COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICAII

NICOLAE VASILESCU-KARPEN
BACU
ASAMBLRI MECANICE
Ing.DOINA NECHITOI
2009-200
1
C!"#$n%
Prezentare general...3
A.Asamblri demontabile.6
1.Asamblri filetate..6
-Caracteristicile principalelor tipuri de filete7
-Forme i cauze de deteriorare a filetelor..!
".Asamblri cu pene1#
3.Asamblri prin caneluri13
$.Asamblri elastice1$
%.Asamblri nedemontabile1&
1.'ituri i nituiri..1&
-Condiiie te(nice impuse )mbinrilor nituite..1*
-Controlul )mbinrilor nituite.1*
".Asamblri prin sudare1!
3.Asamblri prin lipire.."#
$.Asamblri prin presare..."1
C.+este de e,aluare..."#
%-%.-/01AF-2..."&
"
P#&'&n()#& g&n&#)*+
Asamblarea este opera3ia de reunire4 )ntr-o succesiune bine
determinat4 a elementelor constituente ale unui sistem te(nic4 )n scopul de a
)ndeplini cerin3ele te(nologice impuse.
1ezultatul fizic al opera3iei de )mbinare poarta numele de asamblare.
5up modul )n care se pot demonta cu sau fr deteriorarea a cel pu3in
unuia dintre elementele componente4 se pot defini urmtoarele grupe de
asamblri6
- prin nituire
- prin sudare
A. 'edemontabile6
- prin lipire
- prin presare
Asamblri6
- prin filet

- cu pene
%. 5emontabile6
- canelate
- cu elemente elastice
Asamblrile nedemontabile se caracterizeaz prin faptul ca nu se pot
demonta fara deteriorarea cel pu3in a unuia dintre elementele asamblrii. .a
3
asamblrile prin presare4 for3a de frecare ce apare )ntre cele dou suprafe3e
creeaz o presiune de contact. C7nd deforma3iile suprafe3elor in contact sunt
elastice4 asamblarea este demontabila. 5aca apar si deforma3ii plastice4
asamblarea ,a intra in categoria asamblrilor nedemontabile.
A. ASAMBLRI DEMONTABILE
Asamblarile demontabile pot fi6 filetate4 prin stiftuiri sau bolturi4 prin
pene longitudinale4 prin caneluri pe contur poligonal profilate4 prin
strangerea propie4 cu bratara elastica4 cu clema4 prin srangere pe con4 cu
inele tronconice etc.
. A%),-*+#$ .! /$*&(
Asamblrile prin filet reprezint cele mai rsp7ndite )mbinri
demontabile4 datorita numeroaselor a,anta8e pe care le prezint6 montare si
demontare uoara9 posibilitatea transmiterii unor eforturi mari9 siguran3a in
func3ionare9 posibilitatea realizrii filetului pe organe de asamblare separate
:uruburi4 prezoane4 piuli3e;4 dar si pe piesele care se asambleaz.
/rganele de maini compuse4 subansamblele si ansamblele4
realizate cu a8utorul organelor de asamblare demontabile4 pot fi montate si
demontate ulterior4 fara distrugerea organelor de asamblare si a pieselor
asamblate4 ori de cate ori este necesar. 5ei4 in general4 sunt mai scumpe
dec7t asamblrile nedemontabile4 de multe ori4 datorita condi3iilor impuse de
realizarea pieselor4 ansamblelor si subansamblelor de montare4 de
)ntre3inere4 de deser,ire etc.4 sunt utilizate asamblrile demontabile.

<ateriale folosite6 oteluri aliate4 oteluri carbon de calitate inferioara6
/.374 /.$"4 /.&"4 /.C 1&4 /.C "#4 A=+ 3#4 A=+ $#4 alame4 cupru4
mase plastice4 alia8e neferoase.

