Biserica Ortodoxa Romana - Invatatura Ortodoxa

Cuprins
1 Crestinismul
2 Biserica si Sfanta Scriptura
3 Revelatia si Sfanta Scriptura
4 Sfanta Scriptura
5 Sfanta Traditie sau Sfanta Predanie
6 Crezul sau simbolul credintei
Cunoasterea lui !umnezeu prin "rtodo#ie
$ !espre Revelatia !umnezeiasca
% &pofatismul ca principiu al interpretarii Sfintei Scripturi
1' Cunoastearea Catafatica si &pofatica
11 (nvatatura "rtodo#a despre !umnezeu ) Sfanta Treime
12 Relatia dintre *ristos si !u+ul Sfant in Biserica
13 Sfanta Treime ) Temeiul si ,odelul Bisericii
14 !umnezeu Creatorul si Pronariotul
15 Pronia !ivina
16 Creatia ca !ar si Tainele Bisericii
1 -iul lui !umnezeu ) -iul "mului
1$ (isus *ristos ) !umnezeu &devarat si "m &devarat
1% (isus *ristos ) ,antuitorul lumii
2' Betleem
21 .ertfa ,anuitorului *ristos
22 (nvatatura Crestina !espre Sfanta Cruce si Cinstirea /i
23 !espre ,antuire
24 !espre invatatura crestina si cinstirea Sfintei Cruci
25 !u+ul Sfant a 3 ) a persoana a Sf0 Treimi
26 Cinstirea Sf0 !u+ in "rtodo#ie
2 Prezenta si 1ucrarea Sf0 !u+ in Biserica
2$ Ce este Biserica dupa (nvatatura "rtodo#a 2
2% 3eneral 4 !espre Biserica
3' (ndreptarea 5
31 Sfintele Taine
32 Sfanta 1itur6+ie ) Slu7ba Slu7belor
33 /s+atolo6ia
1
Crestinismul
(ntroducere
Crestinismul este reli6ia revelata8 intemeiata de (isus *ristos sau ,intuitorul
*ristos 9,esia8 :nsul lui !umnezeu;0 &ceasta reli6ie s)a raspindit8 incetul cu
incetul8 la toate popoarele lumii8 prin misonar8 dar nu cuprinde pe toti oamenii
din lume0 Totusi este reli6ia care numara cei mai multi credinciosi8 daca se
face comparatie cu oricare alta reli6ie contemporana0 Cuvintul crestinism este
derivat din numele ) C+ristus ) :nsul8 adica Cel uns sa fie ,intuitorul lumii0
(isus *ristos este !umnezeu -iul intrupat pentru mintuirea lumii0 <umele de
crestin s)a dat mai intii credinciosilor din &ntio+ia 9azi &nta=ia;8 potrivit
te#tului din -aptele &postloilor 118 268 desi cei dintii ucenici ai lui (sus *ristos
au facut parte din poporul evreu din Palestina secolului (0 Cum era si firesc8
misiunea crestina a inceput din centrul vietii reli6ioase a evreilor de atunci8
(erusalimul8 si a a7uns curind in marile metropole ale lumii antice
mediterneene si pontice0 (nvatatura crestina s)a raspindit mai intii in mediile
urbane8 iar mai tarziu a patruns si in mediile rurale0 (n acestea din urma8
credintele reli6ioase idolatre au persistat indelun68 iar raspindirea noii rlei6ii s)
a facut adeseori prin martiriu4 propa6atorii noii credinte erau ucisi8 uneori
dupa c+inuri prelun6ite8 de catre adepti ai vec+ilor credinte idololatre0 Si in
prezent8 in unele tinuturi ale pamantuli crestinismul se raspandeste de catre
misionari care8 uneori8 risca sa plateasca c+iar cu viata cura7ul lor de a vesti
bastinasilor /van6+elia0
(zvoare
!espre crestinism se poate afla mai in amanunt din Scrierile sacre ale sale4
Sfanta Scriptura a >ec+iului si <oului Testament sau Biblia si cartile ce compun
Sfanta Traditie si Traditia Bisericii 9traditie do6matica8 litur6ica si canonica;0
a0 Sfanta Scriptura cuprinde8 in >ec+iul Testament8 urmatoarele carti4
-acerea8 (esirea8 1eviticul8 <umerii8 !euteronomul 9care formeaza Pentateu+ul
sau Cartile lui ,oise;8 (osua <avi8 .udecatorii8 Rut8 1 Re6i8 2 Re6i8 3 Re6i8 4
Re6i8 1 Paralipomena8 91 Cronici;8 2 Paralipomena 92 Cronici;8 1 /zdra8 <eemia
92 /zdra;8 /stera8 (ov8 Psalmii8 Pildele lui Solomon8 /cclesiastul8 Cintarea
Cintarilor8 (saia8 (eremia8 Plin6erile lui (eremia8 (ezec+iel8 !aniel8 "sea8 &mos8
,i+eia8 (oil8 &vdie8 (oana8 <aum8 &vacum8 Sofonie8 &6+eu8 ?a+aria8 ,alea+i0
:rmeaza o serie de carti socotite drept @@bune de cititAA4 Cartea lui Tobit8
Cartea (uditei8 Cartea lui Baru+8 /pistola lui (eremia8 Cintarea celor trei tineri8
Cartea a treia a lui /zdra 9a patra este socotita apocrifa;8 Cartea intelepciunii
lui Solomon8 Cartea lui (isus8 fiul lui Sira+ 9/cclesiastul;8 (storia Suzanei8 (storia
2
omoririi balaurului si a sfarimarii lui Bel8 Cartea intii a ,acabeilor8 Cartea a
doua a ,acabeilor8 Cartea a treia a ,acabeilor8 Ru6aciunea re6elui ,anase0
(n <oul Testament se cuprind cartile4 Sfanta /van6+elie dupa ,atei8 Sfanta
/van6+elie dupa ,arcu8 Sfanta /van6+elie dupa 1uca8 Sfanta /van6+elie dupa
(oan8 -aptele Sfintilor &postoli8 /pistolele Pauline 9catre4 Romani8 Corinteni ( si
((8 Tit8 -ilimon si /vrei;B /pistolele sobornicesti 9a Sf0 &postoli (acob8 Petru ( si
((8 a Sf0 (oan (8 (( si (((B a Sf0 (uda; si &pocalipsa sau Revelatia 9!escoperirea
facuta Sf0 (oan Teolo6ul si /van6+elistul;0
b0 Sfanta Traditie propriu)zisa este formata din continutul invataturii de
credinta insusit de Sfintii &postoli direct de la ,intuitorul (isus *ristos in
decursul predicii Sale si consumnat in scris in Sfintele /van6+elii si in celelalte
scrieri ale <oului Testament8 scrieri care nu au putut cuprinde tot4 (oan 218 250
c0 Traditia Bisericii0 Cuprinde tot ceea ce s)a scris si s)a retinut8 sub inspiratie
dumnezeiasca8 dupa moartea &postolilor8 si a ucenicilor lor 9in mare parte;8
astfel incat noua credinta8 credinta adevarata8 sa straluceasca puternic in
bezna idolatriei si sa intoarca pe oameni la credinta in adevaratul !umnezeu0
&mintim aici scrierile Parintilor apostolici8 ale Sfintilor Parinti si scriitori
bisericesti8 ale ascetilor si8 mai ales8 ale martirilor8 ale teolo6ilor si marilor
inspirati de !umnezeu 9imnolo6i8 litur6isti si canonisti;0
/vident8 esenta crestinismului nu poate fi cunoscuta decit din /van6+elii8
deoarece acolo sint citate ipsa verba !omini 9insesi cuvintele !omnului;0
(nvatatura
!umnezeu este unul sin6ur in fiinta8 dar intreit in persoaneB Tatal8 -iul si
Sfintul !u+0 !umnezeu)Tatal este principiul dumnezeirii8 naste din veci pe -iul
si purcede din veci pe !u+ul Sfint0 -iul Se mai numeste si Cuvintul sau 1o6osul
Tatalui0 Prin /l s)au creat toate0 /l S)a intrupat de la !u+ul Sfint si din -ecioara
,aria8 pentru noi oamenii8 a patimit8 a fost rasti6nit8 a murit si S)a in6ropat8
dar a inviat omorind moartea si eliberind din iad pe toti dreptii >ec+iului
Testament8 de la &dam si /va 9primii oameni; si pina atunci0 S)a inaltat la cer si
sta de)a drepta Tatalui0 >a veni iarasi 9la sfirsitul veacurilor; sa 7udece viii si
mortii0 >a intemeia o imparatie vesnica8 dumnezeiasca8 intr)un pamant nou si
un cer nou0 !umnezeu)-iul8 (isus *ristos8 a trimis pe !u+ul Sfint in lume pentru
a)i continua lucrarea pina la a doua venire0 Prin !u+ul Sfint s)a intemeiat cea
dintii mare comunitate crestina la (erusalim8 in 7urul &postolilor8 Biserica0
Biserica era condusa de &postoli8 prin !u+ul Sfint0 /a a propovaduit si
propovaduieste lumii adevarul dumnezeisc8 noua reli6ie si disparitia inc+inarii
la idoli0
1umea a fost creata din nimic8 prin Cuvintul lui !umnezeu0 ,ai intii au fost
creati in6erii8 in zece cete0 :na dintre cete8 impreuna cu mai marele ei8
3
1ucifer8 s)a razvratit impotriva lui !umnezeu vrind sa fie ca !umnezeu0
Trudindu)se8 acestia au cazut din vrednicia pe care au avut)o si si)au inrait
firea devenind diavoli0 1ucifer8 impreuna cu in6erii sai8 lucreaza raul in lume0 /i
vor fi pedepsiti si trimisi in focul iadului dupa 7udecata universala0
!in toata lumea materiala numai omul nu a fost creat prin cuvint0 Trupul sau a
fost modelat din tarina de catre !umnezeu si i s)a dat suflare de viata sau
suflet0 (ntii a fost adus la e#istenta barbatul 9 &dam ; si dupa aceea femeia8
dintr)o coasta a lui8 pe cind &dam dormea0 Cea dintii perec+e de oameni a
primit porunca sa ramina in rai 9 /den; 8 sa stapineasca peste toate
vietuitoarele pamantului8 sa in6ri7easca raiul8 sa manince din oricare pom in
afara de pomul cunostintei binelui si raului0 !iavolul8 prefacut in sarpe8 a
indemnat mai intii pe /va sa manince din pomul oprit0 /va a dat apoi si lui
&dam sa manince0 &stfel8 cei dintii oameni au calcat porunca lui !umnezeu0 /i
au fost alun6ati din rai8 unde avusesera toate de)a 6ata8 si au fost lasati sa)si
cisti6e e#istenta 9pe pamantul saracacios si blestemat; prin sudoarea fruntii0
Cei dintii oameni au primit insa fa6aduinta unui ,intuitor0 &ceasta fa6aduinta8
pastrata cu 6reu in sufletele oamenilor8 a fost mereu reamintita lumii prin
patriar+ii si profetii >ec+iului Testament8 prin (oan Botezatorul ) ultimul profet
al >ec+iului Testament0 -a6aduinta mintuirii s)a implinit cind la Roma domnea
imparatul &u6ustus si cind Palestina se afla sub stapinire romana0 &tunci S)a
nascut (isus *ristos 9,esia ;8 -iul lui !umnezeu si -iul "mului8 ,intuitorul lumii0
-iecare om care crede in (isus *ristos trebuie sa se boteze in numele Sfintei
Treimi4 Tatal8 -iul si Sfintul !u+8 si sa nu mai pacatuiasca0 Prin Botez i se ster6e
pacatul stramosesc si devine parte din Trupul lui *ristos ) Biserica0 (n afara
Bisericii nu e#ista mintuire pentru ca oricine se afla in afara Bisericii nu este in
(isus *ristos0 /l a recapitulat intre6 neamul omenesc in Sine0 Pentru cresterea
lui *ristos8 dupa Botez8 Biserica pune la dispozitia credinciosilor inca sase
Sfinte Taine4 ,irun6erea 9 Pecetluirea sau insemnarea cu pecetea +arului
!u+ului Sfint;8 Pocainta 9 celor ce au 6resit dupa Botez si au nevoie de iertare
pentru a reintra in comuniune cu *ristos;8 Sfanta (mpartasanie sau
Cuminecatura 9 impartasirea cu *ristos sub forma piinii si a vinului devenite
Trupul si Sin6ele lui *ristos prin puterea Sfintului !u+;8 <unta 9Cununia sau
Casatoria;8 Preotia 9 in trei trepte4 ar+iereu8 preot si diacon8 pentru cei
pre6atiti special in vederea slu7irii preotesti; si ,aslul 9 pentru vindecarea
trupului si a sufletului8 prin ru6aciunea preotilor Bisericii si prin un6ere cu
untdelemn sfintit;0
Pentru sfintirea naturii incon7uratoare se oficiaza diverse slu7be speciale sau
lucrari sfintitoare8 desemnate cu termenul 6eneral de ierur6ii8 provenit din
cuvantul 6recesc 0
(bidem8 pa60 324)325
4
"bservatii asupra crestinismului in 6eneral si in raport cu alte reli6ii
Crestinismul actual cunoaste trei mari confesiuni4 "rtodo#a8 Romano)Catolica
si Protestanta0 Confesiunea "rtodo#a sau Biserica "rtodo#a cuprinde acele
Biserici care au pastrat nestirbit tezaurul de credinta primit direct de la
,intuitorul prin Sfintii &postoli0 !e aceea8 in Biserica "rtodo#a conducerea este
sinodala 9sau cole6iala;0 Confesiunea sau Biserica Romano)Catolica in6lobeaza
acea parte din crestinism care a evoluat in traditia apuseana de limba latina8
avind centrul la Roma0 Conducerea Bisericii este monar+ica8 piramidala8 avind
in virf pe episcopul Romei8 intitulat Papa si socotit @@loctiitorul lui *ristos pe
pamantAA 9 >icarius C+risti;0 Clerul este celib0 (n Confensiunea Protestanta
cunoastem mai multe Biserici8 rupte din romano)catolicism prin reformele
initiate de ,artin 1ut+er8 .ean Calvin8 :lric+ ?Cin6li8 *enric al >((()lea 9&n6lia;8
.o+n DesleE 9&n6lia;0 &n6licanismul si Bisericile luterane scandinave au o
ierar+ie similara romano)catolicismului8 dar cu dreptul de a se casatori0
!in Protestantism au aparut o multime de denominatiuni8 care mai de care mai
independente si lipsite de ierar+ia traditionala0
(n prezent e#ista o tendinta 6enerala crestina spre refacerea unitatii8 prin
eforturi con7u6ale0 Consiliul /cumenic al Bisericilor8 Conferinta Bisericilor
/uropene8 Conferinta Crestina pentru Pace8 -ederatia ,ondiala 1ut+erana si
&lianta ,ondiala Reformata sint doar principalele or6anisme crestine vizind
refacerea unitatii0
-ata de celelalte reli6ii8 crestinismul constituie o noutate e#traordinara in
viata reli6ioasa a umanitatii0 Raportul dintre om si !umnezeu se sc+imba prin
insasi le6atura creata intre !umnezeu si om prin intruparea -iului lui
!umnezeu8 intrupare reala8 atestata istoric0 !e aici inainte !umnezeu Se
reveleaza ca partas la viata omului8 in masura in care omul vrea ca !umnezeu
sa Se faca partas la viata 1ui si intele6e rostul comuniunii cu !umnezeu0 -iul lui
!umnezeu8 a doua persoana a Sfintei Treimi8 asumindu)Si firea omeneasca prin
intrupare8 devine *ristosul 9:nsul8 ,esia cel asteptat; si reface8 restaureaza
fiintial 9ontolo6ic; firea oamenilor0 &cest lucru nu este intrevazut in nici una
dintre reli6iile lumii8 in afara de crestinism0 "mul devine co)partas la iubirea
dumnezeiasca0 /l nu mai este robul idolilor care8 prin +idosenia lor8 inspirau
6roaza si acte cultice dintre cele mai sin6eroase0 !e asemenea8 intrea6a viata
spirituala si cultica se transforma intr)un suvoi de iubire lucratoare8 de pace si
buna intele6ere intre oameni8 spre deosebire de impulsurile razboinice
prezente in toate mitolo6iile vec+i0 (arasi8 relatiile dintre oameni8 bazate in
primul rind pe modul de a 6indi despre !umnezeu se sc+imba total in
crestinism0 Semenul nostru poarta in sine c+ipul lui !umnezeu0 Crestinismul
inseamna restaurarea omului8 asezarea omului in starea lui dintii8 ba8 mai
mult8 indumnezeirea lui prin +ar0 <atura umana ramine creaturala8 dar viata
5
omului poate dainui in vesnicia fericita la care omul a fost c+emat de catre
!umnezeu0
"ri6inea divina a reli6iei crestine0 :na dintre caracteristicile esentiale si
fundamentale ale crestinismului o constituie ori6inea sa dumnezeiasca0 &ceasta
caracteristica sau trasatura este evidentiata e#pres in cuvintele de inceput ale
/van6+eliei dupa (oan8 unde se specifica si se marturiseste totodata co)
eternitatea -iului8 a Cuvintului lui !umnezeu cu Tatal0 &celasi Cuvint sau 1o6os
din veci si !umnezeu a venit in lume8 S)a intrupat si i)a invatat pe ai Sai8
strapun6ind si risipind intunericul necunostintei ca o 1umina0 &celasi Cuvint sau
1o6os intrupat pentru mintuirea noastra8 a oamenilor8 a venit din Cer pe
pamant8 coborindu)Se ca piine a vietii8 ca Piinea >ie datatore de viata4
@@Pentru ca ,)am coborit din cer8 nu ca sa fac voia ,ea8 ci voia Celui Ce ,)a
trimis pe ,ine000 /u sint piinea cea vie care s)a po6orit din cer0 Cine maninca
din piinea aceasta viu va fi in veci0 (ar piinea pe care /u o voi da pentru viata
lumii este trupul ,eu0 Cel ce maninca trupul ,eu si bea sin6ele ,eu are viata
vesnica si /u il voi invia in ziua cea de apoiAA 9(oan 68 3$8 518 54;0
!umnezeirea ,intuitorului nostru (isus *ristos a fost clar descrisa in cele patru
/van6+elii8 precum si in toate celelalte scrieri din care este alcatuit <oul
Testament0 ,ai intii8 /van6+eliile arata ca intruparea si <asterea intre oameni
a -iului lui !umnezeu a avut loc la plinirea vremii prezise de !u+ul Sfint prin
6ura proorocilor >ec+iului Testament0 -aptul a fost precedat de incunostiintare
prin in6er8 pentru a se intele6e ca -iul nascut fara de mama8 din veci8 din Tatal8
ia trup si Se naste fara tata pamantesc din -ecioara ,aria0 !e aceea8
(ntruparea -iului8 venirea 1o6osului in lume constituie un moment crucial in
istoria mintuirii0 Pe tot parcursul vietii Sale printre oameni ca !umnezeu
adevarat si om desavirsit8 !omnul nostru (isus *ristos a vestit credinciosilor
intemeierea imparatiei lui !umnezeu8 imparatie spirituala in care pot intra
efectiv8 prin Botez8 toti cei care vor sa se mintuiasca0 (mparatia lui !umnezeu
este imparatia cerurilor8 ea nu este din lumea aceasta8 dar este pentru oamenii
din lumea aceasta0 /a este imparatia care va sa vina si @@care nu va avea
sfirsitAA8 cum se afirma in Simbolul credintei0
(ntrea6a Sa invatatura a fost pecetluita prin fapte reale8 prin minuni la care au
fost de fata Sf0 &postoli si oameni de tot felul si in diverse prile7uri0 !e aceea8
,intuitorul a usurat povara suferintelor fizice si morale ale unora dintre
credinciosii care veneau la /l4 a vindecat bolnavi8 orbi8 sc+iopi8 slabano6i8
indraciti0 !e asemenea8 /l a inviat morti 9tinarul din <ain8 fiica lui (air si pe
1azar; numai ca sa se preamareasca si sa se cunoasca puterea lui !umnezeu0
,ai mult8 minunile savirsite de ,intuitorul si relatate in amanunt de cei patru
evan6+elisti s)au petrecut in fata oamenilor8 nu intr)ascuns8 tocmai pentru ca
ele sa fie de neta6aduit0 ,area si vintul s)au linistit la cuvintul)porunca al
-iului lui !umnezeu (ntrupat8 trupul Sau si)a dezvaluit stralucirea in
transfi6urare la Sc+imbarea la -ata8 dar a si inviat din morti dupa Patima cea
de buna voie0 (ar toate acestea s)au facut tocmai pentru a dezvalui taina iubirii
6
netarmurite fata de lume a lui !umnezeu cel unul in Treime4 Tatal8 -iul si
Sfintul !u+0 Caci insusi Tatal va iubeste pe voi8 fiindca voi ,)ati iubit pe ,ine si
ati crezut ca de la !umnezeu am iesit0 (esit)am de la Tatal si am venit in lume4
iarasi las lumea si ma duc la TatalAA 9(oan 168 2)2$;0
&postolii au retinut sensul dumnezeiesc al minunilor savirsite de ,intuitorul
*ristos in lume si s)au convins ei insisi de dumnezeirea 1ui si a reli6iei pe care o
intemeia4 @@&cum stim ca Tu stii toate si nu ai nevoie sa intrebi pe cineva0 !e
acea credem ca ai iesit de la !umnezeuAA 9(oan 168 3';0
Scopul misiunii -iului lui !umnezeu intrupat pe pamant8 in lumea de aici a fost
si a ramas in continuare un scop dumnezeiesc0 &stfel8 intr)o lume in care
cura7ul8 vite7ia omului8 se masura prin capacitatea lui de a rapune intr)un fel
sau altul pe aproapele si semenul sau8 (isus *ristos aduce dorul dupa viata
vesnica8 dupa cunoasterea lui !umnezeu si a iubirii Sale fata de toti oamenii8
fata de cei drepti si fata de cei cazuti in pacat0 @@Si aceasta este viata vesnica4
sa Te cunoasca pe Tine8 sin6urul !umnezeu adevarat8 si pe (isus *ristos pe Care
1)ai trimisAA 9(oan 18 3;0 &cest adevar a fost prezis prin profeti4 @@Ca sa se
plineasca ce s)a spus prin proorocul care zice4 !esc+ide)voi in pilde 6ura ,ea8
spune)voi cele ascunse de la intemeierea lumiiAA 9,atei 138 35;0
!umnezeu S)a inomenit pentru ca omul sa se indumnezeiasca ) asa cum spune
un sfint parinte al "rtodo#iei crestine0 !e aceea se poate afirma direct ca in
crestinism inaltarea omului spre !umnezeu este posibila tocmai pentru ca
!umnezeu8 prin intruparea -iului8 a venit in lume ca sa refaca le6atura cea
dintii dintre Sine si om8 dar si pentru ca printr)o cale dumnezeiasca si
omeneasca totodata sa faca din om o fiinta cu totul vrednica de @@+arul
!omnului nostru (isus *ristos8 de dra6ostea lui !umnezeu)Tatal si de
impartasirea Sfintului !u+AA pe calea continua a desavirsirii0
&sa cum lesne se observa8 crestinismul inseamna indumnezeirea omului prin
!umnezeu intrupat8 prin -iul lui !umnezeu intrupat8 pir6a omenitatii
indumnezeite8 veri6a unirii noastre prin +ar cu !umnezeu in *ristos cel ce a
fost rasti6nit8 a murit si inviat0
Certitudinea dumnezeirii ,intuitorului *ristos inseamna in acelasi timp
certitudinea posibilitatii indumnezeirii celor ce s)au imbracat prin moarte si
inviere cu *ristos la Botez8 adica la intrarea lor in crestinism0 Prin urmare8
crestinismul nu este o simpla reli6ie4 el inseamna traire in *ristos8 in
!umnezeu intrupat8 biruitorul mortii si datatorul vietii vesnice0
Pr0 Conf0 !r0 &l0 Stan si Prof0 !r0 Remus Rus8
F(storia reli6iilorF8 manual pentru invatamantul preuniversitar8 Bucuresti 1%%18
pa60 321)3258 332)3360
7
GediteazHI
Biserica si Sfanta Scriptura
Sfanta Scriptura este8 in teolo6ia ortodo#a8 primul izvor al descoperirii
dumnezeiesti8 al aratarii lui !umnezeu Fcu toata puterea Sa de a7utor si de
dra6osteF0 /a a ramas o marturie permanenta despre indemnul la continua
apropiere intre semeni8 dat de ,antuitorul ucenicilor Sai0 >enirea 1ui in lume
inseamna posibilitatea pro6resului moral8 prin renuntarea la patimile e6oiste8
fiindca prin /l am fost pusi in le6atura cu viata lui tainica de 7ertfa0 >iata 1ui
este tainica atat sub aspectul bo6atiei ei8 ce provine din indumnezeirea naturii
umane asumate de ea8 cat si sub cel al aducerii dra6ostei 7ertfelnice intre
oameni0Sfintele /van6+elii proclama si accentueaza caracterul tainic al vietii
de 7ertfa a ,antuitorului8 ca izvor al vietii noastre de 7ertfa0 Crestinii au toti
tezaurul comun al cuvantului lui !umnezeu8 pastrat in Scriptura0 !in el ne
tra6em invataturile mantuitoare si la /l apelam pentru orientarea pe o cale
crestina in lume0 (ar prin Biserica8 patrundem in intelesurile mereu noi si
esentiale ale rostirilor scripturistice8 tocmai pentru ca Biserica traieste viata
intemeietorului Sau8 talmacita in Sfanta Scriptura0 Biserica este Finvatatoare si
folositoareF pentru ca ne lea6a de viata lui *ristos cel infatisat prin cuvantul
Scripturii0 ,antuitorul insusi a intemeiat Biserica pentru ca membrii ei sa
a7un6a urmatori ai Cuvantului8 madulare ale trupului Sau tainic0 &ici sta
intelesul cuvintelor Fnu va trece neamul acesta pana ce nu veti vedea (mparatia
lui !umnezeu venind intru slavaF0
(0 Sfanta Scriptura da marturie despre Biserica e#istenta inainte de ea
(nceputul Bisericii este le6at de momentele iconomiei divine si de promisiunile
care insoteau orice act al descoperirii dumnezeiesti0 !upa inaltarea !omnului8
apostolii asteptau increzatori implinirea fa6aduintei lui !umnezeu8 transmisa
lumii prin (isus *ristos 9-apte (8 4;0 -a6aduinta a fost ca8 prin !u+ul8 ei il vor
avea pe *ristos viu pana la sfarsitul veacurilor0 /a a avut efectul nu numai de a
produce8 in martorii vietii pamintesti si ai invierii ,intuitorului8 o stare de
asteptare a vietii vesnice8 pe care o vor introduce si in Biserica8 si o asteptare
a intele6erii Ftainei celei din veacFB F!upa evenimentul invierii8 inaltarii8
po6oririi Sfintului !u+ si dupa efectul urias al predicii despre (isus si al lucrarii
Sfintului !u+8 aratat in intemeierea comunitatilor8 &postolii au vazut
momentele vietii 1ui intr)o alta lumina0F 1 9Cf0 (oan J((8 16;
Po6orirea Sfintului !u+ in c+ipul limbilor de foc 9-apte ((8 3; a fost si inceputul
Bisericii ca unitate a celor ce credeau si propovaduiau8 luminati de indrazneala
cunoasterii adevarului0 Cuvintele Findrazniti8 /u am biruit lumeaF0 9(oan J>(8
33; arata efectele rascumparatoare ale operei lui *ristos8 dar si misiunea
8
pentru care sunt c+emati &postolii sa)si depuna tot zelul lor0 &cest zel este
incalzit de darul Sfantului !u+0 Biserica se intemeiaza si se e#tinde prin
coborarea Sfantului !u+0 /a se naste ca marturisitoare a faptelor8 a vietii8
invierii si inaltarii ,antuitorului si ca participanta la ele0 ,arturisind
sacramental si doctrinal pe Capul ei8 Biserica este inc+eierea Revelatiei neo)
testamentare si devine posesoare a descoperirii dumnezeiesti0 &cesta este
efectul esential al coborarii Sfantului !u+0 &cum apostolii intele6 pe deplin
predica lui (isus si sensurile adanci ale iconomiei0 Prin Biserica8 *ristos ridica
lumea decazuta prin vina lui &dam0 (ntemeierea Bisericii inseamna valorificarea
revelatiei dumnezeiesti ca forta de inaltare a credinciosilor spre !umnezeu0
Biserica insasi urmareste ridicarea membrilor ei pe culmile indumnezeirii8 caci
ea devine propovaduitoare a descoperirii divine0 Cei ce primesc pe *ristos
devin prin Biserica Flumina lumii8 sarea pamantuluiF 9,atei >8 13)14;0 Patrunsi
de Sfantul !u+8 &postolii fac sa creasca zilnic Biserica prin predicarea lui (isus
cel inviat0 Constituirea Bisericii ca scop al revelatiei dumnezeiesti aduce o
lumina deosebita si asupra revelatiei care pune in evidenta puterea ei de
reliefare a dispozitiei credinciosului de ma#ima apropiere de !umnezeu0
Samanta aruncata de &postoli a dat nastere Bisericii pentru ca a 6asit pamant
roditor0 &cest pamant a fost fertilizat de asteptarea intretinuta atat de
fa6aduinta desavarsirii viitoare8 dar si de continutul cuprins in revelatie0 "
ima6ine mai completa a fa6aduintei8 o dobandeste revelatia lui !umnezeu8 prin
constituirea poporului israel in Biserica a vec+iului Testament0 &ceasta Biserica
a fost pre6atitoare a Bisericii <oului Testament prin caracterul ei mesianic0 /a
reprezinta o etapa a realizarii descoperirii dumnezeiesti8 caci nu se bucura de
caracterul teandric al Bisericii0 Caci Fle6ea prin ,oise s)a dat8 dar +arul si
adevarul au venit prin (isus *ristosF 9(oan (8 1;0 !e aceea8 din >ec+iul
Testament8 lipseste ideea de biserica in intelesul crestin8 de or6an al +arului0
!ar ideea de neam ales anticipeaza Biserica in care se implineste revelatia lui
!umnezeu0 ,omentele realizarii revelatiei divine din >ec+iul Testament au
premers fi#arii lor in scris8 fiindca !umnezeu a facut prin ele repetate ale6eri
dintre oameni pe care ii trimitea in numele lui pentru a pre6ati in acest c+ip
masa din care sa se alea6a primitorii revelatiilor ulterioare 2 0/ste e#plicabil de
ce Revelatia vec+itestamentara este astfel strans unita cu istoria unui popor a
carui istorie prefi6ura implinirile viitoare din Biserica0 <oul Testament reia
ideea de neam 9( Petru ((8 %;8 considerand Biserica mi7locul mantuirii si
evidentiind universalitatea ei0 Biserica crestina continua Biserica >ec+iului
Testament fiindca asteptarea din >ec+iul Testament ramane si in Biserica
crestina0 Ceea ce face deosebirea intre poporul israel si Biserica este
caracterul sacramental)tainic al Bisericii8 dar mai ales functia marturisitoare a
ei8 in fata tuturor0 S)ar parea ca predica profetilor lar6este comunitatea
poporului ales0 Cateva consideratii asupra misiunilor profetice aduc lumina in
aceasta privinta0 Profetia este o +arisma a !u+ului8 acordata unor persoane la
momente cruciale din istoria poporului evreu8 fara a adau6a prin aceasta
elemente esential)noi in Revelatia si ale6erea lui !umnezeu0 Profetii tin sa
precizeze aceasta cand spun ca !umnezeu a vazut necazurile sau faradele6ile
lor 9/#od (((8B /stera >(((8 6B (saia 1>((8 1$B &vacum (8 13; si nu)i paraseste 8
9
trimitandu)i pe profeti8 pentru a)i redresa 0 Profetii predica8 in primul rand8
impotriva abaterilor fiilor lui (srael de la calea !omnului0 /i prevad si
pedepsele pentru neascultare8 dar totodata8 arata ca !umnezeu este
credincios fa6aduintelor Sale mesianice0 !ar ei nu e#tind propovaduirea la alte
popoare0 Predica lor nu lar6este comunitatea lui (srael si n)o ridica din starea
de asteptare8 ci doar o readuce la conformarea cu prescriptiile anterioare ale
1e6ii0 Tendintele de raspandire a reli6iei mozaice nu se vor ivi decat in epoca
sincretismului reli6ios0 Reli6ia >ec+iului Testament este marcata mai mult de
elementul etnico)teocratic0 /a nu predica le6ea si proorocii la Fpopoarele ce
erau intru intunericF 9(saia (J8 2;0 !e abia la plinirea vremiiF 93alateni (>8 4; s)a
vazut ca !umnezeu Fputea sa ridice fii ai lui &vraam si din pietreF 9,atei (((8 %;8
adica din neamurile care nu vedeau si nu marturiseau fa6aduinta0 !e aici se
e#plica neintele6erea iudeilor pentru e#tinderea universala a revelatiei
neotestamentare in Biserica asa cum cere (isus *ristos 3 8 pentru lar6irea
perspectivei (mparatiei cerurilor8 in vadit contrast cu intele6erea ri6ida a
(mparatiei0 (ntemeierea bisericii inseamna intruc+iparea ideii de (mparatie a lui
!umnezeu0 (ncepe aratarea slavei divine8 prin lucrarea deosebita a !u+ului si
prin unirea cu /l8 a celor ce dobandesc indrazneala din priceperea rostului si
naturii operei ,antuitorului0
>azand pe (nvatatorul prins8 panica si frica ii cuprind pe &postoli8 fiindca nu s)
au le6at de /l prin intele6erea deplina a iconomiei divine0 Poate cuvantul
&postolului Petru8 Fnu)1 cunosc pe omul acestaF 9,atei JJ>(8 12; reprezinta mai
mult decat o timorare in fata precipitarii evenimentelor care duc la rasti6nirea
!omnului0
(nvierea si (naltarea8 insa8 au avut darul de a edifica pe apostoli4 prin viata 1ui8
s)a pus inceputul mantuirii0 !e aceea primul efect al po6orarii Sfantului !u+ a
fost ca Fparti si mezi si cei ce locuiau in ,esopotamia000si romani in treacat8
iudei si prozeliti8 cretani si arabiF 9-apte ((8 %)11; au inteles si au primit
cuvantul propovaduirii apostolice0 Prin !u+ul Sfant &postolii lucreaza spre
inmultirea credintei in invierea neamului omenesc0 Prima etapa a insusirii
credintei este auzirea 9Rom0 J8 1;8 caci prin auzire sufletul devine receptiv la
cuprinsul /van6+eliei0 Biserica inseamna insusirea comuna a credintei8
patrunderea tainica a revelatiei in suflete0 /a este martora permanenta 9si prin
aceasta mereu apostolica; a operei ,antuitorului0 /a este incredintata de
valorificarea Revelatiei cuprinsa in Sfanta Scriptura0 F(nmultindu)se cu a7utorul
!u+ului SfantF 9-apte (J8 31;8 Biserica se afirma ca unitate in du+8 viata si
credinta8 fiindca pretutindeni ea trebuie sa pastreze in sine pe acelasi *ristos
si sa traiasca din aceeasi revarsare de +ar din /l0
!upa inaltarea !omnului8 se punea problema predicarii cuvantului la cei ce nu
l)au auzit8 precum si a mentinerii viitoarelor comunitati in unitatea de doctrina
si de viata0 Predicarea cuvantului de misionari sin6uratici impunea un plus de
autoritate a predicatorului8 printr)o precizare scrisa si rezumativa a Revelatiei0
10
&sa s)au nascut Sfintele /van6+elii0 Cat priveste epistolele8 este evidenta
destinatia lor bisericeasca0 Problemele rezolvate in ele sunt ridicate de o
intensa viata bisericeasca0 /lementele urmatoare ne indreptatesc sa acceptam
ca epistolele apostolilor accentueaza ideea de Biserica ca realitate spre care se
orienteaza toata activitatea &postolilor0
&postolii au cautat ca noua comunitate sa nu se resimta de starile vremii 40
(ncepand cu -aptele &postolilor8 <oul Testament ne vorbeste despre biserici
constituite8 evidentiind si du+ul de ru6aciune fratesc ce le strabatea0 Scriptura
<oului Testament s)a dat dupa constituirea comunitatilor si pentru comunitati0
Cand s)a constituit prima comunitate bisericeasca 9la Cincizecime;8 nu aparuse
inca vreo carte nou)testamentara0
(n scrierile lor8 &postolii tin la unitatea Bisericii 9Rom0 J8 12B ( Cor0 (8 1')1B
-ilip0 (((8 2)3B Colos0 ((8 1)$B (( Tes0 ((8 1)12B ( Tim0 (8 3)B (>8 1)3B (( Tim0 (8 13)15B
((8 16)1$B Tit0 (((8 %)11B (( Petru ii8 1)3B ( (oan ((8 1$)24B (( (oan (8 %)1';8
amenintata de sc+isme si erezii0 Constituindu)se prin predica orala 5 8
comunitatile isi insusesc pe aceasta cale credinta in *ristos si impartasirea de
/l0 Se vadeste astfel caracterul ocazional si partial al scrierilor nou)
testamentare 6 0 Partile doctrinale ale epistolelor reiau unele probleme
implicate in credinta Bisericii8 dar insuficient de lamurite0
(n sfarsit8 c+iar ideea de Biserica comporta in epistole precizari0 Biserica era un
fapt8 o comunitate de credinciosi 8 staruind in ru6aciuni8 in fran6erea painii8
in impartasirea cu Trupul si San6ele !omnului8 in fapte de caritate0 -ara
indoiala8 credinciosii aveau ima6inea bisericii detinatoare a +arului impartasit
lor prin /u+aristie si credeau ca formeaza toti un trup in *ristos0 Cuvintele
Sfantului &postol Pavel8 Fau nu stiti ca trupurile voastre sunt madularele lui
*ristos2F 9( Cor0 >(8 15B /fes0 >8 23; confirma aceasta convin6ere a Bisericii
primare0
Sfanta Scriptura lamureste taina Bisericii in epistola Sf0 Pavel catre /feseni8
cap0 (>0 <umind)o trupul lui *ristos $ 8 &postolul o arata drept sursa teandrica a
binefacerilor lui *ristos 9(>8 1')11;0 /a este trupul8 iar noi madularele lui
*ristos8 care traim viata 1ui intr)un mod specific 9(>8 16;0
Scrierea <oului Testament trebuie conceputa ca un proces determinat de
necesitatea marturisirii de credinta a Bisericii % si de mentinerea unitatii
diferitelor comunitati crestine8 cu Biserica de la Cincizecime0 &pelurile
&postolilor la unitate8 retinute in scrisul lor8 reflecta constiinta adunarii tuturor
in aceeasi viata a Bisericii8 in aceeasi credinta si propovaduire8 toate
comunitatile avand aceeasi credinta 1' 0
(nca inainte de aparitia primelor scrieri ale &postolilor8 Biserica e#ista8
intemeiata de &postoli8 iar desele referiri ale Scripturii la un cult al Bisericii8 la
11
or6anizare8 la invatatura si mai ales la credinta ca Biserica este trupul lui
*ristos8 ne intaresc convin6erea ca Scriptura <oului Testament a aparut pentru
Biserica0
((0 <evoia Bisericii de Scriptura
(nc+eindu)se procesul de fi#are in scris a Scripturii8 aceasta devine un bun al
Bisericii8 menit sa intretina constiinta Revelatiei in Biserica0 Prin nimic n)ar
putea sa)si e#ercite Biserica functiunile sale invatatoare8 sfintitoare si
conducatoare8 decat prin mentinerea permanentei le6aturi cu *ristos care
sin6ur sfinteste8 invata si conduce prin tainele Bisericii0 Revelatia va ramane in
Biserica8 cu atat mai mult cu cat Biserica este inc+eierea Revelatiei0 Crestinul
traieste in Biserica 6ama raporturilor posibile intre el si !umnezeu8 a
simtamintelor reli6ioase produse de situatiile principale ale vietii 11 0
&0 Scriptura in cultul si viata Bisericii0 ) Credinciosul ramane in cadrul Bisericii8
numai cand ea ii pune la indemana un FmediuF de realizare8 Faccesibil naturii
omenesti si8 in acelasi timp8 compatibil cu spiritualitatea divinaF 12 0 Cultul
bisericii este mediul cel mai potrivit8 fiindca8 prin el8 Biserica lucreaza
mantuirea credinciosilor8 identificand lucrarea sa cu e#presia revelatiei divine
din Sfanta Scriptura8 continuand prin taine8 faptele mantuitoare din perioada
vietii lui *ristos 13 0 Biserica traieste in cultul sau Revelatia divina in doua
moduri4 prin introducerea Scripturii in cult si prin simbolismul litur6ic0 Primul
mod accentueaza diferitele momente ale descoperirii dumnezeiesti8 al doilea
e#prima orientarea intre6ii Revelatii in timp0 &stfel8 tot ceea ce este omenesc
participa la divin8 dar intr)o varietate de manifestare si de noi determinari ale
momentelor scripturistice8 intelese in lumina !u+ului din Biserica0 >aloarea
scripturistica a cultului se descopera pe masura inaintarii omului credincios in
Revelatia care prezinta pe !umnezeu transcendent)imanent8 c+iar in persoana
!omnului (isus *ristos0 Sfanta Scriptura este cultica prin ori6inea8 destinatia si
cuprinsul ei0 Caracterul ei cultic se reflecta in definirea cultului ca un dialo6
intre credinciosi si !umnezeu8 in care partea omeneasca si divina se sustin in
comuniune0 Ru6aciunea credinciosului este le6ata de +ar8 deoarece +arul insusi
este raspunsul divin la solicitarile credinciosilor0 Ru6aciunea apare ca
principalul element constitutiv al cultului0 (nsa8 intemeiata scripturistic8 ea
dobandeste o mai mare eficienta0 Ru6aciunea scripturistica este staruitoare si
verificata cu adevarul Revelatiei0
!estinatia Sfintei Scripturi spre folosul credinciosilor indreptateste folosirea ei
in cult8 in scop didactic)sacramental0 Cultul Bisericii ne pune in le6atura cu
