1.

principiile de organizare a justitiei

Principiile organizrii judectoreti
Doctrina nu este unanim n ceea ce privete determinarea principiilor
de organizare a sistemului judiciar. Exist unele principii ce se afl ntr-o
legtur indisolubil cu organizarea sistemului judiciar dar care vizeaz mai
degrab funcionarea acestuia i nsi democratismul i umanismul
sistemului procesual, fie el cel civil sau penal.
rintre aceste principii, care sunt importante pentru studiul organizrii
judectoreti, menionm! accesul liber la justiie, independena
judectorilor, inamovibilitatea, egalitatea n faa justiiei i gratuitatea
justiiei.
". #ustiia constituie monopolul de stat
$. "utonomia instanelor judectoreti
%. rincipiul independenei judectorilor
D. rincipiul inamovibilitii judectorilor
E. ermanea i caracterul sedentar al organelor judiciare
&. %olegialitatea organelor judiciare
'. rincipiul dublului grad de jurisdicie
#. (pecializarea instanelor judectoreti
). %onstituirea instanelor judectoreti ntr-un sistem ierar*ic
+. "ccesul liber la justiie
,. Egalitatea n faa justiiei
-. 'ratuitatea justiiei
.. sanctiunile disciplinare ce pot fi aplicate judecatorilor sau procurorilor
Sanctiunile disciplinare care se pot aplica judecatorilor si procurorilor ,
proportional cu gravitatea abaterilor sunt:
a/ "vertismentul
b/ diminuarea indemnizaiei de ncadrare lunare brute cu pn la 012 pe
o perioad de la o lun la 3 luni
c/ mutarea disciplinar pentru o perioad de la o lun la 3 luni la o
instan sau la un parc*et, situate n circumscripia aceleiai curi de
apel ori n circumscripia aceluiai parc*et de pe lng acesta
d/ revocarea din funcia de conducere ocupat
e/ excluderea din magistratur.
3. componenta %(-
%onstituia din anul 0440 a creat un nou organism-Consiliul Superior
al Magitraturii-cu importante atribuii privitoare la organizarea i
activitatea instanelor judectoreti, precum i cu privire la statutul
magistrailor.
otrivit art.033 alin.. dinj %onstituie, %.(.-. este alctuit din 04
membri din care!
a. alei n adunrile generale ale magistrailor i validat desenat, acetia
fac parte din dou secii, una pentru judectori i alta pentru procurori,
prima secia este compus din 4 judectori, iar cea de-a doua din 1
procurori
b. . reprezentani ai societii civile, specialiti n domeniul dreptului
care se bucur de nalt reputaie profesional i moral, alei de
(enat, acetia particip numai la lucrrile n plen
c. minstrul justiiei, preedintele 5naltei %uri de %asaie i #ustiie i
procurorul general al arc*etului de pe lng %urtea de %asaie i
#ustiie.
,egea nr.3067.889 determin modul de alctuire a celor dou secii ale
%.(.-,astfel secia pentru judectori-n numr de 4 este alctuit din!
- . judectori de la 5nalta %urte de %asaie i #ustiie
- 9 judectori de la curile de apel
- . judectori de la tribunale
- un judector de la judectorii.
Secia pentru procurori-n numr de 1-a %.(.-. este alctuit din!
a. un procuror de la arc*etul de pe lng 5nalta %urte de %asaie i
#ustiie
b. un procuror de la arc*etul :aional "nticorupie
c. un procuror de la parc*etele de pe lng curile de apel
d. un procuror de la parc*etele de pe lng tribunale
e. un procuror de la parc*etele d epe lng judectorii.
-embrii %.(.-. se aleg din rndul judectorilor i procurorilor numii
de reedintele ;om<niei i care au o vec*ime de cel puin = ani n
funcia de magistrat.
%.(.-. este condus de un preedinte ajutat de un vicepreedinte, alei pentru
un mandat de un an
4. cazurile in care inceteaza calitatea %(-
- la expirarea mandatului
- prin demisie
- prin revocarea din functie
- prin nerezolvarea starii de incompatibilitate in termen de 01 zile
de la data alegerii ca membru al %(-
- ca urmare a nerespectarii dispozitiilor art 6 din ,egea nr.38837
.889 care se refera la interdictia ca judecatorii , procurorii ,
magistratii-asistenti , personalul de specialitate juridica asimilat
acestora si personalul auxiliar de specialitate al instantelor
judecatoresti si parc*etelor sa fie lucratori operativi, inclusiv
acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de
informatii.

1. structura organizatorica a )naltei %urti de %asatie si #ustitie
)nalta %urte de %asatie si #ustitie este singura instanta din ;omania si are
sediul in capitala tarii. Ea are personalitate juridica si functioneaza potrivit
dispozitiilor cuprinse in noua lege de organizare judiciara. otrivit acestei
legi, instanta suprema este organizata in 9 sectii !
