CAIET DE PRACTICA

Protectia muncii
In data de 25 iunie 2014 ni s-a prezentat santierul, am fost repartizat la punctul de lucru, ni s-
a facut instructajul general de protectie a muncii si programarea activitatii de catre conducatorul
punctului de lucru.
In data de 26 iunie 2014 ni s-a facut instructajul de protectie a muncii la locul de
munca(practica) dupa care ne-am documentat si am consemnat din cartea tehnica a obiectivului.
Activitatea din domeniul constructiilor este riscanta, n conditiile n care circa 13 din 100.000
de lucratori ai acestui sector sunt victime ale unor accidente mortale, prin comparatie cu media
unor asemenea accidente la nivelul tuturor sectoarelor de activitate, n general, care este de 5 la
100.000. De asemenea, munca n constructii i expune pe lucratori la o gama ampla de probleme
de sanatate: de la azbestoza la afectiuni dorsale; de la sindromul vibratiilor mana-brat la arsuri
cauzate de ciment.

Documentatia in sensul aplicarii prevederilor HOTARARII DE GUVERN nr. 300 din 2
martie 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau
mobile, din care am extras cateva articole edificatoare:
Art. 5 Coordonarea in materie de securitate si sanatate trebuie sa fie organizata atat in faza
de studiu, conceptie si elaborare a proiectului, cat si pe perioada executarii lucrarilor.
Art. 53 Desemnarea coordonatorului in materie de securitate si sanatate pe durata
elaborarii proiectului lucrarii trebuie sa se faca inainte de inceperea fazei de elaborare a
proiectului lucrarii.
Art. 57 Atunci cand beneficiarul sau managerul de proiect desemneaza un coordonator in
materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii, altul decat cel desemnat pe
perioada realizarii proiectului, aceasta desemnare va avea loc inaintea inceperii lucrarilor pe
santier.
Art. 10 Beneficiarul lucrarii sau managerul de proiect trebuie sa asigure ca, inainte de
deschiderea santierului, sa fie stabilit un plan de securitate si sanatate.
Art. 30 Subantreprenorul trebuie sa elaboreze planul propriu de securitate si sanatate in cel
mult 30 de zile de la data contractarii lucrarii cu antreprenorul.












Denumirea lucrarii:
Proiectare urbanistica, consolidare reabilitare imobil Institutul de
Gastroenterologie si Hepatologie, Iasi.

Amplasament: Institutul de Gastroenterologie si Hepatologie, Iasi s-a infiintat prin
Hotararea Guvernului nr. 1444 din 12.12.2003 publicata in Monitorul Oficial nr. 935 din
20.12.2003. Spatiul atribuit este Pavilionul `A` de la Spitalul Sf. Spiridon, Iasi prin Hotararea nr.
258 din 30.05.2003
.
Cladirea Pavilion `A` in varianta actuala s-a realizat dupa anul 1846 si are datare anul
1985. Amplasamentul constructiei este in zona centrala a Municipiului Iasi Bdul Independentei
nr.1, zona cu stabilitate generala si locala asigurata, de:
- Zona seimica ag=0.20g si perioada de colt Tc=0.7 sec, conform normativ P100-1/2006
- Zona incarcari date de zapada (CR1-1-3-2005) cu valori de 2.5 KN/mp pentru interval de
50 de ani
- Zona incarcari date de vant (NP-082-2004) presiunea de referinta a vantului este de 0.7
KPa la 10 m inaltime
- Zona climatica III cu -18 grade C
- Zona eoliana II (SR 1907 1)
Constructia se incadreaza in Clasa I de importanta, cu = 1.40, categoria de importanta
`B` si este in "Lista Monumentelor Istorice" Cod LMI din 2004 1090 IS II m B
03914.04.

Cladirea spital (Bolnita) pe locul corpului de cladire A era compusa din 2 parti: parter si
etaj, iar in secolul 18, (1758) avea alte dimensiuni si fatade comparativ cu cele din prezent.
Dupa anul 1838 la Spitalul existent s-au realizat lucrari importante datorita cutremurului
din 14 octombrie 1802 care a produs degradari mari.
In anul 1832 Pavilionul A era cu parter si etaj sau cu demisol si parter.
Se mentioneaza ca dupa anul 1846 Spitalul "Sf. Spiridon" se extinde de catre arhitect
Costinescu, iar pavilionul A se modifica si se dezvolta ajungand cu demisol partial, parter si
etaj.
In timpul celui de-al doilea Razboi Mondial 1944, cladirea a fost partial distrusa datorita
exploziilor produse, planseele erau din lemn sau in varianta boltisoare, corpuri ceramice si
profile din metal.
In perioada 1946 1947 la tronsonul Clinicii de Dermatologie planseele din lemn sau
bolti de caramida au fost inlocuite cu plansee din beton armat, iar in perioada 1948 1949 s-
au inlocuit planseele de la Clinica de Endocrine.

Actualmente Cladirea Pavilion A are demisol partial de 3.75 m, parter de 4.96 m, etaj de
5.00 m si pod amenajat mansarda intre axele 1-12, respectiv parter de 4.80m, etaj de 4.96m
si pod amenajat mansarda intre axele 12-22.

