us
'e 4/n!uri, nu stiu$
B si eu am uneori, aici, mi rs'unse ea, la !oar uns're,ece 2ilometri !e'rtare !e Ca'ital,
'ri%in! lacul si nu-erii, ilu,ia Nilului si a lotusilor$
B S-ar s'une c ati a%ut tot!eauna c<emarea :rientului$ Ati trit, cu ani n urma, o bucata !e
%reme n 1ersia, ati scris Ale=an!re l FasiatiIue, Croisa!e'our l FAnemone si, mai ales, +es <uit
'ara!is, care a -ost 4loriosul !umnea%oastr !ebut n literatur, si toate aceste crti s-ar s'une c
%i le-a ins'irat :rientul$
B Nu as s'une c am a%ut o c<emare s'ecial a Rsritului, 'entru c am simtit-o n e4al
msur, !ac nu si mai 'uternic, 'e aceea a A'usului$ Mai e=act, cre! ca am %ocatia !e a -i
'retutin!eni$ Cine%a mi s'unea, n 4lum, 7nim-a Euro'a9$ C/t 'ri%este Cele o't raiuri, cartea
asta e re,ultatul unei nt/m'lri$ M cstorisem n anul 19#5 cu 8eor-4e-@alentin Bibescu si,
cur/n! !u' aceea, sotul meu a -ost numit -unctionar !i'lomatic n 1ersia$ Cltoria noastr n-tr-
acolo a -ost 'entru noi !oi o e='erient neaste'tat, n care ne-am an4a3at cu entu,iasm$ Cci ce
'utea s ni se 'ar mai a!emenitor !ec/t s 'ornim 'e urmele lui Cer=es si Ale=an-
11A
!ru cel Mare, n 'atria unor Ha-i,, :mar PaGGam si &ir!usiN 'utin mai t/r,iu, 'e ba,a
nsemnrilor mele !e cltorie, 3=ii-am scris cartea, !u' cum stii, n limba -rance,$
-B Iar la !ou,eci si cinci !e ani ati %,ut-o 'remiat !e Aca!emia &rance,$ Ati a%ut norocul s
cunoasteti !e tim'uriu celebritatea, si ast-el ati -ost scutit !e m'unsturile !ureroase cu care
4<im'ii nesi4urantei ntea' a!esea %ocatiile tinere$
B De un!eS Am a%ut, n 'o-i!a succesului !e atunci, multa %reme nc, cele mai mari n!oieli cu
'ri%ire la c<emarea niea scriitoriceasc, !esi acolo, n 1ersia, a%usesem im'resia c am !esco'erit
c<eia 're!estinrii mele$ M temeam !e lau!e ca !e niste lin4useli 'er-i!e, 'oate si 'entru c
mama mea le !etesta si -iin!c m iubea mai 'utin !in cau, c B 'retin!ea ea B 7atr4eam
'ri%irile9$
Scriitoarea se a'lec asu'ra -lanelei 'e care o m'letea si, !u' ce trecu %reo c/ti%a oc<eti !e 'e o
an!rea 'e cealalt, si urma -irul con-i!entelor;
B Nu stiu !ac ti-am %orbit si !umitale !es're maimuta Consul$ NuN Ei bine, era o %reme c/n!
'e scena music-<all-ului :lGm'ia !e la 1aris a'rea o maimut mbrcat n -rac si care se ase,a
la o mas, a'uca ntre !e4ete o -urculit si m/nca ser%in!u-se !e ea cu mult !e=teritate$ +umea o
a'lau!a !in rs'uteri$ Dac n locul maimutei un om ar -i -cut acelasi lucru, nu 1-ar mai -i
a'lau!at nimeni, nu-i asaN Ceea ce st/rnea a!miratia 4eneral era -a'tul c un 'ersona3 neobisnuit
s%/rsea un lucru -oarte obisnuit$ Ei bine, m-am ntrebat uneori !ac nu eram si eu un -el !e
maimut Consul, lu!at 'entru c eram t/nr, 'entru c eram -emeie si 'entru c 'urtam un
nume ce nu era -rantu,esc$ M n4ro,ea 4/n!ul c toat %iata a%eam s -iu a!mirat si lin4usit ca
o curio,itate, ca o maimut ce 're,int 'ublicului numrul ei !e atractie$ Cum s !iscern %aloarea
a!e%rat a crtilor mele !e -alsa %aloare, atunci c/n! tot ce mi se s'une bun !es're ele 'oate -i
!atorat unor cau,e strine !e literaturN si, c<iar !ac ce se scrie bun !es're crtile mele e sincer,
cine ar cre!e c nu e 'ltit !e mine cu o 'ri%ire, cu un !e3un sau cu
11.
baniN Cine, atunci c/n! eu nsmi m ntreb uneori !ac cel ce m lau! n-o -ace cum%a
aste't/n! n sc<imb ce%a !in toate asteaN Dar s re%in la Cele o't raiuri, ntr-o ,i, 'e %remea c/n!
nu eram <otr/t s-mi 'ublic aceast carte, Arma !e Noailles, %ara sotului meu, m-a 'o-tit n
a'artamentul ei !in a%enue Henri Martin, !e la 1aris, ca s citesc marelui ei 'rieten Maurice
Barres !in +es <uit 1ara!is$ Mi-a e='licat c Barres intentiona s 'lece n 1ersia si, !ec/t s cear
in-ormatii a4entiei Coo2, ea 1-a s-tuit s m consulte 'e mine$ Nu stiu !aca era sincer, ironic
sau curioas sa a-le ce am -ost n stare s scriu la %reo !ou,eci !e ani, socotin! 'oate c era !in
'artea mea o neobr,are s %reau s 'ublic la %/rsta aceea, n -rantu,este, o carte !es're 1ersia
!u' ce 1ierre +oti, o celebritate 'e-atunci, scrisese @ers Is'a<an$ N-am %rut s le 'ar
inconstient si le-am m'rtsit n!oielile mele$ 7Bine, a e=clamat Barres !u' ce a ascultat
c/te%a 'a4ini, !ar nu e !eloc acelasi lucruS +oti a %,ut 1ersia cu oc<ii unui om n %/rst, iar
!umneata cu ai unei -ete !e o'ts're,ece aniS9 Anna !e Noailles se!ea ntinsa 'e un se,lon4, ca
noi acum, cu-un!at n 'erne mari si moi, mic, -rumoas, cu un turban n 3urul ca'ului si cu
oc<ii ei enormi a'rinsi !e -ebr$ Am au,it-o s'un/n! cu o oarecare iritare n 4las; 7M mir cum ai
su'ortat s stai n 1ersia$ Eu n-as -i 'utut$ As -i murit ime!iat$ Dar tu, e a!e%rat, esti$$$
,!ra%nS9 Cu%/ntul 7,!ra%n9 m-a biciuit ca o cra%asa$ M ntrebam !ac mi-1 aruncase n -at
cu re4retul !e a -i ea boln%icioas, iar eu 'lin !e sntate B cel 'utin n a'arent B, sau 'entru
a-mi aminti c nu eram !estul !e ncercat !e %iat 'entru a a%ea cura3ul s 'ublic o carte n care
mai si 4/n!eamN Nu stiu$ Am 'lecat mai nesi4ur 'e mine !ec/t -usesem la %enire, s'un/n!u-mi
c ar -i mai nimerit s nu mai scriu, sa las 'e seama altora, mai n,estrati, 4ri3a literaturii$ A
trebuit s lu't !in rs'uteri m'otri%a 'u,!eriei !e n!oieli, s'un/n!u-mi c '/n la urm,
ncet/n! s mai scriu, nu numai c as muri, !ar i-as omor 'e toti aceia !es're care %oiam sa scriu,
s're a-i 'stra %ii n memoria 4eneratiilor %iitoare$ Asa mi-am 'ublicat Cele o't raiuri$
110
B si, o !at cu 'remiul Aca!emiei &rance,e si cu elo4iul con-ratilor consacrati !e talia unor 1aul
@alerG sau 1aul Clau!el, ati 'rimit n !ar a!miratia lui Marcel 1roust, nc necunoscut 'e-atunci
n lumea literelor$
B Am mereu naintea mea 'ri%irea a'rins a oc<ilor lui, care %e!eau n noa'te si ncercau cu
insistent s citeasc n mine$ Dar !es're asta am scris n Au bal a%ec Marcel 1roust, carte !es're
care -ratele scriitorului mi s'unea c o citeste cu 'lcere$ Mi-era recunosctor c am 'rotestat
m'otri%a absur!ei acu,atii !e snobism 'e care unii i-o a!uc romancierului, ne%r/n! s %a! n
cartea acestuia !ec/t 'rinti si !uci, cu toate c !oamna @er!urin, Bloc<, Elstir, Ber4otte, :!ette si
&rantoise, !esi n-au titluri !e noblete, sunt la -el !e bine ,u4r%iti ca si cei !in casa !e
8uermantes$ I s-a re'rosat oare lui Bal,ac atasamentul lui 'entru !ucesa !e Cas-tries sau lui
Mic<elan4elo c a iubit-o 'e @ittoria ColonnaN Nebunie, n acest imens a,il, n care -iecare e
nebun, ns cre!e c e cellalt$$$ Dar nu 'ot s-mi iert ca am ru4it !e Marcel 1roust n seara c/n!
1-am cunoscut, la balul !at !e ,iarul + FIntransi4eant$
B Erati -oarte t/nr, si tineretii i se trec multe$
B Nu-mi mai %orbi !e tinerete$ ti-a!uci aminte %ersurile Annei !e NoaillesN
1ourtant tu tFen ir as un3our !e moi, Oeunesse, 6u tFen iras tenant lFAmour entre tes bras$$$1
B 1ltiti cu remuscri acea sear n care ati 're-erat s !ansati cu Bertran! !e &enelon, !ec/t s
rm/neti sec<estrat, 'e un scaun aurit, !e un brbat necunoscut, nebrbierit, cu 'altonul 'e el, cu
-ata !e o 'aloare le%antin, si care nu a%ea nici mcar scu,a, -at !e !umnea%oastr, !e a -i
celebru$
B M 3u!eci as'ru, !ar nu 4resesti, ntr-a!e%r, 1roust mi-era necunoscut$ @olumul lui !e nu%ele
B 're-atat, !in
1 si totusi, m %ei lsa-ntr-o ,i, Ounete,
: s te !uci, n brate cu Iubirea mea (lb$-r$* (n$ e!*$
119
'olitete, !e Anatole &rance B era !e mult %reme uitat$ C/n! mi-a -ost 're,entat, 1roust nu era
!ec/t -iul unui me!ic remarcabil, membru al Institutului &rantei$ Mai t/r,iu ns, !u' ce i-am
citit %olumele a'rute !in ` la rec<erc<e !u tem's 'er!u, am !orit nes'us !e mult s-1 re%!, !ar
1roust era bolna% si 'rimea -oarte 'utin lume$ ntr-o sear, 'e c/n! ieseam !e la :'er cu Anton
Bibescu, %rul sotului meu si bun 'rieten cu 1roust, si cu Elisabet<, sotia lui Anton, acesta mi
s'use; 7Ce-ar -i !aca i-am -ace o %i,it lui 1roustN stiu c tii nea'rat s-1 re%e,i, si el nu
'rimeste !ec/t noa'tea$9 Asa am sunat la usa lui B Elisabet<, Anton si cu mine$ Ne-a !esc<is
Celeste si ne-a ru4at s aste'tm c/te%a momente, !u' ce ne-a e=aminat !in ca' '/n n
'icioare$ A'oi, s-a ntors si ne-a s'us; 7Domnul Marcel % roa4 s-1 iertati, !ar e su-erin! si se
teme !e 'ar-umul 'rinteselor$9 1roust era astmatic, nu su'orta mirosurile tari, noi !ou a%eam
-lori n 'r, eram 'ar-umate, iar Celeste ne mirosise$ C/te%a luni mai t/r,iu, 1roust se stin4ea !in
%iat$
Mart<a Bibescu -cu o 'au,, n care 'ri%i atent '!urea !e !incolo !e lac$ si a!una amintirile$
B Cocteau mi 'o%estea c n tineretea lui, noa'tea, !u' ce stin4ea lumina, a -ost un tim' c/n!
%e!ea, n casa !e 'este !rum, o -ereastr ce rm/nea luminat$ Ar!ea acolo n be,n un bec, ca un
-ar 'e o st/nc, !easu'ra aco'erisurilor 'ari,iene$ Cocteau se ntreba cine oare %e4<ea 'este !rum
!e el asa !e t/r,iu si-si ima4ina n o!aia aceea o croitoreas sraca cos/n! roc<ii 'entru -emei
bo4ate, sau o bolna% solitar lu't/n! cu insomnia, sau un stu!ent 're4tin!u-si e=amenele, sau
'oate un su-let nelinistit muncit !e ntrebri$ si noncon-ormistul Cocteau se simtea n!emnat s
treac stra!a, s urce n casa !e 'este !rum si s bat la usa !incolo !e care se a-la 'oate 'rietenul
'e care nu-1 4sise, sau iubita nent/lnit !ec/t n %is$ Dar serile treceau, Cocteau nt/r,ia s
-orte,e 'ortile !estinului si-mi s'unea c-i 'are acum nes'us !e ru$ De ceN 1entru ca ntr-o ,i,
citin! ntr-un ,iar rubrica !eceselor, a a-lat c n camera aceea cu lumina me-
1"#
reu a'rins n noa'te %e4<ease 'oetul Rainer-Maria Ril2e$ ai Cocleau, care-mi 'o%estea aceast
nt/m'lare !u' ce-i s'usesem c/t !e ru mi 'rea c am ne4li3at sa-1 re%! 'e 'roust, a a!u4at
cu !re't cu%/nt c 'rile3urile sunt ca niste trenuri ce se o'resc o cli' n %iata noastr, in%it/n!u-
ne sa le luam$ Dac ne co!im, 'rile3urile-trenuri 'ornesc s're necunoscut si le 'ier!em o !at
'entru tot!eauna$
B Dar, -iin!c a %enit %orba !es're Ril2e, 1-ati cunoscutN
B Eram bun 'rieten cu Mrie %on 6<urn un! 6a=is-Ho-<enlo<e, castelana !e la Duino si marea
'rotectoare a lui Ril2e$ n co'ilrie, Mrie locuise la @ila !FEste, care a'artinea unc<iului ei,
car!inalul Ho<enlo<e$ Acolo 1-a ascultat 'e +is,t, im'ro%i,/n! sub clar !e lun$ 1ianul -usese
a!us 'e teras$ &/nt/ni arte,iene tremurau 'ali! n lumina albastr, 'rintre c<i'arosi, iar cli'ocitul
lor amintea o 'loaie !e %ar$ n%luit n noa'tea trans'arent si cal!, &ran, +is,t com'unea
acolo Oocuri !e a' !e la @ila ! FEste, iar ea i 'ri%ea -ericit 'ro-ilul !antesc si 'letele m/n4/iate
!e ra,e ar4intii$ +a Duino am -ost o sin4ur !at, nainte !e bombar!area, n 191A, a castelului$
Eram multi oas'eti 'o-titi acolo si, c<iar n seara sosirii mele, Mrie ne citi 'rima Ele4ie a lui
Ril2e n bu!oarul n care -usese scrisa;
Ker, Jenn ic< sc<riee, <orte mic< !enn aus !en En4el :r!nun4enN
7Cine, c/n! as stri4a, m-ar au,i !in Cetele n4erilorN9 nce'u Mrie, si, 'e msur ce-o ascultam
r'it !e ritmul %ersurilor, !e mu,icalitatea incom'arabil a limbii -olosite !e 'oet, !e 4lasul
%ibrant ce rostea 'oemul ntr-o c/ntat ca!ent, !e ambianta 'uternic e%ocatoare, mi-au !at
lacrimile$ Mrie mi le-a %,ut cur4/n!u-mi 'e obra3i si m-a mbrtisat cu cl!ur$ Abia !u'
aceea a a-lat c nu stiam nemteste si c eram ril2ean$$$ 'e ncre!ere$ Dar cu at/t mai mult mi-a
'retuit emotia$ Mi-a !o%e!it asta, ncre!int/n!u-mi Memoriile ei si trimit/n!u-mi-1 'e Ril2e la
1aris, ca s m cunoasc$ A sunat la usa mea ntr-o ,i ume! !e -ebruarie,
1"1
si 'oetul 'e care-1 %e!eam 'entru 'rima oar era o umbr !escrnat si luminoas$ M 'ri%ea si-1
'ri%eam -r s ne %orbim, 'entru c eram la -el !e intimi!ati unul n -ata celuilalt si ne 'ierise
4lasul$ A'oi, tot Mrie %on 6<ura un! 6a=is a -ost aceea care i-a !at lui Ril2e s citeasc o carte a
mea, Is%or, le'aGs !es saules$ +ui Ril2e i-a 'lcut$ Mi s-a s'us c ntr-o scrisoare a!resat
tra!uctorului su n rom/neste, 'oetul Ion 1illat, ar -i e=clamat; 7Cum s nu iubesti Rom/nia
!u' ce ai citit Is%or6F
B Du' Cele o't raiuri, mi se 'are c Is%or a -ost a !oua !umnea%oastr carte !e mare succes,
nuN
B Am 'ublicat Is%or la 1aris, n 19")$ Cartea mi-a -ost ins'irat !e %iata satelor rom/nesti si !e
tra!itiile milenare res'ectate cu s-intenie !e tranii munteni$ Am scris Is%or !u' nsemnrile
mele ,ilnice si nimic !in ce am 'us acolo nu e in%entat$ Am -cut cartea !in !ra4oste 'entru tar,
!ar si 'entru cititorii cumseca!e, mo!esti, anonimi, !e bun cre!int, !in strintate mai ales, care
!e alt-el m-au -elicitat$ C/n! a a'rut Is%or si a 'rimit !in 'artea lui 1aul Sou!aG, criticul literar al
,iarului +e 6em's, o recen,ie -a%orabil B n care se s'unea, ntre altele; :n aime le li%re !e la
'rin-cesse, et son li%re -era aimer son'aGs" B, 7lumea bun9 !e la noi m-a acu,at c 1-am
7%r3it9 'e criticul -rance, ca o a !oua Circe si c am obtinut articolul acela -a%orabil mie,
'o-tin!u-1 la un !e3unS Asta, cu toate c Sou!aG era recunoscut ca incoru'tibil si c, la a'aritia
articolului, nu-1 cunosteam$ Dar nu numai Sou!aG mi a!ucea elo4ii$ +a'rincesse Bibesco nous
o--re un matre li%re), a-irma ,iarul !e st/n4a + FEre nou%elle, iar E=celsior e=clama; VuelIues-
uns !e nos ecri%ains aussi 'ourraient se mettre son ecole, si conti-
" Ne 'lace cartea 'rintesei, iar cartea ei ne %a !etermina s-i iubim tara (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
) 1rintesa Bibesco ne o-er o carte-mo!el (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
Unii !intre scriitorii nostri ar 'utea, si ei, s n%ete !e la ea
(Ib$ -r$* (n$ e!$*$
1""
nua ast-el; 1lut au= !ieu= Iu Fils 'osse!assent la luci!ite !e la 'lume et la !ecision !u rGt<me !e
cette etran4ere$ Haute litterature, !e 4ran!e %aleur !Fart5, !eclara +a Re%ue bleue ntr-un numr
!in anul 19"), n %reme ce critica rom/nWs-c, 'entru a c/nta n struna 7lumii bune9, nu s'unea
a'roa'e nimic$
B S nu -iti cum%a ne!rea't cu critica rom/neasc, cci numerosi oameni !e cultur !in tara
noastr %-au 'retuit n aceeasi msur ca si cei !in strintate$ 1etru Comarnescu, !e 'il!, sau C$
8ane au scris !es're !umnea%oastr cum nu se 'oate mai elo4ios$ Alice @oinescu % a'recia, ca
romancier, memorialist si ca 'o%estitoare, iar Sa!o%eanu a scris !es're Is%or cu%inte c/t se
'oate !e -rumoase$
B Ai !re'tate, numai c toate acestea au %enit mai t/r,iu, iar nu la a'aritia crtii$ Nici Nicolae
lor4a nu m-a nteles atunci$ A scris !es're mine un articol intitulat, mi-a!uc aminte bine; Nu cu
inteli4enta, ci cu inima, !oamnS mi re'rosa c nu am scris Is%or cu !ra4oste, ci numai cu
inteli4ent$ 1e !e alta 'arte, maresalul A%erescu a-irma tocmai contrarul$ 7Ce curios, se mira el,
'o%estin! !es're lucruri cunoscute la noi !e toat lumea, !umneata ai reusit s-i interese,i 'e
strini$ Cu ceN9 Cu ce altce%a !ac nu cu inima, 'entru c numai cu inima i 'oti -ace 'e altii s
iubeasc o carte n care scrii numai !es're lucruri ar<icunoscuteS Bietul lor4a nu s-a 4/n!it la
asta$
B Coar!a ma3or a %ocatiei !umnea%oastr scriitoricesti nclin ns, cre!, s're memorialistic$
B Am 'ublicat numeroase crti !es're oamenii care mi-au trecut 'rin %iat si !es're
e%enimentele la care am asistat; Vuatre'ortraits, 1ortraits !F<ommes, Ima4es !FE'inal, &euilles !e
calen!rier, +e !estin !u lor! 6<omson, 'e l/n4 alte c/te%a bio4ra-ii$
5 S !ea Dumne,eu s aib si ei luci!itatea stilului si ritmul 're4nant al acestei strine$ +iteratur
strlucit, !e mare %aloare artistic (lb$ -r$* (n$ e!$*$
1")
B $$$1e care le-ati semnat +ucile Decau=$ De team c un e%entual insucces %-ar umbri
celebritateaN
B Am sa-ti e='lic$ M a-lam o!at la unul !intre acele nc/nttoare !e3unuri 'ari,iene un!e,
!u' -ormula lui Ana-tole &rance, asa !e !ra4 lui Barres, 7-iecare era interesat !e con%ersatie
numai n msura n care %orbea el9, c/n! cine%a 'omeni !e o o'inie a lui &laubert, 'otri%it creia
un a!e%rat scriitor ar -i acela care s-ar arta n stare s -ac un roman 'o'ular care s -ie sa%urat
!e un c/t mai !i%ers numr !e cititori$ +a asta m-am 4/n!it c/n! am semnat cu alt nume
bio4ra-iile 'e care le stii; Mrie KaleJs2a, +es amants c<imeriIues, Patia, +oulou 'rince
im'erial, +ouison etc$
B si e='erienta %-a reusit, !e'sin! c<iar aste'trileS
B ntr-o ,i, la o reuniune siman!icoas, sotia unui ministru mi mrturisi c sotul ei citeste cu
nc/ntare un roman intitulat Patia, scris 'entru -emei !e ser%iciu !e o necunoscut, o anume
+ucile Decau=$ Era tocmai ce-mi !orisem; s scriu o carte care s 'lac n e4al msur unui
ministru si unei -emei sim'le$ Patia a !e%enit 'ersona3 'o'ular !e carte si a'oi !e -ilm, !ar, ca si
celelalte crti 'e care le-am 'ublicat sub 'seu!onim, nu este 'entru mine !ec/t, asa cum s'uneai
a!ineauri, re,ultatul unei e='eriente$ Ce am scris '/n acum n acest sector al memorialisticii nu
m multumeste$ De -iecare !at !u' ce-i trimiteam o carte a mea cu amintiri, -ostul 'rim-
ministru I$ 8<$ Duca mi multumea si m ntreba; 71e c/n! Saint-SimonN9, a!ic 'e c/n! %or
a'rea n librrii memoriile mele, 'e care le !orea n -elul acelora ale !ucelui !e Saint-Simon,
rmase celebre$ Asa m ntreb si eu acum; 'e c/n! %oi !e%eni un Saint-Simon al trii si al e'ocii
meleN
B Dar ce %-a !eterminat s 'o%estiti marea !ra4oste a tarului Ale=an!ru II 'entru Patia
Dol4oru2iN Sau mai e=act; ce %-a -cut ca !intre numeroasele i!ile istorice !in c/te au e=istat si
au -ost consemnate !e bio4ra-i s o ale4eti tocmai 'e aceastaN
1"
i
B 1o%estea Patiei Dol4oru2i mi-a -ost istorisit !e @era +obano%a, o %ar a Patiei si toto!at
nasa sotului meu$ As-cult/n!-o, a%eam im'resia c au! o 'o%este cu o ,/n, creia tarul,
n!u'lecat !e ru4mintile ei, i-a -4!uit c %a !a o constitutie 'o'orului su n ,iua c/n! ea %a -i
ncoronata m'rteas la Premlin$ Ca s-1 -ereasc 'e m'rat !e in-luenta ei !emocrati,ant,
nobilii au trimis-o la 1aris$ Dar, sub 'rete=tul c %rea s asiste la e='o,itia ce se !esc<isese, n
10A., n Ca'itala &rantei, tarul a aler4at s-o %a!$ ntr-o ,i, 'e c/n! se ntorcea !e la +on4c<am',
tarul a -ost %ictima unui atentat$ A sc'at neatins si, !e s'aim sau !e bucurie, s-a aruncat n
bratele -emeii iubite$ Dar soarta i-a !es'rtit$ tarul a -ost asasinat n 1001 !e ni<ilistii !e la @ointa
'o'orului, n -runte cu So-ia 1etro%s2aia si Oeliabo%, ambii con!amnati a'oi la s'/n,urtoare$ Ce
se stie mai 'utin !es're aceast -emeie 'e care tarul a a!orat-o e ca a trit tot restul %ietii sale
retras si c a murit srac, la Nisa, n 19"1$ Ca s-i scriu %iata, nu am a%ut ne%oie !e ar<i%e
!i'lomatice sau !e cores'on!ent intim, 'entru c cele 'o%estite mie !e @era +obano%a mi-au
-ost !e a3uns$ si a mai inter%enit nc ce%a;
B Ce anumeN am ntrebat-o curios$
B : nt/m'lare ne're%,ut$ +a 1aris, ntr-o sear, eram la :'er, 'o-tit n a%anscena 'rintesei
+obano%a$ C/nta sa-lia'in, n Boris 8o!uno%$ Mi-a!uc aminte c @era 'urta o roc<ie ro, si c era
aco'erit !e sus '/n la 4enunc<i cu o a!e%rat armur -cut !in sira4uri !e !iamante$ A%ea 'e
ea o comoar a 8olcon!ei si, %,/n!-o, mi-am e='licat 're,enta n s'atele ei a unui ca,ac narmat
cu 'istol si cu 'umnale, care m intri4ase '/n atunci$ Dar nu !es're asta %oiam s-ti %orbesc, ci
!es're altce%a$ @era +obano%a era nsotit !e o !oamn n %/rst, mbrcat n ne4ru si 'urt/n! la
4/t un tri'lu colier !e 'erle, -r %reo alt bi3uterie, n tim'ul s'ectacolului, am remarcat, la un
moment !at, o miscare 'e care acea !oamn n ne4ru o e=ecuta cu m/na n 3urul 4/tului !e
re'etate ori$ 1rea c ncearc, n 'enumbra lo3ii,
1"5
s 4oneasc ce%a in%i,ibil, care o nelinistea$ C/n! s-a -cut lumina, am nteles ce i se nt/m'lase;
i se ru'sese colierul si se str!uia ,a!arnic s-1 nnoa!e$ @,/n! c nu reuseste si c 'erlele i ca!
'e 3os, m-a 'ri%it si, cu s-iala cu care te a!rese,i cui%a 'e care abia 1-ai cunoscut, m-a ru4at s-i
!au un -ir !in 'rul meu, ca s-si nnoa!e cu el sira4ul !e 'erle, a!u4/n! cu o %oce 'lcut,
murmurat; 71entru c 'rul meu nu mai e !estul !e lun4$9 I-am m'linit n!at !orinta si, cu -irul
meu !e 'r 'rins !e ea cu o remarcabil !e=teritate, a o'rit ntr-o cli' 'loaia !e 'erle$ S-a ntors
a'oi s're mine, multumit, si mi-a m/n4/iat usor, cu 'alma ei mic, obra,ul$ A !oua ,i, am a-lat
!e la @era c !oamna !in lo3 care-mi ceruse -irul !e 'r era Patia Dol4oru2i, si am nteles !e ce
'rul ei 7nu mai era !estul !e lun49 !u' ce @era mi-a 'o%estit c, la moartea tarului Ale=an!ru
II, Patia si-1 tiase si l trecuse 'rintre !e4etele reci, m'reunate, ale iubitului ei culcat n sicriu$
Am aste'tat s-si termine 'o%estirea 'entru a-i 'une o ntrebare ce-mi sttea !e mult 'e bu,e;
B Nu sunt 'utini cei care % 'oart 'ic 'entru c nu scrieti n rom/neste$ Ce le rs'un!etiN
B Nu uita, mi-a s'us, c &re!eric II scria tot n -rantu,este si c asta nu 1-a m'ie!icat s c/sti4e
btlia !e la Ros-bac< m'otri%a -rance,ilor$ Una !in !ou; ori crtile mele nu -ac !oi bani B si,
n ca,ul acesta, Rom/nia nu are nimic !e 'ier!ut B ori e ce%a !e ca'ul lor, si atunci Rom/nia nu
are !ec/t !e c/sti4at, 'entru c sunt scrise n una !intre cele trei limbi uni%ersale ale erei noastre,
'oate cea mai 'utin 'ieritoare !atorit clarittii ei$
A -ost ultima con-i!ent !in ,iua aceea$ Se nserase si masina ei m aste'ta, 'entru a m con!uce
n oras$
DomnulOacIues 6ruelle
n tim' ce Citroen-ul +e4atiei &rantei 4onea lin 'e soseaua bine as-altat s're 1osa!a, ministrul
OacIues 6ruelle, acre!itat !e tara sa n Rom/nia, mi %orbea !es're Marcel 1roust; cet ami
tGranniIue et mer%eilleu=, cet etre inatten!u et tou3ours %rai1, si, ascult/n!u-1, m 4/n!eam la
acel ciu!at 3oc al nt/m'lrii, care %oise s nt/lnesc n acelasi tim', la Bucuresti, trei !intre
'ri%ile4iatii care-1 cunoscuser 'e autorul Cutrii tim'ului 'ier!ut, la 1aris; scriitoarea Mart<a
Bibescu, scriitorul Anton Bibescu, %rul sotului ei, si OacIues 6ruelle, ministrul &rantei, om !e
litere si el$ Qa!arnic cutam s !es'rin! un rost ascuns al acestei coinci!ente> n-a%eam cum s-mi
nc<i'ui c, trei,eci !e ani mai t/r,iu, stimulat !e ea, a%eam s scriu o mo!est carte !es're
Marcel 1roust$
Domnul 6ruelle o cunoscuse 'e Mart<a Bibescu cu ani n urm, si amintirea lui Marcel 1roust,
scum' am/n!urora, le 'ecetluise amicitia$ El -usese cel care o n!emnase s scrie Au bal a%ec
Marcel 1roust, 'entru a nu lsa ne'o%estite cele stiute !e ea n le4tur cu 'rietenia !intre marele
scriitor -rance, si -ratii Anton si Emanuel Bibescu, sau !es're cel care a%ea s !e%in, n romanul
lui 1roust, Robert !e Saint-+ou', a!ic !es're Bertran! !e &enelon, secretar !e ambasa!,
%oluntar n r/n!urile armatei -rance,e si mort 'e c/m'ul !e lu't c<iar la nce'utul r,boiului
mon!ial, n iarna lui 191$
1 Acest 'rieten tiranic si minunat, aceast -iint neaste'tat si mereu autentic, (lb$-r$* (n$ e!$*$
1". F
1entru c ne n!re'tam s're rese!inta Mart<ei Bibescu !in inima Car'atilor, un!e -usesem 'o-titi
!e ea s ne 'etrecem s-/rsitul s'tm/nii, 1-am ntrebat 'e ministru;
B Nu stiti cum%a, mai e cine%a 'o-tit la 1osa!a n a-ar !e noiN
B :, !ra4ul meu, mi-a rs'uns ,/mbin! ministrul &rantei, -ii 'e 'ace$ @om -i acolo ca ntr-o
'ies !e Musset; o 'rinci'es, a!ic Mart<a cu -iica si cu 4inerele ei, un ambasa!or, a!ic eu, un
t/nr atasat !e le4atie, !umneata, si un abate, 'ere Oean$ @om 3uca o come!ie !e salon cu 'utine
'ersona3e, n tim'ul ,ilei, !imineata, -iecare e liber s -ac ce 'o-teste, s l/nce,easc n 'at '/n
la 'r/n,, s se 'limbe 'rin '!ure, s citeasc$ Clo'otul ne %a c<ema la mas$ Du' !e3un, !ac
%a -i %reme bun, %om 3uca croIuet, iar !ac %a 'loua %om rm/ne cu totii n salon, %om sta !e
%orb sau % %oi citi !in ? FHistoire !es 8iron!ins$ Seara, !u' cin, %a -i r/n!ul Mart<ei s ne
citeasc ce%a sau s ne 'o%esteasc istorioare amu,ante !in re'ertoriul ei ine'ui,abil$ 1o%esteste
a!mirabil$ E o a!e%rat 'lcere s-o asculti$
B ntr-a!e%r$ si, n 'lus, e o a!e%rat 'lcere s-o 'ri%esti$ E at/t !e -rumoasS
B &rumoasN E o ruinS e=clam !omnul 6ruelle$ S-o -i cunoscut acum trei,eci !e ani$ Era !e-a
!re'tul -ascinant$ 1utea s -ac ce %oia !in oricine$ Am cunoscut n %iata mea multe -emei, !ar
Mart<a e unicat$ De alt-el, !ac m 4/n!esc bine, rom/ncele %oastre, n ultimul %eac cel 'utin, au
-cut la 'luie et le beau tem's" n &ranta noastr$
Ministrul se ntoarse s're mine si m 'ri%i atent cu oc<ii lui albastri, mari si 'utin bulbucati, cum
a'reau 'rin lentilele 4roase ale oc<elarilor$ C/n! si scotea oc<elarii, 'ri%irea lui !e mio' era
ine='resi%, ca aceea a orbilor, !ar c/n! si-i 'unea, 'rin!eau %iat ca -lorile o-ilite !u' ce au -ost
u!ate$
" &aire la 'luie et le beau tem's 7a -i mare si tare, a a%ea '/inea si cutitul9 (lb$-r$* (n$ e!$*$
1"0
B Ai au,it !e Hermiona Asa2i, -iica 'oetului %ostru 8<eor4<e Asa2iN A -ost sotia lui E!4ar
Vuinet$ Desi rom/nca, Hermiona Asa2i a -ost o n-ocat lu'ttoare 'entru !emocratie si 'entru
re'ublic, n &ranta$ A iubit 1arisul ca o -rantu,oaic$ Dac ai oca,ia, citeste-i Memoriile si, mai
ales, n-lcratul Oournal !u sie4e, n care trieste r,boiul 'urtat !e &ranta cu 1rusia n 10.# si
c!erea celui !e-al !oilea im'eriu -rance, cu 'atosul unei eroine antice %,ute !e Racine$ C/n! a
cunoscut-o, E!4ar Vuinet era sin4ur si abia a%ea !in ce s triasc$ +ua 'r/n,uri ie-tine, !e 0# !e
centime, si locuia ntr-o mo!est camer mobilat$ @,/n!u-1 asa !e srac si !e ne-ericit,
Hermiona Asa2i i-a 'us la !is'o,itie a%erea ei B si !e%otamentul, ce nu i-a li'sit nicio!at$
@reme !e !ou,eci !e ani, a m'rtit e=ilul cu el$ Ei, !ar cealalt rom/nc, Mria Cantacu,ino,
c/ntat !e Alecsan!ri al %ostru, care 4/n!ea, %orbea si-si scria B ca si el, !e alt-el B o bun 'arte
a cores'on!entei n -rantu,esteS$$$ A %e4<eat asu'ra lui Vuinet n 100$ Era, 'are-se, !e o
-rumusete -r seamn$ Mai t/r,iu, a !e%enit sotia 'ictorului 1u%is !e C<a-%annes$ I-a 'o,at
'entru celebra 'ictur a S-intei 8eno%e%a, 'atroana 1arisului$ Nu ti se 'are ciu!at c 'atroana
1arisului 'oart c<i'ul unei rom/nceN 1entru mine, acest !etaliu e simbolic, mi s'une c ,eii
nemuritori %or ca rom/ncele s 'atrone,e 1arisul, 'entru ca si !atorit lor &ranta s-si ntoarc
mereu 'ri%irea, cu o a-ectuoas 'ornire a inimii, s're tara !umitale, asa cum s-a nt/m'lat cu
E!4ar Vuinet si cu Oules Mic<elet, care s-au a'ro'iat !e Rom/nia 'rin -emei$ Dar, -iin!c a %enit
%orba !e Mic<elet, nu stiu !ac ai citit ce a scris el !es're ma!ame Rosetti$
I-am mrturisit c nu citisem si 1-am ru4at sa-mi s'un el$ Abia aste'ta;
B Mria Rosetti, sotia lui C$ A$ Rosetti, e 're,entat !e Mic<elet ca lu/n! 'arte la miscarea
re%olutionar !e la 100 !in Muntenia, m'rtin! multimii, 'lin !e nsu-letire, bucti tiate !in
stea4ul re%olutionar; albastru, 4alben si rosu, a'oi !istribuin! '/ine celor %reo sut !e mii !e
orseni si
1"9
!e trani rom/ni str/nsi n acel 1) se'tembrie, rmas n istoria %oastr, 'e c/m'ia !in a'ro'ierea
Bucurestiului$ 1atosul re%olutionar al acestei -emei, care abia nscuse o -etit B o bote,ase
+ibertatea, i ,icea +ibG, si, cu ea n brate, se !ruia re%olutiei !e3a amenintate !e otomanii intrati
n tar si 'e care se-ii re%olutiei i 'rimiser 'rieteneste B, i-a ins'irat lui Mic<elet 'a4ini
a%/ntate, e=altate as s'une, care merit s -ie cunoscute n s'ecial !e %oi, rom/nii$ Doamna
Rosetti si urmea, sotul n e=il, asa cum Hermiona Asa2i l urmase 'e E!4ar Vuinet$ si 'rseste
casa, lucrurile, 'leac !oar cu -etita la 'ie't, si risc %iata 4onin! s're %a'orul !e 'e Dunre n
care se a-l 4ru'ul re%olutionarilor rom/ni n -runte cu Blcescu bolna%, cu Bolliac, cu Ion
Bratianu, cu cei trei 8olesti, cu Rosetti, cu Q/ne, a3un4e naintea lor la :rso%a, care era 'e atunci
'rimul orsel !e 'e teritoriul Austriei, si a-l c 4u%ernatorul austriac al orselului %a m'ie!ica
eliberarea re%olutionarilor ce urmau s !ebarce acolo$ Atunci, Mria Rosetti -ace im'osibilul si
reuseste s-i 're%in si s le m'ie!ice !ebarcarea$ Urmreste %a'orul !e 'e trm, alear4 n 'as
cu el, c/n! n crut, c/n! 'e 3os, cu +ibG n brate, mbrcat trneste, ca s nu atra4 atentia$ E
a3utat !e tranii rom/ni !e 'e malul austriac al Dunrii$
B nc o rom/nc a!mirabilS am e=clamat eu$ Dar nu -ace 'arte !intre cele !e%otate &rantei,
!es're care nce'u-seti s %orbiti$
B 1entru c a%em !e-a -ace cu re%ersul me!alieiS Aceast 7a!mirabil rom/nc9, asa cum i-ai
s'us !umneata, era -iica unui scotian si a unei -rantu,oaice si s-a nscut la 8uer-nesseG$ Dac au
e=istat rom/nce !e%otate &rantei, au -ost si -rantu,oaice !e%otate n aceeasi msur Rom/niei, n
ca,ul Mriei Rosetti, nu stiu !ac Mic<elet a a!mirat n ea -rantu,oaica sau rom/nca$ 1oate c n-
ar -i a!mirat-o ca -rantu,oaic !ac n-ar -i -ost o asa !e bun rom/nc$ Dar s re%enim la
com'atrioatele !umitale$ 6rebuie s recunosti m'reun cu mine c sunt asemenea unor 'lante
crora solul &rantei
1)#
le 'rieste !e minune$ A!u-ti aminte !e Elena Bibescu, nscuta E'ureanu; n salonul ei 'ari,ian, se
nt/lneau Saint-Saens si DebussG, Anatole &rance si 1ierre +oti, Maeterlinc2 si Renan, iar Elena
@acrescu ntruneste n salonul ei elita s'iritualittii noastre$ A!u-ti aminte !e contesa !e
Noailles, Br/nco%eanc !e-a %oastr, care cinsteste 'oe,ia -rance,, asa cum @entura, El%ira
1o'escu, Alice Cocea cinstesc scena si cinemato4ra-ia -rance,e, n 'ri%inta am-itrioanei !e la
1osa!a s're care ne n!re'tm B si !e care c<iar ne a'ro'iem, 'are-mi-se B, ce s mai s'unN
Ursitoarele i-au <r,it o %iata -cut !in s'irit, !in aur, !in -rumusete si succese$ Din -ra4e!
tinerete a a%ut n 3urul si la 'icioarele ei scriitori ilustri si ca'ete ncoronate, artisti renumiti si
a%enturieri celebri, 'ersonalitti 'olitice !e toate culorile si crema aristocratiei internationale$ Are
o memorie nemai'omenit si nu se nsal nicio!at$ Dar iat c am a3uns la 1osa!aS
Oean, %/rstnicul ma3or!om al Mart<ei Bibescu, care ne aste'ta n 'ra4ul casei, 4alonat, nmnusat,
cu oc<elarii 'rinsi n rama lor metalic, 'rea mai !e4rab un %enerabil !ascl stesc !ec/t un
slu3itor !e cas mare$ Ne !esc<ise solemn 'ortiera masinii, l salut 'e ministru cu o re%erent
!iscret, iar 'e mine cu una abia 'erce'tibil, !/n!u-ne ast-el -iecruia 'ortia !e curtoa,ie ce ni se
cu%enea$ 6ruelle si a!use cu 4ri3 si e-ort 'iciorul !e lemn 'e trea'ta masinii$ 1oate c 'rote,a l
3ena si, -iin!c nu %oia s se obser%e lucrul acesta, se str!ui s -ie ,/mbitor, s-i a!rese,e c/te%a
cu%inte amabile lui Oean si ast-el s-i n!re'te atentia n alt 'arte, 'entru c nu-i 'lcea s -ie
com'timit si trecut n r/n!ul in-irmilor, i ntinse m/na lui Oean, i-o str/nse cu 'utere n semn !e
bun 4sit, !ar si 'entru a a%ea n ea un 'unct !e s'ri3in si a 'utea, 'rin !esc<i,tura str/mt a
'ortierei, s coboare mai lesne$ 1e Oean l consi!era !re't un res'ectabil com'atriot al su si a%ea
'entru el o real sim'atie, l ntreb 3o%ial;
B Comment %a la'rincesse, monsieur OeanN
1)1
B Oe crois Iu Felle se 'romene !ans le 3ar!in, 'arce Iu Felle a ete embetee3usIu F 'resent'ar !es
%isitesW i rs'unse ma3on!omul, uit/n! c noi abia sosisem 'entru a ne 'etrece acolo s-/rsitul !e
s'tm/n$
B Ooii Jelcome 'our nousS mi so'ti !omnul OacIues 6ruelle, amu,at si -ac/n!u-mi un semn
!iscret cu cotul$ W
-bl
) B Cum se simte 'rintesa, !omnule OeanN
B Cre! c se 'limb 'rin 4r!in, c i s-a ur/t cu %i,itele 'e care le-a 'rimit '/n acum (lb$ -i;*
(n$ e!$*$
1lcut bun %enit 'entru noiS (lb$-r$ si en4l$* (n$ e!$*$
1)"
Oean
Oean, %/rstnicul ma3or!om al 'rinci'esei, mi amintea !e %aletii en4le,i, asa cum i stiam !in
au,ite, !in lecturi si !in -ilme, %orbin! numai atunci c/n! sunt ntrebati !e st'/nii lor sau !e
musa-irii acestora si a!res/n!u-li-se, si unora, si altora numai la 'ersoana a treia sin4ular, !iscreti
si cu o bun crestere ce 'oate ser%i uneori !re't e=em'lu 7lumii bune9 ai cror an4a3ati sunt$
@aletii-mo!el sunt a!esea celibatari, ntele'ti si !istinsi$ Nu a'ar n -ata lumii !ec/t n li%rea,
'roas't tunsi si brbieriti, cu m/inile curate si cu manic<iura -cut, n ceea ce-1 'ri%ea 'e Oean,
nu stiu un!e n%tase cum s se com'orte n calitatea 'e care o a%ea$ Cre! c 'rimele notiuni i le
!!use st'/na lui si ca restul i se a!u4ase tre'tat, !in instinct$ A3unsese s res'ecte un -el !e
co! al com'ortrii analo4 cu al %aletilor i!eali !e 'retutin!eni, asa cum -iecare 'o'or a3un4e, cu
tim'ul, s-si -ormule,e 'ro'ria ntele'ciune n 'ro%erbe 'ro'rii$
Oean nu era im'resionat !e -unctiile nalte si !e titlurile !e noblete ale musa-irilor st'/nei sale$
Nu se 'ier!ea cu -irea naintea unui 'rim-ministru, 'oate 'entru c stia c 4loria e 'asa4er, nici
naintea unei e=celente, c/n! acesta era un ambasa!or strin, 'oate si 'entru c %,use
'erin!/n!u-se 'rin cas ,eci !in aceast s'ecie si-si !!use seama c un titlu mare nu e tot!eauna
a'ana3ul unui om mare$ Nu se 'ier!ea n 'lecciuni n -ata unei !ucese, 'entru c nu titlul l
obli4a la res'ect, ci alte criterii, care nu-1 nselau, !ar 'e care 'oate c n-ar -i stiut s le e='lice
altuia$ Ar -i -ost scos !in
1))
obisnuita lui in!i-erent -at !e ran4uri sociale, !ac st'/na ar -i 'o-tit ntr-o ,i la !e3un 'e
%reuna !intre 'ersonalittile !in satul lui natal, 'e 'rimar sau 'e 'reot B !es're care amintea
uneori, cu un simt al ierar<iei ce nu -unctiona c/n! 'omenea !es're unele ca'ete ncoronate, asa
cum rm/nem in!i-erenti au,in! !e moartea unui necunoscut, n sc<imb o !e'l/n4em 'e a unui
'rieten$
ntelea't in!i-erent a lui Oean se to'ea ns n -ata st'/nei sale$ Aceasta era i!olul lui$ i era
!e%otat asa cum un mare mistic e !e%otat &ecioarei, i a'ra casa cu toate comorile ei, i m'linea
toate !orintele c/n! satis-acerea acestora !e'in!ea !e el$ Cre! c si-ar -i !at bucuros si %iata ca s-
o tin 'e a ei la a!'ost$ Nu numai c-i era -oarte cre!incios, !ar o si imita$ Oean %orbea
-rantu,easca ei, cu timbrul %ocii ei, cu ntorsturi !e -ra, 'ro'rii ei$ 6oate astea nu-1 m'ie!icau
ns ca uneori s-o contra,ic si s-i !ea s-aturi, !e care ea asculta$ Su'rema lui !e%i, n relatiile
!omestice cu st'/na lui 'rea a -i ma=ima Amicus 1lato, se! ma-4is amica %eritasM, 'e care
binenteles n-o cunostea si a crei a'licare !!ea nastere uneori la scene neaste'tate, ca aceea !in
momentul sosirii noastre n %i,it la 1osa!a, c/n! ne s'usese c st'/na lui -usese '/n atunci
'lictisit !e 'rea multi %i,itatori$
n iarna ce trecuse, nmetii -cuser a'roa'e im'racticabil soseaua 'entru autoturismele
'articulare$ Autobu,ele ns mai circulau$ Mart<a Bibescu 1-a s-tuit ntr-o ,i, la !e3un, 'e
ministrul &inlan!ei la Bucuresti s %in la Mo4o-soaia cu autobu,ul, care B s'unea ea B e
a'roa'e 4ol la ora 'r/n,ului$
Oean, care ne turna %in n 'a<are, nu se 'utu o'ri s s'un;
B DaF !e un!eS C/n! e ,'a! mare, nu mer4 nici autobu,ele$ Iar, c/n! mer4, %in -oarte rar si
sunt tot!eauna ncrcate, nu numai cu cltori, ci si cu 'sri, curcani, 4/ste, mai ales acum n
'rea3ma srbtorilor$
1 1laton mi este 'rieten, !ar si mai 'rieten mi-e a!e%rul (Ib$ lat$* (n$ e!$T
1)
Iar c/n! a3unse n !re'tul meu, mormi ca 'entru sine; NEa <abar n-areS9
B Dar matre Antonia!e (consilierul 3uri!ic al -amiliei* cum a %enit !eun,i cu autobu,ulN i
re'lic Mart<a$
-B Dar %-a s'us la ce or a 'lecat !e-acasN Iar !e la autobu, B $$ $nu stationea, la intrarea n
'alat B '/n la 'oarta sunt a'roa'e !oi 2ilometri !e mers 'e 3os$ C/n! a a3uns, era 'lin !e
,'a!a$ A trebuit s-1 !escalt si s-i a!uc 'a'ucii !omnului De!e$$$
Mart<a Bibescu socoti necesar s inter%in amabil, ca s scurte,e istorisirea ma3or!omului, care
se 'ier!ea n amnunte, si !e%ie subiectul con%ersatiei 'e o cale li'sit !e obstacole;
B Matre Antonia!e e asa !e !elicatS Mi-a a!us !eun,i un enorm buc<et !e -re,ii, 4lsui ea 'e
un ton liric$
Oean ri!ic !in umeri n s'atele st'/nei, ca si cum ar -i %rut sa s'un; 7Eu i %orbesc !e ,'a!,
si ea i ! nainte cu -lorile9, si 'lec s're buctrie$
Alt !at, eram tot la mas, c/n! Mart<a Bibescu, care sttuse c/t%a %reme la 1osa!a si, s'un/n!
c e bolna%, nu 'rimise acolo 'e nimeni, 4sea !e cu%iint acum, !u' ce re%enise la Mo4osoaia,
sa se scu,e, 'o-tin! aici, la !e3un, 'e un cunoscut 'e care nu-1 'utuse acce'ta acolo$
B Nu m-am simtit !eloc n a'ele mele n 'rim%ara care a trecut$ Me!icii mi-au recoman!at s
-ac !in 1osa!a Ba-4nolles" si mi-au inter,is cu !es%/rsire s !uc acolo o %iat c/t !e c/t
mon!en$
Oean, care-mi 'unea 'e -ar-urie a !oua 'ortie !e tort, 'ro-te3/n!u-m ca !e obicei, mi so'ti
con-i!ential;
B Nu-i a!e%rat$ N-a -ost bolna%$
Mart<a Bibescu continua s-i %orbeasc musa-irului B s're a-si ntri a-irmatiile cu 'ri%ire la
mala!ia ei ima4inar B !es're ne'lcerile iernii la Mo4osoaia;
" Ba4nolles-!e-1F:rne, statiune termal !in Basse-Norman!ie, &ranta (n$ e!$*$
1)5
B Cre! c am rcit aici, 'entru c iarna %/ntul su-l !in abun!ent n 'alat, !e 'retutin!eni$ Casa
a -ost construit, asa cum amintesc si cronicarii, 'entru a ser%i %oie%o!ului care a nltat-o !re't
rese!int !e 'rim%ar$ C/n! %iscoleste, aco'erim -erestrele cu !ra'erii lun4i, iar arca!ele cu
co%oare, n4<esuin!u-ne ntr-un colt al salonului, ca sub cortul unei c'etenii arabe$
+-am %,ut 'e Oean 'u-nin! n r/s n 'alma nmnusat n alb !us la %reme n !re'tul 4urii$ +a
'lecare, 1-am ntrebat !ac si-a!uce aminte ce-1 -cuse s r/!$
B Am r/s !e aia cu c'etenia arab$ E nemai'omenitS De un!e a mai scos-o B nu stiu$ E ce%a
nou$ N-a mai s'us-o nicio!at$ Au,iti; 7ca sub cortul unei c'etenii arabe9S
Com'aratia 'e care a -acut-o ntre salonul ca'itonat si cortul c'eteniei arabe, c<iar !ac a -ost
s'ontan, n-a -ost ns n4<itit !e uitare, 'entru c, !u' mai bine !e trei,eci !e ani, citin!u-i o
carte !e amintiri, am re4sit-o, alturi !e multe alte -ra,e !intre cele cu care-si nc/nta musa-irii$
1entru a nu-si !ece'tiona au!itoriul si 'entru a nu 'ier!e %remea 4lsuin! la nt/m'lare, Mart<a
Bibescu si alctuise un re'ertoriu 'e care si-1 mbo4tea tre'tat, un re'ertoriu tot!eauna
instructi%, 'lcut si interesant$ S're !eosebire !e alt lume, care %orbea nainte !e a 4/n!i, ea
4/n!ea nainte !e a s'une ce%a$ De3unurile, ceaiurile, Jee2-en!-urile la Mo4o-soaia sau la 1osa!a
erau a!e%rate s'ectacole, cu !ecor a!ec%at, cu roluri bine n%tate !e ea, unul 'entru obisnuitii
casei, altul 'entru cei ce %eneau 'rima oar, cu anumite mo!i-icri n te=t n -unctie !e
nationalitatea, %/rsta, 4ra!ul !e cultur si 'o,itia social a celor cu care a%ea !e-a -ace B roluri
mereu am'li-icate, mbo4tite$ +a aceste s'ectacole, Oean si a%ea si el re'licile cu%enite, 'e care
le rostea asa cum le-ar -i rostit ea n locul lui !ac ar -i -ost ma3or!om, iar nu castelan$ Dac
%ocea lui semna cu a ei, asta era ns asa cum o caricatur i,butit 1-ar e%oca 'e cel 'e care-1
re're,int sau asa cum o c/ntreat r4usit ar c/nta Sem're libera imit/n!-o 'e 8alli-Curci$
Numai la tele-on %orbeam
1)A
cli Oean cre,/n! c sunt n le4tur cu 'rinci'esa, ntr-at/t !e lun4i i erau 7allooo9-urile si !e
racinian construite -ra,ele$ M 'ier!eam n 'oliteturi so-isticate, '/n ce remarcam con-u,ia$
B Din ce re4iune a &rantei e OeanN o ntrebase o !at, la mas, ministrul &rantei$
B E transil%nean, i rs'unse Mart<a Bibescu, arunc/n! un ,/mbet n -un!ul -ar-uriei$
1oate c era 'entru 'rima oar c/n! urec<ea lui OacIues 6ruelle nu -usese n stare s !eosebeasc
-rantu,easca unui tran rom/n !e aceea a conationalilor si$ Sau 'oate c i se 'usese un no! n 4/t
!esco'erin! la 'ortile :rientului un om sim'lu care se e='rima cu o !eosebit ele4ant n limba
trii sale$
Seara, Oean nc<i!ea cu 4ri3 usile ce !!eau 'e lar4a teras a 1alatului !e la Mo4osoaia si tr4ea
'este ele !ra'eriile 4rele si lun4i '/n la 'm/nt$ Iarna, -ocul ar!ea molatic n cminul !in salon,
alimentat !in c/n! n c/n! cu c/te o buturu4, iar noi ne sorbeam ca-eaua sub 'ortretele celor
!ou sotii ale %oie%o!ului 8<eor4<e Bibescu$ Oean a'rin!ea a'oi, una c/te una, lm'ile cu
aba3ururi enorme !e 'rin colturi, cu 4ri3, -r ,4omot, ca un ministrant lum/nrile !e 'e un altar
catolic$
B Oean res'ect cu strictete normele camu-la3ului, ne s'unea o !at Mart<a, n soa't, iar noi
urmream cu 'ri%irea, !e la !istant, core4ra-ia ma3or!omului, care se a'leca, se ri!ica, si nlta
bratele, unin! mar4inile !ra'eriilor, 'entru a i,ola 'er-ect lumina !in cas !e be,na !e a-ar$
B si -oarte bine -ace, ,ise 6ruelle$ Ar -i o a!e%rat catastro- ca o bomb s atin4 'alatul$
B Cre! c nu as mai a%ea 'uterea s-1 re-ac 'entru a !oua oar, 4lsui Mart<a$ Ca s-1 restaure,,
mi-am sacri-icat o bun 'arte !in a%ere si toat tineretea$
Oean se a'ro'iase !e noi si nce'use s str/n4 cestile !e ca-ea !e 'e mas$ : n%luia 'e st'/na
lui cu o 'ri%ire cal!
