ROLUL SEMNELOR DE PUNCTUAIE

Cratima[-] :
Leag cuvinte diferite ce formeaz silabe comune, prin elidarea unor vocale sau nu: te-au
vzut.
imperative si gerunzii cu pronumele reflexiv sau personal postpus (du-te!, ducndu-se,
ducndu-le).
Separ elementele formei inversate a perfectului compus: venit-ai
adjective posesive postpuse substantivului, n expresii de tipul maic-sa, taic-su.
Marcheaz o schimbare de topic de ex. postpunerea pronumelui n raport cu verbul :
Hulete-le!", efectul expresiv fiind acela al mutrii aten#iei asupra verbului $i constituirea
ad hoc a unei alitera#ii.
elemente componente nesudate ale unui cuv%nt compus: cine-lup, dus-intors.
&n poezie, are rolul de a pstra msura versului prin reducerea numrului de silabe'elidarea
unui sunet' necesit#i prozodice" $i de a marca rostirea legat a dou cuvinte. (a figuri de
stil fonetice, intr n categoria sinerezei (transformarea unui hiat n diftong: de-abia", a
sinalepsei ( reducerea unui diftong la o singur vocal: d-abia", a aerezei ( suprimarea unui
sunet ini#ial: nalt", a ap!"!pei (suprimarea unui sunet final: pn s".
#ir$%la [&]
izoleaz o propozi#ie incident, cu rol explicativ :!m "ost, i zise, aci de "a#
izoleaz un vocativ sau o structur n vocativ de restul enun#ului :) $ti%uri, acum,
porni#i, v scutura#i *.+rghezi , Epigraf"
marcheaz coordonarea prin juxtapunere a dou propozi#ii principale
coordoneaz termenii unei repeti#ii: ,lume, lume), cu rol de accentuare a ideii poetice.
marcheaz pauza impus n rostire de inversiunea topicii din sintagma pe care o
preced: &opaci roca#i, cu "reamte s-au despuiat..
separ pronumele n vocativ de o apozi#ie dezvoltat: ,'u, monstru al "ierbintelui
()ipt...
coordoneaz termenii unei enumera#ii, cre%nd impresia unei acumulri.
P%n"t%l - . . marcheaz sf%r$itul unei comunicri enun#iative.
Semn%l intre'arii [(] marcheaz sf%r$itul unei comunicri interogative, semnaleaz
intona#ia specific. /rezen a n textul literar poate exprima dilem, incertitudine, cutare
febril0
Semn%l e)"lam*rii [+]
n propozitie, izoleaz vocative si interjectii, nlocuind virgula, c%nd subiectul vorbitor
nuan#eaz o atitudine imperativ, exclamativ, optativ, marc%nd intona#ia.
n fraz, marcheaz sf%r$itul unei comunicri imperative, exclamative,optative, marc%nd
intona#ia. &n textul literar, induce ideea dorin ei, a atitudinii marcate de patos, de elan
vitalist n poezia modernist, la L.1laga, *.+rghezi etc".
P%n"tele ,e s%spensie [- - - ]
1
marcheaz ntreruperea comunicrii motiva iile subiectului vorbitor sunt multiple:
consider c destinatarul subn elege ceea ce urmeaz2 un moment de surpriz sau
oc emo ional, av%nd ca efect instaurarea tcerii semnificative2 o pauz psihologic,
intentionat, a vorbitorului, dup care urmeaz un cuv%nt nea teptat, care poate avea
nuan ironic".
&n textul literar, reprezint un semn grafic, dar $i de tonalitate, care marcheaz
discursul fragmentar, de tip reflexiv3 meditativ, semnific%nd interiorizarea tririlor sau a
g%ndurilor.
./ilimelele [0 0]& [11 22]
in propozitii incadreaza nume de institutii, intreprinderi, titluri de publicatii
etc. sau incadreaza un cuv%nt ori o sintagma carora subiectul vorbitor le evidentiaz
sensul ironic prin intona#ie, acestea urm%nd s fie intelese cu sensul lor antinomic
antifraz".
in fraz sau in text marcheaz grafic citarea cuvintelor altcuiva n propriul discurs
cel de'al doilea tip de ghilimele, cunoscute si sub numele de ghilimele
frantuzesti, este intrebuintat in cazul folosirii unui citat in interiorul primului citat.
Parantezele (-3& [-]& 4 4sunt rotunde, ptrate, sub forma de bare paralele si izoleaz o
explica#ie: cuvinte, propozitii, cuvinte adugate de o alt persoan dec%t autorul sau fraze
incidente.
P%n"t%l si 5ir$%la [6] coordoneaz dou propozitii, ntr'o fraz in care se reia ideea unei
principale anterioare sau explicative cauzale ori apozitive". Separ, n fraz, propozi#ii
independente sintactic, dar care semantic sunt suficient de apropiate pentru a forma un
ntreg. Legtura semantic este dat, de obicei, de prezen#a unui motiv central.
D!%* p%n"te [7] in propozitii, ntr'oduce o enumeratie care explica cuv%ntul precedent
semnului.
n fraz, introduce o propozitie explicativ, apozitiv, cauzal sau chiar
principal.
n text, marcheaz trecerea de la la vorbirea indirect la vorbirea direct.
Linia ,e pa%z* [-] se utilizeaz in interiorul propozitiei sau al frazei pentru a delimita
cuvintele, construc#iile incidente, apozi#iile, sau pentru a marca lipsa predicatului sau verbului
copulativ.
Semnaleaz o completare n discursul poetic, introduce o explica#ie sau prezint o
circumstan#, plas%nd accentul asupra acestui enun#: *ubeti + cnd sim#iri se
deteapt.... L. 1laga, Iubire), ),! $u"letul + curatul ar)int de-odinioar) +l.
Macedons4i, Pe balta clar"
5zoleaz o propozi#ie incident care marcheaz planul vorbirii indirecte, al reflexivit#ii
limbajului : ,*-auzi corbii) 6 mi-am zis sin)ur...i-am o"tat) 7.1acovia".
/oate concura la crearea unei muzicalit#i aparte a textului, prin sugestia unui anumit
tempo ) i norii albi - i crinii suavi - i balta clar- i su"letul + curatul ar)int de-
odinioar.).
Separ planuri lirice aproape'departe, celest'terestru, prezent'trecut etc".
8ste marca unei tensiuni lirice deosebite, c%nd este plasat dup un enun# cu caracter
confesiv , induc%nd cititorului con$tiin#a gravit#ii mrturisirii:
2
, &arbonizat, amorul "ume)a +
/ar"um de pene arse..
Linia ,e ,ial!$ [-] marcheaz introducerea vorbirii directe si dialogul.
Ap!str!%l [ 8] are rolul cratimei, pe care o substituia n ortografia sec. al 959'lea.
&n textul literar are rol fonetic, marc%nd elidarea unui sunet i, prin urmare, contribuind
la pstrarea msurii versurilor )0rumosu-i pr de aur des"cut-&dea pn la
clcie..
/oate avea rol expresiv, fiind o marc a registrului arhaic.
3