- sectia civila si de proprietate intelectuala
- sectia penala
- sectia comerciala
- sectia de contencios administrativ si fiscal
)nstana suprem se compune dintr-un preedinte, un vicepreedinte, 9
preedini de secii i judectori. 5nalta %urte de %asaie i #ustiie i
desfoar activitatea n condiiile determinate de lege, i n cadrul (eciilor
>nite i ale unui complet format din 4 judectori, fiecare avnd competen
proprie.
)nstana suprem mai cuprinde n structura sa! cancelaria direcii, servicii
i birouri, cu personal stabilit prin statul de funcii.
=. conditiile legale pentru dobandirea calitatii de notar !
a/ sa aiba numai cetatenia romana si domiciliul in ;omania si are
capacitate de exercitiu al drepturilor civile.
b/ Este licentiat in drept ?stiinte juridice- doctor in drept
c/ :u are antecedente penale
d/ (e bucura de o buna reputatie
e/ %unoaste limba romana
f/ Este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea functiei
g/ " indeplinit timp de . ani functia de notar stagiar si a promovat
examenul de notar public, judecator , procuror , avocat , sau alte
functii de specialitate juridica si dovedeste cunostintele necesare
functiei de notar public , prin promovarea unui concurs organizat ,
potrivit regulamentului de aplicare a legii , de %onsiliul >niunii
:ationale a :otarilor ublici.
6. conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un magistrat pentru a fi
membru %(-.
pot fi alesi ca membri %(- reprezentanti ai societatii civile care
indeplinesc urmatoarele conditii!
- sunt specialisti in domeniul dreptului , cu o vec*ime de cel
putin 6 ani in activitatea juridica@
- se bucura de inalta reputatie profesionala si morala @
- nu au facut parte din serviciile de informatii inainte de 0448, si
nu au colaborat cu acestea si nu au un interes personal care
influenteaza sau ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate
si impartialitate a atributiilor prevazute de lege@
- nu au calitatea de membrii al unui partid politic si nu au
indeplinit in ultimii 1 ani functii de demnitate publica.
A. sanctiunile disciplinare ce pot fi aplicate avocatilor
Sanciunile deisciplinare ce pot fi aplicate avocailor, potrivit art.63
alin.0 din legea nr.1070441, sunt!
- mustrarea
- avertismentul
- amenda de la 188.888 lei la 1888.888 lei, care se face venit la
bugetul baroului
- interdicia de a exercita profesia pe o perioad de la o lun la un
an
- excluderea din profesie.
5n caz de abatere evident i grav, instana disciplinar poate lua
msura suspendrii avocatului din exerciiul profesiei pn la judecarea
definitiv a cauzei. ;epetarea unei abateri disciplinare constituie o
circumstan agravant, care va fi luat n consideraie la aplicarea
sanciunii.
4. structura organizatorica a -inisterului ublic
-odul de organizare a -.. este prevzut n legea nr. 3897.889 privind
organizarea judiciar. "cest act normativ determin principiile ce stau la
baza constituirii -.. arc*etul constituie structura organizatoric de baz a
-.. El este alctuit din totalitatea magistrailor Bprocurorilor/ care exercit
funciile specifice -.. pe lng o anumit instan de judecat.
08. cazurile in care judecatorii si procurorii sunt eliberati din functie.
#udecatorii si procurorii sunt eliberati din functie in urmatoarele cazuri!
- demisie
- pensionare , potrivit legii
- transfer intr-o alta functie, in conditiile legii
- incapacitate profesionala ca sanctiune disciplinara
- condamnarea definitiva a judecatorului sau procurorului pentru
o infractiune
- daca au devenit lucratori operativi , inclusiv acoperiti ,
informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii
- nepromovarea examenului prevazut la art. 33 alin 09
- neindeplinirea conditilor referitoare la cetatenia romana si la
starea de sanatate.
11. atributile Ministerului Public
"tribuiile -..pot fi grupate, n mod convenional, n dou categorii!
judiciare i etrajudiciare.
5ntre atribuiile judiciare menion!
- sesizarea instanelor judectoreti pentru judecarea cauzelor
penale@
- exercitarea aciunii civile n cazurile prevzute de lege@
- participarea, n condiiile legii, la soluionarea cauzelor penale
sau civile@
- exercitarea cilor de atac mpotriva *otrrilor judectoreti, n
condiiile prevzute de lege.
rintre atribuiile etrajudiciare amintim! studierea cauzelor care
genereaz sau favorizeaz criminalitatea, elaborarea de propuneri n vederea
eliminrii ecestora, precum i pentru perfecionarea legislaiei n domeniu.
