322 de vorbe memorabile

Adevar
Se spune ca intelectul e dat omului ca sa cunoasca adevarul.
Intelectul e dat omului, dupa parerea mea, nu ca sa cunoasca
adevarul, ci ca sa primeasca adevarul.
Tot ce teoretic este just este practic necesarmente just. Nu si invers,
ca oamenii au practici sinistre in istorie.
Am avut revelatia ca in afara de Dumnezeu nu exista adevar. mai
multe adeveruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este eal cu nici
un adevar. Iar daca adevarul este unul sinur, !ind transcendent in
esenta, sediul lui nu e nici in stiinta, nici in !lozo!e, nici in arta. Si
cind un !lozof, un om de stiinta sau un artist sunt reliiosi, atunci
ei nu se mai distin de o baba murdara pe picioare care se roaa
"aicii Domnului.
Acum, mai la batranete, pot sa spun ca fara Dumnezeu si fara
nemurire nu exista adevar.

Aleerile din 2# mai $%%#
Au falsi!cat suta la suta aleerile. Ati citit &'omplicatiile te(nicii
votarii&) Nu puteam sa votez nici eu, atat era de complicat* +ai ce,
i acest ceausesc -%. pentru niste olani care nu,s in stare sa
conduca nici o ara) Incapacitatea de uvernare a astora s,ar
putea sa !e sansa (oitului roman sa devina viu...
&Domnule Tutea, daca ati ! fost ales presedinte la 2# mai, prin
absurd, care ar ! fost prima (otarare pe care ati ! luat,o)& , +rima
(otarare/ privatizarea, insemnand constructia celor doua comune/
comuna arara, intemeiata pe ospodarul dibaci si priceput, si
comuna urbana, uvernata de intreprinderi, de acesti ianti ai
lumii moderne. Si as ! creat institute sa sincronizeze poporul
roman cu toate cuceririle speciei om, mutate in spatiul vala(. 'a
eu nu contest poporului roman ca limba lui si eniul lui intelectual
ii permit sa mute creatiile speciei om la el acasa.

Americani
0mul, cand e sinur, poate face fel de fel de unelte. Adica devine
american, spun eu. 1u as scrie peste Statele 2nite asa/ &0mul este
un animal care fabrica unelte.& ",au intrebat unii care sunt foarte
!loamericani ce cred despre americani. Sunt lacatusi cosmici,
domnule, le,am zis. India, de pilda, este inferioara te(nic Americii.
Nici nu,ncape indoiala/ America o baa la jiletca. Da3 spiritual
America e 4(ana5 pe lana India, e primitiva.
Americanii nu mor in razboi. Sunt suprainarmati. Dau lovituri
zdrobitoare. 6a ei cine face economie la munitie raspunde in fata
Senatului
1u nu pot ! americanofob decat in ceea ce priveste descompunerea
reliioasa in secte. Dar din punct de vedere politic... si noi, si rusii
ar trebui sa avem in frescele din biserici un 'olumb, caci fara el
invatam acum nemteste cu dictionarele pe enunc(i.
In belsuul de acolo nu poate aparea o andire teoloica. Americanii
n,au vocatie5 il invoca pe Dumnezeu doar ca sa le binecuvanteze
pravaliile. 1i andesc neustoreste. 1xercita stapanirea lumii doar
la casele de bani.

Antisemitism
Antisemitismul nu e o reactie spontana a romanilor, a ermanilor, a
polonilor, a ma(iarilor, a francezilor, a americanilor, ci e provocat
de evrei, prin exces. 1 provocat de ei, ca spaima, crezand ca,l
previn.
Antisemitismul functioneaza dupa principiul actiunii si reactiunii. +ai
daca rabinul "oses 7osen, care e doctor si face parte din 'onsiliul
"ondial 1vreiesc, il injura pe 1minescu... +ai ce ar zice el daca eu
l,as lua pe "oise pe faras)
Nu am fost si nu sunt antisemit, pentru ca ar insemna sa !u
anticrestin. +entru ca, sa !m cinstiti, 'ristos nu e din 8alticeni.

