Documentatie CATINA ALBA - Metode de

cultivare a catinei albe

Autor: Dragos Serban
Publicat la data de 11 Iul. 2009 in: Diverse
DOCUM!"A"I CA"I!A A#$A% cultivarea catinei albe% ecologie si &lantatii de catina alba%
a'aceri cu catina alba% in'or(atii certi'icate catina alba
"ags: tehnologii agricole% arbusti fructiferi% catina% catina% alba% documentatie% cultivarea% catinei% albe%
agricultura% afaceri% plantatii% culturi
Catina alba ) Hippophae rhamnoides ) a 'ost introdusa recent in cultura% una din cele (ai (ari &lantatii de
catina din tara gasindu)se in a&ro&ierea $acaului. ste un arbust 'ructi'er cunoscut ca 'acand &arte din 'lora
s&ontana a *o(aniei% care se utili+ea+a deo&otriva in industria ali(entara% in silvicultura% in 'ar(acie dar si
ca &lanta orna(entala. Fructul de catina contine de doua ori (ai (ulta vita(ina C decat (acesul si de 10
ori (ai (ult decat citricele. In 'ructele coa&te continutul de&aseste ,00)-00 (g la 100 g suc &roas&at. Alte
vita(ine &re+ente in 'ruct sunt A% $1% $2% $.% $9% % /% P% 0. Mai regasi( celulo+a% betacaroten 1intr)un
&rocent net su&erior celui din &ul&a de (orcov2% (icroele(ente ca 'os'or% calciu% (agne+iu% &otasiu% 'ier si
sodiu% uleiuri co(&le3e% etc.
Pre&arate naturiste din catina alba
Metode de in(ultire la catina alba
'ectele bene'ice ale acestei &lante sunt cunoscute inca din antic4itate. In C4ina de e3e(&lu% (edicina
traditionala reco(anda catina in trata(entul bolilor digestive. Pe continentul euro&ean% e3ista inse(nari
&rivind i(&ortanta catinei ra(ase de la Dioscorid si "eo&4ast.
In &re+ent% de la catina se obtin ur(atoarele &roduse: ceaiuri din 'ructe% (uguri% 'run+e si c4iar scoarta%
siro&uri de 'ructe% ulei de 'ructe. Acesta din ur(a este si cel (ai valoros din &unct de vedere (edical. leiul
de catina este utili+at in trata(entul unor a'ectiuni &recu(: ulcerul gastric si duodenal% alergiile% diarea%
urticaria% reu(atis(ul% a'ectiunile neuroendocrinologice% circulatorii% 4e&atice. Are o actiune recon'ortanta%
c4iar cu e'ecte usor narcotice.
De ase(enea se (ai 'oloseste in alcoolis(% ane(ii% astenie si stres. Se utili+ea+a si in geriatrie cu re+ultate
s&ectaculoase. Cu catina se (ai tratea+a a'ectiunile o'tal(ologice% coronariene% 4i&ertensiunea arteriala si
gingivitele. Prin &relucrari in laboratoarele 'ar(aceutice din catina se obtin trata(ente e3traordinare &entru
tratarea: de&resiilor% bolii Par5inson% tu(orilor% adenoa(elor si leuce(iei. Mugurii de catina au e'ect
a'rodisiac. Catina este si un 'oarte bun antiin'la(ator si in4iba &o'ta de (ancare in ca+ul unor trata(ente ale
obe+itatii.
Prin &relucarea 'ructelor in industria ali(entara se obtin &roduse 'oarte a&reciate cu( ar 'i suc% nectar% siro&%
ge(% 6eleu% dulceturi% &eltea% lic4ioruri% diverse bauturi alcoolice.
CATINA ALBA - areal de raspandire in !omania
Datorita ca&acitatii (ari de dra6onare% catina alba se utili+ea+a &entru consolidarea terenurilor in &anta% dar
si sub 'or(a de gard viu% avand in vedere nu(erosii s&ini &uternici care i(&iedica &atrunderea ie&urilor si a
altor ani(ale in s&atiile care necesita &rotectie 1live+i% &odgorii% diverse culturi2.
#a noi in tara% catina alba creste s&ontan in +ona subcar&atica din Moldova si Muntenia% ince&and din
ba+inul su&erior al Siretului &ana la Olt.
