Cuprins

1. Definirea sticlei. Tipuri principale de sticla

1.1 Definirea sticlei
1.2 Tipuri principale de sticle
2. Prepararea amestecului de materii prime pentru fabricarea sticlei
2.1 Criterii pentru alegerea materiilor prime
2.2 Calcularea compozitiei amestecului de materii prime
2.3 Receptionarea si prepararea materiilor prime
2.3.1 Receptionarea materiilor prime
2.3.2 Dozarea materiilor prime
2.3.3 Amestecarea materiilor prime dozate
2.3.4 Conditii de calitate impuse amestecului de materii prime
2.3.5 Oganizarea sectiei de preparare a amestecului de materii prime
3. Topirea sticlei
3.1 incarcarea amestecului de materii prime in cuptor
3.2 Topirea sticlei
3.2.1 Formarea topiturii de sticla
3.2.2 impezirae sau afanarea sticlei topite
3.2.3 Omogenizarea sticlei topite
3.3 Tipuri de cuptoare pentru topirea sticlei
3.3.1 Descrierea cuptorului !ana
3.3.2 Temperatura si functionarea cuptorului de !ana
4. Fasonarea sticlei topite
4.1 Consideratii generale
4.2 Fasonarea placilor de sticla
4.2.1 Tragerea geamurilor prin procedeul Fourcault
4.2.2 Tragerea geamurilor prin procedeul "itts#ourg$
4.2.3 Fa#ricarea placilor de sticla prin laminare
4.2.4 Fa#ricarea placilor de sticla pe #aie de metal topit % "il&ington
4.2.5 Fa#ricarea placilor de sticla pentru mi'loace de transport
5. Recoacerea produselor din sticla
5.1 Formarea tensiunilor la racirea sticlei
5.2 Recoacerea sticlei
6. Marcarea ambalarea si depo!itarea marfurilor din sticla
(.1 )erificarea calitatii marfurilor din sticla pentru mena'
". Defectele marfurilor din sticla si cau!ele aparitiei lor
#. $iblio%rafie
1
2
2
4
6
(
(
*
*
+
,
,
1-
12
12
14
15
1(
1*
1+
2-
22
22
23
24
2,
3-
31
33
36
3(
3*
3#
3,
3&
41

1
PR'C()*+ D( F,$R-C,R( , .(,M*R-+'R
1. D(F-/-R(, )T-C+(-. T-P*R- PR-/C-P,+( D( )T-C+,
1.1 Definirea sticlei
.ticla este un corp amorf/ o#tinut prin su#racirea unei topituri/ indifferent de
compozitia c$imica si domeniul temperaturii de rigidizare a acesteia. 0n urma cresterii
treptate a !ascozitatii topiturii la scaderea temperaturii/ materialul do#andeste
proprietatile unui solid. Trecerea din stare fluida in stare solida tre#uie sa fie re!ersi#ila.
O sticla nu are temperatura fi1a de topire. Cand creste temperature/ ea se inmoaie/
!ascozitatea sa scade pana cand a'unge sa fie o topitura fluida.
.e defineste o temperatura de transformare sau de tranzitie !itroasa Tg/ care
sticla trece din starea de topitura su#racita/ in starea de solid necristalin si amorf. a
aceasta temperatura are loc o !ariatie discontinua a proprietatii sticlei/ fig. 1.
Fig. 1 )ariatia densitatii sticlei la cresterea temperaturii
.tare de sticla sau starea !itroasa este o stare metasta#ila/ in timp indelungat/
structura dezordonata a sticlei tinde sa do#andeasca un grad de ordonare mai mare/
sticlele cristalizeaza 2im#atranesc3. "rocesul se numeste de!itrifiere si este fa!orizat4
de cresterea in anumite limite a temperaturii 2mo#ilitatea entitatii
structurale de!ine mai mare/ ceea ce fa!orizeaza rearan'area retelei3
de actiunea unor factori e1terior/ de e1. presiune/ atac c$imic/ lumina
puternica
Cristalizarea 2im#atranirea3 sticlelor este un fenomen nedorit.
)ascozitatea sticlei este o proprietate deose#it de importanta de care depinde atat
prelucrarea topiturii de sticla cat si recoacerea produselor fasonate. )ascozitatea sticlei
!ariaza intre 1- "a.s pentru topitura de sticla si 1-
1+
"a.s pentru sticla solida. )ascozitatea
sticlelor si dependenta de temperatura a acesteia este influentata de caracteristicile
compozitionale ale sticlei.
2
0n functie de !ascozitatea sticlei se definesc urmatoarele temperaturi
caracteristice. Ta#. 1.
Ta#elul 1 )ariatia !ascozitatii in functie de temperatura
0asco!itatea
Pa.s
Denumirea temperaturii caracteristice
1-
3
Temperatura optima de prelucrare 2prelucrarea este posi#ila intr%un
inter!al mai larg de 1-
2
%1-
+
"a.s/ in functie de procedeul de prelucrare
1-
4
Temperatura de curgere
1-
(/(
Temperatura de inmuiere
1-
12
Temperatura superioara de recoacere 2detensionarea se realizeaza an
15 minute3
1-
13/5
Temperatura inferioara de recoacere 2detensionarea dureaza in 'ur de
15 ore3
0n functie de marimea inter!alului de temperatura in care !ascozitatea sticlei se
situeaza intre 1-
2
%1-
+
"a.s/ se deose#esc 2fig. 234
sticle lungi/ inter!alul de temperatura de prelucrarea este mai mare/ se
prelucreaza mai usor/ contin o proportie mai mare de o1izi alcalini
sticle scurte/ inter!alul de temperatura de prelucrare este mai mic/ tre#uie
prelucrate rapid/ contin o proportie ce!a mai mare de o1izi alcalino%terosi.
Fig. 2 )ariatia !ascozitatii in functie de temperatura pentru sticle lungi si sticle
scurte
Compozitia c$imica a sticlei cuprinde in principal4
%o1izi acizi/ formatori de retea/ cum sunt .iO2/ 52O3/ "2O5/ Al2O3
%o1izi alcalini/ usureaza topirea 2rol de fondant3/ 6a2O/ 72O/ i2O
%o1izi alcalino%terosi si ai metalelor grele/ influenteaza diferite proprietati
ale sticlelor cum sunt rezistenta mecanica/ sta#ilitatea c$imica/ rezistenta
la socul termic/ proprietati optice/ 8gO/ CaO/ 5aO/ 5eO/ 9nO/ "#O etc.
Proprietatile sticlei:
"ropritatile fizice/ fizico%mecanice si c$imice ale sticlei caracterizeaza
comportarea produselor din sticla la diferite solocitari din procesul de utilizare.
3
"roprietatile fizice4
8asa specifica !ariaza intre limite largi/ de la 2%+ g:cm in functie de
compozitia c$imica si de !iteza de racire.
"roprietatile termice sunt e1primate prin conducti#ilitatea termica/
dilatarea termica/ sta#ilitatea termica.
% Dilatarea termica a sticlei este redusa.
% Conducti#ilitatea termica a sticlei este redusa.
% .ta#ilitatea termica reprezinta capacitatea sticlei de a rezista la
!ariatii mari si rapide de temperatura/ fara sa se distruga.
"roprietatile optice4
Transmisia luminii/ e1primata prin coeficientul de transmisie T/ este cu
atat mai mare cu cat transparenta sticlei este mai #una.
A#sor#tia liminii/ e1primata prin coeficientul de a#sor#tie , este in!ers
proportionala cu transmisia.
0ndicele de refractie reprezinta raportul dintre !itaza de deplasare a unei
oscilatii electromagnetice de o anumita lungime de unda/ in aer si in
materialul studiat.
Refle1ia luminii se e1prima prin coeficientul de refle1ie R.
Conducti#ilitatea electrica a sticlei este mica la temperatura mediului/ de aceea
sticla se incadreaza in categoria izolatorilor electrici.
"roprietatile mecanice4
Duritatea este importanta atat in timpul utilizarii/ cand este supusa operatiilor
de zgariere/ afectandu%se aspectul si rezistenta mecanica/ cat si in timpul
prelucrarii.
Fragilitatea sau rezistenta la soc mecanic este o proprietate negati!a a sticlei/
din care cauza ii limiteaza utilizarile.
Rezistenta la tractiune a sticlei o#isnuite este de 3-%1-- 6:mm/ in sc$im#
rezistenta la compresiune este este de 5--%2--- 6:mm/ ceea ce inseamna ca
este mult mai mare fata de a altor materiale.
"roprietatile c$imice e1prima comportarea sticlei la actiunea distructi!a a apei/
acizilor/ #azelor/ sarurilor si a gazelor din atmosfera. .ta#ilitatea c$imica are importanta
pentru sticla de la#orator/ pentru articole de mena' si constructii/ sticla optica/ etc.
1.2 Tipuri principale de sticla
Sticle silico-calco-sodice
Cuprind aproape toate sticlele de larg consum 2de geam/ de mena'/ am#ala'/
diferite sticle te$nice3. Din cele 3 materii prime principale4 cuart 2.iO23/ calcar 2CaCO33
si soda 26a2CO33/ primele 2 sunt sensi#il mai ieftine dar/ o sticla cu continut mai redus de
6a2O se topeste mai greu 2la temperaturi ami ridicate3/ deci necesita un consum mare de
4
com#usti#il si are tendinta de cristalizare mai pronuntata/ ceea ce ingreuneaza fasonarea.
Din aceasta cauza continutul de 6a2O este/ de regula/ in 'ur de 15;.
Afara de acesti 3 o1izi principali/ sticlele silico%calco%sodice contin/ de regula/
cantitati mici de alti o1izi.
K2O im#unatateste aspectul estetic si micsoreaza duritatea sticlelor/ ceea ce
usureaza slefuirea.
MgO determina cresterea !ascozitatii la temperaturi ridicate/ deci sticle/ cu 8gO
sunt sticle mai lungi. 0n plus/ micsoreaza tendinta de cristalizare si timpul fasonarii.
BaO are un efect similar ca 8gO 2cresterea !ascozitatii la temperaturi ridicate si
diminuarea tendintei de cristalizare3/ in plus im#unatateste proprietatile optice si
determina cresterea conducti#ilitatii electrice.
Al2O3 im#unatateste sta#ilitatea c$imica a sticlei.
Compozitia sticlelor silico%calco%sodice se incadreaza in urmatoarele limite4
.iO2 (+%*2 ;/ 6a2O 13%1(/5 ;/ CaO (/5%, ;/ 72O * ;/ 8gO 4;/ Al2O3 5 ;.
Compozitia sticlei de am#ala' 2sticle/ #orcane/ flacoane pentru cosmetica se alege
in functie de 2 criterii4
scopul utilizarii% sticlele de !in/ #ere/ apa minerala se fac din sticla !erde/
#runa/ la acestea/ nisipul poate a!ea un continut mai ridicat de impuritati
de fier 2pana la 2/5 ;3 se mai adauga si o1id de crom pentru realizarea
culorii !erde/ pentru #orcane de gem/ muraturi/ etc. se foloseste sticla al#a/
se limiteaza continutul de impuritati colorante din materiile prime.
conditiile de fasonare% fasonarea se face practic numai la masini automate/
ceea ce impune o tendinta de cristalizarea a sticlei foarte redusa.
"entru sticla de mena' al#a 2sau semial#a3/ continutul de impuritati de Fe2O3 se
limiteaza la ma1im -/5 ;.
.ticla plana pentru geam tre#uie sa fie incolora/ moti! pentru care continutul de
Fe2O3 se limiteaza la -/1 ;. Conditiile de fasonare la masinile automate moderne impun
acestei sticle o tendinta de cristalizare e1trem de mica/ ceea ce se realizeaza prin
adaugare de 3%3/5 ; 8gO. De asemenea/ tre#uie sa fie o sticla curata/ ceea ce se
realizeaza printr%un continut mai ridicat de o1izi alcalino%terosi 2CaO/ in 'ur de 1-%11 ;3.
.ticla te$nica pentru diferite aparate te$nice tre#uie sa ai#a sta#ilitate c$imica
foarte #una 2se realizeaza prin adaugare de 3/5%3/5 ; Al2O33 si tendinta de cristalizare
redusa.
Sticle silico-plumbice
Au proprietati optice deose#ite dar o sta#ilitate c$imica mai redusa. .ticla de
cristal poate contine 2-%3- ; "#O/ apro1imati! (- ; .iO si pana la 14 ; 72O.
Sticle borosilicatice
.unt sticle te$nice speciale care au coeficienti de dilatare termica foarte mici/ 2de
ordinul 1-
%(
%1-
%*
7
%1
3 si in consecinta/ sta#ilitatea termica foarte #una si sta#ilitatea
c$imica #una. .e folosesc pentru4
Aparatura si sticlarie de la#orator%termopane/ pipete/ cilindri gradati/
#aloane cotate
Aparatura pentru te$nica !idului
.ticlarie "<re1/ =ena/ Turdaterm
Compozitia lor se incadreaza in limite .iO2 *,%+1 ;/ 52O3 12%14/5 ;/ Al2O3 2%3
;/ 6a2O 3/3%4/5 ;/ 72O -/3%1/5 ;/ CaO -/1%-/+ ;.