Ateism
0 baba murdara pe picioare, care sta in fata icoanei "aicii Domnului
in biserica, fata de un laureat al premiului Nobel ateu , baba e om,
iar laureatul premiului Nobel e di(or. Iar ca ateu, asta moare asa,
di(or.
1u cand discut cu un ateu e ca si cum as discuta cu usa. Intre un
credincios si un necredincios nu exista nici o leatura. Ala e mort,
su9eteste mort, iar celalat e viu si intre un viu si un mort nu exista
nici o leatura. 'redinciosul crestin e viu.
Ateii si materialistii ne deosebesc de animale prin faptul ca nu avem
coada.
Ateii s,au nascut, dar s,au nascut deeaba
:alcani
:alcanii sunt curul 1uropei.

:ani
1u nu detest bur(ezia. 1u m,am lamurit ca un om care vrea sa !e
boat nu este un pacatos. Spunea odata un preot batran/ 'ircula o
zicala ca banul este oc(iul dracului. 1u nu,l concep ca pe oc(iul
dracului, eu il concep ca pe o scara dubla. Daca,l posezi, indiferent in
ce cantitati, si te misti in sus binefacator pe scara, nu mai e oc(iul
dracului. Iar daca cobori, atunci te duci cu el in infern, prin vicii, prin
lacomie si prin toate imperfectiile leate de oroliu si de pofta de
stapan.

:atranete
Nu pot evita neplacerile batranetii si nu ma pot supara pe Dumnezeu
ca m,a tinut pana aproape la nouazeci de ani. Insa batranii au o
supapa foarte inteleapta/ au dreptul la nerusinare. 0 nerusinare
nelimitata.
'and ma andesc la suferintele batranetii, imi dau seama ca in natura
asta oarba cel mai mare eniu este eniul mortii. 8aptul ca murim, de
cele mai multe ori la timp, este un semn al draostei lui Dumnezeu
pentru noi.

:iblia
1u sunt iudeocentru in cultura 1uropei, ca daca scoti :iblia din
1uropa atunci S(a;espeare devine un lumet traic. 8ara :iblie,
europenii, c(iar si laureatii premiului Nobel, dormeau in craci. Stiinta
si !lozo!a reaca sunt foarte folositoare, dar nu sunt mantuitoare.
+rima carte mantuitoare si consolatoare pe continent , suverana , e
:iblia.
1xista o carte a unui savant american care incearca sa motiveze
stiinti!c :iblia. Asta e o prostie. :iblia are nevoie de stiinta cum am
eu nevoie de Securitate.
6ut(er, cat e el de eretic si de zevzec, a spus doua lucruri
extraordinare/ ca creatia autonoma e o cocota si ca nu exista adevar
in afara de :iblie. "ie mi,a trebuit o viata intreaa ca sa a9u asta. 1l
nu era asa de batran cand a dibacit c(estia asta, ca era caluar
auustin... "ie mi,a trebuit o viata ca sa ma convin ca in afara de
:iblie nu e nici un adevar.
S(a;espeare, pe lana :iblie, , eu demonstrez asta si la Sorbona , e
scriitor din 4aesti.

:iserica
In afara slujbelor bisericii nu exista scara catre cer.
Templul este spatiul sacru, in asa fel incit si vecinatatile devin sacre in
prezenta lui.
Stii unde poti capata de!nitia omului) , te intreb. In templu. In
biserica. Acolo esti comparat cu Dumnezeu, !indca exprimi c(ipul si
asemanarea 6ui. Daca biserica ar disparea din istorie, istoria n,ar mai
avea oameni. Ar disparea si omul.
In biserica a9i ca existi.
'e pustiu ar ! spatiul daca n,ar ! punctat de biserici*
'arte
In afara de carti nu traiesc decat dobitoacele si s!ntii/ unele pentru ca
nu au ratiune, ceilalti pentru ca o au intr,o prea mare masura ca sa
mai aiba nevoie de mijloace auxiliare de constiinta.

'eausescu
'eausescu n,avea masca de 'ezar, ci masca de olan !oros. Nu mi,am
inc(ipuit ca un olan analfabet poate sa aiba o asemenea pofta de
luxurie. <ila lui de la Neptun... totul e de aur acolo. D,aia s,a si numit
&epoca de aur&...
Asa,zisul triumf al proletariatului, care a sfarsit ca triumf al lui
'eausescu, a fost triumful lui 4olanescu si o trecere in intuneric. Asta
a fost revolutia proletara. 'e s,a petrecut in decembrie 3-% n,a fost o
revolutie, ci o restauratie/ eniul politic al poporului roman a atestat
reasezarea in ordinea naturala. Asta s,a intamplat atunci/ o
restauratio mana. 8ara sa inor jertfele de la Timisoara, ma opresc la
manifestatia din fata 'omitetului 'entral, cand multimea a (uiduit
tiranul. Atunci s,a intamplat un fenomen fundamental/ reintrarea in
ordinea naturala a poporului roman. 'and multimea ii refuza tiranului
increderea, asta calca in ol. Asa a calcat 'eausescu , in ol.