In agricultura% ea se 'oloseste in unele +one &entru i(bogatirea in a+ot a solurilor% datorita nodo+itatilor
si(ilare celor intalnite la legu(inoase 1voi vorbi des&re acestea (ai &e larg2% dar si &entru consolidarea
terenurilor &redis&use la ero+iune datorita ca&acitatii (ari de dra6onare.
In subcar&atii Moldovei se intalneste &e vaile raurilor $istrita% "rotus% Putna si Milcov. In +ona subcar&atica
a 6udetului $u+au catina alba are o 'recventa (ai (are decat in alte +one din *o(ania. De ase(enea% se (ai
intalneste &e vaile raurilor "elea6en si Da(bovita% &recu( si in Delta Dunarii. Pre+enta catinei albe este insa
se(nalata de &ro'esorul Ion Si(ionescu inca din secolul 19 &e vaile Pra4ovei si Siretului% in &alcuri (i3te
de catina rosie 7 "a(ari3 gallica 7 si catina alba 7 8i&&o&4ae r4a(noides. #a acea vre(e &ro'esorul
Si(ionescu observa doar caracterul de &lanta decorativa a catinei. Dansul scria :
9 Cand trenul te duce s&re Sinaia% un decor 'ru(os se &re+inta oc4iului% &rin viroagele din a&ro&ierea
Ca(&inei. Malurile% nu(ai ra&i% colorate cand ca 4u(a% vinete% cand galbene% galbenul nisi&ului% cand (ai
albie% gresia de+golita ori c4iar cara(i+iu% sunt i(&estritate de dese tu'e argintii% &e crengile carora stau
ciucur bobite &ortocalii :
*evenind in +ilele noastre% &reocu&arile cercetatorilor in &rivinta acestei &lante% si indeosebi re+ultatele
acestora% readuc tara noastra in &ri()&lanul lu(ii stiinti'ice internationale.
In anul 1999% la al 12)lea Salon international de inventii% te4nici si &roduse noi% ;eneva% do(nul Moraru
Ionut% de la Asociatia Stiinta si viata obtine (edalia de bron+ &entru (ai (ulte &re&arate (edicinale% &rintre
care <ita);ins ) ca&sule con=in>nd r?d?cin? de ginseng ro@u% de 8i&&o&4ae r4a(noides @i de (?ce@ cu o
ac=iune vita(ini+ant?% antio3idant?% sti(ulant? @i tonic? S!C% cre@terea ca&acit?=ii de e'ort 'i+ic @i
intelectual al organis(ului.
Doa(na !icole)#ivia Atudosiei% se'a de lucrari la Catedra de (icrobiologie a Universitatii $ioterra din
$ucuresti si secretarul stiinti'ic al 0acultatii de Ingineria Produselor Ali(entare a creat un &rocedeu de
obtinere si conservare naturala a unui suc &e ba+a de catina alba% i(bogatit cu e3tracte de &lante aro(ate si
(edicinale. Acest suc este un biosti(ulator% 'iind bogat in vita(inele A% C% % 0% bio'lavonoide% lico&ine
1coloranti naturali2% cu o actiune (arcant antio3idanta% aci+i organici% (inerale% intre care salutara este
&re+enta seleniului din catina 1unul dintre cei (ai &uternici antio3idanti2. Pentru aceasta creatie% autoarea a
&ri(it Medalia de argint la Salonul international de inventii% &roduse si te4nologii noi 7 U*/A )
$ru3elles% 2000 si Medalia de argint la Salonul international de inventii% ;eneva% 2002
Cresterea si fructificarea la catina alba
Catina se &re+inta ca un arbust inalt de 1%A 7 B%A (% cu nu(erosi te&i &uternici. In 'unctie de conditiile de
cli(a si sol% ea creste di'erit% si anu(e ca tu'a 6oasa taratoare in +onele aride si &e soluri sarace% sau sub
'or(a arborescenta de -)10 ( inalti(e &e soluri 'ertile. Catina alba intra &e rod in anul B de la &lantare si
are o durata de &roductie de 1-)20 de ani. Siste(ul radicular este 'oarte bine de+voltat% ras&andit (ai (ult la
su&ra'ata solului% la 20 c( adanci(e si are (are ca&acitate de dra6onare. Pe radacinile catinei se 'or(ea+a
nodo+itati 'i3atoare de a+ot% ca la legu(inoase.
