MINI5TERUL EDUCATIEI 51 CERCETARII

, ,
Silviu Negut Mihai Ielenicz Dan Balteanu
Marius-Cristian Neacsu Alexandru Barbulescu
,
Geografie
Manual
pentru
clasa a XI-a
::nHUMANITAS
::1J EDuCATIONAL
Manualul afost aprobat prin Ordinul ministrului Educatiei si Cercetarii nr. 4446 din 19iunie 2006, inurma
evaluarii ealitative organizate deConsiliul National pentru Evaluarea si Difuzarea Manualelor si esterealizat
in eonformitate eu programa analitica aprobata prin Ordinul nr. 3252 din 13februarie 2006 al ministrului
Educatiei si Cercetarii.
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale
NEGUf, SILVIU
Geografie: manual pentru c1asaaXI-aISilviu Negu], Mihai Ielenicz, Dan Balteanu, ...
-Bucuresti: Humanitas Educational, 2006
ISBN (10) 973-689-081-3; ISBN (13) 978-973-689-081-9
1.Negut, Silviu
II. Ielenicz, Mihai
III. Balteanu, Dan
913(100)(075.33)
Referenti: Prof. univ. dr. FLORINA GRECU
Prof. gr. I MARIA VULPESCU
Redactor: CATALIN STRAT
Coperta colectiei: DINU DUMBR.AVICIAN
Machetare 17i design: WALTER WEIDLE
Paginare: NICOLAE VASILESCU
HUMANITAS EDUCATIONAL, Bucuresti, 2006
Piata Presei Libere 1, sector 1, 013701, Bucuresti
Telefon: 021316 1719 Fax: 021316 1721
e-mail: educ@humanitas.ro
www.hed.ro
Tiparit la Infopress S.A., 2006
ISBN (10) 973-689-081-3; ISBN (13) 978-973-689-081-9
unie2006,inurma
elorsi esterealizat
006al ministrului
Mediul
incon jurator
ASPECTE GENERALE
.-A
IGeografia este 0stiinta complexa care are ca obiect de studiu mediul
geografic, pecare11cerceteaza din punctul devedere al alcatuirii, struc-
turii, genezei, evolutiei, functionarii si organizarii ierarhice (lanivel
local, regional, zonal, globalLJ
MEDIUL GEOGRAFIC
f1Vlediul geografic reprezinta un macrosistem alcatuit din relief, apa,
aer, sol, vietuitoare, inclusiv omul cu activitatile salebltre care s-au
statornicit relatii multiple denatura spatiala, temporata, cauzala, evo-
lu~ si care se ofera observatiei prin peisaje.
\In limitele sale se produc procese fizice, chimice, mecanice, bio-
tice, antropic~tc. care dau nastere, pe de 0parte, laforme, structuri
specifice componentilor (tipuri de relief, soluri, formatiuni vegetale,
ecosisteme, asezari si diferite constructii antropice etc.), iar pe dealta
parte, lacomplexe naturale ~iAantropiceindividualizate peteritorii mai
mult sau mai putin extinse. In acest sens sepoate vorbi mai intai de
un mediu geografie global, lascara intregii planete, care alcatuieste un
invelis specific(invelisgeografic) cubazainlitosfera, ladiferiteadancimi
(unde exista si energii generatoare de relief), si cu partea superioara
instratosfera, lanivelul stratului deozon.In cadrul sau sesepara medii
geografice cu intindere diferita.
GEOGRAFIE FIZlcA f-I---r 1----1-1 GEOGRAFIE UMANA
osituatie aparte prezinta, incadrul mediului geografic global, medi-
ilelanivelul componentelor, careseierarhizeaza dupa gradul decom-
plexitate al relatiilor dintre elementele lor.Deexemplu, sunt: medii acva-
tice-oceanice si marine (pe verticala au medii pelagice, abisale), medii
pecontinente (lacustre, fluviale, mlastinoase etc.);saumedii cudezvoltari
zonale, regionale, locale etc. (medii biotice, edafice, antropice etc.).
Fiecaredintre acestemedii include un anumit ansamblu derelatii cu
elementele din mediile cu care intra in contact. De exemplu, mediul
acvatic litoral reflecta 0structura complexa, incareseimplica, inafara
Individualizarea stratului de
ozon, inurma cucircaunmiliard
de ani, a facut posibila aparitia
vietii (mai intai inapa si, apoi, pe
uscat), si prin aceastadezvoltarea
solurilor; inultimele 2,5milioane
deani aaparut omul si, ulterior,
societatea umaria.
4 MEDIUL INCONJ URA.TOR
Mediul edafic al cemoziomurilor
dinBaraganimplicalegaturi intre
procesele pedogenetice, aerul si
apa din spatiile goaledintre gra-
nule, influenta vietuitoarelor din
sol, dar si interventia cultivato-
rului prin araturi, administrare de
ingrasaminte si substantechimice
contra daunatorilor etc.
Un oras constituie un mediu
aparte (mediuantropic), organizat
dupa un plan, in concordanta cu
anumite cerinte economice,
sociale, culturale etc., ceeacecon-
ducelaindividualizarea incadrul
lui aunor zonefunctionale speci-
fice.Dar realizareaacestoraseface
prin contact cu celelalte compo-
nente de mediu (apa, aer, sol,
vietuitoare, relief), de unde
rezulta influente intr-o masura
mai mare sau mai mica.
Europoort, avanport al
Rotterdamului
Rapor t ul di nt r e medi ul geogr af i c ~i medi ul i nconj ur At or
celor marine propriu-zise, si legaturi cuplatforma continentala, apor-
tul fluviatil (inapa si aluviuni), gradul depenetrare aluminii, dinam-
ica apei impusa de curenti, vant, atractia gravitationala aLunii si a
Soarelui, activitatile economice cu specific portuar, turistic, extractiv
(extractia petrolului, gazelor etc.).
Pana cand omul ainceput saseafirme peplan social, seputeavorbi
de concordanta intre sfera notiunii demediu geografic ~iaceeademediu
terestru natural. Acesta din urma implica primele cinci componente
nu~ite mai sus, cu tot ansamblullor de legaturi.
Inultimele milenii, dezvoltarea societatii umane aimpus relatii noi
(sociale, economice, culturale) in sistemul mediului geografic, dar si
legaturi intre acestea si elementele mediului natural caruia i-ainflu-
entat evolutia, determinand schimbari mai mari sau mai mici, ceea
ce agenerat in final mediul antropic. Ca urmare, mediile naturale, in
adevaratul sens al cuvantului, au ramas tot mai restranse caareal, ast-
fel incat, in prezent, doar suprafetele acoperite de marii ghetari con-
tinentali, etajele alpine din muntii foarte inalti, interiorul deserturilor,
padurile virgine ecuatoriale sau temperate (taigaua), mediul abisal
al Oceanului Planetar etc. mai pot fi considerate regiuni naturale incare
amprenta umaria esterestransa. Inschimb.In regiunile temperate, sub-
polare, mediteraneene, tropical-umede, infasiilelitorale, mediul natural
afost putemic modificat de societatea umaria. Vegetatia spontana a
fost inlocuita cu diverse culturi, s-au realizat asezari, de la sat la
metropola, s-au impus areale de extractii de minereuri, combustibili,
materiale de constructie, s-au dezvoltat cai de comunicatie etc. Ca
urmare, in aceste regiuni, care reunesc si concentrarile celemai mari
de populatie, asezari si activitati economice, au aparut si s-au ampli-
ficat tipuri de medii: antropizate si antropice.
Mediile antropizate se refera laspatii naturale care sufera unele mo-
dificari in urma dezvoltarii de asezari mici, cu un numar redus de
locuitori si cuactivitati economice limitate. Structura mediului natural
sepastreaza inmare masura, omul si activitatile salefiind doar incor-
porate. Seconstituie, in fapt, 0imbinare intre natural si antropic, in
care raportul sementine in favoarea celui dintai (de exemplu, satele
din munti, dealuri inalte si podisuri) sau din deltele fluviilor, culoarele
de vale cu zavoaie si balti etc.
MEDIILE ANTROPICE
Mediile antropice reprezinta un stadiu avansat al implicarii omu-
lui in modificarea mediului natural; rezulta sisteme noi, in care se
impun constructiile administrative, economice, culturale, locuintele,
reteaua de strazi asfaltate si pietruite, diversele instalatii: vegetatia
spontana este in ceamai mare masura inlaturata, iar in spatiile verzi
domina speciile de arbori, arbusti si alte plante, multe dintre elecu
flori. Asadar, un mediu schimbat in raport cu necesitatile societatii,
incareseinclud, curanguri diferite, mediul urban, mediul rural, medii
de culturi agricole, medii industriale etc.
, Mediul inconiurdior seregasesteinsferanotiunii demediu natural trans-
format deom, foartemult utilizatainultimele decenii (nunumai decatre
geografi, dar si de alti specialisti). Are sens de epatiu geografic in care, in
sistemul celor ~ase componente, omul este componenta princip~lg, elementele
naturale intrepdtrunzdndu-se cu cele construite ~i modificate de ~ literatura
straina (engleza, franceza), sinonimul acestui termen esteenvironement,
cusemnificatia deregiune in careexistaun ansamblu deconditii fizice,
chimice, biologice careasigura viata unei "populatu".
continentala,apor-
alurninii,dinam-
ionala aLunii si a
, turistic,extractiv
ial,seputea vorbi
si aceeademediu
cincicomponente
aimpusrelatii noi
.geografic, dar si
al caruiai-ainflu-
aumai mici, ceea
ediilenaturale, in
transecaareal, ast-
marii ghetari con-
rioruldeserturilor,
ua),mediul abisal
.naturaleincare
.etemperate, sub-
ale,mediul natural
etatiaspontana a
ezari, de la sat la
euri,combustibili,
municatieetc. Ca
rilecelemai mari
arutsi s-auampli-
suferaunelemo-
numar redus de
amediului natural
efunddoar incor-
al si antropic, in
eexemplu, satele
fluviilor,culoarele
al implicarii omu-
enoi, in care se
turale,locuintele,
talatii: vegetatia
arinspatiileverzi
ultedintre ele cu
esitatilesocietatii,
ediul rural, medii
ediunatural trans-
(nunurnaidecatre
geografictn care, in
'ncip~li' elementele
te de~ literatura
esteenvironement,
deconditii fizice,
MEDIUL INCONJ URATOR 5
Uniigeografi, plecand delaideea
ea, in prezent, pe Glob nu mai
exista regiuni in care prezenta
omului sanu fiesimtita, conside-
ramediul inconjurator echivalent
cu mediul geografic si, de aici,
concluzia ca acesta reprezinta
.obiectul destudiu al geografiei".
Intrecele doua notiuni, desi ele
par apropiate, exista insa deose-
biri.
Frecvent,componentele mediului
geografic sunt separate in trei
grupari: abiotice (primele patru
componente),sauelementeleftzice
neinsufletite, biotice (vietuitoarele,
Inafara omului), respectiv antro-
pice (elemente rezultate din acti-
vitatea omului). Uneori exista si
diferentiereainprimare (celeabio-
tice), derivate (vietuitoarele),
rezultateprin evolutia celor fizice,
~iantropice.
Alpii neozeelandezi, peisaj ne-
modificat de catre oameni
Peisaj desertic
Mediul inconjurator, spatial, caalcatuire, structura si functionali-
tate, este 0parte amediului geografic, este campul deactiune al unei
ramuri distincte: Geografta mediului.
-
j FACTORII GEOECOLOGICI. ASPECTE GENERALE
Mediul geografic este alcatuit din sasecomponente (relieful, apa,
aerul, solul, vietuitoarele, omul si rezultatele activitatii sale). ,
Datorita multiplicarii relatiilor dintre componente (diferite de la
un loc laaltul al Terrei), s-aajuns laindividualizarea demedii zonale,
regionale, din care au derivat cele care au dobandit apelativul de
,,~u inconjuriltqr'i: Elese reflecta in tipuri de peisaje.
h ) omponenta ;:Jief. Reliefnl este supor!!!l natural C!lmediului
in jurator ~i are importanta pentru acesta prin:
~ a l u tni care au un IO avonzan s u; cele joase permit dez-
voftarea a~ezarilor si a exploatarii agricole, spre deosebire de cele
inalte:
antele mici, larg desfasurate, favorizante fata de celemari;
.,... fragmenta ea terenurilor, din cauza careia, cucat estemai ridicata,
cu a a potenp.alul pentru locuire este mai restrans:
expunerea diferiia a suprafetelor de teren la incidenta radiatiei
solare, care creeaza potentiale energetice deosebite;
Jipul formelor majore de relief - campiile asigura conditii pentru
dezvoltarea asezarilor si aunor activitati diversificate; potentialul de
habitat scade mult spre regiunile montane, reducandu-se inmasivele
inalte si disparand, practic, in etajul alpin;
formele secundare de relief, care diversifies habitatul; astfel, culoa-
rele de vai cu terase, depresiunile, fasiile litorale joase sunt spatii
optime pentru locuire in asezari mari, compacte, si pentru un mod
deviata variat, pe cand in chei, defilee, canioane, pe tarmurile inalte,
stancoase, habitatul lipseste sau este extrem de redus;
.,.... alcdiuirea petrograficd a reliefului ;;i conjinutul in resurse de subsol,
care impun un grad divers de favorabilitate activitatilor economice;
astfel, in regiunile montane si deluroase, prezenta resurselor minerale
si de combustibili afacilitat concentrari depopulatie, dezvoltarea de
asezari, dar si cresterea suprafetelor cu terenuri degradate; diverse-
Ietipuri deroci constituie materiale folosite de ompentru constructii,
dar si pentru creatii artistice;
p'rocesel~e ve~t ;;i de albie, care, in majoritatea situatiilor
(alunecari de teren, torente, siroiri, revarsari etc.), provoaca degradari
(El
n si restrictioneaza activitatile omului.
) omp.,onprta aer. Constituie.invelisul supenor al mediului incon-
j v or, cu rol vital pentru omprin faptul.ca:
~. poteniialul energetic al mediului esteasigurat predominant deradi-
atia solara pe care suprafata terestra 0 primeste diferentiat (de la
180-200 kcal/ em- / an in zona calda lasub 80kcal/ em?/ an in zonele
reci), datorita formei Pamantului si filtrarii prin atmosfera; conduce
la deosebiri zonale de climat, soluri, habitat etc.;
regimul termic este un indicator al posibilitatilor deviata si locuire
reflectat de temperaturile lunare, dar mai ales prin numarul de zile
si valorile temperaturilor carecreeaza disconfort, obliga lamasuri spe-
ciale pentru a se asigura locuirea (de exemplu, in regiunile polare,
6 MEDIUL tNCONJ uRATOR
Medii latitudina
Barajul lacului de acumulare
Vidraru, peArges
Latitudine; scara
proportional a cu supratata
%din supratata
Parnantului
o Tropicul Racului 2330' ->:"
10r-----~----------------_r
o o E~YI DQ~ _
--170
5,00
--234-
12,28
7,55
12,45
17,36
12,45
7,55
12,28
-2.
5,00
----170
Subantarctic
Antarctic
Polar
Polar
Arctic
Subarctic
Temperat
Subtropical
Tropical
Ecuatorial
101~- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~- _
Tropicul Capricornului 2330'
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Tropical
Subtropical
Temperat
SISTEMUL GEOGRAFIC AL ZONELOR DE LATITUDINE
alpinefoarteinalte, desert etc.),IJ ifavorizeazaextindereadesertificarii
aarealelor cusecetefrecvente etc.;
re 'mul reci itatiilor impune gradul de umezeala a solurilor
scurgerea raurilor, alimentarea panzelor de apa IJ i,de aici, conditi
diferite deviata IJ ide folosire aterenurilor (ploilefoarte rareau ca
racter restrictiv pentru desfasurarea normala avietii, spredeosebin
decelecareasigura 0cantitate deapa mai mare, repartizata intoatr
lunileanului); importanta estecunoastereafrecventei diferitelortipur
deprecipitatii, mai ales aploilor torentiale (produc adesea inundati
IJ ieroziuni puternice), aninsorilor abundente (asigura un strat gro~
dezapada) etc.;
t- regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice poateavearo
stirn ativ roua, ceata, brizele in regiunile secetoase sau in semi
deserturi, unde exista 0 crestere aumiditatii din aer IJ ilasuprafats
solului, favorizand 0 oarecare vegetatie) sau .restrictiv (tomadele
~
-1na, viscolul, poleiul si chiciura etc.).
.) omponenta api1. Esteinvelisul cuextindere marelacontactu
erul si relieful, fiindvital pentru vietuitoare, omIJ iactivitatilesale
deunde necesitatea deacunoaste:
regimul scurgerii rdurilor, indeosebi aintervalelor detirnpincan
debitelemarl produc revarsari IJ iinundatii, sau, invers, incaredebite
Iemici determina fenomenul desecareaalbiilor; infunctiedeaces
tea seajunge la stabilirea modului de utilizare aterenurilor vecine
cualbiileraurilor, lacalculareapotentialului hidroenergetic IJ iaposibi
litatilor reale de valorificare a acestuia, la aplicarea masurilor de
indiguire pentru a feri localitatile de inundatii, la stabilirea pro
gramelor deefectuareairigatiilor IJ i,indeosebi, autilizarii apei inali-
mentatie IJ iin activitatile economice;
rafala Medii latitudinale
lui
Polar
Arctic
Subarctic
8 Temperat
Subtropical
Tropical
Ecuatorial
Tropical
Subtropical
Temperat
Subantarctic
Antarctic
Polar
E
ereadesertificarii,
ezealaa solurilor,
i, deaici, conditii
foarterareau c~-
tii,spredeosebire
partizataintoate
ei diferitelortipuri
cadeseainundatii
guraunstrat gros
gice poateavearol
oasesau in semi-
er si lasuprafata
trictiv (tomadele,
marelacontactul
si activitatilesale,
ordetimpin care
ers,incaredebite-
functiede aces-
terenurilor vecine
ergeticsi aposibi-
reamasurilor de
lastabilirea pro-
.. amapei in ali-
MEDIUL INcoNJ uRAToR 7
Rotterdam, eel mai mare port al lumii
1 "- lacurile, care reprezinta resurse pentru asezari, navigatie, ali-
mentarea cu apa alocalitatilor si ainstalatiilor industriale si agricole;
J/A pimzelede a a subierana, intrucat apa izvoarelor este utilizata di-
ferentia apa pentru consumul populatiei, apa minerala si termala
pentru tratament balnear); 0parte din apele subterane estenepotabila
si doar 0parte restransa este folosita in industrie;
.,.. marile ~i oceanele, care, prin dimensiune si desfasurare, asigura:
mean diferentiate deviata pentru un numar mare deorganisme, multe
cuvaloare economica pentru om(pestii, algele, unele marnifere etc.);
resurse minerale si combustibili, acumulate in structurile reliefului
din regiunile de platforma: potential energetic putin folosit, creat de
valuri, curenti, maree; efecte de natura termica asupra regiunilor
litorale, induse de curentii oceanici, fie ei calzi ori reci; cai de navi-
gape diverse concentrate inregiunile curesurse ~imaTi ~ezari urbane.
OXIGEN
LIBER
ATMOSFERA
I
O
2
- +o m. - - - - - ~- 4~~~~~~~~1- ~t 1_ , ~~- - ~
Oxidliri
biologice
USCAT
Cirbune
Petrol
Gaze
Acumulliri de carburi
~i hidrocarburi
Relatll intre componentele sistemulul exprimate in clrcuitul unul element (Oxigenul)
-hd) Componenta bioticd. Sedesfasoara, mai ales, lanivelul superi-
or al m r' or si oceanelor (frecvent pana la 200 m adancime), pe
suprafata uscatului, dar si lapartea superioara ascoartei si baza atmos-
ferei. Importanta rezida din faptul ca:
8 MEDIUL l'NCONJ uRATOR
Pe uscat, ca medii cu pelsaJ e
aparte, sunt padurile, savanele,
pajistilesi deserturile: planteleau
suferit adaptari mai ales la
conditiiledeuscaciune(xerofite in
regiunile secetoase, higrofite, in
celecuexcesdeumiditate, hidro-
fite - cele care traiesc in apa,
tropofite - cu specific evolutiv
deosebit pe sezoane); animalele,
desi dispun demobilitate,depind
de anumite medii care le ofera
hrana si adapost, dar si de anu-
mite limite de temperatura si
umezeala, carereclamaanumite
adaptari etc.
Omul, prin activitati orientate in
directia realizarii unor scopuri
imediate, a devenit, direct sau
indirect, un factor activinmodi-
ficarea elementelor mediului in
care traieste. A creat forme de
relief(halde,diguri, canale,taluze,
ramblee, cariere etc.), a nivelat
ondularile reliefului, prin
sectionarea versantilor si prin
constructia unor cai de comuni-
capesi transport, acrescut riscul
producerii dealunecari, surpari,
torenti, oga~eetc.,prindesecari si
nivelari, a schimbat complet
mediul terenurilor mlastinoase
etc. Dezvoltarea marilor centre
urbane a impus un topoclimat
specific, iar creareaplatformelor
industrialeaconduslaconturarea
unor arealedepoluare aaerului,
asolului.
Activitatepastorala
1 ' - reprezinta l!rincipalul rezervor de hranii pentru om; seextrag mate-
rialele de constructie si 0 parte din cele folosite drept combustibil;
padurile sunt un loc de protectie, recreere si turism;
~ oegetaiia are un rol esential in oxigenarea atmosferei, in fixarea
carbonului si inrealizarea materiei organice, inmentinerea unei anu-
mite stari de umiditate aaerului;
valorificarea animalelor ?i a plantelor aimpus diverse activitati (vana-
toare, pescUl, cu turi agricole) si producerea de alimente, textile,
pielarie, incaltaminte, blanuri etc.; I
- disiribuiia plantelor si a animalelor, impusa de conditiile climatice
si coritinutul in saruri din apa etc., este diferita in alcatuirea si struc-
tura unitatilor de mediu, reflectandu-se in peisaje, dar si in specifi-
cul activitatilor umane.
"t ) Componenta eda 'cii (numita si pedosfera) . Solurile au un caracter
discon uu, un egate deregiunite eusca unde materia organica
s-aputut acumula in depozitele de pe pante.Tn functie de cantitatea
de humus acumulat, ele prezinta 0 anumita fertilitate de care
depinde productia debiomasa agricola si silvica, inceamai mareparte
utila omului. Constituie factorul natural in care se manifesta influ-
ente dinspre toate celelalte componente alemediului.
t> Componenta an . v Dezvoltarea societatii omenesti a
impus, treptat, sistemul antropic lacontactul celor cinci geosfere, dar,
in cea mai mare parte pe uscat.
Omul este creatorul unui mediu specific, prin imbinarea, sau, ill
unele cazuri, inlaturarea unor elemente ale componentelor mediului
natural. In acest mediu, importante sunt: asezarile umane, cu carac-
teristici ill concordanta cu conditiile pe care le ofera cadrul natural
(spatiu, caracteristicile reliefului, climatul vitreg sau favorabil etc.), cu
specificul etapei istorice de dezvoltare a societatii (de lasatul de co-
libe laorase-cetati si, azi, lametropole). Sedisting asezdri rurale (sate
cumarime si format variat: risipit, rasfirat, linear, compact etc.),ill care
presiunea exercitata de omasupra mediului natural prin activitatile
decrestere aanimalelor, diverse culturi etc. esteredusa: asezdri urbane,
de la erase mici (cu un numar redus de locuitori si activitati econo-
mice limitate), insotite de unele schimbari in structura mediului na-
tural, la marile centre urbane, ceconcentreaza milioane de locuitori
multiple forme de activitate si constructii pe suprafete intinse, ill care
multe dintre elementele mediului natural au fost complet schimbate
Agricultura, practicata in forme multiple, in functie de conditiik
climatice, dar mai ales in functie de nivelul de dezvoltare economi
co-social, are consecinte in modificarea mediului natural. Inultimek
secole s-au impus:
- agricultura extensivif, care asolicitat defrisari masive, destelenire.
stepei si asilvostepei, introducerea de culturi, indeosebi cerealiere;
- agricultura intensivif determinata denecesitatea cresterii productie
agricole (accentul sepune pe mecanizare, chimizare, irigatii, lucrar
de desalinizare, desecare, introducerea de soiuri noi etc.).
Situatii similare intalnim si in cresterea animalelor. Exista regiun
pe Glob in care se practica pifstoritul nomad si de iranshumanii
conditionate de resurse de hrana limitate, impuse de conditiile cli
matice. In schimb, cresierea intensivif, practicata in statele dezvoltat
economic, presupune ferme modeme, in care seasigura hrana abur
denta, rase deanimale selectionate pentru came si lapte (produse mu
solicitate pe piata oraselor si in industria alimentara),
I
n
I
om ; seextrag mate-
drept combustibil;
m' ,
osferei,In fixarea
entinerea unei anu-
erseactivitaji (vana-
ealimente, textile,
conditiileclimatice
alcatuirea si struc-
'e, dar si Inspecifi-
urileauuncaracter
emateriaorganica
ctiedecantitatea
fertilitate de care
ceamai mareparte
semanifesta influ-
ului.
ietatii omenesti a
cincigeosfere, dar,
imbinarea, sau, In
nentelormediului
.
eumane, cucarac-
feracadrul natural
ufavorabiletc.), cu
(delasatul de co-
a?ezari rurale (sate
mpactetc.),Incare
al prinactivitatile
usa:a?ezari urbane,
si activitati econo-
cturamediului na-
.oanedelocuitori,
eteintinse,Incare
ompletschimbate.
ctiedeconditiile
zvoltareeconomi-
atural.In ultimele
asive,destelenirea
eosebicerealiere;
cresterii productiei
re,irigatii, lucrari
oi etc.).
lor.Existaregiuni
de transhumania,
deconditiile cli-
stateledezvoltate
igurahrana abun-
pte(produse mult
ra).
MEDlUL INCONJ URATOR 9
Satde tipcuib in insula Creta
Diversele ramuri industriale au impus, Inultimele doua secole, mo-
dificari insemnate In mediu, atat datorita excavatiilor create prin
exploatarea zacamintelor minerale si aprelucrarii lor, prin extractia
petrolului (campuri de sonde sau platforme marine), prin realizarea
de baraje si lacuri hidroenergetice, prin crearea de platforme indus-
triale, diguri, bazine portuare etc., cat si prin introducerea Inmediu
aunui voluminsemnat denoxe, deseuri lichide si solide sau constructii
abandonate dupa pierderea importantei economice.
Celemai insemnate transformari pe arealele existente s-au realizat
Inregiunile decampie (inlaturarea aproape completa avegetatiei spon-
tane, introducerea speciilor decultura, diverse lucrari deimbunatatiri
funciare, vanatul abuziv, braconajul si pescuitul intensiv, careau dus
Ila diminuarea numarului de animale) sau Inregiunile litorale.
RELATII INTRE COMPONENTELE MEDIULUI
INCONJURA.TOR
TIPURI DE RELATII
Exista relatii cares-au dezvoltat lanivelul fiecarui factor demediu,
dar si la nivelul intregului sistem de mediu. Cele cu rol conducator
imprima trasaturile acestuia si sereflecta Inpeisaj.
Relaiiile spatiale pun Inevidenta legaturi peteritorii cusuprafete
variabile. Astfel, mediile desertice cuprind regiuni mari din Africa,
Australia, Asia etc., Incareintregul sistemderelatii dintre elementele
de mediu este subordonat celor denatura climatica. Aici, oazele con-
stituie spatii reduse Incare seimpun relatii determinate de prezenta
unor izvoare sau aunei panze de apa aflate laadancime mica.
Un sat cu desfasurare lineara, delanoi, sau unul de tip "cuib", din
tinuturile mediteraneene, constituie medii antropizate acarer forma
este conditionata decaracteristicile spatiului limitat, unde sedezvolta
toate le aturile-di torii de mediu.
tiile temporaie reI va schimbari ale factorilor de mediu sau
alemediului Inm , Inintervale detimp diferite. Astfel, evolutia
conditiilor climatice InCuatemar, Incare fazele reci glaciare au alter-
nat cu faze temperate, In America de Nord si In Europa Centrala si
de Nord, a determinat modificari In randul celorlalte relatii dintre
componentele mediului, pe parcursul azeci de milioane de ani. Ca
urmare, s-a trecut de mai multe ori de la medii specifice calotelor
glaciare la cele ale padurilor de conifere sau de foioase, si invers.
rt
! . U
Muntii Lotrului - pasuni secundare in locul padurilor Copsa Mica, un oras poluat
1 0 MEDIUL iNCONJ uRATOR
Cariera de calcar - Brasov
.\
Lunca Dunarii - spatiu
inundabil periodic
Venetia. Peisaj antropic
in spatiul costier
Schimbari alerelatiilor dintre elementele demediu seproduc si j
intervale scurte, fiind legate de activitatile omului. De pild
defrisarea padurii si inlocuirea ei cupasuni sau diverse culturi Sill
insotitedemodificari alerelatiilor dintreelementelemediului careCOI
due laun alt gen de procese geomorfologice (siroiri, alunecari etc.
larealizarea unui topoclimat specific etc.
In multe regiuni de pe Glob, exploatarile de minereuri, carbun
petrol etc. au fost insotite, intimp relativ scurt, deimpunerea relati
lor dictate de interventia omului. Epuizarea resurselor, urmata 0
parasirea acestor terenuri decatreom, acondus larefacereainalterru
duri aunor Ie aturi anterioare, iar infinal,larealizareaunui altmedii
Relafll e cauza onduc latransformari esentiale in alcatuirea:
mo ereflectare aunei unitati de mediu in peisaj. Deexempli
schimbarea pe distante mari apozitiei cursului unui fluviu (Tigru:
Eufrat) a fost urmata de modificari ale relatiilor dintre elementel
mediului si de inlocuirea acestuia (din regiuni fertile si cu aseza
numeroase inAntichitate s-atrecut laun mediu depustiu). Mult me
repede sunt sesizate efectele interventiilor antropice in regiuni c
unitati poluante. Deexemplu, laCopsa Mica, BaiaMare, Zlatna ef
ele au afectat vegetatia (in mare masura prin uscare), au favoriz,
declansarea dealunecari si torenti careaudegradat terenurile agricc
Ie, iar solurile s-au imbogatit cu substante nocive; afost afectatas~
natatea oamenilor prin inmultirea bolilor profesionale etc.
Relaiiile functionale determinasensul evolutiei unitatii demediupri
legaturile pe care le impune una dintre componente. De exemph
prezenta unui platou calcarosintr-o regiune creeazaun mediu carsti
local incaremodul defunctionarealegaturilor datorat calcarului condr
celaindividualizarea deformederelief,microclimat, circulatiaapei,ti
desol, vietuitoare si activitati aleomului (exploatareamaterialelor d
constructie) caresunt reflectateinpeisaj. Luncileraurilor, indiferentc
seaflalamunte, indealuri, campii, datorita relatiilor functionaleces
stabilescintreapadinrau, panza freaticalimitrofasi celelalteelement
de mediu, dobandesc caracteristici distincte (spatii joaseinundabik
paduri detipzavoi,soluri hidromorfe, asezari si terenuri agricolepurine
Relaiiile au caracter dinamic, adicasemodificainspatiu si intimp
caurmare aschimburilor deenergie si materie dintre componentel
mediului. Seproduc in mediu transformari partiale care, insumate
pot genera un tipnou. Rapiditatea evolutiei depinde deimpunere
unui grup derelatii generate deom. Astfel, lanivellocal, seproduc
schimbarea mediului natural intr-unul antropic, trecand prin ma
multe faze de "antropiza!e", iar la un nivel regional, extindere
desertului Sahara, indetrimentul unitatilor demediu vecineprin eli
minarea brutala apadurilor si asavanei.
MODIFICARI RECENTE ALE MEDIULUI TERESTRU
Relatiilestabiliteintreelementele demediu nu sunt fixe,ci evolueaza
facilitand acumulari cantitative atat lanivelul fiecarui component, ca
si inansamblu. Caurmare, seproduc transformari mai intfupetreptel
inferioare de mediu (peun versant, vale, localitate etc.), iar ulterioi
in intervale de timp mai lungi, pe treptele superioare, prin trecerih
delaun mediu laaltul (litoralul atlantic sau pacific din SUA;spatia
subtropical; european etc.). Cele mai multe transformdri s-au realizat 11
ultimele patru-cinci secole, datoriid dezooitdrii societaiii umane, procescan
acuprins treptat intregul spatiu planetar. Dar actiunile omului s-at
intensificat foarte mult in secolul al XX-lea, in conditiile cresteri
ediuseproduc si in
omului. De pilda,
diverseculturi sunt
lemediului carecon-
. oiri,alunecari etc.),
minereuri, carbuni,
eimpunerea relatii-
surselor,urmata de
refacereainaltemo-
aunui alt mediu.
paleinalcatuirea si
peisaj.Deexemplu,
ui fluviu (Tigru si
r dintreeIementeIe
fertilesi cu asezari
epustiu). Mult mai
opicein regiuni cu
'aMare,Zlatna etc.
care), au favorizat
atterenurileagrico-
e;afostafectata sa-
ionaleetc.
.tapidemediuprin
ente. De exemplu,
unmediu carstic
ratcalcaruluicondu-
t,circulatiaapei, tip
eamaterialelor de
urilor,indiferent ca
orfunctionalecese
si ceIelalteelemente
.. joaseinundabile,
uri agricoleputine).
inspatiu~iintimp,
trecomponentele
alecare, insumate,
. dedeimpunerea
el local,seproduce
trecand prin mai
gional, extinderea
diuvecineprin eli-
TRU
tfixe,ci evolueaza,
component, cat
ai intai petreptele
eetc.),iar ulterior,
oare,prin trecerile
icdinSUA; spatial
ri s-au realizat in
umane, procescare
unileomului s-au
onditiilecresterii
MEDIUL INcoNJ uRAToR 11
demografice si s-au exercitat prin: consum tot mai mare de resurse,
extinderea asezarilor si instalatiilor economice in detrimentul
padurilor, pajistilor etc., poluarea, din surse diverse, a aerului, apoi
asolului etc., acumulari tot mai importante de deseuri.
Extinderea si diversificarea asezarilor umane, a agriculturii, a
ramurilor industriale si a retelei de cai de comunicatie au dus, pe
suprafata Terrei, la modificari ale raporturilor dintre legaturile ele-
mentelor de mediu, determinand transformari partiale ale acestora,
reflectateinpeisaj (eliminarea unor paduri, spatii largi prin destelenirea
stepei, rectificari alecursului raurilor sau aleliniilor de tarm, aparitia
diferitelor tipuri de sate, culturi agricole etc.), respectiv crearea unor
medii specifice (marile orase, platformele industriale etc.). Reversul
acestora se reflecta in afectarea sanatatii oamenilor, reducerea
resurselor de apa si de hrana, micsorarea populatiilor si chiar dispa-
ritia unor specii deplante si animale, scaderea fertilitatii solurilor etc.
Programele mondiale vizand "dezvoltarea durabila", introduse in
ultimele decenii, semnaleaza toate acesteconsecinte, dar si accentueaza
, ,
necesitatea realizarii unei bune gospodariri atuturor resurselor, coree-
ta evaluare acresterii economice, folosirea de tehnologii avansate si
nepoluante, descoperirea de resurse noi, un ritrn adecvat al cresterii
demografice si al asezarilor, protectia aerului, aapei, asolului, com-
baterea despaduririlor, adesertificarii, asecetelor etc. Or, toate aces-
teaimplica si mai mult eforturile comune alespecialistilor, carevizeaza ,
mediul si societatea umaria. ~
Reimpadurire in Muntii
C!p1l.tanu
GEOSISTEMUL - ECOSISTEMUL - PEISAJUL
G GRAFIC
GEOSISTEMUL
ste e tot mai des folosit pentru denumirea obiectului de
studiu al Geografiei, adica amediului geografic. Reprezinta un sis-
tern geografic complex realizat printr-o evolutie arelatiilor dintre cele
sase componente, care iiasigura mai multe caracteristici distincte si
anume:
- Este un sistem deschis. Aceasta trasatura releva relatiile reciproce
de schimb (primire-cedare) de materie, energie dintre geosistem si
sistemele cu care intra in contact; intre invelisul geografic si spatiul
cosmic, laexterior, iar lainterior cumantaua si nucleu; lanivelul unei
1 2 MEDIUL iNCON]URATOR
Ada tAn ~ischirnbari
B - biosferil
H - hidrosferl!
P - pedosferil
A- atropostera
R - reliefosferl!
C - climatosferl!
Topi r ea cal ot ei
+
Ri di car ea ni vel ul ui
oce:~l~ia nivalului <~:~~~~r~~eare
de bazA Acurnulari
,-------, / Rapart~ia zonelor bogate
mor f ocl i mat i ce
Bi l anl t er mi c
Mi~rea supratatelor
de campii litorale
localitati, intre aceasta si unitatile de mediu vecine - 0 padure, un
lac, alte asezari, terenurile de cultura etc.
- Are caracter unitar $i organizat. Estealcatuit din celesase compo-
nente (relief, apa, aer, vietuitoare, sol, omcu activitatile sale) aranjate
instructuri determinate deevolutia lor si alegaturilor dintre elesi din
interiorul fiecaruia. Unitatea lor se reflecta in faptul ca orice schim-
bare esentiala in alcatuirea sau structura unui component atrage dupa
sinemodificari inlant si lascari diferite intoate celelalte, ajungandu-se
latransformari profunde. Deexemplu, lascara globala, cresterea pon-
derii CO
2
in alcatuirea atmosferei conduce la modificari in aceasta
geosfera si apoi intoate celelalte. Lascaralocala, aparitia si dezvoltarea
unei asezari duce in finalla schimbarea unui tip demediu cualtul, se
produc defrisarea padurii, nivelari, excavatii si inlaturarea solului in
spatiile construite, impunerea unei retele de drumuri, cartiere, unitati
economice, parcuri, dar si cr~area unor surse de poluare etc.
- Este un sistem functional. Ii confera capacitate ade araspunde ce-
rintelor din cadrul sau ori din afara. De exemplu, dezvoltarea unui
oras impune valorificarea fortei de munca din cadrul sau, dar si din
afara, folosirea de resurse proprii, dar si dIDexterior, valorificarea
(consumarea) produselor sale atat in cadrullui, cat si in afara etc.
- Este un sistem ierarhizat. Evolutia pe durata de sute de milioane
de ani adus nu numai larealizarea treptata ageosistemului terestru,
ci si ladetasarea in cadrul sau aunei multimi de subsisteme diferite
ca marire, organizare, functionare, care sedispun pe diferite trepte.
Un subsistem superior impune celui inferior liniile generale ale
evolutiei, iar acesta transmite, invers, elementele legate de specificul
evolutiei. Deexemplu, intr-un oras mare (sistemsuperior cuprograme
complexe de dezvoltare si functii multiple) exista: centrul istoric si
cultural, centrul administrativ, cartiere rezidentiale, platforme indus-
triale etc. (subsisteme inferioare care, larandul lor, au altesubsisteme).
Acestea din urma primesc orientari din programele complexe pe care
leaplica in functie de specificul conditiilor proprii fiecaruia si trans-
mit orasului rezultatele care sereflecta in diverse tipuri de produse,
constructii, amenajari edilitare etc.
- Autoreglarea. Este trasatura cepune in evidenta caracterul dina-
mic al relatiilor dintre elementele sistemului. Aceasta facecaoricemo-
dificare de mai mica amploare, care nu conduce la schimbari struc-
turale, sa fie anulata in timp, astfel incat sistemul revine la 0 forma
apropiata deceainitiala, Inundarea luncii unui rau ladebite mari deter-
mina modificari infizionomia sistemului (reducerea suprafetei deuscat
in detrimentul celei acvatice etc.). Retragerea treptata aapei in albia
minora conduce larefacereaspatiului deuscat alluncii, dar intr-oforma
,
ea ni vel ul ui
i c Di mi nuar ea
P O$ ni vel ul ui < er ozi uni i l i near e
debaz! AcumulAri
Raparti\iazonelor bogate
morfodimalice
M~rea suprafetelor
decamp;;I~orale
. e- 0padure, un
celesase compo-
itatilesale) aranjate
ordintreelesi din
tul caorice schim-
ponentatrage dupa
elalte,ajungandu-se
bala,cresterea pon-
odificari in aceasta
aritiasi dezvoltarea
emediucualtul, se
aturareasolului in
uri,cartiere, unitati
oluareetc. '
adearaspunde ce-
, dezvoltarea unui
drul sau, dar si din
terior,valorificarea
atsi inafara etc.
esutedemilioane
sistemului terestru,
subsistemediferite
pediferitetrepte.
.ile generale ale
legatedespecificul
periorcuprograme
a: centrul istoric si
e,platformeindus-
aualtesubsisteme).
lecomplexepe care
..fiecaruiasi trans-
tipuri deproduse,
tacaracterul dina-
tafacecaoricema-
laschimbari struc-
revinela0 forma
adebitemarl deter-
suprafeteideuscat
tataaapei in albia
ell,darintr-oforma
MEDIUL iNCON]uRATOR 13
Aatroposferll
H hidrosferll
p pedosferll
R reliefosferll
C climatosferll
f
apropiata de situatia anterioara (esteposibil caunele microdepresiu-
ni sa fi fost umplute cu nisip, iar unele diguri sa fie erodate). Cand
relatiileesentiale dintre elementele sistemului sunt modificate profund,
autoreglarea nu semai realizeaza (estecazul sistemelor antropice care
inlocuiesc sistemele naturale in spatiul carora s-au impus).
ECOSISTEMUL
Reprezinta un sistem (comunitate) de organisme (plante, animale)
legate de un spatiu geografic care seconstituie in mediu fizic ceasi-
gura infaptuirea lanturilor trofice (circuite de materie si energie).
Destelenirea stepei,
silv05tepei, savanei
Despaduriri
abuzive
Vanat $i pescuit
abuziv
Introducerea de soiuri
de plante cuitivate
Zgomotecu
intensitate mare
Radiatii. Experiente
nuc1 eare
Degradarea mediului prin actiuni antropice
Diverse constructii
(industriale, civice)
Deseuri ~i reziduuri
IConflicte militare
Cresterea necesarului
alimentar
Modificllri genetice
Ca urmare, ecosistemul este alcatuit pe de-o parte din biocenoza
(organismele), iar pe de alta din ecotop (mediul de viata), intre ele
existand relatii deinterdependenta cugrad diferit de complexitate in
functie de marimea ecosistemului.
$i ecosistemul are caracteristici sirnilare cu geosistemul (sistem
deschis, bine organizat, structural, unitar si ierarhizat), dar intre ele
exista diferente:
- ecosistem~l este 0 biostructurit (doua componente fata infata, viata
si conditii pentru aceasta), pe cand geosistemul arecaracter polistruc-
tural, in care celesase componente (deci si viata) au roluri insemna-
tein functie de sistemul de legaturi care serealizeaza intre ele;
- inir-un ecosistem primeaza doar elementele din biotop (de exemplu,
tipul de sol, umiditatea, temperaturile, tipul deroca si panta etc.) care
sunt necesare organismelor ee-l populeaza sau care influenteaza viata
acestora. In geosistem se au in vedere toate relatiile dintre elemente
si componente, dar acarer importanta seierarhizeaza:
- ierarhizarea ecosistemelor serealizeaza pebaza deosebirilor inorga-
nizarea, structurarea si functionarea biocenozelor, pecand ierarhizarea
ageosistemelor serealizeaza infunctie demarimea si evolutia lor (pla-
netara, regionala, locala).
- ecosistemul relevit siiuaiia de moment arelatiei organisme-conditii
de viata, pe cand geosistemul, indiferent de rang, reprezinta rezul-
, a-unei evolutii.d, rata.
EISAJ UL GEOGRAFIC
Reprezinta 0portiune de asuprafata scoartei terestre, acarei infatisare
si alcatuire reflecta rezultatul dintr-o etapa de evolutie a unui geo-
sistem. Spre deosebire de geosistem, care are 0dezvoltare multidi-
mensionala (spatiul de interferenta pe mai multe directii a compo-
14 MEDIUL INcoNJ uRAToR
nentelor fizice, biotice, antropice si timpul), peisajul, careflectarea
sa, exprima dominant (insuprafata) 0situatiedemoment. El prezinta
mai multe caracteristici:
Marimea suprafetei peisajului estevariabila (delacatevazeci sau
sute demetri patrati, caincazul peisajelor cumlastina, lac, vulcani
noroiosi, sat etc., pana lanivel cosmic - Planeta Albastra),
Unicitatea. Aceastaexprima sintetic combinarea doar aunui nu-
mar de elemente ceau rol semnificativ in geosistem (un lacglaciar
din Alpi, defileul Rinului, DeltaDunarii, vulcanul Etna) etc.
Omogenitatea. Esteasigurata deexistentaunor elementeprincipa-
le repartizate uniform in spatiul pe care se dezvolta peisajul
(Canionul Colorado dezvoltat intr-ostructura tabulata: platourilevul-
canicedinvestul muntilor Harghita-Gurghiu; oraselerivierei franceze,
ergurile sahariene).
Dinamica. Reda rezultatul evolutiei relatiilor dintre elementele
principale alegeosistemului si, din secolul al XX-lea,al interventiei
antropice (etapelerealizarii unei metropole, alevalorificarii unei regi-
uni litorale, aleexploatarii unor zacamintedepetrol inMareaCaspica,
Irak etc., toateredau 0succesiune depeisaje).
Fizionomia. Estecaracteristica prin carese"exprima" un peisaj.
Unul saudoua dintreelementele geosistemului impun peisaje(unlac
esteasociat culuciul apei, formatiunile vegetale depemargine sau
careiesdin apa: marile oraseprin constructii irnpunatoare si 0retea
) de.bulevarde largi; campurile petroliere cumultimea instalatiilor de
~ractie, depozite, dar si cuterenuri degradate etc.).
Vulcanul Etna
Canionul Colorado
TIPURI DE MEDII ~I PEISA]E GEOGRAFICE
PETERRA
Evolutia relatiilor dintre celesase componente majore alemediului
acondus laindividualizarea unei multimi deunitati aleacestuia, cu
dimensiuni, structura si reflectare inpeisaj deosebite, careseinscriu
intr-un sistemierarhic. Primadiferentiere aacestoraimplicadrept cri-
teriu componenta carereprezinta suportul de caresunt legate prin
genezasi evolutie, si anumemedii peuscat, respectivmedii inbazinele
marine si oceanice. Urmeaza, in cadrul acestora, gruparile zonale,
determinate defactorul climatic, gruparile peverticala, generate de
extensia reliefului montan, si gruparile azonale, caracteristice influ-
entei localesauregionale acelorlalti factori demediu, intrecareomul
areun rol esential.
PRINC1PALELEMEDII PEUSCAT$1
PEISAJELECARACTERIST1CE
-----V-esn~m;n~~afli3:-Ge-e~H'tl~s$I, 1dealtaaEcuatorului, inmediepana
la5grade latitudine, cu0extensie deosebita inAmerica deSud(ba-
zinul Amazonului, Podisul Guyanelor, nordul Podisului Brazilian),
Africa (bazinul fluviului Congo, litoralul Golfului Guineii, estul
Madagascarului), Indonezia, Filipine, Malaysia etc., laaltitudini de
regula pana la1000m.
Padurea amazoniana
(l)
c;;
(l)
taPamantului, fiind
B
c;;
0
:>
a.
nordica). s
g
0 0
><
~
:c:
0
:::>
ui,inmedie pana
-ffi
"C "C
-'CIS
a. a.
ericade Sud (ba-
C!)
:; :;
W
-.J
'g
'0
odisului Brazilian),
(l)
::2 ::2
ui Guineii, estul
I
tc., laaltitudini de
ajul, careflectare a
oment. EI prezinta
elacateva zeci sau
astina, lac, vulcani
Albastra).
eadoar aunui nu-
tern(un lac glaciar
ul Etna) etc.
relementeprincipa-
dezvolta peisajul
ara:platourile vul-
lerivierei franceze,
r dintre elementele
-lea, al interventiei
lorificarii unei regi-
IinMarea Caspica,
xprima" un peisaj.
pun peisaje (un lac
depe margine sau
unatoare si 0retea
eainstalatiilor de
tc.).
GRAFICE
ajoreale mediului
.tap.aleacestuia, cu
bite, care seinscriu
raimplica drept cri-
resunt legate prin
ivmedii inbazinele
, gruparile zonale,
rticala, generate de
caracteristice influ-
iu,intre care omul
MEDIUL iNCONJURATOR 15
o
v
o
~
E
'"
8
en 0
o <0
--.J
(!J
W
C l . 8
o
o(')
l~~o,
I
/
~- -
I
-L
I
_----t- -----+
16
Precipitatii
(mrrv'an)
MEDIUL INcoNJ uR.ATOR
Caracierisiicile factorilor de mediu. Climatul areun rol esential, remar-
candu-se prin constanta, in timpul anului, avalorilor ternperaturilor
(25-28 "C), umiditatii (peste 85%), si aprecipitatiilor (1000-3000mm,
cu regim aproape dium) etc. Caldura si urnezeala favorizeaza alte-
rarea chimica. Ca urmare, aici se dezvolta scoarte de alterare groase,
bogate in oxizi de fier si aluminiu, stanci si coloane convexe (capataru
de zahar), iar pe raurile mari, praguri pe care se formeaza cascade
renurnite. Vegetatia este reprezentata de padurea luxurianta, care
imp rima caracteristica esentiala apeisajului. Cunoscuta subnumele
de selvas, hylaea, bosanes etc., padurea are 0distributie etajata aele-
mentelor vegetale si arbori si arbusti cu valoare economica (arborele
de cauciuc, arborele de cafea, arborele de cacao, palrnierul devin,de
1~lei, acaju, abanosul, palisandrul, mango, arborele de scortisoara,
\ambusul etc.).
Alte tipuri de peisaje. Inmuntii din zona ecuatoriala care depasesc
1000m altitudine, temperaturile sunt de 10C la3000msi de0C
la5000m; precipitatiile devin din cein cemai putine lapeste 3000m.
Ca urmare, pana la 3 000m, desi vegetatia este abundenta, scade
numarul de specii si inaltimea copacilor. Lapeste 3500rnaltitudine
se realizeaza trecerea treptata de la pajisti cu tufe inalte lapajisti cu
ierburi scunde, iar in finalla stancarie, muschi, licheni si chiar ghetari
(de exemplu, in muntii Kenya si Kilimandjaro).
Modificari locale de mediu si peisaje variate apar si pe versantii
masivelor muntoase cu orientari diferite in raport cu directia domi-
nanta amaselor de aer sau la gurile de varsare ale fluviilor (Amazon,
Congo, Niger).
Unele tinuturi din zona ecuatoriala sunt destul de populate, iar
suprafete importante de padure (mai ales in Asia de Sud-Est) aufost
defrisate, locullor fiind luat de culturi de orez, manioc, arbori decacao,
arbori de cauciuc, bananieri etc. Ca urmare, in timp, in aceste locuri
s-au produs schimbari ale mediului si respectiv ale peisajului
(padurea ecuatoriala este inlocuita de un mediu antropizat de cul-
turi, pentru ca, ulterior, prin abandonarea culturilor, sa serevina la
un mediu natural, altul decat eel initial, in care semai pastreaza sechele
ale interventiei omului). Schimbarile sunt mult mai profunde inregiu-
nile de tarm, unde peisajul este dominat de amenajari portuare, apoi
in spatiul intens populat cu mari erase ori cu mari artere de comu-
nicatie modernizate (Transamazonianul).
[.. ~ul si peisajele din regiunile tropical-umede ell doua anotirnpuri
Temperatu<t Prec;p;ta~; Desfasurare: intre 5si 20de grade latitudine (America Centrala, estul
(0C) (m""an) Braziliei, India, Indochina, China de Sud-Est, nordul Australiei si 0
Temperatura media anuaI4=2 9.4
Ampl~udineatennic4medieanuaIA=6.6 mare parte din Africa Centrala, de la Oceanul Atlantic la Oceanul
40 Media mUoHianualAa precip~aPiior =736 mm 400 d) d I I 30-35 d d (AI .
35,8 In ian, ar regiona poate ajunge si a e gra e gentina,
7' 2 9 ""-- sudul Africii); cuprinde regiuni de campie, podisuri, lanturi de munti
nu prea inalti, in care peisajul se impune fie prin paduri, fieprin for-
matiuni ierboase.
Caracieristicile factorilor de mediu. Fac parte din zona calda si au ca
specific climatic succesiunea unui sezon cald si ploios (temperaturi
de 20-25 C, peste 70% din precipitatiile anuale, de 1000-1500 mm,
umezeala bogata, de 75%), cu altul cald si secetos (temperaturi de
10-20 C, precipitatii rare, sub forma de averse), inegale ca durata,
ceea ceserasfrange in evolutia peisajului. Solurile au acumulari bogate
de oxizi de fier, aluminiu (culoarea roscata sau violacee) sau de argila
TemperaturA
(0C)
Temperatura medie anual4= 2 6,8
400 Amplitudinea termicA medie anuala =1,7
0
400
Media multianualA a prectpttatmor =2 2 42 mm
IFMAMltASOND
CUMAT ECUATORIAL (COLOMBO, SRI LANKA)
Precipitapi
(mm/an)
Temperatura medie anuaIA=12 .3
300 Amplitudinea termic! medie anuata =0,7
0
Media rnuttianuata a precipltattllor = 112 0mm
IFMAMIIASOND
CUMAT ECUATOAIAL DE ALTlTUOINE rcurto. ECUADOR)
Masivul Kilimandjaro
0
2 00
100
400
2 00
100
2 00
100
1'01esential, remar-
.orlemperaturilor
(1000-3000mm,
favorizeaza alte-
dealteraregroase,
convexe (capatani
formeaza cascade
/ uxurianta, care
lasubnumele
tieetajataa ele-
omica(arborele
ierul devin, de
de scortisoara,
apar si peversantii
rtcudirectia domi-
fluviilor(Amazon,
MEDIUL iNCONJURATOR 17
depopulate, iar
deSud-Est) aufost
ioc,arbori decacao,
p, in acestelocuri
ctiv ale peisajului
antropizat de cul-
ilor,saserevina la
ai pastreazasechele
,profundeinregiu-
ajari portuare, apoi
ari arteredecomu- -Exploatari miniere de suprafata
depagesc
a3000 msi de 0C
, elapeste3000m.
eabundenta, scade
e3 500maltitudine
einaltelapajisti cu Padure-galerie pe Amazon
enisi chiar ghetari
udoua anotimpuri
ericaCentrala, estul
rdul Australiei si 0
tlanticlaOceanul
grade(Argentina,
i,lanturi demunti
paduri, fieprin for-
zonacalda si au ca
loios(temperaturi
e1000-1 500mm,
os(temperaturi de
, inegalecadurata,
uacumulari bogate
lacee)saudeargila
Llanos(savana) in Venezuela
(culoare negricioasa) si, fertilitatea scazuta, Raurile au debite foarte
mari (revarsari si inundatii) ill sezonul ploios, si debite mici (raurile
mici seaca) ill sezonul uscat. Seinregistreaza alterari chimice, spalare
ill suprafata, alunecari de teren ill lunile cu intensa umezeala si
torentialitate laaversele din perioadele secetoase. Formele derelief
specifice sunt pedimentele, inselbergurile, platourile; formatiunile ve-
getale difera ill functie de cantitatile de apacerezulta din precipita-
~i lungimea intervalului secetos. Amandoua seimpun inpeisaj.