Fig .1 Asamblare filetat
$
Elemente componente: 1. urub
2. piuli
3. aib
Fig." 2lemente componente
Pentru obinerea unei mbinri corecte piesele i organele de
asamblare4 ,or fi supuse unui .0n(#0* ),+n!n1$( pri,ind
-2>ecu3ia corect a filetelor
-.ipsa defectelor care pot )mpiedica monta8ul sau pot pro,oca ruperea
organelor de asamblare
-2>ecu3ia corect a gurilor de trecere
-Cur3irea des,7rit a tuturor elementelor care particip la realizarea
)mbinrii
O"&#)1$$ 2& )%),-*)#&3
-Centrarea pieselor asamblate
--ntroducerea uruburilor
-Fi>area capului urubului pentru a nu se roti
-<ontarea piuli3elor
C)#).(&#$')#&) "#$n.$")*&*0# ($"!#$ 2& /$*&(&
4$*&(&*& (#$!ng5$!*)#&
Filetele triung(iulare sunt folosite ca filete de fi>are deoarece
asigura o buna autofi>are. Profilul filetului este un triung(i ec(ilateral pentru
filetele metrice si un triung(i isoscel. pentru filetul ?(it@ort(4 masurat in
3oli. Filetele metrice se pot e>ecuta cu pas normal sau cu pas fin.
Forma fundului filetului urubului poate fi dreapta sau rotun8ita4
rotun8ire ce micsoreaza concentratorul de tensiuni4 mai ales in cazul
actionarii unor sarcini dinamice. Filetul in toli pentru te,i care se e>ecuta cu
pas fin4 cu fundul si ,arful filetului rotun8ite4 fara 8oc la fundul filetului4 este
folosit pentru fi>are si etansare4 se noteaza prin 0 diametrul interior al te,ii4
&
in toli de e>emplu pentru o tea,a cu diametrul interior de AB notatia ,a fi 0
AB.
4$*&(!* ")(#)(
Filetul patrat se utilizeaza ca filet de miscare4 profilul filetului find
un patrat cu latura egala cu 8umatate din pasul filetului. 5esi are cel mai
ridicat randament se utilizeaza numai transmiterea unor sarcini mici
deoarece spira are rigiditate si rezistente reduse. =n alt deza,anta8 al filetului
patrat il constituie centrarea nu prea buna a piulitei fata de surub. Ce e>Dcuta
numai prin strun8ire4 cu producti,itatea relati, scazuta. Poate a,ea pas mare4
normal sau fin.
4$*&(!* (#)"&$'0$2)*
Filetul trapezoidal se utilizeaza ca filet de miscare4 profilul filetului
fiind un trapez4 obtinut prin tesirea unui triung(i isoscel cu un ung(i de 3#E.
2l are randamentul mai redus decat filetul patrat si se utilizeaza pentru
transmiterea unor sarcini mari4 spira filetului find mai rigida si mai rezistenta
decat a filetului patrat. Asigura o centrare buna intre piulita si surub4 moti,
pentru care acest profil este cel mai frec,ent utilizat la transmisile surub-
piulita. Ce e>ecuta cu pas mare4 normal sau fin4 put7nd fi prelucrat prin
frezare cu producti,itate mare.
4$*&(!* #0(!n2
Filetul rotund are profilul din drepte racordate cu arce de cerc4 fiind
obtint din profilul trapeizoidal de 3#E4 prin rotun8irea ,7rfului si fundului
filetului. Acest profil asigura filetului o rezistenta sporita la oboseala4 fiind
utilizat datorita acestui a,anta8 ca filet de miscare4 in cazul unor sarcini
dinamice4 in conditii grele de e>ploatare4 fiind utilizat la cuplele ,agoanelor
de calatori si de marfa4 fiind ne,oie de rezistenta mare la tractiune.
6
40#,& %$ .)!'& 2& 2&(&#$0#)#& ) &*&,&n(&*0# /$*&()(& %!#!--
"$!*$()
Cercetarile e>perimentale si analiza asamblarilor filetate distruse au
condus la concluzia ca formele de deteriorare a organelor de asamblare
filetate sunt ruperea ti8ei surubului si distrugerea filetului piulitei sau
surubului.
Cauza principala care conduce la ruperi este oboseala materialului
datorata actiunii unor sarcini ,ariabile si fa,orizata de rezistenta unor
puternici concentratori de tensiuni. -n cazul unor sarcini statice4 ruperile apar
mai ales ca urmare a prelucrarii mecanice necorespunzatoare a pieselor
filetate sau a montarii si e>plotarii incorecte a acestora. Considerand ca
tensiune de baza tensiunea din ti8a nefiletata a surubului4 in sectiunile cu
concentratori de tensiuni apar ,alori de tensiuni mai mari de cinci ori decat
tensiunea de baza4 cea mai mare tensiune si4 ca urmare cea mai mare parte a
ruperilor apare in zona primei spire a surubului in contact cu piulita.
Concentrarea tensiunilor in aceasta zona se e>plica prin distributia
neuniforma a sarcinii intre spirele in contact ale surubului si piulitei4 prima
spira preluand peste 1F3 din sarcina iar a zecea spira mai putin de 1F1## din
aceasta sarcina. -n plus tensiunile care apar in ti8a surubului au ,alori
ma>ime in zona de la fundul filetului4 acestea pro,ocand si ruperile spirelor
filetului. Celelalte zone cu frec,enta a ruperilor mari este zona de trecere de
la ti8a la capul surubului4 concentratorul de tensiuni din aceasta zona fiind
tocmai diferenta de dimensiuni si raza de racordare cu care se realizeaza
trecerea. /rganele de asamblare filetate se pot deteriora si datorita unor
sarcini suplimentare cauzate de impreciziile de e>ecutie si de monta8.
+ransmisiile urub-piuli3a ies din func3iune4 in primul r7nd4 datorita
uzrii flancurilor spirelor filetului.
Pentru a preintampina deteriorarea organelor de asamblare filetate
si transmisilor surub-piulita4 trebuie sa se calculeze4 conform regimului de
solicitare4 atat ti8a surubului cat si spirele filetului. -n plus trebuie luate
masuri te(nologice si costructi,e pentru diminuarea concentratorilor de
tensiuni.
7
2.A%),-*+#$ .! "&n&
)6 D& /$7)#& 8.! "#&%(#9ng&#&6 :/$g.;
Pene )nclinate cu nas
Pene fr nas :a;
Pene plate :b;
Pene conca,e :c;
Pene tangen3iale :d;
b; D& g5$2)#& 8/)#) "#&%(#)ng&#&6 :/$g.<