invatatura si viata ,antuitorului si formeaza un adevarat izvor al darurilor ce
cur6 din memorabilele pilde scripturistice0 -unctia educativa si invatatoare8
Biserica o indeplineste intr)un mod superior prin cultul sau0 Cultul isi are o
ori6ine in buna parte biblica8 deoarece el urmareste reluarea momentelor
12
Revelatiei si actualizarea lor intr)o forma umana edificatoare0 ,omentele
cultului corespund unor necesitati mai adanci ale sufletului crestin0 &ducerea
la intele6erea credinciosilor a adevarurilor revelate nu ramane prin aceasta o
actiune de natura pur intelectuala8 ci cauta sa dezvaluie semnificatiile lor
afectiv)voluntare8 dupa caracterul imboldului divin8 cuprins in Revelatie0 &stfel
intruparea si toate evenimentele vietii lui *ristos ar aparea fara inteles8 sau
c+iar in intrupare8 7ertfa 1ui s)ar e#clude de la inceput0 !umnezeu a dat pe
-iul Sau sa moara pentru pacatele oamenilor0 Coplesiti de iubirea lui *ristos8
noi (l urmam8 retraind starea lui de suferinta8 moarte si inviere0 &ceasta
inseamna sa conformam in cult viata noastra dupa viata lui (isus0 &sa a7un6em
sa e#primam constiinta crestina a comunitatii si a Bisericii 14 8 sa auzim
cuvantul !omnului8 sa retraim istoria 1ui 15 8 sa ne aflam aproape total in
tainele Revelatiei 16 0 !e fapt8 in Biserica "rtodo#a primul contact cu Biblia8
credinciosul nu)l ia prin lectura ei8 ci prin do#olo6ia cultului8 dupa cum observa
un autor protestant4 Fprimul contact al unui credincios al Bisericii "rtodo#e cu
Biblia se face prin mi7locirea 1itur6+ieiF 1 0 Credinciosul ortodo# traieste
tainele iconomiei divine prin participarea activa la cultul divin in care se citesc
pericope din >ec+iul si <oul Testament0 Prin folosirea Sfintei Scripturi in cult8 i
se da acesteia cinstea cuvenita8 de prim izvor al credintei si al cultului 1$ 0
!espartindu)se de sina6o6a8 Biserica si)a format cultul propriu fara sa renunte
la principiul scripturistic al cultului0 (nstituirea cultului pe baze scripturistice a
impus valorificarea frumoaselor modele de ru6aciune din Sfanta Scriptura0
Psalmii lui !avid8 care formeaza partea principala a ru6aciunii scripturistice 1%
8 introduc spiritul Revelatiei dumnezeiesti in cultul public si privat8
corespunzator cu diferitele momente ale cultului divin 2' 0 Prin ei8 se e#prima
toate momentele esentiale ale simtamantului reli6ios 21 si cautarile omului
pentru satisfacerea celor mai adanci nazuinte ale spiritului sau 22 0 Caci
speranta cu care se lea6a crestinul de toate actele lui !umnezeu in raport cu
semenii sai 23 se intre6este in psalmi prin viziunea despre !umnezeu ca Tata si
Stapan0 (n psalmi8 6asim atmosfera de ru6aciune crestina8 in care F6ri7a cea
lumeascaF este depasita de semnificatiile teandrice ale ru6aciunii care uneste
pe om cu *ristos0
Preluarea >ec+iului Testament in cultul crestin 24 raspundea nevoii cultice a
Bisericii8 la inceputul ei de or6anizare0 1ecturile si cantarile scripturistice
reamintesc8 reactualizeaza si lamuresc momentele iconomiei dumnezeiesti0
:nele din cartile Sfintei Scripturi se citesc in cult permanent inca din perioada
de inceput a Bisericii8 adaptate lucrarii litur6ice pastorale0 Sfanta Scriptura n)a
fost niciodata un te#t oarecare8 ci un cuvant citit 9Colos0(>8 16; si predicat in
Biserica8 deci interpretat 25 0 (nte6rata in constitutia Bisericii 26 8 ea e#plica
Biserica si fi#eaza calea si scopul spre care va mer6e0
Simbolismul litur6ic prezinta o semnificatie deosebita pentru Biserica8 intrucat
Biserica se considera pe sine trup tainic al lui *ristos0 Prin cultul sau8 Biserica
traieste Ftaina mantuirii noastreF 2 de la creatie pana la intemeierea ei8 ca
13
or6an teandric al mantuirii0 Cultul repeta8 prin realismul sau simbolic8
Revelatia lui !umnezeu in (isus *ristos0 1itur6+ia Bisericii nu numai ca ne
uneste cu *ristos8 si in /l8 ci aminteste neincetat si actualizeaza venirea si
7ertfa fiului lui !umnezeu 2$ 0 !ar8 pe cand Revelatia in *ristos este unica8
actualizarea ei in cult are un caracter ciclic0 &ceasta din necesitatea ca timpul
litur6ic al Bisericii sa se umple de multimea +arurilor Revelatiei0 *ristos domina
intrea6a istorie spirituala a lumii 2% tocmai datorita semnificatiilor pe care
revelatia le aduce si le descopera0 FSa se bucure faptura8 cerurile sa se
veseleascaF8 Fmarea a vazut si a fu6it8 (ordanul s)a intors inapoiF8 Fpamantul
pestera celui neapropiat aduceF8 Fziua invierii sa ne luminam popoareF8 se aude
cand amintirea faptelor mantuitoare se uneste cu bucuria fireasca a celor
a7unsi la intele6erea tainelor credintei0 &ctualizand si sensibilizand actul
suprem din sacerdotiul ,antuitorului 3' 8 litur6+ia prelun6este in invizibil
intelesurile simbolice 31 ale lumii pe care !umnezeu o umple de puteri
innoitoare0 Repetarea litur6ica a Revelatiei are scopul de a ne uni total cu
*ristos si cu intre6ul lant al momentelor operei -iului lui !umnezeu si nu este
deci o simpla repetare ciclica e#terioara0 <oi suntem uniti permanent cu
*ristos8 in toate starile vietii 1ui pamantesti si traim continuu in ambianta
es+atolo6ica a lui *ristos cel inviat0 &ceasta ne da constiinta unei stari de
inviere si inaltare pana la Fstatura plinatatii lui *ristosF 9/fes0(>8 13;0 Cu fiecare
retraire a planului revelatiei8 casti6am in intele6erea scripturii si ne fi#am pe
linia indu+ovnicirii0 (n Biserica intele6em Scriptura ca o dovada a interesului
divin pentru om 32 si a coborarii lui !umnezeu la noi8 prin intrupare0 -olosita in
cult8 ea devine un factor de viata in Biserica 33 si aseaza cultul pe baza
teandrica a Bisericii0 !e asemenea sustine misiunea propovaduitoare a Bisericii
necesara permanentei sale identitati0
B0 Scriptura8 temei al invataturii ortodo#e0 ) (n definirea Bisericii ca trup tainic
al !omnului8 notiunea de adevar dobandeste semnificatiile revelationale ale
<oului Testament0 (ntr)adevar8 propovaduirea lui *ristos se contureaza ca o
invatatura spre viata lumii8 de vreme ce !omnul se numeste pe Sine Fcalea8
adevarul si viataF 9(oan J(>8 6;0 Prin adevarul vietii 1ui8 noi a7un6em la
intele6erea lui !umnezeu ca suprema persoana0 Toate se umplu de lumina8
privind la aratarea Ftainei celei din veacF8 fiindca !umnezeu ne invredniceste
de viata vesnica8 prin reala Sa pasire intre oameni0 >ointa lui !umnezeu de a
mantui lumea si toate actele prin care se implineste ea corespund unui plan
divin de apropiere a creaturii8 de redescoperire a c+ipului si de realizare a
asemanarii ei cu !umnezeu0
Cunoasterea lui !umnezeu e unul din scopurile Scripturii8 daca ne 6andim ca
mantuirea adusa de !umnezeu este participarea la /l0 Persoana Cuvantului ne
aduce dra6ostea lui !umnezeu care)1 marturiseste credinciosilor8 care)1
proslavesc0 Predicarea revelatiei inseamna8 in primul rand8 invatarea
credinciosilor despre viata pe care ne)o da !umnezeu iar fundamentarea ei
ontolo6ic)divina se intre6este cu o viziune despre !umnezeu si lume0 Prin
oferirea unor cunostinte despre !umnezeu8 Revelatia dumnezeiasca se
14
completeaza cu ratiunile vesnice ale lui !umnezeu de a crea lumea si de a o
tine in planul sau8 manifestandu)si structura sa de relatie suprema0 Prin iubirea
Sa cea mare8 !umnezeu intra in dialo6 inaltator cu iubirea credinciosului0 !ar
aceasta in acord cu Fcaracterul sau personal)treimicF si prin persoana
Cuvantului purtatoare a ratiunilor divine din lumea creata0 Cuvantul a
descoperit dispozitia lui !umnezeu spre comuniunea cu omul credincios8 Fs)a
facut trup si s)a salasluit intre noiF 9(oan (8 4;0 Cuvantul apropie catre omul
credincios8 in modul cel mai potrivit8 structura de comuniune personala a lui
!umnezeu prin calitatea de -iu al lui !umnezeu0 Sfanta Scriptura il
marturiseste ca -iu al lui !umnezeu8 le6and sperantele mantuitoare de indoita
sa filiatie4 divina si umana0 Proorocul (saia in capitolul (J prevesteste bucuria
adusa de Parintele veacurilor si de !omnul pacii prin intruparea Sa pentru
oameni8 ca un cuvant al !omnului catre (srael 9(J8 ;0 Pacea 1ui fara +otar 9(J8
6; covarseste toate8 fiindca este deplina stabilire intre credinciosi ai
comuniunii lui !umnezeu8 prin care acestia se ridica la cunoasterea de
!umnezeu0 !o6matizarea face din invataturile Scripturii un factor de viata
deplin inteles si determina o sinteza iconomica a multimii datelor Revelatiei0
(ntre6este8 totodata8 viziunile scripturistice prin marturia !u+ului de viata si
Biserica0 (ntre6irea diferitelor date ale Revelatiei in procesul do6matizarii
e#prima iconomia divina in baza structurii si a atributelor eterne ale lui
!umnezeu0
Proclamand do6me8 Biserica se va baza pe Scriptura care contine esentialul
descoperirii dumnezeiesti0 :nele din invataturile de credinta sunt e#puse cu
toata claritatea in insasi Sfanta Scriptura 9e#0 invatatura despre creatie;0 !ar
dezvoltarea Scripturii in formule clare do6matice pentru conservarea
adevarului 34 o aseaza in dreptul de izvor si6ur8 permanent si inspirat al
Revelatiei0 &dancimea marturiei sale ii confera plinatatea adevarului 35 8
conform naturii si vointei divine0 (nvatatura Bisericii se intemeiaza pe
/van6+elie 36 8 ca e#primare a marturisirii de credinta a Bisericii apostolice 3
din nevoia ca adevarul ei sa aiba autoritatea ori6inii divine0 !o6matizarea si
fi#area invataturii pe baze scripturistice introduc Scriptura si mai mult in viata
Bisericii si asi6ura baza bisericeasca a e#e6ezei biblice0 Scriptura detine un
primat asupra Traditiei8 prin caracterul sau normativ initial4 FSfanta Scriptura a
avut totdeauna un loc special in Biserica "rtodo#a si a constituit totdeauna
temelia prima si principala a credinteiF 3$ 0
(((0 Scriptura are nevoie de Biserica0 &0 (n Biserica s)a alcatuit Scriptura0
(ndicatiile epistolelor apostolice despre Biserici constituite8 carora li se
adresau8 pun problema raportului de ori6ine intre Biserica si Scriptura0
Comunitatile crestine8 constituite la aparitia epistolelor se imbo6atesc din
lumina precizarii scrise a continutului revelat8 de catre martorii si urmatorii
Cuvantului0 Scriptura s)a alcatuit in sanul Bisericii si e marturie a Bisericii8
15
dovada a e#perientei si credintei ei 3% 0 Scriptura s)a alcatuit dintr)o
necesitate bisericeasca8 din 6ri7a Bisericii ca descoperirea dumnezeiasca sa
rodeasca in nasterea de noi comunitati in acelasi du+ de viata si cu acelasi fond
al Revelatiei0 &sadar scrierile nou)testamentare pot fi considerate daruri ale
unei comunitati bisericesti pentru alta comunitate8 miscandu)se in aria de
crestere a Bisericii0 Constiinta ori6inii apostolice a comunitatilor evidenta in
scrierile nou)testamentare8 permite fi#area scrierii <oului Testament in aria
propovaduirii apostolice ce a dat nastere Bisericii0 Calitatea apostolica este
considerata in multe cazuri norma autoritatii Bisericii0 &postolul Pavel tine
mult la unitatea tuturor in *ristos0 &postolicitatea are menirea de a sustine
fiinta unitara a Bisericii pe temelia unitatii apostolice0 &postolii scriu ca
intemeitori de comunitati8 dar modul lor de atestare lasa sa se intrevada
spiritul sobornicesc8 intarit de vestirea credintei in toata lumea 9Rom0 (8 $;0
Procesul de formare a Scripturii tine de natura divina si de caracterul apostolic
al Bisericii 4' si urmareste intarirea acestui caracter prin mesa7ul apostolilor in
Biserica spre preintampinarea dezordinelor si pacatelor ivite in lipsa lor 41 0
-elul de adresare duce la intele6erea +otararii &postolilor de a lasa inscrise
dovezile apostolice ale Bisericii0 &postolul lui *ristos scrie Bisericii pentru a
lamuri problemele ridicate de unele framantari ale ei0 Cel Fc+emat de !omnul8
randuit pentru vestirea /van6+eliei lui !umnezeuF 9Rom0 (8 1)2B /fes0 (8 2B
Colos0 (8 1;8 Fprin voia lui !umnezeuF9( Cor0 (8 1B (( Cor0 (8 1; Fprin (isus *ristos si
prin !umnezeu)TatalF93alat0 (8 2;8 cel care Fmustra8 cearta8 indeamnaF9(( Tim0
((8 23; nu este mai mult decat un &postol 9folosirea nearticulata a cuvantului
&postol are aceeasi insemnatate; care vesteste Fce era dintru inceput8 ce am
auzit8 ce am vazut cu oc+ii nostri8 ce am privit si mainile noastre au pipaitF 9(
(oan (8 1; in concordanta deplina cu marturia comuna8 prelun6ita in
impartasirea tuturor de viata de veci cu Tatal si cu -iul Sau8 (isus *ristos 9( (oan
(8 2)3;0 Punerea in scris a celor referitoare la (isus si marturiile &postolilor se
face in viata de comuniune a Bisericii0 &lcatuirea canonului nou)testamentar se
prezinta drept o dovada despre natura comunitar)+arica initiala a Bisericii0 / o
6ri7a a Bisericii Fca sa fie asi6urate 6eneratiilor viitoare8 nu numai formele
scurte ale marturisirii de credinta 9memorabile datorita e#punerii lor scurte si
rezumative si datorita ravnei credinciosilor)n0n0;8 cat si cele dezvoltate8 care
nu puteau fi tinute minte si predate cu fidelitate oral8 de la om la om si de la
6eneratie la 6eneratie 42 0 &paruta la oarecare timp dupa intemeierea Bisericii
43 8 Sfanta Scriptura se determina prin invatatura8 predica si viata traite deplin
in Biserica0 Cuprinsul Scripturii creste din trasaturile doctrinale si de viata
definitivate ale Bisericii0 Baza bisericeasca a scrierilor neo)testamentare se
vadeste in caracterul lor ocazional 44 si in comunicarile lor reciproce intre
comunitati 45 0 -i#area in scris a <oului Testament vizeaza efectele lucrarii
&postolilor8 credinta in *ristos si in iconomia divina ca o orientare ziditoare pe
calea imbo6atirii spirituale a aptitudinilor receptive si deci de valorificare a
Revelatiei0 &lcatuirea Sfintei Scripturi tine de natura teandrica a Bisericii 46 8
iar inspiratia autorului trebuie le6ata de procesul de desfasurare a Bisericii0
Sfantul &postol Pavel staruie ca prin toate Fsa se zideasca si sa se intareasca
16
BisericaF 9( Cor0 J(>8 5; pe aceeasi temelie pusa de *ristos prin rasti6nire 9( Cor0
(8 23;8 (nviere si (naltare0 -a6aduita sub numele de (mparatia lui !umnezeu8
Biserica cuprinde in sine pe cei in care amintirea si trairea faptelor
mantuitoare au creat fapturi noi 93alat0 >(8 15;0 &r6umentarea &postolilor prin
e#emplificari dovedeste inca o data zelul lor pentru edificarea Bisericii si
incadreaza Scriptura in opera misionara a celor ce au inteles la Cincizecime
taina vietii divinului (ntemeietor al Bisericii0
B0 Biserica a dat marturie despre Scriptura0 ) &lcatuirea Sfintei Scripturi in
Biserica8 duce in mod firesc la intrebarea rolului si recunoasterii ei in Biserica0
&postolii au scris spre zidirea Bisericii dand o orientare misionara scrierilor lor
9/van6+eliile; dar tinand seama si de cresterea fiintei Bisericii0 Tainele8
disciplina de cult 8 or6anizarea Bisericii formeaza ima6inea unitatii teandrice a
ei0 (n Scriptura Biserica recunoaste principiile identitatii sale si anume4
unitatea8 sfintenia8 sobornicitatea si apostolicitatea8 asa cum va stabili mai
tarziu sinodul al (()lea ecumenic0 &ceasta inseamna recunoasterea unui cadru
teandric si identificarea principiilor Bisericii in orice act al sau0 Solutiile
scripturistice la problemele Bisericii sunt doar aspecte si norme ale dezvoltarii
Bisericii8 dar in intre6ul lor reunesc principiile teandrice ale Bisericii0
Recunoasterea si marturia Bisericii referitoare la Scriptura intra in constitutia
ei0 Prin Scriptura a7un6em la Biserica si prin Biserica la Scriptura deoarece
numai Biserica a identificat Scriptura 4 care s)a nascut din unitatea credintei
ei 4$ 0 ,arturia Bisericii despre Scriptura este diferita dupa aspectele
conformarii sale cu Scriptura0 ,arturia prima si +otaratoare in viata Bisericii
este recunoasterea inspiratiei biblice si fi#area canonului neo)testamentar0 !e
aici rezulta pozitia de autoritate a Scripturii in Biserica0 Biserica a recunoscut
cartile neo)testamentare si a fi#at canonul scripturistic dupa criteriul
inspiratiei0 /senta criteriului l)a constituit adecvatia cuprinsului scrierii cu
continutul unitar)comunitar al vietii si doctrinei comunitatilor crestine deplin
coerente si confirmate de !u+ul lui *ristos pastrat de la &postoli0 Criteriul
inspiratiei conduce la apostolicitatea comuna Scripturii si Bisericii0 (ntroducand
mereu pe credinciosi in opera de mantuire 4% Sfanta Scriptura indeplineste
rolul de calauza a credintei in care este asezata prin 7udecata si interpretarea
continutului ei de catre Biserica 5' 0 !e fapt8 interpretarea si 7udecarea
continutului Scripturii de catre Biserica incepe c+iar cu recunoasterea
inspiratiei prin care Biserica dobandeste prero6ativa infailibilitatii si mentine
autoritatea Scripturii0 Recunoasterea inspiratiei ca o convin6ere intima a
Bisericii despre adecvatia dintre cuprinsul Scripturii cu continutul vietii si
doctrinei ei8 ne apropie de formula lui >icentiu de 1erin FKuod semper Kuod
ubiKue8 Kuod ab omnibus creditum estF8 completata cu motivarea normativa a
canonicitatii <oului Testament0 (n fond8 in ideea de continuitate din formula lui
>icentiu8 6asim atitudinea Bisericii de a se referi in toate manifestarile ei la
norma ce si)a recunoscut)o 51 0 >iata8 cultul si invatatura Bisericii sunt roadele
cuvantului scripturistic altoit pe asteptarile omenirii dupa mesa7ul salvator8 iar
Traditia este miscarea Scripturii in varietatea de posibilitati formale ale
implinirii necesitatilor omenesti0 Prin introducerea Scripturii in cult8 prin
17
predica ei8 prin fi#area caracterului normativ pentru credinta al continutului
Scripturii8 Biserica marturiseste ponderea deosebita a cuvantului scris8 destinat
pastrarii permanente0 /a manifesta prin aceasta o 6ri7a deosebita pentru
precizie si consecventa0 Prin aceasta cuvantul scris si)a pastrat importanta
revelationala si de inspiratie in toate confesiunile0 &ceasta fiindca8 pe lan6a o
preocupare intensa a autorului uman8 de a reda fidel descoperirea pastrata in
Biserica8 asupra lui se e#ercita si indemnul si suprave6+erea Sfantului !u+0
(ndicatiile eclesiolo6ice ale Scripturii desc+id perspectivele unei continui
dezvoltari doctrinale si cultice in Biserica sub forma Traditiei0 Traditia
bisericeasca reprezinta8 sub forma unui raspuns uman dezvoltat marturia
vesnicei posibilitati a spiritului scripturistic de a mentine pe credincios desc+is
spre desc+iderea divina0 (n cult8 in doctrina8 in viata Bisericii8 invatatura
Scripturii introduce in realismul eficient al evenimentelor revelatiei0
C0 Biserica invioreaza Scriptura0) Ramas in Biserica drept norma de credinta si
de viata8 cuvantul Scripturii casti6a din viata Bisericii0 Biserica aduce Scriptura
la cunostinta credinciosilor8 nedespartita de formele vii de transmitere a vietii
divine 52 si apropiata de nevoile credinciosilor 53 0 &ducerea Scripturii la
intele6erea credinciosilor ec+ivaleaza cu o reliefare a momentelor evan6+elice
ca fapte ale adresarii divine catre om0 Prin amintire8 Ftoate cate ne)a facut
noua !umnezeuF apropie pe om de evenimentele biblice8 cu speranta (nvierii8 il
arata situat in bunavointa divina8 si il indeamna la trairea faptelor lui (isus
dupa modelul &postolilor 54 0 &mintirea actiunii lui !umnezeu pentru oameni se
face in Biserica8 tinandu)se seama de inc+eierea Revelatiei si de faptul ca in
Biserica revelatia capata o lumina aparte prin care se valorifica posibilitatea de
ma#ima apropiere de !umnezeu0 Cuvantul Scripturii aduce rod si creste in
Biserica 55 8 iar constiinta Bisericii se dezvolta ca refle# al e#perientei
teandrice a comunitatii care adanceste tezaurul revelatiei 56 8 dupa natura ei
sacramentala 5 0 Sacramentalitatea conformeaza lucrarea Bisericii la cuprinsul
Revelatiei0 &mintirea faptelor si vietii ,antuitorului se intre6este in cult prin
identificarea in alt plan a efectelor vietii pamantesti a (ntemeietorului
Bisericii0 Trairea intr)o constiinta colectiva a amintirii Patimilor 5$ 8 dar
nepatrunsa de +arul Sfantului !u+8 nu adau6a nimic la sensul rasti6nirii lui
*ristos0 &bia prin evenimentul invierii si al inaltarii8 &postolii au a7uns sa
cunoasca efectul patimilor ca +ar8 ca un +ar pentru inviere8 prezent in Biserica
prin Sfantul !u+0 &cest +ar face posibila asemanarea noastra cu *ristos8 dupa
masura c+enozei 1ui si a inaltarii Trupului tainic prin identificarea noastra ca
madulare tainice ale Trupului lui *ristos0 Ridicarea la indumnezeire8 posibila
prin folosirea mi7loacelor oferite de intruparea Cuvantului8 se realizeaza prin
impartasirea de +arurile momentelor mantuitoare care ne transpun in aceleasi
stari prin care a trecut firea umana a lui *ristos8 care s)a dovedit apta de
patima si indumnezeire0 Patima mantuitoare ridica pe credincios la starea de
daruire 7ertfelnica prin desfiintarea inc+iderii in sine0 FToata 6ri7a cea lumeasca
acum sa o lepadamF sunt cuvinte creatoare de o dispozitie capabila sa)si
insuseasca starea de 7ertfa a lui *ristos prin impartasirea de 7ertfa eu+aristica0
Cultul Bisericii nu reproduce Revelatia in mod simplu imitativ8 ci o actualizeaza
18
prin identificarea omului cu evenimentele Revelatiei0 Scriptura folosita in cult
devine un factor de viata cu *ristos in Biserica8 face permanent posibile si vii
momentele Revelatiei0 Cuvantul ei dobandeste autoritatea marturisirii de
credinta comuna prin insusirea posibilitatilor lui de indumnezeire a comunitatii
bisericesti0 Biserica face vie Scriptura si prin staruirea in infaptuirea
prescriptiilor morale ale <oului Testament prin care e imitat *ristos0 >irtutile
crestine si teolo6ice ale credinciosului ridicat pana la acceptarea lui !umnezeu
cel &totputernic in sine8 au entuziasmat pe &postoli8 au intarit pe marturisitori
si mentin pe crestini in comunitate de dra6oste si ru6aciune0 Biserica e ea
insasi comunitate de dra6oste si simtire a celor care se unesc cu *ristos prin
credinta si eforturile de depasire a e6oismului0 Tainele Bisericii conduc viata
credinciosului spre modelul lui *ristos0 /le a7uta efortul spre indu+ovnicire
intarind +otararea de imbunatatire morala in Biserica0 (nscrierea credinciosului
in descoperirea dumnezeiasca se face printr)o anumita redescoperire si
realizare autentica a sa8 mai precis a capacitatii sale de inaintare continua spre
modelul sau divin0 (naintarea se face in Biserica unde sufletul se innoieste prin
puterea daruita de !u+ul Sfant0 Trecand in Biserica prin toate etapele
mantuirii8 credinciosul se invredniceste de darul tuturor momentelor operei lui
*ristos0 (nteresul lui !umnezeu fata de credincios il atra6e pe acesta 5% 8 prin
lucrarea puterii 1ui revendicative0 *ristos insusi este revelatia ca permanenta
relatie dinamica intre !umnezeu si om ca izvor infinit de +ar0 Prin Biserica
*ristos se salasluieste in intrea6a umanitate primitoare a realitatii Sale
intrupate si inviate8 iar dispozitiile omenesti de comuniune se convertesc dupa
modelul dra6ostei lui *ristos0 1ucrarea lui *ristos8 actualizata in Biserica8
apare ca un dar ce intareste dorinta de a lucra pentru intalnirea cu !umnezeu8
ce transpune pe cel credincios in toate starile lui *ristos0 Pe *ristos (l putem
numi Fdarul invierii noastreF0 Biserica avand forta ce duce spre (nviere8 produce
in fiecare membru al sau starea de inviere dand o orientare ascendenta
faptelor vietii proprii0 !oua sunt metodele imbunatatirii moral)spirituale in
Biserica0 (n primul rand8 ridicarea firii omenesti a ,antuitorului pana la (nviere8
ofera modelul cel mai potrivit pentru viata crestinului8 confruntata cu multe
prile7uri de verificare a calitatii de crestin0 Situarea pe o pozitie e6oista8
atitudinea de conformare a faptelor cu propriul interes sau incadrarea in
circumstantele conte#tuale sunt eliminate de la inceput0 (n al doilea rand8
motivarea suprema si unica a faptelor crestine8 ) iubirea ) duce la efortul de
intoarcere a tot lucrul spre bine8 de convertire a raului in fapte de apropiere si
intele6ere 9Fnu te lasa biruit de rau8 ci biruieste raul cu bineleF Romani J((8 21;
Biserica face aceasta prin mentinerea Scripturii in amintire8 prin oferirea spre
meditatie a pildelor scripturistice0 Pildele Scripturii strabatute de caldura
puterii divine sunt tot atatea invitatii de a intra in dra6ostea Tatalui prin fapte
vrednice de aceasta dra6oste0
(>0 Biserica8 Scriptura si Revelatia0
&0 Biserica si Scriptura ca produse si pastratoare ale Revelatiei0) Scopul
principal al revelatiei este mantuirea tuturor celor ce cred in *ristos0 /l se
19
implineste prin primirea de catre credinciosi a cuvantului evan6+elic in
comunitatea celor ce au recunoscut pe ,antuitorul in persoana lui (isus *ristos
6' 0 Predica /van6+eliei mantuitoare are ca prim efect constituirea comunitatii
crestine 61 8 iar Biserica e#ista mai departe in cadrul de invatatura revelata si
de +ar0 Propriu)zis8 +arul sacramental al lui *ristos este prezent numai in
comunitatea de credinta realizata in conditiile Bisericii8 care primeste
Scriptura pentru mentinerea naturii sale revelationale0 Se petrece astfel in
Biserica nu numai o aplicare 62 a Revelatiei8 ci si o precizare a naturii Bisericii
ca permanenta mi7locitoare a +arurilor revelatiei0 Constiinta de sine a Bisericii8
ca intruc+ipare omeneasca a revelatiei8 casti6a in intensitate odata cu
desc+iderea caii spre mantuire0 Biserica are constiinta de sine a ei ca
depozitara a tezaurului revelat si ca mi7locitoare a +arului innoitor0
(ntemeierea Bisericii dovedeste e#ceptionalitatea evenimentelor de pana la
Cincizecime cu care incepe in istorie epoca de intoarcere la armonia initiala
prin Biserica0 (n Biserica credinciosii mer6 pe calea efortului inaltator spre
Cuvantul (ntrupat0 &ceasta permite formarea unei teolo6ii ca rezultat al
capacitatii de interpretare a Bisericii0 Biserica s)a considerat pe sine o unitate
de actiune dar numai in cadrul revelat0 Revelatia s)a dat spre folosinta tuturor
credinciosilor si de aceea apare imperioasa pastrarea nealterata a intre6ului
sau cuprins precum si valorificarea lui in timp prin transmitere0 Pentru
impacarea acestor cerinte intervine actiunea Bisericii8 de precizare a esentei
descoperirii dumnezeiesti0 Revelatia se actualizeaza +aric in Biserica prin
invatatura8 viata si cult0 !etinerea de catre Biserica a +arurilor principalelor
momente ale Revelatiei o aseaza ca loc de condensare a Revelatiei >etero) si
neo)testamentara si ca loc permanent de lucrare a Sfantului !u+0 Biserica
ramane credincioasa mesa7ului divin revelational pe care il considera
principalul element constitutiv al sau0 !esi6ur8 nu este vorba de un paralelism
care ar permite noi determinari in sfera notiunii de Biserica8 ci de stabilirea
unui raport necesar intre cuprinsul descoperirii dumnezeiesti si structura
teandrica a Bisericii0 ,ai ales raportul din perioada de formare permite
identificarea Bisericii veacurilor cu Biserica &postolilor fiindca mentinerea
Bisericii prin acelasi du+ si continut constitutiv ofera putinta pastrarii
identitatii ei0 &ceasta intele6erea a Bisericii prin principalul sau act constitutiv
o da Revelatia dumnezeiasca8 fiindca &postolii au intemeiat Biserica prin
predica lor despre interventia lui !umnezeu in lume 63 8 prin predicarea
descoperirii depline a lui !umnezeu prin intrupare0 Posibilitatea ma#ima a
initiativelor relationale8 aratata odata cu intruparea8 devine prezenta in
Biserica intemeiata prin primirea descoperirii dumnezeiesti0 ,ai mult8
structura sacramentala a Bisericii repeta Revelatia si o o6lindeste in actiune8 in
lucrarea de intemeiere a Bisericii si de mentinere si dezvoltare a raporturilor
intime dintre subiectul divin si uman 64 0 (deea de le6amant8 prezent la toata
Scriptura 65 8 se e#prima in Biserica in lucrarea ei sacramentala8 in definirea ei
ca or6an al mantuirii prin impartasirea de +arurile lui *ristos0 Biserica este
martorul permanent al adevarului si al semnificatiei depline a mesa7ului
revelat8 intrucat ea insasi apartine Revelatiei ca Trup al Cuvantului0 /a ne
descopera permanent si reda credinciosilor prin actualizarea Revelatiei in viata
20
sa8 Cuvantul lui !umnezeu pastrat in Scriptura0 ,antuirea anuntata in Scriptura
este actualizata in Biserica prin prezenta continua a lui *ristos ca
Rascumparator si Cap al ei 66 0 Partea inte6ranta a Revelatiei8 Biserica
foloseste Scriptura8 are Scriptura care cuprinde esenta descoperirii
dumnezeiesti8 deci si temeiurile revelate ale e#istentei Bisericii0 /venimentele
istorico)reli6ioase retinute de Scriptura sunt izvorul credintei si nade7dii
crestine8 iar predarea lor de catre Biserica nu este o simpla amintire8 ci intra in
lucrarea de zidire a Bisericii8 cu atat mai mult cu cat ea e#ista print)o initiativa
divina0 !estinata pentru luminarea credinciosilor8 Scriptura cuprinde
descoperirea dumnezeiasca ce)si are izvorul in iubirea treimica0 (ar contributia
omeneasca din Sfanta Scriptura se arata nu numai in dubla ei ori6ine ci si in
prezenta continua a ideii lar6i de le6amant 6 0 1e6amantul ultim este facut cu
Biserica fara de care n)am avea astazi o revelatie autentica si6ura si demna de
incredere 6$ 0
B0 Rolul Traditiei in Biserica si Scriptura0 ) Rolul Traditiei incepe dupa moartea
&postolilor8 cand Revelatia divina era inc+eiata si nu se mai putea repeta0 Se
impunea o precizare a continutului Revelatiei 6% si realizarea acesteia
infaptuita prin Traditia Bisericii credincioase cuprinsului revelat0 (n ce masura
se identifica Traditia cu viata Bisericii8 ne)o arata cercetarea notiunii de
Traditie0 Termenul traditie in acceptia cea mai proprie inseamna incredintare
' 8 adica transmiterea unui fond cu pastrarea identitatii nealterate0 Constiinta
deplinei identitati vine din insusirea totala a cuprinsului Revelatiei pentru a)l
reda fidel prin marturisirea lui permanenta in fata lumii0 <otiunea Traditiei
bisericesti trebuie le6ata de ori6inea Bisericii8 deoarece &postolii au predicat
ceea ce si ei au vazut si au auzit 9( (oan (8 1;0 /i au transmis iar Bisericile au
primit prin +arul Sfantului !u+ 1 8 predica lor despre viata si invatatura si
opera ,antuitorului0 &ceasta transmitere nu este totusi numai mentinerea
esentei descoperirii dumnezeiesti8 care se pastreaza in Scriptura ca Revelatia
restransa 9cristalizata;8 fiindca Biserica s)a format in cadre concrete8 iar
nazuintele ei de intindere peste tot pamantul au impus primirea in sine a
nenumarate multimi de forme si materii din lumea incon7uratoare 2 0
Strabatand un drum maret 3 Biserica primara incepe un proces de invatare a
credintei si a mostenirii du+ovnicesti a &postolilor 4 0 "data cu continutul
Revelatiei se transmitea prin taine plinatatea vietii +arice 5 0 1a baza Traditiei
sta Revelatia 6 dar Traditia nu consta in simplul act de transmitere a
cuvintelor si faptelor !omnului8 consemnate la un moment dat in scrierile
scripturistice 8 ci e#ercita o influenta considerabila asupra modului de a
intele6e Cuvantul divin $ 0 Traditia asi6ura Bisericii posibilitatea adaptarii la
concret a continutului descoperirii dumnezeiesti8 mentinandu)i totusi
inte6ritatea prin realizarea in timp a lecturii Sfintei Scripturi % 0 Traditia arata
Scriptura ca o parte restransa a ei si nascandu)se din necesitatea transmiterii
autentice a Revelatiei 6eneratiilor urmatoare de crestini0 Caracterul
permanent si viu al Traditiei asi6ura identitatea Bisericii si Scripturii si
stabileste raportul dintre acestea0 !in Traditie stim ca Scriptura s)a nascut in
21
Biserica si pentru Biserica si deci insertiunea e#e6ezei biblice in Traditie este
necesara $' 8 prin Traditie Biblia intrand in viata concreta a Bisericii $10
Sfanta Scriptura ca forma principala de pastrare si transmitere a Revelatiei
dumnezeiesti nu trebuie despartita de intrea6a lucrare mantuitoare a Bisericii0
Prin insusirea descoperirii dumnezeiesti dintr)insa8 se a7un6e la cunoasterea
tainei Bisericii0 Predica permanenta a Bisericii este predica Scripturii8 ea este o
continua oferire spre meditare a invataturii dumnezeiesti0 !in Sfanta Scriptura
activata in Biserica ne imbo6atim de darurile Revelatiei fiindca lucrarea
Bisericii este necontenita actualizare a descoperirii si forma concreta de
raspuns la indemnurile scripturistice0 Cunoscand impre7urarile aparitiei
Scripturii si nasterii Bisericii8 ne convin6em ca Biserica si Scriptura sunt
necesare una celeilalte in mod complementar0 ,i7locul prin care Biserica
e#prima adresarea divina8 cu posibilitatile de zidire a credinciosului8 este
sfanta traditie ca forma vie a vietii Bisericii sustinute de Sfantul !u+0 Sfanta
Scriptura si Sfanta Traditie sunt tezaurul inte6ral al descoperirii dumnezeiesti
pe care se intemeiaza Biserica0 Stabilirea canonului scripturistic este un act al
Bisericii pe cand Traditia este insasi viata Bisericii fara nevoia unei sanctionari
de autoritate0 Traditia arata Biserica in nazuintele imbo6atirii si avand
Scriptura ca baza8 7ustificare si continut permanent0
!rd0 >arlan (oan8
F3lasul BisericiiF8 nr0 11)128 pa60 1'$2)1'%40
1ucrare de seminar sustinuta in cadrul pre6atirii doctoratului in teolo6ie
si intocmita sub indrumarea P0 C0 Pr0 Prof0 !r0 !umitru Staniloae8 care a
dat si avizul pentru publicare0
10 Pr0 Prof0 !r0 !umitru Staniloae8 Sfanta Traditie0 !efinirea notiunii si intinderii
ei8 in F"rtodo#iaF8 J>( 91%64;8 nr0 18 p0 20 /0 .acKuier8 1e <ouveau Testament
dans lL/6lise c+retienne8 tome (8 Paris8 1%118 p0 150 30 &lfred 1oisE8 1L/van6ile et
lL/6lise8 Bellevue8 1%'38 p0 1350 40 &0 Boni8 1e probleme de lL/6lise8 1ausanne8
1%348 p0%5 50 &ntoniades8 ,0 /08 !ie "rt+odo#en *ermeneutisc+en
3rundprinzipien und ,et+oden der &usle6un6 des <euen Testaments und i+re
teolo6isc+en >oraussetzun6en in FProces >erbau# du premier con6res de
t+eolo6ie ort+odo#e a &t+enes8 2% <ovembre )6 !ecembre 1%36F0 &t+enes8
1%3%8 p0 1460 60 (bidem8 p0 14 0 >ezi -apte ((8 46)4B >(((8 3B J(>8 23B Rom0
J>(8 18 58 23B ( Cor0 (8 2B >(8 4B J8 32B J(8 1$)22B J(>8 4)5B J((8 23)4'B J>8 %8 J>(8
1%B 3al0 (8 13B /fes0 (((8 1'8 21B -ilip0 (((8 6B (>8 15B Col0 (>8 15)16B -ilimon (8 2B
&poc0 (8 4B J(8 2'B ((8 1B JJ((8 10 $0 !enumirile izolate fara comentarii prin alte
locuri scripturistice cum ar fi4 ( Cor0 (((8 16B J((8 2B >(8 15B J((8 12B /fes0 18 23B
>8 23B Col0 (8 1$8 24B &poc0 J(J8 B JJ(8 %B JJ((8 1)dovedesc ca e#ista de7a
constiinta Bisericii de trup al lui *ristos0 %0 !iac0 &sist0 (on Bria8 Scriptura si
Traditie8 in FStudii Teolo6iceF8 JJ(( 91%';8 nr0 5)68 p0 3$50 1'0 Prot0 P0 3nedici8