Diferentierile regionale si iipurile de peisaie
- peisajul pddurilor tropicale care isi pasireaza frunzele (2-3 luni de
seceta, illsarezervele deapa din sol atenueaza uscaciunea) dinvecina-
tatea padurilor ecuatoriale, cu 0alcatuire si inaltimi mai reduse, pe
masura departarii deacestea; din elesedesprind "pi1durile-galerii", care
inainteaza ill lungul raurilor cudebite bogate, ill tinuturile desertice
aflate lalatitudini mai mari (Nil si Niger);
- peisajul padurilor cu frunze cazatoare; seaflainregiunile unde defici-
tul de umiditate a provocat aceasta adaptare (in vecinatatea
savanelor);
1 -f.:;reisajul padurilor musonice (India, Asia de Sud-Est, pe tarmurile
Americii Centrale); este specific regiunilor unde seproduc musoni.
Ploile bogate din sezonul de vara asigura suficiente rezerve de apa
ill sol, folositeill intervalul cuuscaciune. Vegetatia estebogata si densa,
cuarbori si arbusti deinaltime redusa, din careseridica insasi copaci
care ating 30-35 m; exista specii apreciate pentru calitatile lemnului
(santalul, abanosul, teckul);
L1::,:- peisajul de saoana, alcatuit din specii vegetale xerofile cuinaltimi
care uneori ajung la cativa metri (specific tinuturilor secetoase mai
mult de patru luni). Acolo unde ploile sunt frecvente, exista si pal-
curi dearbusti sau arbori cuinaltime redusa, radacini profunde si cren-
gi purine alcatuind 0coroana aplatizata (ill Africa exista savane cu
baobabi, savane cuacacii, savane cupalmieri, iar ill America deSud,
savane cuierburi inalte si arbori rari, numite campos, ill Brazilia, llanos,
ill Venezuela etc.);
- peisaje antropizate. Sunt caracteristice regiunilor unde presiunea
antropica este relativ mare (mai ales ill centrele de exploatari de
minereuri, diamante, apoi pe litoral etc.).
Savana uscata (Africa)
18 MEDIUL INCONJuRATOR
Mediu desertic inIsrael
Peisaj dedune
~....... --: .....
Desertul australian
Peisaj desertic
~i peisaje din regiunile tropical-uscate
\ Desfa?urare. Ocupa suprafete foarte mari, intre 15si 25degrade
latitudine, uneori pana la30degrade (innordul Africii,delaAtlantic
si pana laMarea Rosie, apoi inPeninsula Arabia, Irak, Iran, 0buni
parte din Pakistan, India si Podisul Mexican; in sudul Africii,in;:;;)
Kalahari, inAmerica deSud, inAtacama, centrul si estul Australiei).'
Predomina regiunile joasedecampie si depodisuri: seadaugaunele,
masive muntoase (inAfrica, inIran, Afganistan). .
Caracteristicile factorilor de mediu depind declimatul caldsi uscat'l
cumari variatii diurne si precipitatii anuale sub 200mm, cu0dis-,'
tributie neuniforma. Vegetatiaaproape calipseste, speciiledeplanteI
prezentand multe adaptari (ciclu vegetativ scurt pe intervalul de'
dupa ploi, dar cu seminte rezistente in lunga perioada secetoasa.,
radacini lungi si adanci, frunze reduse, mici, frecvent transformate
in spini etc.). Lafel de saraca este fauna, careare 0activitatenoc-'
turna. Majoritatea vailor sunt seci; raurile cecoboara dinmunti i~i.
pierd rapid apaprin evaporare si infiltrare. Numai raurilefoartemarl
(Nil, Senegal, Murray), cuizvoare inregiuni cuprecipitatii bogate,
pot traversa desertul, ajungand inoceansauinunelelacuri. Specifice
sunt intinderile mari de nisip (ergurile sahariene), campurile de
pietre (hamade), munti cuversanti abrupti si poale degrohotis, var-
furile ascutite izolate etc. Vanturile puternice genereaza furtuni de
nisip violente, caretransporta particulele finepe distante mari.
Tipurile de medii ?i peisaje
- Deserturile propriu-zise, unde precipitatiile sunt sub 150mm/ an
si cadincatevaaverselaintervale mari detimp (sunt si ani lipsiti de
ploi); seremarcamasedenisipcudune dedimensiuni mari, campuri
depietre, vegetatia foarte saraca (cateva specii degraminee), cruste
desaruri rezultate prin evaporarea apei unor lacuri indepresiunile
incarepanza freaticaseaflalaadancime mica.
~;;:r-- Semideseriurile se desfasoara latrecereadinspre desert catreregiu-
nilevecine(savana sauregiunea subtropicala): aici cantitatea depre-
cipitatii estede300-350mID,iar ploile cad anual si mai regulat, ve-
getatiadesezonareierburi, arbusti si plante suculente (brusa cu accacii
dinnordul Saharei, brusa cu cactacee dinMexic, catinga braziliand etc.).
Vailemai mari auapainsezonul umed si asiguraconditii vitregepen-
tru existenta unor asezari mici.
--=-MUntii din regiunile deseriice seridica pana la2000mdeasupra
nivelului general al acestora. Amplitudinile termice mari, datorate
valorilor ridicate ziua si negative noaptea, determina dezagregari
pe versanti cupante mari, lipsiti de vegetatie si formarea maselor
de grohotis: precipitatiile sub 200mm/ an fac cavegetatia (ierburi
si unii arbusti) safielegata indeosebi dealbiilevailor si debazaver-
santilor.
U-' Oazele (panza de api: se afla la addncime mica) 9i taile mari, cuapaper-
manent sau inceamai mare parte aanului, constituie medii favora-
bileasezarilor umane si culturilor decurmali, leandri, arbori defistic
si alte'plante necesarealimentatiei, fnregiunilecuexploatari depetrol
si gazes-aajuns laartificializarea antropica amediului, peisajul fiind
dominat deconstructii si instalatii (nordul Libiei,ArabiaSaudita, Iran,
Kuweit etc.).
e15si 25de grade
icii,delaAtlantic
a, Irak, Iran, 0buna
in sudul Africii, in
si estul Australiei).
uri;seadauga unele 30'
).
. atul caldsi uscat, 20
2 00mm, cu0dis-
e,speciiledeplante
t peintervalul de 0'
perioada secetoasa:
cventtransformate
re0activitate noc-
boaradinmunti Isi
.raurilefoartemari
precipitatii bogate,
elelacuri. Specifice
ene), campurile de
Iedegrohotis, var-
nereaza furtuni de
edistante mari.
t sub150rnm/an
suntsi ani Iipsiti de
iuni mari, campuri
egraminee), cruste
curi indepresiunile
edesert catreregiu-
ci cantitateadepre-
I si mai regulat, ve-
ente(brusa cu accacii
tinga braziliana etc.).
conditiivitregepen-
a2 000mdeasupra
icemari, datorate
rminadezagregari
i formareamaselor
avegetatia (ierburi
ailorsi debaza ver-
ile mari, cuapaper-
tituiemedii favora-
dri,arbori defistic
exploataridepetrol
.ului,peisajul fiind
abiaSaudita, Iran,
6d?'::ropicale :sI
Desfii~urare. Sunt concentrate lalatitudini de 30-40de grade, mai
ales injurul Marii Mediterane, investul SUA, inChile, AfricadeSud
si in sudul Australiei, regiuni intens populate.
Caracteristicile factorilor de mediu sunt influentate despecificul clima-
tului si depresiunea antropica indelungata. Climatul areun sezonde
vara calda (4-6 luni) si uscata (temperaturi de20-25 "C), cufrecvente
mase de aer tropical si unul deiarna umeda (in4-5 luni cadeceamai
mare cantitate deprecipitatii, subforma deploi torentiale, dincele500-
1000mmanuale), racoroasa (temperaturi medii de5-10"C) facilitata
deprezenta vanturilor devest. Inmunti scad temperaturile, cantIfatea--
de precipitatii, sedezvolta vanturi locale careantreneaza fieaer rece
(mistralul, inFranta, bora, inCroatia), fieaer cald (Santa Ana, inChile).
Existapaduri xerofite, cudiferite specii destejar (depluta, peterenurlle
umede: destanca, peeeleuseate etc.), pini ("maritirni" destepa), cedri
(deLiban), eucalipti (Australia) si arbusti (fistic, otetar, laur etc.).
Difcrentieri regionale si tipuri de peisaj
- Peisajul tufiiri~urilor xerofile de tip macquis petarmurile devest ale
Mediteranei (eumaslin, stejar destanca, roscov, palmier pitie),frigana
(arbusti teposi in Grecia), garriga (insudul Frantei, cu stejar, carmaz
si rozmarin in Spania, eu palmier pitie in Maroc si Algeria), chiapar
(inCalifornia), mattora (predominant cactusi, arbusti si arbori, izolat,
in Chile), scrub (Australia, cu eucalipti pitici si aeeaeii). Raurile sunt
seurte, au pante mari si 0seurgere influentata de precipitatiile
torentiale in sezonul ploios, rand transporta cantitati insemnate de
aluviuni; in sezonul eald au debite reduse sau seaca. P~versantii
muntilor, vara se produe dezagregari,. iar in sezonul umed, inde-'"
par-fatea lapid~ a solurilor si a materialelar ce-l acopera prin
spalarea insuprafata, torenti si alunecari deteren. Seajunge laerearea
unor peisaje dezolante, asa-numitele badlands - "parnanturi rele", eu
ray , torenti si suprafete stancoase in urma spalarii solului.
- Peisajele spaiiului montan-litoral. Presiunea umaria exercitata de
multa vreme aavut repereusiuni in alcatuirea si struetura mediului
natural. S-auinregistrat: taierea abuziva apadurilor, insotita deacce-
lerarea proeeselor deeroziune si degradarea solurilor; dezvoltarea for-
matiunilor arbustive pelocurlledefrisate, dezvoltarea d~asezari urbane
mari, mai alesinlungullitoralului oceanicsaumaritim. Inafarainstala-
tiilor si aamenajarilor portuare, seafla 0retea de statiuni turistice si
balneomaritime eudotari, parturi si infrastruetura eemodifica mult,
uneori total, earaeteristieile initiale aletarmului.
- Peisajul subtropical montan de altitudine, unde influentele omului
sereflecta in diverse statiuni de odihna si turism: aici, parcurile na-
tionale si rezervatiile naturale au desfasurare larga.
- Peisajul cdmpiilor piemontane, careasuferit transformari profunde, ast-
fel incat iesinevidenta terenurlle agricole, metropolele, platformeindus-
triale,dar si 0poluareimportanta, desi existauncadrulegislativfoartesever.
Mediile si principalele tipuri depeisaje
din ~unile temperate propriu-zise
\ Desfii~urare. S intind inlatitudine intre 40si 60degrade, }llai ales
in eontinentele din emisfera nordica. In eadrullor seinclud campti,
.(dealwi, poJi$un, dar ~llrnportanteranturi de munti, eeea eedeter-
Macquissi terenuri in cultura in mina 0mare varietate de medii si de peisaje.
spatiul montan din Sardinia
MEDIUL INCONJuRATOR 19
Tempe!l!Ilri
I'C)
40' Temperaturamedie anuali1=15,9'
Amplttudineatenmici1medie anuali1=16'
Mediamultianuali1a precipitaliilor =661mm
23'
1------:. ..
Precipita~i
(mmlan)
CUMAT MEDITERANEEAN IIERUSALlM)
Peisajmediteranean
400
200
100
20
TemperaturA
(0C)
40
Precipitatii
(mmlan)
MEDIUL INCONJUAATOR
20
300 Temperatura medie anualae-t 0,5
Amplitudinea termicii medie anuata = 8,1
Media mu~ianualii a precip~aliilor =142 2 mm
'5
'ool_----------::O~~
0 -1-------- ---
IFMAMIIASOND
CLiMAT OCEANIC (VALENTIA, IRLANDA)
Paduri defag(Romania)
TemperaturA
(0C)
40
Precipitatii
(mm/an)
Temperatura media anuals= 3,9
0
300 Amplitudinea termic4 media anuala =30
Media muitianuaill. a precipitatiilor =534 mm
____ ---, '9
--~-
0
-300
IFMAMIIASOND
CLlMAT CONTINENTAL (MOSCOVA, RUSIA)
,
Stepacultivata
400
Caracteristicile [aciorilor de mediu. Marea intindere acontinentelor
in longitudine, ca si desfasurarea lanturilor de munti au impus se-
pararea deregiuni incareconditiile climatice sunt diferite (invecina-
tatea tarmurilor oceanice, in interiorul continentelor, in lanturile
muntoase etc.). Acestea serasfrang inspecificul vegetatiel si solurilor,
in scurgerea apei raurilor, in dinamica proceselor actuale etc. Zona
temperata are unul dintre cele mai mari grade de concentrare a
asezarilor omenesti (multe metropole), poseda insemnate resursein
subsol; aici s-a dezvoltat 0industrie diversificata, intinse suprafete
agricole, dar si 0poluare deosebita etc. Ca urmare, mediile naturale
si peisajele au suferit modificari in alcatuire si structura.
r - Mediul iemperai-oceanic: se afla in spatiile continentale vecine
&ceanelor,lalatitudini de40-55degrade, avand 0dezvoltare mai mare
in regiunile de campie si dealuri (in Europa de Vest) si mai restran-
sa in dreptul lanturilor de mll!'-ti (Cordilieri, Anzi), care constituie De
bariere incaleamaselor deaer. InEuropa si inAmerica, climablandil
cuveri racoroase si iemi placute (circa800-1000mmprecipitatii) asi-
gura 0vegetatie bogata (paduri de foioase in care fagul, carpenul,
gorunul predomina, pe soluri fertile). In estul Asiei, vara, circulatia
maselor deaer dinspre ocean daprecipitatii bogate, iar iama ceadin-
spre continent da aer uscat si rece.
Scurgerea apelor raurilor se va caracteriza prin debite mari in
sezonul cuprecipitatii (iama si primavara inEuropa, vara inAsiade
Est) si debite mici in celelalte. Fiind intens populata, aici conditiile
naturale au fost profund transformate inmedii si deci peisaje decul-
turi agricole, zone portuare, industriale, numeroase asezari.
In muntii inalti s-a impus etajarea conditiilor de mediu, carese
reflecta in peisajele padurilor de foioase (lapoale), conifere, pajistile
alpine (pecreste), dar si in spatii depresionare cu asezari si activitati
economice deosebite. Activitatile turistice, caile de comunicatie si
asezarile (inFranta, Scotia, Cehia, SUA, Canada etc.), introduc 0nota
deantropizare subordonata mentinerii echilibrelor naturale, mai ales
in parcurile naturale care ocupa spatii intinse.
- Medii temperat-cantinentale. Sedesfasoara inpartile centralealecon-
tinentelor, ladistante mai mari inraport cuoceanele, fiind decelemai
multe ori incadrate de sisteme de munti inalti (Carpati, Caucaz,
Himalaya, cele din Extremul Orient etc.), care impiedica patrundere
maselor de aer oceanic. Cea mai mare desfasurare 0au din estul
Romaniei si pana investul Chinei, apoi inAmerica deNord (podisurile
dincentrul SUA si al Canadei) si America deSud(Argentina). Climatul
secaracterizeaza prin frecventa maselor deaer continental, polar si arc-
tic, precipitatii purine (sub500mm/ an) si 0accentuare asecetei insee-
~
oarele centrale alecontinentelor sau in celeincadrate demunti inalti,
Sepot diferentia trei subtipuri demediu careimpun peisaje aparte:
ediul semiarid cupeisaje de stepa ~isilvas tepa careseaflainvecina-
tatea padurilor de foioase, unde mai ajung slabe influente oceanice
(asigura precipitatii de450-500mm/ an, carecadmai alesprimavara).
Secetele frecvente, temperaturile mari vara si coborate iama permit
ovegetatie ierboasa cuspecii de grarninee xerofile (stepa euroasiaiicd,
pampasul argentinian, preeria nord-americanii), lacareseadauga arbusti.
Solurile cemoziomice fertile au facilitat inlocuirea acestor formatiu-
ni cu diverse culturi agricole (celemai insemnate zone cucereale de
pe Glob). Peisajului agricol i se adauga cel al oraselor si asezarilor
rurale, cu concentrari de retele de cai de comunicatie.
200
'00
40C
'00
ereacontinentelor
unti au impus se-
tdiferite (invecina-
ntelor, in lanturile
getatiei si solurilor,
r actuale etc. Zona
de concentrare a
emnate resurse in
, intinse suprafete
e, mediile naturale
crura.
ontinentale vecine
ezvoltaremai mare
est) ~i mai restran-
i), care constituie
erica, clima blanda
precipitatii) asi-
refagul, carpenul,
iei, vara, circulatia
e, iar iama cea din-
rin debite mari in
pa, vara in Asia de
ata, aici conditiile
deci peisaje de ~ul-
seasezari.
de mediu, care se
), conifere, pajistile
asezari si activitati
de comunicatie ~i
c.), introduc 0nota
r naturale, mai ales
,. ecentrale alecon-
e, fiind decelemai
(Carpati, Caucaz,
iedica patrundere
e 0au din estul
eNord (podisurile
gentina). Climatul
. ental, polar si arc-
areasecetei in sec-
atedemunti inalti.
peisaje aparte:
eseaflainvecina-
influente oceanice
ai alesprimavara).
orate iama permit
(stepa euroasiaiica,
seadauga arbusti.
acestor formatiu-
zonecu cereale de
selor si asezarilor
ape.
MEDIUL INCONJURATOR 21
;>~ : : : : : : : : : >
t~ :r - Mediul arid temperat, reflectat de peisajul deserturilor din Asia
-i Centrala (Kara Kum, Kazal-Kum), China, Mongolia si Marele Bazin
din SUA. Climatul arid are ierni reci cu temperaturi negative, veri
lungi, calde si uscate, intre care sunt intervale scurte cu precipitatii
reduse (sub 100mm/an). Perioada vegetativa dureaza1-2luni (mar-
tie-mai), cand sedezvolta un numar restrans de plante xerofite (rogoz,
ierburi tepoase, saxaulul alb si negru) cu adaptari numeroase.
Peisajul major este eel al campurilor de nisip cu dune ceau dimen-
siuni foarte mari, cu microdepresiuni cu eflorescente saline, culmi
deluroase sau montane cu versanti dezgoliti si vai seci. Alt peisaj este
legat de vaile importante si depresiunile unde panza freatica se afla
laadancimi reduse, vegetatia este bogata, iar asezarile si culturile agri-
cole sunt importante. Orasele insemnate se afla in lungul vailor cu
scurgere permanenta, dar si lacontactul deserturilor cu muntii (unde
exista izvoare cu debite bogate). Localitatile sunt legate prin drumuri,
unele avand 0folosinta istorica.
2 - :::f< - Mediul temperat r~ce. Se afla la latitudini de 5~0 grade si apar-
tine unor fasii de trecere la regiunile subpolare (in nordul Americii
de Nord, din Scandinavia pana in Siberia). Sunt frecvente masele de
aer arctice si polare. Iernile sunt lungi si au temperaturi negative ce
coboara sub -30C (in Siberia, la Oimeakon, s-a inregistrat minima
absoluta din emisfera nordica: -77,8 "C) si zapezi in strat gros, iar ve-
rile, mai scurte, au temperaturi pana la20C si ploi rare. Peisajul prin-
cipal este dat de padurile de conifere alcatuite din molid si pin, in
Europa, brad, zambru si zada, in Siberia, molid, pin, zadasi tuia, in
SUA si Canada (taigaua siberiana si padurea de conifere canadiana).
La latitudini mai mici, coniferele sunt in amestec cu padurile de
foioase. Aici, conditiile climatice mai blande au diversificat peisajul.
Exista asezari insirate in lungul drumurilor transcontinentale
(Transsiberianul in Eurasia, magistralele din Canada), exploatari de
masa lemnoasa, combustibili sau minereuri, suprafete cu pasuni si
ter~nur~ agricole. ~ m~ti se impun peisajul crestelor alpine si ce~
mal extmse pa!!r:.cu:YLLnapm:l~~- __ ~
Mediile latitudinilor polare ~i peisajele derivate
Desfa$urare $1 carac ens . .. m nor u Canadei, Alaska,
Groenlanda, extremitatea nordica a Eurasiei si insulele arctice,
Antarctica - regiuni cu un climat foarte rece, zapezi persistente si
gheata. Au fost influentate de activitatile umane in mica masura. Se
disting doua tipuri de mediu in peisaje caracteristice:
( - Mediul subpolar (de tundra), prezent in extremitatile continentu-
_ lui nordic. Secaracterizeaza printr-un climat cu sezon de iarna foarte
rece (temperaturi sub -30C, zapada, vanturi intense) si unul de vara
cand temperaturile se pot ridica la 10C, producand topirea partiala
azapezii: precipitatii reduse (sub 400mm), care cad frecvent laschim-
barea anotimpurilor.
Peisajul de tundra este dominat de ierburi, muschi, licheni, mesteceni
pitici, salcii pitice, merisori, afini etc. Exista un relief glaciar (circuri, vai,
platouri) si periglaciar (rauri de pietre, avalanse, man de pietre etc.).
Inundatiile (varq) favorizeaza desfasurarea arealelor mlastinoase.
Asezarile sunt mai putine si concentrate in regiuni cu resurse de sub-
sol (petrol in Alaska, carbuni si minereuri in Eurasia), in cele cu pajisti
sau latarm (seimpune peisajul fiordurilor). Deci caracteristicile mediu-
lui natural sepastreaza, influentele antropice fiind limitate.
Tundra
Desertul Gobi (Mongolia)
Desertul Go~rongolia)
22 MEDIUL iNCON]URA.TOR
Temp er at u r A
(0C)
40
P_1li
(mm/an)
40C
300 Temp er at u r a medi a anu ala=-9.0g0
Amp)~udinea termica medie anuala =2 5
Media multianuala a precip~aliilor =438 mm
IFMAMIIASOND
CLi MAT POLAR (NOME, ALASKA)
Statia meteo Vostok, Antarctica
Plaja in statiunea Mamaia
Groenlanda
et Mediul polar glaciar seaflainGroenlanda, ininsulele din Oceanul
<Arctic si inAntarctica, fund eel mai recedepePamant. Temperaturile
medii lunare sunt negative, valorile celemai scazute fund inregistrate
lastatia Vostok (-88,3 "C) in Antarctica; doar in sezonul devara, ill
unele zile, temperaturile devin pozitive, provocand 0slaba topire a
zapezii. Precipitatiile sunt numai sub forma dezapada care, prin tasare,
setransforma inmase degheata ceating inAntarctica si Groenlanda
grosimi de peste 2 000m. Local, deasupra ghetarilor seridica creste
si varfuri de munti pe versantii carora, in scurtul sezon de vara, se
dezvolta cateva specii de licheni, muschi etc. Fauna este redusa si
reprezentata deunele specii depasari, morse, ursul polar, ill tinuturile
arctice, si pinguini, in Antarctica. Asezarile omenesti sunt purine, si
doar intinuturile arctice. InAntarctica exista doar statiuni decercetari
stiintifice apartinand SUA, Rusiei, Australiei, Marii Britanii etc. si, din
2006, si Romaniei.
PRINCIPALELE MEDII IN BAZINELE OCEANICE
Bazinele oceanice acopera 71%din suprafata terestra, ocupand ma-
riledepresiuni create defactorii tectonici. Peansamblu, esteunmediu
omogen in care seimbina trei componente naturale: apa, relieful si
vietuitoarele. Seadauga, pentru partea exterioara ainvelisului deapa,
amestecul cu aerul, realizat prin valuri, curenti, apoi patrunderea
luminii si, intr-o masura diferita de la 0regiune la alta, interventia
activitatilor antropice in zona litorala, platforma continentala (acti-
vitati portuare, exploatari de petrol si gaze) sau in lungul rutelor
navelor. Viata este componenta de mediu care reflecta insumarea si
influenta celorlalte (indeosebi lumina, dinamica si salinitatea apei,
panta si alcatuirea reliefului submers etc.), oferind ceamai neta dife-
rentiere in subtipuri. Sedisting:
Mediullitoral. Seaflain vecinatatea tarmului, pe0parte din self,
unde exista conditii bune delumina, aerare aapei, datorita dinamicii
active, si 0mare varietate deplante si animale. Separarea subtipurilor
esteimpusa dedeosebiri regionale detemperatura si salinitate aapei,
de directia de manifestare a curentilor oceanici, de caracteristicile
reliefului submers (neted sau stances, acoperit denisip, mal etc.).
Un loc aparte revine activitatilor economice si constructiilor din I
lungul tarmulu, care de multe ori produc modificari aleconditiilor
de mediu pe termen diferit, cu repercutare in caracteristicile bioma-
sei. Unrol nefast 11aupoluarea cuproduse industriale (indeosebi cele (
rezultate din exploatarea si prelucrarea petrolului), activitatile por-
tuare, deseurile si apele reziduale care ajung in apa marii.
uleledinOceanul
ant.Temperaturile
utefundinregistrate
sezonul devara, In
and0slaba topire a
adacare,printasare,
cticasi Groenlanda
rilorseridica creste
sezondevara, se
aunaesteredusa si
polar,intinuturile
nesti sunt putine, si
statiuni decercetari
..Britaniietc. si, din
ICE
restra,ocupand ma-
blu,esteunmediu
ale:apa, relieful si
ainvelisului deapa,
i, apoi patrunderea
laalta, interventia
continentala (acti-
uinlungul rutelor
flecta insumarea si
si salinitatea apei,
dceamai neta dife-
,pe0partedin self,
i, datorita dinamicii
arareasubtipurilor
a~isalinitateaapei,
., decaracteristicile
nisip,mal etc.).
si constructiilor din
icarialeconditiilor
acteristicilebioma-
.ale(indeosebi cele
ui),activitatile por-
pamarii.
MEDIUL INCONJURA.TOR 23
Viatasubmarina
Vulnerabilitatea pune in evi-
dent1l pericolepotentiale carepot
s1lafectezesanatatea, sa pericli-
tezeviatasi sa produca pagube
materiale.
Risculreprezinta nivelul pro-
babilal pierderilor de vieti orne-
nesti,al numarului de raniti, al
pagubelorcepot fi aduse proprie-
tliplorsi activitatilor eeonomice de
catreun fenomen natural sau
grupdefenomene intr-un anumit
loesi intr-o anumita perioada.
Atoli in arhipelagul Maldive
b) Mediul pelagic. Sedesfasoara in stratul de apa de la suprafata
marilor si oceanelor in care patrunde lumina; este bine oxigenat
datorita valurilor si confine un numar mare de vietuitoare, care fie
caplutesc (fitoplancton, zooplancton), fiecaau 0mobilitate proprie
(nectonul); in cadrul sau sesepara subtipuri cucaracter zonal: polar
(unde intervine si prezenta banchizei de gheata), temperat, tropical
si regional (interventia curentilor de apa reci sau calzi, deosebiri de
salinitate, unele influente create depoluare etc.).
c) Mediul abisal. Ocupa ceamai mare parte din Oceanul Planetar,
desfasurandu-se intre fundul bazinelor acestora si limita pana lacare
patrunde lumina. Esteun mediu afotic, cusalinitate si presiune ridi-
cate, temperaturi tot mai scazute in raport cuadancimea, 0biomasa
caracterizata prin specii putine cu numeroase adaptari. Deosebirile
zonale sunt cauzate de valoarea temperaturii apei in stratul cuprins
intre -50msi -100m(dela20-25 Cin zona tropicala, la-1C lala-
titudinile polare). La adancimi mai mari de 100m, mediul abisal
devine aproape omogen.
HAZARDE NATURALE ~I ANTROPICE
Societatea umaria, cu diversitatea saculturala, economica, sociala si
politica, adevenit una dintre celemai semnificative forte careinflu-
enteaza numeroase procese importante de pe planeta (lanivellocal
si regional, cat si global), unele avand consecinte asupra mediului
transpuse adesea in hazarde grave.
HAZARDELE NATURALE
Hazardele naturale sunt manifestari extreme ale unor fenomene
naturale (cutremure, furtuni, inundatii, seceteetc.), careafecteazaviata
oamenilor, societatea si mediul inconjurator, Cunoasterea lor permite
gandirea si aplicarea unor masuri adecvate menite salimiteze, pede
oparte, efectele (pierderi de vieti omenesti, pagube materiale si dis-
trugeri alemediului) si, pe de alta, sapermita reconstructia cat mai
rapida aelementelor afectate.
Atunci cand hazardele produc distrugeri deamploare (pagube de
peste un milion de dolari) si pierderi de vieti omenesti (eel putin 10
persoane sunt u isesau 50ranite), elesunt denumite dezastre sauca-
tastrofe naturale. Efectele lor sunt atat demari, incat capacitatea socie-
tatii deareactiona numai prin folosirea resurselor localeestedepasita
(deexemplu, seismele puternice din Indochina din2005,marileinun-
datu din Europa din 2004, 2006, tomadele din SUA in 2005etc.). Ca
24 MEDIUL iNCONJURA.TOR
Autostrada prabusita in urma
unui cutremur de pamant in
orasul Kobe,Japonia
Tsunami insudul Asiei,
decembrie 2004
Eruptie vulcanica
urmare, sunt necesare interventii rapide la nivel national si inter-
national.
'Infunctie degeneza lor, hazardele naturale segrupeaza in:
- hazarde endogene (actiunea estegenerata deenergiaprovenita din
interiorul planetei; exemplu, cutremurele si eruptiile vulcanice);
- hazarde exogene (generatedefadorii climatici,hidrologici,biologicietc.).
Hazarde endogene
Cutremurele depamant sunt miscari bruste alescoartei caredau
trepidatii cuun impact puternic asupra asezarilor. Anual seproduc
peGlobpeste un millon decutremure, dar numai 0micaparte din-
treacesteapot fi considerate hazarde.
Celemai numeroase si mai puternice cutremure seproduc inlun-
gul contactului dintre placile tectonice (zoneledesubductie).
Trepidatiile seismice due la fisurarea, distrugerea si prabusirea
cladirilor, la mari pagube materiale si pierderi de vieti omenesti.
Undele seismicepot sadeclanseze alunecari, prabusiri, aparitia sau
reactivareaunor falii,formareaunor valuri uriasenumitetsunami (2005
- inOceanul Indian, 2006- insudul Oceanului Pacific) etc.
In tara noastra, celemai puternice cutremure seinregistreaza in
regiuneaseismicaVrancea(cutremurele, careaudeterminat numeroase
pierderi de vieti omenesti s-au inregistrat la26noiembrie 1802,10
noiembrie 1940si 4martie 1977).Alteregiuni seismicesunt inBanat,
innord-vestul tarii, inTransilvania etc.
Eruptiile vulcanice sunt hazardele endogene legatedeenergii-
leacumulate inrezervoarele subterane dematerietopitacedetermina
ascensiunea acesteia la suprafata unde da lave, cenusa vulcanica,
fragmente derocasi gazefierbinti etc.
Cei mai numerosi si mai periculosi vulcani activi depeTerrasunt
situati inzonele desubductie dinjurul Oceanului Pacific(IICentura
deFoeaPacificului") si de-a lungul riftului din Oceanul Atlantic si
dinpartea deest aAfricii. Existasi vulcani localizati ininteriorul pla-
cilor tectonice, inlocurileincarescoartaterestra estesubtire(insulele
Hawaii).
Vulcanii activi prezinta unpericol permanent pentru localitatiledin
apropiere, pentru cailedecomunicatie si terenurile agricoledepever-
santii acestora (Insula Martinica, Indonezia, Hawaii).
Hazardele exogene
Hazardele geomorfologice cuprind procese care produc
degradarea terenurilor, distrugerea solurilor si transformarea unor
suprafete intinseinterenuri neproductive sauslabproductive si,une-
ori, victime omenesti.
Acestehazarde au conditii potentiale dedezvoltare pecirca36%
din intinderea continentelor, mai ales pe terenurile inclinate din
dealuri, podisuri si munti. Tipurile dehazarde endogene sunt:
- Aluneciirile, carereprezinta procesedemiscarealeunor masede
pamant sub actiunea gravitatiei, inl~gul unor suprafete cuplasti-
citateridicata prin imbibare cuapa. Intaranoastra, celemai intinse
areale cualunecari seintalnesc in Subcarpati, Depresiunea colinara
aTransilvaniei, FodilJul Getic, Podisul Moldovei si inflisul Carpatilor
Orientali. Aici s-auinregistrat frecvent distrugeri alecladirilor si cailor
decomunicatie (1970,2004,2005,2006).
- Prdbusirile, caresunt deplasari rapide alemaselor deroci pever-
santii abrupti prin caderelibera, rostogolireetc. Seproduc inregiunile
el national si inter-
, ,
egrupeaza in:
nergiaprovenita din
ptiilevulcanice);
logid,biologicetc.).
alescoartei caredau
or.Anual seprodue
ai 0micaparte din-
eseproduc inlun-
esubductie).
gereasi prabusirea
. devieti omenesti.
abusiri, aparitia ;au
urnitetsunami (2005
.Pacific)etc.
seinregistreaza in
terrninatnumeroase
noiembrie 1802, 10
smicesunt inBanat,
elegatedeenergii-
topitacedetermina
, cenusa vulcanica,
'vi depeTerrasunt
. Pacific("Centura
Oceanul Atlantic si
ati ininteriorul pl~-
stesubtire(insulele
entruIocalitatiledin
eagricoledepever-
aii).
cese care prod uc
ansformarea unor
productivesi, une-
oltarepecirca36%
urileinclinate din
dogenesunt:
ealeunor mase de
uprafetecuplasti-
a, celemai intinse
presiuneacolinara
i inflisul Carpatilor
ecladirilorsi cailor
elorderoci pever-
producinregiunile
MEDIUL INCONJURA.TOR
25
Alunecareadeteren din provincia
chineza Gansu, din decembrie
1920, datorata unui puternic cu-
tremur, a distrus 0suprafata de
circa70000km2rnodificand total
peisajul (localnicii numind feno-
menul "muntii mergeau") si a
provocatmoartea apeste 200000
depersoane.
Curgeri de noroi si grohotis
inMuntii Alpi
Uraganul Katrina,
august 2005, SUA
temperate, subpolare si etajeleinalte din munti lainceputul primaverii
(alternante frecvente aleinghetului si dezghetului). Local seconstata
si pe versantii muntilor din regiunile desertice sau pe falezele Inalte.
Ca urmare, prabusirile reprezinta un factor de risepentru locali-
tatile si caile de comunicatie din aeeste regiuni (de exemplu, defile-
eleOltului, Jiului, in 2005si 2006). Deaceea estenecesara precizarea
starii de vulnerabilitate adiferitelor suprafete de versant pe carefe-
nomenul sepoate inregistra.
- Curgerile de noroi ~i grohotisuri, careseproduc inurma imbibarii
euapa adepozitelor demateriale depeversantii cupanta maredespa-
duriti, mai ales din regiunile montane si deluroase.
Declansarea curgerilor de noroi in Subcarpati sau de pe versanti
din tinuturile tropicale si subtropicale esteinsotita dedistrugerea cailor
decomunicatie, aIocuintelor, dar si deproducerea devictime. Versantii
haldelor de steril din vecinatatea exploatarilor minier~sunt afectati
decurgerile denoroi sau denisip extremdeperieuloase. Inetajul alpin,
curgerile de grohotis pe versanti distrug potecile turistice, cabanele
si alte constructii.
- Aualansele, hazarde naturale care reprezinta un pericol pentru
populatia montana si pentru turisti, Deplasarea rapida azapezii (viteze
de peste 100lan/h), care se face pe versantii abrupti acoperiti cu
zapada, este favorizata deninsorile abundente, de schimbarile rapi-
dedetemperatura cedetermina topirea brusca astratului dezapada,
sau de perturbare a echilibrului zapezii prin trepidatii (in Alpi,
Himalaya, Carpati etc.). Provoaca distrugerea vegetatiei pesuprafata
pe care seproduc si, uneori, victime omenesti.
Hazardele climatice si hidrologice sunt legate deprocese carese
produc in atmosfera si in apa si caresunt insotite depagube materia-
Ie, pierderi devieti si chiar modificari inpeisaj. Intreacesteaseinscriu:
- Ciclonii tropicali, caresunt furtuni violente, dezvoltate intre 5si
15grade latitudine nordica si sudica, ceauvitezealevantului depeste
118km/h. Sunt numite "uragan" (hurricane) inOceanul Atlantic, "tai-
fun" in Oceanul Pacific si "cidon tropical" in Oceanul Indian si pe
coastele Australiei. In localitatile de pe litoral provoaca distrugeri la
toate constructiile si inalcatuirea vegetatiei, precum si victime umane.
- Tornadele, care sunt vanturi ceau un caracter turbionar si care
seproduc pe continente intre 20si 60de grade latitudine nordica si
sudica (de exemplu, in SUA). Au infatisarea unor coloane cuaspect
depalnie intoarsa si 0viteza avantului cuprinsa intre 60si 400km/h;
antreneaza cantitati mari de praf (de aici culoarea cenusie), distrug
aproape complet constructiile, pomii si vietatile intalnite.
- Seceta, care este un fenomen de durata, fiind caracterizat prin
lipsaprecipitatiilor, Arecaefectemicsorarea debitului raurilor, arezer-
velor subterane de apa, producerea deficitului deumezeala inaer si
in sol, uscarea vegetatiei si culturilor agricole, moartea animalelor si
saracirea populatiei etc.
A - Inundatiile, careseproduc inluncile raurilor ladebitefoartemari.
Intara noastra, inundatiile dintre anii 1960si 2006au afectat aproape
toateraurile (mai alesDunarea, Siretul, Somesul, Muresul, Timisul etc.),
fiind printre cele~ai puternice din ultimii 100de ani. 0parte din
pagube s-a datorat extinderii necontrolate avetrelor satelor in lun-
cileraurilor, precum si neintretinerii digurilor deprotectie.
Hazardele oceanografice cuprind hazardele care afecteaza
litoralul continentelor si insulele.
26 MEDIUL INCONJuRAToR
Aisbergurile (uriase blocuri de
gheata desprinse din calotele
glaciare), seincadreaza si elein
aceastacategoriedehazarde. Pot
fi intalnite de nave la latitudini
medii pecirca20%dinsuprafata
oceanelor; pot afecta circulatia
maritima si stabilitatea plat-
formelor marinepetroliere.
Ridicarea nivelului Oceanului
Planetar este legata de tendinta
generala de incalzire aclimei si
reprezinta un hazard global, de
lungadurata, cuconsecintegrave
pentru zonele de tarm (inun-
darea campiilor, deltelor, acon-
structiilor etc.).
Unincendiu depadure (SUA)
Inundatii inluncaDunarii, 2006
D
- Valurile depeste 10minaltime produsedefurtuni, caresunt pe- d
riculoasepentru navigatie, pentru localitatiledepetfumsi platformele
petroliere (MareaNordului).
- Tsunami, caresunt valuri uriase ("valuri deport") produse de
cutremurele puternice, eruptiile vulcanice si alunecari submarine de
proportii. Sunt frecventeinOceanul Pacific, dar uneori si inOceanul
Indian, Oceanul Atlantic si in Marea Mediterana. Pentru reducerea
efectelor dezastruoase petarmalevalurilor tsunami aufostinfiintate
sisteme de alertare apopulatiei, sisteme carefunctioneaza pebaza
datelor transmise cuajutorul satelitilor (deexemplu, alertareapopu-
latiei inaprilie 2006inPacificul deSud).
- EI Niiio, careeste un fenomen complex caresemanifests prin
incalzirea anormala, lasuprafata, aapelor Oceanului Pacific, carese
deplaseaza dinspre partea vestica sprepartea esticaalui subimpul-
sul unor mase deaer calde. Produc pelitoral secete, furtuni violente,
inundatii si cicloaneputernice.
- La Niiia, carerezultainsectorul central-estic al Oceanului Pacific
inurma racirii apei (vanturiledeestimping cantitati mari deapacalda
de lasuprafata oceanului spre vest, locul apei calde fiind luat de0
apamai receprovenind dinadancuri). Caurmare, serealizeaza0cir-
culatiemusonica aaerului dinspre oceanspreuscat ceprovoacaploi
puternice inIndia, Indochina, Australia.
Hazardele biologice
- Epidemiile provoacaimbolnaviri inmasaalepopulatiei, dincauza
unor agenti patogeni (virusuri, bacterii, protozoare etc.). Celemai
gravemaladii sunt transmisedetantari (malaria,febragalbena),musca
tete (boala somnlui), paduchi (tifosul exantematic). Masurile pre-
ventive cuprind vaccinarea si educarea populatiei, pastrarea igienei
inscoalasi infamilie, izolarea focarelor dedeclansare aepidemiilor,
combaterea agentilor purtatori.
- Invaziile de insecte (inspecial lacuste), produc pagube inagri-
cultura (Africa, Asia, estul Europei si inAmerica deNord).
- Incendiile nqturale, provocate de descarcarile electricedin at-
mosferasaudeautoaprinderea vegetatiei uscate, determina distrugeri
alerecoltelor, alesuprafetelor impadurite, constructii etc.
tuni, caresunt pe-
tarmsi platformele
port") produse de
ecari submarine de
eori si inOceanul
. Pentru reducerea
.aufostinfiintate
ctioneazapebaza
lu, alertareapopu-
semanifesta prin
ului Pacific,carese
icaalui subimpul-
te,furtuni violente,
al Oceanului Pacific
ti mari deapacalda
Idefiindluat de 0
,serealizeaza0cir-
atceprovoaca ploi
opulatiei,dincauza
areetc.). Cele mai
bragalbena),musca
tic).Masurile pre-
i,pastrareaigienei
sareaepidemiilor,
ucpagubein agri-
deNord).
.eelectricedin at-
eterminadistrugeri
ctii etc.
MEDIUL INCONJURA.TOR 27
HAZARDE ANTROPICE ~I TEHNOLOGICE
Interventia omului innatura sefacedirect, in scopul utilizarii ele-
mentelor cadrului natural (activitati agricole, miniere, industriale, de
constructii, de transport, amenajarea spatiului), si indirect, prin con-
flictele militare (celedoua razboaie mondiale din secolul al XX-lea).
Ca urmare, cu exceptia unor regiuni naturale (Arctica, Antarctica,
unele zone desertice, alepadurii tropicale, taigaua), in rest pe Glob
exista 0alternanta amediilor modificate deactivitatile umane si unde
s-au inregistrat diverse hazarde antropice.
Degradarea solurilor. Este 0urmare directa a exploatarii
irationale a potentialului edafic prin practicarea unei agriculturi
abuzive. S-aajuns ladiminuarea fertilitatii solurilor, dar si ladistrugerea
sa prin activitati (economice, constructii sau lucrari) ceau favorizat
torentialitatea, spalarea areala, alunecari de teren etc.
Potrivit evaluarilor efectuate deinstitutii specializate aleONU, pro-
cesele de degradare asolurilor sunt evidente pe circa2milioane de
hectare, fiind legate de: eroziunea prin apa (56%),eroziunea prin vant
(28%), degradarea chimica (12%), degradarea fizica (4%). Circa0ze-
cirnesunt terenuri puternic degradate (inAsia, Africa si America de
Sud, unde s-aprodus 0crestere demografica mare, si 0accentuare a
decalajului dintre numarul locuitorilor si posibilitatea de a-i hrani),
care ar necesita investitii foarte mari pentru afi recuperate. Peste 10
milioane dehectare sunt distruse, si practic irecuperabile pentru acti-
vitati agricole. Inceeacepriveste terenurile medii si incipient degra-
date, inlipsa unor masuri agrotehnice, acestea vor avea aceeasi soarta,
accentuand problema hranei.
Degradarea solurilor apare si in urma despaduririlor nerationale
si apasunatului excesiv. In istorie, Grecia reprezinta un exemplu de
degradare apamanturilor sale inca din Antichitate, din cauza unor
defrisari exagerate si aunui pasunat excesiv. In secolul al XX-lea, la
fel s-aprodus si degradarea terenurilor inSahel si insavanele africane
prin suprapasunat.
Irigatiile facute inmod nerational, fara asetine seama deconditi-
ilepedoclirnatice specifice, au provocat salinizarea solurilor (ca, de
exemplu, inCampia Indului, valea Eufratului, nord-estul Braziliei etc.),
sau excesul de umiditate.
Reducerea biodiversitatii. PeTerraexistacirca1500000despecii
de animale si 500000de specii vegetale. Dintre acestea in ultimele
secole au pierit 400-500de specii de animale (peste 1000aflandu-se
in pericol de disparitie) si cateva sute de specii de plante, caurmare
adefrisarilor excesive, adesecarilor nerationale, apasunatului inten-
siv, poluarii, vanatului excesiv, braconajului, colonizarilor catastrofale
etc. Desfasurarea in continuare aacestui proces de distrugere poate
duce lacompromiterea vietii pe planeta.
Hazardele industriale. Hazardele industriale includ accidente
(explozii, incendii, poluare) declansate de om, cu sau fara voia sa,
emisii de substanje nocive si depozitarea deseurilor care afecteaza
solul, apa si aerul.
Calmul atrnosferic si inversiunile terrnice, indepresiuni si pevaile
adanci, conduc lastagnarea si acumularea poluantilor si larealizarea
unor concentratii periculoase.
Degradareasolurilor ( Dakota
deNord, SUA)
Urmari aleploilor acide
28 MEDIUL INcoNJ uRAToR
Poluare industriala (deversari)
Poluarea aerului si aapei decatre
ofabrica dehartie din Brunswick,
SUA
Accidentul produs la Bhopal, in India (3 decembrie 1984), prin
eliminarea unui gaz toxic (izocianat demetil), provenind dela0uzina
de pesticide, s-a soldat cu 6 500de victime si imbolnavirea altor
10000de persoane. Explozia din 10iulie 1976aunui reactor dela
uzina chimica de laSeveso (Italia), urmata de scurgeri de dioxina, a
semanat moarte si maladii in toata valea Brianza. Ca urmare,
Comunitatea Economica Europeana (actuala Uniune Europeana) a
adoptatin 1982"Directiva Seveso", careinventariaza 80desubstante
chimice considerate toxicesi acarer producere si stocare sunt supuse
unor reglementari speciale.
Hazardele legate de transporturi. Frecventa acestor hazarde
este corelata cu cresterea demografica exploziva si cu dezvoltarea
economico-sociala.
- Transporturile rutiere sederuleaza pecca15milioane dekilometri ~
dedrumuri modernizate, lacareseadauga imensa retea stradala din a
asezari si drumurile nemodernizate. Accidentele rutiere din care
rezulta pagube si victime sunt determinate de: viteza excesiva, consu-
mul bauturilor alcoolice, oboseala lavolan, dificultatea traseelor in
anumite zone, defectiuni alemijloacelor detransport, calitatea neco-
respunzatoare adrumurilor, supraaglomerarea acestora etc.
- Transporturile feroviare. Pereteaua feroviara (circa1600000km)
- dominata de artere transcontinentale, cu lungimi de mii dekilo-
metri - se produc uneori accidente foarte grave din cauza vitezei
foarte mari dedeplasare (peunele magistrale 200-300km/ ora), difi-
cultatilor traseelor strabatute, erorilor de semnalizare. In ultimele
decenii, catastrofe feroviare s-au produs atat in tari in curs de dez-
voltare (indeosebi inIndia, Brazilia, Mexic s.a.), cat si intari dezvoltate
(Germania, Belgia s.a.).
- Transporturile navale prezinta riscuri mai mari in cazul celor ma-
ritime (tonajul mare al navelor, unele petroliere avand 450-550mii
tdw, lungimea traseelor), in raport cucelefluviale. Celemai grave si
cu cele mai mari consecinte sunt accidentele petrolierelor (pierderi
materiale, de vieti omenesti, dar si poluarea apei).
- Transporturile aeriene. Desi sunt considerate celemai sigure, incazul
accidentelor aeriene, pierderile sunt totale.
Hazardele nucleare. Sunt produse deraspandirea necontrolata
aunor substante radioactive inafara instalatiilor nucleare (incentrale
atomoelectrice, in unele institute de cercetare stiintifica), decaderea
cembrie1984), prin
veninddela0uzina
i imbolnavirea altor
aunui reactor de la
urgeri dedioxina, a
rianza. Ca urmare,
niuneEuropeana) a
iaza80desubstante
.stocaresunt supuse
taacestorhazarde
si cudezvoltarea
. ioanedekilometri
areteastradala din
elerutiere din care
tezaexcesiva,consu-
cultateatraseelor in
port,calitateaneco-
acestoraetc.
(circa1600000km)
gimi demii de kilo-
edincauza vitezei
300km/ ora), difi-
alizare. In ultimele
tari incurs de dez-
tsiintari dezvoltate
.incazul celor ma-
avand450-550mii
e.Celemai grave si
trolierelor (pierderi
i).
maisigure,incazul
direanecontrolata
nucleare(incentrale
inti-fica), decaderea
MEDIUL iNCONJURATOR 29
Mareeneagra in Kuweit, dupa
razboiul din Golf
Degradareaspatiului marin prin
deversarinecontrolate
Reactorulnuclear dupa explozie,
Ceronobil,26aprilie 1986
unor sateliti artificiali cupropulsie nucleara si depozitarea deseurilor
radioactive. Eleiradiaza populatia si mediul inconjurator si produc
victime omenesti si pagube materiale (exemple: centrale nucleare din
SUA, Canada, Marea Britanie, fosta Uniune Sovietica), eel mai gray
fiind cel de laCemobil, in Ucraina (1986). .
SCENARlI DESPRE EVOLUTIA MEDIULUI
Mediul geografic esteun sistemcomplex incarecomponentele sale
(relief, apa, aer, vietuitoare, sol, oameni) se afla cuprinse intr-un
angrenaj derelatii dobandite intimp si petrepte ierarhice deosebite.
Indiferent de marimea unitatii demediu (intre local si global), orice
modificare aunor elemente dintr-un component al sauconduce la
schimbari imediate ori in timpi diferiti lanivelul celorlalte. Astfel,
au rezultat medii naturale in stadii diferite de transformare. Acest
proces adevenit extrem deintens inultimele secole, cand omul, prin
tot mai multe activitati si dispunand si de0baza tehnologica superi-
oara, pecaresi-acreat-o, aprodus modificari profunde aleelementelor
de mediu cu consecinte imediate, caracterizate in individualizarea
locala si regionala aformelor demedii antropice (cuafectarea struc-
turii si functionalitatii unitatilor demediu), dar si cumulte consecinte
lascara mai mare, afectandu-se intregul mediu planetar.
Au devenit evidente, mai ales din anii '70ai secolului al XX-lea,
unele probleme globale, intre care cresterea demografica exploziva,
reducerea resurselor de sol si subsol, inegalitatea dezvoltarii eco-
nomice si anivelului detrai, sanatate si instruire, degradarea mediu-
lui printr-o diversitate demodalitati etc. Fiind apreciate cavitalepen-
tru viitorul omenirii si al planetei, au fost initiate masuri si s-au luat
hotarari, in unele situatii destul de severe, menite sa conduca la 0
folosire cat mai benefica pentru omsi natura aspatiului terestru si,
in perspectiva, acelui cosmic. Aceasta nu inseamna cas-aincheiat
procesul ce implica, la scara diferita, evolutia mediului si ca ne
intoarcem laceea ceafost cu mult in urma. Elementele componen-
telor demediu vor suferi incontinuare modificari (sub impulsul fac-
torilor naturali sau umani), ceeacevaconduce lanoi evolutii, locale,
regionale, globale, ale mediului. Eleinsa trebuie urmarite pentru a
nu conduce lamomente de criza. Desi deschise, evolutiile posibile
sunt numeroase, dintre care sunt de mentionat:
pe plan local:
- eooluiia unor spatii in care sunt deschise cariere pentru exploatarea
rocilor deconstructie (calcar, granit, bazalt etc.) ori aminereurilor de
fier, cupru, sulf etc. Mediul natural (de padure ori de pasune) sufe-
ra transformari profunde prin defrisarea si destelenirea, indeparta-
rea solului, crearea si dezvoltarea excavatiei si ahaldelor desteril pe
masura exploatarii, poluarea aerului si aspatiului limitrof cupraful
rezultat in urma exploziilor, repetate, apoi a apei raurilor de catre
scurgerile reziduale, afectarea spatiului locuit din vecinatate decatre
undele seismice (delaexplozii) si zgomot, crearea dedrumuri, diver-
seconstructii incariera si inapropiere etc. Deci distrugerea unui mediu
local echilibrat, chiar daca seaplicaunele masuri deprotectie (deexem-
plu, carierele din muntii Calimani, delaBicaz, Costesti: celedemar-
mura din Italia, de minereuri din unele state africane etc.);
30 MEDIUL INCONJURA.TOR
- erupiia vulcanului St. Helen's (Muntii Cascadelor, SUA)din18mai
1980a dus la modificarea conului si dezvoltarea unui crater nou,
imprastierea unui volumimens depietre, cenusa, vapori deapa, lava
si crearea unui val denoroi inalt depeste 50m, toateducand ladis-
trugerea vegetatiei careil acoperea, aunor asezari periferice, dar ~i
lapierderea a57devieti omenesti, Inprezent sunt conditii pentru0
eruptie noua. inacest caz, avemdeafacecu0evolutie naturala pe
careomul doar 0constata:
- eooluiia unor arii alpine foarte inalie (deexemplu, inHimalaya, Alpi,
Anzi, Kilimandjaro etc.), care sufera modificari prin cresterea
numarului depoteci, aamenajarilor pentru refugii si tabere, frecventa
mai intai aalpinistilor, dar ulterior aturistilor, pemasura inzestrarii II
tehnice, totmai multeconstructii labazaspatiului alpin, dar si diverse f1
aspecte depoluare acrestelor si ghetarilor:
- eoolutia unei asezdri miniere unde actioitaiile de exploatare au fncetat
(Romania, Marea Britanieetc.) seconfrunta cu: eliminarea treptataa
surselor depoluare industriala, activitati deconservareaspatiului fos-
tei exploatari (inunele situatii amenajari chiar cucaracter turistic-
muzeul extractiei ardeziei inMareaBritanie), reorientarea populatiei
sprealteforme deactivitate, crearea si intretinerea deparcuri cuca-
racter economic (intariledezvoltate), dar si accentuarea saraciei pen-
tru multi locuitori;
pe plan regional
- eooluiia spaiiilor marine in care se dezoolta exploaiari de petrol $i gaze
(MareaNordului, MareaCaspica, Golful Mexic, Golful Persics.a.)se
caracterizeaza prin construirea deinstalatii deforare, exploatare(plat-
forme) si uneori depozitare si aretelei de conducte de expediere a
hidrocarburilor peplatforma continentala, amenajarea deporturi cu t
instalatii deprimire si transmitere sauprelucrare apetrolului (exem- s
plu foarte semnificativ este Marea Caspica), constructii pe tarmcu
diverse destinatii. Deci, unmediu natural inmaremasura antropizat
incareseaplica masuri deprotectie indeosebi impotriva poluarii:
Infrastructura turistica,
Chamonix-Mont Blanc,
Muntii Alpi
I
s
Platforma deforaj in constructie inportul norvegian Bergen, in vederea exploatarii
rezervelor din Marea Nordului
31 MEDIUL iNCONJURATOR
- eooluiia tiirmului Peninsulei Arabia ~i a Golfului Persic - dintr-o zona
dedesert cuasezari specifice s-atransformat intr-o unitate demediu
putemic antropizata, din cauza logisticii necesare exploatarii petrolu-
lui si agazelor naturale; au aparut retele de instalatii, erase in con-
tinua expansiune etc.;
- eooluiia mediului in spatiui liioral in conditiile producerii unui tsuna-
mi (de exemplu, coastele Japoniei, spatiul indonezian si sudul
Oceanului Indian in 2005, sud-vestul Pacificului in 2006). Valurile
tsunami, rezultate in urma producerii unui seismimportant pefun-
dul bazinelor oceanice sau marine, provoaca in lungul tarmurilor la
care ajung distrugerea in grade diferite aconstructiilor, vegetatiei si
faunei existente, victime omenesti, modificarea configuratiei reliefu-
lui submers si emers etc. Refacerea mediilor (naturale, antropiee) se
realizeaza greu, implicand costuri enorme.
evolutiile globale - celemai importante sunt legate declimat
si de apa:
Clima Terrei seapreciaza caevolueaza intr-o fazadeincalzire, care
urmeaza racirii dintre 1450-1850("mica glaciatiune"). inceamai mare
masura eaestedeterminata demodificari aleponderii CO
2
, CH.yNO
inatmosfera (dinarderea carbunilor, activitati industriale, despaduriri
si arderea lemnului etc.), lacareseadauga eliminarea deproduse cloro-
fluoro-carbon, vapori de apa etc. "Efectul de serif' este urmat de
incalzirea generala, modificarea regimului precipitatiilor, accentuarea
fenomenelor desecetasi desertificare, schimbari importante inregimul
scurgerii raurilor si in pozitia limitelor dintre zonele si etajeledeve-
getatie, micsorarea suprafetelor ocupate de ghetari prin topirea lor,
urmata de ridiearea nivelului apei Oceanului Planetar, de unde
numeroase consecinte asupra spatiului locuit din lungul tarmului,
asupra agrieulturii etc. Strategiile gandite pentru diminuarea efectelor
acestei evolutii privesc reducerea consumului decombustibili poluanti
si folosirea unor resurse energetice noi, impaduriri etc.
