*~~; 663

!1!!!~11!!!1!tl!11!!!!!!!
CUVNT NAINTE
den afara bagat, nearatat de cine e
facut.
isus acesta al lui Sirah era fecioru,
si nepotu al lui Iisus, tizului lui.
Acesta dara n anii de jos au fost,
dupa robie si ntumare si dupa tot
prorocii. Deci mosul lui Iisus, n
ce chip si el marturiseaste, om iubitoriu de
osteneala au fost ntre jidovi sipreantelept,
carele nu numai ceale ale altora celor mai
nainte de el ntelepti barbati raspunsuri
[au] adunat, ce si el ale sale oarecarele au
. raspunsu, de multa ntaleagere si ntelep-
ciune fiindu pline. Deci, de vreame ce cartea
aceasta cel dentiu Iisus mai adunata lasn-
du-o dentru oameni s-au dus, Sirah acesta
dupa el lundu, iaras la Iisus, fiiul lui, au
lasat, care, de aceasta apucndu-se, la orn-
duiala cu buna tocmeala toata ntelepciu-
nea au adunat, si pre al lui si al tatne-sau
si nca pre al mosu-sau nume numindu-o.
Dentru acest nume al ntelepciunii mai vr-
tos cu dragoste sa aiba pre ascult atoriul
catra a acestii carti cercetare tragndu,
cuvinte dara de ntelepciune, gcitori si
pilde cuprinde, si o sama oarecare vechi
iubite de Dumnezau istorii pentru barbatii
cei ce bine au placut lui Dumnezau, si ruga
si lauda Lui, si nca de facerile de bine care
au nvrednicit Dumnezau pre norodul Lui
si de rauta tile care au ispitit pre vrajmasii
lor. Ucenic lui Solomon acesta Iisus au fost,
nemica mai putin dect acela, prejur nte-
lepciune si nvatatura binevrind, mult-nva-
tat cu adevarat, si fiind, si numindu-se.
CUVNT NAINTE
NTELEPCIUNII LUI IISUS, FIIUL LUI SIRAH.
ulte si mari noao pren leage si pren
proroci si a altora carii dupa ei au
urmat fiind date, pentru carele cu-
vine-se a lauda pre Israil de nvatatu-
ra si de ntelepciune, si ca nu numai
ceia ce ei snguri cetescu sa cade stiutori a
fi, ce si celor den afara cei ce snt iubitori
de nvatatura sa poata fi de folos, si zicnd
si scriind, mosu-mieu Iisus,ct de mult pre
sine dnd si la a legii si a prorocilor si a
celoralalte de la parinti carti cetire, si
ntru aceastea destulf!. cuprindere cstignd,
nainte sa aduse si el a scrie cevasi de
cealea ce sa aduc la ntelepciune si la
nvatatura, pentru ca cei iubitori de nva-
tatura, si acestora prinzatori facndu-se,
cu mult mai vrtos vor adaoge pren vietui-
664
ntelepciunea
CAP II
rea ceaea ce iaste pren leage. Chemati-va
dara cu bun gndu si cu luare-aminte cetirea
sa faceti si iertare a avea preste care ni sa
vor parea la cealea ce la talmacire snt oste-
nite, la oarecare den cuvinte a fi cu nepu-
tinta, pentru ca nu atocma pot eale ntru
eales jidoveaste zicndu-se si cndu sa vor
muta la alta limba, si nu numai aceastea, ce
si altele, si leagea aceasta, si prorociile, si
cealealalte den carti nu putina au osabirea
ntru sines zicndu-sa. Pentru ca n treizeci si
optu de ~ni, n zilele acelui Facatoriu-d~-
bine mparat, mergnd la Eghipet si pe o
vreame fiind, aflaiu nu de mica nva tatura
asamanare, foarte de folos am prepus eu
sa aduc oarecarea nvatatura si iubire de
osteneala, ca sa talma~escu ac~asta carte,
pentru ca multa privegheare si stiinta
aducnd ntru treacerea vremii, ca,la savrsit
aducnd cartea,sa o dau si celor ce n nemer-
nicie vor vrea sa iubeasca nvatatura, mai
nainte gatindu-se naravurile, n leage sa
traiasca.
-
NTELEPCIUNEA LUI IISUS, ,
FIIUL LUI SIRAH
CAP 1
1 la f1J D &1 oata n telepciunea e de la Domnul
2 IW Ib~ si cu El iaste n veac. Nasipul
marilor si picaturile ploii si ~ilele
3 Ir~~"\J veacului cine le vanumara? InaI-
timea ceriului si latimea pamntu-
lui si fara-fundul si ntelepciunea cine va
4 cerceta? Mai nainte de toate s-au zidit
ntelepciunea si nteleagerea mintii den veac.
5 Izvorul ntelepciunii-cuvntul lui Dumne-
zau ntru ceale preanalte, si calatoriile ei-
6 porunci veacinice. Radacina ntelepciunii
la cine s-au descoperit? Si mestersugurile ei
7 cine le-au conoscut? Unul iaste ntelept,
nfricosat foarte, saznd pre scaunul Lui.
8 Domnul, El au zidit pre ea si au vazut si au
numarat pre ea si ravarsa pre ea preste toate
lucrurile Lui, cu tot trupul dupa darea Lui,
si au datu-o pre ea celor ce iubesc pre El.
9 Frica Domnului - slava si lauda si veselie
10 si cununa bucuriei. Fri~aDomnu'lui bucu-
ra-va inima si va da bucurie si veselie si
11 ndelungare de viata. Celui ce sa teame
de Domnul bine-i va fi; la cea de aeoi
12 si n ziua savrsitului lui afla-va har. In-
cepatura ntelepciunii-a te teame de
Domnul, si cu cei credinciosi cu masura
s-au zidit mpreuna cu ei, si cu oamenii
temelia veacului au ncuibat si cu semintia
13 lor sa va ncreade. Sati~l ntelepciu-
nii-a te teame de Domnul, si mbata pre
167 - Biblia, 1688
ei den roadele ei. Toata casa ei va satu- 14
ra de pofte si sprijenitoarele de roadele ei.
Cununa ntelepciunii-frica Domnului, 0- 15
draslind pace si sanatatea vindecarii. Si 16
vazu si numara pre ea; stiinta si conostinta
de nteleagere au plouat si slava celor ce sa
tin de ea nalta. Radacina ntelepciunii 17
-a te teame de Domnul, si stlparile ei-n-
delungare de zile. FricaDomnuluimpin- 18
ge pacatele si, ramind la el, ntoarce urgia.
Nu va putea mnia nedireapta a sa ndirepta, 19
pentru ca pripa mniii lui cadeare e lui.
Pna la o vreame ngadui-va cel ndelung- 20
rabdatoriu, si apoi la el va rasari veselie.
Pna la o vreame va ascunde cuvintele lui, 21
si buzele celor credinciosi vor povesti nte-
leagerea lui. n comoarale ntelepciunii 22
- pilda stiintii ;iara urciune iaste la cel paca-
tos iaste credinta cea dumnezaiasca. Pof- 23
tind ntelepciunea, pazeaste poruncile, si
Domnul va da tie pre ea. Pentru ca nte- 24
lepciunea si nvatatura e frica Domnului,
si bunavrearea Lui-credinta si liniste.
Sa nu fii neascultatoriu de frica Domnului 25
si sa nu te apropii de El cu inima ndoita.
Sa nu fa tamicesti n gurile oamenilor si 26
n buzile tale pazeaste-te. Nu te nalta 27
pre tine, ca sa nu cazi si vei aduce sufletului
tau necinste. Si va descoperi Domnul cea- 28
le ascunse ale tale si n mijlocul adunarii va
surpa pre tine, Caci nu te-ai apropiat 29
la frica Domnului si inima ta plina e de
viclesug.
atule, de vei sa te apropii a sluji 1
Domnului Dumnezau, gateaste
sufletul tau spre ispita. ndirep- 2
teaza inima ta si rabda si sa nu te
grabesti n vreamea aducerii. Li- 3
peaste-te de El si sa nu te departezi, pentru
ca sa cresti la ceale de apoi ale tale. Tot 4
ce sa va aduce tie priimeaste si ntru schim-
barile smerirei talendelungeaza mnia.
Caci cu focul sa ispiteaste aurul, si oamenii 5
cei priimit~n cuptoriul smereniei. Creade 6
Lui si va ajuta tie, ndirepteaza caile tale si
nadejduiaste pre El. Ceia ce va teameti de 7
Domnul, asteptati mila Lui si nu va abateti,
pentru ca sa nu cadeti. Ceia ce va teameti 8
de Domnul, Lui creadeti, si nu va gresi pla-
ta voastra. Ceia ce va teameti de Domnul, 9
nadejduiti spre bune si spre veselia veacului
si a milii. Uitati-valaneamurilecealeden 10
ceput si vedeti: cine s-au ncrezut Domnu-
lui si s-au rusinat? Sau cine au ngaduit 11
n frica Lui si s-au parasit? Sau cine L-au
chemat pre El si l-au trecut cu vedearea?
Pentru ca nduratoriu si milostiv-Domnul, 12
si lasa pacate si mntuiaste n vreamea
necazului. Vai inemilor fricoase si mni- 13
lui Iisus a lui Sirah 665
lor slabe si pacatosului ce sa suie pre doao
14 carari! Vai de inema slaba, ca nu creade,
15 pentru aceaea nu sa va acoperi. Vai voao,
celor ce ati pierdut rabdarea! Si ce veti face
16 cnd va cerca Domnul? Ceia ce sa tem
de Domnul nu vor fi neascultatori graiurilor
Lui, si cei ce iubesc pre El pazi-vor caile
17 Lui. Ceia ce sa tem de Domnul cerca-vor
bunavrearea Lui, si cei ce iubescu pre El
18 satura-se-vor de leage. Ceia ce sa tem de
Domnul gati-vor inemile lor si naintea Lui
19 vor smeri sufletele lor. Sa cadem n m-
nile Domnului, si nu n mnile oamenilor,
20 Pentru ca, n ce chip e marirea Lui, asa si
mila Lui.
CAP III
1 Irit '~d udecata parintelui auziti, fetilor,
si asa facet, pentru ca sa va mn-
2 11_ al tui ti. Ca Domnul au marit pre
parinte spre feciori si judecata
3 I~I mumei au ntarit preste fii. Cel
ce cinsteaste pre tata curati-va pacatele, si
ca cel ce aduna comoara iaste cel ce sla-
4 veaste pre muma lui. Cel ce cinsteaste
pre tata veseli-sa-va de feciori si n ziua rugii
5 lui asculta-se-va. Cel ce mareaste pre tata
sa va ndelunga cu zilele, si cel ce va asculta
6 pre Domnul odihni-va pre muma lui. Cel
ce sa teame de Domnul cinsti-va pre tata
si ca stapnilor va sluji celor ce l-au nascut
7 pre el. Cu fapta si cu cuvntul cinsteaste
pre tata-tau, ca sa vie tie blagoslovenie de
8 la el. Pentru ca blagoslovenia tatalui
ntareaste casele feciorilor, iara blestemul
9 mumei dezradacineaza temeliile. Nu te
slavi ntru necinstea tatne-tau, ca nu iaste
10 tie marire catra necinste. Pentru ca slava
omului-den cinstea tatne-sau, si ocara
11 feciorilor-muma ntru necinste. Fatule,
sprejeneaste la batrneate pre tata-tau si
12 sa nu-l mhnesti pre el n viata lui. Si
de-s va piarde si nteleagerea, da iertaciune
si nu-l necinsti pre el cu toata vrtutea ta,
13 Pentru ca milostenia tatalui nu sa va uita
si, n locul pacatelor, sa va zidi lnga tine.
14 In ziua necazului tau aduce-S-va aminte de
15 tine. Ca seninul preste nghetu, asa sa
16 vor topi pacatele tale. Ctu e de hulitoriu
cel ce paraseaste pre tata si blestemat de
Domnul cel ce urgiseaste pre muma lui!
17 Fatule, cu blndeate petreci lucrurile tale, si
18 de catra omul priimit te vei ndragi. Cu
ct esti mare, cu atta te smereaste pre tine,
19 si naintea Domnului vei afla har. Caci
mare e putemicia Domnului si de catra cei
20 smeriti sa slaveaste. Ceale mai greale de
tine nu le cerca si ceale mai tari dect tine
21 nu le cerceta. Ceale ce ti s-au poruncit
tie, aceastea cugeta, pentru ca nu-ti snt
de treaba tie ceale ascunse. Intru priso- 22
sala lucrurilor tale nu iscodi, pentru ca mai
mult dect nteleagerea omului s-au aratat
tie. Caci ca pre multi au nsalat gndul lor, 23
si socoteala rea au lunecat cugetele lor.
Inema aspra va pati rau la ceale de apoi, 24
Si cela ce iubeaste primejdia va cadea 25
ntru ea. Inema aspra ngreuia-se-va de 26
dureri, si cel pacatos adaoge-vapacat preste
pacat. In aducerea trufasului nu iaste 27
vindecare, pentru ca rasadul rautatii s"au
radacinat ntru el. Inema celui de-nteles 28
socoti"va pilda, si ureachea ascultatoriului
pohta nteleptului. Stinge-va apa focul 29
nvapaiat, si milostenia va cura ti pacatele.
Cela ce rasplateaste daruri s aduce aminte 30
de ceale de apoi si, n vreamea cadearii, va
afla ntarire.
CAP IV
atule, viata saracului sa nu o lip- 1
sesti si sa nu porti de val ochii cei
lipsit. Suflet flamnd sa nu mh- 2
nesti si sa nu scrbesti pe barbat
ntru neavearea lui. Inema scr- 3
bita sa nu o turburi si sa nu tragi darea ce-
lui ce sa roaga. De rugatoriul ce sa neca- 4
jaste nu te lepada si sa nu-t ntorci fata
de"catra sarac. De la cel ce sa roaga sa 5
nu ntorci ochiul si sa nu dai loc omului
sa te bleasteme. Pentru ca blestemnd 6
pre tine n amaraciunea sufletului lui, ruga
lui va asculta Cel ce-au facut pre el. Iubit 7
te fa pre tine la adunare si la cel mare sme-
reaste capul tau. Pleaca la sarac ureachea 8
ta si raspunde lui de pace cu liniste.
Scoate pre cel napastuit den mna celui ce-l 9
napastuiaste si sa nu fii slab de inima cnd
vei judeca tu. Fa-te la cei saraci ca un 10
tata si n loc de barbat mumei lor. Si vei 11
fi ca un fiiu Celui Preanaltat, si te vandragi
mai mult [dect) muma ta. Intelepciu- 12
nea fii s-au naltat si sa apuca de cei ce o
cearca pre ea. Cel ce iubeaste pre ea iu- 13
beaste viata, si cei ce sa mneca catra ea
sa vor satura de veselie. Cel ce tine pre 14
ea mosteni-va slava, si oriunde mearge bla-
gosloveaste pre el Domnul. Cei ce poslu- 15
sasc ei sluji-vor la Cel Sfint, si pre cei ce
iubesc pre ea iubeaste-i Domnul. Cel ce 16
asculta pre ea judeca-va limbi, si cel ce sa va
apropia lnga ea lacui-va nadejduindu-se.
Si de te vei ncreade, mosteni-vei de tot pre 17
ea, si ntru tineare vor fi neamurile lui. Caci 18
ndaratnicit mearge cu el dentiu, teamere si
nfricosare va aduce asupra lui. Si va munci 19
pre el ntru nvatatura ei, pna unde seva n-
creade sufletului lui, Si va ispiti pre el ntru 20
direptatile ei; si iara sa va ntoarce cu buna
666
ntelepciunea
21 tocmeala catra el Si va veseli pre el si
22 va descoperi luiceale ascunse ale ei. De
va rataci, parasi-l-va pre el si va da pre dn-
23 sul n minile caderii lui. Pazeaste vrea-
mea si te pazeaste de rau si pentru sufletul
24 tau sa nu te rusinezi. Pentru ca iaste ru-
sine care aduce pacat, si iaste rusine adu-
25 cnd slava si har. Sa nu iai obraz asupra
sufletului tau si sa nu te rusinezi la cadearea
26 ta. Nu opri cuvntul la vreamea mntuirii,
27 Pentru ca n cuvnt sa va cunoaste ntelep-
28 ciunea si nvatatura n graiul limbii. Nu
te prici cu adevarul, si pentru nenvatatura
29 ta rusineaza-te. Sa nu te rusinezi a mar-
turisi asupra pacatelor tale si nu sili curge-
30 rea apei. Si sa nu te astemi pre tine la
omul nebun si sa nu iai fata puteamicului.
31 Pna la moarte sileaste pentru adevar, si
Domnul Dumnezau sa va lupta pentru tine.
32 Nu te face aspru la limba ta si leanes si
33 pricajit ntru faptele tale. Nu fii ca un
leu n casa ta si facnd naluciri ntre slugile
34 tale. Nu fie mna ta ntinsa spre luare si
la dat strnsa.
CAP V
1 mute asaza pre averile tale si sa nu
2, zici: "Destul m iaste". Nu urma
sufletului tau si vrtutei tale ca sa
3 ~, ~ r~ mergi n pohtele inimii tale. Si
sa nu zici: "Cine ma va asupri?"
Pentru ca Domnul, izbndind, va izbndi
4 asupra ta. Sa nu zici: "Gresit-am, si ce
mi s-au facut mie?" Pentru ca Domnul
5 iaste mult-ngaduitoriu. Pentru curatenie
nu te face fara frica saadaogi pacat preste
6 pacat. Si sa nu zici: "ndurarea Lui iaste
multa, multimea pacatelor meale va curati".
7 Pentru ca mila si urgia e de la El, si asupra
8 pacatosilor sa va odihni mnia Lui. Nu
ntrzia a te ntoarce catra Domnul si nu
9 treace den zi n zi. PeIltru ca fara de
ve;;tsteva iesi mni;;tDomnului, si n vreamea
10 izbndirii te vei piarde. Nu te ravarsa pre
averi nedireapte, pentru ca nemica nu vei
11 folosi n ziua aducerii. Nu vntura n tot
vntul si nu mearge n toata calea-asa e
12 pacatosul cel ndoit la limba. Fii n-
temeiat ntru nteleagerea ta, si unul fie cu-
13 vntul tau. Fa-te grabnic ntru auzul tau
si ntru ndelungarea mniei graiaste ras-
14 punsul. De iaste la tine nteleagerea, ras-
pundeaproapelui; iara de nu, mna ta fie
15 peste gura-ta. Slava si necinste a e n graiu,
16 si limba omului e cadearea lui. Sa nu te
chemi soptitoriu si cu limba ta nu hicleni,
17 Ca asupra furului iaste rusinea si hula rea
18 preste cel ndoit la limba. ntre mare si
ntre mic nu fii necunoscatoriu.
CAP VI
i n loc de priaten nu te face vraj- 1
mas, Pentru ca numele rau ru- 2
sine si ocara va mosteni-asa e
pacatosul cel ndoit la limba.
Sa nu te semetesti n sfatul sufle- 3
tului tau, pentru ca sa nu sa hraneasca ca
un junc sufletul tau. Frunzele tale va 4
mnca de tot si roadele tale vei piarde si te
vei lasa pre tine ca un lemn uscat. Sufle- 5
tul rau piarde pre cela ce au cstigat pre el
si bucurie vrajmasilor face-l-va pre el.
Gtlejul dulce nmulti-va pe priatenii lui, 6
si limba graitoare de bine nmulti-va bunele
nchinaciuni. Cei ce au pace cu tine fie 7
multi, iara sfeatnicii tai unul dintr-o mie.
De cstigi priaten, n ispita cstiga pre el si 8
nu te ncreade lui curund. Pentru ca ias- 9
te priaten n vreamea lui si nu va ramnea
n ziua necazului tau. Si iaste priaten de 10
sa muta n vrajba si cearta ocari tale va
descoperi. Si iaste priaten ohstitoriu de 11
mease si nu va ramnea lnga tine n ziua
necazului tau. Si n bunatatile tale va 12
fi ca tine si preste slugile tale sa va vaznesi.
De te vei smeri, fi-va mpotriva ta si de fata 13
ta sa va ascunde. De catra vrajmasii tai 14
osebeaste-te si de catra priatenii tai te ia
aminte. Priatenul credincios-acopere- 15
mnt tare, si cel ce au aflat pre el aflat-au
comoara. Priatenul credincios nu iaste 16
schimbare si nu iaste cumpanitura bunatati-
lor lui. Priatenul credincios-iarba vietii, 17
si cei ce sa tem de Domnul afla-vor pre el.
Cel ce sa teame de Domnul ndirepteaza 18
prietesugul lui, caci dupre cum el, asa si
aproapele lui. Fatule, den tinereatele tale 19
aleage nvatatura, si pna la carunteatele
tale vei afla ntelepciunea. Ca cel ce ara 20
si samana apropii-te lnga dnsa si asteapta
ceale bune roadele ei. Pentru ca n lucra- 21
rea ei putin vei osteni si curnd vei mnca
den roadele ei. Ct iaste de grea foarte la 22
cei nenvatati si nu va ramnea ntru el cel
fara de inima. Ca piatra ispitirii vrtos 23
va fi preste el, si nu va zabavia o lepada pre ea.
Pentru ca ntelepciunea dupa numele ei ias- 24
te si nu la multi iaste aratata. Asculta, 25
fatule, si priimeaste gndul mieu si nu te le-
pada de sfatul mieu. Si baga picioarele 26
tale n obeadele ei si n lantul ei grumazul
tau. Supune umarul tau si tine pre ea 27
si sa nu te superi legaturilor ei. Cu tot 28
sufletul tau apropie-te la ea si cu toata pu-
tearea ta pazeaste caile ei. Cerceteaza si 29
cearca, si sa va conoaste tie, si apucndu-o
sa nu o lasi pre ea. Pentru ca la ceale 30
de apoi vei afla odihna ei, si sa va ntoar-
lui Iisus a lui Sirah
,
31 ce tie n veselie. Si vor 'fi tie obeade1e
spre acoperemnt vrtutei si lanturile ei spre
32 podoaba slavei. Pentru ca podoaba de
aur iaste pre ea, si legaturile ei -rasucitura
33 de iachinth. Cu podoaba de marire te
vei mbraca cu ea si cununa bucuriei t vei
34 pune tie. De vei vrea, fatule, nvata-te-
vei, si de vei da sufletul tau, iscusit vei fi.