Stratificatia terenului din zona amplasamentului, conform studiului geotehnic este:
- Umpluturi de pamant consolidate cu piatra si caramizi de 3.5 3.6 m;
- Argila prafoasa loessoida, galben cafenie plastic consistenta vartoasa pana la 4.2- 4.5
m, adancime la care devine compresibila (fiind inundata), strat prezent pana la o
adancime de 6.5 7.0 m;
- Praf argilos cu trecere in praf nisipos = nisip pachet granular saturat de indesare medie,
in grosime de 5.8 6.8 m;
- Argila plastic vartoasa galben cafenie, prezenta pana la stratul bazal argila marnoasa la
circa 16 16.5 m.
Apa subterana este prezenta la adancimi de 4.2 4.5 m saturand in baza pachetul argilos
loessoid si nu prezinta agresivitate sulfatica.
Adancimea de inghet este de 0.9 m de la suprafata terenului.
La cota de fundare terenul este stratul de argila prafoasa loessoida grupa A (P7 2000)


Sistemul structural la demisol este alcatuit din:
- Pereti din zidarie de caramida cu liant din var si nisip (argila)
- Pereti transversali cu dimensiuni de 74; 79;88;100;112;117;135;175 cm in ax "8",
respectiv arce de 60;80 si 95 cm.
- Pereti longitudinali cu dimensiuni de 84; 103;112 si 120 cm.
- Plansee din bolti caramida si profile metalice
- Plansee din lemn cu stufit
- Plansee - din beton armat

Sistem structural la parter este alcatuit din:
- Pereti din zidarie de caramida cu liant mortar din var si nisip (argila)
- Pereti tranversali cu dimensiuni de 36; 45; 52; 59; 68; 73-79; 76-78; 83-87; 91 si 103 cm
- Pereti longitudinali cu dimensiuni de 65; 78;108 cm
- Planseu din bolti de caramida la demisol
- Planseu din lemn cu stufit
- Planseu din beton armat
Sistemul structural la etaj:
- Pereti din zidarie de caramida cu liant din var cu nisip (argila)
- Pereti transversali cu dimensiuni de 25-35; 43;47;53;59;70;80;91;93 cm ax 8
- Pereti longitudinali cu dimensiuni de 44 ; 60; 67 ;76 ;80 cm
- Plansee din lemn
- Plansee din beeton armat

Elevatiile si fundatiile sunt din zidarie de piatra fundatii continue avand latimi de 5 15 cm
mai mari comparativ cu latimea zidurilor.
Adancimea ( cota) de fundare este de circa 3.2 m de la cota pardoselii nivelului demisol sau
parter si de cca. 2.5-2.7 m de la cota trotuar.
Sarpanta este din lemn ecarisat, astereala din scanduri si invelitoare din tabla .
Podul este amenajat avand ziduri de compartimentare din zidarie de caramida , pereti subtiri
initial cu destinatia spatii de locuit pentru medici si apoi pentru cazare bolnavi si cabinete
medici.
Scara principala din zona axei 7-8 este cu rampe alcatuite din profile metalice si bolti din
caramida, iar scara de acces in pod este de beton armat.
Scara din zona axei 21-22 este din beton armat.
In zona cu demisol este un beci cu acces din interior prin axele 1-2 care la partea inferioara
are o panza de apa subterana.
Constructia pavilion A s-a realizat cu pereti din zidarie de caramida produsa manual
caramida plina de marca 25 50 si liant argila cu nisip sau var (echivalent cu mortar intre M4 si
M10)
Constructia nu are reglui de alcatuire si conformare antiseismica in acceptiunea normelor
actuale.
Cladirea actuala a suportat mai multe cutremure majore ca cele din 1908, 1934, 1940, 1977,
1986, 1990.
Dupa cutremurul din 1977 la Pavilionul A s-au produs degradari majore in zona dintre axele
1-8 care a fost ulterior evacuat.
In Expertiza tehnica se prezinta in detaliu degradarile materializate in pereti, plansee,
fundatii, etc.
Analiza efectuata in Expertiza tehnica arata ca in prezent gradul nominal de asigurare la
actiuni seismice are valorile :
R
T
=0,240 ,respectiv R
L
= o,112 , pentru zona 1
R
T
=0,253 ,respectiv R
L
= o,121 , pentru zona 2,
Fata de valoarea minima admisa Rmin=0,70 ( P100-96) pentru cladirile din clasa de
importanta I.
In vederea stabilirii gradului de extindere a masurilor de interventie si a gradului de urgenta a
executarii acestora, se propune incadrarea cladirilor in clasa de risc seismic RsI corespunzand
constructiilor cu risc ridicat de prabusire, la incidenta unor cutremure avand intensitatea
corespunzatoare zonei seismice de calcul (cutremurului de proiectare).
Din analizele efectuate in zona constructiei dintre axele 1-8, cele mai frecvente degradari
sunt:
DEMISOL
- Fisuri, crapaturi in arce, pereti directia longitudinala in axele "I" "B" cu tasari in axul "I"
- Expulzarea locala sau pe suprafete intinse a zidariei strat exterior ax "B"
- Fisuri, crapaturi in zidurile transversale, inclusiv la arce;
- Expulzarea locala a zidariei de umplutura din goluri;
- Deplasarea locala a zidariei de la pereti;
- Fisuri, crapaturi la planseele din bolti de caramida;
- Deplasarea si expulzarea zidariei la casa scarii;
- Plansee din lemn distruse;
- Finizaje interioare desfacute;
- Tamplaria interioara si exterioara puternic degradata sau lipsa.
PARTER
- Fisuri, crapaturi in arce, pereti directia longitudinala in axele "I" "B" cu tasari in axul "I"
- Expulzarea locala sau pe suprafete intinse a zidariei strat exterior ax "B"
- Fisuri, crapaturi in zidurile transversale, inclusiv la arce;
- Expulzarea locala a zidariei de umplutura din goluri;
- Deplasarea locala a zidariei de la pereti;
- Fisuri la buiandrugi ferestre, buiandrugi usi;
- Fisuri, crapaturi inclinate si zone dislocate la zidurile sub 35 cm grosime;
- Fisuri verticale izolate;
- Plansee din beton cu dislocari locale la grinzi, stratul de acoperire expulzat si armatura
corodata;
- Plansee cu stratul de acoperire de la partea inferioara a placilor expulzate, armatura
corodata;
- Finisaje interioare desfacute;
- Tamplaria interioara si exterioara puternic degradata sau lipsa.
ETAJ
- Fisuri, crapaturi in arce, pereti directia longitudinala in axele "I" "B" cu tasari in axul "I"
- Expulzarea locala sau pe suprafete intinse a zidariei strat exterior ax "B"
- Fisuri, crapaturi in zidurile transversale, inclusiv la arce;
- Expulzarea locala a zidariei de umplutura din goluri;
- Deplasarea locala a zidariei de la pereti;
- Fisuri la buiandrugi ferestre, buiandrugi usi;
- Fisuri, crapaturi inclinate si zone dislocate la zidurile sub 35 cm grosime;
- Fisuri verticale izolate;
- Plansee din beton cu dislocari locale la grinzi, stratul de acoperire expulzat si armatura
corodata;
- Plansee cu stratul de acoperire de la partea inferioara a placilor expulzate, armatura
corodata;
- Finisaje interioare desfacute;
- Tamplaria interioara si exterioara puternic degradata sau lipsa.