5
Sticlele alumino-silicatice
.unt sticle te$nice cu coeficient de dilatare termica/ foarte mic 23-%5-11-
%*
7
%1
3 si
temperatura de transformare Tg foarte ridicata/ peste *-- >C/ ceea ce permite utilizarea
lor la temperaturi destul de ridicate. Datorita unui continut redus de alcali au sta#ilitate
$idrolitica foarte #una si conducti#ilitate electrica mica/ c$iar proprietati de izolatori
electrici. .e utilizeaza pentru componente pentru electronica si electrote$nica/ partea
interioara de la #ecuri electrice/ fi#re de sticla/ pentru telefonie/ etc. .e da o compozitie
de sticla4 .iO2 54;/ Al2O3 14;/ 52O3 */5;/ CaO 22;/ 8gO -/4;/ R2 -/5;. O asemenea
fi#ra are rezistenta mecanica mare/ sta#ilitate c$imica #una si rezistenta electrica mare si
metalice.
2. Prepararea amestecului de materii prime pentru fabricarea
sticlei
2.1 Criterii pentru ale%erea materiilor prime
Criteriul economic impune alegerea preferentiala a materiilor prime/ care au un
pret de cost mai redus/ sunt mai usor de preparat/ necesita mai putine operatii de pregatire
in interiorul fa#ricii si se aduc de la distante mici/ deci necesita c$eltuieli de transport mai
reduse.
Criteriul calitatii materiile prime%se prefera de e1emplu4 un nisip mai colturos fata
de unul mai rotun'it/ ultimul a!and o tendinta de dezamestecare mai mare la topire/
reactionand mai lent cu ceilalti componenti. Ca sursa de Al2O3 tre#uie e1aminata
posi#ilitatea utilizarii de feldspat/ care aduc totodata si o1izi alcalini/ reducandu%se astfel
consumul de soda/ care este o materie prima mai scumpa.
Criteriul continutului de gaze din amestec. Cantitatea de gaze ce se dega'a in
procesul topirii influenteaza procesul de limpezire si omogenizare a sticlei. ?n continut
prea redus de gaze in compozitia amestecului de materii prime determina o agitare redusa
in topitura de sticla/ #ulele de gaz raman mici/ ceea ce ingreuneaza iesirea lor la
suprafata/ sticla ramane neomogena. O cantitatea prea mare de gaze poate a!ea ca afect
retinerea unui numar prea mare de #ule in sticla. .e considera ca se o#tine o omogenizare
si afanare corespunzatoare daca la topitura amestecului/ cantitatea de gaze reprezinta
apro1imati! 15%2- ;.
2.2 Calcularea compo!itiei amestecului de materii prime
a #aza calcularii compozitiei amestecului de materii prime se are compozitia
c$imica 2o1idica3 a sticlei. "entru calcul se considera ca sticla este formata din
componenti solizi%o1izi ai diferitelor elemente. 0n realitate sticla contine si mici cantitati
de gaze/ care nu s%au dega'at in procesul de topire.
"entru calculul amestecului de materii prime se precizeaza urmatoarele notatii4
.st/ Cst/ 6st@ 8st@ Ast A continutul procentual de .iO2/ CaO/ 6a2O/ 8gO/ Al2O3
din sticla
(
.i/ Ci/ 6i/ 8i/ Ai A continutul de .iO2/ CaO/ 8gO/ Al2O3 din celelalte materii
prime folosite
6/ c/ s/ d/ f A materiile prime nisip/ calcar/ soda/ dolomita/ feldspat
B/ </ z/ u/ ! A proportia diferitelor materii prime in compozitia amestecului de
materii prime.
.e scrie urmatorul sistem de ecuatii4
.st C .n.1 D .c.< D .s.z D .d.u D .f.!
Cst C Cn.1 D Cc.< D Cs.z D Cd.u D Cf.!
6st C 6n.1 D 6c.< D 6s.z D 6d.u D 6f.!
8st C 8n.1 D 8c.< D 8s.z D 8d.u D 8f.!
Ast C An.1 D Ac.< D As.z D Ad.u D Af.!
)alorile necunoscutelor 1/ </ z/ u si !/ rezultate prin rezol!area sistemului de
ecuatii/ reprezinta parti in greutate din materiile prime respecti!e/ necesare pentru a
o#tine o parte in greutate de sticla a!and compozitia impusa initial.
0n aceasta faza a calculului tre#uie sa se tina seama de faptul ca/ in timpul topirii/
au loc pierderi prin !olatilizarea unora din componentii amestecului/ de e1emplu4 52O3 se
!olatilizeaza in proportie de pana la 15 ;/ din cantitatea introdusa/ 6a2O/ pana la 3/2 ;/
"#O pana la 1/5 ;/ 9nO pana la 4 ;. "entru a o#tine continutul dorit din acesti o1izi/
este necesar sa se introduca in amestec un e1ces/ care sa compenseze pierderile prin
!olatilizare. "entru amestecul de mai sus/ cantitatea de soda !a fi4
9E C 21-- D 3/23:1-- C 1/-32z
2.3 Receptionarea si prepararea materiilor prime
2.3.1 Receptionarea materiilor prime
6isipul se transporta de la cariera sau de la statia de inno#ilare la fa#rica/ in
!agoane de cale ferata inc$ise sau desc$ise. "rin urmare/ umiditatea sa poate !aria intre
limite foarte largi. Descarcarea nisipului la fa#rica se face prin #ascularea !agonului intr%
o transee #etonata acoperita. Din transee/ nisipul este transportat in #o1e de #eton/ cu
a'utorul unui pod rulant. 5o1ele moderne sunt pre!azute cu canale practicate in #aza usor
inclinata/ pentru drenarea apei ce se scurge din nisipul umed. 0n felul acesta/ in decurs de
1- zile de depozitare/ umiditatea nisipului se reduce la apro1imati! 4%5 ;/ ceea ce nu
impiedica desfasurarea operatiilor in continuare. Astfel se poate e!ita uscarea nisipului in
instalatii speciale 2uscatoare rotati!e3 si economisi energie termica si electrica. 0n plus/ se
simplifica sc$ema flu1ului te$nologic/ deoarece se elimina uscatoru si utila'ele de
transport necesare alimentarii si descarcarii sale.
"entru a indeparta diferite corpuri straine sau granule mari/ nisipul se cerne prin
site rotati!e sau !i#ratoare. Dupa aceasta se trece pritr%un separator magnetic in care se
retine pul#erea de fier acumulata in procesele anterioare de prelucrare/ precum si
granulele de nisip impurificate cu fier/ su# o forma magnetica. "entru aceasta se
utilizeaza separatoare magnetice cu #anda rulanta 2fig. 33 sau rotati!a 2fig. 43.
*
"rincipiul de functionare este acelasi. 0n dreptul magnetului 223 a!and pozitie fi1a/
impuritatile de fier adera la suprafata cilindrului 213 sau #enzii mo#ile 2sensul de miscare
este indicat in figuri3/ sunt transportate pana in zona unde magnetul nu mai e1ercita forta
de atractie si unde se desprind su# greutatea proprie si cad intr%un #uncar separat.
Calcarul si dolomita se aduc in fa#rica in stare macinata la dimensiuni de
apro1imati! -/2 m si se depoziteaza in silozuri. 0n functie de calitatea sticlei ce urmeaza a
se o#tine/ se supun operatii de deferizare.
.oda si sulfatul de sodiu se aduc in fa#rica am#alate in saci. .unt su#stante
$igroscopice/ moti! pentru care tre#uie depozitate in spatii uscate/ #ine !entilate.
Depozitarea lor o perioda mai indelungata in conditii de umiditate necorespunzatoare
determina aglomerarea materialului. 0n asemenea cazuri de!in necesare operatii de
uscare/ maruntire/ cernere si deferizare.
Cio#urile de sticla se adauga pentru usurarea topirii amestecului cu materii prime.
Rezulta in cadrul procesului de fasonare/ din re#uturile si sparturile productiei proprii. .e
maruntesc in concasoare cu !alturi/ se cern si se deferizeaza.
2.3.2 Do!area materiilor prime
a fa#ricare sticlei se utilizeaza numai dozarea gra!imetrica.
0n fa#ricile moderne/ cu productie mare/ dozarea se face cu cantare automate.
Acestea sunt plasate cate unul la fiecare siloz de materie prima si sunt reglate pentru
greutatea materiei prime respecti!e/ corespunzatoare la o sar'a de amestec #rut.
Dispoziti!ul de alimentare introduce in cupa cantarului materiale din siloz. 0n momentul
cand se atinge greutatea presta#ilita/ alimentarea se opreste/ cupa se decupleaza/ iar
materialul din cupa se rastoarna pe o #anda colectoare. Dupa golire/ cupa re!ine in
pozitia initiala si ciclul de dozare reincepe. Aceste canatre sunt pre!azute cu contoare
care inregistreaza cantitatea cantarita precum si numarul de sar'e dozate. "rin acest sistem
se realizeaza dozarea concomitenta a tuturor componentilor. Dupa colectarea tuturor
materiilor prime corespunzatoare unei sar'e/ #anda colectoare se deplaseaza si de!erseaza
materialul dozat in utila'ul de omogenizare.
+
"entru sticlele industriale o#isnuite este suficienta o precizie a dozarii de -/5%1/-
;/ pentru sticle cu proprietati deose#ite 2de e1emplu optice sau te$nice3/ precizia de
dozare tre#uie sa fie de cel putin -/2 ;.
2.3.3 ,mestecarea materiilor prime do!ate
.e realizeaza intr%un utila' numit Firic$. Acesta este format dintr%o cutie
cilindrica/ numita farfurie/ in care se rotesc cate!a palete amplasate e1centric fata de un
a1 central. 0n cutie se mai gasesc 2%( roti grele/ care se rotesc independent/ precum si
palete fi1e pentru desprinderea materialului aderat la pereti. Datorita miscarilor
independente ale paletelor si rotilor grele/ materialul parcurge traiectorii complicate/ in
spirala/ ceea ce determina o amestecare intensa. 0n 2%3 minute se o#tine o omogenizare
foarte #una. Capacitatea amestecatoarelor Firic$ !ariaza intre 25-%2/--- &g:sar'a/
functionarea lor poate fi automatizata in amestecatoare Firic$/ montate in paralel. Dupa
omogenizare/ amestecul este depozitat in silozuri si apoi alimentat in cuptorul de topit
sticla.
2.3.4 Conditii de calitate impuse amestecului de materii prime
Amestecul de materii prime tre#uie4
% sa ai#e o compozitie c$imica corespunzatoare tipului de sticla care se fa#rica
% sa fie omogen din punct de !edere c$imic
% sa nu se stratifice in timpul transportarii si depozitarii
% sa asigure o topire rapida si uniforma a incarcaturii
O importanta deose#ita pentru calitatea amestecului #rut au umiditatea si
granulozitatea materiilor prime.
6u este posi#ila o#tinerea unei compozitii constante in timp a amestecului/ daca
umiditatea unora din materiile prime !ariaza 2este cazul materialelor $igroscopice3.
"entru a e!ita asemenea situatii/ materiile prime tre#uie pastrate in incaperi usctae/ #ine
aerisite/ iar daca este ne!oie/ sa fie uscate.
6u este indicat ca amestecul de materii prime sa fie complet uscat/ deoarece un
amestec putin umed se stratifica mai greu/ iar in timpul manipularii se dega'a mai putin
praf. Apa necesara este introdusa prin intermediul nisipului. Granulele de nisip se acopera
cu o pelicula fina de apa/ in care se dizol!a pana la 5 ; din 6a2CO3 sau 6as.O4 continut
in amestec. 0n 'urul granulelor umede adera straturi din ceilalti componenti/ ceea ce
asigura atat o sta#ilitate mai #una a amestecului cat si o capacitate de interactiune mai
mare a componentilor/ in timpul procesului de topire. "entru dimensiunile uzuale ale
granulelor de nisip cantitatea de apa necesara formarii unei pelicule uniforme pe
suprafata acesteia si dizol!arii partiale a purtatorului de 6a2O este de 3%5 ; pentru
amestecurile cu 6a2CO3 si apro1imati! *; pentru cele cu 6a2.O4.
Granulometria amestecului de materii prime influenteaza atat tendinta de
stratificare/ care creste la granulatii mai grosiere/ cat si la comportarea la topire care se
inrautateste pentru amestecurile mai grosiere. O granulatie prea fina impune un consum
de energie pentru maruntire mai mare/ fa!orizeaza formarea de #ule in timpul prepararii
si alimentarii in cuptor si accentueaza corodarea refractarelor din #olta cuptorului prin
depunerea de praf si topirea acestuia. 0n prezent se considera urmatoarele dimensiuni
optime ale materiilor prime principale4 nisip -/3 mm/ calcar/ dolomita/ soda/ fedspat -/2
mm.
,
"entru a e!ita stratificarea si dezamestecarea amestecului omogenizat/ in timpul
transportului si depozitarii/ se recomanda urmatoarele masuri4
Timpul de depozitare sa fie cat mai scurt
8aterialul omogenizat sa nu fie transportat pe distante lungi
8aterialul omogenizat sa nu fie supus la !i#ratii sau transportat pneumatic
pe !erticala
O metoda foarte eficienta pentru a e!ita fenomene de dezamestecare consta in
#ric$etarea amestecului omogenizat/ este e!ident insa ca acesta scumpeste produsul si se
'ustifica mai ales pentru sticle speciale.
2.3.5 'r%ani!area sectiei de preparare a amestecului de materii prime
a organizarea sectiei de pregatire a amestecului de materii prime este necesar sa
se opteze pentru o amplasare cat mai rationala a silozurilor si a utila'elor/ pentru a realiza
o suprafata construita cat mai mica si trasee de transport cat mai scurte. 6umarul de
utila'e se poate realiza prin dispunerea pe !erticala a utila'elor care sunt legate functional/
astfel incat materiile prime sa se ridice o singura data/ iar apoi sa circule prin cadere
li#era de la un utila' la altul. a o asemenea dispunere a utila'elor/ automatizarea intregii
secti este mai usor de realizat.