Exist ns i atribuii ale -.. ce au un caracter judiciar i
deopotriv ad!inistrativ, ca:
- efectuarea urmririi penale i, dup caz, supraveg*erea acesteia,
- controlul activitii altor organe de cercetare penal@
- aprarea drepturilor i interesele minorilor, ale persoanelor puse
sub interdicie, ale dispruilor i ale altor persoane, n
condiiile legii.
%ele mai importante atribuii ale -.. se exercit de ctre procurori n
cadrul procesului civil i penal.
1". structura organizatorica a #niuni $ationale a %arourilor din
&o!ania .
#niunea $aional a %arourilor din &o!ania este format din toate
barourile din ;omania i are sediul n capitala rii. >niunea este
persoan juridic de interes public, are patrimoniu i buget propriu.
#.$.%.&. are ur!toarele organe de conducere:
1. %ongresul avocailor
". %onsiliul >.:.$.;.
'. %omisia permanent a >.:.$.;.
4. reedintele >.:.$.;.
1'. structura de conducere a departa!entului $ational (nticoruptie
este specializat in combaterea infractiunilor de coruptie, potrivit legii, isi
exercita atributiile pe intreg teritoriul ;omaniei si functioneaza pe langa
).%.%.#.
D.:.". se organizeaza ca structura autonoma in cadrul -inisterului ublic si
este coordonat de procurorul general al arc*etului de pe langa ).%.%.#.
Este condus de un procuror general , asimilat prim-adjunctului procurorului
general al arc*etului de pe langa ).%.%.#. ajutat de . adjuncti si de .
consilieri.
%onsiliul de conducere este constituit din procurorul general , unul dintre
adjunctii acestuia si 1 procurori alesi in adunarea generala a procurorilor.
14. cazurile in care judecatorii si procurorii au )ost suspendati din
)unctie.
- %and sufera de o boala psi*ica , care il impiedica sa-si exercite
functia in mod corespunzator
- %and a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa prin
ordonanta sau rec*izitoriu.
1*. conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a
dobandi calitatea de avocat.
Potrivit prevederilor art.11 alin.1 din legea nr.*1+1,,*, poate )i !e!bru
al barourilor din &o!ania cel care -ndeplinete ur!toarele condiii:
a. este cetean roman i are exerciiul drepturilor civile i politice
b. este liceniat al unei faciliti de drept sau doctor n drept
c. nu se gsete n vreunul dintre cazurile de nedeterminate prevzute de
legea nr.1070441
d. este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.
Poate )i pri!it -n pro)esie, cu scutire de ea!en, la cerere:
a. titularul diplomei de doctor n drept
b. cel care pn la data primirii n profesia de avocat a ndeplinit funcia de
judector, procuror, norat public, consilier juridic sau jurisconsult timp
de cel puin 08 ani i dac nu i-a ncetat activitatea din motive
disciplinare care l fac pentru profesia de avocat. (unt exceptate
persoanele care au deinut funcia de judector la 5nalta %urte de %asaie
i #ustiie.
entru nscrierea la examen candidatul va depune dosarul de nscriere la
baroul n circumscripia cruia dorete s i exercite activitatea. %ererile de
primire n profesia de avocat se adreseaz decanului baroului respectiv.
Dosarul va fi depus cu cel puin .1 zile nainte de datat examenului. El este
obligat s depun o tax de participare la examen, stabilit de consiliul
baroului. (eparat se va ac*ita taxa de participare cuvenit >.:.$.;.
0=. enuntati situatile de incompatibilitate in cazul notarilor.
Exercitarea profesiei de notar public este incompatibila cu!
a/ desfasurarea unei activitati salarizate , cu exceptia ! activitati didactice
universitare, activitati literare si publicistice , calitatii de deputat sau
senator , ori a celei de consilier in consiliile judetene sau locale , pe
durata mandatului
b/ desfasurarea unor activitati comerciale. Direct sau prin persoane
interpuse
c/ calitatea de asociat intr-o societate in nume colectiv, asociat
comanditat in societatile de comandita simpla sau pe actiuni,
administrator al unei societati cu raspundere limitata, presedinte al
unui consiliu de administratie , membru al consiliului de conducere,
director general sau director al unei societati pe actiuni, administrator
al unei societati civile.
06. sanctiunile ce pot fi aplicate notarilor.
- observatie scrisa
- amenda de la 18.888 lei la .88.888 lei, care se face venit la
bugetul %amerei :otarilor ublici. :eac*itarea in termen de 38
de zile de la data ramanerii definitive a *otararii, atrage
suspendarea de drept a notarului public pana la ac*itarea sumei
- suspendarea din functie pe o durata de maximum = luni
- excluderea din profesie
0A. care sunt abaterile disciplinare in cazul judecatorilor si procurorilor.
- incalcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de
avere, declaratiile de interese , incompatibilitati si interdictii
privind judecatorii si procurorii
- interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea sau
acceptarea rezolvarii intereselor personale sau ale membrilor
familiei , ori ale altor persoane , astfel decat in limita cadrului
legal reglementat pentru toti cetatenii, precum si imixtiunea
Bamestecul/ in activitatea altui judecator sau procuror
- desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau
manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de
serviciu
- nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii
lucrarilor care au acest caracter
- nerespectarea in mod repetat si din motive imputabile a
dispozitiilor legale referitoare la solutionarea cu celeritate a
cauzelor
- refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile ,
memoriile sau actele depuse de partile din proces
- refuzul nejustificat de indeplini o indatorire de serviciu
- exercitarea functiei cu rea-credinta , sau grava neglijenta , daca
fapta nu constituie infractiune
- efectuarea cu intarziere a lucrarilor, din motive imputabile
- absentele nemotivate de la serviciu , in mod regulat
- atitudinea nedemna in timpul exerictarii atributiilor de serviciu
fata de colegi , avocati , experti , martori sau justitiabili
- participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip
piramidal , jocuri de noroc , sau sisteme de investitii pentru care
nu este asigurata transparenta fondurilor in conditiile legii.
04. structura organizatorica a )nstitutului :ational al -agistraturii
).:.-. are sediul n $ucureti, condus de un consiliu tiinific format
din 1' !e!bri, dintre care!
- un judector al 5.%.%.#
- un procuror de la arc*etul de pe lng 5.%.%.#
- un judector al %urii de "pel $ucureti
- un procuror de la arc*etul de pe lng %urtea de "pel $ucureti
- 3 profesori universitari recomandai de facultatea de drept a >niversitii
$ucureti, facultatea de drept a >niversitii $abe-$olCai din %luj
- 9 reprezentan alei ai personalului de instruire din cadrul )nstitutului
- un reprezentant al auditorilor de justiie
- directorul ).:.-., care face parte din %onsiliu i l prezideaz.
Directorul ).:.-. i cei doi adjunci ai acestuia sunt numii de
%.:.-., din rndul personalului de instruire de specialitate juridic al
magistrailor sau al cadrelor didactice din nvmntul superior juridic
acreditat potrivit legii.
Durata mandatului membrilor consiliului tiinific este de 3 ani i
poate fi rennoit, cu excepia mandatului reprezentantului auditorilor de
justiie, care este ales pentru un an.
.8. atributile plenului %.(.-. cu privire la cariera judecatorilor si
procurorilor
;eferitor la cariera judecatorilor si procurorilor , plenul %.(.-. are
urmatoarele atributii!
propune presedintelui ;omaniei numirea in functie si eliberarea din
functie a judecatorilor si procurorilor , cu exceptia celor stagiari
numeste judecatorii stagiari si procurorii stagiari, pe baza rezultatelor
obtinute la examenul de absolvire a ).:.-
dispune promovarea judecatorilor si a procurorilor
elibereaza din functie judecatorii stagiari si procurorii stagiari
propune presedintelui ;omaniei conferirea de distinctii pentru
judecatori si procurori, in conditiile legii
indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege sau regulament
.0. structura de conducere a -inisterului ublic
-odul de organizare a -.. este prevzut n legea nr. 3897.889 privind
organizarea judiciar. "cest act normativ determin principiile ce stau la
baza constituirii -.. arc*etul constituie structura organizatoric de baz a
-.. El este alctuit din totalitatea magistrailor Bprocurorilor/ care exercit
funciile specifice -.. pe lng o anumit instan de judecat.
arc*etul de pe lng 5nalta %urte de %asaie i #ustiie, ca i
parc*etele de pe lng %urile de apel i tribunale, au n structura lor secii
conduse de procurori efi, care pot fi ajutai de adjunci.
ac*etul de pe lng 5nalta %urte de %asaie i #ustiie coordoneaz
activitatea parc*etelor din subordine, are personalitate juridic i gestioneaz
bugetul -.. El este condus de un procuror general, ajutat de un prim
adjunct, un adjunct i 3 procurori consilieri.
rocurorul general al arc*etul de pe lng 5.%.%.#., prim adjunctul
acestuia, precum i procurorul general al arc*etului :aional "nticorupie
sunt numii n funcie de reedintele ;omaniei, la propunerea %.(.-., cu
recomandarea ministrului justiiei, dintre procurorii care au o vec*ime
minim de 0A ani n funcia de judector sau procuror, pe o perioad de 1
ani, fr posibilitatea reinvestirii.
... categoria de personal care isi desfasoara activitatea in cadrul ).:.-
a/ judecatori si procurori
b/ personal de specialitate juridica asimilat magistratilor
c/ functionari publici
d/ personal contractual cadre didactice din invatamantul superior ,
acreditat conform legii.
.3. structura organizatorica a %urtii %onstitutionale
%urtea %onstituional se compune din 4 judectori numii pentru un mandat
de 4 ani, care nu poate fi prelungit sau nnoit.