POD MANSARDA
- Structura sarpantei cu elemente (popi, capriori, asteriala) si zidarie necorespunzatoare sau
local degradata;
- Tavane necorespunzatoare;
- Invelitoare corodata.

Soclul cladirii din zidarie de piatra prezinta degradari locale.
In zona dintre axele 1-10, prin realizarea unui sistem dens de retele apa- canalizare ,
pierderile si posibilitatile de drenare evacuare reduse au condus la un nivel al apei subterane
circa 4.00 m de la cota terenului natural.
Nivelul crescut al apei subterane a determinat saturarea bazei pachetului de argila
loessoida.
Prin realizarea lucrarilor de consolidare reabilitare si amenajare se urmareste:
- Asigurarea unui sistem structural cu capacitatea de rezistenta minim necesara pentru
cladiri cu clasa de importanta I, respectiv cu gradul nominal de asigurare la actiuni
seismice mai mare de 0.70;
- Obtinerea unui functional la nivelul cerintelor actuale pentru activitati sanitare de
spitalizare, cercetare medicala, etc.

Pentru conformarea de ansamblu si marirea capacitatii de rezistenta a cladirii se propune:
- Realizarea a 3 tronsoane, respectiv:
Tronsonul 1 ......(axe 1-8) cu D+P+E+Pod(M) de 33.61 m
Tronsonul 2 ......(axe 8-12) cu D+P+E+Pod(M) de 22.94 m
Tronsonul 3 ......(axe 12-25) cu P+E+Pod(M) de 38.77 m
Cu rost de 5.0 cm, in zona ax 8, incepand cu cota -0.55 si
rost de 5.0 cm, in zona ax 12, pana la nivelul fundatiei.
- Reabilitarea scarilor
- Desfacerea si blocarea beciului existent
- Prevederea realizarii de fundatii tip radier
- Lucrari de consolidare reabilitare
- Prevederea atasarea pereti din beton la cei din zidarie
- Realizarea de consolidare plansee
- Repararea zonelor de planseu (placi, grinzi)
- Inlocuirea peretilor din zidarie de pana la 35 cm cu pereti din beton armat de 25 cm
grosime
- Desfacerea acoperisului mansardei podului cu realizarea unei variante de greutate
redusa pe schelet din metal
- Marirea latimii fundatiilor.

Dupa realizarea lucrarilor de consolidare propuse capacitatea de rezistenta a structurii cladirii
va creste, ceea ce va oferi constructiei un grad nominal de asigurare la actiuni seismice de :
R
T
= 0.804 ..........pentru directia transversala
R
L
= 0.708 ............pentru directia longitudinala,
fata de valoarea minim admisa Rmin = 0.70 (P100 96 / 2006) pentru cladirile
exsistente cu clasa de importanta I.
Solutii de consolidare:
- Desfacerea integrala a tencuielilor interioare si dupa necesitati a celor exterioare;
- Demontarea peretilor despartitori
- Realizarea de strepi in spatiile golurilor ce se vor zidi;
- Demontarea tamplariei
- Desfacerea tavanelor
- Demontarea instalatiilor
- Desfacerea zidariei de la cosurile de fum sau blocarea cu beton a golurilor
- Realizarea esafodajelor suport provizorii si de lucru pentru sustinere planseu, sarpanta.
- Coborarea nivelului apei freatice subterane sub cota de fundare
- Prevederea realizarii locale de fundatie radier la Tronsonul 1 si 2.
- Marirea latimii fundatiei
- Repararea locala a zonelor degradate
- Marirea capacitatii de rezistenta a liantului din elevatii
- Completarea structurii elevatiilor cu beton armat pe suprafete interioare si exterioare de
12 20 cm grosime cu ancorare (conexiune) prin incizii din metal.