Pene paralele6 - /bi8nuite

*
Fig.3
Fig.$
- 5repte

Penele paralele au fetele opuse paralele. 2fortul se transmite numai pe fetele
laterale fara efect de )mpnare.
=neori se fi>eaz pe arbore cu a8utorul uruburilor. Ce calculeaz la
fel ca penele )nclinate c7nd transmit efortul numai pe fetele laterale.
C7nd este necesara o mai mare capacitate de transmitere se folosesc
doua sau trei pene4 montate pe arbore in acelai plan si decalate cu 1"#
grade.
.ungimea apro>imati,a a penei este de :141.143;d.
c. Asamblri prin pene longitudinale
Pene longitudinale cu str7ngere se clasific )n6
)nalte4 denumite i )nclinate :figura 6a;9
plate :figura 6b;9
!
Fig.5
conca,e :figura 6c;9
tangen3iale :figura 6d;.
Fig.6
2.P&n&*& (#)n%=&#%)*& se monteaz cu a>a lor perpendicular pe cea
a pieselor asamblate. 2le pot a,ea sec3iune dreptung(iulara G cu una
sau ambele fete )nclinate G sau pot a,ea muc(iile rotun8ite. Hn fig. 7
sunt artate c7te,a tipuri de pene trans,ersale. Ce pot utiliza at7t la
asamblare4 e>emplu6 ti8a pistonului in capul de cruce la
compresoare9 la tiran3i4 cat si pentru regla8ul 8ocului intre piesele
supuse uzurii4 e>emplu6 8ocul dintre fus si cuzinet.
1#
Fig.7
;.A%),-*+#$ "#$n .)n&*!#$
A%),-*+#$*& "#$n .)n&*!#$ -caz particular al asamblrilor cu pene
logitudinale4 diferen3a fiind ca in acest caz penele sunt fi>e4 monobloc
form7nd corp comun cu angrena8ul cu caneluri.
Comparati, cu asamblrile prin pene au urmtoarele a,anta8e6
capacitatea de )ncrcare mai mare la aceleai dimensiuni de gabarit9
rezistenta la oboseala mai mare9 centrare si g(idare precisa a pieselor
asamblate9
e,itarea o,alizrii butucului.
5intre deza,anta8ele acestor asamblri se men3ioneaz te(nologia de
e>ecu3ie mai preten3ioasa si pre3ul de cost mai ridicat dec7t al asamblrilor
prin pene paralele. Cunt folosite la cutiile de ,iteze ale auto,e(iculelor si
mainilor-unelte4 la cupla8e etc.
Asamblrile prin caneluri pot fi fi>e sau mobile4 caracterul fi> sau
mobil reflect7ndu-se asupra formei si dimensiunilor profilului si asupra
modului de centrare. Asamblrile mobile se folosesc la cutiile de ,iteze G
roti baladoare G. Profilul asamblrilor prin caneluri poate fi6
11
dreptung(iular :fig *;4