1).
si ume!$ 1ri%in!u-i 'e am/n!oi, m ntrebam ce tainice ratiuni 3usti-icau oare atasamentul
acestui %/rstnic tran !in 6ransil%ania 'entru aceast strlucit cobor/toare !in neamul
Ma%rocor!atilorN Nu 4seam rs'uns, 'oate 'entru c, asa cum se s'une, inima si are ratiunea ei,
'e care ratiunea nu o cunoaste$
Des'rtire
A%eam s-o 'rsesc 'e Mart<a Bibescu 'este nu mult tim', s're a 'leca n &inlan!a$ Mi-a!uc
aminte ca si cum ar -i -ost ieri, iar nu n au4ust 19", !e ,iua n care mi-am luat rmas-bun !e la
ea$ M-a con!us cu masina !e la Mo4osoa-ia la Bucuresti$ Automobilul s-a o'rit la un colt !e
stra!, ca s cobor, !ar, n loc s-mi %! !e !rum, am continuat s rm/n n matricea ca'itonat a
masinii, 'entru c nu m <otr/m s rostesc -ra,ele rituale, banale si triste, care se'ar$ Mi-a
multumit 'entru c, la un moment !at, 7'usesem umrul9 si-o a3utasem s transmit numele
Bibescu micului ne'ot a!o'tat !e ea, acelui amoras !e +ucas Cranac< care ntr-o sear se!ea n
bratele bunicii, 'e-o cana'ea ro, 'al si se 3uca cu smaral!ele !e la 4/tul ei$ 6rebuia intro!us n
le4e un amen!ament care s n4!uie minorului, cu acor!ul 'rintilor, s 'rimeasc numele
a!o'tantului$ se-ul !e cabinet al ministrului !e resort, cu care nt/m'ltor eram n relatii bune, a
obtinut usor a'robarea si semntura se-ului su 'e acea -ra, a!u4at la le4e, !atorit creia
numele istoric al Bibestilor nu s-a stins$
B Dumneata ai 'utut si ai stiut s m a3uti, mi-a s'us ea atunci, la !es'rtire, si mi s-a 'rut c
%ocea i tremura usor$ Meritul !umitale e cu at/t mai mare, cu c/t nu era %orba !ec/t !e o umbr
si !e un co'il$
Nu ntelesese ea oare, si nc !e mult, c nu 'entru umbra sotului ei r'osat, 'e care nu 1-am
%,ut nicio!at, si nu 'entru co'ilul 'e care 1-am %,ut o sin4ur !at, n bratele
1)9
ei, m-am str!uit s -ac s se transmit un nume, alt-el sortit s !is'arN Nu simtise oare c !e la a
!oua noastr nt/lnire m lsasem, ca at/tia altii, %r3it !e ea si c 'entru ea -cusem totulN 1entru
ea, si bucuros toto!at c am sal%at !e la 'ieire un nume rom/nesc$
@enin! %orba !es're sotul ei, tim'ul con-i!entelor, 'e care-1 cre,usem irosit, re%enea 'e
neaste'tate n acea ultim or$ Mi-a 'o%estit acolo ca n anul 19" -usese bolna% n 'rime3!ie !e
moarte si c me!icii care o o'eraser la 1aris i recoman!aser s -ie c/t se 'oate !e 'recaut,
!ac %oia s mai triasc$
B Nu mai 'utea -i %orba, n ce m 'ri%este, s 'ot transmite %iat$ Sotul meu era t/nr, si nu-i
!ruisem un -iu$ Din cau,a mea, numele risca s i se stin4, si numele e -oarte im'ortant n istoria
unei -amilii$
Consi!er/n!u-se rs'un,toare !e acest lucru, -cuse n ultima %reme toate !ili4entele 'entru a-si
transmite numele co'ilului -iicei ei, bietelului ultim nscut$
B Sotului meu nu i-am limitat nicio!at libertatea$ si-a !orit-o si a a%ut-o$ Dar ce ilu,ieS Cine e
liberN se ntreba o!at marele meu 'rieten, abatele Mu4nier$ n 4eneral, s'unea el, c/n! se cre!
liberi, oamenii nu -ac !ec/t s intre !in-tr-o cusc n alta$
n s-/rsit, mi-a urat un tres bon se3our en &inlan!e1 si, cu lacrimi n oc<i, ne-am !es'rtit, 'entru
a nu ne mai re%e!ea nicio!at$
Din &inlan!a, i-am trimis e'istole lun4i si lirice, n care i %orbeam cu nc/ntare !es're oamenii si
locurile !e acolo$ I-am scris, ntre altele, c 1-am nt/lnit la Helsin2i 'e Cur-,io Mala'arte, cu
care am %orbit n!elun4 !es're ea$ Mi-a rs'uns c-i -ace 'lcere sa-1 stie 7'rintre cei %ii9 si c-si
aminteste cu 'lcere !e 'o%estirile lui cu 'ri%ire la animale, !e la 1aris, !e 'e %remea c/n! locuia
n rue !e lFUni%er-
1 : -oarte 'lcut se!ere n &inlan!a (lb$-r$* (n$ e!$*$
1#
site$ 1lecat ntr-o cltorie n 6urcia, mi-a scris !e acolo c ? Fai -oit, !e Stamboul,
Constantino'ole, 'asseiste Iue3e suisS"
n!at !u' ntoarcerea mea n tar, am aler4at ntr-un su-let la Mo4osoaia, un!e n-am 4sit-o
ns !ec/t 'e -iica ei, care, m'reun cu sotul, m-a 'o-tit la !e3un ntr-o ,i ntunecat !e s-/rsit !e
noiembrie, n!at !u' r,boi$
M-a 'rimit Oean, ce%a mai mbtr/nit !ec/t l lsasem cu mai bine !e trei ani n urm, cu 'tl4ica
nasului mai rosie ca oric/n!, !u<nin! a butur, trist, abtut$ Am urcat n nc'erile !e care-mi
-usese !or, am 4sit toate lucrurile la locul lor, !ar 'alatul mi 'rea mort$ Am re4sit la locul ei
coli%ia n care o 'asre arti-icial ciri'ea si misca !in ari'i, mim/n! %iata, c/n! Mart<a Bibescu
ntorcea n coasta ei o c<eie !elicat$ +-am ru4at 'e Oean s-mi !ea %oie s 'un n -unctiune
rotitele ascunse, 'entru a 'ri%i !in nou acel s'ectacol in4enios ce m-nc/ntase alt!at$
B mi 'are nes'us !e ru, mi-a s'us Oean n -rantu,este ('entru c nu mi se mai a!resa !ec/t
ast-el*, !ar mecanismul nu mai -unctionea, !e la 'lecarea ei$ S-a !e-ectat si nimeni !e 'e-aici nu
se 'rice'e s-1 re'are$
+a -el mi se 'rea c se nt/m'lase si cu mecanismul luntric al btr/nului Oean$ Mi-am ntors
'ri%irile n 3urul meu$ +acul n care se rs-r/n4ea -ata!a %enetian a 'alatului mi se 'rea mort n
acea ,i mo<or/t$ Mort era si 'arcul !es-run,it, n mi3locul cruia, sub les'e,i, si !ormeau
somnul !e %eci cei !oi ne'oti al Mart<ei, 8eor4es si Mi<ai Br/n-co%eanu, c,uti 'e c/m'ul !e
lu't, iar 'unii, care urcau alt!at 'e teras, !easu'ra intrrii, ca s 'rimeasc !in m/na ei <rana
ntins lor 'e o ti'sie !e aram, !is'ruser$ Oac-Iues 6ruelle, -ostul ministru al &rantei la
Bucuresti, cu care, !atorit ei, m m'rietenisem, trecuse n tim'ul r,boiului n 7&ranta liber9 si
murise la Ma!ri!$ Mort era trecutul, cu lumea lui, r,boiul 'ustiise totul$ @iata trebuia nce'ut
!in
" Am -cut, !in Istanbul, Constantino'ol, 'aseist cum suntS (lb$-r$* (n$ e!$*$
11
nou$ 1e co%orul !in -ata mea cu stema Ma%rocor!atilor n mi3loc, 'asrea le4en!ar mi s'unea
c %iata renaste tot!eauna !in 'ro'ria-i cenus$ Era sin4ura ncura3are ne4rit 'e care mi-au
su4erat-o, acolo, lucrurile$
Oean mi-a !at %esti !e la st'/na lui$ Mi-a 'o%estit, 'ri%in-!u-m cu oc<i in3ectati, 'rin oc<elarii
lui cu ram !e s/rm, c ea era la 1aris, c-si re%,use 'rietenii, c n4enunc<ease la c't/iul
at/tor morti !ra4i care 'utre,eau n 'm/ntul &rantei si a cror amintire %oia s-o 'resc<imbe n
%eneratie, n 'a4ini !e carte; si scria memoriile$
B mi s'une c misiunea ei e s scrie !es're cei !usi, s're a-i 'escui !in uitare, mi ,ise Oean$
Mart<a Bibescu mi s'usese si mie !e mai multe ori acest lucru si m s-tuise ca, !u' ce nu %a
mai -i, s scriu ce%a si !es're ea$ Am ascultat-o, !ar mult mai t/r,iu$
Au,in!u-1 'e Oean %orbin!u-mi, am a%ut la un moment !at im'resia c o au! 'e ea a!res/n!u-
mi-se 'rin interme!iul lui, ca un !u< 'rin %ocea ma<mur a unui me!ium n tim'ul unei se!inte
!e s'iritism, ca un su-let !in acel tinut nc ne!esco'erit !es're care aminteste Hamlet$ @ocea
s'art care rostea cu%intele mi strecura, n tainitele urec<ii luntrice, ecoul timbrului melo!ios,
!e alt!at, al mbl/n,itoarei !e ser'i;
B Elle tra%aille en &rance, mais c Fest tou3ours, mon-sieur, 'our la 4loire !e notre'aGsN
Oean -olosea cu%/ntul tra%aille?1 n loc !e ecrire5, a!ic asa cum l -olosea ea, care-mi 'o%estea o
!at c a -ost ntrebat !e o boieroaic !e-a noastr, n -rantu,este, un!e lucrea,$ 1rinci'esa
Mart<a i-a artat camera n care obisnuia s scrie$ :<, nuS Oe %oulais sa%oir ou tra%aille,-%ous %os
robesSA i-a e='li-
) +ucrea, n &ranta, !ar tot 'entru 4loria trii noastre, !omnuleS (lb$-r$* (n$ e!$*$
A munci, a lucra> a tru!i (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
5 A scrie (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
A @oiam s stiu un!e % -aceti roc<iileS (lb$-r$* (n$ e!*$
1"
cat !oamna, 'entru care 7a lucra9 nsemna numai 7a-si lucra roc<iile9$
n ce-1 'ri%este 'e Oean, m 4/n!eam c/t !e 4reu e='licabile sunt uneori mani-estrile noastre
omenesti cele mai oneste$$$ Ast-el, nu ntele4eam !e ce Oean mi %orbea mie, rom/n ca si el,
numai -rantu,este si-mi s'unea n acea limb, cu le4itim m/n!rie 'atriotic, c 'rinci'esa
lucrea, n &ranta 'entru 4loria trii noastre, c/n! ar -i -ost natural s-mi !eclare acest lucru n
4raiul nostru matern$
De-atunci nu 1-am mai %,ut 'e Oean nicio!at$
Mart<a Bibescu o!i<neste, !in noiembrie 19.), n 'm/ntul &rantei, tar 'e care a iubit-o ca 'e a
!oua ei 'atrie$ 1e Oean mi-1 nc<i'ui ca 'e un 'ersona3 !intr-o -resc a lui 8iotto, culcat 'e %ecie
la 'icioarele st'/nei sale, 'entru a o %e4<ea si n moarte, mo!est si anonim, ca n %iat, cu
aceeasi !ra4oste 3usti-icat !oar !e ea nssi, 'e l/n4 care toate celelalte sentimente omenesti nu
sunt !ec/t 7aram strlucitoare si c<im%al ,n4nitor9$
"0 noiembrie 19.)
n inima 1arisului, 'e insula Saint-+ouis, Vuai !e Bour-bon, 5, locuieste scriitoarea Mart<a
Bibescu$ E miercuri, "0 noiembrie 19.)$
n camera !e 'rimire, n acelasi tim' camer !e lucru, ser si sanctuar, stau una l/n4 alta, n
'icioare, ncon3urate !e ra-turi cu crti, !e 'u,!erie !e -lori n 4lastre si n 4<i%ece, !e !osare,
caiete si a4en!e, !ou -emei; una ntre !ou %/rste, ener4ic, 'lin !e o autoritar bun%oint, iar
cealalt, scriitoarea, n %/rst !e o't,eci si sa'te !e ani$ Aceasta !in urm o n!eamn 'e cea
!int/i, nsotitoarea ei, s o lase sin4ura, ca s se 're4teasc, 'entru c urmea, s 'rimeasc o
%i,it$
B : %i,itN 6rebuie s -ie o eroare, 'entru c nu s-a anuntat nimeni$
B Ba !a, ba !a, ma!ame Blanc<e$ Aste't o %i,it -oarte im'ortant 'entru mine$
Doamna Blanc<e se ls con%ins cu 4reu si, !us usor !e umeri s're us, se retrase$
Sin4ur 'rintre -lori si crti, 'rintre !osare si nsemnri risi'ite n !e,or!ine 'e birou, 'rinci'esa
Bibescu se n!re't s're masa !e lucru, tin/n!u-se cu o m/n !e s'tarul unui scaun, a'oi cu
cealalt !e mar4inea cana'elei$ Se o'ri !u' c/ti%a 'asi si-si roti 'ri%irea %a4 s're -ereastra
nalt si n4ust, asemntoare celor !e la Sainte-C<a'elle$
1rin lumina cetoas a as-intitului, nc se mai ,resc malurile Senei si cele !ou turnuri masi%e
ale cate!ralei No-tre-Dame$
1
7De c/te ori m ntorc, !u' o mai n!elun4at absent, si 'ri%esc !e aici cate!rala, 'ro'ria-mi
nc/ntare mi-o aminteste 'e a Do4elui care, a3uns la @ersailles, se minuna c e acolo$9
Re,em/n!u-se !e mar4inea unei eta3ere, 'rinci'esa m/n4/ie n treact o %ec<e icoan 'e lemn,
stears !e ani;
7A su-erit !e-a lun4ul %eacurilor u,ura srutrilor9, murmur ea$ 7mi 'lcea s le s'un asta
strinilor care m %i,itau la Mo4osoaia si crora le artam aceast icoan !e care nu m-am
!es'rtit nicio!at$9
: mic o4lin! %enetian i re-lect c<i'ul !e culoarea -il!esului, cutele ce-i br,!ea, obra,ul si
4/tul, umerii nco%oiati, nasul scurt, usor a'lecat sub 4reutatea oc<elarilor cu lentile 4roase,
n!rtul crora se ,bate 'ri%irea nesi4ur$
7Q/na rea, Carabosse, mi-a luat na'oi, 'e r/n!, tineretea, -rumusetea care atr4ea 'ri%irile (cum
s'unea mama*, lim'e,imea %e!erii, si mi-a lsat !oar memoria, intact, ca s-mi amintesc si s
su-r$ Nu mai sunt si4ur acum, la btr/nete, !e 'icioarele care m 'oart, asa cum n-am -ost
si4ur, n tinerete, !e %aloarea crtilor 'e care le scriam$ :ri !e c/te ori mi se a!uceau lau!e sau
mi se o-ereau !istinctii literare, m ntrebam !ac nu cum%a erau !atorate mai !e4rab -a'tului c
,/nele-mi !!user o n-tisare mai !eosebit si c -ceam 'arte !in aristocratia unei tri !in
orientul Euro'ei, !ec/t -a'tului c 'uneam 'e </rtie 4/n!uri !intre cele ce -rm/ntau mai 'utin
mintea tinerelor -ete !e-atunci, cci eram -oarte t/nr c/n! Aca!emia &rance, mi-a 'remiat
Cele o't raiuri, cartea mea !e !ebut$9
1rinci'esa mai -ace %reo c/ti%a 'asi nesi4uri s're un -otoliu urias, care, cu bratele !esc<ise, e
4ata, 'arc, s-o 'rimeasc$
7&iin!c obisnuinta uci!e 'lcerea, mi-am !orit uneori moartea care uci!e obisnuinta$$$ Se s'une
c %iata omului e -cut !in !orint$ Dar nu se s'une nicio!at c ar -i -cut si !in satis-acerea
!orintei$9
: ram n4ust nca!rea, un imens arbore 4enealo4ic$
7Un ,iarist nai% m ntreba o!at !ac am un arbore 4enealo4ic$ Un arboreN : '!ure, !omnuleS
i-am rs'uns r/,/n!$ Era 'e %remea c/n! coc<etam '/n si cu rs'unsurile$$$9
15
7C/t !e mult mi-am !orit s scriu istoria -amiliei mele, a Ma%rocor!atilor si a Bibestilor$ Aceasta
!in urm nru!it cu a Br/nco%enilor, cu a Cantacu,inilor, cu a Basarabi-lor, !ar si cu a lui
Na'oleon Bona'arte, 'rin -iica natural a acestuia$$$9
Ma!ame Blanc<e r/c/ie n us$ Intr si nce'e s str/n4 !osarele ce ,ac 'e cana'ea$ 1rinci'esa
simte cum tim'ul trece, e4al, 'e l/n4 ea, 'rin ea, nemilos$
B Nu e ne%oie s -aci or!ine acum, ma!ame Blanc<e$
B Dar !oamna s'unea c astea't o %i,it$
B Da, !a$$$ !esi4ur$$$ o %i,it$$$
8lasul cu in-le=iuni !e or4a %ibrea, slab n 'enumbra o!ii; 71iete$$$ : 'iat a 1arisului$$$ Scen
imens, un!e mo!ista, Ma!ame +amort, m'leteste 'an4licile nelinistitelor !rumuri ale
'm/ntului$$$91
B A s'us ce%a !oamnaN
B A'roa'e nimic, nce'usem un %ers !intr-o Ele4ie a !ra4ului meu Ril2e$$$ si el o umbr
!escrnat a trecutului, ca at/tea si at/tea altele$$$
S-a ntunecat$ 6urnurile cate!ralei Notre-Dame s-au to'it n a'ele Senei$ Doamna Blanc<e
aco'er ntunericul !e a-ar cu brocartul !ra'eriilor !inuntru si a'rin!e, 'e msute, lumina
c/tor%a lm'i !e sub lar4i aba3ururi$
7A' a Senei, m %ei lua cu tine, cur/n!, s're un alt tr/m$$$ em'ortant %ers tes <a%res, tes
car4aisons !e bois, !e <ouille et !e ca!a%res$$$9"
B Ma!ame Blanc<e, a sunat cine%a$
B N-a sunat nimeni$ Doamnei i s-a 'rut$
B 6e ro4, !u-te totusi si !esc<i!e$ E%entual, astea't c/te%a minute acolo, '/n urc$$$
1 1lat,e, o 1lat, in 1aris, unen!lic<er Sc<au'lat,, ? Jo !ie Mo-!istin, Ma!ame +amort, ?!ie
ru<losen Je4e !er Er!e, en!lose Ban-!er, ? sc<lin4t un! Jin!et un! neue aus i<nen ? Sc<lei-en
er-in!et, Riisc<en, Blumen, Po2ar!en$$$ (Ele4ia a cince!* (n$ e!$*$
" Duc/n! s're micile tale 'orturi ncrcturile-ti !e lemn, !e <uil si ca!a%re$$$ (1aul @erlaine,
Nocturne 'arisien* (lb$-r$* (n$ e!$*$
1A
7si Ma!ame +amort nscoceste !in 'an4lici noi -un!e, ben,i, -lori, cocar!e, -ructe arti-iciale$$$
6oate %o'site ti'tor$$- 'entru ie-tinele 'lrii !e iarn ale sortii$ $$-ur !ie bi-li4en Kinter<ute !es
Sc<ic2sals$$$9
nsotitoarea i m'lineste !orinta$ Se !uce si !esc<i!e usa !e la intrare, un!e, -ireste, nu astea't
nimeni$ Se a'leac asu'ra ram'ei, !ar 'e tre'te nu urc nimeni$ Mai astea't la us %reo c/te%a
minute, a'oi se ntoarce$
n -otoliu, cu o carte 'e 4enunc<i, ntre tim', 'rinci'esa murise$)
) 8<islain !e Diesbac<, bio4ra-ul Mart<ei Bibescu, nu ! cre,are acestei relatri !atorate altui
bio4ra-, Mic<el 6ouraier, ci 'resu'une c 'rinci'esa a !ece!at n urma unui atac !e cor!, la ora
sa'te si 3umtate seara, miercuri, "0 noiembrie 19.), n %/rst !e o't,eci si sa'te !e ani (n$ e!$*$
1.
Doamna HGmans
Intr-o ,i -ierbinte !e iulie a anului 191, se-ul meu m anunt, 'e obisnuitul lui ton bla3in si
mucalit, c, n !u'-amia-,a acelei ,ile, urma s m %i,ite,e la minister o !oamn, si m ru4a
insistent s -iu c/t 'ot !e 'oliticos cu !omnia sa$ M ntrebam ce se ascun!ea n!rtul acestei
recoman!atii$ M str!uiam s -iu tot!eauna curtenitor cu toti cei ce m %i,itau la Directia
'rotocolului !in Ministerul !e E=terne, mai ales atunci, n 'rimele luni ale r,boiului, 'entru a
solicita o -a%oare sau 'entru a se 'l/n4e !e ce%a$ De aceea, -a'tul c mi se atr4ea atentia s -iu
!eosebit !e amabil cu !oamna care a%ea s-mi calce 'ra4ul mi se 'rea sus'ect$ +-am ntrebat 'e
se-ul meu !es're cine si !es're ce era %orba$ Mi-a s'us c %i,itatoarea e o olan!e, care a%ea o
c<estiune 'ersonal !e re,ol%at cu ministerul si c, !u' 'rerea lui, era$$$ cam ner%oas$
n s-/rsit, n !u'-amia,a aceea intr n biroul meu, la ora in!icat, o !oamn t/nr, -oarte slab,
nici ur/t, si nici -rumoas, cu o neliniste n 'ri%ire, 'urt/n! o roc<ie !e mtase 'e care erau
im'rimate monumentele re're,entati%e ale 1arisului, iar, a4tat !e un umr, o 'oset nc'toare
!in 'iele !e croco!il$ 1urta 'anto-i !in aceeasi 'iele, cu tocuri !in cristal !e st/nc, la mo! 'e-
atunci$ Am 'o-tit-o s sa!, si-a luat 'oseta !e 'e umr, a !esc<is-o nmiresm/n!u-mi biroul, si-a
a'rins o ti4aret Camei o-erin!u-mi si mie una, a'oi s-a recoman!at$ Era a4itat si se 3uca mereu
cu -ermoarul 'osetei, 'e care o tinea acum 'e 4enunc<i, n tim' ce-mi
10
%orbea, 'ri%eam amu,at -elul n care monumentele 1arisului erau !is'use 'e umerii si 'e 'ie'tul
%i,itatoarei$ Dar 'entru ce mi-o trimisese se-ulN
B Domnule, sunt %enit !e cur/n! n Rom/nia la %olanul 1a2ar!ei mele, 'entru a-mi %i,ita
ru!ele, nce'u ea$
@orbea clar si rs'icat ntr-o -rantu,easc -rumoas$ 1e 'arcurs, a%eam s !esco'r c era
rom/nc mritat cu un olan!e, si s constat cu oarecare uimire !u' aceea c, n ciu!a
str!aniilor mele !e a continua con%ersatia n rom/neste, 're-era s-si rosteasc monolo4ul '/n
la ca't n limba n care-1 nce'use$ M 4/n!eam, iarsi, c nu-si alesese momentul cel mai
'otri%it 'entru a-si %i,ita neamurile !e la noi !in tar acum, n 'lin r,boi, !ar m-am -erit s a!uc
%orba !es're asta, 'entru a nu o n!e'rta !e la subiect$ In !e-initi%, nici nu m 'ri%ea 'entru ce
se <otr/se s -ac acest lun4 %oia3 !e-a lun4ul Euro'ei acum$ Am ntrebat-o numai !ac n-a a%ut
!i-icultti trebuin! s tra%erse,e un continent n -lcri, sin4ur, la %olanul unui automobil$ M-a
asi4urat ime!iat c nu a%usese nimic !e su-erit 'e !rum si c neca,urile au nce'ut 'entru ea nu
strbt/n! Reic<ul sau alte tri, ci aici, la Bucuresti$ Cum asaN M ru4a s am rb!are si s n-o
ntreru'$ A%ea s-mi 'o%esteasc tot ce i se nt/m'lase, c !oar !e-asta se a-la acum n -ata mea$
Am asi4urat-o c %oi -i numai urec<i$
B Domnule, a3un4/n! la Bucuresti, mi-am nc<iriat o %il a-ar !in oras, 'entru a a%ea aer si
liniste$ M-am instalat la :to'eni, n casa !oamnei Beli4r!eanu, si i-am 'ltit c/t mi-a cerut, '/n
la s-/rsitul lui se'tembrie$ 1ro'riet-reasa mea 'oate s % asi4ure !e acest lucru la ne%oie$ Du'
cum %eti %e!ea, acest amnunt e -oarte im'ortant$ Ei bine, asear, 'e la ora ,ece, c/n! m-am
ntors !in oras acas, la :to'eni, si am intrat, n <ol era lumin si 'e cana'ele se l--aiau niste
3a'one,i$ Casa mi-era 'lin !e 3a'one,iS M-am s'eriat si am !at -u4a n o!aia mea !e culcare, ca
s anunt la tele-on 'olitia$ Ce s %! c/n! am a'rins luminaN Doi 3a'one,i B un brbat si o
-emeie B !ormeau n 'atul meuS
19
El s-a ri!icat 'e 3umtate si m-a ntrebat, 'e -rantu,este 'asmite, cine sunt si ce caut eu acolo$ Ei
bine, am 4sit c asta e c<iar 'rea !e tot$ N-am mai 'utut si mi-am iesit 'utin !in -ire$ +-am ru4at
n termeni !rastici s-si ia -emeia !e-acolo !e l/n4 el si, m'reun cu 3a'one,ii ceilalti, s 'lece
c/t mai re'e!e, !ac nu %rea s c<em 'olitia$ 7Doamn, mi-a rs'uns el tantos, asta e casa mea si
% ro4 s iesiti a-ar ime!iatS9 7De bun%oie si nesilit !e nimeniS9 i-am s'us$ 7Dar cine esti
!umneata, m ro4, !e n!r,nesti s m !ai a-ar !in casN Du' mutr, 'ari un ne4ustor care
%in!e co%oare 'e Calea @ictoriei$ C/t !es're maniere, ce s mai s'unSN Se %e!e c ati c<e-uit
toat ,iua si ati 4resit casa$ Aici, locuiesc eu$ Am nc<iriat toat %ila '/n la l octombrie si am
'ltit toti banii !oamnei Beli4r!eanu, 'ro'rietara casei$ Dumneata o cunosti 'e !oamna
Beli4r!eanuN9 6cere$ 7@e,i, !omnule, eram si4ur c n-o cunosti, 'entru c nu era nebun ca
s-ti nc<irie,e si !umitale casa$ si acum, !estul %orba$ Hai, miscati-% mai re'e!e, c ne-a'uc
!imineata$ Hai, <ai, mai re'e!eS9 Nu se miscau$ Se uitau la mine$ Am 'us m/na 'e tele-on$
Atunci, s-a re'e,it la mine, nu m-a lsat s a'uc rece'torul, 1-am m'ins na'oi n 'at, -emeia a
nce'ut s ti'e, s-a !esc<is usa, au intrat c/ti%a oameni !e-ai lor, n s-/rsit, ce s-ti mai s'un, a
-ost un trboi ntre4$ 7Dar cine esti !umneata, !omnuleN Cine sunt mitocanii stia care
n!r,nesc s 'un m/na 'e mineN9 am urlat eu scoas !in -ire$ 7Eu sunt ministrul Oa'onieiS9 mi-
a rs'uns brbatul !in 'at, 7si casa mi-a -ost re'arti,at !e autorittile rom/nesti, asa c te ro4,
!oamn, nc o !ata, s iesi a-ara si s 'leci un!e %ei stiS9 7Am s m 'l/n4 eu autorittilor9, am
stri4at eu, 7'entru %iolare !e !omiciliuS Am 'asa'ort strin si o s a3un4eti cu totii la ,!u'S9
1ersoana !in 'at a nce'ut s %oci-ere,e, m-a -cut im'ertinent si nu mai stiu cum, cucoana !e
l/n4 el m/r/ia ntr-una, eu i-am -cut albie !e 'orci, ur/tii ceilalti m ',eau ca s n-a'uc s
arunc cu ce%a n ei, n s-/rsit a trebuit sa-i las si sa 'lec, noa'tea, cu masina, !in nou n oras, ca s
scol !in sornn 'e-o
l
15#
na! a mea si sa !orm n cas strin 'e o cana'ea incomo!a$ Asa c, % ro4, !omnule, s-i !ati
a-ar 'e oamenii aceia !in casa mea$ S le !ea statul o alt %il, un!e o 4si, 'entru c !isear
%reau nea'rat s !orm acas$ Am 'ltit c<iria, am 'asa'ort n re4ul, autorittile rom/ne sunt
!atoare sa m a'ere !e <uli4ani$
B Du' c/te mi s'uneti, e %orba !e ministrul Oa'oniei si !e le4atia lui, iar nu !e <uli4ani, asa c
n-ar strica s % a!a'tati %ocabularul situatiei, ca s nu a%eti si alte ne'lceri, i-am s'us,
ncerc/n! s a!o't un ton ener4ic$
Re,ultatul a -ost !e,astruos$ Un torent !e in%ecti%e s-a 'ornit asu'r-mi si cu 4reu am i,butit s-1
'otolesc$ Am asi-4urat-o c m %oi str!ui s lmuresc lucrurile c/t mai 4rabnic, am con%ins-o s
mai 'etreac o noa'te 'e cana'eaua incomo! a ru!ei ei si i-am -4!uit c n ,iua urmtoare
totul se %a aran3a$
Du' 'lecarea ei, am nce'ut s -ac cercetrile cu%enite, 'e care mi le-a -acilitat un tele-on !in
'artea ministrului Oa'oniei, si a'oi un altul, !at !e mine 7autorittilor !e resort9$ Ce se
nt/m'laseN Casa !e la :to'eni era 'ro'rietatea unei e%reice, iar casele mai artoase si mai
nc'toare ale e%reilor -useser rec<i,itionate 'entru !i'lomatii strini, s're a-i 'une la a!'ost,
!ac %oiau, !e e%entualele bombar!amente ce 'uteau s sur%in$ 7Autorittile !e resort9, care nu
stiau c %ila !e la :to'eni -usese nc<iriat !oamnei HGmans, o re'arti,aser le4atiei Oa'oniei,
care n !u'-amia,a acelei ,ile se instalase n %il cu toti ai ei, n -runte cu ministrul acelei tri$
A !oua ,i, am stat !e %orb cu re're,entantul Oa'oniei, care mi-a re'etat ce-mi s'usese cu o sear
nainte, la tele-on$ Nici 'rin 4/n! nu-i trecea s se mute !e !ra4ul !oamnei HGmans, care se
'urtase, s'unea el, 7incali-icabil9$ :to'enii i con%eneau !e minune, iar cu 'ersoana aceea care
n%lise noa'tea n o!aia lui !e culcare s se !escurce 7autorittile !e resort9 cum %or sti$ Nu-1
'ri%ea 'e el$ Nu mai %oia n ru'tul ca'ului s aib !e-a -ace cu ea$ Sustinea c nu a mai
151
nt/lnit n %iata lui o ast-el !e creatur si o com'ara cu cele mai 'rime3!ioase -iare ale 3un4lei$ 1e
!e alt 'arte, !oamna HGmans m ameninta c se %a ntoarce ime!iat acas si c-i %a -ace
3a'one,ului un trboi 7s-o tin minte9$ Am asi-4urat-o c nici asa n-a%ea s-o uite 'rea usor si i-
am -luturat 'e la urec<e i!eea c 7autorittile !e resort9 ar 'utea s-o e='ul,e,e -rumusel !in tar
!ac nu se linisteste$ I-am amintit c e r,boi si c la 4uerre comme / la 4uerre1$ 1robabil c si-
a 4sit sin4ur un alt !omiciliu, ce%a mai 'utin contro%ersat !ec/t cel !e la :to'eni, si, 'e !e alt
'arte, 4/n-!in!u-se la 'robabilitatea (!e -a't, -oarte 'utin 'robabil* a unei e%entuale e='ul,ri,
!u' %reo c/te%a ,ile m-a anuntat c nu tine s se mboln%easc !e ner%i !in cau,a 3a'one,ului
si c %rea sa-si ia lucrurile !e la :to'eni$ Mi-a e='licat c a%ea niscai%a co%orase orientale !e
ru4ciune si c/te%a scul'turi !in 3a!, !in lemn, !in cristal, niste -etisuri !e care nu se !es'rtea
nicio!at n cltoriile ei si c %a trebui s -ac un !rum la :to'eni s're a si le ri!ica$ Eram
nc/ntat$ Sc'm !e o mare ncurctura, care, n lunile acelea !e r,boi, nu era sin4ura 'e care o
a%eam cu re're,entantele !i'lomatice strine$ I-am comunicat ministrului Oa'oniei %estea cea
bun si 1-am ntrebat c/n! ar 'utea trece !oamna HGmans s-si ia lucrurile$ 7Doamna HGmansN9
a e=clamat ministrul$ 7Nicio!atS9 M-a ru4at s %in eu la :to'eni si s-i ri!ic acele obiecte oribile
care ,ac cam 'retutin!eni 'rin cas$ 7Sunt lesne !e recunoscutN9 1-am ntrebat$ si !e un!e stia c
sunt ale !oamnei HGmans si nu ale 'ro'rietareiN Mi-a rs'uns ca nu ar 'utea -i !ec/t ale acelei
'ersoane 7incali-icabile si li'site !e 'u!oare9 si c-mi %a -i lesne s le recunosc -r cea mai mic
btaie !e ca'$
Doamna HGmans m-a asi4urat, si ea, c %oi recunoaste cu mare usurint acele obiecte !e cult
a'artin/n! unor semintii !in ar<i'ela4urile situate n mrile Su!ului, totemuri
1 6rebuie s te a!a'te,i circumstantelor (lit; 7la r,boi ca la ia,-boi9* (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
15"
sau -etisuri a!unate !e ea cu 'rile3ul cltoriilor 'e care le -cuse$ A%eau toate cam aceeasi -orm,
!oar mrimile erau !i-erite si materialul !in care erau lucrate$ Dar ce re're,entauN am ntrebat-o$
M-a asi4urat !in nou c le %oi recunoaste -r tru!, si a trecut la semnalmentele co%oraselor$
n ,iua stabilit, !oamna HGmans mi-a -cut cinstea s m con!uc '/n la :to'eni n 1a2ar!a ei
imens, !ar numai !e !ou locuri, si n care o 'o-tise si 'e 'ro'rietar, 'e !oamna Beli4r!eanu,
!in -ericire 'entru mine, cel instalat ntre ele !ou, la -el !e slab si !e 3una ca si !oamna
HGmans$ :ricum, eram -oarte n4<esuiti, iar !oamna HGmans, care con!ucea masina, abia
i,butea sa mane%re,e %olanul$ Asta nu o m'ie!ica s 4oneasc 'e soseaua a4lomerat si sa-si
strecoare cura3os 1a2ar!a 'rintre numeroasele camioane militare care-i %eneau n nt/m'inare cu
o %ite, com'arabil cu a ei$ Nu numai at/t, !ar !oamna HGmans, n tim' ce-si con!ucea
%e<iculul, simtea o im'erioas ne%oie !e a -uma ti4ar !e la ti4ar, i a!miram a4ilitatea m/inilor
care tineau ti4areta ntre !e4ete, m/nuiau %olanul si, la ne%oie, sc<imbtorul !e %ite,e !intre
'icioarele mele, si se !escurcau !e minune, e%it/n! coli,iunile, ce-mi 'reau ine%itabile, cu o
secun! nainte !e a se 'ro!uce$ Am ntrebat-o !ac nu ar 'utea s micsore,e %ite,a ca s
a3un4em cu bine la :to'eni, !ar mi-a taiat-o scurt, s'un/n!u-mi 'rintre !intii cu care musca
ti4ara c 7a!or %ite,a9 si asi4ur/n!u-m c nu %oi -i li'sit !e 'lcerea !e a-i %e!ea 'e 3a'one,i$
A a%ut !re'tate, 'entru c am a3uns cu bine la %ila !oamnei Beli4r!eanu, un!e ministrul Oa'oniei
si amabila sa sotie aste'tau, 'e 'ro'rietar si 'e mine, cu masa ntins$ Doamna HGmans a rmas
claustrat n 1a2ar!a ei, la mar4inea soselei, iar eu am 'rimit !in 'artea ei un mare cos !e ru-e, n
care urma s ncarc co%orasele si acele scul'turi bi,are 'e care, s'unea ea ,/mbin! eni4matic,
a%eam sa le recunosc 7-r 'robleme9$
@i,ita noastr a !urat !estul !e mult, nu 'entru c i!enti-icarea scul'turilor m-ar -i 'us n
ncurctur (-iecare !in-
15)
tre ele nu re're,enta altce%a !ec/t unul si acelasi simbol %iril al se=ualittii, !e !imensiuni si !in
materiale !i-erite*, ci 'entru c os'tul 're4tit n cinstea noastr era co'ios si, ca atare, nu se mai
s-/rsea$ Ni s-au o-erit 're'arate neobisnuite, 'e care am -ost n%tati cum s le m/ncm,
mane%r/n! bete n loc !e -urculite$ S-a mai ser%it ceai, rcoritoare 'entru cine nu !orea ceai, iar
ministrul si consoarta sa erau !e o amabilitate e=cesi%, 'e care n-o 'uteau altera c/tusi !e 'utin
!is'eratele semnale 'e care cla=onul !oamnei HGmans ni le trimitea 'rin s'atiu, !e la o %reme !in
ce n ce mai !es$ E=celenta sa 'rea c nu le au!e, iar 'ro'rietara casei si cu mine ne 're-ceam,
si noi, !in 'olitete, c nu le au,im$ Ministrul si cuta cu 4ri3 si cu rb!are cu%intele -rantu,esti
s're a ne m'rtsi 'unctul lui !e %e!ere asu'ra !es-surrii r,boiului, a-ar se ntuneca, iar eu
m 4/n!eam cu 4ri3 la !rumul s're cas, n autoturismul !e !ou locuri, lsat n %oia ner%ilor
!oamnei HGmans, care, 3u!ec/n! !u' struinta semnalelor, erau eliberati !e orice elementar
auto-st'/nire$
Ca n basmul cu Scu-ita Rosie, totul s-a terminat '/n la urm cu bine, lu'ul nu ne-a m/ncat la
na'oiere, iar ministrul Oa'oniei mi-a trimis !u' %reo c/te%a ,ile, !re't multumire 7'entru marile
ser%icii a!use le4atiei Oa'oniei9, cum mi scria, o mare si -oarte -rumoas cutie !e ar4int 'entru
ti4ri, cutie 'e care o 'stre, 'rintre amintirile cele mai !ra4i ale trecutului$
1e !oamna HGmans n-am mai re%,ut-o nicio!at$
: s-/nt can!oare
Sunt unii oameni care trec 'rin %iat si rm/n '/n la s-/rsit can!i,i, bine%oitori, inca'abili !e
in%i!ie, !e %iolent, tot!eauna cu ,/mbetul 'e bu,e, !e,interesati !e cele materiale si ne'rice'uti
n a-aceri$ Ei se com'lac !e 're-erint n acti%itti a!olescentine ca 'oe,ia, 'ictura, mu,ica,
literatura sau s'ortul$ 1entru ca le 'lac lucrurile -rumoase, ei sunt uneori colectionari 'asionati,
iar unii !intre ei, nc<i,/n! usa %anelor a4itatii lumesti, ale4 'reotia sau nalta s'iritualitate a
mnstirii$ Dintre ei se ale4 marii 'oeti, marii 'ictori, mu,icienii !e seam, literatii,
matematicienii, -i,icienii sau !u<o%nicii !e elit$ : ast-el !e 'ersoan era, n anii aceia !e
,bucium si a!uctori !e moarte ai r,boiului, si re're,entantul S-/ntului Scaun la Bucuresti$ Cu
-ata ro, si cu oc<ii albastri, ntre !ou %/rste, %orbin! o -rantu,easc 'lcut c/ntat !atorit unui
!ulce accent italian, !eosebit !e a-abil, !ar nu -amiliar, li'sit !e orice umbr !e %anitate, lesne
accesibil, Monseniorul era 'lcut tuturor celor care a%eau 'rile3ul s-1 abor!e,e$ Nu se amesteca
n treburile altora !ac nu era solicitat !e cei n cau,, nu 'urta %orba si nu se arta s'iritual 'e
s'inarea celor absenti$ Q/mbea bine%oitor tuturora si era !ecorati% la !e3unurile o-iciale, un!e-1
nt/lneam a!esea$ A%ea !oi secretari !e le4atie, teolo4i tineri, stersi ca n-tisare, insi4ni-ianti !in
'unct !e %e!ere mon!en, !ar -oc !e a4eri la minte si tob !e carte$
+ucram la Directia 'rotocolului !in Ministerul !e E=terne si a%eam ast-el 'rile3ul s m nt/lnesc
n ca!rul ser%i-
155
ciului cu cei !oi teolo4i !i'lomati si, mai ales, cu se-ul lor, Monseniorul$ M ntele4eam
tot!eauna bine cu ei toti, ast-el nc/t mi-a -ost lesne s-i nstiinte,, !e 'il!, la un moment !at, c
s-a <otr/t ca toat 'ro!uctia rom/neasc !e cauciucuri 'entru automobile s -ie !estinat armatei
si c !i'lomatii strini acre!itati la noi sunt ru4ati, n consecint, s-si 'rocure cauciucuri !in
trile lor$ M-am bucurat atunci c toate le4atiile, nstiintate !e aceast msur, s-au con-ormat
-r nici o obiectie$ Cu o sin4ur e=ce'tie, care nu era, !e -a't, o obiectie, ci !oar o ru4minte
!elicat e='rimat, !ar care %enea !e un!e nu m-as -i aste'tat, si anume !e la re're,entantul
@aticanului, Monseniorul, cu care m ntele4eam asa !e bine$ S-intia sa ne scria c a 'rimit nota
ministerului nostru, c ntele4e 4ra%itatea momentului, 'recum si necesittile armatei, ca se roa4
Cerului 'entru tara noastr, !ar c ar a%ea ne%oie$$$ !e !ou 'neuriS Eram !e 'rere s -im
'rinci'iali si s ne scu,m c nu-i 'utem satis-ace cererea$ Dac i-am -i !at curs, s-ar -i creat un
'rece!ent !e care ar -i 'ro-itat celelalte le4atii, si am -i nclcat !is'o,itiile Marelui Stat-Ma3or$
Mi-am e='us 'unctul !e %e!ere n -ata se-ului 1rotocolului, care, mai !i'lomat !ec/t mine si mai
n4!uitor !in -ire (sau 'entru c era mai %/rstnic*, a -ost !e alt 'rere$ M-a ru4at s inter%in la
Starul-Ma3or, un!e 4seam tot!eauna ntele4ere !e alt-el, 'entru a i se a'roba Monseniorului cele
!ou 'neuri, e='lic/n! c acesta e re're,entantul S-/ntului Scaun si, toto!at, !ecanul cor'ului
!i'lomatic, si c une-ois nFest 'as coutume1$ Qis si -cut, cauciucurile i-au -ost a'robate
Monseniorului, numai c n-a trecut nici o s'tm/n, si acesta ne-a mai cerut !ouS
De !ata asta, bla3inul meu se- 1-a 'o-tit 'e Monsenior la minister, 'entru a-i e='lica 'rin %iu 4rai
situatia, !e team c 'rin scris n-ar a3un4e la nici un re,ultat$ Monseniorul s-a 're,entat la ora
-i=at, a cobor/t !in li-t 3o%ial si !ecorati%
1 1entru o !at, treac-mear4/ (Ut$ 7o !ata nu nseamn obicei9* (Ib$ -r$*(n$ e!$*$
15A
n straiele sale bisericesti, 'e sli a binecu%/ntat 'ersonalul ministerului nt/lnit n cale, iar eu 1-
am intro!us n cabinetul se-ului meu, care m-a ru4at s rm/n !e -at la !iscutia ce %a urma$
Du' amabilittile intro!ucti%e, se-ul 'rotocolului i-a %orbit, 'atetic, S-intiei sale !e necesitatea
im'us !e r,boi !e a 'stra ntrea4a 'ro!uctie !e 'neuri 'entru armat$ Monseniorul a ascultat
-oarte atent, !/n! !in ca' a'robati%, si rostin! uneori c/te un %oui, %oui, %oui 'lin !e com'asiune
'entru situatia n care se a-la tara noastr$
Du' ce-si s-/rsi meto!ica e='unere, !irectorul 'rotocolului i 'use Monseniorului -ireasca
ntrebare;
B Dac ati nteles !i-iculttile momentului si ati obtinut n mo! e=ce'tional !ou cauciucuri, !e
ce ne mai cereti acum a'robarea 'entru alte !ouN
B Recunosc c statul rom/n a -ost !eosebit !e ntele4tor cu mine si %a asi4ur c3e'rie
tou3ours'our %otre sain-te 'atrie", a rs'uns Monseniorul$ 1oate c n-ar -i trebuit s mai solicit
asa !e re'e!e alte !ou cauciucuri, !ar ce sunt eu !e %in !aca mia caro,,a a Iuatre roues)N
+a nce'utul r,boiului, misiunilor !i'lomatice li se re'arti,aser %ile n m're3urimile Ca'italei,
'recum si n munti, la Sinaia, 'entru ca !i'lomatii strini s -ie 'usi B !ac !oreau B la a!'ost
!e e%entualitatea unor bombar!amente aeriene$ Monseniorul An!rea Cassulo, re're,entant al
@aticanului si !ecan al Cor'ului !i'lomatic, 'rimise la Sinaia enorma %il Ceni; 'arter, eta3,
nc'eri mari, multe, subsol, 4ara3, toate astea mai 'otri%ite 'entru o -amilie numeroas !ec/t
'entru E=celenta sa si cei !oi -unctionari
" M ro4 tot tim'ul 'entru s-/nta !umnea%oastr 'atrie (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
) Auto%e<iculul meu are 'atru roti (Ib$ it$,-r$* (n$ e!$*$
Nuntiu 'a'al ntre 19)A si 19. (n$ e!$*$ U F F$T -$ i
15.
!i'lomatici ai si$ Am %i,itat cl!irea, am 4sit-o !emn !e a -i locuit !e acestia si le-am
comunicat c 'ot oric/n! s-o ia n 'rimire, n aceeasi sear, Monseniorul mi-a tele-onat !e la
Sinaia, multumin!u-mi 'entru -rumoasa rese!int ce i se o-erise, a!u4/n! ns c nu o 'oate
locui$
B Dar 'entru ce, E=celentN Ce % li'sesteN A%eti la 'arter !estul loc 'entru birouri, saloane
'entru 'rimiri o-iciale, !e'en!inte, 4ara3e$$$
B @oui, %oui, %oui, m-a ntreru't Monseniorul$ Numai c a%em cu noi, 'e l/n4 cei !oi
-unctionari !i'lomatici, 'e care-i stii, si !e 'ersonal !e ser%iciu, !ou clu4rite$ si, !u' s-/nta
noastr r/n!uial catolic, nu a%em %oie s locuim sub acelasi aco'eris cu clu4riteleS
M-am scu,at 'entru c i4norasem acest lucru si 1-am asi4urat c autorittile !e resort %or 4si
'rin a'ro'iere o locuint 'entru clu4rite$
A !oua ,i, 'recum si n ,ilele urmtoare, am -ost ne%oit s -ac -at altor solicitri ne're%,ute si
!i-icile, ca aceea a !oamnei HGmans, !e 'il!, !es're care am mai amintit, ast-el nc/t, s're
rusinea mea, am uitat cu !es%/rsire !e clu4ritele crora trebuia sa li se 4seasc o locuint la
Sinaia$ Asta '/n ce, !u' %reo s'tm/n, la un !e3un, la +e4atia El%etiei, 1-am %,ut 'e
Monsenior a'r/n! n ca!rul usii, ro, la c<i', 3o%ial ca tot!eauna, n cli'a aceea, mi-am amintit
!e casa !e la Sinaia si m-a strbtut un -ior !e !is'erare$ 6rebuia nea'rat s-i %orbesc c<iar
atunci, nainte !e a ne ase,a la mas, cci alt-el nu stiam cum as -i -cut -at onorabil !e3unului$
M-am a'ro'iat !e naltul 'relat, nestiin! cum s nce' s-i s'un ce a%eam !e s'us, c/n!, s're
sur'rin!erea mea, 1-am %,ut ntin,/n!u-mi am/n!ou m/inile, ,/mbin-!u-mi si ntreb/n!u-m
cum o mai !uc cu sntatea$ Nu-mi 'omenea nimic !es're rese!inta !e la Sinaia$ Cum nu m
'uteam multumi cu o situatie neclar si 'entru c se cu%enea ca eu s -iu cel care s ncea' sa se
scu,e si s se 3usti-ice, mi-am %/r/t cura3os ca'ul n 4ura leului, ntreb/n!u-1;
150
B De ce nu mi-ati amintit nimic !e rese!inta !e la SinaiaN Mi-ati s'us c nu % este n4!uit s
locuiti cu cele !ou none sub acelasi aco'eris, iar eu % mrturisesc c am uitat s m ocu' !e
aceast c<estiune$ Am a%ut !e re,ol%at multe 'robleme, !e !escurcat multe ncurcturi, si %e!eti$$$
% cer iertare$$$ si %a ro4 s-mi s'uneti$$$
B Nu % -aceti at/tea scru'ule, rosti el cu 4las onctuos$ +inistiti-% si, mai mult !ec/t at/t, 'rimiti
multumirile noastre 'entru %ila 'e care ne-ati 'us-o la !is'o,itie$ @ asi4ur c ne-am or4ani,at
-oarte, -oarte bine acolo, la Sinaia$
B Mi-ati luat o 'iatr !e 'e inim$ Dar cum ati re,ol%at cu locuinta clu4ritelorN
B Dra4ul meu, a !oua ,i !u' ce am %orbit la tele-on, seara, cu !umneata, am iesit !in cas si am
'ri%it cu atentie %ila$ Am obser%at atunci ca e construit n stil national rom/nesc si c are mai
multe aco'erisuri$ Asa c am trimis masina s le a!uc 'e clu4rite !e la Bucuresti$
Nu !u' mult tim' !e la ultima mea con%orbire cu Monseniorul nuntiu a'ostolic, a%eam s
'rimesc un nou tele-on !e la S-intia sa, si tot !e la Sinaia$ De !ata asta, %ocea i era mai 'utin
3o%ial;
B Dra4ul meu, era c/t 'e-aci s -iu m'uscatS Cre!eam c nu au! bine sau c nu ntele4
-rantu,easca
lui cu accent italienesc$
B QFai-ailli etre-ousille, mi re'eta el ce%a mai tare si mai lim'e!e, !u' acel 7nu ntele4S9 'e
care i-1 stri4asem n4ro,it n rece'tor$ Decanul Cor'ului !i'lomatic mi tele-ona, n 'lin r,boi,
ca s-mi s'un c era sa -ie m'uscatS M 4/n!eam la ce a%ea s urme,e; 'roteste !i'lomatice,
anc<ete, 'rocese, articole !e ,iar e='lo,i%e, con!amnri$$$ Ce se nt/m'laseN
B Nu -i n4ri3orat, mon c<er amil 6otul s-a terminat cu bine$ Monseniorul mi-a e='licat a'oi totul
-oarte 'e lar4 si,
159
'e msur ce-mi %orbea la tele-on, situatia ce-mi 'ruse !is'erat se trans-orma n cea mai
neaste'tat -ars$
+i se s'usese sol!atilor, 'robabil !e ,eci si ,eci !e ori, s -ie cu oc<ii n 'atru, 'entru c s-ar 'utea
s coboare !in a%ioane oric/n! si oriun!e, !ar mai ales acolo, la Sinaia, 'rin m're3urimile
Castelului re4al 1eles, 'arasutisti inamici, camu-lati$ @a,/n!u-1, ntr-o bun ,i, 'e Monsenior
'limb/n-!u-se sin4ur, cu o crtulie n m/n, 'e o 'a3iste !in a-ara Sinaiei, 'urt/n! o
mbrcminte neobisnuit, -ust lun4, calot, br/u lat, mnusi, %i4ilentii sol!ati ce -ceau !e
'a, 1-au luat !re't 'arasutist inamic camu-lat, %enit s s'ione,e acele locuri$ +-au ncon3urat
-r ,4omot si s-au a'ro'iat cu baionetele ntinse s're el;
B StaiS Nu te miscaS
@,/n! c nu stie rom/neste, c n!ru4 ce%a 'e o limb necunoscut lor, c citeste !intr-o carte
scris ntr-o limb strin, sol!atii, care 1-au luat !re't s'ion, m/n!ri !e ca'tura lor, 1-au !us
ntre baionete la 'rimul 'ost militar, a'li-c/n!u-i !in mers c/te un 4<iont si onor/n!u-1 cu c/te o
su!alm rom/neasc$
n %reme ce ascultam 'o%estit !in 4ura Monseniorului toat 4ro,%ia, m ntrebam oare ce are !e
4/n! s -ac, ce 'retentii areN :are nu re!actase !e3a o 'l/n4ere 'atetic 'e care s-o nm/ne,e
ministrului !e e=terne, sau !ac n-are s cear c<iar o au!ient 7mai sus9N
B si ce satis-actie solicitati acum, MonsenioreN
B S mi se n4!uie s-mi citesc bre%iarul n 4r!inile 1elesului, un!e %oi -i, !esi4ur, mai n
si4urant !ec/t 'e c/m'$
B si cu sol!atii care %-au !us ntre baionete$$$
B Ce %in au eiN Si-au -cut !atoria$ Qe 'rie tou3ours 'our %otre sainte 'atrie, mi-a rs'uns
s-/ntul$
11- r
Romanul unui roman (II*
n ce m 'ri%este, la nce'ut n-a -ost !eloc ne%oia !e a scrie, ci, 'e c/n! a%eam %reo sa'te sau o't
ani, ne%oia im'erioas, !ureroas, !e a a%ea un anumit carnetel, mic c/t 'alma mea !e-atunci, cu
co'erte metalice ce se mbinau la nc<i!ere, n asa -el nc/t 'rin mar4inea lor tubular trecea un
creionas subtire, bine ascutit, l %,usem la un sol!at, o or!onant a tatei, m -ascina, mi-1
!oream, i-1 ceream a!esea ca s-1 tin n m/n si s m uit la el, si '/n la urm mi 1-a !ruit$
Eram -ericit c e al meu, l m/n4/iam, m 3ucam cu el$ nc<i,toarea ermetic a carnetelului m
!ucea cu 4/n!ul la aceea a unei cutii mbrcate n cati-ea %iolet n care mama si tinea
me!alioanele, inelele si care se nc<i!ea cu o c<eit minuscul$ Cutia aceea m atr4ea n mo!
s'ecial, 'entru c n-a%eam %oie s m atin4 !e ea$ Mama o tinea mereu ncuiat, mi s'uneam
acum c at/t n carnetel, c/t si n cutia cu inele se 'utea, asa!ar, nc<i!e ce%a ce nu trebuia %,ut
!e altii B si ce altce%a as -i 'utut nc<i!e n carnetelul meu cu co'erte metalice !ec/t ce%a ce nu
trebuia citit !e altiiN Ast-el mi-a %enit i!eea s-mi scriu acolo 7secretele9 'e care nu trebuia s le
a-le nimeni$ Numai c 'e-atunci nu a%eam secrete$ 6otusi, trebuia s scriu ce%a n carnetel, s-mi
nc<i'ui c e secret si s nu art la nimeni$ Am nce'ut s note, !in c/n! n c/n! ce -cusem n
,iua care trecuse; 7Ieri am -ost cu Ileana la cinemato4ra-, sau, ,Am citit 'e 6il Bu<o-4lin!9
s$a$m$!$ ntr-un moment !e e=uberant, ca !o%a! !e mare ncre!ere, i 1-am artat micii mele
'rietene !e 3oa-
1A1
c, a!ic Ilenei, si am n!emnat-o sa-si scrie si ea 7secretele9 ntr-un carnet$ Nu-mi amintesc !ac
i!eea i-a sur/s$ Eu ns am continuat !e-atunci, cu lun4i ntreru'eri, e !re't, s-mi scriu
73urnalul9, -r s stiu B n momentul acela B c s-au mai 4sit si altii care s -ac acest lucru$
De multe ori n co'ilrie, si c<iar mai t/r,iu, n a!olescent, am a%ut im'resia c nu sunt ca
ceilalti, c nu-mi 'lace ce le 'lace altora, c 'reocu'rile mele nu sunt similare cu ale cole4ilor
mei, si m simteam sin4ur, i,olat, stin4<er$ Mi-a!uc aminte c o !at am aler4at si m-am 4<emuit
la 'ie'tul mamei, s'u-n/n!u-i 'rintre lacrimi; 7De ce nu sunt si eu ca ceilaltiN9 n loc s m 3oc cu
co'iii, ce%a mai t/r,iu, m nc<i!eam n o!aie si scriam 'oe,ii$ Alt !at, am nce'ut un roman$
Mai t/r,iu, a%eam s !esco'r, ncetul cu ncetul, c nu eram sin4ur 'e lume n -elul meu, c si
altii, si nc !estul !e multi, erau ca mine$ Cci nimeni nu e unic n -elul lui$
Cu carnetelul acela nu stiu ce s-a nt/m'lat$ +-am 'ier!ut o !at cu ultimele 3ucrii ale co'ilriei,
!ar ne%oia !e a scrie mi-a rmas n-i't ca un 4<im'e n carne, ca un %iciu !e care nu a%eam s
m !e,bar nicio!at$ si nicio!at nu a%eam s scriu ce%a cu mai mult 'lcere ca Ournalul9$ Dac
as -i 'strat nsemnrile acumulate !e-a lun4ul anilor, as a%ea acum mormane !e nsemnri$ Dar,
recitin!u-le !in c/n! n c/n!, am -ost !e -iecare !at 3enat !e 'latitu!inea lor si le-am !istrus cu
bucuria unei eliberri$ A ru'e ce-am scris a -ost al !oilea %iciu care mi-a marcat %iata$ 6/r,iu am
mai 'strat ici-colo notatii care mi s-au 'rut mai bine scrise si, mai ales, care mi-au -ost mai
!ra4i, si !in ele am -cut un roman$ +-am scris 'e curat, 1-am re-cut !e nu stiu c/te ori, mereu
nemultumit !e mine, a!u4/n! !e -iecare !at un e'iso! nou, sc<imb/n!u-i mereu titlul,
!istru4/n! -orma care-1 'rece!ase$ &iecare !intre aceste %ariante ale uneia si aceleiasi
autobio4ra-ii re're,enta, n tim' ce o scriam, o s'erant, ilu,ia c e -ructul co't, c e re,ultatul
!e-initi% al unei munci nrobitoare 'e care o e-ectuam 'e ascuns ('rintii mei ar -i consi!erat c-
mi 'ier! %remea scriin! romane n loc
1A"
s n%t*, !ar m nselam$ &iecare %ariant a acestui unic roman !e%enea, la r/n!ul ei, o !e,ilu,ie,
o !rama a ne'utintei, o mrturie n 'lus a ,!rniciei unui i!eal ireali,abil$
+a un moment !at, Eli,a mi-a s'us s-mi arunc romanul n 'rimul canal 'e care-1 %oi 4si n
!rum s're cas$ n sc<imb, ntr-o !u'a-amia, !e %ar, n o!aia mo!est mobilat un!e locuia 'e-
atunci, 'rietenul Emil Botta mi 1-a lu!at$ E !re't c n asa msur, nc/t m n!oiam c e sincer$
Mircea Elia!e nii-a citit o alt %ariant$ Mi-a s'us c i-a amintit !e Ril2e si$$$ cam at/t$ E!itura
&un!atiilor mi 1-a socotit 7ne!e-init ca 4en9, cu urmele lecturilor 7'rea %!ite9, si nu mi 1-a
'ublicat$ Du' -iecare ncura3are, l ci,elam si-1 scriam !in nou la masin, iar !u' -iecare esec
m 3uram c m %oi lsa !e scris, asa cum se 3ur alcoolicul ca se %a lsa !e butur B mereu cu-
acelasi re,ultat; !u' un tim', o luam !e la nce'ut$
S'un unii ca ceea ce contea, n %iat este e-ortul, iar nu reusita$ Nu stiu !ac e asa$ stiu numai c
e-ortul m-a costat ani !e %iat si 'er'etuarea n mine a unui sentiment amar !e nem'linire, !e
ratare$ De la o %reme, am continuat s scriu -r bucurie si -r ncre!ere, !intr-o necesitate steril
!e care m rusinam$ Nu mai s'uneam nimnui c scriu$ M socoteam asemenea celor ce-si
consum e=istenta -c/n! turnuri Ei--el !in bete !e c<ibrit, castele !in co-eturi, cutii !in scoici
sau 'ict/n! lamentabile a'usuri !e soare 'e lac si e=-'un/n!u-le 'rin <olurile !e <otel ale
statiunilor balneare$ S're !eosebire ns !e alti maniaci, !e 'ensionarii 4ra-o-mani care trimit
e!iturilor s're 'ublicare nai%e 'iese !e teatru 'atriotice n mii !e %ersuri, iar, c/n! 'ublicarea li se
re-u,, se cre! ne!re'ttiti, eu eram constient !e ne'utinta mea$ si totusi, n!3!uiam uneori ntr-
o reusit %iitoare$ Eram nc t/nr si tim'ul mi se !es-sura 4eneros n -at, ca un co%or
interminabil, mi ,iceam ca %oi i,buti c/n!%a, ntr-o bun ,i si, !u' ce rnile c!erilor se
cicatri,au, m a'ucam !in nou !e scris$
Cu un ast-el !e roman autobio4ra-ic, re're,ent/n! a nu mai stiu c/ta %ariant a celor anterioare,
am 'lecat n &inlan!a$
1A)
6ra%ersam Baltica ntr-o noa'te !e s-/rsit !e au4ust, necat n ceat$ 1e bu,e, simteam ume,eala
srat si rece si eram bucuros c %oi nce'e, sub alt cer, o e=istent nou$ nc<eiasem un ca'itol !e
%iat care nu m multumise si a%eam 'rile3ul s nce' un altul, 'e care mi-1 !oream ire'rosabil$ :
%ec<e ne%oie !e sc<imbare si s'unea n mine !in nou cu%/ntul$ Un 4las luntric mi so'tea;
7RenasteS Nu 'ier!e 'rile3ulS Clit !e e='erientele tale trecute, s nu te lasi !obor/t !e
,!rniciile acestei lumi si !e 'o%ara insuccesuluiS +asa-te clu,it !e !re'tate si !e a!e%r, !e
cinste si omenie, c<iar si atunci c/n!, uneori, -a'ta ta e silit s nu-ti urme,e c<emarea inimiiS
E%it atasamentele e=clusi%e, mai tot!eauna 4eneratoare !e su-erint si eroriS Iubeste, !ar nu
!e%eni scla%ul iubirii taleS Urmea, !rumul !e mi3loc si e%it e=tremele, cci nu esti croit 'entru
eleS9 &4!uiam 4lasului interior ascultare, n %reme ce 7Aeolus9 nainta ncet si si4ur 'rin
noa'tea ncetosat, ca 'rintr-un me!iu 'uri-icator, n %e!erea unei initieri %iitoare$ 1e msur ce
%a'orul s'inteca %alurile mrunte si ntunericul, c'tm tot mai mult ncre!ere n mine si abia
aste'tam s-mi re-ac romanul, mbol!it !e acea nerb!are bo4at n <alucinatii 'e care o numim
ins'iratie$ Numai c ,eii a%eau s <otrasc alt-el$
n &inlan!a, l-am rent/lnit 'e Dinu Cantemir1, care -cea o remarcabil carier !i'lomatic$
l cunoscusem la Bucuresti, 'e %remea c/n! eu nsumi %isam s intru la Ministerul A-acerilor
Strine$ Un amic comun m 'o-tise la !/nsul ntr-o !u'-amia,a, anume s're
1 Dinu I$ Cantemir (n$ 1911, la Iasi*, !i'lomat rom/n$ +icentiat n !re't$ +ucrea, n ca!rul
Ministerului A-acerilor Strine !in mai 19"9, n!e'linin! !i-erite -unctii$ +ucrea, la +e4atiile
Rom/niei !in 8ene%a, Berlin, @iena$ +a l iulie 19)9, este rec<emat n a!ministratia central$ De
la 15 iunie 191, lucrea, la +e4atia Rom/niei !in Helsin2i$ Aici, contractea, o 4ra% boal !e
'lm/ni, -iin! trans-erat, la 15 se'tembrie 19", 'entru 7moti%e !e clim9, la +e4atia !e la
+isabona, un!e lucra, n acea 'erioa!, si Mircea Elia!e$ +a )# iunie 19., este 7com'rimat
'entru economii bu4etare9 (n$ e!$*$
1A
a !a oc<ii cu el, 4/n!in!u-se c nu mi-ar strica s intru n le4tur cu unul care-si trecuse strlucit
e=amenul !e 'rimire n r/n!urile !i'lomatilor !e carier si care trecea nu numai !re't un t/nr !e
%iitor, !ar si !re't un !es%/rsit om !e lume$ Mi s-a s'us !es're Dinu Cantemir, 'e care a%eam
s-1 nt/lnesc n ,iua aceea, c e -oarte culti%at, c e un ra-inat cunosctor !e mu,ic si 'ictura,
e='ert n arta %ec<ilor ar4intari si n 'ortelanuri, c %orbeste la 'er-ectie mai multe limbi, c e
'rimit n toate saloanele, c e un bun 3uctor !e bri!4e, c are o con%ersatie !eosebit !e 'lcut si
!e instructi% B n s-/rsit, numai minuniS Amicul nsusi, cel care mi-1 !escria ast-el, era un -el
!e Des Esseintes"$ +ocuia ntr-un mic a'artament ori4inal$ 1eretii nc'erilor erau aco'eriti !e
sus si '/n 3os cu icoane %ec<i !e lemn$ Seara, becuri alun4ite se a'rin!eau n %/r-uri !e lum/nri
-i=ate n s-esnice !e bron,, n o!aia !e culcare, 'atul era mr4init n cele 'atru colturi !e 'atru
coloane subtiri, ce sustineau un bal!ac<in me!ie%al$ 1atul era aco'erit cu un asternut !in brocart
tesut cu -ire ce 'reau !e aur$ Se m/nca 'e o mas !re'tun4<iular, !e ste3ar a-umat, ase,at n
coltul unei alte nc'eri, se'arat !e o!aia !e culcare 'rintr-o cata'eteasm, e%oc/n!, la r/n!ul ei,
un mic naos$ +i'sea altarulS n locul lui, !iston/n! cu -astul oriental al o!ii, cu stranele ce
nlocuiau -otoliile si cu can!elele ce tineau loc !e a'lice, o mas %er!e !e bri!4e si aste'ta
3uctorii$ Era o mica mas 'liant, ce urma s -ie ri!icat !u' 3oc, !ar !eocam!at, c/n! am
intrat, 'rea intrus$ 8a,!a m-a anuntat c %oi -i al 'atrulea la bri!4e, lucru care nu mi-a -cut
!eloc 'lcere, 'entru c 3ucam c/t se 'oate !e 'rost$ Mi se s'usese (ceea ce a%eam s constat c
nu era ntru totul e=act* c nu 'oti -ace carier !i'lomatic !ac nu stii s 3oci bri!4e, n%tasem
3ocul n sil si !in obli4atie, ca 'e-o searb! materie !e e=amen$
" Oean &loressas !es Esseintes, 'ersona3ul 'rinci'al al romanului ` rebours !e O$-P$ HuGsmans
(100-19#.*$
1A5
ntre tim', a mai intrat un cunoscut si, n cele !in urm Dinu Cantemir$ Era nalt, enorm, 'u<a% la
-ata, 'lesu%, 'urta monoclu, <aine nc<ise, !e ceremonie, si su-la 4reu, !e 'arc ar -i urcat 'e scri
mai multe eta3e$ A%ea %reo !ou,eci si cinci !e ani, !ar 'rea !e 'atru,eci$ Am -cut cunostint;
mi-a ntins, 'ri%in! n alta 'arte, o m/n in!i-erent si ne-am ase,at la crti$ 1entru mine, a -ost o
a!e%rat tortur, !in care m-a sc'at un musa-ir neaste'tat, trimis 'arc !e ,ei ca s m
nlocuiasc$ I-am ce!at cu bucurie locul si, o buna bucat !e %reme, m-am 'lictisit 'ri%in! 3ocul
celorlalti$ Nu stiam !ac e ca,ul s a!mir sau sa !e'l/n4 serio,itatea cu care-si omorau tim'ul$
Du' ce s-au ri!icat !e la bri!4e, Dinu Cantemir s-a ntins, 4reoi, 'e 'atul cu bal!ac<in, -orm/n!
