Despre nainte-mergtorii lui Antihrist

de Danion Vasile
Will They Rock Us?
- un altfel de "pine si circ!"-
Anul Domnului "##$% & nou reclam la 'epsi% (umai c o reclam aparte% & reclam care i pune pe
gnduri pe crestini!
Amazoanele asteapt s intre n aren. Asteptarea e tensionat. Si ele ies din ntuneric la lumin, purtndu-si cu
demnitate armele. Se apropie una de alta. Numai c, n loc s le ofere spectatorilor scene sngeroase, ncep s
cnte: "e ill !oc" #ou". Si, o dat cu ele, ncepe s cnte si pu$licul. %nt att de tare, nct, datorit
&i$ratiilor, lada mpratului, plin de cutii de 'epsi - licoare pe care mpratul o sa&ureaz cu mult plcere,
cade n aren. Si, ntr-un delir general, amazoanele se gr$esc s arunce poporului cutiile de 'epsi. 'oporul
a&ea prile(ul s $ea din aceast $utur aleas. )mpratul, care aterizeaz acro$atic n aren, pri&este surprins.
Si n spatele su apare unul din animalele care tre$uiau s se lupte n aren: leul*
!eclama e de efect. 'entru ea au fost cooptate mari staruri ale muzicii. Amazoanele sunt 'in", +e,onc-,
+ritne, Spears. .ar mpratul este /nri0ue .glesias. 1 prim ntre$are: Si-a ndeplinit aceast reclam misiunea2
Adic, i-a con&ins pe oameni s $ea mai mult 'epsi2 Dup toate pro$a$ilittile, da.
Numai c, din e3ces de zel, celor care au conceput aceast reclam le-a scpat un lucru esential. Vrnd s le dea
'epsi si muzic oamenilor care asteptau "pine si circ", i-au a(utat pe cei care nu doresc "pine si circ" s
nteleag mai $ine oferta lor. Si s o resping*
%ine &roia n primele secole ale +isericii "pine si circ"2 %restinii, cei care erau mncati n arene de fiare2
%restinii, care erau omorti de fiare2 Nu, n nici un caz. Sfntul .gnatie 4eoforul, episcopul care a preferat s
moar mncat de lei dect s se lepede de 5ristos, nu a &rut circ. %restinii care r$dau fel si fel de prigoane nu
&roiau circ. Atunci cine &roia circ2
'gnii, cei care se nc6inau la idoli, cei care triau n patimi ca niste animale, cei care erau flmnzi dup
spectacolele sngeroase ale %olloseum-ului si dup plcerile trupesti. De ce le organizau mpratii aceste
spectacole2 'entru a tine poporul flmnd n lanturi. 'entru a 6ipnotiza poporul cu circ, pentru a-i ani6ila
spiritul de re&olt. 'oporul tre$uia tinut n lanturi. Si luptele gladiatorilor erau lanturi foarte fine. 'e care
oamenii simpli, care &eneau s pri&easc luptele, si le puneau de $un &oie.
%e ne spune reclama de la 'epsi2 % mpratii de astzi &or s ne amorteasc mintile, s ne adoarm
constiintele, dndu-ne 'epsi si roc" pentru a ne tine mai usor n lanturi, pentru a ne manipula mai usor.
Nu tre$uie s limitm oferta la 'epsi si muzic, tre$uie s ntelegem c oferta este mult mai larg: prin 'epsi
putem ntelege toate $unttile pmntesti, iar prin muzic putem ntelege tot di&ertismentul pe care mass-
media l ofer cu atta generozitate. 7n amnunt: n timp ce cnt n mi(locul arenei, amazoana +e,onc- misc
fundul ct mai ispititor, pentru a-i strni si mai tare pe pri&itori. 8Si nu e orice fund. / unul care, dup un top
ntocmit de re&ista 95:, e al treilea n ordinea preferintelor.; %eea ce mreste target-ul celor care au fcut
reclama* Si dac tot am fcut referire la di&ertismentul contemporan, am putea s mai o$ser&m nc ce&a:
isteria luptelor <= - o form modern a luptelor de gladiatori, crora mass-media i acord din ce n ce mai
mult atentie - ne arat faptul c lumea se ntoarce spre circul pgn. De fapt, lumea se ntoarce spre idolatrie si
spre desfrul pgnesc. Vrem sau nu, oamenii de astzi &or s )l uite pe 5ristos, s uite de mntuire, si s
triasc numai pentru poftele lor.
Amazoanele si pu$licul din arene cnt cu disperare: "e ill !oc" #ou". %a niste sirene, pe unii i zpcesc
prin refrenul lor. Vor reusi oare s i 6ipnotizeze pe toti2 %u sigurant, nu. Dac &or s mearg mai departe pe
calea mntuirii, crestinii ar tre$ui s si astupe urec6ile, precum 7l,sse, la auzul muzicii amgitoare. %restinii ar
tre$ui s si dea seama c aceiasi draci care i nspimntau n fel si c6ip pe pustnicii din &remea Sfntului
=
Antonie cel :are lucreaz si astzi, oferindu-le ispite ct mai ne&ino&ate. Dar lupta dracilor este aceeasi - de a-i
ndeprta de 5ristos.
1ricum, se pare c mpratilor de astzi le con&ine c lumea se ndeprteaz de 5ristos. Altfel, cum ar mai tine
n fru poporul2 Sau cine si-ar mai dori "pine si circ"2...
Danion Vasile
D)*'R) +(A,(T)--)R./T&R,, 0U, A(T,1R,*T 2,
'R,.&A(A 3R)-UR,0&R (&A*TR)
Sfntul %6iril al Ale3andriei a spus asa: "/ mai $ine s nu se petreac semnele lui Anti6rist n zilele noastre". )n
ceea ce pri&este atitudinea fat de semnele sfrsitului si semnele &enirii lui Anti6rist, putem constata cu totii c
e3ist trei directii, trei tendinte. 7na este cea a oamenilor care, iu$itori de sine, desi merg la $iseric, si doresc
s ai$ parte de o &iat ct mai ti6nit, ct mai comod, si ncearc s ignore apostazia contemporan> ncearc
s nu tin seama de legalizarea pcatelor mpotri&a firii si de prezentarea lor ca niste lucruri normale> ncearc
s nu tin seama de profetiile unor sfinti si cu&iosi care au &or$it despre sfrsitul lumii. Si tin cu dintii de ti6na
lor lumeasc.
1 a doua tendint, mult mai periculoas, este cea a ortodocsilor care, lund ca model diferitele secte
apocaliptice, nu au n cap dect cu&inte ca: "Vine sfrsitul lumii, pregtiti-&, speriati-&, ngroziti-&, c &a fi
(ale?". Si se las prinsi de un du6 de tul$urare pe care au sentimentul c tre$uie s-l transmit tuturor. +a nc si
imagineaz c fac aceasta din insuflarea lui Dumnezeu si consider c e o porunc dumnezeiasc s trm$iteze
n stnga si n dreapta c ortodocsii tre$uie s tremure de fric pentru c l &or prinde pe Anti6rist. Voi mai
re&eni asupra acestei tendinte.
)n cu&ntul de astzi m &oi opri ns asupra celei de-a treia atitudini, singura atitudine care este conform att
cu n&ttura Sfintei Scripturi, cu n&ttura Sfintilor 'rinti si cu n&ttura sfintilor si cu&iosilor care au fcut
profetii despre sfrsitul lumii, ct si cu n&ttura printilor du6o&nicesti contemporani. V &eti da seama c
aceast directie este foarte armonioas. %onsider c este linia pe care ar tre$ui s mearg orice crestin ortodo3
care &rea s se mntuiasc.
)n timp ce Sfntul %6iril ne spunea c ar fi $ine s nu se petreac semnele lui Anti6rist n &remurile noastre,
Sfntul Nicolae Velimiro&ici, ierar6ul care a fost canonizat de Sinodul +isericii Ser$iei nu cu mult &reme n
urm, spunea urmtoarele lucruri: "Vedem si noi multe semne care au fost prezise de Domnul .isus, nu suntem
or$i. Asta ns nu ne d dreptul s 6otrm ziua sfrsitului lumii si, cu att mai putin, s ne dorim nmultirea
rului n lume, cci, o dat cu nmultirea rului, se nmulteste si numrul nedreptilor ce-si pierd sufletul, iar noi,
ca fii ai lui Dumnezeu, tre$uie s dorim ceea ce doreste si 'rintele nostru %eresc, si anume ca toti oamenii s
se mntuiasc. :area nu are dect s se clatine si pmntul s se cutremure si stelele s cad, noi tre$uie s
stm fr tul$urare, ncredintndu-ne &oii celei $une a 9ctorului si dorind $inele tuturor fpturilor omenesti".
.at atitudinea ec6ili$rat a Sfntului Nicolae Velimiro&ici, iat atitudinea ec6ili$rat pe care ar tre$ui s ne-o
nsusim si noi. "Vedem semnele sfrsitului lumii", spunea Sfntul Nicolae n secolul trecut, iar noi astzi &edem
nc si mai multe semne. 'recum stiti, unul dintre ele este preconizata intrare a femeilor n Sfntul :unte
At6os, @rdina :aicii Domnului.
'rigonitorii turci, care au a&ut n stpnirea lor mult &reme :untele Sfnt al At6osului, nu s-au gndit s
spurce acest loc dnd &oie intrarea femeilor s intre acolo, desi ar fi putut s-o fac. %6iar si numai ca un
capriciu, c6iar si numai pentru cadnele sale, ar fi putut un sultan s porunceasc: "9emeile s ai$ intrare
li$er n At6os". Si, totusi, pgnii turci nu au fcut-o, n timp ce anumiti crestini din &remurile noastre, animati
de o r&n si de o dragoste e3traordinar fat de ortodo3ie, adunndu-se la sinodul 7niunii /uropene, au
6otrt: "'arlamentul european cere ridicarea interdictiei care mpiedic accesul femeilor pe :untele At6os din
A
@recia, zon geografic de BCC "mA, unde accesul acestora este interzis n &irtutea unei decizii luate n anul
=CBD, de ctre clugrii celor AC de mnstiri ale regiunii, decizie care &ioleaz astzi principiul uni&ersal
recunoscut al egalittii genurilor, al non-discriminrii, ca si legislatia comunitar asupra egalittii, precum si
dispozitiile relati&e la li$era circulatie a persoanelor n cadrul 7niunii /uropene".
Nu sunt afirmatii panicarde, este un citat din procesul &er$al al sedintei din =D ianuarie ACCE pri&ind situatia
drepturilor fundamentale n 7niune. Asa cum marea ma(oritate dintre dumnea&oastr cunoasteti, @recia s-a
opus 6otrrii 7niunii /uropene, mai ales c la momentul aderrii @reciei s-a ntocmit o clauz special care
mentiona c @recia ader la 7niunea /uropean, dar fr ca femeile s intre &reodat n Sfntul :unte At6os.
%u toate acestea, 'arlamentul 7niunii /uropene a trecut peste legmntul, peste ntelegerea pe care o fcuse cu
grecii. Desi cererea din ianuarie a fost respins de ctre poporul $inecredincios din @recia, 7niunea /uropean
a mai fcut nc o cerere, in&ocnd aceleasi moti&e de nedreptate, mare nedreptate care li se face femeilor. Nu
stiu dac ntre timp grecii au apucat s resping si aceast cerere, sunt con&ins c o &or face. Dar, n acelasi
timp, mi dau seama c, asa cum pentru legalizarea a&ortului s-au fcut diferiti pasi si n cele din urm a&ortul a
fost legalizat, asa &or ncerca si cu @recia, ca - dup presiuni repetate - s prind 'arlamentul @reciei la o
cotitur si s-i con&ing pe parlamentari de faptul c nu e nimic ru, nu e nimic dramatic n intrarea femeilor n
:untele Sfnt.
)nainte ca aceast pretentie s de&in oficial n luna ianuarie a anului ACCE, acum &reo doi sau trei ani, din
rnduiala lui Dumnezeu am a(uns n Sfntul :unte si am &or$it cu mai multi printi care erau foarte frmntati
de aceast pro$lem. Si ei spuneau clar: "Dac femeile intr aici, &ine sfrsitul lumii. Asa ne-au n&tat $trnii
nostri, asa au profetit sfintii nostri, care erau fctori de minuni, cu&iosi, asceti sau ne$uni pentru 5ristos".
Dusmanii 1rtodo3iei ar &rea s poat demonstra c astfel de profetii - n care se face legtura dintre intrarea
femeilor n At6os si Sfntul :unte - ar fi falsificate. Numai c, n Sfntul :unte At6os, ntelegerea acestei
groz&ii nu difer de la o mnstire la alta sau de la &reun sc6it la altul. Dac cei care afirm c &or $inele
grecilor &or face acest pas, &or lo&i n ceea ce are mai sfnt 1rtodo3ia. Nu se poate ca ei s ne spun c ne
iu$esc, c ne respect credinta, c ne respect cultura, si s calce n picioare Sfntul :unte.
/ste ade&rat c, &znd semne cum este acesta, unii ortodocsi cad iarsi n nselare tipic sectar si se apuc s
fac tot felul de calcule precise pri&itoare la data sfrsitului lumii: "'este cinci ani &ine sfrsitul". Sau: ":ai
sunt cti&a ani si cu sigurant l &om &edea pe Anti6rist. )n cinci ani, ma3im".
'rintele Serafim !ose atrgea atentia asupra faptului c, dac &or ndrzni unii ortodocsi s fac astfel de
calcule precise - s-si e3pun n&tturile pu$lic, n conferinte sau crti &or fi ne&oiti ca peste =D-AC de ani, s
modifice crtile pe care le-au scris, asa cum au fcut diferitele secte care au tot anuntat cu disperare data
sfrsitului lumii.
Nu este n du6ul 1rtodo3iei s spun cine&a: "Apocalipsa &ine peste =D sau peste AC de ani, sau mine sau
rspoimine". )n acelasi timp, ns, este n du6ul 1rtodo3iei s o$ser&m si noi semnele apropierii sfrsitului,
s tinem cont de aceste semne si s ne ntrim n credint, s lum putere pentru a rezista prigoanei de astzi.
'entru c nu este ne&oie s &in Anti6rist ca unii ortodocsi s se lepede de credinta lor. Se leapd de 5ristos
toti cei care triesc n patimi, toti cei care se leapd de +iseric pentru a tri dup propriile pofte.
7n crestin a &enit la a&&a 'aisie Ag6ioritul si i-a spus: ": tem c &a &eni Anti6rist". Si a&&a 'aisie l-a
ntre$at: "1 fi oare mai nfricostor dect dia&olul2 Sfnta :arina s-a $tut cu dia&olul, Sfnta .ustina a izgonit
dracii, attia si-attia sfinti s-au luptat, ori fat ctre fat, ori prin rugciune, cu puterile ntunericului. Si le-au
$iruit".
Nou, crestinilor, ar tre$ui s ne fie strin teama si disperarea c Anti6rist &a &eni. 4re$uie s ne fie team de
cderile si de patimile noastre. Dac noi &om cdea n patimi, ne lepdm de 5ristos pn s &in Anti6rist. .ar
dac noi &om merge pe calea &irtutii, &om merge si dac &a &eni Anti6rist.
Venind pe tren, o crestin m-a ntre$at: "Si care-i punctul tu de &edere n aceast pri&inta2 %e-o s spui la
E
conferint2". .-am spus: "/u nu am un punct de &edere personal asupra acestui su$iect. 'entru c ntr-o
pro$lem att de important, sau n orice pro$lem $isericeasc, punctul meu de &edere nu are aproape nici o
&aloare. 4re$uie s ntelegem care este cugetul +isericii, tre$uie s ntelegem cum &ede +iserica o pro$lem sau
alta, si noi s ncercm s ne nsusim acest punct de &edere, ntelegnd c +iserica nu este altce&a dect o
scoal a ade&rului".
Ar fi a$surd s & &or$esc despre n&ttura ortodo3, despre &enirea lui Anti6rist, dac nu ati sti c n&ttura
+isericii nu este altce&a dect ade&r, de la un capt la altul. Noi ori ntelegem c n&ttura +isericii este
ade&r, si ncercm s cunoastem acest ade&r, ori credem c n&ttura +isericii e minciun. FSi c ar contine -
cum e omul, GCH ap - asa ar fi +iserica GCH ade&r si ECH minciun. Numai c cei care nu nteleg c n
+iseric se afl, n plintatea sa, ade&rul nu &or putea ntelege nici una din n&tturile +isericii, nici una din
6otrrile Sfintelor Sinoade si, cu att mai putin, delicata n&ttur despre sfrsitul lumii.
Nu mi este rusine s recunosc putintatea priceperii mele n a$ordarea unei asemenea teme. Am decis s
&or$esc despre un asemenea su$iect dup ce am primit o scrisoare de la o mam a crei fiic a luat-o pe
drumuri gresite, si scrisoarea m-a pus foarte tare pe gnduri. :ai e3act: dac n prima editie a crtii mele despre
ntemeierea unei familii, %artea Nuntii, tonul era ct se poate de desc6is, "dragoste, pace, frumusetea cstoriei"
etc., etc., dup ce am tiprit prima editie a crtii, primind scrisoarea acestei mame si, mai ales, citind programa
:inisterului /ducatiei si %ercetrii despre /ducatia pentru sntate, m-am smintit foarte tare. Am ncercat s
&d si eu %D-ul recomandat de minister, ca s-mi dau seama ce &or n&ta copiii mei n scoal, si am constatat
c :inisterul )n&tmntului si doreste ca fiii nostri, peste ani de zile, la ora de educatie pentru sntate, s
&ad organe se3uale masculine si feminine. :aterialul :inisterului )n&tmntului nu este fcut ca s ai$ un
caracter strict informati&, ci este fcut n asa fel nct s le fie stimulat curiozitatea ele&ilor. )ntruct $nuiesc
c unii dintre &oi nu stiu e3act ce pre&ede programa respecti&, este mai firesc s & dau detalii precise
pri&itoare la aceast program.
Auziti ce &or dusmanii 1rtodo3iei s n&ete copiii nostri n scoli: "Se pare c se3ul oral genital este mai
frec&ent ntlnit la persoanele ci&ilizate, cu o igien personal ridicat, precum si la cuplurile 6omose3uale".
Vreau s fac o mic parantez: deci, dac nu-l practicm, nseamn c nu suntem persoane ci&ilizate. "'ozitiile
n care este practicat sunt cele mai &ariate, mai cunoscut fiind pozitia "IJ"", care este descris cu amnuntul n
programa respecti&.
'oate c pe unii, inconstienti fiind, i $ufneste rsul, pe altii, ns, i doare inima, pentru c &or fi printi peste
cti&a ani si &or suferi aflnd ce n&at copiii nostri la scoal.
%ontinui s citez: "'referinta multor cupluri pentru se3ul oral genital este moti&at de faptul c reprezint o
modalitate de a a&ea relatii se3uale, fr riscul aparitiei unei sarcini, precum si un mi(loc de a a(uta $r$atul n a
o$tine erectii, iar pentru femeie, de a a&ea relatii se3uale fr a-si compromite &irginitatea." Deci fetitele, fetele
noastre or s afle c pot rmne fecioare, fecioria &a fi la locul ei, tre$uie doar s lucreze n alt parte.
Ascultati cu atentie, si nc6ei acest citat $lasfemiator, dar care este strns legat de tema conferintei noastre.
"%onsiderat ca o relatie din sfera normalului de ctre se3ologi, si apreciat de ctre cei care-l practic, se3ul oral
genital este condamnat n continuare de anumite persoane sau grupuri populationale - auziti de ce? - din cauza
criteriilor moral-religioase sau, pur si simplu, din cauza lipsei de e3perient." Adic, &a tre$ui ca fiii nostri s
ai$ mai nti putin e3perient si a$ia apoi s si formeze un punct de &edere.
'e un forum religios de pe internet, un tat a copiat cte&a citate din programa respecti&. Si un mona6 a
protestat: "Nu & e rusine s scrieti asa ce&a pe forumul nostru, care e un forum de discutii religioase2". /u sper
s & dati seama c citatele pe care &i le-am dat se leag ct se poate de strns de &iitorul religios al nostru si-al
copiilor nostri.
:-a apsat foarte tare citirea programei - e3ist si program scris, si un %D n care sunt imagini palpitante
pentru unii, dramatice pentru altii. Desi programa /ducatiei pentru sntate este apro$at din iunie, asteptam cu
inima strns nceperea anului scolar, s &d dac a fost inclus n forma final n programa de n&tmnt. Dar,
deocamdat, au amnat acest proiect. S-ar putea s l mai amne un an, doi, cinci, zece.
B
/ste trist, ns, c oamenii care tre$uie s se ocupe de educatia copiilor nostri dau do&ad de atta "respect" fat
de &alorile crestine si &or s ne distrug fiii. Satana si a dat seama c dac astzi i &a ngenunc6ea pe copiii
nostri, mine copiii l &or c6ema pe Anti6rist.
