SURSE REGENERABILE DE ENERGIE

1. Generalitati
Printr-o strategie de dezvoltare energetica a Romaniei se poate asigura cresterea sigurantei in
alimentarea cu energie si limitarea importului de resurse energetice, in conditiile unei dezvoltari economice
accelerate. Aceasta cerinta se poate realiza, pe de o parte, prin implementarea unei politici sustinute de
conservare a energiei, cresterea efic ientei energetice care sa conduca la decuplarea ritmului de dezvoltare
economic a de evolutia consumului de energie, concomitent cu cresterea gradului de valorificare a surselor
regenerabile de energie.
Oportunitatea punerii in practic a a unei strategii energetice pentru valorificarea potentialului
surselor regenerabile de energie se inscrie in coordonatele dezvoltarii energetica a Romaniei pe termen lung
si ofera cadrul adecvat pentru adoptarea unor decizii referitoare la alternativele energetice si inscrierea in
acquis-ul comunitar in domeniu.
Valorificarea potentialului surselor regenerabile de energie confera premise reale de realizare a unor
obiective strategice privind cresterea sigurantei in alimentarea cu energie prin diversificarea surselor si
diminuarea ponderii importului de resurse energetice, respectiv, de dezvoltare durabila a sectorului energetic
si protejarea mediului inconjurator.
Sursele regenerabile de energie pot contribui la satisfacerea nevoilor curente de incalzire in
anumite zone rurale! defavoriz ate e".# biomasa!. Pentru valorificarea potentialului economic al surselor
regenerabile de energie, in conditii concurentiale ale pietei de energie, este necesara adoptarea si punerea in
practica a unor politici, instrumente si resurse specifice.
$n conditiile concrete din Romania, in balanta energetica se iau in considerare urmatoarele tipuri de surse
regenerabile de energie#
- energia solara - utilizata la producerea de caldura prin metode de conversie pasiv a sau activa sau la
furnizarea de energie electrica prin sisteme fotovoltaice%
-energia eoliana - utilizata la producerea de energie electric a cu grupuri aerogeneratoare%
- &idroenergia - centrale &idroelectrice cu o putere instalata mai mica sau egala cu '( )*
+&idroenergia mica+!, respectiv centrale &idro cu o putere instalata mai mare de '( )* +&idroenergia
mare+!%
-biomasa - provine din reziduuri de la e"ploatari forestiere si agricole, deseuri din prelucrarea
lemnului si alte produse% biogazul este rezultatul fermentarii in regim anaerob a dejectiilor animaliere sau de
la statiile de epurare orasenesti%
-energia geotermala - energia inmagazinata in depozite si zacaminte &idrogeotermale subterane,
e"ploatabila cu te&nologii speciale de foraj si e"tractie.
$n sectorul energetic din majoritatea statelor europene s-au produs transformari majore determinate
de necesitatea cresterii sigurantei in alimentarea cu energie a consumatorilor, iar in cadrul acestei cerinte
sursele regenerabile de energie ofera o solutie viabila, inclusiv aceea de protectie a mediului inconjurator.
Siguranta alimentarii cu energie a consumatorilor din statele membre ale ,niunii -uropene este asigurata in
mod obligatoriu prin luarea in considerare a importurilor, in conditiile liberalizarii pietei de energie si in
conformitate cu nevoia stringenta de atenuare a impactului asupra mediului climatic planetar.
Obiectivul strategic propus in .artea Alba pentru o Strategie .omunitara consta in dublarea, pana
in anul /('(, a aportului surselor regenerabile de energie al tarilor membre ale ,niunii -uropene, care
trebuie sa creasca de la 01 la '/1 din consumul total de resurse primare.
$n Romania, ponderea surselor regenerabile de energie in consumul total de resurse primare, in anul /('(,
urmeaza sa aiba un nivel de circa ''1, iar in anul /('2 de '',/1.
3otodata, in .artea Alba pentru o Strategie .omunitara si Planul de actiune + -nergie pentru viitor# sursele
regenerabile +, elaborata in anul '445 in cadrul ,niunii -uropene, este conturata strategia + .ampaniei de
demarare a investitiilor +.
$n + .ampania de demarare a investitiilor + se urmareste realizarea, pana in anul /((6, a unor
$n .artea Verde + Spre o strategie europeana pentru siguranta in alimentarea cu energie + se
precizeaza ca sursele regenerabile de energie pot contribui efectiv la cresterea resurselor interne, ceea ce
'
confera acestora o anumita prioritate in politica energetica.
Programul de actiune + -nergie inteligenta pentru -uropa + consta in promovarea implementarii
strategiei inscrise in .artea Verde. $n cadrul acestei initiative, Programul +A73-8-R+ cu un buget estimat
de circa 90 milioane -,RO! urmareste accelerarea procesului de valorificare a potentialului energetic al
surselor regenerabile.