o mare 'at nea4r 'e aurul n-lorat al brocartului 'e care eu n-as -i cute,at s-1 atin4 nici mcar
cu m/na$ Mi-a!uc aminte c, 'rintre altele, s-a !iscutat si literatur$ Dinu Cantemir 'rea un
muribun! care, nainte !e a-si !a su-letul, 4sea nimerit s murmure o sentint sau un %ers 'e care
cei !e -at s-1 nre4istre,e 'entru eternitate B cci Dinu %orbea 'utin, cu %oce slab, !e om
obosit sau bla,at$ Era !intre acei amatori e=i4enti si ra-inati !e literatur 'entru care autorii si
ca'o!o'erele consacrate 'retuiesc, uneori, mai 'utin !ec/t anumiti scriitori si unele lucrri !es're
care 'ublicul <abar nu are sau !es're care se s'une n 4eneral c sunt !e m/na a !oua$ A!mira, !e
'il!, Don Ouan-ul lui Maurice +eblanc) mai mult !ec/t 'iesa lui Moliere, iar 'e Maurice
De2obra l socotea un scriitor subestimat 'e ne!re't$ &cea ca, !e Rcan5 si
) 1roli-ic scriitor si ,iarist -rance, (10A-191*, care a !ebutat cu romane 'si<olo4ice, !e%enin!
celebru 'rin crearea 'ersona3ului-!e-tecti% Arsene +u'in (n$ e!$*$
Unul !intre cei mai 'o'ulari scriitori interbelici (1005-19.)*$ A nnoit romanul !e a%enturi,
in%ent/n! un 4en literar ntre re'orta3, -ictiune si 'o%estire !e cltorie (n$ e!$*$
5 Honorat !e Bueil, marc<i, !e Rcan (1509-1A.#*, 'oet si memorialist -rance, (n$ e!$*$
1AA
3e 'aul !e Poc2A, 'retin!ea c umorul lui Cara4iale e %ul4ar si rsu-lat, si-1 consi!era 'e Urmu,
4enial$ Nu 'utea su-eri %ocea omeneasc !ec/t n o'erele lui Mo,art si Ka4ner$ 4au!elaire era
!e'sit, n sc<imb l ri!ica n sl%i 'e 6ou-let si ne recita n me,,a-%oce !e 'e 'atul aco'erit cu
o!3!ii !e aur;
Vuan! tu m Fai4uillonnais !e ton 4enou 'ointu, C<e%auc<euse !Famour si triste et si-ol/tre$1
l ascultam sur'rins, trist si tcut$ Ba4a3ul meu !e cunostinte literare mi-1 cre!eam %ast B si mi-1
!esco'eream !eo!at %etust n com'aratie cu al lui$ 1e !e alt 'arte, oamenii !es're care %orbea,
lumea n mi3locul creia si 'etrecea serile, s'ectacolele 7e=traor!inare9 la care 'o%estea c a
asistat n ultima %reme, toate acestea -ceau 'arte 'entru mine !intr-un uni%ers a'roa'e mitic, !in
care eram e=clus, ast-el nc/t, !ece'tionat !e mine nsumi, am 'lecat !e la amicul care m 'o-tise
n ,iua aceea 'e 'unctul !e a <otr s renunt la cariera !i'lomatic si s-mi caut o alt
n!eletnicire$ Se a'ro'ia ns concursul 'entru ocu'area c/tor%a 'osturi !e atasat !e le4atie si,
'entru c m 're4tisem, nu m lsa inima s nu-mi ncerc norocul$
1rin amicul comun, Dinu Cantemir mi trimise %orb 'e neaste'tate c-mi st la !is'o,itie, !ac
%reau, s !iscutm !es're e=amen$ Nu mai %oiam s-1 %a!, cci mi se 'ruse in-atuat si m
simtisem n -ata lui ca un 'ro%incial srac intrat n Ca'ital n salonul unor bo4tani scli-ositi$
Dinu m !emorali,ase si nu mai tineam, asa!ar, s-1 nt/lnesc, !ar amicul comun insist,
s'un/n!u-mi c e n interesul meu s !is-
A Scriitor -rance, (1.91L)NM-10.1*$ Romancier 'o'ular, -ecun! si truculent, a !escris %iata
oamenilor mrunti !in 1aris$ A scris, !e asemenea, a'roa'e !ou sute !e !rame si %o!e%iluri cu
mare succes n e'oc$
. Oean-1aul 6oulet, Alco%e noire; 7C/n! m-mbol!eai cu 4e-nunc<iu-ti ascutit, clrin! !e
!ra4oste at/t !e trist si !e ,natic9 (lb$-r$* (n$ e!$*$
1A.
cut cu Dinu, care stia ce ntrebri se 'un mai !es la e=amen a%ea lucrri a!use !in strintate,
crti !e !re't international si !e istorie a tratatelor si mi le 'utea m'rumuta, a!u4/n! ca ar -i
-ost ne'oliticos !in 'artea mea s re-u, o in%itatie ce-mi era a!resat cu at/ta 4enero,itate$ Din
amabilitate si n sil, am sunat la usa lui Dinu$ +ocuia ntr-un a'artament %ast, 'rintre %ec<i
mobile -rantu,esti, 'ortelanuri, ar4intrie en4le,easc si co%oare orientale$ M-a 'urtat 'rin toate
o!ile, mi-a 're,entat -iecare %as, -iecare 4ra%ur -rantu,easca -ri%ola !in %eacul al C@III-lea,
-iecare 4oblen !e 'e 'erete si -iecare co%or$ A'oi, a a!us %orba !es're e=amenul meu$ M-a
ntrebat ce-am citit, si i s-a 'rut ca nu e !e-a3uns$ Oon4la cu tratatele internationale, cu con4resele
!in trecut, cu c<estiunea Dunrii, mai ales cu !e!esubturile tratatelor si ale con4reselor, cu
cau,ele si cu sco'urile lor oculte, nescrise n crtile !e s'ecialitate$ Des're 'ien3enisul
resorturilor ascunse ale 'oliticii internationale nu stiam nimic, Mi-a re'rosat in-ormatia
scolreasc, li'sa !e orientare, ori,ontul mr4init, si m-a lsat s 'lec cu con%in4erea c sunt un
i4norant care ar -ace mai bine s nu se 're,inte la e=amen, l %,usem 'entru a !oua oar, si
'entru a !oua oar m !emorali,a$
+a e=amen, am reusit, !ar asta nu mi-a re!at 'e !e'lin ncre!erea$ II a%eam mereu 'e Dinu
naintea oc<ilor si-mi s'uneam c m %oi 'utea socoti un bun !i'lomat !oar c/n! %oi i,buti s-i
semn$ Noroc ca Dinu 'lecase la Helsin2i si, nemai%,/n!u-1, n-am mai a%ut 'rile3ul s retriesc
sentimentul -rustrant 'e care mi-1 in!ucea, ncetul cu ncetul, rn-am obisnuit cu uni%ersul n care
intrasem si care, !in -ericire, nu consta n 'rimul r/n! n 'racticarea 3ocului !e bri!4e sau n
'rice'erea !e a !istin4e un co%or !e Is'a<an !e unul !e Sarou2 sau !e 6ebri,$ Aceste ra-inamente
erau accesorii, 'rinci'alul -iin! munca constiincioas !e ,i cu ,i$
nt/m'larea -cea ca 'rimisem misiunea s-1 nlocuiesc n 'ost, la le4atia noastr !in Helsin2i,
tocmai 'e el$ +-am re%,ut, n 'rima ,i a sosirii mele acolo, -r tra4ere !e ini-
1A0
= 'ar, s're sur'rin!erea mea, cu toate c rmsese acelasi nalt, cor'olent, 'lesu%, mbrcat n
ne4ru, cu 'ri%irea bosita si luci!, Dinu era sc<imbat luntric$ M-a nt/m'i-at 'rieteneste, -r
umbr !e su'erioritate n atitu!ine$ Continua s iubeasc ar4intria si 'ortelanurile, !ar nu mi le
mai recoman!a, co'lesin!u-m cu mal!rul lui !e cunostinte !e s'ecialitate$ Anii care trecuser,
r,boiul, -ri4ul nor!ic, cine stie ce e='eriente !e %iat l trans-ormaser, umani,/n!u-1$ n ,ilele
urmtoare, m-a 're,entat 'rietenilor 'e care si-i -cuse acolo, !iri3orului Ben4t %on 6orne si
scriitorului Cur,io Mala'arte0, crora m-a recoman!at cu cl!ur$ Rostea !es're mine a'recieri
m4ulitoare, 'e care le consi!eram ns sim'le ornamente ale unui stil re%erberant$ Seara, m
%i,ita la <otel sau nt/r,iam m'reun la restaurant, 'rile3 cu care, renunt/n! la masca mon!enului
si4ur !e el si !is'retuitor al %ul4ului e4oist si slu4arnic, a nce'ut s-mi -ac !estinuiri$
Sur'rin!eam c<i'ul nebnuit al unui om 'e care nemiloasa luci!itate, !ublat !e sensibilitatea
a-lat la limita neurasteniei l 're!is'uneau la o tristete a'stoare, mi %orbea !e r,boi, !e
li'suri, !e -ri4ul n'rasnic al iernii nor!ice, !e nesi4urant si !e boal, m asi4ura c %oi a%ea !e
su-erit, -iin!c nimic nu m %a 'utea 'une la a!'ost !e bombar!amente, !e camere nencl,ite
!in li's !e combustibil, sunt amenintat !e scorbut si, mai ales, !e sin4urtate, 'entru c m
nc't/nam s nu 3oc bri!4e$ Sin4urul re-u4iu a%ea s-mi -ie, mi s'unea el, lectura, 'entru c,
!in -ericire, e=ista librria Stoc2man, bine a'ro%i,ionat cu crti -rantu,esti, un!e a%ea s m
!uc el c/t !e cur/n!$ M ntreba cum mi 'ro'uneam s-mi 'etrec tim'ul liber s're a su-eri c/t
mai 'utin$ I-am mrturisit atunci c scriam si c aceast 'reocu'are mi a!ucea sin4ura mare
satis-actie 'e care mi-o 'utea !a %iata, !ar si o mare su-erint, 'entru c ce scriam nu m
multumea si nu-i multumea nici 'e altii$
0 Cur,io Mala'arte (Purt Eric< Suc2ert* (1090-195.*, !i'lomat si scriitor italian, cores'on!ent
!e r,boi al 'ublicatiei Corriere !el-la Sera 'e -ronturile !in Ucraina, 1olonia, Rom/nia si
&inlan!a (n$ e!*$
1A9
ncura3at !e bun%ointa cu care m asculta, am a!u4at c a%eam, n 4eamantanul !es-cut !oar
n 'arte, manuscrisul unei crti, al unui roman 'e care-1 'ri%eam, !eo'otri%, cu -iorul bucuriei
!e a-1 -i scris, !ar si cu teama in!e-init 'e care mi-o !!ea nesi4uranta 3u!ectii critice$
Dinu mi-a cerut manuscrisul ca s-1 citeasc B !ac a%eam, binenteles, ncre!ere n 4ustul si n
o'inia lui B-si, cum abia aste'tasem s mi-1 cear, i 1-am !at, ru4/n!u-1 s-1 rs-oiasc si s-mi
s'un n mo!ul cel mai sincer ce cre!e !es're el$ Am a!u4at ca 'uneam mare 'ret 'e 3u!ecata
lui, c era omul cel mai nimerit ca s m scoat !in im'asul n care triam !e mai multi ani,
-iin!c socoteam c ntrunea cele trei calitti care se cer criticului literar si !e art i!eal; era luci!,
era un ra-inat al culturii si un mare sensibil$ A 'rimit a'recierile mele -r s 'roteste,e si -r s-
mi multumeasc si, -iin!c trecuse !e ora ,ece si nce'use s se nno'te,e n acel s-/rsit !e au4ust
nor!ic, a luat caietul !e 'e mas, s-a ri!icat B ca un om btr/n, m'o%rat !e 4ri3i si 'e care-1
mai !urea si s'atele, iar nu ca un t/nr ce nu m'linise nici trei,eci !e ani B si a 'lecat$
Du' ce am nc<is usa n urma lui si am rmas sin4ur n o!aia mea !e <otel, am simtit acea mare
usurare a momentului n care i,butim s -acem 'rimul 'as 'entru a 'une ca't !e-initi% unei
situatii nelinistitoare$
n seara care a urmat, Dinu a trecut s m %a!, s'un/n-!u-mi c se simte neaste'tat !e bine n
o!aia mea !e <otel$
A%eam acolo, la Pm', o camer %er!e, cu o sin4ur -ereastr ce !!ea s're es'lana!$ 1atul se
a-la n!rtul unei 'er!ele, ntr-o 'relun4ire a o!ii n,estrate cu strictul necesar unei camere !e
lucru, !ar si !e 'rimire, n coltul a-lat n st/n4a -erestrei, era biroul, iar n !rea'ta o mas rotun!
cu !ou -otolii$ 6ot n st/n4a se mai a-lau o !orme, si un !ula' n 'erete$ S'atiul !in mi3locul
o!ii era liber, aco'erit !e un imens co%or -oarte ele4ant, 'e care 'uteam circula B -r teama c
o s m lo%esc !e %reun obstacol B -ie s're !i%anul !in st/n4a, -ie s're -otoliile !in !rea'ta, -ie
s're
1.#
biroul sau s're -ereastra !in -at$ In nici o o!aie nu m-am sim-t3t %reo!at mai bine ca n acea
camer !e la numrul 11, / <otelului Pm' !in Helsin2i$ Atunci si acolo s-a nscut n mintea
mea !orinta !e a tri c/n!%a 'entru tot restul %ietii ntr-o sin4ur o!aie, n care nimic !e 'risos s
nu m ncurce, iar necesarul s -ie !e bun-4ust$ 1utinul !e soi mi-a !e%enit !e%i,$
nce'use s se nsere,e c/n! mi-a btut la us Dinu$ +umina !iscret a unui soare care nu se mai
%e!ea struia un!e%a 'e cer$ Era calmul as-intit al nor!ului, 'relun4, 'ro-un!, care-i in%it 'e cei
cum'tati !in -ire la o e=tatic recule4ere$ &erestrele erau !esc<ise, si aerul marin 'trun!ea
4eneros n o!aie, o !at cu ,4omotul str,ii, -oarte 'o'ulat la acea or$ Statuia !emn a lui
Runeber4 str3uia aleile, bncile si %er!eata 'arcului n4ust si lun4 care marca centrul orasului si
ser%ea !re't loc !e 'romena! cita!in locuitorilor Ca'italei -inlan!e,e$ Cerul era alb$ De'arte, n
st/n4a, se ,area un colt !e mare, alb si ea, conto'in!u-se cu cerul br,!at !e ,borul 'escrusilor,
mereu -lm/n,i si ,4omotosi$ Dinu s-a cu-un!at ntr-unul !intre cele !ou -otolii si !in bu,unarul
<ainei a scos caietul 'e care i-1 !!usem$ +-a aruncat 'e mas ca 'e un lucru !e 'risos$
B ti-am citit ast-noa'te manuscrisul, mi-a s'us el 4/-/in!, n loc !e 7ce mai -aciN9$
6onul cu care a rostit cele c/te%a cu%inte mi-a -ost !e-a3uns ca s ntele4 c nu-i 'lcuse$ +-am
ntrebat totusi care era 'rerea lui, asa cum 1-as -i ntrebat 'e un !octor B !u' consultatie,
%a,/n!u-i 'ri%irea n4ri3orat B !ac sunt bolna% sau e %orba !oar !e o in!is'o,itie, eu stiin!
bine c sunt -oarte bolna%$
Dinu si-a lsat ca'ul n 3os si a -cut o 'au, interminabil, n tim'ul creia a e=aminat n mo! cu
totul inutil mar4inea -rumos rotun3it a mesei si 4eamul care o aco'erea, 'limb/n!u-si !e4etele
!e-a lun4ul ei$ si cuta 'oate cu%intele cele mai 'otri%ite, care s-mi !e,%luie a!e%rul -r s
lo%easc 'rea tare$
$;,\\ 1.1
B De ce nu ncerci sa scrii 'oe,iiN Binenteles, !ac tii nea'rat s continui s scrii$ C/t 'ri%este
romanul$$$ te s-tuiesc 'rieteneste s te lasi '4ubas$ 6u nu stii s %e,i$ 6reci 'e l/n4 oameni si
'e l/n4 nt/m'lri -r s %e,i !ec/t ce %e!e toat lumea care nu-si ! osteneala s 'ri%easc$
@e,i !oar con%entionalul, a'arenta, nu si ce e !incolo !e ea$ si tocmai ce e !incolo !e a'arent l
interesea, 'e romancier B 'entru a nu -ace e-ortul ,a!arnic !e a s'une ceea ce stie toat lumea$
Nu-ti -a s/n4e ru, 'entru c %iata ti 'oate o-eri si alte satis-actii !ec/t cea 'e care ti-o ! scrisul$
Cariera ta, !e 'il!$
B Cariera !i'lomatic m-a atras !oar c/t %reme, e=terioar mie, mi stimula ima4inatia$ Acum
ns mi !au seama c, !e -a't, ca orice lucru 'e care-1 !ob/n!esti !u' ce tii s-1 ai, nu te mai
atra4e$ Cre! c mai lesne as renunta la carier !ec/t la scris$
Dinu ri!ic !in umeri, n semn c nu m 'utea a3uta cu nici un s-at !ac asa stteau lucrurile$ 1e
'unctul !e a m neca, mi ntin!ea o sc/n!ur 'e care o re-u,am$
B Nu ai !ec/t s scrii mai !e'arte, !ar -r s 'ublici, mi su4er el$
A'oi, !u' c/te%a minute !e tcere;
B S-ti s'un n c/te%a %orbe 'o%estea mea, care n-o s-ti slu3easc ns la nimic, !ec/t, 'oate,
e%entual, s te m/n4/ie$ Ei bine, a-l c si eu am scris$ Ca tine si ca -oarte multi altii, eram
nesi4ur !e mine si cutam 'e cine%a, im om 'rice'ut, n care s am ncre!ere si cu care s m
s-tuiesc$ Eram la 1aris si i-am ncre!intat un manuscris !e-al meu lui &rancis Carco9$ +-a citit si
mi-a s'us cam ce ti-am s'us eu tie$ De-atunci, am renuntat la scris, n a-ara ra'oartelor
!i'lomatice, nu mai scriu !ec/t scrisori$ M multumesc cu satis-actiile 'e care mi le !au literatura
si artele, cltoriile si oamenii, tot!eauna interesanti !ac stii s-i culti%i -r
9 &rancis Carco (&rantois Carco'ino-6usoli* (100A-1950*, 'oet -rance, (n$ e!$*$
1."
s+ le ceri nicio!at nimic, mi n4!ui s -ac <a, !e 'ros-tu3$4ust si !e 'retentiile unor
'seu!oartisti !e succes si m sirnt eliberat !e nelinistea creatoare care-mi !e%ora -r nici un
-olos serile si uneori no'tile$ tine minte ca ar -i o co'ilrie s re4retm mani-estrile n care n-am
-cut !ec/t s ne a-irmm me!iocritatea$
B Nu stiu cum as 'utea tri -r s scriu$
-B Nu !ramati,aS Citeste, colin! lumea, ascult mu,ica, - !ra4oste, 3oac bri!4eS$$$ Cu un
!ram !e -ante,ie si cu un altul !e bun%oint, %ei 4si n %iat !estule 'lceri consolatoare$ 1cat
c, !eocam!at, aici, nu e nici locul, si nici momentul ca s %ise,i la satis-actii$ Sin4ura ta 4ri3
trebuie s-ti -ie acum autoa'rarea$
B Dec/t s-mi 'etrec serile 3uc/n! crti, 're-er s -ac ce%a util, s -iu !e -olos cui%a, !e 'il!a$
B @orbe mariS Suntem !e -olos altora 'entru c asa se ca!e, !ar nu -iin!c ne -ace o !eosebit
'lcere$ Doar !ac ai <arul a'ostolatului, ca &lorence Ni4<tin4ale1# sau ca !omnul !e @euster11$
Atunci$$$
Dinu nu-si termin -ra,a$ se!ea n -ata mea, 'r%lit n -otoliu ca 'entru eternitate, ntre noi, 'e
masa rotun!, ,cea, ca o 'asre moart, romanul meu$ l 'ri%eam 'e Dinu cu atentie, mi
rmsese n urec<i tonul ironic al ultimelor lui cu%inte, mi 'rea unul !intre oamenii care, nainte
!e a nce'e ce%a, si s'un c e inutil, stiin! c tot ce %or ntre'rin!e ei !incolo !e coti!ian %a -i,
oricum, un -iasco, ntele4eam c '/n si cei mai inteli4enti, mai culti si mai sensibili !intre
muritori 'ot -i sterili si 'ot muri obscuri, 'entru c talentul si -orta creatoare nu sunt nea'rat
a'ana3ul oamenilor cu a!e%rat su'eriori$
1# Acti%ist 'e tr/mul n4ri3irii me!icale (10"#-191#*, cu o im'ortant munc !e 'ionierat n
!omeniul a-irmrii ca!relor me!icale -emei$
11 Damien !e @euster, 'reot bel4ian misionar (10#-1005*, care si-a consacrat %iata construirii !e
s'itale 'entru le'rosi si n4ri3irii acestora n HaJaii, Molo2ai (n$ e!$*$
1.)
Qiua se stin4ea -umuriu, ntr-o 'aloare con-u,$ Nici un nor nu macula 4riul monocrom al
ori,ontului$ Seara !e s-/rsit !e %ar !e%enise at/t !e 'laci! si !e ine='resi%, nc/t mi 'rea
ima4inea nssi a !e,olrii$
1entru c nu mai a%eam ce s ne s'unem, Dinu s-a ri!icat cu un 'enibil e-ort !in a!/ncurile
-otoliului, mi-a ntins lenes o m/n 'u<a%, asu!at si a iesit !in o!aie, 4olin!-o 'arc$ M-am
ntins 'e cana'eaua %er!e ca si -otoliile, cu -ata n sus si am rmas nemiscat ca o statuie ntins 'e
un sarco-a4$
Era 'entru a c/ta oar c Dinu m las 'ra! !e,am4iriiN Cel 'utin !e c/n! l rent/lnisem acolo
nu-mi %orbise !ec/t !e r,boi, !e li'suri, !e boal si !e sin4urtate, n seara aceea, m s-tuise s
m las !e scris$ 1e un!e trecea, Dinu lsa n urma lui am'renta a'stoare a 'ro'riei sale
!e'rimri$
Du' c/te%a ,ile, a 'rsit &inlan!a, si nu 1-am mai re%,ut nicio!at$ 6im'ul nu i-a con-irmat
-unestele 're%estiri; n-am su-erit n anii aceia nici !e sin4urtate, si nici !e scorbut$ Am continuat
s scriu si am i,butit s 'ublic c/te ce%a !in ce-am scris$ Nu ns romanul, 'e care 1-am ru't, sau
1-am ars, nu mai stiu$
Ca,ul Holma
Ne n4<esuisem n !u'-amia,a aceea !e s-/rsit !e noiembrie, ntunecat si rece, n micul
a'artament !in Helsin2i al !omnului B3orn Sc<alien, care ne -cuse cinstea sa ne 'o-teasc la
ceaiul su anual, un -el !e srbtoare local a lumii siman!icoase$ 1uteau -i nt/lniti acolo, cu
acest 'rile3, tineri scriitori, 'ictori !e a%an4ar!, 'ianisti, amatori !e art, membri ai Cercului
&rance, B asociatie -oarte 'retuit 'e atunci !e intelectualitatea cunosctoare a limbii -rance,e a
orasului B ba c<iar si c/ti%a !i'lomati strini$
Domnul B3orn Sc<alien trecuse !e 'rima lui tinerete, !ar rmsese -ira% si su'lu$ Ar -i 'utut sa
'oarte n continuare, -r mo!i-icri, <ainele 'e care si le -cuse la o'ts're,ece ani nu numai
'entru c, %,ut !e la oarecare !istant, !omnia sa 'rea un -lcu, !ar si 'entru c era !eosebit
!e 4ri3uliu si 'strtor$ A%ea -ata 'relun4 si obosit, iar 'rul rar$ Era !eosebit !e bine crescut, n
asa msura, nc/t a%eam im'resia c a !a altora 'rile3 s-i a!mire buna crestere era 'reocu'area
lui ma3or n societate$ 6ot ce -cea, tot ce s'unea, -elul n care se misca, -elul cum rostea cele
c/te%a -ra,e 'oliticoase si con%entionale ce-i tineau uneori loc !e orice alt con%ersatie B 'uteau
-i !ate ca e=em'lu !e e!ucatie aleas$ Nimeni !in oras nu se a!resa !e 'il! !oamnelor cu at/ta
'olitete re,er%at ca el, atunci c/n! era silit !e m're3urri s ntretin cu ele o con%ersatie n
tram%ai sau n salonul !e aste'tare al !entistului, ntre altele$ Era tot!eauna corect mbrcat, c<iar
!ac 4ar!eroba !omniei sale 'rea ntruc/t-3
1.5
%a !emo!at sau u,at$ Mai toti -inlan!e,ii 'urtau, n anii aceia !e r,boi si !e restrictii, %esminte
mai mult sau mai 'utin u,ate, asa c, n %irtutea obisnuintei, o <ain cam roas la m/neci sau un
'antalon cu c/te%a -ran3uri la manset nu atr4eau atentia, 'e arunci, n mo! ne'lcut$ :ricum,
!omnul Sc<alien nu era %,ut nicio!at cu cmasa mototolit sau -r cra%at$ Mai mult c<iar,
tot!eauna a%ea 4ri3 ca !in bu,unarul !e la 'ie't al %estonului s se 'oat %e!ea, !iscret, un colt
ori !ou ale unei batiste albe bine c<itite$ Dac !es're con%ersatia !omnului Sc<alien s'uneam c
era !eosebit !e 'oliticoas, nu s'uneam !estul$ Domnul acesta era tot!eauna bine in-ormat, %enea
cu ultimele noutti si cu im'ortante !etalii !e culise cu 'ri%ire la acestea si, n sc<imb, nicio!at
cu b/r-eli re-eritoare la 'rieteni sau cu anec!ote 3enante, !e -elul acelora ce se !ebitea, uneori n
reuniunile mon!ene, ast-el nc/t 're,enta sa n !i-erite oca,ii era, !ac nu !eosebit !e !istracti%,
n orice ca, a'reciat$ 1e !e alt 'arte, nu numai c !omnia sa nu ar -i acce'tat n ru'tul ca'ului o
in%itatie ntr-un cerc !ubios sau li'sit !e 'reocu'ri intelectuale, !ar c<iar le cuta 'e acestea !in
urm, si numai 'e ele, iar, 4sin!u-le, le culti%a cu o !iscret 'erse%erent$ De alt-el, era la curent
cu toate mani-estrile culturale nu numai ale orasului, !ar si ale strinttii si nu li'sea !e la nici
un concert e=traor!inar, !e la nici o 'remier !e seam a o'erei locale, !e la con-erinte, si numele
su -i4ura n ,iare 'rintre acelea ale 'artici'antilor la %ernisa3ele e='o,itiilor !e 'ictur$
Doamnele ntre !ou %/rste l consultau n 'ri%inta anumitor retete !e sosuri sau !e 'r3ituri
economice si totusi as'ectuoase, 'e care !omnul Sc<alien le 're'ara el nsusi cu !e=teritate si !e
care era -oarte m/n!ru$ Doamnele acelea se artau sur'rinse 'e !re't cu%/nt si, amu,ate, a-l/n!
!e 'il! !e la <erra Sc<alien c 'iscoturile 'e care le o-erea acum, la ultimul su ceai anual, erau
-cute -r ou si !oar cu c/te%a mo!este lin4urite !e ,a<r, sau c icrele !e 'e !elicioasele sale
tartine nu erau icre %eritabile, ci 4ris 're'arat !u' o anumit retet, 'e care o !etinea n
e=clusi%itate$
1.A
n !u'-amia,a aceea !e s-/rsit !e noiembrie, ceaiul !omnului Sc<alien era, ca !e obicei, !eosebit
!e animat$ :as'etii se!eau, cei mai multi, n 'icioare n 3urul mesei !in su-ra4erie, n-ulec/n!
tartine si nc<in/n!, !u' ritual, sna'suri !in '<rute burtoase !e bun calitate$ 1e scaunele
nsirate !e-a lun4ul 'eretilor, se o!i<neau !oamnele mai n %/rst si c/te un %i,itator mai btr/n$
1e c/t era !e mo!est mbrcmintea brbatilor, 'e at/t !e %ariat si !e 'lcut era aceea a
in%itatelor, care arborau mici 'lrioare m'o!obite cu 'ene, cu -lori sau cu %oalete si 'elerine
scurte !e %ul'i ar4intii sau albastre, 'e care le 'strau tot tim'ul 'e umeri, nu numai !in ele4ant,
!ar 'entru c a'artamentele erau 'e atunci slab ncl,ite$ Coliere si brose ori4inale, !e -abricatie
locala, !enumite, !e strini mai ales, 2ale%ale, le strluceau n 3urul 4/tului sau 'rinse !e re%erul
taiorului$ Domnii le ntretineau amabil, str!uin!u-se s -ie care mai !e care mai s'iritual si mai
in-ormat, n tim' ce ntrea4a asistent era n%luit bla3in n -umul albstrui al ti4aretelor !e
-abricatie local, -cute mai mult !in carton !ec/t !in tabac$
+/n4 mine, baronul !FHuart, secretarul +e4atiei &rantei, scun!, t/nr, cu 'rul blon! si rar, cu un
,/mbet ce-mi 'rea mereu ironic 'e bu,e, %orbea !es're 'ortretele n ulei ale 3unelui 'ictor
Mauno Manninen, com'ar/n!u-le cu acelea ale lui 6oulouse-+autrec;
B E a!e%rat c tii s re!ai mai !e4rab caractere !ec/t asemnriN l ntreb el 'e Manninen$
B Nu 'rea, i rs'unse 'ictorul, ,/mbin!$ Caracterul oamenilor m las in!i-erent, 'entru c nu
sunt un +a BruGere$
B :ricum, e lim'e!e c sur'rin,i tarele, slbiciunile, maniile mo!elelor !umitale si c li le
nscrii 'e -etele 'ictate, !i%ul4/n!u-le -r mil, insist !FHuart$ ntocmai ca 6oulouse-+autrec$
B n-tisati tocmai ceea ce oamenii se str!uiesc s ascun!, 'reci,a baroana Manner<eim, care
nu-i %i,itase nicio!at atelierul$
1..
B Esti, n ca,ul acesta, un 'ericol 'ublic, !ra4 Manninen, i s'use, amenint/n!u-1 cu !e4etul
arttor, Ina 8unnarson$
B M-ati ncoltit ru !e tot, r/se 'ictorul$ Se 'rea 'oate s las aceast im'resie, !ar % re'et;
intentia mea e alta$
Baronul !FHuart se ntoarse s're -rumoasa +ola 1a3ula, una !intre cele !ou -iice ale ministrului
&inlan!ei la Co'en<a4a$
B C/n! Manninen ti -ace 'ortretul, ai im'resia c te a-li n -ata unei crturrese care-ti 4<iceste
tainele$
B n ca,ul acesta, nu 1-as lsa n ru'tul ca'ului s m 'icte,e, ,ise scan!ali,at baroana
Manner<eim$
B A%eti asa !e multe taine, !oamnN o ntreb -rantu,ul$ De%eniti si mai interesantS
B Eu B s'use Simone Holma, care ascultase '/n atunci con%ersatia n tcere, 'ri%in! !oar cu
mare atentie c/n! 'e unul, c/n! 'e altul !intre cei 4ru'ati n 3urul 'ictorului B, eu am im'resia c
'ortretele !umitale re're,int mai !e4rab ca!a%re !ec/t oameni %iciosi$ Iar mie mi-e -ric !e
ca!a%re$ Mi-e team s m uit la 'ortretul 'e care i 1-ai !ruit sotului meu$ Mi se 'are c m
urmreste cu 'ri%irea si c nu m 'oate su-eri$ Nu-i asa c nu 'icte,i oameni %ii, ci ca!a%rele lorN
B lata, ,ise Manninen, art/n!-o celorlalti 'e Simone$ Ea e sin4ura care m-a ntelesS :ui, 'lutot
!es ca!a%res, ma-!ameSY
B ntr-a!e%rS Asa este, con-irm +ola 1a3ula$ Manninen ne 'ictea, ca s %e!em cum %om arta
n sicriu$
A'oi, a!res/n!u-mi-se;
B Uite, !e 'il!, n atelierul lui Mauno Manninen am %,ut !eun,i 'ortretul !umitale$ Ei bine,
nu numai c semeni cu un mort, !ar 'ot s-ti si s'un cu cine$
B 6e nseli, !ra4 +ola, i-am rs'uns$ Nu ai %,ut 'ortretul meu$ Mauno nu mi-a -cut nicio!at
'ortretul$ Era al aceluia cu care ai cre,ut c seamn, si care e mort$ Mi s-a
1 Da, mai !e4rab ca!a%re, !oamnS (lb$-r$* (n$ e!*$
1.0
i s'us c semn cu el, si nu o sin4ur !at$ C<iar MarG, sora ta, c/n! m-a cunoscut a tresrit ca si
cum ar -i %,ut o -antom$
-B Ce tot 'o%estiti aiciN ne ntreb Plaus Holma, sotul Simonei, 'e care ea l a!usese n 4ru'ul
nostru si-1 tinea str/ns !e brat$
B stiai !eci c semeni cu elN mi re'rosa +ola$ si '/n a,i nu mi-ai s'us nimic$
A'oi, ntorc/n!u-se s're Plaus Holma;
B Uit-te mai bineS +-ai cunoscut -oarte bine 'e cel cu care seamn$ ti-a -ost 'rieten si a murit
anul trecut, n r,boi$
Plaus Holma era un t/nr scriitor care-si terminase !e cur/n! stu!iile !e estetic la 1aris, lucra la
un roman si nce'ea o carier uni%ersitar ce se anunta strlucit$ M e=amina cu atentie 'rin
oc<elarii lui cu lentile 4roase$ De alt-el, toti m 'ri%eau cu o le4itim curio,itate, care m cam
st/n3enea$
B Da, +ola, semn cu -ostul !umitale cumnat, cu -ostul brbat al lui MarG$
B Cu Pai 1olun!S e=clam Plaus$ Cum !e nu mi-am !at seamaN ntr-a!e%rS
@estea se transmise si altor 4ru'uri, si toat lumea m 'ri%ea ca 'e un alt +a,r, 'entru c a'roa'e
toti l cunoscuser 'e Pai 1olun!$
B Noi n-am %rut s-ti s'unem, 4lsui +ola cu bl/n!ete, 'arc scu,/n!u-se$ Dar sora mea, -osta
sotie a lui Pai, care, !u' cum stii, a murit n r,boi, n 'rimele ,ile, %-,/n!u-te 'entru 'rima
oar a -ost n4ro,it, !u' cum ai remarcat !eci$ stiai c semeni cu Pai nainte !e a ne cunoaste si
stiai, c/n! i-ai -ost 're,entat, c MarG a -ost ne%asta lui$
B $$$si c s-a mritat !in nou, !u' anul !e !oliu, cu Rol- Ber4rot<"$
B Dar cine ti-a %orbit !e aceast e=traor!inar asemnareN
B Am a-lat B istorisii eu B cu totul nt/m'ltor, n!at !u' %enirea mea aici$ ntr-una !intre
serile %oastre lun4i
" Rol- Ber4rot< (n$ 19#9*, mu,ician -inlan!e, (n$ e!$*$
1.9
!e s-/rsit !e au4ust, c/n! nc nu cunosteam a'roa'e 'e nimeni, m a-lam sin4ur 'e o banc n
4r!ina :bser%atorului, !easu'ra mrii$ Seara era 'ar-umat si cal!$ 1ri%eam cu interes 'utinii
trectori care tra%ersau 'arcul si n!r4ostitii ce se mbrtisau 'e c/te-o banc$ A%eau 'e -ete,
a'roa'e toti, n lumina s'ectral a as-intitului nor!ic !e %ar, 'aloarea ca!a%relor, n 'lin lumin,
mimau 4esturi nocturne$ 1reau s'ectre nlntuite n umbra nesi4ur a bosc<etelor$ 1robabil c si
'e -i4ura mea noa'tea alb !e s-/rsit !e %ar si 'usese am'renta !e cear, 'entru c alt-el nu 'ot
s-nii e='lic !e ce la un moment !at o -at, %enin! s're mine nu stiu !e un!e, se o'ri n -ata mea
cu 'ri%irea <alucinat, !es-cu bratele n lturi si nce'u s stri4e ca !u' a3utor; 7PaiS PaiS9 Nu
m asemuise cu el, ci %,use -antoma luiS Am 'rins-o !e umeri$ 6remura toat$ Am silit-o s m
'ri%easc mai bine, ca s se con%in4 c sunt un om n carne si n oase, iar nu o a'aritie$ S-a
!e,meticit re'e!e si a nce'ut s-si cear scu,e, 3enat, ncurcat$ C/n! si-a !at seama c nu
'rice' ce s'une, a 'lecat,
B Iat c nu sunt sin4urul care %e!e s'ectre 'e -ata oamenilor, !eclar Manninen$
B 6ermin, i 'orunci Simone Holma$ Dumneata, Manninen, esti ca una !intre acele insecte
necro-ore care-si !e'un oule 'e ca!a%re si 'ar nc/ntate !e is'ra%a lor$
B 1ot s 'arie, c Manninen !, noa'tea, ocol cimitirelor, s'use Ina 8unnarson, n 4lum,
-ireste, 'entru a c/nta n struna Simonei, care ns %orbise -oarte serios$
B Nu noa'tea, ci ,iua nmia,a mare, o corect 'ictorul, mi 'lace s 'ri%esc mortii c/n! sunt
a!usi acolo$ Nu-mi 'ot lua oc<ii !e la s'ectacolul sicrielor nc !esc<ise, n care, 'rintre -lori si
!antele, ,ace ca!a%rul mbrcat !e srbtoare 'entru ultima lui cltorie, 'entru cltoria lui
solemn n In-ern$ E -ar!at cu oarecare ostentatie si, la lumina necruttoare a ,ilei, e res'in4tor
si e=al uneori mirosul acela !e crin, al !escom'unerii$
10#
Doamnele se n-iorar, animate !e o macabr 'lcere$ Ina 8unnarson m trase !eo'arte, lu/n!u-
m !e brat si m ru4 sa continuu cele ce nce'usem s s'un cu 'ri%ire la asemnarea mea cu Pai
1olun!$
B Am cunoscut o!at, la un !e3un o-icial, continuai eu, un t/nr economist$ se!ea la mas,
nt/m'ltor, l/n4 mine$ M-a sur'rins -a'tul c, !u' ce am nc<inat am/n!oi %reo !ou '<rute
cu sna's, asa cum se obisnuieste la %oi, omul 'rea c m cunoaste !intot!eauna$ Aici, %oi,
-inlan!e,ii, nu sunteti e='ansi%i !ec/t !u' o n!elun4 cunoastere reci'roc sau !u' un c<e-
strasnic$ 1e t/nrul acela l %e!eam 'entru 'rima oar, si !e c<e- nu 'utea -i %orba$ Moti%ul
'entru care era asa !e 'rietenos 1-am nteles, -ireste$ 1-1 aminteam 'e Pai 1olun!, -ostul lui cole4
!e scoal, si amintirea tre,ise n el, -r s-si !ea seama, o urm !e %ec<e a-ectiune, 'e care si-o
mani-esta -at !e mine$ Mi-a %orbit a'oi cu lacrimi n oc<i !e amicitia lor$ Acelasi lucru mi s-a
nt/m'lat !u' aceea cu MarG, -osta sotie a lui 1olun!$ Ne-am m'rietenit re'e!e$ Am -cut si
c/te%a mici e=cursii m'reun, cu ea si cu actualul ei sot$
+/n4 noi, Simone Holma care se a'ro'iase ntre tim', asculta -oarte serioas$ Ne ntoarserm la
ceilalti, care continuau s-1 nec3easc n 4lum 'e 'ictor$ Simone se amestec n %orb;
B In atelierul !umitale, !ra4 Manninen, !ai cam 'este ce %e,i la mor4; -emei !es'uiate si
brbati 4oi, cu se'ci !e lucrtor 'use str/mb 'e -runte, cu oc<ii !esc<isi, !ar -r 'ri%ire, 'ro'titi
'entru eternitate !e un 'erete mur!ar$
B S-ar s'une c %i,ite,i mor4a la -el !e !es ca atelierul meu, r/se 'ictorul c<el, cu -ata rotun!
!e clo%n$
B Mai !e4rab !umneata, se a'r, bosum-l/n!u-se co'ilreste, Simone$ C/n! am s-o %i,ite, eu,
ai s -ii cel !int/i care s a-li$
B 1-uiS Des're ur/te lucruri mai %orbitiS e=clam B3orn Sc<alien au,in!u-i, n tim' ce le um'lea
!in nou cestile cu
101
ceai$ De ce trebuie nea'rat sa e='lorm cu at/ta insistent !omeniile obscure ale %iciului si ale
mortiiN
B 1oate 'entru c moartea e, n ,ilele noastre, !e -oarte mare actualitate, remarc blon!ul Plaus
Holma$
B Moartea, a!u4 Manninen, e o realitate ca oricare alta, !ar %,ut !in s'ate$
A'oi nimeni nu mai s'use nimic si, 'entru a ru'e tcerea, Ina 8unnarson ciri'i n -rantu,easca ei
'er-ect, !ar cutat si uneori n!ulcit !e un molatec accent rusesc;
B si acum, 'o%estiti-ne, unul !intre %oi, ce%a amu,ant, ca s ne sc<imbm i!eile$
Simone Holma se ntoarse s're mine, tin!u-i %orba;
B Mi s-a s'us c limba !umitale matern se aseamn mult cu a mea$ Eu sunt -rantu,oaic, nu
stiu !ac ti s-a s'us$ 1oti s-mi !ai un e=em'luN
B Sotia mea, mi e='lic Holma, a!or 'reci,rile$ Ca orice -rantu,oaic, are mult simt 'ractic$
Simone a%ea o -ata mic, rotun!, tiat n !ou !e un nas subtire, lun4 si !re't, sub care 4ura,
circular, 'rea un 'unct sub un semn al e=clamrii$ :c<ii i erau a'ro'iati si isco!itori$ Plaus
Holma si trecu m/n4/ietor bratul 'e !u' umrul ei si-si li'i ca'ul !e al consoartei sale, care se
!!u n lturi$
B Dati-i un e=em'lu, m ru4 el$ E 'asionat !u' limbile romanice$
1ri%eam cu sim'atie aceast 'erec<e 'e care o cunoscusem n !u'-amia,a aceea$ Din 'rima
cli', se artaser !eosebit !e a-ectuosi -at !e mine$ Plaus era un t/nr cu oc<i lim'e,i, albastri
n!rtul oc<elarilor cu lentile 4roase$ R/!ea cu 'o-t !e orice, !e,%elin!u-si !intii albi, mari,
sntosi, mi ins'ira ncre!ere si senintate$
B Un e=em'luN Cu 'lcere, s'usei eu$ Iat unul care, nt/m'ltor, mi %ine n minte$ stiti,
!oamna Holma, cum se s'une 'e rom/neste 3e tFa!oreN
B Habar n-amS
B &oarte usor !e tinut minte$ Ca n -rantu,este; te a!orS
10"
ntr-a!e%r, ca n -rantu,este, remarc 4/n!itoare Si-$ E=act ca n -rantu,esteS 6<eo!oreS Plaus
i,bucni n r/s, art/n!u-si !intii mari, cu caninii ascutiti si usor 'roeminenti, !e t/nr carnasier$
B Ne%ast-mea a nteles cam 'e alturi$
B R/,i !e mineN l ntreb ea, mirat$
B Nu, mon an4e, am s-ti s'un acas$
B 1o%estiti-ne, unul !intre %oi, ce%a %esel, insist Ina 8unnarson$
B Cu 'ri%ire la asemnri, 'ot eu s % s'un o istorioar, 4lsui Plaus Holma$
B 1/n acum tot !e asemnri ati %orbit$ M-am sturat s % au! %orbin! !e morti si !e s'ectre,
inter%eni Sc<alien$
B Dac e amu,ant, 'o%esteste-ne-o, ,ise Ina, alint/n-!u-se$
B E %orba !e 'tania !e 'e la nce'utul %eacului trecut a unui 'rimar al orasului @asa$ 1e unul
!intre 'eretii 'rimriei !e acolo, at/rna un 'ortret n mrime natural al re4elui Sue!iei 8usta- III,
rmas !in %remea !eloc n!e'rtat c/n! &inlan!a -cea 'arte !in re4atul sue!e,$ Cur/n! !u'
1acea !e la Hamina, 'rin care im'eriul tarist luase tara noastr !in m/inile sue!e,ilor,
4u%ernatorul noii st'/niri %eni s %i,ite,e orasul @asa$ 1rimarul si aminti n ultimul moment c
nu se n!urase s scoat 'ortretul re4elui Sue!iei !in sala !e consiliu, 'entru c era o co'ie -oarte
i,butit a celebrului tablou al lui 8usta- III, care se a-l si a,i n castelul 8ri's<olm !in Sue!ia si-
1 re're,int 'e su%eran n%esm/ntat ntr-o lun4 si som'tuoas <aina !e ceremonie, 'urt/n! 'e
ca' 'eruc 'u!rat, ale crei bucle i ca! 'e umeri, 'e s'ate o am'l mantie !e <ermin, iar 'e
'ie't nu mai 'utin !e 'atru colane su'ra'use$ Re4ele calc 4ratios 'e mtsuri sa%ant ncretite si
arat cu m/na ntins coroana ase,at n umbr, 'e o mescioar$ 6abloul acesta, at/rnat n sala cea
mare a 'rimriei !e la @asa, acum, !u' ce &inlan!a nu mai a'artinea sue!e,ilor, ci rusilor, 'utea
-i luat !re't o s-i!are$ Bietul 'rimar se si %e!ea sur4<iunit n Siberia, c/n! usi-
10)
le slii !e consiliu se !esc<iser lar4 si 4u%ernatorul rus a'ru n 'ra4$ &ireste, nainte !e a-1
%e!ea 'e 'rimar, !!u cu oc<ii !e tabloul !e 'e 'erete, !in -ata lui$ 6resri si rmase 'ironit
locului, nainta a'oi n sal, cu 'asi rari, ca!entati, cu oc<ii atintiti asu'ra 'ortretului re4elui
8usta-$ A3uns n mi3locul %astei nc'eri, 4u%ernatorul se o'ri n loc, si !es-cu bratele n lturi,
si a'oi le m'reun, 'lesnin!u-si 'almele ,4omotos una !e cealalt si rostin! cu nc/ntare;
B A<S le2aterinaS
B Nu %e!ea bineN ntreb Simone 'e brbatul ei, n %reme ce lumea r/!ea$
B A cre,ut c re4ele 8usta- al Sue!iei e Ecaterina II a Rusiei$ 1eruca 'u!rat si som'tuosul
ec<i'ament al monar<ului 1-au -cut s-1 con-un!e cu m'rteasa$
B si ce s-a nt/m'lat cu 'rimarulN ntreb baroana Man-ner<eim$
B A 'rimit o -rumoas !ecoratie 'entru 4estul cu care onorase noua st'/nire, arbor/n! la loc !e
cinste 'ortretul Ecaterinei$
Intre tim', 'ianistul Eri2 6aJastst3erna) se ase,ase la 'ianul !in camera alturat si, a'lecat cu
s'atele lui lun4 si osos asu'ra cla%iaturii, nce'use 'rimele msuri ale 6ablourilor !intr-o
e='o,itie$ 1e msur ce e=ecuta bucata lui -a%orit, 'rul i c!ea 'este oc<i, -ata i se cris'a,
tru'ul i se culca 'este 'ian, iar noi ascultam trans'ortati, cu cestile !e ceai ntr-o m/n si cu ti4ara
sau cu o tartin !e 'seu!oicre n cealalt, cum !e-ilau 'rin -ata noastr ne%,utele ima4ini
mu,icale ale lui Musor4s2i; 4nomul, %ec<iul castel, 'uii !e 4in si celelalte$ Eri2 6aJastst3erna
era un 'ianist !es%/rsit, si clo'otele 'e care cla'ele le -ceau s rsune la urm -ura a'lau!ate !e
toat asistenta, cu toate c cea mai 4ustat ima4ine e%ocat !e 'ian -usese a 'uilor !e 4ina, 'e
care !oamnele o recunoscuser si-si ,/mbiser cu nteles una alteia$
) Eri2 6aJastst3erna (191A-199)*, 'ianist -inlan!e, (n$ e!$*$
10
A'oi, ncetul cu ncetul, musa-irii si luar rmas-bun !e 3a !omnul Sc<alien, ar/t/n!u-si -iecare
n 'arte, n -el si c<i', bucuria !e a -i -ost 're,enti la ceaiul su anual asa !e i,butit, si ast-el se
s-/rsi 'etrecerea$ A-ar, nce'use s nin4 cu -ul4i mari, !ar nu era -ri4 si nu btea %/ntul$
n seara aceea, 'rietenia mea cu Simone si cu Plaus Holma a 'rins contur, a'oi a s'orit cu -iece
,i, ast-el nc/t la nce'utul %erii !e%enisem inse'arabili$ El -usese !emobili,at !u' ce -cuse o
'arte a r,boiului la Cartierul 4eneral al maresalului Manner<eim !e la Mi22eli, iar acum se
str!uia s recu'ere,e tim'ul 'ier!ut n armat, scriin! cu ,or un roman$ Seara ns, 'unea tocul
3os si 'lecam B el, Simone si cu mine B s %e!em m'reun un -ilm sau s lum masa la Plaus-
Pur2i ori la Sa%oG, un!e sa%uram un asa-,is bee--stea2 -cut !in carne tocat, cu cea' 'r3it
!easu'ra si cu un ou moale alturi, nc<inam c/te%a sna'suri, 'ri%in!u-ne n oc<i '/n ce 4oleam
'a<arul, !u' obiceiul locului, si terminam cu un suro4at !e ca-ea n care to'eam o 'astil !e
,a<ari-n s're a-1 -ace bubil$
Asa au trecut o iarna si o 'rim%ar$ Rusii ne bombar!au mai ales noa'tea$ Uneori, ati'eam n
a!'ost, n iulie, cei !oi 'rieteni ai mei 'lecar s-si 'etreac %acanta la Hol-lola, un sat -r
nsemntate, cu case rs-irate !e 'e un umr !e !eal '/n la mar4inea lacului !e sub el$ Acolo,
'rintii lui Plaus a%eau micul lor 'etic !e 'm/nt, cu o casa con-ortabil -cut !in lemn si cu o
sauna alturi, o4lin!it n lac$ M 'o-tiser acolo !u' ce-mi !escriseser n termeni a!emenitori
locul si m're3urimile si era c/t 'e-aci s-mi 'etrec conce!iul la ei, !ar n ultima cli' m-am
r,4/n!it, 'entru c un ma4net mai 'uternic m atr4ea s're Sue!ia, n scrisori ce se %oiau
amu,ante, Simone si Plaus m tineau la curent cu -elul n care-si 'etreceau e=istenta la tar$
Dimineata, se ocu'au !e mena3, ceea ce nu era o ba4atel, mi
105
mrturisea Simone, -iin!c n 'iata local nu 4seai ce cu-tai, ca la 1aris, !e 'il!, si trebuia s
im'ro%i,e,i un menu 'e loc, a'oi Plaus scria '/n la ora mesei$ Du' !e3un, se o!i<neau, a'oi
citeau, 3ucau crti sau -ceau o 'limbare, s're sear se scl!au n lac !u' ce luau o sauna,
m/ncau im'uro si rm/neau '/n t/r,iu 'e %eran!a !in -ata casei, 'entru c nu 'uteau !ormi !in
cau,a luminii$ Ea, cel 'utin, nu se 'utea obisnui cu no'tile albe, lumin electric nu a%eau, asa c,
ne'ut/n! citi la aceea a no'tii !e team s nu-si strice oc<ii, nu le rm/nea altce%a !e -cut !ec/t
s nt/r,ie !e %orba, a-ar, si s 'ri%easc lacul, n sc<imb, -cuser o mare 'asiune, ce se
!o%e!ea constant si ca'ti%ant; micuta Ma-!eleine, o -'tur e=ce'tional, inteli4ent si
!r4las, a-ectuoas si nostim -oc$ Seara, o ase,au ntre ei 'e 'at, o m/n4/iau, iar ea -cea tot
-elul !e 'o,ne$ A%eau s o -oto4ra-ie,e si s-mi trimit nea'rat o 'o, !e-a eiS Cam acesta era
continutul scrisorilor Simonei, la care Plaus mai a!u4a la s-/rsit o 4lum sau o urare, mi
%orbeau tot mai mult !e Ma!eleine si !e bucuria !e-a o a%ea cu ei$ Uneori, o luau la 'limbare, se
'ier!ea 'e !rum si 'lecau s-o caute$ C/te emotii '/n o 4seau, 'uteam s-mi nc<i'ui$ +e
rs'un!eam, trimit/n! !e -iecare !at mbrtisri a-ectuoase micutei Ma!eleine, iar o !at i-am
ntrebat c/ti ani are, 'entru c %oiam s-i trimit !e la Stoc2<olm <inute si 'anto-iori$ Ce <a, au
-cut !e scrisoarea mea B nu se 'utea !escrieS mi multumeau, a!u4/n! c, !in 'cate,
Ma!eleine nu 'urta nici <aine, si nici ncltminte, 'entru c Ma!eleine era un ie'uras alb cu
oc<ii ro,, !e toat -rumusetea$ Plaus mi scria ca nu 'utea ntele4e cum !e omiseser s-mi !ea
c/te%a !ate ce%a mai concrete !es're Ma!eleine, m asi4ura c abia astea't s ne %e!em !in nou
si m ru4a !e 'e acum s le citesc la ntoarcere ce%a !in Ournalul9 meu, iar el, n sc<imb, mi
-4!uia c-mi %a citi B -ireste, nu n -inlan!e,, ci n -rantu,este B !in romanul la care scria
acum$ n alt scrisoare, mi %orbea !es're o serie !e con-erinte 'e care urma s le tin la Helsin2i
!es're 'ictorul Da%i!, nu
10A
!estul !e cunoscut n &inlan!a, 'ictor care a!usese un su-lu nou n arta -rance,, nlocuin!, mi
e='lica el, 4enul !ulcea4 al %eacului al C@III-lea, sen,ual si e-eminat, cu o art %iril, ins'irat
!in %irtutile r,boinice ale eroilor antici, asa !e asemntoare cu acelea ale monta4nar,ilor !in
tim'ul Marii Re%olutii &rance,e si, mai ales, cu cele ale lui Robes-'ierre, 'entru care 'ictorul
Da%i! a%ea un a!e%rat cult$
n!at !u' na'oierea lor, Plaus Holma mi-a tele-onat ca s m 'o-teasc la mas a !oua ,i, la
ora cinci !u'-amia-,a$ n trile nor!ice, numai !e3unurile o-iciale nce' la ora unu si 3umtate$
+ocalnicii iau masa lor 'rinci'al !u' ce se ntorc !e la ser%iciu$ Nu stia Plaus !ac-mi con%ine
si !ac n-am s ncurc cum%a orele$ I-am multumit si 1-am asi4urat c a%eam s -iu c/t se 'oate
!e e=act, 'unctualitatea e=a4erat -iin! unul !intre !e-ectele mele$ nainte !e a nc<i!e tele-onul,
m-a ru4at s nu uit s iau cu mine 73urnalul9, !eclar/n!u-mi ca erau !ornici, Simone si cu el, s
m au! citin! !in el c/te%a -ra4mente$
n ,iua urmtoare, la ora in!icat !e Plaus, sunam la usa lor$ S're marea mea mirare, nimeni nu
se 4rbea s-mi !esc<i!$ A'artamentul 'rea 'rsit$ M bucurasem c a%eam s le citesc n
-rantu,este !in nsemnrile mele, mi notasem c<iar ce anume, %reo c/te%a 'ortrete, si iatS Nu
m 'rimea nimeniS Descum'nit, am cobor/t scara si am 'ornit na'oi s're cas$ +ocuiam n 'lin
centru, ntr-o camer !e <otel ce mi-era !ra4, iar !in balcon %e!eam statuia lui Ru-neber4 si
toat -or-ota !e 'e es'lana!$ De n-ar -i -ost r,boiul cu nesi4uranta ,ilei urmtoare, as -i -ost
acolo 'e !e'lin multumit$
Era o ,i cal! !e nce'ut !e se'tembrie, stra!a era animat, m n!re'tam a4ale s're statia !e
tram%ai, c/n! m-am au,it stri4at !in urm$ M-am ntors$ Plaus si Simone mi -ceau !e 'e trotuar
semne cu m/na$ Mi-au cerut am/n!oi mii !e scu,e$ Uitaser !e ieri '/n a,iN Cum mi 'uteam
nc<i'ui asa ce%aN Dar -useser la niste 'rieteni crora Plaus le citise c/te%a ca'itole !in roman$
Se antrenaser, si iatS
; 10.