35 De vei ndragi a auzi, priimi-vei, si de vei
36 pleca ureachea ta, ntelept vei fi. n mul-
timea batrnilor stai; si cine e ntelept-ca-
37 tra el te lipeaste. Toata poveastea dum-
nezaiasca pofteaste sa auzi, si pildele nte-
38 leagerii sa nu scape. De vei vedea pre cel
ntelept, mineca catra el, si treaptii carari-
39 lor lui roaza piciorul tau. Cugeta ntru
poruncele Domnului si ntru nvataturile
40 Lui cerceteaza pururea. Acesta va ntari
inima ta, si pofta ntelepciunii tale sa va
da tie.
CAP VII
1 mu face reale, si de nu, va prinde
2 pre tine raul. Departeaza-te de
la c.. el nedirept, si sa va abate de la 3 tine. Fiiule, nu samana pre braz-
dele strmbata tii, si nu le vei sece-
4 ra pre eale cu sapte parti mai mult. Nu
ceare de la Domnul domnie, nici de lampa-
5 rat sadeare de slava. Nu te ndirepta
naintea Domnului si la mparat nu te nte-
6 lepti. Nu cearea te face judecatoriu, ca
nu cumva nu vei putea a radica strmbatatile,
7 Ca nu cndai te vei sfii de fata siluicului si
8 vei pune piadeca ntru direptatea ta. Nu
gresi la multimea cetatii si nu te supune n
9 gloata. Sa nu legi de doao ori pacatul,
pentru ca ntr-unuia nu vei fi nevinovat.
10 Sa nu zici: "La multimea darurilor meale
va cauta si, cnd voiu aduce eu la Dumne-
Il zaul cel nalt, va priimi". Sa nu fii cu
putin suflet la ruga ta si a face milostenie
12 sa nu treci cu vederea. Nu batjocori pre
om fiind n amaraciunea sufletului lui, pen-
tru ca iaste Cel ce smereaste si Cel ce nalta.
13 Nu ara minciuni asupra fratelui tau, nice
14 la priaten aseamenea fa. Nu vrea a minti
toata minciuna, pentru ca desimea ei nu e
15 spre bine. Nu fii vorbitoriu ntru multi-
mea batrnilor si sa nu ndoiesti cuvntul
16 la ruga ta. Sa nu urasti lucrarea cea cu
truda si lucrarea pamntului cea de Cel
17 Preanalt zidita. Nu te socoti pre tine
n multimea pacatosilor, adu-ti aminte
18 ca urgia nu va zabovi. Smereaste sufle-
tul tau foarte, caci izbnda celui necurat
19 foc si viarme iaste. Sa nu schimbi
priatenul pentru nedobnda, nici pre
fratele-ti cel chiar cu aurul lui Sufir.
20 Nu uita muiarea buna si nteleapta, pen-
tru ca harul ei-mai mult dect aurul.
667
Nu chinui sluga ce lucreaza cu adevaru, nici 21
pre naimit dnd sufletul lui. Sluga buna 22
sa o iubeasca sufletul tau; sa nu-l lipsesti
pre el de slobozie. Dobitoace la tine snt? 23
Socoteaste pre eale si, de snt tie de folos,
ramie la tine. Fii tie snt? Invata-i pre 24
ei si ndupleca den tinereate grumazul lor.
Ai feate? Ia aminte trupului lor si sa nu 25
mblnzesti catra eale fata ta. Da-ti fata 26
denlauntru si vei fi savrsind lucru mare, si
la om de-nteles o daruiaste pre ea. Muiare 27
iaste tie dupa suflet? Sa nu o scoti pre ea,
si la cea urta nu da pre tine. Cu toata 28
inima cinsteaste pre tata-tau si durerile mu-
mei sa nu le uiti. Adu-ti aminte ca pren 29
ei te-ai nascut; si ce vei rasplati lor precum
ei tie? Cu tot sufletul tau teame-te de 30
Domnul si pe preotii Lui lauda. Cu toata 31
putearea ndrageaste pre Cela ce au facut
pre tine si pre poslusnicii Lui sa nu-i para-
sesti. Teame-te de Domnul si slaveaste 32
pe preotu si da partea lor, n ce chip s-au
poruncit tie, ncepatura si pmtru pacat 33
si darea bratelor si jrtvele sfintirii sincepa-
tura. Si la sarac ntinde mna ta, pentru 34
ca sa sa savrsasca blagoslovenia ta. Da- 35
rul darii naintea a tot celui viu, si asupra
mortului sa nu opresti harul. Nu lipsi de 36
la cei ce plngu si cu cei ce sajalescujaleaste.
Nu te lenevi a cauta pre bolnav, pentru ca 37
dentru aceastea te vei ndragi. ntru toate 38
cuvintele tale ti adu aminte de ceale de
apoi ale tale, si n veac nu vei gresi.
CAP VIII
u te nvrajbi cu omul sluic, ca nu 1
cndai vei cadean mnile lui. Nu 2
te prici cu omul bogat, ca nu dn-
dai va birui cumpana ta. Pentru 3
ca pre multi aurul i-au pierdut si
inimile mparatilor au plecat. Nu te certa 4
cu omul limbut si sa nu gramadesti preste
focul lui leamne. Nu glumi cu cel nepe- 5
depsit, ca sa nu sa necinsteasca stramosii
tai. Nu ocar om ce sa ntoarce de la pa- 6
cat, adu-ti aminte ca toti sntem ntru vini.
Sa nu necinstesti omul la batrneatele lui, 7
pentru ca si dentru noi mbatrnescu.
Nu te bucura pentru mort, adu-ti aminte ca 8
toti murim. Sa nu treci cu vedearea 9
poveastea nteleptilor si n pildele lor te
ameasteca, Caci de la ei veinvatanvata- 10
tura si a sluji la cei mai mari. Nu uita Il
poveastea celor batrni, pentru ca si ei
au nvatat de la parintii lor; Caci de la 12
ei vei nvata nteleagere si la vreamea tre-
bii a da raspunsu. Nu atta carbunii 13
pacatosului, ca sa nu arzi n vapaia focu-
lui lui. Sa nu stai mpotriva de catra 14
668
ntelepciunea
fata batjocoritoriului, ca sa nu saza ca un
15 hiclesug la gura ta. Sa nu mprumutezi
la omu mai tare dect tine; si, de-l vei m-
16 prumuta, te fa ca cnd ai fi pierdut. Sa nu
te chizasuiesti preste putearea ta; si, de te
vei chezasui, ca cnd vei sa platesti grijaste.
17 Nu te judeca cu judecatoriul, pentru ca du-
18 pre marirea lui vor judeca lui. Cu cel
ndraznet sa nu mergi n cale, ca sa nu sa
19 ngreoiaze asupra ta, Pentru ca el dupe
voia lui va face si cu nebunia lui vei peri
20 mpreuna. Cu cel mnios sa nu faci vraj-
21 ba si nu mearge cu el pren pustie, Caci
ca o nemica iaste sngele naintea ochilor
lui, si unde nu iaste ajutoriu te va surpa.
22 Cu cel nebun nu te sfatui, pentru ca nu va
23 putea sa priimeasca cuvnt. Inaintea stri-
inului sa nu faci ascunsu, pentru ca nu stii
24 ce sa va naste. La tot omul nu arata
inema ta, si sa nu ti se pomeneasca tie har.
CAP IX
u rvni muiarea snului tau, nici sa
nveti asupra ta nvatatura rea.
Sa nu dai muierii sufletul tau, sa
sa suie ea preste vrtutea ta. Nu
te timpina cu muiarea ce sa face
talanita, ca nu cndai vei cadea n laturile ei.
4 Cu ceaea ce cnta nu fii adease, ca nu cndai
5 te vei prinde ntru mestersugurile ei. Pre
fecioara nu o nteleage bine, ca nu cndai te
6 vei zminti ntru certarile ei. Sa nu dai
la curve sufletul tau, ca sa nu pierzi mos te-
7 nirea ta. Nu te vedea mprejur n ulitile
cetatii si ntru pustiile ei nu te rataci.
8 Intoarce ochiul de la muiarea frumoasa si
9 sa nu ntelegi frumuset striine. In frum~-
seatea muierii multi s-au ratacit, si den-
10 tr-aceasta iubirea ca focul sa atta. Cu mu-
iarea maritata sa nu sazi nice ntr-un chip
11 si sa nu pilduiesti cu dnsa n casa, Ca nu
cndai sa va pleca sufletul tau asupra ei si
12 cu duhul tau vei luneca la peire. Nu parasi
pe priatenul cel vechiu, pentru ca cel proas-
13 pat nu iaste potriva cu el. Vin nou-pri-
atenul cel nou; de sa va nvechi, cu veselie
14 vei bea pre el. Sa nu rvnesti slava paca-
tosului, pentru ca nu stii ce va fi savrsitul
15 lui. Sa nu voiesti ntru bunavrearea ce-
lor necredinciosi, adu-t aminte ca pna la
16 iad nu sa vor ndirepta. Departe te fe-
reaste de omul care are biruinta a omor,
17 si nu vei banui de frica mortii. Si, de
te vei apropia, sa nu gresasti, pentru ca sa
18 nu ia viata ta. Cunoaste ca n mijlocul
laturilor treci si pre polimarele cetatilor
19 umbli. Dupre vrtutea ta ia aminte
pre cei de aproape si cu cei ntelepti te
20 sfatuiaste. Si cu cei de-nteles fie
168 - Biblia, 1688
gndul tau, si toata poveastea ta n leagea
Celui Preanalt. Barbati direpti fie tie 21
mpreuna-tinatori, si n frica Domnului fie
fala ta. n mna mesterilor lucrul sa va 22
lauda, si povatuitoriui narodului-ntelept
n cuvntul lui. Groznic e n cetatea lui 23
barbatul limbut, si cel drzu la cuvntul lui
ur-se-va.
CAP X
udecatoriul ntelept nvata-va pre 1
narodul lui, si povatuirea celui
de-nteles rnduita va fi. Dupa 2
judecatoriul narodului lui -asa si
slugele lui, si dupa povatuitoriul
ceta tii -toti ceia ce Iacuiesc ntr-nsa.
mparatul nenvatat piarde pre norodul lui, 3
si cetatea sa va lacui ntru nteleagerea ce-
lor slnici. In mna Domnului-stapnirea 4
pamntului, si pre cel de folos l va radica
la vreame preste el. n mna Domnului 5
-buna-calatoria omului, si la fata cartura-
riului va pune slava Lui. Preste toata ne- 6
direptatea sa nu pizmesti aproapelui si nu
face nemica cu lucrurile semetiei. Urta 7
e naintea Domnului si a oamenilor trufia,
si dentr-amndoao va gresi cu nedireptate.
Imparatia de la limba la limba sa muta, 8
pentru strmbata ti si semetii si averi. Ce 9
sa semeteaste pamntul si cenusa? Caci n
viata am lepadat droburile lui. Boala 10
ndelungata taie-o doftorul; si mparatul-
astazi, si mine sa va savrsi. Pentru ca, 11
murind, omul va mosteni trtoare si hiara
si viermi. Incepatura trufiii omului celuia 12
ce sa departeaza de Domnul, si de la Cel ce
l-au facut pre el sa departeaza inema lui.
Caci ncepatura pacatului e trufia, si cel ce 13
o tine pre ea ploua-va scrba. Pentru 14
aceaea trecu cu marirea Domnul aducerile
si surpa desavrsit pre ei. Scaunele birui- 15
torilor le surpa Domnul si au pus pre cei
blnzi n locul lor. Radacinele limbilor 16
zmultu-Ie-au Domnul si rasadi pre smeriti
n locul lor. Orasale limbilor prapadi 17
Domnul si' le-au pierdut pre eale pna la
temeliile pamntului. Uscat-au dentru ei 18
si au pierdut pre ei si au ostoit de la pamnt
pomenirea lor. Nu s-au zidit la oameni 19
trufia, nici urgia mniei la nasterile muieri-
lor. Samnta cinstita carea iaste? Samnta 20
omului. Samnta cinstita carea e? Cei ce 21
sa tem de Domnul. Samnta necinstita 22
carea e? Samnta omului. Samnta ne- 23
cinstita carea e? Cei ce calca poruncile.
Intre mijlocul fratilor cel ce-povatuiaste pre 24
ei cinstit iaste, si cei ce sa tem de Domnul
-naintea ochilor Lui. Bogatul si slavi- 25
tul si saracul-lauda lor frica Domnului.
lui Iisus a lui Sirah 669
9
7
3
5
6
4
1
2
8
CAP XII
tile meale". Si nu stie care vreame treace 18
si va lasa pre eale altora si va muri. Stai 19
ntru fagaduinta ta si voroveaste ntru ea
si n lucrul tau te vei creaste. Nu te mira 20
ntru lucrurile pacatosului, creade n Dom-
nul si rami n truda ta. Caci usor iaste 21
nain'tea ochilor Domnului de pripa si fara
veaste a mbogati pre sarac. Blagoslo- 22
venia Domnului-n plata celui bun-credin-
ciosului, si ntr-un ceas, grabnic, rasare bla-
goslovenia Lui. Sa nu zici: "Ce iaste mie 23
treaba? Si care de acum vor fi ale meale
bunatati?" Sa nu zici: "De ajunsu-m 24
snt mie, si ce ma voiu mai chinui de acum?"
n ziua bunatatilor-nepomenirea realelor, 25
si n ziua celor reale nu va fi pomenire de
ceale bune. Caci usor e naintea Domnu- 26
lui, n ziua savrsitului, sa dea omului dupa
caile lui. Rautatea ceasului uitare face 27
hranii, si la savrsirea omului -descoperirea
lucrurilor lui. Mai nainte de savrsit nu 28
ferici pre nimeni, si ntru fiii lui cunoaste-
sa-va barbatul. Nu pre tot omul baga n 29
casa ta, pentru ca multe snt mestesugurile
vicleanului. Potmichea vnatoare n cos- 30
uita, asa e inima trufasului, si ca iscoada
ce priveaste cadearea. Pentru ca ceale 31
bune spre reale primenindu-Ie hicleneaste,
si ntru ceale alease va pune asupra ta hula.
De scnteaia focului nmultescu-se carbu- 32
nii, si omul pacatos la snge hicleneaste.
Pazeaste-te de ficlean, pentru ca reale mes- 33
tersuguiaste, ca nu cndai n veac va da tie
hula. Lacuiaste pre cel strein, si te va 34
ntoarce n turburari si te va nstreina pre
tine de ale tale.
m' '-,',', e faci bin e,cunoaste Cui,faci, si va
, fi har bunatatilor tale. Fa bine
bunului-credincios si vei afla ras-
platire, si de nu de la el, iara de
, la Cel de Sus. Nu snt bune la
cel ce ndeseaste la reale si la cel ce miloste-
nie nu harazeaste. Da celui binecredin-
cios, si sa nu ajutoresti celui pacatos; fa
bine celui smerit, si sa nu dai la cel necredin-
cios. Conteneaste pinile lui si sa nu dai
lui, ca nu cu eale sa te asupreasca. Pen-
tru ca ndoite reale vei afla n toate bunata-
tile care vei face lui. Caci ca si Cel de
Sus au urt pre pacatosi, si la cei necredin-
ciosi va rasplati izbndire. Da celui bun,
si sa nu ajutoresti celui pacatos. Nu se va
izbndi ntru bunatati priatinul, si nu se va
ascunde ntru rautati vrajmasul. La buna-
tatile omului-vrajmasii lui n mhnire, sin
rautatile lui si priatinul sa va desparti. Sa 10
nu crezi pre vriijmasul tau n veac; Ca n Il
ce chip arama sa rugineaste, asa si rautatea
lui. Si de se va smeri si va mearge n- 12
CAP XI
26 Nu e dirept a batjocori pre saracul cel nte-
legatoriu, si nu se cade a slavi pre omul
27 pacatos. Maritul si judecatoriul si pu-
teamecul mari-se-va, si nu iaste dentru ei
cineva mai mare dect cel ce sa teame de
28 Domnul. La robul ntelept cei slobozi
vor sluji, si barbatul stiut nu va rapsti nva-
29 tndu-se. Nu te maiestri a face fapta ta,
30 nu te slavi n vreamea supararii tale. Mai
bunu e cel ce lucreaza n toate, dect m-
blnd au marindu-se si lipsindu-se de pine.
31 Fatule, n blndeate mareaste sufletul tau
32 si da lui cinste dupa vrednicia lui. Pre
cel ce gresaste la sufletul lui cine-l va ndirep-
ta? Si cine va mari pre cel ce ocaraste via-
33 ta lui? Saracul sa mareaste pentru sti-
inta lui, si avutul sa slaveaste pentru avutia
34 lui. Iara cel ce sa slaveaste ntru saracie,
dara n avutie cu ct? Si cel neslavit ntru
avutie, dara n saracie cu ct?
1 ~II ntelepciunea au naltat capul sme-
ritului si ntre mijlocul celor mari
2 lNta va pune pre el. Sa nu lauzi pre
barbat n frumuseatea lui si sa nu
te scrbesti de om ntru vedearea
3 lui. Mica iaste ntre zburatoare albina, si
4 ncepatura dulcetilor iaste rodul ei. ntru
mbracarea hainelor sa nu te lauzi si n ziua
maririi sa nu te semetesti, caci minunate-s
lucrurile Domnului si ascunse faptele Lui,
5 ntru oameni. Multi tirani au sazut pre
tarna, iara cel nepriceput au purtat stema.
6 Multi puteamici s-au necinstit foarte, si sla-
7 viti s-au dat la mnile altora. Mai nainte
de ce nu vei cerca, nu huli; gndeaste ntiu
8 si atuncea dojaneaste. Mai nainte de ce
nu vei auzi, nu raspunde; si n mijlocul cu-
9 vintelor nu te nvalui. Pentru lucrul care
nu iaste de treaba ta, nu te prici; si n jude-
cata pacatosilor nu sadea mpreuna.
10 Fatule, nu prejur multe fie fapteletale,pen-
tru ca, de vei nmulti, nu vei fi fara vina.
Il Si de vei goni nu vei prinde, si nu vei scapa
12 fugind. Iaste trudind si ostenind si srgu-
ind, si cu atta mai mult salipseaste.
13 Iaste slab si trebuindu-se de sprijeneala,
lipsindu-se de vrtute si cu saracia prisoseas-
te; si ochii Domnului au cautat lui spre bine,
si l-au ndireptat pre el den smerenia lui.
14 Si nalta capul lui" si sa mirara multi de el.
15 Bunatatile si realele, viata si moartea, saracia
16 si avutia de la Domnul iaste. Darea
Domnului ramne la cei binecredinciosi,
si bunavrearea Lui n veac sa va bine-
17 calatori. Iaste cel ce sa mbogateaste
dengrija si strnsoarea lui, si aceasta e
partea platei lui, zicnd el: "Aflat-am
odihna si acum voiu mnca den bunata-
670
ntelepciunea
duplecat, mbarbateaza sufletul tau si te
13 fereaste de el. Si vei fi lui ca dnd ai fi
sters 'o oglinda, si ~ei cunoaste ca n-a"~ru
14 ginit desavrsit. Nu pune pre el sa stea
lnga tine, ca nu, ntorcndu-sa, va sta pre
15 locul tau. Sa nu-l pui sa saza den direap-
ta ta, ca nu cndai va cerca sadearea ta, si
la cea de apoi vei cunoaste cuvintele meale,
16 si pre cuvintele meale te vei omili. Sa
nu legi de doao ori pacat, pentru ca ntru
17 unul nu te vei nevinui. Cine va milui des-
cntatoriu muscat de sarpe si pre toti ceia
18 ce sa apropie la fiara? Asa pre cela ce
mearge nainte la barbatul pacatos si sa
19 framnta n pacatele lui. Un ceas cu tine
va astepta si, de te vei abate, nu va rabda.
20 Si n buzele lui ndulci-va vrajmasul, si multe
21 va sopti si-t va grai bune zicnd, Si n
inima va sfatui sa te surpe n groapa; ntru
22 ochii lui va Iacrama, Si de va afla vrea-
23 me, nu se va satura de snge. Reale de se
vor ntimpina tie, vei afla pre el acolo mai
nainte de tine si, ca cnd va ajutori, va sapa
24 supt calciul tau. Clati-va capul lui si va
bate cu palmele lui, si multe va sopti si va
premeni fata lui.
CAP XIII
1 I~I ela ce sa atinge de smoala mnji-
sa-va, si cela ce sa mpreuna cu
2 Il\~ trufasul asamana-sa-va lui. Greu-
tate mai mare de tine sa nu radici
si cu cel mai tare de tine si mai avut
3 nu te mpreuna. Ce sa va mpreuna oala
catra caldare? Ea va izbi, si ea sa va zrobi.
4 Bogatul au facut strmbatate, si el au mpu-
5 tat; Saracul s-au napastuit, si el sa va
6 ruga. De vei fi de folos, lucreaza n tine;
7 si de te vei lipsi, parasi-te-va. De vei avea,
trai-va mpreuna cu tine si te va desarta, si
8 pre el nu-l va durea. Treaba are cu tine,
si te va nsala si va rde tie si-t va da na-
9 deajde. Grai-va tie bune si-t va zice:
"Ce-ti e treaba?" Si te va rusina pre tine
ntru mncarile lui, pna unde te va desarta
pre tine de doao ori au de trei, si la cea de
10 apoi va preaimputa tie. Dupa aceaea te
va vedea pre tine si te va parasi si capul lui
Il va clati asupra ta. Pazeaste-te ca sa nu te
ratacesti si sa nu te smeresti ntru veselia
12 ta. De te va chema cel puteamicu, te fa a
te da n laturi, si cu atta mai vrtos te va
13 chema. Nu cadea asupra, ca sa nu te m-
pingi, si nu sta departe, ca sa nu te uiti.
14 Nu ndelunga a vorovi cu el si nu creade la
15 mai multe cuvintele lui. Pentru ca, den
multa voroava, ispiti-te-va si, ca cnd te-ar
batjocori, cerca-te-va. Nemilostiv e cel ce
nu pazeaste cuvintele si nu sa va cruta pen-
16 tru rautate si legaturi. Pazeaste si ia a-
minte foarte, ca cu cadearea ta umbli.