Obiectivul strategic privind aportul surselor regenerabile in consumul total de resurse energetice
primare, care trebuie sa fie de '/1, in anul /('(.
2. Potential pentru furnizarea energiei
,tilizarea surselor de energie regenerabile S-R au avantajul perenitatii lor si a impactului
neglijabil asupra mediului ambiant, ele ne emit:nd gaze cu efect de sera. .&iar daca prin
ardere biomasa elimina o cantitate de .O/, aceasta cantitatea este absorbita de aceasta pe
durata cresterii sale, bilantul fiind nul. $n acelasi timp aceste te&no logii nu produc deseuri
periculoase, iar demontarea lor la sf:rsitul vietii , spre deosebire de instalatiile nucleare, este
relativ simpla.
A folosi orice te&nologie energetica si utilizarea S-R prezinta unele inconveniente. $mpactul
instalatiilor eoliene asupra peisajului, riscul de contaminare a solului si al scaparilor de metan la gazeificare,
perturbarea ec&ilibrului ecologic de catre micro &idrocentrale sunt c:teva dintre
acestea. .ele mai discutate inconveniente sunt ;nsa cele legate de suprafata de teren
necesara si de intermitenta si disponibilitatea lor.
-ste cunoscut faptul ca pentru producerea unei puteri de 9 )* ;n instalatii eoliene este
necesara o suprafata de <m/, ;nsa din aceasta numai '1 este efectiv ocupata de instalatii,
restul put:nd fi utili zata ;n continuare pentru agricultura. Si pentru producerea de energie
fotovoltaica sunt necesare suprafete importante. Astfel pentru o putere de ' <* si o energie
anuala de '((( <*& sunt necesari '( m/, dar suprafata acoperiselor locuintelor ar permite
instalarea c:torva mii de )*.
$ntermitenta energiei solare si eoliene poate fi compensata prin instalatii de acumulare a
energiei electrice sau termice sau prin producerea unor =vectori energetici = intermediari, cum
este &idrogenul obtinut prin electroliza . Pentru energia &idraulica stocarea e6ste mai facila prin
crearea unor lacuri de acumulare, iar pentru biomasa aceasta poate fi stocata at:t ;naintea
recoltarii c:t si dupa aceasta ;n depozite sau sub forma de biocarburanti.
,tilizarea S-R a cunoscut un prim av:nt dupa crizele petroliere din '456 si '49(, dar a
cunoscut o stagnare de circa '/ ani dupa contra socul petrolier din '490. Abia dupa ;nc&eierea
protocolului de la >?oto din '449, tarile dezvoltate au ;nceput sa-si propuna programe e@"trem
de ambitioase. Astfel la Samitul de la Ao&annesburg tarile ,niunii -uropene si-au propus o
crestere anuala de '1 pentru ponderea S-R ;n balanta energetica p:na ;n anul /('( Si o
crestere a ponderii biocarburantilor p:na la 2,52 1 ;n acelasi an.
Aceste obiective nu pot fi atinse fara dezvoltarea cercetarii si colaborarii internationale ;n doua
directii principale#
B Reducerea costurilor eolian ;n largul marilor, fotovoltaic! si a fezabilitatii industriale
geotermia de mare ad:ncime , biocarburanti de sinteza.
B Stocajul energiei electrice centrale de pompare acumulare, producere de &idrogen! si
termice acumulatoare la temperatura ;nalta! precum si ameliorarea prognozei pentru aceste
energii si multiplicarea numarului de unitati distribuite ;n teritoriu pentru ec&ilibrarea sistemului
electroenergetic. $n paralel cu acestea sunt posibile sisteme de gestiune a cererii, de e"emplul
la nivelul =imobilelor inteligenteC, care produc, stoc&eaza si utilizeaza energia.
.
/
I. Delta Dunarii (energie solara
II. Do!rogea (energie solara" energie eoliana
III. #ol$o%a (&a'pie si platou( 'i&ro)*i$ro" energie eoliana" !io'asa
I+. ,arpatii (+I1 ) ,arpatii $e Est- I+2 ) ,arpatii $e Su$- I+. ) ,arpatii $e +est" potential ri$i&at in
!io'asa" 'i&ro*i$ro
+. Platoul /ransil%aniei (potential ri$i&at pentru 'i&ro)*i$ro
+I. ,a'pia $e +est (potential ri$i&at pentru energie geoter'i&a
+II( Su!&arpatii (+II1 ) Su!&arpatii geti&i- +II2 ) Su!&arpatii $e &ur!ura- +II. ) Su!&arpatii
#ol$o%ei( potential
ri$i&at pentru !io'asa" 'i&ro)*i$ro
+III. ,a'pia $e Su$ (!io'asa" energie geoter'i&a" energie solara.
Din pacate acest potential este utilizat ;n e"trem de mica masura , cu e"ceptia energiei
&idraulice si a biomasei lemn de foc!, acesta din urma fiind arsa ;n majoritatea cazurilor
;n instalatii neperformante energetic.