Dar 'uteam s constat c a'ruser la tim' !e !u' coltul str,ii, !a, tocmai la tim'$ Dac ar mai
-i nt/r,iat o secun!, nu m mai 4seau$ Erau nc/ntati !e at/ta e=actitate !in 'artea lorS M-au
luat !e brat, unul n !rea'ta, iar cellalt n st/n4a, %eseli, 'rietenosi, co'ilrosi, si m-au a!us
na'oi$ +a ei acas, m-au ru4at s aste't 7cuminte9 !oar c/te%a minute n su-ra4erie, '/n ce ei
a%eau s !ea o rait 'rin buctrie, 'entru c se tre,iser t/r,iu, aler4aser la 'rietenii lor cu
4/n!ul s stea o or-!ou, si a'oi s treac 'rin 'iat, !ar se antrenase Plaus la citit si nu mai
trecuser, si n-a%eam s m su'r, !ar %om m/nca ce s-o 4si 'rin cmar; carto-i -ierti, conser%e,
ca ntre 'rieteni$ Asa am rmas sin4ur n su-ra4erie, !ar nu 7%reo c/te%a minute9, ci -oarte mult
%reme$ Stteam 'e un scaun n -ata mesei 'use !e Simone, n tim' ce-mi 'o%esteau !e !incolo
cum si 'etrecuser %remea '/n s m nt/lneasc> m 'lictiseam, mi-era -oame, mi se 'rea c
au trecut secole !e c/n! aste'tam acolo si nce'usem s am im'resia c li s-a nt/m'lat ce%a si c
se -eresc s-mi s'un, mi 'ier!usem calmul si nu stiu ce m retinea, sau ce m n!emna, s ies 'e
us, s-i salut !in 'ra4ul buctriei si s m ntorc acas$ &ireste c nu se -cea, !ar, oricum,
4seam c erau 'rea !e totS Ciu!at 'rimire mi re,er%aserS Ciu!atN Nici nu bnuiam ce a%ea sa
urme,e, si nu numai n ,iua aceea, ci, n s'ecial, mai t/r,iuS 1/n la urm, !e%enisem curios s
%! c/t a%eam s mai aste't acolo, sin4ur, n -ata mesei 'use 'entru trei 'ersoane$ 6recuse !e ora
sase, c/n! au,ii n us un ciocnit !iscret$ A'oi, usa nce'u s se !esc<i!, ncet, -oarte ncet,
sus'ect !e ncet, si, n ca!rul ei, si -cu a'aritia o 'ersoan strin, un t/nr, o <aimana, cu 'rul
-oarte ne4ru n !e,or!ine, 'urt/n! o -lanel !e s'ort 4roas, cenusie, cu 4ulerul nalt, rulat str/ns
n 3urul 4/tului si ncltat cu ci,me la'one cu %/r-ul ascutit ntors n sus, nalte '/n a'roa'e !e
4enunc<i$ Biatul sc<it un %a4 salut, 'trunse n su-ra4erie cu ti4ara n 4ur si se a'ro'ie !e
mine -r s scoat o %orb, cu un aer insolent, -um/n! ostentati% si trimit/n!u-mi -umul n -at$
si %/r/se
100
# m/na n bu,unarul 'antalonilor militresti si-si t/ra 'icioa-rele alene, unul !u' cellalt$ C/n!
s-a a'ro'iat mai bine, 1-am recunoscut$ Era PlausS si aban!onase oc<elarii, si oc<ii 3ui -oarte
albastri i strluceau neobisnuit sub 'eruca tuciurie care-i c!ea '/n 'e -runte$ Nu-mi %enea s
cre! c era el, intelectualul ra-inat, a crui te, !e !octorat !es're 'ictorul Da%i! -usese 'rimit la
1aris cu elo4ii, c era el, 'rietenul meu, a crui bun !is'o,itie -usese tot!eauna, '/n atunci,
!ecent, !iscret$ De un!e luase oare 'eruca aceea oribilN Un!e n%tase manierele 'e care le
inau4uraN si !e ceN Ce rost a%ea o asemenea mascara! !e 'rost-4ustN Nu ntele4eam$ &usese
%orba s lum masa m'reun si a'oi s le citesc !in 73urnalul9 meu, iar nu sa asist la o scen !e
carna%al !e 'ro%incie$
Nu-mi %enea sa r/! si nu stiam ce s s'un$ l 'ri%eam ncurcat, 3enat !e 'ro'ria lui li's !e 3en$
Se aruncase 'e un scaun si sttea cu 'icioarele !es-cute n lturi, -um/n! ntr-una, cum -ac cei
neobisnuiti s -ume,e, si ls/n! scrumul s ca! 'e 3os$
M scoase !in ncurctur Simone, care !esc<ise usa si a'ru n 'ra4 cu !e-ale m/ncrii$
6ra%estiul lui Plaus era o sur'ri, si 'entru ea$ n 'rimele momente, nu-1 recunoscu si 'ru
mirat !e 're,enta unei 'ersoane strine si !e o asa 'roasta calitate$ Simone era -oarte mioa'$
Abia atunci constatam acest lucru, %,/n! cum l 'ri%ea 'e Plaus !in 'ra4, ne!umerit si
contrariat, cu oc<ii ei mici si a'ro'iati, a'roa'e nc<isi !e ncretiti ce erau, cu cireas 4urii -oarte
'ali!a, tremur/n!u-i, %r/n! 'arc s s'un ce%a -oarte as'ru, !ar ne4sin! ce$ Se a'ro'ie !e
mas, ase, la mi3loc -ar-uriile cu care %enise, a'oi, neaste'tat !e cura3oas, se n!re't s're
scaunul 'e care se l-ia necunoscutul, <otr/t 'arc s-1 !ea a-ar$ Deo!at, !!u un ti't;
B Plaus, 'entru Dumne,eu, cum m-ai s'eriatS Ce nseamn astaN Ce te-a a'ucatN Nu-mi 'lace s
te %! asa$ Du-te ime!iat si te sc<imb$ E masa 4ata$ iU
109
Ca si cum n-ar -i au,it-o, Plaus se re'e,i la ea, i lu ca'ul ntre 'almele lui si o sruta a'sat 'e
4ur$ Simone l m'inse, %!it !e,4ustat, si iesi re'e!e !in o!aie, ntorc/n-!u-se la buctrie$
Plaus !is'ru 'e usa 'e un!e %enise$
Du' c/te%a minute, sotii Holma se ntorceau n su-ra4erie, ea a!uc/n! carto-ii 'e care atunci i
-iersese, iar Plaus mbrcat cu <ainele lui obisnuite$ Ne turn n '<rute sna'-sul -r !e care
!e3unul nu e !e3un, nc<inarm si nce'urm s ne !eco3im n -ar-urie carto-ii$ Ne trecurm unii
altora -ar-uriile cu sar!ele, cu cre%ete ro, si cu ce mai 4sise Simone 'rin cmar 'rintre
conser%e, si masa se !es-sur linistit '/n la s-/rsit$
Du' !e3un, Plaus m onor cu o lectur !in romanul lui 'relun4it '/n a'roa'e !e mie,ul
no'tii, c/n!, 'ro-it/n! !e un s-/rsit !e ca'itol, mi luai rmas-bun !e la ei, multu-min!u-le 'entru
os'italitate$ Nici unul nu a!usesem %orba !es're mascara!a lui Plaus, !ar nici !e , 3urnalul9 meu,
!in care -usese %orba s le citesc$
@reo s'tm/n mai t/r,iu, erau oas'etii mei n restaurantul <otelului un!e locuiam$ Ii 'o-tisem
la cin n saloanele bine luminate !e la 'arter, un!e nu se m/nca e=celent, e !re't, n anii aceia
n%ersunati ai r,boiului, !ar un!e eram ser%iti cu mult 'olitete$ Matre !F<otel, sau <o%imestare,
cum s'uneau -inlan!e,ii, era 'e-atunci !omnul Mensbir, ca-re-si 'urta, n -iecare sear, cu mult
!istinctie, 'rintre mese 3ac<eta nea4r si 'antalonii %r4ati, interes/n!u-se !eosebit !e curtenitor
!e bunul mers al ser%iciului si !e e%entualele !oleante ale clientilor, in!i-erent !ac acestia erau
c<elneri tineri !e la restaurantul !e 'este !rum, %eniti n ,iua lor liber cu 'rietenele, ca, la r/n!ul
lor, s -ie ser%iti, -ie c erau !i'lomati strini sau 'ersonalitti !in lumea 'olitic$ :rc<estra
intona %alsuri %iene,e, 'ots-'ourris-Ji !in o'ere italienesti si lucrri ale lui Sibelius, ins'irate,
unele, !in Pa-le%ala, e'o'eea national -inlan!e,, lucrri nostal4ice ca si 'eisa3ul -inlan!e,,
'ietros si 'lat, cu lacuri a!ormite la umbra mestecenilor -ira%i, cu case !e tar r,lete si res'i-
19#
r/n! liniste, -cute !in sc/n!ur %o'sit n rosu, iarna aco'erite 'e 3umtate !e 4roase cciuli !e
,'a!, si %ara muiate n lumina bl/n! a unui soare anemic, uitat 'e cer !in mai '/n n
se'tembrie$
Du' ce am terminat masa si am sorbit ersat,-uT !e ca-ea n!ulcit cu ,a<arin, am urcat toti trei la
mine n o!aie, 'entru c 'rietenul Plaus nu %oia n ru'tul ca'ului s m li'seasc !e lectura
ultimelor ca'itole 'e care le scrisese ntre tim'$ Binenteles c abia le aste'tam$ Plaus 'resu'unea
ca sotia lui e obosit, si era !e 'rere s se !uc acas$ Mai ales c mai au,ise, n !imineata
aceleiasi ,ile, ce se nt/m'la n ca'itolele 'e care urma s mi le citeasc, si c lectura, care
a%usese loc acas la baronul !FHuart, -usese -cut tot n -rantu,este$
B Am au,it aceste ultime ca'itole nu numai a,i-!imi-neat, mi 'reci,a Simone, bosum-lat ca
un co'il trimis la culcare tocmai c/n! ar %rea s rm/n si el cu musa-irii 'rintilor> le-am au,it si
alaltieri, c/n! le-a citit !oamnei 6u-!erus, tot n -rantu,este$ +e stiu a'roa'e 'e !ina-ar$
B Atunci !e ce nu %rei s te !uci s te culciN o ntreb Plaus$
B 1entru c %reau sa le mai au! o !atS
mi %enea s r/!, 'entru c 'ictorul Manninen mi s'usese la tele-on c Holma l %i,itase n a3un,
a!u4/n! cu umorul lui obisnuit; 7Binenteles cu Simone !u' el, cu !r4lasa Simone, care,
!u' ce c nu au!e bine si nu 'rea ntele4e nici -inlan!e,a, a stat 'este 'atru ceasuri rb!toare si
nemiscat, atent B la ce, nu stiu B si !rea't 'e scaun l/n4 Plaus$ Era mult mai atent !ec/t
mineS9 +a cellalt ca't al -irului, ncercasem s iau a'rarea Simonei, cea at/t !e 4ri3ulie si !e
!e%otata sotului ei, n %reme ce Manninen nu contenea cu ironiile$ Am nteles c, !e la ntoarcerea
lui !in %acant, Plaus umbla cu manuscrisul lui !in casa n cas, citin! tuturor ce scrisese la tar,
si c asta era su'rema lui %olu'tate$ G
191
+a mine n camer, Plaus se instala n -ata biroului, iar Simone si cu mine n cele !oua -otolii
e=istente$ Simone si alese !e 'e cana'ea o 'erna mai moale, si o 'use ntre ea si s'tarul
-otoliului, mi ceru 7ce%a9 ca s-si n%eleasc 'icioarele, semne e%i!ente 'entru mine c lectura
a%ea s !ure,e o bun 'arte !in noa'te$
Plaus si nce'u lectura$ Nu mai retin !in ce-mi citea atunci (s-au scurs -oarte multi ani !in seara
aceea si, !e n-as -i 'strat c/te%a -ile !e 73urnal9 !in acei ani, cu 4reu mi-as mai $aminti acum
sirul nt/m'lrilor si cele ce ne s'uneam unii altora* !ec/t ca era %orba !e o -emeie care %oia
nea'rat s se s'/n,ure B !e ce, nu stiu$ At/t$ Nu am uitat ns c lectura a !urat -oarte mult, o
noa'te ntrea4S De la o %reme, Simone, care se 4<emuise n -otoliu, nc<isese oc<ii$ Brbia i
c,use 'e 'ie't, iar eu mi concentram !in ce n ce mai 4reu atentia$ Simone se tre,ea uneori si
tresrea, 'ri%in! uimit n 3urul ei, ca si cum nu si-ar -i !at 'rea bine seama un!e se a-la$ :c<ii ei
mici, rotun,i si mio'i scormoneau 'este tot si, !u' ce se uita cu atentie la noi, i nc<i!ea la loc,
linistit, ca !u' o ri4uroas ins'ectie$
In o!aie, se rcorise$ Am a'rins un ra!iator electric, ca s ne !e,mortim, n tim' ce Plaus
continua s citeasc$ Cu oarecare 4reutate, 1-am con%ins s ntreru' 'entru c/te%a momente
lectura, s're a o culca 'e Simone 'e cana'ea, !at -iin! c, !u' 'rerea mea, lectura a%ea s
!ure,e$ Am aco-'erit-o cu un 'le! moale si a a!ormit ime!iat$ Plaus si-a reluat cititul !e un!e-1
lsase$ &emeii !in romanul lui i trebuia un tim' in-init '/n s-si 'un 'lanul -unest n a'licare,
iar eu urmream tot mai !istrat !es-surarea !ramei$
Qorii, nc tim'urii n acel mi3loc !e se'tembrie, nce'eau s-mi abureasc -erestrele, c/n!
Simone, tre,it !e un 'ro'riu acces !e s-orit mai ,4omotos, se ri!ic !e 'e cana'ea si-i 'orunci
lui Plaus, 'e un ton r4usit si ener4ic;
B Acum, !estulS 6ermin cu cititulS Hai!em acasS n !rum, %a trebui s trecem 'rin 'iat !u'
t/r4uieli$ stii bine c mai t/r,iu nu 4sim nimic$
19"
n %ara care abia trecuse, o mare nenorocire se abtuse asu'ra unuia !intre 'rietenii mei
-inlan!e,i, %iolonistul Arno 8ranrot<$ Sotia lui, remarcabila 'ianist Perttu Bern<ar!t5, si
curmase %iata, ls/n! o -etit !e %reo sase ani n sarcina lui Arno, care, 'e c/t c<emare a%ea
'entru mu,ic, 'e at/t !e 'utin a%ea 'entru latura 'ractic a %ietii$ Arno rmsese ast-el, la
trei,eci si ce%a !e ani, %!u% si !e,orientat$ Era un t/nr %istor, -rumos, cu oc<i mari si
ncercnati, mereu muiati n lacrimi !e !urere$ I-am ntins o m/na 'rieteneasc, n amintirea sotiei
sale, 'entru care a%usesem o !eosebit a!miratie$ &usese nu numai o mare artist, !ar si o -emeie
!eosebit, !emn, sobr, interiori,at$ @orbea 'utin, ale4/n-!u-si cu 4ri3a cu%intele, era st/n4ace
c/n! lumea, mult, o ncon3ura, co'lesin!-o cu lau!e si in%itatii, !ar !e%enea, cu cei c/ti%a
'rieteni cu care se simtea n lar4ul el, 'rietenoas si cal!$ &usesem unul !intre acestia si eram
m/n!ru !e a-ectiunea 'e care mi-o arta$ Perttu Bern<ar!t mi-a rmas n memorie ca un
n!re'tar, ca un mo!el !e 'er-ectiune umana$ As -i %rut s-i semn$ Era corect, !rea't, sincer,
!e%otata %ocatiei ei$ Nu lin4usea 'e nimeni, nu b/r-ea 'e nimeni, nu se 'leca n -ata nimnui$
6recea 'rin %iat cu senintate$ Nu cuta succesul, nu coc<eta, tria retras, n a-ara ,4omotului
lumii si !estul !e mo!est$ Se 'ie'tna -r cutare, cu '/rul str/ns ntr-un coc mare 'e cea-,
ls/n!u-si ast-el !esco'erit bolta nalt a -runtii$ +a concerte, 'urta roc<ii lun4i, -r m/neci,
li'site !e 'o!oabe si bine ntinse 'e tru'ul ei !e lunon$ n -ata 'ianului, sttea !rea't 'e taburet,
nemiscat, !oar bratele si !e4etele B %i4uroase si !elicate, inteli4ente si tulburtoare B 'luteau,
alunecau 'e cla%iatur n-tr-o solemn core4ra-ie, m/n4/in! cla'ele, lo%in! n ele cu 'utere ori
s'irituali,/n!u-le cu n!r,neat 'ru!ent$ Du'
Perttu Bern<ar!t (l9#"-19*, 'ianist -inlan!e, (n$ e!$*$
5 Arno 8ranrot< (n$ 19#9*, %iolonist -inlan!e, (n$ e!$*$
19)
ce termina, se ri!ica ncet !in -ata 'ianului, se ntorcea s're 'ublicul care o o%ationa, se nclina
usor, -r s ,/mbeasc, re,em/n!u-se cu m/na st/n4 !e mar4inea nea4ra a 'ianului ca !e un
'rieten, si tra%ersa a'oi scena, 'sin! solemn si rar, cu -runtea sus, 'ri%in! senin naintea ei$
Arno s-a m'rietenit cu mine 'oate 'entru c, !u' moartea sotiei sale, se simtea sin4ur si a%ea
ne%oie !e o 're,ent nou, neumbrit !e !ece'tii si neu,at !e obisnuint$ Am nce'ut 'rin a
mer4e m'reun la morm/ntul aco'erit cu coroane !e -lori nc 'roas'ete si am continuat cu
'limbri 'e 3os sau 'e biciclet n a-ara orasului$ &iin!c %remea era bun si relati% cal!, m-a
'o-tit 'entru un s-/rsit !e s'tm/n n una !intre acele ase,ri rurale -inlan!e,e i%ite 'e c/te o
mar4ine !e lac, 'rintre st/nci, locuri neumblate si c/ti%a mesteceni, un!e o mtus a lui a%ea o
locuint cu nc'eri multe, mobilate nor!ic, ca n urm cu o sut !e ani, sau, cum !!ea im'resia,
ca 'entru o scen !intr-o 'ies !e Ibsen$
Mtusa lui era o -emeie n %/rst, cu c<i'ul o-ilit !e 4erurile 'olare, cu oc<i n4usti si oblici, ca !e
la'on, si 'ometi obra3ilor -oarte 'roeminenti, si 'etrecea o bun 'arte !in ,i le4n/n!u-se ntr-
un balansoar, cu-un!at ntr-o tcere rar ntreru't !e c/te%a cu%inte, ce-mi sunau n urec<i ca o
incantatie sau ca o a-urisenie$ Nu %orbea si nu ntele4ea !ec/t -inlan!e,a, asa c nu 'uteam s-mi
e='rim -at !e ea un simtm/nt omenesc oarecare !ec/t 'rintr-un ,/mbet si 'rintr-o nclinare
'oliticoas a ca'ului$ Im'osibilitatea comunicrii orale mi-o -cea la -el !e im'enetrabil ca un
i!ol 'rimiti% B si la -el !e ns'im/nttoare$ Qa!arnic ncercam s-o mbune,, 'entru c nu-mi
rs'un!ea la ,/mbet$ Qa!arnic i transmiteam 'rin Arno un 4/n! amabil, 'entru c nu reactiona n
nici un -el$ Nu am 'utut !esci-ra n ce msur %i,ita mea !e !ou ,ile a lsat-o in!i-erent sau i-a
tulburat solitu!inea$ +a mas, m uitam la ea stin4<erit, cu coa!a oc<iului, !ar nu sur'rin!eam 'e
c<i'ul ei nici bucurie, nici su-erint, nici 'lcere n a-si ast/m'ra -oamea, nici ne'lcere s m
%a! m/nc/n! n !rea'ta ei, nimic$ Nu era n stare
19
3e e-u,iuni nuantate, ci, rareori, !oar !e mani-estri 'uternice$ Mi-o nc<i'uiam, mai !e4rab,
uci4/n! !in !ra4oste, lo%in! cu brutalitate, %/r/n!, la m/nie, cutitul n %reun ru-ctor ori
'un/n!u-si strean4ul !e 4/t n !osul casei !ec/t s'un/n! cui%a un cu%/nt amabil, a!mir/n! cu
4las tare un 'eisa3 ori %ait/n!u-se c o !oare ce%a$ Ast-el !e -iri ca a ei (si erau numeroase acolo,
n nor!ul n!e'rtat, mai ales la tar, 'rintre cei %/rstnici* si ca aceea a sotiei lui Arno nu cicalesc,
nu -ac re'rosuri, nu cer a3utor, nu se !estinuie$ Dar, !ac li se nt/m'l s-si ias !in -ire, se
mani-est %ulcanic$ Ura mocnit sau 'atima ascuns n a!/ncuri eru' la un moment !at ca o la%,
si atunci ast-el !e naturi nclinate s're %iolent, n 'rea3ma crora e neli'sit cutitul, acel'u22o cu
%/r- ascutit 'e care brbatii l 'oart %/r/t ntr-o teac, la cin4toare, sunt lesne ca'abile !e crim>
!ac sunt -emei, !e 'asiuni 'uternice, !e !ruire -r re,er%e, si, -ie brbati, -ie -emei, btr/ni sau
tineri, n situatii 'entru ei -r iesire, !e sinuci!ere, si 'un acolo oamenii ca't ,ilelor nu numai
!in moti%e bine 'reci,ate; !in iubire nem'rtsit sau tr!at, !in !is'erare sau !in cau,a unei
boli incurabile, !ar si !in cau,e nestiute !e nimeni !ec/t !e ei nsisi, si 'oate nici c<iar !e ei nsisi
'rea bine$ Arno, !e 'il!, nu stia !e ce s-a s'/n,urat Perttu, at/rn/n!u-se !e trea'ta unei scri, n
s'atele casei lor !e la tara; 'entru ca a%ea un nce'ut !e ba,e!o%, sau 'oate 'entru c el, Arno,
care era mult mai t/nr !ec/t ea, o iubea mai 'utin (nu mi-a s'us-oS*$
Mtusa lui Arno locuia sin4ur, ntr-o cas i,olat (!e alt-el, acolo nici nu 'rea e=ist sate cu case
unele l/n4 altele, ci numai locuinte r,lete, c/t mai !e'rtate unele !e altele, ncon3urate !e
imense 'ustietti*$ 1rea s n-aib ne%oie !e nimeni n 'rea3ma ei si-si %e!ea !e 4os'o!rie -r
a3utorul nimnui$ C/n! !ormita sau se 're-cea c !oarme n balansoar, a%eam im'resia c m
isco!este cu oc<ii ei oblici a'roa'e nc<isi, !ar 'oate c m nselam si 'oate c 'ri%irea care mi se
'rea c m urmreste ca o !un4 !e lumin sub o usa nc<is era ntoars s're lumea ei
interioar sau s're cea a %iselor$
195
Alt !at, ntr-o sear, Arno m-a 'o-tit n stu!iourile Ra!io!i-u,iunii &inlan!e,e, un!e a%ea s
c/nte, m'reun cu 'ianistul 6imo Mi22ilA, Sonata n la ma3or a lui Cesar &ranc2$ Datorit lui,
am -ost sin4urul s'ectator a!mis arunci n nc'erea silentioas !e un!e a%ea s se emit n
s'atiul incomensurabil un!ele sonore ale celebrei Sonate$ +a c/ti%a 'asi !e scaunul 'e care am
-ost instalat si un!e am rmas nemiscat '/n la s-/rsit, s-a !es-surat atunci cel mai s-/sietor
!ialo4 mu,ical !in c/te au,isem '/n atunci$ Era 'rima mani-estare mu,ical a lui Arno !u'
moartea sotiei sale$ mi s'usese, nainte !e a se nce'e, c e -oarte tulburat, nc !e la 'rimele
acor!uri, am a%ut im'resia c se !estinuie, c s'une lumii ntre4i !ureroasa tain a %ietii lui si a
mortii lui Perttu$ Mu,ica are !arul !e a ne 'roiecta ntr-un s'atiu al a-inittilor electi%e, n care
inteli4ibilul si sensibilul sunt una$ Eram 'e 'unctul !e a cre!e c %oi 'utea citi 'rintre r/n!urile
Sonatei secretul lui Arno, c o s a-lu !e ce si-a curmat Perttu %iata$ C/n!, la s-/rsit, m-am tre,it
!in %ra3a ilu,iei, am a%ut sentimentul bun c nu im'ietasem cu nimic coerenta luntric a tainei$
Sunt tentat s 'ri%esc 'rin 4aura c<eii n %iata ascuns a altora, !ar n-o -ac nu at/t 'entru c ar -i
un 4est ne!emn, c/t !in teama !e a a-la cum%a tocmai ce n-as %rea s a-lu$
i 'ri%eam oc<ii ncercnati si ume,i, care nu %e!eau nimic n 3ur, oc<i !e orb, a'lecati asu'ra
notelor mu,icale !e 'e 'a4ina in%i,ibil a memoriei lui si, 'oate, si asu'ra trecutului 'e care i-1
e%ocau ntrebrile si re'rosurile Sonatei, si-mi re%enea n minte c<i'ul !e statuie antic al
srmanei lui sotii, cu care c/ntase, !esi4ur, !e nenumrate ori aceast bucat t/n4uitoare, ca
%orbirea 'atetic a unui mut ce ncearc !is'erat s se 3usti-ice$ De-atunci, ori !e c/te ori mi-e !at
s ascult Sonata n la ma3or, mi amintesc !e Arno, l re%! cu ca'ul a'lecat 'e %ioar ca 'e
umrul unei iubite, lcrim/n! n celula cu 'ereti albi si 4oi, un!e era -ri4 si un!e
A 6imo Mi22il (n$ 191"*, 'ianist -inlan!e, (n$ e!$*$
19A
'ianul lui 6imo Mi22il ncerca 'arc s aline su-erinta %iorii, si uneori, tocmai ca s-o aline, s
'l/n4 alturi !e ea$ 'e ce am 'o%estit toate asteaN Se %a %e!ea ce%a mai t/r,iu$
1este 're,enta n!ureratului Arno 8ranrot<, 'este ceaiurile si reuniunile Cercului &rance, !in
localitate, 'este serile 'etrecute la Alca,ar sau n %reo alt ca-enea asemntoare, la -el !e sor!i!a
si !e 'lin !e culoare, !e -um si animat !e %eselia trista a 'ermisionarilor ce urmau s se
ntoarc 'e -ront si ncercau s uite realitatea macabr a r,boiului n eu-oria momentan a
sna'surilor, 'este toate astea 'ulsa soli!ar toamna cetoas a Nor!ului, searb! si ,4ribulit$
Str,ile se aco'ereau cu straturi tot mai com'acte !e -run,e ru4inii, sc<eletele tot mai ne4re ale
co'acilor se le4nau sub -umul as'ru al 'loilor 'ie,ise, iar 'ermisionarii si 'etreceau !u'-
amie,ele la sauna, sin4ura oa,a cal!, bine luminat, bine i,olat !e sor!i!a actualitate, aceeasi,
nesc<imbat, ca n trecut$ Sauna Uima<alli era sin4ura institutie -inlan!e, 'e care r,boiul n-o
a-ectase$ Acolo nt/r,iam, la r/n!ul meu, n unele !u'-amie,e$ Nimic nu mi se 'rea mai
o!i<nitor ca aburul cu arom !e mesteacn, ca s'atiul %ast al bii re,er%at cu 4enero,itate
ba,inului !e not, ca lo3ile cu c/te !ou 'aturi n care 'uteam sta culcat sau sorbi un suro4at !e
ca-ea, e%entual !e %orba cu un cunoscut nt/lnit acolo, si binecu%/ntam !e -iecare !at acest
%enerabil si monumental re-u4iu, cci oricine %oia 'utea s sca'e !e obsesia r,boiului n acest
me!iu 'strat ca o binecu%/ntat re,er%atie natural, asa cum -usese nainte, n tim' !e 'ace$
Arno si cu mine 4sisem o to%ars !e 'reumblri tomnatice si !e 'o'asuri 'e cana'elele rosii ale
ca-enelelor$ Era +ola 1a3ula, t/nr, -oarte !ecorati%, -r i-ose (asa cum erau !e alt-el
ma3oritatea -inlan!e,elor* si, n acelasi tim', liber, !is'onibil 'entru nt/lniri a'roa'e ,ilnice$
1limbrile si tai-asurile noastre !e%enir tot mai nsu-letite, Arno
19.
nce'u s-si uite acas melancolia, cearcnele i !is'rur !in 3urul oc<ilor neobisnuit !e mari, iar
c<i'ul si 'ier!u 'aloarea, mbu3or/n!u-se 'e nesimtite, '/n n ,iua c/n!, !/n-!u-mi seama c
eram !e 'risos, m retrasei !iscret, si resemnat, ls/n!u-i 'e cei !oi s-si s'un n limba lor ceea
ce le so'tea inima$ 1ier!eam com'ania unor 'rieteni B tot a%eam s-o 'ier! ntr-o ,i !e-initi%,
c/n! 4oarna mi %a suna ntoarcerea n tar B, !ar ei a%eau s-si 4seasc, n sc<imb, alturi unul
!e cellalt, un rost comun$ Ceea ce s-a si nt/m'lat, !e alt-el, !u' 'lecarea mea$ Dar,
!eocam!at, !estul !es're Arno si !es're +ola 1a3ula$
1e Plaus Holma si 'e Simone nu-i mai %,usem !in noa'tea n care el mi citise o bun 'arte !in
romanul lui, la mine n o!aie, ntr-o !imineat !e octombrie, n ,ori, Simone m tre,i !in somn,
c<em/n!u-m la tele-on$ Cre!eam c ea si sotul ei %or s m %a!, !at -iin! c nu ne mai
nt/lnisem !e mult, si c el mai a!u4ase, !esi4ur, ntre tim', c/te%a ca'itole la roman si nu a%ea
s m li'seasc 'rea mult tim' !e bucuria !e a mi le citi$ Numai c nu a%ea s -ie %orba !e asta$
Simone m lu 'e !e'arte; Eram bine, sntosN Se bucura s au! !in 4ura mea c sunt sntos,
cu toate c s-ar -i cu%enit s m !ea uitrii$ Mai ntrebam !e ceN 1entru c m !o%e!isem un
'rieten in4rat, care nu ! senine !e %iat$ Eram -oarte ocu'atN Da, ntr-a!e%r$$$ au,ise c eram
ocu'at cu o -at -oarte -rumoas$ +umea m %e!ea a!esea cu ea si cu un %iolonist, 'e stra!, la
restaurant$$$ Hm, !e-asta nici ei nu-mi mai tele-onaser$ Ce s -acN S m 7!eran3e,e9N
Ce -cea PlausN Continua s-si scrie romanul ca un nebun si !e%enise insu'ortabil$ Ea trebuia s
umble 'e %/r-ul 'icioarelor ca s nu -ac ,4omot, nu a%ea %oie s stear4 'ra-ul !e 'e biroul lui,
nu a%ea %oie s 'rimeasc %i,ite (nu, nu, eu as -i oric/n! bine %enit*, nici la tele-on nu a%ea %oie
s %orbeasc !ec/t trei minute, nu, acum Plaus nu era acas, !ar 'utea re%eni !intr-un moment n
altul, !e-asta trebuia s o scu, c nu 'utea s stea 'rea mult s con%erse,e cu mine$ Dar iat c se
luase cu %orba si nu-mi s'unea !e ce m su-
190
nase$ De -a't, nici nu-mi 'utea s'une la tele-on, ci trebuia sa m nt/lneasc$ Nu, nu se nt/m'lase
nimic ne'lcut, ba !im'otri%, a%ea s se nt/m'le ce%a -oarte 'lcut, si asta cur/n!$ Un
e%eniment -ericit n le4tur cu care tocmai %oia sa m %a!$ Un co'ilN Nici %orb !e asa ce%a$
De4eaba o ntrebam, 'entru c nu-mi 'utea s'une la tele-on$ 1oate c mai asculta cine%a
con%orbirea si era %orba !e un secret, !e o sur'ri, 'e care %oia s i-o -ac lui Plaus$ mi solicita
une au!ience1, asa cum se cu%enea unui 'ersona3 asa !e inabor!abil cum !e%enisem eu !e la un
tim'$ &oarte bineS Are s -ie a !oua ,i, la ora trei !u'-amia,, la mine la <otel$
A !oua ,i, am aste'tat-o la ora stabilit, !ar n-a %enit$ Nici mai t/r,iu$ Simone era -rantu,oaic,
nu -inlan!e,, si !eci nu a%ea n s/n4e, ca acestia !in urma, simtul 'unctualittii, n sc<imb, mi-a
tele-onat !in nou !u' c/te%a ,ile, !e !ata asta intr/n! !irect n subiect, -r s se mai team c
mai ascult cine%a con%orbirea;
B Cre! c totusi e mai bine s-ti s'un la tele-on !es're ce e %orba, -iin!c sunt -oarte 'rins cu
tot -elul !e treburi si n-am c/n! s trec s te %!$
@orbea tare si %ocea ei ,b/rn/ia ne'lcut n '/lnia tele-onului$ Monolo4ul i se !es-sur -r
ntreru'ere;
B 1este !ou s'tm/ni 7maimutica9 (era %orba, a%eam s ntele4 'e 'arcurs, !e Plaus* si %a
srbtori ,iua !e nastere si conte, 'e tine$ Esti in%itat !e onoare$ E -iresc$ N-ai !e ce s-mi
multumesti$
Dar 'entru aceast srbtorire Simone %oia s coman!e un tort, n oras, la co-etrie, si asta n
mare secret, 'entru c tortul urma s -ie !arul ei !e ,iua lui Plaus, si !eci el nu trebuia cu nici un
c<i' s a-le acest lucru$ Se bi,uia, -ireste, 'e !iscretia mea$ si acum, %oia s m consulte n
'ri%inta tortului$ Mai nt/i; ce -el !e tort s coman!eN Ea era !e 'rere c 'entru asemenea oca,ii
era -oarte nimerit un tort cu ciocolat a!e%rat, nu !e suro4at, m'o!obit cu tran-
. : au!ient (lb$-r$* (n$ e!$*$
199
!a-iri rosii -cuti !in ,a<r, asa cum %,use ea la +e4atia &rantei la rece'tia !e la 1 iulie, si cu
mi4!ale B !ac se 4sesc B 'e mar4ine$ Binenteles c trebuiau scrise si c/te%a cu%inte 'e tort,
n mi3locul lui, o urare scurt, !ar ce cre!eam euN n -rantu,este sau n -inlan!e,N Ar -i 're-erat
n -rantu,este, !ar cei !e la co-etrie erau n stare s/-i scrie, !in neatentie, cu%intele cu 4reseli$ si
un!e s coman!e tortulN +a &a,er, nu-i asaN Era co-etria cea mai bun$ Domnul Sc<alien si
coman!a tot!eauna acolo tortul 'e care ni-1 o-erea la ceaiul sau anual, si era !elicios$ 1rinci'alul
era ca cei !e la &a,er s 'un ciocolat, unt si ou -r economie$ A<S +a 1aris asa ce%a nu era o
'roblem$ 6orturile erau !ecorate n mo! ire'rosabil$ S-ar -i s'us c au a!e%rati artisti la
!is'o,itia lor, n co-etrii$ De alt-el, lucrul acesta nici nu era e=clus, nu-i asaN Dar aiciN Ea ar -i
%rut ca tortul s aib un strat 4ros !e ciocolat la mi3loc, iar nu o sin4ur !un4 ri!icol !e crem
n4<esuit ntre !ou straturi 4roase !e 'an!is'an muiat n rom !e 'roast calitate$ Ei bine, m
ru4a s coman! eu tortul ca 'entru mine si s le atra4 atentia c e 'entru o rece'tie cu !i'lomati
strini$ Dar nc ce%a; ce cre!eam euN Un tort !e sais're,ece 'ersoane a%ea oare s coste scum'N
N-ar -i -ost mai economic s coman!e !ou torturi mai mici, 'entru o't 'ersoane -iecareN Dar nu,
un tort mare e mai !e e-ect, si nu era ca,ul s se tocmeasc$ N-ar -i %rut totusi nici s a,%/rle
banii 'e -ereastr, cum se s'une, si !e-asta ar -i necesar s a-le cu ce 'ret -ac un tort i!entic cei !e
la Plaus-Pur2i, !e 'il!$ I se s'usese c si acolo se -ac 'r3ituri bune, !ar numai 'entru
!i'lomatii strini$ Ce cre!eam euN
Nu m lsa s-i s'un ce cre!eam (!e -a't nu a%eam nici o 'rere -ormat n aceast 'ri%int*, si
monolo4ul Simo-nei continua, ser'uia 'e !u' c/te o ntrebare careia-i su4era 'e !at rs'unsul,
'entru ca, n s-/rsit, !u' ce nu mi-a mai au,it 4lasul, s-mi multumeasc, cci eram, ca
tot!eauna, !e bon consei- si, scu,/n!u-se c era -oarte 4rbit si
0 Bun s-tuitor (lb$-r$* (n$ e!$*$
"##
c trebuia s termine con%ersatia, ntreru'se brusc le4tura tele-onic, stri4/n!u-mi n a'arat, !ar
ca si cum s-ar -i a!resat unui sur! !e la ca'tul cellalt al Atlanticului B ea 'e un %a'or n
miscare, iar sur!ul 'e c<ei B c il-aut ab-solument se %oir lFun !e ces3oursS9
Acest lun4 monolo4 al Simonei nu a -ost n cele !ou s'tm/ni care au 'rece!at ani%ersarea lui
Plaus un ca, i,olat, ci !oar 'rimul !intr-o serie, alctuite, -iecare, !in %aria-tiuni 'e aceeasi tem$
mi tele-ona, !e 'il!, ntr-o ,i, s're a-mi aminti s 'stre, secretul cons'iratiei noastre, n alt ,i,
m n%ta, ca 'e un co'il !e cinci ani, ce trebuia s le s'un celor !e la co-etria &a,er$ A'oi, m
consulta cu 'ri%ire la -elul cum %a -i m'o!obit tortul si la te=tul urrii$ AM !at, mi su4era s
m'o!obim tortul !e 3ur-m're3ur cu lum/nri, al cror numr s coinci! 'er-ect cu acela al
anilor 'e ca-re-i m'linea Plaus$ Dac nu se 4seau lum/nri n &inlan!a, ele 'uteau -i a!use !e
la Stoc2<olm 'rin curier !i'lomatic$ Ce 'rere a%eamN Ea m ntreba si tot ea rs'un!ea, n locul
meu$ Controla cu 'erse%erent mersul actiunii, tele-o-n/n!u-mi n ultimele ,ile la aceeasi or, cu
'reci,ie !e ceas !este'ttor -abricat n El%etia$
A3unsesem s aste't ani%ersarea lui Plaus Holma cu nerb!area cu care t/n3eam n co'ilrie !u'
%acanta mare, si asta 'entru c, n acele ultime ,ile care au 'rece!at e%enimentul, Simone
!e%enise 'este msur !e a4itat$ C/n! Plaus era n o!aia !e alturi si !ormea, %ocea ei so'tit
abia se 'utea au,i n '/lnia a'aratului tele-onic$ Alteori ns, c/n! sotul li'sea !e-acas, cu%intele
ei re%erberau, !im'otri%, cu 'utere, stri!ent c<iar n urec<ea mea$ 1ro-ita !e oca,ie, atunci, ca
s-mi in!ice 'as cu 'as ce trebuie s -ac, si ner%o,itatea ei era !eosebit !e mare c/n! si ima4ina
mutra 7mai-mutic<ii9 n cli'a c/n! ea a%ea s intre cu tortul !e ciocolat m'o!obit cu tran!a-iri
ro,, cu urare scris cu alb si cu lu-
9 6rebuie sa ne %e!em ne4resit ntr-una !intre ,ilele urmtoareS (lb$-r$* (n$ e!$*$
"#1
m/nri albastre, !a, !a, nea'rat tortul trebuia !ecorat n culorile &rantei, a'rinse, ea a!uc/n!u-le
'e ta% n a'lau,ele in%itatilorS
n s-/rsit, %eni si ,iua mult aste'tat, si tortul coman!at !e mine, ca 'entru mine, sosi la ora
in!icat, m'ac<etat cu 4ri3a ntr-o cutie !e carton si -u trans'ortat !e mine si 're!at n ascuns
Simonei, care tremura !e emotie !in toate m!ularele$
A'artamentul li se um'lu !e musa-iri, care erau n mare 'arte cei nt/lniti la ceaiul anual al
!omnului Sc<alien si s'tm/nal la Cercul &rance, !in localitate, 're,i!at, acesta, !e !oamna
6u!erus, -rantu,oaic, %!u%a unui colonel -inlan!e, si uitat !e Dumne,eu !e ani si ani 'e acele
melea4uri n!e'rtate !e tara ei$ 7Uitat9 nu e ns cu%/ntul nimerit, 'entru c uitat ar -i -ost ea
mai !e4rab n &ranta, iar nu aici, la Helsin2i, un!e era animatoarea Cercului &rance,,
or4ani,atoarea unui s'ectacol teatral n -rantu,este, o !at 'e an, la Pansalis 6eaeri, 'ro-esoara
!e -rance, a co'iilor !e cas bun si am-itrioana unui ceai anual care -cea concurent celui
o-erit !e !omnul Sc<alien$ Acum, %ocea !oamnei 6u!erus se au,ea !e 'e scar, autoritar si
com'etent n toate !omeniile$ Nu li'seau !e la ani%ersarea lui Plaus 'ictorul Man-ninen si
'ianistul 6aJastst3erna, Ina 8unnarson si !omnul Sc<alien, baroana Manner<eim si baronul
!FHuart, 'lus c/te%a ru!e sterse ale lui Plaus !in 'ro%incie, care -ceau -i4uratie, nestiin!
-rantu,este$ Ne a-lam cu totii n 3urul mesei !in su-ra4erie, c/n! Simone si -cu a'aritia, %enin!
!in buctrie cu tortul ase,at 'e un 'latou !e ar4int m'rumutat cine mai stie !e un!e$ Intrarea
a%u loc n mi3locul e=clamatiilor si al a'lau,elor 4enerale, ea tin/n! 'latoul !e toartele si stri4/n!
a-erat; 7&aceti locS &aceti loc, % ro4, 'e masS9 Plaus se re'e,i s-i ia obiectul !in m/inile ei
micute si, cu a3utorul celorlalti, s-1 ase,e n mi3locul mesei, 'rintre a'eriti%e %iu colorate, carto-i
-ierti, sar!ele si sticle !e sna's$ Plaus si mbrtisa sotia cu e-u,iuni interminabile !e recunostint
si-i sterse lacrimile cu batista, s're <a,ul 4eneral, 'entru c Simone, !e emotie si !e bucurie,
nce'use s 'l/n4$
"#"
i, ea nce'u s taie tortul n -elii subtiri, ca s a3un4 'entru toat lumea !e !ou ori, si s m'art
-iecruia 'artea cu%enit, ca 'e un !ar !e care era -oarte m/n!r$ Se misca 'rintre noi, cu
im'ortant, 'rimin! -elicitri 'entru tortul care, n acele %remi !e restrictii, constituia un a!e%rat
e%eniment, n roc<ia ei !e cati-ea %isinie, cu 4uler si mansete !e !antela scrobit, Simone 'rea
un co'il a!us 'rintre oameni mari si 4tit srbtoreste !e acestia$ Du' ce termin !e !istribuit
tortul, as -i cre,ut c se %a linisti$ Dar m nselam$ Simone ne 're4tea o nou sur'ri,$ A!use !e
la buctrie, 'e ta%, cesti !e ca-ea -rumos aliniate, n care ne turn, -iecruia, !intr-o ca-etier,
continutul cu%enit, bine mirositor$ A'oi, nce'u s e=ecute scurte re%erente n -ata noastr, cu
,a<arnita ntr-o m/n si cu un clestisor n cealalt, ntreb/n-!u-ne c/te bucti !e ,a<r !orim$ Era
un mo! !e a ne atra4e atentia c ne o-er ca-ea a!e%rat si ,a<r n loc !e ,a<arin, si, asa cum
se aste'ta, am a'reciat cu totii, ,4omotos, tratatia$ Dar nici asta nu era totul$ Marea sur'ri, abia
acum a%ea s ncea'$
Du' ce ocoli masa si termin ritualul, se o'ri n -ata lui Plaus;
B C/te bucti !e ,a<r %rea 7maimutica9N
B Una, multumesc$
B Dac %rei s ti-o !au, - 7-rumos9 mai nt/iS Plaus si 'lec 4enunc<ii si-si ri!ic bratele
n!oin!u-le
!e la cot, ls lbutele s-i at/rne si nce'u s le miste ca 'e niste lo'eti$ Se blbnea ntr-o 'arte
si n alta, tin/n! ca'ul ri!icat si 4ura !esc<is, ntocmai ca o maimutica a!e%rat care si-ar cersi
buctica !e ,a<r -luturat 'rin -ata oc<ilor$ Dar Simone nu era multumit cu at/t$ Se !e'rta !e
Plaus, art/n!u-i ,a<rul 'rins n %/r-ul clestisorului$ Musa-irii r/!eau, !oamnele emiteau !e-
acum mici ti'ete, iar 7maimutica9 se 're-cea c se re'e!e la Simone$ Ne !!urm la o 'arte !in
3urul mesei, s're a lsa loc liber e%olutiei core4ra-ice a celor !oi soti$
"#)
B 1entru nimic n lume nu ca'eti buctica asta !e ,a<r !ac nu -aci 7-rumos9 asa cum se
cu%ine, i stri4 Simone 7maimutic<ii9, 'e un ton -oarte serios$ 1rea un !resor care solicit
animalului su mai mult !ec/t ceea ce-i o-er, cu toate c 'ublicul se arta satis-cut !e s'ectacol$
7Maimu-tica9 se o'ri n loc, misc/n!u-si sol!urile si labele, <aotic$ 1e c/t !e !ramatic era
e='resia -etei lui Plaus, 'e at/t !e n-uriat era aceea a Simonei, nemultumit !e calitatea
4iumbuslucurilor 7maimutic<ii9$ Dar oas'etii nu mai r/!eau$ 1e c<i'urile unora, nce'use s se
citeasc 'arc mila si !e,4ust 'entru s'ectacolul !e b/lci 'e care ni-1 o-ereau 4a,!ele$ Simone se
sui 'e un scaun$ M/na cu bucata !e ,a<r era acum tinut !e ea -oarte sus, im'osibil !e atins$
7Maimutica9 se a'ro'ie ru4toare, si li'i labele una !e cealalt, 'ri%in! cubuletul alb si
strlucitor !in clestele Simonei cu !is'erarea 'asionat a unui !re't-cre!incios cruia i s-ar
am/na bucuria s-intei m'rtsanii$
B & 7-rumos9, nu ntele4iN i stri4a Simone !e 'e scaunul 'e care se suise$ 1rea o co'il
ires'onsabil care-si tirani,a cu inconstient 'isica, sin4ura ei %ictim 'osibil, !e care abu,a,
r,bun/n!u-si ast-el 'ro'ria ei stare !e %ictim la !iscretia unei mame autoritare, n s-/rsit,
7maimutica9 e=ecut o str/mbtur su'rem, 4rotesc, nsotit !e miscri con%ulsi%e ale labelor,
nce'u s to'ie ls/n!u-se 'e %ine si ri!ic/n!u-se ritmic !e mai multe ori, '/n ce statuia
Im'lacabilittii !e 'e scaunul-soclu bine%oi s-si lase bratul n 3os si s !ea !rumul buctii !e
,a<r !re't n 4ura !esc<is a %ictimei !e la 'icioarele ei, s're satis-actia 4eneral$
1ictorul Manninen nclin s're mine ca'ul lui 'lesu% si-mi so'ti la urec<e;
B Ce s'ui !e astaN De ce o -acN
B Binenteles, ca s ne !istre,e$
B Ce-mi ! !e 4/n!it nu e at/t mascara!a lor, c/t -a'tul c ei o iau n serios$ 1ar %ictimele unui
<i'noti,or care e=ecut n trans niste or!ine 4rotesti -r s-si !ea seama ce -ac si uit/n! !u'
aceea ce-au -cut$
"#
B ntr-a!e%rS
mi aminteam !e ,iua n care, n aceeasi su-ra4erie, Plaus rni a'ruse tra%estit n <aimana, 'entru
ca a'oi s nu mai 'omeneasc nicio!at !es're asta$
Roc<ia Simonei se str/mbase 'e ea$ 1urta n 'icioare ciora'i !e at si 'anto-i ne4ri cu tocul 3os,
nc<eiati cu o bare-t4$ I se 4<icea 'rin cati-eaua %isinie a roc<iei tru'ul ne-ormat, !e co'il$
Plaus, l/n4 ea, mol-ia satis-cut bucata !e ,a<r, cltin/n! !in ca'$
Au,irm, !eo!at, 'rimele acor!uri ale 6ablourilor !in-tr-o e='o,itie, la 'ianul !in o!aia
alturat$ Era, -ireste, Eri2 6aJastst3erna, care c/nta, a'lec/n!u-si tru'ul !esirat 'este cla%iatur$
1rea c %rea s ne -ac s uitm 'enibilul s'ectacol al sotilor Holma si s ne %r3easc 'e toti cu
ra-inata lui inter'retare$
C/te%a s'tm/ni !u' aceast srbtorire a lui Plaus, a!ic 'e la mi3locul lui noiembrie, cu cei
!oi at/t !e bi,ari 'rieteni ai mei a%ea s se 'etreac un lucru si mai ciu!at !ec/t toate cele
amintite '/n acum si !ec/t tot ce mi-as -i 'utut nc<i'ui$
In !u'-amia,a acelei ,ile care a%ea s se s-/rseasc n-tr-un mo! at/t !e tulburtor, Plaus si
Simone a%useser oas'eti; aceleasi ru!e incolore si cumseca!e !in 'ro%incie, care-i %i,itaser si
!e ,iua lui Plaus$ Sttuser acum !e %orb n 3urul mesei, n su-ra4erie, sorbiser cu totii
neli'situl suro4at !e ca-ea, si s're sear musa-irii se ri!icaser s 'lece, si luaser rmas-bun !e
la Paus, iar Simone, 'entru a creste n oc<ii neamurilor -inlan!e,e ale sotului ei, se o-erise s le
con!uc o bucat !e !rum$ A%ea ast-el si 'rile3ul !e a mai trncni cu cine%a c/t mai n!elun4,
'entru c sotul ei, 'reocu'at numai !e actiunea crtii lui, nu mai era un bun 'artener !e
con%ersatie$ Simone nu 'rea %orbea -inlan!e,a, !ar o ntele4ea ntr-o oarecare msur si,
a3ut/n!u-se !e
"#5
cu%intele 'e care le n%tase si !e c/te%a e=clamatii internationale, reusea s -ac -at unei
con%orbiri -r mari 'retentii, cum era aceea cu ru!ele 'e care le con!ucea$
Plaus rmase acas, ,ic/n! c ar !ori s mai a!au4e o 'a4in, sau c<iar mai multe, la romanul lui$
Simone l ls s lucre,e si nt/r,ie %reo or, 'oate c<iar mai mult !e %orb cu musa-irii !e '/n
atunci$ 6im'ul se scurse 'e nesimtite at/t 'entru ea, c/t si 'entru 'ro%incialii care 4seau mereu
ce%a !e s'us, ast-el nc/t ceasul !e la m/na Simonei arta ora nou c/n! se !es'rti !e ei$ Simone
era !intre acele -emei care ar 4si ce s n!ru4e '/n si unei -'turi !escinse !e 'e o 'lanet
n!e'rtat$ Nu-si -cea nici o im'utare, stiin! c 7maimutica9 era bucuroas s rm/n sin4ur
'entru a scrie$ Intr/n! n cas, se simti n-ri4urat si-si 'ro'use s bea un ceai -ierbinte, 'entru ca
a'oi s se culce !e%reme$ Plaus nu a%ea !ec/t s-si continue romanul, !ac %oia$$$ Dar un!e era
PlausN 1e masa !e lucru, se a-la manuscrisul, !esc<is, cu o 'a4in nou nce'ut si cu stiloul
alturi, !esc<is si el$ Plaus nu-si lsa nicio!at stiloul !esc<is, asa c era, !esi4ur, un!e%a 'e-
alturi, la toalet 'robabil, cci n buctrie nu era$ Aste't si, %,/n! c nu a'are !e nicieri,
nce'u s-1 caute$ 1lecase 'robabil !e-acas$ Dar un!e 'utea s 'lece la ora asta, sin4ur, -r eaN
1oate c se ascunsese ca s-o s'erie$ Simone nce'u s miaune, s sc/nceasc, s-si c<eme
7maimutica9 n -el si c<i', !ar !e4eaba, l cut sub 'at si n !ula'$ Nu era$ si o'ri ceaiul si se
ase, la mas$ l sorbi ncet, 'ri%in! mereu ceasul !e la m/n si tresrin! la -iece ,4omot$ 6im'ul
trecea 4reu$ Se ri!ic si se !use la tele-on, l sun 'e Eri2 6aJastst3eraa si-1 ntreb !ac nu
cum%a Plaus e acolo$ Nu era$ l ru4 atunci 'e 'ianist s se mbrace si s %in la ea, ca s-i tin !e
ur/t$ El ncerc s-o linisteasc, asi4ur/n!-o c sotul ei e !esi4ur 'lecat la %reunul !intre 'rietenii
si, 'entru a le citi !in roman$ Cu ne'utint, i re'lic Simone$ Romanul era 'e mas, !esc<is, iar
'altonul lui Plaus at/rna la locul lui, n cuier$ 1ianistul tele-ona totusi, la r/n!ul lui, 'ictorului
Manninen, !ar Plaus nu era
"#A
oici acolo$ Manninen era !e 'rere c Plaus si-a luat lumea n ca', 'entru a sca' !e Simone,
care se tinea !u' el '/n s3 n cele mai strict intime locuri$ 6aJastst3erna mi tele-ona nie, la
<otel, !ar nu eram acas, l cut 'e Plaus 'e la alte cunostinte comune, !ar -r re,ultat$ Se
mbrc atunci si %eni s-i tin to%rsie Simonei$ 6aina !is'aritiei lui Plaus, 'lecat !e-acas -r
cciula si -r 'alton, l amu,a$ Cine stie ce sur'ri, le re,er%a$ stia si el c/te ce%a !in 'o,nele cu
<a, si -r <a, ale 'rietenului su$ Simone se ase, 'e mar4inea 'atului si, la un moment !at,
nce'u s 'l/n4$ Plaus se ntrecea uneori 'e sine cu 4lumele lui 'roaste, !ar !e !ata asta era 'rea
!e tot$ Se temea c 1-a clcat tram%aiul sau %reo masin$ Aste'ta ns'im/ntat s -ie c<emat
tele-onic !e la %reun s'ital sau !e la 'olitie$ Se mai linisti %,/n! c tim'ul trece -r s-i a!uc
%reo %este rea$ l ru4 'e 'ianist s c/nte ce%a, ca s omoare tim'ul, si el nce'u 6ablourile !intr-o
e='o,itie, ls/n!, cu -ata cris'at, s-i ca! 'rul n oc<i$ Era -oarte 'ali! si c/nta -r e4al !e
-rumos$
B ncetea,, Eri2, 'orunci Simone$ Mu,ica ta m ener%ea, si ai un ca' care-mi ! -iori$ Mai
bine %ino sa-1 cutm 'e Plaus$ Sunt si4ur c s-a ascuns un!e%a, c e aici, n cas, si %rea s m
s'erie$
B Esti ri!icol, Simone$ Un!e %rei s-1 mai cautiN Plaus nu e o mnus 'ier!utS Un!e era s se
ascun! !e mai bine !e trei ceasuriN Ai rb!areS : s se-ntoarc$
B Nu are !e un!e s se ntoarc, 'entru c nu e 'lecat nicieri, remarc linistit, Simone$ ti-am
s'us ca 'altonul lui e n cuier$ Plaus e 'e-aici, 'rin cas$ Sunt si4ur !e asta$ 6oate <ainele lui
sunt la locul lor$ Nu 'utea s 'lece n 'ulo%er si-n 'a'uci$
B Atunci !e ce 1-ai mai cutat la mineN
B Nu stiu$ Nu mi-am !at seama, 'robabil, ce -ac$ Simone se ri!ic !e 'e mar4inea 'atului si
nce'u !in nou
s-1 caute 'e Plaus, !ar !e !ata asta temeinic si sistematic$ +ua lam'a !e 'e no'tier si o a'lec
n asa -el, nc/t sa lumine,e bine s'atiul 'r-uit !e sub 'at$ n !ula', !!u la o
"#.
i
'arte toate roc<iile ei, 'recum si <ainele sotului, 'altoanele mblnite, ncltmintea, ru-aria$
B Eri2S @ino 'utin, te ro4S
B Ce ai !esco'eritN o ntreb 'ianistul, a'ro'iin!u-se$
B +i'sesc 'antalonii lui militresti, ci,mele si 'ulo%erul cu care mer4e la s2i$
B 1oate c sunt n alt 'arte$
B N-au un!e s -ie n alt 'arte, 'entru c locul lor e aici$ 6aJastst3erna tcu, 'lec/n!u-se n -ata
lo4icii imbatabile a Simonei$
B Cre! c ai a%ut !re'tateS Cre! c m-a 'rsit si a 'lecat, urla Simone$
si continu ns cutrile, 'entru c nu era con%ins !e ce s'unea$ Intr !in nou n cmar si a'oi
n closetul !e ser%iciu !e 'e cori!orul ce !ucea s're 'o!$ 1ianistul o urmrea n tcere,
'retutin!eni$ Simone cotrobi si n !ula'ul !in 'eretele !e 'e sal, un!e tineau s2iurile si %ali,ele,
s'er/n! c %a 4si 'oate acolo 'antalonii, ci,mele si 'ulo%erul care li'seau !e la locurile lor$
Intrar !in nou n cas si se ase,ar am/n!oi 'e mar4inea 'arului$ Simone 'l/n4ea linistit, ls/n!
s-i ca! lacrimile 'e roc<ie, una c/te una, ca 'icturile !e a' !intr-un robinet 'rost nc<is, si
sterse nasul cu ,4omot, si scoase 'anto-ii, se ntinse 'e 'at cu ca'ul 'e 'ern si, !u' 'utin tim',
a!ormi$ 1ianistul se ri!ic si iesi ncet !in o!aie$ Simone a%ea !re'tate; Plaus nu 'utea -i !ec/t
acas$ Era !in ce n ce mai si4ur !e asta$ A%ea im'resia c e ascuns un!e%a, l simtea mereu n
s'atele lui$ 6ra%ers a'artamentul, intr n buctrie si iesi 'e usa !e ser%iciu, n -ata lui, se
ntin!ea cori!orul n4ust ce !ucea s're usa 'o!ului, 'e care mai nainte, 'e c/n! trecuse 'e acolo
cu Simone, o ,rise ntre!esc<is, i trecuse 'rin minte atunci s ins'ecte,e 'o!ul, un loc
a!mirabil 'entru cine %oia s se ascun!, !ar nu s'usese nimic$ : ine='licabil team !e
ntuneric si !e locul acela necunoscut l retinuse$ Acum ns, 'orni 'e cori!or s're usa
ntre!esc<is si o m'inse usor cu m/na$ Balamalele scartair 'relun4 ca un mieunat !e 'isic,
!ure-
"#0
ros si uscat, l i,bi -ri4ul !inuntru si-1 im'resiona ne'ia cut ntunericul$ : -erestruic a 'o!ului,
ce nu 'utea -i %,uta !in un4<iul n care se a-la el, rs'/n!ea n be,na nc'erii o !/r 'ali! !e
lumin mur!ar, ce %enea !e la becurile care luminau stra!a$ 6aJastst3erna se o'ri n loc si 'ri%i
!in 'ra4 obscuritatea ce se to'ea n interior ntr-o %a4 lumino,itate$ Ce%a i s'unea c Plaus e
acolo$ Nu 'utea -i n alt 'arte$ Inima i btea cu 'utere, si simtea 'icioarele 4rele, 'ironite
locului$ Cu mare 4reutate i,buti s treac 'ra4ul si sa 'trun! n %4una care mirosea a muce!$
&cu cu 4reu c/ti%a 'asi$ nainta cu inima bt/n!u-i tare !oar c/t i n4!uiau lumina electric !e
'e cori!or si cea %enit 'rin lucarn, nce'u s se obisnuiasc cu semintunericul; !istinse o
b/rn, un cos !e 'aie, niste cl!ri %ec<i %/r/te unele n altele, iar mai !e'arte -orme !e lucruri
!in ce n ce mai im'recise$ Mai nainta un 'as, t/r/n!u-si un 'icior nainte, iar 'e cellalt, cu
nt/r,iere, !u' el$ nce'use s tremure !e -ric, ar -i %rut s se ntoarc, !ar nu se 'utea urni !in
loc$ Aste'ta !in moment n moment s au! %ocea lui Plaus, s'e-riin!u-1 !in be,n$ +ucrurile !in
'rea3ma lui 'rin!eau tot mai mult -orma, o -orm nc incert si bi,ar$ Era ncon3urat !e cor'uri
o'ace si a'arent -antastice$ 6eama l -cea s ntre,reasc monstri, ntr-un colt, !e 'il!, i se 'ru
c %e!e ce%a -oarte asemntor cu un tru' omenesc ce cuta s se ascun! sau care, !u' c/te%a
minute, 'rea c 'luteste ca o -antom ntre aco'erisul nclinat al 'o!ului si !usumea$ Era,
'robabil, o <ain at/rnat ntr-un cui; ce altce%a 'utea -iN 6otusi, nu cute,a s se a'ro'ie$ +a un
moment !at i se 'ru ca -orma aceea %ine s're el sau c, cel 'utin, se misc, si un 4/n! n-iortor
i trecu 'rin minte$ &cu un e-ort s nainte,e s're acea -orm sus'en!at, si se o'ri n4ro,it n
a'ro'ierea ei$ n -ata lui, r/n3ea Plaus, s'/n,urat !e o 4rin!$ +ui 6aJastst3erna 'arc nu-i %enea
s crea! c ar -i %orba !e altce%a !ec/t !e una !intre 4lumele nesrate ale lui Plaus, !ar, c/n!