Toata vita iubeaste aseamenea ei si tot 17
omul pe aproapele lui. Tot trupul dupa 18
neam sa aduna, si la cel de potriva lui sa va
lipi barbatul. Ce sa va mpreuna lupul cu 19
mielul? Asa cel pacatos catra cel binecredin-
cios. Ce pace iaste la leoaie catra cine? 20
Si ce pace e celui bogat catra cel sarac?
. Vnaturile leilor-magari salbateci n pustii; 21
asa pasunile bogatilor-saracii. Scrba e 22
trufasului plecarea, asa iaste scrba la cel
bogat saracul. Bogatul, clatindu-se, nta- 23
reaste-sa de catra priaten; iara cel smerit,
caznd, sa mpinge de aproape de priaten.
Bogatul, smintindu-se, multi sprijenitori; 24
grait-au negraite,. si au ndireptat pre el.
Smeritul au gresit, si l-au dojanit pre el; 25
raspuns-au ntele agere, si nu i s-au dat lui
loc. Bogatul au grait si toti au tacut, si 26
cuvntul lui l-au naltat pna la nori. Sa- 27
racul au grait si zisara: "Cine e acesta?"
Si de sa va mpiedeca, rastuma-l-vor pre el.
Buna e avutia la care nu iaste pacat, si rea 28
e saracia n.gurile necredinciosilor. Inima 29
omului primeneaste fata lui, ori la reale, ori
la bune. Urma inimii ntru ceale bune- 30
fata blnda; si aflarea de pilde-gndurile
cu osteneala.
CAP XIV
ericit barbatul care n-au alunecat 1
cu gura lui si nu s-au umilit n mh-
nireagresalii. Fericit caruia n-au 2
clevetit sufletul lui si carele n-au ca-
zut de la nadeajdea lui. La barba- 3
tul ticait nu e buna avutia; si la omul zavisnic
pentru ce-s averile? Cel ce aduna, den 4
sufletul lui, aduna altora, si ntru bunata ti-
le lui desfata -sa-vor altii. Cel ce-si iaste 5
lui rau, cui va fi bun} Si nu sa va veseli
ntru averile lui. Dect cel ce zavistuiaste 6
pre sine, nu iaste mai rau; si aceasta e raspla-
tirea rautatii lui. Si de face bine, den 7
uitare face; iara la cea de apoi arata rautatea
lui. Rau iaste cela ce zavistuiaste [cu] 8
ochiul, ntorcnd fatasi trecnd cu vedearea
suflete. Allacomului ochiu nu sa satura 9
de parte, si nedireptatea celui rau usuca
sufletul. Ochiul rau e zavisnic pre pine 10
si lipsit preste masa lui. Fatule, n ce chip 11
vei putea, fa bine tie si aduceri Domnului
cu vrednicie apropie. Adu-ti aminte ca 12
mortea nu va zabovi si fagaduinta iadului
nu s-au aratat tie. Mai nainte de ce vei 13
muri, fa bine priatenului si, dupa putearea
ta, ntinde si da lui. Sa nu ntrziezi de la zi- 14
ua cea buna, si partea pohtei ceii bune sa nu
te treaca. Au nu altuia vei lasa trudele ta- 15
lui Iisus a lui Sirah
671
7
2
6
3
4
5
1
8
9
24
25
26
znd toate. Si ochii Lui snt preste cei ce 19
sa tem de El, si El va cunoaste tot lucrul
omului. Si n-au poruncit nemenui a pag- 20
ni, si n-au dat slobozire nimenui a gresi.
CAP XVI
Il]u pohti multime de fii fara de fo-
los, nici te bucura pre fii' pagni.
De sa vor nmulti, nu te bucura
pre ei, de nu iaste frica Domnului
mpreuna cu ei. Sa nu te ncrezi
la viata lor, si nu te opri pre locul lor. Ca
mai bun iaste unul dect o mie si a muri fa-
ra feciori, dect a avea feciori pagni. Pen-
tru ca de la unul de-nteles sa valacui-mpre-
una cetatea, iara fealiul celor fara de leage
sa va pustii. Multe ca aceastea am vazut
ntru ochii miei, si mai tari dect aceastea
au auzit ureachea mea. In adunarea paca-
tosilor atta-se-va foc, si n limbaneasculta-
toare attatu-s-au mnie. N-au iertat pen-
tru cei den ceput urias, carii s-au departat
cu vrtutea lor; N-au crutat pentru ne-
memicia lui Lot, pre carii i-au urt pentru
trufia lor; N-au miluit limba pierzarii, 10
pre cei radicat n pacatele lor; Si asa 11
sase sute de mii de pedestri, cei adunati
ntru nvrtosarea inemii lor. De va fi 12
unul tare n cerbice, minunat iaste acesta
de sa va cura ti. Ca mila si urgia de la El 13
-iaste; puteamic curateniilor iaste si tumn-
du urgia. Dupa multa mila Lui, asa e si 14
multa mustrarea Lui; pre om dupa faptele
lui judeca. Nu va scapa ntru hrapiri pa- 15
catosul, si nu va ntrzia ngaduinta celui
binecredincios. La toata milostenia va 16
face loc; fiestecarele dupa faptele lui asa
va afla. Sa nu zici ca "De Domnul ma 17
voiu ascunde; au den naltime cineva s va
aduce aminte de mine? In narod mare 18
nu ma voiu pomeni, caci [ce] iaste sufletul
mieu ntru nenumarata zidire?" Iata, ce- 19
riul si ceriul ceriului lui Dumnezau, fara-
fundul si pamntul sa vor clati ntru soco-
tinta Lui. Si asijderea muntii si teme- 20
liile pamntului, cnd va cauta catra eale,
cu cutremur sa clatena. Si asupra lor nu 21
va cugeta inema, si caile Lui cine si le va
aduce aminte? Si vihor carele nu-l va ve- 22
dea om, iara ceale mai multe ale lucrurilor
Lui-n ascunsuri. Lucrurile direptatii 23
cine va vesti? sau cine va rabda? Pentru ca
departe e fagaduinta. Micsorndu-se cu
inima cugeta aceastea, si barbatul cel fara
minte si ratacit cugeta ceale nebunesti.
Auzi-ma, fatule, si nvata stiinta si spre cu-
vintele meale ia aminte cu inima ta. Ara ta-
voiu n cumpana nvatatura si cu arnaruntul
CAP XV
le si ostenealele tale spre mpartealii de
16 sortu? Da si ia si sfinteaste sufletul tau,
caci nu iaste n iad a cerca desfataciune.
17 Tot trupul ca haina sa vecheaste, pentru ca
fagaduinta e de veac cu moarte a muri.
18 Ca frunza ce nverzeaste pre copaciu des,
19 unele oboara si altele rasare. Asa e ro-
dul trupului si al sngelui, una savrsaste si
20 alta naste. Tot lucrul ce putrezeaste sa
sfirsaste, si cel ce lucreaza pre el cu el sa
21 va duce. Fericit barbatul carele ntru n-
telepciune sa va savrsi si carele ntru nte-
22 leagerea lui va vorovi. Cel ce gndeaste
caile ei n inema lui si ntru ascunsele lui
23 socoti-se-va. lesiia dupa dnsa ca un
urmatoriu si la ntrarile ei pndeaste.
24 Cel ce sa pleaca pren ferestrile ei si la usile
25 ei va asculta, Cel ce saIasluiaste aproape
de casa ei si va nfige parus n paretii ei,
ntinde-va cortul ei dupa mnile ei si va
26 saIaslui n rapaosul bunatatilor. Pune-va
fiii lui n acoperemntul ei si supt crangile
27 ei sa va aciua. Acoperi-se-va de catra ea
de zaduf si ntru slava ei va odihni.
1 _~~ ela ce sa teame de Domnul face-va
bine, si cel ce iaste tiitoriu de leage
2 l.~ apuca-o-va pre ea. Si va ntimpi-
na lui ca muma si ca muiarea fecio-
3 IlWlifl~J1 ria va priimi pre dnsul. Hrani-I-
va pre el cu punea nteleagerii si cu apa n-
4 telepciunii va adapa pre el. Razama-se-va
pre ea si nu se va clinti, si pre ea sa va opri
5 si nu se va rusina. Si va nalta pre el mai
mult dect pre cei de aproape ai lui si ntru
mijlocul adunarii deschide-va gura lui.
6 Veselie si cununa bucuriei si nume veacinic
7 va mosteni. Nu vor cuprinde pre ea oa-
meni fara de-nteleagere, si barbati pacatosi
8 nu o vor vedea pre ea. Departe iaste de
trufie, si barbati mincinosi nu-s vor aduce
9 aminte de dnsa. Nu e frumoasa lauda n
gura pacatosului, caci nu s-au trimis de la
10 Domnul. Pentru ca ntru ntelepciune sa
va grai lauda, si Domnul la cale buna va
11 pune pre ea. Sa nu zici ca "Pentru Dom-
nul m-am departat", pentru ca ceale ce au
12 urt nu vei face. Sa nu zici ca"EI m-au
nsalat", ca nu-i trebuie omul pacatos.
13 Toata scrba au urt Domnul, si nu iaste iu-
14 bita celor ce sa tem de Dnsul. El den ce-
put au facut pre om si l-au lasat pre el n
15 mna sfatului sau. De vei vrea, vei pazi
poruncile si credinta a face bune-placute.
16 Pus-au lnga tine foc si apa; oriunde vei
17 vrea, vei tinde mna ta. Inaintea oameni-
lor iaste viata si moartea, si carea-i va pla-
18 cea, sa va da lui. Ca multa e ntelepciu-
nea Domnului; vrtos ntru pute are si va-
672
ntelepciunea
27 voiu vesti stiinta. n judecata Domnu-
lui-lucrurile Lui den ceput, si den lucrarea
28 Lui au osebit partile lor. Au mpodobit
n veac lucrurile Lui si ncepaturile lor la
29 neamurile lor. Fiestecarele pre aproapele
sau n-au mhnit, si pna n veac nu vor caI-
30 ca graiul Lui. Si dupa aceasta Domnul
la pamnt au cautat si au umplut pre el de
31 bunatatile Lui. De sufletul a toata vita
au acoperit fata lui, si la el-ntoarcerea lor.
CAP XVII
1 I~I omnul au zidit den pamnt pre om
si iaras l-au ntors la dnsul pre el.
2 I~~ ~I Zilele numarului si vreame au dat
lui, si au dat lor biruinta celor ce
3 I~ snt preste el. Dupa Sines i-au
mbracat pre ei cu vrtute si dupa chipul
4 Lui au facut pre ei. Si au pus frica lui
preste tot trupul, si a domni hiaralor si pa-
5 sarilor. Sfatul si limba si ochii, urechi
6 si inima au dat sa socoteasca lor. Stiinta
nteleagerii i-au umplut pre ei si bune si
7 reale au aratat lor. Pus-au ochiul Lui
preste inimile lor, a arata lor marimea lu-
8 crurilor Lui. Puse naintea lor stiinta si
9 leagea vietii cu sorti au dat lor. Fagadu-
inta veacului au ntarit cu ei si judeca tile
10 Lui au aratat lor. Marimea slavii au va-
zut ochii lor, si slava glasului lor au auzit
11 ureachea lor. Si zise lor: "Feriti-va de
tot nedireptul". Si au poruncit lor, fieste-
12 caruia pentru cel de aproape. Caile lor-
naintea Lui pururea, nu sa vor ascunde de
13 ochii Lui. Fiestecariia limba au pus po-
vatuitoriu, si partea Domnului Israil iaste.
14 Toate lucrurile lor-ca soarele naintea Lui;
si ochii Lui nenceta ti preste caile lor.
15 Nu s-au ascuns nedireptatile lor dela El, si
toate pacatele lor-naintea Domnului.
16 Milostenia barbatului iaste ca o peceate cu
El, si harul omului ca lumina ochiului va pazi
17 Dupa aceaea Sa va scula si va rasplati lor,
si rasplatirea lor la capul lor va rasplati.
18 nsa la cei ce sa pocaiesc dat-au ntoarcere,
si mngie pre cei ce savrsasc rabdarea.
19 ntoarce-te catra Domnul si paraseaste pa-
catele, roaga-te naintea featii si mputineaza
20 poticneala. Srguiaste spre Cel nalt si te
ntoama de la nedireptate si foarte uraste
21 scrba. Pre Cel Preanalt cine-L va lauda
n iad n locul celor vii (si vii) si pentru cei
22 ce dau marturisiri? De la cel mort, ca
cnd n-ar fi, au perit marturisirea; cel viu
23 si sanatos va lauda pre Domnul. Ct e
de mare milostenia Domnului si curatirea
24 celor ce sa ntorc spre El! Pentru ca nu
pot toate sa fie la oameni, caci nu e fara de
25 moarte fiiul omului. Ce e mai luminos de-
ct soarele? Si aceasta lipseaste. Si rau va cu-
169 - Biblia. 1688
geta trupul si sngele. Putearea naltimei 26
ceriului El socoteaste, si oamenii toti ~pa-
mnt si cenusa.
CAP XVIII
ela ce traiaste n veac au zidit toate 1
de obste. Domnul singur Sa va 2
ndirepta. Nimarui n-au facut 3
sa vesteasca faptele Lui; si cine va
iscodi marimile Lui? Taria ma- 4
rimei Lui cine o va numara si va adaoge a
povesti milele Lui? Nu iaste-a mputina, 5
nici a adaoge, si nu iaste a iscodi minunile
Domnului. Cnd istoveaste omul, atuncea 6
nceape; si cnd va nceta, atuncea sa va lipsi.
Ce e omul si ce e folosinta lui? Ce e raul 7
lui si ce e binele lui? Numarul zilelor 8
omului-mult o suta de ani; Ca o pica- 9
tura de apa den mare si graunt de nasip,
asa snt de putini anii n ziua veacului.
Pentru aceaea au ndelungat cu mnia Dom- 10
nul asupra lor si au turnat preste ei mila
Lui. Vazut-au si au conoscut prapadirea 11
lor, ca e rea; peritru aceaea au nmultit cu-
ratania Lui. Mila omului-spre aproapele 12
lui, iara mila Domnului -preste tot trupul;
Mustrnd si certnd si nva tnd si ntorcnd 13
ca pastoriul turma lui. Pre cei ce priimesc 14
certarea i miluiaste si pre cei ce sa nevoiesc
spre judecatile Lui. Fatule, ntru buna- 15
tati sa nu dai hula, si n toata darea mh-
nirea cuvintelor. Au nu va potoli roua pe 16
zaduf? Asa, e mai bun cuvntul dect darea.
Iata, nu iaste cuvntul mai bun dect darea 17
cea buna? Si amndoao-Ia omul cel plin
de dar. Nebunul cu nemultamire va 18
mputa, si darea soarbe ochii zavistnicului.
Mai nainte de ce vei grai, te nvata; si mai 19
nainte de boala, te vindeca. Mai nainte 20
de judecata cerceteaza-te pre tine, si n
ceasul socotealei vei afla curatire. Mai 21
nainte de ce vei boli tu, smereaste-te; si n
vreamea pacatelor arata ntoarcere. Nu 22
te mpiedeca a da ruga la vreame buna, si
sa nu astepti pna la moarte a te ndirepta.
Mai nainte de ce te vei ruga gateaste-te pre 23
tine, si nu te face ca omul ce ispiteaste pre
Domnul. Adu-ti aminte de mnie n ziua 24
savrsirei si de vreamea izbndirii ntru n-.
toarcerea featii. Adu-ti aminte de vreamea 25
foametei n vreamea saturarii, saracia si
lipsa-n zilele avutiei. De dimeneata p- 26
na n sara sa primeneaste vreamea, si toate
snt grabnicenainteaDomnului. Omuln- 27
telept n toate sa va sfii si n zilele pacatelor
feri-se-va de gresale. Tot ntelegatoriul au 28
conoscut ntelepciunea si la cel ce au aflat
pre ea va da marturisire. Cei de nteles la 29
cuvinte si ei s-au nteleptit si au plouat pil-
de alease contenire a sufletului. Dupa pof- 30
lui Iisus a lui Sirah
673
tele tale nu mearge si de catra poftele tale
31 te opreaste; De vei da sufletului tau buna-
vrearea poftei, face-te-va bucurie vrajmasi-
32 lor tai. Nu te veseli spre multa desfata-
ciune, nici sa te legi cu mpreunarea ei.
33 Nu te face sarac facnd sfat de osteneala
dentru mprumutare, si nimica nu iaste
tie n sac.
CAP XIX
1 I~I ucratoriul betiv nu sa va mbogati;
cel ce defaima ceale putine, pre
2 1~lml putinel va cadea. Vinul si mu-
ierile departa-vor pre cei de nteles,
si cel ce sa lipeaste de curve mai
3 ndraznet va fi. Moliile si viermii vor
mosteni pre el, si sufletul ndraznet sa va
4 rdica. Cel ce creade curnd usor e la ini- .
ma, si pacatuind la sufletul lui va gresi.
5 Cel ce sa veseleaste cu inima huli-se-va, si
cel ce uraste voroava mputineaza-se cu
6 rautatea. Nicidinioara sa nu ndoiesti
cuvntul, si nimica tie nu se va mpu tina.
7 ntru priaten si ntru vrajmas nu povesti si,
8 de nu iaste tie pacat, nu descoperi; Pen-
tru ca au auzit pre tine si au pazit pre tine,
9 si cu vreame ur-te-va. Auzit-ai cuvnt?
Sa moara cu tine; cuteaza, ca nu te va
10 sparge. De catra fata cuvntului avea-va
dureare cel nebun, ca de catra fata pruncu-
11 lui ceaea ce naste. Sageata nfipta n
coapsa trupului, asa e cuvntul n pntecele
12 nebunului. Mustra pe priaten, cndai n-au
facut, si, nca de au facut, ca sa nu mai
13 adaoga vreodata. Mustra pe priaten, cn-
dai n-au zis, si, de-au zis, ca sa nu ndoiasca.
14 Mustra pe prieten, pentru ca de multe ori
sa face pra, si nu creade tot cuvntul.
15 Iaste de sa luneca, si nu den suflet, si cine
16 n-au gresit cu limba lui? Mustra pre
aproapele tau, mai nainte de a-l nfricosa,
17 si-i da loc la leagea Celui nalt. Toata
ntelepciunea-frica Domnului, si n toata
18 ntelepciunea-facerea legii. Si nu iaste
ntelepciunea stiinta rautatii; si nu iaste
unde e sfatul pacatosilor ntelepctune.
19 Iaste rautate, si aceasta e scrba; si iaste ne-
20 bun mputinndu-se cu ntelepciunea. Mai
bun e cel mputinat la nteleagere cu frica
dect cel ce prisoseaste cu mintea si calca
21 leagea. Iaste maiestrie chiara si aceasta
e nedireapta, si iaste care ntoarce harul ca
22 sa arate judecata. Iaste care umbla rau,
plecat cu negreata, si ceale den launtrul lui
23 snt pline de ficlesug; Plecndu-s obrazul
si aiurea auzind~ unde nu s-au conoscut,
24 mai nainte te va ajunge; Si savai de
catra mputinarea vrtutei sa va opri a
pacatui, de va afla vreame, va face rau.
25 Dupa vedeare sa va cunoaste omul, si dentru
ntimpinarea featii sa va cunoaste cel nte-
lept. Podoaba omului si rsul dintilor 26
si calcarea omului vesteaste de ale lui.
Iaste mustrare care nu iaste nfrumusa tata, 27
si iaste care tace, si acesta e ntelept.
CAP XX
tu e mai bine a mustra dect a sa 1
mnia, Si cel ce sa marturiseaste, 2
de catra scadeare sa va opri. Poh- 3
ta hadmului - a strica fetia fecioa-
rei, asa si cel ce face n viata jude-
cati. Iaste care tace aflndu-se ntelept, 4
si iaste care e urt de mult graiul1ui. Iaste 5
care tace pentru ca nu are raspuns, si iaste
care tace stiind vreamea. Omul ntelept 6
tacea-va pna la o vreame, iara cel balmaj-
toriu si nebun va treace preste vreame.
Cel ce nmulteaste cuvintele ur-se-va, si 7
cel ce sa volniceaste ntru sine ur-se-va.
Iaste sporiu ntru reale la om, si iaste aflare 8
spre cadeare. Iaste dare care nu-t va folo- 9
si, si iaste dare cariia iaste rasplatire ndoita.
Iaste mputinare pentru slava, si iaste care 10
de la smerire au radicat capul. Iaste cum- 11
parnd mult pre putin, si platind pre eale
cu sapte parti. Cel ntelept la cuvnt fa- 12
ce-va pre sine iubit, iara harurile nebunilor
sa vor varsa. Darea celui fara minte nu-t 13
va folosi, pentru ca ochii lui snt pentru
unul multi. Putine ale va da si multe va 14
ponoslui, si va deschide gura lui ca un pris-
tav. Astazi va mprumuta si mine va 15
ceare; urt om iaste unul ca acesta. Nebu- 16
nul va zice: "Nu-m iaste priaten si nu iaste
har la bunatatile meale; cei ce mannca pi-
nea mea snt rai cu limba". De cte ori si 17
ct vor batjocuri pre el? Lunecarea de la 18
pamnt-mai mult dect de la limba; asa
e cadearea railor, degraba va veni. Omul 19
fara har-basnu fara vreame; n gura celui
nenvatat sa va ndesi. Den gura nebunu- 20
lui sa va izgoni pilda, pentru ca nu o va zice
pre ea n vreamea ei. Iaste care sa opreas- 21
te a pacatui de lipsa, si ntru odihna lui nu
sa va omili. Iaste care-s piarde sufletul 22
lui pentru rusine, si de catra fata cea fara
minte va piarde pre el. Iaste har pentru 23
rusine fagaduind priatenului, si-l cstiga
pre el vrajmas n zadar. Hula rea iaste 24
minciuna la om, n gura cea nenva tata sa
va ndesi. Mai alesu e furul dect cela ce 25
ndeseaste la minciuna, si amndoi pierzarea
vor mosteni. Naravul omului mincinos 26
-necinste, si rusinea lui-cu el nencetat.