triung(iular :fig.!;4
in e,ol,enta :fig 1#;.
1"
<.A%),-*+#$ &*)%($.&
1eprezinta imbinarea demontabila a doua sau mai multe piese
utilizand ca organe de masini elemente elastice de tip arcuri :amortizoare;.
<ateriale6 /.C&&A4 /.C6#A4 /.C6&A4 /.C7&A4 /.C *#A4
materiale neferoase si oteluri aliate.
A,anta8e6
- aceste materiale utilizate la confectionare arcurilor sunt rezistente
la coroziune9
- rezistenta la socuri si ,ibratii9
- se utilizeaza cu bune rezultate la suspensiile masinilor9 arcurilor4
franelor sau ambrea8elor.
5eza,anta8e6
dupa ruperea lor acestea trebuie inlocuite.
Ce calculeaz caracteristica arcului I
F
I J ---- F - )ncrcarea arcului
f
f - deforma3ia elastic corespunztoare )ncrcrii
Fig.11 Arc cu foi
13
%.ACA<%.K1- '252</'+A%-.2
Asamblarea nedemontabil presupune utilizarea unor elemente sau substan3e
intermediare de legtur cum sunt6 niturile4cordoanele de sudura4 lipiturile
metalice sau nemetalice4etc.
.N$(!$#$ %$ n$(!#$
'ituirea este imbinarea a doua sau mai multe piese4ce se realizeaza prin
folosirea organelor de asamblar e numite nituri.
Asamblarile nituite se e>ecuta manual sau mecanic.'ituirea propriu-zisa se
e>ecuta dupa operatiile de curatire4indreptare si gaurire a pieselor.=tila8ele
pentru nituire se compun din6
-instalatii pentru incalzirea niturilor6 for8e4cuptoare4aparate electrictrice
pentru incalzire9
-dispoziti,e de formare a capului6 capuitoare si contracapuitoare cu
ane>e:suporti de sustinere a contracapuitoarelor;9
-dispoziti,e de lo,ire si presare6 ciocanul de mana:barosul;4 ciocane
pneumatice4 prese./peratia de nituire se realizeaza prin suprapunerea
tablelor cu unul4doua sau trei randuri de nituri4cap la cap sau cu eclise.
'iturile sint organe de masini care ser,esc la imbinarea diferitelor
subansambluri. 'iturile se confectioneaza din otel carbon obisnuit /. 3$4
sau /. 37 4 alama 4 cupru si aluminiu.2lementele unui nit sunt6
-ti8a nitului de forma cilindrica sau tubulara4 capul initial la una din
e>tremitatile ti8ei si capul de inc(idere4 care se formeaza la nituire.
5imensiunile principale ale niturilor sunt6
-diametrul ti8ei d 4 lungimea ti8ei l 4 diametrul capului initial 5 si inaltimea
capului (.
Clasificarea niturilor se face dupa urmatoarele criterii6
-dupa pozitia capului4in raport cu elementele asamblate4niturile pot fi6 cu cap
obisnuit4cu cap semiinecat si cu cap inecat9
-dupa forma capului4niturile sunt6 cu cap semirotund4cu cap cilindric4cu cap
troncoic9
-dupa forma ti8ei niturile pot fi6 cu ti8a plina4cu ti8a semitubulara si cu ti8a
tubulara4
-nituri speciale4socotite cele care pentru nituire nu au ne,oie de
contracapuitor9acestea sunt6 nituri e>plozibile4care au ti8a semitubulara
incarcata cu material e>plozi, si nituri cu ti8a dubla.
1$
Fig.1"
E*&,&n(&*& %$ 2$,&n%$!n$*& n$(!*!$
1 - ti8a
"- capul initial
3 - capul de inc(idere
d - diametrul ti8ei
l - lungimea ti8ei
5- diametrul capului
( - inaltimea capului