.. Energia solara
Soarele trimite catre pam:nt un flu" de energie care corespunde unei puteri de '5( miliarde )*. Daca s-ar
captura numai (,'1 din aceasta energie pentru o populatie de cca. 0 miliarde de oameni anul /(((!, ar
reveni fiecarui locuitor o ptere de 6( <*, cu o durata de @-2 ore zilnic, s-ar putea produce cca. 2(.((( <*&
pentru fiecare locuitor fata de cca. 6.((( <*& produsi in prezent!. Din pacate energia solara prezinta o serie
de dezavantaje# concentratia de energie solara este mica, iar captarea ei se face greu, cu c&eltuieli mari si
este distribuita neregulat in timp si pe suprafata planetei.
O cantitate imensa de energie solara ajunge la suprafata pamantului in fiecare zi. Aceasta energie poate fi
captata, si folosita sub forma de caldura in aplicatii termo-solare, sau poate fi transformata direct in
electricitate cu ajutorul celulelor fotovoltaice.E! . Pentru a intelege cum .E si sistemele termo-solare
6
capteaza energia solara, este important sa intelegem cum aceasta isi urmeaza cursul de la soare spre Pamant
si cum acest flu" se sc&imba periodic. .um produce soarele energie Soarele este o sfera cu diametrul de
apro"imativ '.@ milioane de <m, formata din gaze cu temperaturi foarte maritemperatura interiora a soarelui
este de apro"imativ '2 milioane de grade >elvin!. Aceasta temperatura imensa, combinata cu o presiune de
5( miliarde de ori mai mare decat aceea a atmosferei Pamantului creeaza conditiile ideale pentru reactiile de
fuziune. Reactia de fuziune Reactiile de fuziune din soare au loc intre atomi de &idrogen, care se combina si
formeaza atomi de &elium. $n urma acestui proces se degaja energie sub forma unor radiatii cu energie mare,
mai cu seama raze gamma. $n timp ce aceaste radiatii migreaza din centrul spre e"teriorul sferei solare, ele
reactioneaza cu diferite elemente din interiorul soarelui si se transforma in radiatii cu energie mica. Soarele a
produs in acest fel energie timp de apro"imativ 2 miliarde de ani, si va continua sa faca la fel pentru inca @-2
miliarde. .um este transportata energia pe Pamant Pamantul se roteste in jurul soarelui la o distanta de
apro"imativ '2( milioane de <m. Radiatiile se e"tind la viteza de 6((.((( de <m pe sec, viteza luminii.
3impul necesar pentru a ajunge pe Pamant este de apro"imativ 9 min.
-nergia solara este energia radianta produsa ;n Soare ca rezultat al reactiilor de fuziune nucleara. -a este
transmisa pe Pam:nt prin spatiu ;n cuante de energie numite fotoni, care interactioneaza cu atmosfera si
suprafata Pam:ntului. $ntensitatea radiatiei solare la marginea e"terioara a atmosferei, c:nd Pam:ntul se afla
la distanta medie de Soare, este numita constanta solara, a carei valoare este de ',65F'(0 ergsGsecGcm/ sau
apro"imativ / calGminGcm/. .u toate acestea, intensitatea nu este constanta% ea variaza cu apro"imativ (,/
procente ;n 6( de ani. $ntensitatea energiei solare la suprafata Pam:ntului este mai mica dec:t constanta
solara, datorita absorbtiei si difractiei energiei solare, c:nd fotonii interactioneaza cu atmosfera.
$ntensitatea energiei solare ;n orice punct de pe Pam:nt depinde ;ntr-un mod complicat, dar previzibil, de
ziua anului, de ora, de latitudinea punctului. .&iar mai mult, cantitatea de energie solara care poate fi
absorbita depinde de orientarea obiectului ce o absoarbe.
Absorbtia naturala a energiei solare are loc ;n atmosfera, ;n oceane si ;n plante. $nteractiunea dintre energia
solara, oceane si atmosfera, de e"emplu, produce v:nt, care de secole a fost folosit pentru morile de v:nt.
,tilizarile moderne ale energiei eoliene presupun masini puternice, usoare, cu design aerodinamic, rezistente
la orice conditii meteo, care atasate la generatoare produc electricitate pentru uz local, specializat sau ca
parte a unei retele de distributie locala sau regionala.
Apro"imativ 6(1 din energia solara care ajunge la marginea atmosferei este consumata ;n circuitul
&idrologic, care produce ploi si energia potentiala a apei din izvoarele de munte si r:uri. Puterea produsa de
aceste ape curgatoare c:nd trec prin turbinele moderne este numita energie &idroelectrica. Prin procesul de
fotosinteza, energia solara contribuie la cresterea biomasei, care poate fi folosita drept combustibil incluz:nd
lemnul si combustibilele fosile ce s-au format din plantele de mult disparute. .ombustibili ca alcoolul sau
metanul pot fi, de asemenea, e"trase din biomasa.