ntinse m/na si-i 'i'i !e4etele, care tot mai s'erase c-1 %or 'rin!e !e m/n, le simti rceala
ne-ireasc, !e
"#9
cauciuc, ntelese, cu un mare 4ol n 'ie't si n creier, c
us Holma murise, c acesta era a!e%rul 'e care-1 bnuise
!e la nce'ut, !ar nu cute,ase s-1 acce'te$
Se au,eau, !e a-ar, ,4omote !e 'asi care coborau n 4rab tre'tele si %oci ale locatarilor ce
'orneau n ,ori !u' treburi$ 1ianistul a%u 'uterea s stri4e, s c<eme in!i-erent 'e cine, numai s
simt n 3urul lui %iat, a4itatie, realitate si, !esi4ur, s-1 ia !e acolo B 'e el si, binenteles, 'e
Plaus$ C/n! ai casei a'rinser lumina electric n 'o!, 6aJastst3erna 'utu s-si %a! 'rietenul
mbrcat cu 'antalonii lui milit-resti 'este care c!ea 'ulo%erul !e s2i si ncltat cu ci,mele
la'one cu %/r-ul ascutit si ntors n sus$ 1urta costumul n care-mi a'ruse cu mai bine !e !ou
luni n urm, n ,iua c/n! m 'o-tise la mas$ Numai 'eruca tuciurie i li'sea !e 'e ca'$
A !oua ,i, ime!iat !u' 'r/n,, 'ictorul Manninen mi tele-ona, ntreb/n!u-m !ac 'utea s urce
s m %a!$ Era la c/ti%a 'asi !e <otelul meu$ Sosi 4/-/in!, 'entru c, nea%/n! rb!are s aste'te
li-tul, urcase 'e scri$ A%ea o ser%iet sub brat$
B Ai a-lat noutateaN m ntreb, !/n!u-mi m/na$
B Da, i-am s'us$ Eri2 6aJastst3erna mi-a 'o%estit a,i-!i-mineat la tele-on totul, si c<iar cu lu=
!e amnunte$
+s ca'ul n 3os, contrariat$ S'erase c %a -i 'rimul care s-mi a!uc %estea> -usese !ornic s mi-
o relate,e el$
B I-am tele-onat Simonei, care m-a ru4at s nu trec s-o %! !ec/t !u' ce -ormalittile !e ri4oare
%or -i n!e'linite$ Cre! c !eocam!at are !estul btaie !e ca' cu autorittile, care %or ncerca s
a-le moti%ele sinuci!erii, i-am s'us$ 6u ce cre,iN De ce a -acut-oN
Manninen nu-mi rs'unse, 'entru c era 'reocu'at !e altce%a, n tim' ce-i %orbeam, si !esc<ise
ser%ieta si cut ce%a nuntru$ A%ea acolo </rtii, %o'sele, o c/r' !e sters m/inile si o '/ine
nce'ut, n cele !in urm, trase !in acel tal-
"1#
un caiet !e sc<ite si nce'u s-1 rs-oiasc$ Se cu-un! cu el n m/n ntr-unul !intre -otolii si-mi
rs'un-4e ia ceea ce-1 ntrebasem mai nainte$
B Ei bine, a-l c am trecut 'e la Simone$ Casa era cu susul n 3os$ Simone re'eta mereu tuturor
celor care-i 'uneau !i-erite ntrebri; 7De ce mi-a -cut mie astaN De ce mi-a -cut mie astaN Nu
'ot s-ntele4S9 Cre! c era sincera si c ntr-a!e%r nu stia !e ce -cuse Plaus una ca asta$ Dar
ca'ul nu si 1-a 'ier!ut$ Era ,'cit, ns stia ce -ace$ Se 'reocu'a !e roc<ia !e !oliu, !e %oal, !e
ciora'ii ne4ri si se a4ita, cut/n! 'retutin!eni o c<eie$ 1e Plaus l %or !uce la mor4$ Nu se 'oate
alt-el$ Acas am 'utut rm/ne sin4ur cu el, n %reme ce Simone era n alt o!aie cu autorittile,
si$$$ iatS
Qic/n! acestea, trase !in caietul !e sc<ite 'e care-1 a%ea n m/n o -oaie si mi-o ntinse$ 1e ea,
era !esenat n crbune ca'ul !e s'/n,urat al 'rietenului su, 'e care moartea l !es-i4urase usor,
nnobil/n!u-i trsturile$ Manninen 'rea nc/ntat$ :c<ii i r/!eau$ 8sise 'e neaste'tate mo!elul
'er-ect, !u' care t/n3ea -r s-si !ea seama, el, cel care, -olosin! tonuri reci !e culoare, !e
're-erint %iolet mur!ar, albastru nc<is, %er!e @eronese, ocru 'utre!, terre !e Sien-ne ru4init,
-cea !in -i4urile omenesti 'e care le 'icta c<i'uri ca acelea !e 'e -irmele !u4<enelor !e
'ro%incie sau !e 'e 'eretii barcilor !e b/lci, ce 'reau mai cur/n! ca!a%re !ec/t -iinte %ii$
A !oua ,i, Simone mi tele-ona, ntreb/n!u-m !ac nu %oiam s-o nsotesc la mor4, 'entru a-1
mai %e!ea o !at 'e Plaus$ : or mai t/r,iu, automobilul n care era ea se o'ri la 'oarta <otelului,
un!e o aste'tam cu inima str/ns$ se!ea tcut ntr-un colt al cana'elei, 4<emuit, cu -ata si cu tot
tru'ul aco'erit !e un %oal ne4ru, com'act$ Era o 'at mare si sumbr, care 'utea -i oricine si
orice$ Nu am scos, 'e 'arcursul ntre4ului !rum !e la <otel la mor4, nici ea, nici eu, nici un
cu%/nt, n asemenea ca,uri, nu stiu cum s m com'ort$ Cu%intele ce se s'un !e obicei mi se 'ar
con-
"11
%entionale si mi se o'resc 'e bu,e> am im'resia c sunt !e 'risos, c mai !e4rab ncurc 'e cei
n!oliati !ec/t i m/n4/i, si tac sau, !ac m silesc s s'un ce%a, tot ce-mi iese !in 4ur e st/n4aci
si ne'otri%it$
so-erul ne-a 'urtat 'e str,i n4uste si ntortoc<eate, aco'erite cu ,'a!a ce c,use !in abun!ent
n tim'ul no'tii$ A o'rit n !re'tul unei cl!iri oarecare, 3oas, cu o -ata! morocnoas, str'uns
!e !re'tun4<iurile ne4re si ostile ale -erestrelor -r 'er!ele$ Am cobor/t si, ocolin! cu 4ri3
noroiul si bltoacele ce se -ormaser !in ,'a!a bttorit, c,ut n a3un, am intrat n curte$
+un4 si 'ustie, aceasta a%ea ce%a !in tristetea curtilor !e ca,arm sau !in cea a s'italelor !e
'ro%incie$ Am 'truns, n urma Simonei, ntr-o nc'ere %ast si sumbr, un -el !e <an4ar
amena3at n 'relun4irea cl!irii, ntinse 'e bnci !e lemn ase,ate cam la nt/m'lare, ,ceau cu
-ata n sus ca!a%re !e toate %/rstele si !e ambele se=e, unele n%esm/ntate n ultimele lor <aine,
altele !es'uiate im'u!ic$ : arom !ulcea4 !e -loare 'utre! 'lutea 'este tot si o %a4
lumino,itate n%luia tru'urile -r %iat$ +sarm usa !e la intrare !esc<is, ca s %e!em
nuntru$
Simone, care mai -usese acolo n a3un, cunostea !rumul 'rintre banei si trecea 4rbit 'rintre
tru'urile e='use, -r s se uite la ele$ Eu ns le 'ri%eam cutremurat, tocmai 'entru c nu %oiam
s le %!$ Mi se 'reau manec<ine scoase !in 4alantar, aste't/n! s -ie mbrcate !u' ultima
mo!, sau ''usi !e cear !e -elul celor %,ute !e mine la nu stiu ce b/lci, n co'ilrie$ Asa cum,
!e alt-el, manec<inele !es'uiate si ca'etele -ar!ate %iolent !e la b/lci mi s-a 'rut tot!eauna c
a!uc a ca!a%re$
Simone se o'ri n !re'tul unei bnci 'e care sttea ntins Plaus, cel !in !u'-amia,a n care se
tra%estise n <aimana, ca s ne s'erie 'e am/n!oi, l 'ri%eam si aste'tam s se ri!ice si s ncea'
s r/! !e s'aima noastr$ Nimic nu ni se 'are mai ne%erosimil !ec/t un ca!a%ru$
"1"
-B De ce mi-a -cut mie astaN De ceN De ce nimeni nu 'oate s-mi e='liceN murmura Simone$
Nu 'l/n4ea$ Ne!umerirea noastr era mai 'uternic !ec/t !urerea$ Simone su-erea, n cli'a aceea,
mai !e4rab 'entru c nu 'rice'ea, !ec/t 'entru c nu-1 mai a%ea 'e Plaus$
A'oi, Simone nce'u sa !ea ocol bncii 'e care era culcat Plaus$ Se a'lec si-i srut m/na
!rea't$ Se ri!ic, mai -cu %reo c/ti%a 'asi si-si -cu o cruce mare !e-a lun4ul si !e-a latul
%oalului care o aco'erea$ C/n! a3unse n !re'tul ca'ului, se o'ri, scoase !in 'oset un 'lic si o
'erec<e !e -oar-eci$ Se a'lec si nce'u sa-i taie su%ite !in 'r si s le strecoare n 'lic$ A'oi, l
srut 'e obra3i si rmase cu ca'ul li'it !e al lui, 'l/n4/n! n <o<ote$
Du' c/te%a ,ile !e la nmorm/ntarea lui Plaus, tele-onul mi a!use !in nou n urec<i %ocea
co'ilroas si tare a Simonei;
B Mi se 'are ca esti 'rieten cu unul a crui ne%ast s-a s'/n,urat ast-%ar$ @reau nea'rat s-1
cunoscS
Nu-1 mai %,usem 'e Arno 8ranrot< !e c/n! se n!r4ostise !e -rumoasa +ola 1a3ula, si mi-era
'este m/n s-1 con%oc B nu 'entru a relua 'rietenia ce l/nce,ise, ci 'entru a o nt/lni 'e
Simone$ Dar nu a%eam ncotro$ I-am e='licat n c/te%a cu%inte !es're ce era %orba si le-am !at
nt/lnire la mine, la <otel, ntr-o %ineri, la ora !oua si 3umtate !u-'/-amia,$ n ,iua aceea, nu
mai nin4ea, !ar nori 3osi, mur!ari si mo<or/ti 'luteau !e'rimant !easu'ra caselor, iar str,ile erau
aco'erite cu un strat 4ros !e ,'a! %este!a$ Era o %reme rece bun !e stat n cas cu o carte n
m/n, la cl!ur$
Arno sosi cu c/te%a minute nainte !e ora stabilit, l simteam st/n3enit$ 1e Simone n-o cunostea
!ec/t !in au,ite$ Nu-i -cea !eloc 'lcere s reia cu cine%a strin 'o%estea sinu-
"1)
ci!erii sotiei lui$ Era !in nou -oarte 'ali! si 'arc mai ncercnat ca alt!at$
Simone ciocni la us a'roa'e !e ora trei, n nt/r,iere ca tot!eauna$ A-ar se -cuse ntuneric
!estul ca s a'rin! lumina n o!aie$ Sub strlucirea arti-icial a becurilor, %oalurile ne4re care o
aco'ereau !in ca' '/n-n 'icioare mi se 'reau mai !e4rab recu,ita unei costumatii, !ec/t
e='resia unei !ureri$
Se ase,ar, -iecare, n c/te un -otoliu, iar eu ntre ei 'e cana'ea, n -ata noastr, 'e o msut
!re'tun4<iular, 3oas, r/n!uisem mici 'latouri cu tartine, %ermut, -ar-urii si 'a<are$ I-am o-erit
Simonei o tartin, !ar m-a re-u,at, str/mb/n!u-se, ca si cum ar -i %rut s m -ac s ntele4 c n-a
%enit 'entru asta si c n-are tim' !e 'ier!ut cu tratatii;
B Nu, multumesc$
B Atunci, 'oate un 'a<ar cu %ermut$
B Nu, multumesc$
Arno si 'use 'e o -ar-urioar c/te o tartin !in -iecare sortiment si m ls s-i um'lu 'a<arul$
Simone era nerb!toare s intre n subiect$ 1roce!, ca n tot ce -cea, meto!ic si m ntreb
!estul !e tare ca s au! Arno, !esi era %orba tocmai !e el;
B stie -rantu,este, sau nuN
B stie c<iar -oarte bine$ Domnul 8ranrot< a stu!iat %ioara la 1aris$
Recoman!area 'ru c n-o im'resionea,, si continu sa mi se a!rese,e;
B Bine c %orbeste -rantu,este, 'entru c mi-ar -i 4reu s !iscut cu el n -inlan!e,, iar nemteste
nu stiu !eloc$ bstia !e-aici, n a-ar !e limba lor, nu stiu !ec/t nemteste$ Sue!e,a nu le 'rea 'lace
s-o %orbeasc B n s-/rsit, treaba lor$ bsta e sotul !oamnei care s-a s'/n,urat ast-%ar, nuN
@orbea !es're Arno ca si cum el n-ar -i -ost !e -at, sau n-ar -i nteles limba, sau ar -i -ost sur!
bustean$ A'oi, n-torc/n!u-se s're el, l ntreb tare, clar si rs'icat;
"1
B Domnule, mi s-a s'us c sotia !umitale s-a s'/n,urat %ara trecut$ E a!e%rat, sau nuN
-B Da, !oamn, murmur Arno 'e un ton 3alnic$ Din ne-ericire, e c/t se 'oate !e a!e%rat$
B Ce s'uneN m ntreb Simone$ Roa4-1 s %orbeasc mai tare 'entru c eu, 'recum stii, sunt
cam tare !e urec<e$
B S'une c e a!e%rat, re'etai eu, !u' Arno, re,um/n-!u-i i!eea$
B +a tar, mi se 'are, continu ea intero4atoriul$
B Da, la tar, 'reci,a Arno$
B si un!e la tarN
B +a mica noastr 'ro'rietate !e l/n4 6am'ere$
B Nu asta m interesea,, ci un!e anume, a!ic n cas, n 'o!, a-ar$$$ +ocul m interesea,$
Simone cltin !in ca', 'ri%in!u-m, ca si cum ar -i %rut s-mi s'un c Arno e cam tare !e ca' si
c ea si 'ier!e rb!area cu el$
B 1e o scar e=terioar, 'ro'tit !e ,i!ul casei care !a s're curte, o lmuri constiincios, Arno$
B Mi se 'rea c au 4sit-o n 'o!, ca 'e sotul meu, s'use Simone !e,am4it$ Plaus al meu s-a
at/rnat !e o b/rn -oarte soli! a 'o!ului casei un!e locuim$ A'artamentul nostru se a-l situat la
ultimul eta3 si, !in buctrie, un mic cori!or !uce la usa 'o!ului$ +-au 4sit acolo, n ,ori$ Deci nu
e acelasi lucru$ Au -cut-o n locuri !i-erite$ Cre!eam c au ales am/n!oi 'o!ul si c 'oti s-mi
s'ui !e ce$
Arno ls ca'ul n 3os, ncurcat$ BA ales -iecare locul care i-a -ost mai la n!em/n, rostii eu$
B Mai la n!em/nS Au,i %orbS +ui Plaus mai la n!em/n i-ar -i -ost c/rli4ul !e la lam'a !in
mi3locul o!ii$ S-ar -i suit 'e un scaun, si 4ata$ N-ar mai -i trebuit s-si 'un 'ulo%erul 4ros ca s
nu rceasc$ 1utea s-o -ac como!, n cmas si-n 'a'uci$ &a'tul c a ales 'o!ul are o
semni-icatie ascuns$ Cre!eam c m 'uteti lmuri$ De ce a ales 'o!ulN
"15
Arno m 'ri%i !escura3at$ A'oi, si 'lec !in nou ca'ul si nce'u s se 3oace cu o -irimitur !e
'/ine !e 'e cristalul mesei$ Simone mi se a!res mie;
B Ce are !e nu %orbesteN Nu au!e bineN
B Au!e bine, !ar ce %rei s-ti s'unN De un!e s stie el !e ce Plaus a ales 'o!ul, si nu c/rli4ul !e
la lam'N
B 1entru c, nainte !e a o -ace, ei si ale4 locul$ Nu le este in!i-erent un!e$ si se s'une c locul
ales e n -unctie !e moti%ul sinuci!erii$ :rient/n!u-te !u' loc, 'oti bnui cau,a actului !is'erat$
Numai c nimeni nu stie s-mi s'un ce moti% cores'un!e 'o!ului$
Simone 'rea a -i -oarte bine in-ormat, !ar nu 'e !e'lin, si ri!icase %oalul si ne arta o -at
'ali!, 'tat !e o iritatie rosietic a 'ielii$ 1rea o co'ilit care se 3oac !e-a %!u%a, cu obra3i
rotun,i si cu oc<i isco!itori$ Era at/t !e serioas si !e nai%, nc/t mi se 'rea !e mirare c Arno o
lua n serios si c se arta asa !e st/n3enit !e ntrebrile ei$ @,/n! c locul n-o !uce la cau,,
Simone se 4/n!i s a-le cau,a mortii lui Perttu, care 'oate c i-ar su4era-o 'e a lui Plaus, !esi
locul !ramei nu -usese acelasi;
B si !e ce si-a curmat %iata sotia !umitaleN l ntreb ea 'e Arno$
B Cre! c a -/cut-o 'entru c era bolna%$ Alt moti% nu a%ea$
B Iar mormieS e=clam Simone$ Ce s'uneN
B Sotia lui era bolna% si cre!e c !e-asta$$$
B ntele4$ Ce boal a%eaN
B Su-erea !e boala lui Base!oJ$
B Ce tot s'uneN m ntreb !in nou Simone$ Cre! c are !i-icultti cu -rance,a, !e mormie n
<alul sta$ 1robabil c a luat lectii cu ma!ame 6u!erus$ 6oti -ostii ei ele%i mormie$ N-are meto!
bun$
B Su-erea !e boala lui Base!oJ, reluai eu s'usele lui Arno, clar si tare$
Simone si str/mb cireas 'utre! a 4urii$
B stii ce e boala astaN
"1A
-B Binenteles, rosti ea -r con%in4ere$ A'oi se ntoarse s're Arno;
B Du' c/te ntele4, sotia !umitale era o bolna%$ Asta e='lic 'oate ca,ul ei$ Dar sotul meuN
Era sntos tunS A a%ut alt moti%S S'une-mi, !umneata, care ai trecut 'rin asta; !e ce a -/cut-o
Plaus al meuN De ceN
nce'u s-i tremure %ocea si se o'ri$ si su-l nasul cu ,4omot, ser%in!u-se !e o batist mare,
brbteasc, 'robabil !intre cele rmase !e la bietul Plaus$ Aste'tarm s-i treac cri,a, i mai
o-erii o tartin, 'entru a o linisti, !ar m re-u, !in nou;
B ti multumesc, !ar nu 'ot s mn/nc nimic$ A'oi, rstin!u-se la Arno;
B Ca,ul !umitale nu e !eloc interesantS
Arno tcu, ca un scolar cruia !asclul i s'une c n-a stiut lectia, si 4oli 'a<arul cu %ermut si
nce'u s muste !in-tr-o tartin, 'robabil bucuros c %a -i lsat n 'ace, 7ca,ul9 lui
nemai're,ent/n! interes$ Simone se ri!ic iritat si !e,am4it$ &curm la -el$ ntre%e!erea se
terminase$ Simone ne ntinse 'e r/n! o m/n moale %/r/t ntr-o mnus nea4r, a'oi ne ntoarse
s'atele, -lutur/n!u-si !ra'elele %oalului ne4ru si se n!re't s're us$ Am con!us-o '/n n ca'ul
scrii, 'entru c nu %oia s coboare cu li-tul$ Am urmrit-o !in 'ri%ire cum cobora tre'tele cu
4ri3, clc/n! cu 'asi rari 'rin mi3locul co%orului rosu ce le aco'erea si tin/n!u-se cu o m/n !e
balustra!a !e bron,, ca s nu alunece$ t/ra !u' ea %oalul ne4ru si lun4$ 1rea o tort stins,
-ume4/n! 'e -on!ul rubiniu si auriu al scrilor n s'iral$ Am aste'tat '/n ce a a3uns n <olul
<otelului$
De-atunci, n-am mai %,ut-o, !ar m-am ntrebat a!esea ce s-o -i nt/m'lat cu ea$ N-am 'utut s
a-lu$ 1oate s-a ntors n &ranta, 'oate a rmas, ca si cealalt %!u%, ma!ame 6u!erus, s !ea
lectii !e -rance, co'iilor !e cas bun !in localitate$ Cine stieN
M-am ntors n o!aie, un!e-1 lsasem sin4ur 'e Arno$ 6ele-onul suna !e ,or$ Am ri!icat
rece'torul si am au,it %o-
"1.
cea moale a !omnului Sc<alien, a!res/n!u-mi-se cu 'olitetea lui bine cunoscut$ M 'o-tea
%inerea urmtoare la ceaiul lui anual$ +-am asi4urat c %oi %eni cu 'lcere, amin-tin!u-mi
toto!at c se m'linea un an !e c/n! i cunoscusem la ceaiul su anual 'e Plaus Holma si 'e
Simone$ n rece'tor, l au,eam s'un/n!u-mi;
B Nu %a li'si nici Eri2 6aJastst3erna$ Mi-a 'romis c ne %a c/nta la 'ian 6ablouri !intr-o
e='o,itiei
Rosa Salminen
Rosa Salminen era %!u%a unui -abricant !e bere !in orasul -inlan!e, 6am'ere$ 1entru c era
artoas, ener4ic si 'lina !e bani, cine%a a a%ut nstrusnica i!ee !e a o numi consul onori-ic al
Rom/niei n orasul -inlan!e, 6am'ere$ n aceast calitate, Rosa Salminen nu 'rimea nici o
remuneratie, n sc<imb, 'entru concettenii ei 'urta res'ectabilul titlu !e 7!oamna consul9, iar nu
!e 7%!u%a -abricantului !e bere Salminen9, ceea ce acolo n Nor! are o mare im'ortant$ Acolo,
etic<eta cea mai elementar ti inter,ice s te a!rese,i cui%a cu care nu esti 'rieten altcum !ec/t
%orbin-!u-i la 'ersoana a treia sin4ular si !eclin/n!u-i titlurile uni%ersitare, sau 'ro-esia, sau
ocu'atia B sau ocu'atia sotului, !ac %orbesti cu o -emeie -r ocu'atie, 'e care o ntrebi, !e
'il!, ast-el; 7Doamna %!u% !e c'itan !oreste s -ac o 'limbareN9 Im'ortant e, asa!ar, acolo,
n Nor!, s stii nainte !e toate ce este cel cu care %orbesti, 'entru ca, mentio-n/n!u-i ran4ul
social, 4ra!ul, meseria, slu3ba c/n! i te a!rese,i B tot!eauna cu res'ect B, s -aci !o%a!a
consi!eratiei 'e care i-o 'orti$
Rosa Salminen, n aceast calitate a ei !e 7!oamna consul9, era 'o-tit Ia Helsin2i ori !e c/te ori
le4atia !!ea o rece'tie o-icial$ Rosa, la r/n!ul ei, o-erea un ceai sau un !e3un rom/nilor care
%i,itau cu o treaba oarecare &inlan!a si se abteau 'e la 6am'ere$
C/n! era 'o-tit la Helsin2i, la le4atia noastr, Rosa se !e'lasa !in orasul ei cu trenul, cltorin!
n me!ie %reo cinci
"19
ceasuri, si -cea acest !rum nu stiu cu c/t 'lcere, !ar, oricum, cu constiincio,itatea cerut !e o
n!atorire !e ser%iciu$ +a ora la care era in%itat, suna la us cu o 'reci,ie care-1 -cea 'e
ministru s e=clame a!mirati%;
B S-ar s'une c !oamna Salminen a n4<itit un cronometruS
so-erul ministrului, @asile Mi<ias, care era toto!at %alet, a3utor !e buctreas si -at n cas, i
!esc<i!ea !oamnei Salminen usa 'loconin!u-se res'ectuos, iar ea intra n salonul nc 4ol,
trium-al, nalt si !ecorati% ca unul !intre s-intii baroci !e 'e orolo4iile cate!ralelor care ies !in
cusca lor, im'resionanti, la or -i=a$ &inlan!e,ii au %ocatia 'unctualittii, iar Rosa nu se abtea !e
la norm; %ocatia res'ecti% nu-i li'sea$ Ministrul i iesea n nt/m'inare 'i'in-!u-si cra%ata
'roas't nno!at, m'reun cu sotia lui 'roas't 'ar-umat, si 'antomima nce'ea$ De ceN 1entru
c, nesti-in! alt limb !ec/t 'e a ei, 'e care ai nostri n-o cunosteau, e=ce't/n! c/te%a e='resii
-oarte u,uale, asa-,isa con%ersatie !intre !oamna Salminen si 4a,!e se !es-sura 'e muteste si
consta !in ,/mbete reci'roce si 4esturi con%entionale$ 1rimul !intre acestea !e 'e urma l -cea
sotia ministrului, am-itrioan !es%/rsit, care o 'o-tea 'e Rosa s se ase,e$ N-a%ea im'ortant
s're ce -otoliu sau scaun aurit se n!re'ta m/na ministresei, 'entru c Rosa se instala oricum n
acelasi loc !e -iecare !at, si anume n mi3locul cana'elei !in mi3locul salonului$ Dat -iin! c
sosea tot!eauna cea !int/i, si 4sea locul neocu'at$ 6rebuie s s'un c -cea -i4ur bun acolo, n
mi3locul cana'elei +ouisC@, 'entru c !oamna consul onori-ic %enea -oarte ele4ant mbrcat,
a!esea cu o roc<ie con-ectionat !intr-un material lucios, !e culoare nc<is, cu m/neci lun4i si
li'ite 'e brate, ca 'ielea 'e !oi ser'i !ur!ulii$ 1e 'ie'tul res'ectabil 'uteau -i a!mirate uriase
lanturi, amulete si brose !e -abricatie local$
Rosa se ri!ica !e 'e cana'eaua ei !oar c/n! se suna stin4erea, a!ic !u' ce @asile nc<i!ea usa
salonului n urma ultimului %i,itator, ntre tim', !ac a%ea norocul s nt/l-
""#
neasca cunostinte 'rintre com'atriotii in%itati, l 'o-tea l/n4 ea si se ntretinea cu ei$
Daca nu nt/lnea 'e nimeni cunoscut, rm/nea tcut 'e locul ales, 'ri%in! la ceilalti, 'ar/n! c ia
'arte au!iti% la con%ersatia altora si nea%/n! nicio!at aerul c se 'lictiseste$ Rosa nu 'rsea
cana'eaua nici c/n! @asile !esc<i!ea usile 4lisante ale su-ra4eriei si 4a,!ele si 'o-teau in%itatii
la o 4ustare$ I se a!uceau acolo mostre asortate ale !elicateselor !in su-ra4erie, i se um'lea
'a<arul cu ce%a tare si era lsat s !e4uste n %oie s'ecialittile casei$
n <otr/rea ei !e a rm/ne neclintit ca o st/nc masi%, nltat oca,ional 'e cana'eaua !in
mi3locul salonului '/n ce %asta nc'ere a%ea s se 4oleasc si, la r/n!ul ei, s 'lece nea'rat
ultima, era ce%a im'lacabil ca o !eci,ie a ,eilor 'e care ea o n!e'linea orbeste, cu o inebranlabil
<otr/re, !e 'arc n sinea ei ar -i rostit %ersul ('e care, binenteles, nu-1 cunostea*;
Et s FH n Fen reste Iu Fun, 3e serai celui-lS1
Du' ce mai sc<imba cu 4a,!ele c/te%a ,/mbete, nsotite, !in 'artea ei, !e temenele n semn !e
multumire 'entru in%itatia la rece'tia la care se simtise at/t !e bine, Rosa se n!re'ta n s-/rsit
s're usa si !is'rea sin4ur n noa'te$
Ne'ut/n! comunica cu ea !irect, ci !oar 'rin inter'ret, n-am 'utut sti nicio!at 'rea multe !es're
ce simte si ce-i 'lace$ Asemenea unui s-in=, si-a 'strat misterul bine ascuns n tainitele
'ersonalittii ei, ls/n!u-ne s cunoastem !oar -r/nturi si a'arente ale unei in!i%i!ualitti !es're
care nu cunosteam !ec/t ceea ce ne s'uneau altii$ Am nt/lnit-o !e 'utine ori si am au,it -oarte
'utin %orbin!u-se !es're ea, !e a3uns ns 'entru a a%ea ce%a !e 'o%estit$ Dac cine%a !intre noi
ar -i cunoscut-o mai n!ea'roa'e, cu si4urant c ar -i 'utut scrie !es're Rosa un mic roman, cci
'rea o -/'-
1 si !e-o -i s rm/n unul sin4ur, eu %oi -i acela (lb$-r$*$ @ersul -inal !in 'oemul Ultima %erba,
a'rut n 105) n cule4erea +es C<-timents (n$ e!$*$ 9\\]
\FD_
l ""1
tur cu totul !eosebit$ Sau 'oate c nu era !eloc !eosebita, ci !oar asa ni se 'rea nou, tocmai
'entru c nu 'uteam comunica cu ea !ec/t su'er-icial, n 3urul 'ersoanelor care stiu s tac si s
a'ar rareori n 'ublic, se tes a!eseori le4en!e$ 1oate c asa s-a nt/m'lat si cu Rosa Salminen$
Am -ost, n !ou r/n!uri, oas'etele ei la 6am'ere$ 1rima oar la un ceai, un!e -usese 'o-tit toat
le4atia noastr, 'recum si alti oas'eti, ce-mi erau necunoscuti$ Rosa sttea n 'icioare, la us, si-si
'rimea musa-irii, care intrau, ca-n 'iesele lui :scar Kil!e, toti !eo!at, scli%isiti, !oamnele n
s'ecial, cu neli'sitele lor 'elerine scurte !e blan si cu 'lrioarele 'lecate 'e-un oc<i,
m'o!obite cu -lori, cu 'ene si %oaluri$ Rosa 'urta una !intre roc<iile ei lucioase bine li'ite 'e
cor' B !e !ata asta, ar4intie$ Cum se!ea !rea't, cu o m/na n sol!, 'rea un ceainic enorm si
!ominator$ Deo!at ns, %,ui c ,/mbetul i se stin4e ca o -lacr su-lat !e un %/nt n'rasnic si
c n 'ri%ire i a'are o licrire nelinistit, si 'rsi locul !e l/n4 intrare si aler4 'e scrile ce
!uceau !in <ol s're 'rimul eta3$ Cre!eam c i s-a -cut ru sau c roc<ia 'rea str/mt i tiase
rsu-larea si aler4ase s se sc<imbe, ori 'oate si-a!usese aminte s mai 'orunceasc ce%a$$$ Dar
nu B altul era moti%ul !is'aritiei ei 'reci'itate$ Rosa rea'ru, !u' c/te%a minute !e 'anic, n
ca'ul scrii, ra!ioas, solemna, 'urt/n! 'e ca' o 'lrie s'ectaculoas, !in %oalul creia muscau
!ou 'sri ale 'ara!isului$ Desi era la ea acas, %,/n! c in%itatele ei la ceai rm/n cu 'lria
'e ca' si cre,/n! ca asa se ca!e si 'entru 4a,!, aler4ase s si-o 'un si ea 'e-a ei, mai ori4inal
!ec/t toate celelalte$ si, cum se!ea sus, n ca'ul scrii, nemiscat, monumental si atot'uternic,
'rea un i!ol !e ar4int cu nimb !e ins'iratie ornitolo4icS ]
A !oua oar, am -ost 'o-tit !e Rosa n som'tuoasa ei %il !in orasul in!ustrial 6am'ere, m'reun
cu membrii le4atiei noastre si cu -amiliile res'ecti%e, cu 'rile3ul %i,itei 'e
"""
care ne-au -acut-o n &inlan!a !ansatoarea Iris Barbura si oianistul B 'e atunci B Ser4iu
Celibi!ac<e, care o acom'ania$ Du' un recital !e !ans la Helsin2i, Iris a !at un al !oilea, acolo,
la 6am'ere$
Doamna consul onori-ic Rosa Salminen ne-a o-erit cu acel 'rile3 o mas strasnic$ 1arc &inlan!a
n-ar -i trecut 'rin !i-icultti !e a'ro%i,ionare$ 1arc n-ar -i -ost nici umbr !e r,boi 'rin 'artea
locului$
Eram 'lasat la mas n a'ro'ierea ei si, n tim' ce-si tia bucata !e -ri'tur, i 'ri%eam !e4etele
mari, 'uternice, m'o!obite cu inele 'e msur; !e aur, late si cu 'ietre c/t oc<iul !e 'orumbel$
Numai ca !e 'e un ast-el !e inel li'sea o 'iatr, ca B !intr-o 4ur B un !inte !in -at$ Nu-mi
'uteam lua oc<ii !e la !e4etul mi3lociu al Rosei, cu inelul in%ali!; l urmream !escum'nit !in
'ri%ire, cu -ascinatia ne'utincioas 'e care o !au stricciunile, alterrile materiei$ M 4/n!eam c
cea mai -rumoas bi3uterie, 'urtat n lume cu o 'iatr li's, e !es-i4urat, ! sentimentul unei
in-irmitti$ Rosa a obser%at si, cu oc<ii ei isco!itori, c/n! nu se uita la mine, si 'ri%ea !e4etele$
Am ru4at-o 'e E%a +am'en, secretara -inlan!e, a le4atiei noastre, s-o ntrebe !in 'artea mea ce
s-a nt/m'lat cu 'iatra inelului$ E%a mi-a transmis a'oi rs'unsul Rosei, n -rantu,easca ei rostit
clar si nu li'sit !e sarea unui umor sec, ce-i era s'eci-ic si o -cea !eosebit !e atr4toare;
B Doamna Salminen 'retin!e c si-a 'ier!ut smaral!ul !e la inel cu c/te%a s'tm/ni n urm,
'e c/n! si 'lmuia -iul, in4inerul !in ca'tul cellalt al mesei, 'entru c se ntorsese acas t/r,iu
si$$$ a-umat$
Aruncai o 'ri%ire in4inerului, o namil !e om, care-si 'rimise, !u' o sear !e c<e-, 'e!ea'sa !e
la autoritara lui mmic$ : 'alm !ata cu sete care a costat un smaral!S
Rosa era ener4ic nu numai n -amilie, ci si n a-ara acesteia$ Se 'are c-si con!ucea -abrica !e
bere mai bine !ec/t
"")
r'osatul ei sot si c toti salariatii o stiau !e -rica$ Ca un monar< absolut, sanctiona abaterile !u'
a'recieri subiecti%e si la -el recom'ensa meritele$ Numai c abateri nu 'rea erau n -abrica ei, cci
Rosa era nu numai temut, !ar si res'ectat, si treaba mer4ea bine$
Mi s-a 'o%estit B si nu stiu c/t e !e a!e%rat 'o%estea, 'entru c Rosa era n orasul ei un
'ersona3 a'roa'e le4en!ar, si !es're eroii le4en!ari se s'un si unele nea!e%ruri B c n anii
aceia !e r,boi Rosa -cuse o cltorie la Stoc2<olm, nc<eiat cu o scen rmas !e 'omin$
Umbla, asa!ar, %orba c, la 'lecarea ei !in &inlan!a, Rosa si-a luat cu ea !oar 'oseta, !ar ca la
ntoarcere tr4ea !u' sine %reo trei res'ectabile %ali,e$ @amesii mai nc<i!eau oc<ii c/n!
controlau ba4a3ele -inlan!e,ilor na'oiati !in Sue!ia, atunci, n %reme !e restriste$ Era -iresc ca
oamenii s se a'ro%i,ione,e cu c/te ce%a !in tara %ecin, rmas neutr, si era omeneste s li se
treac cu %e!erea o 'erec<e sau !ou !e 'anto-i, niscai%a conser%e, roc<ii sau len3erie$ Dar
!oamna consul onori-ic Rosa Salminen se!ea !rea't si ncruntat n -ata %amesilor cu trei
4eamantane nou-noute$ Unul !intre %amesi i !esc<ise 'rima %ali, si tresri %,/n! 'u,!eria !e
mtsuri, !e 3u'oane, !e 'anto-i si 'osete care-1 um'leau '/n la re-u,$ Ri!ic o blu,$ 1urta
insi4na -irmei sue!e,e$
B Asta e !e la Stoc2<olm, remarc el$
Se mai uit la niste 'anto-i, a cror marc !e -abricatie era tot sue!e,$ Nu ,ise nimic$ +u n
m/n o roc<ie !e mtase; era tot !e acolo$ 1ie'teni, -ar!uri, metra3e, cutii !e conser%e, toate erau
!in Sue!ia$ @amesul, un brbat mruntel, cam %/rstnic, cu o mustcioar alb !easu'ra 4urii,
!esc<ise al !oilea 4eamantan$ Acelasi continut a!us !in Sue!ia$ Doamna Rosa Salminen cam
e=a4eraseS
B Doamn B 4l/sui el 'utin ener%at, ri!ic/n! cu m/na obiect !u' obiect, '/n n !re'tul
oc<ilor ei cu 'ri%irea acr B, !oamn, asta %ine !e la Stoc2<olm$ Asta %ine tot !e la Stoc2<olmS
si asta tot !e la Stoc2<olmS
""
Mosul sta a%ea, te 'omenesti, !e 4/n! sa-i -luture 'e la nas ntre4ul continut al %ali,elor si s-o
'un sa 'lteasc si %ama, si s'unea, iritat, Rosa$
Mai n 4lum, mai n serios, %amesul o ntreb;
B Ca s mear4 controlul mai re'e!e, n-ati %rea s-mi s'uneti !ac a%eti ce%a si !in &inlan!aN
B Din &inlan!aN se rsti la el Rosa$ @rei s stii nea'rat ce am !in &inlan!aN
si, a'lec/n!u-se, si ri!ic, cu !e4etele ei mari si !olo-ane, 'line cu inele, c/t 'utu mai sus,
'oalele roc<iei, stri4/n! btr/nelului !in -ata ei;
B UiteS : %e,iN 1e-asta o am !in &inlan!aS
Mala'arte
n ultimele seri !e au4ust ale anului 19", rm/neam a!esea n!elun4 4/n!itori, cu-un!ati n
-otolii n 3urul unei mese !re'tun4<iulare si 3oase, !e 'e care nu li'seau ti4rile si ca-elele, Dinu
Cantemir, !iri3orul Ben4t %on 6orne, scriitorul Cur,io Mala'arte si cu mine$ Soarele -inlan!e,
struia 'e un cer -r nori ntr-un -oarte lun4 as-intit, !e,olant ca un -inal !e ele4ie$ Un sentiment
!e 'ustietate luntric ce ne era comun ne -cea s ne str/n4em acolo, n a'artamentul n care
locuia cole4ul meu Dinu Cantemir, !in Pai%o'uisto, la c/ti%a 'asi !e mare$ Ne 'atrona, !e 'e
'erete, enormul 'ortret al ultimei !oamne +in!el, st'/na casei, 'ictat cu ani n urm !e 8allen-
Pallela1$ Ne 'ri%ea sur/,toare si ro,, cum -usese 'robabil n tineretea ei, !aca nu cum%a era
!oar %ra3a m4ulitoare a 'ictorului amabil care %oise s-i -ie c/t mai 'e 'lac$
Ca'itala -inlan!e,a 'rea 'ustie n acel cartier !e %ile un!e ne a-lam$ +ocatarii se str/n4eau seara
n casele lor ele4ant mobilate, sa%ur/n!u-si mai mult ca nicio!at con-ortul 'recar$ :ric/n! o
bomb 1-ar -i 'utut !istru4e, si 'er'etua amenintare 'lutea asu'ra lucrurilor m/n4/iate !e
struitoa-rea aram a as-intitului, nnobil/n!u-le, n oc<ii celor ce le 'ose!au, cu %alori nsutite$
8eometria ben,ilor !e </rtie care ,ebrau -erestrele era, !e -a't, un 'ermanent memento mori$
1 A2seli 8allen-Pallela (10A5-19)1*, 'ictor si 4ra-ician -inlan!e, (n$ e!$*$
""A
Iar !e 3ur-m're3urul %ilelor nalte, tu4uiate si coc<ete marea alburie si sttut era mai !e,olant
!ec/t nsusi orasul$
Dinu, care urma s 'lece cur/n! n 'ost la le4atia noastr !e la +isabona, se milosti%ea !e
melancolia mea, 'o-tin!u-m mereu la el m'reun cu %on 6orne si cu cores'on!entul !e r,boi
al lui Corriere !ella Sera, -aimosul Mala'arte, s're a m mbrbta$ @oia ca, !u' 'lecarea lui, s
m lase 'e m/ini bune$ Ben4t %on 6orne a%ea -i4ura !elicat si obosit a artistului inteli4ent si
mon!en ntre !ou %/rste, 'entru care mu,ica era emotie si eliberare si, mai ales, re,ol%area
sa%ant, !e -iecare !at, a unei ecuatii s'irituale, n anii r,boiului, sub ba4<eta lui, sim-oniile
beet<o%eniene 'icurau n su-lete tristetea nobil a sublimului inutil$ Cur,io Mala'arte, ele4ant ca
un actor !e -ilm, era !e mult o celebritate mon!ial$ Crtile lui n!r,nete -useser tra!use n mai
multe limbi !e lar4 circulatie, n %reme ce atitu!inea lui anti-ascist l -cuse s cunoasc
re4imul nc<isorilor italiene si !omiciliul -ortat, la +i'ari$ E='ul,at !e 8esta'o !e 'e -rontul
ucrainean n urma unor articole 'roso%ietice, se re-u4iase la Helsin2i, 'entru a urmri !e aici
cursul r,boiului n calitate !e cores'on!ent !e 'res$ Curio,itatea lui luci-eri-c l m'insese
a!esea '/n n mie,ul oribilului$ @,use %a4oane 'lumbuite 'line cu e%rei !e'ortati, orase
!e%astate, sate arse, si ne %orbea !es're toate astea cu un <ar !eosebit al e%ocrii, 'e care ,a!arnic
m-as str!ui s-1 re!au$ Dar !es're astea toate a%ea s scrie el nsusi, mai t/r,iu, n Pa'utt$
B : !at, 'e c/n! m a-lam 'e -rontul !in Ucraina B nce'u Mala'arte n seara aceea B, c/ti%a
sol!ati nemti n -runte cu un o-iter clare treceau 'rintr-un sat bombar!at si 'ustiu$ Deo!at,
rsun o m'usctur$ Cine%a trsese un -oc !e arm, !e un!e%a, 'robabil !e !u' o ruin$
Sol!atii nemti ncon3urar ,i!ul !e un!e 'rea c 'ornise 4lontul, mitralierele lor se !e,lntuir,
si iat c !in s'atele -ata!ei oarbe a'ru un co'ilan!ru cu m/inile n sus$ Unul sin4ur$ Sol!atii l
a!user n -ata o-iterului clare$ Era un co'il %ioi, cu nsucul n %/nt, un co'il ca toti co'iii, care-i
aminti 'ro-
"".
babil o-iterului !e -eciorul lui, !in 8ermania, 'oate cam !e aceeasi %/rst, 'entru c 'ri%i cu
oarecare sim'atie obra3ii 'istruiati ai biatului, cuttura lui ncruntat si ns'im/ntat$ Un
sentiment ambi4uu !e -urie si !uiosie l -cu sa se a!rese,e &el!Jebel"-ului !e alturi, care stia
ruseste, ,ic/n-!u-i; 7S'une-i c noi nu -acem r,boi cu co'iii, si !e-asta i !au o sans$ Dac
reuseste s 4<iceasc, 'ri%in!u-m bine care oc<i al meu e !e sticl, l las s triasc$ Dac nu, l
m'uscm 'entru c a tras n noi$9 :-iterul 4erman a%ea un oc<i !e sticl ma!e in 8ermanG,
'er-ect lucrat, 'er-ect a!a'tat, ast-el nc/t nimeni nu 'utea s i-1 !eosebeasc !e cellalt$ :-iterul
nsusi, c/n! se 'ri%ea n o4lin!, nu-1 !istin4ea$ Du' ce i se s'use !es're ce e %orba, co'ilul si
atinti 'ri%irea s're oc<ii militarului si, !u' c/te%a secun!e, ntinse bratul s're oc<iul st/n4 al
acestuia$ 7Asa eS9 recunoscu o-iterul$ 7E=traor!inarS ntreab-1 curn a 4<icitS9 Co'ilul e='lic
&el!Jebel-ului ce%a 'e ruseste, acesta !in urm ns 'ru c nu n!r,neste s-i tra!uc
o-iterului$ 7Ce-a s'usN9 ntreb o-iterul, curios$ 7@reo obr,nicie, !esi4urS9 &el!Jebel-uT tcea,
ncurcat$ 7Ei, cum !e mi-a 4<icit oc<iul !e sticlN Cum !e-a stiut care eN9 7S'une biatul c
oc<iul !umnea%oastr !e sticl e sin4urul care are ce%a uman n el$ Du' asta 1-a recunoscut9,
rs'unse, cu oc<ii 'lecati, tlmaciul$
Ben4t %on 6orne si ascunse -ata n 'alme$ A%ea !e4etele lun4i si n4ri3ite, !e4ete neurastenice si
sen,uale, cu un4<ii tran!a-irii$ : musc rtcit se 'limba 'e -alan4ele !iri3orului, e=amin/n!u-i-
le, 'arca$
B Domnul %on 6orne, s'use Dinu, ar -i 're-erat s au!, 'oate, o istorisire mai 'utin amar$
B Intr-a!e%r, ce 'oate -i mai !ureros si mai !ramatic !ec/t s au,i c un oc<i !e sticl 'oate
a%ea n el ce%a mai omenesc !ec/t unul a!e%rat, 4lsui %on 6orne cu 4las t/n4uitor$
si ri!icase ca'ul !intre 'alme, iar musca si-a reluat, nuc, ,borul$
1lutonier (Ib$ 4erm$* (n$ e!$*$
""0
Dac %reti sa au,iti ce%a mai %esel, ascultati conti-'o%estirii cu micul 'arti,an, s'use Mala'arte$
Am 'o%estit aceast nt/m'lare unei !oamne tinere si ne4rit !e -rumoase, sotie !e !i'lomat$
:c<ii mari, rotun,i si ne4ri i se ume,iser !e emotie$ 6erminasem si se -cuse tcere, c/n! ea s-a
a'lecat s're mine, mi-a atins usor bratul cu m/na, si 3ti-a ntrebat; 7S'une-mi, Mala'arte, o-iterul
si-a tinut -a4-!uialaN A !at !rumul co'iluluiN S'unea c nu se r,boieste cu co'ii si c-1 %a lsa
s triasc !ac 'oate !istin4e care oc<i al lui e !e sticl$ S'er c si-a tinut 'romisiunea$9 Am
'ri%it-o n!elun4, continu Mala'arte, cre,/n! c ntrebarea ei ascun!e o ironie$ Dar nu, n oc<ii
ei cati-elati citeam o a!e%rat curio,itate$ I-am %orbit atunci 'e un ton !is'erat, care 'arc nu era
al meu$ Doamna 'arc nu au,ise nicio!at !e la4rele mortii !e la Buc<enJal! si !e la
Ausc<Jit,$ i cre!ea 'e na,isti urmasi -r 'ri<an ai unor +o<en4rin si 1arsi-al, clu,iti !e
nobile simtminte umanitare, iar r,boiul ca 'e o suit !e scene ca%aleresti !es'rinse !intr-un
4oblen !e e'oc$ I-am s'us; 7Da, !oamnS :-iterul s-a tinut !e cu%/nt, si nu numai at/t, !ar a
!esclecat si 1-a srutat 'e co'il 'e am/n!oi obra3ii, 1-a m/n4/iat, a scos !in bu,unarul tunicii un
'ac<et !e ciocolat si i 1-a !ruit$9 7A!mirabilS9 a e=clamat !oamna bt/n! !in 'alme, n culmea
-ericirii$ 7Ce om minunat o-iterul acelaS9 Nu m-am 'utut st'/ni si am continuat; 7A%eti rb!are,
!oamn, s %e!eti ce-a mai urmat$ :-iterul neamt 1-a mbrcat 'e co'il !e sus '/n 3os n aur si
ar4int, i-a a!us o caleasca tras !e 'atru cai albi si 1-a trimis, escortat !e o sut !e cuirasieri, la
Berlin$ Acolo 1-a 'rimit cu mare alai A!ol- Hitler n 'ersoan si, n aclamatiile multimii, i-a !at-o
'e -iic-sa !e sotie$9 7Nu cum%a 4lumestiN9 m-a ntrebat !oamna aceea nc/nttor !e nai%, cu
oarecare nencre!ere n 4las$
B Nemai'omenitS e=clam Dinu$ Musca ne %i,ita, 'e r/n!, 'e -iecare$
B Musca asta neobr,at, continu Mala'arte, mi-amin-teste si ea !e ce%a$ Eram la Nea'ole,
%ara, 'e terasa unui
""9
restaurant$ 1e 'ortia !e br/n, ce mi se a!usese, se ase,au mereu muste$ +e 4oneam, ,burau si se
ntorceau la loc$ +-am c<emat 'e 'atron si i-am s'us; 7Domnule, eu %in !e la Roma, si tin s-ti
s'un c si acolo erau muste tot asa !e multe ca aici$ Dar cei !e-acolo au !us un r,boi m'otri%a
mustelor si le-au !istrus$ De ce nu !uceti si !umnea%oastr r,boi m'otri%a mustelorN9 Mi-a
rs'uns c au !us si ei r,boi m'otri%a mustelor$ 7Bine, !ar nu se %e!eS9 i-am ,is$ 7Nu se %e!e,
mi-a rs'uns 'atronul, 'entru c au n%ins eleS9
In alt sear, !u' 'lecarea lui Dinu Cantemir la +isabona, m 'limbam cu Mala'arte 'e
Es'lana!$ +a un moment !at, m-a ntrebat !ac cunosc lasiul$ I-am s'us c l %i,itasem n mai
multe r/n!uri, mai ales n co'ilrie$
B Ei bine, am locuit 'e stra!a +'usneanu, n a'ro'iere !e Ooc2eG-Club si !e restaurantul Corso,
ntr-o csut !e la mar4inea unei curti 'rsite, care nu era altce%a !ec/t un %ec<i cimitir orto!o=,
aban!onat !e -oarte mult %reme$ 1e locul un!e se ri!ica alt!at o biseric, se a-la acum intrarea
ntr-un a!'ost, n care 'uteai 'trun!e cobor/n! incomo! o scara im'ro%i,at, !e lemn$
Deasu'ra a!'ostului, se a-lau mai multe 'ietre -unerare, !e-a %alma, unele 'este altele, -orm/n!
o a!e%rat 'irami!$ 1e stra!a +'usneanu, sol!atii 4ermani mrsluiau n 4ru', lo%in! n ritm
as-altul$ :rsenii i 'ri%eau !usmnos si se -urisau n umbra -ata!elor, cre-,/n!u-se mai n
si4urant acolo, 'entru c 'rintre ei se a-lau si e%rei, si uneori treceau 'e stra!a +'usneanu si
e%rei cu ctuse la m/ini, escortati !e sol!ati$ Nu 'ot s uit cu c/t s/n4e rece 4lumeau militarii
nemti 'e socoteala acestor ca'ti%i$ Un subo-iter, instalat 'e tronul nalt al lustra4iului !in colt,
lsase cu %olu'tate s i se Instruiasc ci,mele$ 7Nu %rei s le cureti 'entru ultima oar stora
'anto-iiN9 i s'use el lustra4iului, art/n! s're con%oiul e%reilor$ 7Dumneata nu %e,i c sunt cu
'icioarele 4oaleN9 i rs'unse biatul n sil$ Nu-i
")#
ar!ea !e 4luma$ A'roa'e nimnui nu-i ar!ea !e 4lum la Iasi$ 1rin -erestrele Ooc2eG-Club-ului,
,ream -ete 'u<a%e si 'ali!e, tolnite n -otolii ca niste 'ersona3e !esenate !e 'ascin)$ 1e stra!,
treceau a4ale trsuri obosite, cu bir3ari n ca-tane albastre$ Mi-a!uc aminte n s'ecial !e una, o
@ictoria nea4r cu rotile %o'site n rosu si tras !e !oi cai albi$ 1e 'ernele trsurii, sttea
nemiscat o !oamn ntre !ou %/rste, o boieroaic 'robabil, rmasa !in alte %remi, slab,
autoritar, 'e -at cu o masc !e 'u!r alb, ntr-o m/n tin/n! o umbrel !e soare !in mtase
rosie, m'o!obit 'e mar4ine cu !antel alb$ A%ea un aer absent, !e <i'noti,at$ +/n4 ea, se!ea
un brbat la -el !e uscat, mbrcat n alb, cu 4uler tare, cra%at 4ri si 4<ete nc<eiate 'e o 'arte cu
nasturi$ Era 'robabil sotul ei$ Mi-au amintit 1arisul lui Marcel 1roust, 1arisul !oamnei !e
Cambremer si al 'rintesei !e +u=embur4, 1arisul n care :!ette SJann se 'reumbla la Bois,
mtur/n! aleile cu mar4inea roc<iei, 1arisul !ucesei !e 8u-ermantes, care trecea n trsur si
rs'un!ea obosit la saluturile !omnilor care-si ri!icau usor 3obenele, !es-t/n!u-si 'ri%irile cu
'ri%elistea -rumusetii ei$ Mi-amintea !e 1arisul lui A'ollinaire, care 'ri%ea melancolic cum cur4e
Sena 'e sub 'o!ul Mirabeau, mai !e4rab !ec/t !e acela al 'ersona3elor marcate !e insomnii si
!e alcool, ale lui Hemin4JaG sau 1aul Eluar!, sau !ec/t acela !e-acum, 'e ale crui bule%ar!e
trec tro'in! ritmic batalioanele Ke<rmac<t-%Am$
ntr-o alt sear, eram la Alca,ar, cu 'altoanele 'e noi 'entru c era iarn, -ri4, si ca-eneaua
motia nencl,it$ Sorbeam obisnuitul suro4at !e ca-ea si -umam 'e ru'te, n %reme ce
re're,entantele militroase ale 7Armatei M/ntuirii9, mbrcate curat si sobru n uni-orm
albastr-nc<is, si %in-
) Oulius 1in2as 1ascin (1005-19)#*, 'ictor e='resionist -rance, !e ori4ine bul4ar (n$ e!$*$
")1
!eau ,iarul lor cucernic sol!atilor risi'iti 'e la mese cu c/te o -at s'lcit alturi$ Mala'arte mi-
a %orbit atunci !es're A=ei Munt<e si !es're 'sri;
B mi s'ui c 'rinci'esei Mart<a Bibescu i-a 'lcut ce i-am s'us !es're animale, si c ti-a
'omenit asta, recent, n-tr-o scrisoareN Nu mai tin minte ce i-oi -i 'o%estit atunci, n rue !e
lFUni%ersite, !ar nseamn c nu 1-a au,it %orbin! !es're animale 'e A=ei Munt<e, cci atunci nu
si-ar mai -i amintit !e mine, ci !e el$ A=ei Munt<eS M-am !us s-1 %! nainte !e a 'leca n
&inlan!a$ Am urcat n %ec<iul turn !e la Materit, un!e m aste'ta sub 'inii si c<i'arosii lui, n
'icioare, slab, tea'n, as'ru, cu o manta %er!e 'e umeri, cu 'lria 'us ana'o!a 'e ca'ul
ne'ie'tnat, cu barbisonul lui !e -aun btr/n, cu oc<elari ne4ri si cu un c/ine lu' n les, care m
ltra n4ro,itor, m'ie!ic/n!u-m s m a'ro'ii$ S're !es-tarea lui A=ei Munt<e, cruia i -cea
o !eosebit 'lcere s-si s'erie %i,itatorii$ Asta era una !intre 'utinele lui !istractii, 'entru ca
trise n ultimele luni n sin4urtate, btut !e %/nturile unei toamne -ri4uroase si !e %alurile -irii
sale ca'ricioase, melancolice si <irsute$ Se n!rtnicea n solitu!ine, 'rintre tablouri %ec<i,
a!esea -alse, 'rintre bucti !e marmur !e o antic<itate n!oielnic, 'rintre ma!one scul'tate n
%eacul al C@III-lea 'e care le 'retin!ea -urite n cel !e-al C@-lea, solitu!ine cum%a a'arent,
'entru c, n lun4ile lui 'reumblri 'rin 'arc, c/n! 'sea ncet, cu 'recautie, 'e alei, i ieseau
nainte, ,4omotoase si 3ucuse, stoluri !e 'sri, care i se ase,au 'e umeri, 'e brate, 'e 'lrie, iar
el le %orbea, n mu,icalul !ialect al celor !e la Ca'ri, ca unor 'rieteni, '/n ce umbra serii le
4onea s're cuiburi, ciri'in! n 3urul lui n semn !e a!io$ n ,iua aceea ns, n care %enisem s-mi
iau rmas-bun !e la el 'entru c 'lecam n &inlan!a, as -i cre,ut c Munt<e nu-mi %a %orbi
!eas're animale si mi-ar -i 'rut ru$ Mi s-a 'l/ns !e %esnicele lui insomnii, !e no'tile n care,
nc<is n cea mai nalt o!aie a %ec<iului turn, nu 'utea s a!oarm !e %uietul a'ri4 al %/ntului si
%aietul r4usit al mrii$ A'oi m-a ntrebat, !eo!at,
")"
!ac era a!e%rat c na,istii uci!eau 'srile$ Am tresrit, bucur/n!u-m c a!ucea %orba !e
animale, numai c 'rea n4ro,it$ I-am rs'uns c na,istii erau n momentul acela mult 'rea
ocu'ati ca sa-i e=termine 'e e%rei ca sa se mai ocu'e si !e 'sri, !e micutele -iinte care ,burau
cu sutele !e mii 'e !easu'ra c/m'iilor Ucrainei si se ase,au acolo 'e bratele sol!atilor, 'e 4urile
!e tun, 'e tancuri si 'e ci,mele mortilor$
n 'rim%ara care a urmat, Mala'arte B cltor mereu n cutare !e noi ori,onturi si !e noi
nt/m'lri cu care s-si <rneasc 73urnalul9 !in care urma s-si e=tra4 %iitoarele crti B a
nce'ut s-si -ac ba4a3ul$ 1rsea &inlan!a$ Acalmia !e 'e -rontul !e rsrit nu-i o-erea nici un
s'ectacol care s-1 retin$
M 'o-ti, m'reun cu alti c/ti%a 'rieteni ai lui, la un !e3un !e a!io, 'e o ,i nsorit si %esel, n
care se to'eau !e 'e stresini ultimele urme !e ,'a!$ Era nct -ri4, !ar 'rin -erestrele lar4i ale
restaurantului Motti soarele ne ncl,ea, --c/n!u-ne s ne simtim ca ntr-o ser$ A -ost un !e3un
%esel si trist, ca tot!eauna n a3unul !es'rtirilor !e-initi%e$ sna'-surile nu ncl,eau inimile, !ar
ins'irau toasturile, la care Mala'arte a%ea s se ri!ice ca s rs'un! s're s-/rsitul mesei$ Cum
!in scurtele toasturi ale oas'etilor nu li'seau a'recierile lau!ati%e la a!resa smor4/s-uriLor
abun!ente cu somon a-umat si cu carne !e ren, a -rican!oului bine rumenit, a ca-elei %eritabile,
ser%ita n cesti mari si 4roase, Mala'arte 4si !e cu%iint s nc<ine un 'a<ar n cinstea bursei
ne4re, care -unctiona la -el !e ire'rosabil ca si sauna !in centrul orasului, n ciu!a restrictiilor si a
r,boiului$
B so-erul ministrului Italiei, ne 'o%esti el, un na'oli-tan oac<es si !escurcret, !u' care o-tea,
c/te%a !intre -etele !e aici, crora !e alt-el 'rul ne4ru al meri!ionalilor
San!%is, tartin (Ib$ sue!$* (n$ e!$^*$ "))
le suceste cu usurint ca'ul, au,in! c cele mai -elurite articole, !e la carnea !e 'orc la ceasurile
!e aur, sau !e la %inurile -rantu,esti si ti4rile americane la ca-eaua bra,ilian se 'ot 'rocura !e la
bursa nea4r, cre!ea c bursa nea4r e un -el !e ma4a,in uni%ersal si o'rea trectorii 'e stra!,
scot/n! ca'ul !in automobilul le4atiei Italiei, cu stea4 -/l-/in! artos, 'entru a-i ntreba cu %oce
tare, -ireste, 'e ce stra! se a-l bursa nea4r$
Ctre s-/rsitul os'tului, Mala'arte se ri!ic !in nou ca s nc<ine un ultim 'a<ar cu coniac, n
cinstea noastr !e !ata asta$ S'use %reo c/te%a cu%inte si, !eo!at, l %,urm a'lec/n!u-se 'este
mas, !es-i4urat si scot/n! urlete !e !urere$ +-am t/r/t a-ar !in restaurant, 1-am urcat ntr-o
masin si am 'ornit cu totii n 4oan la sanatoriul Eira, a crui ar<itectur mo!ern si armonioas
contrasta cu aceea !e'rimant a obisnuitelor s'itale$ A'roa'e c m mbia s m las bolna% ca s
-iu n4ri3it acolo$
Am i,butit cu 4reu s-1 urcm 'e tre'te si s-1 ase,am 'e un scaun n -ata me!icului !e ser%iciu$
Mala'arte 4emea, murmur/n! n4ro,it; 7Nu %reau s morS Am s mor, si nu %reau s morS9 A%ea
a'en!icit$ Se i%iser, 'are-se, com'licatii, si me!icul care 1-a e=aminat era !e 'rere c trebuie
o'erat c/t mai 4rabnic$ +-am scos !in cabinetul acestuia si 'arc-1 %! 'e Mala'arte n ca'tul
unui lun4 culoar al s'italului, n 'icioare, re,emat !e 'er%a,ul unei -erestre, a'lecat, a's/n! cu
m/inile 'e locul !ureros si s'un/n!u-ne cu nc't/nare; 7Nu %reau s-i las sa m taieS Duceti-
m, % ro4, acasS9 El, care-1 n-runtase 'e Mussolini, care sttuse nc<is n temnitele Italiei
-asciste, care trise r,boiul n Ucraina si 'e -rontul -inlan!e,, -ireste n calitate !e cores'on!ent
!e 'res, iar nu !e combatant, !ar, oricum, nu cu totul -erit !e moarte, tremura acum n4ro,it, 'e
cori!orul sanatoriului Eira !in Helsin2i, la 4/n!ul c a%eau s-1 taie$ Se 'are c o'eratia n-a -ost
!eloc usoar, m asi4ura el !u' ce 'rime3!ia trecuse si totul se s-/rsise cu bine, 'e c/n! l
%i,itam ntr-una !in re,er%ele s'italului, un!e a rmas o buna
")
bucat !e %reme$ +-am 4sit, !u' o'eratie, -oarte slbit, !ar %olubil, la -el !e sc/nteietor$ Mi-
a!uc aminte c i-am !us la s'ital un -ra4ment, 'e atunci ine!it, !in +e 1arta4e !e Mi!i, si anume
'rea-rumosul CantiIue !e Mesa, !in care a%eam un e=em'lar btut la masin, obtinut la Bucuresti
!e la Mic<el Dar! 'rin 4eneroasa mea 'rieten Irina Elia!e5$ M]Iu stiu !ac -ra4mentul !in 'iesa
lui Clau!el 1-a nc/ntat n aceeasi msur ca 'e mine, 'entru c Mala'arte a 'lecat n Sue!ia
nainte !e a mai 'utea sta !e %orb m'reun$ +-am con!us la aero'ort ntr-o bl/n! !imineat !e
a'rilie, si acolo nu era momentul sa-1 ntreb !e altce%a !ec/t !e sntate si sa-i ure, se!ere
'lcut la Stoc2<olm$ l re%! 'ali! si melancolic, -rumos si ele4ant, ca un Hamlet n <aine
mo!erne, cu crarea ntr-o 'arte im'ecabil -cut 'rintre -irele !e 'r !es si ne4ru, la t/m'le usor
ncruntit, clc/n! ncet si n!re't/n!u-se nesi4ur, a3utat !e un baston cu mciulia mbrcat n
ar4int, s're scara a%ionului$
Cre!eam c n-am s-1 mai %! nicio!at, si-mi 'rea ru$ 1rieteniile !i'lomatilor a-lati n 'ost
sunt !e cele mai multe ori !e scurt !urat, ca 'o'asurile nt/m'ltoare ntr-o 4ara a !ou trenuri
'ro4ramate n sens contrar$ Qeii au %rut ns alt-el si iat c n acelasi an, !oar c/te%a luni mai
t/r,iu, 'e la nce'utul %erii, i-am recunoscut 4lasul la tele-on$ @enise 'entru %reo c/te%a ,ile la
Helsin2i si %oia nea'rat s m %a!$ Dac se 'utea, c<iar n !u'-amia,a aceea, 'entru c a !oua
,i 'leca$ I-am s'us c-1 aste't bucuros la ora care-i con%ine$ +a trei !u'-amia,N &oarte bineS
+ocuiam !e 'utin %reme, n acea %ar a anului 19), n casa contilor Arm-el!, !e care ns nu m-
am -olosit !ec/t %reo c/te%a Ouni$ Un bombar!ament aerian care a !istrus,
5
1 Irina Elia!e (19"#-1990*, scriitoare, tra!uctoare, 'ro-esoar la Uni%ersitatea !in Bucuresti (n$
e!$*$
")5
ntre altele, o cas n%ecinat, mi-a !e%astat-o si 'e a mea$ De alt-el, entu,iasmul !in 'rimele ,ile
'entru mobilierul !e bun-4ust al a'artamentului, 'entru 'ortretele !e -amilie !in salon, 'entru
co%oarele orientale si bibelourile !e 'ret mi sc,use$ A%eam s constat B ce n-as -i cre,ut mai
nainte B c m-as simti mai bine ntr-o camer con-ortabil a unui <otel !e m/na nt/i, !ec/t ntr-
un castel n care -iecare obiect ar -i o 'iesa !e mu,eu$ si c, mai bine !ec/t ntr-o camer !e <otel,
m-as simti n una sim'l, 'rintre lucruri 'utine, !oar cele absolut necesare, curate si !e bun-4ust$
:ricum, !u' acel bombar!ament care mi-a r%sit casa, m-am mutat !in nou n camera !e la
<otelul Pm' un!e a!stasem n %ara lui 19", la %enire$ si acum, !u' mai multe ,eci !e ani, o
am n minte si mi-e !or !e ea$ Dar s re%in la %i,ita lui Mala'arte n a'artamentul centilor
Arm-el!, !in &re!eril!n2atu$
+-am 'rimit n salonul m'o!obit cu %ec<i 'ortrete !e -amilie$ 1e unul !intre 'ereti, un tablou
enorm l n-tisa 'e unul !intre contii Arm-el!, coman!ant !e osti n Sue!ia %eacului al C@III-
lea$ si 'ier!use armata 'rin muntii Nor%e4iei, !ar tabloul l n-tisa lu't/n!, cu o m/n re,emat
!e 4ura tunului si cu stea4uri -/l-/in!u-i 'atriotic n s'ate$ Nu-i li'sea !e 'e ca', n toiul lu'tei, o
bo4at 'eruc cu bucle ce-i c!eau 'e umeri, asa cum se 'urta n &ranta lui +u!o%ic al Cl@-lea$ n
!e'rtare, se !es-sura btlia, n%luit ntr-o nebulo,itate incen!iar, ce lumina 'artial un cer
ntunecat$ Un alt Arm-el!, -rumosul si romanticul 8usta--Mau-rit,, era re're,entat ntr-un colt al
salonului, n uni-orm, alturi !e 'ortretul unei -emei -rumoase, iubita sau sotia lui, nu mai stiu,
oricum, am/n!oi 'otri%iti ca %/rst si ca e'oc$ Au trit 'e %remea Con4resului !e la @iena,
8usta--Maurit, a 3ucat 'e-atunci un rol 'olitic, tabloul i 'unea n e%i!ent tineretea ener4ic si
inteli4ent si-mi amintea !e 'ortretele !e e'oc re're,ent/n!u-1 'e +amartine, cu 'rul on!ulat,
usor ,burlit !e un %/nt 'ro'ice, cu trsturi %irile, ener4ice, atr4toare$
")A
Acolo, n coltul salonului, sub 'ortretul lui 8usta--Mau-rit, si al -rumoasei !oamne care 1-a iubit,
n cele !oua mici -otolii -rantu,esti ce stteau -at n -at aste't/n!u-si musa-irii, ne-am ase,at n
!u'-amia,a aceea, Mala'arte si cu mine, el 4rbit s a-le !e la mine ce%a, iar eu curios s a-lu ce
%/nt l a!usese, 'entru c nu a%eam nici o n!oial c %i,ita lui ascun!ea un interes$ Asa si era$
Mala'arte mai nt/r,ie c/te%a cli'e '/n s-mi s'un sco'ul 'entru care %enise si 'ri%i n!elun4
!ou 4ra%uri 'use alturi, cu 'ietate 'arc, !e contesa @eronica Arm-el!, ultima locatar a casei,
re're,ent/n!, una, 'e re4ina Mrie-Antoinette, iar cealalt 'e 'rietena ei ne!es'rtit, 'rinci'esa
!e +amballe, !eca'itate am/n!ou n acel s/n4eros s-/rsit !e %eac 4alant al marilor a%enturieri, al
teoso-ilor si al rationalistilor, care a -ost secolul al C@III-lea -rance,$
B S'une-mi, te ro4, m ntreb Mala'arte B !u' ce ne ase,arm n -otoliile !e sub 'ortretele
celor !oi re're,entanti ai %remii Con4resului n care se m'rtea Euro'a si, n e4al msur, se
!ansa B-, s'une-mi, te ro4, ce -amilii nobile a%eti la IasiN
B Cantacu,ino, 8<ica$$$
Mala'arte cltina !in ca' !u' -iecare nume 'e care i-1 rosteam, 'r/n! nemultumit$
B sutuN Calimac<iN Ne4ru,,iN
B Nu mer4, nici sutu, nici celelalte$
B Ma%rocor!atN
B Nu, nu$$$ nici Ma%rocor!at$
B Stur!,aN
B Cum ai s'usN Stur!,aN Stur!,aN Stur!,a mer4eS ti multumesc$ 6otul e n re4ul$
Nemai'omenit ce bine se 'otri%esteS
Mala'arte se ri!ic si, tra%ers/n! salonul, l au,ii mor-min!; 7Erau m/n!ri si !emni, ca niste
a!e%rati Stur!,aS9 'e un ton 'utin ironic si 'utin teatral$
B Sunt in!iscret !ac te ntreb !e ce-ti trebuia un nume boieresc !e la IasiN
").