!espre sensul ortodo# al Traditiei8 in F.urnal ,oscovscoi Patriar+iiF8 1%638 nr0 38
22
p0 46 110 !r0 >asile ,itrofanovici8 Prele6eri despre 1itur6ica Bisericii
dreptcredincioase rasaritene8 prelucrate8 completate si editate de Prof0 !r0
Teodor Tarnavsc+i8 1%'%8 p0 2%%0 120 Petre >intilescu8 ,isterul litur6ic8
Bucuresti8 1%2%8 p0 30 130 Pr0 Prof0 !umitru Staniloae8 op0 cit08 p0 520 140 !r0
>asile ,itrofanovici8 op0 cit08 p0 3$30 150 (bidem8 p0 3$2 160 ,a# T+urian8
1Lunite visible des c+retiens et la Tradition8 Paris8 1%618 p0640 10 S0 de
!ietric+8 1e Renouveau bibliKue8 ed0 (()eme8 1%4%8 p0 1118 apud Pr0 Prof0
>ladimir Prelipcean si Pr0 Prof0 3r0 T0 ,arcu8 Cuvantul lui !umnezeu in >iata
Bisericii8 in FStudii Teolo6iceF8 JJ(( 91%1;8 nr0 1)28 p0 3%0 1$0 !r0 >asile
,itrofanovici8 op0 cit08 p03$3 1%0 (bidem8 p0 2%%0 2'0 (bidem8 p0 2%20 210
(bidem8 p0 2%%0 220 Pr0 Prof0 !umitru Staniloae8 Revelatia ca dar si fa6aduinta8
in F"rtodo#iaF8 JJ( 91%6%;8 nr0 28 p0 1$0 230 (dem8 Revelatia prin acte8 cuvinte
si ima6ini8 in F"rtodo#iaF8 JJ 91%6$;8 nr0 38 p0 34%0 240 !iac0 &sist0 (on Bria8 op0
cit08 p0 3$60 250 T+urian ,a#8 op0 cit08 p0 640 260 Bria (08 op0 cit08 p0 3$50 20 Pr0
Prof0 !umitru Staniloae8 Sfanta TraditieM8 p0 60 2$0 Petre >intilescu8 op0 cit08
p0 $0 2%0 (bidem8 p0 1'0 3'0 (bidem8 p0 10 310 (bidem8 p0 250 320 Pr0 Prof0
!umitru Staniloae8 Pozitia d)lui 1ucian Bla6a fata de crestinism si "rtodo#ie8
Sibiu8 1%428 p0 62 330 (dem8 Sfanta TraditieM8 p0 %20 340 (bidem8 p0 540 350
(bidem8 p0 40 360 !iac0 &sist0 (on Bria8 op cit08 p0 3$0 30 (bidem8 p0 3%30 3$0
3+erasim Papadopulos8 T+e RevelatorE c+aracter of t+e <eC Testament and
*olE Tradition in t+e "rt+odo# C+urc+8 in FT+e 3ree= "rt+odo# T+eolo6ical
RevieCF8 Broo=line8 ,ass08 >ol0 ((8 ian0 1%568 p0418 apud Pr0 Prof0 !umitru
Staniloae8 Sfanta Traditie8 p0 50 3%0 &rc+ipretre 30 -lorovs=E8 1a Bible et
lL/6lise8 in FContactsF8 1%5$8 nr0 24 nov0)dec0 p0 1'30 4'0 !iac0 &sist0 (0 Bria8 op0
cit08 p0 3$50 410 C0 Constantinov8 Sfanta Scriptura a <oului Testament despre
Traditia apostolica8 in F.urnal ,oscovscoi Patriar+iiF8 1%58 nr0 %8 p0 40 420 Pr0
Prof0 !umitru Staniloae8 Sfanta TraditieM8 p0 40 430 P0 3nedici8 op0 cit08 p0 450
440 C0 Constantinov8 op0 cit08 p0 40 450 /0 .acKuier8 op0 cit08 p0 1$0 460 !iac0
&sist0 (0 Bria8 op0 cit08 p0 3$50 40 ,0 /0 &ntoniades8 op0 cit08 p0 14%0 4$0 ,0
T+urian8 op0 cit08 lp0 4%0 4%0 Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 Sfanta TraditieM8 p0 5'0
,0 /0 &ntoniades8 op0 cit08 p0 14%0 510 &0 1oisE8 op0 cit08 p0 16'0 520 C0
Constantinov8 op0 cit08 p0 4%0 530 &0 1oisE8 op0 cit08 p0 15%0 540 Pr0 Prof0 !0
Staniloae8 Sfanta TraditieM8 p0 $40 550 C0 Constantinov8 op0 cit08 p0 460 560 Pr0
Prof0 !0 Staniloae8 Revelatia ca darM8 p0 1%30 50 (dem8 Sfanta TraditieM8 p0 60
5$0 ,0 T+urian8 op0 cit08 p0 510 5%0 30 -lorovs=E8 op0 cit08 p0 1'' 6'0 Pr0 Prof0 !0
Staniloae8 Sfanta TraditieM8 p0 2 610 !iac0 &sist0 (0 Bria0 "p0 cit08 p0 3$%0 620
Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 Sfanta TraditieM8 p0 $20 630 30 -lorovs=E8 op0 cit08 p0 1''8
vezi si !iac0 &sist0 (0 Bria8 op0 cit08 p0 3$%0 640 (bidem0 650 (bidem8 p0 1'1 660
(bidem8 p0 1'40 60 (bidem8 Passim0 6$0 ,0 /0 &ntoniades0 "p0 cit08 p0 15'0 6%0
P0 3nedici8 op0 cit08 p0 40 '0 (bidem8 cf0 Sf0 (rineu0 10 (bidem0 20
Nartasc+off8 !ie -rei+eit der teolo6isc+Cissensc+aftlic+er -ors+un6 und die
Nirc+lic+e &utoritat8 in FProces)verbau#FM8 p0 18 vezi si 30 -lorovs=E8 op0 cit08
p0 1'' 30 Nartasc+off8 op0 cit08 p0 1''0 40 C0 Constantinov8 op0 cit08 p0 450 50
Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 Sfanta TraditieM8 p0 50 60 C0 Constantinov8 op0 cit08 p0
440 0 /0 .acKuier8 op0 cit08 p0 1)1$0 $0 &0 1oisE8 op0 cit08 p0 16'0 %0 ,0
T+urian8 op0 cit08 p0 110 $'0 (bidem8 p0 120 $10 P0 3nedici8 op0 cit08 p0 40
23
GediteazHI
Revelatia si Sfanta Scriptura
,antuitorul ne)a invatat ca !umnezeu este iubire 9( (oan (>8 $;8 oceanul de
iubire8 si din pricina acestei iubiri /l se descopera celor pe care)i iubesteB caci
/l este lumina cea mai presus de fire8 cu care)i invaluie 9(oan >((8 12; si
adevarul 9(oan J(>8 6;8 care)i duce la viata vesnica0
!upa c+ipul si asemanarea Creatorului sau fiind8 omul poate primi aceasta
descoperire de la !umnezeu8 pe care)1 doresteB ba inca sufera din lipsa 1ui8 in
diferite impre7urari ale sc+imbatoarei vieti pamantesti si suspina in ru6aciunea
sa ca -ericitul &u6ustin murmurand4 OPentru Tine ne)ai facut si nelinistit este
sufletul nostru pana ce se va odi+ni intru Tine5F10 Psalmistul marturiseste cu
lacrimi acest dor mistuitor al sau8 dupa !umnezeul cel viu4 O(n ce c+ip doreste
cerbul izvoarele apelor8 asa Te doreste sufletul meu pe Tine8 !umnezeule0
(nsetat)a sufletul meu de !umnezeu cel viuB cand voi veni si ma voi arata fetei
lui !umnezeu2F 9J1(8 1)2;0 O"8 daca ai sfasia Tu cerurile si ai cobori 7os5F stri6a
evan6+elistul >ec+iului Testament 9(saia 1J(>8 1;0 1a acest stri6at disperat Tatal
a raspuns4 Cerurile s)au desc+isB !u+ul Sfant care se purta peste ape la creatie
Oa 6rait prin proorociF si8 in cele din urma8 (mparatul cerurilor a coborat printre
noi8 facandu)se trup0 &ceste evenimente ne sunt rezumate de /pistola catre
/vrei8 care ne aminteste ca O!upa ce !umnezeu8 odinioara8 in multe randuri si
in multe c+ipuri a vorbit Parintilor nostri prin Prooroci8 in zilele acestea mai de
pe urma ne)a 6rait noua prin -iulF 9(8 1)2;0
,inunata este aceasta dezvaluire a Creatorului fata de creatura Sa5 (ntr)adevar8
Revelatia dumnezeiasca este multiforma si mai ampla decat cosmosul insusi4 /a
s)a facut prin lucrari8 prin cuvant8 semne si minuni P toate acestea umpland
Sfanta Scriptura8 unde sunt e#puse prin cuvinte8 adica intr)o forma t+eandrica0
(ar cand Revelatorul insusi se face din iubire inefabila8 Revelatia8 ea capata
desavirsirea suprema0
!in mila lui !umnezeu Revelatia devine astfel dialo6ul iubirii la care omul
indumnezeit prin +ar poate participa8 in inspiratie8 prin vedere si cuvant P
daruri care coplesesc putinta de intele6ere omeneasca si cuvant 9&cest fapt a
impus pentru teolo6i si problema raportului spiritual dintre auz si vedere in
Revelatie;0
<u numai in trecutul indepartat8 si anume ca o fa6aduinta a ceea ce avea sa fie
9!euter0 >8 48 de pilda;8 ci mai ales la plinirea vremii 93al0 (>8 48 de pilda;8
Revelatia s)a facut sub toate formele8 dar la urma am primit)o in plinatatea ei
de +ar si de adevar4 OPentru ca 1e6ea prin ,oise s)a dat8 iar +arul si adevarul
au venit prin (isus *ristos0 Pe !umnezeu nimeni nu 1)a vazut vreodataB -iul cel
24
:nul)<ascut8 care este in sinul Tatalui8 &cela 1)a facut cunoscutF 9(oan8 (8 1)
1$;0
10 Revelatia s)a facut prin cuvant 8 care are multe sensuri0 !e el s)a folosit
!umnezeu in >ec+iul 1e6amint8 pentru a consola pe omul cazut8 prin
fa6aduintele Sale 9Rom0 (J8 4;B iar in cel <ou pentru realizarea lor in Cuvantul
lui !umnezeu facut trup P8 sin6urul lucru nou sub soare8 cum l)a proclamat
Sfantul (oan !amasc+inul0 Repetam ca in afara de cuvintele descoperitoare din
>ec+iul Testament si de Cuvantul descoperit in cel <ou8 divinul coborindu)se tot
mai mult la nivelul creaturii8 Revelatia s)a facut si prin lucrari minunate8
minuni 9semne si aratariB toate acestea au fost adaptate la puterea omeneasca
de receptivitate 9/#od8 JJJ(((8 21 B ,at0 >8 $ etc0;8 ) asa cum o demonstreaza8
de altfel8 istoria spiritualitatii crestine in 6eneral si Palamismul in special;0
>ec+iul Testament este pre6atitor al celui <ou si Ocalauza catre *ristosF 93al0
(((8 24;8 iar descoperirile date prin cuvinte in aceasta parte a Revelatiei se
refera la Cuvantul lui !umnezeu cel vesnic8 care va cobori la noi ca sa ne
mantuiasca si sa prefaca cerul si pamantul in cer nou si pamant nou0
(n acest scop Profetii sunt trimisi 9(s0 >(8 68 % B (eremia JJ>8 4; B !omnul pune
cuvintele 1ui in 6ura lor 9(er0 (8 %; si ele sunt foc mistutor 9(er0 JJ8 $)%B cf0 ( Cor0
(J8 16;4 Sunt o forta 9(saia8 >(8 %)13 B (er0 (8 1';8 7udecata 9(ntelepciune J>(((8
14)1$ B Ps0 CJ(J;8 1e6e 9!eut0 JJJ8 15)2' B (eremia >(8 1% etc0;8 viata 9!eut0
>((( B Ps0 CJ(J etc0;0 Prin cuvantul !omnului s)a savirsit creatia si conservarea
lumii 93en0 ( B Ps0 JJJ(((8 6)%; etc0 Pretutindeni aflam astfel t+eandrismul
acesta biblic8 amintit de mai multe ori de Sfantul PavelB de pilda8 in ( Tes0 ((8
134 O,ultumim neincetat lui !umnezeu ca luand voi cuvantul ascultarii de
!umnezeu de la noi8 nu ati luat cuvant omenesc8 ci8 precum este adevarat8
cuvantul lui !umnezeu8 care si lucreaza intru voi cei ce credetiF0 9!in <oul
Testament nu e nevoie sa mai amintim decat inceputul /van6+eliei Sfantului
(oan8 Oinima <oului TestamentF;0
20 Cuvantul revelat devine Scriptura8 potrivit invataturii >ec+iului si <oului
Testament0 (n >ec+iul Testament aflam ca !umnezeu a scris !ecalo6ul 9!eut0
(>8 13 B J8 1)4;0 (ncepind cu ,oise8 Profetii scriu cele descoperite de !umnezeu
poporului sau 9/#od JJ(>8 4;8 continuind cu (saia 9JJJ8 $ etc0;8 cu (eremia
9JJJ>(8 1'8 11 etc0;8 /zec+iel 9care in6+ite ruloul scris de !omnul8 dupa 9((8 %)
1'; etc0 <eemia si (uda ,acabeul aduna scrierile sfinte8 asa cum citim in ((
,acabei 9((8 13)15;8 fiindca 1e6ea !omnului incinta inima si lumineaza oc+ii
9Ps0 J(J8 $)%;0 Scripturile Sfinte sunt templul Sau8 casa pe care si)a zidit)o
(ntelepciunea 9Prov0 (J8 1; si Profetii le numesc cand OCartea lui (a+veF 9(saia8
JJJ(>8 15;8 cand OCartea &lianteiF 9/#od0 JJ(>8 etc0;8 cand Ocartea 1e6ii lui
(a+veF 9(os0 JJ(>8 26 etc0;8 Ota Biblia ta +a6iaF 9( ,ac0 J((8 %; si in sfarsit8 O+iera
BiblosF 9(( ,ac0 >(((8 23;0
25
<oul Testament identifica8 de asemenea8 Revelatia cu Scriptura 9,atei JJ(8 428
etc0 B ,arcu J((8 24 etc0 B 1uca JJ(>8 2 etc0 B (oan >8 3% B -apte J>((8 2 etc0 B (
Cor0 J>8 3 etc0 B (( Petru (((8 16 si (8 2';0
&utoritatea dumnezeiasca a Sfintelor Scripturi ale >ec+iului Testament este
invocata in toate problemele 6rele ale Crestinismului apostolic8 asa cum se
poate vedea mai ales din -apte0 Scrierile <oului Testament le citeaza pentru a
dovedi realizarea in noul eon a ceea ce s)a profetit poporului ales 9Oca sa se
implineasca Scripturile000 ceea ce a spus prin Prooroci000F;8 sau pentru a dovedi
ca ,antuitorul este ,esia cel asteptat0 Scripturile >ec+iului Testament sunt
astfel folosite mai ales in Sfanta /van6+elie dupa ,atei8 care se adresa /vreilor8
in /pistola catre /vrei8 in cea catre Romani 9cf0 J(8 4; etc08 intrucit sunt
inspirate 9(( Tim0 (((8 16; ca OScripturi SfinteF 9Romani (8 2;0
!e aceeasi autoritate deplina se bucura de la inceput scrierile <oului
Testament4 !e pilda cele ale Sfantului Pavel8 care sunt puse alaturi de cele ale
>ec+iului Testament 9in (( Petru (((8 16;8 sau /van6+elia Sf0 1uca 9J8 ;8 pusa
alaturi de !euteronom 9JJ>8 4;8 in ( Tim0 >8 1$ etc020
&ici se poate aminti in treacat si faptul ca Biserica crestina nuanteaza
importanta epocilor si a Revelatiei 8 ca reprezentind felurite trepte in urcusul
omenirii pana la desavirsirea cunoasterii Otainei crestinatatiiF8 adica a
mi7loacelor dumnezeiesti de mantuire0
,antuitorul insusi pune8 de altfel8 fata in fata cele doua 1e6aminte 9,atei >8
1)1$ etc0; B Sfintii &postoli procedeaza la fel 9/vr0 (8 2 B /fes (8 %)1' etc0;0
Cercetand trecutul si viitorul omenirii credincioase8 Sf0 3ri6orie Teolo6ul
caracterizeaza sc+imbarile intamplate ca niste cutremure de pamant8
descriindu)le astfel4 OCele doua Testamente sunt doua cutremure8 dintre care
unul face trecerea de la idolatrie la 1e6ea lui ,oise8 iar celalalt de la 1e6ea lui
,oise la /van6+elie0 !ar mai e#ista si al treilea8 care este mutarea din aceasta
viata in cealaltaF30
(n sfarsit8 aceasta identificare intre cele doua 1e6aminte este curenta in epoca
apostolica nu numai prin citarea Scripturilor8 ca fiind autoritatea dumnezeiasca
suprema8 ci si prin afirmarea cu putere a credintei prin care Cuvantul intrupat
se manifesta si in Cuvantul lui !umnezeu din Scripturi 93al0 (((8 $;8 de dupa
(nviere 9(oan J>8 58 ;0
&ceasta identificare a Cuvantului intrupat cu Cuvantul lui !umnezeu din
Scripturi8 ca si autoritatii dumnezeiesti a celor doua Testamente au un
fundament comun4 acela dupa care intrea6a Scriptura vorbeste despre *ristos8
adica despre mantuirea noastra prin /l0 (n acest sens ne indeamna -ericitul
&u6ustin sa cautam pe *ristos cu ardoare in Sfintele Scripturi4 O<e putea
inc+ipui Sfanta Scriptura8 scrie el48 ca o campie pe care voim sa cladim ceva0
Sa nu fim lenesi8 nici multumiti de ceea ce e la suprafata0 Sa sapam in
26
adincime8 ca sa a7u6em la piatra0 Caci piatra e *ristosF0 (n alta parte scrie4
OCiteste toate cartile profeticeB daca nu 6asesti acolo pe *ristos8 e#ista ceva
mai prostesc si mai fara sens2 >ezi)1 acolo pe *ristos5 <umai asa vei 6usta ceea
ce citesti8 dar vei fi uluit de aceastaB detaseaza)ti mintea de cele materiale8 ca
sa)ti uiti trecutul si aspira la cele viitoare5F5
(ata de ce se spunea ca pentru a intele6e Scriptura trebuie sa traiesti cu si in
*ristos8 adica8 dupa "ri6en8 sa te apleci pe pieptul lui ca Sfantul (oan
/van6+elistul60 /van6+elia afirma ca ucenicii n)au putut intele6e Scripturile
decat dupa ce au inteles ca ele se refereau la *ristos4 O&tunci (isus le)a desc+is
mintea ca sa priceapa ScripturileF 91uca JJ(>8 45;0
30 (n epoca post)apostolica aceasta identificare a Cuvantului lui !umnezeu cu
Sfintele Scripturi se prelun6este in Cuvantul facut trup si apoi in !omnul
eu+aristic0 Sfintii Parinti au proclamat cu evlavie aceasta perpetua
omniprezenta in evenimentele cele mai de seama ale vietii crestine0 Se
aminteste8 in acest sens8 fraza e#presiva din /pistola lui Clement 91(((8 1;4 O>oi
cunoasteti cu adevarat Scripturile Sfinte 9 tas *ieras 3rap+as ; 8 le cunoasteti
bine8 prea iubitilor8 si ati aprofundat cuvintele lui !umnezeu 9 ta 1o6ia tou
T+eou ;F0 /#presii similare aflam la Parintii latini care adau6a la aceasta
denumire8 altele ca4 O c+iro6rap+um !eiF si Odivina bibliot+ecaF0
!ar "ri6en va aprofunda mai mult aceasta identificare prin paralelismul dintre
Cuvantul facut om si Cuvantul8 care se face Scriptura8 prin aceea
OensomatosisF0 (ntr)adevar8 dupa cum *ristos cel ascuns a venit in trup8 tot asa
toata Scriptura dumnezeiasca este intrupataF 9OSicut C+ristus celatus venit in
corpore8 sic est et omnis Scriptura divina incorporataF;0 ,arele ale#andrin
vede in Trupul !omnului ca si in Sfanta Scriptura8 locasul sau8 templul Sau8 care
ni)l face prezent4 OCuvantul lui !umnezeu8 scrie el8 nu are nici carne8 nici
trup4 !upa firea Sa dumnezeiasca /l nu poate fi nici pronuntat8 nici vazutB dar
de indata ce se intrupeaza8 poate fi vazut si scris0 &ceasta din pricina ca
Cuvantul s)a facut trup si ca e#ista o carte a 6enealo6iei lui (isus *ristos 9,atei
(8 1;$0
&celasi paralelism cu Cuvantul il stabileste "ri6en si intre /u+aristie si
Scriptura 0 /l ne implora sa avem acelasi zel in impartasirea din Cuvantul
revelat8 ca si fata de Sfanta (mpartasanie4 O>oi va socotiti vinovati si pe drept
cuvant credeti asa8 daca din 6reseala voastra cade vreo particica0 &tunci cum
credeti voi ca ar fi o 6reseala mai mica daca sunteti ne6li7enti fata de Cuvantul
lui !umnezeu8 decat cand esti asa fata de Trupul 1ui2F%0
&ccentuind aceasta identificare el poate spune in mod ale6oric8 in alta parte8
ca Onoi bem sin6ele lui *ristos nu numai in ritul sacramental8 ci si cand primim
cuvintele Sale8 care au in ele viataF1'0
27
Traditia vec+e a Bisericii crestine a reliefat cu multa pietate faptul ca Cuvantul
lui !umnezeu si Tainele sunt cele doua cai prin care primim pe *ristos 8 in
cadrul acelorasi slu7be sfinte0
(n consensul acestei identificari a Cuvantului lui !umnezeu cu Scriptura8 in
cadrul slu7bei Sf0 1itur6+ii a Bisericii "rtodo#e8 la Oiesirea cu Sfanta
/van6+elieF 9O>o+odF;8 ea este dusa in mod solemn la altar8 unde ramane pana
ce este citita de diacon8 care o duce in acest scop8 de asemenea8 cu mare
evlavie0 Citirea ei devine manifestarea litur6ica a !omnului insusi8 caruia i se
canta si la inceputul si la sfarsitul ei4 OSlava tie8 !oamne8 slava Tie5F
(n cadrul aceleiasi evlavii8 Sinoadele /cumenice erau socotite ca fiind prezidate
de Capul cel nevazut 9al Trupului Tainic al Sau; P8 neavand un cap vazut0 !e
aceea8 Sfantul C+iril al &le#andriei scrie8 de asemenea8 identificand Sfanta
Scriptura cu ,antuitorul4 OSfantul Sinod8 adunat in Biserica sfanta inc+inata
,ariei8 a conferit8 ca sa zicem asa8 lui *ristos calitatea de membru al &dunarii
si de capetenie a ei0 Ca urmare8 /van6+elia a fost asezata pe un tron sfintitF110
S)a mers inca mai departe cu acest paralelism8 aplicandu)l celor doua firi ale
Cuvantului intrupat si Cuvantul dumnezeiesc si celui omenesc din Scriptura8 )
Cuvantul dumnezeiesc manifestindu)se prin cuvantul omenesc8 iar cel omenesc
fiind astfel in acelasi timp Cuvantul lui !umnezeu120
40 (n privinta relatiei Cuvantului lui !umnezeu cu Scriptura luam ca punct de
plecare atitudinea ambi6ua a teolo6ilor romano)catolici dupa Conciliul ((
>atican8 care au acceptat doua formule4 !upa una8 care este de acord cu faza
actuala a rezultatelor criticii protestante8 Scripturam continere >erbum !ei B
dar8 dupa cealalta8 Scripturam esse >erbum !ei 0 (n spri7inul primei formule se
amintesc unele pareri personale ale &postolului Pavel8 privitoare la casatorie8
vaduvie etc0 9in cap0 >(( din ( Corint0;8 sau privitoare la -ilimon etc0 B se mai
poate cita invocarea Cuvantului !omnului de catre Prooroci8 precum si
autoritatea 1ui in Cuvantul scris8 pe care)l transcende8 datorita neputintei
mi7loacelor omenesti de a e#pune dumnezeiescul in mod desavirsit etc0
,entionam8 de asemenea8 ca cea de a doua formula se sustine prin faptul ca
Scriptura este insuflata de Sfantul !u+ si ca in cele cuprinse in ea nu se poate
deosebi cu precizie ce e dumnezeiesc de ceea ce este omenesc in ce priveste
continutul0
S)ar putea spune ca toata problematica criticii moderne si actuale este
cuprinsa in relatia dintre Scriptura si Cuvantul lui !umnezeu0
!upa Conciliul (( >atican mai ales teolo6ia romano)catolica si)a insusit in linii
mari rezultatele criticii biblice si speculeaza moderat8 in acest cadru nou 9care
i)a fost refuzat celui mai mare e#e6et francez catolic al veacului nostru8 .0),0
1a6ran6e8 caruia i)a fost pus la inde# comentariul asupra .udecatorilor8 fiindca
indica sursele /#ateu+ului13;0 :nii dintre teolo6ii biblicisti ortodocsi s)au
28
apropiat cu prudenta de aceasta arie14B ma7oritatea urmeaza sa ia o pozitie
conforma cu Traditia dumnezeiasca si bisericeasca8 dar numai dupa ce se va
stabili un deplin consens teolo6ic ortodo#0
50 Ca urmare a problematicii raportului Cuvantului lui !umnezeu cu Scriptura s)
au pus din nou si acelea ale inerentei Scripturii si adevarului evan6+elic in
vremea noastra0
(nerenta Scripturii a fost amplu discutata de teolo6ia protestanta8 care a
reliefat limitarea posiblitatilor omenesti de e#primarea adevarului absolut8 de
pre6atirea intelectuala8 sau de ambianta vremii in 6eneral etc0 P8 fapte
accentuate partial si de Sfintii Parinti in comentariile biblice 9(n vremea
noastra s)a amintit pozitia moderna a Conciliului (( >atican8 care admite ca
Sfanta Scriptura invata fara eroare8 dar ca in aprecierea invataturii
scripturistice trebuie sa tinem seama de tema principala a pericopelor8 ca si de
6enul literar in care e incadrata Revelatia acolo etc0;0 !upa Sfantul Pavel8 noi
cunoastem totul ca printr)o o6linda in viata aceasta pamanteascaB pe cand
dincolo vom cunoaste toate fata catre fata P fapt care nu include ani+ilarea
temei principale a Palamismului0
Referat prezentat la Truro ) CornCall in &n6lia8 in cadrul dialo6ului
ortodo#)an6lican8 la )110>((01%5
10 -ericitul &u6ustin8 ,arturisiri8 (8 1 B ,i6ne8 P0 10 JJJ((8 col0 6'1 20 Pentru
temeiurile biblice privind cuvintul revelat se poate folosi e#pozeul mai pe lar6
din vol0 (( din F,Esterium salutisF !o6matiKue de lL+istoire du salut8 de P0
1en6sfeld8 *0 *aa68 30 *asen+uttl 91es edition du Cerf;8 Paris8 1%6%8 p0 3)%20
30 Sfintul 3ri6orie Teolo6ul8 Cuvintul > teolo6ic8 258 ,i6ne8 P0 30 JJJ>(8 col0 16'
!8 161 &0 40 1a /van6+elia Sf0 (oan8 JJ(((8 10 50 (bidem8 (8 %0 60 (bidem8 (8 60
Pentru aceasta parte8 vezi !om &nselme Stolz8 1L&scese c+retienne8
C+eveto6ne8 1%4'8 p0 22 sK 0 "ri6en8 Comentar la /v0 Sf0 ,atei8 2 9458 1%;8
,i6ne8 P0 30 J(((8 1633 B8 cit0 dupa F,Esterium salutisF8 vol0 ((8 p0 $'0 $0 "ri6en8
Comentar la /v0 Sf0 ,atei8 P0 30 J(((8 418 citat ibidem0 %0 "ri6en8 "milii la /#od8
J(((8 38 citat8 ibidem8 p0 %'0 1'0 "ri6en8 "milii asupra cartii <umeri8 J>(8 %8
ibidem8 p0 %'0 110 Sf0 C+iril al &le#andriei8 &polo6ie catre imparatul T+eodosiu8
,i6ne8 P0 30 1JJ>((8 42 &)B8 cit0 ibidem8 p0 %10 120 Cf0 F,Esterium salutisF8 28
cit0 supra8 p0%1)%20 130 Cf0 ,ic+ael Sc+mauss8 !o6ma14 3od im Revelation
9S+eed and Dorld8 (nc0 <eC Qor=8 1%6$;8 p0 1%')2'30 140 &mintim din aceasta
cate6orie pe profesorul iu6oslav >eselin Nesic+ de la &cademia Teolo6ica Sf0
>ladimir8 cu interesantul volum4 T+e 3ospel ima6e of C+rist ) T+e C+urc+
,odern criticism 9St0 >ladimirLs SeminarE Press8 CrestCood8 <eC Qor=8 1%2;0
Profesorul 3eor6e 3alitis8 de la -acultatea de teolo6ie din Salonic8 a declarat
in cursul dezbaterilor acestei probleme8 in cadrul dialo6ului an6licano)ortodo#8
care s)a tinut la &cademia patriar+ala din Creta in iulie 1%48 ca Biserica n)a
29
luat masuri oficiale privitoare la aceasta problemaB ca ortodocsii care cred in
e#istenta surselor Pentateu+ului8 a celor 3 (saii sint acceptati ca prof0 in
universitatile ortodo#e si a conc+is ca Fe limpede ca in "rtodo#ie e loc pentru
diferite puncte de vedere in asemenea problemeF 9v0 F,inutesF8 p0 4;0
GediteazHI
Sfanta Scriptura
!umnezeu l)a creat de la inceput pe om8 cununa creatiei Sale vazute8 cu trupul
si sufletul nemuritor0 Cu sufletul8 omul a fost creat dupa c+ipul lui !umnezeu8
fiind inzestrat cu ratiune8 cu dreapta socotinta8 cu lo6ica intele6erii faptelor
sale si a raspunderii de faptele sale in constiinta sa8 care este o6linda sufletului
sau nemuritor0 Prin ratiunea sau lo6osul sau8 omul a avut putinta8 ca si in6erii
de a cunoaste pe !umnezeu8 Creatorul sau8 Ratiunea intre6ii e#istente8 1o6osul
divin8 de a fi in dialo6 cu !umnezeu si de a se bucura in fericirea +arului divin
cu care era inzestrat sufletul sau ca fiinta rationala si cunoscatoare in libertate
de binele pe care il traia in rai8 unde fusese asezat de !umnezeu8 caci
!umnezeu a creat pe in6eri si pe om8 fiinte rationale si cunoscatoare8 sa se
bucure in comuniune intru asemanare de fericirea dumnezeirii comuniunii
Sfintei Treimi0 Pentru fericirea sa omul avea indatorirea constiintei sale de
fiinta cu6etatoare si libera sa fie mereu recunoscator in du+ul smereniei sale
Creatorului sau8 sa)1 asculte si sa)( urmeze vointa8 ca sa nu piarda starea lui de
fericire dobandita0 Cum stim8 primii oameni8 &dam si /va8 au fost ademeniti
din invidie pentru fericirea lor de satana8 in6erul pierzarii8 cu pacatul caderii
lui8 pacatul mandriei8 de a se fi socotit mai presus decat !umnezeu0 Satana i)a
indemnat pe primii oameni ca daca vor iesi din smerenia ascultarii lor de
!umnezeu si vor manca din pomul care le)a fost oprit in rai8 al cunostintei
binelui si al raului8 vor a7un6e si ei dumnezei8 la fel ca !umnezeu0 Calcand
porunca ascultarii8 primii oameni au pierdut +arul lui !umnezeu si marirea 1ui
care)( acoperea si au cazut in puterea raului de care fusesera preveniti sa se
fereasca8 fiindca daca aveau sa calce porunca ascultarii8 Ocu moarte veti muriR
9 -ac0281;0 Si urmare neascultarii cuvantului lui !umnezeu8 OPlata pacatuluiR
9Rom0 68 23 B ( cor0 158 22;8 a fost moartea8 cu cele trei trepte ale ei8
trupeasca8 sufleteasca si vesnica0 :rmarile pacatului stramosesc au trecut la
toti oamenii0 OPrintr)un om 9S &dam; a intrat pacatul in lumeR 9Rom0 58 12;0 Si
prin puterea pacatului in om8 c+ipul satanei a pus stapanire pe c+ipul lui
!umnezeu in om8 incat mintea lui ( s)a intunecat si n)a mai putut sa)l
cunoasca8 sa)1 auda8 si sa)1 cinsteasca cu adevarat pe !umnezeu8 inima ( s)a
pervertit in patimi si placeri si vointa ()a slabit8 incat binele pe care voia sa)l
faca nu)l mai putea face8 ci raul pe care nu)l voia il facea OCaci nu fac binele
pe care il voiesc8 ci raul pe care nu)l voiesc8 pe acela il savarsesc0 (ar daca fac
ceea ce nu voiesc eu8 nu eu fac aceasta8 ci pacatul care locuieste in mineR
9Rom0 8 1%)2';0 "mul a a7uns astfel Orob le6ii pacatuluiR 9Rom0 8 23;8 incat
nu se mai putea elibera sau mantui pe sine din aceasta robie a mortii
30
pacatului0 (n milostivirea proniei sale8 !umnezeu a fa6aduit celor dintai
oameni8 cand ()a iz6onit din rai8 ca le va trimite un mantuitor8 care)( va izbavi
din robia mortii pacatului lor8 atunci cand a blestemat pe sarpe8 c+ipul satanei8
ca cineva se va naste din femeie8 care)( va zdrobi capul4 O!usmanie voi pune
intre tine si femeie8 intre semintia ta si semintia eiB acela iti va zdrobi capul8
iar tu ii vei pazi 9intepa; calcaiulR 9-ac0 38 15;0
Prin 7ertfa de bunavoie a -iului sau8 !omnul (sus *ristos8 care ne)a impacat cu
!umnezeu Tatal si ne)a renascut dupa +ar fii ai lui !umnezeu8 ne)a facut parte
din nou de mostenirea fericirii pierdute din cauza pacatului stramosesc4 O(ar de
suntem fii8 suntem dar si mostenitori8 adica ai lui !umnezeu si impreuna
mostenitori ai lui *ristosR 9Rom0 $8 1;0 Ca sa ramanem fii ai lui !umnezeu si
mostenitori ai imparatiei Sale8 pe care am dobandit)o prin 7ertfa -iului Sau8
nascut om fara de pacat8 om adevarat8 -iul "mului8 si cu !umnezeu adevarat8
nascut din veci din Tatal si de o fiinta cu Tatal si cu !u+ul Sfant8 Treimea cea de
o -iinta8 datori suntem cu smerenia recunostintei sufletelor noastre de a
asculta si a implini Cuvantul lui !umnezeu care ni l)a 6rait prin prooroci in
1e6ea >ec+e8 iar in 1e6ea <oua8 deplin si desavarsit8 prin insusi fiul Sau
intrupat8 !omnul (isus *ristos0
Cuvantul lui !umnezeu8 invatatura si poruncile sale8 descoperite noua
oamenilor ca sa le cunoastem si sa le urmam8 ne sunt cuprinse in Cartea
Sfanta8 numita cu termenul 6recesc Biblie 9biblionS carte; sau cu termenul
latinesc Scriptura8 care este un corp sau o colectie de carti numite ale
>ec+iului Testament si ale <oului Testament8 scrise sub inspiratia !u+ului Sfant
intr)un rastimp de aproape 15'' de ani8 din timpului proorocului ,oise8 cu
circa 14'' de ani inainte de *ristos si pana la autorul &pocalipsului8 Sfantul
&postol si /van6+elist (oan8 circa 1'' de ani dupa *ristos0 >ec+iul Testament a
fost tradus in limba 6reaca in timpul lui Ptolomeu -iladelful92$4)24 i0 *r0;8
re6ele /6iptului8 de catre 2 de barbati trimisi de ar+iereul din (erusalim8 din
fiecare semintie evreiasca cate 6 invatati8 care au tradus in 2 de zile8
independent unul de altul8 in limba 6reaca8 te#tul ebraic al cartilor canonice
ale >ec+iului Testament8 limba ebraica fiind vorbita de urmasii lui &vraam pana
la robia babilonica0 &ceasta traducere s)a numit Septua6inta8 dupa numarul
celor 2 de barbati evrei care au tradus)o0
Sfanta Scriptura sau Biblia cuprinde Cuvantul lui !umnezeu 91uca 38 2B fapte 48
31B /fes 68 1; care este Cuvantul vietii vesnice 9 (oan 68 63B -ilip 28 16;8
Cuvantul manturii 9-apte 138 26;8 si ne)a fost facuta cunoscuta prin
descoperirea dumnezeiasca mai presus de fire8 prin Revelatia Supranaturala0
OToata Scriptura este insuflata de !umnezeu si de folos spre invatatura8 spre
mustrare8 spre indreptare8 spre inteleptirea cea intru dreptate8 astfel ca omul
lui !umnezeu sa fie desavarsit8 bine pre6atit pentru orice lucru bunR 9(( Tim0 38
16)1;0 Prin cuvintele4 OToata Scriptura este insuflata de !umnezeuR intele6em
lucrarea !u+ului Sfant asupra constiintei scriitorului biblic8 de a o curati si
lumina sa intelea6a Cuvantul lui !umnezeu care i se adreseaza intim de a scrie
31
cele ce in taina ( se comunica8 ferindu)l de 6reseli si rataciri de la adevarurile
de credinta0 Sfantul &postol Petru ne spune ca Onu prin voia oamenilor s)a
facut candva proorocie8 ci purtandu)se de !u+ul Sfant au 6rait oamenii cei
sfinti ai lui !umnezeuR0 9(( Petru 18 21;0 !espre insuflarea Sfintei Scripturi8
referindu)se la 1e6ea >ec+iului Testament8 ,antuitorul ne spune4 O&min zic
voua4 pana ce va trece cerul si pamantul8 o iota sau o cirta nu va trece din
1e6e8 pana ce vor fi toateR 9,atei 58 15;B iar despre 1e6ea <oului Testament
adau6a4 O,an6aietorul8 !u+ul cel Sfant8 pe care il va trimite tatal intru numele
,eu8 acela va va invata pe voi si va va aduce aminte toate cele ce v)am 6raitR
9(oan 148 26;0 &vand autoritatea dumnezeiasca8 Sfanta Scriptura nimeni Onu o
poate desfiintaR 9(oan 1'8 35;8 si pentru aceasta ea este mai intai Scriptura
Bisericii8 pe care ea o preda si o e#plica credinciosilor in cadrul cultului divin
fara 6reseala0 <u oricine poate interpreta sau talmaci Sfanta Scriptura fara o
pre6atire mai intai speciala teolo6ica si apoi fara o investire +arica8 in afara de
invatatura normativa a Bisericii8 fiindca risca sa 6reseasca8 facandu)se vinovat
de cuvintele de avertizare rostite de ,antuitorul4 O>a rataciti nestiind
Scripturile8 nici puterea lui !umnezeuR 9,atei 228 2%;0 Sfantul &postol Petru8
referindu)se la epistolele Sfantului &postol Pavel8 spune4 O(n epistolele sale
sunt unele lucruri cu anevoie de inteles8 pe care cei nestiutori si neintariti le
rastalmacesc8 ca si pe celelalte Scripturi8 spre a lor pierzareR 9(( Petru 38 16;0
Cum am aratat8 Sfanta Scriptura cuprinde doua parti4 >ec+iul Testament 91e6ea
>ec+e; si <oul Testament 91e6ea <oua;0 >ec+iul Testament cuprinde
invataturile care au fost descoperite de !umnezeu oamenilor prin ,oise si prin
prooroci8 barbati alesi si calauziti de !u+ul Sfant care au trait inainte de
venirea in lume a !omnului (isus *ristos8 a Carui venire ei au vazut)o in du+ si
au vestit)o0 O!umnezeu odinioara8 in multe randuri si in multe c+ipuri8 a vorbit
parintilor nostri prin proorociR 9/v0 181;0 >ec+iul Testament cuprinde lucrarea
lui !umnezeu in creerea si purtarea de 6ri7a a lumii in 6eneral si in mod special
cuprinde istoria poporului (srael ca popor ales intre celelalte popoare8 c+emat
sa pastraze invatatura despre &devaratul :nul !umnezeu0 Cartile cuprinse in
>ec+iul Testament sint in numar de 3% si au caracter unele istoric8 altele
didactic si altele profetic0 Cele care au caracter sau cuprins istoric sunt4
-acerea8 (esirea8 1eviticul8 <umerii8 !euteronomul8 (osua8 .udecatorii8 Cartea
Rut8 ( Re6i8 (( Re6i8 ((( Re6i8 (> Re6i8 ( Cronici8 (( Cronici8 /zdra8 <eemia 9/zdra
((;8 /stera0 Cele care au caracter sau continut didactic 9invatatoresc; sint4
Psalmii8 Cartea lui (ov8 Proverbele lui Solomon8 /cleziastul8 Cantarea Cantarilor8
iar cele care au continut profetic sint4 (saia8 (eremia8 (ezec+iel8 !aniel 9Profetii
mari;8 Plan6erile lui (eremia8 9Profetii mici 12;4 "sea8 &mos8 ,i+eia8 (oil8 &vdie8
(ona8 <aum8 &vacum8 Sofonie8 &6+eu8 ?a+aria si ,alea+i0
Pe lan6a cele 3% de carti enumerate8 primite de Biserica a fi insuflate de
!umnezeu8 pentru care se numesc canonice 9cuvant primit din limba ebraica
prin mi7locirea limbii 6recesti care insemneaza OdreptarR sau Ore6ulaR;8
>ec+iul Testament mai cuprinde un numar de carti8 pe care Biserica le)a socotit
folositoare si ziditoare de suflet si le recomanda sa fie citite8 carti care se
32
numesc deuterocanonice si acestea sint4 10 Cartea lui TobitB 20 Cartea (uditeiB
30 Cartea (ntelepciunii lui SolomonB 40 Cartea (ntelepciunii lui (isus8 fiul lui
Sira+8 numita si /cleziasticulB 50 Cartea a treia a lui /zdra 9cartea a doua a lui
<eemia cuprinsa in cartile canonice;B 60 Cartea intai a ,acabeilorB 0 Cartea a
doua a ,acabeilorB $0 Cartea a treia a ,acabeilor 9este si o a patra carte a
,acabeilor;B %0 Cartea Baru+ si 1'0 Scrisoarea Proorocului (eremia0 Ca
necanonice sint considerate si urmatoarele fra6mente din cartile canonice
enumerate4 10 Ru6aciunea Re6elui ,anase 9aflata la sfarsitul cartii a doua
Paralipomene sau Cronici;B 20 " parte din Cartea /stera 9cea care nu este
impartita in versete;B 30 :ltimul Psalm 9care urmeaza dupa Psalmul 15';B 40
Cantarea celor trei tineri 9din cartea lui !aniil;B 50 (storia SuzaneiB 60 Bel si
balaurul 9,entionam ca unele te#te cum sint4 (eremia 1'8 11B !aniil 28 4)8 2$B
/zdra 488 11)2$ au fost scrise in limba aramaica8 limba semita8 cea mai
apropiata de limba ebraica;0
Cuvintul lui !umnezeu cuprins in >ec+iul Testament sau in 1e6ea >ec+e a
c+emat si a pre6atit oameni pentru venirea !omnului (isus *ristos si
intele6erea 1e6ii <oi cuprinsa in <oul Testament0 Pentru aceasta >ec+iul
Testament este considerat a fi un @@peda6o6AA sau un @@invatatorAA catre
*ristos 93al0 38 24;8 in special prin proorocirile care vestesc venirea Sa8 in Care
s)au implinit @@toate proorocirile si ScripturileAA0 &stfel8 <oul Testament in cel
>ec+i se ascunde8 iar cel >ec+i in cel <ou se descopera0 <oul Testament
cuprinde la rindul sau un numar de 2 de carti canonice4 Cele patru Sfinte
/van6+elii4 ,atei8 ,arcu8 1uca si (oanB -aptele &postolilorB /pistolele Sfantului
&postol Pavel8 in numar de 144 Romani8 ( Carinteni8 (( Corinteni8 3alateni8
/feseni8 3ilipeni8 Coloseni8 ( Tesaloniceni8 (( Tesaloniceni8 ( Timotei8 (( Timotei8
Tit8 -ilimon8 /vreiB /pistolele sobornicesti4 (acov8 ( Petru8 (( Petru8 (8 ((8 ((( (oan8
(uda si &pocalipsa Sf0 (oan /van6+elistul si teolo6ul0 Cele 2 de carti canonice
ale <oului Testament cuprind invataturile descoperite de !omnul (isus *ristos si
au fost transcrise de Sfintii &postoli si urmasii lor8 cele mai multe inainte de
anul '8 in afara de cartile Sfintului (oan /van6+elistul si Teolo6ul8 care au fost
scrise dupa anul '8 pina la sfirsitul secolului (0 Cuvintul lui !umnezeu
descoperit oamenilor la inceput prin ,oise si proorocii >ec+iului Testament a
fost descoperit desavarsit prin (nsusi -iul Sau8 !omnul (isus *ristos8 dupa cum ni
se arata4 @@in zilele acestea mai de pe urma P !umnezeu P ne)a 6rait noua prin
-iul8 pe Care 1)a pus mostenitor a toate si prin Care a facut si veacurileAA
9/vrei 18 2;0 &tit >ec+iul cit si <oul Testament formeaza o unitate8 un intre68
care se completeaza si se armonizeaza intr)o sin6ura Sfinta Carte8 Sfinta
Scriptura8 care @@este insuflata de !umnezeuAA 9(( Tim0 38 16;8 si ne sta