O atentie deose#ita tre#uie acordata masurilor de protectia muncii/ care constau/
in principal/ in izolarea partilor in miscare ale utila'elor/ precum si masuri pentru e!itarea
formarii de praf si indepartarea sa imediata din locul/ unde se formeaza. "entru acestea/
agregatele in care se poate forma praf/ tre#uie sa fie #ine etansate si sa lucreze la o usoara
su#presiune. 0n incaperi tre#uie asigurata o !entilatie corespunzatoare. "ersonalul care
lucreaza in sectie tre#uie instruit in mod special cum se manipuleaza su#stantele to1ice
2de e1emplu4 saruri cu plum#/ arsen/ etc3.
0n fa#ricile moderne de sticla/ materiile prime sunt aduse gata preparate si pot fi
utilizate direct la prepararea amestecului/ fara alte operatii pregatitoare. 0n fig. 5 este
prezentat un e1emplu de dispunere rationala a silozurilor si utila'elor in sectia de
pregatire a amestecului de materii prime.
Toate materiile prime sunt aduse in !agoane de cale ferata ). 6isip este descarcat
intr%o $ala acoperita 213/ pre!azuta cu canale pentru drenarea apei si cu un pod rulant cu
greifer 223. Cu a'utorul cupei de la podul rulant cu greifer/ nisipul poate fi incarcat fie in
palnia de alimentare a instalatiei de cernere 233/ fie in uscatorul rotati! 243. Dupa cernere/
nisipul se trece prin separatorul magnetic 253/ iar apoi/ cu a'utorul unui ele!ator/ in silozul
2(3 al instalatiei de dozare. F1ceptand podul rulant cu greifer/ functionarea liniei poate fi
complet automatizata/ elementul de control fiind ni!elul nisipului din siloz.
Celelalte materii prime se aduc/ de regula/ in saci si se depoziteaza in #o1ele 2*3.
8anipularea lor se face cu electrosti!uitoare. .acii se golesc in palniile liniilor de
transport si se descarca in silozurile 2+3 ale instalatiei de dozare/ cate unul pentru fiecare
tip de materie prima. Capacitatea silozurilui de nisip corespunde necesarului pentru 24
ore/ silozurile celorlalte materii prime contin cantitati pentru 2%5 zile.
Din silozuri/ materiile prime curg in alimentatoarele cu melc 2,3 din care trec in
cupele cantarelor 21-3. Curgerea materialelor este usurata de niste placi !i#ratoare 2113/
fi1ate in partea inferioara a silozurilor. Cantarele se descarca pe #anda rulanta 2123/ care
cumuleaza toate materiile prime si le transporta in #uncarele de alimentare a cuptoarelor
sau intr%un siloz tampon.
1-
11
3.Topirea sticlei
3.1 -ncarcarea amestecului de materii prime in cuptor
Consideratii privind ritmicitatea alimentarii
"entru o functionare uniforma a cuptorului de topit sticla/ alimentarea amestecului
de materii prime tre#uie sa se fac pe cat posi#il continuu in cantitati mici. Acestea
tre#uie introduse su# forma de #razde sau de straturi su#tiri/ a caror grosime nu tre#uie sa
depaseasca 5- mm.
0ntroducerea periodica/ la inter!ale mai mari/ a unor gramezi mari pro!oaca
pertur#atii in functionarea cuptorului/ deoarece in timpul introducerii amestecului/ in
cuptor patrund cantitati mari de aer rece/ care scade temperatura in zonele in!ecinate
zonei de alimentare. Aceasta e1pune zidaria refractara la socuri termice puternice/ care
micsoreaza durata sa de functionare. De asemenea/ o cantitate mare de amestec de materii
prime determina !ariatii in ni!elul topiturii de sticla/ care pot atinge 4%5 mm. Aceste
!ariatii de ni!el care determina o accentuare a corodarii refractarelor/ deoarece la
actiunea corozi!a a sticlei se mai adauga un efect mecanic de frecare/ care fa!orizeaza
desprinderea #ucatilor de refractar sla#ite.
"rocesul de topire a gramezilor mari decurge greu. Acestea se acopera repede cu
un strat de sticla topita care impiedica dega'area li#era a gazelor din amestecul care se
incalzeste. Transmisia caldurii spre interiorul gramezi mari se face incet/ asa incat dupa
apro1imati! dupa 15 minute/ temperatura din interior este de numai 4--%5-- >C/ fata de
14-- >C in straturile superioare ale gramezii. F1ista pericolul ca portiuni din aceste
gramezi grele sa fie antrenate de curentii din topitura de sticla si sa a'unga astfel la masini
de fasonare/ portiuni de sticla neomogene sau c$iar incluziuni netopite/ ceea ce da nastere
la re#uturi.
Din aceste moti!e/ la alimentarea cuptoarelor de sticla se urmareste introducerea
unor straturi su#tiri sau gramezi foarte mici. .tratul su#tire se topeste superficial/ in
cate!a secunde/ astfel incat nu se mai formeaza praf. Grosimea stratului fiind foarte mica/
transmisia caldurii se face mult mai #ine. Datorita greutatii reduse a stratului su#tire/
pericolul ca acesta sa se scufunde in topitura de sticla este mult mai mic. De asemenea/
!ariatia ni!elului topiturii de sticla din cuptor este nesemnficati!a.
"entru a putea introduce cantitati suficient de mari de amestec su# forma de
straturi su#tiri/ este necesar sa se acopere o suprafata mai mare. "entru aceasta se
amplaseaza mai multe alimentatoare/ fiecare cu de#it mai mic.
0ncarcarea amestecului su# forma de #razde asigura o suprafata mai mare de
contact cu gazele fier#inti din cuptorul de sticla/ decat la incarcarea in straturi su#tiri.
0naltimea #razdelor poate a'unge la 1-- mm/ ele au sectiune triung$iulara si sunt
perpendiculare pe directia de a!ansare a materialului in cuptor. Amestecul introdus de
alimentatoare se deplaseaza in cuptor su# forma unor fasii/ a caror grosime scade treptat
pana se topeste intregul material.
Tipuri de alimentatoare
Alimentatorul cu melc/ fig. (/ permite introducerea amestecului su# forma de strat
su#tire.
12
Fig. ( Alimentator cu melc
1% melcul
2% cutia de alimentare
3% motor electric de antrenare
4% manta de racire cu apa
5% topitura de sticla
"artea de carcasa care !ine in contact cu atmosfera fier#inte din cuptor este
prote'ata de o manta de racire cu apa. A1ul melcului/ care este mai putin prote'at/ se
uzeaza repede. "entru a o#tine straturi su#tiri/ un melc nu tre#uie sa introduca mai mult
de ,--%1--- &g amestec pe ora.
Alimentatorul cu piston/ fig. * are ca piesa principala un piston cu sectiune
dreptiung$iulara 213/ ce e1ecuta o miscare de dute%!ino/ fiind miscat de un dispoziti!
mecanic 233/ actionat de un motor electric. 0naltimea pistonului este de apro1imati! * cm/
latimea 25%1-- cm. Cand pistonul este in pozitia retras/ in fata lui curge amestecul din
palnia de alimentare 223. "rin inatimea pistonului/ acest amestec este impins in cuptor. 0n
cazul unei functionari fara intrerupere/ amestecul #rut formeaza in fata pistonului un strat
izolator/ care il prote'eaza de temperatura ridicata din cuptor.
0n functie de latimea pistonului se sta#ileste numarul de alimentatoare necesare
pentru asigurarea unui anumit de#it de alimentare. Acest tip de alimentatoare este foarte
raspandit/ datorita alimentarii corecte su# forma de #razde mici/ pe care o asigura.
Fig. * Alimentatorul cu piston
1% pistonul
2% palnia de alimentare
3% sistem de antrenare a pistonului
13
Alimentatorul cu cupa mo#ila/ fig. +/ este un tip mai !ec$i dar inca se mai
foloseste.
Fig. + Alimentator cu cupa mo#ila
1% cupa mo#ila
2% palnia de alimentare
3% dispoziti! e1centric
Amestecul cade din palnia de alimentare 223 in cupa mo#ila 213/ care este impinsa
periodic de un dispoziti! cu e1centric 233/ spre cuptor si trasa inapoi. 0n timpul inaintarii/
cupa impinge stratul de material spre cuptor si se descarca in timpul retragerii/ cupa
primeste o noua portiune de amestec din palnia de alimentare. Acest tip de alimentator nu
asigura inc$iderea suficient de etansa a gurii de alimentare a cuptorului si in timpul
functionarii se mai dega'a praf.
3.2 Topirea sticlei
Topirea sticlei este un proces comple1 datorita desfasurarii simultane a diferitelor
procese de reactie si de transformari fizice si c$imice. "entru a urmari mai usor procesul
de topire a sticlei/ se disting 3 etape4
%formarea topiturii de sticla
%limpezirea sau afanarea sticlei
%omogenizarea sticlei
3.2.1 Formarea topiturii de sticla
Odata cu cresterea temperaturii amestecului alimentat in cuptorul de sticla/ au loc
urmatoarele procese principale4
0ncalzirea amestecului cu eliminarea apei $igroscopice
Descompunerea unor materii prime/ cu dega'area celei mai mari parti din
gazele ce intra in compozitia lor
14
Reactii intre o1izii componenti/ care intr%o etapa incipienta decurg in faza
solida/ iar ulterior in prezenta unei cantitati progresi! crescatoare de faza
topita/ se formeaza silicati si aluminosilicati si alcalino%terosi
Topirea integrala a amestecului
"entru o sticla formata in principal din .iO2/ 6a2O/ CaO@ 8gO/ succesiunea
acestor procese poate fi reprezentatp sc$ematic ca in ta#elul 1*/1.
0ntr%un amestec care/ in loc de 6a2CO3 contine 6a2.O4 procesele de reactie se
complica/ datoria tendintei sulfatului de sodiu de a se topi fara a reactiona cu ceilalti
o1izi. Topitura de sulfat de sodiu are o solu#ilitate limitata in topitura de silicati si din
aceasta cauzp formeaza discontinuitati compozitionale. "entru a e!ita aceste nea'unsuri/
se introduce car#une fin macinat/ care reduce sulfatul de sodiu la 6a2.. Au loc
urmatoarele reactii4
6a2.O4 D 2C H 6a2. D 2CO2
6a2.O4 D 6a2. D 2.iO2 H 26a2.iO3 D .O2 D .
Daca se adauga o cantitate prea mica de car#une sau daca acesta se arde inainte de
a reactiona/ apare pericolul topirii partiale a sulfatului de sodiu/ iar reducerea acestuia in
stare topita la sulfat de sodiu este foarte dificila. Arderea prematura a car#unelui se poate
e!ita daca amestecul de materii prime .....sulfat de sodiu se introduce in cuptor direct la
temperaturi mai mari de 1.3-- >C.
Ta#elul 2
Domeniul de
temperatura
Procese ce au loc
2-%3-- >C F!aporarea apei $igroscopice si incalzirea amestecului
3--%4-- >C 6a2CO3 D 8gCO3 H 6a28g2CO332 D 2CO2
6a2CO3 D CaCO3 H 6a2Ca2CO332 D 2CO2
4--%*5- >C 6a28g2CO332 D 2.iO2 H 6a2.iO3 D 8g.iO3 D 2CO2
8gCO3 D .iO MgSiO + CO
MgCO MgO + CO
NaCa(CO) + 2SiO NaSiO + CaSiO + 2CO
Transformari poliforme ale silicei
*5-%,5- >C 6aCO D .iO NaSiO + CO
CaCO + SiO CaSiO + CO
CaCO CaO + CO
,5-%12-- >C 8gO D .iO H 8g.iO
CaO D .iO H Ca.iO
Ca.iO D 8g.iO H Ca.iOI8g.iO
12-- >C la
temperatura ma1ima
Dizol!area ultimelor granule de nisip si topirea intregului
amestec

3.2.2 +impe!irea sau afanarea sticlei topite
0n urma procesului de topire/ sticla fluida/ dar neomogena/ contine cantitati destul
de mari de gaze/ pro!enienta acestora difera.
O parte din ele 2CO2/ .O2/ J2O3 au fost legate c$imic in diferite materii prime. a
descompunerea materiilor prime/ cea mai mare parte din aceste gaze se dega'a/ restul
ramane in topitura de sticla/ fie legate c$imic/ daca aceste su#stante nu s%au descompus
complet/ fie su# forma de #ule/ care nu s%au putut dega'a din topitura.
15
O alta cantitate de gaze este introdusa in topitura de sticla odata cu aerul retinut
mecanic intre pul#erile amestecului de materii prime.
O a treia sursa de gaze o constituie atmosfera cuptorului ai carei componenti
2CO2/ .O2/ J2O3 pro!eniti din arderea com#usti#ilului/ sunt mai mult sau mai putin
solu#ili in topitura de sticla.
Gazele se pot gasi in topitura legate c$imic in compusi sta#ili....temperaturi
ridicate 2de e1 cantitati mici de car#onati/ in ec$ili#ru cu silicati de o1igen legat in o1izi
cu cifra de o1idare mare/ .O2 legat in sulfati3/ in stare dizol!ata sau su# forma de #ule de
diferite marimi. 0ntre aceste 3 moduri de retinere a gazelor in topitura se sta#ileste un
ec$ili#ru dinamic/ care depinde in mod esential de temperatura/ !olumul #ulelor de gaz
se mareste treptat/ !ascozitatea topiturii de sticla scade/ iar ec$ili#rul se deplaseaza in
sensul iesirii gazelor din topitura.