'ioran
'ioran e o intelienta pura. +ai, pentru ca sa te fatai ca el prin +aris,
trebuie sa ai intelienta. 'a acolo intelienta este* Are o sinura
trasatura inadmisibila in !inta lui/ e neconsolator.
1u m,as intalni cu 'ioran in nelinistile mele, care seamana cu ale lui,
iar el s,ar intalni cu misticismul meu in lirismul lui.
In ce priveste cearta lui cu Divinitatea, eu sper ca 'ioran sa nu moara
aici unde s,a nascut, cum a murit =ant. 1u pe 'ioran il vad impacat in
amur cu sine, cu Sfantul Apostol +avel si cu Absolutul divin, pentru a
nu muri in lumea aceasta.
'eea ce e ciudat la 'ioran nu e nelinistea de a ! om, ci nelinistea de a
! roman.

'omunism
'omunismul e cea mai mare a9are,in,treaba din istoria omenirii.
'omunistii au vrut sa ne faca fericiti cu forta/ ba, sa !ti fericiti, ca va
ia mama dracului* Adica sa mananci bine, sa bei bine, sa dormi bine si
la loc comanda*
'a sa constati ca e incapabil comunismul de uvernare, nu trebuie sa
ai doctoratul in stiinte sociale. 0rice bou vede ca nu e bun. 1l vede ca
ma,sa rabda, nevasta rabda, copiii rabda... vede tot si totul pute.
A te opune comunismului inseamna a apara puritatea 'odului +enal.
'omunistii nu trebuie tratati ca infractori politici. 1i trebuie tratati ca
infractori de drept comun. 'a (otii de buzunare, ca tal(arii, ca
violatorii de dame...
'omunismul e imanentism absolut/ el muta complet omul in lumea
asta. 'omunismul inseamna neatia omului total, ca omul total
apartine la cele doua lumi/ lumea trecatoare si lumea vesnica. 0r,
comunismul ancoreaza in dimensiunea lumii trecatoare si in felul asta
nu e uman. +entru ca daca ii spui unui om normal/ ma, esti un animal
rational muritor si dupa tine raman doar viermi si minerale , iti da cu
bata in cap*
",am andit sa scriu un pam9et anticomunist si m,am andit sa iau
anticii si modernii, cei mai mari pam9etari pe care,i intalnesc, si sa
iau de acolo cele mai acide imaini sau !uri de stil. Si m,am convins
ca e un travaliu odios, ratuit, nu face trei parale. Si am ajuns la o
intuitie mult mai corecta pentru a de!ni orice miscare comunista. Iau
un 'od +enal cu tri(otomia, tripartita diviziune a infractiunilor/ crime,
delicte si contraventii. De!nesc crimele pe rand si contraventiile pe
rand si scriu dedesubt/ comunismul e infractor la ordinea universala,
naturala, prezenta in acest interal 'od +enal. 1i sunt infractori,
comunistii, nu oameni politici. De altfel Doulas, ministrul de externe
al Americii, a dat o de!nitie a comunismului/ exista in dreptul penal
crime continue si crime continuate5 comunismul este o crima
continua.
'omunistii sunt atat de terestri, ca eu nici nu i,as lasa sa se urce in
avion, si intre :ucuresti si "oscova i,as pune sa meara pe jos,
umpland desaii cu mancare din loc in loc...
'omunistul stie ca e animal stie ca e rational, si stie ca e absolut
muritor. Dar in felul asta, cu toata rationalitatea lui, intre el si di(or
nu e nici o deosebire.
'omunismul, unde a triumfat, te beleste sistematic.
7usia a demonstrat , te(nic, practic si teoretic , nulitatea
comunismului.
Stalinismul e de!nitia comunismului. 2nde nu e stalinism, dupa trei
luni cad de la putere, ca nu sunt in stare sa dea nici... apa. Nu se
poate impune comunismul decat cu bata, cu parul*
Nu se poate face economie in comunism si de catre comunisti. Astia
nu,s in stare sa conduca nici macar o comuna rurala. Incurca apele,
infunda fantanile...
'omunismul este un cancer social. 2nde se instaleaza, ramane pustiu.