B./ Drei judectori sunt numii de %amera Deputailor, trei de (enat i trei de
reedintele ;om<niei.
B3/ %urtea %onstituional se nnoiete cu o treime din numrul judectorilor
din 3 n 3 ani.
B9/ &iecare %amer a arlamentului numete, cu votul majoritii membrilor
si, la propunerea $iroului permanent i pe baza recomandrii %omisiei
juridice, n calitate de judector, persoana care a ntrunit numrul cel mai
mare de voturi.
B1/ %andidaturile se pot depune la %omisia juridic de grupurile
parlamentare, de deputai i de senatori. &iecare candidat va depune
Ecurriculum vitaeF i actele doveditoare c ndeplinete condiiile prevzute
de %onstituie. %andidaii vor fi audiai de comisie i de plenul %amerei.
;aportul %omisiei juridice se va referi, motivat, la toi candidaii.
"rt.=. - %urtea %onstituional i desfoar activitatea n plen, n condiiile
prezentei legi i ale ;egulamentului de organizare i funcionare a %urii
%onstituionale, iar actele %urii se adopt cu votul majoritii judectorilor,
dac prin prezenta lege nu se prevede altfel.
"rt.6. - B0/ %urtea %onstituional are un preedinte ales prin vot secret,
pentru o perioad de 3 ani, cu majoritatea voturilor judectorilor, n termen
de 1 zile de la nnoirea %urii.
B./ -andatul preedintelui poate fi rennoit.
B3/ entru alegerea preedintelui, fiecare grup de judectori numii de
%amera Deputailor, de (enat i de reedintele ;om<niei poate propune o
singur candidatur. Dac la primul tur de scrutin nici un candidat nu
ntrunete majoritatea voturilor, se va proceda la al doilea tur de scrutin ntre
primii doi clasai sau trai la sori, dac toi candidaii obin acelai numr de
voturi. Gperaiunile de alegere a preedintelui sunt conduse de judectorul
cel mai n v<rst.
B9/ reedintele numete un judector care i va ine locul n timpul absenei.
"rt.A. - B0/ 5n caz de vacan a funciei, se alege un preedinte p<n la
nc*eierea perioadei de 3 ani prevzute la art.6 alin.B0/.
B./ "legerea are loc n termen de 1 zile de la constatarea vacanei, potrivit
procedurii prevzute la art.6 alin.B./.
%urtea %onstituional asigur controlul constituionalitii legilor, a
tratatelor internaionale, a regulamentelor arlamentului i a ordonanelor
'uvernului.
.9. cazurile de nedemnitate privind profesia de avocat
Constituie abateri disciplinare grave:
1. fapta svrit de avocat, prin care se ncalc dispoziiile legii, ale
statutului profesiei, *otrrile obligatorii ale organelor profesiei, ale
consiliului baroului n care avocatul este nscris sau n care i are
sediul secundar i care este de natur s prejudicieze onoarea ori
prestigiul profesiei sau al corpului de avocai@
". nerespectarea secretului profesional referitor la orice spect al cauzei.
"ceast obligaie este absolut i nelimitat n timp. "vocatul nu
poate fi obligat n nici o circumstan i de ctre nicio persoan fizic
sau juridic s divulge secretul profesional, cu excepiile prevzute de
lege@
'. angajarea unui nou client, dac prin aceasta sunt dezvluite secretele
aflate de la un lat client, cu efecte prejudiciabile pentru acesta@
4. nceperea activitii prin oricare dintre formele de executare a
profesiei, naintea obinerii aprobrilor din partea consiliului baroului@
*. nerespectarea la %onsiliul baroului a *otrrilor judectoreti prin care
au fost condamnai, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdiciei de a
exercita profesia, prin care au fost declarai falii frauduloi sau prin
care au fost condamnai definitiv pentru fapte svrite n legtur cu
exercitarea profesiei@
.. exercitarea profesiei de ctre avocatul al crui drept de exercitare a
profesiei este suspendat potrivit prevederilor art.94 din statut, n
perioada msurii suspendrii, constituie abatere disciplinar grav.