Spunea Sfntul .gnatie +rianceanino& c Anti6rist nu &a &eni de capul lui. Anti6rist &a &eni pentru c lumea l
&a c6ema. Va fi o foame dup Anti6rist, o foame dup minunile sale, dup $unstarea material pe care o &a da,
&a fi o foame dup linistea social pe care o &a aduce.
9ac o parantez: un prieten de-al meu a fost acum cte&a luni n .talia pentru niste afaceri. A fost dus n nu stiu
ce orsel, pe-un &rf de munte, ntr-o cetate nc6is, totul super$, ci&ilizatie, lu3, mari magazine de $i(uterii etc.
Numai c noaptea s-a oprit curentul. Din cas nu puteau iesi, usa se desc6idea electric. S a(ung n masin, s
dea drumul la radio, nu se putea, pentru c n-a&eau cum s ias din cas> gara(ul era nc6is, nu se desc6idea
dect cu curent electric. 4elefoanele erau descrcate, n-au a&ut la ce s le ncarce.
)n cele din urm au reusit s ias si au discutat cu o &ecin, care le-a spus: "Ara$ii au aruncat n aer dou
centrale electrice. / (ale? !z$unarea lor pe capul nostru". 'anic, panic, panic? De fapt, fusese o simpl
defectiune la centrala electric, defectiune care a fost remediat dup cte&a ore. Dar mi-a spus prietenul meu:
"Am nteles ce-o s fie cnd o s &in Anti6rist. 1 s fie o panic general. 5aos, 6aos, 6aos, si lumea o s &rea
liniste, lumea o s &rea ec6ili$ru, lumea o s &rea sta$ilitate social, $ani - si lumea l &a c6ema pe Anti6rist."
/ste destul de riscant s & spun punctul meu de &edere asupra sfrsitului lumii sau s & po&estesc ntmplri
cu prietenii mei. /ste mult mai de folos s & pun nainte cte&a din cu&intele marilor printi du6o&nicesti,
cu&inte ale sfintilor care au &or$it despre acest sfrsit al lumii. Si poate c cel mai cunoscut printe care a scris
si a &or$it foarte mult n ultimii ani despre aceste &remuri groaznice este a&&a 'aisie Ag6ioritul.
'e acesta un crestin l-a ntre$at: "'entru ce ntrzie sfrsitul lumii2" Si rspunsul primit este foarte important:
")ntrzie din pricina ta si a mea", si putem ntelege deci c si a mea, si a ta, si a ta, si a ta si din pricina noastr.
De ce2 "%a s do$ndim o stare du6o&niceasc $un. Dumnezeu nc mai ra$d, pentru c, de se &a ntmpla
acum, ne &om pierde amndoi." Adic, Dumnezeu nu &a ngdui s &in &remea sfrsitului nainte ca fiii
+isericii s fie pregtiti> fiii +isericii &or ntelege c se apropie &remurile.
/ste ade&rat c 5ristos &a &eni ca un fur> asta nseamn c nu &a sti nimeni nici ziua, nici ceasul, dar semnele
le &om cunoaste. A fost ntre$at a&&a 'aisie dac ne &or impune pecetluirea cu semnul fiarei. Si a rspuns:
"'olitetea lor nu &a a(unge pn acolo. Vor fi politicosi, pentru c &or fi europeni, &or arta c sunt la nltime.
Nu i &or c6inui pe oameni, dar omul nu &a putea tri dac nu are pecetea. Vor spune ei: "9r pecete &
c6inuiti. Dac ati fi primit-o, nu ati fi trit asa de greu". Nu se &or putea folosi nici monezi de aur, nici dolari,
dac &or a&ea".
Si zice printele 'aisie: "De aceea, dac fiecare se &a ngri(i s triasc de pe acum simplu, n cumptare, &a
putea tri n acei ani. S ai$ omul cura( s culti&e gru, cartofi, s pun putini mslini si atunci, cu &reun
animal, cu o capr, cu putine gini &a putea nfrunta ne&oile familiei sale. 'entru c si pro&izii de ar face, nu-i
&or folosi mult, deoarece alimentele nu tin mult si se stric repede. 'entru cei alesi se &or scurta ns zilele".
7n rezumat al rspunsului pe care-l d printele 'aisie ar fi urmtorul: s ne n&tm cu o &iat strmtorat, s
ne n&tm cu o &iat de ne&oint. 'entru c dac &om fi n&tati cu postul si cu ne&ointa, nici nu &om simti c
&ine prigoana.
Nu &reau s minimalizez greul din &remurile respecti&e, ci &reau doar s precizez c cei o$isnuiti cu crucea &or
putea rezista. Ne-am putea gndi la prigoana comunist, cnd mirenii si preotii si ierar6ii care se aflau n
nc6isoare triau cu foarte putin 6ran. Si totusi, Dumnezeu i tinea n &iat. Asa cum i-a tinut si pe sfintii
mucenici din primele secole, care erau att de frumosi la fat nct prigonitorii se mirau de c6ipurile lor.
S o$ser&m ns faptul c desi &or fi politicosi si nu ne &or impune - nou sau urmasilor nostri, sau urmasilor
urmasilor nostri - spun: ne &or impune, dar am precizat c nu stim ct &a mai dura pn la sfrsit, s-ar putea s
D
fie ani, zeci de ani, poate mai mult de o sut sau si mai mult - cu toate astea, oamenii sla$i n credint nu &or
rezista pentru c au fost n&tati cu o &iat comod, pe care Anti6rist nu le-o &a oferi dac nu se &or nc6ina lui,
si atunci &or ceda.
%t de usor este pentru oamenii care nu se gndesc la sfrsitul lumii s-si imagineze c &a &eni o er de
mplinire, o er de dragoste, de nfrtire ntre toate popoarele si religiile, o er n care &a domni pacea, o
ade&rat nou er, NeK Age, n care omul &a a(unge la maturitatea spiritual, crestinii &or spori du6o&niceste
si &or a&ea tot felul de 6arisme* Dar sfintii +isericii ne atrag atentia asupra faptului c a astepta o )mprtie a
lui Dumnezeu pe pmnt este o mare rtcire.
%6iar dac unii filosofi asa-zis ortodocsi, precum Nicolae +erdiae& - care a &or$it si el despre aceast er a
Du6ului Sfnt -, au propagat astfel de idei eretice c6iar dac altii s-au gsit s m$rtiseze n&tturile lor, totusi
printii cu &iat sfnt, cum este 'rintele Serafim !ose, le-au stat mpotri&. Noi stim c nu &a fi nici o
)mprtie a lui Dumnezeu pe pmnt. Noi stim c &or &eni &remuri grele, &remuri de prigoan, care-i &or a(uta
pe crestini s a(ung n )mprtie, ns nu n cea pmnteasc, ci n cea cereasc.
7ltimul citat pe care-l dau din 'rintele 'aisie de la Sfntul :unte At6os este foarte important pentru fiecare
dintre noi. La ntre$area: "%are &or fi pasii2", el rspunde: ")ncet, ncet, dup cartel si $uletin de identitate,
adic dup ndosariere, &or nainta n mod &iclean la pecetluire. Vor sili, prin diferite mi(loace &iclene, pentru ca
oamenii s primeasc pecetea pe frunte sau pe mn."
9ac o parantez: am citit o mrturie a unui om care afirma c a lucrat pentru unul din marile gu&erne ale lumii>
era doctor si se ocupa de implanturile n trupul omenesc, si spunea: "Am realizat implanturi fiind con&ins c
facem acest implant spre $inele oamenilor. )n etapa final tre$uia gsit locul, n trupul uman, n care ar fi tre$uit
s se fac implantul, astfel nct s nu ai$ ne&oie de $aterii, ci s functioneze cu energia organismului". Si
dup ce a studiat care sunt locurile ideale n care s-ar putea implanta un astfel de microcip, cei de la sectia
respecti& au spus: "pe frunte si pe mn". Si atunci, cercettorul n cauz si-a dat seama c lucrase pentru
uneltele lui Anti6rist. A prsit ser&iciul, a scris mrturisirea frdelegii sale si s-a retras. :ulti &or crede c
astfel de declaratii nu au nici o &aloare. Altii, ns, si &or da seama c o astfel de declaratie se intersecteaz ct
se poate de clar cu n&ttura cu&iosului 'aisie. 'rintele continu: "Vor forta astfel lucrurile si &or spune: "V
&eti misca numai cu cartele". +anii se &or desfiinta. Va da cine&a cartela la magazin si &a cumpra si &nztorul
&a lua $anii din $anc". / ce&a ru n cartele2 S ne dm seama de un lucru: e3ist oameni care stau departe de
+iseric si (udec lucrurile din alt punct de &edere dect noi, crestinii. Dac n-am fi crestini, si noi ne-am dori
cartele, pentru c e un sistem ct se poate de simplu si nu are nimic ru n sine. 'utea e3ista un sistem de cartele
si c6iar de microcipuri care s nu ai$ nimic ru n el nsusi. 'uteau s e3iste cartelele doar asa cum se folosesc
n prezent: pentru a face cumprturi, pentru una, pentru alta, si att. Numai c de la cartela simpl se &a a(unge
la cartela implantat, si, dati-& seama, necrestinii, necredinciosii &or cere implanturile, asa cum unii le si cer
de(a.
'oate ati auzit c sunt locuri de(a, n America, n care oamenii au posi$ilitatea de a-si pune astfel de implanturi.
De ce o fac2 S nu fi fost crestin si s stiu c &or pleca copiii mei n cine stie ce e3cursie, ntr-un loc n care s-ar
putea rtci, si s stiu c as a&ea alternati&a de a le pune microcipul ca n cazul n care s-ar pierde s-i gsesc
prin satelit, mi s-ar prea o prostie s nu le pun copiilor microcipul. Asa cum foarte multi de(a pun microcipuri
la cini si la alte animale. !ationamentul e practic: dac &ecinul mi fur calul, eu &d prin satelit unde e calul si
e3act n satul la m duc si iau calul si gtul &ecinului?
Deci noi nu tre$uie s ne nfier$ntm, s ne ncrncenm si s spunem: "Sunt 6andicapati cei care &or
microcipuri?" Dac nu credeam n Dumnezeu si nu eram crestin, mi s-ar fi prut o prostie s nu mi pun
microcip.
S & fie clar de ce multi &or &rea pecetluirea: "este ct se poate de practic, nu implic nimic ru", din punctul
lor de &edere.
'ro$lema care e2 'ro$lema e c n momentul n care se &a face aceast pecetluire, se &a face cu semnul fiarei.
Si pentru necredinciosi, semnul fiarei &a fi o (oac> &edem n tot felul de filme c eroii au nume de demoni, sau
I
stiti cu totii de parfumul lui +anderas, Dia&olo. 1amenii o$isnuiti s ia n rs astfel de nume o s-si pun III?
/i, si2 'uteau, n egal msur, s-si pun pe frunte sau pe mn icoana cu :ntuitorul, c la fel de tare i-ar fi
interesat, ntelegeti2 /i &or sti c au $anul asigurat, c au masa asigurat, c au stomcelul plin, si gata? Nu i
intereseaz altce&a.
'ro$lema &a fi ns pentru crestini. 'rintele 'aisie continu: "%el ce nu &a a&ea cartel nu &a putea nici &inde,
nici cumpra. 'e de alt parte, &or face reclam sistemului perfect al pecetluirii cu raze laser cu I-I-I, pe mn
sau pe frunte, care nu se &a &edea la e3terior. )n acelasi timp, la tele&izor &or arta c cutare a luat cartela
cutruia si i-a luat $anii din $anc, si &or spune mereu: ":ai sigur este pecetluirea cu raze laser, pe mn sau
pe frunte, pentru c numai detintorul si stie numrul lui. 'ecetluirea este sistemul perfect. %ellalt nu-ti &a
putea lua nici capul, nici mna si nu-ti &a &edea pecetea"".
7n argument, iarsi, foarte practic: asa cum pierdem portofele sau c6ei, o dat sau de mai multe ori n &iat
putem s ne pierdem si cartela. Nu e nici o pro$lem, nici o diferent, de pierdut tot putem s o pierdem. Si
atunci, practic, e mai firesc s o ai la purttor. Dac o tii precum pe c6eie la gt, se poate s se rup sfoara, s
rmi fr cartel. Si iat un alt argument pentru necredinciosii care &or cere implantul.
Mice asa printele 'aisie: "Si nu numai cnd dm, dar si cnd tre$uie s lum ce&a, s nu ne gndim la noi
nsine, ci s cutm totdeauna ce odi6neste cellalt suflet. S nu e3iste nuntrul nostru nesat, s nu a&em
gndul c suntem ndrepttiti s lum orict &rem si s nu rmn nimic pentru cellalt". Am nc6eiat cu citatele
din 'rintele 'aisie, rugndu-& s fiti atenti asupra ultimei idei: dac &om fi n&tati cu msura, &om rezista.
Dac &om n&ta s ne iu$im aproapele si s l a(utm dup putere, ne &a fi mai usor s rezistm n &remurile de
prigoan.
Acum & &oi citi lista ntreag cu cei IE de nainte-mergtori ai Anti6ristului. )mprtiti pe continente, pe tri, pe
orase, pe sate, pe cartiere, pe strzi... /&ident, glumesc? Ar fi a$surd ca cine&a s-si imagineze c poate face o
astfel de list complet. .mportant este, ns, nu s fim o$sedati s aflm nc unul sau nc doi sau nc trei
dintre acesti nainte-mergtori, ci s a&em criteriile dup care s-i putem recunoaste. %riteriile acestea ne &or
a(uta s-i identificm c6iar si acolo unde, dac ne-am fi pripit, nu am fi reusit s o facem.
Sfntul Antonie cel :are spunea despre Arie c este Anti6rist. )ntre$are: "A &enit Anti6ristul acum =GCC de ani,
pe &remea Sfntului Antonie2" +inenteles c n-a &enit? Sfntul Serafim de Saro& spunea despre .&an
S&erdosee&, cel care prigonea surorile de la :nstirea Di&ee&o, c este Anti6rist. A &enit Anti6rist pe &remea
Sfntului Serafim de Saro&2 /&ident, nu. Sfintii i-au numit anti6risti si pe nainte-mergtorii Anti6ristului.
.a s &edem lista cu nume de anti6risti pe care o d Sfnta Scriptur. /a zice asa: :ulti amgitori au iesit n
lume, care nu mrturisesc c .isus 5ristos a &enit n trup> acesta este amgitorul si Anti6ristul. Si orice du6, care
nu mrturiseste pe .isus 5ristos, nu este de la Dumnezeu, ci este du6ul lui Anti6rist, despre care ati auzit c &ine
si acum este c6iar n lume.
%riteriul este precis, este clar. Anti6ristul &a nega dumnezeirea :ntuitorului 5ristos, &a nega n&ttura
fundamental a credintei crestine. Sunt multi amgitori, spunea Sfntul .oan /&ang6elistul, si de atunci s-au
nmultit si se &or mai nmulti pn la sfrsitul &eacurilor. Si, pe msur ce ei se &or nmulti, crestinii &or a&ea si
mai multe criterii ca s-i identifice.
1 s &or$esc putin despre nainte-mergtorii Anti6ristului pe care i putem identifica n cultura contemporan,
n politica contemporan si n anumite prti ale conducerii $isericesti contemporane.
Nu este greu s o$ser&m faptul c mass-media ne $ag pe gt n&ttura Anti6ristului. Nu este greu s &edem
c asa-zisii oameni de cultur, c6iar dac ntr-o anumit msur coc6eteaz cu 1rtodo3ia si se pricep s fac
e3egeze, s scrie articole sau s tin discursuri, nu-L triesc pe 5ristos. S nu ne fie team s &edem n acesti
lideri de opinie nainte-mergtorii Anti6ristului. Dac nu as fi fost tnr, dac as fi fost printe $trn, cu o
e3perient du6o&niceasc temeinic, as fi ndrznit s-i nominalizez pe unii dintre acesti nainte-mergtori ai
Anti6ristului. Numai c, a&nd eu dinti de lapte, nu m ncumet s o fac. Si cei cu dinti de lapte nici nu tre$uie
s fac asa ce&a> tre$uie s o fac printii lor du6o&nicesti.
G
%u&iosul 'rinte .ustin 'opo&ici spunea despre cultura contemporan c este arianist. Dac spui aceasta unor
intelectuali, &or scoate carnetul de nsemnri si &or scrie o not gen: ".ustin 'opo&ici este un printe e3tremisto-
fundamentalisto-misticoido etc". Vor fi multumiti n sinea lor c au mai identificat un agent al fanatismului
ortodo3 si &or cuta ca pe &iitor s treac cu &ederea orice scriere si orice referire la acest printe. Dar .ustin
'opo&ici este un printe cu &iat sfnt> &reme de BC de zile dup adormirea sa, la mormntul su s-a &zut o
lumin nepmnteasc.
As aprecia cura(ul unui tnr de-o &rst cu noi, Laurentiu Dumitru, a crui culegere de articole a aprut de
curnd. Am a&ut $ucuria de a tipri aceast culegere de articole foarte cura(oase, care are titluri gen: :ircea
/liade, ntre eruditie si $ordel - cu argumente si cu citate smintitoare, de care printii ortodocsi care &or s-l tin
pe /liade de guru ortodo3 nu tin seama - din lips de cultur, din comoditate, din fric sau din alte moti&e.
Si iat c un tnr ca noi pune degetul pe ran. )ntr-un articol e3traordinar, intitulat De trei ori femeie, numai
crestin nu - recunosc, titlul mi-a mers la inim - Laurentiu Dumitru spune asa: "/ste greu s fii nefa&ora$il,
este greu s scrii nefa&ora$il despre o persoan att de iu$it si apreciat cum este &edeta postului Acas 4V,
:i6aela 4atu. /ste &olu$il, desc6is, optimist, ncreztoare, mereu cu zm$etul pe $uze. Dumneaei doreste
din tot sufletul s destupe mintile femeilor, mai ales ale celor trecute de prima tinerete, apoi s le scoat din
starea de $lazare n care multe se complac". La prima &edere, totul pare n regul. )ns nu-i deloc n regul. /ste
deci cazul s mrturisim, c de &om tcea, &or striga pietrele n locul nostru.
S & fac o mrturisire. Dup ce am fost n Sfntul :unte At6os si un printe a insistat s-mi tipresc
con&ertirea la ortodo3ie, treceam printr-un moment de mare frmntare, c m temeam s scriu putin altfel, s
fiu eu @ic-%ontra atunci cnd attia coc6eteaz cu ntelepciunea acestei lumi. Si, cnd eram mai amrt,
primesc un mesa( din At6os: "Dac noi &om tcea, pietrele &or striga". Att mi-a scris mona6ul at6onit. Am fost
foarte impresionat de aceste cu&inte. Si mi-am dat seama c pentru noi sunt cu&intele astea, fratilor. Dac eu,
&oi si ceilalti &om tcea, pietrele or s strige. Nu e de (oac. Si iat pe unul care n-a tcut. %ontinu Laurentiu
Dumitru: "/misiunea capt, din cnd n cnd, amprent se3ual. %a teolog ortodo3 si tat crestin, sustin c
modul n care doamna :i6aela 4atu ncearc, mpreun cu in&itatii si, s fac educatie se3ual
telespectatorilor este cu totul strin de du6ul +isericii. :ai mult c6iar, pun n pericol mntuirea pe care 5ristos
i-o promite omului si pentru care /l S-a (ertfit". Ati mai citit cu&inte ortodo3e care analizeaz pozitia unor astfel
de lideri de opinie2 'rea putine sau aproape deloc. ":i6aela 4atu si unii dintre in&itati propo&duiesc cu patos
e3perientele se3uale premaritale, normalitatea mastur$rii, se3ul oral si anal, e3plicnd ct sunt de firesti."
%6iar dac mi-a fost rusine cnd am citit n fata printilor si maicilor care sunt de fat citatele din programa
n&tmntului, printii si maicile tre$uie s-si aduc aminte c pe acas au frati, &erisori, prieteni, colegi, care
sunt ispititi de acest du6 al desfrului, si s-si dea seama c tre$uie s le atrag atentia asupra gra&ittii acestei
alegeri. "Nu de Fcaz moral - spune dumneaei cu un ton firesc, greu de nc6ipuit. "'er&ersiune e doar atunci
cnd apare constrngerea" sau ")n iu$ire nu e3ist per&ersiune, totul e permis dac am$ii sunt de acord"."F
/ de notorietate ntmplarea urmtoare: un coleg de trust a fost oprit de o &ecin n &rst, care i s-a plns c
doamna 4atu face, n emisiunile ei, apologia se3ului oral. "Am si eu o nepoat care se uit la tele&izor, si aude
asa ce&a", a zis femeia, "e frumos s se spun asemenea lucruri, domnule N2" La care, domnul N, armoniznd
politica postului cu a sa opinie personal, i-a rspuns: "Nu stiu dac e frumos, dar tare-i plcut"". Si, n
nc6eierea acestui articol, autorul zice asa: "Din nefericire, femeia, n &iziunea :i6aelei 4atu, tre$uie s fie de
trei ori femeie - mam, sotie, femeie cu carier, numai $un crestin, nu?"