Apa este un element esential pentru viata. Din totalul de apa
folosita, cca92%este utilizata in activitati din agricultura si indus-
trie. Omul, prin unele actiuni, polueaza mediul acvatic (introduce me-
talegrele, saruri, acizi, produse petroliere, resturi menajere), nu iasufi-
ciente masuri pentru aimpiedica reintroducerea apelor uzate inrauri,
lacuri, panza freatica. Ca urmare, in unele regiuni care seconfrunta
si cu saracia si cresterea demografica, criza de apa este 0realitate.
lor,SUA) din 18mai
eaunui crater nou,
,vapori deapa, lava
toateducand ladis-
. periferiee, dar si
tconditii pentru 0
volutienaturala pe
,inHimalaya, Alpi,
cari prin cresterea
..si tabere,frecventa
emasurainzestrarii
.alpin,dar si diverse
Insuleartificiale, Dubai,
EmirateleArabe Unite
exploatareau incetai
liminareatreptata a
rvareaspatiului fos-
caracterturistic -
rientareapopula tiei
eadeparcuri cuca-
tuareasaraciei pen-
atitride petrol ~i gaze
GolfulPersies.a.) se
are,exploatare(plat-
uctedeexpediere a
ajareadeporturi cu
apetrolului (exem-
tructii pe tarm cu
emasuraantropizat
potrivapoluarii:
lnaintedetsunami, Aceh, Insula
Sumatra, Indonezia
DESP ADURIRILE, DE~ERTIFICAREA
~I POLUAREA
Dupa tsunami, Aceh, Insula
Sumatra, Indonezia
Actiunile caresepetrec inmediul inconjurator due si laperturbari
serioase inevolutia si desfasurarea componentelor biotice, dezechili-
bre ecologice, afectand viata si habitatul uman. Cauzele ceconduc
lacrearea de dezechilibre sunt:
extractia si utilizarea irationala aresurselor naturale;
dezvoltarea disproportionata aunor ramuri si subramuri eco-
nomice (metalurgias exploatarile energetice etc.);
suprapopularea unor teritorii (mai ales in zona temperata):
stocarea de produse aleactivitatilor antropiee ceconstituie ele-
mente perturbatoare in mediu (de exemplu, deseurile):
despaduriri si desteleniri abuzive;
n,invedereaexploatarii
32 MEDIUL INCON]uRATOR
Defrisare, SUA
Reimpadurire, SUA
Desertificarea s-a inregistrat
intens inadoua parte asecolului
al XX-leain mai multe parti din
regiunile semiaride (mai ales in
Sahel).
Cooperarea peplaninternational
este stipulata de "Convenp.a
privind Combaterea Deserti-
ficarii" adoptata de ON.U. in
1994, lacareaaderat si taranoas-
tra.
razboaiele si experimentele chimice, nucleare;
aplicarea necorespunzatoare delucrari agrotehnice ceconduc la
degradarea solului (inmlastiniri, tasari, saraturari etc.).
Toateacestea afecteaza calitatea aerului, aapei, asolului, caresunt
mai des poluate, influenteaza procesele geomorfologice caredezvolta
degradari deproportii, afecteaza desfasurarea normala avietii peTerra
si provoaca modificari in mediu (despaduriri, desertificare).
DESPADURIRILE
Reprezinta actiunea deinlaturare completa apadurilor pe 0anu-
mita suprafata de teren, in scopul folosirii materialului lemnos sau
pentru ca terenul sa poata dobandi alte utilizari (culturi agricole,
pasunat, constructii, cai de comunicatie etc.). Consecintele sunt
numeroase - local se creeaza conditii pentru siroire, torenti,
alunecari, inundatii, urmate de pierderi materiale si de vietuitoare,
iar peplan regional, modificari aleconditiilor demediu si alepeisajelor.
Inultimele trei secole, fondul forestier mondial afost redus cueel putin 5
ojumatate, daca nu chiar cu doua treimi.
Despaduririle serealizeaza astazi, lafel cain trecut, prin:
ardere inieniionaia (pentru utilizarea unor terenuri) sau aeeiden-
talit (prin neglijenta):
idierea pddurii pentru eonsum (lemn de foc) si pentru prelucrare
(cherestea, mobila, celuloza, hartie etc.);
efeetele eruptiilor vuleaniee, al inundaiiilor sau al uraganelor.
In prezent seexploateaza, anual, 3,2-3,5 miliarde de m
3
demasa
lemnoasa, in timp cecapacitatea de regenerare este de numai circa
2,7miliarde m
3
. Defrisarile masive in regiunile tropicale aleTerrei ar
putea determina 0schimbare radicala a climei planetei, avand in
vedere functiile deregulator climatic si hidrologic indeplinite defon-
dul forestier mondial. Deaici, conceptia privind necesitatea ocrotirii
nu numai apadurilor reprezentative, ci aintregului domeniu forestier
actual al planetei, iar exploatarile safieinsotite, concomitent, dereim-
paduriri (inmulte tari aceasta este consfintita prin legislatie).
Impdduririle au efeete favorabile asupra mediului inconjurator
(micsorarea vitezei descurgere aapei depeversanti reduce eroziunea
solului, retinerea unei parti din precipitatii pefrunze si ramuri, ince-
tinirea ritmului de topireazapezilor etc.).
Crearea barajelor verzi, prin reimpaduriri pe intinderi considera-
bile(lungimi deordinul sutelor sau miilor dekilometri.si latimi pana
in25-50km), arecascop impiedicarea extinderii deserturilor, crearea
unui microclimat care permite practicarea culturilor.
DE$ERTIFICAREA
Esteun fenomen complex dedegradare aterenurilor inzonelearide
si semiaride rezultat din imbinarea reducerii cantitatilor de precipi-
tatii (efect direct al incalzirii climatice globale) cu unele activitati
umane. Din cauza desertificarii seproduc:
diminuarea rezervelor de apit in sol, in panza freatica si in reteaua
de rauri, din cauza unor perioade secetoase indelungate;
distrugerea eovorului vegetal din eauza seeetei prelungite ~i
degradarea solului rin procese de eroziune si de deflatie (solurile
se transforma in cruste, salinizate si alcalinizate, iar dunele fixate
devin mobile).
Desertificarea este intensificata de presiunea antropica asupra
mediului exercitata prin suprapopulare, utilizarea necorespunzatoare
re;
tehnicececonduc la
.etc.).
,asolului,caresunt
logicecaredezvolta
alaavietii peTerra
sertificare).
padurilor pe0anu-
rialului lernnos sau
i (culturi agricole,
Consecintele sunt
u siroire, torenti,
lesi devietuitoare,
ediusi alepeisajelor.
streduscueel putin
trecut,prin:
renuri) sau acciden-
si pentru prelucrare
al uraganelor.
ardedem
3
demasa
estedenumai circa
opicalealeTerrei ar
planetei, avand in
cindeplinitedefon-
necesitateaocrotirii
ui domeniuforestier
ncomitent,dereim-
inlegislatie).
ediului inconjurator
ti reduceeroziunea
esi ramuri, ince-
intinderi considera-
metri,si latimi pana
deserturilor,crearea
ilor.
urilorinzonelearide
titatilordeprecipi-
) cuunele activitati
freaticasi inreteaua
elungate; .
secetei prelungite ~i
edeflatie (solurile
te, iar dunele fixate
aantropica asupra
anecorespunzatoare
MEDIUL INcoNJ uRAToR 33
Surpari deteren laOcneleMari
slab
madera!
gray
foarte gray
Gradul dedesertificare peGlob
aterenurilor, despaduriri, suprapasunat si poluare. Teritoriilecelemai
afectate de desertificare seafla in Africa, in sudul Asiei, in America
de Nord, Australia si Europa.
POLUAREA
Poluarea are consecinte nocive irnediate asupra elementelor de
mediu atat lanivellocal, cat si global. Sursele care conduc laaceste
efectesunt diverse, unele avand caracter natural, altele(celemai multe)
fiind impuse de activitatile omului.
Sursele naturale:
exploziile solare intense (determina cresterearadiatiei ultravio-
lete care ajunge pe suprafata terestra daunand vietuitoarelor):
aportul de pulberi rezultate din dezintegrarea meteoritilor:
furtunile depraf irnpuse decirculatia maselor deaer dinspre p-
nuturile aride si serniaride, apoi, tomadele, vartejurile:
eruptiile vulcanice (in atmosfera si pe sol sunt raspandite in
cenusa, bombe vulcanice, lave, diverse gaze);
.,. ..
i -.:.. .
. >~).:...,. \- '!'.
PerSOInt ."ellte (mil.)
o
01
1\0
50 1 00
100100
>\00
o lOOO
-
Numarul persoanelor afectate de dezastre naturale (cutremure, eruptii vulcanice,
inundatii, secete, temperaturi extreme, alunecari etc.) inperioada 1975-2000
34 MEDIUL INcoNJ uAAToR
Poluarea aerului
Deversare dereziduuri industriale
gerurile prelungite si furtunile dezapada:
alunecari, curgeri noroioase, siroiri, inundatii catastrofaleetc.;
incendierea padurilor sau apasunilor.
Sursele antropice depoluarea amediului s-aumultiplicat, devenind
deosebit de agresive, pe masura dezvoltarii societatii. Diversitatea
industriei, adus, pelangaexploatarea nemiloasa aresurselor desub-
sol si acelor vegetale, laraspandirea unei multitudini desubstante
(solide, lichide, gazoase, radioactive etc.),cugradedenocivitatevari-
ate. S-au adaugat introducerea in mediu a numeroase constructii
(industriale, portuare, delocuitetc.),creareaunei reteledecai decomu-
nicatiepecaresepractica un trafic intens, cueliminare dereziduuri,
dezvoltarea unei agriculturi bazate peingrasaminte si diverse sub-
stante pentru combaterea daunatorilor, Toateacesteaaufostinsotite
de acumularea de substante poluante, de inmultirea bolilor profe-
sionale, dedisconfort si deinstalare treptata aunor medii artificiale
in care omul, eel cele-acreat, adevenit receptorul eel mai actival
degradarii mediului.
AeruI constituie componenta mediului inconjurator in careele
mentele nocive sepropaga rapid si pe spatii extinse. Prin circulatia
aerului, particulele lichide, solidesaugazoase emiseintr-un lacsunt
repedeimprastiate pespatii mai mult saumai putin intinse, infunctie
deviteza dedeplasare aaerului, dedimensiunile lor si demarimea
obstacolelor naturale (culmi muntoase) sau antropice (constructii)
aflatepedirectiadepropagare. Depresiunilesi culoareledevale,starea
decalmatmosferic si ceadeinversiune termica sunt favorabilestag-
narii aerului incarcat cunoxe.
Contaminarea aerului provine dinsursec<l!eeliminacantitati mari
depraf si gaze(C0
2
,S02' CH
4
etc.)si zgomot. Intreacesteasunt: termo-
centralele (pulberi finerezultate dinarderea carbunilor sunt depistate
si ladistante de20km, iar gazele pana la1000km); uzinele siderur-
gice (pulberilesi gazele, careseimprastie pecativakilometri, auefecte
acidesi disconfort imediat); chimice (cantitati insemnate decompusi
defluor, elor, negru defum, sulf etc.); circulaiia autovehiculelor (elimi-
naCO
2
,N0
2
, S02; particule decarbon si hidrocarburi, produc mult
zgomot), arderea diferitelor produse (ingospodarii, deseuri, fumul de
tigara etc.).
Prin absorbtia sau inhalarea gazelor sau apulberilor, seajungela
imbolnaviri grave, rahitismsi chiar moartea vietuitoarelor: atmosfera
devineopaca(dupafurtuni depraf sauemisii deproduse prinarderea
combustibililor ori laeruptii vulcanice), dezvoltarea deceturi dense
(smog). Concentratiile mari deoxizi deazot, sulf si elorinaerul bogat
invapori deapa, saudeploi, determina producerea unor solutii acide
care, in contact cu vegetatia, provoaca degradarea ei (in ultimele
decenii s-amanifestat indeosebi lapadurile destejar, fagsi conifere
din regiunile temperate si subpolare). Pe termen lung seproduce
scadereacontinutului atmosferei in02' cresterearapidaaponderii CO
2
,
freoni etc.), insotita de cresterea temperaturii medii aaerului (intre
1880si 1980cu 1C, iar pana in 2050- estimativ - cuinca2"C),
degradarea stratului deozondinstratosfera, urrnata demarireacon-
centratiei radiafiei ultraviolete ceajungelasol,provocand degradarea
plantelor si diverse boli depiele laom, inelusiv cancerul.
Degradarea apelor. Viatasi activitatileomului nusepot desfasura
in lipsa apei. Fiziologic, omul consuma injur de3litri/ zi, dar con-
sumul mediu pentru toate activitatile sale seridica laaproape 100
MEDIUL iNCONJuRATOR 35
tii eatastrofaleetc.;
litri/ zi, fund foartemareInregiunile puternic dezvoltate (SUA,Europa
de Vest, [aponia etc.), si limitat In cele slab dezvoltate. Marii con-
sumatori (siderurgia, centralele atomice, agricultura irigata, activitatile
gospodaresti etc.) sunt si factori care introduc In apa, continuu sau
accidental, numeroase substante solide,lichide, caredue ladegrada-
reamediului (produse chimice, reziduri rezultate din prelucrarea pe-
trolului, minereurilor, metalurgie, resturi menajere, microorganisme
patogene, ape reziduale sau cu un continut radioactiv) prin contact
cu produse radioactive etc. Amestecarea apei cu aceste substante 0
facedenefolosit (din cauza modificarii continutului, mirosului, gus-
tului, culorii) decatreomInalimentatie si Inactivitatile sale(apetoxi-
ce). Degradarea apelor delasuprafata marilor si oceanelor esteaccen-
tuata pe rutele vapoarelor (mai ales a petrolierelor), In zonele
platformelor petroliere, Inporturi si Insectoarele delitoral curafinarii.
Apele subterane, mult folosite de omdatorita rezervelor si pota-
bilitatii lor, sedegradeaza prin dizolvarea desubstante din rocileprin
care circula, prin infestarea cu produse rezultate din ingrasaminte
si din solutiile impotriva daunatorilor agricoli, prin exploatare
abuziva.
Degradarea solurilor. Solurile, constituie aproape 30% din
suprafata uscatului (circa4miliarde ha), din careterenurilor arabile
Ierevin 1,5milioane ha. Presiunea antropica tot mai mare Inultimul
secol a determinat extinderea suprafetelor cu culturi, indiferent de
pante, ceea ceafavorizat eroziunea si spalarea orizonturilor de sol,
lascaderea fertilitatii, indepartarea paturii desol peterenurile pecare
ultiplicat,devenind
ietatii.Diversitatea
aresurselor desub-
itudini desubstante
edenocivitate vari-
eroaseconstructii
teledecai decomu-
, aredereziduuri,
, te9i diverse sub-
esteaaufost insotite
tireabolilor profe-
ormedii artificiale
orul eel mai activ al
jurator in care ele-
tinse.Princirculatia
iseintr-un locsunt
tinintinse.In functie
elor9i demarimea
tropice(constructii)
oareledevale, starea
suntfavorabile stag-
liminacantitati mari
aeesteasunt: termo-
'lorsunt depistate
krn); uzinele siderur-
akilometri,auefecte
emnatedecompusi
utovehiculelor (elimi-
arburi,produc mult
ii,deseuri, fumul de
berilor,seajunge la
itoarelor:atmosfera
produseprin arderea
areadeceturi dense
sielorinaerul bogat
reaunorsolutii acide
areaei (in ultimele
stejar,fagsi conifere
enlung se produce
pidaaponderii CO
2
,
edii aaerului (intre
tiv- euinca 2C),
atademarirea con-
ovocanddegradarea
eaneerul.
,nusepot desfasura
e3litri/ zi, dar con-
idicalaaproape 100
Soluri saraturate
se efectueaza exploatari miniere In cariera sau diferite constructii,
depozitari demateriale, irigatii necontrolate, caredue laexcesdeapa,
sau lucrari dechimizare cepot accentua aciditatea saubazificarea lor,
varsarea de produse petroliere etc.
Degradarea mediului deviata. Vietuitoarele constituie componenta
demediu careindeplineste activ cateva actiuni, Vietuitoarele iau din
celelaltecomponente demediu elementele anorganice si organicenece-
sareexistentei, asigura modificari lanivelul acestora prin schimburile
dematerie si energie pe careIemijlocesc, creeaza si intretin invelisul
desol si imprima frecvent caracteristicile debaza alepeisajelor teres-
tre (padurea ecuatoriala, savana, taigaua etc.). La randul sau,
degradarea mediului pe spatii mai mici sau mai extinse esteinsotita
36 MEDIUL INCON]uRATOR
Potrivit istoricului Constantin C.
Giurescu, suprafata padurilor din
tara noastra a scazut cu 3,8mi-
lioane dehectare inultimii 200de
ani, insumand inprezent injur de
6,3milioane de hectare.
Parcul National Retezat
(infiintat in 1935)
de reducerea numarului de vietuitoare si, incazuri extreme,de
paritia lor totala. Eruptiile vulcanice, inundatiile pesuprafeteex.
incendiile, schimbarile generale ale climatelor si evolutiaactivita,
solare, aradiatiei cosmice au efecte imediate inmediu.
Celemai insemnate transformari s-auprodus prinactivitatileurn
careauavut caefectereducerea suprafetelor cupaduri si pasuni,pol
area, imbolnaviri, disparitia unor specii si varietati deplantesiani-
male (prin vanat si pescuit abuziv), modificari geneticeetc.
Caurmare, implicarea omului inmediu acrescut delaformesim-
ple (omul caindivid, in familie si in comunitate lanivel deasezan
rurala sau urbana), laforme complexe (comunitate nationals,cornu-
nitati multinationale etc.). Actiunile sale au condus, directsauindi
rec!, ladegradari ale factorilor si elementelor demediu.
Inultimele decenii, omul adevenit constient deconsecintelenefaste
pe care leau exploatarea abuziva si slab controlata aelementelors
arelatiilor de mediu, atat pentru el, cat si pentru societateaumanl
Caurmare, asporit treptat grijapentru realizarea si mentinereaunui
spatiu optim de viata, munca si recreere, atat lanivellocal, d.t~i~
intreaga planeta.
PROTECTIA, CONSERVAREA
,
SI OCROTIREA MEDIULUI
,
PROTECTIA MEDIULUI
Reprezinta totalitatea actiunilor intreprinse de ompentru pastrares
echilibrului ecologic inlimitenormale, mentinerea si chiar ameliorarea
calitatii factorilor naturali, dezvoltarea valorilor materiale si spirituale,
toate acestea in scopul asigurarii unor conditii de viata si demund
tot mai bune pentru generatiile actuale si viitoare.
Protectia mediului s-a impus ca problema a omenirii, instransa
legatura cu mondializarea vietii econornice, cresterea spectaculoa
aproductiei mondiale - industriale, acelei agricole, atransporturilo
extinderea relatiilor si a schimburilor econornice internationale
Acestea sunt corelate cucresterea exploziva apopulatiei, extinderea
procesului de urbanizare si de industrializare si, respectiv, cu
sporirea cerintelor de energie, materii prime, apa, hrana etc.
CONSERVAREA $1PROTECTIA MEDIULUI
Mediile naturale, nemodificate de om, sunt tot mai restranse pe
Terra. Inasemenea conditii aaparut, inmod firesc, problema conseroaro
mediului natural sau acelui putin modificat de om. Easerealizeazi
prin masuri menite sa asigure pastrarea si, in anurnite cazuri, ame
liorarea calitatii mediului.
Parcuri nationale. Parcurile nationale protejeaza fauna, flora~i
peisajul.In aceleasi timl', vizitatorii lepot vizita si studia intr-un mediu
natural, nemodificat. In prezent, exista peste 2000deparcuri natio-
nale, intr-un numar de peste 0suta de tari, insumand injur de380
milioane dehectare. Suprafatele lor variaza delanumai catevahectare
lamilioane si chiar zeci de rnilioane de hectare.
Printre cele mai intinse asemenea arii protejate se inscriu:
Groenlanda (97milioane de hectare), Wood Buffalo (4,5milioane de
hectare), Gates of the Arctic (3,36milioane de hectare), in America de
Nord, Kalahari-Cemsbok, Etosha, Kafue (fiecareavand peste 2rnilioane
de hectare), in Africa s.a. In tara noastra exista parcurile nationale
.extreme, dedis-
suprafete extinse,
olutia activitatii
iu
activitaple umane
.~i pasuni, polu-
deplantesi ani-
keetc.
delaformesim-
nivel deasezare
nalionala, comu-
direct sauindi-
iu.
. telenefaste
aelementelor si
'etateaumaria.
ntinereaunui
local, catsi pe
pastrarea
ameliorarea
sspirituale,
ide munca
1florasi
-unmediu
rinatio-
jur de380
ahectare
cu
MEDIUL INcoNJ uRAToR 37
Dupa delirnitarea catorva "rezer-
vatu private", "parcuri naturale"
sau "parcuri de stat" (Padurea
Fontainebleau, de langa Paris, In
1861, ValeaYosemitedin sud-ves-
tul SUA, In 1864 s.a.), este infi-
intat,In 1872, primul parc natio-
nal dinlume, Yellowstone.
Domogled, Valea Cernei, Retezat, Cheile Nerei-Beusnita, Muntii
Rodnei, Cheile Bicazului-Hasmas, Muntii Ceahlau, Muntii Calimani,
Muntii Piatra Craiului, Muntii Semenic-Cheile Carasului, Muntii
Macin etc.
Parcurile naturale. Sunt teritorii, mai mult sau mai putin intinse,
dar locuite, in care exista obiective atat naturale, cat si antropice; au
caprincipal obiectiv 0amenajare echilibrata, in spiritul protectiei si
conservarii mediului inconjurator, urmarindu-se mentinerea peisaju-
lui natural existent, precum si afolosintelor actuale, dar avandu-se
in vedere restrangerea acestora din urma.
Asemenea parcuri naturale au fost delimitate si in tara noastra:
Portile deFier,Cradistea desubMunte - Cioclovina, Muntii Apuseni,
Muntii Bucegi, Balta Mica aBrailei, Vanatori-Neamt etc.
Rezervatii naturale. Constau inareale terestre, acvatice sau mixte,
destinate conservarii unor medii caracteristice deviata, carepot fi de
interes botanic, forestier, zoologic, paleontologic, geologic, geomor-
fologic, speologic, limnologic, marin sau mixt. Chiar daca aufost infi-
intate numai pentru anumite elemente (floristice, faunistice, speologice
etc.), acestea ocrotesc, de fapt, intregul cadru natural, fiind insa per-
misa, deregula, practicarea turismului. Intinderea lor nu atinge decat
rareori dimensiuni foarte mari. In tara noastra sunt peste 850dearii
protejate, din care cca50% in spatiul montan.
Rezervatiile stiintifice. Includ suprafete (terestre, acvatice sau
mixte), cuintinderi variabile, destinate conservarii totale afondului
genetic autohton si cercetarilor stiintifice de specialitate. Caurmare,
Floarede colt, Piatra Craiului
38 MEDIUL iNCONJURA.TOR
DeltaDunarii
Statuia Libertatii, New York
Dragonul de Komodo in Parcul
National depe insula omonima,
Indonezia
nu estepermisa practicarea niciunei alteforme deactivitate, inclusiv
aturismului. De regula, rezervatiile stiintifice sunt parte integranta
aparcurilor nationale, fiind inconjurate deareale deprotectie, numite
zone-tampon (ca, de exemplu, in Muntii Retezat).
Rezervatiile biosferei. Sunt teritorii ocrotite careconserva integri-
tatea, functionalitatea si alteinsusiri naturale aleunor ecosisteme care,
prin existenta lor, contribuie laregenerarea continua aresurselor fun-
damentale ale biosferei. Eleadapostesc cele mai reprezentative eco-
sisteme de pe intreaga planeta. In tara noastra, celetrei arii naturale
desemnate carezervatii alebiosferei (Retezat, Muntii Rodnei si Delta
Dtglarii) sesuprapun, inmare masura, parcurilor nationale omonime.
Infiintate incepand cu anul1974, caurmare aunui proiect al pro-
gramului Om-Biosfera, initiat deUNESCO, au ajuns laun numar de
peste 300, cu 0suprafata de circa 170de mili?ane de hectare.
Patrimoniul cultural si natural mondial. Invederea salvgardarii
valorilor culturale si naturale deosebite de pe planeta, UNESCO a
hotarat, prin Conventia delaGranada (Spania) din 1972,(identificarea
si stabilirea Patrimoniului cultural si natural mondial. Inconsecinta,
cu celemai importante creatii umane si naturale, care safi esupuse
conservarii si unei protectii din partea statelor respective.
Intre acestea seinscriu asezdri rurale (Bandiagral "Tara dogonilor",
in Mali, Biertan, in Romania), orase vechi, mai ales centrul istoric
(Marrakech, inMaroc, Potosi, inBolivia, Dubrovnik, inCroatia, Sango
inYemen), castele $i palate (Schonnbrunn inViena, Fontainebleau, langa
Paris), biserici, catedrale, manastiri, temple, sanctuare (Horezu si celecinci
manastiri avand biserici cu fresce exterioare din Bucovina, Muntele
Athos in Grecia, Suzdal in Rusia, Lalibela in Etiopia, Machu Picchu
inPeru, Angkor inCambodgia, Taj Mahal inIndia), statui ei monumente
(Statuia Libertatii dinNew York,Memorialul Pacii dinHiroshima etc.).
Obiectivele naturale inscrise pelistapatrimoniului mondial sunt, de
regula, zone deja ocrotite (parcuri nationale, rezervatii naturale etc.):
Yellowstone (SUA), Iguacu (Brazilia-Argentina), Serengeti (Tanzania),
activitate,inclusiv
t parteintegranta
deprotectie,nurnite
conservaintegri-
orecosistemecare,
uaaresurselor fun-
reprezentative eco-
eletrei arii naturale
tii Rodnei si Delta
nationaleomonime.
unui proiect al pro-
iunslaunnumar de
edehectare.
edereasalvgardarii
laneta,UNESCO a
. 1972,identificarea
ndial.Inconsecinta,
,caresafi esupuse
espective.
a/"Taradogonilor",
alescentrul istoric
. .inCroatia, Sango
Fontainebleau,langa
(Horezusi celecinci
Bucovina,Muntele
.opia,Machu Picchu
), statui ~i monumente
.dinHiroshima etc.).
uimondial sunt, de
rvatiinaturale etc.):
Serengeti(Tanzania),
MEDIUL INcoNJ uRAToR 39
MachuPicchu, Peru
Tehnologiimoderne dedepoluare
aapelor
Komodo (Indonezia), Marea Bariera de Corali (Australia), Delta
Dunarii (Romania) s.a.
MANAGEMENTUL MEDIULUI
INCONJUR.ATOR
Domeniile cetrebuie protejate sunt aceleasi cu celeafectate: apa,
aerul, solul, biosfera, habitatul, fiecare dintre acestea cunoscand mo-
dificari si degradari care impun masuri si organizari specifice, ill
functie de regiune, tara, dar si de factorii care le-au provocat. .
Apa. In cadrul sistemului ecologic planetar, prezenta ape! este
conditia indispensabila vietii, iar pentru societatea um~a eare~r~-
zinta acea resursa naturala de care depinde orice domeruu al activi-
tatii economice. Consumul de apa a crescut ca urmare a cresterii
demografice, exploziei urbane, ridic~~ nive~ului de.tr~i, ~?derniz~ii
agriculturii si extinderii suprafetelor mgate, industrializarii etc. Exista
pericolul degradarii surselor de apa. .
Pentru protejarea apei, fieeacontinentala, marilla sau subterana,
seactioneaza diferentiat.
-Incazul apelor c~ntinenta1e sunt aplicate masuri asupra surselor
de poluare (industriala, agricola, urbana) prin: ..
tehnici si tehnologii nepoluante si de combatere apoluarii:
tehnici carereduc consumul dematerii prime peunitatea depro-
dus sau care chiar elimina cantitatea de reziduuri finale;
instalarea defiltreantipoluante, decantoare, statii deepurare etc.
launitati industriale specializate ill produse chimice, petrochimice sau
ciment etc.;
realizarea deinstalatii industriale si tehnologii caresamicsoreze
consumurile mari eapi si reintegrarea apelor epurate ill circuitul
productiv;
folosirea rationala apesticidelor si ingrasamintelor chimice; abun-
denta acestora modifica calitatea apei;
tratarea apelor menajere.
40 MEDIUL INCONJUAATOR
Orasul american Pittsburgh, una
dintre marileaglomeratii urbane
si industrialealeStatelorUniteale
Americii, care,timpdeunsecol si
jumatate, eraconsiderat afi una
dintre celemai poluante zonede
peGlob, acunoscut dupa eel de
Al Doilea Razboi Mondial, 0
transformare radicala, datorita
masurilor antipoluante, meta-
morfozarii haldelor de steril in
zoneverzi etc.
Capitalabritanica, Londra, incare
aproape adisparut fenomenul de
smog (amestecul deceatasi fum
ceaprovocat catastrofaecologica
din anul 1952),inprincipal prin
dezafectarea multor intreprinderi
industriale.
Apele marine. Protejarea mediului marin presupune masuri de 5'
preintampinare adeversarii apelor infestate aleraurilor, dar si depro-
tectieinspatiul platformelor mari deextractie, al rafinariilor litorale, A
in porturi si pe rutele de transport.
Aerul. Protejarea mediului aerian presupune diminuarea si elimi-
narea noxelor produse de transport si deunele industrii prin: 1.
amplasarea judicioasa aintreprinderilor, tinand seama decon- A}
figuratia reliefului si a zonelor aglomerate, dotarea cu instalatii pe
antipoluante, folosirea tehnologiilor nepoluante, retinerea poluantilor tel
lasursa prin utilizarea filtrelor (eficienta esteridicata pana la99%ill
cazul unor poluanti precum: cenusa, praful de ciment, oxizii meta- 2.
lici, negrul de fumetc.); Cl
dezafectarea intreprinderilor intens poluante (Pittsburgh, Copsa all
Mica, inbazinul Ruhr, Londra etc.); fit
realizarea unor automobile nepoluante (electromobilul, auto- di
mobilul cu motor lateral) sau care foloseste combustibil redus si cu +1
continut mic deplumb. in
Solul. Pastrarea nealterata a fertilitatii solurilor si evitarea tu
degradarii serealizeaza prin practicarea unei agriculturi adecvate, care tu
tine seama decalitatile lui si demetodele agrotehnice etc. Prevenirea di
degradarii solului serealizeaza prin:
combaterea alunecarilor deteren si aeroziunii, datorate apei sau 3.
vantului (araturile de-a curmezisul pantei, terasari, impaduriri etc.); RE
combaterea inmlastinirilor si inundatiilor, prin indiguiri si cri
desecari, canale de colectare si drenaj etc., realizate in zonele cuape de
freatice lamica adancime, in luncile raurilor etc.; m.
combaterea secetei, prin irigatii, intrucat terenurile secetoasesunt pr
usor atacate de eroziune si degradare;
rationalizarea defrisarilor, intrucat sepoate ajunge laprovocarea 4.
dedezechilibre naturale si, implicit, degradarea solului; promovarea RE
impaduririlor, care fixeaza terenul, protejeaza solul, amelioreaza ca- (R
litatea mediului etc.; iz-
impiedicarea pasunatului excesiv (pastrarea unei proportii su
rationale intre numarul de animale si suprafata terenurilor supuse riz
pasunatului): be
ameliorarea pasunilor (cultivarea unor noi specii ierboase, mai
ales graminee, cu productivitate marita si rezistenta laseceta): 5.
fertilizarea naturala si artificiala, cuingrasaminte inanumite pro- Et
portii. a)
Biosfera. Aceasta constituie un domeniu important al protectiei ar
mediului, intrucat nu cuprinde doar speciile deplante si animale in lip
sine, ci reprezinta invelisul Pamantului incaresemanifesta viata. Toate b)
fenomenele demanifestare avietii seinterconditioneaza si, caurma- pa
re, oricemijloc dedegradare amediului, carepericliteaza una dintre (b
formele deviata, ameninta, defapt, concomitent, intreaga viatadintr-o le
anumita regiune sau chiar lanivel planetar. m
Pentru aproteja biosfera, trebuie actionat impotriva factorilor care
due lareducerea biodiversitatii. 6.
pentru plante: !ocul, defrisarile, destelenirile, colonizarile, polu- Be
area etc.; te,
pentru animale: lafactorii amintiti pentru plante seadauga vana- cii
toarea, braconajul si altele. vi,
p~
resupunemasuri de
Aurilor, dar si depro-
Irafinariilorlitorale,
diminuareasi elimi-
industrii prin:
andsearnadecon-
otareacu instalatii
retinereapoluantilor
icata panala99% in
ciment,oxizii meta-
e(Pittsburgh, COP9a
lectromobilul, auto-
bustibil redus si cu
olurilor si evitarea
culturiadecvate, care
iceetc. Prevenirea
ii, datorateapei sau
ari, impaduriri etc.):
r, prin indiguiri si
ateinzonelecu ape
"
nurilesecetoasesunt
ajungelaprovocarea
solului;promovarea
lul,amelioreaza ca-
area unei proportii
terenurilor supuse
specii ierboase, mai
entalaseceta):
, teinanurnitepro-
portant al protectiei
plantesi animale in
anifestaviata. Toate
tioneazasi, caurma-
ricliteazauna dintre
intreagaviatadintr-o
otrivafactorilor care
e, colonizarile, polu-
anteseadauga vana-
MEDIUL INcoNJ URA.TOR 41
STUDIU DE CAZ:
Analiza mediului montan din Muntii Alpi
1.Pozitia geografidi
Aproxirnativ 44-48 lat. nordica, in zona tem-
perata, incepe in SV, la Marea Mediterana, si se
terminainNE, laDunare.
2. Climatul
Climatmontan etajat, cu temperaturi medii anu-
alesub8C, iar lapeste 2000mnegative (inia-
nuarie,peculrnileinalte seinregistreaza valori me-
diilunareintre -5 si -10 C, iar iniuliemedia este
+10 C panala +15C). Precipitatii de800mm/ an
illSV, peculmile joase, iar lapeste 2 000malti-
tudinemedia anuala trece de2000mm/an; van-
turiputernice, pecrestele inalte predominant din
directievestica.
3. Relieful
Reliefpredominant inalt; predomina rocile dure
cristaline,lacareseadauga roci sedimentare; mo-
delarerealizata laaltitudine de catre ghetari, iar
maijosprin procese periglaciare. Pe versanti se
producprocese depanta specifice.
4.Re!eahidrografica
Reteahidrografica bogata, nurneroase rauri mari
(Rhon, Rhin, Pad, Sava, Drava etc.) avand
izvoarele aid; numeroase lacuri glaciare cu
suprafete relativ mari; regim hidrologic caracte-
rizatprin scurgere consistenta si debite relativ
bogatepeintreg parcursul anului.
5.Vegetatia
Etajata, cuprinzand:
a) 0 zona alpina cu ierburi, muschi, licheni si
arbusti la baza (pe crestele inalte vegetatia
lipseste,iar unele areale sunt ocupate deghetari):
b) 0 zona forestiera cu cele doua etaje: etajul
padurilordefoioase si etajul padurilor deconifere
(brad,pin, molid) pana lacirca2000m. Peculmi-
lejoase,expuse spre sud, apar si specii forestiere
mediteraneene.
7. Solurile
Soluri etajate in functie de vegetatie si clima: de
lapoale spre erestele montane sesucced argilu-
visoluri, cambisoluri si spodosoluri; peversantii
cuinclinare mare si laaltitudine apar soluri sub
forma depetice, superficiale, putin evoluate, care
alterneaza cu suprafete unde nu s-a dezvoltat
stratul desol ori sunt ocupate deghetari: pecal-
care sedezvolta soluri detip terra-rosa.
8. Resurse
Resurse de subsol relativ purine (fier, uraniu,
bauxita si alte metale neferoase); resurse de sol
bogate reprezentate prin lernnul padurilor, pasuni
si fanete naturale; mare potential hidroenergetic
si turistic; potential dehabitat redus dincauzaalti-
tudinilor mari si masivitatii.
9. Populatia si activitatile umane
Etajul alpin este afectat de prezenta omului, in
special prin turism, dar si prin activitati de
exploatare aunor resurse; densitatea populatiei
si aasezarilor este mai redusa din cauza altitu-
dinilor mari si masivitatii, dar si a climatului
(rezulta un grad mai redus depermisivitate pen-
tru habitatele umane); circulatie anevoioasa in
spatiul montan, din cauza pasurilor inalte; se
remarca traversarea Alpilor prin tuneluri feroviare
si rutiere; amenajari turistice nurneroase (cabane,
retele detelecabina, telescaun, teleschi, drumuri,
poteci); presiune antropica mai mare spre poale
si laaltitudini medii, reprezentata prin exploatari
forestiere, pasunat, turism, exploatarea si prelu-
crarea unor resurse alesubsolului.
6. Fauna
Bogata,cuvietuitoare specifice zonelor tempera-
te,adaptate laconditiile declimasi vegetatie spe
cificemediului montan; la altitudini mari,
vietuitoareintr-un numar restrans si in special
pasari, Mutii Alpi: Davos-Elvetia
42 MEDIUL INCONJuRATOR
NOTIUNINOI
Mediugeografic Mediugeograficglobal Mediunatural Mediu
inconjurator Geoecologie (geografia mediului) Geosistem
EcosistemPeisaj geografic Hazard
EXERCITII ~I ACTIVITATI APLICATIVE
Analizati mediul geografic incaretraiti si stabiliti incecategorie
de mediu se incadreaza (mediu natural, mediu antropic, mediu
antropizat), sustinand afirmatia facutacueel putin trei argumente.
Analizati mediul incaretraiti si precizati incemasura esteafectat
deinterventia umana si caresunt consecinteleacesteiaasuprafiecarui
component al mediului natural.
Comparati mediul antropic datorat habitatelor rurale si urbanesi
stabiliti careestegradul detransformare aacestuiadecatreom.
INTREBARI-PROBLEMA
Caresunt factorii careaucondus lamodificarea mediului natural
inzonaincarelocuiti?
Incemasura activitatile industriale au contribuit lamodificarea
mediului inzonaincarelocuiti? Dar activitatileagricole?
Precizati patru deosebiri intregeosistemsi ecosistem.
Analizati harta mediilor geograficesi precizati factorii careaucon-
dus laformarea unui mediu desertic inPodisul Atacama.
Stabiliti douamasuri caresadiminueze efectelehazardelor exogene
inmediul incarevaaflati.
AUTOEVALUARE
Caresunt componentele mediului inconjurator?
Numiti doua cauze careau condus laaparitia mediilor zonalete-
restre, folosindu-va decunostintele din clasaaIX-a.
Decemediul geografic reprezinta un sistemunitar?
Ceestemediul edafic?
Numiti trei categorii defactori careaudus lamodificarea mediu-
lui natural.
Numiti trei elemente caracteristice mediului acvatic.
Caracterizati tipul demediu din judetul in caretraiti, precizand
urmatoarele:
- tipul demediu;
-localizarea peGlob, pecontinent, inRomania;
- componentele mediului:
- relief (alcatuire petrografica, altitudine, fragmentare, pante,
formemajoresi derivate, procesegeomorfologice, resurse);
- aer (radiatie solara, regim termic, precipitatii, vanturi,
fenomene meteorologice si efectelelor);
- apa (regimul hidrologic al raurilor, apestatatoare, subterane
si apemarine);
- componenta biotica(vegetatie, fauna- distributia spatialaa
plantelor si animalelor si reflectareaacestorainpeisajesi inspeci-
ficul activitatilor umane);
- soluri (tipuri desoluri, fertilitate etc.);
- compo enta antropica (asezarileumane si gradul depermi-
sivitateamediului pentru habitatele umane; activitatileumane
si impactul acestoraasupra mediului).
diunatural Mediu
ui) Geosistem
biliti incecategorie
iuantropic, mediu
tintrei argumente.
masuraesteafectat
steiaasuprafiecarui
r ruralesi urbane si
ia decatreom.
eamediului natural
ibuitlamodificarea
agricole?
sistem.
factoriicareaucon-
Atacama.
hazardelorexogene
r?
mediilor zonale te-
-a.
.tar?
modificareamediu-
cvatic.
aretraiti, precizand
fragmentare, pante,
ologice,resurse);
recipitatii, vanturi,
tatatoare, subterane
istributiaspatiala a
inpeisajesi inspeci-
si gradul depermi-
e;activitatileumane
"Televizorul este primul instru-
mentcenetransporta inexperien-
Ieglobale:evenimente politice, ca-
tastrofenaturale, crize, confruntari
sangeroase, dar si realizari epocale,
cunoasterea marilor maestri ai
stiintei, artei si spatiului. Pfulaaici
suntemspectatori si nu interactio-
nam. Dar prin tehnicile compute-
ruluisi alesatelitilor suntem inter-
activlegati deoriceinterlocutor de
peGlob.Infrastructura informatio-
naIape care este construita glo-
balitatea,cufluxurile ei financiare,
deproductie,comerciale, decornu-
nicatie,acrescut simultan si earn-
pullargit al experientelor noastre
deviata, formative pentru iden-
titateaindividuala."
(MirceaMalita,
Polaritafi concordante)
Regionalizarea
si globalizarea lumii
contemporane
DIMEN51UNILE 51 DOMENIILE
REGIONALIZARII 51 GLOBALIZARII
,
Desi sunt procese mai vechi, regionalizarea si globalizarea s-auafir-
mat mai ales dupa eel deAl Doilea Razboi Mondial si seaccentueaza
in prezent. Aparent douafenomene total opuse si care seexc1udre-
ciproc, regionalizarea si globalizarea sunt, de fapt, procese comple-
mentare.
REGIONALIZAREA
Procesul de regionalizare ne trimite, in primul rand, lanotiunea
deregiune: un sector relativ omogen, mai mult sau mai putin intins,
din spatiul geografic al planetei, care, prin caracteristicile salesedife-
rentiaza de teritoriile vecine, precum si intr-un cadru mai intins.
Individualizarea unei regiuni sepoate faceluandu-se inconsiderare
un set decriterii, infunctie descopul urmarit - tipul deregiune care
urmeaza afi delimitat.
Inspiritul regionalizarii, fenomenul regionarii desemneaza tendinta
de avedea statele apartinand aceleiasi regiuni geografice apropiin-
du-se din punct devedere economic ~i/ sau politic. Pana inprezent,
motivatia afost, inprimul rand, economica si aceasta afost transpusa
in practica prin adoptarea si inmultirea, treptata, de acorduri
regionale, mai intfii comerciale, apoi si de alta natura.
Gruparea regionala amai multor state adus laformarea asa-nu-
mitelor blocuri regionale, ceeacesugereaza ideea decoeziune, deuni-
tate si soliditate.
Exista mai multe tipuri deuniuni/blocuri regionale, delaceamai
simpla, zona de liber schimb,la ceamai integrata si complexa, uniunea
economicd.
In zonele de liber schimb sunt eliminate taxele vamale si restrictiile
cantitative privind produsele comercializate pe ansamblul arealelor
lor. Din aceasta categorie, care este cea mai numeroasa, fac parte:
NAFTA (Acordul de Liber Schimb Nord-American), ASEAN
(Asociatia Natiunilor din Asia de Sud-Est), APEC (Forumul de
Cooperare Economica Asia-Pacific), AELS 'Asociatia Europeans a
Liberului Schimb), CEFTA (Acordul de Liber Schimb din Europa
Centrala) s.a.
Uniunea econorqica reprezinta tipul eel mai integrat, presupunand,
pe langa libera circulatie apersoanelor, abunurilor, aserviciilor si a
capitalului, si existenta politicilor macroeconomice comune.
Unicagrupare regionala deacest fel esteUNIUNEA EUROPEAN1\,
care ainceput ca0piata comuna acarbunelui si otelului (1951) ~i a
TratatuldelaRoma, 1951
Treptat, tame caredevin mern-
brealeUniunii Europene seretrag,
caIn cazul AELS, care mai are
numai patru membri (Elvetia,
Islanda,Liechtenstein si Norvegia)
dincei 10initiali.
44 REGIONALIZAREA !,)IGLOBALIZAREA LUMII CONTEMPORANE
Eforturile de regionare nu dau
intotdeauna roade. Este cazul
unor grupari regionale precum
Uniunea Maghrebului Arab
(Algeria,Libia,Maroc,Mauritania
si Tunisia) ori a Comunitatii
Economice a Tarilor Marilor
Lacuri (Burundi, Rwandasi Zair/
astazi Republica Democratica
Congo).Primanuestefunctionala
dincauzarivalitatilor geopolitice
dintre Algeria si Maroc privind
Sahara Occidentala, iar ceadea
doua, din cauza conflictelor
extremdesangeroasedinzona.
Sediul FMI,Washington, SUA
continuat ca0piata comuna intoate domeniile liberei circulatii (1957,
Comunitatea Economica Europeana). Din 1992areactuala denumire,
realizand ulterior uniunea vamala si monetara, iar inprezent areca
obiectiv uniunea politica si 0 politica externa desecuritate comuns.
Inunele cazuri, constituirea blocurilor regionale sefaceprin agre
garea altor regiuni mai mici. Depilda, atunci cand doua saumai multe
regiuni sau grupari de state devin, cu timpul, tot mai apropiate In
domeniile social, economic si cultural, precum si ineel al comunicarii
si chiar inprobleme militare si desecuritate, atunci elevor deveni parp
componente aleunei regiuni comune - aceasta afost si este, dealt-
fel, calea deintrare in Uniunea Europeana.
GLOBALIZAREA
Globalizarea esteprocesul delargire, adancire si accelerare ainter-
conectarilor lascaramondiala intoateaspectele vietii social-econornice
contemporane. Asadar, nu numai indomeniul economic, cumafost
multa vreme perceputa, ci si in celesocial, politic, tehnologic si cul-
tural.
Global inseamna mai mult decat international, intrucat participa
mai multi actori (statele, dar si organisme internationale si, mai ales,
companiilel societatile transnationale), in timp ce, cand vorbirn de
international, actorii principali sunt statele.
Principalele aspecte ale vietii social-economice care reflecta pro-
cesul de globalizare sunt:
a) natura globaia a siiintei ~i tehnologiei: chiar daca sursele principale
aleprogresului tehnic sunt concentrate intarile dezvoltate, cercetarea
stiintifica sebazeaza peresurse globaledin toata lumea, asadar, si din
tarile in dezvoltare;
b) marketingul global: strategia firmelor tinde sapromoveze marci uni-
versale, cultura publicitatii devenind 0 adevarata industrie; nu de
putine ori reclama este cu mult peste calitatea reala aprodusului
respectiv;
c) sistemul financiar mondial: institutiile bancare, agentii pietii decapi
tal, organismele financiare internationale (FMI, BacaMondiala s.a]
formeaza 0adevarata retea:
d) gradul atins de infrastructura de comunicaiii, mai alesdemass-media,
care adobandit acoperire lascara planetara (inprincipal posturi de
radio si televiziune care sunt "prezente" in orice colt al planetei) ~i
instituirea unei retele globale detransmitere/jeceptarea informatiilor
(deexemplu INTERNET-ul).
In prezent, puterea nu mai este bazata in mod exclusiv pe
potentialul militar si pecontrolul anumitor teritorii, ci mai alespeabili-
tatea si capacitatea deintegrare in economia globala.
Societatile transnationale (STN) - piloni ai globalizarii
Societatile transnationale constituie entitati economice formate din
unitati legate intre ele, careopereaza deregula pespatii mari, avand
un sediu central si numeroase filiale. Elereprezinta fortapromotoare
fundamentala aglobalizarii economice.
smauavut inultimele decenii si continua saaiba0 strategiefoarte
buna: valorificarea superioara aoportunitatilor oferitedespatiul eco-
RANE
ereicirculatii (1957,
actualadenumire,
arinprezent areca
securitatecomuna.
lesefaceprin agre-
doua saumai multe
otmai apropiate in
celal comunicarii
elevordeveni parti
afost~ieste, dealt-
si accelerareainter-
tiisocial-economice
conomic,cumafost
ic,tehnologicsi cul-
.Intrucat participa
ationalesi, mai ales,
ce,candvorbim de
cecarereflectapro-
a surseleprincipale
ezvoltate,cercetarea
lumea,asadar, si din
romovezemarci uni-
ataindustrie; nu de
realaaprodusului
gentiipietii decapi-
BacaMondiala s.a.)
alesdemass-media,
principal posturi de
cecoltal planetei) si
eptareainformatiilor
mod exclusiv pe
ii,cimai alespeabili-
obala.
lobalizarii
onomiceformate din
pespatii mari, avand
tafortapromotoare
aiba0strategiefoarte
oferitedespatiul eco-
REGIONALIZAREA ~I GLOBALIZAREA LUMII CONTEMPORANE 45
General Motors. Imagini de la
sediulcentral.
Franta,catoate tarile dezvoltate,
dealtfel, ~i-a redus in ultirnele
decenii, dincauza legislatiei foarte
drasticedin domeniul protectiei
mediului, productia industriilor
foartepoluante, intre care se
inscriesi cea a cimentului; de
exemplu, Franta ~i-aredus pro-
ductiade la 35milioane de tone
in1975, reprezentand 4%din cea
mondiala, la 20 de milioane de
toneInprezent - numai 1%din
totalulmondial.
Societatile transnationale cu 0
Mil d~afaceri maiomare de 100
miliarde$anual:
1.General Motors (SUA)
2. Daimler - Chrysler
(Germania)
3. Ford (SUA)
4. Royal- Dutch - Shell
(Olanda - Marea Britanie)
5. Wal-Mart Stores (SUA)
6.Exxon (SUA)
7.Mitsui (Iaponia)
8.Mitsubishi (Iaponia)
9.Itochu (Iaponia)
10. General Electric (SUA)
11.Toyota (Iaponia)
nomic global. De exemplu, un element de prim ordin al succesului
acestora 11 constituie strategia de rationalizare aproductiei, vizand
inprincipal exploatarea diferentialului de costuri (manopera, mate-
rii prime etc.) in zonele de implantare: localizarea productiei intari
in dezvoltare cu disponibilitati dematerii prime si cu forta demun-
caieftina ~i/ sau in tari care ofera 0 piata sigura de desfacere apro-
duselor.
Exemplu: firma franceza Lafarge, careocupa locul al doileapeGlob,
dupa Holcim (Elvetia), indomeniul industriei cimentului (atat capro-
ductie - peste 120 de milioane de tone anual, cat si cacifra deafa-
ceri - circa 15miliarde de Euro). In timp ceproductia deciment a
Frantei estedenumai 20 demilioane detone, firma franceza Lafarge
produce desaseori mai mult! Explicatia constainfaptul ca.inprezent,
aceasta firma arecelemai importante unitati deproductie (innumar
de 11)in afara Frantei, in mai multe tari, intre caresi Romania.
Orientarea catretaranoastra s-afacut inprincipal din doua motive:
a) exista materie prima din abundenta: calcar si argila:
b) forta demunca estemult mai ieftina (salarii mai mici) decat in
Franta si, inplus, calificata (Romania avand traditie indomeniu), dar
inbuna masura neutilizata inperioada detranzitie, dinaceleasi motive
casi in alte domenii economice.
Nu secunoaste cuexactitate rrumarul STNexistente inprezent pe
Glob, intrucat delaun anlaaltul apar altelenoi. Uneleaprecieri indica
injur de80000, numarul filialelor fiind de10-12 ori mai mare. inulti-
ma vreme s-au constituit asemenea societati transnationale si intari
comuniste (deexemplu Sinopec si PetroChina - inR.P.Chineza) sau
foste comuniste (Gazprom, in Federatia Rusa).
STNmari sunt apanajul tarilor dezvoltate. Astfel, intreprimele 100
asemenea multinationale, numai trei nu apartin acestei categorii detan
(Petroleo-Brasiliero .- Brazilia, Sinopec - R.P. Chineza si Pemex-
Mexic).
Unele STN au cifre de afaceri impresionante. De pilda, General
Motors (SUA), care de altfel detine primulloc peGlob, cu0 cifrade
afaceri decirca200 demiliarde dedolari anual, depaseste PIBal unor
46 REGIONALIZAREA ~I GLOBALIZAREA LUMII CONTEMPORANE
Semnificativ privind "panza de
paianjen" este urmatorul caz
mentionat in literatura de spe-
cialitate: "Cand cineva achi-
zitioneaza, cu 20000$, sazicem,
un autoturism considerat un pro-
dus american, fabricat de 0com-
panie americana (precum un
"Pontiac" de la General Motors)
sunt putine sanse caaceasta per-
soana (cumparatorul) sastieunde
pleaca (ajung) banii pe care i-a
dat: 6000$merg inCoreea deSud
(pentru operatiuni de rutina si
cele de asamblare), 3 000 $ in
[aponia (pentru componentele
principale - motor, planetare,
componente electronice), 1500 $
inMarea Britanie (pentru servici-
ile de reclama si marketing) si
circa1000$inIrlanda si Barbados
(pentru prelucrarea datelor)".