"vocatul este dator s ncunotineze de ndat consiliul baroului
despre orice situaie care ar putea duce la suspendarea exerciiului
dreptului de a profesa,
/. eliberarea a mai mult de dou recomandri, indiferent dac
recomandarea se refer la ndrumarea efectiv a avocatului stagiar sau
dac sprijin cererea acestuia pentru primirea n profesie ca avocat
stagiar@
0. nendeplinirea obligaiilor de ndrumare profesional i de a nu
asigura venitul minim lunar garantat al avocatului stagiar@
,. nclcarea obligaiei fotilor magistrai de anu pune concluzii la
instanele la care au funcionat, timp de . ani de la ncetarea funciei
deinute@
11. nclcarea obligaiei fotilor procurori de cadre de poliie de a nu
acorda asisten juridic la nici un organ de urmrire penal din
localitatea unde au funcionat timp de . ani anteriori primirii n
profesie@
11. nerespectarea interdiciei privind exercitarea la instana de judecat
sau la parc*etul unde soul avocatului sau ruda ori afinul su pn la
gradul al treilea inclusiv ndeplinete funcia de magistrat@
1". folosirea de ctre avocat de procedee incompatibile cu demnitatea
profesiei n scopul dobndirii clientelei, n mod nemijlocit sau prin
persoane interpuse@
1'. folosirea mijloacelor de publicitate a formelor de exercitare a
profesiei ca reclam cu scopul dobndirii de clientel, n alte condiii
dect cele permise de lege@
14. refuzul avocatului de a-i declina calitatea i identitatea n faa
autoritilor i a altor avocai cu care intr n contact, cu prilejul
ndeplinirii actelor specifice profesiei@
1*. neplata contribuiilor lunare n cuantumul i la termenele stabilite@
1.. nerespectarea obligaiei de a se abine de la exercitarea oricrei
activiti profesionale n cazul n care exist sau survine un conflict de
interese@
1/. nerespectarea, de ctre avocat, a obligaiei privind inerea la zi a
evidenelor stabilite de lege i statut.
.1. conditiile prevazute de lege pt profesia de consilier juridic
otrivit prevederilor art.A din legea nr.1097.883, poate fi cosilier juridic
cel care ndeplinete urmtoarele condiii!
a. este cetean roman i are domiciliul n ;omania@
b. are exerciiul drepturilor civile i politice@
c. este liceniat al unei daciliti de drept@
d. este apt din punct de vedere mediacl pentru exercitarea profesiei@
aceast condiie se dovedete cu certificat medical eliberat n
condiiile legii@
e. nu se afl n vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevzute de lege.
.=. avantajele procedurii arbitrare fata de procedura de drept comun

a/ confidentialitatea . rincipiul confidentialitatii in procedura
arbitrajului, asigura solutionarea cu discretie a neintelegerilor care pot
sa apara intre participantii la raporturile juridice de drept civil si in
special in pricinile comerciale in care subiectii raportului juridic nu
sunt intresati sa fie publicate neintelegeri dintre ele
b/ eficienta. "rbitrajul este o procedura eficienta care asigura
solutionarea cu celeritate a litigiilor , fara posibilitatea partii intresate
de a obstructiona solutionarea litigiului si fara sistemul greoi al cailor
de atac de drept comun
c/ reglementarea este dominata de principiul libertatii de vointa a
partilor. "ceasta fiind ingradita numai de necesitatea respectarii
ordinii publice sau bunelor moravuri, precum si a dispozitiilor
imperative ale legii.
.6. obligatiile judecatorilor %urtii %onstitutionale
judecatorii %urtii %onstitutionale au urmatoarele obligatii!
a/ sa-si indeplineasca functia incredintata cu impartialitate si in respectul
%onstitutiei
b/ sa pastreze secretul deliberarilor si a voturilor si sa nu ia pozitie
publica sau sa dea consultatii in probleme de competenta %urtii
%onstitutionale
c/ in adoptarea actelor %urtii %onstitutionale, sa-si exprime votul
afirmativ sau negativ , abtinerea de la vot nefiind permisa.
d/ (a comunice presedintelui %urtii %onstitutionale orice activitate care
ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care il exercita
e/ (a nu permita folosirea functiei pe care o indeplinesc in scop de
reclama comerciala sau propaganda de orice fel
f/ (a se abtina de la orice activitate sau manifestari contrare
independentei si demnitatii functiei lor.
.A. atributiile sectiei penale a ).%.%.#
secia penal a instanei supreme are att o competen de fond, ct i
competen de recurs. otrivit art..8 din ,egea nr.3897.889, secia penal a
instanei supreme judec!
a. n prim instan, procesele i cererile date prin lege n competena de
prim instan a 5naltei %uri de %asaie i #ustiie@
b. recursurile, n condiiile prevzute delege.
(eciile 5naltei %uri mai au i competena de a soluiona!
- cererile de strmutare, pentru motivele prevzute de codurile de
procedur@
- conflictele de competen, n cazurile prevzute de lege@
- orice alte cereri prevzute de lege.
.4. cazurile in care se suspenda exercitiul functiei de notar public
in caz de incompatibilitate
in caz de sanctiune disciplinara
in cazul in care impotriva notarului public s-a luat masura arestarii
preventive
in caz de neac*itare a obligatiilor banesti profesionale , dupa = luni de
la scadenta acestora, pana la ac*itarea debitului
in caz de incapacitate temporara de munca
38. structura organizatorica a ).%.%.#.