V rog s tineti minte acest nume si acest titlu: Laurentiu Dumitru, 5ristos si tinerii, cred c &a a(unge foarte
curnd la sufletele tinerilor care &or a&ea ocazia s citeasc aceast carte> nu i fac reclam ca editor, ci pur si
simplu ca cititor cruia i-au plcut temele propuse si modul de tratare.
De la nainte-mergtorii Anti6ristului n cultur &om trece la politic. )n ceea ce pri&este politica, ar tre$ui s &
&or$easc cine&a care se uit la stiri, citeste ziare si cunoaste oarecum politica de astzi> numai c eu sunt foarte
ocupat cu altele si nu & pot da detalii palpitante pri&itoare la politica zilelor noastre. 1amenii politici pretind c
&or s aduc )mprtia lui Dumnezeu pe pmnt prin $unstare, pace, fericire. %e altce&a ati &rea s aduc2
.adul2 %um l-au adus n Ser$ia2 ".adul2 Numai la &ecini. La noi acas, nu?"
O
/ clar c oamenii politici care nu au credint n .isus 5ristos si care nu stiu c &or n&ia nu pot ntelege
perspecti&a crestin asupra &ietii. /u c6iar m gndeam s merg o dat pe strad si s le zic oamenilor: "V dau
o &este nou, nou, nou: 5ristos a n&iat?" :i se prea cea mai nou &este, pentru c desi sintagma asta o stiu
multi si o repet e&entual de 'asti, dac &in, de form, la $iseric, practic ei nu-si dau seama c 5ristos a n&iat.
/ste o c6estie e3traordinar c 5ristos a n&iat. Si-as fi &rut s le spun: "5ristos a n&iat?" )ns mi-am dat seama
c as fi ridicol. )n momentul n care ei nu cred c 5ristos a n&iat, e clar c &or cuta s ni&eleze credinta
crestin, &or cuta s-i aduc pe crestini la acelasi punct de &edere cu al lor.
%t &reme o s i auziti oamenii politici spunnd c &or aduce $unstare mondial, pace mondial, ec6ili$ru
financiar mondial, c &om scpa de srcie, soma( etc., etc., s stiti c unii dintre ei sunt c6iar sinceri. Dar, c6iar
dac s-ar ntmpla cum spun ei, dup toate astea &a &eni Anti6rist. /ste foarte ciudat c ei &or din ce n ce mai
mult $ine si, "pac?", cad $om$ele pe Ser$ia ortodo3. /ste foarte ciudat c ei &or numai $ine, $ine, tolerant si
ntelegere si, "pac?", &or s intre femeile n Sfntul :unte. Si o s mai &in astfel de surprize la momentul
potri&it, ei a$ia le clocesc.
Despre capitolul politic &or$esc mai putin. 4rec la capitolul $iseric, despre care &oi &or$i cu gri(. Asear a
fost un simpozion "'rintele Serafim !ose", si a tre$uit s-i prezint &iata si n&tturile. Nu era corect din
partea mea s trec cu &ederea faptul c printele Serafim !ose a fost prigonit de ctre un ierar6. A fost prigonit
asa cum fusese prigonit si printele su du6o&nicesc, Sfntul .oan :a3imo&ici - fctorul de minuni din San
9rancisco. 'recum stiti, Sfntul .oan a fost adus n tri$unal, n proces ci&il. /l, care &indeca $olna&i prin
rugciune nc din timpul &ietii, el, care fcea multime de minuni, a fost c6emat la tri$unal de ctre unii
dusmani ai +isericii ortodocsi.
'entru c prezentasem cte&a amnunte de genul acesta, la partea cu ntre$rile, un printe a spus la un moment
dat: "Danion Vasile n a &rut s fie anticlerical n ceea ce a spus, dar..." si a continuat, si pe mine m-a durut. Si &
spun c m-am frmntat cte&a ore din cauza cu&intelor sale. Am fost anticlerical, fiind o$iecti&2 /ra mai
corect s trec cu &ederea faptul c printele Serafim a fost prigonit asa cum a fost prigonit si Sfntul .oan
:a3imo&ici2
La :nstirea !adu Vod, unde au fost aduse moastele Sfntului .erar6 Nectarie, cellalt mare fctor de
minuni al secolului NN la Vecernia dinaintea praznicului Sfntului Nectarie am tinut o predic, un semn de
multumire pentru c sfntul m-a a(utat 8a doua zi urma s fie $otezat fetita mea, Nectaria;. :i-am dorit tare
mult s predic atunci si am predicat. Dup predic mi-a zis cine&a: "Nu-i frumos c ai amintit faptul c l-au
prigonit altii, c l-a prigonit 'atriar6ul Sofronie al Ale3andriei, tre$uia s treci cu &ederea asta".
S ne ntre$m oare ce-ar fi s ne apucm acum s modificm noi Vietile Sfintilor, s dm niste &ariante giorno,
ca s nu supere pe nimeni, si apoi s dm oc6ii cu sfintii, la Pudecat. :i-ar fi foarte fric?
Despre su$iectul cderii unor clerici &oi &or$i cu inima strns. V rog s m credeti c-i iu$esc din tot sufletul
meu att pe preotii, pe ierar6ii contemporani cu &iat sfnt, ct si pe toti sfintii si pe cu&iosii +isericii care au
urcat treptele ierar6icesti. Sunt con&ins c cine d cu $arda n preoti si-n ierar6i, d cu $arda n +iseric. 4otusi,
'rintele Serafim !ose atrgea atentia asupra faptului c ntre lucrrile dia&olesti n secolul NN a fost
compromiterea unei prti din conducerea +isericii. 7nii ierar6i &eneau la adunrile ecumenice si spuneau:
"Stati linistiti, fratilor, n !usia e liniste. Stati linistiti, fratilor, n !usia se face nc6isoare numai din moti&e
politice".
Am citit o declaratie, o acuzatie parc la adresa unor mari ierar6i rusi care erau acuzati de fascism. Si m
gndeam: ia uite, acuzatia asta cu fascismul, si la noi, si la rusi, cnd &rei s dai n mrturisitorii lui 5ristos, i
acuzi c sunt fascisti. Acuma cred c ar tre$ui s-i acuzi c sunt filo-tali$ani, sau c au cine stie ce simpatii
e3tremiste...
As atrage atentia asupra acestui su$iect delicat - modul n care dia&olul reuseste s se infiltreze n ierar6ie
numai printr-un singur e3emplu. Dar mai nti ntre$: este oare acesta un capitol care a rsrit n istoria +isericii
a$ia n secolul NN2 .a gnditi-&? Dac citim Vietile Sfintilor, &edem c au e3istat ierar6i si preoti ne&rednici
J
nc de la nceputul +isericii, .uda fiind e3ponentul lor de &az.
S-a citit odat la $iseric din :inei un caz iesit din comun: ca s prigoneasc un ierar6 cu &iat sfnt, un om s-
a artat noaptea n mnstirea unde sttea ierar6ul si i-a pclit pe unii mona6i lipsiti de discernmnt c ar fi
nger. Si aceia l-au crezut. Si le spunea: "9ratilor, ierar6ul &ostru e pctos, ierar6ul &ostru e...". Si-n cele din
urm ierar6ul a fost ndeprtat de pe scaunul su, iar cel care se dduse drept "nger" a luat tronul ar6ieresc.
Dumnezeu a rnduit ns ca, peste ani si ani, moastele sfntului ierar6 care fusese prigonit s se ntoarc la locul
prigonirii. %restinii care cu &reme n urm l dispretuiser pe ierar6 l-au cinstit mai apoi cu mult dragoste si
e&la&ie.
Vedem deci nu numai faptul c au e3istat ierar6i prigoniti nc din primele secole, ci si c au e3istat ierar6i care
au luat tronul ar6ieresc prin mi(loace mai putin sau c6iar deloc $inecu&ntate. Dar &edem si c pn la urm
lucrarea dia&olului nu a $iruit lucrarea dumnezeiasc. Da, e3ist moti&e de sminteal, moti&e de poticnire. Dar
cine &rea s )l slu(easc pe Dumnezeu nu se las $iruit de sminteal.
:ulti se gndesc cu groaz cum o s stea mpotri&, ce o s fac dac o s prind &remurile de pe urm, de
sminteal si apostazie. Dar frica si panica i cuprind numai pe cei sla$i n credint. Noi, ca oameni, ne
cunoastem neputintele. Dar, n acelasi timp, tre$uie s stim c, n msura n care suntem crestini, pe noi ne tine
5ristos. Si s nd(duim c 5ristos ne &a ntri si, dac &om cdea, ne &a ridica.
Am s &or$esc acum putin despre prigoana contemporan. De o$icei, cine pronunt un astfel de cu&nt este luat
n &izor si i se pun diferite etic6ete.
Voi ncepe cu prigoana contemporan n familie, cnd sotul este prigonit de sotie, sau tatl este prigonit de
copii, sau copilul este prigonit de tat. Ne-a spus 5ristos c &or fi mari lupte n interiorul familiilor, lupte care
se accentueaz din zi n zi. )n momentul n care dureaz nu o zi sau dou, ci sptmni, luni si c6iar ani, luptele
acestea macin sufletul omenesc. 4inerii care sunt prigoniti, acesti tineri care merg la $iseric, nu-si dau seama
c duc o cruce foarte important, nu-si dau seama de &aloarea muceniciei nesngeroase pe care o duc. /ste
plictisitor, la un moment dat, s te certe mama, tata sau c6iar cu $unica - dac nu este credincioas. Si totusi,
astfel de tineri ar tre$ui s-si dea seama c &or a&ea mare plat de la 5ristos. Sotii care sunt prigoniti de sotiile
lor &or a&ea mare plat de la 5ristos. Sotiile care, de multe ori, sunt prigonite si fizic, nu numai n cu&inte, &or
a&ea mare plat de la Dumnezeu.
7nei femei i s-a artat :aica Domnului si-a acoperit-o cu Sfntul ei Acopermnt, pentru c $r$atul o $tea
sistematic> la un moment dat, el a luat c6iar si toporul ca s o lo&easc. Si femeia r$da si se ruga, nu di&orta. Si
:aica Domnului i-a dat putin plat n aceast &iat si o s-i dea mai mult, dac o &a tine pe calea asta, a
r$drii, pn la sfrsitul &ietii. Asta n cazul n care Dumnezeu nu i &a usura crucea. %u toate astea, &edem n
&ietile sfintilor mucenici c nu toti au primit moarte muceniceasc. %el mai clar e3emplu l ofer Sfnta
:ucenit 4ecla care, desi a suferit c6inuri groaznice, n cele din urm a murit de $trnete si a intrat n ceata
mucenicilor. 4ot asa, aceast femeie, despre care & am po&estit, si altele asemenea, &or intra ntr-o ceat
$ineplcut lui Dumnezeu, pentru c &iata lor este toat o mucenicie.
Si mai delicat este mucenicia care are loc la scoal, la facultate: pentru c sunteti tineri, suntem tineri, si
tineretea e o perioad a $ucuriei, o perioad n care simtim c ne cresc aripi. )n momentul n care nu ne mai
cresc aripile, ne-am pierdut tineretea. /ste greu ca, fiind tnr, s fii artat cu degetul de ceilalti: "A, aia-i
fecioar, nu stie s se $ucure de &iat?", "A, la nu cunoaste nimic din $ucuriile tineretii?". Si totusi "la" nu stie
nimic pentru c &rea s fie al lui 5ristos, "aia" e fecioar pentru c &rea s fie a lui 5ristos. Am primit o
ntre$are la o conferint: "Se mai poate &or$i despre feciorie2" si rspunsul l poate da Ffilologia: dac &or$este
cu elan despre pierderea fecioriei, ar fi putut &or$i, cu ce&a &reme n urm, despre feciorie. 9ecioria o au toti
atunci cnd se nasc. Deci fecioria nu este o legend.
La o conferint a crei tem era fecioria si &iata n curtie, un tnr din sal i-a spus printelui care &or$ea:
"'rinte, dar ce &or$iti despre feciorie, c nu o mai pstreaz nimeni n ziua de azi?". Dar o fat din sal,
emotionat, a spus: "+a nu? +a nu?"
=C
/ste clar c din ce n ce mai multi tineri &or iu$i pcatul si pentru crestini &a fi din ce n ce mai greu s reziste
pe calea &irtutii. Dar 5ristos este acelasi. Lumea aceasta ne n&at s iu$im pcatul si desfrul. .ar &iata n
facultate, n cmine ne n&at asta ct se poate de $ine. Am a&ut un coleg care, n timpul faculttii, a fost in&itat
acas de o coleg, parc, pe moti& c a&ea ne&oie de un curs. Si cnd a &enit la coleg, "$inecu&ntata" coleg
si-a desfcut 6alatul si-a spus: ".a-m?" Si colegul meu, fecior, a rezistat ispitei si a fugit acas. )n fata lui
Dumnezeu &a a&ea mare cunun.
4re$uie s ne dm seama c, asa cum ispitele &in peste noi de-a &alma, tot asa &ine si 6arul lui 5ristos, tot de a
&alma, adic ne co&rseste, dac &rem s luptm pentru 5ristos. /u m gndesc de multe ori la pocinta de
dup pocint. Ne place s citim n Vietile Sfintilor despre sfinti care, dup ce au fcut un anumit pcat, s-au
spo&edit si de-atunci n-au mai czut niciodat> dar trecem cu &ederea faptul c au e3istat si sfinti sau cu&iosi
care au pctuit, s-au pocit, au dus &iat curat, si iar au czut, si iar s-au pocit. :i se pare un lucru
e3traordinar? :i-as dori, c6iar poate &oi scrie &reodat despre a doua pocint, despre a doua con&ertire. 'entru
c nde(dea noastr este c dac &om cdea, 5ristos ne &a ridica, si dac ne &om poci, &om fi din nou ai Si.
%e se ntmpl, ns2 7nii cad, se spo&edesc, se ridic, du6o&nicul i tine de mn o zi, o sptmn, o lun, un
an, doi, trei, cinci, pn la momentul-c6eie, n care &r(masul si arat coltii cu putere. Sunt momentele cele mai
grele din &iata noastr. Si unii cad.
4re$uie s ne dm seama c 5ristos ne d aceast sans a pocintei, si c6iar dac ne-am mai pocit o dat,
tre$uie s ntelegem c, la a&alansa de patimi si de pcate din ziua de astzi, noi tre$uie s a&em a&alansa
pocintei. /ste minunat ca tinerii s rmn curati. /ste minunat ca, dac au czut, s se ridice.
Si fac nc o parantez. Ati auzit de cartierul rosu din Amsterdam2 9oarte putin. /u auzisem de mai mult
&reme, dar nu stiam e3act ce este. Auzisem c unui cartier i se zice rosu, dar atta stiam despre el. /ste un
cartier al $ordelurilor, de la un capt la altul, n care femeia st n &itrin, goal, m$iindu-te precum sticla de
ap, dac esti nsetat... 'ur si simplu, se &nd la $ucat> si n serie, dac ai $ani. Si n-am auzit de nici un printe
du6o&nicesc care s intre n acest cartier al $ordelurilor. !ecunosc c m-as fi $ucurat e3traordinar s aflu despre
&iata &reunui sfnt, cum a fost Simeon cel ne$un pentru 5ristos, care s mearg n zilele noastre prin cartierul
rosu si s con&erteasc una, nu dou, una din aceste femei. Nu am auzit ca +iserica s fi trimis misionari acolo,
dar sectantii au trimis. Am citit de curnd con&ertirea a dou prostituate la o form de credint crestin, la o
sect. %e fceau ele2 Stteau n &itrine si i m$iau pe clienti. Si po&estea o fost prostituat c &reme de ani de
zile, primind &izita sectantelor, care-i lsau o ciocolat, a(unsese s iu$easc att de mult semnul sta de
dragoste, ciocolata, sau statul de &or$ cu ele, nct prefera s renunte la un client, care-i ddea o ta3 de zeci
sau poate sute de dolari, pentru un cu&nt frumos, pentru o ciocolat, care nu &alora poate nici mcar AC de
centi. Si m-a impresionat mult lucrul acesta. !ecunosc, m-a durut sufletul. 9rate, cine-i al lui 5ristos2 Noi, care
ne $ucurm de marile daruri de la Dumnezeu pe care le a&em, sau sectantii care zeci de ani au trecut prin
cartierul acela, ncercnd s con&erteasc o femeie2 Si m-a durut, sincer, s &d c prostituatele puteau fi scoase
din &itrin. Si poate Dumnezeu &a rndui s a(ung acolo si printi ortodocsi, sau o femeie, ne$un pentru
5ristos, dac n-au si a(uns. /ste ade&rat c lucrarea lui Dumnezeu este tainic, si asa cum pe Sfntul Simeon
cel ne$un pentru 5ristos, cnd a &rut s l &deasc una dintre prostituate c, de fapt, nu pctuieste cu celelalte,
ci le aduce la credinta crestin, Dumnezeu i-a stat mpotri& si n-a lsat-o s &or$eascF.
4ot la ru$rica prigoan contemporan intr prigoana suferit la ser&iciu, pe care o sufer printii &ostri, unc6ii
&ostri, alte rude - tot crestini, prigoan care este ct se poate de dur. De ce2 'entru c n lumea n care cresteti,
lumea aceasta murdar, sunt sefi ce pretind anga(atelor s triasc cu ei, sunt sefe ce pretind acelasi lucru
anga(atilor lor, dac nu si anga(atelor, si se fac tot felul de compromisuri. .ar n momentul n care &rei s fii
crestin, poti s-ti pierzi pinea, poti s pierzi $anul pe care-l aduci acas> si pentru poate tine poate n ar fi asa
greu, dar pierzi $anul pentru copilul care moare de foame.
)mi spunea cine&a despre o mrturisire (alnic fcut de un controlor, care spunea: "Ne culcm cu femeile la
capt de linie, pentru c n-au $ani de amend si le e team c, dac &ine amenda acas, &or tre$ui s dea dou
sute de mii, patru sute de mii, s-i rup de la gura copiilor". Si m a durut sufletul s aflu, nici prin cap nu-mi
trecea c sunt femei care, pentru o amend !A4+ s-ar culca cu un controlor.
Si cu toate astea, oamenii sunt sla$i, oamenii cad, si nu &reau s art pe a$solut nimeni cu degetul. Nu stiu eu ce
==
e n mintea unor oameni care fac acest lucru, dar mi dau seama c, pentru cei dou sute de mii, )l pierd pe
5ristos. Si cred lui 5ristos c, dac mama respecti& ar fi a&ut credint si nu ar fi pctuit cu controlorul,
Dumnezeu i-ar fi trimis $anii de amend.
S & &or$esc mai mult despre tele&izor, ziare, crti2 %red c este de prisos, pentru c &oi nsi& mergeti pe
strad, &edeti tara$ele cu ziare, &edeti c n !omnia nu a&em un ziar ortodo3 de mare tira(, n timp ce 'la,$o,
si 'ent6ouse le &edem peste tot. 'e un coleg de-al meu, profesor de religie, l-au ntre$at ele&ii: "%ititi
'la,$o,2" "Nu, nu citesc?" "A, nseamn c citeste 'ent6ouse?" Adic, n mintea lor nu e3ista alternati&. Am
auzit de o perec6e, necstoriti, ntr-o lun el cumpra una din re&iste si prietena lui cealalt, luna urmtoare le
in&ersau, ca s fie la curent cu toate noile descoperiri n materie de se3ualitate.
/ste (alnic s &ezi un film frumos si, la (umtatea filmului, s &ezi o reclam pasional, palpitant pentru
necredinciosi, dar pentru crestini o reclam pasional spurc mintea. /ste (alnic s mergi pe strad, tnr fiind,
si s &ezi ntr-o reclam un $ust ct se poate de ispititor si s tre$uiasc s te uiti n alt parte.
Dac &om ncerca s ne imaginm c rezistm s pri&im si s stm cuminti, ne nselm amarnic. )n&ttura
Sfintilor 'rinti despre lupta cu patimile este ct se poate de clar. Si dac ne "ndulcim" cu o reclam, cu cine
stie ce c6estie, cu o copert de re&ist, c6iar dac nu pctuim cu fapta, pctuim cu gndul si, ncetul cu
ncetul, &om fi $iruiti de patimi.