desc+isa ca sa cunoastem8 sa ascultam si sa implinim Cuvintul lui !umnezeu
pentru mintuirea noastra0
Prin cuvintul Testament intele6em in mod obisnuit +otaririle luate de cineva cu
scopul de a fi respectate dupa moartea sa0 >ointa ,intuitorului pecetluita cu
Sfanta Sa 7ertfa a fost de a mintui neamul omenesc8 de a ne face mostenitori ai
imparatiei lui !umnezeu vesnice8 pe cei ce vor a crede in /l si)( vor implini
33
Cuvantul4 @@Si pentru aceasta /l este ,i7locitorul unui nou testament8 cei
c+emati sa ia fa6aduinta mostenirii vesniceAA 9/vrei %8 15;0
!in cele aratate retinem ca idei principale calauzitoare4 "mul8 cununa creatiei
vazute a lui !umnezeu8 a fost inzestrat cu sufletul si 6rai rational si cu6etator8
dupa c+ipul lui !umnezeu8 fiind in dialo6 cu Creatorul sau si cu natura
incon7uratoare care ii era supusa si putea sa dispuna liber de actiunile sale0
&vind +arul lui !umnezeu si marirea 1ui care)i acoperea8 omul8 in fericirea
e#istentei sale asezat in Rai8 putea sa a7un6a nemuritor8 tinzind la asemanarea
cu !umnezeu8 daca ramanea in iubirea fata de !umnezeu si in smerenia
ascultarii sale de cuvintul lui !umnezeu0 Prin ispita satanei8 omul a fost muscat
de veninul mortii pacatului mindirei de a deveni prin neascultare de !umnezeu8
cum voise si satana8 si s)a vazut dez6olit de marirea lui si de +arul ce i)l daduse
!umnezeu creatiei si a devenit @@rob le6ii pacatuluiAA 9Rom0 8 23;8 iar @@plata
pacatuluiAA 9Rom0 68 23; a fost moartea trupeasca8 sufleteasca si vesnica0
:rmarile pacatului stramosesc au trecut la toti oamenii8 caci @@Printr)un om 9S
&dam; a intrat pacatul in lumeAA 9Rom 58 12;0 (n pronia milostivirii Sale8
!umnezeu a fa6aduit primilor oameni dupa cadere un ,intuitor8 care)i va
elibera din robia mortii si va zdrobi puterea satanei8 @@capul sarpeluiAA0
&ceasta fa6aduinta8 aceasta protoevan6+elie8 data primilor oameni a fost un
le6amint intre !umnezeu si om8 un @@TestamentAA8 pe care i l)a incredintat
!umnezeu verbal si care a fost apoi reinnoit fata de Patriar+ul &vraam 9-ac0 128
1)4;8 stramosul poporului evreu8 iar mai tirziu a fost inc+eiat in scris pe
,untele Sinai8 cand !umnezeu i)a dat lui ,oise cele doua Table ale 1e6ii8
!ecalo6ul 9(es0 2'8 1)1;8 ce cuprindea datoriile credinciosilor fata de
!umnezeu si fata de semenii lor0
Cuvintul lui !umnezeu s)a adresat mereu poporului evreu prin prooroci8 prin
oamenii trimisi8 drepti si sfinti8 ca sa)i invete sa nu se abata de la dreapta
credinta in :nul si &devaratul !umnezeu8 sa nu uite Testamentul primit si sa fie
pre6atiti prin credinta sa primeasca pe -iul Sau8 !omnul (isus *ristos8 care avea
sa vina sa mintuiasca intre6ul neam omenesc0 Toata aceasta zestre spiritual P
profetica descoperita de !umnezeu oamenilor inainte de venirea ,intuitorului
care alcatuieste 1e6ea >ec+e sau Testamentul >ec+i8 cuprinde 3% de carti
canonice8 recunoscute si admise de Biserica8 fiind inspirate mai presus de fire
de !umnezeu0 /le au pre6atit 1e6ea <oua8 Testamentul <ou8 adus de (nsusi -iul
lui !umnezeu si pecetluit cu Sfanta Sa 7ertfa8 si toti care vor crede in /l si vor
urma cuvintul Sau vor fi eliberati din robia mortii si din stapinirea satanei si vor
fi mostenitori ai imparatiei vesnice a lui !umnezeu8 caci 1e6ea <oului
Testament8 cum o numeste Sfantul &postol (acob8 este @@1e6ea libertatiiAA
9(acob 18 25;0
>ec+iul Testament si <oul Testament alcatuiesc laolalta Cartea noastra Sfinta8
Sfinta Scriptura8 care cuprinde Cuvintul lui !umnezeu8 cel ce este vesnic8 in
dialo6 cu noi oamenii8 in limba fiecarui popor8 ca sa)l ascultam8 sa)l cunoastem
si sa)l implinim8 ca fii rascumparati ai lui !umnezeu prin 7ertfa -iului Sau8
34
!omnul (isus *ristos8 care ne)a facut cunoscut pe !umnezeu Tatal si pe
!umnezeu Sfantul !u+8 Treimea cea de o fiinta si nedespartita4 Tatal8 -iul si
Sfantul !u+0
@@Si aceasta este viata vesnica4 Sa Te cunoasca pe Tine8 sin6urul !umnezeu
adevarat8 si pe (isus *ristos pe care 1)ai trimisAA 9(oan 18 3;0 Prin Sfanta
Scriptura8 Cartea cartilor8 luam cunostinta de lucrarea si de prezenta lucrarii
Sfintei Treimi in lume pentru dobinidea vietii noastre vesnice0 /a este Cartea
noastra de capatii si Cartea noastra de calauza in viata si nu poate lipsi din
casa si din viata niciunui crestin0 -iind Cartea Cuvintului vietii vesnice8 Sfinta
Scriptura este cartea Bisericii8 pe care ea a facut)o cunoscuta credinciosilor si
ea o interpreteaza fara 6reseala0
Trebuie sa avem insa in vedere ca Sfinta Scriptura cuprinde numai o parte a
Cuvintului descoperit oamenilor de !umnezeu prin ,oise si procorocii >ec+iului
Testament si8 @@la plinirea vremiiAA8 prin (nsusi -iul lui !umnezeu facut "m
fara de pacat8 de o fiinta cu noi oamenii prin umanitatea Sa8 -iul "mului8 ca pe
noi sa ne mintuiasca si sa ne aduca la asemanarea prin +ar cu !umnezeu8 in
slava indumnezeirii vesnice0 Sfintul &postol si /van6+elist (oan ne spune4 @@Sint
inca si alte multe cite a facut (isus8 care8 de s)ar fi scris cite una8 cred ca nici
in lumea aceasta n)ar incapea cartile ce s)ar fi scrisAA 9(oan 218 25;0 Cuvintul
lui !umnezeu adresat si incredintat oamenilor8 care nu s)a fi#at in scris si care
s)a pastrat prin viu 6rai si prin practici culte)rituale in Biserica alcatuieste
Sfinta Traditie sau Sfinta Predanie0
(n Sfinta Biserica8 dupa porunca incredintata de ,intuitorul Sfintilor &postoli4
@@!rept aceea8 mer6ind8 invatati toate neamurile8 botezindu)le in numele
Tatalui si al -iului si al Sfintului !u+8 invatindu)le sa pazeasca toate cite v)am
poruncit voua8 si iata /u sint cu voi in toate zilele8 pina la sfarsiul veaculuiAA
9,atei 2$8 1%)2';8 se rostesc citiri din Sfinta Scriptura la slu7bele bisericesti si8
in special la Sfinta 1itur6+ie8 cind se citeste &postolul8 adica parti sau pericope
din epistolele sau scrisorile Sfintilor &postoli8 si Sfinta /van6+elie8 pe care
credinciosii o asculta cu evlavie in 6enunc+i8 ca fiind cuvintul ,intuitorului care
ni se adreseaza8 si care cuprinde parti sau pericope din cele patru Sfinte
/van6+elii ale Sfintilor /van6+elisti4 ,atei8 ,arcu8 1uca si (oan8 pe care
slu7itorii bisericesti indatorati sa invete Cuvintul lui !umnezeu le tilcuiesc
credinciosilor prezenti8 de la care nu trebuie sa lipseasca8 fiindca se lipsesc de
lumina Cuvintului lui !umnezeu8 care se rosteste in Sfinta 1ui Biserica spre
mintuirea vietii noastre0
Sfinta Scriptura este darul iubirii nepieritor al lui !umnezeu incredintat
oamenilor ca un @@TestamentAA8 de a)l urma intocmai8 un @@1e6amint SfintAA
asezat intre !umnezeu si oameni8 ca sa cunoatem8 sa ascultam si sa urmam
Cuvintul Sau8 ca sa devenim fii dupa +ar si mostenitori ai imparatiei Sale
vesnice0 /l este viata si @@lumina oamenilorAA0 @@1a inceput era Cuvintul si
Cuvintul era la !umnezeu si !umnezeu era Cuvintul0 &cesta era intru inceput la
35
!umnezeu0 Toate prin /l s)a facutB si fara el nimic nu s)a facut din ce s)a facut0
(ntru /l era viata si viata era lumina oamenilorAA 9(oan 18 1)4;0 Cuvintul lui
!umnezeu este prezent in mi7locul nostru intrupat in 6raiul fiecarui neam8
fiecarui popor8 in Cartea vietii8 in Cartile Sfintei Scripturi8 care cuprind
Cuvantul mintuirii 9-apte 138 26;8 de la care nu ne putem lipsi sa nu)l ascultam
in Sfinta 1ui Biserica e#plicat in lumina dreptei invataturi8 sa nu)l citim si noi la
rindul nostru sau sa nu)l punem la inima ca sa)l urmam intocmai si sa)l pastram
curat cum l)am primit si noi prin Sfinta Biserica "rtodo#a de la inaintasii nostri8
nealterat de invataturi si interpretari straine8 caci @@fericiti sunt cei ce asculta
Cuvintul lui !umnezeu si)l pazescAA 91uca 118 2$;0
Pr0 Prof0 (on (onescu8
Studii teolo6ice8 seria a (()a8 anul J1(((8 nr0 48 iulie)au6ust 1%%18 pa60 51)560
GediteazHI
Sfanta Traditie sau Sfanta Predanie
Cand am vorbit despre Sfinta Scriptura am aratat ca ea nu cuprinde intrea6a
!escoperire sau Revelatia supranaturala8 ci numai o parte8 fiindca !escoperirea
sau Revelatia supranaturala este mult mai bo6ata decit cea cuprinsa in Sfinta
Scriptura8 dupa cum marturiseste Sfintul &postol si /van6+elist (oan4 @@!ar sint
si alte multe lucruri pe care le)a facut (isus si care8 daca s)ar fi scris cu de)
amanuntul8 cred ca in lumea aceasta nu ar incapea cartile ce s)ar fi scrisAA
9(oan 218 25;8 sau4 @@,ulte avind a va scrie8 n)am voit sa le scriu pe +irtie si cu
cerneala8 ci nade7duiesc sa vin si sa vorbesc 6ura catre 6ura8 ca bucuria noastra
sa fie deplinaAA 9(( (oan8 18 12;0
&ceste marturii ne incredinteaza ca multe din invataturile8 din faptele si din
minunile ,intuitorului nu ni s)au pastrat in scris8 ele fiind retinute si duse mai
departe cu sfintenie prin viu 6rai de Sfintii &postoli si apoi si de urmasii lor8
episcopii si preotii8 prin Biserica pina la noi8 si care vor fi duse mai departe
pina la sfirsitul timpurilor0 ,intuitorul8 desi nu ne)a lasat nimic scris8 a poruncit
Sfintilor &postoli sa propovaduiasca prin viu 6rai invatatura Sa8 faptele si
minunile Sale8 fiind martorii Sai inaintea popoarelor pina la mar6inile lunii4
@@!rept aceea8 mer6ind8 invatati toate neamurileMAA 9,atei 2$8 1%;0 &u trebuit
sa treaca mai bine de 1' ani de la (naltarea !omnului pina cind Sfintul &postol
si /van6+elist ,atei8 in anul 44)458 a scris prima /van6+elie pentru crestinii
dintre iudei 9in limba aramaica8 tradusa apoi curind in limba 6reaca;0 (ntre6ul
<oul Testament nu este decit formularea scrisa a Traditiei apostolice0
Raspindirea crestinismului s)a facut mai intii prin viu 6rai8 caci nu statea atunci
la indemina tuturor cunostinta scrisului8 iar raspindirea cartilor scrise era un
lucru 6reu8 scump si anevoios0 &ceasta realitate o afirma si Sfintul &postol
Pavel4 @@Credinta este din auzire8 iar auzirea8 prin cuvintul lui !umnezeuAA
36
9Rom0 1'8 1;8 @@credinta care a fost data sfintilor8 o data pentru totdeaunaAA
9(uda8 3;0
!in marturiile Sfintilor &postoli intele6em ca invatatura data de !umnezeu prin
viu 6rai Bisericii8 din care o parte s)a fi#at in scris mai tirziu8 o pastram in
Sfinta Traditie sau Sfinta Predanie8 care este al doilea tezaur sau izvor al
Revelatiei supranaturale8 e6al cu Sfinta Scriptura8 intre ele fiind o le6atura
strinsa8 incit nu se poate face o deosebire intre adevarul cuprins in unul si in
celalalt tezaur de credinta0 &dresaindu)se crestinilor din Tesalonic8 Sfintul
&postol Pavel ii indeamna4 @@&sadar8 fratilor8 stati si tineti predaniile pe care
le)ati invatat8 fie prin cuvintul8 fie prin epistola noastraAA 9(( Tes0 28 15;0
Sfinta Traditie sau Sfinta Predanie este insasi tinerea de minte vie a Bisericii8
viata Bisericii in totalitatea ei8 permanentizarea dialo6ului Bisericii cu *ristos8
caci continutul Scripturii primit prin credinta ce se transmite de la &postoli in
comunitatea Bisericii8 nefiind un produs omenesc8 ci fiind insuflat de !u+ul
Sfint8 trebuie pe de o parte pazit8 pe de alta adincit in intelesurile lui
nealterate primite de la Sfintii &postoli0 Prin aceasta8 Sfinta Scriptura se cere
inteleasa dupa o Traditie nesc+imbata de la Sfintii &postoli0 Continutul Sfintei
Scripturi se cere cunoscut si trait intr)o intensitate si adincime tot mai mare8
fiindca insusi continutul Revelatiei supranaturale care este !omnul (isus *ristos
cel necuprins8 se voieste cunoscut si insusit tot mai mult si iubit tot mai intens0
Sfinta Traditie actualizeaza acest dinamism al Sfintei Scripturi fara sa)l
altereze8 fiindca ea insasi este o aplicare si o aprofundare continua a
continutului Sfintei Scripturi0 Biserica pastreaza si tine Sfinta Scriptura aplicata
in viata ei prin Sfinta Traditie8 mereu noua8 dar mereu aceeasi0 " tine mereu
noua si mereu aceeasi Traditie ori6inara prin care Sfintii &postoli au precizat
dreapta invatatura de credinta prin care se comunica real *ristos in cursul
6eneratiilor8 cu bo6atia intepuizabila a bunatatilor 1ui0 Traditia8 ca e#plicare
mereu imbo6atita a aceluiasi *ristos8 nu se poate desparti de primirea 1ui ca
continut nesc+imbat al Traditie8 de cur6erea aceluiasi +ar al 1ui8 sau de
primirea aceleiasi Persoane a 1ui in Biserica prin Sfintele Taine si prin cuvintul
e#plicativ despre /l0
Sfinta Traditie este permanentizarea transmiterii in Biserica a aceluiasi *ristos
revelat intre68 adica intrupat8 rasti6nit si inviat0 /ste prelun6irea actiunii
mintuitoare a lui !umnezeu din *ristos in lume descrisa esential in Sfinta
Scriptura0 <umai prin Sfinta Traditie continulul Sfintei Scripturi devine mereu
viu8 actual si dinamic in toata inte6ritatea lui8 la cursul 6eneratiilor din istorie
c+emate la mintuire0 (n acest sens do6matic8 Sfinta Traditie completeaza Sfinta
Scriptura0 -ara ea nu se poate patrunde si trai tot continutul Sfintei Scripturi8
fiindca Sfinta Traditie are rolul de a pune si de a tine 6eneratiile succesive de
crestini in le6atura cu *ristos prin faptul ca ea este in esenta atit invocare a lui
*ristos8 cit si primirea !u+ului Sfint8 ceea ce reprezinta Sfintele Taine si
ierur6iile8 in care se cer si se primesc prin ru6aciune +arurile si darurile
Sfintului !u+8 care sfintesc sufletul si trupul omului8 cit si natura lui
37
incon7uratoare0 Sfinta Traditie nu poate deci e#ista fara Biserica8 trupul tainic
al !omnului (isus *ristos8 nu poate e#ista fara oamenii care cred in Sfinta
Revelatie8 care cred adica in *ristos si in lucrarea 1ui mintuitoare8 si care sint
madulare ale Trupului lui *ristos0 !e aceea Biserica incepe cu Sfinta Traditie si
Sfinta Traditie incepe cu Biserica0 Biserica8 Sfinta Scriptura si Sfinta Traditie
sint indisolubil unite0 Sfinta Scriptura este absorbita in viata Bisericii prin Sfinta
Traditie0 Sfinta Scriptura se finalizeaza si ia forma trairii concrete in Biserica
prin Sfinta Traditie0 Biserica este cea care e#plica si aplica Sfinta Scriptura in
continutul ei autentic prin Sfinta Traditie apostolica pazita de ea0 Sfinta
Traditie apostolica apare o data cu Biserica si Biserica odata cu ea8 ca aplicare
practica a Sfintei Revelatii8 pe cind Sfinta Scriptura nu se naste odata cu
Biserica8 ci ulterior in Biserica0 Biserica da 6arantie de la inceput despre Sfinta
Scriptura ca parte autentica a Sfintei Traditii 9Pr0 Prof0 !r0 !umitru Staniloae8
Teolo6ia do6matica ortodo#a8 vol0 (8 Bucuresti8 1%$8 p0 5$);0 (n acest
inteles8 Sfinta Tratitie si Sfinta Scriptura formeaza o unitate indivizibila8
completindu)se si armonizindu)se reciproc8 si ele impreuna ne transmit
adevarul Revelatiei supranaturale ce a fost incredintat Bisericii spre a fi pastrat
si propovaduit pentru mintuirea noastra0
Primii crestini8 ni se spune in -aptele &postolilor8 @@staruiau in invatatura
&postolilor si in impartasirea8 in frin6erea painii si in ru6aciuniAA 9-apte 28 42;0
!in acestea s)au dezvoltat apoi Sfinta 1itur6+ie si ru6aciunile prin care se
c+eama !u+ul Sfint pentru savirsirea Sfintelor Taine si a diferitelor sfintiri sau
ierur6ii0 Pe toate acestea Biserica "rtodo#a le)a pastrat8 avind marturii despre
ele de la Sfintii Parinti ai Bisericii8 prin primele secole crestine8 fara a fi
sc+imbat ceva0 Centrul cultului nostru crestin este Sfinta 1itur6+ie cind se
savirseste taina mai presus de fire a transformarii piinii si a vinului eu+aristic in
insusi Trupul si Sin6ele !omnului (isus *ristos Taina Sfintei Cuminecari sau
Sfintei (mpartasanii0 1itur6+ia Sfintului (oan 3ura de &ur este o prescurtare a
1itur6+iei Sfintului >asile cel ,are8 iar aceasta este o prescurtare a 1itur6+iei
Sfintului &postol (acob8 de prin secolele (( sau (((8 de la primii ucenici ai
&postolilor care8 la rindul ei8 este perpetuarea Sfintei Cine de Taina8 savirsita
de ,intuitorul in seara de miercuri spre 7oi8 13 spre 14 nisan 9martie; inainte
de mintuitoarele Sale Sfintei Patimi4 @@Si luind piinea8 multumind a frint si le)a
dat lor8 zicind4 &cesta este Trupul ,eru care se da pentru voiB aceasta sa faceti
spre pomenirea ,eaAA 91uca 2$8 1%;0 Porunca ,intuitorului este o dovada clara
ca din Traditia apostolica s)a dezvoltat mai tirziu Traditia bisericeasca0
Sfintii &postoli au primit Sfinta Traditie de la ,intuitorul8 iar Biserica a primit)o
de la Sfintii &postoli8 care au transmis)o urmasilor lor8 episcopilor si preotilor
pina in zilele noastre0 Biserica8 si in special Biserica ortodo#a8 a pastrat
nesc+imbata toata invatatura si practica de inc+inare si de unire cu *ristos prin
Sfintele Taine8 din vremea Sfintilor &postoli8 asa cum ne sint lasate de Sfintii
Parinti ai Bisericii in scrierile lor0
38
Referindu)se la Sfinta Traditie8 Sfintul >asile cel ,are spunea urmatoarele8 din
care citam4 @@:nele dintre do6mele si propovaduirile pastrate de Biserica le
avem din invatatura scrisa8 pe altele insa le)am primit din Traditia apostolica
transmise in taina0 &mindoua aceste cate6orii au aceeasi autoritate pentru
evlavie0 <imeni nu va spune cuvint impotriva acestora8 pentru ca nimeni nu
cunoaste cit de cit asezamintele bisericesti0 !aca am incerca sa inlaturam
obiceiurile nescrise8 ca neavind mare importanta8 nu ne)am da seama ca am
pa6ubi /van6+elia in partile ei principaleB mai mult8 am restrin6e
propovaduirea la numele ei 6ol0 !e pilda 9ca sa pomenesc lucrul cel dinti si
foarte obstesc8 cine a invatat prin scris cuvintele de c+emare a Sfintului !u+
pentru prefacerea piinii /u+aristiei si a Pa+arului binecuvintarii2 <u ne
multumim cu cele pe care le mentioneaza &postolul sau /van6+elia8 ci spunem
unele lucruri inainte8 altele pe urma8 ca avind mare putere pentru taina si pe
care le luam din invatatura nescrisa0 <oi binecuvintam apa Botezului si
untdelemnul :n6erii8 inca si pe cel ce se boteaza0 !in ce scrieri2 <u din Traditia
tacuta si tainica2 Ce cuvint scris ne)a invatat un6erea insasi cu untdelemn2 (ar
cufundarea omului de trei ori8 de unde este2 Celelalte cite sint in le6atura cu
Botezul8 lepadarea de satana si de in6erii lui8 din ce scriere sint2 <u sint oare
din aceasta invatatura nepublicata si secreta pe care Parintii nostri au pastrat)
o sub tacere8 fara iscodire8 ca unii care invatasera bine acel lucru4 pastrarea in
tacere a maretiei sfinte a TainelorAA2 9Sf0 >asile cel ,are8 !esrpe Sfintul !u+8
,i6ne P0 30 JJJ((8 col0 1$$)1$%8 cit0 (nvatatura de credinta ortodo#a8 Bucuresti8
1%528 p0 34;0 " alta marturie despre Sfinta Scriptura nu se pomenesc cele
intimplate la moartea Sfintei <ascatoare de !umnezeu ,aria0 !ar acestea se
istorisesc in cea mai vec+e si adevarata Traditie8 care ne spune ca8 in
momentul slavitei ei adormiri8 toti Sfintii &postoli care colindau lumea in
vederea mintuirii s)au adunat la (erusalim venind prin vazdu+0 &ici ei au avut o
viziune cu in6eri si au ascultat melodia dumnezeiasca a puterilor cerestiMAA
9Sfintul (oan !amasc+in8 "milii la &dormirea -ecioarei ,aria8 ,i6ne P0 30 JC>(8
col0 4$8 cit0 in (nvatatura de credinta ortodo#a8 Bucuresti8 1%528 p0 34)35;0
(n decursul istoriei8 Sfinta Traditie orala s)a e#primat si s)a formulat in diverse
moduri0 /a cuprinde acele invataturi8 ca si practici litur6ice si tipiconale8 pe
care Biserica universala8 prin autoritatea ei teolo6ica le)a recunoscut ca
do6me0 /a vine de la Sfintii &postoli si totdeauna si pretutindeni a fost in
Biserica fara sc+imbare0 Biserica a statornicit aceste adevaruri prin +otaririle
Sinoadelor ecumenice si prin Cartile simbolice sau ,arturisirile de credinta0
Pentru Biserica "rtodo#a sint obli6atorii definitiile celor sapte Sinoade
ecumenice sau a toata lumea8 despre care facem amintire in continuare4
Sinodul ( de la <iceea 9325;8 care s)a pronuntat impotriva ereziei sustinuta de
preotul &rie din &le#andria 9/6ipt;8 care invata ca -iul lui !umnezeu8 !omnul
(isus *ristos8 ar fi mai mic decit !umnezeu Tatal8 subordonat Tatalui8 fiind cea
dintii dintre fapturile umane create0 Sinodul ( ecumenic a stabilit invatatura ca
-iul este de o fiinta 9sau consubstantial; cu Tatal8 cele trei persoane ale Sfintei
Treimi fiind de o fiinta sau substanta4 !umnezeu adevarat din !umnezeu
adevarat0
39
Sinodul al (()lea ecumenic 9Constantinopol8 3$1; a condamnat doua erezii ale
timpului4 erezia lui ,acedonie8 care ne6a deplina dumnezeire a !u+ului Sfint8
si erezia lui &polinarie8 care ne6a prezenta sufletului rational in !omnul (isus
*ristos8 acesta fiind inlocuit cu Cuvintul0 Sinodul al (()lea ecumenic a +otarit
ca4 !u+ul Sfint8 !omnul de viata)facatorul8 Care din Tatal purcede 9porneste;8
cela ce impreuna cu Tatal si cu -iul este inc+inat si marit8 care a 6rait prin
prooroci0 Sinodul al (()lea ecumenic a completat crezul de la <iceea in
articole cu inca 5 articole despre !u+ul Sfint 9art0 $;8 despre Biserica 9art0 %;8
despre Botez P Sfintele Taine 9art0 1'; si despre viata viitoare 9art0 11 si 12;0
Simbolul de credinta @@niceo)constantinopolitanAA a devenit normativ si
obli6atoriu pentru intrea6a Biserica si el este marturisit la primirea botezului8
ca si in timpul Sfintei 1itur6+ii de catre credinciosi impreuna cu clericii
slu7itori0
Sinodul al ((()lea ecumenic 94318 /fes; s)a tinut contra lui <estorie8 e#piscop de
Constantinopol8 care invata ca in *ristos e#ista doua persoane corespunzatoare
ce cele doua firi ale Sale8 umana si divina0 Sinodul a stabilit invatatura ca
e#ista numai o sin6ura persoana a -iului8 pree#istenta intruparii8 in care s)au
unit cele doua firi8 divina si umana fara de pacat8 si ,aica !omnului nu este
,aica trupului sau <ascatoare de *ristos8 cum sustinea <estorie8 ci <ascatoare
de !umnezeu8 fiindca a nascut un sin6ur ipostas sau o sin6ura presoana in doua
firi8 umana si divina8 si a ramas Pururea -ecioara ,aria0
Sinodul al (>)lea ecumenic 94518 Calcedon; a condamnat monofizitismul8 erezie
care sustinea ca !omnul *ristos nu are decit o sin6ura fire sau o sin6ura natura8
cea dumnezeiasca8 pe cind trupul Sau uman a fost luat in aparenta0 Sinodul a
stabilit ca !omnul (isus *ristos e#ista doua firi sau doua naturi depline8 cea
dumnezeiasca si cea omeneasca8 unite intr)o sin6ura persoana sau intr)un
sin6ur ipostas0 Persoana sau ipostasul in care sint unite cele doua firi este
Cuvintul vesnic8 !omnul (isus *ristos0 Cele doua firi sint unite intr)o sin6ura
persoana4 neimpartite si nedespartite8 nesc+imbate si neamestecate0
Sinodul al >)lea ecumenic 95538 Constantinopol; a condamnat in cele @@Trei
CapitoleAA afirmatiile unor teolo6i influentati de monofizitism si de
nestorianism8 afirmind ca !omnul (isus *ristos pastreaza cele doua firi si dupa
ce a avut loc unirea acestora intr)un sin6ur ipostas0
Sinodul al >()lea ecumenic 9noiembrie 6$' P septembrie 6$18 Constantinopol; a
condamnat erezia monotelitismului8 care afirma e#istenta unei sin6ure vointe a
,intuitorului si a stabilit e#istenta a doua vointe naturale si doua lucrari8
corespunzatoare celor doua firi8 insa vointa Sa umana conlucreaza in mod
perfect cu cea dumnezeiasca8 fiind pe deplin indumnezeita0
Sinodul al >(()lea ecumenic 9$8 <iceea; a condamnat erezia iconoclasmului8
care respin6ea cinstirea icoanelor8 pe motivul ca ar fi idolatrie8 Sinodul a aratat
ca icoana nu este o ima6ine a lui !umnezeu cel nevazut8 ci a lui !umnezeu si
40
recunoaste cinstirea umanitatii indumnezeite a -iului lui !umnezeu0 (n
cinstirea icoanelor nu materialul lor din care sint confectionate este cinstit8 ci
persoana pe care ele o reprezinta0
!upa anul $ nu s)au mai tinut sinoade ecumenice ale Bisericii intre6i
universale8 din cauza evenimentelor istorice vitre6i care au urmat in Rasaritul
ortodo#0 (n secolul al J>(()lea intesnificindu)se controversele confesionale au
aparut ,arturisirile de credinta pentru a feri pe crestinii ortodocsi de ratacirile
eretice8 alcatuite de 4 ,itrofan Nritopulos 91625;B de Petru ,ovila8 numita
,arturisirea "rtodo#a8 formulata de Sinodul de la (asi in 1642B de patriar+ul
!ositei al (erusalimului8 numita Pavaza "rtodo#iei8 cunoscuta si cu numele de
,arturisirea Patriar+ilor "rtodocsi8 fiind lucrarea aprobata a Sinodului de la
(erusalim din 1620 " marturisire de credinta este si /nciclica Patriar+ilor
"rtodocsi8 fiind lucrarea aprobata a Sinodului de la (erusalim din 1620 "
marturisire de credinta este si /nciclica Patriar+ilor "rtodocsi de la 1$4$ 9in
romaneste8 te#tul si traducerea de prof0 Teodor ,0 Popescu8 Bucuresti8 1%35;0
&ceste ,arturisiri de Credinta ortodo#a se bazeaza pe Traditia apostolica
preluata si transmisa de Barbatii apostolici8 de Sfintii Parinti si de Scriitorii
bisericesti si ea este invatatura Bisericii "rtodo#e8 sub indrumarea si
acoperamintul !u+ului Sfint0
Sfinta Traditie se afla cuprinsa si in cartile de slu7ba si de ritual ale Bisericii0
Biserica lui *ristos este cea care a statornicit adevarurile de credinta prin
invataturile si canoanele Sfintelor Sinoade ecumenice8 ale Sinoadelor locale8
prin ,arturisirile de credinta si in cartile ei simbolice si de cult bisericesc0
!in cele aratate retinem ca idei calauzitoare4
a0 !umnezeu a descoperit invatatura Sa mintuitoare oamenilor prin viu 6rai8
pentru a fi inteleasa si urmata in viata0 <umai o parte din !escoperirea sau din
Revelatia divina a fost cuprinsa in Sfinta Scriptura a >ec+iului si <oului
Testament0 (nainte de Sfinta Scriptura8 invatatura descoperita de !umnezeu
oamenilor s)a pastrat @@din auzireAA8 prin viu 6rai in Sfinta Traditie sau Sfinta
Predanie8 cum ne spune Sfintul &postol Pavel4 @@Credinta este din auzire8 iar
auzirea8 prin cuvintul lui *ristosAA 9Rom0 1'8 1;B
b0 !esavirsirea !escoperirii sau Revelatiei lui !umnezeu s)a facut @@la plinirea
vremiiAA prin -iul lui !umnezeu8 nascut om fara de pacat8 pentru a noastra
mintuire8 !omnul (isus *ristos8 care a invatat pe oameni in timpul petrecerii
Sale pe pamint numai prin viu 6rai si a poruncit Sfintilor &postoli sa invete la
rindul lor prin viu 6rai cele auzite8 cele vazute si cele traite de ei impreuna cu
!omnul (isus *ristos4 @@,er6ind8 invatati toate neamurile8 botezindu)le in
numele Tatalui si al -iului si al Sfintului !u+8 invatindu)i sa pazeasca toate cite
v)am poruncit voua8 si iata /u sint cu voi in toate zilele8 pina la sfirsitul
veaculuiAA 9,atei 2$8 1%;B
41
c0 Sfinta Traditie sau Sfinta Predanie este deci al doilea izvor sau tezaur al
!escoprerii sau Revelatiei divine trebuitoare mintuirii noastre8 e6ala si cu nimic
mai pre7os decit Sfinta Scriptura0 Sfinta Traditie a fost de la inceput si este
pretuita de intrea6a Biserica "rtodo#a in aceeasi masura ca si Sfinta Scriptura
si formeaza o unitate deplinaB
d0 Sfinta Traditie primita de la ,intuitorul de Sfintii &postoli8 numita Traditia
apostolica8 si transmisa prin urmasii lor8 episcopii si preotii8 +irotoniti sa
conduca bisericile comunitatilor crestine in toata lumea8 a fost fi#ata in parte
si in scris de timpuriu si s)a pastrat fara sc+imbare pina astazi8 in +otaririle si
canoanele sinoadelor ecumenice si locale8 in simbolurile de credinta8 in
scrierile Sfintilor Parinti8 in cartile de slu7ba ale Sfintei Biserici8 in Sfinta
1itur6+ie8 in ,arturisirile de Credinta8 si se numeste Traditie bisericeasca0
Trebuie avut insa in vedere ca nu orice traditii sau traditie in Biserica este si
Sfinta Traditie0 Pentru a deosebi Sfinta Traditie in Biserica de ce sint traditii sau
traditie etnica8 cultural)bisericeasca sau de alta natura8 Sfinta Traditie trebuie
sa indeplineasca urmatoarele conditii4 a; Traditia sa fi fost tinuta in Bisericile
apostolice8 adica sa vina din timpul Sfintilor &postoli prin succesiune ierar+ica8
sa aiba continuitate neintrerupta pina astaziB b; Sa fi fost recunoscuta si
urmata intotdeauna de intrea6a Biserica ecumenicaB c; Sa nu cuprinda in sine
invatatura care ar veni in contrazicere cu Sfinta Scriptura8 cu Traditia
apostolica sau cu scrierile Sfintilor Parinti ai BisericiiB d; &devarul de credinta
trebuie sa fie cuprins in Sfinta Scriptura si in Sfinta Traditie si sa aiba
consintamintul tuturor Bisericilor "rtodo#e0
Confesiunile protestante si denominatiunile lor sustin suficienta Sfintei
Scripturi pentru autoritatea cuvintului lui !umnezeu si considera ca nu e#ista
un alt criteriu al Revelatiei divine decit Biblia8 ea fiind suficienta pentru
mintuire0 <umai ce este consemnat si scris in Biblie este valabil pentru
credinta0 Biblia este mediul prin care *ristos vorbeste credinciosilor si mi7locul
de transmitere a +arului lui !umnezeu pentru mintuire0 Traditia este
considerata numai un mi7loc secundar pentru credinta0 <u se poate insa ne6a
realitatea ca Biserica este aceea care a ales cartile biblice si a fi#at canonul
lor0 Biserica le)a pastrat autoritatea lor divina si le interpreteaza intelesul fara
6reseala8 iar aceasta lucrare in cadrul Bisericii vorbeste despre prezenta Sfintei
Traditii0 & ne6a rolul Sfintei Traditii in sinul Bisericii insemneaza a ne6a rolul
Sfintului !u+ @@de viata datatorAA in Biserica0 &ceasta ec+ivaleaza cu a ne6a
viata insasi a Bisericii si a te e#pune sa iesi din matca ei ca si pestele din matca
unei ape pe mal8 e#pus sa moara0
Se invoca unele te#te scripturistice ca 7ustificare a suficientei Bibliei pentru
autoritatea cuvintului lui !umnezeu8 cautind sa se infirme rolul Sfintei Traditii8
ca detinatoare impreuna cu Sfinta Scriptura a Revelatiei supranaturale8 cum
sint4 @@Cercetati Scripturile8 ca socotiti ca in ele aveti viata vesnica0 Si acelea
sint care marturisesc despre ,ineAA 9(oan 58 3%;0 Se afirma ca ,intuitorul a
42
cerut sa cercetam Scripturile si nu Sfinta Traditie0 Te#tul este 6resit
interpretat8 fiindca atunci cind vorbea ,intuitorul <oul Testament inca nu era
scris si nu facea parte din Sfinta Scriptura0 &ici este vorba despre marturiile
mesianice din >ec+iul Testament care se refereau la venirea ,intuitorului in
lume0 Sfinta Scriptura o formeaza si >ec+iul si <oul Testament laolalta0 (n
acelasi sens 6resit se interpreteaza cuvintele ,intuitorului si din parabola
@@Bo6atul nemilostiv si saracul 1azarAA 4 @@Si i)a zis &vraam4 !aca nu asculta de
,oise si de prooroci8 nu vor crede nici daca ar invia cineva dintre mortiAA 91uca
168 31;0 Pe baza acestui te#t scripturistic se poate respin6e Sfinta Traditie8 cind
se vorbeste in mod clar numai de >ec+iul Testament2 :n alt te#t scripturistic
adus in discutie4 @@(ar acestea s)au scris8 ca sa credeti ca (isus este *ristosul8
-iul lui !umnezeu8 si8 crezind8 ca aveti viata in numele 1uiAA 9(oan 2'8 31;0
Te#tul acesta este invocat in spri7inul inlaturarii Sfintei Traditii0 "rice
interpretare scripturistica trebuie sa tina seama de te#tele paralele si de
conte#tul te#tului discutat0 &celasi Sfint &postol si /van6+elist (oan nu se
contrazice cind afirma ca 4 @@,ulte avind a va scrie8 n)am voit sa le scriu pe
+irtie si cu cerneala8 ci nada7duiesc sa vin la voi si sa vorbesc 6ura catre 6ura8
ca bucuria noastra sa fie deplinaAA 9(( (oan8 12;0 !in te#tul respectiv rezulta in
mod clar folosirea celor doua cai8 si scrisul si predania prin viu 6rai0 !ar un te#t
si mai convin6ator scripturistic pentru adeverirea Sfintei Traditii il avem tot de
la Sfintul &postol si /van6+elist (oan de7a citat4 @@!ar sint si alte multe lucruri
pe care le)a facut (isus si care daca s)ar fi scris cu de)amanuntul8 cred ca
lumea aceasta n)ar cuprinde cartile ce s)ar fi scris0 &minAA 9(oan 218 25;0
Sfintul &postol Pavel le scria Tesalonicienilor4 @@!eci8 dar8 fratilor8 stati
neclintiti si tineti predaniile pe care le)ati invatat8 fie prin cuvint8 fie prin
epistola noastraAA 9(( Tes0 28 15;0 Te#tul respectiv ne vorbeste despre folosirea
Traditiei apostolice prin viu 6rai8 de la inceputul Bisericii8 ca si folosirea
scrisului8 a Scripturii sfinte8 care completindu)se8 cuprind cuvintul lui
!umnezeu adresat oamenilor pentru mintuire8 si intre ele nu se poate face o
separare sau o diminuare0
" atitudine contrara pozitiei protestante o prezinta teolo6ia catolica mai
vec+e8 care considera Traditia ca un izvor independent al Revelatiei divine8 ce
curpinde adevaruri de credinta care nu se 6asesc si in Sfinta Scriptura0 !e aici a
decurs atitudinea papala ca pentru formularea de do6me noi nu este necesara
confirmarea e#plicita a Sfintei Scripturi0 Biserica "rtodo#a invata ca o
invatatura de credinta nu se afla e#clusiv in Sfinta Scriptura sau e#clusiv in
Sfinta Traditie0 "rice invatatura do6matica trebuie sa aiba temei atit in Sfinta
Traditie cit si in Sfinta Scriptura0
!in cele prezentate retinem ca invatatura de credinta4
Sfinta Traditie sau Sfinta Predanie este !escoperirea sau Revelatia
scupranaturala facuta din iubire de !umnezeu prin viu 6rai oamenilor pentru
mintuirea lor8 care8 mai tirziu8 o parte s)a fi#at si in scris0 /a este e6ala cu
43
Sfinta Scriptura8 aceasta fiind o parte a Sfintei Traditii8 si impreuna alcatuiesc
o unitate nedespartita8 intre6indu)se reciproc0
Biserica "rtodo#a pastreaza nealterat izvorul !escoperirii dumnezeiesti al
credintei noastre crestine cuprins in Sfinta Traditie si in Sfinta Scriptura0
(ndemul Sfinului &postol Pavel catre Tesaloniceni sa ne fie si noua de urmat4
@@Stati neclintiti si tineti predaniile pe care le)ati invatat AA 9(( Tes0 28 15;8 si
vom avea nade7dea mintuirii noastre impreuna cu parintii si inaintasii nostri8
care ne)au predat dreapta credinta ortodo#a0
Pr0 Prof0 (on (onescu8
Studii teolo6ice8 seria a (()a8 anul J1(((8 nr0 48 iulie)au6ust 1%%18 pa60 5)640
GediteazHI
Crezul sau simbolul credintei
Cred intru :nul !umnezeu8 Tatal &tottiitorul8 -acatorul cerului si al
pamantului8 vazutelor tuturor si nevazutelor0
Si intru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-
Nascut, Care din Tatal S-a nascut mai inainte de toti vecii. Lumina din
Lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, nascut, nu facut; Cel
de o fiinta cu Tatal, rin Care toate s-au facut.
Care entru noi, oamenii, si entru a noastra mantuire S-a
o!orat din ceruri si s-a intruat de la Du"ul Sfant si din #aria
Fecioara, si S-a facut om.
Si S-a rasti!nit entru noi in zilele lui $ontiu $ilat si a
atimit si S-a in!roat.
Si a inviat a treia zi, dua Scrituri.
Si S-a inaltat la ceruri si sade de-a dreata Tatalui.
Si iarasi va sa vina cu slava, sa %udece viii si mortii, a
Carui imaratie nu va avea sfarsit.
Si intru Du"ul Sfant, Domnul de viata Facatorul, Care din
Tatal urcede, Cel ce imreuna cu Tatal si cu Fiul este inc"inat si
slavit, Care a !rait rin rooroci&
Intru una, sfanta, so'orniceasca si aostoleasca (iserica;
#arturisesc un 'otez, intru iertarea acatelor.
)stet invierea mortilor.