Miscari antiglobalizare:
Manifestari ostiles-auprodus,
pana acum, in special cu ocazia
desfasurarii a doua categorii de
evenimente:
reuniunile anuale alecelor mai
importante organizatii inter-
nationale din sistemul Natiunilor
Unite: OMC (Organizatia Mon-
diala aComertului), FMI (Fondul
Monetar International) si Banca
Mondiala:
intalnirile .Javarf" G8(Grupul
celor mai industrializate tari, plus
Rusia) si .forumurile economice"
(Forumul Economic Mondial de
laDavos, Forumul deCooperare
Economica Asia-Pacific).
Cele mai puternice mani-
festari antiglobalizare au fost
indreptate impotriva OMC, cul-
minand cucelefoarte violente de
la Seattle, SUA (noiembrie 1999)
si Genova, Italia (iulie 2001),
ocazie cu care s-a inregistrat si
prima victima.
in epoca de maxima inflorire,
Imperiul Roman acoperea 0intin-
dere de 3,3 milioane de km2(pe
trei continente: Europa, Africa si
Asia), ingloba 0 cincime din
populatia mondiala si se carac-
teriza printr-o mare diversitate
economica si culturala.
tari dezvoltate, precum Danemarca si Norvegia, si este de aproape.
patru ori mai mare decat eel al Romaniei.
oSTN este, in realitate, 0adevarata "panza de paianjen", intrucat
s larealizarea unui produs participa filiale din mai multe tad, acolo unde
sunt locate filiale, fiecare dintre acestea realizand una sau mai multe
componente ori servicii.
Globalizarea - proces pozitiv saunegativ?
Ca si in cazul altar realitati Zfenomene contemporane, si in pri-
vinta globalizarii exista aprecieri antinomice: pozitive, respectiv,
negative.
Aprecieri negative:
contracte de munca nesigure datorita relocarii filialelor corpo-
ratiilor, atunci cand seprofileaza locuri mai avantajoase pentru firma:
de aici decurge nesiguranta locului de munca:
cresterea inegalitatii veniturilor: persoanele cu un grad foarte ridi-
cat de calificare sunt cautate si castiga mult mai bine decat celelalte
categorii;
subminarea sindicatelor: aceste organizatii, care prin insasi natu-
ralor au fost infiintate pentru apararea si promovarea intereselor mem-
brilor lor (salariati), l~i pierd din prerogative in cazul contractelor de
munca la marile firme;
dezastrele ecologice, care se pot produce ca urmare alocarii de
industrii poluante, exploatarii intensive amateriilor prime etc.;
accentuarea traficului cu arme, droguri etc. si aterorismului care
ar fi, potrivit criticilor globalizarii, insotitori .firesti" ai implantarii
STN.
Aprecieri pozitive:
desfiintarea industriilor demodate sau neperformante ~i
inlocuirea lor cu unele noi, profitabile, care realizeaza prod use com-
petitive pe piatamondiala:
reducerea somajului datorita locarii de activitati economice (in
principal, industriale) care antreneaza insemnate cantitati de fortade
munca locala:
reducerea inflatiei caefect al dezvoltarii econ mice sustinute, care
ar schimba cresterea puterii de cumparare abanilor locali;
refacerea, modemizarea si extinderea infrastructurii, in princi-
pal a cailor de comunicatie, care faciliteaza accesulla firme, materii
prime si piete de desfacere.
SPATIUL GEOGRAFIC SI GLOBALIZAREA
, ,
Sub alte forme decat cea de astazi, globalizarea, mai curand aspi-
ratia catre 0 lume globala, este foarte veche. De pilda, toate marile
imperii ale Antichitatii s-auinscris intr-o asemenea incercare, cel mai
concludent exemplu fiind Imperiul Roman. Era crestina a inceput
intr-o lume aflata sub puterea acestui imperiu, omenirea fiind inte-
grata atat prin forta militara, cat si prin stralucirea economica si cul-
turala aRomei.
Imperiul Roman a constituit una dintre cele mai unitare si dura-
bile macroformatiuni statale din istoria omenirii, reusind sainglobeze
RANE
, si estedeaproape
epaianjen",intrucat
ultetan, acolounde
unasaumai multe
mporane, si inpri-
pozitive, respectiv,
arii filialelorcorpo-
tajoasepentrufirma:
ungradfoarteridi-
i binedecatcelelalte
careprininsasi natu-
aintereselormem-
azulcontractelor de
urmarealocarii de
..orprimeetc.;
siaterorismului care
. esti"ai implantarii
neperformante si
. eazaprodusecom-
ivitatieconomice(in
ecantitatidefortade
omicesuspnute,care
.orlocali;
structurii,inprinci-
sullafume, materii
IZAREA
ea,mai curand aspi-
epilda,toatemarile
eaincercare,eel mai
racrestinaainceput
omenireafund inte-
eaeconomicasi cul-
maiunitaresi dura-
,reusindsainglobeze
REGIONALIZAREA ~I GLOBALIZAREA LUMII CONTEMPORANE 47
Parefireasca afirmatia regelui
Spaniei,Carol I (Carol Quintul, ca
imparat al Sfantului Imperiu
Romande Natiune Cermana),
di, inimperiul sau, "Soarele nu
apune niciodata"! Intr-adevar,
candSoarele apunea la Madrid,
capitalaimperiului, rasarea la
Manila, resedinta coloniei
Filipine.Aceeasi formula 0 vor
utiliza,ulterior, si monarhii bri-
tanici, imperiul intemeiat de
acestiafund eel mai mare din
toatetimpurile, acoperind un
sfert din intinderea uscatului
planetar.
Caztipic: Romania a acceptat
parteneriateeconomice cu fume
strainedoar in putine cazuri (cu
firmele franceze Citroen si
Renault pentru fabricarea deauto-
turisme- Olcit si, respectiv,
Dacia- ori cea britanica BAC,
pentruavionul Rombac), iar in
ultimiiani ai dictaturii Ceausescu
ahotarat achitarea datoriei ex-
teme.
Imaginedin Singapore
"Aparareaidentitatii estesingura
calede a opri efectele dezuma-
nizantealeglobalizarii, privita ca
unprocesmotivat de criterii pur
economice" (Noam Chomsky,
lingvistsi filozof american).
intrehotarele saletoateregiunile limitrofeMarti Mediterane, pecare
atransformat-o intr-o Mare Internum (MareaInterioara).
Al doilea mileniu al erei noastre acunoscut alteimperii, celenu-
mite "coloniale", formarea lor fiind impulsionata deMarileDesco-
periri Geografice, din secolele XV-XVI, cand, gratie lui Cristofor
Columb, europenii aurevelatia Lumii Noi (Mundus Novus), asadar ti-
nuturi necunoscute si nebanuite, faravreo legatura cu"Indiile" atat
deravnite, catrecareplecase incautare de"mirodenii" navigatorul
genovez.
Casi incazul globalizarii contemporane, incautaredematerii prime
si defortademunca, puterile europene auincercat sapuna stapanire
pe intreaga planeta, pe care in final au reusit in buna masura s-o
imparta. S-au afirmat mai intai Portugalia si Spania, apoi Olanda,
MareaBritaniesi Franta, dar auparticipat si Belgia, Germania, Italia
s.a. Practic, Europa, "descoperind" restullumii, ~i-l subordoneaza
grapefortei salemilitare. Timpdepatru secole, Europaexercitahege-
monia mondiala nu numai din punct devedere politico-militar, ci si
economic, stiintific, tehnic, cultural etc.
Uneleimperii coloniale ating dimensiuni impresionante, precum
mai intai eel spaniol, apoi eel britanic.
Inadoua jumatate asecolului al XX-leaasistamla0diferentiere
neta pe plan mondial in ceea ce priveste globalizarea: tarile
apartinand sistemului socialist (Uniunea Sovietica, tariledinEuropa
de Est, RP. Chineza, RP. Mongola, RP.D. Coreeana, RS. Vietnam,
Cuba si altfel) nu participa laprocesul deglobalizare, fiindreticente
sau chiar adversare inprivinta ISD(Investitiile StraineDirecte).
Dupa prabusirea regimurilor comuniste din Europa de Est si
Uniunea Sovietica(1989-1991),practic aceastaregiune afostasaltata
deSTN, nemaiexistand decat putine tari, si aceleamici, carerezista
acestui proces (RPD. Coreeana, Cuba s.a.).
Spatiul geografic estesi mai important in ceeacepriveste regie-
nalizarea, intrucat asociatiila/blocurile regionale seformeazapecri-
teriul teritorialitatii, al continuitatii spatiale.
Deexemplu, Uniunea Europeana ainceput cucatevastatedinves-
tul Europei si a continuat sa se largeasca avansand spre Europa
Nordica, Europa Centrala si, mai recent, spreEuropa deEst.
IDENTITATEA, UNIFORMIZAREA ~I
DIVERSITATEA LUMII CONTEMPORANE
IDENTITATE- GLOBALIZARE
Celedouaprocesesunt percepute cafiindantagoniste: globalizarea
vizeaza interconectarea la scara mondiala, in timp ce identitatea
urmareste pastrarea specificului dobandit indecursul timpului.
Identitatea sereferalacultura saucivilizatie,insensul deansamblul
fenomenelor sociale.rnorale, religioase,artistice,stiintificesi tehnicepro-
prii unui popor si transmiseprineducatie. Asadar, totceeaceadoban-
dit, intimp, dinpunct devederematerial si spiritual, 0populatie,
Aparent globalizarea si culiura/cioilizaiia sunt douadomenii carenu
par saaibamulte incomun:
48 REGIONALIZAREA ~I GLOBALIZAREA LUMII CONTEMPORANE
.Daca ar trebui saincep din nou
constructia Europei Comunitare,
punctul deplecare ar fi cultura"
(jeanMonnet, unul dintre cei doi
"parinp" ai Uniunii Europene,
alaturi deRobert Schuman).
Nu exista inca 0 identitate de
pareri, ale specialistilor, in pri-
vintacelordoua concepte, cultura
si civilizatie:
a) unii le considera sinonime,
aplicandu-se atat unor spatii
mai mult sau mai putin
restranse sau unor populatii,
catsi ansamblului mondial (cul-
tura/ civilizatieuniversala):
b) altii apreciaza ca termenul
cultura desemneaza domeniul
spiritual, iar cel decivilizatiepe
eel material;
c)0atreiacategorieconsideraca
termenul cultura serefera laun
.spatiu restrans sau la 0 popu-
latie, iar eel de civilizatie, la
intregul planetar;
d) 0apatra categorie identifica
numai civilizatii, in numar de
sapte (Samuel Huntington).
Prin prisma penultimei cate-
gorii,ar trebui, asadar,savorbim
deculturadacica, culturagreaca,
culturaromana, culturachineza
s.a.m.d., si nudecivilizatiadaci-
ca. greceasca, romana, chineza
etc.
Sevorbeste, de altfel, metaforic,
de"McDonaldizarea economiei"
si de"Coca-colizarea culturii".
IMPERIILE COLONIALE
LA INCEPUTUL ANULUI 1914
0-,,""0- "' .. _-
0"""""'" 0.... - -
OF'"", Os.- - ""'"
0_ 0_ -"'"
OS.UA 0--. -"""'"
0_ 0_"","" -SUA
0"""'" 0"''''' --
cultura este locala, globalizarea esteun proces carevizeaza gener
alul;
cultura trimite latraditie, globalizarea incearca tocmai emancipare
de traditie:
cultura concentreza trairea, viata sufleteasca, globalizarea, A
schimb, tine mai ales de elemente si procese masurabile:
cultura esteasociata cuidentitatea, globalizarea urmareste saasez
punti intre identitati.
Manifestarea culturilor / civilizatiilor aavut caracter exuberant dup
eel deAI DoileaRazboi Mondial si, mai ales, inultimele decenii, grati
inprincipal adoua fenomene:
decolonizarea masiva aplanetei si aparitia apeste 150destatenoi
unul dintre primele efecte ale dobandirii independentei fiin
"construirea" identitatii culturale, regasirea traditiilor si afirmare
geniului propriu;
tehnologia informationala, care apermis relevarea diversitatii cul-
turale.
Existaperceptii diferiteinceeacepriveste efectul globalizarii asupra
multitudinii deculturi/ civilizatii existente peplaneta. Unadintreaces
teperceptii, negative dealtfel, esteaceeacaglobalizarea nuestealtce-
va decat 0 continuare, intr-un alt spatiu de timp, acolonialismului,
colonizatorul afirmandu-si, lavremea respectiva, superioritatea cui
turii/ civilizatiei sale, pe care se straduia s-o impuna in teritoriile
cucerite.
UNIFORMIZAREA LUMII CONTEMPORANE
Modul in care s-a derulat procesul globalizarii pana in prezent
induce aprecierea caprin globalizarea economica si globalizarea cul-
turala, ambele d.etip occidental, seurmareste 0uniformizare alumii
contemporane. Caaparticipa lamondializarea nu inseamna, defapt,
altcevadecat ateoccidentaliza. Mai mult, caStateleUniteale Americii,
hegemonul mondial din toate punctele devedere (militar, economic,
informational etc.),pun, dealtfel, inaplicare "americanizarea planetei".
lPORANE
carevizeaza gener-
ocmaiemanciparea
a, globalizarea, in
urabile;
urmarestesaaseze
cterexuberantdupa
. eledecenii, grape
ste150destatenoi,
dependentei fiind
ditiilorsi afirmarea
areadiversitatii cul-
globalizariiasupra
eta.Unadintreaces-
. areanuestealtce-
, acolonialismului,
,superioritatea cul-
punain teritoriile
.. panain prezent
v si globalizareacul-
. ormizarealumii
uinseamna, defapt,
eUnitealeAmericii,
e(militar,economic,
ricanizareaplanetei".
REGIONALlZAREA ~I GLOBALlZAREA LUMII CONTEMPORANE 49
SediulUNESCO, Paris
Daca, in domeniul globalizarii economice, asociatiile/blocurile
regionale, plus tarile ramase inafara acestora, determina 0mai mare
diversitate, inschimb, indomeniul globalizarii culturale,lucrurile sunt
ceva mai complicate.
Aproape toate popoarele au tendinta de afi etnocentrice, consi-
derandu-se singurele cuadevarat "normale". Numai caacelepopoare
care au avut si au mijloacele financiare si politice necesare au incer-
cat si, in buna masura, au reusit saimpuna "normalitatea" lor ca0
."norma generala", botezand-o "valoare universala", Este cazul pu-
terilor coloniale in trecut, aStatelor Unite inprezent.
Exista insa si pericolul unui proces opus acestuia, si anume acela
derespingere totala ainfluentelor culturale alogene, apeland laidea-
lizarea naiva si nostalgica aexoticului invederea pastrarii identitatii.
Unii analisti semnaleaza, corect, aparitia pericolului si, implicit, a
temerii de dependenta culturala/ civilizationala, respectiv teama ca,
aflate incalea tavalugului unificator, comunitatile, popoarele riscasa
intre independenta, fiind obligate sau nevoite saadopte normele, va-
lorile occidentale. De altfel, aceasta ar putea fi explictia numeroase-
lor esecuri aleunor programe si proiecte de dezvoltare (infapt, bine
intentionate) intarile incurs dedezvoltare - 0profunda inadecvare
intre idealul dezvoltarii, caprodus al culturii occidentale modeme,
si culturile bazate pe alte tipare.
DIVERSITATEA LUMII CONTEMPORANE
Este un fapt arhicunoscut caplaneta noastra, Terra, desi unitara
cunoaste mari diferentieri teritoriale. Desi nu existadecat 0 duzina de
zonebioclimatice (padure - ecuatoriala si tropicalaumeda, deconifere,
defoioase etc. -, savana, stepa, desert etc.), varietatea peisajelor este
extrem demare. Or, tocmai aceste diferentieri geografice si, implicit,
complementaritatea lor, dau farmecul planetei noastre.
Avem, asadar, 0 planeta unitara, nu uniforma. Lafel, dinpunct de
vedere cultural/ civilizational trebuie savorbimde0cultural civilizatie
unitara, nu uniforma, savedem fondul comun, careneuneste, trecand
peste diversitatea carenesepara. A9acumecologia nespune cabio-
diversitatea estegarantia viabilitatii ecosistemului padurii, deexem-
plu, tot lafel diversitatea culturala, in sensul cel mai general al ter-
menului, este garantia viabilitatii umanitatii.
Caurmare, miza majora este, inprezent, ceaaviabilitatii culturilor
intr-o lume din cein cemai globalizata. Aceasta inseamna, printre
altele, respingerea constrangerii ideologice, respectiv aobligativitatii
adoptarii civilizatiei occidentale.
Dealtfel, Religia, unul dintre elementele componente fundamen-
talealeculturiil civilizatiei, esteunexemplu foarte concludent privind
diversitatea.
Mondializarea tot mai pronuntata avietii economice si politicepro-
voaca, in mod firesc, iritarea unor tari sau aunor grupuri depopu-
latie, alecaror valo . si stiluri deviata sunt afectate, oferindu-le, ast-
fel, tot mai multe ocazii deaactiona impotriva actorilor globalizarii.
Fiecarecontinent, regiune, taraareun anurnit specificcultural Icivi-
lizational, dobandit in decursul timpului, care iida personalitate si
iiconfera un loc anume in ansamblul mondial.
Asistamdeja laaparitia modelu-
luiomului global ("robotul jovial"
cuml-a numit Wright Mills), care
poarta jeansi Levis si bluze
Lacoste,pantofi Adidas, foloseste
ceasuri Swatch, urmareste CNN
launtelevizor Samsung, mananca
laMcDonald's, bea Coca-Cola
saubereHeineken ~i sedistreaza
intr-unbar karaoke ...
Cuocaziaunei cercetari pluridis-
ciplinareinAfrica, inpragul seco-
lului XXI, la intrebarea "refuza,
oare, Africa dezvoltarea de tip
occidental?", raspunsul a fost:
.Da, Africa refuza orice tip de
dezvoltarecareagreseaza propri-
ilevalori, orice tip care este ostil
culturilor sale."
inacelasi spirit sepoate aprecia si
remarcaunui oficial din Arabia
Saudita: .Jslamul estepentru noi
nudoar 0religie, ci si un mod de
viata.Noi, sauditii, dorim sa. ne
modernizam, insa nu neaparat sa.
neoccidentalizam."
50 REGIONALIZAREA ~I GLOBALIZAREA LUMII CONTEMPORANE
Tribamazonian
Calusul, dans popular romanesc
Tangoul, dans argentinian carea
devenit celebru
Zgarie-norii americani, casele delemn din Maramures, Siberiaori
din nordul Scandinaviei, iurtele mongole, casele lacustre din Delta
Mekongului -lJi enumerarea ar putea continua - nu seexcludunele
pealtele, sunt parti componente aleaceleiasi civilizatii. Lafel rackul
american, tangoul argentinian, kazaciocul rusesc, Calusarii oltenesfi
etc. Ori palatele si castelele europene, pagodele asiatice, templele
egiptene sau bisericile, catedralele, moscheile, sinagogile s.a.m.d. Se
pot da multe alte exemple din varii domenii alecreatiei umane.
Reactia fata de asa-zisa "occidentalizare" isi are sursa intendinta
de omogenizare avalorilor culturale care pare sainsoteasca prace
sul globalizarii. Potrivit anumitor analisti asistam la incercarea de
impunere, peplan mondial, aunui singur model cultural, cu0 puter-
nica amprenta americana. Aaparut chiar 0noua ideologie, globalis-
mul, care, plecand delarealitatea globalizarii, propune un model de
noua ordine mondiala cevizeaza crearea unei civilizatii universale
unice, bazata pe 0 econornie de piata unica, perfect integrata, noua
ordine care nu accepta realitatea diversitatii culturale/ civiliza-
tionale.
Manifestatie antiglobalizare

RANE
amures,Siberiaori
laeustredin Delta
nuseexcludunele
. atii.Lafel roekul
Calusarii oltenesti
asiatiee, templele
agogiles.a.m.d. Se
reatiei umane.
sursaintendinta
insoteascaproee-
laineerearea de
ultural, eu0 puter-
ideologie,globalis-
puneunmodel de
vilizatii universale
ectintegrata, noua
eulturale/ civiliza-
REGIONALIZAREA ~I GLOBALIZAREA LUMII CONTEMPORANE 51
<
~
~
<
N
1--4
~
<
~
o
~ ~ .s:umsepoate sustine modelul de "noua ordine mondiala"?
~Z Inacest moment, ceamai mare zona comerciala estespatiul NAFfA
~ (America deNord). Stabiliti trei factori careaudus ladezvoltarea aces-
1--4 ~~. tei iete comerciale.
00.... ~ asi~doua argumente care sasustina afirmatia calumea contem-
<0 orana tinde spre uniformizare ori spre diversitate.
~ ~ AUTOEVAUjARE
~ ~ Numiti trei aspecte negative aleglobalizarii inRomania dupa 1990.
<~t?'7Definip notiunile: globalizare, regionalizare, identitate culturala.
N
~ VCeintelegeti prin "marketing global"? Dar "omul global"?
1--4 ~ Precizati doua argumente cesustin aprecierile negative inprivinta
~Z globalizarii.
<0
ZU
01--4
1--41--4
~~
~;J
~~
NOTIUNINOI
Globalizare
Regionare; regionalizare
Globalism
Identitate culturala
Societati transnationale
EXERCITII ~I APLICATII PRACTICE
Explicati relatiile economice si geopolitice din cadrul UE si tarile
~ ,din afara acestei grupari, cuprivire speciala asupra Romaniei.
1\(?nalizap intr-un eseu interactiunile dintre activitatile desfasurate
de societatile transnationale si mediu. Precizati efectele globalizarii
asupra mediului in tarile in dezvoltare.
Cum apreciati existenta NATO- organism cedepaseste granitele.
Europei caspatiu geografic in conditiile unei UE caorganism inte-
grat?
iNTREBA.RI-PROBLEMA.
Este posibila ciocnirea civilizatiilor prezisa de unii politologi?
Argumentati raspunsul.
Argumentati pro sau contra importanta si viabilitatea OCEMN.
Cumexplicati transferul desubstante si materiale poluante spretarile
intranzitie sauindezvoltare? Prezentati uncazcunoscut dinRomania.

Multime deoameni
laCalcutta, India
Terenuri petrolifere parasite
langa Abou Dhabi, Emiratele
Arabe Unite
Seapreciaza ca:
petrolul, in conditiile consu-
mului actual, sevaepuiza in40
deani;
carbunii, in200-300 ani;
bauxita, in200ani;
gazelenaturale, incirca80deani.
Populatia, resursele naturale
si dezvoltarea
,
lumii contemporane
ASPECTE GENERALE
Populatia, resursele naturale si dezvoltarea economicareprezinf
celetrei "forte" majorealetriadei am - natura - economie si, totodata
trei probleme majorederezolvat alecontemporaneitatii.
Populatia esteelementul component al geosistemului carecreea
zaceamai marepresiune asupra spatiului geografic- printr-o eve.
lutienumerica crescanda (explozia demograficii) aprovocat 0 expansiu
nefaraprecedent aspatiului antropie(urban, industrial etc.),indauna
spatiului natural (careasiguraresursele) si totodata 0concentrarede
osebitaafluxurilor teritoriale incateva"puncte" pesuprafata Terrei
(spatiileintens urbanizate - megalopolisurile).
"Nordul" (stateledezvoltate) cunoaste unaccentuat procesdeim
bdirimire demograficd si un spor natural negativ (amputea spune... 0
populatie pecalededisparitie, dacasepastreaza tendintele actuale)
intimp ce"Sudul" (stateleindezvoltare) seaflainplinaexplozie de
mografica (sporuri naturale crescute), cu0populatie foartetanara(de
exemplu, Uganda arepeste 50% dinpopulatie sub15ani).
In China, ceamai populata tara depe Glob, crizadespatiu este
atat demare, incat s-aluat masura limitarii ingroparii mortilor inca
din 1984, cand guvemul aimpus incinerarea.
Resursele naturale constituie interfata deinteractiune dintreom
si mediu. Umanizarea ~i" antropizarea Terrei, doua procese ceau
schimbat fataplanetei intimp istorie, s-aumanifestat intr-operma
nentaconcordanta cucapacitatea comunitatilor umanedeaconstien
tizasi utilizaresursele. Deasemenea, accesulla resurseastat labaza
declansarii celor mai multe confliete cares-au desfasurat de-alun-
gul timpului (indiferent de"haina" ideologica pecare0imbracau)
Astfel, putemexplicaconflietul dintredouatari islamice(Iraqsi Iran,
1980-1988), daca luamin calcul rezervele depetrol desubfluviul
Shatt-al-Arab, ceseformeaza prin unirea celor doua mari rauri, Ti-
gru si Eufrat (ambele dreneaza Mesopotamia antica, Iraqul deas-
tazi) si sevarsa in Golful Persie, formand granita dintre celedoua
state.
Modelul economicpromovat decapitalismulliberal (si,potrivitspe-
cialistilor, modelul perfect dedistributie si gestiune aresurselor in-
tr-un spatiu), careacuprins si celemai indepartate colturi aleplane-
tei, caracterizat prin produetie si consumerism (in conditiile unei
cresteri continue apopulatiei planetei), facecaprincipalele resurse
cunoscute inprezent (neregenerabile intimp istorie) si caresunt vi-
talepentru economiamondiala sacunoascaspectrul sumbru al epui-
zarii intr-un timp relativ scurt.
Dezvoltarea economica seaflasubsemnul paradoxului: pede0
parteprovoacaepuizarea resurselor intr-un ritmaccelerat, dincolode
limitacapacitatii ecosistemelor deaseregenera, iar pedealtaparte'
poatesustinetehnologii modeme deprotectieamediului. Poateduce
dezvoltarea economica exacerbata ladeclinul unei civilizatii?
naturale
onomicareprezinta
conomie si, totodata,
eitatii,
temului carecreea-
afic- printr-o evo-
rovocat0expansiu-
strialetc.),indauna
ta0concentrarede-
,pesuprafata Terrei
entuatprocesdeim-
amputeaspune... 0
tendinteleactuale),
inplinaexplozie de-
tiefoartetanara (de
sub15ani).
crizadespatiu este
oparii mortilor inca
eractiunedintre om
douaprocese ce au
. estatintr-o perma-
anedeaconstien-
resurseastat labaza
desfasurat de-a lun-
pecare0imbracau).
. lamice(Iraqsi Iran,
etrol desub fluviul
douamari rauri, Ti-
antica,Iraqul de as-
itadintrecele doua
beral(si,potrivit spe-
iunearesurselor m-
atecolturi aleplane-
(inconditiile unei
principaleleresurse
toric)si caresunt vi-
trul sumbru al epui-
POPULATIA, RESURSELE!;>I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE 53
Uruk,oras sumerian
1.China - 1,3 miliarde loco
2.India - 1,1 miliarde loco
3.SUA- 298,4 milioane loco
4.Indonezia - 245,5 milioane loco
5.Brazilia - 188,1 milioane loc.
6.Pakistan - 165,8 milioane loco
7.Bangladesh - 147,4 milioane loc.
8.Rusia - 142,9 milioane loc.
9.Nigeria - 131,9 milioane loco
10.[aponia - 127,5 milioane loc.
11.Mexic - 107,4 milioane loco
Disparitia unor culturi agricole timpurii poate constitui un exem-
plu relevant in acest sens. Astfel, sumerienii au dezvoltat 0 agricul-
tura supraproductiva (cele-apermis 0ascensiune culturala farapre-
cedent - aparitia scrierii cuneiforme, aprimelor erase), bazata peun
sistem complex de irigatii.Tn timp, din cauza evaporatiei intense si
alipsei drenajului, s-aprodus saraturarea solurilor, scaderea produc-
tivitatii si, in final, subminarea bazei economice ceapermis ascen-
siune~civilizatiei sumeriene. lata un exemplu clar de depasire ali-
mitei de suportabilitate aecosistemelor lascara locala.
Inprezent, evolutia numerica apopulatiei lavalori demiliarde de
indivizi si presiunea fantastica asupra spatiului geografic aduc indis-
cutievulnerabilitatea ecosistemelor lascaraintregii planete. Si primul
efect este destul de evident - incalzirea globaia.
EVOLUTII GEODEMOGRAFICE CONTEMPORANE.
,
DIFERENTIERI REGIONALE
Inprezent traiesc peTerrasasemiliarde si jumatate delocuitori (6,52
miliarde in2006). Cu 200deani in urma, populatia planetei abiade-
pasea primul miliard, ceeaceinseamna cade-alungul ultimelor doua
secoleau aparut pesuprafata Globului nu mai putin de5miliarde de
oameni, iar resursele naturale nu s-aumultiplicat aceasta perioada, ba
dimpotriva, spectrul epuizarii devine din ceincemai evident.
MARIMEA DEMOGRAFICA A TARILOR LUMII
~==~
aradoxului: pe de 0
accelerat,dincolo de
,iarpedealta parte '...---o---~-------,:---
mediului.Poate duce infiecare secunda se nasc inca
ei civilizatii? patru locuitori pe planeta
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
D=20milioane locuitori
SURSA: Prelucrare dupJ Rubenstein J.,
An Intorduction to Human geography (2003)
Acesta este contextul in care sevorbeste tot mai mult deexplozie
demograficd; 0planeta pe care populatia evolueaza lent pana laun
miliard de locuitori (1802), in circa doua milioane de ani, pe masura
umanizarii Terrei, dupa care al doilea miliard este atins in 125deani
(1927), fiind necesari doar 34deani pentru al treilea miliard (1961),13
ani pentru al patrulea miliard (1974), tot numai 13ani pentru al cincilea
(1987) si 12ani pentru al saselea (1999). .
Ces-aintampla]? Care au fost factorii careau contribuit laac~as-
ta evolutie demografica in salturi? ,
Incercand saexpliceacest lucru, sociologul american WarrenThom-
pson (1929) elaboreaza asa-numitul model al tranzitiei demografice.
Conform acestuia, populatia unui teritoriu evolueaza numeric, din
54 POPULA'flA, RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMII CONfEMPORANE
Dintotdeauna, Asia afost eel mai
populat continent depeTerra, ur-
mata deEuropa. Inprezent, popu-
latia Europei este in scadere, pe
cand Africa si America Latina,
dupa cumarata tendintele, sevor
situapelocurileal doileasi,respec-
tiv, al treilea, dupa Asia.
.;
.E
"
'P
.5
i
'"
:Oceania
America Anglo-saxona
Europa
America Latina
"
'P
(If
=
E
Mrica
Asia
I
1900
I I I I I Ii i I i
1950fE~ ~ ~ ~;; 2030 2050
0\0\ 0\0\===
~~1"""I1"""INNN
I
1850
Evolutia numerica apopulatiei Terrei
punet devedere natural (prin diferenta dintre rata natalitatii si ceaa
mortalitatii), infunctie degradul dedezvoltare economica pecarel-a
atins. Astfel, modelul (aplicat unor state dezvoltate) evidentiaza iran-
ziiia dintre 0perioada incarecomunitatea umana inregistra 0evolu-
tienumerica lenta (echilibru intre natalitate si mortalitate), pefondul
unei economii rudimentare, bazate indeosebi peactivitati agricole, ~i
un stadiu ulterior, incarepopulatia "explodeaza" dinpunet devede-
renumeric (natalitatea ramane ridicata, intimp cemortalitatea scade
considerabil), pefondul imbunatatirii exponentiale aconditiilor devia-
tasi anivelului de trai, impulsionate de dezvoltarea industriala.
Aplicand acest modella scara globala, sepoate urmari si intelege
modul in care aevoluat populatia Terrei pana in prezent si chiar se
pot intrezari tendintele.
50
%0
STADIULI STADIUL2 STADIUL3
45
SOCIETATE SOCIETATE SOCIETATE
AGRICOLA INDUSTRIALA
40
35
,
30
,
,
25
,
,
20
,
,
15
,
,
,
10 ,
Natalitate ridicata , Natalitate ridicata ,
Mortalitate ridicata ,Mortalitate inscl!dere ,Natalitate inscadere
Echilibru relativ Ex lozie demo afica Ritmul de crettere scade
STADIUL4' STAD!UL5
,
, SOCIETATE
TERTJARA 'INFORMATIONALA
Tranzitia demografica
Analiza evolutiei demografice mondiale contureaza patru-cinci faze
evolutive distincte:
1. Echilibru relativ (cresterelenta)
Constituie faza deinceput acivilizatiei umane si corespunde sta-
diului desocietate agricola. .
Atat ratanatalitatii, cat si ceaamortalitatii auvalori mari, 35-40%0.
RANE
,;
oS
~
E
s
'i
'"
:Oceania
America Anglo-saxona
Europa
America Latina
Asia
050
anatalitatii si ceaa
onomicapecarel-a
e)evidentiazairan-
inregistra0evolu-
rtalitate),pefondul
ctivitatiagricole, si
dinpunct devede-
mortalitateascade
aconditiilordevia-
eaindustriala.
eurmari si intelege
prezent si chiar se
4 I STAD!ULS
I
: SOCIITATE
INFORMATIONALA
si corespunde sta-
Staffordshire, Marea Britanie, la
inceputul perioadei industriale
POPULApA, RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE 55
Agriculturatraditionala
InValeaNilului
DeutscheBank, Frankfurt pe
Main,Germania
Populatia Terrei evolueaza lent din punct de vedere numeric, dela
mai putin de10milioane estimate incontextul reoolutiei neolitice (agri-
cole, 10000i.Hr.) laaproximativ 0jumatate demiliard lamijlocul se-
colului al XVll-lea. Natalitatea foarte mare poate fi explicata prin ne-
voia considerabila deforta demunca, activitatea agricola necesitand
acest lucru; conditiile deviata sunt deosebit degrelepe0planeta inca
salbatica, neumanizata, careintretine, de asemenea, conditii favora-
bile pentru 0mortalitate sporita.
2. Explozie demografica (crestere agresiva)
Primul ,,~oc" in sistemul demografic mondial il constituie revolu-
iia indusiriala, care declanseaza adoua faza aacestui model si anu-
me, explozia demograficd ("baby boom"). Desi mortalitatea incepe sa
scadaputernic spre valori de 15-20 %0, natalitatea pastreaza aceeasi
tendinta ridicata, facand casporul natural sainregistreze valori ma-
xime. Estemomentul cand, peTerra, populatia sedubleaza in0suta
si ceva de ani pe parcursul secolului al XIX-leasi inceputul secolu-
lui al XX-lea.
Explozia demografica s-amanifestat mai intai investul continen-
tului european si s-aextins pemasura cemecanizarea castiga noi te-
ritorii si comunitati umane. Europenii si-au triplat numarul inaceas-
ta perioada, gratie unui complex de factori care au dus lascaderea
mortalitatii: mecanizarea agriculturii si dezvoltarea industriei auin-
semnat in primul rand un surplus de hrana si cresterea productivi-
tap.i si, implicit, aprofitului, profit careafost investit indomeniul sa-
natapi publice. Seproduce, astfel, 0 adevarata reooluiie sanuard si multe
boli, pana atunci mortale, sunt eradicate. Ingeneral, conditiile devia-
ta seimbunatatesc, nivelul de trai creste. Este perioada oraselor in-
dustriale careconfera locuitorilor unplus desiguranta. Ritrnul cucare
populatia Globului aatins fiecare nou miliard afost din ceincemai
scurt, dupa Al Doilea Razboi Mondial.
Desi cresterea spectaculoasa anumarului populatiei areloc,inpre-
zent, numai in tarile in dezvoltare (asa-numita, din punct devedere
economic, Lume sudici1), efectul exploziei demografice sesimtepein-
treaga planeta. Si ceamai evidenta dimensiune aacestui efectestecea
ecologica. Oare cap oameni pot locui pe Terra astfel incat sanu fie
afectat ritmul de regenerare aecosistemelor naturale?
Cresterea exploziva apopulatiei aconstituit principalul argument
al unor teoreticieni (curentul malthusianist, initiat deThomas Malthus,
si al continuatorilor ideilor sale, neo-malthusianisiiii pentru adoptarea
unor masuri destopare asporului demografic spre aseevita asa-nu-
mitul "dezastru al bombei P" (P de lapopulatie), respectiv atingerea
unui numar al populatiei caruia planeta nu ar mai putea sa-i asigu-
renecesarul deresurse (hrana, apa, energie, materii prime) pentru su-
pravietuire.
3. Tranzitie demografica (crestere moderata)
Aceasta fazacorespunde aparitiei societatii post-industriale, incare
devin predominante serviciile, in pofida industriei clasice (extracti-
ve, metalurgice etc.) si semanifesta cuprecader~ insocietatile "nor-
dice" in adoua juVtatate asecolului al XX-lea. In timp cerata mor-
talitatii seinscriepe0 curba relativ constanta (injurul valorii de10%0),
natalitatea incepe sa scada puternic comparativ cu faza anterioara,
ramanand insa mai mare decat mortalitatea, ceeacegenereaza incon-
tinuare un spor natural pozitiv. Populatia Terrei creste, dar ritrnul
56 POPULAflA, RESURSELE $1DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE
"
"
Prezenta feminina in
par1amente1e europene (%)
Strada comerciala, Raga, 01anda
Robotul Asim1a0intalnire oficiala
cuprim-ministrii Cehiei si [aponiei
(2003)
cucareseproduce cresterea incepe sascada (numai esteexploziv).
Seapreciaza capopulatia Globului sevastabiliza laaproximativ 10
miliarde delocuitori, injurul anului 2050, dupa carevaincepesa
scada.
Scaderea natalitatii poate fi pusa peseama unui complex defac-
tori: explozia urbanizarii (dacadin 1800si pana inprezent populatia
mondiala acrescut depeste saseori, in schimb, populatia urbana a
sporit depeste 64deori!), careamodificat fundamental valoriletra-
ditionale alesocietatii rurale cuprivire larolul familiei insocietate,
atitudinea generala fatadeimperativul religiosdeaaveacopii si fata
dedivortialitate, accesul neingradit laeducatie, inmod deosebit, al
populatiei feminine, schimbarea radicala astatutului social al femei-
lor careseimplicaactivdinceincemai mult inviataeconomica(care
nu mai esteneaparat industriala, deci apanajul barbatilor), politics
(seremarca ascensiunea deosebita aliderilor politici femei intarile
nordice) etc., imbunatatirea mijloacelor contraceptive, dar, inaceeasi
masura, si scaderea fertilitatii s.a.
4vEchilibru relativ (cresterelenta saustagnate)
Amputea spune, farariscul deagresi, caneindreptam treptat ca-
treaceasta fazaaevolutiei numerice apopulatiei mondiale, estima-
taafi atinsa injurul anului 2050, pefondul scaderii, incontinuare, a
natalitatii, spre 10%0.
Esteevident caunele statealelumii auatins dejaacest stadiu (in
special celedezvoltate), iar altele seaflaincain stadiul al doileaal
exploziei demografice.
5.Declin demografic
Declinul demografic seprefigureaza cu0mai mareclaritateinulti-
mii ani, inspecial incatevastatedezvoltate dinLumeanordica- Ger-
mania, Italia, Suedia, Japonia s.a. -, unde ratanatalitatii ascazut ca
valoare sub ceaamortalitatii, generand astfel un spor natural nega-
tiv. Populatia seafla, astfel, subnivelul deinlocuire naturala, provo-
Ta ri dezvolta te
(milioanelocuitori)
80ani ~ipeste
75-79
70-74
65-69
60-64
~a:~1:;;;." '.
45-49 'I"
40-44,i-
35-39
30-34
25-29 __
20-24"_
f
15-19 'I'
10-14)_
5-9
Mascul in Feminin
240 200 160 120 80 40 0 40 80 120 180 200 240
P ira mida
va rstelor
ca dova da
a exploziei
demogra fice
contempora ne
in ta rile in
dezvolta re
Ta ri in curs
80ani~i~~
:.
de dezvolta re
75-79
70-74
65-69
60-64
55-59
50-54
Masculin
45-49
Feminin
40-44
35-~~
30-34
25-29
20-24
15-19
10-14
5-9
-4
240 200 160 120 80 40 0 40 80 120 180 200 240
RANE
ai esteexploziv).
laaproximativ 10
carevaincepe sa
.complexdefac-
prezentpopulatia
opulatiaurbana a
ental valoriletra-
milieiinsocietate,
aaveacopii si fata
moddeosebit, al
ui socialal femei-
taeconomica(care
arbatilor),politica
tici femei intarile
ive, dar,inaceeasi
eptamtreptat ca-
mondiale, estima-
ii,incontinuare, a
jaaceststadiu (in
tadiul al doilea al
eclaritateinulti-
eanordica - Ger-
alitatiiascazut ca
pornatural nega-
enaturala, provo-
F eminin
120 180 200 240
F eminin
120 180 200 240
POPULATIA, RESURSELE 91DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE 57
Deexemplu, in Uganda, 50,1 %
dinpopulatie are sub 15 ani (si
dacanegandim cainca20 %sunt
cuprinsiintre15--25deani, sepoo-
telesneinchipui maturitatea bio-
logica, sociala, ehiar economica a
acesteitan). De asemenea, R.D.
Congo,Etiopia, Nigeria, dar si Af-
ganistan,Iraqauponderi depeste
40%corespunzatoare aeestui seg-
ment.
Germania(eel mai populat stat
european, peste 82 milioane de
loc.), in conditiile dezvoltarii
economieespeeifiee aeestei tari,
prevedeun deficit de un mili-
ondeangajati in fieeare an in-
cepandeu 2020.
in acelasi termen, [aponia
discutaprimirea pe piata mun-
ciia500000 de eoreeni anual,
pentruun eiclu de 5ani.
Deasemenea, este bineeu-
noscutexodul mexieanilor (ma-
quil/adores) caretreeRioGrande
(granitaeu SUA) la lueru, sau
fluxurileimportante depopula-
liemusulmana (araba si nonara-
M.) in Europa (eea mai impor-
tanta eomunitate etnica din
Germaniaeste eea turca, iar in
Frantaeeaaalgerienilor) ori de
europeni din fostele state comu-
nisteinvestul eontinentului sau
inCanada.
cand importante mutatii structurale alesocietatilor respective. Spec-
trul estedin ceincemai sumbru avand invedere si rata destul deri-
dicata asperantei de viata (printre celemai ridicate din lume, peste
71deani, considerandu-se anii cu0sanatate fizicaoptima), manifes-
tandu-se din plin fenomenul deimbatranire demografica.
Aceasta este, defapt, starea demografica asocietatiior injcrmaiionale.
Analiza dinarnicii sporului natural lanivelul statelor lurnii contu-
reaza 0serie departicularitati regionale.
Astfel, caracteristica cea mai evidenta care sedetaseaza este asi-
metria demografidi dintre "Nord" si "Sud".
"Sudul" seafla, in prezent, in plina explozie demografica. Ame-
rica Latina (cu cateva exceptii, printre care Argentina), Africa (fara
R. Africa de Sud), Orientul Mijlociu sesitueaza, urmarind modelul
tranzitiei demografice, inal doilea stadiu deevolutie, corespunzator
unor societati agro-industriale. Rateleridicate alenatalitatii (30--40 % 0)
intretin un segment exagerat demare al populaiiei tinere, comparativ
cu segmentul populatiei devarstaadulta,
G enera tia precedents G enera tia a ctua la G enera tia viitoa re
1,8mil iarde 4,2
Ta ri in curs
dedezvolta re 7,1
"Nordul" sesitueaza diametral opus situatiei anterioare. Cunoaste
spectrul delocsanatos al declinului demografic (mortalitatea estemai mare
decat natalitatea) si al imbairtmirii populatiei (speranta deviataridicata-s-
stadiile4-5aletranzitiei demografice). Estesituatia celei mai mari parti
aEuropei, aRusiei si aJaponiei. Iar un alt nucleu destate (SUA,Cana-
da, Franta) areun spor natural U90rsensibil peste 0,1%, insapeseama
imigrantilor carepastreaza modelul natalist din tame deorigine.
Care ar putea fi consecintele acestei asimetrii demografice? Ceea
ceseintampla inprezent contureaza euprecizie, eel putin pentru pe-
rioada urmatoare, cateva tendinte,
migratiile prezentului sunt orientate dinspre Sud spre Nord
. p Cele mai multe dintre statele dezvoltate nordice se confrunta
cu un puternie deficit depopulatie. Privita din perspectiva econo-
mica, situatia devine ingrijoratoare. pen.ffUcainlocuirea fortei de
munca retrase din activitate seproduce laun nivel din ceIncemai
scazut.

asimetria fortei de munca

Afluxul deimigranti ineconomiile nordice acondus si la0 defor-
mare, din punct de vedere al structurii, afortei de munca. Pede 0
parte acestia alcatuiesc un segment tanar (sub 40-50 de ani), consti-
58 POPULATIA, RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE
1IUoiiL! ! : 1 L.~ ~IJJ.!' rl iiil : : : l l oo--JI
Minoritateturd! inGennania
Studenti in campusul universitar
dinAdelaide, Australia
Portademunca aChinei numara
peste700demilioanedelocuitori,
detrei ori cataEuropei si dedoua
ori cat a intregului continent
american.
Atelier de'croitorieinChina
-,
tuit aproape exdusiv din imigranti, careocupa sectorul inferior al pie-
tei demunca (spre exemplu, comunitatea turca din Germania detine
monopolul in salubritate), iar lapolul opus seaflapopulatia activa
autohtona, cu tendinte de imbatranire demografica (peste 40-50 de
ani) carelucreaza indomenii devarf (cercetare, consultanta, inaltateh-
nologie etc.).
Pe de alta parte, sistemul tradit 'lal de pensii 'este pe calesase
prabuseasca. 0 parte din cein cerru_mica apopulatiei tinere, acti-
ve, sevede nevoita "sasuporte" costurile unui segment supradimen-
sionat depopulatie varstnica, aflata inpragul retragerii din activita-
te. Drept consecinta, varsta fixaapensionarii estepecaleafi abolita,
fiind in crestere: inJaponia, depilda, varsta depensionare depases-
te65de ani si chiar sepune problema reintegrarii populatiei retrase
din activitate in viata economica activa, cu un interval de lucru reo
dus lajumatate - 4 ore. Deasemenea, devine din cein cemai evi-
denta necesitatea de aaplica pentru programe private depensii.
asi~etria pie!ei
Piata cunoaste si ea, inlumea nordica, 0dezvoltare faraprecedent
inzona produselor si serviciilor cedeservesc inmod deosebit popu-
latia matura, cu preturi relativ moderate sau scazute, in timp cese
contureaza 0 adevarata "piata delux" carevizeaza populatia tanara.
Astfel, in Japonia, SUA si unele tari europene, costurile aferente in-
tretinerii si educarii unui copil sunt foarte mari, mai mari decat cu
5 de ani in urma, pentru cresterea apatru, cinci copii.
mutatii sociale profunde
Imigrantii sunt "necesari", gandind din prisma economiei state-
lor dezvoltate din Nord (vezi programele oficiale de emigrare ale
Canadei), dar sunt ei oare si doriti desocietatile adoptive? Conflie-
tele rasiale din SUA, segregarea etnica din Europa (Franta, Cerma-
nia, Italia, Spania, Austria etc.) seafla mereu pe agenda discutiilor
legate de drepturile omului aleforumurilor internationale. Dease-
menea, in statele europene mentionate mai sus secontureaza clar,
in ultimii ani, 0 ascensiune amiscarilor politice nationaliste si ul-
tranationaliste.
Interesant dementionat estefaptul capolii demografici ai momen-
tului, China si India (din fiecare 6locuitori ai planetei unul estechi-
nez, iar altul este indian!), seaflaintr-o faza relativ avansata atran-
zitiei demografice, cupopulatii carecresc incontinuare dinpunct de
vedere numeric, dar ritmul cucare cresc esteinscadere, Astfel, Chi-
na are un spor natural situat sub 1 %, gratie politicilor
antinataliste pecarele-aimplementat de-alungul timpului (cuunpu-
ternic impact demografic, dar si psihologic, fiind masura "copilului
unic" adoptata in 1979). Deasemenea, China s-afacut remarcata in
ultimii ani printr-o puternica ascensiune economica, inregistrand cres-
teri de10-11%pean. Desi, de-a lungul istoriei, China afost intotdea-
una ceamai populata tara alumii (si prima careaorganizat recensa-
minte din celemai vechi timpuri), eava fi depasita in anii urmatori
deIndia, careareritmuri mari decrestere demografica, mai rnari de-
cat aleChinei'(se prognozeaza atingerea pragului de1,6rniliarde 10-
cuitori in anu12050), situandu-se in stadiul al treilea deevolutie de-
mografica.
rul inferioral pie-
Germaniadefine
apopulatia activa
a(peste40-50 de
ultanta,inaltateh-
-estepecalesa se
ulatiei tinere, acti-
entsupradimen-
agerii dinactivita-
pecaleafi abolita,
nsionaredepa~e~-
populatiei retrase
terval delucru re-
ceincemai evi-
ivatedepensii.
tarefaraprecedent
oddeosebitpopu-
ute, intimp cese
populatiatanara.
sturileaferente in-
mai marl decat cu
copii.
aeconomiei state-
edeemigrare ale
doptive?Conflic-
a(Franta, Germa-
agendadiscutiilor
ationale. Dease-
econtureaza clar,
nationaliste si ul-
ograficiaimomen-
etei unul estechi-
ivavansataatran-
uaredinpunct de
adere. Astfel, Chi-
gratie politicilor
. pului (cuunpu-
masura"copilului
facutremarcata in
,inregistrandcres-
. aafostintotdea-
organizatrecensa-
ainanii urmatori
.ca,mai mari de-
de1,6miliarde10-
eadeevolutiede-
POPULATIA, RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMll CONTEMPORANE 59
. . . . 11-_--=
Saliide lectura la biblioteca unei
universitati din Africa
Saliidelectura labiblioteca
Universitatii din Groningen,
Olanda
/1
RE5UR5ELE UMANE 51 DEZVOLTAREA
,
Nivelul de dezvoltare este unul din criteriile mult utilizate pen-
tru reliefarea diferentierilor teritoriale intre asezari, regiuni, tari,
continente.
Din acest punct de vedere, Organizatia Natiunilor Unite clasifica
statele lumii in doua categorii: tari dezvoltate si tari in dezvoltare.
Tdrile dezvoltate, supranumite generic si Lumea nordica, sunt situate,
inmod deosebit, inzona temperata boreala - America anglo-saxona,
Europa, Rusia, Japonia, cu exceptia Australiei, care, desi estesituata,
g 'grafic, in emisfera sudica, faceparte, din punet devedere econo-
r c, din Lumea nordica. Desi nu toate tame din "Nord" beneficiaza
deresurse naturale deosebite (spectaculoase fiind cazurile Japoniei si
Elvetiei, care, inlipsa unor resurse considerabile desubsol, au cunos-
cut dezvoltari economice remarcabile), sistemul capitalist depiata, 0
foarte buna specializare aresurselor umane si identificarea unor nise
depiata au fost faetori decisivi inrealizarea progreselor economice.
Lumea nordica detine tehnologia (know how), resursele financia-
re, forta de munca inalt specializata (si costisitoare in aceeasi masu-
ra) si cunoasterea, Aici auinceput reoolutiile: indusiriald si, mai recent,
informaiionald.
Tarile In dezvoltare grupeaza, ingeneral, America Latina, Africasi
sudul Asiei, cu cateva exceptii (tigrii asiatici - Coreea deSud, Sin-
gapore, Hong Kong, Taiwan s.a.). Desi seaflainposesia unor boga-
te resurse minerale (Africa, America Latina) si energetice (Orientul
Mijlociu), gradul dedezvoltare economica este destul deredus. Por-
tademunca este ieftina si 0partea migreaza spre "Nord". Sectoare-
leprimar (agricultura) si secundar (industria, inspecial ceaextracti-
va) domina viata economica a"Sudului".
STATE OEZVOLTATE L,NORO")
STATE tN OEZVOLTARE L,SUO")
State dezvoltate "Nord" - state in dezvoltare "Sud"
Esteevident caaceasta clasificare O.N.u atarilor lumii, prin pris-
ma dezvoltarii, suporta critici in cercurile stiintifice, dar nu estemai
putin adevarat carealitatea planetei contureaza aceastatendintaaunei
asimetrii Nord - Sud.
Privita caun proces de evolutie calitativa aconditiilor deviat~a
populatiei, de ridicare anivelului de trai, pe fondul accesului lacu-
60
PRODUSUL INTERN BRUT PE LOCUITOR (2004)
Ceamai ridicatasperantadeviata
la nastere se inregistreaza in SPERANTA DE VlATA L A NASTERE (2005)
Andorra (83,5ani), iar cea mai
scazuta, in Mozambic (31,3ani).
InRomania: 70,6ani.
Cea mai mare valoare aPIB pe
locuitor 0areLuxemburg (66464
$/loc.), iar cea mai scazuta se
inregistreaza in Burundi (Africa,
84$/loc.). InRomania, valoarea
PIBpelocuitorestede3277$/loc.
Cel mai ridicat grad dealfabeti-
zare (100%) 11 au Australia,
Finlanda, Norvegia, Luxemburg,
Lichtenstein si Danemarca, in
timpce,inNiger, doar 17,6%din
populatie stie sa scrie si sa
citeasca. In Romania, gradul de
alfabetizareestede98,4%.
POPULATIA, RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE
\
f!}(J ~
4
o 4000km ~ .b
SURSA: Banea Mondiall ,
>30000$
10 00130 000 $
500110 000 $
10015000$
<1000$
olipslldate
\
-t}(J ~
4
o 4000km ~ I
SURSA: World Faetbook

> 81 ani

7180 ani
61 70 ani
5160ani
<50 ani
0
lipsa date
>99,1%
90,199,0%
70,190,0 %
50,170,0 %
<50,0%
olipsa date
\
" i'~
4
o 4000km ~ I
SURSA: World Factbook
\
eti~
4
4000km \; )'
Banca MondiaU
\
~~~
4
4000km \; j.
: World Factbook ".
"
i ' ~
4
_loa \; J
:WorldFactbook ".
Chirurgia plastica este eel mai
frecvent utilizata, raportat la
intregGlobul, de catre populatia
SUA.InBotswana, mai mult de0
treime din populatia cuprinsa
intre15si 49de ani este infectata
cuvirusul HIV.
POPULA'fIA, RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE 61
Unluxemburghez ea~tigli peste
180$/zi, in timp ee majoritatea
populatieiafrieane traiesteinslirli-
cie:72% din populatia statului
Malica~tigli mai putin de 1$/zi.
noastere si tehnologie, dezvoltarea, afost cuantificata decatreNatiu-
nileUnitein 1990 (exprimata matematic deeconomistul pakistanez
Mahbub ul Haq) si folosita, incepand cu1993, inProgramelededez-
voltare sub forma unui indicator - indicele dezoolidrii umane (IDU)
-, ca0masura aproximativa acalitatii vietii,
Acest indicator esterezultanta atrei dimensiuni: economica, demo-
grafica ei sociala.