%e s mai &or$im despre muzic2 Situatia este trist. /ra un afis n +ucuresti cu "manelizarea !omniei". /ste
trist faptul c romnii ascult cte&a manele. Si ce manele? )n acelasi timp este trist faptul c cei care
dispretuiesc manelele ascult alt muzic ptimas.
/ste trist faptul c, din pcate, a&em din ce n ce mai putin muzic pe care pot s o asculte tinerii. /3ist unii
e3trem de ndu6o&niciti, care spun: "Ne a(unge Vasili"os, psaltica sr$, at6onit" etc.
'rintele Serafim !ose spunea urmtoarele: "/3ist o mare greseal pe care o fac unii, crend o anumit
tensiune ntre trupul, sufletul si du6ul lor. Du6o&niceste se mplinesc prin slu($e, dar trupului nu stiu s-i dea o
acti&itate care s-i mplineasc". 4rupul nu se mplineste numai prin patimi. Sufletul nu se mplineste numai
prin muzic de proast calitate, de e3emplu, sau prin filme destr$late.
'rintele Serafim !ose spunea c n drumul ctre 5ristos tre$uie s n&tm sufletul s de&in sensi$il. Si
spunea c e3ist o mare greseal pe care o fac unii con&ertiti, care do$ndesc "sindromul con&ertitului ne$un" -
asa-l numea 'rintele Serafim - care nu &or dect $iseric, muzic religioas, rugciuni, &ieti de sfinti si att. Si
spunea 'rintele Serafim c multi dintre ei cad. 7rc, urc, urc cu pasi repezi, de nu-i prinde nici du6o&nicul
de picioare, si, cnd mai au o treapt de urcat, o iau n (os. Si dup aceea cad n cele mai nfricostoare si
groaznice patimi.
Noi nu tre$uie s urcm pe scara du6o&niceasc pentru o lun sau pentru trei luni sau pentru un an. Dac ar
tre$ui s fim du6o&nicesti, &reme de o sptmn, cred c toti am fi sfinti. Numai c 5ristos &rea s sporim
du6o&niceste pn la sfrsitul &ietii, pentru c dac am czut nainte de sfrsitul &ietii, am pierdut tot - dac am
czut si n-am apucat s ne pocim.
De aceea, 'rintele Serafim !ose recomanda s se asculte muzic clasic, el nsusi a mers la un concert +ac6.
+a c6iar i-a dus pe cti&a tineri con&ertiti la !omeo si Pulieta. Dup conferint, cine&a mi-a reprosat: "%um ai
putut s spui n conferint c 'rintele Serafim i-a dus pe tinerii con&ertiti la !omeo si Pulieta2 Nu-ti dai seama
c e un impediment la canonizare dac mai spui lucruri de genul sta2 Adic e ca si cum am spune: 6ai s
cosmetizm un sfnt, s-l facem n asa fel nct s nu supere pe nimeni, l $gm n sina3are asa deformat si nu
&a mai impresiona pe nimeni. 9acem din el o ppusic mic de plastic, l $gm n epru$et, l pri&im, l
admirm, "e e3traordinar*", dar e3emplul su nu ne foloseste la nimic.
Spunea 'rintele Serafim !ose c ucenicii crora le recomanda s citeasc si literatur laic, dar pe care, n
acelasi timp, i tinea de mn n urcusul du6o&nicesc, au rezistat pn la capt, n timp ce altii, r&nitorii, au
czut, mai de&reme sau mai trziu.
=A
)n &iata 'rintelui Serafim este relatat o ntmplare cu un mare a&& la care &ine cine&a, parc era c6iar a&&
at6onit, nu mai tin minte e3act: "'rinte, dati-mi s citesc o carte de folos?". Si rspunsul a fost: "%iteste Da&id
%opperfield?". S-a dezumflat de tot ucenicul care ntre$ase. Se astepta: 9ilocalia N., N.., NV.
Si, cu toate astea, citind Da&id %opperfield, ucenicii au citit si crtile - unele dintre ele scrise sau traduse de
'rintele Serafim, si au rmas fii credinciosi ai +isericii. S nu fim prea rigizi.
)n acelasi timp, ns, un sfat de genul acesta le-ar con&eni cldiceilor: "7ite, a zis si a&&a s citim ce ne place,
una, alta, c e tare plcut si ofer o imagine de ansam$lu e3traordinar...". Deci, e3ist riscul ca, dac
du6o&nicul d un astfel de sfat: "9rate, citeste si asta, n&at si asta", ucenicul s ia numai ce-i place, si la
$iseric s a(ung dup ce se termin spectacolul la teatru - care de fapt ncepe seara si nu mai e timp s a(ung
si la $iseric. 'entru c-si fcea pregtire sufleteasc pentru oper si nu putea s a(ung dimineat la slu($a
$isericeasc.
%u moda, iarsi, cred c puteti &or$i singuri mai $ine dect mine. Am &rut s &d si eu ntr-o ofert de la un
magazin cum arat len(eria tanga. /ram curios s &d care sunt dimensiunile, pentru c am &rut s stiu, dac tot
se &or$este de len(erie tanga, cum arat. :i-am dat seama c, peste cti&a ani, fetele care acuma sunt n&tate
s um$le cu $od,-uri sau $ustiere &or um$la cu sutiene din ce n ce mai mici, pn cnd &or disprea n cele din
urm.
: doare foarte tare sufletul, & spun sincer, mai ales pentru copiii mei. 1 s &edeti, cnd o s fiti printi, c te
doare foarte tare sufletul pentru ce-o s se ntmple cu copiii. Adic, dinainte s a&em primul copil, m
gndeam: "1 s am copii? )n ce lume or s creasc2".
'rintele Arsenie 'apacioc spunea ntr-o nregistrare: "Da, s mearg tinerii la mare?" si m gndeam: s
mearg, dar n alte prti, unde se mai poart 6aine, pentru c, pe pla(a romneasc, cred c stiti c sutienelor
de(a le-a trecut termenul de garantie. )n acelasi timp, ns, nainte s intru n Sfntul :unte, am notat putin n
mare si m-am $ucurat foarte mult s &d o pla( unde se sttea m$rcat ci&ilizat. %t &reme e3ist sutien, nc
nu e ru de tot. Numai c, asa cum am amintit, semnele rele se nmultesc.
1 s &or$esc putin si despre idolii contemporani. 5ristos nu &rea s fim doar anti-sectanti, anti-pgni, anti-
patimi, anti-6omose3ualitate, anti-a&ort, s fim anti, anti? Nu? 5ristos &rea s fim ai Si, s-L cunoastem, s-L
iu$im, s-i iu$im pe Sfintii 'rinti, s-i iu$im pe sfinti, s iu$im n&ttura +isericii, s iu$im slu($ele +isericii,
s iu$im rugciunea, s fim &ii. Dac nu iu$im toate astea, putem fi apologeti de nota zece, c nu ne-a(ut la
nimic?
Dup ce-a aprut cartea mea despre NeK Age, du6o&nicul mi-a zis: "Nu mai scrii sectologie? Ai ne&oie s mai
respiri putin 1rtodo3ia si pe urm s mai scrii mpotri&a altora". 'entru c, dac tot drmm idolii, pn la
urm s-ar putea s nu rmn nimic n sufletul nostru si s ne uscm, s ne ofilim.
Despre iu$irea de sine. %itind 'rintele .ustin 'opo&ici, care ddea cu $arda n iu$irea de sine si n narcisismul
contemporan, mi s-a prut c prea $ate apa-n piu. Mic: domQle, daQ c6iar asa, iu$ire de sine, iu$ire de sine,
zdrang, zdrang, zdrang? :i s-a prut putin plictisitor. Mic n gndul meu: daQ noi, ortodocsii, nu prea suntem
iu$itori de sine.
%a, dup aceea, s-mi dau seama: fratilor, la noi, iu$irea de sine e la ea acas, c pn si-n modul nostru de a fi
ortodocsi suntem iu$itori de sine. Ne place s ne facem canonul, ne place s mergem la $iseric, ne place c nu
suntem ca ceilalti, a&em o mndrie foarte fin, care )l izgoneste pe 5ristos.
/ste ade&rat c tre$uie s a&em $ucuria c suntem ai lui 5ristos, s a&em $ucuria c mergem la $iseric, s
a&em $ucuria c 5ristos ne ntreste mpotri&a patimilor. )ns linia de demarcare este foarte fin. Si egoismul
du6o&nicesc duce la ftrnicie, ftrnicie pe care iarsi o putem gsi n $isericile noastre.
Nu mai lungesc &or$a, pentru c despre iu$irea de sine se poate &or$i mult, iar iu$itorii de sine, cum sunt eu, nu
=E
pot &or$i despre aceast patim asa cum tre$uie. :i-a zis cine&a - o educatoare: "Scrie o carte despre
smerenie?"
%t pri&este smerenia, i-am spus si printelui la spo&edanie: "'rinte, eu smerenia n sufletul meu n-o aflu
deloc, dar mndria o aflu fr mare efort?" Si, deci, e nefiresc s &or$easc despre smerenie unul care nu e
smerit, e nefiresc s &or$easc despre patima iu$irii de sine un iu$itor de sine> asa c trec la ce&a mai putin dur,
fr s m pun deasupra unora sau altora: &oi &or$i despre a&ere.
/ste foarte plcut s duci o ortodo3ie comod, s dai periodic $ani la cersetorii din fata $isericii, s dai
pomelnice su$stantiale la mnstiri, s ai o sigurant a $anului, pe care crestinul o$isnuit, crestinul care de-a$ia
si tine familia, crestinul care trieste n greutti materiale nu o are. Din rnduiala lui Dumnezeu, am trecut si
printr-o stare a pumnului primit n gur de la srcie, si ntr-o stare mai linistit, cu spor "n cele de tre$uint".
Le-am cunoscut pe-amndou.
:i-am dat seama c, ntr-ade&r, n srcie esti tot timpul n mna lui 5ristos. 'entru c dac, practic, nu stii ce
mnnc sotia mine - pentru c nu ai $ani s cumperi de mncare - si sotia e nsrcinat, te rogi cu disperare s
&in $anii pn a doua zi. Si s-a ntmplat s nu &in $anii pn a doua zi numai atunci cnd am refuzat s m
rog si am zis: "Doamne, e datoria 4a s faci asta?". A(utorul dumnezeiesc a refuzat s &in numai cnd, datorit
unei raportri gresite la 5ristos, nu mi-am dat seama c tre$uie s-. cer cu smerenie a(utorul.
Nu mai &or$esc despre situatia personal, ci &or$esc despre faptul c, pe ct de aproape de 5ristos sunt crestinii
care o duc greu, de pe o zi pe alta, pe att de departe de 5ristos sunt unii crestini care au siguranta $anului, au
crutele lor, caii lor, stiti cum e. %um zice n 'saltire: "Acestia cu crutele lorF, iar noi, cu numele Domnului
Dumnezeului nostru ne &om mri." Altfel spus: acestia cu mertanele lor, cu &ilele lor, cu (eep-urile lor etc., iar
noi cu numele Domnului ne &om mri. Afirmatie partial complet. 'entru c nu numai cei cu mertane si cu
gipane au siguranta $anului. /3ist oameni de o conditie material medie, care totusi, stiind c au un salariu, au
un &enit precis, aproape e3clud faptul c pot trece printr-o ncercare material. Sunt oameni care fac
mprumuturi la $nci sau n alte prti, fiind con&insi c &or a&ea ntotdeauna de unde s plteasc. %red c
multi dintre ei &or a(unge s fac compromisuri, pentru c, la un moment dat, dintr-un moti& sau altul, cnd
$anul s-a mputinat, esti pus n situatia de a face un compromis. S ne fereasc Dumnezeu de astfel de momente
de cumpn, dar, mai nainte de asta, ar fi $ine s ne ferim noi nsine s a(ungem n situatia asta.
Despre se3ualitate, iarsi, nu-i ne&oie s & &or$esc prea mult. Despre - ramificatii, acum, ale se3ualittii -
despre 6omose3ualitate n-ar fi de spus dect un lucru. )n cartea sa /lemente de psi6ologie pastoral ortodo3,
'rea Sfintitului 5risostom de /tna, care este doctor n psi6ologie - am impresia c a predat la 'rincetoKnF sau
la 13ford - spune asa: "9ratilor? Stiti cum stau lucrurile cu punctul de &edere al psi6iatrilor n pri&inta
6omose3ualittii2 S-au adunat n America toti psi6iatrii si au a(uns la concluzia: "5omose3ualitatea este
$oal?". Asta au spus-o marea ma(oritate a psi6iatrilor. )n momentul n care organizatiile de 6omose3uali au
fcut presiuni asupra psi6iatrilor, s-au adunat iarsi psi6iatrii, iarsi au deli$erat, s-au fcut presiuni c6iar n
timpul &otului - ne atrage atentia 'rea Sfintitul 5risostom -, si au decis: "Nu este $oal?"". Adic eu, artnd o
carte, spun astzi: "Aceasta este o carte". :ine &ine cine&a si-mi d cu ce&a n cap si m determin s spun:
"Nu, de fapt este un portmoneu". )ntelegeti2 lucrurile stau e3trem de delicat. %ampaniile pro-6omose3ualitate,
$ine pltite, $ine finantate, $ine organizate, sunt una din minile Anti6ristului. 4re$uie s ne dm seama c
legalizarea pcatului, nlocuirea &irtutii cu pcatul si considerarea pcatului ca ce&a firesc este o treapt de pe
care oamenii &or de&eni ca animalele si-l &or c6ema pe Anti6rist.
La capitolul anticonceptionale as face o singur precizare, nu mai multe, ca s nu de&in plictisitor. /3ist unii
crestini care, cu $inecu&ntarea - nu stiu ct de serioas - a du6o&nicilor lor, folosesc mi(loace
anticonceptionale. De ce2 "Ne las du6o&nicul, c a zis s nu a(ungem la a&ort?" 'rintele e mpotri&a a&ortului
si la asta se rezum pozitia sa crestin.
:-a socat, pur si simplu, afirmatia unui medic care a zis: ":area ma(oritate a mi(loacelor anticonceptionale
sunt, de fapt, a&orti&e". Adic, unii doctori spun c femeia care are sterilet nu rmne nsrcinat. "9als?" :i-a
e3plicat doctorul respecti&: "9emeia care are sterilet rmne nsrcinat. 4rece spermatozoidul pn la o&ul, se
formeaz em$rionul, dar n-are loc s se dez&olte". Deci femeile care au sterilet fac a&orturi poate si lun de
=B
lun. .a s le spun cine&a asta, ce-ar mai sri crestinele noastre?...
Sau: pilulele anticonceptionale. Nu &or$im de cele post-contact, unde este clar c pilula se ia post-contact,
contactul se3ual a a&ut loc, em$rionul e3ist si este ucis de pilul. Dar mare parte dintre pilulele contracepti&e
fac e3act acelasi lucru: creeaz un mediu to3ic care ucide em$rionul imediat dup ce se formeaz, dac n-a
reusit s ucid mai nti spermatozoidul. Acum nu intrm n detalii legate de se3ualitate, ci doar atrag atentia
asupra faptului c o parte dintre femeile crestine a&orteaz, lunar sau c6iar mai des, cu constiinta mpcat c n-
ar fi ucis copilul din pntecele lor.
%te ce&a despre mastur$are. 'reasfintitul 5risostom de /tna spune c n America e3ist preoti care consider
mastur$area ce&a firesc, ce&a normal. Si dac preotii nsisi au aceste &iziuni li$erale, credinciosii &or spori cu
r&n pe calea acestei practici. De ce2 Asa i-a n&tat printele c tre$uie s se eli$ereze tnrul de tensiuni, de
ce s a(ung la pro$leme psi6ice din pricina nfrnrii2 /ste dureros s &edem o campanie destul de intens pro-
mastur$are, pro-se3 oral, pro-, pro-, pro-... per&ersiuni, si s nu auzim un glas potri&nic, cel putin la fel de
puternic, al +isericii.
'rea Sfintitul 5risostom pomeneste de un tnr care se mastur$a de la =DF ani si, de rusine, nu a mrturisit asta
la spo&edanie. 'este o lun, s-a $tut cu fratele lui n camer> fratele lui, foarte &oinic, a czut peste el si tnrul
a murit. )n aceast stare si-a o$ser&at trupul, i-a &zut pe fratele su si pe mama sa, Fsi si-a &zut sufletul,
nsotit de ngerul pzitor, cum s-a ridicat deasupra casei, deasupra orasului, a(ungnd n ceruri. Si acolo, dup
un tunel lung si ntunecat, la captul cruia se afla o lumin, a &zut-o pe :aica Domnului, care l-a ntre$at pe
nger de ce se afl tnrul acolo. Si dup ce a aflat amnuntele, 'rea Sfnta Nsctoare de Dumnezeu s-a ntors
spre el si i-a spus: ":ama ta s-a rugat fier$inte s i te dau napoi, iar 9iul meu a acceptat s-i ndeplineasc
dorinta". +iatul, coplesit de frumusetea raiului, a implorat-o s l lase acolo, dar :aica Domnului i-a rspuns:
"Nu, de dragul mamei tale, tre$uie s te ntorci. Dar ia aminte la ce-ti spun: tre$uie s ti mrturisesti pcatul pe
care l-ai comis acum o lun. Acesta este un pcat nfricostor, iar dac nu-l &ei mrturisi unui preot, iat ce te
asteapt?" Si Sfntul Ar6ang6el :i6ail i-a artat tnrului prpastia ce ducea spre c6inurile iadului. 4nrul s-a
ntors la &iat, n cele din urm. Voia s rmn n rai? N a&ea constiinta c ceea ce-a fcut era dramatic.
7nii fac anumite pcate pe care le consider accepta$ile. :astur$area e unul dintre acestea. Am citit, nu mai tin
minte e3act, dar dup unele statistici peste GCH dintre femei se mastur$eaz, si parc la $r$ati procentul este
mai mare> $nuiesc c sonda(ele respecti&e fuseser fcute asupra femeilor necrestine si asupra $r$atilor
necrestini> pentru c fiecare crestin ar tre$ui s se lupte cu aceast patim, sau, oricum, dac ar fi fost si crestini
ntre cei care se mastur$au si au rspuns afirmati& cnd s-a fcut sonda(ul, numrul lor era mic. %u toate
acestea, aflm c acest pcat e fcut pe scar larg. /3ist oare &reo legtur ntre mastur$are si &enirea lui
Anti6rist2 Vor$eam cu cine&a si am fost ntre$at dac e3ist &reo legtur. Mic: "/ste foarte simplu: ce &or
oamenii2 Democratie, &ointa poporului, stia o s ne conduc, stia o s 6otrasc pentru toti. / culmea,
oamenii stia, dintr-o sut, saptezeci se mastur$eaz, si din aceast sut o s se aleag cei care or s dea 6otrri
pentru toti. 1r s dea si pentru crestini". Deci, repet: statistica arat peste GCH, dar poate c esantioanele nu
erau luate o$iecti&. Deci, mi se pare trist si dureros c ne conduc si ne &or conduce oameni care triesc n
patimi, oameni care afirm c ne &or $inele, dar $inele pe care-l doresc ei &a fi diferit de $inele pe care-l
ntelegem noi. Si oamenii acestia, n&tati cu patimi, ntre care mastur$area e unul din cele mai mici, poate, pe
care le fac, nu &or a&ea cum s ia 6otrri care s ne fie nou, cu ade&rat, de folos. !epet pn & plictisiti,
&edeti cazul cu Sfntul :unte At6os. %u Ser$ia, nu mai zic. 'rigoana anticrestin, pornit din 1ccident de
iu$itorii de democratie, a atins culmea prin distrugerea attor mnstiri, $iserici si catedrale.
%e e de fcut2 :ai nti de toate, recunosc c am pus si eu altora ntre$area asta, si o s-o mai pun, de multe ori,
pn la sfrsitul &ietii, pentru c niciodat n-o s stiu tot ce-i de fcut. Asa c rspund putin din ceea ce stiu -
mai mult, s dea Dumnezeu s aflati de la printi, du6o&nici, din crti ale cu&iosilor etc.
)ndrznesc s & recomand o carte aprut la /ditura +una&estire di
@alati - Ne &or$este 'rintele Serafim !ose, care este o carte e3traordinar> dac sunteti studenti teologi, nu
stiu &reo carte mai de folos care s & a(ute s rezistati 6aosului de zi cu zi. Sunt scrisorile pe care le-a trimis
printele Serafim unui catolic con&ertit la ortodo3ie, care a a(uns unul din cei mai cunoscuti preoti misionari din
=D
America, preot care, rmnnd &du&, s-a clugrit de ce&a &reme, printele Ale3ie #oung. Sfaturile pe care le
d a&&a Serafim, 6rnindu-l pe printele Ale3ie, & &or a(uta si pe &oi, ca slu(itori ai lui 5ristos.