Si viata veacului ce va sa fie. )min*
GediteazHI
Cunoasterea lui Dumnezeu prin Ortodoxie
!orul sufletului crestinesc de a)1 cunoaste pe !umnezeu s)a aratat din
vremurile cele mai indepartate0 (storia reli6iilor8 cu documentarile sale
ar+eolo6ice8 ne stau ele insesi marturie0 Scanteia divina din sufletul omului8
creat dupa c+ipul si asemanarea lui !umnezeu8 isi indrepta continuu privirile in
44
necunoscut8 spre a)1 afla8 a)1 cunoaste si a)1 adora pe !umnezeu0 Constiinta
reli6ioasa din sufletul omului8 pe care o avea de la creatia divina8 il indemna
pe acesta sa caute pe !umnezeu8 precum avea sa e#plice mai tarziu Sfantul
&postol Pavel4 FPa6anii8 cari nu au le6e8 din fire fac ale le6ii8 acestia neavand
le6e8 isi sunt lor le6e8 cum arata fapta le6ii scrisa in inimile lor8 prin marturia
constiintei lor000F 10
<atura universului ce)l incon7ura pe om ii umplea sufletul de admiratie8 dar
fara sa)l poata descoperi si cunoaste pe marele Creator al acestei lumi0 &stfel
s)a putut petrece marele fenomen8 descris cu multa intelepciune de Sfantul
>asile cel ,are8 care scria in prima "milie a *e#aimeronului8 despre crearea
lumii si a omului in cele sase zile8 afirmand4 F:niversul este invatatura
sufletelor rationale si scoala stiintei dumnezeiesti8 privelistea fiintelor ce se
vad si se misca8 calauzeste ca si cu o mana sufletul omului catre contemplarea
Celui ce nu se vedeF 20 :niversul este insa prea mare si deosebit in elementele
sale8 spre a)1 putea descoperi pe Creatorul lor0 "mul ramane constrans in
contemplarea lui !umnezeu8 impins de ceea ce vede in afara8 in univers8 si de
aceea ce simtea ca traieste in sufletul sau si)l rascoleste8 precum avea sa
conc+ida mai tarziu marele filozof Nant4 FCerul plin de stele si constiinta
morala din om umplu sufletul omului de admiratieF 30
Recunoasterea esentei spirituale a dumnezeirii8 nu putea sa o priceapa omul8
nici cu vazul8 nici cu ratiunea sa8 precum avea sa ne e#plice Sfantul 3ri6orie
Teolo6ul in cuvantarea a doua despre !umnezeu8 in care arata cum unii oameni
au adorat soarele8 altii luna8 altii multimea stelelor8 altii cerul in intre6imea
lui8 atribuindu)le acestora conducerea universului0 &ltii o atribuiau sti+iilor
lumii acesteia8 care a7uta la sustinerea vietii8 precum sunt4 pamantul8 apa8
cerul8 focul si altele0 (ar altii au adorat cele mai frumoase lucruri pe care le
vedeau8 ) in puterea si frumusetea trupului omenesc8 a7un6and la plasmuiri ale
mainilor omenesti8 ca statui si alte inc+ipuiri8 pentru a crea mituri8 pe care se
spri7ineau propriile lor rataciri 40 &devarul acesta il evidentiase si Sfantul
&postol Pavel8 cand scria catre Romani4 FSi au sc+imbat oamenii slava lui
!umnezeu Celui nestricacios intru asemanarea c+ipului omului celui stricacios
si al pasarilor si a celor cu patru picioare si al taratoarelor si s)au inc+inat si au
slu7it fapturii8 in locul -acatorului8 care este binecuvantat000F 50
!umnezeu8 care este du+ nevazut8 dar iubirea suprema8 din iubire pentru omul
pe care l)a creat in decursul istoriei omenirii8 s)a descoperit spre Sine8 in mod
treptat8 precum ne istoriseste Sfanta Scriptura a >ec+iului si a <oului
Testament 68 precum si Sfanta Traditie 0 Sfantul 3ri6orie Teolo6ul ne
istoriseste cum !umnezeu ca un bun Parinte8 cel mai mare peda6o6 al omenirii
si cel mai iscusit medic al omului8 l)a scos pe om treptat din intunericul
ratacirilor8 spre a)l aduce la cunoasterea luminii celei adevarate8 la insasi
cunoasterea lui !umnezeu0 Cele doua Testamente8 infatisate de Sfanta
Scriptura8 sunt cele doua mari cutremurari ale lumii si ale universului8 prima8
trecerea de la idololatria pa6ana la le6ea >ec+iului Testament si a doua8
45
trecerea de la le6ea >ec+iului Testament la /van6+elie8 ) la <oul Testament0
Cutremurarea lumii si a omului in descoperirea divina s)a facut dupa principiile
fundamentale ale peda6o6iei divine8 ale respectarii liberei vointe a omului8
prin convin6erea sa si prin bunatatea si blandetea lui !umnezeu0 Caci omul nu
este o planta ce poate creste fortat8 iar ceea ce porneste din libera vointa este
mai temeinic si mai trainic $0
Cat de mare deosebire a fost intre reli6iile idololatre8 in care 7ertfele cu
dorintele pacatelor trupesti a7unsesera la un cult reli6ios si monoteismul
>ec+iului Testament8 in care pocainta fata de pacat si dorinta de indreptarea
vietii8 a7unsese la cunoscutii psalmi ai Proorocului re6e !avid8 in care scria cu
deplina cainta si dor de indreptare4 F(ntoarce fata Ta de la pacatele mele8 si
toate faradele6ile mele ster6e)le0 (nima curata zideste intru mine8
!umnezeule8 si du+ drept innoieste intru cele dinauntrul meuF %0 Proorocii
>ec+iului Testament8 pe calea inspiratiei divine8 aratau nu numai crearea lumii
si pe Creator8 ca Proorocul ,oise8 dar prin Proorocii mari si mici venirea unui
,antuitor8 -iul lui !umnezeu8 pe pamant intre oameni8 precum cu amanunte
avea sa vesteasca prin profetiile sale marele Prooroc (saia8 supranumit
/van6+elistul >ec+iului Testament0 (nsusi !ecalo6ul a fost un mare indrumator
reli6ios)moral al omului0 &stfel a fost indreptatit Sfantul &postol Pavel sa scrie
ca 1e6ea >ec+iului Testament a fost FCalauza spre *ristos8 pentru ca sa ne
indreptam prin credintaF 1'0 >ec+iul Testament8 completat mai apoi de <oul
Testament si de Sfanta Traditie8 aveau sa 7ustifice temeiurile biblice ale
primului articol din Simbolul nostru de Credinta8 prin care marturisim4 FCred
intru unul !umnezeu8 Tatal atottiitorul8 facatorul cerului si al pamantului8
vazutelor tuturor si nevazutelor0F /#plicarea amanuntita o putem urmari in
cartea cu F(nvatatura de Credinta Crestina "rtodo#aF 110
1a plinirea vremii8 precum ne scrie /van6+elistul8 omenirea in decursul istoriei8
acum aproape doua mii de ani8 s)a putut bucura de FRasaritul cel de susF8 prin
care aveam sa dobandim F1umina cunostinteiF0 Bunavestire8 a coborarii
!omnului (isus *ristos8 -iul lui !umnezeu pe pamant8 avea sa fie bucuria
omenirii8 ca tunetul norilor pentru revarsarea ploii binefacatoare dupa o seceta
indelun6ata8 precum 6raia odinioara marele >arlaam ,itropolitul ,oldovei8 in
Cartea romaneasca de invatatura8 la sarbatoarea Bla6ovesteniilor0
Cutremurarea de pamant8 dupa Sfantul 3ri6orie Teolo6ul si tunet ceresc
binevestitor8 dupa >arlaam al ,oldovei8 6raiau despre acelasi adevar
dumnezeiesc0
Caci acum aproape doua mii de ani Sfantul &r+an6+el 3avril8 cu o ramura de
crin in mana8 in luna infloririi pomilor8 cobora in <azaratul 3alileei8 cetatea
mu6urelui si a florii8 la o -ecioara prea curata8 din neamul Proorocului re6e
!avid8 sa)i rosteasca mesa7ul dumnezeiesc al cerului4 FBucura)te ceea ce esti
plina de dar0 !omnul este cu tine0 Binecuvantata esti tu intre femei0 Si iata vei
lua in pantece si vei naste fiu si vei c+ema numele lui (isus0 &cesta va fi mare si
-iul Cerului Preainalt se va c+ema si !omnul !umnezeu (i va da lui tronul lui
46
!avid0 !u+ul Sfant se va po6ora peste tine8 -iul lui !umnezeu se va c+ema0 Ca
la !umnezeu nimic nu este cu neputinta000F 120
&sa se e#plica frumoasa cantare bisericeasca8 ce se canta de credinciosii
Bisericii noastre in dimineata sarbatorii Buneivestiri4 F&stazi este inceputul
mantuirii noastre si aratarea tainei celei din veacuri0 -iul lui !umnezeu8 -iul
-ecioarei se face si 3avriil +arul bine il vesteste000F 130 (nsasi cantarea F1umina
1ina a Sfintei maririF de la >ecernie8 una din cele mai vec+i cantari crestine ale
Bisericii8 binevestea in spiritul proorocilo >ec+iului Testament8 ca dupa F1umina
cea de searaF8 avea sa vina lumina -iului lui !umnezeu8 a Sfantului si a
-ericitului (isus *ristos8 Cel ce da viata si lumea il slaveste0
Cu evlavioasa si profunda convin6ere de toate cele rostite de Sfantul &r+an6+el
3avriil8 Sfanta -ecioara ,aria avea sa)si marturiseasca credinta sa inaintea
/lisabetei8 mama Sfantului (oan Botezatorul8 in casa preotului ?a+aria8 care
umplandu)se si ea de !u+ul Sfant8 i)a rostit4 FBinecuvantata esti tu intre femei
si binecuvantat este rodul pantecelui tau0 Si de unde mie aceasta8 ca sa vina la
mine ,aica !omnului meu2F 140 Cu acest prile7 a rostit Sfanta -ecioara ,aria
celebra ru6aciune4 F,areste suflete al meu pe !omnul si s)a bucurat du+ul meu
de !umnezeu ,antuitorul meu0 Ca a cautat spre smerenia roabei Sale0 Ca iata8
de acum ma vor ferici toate neamurile0Ca mi)a facut mie marire Cel Puternic si
sfant este numele 1ui000F 150
Toate aceste marturisiri de credinta ale Sfintei -ecioare ,aria se rostesc in
Biserica noastra8 ca sti+uri la cantarea a opta a canonului de la :trenia
diminetii8 insotite de crestineasca cantare4 FCeea ce esti mai cinstita decat
*eruvimii si esti mai marita fara de asemanare decat Serafimii8 carea fara
stricaciune spre !umnezeu Cuvantul ai nascut8 pre tine cea cu adevarat
<ascatoare de !umnezeu8 te marim000F 160
&ceasta cantare se repeta la fiecare te#t din ru6aciunea ,acii !omnului8 dupa
ce Preotul slu7itor al Sfantului &ltar rosteste8 cadind toata Biserica8
vestitoarele cuvinte4 FPrea <ascatoarea de !umenzeu si ,aica luminii8 intru
cantari cinstindu)o8 sa o marimF 10 !upa cum se stie8 usile imparatesti ale
Sfantului &ltar8 in toate Bisericile8 sunt purtatoare inaintea credinciosilor ale
icoanei Buneivestiri8 cu &r+an6+elul 3avriil binevestitor in fata ,aicii
!omnului0 !eci prin ,aica @@1uminiiAA avea sa se coboare @@1uminaAA pe
pamant0
Si iata ca la timpul potrivit8 precum marturisesc Sfintii /van6+elisti8
bunavestirea Sfantului &r+an6+el 3avriil s)a implinit0 Sfanta -ecioara ,aria
avea sa nasca pe Pruncul (isus8 in cetatea lui !avid8 Betleemul (udeei8 in
vremea Cezarului &u6ust al imperiului roman8 pe cand Tuirinus ocarmuia Siria
1$0 Pastorii de pe campia Betleemului aveau sa vada stralucirea dumnezeiasca
in 7urul lor si sa auda 6raiul in6erului binevestitor8 ce li se arata4 @@<u va
temeti0 Caci iata8 va binevestesc voua bucurie mare8 care va fi pentru tot
47
poporulB Ca vi s)a nascut azi ,antuitor8 care este *ristos !omnul8 in cetatea lui
!avid000 Si deodata s)a vazut8 impreuna cu in6erul8 multime de oaste cereasca8
laudind pe !umnezeu si zicind4 @@Slava intru cei de sus lui !umnezeu si pe
pamant pace8 intre oameni bunavoire 5AA 1%0
,esa7ul divin al in6erilor8 cu 6raiul cerului catre pamant avea sa rasune de
aproape doua mii de ani in Biserica crestina8 catre Sfarsitul :treniei8 inaintea
Sfintei 1itur6+ii8 cand Preotul desc+izind usile imparatesti ale Sfantului &ltar8
rosteste cu 6las solemn8 cu fata catre credinciosi4 @@Slava Tie8 Celui ce ne)ai
aratat noua 1uminaAA 2'0 (ar la strana se repeta cantarea in6erilor deasupra
Betleemului4 @@Slava intru cei de sus lui !umnezeu si pe pamant pace8 intre
oameni bunavoireAA8 cu toate cele ale !o#olo6iei 210 -iul lui !umnezeu se
intrupa in atmosfera luminoasa8 luminata de steaua luminoasa deasupra
Betleemului si in cantari despre lumina8 pentru ca insusi /l era 1umina8 precum
avea sa rosteasca mai tarziu4 @@/u sunt 1umina lumiiAA 220 1umina8 1umina si
1umina8 dar o sin6ura 1umina8 un sin6ur !umnezeu8 precum scria Sfantul
3ri6orie Teolo6ul8 cand e#plica unitatea lui !umnezeu in cele trei perioade ale
Sfintei Treimi 230 !upa cum unitatea lucrarii dumnezeirii8 ca 1umina8 se poate
compara cu unitatea dintre soare8 raza lui si lumina pe care o revarsa 240
&sa ne e#plicam cum la formularea Simbolului de Credinta prin Sinodul intai
ecumenic al Sfintilor Parinti8 privitoare la dumnezeirea !omnului (isus *ristos8
s)a +otarat marturisirea cunoscuta4 @@1umina din 1umina8 !umnezeu adevarat
din !umnezeu adevarat8 nascut8 nu facut8 Cel ce este de o fiinta cu Tatal8 prin
carele toate s)au facutAA0 &dica precum8 prin inspiratia divina8 Sfantul &postol
si /van6+elist (oan8 ne)a lasat scris la inceputul /van6+eliei sale4 @@1a inceput
era Cuvantul si Cuvantul era la !umnezeu si !umnezeu era Cuvantul0 &ceasta
era intru inceput la !umnezeu0 Toate prin /l s)au facutB si fara /l nimic nu s)a
facut din cele ce s)au facut0 (ntru /l era viata si viata era lumina oamenilor0 Si
lumina lumineaza in intuneric si intunericul nu a cuprins)oAA 25 0 &devar
dumnezeiesc pe care)l ascultam cu cutremurare sufleteasca8 din Sfanta
/van6+elie dupa (oan8 in noaptea Sfintei invieri8 cand toata Biserica este
luminata8 toti credinciosii poarta lumanarea aprinsa in maini8 iar clopotul si
toaca8 cu 6las sarbatoresc deosebit8 vestesc 1umina dumnezeiasca si in afara8
in vazdu+ul cerului incon7urator0 !upa cum la aprinderea luminilor8 inaintea
slu7bei Sfintei invieri8 Preotul slu7itor8 din usile imparatesti8 se adreseaza
credinciosilor cu traditionalele cuvinte4 @@>eniti de primiti luminaAA si Biserica
se umple de lumina0
,ai departe8 tot Sfantul &postol si /van6+elist (oan8 ne infatiseaza la inaltimea
inspiratiei sale divine8 adevarul dumnezeiesc8 cum -iul lui !umnezeu :nul)
<ascut8 Carele din Tatal s)a nascut mai inainte de toti vecii8 s)a intrupat in c+ip
minunat4 @@Si Cuvantul s)a facut trup si s)a salasluit intre noi si am vazut slava
1ui8 slava ca a :nuia)<ascut din Tatal8 plin de +ar si de adevarAA 26 0 &dica cele
ce aveau sa marturiseasca Sfintii Parinti in al treilea articol al Simbolului de
Credinta4 @@Carele pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire s)a po6orat
48
din ceruri si s)a intrupat de la !u+ul Sfant si din -ecioara ,aria si s)a facut
omAA 20
,enirea !omnului (isus *ristos era de a revarsa lumina dumnezeiasca in sufletul
intunecat al omului4 @@Cuvantul era lumina cea adevarata care lumineaza pe
tot omul ce vine in lume000 Si celor cati 1)au primit8 care cred in numele 1ui8
le)a dat putere sa se faca fiii lui !umnezeuAA 2$0 !omnul (isus *ristos8 Cel
intrupat a facut cunoscuta omului dumnezeirea8 ca &cela ce facea parte din
dumnezeire4 @@Pe !umnezeu nimeni nu 1)a vazut vreodataB -iul cel :nul)
<ascut8 Care este in sanul Tatalui0 &cela 1)a facut cunoscutAA 2% 0 (nsasi
Teofania8 sau aratarea dumnezeirii8 in cele trei persoane ale Sfintei Treimi8 la
Botezul !omnului8 in apa (ordanului8 a fost primul prile78 la inceputul misiunii
Sale8 de a face cunoscuta dumnezeirea0 &devarul acesta il canta si Biserica
noastra8 precum se poate vedea in ,ineiul lunii (anuarie8 la sarbatoarea
Botezului !omnului0 !upa cum /van6+elistul scrie4 F(ar botezindu)se (isus8
indata ce a iesit din apa8 iata cerurile ( s)au desc+is si el a vazut !u+ul lui
!umnezeu8 po6orindu)se ca un porumbel si venind peste /l0 Si iata 6las din
ceruri care a zis4 &cesta este -iul ,eu cel iubit8 intru care am binevoitF 3'0
!eci Tatal8 prin 6lasul din ceruri8 -iul primind Sfintul Botez8 iar Sfintul !u+ in
c+ip de porumbel0
(ntrea6a misiune luminatoare8 binefacatoare8 tamaduitoare8 sfintitoare si
mintuitoare a !omnului *ristos8 de la <asterea pina la .ertfa pe Cruce de pe
3ol6ota8 culminind cu dumnezeiasca Sa (nviere si (naltare la ceruri8 este
infatisata in "rtodo#ie precum stim nu numai prin citirea cuprinsului Sfintelor
/van6+elii si al /pistolelor apostolice in Biserica8 ci si prin cintarile respective
ale tuturor imnolo6iilor bisericesti din ,inei8 "ctoi+8 Triod si Penticostar si
infatisata si prin icoanele picturilor din interior8 precum si prin cuprinsul
simbolic si mistic)reli6ios al Sfintei 1itur6+ii0 !e aceea Sfinta 1itur6+ie ocupa
locul de cinste al invataturii pentru e#plicarea credintei crestine ortodo#e 310
Caci prin Sfinta 1itur6+ie se desfasoara inaintea sufletelor noastre intre6ul fir
dumnezeiesc al /van6+eliei8 culminind in 7ertfa mintuitoare0 &semenea si la
infatisarea celorlalte Sfinte Taine 320 !upa cum8 toate articolele Simbolului de
Credinta se desfasoara8 cu evlavia cuvenita in Biserica8 inaintea tuturor
credinciosilor8 in lumina istorisirii /van6+eliei0
!in intre6ul cuprins al /van6+eliei8 al epistolelor Sfintilor &postoli si al
scrierilor Sfintilor Parinti8 se desprinde marele adevar8 cum !omnul (isus *ristos
a fost pentru om8 nu numai ,intuitorul sufletelor noastre8 dar si supremul
(nvatator si deplinul 1uminator al cu6etarii si vietii noastre crestine0 1umina
cea adevarata8 precum /l sin6ur a marturisit4 F/u sint 1umina lumiiB cel ce (mi
urmeaza ,ie nu va umbla in intuneric8 ci va avea lumina vietiiF 330 F/u8 1umina
am venit in lume8 ca tot cel ce crede in ,ine8 sa nu ramina in intunericF 340
Sfintul &postol Toma8 care 1)a intrebat calea unde mer6e8 i)a raspuns solemn4
F/u sint Calea8 &devarul si >iata0 <imeni nu vine la Tatal ,eu8 decit prin ,ineF
350 (ar Sfintului &postol -ilip8 care dorea sa le arate &postolilor pe Tatal8 i)a
49
raspuns4 FCel ce ,)a vazut pe ,ine a vazut pe Tatal000 Credeti ,ie ca /u sint
intru Tatal si Tatal intru ,ine000 Cuvintele pe care vi le spun /u8 nu le vorbesc
de la ,ine8 ci Tatal care ramine intru ,ine ) face lucrurile 1uiF 35bis0 !upa cum
tuturor Sfintilor &postoli le)a rostit4 FCel ce are poruncile ,ele si le pazeste8
acela este care ,a iubesteB iar cel ce ,a iubeste pe ,ine va fi iubit de Tatal
,eu si)l voi iubi si /u si ,a voi arata luiF 360 &ctivitatea !omnului (isus *ristos8
inca de la inceputul propovaduirii Sale8 avea sa intareasca toate cele istorisite
inca de la inceputul /van6+eliei8 precum au fost profetite si de marele Prooroc
(saia4 FPoporul care statea intru intuneric a vazut lumina si celor ce sedeau in
latura si in umbra mortii lumina le)a rasaritF 9,atei (>8 16;0
Predica de pe munte a !omnului (isus *ristos a fost z6uduitoare de suflete0
Caci cunoasterea lui !umnezeu nu sta numai in a)( recunoaste dumnezeirea8 ci
mai ales in implinirea voii si poruncilor Sale8 privitoare la viata morala a
credinciosului0 &devaratul si bunul crestin sa nu ramina numai la post si
ru6aciune8 ci alun6ind orice pacat din cu6etul sau8 sa paseasca mai departe la
fapte bune8 in a7utorarea aproapelui sau0 &devaratul si bunul crestin este acela
care8 nu numai ca nu ucide pe semenul sau8 dar nici nu)i poarta ura sau minie
si este in plina pace cu semenul sau 30 &dulterul este un pacat asa de mare8
incit nici cu 6indul nu trebuie cu6etat 3$0 -emeia trebuie respectata si tratata
umanitar8 c+iar in caz de despartire 3%0 Razbunarea fata de cel ce ne face rau
trebuie inlaturata8 iar fata de vra7masi trebuie sa avem iubire8 raspunzind cu
dra6oste la ura 4'0 -acerea de bine8 milostenia8 sa se faca nu din fatarnicie8 ci
din iubire pentru semenul nostru 410 Ru6aciunea sa se faca cu deplina
sinceritate si cu credinta curata8 precum si postul 420 1acomia pentru bo6atii8
imbracaminte si mincare multa este un pacat si impotriva firii ce ne incon7oara
430 <edreptatea si birfirea semenului trebuiesc inlaturate 440 "mul cel bun se
cunoaste dupa faptele sale 450 Ceea ce nu)ti place8 altuia nu)i face 460"mul
bun trebuie sa tinda catre desavirsire8 dupa e#emplul Tatalui ceresc8 care este
desavirsit 40 (nsusirile sufletesti8 virtutile crestinului sint infatisate in cele
noua fericiri de la inceputul Predicii de pe munte 4$0
Toate aceste invataturi din Predica de pe munte pot fi auzite in Biserica
noastra din /van6+eliile ce se citesc8 pentru preocuparile du+ovnicesti ale
crestinului ortodo#8 in postul cel mare inainte de Sfintele Pasti 4%0 (n cintarea
F-ericirilorF la sfinta litur6+ie iese preotul cu Sfinta /van6+elie in mi7locul
credinciosilor8 avind o lumina aprinsa in fata8 spre a se lua aminte la inceputul
activitatii invatatoare a !omnului *ristos0
Cunoasterea crestina adevarata nu se poate opri numai la informarea
invataturilor !omnului8 ci trebuie sa treaca la trairea lor deplina8 la trairea
virtutilor crestine0 Caci !omnul *ristos n)a fost numai (nvatator8 numai &devar8
ci si Cale in viata si ,intuitor cu adevarat8 iar cel ce este crestin si s)a imbracat
prin Sfintul Botez in *ristos 5'8 trebuie sa urmeze cu adevarat lui *ristos8
ascultind si indeplinind invataturile Sale0 !omnul *ristos a fost e#emplul
desavirsit al unei vieti traite pe pamint8 !umnezeu)"mul0 -ara precedenta8
50
trairea vietii Sale a fost intru totul conform invataturilor Sale0 !e aceea cu
deplina Sa autoritate divina8 !omnul a rostit la sfirsitul predicii Sale de pe
munte4 F<u oricine),i zice8 !oamne8 !oamne8 va intra in imparatia cerurilor8 ci
cel ce va face voia Tatalui ,eu8 Celui din ceruri000 !e aceea oricine aude aceste
cuvinte ale ,ele si le indeplineste asemana)se)va barbatului intelept care a
cladit casa lui de piatra000 (ar oricine aude aceste cuvinte ale ,ele si nu le
indeplineste8 asemana)se)va barbatului nec+ibzuit8 care si)a cladit casa pe
nisipF 510
!omnul (isus *ristos a raspindit invataturile Sale in tot cuprinsul /van6+eliei8 in
timpul activitatii Sale pe pamint8 insotindu)le de minuni8 pina la invierea Sa din
morti8 prin dra6ostea8 mila si bunatatea Sa pentru oameni0 &laturi de virtutile
reli6ioase8 ale credintei8 nade7dii si dra6ostei8 a propovaduit cu staruinta si
virtutile morale8 ale intelepciunii8 bunatatii8 cumpatarii8 dreptatii8 blindetei8
infrinarii si tuturor celorlalte 520 !upa cum le)a si e#emplificat prin minuni
binefacatoare0 Pildele morale sociale8 ca a bo6atului nemilostiv8 bo6atului si
saracului 1azar8 a Samariteanului milostiv8 ilustrau virtuti morale8 ce se putea
intele6e de toti cei ce le puteau asculta0 !escoperirea dumnezeiestilor
invataturi8 prin cuvinte si e#emple8 era preocuparea Sa permanenta de a
infatisa spre cunoastere vointa lui !umnezeu4 FToate ,i)au fost date de catre
Tatal ,eu si nimeni nu cunoaste pe -iul decit numai Tatal8 nici pe Tatal nu)1
cunoaste nimeni8 decit numai -iul si cel care va voi -iul sa)i descopere0 >eniti
la ,ine toti cei osteniti si impovarati si /u va voi odi+ni pe voi000invatati)va de
la ,ine8 ca sint blind si smerit cu inima si veti 6asi odi+na sufletelor voastreF
530 Cu bunatatea Sa cea mare tuturor le)a luminat sufletele8 in afara de cei ce
nu 1)au primit 540 (n ru6aciunea lui (isus din 3+etsimani8 in care s)a ru6at
pentru Sine8 pentru &postoli si pentru toti credinciosii8 !omnul *ristos vedea cu
putere insemnatatea adevaratei Fcunoasteri a lui !umnezeuF4 FSi aceasta este
viata vesnica4 sa te cunoasca pe Tine sin6urul !umnezeu adevarat8 si pe (isus
*ristos pe Care 1)ai trimis000 &ratat)am numele Tau oamenilor pe care ,i i)ai
dat ,ie din lume0 &i Tai erau si ,ie ,i i)ai dat si cuvintul Tau l)au pazit0 &cum
au cunoscut ca toate cite ,i)ai dat sint de la Tine000F 550
!ar daca semanatorul la vremea sa devine secerator8 asemenea supremul
(nvatator va fi odata si supremul .udecator0 Caci daca /van6+elia incepe cu
Predica de pe ,unte si termina cu .udecata viitoare 568 asemenea Simbolul
nostru de Credinta isi termina marturisirile cu venirea !omnului sa 7udece vii si
mortii 58 invierea mortilor si viata veacului ce va sa fie 5$0 Cutremurarea a
treia a omului si a omenirii va fi trecerea din viata de aici in viata cealalta 5%0
(n viata de dincolo8 la suprema .udecata8 isi da omul seama de felul cum a
inteles sa)1 cunoasca pe !omnul *ristos si viata 1ui8 nu numai prin intele6erea8
ci mai ales trairea virtutilor morale8 aici pe pamint0
Tabloul profetic dumnezeiesc al infricosatei 7udecati infatisat de !omnul
*ristos si eternizat prin /van6+elie8 merita sa fie adesea revazut si meditat de
toti credinciosii8 fiind pro6ramul e#amenului 7udecatii noastre morale8 pe care
51
"rtodo#ia ni)l infatiseaza in fiecare an8 la !uminica lasatului sec de Pasti8
precedat de Simbata mortilor si urmat in !uminica viitoare de invataturi din
Predica de pe ,unte0 /ste pro6ramul de evlavie si fapte bune al crestinului in
postul mare8 ca si in alte impre7urari0 (ata cum infatisa profetic !omnul *ristos
7udecata ce va sa fie0
FCind va veni -iul "mului intru slava Sa8 si toti sfintii in6eri cu /l8 atunci va
sedea pe tronul slavei Sale0 Si se vor aduna inaintea 1ui toate neamurile si)i va
desparti pe uniide altii8 precum desparte pastorul oile de capre0 Si va pune oile
de)a dreapta Sa8 iar caprele de)a stin6aF0
F&tunci va zice imparatul celor de)a dreapta 1ui4 >eniti binecuvintatii Tatalui
,eu8 mosteniti imparatia cea pre6atita voua de la intemeierea lumii0 Caci
flamind am fost si ,i)ati dat sa manincB insetat am fost si ,i)ati dat sa beau8
strain am fost si ,)ati primit8 3ol am fost si ,)ati imbracatB bolnav am fost si
,)ati cercetatB in temnita am fost si ati venit la ,ineF0
F&tunci dreptii ii vor raspunde8 zicind4 !oamne8 cind Te)am vazut flamind si Te)
am +ranit2 Sau insetat si Ti)am dat sa bei2 Sau cind Te)am vazut strain si Te)am
primit8 sau 6ol si Te)am imbracat2 Sau cind Te)am vazut bolnav8 sau in temnita
si am venit la Tine2 (ar imparatul8 raspunzind va zice catre ei4 &devarat zic
voua8 intrucit ati facut unuia dintr)acesti frati ai ,ei8 prea mici8 ,ie ,i)ati
facutF0
F&tunci va zice si celor de)a stin6a4 !uceti)va de la ,ine8 blestematilor8 in focul
cel vesnic8 care este 6atit diavolului si in6erilor lui0 Caci flamind am fost si nu
,i)ati dat sa manincB insetat am fost si nu ,i)ati dat sa beauB strain am fost si
nu ,)ati primitB 6ol si nu ,)ati imbracatB bolnav si intemnitat8 si nu ,)ati
cercetatF0
F&tunci vor raspunde si ei8 zicind4 !oamne8 cind Te)am vazut flamind8 sau
insetat8 sau strain8 sau 6ol8 sau bolnav8 sau intemnitat si nu Te)am slu7it2 /l insa
le va raspunde zicind4 &devarat zic voua4 (ntrucit nu ati facut unuia dintre
acesti prea mici8 ,ie nu ,i)ati facutB si vor mer6e acestia la osinda vesnica8 iar
dreptii la viata vesnicaF 6'0
!eci la credinta si nade7dea sa in viata8 crestinul trebuie sa sporeasca si in
dra6oste8 precum dadea indemnuri si Sfintul &postol Pavel 9( Corinteni J(((8 13;
si staruia cu multa intelepciune Sfintul (oan 3ura de &ur8 caci astfel se
completeaza cunoasterea crestina0 (isus *ristos ieri si azi si in veci ) este
acelasi 610 &cesta este sensul luminii cunoasterii crestine in "rtodo#ie8
descoperita omului prin !omnul (isus *ristos8 precum au talmacit)o Sfintii
&postoli si Sfintii Parinti ai "rtodo#iei noastre8 deci intrea6a Sfinta Scriptura si
Sfinta Traditie0
52
&stfel8 Sfintul (oan !amasc+in8 supranumit si Friul de aurF8 pentru ideile
stralucitoare8 in ale carui opere se o6lindesc8 in sinteza8 ideile marilor Sfinti
Parinti anteriori8 ) asaza la locul de cinste problema cunoasterii8 ca introducere
in operele sale do6matice8 sub denumirea de (zvorul cunoasterii0 &cest izvor al
cunoasterii il vedem pe !omnul *ristos8 ca supremul !ascal si Peda6o68
supremul (nvatator8 cel care nu poate sa 6reseasca8 (nvatatorul &devarului4
F*ristos este intelepciunea cuprinzatoare a adevaruluiB in /l sint cuprinse
comorile credintei noastre0 /l este intelepciunea si puterea lui !umnezeu si a
TataluiB sa ascultam 6lasul 1ui prin mi7locirea Sfintelor Scripturi si sa invatam
cunoasterea a toateF 620 !upa cum isi propunea sa adune in scrierile sale8 ca si
o albina8 tot ceea ce este potrivit cu adevarul 638 cule6ind potrivit Sfintei
Traditii8 pe cit ii va fi cu putinta8 ceea ce s)a spus de catre !ascalii incercati si
invatati8 spre a infatisa o e#punere 6enerala in ascultarea rinduielii celei
adevarate 648 in cadrul izvorului fundamental al cunoasterii lui !umnezeu8 care
ramine *ristos8 !ascalul neintrecut al &devarului !ivin0
!e fapt unul din motivele fundamentale ale intruparii !omnului (isus *ristos8
-iul lui !umnezeu8 a fost acesta8 de a restaura cunoasterea adevaratului
!umnezeu8 afirma Sfintul Parinte bisericesc8 &tanasie cel ,are8 in cuvintarea sa
F!espre (ntruparea CuvintuluiF 650 "amenii indepartati de la adorarea lui
!umnezeu si cu privirile indreptate in 7os8 ca si cum s)ar afla in adincimea unei
pesteri8 cautau pe !umnezeu8 in creatura8 in lucruri vazute8 facindu)si zei din
oameni muritori si din demoni0 &tunci bunul si obstescul nostru ,intuitor8
Cuvintul lui !umnezeu8 isi ia pentru Sine un corp si traieste ca om printre
oameni8 atra6ind toate privirile celor ce 6indesc ca !umnezeu este in lucruri
trupesti8 catre /l8 ca invataturile si faptele Sale8 spre a recunoaste &devarul
!ivin si prin /l sa se ridice cu cu6etarea catre Tatal Sau0 "ameni cu cu6etari
omenesti8 in care)si indreptau privirile8 se puteau vedea acum atrasi peste tot
si primeau invatatura &devarului !ivin0 (n ceea ce priveste creatiunea8 puteau
sa recunoasca pe *ristos8 iar in ceea ce priveste zeii dintre oameni8 prin
comparatie cu faptele ,intuitorului8 le apara ,intuitorul8 fiindca aceia nu
puteau savirsi opere asemenea lui !umnezeu)Cuvintul0
!eci pe data ce cu6etarea oamenilor decazuse in lucrurile simturilor8 Cuvintul
s)a coborit catre noi8 pina a se arata trupeste8 spre a ne duce catre /l8 ca "m8
oamenii8 sa)si incline simturile catre persoana Sa si de acum inainte ei sa se
convin6a ca)1 vedeau "m8 datorita faptelor Sale8 ca /l nu era numai "m8 ci
inca !umnezeu si Cuvint si (ntelepciunea adevaratului !umnezeu0 Subliniind
cuvintele Sfintului &postol asupra cunoasterii crestine prin !omnul *ristos
9/feseni (((8 1)1%;8 Sfintul &tanasie cel ,are precizeaza4 FCuvintul s)a
desfasurat pretutindenea4 in sus8 in 7os8 in adincime si lar6imeB in sus prin
creatiune8 in 7os prin intrupare8 in adincime pina la iad8 in lar6ime pentru toata
lumeaB totul este plin de cunoasterea lui !umnezeu000 (ndoita a fost aratarea
bunatatii ,intuitorului prin (ntruparea SaB /l indeparta de la noi moartea si ne
reinnoia si nevazut8 /l se arata prin faptele Sale si facea sa se cunoasca8 ca /l
era Cuvintul8 conducatorul si re6ele universuluiF 660 Prin urmare8 prin !omnul
53
(isus *ristos cunoasterea crestina isi primea desavirsirea8 prin invatatura
dumnezeiasca insotita de e#emple desavirsite0 S)a petrecut astfel8 prin
providenta peda6o6iei divine8 o adevarata restaurare si o deplina cunoastere a
lui !umnezeu si a vointei Sale pentru om0
Problema deplinei cunoasteri crestine in adincimea ei8 in inaltimea ei8 in
intinderea ei8 in insemnatatea ei8 si mai ales in metodolo6ia formarii ei8
precum o punea Sfintul &postol Pavel 9/feseni (((8 1)1%;8 a studiat)o8 a
e#perimentat)o si a publicat)o in opere succesive8 marele invatat crestin Titus
-lavius Clemens8 de ori6ine din &tena8 in a doua 7umatate a secolului al doilea
crestin8 supranumit si Clement &le#andrinul8 pentru meritele sale mari in
conducerea scoalei crestine din &le#andria0 !in operele sale8 Protrepticul8 sau
Covertitorul8 la Cuvintul ca promotor al vietii crestine8 Peda6o6ul8 in care
infatiseaza Cuvintul ca educator al sufletelor si Stromatele8 prin care
!idascalul ii infatiseaza doctrina cu invataturile crestine8 se poate vedea o
lar6a privire a profundei si temeinicei cunoasteri crestine0 Caci 6nosticul8 sau
deplinul cunoscator crestin8 trebuia sa treaca prin toate aceste etape al
formarii sale crestine0 Privind retrospectiv principiile sale metodolo6ice8
desprinse din toate operele sale scrise8 precum si din bo6ata si stralucita sa
e#perienta la Scoala crestina din &le#andria8 in marea problema a cunoasterii
crestine8 Clement &le#andrinul a a7uns la urmatoarea concluzie4 FBiserica este
(nvatatoarea Cuvintului si sin6urul (nvatator este ,irele ei8 in care s)a implinit
vointa sfinta a unui Parinte sfint8 adevarata intelepciune8 sfintenia cunoasteriiF
60 1a aceasta concluzie a7un6e folosind imediat sfatul indrumator al Sfintului
&postol si /van6+elist (oan8 pe care)l citeaza imediat8 precum il reproducem4
FSi intru aceasta stim ca 1)am cunoscut8 daca pazim poruncile 1ui0 Cel ce zice
1)am cunoscut8 dar poruncile nu le pazeste8 mincinos este si intru el adevarul
nu se afla0 (ar cine pazeste cuvintul 1ui8 intru acela 8 cu adevarat dra6ostea lui
!umnezeu este desavirsita0 !upa aceasta cunoastem ca sintem ai 1uiF 6$0
(ata de ce8 cartea de F(nvatatura de Credinta Crestina "rtodo#aF8 pe care o
avem la indemina prin purtarea de 6ri7a a conducerii Bisericii "rtodo#e
Romane8 trebuie reluata din biblioteca Bisericii8 recitita si mai mult meditata8
spre a fi revarsata prin invataturile ei8 din amvonul Bisericii8 in sufletele
credinciosilor nostri8 cu inalta8 adinca si calda intele6ere crestina0 Caci
F(nvatatura Crestina "rtodo#aF nu se opreste numai la informarea si
marturisirea FCredinteiF 6%8 ci se inalta prin trairea reli6ioasa sufleteasca a
F<ade7diiF ' si se adinceste8 ca datatoare de viata crestina morala vazuta8 prin
virtutea cea mare a F!ra6osteiF 18 cu implinirea tuturor virtutilor morale
crestine0
Credinta8 nade7dea si dra6ostea8 virtutile reli6ioase supreme8 au fost
intotdeauna si au ramas intru vesnicie coloanele de sustinere a invataturii
Bisericii crestine ortodo#e0 &stfel cunoasterea crestina ortodo#a isi pastreaza
si)si intareste unitatea sa8 tocmai prin aceasta vietuire si inviorare a ramurilor
sale8 infloritoare si roditoare0 !eci prin Biserica se poate infatisa8 inviora si
54
implini cunoasterea crestina ortodo#a8 in adevarata lumina a !omnului *ristos8
prin toate ramurile sale vii si nemuritoare0 &ceste virtuti reli6ioase8 impreuna
cu virtutile morale8 se impletesc si se imbina armonic in lumina cunoasterii
!omnului (isus *ristos si deci a cunoasterii crestine prin "rtodo#ie0
Pr0 Prof0 ,i+ail Bulacu8
F3lasul BisericiiF8 nr0%)1'U1%38 pa60 1'54)1'630
10 Romani ((8 14)150 20 Sfantul >asile cel ,are8 *e#aimeronul8 "milia (0 Cap0 68
,i6ne8 P0 308 tom0 JJ(J8 col0 16 30 (mmanuel Nant8 Critica ratiunii practice8
trad0 Prof0 Traian Braileanu0 40 Sfantul 3ri6orie Teolo6ul8 Cuvantarea a doua
despre !umnezeu8 cap0 J(>8 trad0 de Pr0 !r0 3+0 Tilea si !r0 <icolae Barbu8 asist0
univ0 Cele cinci cuvantari de !umnezeu8 1%48 p0 1%)2'0 50 Romani (8 238 250 60
(nvatatura de Credinta Crestina "rtodo#a0 Cu aprobarea Sfantului Sinod al
Bisericii "rtodo#e Romane si cu binecuvantarea Prea -ericitului .ustinian8
Patriar+ul Romaniei000 !espre descoperirea dumnezeiasca8 Bucuresti8 1%528
p04)158 !espre Sfanta Scriptura p0 15)2 0 (dem8 op0 cit08 p0 2$)3% $0 Sfantul
3ri6orie Teolo6ul8 Cuvantarea a cincea despre !umnezeu8 cap0 JJ>8 op0 cit08 p0
$2)$30 %0 Psalmul 18 1')110 1'0 3alateni (((8 240 110 (nvatatura de Credinta0008
op0 cit08 p0 45)6$0 120 1uca8 (8 2$)30 130 ,ineiul lunii martie la 25 de zile0
Troparul sarbatorii Buneivestiri0 140 1uca (8 42)430 150 1uca (8 46)550 160
:trenierul0 :trenia0 10 1itur6+ierul8 :trenia la cantarea a opta0 1$0 1uca ((8 1)
20 1%0 1uca ((8 %)11B 13)140 2'0 1itur6+ierul8 op0 cit0 210 :trenierul8 op0 cit0 220
(oan >(((8 120 230 Sfantul 3ri6orie Teolo6ul8 Cuvantarea cincea despre
!umnezeu8 Cap0 (((8 op0 cit08 p0 6%0 240 (bidem8 cap0 JJJ((8 p0 $0 250 (oan (8 1)
50 260 (oan (8 140 20 (nvatatura de Credinta0008 op0 cit08 p0 6$)1'20 2$0 (oan (8
%8 120 2%0 (oan (8 1$0 3'0 ,atei (((8 16)10 310 (nvatatura de credinta0008 op0 cit08
p0 254)2$50 320 (dem8 op0 cit08 p0 2$5)3'$0 330 (oan >(((8 120 340 (oan J((8 460 350
(oan J(>8 60 35bis0 (oan J(>8 %)1'0 360 (oan J(>8 210 30 ,atei >8 21)260 3$0 ,atei
>8 2)3'0 3%0 ,atei >8 31)320 4'0 ,atei >8 3$)40 410 ,atei >(8 1)40 420 ,atei >(8
5)1$0 430 ,atei >(8 1%)340 440 ,atei >((8 1)50 450 ,atei >((8 1)2'0 460 ,atei >((8
120 40 ,atei >(8 4$0 4$0 ,atei >8 3)120 4%0 !uminica la lasatul postului pentru
Sfintele Pasti0 5'0 3alateni (((8 20 510 ,atei >((8 21)260 520 (nvatatura de
credinta0008 p0 36$)340 530 ,atei J(8 2)2%0 540 (oan J>8 220 550 (oan J>((8 3)$0
560 ,atei JJ>8 31)450 50 (nvatatura de credinta0008 op0 cit08 p0 114)1160 5$0
(dem8 op0 cit08 p0 163)1$%0 5%0 Sfintul 3ri6orie Teolo6ul8 Cuvintarea cincea
despre !umnezeu8 cap0 JJ>8 op0 cit08 p0 $20 6'0 ,atei JJ>8 31)460 610 /vrei J(((
$0 620 Sfintul (oan !amasc+in8 Capitolele filozofice8 !ialectica8 ,i6ne P0 308
tom0 JC(>8 cit0 52%0 630 (bidem8 col0 524 640 (bidem8 col0 525 650 Sfintul
&tanasie cel ,are8 Cuvintarea despre (ntruparea Cuvintului8 ,i6ne8 tom0 JJ>
col0 3)%60 660 (dem8 op0 cit08 cap0 J>(0 60 Clement &le#andrinul8 Peda6o6ul8
,i6ne8 P0 30 tom0 >(((8 1ib0 (((8 cap0 120 6$0 ( (oan ((8 3)50 6%0 (nvatatura de
Credinta0008 op0 cit08 p0 43)1$%0 '0 (bidem8 p0 1%3)3410 10 (bidem8 p0 345)4530
55
GediteazHI
Despre Revelatia Dumnezeiasca
Pentru a intra in comuniune cu cineva8 sau in le6atura cu ceva8 se impune
cunoasterea lui0 !e aceea si comuniunea vesnica cu !umnezeu se bazeaza pe
cunoasterea 1ui0 F&ceasta este viata vesnica4 sa Te cunoasca pe Tine8 sin6urul
!umnezeu adevarat000 F spune ,intuitorul in Ru6aciunea &r+iereasca 9(oan J>((8
3;0 Pentru a intra in comuniune cu !umnezeu si a ne desavirsi viata
du+ovniceasca8 trebuie sa)l cunoastem pe !umnezeu8 sa stim adica daca este
un parinte8 sau un stapin despoticB daca ne putem apropia de /l si in ce formaB
daca este milostiv8 indurator8 iertatorB sau numai drept si necrutatorB daca ne
putem apropia de /l cu iubire8 sau cu teama distru6atoare de suflet25 000 &poi8
cum ii putem noi cunoaste voia 1ui8 ce atitudine are /l fata de lume8 de
e#istentaB sau si mai mult4 cine este /l25 000 Toate aceste premise care stau la
baza comuniunii cu !umnezeu8 noi le putem cunoaste prin !escoperirea pe
care (nsusi !umnezeu a binevoit sa ne)o faca8 dorind si /l sa intre in le6atura