Placa radier 35 cm C16/20 s-a realizat esalonat pe camere in 6 etape.
Pereti portanti repararea locala a zonelor degradate sau zidite necorespunzator,
realizarea buiandrugilor din beton armat, marirea capacitatii de rezistenta a liantului din
ziduri, completarea structurii peretilor portanti cu beton armat pe suprafetele interioare de
15 25 cm grosime cu ancore prin incizii metalice.
Plansee reabilitarea si consolidarea zonelor de planseu din bolti de caramida prin
reparatii locale si realizarea prin injectare marirea de capacitatii de rezistenta a liantului.
Inlocuirea planseului din bolti de caramida, lemn, cu planseu din beton armat;
Sarpanta pod inlocuirea cu metal a structurilor existente la sarpanta, realizarea unei
compartimentari din elemente de greutate redusa prin inlocuirea variantei actuale din
caramida plina; protejarea elementelor din lemn prin ignifugare.
Peretii din zidarie de caramida de la fatada principala tronsonul 1 fatada exterioara se vor
reabilita prin demontarea caramizilor ( resturi de caramida) de la suprafata exterioara si se vor
rezidi cu caramizi corespunzatoare de marca 50 - 100 cu mortar M100z
De asemeni la acesti pereti se vor prevedea incizii metalice introduse in gauri realizate
inclinat la 5 grade fata de orizontala fixate cu mortar adeziv. Inciziile barele cu diametru de 10
mm PC52 vor avea lungimi de minim 30 cm, bare care vor fi introduse in gauri cu do = 14 mm si
adancimea de ancorare de 15 cm (minim).
Efectuarea remedierilor la elementele existente din beton armat (placi, grinzi etc), a
degradarilor locale constatate se va realiza in concordanta cu amploarea acestora
(DS,DSA,DASR), fisuri.
A degradari (defecte) de suprafata DS
B degradari (defecte) in stratul de acoperire a armaturilor DSA
C degradari (defecte) de adancime si suprafata redusa DASR
Repararea consolidarea elementelor din beton armat (pereri) se va realiza astfel:
a. Pentru degradari/defecte de suprafata (DS)
Lucrari pregatitoare constau din
- Perierea cu peria de sarma a zonelor cu defecte;
- Curatirea cu jet de aer;
- Umezirea zonei cu apa pana la saturare.
b. Defecte in stratul de acoperire a armaturii (DSA)
Lucrari pregatitoare constau din
- Desprinderea betonului prin lovire cu ciocanul de zidar;
- Curatirea armaturii cu peria de sarma inclusiv pasivizarea;
- Umezirea betonului din zona cu apa pana la saturare.
Dupa zvantarea suprafetei de beton se aplica mortarul pentru remediere.
c. Defecte cu adancimi si suprafete reduse (DASR)
Lucrari pregatitoare constau din
- Indepartarea betonului necorespunzator prin spargere cu spitul, dalta etc;
- Corectarea formei golului pentru a se putea completa in bune conditii cu beton;
- Curatarea si pasivizarea armaturii cu peria de sarma
- Curatirea cu jet de aer;
- Umezirea zonei cu apa pana la saturare.
Dupa uscarea zonei se aplica un amorsaj din pasta de ciment cu poliacetat de cinil pe
suprafata de beton prin pensulare, in doua straturi, la un interval de 5.....20 min.
Dupa zvantarea zonei se aplica betonul pentru remediere C20/25 grad de
impermeabilitate conform NE 012 99

Betonul utilizat va fi C20/25 cu ciment Pa 35(I32.5) si agregate 0-16 mm din 3 sorturi
conform NE 012 99.
Cantitatea de apa din amestecare se va stabili prin determinari, astfel incat consistenta
betonului proaspat sa corespunda unei tasari de aprox 10 mm.
Alte lucrari:
- Refacerea sistematizarii verticale cu prevederea unui dren de colectare a apei subterane,
de trotuare si rigole cu pante corespunzatoare, in conformitate cu prevederile de la
folosinta generala.

La executia lucrarilor se vor respecta masurile de protectia muncii prevazute de legislatia in
vigoare.









Studiul activitatilor conducatorului punctului de lucru pe perioada 1 6 iulie 2014

Atributiile sefului de santier
Seful de santier este subordonat Directorului general.
Are in subordine directa maistrii, sefi de lucrari si formatiile/ echipele de muncitori din cadrul
santierului pe care il conduce.

1. Asigura conducerea directa a activitatilor de executie a lucrarilor/ produselor, in
conformitate cu prevederile documentatiilor tehnice, ale normativelor in vigoare si ale
procedurilor tehnice de executie (PTE), la nivelul de calitate si la tennenele stabilite in
contractele incheiate cu clientii .

2. Raspunde de implementarea sistemului de management al calitatii in cadrul activitatilor
desfasurate de santierul pe care il conduce, fiind investit de catre Directorul general, cu
autoritatea necesara pentru acest scop .

3. Controleaza si actioneaza pentru ca produsele livrate la locul de punere in opera sa fie
insotite de copiile documentelor de calitate primite de la fumizori .

4. Anunta responsabilul CTC din cadrul societatii, indata ce depisteaza produse, servicii
sau lucrari care sunt neconforme, in vederea constatarii si deschiderii rapoartelor de
neconfonnitate (RNC) .

5. Verifica, la primirea produselor, existenta si corelatia datelor de identificare cu cele din
documentele insotitoare. Asigura manipularea corespunzatoare si depozitarea produselor primite,
conform prescriptiilor tehnice, indicatiilor comisiei de receptie si prevederilor procedurilor
tehnice aferente .

6. Tine evidenta si asigura conservarea datelor de identificare a materialelor puse in opera,
precum si transmiterea acestora in inregistrarile de calitate aferente lucrarilor executate de santier
.

7. Urmareste si asigura ca procesele de executie din cadrul santierului sa se desfasoare
numai pe baza de proceduri si instructiuni care sa defmeasca precis si complet modul de lucru .

8. in colaborare cu functiile implicate din cadrul societadi, urmareste asigurarea tuturor
documentelor si conditiilor necesare executiei, in realizarea cerintelor de calitate: documentatii
tehnice si tehnologice de executie, proceduri tehnice de executie (PTE) si planurile de control
calitate (PCC) aferente pe lucrari/ produs; gestioneaza toate documentele mentionate aferente
executiei lucrarilor contractate .

9. Controleaza inainte de inceperea executiei, indeplinirea tuturor cerintelor stabilite in
documentatii si in PTE, urmarind organizarea zonei in conformitate cu prevederile acestora, in
vederea asigurarii conditiilor prealabile necesare pentru desfasurarea corespunzatoare a
proceselor de productie, protectia muncii, prevenirea si stingerea incendiilor (PSI), protejarea
mediului ambiant, realizarea racordurilor la utilitati (energie, apa, canalizare, etc. ) .