(Cuvintele pildelor)
Cel intelept la cuvnt nainte sa 'va 27
aduce pre sine, si' omul ntelept pla-'
674
ntelepciunea
28 cea-va celor mari. Cel ce lucreaza pamn-
tul nalta-va stogullui, si cel ce place celor
29 mari curati-va nedireptatea.Osl,eatele si
darurile orbesc ochii nteleptilor si, ca Z;.t-
30 bala n gura, ntoarce mustrarile. ntelep-
ciunea ascunsa si comoara neivita, ce e folo-
31 sul ntr-amndoao? Mai bunu e omul
ascunznd nebunia lui dect om ascunznd
ntelepciunea lui.
CAP XXI
1 I~I atule, gresit-ai? Sa nu mai adaogi
nca; si pentru ceale mai denainte
2 Ir~~ ale tale, te roaga. Ca de fata
.sarpelui fugi de pacat, pentru ca,
de te vei apropia, musca-te-va.
3 Dintii leului - dintii lui, omornd sufletele
4 oamenilor. Ca sabia cu doao ascutite-
toata nelegiuirea, la rana ei nu iaste vinde-
5 care. Groaza si sudalma pustii-vor boga-
6 tia, asa casa trufasului sa va pustii. Ruga
saracului -den gura pna la urechile Lui, si
7 judecata Lui de pripa vine. Cel ce uraste
mustrarea-n urma pacatosului; si cel ce
sa teame de Domnul ntoarce-se-va cu inema.
8 Cunoscutu e de departe cel tare n limba, si
9 cel ntelept stie cnd luneca el. Cel ce
zideaste casa lui cu bani striini-ca cel ce
10 strnge lui pietri de iarna. Clti adunati
-adunarea celor fara de leage, si conceni-
11 rea lor-para de foc. Calea pacatosilor
-netezita de pietri, si la istovul ei-groapa
12 iadului. Cel ce pazeaste leagea si conte-
neaste cugetul lui; si savrsitul fricii Dom-
13 nului-ntelepciunea. Nu sa va certa ca-
rele nu iaste htru; iaste htrie care nmul-
14 teaste amaraciunea. Mintea nteleptului
ca un potop sa va nmulti, si sfatul lui-ca
[15] izvorul vietii. Inima nebunului-ca un
vas zdrobit, si toata mintea nu o va tinea.
16 Cuvntul ntelept de va auzi cel stiutoriu,
Iauda-I-va pre el si preste el va adaoge.
17 Auzi rasfatatul si tnji lui si-l ntoarse pre el
18 den dosul lui. Tlcuirea nebunului-ca
sarcina n cale, iara pren buzile celui de
19 nteles afla-se-va har. Gura nteleptului
cerca-sa-va ntru adunare, si cuvintele lui
20 cugeta-Ie-va n inima. Ca casa stinsa, asa
e la cel nebun ntelepciunea; si mintea
celui nentelega toriu - necertate cuvinte.
21 Obeade snt n picioarele celor fara minte
nvatatura si ca catusale preste mna cea
22 direapta. Nebunul, n rs, s nalta glasul
lui, iara omul hiclean abia ncetisor va
23 zmbi. Ca podoaba aurului iaste la cel
nteleptnva tatura si ca bra tarea pe bra-
24 tul dirept. Piciorul nebunului grab-
nic iaste n casa, si omul de multe stiutoriu
25 rusina-sa-va de obrazu. Nebunul de la
usa sa pleaca n casa, iara barbatul nva-
tat va sta afara. Nepedepsirea omului- 26
a asculta de la usa, iara nteleptul ngreuia-
sa-va cu necinstea. Buzele striinilor ntru 27
aceastea sa vor ngreuia, si cuvintele nte-
leptilor n cumpana vor sta. n gura ne- 28
bunilor-inima lor, iara n inima ntelepti-
lor-gura lor. Cnd bleasterna cel necre- 29
dincios pre Satana, el bleasterna pre al sau
sufletu. Pngareaste pre al sau suflet cel 30
ce sopteaste si n nemernicie sa va ur.
CAP XXII
u piatra ntinata asamana-sa leane- 1
sul, si tot va suiera spre necinste a
lui. Cu balega scrnelor se asa- 2
mana leanesul, tot cel ce va rdica
pre ea scutura-s-va mna. Rusi- 3
nea tatului-n nasterea celui nenvatat, si
fata spre scadeare sa naste. Fata nte- 4
leapta mosteni-va barbatul ei, si ceaea ce
rusineaza iaste spre mhnirea celui ce o naste.
Pre tatal si pre barbat rusineaza cea drza, 5
si de catra amndoi sa va necinsti. Cnta- 6
rea n jale-fara vreame poveaste, bataile
si certarea n toata vreamea ntelepciunii.
Ca cel ce lipeaste hrbul iaste cel ce nvata 7
pre nebun, sculind pre cel ce doarme den-
tr-adncul somnu. Ca cnd ar povesti celui 8
ce dormiteaza iaste cela ce povesteaste ne-
bunului, si la savrsit va grai: "Ce iaste?"
Asupra mortului plinge, pentru ca i-au lip- 9
sit lumina; si pre nebun plinge, pentru ca
i-au lipsit nteleagerea. Mai cu dulceata 10
plinge pre mort, caci s-au odihnit; iara viata
nebunului mai rea e dect moartea. Jalea 11
mortului-sapte zile, iara a celui nebun si
necredincios-toate zilele vietii lui. Cu 12
cel nebun nu nmulti cuvntul, si spre cel
nentelegatoriu nu mearge. Fereaste-te 13
de catra el, pentru ca sa nu aibi truda si
sa nu te spurci ntru scuturarea lui. Abate- 14
te de la el, si vei afla odihna si nu te vei
trndavi ntru nebun.ia lui. Ce va fi mai 15
greu dect plumbul? Si ce e numele lui
fara numai nebun? Nasipul si sarea 16
si glontul de fier mai lesne e a suferi dect
om nentelegatoriu. nchietura de lem- 17
nu, legata fiind spre cladirea casii, de cu-
tremuru nu sa va rasipi; asa inima nteme-
iata spre cugetul sfatului n vreame nu sa
va sparea. Inima asazata spre cugetul n- 18
teleagerii-ca podoaba nasipoasa a pareate-
lui neated. Raraci la naltime stndu n 19
preajma vntului nu vor ngadui; asa si ini-
ma fricoasa pre cuget nebun n preajma a
toata frica nu va ngadui. Cel ce mpunge 20
ochiul pogor-va lacrami, si cel ce mpunge
inima arata simtirea. Aruncnd piatra 21
preste zburatoare scorneaste pre eale, si
cel ce ocaraste priatenul strica-va priete-
lui Iisus a lui Sirah 675
22 nia. Asupra priatenului de vei zmulge
sabia, sa nu te deznadajduiesti, p,:ntm ca
23 iaste ntoarcere; Asupra priatenulri df
vei deschide gura, sa nu te sfiesti, pentru
24 ca iaste mpacaciune, Afara den ocara si
trufie si descoperirea tainii si rana vicleana
25 -ntru aceastea va fugi tot priatinul. Cre-
dinta agoniseaste n saracie cu cel de aproa-
pe, pentru ca ntru bunatatile lui mpreuna
26 te vei satura. n vreamea primejdiei ra-
mi la el, ca ntru mostenirea lui mpreuna
27 sa mostenesti. naintea focului-abur
de cuptoriu si fum; asa snt naintea sngiu-
28 rilor sudalmile. Pe priatin a-l acoperi nu
ma voiu rusina, si de catra fata lui nu ma
29 voiu ascunde. Macara ca si reale mi se
vor ntmpla pentru el, tot cela ce va auzi
30 feri-se-va de el. Cine va da mie preste gu-
ra mea paza si preste buzele meale peceate
isteata, ca sa nu caz de la ea si limba mea
ma va piarde?
CAP XXIII
1 ~ oamne, Parinte si Stapnitoriule
vietii meale, sa nu ma parasesti
n sfatul lor, sa nu ma las sa caz
2 111 ~ A ntru ei. Cine va pune preste
cugetul mieu batai si preste inima
mea nvatatura ntelepciunii, ca preste ne-
cunostintele meale nu vor cruta si nu vor
3 fi de fata pacatele lor, Ca sa nu sa n-
multeasca necunostintele meale si pacatele
meale sa sa nmulteasca, si voiu cadea
naintea vrajmasilor si se va bucura asupra
4 mea vrajmasul mieu? Doamne, Parinte
si Dumnezaul vietii meale, naltarea ochi-
lor nu-m da mie si pohta ntoarce-o de la
5 mine. A pntecelui pohta si mpreunarea
trupului sa nu ma cuprinza pre mine, si la
suflet nerusin<?ssa nu dai pre mine.
(Invatatura gurii)
6 nvatatura gurii auzit, fiilor, si cel ce sa
7 pazeaste nu sa va prinde, n buzele lui
prinde-se-va pacatosul, si suduitoriul si tru-
8 fasul sa vor sminti ntru eale. Cu jura-
mnt sa nu deprinzi gura ta, si cu numirea
9 Sfintului sa nu te obiciuiesti. Ca precum
sluga, cercetndu-se adease, de batai nu sa
va scadea, asa si cel ce jura si numeaste pu-
10 rurea de pacat nu sa va curati. Barbatul
cel mult-juratoriu umplea-se-va de farde-
leage si nu se va departa de la casa lui biciul.
11 De va gresi, Pacatullui asupra lui; si macara
va treace cu vedearea, gresit-au ndoit.
12 Si de au jurat ndesart,nu se va ndirepta,
pentru ca sa va umplea de aduceri casa lui.
13 Iaste graiu tocma mbracat cu moartea; sa
14 nusa aflentru mostenirea lui Iacov. Pen-
tru ca de la cei buni-credinciosi toateacea,s-
tea sa vor departa, si n pacate nu sa vor ta-
vali. ntru nenvatatura cea neobiciuita nu
deprinde gura ta, pentruca iaste ntru ea gn-
15 dul pacatului. Adu-t aminte de tata-tau si
de muma-ta, pentru ca n mijlocul celor
mari vei sadea mpreuna, Ca nu cndai 16
vei uita naintea lor si cu naravul tau te vei
nebuni, Si vei vrea sa nu te fii nascut si 17
ziua nasterii tale sa nu bleastemi. Omul 18
mpreuna obiciuindu-se cu cuvintele ocarii,
n toate zilele lui nu se va nvata. Doao 19
chipuri nmultesc pacatele, si al treilea va
aduce urgie. Sufletul fierbinte-ca focul 20
arzatoriu, nu se va stinge pna unde sa va
potoli. Omul curvariu n trupul carnii lui 21
nu sa va ostoi pna va atta foc. La omul 22
curvariu toata pinea e dulce, nu se va nceta
pna nu se va savrsi. Omul care pasaste 23
den patul lui, zicnd n sufletul lui: "Cine
ma veade? ntunearec e mprejurul mieu 24
si paretii ma acopere si nimenea nu ma
veade; ce ma sfiesc? Pacatele meale nu 25
va pomeni Cel nalt"; si ochii oamenilor-
frica lui, Si n-au cunoscut ca ochii Dom- 26
nului cu o mie de parti snt mai luminosi
dect soarele, cautnd toate caile oamenilor
si socotind la partile ceale ascunse. Mai 27
nainte de a sa zidi, toate s-au conoscut
Lui, asa si dupa ce s-au savrsit. Acesta 28
n ulitele cetatilor sa va izbndi, si unde
n-au cugetat sa va prinde. Asa si muiarea 29
ce-au lasat pre barbat si au pus mostenito-
riu den streini, Pentru ca ntiu leagea 30
Domnului au calcat, si al doilea la barbatul
ei au gresit, si al treilea n curvie s-au prea-
curvit, de barbat strein copii au pus.
Aceasta la adunare sa va scoate, si pentru 31
fiii ei socoteala va fi. Nu vor da fiii ei 32
spre radacina, si ramurile ei nu vor da roada.
Si va lasa spre osnda pomenirea ei, si ocara 33
ei nu se va stinge. Si vor cunoaste cei 34
ramasi ca nemica nu iaste mai bun dect
frica Domnului si nemica mai dulce dect
a lua aminte la poruncile Domnului.
LAUDA NTELEPCIUNII. CAP X X I V
ntelepciunea lauda-va sufletul ei 1
si n mijlocul norodului ei fali -se-va.
ntru adunarea Celui nalt gura ei 2
va deschide si n preajma puterii
Lui Iauda-se-va: "Eu de la gura 3
Celui Nalt am iesit si ca negura am acoperit
pamntul. Eu ntru ceale naIte am sa- 4
Iasluit, si scaunul mieu-n stlp de nor.
ncungiurimea ceriului am ncungiurat 5
sngura si n adncul fara-fundurilor am m-
blat. n valurile marii si n tot pamntul 6
si n tot norodul si limbi am cstigat. Cu 7
acestea toti odihna am cercat sin mostenirea
Cuiva voiu saIaslui. Atuncea au poruncit 8
mieZiditoriul tuturor, si Carele au odihnit.
cortul mieu, Si zise: 'ntru Iacov te. sa" 9
Iasluiaste si ntru Israil te mosteneaste'.
676
ntelepciunea
10 Mai nainte de-nceputul veacului m-au zidit
pre mine, si pna n veac nu ma voiu sfirsi.
Il In cort sfint naintea Lui am slujit, si asa
12 n Sion m-am ntarit. In cetate ndragita
asijderea m-am odihnit, si n Ierusalim-bi-
13 ruinta mea. Si m-am radacinat ntru no-
rod slavit, n partea Domnului, mostenirii
14 Lui. Ca un chedru m-am naltat ntru
Livan si ca un chiparos n muntii ermonu-
15 lui. Ca un finic m-am naltat n tarmuri
16 si ca sadirile trandafirului n Ieriho. Ca
un maslin binecuvios n cmp, si ma naI taiu
17 ca un palten. Ca scortisoara si aspalathul
mirositurilor am dat miros si ca zmirna cea
18 aleasa am dat buna-mirosire, Ca halvani
si onix si stacti si ca aburullivanului n cort.
19 Eu ca un terevinth am ntins ramurile mea-
le, si ramurile meale ramurile slavii si ale
20 darului snt. Eu-ca o vie ce au odraslit
darul, si florile meale roada slavii si avutiei
21 snt. Apropiati-va catra mine, ceia ce ma
poftiti pre mine, si va saturati den roadele
22 meale. Pentru ca pomenirea mea dect
miarea e mai dulce, si mostenirea mea dect
23 fagurul mierii. Cei ce ma vor mnca pre
mine iara vor flamnzi, si cei ce ma vor bea
24 iara vor nsetosa. Cel ce ma asculta pre
mine nu se va rusina, si cei ce lucreaza n
25 mine nu vor pacatui". Toate aceastea
-cartea fagaduintii Dumnezaului celui
Inalt, leagea carea au poruncit Moisi moste-
26 nirei la adunarile lui Iacov, Cel ce mple
ca Fisonul ntelepciunea si ca Tigris n zilele
27 tinerilor, Cela ce umple ca Efratul nte-
leagerea si ca Iordanul n zilele seacerii,
28 Cel ce arata ca lumina nvatatura, ca Ghio-
29 nul n zilele culesului. N-au savrsit cel
dentiu a o cunoaste pre ea, si asa cel dupre
30 urma n-au cercetat pre ea. De la mare
s-au nmultit cugetul ei si sfatul ei de la
31 bezna cea mare. Si eu ca un iaz den ru
si ca un urloiu de apa am iesit n gradina.
32 Zis: "Adapa-m-voiu gradina si-m voiu m-
33 bata sadirea". Si iata, sa facu mie iazul
spre ru, si rul mieu s-au facut spre mare.
34 Caci nvatatura ca zorile voiu lumina si
35 voiu ivi pre eale pna departe~ nca ca
prorocia nvatatura voiu turna si voiu lasa
36 pre ea la neamurile veacului. Vedeti ca
nu mie singur am trudit, ce tuturor celor ce
cerceteaza pre ea.
Pre saracul trufas, si pre bogatul mincinos, 4
si pre batrnul preacurvariu, scazndu-se cu
nteleagerea. n tinereate-ti n-ai adunat, 5
si cum vei afla la batrneatele tale? Ctu 6
e de-nfrumusetata judecata carunteatelor
si la cei batrni a conoaste sfatul! Ctu 7
e de-nfrumusetata celor batrni ntelepciu-
nea si la cei slaviti gndul si sfatul! Cunu- 8
na batrnilor-ispitirea de multe, si lauda
lor-frica Domnului. Noao cugetari am 9
fericit n inima mea, si al zeacelea zice-I-vo-
iu pre limba: Om veselindu-se spre feciori, 10
traind si vaznd cadearea vrajmasilor;
Fericit cel ce traiaste cu muiare de-nteles, 11
si carele cu limba n-au lunecat, si care n-au
slujit la cel ce e nevreadnic lui; Fericit 12
carele au aflat ntelepciunea si cel ce poves-
teaste la urechile celor ce aud; Ctu e de 13
mare cel ce au aflat ntelepciunea! Ce nu
iaste (mai mare) dect cel ce sa teame de
Domnul; Frica Domnului dect tot au 14
covrsit-cel ce tine pre ea cu cine sa va
asamana? Toata rana, si nu rana inimii; 15
si toata rautatea, si nu rautatea muierii;
Toata aducerea, si nu aducerea celor ce 16
urascu; si toata izbnda, si nu izbnda vraj-
masilor. Nu iaste cap dect capul sarpelui, 17
si nu iaste mnie dect mnia vrajmasului.
A lacui mpreuna cu leul si cu balaurul 18
voiu pohti, dect a lacui cu muiarea rea.
Rautatea muierii premeneaste vedearea ei 19
si ntuneca fata ei ca un sac. ntre mijlo- 20
cul aproapelui lui culca-se-va barbatul ei si,
auzind, au suspinat amar. Mica e toata 21
rautatea catra rautatea muierii; sortul pa-
catosului va cadea preste ea. Suisul na- 22
sipos n picioarele batrnului, asa-muiarea
limbuta la barbatul lin. Sa nu cazi spre 23
frumuseatele muierii si muiare sa nu pof-
testi. Urgie si obraznicie si rusine mare 24
-muiarea de va agonesi barbatului ei.
Inima smerita si obraz posomort si raha 25
inimii-muiarea rea. Mni luate si genu- 26
che slabanoage-carea nu va ferici pre bar-
batul ei. De la muiare e ncepatura 27
pacatului, si pren ea murim toti. Nu da 28
apei trecatoare, nici muierii reale voInicie.
De nu umbla dupa mna ta, de la trupul 29
tau taie pre ea.
CAP XXVI
CAP XXV
1 I~I n trei m-amnfrumusetat si ma scu-
laiu nfrumusetata naintea Domnu-
2 I~ lui si a oamenilor: Unirea frati-
lor, si priitesugul vecinului, si muia-
rea sibarbatul carii sa tocmesc bine
3 ntru ei. Si trei chipuri au urt sufletul
mieu si foarte ma scrbiiu de viata lor:
170 - Biblia, 1688
uierii ceii bune fericit iaste barba-
tul, si numarul zilelor lui -ndoit.
Muiarea barbata veseleaste pre
barbatul ei si anii lui umplea-i~va
cu pace. Muiarea buna-parte
buna, n partea celor ce sa tem de Domnul
sa va da; Si a bogatului, si a saracului, ini-
ma e buna, n toata vreamea fata e blnda.
De trei s-au sfiit inima mea, si la al patru-
1
.1.
2
3
4
5
lui Iisus a lui Sirah 677
6 lea featii m-am rugat: Pra ceta tii si adu-
narea gloatei si asupreala minciunii-dect
7 moartea toate-s mai reale. Dureare inimii
si jale -muiarea mpotriva-rvnitoare spre
muiare si bataia limbii la toate mpreurun-
8 du-se. Jugu de boi clatindu-se iaste mu-
iarea rea; cel ce o tine pre ea - ca cel ce
9 tine scorpia. Urgie mare-muiarea betiva
10 si rusinarea ei nu va acoperi. Curvia mu-
ierii ntru naltimile ochilor si n geanele ei
11 sa va cunoaste. Pre fata nencetatunta-
reaste paza, ca nu, aflnd slobozire, ei-s ya
12 trebui. Denapoia nerusinosului ochiu te
pazeaste, si sa nu te miri de va gresi la tine.
13 Precum caIatoriul nsatosat si deschide
gura si de la toata apa cea mai de aproape
14 va bea, In preajma a tot tarusul va sadea
15 si naintea sagetii va deschide tulba. Ha-
rul muierii nfrumusa ta-va barbatul ei, si
16 oasele lui va ngrasa stinta ei. Darea
Domnului-muiarea tacuta, si nu iaste
17 schimbare sufletului nvatat. Har preste
har-muiarea rusnoasa, si nu iaste nici o
cumpanire vreadnica sufletului celui oprit.
18 Soarele rasarind n ceale nalte ale Domnu-
lui, si frumuseatea muierii bune ntru po-
19 doba casti lui. Lumina luminnd pre
sfeasnec sfint, si frumuseatile featti pre
20 vrsta de stat. Stlpi de aur preste temeiu
de argint, si picioarele frumoase preste piep-
21 turile celui bine-ntarit. Preste doao s-au
mhnit inima mea, si pre al treilea mnie
22 mi-au venit: Barbatul razboinic care lip-
seaste pentru neavearea, si barbati de nte-
23 les de sa vor ocar, Intorcndu-se de la
direptate spre pacat; Domnul va gati spre
24 sabie pre el. Abia sa va scoate neguta-
toriul den gresala, si nu sa va ndirepta
crciumariul de catra gresala.
CAP XXVII
1 1l~A'tlljl entru nedobnda multi au gresit,
si cel ce cearca sa nmultasca
2 Im~I ntoarce-va ochiul. Intre nchie-
turile pietrilor nfige-se-va si parus,
si ntre vnzare si cumparatoare
3 sa va zdrobi pacatele. De nu cu frica
Domnului va tinea cu nevointa, curnd sa
4 va surpa casa lui. In clatinarea ciurului
ramne baliga, asa pleavele omului-n gn-
5 dul lui. Vasele olariului le ispiteaste
cuptoriul, si ispitirea omului-n gndul lui.