Aceste nodo+itati sunt 'or(atiuni si(biotice &roduse de bacterii din genurile *4i+obiu(% A+otobacter%
Clostridiu(% bacterii 'i3atoare de a+ot care traiesc libere in sol. Acestea &atrund in &lanta &rin &erisorii
absorbanti &rintr)un (ecanis( de atractie c4i(ica 1recent s)a desco&erit ca bacteriile sunt atrase de 'lavone
secretate de radacina2 si se instalea+a in interiorul radacinii &lantei unde 'or(ea+a 'or(atiuni globuloase cu
as&ect de noduri. 0or(area acestor 'or(atiuni este avanta6ata de &re+enta unor (icroele(ente ca bor%
(olibden% calciu si sul'. In interiorul nodo+itatilor bacteriile se de+volta% se in(ultesc si 'i3ea+a a+otul
at(os'eric% trans'or(andu)l in a+ot asi(ilabil. $acteria isi insuseste de la &lanta +a4aruri si alte substante &e
care nu si le &oate sinteti+a% iar &lanta utili+ea+a a+otul organic 'i3at de bacterii.
"ul&ina catinei are o scoarta neteda% de culoare bruna)ver+uie% care cu ti(&ul se inc4ide la culoare. O
&articularitate a catinei este &re+enta a nu(erosi s&ini &uternici% ligni'icati% 'oarte ascutiti. "oate cresterile
anuale de &e tul&ina si ra(uri se ter(ina cu ast'el de g4i(&i.
0run+ele sunt (ici% dis&use altern% scurt &etiolate% cu li(bul ingust si lung de A). c(% cu &erisori sol+osi de
culoare cenusie)argintie &e a(bele 'ete. De la aceasta caracteristica ii vine si denu(irea &o&ulara de catina
alba. 0run+ele sunt ele insele bogate in vita(ina C.
Catina alba este o s&ecie unise3uat dioica% avand &lante deo&otriva 'e(ele si barbatesti. Plantele barbatesti
sunt (ai viguroase decat cele 'e(ele% au ra(uri anuale (ai lungi% (ai groase si de culoare inc4isa% &recu(
si (ugurii (ai (ari. 0lorile barbatesti sunt gru&ate in conuri scurte de culoare bruna% si se a'la &e ra(urile
anuale. 0lorile 'e(ele sunt gru&ate cate 10)12 intr)un race( 'oarte scurt.
0ructele sunt dru&e 'alse% (ici% de 'or(a variabila% de la ovoida la globuloasa% c4iar turtita. Culoarea lor
&redo(inanta este &ortocalie% cu treceri s&re galben. Mai rar a&ar si 'ructe de culoare rosie. 0iind in nu(ar
'oarte (are% 'oarte scurt &edunculate si ase+ate unul langa altul% 'ructele i(braca ra(urile ca un (anson.
Pul&a 'ructelor este de culoare galbena sau &ortocalie% 'oarte suculenta si lasa &ete unsuroase. 0ructele de
catina au un (iros &lacut si aro(at% dar nu se consu(a cu &lacere in stare &roas&ata% 'iind acre si
astringente. #a (aturitate co(&leta% ele &ierd (ulta aciditate si au aro(a &articulara% (ai &uternica atunci
cand recoltatul se 'ace du&a ing4et.
Catina alba in'loreste in a&rilie (ai% cand te(&eratura (edie diurna este de 12)1ACC si se des'asoara &e o
&erioada de 1A +ile. Plantele (ascule in'loresc (ai devre(e% in ti(& ce &lantele 'e(ele in'loresc o data cu
in'run+irea. Poleni+area se 'ace cu a6utorul vantului si al insectelor. #a s'arsitul &erioadei de in'lorire% 'lorile
'e(ele &oleni+ate evoluea+a s&re 'ructe.