10. Asigura executarea lucrarilor de constructii contractate cu clientii, in conformitate cu
PTE, PCC si cu graficele de esalonare .

11.- Urmareste si asigura consemnarea in inregistrari ale calitatii ce reprezanta indicatori de
stadiu (FCC, PV predare-primire fronturi de lucru, PV de receptie calitativa, PV receptie lucrari
care devin ascunse, PV de control, PV de probe, buletine de incercari, etc.) toate datele privind
verificarile, incercarile si inspectiile efectuate la executia lucrarilor/ produselor pe faze
intermediare determinante si in final in vederea acceptarii acestora. Asigura gestionarea
inregistrarilor calitatii conform, prevederilor din procedurile aplicabile .

12. Asigura conditiile necesare accesului la lucrare si la inregistrarile ernise de santier,
pentru desfasurarea activitatilor de control si inspectii/ incercari pe flux si finale, conform PCC
de catre responsabilii AQ, CTC, din cadrul organizatiei sau proiectanti, clienti si alte organe
exteme de control abilitate .

13. Raspunde de indeplinirea prevederilor de control din PCC aprobat pentru fiecare
lucrare si confirma in Fisa de control calitate (FCC) aferenta, efectuarea operatiilor tehnologice
si a verificarilor faza cu faza a lucrarii/ produsului executat.

14. Participa la identificarea si analizarea neconformitatilor constatate in unna controalelor
si inspectiilor efectuate de organele interne sau externe si la stabilirea, impreuna cu responsabilii
CTC, AQ, a cauzelor si a solutiilor propuse pentru solutionarea neconformitatilor .

15. Aplica masurile de restrictie si izolare sau separare a produselor sau zonelor de
neconformitati ale lucrarilor si asigura rezolvarea RNC numai in baza solutionarii realizate de
Directorul tehnic dupa caz cu consultarea proiectantului .

16. Realizeaza interfete cu functiile de decizie din cadrul organizatiei pentru orice
problema legata de desfasurarea si controlul proceselor de executie, care nu poate fi rezolvata la
nivelul santierului .

17. Asigura, conform aprobarii conducerii organizatiei, oprirea executiei lucrarilor/
produselor atunci cind constata aparitia unor conditii care pot influenta negativ calitatea; asigura
indeplinirea actiunilor initiate pentru eliminarea cauzelor care au determinat eventuale
neconformitati in vederea evitarii repetarii acestora, precum si pentru remedierea necesara .

18. Participa la evaluarea competentei personalului din subordine, formuleaza propuneri cu
privire la calificarea si dupa caz instruirea personalului din cadrul santierului si asigura
participarea acestuia la programele de calificare sau instruire aprobate de conducerea societatii,
precum si examinarea/ testarea finala a cursantilor; urmareste si asigura pastrarea inregistrarilor
privind calificarea si instruirea, transmitind copii ale acestor documente la compartimentui
Resurse umane .

19. Asigura redistribuirea resurselor tehnico-materiale, forta de munca la lucrarile/
produsele in curs de realizare, in functie de termenele contractuale, de evolutia fronturilor de
lucru si aiti factori detenriinanti in derularea proceselor de executie .

20. Raspunde de raportarea realizarilor pentru decontarea lunara a productiei executate de
santier, corespunzator stadiilor fizice inregistrate si confinnate de clienti .

21. Urmareste si asigura determinarea corecta si la timp a drepturilor banesti cuvenite
muncitorilor subordonati pentru munca depusa, in corelare cu cantitatile fizice real executate si
cuprinse in situatiile lunare de lucrari.

22. Asigura organizarea rationala a proceselor de productie si a locurilor de munca din
cadrul santierului, precum si aprovizionarea acestora cu materialele necesare si incadrarea cu
fortele de munca aferente.

23. Supravegheaza permanent desfasurarea lucrarilor de executie si raspunde de
respectarea, in intreaga activitate desfasurata de santier a reglementarilor si normelor in vigoare,
precum si a prevederilor documentatiilor tehnice si tehnologice referitoare la protectia muncii,
prevenirea si stingerea incendiilor (PSI) si protejarea mediului ambiant; asigura instruirea in
aceste domenii a personalului subordonat, precum si testarea acestuia cu privire la insusirea
cunostintelor necesare.

24. Intocmeste fisele de protectia muncii pentru toti muncitorii subordonati, efectuind
instructajul obligatoriu lunar precum si la schimbarea locului de munca a fiecarui lucrator.
Introduce la lucru numai muncitori examinati medical si declarati apti sa presteze muncile la care
sunt repartizati .

25. Asigura la locurile de munca, placi cu inscriptii de atentionare, afise, instructiuni
vizibile, dispozitive de avertizare si alte mijioace vizuale sau auditive specifice pentru securitatea
muncii, PSI si protectia mediului . Dispune delimitarea si ingradirea locurilor cu grad ridicat de
periculozitate .

26. Asigura muncitorilor subordonati, scule si dispozitive de lucru corespunzatoare si
echipamente de protectie, precum si antidoturi, dupa caz, in vederea prevenirii accidentarii si a
imbolnavirilor profesionale .

27. Urmareste ca utilajele, masinile si instalatiile folosite in cadrul santierului sa fie
prevazute cu dispozitive de siguranta si protectie, aparatori si dupa caz, cu legaturi la pamint
(pentru cele cu motoare electrice), iar actionarea acestor mijioace sa fie asigurata numai de
muncitori calificati, instruiti si daca este necesar, autorizati corespunzator sarcinilor lor.