B Nu stiu !aca ti-am istorisit c am stat la Iasi, la nce'utul r,boiului, c am %,ut trenul cu
%a4oane 'lumbuite n care erau e%rei, ei bine$$$ Dar e 'rea lun4 ca s-ti 'o%estesc acum$ 1oate alt
!at$
si 'ri%i o cli' ceasul-brtar !e la m/na st/n4, m %,u contrariat si-mi s'use, 'e c/n! ne
n!re'tam s're iesire;
BAm s-ti e='lic n c/te%a cu%inte, 'entni c sunt -oarte 4rbit$ M/ine m ntorc la Stoc2<olm si
mai am ce%a !e aran3at aici$ +a Iasi, a !oua ,i !u' un bombar!ament aerian, am %,ut trec/n! 'e
stra!a +'usneanu o trsur ele4ant si !emo!at, !uc/n! 'e 'ernele ei un !omn si o !oamn ce
mi-am amintit !e la belle e'oIue$
B Mi-ai %orbit !es're ei, mi-a!uc aminte -oarte bine$
B Ei, !a$ Mi se 'rea c %!, 'ri%in!u-i, Euro'a !e alt!at, care nu %a mai -i nicio!at ce a -ost,
'entru c tim'ul nu se ntoarce 'e urmele lui$ Mi s-a 'rut c %! %ec<ea Euro' clc/n! 'e
'ro'riile ei ruine, n trsur, 'rea c trec !ou sta-ii ale unor asasinati ce se ntorc la locul crimei$
Mi-a rmas %ie n minte, obse!ant, acea trsur cu rotile %o'site n rosu, care strbtea o re4iune
incen!iat, ca ntr-o nu%el !e Selma +a4erlo-A, !uc/n! n scoica ei !ou resturi ale unei lumi
s-/rsite, ultimele !ou resturi care, mai cur/n! sau mai t/r,iu, %or 'ieri si ele, si care stiu asta$ Ei
bine, am %rut s !au acestor !ou -antome, acestor simboluri ale Euro'ei !e alt!at, a lui Robert
!e Saint-+ou' si a !ucesei !e 8u-ermantes, un nume 'e msura lor$ Mi 1-ai !at !umneata$ Stur-
!,a li se 'otri%este -oarte bine$ Doamna si !omnul !in trsur erau niste a!e%rati Stur!,a, te ro4
s m cre,iS
Qic/n! acestea, si mai 'ri%i o !at ceasul-brtar, a'oi mi ntinse m/na si 'lec, l %,usem
'entru ultima oar$
C/ti%a ani mai t/r,iu, mi-a c,ut n m/n Pa'utt, cartea lui Mala'arte, n care 'ersona3ul
'rinci'al e r,boiul, n 3urul cruia roiesc %ictimele mcelului, r,boiul rs-r/nt 'e -etele, n
cu4etele, n %ietile si n 'asiunile oamenilor 'e care
A Selma +a4erlo- (1050-19#*, scriitoare sue!e, (n$ e!*$
")0
3Glala'arte i-a cunoscut la Berlin, n Rom/nia, n Ucraina, n &inlan!a, n orase si n sate !istruse,
!e 'retutin!eni, n 4<etouri, n barurile Romei lui Mussolini, n 'rea3ma Isa-bellei Colonna
(7Coloana a @-a9 cum o !enumea Himmler*, 'este tot 'e un!e 1-a 'urtat setea !e cunoastere si !e
a%entur, n cartea asta, am re4sit, 'e l/n4 multe !intre nt/m'lrile istorisite !e Mala'arte lui
Dinu Cantemir, lui Ben4t %on 6orne si mie B -ie sub 'ortretul !oamnei +in!el 'ictat !e 8allen
Pallela, -ie n ca-eneaua Alca,ar, un!e !oamnele !in Armata M/ntuirii si %in!eau ,iarul, iar
'ermisionarii l cum'rau !in 'olitete, !ar nu-1 citeau, -ie 'e una !intre bncile 4r!inii
:bser%atorului, !e un!e, seara, se %e!ea '/n !e'arte marea alburie B, am re4sit, s'un, citin!
Pa'utt, scena ec<i'a3ului care tra%ersa lasiul bombar!at n a3un$ Era asa cum mi-o 'o%estise
Mala'arte n !ou r/n!uri, !ar nu era tot$ E%itase s-mi s'un s-/rsitul$ In carte, ec<i'a3ul se
o'reste n -ata !u4<enei e%reului Pane, 'entru ca 'rinci'ele si 'rintesa Stur!,a s cum'ere !e-
acolo un 'ac<et !e ceai$ @i,itiul, un muscal n ca-tan, asa cum erau 'e-atunci -oarte multi 'e
ca'ra incomo!elor bir3e iesene, se ! 3os ca s intre n 'r%lia lui Pane$ Acesta iese n
nt/m'inarea boierilor !in trsur, 'entru a se scu,a, -r/n4/n!u-si m/inile; Nu mai a%ea ceaiS
Ultimul 'ac<etel l %/n!use cu o cli' mai nainte !omnului care iesea acum !in 'r%lie, lui
Mala'arte$ 1rinci'esa Stur!,a ntoarce ca'ul s're %i,itiu si-i -ace semn, la care %i,itiul ri!ic
biciul si nce'e s-1 lo%easc -r mila 'e ne4ustor$ Mala'arte, care asist la scen, renunt la
'ac<etul lui cu ceai si i-1 o-er 'rinci'esei Stur!,a$ @i,itiul si reia locul 'e ca'ra trsurii cu rotile
rosii si ec<i'a3ul 'orneste si !is'are 'rintre casele -ume4/n!e ale orasului bombar!at$
Nu stiu n ce msur cele 'o%estite !e Mala'arte n Pa-'utt n le4tur cu biciuirea e%reului Pane
!e ctre %i,itiul 'rinci'esei sunt relatri a!e%rate sau ima4inare$ 1oate c, la nce'ut, Mala'arte
a intentionat s scrie numai scena ec<i'a3ului trec/n! 'rintre ruine, !ar c, scriin!-o, i-a trecut
'rin
")9
minte s-i a!au4e biciuirea e%reului, ima4inat !e el$ :ricum, c<iar !ac aceasta a a%ut loc, ntre
cei care au a'li-cat-o si -amilia Stur!,a nu e absolut nici o le4tur$ E %orba !e un nume 'us
acci!ental 'e o nt/m'lare 'oate nc<i'uit, ca o etic<et li'it 4resit 'e un borcan oarecare$
6recem a!esea unii 'e l/n4 altii, -r s ne cunoastem !ec/t n 'arte si su'er-icial$ Am -ost,
'utin %reme, e !re't, 'rieten cu Mala'arte, i-am ascultat istorisirile, 1-am lsat s-mi !i%ul4e
tainele altora n-rumuset/n!u-le, !ar !es're el nu mi-a %orbit mai nimic$ Abia mai t/r,iu am
nce'ut s-i reconstitui, !in bucti, trecutul, at/t c/t mi-era necesar 'entru a-i sc<ita o sumar
bio4ra-ie$ Acest 3urnalist anti-ascist era totusi cores'on!entul !e 'res n &inlan!a al unui ,iar al
lui Mussolini, care c/n!%a l ncarcerase 'entru o'iniile lui 'olitice$ Acest -lorentin nen-ricat se
!o%e!ise totusi -oarte temtor, cum am artat, !e o inter%entie c<irur4ical obisnuit$ &ost
combatant n 'rimul r,boi mon!ial la %/rsta !e !ou,eci !e ani, rnit si !eclarat in%ali! !u' ce
lu'tase 'e -rontul -rance,, Mala'arte !e%enise !i'lomat !e carier, ca s aban!one,e ns
Ministerul !e E=terne, s're a se consacra literaturii si ,iaristicii, n s'eranta c %a a%ea ast-el
'osibilitatea s-si e='rime con%in4erile anti-asciste$
Iar numele nu-i era !ec/t un 'seu!onim, ce e='rima, !esi4ur, o o'o,itie; Mala'arte o'us lui
Bona'arte$ Cci numele lui a!e%rat nu era Cur,io Mala'arte, ci Purt Suc2ertS
S-a stins !in %iat n anul 195., la %/rsta !e cinci,eci si nou !e ani$
1ro-iluri !ecu'ate
+a Helsin2i, m simteam minunat n camera mea !e <otel cu %e!ere s're Es'lana!, !ar ministrul
mi !!ea uneori a ntele4e c n-ar -i ru s-mi 'ot 4si un a'artament, un!e s 'ot 'rimi oas'eti
n 3urul unei mese !e bri!4e, sau !e ceai, s 'ot o-eri un mo!est !e3un sau o cina 'rietenilor 'e
care nu se n!oia c mi-i %oi -ace$ De aceea, am tresrit c/n! !oamna 8reta +in!blom,
!irectoarea <otelului Pm', un!e locuiam, mi-a s'us, nu mai stiu n le4tur cu ce, c la eta3ul al
cincilea al <otelului a%ea un a'artament liber$ De ce nu-mi s'usese mai nainteN Nu stia c
!oream s m 7e=tin!9, !ar n-a%ea im'ortant, 'entru c mieu= %aut tar Iue 3amais1 mi-a ciri'it
ea n limba lui Moliere, n%tat 'robabil cu !oamna 6u!erus$
8reta +in!blom era -oarte blon!a, a%ea oc<i albastri 'utin obositi, 'rea mai t/nr !ec/t cre! c
era$ Nu a!ucea !eloc a !irectoare !e <otel, ci mai !e4rab a %!u% %esel, ceea ce, !e -a't, nu
cre! c era$ M ntrebam !e un!e 4seste at/ta ener4ie ca s con!uc un mare <otel central, cu
restaurant si s'ltorie, cu -emei !e ser%iciu, c<elneri, 'ortari, bieti la li-t si curieri B- o le4iune
!e salariati ce trebuiau su'ra%e4<eati, !scliti, 'ltiti B cu im'o,ite !e calculat si 'robleme
,ilnice !e a'ro%i,ionare$ Aceast ''us -ra4il a%ea !arul !e a trece, cu o nemai'omenit si
neaste'tat re'e,iciune, !e la un aer autoritar, cu care se n-
Mai bine mai t/r,iu !ec/t nicio!at (Ib$ -r$* Xn$ e!$*$ "1
-tisa salariatilor ei n biroul !irectiei, la ,/mbetul mon!en, cu care-si 'rimea clientela$ Celor !in
st/n4a le coman!a, iar celor !in !rea'ta le sur/!ea, o ntorstur usoara a ca'ului cores'un,/n!
unei ntorsturi ra!icale !e mimic$
B Dar s'uneti-mi, cum se -ace c a'artamentul !e care %orbiti a rmas liber, c/n! at/tia
!i'lomati strini caut locuintN l au,eam !eun,i 'e !omnul Clementi, !e 'il!, c-si caut
cas$
De Clementi era secretarul le4atiei Italiei, locuia cu sotia lui tot la Pm' si, !e c/te ori m
nt/lnea 3os, n restaurant, mi se 'l/n4ea c s-a sturat !e <otel si !e restaurant, un!e, n a-ar !e
eternul bee--stea2 !in carne tocat, cu carto-i -ierti alturi, si !e 'uro, acea -iertur !e o%, !e
care i e le<amite, nu ni se mai o-erea nimic$
B I-am %orbit !omnului !e Clementi !e a'artamentul !e la eta3ul al cincilea, !ar, c/n! a au,it c
e=ist acolo un c<emin !e-er1 n-a %rut s urce s-1 %i,ite,e, mi-a mrturisit !oamna +in!blom$
B Un c<emin !e -erN Ce -el !e c<emin !e-er n a'artamentN
B Un c<emin !e -er ca oricare altul, mi-a tiat-o 'ro'rietara <otelului$
Am tcut intri4at si am ru4at-o s-mi n4!uie s %a! a'artamentul, mai mult !in curio,itate !ec/t
interesat, 'entru c nu-mi nc<i'uiam c se 'oate locui n nc'eri 'e l/n4 care trece un !rum !e
-ier, o cale -erat sau cine stie ce alt !rco%enie ast-el !enumit n -rantu,easca !oamnei
+in!blom$ A'artamentul era com'us !in trei camere, !intre care una era -oarte s'atioas, era
mobilat con-ortabil, a%ea o baie nc/nttoare, !ar$$$ 7calea -erat9 nicieri$
\B Et le c<emin !e-erN am ntrebat-o eu, cu oarecare e,itare$
B Iat-lS e=clam ea, art/n!u-mi un semineu !e marmur -oarte !ecorati%, instalat n camera
s'atioas$
; Cale -erat (Ib$ -r$*(n$ e!$*$
""
si ast-el, !atorit unei usoare 4reseli !e limb -rance, a !oamnei +in!blom, care, n loc !e
c<eminee, s'unea c<e-rnin !e-er, am intrat n 'osesia a'artamentului$
: bun 'erioa! !e tim' am rmas a'roa'e sin4ur la le4atie$ Dinu Cantemir, cole4ul 'e care-1
nlocuiam, a 'lecat la +isabona, consilierul !e 'resa si a%ea biroul n alt 'arte, ministrul 'lecase
la Stoc2<olm cu sotia !in moti%e !e sntate, si to%rsie mi tinea !oar !oamna Irma En4lun!, o
%ec<e si <arnic -unctionar a le4atiei, care, -iin! localnic, mi era !e mare a3utor, ntruc/t nu
cunosteam nici una !intre cele !ou limbi o-iciale ale trii; -inlan!e,a si sue!e,a$ 6reburile
mrunte c!eau n sarcina ei si se !escurca mult mai bine !ec/t mine, care abia %enisem$ 6oate au
mers cum au mers '/n n ,iua c/n! s-a anuntat sosirea unui 4ru' !e ,iaristi rom/ni n Ca'itala
&inlan!ei$ +or le-am o-erit 'rimul meu 7ceai9 !i'lomatic n noul a'artament !e la eta3ul al
cincilea al <otelului$ Irma En4lun! si consilierul !e 'res mi-au ntocmit o list a 'ersoanelor
o-iciale ce trebuiau 'o-tite si 'e care nu le %,usem nicio!at la -at, asa cum nici 'e ,iaristii
bucuresteni$
Ceaiul 'e care 1-am o-erit ,iaristilor rom/ni s-a !es-surat a!mirabil$ 1e ba,a 7licentelor9
obtinute !e la Ministerul !e E=terne, asa cum se obisnuia, !omnul Mensbir, !istinsul matre
!F<otel al restaurantului !e la 'arter al <otelului, a 'rocurat ,a<r, -ina si unt n cantitti
su-iciente 'entru a-mi 're4ti n buctria <otelului !elicatesele ce a%eau s -ie ser%ite la ceai !e
!ou tinere c<elnerite, 4tite ca niste subrete !e o'eret$ Nici -rance,a !omnului Mensbir nu era
scutit !e anumiti termeni im'ro%i,ati !e !omnia sa, !atorit in-luentei inerente a limbilor locale$
Nu 'ot s'une, !e 'il!, c n-am tresrit au,in!u-1 'e !omnul Mensbir c-mi %a 're4ti, cu untul,
,a<rul si -ina a'robate !e minister, un
")
tres bon 2a2a, ceea ce %oia s nsemne 'e limba -ranco-su-e!e, a Domniei sale 7un -oarte bun
c<ec9$
+a ora stabilit, !u' in!icatiile !oamnei En4lun!, musa-irii -inlan!e,i au sunat la us$ : sin4ur
!at, cci, !esc<i,/n! usa, i-am %,ut nsirati unii !u' altii '/n n ca'tul cori!orului, 'entru c
n nor! e o mare im'olitete s %ii, !e 'il!, la ora cinci si un s-ert, c/n! 4a,!a te in%it la cinci$
M simteam st/n3enit n mi3locul unei multimi care-mi um'lea casa si !in care nu-1 cunosteam
!ec/t 'e consilierul !e 'res si 'e !oamna En4lun!$ nt/m'ltor, am !esco'erit ca, n 'icioare,
l/n4 mine, se a-la un t/nr, care, ca si mine, 'rea ca nu cunoaste 'e nimeni$ +-am abor!at %or-
bin!u-i -rantu,este si mi-a s'us c era rom/n si c %enise n 4ru'ul !e ,iaristi care %i,ita
&inlan!a$ Asa cum eu nu-mi cunosteam musa-irii, nici el nu-si cunostea 4a,!a$ Am -cut <a, !e
aceast nt/m'lare si ne-am m'rietenit$ Era ,%elt, cu 'r bo4at 'ie'tnat 'e s'ate, cu -runte
-rumoas, cu oc<i inteli4enti, sc'rtori, 'urta la%alier si a%ea un umor -in si -oarte 'lcut$
Era 8eor4e Sb/rcea), alias Clau!e Romano, com'o,itorul ale crui melo!ii s'irituale si
armonioase continu s -ie -re!onate si a,i, mu,icolo4ul talentat si omul !e cultur 'lin !e %er%a,
'e care a%eam s-1 re%! s'ora!ic !u' -oarte multi ani, la Bucuresti$
Du' 'lecarea ,iaristilor, a trecut o bun bucat !e %reme '/n s ne %in !e-acas un nou
%i,itator$ Era +i%iu Re-breanu, care a%ea s tin o con-erint la Helsin2i, n limba 4erman$
8ra%, im'untor, tcut, interiori,at, +i%iu Rebreanu nu era un oas'ete como!$ Nu r/!ea nicio!at,
nu 4lumea, cel 'utin cu noi, era !e o serio,itate 4lacial$ 1e ,iaristii care ne
) 8eor4e Sb/rcea, com'o,itor si ,iarist rom/n (n$ e!$*$
"
%i,itaser cu mai multe luni n urm, i 'urtasem 'retutin!eni un!e cre!eam c era ce%a mai
!eosebit !e %,ut$ Cu ei, treaba -usese usoar, 'entru c erau comunicati%i$ 1e 8eor4e Sb/rcea,
!e 'il!, l interesa totul; oamenii, obiceiurile, 'eisa3ul, arta, literatura, !ar 'e marele Rebreanu
ce-1 interesa oareN Nu stiam$ Cole4ul !e la 'res ntocmise un 'ro4ram !e ntre%e!eri ale
scriitorului nostru cu con-rati locali, %i,itarea unor orase !e 'ro%incie, o rece'tie o-icial etc$
Rebreanu mer4ea 'este tot un!e era !us, !ar -r s mani-este nici 'lcere, nici interes, nici
'lictiseal, nimic, ntreba !oar, seara, la !es'rtire; 7M/ine un!e mer4emN +a ce orN 1e cine
nt/lnimN9
Consilierul !e 'res a%u i!eea s-1 scoat 'e Rebreanu ntr-o !u'-amia, !in ca!rul
ntre%e!erilor o-iciale, amabile, retinute, -ormale si s-1 !uc n casa unei %/rstnice re4i,oare,
care %orbea bine nemteste si care, mai ales, era -oarte %olubil$ Doamna Mia Bac2man a -ost
ime!iat !e acor! s-1 'o-teasc 'e Rebreanu acas la ea si s-i o-ere o mo!est 4ustare$ M-a
'o-tit si 'e mine, m'reun cu scriitorul si cu 6itu Mi<ilescu, consilierul !e 'res$ Nici acesta !in
urma, si nici eu n-o %i,itasem '/n atunci 'e Mia Bac2man$ : nt/lnisem ici-colo, nt/m'ltor si
cu 'lcere, 'entru c era %esel, e='ansi%$ Mia Bac2man era nalt, cor'olent, 'urta 'ince-ne,
si coc 'e %/r-ul ca'ului$ Se mbrca n roc<ii !e cati-ea cu m/neci lun4i, nc<ise la 4/t, 4arnisite
cu !antelute, iar 'este 'ie'tul im'untor i cur4eau lanturi 4rele !e aur si siroaie !e mr4ele$
1rea o !irectoare !e 'ension 'entru !omnisoare, um'lea cu 'ersoana ei nc'erea un!e se a-la si
%orbea ntruna, 4esticula, r/!ea, 'otri%in!u-si !in c/n! n c/n! oc<elarii 'e nasul ei mic, 'rea mic
si co'ilros 'e -ata ei mare, cu obra3i buclati si rumeni$
+ocuia n centru, la ultimul eta3 al unei case %ec<i, -r li-t$ Am sunat si ne-a !esc<is ea, 'o-tin!u-
ne nuntru$ Mare ne-a -ost sur'ri,a, !esco'erin! c ocu'a !ou camere mici ca !ou coli%ii
alturate, 3oase si ncrcate cu tot -elul !e lucruri$ 1/n s ne ase,m n 3urul mesei, ne-am tot
lo%it unii
"5
!e altii, !e scaune si !e msutele 'lasate 'rin colturi$ 1e 'ereti, !e 3ur-m're3urul o!ii !e 'rimire
n care ne a-lam, at/rnau, ca ntr-un ca%ou, 'r-uite si %este!e, ,eci !e coroane, %esti4ii ale
succeselor re'utate !e re4i,oare !e-a lun4ul mai multor ,eci !e ani, 'e !i-erite scene nor!ice$ Iar
'rintre coroanele cu 'an4lici late, ca si 'e msutele !e 'rin colturi se 'uteau %e!ea nrmate ,eci
si ,eci !e -oto4ra-ii !e actrite si !e actori, ma3oritatea n costume !e teatru, nsotite, toate, !e
!e!icatii si !e semnturi, unele celebre$ Ne 'ri%eau !in ca!rele lor actrite %iolent 4rimate, cu
!ia!eme 'e -runte si cu lun4i coliere !e 'erle, ce le a3un4eau '/n a'roa'e !e 4enunc<i, un
Hamlet cu neli'situl craniu n m/n, un re4e +ear cu o c'it !e 'r alb 'e ca' si cu o barb care-
i aco'erea 3umtate !in -at, un 8osta Ec2man, 'u!rat, -rumos, cu oc<i %istori si trsturi -ine, o
la!G Macbet< cu oc<ii nc<isi si cu m/inile ntinse !re't naintea ei, si c/te altele$ Mia Bac2man
ne citea cu m/n!rie, n tra!ucere 4erman, unele !e!icatii si ne 're,enta celebrittile -oto4ra-iate,
ros-tin!u-le numele cu em-a,;
B +ars Hansen, Eri2 +in!strom, 6ure Ara5, Auli22i Rau-taJaaraA, 8osta Ec2man, MarG
1aisc<e-., Ni-onto%a0$$$
Du' ce am terminat %i,itarea 7ca%oului9, ne-am ase,at n 3urul mesei si ni s-a o-erit suro4atul !e
ca-ea cel !e toate oca,iile, n!ulcit cu o umbr !e ,a<r si stro'it cu o 'i-ctur-!ou !e la'te, iar
Mia Bac2man n ca'ul mesei, 'rintre coroane si -oto4ra-ii, a nce'ut sa ne 'o%esteasc cu 4las !e
contralt amintiri !in teatru, n4<esuiti si a'lecati asu'ra ces-cutelor !e ca-ea, tc/n! 'entru ca
Mia Bac2man s-si !es-soare -ilmul %ietii, noi, musa-irii, 'ream trei cons'iratori ascunsi ntr-o
cri't -unerar sau o-iciantii tainici ai unui rit inter,is$
Eri2 +in!strom (n, 19#A*, actor sue!e, (n$ e!$*$
5 6ure Ara (n$ 19#)*, c/ntret !e o'er (n$ e!$*$
A Auli22i RautaJaara (19#A-199#*, c/ntreat !e o'er (n$ e!$*$ 1 MarG 1aisc<e- (n$ 19##*,
balerin (n$ e!$*$
0 +ucia Ni-onto%a (n$ 191)*, balerin (n$ e!$*$
"A
Du' ce am iesit n stra!, 'rsin!-o 'e Mia Bac2man n 7ca%oul9 cu coroane uscate si cu
-oto4ra-ii !esuete, ne-am -i aste'tat, consilierul !e 'res si cu mine, s-1 au,im 'e Re-breanu
!ebit/n!u-ne im'resiile, !u' aceast %i,it ce%a mai neobisnuit$ Dar, ca si cum nu ar -i %,ut si
nu ar -i au,it nimic !eosebit, marele scriitor ne-a ntrebat !oar care a%ea sa -ie 'ro4ramul !e a
!oua ,i$
Un alt oas'ete remarcabil al Ca'italei -inlan!e,e a -ost, cam tot 'e-atunci, Dinu +i'atti$ Nu-1
cunosteam, nu-1 au,isem c/nt/n! si nu-1 %,usem nicio!at$ De aceea, +i'atti a -ost 'entru mine
o a!e%rat re%elatie$ M aste'tam s nt/lnesc un 'ianist !eosebit, !ar nu si un om !eosebit$
Artistii sunt mai !e4rab or4oliosi, susce'tibili, ca'riciosi> 'rea 'utin !intre ei sunt mo!esti,
sim'li, lesne abor!abili, 4enerosi, asa cum se s'une c era Enescu si cum 1-am !esco'erit 'e
+i'atti noi toti cei !e acolo, nu numai rom/nii !e la le4atie, ci si -inlan!e,ii care 1-au cunoscut$
Nu stiam !ac m im'resiona mai mult 'ianistul Dinu +i'atti sau omul$ Mai nt/i, recitalul lui a
-ost un e%eniment, o re%elatie$ A'oi, la rece'tia !at n cinstea lui, 'u,!eria !e in%itati a a%ut
'rile3ul s-1 cunoasc$ Era comunicati%, -ermector$ 6e simteai atras s're el, !e%eneai mai bun
c/n! ti %orbea si-i %orbeai$ A%ea acest t/nr cu 'rul -oarte ne4ru, cu nasul %ulturesc, cu oc<i
mari, cati-elati, 'utin a!us !e s'ate, cu ce%a -ra4il, mala!i% n n-tisare, o -ort bine-ctoare, !e
mbl/n,itor !e su-lete$ Ai -i %rut s-1 ai acas, mereu l/n4 tine, s-1 n4ri3esti, s-i a!uci -lori,
s-1 a!ormi seara, s-1 tre,esti !imineata, s i te !e%ote,i !esa%/rsin!u-te 'rin el tu nsuti$ Se
ntreceau cei !e-acolo, n seara aceea, s-1 co'leseasc cu lau!e, cu 'ri%iri n%luitoare, materne,
a!mirati%e, 'e care el le 'rimea ,/mbin!, !ar ca si cum nu le-ar -i 'rimit, ca si cum nu le-ar -i
au,it si obser%at sau ca si cum, obisnuit cu ele, le-ar -i 4sit la -el !e -iresti ca si a'lau,ele$
Multumea 'entru ele, !ar nu-1 co'le-
".
seau$ S-a ase,at la 'ian, n salonul le4atiei, -r sa-1 roa4e nimeni$ A c/ntat +a !anse !u-eu si,
-iin!c bucata asta accesibil, colorat, a 'lcut !eosebit !e mult mai ales !oamnelor, le-a mai
c/ntat-o o !at$ A'oi, n 4lum, a nce'ut s im'ro%i,e,e 'e o tem !at !e un 'ianist localnic$
Du' aceea, 'e un moti% mu,ical -inlan!e, !intr-o com'o,itie bine cunoscut a lui Sibelius$
A'oi, 'e alte si alte teme, neobosit, bine !is'us, '/n s're ,iu$ 1rietenul meu NGGssonen,
consilier la 'rotocolul Ministerului -inlan!e, !e E=terne, care iubea mu,ica, el nsusi c/nt/n! !in
4ur si acom'aniin!u-se la 'ian, 1-a 'o-tit 'e +i'atti n !imineata urmtoare la el acas$ Cre!eam
c +i'atti a%ea s se scu,e si, !u' o noa'te ne!ormit, s re-u,e amabil in%itatia$ De un!eS A
'rimit-o cu 'lcere si, a !oua ,i, s're 'r/n,, n casa -inlan!e,ului 'e \care-1 cunoscuse cu o sear
nainte si 'e care n-a%ea s-1 re%a! nicio!at, Dinu +i'atti a c/ntat !in nou, a im'ro%i,at iarsi,
1-a ascultat la r/n!ul lui 'e NGGssonen inter'ret/n! c/ntece -inlan!e,e, si toate astea cu 'lcere,
cu mult curio,itate, -r s se uite la ceas, -r s-si !rmuiasc tim'ul$
M ntrebam !e ce natur era acea -ort care emana !in el, cel li'sit !e -ortaN Cre! c marele lui
talent se !atora nu numai unui simt mu,ical !eosebit, !ar si unor calitti su-letesti neobisnuite
care, asa cum se rs-r/n4eau n -elul lui !e a -i, se mani-estau si n inter'retarea buctilor 'e care
le c/nta$
Din &inlan!a, Dinu +i'atti a 'lecat la Stoc2<olm, un!e mi s-a s'us c a 'ro!us aceeasi
co'lesitoare emotie n 'ie'turile 'ublicului sue!e,$ A -ost a'lau!at, oma4iat n 'res, -oto4ra-iat,
in%itat acolo, ca 'retutin!eni !e alt-el$ Nimeni nu re,ista -armecului su 'ersonal, asa cum nu
re,ista 4eniului su mu,ical$
@reo sa'te ani mai t/r,iu, 'rin 195#, Dinu +i'atti, a'roa'e muribun!, se !ucea !e la 8ene%a la B
esalon, un!e, ntre !ou sinco'e, a !at un concert$ Ultimul !u' c/te am au,it$ M-am ntrebat
!ac acest concert a -ost un !ar -cut 'ublicului, care 1-a 'rimit n !elir, !e ctre artistul -oarte
bolna%, acelasi care la le4atia noastr !in Helsin2i c/ntase '/n
"0
're !imineat 'entru a -ace 'lcere in%itatilor, sau a -ost n 3ar o-erit lui +i'atti !e or4ani,atorii
concertului, care-1 iubeau, un 'rile3 !e a-1 -ace s mai c/nte, 'oate 'entru ultima oar, n -ata
unui 'ublic iubitor !e mu,ic bunN Cre! ca 3 s-a o-erit atunci lui +i'atti oca,ia si bucuria !e a
mai 'rocura altora o nc/ntare unic, nainte !e a -i 'rea t/r,iu, 'oate c +i'atti nsusi i-a ru4at 'e
cei !in 3urul lui s-i !ea 'osibilitatea !e a mai a!resa mcar o !at nainte !e a muri, !in
'rea'linul sensibilittii sale, 'ublicului anonim un ultim c/ntec, al lebe!ei rnite$ 7D-mi,
Doamne, ce trebuie s !au altora9 ar -i 'utut s -ie ru4a lui 're-erat, !ac nu cum%a c<iar a si
-ost$
U
Re4retatul +i%iu Hulea9, 'rieten entu,iast si 4eneros, care lucra !e c/t%a %reme la ser%iciul
nostru !e 'res, mi-a anuntat ntr-o !imineat sosirea la Helsin2i, 'e c/t !e neaste'tat, 'e at/t !e
'lcut, a !ansatoarei Iris Barbura si a 'ianistului Ser4iu Celibi!ac<e$ I-am nt/m'inat 'e 'eronul
4rii, bucuros s-i re%!, si i-am re4sit mai nc/nttori si mai interesanti ca nicio!at$ Du'
're,enta bine-ctoare a lui Dinu +i'atti, a%eam 'arte acum !e aceea care a%ea s se !o%e!easc
la -el !e bine-ctoare n ce m 'ri%ea ca a marelui nostru 'ianist, nt/m'larea mi -cea !ar !u'
!ar$ Mi-o aminteam 'e Iris, asa cum o %,usem la Balcic, cu %reo sa'te ani n urm, n%esm/ntat
ntr-un costum oriental si ctrat ca un 'un 'e unul !intre st/l'ii %ilei un!e locuia 'ro-esorul
meu !e lo4ic, !omnul Nae lonescu, n !u'-amia-,a n care m 'o-tise, m'reun cu !ou cole4e
!e -acultate, s-1 %i,ite,$ Sau -re!on/n!, coc<et, o sansoneta -rantu,easc$
9 +i%iu Hulea (n$ 19#A*, !i'lomat rom/n$ +icentiat n !re't, ntre )1 martie 19" si l iunie 19,
este se- !e sectie la Directia 1resei !in Ministerul 1ro'a4an!ei Nationale, ntre l se'tembrie 19)
si l se'tembrie 19., este, la +e4atia Rom/niei !in Helsin2i, se- !e sectie la Ser%iciul !e 1res$
7Com'rimat 'entru economii bu4etare9 la l !ecembrie 19. (n$ e!$*$
"9
Mi-o mai aminteam 'e scena :'erei, !ans/n! cu @er4iu Cor-nea1#, nu -c/n!, n tutu, 'iruete si
arabescuri 'e %/r-ul '3Z cioarelor, ci e='rim/n!, 'rin miscri libere si 'sin! cu 'iciorul 4ol,
emotii su4erate !e mu,ic$ Mi-o aminteam n-tr-o e=cursie -cuta cu ea, cu 'ictorita Ma4!alena
R!ules-cu9 si cu italianul Mrio !e Marc<i, la Sinaia, un!e rmsesem o ,i ntrea4, trncnin!
si 4lumin! tinereste$ Ce !eosebit era Iris cea !e-acum !e i'osta,ele ei !in amintirile meleS
A%eam acum, la Helsin2i, l/n4 mine o mucenicS Nici o umbr !e coc<etrie nu-i ntuneca
'uritatea n-tisrii$ Nici -ar! 'e -ata, nici bucle 'e umeri, nici lac 'e un4<iile tiate cu -oar-ecele,
acas$ Nici un arti-iciu$ Iris cea !e acum nu semna cu nici o alt -emeie !in c/te %e!eam 'rin
'rea3ma mea$ 1rea o clu4rit t/nr, %enit s o-icie,e 'e scen !ansuri sacre, sau o tranca
-eciorelnic, mo!est si -ireasc, nnobilat !e st/n4cia !emn cu care se strecura 'rintre
cucoane so-isticate si con%entionale, ce-mi 'reau %ul4are c/n! le %e!eam alturi !e ea$ si ce
arti-iciale si !e'site 'entru %eacul nostru mi se 'reau 'oantele con%entionale si tutu-ul
Ni-onto%ei, 'rima-balerin a :'erei care m nc/ntase '/n atunci, 'e l/n4 !ansul e='resi% 'rin
care Iris Barbura e='rima 'e scen sensul unui +ar4o !e Hn!elS Dar si mai sur'rin,tor
sc<imbat, -at !e cel 'e care-1 stiam, mi se 'rea acum Ser4iu Celibi!ac<e$ Mi-1 aminteam la
Balcic, tot cu sa'te ani n urm, c/n! nu %oise s ne c/nte la 'ian, 'entru c nici unul !intre noi
nu recunoscusem cele c/te%a msuri cu care -cuse s tresar o cla%iatur cam !e,acor!at$ Era
!istant cu cei !in 4ru'ul nostru, 'rea c ne
1# @er4iu Cornea, re're,entant al !ansului mo!ern$ Ele%ul @erei Paralli si al &loriei Ca'sali$
m'reun cu Iris Barbura, a a!us 'entru 'rima oar n re'ertoriu mu,ica lui O$ S$ Bac<$ A
re're,entant 'rin !ans le4en!e rom/nesti 'use 'e mu,ic !e Hil!a Oerea$ n tim'ul celui !e-al
!oilea r,boi mon!ial, a 'lecat n strintate$
11 Ma4!alena R!ulescu( 1099-1901*, artist 'lastic rom/n, si -ace stu!iile la Miinc<en, a'oi la,
1aris, la 8ran!e C<aumiere$ Are numeroase e='o,itii n tar si strintate (n$ e!$*$
"5#
!is'retuieste, c nu ne consi!er %re!nici s ne ba4e n seama, l cre!eam, 'e atunci, or4olios,
ncre,ut$ 1oate era ast-el, 'oate m nselam, nu stiu$ Destul c acum l %e!eam alt-el, 'arc un
altul !ec/t cel 'e care l cunoscusem; a-abil, 'rietenos, -r umbr !e %anitate$
M ntrebam !ac nu cum%a m nselasem '/n atunci asu'ra lor sau !ac, ntre tim', !e c/n!
nu-i mai %,usem, !e%eniser altii$ 1oate c-i 3u!ecasem su'er-icial, !ar, oricum, mi se 'rea
incontestabil c nu mai erau aceiasi 'e care-i cunoscusem cu ani n urm$ Ser4iu mi-a 'o%estit, !e
alt-el, acum, la Helsin2i, c n 8ermania cunoscuse o mare 'ersonalitate, un 4uru, care a%usese
asu'ra lui o in-luenta bine-ctoare, l !e'rinsese s-si culti%e n asa -el tru'ul, nc/t acesta s-i
sustin s'iritualitatea$ Ser4iu Celibi!ac<e nu mai consuma nici carne, nici alcool, nu 'ier!ea
no'tile, si anumite e=ercitii -i,ice, !e care n-a a'ucat s-mi %orbeasc mai n amnunt, i
n4!uiau, s'unea el, s lucre,e sais're,ece ore 'e ,i, s se concentre,e si s 'trun! n mie,ul
lucrurilor mult mai a!/nc !ec/t nainte$ Iris Barbura, la r/n!ul ei, -usese ca'ti%at !e noile
'rinci'ii !e %iat ale lui Ser4iu, iar re,ultatul l %e!em; 'ro4res n arta -iecruia, bucurie !e a tri
o e=istent senin, curat, s'irituali,at$
Cu toate c -inlan!e,ii erau a!e'tii baletului clasic asa cum l !es%/rsise scoala rus si 'ri%eau
cu re,er%e e='resionismul 4erman, cu reali,rile unor Haral! Preut,ber4 si MarG Ki4man, au
-ost entu,iasmati !e Iris Barbura$ Do%a! c, -r s-i roa4e nimeni !in a-ara ta4mei lor, balerinii
-inlan!e,i s-au 4/n!it s 'un m/n !e la m/n 'entru ca, n cinstea !ansatoarei noastre si a
'ianistului care o acom'ania B si n care !esco'ereau o mare 'ersonalitate, 3u!ec/n! !u' i!eile
lui artistice e='use -ra4mentar, e !re't, !ar tulburtor, cu 'rile3ul !i-eritelor con%orbiri a%ute cu
unii !intre ei B, s or4ani,e,e un !ineu 'rietenesc la restaurantul <otelului Plaus-Pur2i$
Rareori m-am simtit mai n lar4ul meu la un !ineu ca n seara aceeaS Balerinele si balerinii
-inlan!e,i mi-erau cu-
"51
noscuti !e la s'ectacolele lor$ Erau tineri, entu,iasti, comunicati%i$ Masa era mbietoare$
Smor4/s-urile, a'eriti%ele a!ic, -r !e care sna'sul n-are <a,, erau alctuite !in sar!ele, somon,
icre, br/n,eturi, toate raritti 'e %remea aceea$ S-a nc<inat n sntatea oas'etilor rom/ni, si
balerinii au re4retat c in%itatii lor nu 4ustau buturile alcoolice, !ar le-au a!mirat 'uterea !e
%oint multumit creia re,istau tentatiei$ si-au trecut !in m/n n m/n carto-ii -ierti, care, n
mo! obisnuit, tineau loc !e '/ine, toat lumea se simtea bine si satis-actia si atinse 'unctul
culminant n cli'a n care se !esc<iser lar4 usile salonului se'arat n care ne a-lam si o le4iune
!e os'tari intrar unii !u' altii n 'as aler4tor, a!uc/n! cu ei ceea ce constituia sur'ri,a serii; o
enorm 'ul' !e 'orc bine rumenit$ Balerinii o-ereau !ansatoarei si acom'aniatorului ei un
nemai'omenit os't n acea %reme !e r,boi si mi,erie$ @oci-erri si a'lau,e nsotir baletul
os'tarilor n !rumul lor s're Iris, o-erin!u-i n st/n4a 'latoul bine mirositor$ :c<ii balerinilor
erau n!re'tati s're !ansatoarea noastr, s're a-i citi 'e -at uimirea si le4itima nc/ntare$ Numai
c, s're !e,olarea mea, Iris, cu un ,/mbet 'e care se 'utea citi 3ena si re4retul, re-u, -ri'tura,
!e,am4in!u-i 'e cei ce se str!uiser s-i -ac o mare bucurie$ C/n! Ser-4iu, la r/n!ul lui,
'roce! la -el ca Iris, %eselia comesenilor se 'resc<imb ntr-o mut !e,am4ire$
Cei !oi %e4etarieni nu-si 'utuser clca an4a3amentul luat -at !e constiinta lor !e a se abtine !e
la carne, nici mcar 'entru a -ace 'lcere balerinilor -inlan!e,i care, cu mare 4reutate si
c<eltuial, si-o 'rocuraser !e la$$$ bursa nea4rS
Abia m ntorsesem la Bucuresti !in &inlan!a, tra%ers/n! Uniunea So%ietic ce se str!uia s
stear4, mcar a'arent, !e 'e -ata!ele caselor, ntre altele, urmele r,boiului, c/n! 1-am nt/lnit
'e unul !intre culoarele Ministerului nostru !e
"5"
E=terne 'e 'rintul Anton Bibescu0$ +-am salutat, con%ins ca nu m recunoaste$ 6recuser mai
bine !e trei ani !e c/n! nu-1 mai %,usem si m bucuram la 4/n!ul c s-ar 'utea s nu m mai
tin minte$ Asta, 'entru c-1 e%itam !in timi!itate$ Celebrittile m-au stin4<erit !intot!eauna, si
'rintul Bibescu, !es're care stiam c -usese 'rieten cu 1roust, era 'entru mine o celebritate cu
care nu m socoteam %re!nic sa stau !e %orb, r'in!u-i ast-el !in tim'$ Dar n ,iua aceea s-a
ntors el !u' mine, str/n4/n!u-mi m/na si 'o-tin!u-m a !oua ,i la !e3un la Ca'sa$ I-am
multumit, asi4ur/n!u-1 ca %oi %eni cu mare 'lcere, con%ins n sinea mea c m con-un!a cu
altcine%a, 'entru c ultima noastr ntre%e!ere !in 'rea3ma 'lecrii mele !in tar, cu mai bine !e
trei ani n urm, se sol!ase cu ce%a ne'lcut 'entru mine, si amintirea acestui 7ce%a ne'lcut9 era
un al !oilea moti% B !ar nu si ultimul B 'entru care nu tineam nea'rat s-1 nt/lnesc si, mai
ales, s iau masa n tete--tete cu el, la Ca'saS Dar e mai bine s-o iau !e la nce'ut, !inainte !e a-1
cunoaste$
Nu mai stiu cu ce 'rile3, 8u Constantinescu9 mi atrsese atentia cu -elul lui ori4inal !e a
're,enta lucrurile, s'u-n/n!u-mi !es're Anton Bibescu;
0 Anton A$ Bibescu (n$ 10.0, n localitatea St$ SGm'<onien !in &ranta*$ +icentiat n !re't (1099*
si litere (19##* la 1aris$ A lucrat n ca!rul Ministerului A-acerilor Strine al Rom/niei cu nce'ere
!e la l !ecembrie 1099, n!e'linin! !i-erite -unctii$ Este trimis la +e4atiile Rom/niei !in 1aris,
+on!ra, San2t-1etersbur4, Kas<in4ton$ De la l noiembrie 19"#, este trimis e=traor!inar si
ministru 'leni'otentiar al Rom/niei la Kas<in4ton, a'oi, !e la l martie 19". si '/n "" noiembrie
19)) (c/n! si ! !emisia*, n!e'lineste aceeasi -unctie la Ma!ri! si +isabona$ si-a nc<eiat
cariera !i'lomatic la l au4ust 19# (n$ e!*$
9 8ri4ore (8u* 8r$ Constantinescu (n$ 109A, la 6urnu Se%erin*$ +icentiat n !re't la Bucuresti$ A
lucrat n ca!rul Ministerului A-acerilor Strine nce'/n! cu 15 se'tembrie 19"#$ Acti%ea, la
+e4atiile Rom/niei !in Roma, +on!ra, 1aris, 6e<eran, ntre l se'tembrie si l octombrie 19"), este
secretarul !ele4atiei rom/ne la A!unarea Societtii Natiunilor !in 8ene%a$ Este 7com'rimat
'entru economii bu4etare9 la l !ecembrie 19. (n$ e!*$
"5)
B Dac ai s-1 cunosti %reo!at, s te -eresti s-1 %orbesti cu cine%a !e ruS A-l totS
Qic/n!u-mi acestea, 8u Constantinescu s-a ri!icat !e 'e scaun si a !esc<is usile !ula'ului !in
o!aie, a'oi usile ce !!eau n celelalte nc'eri ale a'artamentului n care ne a-lam, si s-a a'lecat
ca s 'ri%easc si sub cana'ea$
B Nu r/!eS Anton Bibescu are !arul !e a -i oriun!e$ In s'ecial acolo un!e se %orbeste !e el$ E un
om !eosebit, -oarte !este't, !ar necruttor cu cei ce nu-1 res'ect$
Scena asta mi-a rmas n minte !atorit -elului neaste'tat n care 8u, 'e atunci consilier !e le4atie
la +on!ra, n tim' ce eu abia intrasem la -acultate, m a%erti,a n 'ri%inta -elului cum trebuia s
m 'ort cu Anton Bibescu, ministru 'leni'otentiar si autor !ramatic !e limb -rance,, 'e care
eram -erm con%ins c n-a%eam s-1 cunosc nicio!at$ Iar c/n! nt/m'larea a -cut s-1 nt/lnesc
la Mo4osoaia, mi-am amintit !e recoman!rile lui 8u si m-am ',it c/t am 'utut !e a rm/ne
'rin 'rea3ma lui$
C/n! 1-am cunoscut, Anton Bibescu nu mai era beau com-me un A'ollon1#, cum l !escria
Marcel 1roust, !ar, oricum, nalt, im'untor, !is'retuitor n 'ri%ire, ironic n con%ersatie,
ne'stor n atitu!ini$ Era omul 'e care nimeni nu cute,a s-1 n-runte !ec/t arunci c/n! nu era
!e -at> b/r-in!u-1 ns, multi nu stiau c B 'recum a-lasem !e la 8u BAnton Bibescu oricum
a%ea s a-le si, !ac %oia, s cear socoteal oricui, 'entru c nu-i 'sa !e nimeni si !e nimic$ Nu
!oar c era n,estrat cu o im'untoare statur atletic, !ar era 7'rintul9 Bibescu, care a%ea !estul
a%ere ca s-si 'lteasc orice ca'riciu$ Se bucura !e relatii sus-'use, nu !e'in!ea !e nimeni, era
ministru 'leni'otentiar, si !eci nu-si mai 'unea 'roblema a%ansrii, nu cerea nimnui un 'ost n
strintate, 'entru c se 'utea instala oriun!e, -iin! bine 'rimit 'este tot !e 'rieteni si !e ru!e,
-r s -ie ne%oie ca statul s-1 numeasc acolo un!e a%ea c<e- s stea> cel mult el, 'rin-
1# &rumos ca un A'ollo (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
"5
tul, 'utea s re-u,e un 'ost !i'lomatic !ac nu-i con%enea, iar nu s !ea !in coate ca s-1 obtin,
n s-/rsit, inteli4enta lui nclinat s're sarcastic i sttea si ea la !is'o,itie, ca o a!e%rat arm cu
care-si ,!robea la ne%oie 'otri%nicul$ Era !intre acei aristocrati a%uti care cre! c ran4ul social si
a%erea le n4!uie totul$ Mart<a Bibescu, %ara lui 'rin aliant, era !e alt 'rere$ Ea consi!era c
cel ce se 'retin!e nobil trebuie s se 'oarte cu noblete$ De%i,a lui Anton Bibescu n 'ri%inta
com'ortrii n societate ar -i 'utut -i; Vuo! licet Io%i non licet bo%i11, iar a Mart<ei Bibescu;
Noblesse obli4e1"$ De !ra4ul unei %orbe !e !u<, el 3i4nea 'e oricine, nu !in rutate, ci !in
'lcerea !e a -ace <a, !e mutra o-ensat a %ictimei sale$ n a-ar !e Oean, %ec<iul si bunul
ma3or!om al 1alatului Mo4osoaia, Anton Bibescu era sin4urul care cute,a s-o contra,ic 'e
Mart<a; el, ca s-o nec3easc, Oean ca s-o a'ere n numele a!e%rului si al ec<ittii$ Dar si unul, si
cellalt o iubeau, -iecare n -elul lui$
ntr-o ,i, !u' ce se na'oiase !in strintate, Anton Bibescu %i,ita noua cl!ire a Ministemlui !e
E=terne, ri!icat !e ar<itectul Duiliu Marcu n 1iata @ictoriei, 'e locul un!e se nltase '/n
atunci un 'alat m'o!obit cu turnulete si cu balcoane, 'alat istoric !e alt-el, 'entru ca n interiorul
lui se semnase 'acea !e la Bucuresti !in 191), si n enormele lui o4lin,i si rs-r/nseser c<i'ul
multe 4eneratii !e !i'lomati ai trii$ Era asa-numitul 7'alat Stur!,a9, !enumire sinonim mult
%reme cu Ministerul !e E=terne$ Multi au !e'l/ns !emolarea acelei im'o,ante, !ar !esuete
cl!iri, cu sli lar4i, !ecorate cu o4lin,i, cum s'uneam, uriase, cu !ra'erii 4rele, 'la-oane 'ictate,
cana'ele !e 'lus si !ecoratiuni !e bron,$ Noul 'alat al ministerului era, si este, 'lacat, n e=terior
si n interior, cu marmur alb$ Un mobilier a!ec%at, metalic, su'lu, !!ea birourilor un as'ect B
'e %remea aceea cel 'utin B ultramo!ern$ Nu stiu cum s-a -cut ca,
11 Ceea ce i se n4!uie lui lu'iter nu-i este 'ermis unui bou (Ib$ lat$* (n$ e!$*$
1" Nobletea obli4 (lb$-r$* (n$ e!$*$
"55
'rintre cei care-1 nsoteau 'e Anton Bibescu 'rin noua cl!ireW m, a-lam si eu$
B Cum %i se 'are noul ministerN 1-a ntrebat cine%a, aste't/n! s-i culea4 e='resii a!mirati%e$
B Ca s -iu sincer, i-a rs'uns Anton Bibescu, 'e !ina-ar seamn cu un mausoleu, iar 'e
!inuntru cu o baie 'ublicS
ntr-una !intre lar4ile birouri !estinate !actilo4ra-elor B un!e incori4ibilul 'leni'otentiar s-a
%,ut ncon3urat !e un stol !e -ete, care, la intrarea noastr, s-au ri!icat n 'icioare, %,/n! ca e
%orba !e o %i,it siman!icoas B, i s-au artat, ntre altele, scaunele 7sltretelor !actile9, cum le
!enumea el$ Erau rotun!e si asemntoare taburetelor ce se 'uneau n -ata 'ianelor, o!inioar$
Su'ra-ata circular 'e care se se!ea se 'utea ri!ica sau cobor, !esurub/n!u-se sau n-surub/n!u-
se !u' 'lac$
B Comment trou%e,-%ous ces c<aises tournantes 'our Ies !actGlosN1) l ntreb cine%a, unul
!intre nsotitori, 'e -rantu,este, 'entru c Ministerul !e E=terne era -oarte -rantu,it 'e %remea
aceea$ Anton Bibescu 'ri%i scaunul !in -ata lui, 'ri%i -ata t/nr si nostim !e l/n4 scaun, 'ri%i
'e cel 'are i 'usese ntrebarea, si rs'unse;
B Des c<aises tournantes 'otir Ies !actGlosN HmS CroGe,-%ous Iue 4a Ies em'ec<era !e mal
tournerNW
si, mai nainte oa ceilalti sa-i 'ercea' 3ocul !e cu%inte, nce'u s r/! ,4omotos, 'ri%in! n
s'ecial -etele$
Alt !at, la o serata, ,rise o t/nr care a%ea 'rul %o'sit n %iolet si care 'urta o roc<ie cam !e
aceeasi culoare, -oarte !ecoltat$
A msurat-o !in 'ri%ire amu,at si a!mirati% si 1-a ntrebat 'e cel cu care se!ea !e %orb n cli'a
aceea cine era -ata$ I s-a s'us, si Anton Bibescu si-a amintit ime!iat c o cunos-
1) Cum %i se 'ar aceste scaune turnante 'entru !actilo4ra-eN (lb$-r$* (n$ e!*$
1 Scaune turnante 'entru !actilo4ra-eN HmS Cre!eti c asta le %a m'ie!ica s ia o ntorstur
'roastN (lb$-r$* (n$ e!$*
"5A
tea, !ar c n-o %,use !e c/ti%a ani, si co'ila cu sosete n 'icioare si cu co,i 'e s'ate iat c se
metamor-o,ase incre!ibil n a'aritia !e-acum$ Nemai'omenitS A -cut c/ti%a 'asi '/n n
mi3locul salonului, a %,ut-o r/,/n! cu un t/nr, si r/sul i s-a 'rut 'ro%ocator$ Ii era neca, 'e
tim'ul care 'oate 'resc<imba o -'tur nai%, care '/n mai ieri si a!ormea ''usa ntr-o cutie
!e 'anto-i, n -emeia care-si ser'uia sol!urile, r/,/n! cu 'o-t, l cu'rinse un c<e- !emonic !e
r,bunare si o stri4;
B 1iaS
Ea tresri si-si roti oc<ii, cut/n!u-1 n multime 'e cel care o c<emase$ +umea i 'ri%ea atent$
B 1iaS 4lsui el tare, ca s -ie au,it !e toti cei !e -at$ 1iaS Nu m recunostiN 1iaS Mai esti -at
mareN
6ot atunci, !u' ntoarcerea lui !in strintate, Anton Bi-bescu trecuse ntr-o !imineat s m
%a!, la minister$ stia c lucram la 1rotocol si %oia s a-le !in 4ura mea ultimele cancanuri
!i'lomatice$ Era si4ur c-i %a -i usor, !ate -iin! !i-erenta !e %/rst !intre noi si atitu!inea lui
autoritar, ar4umente ce nu se n!oia c m %or -ace s %orbesc si s-i nsir tot ce stiam$ Noroc c
m temeam !e el, si teama m silea s -iu !iscret$ Dar nu %oiam nici s-1 !e,am4esc ne-
'o%estin!u-i nimic$ As -i su-erit cum'lit %,/n!u-1 ca se ri!ic !e 'e scaun si c-mi s'une
!is'retuitor; 7Nu stii nimicS Un bun !i'lomat trebuie s -ie la curent cu ce se nt/m'l n lumea
'e care o -rec%entea,, mai ales atunci c/n! lucrea,, ca !umneata, la 1rotocolS9 Asa c am scos
!e 'rin sertarele memoriei c/te%a 7'erle9 culese !e 'rin le4atiile strine, n le4tur cu
-rantu,easca !e 'omin a !oamnei @$, sotia unui ministru strin acre!itat la noi$ Circulau 'rin tot
Bucurestiul si, n bun 'arte, erau nscociri;
B stiati c ma!ame @$ %ine la ceaiurile un!e e 'o-tit cu ceasul !este'ttor n 'oset, ca s-si
a!uc aminte, c/n! %a suna, c trebuie s se ri!ice si s 'leceN
B HaS HaS HaS A!e%ratN
nc/ntat c-1 !istrasem, n loc s m o'resc, am continuat;
"5.