'omunism si ealitate
Atat extrema stana cat si extrema dreapta sunt falimentare.
'omunismul, de pilda/ premisa lui majora e ealitatea reala, absoluta,
a oamenilor. In nici unul din renurile cunoscute nu exista ealitate ,
nici in renul mineral, ca aurul nu e eal cu carbunele, nici in renul
veetal, ca plantele nu sunt eale, si nici in renul animal, ca pisica
nu e eala cu leul, cel putin ca forta. Si nici in specia om nu
functioneaza, cu atat mai mult, principiul ealitatii. 1 damnat esential
comunismul prin premisa lui majora/ ealitatea reala a oamenilor,
care este o utopie. Si inca... da, vorba lui :erdiaev, cusurul utopiilor
nu sta in constructia lor, ci in faptul ca toate sunt realizabile. 1 un
paradox, insa este adevarat ca paradoxul e limita pana la care poate
mere intelienta umana, dincolo de care apare nimicul.
'omunistii sunt vacari/ considera oamenii ca vacarii cirezile. 'um poti
andi ealitatea absoluta , ca asa trebuie s,o andesti ca sa !i
comunist , cand nici nu iesi bine in strada si te,ntalnesti cu ea, cu
inealitatea)
Si la comunisti sunt stapani si slui, dar ei sunt ipocriti, pentru ca stiu
ca ealitatea oamenilor nu poate exista nicaieri5 sunt perfect escroci,
tocmai pentru ca a!rma ca esenta comunismului este ealitatea reala
a oamenilor. +remisa ealitatii absolute e nula, iar socialistii adaua
putin sifon in vinul asta.
Sistemele sociale trebuie de!nite !nalist, prin ce urmaresc.
'omunistii urmaresc ealitatea anar(ica !nala. Astia sunt comunistii ,
anar(isti* +rin !nalitatea lui, comunismul nu e ostil anar(iei, pentru
ca nu poti ! ealitar decat daca esti anar(ic.

'omunism si totalitarism
'and se vorbeste de totalitarismul comunist e o contradictie de
termeni. Totalitari nu pot ! decat oamenii care pleaca de la intre la
parte , dupa formula aristotelica. 0r, comunistii nu sunt totalitari.
Dupa ce ma orientez) Dupa "anifestul comunist, care e evan(elia
lor, evan(elia rosie. Acolo se spune ca idealul lor e o societate fara
stat, fara clase, conceputa ca o asociere libera de indivizi. 1 incendiul
anar(iei !nale, sfarsitul "anifestului, cum zice =auts;>. 'omunistii
sunt anar(isti la !nalitate.
Totalitari sunt fascistii, (itleristii si :iserica 'atolica, pentru ca si ea
pleaca de la principiul aristotelic/ intreul premere partea. Astia
sunt totalitari.
"i,a spus un ziarist/ Nu mai spuneti asta, ca zapaciti tineretul* Daca
toti ii considera pe comunisti totalitari, nu pot sa dau pe post asta...
Dar eu , ce,i in usa si,n capusa. Nu ma dau inapoi. Nu pot sa mint.

'onformism
'ei care stau sub 9uviul evenimentelor stau !e din oroliu, !e din
incapacitate de adaptare. Dar, de multe ori, adaptarea la imprejurari
se c(eama conformism si conformistul se deosebeste de plosnita doar
prin aceea ca ea n,are ratiune... 'ei care nu se conformeaza tra
consecintele, !e din oroliu, !e din incapacitate de adaptare. Dar
adaptarea tine mai mult de bioloic decat de spiritual. De pilda, eu ma
situez in 9uviul inform al stalinismului, care se revarsa prin
empirismul (aotic anlo,saxon asupra 1uropei 'entrale. Deci cum pot
! eu, daca incerc sa judec acest 9uviu inform al stalinismului care
situeaza omul in renul animal, cum pot eu sa scap de acest
animalism) +rin oroliu, ma opun , si intru in temnita. +rin
conformism, devin un simplu animal adaptabil. De altfel, sa stiti un
lucru/ in lupta cu evenimentele politice majore omul basculeaza intre
eroism si lasitate. 6asitatea te duce la conformism. 'onformismul are
la baza lasitatea. Te supui evenimentelor, stiind ca sinur nu le poti
infrine5 si nu,ti convine sa candidezi la eroism.