28. Asigura imediat oprirea executiei lucrarilor in locurile de munca unde au aparut
pericole iminente si ia masuri pentru eliminarea cauzelor care au condus la situatiile respective .
29. Asigura remedierea urgenta a deficientelor constatate in domeniile securitatii muncii,
PSI si protectiei mediului, consemnate in urma controalelor efectuate de organele interne sau de
catre cele exteme abilitate .

30. Raspunde de respectarea reglementarilor in vigoare, in cazul producerii unui accident
de munca referitoare la acordarea primului ajutor, consultarea victimei de catre medic,
conservarea zonei accidentului, inlaturarea cauzelor si elementelor care constitute pericol in
continuare, precum si a celor cu privire la comunicarea si cercetarea accidentului.

31. Stabileste modul de efectuare a pazei lucrarilor si a mijioacelor tehnico-materiale,
precum si de asigurarea securitatii mijioacelor banesti in cadrul santierului.

32. Completeaza dosarele lucrarilor terminate si in colaborare cu functiile implicate din
societate, asigura pregatirea activitatilor de receptii pentru fiecare lucrare finalizata .

33. Raspunde de rezolvarea completa si la termenele stabilite a tuturor actiunilor corective/
preventive adoptate pentru activitatile desfasurate in cadrul santierului, in urma controalelor,
inspectiilor si auditurilor efectuate de catre CTC, AQ, echipa de audit, precum si de catre clienti
sau alte organe exteme de control autorizate, si la care a participat alaturi de organele interne sau
exteme de inspectie; unnareste si asigura emiterea inregistrarilor/ dovezilor obiective pentru
fundamentarea rezultatelor obtinute .

34. Raspunde la nivelul santierului de pastrarea integritatii patrimoniului societatii;
participa la organizarea si sprijina desfasurarea actiunilor de inventariere a resurselor tehnico-
materiale aflate in zona de activitate a subunitatii si la punctele de lucru .

35. Intocmeste la termenele stabilite, informarile, rapoartele si situatiile cerute de
conducerea societatii, cu privire la activitatile desfasurate si rezultatele obtinute .

36. Indeplineste orice alte atributii si sarcini ce i-au fost repartizate de Directorul general .
Am observat in decursul acestei saptamani de lucru ca in fiecare dimineata dupa efectuarea
pontajului, conducatorul punctului de lucru facea protectia muncii evidentiind punctual pentru
fiecare etapa de lucru si impartirea sarcinilor de lucru catre sefii de formatie ce au de efectuat
lucrari pe parcursul zilei.














REFACEREA ZIDARIEI FATADA ESTICA

In perioada 27 iunie 10 iulie 2014 am asistat la refacerea zidariei fatadei estice.
Aceasta lucrare comporta refacerea zidului, prin inlocuirea elementelor componente
deteriorate. Reparatia se aplica numai la zidaria din caramida arsa, caramida BCA sau piatra.
In vederea repararii zidariei, se sparge mai intai zidul vechi (sau poriunea de zid), folosind
dalta si ciocanul, sau ciocanul rotoprercutor si se inlatura molozul. Apoi se aduc la indemana
caramizile noi si se pregateste mortarul. Se pot folosi si caramizile vechi care sunt intregi sau de
marime convenabila care permite refolosirea lor) si de pe care a fost indepartata tencuiala veche.

Caramizile se aseaza pentru zidurile interioara si fara rezistenta pe latura ingusta ( grosimea
zidului fiind un sfert de caramida), in lungime ( grosimea zidului fiind o jumatate de caramida) ,
in latime ( grosimea zidului fiind o caramida si jumatate sau doua caramizi).
Pentru fixarea caramizilor, in toate lucrarile de zidarie se foloseste mortar, preparat din nisip,
amestecat cu un liant si apa. Ca liant se foloseste var, ciment, ipsos sau argila. Daca se utilizeaza
un singur liant , mortarul este simplu, iar daca se folosesc doi lianti ( var-ciment, ipsos-var ,
ciment-var etc. ), mortarul este mixt. De asemenea, trebuie sa se tina seama ca in functie de
natura lucrarii, elementele constituente se dozeaza in mod diferit, pentru a se obtine mortare mai
fluide sau mai vascoase. Prepararea mortarului se face in felul urmator:

Pentru mortarul pe baza de var, este necesar sa se amestece intr-un vas ( cazan, copaie ,
lighean etc.) o cantitate de pasta de var gras cu apa, pana se obtine un lichid albicios, subtire, in
care se toarna nisip ( o cantitate de trei ori mai mare decat cantitatea de var gras, adica raportul
este 1:4) si se amesteca bine, pana se obtine o pasta cat mai omogena, de consistenta necesara.
Dupa prepararea mortarului se poate incepe constructia zidului, zidirea, sau constructia
poriunii darimate. Aici sunt reperele zidului vechi in care trebie incorporata noua constructie.
Vom arata succint constrctia unui zid nou. Peste fundatia de beton sau peste randul de caramizi
zidit anterior, dupa caz, se asaza un strat de mortar, cu ajutorul mistriei, apoi pe patul de mortar
se asaza fiecare caramida, stropita in prealabil cu apa pentru marirea aderentei, impingand-o prin
lovituri usoare cu un ciocan sau cu manerul mistriei. Asezarea caramizilor se incepe de la un
capat al zidului ( asa cum se vede in figura), pe cateva randuri, dupa care se trece la celalalt capat
al zidului, unde se zidesc de asemenea cateva randuri. Aceste caramizi fixate la capete servesc ca
repere de colt; intre ele se intinde o sfoara 1 care ajuta la pastrarea liniaritatii si a nivelului. Zidul
se verifica cu firul de plumb si cu dreptarul (o bucata de sipca dreapta) 2, sau cu nivela de sm,
asigurandu-se astfel verticalitatea , orizontalitatea si liniaritatea zidului.
Pentru a se obtine fractiuni de caramida ( 3/4, 1/2 si 1/4), aceasta se taie ( se ciopleste) cu
ajutorul ciocanului de zidar. Se traseaza mai intai, cu un varf ascutit , pe cele patru laturi ale
caramizii , linia de ruptura , apoi cu taisul ciocanului de zidarie se cresteaza fetele, aplicand
lovituri usoare ( cum se poate vedea in figura de mai jos). Cand caramida urmeaza a fi taiata la
jumatate, ea se tine in mana astfel ca linia se separare sa fie la mijlocul palmei. Cand se taie in
parti neegale, se tine in mana astfel incat partea mai mare sa fie inspre corpul executantului.
Ciocanul trebuie tinut perpendicular pe suprafata caramizii, altfel ruperea se face dupa o linie
stramba. Desprinderea bucatilor se obtine prin aplicarea unei lovituri bruste cu ciocanul in
dreptul crestaturii, pe fata ingusta a caramizii. prelucrarea fraciunilor de cara mida este uneori
anevoioasa cu ciocanul. O precizie mai buna putem avea cu ajutorul unui flex (daca avem la
indemina sursa de tensiune pentru flex): se traseaza santuri pe locul unde vrem sa rupem
caramida si apoi se procedeaza prin lovire, ca mai sus.