"rocesul de dega'are a #ulelor este influentat negati! de curentii e1istenti in masa
de sticla topita. Daca sticla este impinsa spre partile mai adanci ale cuptorului/ iesirea
#ulelor este impiedicata. Daca topitura este transportata spre zonele mai reci ale
cuptorului/ ec$ili#rul se deplaseaza spre ditzol!area si legarea c$imica a #ulelor de gaz in
compozitia sticlei. Acest fenomen de reso#tie a gazelor la racire poate fi util atunci cand
in topitura raman #ule foarte mici/ care nu se mai pot elimina. a racirea topiturii/ inainte
de fasonare/ ele se micsoreaza si mai mult/ astfel incat sticla se prezinta omogena si
transparenta.
Din cele aratate rezulta ca limpezirea sticlei se realizeaza cu atat mai repede/ cu
cat temperatura topiturii de sticla este mai mare. Cresterea temperaturii este insa limitata
de considerente economice si de accentuarea corodarii refractarelor la temperaturi
ridicate. "entru reducerea duratei procesului de limpezire se pot folosi urmatoarele
metode4
%introducerea in amestec a unor su#stante c$imice/ care dega'a cantitati
importante de gaze la temperaturi ridicate/ asa numitii afananti/ #ulele mari care se
formeaza in felul acesta se ridica repede la suprafata si pro!oaca curenti ascendenti care
antreneaza si #ulele mici.
%cuptoarele moderne pot fi pre!azute cu sisteme de insuflare de aer su#
presiune la #aza cuptorului de topit sticla/ ceea ce usureaza mult limpezirea sticlei si
asigura totodata o #una omogenizare a topiturii.
%in cazul topirii unor cantitati reduse de sticla in creuzete/ afanarea se
poate face prin introducerea unor materiale organice 2o #ucata mica de lemn de #rad
umed sau un cartof #ine spalat3 care prin ardere/ dega'a cantitati mari de gaze. .e poate
utiliza si amestecarea topiturii cu o #ara de lemn de #rad umezita.
3.2.3 'mo%eni!area sticlei topite
Omogenitatea este o calitate foarte importanta a sticlei. .e poate considera ca
procesul de omogenizare incepe odata cu topirea sticlei si se termina dupa afanarea
acesteia. 0n cazul sticlelor industriale o#isnuite se urmareste in primul rand omogenitatea
c$imica. 0ntr%o sticla neomogena e1ista ate/ striuri/ care reprezinta defapt micro%zone de
sticle cu mici diferente de compozitie. .ursele principale ale neomogenitatilor c$imice
sunt !ariasii mici in compozitia amestecului #rut datorita unor greseli de dozare sau unor
fenomene de dezamestecare sau desprinderea unor #ucati din refractarele cuptorului.
1(
.ticla topita are tendinta sa se omogenizeze/ dar procesul este foarte lent.
Omogenizarea este rezultatul difuziei la ni!elul molecular/ dar mai ales al agitatiei
pro!ocate de dega'area #ulelor de gaz in timpul limpezirii. O #ula de gaz care trece
printr%o micro%zona de compozitie diferita/ o antreneaza spre suprafata/ prin aceasta zona
respecti!a se su#tiaza si este usurata omogenizarea sa cu masa de sticla topita.
Omogenitatea sticlei se !erifica periodic prin masurarea unor caracteristici fizice sau prin
analize c$imice. Astfel/ de e1 se compara densitatea unor granule o#tinute prin macinarea
stilei e1trase la diferite inter!ale/ sau se masoara indicele de refractie in diferite puncte
ale unei placi de sticla. "entru fiecare tip de sticla sunt precizate limitele admise pentru
!ariatia caracteristicilor importante. De e1 pentru sticle optice/ !ariatiile indicelui de
refractie nu tre#uie sa depaseasca -/---5 unitati. O metoda foarte simpla de apreciere a
omogenitatii sticlei consta in o#ser!area unei retele de linii negre/ paralele printr%o placa
de sticla. 0n dreptul neomogenitatilor compozitionale/ liniile apar deformate/ datorita
indicilor de refractie diferiti.
3.3 Tipuri de cuptoare pentru topirea sticlei
i!eritele tipuri de cuptoare pentru topirea sticlei difera intre ele/ in principal prin
constructie/ modul de incalzire/ modul de reutilizare a caldurii gazelor arse si modul de
functionare.
Dupa modul de functionare se deose#esc4
Cuptoare cu creuzete/ la care topirea sticlei se face in creuzete din material
refractar/ care se introduc in spatiul de lucru al cuptorului/ aceste cuptoare
se folosesc pentru topirea unor cantitati mici de sticle speciale/ de e1 sticla
optica
Cuptoare !ana/ la care topirea sticlei se face in #azine zidite din #loc
refractar si care functioneaza neintrerupt o perioada indelungata 2de
ordinul anilor3.
Dupa modul de incalzire a spatiuluii de lucru se disting4
Cuptoare incalzite cu com#usti#il con!entional/ in special gazos si lic$id
Cuptoare cu incalzire electrica
Cuptoare cu incalzire mi1ta 2gazo%electrica3.
0n functie de modul de reutilizare a caldurii gazelor arse se deose#esc cuptoare cu
gratare cu regeneratoare/ cu recuperatoare sau cu am#ele.
"egeneratoarele constau din camere zidite di# caramizi refractare si umplute cu
gratare din material refractar. "rin aceste camere circula alternati! gazele de ardere
fier#inti ce ies din cuptor si care incalzesc zidaria si gratarele din material refractar pana
la temperaturi ridicate si respecti! aerul ce tre#uie preincalzit si care preia caldura
inmagazinata in refractare.
"ecuperatoarele sunt sc$im#atoare de caldura ce functioneaza la temperaturi
ridicate. 0n ele sunt montate tu#uri din material ceramic sau din fonta sau otel refractar.
Gazele calde de la cuptor circula in e1teriorul/ iar aerul care tre#uie preincalzit/ in
interiorul acestor tu#uri. Dupa modul de functionare/ cuptoarele pot fi cu functionare
continua sau discontinua.
3.3.1 Descrierea cuptorului 1ana
1*
0n prezent/ cuptoarele !ana reprezinta singurul tip de cuptor folosit pentru topirea
unor cantitati mari de sticla. Cuptoarele !ana sunt cu functionare continua si nu se opresc
decat pentru reparatii capitale/ odata la 1%2 ani de functionare/ in functie de compozitia
sticlei si de calitatea refractarelor.
?n cuptor !ana 2fig. ,3 este constituit din partea superioara/ in care are loc
procesul de topire/ limpezire si conditionare termica a sticlei si partea inferioara/ care
cuprinde sistemul de reutilizare a caldurii si conductele pentru com#usti#il/ aer si gazele
arse.
"artea superioara a cuptorului este impartita in spatiul de topire si spatiul de
prelucrare a sticlei.
5azinul cuptorului !ana 213 se construieste din #locuri spri'inite pe grinzi de otel
profilat 223 si pe piloni de zidarie independenti 233. "entru !atra cuptorului 243 se folosesc
#locuri refractare de dimensiuni mari 21---14--13-- mm3 iar pentru peretii #azinului
253/ #locuri mici 25--14--13-- mm3. "entru cresterea duratei de functionare a #locurilor
refractare situate la ni!elul sticlei/ care sunt cel mai intens corodate/ se practica racirea lor
din e1terior cu aer suflat cu !entilatoare 2(3.
.patiul deasupra sticlei topite este limitat de peretii laterali si de #olta 2*3. Aceasta
parte a cuptorului este independenta de #azin/ este suspendata pe un sc$elet din otel
profilat/ pre!azut cu elemente indi!iduale de sustinere si de independenta a pozitiei
fiecarui #loc refractar/ ceea ce permite e!itarea aparitiei unor tensiuni in timpul
temperarii cuptorului.
.e folosesc arzatoare cu canale 2+ si +E3. 5olta si a1ul arzatoarelor sunt inclinate
cu un ung$i de 2-%25>/ astfel incat flacara sa fie orientata spre suprafata topiturii de sticla.
0n felul acesta/ pe langa transmisia caldurii prin radiatie de la flacara si #olta/ este
intesificata si transmisia caldurii prin con!ectie/ iar refractarele din #olta sunt mai
prote'ate.
1+
Fig. , .c$ema de principiu a cuptorului !ana
1% #azinul cuptorului cu !ana
2% grinzi de otel
3% piloni de zidarie
4% !atra cuptorului
5% peretii cuptorului
(% !entilatoare de racire
*% #olta cuptorului
+/ +E% arzatoare
+% regeneratoare
,% zona de alimentare
1-% zona de prelucrare
Regeneratoarele 2, si ,E3 de regula sunt plasate lateral pentru a permite accesul
su# #azin. Cuptoarele cu regeneratoare sunt pre!azute cu un sistem de in!ersare a
flacarii/ care permite trecerea periodica a aerului prin regeneratoarele incalzite/ respecti!
a gezelor de ardere fier#inti prin cele racite in urma trecerii aerului. 0n mod similar este
reglata si functionarea arzatoarelor. 0n cazul cuptoarelor de dimensiuni mai mici/ se
utilizeaza recuperatoare in locul regeneratoarelor. O solutie foarte eficienta de
1,
!alorificare a caldurii gazelor arse presupune montarea de recuperatoare in a!al de
regeneratoare.
0n peretii spatiului de topire sunt pre!azute desc$ideri pentru alimentarea
amestecului de materii prime 21-3/ pentru masurarea temperaturii/ pentru luarea de pro#e
de topitura in !ederea efectuarii de analize sau pentru diferite inter!entii asupra sticlei
topite.
0n spatiul de prelucrare 2113 sunt pre!azute canale prin care topitura de sticla este
diri'ata spre masinile de prelucrare.
Amplasarea laterala a arzatoarelor permite o reglare #una a temperaturii de%a
lungul spatiului de topire. .e impune insa o reglare foarte atenta a lungimii flacari/ pentru
a e!ita arderea com#usti#ilului in canale sau regeneratoare. "entru a o#tine o flacara
scurta tre#uie sa se asigure/ in spatiul de ardere/ o #una amestecare a gazului com#usti#il
cu aerul de com#ustie/ ceea ce se realizeaza folosind !iteze mari de iesire a gazelor/ din
arzator. Aceste considerente limiteaza amplasarea laterala a arzatoarelor doar la
cuptoarele de mare capacitate.
3.3.2 Temperatura si functionarea cuptorului 1ana
0ncalzirea initiala a cuptorului !ana/ numita temperare/ este o operatie deose#it de
importanta/ de care depinde in mod esential durata de functionare neintrerupta a
cuptorului. Fa se face cu multe precautii pentru a e!ita fisurarea refractarelor sau
deformarea #oltii. "entru incalzirea pana la apro1imati! *-- >C nu se folosesc arzatoarele
principale/ care au un de#it prea mare/ ci niste arzatoare suplimentare/ de capacitate mai
mica/ amplasate la #aza regeneratoarelor. ?lterior/ acestea se demonteaza.
Regimul de ridicare a temperaturii depinde de natura refractarelor folosite la
zidirea cuptorului !ana/ de dilatatia lor termica si de transformarile structurale pe care le
sufera in timpul incalzirii. Odata cu cresterea temperaturii/ sistemul de ancorare a #oltii
se a'usteaza continuu/ pentru a e!ita aparitia unor tensiuni mecanice prea mari si o
e!entuala modificare a sagetii #oltii. "entru a e!ita aparitia unui gradient termic prea
mare intre suprafata interioara si cea e1terioara a zidariei refractare se practica izolarea
peretilor si a #oltii cu !ata de sticla/ care ulterior se topeste.
"e masura incalziri/ in cuptor se incarca cio#uri de sticla care/ prin topire/ acopera
peretii si !atra cu o glazura/ care in continuare poate prote'a refractarele de efectul
corozi! al topiturii de sticla. Aceasta operatie tre#uie efectuata cu anumite precautii/
pentru a nu pro!oca refractarelor un soc termic prin topirea cio#urilor de sticla. Cio#urile
se incarca in cantitati limitate/ numai pe randul superior al #locurilor refractare din 'urul
#azinului/ de unde/ dupa topire/ se preling in 'os/ glazurand peretii si !atra.
a aprinderea arzatoarelor principale/ intensitatea arderii se mareste treptat/
pentru a nu pro!oca socuri termice regeneratoarelor si canalelor de gaze arse. "ana la
apro1imati! +-- >C/ in!ersarea flacarii se face odata la 4 ore/ intre +--%1.--- >C/ data la
2 ore/ intre 1.---%1.35- >C odata la o ora/ peste aceasta temperatura/ la fiecare 3- minute.
Durata perioadei de temperare depinde de marimea cuptorului/ de natura
refractarelor folosite. "e #aza cunostintelor actuale pri!ind comportarea refractarelor la
incalzire sta#ilit cu mare atentie/ se poate reduce durata temperarii/ c$iar si pentru
cuptoarele mari/ la (%+ zile. 0n ta#elul 3 se prezinta un e1emplu de regim de temperare
pentru un cuptor !ana de mare capacitate.
2-
Ta#elul 3
-nter1alul de temperatura
23C4
0ite!a de crestere a
temperaturii 23C5ora4
Durata 264
2-%11- >C ( 15
11-%1+->C 4 1+
1+-%32- >C 3/* 3+
32-%5*- >C 1- 25
5*-%(2- >C 4/( 11
(2-%11-- >C 15 32
11--%125- >C + 1,
125-%135- >C ( 1*
135-%142- >C 3/5 2-
Durata totala a temperarii 2ore4 1&5
Cuptorul astfel pregatit este gata pentru e1ploatare.