A fost ntre$at printele 'orfirie odat: "%um o s rezistm cnd o s &in sfrsitul2". Si printele 'orfirie a dat
un rspuns simplu, la o$iect, & rog s l tineti minte: "Dac ne &om spo&edi, &om rezista". :-a $ucurat
cu&ntul acesta, mi-a mers asa, la inim* /u simt folosul spo&edaniei, printele meu m spo&edeste aproape
sptmnal, dac are timp, dac nu, la dou sptmni, dar n general m spo&edesc sptmnal. : spo&edeam
nainte la un printe sc6imnic, din :oldo&a, dar, a(ungnd greu acolo, printele mi-a zis: "%aut-ti un du6o&nic
n +ucuresti". Nu credeam c-o s gsesc repede, c e mare lips de po&tuitori iscusiti, dar Dumnezeu a rnduit
s gsesc. Si cnd a &enit printele sc6imona6 n +ucuresti, s-a dus s &ad: m las pe mini $une2 : las? Si
constat c folosul spo&edaniei dese este e3traordinar. Nu am cu ce s-l compar. Deci, dac ne &om spo&edi,
&om rezista.
%zuse un anumit preot ntr-un pcat, si l-am ntre$at pe printele meu: "4otusi, cum de-a putut s cad
printele acesta asa2" Deci, nu-l (udecam, ci, pur si simplu, &oiam s-i gsesc circumstante atenuante. Si
printele mi-a zis: "Stii de ce cad unii dintre slu(itorii altarului2 'entru c nu se spo&edesc dect foarte rar".
Dac pn si unii dintre clerici &or fi $iruiti, n cele din urm, la &enirea lui Anti6rist, mai ales pentru c nu au
nteles folosul spo&edaniei, care s-i a(ute, s-i nnoiasc du6o&niceste, cu att mai mult or s cad cei care n-au
fost n&tati s se spo&edeasc, si merg la fa$rica de spo&edanii de 'asti si de %rciun> acolo e coad de cel
putin o sut de oameni, spo&edania dureaz dou minute, c dac-ai spo&edit mai mult de cte&a minute, de(a
ncep s murmure cei care s-au plictisit, asteptnd la rnd. Si tu, cu sufletul curtit dup spo&edania de dou
minute, iei poate dezlegare, te mprtsesti si esti foarte mndru c te-ai unit cu 5ristos, dup care, la prima
lupt cu &r(masul, cazi. Deci, dac ne &om spo&edi des - si cei care primesc dezlegarea, se mprtsesc - si ne
&om mprtsi, &om rezista.
4re$uie s ntelegem c nu e3ist alt sans de supra&ietuire dect calea ne&ointei, calea sfinteniei.
Astzi, cnd cine&a se gseste s &or$easc despre sfintenie, pare destul de ciudat. A&em o deformatie
profesional, ne apas cu&ntul sta, ne doare, ne mnnc, nu ne place cu&ntul "sfintenie". Vrem s &or$im
asa, despre lucruri frumoase, dar pe cel care ne &or$este despre sfintenie l considerm putin ciudat, putin
anormal. Si de fapt nu ntelegem c 1rtodo3ia fr sfintenie nu este 1rtodo3ie. )n msura n care crestinul duce
lupta cea $un, se spo&edeste si se mprtseste, este sfnt. 'recum stiti, n perioada de nceput a +isericii,
crestinii erau numiti sfinti: "Sfintele, sfintilor*", zice preotul la Liturg6ie, adic Sfintele 4aine se dau celor care
duc lupta cea $un.
Ar tre$ui s ne dm seama de marea responsa$ilitate pe care o a&em fat de cei de aproape ai nostri. )n
momentul n care ne-am dat seama de gra&itatea rz$oiului pe care-l duce &r(masul pentru a distruge sufletele
oamenilor, tre$uie s ne apese, tre$uie s ne doar pentru cei de lng noi care nu sunt n $iseric sau care sunt
n $iseric numai cu un picior.
Sunteti multi dintre &oi studenti teologi si tre$uie s & luati foarte n serios nu numai c6emarea de a studia
teologia, ci mai ales c6emarea de a fi crestini. 4re$uie s ne doar pentru cei de lng noi. 'e unul n plus dac-l
miscm, si conteaz foarte mult. :-au ncura(at foarte mult scrisorile cititorilor pe care i-am a(utat prin crtile
mele. / greu s scrii, pentru c tre$uie s triesti ceea ce scrii si, dac scrii fr s triesti, a(ungi n fundtur*
4rec uneori prin momente de apsare, n care m ntre$: "1are e $ine ce fac, oare nu-i mai $ine s (oc ping-
pong2" sau "De ce s m $ag unde nu-mi fier$e oala...". Am primit un mesa( de la o cititoare: "L-am &zut la
tele&izor pe <ris6namurti - unul dintre marii guru -, si &roiam s m duc la li$rrie s i cumpr crtile, eram
interesat de n&ttura lui. )nainte de-a apuca s m duc la li$rrie, am dat de Purnalul con&ertirii, si nu mi a
mai tre$uit <ris6namurti, si acum am de&enit credincioas etc., etc."
:-a $ucurat foarte mult scrisoarea respecti&, mi-a dat aripi si mi-a confirmat faptul c a meritat s apar acest
Purnal al con&ertirii care, precum stiti, e cea mai cunoscut carte a mea. %nd a &zut lumina tiparului, eu eram
cu inima foarte strns: "1are nu se &or &tma &reunii2". )ns, m-am gndit si c s-ar putea &tma numai cei
care sunt foarte sporiti du6o&niceste - si ei pot sri peste pasa(ele &tmtoare. 'entru c nu se pot &tma dect
cei care sunt sporiti du6o&niceste. %ei nedu6o&nicesti nu se &or &tma de la o asemenea carte, pentru c triesc
=I
ntr-o lume mai &iciat dect cea descris n prima parte a Purnalului. )ns m frmntam foarte tare: "Dac nu-i
$ine2 Dac am gresit c l-am scris2". La un moment dat, &oiam s-l ard. Dar du6o&nicul nu m-a lsat. Si, pn
la urm unii, cti&a, s-au apropiat de $iseric si datorit Purnalului.
Nu &reau s m dau e3emplu, ci spun doar att: c dac m-as fi gndit numai la faptul c o s-mi fie greu s le
rspund copiilor mei, cnd or s creasc si or s citeasc ce-a fcut tticul lor cnd era la =I-=O ani, nu as mai fi
tiprit Purnalul. 1 s-mi fie greu s &or$esc cu copiii mei, poate, dar mi-am dat seama c merit s tipresc
aceast carte, fiind o cale de a ntinde o mn aproapelui care st departe de 5ristos.
4re$uie s ne punem sufletul pe un fir de at, s riscm, s ne dorim din tot sufletul s-i cstigm. Si eram asa,
putin, iarsi cu inima strns, zicndu-mi: "1are nu cum&a sunt n rtcire, c-mi doresc att de mult s-mi a(ut
aproapele2". : gndeam c oi fi fost prins de cine stie ce du6 sectar misionaro-fanatic.
Am gsit ns un cu&nt al Sfntului 4eodor Studitul, care spunea asa: "%ine iu$este mntuirea aproapelui mai
mult dect propria sa mntuire - fireste, fr s negli(eze lupta pentru propria mntuire - , e pe drumul cel $un".
.arsi l-am ntre$at pe printele meu: "'rinte, nu cum&a gresesc pentru c mi doresc att de mult s-i a(ut pe
altii2" Si mi-a zis: "Nu, frate? Dar f-o pn la capt".
Stiti de ce mi doresc asta2 'entru c mult &reme, atunci cnd eram ,og6in, nimeni n-a &enit s-mi ntind
mna si s m atrag spre +iseric. Nimeni, nici un preot. %nd se ntlneau preotii cu fostul meu maestru,
+i&olaru, nici unul nu era n stare s prezinte n&ttura +isericii att de clar nct ,og6inii s-si dea seama c
fantoma de credint crestin, care li se ddea cu lingurita la cursurile de ,oga, n-a&ea prea multe n comun cu
n&ttura Sfintilor 'rinti si cu n&ttura +isericii 1rtodo3e. De&enind ortodo3, si dndu-mi seama c sunt
multi n rtcire, m-a apsat faptul c ei au rmas acolo n timp ce eu am &enit aici.
1ricum, mi dau seama c nu sunt singurele pro$leme din lume ,og6inii care se nc6in la zeita mortii sau
1.M.N.-istii care asteapt s &in na&a si s-i sal&eze. 'ro$leme au toti care stau departe de cunoasterea lui
5ristos.
Stiti de ce am rspuns in&itatiei &oastre de a & &or$i2 Am zis: mcar asa, putin, s misc pe &reunul dintre &oi
ca s fac un pas spre aproapele lui. Am tinut conferinta despre nainte-mergtorii lui Anti6rist, ca s & dati
seama de gra&itatea &remurilor pe care le trim dar mai ales ca s ntindeti o mn celor de lng &oi. 'entru c
au ne&oie de mna &oastr. S fim foarte constienti de responsa$ilitatea pe care o a&em. 4oti cei care ne
spo&edim, ne mprtsim, suntem ai lui 5ristos, fratilor. Asta tre$uie s fie o $ucurie pentru noi, pentru c nu
sunt &or$e goale.
%6iar dac ne dm seama de neputintele noastre, suntem att de puternici* :-a ntre$at cine&a: "%um ai tu
cura(ul s scrii att de mult2" Mic: "Am cura(, pentru c eu n-as putea s fac nimic prin propriile mele puteri si
tocmai, cu ct sunt mai sla$, cu att m $ucur, c dac &a iesi ce&a, o s ias pentru c a rnduit 5ristos". Adic
asta este, aici este puterea noastr, c nu suntem tari, c de fapt suntem tari prin 5ristos. Dac am fi tari doar
prin noi nsine, am tine cu dintii de tria noastr, dar asa, stim c 5ristos ne d &iata> astea nu sunt &or$e goale,
si nu &i le spun ca pe ce&a ce am citit si eu prin alte crti, ci &i le zic pentru c asa mi-a rnduit Dumnezeu s
cunosc 1rtodo3ia si-mi doresc s o cunoasc si altii.
As &or$i putin si despre comoditate. 'rintele Serafim !ose atrgea atentia asupra faptului c 1rtodo3ia a fost,
este si &a rmne ptimitoare. Noi, dac suntem ai lui 5ristos, suntem prigoniti de lumea aceasta pentru /l. Si
n momentul n care cutm o 1rtodo3ie care face pace cu aceast lume, nu mai suntem ai lui 5ristos. 'recum
&edem, se propo&duieste prin diferite mi(loace 1rtodo3ia care nu zgrie deloc.
'rintele .ustin 'opo&ici, de e3emplu, este foarte putin iu$it. De ce2 'entru c a fost o fire polemic, a dat cu
$arda acolo unde a considerat c e3ist ndeprtri de la n&ttura lui 5ristos. 'rintele .ustin 'opo&ici a fost
e3ilat, dup cum se stie, la :nstirea %elie. De ce2 Nu se doreste o 1rtodo3ie incomod. "S cutm o
1rtodo3ie care poate fi iu$it de toat lumea, despre care pot &or$i intelectualii care dau inter&iuri si, cnd se
duc acas, fac pcate mpotri&a firii, poate fi trit de oameni pentru c se mpac foarte $ine cu &iata de zi cu
zi." 1amenii caut o credint con&ena$il. )si imagineaz c, dac au descoperit credinta crestin, Dumnezeu,
=G
n marea Sa mil, tre$uie s le ia crucea. 1r, 'rintele Serafim !ose spune tocmai asta: c 1rtodo3ia fr cruce
nu este 1rtodo3ie.
Despre rugciune, s &or$esc n dou cu&inte nu se cu&ine. Dar, totusi, &oi spune: un cu&intel. 7nul doar. Dac
ncercm s transformm rugciunea ntr-o mantr, asa cum fac ,og6inii, care tot repet anumite cu&inte n (apa
,oga, gndindu-se c &or a(unge la iluminare, ne-am pclit. :i se pare uneori, atunci cnd mi fac canonul, sau
la acatist, c &reau s fug de :aica Domnului sau de sfntul la care m rog. Si zic: "Aoleu, ce $ine-ar fi s nu
stie c eu i zic acatistul, c dac ar afla c eu m rog n 6alul sta, s-ar supra". /u spun acatistul si m gndesc
la cutare, la cutare sau la cutare, mi zic: "5ai s-mi fac norma de rugciune si gata?" Si c6iar mi-e putin rusine,
si cnd mi dau seama c mi-a z$urat mintea mi zic: ".a-o napoi? 7nde ti-aduci aminte c te-ai rugat asa,
ultima oar2 7n icos mai n spate, dou icoase, uite, de aici?". Si iar citesc icosul. Si mi se ntmpl uneori s
stau mult la acatist si s-o tot iau de la nceput, cnd nu m $iruie lenea*
Despre liniste... 4rim cu &itez ma3im ntr-o societate apostat, trim n plin 6ituial... Dup ce o s &
cstoriti si-o s a&eti familie, o s &edeti ct alergtur e. Vr(masul &rea s nu a&em liniste. Vrea s intrm n
aceeasi &itez de miscare cu lumea asta. Si 5ristos &rea e3act re&ersul.
Sunt momente n care m las prins de du6ul acesta si sunt mnios, agitat, suprat. Dar sunt si momente n care
m rog si zic: "Doamne, a(ut-m s stau mpotri&a acestui curent".
/u am tinut aceast conferint fr s a(ung la msura linistirii, dar totusi cred lui 5ristos c m &a a(uta s
a(ung la liniste, m rog s m a(ute s-mi cad dintii de lapte, s creasc ceilalti, si s cunosc linistea, dndu-mi
seama c, pe msur ce lumea se misc si mai repede, miscarea asta a lumii tre$uie s m a(ute pe mine s pun
frn. Vd ce&a smintitor pe strad sau n cine stie ce reclam, zic: "Doamne, mintea mea nu tre$uie s se
ntineze, a(ut-m?". Vd o sminteal, mintea mea tre$uie s se pzeasc. Aud ce&a smintitor, mintea mea
tre$uie s se pzeasc. %u ct satana $ag "g6impii" lui, cu att noi tre$uie s ne curtm.
Am scris %artea Nuntii ndurerat de faptul c din ce n ce mai multe familii se destram. De ce se destram2 )n
primul rnd, pentru c tinerii nu stiu cum s-si ntemeieze o familie. 9etele, de o$icei, se ndrgostesc de tineri
fr credint n Dumnezeu, creznd c i &or sc6im$a. Dar de cele mai multe ori sotul necredincios o sc6im$
pe sotia credincioas, cu forta sau cu $inisorul. Sau femeia necredincioas l sc6im$ pe sotul credincios.
@nditi-& foarte serios c, dac & cstoriti cu cine&a, cu cine&a-ul acela tre$uie s rmneti de mn pn la
moarte, si c6iar dup aceea. Adic, pro$lema este foarte serioas. Dac nu & gnditi ca, nti de toate, familia
&oastr s fie crestin, mai de&reme sau mai trziu se &a alege praful de ea> iar dac nu se alege praful,
a(ungndu-se la di&ort, se &a a(unge la o con&ietuire stearp, steril, care e (alnic. Si &eti ntelege cu&ntul unui
filosofF care a zis: "Aproapele meu e iadul".
V &oi reproduce un scurt cu&nt al printelui .ustin 'opo&ici, care & &a arta care este du6ul de rezistent n
fata nainte-mergtorilor Anti6ristului. 'recum stiti, printele .ustin a fost prigonit de ctre comunisti. Vor$ind
despre 5ristos, printele spunea asa: "Vom sta lng /l, cu toat inima, cu tot sufletul, cu tot cugetul, cu toat
puterea noastr, si aceasta cu pretul oricror pedepse, cu moartea ndreptat asupra noastr de ctre toti
lupttorii contra lui 5ristos din ntreaga lume."
:i ar plcea s cititi ct mai mult din n&ttura printelui .ustin, care a rezistat n prigoana comunist ca un
martir. :i-as dori s & dati seama c, dac nu &om cunoaste martirii ultimei prigoane, degea$a &om citi din
Vietile Sfintilor, pentru c &a nsemna c, de fapt, stm departe de ade&ratul du6 mucenicesc al +isericii lui
5ristos.
4re$uie s-i cunoastem pe sfintii nc6isorilor de la noi, din !usia si din alte prti ale lumii. 4re$uie s-i
cunoastem pe printii care, dup ce au fcut nc6isoare, $inecu&nteaz si acum pmntul prin prezenta lor. %t
mai sunt n &iat tre$uie s ne apropiem de ei, tre$uie s ne nsufletim din &iata lor.
%nd a fost 6irotonit 'rintele Serafim !ose, du6o&niculF lui, Vldica Nectarie s-a rugat din tot sufletul si a zis:
"Vreau s-l 6irotonesc si s mor", adic s-i transmit lui tot ce a&ea, tot, tot, tot, toat 6arisma, toat puterea
=O
du6o&niceasc. A &rut s-i transmit tot, tot, tot si s moar. Adic a&ea constiinta clar a transmiterii du6ului
mrturisirii credintei lui 5ristos. Si noi ar tre$ui s mergem la printii care au stat n nc6isori si s ne umplem
de &iat de la ei.
4re$uie s ne dm seama c +iserica lui 5ristos n-a zmislit sfinti doar pn acum =C sau AC de ani, tre$uie s
ne dm seama c nu s-a ofilit sfintenia n +iserica 1rtodo3, c dac am a&ut sfinti precum Nectarie din /g6ina
la nceputul secolului trecut, precum Sfntul .oan :a3imo&ici, la mi(locul secolului trecut, acesti sfinti au lsat
urmasi.
S-l iu$im pe printele 9ilot6ei Mer&a"os, care a fost ucenicul Sfntului Nectarie din /g6ina. S-l iu$im pe
printele Serafim !ose, care a fost urmasul Sfntului .oan :a3imo&ici. S-l iu$im pe printele Sofronie
Sa6aro&, care a fost ucenicul Sfntului Siluan At6onitul. S-i iu$im pe acesti urmasi, ucenici ai sfintilor. 'oate
c, mai de&reme ori mai trziu, ei &or fi canonizati.
%6iar patriar6ul ecumenic, fiind n &izit la Suroti, unde se afl moastele cu&iosului 'aisie Ag6ioritul, a spus:
"Din generatia de $trni 8adic, .aco& 4sali"is, 'orfirie, 9ilot6ei Mer&a"os - fat de care e3ist anumite retineri,
pentru c a polemizat cu 'atriar6ul ecumenic din &remea sa din cauza desc6iderii ecumeniste a acestuia;,
primul &a fi canonizat printele 'aisie". Asa a spus patriar6ul, deci pn la urm o parte din marii $trni &or
a(unge n sina3are. S-i iu$im pe acesti printi, s-i iu$im si pe printii de la noi.
V spun, nu cu mndrie, c seara, la rugciunea, cnd pomenim si &iii si mortii nostri, dup cunoscuti, ncepem
pomelnicul, asa: printele Arseni 8cel din !usia;, printele /lefterie 8de la Der&ent;, printele +enedict 8@6ius;,
printele .&an 8<ulg6in - du6o&nicul !ugului Aprins;, printele Dumitru 8Stniloae;, :aria preoteasa,
printele Dimitrie 8+e(an;, printele %leopa, printele 'aisie, printele Antim 8@in;, printele Vic6entie
8:lu;, printele Nicodim 8:ndit;, mitropolitul .rineu 8:i6lcescu;, dup ce mai pomenim cti&a dintre ai
nostri, trecem la greci: 9ilot6ei 8Mer&a"os;, 'orfirie, 'aisie, .aco&, /pifanie, si apoi la altii: Serafim !ose,
Sofronie, .ustin, si apoi 'reasfintitul A&erc6ie, 'reasfintitul Vasile <ri&oc6ein, etc.
Si pomenindu-i sear de sear, deseori, & spun c m-a a(utat Dumnezeu s m apropii de ei cu foarte mult
dragoste si, n cele din urm, ca editor, am &zut c Dumnezeu a rnduit s tipresc o parte din traducerile
crtile lor. Adic & dau c6iar cte&a e3emple precise: am reusit s tipresc scrieri ale printilor .ustin 'opo&ici,
9ilot6ei Mer&a"os - 4estament du6o&nicesc, am tiprit 'rintele Serafim !ose, Ne &or$este 'rintele Serafim
!ose, a&em n lucru Ne &or$este 'rintele 'orfirie, e terminat de tradus Ne &or$este 'rintele Sofronie Sa6aro&.
'rin faptul c ne &in astfel de crti la editur, am &zut un rspuns al printilor pe care i pomenesc. Si fiecruia
dintre cei care i iu$este pe acesti printi, care acum se afl naintea tronului lui Dumnezeu, acestia i rspund
ntr-un anumit mod. 'e cei care &or s le urmeze n&tturile o s i a(ute ntr-un c6ip minunat. Nu stiti acum
cum o s & a(ute. Dar ei sunt printi $ineplcuti naintea lui Dumnezeu si, dac & legati sufleteste de ei si-i
pomeniti, se produce o legtur mistic ntre &oi si ei.