De asemenea, oceanele reprezinta o forma naturala de absorbtie a energiei. .a rezultat al absorbtiei energiei
solare ;n oceane si curenti oceanici, temperatura variaza cu c:teva grade. Hn anumite locuri, aceste variatii
verticale se apropie de /(I. pe o distanta de c:teva sute de metri. .:nd mase mari de apa au temperaturi
diferite, principiile termodinamice prevad ca un circuit de generare a energiei poate fi creat prin luarea de
energie de la masa cu temperatura mai mare si transfer:nd o cantitate mai mica de energie celei cu
temperatura mai mica. Diferenta ;ntre aceste doua energii calorice se manifesta ca energie mecanica, put:nd
fi legata la un generator pentru a produce electricitate.
.aptarea directa a energiei solare presupune mijloace artificiale, numite colectori solari, care sunt proiectate
sa capteze energia, uneori prin focalizarea directa a razelor solare. -nergia, odata captata, este folosita ;n
procese termice, fotoelectrice sau fotovoltaice. Hn procesele termice, energia solara este folosita pentru a
;ncalzi un gaz sau un lic&id, care apoi este ;nmagazinat sau distribuit. Hn procesele fotovoltaice, energia
solara este transformata direct ;n energie electrica, fara a folosi dispozitive mecanice intermediare. Hn
procesele fotoelectrice, sunt folosite oglinzile sau lentilele care capteaza razele solare ;ntr-un receptor, unde
caldura solara este transferata ;ntr-un fluid care pune ;n functiune un sistem de conversie a energiei electrice
conventionale.
Hn continuare vom prezenta c:teva dintre aceste dispozitive de captare a energiei solare#
A. Panourile solare
Eluidul colector care trece prin canalele panoului solar are temperatura crescuta datorita transferului de
caldura. -nergia transferata fluidului purtator este numita eficienta colectoare instantanee. Panourile solare
au ;n general una sau mai multe straturi transparente pentru a minimaliza pierderile de caldura si pentru a
@
putea obtine o eficienta c:t mai mare. Hn general, sunt capabile sa ;ncalzeasca lic&idul colector p:na la 9/I.
cu un randament cuprins ;ntre @( si 9(1.
Aceste panouri solare au fost folosite eficient pentru ;ncalzirea apei si a locuintelor. Acestea ;nlocuiesc
acoperisurile locuintelor. Hn emisfera nordica, ele sunt orientate spre sud, ;n timp ce ;n emisfera sudica sunt
orientate spre nord. ,ng&iul optim la care sunt montate panourile depinde de latitudinea la care se gaseste
instalatia respectiva. Hn general, pentru dispozitivele folosite tot anul, panourile sunt ;nclinate la un ung&i
egal cu latitudinea la care se aduna sau se scad '2I si sunt orientate spre sud respectiv nord.
Hn plus, panourile solare folosite la ;ncalzirea apei sau a locuintelor prezinta pompe, senzori de temperatura,
controllere automate care activeaza pompele si dispozitivul de stocare a energiei. Aerul sau c&iar un lic&id
pot fi utilizate ca fluide ;n sistemul de ;ncalzire solara si un acumulator sau un rezervor cu apa, bine izolate,
sunt folosite de obicei ca medii de stocare a caldurii. Hn ane"a ' este prezentata sc&ema simplificata a unei
locuinte care foloseste pentru ;ncalzire sau racire astfel de panouri solare.
J. .aptatoare de energie
Pentru aplicatii cum sunt aerul conditionat, centrale de energie si numeroase cereri de caldura, panourile
solare nu pot furniza fluide colectoare la temperaturi suficient de mari pentru a fi eficiente. -le pot fi folosite
ca dispozitive de ;ncalzire ;n prima faza, dupa care temperatura fluidului este apoi crescuta prin mijloace
conventionale de ;ncalzire. Alternativ, pot fi folosite colectoare mai comple"e si mai scumpe. Acestea sunt
dispozitivele care reflecta si focalizeaza razele solare incidente ;ntr-o zona mica de captare. .a rezultat al
acestei concentrari, intensitatea energiei solare este marita si temperatura care poate fi atinsa poate ajunge la
c:teva sute sau c&iar c:teva mi de grade .elsius. Aceasta captatoare trebuie sa se miste dupa cum se misca
soarele, pentru a functiona eficient si dispozitivele utilizate se numesc &eliostate.
0. Energia %1ntului (eoliana
O prima resursa energetica ce poate fi luata in discutie este cea eoliana, adica folosirea v:ntului, care
este deja reprezentata printr-o te&nica de rutina, constituita de morile de v:nt si o te&nica de v:rf constituita
de sistemele puse la dispozitie de noua te&nologie care ne permite sa realizam minicentrale eoliene de '-'(
)*. Aceste sisteme pot fi construite in numar mare. De paretea acestui tip de energie, omenirea, nu spera sa
aiba in anul /((( mai mult din totalul energiei produse.