Con!entional se pot distinge urmatoarele zone in cuptorul !ana in functiune4
9ona de alimentare Atemperatura este mai redusa/ din cauza amestecului
rece introdus si din cauza patrunderii de aer rece prin dispoziti!ul de
alimentare
9ona de topire Atemperatura a'unge la 1.45- >C/ iar grosimea stratului de
amestec de materii prime scade treptat pana la topire completa
9ona de limpezire Ain aceasta zona se atinge temperatura ma1ima/ 1.4(5
>C pentru a fa!oriza dega'area #ulelor de gaz si omogenizarea topiturii de
sticla
9ona de racire Atopitura de sticla se raceste lent pana la apro1imati! 1.3+-
>C/ dupa care se raceste repede/ pana in apropierea temperaturii de
prelucrare
9ona de prelucrare Atemperatura depinde de compozitia sticlei si
procedesul de fasonare
.ticla a!anseaza in cuptor de la alimentare spre partea de prelucrare/ unde se
e1trage. Acest curent principal antreneaza/ de regula/ o cantitate mai mare de sticla decat
poate fi prelucrata/ moti! pentru care ia nastere un curent de intoarcere spre capatul de
alimentare/ care se deplaseaza in profunzimea #azinului de topit sticla.
Datorita diferentelor de temperatura intre sticla topita din centrul #azinului si cea
de langa pereti/ se formeaza curenti trans!ersali. Toti acesti curenti din topitura de sticla
gra#esc corodarea refractarelor. Fi pot fi mentinuti in anumite limite accepta#ile prin
elemente de geometria #azinului de topit sticla si prin respectarea stricta a conditiilor de
ardere.
0n prezent/ functionarea cuptoarelor !ana de mare capacitate/ cum sunt cele pentru
fa#ricarea geamului sau a sticlariei de am#ala' sau mena'/ complet automatizata.
Conducerea se face de la un ta#lou de comanda care centralizeaza toate marimile
masurate si permite totodata reglarea diferitilor parametri. .e controleaza in mod
continuu urmatoarele marimi principale4
Temperatura sticlei 7 se masoara cu pirometre cu radiatie totala 2ardometre3.
Tinand seama ca la o functionare normala/ raportul intre temperaturile in diferitele puncte
21
ale cuptorului ramane constant/ se prefera masurarea temperaturii interioare a #oltii in
mai multe locuri. Aceasta se poate face fie cu pirometre/ fie mai operati!/ cu termocuple.
8asurarea temperaturii cu pirometre se face in timpul in!ersarii flacarii/ in momentul
a#sentei sale/ pentru a nu influenta !alorile masurate.
Temperatura in regeneratoare se masoara cu termocuple si ofera informatii
asupra eficientei preincalzirii aerului de com#ustie.
Temperatura ga#elor arse da informatii pri!ind gradul de utilizare a caldurii in
cuptorul !ana.
6i!elul topiturii de sticla este o marime deose#it de importanta. 0n functie de
aceasta marime se poate regla de#itul de alimentare cu amestec de materii prime. "entru
masurarea ni!elului sticlei se poate folosi o luneta pre!azuta cu scara micrometrica/ se
apreciaza ni!elul sticlei fata de un reper fi1. O solutie mai moderna sunt plutitoarele
metalice racite cu apa/ care inc$ide un contact de platina amplasat la un anumit ni!el.
"rin aceasta se inc$ide circuitul unui releu care transmite o comanda corespunzatoare la
dispoziti!ul de alimentare cu amestec de materii prime.
0n ultima !reme s%au o#tinut rezultate #une prin folosirea de surse cu izotopi
radioacti!i 2de e1 Co(-3
amplasate fata in fata cu dispoziti!e de inregistrare a intensitatii radiatiei 2contoare3. 0n
momentul cand ni!elul sticlei scade su# limita sta#ilita/ intensitatea radiatiei inregistrata
de contor creste #rusc/ iar semnalul respecti! transmite o informatie corespunzatoare la
sistemul de alimentare.
4. Fasonarea sticlei topite
4.1 Consideratii %enerale
"rocesul de fasonare se compune din doua faze principale4
modelarea o#iectului din masa de sticla topita/ care se afla in stare
plastica 2a!and o !ascozitate de 1-K "a.s3@
fi1area formei prin rigidizarea o#iectului in cursul racirii progresi!e.
Am#ele faze depind de !ariatia !ascozitatii cu temperatura care pot fi influentate/
in anumite limite/ prin modificarea compozitiei sticlei/ in sensul de sticle lungi sau sticle
scurte.
0n prima faza/ conditiile de modelare a o#iectului si !iteza procesului de modelare
sunt dependente de !ascozitatea topiturii de sticla.
0n a doua faza/ fi1area formei prin racirea o#iectului depinde de transportul de calduraade
la o#iectul de sticla la mediul incon'urator.
Cel mai mare interes practice il prezinta !iteza procesului/ deci timpul necesar
pentru fasonarea unui o#iect a!and anumite caracteristici dimensionate de comple1itatea
formei. Toti acesti parametri determina ritmul de functionare a unei masini automate/ deci
producti!itatea sa. Timpul necesar pentru prima faza a procesului de fasonare este/ de
regula/ foarte scurt comparati! cu timpul necesar pentru a doua faza A fi1area formei prin
racire. 0n plus/ fi1area formei prin racire este o faza neproducti!a/ moti! pentru care se
urmareste reducerea duratei sale la minimul posi#il/ prin actionarea asupra diferitilor
parametri de care ea depinde/ dupa cum urmeaza4
22
T1 % temperatura initiala a topiturii de sticla corespunzatoare !ascozitatii optime
pentru modelare 21-K "a.s3 A poate fi modificata in anumite limite/ ca modificarea
compozitiei sticlei@
T2 A temperatura la care masa de sticla este suficient de rigida pentru a%si pastra
forma A poate fi modificata prin modificarea compozitiei sticlei@
m A masa o#iectului fasonat/ cu cat este mai mare/ cu atat rigidizarea dureaza mai mult@
s A suprafata o#iectului fasonat/ cu cat raportul suprafata:!olum este mai mare/
rigidizarea are loc mai repede@
c A caldura specifica a sticlei/ fiind o proprietate aditionala/ poate fi modificata
prin modificarea compozitiei sticlei/ cu cat este mai mare/ continutul caloric al o#iectului
fasonat este mai mare si rigidizarea prin racire dureaza mai mult@
C A coeficientul de radiatie a suprafetei sticlei/ dependent de compozitia si de
calitatea suprefetei/ cu cat este mai mare/ rigidizarea prin racire se face mai repede@
Temperatura mediului e1terior A aer la fa#ricarea geamului sau forma metalica la
fasonarea o#iectelor de am#ala' si mena'.
Conducti#ilitatea termica a formelor metalice folosite la fasonarea o#iectelor de
mena' si am#ala' cu a'utorul masinilor automate/ este sensi#il mai mare decat
conducti#ilitatea termica a sticlei. Din cauza aceasta/ suprafata o#iectului in contact cu
forma se raceste si se rigidizeaza mult mai repede decat straturile interioare. 0n cazul
o#iectelor cu pereti grosi/ acest fenomen poate duce la aparitia de tensiuni si deformarea
ulterioara a o#iectelor/ datorita rigidizarii insuficiente a sticlei din zonele interioare.
Reducerea la minim posi#il a duratei fazei a doua/ in care se a'unge la rigidizarea
o#iectului/ este importanta si prin faptul ca sticla tre#uie sa ramana un timp cat mai scurt
in domeniul de temperaturi in care !iteza de cristalizare este ma1ima. Cristalizarea sticlei
in timpul fasonarii inrautateste o serie de proprietati importante/ cum sunt de e1.
transparenta sau proprietatile mecanice.
Toate aceste considerente arata ca pentru fasonarea mecanica cu masini automate
tre#uie preferate Lsticle scurteM. "entru fasonarea prin suflare manuala se o#tin rezultate
mai #une folosind Lsticle lungiM.
4.2 Fasonarea placilor de sticla
"lacile de sticla sunt folosite ca ferestre de apro1imati! 2--- de ani/ dar pana in
secolul 2-/ raspandirea lor a fost destul de restransa/ datorita pretului de cost foarte
ridicat. a inceput/ placile se o#tineau prin turnarea topiturii de sticla in rame de
dimensiuni dorite/ sau se taiau #ucati din #asici suflate la tea!a.
0n 1,1- Col#urn/ iar in 1,13 Fourcault au #re!etat procedee de o#tinere a placilor
de sticla prin tragere/ ce le poarta numele. 0n principiu/ procedeul Forcault mai este si azi
folosit/ desi i s%au adus diferite im#unatatiri si este complet automatizat. "rocedeul
Col#urn nu s%a impus/ atat datorita unei comple1itati constructi!e mai mari/ cat si datorita
calitatii inferioare a placilor de sticla o#tinute. "aralel s%a dez!oltat si o#tinerea placilor
de sticla prin procedee de laminare continua. 0n 1,5+/ firma engleza "il&ington a pus la
punct un procedeu de o#tinere a placilor de sticla pe o #aie de metal topit/ care asigura
o#tinerea unei calitati deose#ite/ moti! pentru care s%a impus rapid.
23
"rincipalele calitati cerute sticlei pentru geamuri sunt o tendinta redusa la
cristalizare si sta#ilitatea c$imica #una. Aceste conditii sunt satisfacute de sticlele silico%
calco%sodice uzuale. "entru a putea fi o#tinute prin tragere sau laminare/ sticlele tre#uie
sa ai#a inter!alul de rigidizare mic/ adica odata cu scaderea temperaturii saa do#andeasca
rapid rezistenta mecanica.
Topirea sticlei se face in cuptoare !ana/ a caror zone de topire poate a'unge la 3--
mN/ iar zona de racire si prelucrare are dimensiuni ce reprezinta +-%15-; fata de zona de
topire. 9ona de topire este separata de zona de racire plutitoare de mica adancime/ din
material refractar. .ticla este distri#uita de masinile de fasonat 2prin tragere sau laminare3
prin canale amplasate in diferite moduri 2in functie de marimea cuptorului3.
Adancimea canalelor prin care sticla topita a'unge la masinile de laminat !ariaza intre
-.(%-., m/ latimea canalelor depinde de latimea #enzilor de sticla ce se fasoneaza/ putand
a'unge la 4.5m.
4.2.1.Tra%erea %eamurilor prin procedeul Fourcault
0nstalatia se compune din camera de tras si masina de tras.
cuprinde portiunea de canal aflata su# masina de tras care este separata de restul
cuptorului prin #locuri de samota / scufundate in topitura de sticls pe o adancime de 5-%
14- mm. "rin aceasta/ regimul termic al camerei de tras de!ine independent de cuptor si
poate fi reglat cu mare precizie cu a'utorul unor arzatoare suplimentare. a partea
superioara/ camera de tras acoperita cu placi de samota/ care lasa o desc$idere cu o latime
de 14-%1+- mm.
Fig. 1- Camera de tras
1% duza de tras
2% racitoare din ta#la
3% palca de sticla
4% topitura de sticla
5% #ul#
24
0n camera de tras 2figura 1-3 se afla duza de tras 2figura 113 confectionata din
samota. Aceasta este apasata in masa de sticla topita de cele patru parg$ii regla#ile/
asezate in cele patru colturi ale duzei. 0n pozitie normala fanta duzei se afla su# ni!elul
sticlei/ asa incat aceasta are tendinta sa iasa prima datorita presiunii statice A se formeaza
asa numitul #ul#.
Fig. 11 Duza de tras
1% fanta duzei
2% parg$ii de sustinere
0n timpul tragerii/ placa de sticla are tendinta sa se ingusteze/ ceea ce determina
ingrosarea marginilor. Din cauza aceasta/ o sticla trasa printr%o fanta cu latime egala/ se
su#tiaza mai mult pe mi'loc decat pe la margini."entru a o#tine o grosime cat mai
uniforma a placii de sticla pe toata latimea sa/ incepand de la apro1. 4-- mm de la
margine/ sectiunea fantei se ingusteaza treptat. ungimea fantei este cu apro1. 35- mm
mai mare decat latimea utila a placii de sticla/ pentru a compensa ingustarea acesteia in
timpul tragerii 2 care este de apro1. 25- mm 3 si marginile necorespunzatoare/ care se taie
2 apro1.5- mm de fiecare parte3.
atimea fantei/ precum si marimea portiunilor conice/ depinde de !iteza de
tragere/ fenomenul de ingustare accentuandu%se pentru !iteze de tragere mai mari.Duzele
uzuale au fante cu latime de (-%*- mm/ iar capetele portiunilor conice a'ung la 2+%32
mm.
0n camera de tras sunt amplasate de fiecare parte a placii de sticla/ sustinatoare de
margine 2figura 123/ care au rolul de a impiedica ingustarea #enzii. Acestea sunt un fel de
clesti/ pre!azute cu role/ care culiseaza pe placa de sticla imediat deasupra #ul#ului.
Fig. 12 sustinatoare de margine
25
1% arc
2% ti'a fi1a
3% ti'a mo#ila
4% role de sustinere
Ffectul de sustinere se datoreaza atat cresterii locale a !ascozitatii/ datorita eliminarii
caldurii prin clestele metallic/ cat si actiunii mecanice datorita prelucrarii rolelor pe placi
de sticla.
a 4-%5- mm deasupra #ul#ului/ de am#ele parti ale placii de sticla se afla o
perec$e de racitoare 2figura 1-/ poz.23. .unt cutii din ta#la/ plasate la o distanta de
apro1imati! 5- mm fata de placa de sticla/ care preiau o cantitate mare de caldura fizica
a placii de sticla/ determinand astfel rigidizarea sa. Ca agent de racire se foloseste apa
dedurizata/ care se recircula. Diferitele sisteme de administrare si e!acuare a apei 2fig 133
urmaresc o#tinerea unei temperaturi cat de cat uniforme pe toata latimea racitorului si
deci/ o racire uniforma a #enzii.