Cel mai reprezentativ indiceeconomic al dezvoltarii 11constituie
Produsul Intern Brut pe locuitor. Distributia teritoriala a valorilor
PIBfloc. evidentiaza discrepanta dintre Lumea nordica si ceasudi-
ca.Astfel, AmericadeNord anglo-saxonasediferentiazanet deAme-
ricaLatina, cuvalori deaproximativ 40 000 $/loc. (SUA)si 30 000 $
floc. (Canada), fatade6000-3 000 $/loc. (Braziliasi Chile, celernai
mari valori alecontinentului). InEuropa, care, peansarnblu, areva-
lori ridicate, se evidentiaza de asemenea tarile scandinave (peste
40 000 $/loc. Norvegia, Islanda, Danemarca si usor apropiate Suedia,
Finlanda), comparativ cutarilemediteraneene (19000-28 000 $/loc.).
Cel mai marePIBraportat lanumarul populatiei revineunui stateu-
ropean, Luxemburg, cu66000 $/loc., urmat, pelocul al doileadeca-
treNorvegia cu54 000 $/loc. (nivel datorat mai degraba populatiei
reduse numeric lacaresefaceraportarea unei productii considera-
bile).
Valorilepredominante inAfricanu depasesc l 000 $/loc.
AI doileaindicator reprezentativ pentru aidentificanivelul dedez-
voltare al unei regiuni careintra incalculul IDUestesperanta de via-
fa alocuitorilor, caexponent al aspectului demografic al problernei.
Speranta deviata lanastere esteun cuantificator al nivelului de
trai, al calitatii vietii si nu inultima instanta acalitatii serviciilor de
sanatate asigurate deun stat locuitorilor sai.
Asimetria Nord-Sud sepastreaza si inacestcaz. Cei mai longevivi
sunt locuitorii din Andorra, cu0speranta deviatamedielanastere
INDICATORUL DEZVOLTARlI UMANE (2003)
>0,90
0,800,89
0,700,79
0,600,69
<0,59
ollpsd date
\
~fj'~
.-
o 4000km \; J
SURSA: World Factbook ".
62 POPULAPA, RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE
InMali (Africa) eopiii petree eel
mult 2ani in scoala. Mai mult de
jumatate din ei ineep sA lucreze la
varste cuprinse intre 10si 14ani.
Babilon, oraseelebru al Antichitatii
Rotterdam, eel mai mare port al
lumii
de83deani, dupa care, cu80-81 deani, seinscriu populatill~urma-
toarelor state: San Marino, Japonia, Singapore si Australia. In SUA
varsta medie atinsa este de77deani, intimp cetara noastra inregis
treaza valoarea de aproximativ 71de ani.
Cu 0speranta deviata specifica evului mediu european, 35-40de
ani, seinscriu majoritatea statelor africane, alecarer populatii secon
frunta cu subnutritia, dar 1Jicu diverse maladii periculoase aleulti
milor ani, precum ceaprovocata devirusul HIV.
Indicatorii sociali prezenti informula indicelui dedezvoltare uma-
navizeaza indeosebi gradul dealfabetizare apopulatiei, accesulla cul-
tura, potentialul educational (numarul de scoli, profesori raportat la
populatia devarsta scolara) 1Jimedical (cadre sanitare, spitale etc.).
Astfel, 22de tari alelumii au mai mult dejumatate din populatie
analfabeta (Niger, peste 82%, Burkina Faso, peste 74%), din care15
sunt numai pecontinentul african, intimp ceinIslanda aproximativ
8% din forta demunca este reprezentata deprofesori.
Distributia valorilor indicelui dedezvoltare umaria (careseinscriu
in intervalul dintre 01Ji1) pe Glob sintetizeaza aspectele prezentate
mai sus. Valorile de peste 0,90 ale indicelui sunt specifice Americii
Anglo-saxone, Europei Occidentale, Japoniei 1JiAustraliei, compara
tiv cuAfrica, Sudul Asiei caresunt caracterizate devalori scazute, si
tuate sub 0,60.
RAPORTUL DINTRE A5EZA.RI 51 DEZVOLTARE.
TENDINTE ALE EVOLUTIEI A5EZA.RILOR UMANE
, "
Dinanaliza distributiei valorilor indicatorului dedezvoltare uma-
na (IDU) peGlobsepoate observa, inmod elar, corespondenta cugra
dul de urbanizare. Toate dimensiunile avute in vedere in realizarea
acestui indice - Produsul Intern Brut pe locuitor, sperania de via/a, gra
dul de alfabetizare 1J. a. -, sunt direct dependente de calitatea habita-
tului urban, deposibilitatea orasului de aoferi 0buna valorificare a
resurselor 1Ji,deci, 0productivitate ridicata, ceea ceimplica 0canti-
tate mai mare debani care intra in sistem. Larandul lor; acesti bani
intretin un sistem performant de sanatate publica, 0alimentatie co-
respunzatoare 1Jiaccesulla servicii 1Jieducatie.
Dezvoltarea presupune cresterea nivelului de trai, iar modul de
evolutie aasezarilor umane s-adesfasurat indeplina concordanta cu
posibilitatea de aoferi 0protectie mai ridicata locuitorilor 1Jicondi-
tiilor deviata aleacestora.
Necesitatea protectiei surplusului de hrana generat de schimba-
rea totalaamodului deviataimpus desedentarizareaconstituitunul din-
trefactorii aparitiei primelor forme superioare deasezare umana -
orasele. Catal Hoyuk (AsiaMica), Ur, Uruk, Ki1J,Nipur, Eridu (Meso-
potamia), Mohenjo Daro (Pakistan) etc. au fost primele erase aleci-
oilizatiei agricole. Inacestea aaparut scrisul si s-au concentrat treptat
activitatile non-agricole (comert, mestesuguri etc.).
Reoolutia industriald ainsemnat un adevarat soc pozitiv in evo-
lutia asezarilor. Orasele industriale au conferit conditii de viata su-
perioare Iocuitorilor, 0protectie mai mare, servicii publice (desa-
natate, de educatie), ceea ce a dus la 0 scadere considerabila a
mortalitatii (1Jimanifestarea exploziei demografice). Astfel, popu-
latia urbana acrescut mult mai rapid comparativ cu populatia to-
tala aplanetei. Difuzia industrializarii, mecanizarea agriculturii, care
populatiileurma-
Australia. In SUA
ranoastrainregis-
uropean, 35-40 de
orpopulatii secon-
ericuloasealeulti-
edezvoltareuma-
atiei,accesullacul-
rofesoriraportat la
'tare,spitaleetc.).
tatedinpopulatie
74 %), dincare15
landaaproximativ
sori.
ana(careseinscriu
pecteleprezentate
specificeAmericii
traliei,compara-
valori scazute, si-
edezvoltareuma-
spondenta cugra-
dereinrealizarea
an/a de via/a, gra-
ecalitateahabita-
unavalorificarea
eimplica0canti-
ullor, acesti bani
, 0alimentatis co-
ai, iar modul de
a concordantacu
itorilorsi condi-
eratdeschimba-
nstituitunul din-
,ezareumana -
ur,Eridu(Meso-
eleorase aleci-
oncentrattreptat
cpozitiv in evo-
ditii deviata su-
, ,
ii publice(de sa-
considerabila a
e).Astfel, popu-
cupopulatia to-
agriculturii, care
POPULATIA, RESURSELE 91DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE 63
Central BussinesDistrict,Singapore
Pondereapopulatiei urbane in
totalulpopulatiei mondiale
1800 3,0%
1900 13,3%
1925 25,0%
1960 33,3%
1970 37,5%
1980 40,0%
2005 c. 50,0%
agenerat un surplus de forta de munca .Jfbera", mirajul marelui
oras au constituit tot atatia factori care au facut, cainprezent, unul
din doi locuitori ai Terrei sa trdiasca in ora$!
odata cu evolutia societatii in ansamblu, orasele au cunoscut si
ele 0 specializare deosebita, conturandu-se spatiile functionale spe-
cificeunei asezdri urbane moderne: spatiul de servicii si afaceri situat,
in general, in centru (engl. CBD - Central Business District), spatiile
rezidentiale care, intarile din "Nord", migreaza spre exterior, depar-
tedetumultul cotidian al orasului, spatiile culturale, administrative,
industriale, de transport etc.
Urbanizarea nu apresupus msa 0crestere garantata acalitatii vie-
tii, iar din punct devedere al mediului, aceasta aconstituit ceamai
impresionanta forta antropica de modelare aspatiului geografic.
Astfel, inadoua jumatate asecolului al XX-lea, s-aevidentiat pro-
liferarea oraselor mari si foarte mari, asa-numitele "orage miliona-
re" si "zeci-milionare" (cupeste 10mil. loc.), careinsa au si eel mai
mare impact negativ asupra mediului inconjurator, Niciodata, pana
inperioada amintita, omenirea nu acunoscut ritmuri deconcentra-
re apopulatiei si aconstructiilor in aglomeratii de dimensiuni im-
presionante, formatiuni teritoriale care, prin mirajullor, atrag si as-
tazi 0populatie numeroasa cesperaintr-o viata mai buna. Unul dintre
principalele efecte consta in faptul caun numar insemnat deorase
mari inregistreaza ritmuri decresterede-a dreptul alarmante, into-
tal dezacord cu capacitatea lor de sustinere. Seaflain aceasta situa-
tie erase, avand de regula rangul de capitala, din tarile din "Sud"
aflate in dezvoltare, precum: Ciudad deMexico, Bogota, Lima, Cai-
ro, Accra, Teheran, Bangkok, Jakarta etc.; unele nu au saunu mai au
functia de capitala, precum Rio deJaneiro, Sao Paulo, Karachi, Cal-
cutta, Mumbai, Delhi s.a. Deexemplu, Accra (capitala Ghanei) si-a
triplat populatia in zece ani, Conakry (capitala Guineei) si-amarit
numarul locuitorilor depatru ori in cinci ani (!), Ciudad deMexico
acunoscut 0crestere apopulatiei de sapte ori in ultimele patru de-
cenii s.a.m.d.
Dezvoltarea exagerata amarilor orasefaceca, inanumite regiuni
ale Globului, sa dispara sau safiemult diminuate teritoriile cu alte
destinatii din spatiile dintre ele. Numeroase nuclee urbane dinjurul
oraselor-metropola (ceau peste 1mil. loc.) tind sa sealipeasca prin
extinderea continua aperiferiilor, ajungandu-se astfel, intimp, launi-
reamai multor asemenea aglomerari urbane inarii urbane uriase, nu-
mite megalopolisuri .
Unele erase mari, din lipsa de spatiu, seinalta tot mai mult pe
verticala sau, in acelasi timp, in cazurile oraselor situate pe tarmu-
rilemarilor si oceanelor, seextind "pe apa" sau chiar "sub apa", Am-
bele situatii sunt ilustrate de metropola japoneza Tokyo, care, pen-
tru a-si rezolva problema spatiului, are in vedere doua proiecte
grandioase: un imens zgarie-nori din otel/ aluminiu, beton si sticla
in Golful Tokyo, ceva adaposti circa doua milioane delocuitori, si
un oras subacvatic - Aquapolis, pe fundul aceluiasi golf, cu strazi,
cartiere rezidentiale, spatii comerciale, birouri, oglinzi de apa, ve-
getatie etc.
"kpingatori" lametrou, Tokyo
I
,
,
86%
1900: 1,6 mUd. Loc.
__ e::::J
era secu Ora secu P opula tie
mai putin de mai muh de rural A
1 mil . Ioc. 1 mil . Ioc.
Orasemilionare
1800- nici unul
1900-11
1950- 49
1977-172
2000- c. 400
64 POPULA'PA, RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE
RESURSELE NATURALE SI AGRICOLE.
IMPACTUL EXPLOATA.RII SI VALORIFICA.RII
,
RESURSELOR ASUPRA MEDIULUI
Terase amenajate in Oman
Timp decircadoua milioane deani, omul afast doar un element com-
ponent al biosferei, cu un mod lirnitat de implicare in mediu, carenu
sedeosebea de eel al altor vietuitoare. Trecerea acestuia laun nivel
superior de evolutie acondus in ultirnele patru milenii ladezvolta
rea societatii umane, care s-aconstituit in eel mai dinamic si agresir
component al mediului, cuimplicatii determinante inalcatuirea sis
temului de relatii din cadrul acestuia.
Omul, din simplu consumator al produselor elementelor deme-
diu, adevenit, treptat, unfactor activ inmodificarea directa sau indi
recta aacestuia. Inultirnul mileniu, prin multiplicarea actiunilor sale,
instransa corelatie cuevolutia cunostintelor universale aleomenirii
omul adevenit creator de medii, lainceput izolate, dar care, ulterior,
s-au grupat in sisteme tot mai largi, extinse pe aproape intreaga su
prafata aPamantului.
Comunitatile umane primitive erau
constranse, din lipsa demijloacetehniee,
sarecurga aproape exclusiv laresursele
naturale careleerau laindemana. Inase
menea conditii, acestecomunitati cautau
inmod firese sapastreze un echilibru in
mediul natural pecare11valorificau, pen-
tru aseputea bucura continuu deroade
lenaturii. Simplu culegator, vanator sau
pescar, omul nu avea decat 0 influenf
foarte limitata asupra naturii.
Revolutia agricola (neolitica). Pri
mul impact accentuat asupra mediului
dar si asupra evolutiei civilizatiei umane
l-aavut sedentarizarea. Noua formadeeco
nomie - agrjculiura - aadus modificari
profunde: despaduriri, desteleniri, degra-
dari alesolului, suprasolicitarea resurse-
lor de apa dulce etc. Amprenta agricul-
turii este evidenta pe intreg spatiul
terestru, in majoritatea regiunilor peisa
,. jul fiind modificat in proportie depeste
. 50%.
Societatea industrials, dezvoltataince
pand cusecolul al XVIII-lea,vaaducenoi
modificari mediului natural, celemai pu-
ternice din intreaga istorie aomenirii. In-
cep decopertari masive alescoartei teres-
tre in goana dupa resurse minerale ~i
energetice, iar spatiileartificializate(orase
Ie, zonele industriale, detransporturi etc.)
cunosc 0expansiune teritoriala faraprece-
dent in dauna celor naturale. ToP.factorii
de mediu (aer, apa, sol etc.) sedegradea-
zacontinuu, rezervele principalelor resur-
RANE
LE.
RIFICARII
oar un element com-
inmediu, carenu
cestuialaun nivel
.enii ladezvolta-
dinantic9iagresiv
teinalcatuirea sis-
lementelordeme-
adirectasauindi-
eaactiunilor sale,
rsalealeomenirii,
, dar care, ulterior,
roapeintreaga su-
eprimitive erau
emijloacetehnice,
clusivlaresursele
indemana. Inase-
comunitati diutau
zeunechilibru in
11valorificau,pen-
ontinuuderoade-
gator,vanator sau
decat 0 influenta
naturii.
(neolitica), Pri-
asupramediului,
civilizatieiumane,
ouaformadeeco-
aadusmodificari
desteleniri,degra-
olicitarearesurse-
prentaagricul-
e intreg spatiul
regiunilor peisa-
roportiedepeste
a, dezvoltataince-
-lea,vaaducenoi
tural,celemai EU-
rieaomenirii. In-
alescoartei teres-
urseminerale si
. icializate(erase-
etransporturi etc.)
.torialafaraprece-
turale.ToP.factorii
etc.)sedegradea-
rincipalelorresur-
POPULA'fIA, RESURSELE $1DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE 65
Civilizatiaumana deastazi l$i me-
ritanumele decioilizaiie a petrolu-
lui. Pentru fiecare dintre noi, pe-
trolulinseamna: sursa deenergie,
combustibil, cauciuc sintetic, as-
fait,medicamente, textile (fibresi
firesintetice), materiale plastice
(pungiledin fiecaresupermarket,
sticleledeapa, sucetc., subansam-
bledemasini, carcasadetelevizor,
calculatoretc.), vopsele, coloranti,
uleiuri s.a.
InTaiwansi inLuxemburg, fieca-
rui locuitor ii revine mai mult de
untelefonmobil, intimp ceintan
precumLaos, Cambodgia exista
cateun mobil la100de locuitori,
iarinMyanmar cateunulla 3000
delocuitori.
inSanMarino si SUAexista eel
putinun'ca1culat~r lafiecare 210-
cuitori,lapolul opus situandu-se
RD. Congo cu 2 calculatoare la
aproximativ 10000 de locuitori.
In Bermude, Monaco, SUA si
Maltaaproape fiecare membru ~
familiei i~i arepropriul televizor,
spredeosebire de Eritreea, unde
5000deoameni seuita laun sin-
gurtelevizor, sauCiad, unde 1000
deoameni beneficiaza, deaseme-
ne~,deun singur televizor.
In Italia, Germania, Austria,
SUA revine cate 0masina la fie-
care2locuitori, iar in [aponia la
3locuitori.
Peste30 %din populatia SUAsu-
fera de obezitate, in timp ce
aproapejumatate din copiii sub 5
ani ai unor tari africane (Etiopia,
Eritreea, Niger s.a.) sau asiatice
(Bangladesh, Nepal, Afganistan
s.a.)sufera de subnutritie.
senaturale sunt pecalesaseepuizeze, iar tot acest "progres economic"
esteinsotit dedisparitia anumeroase specii deplante si animale, con-
comitent cudisparitia ecosistemelor lor.
Cele doua "90curi" alepetrolului (din anii 1973si 1979)auararat,
pentru prima data, caresursele naturale nu sunt inepuizabile, caune-
ledintre ele, 0data consumate, nu seregenereaza, caorizontul detirnp
incareacestea vor fi epuizate estedestul descurt (deexemplu, Inca-
zul petrolului seaproximeaza aceasta perioada lacirca40deani).
Temerea cea mai mare aomenirii, in prezent, este ca "Sudul" se
industrializeaza si el, dar este mult mai suprapopulat incomparatie
cu "Nordul" in timpul revolutiei industriale. Exemplul eel mai eloc-
vent inacest caz esteChina, careincearca safraneze dezvoltarea fara
precedent din ultimii ani, dezvoltare periclitata deinsasi capacitatea
Terrei de asustine aceasta crestere. Spatiul urban si industrial seex-'
tinde curepeziciune, iar eel agricol (inconditiile diversificarii alimen-
tatiei in China si, deci, un consum sporit decereale) serestrange. Si
toate acestea seintampla pe0fasiede 1500dekmdelatarm, InMa-
rea C~mpie Chineza, acolo unde este concentrata aproape toata po-
pu~atia. De asemenea, 90 % din cresterea consumului de petrol din
ultimul an seregasestein doua state: SUA 1JiChina.
Dar cinepoate lua dreptul unui chinez deamanca mai mult (mai
diversificat) decat un blid de orez? Sau cine ar trebui sarenunte: un
"american" laal doilea/ al treilea frigider ori al patrulea televiz~r din
casasi laadoua sau atreia masina din familie sau un "chinez" lasin-
gurul frigider din locuinta?
E~olutia.soci~tatii ~ane dupafiecareprag calitativ treooluiiile agri-
cola, indusiriala, injormationalaj acondus inpermanenta lamodificarea
ecuatiei privind relatia dintre resurse, dezvoltare economica 1Jimediu
inconjurator, Singurele conditii cunoscute inaceastaecuatiesunt: resur-
sele naturale sunt limitate, iar numdrul de .consumaiori" esie in cresiere.
Omenirea inca nu agasit pragul optim devalorificare aresurse-
lor, fara aafecta capacitatea de regenerare aecosistemelor. Ceamai
mare parte aresurselor sunt concentrate in "Sud" (resurse energeti-
ce, minereuri feroase 1Jineferoase), unde seaflaaproximativ 70 %din
populatia planetei 1Jicarenubeneficiaza deavantajele tehnologiei mo-
derne, insasi capacitatea de a-1Jiasigura hrana zilnica cunoscand ca-
rente considerabile inunele situatii (deexemplu, inceamai marepar-
teastatelor africane subnuiriiia este0problema cotidiana). Inschirnb,
"Nordul", care concentreaza 0 mica parte din populatie, dar 1Jidin
resurse, cunoaste 0proliferare lanesfarsit a"necesitatilor": mai mul-
te televizoare, masini, telefoane mobile, chiar 1Jicase etc. pentru un
singur individ sau 0singura fami1ie,iar ratacucareacesteasunt schirn-
bate cunoaste 0 dinamica ascendenta accentuata (multe dintre pro-
du~ele amintite mai sus devenind, practic, "consumabile").
Inceeacepriveste alimentatia, asimetria intre Nord 1JiSudesteca-
tegorica: pede0parte America anglo-saxona, Europa, Australia, unde,
prin alimentatia pecare0au, oamenii depasesc cu20-30 %numarul
de calorii medii zilnice necesare calculate de FAO(2360calorii/ zi),
intimp cemajoritatea statelor africane (cuexceptia R. Africa deSud
1Jiacatorva din nord, Maroc, Egipt), din America deSud sau sudul
Asiei nu pot oferi propriilor locuitori nici macar necesarul zilnic.
Societatea informationala aprezentului isi pune problema utili-
zarii unor alternative energetice (depilda, SUAalocafonduri impor-
tante cercetarii in domeniul utilizarii hidrogenului drept combusti-
66 POPULATIA, RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE
EMISII TOTALE DE GAZE CE PRODUC EFECTUL DE SERA (2000)
"Lascaraglobala, problema echi-
tatii sepune astfel: un aspect su-
pus dezbaterli este eel legat de
faptul cll.tariledezvoltate, careau
beneficiat eel mai mult deexploa-
tarearesurselor naturale si deca-
pacitatea asimilativa abiosferei,
auinprezent obligatia morala de
apermite tWor indezvoltare sll.
urmeze aceleasi modele de cres-
tere. Acest argument implicafap-
tul cll.tariledezvoltate ar trebui slI.
plateascacosturileinexcessupor-
tatedetarileindezvoltare pentru
a-~i proteja mediul. Totusi acest
argument de natura morala nu
esteneaparat acceptat decei care
trebuie sll.plateasca surplusul de
cost."
(Mihai Manoliu, CristinaIonescu,
Dezvoltarea durabild ~iproieciia
mediului)
Conceptul dedezvoltare durabild a
devenit punctul central al dezba-
terllor privind mediul si dezvol-
tareainanul1987, dupa publica-
reaRaportului Comisiei Mondiale
pentru Mediu si Dezvoltare, inti-
tulat Our Common Future ("Viito-
rul nostru comun"), cunoscut mai
ales sub denurnirea de Raportul
Brundtland, dupa numele doam-
nei GroHarlem Brundtland, pri-
mul-ministru deatunci al Norve-
giei.
"Noi imprumutam delagenera-
pilecarevor veni un capital eco-
logic, stiind precis cll.nu il vom
putea nicicand restitui. Ele vor
aveatotdreptul slI.nerepro~ze cll.
amfost asa de risipitori, dar nu
vor putea niciodata sll.recupere-
zeceeaceIedatoram, Actionam
astfel, pentru cll.noi nu avemde
dat socoteala nimanui: generatii-
Ieviitoare nu voteaza, nu aunici
o putere politica sau financiara,
nusepot ridicaimpotriva decizi-
ilor noastre."
(Raportul Brundtland, Viitorul
nostru comun, 1987)
>5,1miliarde tone/an
1,1- 5,0miliarde tone/an
0,5-1,0 millarde tone/an
0,1- 0,5miliarde tone/an
<0,1millarde tone/an
olipsa date
\
I'!}~~
CJ
o 4000km 1:1 )
SURSA: World Resources Institute
bil, iar Japonia, incepand cu2004, ascos prima serie demasini adap
tate in acest sens), dar si arealizarii unor tehnologii ecologice. Exis
ta, de asernenea, viziunea unei noi econornii - ecoeconomia, realiza
bila in deplin consens cu factorii dernediu.
Efectul eel rnai pregnant in prezent al consecintelor negative, ge-
nerate dedezvoltarea societatii urnane peTerra, uneori inritrnuri ha-
lucinante (secolul al XX-lea), 11constituie incalzirea globalii.
GESTIONAREA RESURSELOR, DEZVOLTAREA
ECONOMICA ~I DEZVOLTAREA DURABILA.
Este lirnpede cadezvoltarea economica inviitorul apropiat nu se
rnai poate facecain secolul al XX-lea, cuun consurn exagerat dere-
surse, fiind periclitata insasi existenta civilizatiei urnane prin afecta-
rea tuturor ecosisternelor care mentin viata pe Terra.
Dezvoltarea economicd este 0dimensiune adezvoltarii urnane care
vizeaza cresterea cantitatii si calitatii bunurilor si serviciilor, urma-
rindu-se cresterea bunastarii, ridicarea nivelului detrai si sporirea ve-
nitului real pelocuitor. Spre deosebire dernodelele decrestere avan-
sateinanii 1960-1970, careaveau calaitrnotiv "lirnitelecresterii", noul
concept aledezvoltarii econornice - dezvoltarea durabild -, areavan-
tajul caimplica 0 cornpatibilitate intre econornie si rnediul inconju-
rater. Mai mult, stabileste faptul caprosperitatea economicd ei conseroa-
rea mediului se sustin reciproc.
Astfel, dezvoltarea durabila reprezinta capacitatea ornenirii de
aasigura satisfacerea cerintelor generatiei prezente, fara acompro-
mite capacitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile ne-
cesitati (conform Raportului Brundtland, publicat in 1987).
Pentru realizarea acestui deziderat, raportul incauza considera dl
econornia mondiala trebuie saaccelereze cresterea economica incon-
textul respectarii restrictiilor legate de mediul inconjurator,
Caracteristici1ed bazaalenoului model dedezvoltareeconomicasunt
Durabilitatea. Satisfacereacerintelor prezentului faraacornprornite
aceeasi posibilitate generatiilor viitoare, incontextul cresterii saueel pu-
tin mentinerii la acelasi nivel abunastarii umane. Aceastapresupune
ORANE
\
t1i~
CJ
4000 Ian t1 .lr
rid Resources Institute ,
edemasini adap-
.. ecologice.Exis-
econornia, realiza-
elornegative, ge-
eoriinritmuri ha-
globala.
apropiat nu se
exageratdere-
aneprinafecta-
a.
ltarii umanecare
serviciilor,urma -
trai si sporireave-
decrestere avan-
lecresterii",noul
abila -, areavan-
i mediul inconju-
omica $i conserva-
ateaomenirii de
e,faraacompro-
acepropriile ne-
in1987).
uzaconsideraca
conomicaincon-
njurator,
economicasunt:
araaeompromite
,tertisaueel pu-
ceastapresupune
POPULATIA, RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE 67
Seapreciaza ca. daca fiecare 10-
cuitoral planetei ar trai lanive-
lul unui european obisnuit, ar fi
necesareresursele a 3,4 planete
(deconditia Terrei) pentru asus-
fineacest stil de viata. eel mai
costisitor din acest punct de ve-
dereestestilul deviataamerican
care,inmultit cu 6,5miliarde de
locuitori, ar necesita 6,6 planete,
intimp ceeel al unui australian
doar4,5 planete.
Fiecarearab din Emiratele Unite
arenevoie deeel putin 0suprafa-
tade 16 hectare pentru a trai,
potrivit modului actual de viata,
inconditiile in care din intreaga
suprafata a tiirii revine fiecaruia
aproximativ 3 hectare.
De asemenea, fiecare ameri-
canconsuma valoarea producti-
vitatii acirca12hectare, depatru
ori mai mult decat Ii revine fizic
(suprafata totala raportata lapo-
pulatie), Valorile celemai mari in
Europa, se intalnesc in Dane-
marca(aproximativ 10hectare ne-
cesarepe locuitor), in timp ceun
australian are nevoie de 8,5hec-
tare,iar un japonez deaproxima-
tiv6hectare. Diametral opus se
aflamajoritatea statelor africane,
undefiecare locuitor i~i satisface
nivelul de trai din mai putin de
unhectar.
conservarea ecosistemelor naturale sau valorificarea lor inlimita ca-
pacitatii de aseregenera.
Dimensiunea economica. Inlocuirea criteriului pur economic (,,0
crestere cuoricepret"), careguverneaza demulta vreme intreaga ac-
tivitate umaria, cueel al dezvoltarii armonioase si dedurata, caretine
seama deaspiratiile omului deatrai si activa intr-un mediu sanatos.
Aceasta inseamna 0 redimensionare acresterii economice, avand in
vedere 0 distributie mai echilibrata aresurselor, accentuarea laturii
calitative aproductiei, 0riguroasa supraveghere aimpactului activi-
tatii economice asupra mediului, reorientarea tehnologiilor, gestiona-
rea riscurilor.
Dimensiunea sociala. Asigurarea cresterii numerice apopulatiei
laun nivel tolerabil si eliminarea saraciei.
Dimensiunea ecologica. Seareinvedere cunoasterea si stabilirea
balantei procese naturale - interventie umaria, precum si aaceleia
dintre capacitatea de autoreglare a sistemelor naturale si masurile
de protectie initiate de societatea umana. Daca, multa vreme, omul
afost preocupat doar de obtinerea acat mai multor avantaje din ex-
ploatarea naturii, nefiind interesat deprotejarea acesteia, crizele de
mediu si accidentele ecologice, cedevenisera din cein cemai free-
vente in secolul al XX-lea, au facut cafireasca succedarea unor con-
cepte noi caecodezvoltare si dezvoltare durabila, careactie laun model
economic deosebit de agresiv, care ameninta si inca ameninta soar-
taplanetei. Supravietuirea ecologica nu inseamna abandonarea teh-
nologiei, ci, mai degraba, devine necesar faptul catehnologia sare-
zulte dintr-o analiza stiintifica aflata inconcordanta cuposibilitatile
obiective alebiosferei.
Unul dintre indicatorii cei mai utilizati in prezent privind masu-
rasustenabilitatii mediului esteamprenta ecologicd, carecuantifica su-
prafata de teren si apa necesare unui individ pentru asustine pro-
priul saustil deviata(incontextul tehnologiei actuale). infapt, acest
indice exprima gradul de agresivitatea asupra mediului.
AMPRENTA ECOLOGlcA (2000)
>10,1 ha/loc.
5,1-10,0 ha/loc.
3,1- 5,0 ha/loc.
1,1- 3,0 ha/loc.
<1,0 ha/loc.
otipsidate
\
. :!J, ~
CJ
o 4000bn t1 )
SURSA. world Wide Fund for Nature (WWF)
68 POPULA TJA, RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMII CONTEMPORANE
STUDIU DE CAZ:
Analiza comparativa a doi poli
de crestere urbana
,
NEW YORK - EXEMPLU DE SATURARE
URBANA, EXPONENT AL "NORDULUI"
Marea metropola de astazi are 0istorie si, impli-
cit, 0evolutie extrem de interesante. Orasul afost
intemeiat ~ 1626 de olandezul Peter Mu;.uit, care
a cumparat de la bastinasi insula Manhattan, pe
un butoias de rachiu si un pumn de margele co-
lorate, punand bazele orasului Noul Amsterdam.
Cucerit de englezi ill 1664, acesta l~i schimba nu-
meleill New York.
A devenit primul eel mai mare oras al lumii
(12,3 mil.Ioc.In 1950). Aramas pana astazi eel mai
mare centru financiar (Bursa din Wall Street) si co-
mercial mondial, eel mai important nod de cornu-
nicatii, unul dintre cele mai mari centre industria-
le de pe Glob si un important centru
cultural-stiintific.
In anii '70: orasul a ajuns la saturatie, proce-
sul de urbanizare intrand ill declin, generand
asa-numitul counterurbanization (dezurbanizare),
proces prezent si astazi si, anume, migrarea po-
pulatiei din zona centrala spre periferie (descen-
tralizare) pe fondul unor preturi ridicate si aunui
cost crescut al vietii ill partea centrala (CBD), dar
si apoluarii (traficul auto genereaza 0 adevara-
ta "insula de caldura", 0crestere atemperaturii
cu 5 C ill centru fata de periferie). Acest proces
de dezurbanizare, specific tarilor din "Nord",
dezvoltate, este dublat si de un proces de dezin-
dustrializare, dezafectarea unor intreprinderi sau
chiar a unor intregi zone industriale si ecologi-
zarea lor.
New York, perspectiva asupra metropolei
SAO PAULO - EXPONENT AL "SUDULUI"
Orasul brazilian este 0 expresie aexploziei urbane,
unul dintre cele mai concludente exemple de ora-
se, cu 0 dezvoltare spectaculoasa in a doua juma-
tate a secolului al XX-lea. Este 0 metropola multi-
milionara (desi nu detine si nu adetinut functia de
capitala), principalul ;'pol decrestere" al dinm'mcu.
lui megalopolis brazilian, un centru economico-fi
nanciar de talie mondiala (eel mai mare din Ame-
rica Latina), un oras de un dinamism rar intalnit,
Fondat in 1554 (cand avea 100de locuitori), abia
ajunge la 65000 de locuitori in 1890, an in care Rio
deJaneiro, metropola cucarevaintra ulterior incon-
curenta, deja dispunea de 0 jumatate de milion. Di-
namica demografica si spatiala aorasului incepe in
secolul al XX-lea grape cafelei (de pilda, in 1920, re-
giunea Sao Paulo asigura 80%din productia brazi-
liana de cafea si 60% din cererea mondiala), lacare,
ulterior, s-au adaugat si alp factori: bogatele resurse
deminereuri din apropiere, forta demunca ieftina al-
catuita din imigranti s.a. Ca urmare, populatia ora-
sului propriu-zis creste dela2,2mil.loc. (1950)la5,9
(1970), depasind 10mil.Ioc.In prezent (si aproxima-
tiv 20mil. locoaglomeratia urbana).
SaoPaulo esteeel mai industrializat areal din Bra-
zilla (unul dintre pilonii triunghiului industrial Sa o
Paulo - Rio de Janeiro - Bello Horizonte), concen-
trand 0 treime din valoarea nationala aproductiei in-
dustriale (axata indeosebi pemetalurgie si construe-
tii de masini), De asemenea, Sao Paulo este un
exemplu tipic de mare oras care se dezvolta rapid
intr-un ritm aproape haotic, generand un trafic ex-
trem decongestionat (spre exemplu, oamenii deafa-
ceri din oras folosesc tot mai des elicoptere-taxi pen-
tru deplasarea pe deasupra aglomeratei metropole),
osegregare aspatiilor rezidentiale cucontraste izbi-
toare intre cartierele bogate (curate, nepoluate) si cele
sarace, ale imigrantilor, cu locuinte total insalubre,
fara utilitati publice, cu 0 mare rata acriminalitatii
pe fondul unei segregari etnice accentuate, numite
favellas.
SaoPaulo
AL "SUDULUI"
explozieiurbane,
eexempledeora-
ainadouajuma-
metropola multi-
detinutfunctiade
stere" aldinarnicu-
trueconomico-fi-
ai maredinAme-
ismrarintalnit.
delocuitori),abia
890, anincareRio
traulteriorincon-
tatedemilion.Di-
orasuluiincepe in
pilda,in 1920, re-
. productiabrazi-
mondiala),lacare,
':bogateleresurse
emuncaieftinaal-
e,populatiaora-
.. loc.(1950) la5,9
zent(siaproxirna-
a ).
. tarealdinBra-
uluiindustrial Sao
orizonte),concen-
aaproductieiin-
urgiesiconstrue-
aoPauloeste un
sedezvoltarapid
randuntraficex-
lu,oameniideafa-
licoptere-taxi pen-
erateimetropole),
cucontrasteizbi-
,nepoluate)si cele
tetotal insalubre,
ataacriminalitatii
ccentuate,nurnite
POPULATJA, RESURSELE ~I DEZVOLTAREA LUMll CONTEMPORANE 69
NOTIUNI NOI:
I~batranire demografica.' explozie demografica
Tranzitie demografica
Declin demografic
Tari dezvoltate ("Nord")/tari in dezvoltare ("Sud")
Indicele dezvoltarii umane
P.LB.
Speranta deviata
Dezurbanizare
Dezvoltare durabila
Amprenta ecologica
EXERCITII 51ACTIVITATI PRACTICE
~xplic~ti a~imetria demografica dintre "Nord" si "Sud" si preciza-
ti doua consecinte aleacesteia.
Clasificati resursele principale depeGlobinfunctie dementinerea
~ in ritrnul actual de consum.
~recizati consecintele (eel putin doua) imbatranirii demografice si,
respectiv, aleexploziei demografice pentru urmatoarele doua decenii
si pe 0perioada mai lunga (un secol).
Analizati graficeledelap. 54 cudinarnica populatiei sicorelati acest
proces cugradul dedezvoltare economica al societatii umane.
((47Comparati piramida varstelor pentru tarile dezvoltate si respectiv
~ri indezvoltare delap. 56si motivati diferentierile dintre celedoua
forme grafice.
Analizati migratiile actuale prin prisma asimetriilor dintre Nord si
Sud.
Exprimati asimetria Nord-Sud inceeacepriveste speranta deviata
lanastere pebaza hartii delap. 60.
INTREBARI-PROBLEMA
Ceintelegeti prin "explozia urbana"? Precizati doua consecinte ale
acesteia.
Incemasura extinderea peorizontala alocalitatii incaretraiti aafec-
tat mediul?
Explicati saltul calitativ realizat desocietatea umana prin revolutia
informationala.
'* ~Expli~ap asimetria dezvoltarii econornice dintre "Nordul bogat si
imbatranit" si "Sudul tanar si infometat": notati urmarile acestei
asimetrii asupra migratiilor viitorului si perspectiva unui declin al
civilizatiei.
AUTOEVALUARE
Precizati 5state apartinand Nordului dezvoltat si 5state in dez-
voltare.
Me intelegeti prin "incalzire globala"?
Y~xpunep succint ideile curentului malthusianist.
~
ceconsta asimetria fortei demunca?
urn pot fi diminuate efectele exploziei demografice? Oferiti doua
sol pi.
Resursele planetei sunt suficiente pentru numarul actual al popu-
Mei globului sau insuficiente? Argumentati raspunsul.
~are sunt caracteristiciledebazaaleconceptului dedezvoltaredurabila?
Velier din secolul al XVII-lea
Liniedeasamblare
aautomobilelor
Sistemul economic
si sistemul geopolitic
EVOLUTIA ECONOMIEI MONDIALE
SlSIS'I'EMOL ECONOMIC MONDIAL
.'1'EconOmia mondiala reprezinta ansamblul ec~o~or nationale
'ale statelor lumii privite In interdependenta complexa alegaturilor
lor pe piaj~ondiala: 1"
. Economia mondialt'~a si Piata mondiala, ainceput saseformeze
odata cuMarileDescoperiri Geografice, careaudus lanasterea imperi-
ilor coloniale, si aatins ~um Inzilelenoastre, candinclude abso-
lut toate statele lumiirlE secolul al XX-leaaavut doua componente
economia mondiala capitalista (economie de piata, bazata pe pro-
prietatea privata) si economia mondiala socialista (economi~plani-
ficata, bazata peproprietatea destat si ceaasa-zis "colectiva" In~a
prabusirii regimurilor comuniste din Europa deEst, de~i mai ~ta
c!teva state comuniste, nu mai putem vorbi de 0economie mondi-
aThsoclahsta,
Caracterul economiei mondiale s-amodificat intimp, reflectandu-se
Instructura Produsului Intern Brut (PIB) si Inceaaexporturilor:
inepocaimperiilor coloniale: predomina agricultura si,caurmare,
comercializarea produselor agricole (mai alesacelor obtinute dinagri-
cultura deplantatie: bumbac, cafea, ceai, ructetropicale, zahar s.a.):
Inperioada industrializarii, declansata derevolutia industrials
de lainceputul secolului al XVIII-leasi generalizata dupa AI Doilea
Razboi Mondial: produsele industriale, cu0gama extremdevariata,
si comercializarea lor;
Inprezent este foarte complexa, dar si diversificata:
Bursa din New York
utsaseformeze
nastereaimperi-
dincludeabso-
uacomponente:
, bazatapepro-
economieplani-
ectiva" Inurma
-
desi mai exista
onorruemondi-
p,reflectandu-se
exporturilor:
asi, caurmare,
btinutedinagri-
icale,zahar s.a.):
lutiaindustriala
dupa Al Doilea
tremdevariata,
Asamblarea calculatoarelor
SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLmc 71
Shanghai
Avionde mare capacitate
pentru tr-znsport de marfuri
- in tarile dezvoltate predomina serviciile (transporturile, teleco-
municatiile, turismul, serviciile financiar-bancare etc.) increarea PIB
si produsele industriale in valoarea exporturilor; ('
- intarile indezvoltare predomina sectoruI primar (agricultura si .
mineritul), atat lacrearea PIB, cat si laexport.
Astazi asistamlaadevarate interdependente economice, carereflec-
taamplificarea legaturilor economice dintre state, intrucat nici 0 ta!a
nu-si poate asigura toate produsele si serviciile decarearenevoie. In
plus, in anumite domenii produce mai mult decat solicita consumul
intern tocmai vizand exportul. Aulocnu numai schimburi comerciale
traditionale (produse agro-alimentare, industriale), ci si schimburi
fin~are, tehnologice, informationale etc.
( Inultima vreme asistam laschimbari importante si incadruI prin-
cipalelor componente aleeconomiei mondiale: industria, agricultura,
transporturile si telecomunicapile, comertul exterior etU
INDUSTRIA .- t1A..o ,.
Inaustna semodernize~ tot mai accelerat, gratie automatizarii
si robotizarii, devine tot mai putin dependents de amplasarile
traditionale si cunoaste 0raspandire cuadevarat mondiala, rlIrianand,
totu~i, incl inegal repartizata. Tarile dezvoltate renunta la apune
accent peindustriile mari consumatoare dematerii prime ~i/saufoarte
poluante si se orienteaza spre industriile de varf (electronica, elec-
trotehnica, IT, farmaceutica etc.). Aaparut, inacesteconditii, asa-numi-
tuI "e~ort depoluare", respectiv investitiile externe inmari unitati
irlaUstrTalepoluante =- din domeniul siderurgiei, materialelor decon-
structii, unele subramuri chimice etc. - care seconstruiesc in tarile
in dezvoltare.
Asistam, totodata, laascensiunea unor tari indezvoltareintopul celor
mai marl producatori mondiali, cumeste cazul Chinei: cel mai mare
producator mondial defonta, otel, aluminiu, staniu si zinc rafinat, al
doilea producator mondial devehicule comerciale (pelocullO laauto-
turisme) si de energie electrica, primul producator de fibreartificiale
si detelevizoare- jumatate dinproductia mondiala! -, locul3la anve-
lope, benzina si constructii navale marl timeetc. Oar existasi alteexem-
ple: Brazilia si Mexic, in domeniul autovehiculelor, Turcia, Polonia,
Brazilia, la televizoare, Malaysia si Indonezia, la aparate de radio,
Polonia si Croatia, lanave maritime etc.
TRANSPORTURILE
In ulfunele decenll, toate caile de comunicatie si, respectiv, mij-
loacele de transport au cunoscut 0 dezvoltare fara precedent, bene-
ficiind demodernizare, imbunatatirea continua amijloacelor detrans-
port cavolum (capacitate) - mai ales lanave maritime si avioane-,
viteza (indeosebi laavioane si trenuri - TGV), eficienta si organizare
riguroasa. 5-aremarcat, totodata, atentia acordata transporturilor spe-
ciale, indeosebi oleoducte si gazoducte magistrale, deja construite
(oleoductuI Baku- Tbilisi - Ceyhan si gazoductuI "BlueStream") sau
inproiect (oleoductuI Marea Caspica - Austria, prin Romania, gazo-
ductuI Nabucco, cu un traseu similar).
AGRICULTURA
Si ill acest setlor -au inregistrat progrese (cresterea productiei
totale, cresterea productiei lahectar si arentabilitatii zootehnice), dar
existaincamarl discrepante teritoriale. Estemutat tot mai mult accen-
tuI depeagricultura extensiva peceaintensiva (cresterea productiei
72 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLITIC
COMERTUL EXTERIOR
Acest domeniu a cunoscut cea mai spectaculoasa crestere in ulti-
ma vreme, schimburile internationale stand, de fapt, labaza mondia-
Iizarii economice si, mai recent, a globalizarii. Spre deosebire de tre-
cut, astazi, datorita vehicularii unor marl cantitati deproduse, rezultand
anumite fluxuri comerciale dominante, se vorbeste de "piata mondi-
ala" a anumitor produse (a grclului, a zaharului, a cafelei, apetrolu-
lui, aaluminiului, adiamantelor, aautovehiculelor, aproduselor elec-
trotehnice si electronice, mai recent asoftware-ului etc.), functionand
chiar, ca si in alte vremuri, unele "burse" (Londra, Chicago,
Amsterdam, Tokyo s.a.) care reglementeaza preturile in domeniu.
Astazi, nici 0tara nu semai afla in afara fluxurilor comerciale inter-
nation ale si orice persoana fizica sau juridica poate cumpara orice
produs de pe planeta, indiferent unde se afla si unde produsul afost
fabricat.
TURISMUL _
l.,,41. La randul sau, turismul a devenit 0 componenta importanta a
,v' econorniei mondiale, cunoscand in ultima vreme 0dezvoltare cu ade-
I t c-j;;. \"....L ( yarat spectaculoasa (peste 800 rnilioane de turisti internationali si mai
1,;. ~ ~ (;_. ,;,"', mult de 700 miliarde de dolari venituri), regiunilor turistice
.,.. vA ,,)raditionale (Mare a Mediterana, Europa Central-Nordica, America
v-t ",p-eNord, Marea Caraibilor), adaugandu-li-se noi destinatii foarte
v atractive, cu un patrimoniu turistic original (China, Rusia, Australia
s.a.). La aceasta dezvoltare spectaculoasa contribuie multi factori, intre
care: dezvoltarea economica de ansamblu (reflectata in cresterea ve-
niturilor si aputerii de cumparare), sporirea duratei timpului liber,
v'cre~terea sperantei medii de viata, dezvoltarea cailor si mijloacelor
de transport si, mai ales, avitezei de deplasare si agradului de con-
fort, diversificarea si modemizarea mijloacelor de informare, intro-
ducerea in circuitul turistic a unor locuri si obiective multa vreme
inaccesibile etc.
Toate aceste elemente ne indica faptul ca, in prezent, exista un sis-
tern economic mondial, lacare participa toate tarile lurnii si de lacare
nu se poate sustrage nici 0 entitate statala, desi incercari in aceasta
directie au existat (Albania, in perioada comunista, RPD. Coreeana,
astazi - aici existand tot un regim comunist dictatorial cain Albania
din trecut).
Conteaza insa foarte mult modul in care 0 tara reuseste sa se
insereze in acest sistem economic mondial si i~i valorifica potentialul
economic propriu. Altfel spus, modul in care participa ladiviziunea
internationals amuncii.
Plantatie decafea
Terminal petrolier din
Orientul Mijlociu
~~I::;- Iji. ~
~.:t..t:.:.: ,all".
Statiunea balneo-maritima
Copacabana, Brazilia
Statiune turistica alpina
agricole totale pe unitate de suprafata si pe cap de animal), singurul
tip care poate asigura productia necesara satisfacerii cerintelor unei
populatii in continua crestere. Mijloacele pentru asigurarea unei agri-
culturi intensive - mecanizarea;--chllTIlzarea, lucrar ede'iiIibunatapri
financiare - permit, totodata, atragerea in circuitul agricol a noi
suprafete si realizarea unor roductii lanivelul celor de pe suprafetele
deja aflafe su cuI ra. --
In cru afaptului caau 0agricultura mixta (intensiva si extensive),
cu cateva exceptii (SUA, Australia, Franta, Germania - dar nurnai
'I la unele culturi), tarile in dezvoltare domina productia mondiala,
( indeosebi China, India, Brazilia, Indonezia, Mexic.
animal),singurul
rii cerintelor unei
igurareaunei agri-
ede1mbunatatiri
.tu1agricol a noi
rdepesuprafetele
ivasi extensiva),
'a- dar numai
ductiamondiala
, ,
sacrestere in ulti-
t,labazamondia-
deosebirede tre-
roduse,rezultand
de"piatamondi-
cafelei,apetrolu-
aproduselor elec-
etc.),functionand
ondra, Chicago,
eindomeniu.
comercialeinter-
tecumpara orice
eprodusul afost
taimportanta a
ezvoltarecuade-
emationali si mai
iunilor turistice
ordica, America
destinatii foarte
Rusia,Australia
ulti factori,intre
a incresterea ve-
ei timpului liber,
or si mijloacelor
gradului decon-
. ormare, intro-
ivemultavreme
nt, existaunsis-
umii si delacare
ercari inaceasta
.p.o. Coreeana,
.al cainAlbania
areusestesa se
ificapotentialul
paladiviziunea
SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLmc 73
SISTEMUL GEOPOLITIC MONDIAL ACTUAL
In prezent, pe Glob, exista 0 singura organizatie interguvema-
mentala cu vocatie universala, Organizatia Natiunilor Unite (cu 0
structura organizatorica complexa), si numeroase alteorganizatii, aso-
ciatii, blocuri regionale, deregula cucaracter interguvernamental, cu
obiective specifice. In acelasi tirnp exista si state suficient deputer-
nice (economic, militar etc.) carejoaca sau pot juca un rol important
pescena internationala si carecompleteaza sistemul geopolitic mon-
dial actual.
Tocmai deaceea, astazi, sevorbeste deactori, si nu numai destate,
ca~ trecut, si de centre de putere.
Incategoria aetorilor intra si state (SUA, Rusia, China, Japonia, in
mod cert, India, Indonezia, Australia, Brazilia, Africa deSud), dar si
blocuri economice (Uniunea Europeana, APEC, MERCOSURs.a.) ori
militare (NATO).
Toateacestea sunt, defapt, si centre deputere, desi pana inprezent
au fost luate in calcul doar statele pentru aceasta categorie.
DacaOrganizatia Natiunilor Unitear reusi sasemanifesteca0orga-
nizatie cuadevarat universala, incaretoate statele au drepturi egale,
faraexceptie (cumestecazul membrilor permanenti ai Consiliului de
Securitate, carein fapt indue hotararile irnportante), atunci actorii si
centrele deputere nu si-ar mai avea rostul.
ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE (ONU)
ONU este ceamai importanta si cuprinzatoare organizatie inter-
nationala: dincele192destateindependente existente peGlob, numai
unul nu faceparte din ea, respectiv Vatican.
Scuri istoric. ONU afost infiintata la26 iunie 1945, prin sernnarea
Cartei de la San Francisco (in SUA) de catre 51 de state. Ulterior,
numarul statelor membre cresteprogresiv prin aderarea altor state
independente (precurn Romania, in1955) sau, aproape automat, acelor
careisi dobandesc independenta, caurrnare aprocesului decolonizarii.
ONU aavut caprecursoare Liga Naiiunilor, infiintata dupa Primul
Razboi Mondial, inurrnaTratatului delaVersailles(1919), avand caprin-
cipal obiectiv - derivat din consecintele Prirnului Razboi Mondial -
/
Sediul ONU de laNew York
74 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOUTIC
"Cli~tilealbastre" (trupe ONU
dementinere apacii)
garantarea pacii si securitatii internationale, ceeacenu areusit si,ca
urmare, practics-aautodizolvat inmomentul incareGermaniaainva-
dat Polonia, urmata imediat deUniunea Sovietica(septembrie1939t
oficial insa abiainaprilie 1946.
ONUi~iaresediul principalla NewYork(SUA),plus oficiiimpor-
tante laViena(Austria), Geneva (Elvetia) si Nairobi (Kenya).
Obectioe fundamentale: mentinerea pacii si securitatii internationale
prin luareademasuri colectiveeficaceimpotriva actelordeagresiune;
dezvoltarea relatiilor prietenesti intre natiuni: realizarea cooperarii
internationale indomeniile economic, social, cultural si umanitar.
Principiile fundamentate in conformitate cucareactioneaza: egali-
tateasuveranaintretoatestatelemembre; bunacredintainindeplinirea
decatre acestea aobligatiilor asumate; nerecurgerea lafortasaula
amenintarea cuforta: neamestecul intreburileinternealestatelor etc.
Structura GNU esteextremdecomplexa, cunumeroaseorganeprin-
cipale, organe speciale (comitete, programe) si institutii specializate,
intotal peste 0suta, intre care:
- organe principale (saseintotal), impunandu-se:
Adunarea Cenerala, organism reprezentativ, alcatuit din toti
membrii ONU, investit cudreptul deadiscutaoriceproblemadecom-
petenta organizatiei, rezolutiile saleavand caracter derecomandari
pentru statele membre si celelalteorganisme sauinstitutii:
Consiliul deSecuritate, format din5membri permanenti (SUA,
Rusia, China, Marea Britaniesi Franta), carepot exercitadreptul de
veto, si 10membri nepermanenti, alesi pe0 perioada dedoi ani pe
principiul repartitiei geografice echitabile; rezolutiile sale, spre
deosebire deceleal Adunarii Generale, aucaracter obligatoriu.
- insti tutii/organiza tiispecializa te (peste20),intrecare
(obiectullor reiesechiar din denumire):
FAO (Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie $i
Agricultura):
OMS(Organizatia Mondiala aSanatatii):
OMC(Organizatia Mondiala aComertului, succesoareaGATf
- Acordul General pentru Tarifesi Comert):
UNESCO (Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie,
Stiintasi Cultura):
OMT (Organizatia Mondiala aTurismului);
OCDE(Organizatiapentru Cooperaresi DezvoltareEconomica),
FMI (Fondul Monetar International):
UNEP/PNUE (Programul Natiunilor Unite pentru Mediul
Inconjurator) .
ONU acontribuit, intimp, lasprijinirea tarilor sarace, rezolvarea
unor conflicte, mentinerea pacii inanumite zoneconflictuale, etc.
BLOCURILEMILITARE
Din antinomia " EST" -" VEST" (tarilecomuniste, adepte aleunei
economii centralizate si planificate versus tarile capitaliste, cu 0
economiedepiata) aurezultat ansambluri/blocuri militare, reprezen-
tative fiind NATOsi opusul sau Tratatul delaVarsovia, precumsi
alteasocieri similare, legate indirect deaceasta opozitie (CENTO(li
SEATO).Dintre tate acestea, astazi mai functioneaza doar NATO.
NATOsau Pactul Atlanticului deNord
Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO =North
Atlantic TreatyOrganization), avandu-si sediulla Bruxelles, aaparut
nuareusit si, ca
ermaniaainva-
ptembrie 1939),
Iusoficii impor-
(Kenya).
tii internationale
lordeagresiune;
zarea cooperarii
al 9i umanitar.
ctioneaza: egali-
tiiinindep1inirea
ala forta sau la
ealestatelor etc.
organeprin-
tii specializate,
du-se:
alcatuit din top.
roblemadecom-
derecomandari
titutii
,,
rmanenti (SUA,
rcitadreptul de
a dedoi ani pe
tiile sale, spre
obligatoriu.
te20), intrecare
Alimentatie si
ccesoareaGAIT
ntru Educatie,
tareEconomica):
pentru Mediul
race, rezolvarea
ictuale, etc.
adepte ale unei
apitaliste, cu 0
.. tare, reprezen-
ovia, precum si
zitie (CENTO si
a doar NATO.