'onstitutia din $%23
'onstitutia liberala din $%23 nu e o opera, e o capodopera. 2n ree
puternic, infasurat intr,un stat al normelor liberale/ separatia
puterilor si libertati cate doreste nea Nita5 nici nu poate duce atatea
libertati*

'reatie
+laton are un demiur care nu e creator, ci doar un meserias de
eniu, !indca materia ii premere. +rima idee de creatie reala au
adus,o in lume crestinii.
De creat doar zeul creeaza, iar omul imita. 1u cand citesc cuvantul
&creatie& , literara, muzicala, !lozo!ca , lesin de ras. 0mul nu face
altceva decat sa re9ecte in litere, in muzica sau in !lozo!e petece de
transcendenta.
'um sa !e creatura creator) &?ai tata, sa,ti arat eu mosia pe care ti,
am facut,o cand nu eram in viata...& +ai cum sa !e creatura creator)*

'restinism
0mul e un animal care se roaa la ceva. 'auta un model ideal. Si
uneori nimereste, alteori nu. 'ei care au descoperit modelul ideal si
succesiunea fenomenului din el sunt crestinii. 'restinismul nu poate !
identi!cat cu nici un sistem !lozo!c, monist, dualist sau pluralist.
'restinismul este, pur si simplu. Despre crestinism, :erson spune ca
noi il respiram. Are materialitatea aerului. Seamana cu aerul. Noi
suntem crestini fara s vrem. Si cand suntem atei suntem crestini/ ca
respiram crestinismul cum respiram aerul.
'restinismul nu e ideoloie, ca atunci se aseamana cu marxismul.
7eliia e expresia unui mister trait, or ideoloia e ceva construit.
A ! crestin inseamna a cobori Absolutul la nivel cotidian. Numai s!ntii
sunt crestini absoluti. Altminteri, crestinismul, andit real, e
inaplicabil tocmai pentru ca e absolut.
Suveran fata de natura, supus Divinitatii, nemuritor si liber prin
depasirea extramundana a conditiei sale , acesta este omul crestin.
Nimic nu poate inlocui crestinismul5 nici toata cultura antica
precrestina. 1u sunt de parere ca apoeul 1uropei nu e la Atena, ci in
1vul "ediu, cand Dumnezeu umbla din casa in casa. 1u de!nesc
stralucirea epocilor istorice in functie de eniul reliios al epocii, nu
in functie de ispravi politice.

'ristos
Isus 'ristos este eternitatea care puncteaza istoria.

'unoastere
Daca nu cunosti revelat , prin ratie divina , sau inspirat, nu cunosti
nimic. De pilda povestea cu marul lui Ne@ton, care a cazut. Nu stiu
unde am citit eu stupiditatea asta/ &Il tomba dans une meditation
profonde Aui l3a conduit jusAu3a la loi de la ravitation universelle.& Si
eu spun/ daca Ne@ton andea pana la Budecata de Apoi, nu
descoperea nimic* Dar el a fost mult mai intelept. 'and a fost intrebat
cum a descoperit ravitatia, a zis/ Am fost inspirat. +ai scrie pe mar,
sau scrie undeva in natura &leea ravitatiei&) 8enomenele lumii
interioare si ale lumii exterioare tac. Iar omul autonom si orolios
crede ca exploreaza lumea interioara si exterioara cu jocul lui de
ipoteze si ca descopera ceea ce vrea el. 1l cauta5 dar eu spun ca el
cauta, nu ca a9a. Sau daca a9a trebuie sa !e ca Ne@ton, inspirat.
Idiotul
"are noroc ca exista oameni care sunt idioti* 8unctia idiotului e
pozitiva, pentru ca fara el n,am intelee nici eniul, nici normalitatea.
+ai cum am cunoaste noi un om pe care,l numim desavarsit daca n,ar
! prezenti astia, idiotii)

Iliescu CIonD
1l se a9a in treaba.+entru activistii de partid a9area in treaba e o
metoda de lucru. Astia sunt activisti de partid , e neobolsevismul
actual al 7omaniei... +ai el a declarat in platforma,proram ca admira
valorile ideale ale comunismului) 'um ai spune/ sunt incintat de
dulceata si de deliciul produs in mine de cancer...