Fig. 13 Tipuri de racitoare/ in diferite sisteme de administrare si e!acuare a apei/
racirea cea mai uniforma o reprezinta !arianta LcM
0naltimea racitoarelor tre#uie sa fie cu atat mai mare/ cu cat !iteza de tragere este
mai mare. 0n prezent s%a a'uns la inaltimi ale racitoarelor de 3-- mm. .e utilizeaza apa
dedurizata pentru a e!ita depunerea de cruste in racitoare. De#itul de apa pentru o
perec$e de racitoare este de 5%+ m
3
:$/ diferenta de temperatura intre intrare si e!acuare
este de 15%2-OC.
2(
Fig. 14 0nstalatia de tras Fourcault A camera de tras si masina de tras
1% camera de tras
2% #locuri refractare 2poduri3/ pentru delimitarea camerei de tras
3% duza de tras
4% racitoare
5% parg$ii de fi1are a duzei
(% putul masinii de tras
*% !alturi de tragere
+% placi metalice inclinate pentru oprirea cio#urilor la o e!entuala
spargere a placilor de sticla
,% corniere care impiedica patrunderea cio#urilor de sticla in camera de
tras
1-% platforma superioara/ de prele!are a placilor de sticla dupa taiere
8asina de tras 2figura 143 consta dintr%o cutie metalica paralelipipedica formata/
de regula/ din patru c$esoane suprapuse si solidarizate intre ele 2se numeste putul
masinii3. 0naltimea totala a masinii a'unge la , m. 0n interior sunt montate 13%25 perec$i
de !alturi orizontale care ser!esc la tragerea #enzilor de sticla. )alturile sunt formate din
discuri de az#est puse pe a1e cu sectiune plana si apoi strun'ite si netezite cu gri's/ pentru
2*
a nu lasa urme pe suprafata plana de sticla. ?nul din !alturile fiecarei perec$i este montat
pe lagare fi1e si antrenat prin intermediul unor roti dintate conice/ de la un ar#ore !ertical
care este rotit la randul sau cu a'utorul unui motor electric cu reductor/ cu !aria#ila. Cel
de al doilea !alt al fiecarei perec$i este montat pe un oscilant si este apasat pe placa de
sticla cu a'utorul unor contragreutati. Fl primeste miscarea de la !altul fi1 prin
intermediul unor roti dintate simple.
De 'os si pana la a 12%a perec$e de !alturi se monteaza/ su# fiecarea doua perec$e
de !alturi/ niste placi metalice inclinate/ care a'ung pana in imediata apropiere a placii de
sticla. Acestea au rolul de a opri cio#urile de sticla in cazul spargerii placii de sticla/
pentru a e!ita patrunderea lor in camera de tras.
0n interior/ peretii putului sunt izolati termic cu placi de az#est. 0n dreptul fiecarei
perec$i de !alturi sunt pre!azute clapete/ care permit accesul la !alturi.Aceste ferestre
ser!esc totodata la reglarea regimului termic/ deoarece putul 'oaca si rol de cuptor de
recoacere. "artea cea mai de sus a masinii de tras nu mai are pereti/ asa incat sticla se
raceste intens in aer li#er.
Deasupra ultimei sau penultimei perec$i de !alturi/ de o parte si de alta a #enzii/
sunt amplasate rotite din otel care/ culisand apasat pe placa de sticla/ e1ecuta taierea sa la
latimea dorita. Taierea trans!ersala a #enzii continue care iese din masina/ pentru
o#tinerea placilor de dimensiune dorita/ se face prin ultima perec$e de !alturi/ cu a'utorul
unei rotite de otel fi1ate pe un disc. Acesta se deplaseaza de%a latul #enzii/ actionat
interminent de un motor electric/ care primeste comanda de pornire de la un dispoziti!
limitator regla#il/ ruperea marginilor si a placilor taiate la dimensiunile dorite se face cu
a'utorul unor dispoziti!e mecanice.
0n mod normal/ instalatia Fourcault functioneaza fara intrerupere 21%2 luni/ in mod
e1ceptional c$iar pana la 5 luni3. 0ntreruperea de!ine necesara pentru curatirea fantei
duzei/ pentru inlocuirea unei duze uzate sau datorita intreruperii accidentale a #enzii de
sticla.
"entru pornirea masinii/ !alturile se indeparteaza putin si se co#oara un cadru
metallic pre!azut la partea inferioara cu dinti/ asa numitul LpiepteneM pana in topitura de
sticla. Cu acesta se trage sticla pana in zona de racire rapida cu aer/ dupa care pieptenele
se desprinde/ tragerea in continuare facandu%se cu a'utorul !alturilor.
Temperatura sticlei topite in canalul de aductiune de la cuptor tre#uie sa fie
cuprinsa intre 1-4-%1-*-OC/ !aloarea odata sta#ilita nu tre#uie sa !arieze in timp cu mai
mult de P5OC.
Temperatura sticlei din bulb tre#uie sa ai#a !alori cuprinse in inter!alul ,--O%
,+-OC. Cu cat temperatura este mai mica/ tragerea se poate face cu !iteza mai mare.
Totodata se accentueaza insa tendinta de cristalizare a sticlei si se reduce durata de
functionare neintrerupta a instalatiei Fourcault 2datorita depunderii de cristale in fanta
duzei3 si inrautateste calitatea placii de sticla 2prezenta cristalelor pe suprafata fantei
imprima urme pe toata lungimea placii de sticla3.
$n dreptul racitoarelor de apa% temperatura #enzii de sticla are apro1imati!
*5-OC/ iar la capatul de sus al racitoarelor mai are doar (2-%(3-OC .
0n dreptul primei perec&i de valturi% temperatura placii de sticla nu tre#uie mai
mare de 52-O%53-OC. a aceasta temperatura/ sticla este destul de rigida/ astfel incat
apasarea !alturilor pe placa cu o presiune de apro1imati! -.2 8"a/ nu altereaza suprafata
acesteia.
2+
"rocesul de fa#ricatie fiind continuu/ recoacerea consta de fapt in racirea
controlata a #enzii in inter!alul dintre temperatura superioara de recoacere 5--%53-OC/ si
cea inferioara 45-%4*-OC. Regimul de racire tre#uie sa asigure diminuarea tensiunilor
induse in timpul tragerii/ astfel incat !aloarea tensiunilor remanente sa se incadreze in
domeniul tensiunilor nepericuloase.
.u# temperatura inferioara de recoacere nu mai e1ista pericolul aparitiei de
tensiuni remanente periculoase/ asa incat racirea se poate face. Temperatura placii de
sticla la platforma superioara nu tre#uie sa depaseasca 1--OC.
4.2.2 Tra%erea %eamurilor prin procedeul Pittsbour%6
"articularitatile principale ale acestui procedeu de tragere constau in constructia si
organizarea camerei de tras 2figura 153. canalul prin care curge sticla topita din cuptor/
este mai scurt si mai adanc decat la procedeul Fourcault/ moti! pentru care topitura de
sticla are o temperatura mai mare. Astfel se elimina in mare masura pericolul cristalizarii
sticlei/ ceea ce mareste durata de functionare fara intreruperi a instalatiei.
Duza este inlocuita cu asa numitul Qbloc de trasM/ o piesa din samota/ care are la
partea superioara o proeminenta. 5locul de tras este scufundat la o adancime de *-%1--
mm su# ni!elul sticlei. 0n zona #locului se realizeaza conditionarea termica a topiturii de
sticla. .ticla care se deplaseaza deasupra #locului nu mai primeste caldura prin radiatie de
la restul de sticla topita si/ fiind in strat su#tire/ se raceste repede in contact cu aerul.
Figura 15 0nstalatia de tras geam dupa procedeul "itts#ourg$
1% pereti laterali in forma de / din material refractar/ regla#ili pe orizontala si
!erticala@
2% perete orizontal care opreste radiatia caldurii de la sticla catre partea
superioara a camerei de tras@
3% #locul de tras@
4% racitoare mari pentru topitura de sticla@
2,
5% racitoare mici pentru placa de sticla@
(/*% racire suplimentara prin ta!anul camerei de tras
+% role de tras@
,% placa de sticla
Datorita temperaturii ridicate a sticlei si a !itezei de tragere mai mari ca la
procedeul Fourcault/ racirea #enzii in camera de tras tre#uie sa fie foarte intensa. "entru
aceasta/ o perec$e de racitoare mari este dispusa la distanta de 4-% 5- mm fata de ni!elul
sticlei topite si la +- mm distanta fata de placa de sticla ce se trage. Aceste racitoare
influenteaza mai ales temperatura topiturii de sticla ce se scurge spre #ul#. "entru racirea
#enzii de sticla sunt pre!azute inca niste perec$i de racitoare precum si un al treilea
sistem de racire prin ta!anul cemerei de tras.
Regimul de functionare al masinii/ in special !iteza de tragere si grosimea
geamului tras sunt puternic influentate de temperatura sticlei topite si depinde de toti
factorii care o determina/ cum sunt4 dimensiunile si adancimea de scufundat a #locului
de tras/ forma si pozitia racitoarelor pozitia sustinatoarelor de margini/ etc. 6u se admit
!ariatii ale regimului de temperatura mai mare de P 2.5
-
C. Aceasta sensi#ilitate mare a
procedeului la !ariatii de temperatura impune o supra!eg$ere calificata foarte atenta/ dar
prezinta si a!anta'ele posi#ilitatii unei reglari rapide si relati! comode a !itezei de tragere
si a grosimii #enzii de sticla.
Comportarea calitatii geamului tras prin cele doua procedee arata ca in cazul
procedeului Foucault/ orice neregularitate a fantei duzei si orice corp ce a a'uns in #ul#
pro!oaca defecte !izi#ile pe toata #anada trasa. 0n plus/ cristalul sticlei in #ul# determina
diminuarea calitatii #enzii de sticla si impune o frec!enta a instalatiei de tras pentru
curatirea duzei. C$iar si in conditii normale de functionare/ pe suprafata #enzii de sticla
e1ista !aluri si urme longitudinale care deformeaza imaginea. a aceasta se adauga !iteza
de tragere mai mica in comparatie cu procedeul "itts#ourg$ 2*-%,- ml:$ fata de 12-%14-
in procedeul Fourcault este totusi raspandit datorita simplitatii constructi!e/ usurintei in
e1ploatare si relati! reduse la !ariatii de temperatura3.
Calitatea geamurilor o#tinute prin procedeul "itts#ourg$ este superioara deoarece
!iteza de tragere este mai mare/ durata de functionare neintrerupta depaseste luni/ deci pe
ansam#lu producti!itatea este sensi#il mai mare in continuarea o#tinerii unei calitati
superioare a produsului fa#ricat.
4.2.3 Fabricarea placilor de sticla prin laminare
aminarea sticlei se face la temperaturi ridicate/ in 'ur de 1---%11--
-
C dupa care
racirea placii pana la temperatura de recoacere se face rapid asemenea regim de
temperatura elimina cristalizarea sticlei in timpul fasonarii. "rin laminare/ grosimea placii
de sticla se poate !aria in limite foarte largi.
0n figura 1( este prezentata sc$ema de principiu a unei instalatii de laminarea
continua a placilor de sticla.
Topirea sticlei se face intr%un cuptor !ana/ din care sticla topita e orientata spre
masina de laminat printr%un canal/ in care grosimea stratului de topitura poate fi reglata in
functie de grosimea placii de sticla ce se lamineaza. 8asina de laminat consta/ in
principiu/ din doua !alturi/ confectionate din refractar si racite in interior cu apa
dedurizata/ care se rotesc in sens in!ers. Distanta intre ele/ care imprima grosimea placii
3-
laminate/ este regla#ila. 5anda de sticla laminata este preluata pe o placa inclinata sau
rola metalica/ racite puternic cu apa dedurizata pentru a e!ita aderarea si lipirea sticlei/
care este inca destul de moale. 0n continuare/ placa de sticla este preluata de niste role de
az#est/ care se misca cu o !iteza periferica cu apro1. 1-; mai mare decat !iteza
!alturilor de laminare/ determinand astfel o usoara intindere a #enzii pentru a e!ita
indoirea sau ondularea sa su# propria greutate. Dupa aceasta/ #anda laminata este trecuta
pe role in cuptorul de recoacere.
Fi%ura 16 .c$ema de principiu a unei instalatii de o#tinerea placilor de sticla prin
laminare continua
1%placa de sticla@
2 si 3 role de laminare@
4% placa 2din material refractar3 de scurgere a topiturii din !ana de lcuru@
5% placa de preluare a topiturii inainte de laminare@
(% placa de ecranare a atmosferei din cuptorul !ana@
*% dispoziti! pentru inglo#area plasei de sarma@
+% role de transport care realizeaza intinderea placii de sticla.
"rocedeul permite !arierea grosimii placii de sticla intre 5 si 15 mm/ !iteza de
laminare a'ungand la apro1 25- ml:$ 2in =aponia e1ista instalatii de laminare care
lucreaza cu !iteze de (--ml:$3.
"rin acest procedeu se pot o#tine placi ornament care au imprimate in relief/ pe
una sau am#ele fete/ diferite modele decorati!e. Aceasta se realizeaza prin inlocuirea
!alturilor de laminare cu suprafata neteda cu unele a!and modelele negati!e gra!ate pe
suprafata.