B $$$si c le s'use celor !e -at; Au re%oir, mes amis,3e m Fen-ileN15
B E %ec<eS Asta circula la +on!ra acum !ou,eci !e aniS e=clam el$ Altce%a nu mai stiiN
Nu tin minte ce i-am mai s'us, !ar stiu c am rsu-lat usurat c/n! s-a <otr/t s 'lece$ +-am
con!us '/n la li-t si m-am ntors n birou, bucuros c am sc'at cu -ata curat$ De bucurie,
Anton Bibescu mi !e%enise sim'atic si, n-tr-un elan !e sim'atie, am n!oit coltul a !ou crti !e
%i,it !e-ale mele, am c<emat curierul ministerului si 1-am ru4at s le !e'un la <otelul At<enee
1alace, 'entru !omnul ministru Anton Bibescu$ Asa se obisnuia si, 'entru c era obositor s
!e'unem noi nsine crti !e %i,it tuturor celor 'e care-i %i,itam, trimiteam ast-el, n mo!
simbolic, n semn !e curtenie, cartonasele 'rin curier$ Dar, 'entru ca nu cum%a curierul s uite cui
si cum s le !e'un, le-am %/r/t n-tr-un 'lic, 'e care am scris citet; 7A se !e'une -r 'lic
(subliniat 7-r 'lic9* la <otelul At<enee 1alace 'entru !omnul ministru Anton Bibescu9$ A !oua
,i, curierul mi-a ra'ortat n!e'linirea comisionului, !ar n ce -el o -cuse a%eam s a-lu n!at, nu
!e la el, ci !e la Anton Bibescu n 'ersoan, care a intrat 'e us n biroul meu, -r sa mai ciocane
si mi-a aruncat 'e mas 'licul mi,erabil n care %/r/sem n a3un cartonasele, s'un/n!u-mi tios;
B Alt !at, s-ti cauti un emisar mai 'utin !obitoc !ec/t sta 'e care ti 1-ai ales, binenteles
!ac nu 4sesti c e mai nimerit s-ti -aci sin4ur comisioanele; :n n Fest3amais mieu= ser%i Iue
'ar soi-memeS1A
A'oi, mi-a ntors s'atele si a iesit tr/ntin! usa$ N-am nteles cum !e mi s-a nt/m'lat acea
ncurctur 'enibil tocmai cu el, si numai cu el$ Mi-am a!us aminte !e 8u Constantinescu si !e
recoman!area lui; 7S te -eresti !e el$ A-l totS9
15 +a re%e!ere, 'rieteni, m -$$$S (n loc !e au re%oir, mes amis, 3 e -ileS 7la re%e!ere, 'rieteni, m
retra4S9* (lb$-r$* (n$ e!*$
1A Nicio!at nu esti ser%it mai bine ca !e tine nsuti (lb$-r$* (n$ e!$*$
"50
De-atunci, 1-am e%itat c/t am 'utut, !ar mi-a -ost im'osibil s nu mai !au oc<i cu el$ +-am mai
nt/lnit la un !e3un, tot la Mo4osoaia$ Mi-a ntins m/na ,/mbitor, n-a 'omenit nimic !e acele crti
!e %i,it cu 4<inion 'entru mine, iar la 'lecare m-a con!us cu masina n oras, m'reun cu alti
oas'eti$ C/n! mi-am luat ,iua bun !e la el, mi-a s'us amabil; 71e cur/n!9, !ar acel 7cur/n!9 a
-ost !e -a't, -r %oia nimnui, un rstim' !e 'este trei ani$ Acum, !u' r,boi, iat c urma s-1
re%! la Ca'sa, !ar amintirea nt/m'lrii cu crtile !e %i,it si a ntrebrilor in!iscrete 'e care mi
le 'unea ori !e c/te ori ne nt/lneam (si 'oate %or mai -i -ost si alte moti%e, nu mai stiu* m
-ceau s nu m bucur !e in%itatia lui la mas$
1e %remea aceea, n!at !u' r,boi, '/n si la Ca'sa se m/nca mo!est, n loc !e '/ine, ni se
!!ea mmli4, 'estele li'sea, !re't -ri'tur a%eam n -ar-urie o c<i-tea mare, iar 74arnitura9 era
srac$ Numai ser%iciul rmsese ire'rosabil$ In restaurantul curat si intim, continua s
!omneasc %ec<ea si 'lcuta liniste$ +a cele c/te%a mese ocu'ate, se %orbea n soa't, moc<eta
nbusea ,4omotul 'asilor, os'tarii se strecurau ca niste umbre, cana'elele si scaunele ca'itonate
erau como!e, ast-el nc/t, 'e atunci, n nici un restaurant nu m simteam mai bine$ Ca'sa era un
local o!i<nitor, si, n Bucuresti, 'oate sin4urul !e acest -el$
Numai c, n ,iua aceea, n!at !u' ce ne ase,arm la o mas, nce'u s rsune tare %ocea clar
a lui Anton Bi-bescu, ca a unui actor ce-si !ebita rolul 'e o scen, -c/n! ca lumea !e la celelalte
mese s-si ntoarc in%oluntar 'ri%irile s're noi$ In%oluntar la nce'ut si %oluntar mai a'oi, 'entru
c Anton Bibescu mi 'unea cele mai nesbuite ntrebri, -cute 'arc anume s !istre,e 'ublicul
si s m ncurce 'e mine$ C,usem n 'las$ stia c m na'oiasem !in &inlan!a si %oia s stie
nea'rat cum era acolo$ Nu c/t era !e -ri4 iarna si c/t era !e lun4 ,iua %ara, ci cum era 'ri%it
'acea !e cur/n! nc<eiat, ce se s'unea n cercurile !i'lomatice !es're nt/lnirea !e la lalta, ce
s'uneau oamenii
"59
!e 'e stra!, a'oi ce -ceam noi, cei !e la le4atie, cu ce se n!eletniceau cole4ii mei, cine cu cine
era ncurcat, ce salariu a%ea -iecare, 'e cine cunoscusem acolo !in lumea !i'lomatic si c/te si
mai c/teS
Nu mai tin minte ce i-am s'us si ce nu i-am s'us$ Din -ericire 'entru mine, nu 'rea eram la curent
!e 7!e!esubturile9 care-1 interesau si care, !u' 'rerea lui, erau 7esenta, stimulul, sarea si
'i'erul %ietii9$ 7Daca nu stii s citesti 'rintre r/n!uri, e=istenta ti !e%ine anost, con%entional9,
mi s'unea el$ l -ascinau ur,elile, culisele, amorurile tinuite care rsturnau 4u%ernele, intri4ile
care le instaurau, santa3u-rile care-i !uceau 'e unii la sinuci!ere, iar 'e altii la 4lorie si
mbo4tire, a%enturierii !e nalt clas, s'ioanele !in lumea bun, masonii care-si ascun!
a'artenenta, asa cum 'e unii i -ascinea, romanele 'olitiste sau rubrica -a'tului !i%ers !in ,iare$
M 're4tisem ca, nainte !e a m ataca el cu ntrebri (eram con%ins c mi le %a 'une*, sa-i 'un
eu unele, mai ales cu 'ri%ire la Marcel 1roust, cu care -usese 'rieten, sau la -ratele su, Emanuel
Bibescu, cel care-1 initiase 'e 1roust n tainele ar<itecturii 4otice, 'e c/n! %i,itau m'reun %ec<i
biserici norman!e si bretone, !ar n-am i,butit s-1 -ac s-mi %orbeasc !es're mai nimic !in toate
astea$ Mi-am ,is resemnat; 71oate alt !atS9, !ar acest 7alt !at9 n-a e=istat$ Atunci, la Ca'sa, l
%e!eam 'entru ultima oar 'e 7cel mai !este't !intre -rance,i9, $cum l numea 1roust 'e marele
su 'rieten rom/n$
1e monseniorul @la!imir 8<i2a1.1-am cunoscut !u' ntoarcerea mea n tar$ A%ea a'roa'e
o't,eci !e ani$ 1lete albe, barb alb, 'elerin lun4, nea4r, -oarte slab, co'iilor le
1. @la!imir 8<i2a, 'rint si martir, s-a nscut n 10.) la Constan-tino'ol$ A re-u,at s renunte la
uniunea cu Roma (si s !e%in 7'reot al 'cii9, sub semnul stelei rosii*, -a't 'entru care a -ost
arestat n 195" si a murit n nc<isoarea !e la Oila%a, !in Bucuresti, n 195$ Este can!i!at la
canoni,are (n$ e!$*$ _T
"A#
amintea !e Mos Crciun, iar celor mari !e 6olstoi sau !e un s-/nt cobor/t !in -rescele %reunei
biserici %ec<i rom/nesti, n-tisarea lui ti !e%enea cu at/t mai <ieratic, cu c/t l cu-nosteai mai
bine si-1 %e!eai mai !es$ A%eai im'resia c ai n -at o -'tur mai 'resus !ec/t omeneasc, un
s'irit 'ur$ 71e Dumne,eu nsusi9, s'uneau unii$
n -iecare !uminic, %reme !e mai multe luni !e ,ile, 1-am %i,itat n mica sacristie a ca'elei
nc<inate S-/ntului @in-cent !e 1aul, un!e %enea anume ca s m nt/lneasc, -i= la ora 'atru
!u'-amia,$ Acum, !u' at/tia ani c/ti au trecut !e la moartea lui, 'ot s'une c nicio!at n-am
-ost mai a'ro'iat su-leteste !e cine%a ca !e M4r$ 8<i2a$ Cre! c a%eam o sensibilitate ntruc/t%a
asemntoare, c eram 'lm!iti !in acelasi aluat, n el, m %e!eam 'e mine, cel care !oream sa
!e%in$ 1robabil ns c si altii care 1-au cunoscut n!ea'roa'e au rmas cu o im'resie
asemntoare; c le-ar -i 'lcut s -ie ca el$ mi rs'un!ea la incertitu!inile care m -rm/ntau ca
si cum ar -i -ost, c/n!%a, rscolit el nsusi !e aceleasi ntrebri, 'resu'un, 'entru c nu-mi %orbea
mai nicio!at !es're el, !e com'ortarea lui eroic n tim'ul e'i!emiei !e <oler !in %remea
cam'aniei !in Bul4aria, n 191), !e 'il!, sau !e a3utorul minunat 'e care s-ar s'une c-1 'rimise
!e la 4<im'ele !in cununa M/ntuitorului n unele oca,ii$ Se s'unea c ar -i %in!ecat cu a3utorul
acestuia un bolna% !e cancer si c-1 'urtase cu sine cu 'rile3ul %i,itei 'e care o -cuse m'ratului
Oa'oniei, %i,it n urma creia m'ratului i s-a nscut urmasul 'e care si-1 !orise, si c/te alte
-a'te minunate$
i 'lceau e='rimrile la'i!are, a!/nc 4/n!ite, n!elun4 'relucrate, cu c/t mai concentrate, cu at/t
mai e!i-icatoare$ Mi-amintesc !e o !oamn care, ntr-un moment !e !escum'nire, 1-a ntrebat
!e ce Cristos st cu bratele ncrucisate n -ata enormei su-erinte omenesti$ 7Nu, !oamn, i-a
rs'uns Monseniorul, Cristos nu st cu bratele ncrucisate, !im'otri%, el si-a 'us bratele n cruce
'entru alinarea su-erintelor
"A1
noastre$9 Aceste c/te%a cu%inte au a!us-o 'e acea !oamn la cre!int$ Mie mi s'unea, !e 'il!;
7& n asa -el ca ru4ciunile tale s !e%in a!e%rate actiuni, iar actiunile tale a!e%rate
ru4ciuni$9 Ne-a rmas !e la el, ntre altele, o carte cu ast-el !e cu4etri a!mirabile, ci,elate ca
niste 4iu%aeruri, n limba -rance,$ 6ra!use, si 'ier! nu ntelesul lor 'ro-un!, ci o 'arte !in
-armecul !atorat e='rimrii$ De aceea re'ro!uc acum, n nc<eiere, n ori4inal, una !intre aceste
cu4etri, care m tulbur ori !e c/te ori mi-o re'et; Vuan! le3our baisse on ne reconnat 'lus Ies
!isci'les, comme leur Ma-tre, Iu F la-a4on !ont ils rom'ent, en le sacri-iant'our leur s -r eres,
le'ain %i%ant !e leurs cor's$ls
C/ti%a ani mai t/r,iu, am trit n 'rea3ma unei alte mari 'ersonalitti, 'oetul si aca!emicianul
Ale=an!ru 1<ili''i!e$ Era o -ire retinut, 'oate !intr-o mare si ascuns timi!itate$ Se !esc<i!ea
4reu, si numai n 'arte$ Se m'rietenea 4reu$ si ascun!ea cu 4ri3 -ata !e lumea strin marea,
uriasa sensibilitate n!rtul unei 'oliteti con%entionale$ @orbea 'utin, tot!eauna cu rost si nu-si
!esc<i!ea su-letul !ec/t 'rin scris$ @ersurile lui sunt o s'o%e!anie, acea s'o%e!anie 'e care i s-ar
-i 'rut !e 'rost-4ust s o -ac 'rin %iu 4rai$ Era at/t !e retinut, se st'/nea at/t !e bine, nc/t nu
1-am au,it nicio!at -c/n! o in!iscretie sau critic/n! 'e cine%a, 'l/n4/n-!u-se !e cine%a sau !e
ce%a ori %orbin! cu 4las iritat$
C/n! 1-am cunoscut, 'rea un ntele't care, 'rintr-un act <otr/tor !e %oint, a renuntat cu
!es%/rsire la %ec<i slbiciuni omenesti, 'entru a tri numai 'entru s'irit si 'entru -rumosul at/t
!e necesar lui 'e care i-1 o-ereau 'oe,ia, literatura, n 4eneral i!eile$
10 C/n! ,iua sca!e, 'e n%tcei nu-i mai recunosti, ca n%ttorul lor, !ect !u' -elul n care
-r/n4, sacri-ic/n!-o 'entru -ratii lor, '/inea %ie a tru'ului lor (lb$-r$* (n$ e!$*
"A"
Asa cum nu lsa s i se %a! lacrimile, nu lsa s i se %a! nici %irtutile, si -cuse o norm !e
con!uit !in acel %ers al lui Bau!elaire, 'oet asa !e !ra4 lui;
Oe <is le mou%ement Iui !e'lace Ies li4nes19
si se -erea cu strsnicie s se !ea n s'ectacol$
Nu stiu c/t era !e iubit !e cole4ii si, scriitorii, !ar stiu c era res'ectat !e toti cei care-1
cunosteau$ Nu am au,it 'e nimeni %orbin!u-1 !e ru$
stia s 4lumeasc, -cea <a, !e o %orb !e !u<, nt/m'ina 'e oricine cu amabilitate, !ar nu 'rea
amator !e cunostinte noi$ Cre! c se simtea !eosebit !e bine acas la el, n camera lui, mai ales la
ceasuri !e noa'te, c/n! scria$
Nu-si -cea 7relatii9, nu era !ema4o4, nu rs'un!ea la -elicitrile ce i se trimiteau !e srbtori, nu
era mon!en$
De la o %reme, eu nsumi am a%ut im'resia c-i sunt !e 'risos si 1-am nteles$ M-am retras !in
%iata lui 'entru a nu-1 ino'ortuna$ I-am rmas recunosctor 'entru c, -r a3utorul lui, nu as -i
'utut s-mi 'ublic 'rima mea carte$ Ca s-mi a'ar cartea, mi-a 're-atat-o$
Marea 'rieten a %ietii mele a -ost remarcabila scriitoare +ucia Demetrius$
Nu m-a !ece'tionat nicio!at, a a%ut su-let rar; cinstit, cal!, 4eneros$ M-a a3utat la ne%oie, m-a
consolat la !urere, m'reun cu ea am citit nenumrate %ersuri, si ani !e-a r/n!ul ne-am !electat
recit/n! m'reun, 7n cor9, 'oe,ii !e 8uillaume A'ollinaire, 'oetul nostru !ra4, !atorit cruia
ne-am !esco'erit unul 'e cellalt si ne-am m'rietenit, la Balcic, n %ara lui 19)A$
+ucia a%ea o memorie nemai'omenit$ Istorisea ,eci si ,eci !e nt/m'lri ale ei si ale altora, cu
<a,, culoare si sen-
19 +a Beaute 7&rumusetea9; Urase tot ce e ,bucium tulburtor !e linii (tra!$ rom$ !e Al$
1<ili''i!e* (n$ e!$*$
"A)
sibilitate$ Iat, !e 'il!a, una 'e care-mi 'lace s-o s'un, la r/n!ul meu, altora, 'entru c o 4sesc
'lin !e <a,;
+ucia lua 'arte la unul !intre multele con4rese internationale ale -emeilor, !in Asociatia crora
-cea 'arte, cu ran4 nalt$ Se a-la n U$R$S$S$, la mas cu o ne4res, care-i !e%enise 'e 'arcursul
con4resului sim'atic, si cu o inter'ret, 'entru c ne4resa nu %orbea !ec/t en4le,este, iar +ucia,
la 'er-ectie, numai -rantu,este$
1entru a-i -ace 'lcere ne4resei, +ucia i-a o-erit, 'rin interme!iul inter'retei, o cutie cu com'ot !e
ananas, 'e care o a%ea !e-acas, cu 4/n!ul c ananasul i %a aminti noii ei 'rietene, ne4resa,
acolo, la Mosco%a, !e trile cal!e$
Du' un scurt sc<imb !e -ra,e scurte cu ne4resa, 'e care a ntrebat-o, 'rin mi3locirea inter'retei,
!ac i-ar -ace 'lcere s 4uste un com'ot !e ananas, inter'reta rus i-a transmis +uciei 'e un ton
-oarte linistit n -rantu,este rs'unsul a-ricanei;
B Elle %ous remercie in-iniment, mais elle ne man4e Iue !es3uristes$"#
+ucia a ncremenit$ I-a trebuit un rstim' ca s a-le c ne4resei nu-i 'lcea ananasul, ci o %ariant
a acestuia, numita a%ocat"1, culti%at, ca si ananasul, n America tro'ical$ Inter'reta tra!usese
'ur si sim'lu a%ocat 'rin 3uriste$ At/ta tot$
"# @ multumeste -oarte mult, !ar ea nu mn/nc !ec/t 3uristi (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
"1 A%ocat, n limba -rance,, nseamn 7a%ocat9 si 7a%oca!o9 (n$ e!Y$
"A
+ Fen-ant roGal
7Nu ster4e 'rea mult !in Ournalul tu, cci, !u' cum mi scria o!at mama Ilenei, !er 4ute Mut
ist immer Ka<r<eit$9 Cura3ul sincer e tot!eauna a!e%r, e s-atul 'e care mi-1 !!ea, la r/n!ul su,
8eor4es Duca1, n 190", el a-l/n!u-se la Stan-or!, iar eu la Bucuresti$ si, !e team c as 'utea
a%ea ne'lceri cu o e'istol %enit !in Cali-ornia !ac n continutul ei s-ar 'rea ce%a sus'ect, n
loc s-mi s'un c acele cu%inte scrise n 4erman a'artin re4inei Mria a Rom/niei, sotia re4elui
&er!inan! I, Duca mentiona c %eneau !e la 7mama Ilenei9, -iin! si4ur c %oi 'rice'e !es're cine
era %orba, Ileana ne-iin! altcine%a !ec/t -iica cea mai mic a re4inei Mria$ Situatia 'olitic n
care se a-la Rom/nia n anii aceia ne obli4a la asemenea ne%ino%ate !isimulri, n ce o
1 8<eor4<e (8eor4es* I$ Duca (19#5-1905*, -iul 'rimului-minis-tru Ion 8<$ Duca, asasinat n
8ara Sinaia, n 19))$ n 19"0, a obtinut licenta n !re't la Uni%ersitatea !in Bucuresti, nce'/n!
!in octombrie 19"0, !etine, n ca!rul Ministerului A-acerilor Strine, !i-erite -unctii$ +ucrea, la
+e4atiile Rom/niei !in Kas<in4ton, 6o-2Go, Rio !e Oaneiro, Bu!a'esta$ +a 1# noiembrie 19", l
nt/lnim la +e4atia Rom/niei !in Helsin2i, iar !e la l au4ust 19), la +e4atia Rom/niei !in
Stoc2<olm, un!e, !e la l octombrie 19, n!e'lineste -unctia !e nsrcinat cu a-aceri$ Este
rec<emat !e la Stoc2<olm 'e l au4ust 19., !ar re-u, s se na'oie,e> 'e 15 octombrie, este
sus'en!at !in ser%iciu si trimis n -ata Comisiei !e !isci'lin (instituit 'rin !eci,ia ministrului
liberal 8<eor4<e 6trscu* 'entru 3u!ecarea ca,ului !e 7abateri 4ra%e9$ Nu s-a mai ntors
nicio!at n tar$ Se sinuci!e n 1905 (n$ e!$*$
"A5
'ri%ea 'e 7mama Ilenei9, aceasta si 'usese 'entru tot!eauna am'renta 'e 'ersonalitatea
'rietenului si cole4ului meu, si el !i'lomat !e carier, -iu al -ostului 'rim-ministru al trii, I$ 8$
Duca, asasinat !e le4ionari n 4ara Sinaia$ 8eor4es Duca co'ilrise n 'rea3ma re4inei Mria, care
-cea <a, !e libertatea cu care t/nrul si s'unea 'rerea -r s se s-iasc, si asta cu at/t rnai mult
cu c/t !esco'erea n el o 'ersonalitate mult mai nru!it cu a ei$
E=ista la am/n!oi o curio,itate asemntoare 'entru oameni si locuri, un acelasi simt al umorului
si al ri!icolului, aceeasi sntate e=celent, aceeasi miestrie 'entru !isocierea bunului- si a
'rostului-4ust$ l !eosebea !e re4in retinerea, care-1 -cea s 'stre,e tot!eauna o oarecare
!istant ntre el si cei cu care a%ea !e-a -ace, -ie acestia buni 'rieteni, s e%ite im'licarea n %iata
altora, atunci c/n! nu era solicitat$ Aceast retinere -ireasc lui -cea !in el mai !e4rab un
s'ectator inteli4ent si obiecti% al %ietii, !ec/t unul !intre 'artici'antii la !es-surarea ei$ Re4ina
Mria, n sc<imb, era o a'ri4 lu'ttoare 'entru !re'tate, libertate si a!e%r, oriun!e si mereu$
Asemnrile i,bitoare !intre el si re4in si cultul 'e care-1 a%ea 'entru ea i -cuser 'e cole4ii
!in minister, mai ales, s-1 'orecleasc ? Fen-ant roGal, co'ilul re4al, 'e acest t/nr cu n-tisare
'lcut, nu 'rea nalt, !ar bine le4at (-cuse bo= n a!olescent*, cu 'ri%ire senin, !ar oarecum
%oalat, cu o usoar mio'ie, cu ,/mbet sincer, co'ilresc, atr4tor$
7Mi-a 'lcut s triesc cu oc<ii bine !esc<isi9, mi scria el n 190, tot !e la Stan-or!, un!e-si
!es-sura acti%itatea B !u' ce -usese, ca noi toti, cole4ii lui, !i'lomati !e carier, e=clusi !in
ca!rele Ministerului A-acerilor E=terne, o !ata cu %enirea Anei 1au2er la con!ucerea acestuia B
la 7Hoo%er Institution on Kar, Re%olution an! 1eace9$ mi scria mai !e'arte; 7Am a%ut enormul
noroc ca s'ectatorul !in mine, ce mai sunt cu 'risosint, s nu !uc li's !e material$9 De
material 'entru Ournalul 'e care-1 tinea !in a!olescent, bo4at n relatri 'ri%itoare la locuri si la
e%enimente, n 'ortrete
"AA
literare si -oto4ra-ice, 'entru c nu li'seau !in Ournal -oto4ra-ii numeroase ale celor !es're care
scria$
Ournalul 'ersonal era 'entru 8eor4es Duca una !intre ratiunile lui !e a -i$ A%eam im'resia ca tria
'entru a-si scrie Ournalul$ Acestuia i se s'o%e!ea mai !e4rab !ec/t 'rietenilor$ 6ria cu bucuria
!e a si-1 scrie 'e caiete 4roase !e !ictan!o, scolresti, le4ate n creton n-lorat, mai 4roase la
cotor 'entru a -ace loc e%entualelor -oto4ra-ii ce nsoteau te=tul$ 1entru cel care a citit c/n!%a 6<e
StorG o-mG +i-e 71o%estea %ietii mele9, autobio4ra-ia re4inei Mria, asemnrile !intre
nsemnrile ,ilnice ale Su%eranei si ale 'rietenului meu sunt e%i!ente, n ce 'ri%este stilul si -elul
!e a 'ri%i %iata$
In-luenta re4inei o !esco'eream si n -elul n care Duca si mobila nc'erile; acelasi 4ust si4ur la
am/n!oi n armoni,area testurilor cu care erau mbrcate -otoliile si cana'eaua salonului, cu
mobila, cu lm'ile !in colturi aco'erite cu aba3ururi lar4i, cu %asele metalice, asemenea unor
enorme -ar-urii ntinse, n care notau, ca niste nu-eri, !alii sau cri,anteme, cu 'olitele 'e care
,ceau -oto4ra-ii nrmate, icoane !e lemn, -etisuri, msti, a!use !e 'rin locurile n!e'rtate 'e
un!e umblase$
+ui 8eor4es Duca i 'lcea s cunoasc oameni, mai ales !aca i 'reau interesanti, !ar e%ita s
!e%in -amiliar cu ei$ &irea lui se o'unea oricrei intimitti$
+-am cunoscut mai bine n 19), c/n! Bucurestiul 1-a numit nsrcinat cu a-aceri la Helsin2i,
un!e eram, !e %reo c/te%a luni, secretar !e le4atie$ Acolo am m'rtit m'reun o bun bucat !e
%reme 4ri3ile r,boiului, s'erantele si !ece'tiile cau,ate !e ne're%,utul e%enimentelor ,ilnice$
Nu li'seau !in %iata noastr e%enimente !e care, ulterior, -ceam <a,, si asta nu o !at !atorit
-elului ori4inal n care se !escurca n momente !i-icile$ Iat, !e 'il!, unul !intre acestea$
1rintre cunostintele 'e care le nt/lneam a!esea la rece'tiile !ate !e !i'lomatii strini acre!itati la
Helsin2i, erau si !ou !oamne, mam si -iic, ambele culti%ate, !istinse, %orbin! curent n limbile
!e circulatie international$ De la o
"A.
%reme, cele !oua !oamne B mama, nalt, slab, !e o ur/tenie ra-inat, si -iica ei, la -el !e nalt
si !e slab, !e culti%at si !istins ca si mama, 'lcut n societate B l %i,itau !in ce n ce mai
!es 'e Duca la le4atie$ Se nno!ase ntre ele si acesta o str/ns 'rietenie$ 1/n ntr-o ,i, c/n! el
mi mrturisi c are tot mai mult im'resia c mama intentionea, s-1 nsoare cu -iica ei$
B si ai a%ea ce%a m'otri%N 1-am ntrebat$
B Nu$$$ !ac n-ar -i nesi4uranta n care trim, r,boiul sta !e care nu mai sc'm, situatia !in
tar si, n -ine, !ac !omnisoara nu ar -i asa !e nalt$ Alturi, suntem ri!icoli$ E cu un ca' mai
nalt !ec/t mine$ ntors n tar, ar a%ea !e ce s r/! Bucurestiul !e mine$ Asa c as %rea s
rresc %i,itele '/n nu e 'rea t/r,iu, si -r s le 3i4nesc$
B si ce te 4/n!esti s -aciN
B Asta e, c m tot 4/n!esc, si nu 4sesc o solutie$ Du' %reo c/te%a ,ile, Duca m 'o-teste ntr-
o sear la
mas$
-B Mai %ine cine%aN
B M!a$$$ cele !ou !oamne, !es're care ti %orbeam !eun,i$
B Ai 4sit o solutie n 'ri%inta 'roiectului lor matrimonialN
B Cre! c !a$ :ricum, !ac 'oti, %ino !isear$ Seara, la mas, l au! la un moment !at s'un/n!;
B Am cunoscut la 1aris, acum %reo c/ti%a ani, o 4<icitoare e=traor!inar$ Di'lomatii strini, si
nu numai ei, erau uluiti !e c/t !e bine le cunoaste aceast -emeie trecutul$ 1re,icerile i se
m'lineau cu e=actitate$ Era consi!erat !re't o nou Ma!ame !e 6<ebes$
B N-ai ncercat s o cunostiN l ntreb una !intre cele !ou !oamne$
B Ba !a, rs'unse Duca, so%in! 'arc s-si continue istorisirea$ Am %i,itat-o$ Era o -emeie !e
lume ntre !ou %/rste, %orbea o -rance, 'lcut, cu un usor accent strin, a crui 'ro%enient n-
am reusit s-o i!enti-ic$ si-a 'us n ac-
"A0
tiune recu,ita obisnuit, crtile !e 3oc, ,atul, 4lobul !e cristal, mi-a citit n 'alm, a interesat-o
,o!ia, a'oi a nce'ut 'rin a-mi s'une caracterul, !u' care mi-a amintit c/te%a scene !in trecutul
meu la care nu m mai 4/n!isem !e mult$ 6otul sur'rin,tor !e e=act$
-B Des're %iitor ti-a s'us ce%aN
B Da$$$ -oarte 'utin, 'entru c n-am %rut s stiu !e mai Fnainte ce-mi re,er% !estinul$ A a'ucat
s-mi s'un c m %oi cstori !e !ou ori, c 'rima ne%ast mi %a muri !u' %reo c/te%a luni si
c %oi -i -oarte -ericit cu a !oua, toat %iata$ Cu 'ri%ire la carier mi-a s'us c$$$
Cele !ou !oamne, cu ca'ul 'lecat !easu'ra -ar-uriei, transau cu mare atentie -ri'tura$ A%eam
im'resia ca nu-1 mai ascultau$ S-au retras mai !e%reme ca !e obicei, si !e-atunci %i,itele li s-au
rrit simtitor$
n toamna, 8eor4es Duca a -ost trans-erat consilier !e le4atie la Stoc2<olm$ Acolo l %i,itam c/n!
curierul !i'lomatic !e la Bucuresti ne a!ucea cores'on!enta$ II crutam 'e acesta !e un !rum la
Helsin2i, un!e bombar!amentele aeriene ale so%ieticilor se tineau lant !e la o %reme, iar eu
a%eam, n sc<imb, 'rile3ul !e a 'etrece c/te%a ,ile la Stoc2<olm$ Sue!ia, tar neutr, era 'entru
noi, cei care triam sub amenintarea continu a bombar!amentelor so%ietice si a in%a,iei, raiul 'e
'm/nt$ @e!eam la Stoc2<olm un s'ectacol !e o'er, m/ncm <omari ntr-un restaurant !e 'e
Sture'lan, mi re%e!eam 'rietenii, m a'ro%i,ionam, iar noa'tea !ormeam -r 4ri3a atacurilor
aeriene$
S're s-/rsitul anului, Duca mi s'une c a 'rimit o tele4ram !e la Bucuresti, n care i se or!on
s ia le4tura n mare tain cu !oamna PollontaG, ambasa!oarea mult 'retuit si unanim
res'ectat a Uniunii So%ietice la Stoc2<olm, 'entru a a-la n ce con!itii ar -i !e acor! rusii s
nc<eie cu noi o 'ace se'arat$
Doamna PollontaG locuia la Salts3oba!en, l/n4 Stoc2<olm, ntr-un <otel -oarte ele4ant,
ncon3urat !e consilieri, nenc<i'uit !e bine ',it, nsotit !e secretari si a3utat !e
"A9
o tru' !e n4ri3itoare si !e oameni !e ser%iciu, ast-el nc/t 'rea cu ne'utint ca un emisar al
unei tri strine, cum era ca,ul trii noastre, n r,boi cu rusii, s obtin o au!ient secret$
Di-icultatea era s'orit si !e -a'tul c ambasa!oarea nu se 'utea !e'lasa alt-el !ec/t 'urtat !e un
crucior cu rotile, 'icioarele re-u,/n! sa o ser%easc$ Era e=clus, asa!ar, 'osibilitatea unei
ntre%e!eri n alt loc !ec/t acolo, n s-/rsit, nu mai tin minte 'rin c/te a trecut 'rietenul meu '/n
s i,buteasc s-o %a! si s-i transmit mesa3ul nostru$ Au a%ut loc mai multe ntre%e!eri, 'entru
c rs'unsul aste'tat !e noi nt/r,ia$ 1rima nt/lnire a -ost scurt si rece$ Ambasa!oarea a luat act
!e o-erta Rom/niei si trebuia s-o transmit Mosco%ei$ Duca urma s mai treac 'e-acolo$ 1e !e
alt 'arte, Bucurestiul i cerea lui Duca s se 4rbeasc$ @enise iarna si e%enimentele 'reau s se
'reci'ite, solicit/n! un !e,no!m/nt, ntre%e!erile urmtoare n-au a!us nici o clari-icare$ @enise
'rim%ara, cu ,ile nsorite si lun4i$ @remea nce'ea sa se ncl,easc usor$ Duca bate !in nou la
usa !oamnei PollontaG$ : re%e!e, instalat n -otoliul cu rotile, cu 'ri%irea autoritar, nca!rat !e
'rul cret si bo4at, mbrcat cu o roc<ie tinereasc, alb, 'e care ,bur!au mici -lori !e c/m',
%esele, %iu colorate$ : roc<ie ncretit n 3urul 4/tului si sub umeri, n 3urul bratelor, ce i s-ar -i
'otri%it mai bine unei co'ile !ec/t acestei !oamne im'untoare, res'ectabile si temute, cu mult
trecut !e %/rsta !ulcii a!olescente$
&r s-si !ea seama ce -ace, amu,at !e roc<ia ambasa-!oarei, cu 4/n!ul la 1rim%ara
botticellian, 'rinse ntre !e4etele lui m/na 'e care i-o ntin!ea aceasta, 'entru a i-o sruta si,
ri!ic/n!u-i usor si 3ucus bratul, i s'use, sur/,/n-!u-i;
B E<e<eeS CFest le 'rintem'sS"
Se mani-estase, ca si n alte !ati, sincer, ne4li3/n! 'ru!enta, cu acel 4ute Mut, cu acel cura3 sincer
care e='rim
; E 'rim%arS (lb$-r$* (n$ e!$*$
".#
tot!eauna a!e%rul$ 1oate c ambasa!oarea simtise c are n -ata ei un t/nr sincer, curat, ori
'oate 'entru c, !e !ata asta, a%ea s-i comunice, n s-/rsit, rs'unsul mult aste'tatB
ambasa!oarea i,bucni, 'e neaste'tate, ntr-un r/s rsuntor, 'ornit !in %iscere, ntr-un r/s !e
co'il, cu toat 4ura !esc<is$ Iar Duca a-la n acele momente ce%a la care nu se 4/n!ise '/n
atunci; !esco'erea c ambasa!oarea a%ea umor$ C!eau mstile, bnuielile, retinerile !i'lomatice$
Ambasa!oarea si !i'lomatul triau cli'a rar a sincerittii bine%oitoare, in!i-erent !e re,ultatul
urmtoarelor ne4ocieri$ Doamna PollontaG i s'use c, n ca,ul unei 'ci se'arate cu So%ietele,
rom/nilor le %or -i restituite 3u!etele !in 6ransil%ania 'ier!ute 'rin Di2tatul !e la @iena, !ar nu si
Basarabia, n 'ri%inta Basarabiei, rusii nu a!miteau nici o ne4ociere$ Niet cate4oricS
Du' r,boi, m-am ntors la Bucuresti, tra%ers/n! Uniunea So%ietic, a'lau!/n! +acul lebe!elor
la +enin4ra! si 1rintul I4or la Mosco%a, 'arcur4/n! interminabilele sli ale Ermita3ului, iar !u'
!ou ,ile 'e cele ale 6retia2o%ului$ A-l/n! c Ana 1au2er ne-a !at a-ar !in minister 'e noi toti
!i'lomatii !e carier, Duca nu s-a mai ntors n tar$ A rmas o %reme n Sue!ia, a'oi, !u' c/ti%a
ani s-a stabilit n Cali-ornia, la Stan-or!, !e un!e mi-a scris$ +a nce'ut, ne multumeam s ne
-elicitm !e srbtori$ Cu tim'ul, scrisorile au !e%enit mai lun4i si mai !ese$ Urrilor li s-au
a!u4at cu 'rec!ere !ou subiecte$
Unul !intre acestea era a'aritia 'rimelor noastre crti; Cronica unui rom/n !in %eacul alCC-lea, o
'relucrare a Ournalelor lui, n trei %olume, si Nicoma<os, un !ialo4 al meu !es're ntele'ciune si
-ericire, 'e care i 1-am trimis, 1-a citit si mi-a m'rtsit im'resiile lui$ Din 'cate, el n-a a%ut
'rin cine s-mi trimit Cronica lui$ 1rin 'ost, nu era recoman!abil> s-ar -i 7'ier!ut9 cu si4urant$
Al !oilea subiect !e,btut n scrisorile noastre a -ost 'entru mine o sur'ri,, 'entru c-mi anunta
<otr/rea lui !e a se sinuci!e n ,iua c/n! %a m'lini o't,eci !e aniS De la ori-
".1
care altul m-as -i 'utut aste'ta la o asemenea <otr/re, !ar numai !e la el nu$ Iubea %iata,
cltoriile, l interesau e%enimentele 'olitice, oamenii !eosebiti, era sntos (n ciu!a unei
o'eratii 'e inim 'e care a su'ortat-o bine si care nu i-a !at !u' aceea !e -urc*$ 7Re-u, s
triesc 'este o't,eci !e ani B mi scria el B, c/n! % %oi 'rsi cu alai$9 @estea asta mi-a !at-o n
%ara anului 190"$ nsemna c ar mai -i a%ut !e trit nc trei ani, tim' n care 'utea s renunte la
intentia !e a-si curma %iata$ 7Nu !oresc ca eu, ca si ceilalti B mi scria, 3usti-ic/n!u-si intentia B
s asistm la 'ro'ria mea !eca!ent$ Nu %a -i nici morm/nt, nici slu3b, 'laca mea comemorati%
este ase,at la 'icioarele les'e,ii !e la Ursani B ,eii stiu ceea ce -ac si 'entru ce o -ac, cel 'utin
s'erS U - aut sa%oir 're'arer sa mort), s'unea Cocteau cu !re't cu%/nt$9 Du' scrisoarea asta !in
) se'tembrie 190", %iata lui si-a urmat cursul obisnuit, n !e'lin concor!ant cu 'reocu'rile si
cu 4usturile sale$ In toamna lui 190", a 'lecat n Italia, la Duino, 'o-tit acolo !e 'rietenul nostru
comun, 'rintul RaGmon! !e 6orre e 6asso, iar n anul urmtor a %i,itat Nor%e4ia$ In 190, la
sa'te,eci si nou !e ani, !eci cu un an nainte !e a-si 'une ca't ,ilelor, a 'lecat 'entru cinci
s'tm/ni s're i,%oarele Nilului, '/n a'roa'e !e 4ranita cu Su!anul, iar !e acolo s-a !us n
Ior!ania$ +a )# octombrie 190, mi !!ea noi !etalii cu 'ri%ire la sinuci!ere, 'entru c n
scrisorile mele m str!uiam !in rs'uteri s-1 n!u'lec s renunte, mi scria; 7@oi lsa totul n
cea mai 'er-ect or!ine, totul %a -i timbrat, m'ac<etat si !ruit nainte !e s-/rsit B le4atarul meu
uni%ersal %a -ace cele cu%enite B minunati 'rieteni m %or a3uta, 'ilulele obisnuite si %or -ace
!atoria n %reo or, !ou$ Doi bieti !oresc s -ie cu mine, nu cre! ns c-i %oi lsa$ Amintirea
ce-o %or 'stra !es're mine trebuie s -ie a unei -iinte nc normale, -r melo!ram, n 'lin
sim'licitate$ Scrisori ti'rite n trei limbi %or tlmci 'e scurt atitu!inea mea, s're a-i la-
) 6rebuie s stii s-ti 're4testi moartea (lb$-r$* (n$ e!$*$
"."
muri cinstit 'e cei la care tin, ca si 'e tine$ Nu am nici o team, sunt !oar 'lin !e curio,itate$9
Qis si -cut; Scrisorile !e care 'omeneste au -ost re!actate si e='e!iate ime!iat !u' 1. noiembrie
1905, !at la care 'ilulele si-au -cut !atoria$
Ast-el si-a nc<eiat %iata, e=act la o't,eci !e ani, ? Fen-ant roGal, unul !intre oamenii cei mai
luci,i, mai nobili su-leteste, mai sensibili la simtul ri!icolului si mai nc/nttori !in c/ti am
cunoscut$
:!i<neasc-se n 'aceS
IubireU
Ca acele moti%e Ja4neriene ce e='rim anumite stri su-letesti 'e care 'ersona3ele !e 'e scen
nu 'ot sau nu %or s si le m'rtseasc 'rin cu%inte si 'e care s'ectatorul a%i,at le ntele4e si
c<iar le simte el nsusi, 'entru c acele moti%e mu,icale 'ar a -i e='resia emotiilor simtite !e el
nsusi c/n!%a, n m're3urri similare celor re're,entate 'e scen, ultima -ra, !in Un amour !e
SJann !estea't n mine, !e c/te ori o recitesc, amintiri !ulci si !ureroase; Dire Iue3 Fai 4/c<e !es
annees !e m %ie, Iue3 Fai %oulu mourir, Iue3 Fai eu mon 4ran! amour, 'our une -emme Iui ne me
'laisait 'as, Iui n Fetait 'as mon 4enre$1
Aceasta -ra, 'roustiana m -ace s-mi amintesc c, !e multe ori, la r/n!ul meu, am iubit
nebuneste si c, !e -iecare !at, am -ost 4ata s !ruiesc unei -'turi oarecare tot ce a%eam,
cre,/n! ca n-as 'utea s su'ra%ietuiesc !ec/t mi,erabil !ac m-ar 'rsi, 'entru ca, mai t/r,iu,
!u' ce iubirea a -ost tr!at si su-erinta ei obse!ant a trecut ca o mi4ren, nt/lnin!-o 'e stra!
s m ntreb cum !e-a -ost 'osibil s-mi 'ier! ca'ul si s -iu ri!icol, s-o aste't !e-at/-
U 1ersona3ul 7EA9 !in acest ca'itol este mama scriitorului, Ma^ rioara Berin!ei (100)-19..* (n$
e!$*$
1 C/n! te 4/n!esti c am 'ier!ut ani !in %iata mea, c am %rut s mor, c mi-am nc<inat
!ra4ostea cea mai mare unei -emei care nu-mi 'lcea, care nu era 4enul meuS (M$ 1roust, n
cutarea tim'ului 'ier!ut, SJann, II, tra!$ rom$ !e Ra!u Cioculescu, E!itura 'entru +iteratur,
19A0*$
".
tea ori ,a!arnic, s-i su'ort toanele si tainele, s-i sa%ure, '/n si me!iocritatea uneori, s-o iubesc
cu at/t mai mult, cu c/t se n!e'rta mai e%i!ent !e mine si, mai ales, c/n!, !u' un tim',
le4tura 'e care o acce'tase '/n atunci -ie !in interes, -ie !in obisnuint, -ie !in amabilitate si,
ce%a mai rar, !intr-un sentiment real, s-a stins$
Aceast -ra, !in romanul lui Marcel 1roust i-am citit-o ntr-o sear EI B si i-a 'lcut neaste'tat
!e mult$ Am -ost sur'rins si entu,iasmat$ Sur'rins 'entru c ceea ce ne 'lace nou -oarte mult
rareori le 'lace si altora n aceeasi msur, mai ales c/n! e %orba !e un !etaliu, !e un amnunt 'e
l/n4 care se trece !e obicei cu ne'sare, ca, !e 'il!, o m/n !intr-un tablou, un anumit moti%
!intr-o sim-onie, un anumit %ers !intr-un lun4 'oem, o -ra, !intr-un ntre4 roman sau, !in
n-tisarea unui 'rieten comun, ,/mbetul ori -runtea$ Am -ost si entu,iasmat, 'entru c nimic
'arc nu ne lea4 !e cine%a mai str/ns (!ac nu si mai !urabil*, !ec/t !esco'erirea unor ast-el !e
're-erinte comune$ @ibr/n! cu altcine%a n acelasi moment 'entru acelasi lucru, ne !estinuim
unul altuia, comunicm cu a!e%rat, ne !escrcm, ne !i%ul4m, ne n-rtim, si bucuria !e a
!esco'eri n altul o sensibilitate 4eamn e uneori -r mar4ini$ Marile e=ta,uri !e care
'omeneste istoria au -ost e=ta,uri n !oi$
Mi-a s'us;
B C/t e !e a!e%ratS
M-a 'ri%it n oc<i, cu un ,/mbet tremurat o cli' 'e bu,e$ A'oi, si-a co'iat !in cartea mea mica
-ra, 'e o buctic !e </rtie, ca s-o aib la n!em/n si s-o n%ete 'e !ina-ar$ stia, !e alt-el,
-oarte multe lucruri 'e !ina-ar; ma=ime si %ersuri, c<iar 'oe,ii ntre4i, !ar nicio!at, c/n! o
ntrebam, nu-mi 'utea s'une !e cine sunt$ Du' ce a n%tat acea -ra,, mi-o s'unea EA mie sau,
!u' ce o nce'ea, o continuam m'reun, 7n cor9, 'ri%in!u-ne n oc<i unul 'e cellalt si
,/mbin!u-ne cu nteles$ Era n ,/mbetul nostru o con-irmare a constatrii lui SJann !in acea
-ra,, cu alte cu%inte 'ream a -i !e acor! c iubirile sunt trectoare ca anotim'u-
".5
rile si c n urma lor nu rm/ne !ec/t uimirea ca am 'utut iubi ce-am iubit$ Eram, asa!ar,
am/n!oi !e 'rere c si cu noi se %a nt/m'la la -el, si !e-asta ,/mbetul nostru reci'roc era amar
B !ar -a'tul c 4/n!eam la -el ne nc/nta$
M ntrebam uneori B ,a!arnic, -ireste, 'entru c n-as -i cute,at s-i son!e, trecutul B ce anume
i amintea acea -ra,$ Ce e='erient a iubirii si a am4irii o -cea s s'un acum !es're acea
remarca a lui SJann; 7C/t e !e a!e%ratS9N
Amintirile ne m'ie!ic a!esea s -im -ericiti, si asta atunci c/n! ne lea4 'rea mult !e trecut, !e
,'e,ile lui !e alt!at$ C/n!, n loc s trim cli'a 're,ent 'entru tot ce ne o-er ea ine!it, 'lcut
'entru simtire, <rnitor 'entru cu4et, o -olosim s're a !erula -ilmul trecutului, 'entru a o-ta si a
lcrima$
n ce m 'ri%este, nu am o -ire 'aseist B cu o sin4ur e=ce'tie; amintirile le4ate !e EA, 'e care,
c/n! nu le c<em, %in sin4ure, ca s m m/n4/ie, sa-mi -ie !or sau s m mustre$ +a alte a!uceri-
aminte, 'utine la numr, m ntorc -r nostal4ie, cu 'lcere sau cu in!i-erent, !u' ca,$ Dac
am scris !es're unele nt/m'lri !in trecut, am -cut-o, cum o -cea si Mart<a Bibescu, 'entru a
'escui !in trecut c/te%a e'isoa!e mai !eosebite si, mai ales, 'entru a-i -eri !e uitare 'e c/ti%a
oameni 'e care i-am cunoscut$
Au -ost n e=istenta mea ani !e care mi-amintesc -oarte 'utin, 'e care nu stiu cum i-am um'lut,
care 'arc n-au -ost triti sau !e care nu %reau s-mi amintesc$ Acestia !in urm n-au -ost anii cei
4rei, ai so%irilor, ai r,boiului sau ai li'surilor materiale, ci ai 4reselilor si ai rtcirilor$ Asa c,
n aceast ultim 'ri%int, nu o ntele4 'e ne%asta lui +ot, care s-a ntors ca s 'ri%easc cum ar!e
So!oma$ n locul ei, as -i -ost -ericit s stiu c nu %a mai rm/ne nimic !intr-un trecut 3enant$ Iar
!ac ea s-a 're-cut ntr-un st/l' !e sare e 'entru c tot!eauna is'sim 'ltin!u-ne e%ocrile
nostal4ice cu remuscri si cu lacrimi ,a!arnice$ Asa!ar, !aca mi-am scris acum n urm
amintirile, am -/cut-o cu 4/n!ul c mai t/r,iu tim'ul mi le %a ster4e !in memorie si !in tot ce am
".A
trit nu %a mai rm/ne !ec/t scrum$ Dar nu le-am scris re4ret/n! trecutul, re'et; cu o sin4ur
e=ce'tie, ca'itolul 'e care 1-am nce'ut acum$
De obicei, o !at ce nce' un nou ca'itol !e %iat, nu m mai 'reocu' !e cel 'e care 1-am
nc<eiat$ Mi se 'are ,!rnicie s o-te, !u' ceea ce nu mai 'ot a%ea si, !e -oarte multe ori, !u'
ceea ce nici n-as mai !ori s am$ Curio,itatea 'entru ce are s mi se nt/m'le n %iitor m
st'/neste mai mult !ec/t 'rerea !e ru !u' trecut$
n mo! cu totul e=ce'tional B re'et asta 'entru a treia oar B, !intre toate umbrele care mi s-au
'erin!at 'e ,i!ul trecutului si care-mi struie n amintire, numai !e a EI mi-e !or$ Un !or
'ermanent si s-/sietor, 'e care tim'ul %! c nu -ace !ec/t s-1 am'li-ice, cu toate c-n mine
struie teama c tim'ul, acest balsam al !urerilor, 'recum si -iica lui, obisnuinta, ar 'utea s-mi
u,e,e 4oblenul amintirilor le4ate !e EA si s-mi 'resc<imbe simtm/ntul !e-acum ntr-unul !e
m/na !oua$ Mi-e team c, !u' c/t%a %reme, %oi su-eri mai 'utin a!uc/n!u-mi aminte !e unele
e'isoa!e, !ureroase acum, si c remuscrilor tre,ite !e acestea le %oi 4si 3usti-icri si scu,e$
8<im'ele !in carne e ultima le4tur ce mai sub,ist ntre mine si EA$ Dac tim'ul mi-1 %a
scoate !in carne si ast-el m-as !es'rin!e !e EA, as continua s triesc srcit !e unica mea a%utie
B si atunci ce-as -i mai mult !ec/t un 'umn !e tr/naN
: ast-el !e team m n!eamn s scriu !es're EA, !esi n 'ri%inta asta am o retinere$ 1e !e-o
'arte, se stie c, !e cele mai multe ori, sub im'eriul unui sentiment 'uternic, scriem em-atic,
siro'os, me!iocru, si n-as %rea ca tocmai !es're EA s scriu mai 'rost ca !es're altii, mi s'un
ns c ceea ce 'un acum 'e </rtie %oi 'utea re%i,ui mai t/r,iu cu luci!itate, ca 'e ce%a scris !e
un altul, n!ur/n!u-m s renunt la 'asa3ele 'atetice, la locurile comune, la e%ocrile !ulce4e,
a!ic tocmai la ceea ce scrisesem mai cu !ra4$
1e !e alt 'arte, se stie, iarsi, c nu nea'rat ceea ce ne-a -ost nou !e mare im'ortant n %iat e
!e %reun interes com-
"..
'arabil 'entru cel ce citeste relatarea$ Nu scriin! !es're lacrimile noastre i le %om stoarce
cititorului 'e-ale lui, ci ntorc/n! cutitul n 'ro'ria lui ran 'rin miestrie scriitoriceasc, -r ns
s-i m'rtsim lectorului %reo tain a asa-numi-tului nostru mo!us o'eran!i$ @iata mea nu-1
interesea, 'e cititor !ec/t n msura n care e%ocarea ei, 'rin mestesu4ite ima4ini, i-o 'oate
e%oca 'e-a lui$ 1l/n4em !urerea altuia cu at/t mai mult cu c/t ne ima4inm c ar 'utea -i tot asa
!e bine a noastr$ Se sinuci!eau citin! Kert<er cei care iubiser si su-eriser !in !ra4oste ca el,
iar nu !in com'asiune 'entru ne-ericitul 'ersona3 !e carte$
Cu toate aceste retineri, %oi ncerca s scriu !es're EA, 'ur si sim'lu 'entru c simt ne%oia s-o
-ac$ Ce %a iesi nu %a -i re-lectarea simtmintelor mele, ci a abilittii sau a st/n4ciei mele
scriitoricesti$ :rice comunicare ntre oameni nu se -ace !irect, !e la inim la inim, ci 'rin
mi3locirea cu%/ntului, si intensitatea ei !e'in!e !e acesta$
De obicei, nu scormonesc 'rintre </rtiile trecutului, !ar B iarsi n mo! e=ce'tional B recitesc
uneori -ra4mente !in nsemnrile EI ,ilnice !intr-o a4en!a 4sit !e mine, nt/m'ltor, ntr-un
sertar$ E o a4en! mic, coc<et, !e 'iele, 'e care o 'rimise c/n!%a la un 'om !e Crciun$
Simtise ne%oia s-o -oloseasc si-si notase ,ilnic, seara, cum si -olosise %remea '/n atunci si,
e%entual, im'resii$ Scrisul, cu o cali4ra-ie clar, -rumoas, urmea, n!ea'roa'e -irul 4/n!ului,
-r cutri stilistice$ Do%a! c nicieri n-am 4sit o sterstur$ Scria 'entru EA, nu 'entru a -i
citit B sim'lu, -r 'retentii si bineS M 4/n!eam c una !intre trsturile -irii ei era
autenticitatea$ Nu se silea s -ac ce%a 'entru a creste n oc<ii altora$ 6ria asa cum simtea$ Era
natural, s'ontan, %esel sau trist, -r sa se s-iasc s -ie %esel sau trist, si, !in -ericire,
n,estrat cu un bun-simt natural, !e%enit cu
".0
tim'ul ntele'ciune, !atorit cruia a rmas tot tim'ul cu ca'ul 'e umeri$
n a-ar !e aceast a4en! B n care o re4sesc cu !uiosia si cu !ra4ostea 'e care mi-o 'urta, cu
4ri3a 'entru ce 'utea s mi se nt/m'le c/n! eram !e'arte si cu unele st/n4cii !e stil B mi-au
mai rmas !e la EA ,eci !e -oto4ra-ii, !intre care 'e unele le-am nrmat si le las s m
ncon3oare, 'entru ca oriun!e, n cas, as ri!ica 'ri%irea s-o nt/lnesc 'e-a EI$
De alt-el, mobilele si lucrurile mrunte !e 'rin !ula'uri au rmas asa cum le-a ase,at EA$
Re4sesc 'este tot urme !e-ale EI, !antele lucrate !e EA, mici re'aratii -cute cu acul, si-i
recunosc m'unstura, si-mi amintesc uneori c<iar si momentul n care a cusut un lucru sau altul
ori a bro!at %reo 'erna$ Unele locuri 'e un!e am -ost m'reun mi-a!uc n minte mici scene sau
-ra,e rostite !e EA, care-mi rsucesc 4<im'ele n carne, si sunt trist B si -ericit toto!at$
De 'il!, lacul !e la mar4inea orasului$ Cu ani n urm, 'e c/n! tele%i,orul nu se nscocise nc,
iar !uminicile !e iulie erau lun4i si triste, luam, !ac nu 'loua, 'entru a 4oni !in noi melancolia
,ilelor 'ustii, autobu,ul si %eneam am/n!oi acolo, n -ata lacului$ In 3urul nostru, se a4ita
obisnuita lume !e !uminic, %enit s-si omoare tim'ul sau s-si !istre,e co'iii$ &amilii mo!este,
slu3nice, sol!ati si, mai ales, co'ii se n4<esuiau nerb!tori 'e 'ontonul n4ust, n -ata cruia
a!stau micile %a'orase albe ce -ceau ncon3urul ntin!erii iri,ate si calme$
n !u'-amie,ele !e " iunie ale -iecrui an, 'entru c atunci nce'e solstitiul !e %ar, iar soarele
rm/ne uitat !e Dumne,eu 'e cer, obisnuiam s %i,ite, lacul, ntin!erea lui 'laci! si %ast, cu
miros !e 'utre4ai si !e al4e, si as-intitul !ureros !e lun4 mi-aminteau !e %ara nor!ic si, n
s'ecial, !e ,iua aceea B acolo srbtoare a soarelui care r,bate %ictorios n m'rtia no'tii,
4oniFn! ntunericul$ 1e malurile lacurilor -inlan!e,e, se a'rin! n noa'tea !e ") s're " iunie
-ocuri, n case nimeni nu !oarme, restaurantele sunt 'li-
".9
ne !e lume, !e c<iote, !e c/ntece, iar noa'tea clar binecu%/ntea, n 'arcuri iubirile$
Se s'une c n noa'tea asta asa-,isa a S/n,ienelor -ortele obscure ale naturii, !ttoare !e %iat si
ins'iratoare !e mu,ic si !e 'oe,ie, se 'rin! n <ore ne%,ute si c, n lumina cre'uscular ce
nt/r,ie !easu'ra '!urilor, a a'elor si a cr/n4urilor, a'oi n aceea, tremurtoare, a -ocului animat,
s'iri!usi neast/m'rati strbat co!rii, c/m'iile, 'oie-nele, urmea, !e-a'roa'e cursul a'elor,
c<iuin! si tin/n!u-se !e n,!r%ane 'o,ne$
n -ata lacului si n amur4ul acelei ,ile, mi aminteam !e '4/nele si ba<icele ritualuri nor!ice
'strate !e milenii, !ar si !e anii 'etrecuti !e mine n tara sutelor !e locuri tra%ersate !e cercul
'olar$ A -ost !u' aceea o %reme c/n! %eneam aici, n -ata lacului, !e,orientat, s're a-mi !e'l/n4e
o %iat ce-mi 'rea nc<isa$ Seara !e mie, !e iunie era nmiresmat cu arome !e tran!a-iri, iar
lumina ei 'ortocalie si calm m -ermeca$ Eram 'rea n!urerat 'entru a m bucura !e ea, si totusi
o cutam, c/n! m-a nsotit EA acolo 'entru 'rima !at$ 1o'osisem am/n!oi 'e o banc$ +acul
tremura usor la c/ti%a 'asi !e noi, 'rintre slcii$ 1rea o -iint %ie, iritat !e miscarea nentreru't
a brcilor ce se a4itau n toate !irectiile$ 1e 'oteca !in -ata noastr, treceau 'erec<i nlntuite,
'urt/n! n 'ri%iri mica lor -ericire, 'e care 'oate c o i4norau, !ar care mie-mi srea n oc<i
tocmai 'entru c eram ne-ericit$ Ambarcatiuni cu '/n,e a!stau 'e luciul a'ei asemenea unor
'sri enorme, albe, 'o'osite 'e su'ra-ata ei$ Aerul era ume! si usor ncetosat$ +/n4 mine, EA
era trans-i4urat !e !es-surarea marelui s'ectacol al as-intitului 'relun4, si e=altarea i se
tra!ucea 'rintr-un monolo4 liric$ S'unea tot ce-i trecea 'rin minte cu s'ontaneitatea sincer a
oamenilor cu su-letul curat$ : 'ri%eam si-i in%i!iam senintatea$ Nu 'retuiam atunci, n lumea
asta, nimic mai mult ca inocenta, si cre!eam c nu mi-o %oi rec'ta %reo!at$ +umina a'usului o
a%anta3a si mi-a!ucea aminte c +eonar!o n-o 'icta 'e Mona +isa !ec/t n amur4, c/n! umbrele
!is'ar$
"0#
A%ea -ata si bratele si!e-ii 'recum cerul, 'ri%irea bl/n! si sentimental, 4lasul moale, usor
c/ntat$ M socotea, 'oate, ne'stor la s'ectacolele naturii, 'entru c nu stia c/t eram !e ne-ericit$
6im'ul trecea ncet, ca si cum s-ar -i o'rit 'e loc$ Brcile erau umbre ce 'arc !uceau su-lete 'e
Ac<eron, s're Ha!es$ A'oi, c/n! mantia lui :beron a nce'ut s n%luie lacul si 'arcul, cu
-al!urile ei nstelate, ne-am ri!icat si am 'ornit s're cas$ Am trecut 'e l/n4 curti n care oamenii
se!eau la mas, m/nc/n! sau 3uc/n! table, 'e l/n4 'ra4uri un!e nt/r,iau 4<emuite -emei
btr/ne si sin4ure, 'rin cartiere %ec<i, cu case mici, n4uste, 'ier!ute n -un!ul curtii$ +uminile se
a'rin!eau si mai trecea o ,i$
ncetul cu ncetul, rana mea luntric s-a %in!ecat, si n anii urmtori seara cea mai lun4 a anului
mi amintea !escum'nirea !e atunci$ Din rana %in!ecat, 'stram !oar urma$ Continuam s %in
cu EA acolo, n seara solstitiului !e %ar, ca la morm/ntul unui 'rieten !ra4$ A!uceam oma4iu
!urerii ce trecuse, seninttii 'e care o rec/sti4am si molcomei noastre -ericiri !e a -i m'reun$
Nu stiu !aca-i 'lcea asa !e mult s -ac ocolul lacului cu %a'orasul, 'recum m lsa s cre!$ n
orice ca,, era 'e atunci sin4ura noastr bucurie !e !uminic !u'-amia,$ De -a't, cre! c nu at/t
'limbarea cu %a'orasul o bucura, c/t -a'tul !e a -i cu mine o ,i ntrea4$ Alt-el, ne %e!eam !oar
s're sear, c/n! m ntorceam !e la ser%iciu, si nici atunci !estul, 'entru c m a'ucam !e scris,
nsin4ur/n!u-m$ Dar !es're asta %oi aminti ce%a mai !e'arte$ EA ar -i mers cu mine oriun!e m-
ar -i m/nat ca'riciul sortii, cci numai a -i m'reun nsemna 'entru EA a tri$ 6oat e=istenta i se
!es-sura n -unctie !e mine, simtmintele EI erau -ie bucurie c/n! i eram alturi, -ie su-erint
c/n! m stia !e'arte, -ie s'aim c/n! se 4/n!ea c m-ar 'utea 'ier!e$ M lsa s scriu ,iua sau
noa'tea, at/ta c/t %oiam, si-mi a'ra linistea, -iin!c i -cea 'lcere, !esi !in scrisul meu mult
%reme nu s-a ales nimic$ stiam c ar -i 're-erat s-i tin to%rsie, !ar eram 'rea
"01
e4oist ca s-mi ntreru' sterila acti%itate, 'entru a rm/ne l/n4 EA$ Croseta sin4ur n alt o!aie,
se 4/n!ea, !esi4ur, la orele care i se scur4 4oale, rb!a sin4urtatea n care o lsam, !ar nu-mi
re'rosa nimic$ C/n! nu mai 'uteam su'orta s o stiu la c/ti%a 'asi !e mine, aste't/n! o
m/n4/iere care nu %enea, o %orb care nu se lsa rostit, m ri!icam !e la mas si aler4am la EA$
M 'ri%ea atunci cu oc<i tulburi n care i 3ucau lacrimi, si n 'ri%irea EI !e c/ine cre!incios era
recunostint umil si bucurie, i srutam -ata si oc<ii, i m/n4/iam obra3ii, as -i %rut s-i cer
iertare c sunt asa cum sunt, !ar bu,ele mi rm/neau nclestate, si su-eream 'entru c nu 'uteam
s-i cer iertare, mi s'uneam c %iata e nesi4ur si c %oi re4reta 'oate, ntr-o ,i a m/niei, ntr-o
ine%itabil !ies irae, c n-am stat mai mult l/n4 EA, c nu i-am !estinuit tot ce a%eam 'e su-let>
mi im'utam c nu 'ot s renunt Ia con!amnabila mea 4ra-omanie si la ne%oia !e a <oinri
sin4ur, seara> mi s'uneam c %a trebui s m sc<imb, !ar anii treceau si rm/neam acelasi$
mi !oream, n continuare, mai mult tim' liber 'entru a scrie, mai mult sin4urtate, mai mult
libertate, !ar su-eream !orin! si, n su-erinta mea, !oream mereu$
C/n! !uminica %remea era ur/t, rm/neam acas si, !aca nimeni nu suna la us ca s ne %i,ite,e,
3ucam am/n!oi crti, -ceam 'asiente sau i citeam c/te ce%a$ Erau !u'-amie,e triste, n care
simteam c %iata se scur4e ne-olosit, ,!rnicit; 'entru c nu 'uteam sau nu stiam ce s -acem
cu ea 'entru a -i -ericiti$ Nu-mi trecea 'rin minte c tocmai acele !u'-amie,e !e !uminic
st/n4aci -olosite, !ar calme erau nssi -ericirea 'e care mi-o !oream si c tocmai !e ele mi %a -i,
c/n!%a, !or$
Uneori, c/n! m na'oiam !e la ser%iciu, o 4seam se-,/n! n -otoliu, l/n4 -ereastr$ 6ricota sau
croseta una !intre interminabilele ei !antele 'entru cearsa-uri, o !antel al crei mo!el, c/n! se
termina, era cu abilitate reluat !e la ca't si 'utea -i ast-el continuat la in-init$ Din curbura 4ra-W
tioas a unui lu3er lua nastere un altul, care era ns ai!o-
"0"
m cu cel care 1-a 'rece!at si, urmrin! cu 'ri%irea moti%ul !elicat al !antelei, minutios ima4inat,
cu insistentele lui re%eniri, reali,ate 'e nesimtite, 4/n!ul m !ucea la o &u4 !e Bac<$
De c/te ori o %e!eam a'lecat asu'ra lucrului !e m/n, !ar 'arc mai !e4rab asu'ra 4/n!urilor
EI tainice, m cu'rin!ea un %al !e tristete$
mi s'uneam; 7C/te ore ire%ersibile !e %iat i se scur4 ast-el, n loc s -ie trite !e EA n
'lenitu!ine si n bucurieS9
I-am s'us o !at asta, mi-a!uc aminte, si mi-a rs'uns 'ri%in!u-m, ca !e obicei c/n! mi %orbea
ce%a mai !eosebit, cu o intensitate cal! si ume!a;
B Dantelelor la care lucre, le-am !at !oar ore$ @iata ns ti-am !ruit-o numai tieS
Au -ost ani n care, %ara, 'lecam la mare sin4ur, !in acea anar<ic ne%oie !e libertate si !e
sin4urtate, mi 'lcea s-mi 'etrec conce!iul -r nici o constr/n4ere$ &r or -i= 'entru mas
si, mai ales, -r a-i 'urta EI !e 4ri3, mi luam conce!iu !e la crtile !e 3oc, !e la eternele
'asiente, !e la %i,itele m'reun la ru!e, !e la monotonia !uminicilor, si <oinream la mare ca un
scolar sc'at !e orice su'ra%e4<ere$ Seara, citeam '/n-mi c!eau oc<ii !e somn, !ar -r s-o au!