-ste una din cele mai vec&i surse de energie nepoluanta, o sursK de energie re;nnoibila generata din
puterea v:ntului.V:ntul este rezultatul activitatii energetice a soarelui si se formeaza datorita ;ncalzirii
neuniforme a suprafetei Pam:ntului. Eiecare ora pam:ntul primeste '('@ <*& de energie solara .irca '-/1
din energia solara se transforma ;n energie eoliana.
-nergia cinetica ;n v:nt poate fi folosita sa intoarca turbine, care sunt capabile de a genera
electricitate. ,nele turbine sunt capabile de a produce 2 )* de energie, desi aceste necesita o viteza de v:nt
de apro"imativ 2,2 mGs, sau /( <ilometri pe ora. Putine zone pe pam:nt au aceste viteze de v:nt, desi v:nturi
mai puternice se pot gasi la altitudine mai mare si ;n zone oceanice.
-nergie eolianK este folosita destul de e"tensiv ;n ziua de astazi, si turbine noi de v:nt se construiesc ;n toata
lumea, energie eoliana fiind sursa de energie cu cea mai rapida crestere ;n ultimii ani. .apacitatea totala
mondiala a turbinelor de v:nt este @5.6'5 )*. )ajoritatea turbinelor produc energie /21 din timp, acest
numar cresc:nd iarna, c:nd v:nturile sunt mai puternice.
Se crede ca potentialul te&nic mondial a energiei eoliene poate sa asigure de cinci ori mai multa energie
dec:t este consumata acum. Acest nivel de utilizare a acestei surse ar necesita '/,51 din suprafata
Pam:ntului e"cluz:nd oceanele! sa fie acoperita de parcuri de turbine, ;nsemn:nd ca terenul ar fi acoperit
cu 0 turbine mari de v:nt pe <ilometru patrat.
Situatia pe tara - ne aflam destul de departe de ,.-. ;n domeniul energiei curate. Hn -uropa e"ista
6@ ((( )* instalati ;n turbine eoliene, care produc apro"imativ 5( 3*&, ;n timp ce ;n Rom:nia sunt ;n
funcLiune 4(( <*
De asemenea, ;n ceea ce priveste energia eoliana, doar parcul industrial de la Ploiesti beneficiaza de energie
electrica furnizata de turbina eoliana cu putere de 00( <* amplasata ;n apropiere.
7ocatia aleasa pentru montarea primei centrale eoliene din Romania a fost Parcul $ndustrial Ploiesti, zona
identificata de meteorologi drept prielnica pentru o asemenea investitie. Pentru ca centrala sa poata
functiona este nevoie ca ea sa fie amplasata intr-o zona unde bate vantul constant. Viteza minima a vantului
care determina punerea in miscare a centralei este de 6,2 metriGsecunda. $n zona parcului industrial viteza
medie a vantului calculata de meteorologi este de sapte metriGsecunda. Aceasta viteza medie asigura
functionarea centralei la 92-4(1 din capacitate. Daca viteza vantului depaseste /2 metriGsecunda, centrala se
2
opreste automat pentru a nu fi dereglata de furtuni sau alte fenomene meteorologice. .entrala eoliana are o
putere instalata de 00( <* si produce uncurent electric de 04( V, care intra in sistemul national la /( <V.
-ste de tip V00 Vestas si a fost proiectata de firma Asja Ambiente din $talia. $nstalatia va fi legata la
sistemului energetic al parcului, care asigura iluminatul public si necesarul de energie electrica pentru
firmele din parc.
.onducerea Parcului are in plan instalarea a inca doua centrale eoliene asemanatoare. Prima, care le precede
pe cele doua, este de putere medie si se preteaza cel mai bine pentru &arta vanturilor din acea zona. $n
proiect se mai afla montarea a '( centrale pe Valea Doftanei, care vor asigura energia electrica pentru
populatie. .osturile cu producerea energiei electrice cu ajutorul centralelor eoliene sunt situate la 521 din
costurile necesare pentru producerea de curent electric prin metodele conventionale. $ntretinerea instalatiilor
nu costa prea mult in jur de @.2(( euro!, iar consumabilele trebuie sc&imbate o data la doi ani. Pana in /('/
se intentioneaza ca 91 din energia produsa in tara sa fie asigurata prin sistemele neconventionale. Procentul
este mult mai mare in tari ca Mermania - //1 - si Danemarca - 6'1.+
2. Energia geoter'ala
Potentialul caloric geotermic mondial este estimat la cca. '('6 tone ec&ivalent carbun, dar el contribuie cu
numai (,(21 la consumul mondial de energie. 3emperatura solului creste cu 6o . la fiecare suta de metri in
ad:ncime, astfel inc:t la o mie de metri ad:ncime am avea 6(o .. 8e putem imagina centrale geotermice in
care apa pompata de la ad:ncimi de cca. /((( m in zonele mai calde! sa ne livreze vaporii la cca. 6((o .!
necesari unor centrale de puteri mai mari de '((( )*.