cu noi si sa ne mintuiasca in comuniune vesnica cu /l0 &ceasta !escoperire a lui
!umnezeu se numeste Revelatie dumnezeiasca0
(n primul rind !umnezeu poate fi descoperit de noi in creatia Sa0 FCerurile spun
slava lui !umnezeu si facerea miinilor 1ui o vesteste tariaF 9Psalmul J>(((8 1;B
FCele nevazute ale 1ui se vad de la facerea lumii8 intele6indu)se din fapturi8
adica vesnica 1ui putere si dumnezeireF 9Romani (8 2';0
<oi descoperim pe !umnezeu din creatia Sa cu a7utorul ratiunii luminata de
credinta0 Pentru un credincios intrea6a natura este o carte desc+isa in care se
poate citi despre atotputernicia8 bunatatea8 dreptatea8 iubirea8 frumusetea8
atotstiinta Creatorului0 FC+ipul lui !umnezeu il vad intr)o floareF8 spunea
cineva0 <u ca floarea l)ar contine pe !umnezeu8 ci modul in care este
or6anizata viata si frumusetea ei8 ne duce cu 6indul la cel ce are viata in Sine
si isi descopera frumusetea vietii Sale8 concretizind)o in creatia Sa0 &cest mod
de descoperire fireasca8 naturala8 cu mintea si simtirea proprie a Creatorului
din creatia Sa8 o numim revelatie naturala0
!ar8 pe cale naturala8 nu toata mintea il vede la fel pe !umnezeu0 >eacuri de)a
rindul8 datorita pacatului8 spune &postolul8 oamenilor li s)a intunecat mintea si
au sc+imbat adevarul lui !umnezeu in minciuna si s)au inc+inat si au slu7it
fapturii in locul -acatorului000 9Romani (8 25;0
Pentru a fi evitata aceasta prapastioasa confuzie 9a Creatorului cu faptura;8
!umnezeu S)a descoperit in mod direct omului8 spre a fi cunoscut 9asa cum
este /l;B spre a)( cunoaste voiaB spre a intra dupa cuviinta in comuniune cu /l0
!atorita faptului ca !umnezeu ca !u+ absolut se afla in Flumina neapropiataF 91
Timotei >(8 16;8 fiind cu totul altceva decit noi oamenii8 nu oricui i se
56
descopera !umnezeu si nu oricum0 !umnezeu se descopera pe cale
supranaturala8 comunicand direct voia Sa unor oameni alesi0 !aca prima
descoperire am numit)o naturala8 pe aceasta o numim supranaturala8 fiindca
este facuta de !umnezeu in mod direct si fiindca omul neputind a7un6e sin6ur
la cunoasterea ei8 o primeste prin mi7loacele lui !umnezeu mai presus de fire0
Sfintul &postol Pavel spune ca !umnezeu odinioara8 Fin multe rinduri si in multe
c+ipuri8 a vorbit parintilor nostri prin prooroci8 in zilele acestea mai de pe
urma ne)a 6rait noua prin -iul000F 9/vrei (8 1)2;0
Revelatia este un proces tainic8 o comunicare directa din partea lui !umnezeu
adresata omului spre mintuirea sufletului0 /a reprezinta cuvintul lui !umnezeu
inspirat de !u+ul Sfint0
!upa cum am aratat mai sus8 datorita importantei cu totul e#ceptionale pe
care o prezinta !escoperirea lui !umnezeu8 ea nu este comunicata oricui8 ci
anumitor persoane alese in mod special 9de catre !umnezeu; in acest scop0 (n
>ec+iul Testament8 cartile profetice pastreaza peste tot constiinta profetului
ca este c+emat de !umnezeu spre a indeplini o misiune sfinta8 ca ceea ce el
comunica nu sint cuvintele sale ci !escoperirea lui !umnezeu8 Cuvintul lui
!umnezeu0 Profetul simte ca este ridicat cu du+ul la o stare superioara8 care
nu este comuna oamenilor si la care nu poate a7un6e orice om8 ci numai cei
c+emati in mod special de !umnezeu0 Cu alte cuvinte8 acei cu care !umnezeu
comunica au fost pre6atiti ca sa poata primi comunicarea si mai departe au
fost facuti capabili ca sa poata transmite !escoperirea lui !umnezeu0 !aca
comunicarea lui !umnezeu o numim Revelatie8 pre6atirea omului pentru a
putea primi si transmite aceasta comunicare8 o numim (nspiratie divina0
Revelatia nu se poate face deci fara (nspiratie0 &celasi !u+ al lui !umnezeu
care 6raieste prin prooroci8 insufla pre6atirea de a primi si posibilitatea de a
comunica0 -ara pre6atire din partea lui !umnezeu8 !escoperirea nu ar fi
posibila0 &ltfel spus8 Revelatia nu este posibila fara (nspiratie0
Cum se savirseste procesul de comunicare a adevarului dumnezeiesc prin
(nspiratia !u+ului Sfint2 Raspunsurile sint diferite0 :nii spun ca !u+ul Sfint il
fereste doar de 6reseala pe sfintul autor care pune in scris comunicarea lui
!umnezeu0 &ltii spun ca !escoperirea adevarului ar avea un caracter verbal8 in
sensul ca !u+ul Sfint ar dicta8 iar scriitorul sfint ar pune in scris tot ceea ce a
auzit0 &ceste pareri e#prima doua e#treme8 care raspund unilateral problemei
enuntate0 <oi spunem ca !u+ul Sfint intr)adevar fereste de 6reseala pe sfintul
scriitor8 dar in acelasi timp ii si inalta du+ovniceste sufletul deasupra starii
comune8 spre a putea intele6e si simti ceea ce comunica0 <u este deci anulata
personalitatea scriitorului de aceea unele scrieri au un stil8 altele un alt stilB
unele au o adincime du+ovniceasca mai mare8 altele mai mica8 desi acelasi !u+
Sfint a comunicat adevarul de credinta0 !aca ar fi dictat8 cum am vazut ca s)a
spus8 atunci nu ne putem e#plica deosebirile si varietatea formei de redare a
diferitilor autori inspirati de acelasi Sfint !u+0 &sadar8 (nspiratia are un
caracter tainic de pre6atire si de comunicare a adevarului de credinta8 dar in
57
acelasi timp si un caracter siner6ic8 adica de conlucrare intre !u+ul Sfint8 care
comunica adevarul si personalitatea sfintului scriitor care primeste si transmite
in scris acest adevar mintuitor0
Revelatia dumnezeiasca s)a desfasurat in timp si cuprinde trei perioade mari0
Prima perioada este inainte de caderea omului in pacat8 cand !umnezeu se
descopera omului8 comunica cu el in mod direct8 Ffata catre fataF0 & doua
perioada este dupa caderea omului in pacat pina la venirea ,intuitorului0
!umnezeu se descopera prin 1e6e si prooroci0 1e6ea comunica voia lui
!umnezeu8 il tine pe om in apropierea Sa si il pre6ateste pentru primirea unui
(zbavitor0 Proorocii comunica voia lui !umnezeu atunci cand cei care au primit
1e6ea lui !umnezeu8 se departeaza de /l0 Profetii mai comunica oamenilor si
planul lui !umnezeu de a)i izbavi din robia apasatoare a pacatului0 Prin profeti
!umnezeu descopera c+iar si timpul cand va veni ,intuitorul0 Partea a treia
este descoperirea -iului lui !umnezeu intrupat0 /a este o descoperire
dumnezeiasca deplina si directa8 fiindca -iul este !umnezeu adevarat si "m
adevarat0 Ca !umnezeu ne descopera adevarul deplin despre Sfinta Treime si a
modului de a intra in comuniune cu /a8 iar ca "m8 ne comunica acest adevar
sub o forma in care toti il pot primi si intele6e0 !e aceea spunem ca Revelatia
-iului lui !umnezeu este desavirsita0
Ce a determinat pe !umnezeu sa se descopere omului2 !umnezeu se descopera
omului datorita faptului ca F!umnezeu este iubireF8 iar iubirea nu poate ramine
izolata0 !umnezeu l)a creat pe om pentru a comunica cu /l si astfel sa intre in
comuniune cu /l0 Si ca dovada ca nu l)a parasit pe om este ca si atunci cand
omul cazind in pacat8 a devenit Ffiu al miniei lui !umnezeuF8 totusi !umnezeu
nu inceteaza sa)l iubeasca8 nu renunta la planul iubirii Sale care 1)a determinat
sa)l aduca la e#istenta8 sa insufle in fiinta lui FsuflareaF Sa divina0 Si tocmai din
aceasta iubire8 !umnezeu se descopera in cele din urma prin -iul0 Se face
cunoscut in mod direct8 comunica Ffata catre fataF8 atra6ind pe oameni8 pe fiii
iubirii Sale in comuniune cu /l0 !e aceea8 daca !umnezeu ni se descopera in
>ec+iul Testament ca un Stapin direct8 in <oul Testament8 prin -iul intrupat noi
il cunoastem ca pe un Parinte bun si iubitor0 &ceasta deosebire este
determinata de faptul ca cei din >ec+iul Testament se aflau sub robia pacatului
care departeaza pe !umnezeu8 pe cand prin !escoperirea <oului 1e6amint
oamenii se afla sub razele binefacatoare ale milostivirii lui !umnezeu8 ale
sfinteniei si iertarii acordate de -iul lui !umnezeu intrupat si inviat0
&m vazut ca Revelatia divina o 6asim in Sfinta Scriptura care reprezinta
Cuvintul lui !umnezeu scris sub inspiratia !u+ului Sfint0 !ar o 6asim si in Sfinta
Traditie8 ca o !escoperire orala facuta in mod desavirsit de catre -iul lui
!umnezeu intrupat0 !e fapt8 !omnul nici nu a scris0 /l a descoperit pe
!umnezeu Tatal si voia 1ui prin viu 6rai si a poruncit Sfintilor &postoli8 nu sa
scrie8 ci sa propovaduiasca si sa boteze8 adica sa transmita +arul mintuitor al
Sfintelor Taine 9,atei JJ>(((8 1%;0 !e aceea &postolul precizeaza ca Fcredinta
este din auzire8 iar auzirea prin Cuvintul lui *ristosF 9Romani J8 1;0 !e altfel8
58
cuvintul scris al Sfintelor /van6+elii nici nu retine tot ceea ce a propovaduit si
a invatat ,intuitorul prin viu 6rai0 Sfintul /van6+elist (oan la sfirsitul
/van6+eliei sale arata ca Fsint si alte multe lucruri pe care le)a facut (isus si
care8 daca s)ar fi scris cu de)amanuntul8 cred ca lumea aceasta n)ar cuprinde
cartile ce s)ar fi scrisF 9JJ(8 25;0 <ici Sfintii &postoli nu au cuprins in scris toata
invatatura !omnului0 /i au transmis adevarul mintuitor prin viu 6rai si l)au lasat
Bisericii ca pe o Sfinta traditie mostenita de la ,intuitorul0 !atorita acestui
fapt8 Sfintul &postol Pavel indeamna pe crestinii din Tesalonic4 Ftineti
predaniile pe care le)ati invatat8 fie prin cuvint8 fie prin epistola noastraF 9((
Tesaloniceni ((8 15;0 /ste si firesc ca valoarea Sfintilor Parinti sa fie e6ala cu cea
a Sfintei Traditii8 intrucit unul este adevarul de credinta propovaduit si scrisB
:nul este !u+ul Sfint care inspira atit pe cel ce propovaduieste8 cit si pe cel ce
scrie acelasi cuvint al lui !umnezeu0 !e aceea putem spune ca izvoarele
revelatiei divine sint Sfinta Scriptura si Sfinta Traditie0
!e cite feluri este Revelatia divina2 !e doua feluri4 naturala8 prin care
!umnezeu ni se descopera prin creatia Sa si supranaturala8 cand !umnezeu ne
comunica direct voia Sa0 Cu care act se interpatrunde Revelatia supranaturala2
Cu (nspiratia divina2 Revelatia dumnezeiasca fiind o comunicare intre
!umnezeu si om8 ce caracter are ea2 &re caracter teandric0 !ar (nspiratia2 &re
caracter tainic si siner6ic0 Cum se manifesta caracterul siner6ic al inspiratiei2
!u+ul Sfint fereste pe scriitorul sfint de a nu 6resi atunci cand comunica un
adevar de credinta spre mintuirea oamenilor0 Pe de alta parte8 !u+ul Sfint ii
ridica sufletul la un nivel du+ovnicesc superior celorlalti oameni8 pentru a
putea primi si comunica adevarul descoperit8 la care el nu ar fi putut a7un6e
sin6ur0 Sfintul autor va transmite apoi adevarul descoperit potrivit capacitatii
sale intelectuale8 culturale8 potrivit ori6inalitatii si a modului personal de
e#primare0 Cum si prin cine se descopera !umnezeu2 1a inceput !umnezeu s)a
descoperit omului in mod direct0 &poi8 dupa caderea in pacat8 se descopera
prin patriar+iB prin ,oise comunica 1e6ea Sa8 iar prin profeti descopera venirea
,intuitorului0 (n cele din urma8 !umnezeu se descopera in mod desavirsit prin
-iul0 :nde 6asim noi fi#ata in scris Revelatia dumnezeiasca2 (n Sfinta Scriptura
a >ec+iului si <oului Testament0 Cum se mai numeste astfel Revelatia divina2 Se
mai numeste si Cuvintul lui !umnezeu0 <u toata Revelatia divina a fost fi#ata in
scris0 " parte din ea s)a pastrat pe cale orala0 Cum se numeste aceasta2 Se
numeste Sfinta Traditie0 !e aceea8 Sfinta Scriptura si Sfinta Traditie8 ca
pastratoare a Revelatiei supranaturale8 sint numite4 (zvoarele Revelatiei
dumnezeiesti0 Cum putem intele6e si patrunde adincul tainic al adevarurilor
mintuitoare ale Revelatiei divine2 Prin ratiunea luminata de credinta si mai ales
prin trairea lor8 a7utati fiind de +arul divin0
S)a sustinut de unii rataciti de la dreapta credinta ca Revelatia dumnezeiasca
nu ar fi fost posibila8 privind mai intii pe !umnezeu in c+ip absolut8 nematerial8
nesc+imbator si vesnic8 care nu s)ar fi putut face cunoscut omului8 fiinta
materiala8 trecatoare8 sc+imbatoare0 (n al doilea rind8 privindu)l pe om ca
fiinta muritoare8 care n)ar fi putut intele6e !escoperirea lui !umnezeu0 1a
59
aceste obiectiuni raspundem ca intr)adevar !umnezeu este !u+ nematerial8
nesc+imbator si vesnic8 dar este in acelasi timp -iinta Personala si ca Persoana
stabileste relatii de comuniune si comunicare cu alte persoane0 "mul este si el
o persoana8 creat dupa c+ipul lui !umnezeu spre a comunica cu !umnezeu0
Sufletul lui este spiritual si tinde necontenit spre !umnezeu0 F(n ce c+ip
doreste cerbul izvoarele apelor asa Te doreste sufletul meu pe Tine8
!umnezeuleF 9Psalmul J1(8 1;0
&m vazut ca prin Revelatie si (nspiratie !u+ul Sfint comunica scriitorului sfint
adevarul de credinta mintuitor0 Transmitindu)l el este primit8 pastrat si
formulat de Biserica pentru mintuirea credinciosilor0 &ceasta fi#are8 sau
formulare se face prin &sistenta !u+ului Sfint0 !eci8 intre Revelatie8 (nspiratie
si &sistenta !u+ului Sfint e#ista o unitate si le6atura8 data fiind lucrarea &celui
!u+ Sfint0 !ar sint si unele descoperiri0 &stfel8 spre deosebire de (nspiratie8
&sistenta !u+ului Sfint are o intensitate mai mica0 (n (nspiratie8 sufletul omului
este ridicat deasupra nivelului obisnuit8 pe cand in &sistenta !u+ului Sfint nu se
cunoaste aceasta ridicare0 !u+ul Sfint asista Biserica sa nu 6reseasca atunci
cand fi#eaza sau formuleaza un adevar de credinta0 &poi8 (nspiratia se
comunica unei sin6ure persoane8 &sistenta se e#ercita asupra Bisericii intre6i0
Prin (nspiratie se comunica adevaruri noi8 &sistenta precizeaza doar pe cele
de7a descoperite0
!in cele pina aici tratate vedem ca Revelatia !umnezeiasca reprezinta
!escoperirea din partea lui !umnezeu a voii si lucrarii Sale facuta omului spre
mintuirea sufletului0
!escoperirea dumnezeiasca prin prooroci referitoare la venirea ,intuitorului s)
a implinit odata cu intruparea8 moartea si invierea Sa0 !ecalo6ul la fel ca si
toate poruncile ,intuitorului ramin o datorie de implinit de catre credinciosii
tuturor timpurilor0 F<u am venit sa stric 1e6ea8 ci sa o implinescF8 spune
,intuitorul cu privire la obli6atia ce ne revine si noua de a o implini0 Pe de alta
parte8 implinirea poruncilor !omnului ramine un mod si un mi7loc de a ne arata
iubirea pe care ()o purtam8 spre mintuirea sufletului4 FCel ce are poruncile
,ele si le pazeste8 acela este care ,a iubeste000 9(oan J>(8 21;0 !e ,a iubiti8
paziti poruncile ,eleF 9(oan J(>8 15;8 ne spune ,intuitorul0
&m vazut ca Revelatia divina este cuprinsa in mod e6al in Sfinta Scriptura si
Sfinta Traditie0 &sa ca8 precum credinciosilor el revine datoria implinirii
Cuvintului scris al Sfintei Scripturi8 aceeasi datorie le revine de a implini si
Sfinta Traditie8 pastrata cu fidelitate si scumpatate de catre Biserica0
,intuitorul ne)a atras insa atentia sa fim cu luare aminte asupra faptului ca se
vor ivi Fmulti profeti mincinosiF8 care vor veni in numele 1ui cu fel de fel de
descoperiri pretinse sfinte0 Pretinsa lor descoperire dumnezeiasca fiind falsa8
iar noi lasindu)ne prada ei8 incercam riscul de a cadea de la adevaratul drum
care duce la mintuire0 !e aceea8 inca din epoca Bisericii crestine primare8
scriitorul bisericesc 1actantiu8 spre a ne feri sa cadem prada falselor
60
descoperiri8 ne indica criteriile dupa care putem cunoaste proorocia
adeavarata0 &devaratii profeti predica toti un sin6ur !umnezeuB <u sufera de o
boala psi+icaB <u sint inselatoriB <u umbla dupa averi si cisti6B <u se in6ri7esc
de cele necesare vietii8 ci se multumesc cu intretinerea pe care le)o trimite
!umnezeuB Proorociile lor s)au inmultit8 sau se inmultesc intocmai0 Cunoscand
aceste criterii8 putem combate falsele proorocii0
Biserica cea :na8 Sfinta8 Soborniceasca si &postoleasca8 a pastrat si pastreaza
cu sfintenie Revelatia dumnezeiasca asa cum !umnezeu a dat)o8 punind)o la
indemina credinciosilor8 odata cu mi7loacele necesare mintuirii0
Pr0 Prof0 Sorin Cosma8
F,itropolia "ltenieiF8 nr0 6U1%$68 pa60 5)$'0
GediteazHI
Apofatismul ca principiu al interpretarii Sfintei
Scripturi
&pofatie8 de la 6recesul Fapofati=osF8 inseamna ne6ativ0 &pofatismul este o cale
de cunoastere a lui !umnezeu prin ne6area oricaror imperfectiuni0 &pofatism
inseamna o depasire a mi7loacelor de cunoastere a lui !umnezeu8 prin ne6atie0
!umnezeu S)a descoperit omului0 !escoperirea lui !umnezeu isi are inceputul
in crearea lumii8 prin Cuvantul 1ui si prim implinirea Cuvantului8 a 1o6osului4
F1a inceput era Cuvantul8 toate prin /l s)au facut si Cuvantul s)a facut trup000
F 9(oan 18 1)14;0
Prin intruparea Cuvantului8 a 1o6osului8 S)a descoperit !umnezeu0 &stfel
Cuvantul8 1o6osul8 ca persoana a lui !umnezeu8 celui intreit8 este adevaratul
mi7locitor al descoperirii Sale dumnezeiesti0 &ceasta descoperire se pastreaza
in Biserica8 in cea a intruparii Cuvantului8 pe de o parte ca trup si san6e al lui
*ristos in Sfanta Taina a /u+aristiei8 pe de alta parte ca predica a Bunei >estiri8
ce se impartaseste credionciosilor0 &stfel se invredniceste credinciosul de
descoperirea lui !umnezeu in Biserica0 !espre sensul initial al notiunii 1o6os s)
a scris mult0 1a acestea n)as mai adau6a nimic0 <ici nu am intentia sa ma ocup
de realitatile eu+aristice8 prin care Cuvantul lui !umnezeu S)a facut trup si se
impartaseste omului0 /u ma refer la Cuvantul prin care descoperirea lui
!umnezeu a7un6e la e#presie8 la Cuvantul pe care oamenii8 sau Sfanta
Scriptura8 scrisa de oameni8 il intrebuinteaza pentru a e#prima descoperirea lui
!umnezeu0 !espre analiza acestui Cuvant s)a vorbit mult in decursul timpului0
!iscutia s)a purtat insa8 in vremea din urma cu deosebire prin provocarea
demitolo6izarii8 sau a teolo6iei despre asa)zisul F!umnezeu este mortF 93ott ist
tot;0 (n aceasta privinta s)a auzit putin 6lasul Parintilor 6reci ai Bisericii8 pentru
61
considerentul ca Parintii sunt vec+i8 problemele insa noi si actuale0 <umai ca
problemele nu sunt c+iar asa de noi cum par ele si privite mai de aproape prin
Parintii Bisericii8 sunt destul de actuale0 /le nu se vor citi insa ca un document
filolo6ic al unei culturi vec+i si trecute8 caci du+ul Parintilor nu)( unul static8
impietrit8 netrasmisibil8 ci este e#presia dinamica a vietii Bisericii din toate
timpurile0 Biserica este trupul lui *ristos8 care ieri si azi si totdeauna ramane
aceeasi0
!aca voim sa introducem pe Sfintii Parinti in discutia aceasta8 ne izbim de
teolo6ia lor8 care)( de mare insemnatate si care a fi#at 6andirea lor4
apofatismul0 &pofatismul este la Parintii rasariteni ai Bisericii temelia oricaror
notiuni despre !umnezeu si descoperirea lui0 /u voi e#plica in cateva cuvinte8
ce se intele6e prin aceasta0 Scolastica a dezvoltat trei cai FcausalitatisF8 Fvia
ne6ationisF si asa)numita Fvia eminetiaeF0 &ceste cai le)a facut cunoscute inca
din veacul al >)lea autorul care a transmis lucrari sub numele de !ionisie
&reopa6itul si a scris ca necunoscutul !umnezeu poate fi cunoscut dupa lume8
care este c+ipul desavarsirii lui !umnezeu si se poate urca la /l lepadandu)se
de tot ce este efemerB ridicandu)se deasupra celor pamantesti vede in ele
cauza tuturor lucrurilor0
Pornindu)se de la aceste trei cai8 teolo6ia rasariteana si !ionisie &reopa6itul n)
au fost ultimii8 ei deduc termenul apofatism de la FaferesisF Cuvantul
FapofatismosF este un compozitum din prepozitia FapoF si ad7ectivul faton8 de la
verbul fimi S a zice0 Cuvantul s)ar putea traduce cu4 de nespus8 ine#primabil8
sau cu ceva asemanator0
&stfel e limpede ca apofatismul este toata teolo6ia ortodo#a despre !umnezeu0
&stfel se trece de la apofatism la =atafatism si la do#olo6ie8 la preamarirea
maretiei lui !umnezeu0 &stfel citim intr)un imn al Bisericii "rtodo#e4
F!umnezeul tainelor celor ne6raite si nevazute 00 nu 6asim cuvinte prin care sa
ne e#primam Treimea cea nepatrunsa a lui !umnezeuF sau un imn al nasterii
!omnului4 F" mare si necuprinsa taina vad eu8 in loc de cer iadul8 in loc de
+eruvimi pe -ecioara8 ieslea ca loc unde a fost asezat Cel necuprins8
!umnezeu8 *ristos8 pe care)l cinstim in cantariF0 &ici trebuie de observat ca
sfarsitul do#olo6iei si inceputul do#olo6iei sunt o caracteristica esentiala a
imnelor ortodo#e si astfel "rtodo#ia dupa intelesul dublu al cuvantului Fdo#aF8
este nu numai adevaratul imn de lauda al lui !umnezeu ci si o adevarata
invatatura0 F!o#aF ca invatatura este nedespartita de Fdo#aF ca lauda0
&l doilea caracter distinctiv al apofatismului rasaritean8 este ca el se
temeiniceste pe deosebirea dintre fiintele si puterile lui !umnezeu0 Prin
lucrarile Sale /l se descopera si isi face cunoscuta fiinta8 insa FusiaF ramane
necunoscuta si inaccesibila0 &ceasta inaccesibilitate si necunoastere a lui
!umnezeu este punctul de plecare8 obiectul si scopul apofatismului0
62
>ec+ii scolastici8 si cu deosebire Toma &Kuinul8 identifica FusiaF8 fiinta lui
!umnezeu8 cu ener6ia curata incat spuneau ca !umnezeu ar fi un Factus purusF
si prin urmare omul l)ar cunoaste pe !umnezeul numai in parte0 Ca urmare
teolo6ia apuseana nu face deosebire intre FusiaF lui !umnezeu si puterile Sale0
!ar in felul acesta se ivesc probleme complicate0 Cum se va comenta de pilda
locul (( Petru 1844 FSa va faceti partasi dumnezeiestii firi5F
Precum este cunoscut acesta este un loc biblic esential8 care vesteste
indumnezeirea omului8 pe care Bisericile o subliniaza in mod special astfel
incat invatatura despre indumnezeirea omului constituie un punct central al
Teolo6iei rasaritene0 Pe baza acestui loc se pune intrebarea4 daca !umnezeu
este Factus purusF8 ener6ie curata si fiinta 1ui este identica cu puterile Sale8
cum se poate8 dupa locul pomenit mai sus8 impartasi omul de firea
dumnezeiasca2
!aca nu facem deosebire intre fiintele necreate si puterile necreate si
intele6em pe !umnezeu ca Factus purusF8 atunci raman doua posibilitati4 cea
dintai posibilitate ar fi ca indumnezeirea se savarseste prin participarea la
Factus purusF8 adica la c+iar fiinta lui !umnezeu0 &ceasta insa8 n)o afirma nici
scolastica nici oarecare alt teolo68 caci !umnezeu este a se intele6e de la
inceput ca o fiinta de nepatruns si inviolabilaB daca intr)un oarecare mod ar
putea fi accesibil n)ar mai fi !umnezeu0 &fara de aceasta prin participarea
omului la Factus purusF8 adica la usia lui !umnezeu8 ar fi un !umnezeu dupa
fire0 (n acest caz !umnezeu ar avea trei milioane si bilioane de ipostaze8 cate
persoane ar fi cele care pot lua parte la fiinta Sa8 caci aceia care ar avea parte
de fiinta lui !umnezeu8 natural n)ar renunta la ce este al persoanei Sale0
Scolastica nu poate da un raspuns multumitor la aceasta atat de importanta
problema teolo6ica0 Pentru Parintii din Rasarit8 dimpotriva8 raspunsul este
foarte simplu4 pentru ca pe de o parte dupa fiinta Sa !umnezeu este inaccesibil
pentru oameni si pentru ca8 pe de alta parte pentru omul care tinde spre
indumnezeire 9t+eosis; trebuie sa se impartaseasca de firea dumnezeiasca8
suntem nevoiti sa deosebim intre usia divina8 cea neinteleasa8 neaccesibila si
cea accesibila8 si cea nedespartita de usia dumnezeiasca8 prin care va fi
cunoscut !umnezeu0
(nvatatura despre deosebirile intre fiinta si puterile lui !umnezeu a dezvoltat)o
cu osebire 3ri6orie Palama8 ar+iepiscopul Salonicului in veacul al J(>)lea0
/ste clasic cuvantul Sfantului >asile cel ,are4 FPuterile sunt8 ce e drept8
multiple8 fiinta 9usia; este insa simpla0 <oi zicem8 ce)( drept8 ca il cunoastem
pe !umnezeu dupa puterile 1ui8 dar noi nu afirmam ca ne apropiem de fiinta
9usia;8 caci puterile 1ui coboara la noi 7os8 dar fiinta Sa ramane inaccesibilaF0
&semenea si fratele sau 3ri6orie al <isei scrie4 FCel nevazut dupa fire8 se face
vazut prin puteriF0
63
Prin aceasta am a7uns la fiinta apofatismului0 C+iar aceasta accentuare a
inaccesibilitatii lui !umnezeu o aflam in teolo6ia apofatica8 care este dupa
cum am spus8 caracteristica pentru Parintii Bisericii rasaritene0
Cel dintai scriitor care s)a ocupat sistematic de inaccesibilitatea fiintei
dumnezeiesti pentru ratiunea omeneasca a fost Clement din &le#andria0 (nainte
de el inca &tena6ora a caracterizat pe !umnezeu ca4 Fnepatruns si necuprinsF0
Si Teofil al &ntio+iei s)a e#primat ca c+ipul lui !umnezeu ar fi Fde nespus8 de
nedescris si de nevazut cu oc+ii trupestiF0 (nca mai devreme Clement din Roma
si inainte de el -ilo din &le#andria8 au considerat ca a patrunde cu intele6erea
pe !umnezeu este imposibil0 -ilo a considerat pe !umnezeu inaccesibil0
!upa Clement din &le#andria noi nu putem intele6e pe !umnezeu in ceea ce
este8 ci in ceea ce nu este0 !umnezeu este dupa el de necuprins0 Toate spusele
noastre despre !umnezeu sunt conventionale Fcaci cum te poate spune8 zice el8
ceea ce nu e nici se#8 nici deosebire8 nici c+ip8 nici individ8 nici numar0 <u ai
dreptate daca il infatisezi ca pe un intre68 sa arati parti din /l8 caci ceea ce
este una este nedespartita8 de aceea este /l fara de sfarsit8 fara dimensiuni si
fara intre6imi8 adica fara forma si fara nume si daca uneori ii zicem pe nume4
:nul8 Binele8 Ratiunea8 /#istenta8 ori Tata8 ori Creator8 ori !omn8 o facem
aceasta nu pentru ca ar avea un nume propriu al Sau8 noi intrebuintam doar din
perple#itate numiri frumose pentru ca ratiunea sa nu se piarda in alte numiri si
pentru a avea pe acestea ca sa ne spri7inim pe ele0 Pentru ca nici una din
acestea nu infatiseaza pe !umnezeu000F8 caci dupa 3ri6orie din <azians8 la
!umnezeu nu pot urca 6andurile omenesti0 <ici nu numai 6andurile omenesti8
afirma !idim "rbul din &le#andria8 dar nici c+iar cele serafimice nu pot urca
pana la !umnezeu0 (n intaiul capitol din cea de a (()a carte despre Sfanta
Treime8 el se ocupa c+iar de neintele6erea Sfintei Treimi si asa dupa el8 ea este
nevazuta8 necuprinsa 9aperilitos; pentru oc+ii serafimici0
Sentimentul neputintei de a)1 intele6e8 de a patrunde in imensitatea lui
!umnezeu si 6rairea despre /l8 este tot un mod de a veni la /l si a vorbi despre
/l0 ,ai mult8 ea este o e#perienta la care se a7un6e8 dupa alte cai incercate0
Pentru a da e#presie acestei e#periente aseamana Sfintii Parinti nourul
intunecat sub care a urcat ,oise pe muntele Sinai8 cu intunericul necunoasterii
naturii lui !umnezeu0
!upa autorul cu numele !ionisie &reopa6itul8 nu ,oise ofera lumina8 caci
!umnezeu este inafara de e#perienta omului0 " interpretare insa o da
apofatismul0
/#presiile Fdincolo de orice8 dincolo de toateF8 sunt simpatizate de catre Sfintii
Parinti0 &sa zice &tanasie cel ,are despre !umnezeu4 F/l este dincolo de orice
FusiaF si de orice cu6etare omeneascaF0 Si ,a#im ,arturisitorul scrie8 in
comentariul sau la opera areopa6ita8 despre numele lui !umnezeu4 F!umnezeu
64
nu este FusiaF ci dincolo de orice FusiaF8 nu e simplu8 ci dincolo de simplitate8
nu este ratinue 9nous; ci dincolo de ratiune8 nu unitate ci dincolo de unitateF0
&celasi autor spune4 !umnezeu se numeste atat cel ce este8 cat si cel ce nu
este0
!espre usia lui !umnezeu scriu mai ales capadocienii0 Sfantul >asile cel ,are
scria4 FTotdeauna este ceva ce nu putem e#prima8 cand e vorba despre
!umnezeuF8 iar ,a#im ,arturisitorul4 F<umai vesnicia este percetibila si ceea
ce este dincolo de cunoastereF0 1a o suta de ani dupa aceea a e#primat (oan
!amasc+in aceeasi idee4 F-ara de sfarsit si neperceptivila este notiunea lui
!umnezeu0 Ceea ce spunem noi despre !umnezeu8 nu dezvaluie natura lui
!umnezeuF0 & defini pe !umnezeu este imposibil scrie 3ri6orie din <azians4 F4
F"5 Tu cel de dincolo de orice8 cum ar putea sa te descrie pe Tine cuvantul
omuluiF0 (n privinta cunoasterii lui !umnezeu8 Sfantul (oan 3ura de &ur e de
acord cu Sfintii Parinti0 & scris si el impotriva lui /unomie0 /l a scris c+iar
despre necunoasterea lui !umnezeu0 Pentru a dovedi afirmarile sale el se
refera la (saia 68 1 unde citim4 F&m vazut pe !umnezeu8 sezand pe un scaun si
serafimi stateau inaintea lui si)si acopereau fetele000 F0
!ar !umnezeu nu S)a aratat cum este8 ci cum si)1 percepe omul8 dupa
insusirile sale spirituale0
Sfantul (oan *risostom se refera la /van6+elistul (oan care scrie4 FPe !umnezeu
nu l)a vazut nimeniF0
&sadar apofatismul este una din caile de cunoastere a lui !umnezeu8 prin
ne6atie0 &pofatismul depaseste mi7loacele de cunoastere afirmand prin ne6atie
relitatea perfectiunilor Sale0 &pofatismul are suport in traditia crestina8
sustinuta de oamenii reprezentativi ai Bisericii8 Parinti si scriitori bisericesti0
&r6umentele apofatismului sunt atat de puternice incat ele 6enereaza credinta
in !umnezeu si pot s)o dinamizeze8 acolo unde ea este minimalizata8 dar mai
ales faciliteaza interpretarea unor te#te biblice8 constituind un au#iliar al
comentariului la cartea vietii noastre spirituale0
Prof0 3eor6e 3alitis8
F&ltarul BanatuluiF8 nr0 1)3U1%%68 pa60 12)168 traducere de Pr0 Prof0 !r0 <icolae
<ea6a0
Traducerea studiului F&pop+atismus als Prinzip der Sc+riftausle6un6 bei
der 6riec+isc+en Nirc+envaternF aparut in rev0 F/van6elisc+e T+eolo6ieF8
,unc+en8 nr0 18 1%$'8 pa60 2$)4'0 &utorul este profesor la -acultatea de
Teolo6ie din &tena0
GediteazHI
65
Cunoastearea Catafatica si Apofatica
!upa forma de e#primare in 6eneral8 afirmativa sau ne6ativa8 a cunoasterii
noastre despre !umnezeu8 aceasta cunoastere poate fi impartita in catafatica
9de la 6r0 S afirmativa; si apofatica 9 S ne6ativ;0 Teolo6ia utilizeaza aceste doua
numiri8 catafatic ai apofatic8 in intelesul de cai de cunoastere reli6ioasa si
forme de e#primare a acestei cunoasteri8 cale afirmativa si cale ne6ativa8 ca si
teolo6ie catafatica si teolo6ie apofatica0
&stfel8 despre !umnezeu afirmam ca este Cel viu si personal8 ca este spirit
absolut8 ca are toate perfectiunile in sens absolut8 ca este atotbun8 iubire8
atotstiutor8 atotintelept8 atotdrept8 atotputernic8 etc0 &cest c+ip de afirmare a
adevarurilor despre !umnezeu se numeste catafatism0
Cunoasterea apofatica se caracterizeaza prin ne6area oricarei imperfectiuni in
!umnezeu8 ceea ce8 in fond8 inseamna afirmarea tuturor perfectiunilor in /l0 (n
transcedenta fiintei sale personale8 !umnezeu ramane necunoscut si necuprins0
!umnezeu nu poate fi cunoscut in acelasi c+ip in care sunt cunoscute
realitatile din lumea concreta8 folosind ideile sau notiunile de timp si spatiu si
raporturile dintre fenomenele naturale8 fiindca !umnezeu le transcede pe
toate0 &stfel8 spunand)se ca !umnezeu umple timpul si spatiul8 nu s)a afirmat
destul despre !umnezeu8 intrucat /l depaseste toate in c+ip absolut8 le
transcede fiind vesnic si necuprins8 nemar6init0 !e aceea8 afirmandu)se ceea
ce nu este !umnezeu8 se spune mai mult despre /l8 despre misterul divin
inefabil8 ine#primabil in 6rai omenesc8 decat se spune in concepte sau notiuni
afirmative0 Teolo6ia apofatica8 apofatismul sustine ca ne6atiile8 anume
propozitiile ne6ative despre perfectiunile lui !umnezeu8 sunt mai potrivite8
adica mai corespunzatoare obiectului la care se refera8 adica la profunzimea
misterului dumnezeiesc8 pe care cauta sa)l e#prime depasind e#istentele
create0 !ar8 cu toate acestea8 misterul fiintei dumnezeiesti depaseste sau
transcede atat catafatismul8 cat si apofatismul8 ramanand in sine inco6noscibil8
de necunoscut8 incompre+ensibil8 de necuprins cu mintea si inaccesibil8 de
nea7uns la el8 prin puteri proprii0
Cu toate acestea8 apofatismul nu inseamna a6nosticism8 adica lipsa de
cunoastere obiectiva8 nici i6noranta sau incultura8 ci depasire a mi7loacelor
obisnuite de cunoastere0 (n fond8 teolo6ia apofatica se intemeiaza pe premisa
ca e#istenta lui !umnezeu Cel >iu8 inco6noscibil si incompre+ensibil8 este in
toata deplinatatea Sa mai evidenta spiritului omenesc decat toate celelalte
e#istente0 /ste vorba8 asadar8 nu despre o e#istenta demonstrata lo6ic8 ci
supralo6ic8 prin evidenta traita a e#istentei lui !umnezeu si prin orientarea
fireasca a omului8 ca dorinta8 ca nostal6ie8 spre Parintele lui ceresc0 (ar
evidenta traita a e#istentei lui !umnezeu presupune o pre6atire pentru ea8
printr)o stradanie spirituala8 prin pasirea +otarita pe urcus du+ovnicesc8 cu
66
a7utorul +aric de la !umnezeu si cu rivna8 cu ferirea de patimi8 cu asceza si cu
ru6aciune din partea omului credincios0 &cestui urcus spiritual nu i se pune
opreliste8 ci8 dimpotriva8 neincetat indemn de inaintare 9( Cor0 128 31;8 de
crestere spirituala spre virsta deplinitatii lui *ristos 9/fes0 4813;0
&stfel8 c+iar si apofatismul8 cale de cunoastere prin ne6atie8 apare ca depasit8
intrucit evidenta traita8 e#perienta spirituala8 este patrundere mistica8 printr)
un c+ip deosebit de patrundere a luminii dumnezeiesti de inalta intensitate in
sufletele celor vrednici8 !umnezeu facindu)se cunoscut8 se intele6e ca nu in
fiinta 1ui nepatrunsa8 ci in ener6iile si lucrarile 1ui necreate si nedespartite de
fiinta8 dar prin care /l se comunica si se impartaseste0 Simbolul cunoasterii
mistice a lui !umnezeu este lumina taborica0
Cea mai inalta si mai cuprinzatoare cunoastere a lui !umnezeu este cea prin
adevarata credinta incalzita de iubire8 coroana virtutilor 9( Cor0 138 13;0 Caci F
!umnezeu este iubire 9( (oan8 48 16; si8 aceasta fiind8 /l coboara in lume8 pe
care o iubeste 9(oan8 38 16;8 iar F noi iubim pe !umnezeu8 pentru ca /l ne)a
iubit cel dintii F 9( (oan8 38 16;8 iar F noi iubim pe !umnezeu8 pentru ca /l ne)a
iubit cel dintii F 9( (oan8 48 1%; si8 iubindu)18 ne ridicam la /l8 fiindca F iubirea
este de la !umnezeu si oricine iubeste pe !umnezeu si cunoaste pe !umnezeu0
Cel ce nu iubeste nu cunoaste pe !umnezeuF 9 ( (oan8 48 )$;8 insa F cel ce
ramine in iubire ramine in !umnezeu si !umnezeu ramine intru el F 9( (oan 48
16;0
!in toate acestea nu rezulta8 cum s)ar parea tinind seama de neputinta
patrunderii cunoasterii noastre in esenta lucrurilor dumnezeiesti8 ca8 in
6eneral8 am cunoaste prea putin din cele ale lui !umnezeu8 anume din fiinta si
atributele 1ui8 ci8 dimpotriva8 cunoastem mult daca ne straduim dupa cuviinta
sa inaintam pe calea cunoasterii oferita noua prin Revelatia naturala si
supranaturala si daca ne silim s)o transpunem in viata0 Caci cunoastem tot ce
ne este necesar pentru mintuireB si nici un credincios adevarat nu poate nici
6indi si nici spune ca Biserica dreptmaritoare nu)l invata tot ce este trebuincios
pentru mintuire0
Pr0 Prof0 !r0 (sidor Todoran8 &r+id0 Prof0 !r0 (oan ?a6rean8
FTeolo6ia do6maticaF 8 manual pentru seminariile teolo6ice8 Bucuresti8 1%%18
pa60 %4)%60
GediteazHI
Invatatura Ortodoxa despre Dumnezeu - Sfanta
Treime
67
S-(<T& TR/(,/ ) F&sadar8 in primul loc8 sa fie pusa ca temelie in sufletul vostru8
do6ma despre !umnezeuF8 indeamna Sfintul C+iril al (erusalimului8 pe cei care
se pre6ateau sa devina crestini prin Taina Botezului 10
(ntr)adevar8 credinta in !umnezeu)Sfinta Treime constituie invatatura
fumdamentala si specifica a Bisericii Crestine0 Crezul ortodo# niceo)
constantinopolitan8 in care se rezuma traditia Bisericii apostolice si patristice8
are in centrul lui marturisirea ca !umnezeu este :nul in fiinta Sa dumnezeiasca
si intreit in persoanele Sale4 FCred intr)unul !umnezeu8 Tatal &tottiitorul000
Cred in unul !omn (sus *ristos000 Cred (n !u+ul SfintF0 "rice ru6aciune crestina8
lauda8 taina sau slu7ba bisericeasca incepe si sfirseste cu invocarea Sfintei
Treimi4 F(n numele Tatalui si al -iului si al Sfintului !u+F000 FCa Tie se cuvine
toata marirea8 cinstea si inc+inarea8 Tatalui si -iului si Sfintului !u+F0
Credinta intr)un sin6ur !umnezeu personal ) monoteismul ) este invatatura
principala care s)a descoperit in >ec+iul Testament 9(esire JJ8 2)3B !eut0>(8 4B
(saia J1(((8 1')11; si care s)a pastrat si in <oul Testament 9,arcu J((8 2%B (oan
J>((8 3;0 /#istenta lui !umnezeu8 ca fiinta creatoare a intre6ului univers si
prezenta in creatia Sa8 este afirmata c+iar in primul verset al Sfintei Scripturi4
F1a inceput8 !umnezeu a facut cerul si pamintulF 9-ac0(8 1;0 !umnezeu e#ista
prin Sine8 fiind insasi e#istenta cea adevarata si proprie4 F/u sint Cel ce sintF
9(esire (((8 14;0 -irea si suflarea intrea6a e#ista si se mentine in e#istenta8 prin
puterea si atotprezenta lui !umnezeu4 F<u umplu eu8 oare8 cerul si pamintul2F
9(eremia JJ(((8 24;0 !e aceea8 cel ce priveste creatia cu oc+ii credintei8 vede in
ea urmele prezentei lui !umnezeu4 FCerurile spun slava lui !umnezeu si
facerea miinilor 1ui o vesteste tariaF 9Ps0J>(((8 1)2;0
!escoperirea personala a lui !umnezeu s)a e#primat in istoria >ec+iului
Testament8 mai ales8 prin Fle6aminteleF pe care !umnezeu le)a inc+eiat cu
poporul (srael 9cf0-acere J>((8 2;0
&stfel !umnezeul tuturor devine parintele unui popor4 F&m sa va primesc sa),i
fiti popor8 iar /u sa fiu !umnezeul vostruF 9(esire >(8 ;0
(n perioada >ec+iului Testament8 !umnezeu s)a descoperit si ca treime de
persoane8 dar intr)un mod indirect si neclar8 deoarece aceasta era perioada de
pre6atire a mintuirii0 Totusi8 e#ista unele marturii care se refera la persoanele
Sfintei Treimi8 cum ar fi de pilda4 e#presia FSa facem om dupa c+ipul si
asemanarea <oastraF 9-acere (8 26;B cintarea intreita FSfint8 Sfint8 Sfint este
!omnul SavaotF 9(saia >(8 3B &poc0(>8 $;B aparitia celor trei tineri8 la ste7arul