6 Lucrarea lemnului arata roada lui, asa
7 e cuvntul gndirii inemii omului. Mai
nainte de gndire sa nu lauzi pre barbat,
pentru ca aceasta e ispitirea oamenilor.
8 De vei goni direptatea,o vei apuca si te
vei mbraca cu ea ca cu haina slavii cea
9 pna n pamnt. Pasarile la ceale ce-s
aseamene lor vor poposi, si adevarul
catra ceia ce lucreaza pre el sa va ntur-
na. Leul vnatul pndeaste, asa pacatele 10
pre ceia ce lucreaza ceale nedireapte. Po- Il
veastea bunului-credincios - pururea ntelep-
ciune, iara cel fara minte ca luna sa preme-
neaste. In mijlocul celor nentelegatori 12
pazeaste vreamea, iara n mijlocul celor ce
cugeta ndeseaste. Poveastea nebunilor- 13
suparare, si rsul lor-n rasfa tarea pacatu-
lui. Voroava celui mult-juratoriu va n- 14
direpta perii, si vrajba lor-astupare urechi-
lor. Varsare de snge-vrajba trufasilor, 15
si sudalma lor-auzire rea. Cel ce des- 16
copere tainele pierdut-au credinta si nu va
afla preiaten spre sufletul lui. Priimeaste 17
priatenul si te ncteade cu el; iara de vei
descoperi tainele lui, nu vei mearge dupa el.
Pentru ca n ce chip au pierdut omul pre vraj- 18
masul lui, asa ai pierdut tu prietesugul
aproapelui. Si ca cum ai slobozit o pa- 19
sare den mna ta, asa ai lasat pre aproapele-t
si nu-l vei vna pre el. Sa nu-l gonesti 20
pre el, ca s-au departat departe si au fugit
ca caprioara den lat. Caci rana iaste a o 21
lega si a sudalmii iaste mpacaciune, iara
cela ce au descoperit tainele s-au deznadej-
duit. Cel ce clipeaste cu ochiul mester- 22
suguiaste reale, si nimeni pre el va departa
de la dnsul. Den preajma ochilor tai 23
ndulci-va gura ta si spre cuvintele tale sa
va mira, Si apoi s va ntoarce gura lui 24
si n cuvintele tale va da poticneala. Multe 25
am urt si n-am asamanat ca aceasta; si
Domnul va ur pre el. Aruncnd piatra 26
n sus, preste capul lui arunca; si rana vi-
cleana despica-va ranele. Cel ce sapa 27
groapa ntr-nsa va cadea, si cel ce ntinde
cursa ntru ea sa va prinde. Cela ce face 28
reale)a el sa vor tavali, si nu va cunoaste de
unde vin lui. Batjocurirea si ocara-ce- 29
lor trufasi, si izbnda ca leul va vna pre el.
Cu lat sa vor prinde cei ce sa veselescu de 30
cadearea celor buni-credinciosi, si dureare
va topi pre ei mai nainte de moartea lor.
Pomenire de rau si urgie, si aceastea snt 31
scrbe; si barbatul pacatos tiitoriu va fi
de eale.
CAP XXVIII
el ce izbndeaste de la Domnul va 1
afla izbnda, si pacatele lui, nta~
rind, va ntari. Lasa nedireptatea 2
aproapelui tau si, atuncea rugndu-
te tu, pacatele tale sa vor dezlega.
Omul asupra altui om pazeaste mnie, si de 3
la Domnul ceare vindecare? Asupra omu- 4
lui ce iaste aseamene cu el nu are mila, si
pentru pacatele lui sa roaga? El trup 5
fiind, pazeaste pizma; cine va curati paca-
tele lui? Adu-ti aminte de ceale' de apoi, 6
de stricaciune si de moarte, si tepara-
L
678
ntelepciunea
seaste de vrajba si rami ntru porunci.
7 Adu-ti aminte de porunci, si sa nu pizmu-
iesti aproapelui; si fagaduintii Celui Nalt, si
8 nu baga sama necunostinta. Departeaza-
te de vrajba, si vei mputina pacatele; pen-
9 tru ca omul mnios atta-va vrajba. Si
omul pacatos turbura-va priatenii si n
mijlocul celor ce-s mpacati va pune pra.
10 Dupa materia focului, asa sa va atta, si
dupa ntarirea vrajbii focul sa va creaste.
11 Dupa vrtutea omului mnia lui va fi, si du-
12 pa avutie nalta-va urgia lui. Pricea
srguindu-se atta foc, si vrajba srguindu-
13 se varsa snge. De vei sufla scnteaia,
atta-se-va, si de vei scuipa preste ea, stin-
ge-sa-va; si amndoao den gura ta ies.
14 Soptitoriul si pre cel ndoit la limba sa sa
bleasteme, pentru ca pre multi, mpacati
15 fiind, i-aupierdut. Limba a treia pre multi
au clatit si au despartit pre ei den limba n
limba si cetati tari au surpat si casele celor
16 mari au surpat. Limba a treia muieri bar-
bate au izgonit si le-au lipsit pre eale de
17 ostenealele lor. Cel ce va lua aminte la
ea nu va afla odihna, nici sa va saIaslui cu
18 lineste. Lovitura biciului face vnaturi,
19 iara lovitura limbii va frnge oase. Multi
au cazut n gura de sabie, si nu ca cei ce au
20 cazut pentru limba. Fericit cel ce s-au
acoperit de catra ea, care n-au trecut n
21 mnia ei, Carele n-au tras jugul ei si n
22 legaturile ei nu s-au legat, Pentru ca ju-
gul ei -jug de fier, si legaturile ei -lega-
23 turi de arama. Moartea rea e moartea ei,
24 si mult mai de folos-iadul dect ea. Nu
va birui pre cei buni-credinciosi, si n vapa-
25 ia ei nu sa vor arde. Cei ce parasesc pre
Domnul cadea-vor ntr-nsa, si ntru ei sa
26 va atta si nu se va stinge. Trimite-se-va
preste ei ca leul, si ca pardosul strica-i-va
27 pre ei. Vezi, ngradeaste ocina ta cu
maracini, argintul tau si aurul tau foarte-l
28 leaga. Si cuvintelor fa jug si cumpana,
29 si la gura ta fa usa si zavor. Ia-te aminte
ca nu cndai vei luneca ntru ea, sa nu cazi
n preajma celui ce pndeaste cu viclesug.
CAP XXIX
1 ~ "':'ll ela ce face mila mprumuta-va pre
aproapele lui, si cela ce biruiaste
cu mna lui pazeaste poruncile.
2 /JII,\ W.a mprumuteaza pre aproapele tau
n vreamea trebii lui, si iaras da
3 aproapelui la vreame. ntare~ste c~vnt
si te ncreade cu el, si n toata vreamea
4 afla-vei treaba ta. Multi ca o aflare
au gndit mprumutarea si au dat dureare
5 celor ce au ajutat lor. Pna unde va
lua, va preasaruta mna lui si spre banii
6 aproapelui smeri-va glasul; Si n vreamea
darii, va ndelunga vreame si va da cuvinte
cu trndavie si vreamea va vinuL De va 7
putea, abia va lua jumatate si o va socoti
ca o aflare; Iara de nu, lipsitu-I-au pre el 8
de banii lui, si l-au cstigat pre el vrajmas
n dar. Blesteme si sudalmi va rasplati 9
lui, si, pentru marirea, rasplati-va lui ne-
cinste. Multi pentru rautate s-au ntors, 10
a sa lipsi n zadar s-au sfiit. nsa asupra 11
celui smerit mult l ngaduiaste si spre mi-
lostenie sa-I tragi pre el. Pentru porunca 12
sprejeneaste pre sarac si, dupa lipsa lui, sa
nu-l ntomi pre el desart. Piarde argintul 13
pentru frate si priatin, sa nu sa rugineasca
supt piatra spre pierzare. Pune comoara 14
ta dupa poruncile Celui Nalt, si va folosi
tie mai mult dect aurul. nchide milos- 15 I
tenia ta n camarile tale, si aceasta te va
scoate pre tine den toata rautatea; Mai 16
mult dect pavaza tariei si dect sulita pu-
terii mpotriva vrajmasului bate-se-va pentru
tine. Barbatul bun chizasui-se-va pre 17
aproapele lui, si cel ce au pierdut rusinea
parasi-I-va pre el. Harurile chezasului sa 18
nu le uiti, pentru ca au d(!.tsufletul lui pen-
tru tine. Binele chezasului va ntoarce 19
pacatosul, si cel nemultimitoriu n cuget
va parasi pre cel ce l-au izbavit. Cheza- 20
sia pre multi au pierdut, ndireptati fiind,
si au clatit pre ei ca valul marii. Pre bar- 21
bati tari i-au nstreinat, si au ratacit n
limbi streine. Pacatosul, caznd la cheza- 22
sie si gonind prilejuri, cadea-va la judecata.
Sprijaneaste pe aproapele tau, dupa putea- 23
rea ta, si te pazeaste ca sa nu cazi. nce- 24
patura vietii: apa, si pinea, si haina, si ca~
sa acoperind grozavia. Mai buna e viata 25
saracului supt acoperemnt de grinzi, dect
mncari luminate n streini. Spre mic si 26
spre mare, fii voitoriu de bine. Viata rea 27
iaste cea den casa n casa, si unde sa va sa-
Iasui nu va deschide gura. Ospata-vei si 28
vei adapa la ceale nemultimite, si pre lnga
aceastea amara vei auzi: "Pasa, nemeami- 29
ce, gateaste masa si, cu ce va fi n mna ta,
hraneaste-ma"; "Iesi, nemeamice, dena- 30
intea cinstei, ca mi-au venit fratele mieu
oaspat si trebuiaste casa". Greale-s aceas- 31
tea la om ce are minte: certarea casii si po-
nosul datornicului.
CAP XXX
Pentru feciori
el ce iubeaste pre fiiullui ndesi-va 1
bicele lui, pentru ca sa sa veseleas-
ca la cea de apoi ale lui. Cela ce 2
cearta pre fiiul lui folosi-se-va de
el, si ntre cei conoscuti pentru el
sa va lauda. Cela ce nvata pre fiiullui 3
va ntarta pre vrajmas, si naintea priatini-
lor de el sa vabucura. Murit-au tatal lui, si 4
ca cum n-ar fi murit, pentru ca aseamene cu
el au lasat dupa el. n viata lui au vazut si 5
lui Iisus a lui Sirah 679
s-au bucurat,si la moartea lui nu s-aumhnit.
6 naintea vrajmasilor au lasat izbndire, si
7 priatenilor raspla tind har. Pentru sufletul
fiilor lega-va ranele lui, si de toata strigarea
8 sa vor turbura ficatii lui. Calul nenva-
tat iesi-va naslnic, si fiiul slobod va iesi
9 obraznec. Apleaca fiiul, si te va nspai-
10 ma; joaca cu el, si te va mhni. Nu rde
mpreuna cu el, pentru ca sa nu te doara
mpreuna, si la cea de apoi vei strepezi din-
11 tii tai. Sa nu dai lui voInicie la tinerea te;
frnge coastele lui, pna e copil, ca nu cndai,
12 naslnicindu-se, nu te va asculta. Cearta
pre fiiul tau si lucreaza ntru el, ca nu,
13 ntru rusinarea ta, sa va poticni. Mai bi-
ne sarac sanatos si putnd cu vrtutea, dect
14 bogatul batut la trupul lui. Sanatatea
cea desavrsita mai buna e dect tot aurul,
si trupul cel sanatos cu vrtute dect aveare
15 nenumarata. Nu iaste avutia mai buna
dect sanatatea trupului, si nu iaste veselie
16 mai multa dect bucuria inimii. Mai bu-
na e moartea dect viata amara sau boala
17 statatoare. Bunatati ravarsate preste
gura nchisa, puneri de bucate zacnd lnga
18 groapa. Ce foloseaste jrtva la idol? Pen-
tru Ca nici va mnca, nici va mirosi; asa cela
19 ce sa goneaste de domnul. Vaznd na-
intea ochilor si suspinnd, ca scopitulmbra-
tesnd fecioara si suspinnd, asa cela ce
20 face n sila judeca ti. Sa nu dai la ntris-
tare sufletul tau si sa nu te necajesti pre
21 tine n sfatul tau. Veselia inimii-viata
omului, si bucuria barbatului -ndelungarea
22 zilelor. ndrageaste sufletul tau simngie
inima ta, si ntristaciunea departe o depar-
23 teaza de la tine, Pentru ca pre multi au
omort ntristaciunea si nu iaste folos ntru
24 ea. Rvnirea si mnia mputineaza zilele,
si grija aduce batrneatele mai nainte de
vreame.
CAP XXXI
1 ~I riveghearea avutiei topeaste trupu-
rile,si grija ei osebeaste somnul.
2 IW @'I.-AI Grija privegherii va ceare adormire,
si boala grea va trezvi somnul.
3 ~Wll Ostenit-au bogatul n strnsoarea
banilor si n odihna sa satura de desfata-
4 ciunele ui. Ostenit-au saracul ntru m-
putinarea vietii si n odihna lipsit sa face.
5 Cel ce ndrageaste aurul nu se va ndirepta,
si cel ce goneaste stricaciunea satura-se-va
6 de ea. Multi s-au dat la cadeare pentru
aurul, si s-au facut peirea lor de catra
7 fata lor. Lemn de piadeca iaste celor
ce jrtvuiesc lui, si tot cel fara minte
8 sa va prinde ntr-n sul. Fericit boga-
tul carele s-au aflat fara prihana si care-
9 ledenapoia aurului n-au mers. Cine
iaste? Si vom ferici pre el, pentru ca au
facut minunate n norodul lui. Cine s-au 10
ispitit ntru el si s-au ntemeiat si sa fie spre
lauda? Cine putea a iesi den porunca si Il
n-au iesit, si a face reale si n-au facut?
ntari-se-vor bunatatile lui, si milosteniile 12
lui povesti-Ie-va adunarea. La masa mare 13
ai sazut? Sa nu deschizi preste ea gtlejul
tau Si sa nu zici: "Multe-s ceale dentr-n- 14
sa". Adu-ti aminte ca e rau ochiul ficlean.
Mai rau dect ochiul ce s-au zidit? Pentru 15
aceaea de catra toata fata Iacrameaza.
Oriunde va cauta, sa nu ntinzi mna si sa 16
nu te vri cu el n blid. Gndeaste ceale 17
ale aproapelui tau dentru tine si p'reste tot
lucrul gndeaste. Mannca ceale ce-ti 18
snt denainte ca un om si nu clefai, sa nu
te urasti. nceteaza ntiu pentru nvata- 19
tura si nu te satura, ca sa nu te mpiadeci.
Si de ai sazut n mijlocul celor mai multi, 20
mai nainte de ei sa nu ntinzi mna ta.
Ctu e de destul omului slujit cel putin, si 21
preastemutul lui nu rasufla. Somnul 22
sanata tii iaste pre mat cu masura; scula-
tu-s-au dimeneata, si sufletul lui-cu el.
Truda privegherii si a greatei si capiarea 23
-cu omul cel nesatios. Si de te-ai silit n 24
mncari, scoala-te, fiind mncate pe juma-
tate, si te vei odihni. Asculta-ma, fiiule, 25
si sa nu ma defaimi, si la ceale de apoi vei
afla cuvintele meale. La toate lucrurile 26
tale te fa srguitoriu, si toata boala nu te
va timpina. Lucirea pinii vor blagoslo- 27
vi-vor buzele, si marturia bunatatii ei e
credincioasa. Spre pine a rea va crti 28
cetatea, si marturia rautatii ei pre amarun-
tul. La vin nu te viteji, pentru ca pre 29
multi au pierdut vinul. Cuptoriul ispi- 30
teaste calitura n stmparare; asa vinul
inimile, n vrajba trufasilor. Tocma e cu 31
viata vinul la om, de-l vei bea pre el cu ma-
sura lui. Ce viata iaste aceluia ce sa m- 32
putineaza cu vinul? Si el s-au zidit spre
veselia oamenilor. Bucuria inimii si vese- 33
lia sufletului iaste vinul, bndu-se la vreame
cu masura .. Amaraciune sufletului iaste 34
vinul bndu-se mult, n zadarre si n cadeare
mpotriva. nmulteaste betia mnia celui 35
fara minte spre mpiedecare, mputinnd
vrtutea si facnd rane. La ospatul vinu- 36
lui sa nu mustri pre aproapele tau si sa nu-l
defaimi pre el la veselia lui; Cuvnt de 37
ocara sa nu-i zici lui si sa nu-l necajesti
pre el n cearere.
CAP XXXII
ovatuitoriu te-au pus? Nu te vazne- 1
si; fa-te ntru ei ca unul dentr-nsii,
Grijaste de ei si asa sazi; si, toata 2
treaba ta facnd, culca-te, Pen- 3
tru ca sa te veselesti de ei si, pen-
tru buna podoaba harului, vei lua cununa.
680
ntelepciunea
10
"
11
,
(
~
12
13 14
15
16
17
18
19
20
21
22 23 24
25
26
4 Graiaste, cela ce esti mai batrn, pentru ca
sa cade tie, ntru adevarata stiinta, si sa nu
5 zaticnesti muzicile. Unde e ascultare sa
nu versi graiu, si fara vreame nu te nte-
6 lepti. Peceate de anthrax pre podoaba
de aur-potrivirea cntaretilor la ospatul
7 vinului; n mestersug de aur peceate
de zmaragdu-viersul cntaretilor la vinul
8 cel dulce. Graiaste, tnarule, de-ti iaste
treaba, abia de doao ori de te vei ntreba;
9 Sumuiaste cuvntul, ntru putine-multe;
10 fa-te ca cum ai sti si mpreuna tacnd. In
mijlocul celor mari nu te face tocma; si al-
Il tul va zice, nu prea lungi vorba. naintea
trasnetului grabeaste fulgerul, si naintea
12 rusinosului mearge-va harul. La vreame
te scoala si nu te codi, alearga acasa si nu
13 te trndavi; Acolo joaca si-ti fa cugetele
tale, si sa nu gresesti cu cuvntul trufas.
14 Si spre aceastea cuvinteaza bine pre Cela
ce te-au facut si te mbata den bunatatile
15 Lui. Cel ce sa teame de Domnul aleage-
va nvatatura, si cei ce mneca afla-vor buna-
16 vrearea. Cel ce cearca leagea satura-sa-va
de dnsa, si cel ce fa tareaste scrbi-sa-va
17 ntru el. Cei ce sa tem de Domnul afla-
vor judecata, si ndireptari ca lumina vor
18 aprinde. Omul pacatos sa abate de mus-
trare si dupa voia lui va afla potrivire.
19 Barbatul cel de sfat nu va treace cugetul; si
striinul si trufasul nu sa va teame de frica,
20 si dupa ce va face cu el. Fara de sfat ne-
mica sa nu faci; si facnd tu, sa nu te ca-
21 iesti. n calea mpiedecarii nu mearge,
22 si sa nu te mpiadice npietrisuri. Sa nu
crezi n calea cea nepoticnita, si de fiii tai
23 te pazeaste. n tot lucrul sa-ti crezi su-
fletul tau, pentru ca si aceasta iaste paza
24 poruncilor. Cel ce creade legii ia aminte
la porunci, si cel ce nadejduiaste pre
Domnul nu sa va scadea.
CAP XXXIII
1 ~I re cel ce sa teame de Domnul nu-l
va ntempina rau, ce n dodiala, si
2 IW lU~I iara-I va scoate. Barbatul nte-
lept nu va ur leagea, iara cel ce
fatareaste ntr-nsa iaste ca corabia
3 n furtuna. Omul de nteles ncreade-se-va
4 legii, si leagea- lui credencioasa. Ca n-
trebarea direptilor, gateaste cuvntul, si asa
te vei asculta; leaga mpreuna nvatatura si
5 raspunde. Roata carului-inema nebunu-
lui, si ca osia ce sa ntoarce e gndul lui.
6 Calul la mnzit-ca priatenul hulitoriu,
dedesuptul a tot celui ce va sadea pre el
7 va necheza. Pentru ce zi dect zi priso-
seaste si toata lumina zilii anului-de la
8 soare? Cu mintea Domnului se-au ose-
bit, si au schimbat vremi si praznece dentru
9 eale. naltat-au si au sfintit, si dentr-n-
171 - Biblia, 1688
sele au pus spre numarul zilelor. Si oa-
menii toti-den tarna, si den pamnt s-au
zidit Adam. Cu multimea stiintii Dom-
nului au osebit pre dnsii si au premenit
caile lor. Dentru ei au blagoslovit si au
naltat, si dentru ei au sfintit si catra El
s-au apropiat. Dentr-nsii au blestemat si
au smerit si i-au ntors pre ei de la starea lor.
Ca lutul olariului n mna lui, toate caile
Lui dupa bunavrearea Lui. Asa-s oamenii
n mna Celui ce au facut pre ei, sa dea lor
dupa judecata Lui. mpotriva raului e
binele, si mpotriva mortii-viata. Asa e
mpotriva bunului-credincios cel pacatos.