"lacile de sticla armata au incluse in grosimea lor o retea 2plasa3 din sarma de
otel/ cu oc$iuri patrate sau $e1agonale/ care are rolul de a retine cio#urile ce se formeaza
la spargerea placii de sticla si de a impiedica desprinderea plicii din rama in care este
fi1ata. Asemenea placi se utilizeaza pentru realitarea de despartitori sau acoperisuri la
$ale industriale.
4.2.4 Fabricarea placilor de sticla pe baie de metal topit
"rocedeul a fost #re!etat in 1,5, de catre "il&ington 2este cunoscut su# aceasta
denumire3 si s%a raspandit foarte repede datorita calitatii placilor de sticla o#tinute astfel
si datorita producti!itatii foarte mari. Calitatea placilor o#tinute prin procedeul "il&ington
31
este compara#ila cu cele mai #une placi o#tinute prin laminare/ slefuire dar pretul de cost
este sensi#il mai redus. .c$ema de principiu a unei instalatii este prezentata in figura 1*/
Figura 1* .c$ema de principiu a instalatiei de o#tinere a placilor de sticla pe #aia
de topit% procedeul "il&ington.
1% canal de aductiune a topiturii de sticla@
2% prag de material refractar de staniu topit@
4% rezistente electrice pentru incalzirea #aii de staniu din material refractar@
(% spatiul deasuprra placii de sticla@
*/+% admisie pentru amestecul gazos inert format din 62D 5; J2@
,% pradul de compartimentarea #azinului@
1-% limitatoare care franeaza e1tinderea@
11% rezistenta de incazire din #are de super&ant$al@
13% #anda de !alturi de tragere@
15% racitoare cu apa pentru reglarea temperaturii@
1(% ele!ator pentru ridicarea placii de sticla de pe #aia de metal topit@
1*% cuptor pentru recoacere.
0n principiu/ sticla topita este turnata 2prelinsa3/ la o temperatura de 1-5-
-
C/ pe o
#aie de staniu topit. Topitura de sticla are densitate mare topitura de metal/ deci pluteste
pe suprafata acesteia si se raspandeste/ intinzandu%se pana cand grosimea stratului de
topitura de sticla atinge o grosime de apro1. (.3 mm. a aceasta grosime se realizeata un
ec$ili#ru intre forta gra!itationala si tensiunea superficiala a sticlei topite. 0n contact cu
suprafata neteda si lucioasa a topiturii de metal/ fata inferioara a placii de sticla se
lustruieste perfect. Fata superioara se lustruieste termic su# actiunea caldurii furnizate de
#are de super&antal. "rin aceasta/ toate deni!elarile se netezesc su# actiunea tensiunii
superficiale.
.ticla este topita in cuptoare !ana de foarte mare capacitate/ care pot depasi o
producti!itate de (-- t:zi. "entru a e1ploata la ma1imum posi#ilitatile procedeului/
tre#uie sa se foloseasca o sticla de #una calitate.
.ticla !ine de la cuptor prin canalul 213 si este lasata sa curga pe #aia de staniu
topit peste o piesa refractara 223. Tre#uie sa se e!ite captarea unor #ule de gaz intre stratul
de sticla si topitura de metal. .tratul de staniu topit 233 are o grosime de apro1imati! 3-
cm. 5azinul 253 confectionat din material refractar/ este acoperit in interior cu o carcasa
metalica etansa. 0n interior este captusit cu placi de grafit/ care rezista #ine in contact cu
metalul topit si nu sunt umectate de sticla topita. 0n spatiul 2(3 deasupra placii de sticla se
creaza o atmosfera inerta prin insuflarea prin conductele 2*3 si 2+3 a unui amestec format
32
din 62 cu 4%+; de J2/ pentru a impiedica o1idarea staniului/ deoarece .nO2/ in stare
solida la temperatura din #azin/ ar adera la suprafata placii de sticla/ alterand%o.
Atat #azinul cat si spatiul de deasupra sunt compatrimentate prin pragurile 2,3/
pentru a permite un control riguros al temperaturii de%a lungul #azinului. 0ncalzirea
staniului se realiteaza cu rezistente electrice243 introduse in #ai/ iar spatiul de gaze si
suprafata sticlei sunt incalzite cu retistente radiante% #are de super&ant$al 2113. "entru
reglarea temperaturii sunt pre!azute racitoarele cu apa 2153.
0n compartimentul 0/ su!oiul de sticla fier#inte/ mentinut la temperatura ridicata/
se imprastie pe suprafata staniului pana la limitatoarele laterale 21-3/ care o impiedica sa
atinga peretii. 0n felul acesta se formeaza #anda de sticla 2133/ de o anumita latime si
grosime.
0n compartimentul 00 e1pansiunea sticlei topite este franata prin racire cu a'utorul
racitoarelor 2153 si cu a'utorul limitatoarelor 21-3.
0n compatimentul 000/ temperatura se regleaza la apro1. +5-
-
C pentru a permite
intinderea #enzii su# actiunea efortului de tragere dez!oltat de !alturile 2143. 5anda de
sticla este retinuta cu a'utorul rolelor metalice 2123/ controlandu%se astfel intinderea/
respecti! grosimea #enzii produse. Totodata se gra#este rigidizarea marginilor.
0n compartimentul 0) se realizeaza racirea treptata a #enzii/ pana la atingerea unei
rigiditati care sa permita placii de sticla de pe #aia de staniu topit cu a'utorul !alturilor
21(3. 0n aceasta zona/ temperatura #aii de staniu nu tre#uie sa co#oare su# (--
-
C/ pentru
a e!ita ridicarea la suprafata a o1igennului dizol!at in #aia de staniu 2su# forma de .nO3/
unde formeaza amestec solid/ ce adera la placa de sticla. Deci/ compozitia sticlei tre#uie
astfel asa incat la temperatura de (--
-
C/ placa de sticla sa fie destul de rigida pentru a nu
se deforma la ridicarea de pe #aia de staniu. 0n continuare/ #anda de sticla trecuta intr%un
cuptor de recoacere 21*3/ la iesirea din care este taiata la dimensiunile necesare.
4.2.5 Fabricarea placilor de sticla pentru mi8loace de transport
2auto1e6i1ule trenuri a1ioane 1apoare4
Aceste sticle tre#uie sa indeplineasca conditii deose#ite in ceea ce pri!este
omogenizarea si proprietatile optice/ pentru a nu deforma imaginea/ sa nu formeze
cio#uri ascutite si taioase/ periculoase pentru pasageri/ categorie aparte sunt sticlele
termoa#sor#ante/ care permit trecerea lumii !izi#ile si doar o mica parte din radiatiile
infrarosii. Toate aceste conditii indeplinite de asa numitele sticle de siguranta/ care pot fi
o#tinute prin doua procedee.
Sticla triple' se o#tine prin lipirea a doua placi de sticla pe un material trasparent/
elastic/ dintr%un polimer organic. a spargerea placii cio#urile raman lipite de materialul
elastic de la mi'loc.
"entru realizarea sticlei triple1 se prefera placi de sticla o#tinute de un metal topit.
Ca material elastic intemediar s%a folosit mult timp celuloza/ in timp/ aceasta se in
gal#eneste insa/ ceea ce diminueaza trasparenta si inrautatesc aderenta placilor de sticla.
Azi se foloseste folie de poli!inil#utiral 2denumirea comerciala% #utafol3/ groasa de -.5
mm. la temperaturi mai mari de 1-- >C #utafolul se inmoaie si adera foarte #ine la
sticlele silicatice. "rocesul te$nologic cuprinde urmatoarele etape4
spalarea si uscarea placilor de sticla@
taierea la dimnesiunile cerute 2pentru aceasta se folosesc sa#loane3@
asam#larea placii triple1 2sticla% folie% sticla3@
33
presarea preliminara a pac$etelor triple1 intre !alturi/ timp in care
temperatura creste treptat pana la 1--
-
C@ scopul operatiei este eliminarea
unor e!entuale #ule de aer dintre placi@
controlul !izual al calitatii@
presarea pac$etelor triple1 in autocla!a/ la apro1. 1--
-
C si o presiune de
2- atmosfere/ mentinandu%se un palier de o oara@
a'ustarea conturului/ fatetarea muc$iilor si a colturilor@
controlul de calitate final.
"lacile triple1 tre#uie sa ai#a o transparenta de cel putin +4;/ sa reziste la
temperaturi intre %(-
-
C si D(-
-
C/ sa reziste la soc termic si sa reziste la presiuni
unilaterale de pana la 3 atmosfere. "rezinta un deza!anta' important Apretul de cost este
desul de ridicat.
Sticla securit se o#tine prin tratamente termice de calire a unor placi de sticla de
#una calitate.
Rezistenta la compresiune a sticlei este de 15% 2- ori mai mare decat rezistenta la
tractiune din inco!oiere/ astfel incat la aplicarea unei forte e1terioare/ sticla se !a sparge
la depasirea !alorii corespunzatoare rezistentei la tractiune din inco!oiere. "rin
tratamentul termic de calire/ in placa de sticla iau nastere tensiuni interne remanente/
#ine controlate. Acestea determina eforturi de comprimare pe am#ele suprafete ale placii
de sticla si eforturi de intindere in zona interioara. 0n felul acesta/ la aplicare unei forte "
pe una din suprafetele placii de sticla 2fig. 1+3/ efortul de intindere din inco!oiere care
apare pe suprafata opusa !a fi partial compresat de efortul de comprimare pree1istent
datorita calirii si deci !a fi sensi#il mai mic sau c$iar nul.
Figura 1+ Repartizarea eforturilor intr%o placa de sticla su# actiunea unei forte
e1terioare ".
0n felul acesta/ rezistenta la inco!oiere a placilor calite poate a'unge de pana la opt
ori mai mare decat rezistenta placilor o#isnuite/ o#tinute in urma recoacerii. De
asemenea/ reistenta la soc termic este de pana la trei ori mai mare. .ticlele securit
reprezinta insa un deza!anta' important/ in sensul ca o zgarietura ce!a mai adanca sau o
stir#itura determina distrugerea imediata 2sau dupa un timp oarecare3 a intregii placi/ su#
forma de cio#uri mici/ rotun'ite.
(abricarea sticlei securit consta/ in principiu/ din incalzirea placii de sticla la o
temperatura apropiata de temperatura de inmuiere/ urmata de racirea sa rapida cu a'utorul
unor 'eturi puternice de aer. Toate operatiile de taiere a placii la dimensiunile necesare/
fatetarea marginilor si orice alte prelucrari mecanice tre#uie facute inainte de calire/
deoarece sticla calita se sparge la orice inter!entie mecanica.
34
Calirea se poate face in doua tipuri de instalatii/ care se deose#esc prin modul in
care este mentinuta placa de sticla4 prin suspendarea !erticala sau asezare orizontala pe
niste suporturi.
0nstalatia cu suspendare !erticala este prezentata in figura 1,.
Figura 1, .ectiune printr%un cuptor !ertical de calire a placilor securit.
1% izolatie termica@
2% material refractar@
3% rezistente electrice de incalzire@
4% rolele transportorului@
5% transportorul monoreil@
(% cleste de prindere a placii de sus@
*% placa de sticla supusa suspendarii@
+% capacul de inc$idere a cuptorului@
"laca de sticla este suspendata prin apucarea sa cu a'utorul unui dispoziti! cu
!arfuri ascutite 2clesti3/ care patrund in adanciturile e1istente dealungul margini placii.
Acest dispoziti! de prindere culiseaza pe niste role monorail aflat deasupra cuptorului.
Dupa ce placa de sticla a stat in cuptor timp suficient de lung pentru a se incalzi
uniform/ ea este deplasata intre pereti metalici !erticali. Acestia sunt pre!azuti cu orificii
a!and un diametru de apro1 5 mm/ dispuse regulat la distanta de 25 mm/ prin care se
insufla aer su# presiune. Calitatea calirii este influentata de presiunea aerului si de placa
metalica %sticla. Cei doi pereti metalici e1ecuta miscari oscilante cu placa de sticla/ in asa
fel incat 'eturile de aer descriu niste cercuri/ care cad uniform pe suprafata placii de sticla.
35
0nstalatia orizontala are functionare continua si poate fi automatizata. "lacile de
sticla/ aduse la dimnesiunile dorite si finisate pe margini/ sunt asezate pe un transportor
cu !alturi cu a'utorul carora sunt transportate in cuptor. )alturile sunt confectionate din
material ceramic rezistent la temperaturile din cuptor si au suprafata foarte neteda/ pentru
a nu se altera calitatea suprafetei placilor de stica. Cuptorul este de tip tunel. "lacile
parcurg o distanta de 3* mm in cuptor/ timp in care se incalzesc la temperatura necesara
tratamentului de calire. Dupa aceasta urmeaza o zona de 25 m lungime in care se face
racirea intensa a placilor de sticla cu aer comprimat/ insuflat prin duze.
"entru o#tinerea unor placi cur#ate se poate folosi o instalatie a carei sc$ema de
principui este prezentata in figura 2-. "rincipiul se #azeaza pe mularea/ respecti!
deformarea su# propria greutate/ la o temperatura adec!ata/ a placilor de sticla asezate pe
o rama metalica/ a!and forma si dimensiunile dorite.
Figura 2- .ectiune prin cuptorul pentru o#tinerea de placi de sticla cur#ate prin
mulare
1% izolatie termica@
2% material refractar@
3% rezistente electrice de incalzire@
4% carucior cu forma pentru mulare.
"entru a!ioane se folosesc ferestre formate din 4%5 placi de sticla/ calite in mod
diferit si lipite intre ele cu #utafol.