Spatiile dintre caramizi, care sunt umplute cu mortarul, se fac numeroase rosturi. Rosturile
trebuie sa fie cat mai egale (circa 10 mm grosime). Surplusul de mortar care iese printre rosturi
se culege cu mistria si se amesteca cu mortarul folosit in continuare. Caramizile se aseaza astfel
incat rosturile verticale sa nu fie una sub alta (sa fie decalate) pentru a nu periclita rezistenta
zidului.



TURNAREA CENTURII DIN BETON ARMAT
In perioada 4 13 iulie am asistat la realizarea centurilor din beton armat pe peretii
exteriori la nivelul mansardei.

Reguli de constructie
Legea 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii (cu modificarile ulterioare)
Legea 10/1995 privind calitatea in constructii (cu modificari ulterioare).
Acestea urmaresc proiectarea corecta (din punct de vedere antiseismic, functional si
economic), evitarea riscurilor aparitiei incendiilor, executia conform documentatiei
avizate, protectia muncii pe perioada executiei in exploatare, receptia preliminara si
receptia finala, urmarirea in timp a comportarii constructiei (acolo unde este cazul), toate
subsumate unui tel, acela al sigurantei in exploatare a constructiei.
Cofrarea s-a realizat cu verificarea atenta a orizontalitatii, stabilitatii, etanseitatii si
posibilitatii realizarii legaturilor cu barele de legatura din elementele verticale.



Armarea centurii s-a facut conform prevederilor din proiect (tipul armaturii, numar
bare, pozitie, asigurarea acoperirii cu beton). Se leaga toate incrucisarile barelor armaturii cu
colturile etrierilor.




Betonarea centurii s-a facut in straturi orizontale cu grosimea de 3050cm. S-a turnat
intr-o singura fasie (30 cm).
Compactarea este obligatorie si s-a facut prin vibrare manuala batai de ciocan in cofraj.
Pentru asigurarea conditiilor favorabile de intarire si prevenirea aparitiei fisurilor, se va
asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare prin acoperirea cu materiale de
protectie, stropirea periodica cu apa.


Cofrajele laterale s-au indeparta dupa 1-3 zile. Decofrarea s-a facut cu grija pentru a evita
deteriorarea elementelor decofrate. Imediat dupa decofrare si apoi la intervale regulate, s-a
inspectat suprafata elementelor decofrate pentru a inregistra eventualele deteriorari/defecte si s-
au luat masurile necesare de remediere.




DECOPERTARE ACOPERIS
In perioada 10 18 iulie 2014 am asistat la decopertarea acoperisului Tronsonului 1.
Reabilitarea cldirilor istorice se deosebete de proiectarea i construcia unei cldiri noi.
Pentru o reabilitare corect din punct de vedere tehnologic i estetic este necesar cunoaterea
aprofundat a modului de construcie originar i a materialelor necesare n reabilitarea cldirilor
istorice.




Reabilitarea arpantelor istorice reprezint o sarcin complex. n acest caz trebuie mbinate
diverse interese, pentru ca n final s se obin un rezultat durabil. Chiar mai mult dect n cazul
construciilor noi, toi cei cointeresai, de la proprietar, la proiectant, la specialiti, autoriti,
firme executante pn la cel mai simplu muncitor necalificat trebuie implicai ntr-un proces,
care n primul rnd trebuie s serveasc n mod prioritar unui scop precis: Conservarea
construciei n formele ei cele mai diverse.
Astfel proiectarea msurilor de reabilitare reprezint un pas important ntre starea gsit la
faa locului i starea, care trebuie obinut dup reabilitare.
n mod necesar trebuie studiat amnunit cldirea, pentru a nelege starea de fapt i pentru a
o putea descrie. De asemenea este important stabilirea i formularea unor eluri foarte precise,
pentru ca lucrrile de reabilitare s poat fi executate economicos i cu o orientare precis spre
aceste eluri.
nti are loc o inspectare amnunit inclusiv o analiz a degradrilor pentru ntocmirea
releveului i nsemnarea degradrilor. Urmeaz stabilirea i alegerea msurilor adecvate ca i
concept de lucru. Pe baza acestora se realizeaz o descriere a aciunilor, n care sunt listate
msurile n funcie de poziia lor.
Lucrrile vor fi supervizate, pentru ca, la nevoie, s se poat interveni. O cldire reunete n
sine ideile i experienele constructive, materialele utilizate, urmele unor lucrri anterioare, n
funcie de vechime, urme ale istoriei oraului i nu n ultimul rnd modelarea artistic, ca
expresie a culturii.
Dac, n cazul nostru, trebuie reparat spre conservare arpanta istoric, atunci trebuie
conservate i protejate ct mai multe dintre aceste aspecte individuale, pentru a-i pstra
nsemntatea iniial.O construcie nou cu aspect istoric nu poate reprezenta scopul i nici nu l
satisface.