Si asa priveaste la toate lucrurile Celui Nalt:
doao, doao, unul mpotriva unuia. Si eu,
mai pre urma, am privegheat si am moste-
nit de tot ca den ceput. Ca cel ce aduna
n vie pe urma culegatorilor, la blagoslo-
venia Domnului am ajuns, si, ca cnd as
culeage, am mplutjgheabul. Socotit cum
nu numai mie am trudit, ce la toti ceia ce
cearca nvatatura. Ascultati-ma, boiarii
narodului, si povatuitorii adunarii, bagati
n urechi! Fiiului si muierii, fratelui si
priatenului sa nu dai puteare asupra-t n
viata ta. Si sa nu dai altuia banii tai, ca
nu, caindu-te, te vei ruga pentru ei. Pna
nca traiesti si suflarea e n tine, sa nu
schimbi pre tine cu tot trupul. Pentru
ca mai bine iaste feciorii sa ti sa roage tie,
dect a cauta tu la mnile feciorilor tai.
n toate lucrurile tale fa-te savrsitoriu; nu 27
da hula ntru slava ta. n ziua sfrsitului 28
zilelor vietii tale si la vreamea mortii tale,
mparti mostenire. Saturari si toiag si 29
sarcine-Ia magari, pine si certare si lucru
-la tob. Lucreaza cu copilul, si vei afla 30
odihna; slobozi mnele lui, si va cerca slobo-
zire. Jugul si hamul vor ndupleca cer- 31
bicea, si la robul facatoriu-de-rau-Iegaturi
si cazne. Pune pre elIa lucru, ca sa nu 32
saza fara lucru, pentru ca multa rautate
au llVatat zabava. La lucruri l asaza 33
precum i sa cade lui, si, macara ca nu va
asculta, ngreuiaza obezile lui. Si sa nu 34
prisosesti la tot trupul afara den cale si
fara judecata sa nu faci nemica. De iaste 35
tie rob, fie ca tine, caci cu snge l-ai cstigat
pre el. De iaste tie rob, poarta-1 pre el 36
ca pre tine, caci ca sufletul tau t va trebui
el. De-l vei chinui pre el si, sculndu-se, 37
va fugi, n care cale l vei cauta pre el?
lui Iisus a lui Sirah 681
CAP XXXIV
1 [1'. esarte nadejdi si mincinoase-la
....... barbatul ne.ntelegatoriu, si visele
2 . zboara pre cel fara minte. Ca
cel ce sa apuca de umbre si go-
neaste vntul, asa e cela ce sa n-
3 creade "dela vise; Aceasta asupra acestu-
ia vedearea viselor, den preajma featii-n-
4 chipuirea featii. De la cel necurat cine
sa va cura ti? Si de la mincinos cine sa va
5 adevara? Vrajle si descntaturile si vise-
le desarte snt, si ca cei grecioase naluceas-
6 te-iose inema. De nu sa va trimite de la
Cel Nalt spre socotinta, sa nu dai inema ta
7 asupra lor, Pentru ca pre multi au nsa-
lat visele si au cazut nadejduindu-se pre eale.
8 Fara de minciuna sa va savrsi leagea, si
ntelepciunea e la gura cea credincioasa
9 savrsire. Omul nvatat au cunoscut mul-
te, si cel mult-stiut povesti-va nteleagerea;
10 Cela ce nu s-au ispitit putine stie, iara cel
11 ratacit va nmulti istetia. Multe am va-
zut ntru ratacirea mea, si mai multe dect
12 cuvintele meale e nteleagerea mea. De
multe ori pna la moarte am avut primejdie
13 si m-am mntuit pentru aceastea. Duhul
celor ce sa tem de Domnul va trai, pentru
ca nadeajdea lor iaste pre Cel ce mntuiaste
14 pre ei. Cela ce sa teame de Domnul nu
sa va sfii si nu sa va teame, caci El e nadeaj-
15 dea lui. Fericitu e sufletul celui ce sa
16 teame de Domnul. n cine razema? Si
17 cine e ntarirea lui? Ochii Domnului-
preste cei ce iubescu pre El, scuteala puter-
18 niciei si ntarirea vrtutii, Acoperimnt
de zaduh si cort de catra amiazazi, paza
de catra mpiedecare si ajutoriu despre
19 cadeare, naltnd sufletul si luminnd
ochii, vindecare dnd, viata siblagoslovenie.
20 Cel ce jrtvuiaste den strmbatate prinos
hulit iaste, si nu spre buna vreare - hulituri-
21 le celor fara de leage. Nu binevoiaste Cel
Preanalt n prinoasele celor necurat, nici
n multimea jrtvelor curateaste pacatele.
22 Jrtvuind pre feciori naintea tatalui lui ias-
te cel ce aduce jrtva den banii saracilor.
23 Pinea celor lipsit-viata saracilor, cel ce o
24 lipseaste pre ea om al sngirilor iaste. Ca
cnd ar omor pre aproapele lui-cel ce ia
viata cea dempreuna, si ca cnd ar varsa
snge-cel ce opreaste simbria naimitului.
25 Unul cladind si unul surpnd, ce-au folosit
26 mai mult dect truda? Unul rugndu-se si
unul blestemnd, al cui glas va auzi Stapni-
27 toriul? Cel ce sa afunda de la mort si ia-
ras sa atinge de el, ce-au folosit cu scaldarea
28 lui? Asa-omul postind n pacatele lui, si ia-
29 ras mergnd si aceastea fadnd: Ruga lui ci-
ne va asculta? Si ce-au folosit smerindu-se el?
CAP XXXV
ela ce pazeaste leagea nmulteaste 1
prinoasele ,jrtvuind mntuirii cel ce
ia aminte la porunci. Rasplatind 2
har, aducnd faina de gru; si cela ce
face milostenie, jrtvuind laudei.
Bunavrearea Domnului iaste a te departa 3
de rautate, si curatia-a te departa de la
strmbatate. Sa nu te ivesti n fata Dom- 4
nului desart, pentru ca toate aceastea-s
pentru porunca. Aducerea direptului 5
unge jrtavnicul, si bun-mirosul ei-naintea
Celui Nalt. Jrtva barbatului dirept prii- 6
mita e si pomenirea ei nu sa va uita. Cu 7
ochiu bun slaveaste pre Domnul si sa nu
micsorezi ncepatura minilor tale. n 8
toata darea mblnzeaste-ti fata ta si cu
veselie sfinteaste zeciui~la.' Da Celui'Nalt 9
dupa dare~ Ltrl si cu ochiu bun aflarea m-
nii, Caci Domnul rasplatind iaste si cu 10
sapte parti va rasplati tie. Nu cu daruri Il
osteni, ca nu va priimi, si nu te razima pre
jrtva cea nedireapta, Ca Domnul judeca- 12
toriu iaste si nu iaste la El slava obrazului.
Nu va lua obrazu spre sarac, si ruga celui 13
nendireptat va asculta; Nu va treace cu 14
vedearea rugaciunea sirimanului si vadua,
de va varsa voroava. Au nu lacramile 15
vaduvei pre obraz cura si strigarea asupra
preste cel ce le-au pogort pre eale? Odih- 16
nind n bunavreare priimi-se-va, si ruga lui
pna la nori va ajunge. Ruga smeritului 17
norii au patruns si, pna va apropia, nu se
va mngia. Si nu se va departa, pna va 18
socoti Cel Nalt si va judeca cu direptate si
va face judecata. Si Domnul nu va zabo- 19
vi, nici va ndelunga mnie preste dnsii,
pna unde va zdmbi mijlocul celor nemilos-
tivi Si limbilor va rasplati izbndire, p- 20
na va radica multimea batjocuritorilor si
schiptrurile celor nedirepti va zdrobi,
Pna va rasplati omului dupa lucrurile lui 21
si lucrurilor oamenilor dupa gndurile lor,
Pna va judeca judecata norodului Lui si 22
va veseli pre ei cu mila Lui. nfrumusa- 23
tata e mila n vreamea necazului Lui, ca
norii ploiei n vreamea neploorii.
CAP XXXVI
iluiaste-ne pre noi, Stapnitoriule, 1
Dumnezaul tuturor, si cauta si pu-
ne frica Ta preste toate limbile.
Radica mna Tapreste limbi stre- 2
ine, si vaza puternicia Ta. n ce 3
chip naintea lor Te-ai sfintit ntru noi, asa
naintea noastra sa Te maresti ntru ei. Si 4
sa cunoasca pre Tine, n ce chip si noi am co
noscut,caci nu iaste Dumnezau afara den Ti-
ne, Doamne. nnoiaste seamnele siprime- 5
neaste minunile, mareaste mna si bratul cel
dirept. Rdica mnia si toarna urgia, rdica 6
682
ntelepciunea
7 pe nepriatin si zdrobeaste pe vrajmas. Gra-
beaste vreame si pomeneaste juran:ntul, si
8 sa sa povesteasca maririle Tale. Cu urgi2
focului sa sa mistuiasca cel ce sa mntuiast(,
si cei ce fac nedireptate norodului Tau sa
9 afle pierzare. Zdrobeaste capetele boiari-
lor celor vrajmasi carei zic: "Nu iaste afara
10 den noi". Aduna pre toate neamurile lui
Iacov, inima luminata si cea buna pre mn-
II carile ei sa va nevoi. Miluiaste norod,
Doamne, chemat fiind pre numele Tau, si
pre Israil, pre carele cu nastere dentiu l-ai
12 asamanat. Nu Te ndura de cetatea sfin-
teniei Tale, de Ierusalim, cetatea odihnirei
13 Tale. Plineaste Sionul sa radice cuvinte-
le Tale si den marirea Ta pre norodul Tau.
14 Da marturie celor den ceput dstigarilor
Tale si radica prorociile ceale ce snt pentru
15 numele Tau. Da plata celor ce ngadu-
iesc pre Tine, si prorocii Tai sa sa ncreaza.
16 Asculta, Doamne, rugaciunea rugatorilor
Tai, dupa blagoslovenia lui Aaron, pentru
17 norodul Tau, Si vor conoaste toti cei
dupre pamnt ca Tu, Domnul, esti Dum-
18 nezaul veacilor. Toata mncarea va mnca
pntecele, si iaste mncare de mncare mai
19 buna. Gtlejul va mnca mncarile vnatu-
lui, asa inima ntelegatoare cuvintele mince-
20 noase. Inima ndaratnica va da mhnire,
si omul mult-stiutoriu va rasplati lui.
21 Pre tot barbatul va priimi muiarea, si iaste
22 fata dect fata mai buna. Frumuseatea
muieriimblinzeaste fata si dect toata pof-
23 ta omului covrsaste; De iaste pre limba
ei mila si blindeate, deci nu iaste barbatul
24 ei ca fiii oamenilor. Cela ce cstiga mu-
iare nceape la agonisita, ajutoriu dupa
25 sine si stlp odihnii. Unde nu iaste gard,
jafui-se-va mosia; si unde nu iaste muiare,
26 suspina-va cel ratacit. Ca cine sa va n-
creade la cel sprinten tlhariu, gresndu-se
27 den cetate n cetate? Asa la omul ce nu
are cuib si gazduiaste oriunde va nsara.
CAP XXXVII
1 I~I ot priatenul va grai:"mprieteni-
tu-m-am cu ei si eu"; ce iaste pria-
2 Ill!J1.I. ~I ten cu numele numai priaten. Au
nu ntristaciune ramne pna la
moarte ntorcndu-se tovarusul
3 si priatenul spre vrajba? O, rea gndire, de
unde te tavalissa acoperi uscatul cu ficlesug?
4 Tovarusul n veseliile priatenului sa bucura,
si n vreamea necazului va fi den preajma;
5 Tovarusul la priaten osteneaste mpreuna
pentru pntece, naintea razboiului lua-va
6 pavaza. Sa nu uiti priatenul ntru sufle-
tul tau si sa nu-l uiti pre el cu averile
7 tale. Tot sfeatnecul aleage sfat, ce iaste
8 cel ce sfatuiaste la sines. De catra
sfeatnec pazeaste sufletul tau si conoaste
mai nainte carea e treaba lui-pentru ca si
el luis va sfatui, Ca nu dndai va pune 9
asupra ta sortu si va zice tie: "Buna e calea
ta", si va sta den preajma sa vaza ce sa va
ntmpla tie. Nu te sfatui cu cela ce te 10
fura cu vedearea si de catra ceia ce rivnesc
spre tine ascunde sfatul, Cu muiarea pen- 11
tru mpotriva-rivnirea ei si cu cel fricos
pentru razboiu, Cu negutatoriul pentru 12
schimb si cu cel ce cumpara pentru vnzare,
Cu cel pizmas pentru multamita si cu cel 13
nemilostiv pentru bun narav, Cu leanesul 14
pentru tot lucrul si cu cel naimit de casa
pentru savrsire, cu robul cel zabavnic pen-
tru multa lucrare. Nu te tinde spre aces- 15
tea pentru tot sfatul, ce numai cu barbatul
cel bun-credincios sa fii adease, pre care vei
conoaste ca pazeaste poruncele, Care 16
iaste cu sufletul lui ca sufletul tau si, de vei
gresi, l va durea mpreuna cu tine. Si 17
sfatul inimii l ntareaste, pentru ca nu iaste
tie mai credincios dect ea, Pentru ca 18
sufletul barbatului a vesti uneori obiciu-
iaste dect sapte strejari la naltimea soco-
tealei saznd. Si, preste toate aceastea, 19
roaga-te Celui Nalt, ca sa ndirepteaze cu
adevar calea ta. ncepatura a tot lucru- 20
lui-cuvntul, si mai nainte dect tot faptul
-sfatul. Urma primenirii inimii patru 21
parti rasare: binele si raul, viata si moartea,
si limba iaste care stapneaste pre aceastea
nepreastan. Iaste barbat istet si de mul- 22
te nvatatoriu, si sufletului lui iaste fara
folos. !aste cine sa face ntelept la cu- 23
vinte urit; acesta de toata hrana sa va lipsi,
Pentru ca nu s-au dat lui de la Domnul dar, 24
caci de toata ntelepciunea s-au lipsit.
Iaste ntelept care iaste sufletului sau, si 25
roadele nt eleagerii lui -la gura crezute.
Barbatul ntelept pre norodul lui va nvata 26
si rodurile nteleagerii lui - credincioase.
Barbatul ntelept umplea-se-va de bunacu- 27
vnt are si-l vor ferici pre el toti ceia ce-l vad.
Viata barbatului-n numarul zilelor, si 28
zilele lui Israil-nenumarate. Cel nte- 29
lept n norodul lui va mosteni credinta si
numele lui va trai n veac. Fatule, n 30
viata ta ispiteaste sufletul tau si vezi ce e
rau la el si nu da lui. Pentru ca nu toate 31
la toti folosescu, si nu tot sufletul ntru
tot binevoiaste. Nu fii fara satiu n 32
toata desfataciunea si sa nu te desfatezi
spre mncari, Pentru ca n multe mn- 33
cari va fi dureare si nesatiul sa va apropia
pna va veni greata; Pren nesatiu multi 34
s-au sfirsit, iara cel ce sa pazeaste va adaoge
viata.
lui Iisus a lui Sirah 683
CAP XXXVIII
1 1~.'I:l1 insteaste doftorul spre trebi cu
cinstele lui"pentru ca si pre elI-au
2 Ir\~ zidit Domnul; Pentru ca de la
Cel Nalt iaste leac, si de la mpa-
3 Il"'fl~ll rat va lua dare. Stiinta dofto-
rului nalta-va capul lui, si naintea celor
4 mari va fi minunat. Domnul au zidit den
pamnt leacurile, si omul ntelept nu sa va
5 scrbi de eale. Au nu den lemnu s-au n-
dulcit apa ca sa sa cunoasca putearea lui?
6 Si El au dat la oamini stiinta, sa sa sla-
7 veasca ntru minune le Lui; Cu aceastea
8 au odihnit si au radicat dure area lui. Fa-
catoriul de mir cu aceastea va face amesteca-
tura; si nu va savrsi lucrurile Lui, si pacea
9 de la El iaste preste fata pamntului. Fa-
tule, n boala tanu fIi nebagatoriu de seama,
ce te roaga Domnului, si El va vindeca pre
10 tine. Departeaza pacatul si ndirepteaza
minele si de catra tot pacatul curateaste
11 inima. Da bun-miros si pomenire de fa-
ina de gru si unge aducerea, ca cum n-ai fi.
12 Si doftorului da-i loc, pentru ca si pre el
l-au zidit Domnul; si sa nu sa departeaze
13 de la tine. Pentru ca si lui treaba-i iaste, ias-
te vreame cnd si n mnile lor iaste sporiu.
14 Pentru ca si ei Domnului sa vor ruga, ca sa
le sporeasca lor odihna si leac pentru traiu.
15 Cela ce gresaste naintea Celui ce au facut
16 pre el cadea-va n mnile doftorului. Fatu-
le, spre cel mort slobozi lacrame si, ca cnd ai
17 patimi greale, nceape de plngere. Si du-
pa judecata lui astruca trupul lui si nu trea-
18 ce cu vedearea ngroparea lui. Arnaraste
plngerea si nfierbnta tnguiala si fa jalea
19 dupa vrednicia ei, O zi si doao pentru
clevete, si te mngie pentru voia cea rea.
20 Pentru ca dentru ntristaciune iase moartea,
si ntristaciunea inimii vandupleca vrtutea.
21 La aducere treace si ntristaciunea, si viata
22 saracului -dupa inima. Sa nu dai la n-
tristaciune inima ta, departeaza pre ea adu-
23 cndu-ti aminte de ceale de apoi; Nu uita,
pentru ca nu iaste ntoarcere, si acestuia nu
24 vei folosi si tie vei face rau. Adu-ti aminte
de judecata lui, caci asa iaste ca si a ta: mie
25 ieri si tie astazi. In odihna.rnortului odih-
neaste pomenirea lui si te mngie ntru el
26 n iesirea duhului lui. Intelepciunea cartu-
rariului-n buna-vreamea zabavii, si cela ce
sa scade de la lucrul lui sa va ntelepti.
27 Ce sa va ntelepti cela ce tine plugul si sa fa-
28 leaste n stramurarea boldului, Boii mind
si nvrtindu~se n lucrurile lor, si poveastea
29 lui -n fiii juncilor? Inima lui va da sa
ntoarca brazda, si priveghearea lui -spre
saturarile juncilor. Asa e fiestece mes- 30
ter de lemnu si mai-mare-preste-mesteri,
carele noaptea ca si ziua o petreace; Cei 31
ce sapa sapaturi de peceti, si ngaduinta
lui -a schimba mpistrituri; Inima lui va 32
da ca sa aseamene zugravala, si priveghea-
rea lui-a savrsi lucru. Asa-caldarariul 33
saznd aproape de nacovalna si nvatndu-
se cu zabavnicul fier; Aburul focului va 34
nchega carnea lui, si ntru nfierbinteala ca-
minului sa va certa; Glasul ciocanului va 35
nnoi ureachea lui, si n preajma asamana-
rii vasului-ochii lui; Inima lui va da spre 36
savrsirea lucrurilor, si priveghearea lui-a
mpodobi preste savrsire. Asa-olariul 37
saznd n lucrul lui si ntorcnd cu picioarele
lui roata, Carele cu grija sa afla pururea 38
asupra lucrului llii, si n numarari-toata
lucrarea lw; Cu bratul lui va nchipui 39
lutul si naintea picioarelor va ndupleca
vrtutea lui; Inema;-iva da ca sa savrsasca 40
UllSoarea, sipreveghearea lui-a curati ca-
ininul. Toti acestea la mnile lor s-au 41
ncrezut, si fiestecarele n lucrul lui sa
ntelepteaste. Fara de ei nu sa va lacui 42
cetatea, si nu vor nemernici, nici vor umbla.
Si n adunare nu vor treace mai sus, si 43
fagaduinta judecatii nu o vor socoti, nici
vor arata direptatea si judecata. Si n 44
pilde nu sa vor afla. Ce ziditura veacului 45
vor pazi, si ruga lor-n lucrarea mestersu-
gului. Afara den cela ce au dat sufletul 46
lui si au cugetat a leagea Celui Nalt.
CAP XXXIX
ntelepciunea tuturor celor toate 1
ceale den ceput va cerceta cel n
telept si n prorocii sa va zabavi,
Povestile barbatilor celor numit 2
va pazi si ntru ntoarcerile" pilde-
lor mpreuna va ntra, Ascunsele~are- 3
miilor va cerceta si n ghiciturile pildelor
sa va nvrti. In mijlocul celor mari va 4
poslusi si naintea pova tuitoriului sa va
arata; In pamntul limbilor celor striine 5
va treace, pentru ca bunele si realele ntru
oameni au ispitit. Inema lui va adaoge a 6
mneca catra Domnul, Cela ce l-au facut
pre el, si naintea Celui Nalt sa va ruga; si
va deschide gura lui cu ruga si pentru pa-
catele lui sa va ruga. De va vrea,Domnul 7
cel Mare, cu duhul n teleagerii satura-se-va;
Acesta va ploua graiurile ntelepciunii si cu 8
ruga sa va marturisi Domnului; Acesta 9
ndirepteaza sfatul lui si stiinta si ntru
ascunsele lui sa va cugeta; Acesta arata 10
nvatatura dascaliiilui si n leagea fagadu-
intii Domnului sa va lauda. Lauda-vor 11
nteleagerea lui multi, pna n veac nu sa va
684
ntelepciunea
12 stinge; Si nu sa va departa pomenirea
lui, si numele lui va trai n neamurile nea-
13 murilor; Intelepciunea lui povesti-vor
14 limbile, si lauda lui va vesti adunarea; De
va ramnea, nume va lasa mai mult dect o
15 mie, siJde sa va odihni, face-se-va lui. In-
ca cugetnd ma voiu povesti si ca jumatatea
16 lunii m-am umplut. Ascultati-ma, fiii
cei curat, si odraslit ca trandafirul ce
17 creaste spre curgerea tarenii Si ca tamia
bine-mirositi miros si nflori ti floare ca
18 crinul. Dati miros si laudati cntare, bi-
necuvntati pre Domnul preste toate lucru-
19 riIe, Dati numelui Lui marire si va mar-
turisiti n lauda Lui n cntari de buze si
cu laute, si asa veti grai cu marturisire:
20 "Lucrurile Domnului toate ca bune snt
foarte, si toata porunca n vreamea lui va fi;
21 Si nu iaste a zice:'Ce e aceasta? Spre ce e
aceasta?', pentru ca toate n vreamea lui sa
22 vor ceare. n cuvntul Lui statu apa ca
stogul si n graiul gurii Lui vasele apelor.
23 Intru porunca Lui-toata bunavrearea, si
nu iaste carele va mputina mntuirea Lui.
24 Lucrurile a tot trupul naintea Lui snt, si
nu iaste a sa ascunde de catra ochii Lui;
25 Den veac n veac au privit, si nemic iaste
26 minunat naintea Lui. Nu iaste a zice:
'Ce iaste aceasta? Spre ce iaste aceasta?',
pentru ca toate spre trebile lor s-au zidit.