Impostori
'orpul social e atat de afanat incat, ca soparlele, se furiseaza la
conducere si ajun acolo impostori. 1xista !suri in aparatul social si
de stat prin care se preline incet, inevitabil, impostura. '(iar si in
cele mai stralucite cetati. 'e, credeti ca in 8ranta ajun sus numai
personalitati remarcabile)
'and e vorba de personalitati n,ai incotro, trebuie sa le imiti. 8iindca
imitatia e un fenomen social inevitabil. Dar nu poti sa imiti un prost,
nici un impostor. 'el mult il compatimesti.

Inineri
Am auzit odata un profesor de la +olite(nica5 am avut impresia ca
asist la un balet de ursi. Daca intr,un salon, intr,un colt, unul fumeaza
si tace, ala e ininer... Ininerul e practic, savantul nu e practic. 'ind i
s,a spus lui "ax +lanc;, creatorul !zicii cuantice, ca s,a mai asit o
aplicatie, el a spus/ care e, ma) 2ite care... , 'a sa vezi, nici nu m,am
andit*

Intelienta
Intelienta, oricat de mare, nu e su!cienta pentru a te curata de
prejudecati. 'u cat intelienta e mai mare, cu atat prejudecata e mai
voinica, !indca ai aparat s,o justi!ci.

Ionescu CNaeD
Se spunea despre Nae Ionescu ca scuipa intelienta.
De!nitia lui Nae Ionescu este aceasta/ meditatia meta!zica mutata la
nivel cotidian, sau ridicarea cotidianului la nivel !lozo!c. Nimeni n,a
facut asta in presa pana la el, nici macar 1minescu. Desi a fost un
foarte mare anditori si desi ramane cel mai mare jurnalist, 1minescu
n,a !lozofat in publicistica.
'alinescu, fata de Nae Ionescu, nici n,a existat5 n,avea vocatie
!lozo!ca nici cat un maturator. Nae Ionescu nu se masura in vremea
lui cu nimeni. 1ra el insusi.
Nae Ionescu trebuie de!nit comportamental, in sensul ca a avut o
atitudine justa fata de toate evenimentele din 7omania. N,a andit
insa just intotdeauna. 1u l,am preciat mai mult atitudinal, nu
ideoloic5 nu,l prefer pe omul politic.
Intrebat !ind cum intelee andirea, in forma pura sau in exemple,
Nae Ionescu a raspuns/ exemplele au fost lasate de Dumnezeu pe
pamant pentru ca ideile sa !e sesizate senzorial si de prosti.
A spus despre Eelea 'odreanu un lucru, Nae Ionescu/ 1u ma screm si
lui ii vine...

Istorie
Nu stiu de ce luma asta de,a face istorie se practica atat de mult.
Daca ai cultul istoriei, ai cultul aparitiei si disparitiei5 e consolator
acest joc) Istorismul, adica perspectiva istorica asupra vietii si lumii, a
dus in cimitir. Ne inecam in istorie. +entru ca istoria nu te invata
numai sa faci ceva, ca popor5 cu istoria, tot ce insemnezi in interiorul
unui popor devine discutabil prin faptul ca nu poti, la in!nit, sa lucrezi
la facerea ta, ci dispari si apare altcineva care, c(iar daca nu te
inlocuieste, te prelucreaza. Si daca nu poti iesi din devenire, nu poti
scapa de tristete5 tristetea meta!zica e fructul devenirii. Sunt prosti
istoricizanti care se consoleaza prin devenire. Devenim mai civilizati,
nu) Sau mai culti... Adica murim ca si caprele, numai ca e mare lucru
ca exista =ant, Descartes, exista Ne@ton, ma ro, atatia mari creatori
de cultura, si exista si fauritorul de reliie, 'ristos , dar nu ne
intereseaza*
Istoria e intemeiata pe conversatia dintre 1va si dracul. Asa incepe
istoria, aceasta ratacire a omului, ca o damnatie.
Iar la aparitia lui 'ristos, atunci s,au suprapus teantric omul divinizat
si divinitatea devenita om si istoria a fost anulata.
'ioran are o a!rmatie extraordinara/ Istoric este tot ce este
supraistoric. 'restinismul a punctat supraistoric, desi a aparut in
istorie.
Sunt doua mari discipline uvernate de principiul ireversibilitatii/
termodinamica si istoria.