ntocmirea releveului reprezint baza pentru stabilirea msurilor ulterioare. El nu este
altceva dect o culegere de informaii ct mai obiective, care sunt importante pentru cldire i
astfel pentru paii de lucru ulteriori. Dac se procedeaz sistematic, atunci de la bun nceput se
creeaz o structur de baz, care se regsete n modelarea pailor de lucru ce trebuiesc stabilii,
n enumerarea aciunilor, la execuia msurilor i n documentaia final. De asemenea o
procedur standardizat aduce cu sine rezultate, ce pot fi comparate ntre ele.
La ntocmirea releveului s-au avut n vedere urmtoarele puncte:
- Cum este ncadrat cldirea din punct de vedere al perioadei de construcie, ce stil
arhitectonic se regsete, exist datri pe buiandrugul porii sau n alte locuri
asemntoare, ce ne spun sursele istorice despre perioada de construcie.
- Ce date rezult din cercetrile de pn acum, exist deja publicaii, expertize privind
degradrile, exist documentaiile unor msuri anterioare.
- Ce form exterioar are acoperiul, este un acoperi n patru ape, exist 11 lucarne, pe
tronsonul 1.
Releveul ce urmeaz a fi ntocmit conine n principal msurtorile exterioare, o stabilire a
profilului acoperiului, poziia grinzilor planeului de acoperi i poziia cpriorilor plus
seciunile lemnelor i distanele dintre cpriori.
n profil sunt coninute dimensiunile de baz, nlimile coamelor, poziiile grinzilor
transversale de centur sau a penelor, nclinaia acoperiului i ipcile existente. Profilele
crestelor i ale doliilor sunt reprezentate separat.
La degradrile, pe care le gsim la faa locului, s-a facut o sortare n funcie de cauz.
Suprasolicitare:
Prin lucrri de reconstrucie au fost pricinuite modificri ale sarcinii. Exist o suprasolicitare
datorat utilizrii neconforme cu destinaia, sunt suprasolicitate
anumite noduri datorit unor degradri. Incrcrile mari de zpad, au dus pe suprafeele de
acoperi plane sau pe doliile orizontale la degradri. Nu fost depozitat moloz.
Exist degradri datorate unei deficiente ntreineri a cldirii. Persist umiditatea datorit apei
infiltrate din precipitaii. Evacuarea apei de pe nvelitoare este deficient (jgheaburi, tubulaturi,
burlane de scurgere).
Exist posibilitatea, ca anumii cpriori din vecintatea calcanelor sau a courilor s fie
afectai din cauza apei din precipitaii infiltrat. ipcile, care se afl n zone cu nclinaie a
acoperiului considerabil mai mic sunt intacte. Se presupun degradri la punctele de baz ale
acoperiului cu cpriori.

nlturarea cauzelor umezelii
Este necesar s nnoirea ntreagii nvelitori a acoperiului respectnd regulile de specialitate,
deoarece substana acesteia este foarte proast. Dac zidria este umed, aceasta se va usca.
Conductele neetane vor fi nlocuite. Aerisirile conductelor de evacuare vor fi trase pn
deasupra nvelitorii acoperiului i nu se vor sfri n pod.
Independent de aceasta, n pod trebuie dispuse goluri de ventilare ndeajuns dimensionate,
pentru ca umiditatea provenit din infiltrarea zpezii sau dup furtuni mai puternice s poat fi
evacuat.
Acolo, unde au fost presupuse la inspecie degradri, trebuie planificat pentru perioada
lucrrilor o decopertare ce va fi propus n cazul obiectelor de o importan deosebit ca pas de
lucru separat. Avantajul costurilor n cazul executrii acesteia n cadrul lucrrilor se bazeaz pe
posibilitatea utilizrii schelelor i a altor elemente de infrastructur ale antierului amenajat.
Deciziile legate de msurile necesare sunt luate n timpul lucrrilor la arpant. Podul va fi
complet eliberat i curat. Jgheaburile i streinile nfundate vor fi ndeprtate, n zona strainei
va fi ndeprtat nvelitoarea aproximativ pn la nlimea ruperii de unghi a arpantei, deci pe
lungimea ipcilor. Este necesar o izolare provizorie cu folie ctre schel, mpotriva apei din
precipitaii.
De pe muchii i coame va fi ndeprtat nvelitoarea, precum i in zonele de pe doliile din
tabl i de pe cele orizontale vor fi descoperite i izolate provizoriu cu folie adecvat mpotriva
precipitaiilor.
La aceste lucrri, proiectantul responsabil a fost prezent i a decis cum se procedeaz n
continuare, de exemplu care este volumul lucrrilor de decopertare.


Deviz

Centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv

1. Amenajarea terenului
2. Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala
3. Studii de teren
4. Proiectare
5. Investii de baza (Tronson 1,2,3)
6. Organizare de santier
Total valoare (inclusiv TVA) : 3651,627 lei

Centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrari, pe obiecte : Tronson 1
Obiectiv : Reabilitare Institut Gastroenterologie








Obiectiv : Reabilitare Institut Gastroent
Obiectiv : Tronson 1
Deviz oferta Sarpanta/Mansarda, Invelitoare











Obiectivul Reabilitare Institut Gastroent
Obiectiv Tronson 1
Lista cu cantitatile de lucrari
Deviz oferta : Infrastructura (Radier Cota -3.75)








Vizarea caietului de practica de catre conducatorul punctului de lucru:









Data: Conducator punct de lucru:
19.07.2014 Ing. Petru BALINT
Semnatura.......................................