Primul-ministru britanic Tony
Blairinmijlocul soldatilor brita-
nici mobilizati in trupele NATO
deinterventie in Kosovo
"Criza din Kosovo reprezinta 0
amenintare fundamentala laadre-
savalorilor pecareNATOleapa-
radelainfiintarea sa: democratia,
drepturileomului si respectarea Ie-
galitatii. Nu vom permite acestei
campanii aterorii sareuseasca."
Fragment din Declaraiia de la
Washington cu privire la Kosovo
SISTEMUL ECONOMIC 91SISTEMUL GEOPOLmc 75
ca0consecinta a"Razboiului Rece" dintre SUA si Uniunea Sovietica,
dupa cea de-a doua conflagratie mondiala, fund infiintata in 1949.
Membri. Celor 12 state fondatoare (doua din America - SUA si
Canda - si 10din Europa de Vest - Belgia, Danemarca, Franta, Islanda,
Italia, Luxembur
9
, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia) li s-
au alaturat ulteri~r R.F. Germania, Grecia, Spania si Turcia.
Inprezent inc ude 26 de state, in urma celor doua valuri de ade-
rare: din 1999 (C hia, Polonia si Ungaria) si 2004 (Bulgaria, Estonia,
Letonia, Lituania, Romania, Slovacia si Slovenia).
Sediul NATO de laBruxelles
Obiective. Initial, obiectivul central afost mentinerea si dezvoltarea
capacitatii individuale si colective deArezistenta impotriva unui atac
armat (asadar, scopuri pur militare). In urma prabusirii regimurilor
comuniste din Europa de Est (1989-1991) si aautodizolvarii Tratatului
de laVarsovia (1991), NATO 9i-aredefinit obiectivele cu accent pe asi-
gurarea securitatii comune amembrilor ei prin cooperare si consultare
in domeniile politic, militar si economic, precum si in domeniul stiintei
si alte sectoare (deci scopuri mult mai largi).
Alianta Nord-Atlantica si-a modificat conceptul strategic, adap-
tandu-se noilor realitati care, pe langa elemente pozitive (intre care
instaurarea democratiei si trecerea laeconomia de piata in tarile foste
comuniste), consemneaza si noi riscuri complexe pentru pacea si sta-
bilitatea euro-atlantica: dezastrul economic, conflictele etnice, proli-
ferarea armelor de distrugere in masa, a terorismului, etc.
Trupele NATO au intervenit cu succes pentru restabilirea ordinii
in mai multe focare de conflict, intre care cele din fosta Iugoslavie
(Bosnia-Hertegovina, Kosovo) si din Orientul Mijlociu (intimpul inter-
ventiei irakiene in Kuweit) si au trimis trupe de mentinere apacii 9i
in alte regiuni conflictuale.
Un caz aparte l-aconstituit interventia din 1999in Iugoslavia, moti-
vatia constituind-o nu afectarea unui stat membru NATO, ci incal-
carea flagranta a drepturilor colective ale minoritatilor, in speta ale
kosovarilor.
76 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOUTIC
Imaginedelaun summit APEC
Desi albii sunt majoritari (circa
70%dintotal), ritmuri ridicatede
crestere cunosc negrii si his-
panicii.
Principala institutie POI~.casi decizionala aNATOesteConsiliul
Atlanticului de Nord (NAC , care este investit cu autoritate politics
si puteri decizionale, fiin alcatuit din reprezentanti permanenfi
(ambasadorii) ai tuturor ta ilor membre (inclusiv Romania).
BLOCURILE ECONOMICE REGIONALE
In paralel cu ONU si blocurile militare (NATO, Tratatul dela
Varsovia, CENTO, SEATO),auaparut, dinmotive inprincipal decoor-
donare aactivitatilor si politicilor economice, precum si decooperare,
blocurile economice, cuungrad mai ridicat (CEE/Uniunea Europeanf
sau mai scazut (APEC, AELS, MERCOSUR, NAFTA~.a.) deintegrare,
Fiecare dintre aceste asociatii au incercat si sestraduiesc sajoaceun
rol important pe scena mondiala. Unele au reusit deja, cazul eel mai
concludent fiind Uniunea Europeans, care este considerata un "pol
deputere" intoateconfiguratiile geopolitice prezente si viitoare. Altele
incearca sadobandeasca 0asemenea pozitie. mari sanseinacest sens
avand ASEAN si APEC, in conditiile in care asistam, pe plan mono
dial, la0translatare asferei deinteres geopolitic si economic sprezona
Asia-Pacific; mai inainte principala zona de interes a fost ceaa
Atlanticului.
[A se vedea subcapitolul despre Regionalizare si eel privind
Ansamblurile economice 9i geopolitice mondiale actuale.]
ROLUL UNOR STATE
IN SISTEMUL MONDIAL ACTUAL
Daca in trecutul, mai mult sau mai putin indepartat, numarul
statelor carejucau un rol important pescena mondiala eraredus (4-5
in perioada imperiilor coloniale, 3 in preajma Primului Razboi
Mondial,2 dupa eel deAI DoileaRazboi Mondial), astazi tot mai multe
tari detin un rol regional sau mondial important.
STATELE UNITE ALE AMERICII (SUA)
Poieniialul geodemograftc. SUAau0 suprafata de9550000km2(locul
4 pe Glob), aproape cat intreg continentul european, si 0 populatie
de 300milioane delocuitori (locul 3peGlob).
Ocupa partea centrala aAmericii deNord, plus nord-vestul masei
continentale nord-americane (statul Alaska) si arhipelagul Hawaii din
OesteConsiliul
utoritatepolitica
anti permanenti
omania).
, Tratatul de la
rincipaldecoor-
si deeooperare,
iuneaEuropeana)
s.a.) deintegrare.
uiesesajoaeeun
eja,cazul eel mai
iderata un "pol
siviitoare.Altele
nseinaeestsens
,pe plan mon-
nomicsprezona
res a fost eea a
~i eel privind
partat, numarul
laeraredus (4-5
rimului Razboi
i totmai multe
Peisajdin Muntii Stancosi
Landegrau inSUA
SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLITIC 77
Pacificul Centsal. Are un relief extrem devariat. in partea continen-
tala este diferentiat, de laEst laVest, in trei mari zone paralele, ori-
entate Nord-Sud: Muntii Apalasi, Marile Campii si Muntii Stancosi.
Alaska si arhipelagul Hawaii sunt predominant muntoase. Climaeste
preponderent temperate, dar si oceanicasi subtropicala. Reteauahidro-
grafica este foarte bogata.
Resursele naturale sunt bogate si variate: eel mai mare fond fun-
ciar de pe Glob, al treilea fond forestier de pe Glob, bogate rezerve
deminerale si minereuri, remarcandu-se celedecarbuni, gazenatu-
rale, petrol, minereuri de fier si minereuri neferoase (cupru, plumb,
bauxita etc.), la multe dintre acestea detinand unul dintre primele
loeuri pe Glob caproductie.
Populatia, careadepasit recent300milioanedelocuitori,crestedatorita
atat sporului natural (eel mai ridicat din cadrul tarilor dezvoltate), cat
si celui migratoriu, SUAfiind, incontinuare, 0 tara "primitoare".
Peste 80%din populatie este concentrata inorase, remarcandu-se
ariile metropolitane (21eupopulatie intre 2si 18milioane) si mega-
lopolisurile.
Economia. SUAau 0economie complexa, diversificata si moderna
si reprezinta ceamai mare putere economica mondiala, aeest rang fiin-
du-i conferit de:
eel mai mare PIB,circa12500 demiliarde de$,respectiv mai mult
deun sfert din totalul mondial;
peansamblu, eel mai mare producator industrial, remarcandu-se
indomenii caenergia electrica (pesteun sfert dinproductia si, respee-
tiv, eonsumul mondial), aeronautiea (inclusiv cercetarile spatiale), tele-
comunicatiile, constructiile demasini etc.;
eel mai mare producator si exportator agricol mondial;
eeamai mare si diversificata retea detransport, remarcandu-se
magistralele rutiere si feroviare transeontinentale, eel mai mare sis-
ternnavigabil interior depeGlob, eel mai mare pare deautovehicule
(doua eineirni din eel mondial) si eel mai mare numar deaeroporturi;
eelemai marl venituri dinturism (peste1/10 dintotalul mondial).
Scurt istoric. SUA faeparte din eategoria statelor asa-numite "fara
istorie", intrucat au luat nastere in urma eu numai peste 200de ani
(Declaratia de Independenta din 1776), in urma Razboiului de
Independenta fatadeMarea Britanie. Delaeele13mici eolonii engleze,
din nord-estul aetualelor StateUnite aleAmerieii, pana laeonglome-
ratul de 50 de state, expansiunea teritoriala s-afacut prin trei moda-
litati:
faimoasa "eolonizare a Vestului Salbatic", praetie preluarea
pamanturilor bastinasilor ("pieile rosii"):
cumpararea de teritorii: Louisiana (delaFranta napoleoniana),
Florida (delaSpania), Alaska (delaRusia);
inurma unor razboaie, deregula provoeate unor tari: Texas,New
Mexico, California (delaMexic), Hawaii (delaSpania) etc.
Cea mai mare putere mondiald. in afara deatu-urile mentionate mai
sus (intindere, potential demografic, resurse, forta economica), exista
si alte argumente in sprijinul ideii eaSUA sunt eeamai mare putere
mondiala:
are eel mai mare numar de voturi la FMI si Banea Mondiala,
putand astfel bloea orice hotarare:
este eeamai mare putere militara alurnii, atat intermeni canti-
tativi si ealitativi, cat si gratie capacitatii deinterventie inoricepunct
Dad}multa vreine SUAs-auferit
sa-si afiseze declarativ supre-
matiacahegemon mondial, 0fac
printr-un document (din1993)al
Administratiei Clinton, incarese
precizeaza ci1"existen~a unor
actori independenti pe scena
internationala ar fi intolerabila
pentru ci1ar constitui 0sfidarela
adresa hegemoniei americane,
careestecheia- unei ordini inter-
nationale prospere si stabile".
78 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLITIC
Moscova. Piata Rosie
)
al Globului sau de acontrola, gratie retelei debaze militare externe,
principalele rute intercontinentale;
estesingura tara capabila safoloseasca eel mai subtil instrument
deputere, influentarea comportamentului socio-politic si cultural prin
exportul propriului mod deviata si al propriilor salevalori morale;
este unul dintre cei cinci membri permenenti ai Consiliului de
Securitate ONU (din 1945);
este putere nucleara, fiind prima tara care aobtinut si utilizat
arma nucleara (august 1945,Hiroshima si Nagasaki, in[aponia) si care
detine eeamai mare putere instalata in centralele nucleare;
esteputere cosmica, induelul euUniunea Sovieticaiesinddetasat
invingatoare dupa destramarea acesteia (1991).
RUSIA
Poieniialul geodemografic. Rusia are 0suprafata de 17075400 km',
eeeace0plaseaza pelocul intai inlume, lamare distanta decelelalte
tari, si 0populatie decirca144milioane delocuitori (loeul7 peGlob).
Ocupa 0buna parte din estul Europei (MareaCampie Rusa) si nor-
dul Asiei (inprincipal Siberia), avand un relief predominant decampie
inpartea europeana si depodisuri si munti inceaasiatica. Climaestepre
dominant temperata si inbuna masura deuncontinentalismexcesiv.Are
oreteahidrograficaextremdebogata, atatincursuri deapa, catsiinoglinzi
lacustre.
Resursele naturale sunt unele dintre celemai variate si bogatedepe
Glob: un imens fond funciar (inpartea europeana) si forestier (inprin-
cipal inpartea asiatica, unde sedesfasoara taigaua siberiana - eel mai
mare depe Glob), bogate rezerve deminerale si minereuri, remarcan-
du-se celedecarbuni, minereuri defier si minereuri neferoase (nichel,
crom, bauxita s.a.), hidrocarburi, metale pretioase (mai ales aur si dia-
mante).
Ceamai mare parte abogatiilor naturale esteconcentrata inSiberia.
Populatia seafliin declinnumeric eaurmare asporului natural nega-
tiv (-6%0inultimii ani).
InRusiaseaflaeel mai mareoraseuropean, aeestafundMoscova,capi-
talaei,cu8,4milioanedelocuitori (peste10milioaneaglomeratiaurbana).
militareexteme,
ubtilinstrument
ic~icultural prin
evalori morale;
i Consiliului de
btinutsi utilizat
Japonia)si care
cleare;
'd}iesinddetasat
sibogatedepe
orestier(inprin-
riana- eel mai
retui,remarc2U1-
eferoase(nichel,
.alesaur si dia-
dMoscova, capi-
meratiaurbana).
SISTEMUL ECONOMIC $1SISTEMUL GEOPOLITIC 79
Lamulte dintre acestea detine
locuride prim rang pe Glob', ca
producj:ie:locul1la gazenaturale
(1/4 din productia mondiala),
diamante ftot 1/4 din totalul
mondii;a) 1nichel (deasemenea
unsfertdi productia mondiala),
locul21 petrol, 31acarbune, 41a
uraniusi fier, 5laaur s.a.m.d.
Spredeosebire de celelalte tliri
fostecomuniste, sporul migrato-
riuesteusor pozitiv, grape repa-
trieriirusilor dinfostelerepublici
unionale.
Rusiaramane un mare produca-
tormondial dehidrocarburi (locul
11agazenaturale si 2lapetrol),
carbuni, minereu de fier si alte
resursedeprima importanta,
Grapelui Petru I,Rusiavagravi-
taspreEuropa (construirea unei
noi capitale, Sankt Petersburg,
fund0dovada concludenta), si nu
spreAsia.
Iuri Gagarin, prirnul ominCos-
mos(1961)
Sfera de influenta a Uniunii
Sovietice atinsese dimensiuni
impresionante, manifestandu-se
nunumai inEuropa (unde tarile
comuniste din Europa de Est
eraupur si sirnplu niste"satelip."
ai Moscovei), ci si pecelelaltecon-
tinente.
Economia. Adoua putere economica alurnii, tirnpdecatevadecenii
dupa AI Doilea Razboi Mondial, sub forma Uniunii Sovietice,
Federatia Rusa s-avazut confruntata dupa dezmembrarea colosului
sovietic, in 1991, cu mari dificultati economice, abia dupa anul2000
reusind 0redresare indomeniu. Inciuda potentialului economic urias,
Rusia nu mai domina inprezent nici macar Europa (plasandu-se pe
locurile 5-7 caPIB total). Are 0 economie diversificata, cu 0puter-
nica industrie miniera si 0industrie prelucratoare variata.
Scuri istoric. Rusia, al carui inceput statal seplaseaza in adoua
jumatate aprimului rnileniu al erei noastre, acunoscut dezvoltarea
teritoriala maxima gratie a doi tari (imparati), Petru I eel Mare
(1682-1725) si Ecaterina aII-a(1762-1794), carevor impinge hotarele
imperiului in toate directiile.
Totusi, ceamai mare extensiune teritoriala 0va cunoaste Rusiain
perioada comunista, cand sunt inglobate cuforta noi teritorii inspa-
tiul sovietic, intre caresi Basarabia, Bucovina deNord, Tinutul Herta.
Uniunea Sovieticaaincercat, si pentru inceput areusit, sa"exporte"
regimul comunist in alte tari, mai intai in Europa deEst (inclusiv in
Romania), apoi si in tari depe alte continente.
Odata cuevenimentele din Europa deEst (1989-1991) si implozia
Uniunii Sovietice (1991), puterea Rusiei aslabit considerabil.
Rusia - 0 putere in revenire. Rusia este mostenitoarea Uniunii
Sovietice, primul stat comunist din lume, care, dupa eel deAI Doilea
Razboi Mondial devenise 0superputere inmulte privinte egala sau
chiar superioara Statelor Unite aleAmericii.
Colosul sovietic s-adestramat, in 1991, din cauza unui complex
de factori, intre care lipsa de performanta interna si de competi-
tivitate externa aeconomiei, hipercentralizatul sistemcomunist care
paralizase toate verigile societatii, lafel casi incelelalte tari comu-
niste, de altfel. Inurma dezmembrarii, Rusia preia toate preroga-
tivele de mare putere ale Uniunii Sovietice, in ciuda faptului caa
pierdut circa cinci milioane de km2 si jumatate din populatia
imperiului sovietic.
Rusia actuala, ceamai intinsa tara nu numai din Europa, ci si de
pe Glob, are multe atribute demare putere:
un potential economic urias, gratie resurselor naturale mentio-
nate mai sus;
ramane adoua mare putere militara alurnii, in ciuda faptului
ea apierdut 0 parte din tehnica militara in favoarea altor state din
fosta Uniune Sovietica, inprincipal aUcrainei;
esteputere nucleara (din 1954), dispunand deun arsenal atomic
impresionant;
esteputere cosmica, fostaUniune Sovieticafiind, dealtfel, prima
tara din lume carealansat un satelit artificial al Pamantului (1957)si
atrimis primul omin Cosmos (1961);
estemembru permanent al Consiliului deSecuritateONU(din1945).
JAPONIA
Poieniialul geodemografic. Are0populatie numeroasa (127milioane
de locuitori), ocupand locul 10 pe Glob, dar 0suprafata restransa
(378000 km'), careIi onfera doar locul60, rezultand una dintre cele
mai ridicate densitati depe planeta (340Ioc.z'km").
Japonia ocupa arhipelagul omonim din Asia de Est (vestul
Oceanului Pacific), format din patru mari insule si mai multe insulite.
80 bSTEMUL ECONOMIC~I SISTEMULGEOPOUTIC
Shinkansen, trenjaponez demare
viteza. In plan secund, muntele
Fuji
Desi este foarte populata, pa-
durile ocupa incapeste 2/3 din
suprafata Japoniei.
Automobilele japoneze aucuce-
rit lumea
Inperioada sogunatului, coman-
dantul mil-tar suprem (sogunul)
conducea infapt tara, imparatul
avand doar unrol decorativ.
Are un relief predominant muntos (inparte vulcanic), careacopers
peste 80%din suprafata tarii, Clima estein ceamai mare parte tern-
perata, iar in sud, subtropicala si tropicala.
Este 0 tara saraca in resurse naturale, fiind obligata sa-si asigure
marea majoritate amateriilor prime din import.
Numarul populatiei aramas in ultima vreme constant, datoriti
sporului natural in jur de zero si aunui spor migratoriu neglijabil
Este puternic urbanizata, peste 80%din populatie fiind concentrati
in orase, in[aponia constituindu-se eel mai populat megalopolis de
peGlob, Tokaido (Tokyo- Osaka - Nagoya), cucirca70milioane de
locuitori.
Economia. Japonia esteadoua mare putere economica alumii, dupi
SUA, cu un PIB de circa 5000miliarde de dolari, ceea ceinseamna
mai mult de1/10 din eel mondial. Acesta esteefectul "boom-ului eco-
nomic" japonez din perioada 1960-1980, continuat apoi sub 0 forma
sau alta pana inprezent. Desi, caintoate tarile dezvoltate, ponderea
ceamai insemnata increareaPIB0auserviciile, [aponia are0economie
complexa si foarte performanta, Industria japoneza, cuuninalt nivel
tehnologic (detine, printre altele, circa60%din robotii industriali din
lume), areusit sacucereasca, prin produsele sale, piete din intreaga
lume.
Scurt istoric. Desi un stat relativ vechi (prima formatiune statala
dateaza din secolul IV d.Hr.), Japonia s-a aflat, pana lamijlocul se
colului al XIX-lea,inafarafluxului istoriei. inepocasogunatului (1192-
1867),Japonia seautoizoleaza, refuzand contacteleculumeaexterioara.
Odata cu redarea puterii imparatului si inaugurarea epocii "Meiji",
Japonia cunoaste 0 perioada de rapide si radicale transformari eco-
nomico-sociale, dar, inparalel, si 0politica externa expansionista, care
atinge maximul in timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial, cand
afost aliata Germaniei naziste.
Statutul de mare putere. Desi esteunul dintre cei trei "poli economici"
ai planetei, alaturi de SUA si Uniunea Europeana, Japoniei Ii lipsesc
unele dintre atribu elestatutului de mare putere:
desi afost prima tara din lume care acunoscut efectele armei
atomice (Hiroshima si Nagasaki, august, 1945), nu detine arma
nucleara, caurmare ainterdictiei dictate dePuterile Aliate;
'c),careacopera
mareparte tem-
atasa-si asigure
onstant, datorita
atoriuneglijabil.
Hindconcentrata
tmegalopolisde
a70 milioanede
'caalurnii,dupa
eeaceinseamna
.bcom-ului eco-
apoi sub0 forma
oltate,ponderea
.aare0economie
cuunmaltnivel
pi industriali din
ietedinintreaga
rmatiunestatala
alamijlocul se-
gunatului (1192-
lumeaexterioara.
aepocii "Meiji",
ansformari eco-
pansionista,care
i Mondial, cand
.poli economici"
aponiei ii lipsesc
t efectelearmei
nu detine arma
Aliate;
SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLmc 81
Desi are 0 intindere similara
Statelor Unite aleAmericii, spre
deosebire de acestea, regiunile
favorabilepopularii si activitatilor
umane sunt mult mai restranse,
respectiv cele din partea estica
(Manciuria, Marile Campii) si
sudica.
Chinadetinelocuri deprimrang
caproductie pe plan mondial:
locul1la carbuni (1/3), minereu
defier (1/3) si staniu (1/3), locul
2la tungsten si sare, locul 3 la
argint si aur s.a.m.d.
De~inumai circa40%din popu-
latieesteconcentrata inorase, in
China exista foarte multe orase
.milionare". respectiv 40, ceeace
inseamna mai mult de 1/10 din
numarul total al oraselor cupeste
unmiliondelocuitori depeGlob.
China este eel mai mare pro-
ducator mondial de fonta, otel,
ciment, aparate TV (jumatatedin
totalul mondial!), fibreartificiale,
fire, fibresi tesaturi debumbac,
ingrasaminte azotoase etc., al
doilea producator mondial de
hartiesi energieelectrica,al treilea
constructor mondial denavema-
ritimeetc.
nu estemembru permanent al Consiliului deSecuritateONU, desi
seapreciaza caar merita acest lucru, lafel casi Germania, dealtfel;
nu este putere cosmica.
Un atribut al statutului demare putere, carei-afost interzis dupa
AI DoileaRazboi Mondial, cataraagresoare, si l-arecuperat Inultimele
decenii: putere militara, cu 0 dotare tehnica foarte moderna.
Expansiunea comunista inlume si teama de0alianta China- Uniunea
Sovietica au determinat tarile occidentale, in primul rand SUA, sa-i
permita reinarmarea. Dealtfel, din punct de vedere politico-militar,
functioneaza demai multa vreme 0 axaWashington - Tokyo.
CHINA
Potcntialul geodemografic. China are 0 suprafata de 9 572 900 km2
(locul 3 pe Glob), sensibil apropiata de cea aCanadei (locul 2) si a
Statelor Unite (locu14) si deceaacontinentului nostru si 0populatie
de 1,3miliarde delocuitori (locul l pe Glob).
Este situata in estul Asiei, avand 0larga iesire laOceanul Pacific
prin marile marginase. Datorita marii extinderi atat inlatitudine, cat
si inlongitudine, prezinta 0mare varietate deforme derelief (munti,
podisuri, campii), tipuri climatice (temperata, tropical-musonica,
arida), vegetatie si fauna.
Reteaua hidrogra~ este bogata (incluzand si eel mai mare flu-
viu asiatic, Changjiang), dar inegal distribuita teritorial.
Resursele naturale sunt variate si, inunele cazuri, bogate: areunul
dintre celemai insemnate fonduri funciare si ceamai mare suprafata
irigata de pe Glob, unul dintre principalele fonduri forestiere depe
planeta, bogate rezerve deminerale si minereuri, remarcandu-se cele
decarbuni (potrivit anumitor aprecieri, primulloc peGlob), minereu
defier, bauxita, staniu, tungsten, sare, petrol etc.
China are un potential demografic urias: populatia saadepasit
1,3miliarde delocuitori, ceeaceinseamna 0cincime dintotalul mon-
dial; si-aredus foarte mult ritmul decrestere Inultimele decenii, aces-
ta fiind de circa 6 %0 in ultimii ani, fata de 18 %0 in perioada
1975-1980.
82 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLITIC
Piata TienAnmen, Beijing, China
Marele Zid Chinezesc
Taikonauti chinezi
Economia. China acunoscut ceamai spectaculoasa crestereeco-
nomica depeGlob, inregistrand, in ultimii peste 20deani, unritrn
de8-9%anual (inunii ani chiar peste 10%). PIBacrescut deaproape
cinci ori inultimii 13ani (delacirca440miliarde $lapeste2000mili-
arde$), crestereneinregistrata denici 0altatara. Aceastadezvoltare
esterezultatul aplicarii consecvente areformei economice, inparalel
cuincurajarea investitiilor straine directeinasa-numitele "zoneeco-
nomice speciale".
Chinaadevenit unul dintremarii producatori mondiali nunumai
indomeniul resurselor minerale, ci si ineel al industriei prelucratoare.
China imparte cuSUAprimulloc peGlobinprivinta productiei
agricole, detinand suprematia laproductia deorez si grau (inultimii
ani lacerealeinansamblu), cartofi,arahide, came, precumsi laseptelul
deovine, caprine, cabaline, porcine si pasari, deasemenea lapescuit
(1/3 din totalul mondial) etc.
Aceastatara, care, inperioada dictaturii lui Mao, erainchisavizi-
tatorilor straini,ca:;;tigainprezent peste50miliarde$dinturism,plasan-
du-seastfel intretarilecucelemai mari venituri inacestdomeniu.
Scurt istoric. China, spre deosebire detoate celelaltepretendente
latitlul demari puteri mondiale, areceamai vechesi bogata istorie,
cumari contributii lapatrimoniul civilizatiei mondiale. Desi afosttimp
demilenii unmareimperiu, acunoscut si ocupatia straina, intrecele
doua razboaie mondiale fiind ocupata partial deJaponia. Dupa AI
DoileaRazboi Mondial adevenit stat socialist (1949),cunoscand toate
caracteristicile unui asemenea regim.
Inultimii 30deani, China acunoscut transformari extraordinare
si, in ciuda pastrarii partidului unic (Partidul Comunist Chinez), a
reusit reforme deexceptieindomeniul economic si social.
China pecaledeadeveni 0superputere.
In afara de elementele mentionate (cel mai mare potential
demografic mondial, unadintrecelemai intinsetari aleplane~~mari
resurse naturale si antropice, ceamai dinamica economie din lume
etc.), China aresi alteatuuri pentru afi considerata 0mareputeresi
unul dintre actorii principali pescenageopolitica mondiala:
estemembrupermanent al ConsiliuluideSecuritateONU(din1971);
esteputere atomica (din 1964);
esteputere cosmica: dupa ceatrimis unobiectinCosmos(1997),
in octombrie 2003areusit sa trimita si un om, cu cabina spatiala
"Shenghou", fiindastfel atreiataradinlume, dupaRusiasi SUA,care
reuseste deuna singura acest lucru;
adevenit 0putere militara, mutand accentul depecantitativ (cel
mai mare numar de soldati intre tarile lumii) pe calitativ (dotare
tehnica moderna).
INDIA
Poieniialul geodemografic. India are 0 suprafata de3 166414 km2
(10cu17peGlob) - detrei ori mai micadecat aChinei ori aSUA-
si 0populatie depeste 1,1miliarde locuitori (locul 2, dupa China),
rezultand 0densitate foartemare (340loc.z'km")
Formeaza, practic, un subcontinent insudul Asiei, avand 0mare
varietate morfologica (intinselanturi muntoase - cusectoaredincei
mai inalti munti ai planetei, Himalaya si Karakoram- vastecampii,
si podisuri), hidrologica (mari sisteme fluviale), climatica(tropical-
musonica, temperata etc.), floristica si faunistica.
asacrestere eco-
odeani, un ritm
scutdeaproape
peste2000mili-
eastadezvoltare
omice,inparalel
.tele"zoneeco-
ndialinunumai
iei prelucratoare.
ivintaproductiei
i grau(inultimii
si laseptelul
menealapescuit
,erainchisavizi-
. turism,plasan-
cestdomeniu.
altepretendente
si bogataistorie,
.Desi afosttimp
traina,intrecele
ponia. Dupa AI
cunoscandtoate
.extraordinare
unistChinez), a
social.
mare potential
eplanetei,mari
nomiedinlume
omareputere si
ondiala:
ONU(din1971);
Cosmos(1997),
cabinaspatiala
usiasi SUA,care
pecantitativ(eel
calitativ(dotare
e3166414 krrv'
eioriaSUA-
2,dupaChina),
i,avand0mare
sectoaredincei
- vastecampii,
atica(tropical-
Templuhindus, NewDelhi, India
Este deficitara in unele materii
primedemareimportanta astazi,
indeosebi hidrocarburi (petrol si
gazenaturale).
SISTEMUL ECONOMIC 91SISTEMUL GEOPOLmc 83
.Boomul demografic" sereflecta
indensitateafoarteridicata(peste
340loc.! km'), ponderea mare a
celor afectati de saracie (circa0
treimedin populatie), asomaju-
lui (aproape 1/3 din persoanele
apartinand sexului feminin), a
analfabetismului (peste 40%din
populatie) etc.
Mausoleul Taj Mahal
Are resurse naturale variate si inunele cazuri bogate: unul dintre
celemai intinse fonduri funciare de pe Glob (peste 250 milioane de
ha), un fond forestier apreciabil (circa80 rnilioane ha), mari zacaminte
de carbuni, minereuri de fier si neferoase (cromite, mangan, zinc,
plumb s.a.), sare, fosfati naturali etc.
amare problema 0 constituie gigantismul demografic: are 0po-
pulatie caredejareprezinta 0sesime din totalul mondial, si seaflain
continua expansiune numerica, gratie sporului natural care se
mentine ridicat (circa 15%0), chiar dacamai scazut decat in ultimul
deceniu al secolului trecut (peste 20 %0). Seapreciaza ca, inmai putin
de20 de ani, va deveni ceamai populata tara alumii.
Economia. Economia indiana esteuna dintre celemai antinomice din
lume: cudomenii lanivelul eel mai inalt mondial (Informaticainansam-
blu, dar mai alessoftware, energia nucleara, industria bumbacului s.a.),
dar si cuunele cetindesubdezvoltare (industrii neperformante, agri-
cultura rudimentara etc.). India este, de regula, al treilea producator
mondial de cereale (asigurand circa 1/10 din totalul mondial) - se
adauga alteculturi importante, precum ceaiul, iuta, bananierii, legu-
minoasele (la toate ocupand primulloc in lume). De asemenea se
plaseaza pelocurile 10-12 inceeacepriveste industria prelucratoare
(zahar, produse textile din bumbac, ciment, siderurgie etc.).
Scurt isioric. Ca si vecina sa, China, are 0 istorie multimilenara si
mari contributii lacivilizatia universala. Gratiebogatiilor ei si pozitiei
geostrategice aatras atentia puterilor coloniale: Portugalia, Franta,
Marea Britanie, in final fiind castigatoare ultima, care 0 transforma
in colonie la mijlocul secolului al XVIII-lea, insa una speciala
("Viceregatul Indiei"). Dupa AI DoileaRazboi Mondial, MareaBritanie
este obligata sa acorde independenta viceregatului, in 1947. Pecri-
teriul religios au luat nastere doua state: India (Uniunea Indiana) si
Pakistanul, simultan izbucnind un conflict caresemanifesta si astazi.
India - putere regionald sau mondiaui? Desi are unele atuuri
(suprafata, populatie, potential economic, putere nucleara si pepunc-
tul deadeveni putere cosmica - atrirnis obiecte inCosmos, nuinsa
si cosmonauti prin mijloace proprii), India este, deocamdata, 0pu-
tere cuvocatie regionala. Dar chiar si aceste ambitii Ii sunt concurate
84 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLmC
Desi sporul natural ascazut simti-
tor, delaaproape 30%0,inanii '70
si 18%0,inanii '80lacirca10%0,in
prezent, acesta este mca ridicat,
reflectandu-se intr-un aport anual
insemnat de populatie.
a mare problema 0constituie dis-
crepantele socio-economice intre
regiunea decoasta din sud-est (in
principal megalopolisul centrat pe
triunghiul Rio de Janeiro - Sao
Paulo - BeloHorizonte) si restul
tarii.
Padurea amazoniana
de cei doi vecini importanti, China si Pakistan, ambii, intr-o masura
mai mare (Pakistan) sau mai mica (China), aliati ai SUA, aliatul Indiei
fiind Rusia. Petermen scurt, obiectivul sau principal esteaceladea
deveni marea putere aspatiului centrat pe Oceanul Indian, scopin
caresi-adezvoltat 0floramilitara insemnata, capabila saintervina 1}i
saimpuna "ordinea indiana" .Petermen lung insa, Indiavizeazastatu-
tul demare putere.
BRAZILIA
Poieniialul geodemografic. Cu0populatie numeroasa, peste 185mill-
oane de locuitori (locul 5pe Glob), dar si cu 0suprafata pemasura,
8547400 km2(de asemenea locul 5pe Glob), Brazilia este ceamai
importanta tara latino-americana.
Brazilia ocupa aproape jumatate din intinderea A~ericii Latine,
respectiv intreaga parte de nord-est aacesteia. Are w:yelief mono-
ton si cu altitudini scazute, dominante fiind doua unitati naturale:
Amazonia, 0imensa campie drenata defluviul Amazon si afluentii
sai, si Podisul Brazilian. Predomina climatele ecuatorial-umed si tropi-
cal, careau favorizat dezvoltarea celui mai mare areal depadure tro-
picala depe Glob, faimoasa "selva" braziliana.
Aceastataraestefoartebogatainresursenaturale: unfondarabil insem-
nat (circa90milioane deha), al doilea fond forestier depeGlob(peste
500milioane ha), zacaminte deminereuri feroase(al doileaproducator
si cel mai mareexportator mondial) si neferoase(bauxita- al treileapro-
ducator mondial- cromite, staniu, mangan, nichel etc.),aur, sareetc.
Brazilia acunoscut 0explozie demografica dupa Al Doilea Razboi
Mondial, populatia sacrescand deaproape cinci ori: dela38milioane
in1945la peste 185milioane inprezent; aproape jumatate sunt mula-
tri, metisi si negri.
Economia. Cea mai mare putere economica latino-americana si a
doua din America (dupa SUA), Brazilia seafirma tot mai mult si pe
plan mondial, ocupand locul 11,cu un PIB de circa 1400miliarde $
(0 crestere de peste patru ori in ultimii 20 de ani). Are 0 economie
complexa, bazata peuriasul potential uman si natural. Seremarca in
domeniile minier, siderurgic, chimic, constructii demasini, textile1}i
ii,intr-omasura
A,aliatul Indiei
1esteacelade a
Indian, scop in
asaintervina si
'avizeazastatu-
a,peste185mili-
atapemasura,
. .aesteceamai
ericii Latine,
unrelief mono-
unitati naturale:
zon si afluentii
al-umedsi tropi-
depaduretro-
ondarabilinsem-
epeGlob(peste
oileaproducator
- altreileapro-
.),aur;sareetc.
DoileaRazboi
ela38milioane
atatesunt mula-
-americana si a
tmai mult si pe
140(l miliarde $
Are0 economie
al.Seremarca in
masini,textilesi
SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLmc 85
SaoPaulo
produse alimentare. Este al doilea mare exportator mondial depro-
duse agricole, primul producator decafeasi trestie dezahar, al doilea
de soia si cacao. Seadauga un important septel, inprincipal bovine
(locul2 pe Glob) si porcine (locul3).
Scutt istoric. Dupa descoperirea intamplatoare decatreportughezi,
inanul1500, estecolonizata decatreacestia, fund primul teritoriu din
Lumea Nouaunde vor fi adusi sclavi negri, din Africa, pentru munca
peplantatii. Devine independenta in1822,mai intfucamonarhie, apoi,
din 1889,carepublica. Lasfarsitul secolului al XIX-leasi inprimajuma-
tateasecolului laXX-leacunoaste 0puternica imigratie, mai aleseuro-
peana (italieni, germani, spanioli, portughezi s.a.).
Brazilia - puiere regionald sau mondiald? Lafel cain cazul Indiei,
Brazilia are unele atuuri (intinderea, populatia, potentialul econo-
mic, vocatia delider etc.), dar insuficiente, inprezent, pentru 0 mare
putere. Este insa, indiscutabil, 0 putere regionala, cea mai impor-
tanta din America Latina, locnecontestat devreo altatara, caincazul
Indiei, de pilda. La initiativa ei aluat nastere MERCOSUR (Piata
Conului Sudic), care, inciuda unor sincope (cauzate decrizelefinan-
ciaredin Argentina si Brazilia), inprezent functioneaza bine. Inacest
fel, Brazilia areusit, totodata, sa surmonteze antagonismul saucu
Argentina, care impieta asupra stabilitatii din zona. In plus este 0
tara care seimpune tot mai mult inorganismele internationale, mai
ales laONU si OMC.
*ALTESTATE
Republica AfricadeSud (R.A.S.)
Potentialul geodemografic. Unadintre celemai populate (47milioane
de locuitori) si intinse (1219090 km') tari africane, Republica Africa
deSud estereprezentativa, prin acesti parametri, si peplan mondial.
Aceasta tara acopera intreaga extremitate sudica acontinentului
african, pozitie generatoare deinteres geostrategic. Ceamai mareparte
atarn esteocupata deunsistemdepodisuri, limitate sprezonalitorala
delanturi demunti. Climaestepredominant temperate, vegetatia vari-
ata, dar inprincipal ceade savana, iar fauna extrem debogata.
Semnarea acordului national de
pace intre albi (presedintele
F.W. de Klerk) si negri (Nelson
Mandela) inseptembrie 1991
86 SISTEMUL ECONOMIC $1SISTEMUL GEOPOLmC
Este una dintre putinele tari
africanecu0pondere insemnata
apopulatiei urbane(circa60%)si
singura tara din lume cu trei
capitale: Pretoria, adiministrativa
(sediul Guvemului), CapeTown
=Kaapstad, legislativa (sediul
Parlamentului) si Bloemfontein=
Mangauang, judiciara (sediul
Curtii SupremeaAfricii deSud).
Detine peste 4/5 din rezervele
mondialedemangan, 2/3 dincele
deplatina, peste 1/2 din celede
aur si crom, plus diamante, ura-
niu, minereu defier,carbuni, fos-
fati naturali, sare etc. La toate
acestea define locuri de prim
rang pe plan mondial, la unele
chiar pecel dintai: aur, mangan,
crom.
Sowetoinvremeaaprtheidului
Bosimanii si hotentotii, care 0
populau din Antichitate, au fost
dislocati sauasimilati detriburile
bantu venite dinspre nord.
Descoperitadeportughezi (1488),
estecolonizatamai intii deolan-
dezi (in1652).Acestia, precumsi
alti europeni stabiliti aici (ger-
mani, hughenoti francezi) vor
primi numelegenericdeburl, iar
limbavorbita deei vafi numita
afrikaans.
*
Dinpunct devedereal resurselor naturaleesteceamai bogatadinAfrica
si, totodata, una dintre celemai bogate depeGlob. Cuexceptiahidro
carburilor (deocamdata cu rezerve mid cunoscute), detine zacaminte
insemnate latoatecelelalteminerale si minereuri deprima importanta
Dupa 0crestere spectaculoasa apopulatiei (deaproape patru ori
ill 2000, fata de 1950), ill ultirnii ani asistam la0 stagnare anumaru-
lui populatiei, datorita sporului natural foarte redus, ill unii ani chiar
negativ, si sporului migratoriu de asemenea negativ.
Economia. RA.S. areceamai dezvoltata economie dinAfrica, avand
o structura aPIB similara celei atarilor occidentale: serviciile, trei
cincimi, iar restul, industria si agricultura. Industria este bazata pe
exploatarea si prelucrarea resurselor minerale arnintite mai sus, ramu-
ra prelucratoare fiind axata mai ales pe metalurgie (feroasa ~i
neferoasa), constructii demasini (inclusiv autovehicule), chimie, tex-
tila. Este una dintre putinele tari africane cu 0balanta agricola exce-
dentara, fund dealtfel unul dintre principalii exportatori agricoli mono
diali, si unica depe continentul african cu un echilibru intre cultura
plantelor si cresterea animalelor.
Cu toate caeste tara cu ceamai dezvoltata economie din Africa,
RA.5. nu estescutita de0serie deprobleme socio-economice grave,
intre care somajul (circa 30%, ill randul personalului feminin
depasind 50%) si inflatia.
Scurt istoric. Istoria acestei tan estefoarte interesanta si aparte. Intra
ill atentia puterilor europene, mai ales aMarii Britanii, interese care
culmineaza cu razboiul anglo-bur (1899-1902), castigat debritanici,
carel$i instapanesc puterea coloniala, reusind saintregeasca astfel axa
geopolitica Nord-Sud pecontinentul african, delaMarea Mediterana
laCapul Bunei Sperante.In 1910seconstituie Uniunea Sud-Africana,
care, ill 1934, devine stat suveran ill cadrul Commonwealth-ului, iar
ill 1961seproclama republica, sub denumirea deRepublica Africade
Sud, parasind totodata Commonwealth-ul. Inca din perioada inter-
belica, autoritatile albepun bazele apartheid-ului, ceamai dura forma
desegregare rasiala. Subpresiunea interna $i ill conditiile accentuarii
izolarii exteme setrece, treptat, lalibertati democratice, pentru cain
final, ill 1994, sa fieales capresedinte al tarii liderul istoric Nelson
Mandela, presedintele partidului Congresul National African,
reprezentantul populatiei deculoare.
KA.S. - putere regionald. Rolul deputere regionalaIi revineAfricii de
Sud, pe de 0 parte datorita suprematiei saleeconomice (capotential al
resurselor si cafortaeconomica), pedealtapozitiei salegeostrategice: cu
dubla fatada oceanica.IaintalnireaAtlanticului cuOceanul Indian, inzona
prin caretreeimportante drumuri comerciale, intrecare, deloc denegli-
jat, un insemnat drum al petrolului dinspre Orientul Mijlociu. Totodata
zonamarina adiacenta esteutilizata denavelemilitarealemarilor puteri.
De asemenea RA.5. se afirma ca principala putere africana din
Atlanticul deSud, fund partenerul preferat al tarilor latino-americane
cu fatada atlantica, indeosebi al Braziliei.
Israel
Poteniialul geodemografic. Israelul este0tara mica, atat casuprafata
(20425 km', locul148 pe Glob), cat si capopulatie (6,2milioane de
locuitori, locul 98).
Aceasta tara seaflaill Orientul Apropiat, respectiv inAsiadeSud-
Vest,desfasurandu-se intreMareaMediterana si depresiunea strabatuta
.bogatadinAfrica
uexceptiahidro-
detinezacaminte
. aimportanta.
proapepatru ori
areanumaru-
,inunii ani chiar
. Africa,avand
e: serviciile, trei
'aestebazata pe
temaisus,ramu-
gie(feroasa si
ule),chimie,tex-
taagytola exce-
oriagricolimon-
bruintrecultura
omiedinAfrica,
conomicegrave,
nalului ferninin
tasi aparte. Intra
ii,interesecare
'gatdebritanici,
geascaastfel axa
areaMediterana
eaSud-Africana,
nwealth-ului, iar
ublicaAfricade
perioadainter-
mai duraforma
itiileaccentuarii
tice,pentru cain
IistoricNelson
ational African,
IirevineAfricii de
ce(capotential al
geostrategice:cu
ulIndian,Inzona
e,delocdenegli-
jlociu.Totodata
alemarilorputeri.
tereafricana din
latino-americane
atat casuprafata
(6,2milioane de
vinAsiadeSud-
iuneastrabatuta
SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOUTIC 87
Numai din fosta URSSs-au sta-
bilit 1,2rnilioane depersoane, la
cares-auadaugat cei dincelelalte
tancomuniste europene, inclusiv
dinRomania.
Un sector specific al economiei
israeliene11reprezintaprelucrarea
diamantelor, carecontribuiecu25
piina la 40% la valoarea expor-
turilor.
deraul lordan. [umatatea sudica atarnesteocupata deDesertul Negev,
iar restuI cuprinde Muntii Galileii, PiemontuI Shefela si 0 campie
litorala. Clima este mediteraneana (subtropicala), cu uscaciune
accentuata inNegev si Valealordanului. Principala sursa deapaeste
lacul TIberiadasauKinneret (165km'), cunoscut si drept MareaGalileii.
Israelul estesaracatat
in resurse de sol, cat si
de subsol, cu exceptia
celor defosfati si sarurile
depotasiu.
Populatia saacunos-
cut 0 crestere spectacu-
loasa, de cinci ori in
perioada 1950-2005, de
la 1 200 000 la peste
6200 000 locuitori, atat
datorita sporului natu-
ral, caresementine ridi-
cat si inprezent, cat mai
ales celui migrator.
Are unul dintre cele
mai ridicate grade de
urbanizare de pe Glob:
92%.
Economia. Israelul
reprezinta unul dintre
rarele exemple, din
economia mondiala, de
dezvoltare rapida si
moderna a unei zone
lipsite de resurse mine-
raleirnportante si initial
avand 0 agricultura de
subzistenta. Are 0
economie de tip occi-
dental, dominata deser-
vicii (aproape 3/5 din PIB), urmate de industrie, careeste diversifi-
catasi moderna (inclusiv aeronautics si electronica).
Agricultura, desi practicata penurnai 6%dinsuprafata tarn, estede
marerandament, fiindspecializatainculturacitricelor (peste90%expor-
tate) si cultura cerealelor (careacopera jumatate din consurnul intern).
Scurt istoric. Israelul (mai ales poporul israelian) are0 istorielunga
si framantata. Stat vechi (fondat in urma cupeste 3000deani), care
aajuns laapogeul stralucirii saleinvremea regilor David si Solomon,
nu mult timp dupa intemeiere, vaintra insfera deinfluenta aRomei
insecolul I i.Hr., pentru ca, duparascoala antiromana (70i.Hr.), evreii
safieraspanditi in intreg Imperiul Roman. Palestina va intra succe-
siv sub diferite stapaniri (arabain 634, otomana in 1516, britanica In
1917),pentru ca, dupa AI Doilea Razboi Mondial, Adunarea Cenerala
ONU sahotarasca (innoiembrie 1947) infiintarea adoua state, unul
israelian si altul arab. La14mai 1948esteproclamat statuI Israel, dar
refuzul tarilor din Liga Araba de arecunoaste hotararea ONU duce
laizbucnirea primului razboi arabo-israelian (1948-1949).
Ierusalim
Auurmat alte razboaie: eel din
octombrie-noiembrie 1956, cand
Israelul participa, alaturi de
Marea Britanie si Franta, la
razboiul impotriva Egiptului,
"razboiul de6zile" diniunie1967
si "razboiul deYomKippur" din
octombrie1973.
88 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLITIC
Terenurilearabilereprezinta mai
putin de7%din suprafata sa, iar
padurile numai circa20%. Casi
Africa de Sud este deficitara la
hidrocarburi, desi Inultimavreme
au fost puse Inevidenta rezerve
semnificative degazenaturale.
Opera din Sidney
Dupa reglementarea relatiilor cu Egiptul (tratatul de pace semnat
in martie 1979la Washington), problema majora aIsraelului devine
din cein cemai mult una de geopolitica interna, respectiv problema
palestiniana, si din cein cemai putin una externa (securitatea fata de
lumea araba),
Israel- siatutul geopoLitic actual ei de perspectiod. Nu sepoate spune
ca Israelul este 0 putere regionala, in ciuda economiei dezvoltate ~i
aputerii militare in continua crestere (aloca circa 8%din PIB in dome-
niul militar, una dintre cele mai mari valori de pe Glob) _Dar sepoate
afirma ca, avand pozitia geopolitica nefavorabila (incercuita de tari
arabe), s-a remarcat ca un important actor strategic, reusind sa
supravietuiasca. Este 0tara de care trebuie sa se tina seama.
Australia
Potentialul geodemografic. Aceasta tara-continent are 0 suprafata
imensa (7692 030 km", locul 6 pe Glob), dar 0populatie redusa (20
milioane de locuitori, doar locul 51 pe Glob), rezultand 0densitate
mai mica. de 3locuitori pe km2(doar doua tari avand valori mai mici,
respectiv Namibia si Mongolia).
Australia este constituita din continentul omonim, aflat in emis-
fera sudica, intre oceanele Pacific si Indian, si mai multe insule, intre
care mai mare este Tasmania. Continentul australian are un relief pre-
dominant de campii si podisuri (unele acoperite de deserturi si semi-
deserturi), singurul lant muntos aflandu-se in est, Cordiliera
Australiana (Great Dividing Range). Clima este tropicala in nord 9i
temperata in sud, iar vegetatia si fauna sunt unice in lume. Reteaua
hidrografica este saraca.
Australia este una dintre cele mai bogate tari in resurse de subsol,
nu si de sol insa.
Detine mari rezerve de bauxita, plumb, zinc, nichel (la toate locul
1pe Glob), uraniu (locul2 pe Glob), metale pretioase (atat aur, cat si
argint), minereu de fier, carbuni etc. (latoate cu locuri de prim rang).
Desi si-a dublat populatia fata de anul1960, Australia ramane con-
tinentul eel mai slab populat. Inultima vreme, populatia sa (consti-
tuita 95% din albi) creste grape sporului migratoriu pozitiv, si nu celui
natural, care este negativ.
epacesernnat
aelului devine
ectivproblema
uritateafata de
sepoatespune
i dezvoltatesi
. PIB indome-
).Darsepoate
cercuitadetari
.c, reusind sa
seama.
re0 ~prafata
atieredusa (20
do densitate
alorimai mici,
, aflatinemis-
teinsule,intre
eunreliefpre-
serturi si semi-
st, Cordiliera
icalainnord si
lume.Reteaua
ursedesubsol,
I(latoatelocul
(atataur, cat si
deprimrang).
:aramanecon-
atiasa(consti-
zitiv,si nucelui
SISTEMUL ECONOMIC 91SISTEMUL GEOPOLmc 89
Cresterea oilor inAustralia
Dupa eeaparticipat substantial
alaturi demetropola laeeledoua
razboaie rnondiale, Australia a
inceput detasarea deaeeastasi de
UniuneaEuropeana inansarnblu,
incercand sajoaeeun rol propriu
peseenamondiala.
DernolareaZidului Berlinului
Economia. Australia seinscrie in grupul tarilor cu economie dez-
voltata, bazata pe servicii (circa70% din PIB). Industria, desi diver-
sificata, este competitiva pe plan mondial mai ales prin produsele
miniere (fier, carbune, bauxita, zinc, plumb etc.). Agricultura, desi cu
ponderi reduse atat in populatia activa, cat si lacrearea PIB (4-5%),
estefoarte productiva si specializata incresterea animalelor (2/3 din
valoarea productiei agricole). Australia esteal saseleaexportator mon-
dial deproduse agricole, in prim-plan situandu-se lana si graul,
Scuri istoric. Desi estedescoperita si vizitata mai intai deportughezi,
spanioli si olandezi, cei care 0 vor coloniza vor fi britanicii, incepand
cu 1770, care vor infiinta sase colonii, unite in 1901 in .Llniunea
Australiana" (Commonwealth of Australia), custatut dedominion in
cadrul Imperiului Britanicapoi al Commonwealth-ului (1931). inprima
jurnatate a secolului al XX-lea, tara a carei colonizare ainceput cu
puscariasii deportati, setransforma intr-un modem stat industrial, iar
ulterior devineunmodel detaradezvoltata dintoatepuncteledevedere.
Australia - putere regionald. Acest statut ii revine tarii-continent in
primul rand datorita potentialului resurselor naturale si fortei saleeco-
nomice. Apoi grape pozitiei sale, cudubla fatada oceanica, laPacific
si laOceanul Indian. Dar de aici decurge si dificultatea de optiune:
catre caredintre aceste doua oceane sagraviteze? Multa vreme agra-
vitat spre Pacific, aceasta si datorita faptului calitoralul dinspre aces-
taeste eel mai puternic populat, fiind membra fondatoare apactelor
ANZUS (un fel de NATO al Pacificului de Nord) si SEATO, ambele
nefunctionale astazi, dar si aAPEC(Forumul deCooperare Economica
Asia-Pacific).
Analistii apreciaza insa ca ar fi mai benefic pentru Australia sa
graviteze si spreOceanul Indian, unde aremai marl sansede adeveni
omare putere.
ANSAMBLURI ECONOMICE
~I GEOPOLITICE MONDIALE ACTUALE
ASPECTE GENERALE
Multa vreme, din Antichitate pana in secolul al XX-lea, marile
ansambluri economice si geopolitie ale lumii au fost reprezentate
de imperiile coloniale, metropolele fiind cele care, stapanind,
impuneau profilul economic al regiunilor cucerite: practicarea anu-
mitor culturi, cresterea anumitor specii de animale, exploatarea de
minereuri etc. Aceste ansambluri teritoriale au disparut odata cupro-
cesul decolonizarii, micile teritorii care inca sunt dependente
nemaicontand, practic, nici ca suprafata si populatie, nici caforta
economic ain plan mondial.
Secolul al XX-lea, desi aconstituit un triumf al rationalitatii tehnice
si al modernitatii, ailustrat eel mai pregnant divizarea lurnii inansam-
bluri si grupari destate, separate si opuse unele altora atat din.motive
politice si ideologice, cat si din motive economice; astfel, lumea afost
polarizata intre "E~T" (tarilecomuniste, adepte aleunei economii cen-
tralizate si planificate), respectiv "VEST" (tarile capitaliste, cu 0
economie de piata). Odata cu caderea Zidului Berlinului (1989) si a
regimurilor totalitare dinEuropa Centrala si deEst, si cutoatecaexista
incatari comuniste peGlob (China, R.PD. Coreeana, Vietnam, Cuba),
nu semai resimte aceasta opozitie.
90 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOUTIC
Demolarea uneia dintre multele
statui alelui Leninraspandite in
oraseleEuropei deEst, casimbo-
luri aledominatiei sovietice
Din motive de coordonare aactivitatilor si politicilor economice,
precum si de cooperare, au luat nastere ansambluri economice:
Uniunea Europeana (continuatoarea CEE- Comunitatea Economici
Europeana), CAER, OPEC, ASEAN, NAFTA, MERCOSUR, CEFTA,
APEC s.a.
Dupa dezmembrarea Uniunii Sovietice si caderea regimurilor
comuniste din Europa deEst aavut loc 0"reaf?ezare" aprincipalilor
actori si acentrelor de putere pe plan mondial, pe "marea tablade
f?ah:',cumspunea analistul american Zbigniew Brzezinski.