27 Blagoslovenia Lui ca un ru au acoperit si
28 ca un potop uscatul au mbatat; Asa
urgia Lui limbile vor mosteni, n ce chip
29 au premenit apele spre saratura. Caile
Lui la cei cuvios direapte snt, asa la cei
30 fara de leage-mpiedecari. Ceale bune
la cei buni s-au zidit den ceput, asa paca-
31 tosilor ceale reale. ncepatura a toata
32 treaba la viata omului: Apa, foc si fier
si sare si faina de gru si miare si lapte,
snge de struguri si untdelemnu si haina;
33 Aceastea toate la cei buni-credinciosi-
spre bunatati, asa pacatosilor sa vor
34 nturna spre reale. Snt duhuri care spre
izbnda s-au zidit si n mnia lor au ntarit
35 bataile lor; Si n vreamea savrsirii vr-
tute vor turna si mnia Celui ce au facut
36 pre ei vor nceta. Foc si smida si foamete
si moarte, toate aceastea spre izbndire s-au
37 zidit; Dinti de hiara si scorpii si sarpi
si sabie izbndind spre pierzare pre cei
38 necurati. n porunca Lui se vor veseli si
pre pamnt la trebi se vor gati si n vremile
39 lor nu vor treace cuvnt. Pentru aceaea
den ceput m-am ntarit si am cugetat si cu
40 scrisoare am lasat: 'Lucrurile Domnului
toate-s bune si toata treaba n vreamea ei va
41 da'. Si nu iaste a zice:' Aceasta dect aceas-
172 - Biblia, 1688
ta-mai rea', pentru ca toate n vreame sa
vor binevoi". Si acum cu toata inima si 42
gura laudati si blagoslovit numele DomnulJl.
CAP XL
m eprilej mare s-au zidit la tot omul 1
si jug greu pre fiii lui Adam,
J. Den ziua iesirei den pntecele mu- 2
mei lor pna la ziua ntoarcerii la
muma tuturor: Gndurile lor si 3
frica inimii, gndul asteptarii, ziua savrsirii.
De la cela ce sade pre scaun cu slava si pna 4
la cel smerit cu pamnt si cenusa, De la 5
cel ce poarta iachinthu si cununa si pna la
cel ce sa mbraca cu in crud- Mnia si rv- 6
nirea si turburarea si tremurarea si frica
mortii si pizma si pricea; si n vreamea
odihnii, pre patu-s, somnul noptii preme-
neaste gndul lui. Putin ca o nemica la 7
odihna, si de la acela n somnuri ca n zilele
strejuirii, Glcevit n vedearea inimii lui 8
ca cnd ar fi scapat de catra fata razboiului,
n vreamea mntuirii lui s-au sculat si minu- 9
nndu-se la nici o frica. Cu tot trupul, de 10
la om pna la dobitoc, si preste pacatosi
cu sapte parti Catra aceastea: moarte Il
si snge si price si sabie, primejdii, foamete
si zdrobire si bataie. Preste cei fara de 12
leage s-au zidit aceastea toate, si pentru ei
s-au facut potopul. Toate cte-s de la pa- 13
mnt la pamnt sa ntorc, si de la ape la ma-
re sa ntoarna. Tot darul si strmbatatea 14
stinge-se-va, si credinta n veaci va sta.
Banii nedireptilor ca rul sa vor usca si ca 15
trasnet mare n ploaie va rasuna; Deschi- 16
znd el minile veseli-se-va, asa ceia ce ies
den porunca spre concenire sa vor piarde.
Sementiile celor necredinciosi nu vornmul- 17
ti stlparile, si radacinile ceale necurate-
pre piatra ncolturata; Spre toata apa si 18
tarmurile rului mai nainte de toata buru-
iana lesne se vazmulge. Harul-ca gra- 19
dina ntru blagoslovenii, si milostenia n
veac ramne. Viata celui destul-Iucrato- 20
riu sa va ndulci, si mai mult dect amn-
doao-cela ce afla comoara. Feciorii si 21
zidirea cetatii ntaresc numele, iara mai mult
dect aceastea amndoao sa socoteaste mu-
iarea cea fara prihana. Vinul si zicaturile 22
veselescu inima, si mai mult dect amndoao
-ndragirea ntelepciunii. Fluierul si ca- 23
nonul ndulcesc viersurile, si mai mult dect
amndoao-limba cea dulce. Dar si fru- 24
museate va pofti ochiul tau, si dect amn-
doao-verdeata semintii. Priatinul si to- 25
varasul la vreame mpreunndu-se, si mai
mult dect amndoao-muiarea cu barbatul.
Fratii si ajutoriulla vreamea ntristaciunii, 26
si mai mult dect amndoao milostenia
va mntui. Aurul si argintul vor !nta- 27
lui Iisus a lui Sirah 685
ri piciorul, si mai mult dect amndoao sfa-
28 tul iaste placut. Banii si vrtutea nalta-
vor inima, si mai mult dect amndoao-fri-
29 ca Domnului;. Nu iaste la frica Domnului
mputinare, si nu iaste a cerca ntru el aju-
30 toriu; Frica Domnului-ca gradina bla-
gosloveniei, si mai mult dect toata slava
31 au acoperit pre el. Fatule, viata de cearere
32 sa nu traiesti, mai bine sa mori. Barba-
tul ce cauta la masa streina, nu iaste viata
33 lui n socoteala vietii, Pngari-va sufletul
lui n mncari streine; sibarbatul stiutoriu si
34 nvatat pazi-se-va. n gura celui fara
rusine ndulci-se-va cearerea, si n pntecele
lui foc va arde.
CAP XLI
1 a~1I ,moarte, ct e de amara pomeni-
rea ta la om ce e n pace ntru ale
2 l 11 lui, La omul cel ce iaste fara
grija si sa sporeaste n toate, si
nca la cel ce poate a priimi hrana.
3 O, moarte, buna-t iaste judecata la omul
4 cel cazut si mputinat cu vrtutea, La
cel cu adnci batrneate si sa nvaluiaste
pentru toate si neascultatoriu si au pierdut
5 rabdarea. Nu te sfii de judecata mortii,
adu-t aminte de ceale dentiu ale tale si de
6 ceale de apoiu. Aceasta e judecata de la
7 Domnul la tot trupul, Si ce te tagadu-
iesti n bunavrearea Celui Nalt? Au zeace,
au o suta, au o mie de ani, nu iaste n iadu
8 mustrare de viata. Fii urti sa fac fiii
pacatosilor si carii petrec cu nemerniciile
9 necredinciosilor; Mostenirea feciorilor
celor pacatos va peri si cu samnta lor sa
10 va ndesi ocara. Pre tatal necurat vor
huli feciorii, caci pentru el sa vor ocar.
11 Vai voao, barbati necredinciosi, carii at
parasit leagea lui Dumnezeu celui Preanalt:
12 Si de va vet naste, ntru osnda va vet nas-
te, si de veti muri, la osnda va veti mparti.
13 Toate cte snt den pamnt, la pamnt sa
vor ntoarce; asa cei necredinciosi den osn-
14 da spre peire. Jaleaoamenilorn trupurile
lor, sinumele pacatosilor nu bun sa va stinge.
15 Grijaste pentru nume, ca acesta-t ramne
16 dect o mie de comori mari de aur; A vie-
tii cei bune iaste numarul zilelor, si numele
17 cel bun n veaci ramne. nvatatura cu
. pace o pazit, fiilor! Iara ntelepciunea ascun-
sa si comoara neivita, ce folos e ntr-amn-
18 doao? Mai bine e omul ascunznd ne-
bunia lui, dect omul ascunznd ntelep-
19 ciunea lui .. Deci dara nfruntati-va de
20 graiul mieu. Pentru ca nu iaste toata
rusinea a o pazi bine, si nu toate la toti.
21 cu credinta snt placute. Rusinati-va
de tata si de muma pentru. curvie si de
la pova tuitoriu si pute amic pentru
22 minciuna, De catra judecatori si
boiari pentru gresala, de catra adunare si
narod pentru faradeleage. De sotie si de 23
priatin pentru strmbatate si de la locul
unde Iacuiesti pentru furtisag, Si de ca- 24
tra adevarul lui Dumnezau si fagaduinta
si de nfigerea cotului spre pini, De po- 25
nosulluarii si al darii si de catra cei ce sa
nchina pentru taceare, De catra vedea- 26
rea fameii curve si de catra ntoarcerea
featii de catra rudenie, De catra luarea 27
partii si a darii si de luarea-aminte la mu-
iarea cu barbat, De bagarea de seama 28
slujnicii lui si sa nu stai preste asternutul
ei, De priatin pentru ponosul cuvintelor 29
si dupa ce vei da nu mputa;
CAP XLII
e poftorirea si auzul cuvntului si 1
de descoperirea cuvintelor celor
ascunse; Si vei fi rusinos adeva- 2
rat si aflnd har naintea a tot omul.
Sa nu te rusinezi de aceastea si sa 3
nu iai obrazu ca sa gresesti: Pentru lea- 4
gea Celui Nalt si fagaduinta si pentru jude-
cata a ndirepta pre cel necredincios,
Pentru cuvntul sotiei si calatorilor si pen- 5
tru darea mostenirii priatenilor, Pentru 6
aleagerea cumpenilor si cntarilor, pentru
cstigul de multe si de putine, Pentru 7
nedobnda vnzarii si a negutatorilor si
pentru multa certarea a fiilor si sngera
coasta robului rau; La muiarea rea buna 8
e peceatea, si unde-s mni multe, ncuie;
Orice vei da, cu numar si cu cumpana, si 9
darea si luarea-la tot cu scrisoare; Pen- 10
tru nvatatura celui fara minte si nebun
si celui adncu batrn ce sa judeca catra cei
tineri; Si vei fi certat adevarat si ispitit 11
naintea tuturor celor vii. Fata la parinte 12
ascunsa privegheare iaste, si grija ei depar-
teaza somnul lui: n tinereatele ei, ca 13
nu cndai sa treaca de vrsta, si mpreuna-
lacuind, nu cumva sa sa urasca; n fecio- 14
rie, sa nu se cumva pngareasca si ntru
ceale parintesti ale ei sa sa faca grecioasa;
Cu barbatul fiind, sa nu cumva zminteasca, 15
si mpreuna-Iacuind, sa nu se cumva str-
peasca. Pre fata fara rusine ntareaste 16
paza, ca nu cndai sa faci bucurie vrajmasi-
lor, Voroava n cetate si defaimare nora- 17
dului, si te va rusna n multimea multora.
La tot omul nu cauta n frumuseate 18
si n mijlocul muierilor nu te amesteca
la sadeare, Pentru ca den haine va iesi 19
molia si de la muiare rautatea. Mai bu- 20
na e rautatea barbatului dect muiarea
ce face bine si muiarea carea rusineaza
spre mputaciune. Aduce-m-voiu amin- 21
te dara de lucrurile Domnului, si ceale ce
am vazut voiu povesti; n cuvintele Domnu-
lui ~ lucrarile Lui. Soarele hlminnd pres- 22
686
ntelepciunea
te tot au cautat, si de slava Lui plinu e
23 lucrul Lui .. Au n-au dat Domnul sfintilor
a povesti toate minune le Lui, ceale ce au
ntarit Domnul Atottiitoriul, sa sa nta-
24 reasca ntru slava Lui tot? Fara-fundul
si inima au cercetat si ntru viclesugurile
25 lor s-au cugetat; Pentru ca au cunoscut
Domnul toata stiinta si au cautat la sem-
26 nul veacului, / Vestind ceale trecute si
ceale ce vor si._fie si descoperind urmele
27 celor ascunse; Nu L-au trecut pre El toata
cugetarea, nu s-au ascuns de la El nici un
28 cuvnt. Marimile ntelepciunii Lui le-au
mpodobit, si Care iaste mai nainte de veac
29 si n veac; Nici s-au adaos, nici s-au m-
putinat, si nu I-au trebuit nici un sfeatnic.
30 Precum toate lucrurile Lui snt poftite si
31 pna la o scnteaie iaste a vedea! Toate
aceastea traiesc si ramn n veaci n toate
32 trebile, si toate asculta. Toate ndoite,
unul mpotriva unuia, si n-au facut nimica
33 sa lipsasca; Una dentru una au ntarit
ceale bune. Si cine sa va umplea vaznd
slava Lui?
CAP XLIII
1 I~ naltarea naltimei-ntarirea cura-
teniii, vedearea ceriului n vedea-
2 ~I rea slavii. Soarele n previre ves-
tind, n iesire, vas minunat-lucrul
3 1~~a1 Celui Nalt; n amiazazi a lui
usuca locul, si mpotriva pripecului cine va
4 ngadui? Caminul suflnd n lucrurile ar-
surii, cu trei parti mai mult iaste soarele
5 arznd muntii; Aburi de foc suflnd si
6 stralucind zare, ntuneca ochii. Mare e
Domnul, Cel ce l-au facut pre el, si n cu-
7 vint ele Lui au srguit meargerea. Si luna
n toate la vreamea ei, aratarea anului si
8 semnul veacului; Den luna e semnul
sarbatorii, luminatoriu scazndu-se spre
9 savrsire. Luna dupa numele ei iaste,
10 crescndu-se minunat ntru primenire, Vas
taberilor ntru naltime, ntru ntarirea ce-
11 riului stralucind. Frumuseatea ceriului-
slava stealelor, podoaba luminnd ntru cea-
12 le nalte-Domnul; n cuvinte sfinte
pune-vor judecata si nu se vor dezlega n
13 pazile lor. Vezi curcubeul si binecuvin-
teaza pre Cel ce au facut pre el, foarte fru-
14 mos n zarea lui; mprejurat-au ceriul
cu ncungiurare de slava, mnile Celui Prea-
15 nalt au ntins pre el. Cu porunca Lui au
grabit zapada si srgJliaste fulgere judecatii
16 Lui; Pentru aceaea deschisu-s-au comori-
17 le si au zburat norii ca pasarile; n marirea
Lui au ntarit norii si s-au zdrobit pietrile
18 grindinii, Si n vederile Lui sa vor clati
19 muntii; Cu voie va sufla austrul; glasul
20 trasnetului Lui au durut pamntul, Si vi-
21 forul crivatului si volbura vntului Capa-
sarile ce zboara presara zapada, si ca cum
poposeaste lacusta e pogorirea ei; De fru- 22
museatea albiciunii ei sa va mira ochiul, si
de ploaia ei sa va spamntainima. Si bru- 23
ma ca sarea o varsa pre pamnt, si,nghe-
tnd, sa face lor margine tapusilor. Reace 24
vnt va sufla crivatul si va ngheta gheata
den apa; Preste toata adunarea apei va 25
mnea, si ca cu o platosa sa va mbraca apa.
Va mnca muntii si va arde pustiiul si va 26
stinge verdeata ca focul. Vindecare tuturor 27
degraba iaste negura; roua ntimpinnd va
mblnzi de zaduf. Cu gndul Lui au nee- 28
tat fara-fundul si au rasadit ntr-nsul os-
troave. Ceia ce umbla pre mare povestesc 29
primejdia ei, si cu auzurile urechilor noastre
ne miram; Si acolo snt lucrurile ceale 30
preaslavitele si minunatele, mpistritura a tot
dobitocul, zidirea chitosilor. Pren eale 31
e sporiul savrsitul lui, si cu cuvntul Lui
mpreuna sa afla toate. Multe vom grai 32
si nu vom ajunge, si savrsirea cuvintelor:
preste tot iaste El. Slavind, unde ne vom 33
ntari? Pentru ca El e Cel Mare:lect toate
lucrurile Lui. Groznic-Domnnl si foarte 34
mare si minunata e putemicia Lui. Ma- 35
rind pre Domnul, naltati-L n ct veti
putea, pentru ea va prisosi si nca; Si, 36
naltnd pre El, nmultiti n vrtute, nu oste-
niti, pentru ca nu veti ajunge. Cine au 37
vazut pre El si va povesti? Si cine-L ma-
reaste pre El precum iaste? Multe ascun- 38
se snt mai mari dect aceastea, pentru ca
putine am vazut den lucrurile Lui; Caci 39
ca toate au facut Domnul si celor buni-cre-
dinciosi au dat ntelepciunea.
CAP XLIV
Parintilor, lauda
a laudam dara pre barbatii cei 1
slavit si pre parintii nostri cu
nasterea. Multa marire au zidit 2
Domnul, marirea Lui -den veaci.
Domnind ntru mparatiile lor, si [3]
-barbati numeiti cu puteare, Sfatui-vor 4
ntru nteleagerealor, vestit fiind n prorocii,
Povatuitori norodului n sfaturi si ntdeage- 5
rea carturariei norodului, nteleapte cu- 6
vinte ntru nvatatura lor, cercetnd viersu-
riIe cntaretilor, povestind cuvinte cu scri-
soare, Barbati bogati daruiti cu vrtute, 7
n pace fiind ntru nememiciile lor. Toti 8
acestea n neamuri s-au slavit si n zilele lor
. -lauda. Snt dentru ei carii au lasat nu- 9
mele a povesti laude; si snt carora nu iaste
pomenire, si au perit ca cndu n-ar .fi fost, si
s-au facut ca cnd nu s-ar fi facut, si fiii
lor cu dnsii. Ce numai acestea snt bar- 10
batii milii, carora direptatile nu s-au ui-
tat. Cu samn ta lor va ramnea buna mos- 11
lui Iisus a lui Sirah
687
tenire nepotii lor; ntru fagaduinte statu
12 samnta lor, si fiii lor pentru ei. Pna n
veac va ramnea samnta lor, si slava lor nu
13 sa va stinge; Trupullor cu pace s-au n-
gropat, si numele lor trai aste n neamuri;
14 ntelepciunea lor vor povesti noroadele, si
15 lauda o va vesti adunarea. Enoh bine
au placut Domnului si sa muta aratare po-
16 caintii la neamuri. Noe sa afla deplin
dirept, n vreamea urgiei facutu-s-au schim-'
17 bare; Pentru aceaea s-au facut saIasluire
pamntului, pentru aceaea s-au facut potop;
18 Fagaduinti1e veacului s-au pus catra el,pen-
tru ca sa nu sa stinga cu potopul tot trupul.
19 Avraam-mare parinte de multime de limbi
si nu s-au aflat aseamene ntru marire,
20 Carele au pazit leagea Celui Nalt si s-au fa-
21 cut n fagaduinta cu El; Si n trupul lui
au pus fagaduinta si ntru ispita s-au aflat
22 credincios; Pentru aceaea cu juramnt
au pus lui sa sa slaveasca limbi ntru semen-
23 tia lui, Sa-I nmulteasca pre el ca tarna
pamntului si ca stealele sa nalte sementia
24 lui Si sa-i mosteneasca de tot pre ei de
la mare pna la mare si de la ru pna la
25 marginea pamntului. Si ntru Isaac au
26 ntarit asa, pentru Avraam, tatal lui. Bla-
goslovenia tuturor oamenilor si fagaduinta
27 si au odihnit pre capul lui Iacov; l co-
noscu pre el ntru blagosloveniile lui si au dat
28 lui n mostenire; Si au osabit partile lui,
n doaosprazeace neamuri le-au mpartitu.
CAP XLV
1 IWJ~~ i scoase dentru el barbat al milii,
aflnd har naintea ochilor a tot
trupul, iubit de Dumnezau si de
oameni, Moisi, a caruia pomenire
2 Ir.l~ e ntru blagoslovenii. Asama-
natu-l-au pre el cu slava sfintilor si l-au
marit pre el cu nfricosarile vrajmasilor.
3 n cuvintele lui seamne au ncetat, slavitu-
4 l-au pre el spre fata mparatilor. Porunci
lui catra norodul Lui si arata lui de slavaLui.
5 Cu credinta si linistea lui l-au sfintit, ales-au
pre el dentru tot trupul; auzit au facut pre
el glasului Lui si-l baga pre el n negura.
6 Si au dat lui naintea featii porunci, leagea
vietii si a stiintii, sa nveate pre Iacov
fagaduinta si judecatile Lui pre Israil.
7 Pre Aaron au naltat sfint aseamenea
8 lui, fratele lui den ruda lui Levi. nta-
rit-au lui fagaduinta veacului si au dat
9 lui preotia norodului. Fericit-au pre el
cu buna podoaba si l-au ncinsu pre el cu
10 podoaba slavei; mbracatu-I-au pre el cu
saVrsirea laudei si l-au ntarit pre el cu va-
II sele vrtutii, Nadragi si haina pna n
pamnt si umarariu; si l-au ncunjurat
pre el cu rodioare de aur, cu clopoti multi
mprejur, sa rasune glas n pasiturile lui,
auzit sa faca sunetul ntru Domnul, spre
pomenirea fiilor norodului Lui; Podoaba 12
sfmta, cu aur si cu vnat si cu mohort, cu
lucru mpistritu, cu ngolpiul judeca tii,
tlcurile adevarului, mpletita cu lucrul
mesterului, Cu pietri de mult pretu ale 13
sapaturii pecetii n legatura aurului, lucrul
lucratoriului de piatra, ntru pomenire n
scrisoare sapata dupa numarul neamurilor
lui Israil; Cununa de aur deasupra mitrii, 14
furma pecetii sfintirei, Lauda cistii, lu- 15
crul puterii, poftele ochilormpodobindu-se
nfrumusetate. Mai nainte de el nu s-au 16
facut de aceastea; pna n veaci nu s-au
mbracat de alt neam, afara den fiii lui nu-
mai si nepotii lui pururea. Jrtva lui cu 17
totul vor lua n toate zilele nencetat de 2 ori.
Umplut-au Moisi mnile si l-au unsu pre el 18
cu untu-de-Iemnu sfintu; Facutu-s-au 19
lui spre fagaduinta veacinica si ntru semen-
tia lui n zilele ceriului Sa slujasca Lui 20
mpreuna si sa preoteasca si s1 blagoslo-
veasca norodului Lui cu numele. Alesu- 21
l-au pre el den toti cei vii a aduce luare
Domnului, tamie si bun-miros spre pome-
nire, a sa ruga pentru narodul Lui. Datu- 22
l-au pre el poruncilor Lui volnecie ntru faga-
duintele judecatilor a nvata pre Iacov
marturiile si n leagea Lui a lumina pre Israil.