-nergia geotermala e o categorie particulare a energiei termice pe care o contine scoarta terestra. .u cat se
coboara mai adanc in interiorul scoartei terestre, temperatura creste si teoretic energia geotermala poate fi
utilizata tot mai eficient.
-ste interesant de remarcat ca 441 din interiorul Pamantului se gaseste la o temperatura de peste '(((I.,
iar restul de '1 se gaseste la o temperatura de peste '((I.. Aceste elemente sugereaza ca interiorul
Pamntului reprezinta o sursa regenerabila de energie care merita toata atentia si care trebuie e"ploatata intr-o
masura cat mai mare.
-nergia geotermala este utilizata la scara comerciala, incepand din jurul anilor '4/(, cand a inceput sa fie
utilizata in special caldura apelor geotermale, sau cea provenita din g&eizere pentru incalzirea locuintelor
sau a unor spatii comerciale. Din punct de vedere al potentialului termic, energia geotermala poate avea
potential termic ridicat sau scazut. -nergia geotermala cu potential termic ridicat este caracterizata prin
nivelul ridicat al temperaturilor la care este disponibila si poate fi transformata direct in energie electrica sau
termica.
-nergia electrica se obtine in prezent din energie geotermala, in centrale avand puteri electrice de /(N
2()*, care sunt instalate in tari ca# Eilipine, >enia, Rica, $slanda, S,A, Rusia. -nergia geotermala de
potential termic scazut este caracterizata prin nivelul relativ scazut al temperaturilor la care este disponibila
si poate fi utilizata numai pentru incalzire, fiind imposibila conversia acesteia in energie electrica.
-nergia geotermala de acest tip este disponibila c&iar la suprafata scoartei terestre fiind mult mai usor de
e"ploatat decat energia geotermala cu potential termic ridicat, ceea ce reprezinta un avantaj.
-"ploatarea energiei geotermale cu potential termic scazut necesita ec&ipamente speciale concepute pentru
ridicarea temperaturii pana la un nivel care sa permita incalzirea siGsau prepararea apei calde, ceea ce
reprezinta un dezavantaj fata de enrgia geotermala cu potential termic ridicat.
-c&ipamentele mentionate poarta denumirea de pompe de caldura si au acelasi principiu de functionare ca al
masinilor frigorifice, functionand cu energie electrica.
$n fiecare zi planeta noastra absoarbe energie solara pe care o inmagazineaza sub forma de calorii in sol.
Aceasta rezerva gratuita este reaprovizionata in permanenta, deci inepuizabila.
.aptarea acestei energii termice si transformarea ei pentru utilizarea in incalzirea spatiilor interioare este
posibila gratie unui generator termodinamic# pompa de caldura geotermica.
Acest ec&ipament prezinta performante foarte interesante deoarece pe timp de iarna pentru '>*& de energie
electrica consumata, pompa de caldura restituie intre 6 si 2 >*& de caldura in interiorul casei. O buna parte
a energiei de incalzire este astfel asigurata de o energie gratuita, regenerabila si nepoluanta, preluata din
terenul adiacent casei. Vara datorita reversibilitatii ciclului de functionare, acelasi ec&ipament va e"trage
0
caldura din interior si o va injecta in sol.
Pompele de caldura se utilizeaza in conditii ideale pentru case foarte bine izolate termic, cu o suprafata de
teren adiacenta.
.aptarea caldurii geotermice pote fi facuta utilizand diferite metode, e"istand doua mari categorii de captori#
orizontali si verticali sonde geotermice!.
Astfel cu ajutorul Pompei de .aldura Meotermice, '<O electric consumat pentru alimentarea compresorului
este multiplicat si valorizat sub forma a 6 pana la 2 <O de caldura utila redata in casa prin intermediul
instalatiei de incalzire. .aptorii Orizontali ai sistemului de incalzire montati in terenul adiacent casei! au
nevoie de o suprafata minima necesara, aria de captare fiind in relatie proportionala cu suprafata interioara
de incalzit.
Odata captorii instalati, se astupa sapatura si circuitul de captare devine invizibil. Suprafata de teren de peste
captori trebuie sa ramana libera de constructii, permeabila la apa de ploaie, zapada, razele soarelui si vant
pentru regenerarea termica naturala a solului nu se va pava cu dale de ciment sau asfalta!. Juclele captoare,
odata ingropate au o durabilitate de zeci de ani fara absolut nicio interventie ulterioara. Suprafata minima de
teren adiacent constructiei pentru captarea caldurii geotermice este cuprinsa intre '((-'9(1 din suprafata
interioara de incalzit, in functie de puterea termica necesara pentru incalzire.