Incadrul acestei reasezari seevidentiaza:
"disparitia" unuia dintre cei doi mari actori ceaudominat lurnea
dupa AI Doilea Razboi Mondial, Uniunea Sovietica, si intarirea rolu-
lui celuilalt actor, SUA, care adevenit hegemon mondial;
disparitia unui important blocmilitar, Tratatul delaVarsovia(care
grupa Uniunea Sovietica si tarile comuniste europene, mai putin
Jugoslavia si Albania) si intarirea NATO, bloc militar caredepaseste
interesul euro-atlantic;
dezvoltarea economic a si extinderea teritoriala a Uniunii
Europene, careadevenit eel mai puternic "pol economic" al planetei
si tinde sadobandeasca si un rol geopolitic pemasura:
afirmarea accelerata aunor asociatii regionale (ASEAN, APEC)
si tari (mai ales China) din zona Asia-Pacific, inafara de[aponia care
deja era un pion important, gratie puterii economice (locul 2intre
statele lumii) in principal;
constituirea altor asociatii regionale functionale, incresterecapu-
tere si influenta, precum NAFTA, MERCOSUR s.a.
Sepoate spune ca, odata cuconstituirea celor trei mari ansambluri
economice regionale (VE, NAFTAf?i ASEAN/ APEC), seconfigureaza
onoua relatie deputere pe plan mondial, bazata pe competitie eco-
nomica. Aceasta poate duce la modificarea "hartilor mentale" ale
locuitorilor planetei, mutandu-se accentul depe stat peregiuni.
Prezentarea catorva dintre aceste asociatii/blocuri regionale este
semnificativa pentru diversitatea dincadrul ansamblului mondial eco-
nomic si geopolitic.
or economice,
i economice:
teaEconomica
SUR,CEFTA,
ea regirnurilor
aprincipalilor
marea tabla de
inski.
dominat lumea
i intarirea rolu-
dial;
aVarsovia(care
ne, mai putin
caredepaseste
'ala a Uniunii
ic" al planetei
a '
,
EAN,APEC)
deJaponia care
e(locul 2 intre
cresterecapu-
ari ansambluri
seconfigureaza
competitie eco-
r mentale" ale
peregiuni.
, regionale este
ui mondial eco-
SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLmc 91
~
.'b
!
<=
<=
<=
."
<=
~

rJ 'jo
~
U
S;
o
~
u
~
~
~
00
~
.-<
~ .-<
~ ~
p . . . u
o P 2
~~ ~
~1-<8~1-<
~ p::: ~ ....
-< fIl CZl CZl
Z ~-< U

u '~
~ ~
~g
~"' j

'\
92 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOUTIC
.Extinderea aactionat cauncata-
lizator pentru modemizarea si di-
namizarea Uniuni Europene, aju-
tand economiilevechilor si noilor
statemembresA facamai binefata
rigorilor globalizarii."
J
"Spredeosebire deanii '90,inves-
titiile directe illaceste state au
crescut imens, numai ill 2004
acestearidicandu-se laaproxima-
tiv190demiliardedeeuro. Apro-
ximativ 75%dininvestitiile strai-
neillnoilestatemembre auvenit
din vechile state aleUniunii Eu-
ropene."
UNIUNEA EUROPEAN.A
Pringradul deintegrare si complexitate, Uniunea Europeana este,
defapt, inprezent, singura asociatie regionala careindeplineste cri-
teriilepentru afi considerata 0uniune economica.
Ajunsa laactuala componenta (25demembri) inurma mai mul-
tor valuri deaderare, eel mai consistent fiindeel din2004(cu10tari),
UEsi-apropus continuarea avansarii spreest, invalul din2007avand
foarte mari sanse deintegrare Romania si Bulgaria. Sepoate foarte
usor constata ca, dela0 grupare restransa din Europa deVest(R.F .
Germania, Franta, Italia, Belgia,Olanda si Luxemburg), UEs-aextins
intoataEuropaCentralasi avanseazasprePeninsulaBalcanica(Greciei
adaugandu-i-se, in2004,Slovenia) si Europa deEst.
Obiective: dupa ceareusit constituirea pietei unice (liberacircu-
latie amarfurilor si persoanelor, crearea monedei unice etc.), UE
urmareste un proiect si mai ambitios: unitatea politica, acestafiind
obiectivul principal declarat deConsiliul Europei pentru inceputul
mileniului III. Sepoate spune caaceasta este, probabil, caleaspre
crearea Statelor Unite ale Europei, indiferent cedenumire vapurta
aceasta entitate teritoriala.
Porta economics: UEaajuns, lainceputul mileniului Ill, ceamai mare
putere economica mondiala, depasind, in ultimii ani SUA, careau
dominat multavremelumeasi inacestdomeniu: asigura0 treimedin
PIB-ul mondial, ponderea SUAscazand usor sub30%.
Raport al Comisiei Europene,
mai,2006
Extinderea Uniunii Europene
101a rK1a
2 Belgla
3L uxemburg
4 EIve!Ia
5Slovenia
OC EANUL
ATL ANTIC
l000km
Citre
oEuropa
ncel or 27"
t Europa
ncal or 6"
1951 crea rea C omun~Alii Europene
a C Arbunelui ~i Otelului (C EC O)
deven~A C omunia tea EconomicA
Europea nA (C EE, P la ta C omunA)
in 1957, de ca tre Belgia , F ra nta ,
G erma nia , Ita lia , L uxemburg ~i Ola nda
f51 Europa
~ ftcelor15
1995: Austria ,
F inla nda ~i Suedia
a dera la UE
~ Europa ftcelor 12"
1986: integra rea in C EE
a Spa niei ~i P ortuga liei
1990: unifica rea celor doua
G erma nii; de fa pt, RDG
se integrea zA in Europa
.celor 12"
1993: C EE se tra nstorma in
Uniunea Europea nA (UE)
f6l Europa
~ "celor25"
2004: C ehia , C ipru,
Estonia , L etonia , tltua nla , Ma lta ,
P olonia , Siova cia , Slovenia , Unga ria
f21 Europa
~ "ce.or9"
1973 Da nema rca ,
Irla nda si Ma rea Brita nie
a oera la C EE.
amai mul-
004(cu10tari),
din2007avand
Sepoatefoarte
adeVest(R.F.
),UEs-aextins
canica(Greciei
e(liberacircu-
uniceetc.), UE
ca.,acestafiind
ntruinceputul
bil, caleaspre
irevapurta
,ceamai mare
. SUA, careau
a 0treimedin
o.
NEAG RA
Citre
15 0Europa
"celor 27"
ia
2007: Roma nia ,
Bulga ria
25"
ipru,
. ,L itua nia ,Ma lta ,
. ,Slovenia ,Unga ria
SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLmC 93
[ucarii chinezesti pentru copiii
lumii
UB seremarca, totodata, prin industria foarte puternica si com-
petitiva, agricultura performanta, dimensiunea si modernitatea
retelei decai decomunicatie si mijloace detransport, puterea comer-
ciala si forta depenetratie pepiata mondiala, existenta celei mai pu-
ternice piete turistice din lume (cadotari, fluxuri si venituri) etc.
ASEAN (ASOCIATIA NATIUNILOR DIN ASIA DESUD-EST)
Aceasta asociatie regionala s-a constituit pe continentul asiatic,
ingloband Peninsula Indochina si unele arhipelaguri (indonezian, fi-
lipinez). Ocupa 0 intindere apreciabila, mai mare decat aUB, respec-
tiv circa 4,5milioane de km2(circa0 zecime din intinderea Asiei) si
are 0populatie de aproape 600milioane de locuitori, de asemenea
mai mare decat aUB, reprezentand insa doar cu ceva mai muIt de
1/7 din populatia continentului asiatic.
ASEAN este 0 asociatie eterogena de state cu dimensiuni foarte
diferite ca:
intindere: foartemari, caIndonezia - aproape 2milioanedekm' -
Singapore, 683 km', de trei ori cat intinderea Bucurestiuluil - ori
Brunei,5 785km2- cat un judet al Romaniei:
populatie: Indonezia numara 240milioane de locuitori, fiind a
patra putere demografica alumii, Vietnamul si Filipine seapropie de
90milioane delocuitori, in tirnp ceSingapore aredoar cucevapeste
patru milioane, iar Bruneiul are numai cu ceva mai multi locuitori
decat orasul Iasi ori Constanta.
Statele membre sunt diferite si caregirnuri politice, unele fiindtari
comuniste actuale (Vietnam, Laos) sau foste (Cambodgia).
Obiective: cooperarea si asistenta mutuala in probleme deinteres
comun (economice, sociale, culturale etc.), accelerarea cresterii eco-
nomice, echilibrarea relatiilor comerciale, promovarea pacii si stabili-
tatii in zona.
Spredeosebire dealteasemenea asociatii regionale, ASEANareusit
doua lucruri foarte importante:
1.stabilirea zonei deliber schimb (incepand cu1993);multa vreme
statele membre refuzasera calealiberalismului economic;
2. cooperarea in domeniul securitatii si stabilitatii regionale,
punandu-se accentul pe prevenirea oricarei forme de ingerinta
externa.
Porta economicd: ASEANseinscrieprintre celemai dinamice ansam-
bluri regionale de pe Glob, la concurenta cu Asia de Est (Iaponia,
Coreea deSud, China - primele doua revenindu-si dupa dificultatile
din ultirnul deceniu al secolului al XX-lea).
ASEAN cunoaste un ritm de crestere economica, pe ansamblu,
superior tuturor regiunilor planetei, fiind depasit doar deChina (se
remarca Vietnamul, locul 2pe Glob dupa statul chinez, Malaysia,
Singapore s.a.).
Are un insemnat potential agricol (reflectat inponderea din pro-
ductia mondiala deorez, cauciuc natural, cacao si unele fructe tropi-
cale) si forestier, precum si, partial, minier (mai ales minereuri
neferoase, precum staniul), impunandu-se insa tot mai mult in
domeniul industrial (electronics si electrotehnica, petrochimie, pro-
duse textile etc.). Deasemenea, cunoaste 0puternica ascensiune in
domeniul turistic, tari precum Singapore, Indonezia si Malaysia
castigand intre 5si 7miliarde $anual, iar Thailanda, peste 8mili-
arde $.
Colectarea latexului delaarborele
decauciuc
Petronas Twin Towers, simbol al
prosperitatii economice aunui
"leu" asiatic (Malaysia)
94 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOUTIC
Autostrada americana la0ora
devarf
Platforma petroliera din Golful
Mexic
Barajul hidrocentralei Itaipu, cea
mai mare din lume
NAFTA (NORTH AMERICAN FREETRADE AGREEMENT1
ACORDUL DELIBERSCHIMB NORD-AMERICAN)
Aceastaasociatieregionalaintrataill vigoareill 1994, includetoatecele
trei statenord-americane: Canada, SUAsi Mexic, toatedemarl dimensi-
uni - doua avand fiecareaproapeintinderea Europei (Canada- 9,99mil.
km2si SUA - 9,55 mil. km'), iar cea de atreia, Mexicul, aproape 2
mil. krrr'. Doar APEC, dar careestemai mult un forum decat unbloc
economic, 0depaseste cadimensiuni.
Canumar al populatiei insa, estesimilara Uniunii Europene, avand
cu ceva peste 430 milioane de locuitori, grape SUA (peste 300 mil.)
si Mexicului (peste 110 mil.), Canada abia depasind 30 mil.
Obiective: cresterea cooperarii intre cei trei membri prin eliminarea
obstacolelor comerciale, solutionarea diferendelor comerciale, cresterea
posibilitatilor de investitii etc.
NAFTA este0grupare integrationista intre 0putere economica de
necontestat (SUA) si doua tari (Canada si Mexic) cuunpotential eco-
nomic si comercial mai mic, intre doua tari cu venituri pe locuitor
foarte mari (SUAsi Canada - peste 30 000 $/loc.) si una foarte mid
(Mexic - circa 6 000 $/loc.)
Desi, pe termen scurt, SUA au oarecum de pierdut (deexemplu,
pierderea slujbelor americane mai slabplatite ill favoarea mexicanilor,
congestionarea traficului etc.),ill schimb, petermen lungaudecastigat
acesta este, de fapt, raspunsul SUA la ascensiunea vertiginoasa a
Uniunii Europene, prin acest "instrument" putand influenta mai mult
politica, deocamdata economica, aintregii Americi deNord.
Foria economicd. NAFTAdepa~e~te usor (caputere economica) UE,
avand un PIB cu circa 1500 de miliarde mai mare, prin insumarea
PIB al celor trei tari.
Topcei trei membri dispun deresurse desol (fond arabil, foresti-
er etc.) si subsol (minerale si minereuri) considerabile, ill unele cazuri
complementare. Deexemplu, SUA~i reduc dependenta depetrol fata
deOrientul Mijlociu grape Mexicului, careesteunul dintre principalii
exportatori mondiali ill domeniu. Larandul ei, Canada, 0 tara slab
populata, dar foarte bogata inresurse, devine un furnizor important
pentru SUA, grape proximitatii geografice, si nu numai.
Pe ansamblu, fiecare dintre cele trei tari membre are de castigat
din aceasta asociere.
Dealtfel, SUAvizeaza realizarea unui spatiu unic american, prin
unirea NAFTA cuMERCOSUR si acelorlalte tari carenu sunt prinse
in aceste asociatii si formarea AFTA (American Free Trade
Agreement/ Asociatia deLiber Schimb Americana).
MERCOSUR
Mercado Comun del Sur -ill spaniola, Mercado Comun do SuI-ill por-
tugheza: Piata Comuna din Sud este opusul NAFTA, atat capozitie
geografica (ill sudul Americii), cat si cascop, MERCOSURafostiniti-
ata ill 1991 si aintrat ill vigoare in 1994, g~upand initial patru state:
Argentina, Brazilia, Paraguay si Uruguay. In2005 adevenit membru
si Venezuela, altestate (Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador si Peru) fund
membri asociati.
Incomparatie cuNAFTA estemult mai putin omogena cadimen-
siuni ale statelor (Brazilia 8,5 mil km', Argentina 2,8 mil. km', dar
Uruguay numai 176 000 km'), populatie (Brazilia 185 mil., Uruguay
numai 3,4 mil., Paraguay 7,3 mil.), PIB total (Brazilia 735 md. $,
MENT/
)
eludetoatecele
emarlclimensi-
da-9,99 mil.
icul,aproape 2
decat unbloc
opene,avand
peste300 m~
amil.
rineliminarea
rciale,cresterea
economicade
potential eco-
ri pelocuitor
unafoartemid
t(deexemplu,
amexicanilor,
audecastigat:
vertiginoasa a
uentamai mult
eNord.
conomica)UE,
rininsumarea
arabil,foresti-
inunelecazuri
tadepetrol fa ta
. treprincipalii
da, 0 taraslab
. orimportant
ai.
aredecastigat
american,prin
nusuntprinse
n Free Trade
oSul- inpor-
,ata!capozitie
URafostiniti-
pal patru state:
evenitmembru
orsiPeru)fund
genacadimen-
8 mil. km', dar
mil.,Uruguay
ilia735md. $,
SISTEMUL ECONOMIC $1SISTEMUL GEOPOLmc 95
Cresterea animalelor inpampa-
sul argentinian
Paraguay numai 7,3md. $). Peansamblu PIB total estefoarte redus
in comparatie cu asociatii precum UE si NAFTA, doar cucevapestJ
1000 md. $, ceea ceinseamna doar a1S-aparte din eel al blocurilor
regionale amintite.
Inansamblu, aceasta regiune estebogata inresurse minerale (mai
ales fier, bauxita, petrol), areun potential agricol ridicat (atat cultura
plantelor - cafea, trestie de zahar, arbori cu fruete tropicale -, cat
si cresterea animalelor - bovine, cabaline, porcine), precum si unele
industrii prelucratoare relevante (siderurgie, petrochimie, zahar, tex-
tiles.a.)
Obiective: realizarea unei piete comune, incepand cu0zonadeliber
schin;b cu asigurarea liberei circulatii aproduselor tarifare si netari-
fare. In plus fata de alte asociatii regionale, ceea ce0 plaseaza spre
calea catre 0 uniune economica, are caobiective fixarea unor tarife
comune fata deterti, elaborarea politicilor macroeconomice si seeto-
riale alestatelor membre in foarte multe domenii.
MERCOSUR are foarte mari sanse de extindere, grape nivelului
de dezvoltare mai apropiat dintre tarile membre si celeasociate. Ca
urmare, esteposibila realizarea unei piete comune aintregii Americi
de Sud.
APEC(FORUMUL DECOOPERARE ECONOMICA ASIA- PACIFIC)
APEC adevenit una dintre celem~i cunoscute asociatii regionale
in ultima vreme, fiind foarte activa. In acelasi timp este una dintre
cele mai originale: include membri din alte asociatii regionale (top
membrii ASEAN, SUAsi Canada - membri NATO!), tari comuniste
(R.P.Chineza), tari foarte dezvoltate (SUA, Japonia, Canada, Coreea
deSud, Noua Zeeland as.a.), dar si tari subdezvoltate (Papua-Noua
Guinee).
Acest forumafost infiintat in1989,laCanberra, capitala Australiei,
lainitiativa acestei tari; inprezent sediul esteinSingapore.
Membri: initial 12, astazi 21.
Obiective: Initial, obiectivul principal afost acelaal elaborarii si sta-
bilirii unei pozitii comune in negocierile ce urmau sa sepoarte in
cadrul Organizatiei Mondiale aComertului. Ulterior, pe langa libe-
ralizarea comertului si ainvestitiilor, aadaugat cooperarea economi-
casi tehnica.
Desi incadelainfiintare afost respinsa ideea debloc regional, prin
faptul caurmareste constituirea unei zone deliber schimb inregiunea
Asia - Pacific, seapropie de fapt de filozofia constituirii asociatiilor
regionale.
Cu ocazia summit-ului liderilor APEC, de la Seattle (SUA), din
noiembrie 1993, s-a stabilit, drept preocupare esentiala, "stabilitate,
securitate si prosperitate pentru popoarele noastre".
Apropodeeterogenitatea statelor
membresi departiciparea SUAla
aceasta asociatieregionala, prese-
dintele STN sud-corean Lucky
StarInternational camparacelelal-
testatecuniste "pe~ti~ori inpe-
ricol de a fi devorati de un re-
chin".
96 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOUTIC
Statuia Libertatii, simbolul
Americii
Kremlinul, simbolul puterii
Rusiei
Liniedeasamblare aproduselor
hi-tech
ORGANIZAREA SPATIULUI MONDIAL (TARI IN
DEZVOLTARE, rAR1'DEZVOLTATE, ALTE CATE
GORII DE STATE). RAPORTUL NORD-SUD
Inperioada confruntarii EST(sistemul socialist) - VEST(sistemul
capitalist) sepractica impartirea statelor lumii in trei categorii:
state capitaliste, infapt tarile occidentale dezvoltate (inprincipal
celedin Europa Occidentala, plus SUA).
state socialiste, deasemenea inprincipal pecontinentul european,
plus altecateva pecelelalte continente (RP. Chineza, RP.D. Coreeana,
RS. Vietnam, Cuba s.a.).
lumea atreia (folosindu-se si alti termeni, intre care eel detari
nealiniate, adica neapartinand nici sistemului capitalist, nici celui
socialist).
Dupa prabusirea regimurilor comuniste din Europa deEst (inclu-
siv Uniunea Sovietica), sevorbeste, inclusiv laONU, doar dedoua
categorii de tari:
dezvoltate;
in dezvoltare.
Este din cein cemai greu de stabilit limita dintre aceste doua ca-
tegorii, pentru ca unele tari considerate "in dezvoltare" au multe
caracteristici similare tarilor dezvoltate (ceamai importanta contributie
lacrearea PIB 0 au serviciile, PIB per locuitor este ridicat etc.), cum
sunt unii "tigri" si "lei" asiatici, de exemplu. Pede alta parte, unele
tari au 0 serie de caracteristici tipice atat pentru tari dezvoltate, cat
si pentru tari indezvoltare (deexemplu, Rusia, unele tari dinOrientul
Mijlociu - Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit s.a.).
TARILE DEZVOLTATE
, Inaceasta categorie intra tarile cuperformanta economico-sociala
care serasfrange in nivelul de trai ridicat. Erau numite in perioada
Razboiului Recetari industriale, intrucat industria aveaceamai impor-
tanta contributie lacrearea PIB si, totodata, concentra ceamai mare
parte apopulatiei active.
Astazi, tarile dezvoltate au depasit aceasta faza, aflandu-se in
asa-numita perioada post-industriala, cand ceamai mare parte aPIB
este obtinut in servicii, domeniul tertiar, cummai sunt numite aces-
tea~concentrand si ceamai mare parte apopulatiei active.
Inaceasta categorie intra tarile Europei Occidentale, aleAmericii
deNord anglo-saxone (SUA?i Canada), precum si altecateva tari din
afara acestor regiuni, intre care Australia, Japonia s.a.
TARILE INDEZVOLTARE
, In aceasta categorie intra tarile in care nivelul dezvoltarii sociale
si eAconomicenu corespunde, practic, celui firesc epocii noastre.
Inaceste tari ponderea ceamai mare increarea PIB0 ausectoarele
primar (agricultura si mineritul), cum este cazul majoritatii tarilor
africane si al multor tari asiatice ori al unora latino-americane, secun
dar (industria prelucratoare) ori combinat (cazul tarilor fostecornu
niste sau al unorq care au pasit pe calea industrializarii).
Sferade cuprindere aacestei categorii estefoarte larga, incluzand
pede0parte, tari caBrazilia, India, Indonezia si altele, careauanurnite
domenii economice performante lanivel mondial, inclusiv regiuni care
concura cutari dezvoltate, si, pedealtaparte, tari lipsitedeoricefelde
performanta economico-sociala (foartemulte tari africane- Burundi,
L(TARI IN
LTE CATE-
-SUD
ST (sistemul
categorii:
te(inprincipal
ntuleuropean,
.P.D. Coreeana,
careeel detari
alist,nici celui
adeEst(inclu-
, doardedoua
cestedoua ca-
re" au multe
tacontributie
icatetc.),cum
taparte, unele
dezvoltate, cat
i dinOrientul
.).
omico-sociala,
.teinperioada
ceamaiimpor-
ceamai mare
aflandu-sein
areparteaPIB
tnumiteaces-
tive.
e,aleAmericii
catevatari din
voltarii sociale
ii noastre.
oausectoarele
joritatii tarilor
ericane,secun-
orfostecomu-
rii).
ga,incluzand,
areauanurnite
ivregiunicare
deoricefel de
e-Burundi,
SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLmc 97
Rwanda, Burkina Faso, Mauritania, Mali s.a.), unele tari asiatice -
Bangladesh, Afghanistan, Nepal, Cambodgia s.a, - ori din zona
Oceaniei (Papua-Noua Guinee s.a.).
Tot in aceasta categorie sunt incluse si fostele tari comuniste
europene, inclusiv Romania, desi nivelullor dedezvoltare social-eco-
nomicasi performantele dupa prabusirea regimului comunist sunt
diferite.
Aaparut, dealtfel, 0 subcategorie nouainacest domeniu, si anume
tari (cueconomia) in tranzitie, deci care fac trecerea de laeconomia
planificata laceadepiata.
Circula si un alt termen: economii emergente, respectiv tari cu
economii in plina dezvoltare, pe cale de adeveni performante; ter-
menul seaplica inegala masura unor tari fostecomuniste si unor tari
din "Lumea atreia" care cunosc performante in domeniu.
RAPORTUL NORD-SUD
Intermeni social-economici, NORDinseamna tariledezvoltate, iar
SUD, tarile indezvoltare. Asadar "polarizarea" bogatiei si, respectiv,
asaraciei, care sunt doi poli opusi precum cei geografici.
Decalajele sunt evidente, indiferent de indicatorul social-eco-
nomic luat in caleul, atat global, cat si mai ales per locuitor: PIB,
productia si consumul diferitelor produse (energie electrica, resurse
esentialedehrana, consum deapaetc.), acces laeducatie, ocrotirea
sanatatii etc.
Grup delucru la0conferinta FAO
Desi ONU si alteorganisme internationale aulansat mai multepro-
grame (primul in 1974) si conferinte internationale (prima in 1975),
rezultatele aufost neconcludente, practic nereusindu-se progrese sub-
stantiale inreduce eadecalajului dintre celedoua grupuri detarl, Nu
este mai putin adevarat calaaceasta acontribuit si ritmul diferit de
crestere apopulatiei, in cele dezvoltate inregistrandu-se 0 crestere
usoara, intimp ceinceleindezvoltare una exploziva (deaproape trei
ori) inperioada 1950-2000. Caurmare acrescut raportul dintreNORD
si SUDde la1la 2, in 1950, la1la 5in prezent.
Uzina cehaSkoda afost prelua-
tli,inanii '90, defirma germana
Volkswagen
98 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLmC
Centrala atomicadinEuropa Oc-
cidentala, mareconsumatoare de
ap a
"Nu risipiti apa!" Campanie pen-
tru economisirea apei in statul
Capul Verde
Alti cativaindicatori carereflectadecalajul NORD-SUD:
1. PIBper locuitor ($/locuitor):
Tari din NORD Tari din SUD
66400- Luxemburg 154- Liberia
54400- Norvegia 142-Malawi
48000 - Elvetia 110- Etiopia
45700- Irlanda 108- R. D. Congo
84- Burundi 44700- Danemarca
2. hrana (calorii/zi/locuitor) - minimum necesar 2400calorii:
Taxi din NORD Tari din SUO
3800-SUA Burundi - sub 1600calorii
3800- Austria Cambodgia - sub 1600calorii
3700- Belgia Ciad- sub 1600calorii
3700- Irlanda Etiopia- sub 1600calorii
R.D. Congo - sub 1600calorii 3600- Franta
3. consumul deenergie electrica (kWh/locuitor)
TariJedin NORD Tarile din SUO
In toate minimum 8 000 kWh, Inmajoritatea sub 1000kWh, in
atingand 30000kWhillNorvegia unelechiarsub100kwh- Burkina
Faso, Rwanda, Burundi s.a.
4. accesulla apapotabila
Tari din NORD Tari din SUD
Majoritatea deficitare, ill25 de
tari accesul fiindsub50%
Toate100%
5. analfabetismul
Tiiri din NORD Tiiri din SUD
Toate sunt deficitare, intr-un
numar de 26 de tari depasind
50%:Somalia(80%),SierraLeone
(74%), Mali (72%), Afghanistan
(64%)etc.
absent saunesemnificativ

Evidenta decalajelor economico-sociale a determinat aparitia

unor forme dedialog intreparti:
-SUD:
"uo
1600calorii
suo
1000 kWh, in
kwh- Burkina
di s.a.
;UD
'tare, intr-un
tan depasind
,SierraLeone
, Afghanistan
. at aparitia
Dialogul Nord - Sud
Atat ONU, cat si alte organisme internationale si-au propus, prin
programnele initiate, reducerea decalajului dintre celedoua categorii
detari, careadevenit una dintre problemele globale aleomenirii. Desi
ONU, depilda, alansat mai multe programe (primul in1974) si con-
ferinte internationale in domeniu (ceadintai in 1975) rezultatele nu
au fost concludente, practic nereusindu-se progrese substantiale in
reducerea decalajului intre SUDsi NORD.
SISTEMUL ECONOMIC 91SISTEMUL GEOPOLITIC 99
Doua imagini relevante pentru
decalajul economic dintre unele
stateafricanesi tariledezvoltate
Dialogul Sud-Sud
In paralel cu celalalt dialog, tarile in dezvoltare au lansat un
parteneriat in vederea sprijinirii reciproce si apromovarii pe plan
international aintereselor lor. Au folosit inacest scop doua forumuri
internationale, care laun moment dat (indeceniile 7-8 alesecolului
trecut) devenisera foarte influente:
Grupul celor 77(numit astfel dupa numarul tarilor in dezvoltare
participante laConferinta UNCTAD delaGeneva, din 1964), caresi-a
propus obiective economice comune si cooperare in sfera inter-
nationals atarilor semnatare.
Miecarea de nealiniere, forum initiat de conducatorii catorva tari
importante (India, Indonezia, Egipt, Iugoslavia), ceagrupat unmare
numar de state (laun moment dat circa 150), care19ipropuneau sa
a intrunire aGrupului celor 77
100 SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLmC
Colosseum, Roma, Italia
Plantatie deportocali inCipru
colaboreze pentru apararea si consolidarea independentei nationale
si pentru promovarea si asigurarea pacii si destinderii inlume.
Inprezent, celedoua forumuri nu-si mai facsimtitaprezenta.
*SPATIUL MEDITERANEAN
LA INTERFATA NORD-SUD
Spatiul mediteranean afost unul dintre focarelecivilizatiei uni-
versalesi unpol deatractiedintoatetimpurile. Desi si-apierdut din
importanta odata cu transferarea interesului mondial spre zona
Atlanticului, gratiedescoperirii si colonizarii Lumii Noi, arevenit in
atentieinultima vreme.
Spatiul mediteranean este probabil cea mai semnificativa zona
geograficainprivinta intalnirii dintre tariledezvoltate si celeindez-
voltare. Exista:
innordul geografic al Mediteranei, tarileeuropene delastram-
toareaGibraltar lastramtorile Bosforsi Dardanele, majoritateamem-
brealecelei mai puternice si dezvoltate ascociatii regionale, Uniunea
Europeana, si implicit unpilon al NORDULUI;
iar insudul Mediteranei, unsir detari careapartin, cuexceptia
Israelului, SUDULUI: tarile din Africa de Nord (Maroc, Algeria,
Tunisia, Libiasi Egipt), dinOrientul Apropiat (Iordania, Liban, Siria),
plus Turcia, Cipru.
Timpdemai multe milenii, inacest spatiu auinflorit multecivi-
lizatii, cares-auinfluentat reciproc, si s-aumanifestat multetendinte
expansioniste, de0parte si dealta:
Romaafostsinguraputeredinistoriecareareusitsacucereascasi
sainglobezeintregul spatiu din jurul Mediteranei, dar si alteputeri
europene(Franta,MareaBritanie,ltalia)auadministrat teritorii dinSud.
Uneleputeri (popoare) din sudul Mediteranei aucucerit si sta-
pfu;it, temporar, spatii dinNord: cartaginezii, arabii, otomanii.
Inprezent, unele tari din sudul Mediteranei privesc spreEuropa
cusperanta unei apropieri economicesi strategice:
entei nationale
.. inlume.
taprezenta.
ivilizatiei uni-
i-apierdut din
.al spre zona
oi,arevenit in
. icativazona
si celeindez-
edelastram-
joritateamem-
nale,Uniunea
. ,cuexceptia
aroc, Algeria,
,Liban,Siria),
cucereascasi
si alteputeri
ritoriidinSud.
cuceritsi sta-
tomanii.
cspreEuropa
SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLITIC 101
- Turciaeste dejamembru NATOsi asolicitat oficial integrarea in
Uniunea Europeana:
- Marocul doreste saintre in Uniunea Europeana:
- Ciprul este membru al Uniunii Europene;
- Israelul graviteaza, economic si nu numai, spre Europa.
Desi unele tari europene (exceptand, printre altele, Franta) mem-
bre NATO si VE nu agreeaza includerea tarilor sud-mediteraneene
instructurile euroatlantice, realitatea demonstreaza ca, pemasura tre-
cerii timpului, perceptia semodifica: asacumTurcia(0tara islamica)
si Cipru (0 tara cudiversitate religioasa) au devenit, prima, membra
NATOsi, adoua, mebra aVE, decenu ar putea deveni celelalte tari
sud-mediteraneene parti aleblocurilor regionale din Nord?
Avand invedere faptul canici una dintre structurile euro-atlantice
(NATOsi UE) nu pune problema limitelor geografice, decat aderarea
si respectarea unor principii, practic nu mai existanici 0piedica legala
care saimpiedice intrarea tarilor din SUDin structurile din NORD.
Fiind, in ansamblu, complementare, celedoua regiuni geografice
au suficiente motive pentru adeveni parti aleuneia si aceleiasi regiu-
ni economice si, respectiv, militare.
MareaMediterana
DE LA LUMEA UNIPOLARA. LA LUMEA
MULTIPOLARA.
102 SISTEMUL ECONOMIC $1SISTEMUL GEOPOLmC
Trei tipuri deputere:
tabladesahtridimensionala
(dupa Joseph Nye)
Evenimentele dinultimul deceniu al secolului al XX-leaaudusla
transformarea lumii bipolare (Vest-Est; Capitalism-Comunism; SUA
si aliatii sai - Uniunea Sovieticasi lagarul socialist)intr-olumeunipo-
lara, cu0singura superputere, SUA,hegemon mondial, nudepurine
ori numite "jandarmul mondial".
Viitorul apartine, inmod evident, lumii multipolare.Intrebarea este
cuciiti "actori", si careanume?
Referitor latari (puteri, mari puteri) sevorbeste demodelele:
bipolar: SUA si Rusia, ultima fund intr-o puternica revenire~i
avand suficienteatuuri (intindere, populatie, resursefabuloase- mai
alesinSiberia-, potential militar, putere nucleara, putere cosmica,
membru permanent al Consiliului deSecuritate ONUetc.);
tripolar: SUA,Rusiasi China, ultima avand multedintreatuurile
Rusiei, bachiar uneleinplus (undinamism economic si militar iesit
din comun);
pentapolar: celor trei (SUA, Rusia si China) adaugandu-li-se
Japoniasi Germania, tarilecuceamai puternica dezvoltareeconomics
dupa cel deAI DoileaRazboi Mondial (ocupand locurile2si,respctiv,
3inierarhia mondiala amarilor puteri economice), dar tari oarecum
"deficitare" inprivintapotentialului militar (pecare,totusi, si l-auame-
liorat foartemult inultima vreme);
modelul cu $i mai multi actori, acestoraadaugandu-Ii-se, dupacaz,
Australia, Brazilia, India, Indonezia, Arabia Saudita si alti "piloni"
regionali.
Puterea economica
este mul tl pol ari
Spatiul gl obal - puterea este dispersati
-leaaudus la
munism;SUA
-0 lurneunipo-
,nudeputine
.lntrebareaeste
emodelele:
.carevenire si
buloase- mai
uterecosmica,
etc.);
dintreatuurile
si militar iesit
, ,
augandu-li-se
tareeconornica
e2si,respctiv,
tari oarecum
si,si l-au ame-
li-se,dupacaz,
si alti "piloni"
SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLmc 103
UN POSIBIL MODEL AL LUMII MULTIPOLARE
0'i==_.;:4~OOO kin
Dela0vreme sevorbeste insa si dealtemodele, respectiv celein
caresi blocurile regionale sajoaceroluri principale. Astfel, sevorbeste
demodelele:
state ~i blocuri regionale, precum SUA - Rusia - Uniunea
Europeana: un alt model ar adauga China;
numai blocuri regionale: NAFTA (cu"pilonul" SUA) - UNIUNEA
EUROPEANA (cu axa Germania - Franta - Marea Britanie) - ASIA
- PACIFIC(0combinatie ASEAN- APEC, cu"actorii" Japonia, Coreea
de Sud, China, Australia, Indonezia s.a.).
Esteprevizibil mai curand acest ultim model, inconditiile incare
asistam, in prezent, la 0 translatare asferei de interes mondial din-
spre "zona Atlanticului", care adominat lumea timp decinci secole
si in care sunt localizate NAFTA!?i Uniunea Europeana, catre "zona
Asia-Pacific", ceamai dinamica din punct devedere economic.si nu
numai.

104 SISTEMUL ECONOMIC $1SISTEMUL GEOPOLITIC

u
~
~
U~
~~
: E O
O~
Z@
O L'
U~
~;J
~: E
;J~
: E~
~Cf )
~~
Cf)Cf)
~~
Cf) Cf)...
NOTIUNINOI
Sistemeconomic
Sistemgeopolitic
Sistemeconomic mondial
Blocmilitar, bloc economic
Organizatii internationale
Potential geodemografic
Putere regionale/putere mondiala
Lumea multipolara
EXERCITII ~I ACTIVITATI APLICATIVE
Folosindu-vadecunostinteledeistoriesaugeografiedinclaseleante-
rioare, precizati careau fost cele5puteri alelumii inperioada colo-
niala, cele3puteri dinpreajma Primului Razboi Mondial si celedoua
dedupa Al DoileaRazboi Mondial.
China inregistreaza ritmuri dedezvoltare foartemari, caresolicits
mari cantitati dematerii prime inconditiileincareinaceastataranu
exista un sistemdemocratic real. Considerati caacest ritmdedez-
voltare economica sepoate mentine? Argumentati afirmatia facuta,
Organizatia APEC tinde sa devina, in viitorul apropiat, cearnai
importanta piata economica si comerciala alumii. Precizati cel putin
2factori carevor conduce spre 0 astfel deperspective.
Cumexplicati dezechilibrul existent inprezent inschimburileeco-
nomice internationale, fiind cunoscut faptul caceamai marepartea
resurselor dematerii prime seaflaintarileindezvoltare?
INTREBARI-PROBLEMA
Cum explicati dezvoltarea economics a[aponiei, tara cu putine
resurse de subsol, afectata de unele catastrofe naturale si deunele
imprejurari istorice?
DeceIndia tinde sadevina tot mai mult 0putere regionala?
Caresunt argumentele carear putea facedinOCEMNunorganism
economic viabil?
Care sunt atributele demare putere aleRusiei si posibilitatile de
revenire aacestui stat inprim-planul politic si economic mondial?
Cumexplicati contrastele social-economice aleBraziliei?
AUTOEVALUARE
Caresunt membrii permanenti ai Consiliului deSecuritatesi cerol
areacest organ principal al ONU?
Precizati anul intrarii Romaniei inNATOsi tarilecareauintrat odata
cutara noastra inacest bloc militar.
Precizati doi factori careaucondus ladezvoltarea economicasi mili-
tara astatului Israel.
Caresunt obiectivele urmarite deNATO?
Identificati pehartadelap. 103principalii actori geopolitici ai mode-
lului lumii multipolare .

. claseleante-
perioadacolo-
ialsiceledoua
ri,caresolicita
ceastataranu
t ritmdedez-
atiafacuta.
opiat, ceamai
izati eelputin
. burileeco-
.mareparte a
are?
taracupurine
lesi deunele
osibilitatilede
icmondial?
iliei?
'tatesi cerol
auintratodata
nomicasi mili-
liticiaimode-
SISTEMUL ECONOMIC ~I SISTEMUL GEOPOLmc 105
Realizati un eseu in care sa explicati cauzele care au generat exis-
tenta blocurilor militare actuale.
Explicati cauzele conflictelor actuale depeGlob si consecintele lor
asupra economiei mondiale si amediului inconjurator,
Peharta alaturata identificati si localizati prin semne conventionale
diferite:
- principalele blocuri militare;
- puterile regionale;
- principalele blocuri economice;
- zonele de conflict depe Glob.
\
Activitate pastorala inPatagonia
Chinatown inSanFrancisco
Aruncatul busteanului, intrecere
traditionala inScotia
*Elemente de geografie
socialasi culturala
,
ASPECTE GENERALE
Desi aplecat ladrum ca0 stiinta avand aproape exclusiv dome-
niul natural, astazi, sunt recunoscute din ceincemai mult valentele
sociale alegeografiei.
Filozoful german Immanuel Kant (1724-1804), intr-o abordare com-
parativa intre istorie si geografie, faceareferire lafaptul caintrebarile
care framanta mintea unui geograf sunt: unde si de ce? (intimp ce
istoricul seintreaba cdnd si de ce?). Estecertificatastfel,mca0 data,obiec-
tul destudiu al Geografiei si, anume, spatiul- spaiiu! geografic. Unde
estelocalizat un fenomen/proces pe suprafata Terrei (locul), carees~
ratiunea prezentet/ desfasurarii lui acolo (cauze), careestere\a~ .
treacesta si un fenomen / proces similar depeGlob (conexiune), cum
seierarhizeaza taxonomic instructura locului respectiv (scant), caresun!
manifestarile lui spatiale (model), cumevolueaza intimp (dinamica)?
Geografia socia Iii siudiaza, inmod deosebit, relaiia dintre societate
si spatiul geografic: cum sunt afectate caracteristicile geograficeale
unui teritoriu prin prezenta si activitatea unei comunitati umane, dar,
in aceeasi masura, cum sunt influentate caracteristicile socialeale
comunitatii respective deconditia geografica (carepoate fi defavora-
bilitate sau, din contra, derestrictivitate).
Astfel, mediul geografic contureaza un anumit mod de viafii al unei
comunitati umane (deexemplu, modul deviata al tibetanilor estere-
lativ similar cu eel al populatiilor de pe platourile andine), dar, de
asemenea, un anumit tip desocietate comporta atitudini socialesimi-
lare in medii geografice diferite (societatea islamica are un compor-
tament asemanator indiferent dacavorbim despre indonezieni, cei mai
numerosi dintre musulmani, situati, datorita pozitiei tarii lor, in
regiunea ecuatoriala, sau musulmanii arabi din deserturile tropicale
alePeninsulei Arabia, ori "kosovarii" din Europa etc.).
Geografia sociala nu analizeazd comportamentul unui singur individ,
ci al unui grup social, incercand sarealizeze modele dedistributie te-
ritoriala acaracteristicilor socialealeacelui grup (depilda, conturarea
unor zone rezidentiale diferite in cadrul aceluiasi oras infunctie de
preturile terenurilor, segregarea etnica - cartierul chinez, arab etc.,
arealedeatractivitate (cartierelerezidentiale selecte, spatiilederelaxare
- parcuri, piete civice, strazi comerciale) sau derepulsivitate (spati-
ile industriale, cartierele cu 0 rata crescuta a infractionalitatii s.a.)
dintr-o localitate, diferente teritoriale instarea desanatate apopulatiei,
aratei de criminalitate etc.
Geografia culturald are in vedere abordarea teritoriala a doua
dimensiuni:
sistemul de credinte, va lori, obiceiuri carediferentiaza grupurile
sociale, acestea din urma fiind identificabile prin Iimba, etnie, religie;
elementele materiale care definesc un anumit standard de viafd
(diversi indicatori precum: venit pelocuitor, speranta deviata, calorii
zilnice, televizoare, masini, calculatoare, biblioteci publice raportate
lanumarul delocuitori etc.; dintr-un asemenea punct devedere, lumea
seimparte instate dezvoltate (" Nord" ) si state in dezvoltare (" Sud" ).
e
xclusivdome-
multvalentele
abordarecorn-
eaintrebarile
e? (intimp ce
odata,obiec-
eografic.Unde
ocul), careeste
sterelatiadin-
nexiune), cum
ra),caresunt
p(dinamica)?
intre societate
geograficeale
p.umane,dar,
ilesocialeale
tefidefavora-
e viata al unei
tanilorestere-
dine),dar, de
.socialesimi-
euncompor-
ezieni,ceimai
i tamlor, in
iletropicale
singur individ,
distributiete-
da,conturarea
, infunctiede
ez,arabetc.,
..ederelaxare
ivitate(spati-
onalitatii s.a.)
eapopulatiei,
oriala a doua
'azagrupurile
, etnie, religie;
dard de viatii
eviata,calorii
liceraportate
vedere,lumea
re (IISud" ).
ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIAIA ~I CULTURAIA 107
*VIATA SOCIALA ~I ORGANIZAREA
SPATIULUI UMANIZAT
,
Grice fragment al suprafetei terestre esteun sistemnatural (ecosis-
tem), careseorganizeaza spontan, dupalegilecosmice(autoorganizare),
inainte deafi ocupat si modificat de0comunitate umana, dincolo de
care devine un sistem antropizat (sociosistem) si esteorganizat deom
(factor constient), in timp istoric, in functie de capacitatea sa de a
intelege "metabolismul" planetei si denecesitatile si aspiratiile sale.
Cele douatipuri de sisteme indeplinesc urmatoarele conditii:
sunt alcatuite dintr-un set de elemente de naturi diferite (eco-
logice, demografice, tehnologice etc.);
intre aceste elemente exista relatii de interconditionare, con-
cretizate prin fluxuri de substanta (apa, substanta organica, materii
prime, produse etc.), energie (energie solara, energie din resurse con-
ventionale: carbuni, petrol etc.) si informatie:
au un comportament termodinamic (comunica cuexteriorul), 0
evolutie dependents de timp, care face ca starea instantanee asis-
temului saseschimbe.
Prezenta omului si aactivitatilor saleaduce elemente cetindevalo-
rile, denevoile, deaspiratiile socialesi, caatare, nevoia deinterventie
asupra unor componente, care poate modifica evolutia sistemului.
Orezarie in Orient
SISTEME SP ATIAL E
Spatiu amenajat in Los Angeles,
SUA
Insule artiliciale, Dubai,
Emiratele Arabe Unite
Sisteme sociospatiale (dupa Mihai Botez, Mariana Celac, 1980)
Organizarea spatiului umanizat presupune prognozarea unui model teo-
retic de eoolutie al unei regiuni, prin modificarea ori redimensionarea unor
componente sau a unor fluxuri, eoolutie ce este de asteptai sa se incadreze
108 ELEMENTEDEGEOGRAFIE SOClAL~~I CULTURAU
Kiboutz, Israel
a posibila imagine a orasului
rnondial
Cultivareaterenurilor urmarind curbeledenivel pen-
truaseevitaeroziunea (Pennsylvania, SUA)
intre anumite limite dorite. Astfel,interventiapremeditata aomului duce
lamodelarea spatiului geografic in concordanta cupotentialul eco-
nomic, social, aspecificului natural etc. Acesta presupune obiective,
decizii, strategii, aciiuni.
Sociosistemelereprezinta, dinpunct devederespatial, 0marevari-
etate: delaeel mai mic sat sau orasel depeoricecontinent, pfulala
Ecumenopolis (orasul mondial, care acopera intregul uscat planetar,
intrevazut deurbanistul Constantinos Doxiadis).
Asemenea sisteme s-au constituit si structurat nu deputine ori
spontan, farasaexisteunobiectivorganizational precissi,cuatatmai
putin, un proiect de organizare aspatiului in spiritul unei anumite
dezvoltari asteptate. Deexemplu, primele asezari umane au aparut
spontan, dinnecesitati deconservare si protectie, fara"testari inlabo-
rator", ulterior evolutiasauinvolutiaasezarilor respectiveconfirmand
sau infirmand alegerea acelui grup.
Organizarea, casi concept, estedublata deamenajarea teritoriului,
carereprezinta totalitatea actiunilor concrete, amasurilor tehnicesi a
lucrarilor intreprinse (defrisari, decopertari, nivelari, dotareacuinfra-
structura s.a.)invederea atingerii modelului prognozat (teoretic).
Scopul organizarii spatiului 11constituie valorificarea catmai
optima aunei regiuni, obtinerea eficientei maxime (din punet de
vedere economiosi social), dar inspiritul unei dezvoltari durabile.
Astfel, organizarea spatiului trebuie safieconceputa dupa criterii
caresafacaposibiladesfasurarea activitatilor umane, inconditiileunui
mediu nealterat. Eanu estedata 0data pentru totdeauna, ci esteun
proces continuu, cupermanente mutatii in structura sociosistemu-
lui respectiv.
aomuluiduce
otentialul eco-
puneobiective,
1,0marevari-
. ent,pana 1a
seatp1anetar,
depurine ori
si,euatat mai
unei anumite
aneauaparut
testari inlabo-
veconfirmand
a teritoriului,
ortehnicesi a
tareacuinfra-
t(teoretic).
.careacat mai
(dinpunet de
ltari durabile.
11dupa criterii
conditiileunui
a,ci esteun
sociosistemu-
ELEMENfE DE GEOGRAFIE SOCIALA ~I CULTURALA 109
Imagine din po/deru/ Flevo/and
"Dumnezeu a creat lumea, in
afara deOlanda, careafost ere-
atadeolandezi" (zicalaolandeza).
Adusa in tara de naturalistul
Clusius, inanul1593, ca0curio-
zitateexotica, laleaua aveasade-
vina curand echivalentul devi-
zelor forte. Virusul, careafectase
launmoment dat corolaplantei,
faceposibilacreareadenoi varie-
tap. Inplus, seextindeinEuropa
moda franceza, careconsacra la-
leaua caelement simbolic in re-
latiiledecurtoazie, iar Olandaera
deja pregatita sa devina primul
furnizor, ceeaceestesi astazi,
Lalelele, simbolul Olandei
HARTA TERENURIL OR C UC ERITE DE SUB AP EL E MAR" NORDUL UI
P roiecte
MAREA
NORDULUI
G ERMANIA
BEL G IA
Polderele olandeze
01anda este 0 tara europeana mica (40844 km-, ocupand 10cul32
intre cele45destatedepecontinent), dar foartepopulata (peste 16mil.
10c.),rezultand ceamai ridicata densitate din Europa si adoua depe
Glob, cu exceptia ministatelor.
obuna parte dinintinderea actuala aacestei tan - dupa unelesurse
chiar mai mult dejumatate! - afost obtinuta inultimii 400-500deani
prin procesul depolderizare: indiguirea si desecarea unor portiuni de
campie maritima din platforma continentala a Marii Nordului ori
desecarea totala sau partiala a unor lacuri (Beemster, Warner,
Hugowaard, Shermer s.a.). Initial, pentru evacuarea apei sefoloseau
morile (devantj-pompa, apoi fortaaburului. Urmau imbunatatirile
funciare, in vederea fertilizarii terenurilor si cultivarea acestora.
Intrenumeroasele poldere seremarca, dinpunctul devedere al intin-
derii, ce1erealizatedupa eel deAI DoileaRazboi Mondial: Markerwaard
(600km-), Flevolandul Oriental (540km-), F1evolandu1 Meridional
(400 km-) s.a. Este de amintit si faptul ca rea1izarea, in perioada
1927-1932, amarelui digcareainchis golful Zuiderzee adus latrans-
formarea intinderii de apa sarata intr-un enorm bazin de apa dulce
numit Ijselmeer ("Marea Ijsel", dupa numele principalului raucare
sevarsainfostul golf) si crearea acinci poldere, cu0suprafata totala
depeste 500km-.
In polderele fertilizate au aparut fermele, terenurile cupasuni ori
cuplante furajere pentru cresterea animalelor, plantatiile - ordonate,
avand forme perfect geometrice - cucartofi, legume si flori. Olanda,
supranumita "tara lalelelor", desi aici secultiva multe altespecii, este,
de altfel, eel mai mare exportator de flori. Acelasi loc 11ocupa si la
cartofi. Totodata este un mare crescator de animale (bovine si por-
cine) si de pasari, fiind, in ciuda dimensiunilor sale, eel mai mare
exportator mondial delapte, came deporc si oua si unul dintre prin-
cipalii producatori si exportatori mondiali debranzeturi.
110
ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOClALA ~I CULTURALA
*SPATIUL GEOGRAFIC ~I CIVILIZATIA
Templu taoist, China
Concert de rock in aer liber
Spectacol de televiziune, SUA
Tmeri injeansi
Nu poate fi conceputa evolutia civilizatiei umane si conturarea
diferitelor culturi, cumoduri specifice deviata, decat instransa core-
latie cu spatiul geografic umanizat de comunitatile respective.
Spatiul geografic aconstituit nu numai suport pentru comunitatile
umane, ci aoferit si resursele prin valorificarea carora s-aconturat
odiversitate culturala pe Terra. Astfel, locuinta, gastronomia, felul
de aseimbraca al oamenilor, modurile de organizare alepropriilor
teritorii au fost impuse initial de conditiile geografice alespatiului
respectiv.
Condiiiile geografice au impus diversitatea culturilor pe Terra.
Experimentarea valorificarii, in timp, aunor locuri diferite peGlob,
ainsumat un set de cunosiinie universale, care definesc fnsa$i noiiunea de
cioilizatie.
Caracteristicile spatiului geografic au impus individului un anu-
mit act repetitiv care cu timpul adevenit un obicei. Obiceiurile indi-
vizilor cealcatuiau acelasi grup uman au devenit, prin repetabilitate,
iradiiie. Traditia adevenit 0 caracteristica definitorie aacelei comu-
nitati, de mici dimensiuni, omogena, ceocupa un habitat restrans si
relativ izolat (clasic este exemplul izolarii Japoniei timp de sute de
ani pana la deschiderea de la sfarsitul secolului al XIX-leadin tim-
pul Epocii Meiji).
Migratiile au dus laraspandirea si "amestecul" traditiilor, careau
definit mai tarziu 0 societate, 0 cuitura, caracterizata prin heterogeni-
tate etnica sau rasiala si care ocupa spatii relativ mari.
Astazi, seevidentiaza, din cein cemai mult, 0cultura detip occi-
dental si 0 cultura de tip oriental.
Prima, expansiva, cu tendinte deglobalitate, orientata spre mate-
rialism si cultura de masa, cu 0 tendinta vadita de externalizare si
comercializare avalorilor traditionale, egocentrica, avand inprim-plan
individul, familia nemaiconstituind "celula" debaza asocietatii, care,
desi nu afost promotoarea marilor inventii ale omenirii, areusit sa
deschida accesulliber catre cunoastere intregii societati: adat nastere
principalelor ideologii politice aleistoriei.
A doua, cultura de tip "oriental", mai degraba autoizolandu-se,
traditionala, cu respect pentru ancestral, orientata spre valori spiri-
tuale, adat nastere marilor religii aleomenirii (crestinism, islamism,
iudaism, hinduism, confucianism, sintoism etc.), cu contributii
insemnate la cunostintele universale (dar mult timp apanajul con-
ducatorilor si al unor cercuri restranse dinjurullor), cupredispozitie
pentru conservarea modului traditional de viata, dar nerefuzand
modernul si tehnologia, ci supunandu-le propriilor aspiratii.
Globalizarea "surprinde" in aceasta ipostaza celedoua tipuri geo-
culturale, initiind sau evidentiind tendinta spre mutatii structurale
si, de cenu, spre relativa uniformizare. Spre exemplu, in "Nord",
oamenii urmaresc acelasi gen de emisiuni latelevizor (depilda, fot-
balul este atat de popular), asculta aceea!Ji muzica, comunica lafel
(lirnbajul specific mesageriei instantanee pe Internet), mananca
aproape lafel (deexemplu, cartofi prajiti, din[aponia pana inCanada)
si seimbraca destul de asemanator ("cultura" jeans-ului).
A
si conturarea
stransacore-
spective.
comunitapJe
as-aconturat
onomia,felul
alepropriilor
ealespatiului
ilor pe Terra.
eritepeGlob,
a9 i noiiunea de
idului unanu-
iceiurileindi-
repetabilitate,
aceleicomu-
itatrestrans si
pdesute de
-leadintim-
adetip occi-
ataspremate-
xtemalizaresi
dinprim-plan
societatii,care,
. ii,areusit sa
i: adatnastere
toizolandu-se,
evalori spiri-
. m,islamism,
cu contributii
apanajul con-
predispozitie
r nerefuzand
piratii.
uatipuri geo-
tii structurale
lu,in"Nord",
(depilda, fot-
municalafel
et), mananca
ainCanada)
ui).
ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOOAL.A ~I CULTURAL.A 111
Sofer de taxi in New York
Imigranti pakistanezi
in Marea Britanie
Birou de imigranti in Silicon
Valley
*MOBILITATEA GEOGRAFICA A POPULATIEI
SI SPATIUL SOCIAL
, ,
Omul, casi materia, seaflainpermanents miscare. Delaraspandi-
rea primilor hominizi si popularea continentelor si pana inprezent,
au avut loc importante fluxuri migratorii al carer sens s-aschimbat
de-a lungul timpului, asacums-au schimbat si motivatiile oamenilor
care sedeplaseaza.