"entru o#tinerea placilor din sticla termoa#sot#anta/ la compozitia o#isnuita a
unei sticle de geam/ se adauga o1izi care a#sor# puternic in domeniul infrarosu al
spectrului/ cum sunt FeO/ 6iO/ CoO.
5. Recoacerea produselor din sticla
5.1 Formarea tensiunilor la racirea sticlei
Din cauza racitii rapide in procesul de fasonare/ o#iectele rezultate prezinta
tensiuni interne puternice. Din cauza aceasta de!ine o#ligatoriu detensionarea prin
recoacere a o#iectelor fasonate.
Tensiunile mecanice din o#iectele din sticla sau sticla geam/ pot fi mai usor
masurate prin determinari pe cale optica/ de e1 masurarea ung$iului de refractie.
3(
Tensiunile mecanice interne sunt determinate de diferente de dilatare/ ale diferitelor zone
ale aceluias o#iect. 0n functie de cauzele care determina aceste diferente de dilatare/ se
deose#esc mai multe tipuri de tensiuni interne.
Tensiuni temporare pot aparea intr%un o#iect anterior lipsit de tensiuni interne/
datorita incalzirii sale neuniforme. 0ncalzirea locala 2de e1 prin turnarea unui lic$id foarte
fier#inte intr%un pa$ar3 pro!oaca prin dilatare/ o crestere de !olum locala. Aceasta
diferenta de dilatare intre zonele mai fier#inti si cele mai reci da nastere la tensiuni
interne. Dupa uniformizarea temperaturii/ aceste tensiuni dispar de la sine.
Tensiuni datorita unor neomogenitati compozitionale/ stiindu%se ca la compozitii
diferite corespund coeficienti de dilatare diferiti. Asemenea tensiuni pot aparea in cazul
unor com#inatii de sticle intentionat facute/ dar si datorita unor neomogenitati sau
incluziuni accidentale in masa plastica. Deoarece diferentele de dilatare sunt dependente
de temperatura si !aloarea tensiunilor interne determinate de neomogenitati de material/
sunt dependente de temperatura.
De asemenea/ pot aparea diferite tensiuni la fa#ricarea produselor din sticla.
Din cauza fragilitatii sticlei si a sensi#ilitatii sale mai ales la eforturi de tractiune/
eliminarea tensiunilor interne prin tratamente de recoacere adec!ate a o#iectelor fasonate
este o etapa deose#it de importanta im procesul de fa#ricatie.
5.2 Recoacerea sticlei
Deoarece rezistenta la tractiune a sticlei este relati! mica/ o#iectele din sticla se
pot sparge atunci cand tensiunile interne sunt prea mari sau cand la ele se adauga si
eforturi e1terioare. Daca la racirea rapida se produce dupa ce sticla este suficient de
rigida/ astfel incat sa nu ai#a loc modificari structurale/ apar doar tensiuni temporare/ care
persista numai atata timp cat e1ista diferentele de temperatura.
Tratamentul termic de recoacere urmareste sa asigure racirea o#iectelor din sticla
in asa fel/ incat sa se inlature tensiunile aparute in timpul fasonarii/ sa nu ramana tensiuni
remanente periculoase/ iar tensiunile temporare sa fie mici. "entru eliminarea unor
tensiuni aparute in timpul fasonarii/ sticla tre#uie tinuta un timp destul de mare la o
temperatura suficient de ridicata pentru a asigura rela1area tensiunilor. Tratamentul
termic de recoacere se face intr%un domeniu de temperatura limitat de temperatura
superioara de recoacere 2corespunzatoare la o !ascozitate a sticlei RC1-
12
"a.s/ cand
aceiasi diminuare a tensiunilor interne dureaza de 1-- de ori mai mult.
a temperaturi mai mari de temperatura superioara de recoacere/ o#iectul se poate
deforma/ iar su# temperatura inferioara de recoacere/ recoacerea este foarte lenta.
"rocesul de recoacere cuprinde patru etape #ine distincte.
0n prima etapa/ o#iectul este adus la temperatura de recoacere/ dupa aceasta el
tre#uie incalzit sau racit in functie de temperatura la care are loc procesul de fasonare si
de racirea o#iectului in timpul transportarii la cuptorul de recoacere. a fasonarea
o#iectelor cu a'utorul masinilor automate/ temperatura acestora la sfarsitul procesului de
fasonare este/ de regula/ mai mare decat temperatura superioara de recoacere.
0n a doua etapa/ o#iectul este mentinut la temperatura de recoacere/ timp suficient
de lung pentru eliminarea sau diminuarea la !alori nepericuloase a tensiunilor interne.
0n etapa a treia/ o#iectul se raceste lent pana la temperatura inferioara de
recoacere/ pentru a e!ita aparitia unor noi tensiuni remanente.
3*
0n ultima etapa/ o#iectul se raceste rapid pana la temperatura admisa/ a!and gri'a
ca tensiunile temporare sa nu atinga !alori periculoase.
0nlaturarea totala a tensiunilor interne necesita un timp foarte mare de mentinere
la temperaturi de recoacere/ ceea ce scumpeste foarte mult produsul. A!and in !edere ca
sunt periculoase doar tensiunile interne mai mari de 3/5 6:mm
2
/ se admit/ pentru
produsele industriale o#isnuite/ tensiuni remanente de apro1imati! 3/5 6:mm
2
.
.ta#ilirea temperaturii de recoacere si a duratei celor 4 etape a procesului de
recoacere 2deci !iteze de racire sau incalzire admisi#ile pentru a mentine tensiunile
temporare la !alori su# limita periculoasa3 depinde de caracteristicile compozitionale si
termice 2capacitate calorica/ conducti!itate termica3 ale sticlei/ precum si de
caracteristicile dimensiunale ale produsului fa#ricat. "entru sta#ilirea cur#ei de recoacere
s%au propus diferite metode/ mai mult sau mai putin empirice/ care incearca sa tina seama
de factorii amintiti anterior.
Recoacerea produselor din sticla se poate face in cuptoare cu functionare
discontinua/ de tip camera/ sau cu functionare continua/ de tip tunel.
Cuptoarele de tip camera se incalzesc pana la temperatura superioara de
recoacere/ fie cu gaze de ardere fier#inti de la cuptorul !ana/ fie prin arderea de
com#usti#il in focare proprii. Cea mai a!anta'oasa este incalzirea electrica cu a'utorul
unor rezistente plasate pe peretii interiori. 0n felul acesta se o o#tine o mare uniformitate a
temperaturii in spatiul de lucru si o precizie foarte mare/ pentru sta#ilirea cur#ei de racire.
Asemenea cuptoare se folosesc pentru recoacerea de o#iecte de dimensiuni mai mari si cu
forme mai complicate/ care se fa#rica in serii mici sau sunt c$iar unicate 2o#iecte de arta/
aparate de la#orator/ lentile pentru telescoape/ etc3.
Cuptoarele cu functionare continua sunt de tip tunel/ a!and caracteristici
constructi!e diferite in functie de produsele supuse tratamentului de recoacere. "entru
recoacerea placilor de sticla laminate continuu/ cuptorul tunel este pre!azut cu un
transportor cu role. 0n domeniul temperaturilor mai ridicate/ acestea sunt in!elite cu
az#est si racite prin interior cu apa. a tragerea !erticala a geamului/ recoacerea se face in
masina de tras a instalatiei.
"entru o#iectele de dimensiuni mici/ produse in serie mare/ se folosesc cuptoarele
tunel cu #anda transportoare/ formata dintr%o tesatura de otel refractar. 0ncalzirea se face
fie prin arzatoare proprii/ fie cu gaze fier#inti de la cuptorul !ana. O#iectele supuse
recoacerii pot fi in contact direct cu gazele fier#inti sau izolate intr%o mufa. "entru
im#unatatirea randamentului termic se poate face recircularea gazelor fier#inti.
0ncalzirea electrica a cuptoarelor tunel de recoacere este cea mai a!anta'oasa in
ceea ce pri!este consumul specific de caldura 2su# -/2 8=:&g/ sticla recoapta3/ precizia de
reglare a regimului de temperatura in diferitele zone ale cuptorului si usurinta de a fi
complet automatizata. Ca element incalzitoare se utilizeaza spirale din sarma de Cr%6i/
infasurate pe #ag$ete ceramice si fi1ate indi!idual. Astfel ele pot fi inlocuite cu usurinta
din e1terior in caz de a!arie. Reglarea temperaturii se face prin modificarea curentului de
alimentare a rezistentelor.
6 Marcarea ambalarea si depo!itarea marfurilor din sticla
8arcarea produselor din sticla se face prin sa#lare/ imprimare sau prin etic$etare/
cu specificatii diferite in functie de sortiment.
3+
Am#alarea se realizeaza cu diferite materiale de protectie/ pentru e!itarea
socurilor mecanice la care produsele din sticla nu rezista.
Transportul articolelor din sticla se face cu containere sau cu alte mi'loace de
transport/ astfel incat sa se e!ite trans#ordarile repetate care pericliteaza integrarea
produselor.
Depozitarea produselor din sticla se face in locuri uscate pentru a le feri de actiunea
prelungita a umezelii care poate modifica aspectul/ luciul/ transparenta si integritatea.
6.1 0erificarea calitatii marfurilor din sticla pentru mena8
Daca nu se respecta doza'ul materiilor prime/ temperatura si !iteza de topire in
sticla pot sa apara o serie de defecte cum ar fi4
%graunti de material netopit
%#ule incluse de gaze
%ate/ dungi/ !aluri
De asemenea in sticla pot e1ista tensiuni interne pro!ocate de racirea #rusca a
masei topite.
Topirea se realizeaza in cuptoare cu creuzet/ cu functionare discontinua/ pentru
sticla speciala de calitate superioara sau in cuptoare cu !ana cu functionare continua/
pentru sticla o#isnuita.
Cuptoarele moderne sunt incalzite cu com#usti#il 2-/5 6m CJ4: &g sticla3 sau
electric si sunt pre!azute cu recuperatoare de caldura tip .iemens 2 regeneratoare3.
Capacitatea de productie este de *5% 2-- t:24 ore.
Fasonarea pastei de sticla reprezinta procesul de o#tinere a produselor din topitura
de sticla/ utilizand di!erse procedee/ cu'm ar fi4
% Tragerea% pentru foi 2 geamuri3/ #ag$ete/ fire/ te!i@
% Turnarea% pentru lentile/ dale etc@
% .uflarea% pentru #ecuri/ !ase de la#orator etc@
% Centrifugarea% pentru fi#re de sticla/ produse din sticla ca!a.
Fasonarea !a fi e1emplificata la prezentarea te$nologiei de fa#ricare a geamurilor.
Tratarea si finisarea se aplica produselor de sticla o#tinute in etapa anterioara.
Tratarea are scop eliminarea tensiunilor interne e1istente in sticla solida/ aparute la
racire si care pot duce la spargerea acesteia. "entru reducerea tensiunilor interne se aplica
di!erse tratamente termice cum ar fi4
% Recoacerea% racirea produselor fier#inti imediat dupa fasonare cu !iteza mica/
astfel incat tensiunea acumulata sa nu depaseasca o !aloare critica@
% Calirea% incalzirea sticlei urmata de racirea in aer pentru geamuri/ sau in #aie de
ulei pentru sticle ca!e.
"rin tratamente termice creste rezistenta mecanica a produselor de sticla.
Finisarea se realizeaza cu scopul de a modifica forma si aspectul prin cur#are la cald/
taiere/ slefuire/ gra!are/ colorare/ decolorare etc.
". Defectele marfurilor din sticla si cau!ele aparitiei lor
)* e!ectele de topitura:
0ncluziunile de gaze in sticla sunt datorate afinarii necorespunzatoare.
3,
0ncluziunile de sticla in sticla sunt cauzate de neomogenitatea compozitiei
c$imice a masei sticloase.
0ncluziunile de particule solide ne!itroase sunt determinate de materiile prime
netopite.
Defectele de culoare sunt datorate utilizarii unor cantitati prea mici sau mari de
decoloranti.
.ta#ilitatea c$imica necorespunzatoare are drept cauza folosirea unor cantitati
necorespunzatoare de sta#ilizanti.
2* e!ectele de !asonare:
Defectele de forma sunt a#ateri de la sectiunea circulara a unor produse/ de la a1a
de simetrie/ planul orizontal al suprafetei spri'in.
Defectele de dimensiuni/ capacitate si masa sunt datorate nerespectarii limitelor
de toleranta prescrise ale caracteristicilor respecti!e/ in operatiile de fasonare.
Defectele de integritate sunt datorate unor surplusuri de masa sticloasa/
descontinuitati ale suprafetei sau lipsuri din suprafata produselor.
3* e!ectele de recoacere si calire:
Defectele de recoacere sunt tensiunile interne si !ariatiile de culoare.
+* e!ectele de !inisare:
Defectele de slefuire sunt determinate de e1ecutarea incompleta a operatiei de
slefuire sau de slefuirea prea adanca.
Defectele de polizare sunt datorate neuniformitatii granulatiei materialului a#razi!
cu care se e1ecuta polizarea.
Defectele de amtizare apar atunci cand operatia de matizare nu se e1ecuta
corespunzator.
Defectele de decorare sunt determinate de nerespectarea modelului de referinta si
utilizarea unor materii colorante cu !ascozitate necorespunzatoare.
,* e!ectele din timpul manipularii si transportului:
)aloarea suprafetei si !ariatia proprietatilor optice apar datorita $idrolozei sticlei
la contactul indelingat cu umezeala.
.9garieturile/ fisurile si stir#iturile apar atunci cand nu se respecta regulile de
manipulare/ transport si depozitare.
4-
#.$iblio%rafie
41