.aptarea verticala din panza freatica este facuta cu foraje de puturi de captare. Aceasta solutie presupune
e"istenta unui debit de apa freatica minim suficient si constant! de-a lungul anului, in special in perioada
rece. .aldura este prelevata din apa freatica prezenta in sol, de obicei la o adancime de '(-/( m, acolo unde
temperatura apei este constanta de-a lungul intregului an. .aptarea din apa freatica presupune in prealabil un
studiu preliminar de duritate a apei freatice din zona respectiva in cazul unei circulatii in Pbucla desc&isaQ!.
O alta te&nica utilizata este imersarea in puturile de captare a sondelor geotermice Rin bucla inc&isaC.
.aptarea verticala din panza de apa freatica presupune utilizarea unei Pompe de .aldura Rapa-apaC 3ermeo.
$nstalatia interioara poate fi prin pardoseala, cu radiatoare, ventiloconvectoare sau orice alt sistem ce
foloseste apa ca agent de incalzire.
3. Bio'asa
Prin fotosinteza, invelisul vegetal al plantei produce o biomasa care corespunde unei energi apreciate la cca
6S'(/' AGan. Eiind regenerabila, energia biomasei este teoretic! inepuizabila, cu conditia ca omul sa nu
grabeasca procesele de desertificare ale planetei. Din biomasa se pot optine combustibili alcool, gaz metan,
etc.!, put:ndu-se folosi ca biomasa deseuri de lemn, trestie de za&ar, deseuri de cereale, etc. Pentru a putea
vorbi insa practic de biomasa ar trebui cultivate plante la care productia la &ectar sa fie enorma de ordinul
6(-@( tone! iar continutul caloric sa fie de ordinul @-2((( <calG<g.
AstTzi, cercetTrile se concentreazT pe conversia biomasei ;n alcool, care ar putea servi drept carburant pentru
suplimentarea Ui c&iar ;nlocuirea benzinei Ui a motorinei. Alte forme lic&ide de energie obVinute din biomasT
ar fi uleiurile vegetale.
)etanolul produs prin distilarea lemnului Ui a deUeurilor forestiere este considerat un carburant alternativ
pentru transport Ui industrie, la preVuri care ar putea concura cu cele ale combustibililor obVinuVi din bitum Ui
din lic&efierea carbonului.
-tanolul ar fi un combustibil mai ieftin, dar problema mare este cT utilizeazT resurse alimentare, cum sunt
porumbul sau gr:ul. DacT ;nsT etanolul s-ar obVine e"clusiv din deUeuri alimentare sau agricole, deUi
costurile sale de producVie ar fi mai mari, efortul s-ar justifica pentru cT se recicleazT deUeurile.
7a alcooli se adaugT Ui biogazul, respectiv forma gazoasT a biomasei. Acest gaz cu o putere caloricT destul
de slabT, conVin:nd ;n principal metan, se obVine din materii organice, precum apele uzate sau bTlegarul.
7emnul este principala sursT bio
-"istT o largT varietate de surse de biomasT, printre care se numTrT copacii cu vitezT mare de dezvoltare
plopul, salcia, eucaliptul!, trestia de za&Tr, rapiVa, plantele erbacee cu rapiditate de creUtere Ui diverse
reziduuri cum sunt lemnul provenit din toaletarea copacilor Ui din construcVii, paiele Ui tulpinele cerealelor,
deUeurile rezultate dupT prelucrarea lemnului, deUeurile de &:rtie Ui uleiurile vegetale uzate.
5
Principala resursT de biomasT o reprezintT ;nsT lemnul.
-nergia asociatT biomasei forestiere ar putea sT fie foarte profitabilT noilor industrii, pentru cT toatT materia
celulozicT abandonatT astTzi crengi, scoarVT de copac, trunc&iuri, buUteni! va fi transformatT ;n produse
energetice. ,tilizarea biomasei forestiere ;n scopuri energetice duce la producerea de combustibili solizi sau
lic&izi care ar putea ;nlocui o bunT parte din consumul actual de petrol, odatT ce te&nologiile de conversie
energeticT se vor dovedi rentabile.
De asemenea, terenurile puVin fertile, improprii culturilor agricole, vor fi folosite pentru culturi forestiere
intensive, cu perioade de tTiere o datT la '( ani. Pe de altT parte, biomasa agricolT bTlegarul, reziduurile
celulozice ale recoltelor, reziduurile de fructe Ui legume Ui apele reziduale din industria alimentarT! poate
produce etanol sau biogaz.
Spre deosebire de biomasa forestierT, care este disponibilT pe toatT perioada anului, biomasa agricolT nu
este, de obicei, disponibilT dec:t o datT pe an. Jiogazul provenind din bTlegar poate ;ncTlzi locuinVele%
purificat Ui comprimat, el poate alimenta maUinile agricole. ,tilizarea deUeurilor animale sau ale industriei
alimentare poate diminua poluarea, minimiz:nd problemele eliminTrii gunoaielor Ui furnizarea de energie.