Din perspectiva geografiei sociale, este interesant de analizat
cauzele care dueladecizia deschimbare alocului derezidenta, care
estelocul deorigine al celor carevin, unde seduecei carepleaca, care
sunt mutatiile structurale si sociale pe care ledetermina in comuni-
tatea adoptiva, pe0perioada scurta detimp sau definitiva (amintiti-va
tipurile de migratii studiate in clasa aX-a).
Pot fi identificate mai multe tipuri de factori/ cauze care atrag
sau determina plecarea unui individl grup: economice, politice, sociale,
culturale.
Factorul economic constituie, in cea mai mare parte acazurilor,
ratiunea cestalabaza deciziei deapleca. Lipsa altemativelor si opor-
tunitatilor economice esteprincipalul factor caredetermina migrarea
populatiei din regiuni defavorizate, sarace, in regiuni dezvoltate, ce
ofera posibilitatea obtinerii unui loc demunca.
Din acest punct de vedere, principalele regiuni receptoare sunt:
SUA si Canada (careare 0politica coerenta deatragere deimigranti
in prezent) pentru emigranti din toate colturile lumii sau state din
Europa Occidentala (Franta, Germania, MareaBritanies.a.) pentru per-
soane din estul continentului si din fostele colonii.
Dupa structura noilor veniti, in cazurile demai sus, sedetaseaza
douasituatii:
populaiie tanara necalificaia, care acopera deficitul de forta de
munca din statele dezvoltate din "Nord" si ocupa, inmod deosebit,
segmentul inferior al pietei demunca (muncitori inconstructii, mace-
lari, chelneri, soferi de taxi, salubritate etc.), cum ar fi de exemplu:
mexicani (maquilladores) in SUA, est-europeni in Canada, romani,
polonezi, moldoveni s.a. inItalia, Spania, Germania, algerieni, tunisieni
inFranta, marocani inSpania, indieni si pakistanezi inMareaBritanie,
indonezieni in Olanda etc.;
asa-numitul brain-drain, respectiv atragerea "creierelor" in do-
meniile de varf alecercetarii si tehnologiei.
Prima situatie aduce indiscutie pozitia noilor veniti, "necesari" din
punct de vedere economic, dar nedoriti din punct de vedere social,
deunde segregare etnica, diferentiere azonelor rezidentiale pecriterii
etnice(cartierul chinez, arab, indian etc.)si chiar crizesi conflictesociale.
Un exemplu relevant inacest sens esteFranta, carenu recunoaste,
prin lege, minoritati conturate pe criteriu etnic sau religios (toti sunt
"citoyen"), aavut probleme din ceincemai mari inultimi ani (2005,
2006), cupopulatia musulmana, tanara, caretraverseaza 0 reala criza
deidentitate. Desi aucetatenie franceza (fiindnascuti peteritoriul aces-
tei tari), vorbesc limba franceza, nu se identifica, practic, ca fiind
francezi si cugreu sepot integra insocietate (cei mai multi nuauurmat
cursurile nici unei scoli, iar rata somajului inregistreaza valori foarte
mari in randurile lor), dar, in acelasi timp, nu mai au 0 legatura
traditionala nici cucomunitatile islamice din tariledeorigine. Trebuie
mentionat faptul caacestecrizeidentitare sunt stimulate deundecalaj
112 ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIALA ~I CULTURAL~
~ .~~~ ..YZ" . I.;;.-II
ineerearedetreeereilegalaa
granitei dintreMexie~i SUA
in Uniunea Europeana, majori-
tateacopiilor sub 14ani sunt de
origine musulmana, iar in
Bruxelles, eel mai popular nurne
dat nou-nascutilor dinultirnii ani
esteMahomed.
TARI CU FLUXURI DE IMIGRANT!
SPOR MIGRATORIU ECHILlBRAT
TAR! CU FLUXURI DE EMIGRANT!
\
e;fJ'~
4
~ ...~I
SURSA: World Factbook
economic cert intrepopulatia autohtona 1Jiacesti urmasi ai imigrantilor
ceau ajutat lareconstructia Frantei dupa AI Doilea Razboi Mondial,
careseaflaconcentrati insuburbiile periferice aleprincipalelor erase
sau alecentrelor industriale.
Imigrantii aduc cuei 1Jiun anurnit mod deviata, unstil vestimentar,
ogastronomie specifica, toate acestea amestecandu-se cucelealelocu-
lui. Estefoarte apreciata astfel inOccident mancarea chinezeasca sau
sunt cautate restaurantele cu specific indian, arab sau mexican, mai
ales, in SUA etc. Deasemenea, muzica "country", specifica sudului
american (Texas), incepe sa piarda teren in fata muzici .Jatino", iar
produsele depatiserie mexicana sunt deja 0 obisnuinta alocului.
Un alt aspect important de mentionat este faptul ca, pe langa
mutatiile calitative, insocietatea adoptiva seproduce 1Ji0modificare
cantitativa, noii veniti pastrand, decelemai multe ori, modelul natali-
tatii al tarile de origine care, de regula, secaracterizeaza prin valori
mult mai mari.
Astfel, aproximativ 40%din sporul populatiei SUA, incepand cu
1980, estepus peseama populatiei hispanice, carenumara astazi circa
40demilioane demembri (din caremai mult dejumatate, 58 %, sunt
mexicani, cu 0vars~ medie de 24de ani), concentrati, in special, in
California 1JiTexas. In acelasi context, Franta numara azi aproxima-
tiv5milioane demusulmani (dincare1500 000 dealgerieni 1Jiaproxi-
mativ 1000 000 demarocani), recunoscuti drept beur sau beurette (ter-
menul provenind din inversarea silabelor cuvantului francez "arabe"),
Uniunea Europeana 15milioane, iar inintreaga Europa numarul lor
este aproximat la30-35 de milioane.
Factorul socio-politic este un factor de presiune care determina
miscari .fortate" depopulatie, generate deinstabilitatea politicadintr-o
anumita tara sau regiune.
Spre deosebire de deplasarile de "sclavi" dinspre Africa spre
America, specifice ecolelor XVTII-XIX,inprezent teama depersecutii
rasiale, confesionale, etnice, politice 1J.a.declanseaza fluxuri deemi-
granti - recunoscuti drept refugiati -, care I1Jiparasesc casele in
cautarea unui loc unde pot fi protejati. Deexemplu, au fost inregis-
trap. peste 1000 000 derefugiati, inperioada 1990-2000, intari ca: Iran
.aiimigrantilor
zboiMondial,
cipalelorerase
tilvestimentar,
celealelocu-
. ezeasca sau
mexican,mai
ecificasudului
ici .Iatino", iar
taalocului.
ca, pe langa
si 0modificare
odelulnatali-
azaprinvalori
,incepandcu
araastazi circa
tate,58%, sunt
" inspecial, in
azi aproxima-
rienisi aproxi-
ubeurette (ter-
ancez"arabe"),
anumarul lor
reAfricaspre
adepersecutii
uxuri deemi-
asesccasele in
ufostinregis-
,intari ca:Iran
ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIAL~. 91CULTURALA 113
(datorita conflictelor din Golf, atacarea Iraqului de catre coalitia
nord-atlantica), Germania (refugiati proveniti din Balcani dinarealele
afeetate derazboi - Bosnia-Hertegovina, Kosovo), Pakistan (refugiati
afgani deteama represiunilor mujahediniIor), Rwanda (populatia hutu
din Burundi, din cauza conflictelor dintre celedouapopulatii hutu 17i
tut~i) s.a.m.d.
In aceeasi perioada, cele mai solicitate tari pentru azil politic au
fost: Germania, SUA, Marea Britanie, Franta, Elvetia, Canada 17i
Suedia.
Indiferent decauza careanima emigrantul indecizia sadeapleca,
acesta sen:tegreaza cu dificultate sau nu reuseste deloc insocietatea
adoptiva. In general, exista0 ostilitate 17i0 repulsivitate fata denoii
veniti, indeosebi din considerente culturale. De exemplu, in vestul
Europei, imigrantii veniti pentru aserealiza dinpunet devedere eco-
nomic, plecati dinregiuni sarace, imbratiseaza incontinuare 0 conditie
sociala saraca. Cei mai multi dintre ei, desi ca17tigamai bine decat in
tara de origine, innoile conditii depiata seregasesc tot inclasainfe-
rioara, ba mai mult scopullor este de atrimite castigurile familiilor
ramase acasa 17inu de a investi acolo in haine, hrana, produse etc.
Imposibilitatea de ainchiria sau achizitiona 0 locuinta decenta, din
cauza costurilor ridicate, facecatinerii imigranti saseconcentreze in
periferiile sarace alemarilor orase, unde rata criminalitatii estedestul
deridicata, iar aceste zone rezidentiale sunt destul derepulsive pen-
tru populatia autohtona. Aceasta face canici programele guvema-
mentale deimbunatatire aconditiilor deviata aleimigrantilor sanu
capete mare sprijin din partea propriilor cetateni.
Astazi, peGlob, celemai importante fluxuri deemigranti sunt ori-
entate dinspre "Sud" (America Latina, Asia, Africa) spre "Nord"
(America de Nord anglo-saxona 17iEuropa).
+
-+>100000
>10000
Exodul rwandezilor
catre R.D. Congo
Periferie delarnarginea Parisului
114 ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIAIA ~I CULTURAIA
* STRUCTURI DE BAZA ALE VIETH SOCIALE
Familiedeeuropeni
"\ -
Familiedeafro-americani
Familiedeasiatici
Ceremonie denunta
Adeseori spunem despre 0 comunitate umaria caareun mod de
via/a specific, infunctiedeevolutia saculturala si sociala. Acestmod
deviatapresupune 0organizare si estereglementat denorme, reguli
etc. emisede0seriedeinstituiii sociale aleacelei comunitati umane.
Caatare, infiecaredomeniu cepriveste viatacomunitatii existacate
oastfel de structura / institutie care are si 0 functie sociala, cum
, , ,
ar fi: insiiiuiiile economice (firme, organizatii etc.), politice (stat, par-
tidepolitices.a.), culturale (teatre, muzee, mass-media etc.),religioase
(biserica) sau insiiiuiiile oieiii private (familia, grupul social etc.)
s.a.m.d.
Ceamai importantastructuradebazaavietiisocialeestefamilia, care,
desi isi pastreaza scopurile primare (reproducere, protectie etc.),
capata forme diferite pe suprafata Terrei dela0 cultura laalta.
Familiareprezinta ungrup deoameni intrecareexistarelatii "na-
turale" pebazaunor Iegaturi desange, mariaj sauadoptie. Infunctie
deevolutia culturala asocietatilor, sepot defini astazi doua tipuri:
familiadetip occidental si ceadetip oriental.
Insocietatea occidentala predomina familia "nucleara", bazata
pe relatii conjugale, alcatuita din eel mult doua generatii (parinti
si copii). Rolul esential 11aredefapt individul, si nu familia, copiii
beneficiind de 0independenta deosebita fata deparinti. Relatiile
economice si sociale sunt mai puternice decat celetraditionale fIde
sange", familia fiind privita mai mult caun "parteneriat", stipu-
lat, uneori, prin forme juridice clare (contracte prenuptiale, post-
nuptiale etc.). Caatare, rata divortialitatii estefoartemareintarile
dezvoltate caresubscriu acestei culturi "occidentale". Depilda, in
Belgiaexista60dedivorturi la100decasatorii, iar inSuedia, Cehia
si Finlanda peste 50, intimp ceinMexic, doar 7cupluri divorteaza
dintr-o suta.
Deasemenea, infamilia occidentala femeiaesteun "omdecari-
era", fiind implicata deosebit deactivinviata economica si politics
asocietatii, mariajul nemaiconstituind 0 prioritate. Spreexemplu,
varsta medie acasatoriei acrescut in "Nord" lapeste 30deani la
femei (Suedia, Danemarca), intimp ceinOrientul Mijlociuestesub
20deani.
Familiadetiporiental estecaracterizata adeseacapastrand relatii
traditionale pe mai multe generatii, cu0 tendinta deprezervare a
cultului stramosilor. In multe societati din Africa, chiar si din
, , ,
Orientul Mijlociu predomina inca relatii ancestrale intre membrii
mai multor generatii, fiind clar impregnata apartenenta la0 fami-
liesau un anumit clan, in functie de care relatiile sociale si chiar
cele economice capata configuratii specifice. Casatoria nu este
neaparat privita ca0 relatie intre indivizi, ci mai mult ca0 relatie
sociala intre familii, clanuri etc. Decelemai multe ori, femeileau
un statut aparte infamilia orientala, plecand dela0vestimentatie
specifica si 0 limitare excesiva aexpunerii inpublic (deexemplu,
in societatile conduse de structuri fundamentaliste, Iranul sau
Af$hanistanul, pana nu demult) si pana latendinte de moderni-
tate, asemanatoare celor occidentale (Turcia si, mai concludent,
Japonia, China etc.).
areunmod de
litAcestmod
norme,reguli
itiltiumane.
api exista cate
sociala, cum
itiee (stat, par-
etc.),religioase
ul social etc.)
familia, care,
rotectie etc.),
tura laalta.
. tarelatii "na-
ptie.Infunctie
i doua tipuri:
leara",bazata
eratii (parinti
familia,copiii
rinti. Relatiile
ditionale "de
eriat", stipu-
uptiale, post-
mareintarile
". Depilda, in
Suedia,Cehia
ri divorteaza
"omdecari-
casi politica
preexemplu,
te30 deani la
jlociuestesub
prezervare a
, chiar si din
intremembrii
ntala0 fami-
ocialesi chiar
torianu este
Itca0relatie
ri,femeileau
vestimentatie
(deexemplu,
e, Iranul sau
demoderni-
i concludent,
ELEMENTEDE GEOGRAFIE SOCIAU ~I CULTURAU 115
Australia pentru australieni sau
Australia aIM sunt sintagme dela
inceputul secolului al XX-leacare
insoteau 0 adevarata politica
rasista. Australiaesterecunoscuta
cafiindterracu0puternica atitu-
dine ostila impotriva a tot ce
inseamna "non-european" sau
"non-alb", cumasuri foartedure
de-a lungul timpului impotriva
primirii deimigranti.
*RAPORTUL DINTRE RASA, ETNIE, RELIGIE,
CULTURA SI VIATA SOCIALA
, ,
Atat rasa, etnia, cat si religia sau limba, reprezinta elemente majore
de identificare a unei comunitati umane din punct de vedere social.
Geografia nu urmareste studierea relatiilor denatura antropologica
dintre acestea, ci mai degraba este interesata de distributia etniilor,
a practicilor religioase, a principalelor limbi vorbite pe suprafata
Terrei, dar si de cauzele care au dus la difuzia unei anumite religii
sau aunei limbi inspatiul geografic. A9acumsunt raspandite astazi
pe Glob, acestea reprezinta 0 adevarata "harta" a unei evolutii
indelungate arelatiilor sociale incepute din primii zori ai civilizatiei
umane.
Desi intreaga populatie aplanetei apartine aceluiasi tip biologic
(Homo Sapiens Sapiens), un complex de factori adus, in timp, lacon-
turarea atrei mari rase: alba (europoidd), galbena (mongoloida) si neagrd
(ecuaioriald), care, in prezent, nu semai intalnesc in stare "pura" pe
Terra datorita inter-relationarilor multiple (migratii, colonizari, con-
flicte etc.), gradul de metisare fiind destul de accentuat (amintiti-va
structura rasialaapopulatiei studiata inclasaaX-a).Deexemplu, popu-
latia multor tari europene (Franta, Spania) este puternic metisata
datorita interactiunii cupopulatii din fostele colonii, situatie similara
si inSUA, avand invedere modul original deformare aacestui popor.
Cu toate acestea, mea sevorbeste destul defrecvent de"conflicte
rasiale" sau "discriminari rasiale" si aceastapentru caoamenii facmca
distinctii rasiale (desi "rasa" econsiderata un concept de domeniul
secolelor trecute): un individ ar putea asculta un alt gen de muzica
decat cea traditionala, ar putea invata 0 alta limba, adera la 0 alta
religie, adopta un nou stil deimbracaminte, dar si-ar pastra culoarea
pielii sau trasaturile cranio-faciale.
Prin rasa s-au transmis in timp informatiile genetice in deplina
concordanta cuun anumit determinism geografic. Desi astazi, incon-
textul globalizarii, semnificatia termenului derasa estemai mult una
sociala si culturala, decat genetica, practic, diferentierile socio-cul-
turale intretinute de 0 conditie economica precara ii fac pe oameni
sa vorbeasca de confiicte sau discriminari rasiale. De exemplu, in
Europa, semanifesta un anumit rasism "anti-imigranti" (ne~ri, asi-
atici etc.), care a dus si la legiferari stricte in acest sens. In SUA
activeaza un numar foarte mare degrupari catalogate drept "rasiste"
sau care au un mesaj "rasist", explicabil avand in vedere istoria co-
lonizarii acestei regiuni (exterminarea amerindienilor, sclavia etc.).
America Latina cunoaste si ea distinctii din acest punct de vedere,
evolutia istorica si decalajele economice consimtind 0 ierarhizare
rasiala acceptata de societate: albi, amerindieni, afro-americani, in
timp cepe continentul african inca semanifesta 0atitudine deinfe-
rioritate fata de "albi".
Rasismul vizeaza un sistem de convingeri bazat pe faptul ca
oamenii pot fi impartiti in functie detrasaturile fizice si fizionomi-
cesi caacestea ledetermina nivelul deevolutie culturala si realizare
individuala.
,]puri de rasism: afrocentrism (centrat pe ideeacanegrii africani
au dezvoltat civilizatii superioare intrecut), anti-arabism, anti-semitism,
eurocentrism, nazism, sionism etc.
Apartheid-ul (apartenenta) afost
unsistemdesegregare rasialain:
albi,negri, asiatici si altepopulatii
(mulatri s.a.),aplicat inRepublica
Africade Sudintre 1948si 1990.
Toateinstitutiile si serviciile pu-
blice(desanatate, deeducatieetc.)
erau impartite peacest criteriu.
116 ELEMENTEDE GEOGRAFIE SOCIAIA ~I CULTURAL~.
Epurari etniceinKosovo
Scotieni inport traditional
Demonstratie apopulatiei basce
Demosntratie apopulatiei
hispanice, SUA
Etnia, desi adeseori confundata cu rasa, defineste un grup social
cu 0origine comuna (procesul de etnogenezdi, care impartaseste aceeasi
identitate culturala, valori spirituale similare si care, de regula, vorbeste
aceeasi limba. Etnia si rasa au semnificatii diferite: prima, de natura
culturala, cea de-a doua, biologica,
Nu poate fi conceput un grup etnic, fara un spatiu etno-genetic
propriu. De asemenea, identitatea etnica nu poate fi negata sau "elimi-
!lata", chiar dad sepoate adera la0alta religie sau invata alta limba.
In aceeasi familie semantica seinscrie si conceptul de naiiune care, de
cele mai multe ori, are drept nucleu un grup etnic majoritar. Natiunea
semnifica apartenenta la un anumit stat si acceptarea unui cadru le-
gislativ specific. Pe teritoriul unui stat pot coexista mai multe etnii,
indiferent de raportul de dimensiune dintre ele, dar in general exista
un grup etnic majoritar.
Europa este exemplul clasic in ceea cepriveste crearea statelor-nati-
une in secolul al XIX-lea, iar situatiile variaza de la 0 suprapunere
aproape perfecta anatiunii cu grupul etnic si cu spatiul etnogenetic
respectiv (cazul Danemarcei) la0coexistenta intre doua sau mai multe
grupuri etnice comparabile camarime demografica (Belgia, intr-o oare-
care masura Elvetia s.a.). Exista si cazuri in care conjunctura istorica
afacut ca anumite grupuri etnice sa fie integrate in state cu un grup
etnic majoritar diferit si care clameaza 0 anumita recunoastere (fieinde-
pendente, fieautonomie teritoriala etc.): scotienii, galezii, nord-irlandezii
in Marea Britanie, andaluzii, catalan ii, bascii in Spania, bretonii, corsi-
canii in Franta, tdtarii in Crimeea (Rusia) s.a.
Refugiati inurrna conflictelor etnicedin Africa
InSUA sunt definite patru grupari complexe de etnii, pe langa nude-
ul originar european: afro-americanii (cei mai numerosi, circa 13%), con-
centrati in Sud-Est (incepand din nordul Golfului Mexic - statele
Louisiana, Mississippi, Peninsula Florida si pe coasta atlantica pana
in Dakota de Nord), hispanicii sau laiino-americanii (actualmente cu 0
pondere de 11%, dar in crestere, reprezentati prin mexicani, porter-
icani, cubanezi s.a.), care ocupa regiunea de la nord de Rio Grande
(granita cu Mexicul), remarcandu-se, in mod deosebit, state le
California si Texas, lacare se adauga asiaticii (4%, chinezi, filipinezi,
japonezi, indieni, vietnamezi s.a.), raspanditi pe coasta pacifica, inspe-
ungrup social
asesteaceeasi
gula,vorbeste
a, denatura
etno-genetic
atasau"elirni-
ataaltalimba.
aJiunecare, de
ritar.Natiunea
unui cadru le-
ai multe etnii,
general exista
astatelor-nati-
suprapunere
ul etnogenetic
saumai multe
ia,intr-ooare-
cturaistorica
tecuun grup
stere(fieinde-
, nord-irlandezii
bretonii, corsi-
elanganude-
. ca13%), con-
exic- statele
atlanticapana
almente cu 0
xicani,portor-
eRioGrande
sebit, statele
ezi,filipinezi,
acifica,inspe-
ELEMENfE DE GEOGRAFIE SOCIALA. sr CULTURALA. 117
cial, in California, si arnerindienii (1%), concentrati in Podisul Preriilor,
de la poalele Muntilor Stancosi,
Cartier chinezesc, New York, SUA
America Latina este dominata de hispanici, cu 0mare enclava por-
tugheza (Brazilia). Africa este dominata ill prezent de nurneroase con-
fliete etnice, provocate, ill cea mai mare parte, de granitele artificiale
"trasate din birou" de fostele puteri coloniale.
Un alt component al vietii sociale il constituie religia - sistem de
convingeri, credinte, valori si practici religioase -, care, din punct
de vedere geografic, devine interesanta prin analiza distributiei prin-
cipalelor ramuri confesionale, dar si aintelegerii modului difuziei din
locul de origine pe continente intregi. Exista si religii care au ramas
deosebit de concentrate ill anumite spatii,
Ca atare, dupa distributia pe suprafata Globului, se disting doua
tipuri de religii: universale (oricine poate adera indiferent de culoarea
pielii, etnie, nationalitate etc., larg raspandite pe intreaga planeta) si
etnice (specifice numai anurnitor grupuri etnice, deosebit de concen-
trate). Din prima categorie fac parte marile religii ale omenirii: crestinis-
mul, islamul, budismul, ill timp ce ill cea de-a doua se inscriu: iudais-
mul, hinduismul, confucianismul, sintoiemul e.e.
Crestinismul reprezinta cea mai raspandita religie a lumii, atat
spapal, cat si dupa numarul de adepti, fiind imbratisat de peste 2mili-
arde de oameni de pe toate continentele, larg raspandita in Europa,
America si Australia si cu comunitati importante ill Africa si Asia.
Radacinile crestinismul coboara aproximativ 2000 de ani ill timp, inte-
meindu-se pe existenta, viata si personalitatea lui Iisus Hristos.
In prezent, sunt clar conturate trei ramuri principale ale crestinis-
mului: romano-caiolicii, protesianiii si ortodocsii. Unitatea bisericii crestine
se sparge definitiv ill 1054, prin Marea Schisma, rezultand cele doua
ramuri: romano-catolicismul, urmasi ai Imperiului Roman de Apus,
si ortodoxismul, exponent al Bizantului.
Cultul romano-caiolic este eel mai numeros, insumand aproxima-
tiv 65 % din totalul crestinilor, fiind raspandit ill mod deosebit ill
America Latina (peste 85 % din latino-americani), Europa (aproxi-
mativ 60 %, cu exceptia Europei Nordice, a unor parti din Europa
Centrala si aPeninsulei Balcanice), Australia (0treime), Africa (peste
Bazilica San Pietro, Vatican
118 ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIALA ~I CULTURALA
MARILE RELIGII ALE OMENJRII
RELIGII UNIVERSALE
CRESTINI
Romano-catolici
Protestanti
Ortodocsi
MUSULMANI
Siiti
Suniti
BUDIST!
RELIGII ETNICE
CONFUCIANIST! SI TAOISTI
SINTOISTI
HINDUSI
MOZAICI
Catedrala ortodoxa
Vasili Blajenii,Moscova, Rusia
" Din autoritatea tuturor Sfiniilor ?i
din mila fata de tine, te eliberez de
toate pdcaiele ?i flradelegile ?i te
scutesc de toate canoanele (epedepee)
pentru zece zile." Indulgenta van-
duta din autoritatea Papei, de
catrepastorul dominican Johann
Tetzel (1517)
A}ITNOSTISIALTELE
Of:::. ==- 4.000 kID
20 % concentrati inpartea ecuatoriala - R. D. Congo, R. P.Congo,
Angola etc.) si Asia (14%, Filipine). Romano-catolicismul prezinta
o unitate considerabila injurul unei figuri centrale careestePapa,
lider spiritual si politic al singurului stat religios defactura crestina
din lume, Vaticanul, in acelasi timp si eel mai mic stat casuprafata
(0,44km
2
).
Cultul ortodox reprezinta doar 10% din lumea crestina, concen-
trandu-se cuprecadere insud-estul Europei Centrale (Romania, tara
deexpresielatina), EuropaEstica,PeninsulaBalcanicasi Rusia(incare
predomina populatia slava), dar si in Africa, unde Etiopia estecea
mai maretara ortodoxa (35-40 %, aproximativ 25-28 demilioanede
adepti) din lume, dupa Rusia.
Protestantismul ianastere ca0reactieatitudinala de"protest" sau
"reformatoare" (inscriindu-se casemnificatieculturalaintr-un proces
mult mai amplu, Renastereai cuprivire laimplicarea Papei si acatoli-
cismului injocurile deputere si inviata economica aEuropei dela
sfarsitul Evului Mediu (cruciadele, Inchiziiia, vanzarea "indul-
gentelor"), avandu-l drept promotor peMartin Luther.
Protestantii sau reformatii au 0 pondere de 25 % din totalul
crestinilor si sunt concentrati cuprecadere inAmericadeNordanglo-
saxona (SUAsi Canada), Europa Nordica (Scandinavia, Danemarca,
Islanda), lacare seadauga Marea Britanie (anglicani), Germania si
Elvetia, RepublicaAfricadeSudsi Australia (42%dintreaustralieni).
Adoua marereligieuniversala aomenirii esteIslamul, lacareau
aderat aproximativ 1,2miliarde deadepti, Lumeaislamicaesterela-
tivmai concentrata, peunteritoriu compact careseintindepestenor-
dul Africii, Orientul Apropiat si Mijlociusi panel inAsiaCentrala. Se
deosebeste decrestinismprin faptul canu este0religiecu0organi-
)
,R. P. Congo,
mul prezinta
eestePapa,
cturacrestina
t casuprafata
stina,concen-
omania,tara
Rusia(incare
.opiaestecea
emilioanede
"protest" sau
tr-unproces
pei si acatoli-
Europeidela
area "indul-
Y o din totalul
eNordanglo-
,Danemarca,
, Germaniasi
eaustralieni).
ul,lacareau
'caesterela-
depestenor-
aCentrala.Se
cu0organi-
ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIAL.A $1CULTURAL.A 119
Islamul recunoaste Vechiul
Testament (scrierile sfinte ale
evreilor), Noul Testament (cartea
sfantil. a crestinilor) si Coranul
(carteasfantil.aIslamului).
Confesiuneamusulmana apare0
datil. cu profetul Mahomed
(570-632) si are la baza "cinci
stalpi" ai credintei:
1. mdrturisirea de credinia sau
crezul islamic (Sluzhadah);
2. cele cinci rugdciuni obligatorii,
zilnic (Salah);
3. milostenia (Zakah);
4. pelerinajulla Mecca (Hajj);
5. postul in perioada Ramadanului
(Sawn).
Statuialui Buddha
zare administrativ-ierarhica, relatia dintre musulmani si Alah
(cuvantul arabpentru Durnnezeu) nefiind intermediata decineva(pas-
tori! preoti etc.).
Pelerinaj laMeccailltimpul Ramadan-ului
Islamul sedivide si el in doua ramuri principale: sunniii ("cores-
pondentii" ortodocsilor crestini) si siiii (care, inlimba araba, desem-
neaza 0 sectif). Peste 80 % din toti musulmanii de pe Terra sunt
sunniti, raspanditi din nordul Africii pana inAsia Centrala si sudul
Asiei (Indonezia este tara cueel mai mare numar demusulmani din
lume), intimp cesiiti sunt concentrati, inmod deosebit, inIran si cu
ponderi mici in alte tari (Pakistan, Iraq, Turcia s.a.).
Ceade-a treiareligie universala majora alumii esteBudismul (350
de milioane de adepti), concentrata inTibet si Peninsula Indochina.
Esenta budismului consta inreincarnare (toatefiinteletrebuie sasufere,
suferinta, cauzata de dorinta de atrai, conduce lareincarnare), prin
careseajunge inNiroana (mantuirea, atinsaprin autopurificare intr-un
ciclu complet dereincarnari),
Careligii etnice seremarca: hinduismul (900 rnilioane deadepti ce
urmaresc, fiecare, cate 0 cale proprie catre divinitate), concentrati
aproape in totalitate in India, confucianismul si taoismul (specifice
Chinei, ce grupeaza seturi de invataturi ai celor doi invatati din
Antichitate, Confucius si Lao-Zi), sinioismul (japonia, credinta cestip-
ula, initial, forta divina anaturii), mozaismul (credinta iudaicilor sau
aevreilor; 4milioane de evrei traiesc in Israel, 6milioane inSUA:;;i
aproximativ 6 milioane in Europa si Rusia).
Cuexceptia informatiei genetice (rasa), informatii despre toatecele-
lalte componente socio-culturale ale unui grup uman (etnie, religie
etc.) au fost transmise prin limba.
Limba reprezinta un sistem de comunicare pe baza unor sunete
articulate, prin careindivizii unei comunitati umane seidentifica unul
pe celalalt. Limba este si eaparte componenta aunei culturi.
[umatate din populatia Terrei vorbeste astazi 0limbacefaceparte
dinmarea familie alimbilor indo-europene, raspandite inspatiile Latin
(romana, italiana, franceza, spaniola, portugheza s.a.), slav (rusa, sarba,
bulgara, ceha, poloneza etc.), germanic (germana, engleza, olandeza,
daneza, suedeza s.a.) si indo-iranian (persana, hindi etc.), in timp ce
cealalta jumatate vorbeste limbi sino-iibeiane sau afro-asiatice, ausiralo-
polineziene si altele.
120 ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIALA. ~I CULTURALA.
Pagoda japoneza
Cafe internet, [aponia
* ELEMENTE DE GEOGRAFIE CULTURALA:
ORIGINEA, GENEZA
SI EVOLUTIA ARIILOR CULTURALE
, ,
Dinpunct devederegeografic, un" areal" sau. spaiiu" cultural sem-
nifica0regiune mai mult saumai putin intinsa, populata degrupuri
etnice inrudite, care vorbesc limbi cefac parte din aceeasi familie
lingvistica, ceimpartasesc un sistemcomun devalori, convingeri~i
credinte religioase, obiceiuri si traditii, cuun mod deviatasimilar,
cuun comportament social similar si careregasesc aceeasi semnifi-
capeinvalorile spirituale si materiale produse desocietatealor.
Cu altecuvinte au 0 identitate culturala comuna, unica, identitate
care-i diferentiaza dealtecomunitati umane si careimprima 0 anume
caracteristica spatiului (teritoriului) unde traiesc. Multedintre"pro-
dusele" materiale sauspirituale aleunei culturi sunt impusedeinsesi
caracteristicile fizico-geografice alespatiului respectiv.
Dela"cultura" societatii agricole si pana laceaasocietatii infor-
mationale, spatiile culturale au suferit mutatii structurale si dimen-
sionale profunde. Unele culturi au cunoscut perioade deinflorire,
incercand sa-si extindadominanta asupra celor dinproximitate, altele
au intrat indeclin si disparut.
Esteacceptata ideeacaprimele practici agricoleau aparut spon-
tanpesuprafata Terrei,cucirca10000deani inurma(duparetragerea
ultimei glaciatiuni), incatevaarealeceaufavorizat genezasi evolutia
primelor "culturi". Pot fi astfel mentionate: platourile andine,
"Semiluna fertila" (dinDeltaNilului pana inMesopotamia), platoul
etiopian si bazinul indo-gangetic, careau constituit cadrul aparitiei
unor culturi stralucite bazate pe0activitate agricola sedentara (cul-
tivarea plantelor), celegenera un surplus dehrana, spatii unde au
aparut primele forme de scriere (cuneiforme, hieroglife) si primele
ora$e.
Spredeosebire deacestea, cultura de tip industrial isi areincepu-
turileintr-un singur punct depesuprafata Globului: MareaBritanie,
in secolul al XVIII-lea, dar viteza cucares-aextins amodificat ire-
versibil interactiunea dintre arealeleculturale, favorizand amestecul
dintre ele. Lasfarsitul secolului al XIX-lea,toata Europaimpartasea
valorile si beneficia de produsele noii culturi, carelainceputul se-
colului al XIX-leaseextinde inSUA, iar apoi petot Globul.
Societateairformaiionala aprezentului, inconditiileunei pietegloba-
lesi acomunicarii cvasiinstantanee, cunoaste unproces puternic de
transfer al valorilor si produselor delaunspatiu culturalla altul. De
aceea, estedin ceincemai greu deconturat unareal cultural caresa
nu cuprinda si elemente cese gasesc si in alte spatii culturale. Se
vorbeste tot mai mult de0tendinta deuniforrnizare culturala (0"cul-
tura globala") foarte evidenta, deexemplu, instatele dezvoltate din
"Nord", unde seimpartasesc valorile unei asa-numite "culturi occi-
dentale".
Principaleleareale culturale cepot fi identificateinprezent, cu0 oare-
careaproximatie, sunt:
european. Estecentrat pe continentul european si cuprinde 0
diversitate mare de etnii cu 0 origine indo-europeana, cu cateva
exc ptii, incaresevorbesc limbi inrudite (romanice, germanice, slave
etc.) si cu0 unitate religioasa crestina. Desi sunt prezente cel putin
LA:
" cultural sem-
tadegrupuri
ceeasi familie
convingeri si
viata similar,
eeasi semnifi-
etatealor.
ca,identitate
rima0anurne
edintre"pro-
pusedeinsesi
cietatiiinfor-
alesi dimen-
edeinflorire,
. itate, altele
aparut spon-
paretragerea
za$ievolutia
urile andine,
mia),platoul
drul aparitiei
dentara (cul-
patii unde au
e)si prirnele
si areincepu-
areaBritanie,
modificatire-
ndamestecul
aimpartasea
inceputul se-
obul.
eipiete globa-
sputernicde
al laaltul. De
tural caresa
culturale. Se
turala(0 "cul-
ezvoltatedin
"culturi occi-
ent,cu0oare-
$icuprinde 0
a, cucateva
anice,slave
enteeel putin
ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOClAIA ~I CULTURAL<\. 121
Acropole, Atena
Muzeul Luvru, Paris, Franta
Chicago, SUA
trei nuclee (catolic, protestant si ortodox), europenii fac parte din
"Marele Occident", care mai include si alte teritorii europenizate"
cum ar fi America de Nord anglo-saxona si Australi~. Din punct d~
vedere al dezvoltarii economice spatiul european face parte din
"Nord", caracterizat prin predominarea serviciilor si adomeniilor de
varf din "industria" cunoasterii si ainforrnatiei.
Diversitatea culturala, ~ privinta artefactelor materiale si aobi-
ceiurilor, conturata pemarginea unei diversitati etnico-nationale, speci-
ficaEuropei, este pe cale s~"se topeasca" in prezent in asa-numitul
curent al .umericanizdrii" , Inceput initial pe filiera economica, prin
interrnediul companiilor transnationale ces-au lansat dinSUA(Coca-
Cola, Microsoft, McDonald's s.a.), valorile culturale americane devin
din cein cemai cunoscute si acceptate de catre europeni (deexem-
plu, engleza americana este nu numai lirnba tehnologiei, ci si lirnba
muzicii usoare, aculturii detip "hollywoodian", acanalelor demedi-
atizare, CNN, FOX etc.). Exista si tendinta de .reeuropenizare" (curent
contrar primului) acontinentului, indeosebi prin extinderea Uniunii
Europene, prin folosirea monedei unice (Euro), prin impartasirea unor
valori comune, stipulate de 0singura constitutie europeana.
nord-american. Cuprinde, din punet de vedere geografic,
America de Nord anglo-saxona (SUA si Canada) si are origini
"europene", ca urmare a procesului de .europenizare" a planetei,
inceput lasfarsitul secolului al XV-lea. Acest spatiu cultural s-afor-
mat pe 0 cultura de tip WASP (White Anglo-Saxons Protestants) si are
ovechirne considerabil redusa comparativ cueel european. Arnericanii
si-au definit existenta si valorile prin antiteza cu celeeuropene, de
caresedesprind definitiv lasfarsitul secolului al XVIII-lea, camisio-
nari ai idealurilor delibertate, ai principiilor proprietatii individuale,
ai democratiei si exponentii unui mod de viata specific acestor idei
("american dream" / "visul american"). Astazi, spatiul cultural ameri-
can cunoaste si el mutatii profunde, facandu-i pe unii teoreticieni
(Samuel Huntington) sa seintrebe cine mai sunt americanii astazi,
facand 0diferenta clara intre aceaAmerica a"coloni~tilor" care, desi
veneau din toate colturile lurnii, seintegrau in acel fel de afi, tipic
american, si America de astazi, a"imigrantilor", carenu mai doresc
saseintegreze si segrupeaza in comunitati distinete: hispanice, asi-
atice s.a.
PRlNClPALELE AREALE CULTURALE PE GLOB
EUROPEAN
NO RD-AME RlC
LATINO-AMERlCAN
lSLAMlC
AFRICAN (sua-SAHAJUA
SLAV (RUS)
SIN()..JAPQNEZ
HINDUS
SUO-EST ASIATIC
AUSTRALIAN
122 ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIAIA ~I CULTURAIA
Camavalul de laRio de Janeiro,
Brazilia
Hotelul Burj al Arab, Dubai,
Emiratele Arabe Unite
Muzeul Errnitaj, Sankt
Petersburg, Rusia
latino-american. Desi urmasa si eaaculturii europene, cultura
latino-americana aevoluat diferit, atat deceaeuropeana, catsi decea
nord-americana. Mexicul, AmericaCentrala si AmericadeSudsunt
parte aculturii catolice, iar din punct devedere etnicreprezintaun
"amestec" intreculturile indigene precolumbiene si ceaspaniola(pe
tot cuprinsul Americii Latine) si portugheza (Brazilia). Spatiul lati-
no-american seaflameaincautarea unei identitati culturale si eco-
nomice, "zbatandu-se" intre stralucirea civilizatiilor trecutului si
prezentul contradictoriu.
islamic. Islamul a cucerit sub valorile sale spirituale spatii
geografice diverse si etnii diferite. Avandu-si originea in vestul
Peninsulei Arabe, Islamul s-araspandit rapid incepand din secolul
al VII-lea, peste tot nordul Africii, patrunzand in Europa (Spania,
Califatul deCordoba), dar si inAsiaCentrala si insulele din sudul
continentul asiatic.
Cuprinde mai multenuclee: persan, nord-african, turcic,pakistanez,
indonezian s.a., dar topmusulmanii depeGlobseidentificaprinace-
leasi valori. Animata de doi vectori putemici, petrolul si explozia
demograficit, lumea islamica seconfrunta astazi cu0puternica criza
deimagine, inraport cuOccidentul.
african (sub-saharian). Africanii sub-saharieni seidentificape
ei insisi caafricani, adicaavand 0cultura specifica, distinctadecele-
laIte, islamica (partea septentrionala acontinentului) sau urmasaa
colonistilor europeni. Caracteristica deosebita a acesteia estefrag-
mentarea, reminiscenta aunei diversitati foartemari depopulatii, a
unui crestinism(adus demisionari) aIterat cutraditii si obiceiuri ani-
miste, aconlocuirii ininteriorul acelorasi granite artificialefixatede
europeni (Africaestemacinata astazi denumeroase conflictecivile)
si aunui cadru natural particular.
slav (rus). Spatiul cultural slavincludeRusia, 0partedinEuropa
Esticasi PeninsulaBalcanica,fiindconturat injurul ortodoxiei deorigi-
nebizantina si careaavut 0 expunere limitata laexperientele fun-
damentale aleOccidentului (Renastere, Reformaetc.).Dealtfel,origi-
nalitateaspatiului slav(rus) rezultasi dinparticularitatea pozitiei sale
geografice, intreEuropasi Asia, oscilandintreintegrareainOccident
si impartasirea valorilor europene, dar nerezistand nici "tentatiilor"
ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIALA. ~I CULTURAL.\. 123
pene,cultura
a,catsi decea
adeSudsunt
reprezintaun
aspaniola(pe
).Spatiul lati-
turalesi eco-
, .
trecutului si
Ceremonie hindusa, Varanasi,
India
iritualespatii
eain vestul
ddinsecolul
opa(Spania,
eledinsudul
ie,pakistanez,
tificaprinace-
lul si explozia
uternicacriza
identificape
tinctadecele-
sauurmasa a
teiaestefrag-
epopulatii, a
.obiceiuriani-
dalefixatede
onflictecivile)
edinEuropa
oxieideorigi-
erientele fun-
ealtfel,origi-
apozitieisale
eainOccident
i.tentatiilor"
Kyoto, [aponia
Asiei, rezultand un conglomerat cultural careclameaza unicitatea si
neasocierea (europeana sau asiatica), pefondul ascendentei saleimpe-
riale bizantine .
sino-japonez. Este un spatiu cultural distinct, recunoscut si ca
"civilizapa" Extremului Orient, care secaracterizeaza printr-o mare
omogenitate etnica si confesionala (cuceledoua nuclee confucianis-
to-taoist si sintoist) si prin gigantism demografic. Cultura sinicaeste
milenara, apreciata cafiind una dintre celemai vechi depe Terrasi
careaexercitat 0influenta deosebitaasupra spatiilor dinproximitate.
Desi legata puternic detrecut, ceeacei-aconferit 0mare coeziune de-
alungul timpului, agasit calea si spre 0 dezvoltare economica con-
siderabila, manifestandu-se in ultima vreme chiar un export masiv
al valorilor materiale si spirituale din acest spatiu,
hindus. Deasemenea, 0civilizatie milenara localizata insubcon-
tinentul indian, carearedrept coordonate culturale confesiunea hin-
dusa (cu un panteon gigantic ceinclude peste 300 de milioane de
zeitati), 0mare diversitate apopulatiilor si grupurilor etnice, unnumar
mare delimbi si dialecte vorbite si 0fragmentare sociala particulara
(structura pe "caste").
sud-est asiatic. Sesuprapune pe Peninsula Indochina si areun
nucleu budist, in ciuda unei diversitati etnice specifice sud-estului
Asiei.
australian. Estederivat tot din spatiul cultural anglo-saxon, dar
care aavut 0evolutie specifica si originala prin izolarea de "restul"
lumii.
Pelanga celemai sus prezentate, unii autori identifica si un spatiu
cultural iudaic cu0 evolutieparticulara, diferitadetoatecelelalte,si care
seidentifica prin religie, limba, obiceiuri, institutii si valori specifice.
124 ELEMENTE DE GEOGRAFIE SOCIAL.\. ~I CULTURALA
Robot, Japonia
*MONDIALIZAREA, OCCIDENTALIZAREA
51 IMPACTUL LOR A5UPRA VIETH 50CIALE
, ,
Mondializarea si occidentalizarea, alaturi deglobalizare (abordata
in capitolul al Il-lea), constituie procese de amploare alesocietatii
prezentului caregenereaza dezbateri aprinse atat incercurilestiinti-
fice, cat si intoate mediile sociale.
Mondializarea comporta semnificatii diferite, plecand delacon-
cept sinonim globalizarii (fiinddoar 0 expresieterminologica al per-
manentei antiteze anglo-francofone, globalizareversus mondializare)
si pana lasemnificatii diferite saucomplementare globalizarii (mon-
dializarea reliefeaza din punct devedere politic ceeaceglobalizarea
reprezinta sub aspectul economic si financiar).
Caatare, esteacceptata deanumiti autori ideeacamondializarea
este0continuare fireascaaglobalizarii (aceastadin urma fiinddoar
dimensiunea economicaamondializarii) careimplica sferapolitics
("guvernarea mondiala"), dar si 0 "cultura mondiala" si 0 urn-
formizaresocialaaobiceiurilor, traditiilor printransfer devalori, toate
acestea favorizate de0 reducere aizolarii geografice si 0 capacitate
extraordinara decomunicarepe0planeta caredevinedinceincemai
micadin acest punct devedere.
Alti autori considera mondializarea cafiindunconcept ceunifica
sub "umbrela" sa americanizarea, occidentalizarea, globalizarea etc.,
exprimand tendinta catre0cultura mondiala, vazuta nuca0singura
cultura uniformizata, globala, ci ca0 integrare adiversitatii cultura-
leintr-ounitate ceconfera0anumita identitate si,anume, apartenenta
la0 civilizatie mondiala,
Occidentalizarea este procesul de difuzie a influentei Vestului
(Europa si America anglo-saxona) asupra intregii lumi, prin "expor-
tul" devalori si produse culturale"occidentale": tehnologie(know haw),
masini, vestimentatie, dieta, stil deviata, muzica, filme,valori s.a.m.d.
Manifestarea destul deaccentuata aacestui curent inprezent adus
laaparitia unor procese anti-occidentalizare, cumar fifundamentalis-
mul (factiune extremderadicala aunei grupari religioase, nationale
etc., foartemediatizat inprezent fiindeel islamic), proteciionismul (set
depolitici cevizeaza protejarea comertului propriu sauaproductiei
interne etc.) sau izolaiionismul (imbratisat mult timp decatreChina
si [aponia, iar astazi deR.PD. Coreeana) etc.
ELEMENfE DE GEOGRAFIE SOOALA ~I CULTURALA 125
REA
el ALE
zare (abordata
alesocietatii
rcurilestiinti-
A ddelacon-
ologica al per-
mondializare)
alizarii(mon-
eglobalizarea
ondializarea
a fiinddoar
sferapolitica
la" si 0 uni-
evalori,toate
9i0 capacitate
inceincemai
eptceunifica
obalizarea etc.,
uca0singura
sitatiicultura-
e,apartenenta
entei Vestului
"prin"expor-
gie(know how),
valoris.a.m.d.
prezentadus
ndamentalis-
ase,nationale
qioniemul (set
uaproductiei
ecatreChina
NOTIUNI NOI
Geografie sociala
Geografie culturala
Organizarea spatiului umanizat
Amenajarea teritoriului
Rasa
Etnie
Apartheid
Rasism
Identitate culturala: areal cultural
EXERCITII ~I ACTIVITA.TI PRACTICE
Analizati harta cumobilitatea teritoriala apopulatiei si ceaafluxu-
rilor migratorii. Precizati factorii care au condus la migratiile
reprezentate grafic.
Precizati consecintele migratiilor intariledeorigine si intarileprimi-
toare.
Analizati harta limbilor vorbite peGlobsi localizati familialimbilor
indo-europene raspandite in spatiul latin.
Precizati elementele de identificare a spatiului cultural iudaic si
localizati-l pe Glob.
Calculati si reprezentati grafic printr-o diagrama ponderea princi-
palelor limbi vorbite pe Glob (vezi tabelul demai jos).
Limba (milioane locuitori)
Chineza 1100
Araba .250
Indoneziana 220
Engleza 440
Rusa 160
[aponeza 125
Hindi 400
Bengali 200
Franceza 150
Spaniola .330
Portugheza 180
Germana 100
Este posibila coexistenta culturala a civilizatiilor? Argumentati
raspunsul.
Ce factori au contribuit la identitatea socio-culturala aspatiului
romanesc?
Ceimplicatii asupra mediului areorganizarea si amenjarea spatiu-
lui in zona in carelocuiti? Concepeti un plan de amenajare aspatiu-
lui geografic in care locuiti.

AUTOEVALUARE
Definiti conceptul de dezvoltare durabila.
Ceintelegeti prin conceptul deapartheid? Precizati taracarel-apus
in aplicare.
Care sunt problemele generate demigratia Sud-Nord?
Propuneti doua masuri caresacontribuie labuna convietuire acivi-
lizatiilor (culturilor) pe planeta.
126 GEOGRAFI E
I. Temade sinteza: "Geosistemul- realitate complexa a planetei"
Definiti termenii: geosistem, ecosistem, peisaj geografic, mediu
geografic.
Realizati un tabel cu 3coloane in caresaprecizati caracteristicile
geosistemului, ecosistemului si peisajelor geografice.
Nominalizati factorii geoecologici.
Mentionati tipurile derelatii dintre componentele mediului.
Mentionati domeniile deactiune aleomului asupra mediului.
Numiti, in ordine, trei cauze principale ceconduc ladegradarea
mediului.
Precizati 3actiuni ceseimpun pentru mentinerea functionalitatii
geosistemului.
Numiti 3elemente caracteristice pentru fiecaredintremediileecu-
atoriale, tropical-umede si polare. Numiti 3 hazarde posibile in
fiecaretipdemediu.
II. Aplicatii practice
Realizati unchestionar cuminimum 10intrebari diferiteprivitoare
laproblemele actuale alelumii contemporane. Solicitati raspunsuri
lacolegi, schimband chestionarele intrevoi. Prelucrati si interpretati
raspunsurile si notati concluziile.
Realizati un eseu despre Uniunea Europeana referindu-va laisto-
riasi evolutia acestei grupari regionale. Precizati factorii careaucan-
tribuit laformarea si dezvoltarea ei intimp si perspectivele.
Informati-vasi realizati 0prezentare aProgramului Natiunilor Unite
pentru Mediul Inconjurator( UNEP/ PNUE).
III. Realizati urmatoarele analize comparative
a. intre mediile ~i principalele tipuri de peisaje din regiunile tem-
perate precizand:
desfasurarea spatiala aacestora;
caracteristicile factorilor de mediu: conditiile climatice, relieful,
reteaua hidrografica, vegetatia, fauna, solurile, componenta antropi-
ca(grad deantropizare, populatie, asezari, activitati economice);
diferentieri regionale:
- mediu temperat-oceanic
- mediu temperat-continental
- mediu semiarid si peisajele destepa si silvostepa
- mediu arid temperat
- mediul temperat-rece
b. intre stepa est-europeana si pampasul argentinian in ceea ce
priveste gradul de pennisivitate pentru habitatele umane si
impactul antropic asupra mediului.
IV. Problematizari
Analizati un megalopolis din regiunile temperate si explicati
impactul acestuia asupra mediului.
Explicati crestereainegalitatilor si discriminarilor dinuneletari dez-
voltate (UE, SUAetc.), existenta somajului, saraciei, aunor conflicte
sociale;
Resursele energetice si minerale aleplanetei sunt intr-o continua
scadere, in conditiile cresterii consumului si numarului de con-
sumatori. Cesolutii propuneti pentru rezolvarea acestei probleme?
Dinaltesursedeinformare prezentati succint celedoua organisme
regionale din carefaceparte si Romania: CEFTAsi OCEMN.
xii aplanetei"
grafic,mediu
ediului.
mediului.
ladegradarea
ctionalitatii
riteprivitoare
ati raspunsuri
si interpretati
careaucon-
tivele.
tiunilorUnite
egiunile tern-
atice,relieful,
nentaantropi-
conomice);
tepa
anin ceea ce
Ie umane si
tesi explicati
uneletari dez-
unorconflicte
tr-ocontinua
ui de con-
tei probleme?
uaorganisme
EMN.
Sumar
1MEDIUL INCONJURA.TOR
Aspecte generale / 3
Factorii geoecologici. Aspecte generale / 5
Relapi intre componentele mediului inconjurator / 9
Geosistemul - ecosistemul - peisajul geografic / 11
Tipuri de medii si peisaje geografice peTerra / 14
Hazarde naturale si antropice / 23
Despaduririle, desertificarea si poluarea / 31
Protectia, conservarea si ocrotirea mediului / 36
Managementul mediului inconjurator / 39
Studiu de caz: Analiza mediului montan din Muntii Alpi / 41
Evaluare partiala / 42
2REGIONALIZAREA $1GLOBALIZAREA
LUMII CONTEMPORANE
Dimensiunile si domeniile regionalizarii si globalizarii / 43
"Spatiul geografic si globalizarea /46
Identitatea, uniformizarea si diversitatea lumii contemporane / 47
Evaluare partiala / 51
3POPULATIA, RESURSELENATURALE $1DEZVOLTAREA
LUMIICONTEMPORANE
Aspecte generale / 52
Evolutii geodemografice contemporane. Diferentieri regionale / 53
Resursele umane si dezvoltarea / 59
Raportul dintre asezari si dezvoltare. Tendinte aleevolutiei asezarilor
umane / 62
Resursele naturale si agricole. Impactul exploatarii si valorificarii
resurselor asupra mediului / 64
Gestionarea resurselor, dezvoltarea economica si dezvoltarea durabila / 66
Studiu de caz: Analiza comparativa adoi poli de crestere urbana / 68
Evaluare partiala / 69
4SISTEMUL ECONOMIC $1SISTEMUL GEOPOLITIC
Evolutia economiei mondiale si sistemul economic mondial / 70
Sistemul geopolitic mondial actual / 73
Rolul unor state in sistemul mondial actual / 76
SUA /76
Rusia / 78
[aponia / 79
China / 81
India / 82
Brazilia / 84
*Alte state: R. Africa de Sud, Israel, Australia / 85
Ansambluri economice si geopolitice mondiale actuale / 89
Organizarea spatiului mondial (tari Indezvoltare, tari dezvoltate, alte
categorii detari). Raportul Nord-Sud / 96
"Spatiul mediteraneean lainterfata Nord-Sud / 100
Delalumea unipolara lalumea multipolara / 102
Evaluare partiala / 104
*5ELEMENTEDEGEOGRAFIESOC1ALA$1CULTURALA
Aspecte generale / 106
Viatasocialasi organizarea spatiului umanizat / 107
Spatiul geografic si civilizatia / 110
Mobilitatea geografica apopulatiei si spatiul social / 111
Structuri debaza alevietii sociale/ 114
Raportul dintre rasa, etnie, religie, cultura si viata sociala/ 115
Elemente degeografie culturala: originea, geneza si evolutia
ariilor culturale / 120
Mondializarea, occidentalizarea si impactul acestora asupra vietii
sociale / 124
Evaluare partiala / 125
Evaluare finala / 126
,.