Statut-au mpotriva lui striinii si rvnira 23
pre el oamenii n pustii, Cei ce era cu 24
Dathan si Aviron si adunarea lui Core cu
mnie si urgie; Vazu Domnul si nu-I 25
placu, si sa concenira cu mnia urgiei;
Facut-au lor seamne sa-i topasca cu focul 26
vapaii Lui. Si adaose Aaron slava si-i 27
deade lui mostenire; ncepaturile roade- 28
lor dentiu au mpartit lor, pine dentiu
au gatit saturare, Pentru ca [si] jrtvele 29
Domnului vor mnca, carele au dat lui si
sementiei lui. nsa n pamntul narodu- 30
lui nu va mosteni, si parte nu iaste lui n
narod, Pentru ca El e partea ta, moste- 31
nire. Si Finees, fiiul lui Eliazar-al treilea
ntru slava, rvnind el n frica Domnului;
Si a ntari pre el ntru ntoarcerea narodu- 32
lui n bunatatea pohtei sufletului lui, si s-au
rugat pentru Israil. Pentru aceaeaau sta- 33
tut lui fagaduinta pacii, nainte-statatoriu
svintilor si narodului Lui, ca lui sa-i fie si
sementiei lui marirea preotiei n veaci. Si 34
fagaduinta lui David, fiiului den neamul Iu-
dii, mostenirea mparatului a fiiului dentru
fiiu sngur; mostenirea lui Aaron si sementiei
lui. Va da voao ntelepciunea n inema voas-
tra a judeca narodul Lui cu direptate, pentru
688
ntelepciunea
ca sa nu sa stinga bunatatile lor si slava
lor n neamurile lor.
CAP XLVI
om. Si, dupa ce au dormit el, au proro- 23
cit si au aratat mparatului moartea lui, si
au naltat den pamnt glasul lui n prorocie,
sa stinga nelegiuirea norodului.
7
9
6
3
8
4
5
1
2
CAP XLVII
m' .... i dupa acesta s-au sculat Nathan a
:, ,,1. proroci n zilele lui David. Ca
- ,seul cel osebit de la mntuire, asa
~ ~ I _ David de la fiii lui Israil. Cu
;, "leii juca ca cu iezii si in nrsi caIn
mieii oilor. n tinereatele lui au n-au
ucis urias si au radicat ponos den narod
ridicnd mna cu piatra prastiei si au pus
jos semetia lui Goliath? Pentru ca au che-
mat pre Domnul cel Preana1t, si au dat n di-
reapta lui tarie sa radice om tare n razboiu,
sa nalte cornul narodului lui. Asa n zeci
de mii au slavit pre el si au laudat pre el
ntru blagosloveniile Domnului, aducndu-se
lui stema slavii, Pentru ca zdrobi pre
vrajmasi de pre mprejur si au defaimat
pre filistiimii cei mpotrivnici, pna astazi
au farimat lor cornul. n tot lucrul lui
au dat marturisire Sfintului celui Nalt, graiu-
lui slavei; Cu toata inima lui au laudat si
au ndragit pre Cela ce l-au facut pre el.
Si au pus cntareti n preajmajrtavnicului 10
si den glasul lor ndulceaste viersuri; Da- 11
t-au n sarbatori buna-cuviinta si au mpo-
dobit vremi pna la savrsire, laudnd ei nu-
mele Lui si de dimineata a rasuna sfintirea.
Domnul au luat pacatele lui si au naltat 12
n veaci cornul lui si au dat lui fagaduinta
mparatilor si scaunul slavii ntru Israil.
Dupa acesta sculatu-s-au fiiu stiutoriu si 13
pentru acesta au odihnit ntru largime;
Solomon au mparatit n zilele pacii, caruia 14
Dumnezau au ncetat de pre-mprejur, ca sa
ntareasca casa pre numele Lui si sa gateas-
ca sfintire n veaci. Ct te-ai nteleptit n 15
tinereatele tale si te-ai umplut ca rul de
priceapere! Acoperit-au sufletul tau pa- 16
mntuI si l-ai umplut cu pildele ghiciturilor;
La ostroave, departe, au sosit numele tau 17
si te-ai ndragit n pacea ta; n cntari 18
si parimii si pilde si n talmaciri s-au
mirat de tine tarile, n numele Domnului
Dumnezau, celui numit Dumnezaul lui
Israil. Adunat-ai ca cositoriul aurul si 19
ca plumbul ai nmultit argintul. Aproape 20
ai plecat snurile tale muierilor si te-ai vol-
nicit ntru trupul tau; Dat-ai hula ntru 21
slava ta si ai pngarit samnta ta, sa aduci
urgie preste fiii tai, si m-am umilit asupra
nebuniei tale a sa face n doao parti mpa-
ratia, si den Efraim a sa nceape mparatie
neascultatoare. Iara Domnul nu va pa- 22
rasi mila Lui si nu se va strica de la lucru-
rile Lui, Nice va stinge dentru El nepoti 23
1 ~ are ntru razboaie-iisus al lui Na-
vi si n locul lui Moisi n prorocii,
2 1t)J1..I.' Carele s-au facut, dupa numele lui,
mare spre mntuirea alesilor Lui,
sa izbndeasca asupra vrajmasilor
celor ce sa scoala ca sa mosteneasca pre
3 Israil. Ct sa mari radicnd mnile lui si
4 cnd abatu sabia asupra cetatilor! Cine
mai nainte de el au statut asa? Pentru ca
pre vrajmasi Domnul sngur i-au adus.
5 Au nu n mna lui s-au nturnat soarele si o
6 zi s-au facut spre doao? Chemat-au pre
Cel Preanalt Putearnic, necajndu-1 pre el
7 vrajmasii dupa mprejur, Si asculta pre
el Marele Domnul cu pietri de grindina ale
8 puterii cei tari; Rupt-au razboiul asupra
limbii si, n pogorre, pierdu pre cei mpo-
9 trivnici, Pentru ca sa cunoasca limbile
narmarea lor, ca mpotriva Domnului e
razboiul lui, pentru ca si urma denapoia
10 Putearnicului. Si n_zilele lui Moisi au
facut mila el si Halev, feciorul lui Iefoni,
sa sa mponcisaze naintea vrajmasului,
sa opreasca narodul den pacat si sa nce-
11 teaze rapstirea rautatii. Si ei doi fiind,
au scapat den sase sute de mii de pedestri,
sa-i bage pre ei la mostenire, la pamnt ce
12 cura lapte si miare. Si deade Domnul
lui Halev vrtute, si pna la batrineate au
ramas lui, sa sa suie el preste naltimea
pamntului; si sementia lui au tinut moste-
13 nire, Pentru ca sa vaza toti fiii lui Israil
ca e bine a mearge denapoia Domnului.
14 Si judecatorii, fiestecaruia dupa numele
lui, a cti n-au curvit inema si cti nu s-au
ntors de la Domnul, fie pomenirea lor
15 ntru blagoslovenie; Oasele lor sa odras-
leasca den locul lor si numele lor prime-
16 nindu-se preste fiii slavitilor lor. ndra-
git de catra Domnul lui, Samuil, prorocul
Domnului, pus-au mparat si au unsu bo-
17 iari preste narodul lui; Cu leagea Dom-
nului au judecat adunarea si au socotit
18 Domnul pre Iacov; n credinta lui s-au
facut chiar proroc si s-au cunoscut n cre-
19 dinta lui credincios vederii. Si au chemat
pre Domnul Putearnec, necajndu-1 pre el
vrajmasii lui dupa mprejur, cu aducere de
20 miel sugariu; Si trasni de la ceriu Dom-
nul si cu sunet mare auzit au facut glasul
21 Lui, Si au surpat povatuitorii tiriani-
22 lor si pre toti boiarii Filistimului. Si, mai
nainte de vreamea dormirii veacului,
s-au marturisit naintea Domnului si
unsului Lui~ bani si pna la cizme de la
tot trupul n-au luat; si d-au vinuit lui
173 - Biblia, 1688
lui Iisus a lui Sirah
689
si samnta celui ce au ndragit pre El nu o
24 va ridica; Si lui Iacov au dat ramasita
25 si lui David dentr-nsul radacina. Si sa
26 odihni Solomon cu parintii. Si au lasat
dupa el, den samnta lui, narodului nebu-
nie si mputinat cu nteleagerea, pre Rovo-
am, carele au departat narodul den sfatul
27 lui. Si pre Ierovoam, feciorul lui Navat,
carele au facut pre Israil de au gresit si au
28 dat lui Efraim calea pacatului. Si s-au
nmultit pacatele lor foarte, sa-i dep arteaze
29 pre ei de la pamntul lor; Si toata rauta-
tea au cercetatu-o, pna va veni judecata
asupra lor.
CAP XLVIII
1 ~ i saAscula ~lie p:or?cul ca focul si 2 IM' 'II cuvmtullUl ca facha ardea; Care-
le au adus preste ei foamete si cu
rivnirea lui au mputinat pre ei;
3 ~ Cu cuvntul Donmului au oprit
4 ceriul si au adus asa de trei ori foc. Ct
te-ai slavit, Ilie, ntru minunile tale! Si ci-
5 ne e aseamenea tie a sa lauda? Cela ce
ai sculat mort den moarte si den iad cu cu-
6 vntul Celui Preanalt; Cela ce ai pogorit
mparati la pierzare si pre cei preaslavit de
7 la patul lor; Auzind n Sina mustrare si
8 n Horiv judecatile izbndirii; Cela ce
unge mparati spre rasplatire si proroci n
9 locul lui dupa el; Cela ce s-au luat cu
10 viforul de foc, cu caro de cai de foc; Ce-
la ce s-au scris, ntru mustrari la vremi, sa
nceteaze urgia mai nainte de mnie si sa
ntoarca inima tatalui catra fiiu si sa asaze
11 neamurile lui Iacov. Fericiti ceia ce au
vazut pre tine si cei ce cu dragoste snt
mpodobit, pentru ca si noi cu traiu vom
12 trai. Ilie, carele cu vifor s-au acoperit,
13 si Elisee s-au umplut de duhul lui; Si n
zilele lui nu s-au c1atit de biruitori si nu
14 l-au asuprit pre el nimenilea. Tot cuvn-
tul nu l-au radicat pre el si ntru adormire
15 au prorocit trupul lui ; Si n viata lui au
facut seamne, si la savrsirea lui minunate
16 snt lucrurile lui. tn toate aceastea nu
s-au cait narodul si nu s-au departat de pa-
cate, pna s-au pradat den pamntul lor
17 si scau rasipit n tot pamntul. Si au ra-
mas norodul mputinat si domn casii lui
18 David; Unii dentru ei au facut ce e placut,
19 iara unii au nmultit pacatele. Ezechia au
ntarit cetatea lui si au bagat n mijlocul
20 lor pre gog, Sapat-au cu fier cea ncoltu-
21 rata si au zidit izvoara spre ape. tn zilele
lui suitu-s-au Senahirim si au trimis pre
Rapsachi si au ridicat mna lui preste Sion,
22 si s-au semetit cu trufia lui. Atuncea
s-au clatit inimile si minile lor, si s-au
chinuit ca ceale ce nasc; si au chemat pre
Domnul cel Milostiv, ntinznd mnile lor
catra El. Si Cel Sfnt den ceriu degraba 23
asculta lor si au mntuit pre ei n mna
Isaiei; Lovit-au tabara asirianilor si au 24
surpat pre ei ngerul Lui, Pentru ca au 25
facut Ezechia ce e placut Domnului si s-au
ntarit n caile lui David, tatal lui, care au
poruncit Isaia, prorocul cel mare si credin-
cios, n vedearea lui. tn zilele lui s-au 26
nturnat soarele si au adaos viata mparatu-
lui. Cu duh mare au vazut ceale de apoi 27
si au mngiat pre cei ce plngea n Sion.
Pna n veaci au aratat ceale ce vor sa fie si 28
ceale ascunse mai nainte dect a veni eale.
CAP XLIX
omenirea Iosiei-spre mpreunarea 1
tamiei mestersugita cu lucrul fa-
catoriului de mir; tn toata gura 2
ca miarea sa vor ndulci si ca muzi-
cele la ospatul vinului. Acesta 3
s-au ndireptat ntru nturnarea norodului
si au ridicat scrbele faradelegii; ndirep- 4
tat-au catra Domnul inima lui, n zilele ce-
lor fara de leage ntarit-au buna-credinta.
Afara den David si Ezechia si Iosia, toti 5
gresala au gresit; Pentru ca au Iasat)ea- 6
gea Celui Preanalt, mparatii Iudii au lipsit,
pentru ca au dat cornul lor altora si slava
lor la limb a striina. Ars-au cetatea cea 7
aleasa a [s]fintirii si au pustiit caile ei n
mna Ieremiei, Pentru ca au chinuit pre 8
el, si acesta n zgau s-au sfintit proroc, sa
dezradacineaze si sa faca rau si sa piarza,
asijderea a zidi si a rasadi. Iezechiil, 9
carele au vazut vedearea slavei, carea i-au
aratat lui pre carul heruvimilor; Pentru 10
ca-s aduse aminte de vrajmasi n ploaie si
sa mbuneaze pre ceia ce ndirepteaza caile.
Si oasele celor 12 proroci sa odrasleasca 11
den locul lor; Si mngie pre Iacov, si-i 12
mntui pre ei cu credinta nadejdii. Cum 13
vom mari pre Zorovavel? Si el-ca o pecea-
te pre mna direapta. Asa-Iisus, fiiul 14
lui losedec, carii n zilele lor au zidit casa si
au naltat norod sfnt Donmului, gatit n
slava veacilor. Si a Neemiei ntru mult 15
e pomenirea, celui ce radica noao zidiri ca-
zute si au ntarit porti si zovoara si au
ridicat j aristile caselor noastre. Nici unul 16
s-au zidit ca Enoh ca acesta pre pamnt,
pentru ca si el s-au luat de la pamnt.
Si Iosif s-au facut barbat pova tuitoriu 17
fratilor, ntaritura norodului, si oasele
lui s-au socotit. Sim si Sith 18
ntre oameni s-au slavit,
si dect toata vita
, ntru zidirea
lui Adam.
690
ntelepciunea
7
2
6
3
5
4
1
noi dupa mila Lui. Sa dea noao veselie 26
inimii si sa sa faca pace n zilele noastre
ntru Israil, dupa zilele veacului; sa-S n-
creaza cu noi mila Lui si n zilele Lui ne
mntuiasca pre noi. n doao limbi s-au 27
suparat sufletului mieu, si a treia nu iaste
limba: Ceia ce sad n Muntele Samare, Z8
filistiimii si norodul cel nebun care Iacuiaste
n Sichima. nva taturile nteleagerii si 29
stiintii am semnat n cartea aceasta eu, Iisus,
fiiullui Sirah al lui Eliazar Ierusolimiteanul,
care au plouat ntelepciunea inimii lui.
Fericit carele sa va ntoarce ntru aceastea, 30
si cel ce va pune aceastea n inima lui n te-
lepti-se-va; Ca, de va face aceastea, spre 31
toate va putea, caci lumina Domnului e
urma lui.
CAP LI
Rugaciunea lui Iisus, fiiullui Sirah.
arturisi-ma-voiu Tie, Doamne
mparate, si voiu lauda pre Tine,
Dumnezau, mntuitoriul mieu.
Marturisescu-ma numelui Tau,
caci acoperitoriu si ajutoriu Te-ai
facut mie si ai mntuit trupul mieu de la
perire Si den latul pri:toarii limbi, de
la buze ce lucreaza minciuna, si naintea
celor ce dvorescu Te-ai facut ajutoriu Si
m-ai mntuit, dupa multimea milii si nume-
lui Tau, den scrsnirigatalamncate, Den
mna celor ce cearca sufletul mieu, den mai
multe necazuri care le-am avut, Den na-
dusirea focului de pre mprejur si dentru
mijlocul focului unde n-am attat, Den
adncul pntecelui iadului si de limbaceane-
curata si de cuvntul mincinos si de limba cea
nedireapta, cu pra la mparatul. Apropi- 8
atu-s-au pna la moarte sufletul mieu, Si 9
viata mea era aproape de iad,jos. Cuprin- 10
su-m-au de toate partile, si nu era cine sa
ajute; cautnd la sprijineala oamenilor, si
nu era. Si-m adus aminte de mila Ta, Il
Doamne, si de lucrarea Ta cea den veac,
Ca scoti pre cei ce Te ngaduiescu si mntu- 12
iesti pre ei den mna limbilor. Si am 13
naltat pre pamnt rugaciunea mea si pen-
tru mntuirea mortii m-am rugat; Che- 14
mat-am pre Domnul, Tatal Domnului mieu,
ca sa nu ma paraseasca n zilele nacazului,
n vreamea neajutoririi trufasilor. Lauda- 15
voiu numele Tau nencetat si voiu lauda cu
marturisinta, si sa asculta rugaciunea mea;
Pentru ca ai mntuit pre mine den perire si 16
ai scos pre mine den vreame rea, Pentru 17
aceaea marturisi-ma-voiu si Te voiu lauda
i voiu binecuvnta numele Domnului.
Inca fiind mai tnar, mai nainte pna a nu 18
ma rataci, am cercat ntelepciunea aratata
ntru ruga mea. naintea besearicii ma 19
CAP L
1 I~I imon, fiiul Oniei, preotul cel mare,
carele n viata lui au cusut casa si
n zilele lui au ntarit besearecaj
2 III~ y~ Si de el s-au ntemeiat naltimea
ndoirii, luare nalta a ngradirei
3 sfinte; n zilele lui mputinatu-s-au spri-
jenitoriul apelor, arama ca a marii mpreju-
4 rul; Cela ce grijaste norodului lui de la
cadeare si au ntarit cetate a o ncungiura.
5 Ct sa slavi ntru mprejurarea norodului,
6 n iesirea acoperemntului casii! Ca steaua
cea de minecate n mijloc de nor, ca luna
7 plina n zilele ei, Ca soarele stralucind
preste beseareca Celui Preanalt si ca curcu-
8 beul luminnd n norii slavii, Ca floarea
trandafirului n zilele tinerilor, ca crinii spre
9 iesirile apei, Ca odrasla Livanului n zile-
le seacerii, ca focul si tamia pre catie,
lOCa vasul cel de aur batut, preste tot mpodo-
Il bit cu toata piatra de mult pret, Ca masli-
nul ce odrasleaste roade si ca chiparosul ce
12 sa nalta n nori. Cnd lua el podoaba
de slava si sa mbraca el cu savrsirea laudii,
13 ntru suirea altariului celui sfint au slavit
mbracamintea sfintirii; si cnd priimiia
partile den mnile preotilor, si el stnd
14 lnga gratariul cuptoriului, mprejurul
lui-cununa fratilor, ca odrasla chedrului
n Livan, si l-au ncunjurat pre el ca tulpi-
15 nele finicilor. Si toti fiii lui Aaron-n-
tru slava lor, si aducere Domnului-n mnile
lor, naintea a toata adunarea lui Israil,
16 Si savrsirea poslusnicilor spre cuptoriu sa
mpodobeasca aducerea Celui Preanalt,
17 Atottiitoriul, Au ntinsu preste vas mna
18 lui si aubaut den sngele strugurului, Var-
sat-au la temeaile jrtavnicului miros de
buna-mirosire Celui Nalt, a tot Imparatul.
Atuncea striga fiii lui Aaron, cu trmbite
19 batute au rasunat, Auzit au facut glas
mare spre pomenire naintea Celui Preanalt;
20 Atuncea tot norodul mpreuna grabira si
cazura pre fata la pamnt a sa nchina Dom-
nului lor Atottiitoriul, Dumnezaului celui
21 Preanalt; Si Iaudara cntaretii cu glasu-
rile lor, n casa cea mai multa ndulcitu-s-au
viersul; si sa ruga norodul Domnului celui
Preanalt cu rugaciune mpotriva Celui
Milostiv, pna sa va savrsi podoaba Domnu-
22 lui si slujba Lui o au savsit. Atuncea, po-
gori:ndu-se, radicat-au mnile lui preste toata
adunarea fiilor lui Israil, sa dea buna-cuvn-
tare Domnului den buzele lui si n numele
23 Lui a sa fali; Si slobozi ntru nchinare,
ca sa arate blagoslovenia de la Cel Preanalt.
24 Si acum binecuvntati pre Dumnezau toti,
25 pre Cela ce face mari pretutinderea, Cela
ce nalta zilele noastre den zgau si face cu
~i:~
rugam pentru ea si pna la ceale de apoi
20 cerceta-voiu pre ea. Den floare ca un
strugur copt s-au veselit inima mea ntru ea.
21 ncalecat-au piciorul mieu cu direptate,
den tinereatele meale am iscodit pre ea.
22 Plecat-am putin ureachea mea, si ampriimit,
23 si multa aflaiu mie nvatatura. Procop-
sala mi s-au facut ntr-nsa; Celui ce-m da
24 mie ntelepciune voiu da slava. Pentru
ca am cugetat ca sa o facu pre ea si am
25 rvnit binele si nu ma voiu rusina. S-au
preanevoit sufletul mieu ntru ea, si n face-
26 rea mea am cercetat. Mnile meale le-am
ntinsu catra naltime si necunostintele ei
27 le-am departat cu cugetul. Sufletul mieu
l-am ndireptat la dnsa si ntru curatenie
am aflat pre ea, inema am cstegat cu ea
28 den ceput; Pentru aceaea nu ma voiu
29 parasi. Si pntecele mieu s-au turburat
a cerceta pre ea, pentru aceaea am cstigat
30 bun cstig. Dat-au Domnul limba mie
plata mea, si cu ea voiu lauda pre El.
31 Apropiati=va catra mine, cei nenvatati,
32 si mneti n casa nvataturii! Ca ntrz-
iati ntru aceastea, si sufletele voastre n-
33 setosate-s foarte? Deschis-am gura mea
si am grait: "Cstigat pre ea, fara de argint".
34 Supuneti cerbicea voastra supt jug, si prii-
measca sufletul vostru nvatatura; aproape
35 iaste a afla pre ea. Vedeti n ochii vostri
ca putin am trudit si aflaiu mie multa
36 odihna. Aveti parte de nvatatura, n
mult numar de argint si mult aur veti csti-
37 ga cu ea. Veseleasca-se sufletul vostru
n mila Lui si sa nu va rusinati ntru
38 lauda Lui. Lucrat lucrul vos-
tru mai nainte de vreame,
si va da plata voas-
tra n vrea-
mea lui.
691