1&
C0n2$($$ (&5n$.& $,"!%& )%),-*)#$*0# n$(!$(&
/btinerea unei bune calitati a asamblarilor nituite este conditionata de
urmatorii factori6
-presiunea e>ecutata asupra nituli si a tablelor ce se imbina trebuie sa fie
suficienta pentru a impiedica deplasarea dintre piese si a e,ita forfecarea9
-temperatura de incalzire a nitului trebuie sa fie intre limitele prescrise4iar
niturile sa nu stea timp indelungat la aceste temperature4pentru ca materialul
sa nu-si sc(imbe proprietatile te(nologice9
-niturile sa fie astfel alese incat sa e>iste un raport intre diametrul si ti8a
nitului suficient pentru formarea capului de inc(idere9
-piesele care se imbina sa aiba suprafetele bine curatite si indreptate9
-niturile sa se distribuie astfel incat sa se realizeze o buna rezistenta si
etanseitate a imbinarii.
Asamblarile nituite se considera de buna calitate daca se indeplinesc
urmatoarele conditii6
-gaura este umpluta complet de corpul nitului9
-nitul asigura o strangere corespunzatoare a pieselor imbinate9
-capul nitului asigura aderenta pe toate suprafata lui cu piesele pe care le
imbina si nu prezinta fisuri4frecaturi sau rupturi.
C0n(#0*!* $,-$n)#$*0# n$(!$(&
Cusatura nituita este considerata bine e>ecutata daca niturile sint corect
asezate si daca nu e>ista stirbituri sau crestaturi pe suprafetele pieselor de
16
nituit si pe capetele niturilor.1ezistenta cusaturii nituite se ,erifica prin
lo,irea cu ciocanul4aprecierea facandu-se dupa sunet sau dupa ,ibratia
niturilor.
5emontarea imbinarilor nituite se realizeaza prin taierea niturilor cu dalta
4taiere cu flacara a>iacetilenica sau prin gaurirea niturilor.
2.A%),-*)#&) "#$n %!2)#&
Cudarea G procedeu te(nologic de asamblare nedemontabil a dou sau mai
multe piese4 cu aceeai compozi3ie sau compozi3ii apropiate realizat prin
topire sau presare.
<aterialul suplimentar introdus )n zona de )mbinare se numete material de
adaos sau metal de adaos.
Cordonul de sudur G se numete zona )mbinrii sudate )n care au ac3ionat
for3ele de legtur dintre atomii marginali.
Scule, dispozitive i materiale folosite
Cursa de curent 6 surs de curent continuu - generatoare de
curent continuu
Curs de curent alternati, - transformatoarele de curent mono i
trifazate
Cabluri pentru sudare4 portelectrod4 clema de contact4 ciocan special pentru
spargerea crustei de zgur ce se formeaz )n timpul sudrii4 perie de s7rm
pentru cur3irea marginilor tablelor de )mbinat i a custurii.
2lemente de baz G electrozii G ,ergele metalice acoperite cu un )n,eli
fuzibil4 ce are rolul de a amorsa arcul electric4 de a asigura arderea stabil a
acestuia i de a prote8a baia de sudare )mpotri,a o>idrii.
Alegerea electrozilor are o importan3 deosebit )n realizarea unei custuri
de calitate.
Hn,eliul electrodului poate fi6 acid :A;4 bazic :%;4 celulozic :C;4 o>idant
:/;4 rutilic :1;4 titanic :+;.
T&5n0*0g$) %!2+#$$ .! )#. &*&.(#$.
Ce parcurg urmtoarele etape6
Alegerea sursei de curent i tipul electrozilor - func3ie de materialul i
dimensiunile
pieselor de asamblat
17
Pregtirea pieselor G cur3irea de o>izi i grsimi4 trasarea4 debitarea4
prelucrarea marginilor pieselor4 aezarea )n pozi3ia )n
care se ,or suda 4,erificarea dimensional a rostului4 a
pozi3iei pieselor i a gradului de cur3ire
S!2)#&) "#0"#$!- '$%+
Cudarea tablelor )n pozi3ie orizontal - electrodul trebuie s fie )n
permanen3 inclinat la un ung(i de 1&-
$&
#
fa3 de pozi3ia ,ertical. Hn
timpul sudrii electrodul penduleaz
trans,ersal pentru ob3inerea l3imii
custurii.
Cudarea tablelor groase G se face )n mai multe straturi sub3iri ca s nu apar
tensiuni termice
Controlul )mbinrilor - ,erificarea rosturilor )nainte de sudare
- detectarea defectelor din zonele greu accesibile se
realizeaz cu aparate speciale6 endoscopul