Maturarea 'ructelor ince&e in luna august% in &ri(ele sa&ta(ani. 0ructele se ingalbenesc% iar se(intele sunt
co(&let 'or(ate si sunt ca&abile sa ger(ine+e. Culoarea &ielitei si a &ul&ei se intensi'ica% 'ructele crtesc in
volu(. #a s'arsitul lui se&te(brie ince&utul lui octo(brie 'ructele a6ung la (aturitate o&ti(a. Daca
recoltarea se 'ace cu intar+iere% calitatea 'ructelor se de&recia+a% acestea cra&a si &ierd din suc.
In &lantatii% catina alba intra &e rod din anul al treilea. In &erioada o&ti(a de &roductie se obtin cantitati ce
&ot de&asi 2A toneD4a. Du&a 1-)20 de ani% catina intra in declin% cresterile vegetative sunt (ici% &roductie
scade 'oarte (ult% iar &lantele ince& sa se usuce total sau &artial.
Cerintele catinei fata de factorii de mediu
Catina alba este deosebit de ada&tabila di'eritelor conditii cli(aterice% ea crescand in +onele sub(ontane si
(ontane dar si in +ona de &odis. ste intalnita indeosebi &e &rundisuri% ra&e% sau la li+iere.
In &rivinta te(&eraturii% catina este &utin &retentioasa% su&ortand te(&eraturi 6oase de &ana la 7BA CC%
ra&ortandu)se ca+uri de su&ravietuire c4iar du&a geruri de 7,0 CC. Aceeasi re+istenta o (ani'esta si la
te(&eraturi &o+itive e3cesive% la te(&eraturi la nivelul solului de &ana la E ,A CC.
Catina are insa nevoie de 'oarte (ulta lu(ina% &roductia o&ti(a se obtine in +onele in care &lanta este
e3&usa direct la soare% &e toata &erioada +ilei.
0ata de u(iditate% catina se ada&tea+a 'oarte usor% re+istand la cele (ai cu(&lite secete din +ona te(&erate%
dar si la inundatiile te(&orare.
Catina este un arbust ada&tabil &ana la e3tre( &e orice ti& de sol% &e terenuri uscate% &rundisuri% dar si &e
cerno+iu(uri si soluri brun)roscate. Ui(itor% catina creste c4iar si &e soluri saraturoase% &e care alte s&ecii
nu se &ot de+volta.
Pro'esorul David Davidescu a(inteste de catina alba ca 'acand &arte% alaturi de catina de rau 1Tamarix
pailassi2% din gru&ul &lantelor le(noase din 'lora s&ontana care su&orta o concentratie (ai (are de saruri
10%1AF2.
C4iar daca aceasta &lanta (ani'esta o re+istenta s&orita% la in'iintarea &lantatiilor in general se va evita un
ast'el de sol% iar daca totusi sunte( nevoiti sa cultiva( &e sol saraturat% se vor a&lica a(enda(ente c4i(ice
&entru corectarea reactiei alcaline a solului. Pro'esorul Davidescu sugerea+a ur(atoarele substante :
1. ;i&s 7 este a(enda(entul cel (ai des 'olosit la i(bunatatirea solurilor saraturoase. ste etalon in
(asurarea valorii de acidi'iere 1G1002
2. 0os'ogi&s 7 re+ulta ca deseu in &rocesul de 'abricare a acidului 'os'oric sau a 'os'atului trisodic. Are o
valoare de acidi'iere de -0F 'ata de gi&s.
B. Aci'er 7 se obtine &rin i(bibarea cu acid sul'uric a unui a(estec de sul'at de 'ier% sul'at de alu(iniu si
sul'at de calciu. Are valoarea de acidi'iere de 2.0F 'ata de gi&s.
,. Sul'at de alu(iniu 7 &rodus incolor% solubil in a&a% cu val oare de acidi'iere H2F
A. Sul'at de 'ier 7 sare cristalina verde% valoare de acidi'iere H2F
.. Sul' 7 valoarea de acidi'iere AA0F
H. Clorura de calciu
-. Pra' de lignit
9. Carbonat de calciu
Utili+area acestor a(enda(ente se 'ace du&a nor(e bine stabilite% in 'unctie de cantitatea de saruri din sol%
du&a anali+e riguroase. Sunt o su(edenie de conditii ce trebuie avute in sea(a% ori+ontul de saraturare%
re&arti+area sarurilor &e &ro'il% continutul in saruri a &an+ei 'reatice% etc. In ca+ contrar% reactia solului &oate
'i una contrara aste&tarilor. Se reco(anda asadar consultarea inginerului agrono( inainte de a&licarea
oricaror 'ertili+anti% a(enda(ente sau agenti c4i(ici de co(batere a bolilor si daunatorilor.