,amvri8 carora &vraam le)a adus daruri si inc+inare 9-a s)a descoperit si ca
treime de persoane8 dar intr)un mod indirect si neclar8 deoarece aceasta era
perioada de pre6atire a mintuirii0 Totusi8 e#ista unele marturii care se refera la
persoanele Sfintei Treimi8 cum ar fi de pilda4 e#presia FSa facem om dupa
c+ipul si asemanarea <oastraF 9-acere (8 26;B cintarea intreita FSfint8 Sfint8
Sfint este !omnul SavaotF 9(saia >(8 3B &poc0(>8 $;B aparitia celor trei tineri8 la
68
ste7arul ,amvri8 carora &vraam le)a adus daruri si inc+inare 9-acere J>(((8 1)2;0
!e asemenea8 e#ista unele referiri la Cuvintul lui !umnezeu 9Ps0C>(8 2'B CJ>(((8
$%; si la !u+ul lui !umnezeu 9Ps0JJJ((8 6B C(((8 3')31B (ov JJJ(((8 4;0
(n <oul Testament8 credinta intr)un sin6ur !umnezeu in trei persoane este pe
deplin descoperita de insusi -iul lui !umnezeu8 in viata si slu7irea caruia noi am
cunoscut taina Sfintei Treimi0 !e pilda8 la Botezul ,intuitorului in (ordan sint
prezente in mod real toate cele trei persoane4 Tatal8 care intareste prin 6lasul
Sau din ceruri ca4 F &cesta este -iul ,eu cel iubit intru care am binevoitFB !u+ul
Sfint8 Care8 in c+ip de porumbel8 s)a po6orit peste (isusB -iul8 Care8 desi fara de
pacat8 primeste sa fie botezat de la (oan Fca sa se implineasca toata dreptateaF
9,atei (((8 16)1;0
/van6+eliile au pastrat numeroase te#te in care se vorbeste despre cele trei
persoane ale lui !umnezeu8 fie in mod deosebit8 fie la un loc0 Tatal si -iul sint
amintiti deosesbit in versetul4 FPe !umnezeu nimeni nu 1)a vazut vreodata0 -iul
Cel :nul)<ascut8 care este in sinul Tatalui8 &cela l)a facut cunoscutF 9(oan (8
1$;0 !espre !u+ul Sfint8 (isus spune4 F(ar cind va veni ,in6iietorul8 pe care /u il
voi trimite voua de la Tatal8 !u+ul adevarului8 care de la Tatal purcede8 &cela
va marturisi despre ,ineF 9(oan J>8 26;0 (nainte de inaltarea Sa la cer8 (isus
*ristos porunceste ucenicilor Sai sa mear6a la propovaduire si sa boteze8 in
numele Sfintei Treimi8 pe cei ce vor crede4 F,er6ind8 invatati toate neamurile8
botezindu)le in numele Tatalui si al -iului si al Sfintului !u+F 9,atei JJ>(((8 1%;0
(n propovaduirea &postolilor8 credinta in !umnezeu)Sfinta Treime8 este8 de
asemenea8 marturisita in mod clar0 (n predica sa8 din ziua Cincizecimii8 Sfintul
&postol Petru spune4 F!umnezeu a inviat pe acest (isus8 Caruia noi toti sintem
martori0 !eci8 inaltindu)se prin dreapta lui !umnezeu si primind de la Tatal
fa6aduinta !u+ului Sfint8 l)a revarsat pe acesta8 cum vedeti si auziti voi acumF
9-apte ((8 32)33;0 Sfintul &postol Pavel adreseaza corintenilor o salutare in
numele Sfintei Treimi4 F*arul !omnului nostru (isus *ristos si dra6ostea lui
!umnezeu si impartasirea Sfintului !u+ sa fie cu voi totiF 9(( Cor0J(((8 13;0
&celasi !umnezeu8 care a vorbit in >ec+iul Testament8 s)a descoperit ca Treime
in <oul Testament0 Caci Fe#ista un sin6ur !umnezeu F 9-apte (((8 3'; si
!umnezeu pe care il adora crestinii8 FTatal !umnezeului nostru (isus *ristosF
9/fes0 (((8 14B (( Cor0 (8 3;8 este !umnezeul lui &vraam si a lui (saac si al lui
(acob8 !umnezeul parintilor poporului lui (sraelF 9-apte (((8 3'B >((8 32B cf0 si
(esire (((8 6;0
(nvatatura despre !umnezeu cel unic in fiinta si intreit in persoane s)a inc+e6at
destul de timpuriu si apare in simbolurile de credinta din secolul al (()lea 9Teofil
al &ntio+iei;0 !ar intrucit s)au ivit unele neclaritati si neintele6eri in ce
priveste taina unitatii persoanelor Sfintei Treimi8 Biserica "rtodo#a8 fie pe
calea Sinoadelor /cumenice8 fie pe cea a sinoadelor locale8 s)a pronuntat cu
autoritate in ce priveste invatatura despre deofiintimea si e6alitatea celor trei
69
persoane in !umnezeu cel :nic0 :n rol de mare importanta in precizarea
do6mei Sfintei Treimi au avut Sfintii Parinti &tanasie cel ,are8 C+iril al
&le#andriei8 3ri6orie de <azianz8 >asile cel ,are8 ,a#im ,arturisitorul8 (oan
!amasc+in8 3ri6orie Palama si altii0
Potrivit invataturii ortodo#e8 !umnezeu este unul in fiinta Sa si subzista intreit
in ipostasele Sale0 !umnezeirea nu este o fire compusa din trei ipostase8 ci o
sin6ura fiinta in trei ipostase desavirsite 20 !e aceea8 FCind zic !umnezeu8
intele6 Tatal8 -iul si !u+ul SfintF spune Sfintul 3ri6orie de <azianz 30 (n
!umnezeu e#ista o sin6ura fiinta8 o sin6ura vointa si o sin6ura lucrare0 -iinta
dumnezeiasca formeaza o unitate desavirsita8 dar ea nu se limiteaza si nu se
inc+ide intr)o sin6ura persoana0 !esi fiinteaza in mod unitar8 !umnezeirea are
un mod de subzistenta treimic0 Tatal8 -iul si !u+ul Sfint au persoana lor proprie
si in fiecare persoana subzista una si aceeasi fire dumnezeiasca in mod deplin0
!umnezeu este deofiinta8 are un principiu unic al firii si e#istentei si este
contemplat in Treime0 Cele trei persoane e#ista una in alta8 si tot ce se
atribuie uneia8 se atribuie si celeilalte0 Prin urmare8 in !umnezeu e#ista o
sin6ura fiinta si aceeasi fiinta neimpartita si trei persoane deosebite8 deofiinta
si e6ale0 !umnezeirea fiinteaza unitar si subzista treimic0 !e aceea8 cind
spunem Sfinta Treime8 ne 6indim la unirea celor trei persoane in care fiinteaza
!umnezeu cel unic dupa fiinta8 vointa si lucrarea Sa0 !umnezeu este unul in
trei8 adica intr)o sin6ura !umnezeire in trei ipostase0
!o6ma Sfintei Treimi cuprinde nu numai marturisirea despre unitatea fiintei8
despre deofiintimea si e6alitatea celor trei ipostase8 ci si invatatura despre
insusirile fiecarei persoane8 adica ce este propriu unei persoane si o face
distincta de celelalte0 Sfintii Parinti incata ca taina Sfintei Treimi consta in
modul de a e#ista al unei persoane in alta si din alta8 sau in relatiile de ori6ine
si le6aturile dintre persoane0 !in acest punct de vedere8 se pot distin6e4
nenasterea8 sau e#istenta de sine8 ca mod de a fi personal al Tatalui 9/fes0 (((8
14)15;B nasterea -iului din Tatal din vesnicie 9(oan (8 148 1$; si purcederea
!u+ului Sfint din Tatal din vesnicie 9(oan J>8 26;8 precum si intruparea -iului la
Fplinirea vremiiF de la !u+ul Sfint si din -ecioara ,aria 91uca (8 35; si trimiterea
Sfintului !u+ de catre -iul in timp 9(oan J>8 26;0
/#ista un !umnezeu pentru ca e#ista un Tata care este cauza8 izvorul
!umnezeirii si unitatii celor trei persoane0 Tatal este nenascut si nepurces8 dar
naste din veci pe !u+ul Sfint0 -iul este nascut din veci de Tatal8 fiind
Fstralucirea slavei si c+ipul fiintei lui !umnezeuF 9/vrei (8 3;0 1a Fplinirea vremiiF
93al0(>8 4;8 FCuvintul trup s)a facutF 9(oan (8 14;8 prin conlucrarea Sfintului !u+0
!u+ul Sfint purcede8 din veci8 din Tatal si este trimis8 in timp8 de catre -iul
9(oan J>8 26;8 ca sa impartaseasca +arul divin 9-apte J(8 3$;0 !u+ul Sfint are
propria Sa persoana si lucreaza prin propria Sa putere dumnezeiasca0 /l
participa la intruparea -iului si se po6oara asupra &cestuia8 la Botez8 daruit de
catre Tatal0 1a Cincizecime8 !u+ul intemeiaza Biserica pe care o calauzeste
spre tot adevarul si o fereste de 6reseli 9(oan J(>8 26;0
70
<asterea dupa trup a -iului prin participarea !u+ului Sfint si trimiterea in timp
a Sfintului !u+ de catre -iul nu strica unitatea vesnica a celor trei persoane
dumnezeiesti0 Prin urmare8 Tatal8 -iul si Sfintul !u+ sint deofiinta si e6ali intre
ei 9(oan J>(((8 21;8 deosebindu)se dupa modul lor de e#istenta4 Tatal este
nenascut si nepurces8 -iul este nascut din veci din Tatal si se intrupeaza prin
conlucrarea Sfintului !u+8 iar Sfintul !u+ este purces din veci din Tatal si trimis
in timp de catre -iul 40
!umnezeu este fiinta personala8 atotprezenta8 care are e#istenta de Sine si
care se manifesta in afara fiintei Sale8 impartasind viata si puterea Sa
indumnezeietoare0 Sfintul 3ri6orie Palama 9135%; a facut distinctie intre fiinta
sau esenta lui !umnezeu8 adica firea dumnezeiasca necreata8 nesc+imbatoare8
necuprinsa si ne6raita8 care depaseste tot ceea ce este creat8 si ener6iile
divine necreate8 adica lucrarile prin care !umnezeu se lasa impartasit si
indumnezeieste0 (nvatatura despre ener6iile divine necreate constituie o
caracteristica a "rtodo#iei si ea sta la temelia credintei in caracterul personal
a lui !umnezeu8 in indumnezeirea omului si in transfi6urarea creatiei0 (n
6indirea ortodo#a8 +arul este inteles anume ca ener6ie dumnezeiasca8
personala8 necreata8 prin care credinciosul devine Fpartas al firii dumnezeiestiF
9(( Petru (8 4;0
!upa fiinta Sa vesnica8 !umnezeu este necuprins8 nevazut si de ne6rait0 (n
fiinta Sa ne6raita8 !umnezeu este inaccesibil4 F,oise n)a vazut fata lui
!umnezeuF 9(esire JJJ(((8 23;8 iar Sfintul (oan /van6+elistul spune4 FPe
!umnezeu nimeni nu 1)a vazut vreodataF 9(oan (8 1$;0 >orbirea despre
!umnezeu are anumite limite8 deoarece fiinta Sa de nepatruns nu poate sa fie
e#primata in cuvintele noastre omenesti 5 8 sau in comparatie cu celelalte
e#istente 6 0 !ar el nu este un !umnezeu FnecunoscutF8 pentru ca /l are un
nume 9(saia J1>8 15;8 care e#prima caracterul Sau personal8 iar8 prin ener6iile
Sale necreate8 /l se po6oara si intra in comuniune cu credinciosul8 prin creatie8
prin pronie8 prin lucrarea de mintuire0 Sfinta Scriptura foloseste adesea8 pentru
a descrie lucrarile lui !umnezeu in afara de fiinta Sa8 insusiri imprumutate de
la oameni0 !ar nu trebuie sa atribuim lui !umnezeu ceea ce ne apartine noua si
sa ne formam astfel o ima6ine falsa despre /l0 "rice reprezentare sau ima6ine
despre !umnezeu care l)ar identifica cu firea creata este o idolatrie0
/ner6iile sau lucrarile dumnezeiesti necreate e#prima insusiri sau atribute
proprii lui !umnezeu0 Pentru a e#prima aceste insusiri8 unele cuvinte sau nume
sint alese c+iar de !umnezeu8 ca de pilda4 du+8 bun8 iubire8 sfint8 vesnic8
mintuire8 iar altele sint alese de Biserica4 treime8 persoana8 deofiinta0
&stfel8 !umnezeu este !u+ 9(oan (>8 24;8 adica fiinta vie8 personala8
netrupeasca si nemateriala8 care este insasi viata noatra si care impartaseste
sufletul vietii noastre4 FCaci in /l traim si ne miscam si sintemF 9-apte J>((8 2$;0
(isus *ristos insusi marturiseste ca4 F!umnezeu este !u+ si cei care ( se inc+ina
trebuie sa ( se inc+ine in du+ si adevarF 9(oan (>8 24;0 /l este F!umnezeu cel viuF
71
9(eremia J8 1';8 principiul vesnic si forta vietii8 cel care tine in e#istenta toata
suflarea4 F1ua)vei du+ul lor si se vor sfirsi si in tarina se vor intoarce0 Trimite)
vei du+ul tau si se vor zidi si vei innoi fata pamintuluiF 9Ps0 C(((8 3')31;0
!umnezeu nu primeste e#istenta din afara8 nu o are prin participare8 de aceea
fiinta Sa8 nefiind adusa la e#istenta din nee#istenta8 nu are nimic contrar0 FPe
cit de departe sint cerurile de la pamint8 asa de departe sint caile mele de
caile voastre si cu6etele mele de cu6etele voastreF 9(saia 1>8 %;0 !esi este
creatorul lui8 !umnezeu este absolut diferit dupa fiinta Sa spirituala de om8
care este compus din trup si suflet creat0 F/u sint !umnezeu atotputernic si nu
sint omF 9"seea J(8 %;0 F!umnezeu nu)i ca omulF 9<umeri JJ(((8 1%;0 (n raport cu
fiintele si fapturile8 /l este FCelalaltF8 care nu are nici o asemanare4 FCu cine
veti asemana voi pe cel preaputernic si unde veti 6asi altul asemenea lui000 Cu
cine ma asemanati voi ca sa fiu asemeneaF8 zice Sfintul 9(saia J18 1$ si 25;0
!umnezeu este vesnic8 atotprezent si atotputernic0 >esnicia lui !umnezeu
arata ca /l nu are nici inceput sau ori6ine si nici un sfirsit al e#istentei Sale in
timp0 /l este FinceputulF vesnic 9-acere (8 1B (oan (81;0 FCel dintii si cel de pe
urmaF 9(saia J1(8 4B J1(>8 6;0 !umnezeu este mai presus c+iar decit vesnicia0 (n
raport cu fiintele si lucrurile create8 !umnezeu nu este circumscris in timp si
spatiu0 /l este in toate si in afara de toate 8 nefiind supus le6ilor firii si
deveniriiB F!umnezeu8 care a facut lumea si toate cele ce sint in ea0 &cesta
fiind !omnul cerului si al pamintului nu locuieste in temple facute de miiniF
9-apte J>((8 24;0 Prin voia Sa8 !umnezeu &tottiitorul creeaza8 in afara de /l8
lumea si8 odata cu aceasta8 miscarea si timpul0 /#istenta noastra istorica este
inserata in e#istenta vesnica a lui !umnezeu0 F!imnul este numele 1uiF 9&mos
(J8 6;8 de aceea nimeni nu se poate ascunde de fata 1ui4 F:nde ma voi duce de
la !u+ul Tau si de la fata Ta8 unde voi fu6i2 !e ma voi sui in cer8 Tu acolo esti0
!e ma voi po6ori in iad8 de fata esti0 !e voi lua aripile mele de dimineata si de
ma voi aseza la mar6inile marii8 si acolo mina Ta ma va povatui si ma va tine
dreapta TaF 9Ps0CJJJ>(((8 )1'B cf0 (eremia JJ(((8 24;0
!aca adincul fiintei Sale nu poate fi patruns8 totusi noi putem cunoaste Fcele
din 7urul 1uiF0 Sfintul &postol Pavel spune ca noi putem intrezari cu mintea pe
!umnezeu din lucrarile Sale 9Romani (8 2';0 &sadar8 creatia8 providenta sint
caile prin care cunoastem8 ca prin niste o6linzi si in parte8 e#istenta si
insusirile lui !umnezeu0
!umnezeu este iubire 9( (oan (>8 $8 16;0 !umnezeu este in fiinta Sa
dumnezeiasca si vesnica iubirea insasi $ 0 (n cuvintele4 F!umnezeu este iubireF
9( (oan (>8 $8 16;8 Sfintul &postol (oan rezuma toata revelatia <oului Testament0
(ubirea este insusi numele lui !umnezeu4 F(a+ve8 (a+ve8 !umnezeu8 iubitor de
oameni8 milostiv8 indelun6)rabdator8 plin de indurare si de dreptateF 9(esire
JJJ(>8 6;0 (ubirea arata 6radul in care !umnezeu si)a descoperit propria Sa
intimitate8 arata adincul comuniunii Sale cu noi0 !e aceea8 din partea
72
crestinilor8 iubirea este starea de a fi unit cu !umnezeu in cea mai desavirsita
apropiere personala0
<umai un !umnezeu care este in sine iubire suprema si vesnica subzista ca
Treime0 (ubirea este cea care pastreaza in !umnezeu unitatea de fiinta si
treimea persoanelor0 Tatal spune4 F&cesta este -iul ,eu cel iubitF 9,arcu (J8 ;8
iar -iul spune4 F!ar ca sa cunoasca lumea ca /u iubesc pe Tatal si precum Tatal
mi)a poruncit8 asa facF 9(oan J(>8 31;0
!umnezeu este fiinta personala8 vie8 atotprezenta8 care iradiaza iubire8 de
aceea ener6iile dumnezeiesti sint ener6ii ale iubirii0 Toate insusirile si lucrarile
lui !umnezeu Fin afaraF sint insusiri si lucrari ale iubirii4 intruparea si
rasumpararea au ca mobil iubirea lui !umnezeu fata de om4 F!umnezeu asa a
iubit lumea8 incit pe -iul Sau :nul)<ascut 1)a dat8 ca oricine crede in /l sa nu
piara8 ci sa aiba viata vesnicaF 9(oan (((8 16;0 .ertfa ispasitoare a lui *ristos are
ca principiu iubirea8 si puterea ei vine din iubire4 F!umnezeu invedereaza
dra6ostea lui fata de noi prin aceea ca8 pentru noi8 *ristos a murit8 cind noi
eram inca pacatosiF 9Rom0 >8 $;0 (n (isus *ristos este prezenta insasi iubirea lui
!umnezeu pentru oameni 9Tit (((8 4;0 >ointa lui !umnezeu este concentrata in
le6ea iubirii 9,arcu J>((8 2%)31;0 (ubirea lui !umnezeu8 manifestat in (isus
*ristos8 constituie forta de coeziune a Bisericii4 FCa sint incredintat ca nici
moartea8 nici viata8 nici in6erii8 nici stapinirile8 nici cele de acum8 nici cele ce
vor fi8 nici puterile8 nici inaltimea8 nici adincul8 si nici o alta faptura nu va
putea sa ne desparta pe noi de dra6ostea lui !umnezeu aratata intru *ristos
(isus8 !omnul nostruF 9Romani >(((8 3$)3%;0
(ubirea lui !umnezeu se arata in Sfintenia8 bunatatea si dreptatea Sa 9Ps0 JC(J8
3;0 Sfintenia lui !umnezeu 9&mos (>8 2; inseamna ca !umnezeu este telul
absolut si desavirsit al vietii noastre4 F-iti sfinti8 ca /u8 !omnul !umnezeul
vostru8 sint sfintF 91evitic J(J8 2B JJ8 ;0 !umnezeu are un Fnume sfintF 91evitic
JJ8 3B &mos ((8 ;8 pe care in6erii il lauda in ceruri4 FSfint8 Sfint8 Sfint este
!omnul Savaot8 plin este tot pamintul de marirea 1uiF 9(saia >(8 3;0 /l este nu
numai culmea si modelul desavirsirii crestinului4 F-iti8 dar8 desavirsiti8 precum
Tatal vostru cel ceresc desavirsit esteF 9,atei >8 4$;8 ci si FCel care sfintesteF
9/vrei ((8 11;0
Bunatatea lui !umnezeu inseamna 6enerozitatea cu care FParintele indurarilor
si !umnezeul a toata min6iiereaF 9(( Cor0 (8 3;8 impartaseste darurile Sale altora
pentru a se bucura si acestia de ele8 caci FToata darea cea buna si tot darul
desavirsit de sus este8 po6orindu)se de la Parintele luminilor8 la care nu este
sc+imbare sau umbra de mutareF 9(acob (8 1;0 /l are Fbo6atia +aruluiF 9/fes0(8
%;8 de care s)a FsaracitF dindu)ne)o noua in dar4 FCaci cunoasteti +arul !omnului
nostru (isus *ristos8 ca /l8 bo6at fiind8 pentru voi a saracit8 ca voi8 cu saracia
1ui8 sa va imbo6atitiF 9(( Cor0 >(((8 %;0
73
!reptatea lui !umnezeu inseamna nu numai milostivirea Sa fata de cel in
nevoie4 FCa a izbavit pe sarac din mina celui puternic si pe sarmanul care nu
avea a7utorF 9Ps0 1JJ(8 12;8 ci si ca /l rasplateste ascultarea4 F!omnul iubeste
pe cei dreptiF 9Ps0 CJ1>8 1$; si pedepseste neascultarea4 F"rice calcare de
porunca si orice neascultare si)a primit rasplatireF 9/vrei ((8 2B cf0 (( Timotei (>8
14;0
Reli6ia crestina inseamna comuniunea spirituala8 libera si personala cu
!umnezeu)Sfinta Treime8 care se realizeaza prin puterea +arului dumnezeiesc8
impartasit prin Sfintele Taine si insusit prin credinta8 nade7de si iubire0 !e
aceea8 in actul sau de credinta8 crestinul trebuie sa marturiseasca deodata
toate persoanele Sfintei Treimi4 F"ricine ta6aduieste pe -iul nu mai are nici pe
Tatal8 si cine marturiseste pe -iul are si pe TatalF 9( (oan8 23;0 Crestinul
participa prin +ar la viata Sfintei Treimi4 F(n ziua aceea8 veti cunoaste ca /u
sint intru Tatal ,eu si voi in ,ine si /u in voiF 9(oan J>(8 2';0
Tatal trimite pe -iul ca sa ne daruiasca mintuirea8 iar -iul ne ridica la Tatal prin
!u+ul Sfint0 <oi am cunoscut taina Sfintei Treimi prin -iul8 de aceea8 cine a
vazut pe -iul8 a vazut pe Tatal 9(oan J(>8 %;0 Prin -iul noi a7un6em la Tatal4
F<imeni nu vine la Tatal ,eu decit prin ,ineF 9(oan J(>8 6;0 !ar noi cunoastem
pe -iul prin !u+ul Sfint8 de aceea nimeni nu se poate apropia de -iul decit prin
!u+ul Sfint 9( Cor0 J((8 3;0 <oi iubim pe Tatal prin -iul8 iar pe -iul prin !u+ul
Sau8 sau noi devenim fii ai Tatalui8 dupa +ar8 prin -iul sau dupa fire8 cu care ne
unim prin !u+ul Sfint0 (n acest sens8 Sfintul &postol Pavel spune ca F&vem pace
cu !umnezeu prin !omnul nostru (isus *ristosF si ca F(ubirea lui !umnezeu s)a
revarsat in inimile noastre prin !u+ul Sfint8 cel daruit nouaF 9Romani >8 1 si 5;0
(nvatatura despre Sfinta Treime are o insemnatate deosebita pentru viata
du+ovniceasca a credinciosilor0 Caci asa cum persoanele Sfintei Treimi e#ista
una in si din alta8 intr)o unitate fiintiala8 tot asa si crestinii formeaza o
comuniune spirituala de credinta8 nade7de si iubire in !umnezeu0 Biserica este
o unitate de fiinta si o comuniune de viata dupa c+ipul Sfintei Treimi 9(oan J>((8
22;0
Comuniunea credinciosului cu !umnezeu se e#prima in cult sau adorare8 care
este cel mai important act al reli6iei crestine0 &dorarea inseamna consacrarea
intre6ii fiinte a lui !umnezeu8 supunerea totala fata de vointa Sa8 spre lauda si
slava Sa 9/fes0 (8 68 128 14;0 &dorarea se cuvine Sfintei Treimi si fiecarei
persoane dumnezeiesti in parte4 FPentru aceasta8 imi plec 6enunc+ii inaintea
Tatalui !omnului nostru (isus *ristosF 9/feseni (((8 14;0 /a se e#teriorizeaza in
acte de cult8 cuvinte8 imne8 in6enunc+ieri8 metani8 ofrande8 fapte de
binefacere0 !intre toate acestea8 1itur6+ia constituie inima intre6ului cult
crestin8 in care credinciosul traieste comuniunea cu !umnezeu)Sfinta Treime4
FSa ne iubim unii pe altii8 ca intr)un 6ind sa marturisim4 pe Tatal8 pe -iul si pe
!u+ul SfintF0
74
&ctivitatea Fin afaraF a lui !umnezeu constituie o lucrare comuna8 dar ea a fost
impartita intre cele trei persoane0 /#ista lucrari care privesc in mod special pe
una din persoanele Sfintei Treimi4 Tatal ) creatia si providentaB -iul )
intruparea8 mintuirea si 7udecata8 Sfintul !u+ ) Biserica si Tainele0 !espre
lucrarile persoanelor Sfintei Treimi in iconomia mintuirii8 Sfintul &postol Pavel
spune4 F*arul !omnului nostru (isus *ristos8 dra6ostea lui !umnezeu)Tatal si
impartasirea Sfintului !u+F 9(( Cor0 J(((8 13;0 &ceasta nu inseamna ca persoanele
Sfintei Treimi lucreaza separat0 (n Biserica ortodo#a8 in orice lucrare sint
prezente si participa toate cele trei persoane0 &stfel8 la creatie8 vointa Tatalui
este cauza aducerii in e#istenta a lumii8 -iul ia parte ca Cuvintul creator8 iar
!u+ul Sfint ca principiu al vietii8 asa cum afirma Psalmistul4 FCu cuvintul
!omnului cerurile s)au intarit si cu du+ul 6urii lui toata puterea lorF 9Ps0 JJJ((8
$;0
&dau6am aici un cuvint al Sfintului >asile cel ,are despre persoanele Sfintei
Treimi4 Tatal4 inceputul tuturor8 cauza e#istentei pentru toate cite e#ista8
radacina tuturor celor ce vietuiesc0 !e la /l a venit izvorul vietii8
intelepciunea8 puterea8 c+ipul cel nesc+imbator al nevazutului !umnezeu8 -iul8
Carele din Tatal s)a nascut8 Cuvintul cel viu8 Carele este !umnezeu si Carele
este la !umnezeu8 iar nu venit sau adau6at din alta parte8 Cel ce este mai
inainte de veci8 iar nu dobindit mai pe urma8 -iu8 iar nu creatura8 facator8 iar
nu faptura8 creator8 iar nu creat8 Carele este toate cite este Tatal0 Cind am
rostit cuvintul F-iuF8 am rostit si cuvintul FTatalF0 Tu8 crestine8 sa)mi respecti
atributele acestea0 &sadar8 -iul8 raminind in ceea ce este /l ) in ceea ce
priveste atributele Sale ) toate este cite este Tatal8 conform 6lasului !omnului
(nsusi8 Care a spus4 FToate cite are Tatal sint ale ,eleF0 (ntr)adevar8 cite i se
adscriu ) ca atribute ) prototipului model8 toate sint ale c+ipului prototipului0
FCaci noi am vazut ) zice /van6+elistul ) slava 1ui8 slava ca a :nuia nascut din
TatalF8 adica dintre minunile care ()au fost date 1ui8 nici una nu ( s)a dat dintr)
un sentiment de darnicie sau din indatorire8 ci ( s)au dat8 pentru ca -iul poseda
vrednicia ) maiestatea ) dumnezeirii parintesti8 din partasia cea dupa natura cu
Tatal0 -aptul de Fa primiF este ceva comun si cu privire la creatura8 dar
notiunea de Fa posedaF sau F a aveaF dupa natura ) in c+ip firesc ) este proprie
numai pentru cel ce s)a nascut0 &sadar8 ca -iu8 in mod natural8 poseda cele ale
Tatalui8 iar pe de alta parte8 ca :nul nascut8 pe toate ) ale Tatalui ) le cuprinde
intru Sine8 fiindca nimic nu are de impartit cu altcineva0 Prin urmare8 din insasi
denumirea de F-iuF8 noi invatam ca /l este partas la natura ) firea ) Tatalui8 iar
nu creat dintr)o porunca formalaB invatam ca /l a stralucit pururea din fiinta
divina8 fiind impreuna cu Tatal in eternitate8 fiind e6al in putere8 e6al intru
slava0 Si ce altceva este /l8 decit pecete ) si6iliu ) si c+ip8 care (l arata pe Tatal
intre6 intru /l 9-iul;2 Toate cite ti se povestesc tie8 crestine8 dupa aceea8
rezultind din alcatuirea trupeasca a -iului8 Care a savirsti mintuirea oamenilor8
mintuire pe care ne)a dovedit)o limpede prin trupul Sau real8 si anume4
e#presiile ca /l Fa fost trimisF si ca Fnimic nu poate sa faca de la SineF si ca Fa
primit poruncaF si8 toate cite mai sint de felul acesta8 sa nu)ti creeze cumva
porniri dusmanoase8 spre micsorarea dumnezeirii Celui :nuia nascut0 Tu
75
observa ca8 daca /l a consimtit sa se umileasca din cauza neputintei tale
omenesti8 nicidecum nu era indatorat sa savirseasca micsorarea maretiei Celui
puternic0 Tu sa intele6i8 insa8 notiunea de natura sau fire8 intr)un mod vrednic
de !umnezeu8 dar totodata primeste cu buna 7udecata intelesul cuvintelor cu
privire la cele mai de umilinta ale -iului000 F0
FSfintul !u+ este acolo unde este -iul si acolo unde este Tatal si va vedea
totodata ca /l (nsusi poseda toate atributele 1or in mod consubstantial8 dupa
natura4 bunatatea8 dreptatea8 sfintenia8 viata0 <oi stim ca Sfinta Scriptura
spune4 F!u+ul Tau Cel bunF si iarasi8 F!u+ul Cel dreptF8 si din nou F!u+ul cel
sfintF8 iar &postolul zice4 F1e6ea !u+ului vietiiF0 <imic din aceste atribute nu)(
este adau6at Sfintului !u+ de afara8 nici nu ()a venit mai tirziu8 ca ceva
neasteptat8 ci asa precum actiunea de a incalzi nu se poate desparti de foc8
precum actiunea de a lumina nu se poate desparti de lumina8 tot asa nu pot fi
despartite de Sfintul !u+ atributele de a sfinti8 de a da viata8 de bunatate8 de
dreptate0 &sadar8 acolo este situat Sfintul !u+8 acolo8 in natura sau firea
fericita8 nefiind numarat cu o multime ) de persoane )8 ci fiind contemplat in
Treime8 fiind enuntat ca unitate ) ca persoana unica ) iar nu inteles ca fiind o
impreunare de mai multi ) intr)o ceata0 Precum Tatal :nul este8 si -iul :nul
este si tot asa8 si Sfintul !u+ :nul este % 0
!:,</?/: ) T&T&10 ) Cea dintii persoana a Sfintei Treimi este !umnezeu)Tatal8
despre care Simbolul de Credinta spune4 FCred intru :nul !umnezeu Tatal8
atottiitorul8 facatorul cerului si al pamintului8 al celor vazute si nevazuteF
9&rt01;0
!umnezeu)Tatal este inceputul tuturor fapturilor8 cauza e#istentei a tot ceea
ce e#ista0 /l este nenascut si nepurces8 si din fiinta Sa naste din veci pe -iul si
purcede din veci pe !u+ul Sfint0 /l este Tatal -iului8 al :nuia)<ascut din Tatal4
FTatal ,eu esti Tu8 !umnezeul ,eu si spri7initorul mintuirii meleF 9Ps0 1JJJ>(((8
26;0 (isus *ristos recunoaste ca !umnezeu este Tatal Sau8 dupa firea
dumnezeiasca si din totdeauna8 ca /l vine de la Tatal si savirseste lucrurile
&cestuia 9(oan (8 14;0 (isus *ristos a marturisit de asemenea ca Tatal Sau este si
Tatal nostru4 F,a voi sui la Tatal ,eu si Tatal vostru si la !umnezeul ,eu si
!umnezeul vostruF 9(oan JJ8 1;0 !ar aceasta nu din cauza nasterii8 ci din
pricina +arului0 !umnezeu)Tatal ne c+eama8 prin -iul Sau8 la starea de fii dupa
+ar0
Prin cuvintele FTatal nostruF 9,atei >(8 %; marturisim ca !umnezeu este ori6inea
e#istentei noastre8 nu numai a mea8 ci a tuturor credinciosilor0 !ar noi am
capatat starea de fii dupa +ar ai lui !umnezeu in (isus *ristos0 (n si prin -iul8
noi primim puterea care intretine si modeleaza comuniunea noastra cu
!umnezeu0 <oi participam la viata divina8 prin comuniunea personala cu Tatal
prin -iul 9( (oan (8 3; in !u+ul Sfint 9(( Cor0 J(((8 13;0
76
!umnezeu)Tatal este numit F?iditorul a toateF 9/fes0 (((8 %;8 F-acatorul cerului si
al pamintuluiF0 1ui i se atribuie creatia 8 adica actiunea de a crea Fdin nimicF
tot ceea ce e#ista8 precum si pronia8 adica lucrarea prin care !umnezeu poarta
de 6ri7a si conduce Biserica si credinciosul spre scopul Sau0
(nvatatura despre actul creatiei nu poate fi e#plicata pe deplin8 deoarece8
dupa cum spun Sfintii Parinti8 aducerea in e#istenta a lumii in afara de
!umnezeu ramine o taina0 Cartea -acerii8 in care se descrie istoria creatiei8
arata ce !umnezeu creeaza din vointa Sa si prin atotputernicia Sa8 e#primate
prin cuvintul Sau creator4 FSi a zis !umnezeu4 FSa fie lumina5F Si a fost lumina
9-acere (8 3;0 !umnezeu aduce lumea in e#istenta din nefiinta 9(( ,acabei >((8
2$;0 &dica creatia nu este o emanatie din !umnezeire si nici nu are un principiu
propriu coetern cu !umnezeu0 Creatia este o actiune libera a lui !umnezeu8
deoarece vointa lui !umnezeu este o ener6ie creatoare0 /#istenta a luat forma
vazuta prin Cuvintul Sau creator 9(( Petru (((8 58 ;0
(n virtutea transcendentei 1ui8 intre !umnezeu si creatie e#ista o deosebire de
substanta8 ontolo6ica8 dar8 prin ener6iile Sale creatoare si proniatoare8 FCele
nevazute ale 1ui8 adica vesnica 1ui putere si dumnezeire8 se vad de la facerea
lumii8 intele6indu)se din fapturiF 9Rom0 (8 2';0
F1a inceput !umnezeu a facut cerul si pamintulF 9-acere (8 1;0 Prin e#presia
FcerulF8 se intele6e8 aici8 lumea fiintelor spirituale8 nevazute8 in6erii0 (n6erii
sint du+uri create8 netrupesti8 nevazute8 nemuritoare8 care lauda pe !umnezeu
in ceruri 9,atei J>(((8 1'; si care indeplinesc diverse misiuni privind providenta
dumnezeiasca si lucrarea de mintuire 9,atei (>8 11;0 (n6erii sint ocrotitorii
neamurilor 9!aniel J8 13;8 ei au vestit <asterea !omnului 9,atei (8 2'; si
fiecare credincios are ca pazitor si sfetnic8 un in6er bun 9,atei J>(((8 1';0
(n6erii vor anunta ziua invierii si 7udecata viitoare8 la a doua venire a !omnului
9( Tes0 (>8 16;0 !ionisie Pseudo)&reopa6itul 9c05''; imparte lumea in6erilor in
noua cete4 serafimii8 +eruvimii8 tronurile8 stapiniile8 virtutile8 puterile8
incepatoriile8 ar+an6+elii si in6erii0
Sfinta Scriptura vorbeste si despre in6eri rai8 diavoli8 demoni sau satane0
&cestia au cazut8 ispitind pe !umnezeu din mindrie4 F&m vazut pe satana ca un
ful6er cazind din cerF 91uca J8 1$;0 /i sint pedepsiti pentru vesnicie4 F(ar pe
in6erii care nu si)au pazit vrednicia8 ci au parasit locasul lor8 i)a pus la pastrare
sub intuneric8 in lanturi vesnice8 spre 7udecata de apoiF 9(uda %;0 !iavolul este
spiritul raului si al nele6iuirii8 potrivnic lui !umnezeu si omului8 du+ul cel
viclean care indeamna la necredinta si la neascultare fata de !umnezeu
9(ezec+il JJ>(((8 15)1;0 /l este pricinuitorul pacatului 9( (oan (((8 $;0 !umnezeu
are putere si asupra diavolului4 F!oamne8 !oamne8 si demonii ni se supun in
numele TauF 91uca J8 1;0 (spitirea crestinului de catre diavol trebuie refuzata8
prin intarirea in virtute si prin ru6aciune0 Sfintul C+iril al (erusalimului spune ca
diavolul ispiteste pe toti8 dar nu are putere peste cei care nu)l asculta
9Cate+eza ((;0 ,intuitorul8 care a fost ispitit de du+ul rau inainte de
77
propovaduire 9,atei (>8 1)11;8 ne indeamna sa refuzam orice conlucrare cu
spiritul cel potrivnic lui !umnezeu4 F,er6i inapoia ,ea8 satanoF 9,atei (>8 1'; si
sa ne ru6am Tatalui4 FSi nu ne duce pe noi in ispita8 ci ne izbaveste de cel rauF
9,atei >(8 13;0
(n vorbirea biblica8 FcerulF nu inseamna numai o parte a spatiului 9-ac0 (8 1B
,atei JJ(>8 35;8 ci mai ales starea de apropiere de !umnezeu 9( Tes0 (>8 1; si
simbolul transcendentei lui !umnezeu 9(esire JJ(>8 1'B ,atei >8 34;B de
asemenea8 se vorbeste de un Fcer nouF si un Fpamint nouF8 adica de
transfi6urarea creatiei la sfirsitul lumii 9(( Petru (((8 13B &poc0 JJ(8 1;0
Prin e#presia FpamintulF8 Sfinta Scriptura intele6e lumea vazuta8 intre6ul
univers 9(oan (8 1';0 Toata lumea si toata suflarea sint8 in raport cu !umnezeu8
creaturi8 in sensul ca e#istenta lor depinde de vointa &cestuia8 ca acestea au
un inceput si un sfirsit in timp0 Cartea -acerii arata ca actul creatiei a mers
pro6resiv de la firea neinsufletita la fiintele vii8 culminind cu aparitia omului0
!umnezeu a creat firea noastra intr)o stare corespunzatoare planului Sau
creator4 FSi a privit !umnezeu toate cite facuse si iata erau bune toateF 9-acere
(8 31;0 "data cu punerea in miscare a creatiei a inceput si timpul8 care este
masurarea devenirii fapturilor0 Timpul si spatiul nu se pot determina8 ele sint
nelimitate8 dar sint create0
!in te#tele biblice referitoare la crearea omului 9-acere (8 26B ((8 )$B ((8 21)23B
cf0 -acere >8 1)2B (ov J8 $B Ps0CJ>(((8 3B J(J8 4)5B ( Cor0 J>8 4B ( Timotei ((8 13;8
acesta a fost creat printr)o activitate personala8 directa a lui !umnezeu8 la
sfirsitul celorlalte fapturi4 FSi a zis !umnezeu4 FSa facem om dupa c+ipul si
asemanarea noastra8 ca sa stapineasca pestii marii8 pasarile cerului8 animalele
domestice8 toate vietatile ce se tirasc pe pamint8 si tot pamintul5F 9-acere (8
26;0 Crearea omului este un act a lui !umnezeu8 in timp8 ca o incoronarea a
realitatilor create neinsufletite0 /l face parte din universul creat8 avind
trasaturi comune cu firea creata 9( Cor0 J>8 4;8 desi nu este un produs sau o
continuare a acesteia0 Cu toate acestea8 el este un fenomen unic8 cu o
structura unica8 fiind creat dupa c+ipul lui !umnezeu 9-acere (8 2)2$;0
&dam 9in limba ebraica inseamna omul ; si /va constituie cea dintii familie din
care)si tra6e e#istenta intre6 neamul omenesc0 Biblia nu indica nici o cifra in
ceea ce priveste virsta neamului omenesc0 Biblia spune8 insa8 ca omul a aparut
dupa re6nul ve6etal si animal8 fiind cea mai recenta fiinta creata de
!umnezeu0 ,odul crearii lui8 nu prin porunca8 ci prin lucrarea directa a lui
!umnezeu8 arata si el superioritatea si demnitatea omului0 /l este scopul
creatiei8 stapinul a ceea ce e pe pamint8 fiind creat ca o alta lume8 ca o lume
in mic8 care are in ea toate elementele universului0 Prin constitutia sa8 omul
reprezinta le6atura dintre lumea vazuta si cea nevazuta si de aceea el este o
fiinta reli6ioasa0
78
-iinta noastra este alcatuita din doua elemente constitutive8 trupul si sufletul4
F&tunci luind !omnul !umnezeu tarina din pamint8 a facut pe om si a suflat in
fata lui suflare de viata si s)a facut omul fiinta vieF 9-acere ((8 ;0 Trupul si
sufletul nostru au fost create deodata si formeaza o strinsa unitate8 incit
personalitatea omului se e#prima prin amindoua 9( Tes0 >8 23;0 Trupul este
elementul material8 care8 prin separare de suflet8 este supus stricaciunii
9-acere (((8 1%;0 !ar el este templul !u+ului Sfint 9( Cor0 >(8 1%; Si va invia spre
a fi 7udecat si rasplatit impreuna cu sufletul0 &stfel corporalitatea omului nu
este trecatoare8 ci este esentiala8 deoarece omul va invia c+iar cu trupul sau0
(ar invierea trupului nu inseamna o simpla readucere la viata8 ci proslavirea lui
in imparatia lui !umnezeu0 Sufletul este elementul spiritual si nemuritor8
principiul vietii 9,atei ((8 2';8 esenta rationala si spirituala a omului0 /l subzista
fara trup8 dupa moarte 9(( Cor0 (>8 $)1';8 raminind viu si constient0
&dam a fost creat de !umnezeu intr)o stare de sfintenie8 fara pacat8 rational si
nemuritor8 cu libertate si responsabilitate deplina0 Starea lui &dam8 capul
neamului omenesc8 inainte de pacat8 era o stare de desavirsire continua8 in
care el cauta fericirea in unirea cu !umnezeu0
"mul a fost creat dupa c+ipul si asemanarea cu !umnezeu 9-acere (8 26;0
/#presia aceasta arata firea spirituala8 rationala si morala a omului8
personalitatea sa libera8 capabila de a ale6e adevarul si de a face binele0
Pentru Sf0 (rineu8 Fc+ipulF consta in ratiune si libertate 1' 0 Sfintul (oan
!amasc+in intele6e prin Fc+ipF rationalitatea si liberul arbitru 11 0 :nii Sfinti
Parinti8 ca de pilda Sfintul (oan *risostom8 3ri6ore de <issa8 >asile cel ,are8
intele6 prin Fc+ipF puterea omuluti de a stapini pamintul prin ratiunea sa 12 8
asa cum se arata in te#tele din -acere4 FSi !umnezeu i)a binecuvintat zicind4
F-iti rodnici si va inmultiti si umpleti pamintul si)l stapiniti si domniti peste
pestii marii8 peste pasarile cerului8 peste toate animalele8 peste toate vietatile
ce se misca pe pamint si peste tot pamintulF 9-acere (8 2$;0 "mul8 ales ca
reprezentant a lui !umnezeu8 este investit cu puterea de a stapini creatia si de
a domina fortele firii4 FCind privesc cerul8 lucrul miinilor Tale8 luna si stelele pe
care Tu le)ai intemeiat8 imi zic4 ce este omul ca)ti amintesti de el2 Sau fiul
omului ca)l cercetezei pe el2 ,icsoratu)l)ai pe dinsul cu putin fata de in6eri8 cu
slava si cu cinste l)ai incununat pe el0 Pusu)l)ai pe dinsul peste lucrul miinilor
Tale8 toate le)ai supus sub picioarele luiF 9Ps0 >(((8 3)6;0 !esi6ur8 in comparatie
cu !umnezeu8 omul este o fiinta contin6enta4 F"mul ca iarbaB zilele lui ca
floarea cimpuluiB asa va inflori0 Ca vint a trecut peste el8 si nu va mai fi si nu se
va mai cunoaste inca locul sauF 9Ps0 C(((8 %5)%6;0
(nvatatura ortodo#a face deosebire intre Fc+ipF si FasemanareF8 prin Fc+ipF
intele6ind caracterul sau de fiinta personala8 structura spirituala si insusirile
intelctuale care deosebesc pe om radical de orice alta faptura creata0 Prin
FasemanareF se intele6e desavirsirea pe care urma sa o atin6a c+ipul8 printr)un
proces de crestere si transformare morala0
79
Starea de sfintenie8 in care a fost creat &dam4 FCu slava si cu cinste l)ai
incununatF 9Ps0 >(((8 5;8 a fost pierduta8 prin caderea sa in pacat 9-acere (((;0
Caderea sau pacatul ori6inar 9Romani >8 12; este actul de neascultare 9Romani
>8 1%; fata de vointa lui !umnezeu 9-acere (((8 6;8 prin care si)a atras pierderea
comuniunii cu !umnezeu si a vietii vesnice0 Pacatul lui &dam a introdus
moartea in lume 9Romani >8 12B ( Cor0 >8 21)22;0 FPacatul unuiaF 9Romani >8 1; a
devenit Fpacatul lumiiF 9(oan (8 2%;8 deoarece &dam constituie ori6inea comuna
celor8 care poarta aceeasi fire cu el0
&dam a fost inzestrat cu libertatea vointei si cu responsabilitatea deplina8 deci
si cu posibilitate de a 6resi0 !ar pacatul nu este ceva natural omului8 pentru ca
el nu este constrins prin fire sa lucreze intr)o directie anumita0 "mul este liber
sa fie si impotriva naturii sale si a lui !umnezeu0 Pacatul este tocmai
dezbinarea dintre !umnezeu si om si8 fiind un act de vointa8 dar impotriva firii
proprii omului8 a adus si o coruptie a naturii umane0 Prin pacat s)a introdus in
firea noastra raul8 suferinta si moartea 9-acere (((B Romani >;0 Sfintul &postol
Pavel spune ca e#ista o le6atura cauzala intre pacat si moarte 9Romani >(8 23;8
dar moartea nu este ceva natural8 ci o consecinta a pacatului8 Fplata
pacatuluiF0 Prin caderea in pacat8 s)a pierdut starea de sfintenie de la inceput8
dar nu s)a sters c+ipul lui !umnezeu in noi0 C+ipul s)a intunecat8 a slabit8 dar