7n printe, ierosc6imona6ul :i6ail de la Valaam spune c, atunci cnd o s murim, o s ne ntlnim - dac ne
mntuim - cu toti cei pe care i-am iu$it, cu toti cei pe care i-am cunoscut si s-au mntuit, cu toti sfintii la care
ne-am rugat si cu toti cei pentru care ne-am rugat. 7n e3emplu gritor: cnd a murit printele Nicodim :ndit,
care-i cam luat peste picior de ctre teologi nalti, care nu tin cont de &iata de sfintenie pe care a dus-o, i s-au
artat doi dintre ucenicii si, care trecuser la Domnul naintea sa. Veniser s-i ia sufletul. Si o sfnt s a artat,
nu mai stiu careF, parc Sfnta 9ilofteia de la %urtea de Arges, sau Sfnta 'arasc6i&a.
Deci, fratilor, dac i iu$im si ne tinem cu dintii de calea asta, 5ristos n-o s ne lase.
)mi cer iertare pentru putintatea informatiilor pe care &i le-am prezentat. 'ro$lema este foarte ampl. Am
preferat s & mprtsesc aceste putine cu&inte, nd(duind c &oi &eti cuta s aflati ct mai multe despre
acest su$iect..
)nc6ei cu&ntul meu po&estindu-& sau aducndu-& aminte o sec&ent din filmul .nim nenfricat 8+ra&e
5eart; despre eroul Scotiei, illiam allace. %red c si printele Serafim ar fi recomandat ucenicilor si s
&ad acest film istoric. 'e cmpul de lupt, n fata dusmanului foarte puternic, n fata in&adatorului englez,
=J
illiam allace, un fel de :i6ai Viteazul al scotienilor, ntrea$: "#ou Kanna fig6t2" - "Vreti s luptati2", si
scotienii rspund: "No, no...". Le era fric s se $at cu englezii, asa cum si nou ne fric uneori s ducem
rz$oiul du6o&nicesc. Si, ncercnd s i con&ing pe oameni s lupte pentru a scpa de asupritori, allace
continu: "1<, fig6t, and ,ou ma, die, run, and ,ou ma, li&e, at least of K6ile, and die in ,our $eds, man,
,ears from noK, K6en ,ou Kant to tra, all t6e da,s, from t6is da, to t6at da,, for one c6ance, (ust one c6ance,
to come $ac" 6ere and tell our enem, t6at t6e, can ta"e our li&es, $ut t6e, can ne&er ta"e our freedom?". Si
traduc, pentru c poate aici o fi cine&a care nu stie englez: "+ine, $ine, luptati si poate &eti muri, sau fugiti si
poate &eti rmne n &iat. Si-o s muriti acas, n paturile &oastre, multi ani de-aici nainte, cnd ati da orice ca
s sc6im$ati toate zilele, de-acum pn atunci, pentru o singur sans, doar o singur sans, s & ntoarceti
aici, pe cmpul de lupt, si s spuneti dusmanilor c ne pot lua &ietile, dar niciodat nu ne &or putea lua
li$ertatea?"
S ne a(ute $unul Dumnezeu s ntelegem c, ntr-ade&r, n rz$oiul du6o&nicesc ne putem pierde &ietile, dar
nu tre$uie s pierdem li$ertatea pe care o a&em n 5ristos? S ne ntreasc Dumnezeu pe calea mntuirii.
Amin?
Danion Vasile
Despre Demonia al4 - din apoftegmele *fntului (icolae al &hridei
despre )uropa 5i rudele acesteia -
,% 6u7inte care ne lo7esc!
"Dac istoria ultimelor trei &eacuri - al NV...-lea, al N.N-lea si al NN-lea - ar putea fi numit cu un singur
nume care s i se potri&easc des&rsit, atunci nu ar fi un alt nume mai $un dect cel de "protocolul (udectii
dintre /uropa si 5ristos": fiindc n ultimele trei sute de ani nu s-a ntmplat nimic n /uropa care s nu ai$
atingere cu 5ristos-Dumnezeu. )n (udecata aceasta ntre 5ristos si /uropa, n realitate, se ntmplau
urmtoarele:
5ristos spune /uropei c este $otezat ntru numele Lui si c tre$uie s rmn credincioas Lui si /&ang6eliei
Lui. La aceasta, /uropa n&inuit rspunde:
- 4oate religiile sunt egale. Ne-au spus-o enciclopedistii francezi. Si nimeni nu poate fi silit s cread un lucru
sau altul.
/uropa ngduie toate religiile ca superstitii populare, de dragul intereselor sale imperialiste, dar ea nssi nu
urmeaz nici o religie. %nd si &a mplini scopurile sale politice, atunci si &a nc6eia repede socotelile cu
aceste credinte desarte populare.
5ristos ntrea$ cu durere:
- %um puteti &oi, oamenii, s triti numai cu interesele &oastre imperialiste, materialiste, adic numai cu pofta
animalic pentru 6ran trupeasc2 /u am &rut s & fac dumnezei si fii ai lui Dumnezeu, iar &oi fugiti si
urmriti s & faceti deopotri& cu animalele de su$ (ug.
La aceasta, /uropa rspunde:
- /sti depsit. )n locul /&ang6eliei 4ale, noi am descoperit zoologia si $iologia. Acum cunoastem c nu suntem
urmasii 4i si ai 4atlui 4u ceresc, ci ai urangutanului si gorilei, ai maimutei. Noi acum ne des&rsim ca s
a(ungem dumnezei, fiindc nu recunoastem alti dumnezei afar de noi nsine.
5ristos grieste:
- Voi sunteti mai tari de cer$ice dect &ec6ii iudei. /u &-am ridicat din ntunericul $ar$ariei la lumina cereasc
AC
si &oi mergeti din nou napoi n ntuneric, ca or$ul n noroi. /u :i-am &rsat sngele pentru &oi. /u &-am artat
dragostea :ea, atunci cnd toti )ngerii si ntorceau capetele, neputnd suferi putoarea iadului &ostru. Atunci,
deci, cnd erati ntuneric si mputiciune, am fost singurul care am stat s & curtesc si s & luminez. S nu fiti,
deci, acum necredinciosi, cci & &eti ntoarce din nou n ntunericul acela nesuferit si n mputiciune.
/uropa, zm$ind su$tire, strig:
- 9ugi de la noi. Nu te recunoastem. Noi urmm filosofia elin si ci&ilizatia roman. Vrem li$ertate. Noi a&em
7ni&ersitti. Stiinta este steaua noastr cluzitoare. /m$lema noastr este: li$ertate, fraternitate, egalitate.
!atiunea noastr este dumnezeul dumnezeilor. 4u esti un asiatic. Noi te tgduim. /sti numai un $asm &ec6i al
$unicilor nostri.
La care, 5ristos, cu lacrimi n oc6i:
- .at, /u plec, dar &oi &eti &edea. Ati lsat calea lui Dumnezeu si ati plecat pe calea lui Satan. +inecu&ntarea
si fericirea s-au luat de la &oi. )n mna :ea se afl &iata &oastr si moartea &oastr, fiindc :-am dat pe :ine
)nsumi la rstignire pentru &oi. %u toate astea, nu /u & &oi pedepsi, ci pcatele &oastre si cderea &oastr de la
:ine, :ntuitorul &ostru. /u am artat dragostea 'rintelui :eu ctre toti oamenii si am &rut s & mntuiesc
pe toti prin dragoste.
La care /uropa:
- %are dragoste2 7r sntoas si $r$teasc mpotri&a tuturor celor ce nu sunt de acord cu noi, acesta e
programul nostru. Dragostea 4a este numai un $asm. )n locul $asmului acestuia, noi am ridicat steagul
nationalismului, si internationalismului, si etatismului, si progresismului, si e&olutionismului, si scientismului,
si culturismului. )n aceasta se gseste mntuirea noastr: iar 4u pleac de la noi.
9ratii mei, n &remurile noastre, aceast discutie n contradictoriu a luat sfrsit. 5ristos a plecat din /uropa,
precum odinioar din tinutul @adarenilor la poftirea acelora: dar ndat ce a plecat a &enit rz$oi, urgie, spaim,
ruin, distrugere. S-a ntors n /uropa $ar$aria dinainte de crestinism: a a&arilor, a 6unilor, a longo$arzilor, a
africanilor, numai c de o sut de ori mai nfricostoare. 5ristos Si-a luat crucea si $inecu&ntarea Sa si a
plecat. A rmas n urm ntuneric si putoare. .ar &oi 6otrti-& acum cu cine &reti s fiti: cu ntunecata si
puturoasa /urop, sau cu 5ristos2"
Dac aceste cu&inte ar fi fost rostite de ctre un teolog contemporan, fie el mirean sau cleric, asupra sa s-ar fi
npustit o ceat de sociologi, de psi6ologi, de filosofi, de o$ser&atori politici si de alti ntelepti ai acestei lumi si
l-ar fi pus la zidul infamiei:
"%ine este acest dusman al nostru2 %ine este acest ticlos, acest fundamentalist, acest ne$un2 Si n numele cui
si permite s (udece /uropa, aceast mare patrie, acest continent plin de &alori2"
!spunsul este simplu: %el care a rostit aceste cu&inte nu este nici un ticlos si nici un ne$un. Dimpotri&. /ste
un ntelept. %elor care (udec ntelepciunea dup numrul diplomelor le &om spune c acest ntelept a fcut
studii de doctorat la +erna si la 13ford. .ar celor care stiu c ade&rata ntelepciune este dar de la Dumnezeu, si
nu &ine dect printr-o &iat de ne&oint, le &om spune c acest teolog este sfnt. Si nc unul dintre cei mai mari
sfinti pe care Sfnta +iseric 1rtodo3 i-a nscut n &eacul al NN-lea: Vldica Nicolae Velimiro&ici.
'e acesta, marele fctor de minuni, Sfntul .oan :a3imo&ici, ar6iereul ne$un pentru 5ristos, l-a numit "@ur
de Aur al zilelor noastre", asemuindu-l marelui .oan 5risostom. De ce oare acest "@ur de Aur" a rostit cu&inte
att de dure fat de /uropa2
Nu &om rspunde acum acestei ntre$ri. Vom ncerca mai nti s ne oprim putin asupra ntre$rii puse de
Sfntul Nicolae Velimiro&ici: "%u cine &reti s fiti: cu ntunecata si puturoasa /urop, sau cu 5ristos2"
1 prim o$ser&atie: multe dintre cele spuse de el despre apostazia /uropei se potri&esc si Americii. De fapt se
A=
potri&esc lumii ntregi. Nu numai /uropa este astzi urtoare de 5ristos, ci ntreaga lume. Nu numai /uropa )l
rstigneste pe 5ristos, ci ntreaga lume. Nu numai /uropa se (udec cu 5ristos, ci ntreaga lume.
Dac Sfntul Nicolae ar fi trit astzi, cu&ntul su tuntor ar fi rsunat mpotri&a fiecruia dintre idolii lumii
moderne. Dar cei care ascult (udecata pe care sfntul o face /uropei ar putea s si dea seama cum ar (udeca el
si lumea de astzi.
"Dar cum si permite s ne (udece2 %ine este el, ca s ne (udece2 )n ce calitate ne (udec2"
/ste foarte important rspunsul la aceast ntre$are. Lumea de astzi si are criticii ei, niste mscrici care
descretesc fruntile oamenilor n momentele mai dega(ate ale emisiunilor de stiri. Acesti critici si-au fcut o
meserie din a critica, un mod de a cstiga un $an. /i critic lumea fiind ai lumii. %ritica lor, c6iar si cnd este
foarte dur, nu lo&este direct dect ntr-un numr foarte mic de oameni politici, de oameni de afaceri, de
prostituate, de 6oti, de persona(e n care marea ma(oritate a spectatorilor nu se poate regsi. %el mult, i poate
$rfi, satisfcndu-si plcerea de a arunca cu pietre prin intermediul cu&intelor*
Sfntul Nicolae al 16ridei nu a fcut asa. /l s-a rstignit pentru 5ristos si pentru aproapele prin rugciune si
ne&oint. :ai mult nc. /l s-a rstignit pe sine, ptimind pentru 5ristos n lagr. )n lagrul de la Dac6au, unde
a fost nc6is de nazisti mpreun cu patriar6ul sr$ @a&riil. Acolo a scris aceste rnduri dureroase despre
(udecata dintre 5ristos si /uropa. )nc6is pentru credinta sa, el nu a pri&it /uropa prin lentilele prfuite ale unui
critic dornic de faim 8s nu uitm: pn si proscrisii si au gloria lor pmnteasc*;. /l a pri&it /uropa de pe
cruce. Stnd pe cruce. %rucea sa nu era de lemn, piroanele sale nu erau de fier. %rucea si piroanele sale nu
puteau fi &zute de altii. Dar nu erau mai putin reale. Sufletul su era rstignit pe crucea mrturisirii 1rtodo3iei.
Aceast rstignire nencetat l-a fcut prtas cetelor sfintilor.
Nu mai triesc eu, ci 5ristos trieste n mine*, a spus oarecnd Sfntul Apostol 'a&el. Si sfntul Nicolae ar fi
putut spune la fel: "Nu eu (udec /uropa, ci 5ristos, %are trieste n mine* Nu eu (udec lumea de astzi, ci
5ristos, %are trieste n mine."
Aceasta este singura (udecat de care lumea de astzi se fereste, pentru c este singura (udecat o$iecti&.
Numai Dumnezeu este Pudectorul lumii. .ar sfintii Si nu fac altce&a dect s fac cunoscut msura dup care
lumea este (udecat.
Dac am cerceta prerile despre secolul NN, am &edea c unii l laud ca un secol de mari realizri stiintifice.
Altii, ca un mare pas spre mpcarea religiilor si popoarelor. S &edem ce spune despre el Sfntul Nicolae:
"A6, fratii mei? Veacul al NV...-lea este tatl &eacului al N.N-lea, iar &eacul al N.N-lea este tatl &eacului al
NN-lea. 4atl a fcut datorii mari. 9iul nu a pltit datoriile tatlui su, ci s-a ndatorat si mai mult, iar datoria a
czut asupra nepotului. 4atl s-a molipsit de o $oal grea, iar fiul n-a &indecat $oala cea rusinoas a printelui
su, care era asupra sa, ci a nruttit-o, si ea l-a molipsit si pe nepot, de trei ori mai tare. Nepotul este &eacul al
NN-lea, n care trim.
Veacul al NV...-lea a nsemnat rz&rtirea mpotri&a +isericii si a clerului pontifului roman. Veacul al N.N-lea
a nsemnat rz&rtirea mpotri&a lui Dumnezeu. Veacul al NN-lea nseamn pactul cu dia&olul. Datoriile s-au
mrit si $oala s-a nruttit> iar Domnul a spus c (udec pcatele printilor pn n a treia si a patra spit. Nu
&edeti c Dumnezeu (udec pe nepoti pentru pcatele $unicilor europeni2 Nu &edeti $iciul asupra nepotilor, din
pricina datoriilor nepltite ale $unicilor2
)mpratul anti6rist ntruc6ipeaz nceputul &eacului al N.N-lea. 'apa anti6rist nc6ipuie mi(locul &eacului al
N.N-lea. 9ilosoful european anti6rist 8iesit din casa de ne$uni; nc6ipuie sfrsitul &eacului al N.N-lea:
+onaparte, 'ius, Nietzsc6e. 4rei nume $lestemate ale treimii $olna&ilor celor mai greu $olna&i de $oala
mostenit.
Sunt oare acestia $iruitorii &eacului al N.N-lea2 Nu, acestia sunt purttorii $olii grele mostenite de la &eacul al
NV...-lea. +olna&ii cel mai greu $olna&i? %ezarul, pontiful si filosoful... nu n &ec6ea !om pgn, ci n
AA
mi(locul /uropei $otezate? Acestia nu sunt $iruitorii, ci sunt cei mai $iruiti. %nd +onaparte a $at(ocorit sfintele
odoare ale <remlinului, cnd 'ius s-a numit pe sine infaili$il si cnd Nietzsc6e a fcut pu$lic cultul lui fat de
Anti6rist, atunci soarele s-a ntunecat pe cer - si nu numai un soare, ci o mie de sori de ar fi fost, s-ar fi
ntunecat toti de durere si de rusine - cci iat o minune pe care nu a mai &zut-o nicicnd lumea: un ateu
mprat, un ateu pontif si un ateu filosof. )n epoca lui Nero, mcar unul din aceast treime nu era ateu -
filosoful. Veacul al NV...-lea e &eacul lui 'ilat: el a osndit pe 5ristos la moarte. Veacul al N.N-lea e &eacul lui
%aiafa: el a rstignit pe 5ristos. Veacul al NN-lea e &eacul Sinedriului alctuit din .udele $otezate si cele
ne$otezate. Acest Sinedriu a &estit c 5ristos e mort pe &ecie si c n-a n&iat. 'entru ce, atunci, & mai mirati,
fratilor, c asupra omenirii europene au &enit $iciuiri nemaiauzite, $iciuiri pn la mdu&a oaselor, de pe urma
re&olutiilor si a rz$oaielor2"
Vedem c &remurile noastre indic apogeul lepdrii de Dumnezeu. Ne apropiem de sfrsitul lumii. Vor$ind
despre confruntarea din secolul al N.N-lea dintre /uropa si credinta crestin, Vldica Nicolae ntre$a: "%ine
este atunci $iruitor, dac nu cezarul, pontiful si filosoful /uropei descrestinate2 +iruitorul este mu(icul rus si
tranul din +alcani, dup cu&ntul lui 5ristos: %el ce este mai mic ntre &oi toti, acesta este mare 8Luca J, BO;.
%ine a fost cel mai necunoscut, mai nensemnat si mai mic n &eacul al N.N-lea, n &remea marelui Napoleon, a
infaili$ilului 'ius si a nea(unsului Nietzsc6e, dac nu mu(icul rus, pelerin la locurile sfinte, si tranul din
+alcani, lupttor mpotri&a semilunii si li$erator al +alcanilor2
%mpul de lupt drcesc, clerul drcesc si ntelepciunea drceasc - asta nseamn cezarul, papa si filosoful
&eacului al N.N-lea. 4ranul ortodo3 al +alcanilor nftiseaz ce&a cu totul potri&nic acestora: mai nti &ite(ia
purttoare de cruce, al doilea - clerul mucenicesc, si apoi pescreasca ntelepciune apostolic. Si despre el e
&or$a n cu&intele rugciunii Domnului si :ntuitorului nostru .isus 5ristos: : mrturisesc 4ie, 'rinte,
Doamne al %erului si al pmntului, c ai ascuns acestea de cei ntelepti si priceputi si le-ai descoperit pruncilor
8:atei ==, AD;. %e a descoperit Dumnezeu acestor simpli trani2 Le-a descoperit &ite(ia $r$teasc, lumina
cereasc si ntelepciunea dumnezeiasc. Le-a descoperit, adic, ceea ce este cu totul potri&nic fat de cezarul
apusean, de pap si de filosof: tot att de potri&nic, pe ct este ziua fat de noapte".
7nde este astzi acest tran ortodo32 7nde este astzi tranul care are &ite(ia purttoare de cruce si
ntelepciunea apostoleasc2 Aproape c nu mai poate fi gsit. %e &edem astzi la tranul din +alcani2
Superstitii sau necredint, fug dup desfrul orasului, $utur, lcomie. 4ranul de astzi i ofer preotului un
rol decorati&, cutndu-l doar la nunti si $otezuri sau nmormntri. Nu este greu s &edem c, n loc s si
pstreze credinta, tranul a cutat s l copieze pe orsean. Si l-a copiat, mai ales n cele rele.
Nu putem generaliza, dar nici nu putem trece cu &ederea starea de fapt: si anume c tranul, pe care Sfntul
Nicolae l &edea n ceata $iruitoare, este astzi ngenunc6eat. A trecut n ta$ra n&insilor, de conductorii
lumesti, de filosofii apostati si de prietenii acestora.
Dac pn si cel care pn mai ieri ducea o &iat $ineplcut lui Dumnezeu, tranul ortodo3 din +alcani, s-a
ndeprtat de +iseric si de 5ristos, este semn c sfrsitul lumii este aproape.