5nalta %urte de %asaie i #ustiie este singura instan din ;om<nia i are
sedil n capitala rii. Ea are personalitate juridic i funcioneaz potrivit
dispoziiilor cuprinse n noua lege de organizare judiciar. otrivit acestei
legi, instana suprem este organizat n patru secii!
1. secia civil i de proprietate intelectual
". secia penal
'. secia comercial
4. secia de conteincios administrativ i fiscal.
)nstana suprem se compune dintr-un preedinte, un vicepreedinte, 9
preedini de secii i judectori. 5nalta %urte de %asaie i #ustiie i
desfoar activitatea n condiiile determinate de lege, i n cadrul (eciilor
>nite i ale unui complet format din 4 judectori, fiecare avnd competen
proprie.
)nstana suprem mai cuprinde n structura sa! cancelaria direcii, servicii
i birouri, cu personal stabilit prin statul de funcii.
30. atributiile %urtii %onstitutionale
potrivit prevederilor art. 09= din %onstitutie, atributiile %urtii
%onstitutionale sunt!
a. se pronunta asupra constitutionalitatii legilor , inainte de promulgarea
acestora , la sesizarea presedintelui ;omaniei a unuia dintre
presedintii celor doua %amere , a 'uvernului, a )naltei %urti de
%asatie si #ustitie , a "vocatului oporului , unui numar de cel putin
18 de deputati, sau de cel putin .1 de senatori , precum si , din oficiu ,
asupra initiativelor de revizuire a %onstitutiei
b. se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri
internationale , la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua %amere
, a unui numar de cel putin 18 de deputati , sau cel putin .1 de senatori
c. se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor arlamentului,
la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua %amere , a unui grup
parlamentar sau a unui numar de cel putin 18 de deputati sau cel putin
.1 de senatori
d. *otaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si
ordonantele , ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj
comercial, exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata si direct
de "vocatul oporului
e. solutioneaza onflicetele juridice de natura constitutionala dintre
autoritatile publice, la cererea presedintelui ;omaniei , a unuia dintre
presedintii celor doua %amere , a prim-ministrului, sau a presedintelui
%.(.-.
). veg*eaza la respectarea procedurii pentru alegerea presedintelui
;omaniei si confirma rezultatele sufragiului
g. constata existenta imprejurarilor care justifica interimatul in
exercitarea functiei de presedinte al ;omaniei si comunica cele
constate arlamentului si 'uvernului
2. da aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a
resedintelui ;omaniei
i. veg*eaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea
referendumului, si confirma rezultatele acestuia
j. verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei
legislative de catre cetateni
3. *otaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea
unui partid politic
l. indeplineste si alte atributii prevazute de legea organica a %urtii
3.. principiul gratuitatii justitiei
5nfptuirea justiiei implic unele c*eltuieli importante din partea
statului, dar i dn partea justiiabililor.
(tatul este obligat s organizeze serviciul public destinat a nfptui
justiia, ceea ce nseamn asigurarea unor condiii de munc corespunztoare
necesare pentru organele de justiie Bsedii pentru instane, mijloace materiale
necesare pentru desfurarea judecilor n materie civil i penal etc./ i
remunerarea adecvat a judectorilor i a funcionarilor judectoreti
Bgrefieri, aprozi, ar*ivari etc./.
>n rol important n asigurarea acestui principiu i revine asistenei
judiciare, care este organizat n cele mai multe state democratice i care nu
este de dat foarte recent. "sistena judiciar cuprinde dou componente
principale! ajutorul pentru accesul la serviciul public al justiiei i ajutorul
privind accesul la drept. "ccesul la drept cuprinde, la randul su, servicii de
informare i de consultan n cadrul procedurilor nejurisdicionale.
"sistena judiciar mai cuprine i alte componente secundare cum ar
fi! acordarea de scutiri, reduceri sau amnri pentru plata taxelor judiciare de
timbru i a timbrului judiciar, asistena gratuit printr-un avocat.
Dispoziiile procedurale privitoare la acordarea asistenei judiciare
sunt de natur s asigure i n dreptul nostru o aprare adecvat a
persoanelor lipsite de resurse materiale. 5n perspectiva unei viitoare
reglementri n materie ar trebui reflectat i la posibilitatea unui sistem de
asigurare dup modelul legislaiei din alte ri democratice.