;.A%),-*)#$ "#$n *$"$#&
Asamblarea prin lipire este opera3ia de )mbinare a doua sau mai multe
piese confec3ionate din acelai metal sau din materiale diferite cu a8utorul
unui Lmaterial de aportB de temperatura mai 8oasa dec7t a materialului
pieselor de )mbinat.
Clasificarea lipiturilor metalice4 in func3ie de rezistenta mecanica si
temperatura de topire a alia8ului de lipit cuprinde urmtoarele grupe6 lipituri
moi si lipituri tari.
A,anta8e6
- se elimina apari3ia tensiunilor remanente9
- nu necesita calificare superioara9
- este o opera3ie care se realizeaz cu consum redus de
manopera si energie4 cat si cu utila8e simple.
5eza,anta8e6
- sunt mai pu3in rezistente dec7t sudurile4 at7t mecanic cat si
termic9
- rezistenta mecanica este puternic afectata de temperatura9
- au sensibilitate la ocuri4 imbatranire in timp4 desprindere.
1*
$. A%),-)*#&) "#$n "#&%)#&
Asamblarea prin presare este opera3ia prin care doua piese4 una de tip
arbore4 iar cealalt de tip aleza84 sunt aduse in stare fizica in care intre ele sa
apra forte de str7ngere care sa duca la blocarea lor.
5up direc3ia for3ei e>teriore ce se aplica pentru realizarea )mbinrii4 se
disting asamblri prin presare longitudinala si prin presare transversala.
1!
TEST DE EVALUARE NR.1
I. Completai spaiile libere cu termenii potrivii
1. Fiele tehnologice conin . procesului tehnologic
de asamblare i datele principale pentru efectuarea
..
2. Prin metoda interschimbabilitii totale nu este necesar
sau prealabil a pieselor
II. Punei litera dac considerai c afirmaia este adevrat i F
dac considerai c nu este adevrat.
1. !aterialul suplimentar introdus "n #ona "mbinrii sudate se numete
material de adaos
2. $a sudarea tablelor "n po#iie ori#ontal electrodul trebuie inut
perpendicular pe piese
%. $ipirea se reali#ea# fr material de adaos
&. Penele longitudinale au a'a longitudinal paralel cu a'a comun a
pieselor ce se asamblea#
(. Pentru asamblarea angrena)elor nu este nevoie de operaii de
verificare
III. Privii cu atenie sculele din figur i scriei "n dreptul fiecrei
grupe pentru ce fel de asamblare le folosim
"#

TEST NR 2
1. *ispo#itivul din imagine este utili#at pentru reali#area unei "mbinri
nedemontabile. *espre ce "mbinare este vorba+
2.Care sunt etapele ce se parcurg pentru reali#area "mbinrii folosind acest
dispo#itiv+
a.,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
b.,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
c.,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
"1
TEST NR 3
I Completai csuele de mai )os

II Privii desenele de mai )os i completai tabelul
1.
""
METODE DE
ASAMBLARE
1
2
3
4 5
2
%

(
&




NR.CRT. *-./!I0- 1!2$30II
"3
TEST NR.4
Pentru asamblarea din figur completai urmtorul tabel4 preci#5nd
operaiile necesare reali#rii. 6peraiile se trec "n ordine succesiv
NR.
CRT.
OPERAIA 1.*.7.8uri F6$61I9-
"$
%-%.-/01AF-2
.A%),-*)#$ ,&.)n$.& ,)n!)* "&n(#! .*)%) ) >I ) %$ ) >II
#!() "#0g#&%$=)?
A!(0#$3 M$5)&*) G)-#$&*) I0n&%.!? An) O*$=$)? G)-#$&*)
A*$.& En).5&? S0#$n) An(0%$.)? M)#$) M)n0*&
2. O#g)n& 2& ,)%$n$ %$ 0#g)n& 2& )%),-*)#&?&2$(!#)
M$#(0n?T$,$%0)#) 200
A!(0#$3 M$@0%.I.
;.O#g)n& 2& ,)%$n$ %$ (#)n%,$%$$ ,&.)n$.&?&2$(!#)
M$#(0n?T$,$%0)#) 200A
A!(0#$3 M$@0% .I.
<.O#g)n& 2& ,)%$n$ %$ ,&.)n$%,&?C#)$0=) 99;
A!(0#$3 D#0-0() .V.
"&