0ertili+area solului se i(&une nu(ai in &lantatiile situate &e terenuri sarace% subtiri% unde &lantele se
de+volta 'oarte incet si cresterile sunt (ici. In aceste ca+uri% la &lantarea &uietilor se dublea+a cantitatea de
ingrasa(inte organice si c4i(ice% iar o data la B ani se ad(inistrea+a 20)B0 tD4a gunoi de gra6d% B00),00
5gD4a su&er'os'at% 200 5gD4a sare &otasica. Pe ast'el de terenuri se a&lica lucrarea cu &ara&laul% un &lug in
'or(a de sageata care ridica bra+da dar nu o si intoarce. In ca+ul in care solul este (entinut in &lantatie ca
ogor negru% gunoiul de gra6d se ingroa&a i(ediat du&a i(&rastiere la o adanci(e &otrivita.
Pe solurile 'ertile sau &otrivit de 'ertile ingrasa(intele incor&orate la in'iintarea &lantatiei sunt su'iciente
&ana cand &lanta se a&rovi+ionea+a singura cu a+otul at(os'eric.
"otodata este indicat adaosul de (ranita in ca+ul in'iintarii de &lantatii &rin dra6oni. Mranita o'era (ediul
&er'ect &entru de+voltarea siste(ului radicular insu'icient al dra6onului.
"rincipalele soiuri de catina alba cultivate in !omania
#erpeni $$% are 'ructe 'oarte (ari% in (edie de 0%A g% de 'or(a ovala sau cilindrica% de culoare &ortocalie
desc4is% uni'or(a &e toata su&ra'ata% cu &eduncul lung de B), ((% ceea ce usurea+a recoltarea (anuala.
Planta este viguroasa% cu cresteri &uternice% dre&te% de culoare gri desc4is% &reva+ute cu s&ini (ari% lungi.
ste un soi &recoce si 'oarte &roductiv% se obtin in (edie -)10 5g de 'ructeD&lanta% in &ri(ul an de rod. Du&a
6u(atatea lunii octo(brie recoltarea se &oate 'ace &rin scuturare.
Delta $% de ase(enea cu 'ructe (ari% usor alungite% de culoare &ortocalie% cu &eduncul scurt de 2 ((. "u'a
este 'oarte viguroasa si (ult ra(i'icata% cu s&inii lungi si rigi+i. Culoarea ra(urilor este gri in &ri(ii 2 ani%
cu nuante de (aro &e &artea u(brita. Intra &e rod destul de tar+iu% si se &ot recolta .)H 5gD&lanta.
Murgesti $% are un 'ruct 'ru(os de (ari(e (i6locie% a&roa&e rotund% de culoare &ortocalie% lucios. "u'a este
viguroasa% aerisita si rodeste a&roa&e de ba+a. Cresterile de 1)2 ani au culoarea gri desc4is% cu s&ini rari dar
&uternici. Productia este (edie% de ,). 5gD&lanta.
Maracineni $% 'ructul de (ari(e (i6locie% rotund% de culoare galben intens. "u'a este &otrivit de viguroasa%
nu de&aseste 1%- ( in inalti(e% si are 'ructele aglo(erate% dis&use sub 'or(a de (anson% ceea ce
ingreunea+a recoltarea. *odeste abundent si constant -)10 5gD&lanta. Un s&eci'ic al soiului se datorea+a
taliei (ici% care &er(ite &lantarea la distante de BD1%A (% cu &roductie de &ana la 22 tD4a.
Delta &% un soi rar cu cresteri viguroase si tendinta de a 'or(a trunc4i. !u &re+inta s&ini. Are 'ructe rotunde
&ortocalii% de (ari(e (i6locie s&re (ica. Pe le(nul batran 'ructi'ica &e 'or(atiuni scurte% cu (ari
aglo(erari de 'ructe. In 'lora s&ontana% cresc &lantele cu 'ructe &ortocalii% rotunde si (i6locii ca (ari(e.
1#enuta C4ira2