'e EA s'un/n!u-mi; 7De ce nu te culciN M/ine ai s -ii ostenit la ser%iciu$ De ce-ti bati 3oc !e
sntateN @rei s-ti strici oc<iiN9
Erau ani n care aste'tam s'tm/nile !e sin4urtate la mare ale conce!iului ca -lm/n!ul <rana$
se!eam la 'la3 c/t %oiam, si 'entru mine aceast total libertate era nssi -ericirea$ M/ncm 'e
a'ucate, iar seara m 'limbam n %oie$ C/n! mi a!uceam aminte c nimeni nu m astea't a'rin-
,/n! mereu lumina !e la 'at ca s 'ri%easc minutarele ceasului, mi trecea 'rin tru' un -ior !e
bucurie$ &ceam tot ce mi-era inter,is acas; <oinream, m culcam t/r,iu, -umam
"0)
mult, nt/r,iam !e %orb cu c/te o cunostinta nt/lnit nt/m'ltor, m/ncm la cele mai
ne'otri%ite ore$ &ireste, nu mi-era inima usoar, mi !!eam seama c am lsat-o sin4ur, c-i %a
-i 4reu -r mine trei s'tm/ni nc<eiate c/t m !es-/tam la malul mrii, !ar nu %oiam s m
n!uiose,, !e team ca m-as 'utea ntoarce nainte !e %reme, c as re4reta a'oi c m-am ntors si
as -i morocnos cu EA$
+a nce'ut, cre!eam ca sunt n!r4ostit !e mare$ De -a't, eram n!r4ostit !e libertate, si marea
era !oar s'atiul a4reabil n care mi-o mani-estam$ Mi s-au o-erit o !at, 'rin sin!icat, !ou locuri
la munte$ +e-am acce'tat, ca s 'lec n conce!iu m'reun cu EA$ Eram -oarte bucuros c 'uteam
s-i 'rocur o 'lcere, s-o scot !in oras, ca s se o!i<neasc la munte$ I-a 'rut bine$ Mai erau
c/te%a ,ile '/n la 'lecare si nce'ea s-si 're4teasc ba4a3ele$ Dar, 'e msur ce EA se bucura
mai mult si m consulta cu 'ri%ire la ba4a3e, cu at/t entu,iasmul meu sc!ea$ M 4/n!eam c,
'lec/n! cu EA la munte, renuntam la libertate, la acea libertate 'e care o aste'tasem un an ntre4$
In ultimul moment, i-am s'us c 're-er s-mi -ac conce!iul sin4ur, 'e litoral$ Am a%ut aceast
cru,ime$ N-a 'rotestat$ A tcut si si-a scos !in 4eamantane lucrurile$ A a%ut nobletea s nu-mi
-ac nici o im'utare$ : au,eam 'sin! rar 'rin o!aia alturat, o'rin!u-se n -ata !ula'ului
!esc<is si ase,/n!u-si n ra-turi, la loc, cele 're4tite 'entru %acanta la munte$ Mi-era mil !e EA,
a%eam remuscri, !ar nu eram n stare s-i s'un; 7M-am r,4/n!it$ @om mer4e m'reun la
munte$ lart-mi e4oismulS9 As -i -/cut-o -ericit, stiam -oarte bine, !ar !orul !e sin4urtate si !e
libertate era mai 'uternic, si m !is'retuiam$
De la mare, n anii c/n! 'lecam sin4ur, i tele-onam ,ilnic$ De -iecare !at, mi se 'rea ciu!at s-i
au! 4lasul tremurat !e emotie si !e bucurie %orbin!u-mi n rece'tor, n cele trei minute c/t !ura
con%ersatia noastr, abia a%eam tim' s ne s'unem unul altuia c/te%a -ra,e con%entionale,
!incolo !e care nu eram n stare s nscocim nimic$ si totusi, c/te am -i 'utut s ne s'unemS Ea
B c !orul !u' mine i
"0
s-/sie 'ie'tul, c ,ilele i sunt 4oale si lun4i, c le um'lea cu mici n!eletniciri casnice 'entru ca
orele s-i treac mai re'e!e> iar eu B c -ericirea mi-era umbrit !e remuscri$$$ n locul acestor
!eclaratii ns consumam cele trei minute rostin! -ra,e banale$ : au! si acum s'un/n!u-mi;
B Sunt bine$ N-ai 4ri3a meaS :!i<neste-teS Bucur-te, 'entru c la ntoarcere te astea't un nou
an !e munc$ Nu - economiiS Rm/i at/t c/t ai conce!iuS
Ast-el !e cu%inte mi mer4eau la inim, nc<i!eam tele-onul bucuros c-mi -cusem !atoria
!ruin!u-i trei minute !e -ericire, acele trei minute 'e care le aste'tase cu nerb!are nc !in ,iua
'rece!ent, !in cli'a n care s-/rsisem con%orbirea$ stiam c tria numai 'entru acele trei minute
si c, n a-ara lor, 'entru ea, totul era ,!rnicie$ M n!re'tam 4rbit s're autobu,, n tim' ce
4lasul ei continua s-mi m/n4/ie urec<ea, ncura3ator$ 1/n n ,iua c/n! am nteles, n s-/rsit,
ceea ce ar -i trebuit s 'rice' !in 'rimul moment, si anume c %orbele EI nu erau altce%a !ec/t un
ci-ru nestiut !ec/t !e EA, si 'e care abia acum l !e,le4am$ S'usele ei ,ilnice, mereu cam
aceleasi, nsemnau !e -a't e=act contrarul a ceea ce simtea c/n! mi %orbea la tele-on$ Sensul lor
a!e%rat era cam acesta; 7Nu m simt bine$ 8/n!es-te-te c sunt sin4ur$ & economiiS ntoarce-te
c/t mai re'e!eS9
6ocmai 'entru c, -r s %rea, 4/n!ea ast-el, si tra%estea 4/n!ul, ca s -iu linistit$ Am 'rice'ut n
,iua c/n! 4lasul tremurat a tr!at-o si, !in cli'a aceea, remuscrile si !orul au -ost 'e neaste'tate
mai 'uternice !ec/t e4oismul meu mesc<in$ 1lecasem n !imineata aceea s're 'la3 si, !eo!at,
m-am ntors !in !rum$ Am intrat n cabina tele-onic !in centru, 'urt/n! n mine bucuria <otr/rii
'e care cu c/te%a cli'e mai nainte o luasem si nerb!area !e a i-o transmite$ Cabinele erau
ocu'ate, a trebuit s aste't$ M temeam c ntre tim' EA %a 'leca 'oate !e-acas, si nu a%eam
rb!are s am/n con%orbirea$
"05
C/n! am i,butit s 'rin! le4tura si c/n! i-am au,it !in nou 4lasul, mi-au !at lacrimile$ I-am
s'us;
B &-ti ime!iat ba4a3ele si %ino aici 'entru c/te%a ,ile$ 6e ro4 mult$ Mi-e -oarte !or !e tineS
si a %enit$ @,/n!-o acolo, 'e litoral, alturi !e mine, am simtit bucuria 'e care ne-o !au lucrurile
'use n or!ine$ &cusem ce trebuia s -ac$ +ibertatea mi-a -ost n4r!it, 're,enta EI mi-a -ost
incomo!, n sc<imb nu m mai c<inuiau remuscrile$ @oiam s rm/n uneori 'e 'la3 !e %orb
cu 'rieteni, !ar stiam bine c EA nu trebuie s abu,e,e !e soare$ Renuntam la 'lcerea !e a sta cu
ei si ne ntorceam acas$ Ca s nu-mi strice c<e-ul, 'leca uneori sin4ur$ : urmream cu 'ri%irea
cum urc tre'tele ce !uceau s're oras, nes-/rsitele tre'te obositoare, cu soarele n crestet, tin/n!u-
se cu m/na !e 'ara'etul !e lemn, cu 'lrioara alb 'us ana'o!a 'e ca', si -iecare 'as 'e care l
-cea urc/n! mi-era un cui ce mi se n-i4ea n 'ie't$ M cu'rin!ea o mil !ureroas, iar bucuria
!e a rm/ne n to%rsia %alurilor !is'rea, -c/n! loc tristetii si remuscrilor$ De ce o lsasem s
'lece sin4urN 6otul, toat bucuria mea !e a !ormita ne!eran3at 'e cearsa-ul m/n3it !e nisi' sau
!e a simti n!elun4 %olu'tatea notului n lar4ul marii !is'rea$ Q!rniciiS
n sc<imb, i !ruiam ei, -r e=ce'tie, !u'-amie,ele$ Oucam un ecarte, ls/n! a'aratul !e ra!io
s transmit o mu,ic esti%al oarecare, urma ritualul ca-elei, iar s're sear 'o'oseam am/n!oi 'e
o banc, !e obicei n 'rea3ma bustului lui Eminescu, acolo un!e trectorul e ncon3urat !in trei
'rti !e mare si are im'resia c se a-l 'e 'untea unui %a'or$ E tot!eauna, n locul acela, 'arc
mai mult aer marin ca-n alte 'rti si, s're sear, mai mult lumin ca oriun!e$
@eneam acolo c/n! soarele, obosit !e cursa lui !iurn, trimite asu'ra mrii o lumin moale,
comme un lon4 san4iot tout c<ar4e !Fa!ieu="$
" C<arles Bau!elaire, +a Mort !es antants; 7ncrcat !e-a!io, ca un lun4 sus'in9 (tra!$ rom$ !e Al$
1<ili''i!e* (n$ e!*$
"0A
Urmream, !in s'atele statuii si !in 'rea3ma -arului 4e-no%e,, a'usul lent, marea ce !e%enea
l'toas, cerul tot mai alburiu nainte !e a se ntuneca, ,borul ,4omotos al 'escrusilor si
ori,ontul n!e'rtat, sters, abia !emarcat !e %a'oarele n!e'rtate, nsirate 'arca unele n s'atele
altora, n linie !rea't, aste't/n!u-si rb!toare intrarea n 'ort$ De n-ar -i -ost %a'oarele, 'entru
'ri%irile noastre cerul s-ar -i con-runtat cu marea, un!e%a, ca ntr-o i!eal, !iscret si ne!e-init
conto'ire$
Ne str!uiam s numrm ambarcatiunile ce 'unctau ori,ontul$ C/te erauN Qece, !ous're,eceN
Nu c!eam !e acor! si le numram !in nou$ A'oi, ne ri!icam !e 'e banc si ne a'ro'iam !e
'ara'etul sub care, uneori, se s'r4eau nencetat %alurile sau, alteori, abia alintau trmul ori se
3ucau cu noi, stro'in!u-ne -runtea a'lecat s're ele$ Ea le 'ri%ea atent cum s'lau nencetat
'ietrele uriase, a4lomerate acolo 'entru a sustine 'romena!a$
B Cum e cu su-erintaN o ntrebam uneori, stiin! c-i -ace 'lcere s-mi recite 'entru a nu stiu
c/ta oar o anumit cu4etare, sau una !intre cele !ou 'oe,ii -rantu,esti 'e care nu le-am au,it
!ec/t !e la ea$
B Su-erinta e ca %alul mrilor s'ume4toare ce, i,bin! aceeasi 'iatr alb si strlucitoare, o-
nne4reste$ Cor'u-n care$$$
B Cor'u-n care inima s-a nne4rit B continuam eu B e un c<in nsu-letit$
Re'etam cu ea cu4etarea, sau o continuam, -r s a-lu !e un!e o culesese$ 1oate c i-o scrisese
%reun cole4 !e scoal 'e un album, asa cum nu am stiut nicio!at un!e a 4sit acele !ou 'oe,ii
-rantu,esti 'e care le stia 'e !ina-ar$ Qa!arnic le-am tot cutat 'rin antolo4ii$ M ntreba ea 'e
mine;
B 6u, care iubesti 'oe,ia, cum !e nu stii !e cine sunt scrise %ersurile asteaN Sunt at/t !e
-rumoaseS mi 'lac asa !e multS
si, -iin!c 'eisa3ul marin o 're!is'unea la %isare, iar statuia 'oetului la 'oe,ie, nce'ea s-mi
recite;
"0.
B 1uisIue tout est -ini !esormais entre nous,
1uisIue3e ne 'uis 'lus au -on! !e tes Geu=-ous,
Au -on! !e tesGeu= !e lumiere, lire l Fa,ur, l F<ori,on, l Fin-
-ini,
1uisIu Fa%ec notre amour c Fest bel et bien-ini,
Ecoute, o mon amant, m !erniere'riere$$Y
Ri!icam !in umeri$ Ar -i !orit mult s a-le cine a scris cu4etarea amintit si cele !ou 'oe,ii
-rantu,esti; +e De'art si M !erniere 'riere$ Am co'iat mai t/r,iu aceste !ou 'oe,ii, ca s nu se
'iar! o !at cu EA, ca s rm/n 'entru tot!eauna ce%a !e la EA, ce%a ce se 'otri%ea asa !e mult
cu -irea ei sentimental, nc/t m ntrebam uneori !ac nu le scrisese c<iar ea ntr-un moment !e
ins'iratie$
Dimineata, 'lecam la 'la3 m'reun$ 1arcur4eam un !rum !estul !e lun4 '/n acolo$ : obosea
!rumulN Ce im'ortant a%ea !in moment ce era cu mineS
: re%! acum 'e 'la3, ntins ntr-un se,lon4, cu 'lrioara alb a'lecat 'e un oc<i, !ormit/n!
sau urmrin! interesat ce se 'etrece n 3urul ei$ C/n! ieseam !in a' si o cutam cu 'ri%irea, o
!es'rin!eam ime!iat !in multimea !e tru'uri a4itate sau somnolente, asa cum la cinemato4ra-
!istin4i ime!iat, 'e o stra! a4lomerat, eroina 'rinci'al 'rintre -i4urantii ce re're,int trectori
necunoscuti, care 'entru tine nu contea,$ C/n! iubim, 'entru -iecare !intre noi, sin4urul lucru
im'ortant este -'tura iubit, restul oamenilor 'e care-i nt/lnim a'roa'e c nu e=ist$ Ei nce' s
e=iste !in nou 'entru noi !oar !in cli'a n care ne-am !etasat !e -'tura iubit$
M a'ro'iam, m a'lecam asu'ra EI si umbra ca'ului meu m/n4/in!u-i oc<ii nc<isi o -cea s
tresar !in calma ei somnolent;
) Cum totul s-a terminat !e-acum ntre noi, ? Cum nu mai 'ot B n a!/ncul oc<ilor ti a'rinsi, n
a!/ncul oc<ilor ti !e lumin B s citesc a,urul, ori,ontul, in-initul, ? Cum !ra4ostea noastr
c<iar s-a s-/rsit, ? Ascult-mi, iubitul meu, ultima ru4$$$ (Ib$ -r$* (n$ e!$*$
"00
B 8ata baiaN Ai si %enitN $Io%>
i r/!ea -ata 'entru c eram !in nou acolo, l/n4 EA$ Acum, totul era bine$ C/te nu se
nt/m'laser n 3urul ei n li'sa meaS nce'ea s-mi 'o%esteasc$ Nu ati'iseN De un!eS nc<isese
oc<ii !oar acum, n urm, !ar '/n atunci$$$
si 4lasul cu care-mi relata !i%ersele nt/m'lri care o amu,aser era 'entru mine la -el !e
m/n4/ietor ca m/na EI, 'e care, c/n! m !urea ca'ul, si-o trecea alintor 'e -runtea mea
-ierbinte$ M/na aceea mi transmitea toat 4ri3a, toat !ra4ostea, tot re4retul EI !e a m %e!ea
bolna%, n!ulcin-!u-mi, 'arc, !urerea$ Era cal! B sau rece c/n! -runtea mi ar!ea B,
'rotectoare, asa cum nici o alt m/n nu %a mai -i 'entru mine, 'oate, nicio!at$
Du' unul !intre acele conce!ii, cam toate la -el, 'etrecute m'reun la mare, abia ne ntorsesem
acas si ne !es'ac<etasem lucrurile, c/n!, ntr-o noa'te, o nenorocire a r-'us-o, o su-erint
neaste'tat$
Du' acci!entul -atal, a nce'ut 'entru EA o lun4 a4onie, care i-a 'resc<imbat ultimii sase ani
!in %iat ntr-un c<in nentreru't$ Am trans'ortat-o la s'ital, un!e a su'ortat cu neaste'tat liniste
su-leteasc o o'eratie lun4 si 4rea$ A ,cut a'roa'e o lun acolo, 'e un 'at !e -ier, 'rintre
oameni strini, 'rintre acci!entati si in-irmi, culcat 'e s'ate, a'roa'e imobili,at$ @eneam !e
!ou ori 'e ,i s-i a!uc !e m/ncare, se!eam l/n4 EA c/te%a minute, a'oi o 'rseam '/n a
!oua ,i$ M urmrea cu 'ri%irea '/n la usa salonului, !e un!e-i mai -ceam un semn !e bun
rmas si se ntorcea cu 4/n!urile la su-erinta, la sin4urtatea, la !e,olarea B si la s'eranta c
o'eratia 'oate %a -i reusit, c-si %a relua %iata !e alt!at, alturi !e mine$ Dar s'erantele EI,
ncura3ate !e cele 'e care i le !!eam n scurtele mele %i,ite la s'ital, n-au -ost 3usti-icate$
Re-acerea mult aste'tat a tesuturilor nu
"09
s-a 'ro!us$ Me!icii mi-au !at !e nteles c o can4ren ar 'utea s sur%ina si, o !at cu aceasta,
ine%itabil, s-/rsitul$
Am a!us-o acas -r/nt su-leteste, binenteles -r s-i s'un ce au,isem !e la me!ic, mi rsunau n
urec<i cu%intele acestuia; 7Dati-i s mn/nce tot ce 'o-teste, -aceti-i orice 'lcere, 'entru c, !in
'cate$$$9 Asa am -cut, cu un !e%otament ncura3at !e !is'erare$ I-am %in!ecat escara cu care se
ntorsese, i-am !es-cut ban!a3ul, am s'lat-o, am 'ie'tnat-o, i-am n-rumusetat o!aia, am
%e4<eat-o cu o !orint slbatic !e a -ace 'osibil im'osibilul$ si, n bun 'arte, am i,butit$
Can4rena nu s-a 'ro!us$ Cu tim'ul, a i,butit s se ri!ice !in 'at si, a3utat, s -ac 'asi 'rin o!aie$
C/n! m ntreb cum am re,istat am/n!oi sase ani, EA co'lesit !e su-erint B 'entru c o
in-irmitate atra4e !u' ea altele B, iar eu %l4uit !e oboseal, nesomn, !is'erare si 4/n!uri
ne4re, mi s'un c numai iubirea unuia 'entru cellalt ne-a !at aceast 'utere$ EA a trit asa cum
a trit acesti ultimi sase ani 'entru ca a %rut s triasc> a su'ortat o'eratia, a'oi imobilitatea,
c/r3ele, claustrarea ntre cei 'atru 'ereti ai o!ii, 'entru c, n sc<imbul su-erintei, a%ea mai
!e'arte bucuria !e a m %e!ea mereu l/n4 'atul EI sau la bratul EI, iar eu, oric/t !e 4reu mi-ar -i
-ost uneori, nu 'uteam conce'e ca m/ini strine s-o a3ute$
Un ra'ort amnuntit asu'ra %ietii noastre !in acei ultimi ani !e iubire su'rem si !e tortur ar -i
'oate 'rea lun4 'entru cine ar citi aceste 'a4ini, ncerc s m obisnuiesc cu !ureroasa realitate a
im'osibilittii transmiterii simtmintelor noastre !in cau,a st/n4ciei cu care m/nuim limba3ul$
Dac nu a%em !arul !e a emotiona, rm/nem sin4uri cu !urerile si cu bucuriile noastre$
Se cu%ine, asa!ar, s m limite, la re!area succint a nt/m'lrilor, -r s insist asu'ra lor$ Si
totusiS Dac as 'utea s e%oc tensiunea cu care !uceam n s'ate -iecare or !in ,i si !in noa'te,
sub amenintarea com'licatiilor in-irmittii ei si a con4estiei cerebrale ce-si %estea 're,enta 'rin
s'asme ce !urau uneori o noa'te si o ,i, 'oate c as 'utea
"9#
-i mai con%in4tor, mai %re!nic !e cre,are$ Cititorul ar ntele4e 'oate mai bine cum anii !e
ncercare, !esi semnati cu momente !e iritare, !e e='lo,ii ner%oase, !e oboseal, !e 'o-t !e
e%a!are, !e !is'erare, au alimentat iubirea, au cimentat-o, au conto'it-o cu %iata si i-au !at un
sens ma3or$ +a Roc<e-oucaul! s'unea, mi se 'are, c iubirea e ca un -oc 'e care %/ntul l stin4e
c/n! e nensemnat si-1 'resc<imb n incen!iu c/n! e 'uternic$ 1ersona3ul 'rinci'al al acestor
r/n!uri nu e nici EA, si nici eu, ci iubirea$ Nu are im'ortant 'e cine iubim$ EA 'oate -i sotia,
-emeia 'e care o iubim, sora, mama, bunica, -iica, un -rate, o 'rieten sau un 'rieten !ra4, c<iar si
un c/ine, n-are im'ortant, 'entru c nsemntate are !oar simtm/ntul -cut !in bucurie si
!urere, !in !e%otament si !uiosie, !in !is'erare si s'aima, !in mil si melancolie, !in aste'tare,
!in !or, !in amintiri$ Dar sa m ntorc la relatarea ntreru't$
n 'rimii trei ani care au urmat acci!entului, am !us-o %ara, ca mai nainte, la mare$ Eu B ca s-i
!au ilu,ia c totul e a'roa'e ca alt!at, iar EA B ca s nu m li'seasc !e bucuria !e-a re4si
litoralul, ca alt!at$ De'lasrile acestea esti%ale i erau -oarte incomo!e$ 6rebuia s su'orte o
cltorie !e cinci ceasuri n autoturismul unor %ecini bine%oitori, iar acolo s nu se bucure !e
mare lucru, n 'rimul an, mer4ea, la bratul meu, '/n la restaurantul !e 'este !rum !e casa un!e
locuiam, n al !oilea an, o !uceam uneori !oar '/n la banca !in -ata casei, !e un!e 'ri%ea stra!a,
n al treilea an, n-a mai iesit !in o!aie$ @e!ea !e la -ereastr mosc<eea !e 'este !rum si o !istrau
4ru'urile nentreru'te !e turisti strini care intrau s-o %i,ite,e$ @acantele la mare !e%eneau 'entru
ea, tot mai mult, am4iri, 'seu!ocltorii !i-icile, !ar nu se 'l/n4ea$ Era sociabil ca mai nainte,
bucuroas c/n! 4a,!ele %eneau s-i %orbeasc> le s'unea 4lume, !e 'arc ar -i uitat !e EA$
A'roa'e c se resemnase$
Du' acesti trei ani n care tot mai s'eram o %in!ecare, au urmat alti trei ani, n care m-am
multumit s o %! instalat ntr-un -otoliu (stia c nu-mi 'lace s o %! ,c/n! 'e
"91
'at si, oric/t i-ar -i -ost uneori !e 4reu, s !!ea 3os, se mbrca si o ase,am n -otoliu*, 'urt/n! o
roc<ie oarecare, o blu, sau un 'ulo%er, iar 'e 4/t nea'rat mr4ele, 'entru ca, !u' ce t/r/m 'e
'arc<et -otoliul si-1 !uceam n -ata mesei !in cealalt o!aie, sa am eu, !ac nu si EA, im'resia c
e tot cea !in trecut$ At/ta tim' c/t n-o %e!eam ,c/n! n 'i3ama sau n cmas !e noa'te, mai
'stram ilu,ia unei %ieti normale n cminul nostru$
1ri%ea la tele%i,or cu 'lcere, !ar %e!erea i slbea !in cau,a unei cataracte nc neo'erabile,
ast-el nc/t !e la un tim' nu mai %e!ea !ec/t -oarte %a4 ce se 'etrecea 'e ecran$ Se uita totusi$ De
citit, !in acelasi moti%, nu mai citea !ec/t cu lu'a$ S're s-/rsit, si limitase lectura la aceea a
'ro4ramului !e ra!io$ A%ea un mic a'arat cu tran,istori, 'e care a%ea 4ri3 s mi-1 cear n -iecare
!imineat, !u' ce o a!uceam, mbiat, 'ie'tnat si 'ar-umat, n -ata mesei !in mi3locul o!ii$
Se obisnuise, n urm, s -ac economie !e cu%inte c/n! mi cerea c/te ce%a$ De 'il!, c/n! a%ea
ne%oie !e a'aratul !e ra!io, mi s'unea at/t;
B C/ntretulS
Iar c/n! trebuia s-si ia !octoriile, mai ales 'e cele !estinate sa 're%in trombo,a;
B 1icturileS
Renuntasem !e mult la s'eranta c se %a %in!eca %reo!at$ Mai s'eram ca me!icamentele s-i
're%in !eclansarea unui acci!ent cerebral, m'otri%a ametelilor, 'a'a%erina i !e%enise <rana
,ilnic, 'e l/n4 multe alte !octorii, !u' care aler4am uneori !e,n!3!uit 'rin nenumrate
-armacii$ C/n! le 4seam, mi se 'reau !aruri !e mare 'ret, 'e l/n4 care aurul sau 'ietrele
scum'e ar -i -ost 'lea%$
Du' ce-si sorbea, !imineata, ca-eaua cu la'te, ru'ea '/inea rmas n buctele mici !e tot, ca s
<rneasc 4u4us-tiucii care ne bteau la 4eam$ Dac nu a%ea '/ine !estul, mi amintea, tot
laconic, !e ritualul <rnirii 'orumbeilor, s'u-n/n!u-mi;
B 8olubiiS
"9"
Bucuria %ietii i se re!usese tre'tat la -oarte 'utin, si EA 'rea c se multumeste cu at/t, c nu
!oreste mai mult$ i 'lcea s-si <rneasc 4u4ustiucii, s asculte la ra!io romante sau mu,ic
usoar (teatrul sau mu,ica sim-onic o oboseau*, sa -ac o 'arti! !e crti cu cele c/te%a ru!e sau
'rietene ce %eneau o !at sau !e !ou ori 'e s'tm/n s o %a!, o amu,au m/ncrurile sim'le
're'arate !e mine B care abia acum mi !esco'eream 'seu!otalente culinare B si 4sea ca tot ce
4team eu era -oarte 4ustos, 'robabil ca s m stimule,e, iar seara 'ri%ea la tele%i,or at/ta c/t
'ri%eam si eu, 'oate mai mult ca s stea l/n4 mine, 'e un alt -otoliu, !ec/t !e !ra4ul unei
emisiuni 'e care abia o ,rea$
n -elul acesta, eram totusi -ericiti$ Ne obisnuisem cu su-erinta, cu no'tile n care, !e mai multe
ori, m ri!icam !in 'at si m re'e,eam s %! ce -ace, atunci c/n! nu m c<ema c<iar EA, cu
rarele s'asme cerebrale, cu ametelile, cu nesi4uranta, cu teama !e mai ru B si tot mai 4seam
!estule momente !e !estin!ere$ A%ea nebnuite resurse interioare 'entru a se bucura !e %iat, n
ciu!a in-irmittii si a sirului !e 4reutti !e tot -elul$ &re!ona o romant, si amintea %ersuri, ca
alt!at, si se str!uia s memore,e altele noi$ n ultima %reme, si amintise !in nou !e alte
%ersuri triste, 'e care nu le au,isem nici !in 4ura EI, si nici !in alt 'arte si 'e care mi le re'eta
mereu, cu o %oce tremurtoare si cal!, ca si cum, s'un/n!u-mi-le, i-ar -i %enit s 'l/n4;
N-o mai iubesc, !ar m-n!eamn : urm !e %ec<i obicei S trec n amur4ul !e toamn 1rin -ata
-erestrelor ei$
Iar !ac 'ri%esc 'rintre 4ratii Nu caut acum, ca-n trecut, 6rec/n!, s m-nc<in a!oratei si urma-i
%,/n!, s-o srut$
B C/t !e -rumosS e=clama EA$ De cine e 'oe,ia astaN
$ "9)
Am rs-oit si !e !ata asta n !etaliu toate materialele biblio4ra-ice 'e care le a%eam, ca s-i -ac
'lcere, !ar n-am 4sit %ersurile$ C/t i-ar -i 'lcut s a-le cine le-a scrisS Mai t/r,iu, 'omenin! !e
ele +uciei Demetrius, mi-a s'us c sunt cu%intele unei %ec<i romante, si c<iar mi-a -re!onat-o$
Rs'unsul %enea ns 'rea t/r,iu si mi-a 'rut !ureros !e ru c nu i-1 mai 'uteam transmite$ Asa
cum ne 'are !ureros !e ru !e at/tea si at/tea lucruri care %in 'rea t/r,iu si rm/n 'entru
tot!eauna nes'use sau ne-cute$
m'reun am !esco'erit, tot 'e-atunci, un sonet al lui @la-<ut si, asa cum o!inioar acea -ra,
!in Marcel 1roust ne nc/ntase n aceeasi msura, sonetul ne-a tulburat 'e am/n!oi$ Ne-am !at
osteneala sa-1 n%tm 'e !ina-ar si-1 rosteam a'oi n acelasi tim' m'reun, 'ri%in!u-ne unul
'e cellalt, ,/mbin!;
B De-acum, is'ititori, n %an mai cat @iclenii oc<i$$$ i stiu at/t !e bineS :, nu mai tremur c/n!
m uit la tine, si a,i te iert, cci rana-i %in!ecat$
: alt 'oe,ie 'e care o re'eta n urm era !e Minulescu; Iubire, bibelou !e 'ortelan, si asta !e
!ra4ul ultimelor %ersuri, 'e care le s'unea 'ri%in!u-m cu nteles, 'entru c-i sunau ca o ru4 'rin
care im'lora !estinul s-i mai acor!e nc un an !e %iat, mcar un an, 'entru a mai tri, -ie si asa,
in-irm, su-erin!, b/ntuit !e ameteli, c,/n! n letar4ia s'asmelor cerebrale, !ar oricum, alturi
!e mine;
BAstea't-m la -el nc un an Un an mcar, at/t, un sin4ur anS
Asa i se a!resa EA mortii, si 4lasul i se neca n 'l/ns, i luam ca'ul ntre 'almele mele si-i
srutam oc<ii cal,i$
B C/t esti !e bunS :ric/t as su-eri !e mult, tot as %rea sa mai triesc, -ie si asa, numai s -iu
l/n4 tineS
si, !u' sase ani !e su-erint, -r nici o s'erant !e a se nsntosi, nea3utorat si '/n!it !e
moarte, am au,it-o so'-tin!u-mi, si nu o !at, aceste incre!ibile cu%inte;
B Nu suntem, noi !oi, -ericitiN
"9
B tie si numai tie, mi-a mrturisit EA ntr-o ,i, arat/n-!u-mi mal!rul !e me!icamente !e 'e
msuta !e l/n4 'at, ti !atore, %iata$ Qi !u' ,i si noa'te !u' noa'te m-ai %e4<eat, 4onin!
moartea !e la c't/iul meu, ca 'e o musc mare, nea4r si insistent, ce se ntoarce mereu s're
locul !e un!e a -ost alun4at$ Cine ar mai -i -ost n stare !e at/ta !e%otamentN
As -i %rut s-i rs'un!;
B Stau si %oi sta tot!eauna alturi !e tine, -ie si cu m/inile 4oale, !ar 4ata oric/n! s-ti s'l
obra3ii si s-ti 'ie'tn 'rul, s-ti torn la mas %inul n 'a<ar si s-ti ru' '/inea$
Dar, ca si alt!at, 4ura mi s-a nclestat, si momentul 'rielnic e-u,iunilor sentimentale care i-ar -i
a!us m/n4/iere a trecut$ si c/t ne%oie a%em, n momentele critice ale %ietii, sa stim, s ni se
s'un, s -im si4uri sa suntem iubiti, c cel care st l/n4 noi nu o -ace !in interes, !in !atorie sau
n sila, ca nu suntem 'entru el o 4reu su'ortabil 'o%ar$ @oia s-i con-irm ntr-un -el sau altul c
nu m-am sturat !e EA, !ar nu eram n stare s rostesc cu%intele 'e care simteam c le aste'ta$
Am a%ut -at !e EA su-letul Cor!eliei, care n-a 'utut s-i s'un re4elui +ear c-1 iubeste, iar
c/n! 1-a lsat s ntelea4 asta a -ost 'rea t/r,iu$ 6cerea Cor!eliei a !eclansat toat !rama$
6cerile mele mi-au atras remuscri, care m co'lesesc acum, c/n! nu mai 'ot -ace nimic$ C/te
lucruri, care ar -i 'utut s-o m/n4/ie, au rmas nes'use !in-tr-o con!amnabil s-ial, !in ne'utinta
!e a rosti %orbe mari$ +e 'ort acum n minte ca 'e niste 'ete !e ru4in ale constiintei, 'e care nu
le s'al nici o a'$
ncerc uneori s-mi m'ac constiinta, amintin!u-mi !e !u'-amie,ele si !e serile n care, ani !e-a
r/n!ul, c/t a -ost bolna%, am stat acas, alturi !e EA, citin!u-i %ersuri, ascult/n! m'reun
mu,ic sau 3uc/n! crti$ Numai c rul, c<iar n cantitate mai mic !ec/t binele 'us 'e c/ntar,
at/rn mai 4reu$ Uitm mai lesne binele 'e care ni 1-a -cut cine%a !ec/t
"95
o %orb n !oi 'eri a aceluiasi om, cu care ne-a o-ensat$ Uitm ser%iciile 'e care le-am -cut
cui%a, !ar nicio!at un cu%/nt ur/t 'e care i 1-am s'us ntr-un moment !e iritare, mi amintesc,
!esi4ur, c ,i !u' ,i am n4ri3it-o -r a m cruta, c au -ost ani n care n-am !ormit o sin4ur
noa'te linistit, !ar m obse!ea, cele c/te%a re'rosuri care i le-am a!resat n momente !e mare
oboseal, sau n cli'e n care t/n3eam !u' c/te%a ceasuri !e e%a!are ntr-un alt uni%ers, !e
!estin!ere, !e a%entur$
: lun urias, rotun! si -os-orescent s-a ri!icat 'e cerul !e culoarea otelului, si asta 'rea
!e%reme, ca si cum cine%a ar -i %enit la nt/lnire cu mult nainte !e ora -i=ata, si astea't acum
stin4<er si sin4ur, 'oate ,a!arnic$ Marea trebuie s -ie rece, iar trmul, mturat !e %/nt, cenusiu si
'ustiu$ Mai e mult '/n la %arS Mi se 'are o %esnicie !e c/n! EA nu mai e l/n4 mine$ si n
acelasi tim' mi se 'are c nu a trecut !ec/t o cli'S
1ri%irea EI si 'strase %ec<ea si !ureroasa scli'ire, ru4toare c/n!, %,/n!u-m obosit si iesit !in
-ire, mi so'tea;
B Nu m certaS stiu c-ti -ac %iata amar$ larta-mS n loc s-i cer eu iertare, mi cerea EA mieS
Q/mbetul si 'strase, si el, ntrea4a can!oare sau se n%luia n tristete c/n! mi s'unea;
\B Are s-ti -ie ur/t -r mineS Ce-ai s -aci !u' ce ai s rm/i sin4urN
Nu-mi 'lceau ast-el !e ntrebri si, 'entru a le curma, i-am rs'uns o !at;
B Am s scriu$$$ Am s cltoresc$$$
B Da$ Asa s -aci$$$
Cu%intele cele mai obisnuite ale celor !is'ruti ne 'ar, !u' ce nu-i mai a%em 'rintre noi, 4rele !e
sens, sau c<iar 'orunci ce se cer m'linite$ De aceea am rence'ut s scriu si am -cut o cltorie
n 8recia, un!e 'rieteni %ec<i si !ra4i m-au
"9A
'o-tit ca s-mi m/n4/ie !urerea$ Dar nici scrisul, si nici cltoria minunat n-au i,butit s-mi
stear4 !in minte cu%intele EI, 'e care mi le s'unea uneori, nainte !e a se culca;
B 1oate c te mbrtise, 'entru ultima oarS
Se temea ca %a muri n somn, si be,na somnului i-a ntunecat mintea, trans-orm/n!u-i -'tura
ntr-o -iint ce 'stra !oar c<i'ul$
Mi-a -ost !at s-i %! tru'ul a'ucat !e m/ini strine, le4at !e un scaun, cobor/t cu li-tul, ntins 'e
o tar4a, %/r/t ntr-o !ub a Sal%rii si trans'ortat, m'reun cu mine, la S'italul Central, un!e a
intrat 'e m/na me!icilor si a asistentelor me!icale$ Iar eu, 'entru care EA continua s -ie, mai
mult ca oric/n!, ratiunea !e a -i, n-am mai -ost a!mis !ec/t cu 4reu s intru n ,ilele urmtoare,
ca s-o %!, c<iar si !oar c/te%a cli'e$ 1entru a o %e!ea !e !ou ori 'e ,i !in -u4, clan!estin, eram
ore ntre4i 'e !rumuri, !ar ce a%eam mai bun !e -cut !ec/t s mer4 acolo si s cersesc unora si
altora n4!uinta !e a-i m/n4/ia -ata, sau mcar !e a o ,ri !in 'ra4N C/n! i,buteam sa m
a'ro'ii !e 'atul EI, o ntrebam;
B Sunt eu, m recunostiN
M 'ri%ea ne!umerit si ri!ica !in umeri$ :are ntele4ea ce-i s'unN Nu 'ot s stiu; nu a%ea
!estul 'utere ca s se concentre,e si s-si aminteasc cine sunt$ 1ri%irea EI m urmreste mereu$
E, 'oate, cea mai %ie ima4ine B !ac nu sin4ura B ce mi-a rmas n minte si-mi a'are c/n! m
4/n!esc la EA$
Din ,i n ,i era mai bine$ nce'ea s-si re%in$
B E un a!e%rat miracol ceea ce se 'etrece cu bolna%aS, mi s'unea, !u' a sasea sau a sa'tea ,i
!e s'itali,are, me!icul$
B @-a stri4at toat noa'teaS, mi-a s'us o !at o sor$ 6recuser nou ,ile !e c/n! era la Central,
la sectia !e reanimare, <rnit arti-icial si ,c/n! mereu culcat 'e s'ate$
B M recunostiN am ntrebat-o !in nou, ca n -iecare ,i, !e alt-el$
B @reau acasS mi-a rs'uns clar si !estul !e tare$
"9.
Ce !ureros mi-a rsunat n urec<i, si-mi rsun nc, acest !ureros 7%reau acasS9, rostit 'arc !e
un co'il$ Era constient si se %e!ea sin4ur 'e un 'at !e s'ital, !e'arte !e mine, !e micul uni%ers
al lucrurilor !in o!aia ei$ N-am a!us-o$ Nu se 'utea$ 6rebuia s o mai las c/te%a ,ile n s'eranta
c, n4ri3it acolo, o s-si re%in 'e !e'lin$ N!3!uiam c se %a %in!eca si !e !ata asta, asa cum
se %in!ecase !e s'asmele cerebrale !in anii trecuti$ Dar, ntr-o sear, mi-au tele-onat !e la s'ital si
m-au c<emat$ C/n! am a3uns, !e la intrarea sectiei !e reanimare am au,it-o 4em/n!$
Amintirea acelei seri n care EA stri4a si nimeni nu stia ce are mi-a rmas nti'rit n minte cli'
!u' cli', ca un -ilm !e 4roa,$ Era !uminic, iar me!icul care o n4ri3ea era !e ne4sit$ A -ost
a!us un me!ic !in alt sector al s'italului, s-au !at tele-oane, tim'ul trecea, eu se!eam l/n4 'atul
ei, ieseam 'e cori!or, m ntorceam, intram n biroul un!e me!icii se!eau !e %orb, iar EA
continua s se %aite ca o 'asre rnit$
B Ce te !oareN am ntrebat-o$
B BurtaS mi-a rs'uns, luci!$
1e !e o 'arte, nce'ea s se %in!ece, iar, 'e !e alt 'arte, o surs necunoscut !e !urere si -cuse
a'aritia$ Me!icii oca,ionali !e la S'italul Central s-au temut !e oclu,ie intestinal si au e='e!iat-
o n seara aceea la Ur4ent$ Au o'erat-o$ A !oua ,i !imineata, c<irur4ul mi-a s'us c au tiat-o
!e4eaba, 'entru c toate or4anele interne erau la locul lor$ Atunci !e un!e 're%eniser !urerileN
Nimeni nu stia$ Am %,ut-o !ormin! linistit !u' o'eratie$ Eram bucuros c cel 'utin nu se mai
%ait$ I-am luat m/na st/n4 n m/na mea si mi-a str/ns arttorul m/inii !re'te ntre !e4etele EI,
ca un co'il$ A -ost un 4est re-le=, !esi4ur$ Dar, 'entru c i-am simtit cl!ura stiut a m/inii,
linistit, am 'rsit s'italul ca s m ntorc !u' c/te%a ceasuri, c/n! nce'eau orele !e %i,it, ntre
tim', am 'ier!ut %remea <oinrin! 'rin m're3urimi, 'o'osin! 'e o banc, 'ri%in! la niste co'ii
care se !!eau n lea4n, '/n !u'-amia,, c/n! am urcat !in nou la reanimare,
"90
s'er/n! c s-a tre,it$ Din ca!rul usii, i-am %,ut tru'ul aco'erit n ntre4ime cu un cearsa-$ As -i
%rut B ca si EA, !e altminteri B s moar n bratele mele, !ar !estinul a %rut alt-el$
Asa s-a s-/rsit a4onia EI B si a nce'ut a mea$ Remus-crileS De ce nu am 'utut -i n acei ultimi
ani mai rb!tor, !e ce-mi 'ier!eam uneori cum'tul, !e ce o n!ureram, !e ce nu am -ost mai
tan!ru, !e ce at/tea si at/tea lucruri au rmas nes'useN De ceN
Nu i-a mai -ost !at s triasc B nc un anS
M ntreb cum !e mi-am 'utut 'stra -irea, %,/n!-o -r %iat si cal! nc, a'oi moart si rece,
n sicriu, a'oi cobor/t n 'm/ntN E !re't c -ormalittile necesare nmorm/ntrii au -ost
n!e'linite !e %ecinii bine%oitori, -r s'ri3inul crora nu stiu cum m-as -i !escurcat$
Nen!em/natic cum sunt, 'rbusit su-leteste cum eram atunci, cre! c aler4tura !u' certi-icatul
!e !eces, !u' mblsmare, sicriu si celelalte m-ar -i e'ui,at cu totul$ &a'tul c %ecinii mei,
Milica si me!icul 1etre An!reescu, m-au lsat, -r s-i ro4, cu o a!mirabil !iscretie, s-mi
constienti,e, n %oie !urerea a -ost 'entru mine o bine-acere, sin4ura m/n4/iere n acele
momente$
M ntreb, !e asemenea, cum am 'utut s triesc, s mn/nc, s !orm, s %orbesc, sa mai citesc
n!at !u' aceea, mi s'un c n-am iubit-o !estul, !in moment ce am 'utut continua sa triesc si
s nce' c<iar s m bucur !e %iat$ Dar, !e atunci, ce%a n mine s-a sc<imbat ireme!iabil$ Sunt ca
un instrument mu,ical ce continu s -ie utili,at, !ar c-ruia-i li'seste o coar!; locul ei a -ost luat
!e alta$ Cea care %ibra 'entru EA a nce'ut s-si ira!ie,e 'ro'riul nteles, s-si re%erse n cu4etul
meu 'ro'ria-i tain, cea a !orului 'ermanent !e EA, a amintirii EI obse!ante, a ntrebrii
c<inuitoare si 'oate absur!e; s nu -i rmas oare !in EA, n 3urul meu,
"99
nimic, nici o entitate care s 'ulse,e s're mine mesa3ul eloc%ent si ine'ui,abil al iubirii 'e care
mi-a 'urtat-oN Am uneori im'resia ca %orbesc cu 4lasul EI, c -ac 4esturi care erau ale EI, ca si
cum i-as -i mbrcat su-letul ca 'e-o cmas$ &r EA, m simt e=terior mie nsumi, o alteritate
alienat ntr-o lume creia i sunt recunosctor c m caut, c m %i,itea,, c-mi caut to%rsia
-r s-i -iu necesar$ E=istam 'entru EA, -iin!c a%ea ne%oie !e mine, -iin!c eram aerul 'e care-
1 res'ira$ M a4itam s mi se 'ublice o carte !oar s're a-i -ace EI o bucurie$ M ntrebam uneori
c/n! %oi mai 'utea !ormi o noa'te ntrea4 -r 4ri3, si-mi blestemam ntrebarea$ Acum !orm
linistit B !ar ce -olosN
ntr-o noa'te, am %isat c sunt ncon3urat !e a'e 4rele, tulburi, c 'lutesc 'e ele ca un na%i4ator
temerar, !ar slab, nesi4ur> -urtuna si noa'tea se n%/rte3eau ametitor n 3urul meu, iar st/ncile si
ceata luau n!rtul oc<ilor mei nc<isi n-tisri omenesti$
@isam c oscile, ntre tentatia e=tremelor, ntre is'ita Absolutului si cea a crnii$ Se -cea ca nu-
mi 'uteam lua oc<ii !e la a4itatia mrii, -ascinat !e sc/nteierile ei %er,i ntunecate si %iolete$
@isam c m abat !in !rum, c sunt n !eri%, c, asemenea lui Ulise, m sustra4 c<emrilor, m
o'resc si -u4 !in locul n care m-am o'rit, c m strecor %iclean 'rintre monstrii mei !ra4i si c
m n!re't, cu '/n,ele corbiei s-/siate si cu catar4ul -r/nt, s're un 'ort linistit si 'rimitor$ stiam,
n %is, c m astea't acolo o umbr ntins 'e un 'at, ca o statuie culcat 'e un sarco-a4, o
're,ent im'on!erabil ca un -reamt, ca o soa't, al crei rost !e a -i e iubirea, o entitate 'ali!,
stears, si totusi mai tare !ec/t toti monstrii mei !ra4i !in trecut, 'e care am mbrti-sat-o ca 'e o
a!e%rat 1enelo'e, 'l/n4/n! !e bucurie$ si l/n4 EA am rmas, ls/n! corabia s se !e'rte,e,
4oal, ca o coa3 !e nuc, n %oia %alurilor$
M-am tre,it c<em/n!-o, im'lor/n!-o s mai rm/n l/n4 mine$ Dar, !in %isul care se !estrma,
!oar lacrimile ce-mi u!au -ata si 'erna erau reale$
No'tileS No'tile -r EAS +umina ,ilei, c<iar asa -umurie cum e la nce'ut !e !ecembrie, o 're-er
!e mii !e ori lun4ilor no'ti n care nu o %ise,$ +umina ,ilei e miscare, -or-ot a!uctoare !e uitare
B be,na n sin4urtate ns mi-a!uce aminte !e no'tile n care-i '/n!eam rsu-larea, n care tre-
sream la orice miscare a EI, si m 4rbeam s-i simt str/n4erea m/inii, cal!, ca !e co'il, si s-i
srut icoana -runtii$ No'ti !e %e4<e ale unui str3er neconsolat$ Se temea s nu moar n somn
-r s m mai %a!, -r o ultim mbrtisare$ C/n! m simtea alturi, n ntuneric, se a4ta !e
mine a%i!, a'roa'e cu !is'erare$ Aste'tam s o n%luie !in nou somnul, iar c/n! ntele4eam c a
cu'rins-o n ceata lui !e -antasme, nc<i!eam oc<ii, m linisteam, !ar nu mai a!ormeam uneori
!ec/t s're ,iu$
Acum, c/n! no'tile mi amintesc !e EA, !e trecutul nostru, !e banalele nt/m'lri !in care ne-a
-ost tesut %iata naintea marii su-erinte, c/n! o %ise, culcat 'e un 'at !e s'ital sau c/n! am
im'resia c-i au! 4lasul, m tre,esc !imineata !escura3at si sin4ur$
si iat c-mi 4sesc totusi o m/n4/iere, scriin! !es're 3 EA si !es're alte c/te%a umbre, care, cele
mai multe, au 're-ce!at-o sau au urmat-o n acea m'rtie !e un!e nimeni nu s-a mai ntors$
E'ilo4
n !u'-amia,a aceasta, m-am !us !in nou, sin4ur !e ast !at, !u' amar !e %reme, la lacuri, ca
s nu li'sesc !e la srbtoarea S/n,ienelor, stranie si %ec<e, 'e care mult %reme am !at-o uitrii$
De aceea, remuscrile m ntorc la ea ca la o mare !ra4oste a trecutului, 'e ne!re't aban!onat,
sau ca la o ani%ersare, iarsi 'e ne!re't ne4li3at ani !e ,ile$
Qiua asta mi-aminteste nu numai !e bine cunoscuta -eerie s<a2es'earian, !ar, mai ales, !e
'4/nele si ba<icele ritualuri cu care e nt/m'inat, n tara Pale%alei, aceast ,i, cea mai lun4
!in an si cea mai luminoas$
Dar a,i, amintirea anilor 'etrecuti n &inlan!a n tim'ul r,boiului, a bucuriei cu care e srbtorit
acolo ,iua si noa'tea ce o 'remer4e, mi e umbrit !e amintirea anilor mei !e !e,orientare ce au
urmat r,boiului, c/n! aler4am !e S/n,iene 'e malul lacurilor bucurestene, s're a-mi !e'l/n4e
%iata ce mi se 'rea !e-initi% nc<is$
A,i, n -ata lacului mi-am trecut n re%ist %iata$
Un!e esti, co'ilrieN Ca ieri a%eam o't ani, la 6/r4u Mures, si 3ucam 'e scena mare a 1alatului
Cultural rolul lui A!am, Marioara :'rean -iin! E%a, iar cole4ul meu Mircea lustian 4onin!u-ne
ncruntat !intr-un 'ara!is !e muca%a n culise, un!e ne aste'ta inimoasa noastr 'ro-esoar,
!oamna Boca$
7Un!e esti, a!olescentN9 e=clamam, ca A'ollinaire, ale crui 'oe,ii le recitam, m'reun cu
+ucia Demetrius, la Bal-cic, ntr-o %ar n!e'rtat;
: ma3eunesse aban!onee Comme une 4uirlan!e-anee$$$
Un!e esti, a!olescent sin4uratic, trit -r mari bucurii, cam la nt/m'lare, cu inerentele ei
ntrebri si rtciriN
Un!e esti, tinereteN Ca ieri !ansam cu Eli,a la barul @i-soiu, at/t !e a'roa'e unul !e cellalt,
nc/t ar -i -ost !e a3uns un im'erce'tibil 4est ca s ne atin4em bu,ele$ Acest 4est nu 1-am -cut
nici eu, nici ea$ Mi-a scris mai t/r,iu !es're asta n -elul ei mol!o%enesc; 7S stii mata c aiasta
se c<eam %irtute$9 Dar iat c nici Eli,a nu mai este, cum nici Cris-tina nu mai este$ Eli,a s-a
stins !in %iat la %reo !oua luni !e la ultima ei scrisoare$ si asta nu !emultS
Re%! Balcicul, cu cimitirul ttar ctrat 'e o coast !e !eal$
Re%! a'oi Mo4osoaia$ Au! 4lasul c/ntat al 'rinci'esei Mart<a, !ucesa mea !e 8uermantes$
Re%! le4atia S'aniei, un!e !ansam sear !u' sear cu Carola !e Casa Ro3as, !u' melo!ia, la
mo! 'e atunci, +ili Marlene$
Re%! Baltica ncetosat, a'oi cele c/te%a no'ti nor!ice s!ite a!/nc n amintire; cea !e la
Aulan2o, ntr-un s-/rsit !e se'tembrie, cea !e la Bor4o, 'e malul 8ol-ului &inic, noa'tea !e la
Si4tuna, ntr-un <otel ce-mi e%oca un !ecor 7belle e'oIue9 si, n s-/rsit, noa'tea !e la @isbG si
,ilele ce i-au urmat$ 6<ose lo%elG !aGs in @isbG$$$
Re%! Ca'itala -inlan!e, n anii r,boiului$ +a Alca,ar, ca-eneaua mo!est !e la 'rimul eta3 al
unei case %ec<i !e 'e Es'lana!, un!e iarna era at/t !e -ri4, nc/t se!eam la mas cu 'altoanele
'e noi, un!e 'ermisionarii %eniti !e 'e -ront beau m'reun cu 'rietenele lor c/te un ersat, !e
ca-ea si-si ncercau norocul la Ba3a,,o, %/r/n! un 4olo4an n a'aratul a4tat n 'erete si
c/sti4/n!, e%entual, alti c/ti%a$
Un 'ianist btr/n si stirb ne c/nta la 'ian %alsuri %ec<i, !e 'e %remea 3unetii sale, -re!on/n!u-le
3alnic, iar -emei nalte n uni-orma 7Armatei M/ntuirii9 si %in!eau acolo, n ca-eneaua 'lin !e
-um si !e sol!ati, unii usor ametiti !u' sna'surile abia bute, ,iarul lor res'ectabil$ 6receau cu el
sub brat 'rintre mese si 'e l/n4 'eisa3ele 'ictate !e 'e 'ereti, o-erin!u-le consumatorilor, l
cum'rau cu totii, res'ectuos, -iin!c asa se cu%enea$ Dac l si citeau, asta nu mai stiu$
: ascultam 'e Auli22i RautaJaara, c/nt/n! nes-/rsita arie a Slciei, !in :t<elo, sau 'e Eri2
6aJastst3erna, e=ecut/n! la 'ian 6ablourile !intr-o e='o,itie, si re%! no'tile luminoase !e %ar,
c/n! Stoc2<olmul mi 'rea un oras !e basm$ :ile 8usta-son, care-mi slu3ea !e cicerone, m
'urta 'e str,ile n4uste ale :rasului @ec<i sau mi arta casa centilor Bon-!e, n 'ra4ul creia a
-ost asasinat A=ei %on &ersen, cel at/t !e !e%otat re4inei Mrie Antoinette, sau, ce%a mai !e'arte,
statuia lui 8usta% @asa, n -ata Casei Ca%alerilor !in care tocmai ieseam, si-mi e='lica ncotro
este n!re'tat si %a sta %esnic n!re'tat arttorul ntins al bratului %/n3os al re4elui Carol CII,
s're a atra4e necontenit atentia sue!e,ilor$
Re%! San2t-1etersbur4ul, acolo un balet, cum nu mai %,usem nicio!at, la -ostul Marins2i,
re%! imensul Ermita3, a'oi Mosco%a, cu 8aleriile 6retia2o%, cu som'tuosul metrou, cu
ametitoarea nltime a slii teatrului Balsoi, cu ,i!urile Premlinului, cu mausoleul$ A'oi, ele4anta
Bu!a'esta, 1ra4a B oras !e aur, Atena, insulele Mrii E4ee, n care trieste 'arc lumea
le4en!elor antice ale %ec<ii He-la!e, nobila 8ene%a, 1arisul ca'ital a Euro'ei, Bucurestiul
're!estinat 'arc s renasc mereu !in 'ro'ria-i cenus, Marea noastr 'e-al crei trm
antic<itatea 4reco-roman si :rientul si altur ruinele, iar 're,entul, !atinile$$$ +ocuri si oameni
'e l/n4 care m-am o'rit uneori c/te%a ,ile, alteori mai multi ani, s'ectacole, mu,ee si crti,
multe crti, ntrebri, semne si c<emri celeste$ si ast-el a trecut %iata$ M-am lsat nc/ntat si
tulburat nu o !at !e as'ecte ale ei, ce s-au !o%e!it !u' aceea !oar suro4ate ec<i%oce ale
a!e%ratei -rumuseti B -rumusetea a!e%rului B, asemeni acelor 'eisa3e %enetiene !e 'e un biet
'ara%an 'ictat ce mi-a -ermecat co'ilria$ Numai c, -r ast-el !e mani-estri n!oielnice, nu s-ar
-i tre,it n mine nostal4ia !es%/rsirii$ A! au4usta 'er an4usta$ De aceea, acum, n nc<eiere,
binecu%/ntate -ie-mi crrile si %remea 'ier!ut n cutri ,a!arnice, n leacuri si n!eletniciri
sterile, binecu%/ntat -ie 'ara%anul %enetian, cci, -r !ulcea otra% a acestor rtciri, nu m-as -i
'utut nlta s're mai mult lumin, s're acea +umin -r !e care toate ale %ietii nu sunt !ec/t
,!rnicie si 4oan !u' %/ntS
+a lucruri !es%/rsite, 'rin !e'sirea situatiilor critice (Ib$ lat$* (n$ e!$*$
)#5
Cu'rins
Cu%/nt nainte $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 5
1ara%anul %enetian$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 15
Mmita $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ ""
Clara $F$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ )
Balcic 19)A $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ "
Romanul unui roman (I* $$$$$$$$$$$$$$$$$$ A1
Un sc<imb !e scrisori $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ .5
Se<era,a!a$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 0#
In umbra lui Na'oleon $$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 9)
Nasa $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 1#A
Con-i!ente $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 11A
Domnul OacIues 6ruelle $$$$$$$$$$$$$$$$$$ 1".
Oean $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 1))
Des'rtire$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 1)9
"0 noiembrie 19.) $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 1
Doamna HGmans$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 10
: s-/nt can!oare $$$$$$$$$$$$$$$$$$]$$$$$ 155
Romanul unui roman (II* $$$$$$$$$$$$$$$$$ 1A1
Ca,ul Holma$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ 1.5
Rosa Salminen $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ "19
Mala'arte $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ ""A
1ro-iluri !ecu'ate $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ "1
+Fen-ant roGal$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ "A5
Iubire$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ ".
E'ilo4$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ )#"
In!ice !e nume$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ )#.