33. 4galitatea -n )aa justiiei
rincipiul egalitii prilor n faa justiiei are o consacrare
internaional implicit. Egalitatea prilor n faa justiiei implic
respectarea urmtoarelor exigene procedurale!
a. judecarea proceselor pentru toi cetenii trebuie s se realizeze
de aceleai organe i n conformitate cu aceleai reguli de drept
procesual.
b. "celeai drepturi procedurale trebuie acordate tuturor prilor,
fr nicio deosebire. ,gislaile procesuale moderne nu instituie
i nici nu pot institui restricii sau privilegii fa de unele dintre
prile din proces.
c. )nstana de judecat are obligaia de a asigura un ec*ilibru n
situaia procesual a prilor. Ea este obligat s ntiineze
prile despre termenele de judecat, s comunice actele de
procedur prevzute de lege, s lmureasc prile asupra
drepturilor lor, s dea ndrumri prilor cu privire la drepturile
i obligaiile ce le revin n proces, atunci cand nu sunt
reprezentate de avocat sau de mandatari i s struie prin toate
mijloacele legale pentru a preveni orice greeal privind aflarea
adevrului n cauz, pe baza stabilirii faptelor cauzei i prin
aplicarea corect a legii.
5ntr-un stat de drept i social atoritile publice trebuie s depun
eforturi pentru ca egalitatea n faa justiiei s fie efectiv i nu formal.
39. atributiile sectilor unite ale ).%.%.#.
"tribuiile (eciilor >nite sunt statuate n art..3 din ,egea 3897.889.
potrivit acestui text, instana suprem se constituie n secii unite pentru!
a. judecarea recursurilor n interesul legii
b. soluionarea, n condiiile legii, a sesizrilor privind sc*imbarea
jurisprudenei 5naltei %uri de %asaie i #ustiie
c. sesizarea %urii %onstituionale pentru controlul constituionalitii
legilor nainte de promulgare.
31. structura de conducere a D.:."
este specializat in combaterea infractiunilor de coruptie, potrivit legii, isi
exercita atributiile pe intreg teritoriul ;omaniei si functioneaza pe langa
).%.%.#.
D.:.". se organizeaza ca structura autonoma in cadrul -inisterului ublic si
este coordonat de procurorul general al arc*etului de pe langa ).%.%.#.
Este condus de un procuror general , asimilat prim-adjunctului procurorului
general al arc*etului de pe langa ).%.%.#. ajutat de . adjuncti si de .
consilieri.
%onsiliul de conducere este constituit din procurorul general , unul dintre
adjunctii acestuia si 1 procurori alesi in adunarea generala a procurorilor.
3=. atributiile procurorului general
Conduce si coordoneaza activitatea parchetelor din subordine;
Este ordonator principal de credite;
reprezinta Ministerul Public in relatiile cu celelalte autoritati publice si
cu orice persoane juridice sau fzice din tara sau din strainatate;
exercita direct sau prin procurori inspectori controlul asupra tuturor
parchetelor;
participa la sedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie in sectii unite si
la orice complet al acesteia cand considera necesar;
desemneaza dintre procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie pe procurorii care participa la sedintele Curtii
Constitutionale;
emite ordine cu caracter intern;
convoaca Adunarea enerala a Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie;
convoaca si prezideaza sedintele Colegiului de conducere al
Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie;
repartizeaza procurorii din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte
de Casatie si Justitie pe sectii! servicii si birouri;
coordoneaza Parchetul "ational Anticoruptie de pe langa Inalta Curte
de Casatie si Justitie;
confrma rechizitoriile emise de procurorii sef de sectie in cadrul
activitatii de urmarire penala si rezolva plangerile impotriva solutiilor
dispuse de catre acestia;
solutioneaza con#ictele de competenta potrivit legii;
promoveaza caile de atac in conditiile legii;
conduce politia judiciara;
dispune delegarea procurorilor in interesul serviciului! potrivit legii;
incadreaza personalul auxiliar de specialitate! economic si
administrativ;
acorda premii personalului din cadrul Parchetului de pe langa Inalta
Curte de Casatie si Justitie;
exercita atributii de coordonare si control al administrarii Parchetului de
pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie;
analizeaza annual volumul de activitate al parchetelor si! in $unctie de
rezultatele analizei! ia masuri pentru suplimentarea sau reducerea
numarului de posturi! cu acordul Consiliului %uperior al Magistraturii;
propune Ministrului Justitiei aprobarea &egulamentului de ordine
interioara al parchetelor! cu avizul con$orm al Consiliului %uperior al
Magistraturii;
conduce Compartimentul de in$ormare si relatii publice;
propune Consiliului %uperior al Magistraturii mentinerea in $unctie a
procurorilor care au implinit varsta de pensionare! cu avizul consultativ
al colegiului de conducere;
indeplineste orice alte atributii prevazute de lege'
36. care sunt garantiile prevazute de lege pt realizarea dreptului la aparare
Dreptul la aparare este garantat.
)n tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales
sau numit din oficiu.
"ccesul liber la justitie
B0/ Grice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a
libertatilor si a intereselor sale legitime.
B./ :icio lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
%etatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si
fara discriminari.
:imeni nu este mai presus de lege.
rile au dreptul la un proces ec*itabil i la soluionarea cauzelor ntr-un
termen rezonabil.