Dac Sfntul Nicolae a &or$it n termeni att de duri despre secolul trecut, oare cum ar fi &or$it despre secolul
NN.2 8Si dac, &or$ind despre el n aceiasi termeni n care a &or$it despre cel anterior, ntreaga mass-media l-ar
fi considerat e3tremist, oare cum l-ar fi considerat dac ar fi fcut-o n termeni mai duri2 1ricum, ar tre$ui s ne
fie clar c Sfntul Nicolae nu s-ar fi temut s spun lucrurilor pe nume. De altfel, nici pe &remea sa glasul mass-
mediei nu era ngduitor fat de cei care pri&eau lumea din perspecti&a Sfintei /&ang6elii*;
Sfntul Nicolae o$ser&a c "fratii nostri cei $otezati, care au fost atrasi de ereziile papale si luterane, s-au
socotit pe ei nsisi mai ntelepti dect 5ristos si ne-au dispretuit pe noi, ortodocsii, ca pe niste oameni lipsiti de
ntelepciune si neci&ilizati: dar si asupra lor s-a ade&erit cu&ntul Apostolului 'a&el: Micnd c sunt ntelepti, au
nne$unit 8!omani =, AA;> fiindc au lepdat ntelepciunea cea du6o&niceasc dup 5ristos, %are um$l n
&esmntul smereniei si al dragostei, si s-au n&esmntat, dup pilda filosofilor nc6intori la idoli, cu
ntelepciunea trupeasc si lumeasc, care e plin de trufie si rutate".
Si asta nu e totul. Noi, ortodocsii, n loc s ne pstrm nentinati de noroiul apusenilor, n loc s strlucim prin
AE
focul credintei noastre, ne-am desc6is larg $ratele s primim n mintile noastre cugetrile mincinoase ale
acestora: "'opoarele eretice din epoca noastr au lsat lui 5ristos si Domnului ultimul loc la masa lumii
acesteia, ca celui mai de pe urm cersetor, n timp ce pe primele locuri au asezat pe marii lor oameni, pe
politicieni, pe literati, pe romancieri, pe oamenii de stiint, pe finantisti, $a c6iar si pe turisti, si pe sporti&i.
4oate pri&irile noroadelor acestora erau atintite asupra acestor oameni mari, asupra acestor zei moderni, n timp
ce doar foarte putini si mai ntorceau pri&irile spre 5ristos, $iruitorul mortii".
Vrem sau nu, din ce n ce mai putini oc6i se ndreapt ctre 5ristos, si din ce n ce mai multe spre oamenii mari,
care ncearc s l su$stituie. / ne&oie de do&ezi2 7na ar fi suficient: cte emisiuni religioase e3ist pe
posturile de tele&iziune2 9oarte putine. De ce2 'entru c foarte putini oameni sunt interesati de astfel de
emisiuni. Si nu pentru c ar fi att de sporiti n &iata du6o&niceasc nct nu ar afla nici un folos pri&indu-le. Ar
fi $ine s fie asa. Dar oamenii nu &or emisiuni religioase pentru c prefer s &ad tal"-s6oK-uri, sau stiri, sau
sport, sau di&ertisment, sau* orice altce&a.
7nde )l aseaz pe 5ristos acesti oameni2 Acolo unde l-au asezat idolii lor: pe "cel din urm loc la masa acestei
lumi, ca si cum /l ar fi cel mai de pe urm cersetor"* Dureroase cu&inte. %u&inte dureros de ade&rate.
%onflictul ntre lumea modern si 5ristos se apropie de apogeu. Vor$ind despre apostazia /uropei, Sfntul
Nicolae Velimiro&ici spune c /uropa ar putea fi denumit "Demonia. Ar numi-o al$ din cauza al$etii pielii,
iar Demonia din pricina negrelii sufletului ei: fiindc /uropa a tgduit pe singurul Dumnezeu si a luat tronul si
&rednicia cezarilor romani. Si, la fel ca cezarii romani nainte de distrugerea !omei, asa si ea a ncredintat toate
noroadele pmntului c fiecare poate s se nc6ine la zeii si asa cum stie si cum poate, cci ea &a ngdui
aceasta, dar c noroadele au datoria mai nti s se nc6ine ei, a&nd-o ca zeitate ultim - fie su$ numele de
/uropa, fie su$ numele de %ultur.
)n felul acestea, fratii mei, a n&iat ntocmai ca un &rcolac, n zilele noastre, !oma cea satanic, !oma aceea
dinainte de %onstantin cel :are, care prigonea cu foc si sa$ie pe crestini si mpiedica pe 5ristos s ptrund n
/uropa. Numai c Demonia al$ a czut ntr-o $oal mai grea dect &ec6ea !om. 'entru c, dac !oma cea
nc6intoare la idoli era c6inuit de un singur drac, Demonia al$ este c6inuit de sapte du6uri rele, mai crunte
dect dracul acela al !omei. .at deci noua !om nc6intoare la idoli, iat o nou mucenicie pentru crestinism.
S fiti gata a primi mucenicia pentru 5ristos din partea Demoniei al$e."
Dac ar tri astzi, Sfntul Nicolae ne-ar pre&eni: "fiti, deci, pregtiti pentru prigoana ce &a &eni din minile
unei lumi demonizate*". Nu este astzi /uropa singurul demon ntre ngeri* De fapt, de la (umtatea secolului
trecut pn astzi s-a nmultit mult lucrarea celor care slu(esc dia&olilor, iar a celor care )i slu(esc lui Dumnezeu
a$ia se mai face simtit.
,,% 6omentarii8 tlcuiri8 note
)n ultima &reme, anumiti comentatori ai scrierilor patristice se folosesc de faima 'rintilor pentru a-si e3pune
propriile n&ttur. 'entru a pune n armonie n&tturile sfintilor cu ntelepciunea acestei lumi, ei nu se sfiesc
s rstlmceasc predaniile ortodo3e.
4e3tul Sfntului Nicolae Velimiro&ici despre demonizarea /uropei este ct se poate de clar. Nu las loc
neclarittilor. Numai ru-&oitorii ar putea gsi puncte sla$e n argumentarea sa. %u toate c este foarte precis,
te3tul su ar putea fi ntregit cu anumite lmuriri care s l a(ute pe omul de astzi s nteleag mai $ine lumea
n care trieste.
%u toate acestea, nu &om face nici un fel de comentariu. %i doar l &om in&ita pe cititorul care nu a citit pn
acum n ntregime te3tul s fac acest efort. 'entru c, pentru cine l citeste cu atentie, c6iar de mai multe ori,
te3tul singur l a(ut pe cititor s dea la o parte &oalul pe care mass-media si nteleptii ei i l-au asezat cu
dezin&oltur pe oc6i: &oalul care i mpiedic pe oameni s &ad lucrurile asa cum sunt.
Ar fi $ine dac totusi cine&a ar face comentarii pe marginea te3tului Sfntului Nicolae al 16ridei. Numai c, n
&remurile noastre, sunt din ce n ce mai putini dascli care se pot a&nta ntr-o astfel de lucrare*
AB
,,,% & 7oce de dincolo de mormnt!
"'entru +iseric, Dumnezeu totdeauna e pe primul loc, iar omul, lumea, totdeauna pe locul doi. 4re$uie s
ascultm de oameni ct timp nu sunt mpotri&a lui Dumnezeu si a poruncilor Lui. Dar cnd oamenii se ridic
mpotri&a lui Dumnezeu si a poruncilor dumnezeiesti, +iserica tre$uie s se mpotri&easc. Dac ea nu
procedeaz astfel, ce +iseric mai e si asta2 1are reprezentantii +isericii, dac nu procedeaz astfel, oare mai
sunt ei reprezentantii apostolicesti ai +isericii2 A se ndreptti n acest caz cu asa-zisa iconomie $isericeasc
nseamn nu altce&a dect a-L trda n ascuns pe Dumnezeu si +iserica Sa. 1 astfel de iconomie este pur si
simplu o trdare a +isericii lui 5ristos.
+iserica reprezint o &esnicie n timp, n aceast lume &remelnic. Lumea se sc6im$, dar +iserica nu se
sc6im$, nu se sc6im$ &esnicul ei ade&r dumnezeiesc, dreptatea ei dumnezeiasc, /&ang6elia ei
dumnezeiasc, &esnicele ei unelte dumnezeiesti. Nu se sc6im$, fiindc nu se sc6im$ Domnul 5ristos, %arele
asa este si asa lucreaz.8...;
Stpnirea &ine de la Dumnezeu, si pn cnd ea rmne n Dumnezeu si su$ Dumnezeu si cu Dumnezeu - este
$inecu&ntat. 'rsindu-L pe Dumnezeu, ea se transform n &iolent - prin aceasta supunndu-se pe sine
puterii antidumnezeiesti - dia&olului.
Aceasta este n&ttura dreptmritoare si apostolic, patristic, e&ang6elic despre natura si &aloarea stpnirii.
Aceasta este sfnta si infaili$ila n&ttur ortodo3 a +isericii lui 5ristos, asa a fost de la nceput si pn acum,
si de acum n &ecii &ecilor. Si cine sunt martorii ei2 4oti Sfintii Apostoli, toti Sfintii 'rinti, toti Sfintii
:ucenici. )n mod deose$it Sfintii :ucenici, ncepnd cu Sfntul si ntiul :ucenic Stefan, si pn la noii nostri
mucenici si cti alti sfinti mucenici ai &remurilor noastreF. /i toti au ptimit pentru Domnul 5ristos, toti
laolalt, de la mprati, regi si cne(i> ntr-un cu&nt, de la stpnirile acestei lumi, lupttoare contra lui
Dumnezeu. Si acesti sfinti mrturisitori nu se numr cu miile, ci cu milioanele. /i toti sunt sfinti si nemuritori,
ca martori ai ade&rului di&ino-uman: crestinii tre$uie s se mpotri&easc poruncilor nelegiuite si
necredincioase ale mpratilor, domnitorilor, stpnitorilor acestei lumi, oriunde s-ar afla ei, si oricine ar fi ei.
9iecare sfnt mucenic, fiecare sfnt mrturisitor al credintei lui 5ristos reprezint o ntruc6ipare &ie si o
personificare nemuritoare a preasfintei Atot-/&ang6elii a +isericii 1rtodo3e: 4re$uie s ascultm de Dumnezeu
mai mult dect de oameni. 9iecare dintre ei s-a tinut de aceast Atot-/&ang6elie dumnezeiasc cu tot sufletul,
cu toat inima, cu tot cugetul. De aceea au si fost supusi la c6inuri, la rutti, de aceea au fost omorti de ctre
stpnitorii apostati din &eac n &eac.8...;
4re$uie s ascultm de Dumnezeu mai mult dect de oameni 89apte D, AE;. Aceasta este rnduiala, aceasta este
calea, acesta este ade&rul +isericii 1rtodo3e a lui 5ristos, ncepnd cu Sfintii Apostoli pn n zilele noastre, si
de azi nainte pn la sfrsitul acestei lumi pmntesti. 'ri&itor la aceast rnduial, la aceast cale, la acest
ade&r, nu sunt cu putint nici concesiile, nici compromisurile, nici retragerile. Nimeni nu ne poate sili, nici
c6iar un Sinod /cumenic, dac s-ar ntmpla ca acesta s ai$ loc.
Dati %ezarului cele ce sunt ale %ezarului si lui Dumnezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu - acesta este principiul
coe3istentei dintre +iseric si stat. Nu cola$orare, ci coe3istent ntre +iseric si stat. Nu cola$orare, cu att mai
mult atunci cnd %ezarul prigoneste toate cele ce sunt ale lui Dumnezeu si nu &rea s stie nimic din cele ce sunt
ale lui Dumnezeu, ci tinteste doar s nimiceasc tot ce este al lui Dumnezeu. Aici lipsesc conditiile principale
pentru cola$orare. Sau coe3istenta egal n drepturi a asezmintelor, si a persoanelor umane, sau cal&arul
+isericii cauzat de ctre prigonitorii, c6inuitorii, cotropitorii care tgduiesc si prigonesc pe Dumnezeu si cele
ale lui Dumnezeu. .ar prin dictatur impun pe potri&nicul lui Dumnezeu si cele potri&nice lui Dumnezeu. )n
acest caz, +iserica si statul se despart, se separ, fiecare cu ale sale.
A fost in&entat un nou zeu suprem, un nou idol suprem - statul 8comunist;. Acestui idol, dictatura ateist cere s
i se aduc ca (ertf totul: constiinta, credinta, memoria, trupul, cele &zute si ne&zute. Noul idol suprem, noul
zeu suprem, noul Meus s-a ncon(urat imediat de noi zei, de noi idoli.
Acestia sunt "stiinta" poziti&ist, filosofia materialist, etica comunist, estetica anar6ist, literatura social-
AD
realist si celelalte. 4oti tre$uie s se nc6ine acestor idoli si s se aduc ca (ertf pe sine si tot ce le apartine.
%e nseamn asta2 Aceasta este pur si simplu idolatrie &ampiric, politeism pgnesc &ampiric, fetisism
&ampiric. )n locul 7nicului si Singurului Dumnezeu si Domn .isus 5ristos cel Ade&rat, o mas de idoli, zeitti
si zeisori impostori. )n aparent se forteaz s par atei, iar n realitate sunt niste nc6intori la idoli, niste
politeisti. /i si mesteresc ntr-una noi idoli, incluzndu-i n noul lor panteon, n sl$aticul lor ceremonial.
Dictatura ateist, la rndul ei, se strduieste din rsputeri s-l con&ing si s-l sileasc pe fiecare s se nc6ine
noilor zei, s le aduc (ertfe, s mentin cultul personalittii. )n acest fel, ce se ntmpl2 Se instaleaz
&ampirismul modului de &iat pgnesc, a cunostintei pgnesti, a modului de &iat pgnesc. Si astfel se
petrece &iata nssi n neiertate slu(iri idolesti potri&nice lui Dumnezeu 8. 'etru B, E;. 8...;
9aptul c mai suntem n &iat tine doar de milosti&irea lui Dumnezeu si de puterea lui Dumnezeu. .ar de (ur
mpre(ur se n&rteste cea mai ticloas minciun uni&ersal legiferat n educatia ateist: "5ristos este mort",
"5ristos este o nselciune". .at programul de educatie. 1are asa ce&a poate fi acceptat, oare cu asa ce&a se
poate cola$ora2 Si dup aceea s te mai consideri crestin2 Nu? Noi anuntm si declarm cu trie: aceasta este
cea mai groaznic, cea mai nerusinat si cea mai mrsa& 6ul pe care mintea omeneasc a formulat-o &reodat
mpotri&a celei mai perfecte, mai minunate, mai ncnttoare 9iinte omenesti de su$ %er care a psit pe pmnt.
Vom sta lng /l cu toat inima, cu tot sufletul, cu tot cugetul, cu toat puterea noastr, si aceasta cu pretul
oricror pedepse cu moartea ndreptate asupra noastr de ctre toti lupttorii mpotri&a lui 5ristos din ntreaga
lume..."FR
'rin aceste cu&inte, %u&iosul Pustin 'opo&ici d mrturie c a fost un &rednic ucenic si urmas al Sfntului
Nicolae Velimiro&ici. :ai mult, ele ne arat c dasclul continu s &or$easc prin ucenicul su, c printele
continu s &or$easc prin fiul su du6o&nicesc. Sfntul Nicolae Velimiro&ici a fost prigonit, ucenicul su a fost
la rndul lui prigonit. :rturia lor a fost a unei teologii rstignite, a unei teologii pline de &iat n 5ristos. Viu
este Domnul, si nu &a lsa ca sirul sfinteniei s se sfrseasc n +iserica 1rtodo3.
Dar lantul sfinteniei nu s-a terminat cu printele Pustin 'opo&ici. La rndul su, printele Pustin are urmasi n
&remurile noastre, asa cum au a&ut aproape toti marii teologi purttori de Dumnezeu care au trit n &eacul
trecut.
4otusi, este greu pentru oamenii care fac primii pasi n &iata du6o&niceasc s fac diferenta ntre teologia
ade&rat, iz&ort din sfintenie, si teologia cosmetizat, iz&ort din ntelepciunea lumeasc.
Ar tre$ui totusi s mentionm patru din criteriile dup care credinciosii pot face deose$irea dintre ade&ratii
teologi si ceilalti. 7n criteriu este dreapta-credint, mai e3act fidelitatea fat de predania +isericii. Nici un
dascl care contrazice n&tturile dogmatice ale Sfintelor Sinoade /cumenice sau predania Sfintilor 'rinti nu
se poate numi teolog. 4otusi, acest criteriu nu este destul de restricti&. /3ist filosofi care, dndu-se teologi,
prezint n&tturi n pro$leme n care glasul 'rintilor nu s-a fcut auzit. "%e au spus Sfintii 'rinti despre
transplantul de inim2 Dar despre e3traterestri2 Nu au spus nimic, lsndu-ne nou onoarea de a studia astfel de
pro$leme*", spun acesti ne-teologi, si propo&duiesc n&tturi gresite. 8Nu &or$im aici despre teologii care au
sustinut idei eretice, dar dm dou e3emple: +erdiae&, care a sustinut idei neK-age-iste, este considerat teolog.
Sau: c6iar dac printeleF Serg6ei +ulga"o& a fost condamnat de +iserica !us pentru erezia sofiologicF,
crtile lui au mare succes> si asta n timp ce crtile unor sfinti precum 4eofan M&ortul sunt ignorate de ctre
intelectualii care coc6eteaz cu 1rtodo3ia*;
7n al doilea criteriu este orto-pra3ia, dreapta fptuire care tre$uie s nsoteasc dreapta-credint. %nd un
teolog nu trieste cum n&at, este un fals teolog. Se spune despre anumiti filosofi ai secolului NN c sunt mari
teologi. Dar fr ca &ietile lor s fie &ieti de ne&oint, de rstignire. :ai degra$ sunt &ieti comode, n care
$alanta cumptrii s-a nclinat n defa&oarea ne&ointei. Nefiind &ieti de sfintenie, luminarea cu care ar fi tre$uit
s i acopere Du6ul Sfnt este su$stituit de figuri de stil si de artificii intelectuale. %ti dintre teologii de astzi
se ne&oiesc precum printele Pustin 'opo&ici2 "/l era la mnstire, i era usor s fac sute de metanii." /ste
ade&rat c unui mona6 i este mai usor s fac sute de metanii, dar unii dintre teologii de astzi prefer s scrie
doar despre rolul $inefctor al mtniilor sau al altor forme de ne&oint si nu mai au timp s pun n practic
cele scrise.
AI
7n alt criteriu este rugciunea: multi teologi scriu despre rugciune, si c6iar despre rugciunea lui .isus, fr ca
ei nsisi s se roage. /ste ciudat faptul c unii printi au scris despre 9ilocalii si despre &iata isi6ast, dar totusi
nu se pricep s si cluzeasc ucenicii pe calea practicrii rugciunii lui .isus. Acest fapt este o do&ad n plus
c secularizarea face ra&agii*
7n alt criteriu este do$ndirea asa numitului cuget al +isericii. Degea$a cunoaste cine&a pe dinafar citate
ntregi din Sfintii 'rinti dac nu stie cum tre$uie folosite. Sunt unii care, e3trem de zelosi pentru aprarea
+isericii, sar tot timpul la ceart cu toti sectantii pe care i ntlnesc la colt de strad. Sau, prinsi de un du6
sectar, tot flutur n &nt profetiile sfintilor despre &enirea lui Anti6rist. )n acelasi timp sunt altii care spun: "S
nu fim att de aspri cu ereticii, c doar sunt sinceri n cutrile lor, si Dumnezeu i &a lumina* Nu mai suntem
pe &remea Sfintilor 'rinti". Si, desi lumea cade n prpastia apostaziei, stau linistiti, spunnd c nu conteaz
cnd &a fi sfrsitul lumii, si c nu tre$uie s ne gndim la asa ce&a. Nici unii, nici ceilalti nu au do$ndit cugetul
+isericii.
%nd cine&a l consider pe Sfntul Siluan singurul model de sfintenie si nu este de acord cu du6ul mrturisitor
al Sfntului Nicolae Velimiro&ici, nu are cugetul +isericii. %nd cine&a &or$este numai de Sfntul :arcu
/ugenicu, dar trece cu &ederea $lndetea Sfntului Siluan, nu are cugetul +isericii. Nimeni dintre cei care si
aleg un singur segment din predania ortodo3, si fac a$stractie de celelalte, nu are acest cuget al +isericii.
'entru c Du6ul Sfnt nu &ine peste oamenii ptimasi. Nu &ine dect peste cei care se leapd de ei nsisi
pentru a-L do$ndi pe 5ristos. Si acestia au e&la&ie si la Sfntul Siluan At6onitul, dar si la Sfntul Nicolae
Velimiro&ici sau la Sfntul :arcu /ugenicu.
%redinciosii tre$uie s fie constienti de faptul c nu este ucenicul mai presus de n&ttorul su, nici sluga mai
presus de stpnul su 8:atei =C, AB;. Dac ne &om alege ca n&ttori printi care sunt urmasi ai sfintilor si
icoane de sfintenie, ne aflm pe drumul cel $un. Dac ne &om alege ca n&ttori filosofi care spun lucruri
interesante, originale, dar care nu se potri&esc cu ade&rata teologie, mergem pe drumul spre prpastie.