4. Energia nu&leara
Dintre toate solutiile enumerate, solutia primordiala pentru urmatorul secol va fi probabil!, energetica
nucleara. Eizicienii au descoperit si au pus la dispozitia umanitatii doua categorii de fenomene cu ajutorul
carora se pot obtine energie. -ste vorba in primul r:nd de fisiunea nucleara iar in al doilea r:nd de fuziunea
nucleara.
-nergetica nucleara este o energetica curata pentru ca ea nu produce poluarea pe care o datoram altor tipuri
de energetica, in special celei bazate pe carbune, petrol sau gaze, care produc cam de o mie de ori mai multa
poluare dec:t o centrala nuclearoelectrica.
Eisiunea nucleara
$n procesul de fisiune, nucleul, format din protoni si neutroni, capteaza un neutron, nucleul devenind instabil
fisioneaza, adica se rupe in mai multe fragmente, cu degajarea unei mari cantitati de energie, energia
furnizata de reactorii nucleari. P:na in prezent cunoastem doar doua nuclee fisionabile care pot fi folosite
drept combustibil nuclear# uraniul-/62 se gaseste in natura! si plutoniul-/64 nu se gaseste in natura!. $n
urma fisiunii, nucleul se sparge in doua fragmente de fisiune, /-6 neutroni si radiatii si !. Daca neutronii
rezultati din fisiune lovesc noi nuclee de uraniu, acestea fisioneaza la r:ndul lor, produc:ndu-se fenomenul
pe care il numin ,,reactie in lant+. Pentru ca procesul sa se automentina trebuie ca numarul neutronilor
rezultati din noile acte de fisiune sa fie sa intreaca numarul neutronilor initiali. .um neutronii care produc cu
o mai mare probabilitate acte de fisiune sunt neutronii lenti, iar fisiunea uraniului rezulta neutroni rapizi,
trebuie ca neutronii rapizi rezultati din fisiune sa fie incetiniti sau ,,moderati+!, proces care se realizeaza
prin trcerea neutronilor printr-un mediu care contine &idrogen sau carbon, dupa care neutronii, deveniti lenti,
pot produce noi acte de fisiune, in urma carora se produc din nou /-6 neutroni, care sunt la r:ndul lor
incetiniti, apoi captati in nuclee de uraniu unde provoaca noi acte de fisiune si procesul se tot repeta.
-nergia obtinuta prin procesul de fisiune este de peste / sute de megaelectronivolti ' )eVW W',0S'( -'6 A!.
.um intr-un reactor nuclear se produc miliarde de miliarde de asemenea acte de fisiune in fiecare zi sau
c&iar in fiecare ceas!, rezulta ca putem, in final, sa obtinem o mare cantitate de energie, asa cum obtinem in
centralele nuclearo-electrice.
Pe linia construirea de centrale nuclearoelectrice s-a ajuns sa se construiasca reactori nucleari care sa
functioneze numai cu uraniu natural si apa gra. Aceasta filiera adoptata si de Rom:nia pentru centrala
nucleara de la .ernavoda! ne conduce si din punct de vedere industrial si te&nologic la conditiile si solutiile
cele mai avantajoase, intruc:t evita costisitoarea si complicata separare a izotopilor uraniului. Aceasta filiera
9
nu asigura totusi, in momentul de fata dec:t '(1 din energia nucleara furnizata omenirii.
Euziunea nucleara
Prin fuziunea nucleara fenomenul opus fisiunii! nucleele usoare se unesc, produc:ndu-se nucee compuse,
mai grele si energie. Astfel prin unirea fuziunea! a doua nuclee de &idrogen se obtine deuteriu si energie%
prin unirea a doi deutroni se obtine un neutron, un izotop al &eliului si energie etc.
$n natura reactiile nucleare cele mai obisnuite sunt cele de fuziune. Aceste reactii au loc in stele, protonii
materia prima! alcatuind peste 5(1 din materia constitutiva a universului. Prin asemenea procese de
fuziune se nasc in stele! nucleele mai grele, pornind de la protoni. Primul proces de acest tip a fost
descoperit de Xans Jet&e ciclul carbon-azot o"igen! in urma caruia, atomii de carbon juc:nd rolul de
catalizator, din @ nuclee de &idrogen usor se produce un atom al &eliului.
.onditiile si in primul r:nd temperatura corpurilor ceresti nu au putut fi realizate inca in laboratoare. Pe
l:nga temperaturile de sute de milioane de grade, ar fi necesar ca materia care fuzioneaza sa o izolam de
peretii camerei, altfel s-ar evapora instantaneu. $n momentul in care energetica bazata pe fuziune va intra in
e"ploatare, problema energetica a omenirii va fi rezolvata pentru foarte multa vreme, intruc:t combustibilul
folosit este &idrogenul, si Pam:ntul are suficienta apa.
4