Si riscul &a fi cu att mai mare n &remurile de pe urm, cnd Anti6ristul &a ncerca s se prezinte pe sine ca
ales al lui Dumnezeu. Si falsii teologi se &or lsa cuprinsi de fascinatie, si i se &or nc6ina. Asa cum, la &enirea
comunistilor, unii teologi au gsit de cu&iint s aduc osanale partidului, liderilor de partid si filosofiei prin
care se ncerca aducerea raiului pe pmnt, prin $unstarea oferit tuturor proletarilor.
'rintele Pustin 'opo&ici este cunoscut si prin atitudinea de mustrtor neo$osit al unor astfel de dascli
mincinosi. Att prin scrisul, ct si prin cu&ntul su ferm, el i-a &dit ca slu(itori ai ntunericului* /l ne n&at,
prin ntreaga sa &iat, c iu$itorii de ade&r nu tre$uie s tac. /l ne n&at, asa cum a fcut-o si dasclul su, c
ade&rul tre$uie mrturisit cu orice pret.
,3% 6u cine 7rem s fim?
)n fata noastr st alegerea: de o parte nteleptii si ntelepciunea acestei lumi, cu du6oarea ei, si de cealalt -
5ristos si mprtia cerurilor.
Nu tre$uie s facem o alegere pripit. Nu tre$uie s alegem accidental. 4re$uie s fim constienti de importanta
alegerii noastre.
%alea pe care Sfntul Nicolae Velimiro&ici ne ndeamn s mergem nu este o cale usoar. /ste o cale grea. Si
nu pentru c mergnd pe ea am a&ea attia dusmani ntre prietenii si cunoscutii nostri. %i pentru faptul c iadul
ntreg s-ar lupta s ne determine s ne rzgndim.
Dar, orict de mare ar fi apostazia, 5ristos ne ntreste dac &rem s mergem pe drumul cel $un. Dac la
ntre$area: "%u cine &om merge2 Lng cine &om sta, lng 5ristos sau lng idolii acestei lumi2", rspundem
mpreun cu printele Pustin 'opo&ici: "Vom sta lng 5ristos cu toat inima, cu tot sufletul, cu tot cugetul, cu
toat puterea noastr, si aceasta cu pretul oricror pedepse cu moartea ndreptate asupra noastr de ctre toti
AG
lupttorii mpotri&a lui 5ristos din ntreaga lume..."
Despre mrturisirea dreptei credinte
)n numele 4atlui si al 9iului si al Sfntului Du6. Amin.
Doamne .isuse 5ristoase, %el ce ai zis c unde &or fi adunati doi sau trei n Numele 4u, &ei fi si 4u cu ei, si
acum 4e afli n mi(locul nostru, lumineaz-ne mintile si inimile ca s 4e urmm pe calea crucii, pentru ca mai
apoi s ne $ucurm mpreun cu 4ine si de lumina )n&ierii. Amin.
.u$iti frati si surori n 5ristos, ne pregtim cu totii de praznicul )n&ierii lui 5ristos, %are a )n&iat pentru ca noi
s do$ndim &iat &esnic. Se apropie 9loriile, si &rem s )l ntmpinm pe Domnul cu multimile din .erusalim
strigndu-.: "1sana 9iului lui Da&id. +inecu&ntat este %el ce &ine ntru numele Domnului? Apoi asteptm
praznicul )n&ierii, n care toti &om treslta cu inimile, spunnd "5ristos a )n&iat?".
Dar, nainte de )n&iere, /l a fost prigonit, umilit, prsit de ai Si si rstignit. %ei care &rem s fim alturi de
5ristos la .ntrarea n .erusalim si la )n&iere, tre$uie s ne pregtim serios s fim alturi de /l si la rstignire, ca
s nu )l lsm singur, cum au fcut-o ucenicii Si acum dou mii de ani.
)n cu&ntul de astzi m &oi opri asupra ntre$rii puse de ctre 5ristos ucenicilor n prima /&ang6elie pe care
ati auzit-o citit astzi: .isus, rspunznd, a zis: 'uteti, oare, s $eti pa6arul pe care-l &oi $ea /u si cu $otezul cu
care /u : $otez s & $otezati2 /i .-au zis: 'utem. Si /l a zis lor: 'a6arul :eu &eti $ea si cu $otezul cu care
/u : $otez & &eti $oteza 8:atei =C, AA-AE;.
Acest cu&nt se leag de /&ang6elia care s-a citit nu cu multe zile n urm, la Liturg6ia darurilor mai nainte
sfintite, si care ne lmureste cum putem fi alturi de 5ristos pe calea (ertfei:
:ai nainte de toate acestea, si &or pune minile pe &oi si & &or prigoni, dndu-& n sinagogi si n temnite,
ducndu-& la mprati si la dregtori, pentru numele :eu. Si &a fi &ou spre mrturie. 'uneti deci n inimile
&oastre s nu gnditi de mai nainte ce &eti rspunde> cci /u & &oi da gur si ntelepciune, creia nu-i &or
putea sta mpotri&, nici s-i rspund toti potri&nicii &ostri. Si &eti fi dati si de printi si de frati si de neamuri
si de prieteni, si &or ucide dintre &oi. Si &eti fi urti de toti pentru numele :eu 8Luca A=, =A-=G;.
Vreau s & &or$esc astzi despre dou teme: prima este aducerea-aminte a martirilor crestini, de la nceputul
+isericii si pn n zilele din urm, ncercnd o apropiere sufleteasc ct mai profund de cei care prin sngele
lor au a(uns n +iserica triumftoare din ceruri. A doua tem este a descoperi n ce msur ne putem folosi de
e3emplele lor astzi, cnd a&em li$ertate religioas. 'entru a putea s i ntelegem mai $ine pe sfintii mucenici,
s ncepem prin a rosti o scurt rugciune ctre ei: "Sfintilor mucenici de pretutindeni, ierar6i, preoti, diaconi,
mona6i si mireni, care L-ati mrturisit pe 5ristos cu pretul &ietii, a(utati-ne s a&em cura(ul de a ne lua crucea si
a-. urma Domnului, trind pn la sfrsitul &ietii su$ ocrotirea &oastr. Amin.?"
.u$iti frati si surori n 5ristos, ne aflm ntr-o $iseric frumos zugr&it. Vedem mai multe icoane frumoase ale
sfintilor mucenici. Ne putem ntre$a: de ce sina3arul este plin de mucenici si mucenite2 De ce attia martiri2
'entru c pe ei s-a rezemat de-a lungul &eacurilor ntreaga +iseric dreptmritoare. 5ristos nu a fost mrturisit
de ctre oameni care s-au multumit cu (umtti de msur, ci de cei care au nteles c urmarea lui 5ristos
nseamn asumarea crucii, care au nteles cu&ntul 9ericiti &eti fi cnd & &or prigoni si & &or ocr pe &oi din
pricina numelui :eu. 7nii dintre acesti mucenici au fost c6iar rstigniti pentru crezul lor.
Sfntul Apostol Andrei, att de drag nou, romnilor, pentru c a propo&duit credinta crestin pe meleagurile
noastre, a fost pironit pe o cruce n form de N, dup cum stie toat lumea. Dar putini stiu tul$urtoarele sale
cu&inte pe care le-a spus prigonitorilor care i propuneau s renunte la 5ristos pentru a scpa de rstignire:
"Dac mi-ar fi fost fric de cruce, nu as fi propo&duit-o?". %ei care sunt de fat si &or s de&in preoti, precum
si fetele care se gndesc s de&in preotese, s nteleag c se afl tot n fata unei cruci care, desi e mult mai
putin dureroas, tre$uie totusi asumat n deplin responsa$ilitate. 1rice crestin ar tre$ui s nteleag c nu are
AO
nici un rost s &or$easc altora despre crucea lui 5ristos, dac el nsusi nu si poart propria cruce.
Ne aflm ntr-o $iseric care poart 6ramul Sfintei :ari :ucenite /caterina. V este cunoscut troparul sfintei
mucenite. /l arat legtura strns dintre sacrificiul pentru 5ristos si rsplata acestui sacrificiu: "'e 4ine,
:irele meu, 4e doresc, si pe 4ine cutndu-te m c6inuiesc, si mpreun m rstignesc, si mpreun m ngrop
cu $otezul 4u, si ptimesc pentru 4ine, ca s mprtesc ntru 4ine, si mor pentru 4ine, ca s si &iez ntru
4ine". Vedeti ct profunzime2 A&em aici e3primat clar ideea c pentru a mprti n 5ristos e ne&oie s
ptimim pentru /l. 'este dou sptmni ne &om $ucura de praznicul )n&ierii. Dar ne pregtim oare cum
tre$uie pentru a ne $ucura de acest mare praznic2 )ntelegem oare c pentru asta tre$uie s ne si (ertfim, de fapt
s ne (ertfim ct ne este cu putint2
Ne putem ntre$a cum s ne (ertfim cnd nu ne mai prigoneste nimeni. De, spun unii, mare lucru au fcut marii
mucenici - Sfntul @6eorg6e, Sfntul Dimitrie, Sfntul :ucenic 'antelimon, Sfntul /lefterie. S-au luptat cu
nc6intorii la idoli din &remea lor. )n ziua de azi nu se mai nc6in lumea la idoli.
+a lumea se nc6in la idoli, c6iar dac la altfel de idoli. %are sunt &alorile zilei de azi, asa cum le arat filmele
si ziarele2 Viat destr$lat, goan dup m$ogtire, cutarea puterii sociale. Vrem s gsim si alti idoli2
7itati-& ce propun reclamele. "+eti &od"a cutare, folositi crema cutare. Se e3acer$eaz cultul trupului. 4rupul,
din templu al Du6ului Sfnt, e fcut templu al poftelor. )nc6inarea la c6ipuri cioplite mai este nlocuit si cu
nc6inarea la cine stie ce cntreti sau formatii de muzic. A &enit n !omnia :ic6ael Pac"son - pe care pn si
martorii lui .e6o&a l-au dat afar pentru luciferismul din 46riller - si toti tinerii nostri au e3ultat de fericire. )si
pun afise cu el, poart tricouri cu el, tip la concert de cte&a ori si, gata, au de&enit fani :ic6ael. Nu e, atunci,
:ic6ael Pac"son un idol2 Sau sportul* 7nii asteapt nc din ianuarie un meci din august, si, dac ec6ipa
fa&orit pierde, oamenii se nfurie si se ener&eaz. Nu au fcut din sport un idol2
:uzica si sportul nu sunt rele n sine. Dar nu tre$uie s de&in idoli. S ne luptm cu patimile care sunt pentru
suflet idoli. 7n alt idol cu care tre$uie s ne luptm este comoditatea n &iata du6o&niceasc. De ce s ne rugm
mai mult2 %e, suntem clugri2 De ce s facem efortul de a tri ct mai mult sfintenia2 Ne multumim s
constatm lipsurile altora. S sfrmm si acest idol. Si s a&em cura(ul s trim crestinismul asa cum tre$uie,
s ardem pentru 5ristos cu toat fiinta noastr si s ne apropiem cu e&la&ie de cei care n lupta cu nc6intorii la
idoli si-au dat &iata. S ne rugm lor. S srutm icoanele lor, s srutm sfintele lor moaste. S alergm la
moaste, pentru a prinde putere n &iata du6o&niceasc. Aproape de locul n care ne aflm se afl moaste din
Sfntul :are :ucenic :ina, din Sfntul %iprian, cel care nainte de con&ertire a fost &r(itor. Sfntul :ina -
lng 'iata 7nirii, iar Sfntul
%iprian - lng sediul central al %/%-ului. / $ine s mergem deseori la moastele Sfntului Dimitrie +asara$o&.
/ foarte $ine s ne apropiem si de Sfntul :ina, si de Sfntul %iprian. Si a(utorul lor nu &a ntrzia. Attia tineri
sunt suprati din diferite moti&e. 7nul din ele este c nu gsesc fete &rednice cu care s se cstoreasc. Attea
tinere sunt frmntate c nu si gsesc perec6ea potri&it pentru a ntemeia o familie. :ergeti la sfintele moaste
si & &eti con&inge c sfintii ne dau e3act a(utorul care ne tre$uie. 7nii &or darul ntelepciunii. S alerge la
a(utorul sfintilor, s cear spri(inul sfintilor mucenici.
Dreapta credint nu este o filosofie interesant care se poate adapta anumitor mpre(urri. / un ade&r de
neclintit care tre$uie aprat cu orice pret. Si toti tre$uie s fim pregtiti s ne aprm la ne&oie credinta.
Sfntul :a3im :rturisitorul nu a scris numai capete despre dragoste sau tlcuiri la locurile mai dificile din
Scriptur. A scris foarte mult mpotri&a ereticilor si de asta i s-au tiat lim$a si mna dreapt. %a s nu mai
poat mrturisi dreapta credint. Sfntul 4eodor Studitul a nsotit scrierile sale despre aprarea icoanelor cu o
&iat de mare sacrificiu. 1 dat a fost $tut att de tare nct i se &edeau oasele goale, si a rmas scldat n
sngele su cte&a zile, fr s doarm sau s mnnce ce&a. Si zece dintre ucenicii si au fost muceniciti
pentru c aprau icoanele.
Studentilor teologi le place s citeasc si din Sfntul :a3im :rturisitorul, si din Sfntul 4eodor Studitul.
7nora le place c6iar s aprofundeze n&tturile lor. Dar teologia ortodo3, cum arat ar6imandritul at6onit
Vasilios n cartea sa .ntrarea n )mprtie, este &iat si nu filozofie. %artea aceasta o recomand tuturor, fiind o
AJ
carte care cu ade&rat ne n&at s ptrundem n )mprtia %erurilor. !epet titlul: .ntrarea n )mprtie, scris de
ar6imandritul Vasilios de la Sfntul :unte.
4eologia Sfintilor nu e filozofie, nu se ntelege doar cu mintea, ci se asimileaz n propria fiint, spune
printele. 4eologia e &iat. 4eologia tre$uie trit personal, tre$uie s ne sfintim, si nu s facem din teologie un
simplu sistem filosofic. Si, ca s ne sfintim, e ne&oie de (ertf. %restinismul tre$uie trit ct mai deplin, n
pofida greuttilor de tot felul. )n ziua de azi, multi tineri care s-au apropiat mai serios de +iseric au
nentelegeri cu printii, care, dup patruzeci si cinci de ani de comunism ateu, nu si-au re&enit deplin. %e e de
fcut cnd Dumnezeu ne-a poruncit s ascultm de printi, iar printii se opun unei &ieti crestine mai serioase2
%e e de fcut2 !enuntm la Dumnezeu, sau la capriciile printilor2 !spunsul l d Sfnta :ucenit 9ilofteia de
la Arges, att de drag fetelor crestine. 9aptul c ea mergea la $iseric i se prea mamei ei &itrege pierdere de
timp, iar postirile si rugciunile erau moti& de mnie. Si fata era deseori $tut pentru aceasta. La numai =A ani.
Asta nseamn dreapt-credint, s nu cedezi, s nu renunti la 5ristos de frica ptimirilor. %a s pricepem c
tensiunile cu printii deprtati de +iseric au fost ntotdeauna aceleasi, s ne amintim de faptul c Sfnta
9ilofteia a primit mucenicia c6iar de la tatl ei.
Vor$ind despre mucenici, s nu ne gndim ns numai la ce&a foarte departe n timp. A a&ut +iserica noastr, n
secolul al .V-lea, AC.CCC de mucenici care au fost arsi de &ii n Nicomidia, n timpul prigoanei lui :a3imian.
Dar tot +iserica noastr a a&ut si la nceputul secolului nostru o multime mare de mucenici n !usia comunist,
n lagrul de la 1ran"i, unde erau mona6i adunati din diferite mnstiri din !usia. Delegatia militar le-a
acordat AB de ore ca s se gndeasc dac se leapd de 5ristos sau aleg moartea. 7n episcop din lagr a zis: "
/ prea mult pn mine. V dm rspunsul n zece minute".
.u$iti crestini, puneti-& timp de cte&a clipe alturi de acei mona6i. V dati seama ce clipe crncene2 De-o
parte crucea, de cealalt lepdarea. /piscopul le-a spus: "9ratilor, acum a&eti ocazia s & faceti mucenici".
1are noi cum am fi reactionat2 S fim sinceri cu noi cnd ne dm un asemenea rspuns. %um am fi reactionat,
si cum reactionm cnd tre$uie s )l mrturisim pe 5ristos n &iata de zi cu zi2 S ne gndim c am fi o$ligati
s fim de acord cu drepturile omului care si doreste s triasc mai ru dect animalele, si s apro$m
propaganda 6omose3ual. Sau cstoriile ntre persoane de acelasi se3. Si, dac nu am fi de acord, ne-am pierde
ser&iciul, fiind considerati e3tremisti. Sau gnditi-& c ar tre$ui s semnati pentru scoaterea religiei din scoli,
pentru ca ele&ii s nu mai fie ndoctrinati cu idei crestine. )n multe tri este interzis predarea religiei n scoli.
Sau gnditi-& c ati a(unge ntr-o tar islamic n care mrturisirea lui 5ristos poate aduce pedeapsa cu
moartea. L-am mrturisi sau nu pe 5ristos2 1are clugrii de la 1ran"i cum au reactionat atunci la cele spuse
de episcopul lor2 Au strigat toti ntr-un glas: "Vrem s murim pentru 5ristos". Si n scurt timp fost mpuscati
toti. 'oate c & gnditi c mrturisitorii nu mai fac minuni asa cum fceau mucenicii din &ec6ime naintea
mortii. Dar &iu este Domnul. Dup zeci de ani de la uciderea mona6ilor de la 1ran"i, Dumnezeu a rnduit s se
desc6id groapa cu osemintele mucenicilor, si trupul sfntului ierar6, care fusese mpuscat n cap, a fost gsit
neputrezit. :oaste ntregi. S se mire necredinciosii si s se $ucure crestinii? Asta este 1rtodo3ia: (ertf si
sfintenie.
Si noi, romnii, a&em de ce s ne mndrim. )n temnitele comuniste am a&ut foarte multi mucenici, si sngele lor
nu poate s nu rodeasc. 7n e3emplu ar fi sc6imona6ul Daniil Sandu 4udor, autorul sensi$ilului "Acatist la
!ugul Aprins al :aicii Domnului". 'reotii nostri mai importanti L-au mrturisit, aproape toti, pe 5ristos si n
nc6isoare: marele teolog Dumitru Stniloae, printele +enedict @6ius, cel care a diortosit 'roloagele, printele
4oma %6iricut, unul dintre cei mai mari predicatori romni, printele Nicodim :ndit, a crui &iat de
sfintenie este impresionant.
A&em si n &iat attea $iserici &ii, care au crescut du6o&niceste n temnit, printi de care noi nu ne Ffolosim
cum tre$uie: printii Sofian +og6iu si Adrian 9geteanu de la :nstirea Antim, printele %onstantin Voicescu
de la +iserica Sapientei, printele profesor %onstantin @aleriu, printele Arsenie 'apacioc de la 4e"irg6iol.
Demn a fost mrturisirea printelui @6eorg6e %alciu, pentru care seminaristii au fcut tot ce le-a stat n putint
s l apere nainte ca securitatea s l nc6id. / ne&oie si acum de tineri cura(osi care s riste orice pentru a fi
gata s apere ade&rul. 4inerii care au strigat n QOJ "Vom muri si &om fi li$eri?" ne-au dat sansa de care tre$uie
EC
s profitm pentru a tri n li$ertatea religioas. 'e care tre$uie s o aprm la ne&oie.
@nditi-& c sunt destule &oci ortodo3e, c6iar ierar6i, care ne pre&in c se pregteste o nou form de prigoan
crestin. Nu &or fi omorti crestini. Nu. %i &a fi impus o nou mentalitate, mentalitatea pgn, ncetul cu
ncetul. Si n perioada inter$elic au fost multi teologi care au a&ertizat asupra pericolului comunismului si nu
au fost luati n seam. S nu se ntmple asa si cu in&azia pgnismului contemporan. 4eologii s nteleag c
idolatria de astzi tre$uie s primeasc un rspuns pe msur.
S nu lsm s ne fie rpiti credinciosii de mentalitatea pgn. S )l aprm pe 5ristos? S i urmm pe sfinti,
care au scris teologie prin ne&ointele lor? Asa ne pregtim cu ade&rat si de 'raznicul )n&ierii, si de )n&ierea de
o$ste.
Doamne, 4u, %el ce ai zis c orice &om cere cu credint ni se &a da, druieste-ne s 4e urmm cu toat fiinta
noastr si s 4e mrturisim asa cum tre$uie, nu dup cum &rem noi, ci dup cum &rei 4u, si s ne $ucurm cu
toti mucenicii de lumina )n&ierii 4ale.
Danion Vasile

E=