nu s)a pierdut4 FC+ipul slavei Tale sint8 desi port ranele pacatuluiF0 -ara c+ip8
noi am inceta sa mai fim oameni0 Pacatul ori6inar a adus o sc+imbare nu numai
a modului de e#istenta a lui &dam8 ci si a destinului si scopului sau0 Prin
intruparea si 7erta -iintei lui !umnezeu8 starea ori6inara a omului este
restaurata8 c+ipul este readus la o viata noua in *ristos8 +arul fiind o conditie
de devenire spirituala pe calea spre asemanare 13 0
!upa invatatura biblica pacatul ori6inar a afectat si firea neinsufletita0 !atorita
le6aturii dintre om si natura8 prin pacatul lui &dam8 s)a adus o deteriorare a
creatiei0 !e aceea8 nu numai omul8 ci intrea6a creatie doreste o alta conditie
de e#istenta8 starea de mintuire prin +arul lui *ristos 9Romani >(((8 1$)25;0 (ar
la momentul final al e#istentei sale8 universul creat va avea acelasi destin ca
omul0 9Rom0 >(((8 21)22;0
Pronia sau providenta dumnezeiasca este lucrarea prin care !umnezeu
Creatorul si &tottiitorul tine in e#istenta si poarta de 6ri7a creatiei Sale8 pe
care o conduce spre destinul pe care /l i l)a dat0 Prin ener6ia si vointa Sa
proniatoare8 !umnezeu tine creatia intr)o stare de devenire catre ceea ce ea
trebuie sa fie in planul lui !umnezeu0 Caci in fapturi sint prezente FratiunileF
9Flo6oiF; care indica scopul pentru care au fost create 14 0 Prin providenta sint
activate aceste FratiuniF8 de aceea crestinul crede in pronia divina8 stiind ca
F!umnezeu lucreaza pentru binele celor care)1 iubescF 9Romani >(((8 2$;0
&ceasta nu inseamna ca !umnezeu se foloseste de oameni si de evenimente in
mod arbitrar8 ca de niste intrumente pasive0 1ibertatea si conlucrarea lor au un
loc definit in planul creatiei si al mintuirii0 ,intuirea implica o tainica
conlucrarea intre vointa credinciosului si vointa lui !umnezeu0
80
Pronia sau providenta dumnezeiasca nu trebuie confundata cu predestinatia8
sau fatalismul si nu presupune abandonarea 6ri7ii pentru nevoile e#istentei
noastre0 (ntr)adevar8 ,intuitorul a spus4 FPriviti la pasarile cerului8 ca nu
seamana8 nici nu secera8 nici nu aduna in 7itnite8 si Tatal vostru cel ceresc le
+raneste0 "are nu sinteti voi cu mult mai presus decit ele2F 9,atei >(8 26;8
pentru a arata ca preocuparea pentru imparatia lui !umnezeu 9,atei >(8 33;
este mai presus decit orice F6ri7a lumeascaF0 !ar8 prin aceasta8 el nu condamna
aceasta necesitate0 Biserica crestina respin6e orice credinta fatalista8 potrivit
careia !umnezeu ar diri7a fapturile sale si evenimentele fara sa tina seama de
vointa acestora0 Pronia este prezenta activa8 binefacatoare si darnica a lui
!umnezeu in tot cursul vietii noastre8 personale si obstesti8 si in toata
devenirea timpului8 spre a o duce8 cu colaborarea noastra spre scopul ei final
pe care l)a fi#at !umnezeu0 &sadar suveranitatea lui !umnezeu in actul proniei
nu distru6e autonomia credinciosului si nici nu)i limiteaza libertatea acestuia8
fata de care8 totusi8 nu)i un simplu spectator0
!:,</?/:)-(:10 ) & doua persoana a Sfintei Treimi este -iul si Cuvintul lui
!umnezeu8 despre care Simbolul de credinta spune4 FCred intru :nul !omn (isus
*ristos8 -iul lui !umnezeu8 :nul)<ascut8 Care din Tatal s)a nascut mai inainte
de toti vecii0 1umina din lumina8 !umnezeu adevarat din !umnezeu adevarat8
nascut nu facut8 Cel ce este de o fiinta cu Tatal8 prin care toate s)au facut8
Care8 pentru noi oamenii si pentru a noastra mintuire8 s)a po6orit din ceruri si
s)a intrupat de la !u+ul Sfint si din ,aria -ecioara si s)a facut om0 Si s)a
rasti6nit pentru noi8 in zilele lui Pontiu Pilat si a patimit si s)a in6ropat0 Si a
inviat a treia zi dupa Scripturi0 Si s)a inaltat la ceruri si sade de)a dreapta
Tatalui0 Si iarasi va sa vina cu slava8 sa 7udece vii si mortii a caruia imparatie
nu va avea sfirsitF 9&rt0 2);0
&ceasta marturisire de credinta a Sinodului /cumenic de la <iceea 9325;8 care
afirma8 impotriva ereziei ariene8 deofiintimea -iului cu Tatal8 a fost dezvoltata
si clarificata de Sinoadele /cumenice ulterioare 9(((8 (>8 >;8 in fata diferitelor
erezii care s)au ivit dupa Sinodul de la <iceea si care ne6au8 fie unirea celor
doua firi8 dumnezeiasca si omeneasca8 fie realitatea vointei omenesti in
persoana -iului0 Sinodul al (>)lea /cumenic 9Calcedon 451; a adoptat do6ma
potrivit careia (isus *ristos este -iul si Cuvintul lui !umnezeu Cel intrupat 9(oan
(8 14;8 !umnezeu adevarat si om adevarat8 de o fiinta cu !umnezeu Cel vesnic
si nevazut8 dupa firea Sa dumnezeiasca si de o fiinta cu noi dupa firea
omeneascaB cele doua firi desavirsite8 fiind unite in mod tainic in persoana
divina unica a Cuvintului lui !umnezeu8 fara amestecare8 fara sc+imbare8 fara
impartire si fara despartire0 (ar Sinodul ecumenic din Constantinopol 96$')6$1;
a afirmat ca -iul intrupat are doua vointe naturale si doua ener6ii8 una creata
si alta necreata8 unite in mod neseparat in subiectul unic al Cuvintului0
!o6ma +ristolo6ica se intemeiaza pe marturiile revelate ale <oului Testament8
care atesta deopotriva !umnezeirea si e#istenta paminteasca a F"mului)
*ristos)(isusF 9( Timotei ((8 5;0 &ceste marturii recunosc nu numai e#istenta si
81
activitatea paminteasca a lui F(isus <azarineanulF 9-apte ((8 22;8 ci si identitatea
dintre -iul lui !umnezeu si (isus din <azaret4 F(isus8 &cesta este -iul lui
!umnezeuF 9-apte (J8 2';0 Pe F&cest (isusF8 !umnezeu 1)a facut F!omn si
*ristosF 9-apte ((8 36;0 &sterie al &masiei considera ca marturisirea din
Cezareea a &postolului Petru4 FTu esti *ristosul8 -iul lui !umnezeu Celui viuF
9,atei J>(8 16;8 cuprinde in scurt toata invatatura evan6+elica despre *ristos8
deoarece8 FTu esti *ristosulF afirma realitatea intruparii lui !umnezeu8 iar F-iul
lui !umnezeuF afirma dumnezeirea lui (isus din <azaret 9-apte J8 3$; 15 0
(ntr)adevar8 din cuvintele Sfintei Scripturi8 reiese ca -iul este a doua Persoana a
Sfintei Treimi 9,atei JJ>(((8 1%;8 in care !umnezeu s)a intrupat si a locuit in
mi7locul nostru 9(oan (8 14;0 (nainte de intrupare8 -iul cel :nul)<ascut din Tatal
e#ista in veci4 F1a inceput era Cuvintul si Cuvintul era la !umnezeu si
!umnezeu era CuvintulF 9(oan (8 1;0 F/l este mai inainte de toate si toate pentru
/1 sint asezateF 9Coloseni (8 1;0 /l este c+ipul lui !umnezeu Celui nevazut
9Coloseni (8 15B /vrei (8 3;8 Cuvintul cel vesnic care Fs)a facut trupF 9(oan (8 14;0
(n (isus *ristos am vazut pe !umnezeu in persoana8 in timp si spatiu 9(oan J(>8
;0 (n /l !umnezeu este prezent si lucreaza personal in lume4 F(mparatia lui
!umnezeu este in mi7locul vostruF 91uca J>((8 21;0 (n /l viata vesnica8 care era
la Tatal8 s)a manifestat in lume 9( (oan (8 3;0 -iul este revelatia deplina si finala
9Rom0 >(((8 32; a tainei lui !umnezeu 9Col0 (8 2B 22;0
(ntruparea -iului lui !umnezeu este una din cele mai mari taine ale credintei
crestine0 !espre aceasta Sfintul &postol Pavel spune4 FCu adevarat8 mare este
Taina dreptei credinte4 !umnezeu s)a aratat in Trup8 s)a indreptat in du+8 a
fost vazut de in6eri8 s)a propovaduit intre neamuri8 a fost crezut in lume8 s)a
inaltat intru slavaF 9( Timotei (((8 16;0 Sfintii Parinti au dat o mare importanta
faptului intruparii pe care l)au inteles ca fiind nedespartit de faptul mintuirii0
/i au aratat ca (isus a mintuit ceea ce si)a asumat prin intruparea Sa8 astfel
incit daca *ristos n)a luat firea omeneasca in mod real si deplin8 atunci nici
mintuirea noastra nu s)a infaptuit 16 0 &sadar numai daca (isus *ristos este de o
fiinta cu Tatal si de o fiinta cu noi este cu putinta indumnezeirea noastra0
Prin intruparea Sa8 Cuvintul lui !umnezeu si)a asumat8 in ipostasul sau8 firea
omeneasca desavirsita din Sfinta -ecioara8 raminind ceea ce a fost inainte de
intrupare4 F!umnezeu)Cuvintul8 prin po6orirea Sfintului !u+8 s)a unit cu ea si
dintr)insa s)a nascut om desavirsit8 fara sa)si amestece si sa)si sc+imbe fireaF8
spune Sfintul (oan !amasc+in 1 0 &stfel8 Cuvintul intrupat are doua firi8 doua
fiinte si doua ener6ii8 dumnezeiasca si omeneasca8 unite in ipostasul sau
vesnic8 fara amestecare8 fara sc+imbare8 fara impartire si fara separare0 !upa
unirea ipostatica8 fiecare fire8 cu deplinatatea proprietatilor si insusirilor lor
naturale8 se pastreaza permanent in *ristos8 fara amestecare si fara separare8
incit /l este om si !umnezeu in acelasi timp0 !espre aceasta Sfintul C+iril al
(erusalimului spune4 F"m8 dar si !umnezeu in acelasi timp0 "m8 dupa ceea ce
se vede8 om intre68 asa cum sint si eu8 cu toate ale mele8 ca pe mine
curatindu)ma sa ma mintuiasca0 !umnezeu8 dupa ceea ce nu se vede8
82
!umnezeu desavirsit8 avind fiinta din Tata desavirsit0 Cel ce e#ista in c+ipul
stapinesc al lui !umnezeu8 a luat acum c+ipul meu de rob0 <u si)a micsorat
vrednicia dumnezeirii8 dar a sfintit framintatura firii mele0 &celasi intre6 sus si
intre6 7os0 Sus nascut fara de timp8 7os nascut fara de saminta0 Sus creator ) ca
!umnezeu8 7os creatura ) ca omF 1$ 0
!e pe urma unirii celor doua firi are locsi comunicarea sau trecerea insusirilor
unei firi celeilalte8 incit fiecare fire pastreaza insusirile ei proprii si primeste
insusirile celeilalte fara contopire si confuzie intre firi0 &stfel8 Cuvintul
intrupat8 prin unirea celor doua firi si vointe8 savirsea minunile si om fiind
suporta dumnezeieste patimile firii0 /l implinea deodata pe amindoua in c+ip
teandric8 pentru ca era !umnezeu si om in acelasi timp0 /l nu a lucrat numai
printr)o fire8 in mod separat de cealalta0 /l are un sin6ur subiect care voieste si
lucreaza in doua firi8 cu doua vointe si doua ener6ii0 Cuvintul voieste si
lucreaza ca !umnezeu8 prin vointa si ener6ia Sa necreata8 si ca om8 prin vointa
si ener6ia Sa creata0 /l savirsea cele dumnezeiesti 9minunile; prin trup8 pentru
ca nu era numai !umnezeu si savirsea cele omenesti 9patimile; dumnezeieste8
pentru ca nu lucra despartit de !umnezeirea Sa0 (n ipostasul cel unic al
Cuvintului8 firile cele unite au ramas necontopite0 F!eci tot ce a facut ca om
tine de firea omeneasca8 iar tot ce a facut mai presus de om tine de firea Sa
dumnezeiasca0 Prin unirea substantiala a celor doua firi8 insusirile firesti ) cele
omenesti si cele dumnezeiesti ) nu se vatama intre ele8 ci ramin in +otarele lor
propriiF8 spune Sfintul (oan !amasc+in 1% 0
Prin urmare8 -iul lucreaza in doua conditii8 dumnezeieste si omeneste8 dar
ceea ce lucreaza apartine unui sin6ur subiect8 in virtutea unirii ipostatice a
firilor0 Si astfel8 in tot ceea ce facea8 era nedespartita puterea dumnezeirii de
lucrarea proprie a trupului0 !ar8 facindu)se om8 /l nu s)a subordonat firii
omenesti8 ci a ridicat la Sine firea noastra0 -irea Sa omeneasca8 desi are
miscarea ei proprie8 e miscata de cea dumnezeiasca8 pentru ca ea nu subzista
intr)un ipostas propriu8 ci subzista in ipostasul Cuvintului0 >ointa Sa omeneasca
e in mod liber supusa vointei divine8 si astfel8 /l nu suprima insusirile naturale
ale firii omenesti8 ci le depasea8 dind firii noastre un alt mod de a fi0
Cuvintul lui !umnezeu s)a facut8 in sens propriu8 ipostas al trupului pe care l)a
luat -ecioara ,aria0 Prin intrupare8 firea omeneasca a devenit proprie 1ui si8
astfel8 /l a devenit deofiinta cu noi0 Sfintii Parinti au pus accent deosebit pe
deofiintimea -iului cu Tatal si pe inte6ritatea firii Sale omenesti0 Pe de o parte8
!umnezeu se intrupeaza8 raminind !umnezeu0 Pe de alta parte8 nu a avut o
forma trupeasca aparenta0 <ici n)a adus cu Sine8 din cer8 un trup omenesc0
!umnezeu a luat trup8 din firea noastra8 fara de pacat si este om cu adevarat
dupa intrea6a fiinta0 !upa unire8 nu rezulta o fire compusa prin contopire8 ci
cele doua firi se deosebesc fara sa se imparta0 !umnezeu intrupat n)a fost
strain de nimic din cele ale noastre8 afara de pacat8 care nu apartine firii0 /l si)
a facut al Sau tot ceea ce era al nostru8 curatind in acelasi timp firea noastra0
83
(n iconomia mintuirii8 -iului intrupat ()a fost data lucrarea de rascumparare si
7udecata viitoare0 Sfintii Parinti e#plica faptul acesta8 aratind ca e#ista o
le6atura atit intre actul creatiei si intrupare8 cit si intre intrupare si mintuire0
!umnezeu)Cuvintul vine sa mintuiasca lumea8 deoarece prin /l si pentru /l a
fost creata4 FToate prin /l s)au facut si fara /l nimic nu s)a facut din ceea ce s)a
facutF 9(oan (8 3;8 /l insusi fiind FCel dintii dintre toateF 9Coloseni (8 1$;0 1umea
a fost creata in *ristos si pentru *ristos4 FToate s)au facut prin /l si pentru /lF
9Coloseni (8 16;0 Sfintul ,a#im ,arturisitorul afirma ca pentru *ristos a primit
creatia inceputul e#istentei ei 2' 0 /l este centrul spre care conver6e intrea6a
creatie4 F/u sint &lfa si "me6a8 Cel dintii si Cel de pe urma8 inceputul si
sfirsitulF 9&pocalipsa JJ((8 13;0
(isus *ristos a infaptuit slu7irea Sa mintuitoare prin trei lucrari principale4
invatatoreasca sau profetica 91uca (>8 1$;8 ar+iereasca 9/vrei >(8 6; si
imparateasca 9/vrei (8 $)%;0 (isus *ristos este invatator8 in sensul ca /l este nu
numai descoperitorul adevarului8 ci adevarul insusi in persoana4 F/u sint calea8
adevarul si viataF 9(oan J(>8 6;0 (nvatatura lui (isus *ristos este rezumata in
Predica de pe ,unte8 in care /l a e#pus atit atitudinea Sa fata de le6ea
>ec+iului Testament8 cit si continutul noii Sale invataturi8 /van6+eliei mintuirii8
sintetizata in -ericiri0 (isus a afirmat8 in mod clar8 ca n)a venit sa desfiinteze
>ec+iul Testament8 ci sa)l desavirseasca4 F<)am venit sa stric 1e6ea si Profetii8
ci sa plinescF 9,atei >8 1;0 /l a recunoscut autoritatea >ec+iului Testament
9,atei >8 1$;8 dar a condamnat implinirea formala8 ritualista si e#terioara a
1e6ii 9,arcu J8 1)22;8 precum si interpretarile si adau6irile la 1e6e8 care
faceau sa sporeasca nedesavirsirea ei 9,arcu J8 5;0 /l a acuzat pe carturari si
farisei ca denatureaza rolul propriu al 1e6ii8 acela de a fi Fcalauza spre *ristosF
93alateni (((8 24;8 numindu)i Fcalauze oarbeF 9,atei J>8 14;0 -ariseii si carturarii
din timpul Sau sint8 deci8 raspunzatori de faptul ca 1e6ea n)a ramas orientata
spre *ristos si de aceea8 pe baza ei8 multi n)au recunoascut pe (isus ca ,esia
9,atei JJ(8 43)45;0
(isus *ristos recunoaste >ec+iul Testament ca fiind o profetie despre persoana
si activitatea Sa si de aceea8 /l indeamna4 FCercetati ScripturileF 9(oan >8 3%;0
/l recunoaste8 insa8 ca 1e6ea este o e#presie nedesavirsita a vointei lui
!umnezeu si de aceea /l da nu numai o noua interpretare 1e6ii8 in contrast cu
Fceea ce s)a zis de cei vec+iF8 ci aduce o noua /van6+elie8 care e#prima vointa
lui !umnezeu in forma ei desavirsita si finala0 Prin urmare8 pentru (isus *ristos8
1e6ea este o e#presie a vointei lui !umnezeu si8 numai in aceasta masura8 ea
are autoritate si putere 9(oan (>8 34;0 -aptul acesta reiese cu prisosinta din
continutul -ericirilor8 care reprezinta caile prin care credinciosul poate slu7i lui
!umnezeu0 -ericirile ridica la o noua stare le6atura credinciosului cu
!umnezeu8 in care accentul nu mai pica pe formalismul reli6ios8 ci pe puterea
+arului si a iubirii0 1e6ea vec+e s)a sc+imbat0a aparut un <ou Testament0 (isus8
ca !omn al Sabatului 9,arcu ((8 2$;8 are dreptul si puterea de a desface pe
ucenici si de le6ea Sabatului0
84
Slu7irea ar+iereasca reprezinta partea centrala a activitatii mintuitoare a lui
(isus *ristos si ea a fost subliniata de marii profeti ai >ec+iului Testament 9(saia
1(((8 B (eremia J(8 %;8 inc+eind cu Sfintul (oan Botezatorul cind a spus despre
(isus4 F(ata ,ielul lui !umnezeu care ridica pacatul lumiiF 9(oan (8 2%8 36;0
:nii dintre Sfintii Parinti au aratat ca intruparea -iului este scopul ori6inar al
creatiei8 de aceea rascumpararea nu este sin6urul motiv al intruparii0 (ntr)
adevar8 asa cum reiese si din unele marturii ale <oului Testament8 &dam cel
dintii a fost creat in vederea lui &dam cel de pe urma 9( Cor0 J>8 44)4%;8 pe care
intrea6a creatie il asteapta c+air de la inceputul ei0 1umea a fost creata deci
spre a fi recapitulata si indumnezeita in *ristos0 &stfel8 intruparea a avut
scopul de a innoi firea noastra si creatia potrivit cu starea lui *ristos8 de a o
desavirsi pe drumul indumnezeirii in si prin *ristos0
Sfintul &tanasie cel ,are a spus ca F!umnezeu s)a facut om pentru ca omul sa
devina dumnezeu 21 0 (ar procesul indumnezeirii noastre a inceput c+iar in
*ristos8 caci Cuvintul a indumnezeit8 in sens propriu8 trupul pe care l)a luat0 (n
firea Sa omeneasca8 /l a fost uns si consacrat prin un6erea !umnezeirii 9-apte
J8 1$;0 !umnezeu s)a facut om8 cu adevarat deplin8 ca sa lucreze /l insusi
mintuirea noastra prin trupul Sau si /l a refacut firea noastra in /l8 aratind prin
aceasta ca putem deveni si noi ceea ce ne)a aratat /l0 /1 ne ia in Sine cu tot
ceea ce tine de firea noastra8 ca sa mistuie in Sine ceea ce e rau in aceasta8 iar
noi sa ne impartasim de cele ale 1ui8 asa cum soarele absoarbe umezeala
pamintului0 Sfintul &ndrei al Cretei spune ca tocmai pentru aceasta noi trebuie
sa cinstim c+ipul Sau zu6ravit pe icoana4 F!e aceea se si arata dupa (nviere
ucenicilor si inainte oc+ilor lor se inalta la ceruri8 inaltind si smerita noastra
fire omeneasca4 :n !omn8 cunoscut in doua firi8 impreuna inc+inat cu Tatal si
cu !u+ul SfintB avind8 de asemenea8 doua vointe si doua lucrariB iar prin asta8
inteles si mai presus de intele6ere8 mar6init si nemar6init8 cu putinta de a fi
zu6ravit in icoane si inc+inat8 datorita trupului pe care l)a luat8 iar8 prin
inc+inaciunea ce i se aduce8 slava se ridica la cel zu6ravit pe icoana8 asa cum
am fost invatati de tine8 dumnezeiescule Parinte >asile8 cind ai scris4 FCinstea
data icoanei trece la cel zu6ravit pe icoaneF 22 0
!ar intruparea are si scopul de a rascumpara Foaia pierdutaF 91uca J>8 4)6;8 de
a ridica pacatul lumii 9(oan (8 2%B /vrei (8 3;4 FCaci -iul "mului n)a venit ca sa (
se slu7easca8 ci ca /l sa slu7easca si sa)si dea viata rascumparare pentru multiF
9,arcu J8 45;0 !in iubire fata de oameni8 -iul Fs)a dat pe Sine pentru noi8
prinos si 7ertfa lui !umnezeu8 intru miros cu buna mireasmaF 9/fes0 >8 2;0
*ristos este adevaratul F,iel pascalF 9( Petru (8 1%;0 /l a luat asupra Sa pacatele
noastre si le)a rascumparat cu pretul sin6elui Sau0 (n /l Favem rascumpararea
prin sin6ele 1ui8 adica iertarea pacatelorF 9Coloseni (8 14;0 Prin 7ertfa Sa8 /l
este mi7locitorul impacarii8 al unui <ou Testament intre !umnezeu si om 9/vrei
>(((8 6;0
85
Patimile ) suferinta8 rasti6nirea8 moartea si invierea ) constituie cel mai
important si cel mai cunoscut fapt din viata lui *ristos0 /van6+elistii descriu cu
multe amanunte ultimele evenimente din viata si activitatea lui (isus si aceasta
datorita faptului ca activitatea ,intuitorului in (erusalim8 in saptamina care a
inceput cu sosirea Sa pentru a serba ultimul Pasti si a culmina cu (nvierea Sa8
reprezinta punctul central si final al operei Sale rascumparatoare0
!in marturiile /van6+eliilor reiese ca (isus a cunoscut drumul vietii Sale si a
fost constient ca faptele Sale si destinul Sau fac parte din vointa Tatalui 91uca
JJ(>8 45)4;0 /l insusi a prevestit de mai multe ori patima Sa 9,arcu >(((8 31B
,atei JJ8 1$B 1uca (J8 51; si a considerat 7ertfa drept sin6ura cale de a asculta
voia Tatalui 93alateni (((8 1')13B Romani (>8 25;0 !esi fara pacat 9( Petru ((8 2')
23;8 desi fara nici o vina in fata autoritatilor reli6ioase si civile 91uca JJ(((8 14;8
/l a acceptat8 in mod liber8 sa sufere pentru mintuirea neamului omenesc0 !e
aceea8 pe &postolul Petru8 care ii ceruse sa renunte le drumul 7ertfei8 il
mustra4 F(napoia ,ea8 potrivniculeF 9,atei J>(8 23;0
(isus a cunoscut sensul rascumparator al misiunii Sale si8 indeosebi8 valoarea
mintuitoare a 7ertfei Sale0 /l a inteles ca rostul intruparii Sale este acela de a
elibera lumea de pacate si de a)i da o viata noua prin infrin6erea mortii0 /l a
stiut ca misiunea Sa consta in a c+ema pe pacatosi al mintuire 9,arcu ((8 1;8 in
a cauta si a mintui oaia cea pierduta 91uca J(J8 1';0 !ar /l a cunoscut ca
mintuirea nu este posibila decit prin moartea Sa si de aceea a primit)o de buna
voie8 devenind FPastile nostruF8 prin cinstitele lui Patimi 9cf0 ,arcu >(((8 31B
1uca J>((8 25B (oan (((8 14B J(((8 24;0
.ertfa este actul in care (isus *ristos a distrus moartea8 nu de la distanta8 ci
luptindu)se /l insusi cu ea8 in trupul Sau0 F:nul din TreimeF8 cu trupul8 pentru
noi s)a rasti6nit si8 cu moartea Sa8 a biruit moartea0 (n moartea Sa8 /l este si
&r+iereu care aduce 7ertfa si 7ertfa care se aduce 9/vrei (J8 24)25;0 !ar pentru
ca viata noastra era ascunsa in /l8 (isus *ristos a biruit moartea si in numele
nostru si impreuna cu noi0 Cu trupul 1ui a biruit stricaciunea mortii si cu rana
1ui noi toti ne)am vindecat0 Toti am patimit impreuna cu /l si toti am inviat
impreuna cu /l0 Prin (nvierea Sa8 Fdin moarte la viata si de pe pamint la cer8
*ristos !umnezeu ne)a trecut pe noiF 9Canonul Pastilor;0
Sfintul (oan *risostom spune ca8 prin (nvierea lui *ristos8 s)a sc+imbat sensul
mortii si destinul e#istentei noastre4 F&stazi8 vreme potrivita este iarasi sa
6raim acele cuvinte profetice4 F:nde)ti este8 moarte8 boldul2 unde)ti este8
iadule8 biruinta2F 9"sea J(((8 14;0 &stazi8 stapinul nostru *ristos a sfarimat
portile cele de arama si a pierdut insasi fata mortii0 !ar pentru ce vorbesc de
fata mortii2 ()a sc+imbat c+iar numele mortii0 &cum moartea nu se mai
numeste moarte8 ci adormire si somnF 23 0
,oartea lui (isus *ristos pe cruce a insemnat separarea sufletului de trup8 dar
nu descompunerea trupului sau a sufletului8 nici separarea trupului si a
86
sufletului de unirea ipostatica cu Cuvintul0 Trupul lui *ristos era nesupus
stricaciunii c+iar inainte de inviere8 iar in timpul sederii in mormint8
!umnezeirea nu s)a despartit de /l0 !e aceea8 insusi Trupul lui *ristos este
izvor de sfintenie0 Cu sufletul8 care a ramas unit cu Cuvintul8 a coborit la iad ca
sa elibereze cu straclucirea !umnezeirii Sale sufletele celor drepti inainte de
inviere 9( Petru (((8 1%;0 (isus a suferit moartea in mod real si a inviat cu
adevarat0 (mpun6erea coastei cu sulita 9(oan >((8 3%B (oan J(J8 34; a avut tocmai
rostul de a confirma realitatea mortii0 !e fapt0 pe cruce8 se realizeaza scopul
intruparii -iului4 F<u trebuia oare8 ca *ristos sa patimeasca acestea si sa intre
in slava Sa2F 91uca JJ(>8 26;0
(nvierea este faptul care a decis credinta &postolilor in -iul lui !umnezeu8
precum si intemeierea Bisericii4 F!aca *ristos n)a inviat8 zadarnica este
propovaduirea noastra8 zadarnica este si credinta voastraF 9( Cor0 J>8 14;0 &cest
(isus8 pe care !umnezeu l)a facut F!omn si *ristosF 9-apte ((8 36;8 a devenit
Fpiatra din capul un6+iuluiF 9-apte (>8 11;8 a Bisericii8 poporul noului 1e6amint8
pe care &postolii au zidit)o prin puterea !u+ului Sfint 9-apte ((8 3$;0
Slu7irea imparateasca a ,intuitorului 9Ps0 CJ8 1B /fes0 >(8 12; s)a manifestat in
numeroase ocazii din viata Sa paminteasca 9savirsirea minunilor8 iz6onirea
puterilor raului8 coborirea la iad;8 dar mai ales in invierea8 inaltarea si
proslavirea Sa la dreapta Tatalui 9-apte ((8 34B >((8 56;8 de unde va veni a doua
oara8 sa 7udece pe cei vii si pe cei morti si sa)i rasplateasca pentru vesnicie0
Sfintul (oan *risostom arata ca -iul a devenit imparat8 tocmai pentru ca s)a
supus tuturor pina la moarte4 F(l numesc imparat8 fiindca il vad pe cruce
rasti6nitB Caci este propriu unui re6e sa moara pentru supusii saiF 24 0
(n centrul propovaduirii lui (isus *ristos sta Fimparatia lui !umnezeuF4 F!e
atunci a inceput (isus a propovadui si a zice4 FPocaiti)va ca s)a apropiat
imparatia cerurilorF 9,atei (>8 1;0 <otiunea Fimparatia cerurilorF avea in timpul
sau multe sensuri8 iar iudeii se 6indeau8 mai ales8 la un ,esia8 erou sau
eliberator8 care sa restaureze imparatia lui !avid0 (isus *ristos insa precizeaza
ca imparatia lui !umnezeu nu este din lumea aceasta8 ca ea este o realitate
viitoare8 dar care a intrat in lume odata cu venirea Sa0 (n persoana si lucrarea
Sa8 imparatia lui !umnezeu devine o realitate prezenta4 F(mparatia lui
!umnezeu s)a apropiatF 9,arcu (8 15;0
Prin inaltarea Sa la cer 9-apte (8 3)11;8 (isus *ristos sta de)a dreapta Tatalui
9Ps0 C(J8 1)2;8 adica in stare de slava 9(oan JJ8 1;8 impreuna cu pir6a firii
noastre8 pina la a doua Sa venire pentru 7udecata cea de pe urma 9matei JJ(>8
3;0 .udecata apartine -iului 9(oan >8 228 2;8 deoarece /l a ridicat pe oameni la
ascultarea de fii adoptivi ai lui !umnezeu si deoarece /l trebuie sa readune in
Sine pe cei ai Sai8 pe care sa)i infatiseze Tatalui spre bucuria vesnica 9/fes0 (8
1';0 >enirea es+atolo6ica va fi si o infrin6ere definitiva a lui anti+rist8
potrivnicul lui *ristos8 care se manifesta inainte de a doua venire si care duce
la apostazie 9(( Tes0 ((8 3;0
87
!aca -iul este Fc+ipul lui !umnezeu celui nevazutF 9Colos0 (8 15;8 crestinii sint8
dupa c+ipul lui *ristos8 ucenicii si imitatorii lui *ristos 9-apte ((8 26;0 ,intuirea
este starea de asemanare cu *ristos8 starea de -iu al lui !umnezeu8 dupa +ar8
pe care ne)o impartaseste prin !u+ul Sfint0 <oi participam la viata lui *ristos8
ne identificam cu !u+ul Sau8 in Taina Botezului si mai ales in Taina Sfintei
/u+aristii8 in care ne impartasim cu insusi Trupul si Sin6ele Sau proslavit 9( Cor0
J8 16B J(8 26;0 Pina la a doua venire a Sa8 (isus *ristos este prezent si lucreaza
in !u+ul Sfint8 pe care /l 1)a trimis la ziua Cincizecimii asupra &postolilor Sai8
ca un alt F,in6iietorF 9(oan J>8 26; si prin care a intemeiat Biserica Sa8 in care
sa se sfinteasca cei ce vor crede in /l0
!:,</?/:)S-(<T:1 !:*0 ) & treia persoana a Sfintei Treimi este !u+ul Sfint8
despre care articolul $ din Simbolul de credinta8 stabilit de catre al (()lea Sinod
/cumenic de la Constantinopol 93$1;8 spune4 FCred si intru !u+ul Sfint8 !omnul
de ciata facatorul8 care din Tatal purcede8 Cela ce impreuna cu Tatal si cu -iul
este inc+inat si slavit8 Care a 6rait prin proorociF0
!u+ul Sfint este de o fiinta cu Tatal si cu -iul8 cu care impartaseste aceeasi
vointa si ener6ie dumnezeiasca8a vind persoana si lucrare proprie0 /l purcede
din veci din Tatal8 dar este trimis in timp de catre -iul4 F(ar cind va veni
,in6iietorul8 pe care eu il voi trimite voua de la Tatal8 !u+ul &devarului8 care
de la Tatal purcede8 acela va marturisi despre ,ineF 9(oan J>8 26;0 !u+ul
purcede din Tatal dupa e#istenta Sa8 dar are o miscare vesnica de iesire din
Tatal spre -iul0 Prin purcederea Sa8 !u+ul uneste pe Tatal si -iul8 savirseste o
unitate de viata si iubire intre Tatal si -iul0 Sfintul (oan !amasc+in spune ca
!u+ul purcede de la Tatal si se odi+neste in -iul8 prin Care se da si se face
cunoscut 25 0 /l se odi+neste in -iul8 straluceste prin -iul si este trimis de catre
-iul 9(oan (8 32)35;0 !e aceea se numeste nu numai !u+ al Tatalui8 ci si !u+ al
-iului0 Tot el spune ca4 F!u+ul lui !umnezeu este o putere substantiala8 care
e#ista intr)o ipostasa proprie ei insasi8 care purcede din Tatalsi se odi+neste in
-iul si il face cunoscut0 <u poate sa se desparta de !umnezeu8 in care e#ista8 si
de Cuvintul8 pe care il insoteste si nici nu se pierde in nee#istenta8 ci e#ista in
c+ip substantial dupa asemanarea cuvintului0 !u+ul Sfint este viu8 liber8 de sine
miscator8 activ8 voieste totdeauna binele si8 in orice intentie a lui8 puterea
coincide cu vointa8 este fara de inceput8 si fara de sfirsit0 <iciodata Cuvintul nu
a lipsit Tatalui8 nici !u+ul Cuvintului 26 0
!u+ul insa conlucreaza si /l la intruparea -iului8 care s)a nascut dupa trup Fde
al !u+ul Sfint si din -ecioara ,ariaF 9,atei (8 1$8 3'; F!umnezeu)Cuvintul8 prin
po6orirea Sfintului !u+8 s)a unit cu /a 9-ecioara ,aria; si dintr)insa s)a nascut
om desavirsit8 fara sa)si amestece si sa)si sc+imbe fireaF 2 0 (ar la Botezul in
(ordan8 !u+ul Sfint s)a coborit peste umanitatea lui *ristos8 pentru a o sfinti8
desi nu avea pacat 9,atei (((8 16;0
(n iconomia mintuirii8 !u+ului Sfint i se atribuie lucrarea de sfintire a creatiei8
Biserica si Tainele8 fiind prezent in e#istenta creatiei ca principiul care
88
comunica viata4 F!u+ul lui !umnezeu este cel ce m)a facut si suflarea Celui
&totputernic este datatoarea vietii meleF 9(ov JJJ(((8 4;0
Sfintul (oan 3ura de &ur arata ca8 prin coborirea Sfintului !u+ asupra
&postolilor in ziua Cincizecimii8 -iul trimite Fdarurile impacariiF lui !umnezeu
cu credinciosul prin 7ertfa Sa0 (ntre -iul si Sfintul !u+ s)a facut nu numai un
sc+imb8 in virtutea caruia -iul a luar pir6a firii noastre pe care a inaltat)o la
cer si ne)a trimis pe !u+ul Sau8 ci *ristos proslavit8 vrind sa arate ca 1)a
impacat pe Tatal cu noi si 1)a facut milostiv8 ne)a trimis in dar !u+ul Sau0
>enirea !u+ului este semnul impacarii dintre !umnezeu si om in (isus *ristos8
dupa cum oprirea !u+ului Sfint a fost semnul miniei lui !umnezeu0 (ntr)adevar8
&postolul (oan afirma ca inainte de cruce nu era !u+ul Sfint in lume8 deoarece
nu se facuse impacarea cu !umnezeu prin 7ertfa -iului si -iul nu se proslavise
ca dreptate pentru ascultarea Sa4 FCa inca nu era dat !u+ul8 pentru ca (isus
inca nu fusese proslavitF 9(oan >((8 3%;0 !e aceea insusi ,intuitorul spune ca
inaltarea Sa la cer este de trebuinta pentru a trimite pe !u+ul ca semn si ca
dar al impacarii noastre cu !umnezeu prin 7ertfa Sa4 F>a este de folos ca sa ,a
duc /u8 caci daca nu ,a voi duce8 (l voi trimite la voiF 9(oan J>(8 ;0 Prin
urmare8 !u+ul Sfint este cel care impartaseste efectul 7ertfei lui (isus *ristos8
cel care da marturie ca am primit infierea8 ca am devenit in *ristos fii ai lui
!umnezeu dupa +ar4 F!u+ul insusi marturiseste impreuna cu du+ul nostru ca
sintem fii ai lui !umnezeuF 9Rom >(((8 16;0 !e aceea nimeni nu poate sa
numeasca !omn pe (isus decit in !u+ul Sfint 9( Cor0 J((8 3;0
Tot Sfintul (oan *risostom spune ca8 fara venirea !u+ului Sfint8 Biserica n)ar fi
luat fiinta 2$ 0 &ceasta deoarece toata firea avea nevoie de sfintirea !u+ului si
deoarece nimeni nu putea sa intre in imparatia lui !umnezeu fara Fnasterea de
susF8 adica fara a fi primit in mod real o viata noua prin !u+ul Sfint4 F!e nu se
va naste cineva din apa si din !u+8 nu va putea sa intre in imparatia lui
!umnezeuF 9(oan (((8 5;0 Biserica a fost intemeiata la Cincizecime cind !u+ul
Sfint8 in c+ip de limbi de foc8 a coborit asupra -ecioarei ,aria8 a &postolilor si
a celor care erau cu ei 9-apte ((8 1B (8 13)14;0 Sfintul !u+ da Bisericii darul de a
pazi adevarul8 o calauzeste si o fereste de orice 6reseala 9(oan J(>8 26;0 !u+ul
Sfint8 care cunoaste adincurile lui !umnezeu 9( Cor0 ((8 1';8 a inspirat pe
profetii dinainte de *ristos si pe autorii cartilor >ec+iului si <oului Testament4
F:nul este !u+ul Sfint8 sfintitorul si indumnezeitorul tuturor8 cel care a vorbit
in 1e6e si Profeti8 in >ec+iul si <oul TestamentF 2% 0
!u+ul Sfint este izvorul +arului in Biserica0 /l este puterea Tainelor si /l
consacra pe slu7itorii bisericesti 9-apte JJ8 2$; ca Ficonomi ai Tainelor lui
!umnezeuF 9( Cor0 (>8 1;0 !u+ul Sfint da viata institutiilor evan6+elice pe care
*ristos le)a intemeiat 9-apte ((8 42;8 /l pastreaza Biserica spre a fi Funa8 sfinta8
soborniceasca si apostolicaF8 /l imparte Bisericii +arismele 9( Cor0 J((8 1)11;8
darurile si fa6aduintele viitoare0 Pecetea !u+ului Sfint este arvuna mostenirii si
slavei viitoare 9/fes0 (8 13)14;0
89
Sfintul !u+ este sfintitorul si indumnezeitorul8 Fvistierul bunatatilor si datatorul
de viataF8 cel care face ca iubirea lui !umnezeu sa se reverse in inimile noastre
9Rom0 >8 5;0 !u+ul este primit prin credinta 93al0 (((8 28 14;8 in Taina Sfintului
Botez 9( Cor0 >(8 11B Tit (((8 5;0 Prin Taina ,irun6erii toti crestinii sint pecetluiti
ca temple vii ale !u+ului Sfint 9( Cor0 >(8 1%B (((8 16)1;0 <umele de crestin vine
de la *ristos care inseamna F:nsulF lui !umnezeu 9-apte (>8 26)2;0 Prin !u+ul
Sfint8 crestinii sint FunsiF si astfel participa la preotia lui *ristos 9( Petru ((8 %;0
1a 1itur6+ie8 prin ru6aciunea de invocare a Sfintului !u+ 9/picleza; asupra
darurilor eu+aristice8 rostita impreuna cu cuvintele de instituire8 acestea se
prefac in insusi Trupul si Sin6ele !omnului0 Crestinii sint FsfintiF 9( Cor0 (8 2;8
pentru ca au primit !u+ul lui !umnezeu 9( Cor0 ((8 12;8 au devenit partasi ai
!u+ului 9/vrei >(8 4;8 s)au umplut de !u+ul Sfint 9/fes0 >8 1$;0 1e6ea lui *ristos
este o le6e a !u+ului 9Rom0 >(((8 2;8 o le6e a libertatii4 F!omnul este !u+ si
unde este !u+ul !omnului acolo este libertateaF 9(( Cor0 (((8 1;0 !u+ul insusi Fse
roa6a pentru noi cu suspine ne6raiteF 9Rom0 >(((8 26; si /l stri6a impreuna cu
noi4 F&vva8 ParinteF8 9Rom0 >(((8 15;0 !u+ul Sfint este semnul iubirii si darul
milostivirii lui !umnezeu 9( Tesal0 (>8 $;8 de aceea8 cel ce refuza pe !u+ul Sfint
refuza iubirea lui !umnezeu si pentru aceasta orice pacat impotriva !u+ului
Sfint nu se iarta 9,atei J((8 32;0
!u+ul Sfint este izvorul vietii celei noi in omul cel vec+i0 /l face sa cur6a Friuri
de apa vieF in cel ce crede in *ristos4 FCel ce crede in ,ine8 precum a zis
Scriptura8 riuri de apa vie vor cur6e din pintecele lui0 (ar aceasta a zis)o despre
!u+ul8 care aveau sa)l primeasca acei ce cred in /lF 9(oan >((8 3$)3%;0 !espre
aceasta Sfintul >asile cel ,are spune4 F/l ) Sfintul !u+ ) se imparte la toata
creatura si cu toate ca este primit intr)un fel8 adica intr)o masura8 de catre
unul si intr)alt fel de catre altul8 intru nimic nu este micsorat de catre cei care
se impartasesc din darurile Sale0 -iecaruia i se da +ar din partea Sa8 insa nu se
sfirseste in cei care se impartasesc din /lB ceva mai mult8 cei care l)au primit
sint indestulati de /l8 dar totodata nici Sfintul !u+ nu este lipsit de nimic prin
aceasta impartire a +arului Sau0 !upa cum soarele cind isi revarsa lumina peste
corturi8 este primit in felurite c+ipuri sau masuri de catre aceste corturi8 dar
intru nimic nu ii este micsorata stralucirea lui de catre cele care s eimpartasesc
din ea8 tot asa si !u+ul Sfint8 care daruieste tuturor +arul de la sine8 ramine
intre68 nedivizat si nedivizibil0 Sfintul !u+ ii lumineaza pe toti pentru
dobindirea priceperii lui !umnezeu8 /l insusi li se insufla profetilor8
intelepteste pe le6iuitori8 sfinteste pe preoti8 intareste pe conducatori8
desavirseste pe cei drepti8 ii face pe intelepti vrednici de venerat8 revarsa
darurile +arismatice ale tamaduirilor de boale8 invie mortii8 dezlea6a pe cei
inlantuiti8 primeste8 ca fii adoptivi8 pe cei instrainati de la credinta cea
dreapta0 Toate acestea le savirseste prin renasterea de sus ) prin Sfintul BotezF
3' 0
Trimiterea !u+ului in timp8 la Cincizecime8 inseamna si inceputul imparatiei
es+atolo6ice pe care Biserica o anticipeaza aici0 !e aceea8 Biserica trebuie sa
tina aprins FfoculF aruncat de *ristos pe pamint 91uca J((8 4%;8 asa cum
90
indeamna si Sfintul &postol Pavel4 F<u stin6eti !u+ulF 9/fes0 (>8 3';0 Prin
puterea Sfintului !u+8 se va sc+imba fata intre6ii creatii 9&poc0 JJ(8 1;8 astfel
incit8 in cele din urma8 !umnezeu va fi totul in toate8 sau8 cum spune Sfintul
,a#im ,arturisitorul8 Ffiintele vor deveni prin +ar ceea ce !umnezeu e prin
naturaF 31 0
Prin urmare8 !u+ul sustine si plineste toate care e#ista8 fiind prezent
pretutindeni si totdeauna0 /l a lucrat si inainte de Cincizecime8 dar acum s)a
aratat in ipostasa proprie ca sa innoiasca firea0 /l salasluieste in cei vrednici si
in veacul viitor facind nemuritoare si umplind de slava vesnica trupurile
acestora 32 0
Pr0 Prof0 (on Bria8
F3lasul BisericiiF8 nr0 1)2U1%38 pa60 2'4)2250
10 Cate+eza (>8 48 trad0 Pr0 !0 -ecioru8 p01'60 20 Sf0 (oan !amasc+in8
!o6matica8 (8 8 trad0 Pr0 !0 -ecioru8 p02%0 F!e aceea nu spunem ca Tatal si -iul
si Sfintul !u+ sint trei dumnezei8 ci8 din contra8 ca Sfinta Treime este un sin6ur
!umnezeuF 9(bidem8 p032;0 /#ista o intrepatrundere reciproca a ipostaselor8
acestea pastrind identitatea fiintei si insusirile ipostatice4 FCaci cele trei sfinte
ipostase se deosebesc unele de altele numai in aceste insusiri ipostatice0 /le
nus e deosebesc prin fiinta8 ci se deosebesc fara despartire prin caracteristica
propriei ipostaseF 9(bidem8 p02%;0 30 >ezi despre conceptia trinitara despre
!umnezeu4 Cele cinci cuvintari despre !umnezeu8 trad0 Pr0 3*0(0 Tilea si <0(0
Barbu8 Bucuresti8 1%40 40 Sf0(oan !amasc+in8 !o6matica8 18 $8 trad0 cit08 p0
254 F<enasterea Tatalui8 nasterea -iului8 purcederea !u+ului nu indica deosebiri
de fiinta8 nici de functie8 ci de mod de e#istentaF0 50 F/ste cu neputinta sa se
6aseasca in lume o ima6ine care sa e#emplifice in ea insasi8 in c+ip e#act8
modul de e#istenta al Sfintei TreimiF 9Sf0(oan !amasc+in8 op0 cit08 p02;0 60 F!ar
este mult mai potrivit sa vorbim despre fiinta lui !umnezeu8 facind abstractie
de toate e#istentele8 caci !umnezeu nu face parte din e#istenta0 &sta nu
insemna ca !umnezeu nu e#ista8 ci ca /l este mai presus de toate e#istentele si
mai presus de insasi e#istentaF 9Sf0(oan !amasc+in8 op0 cit08 p011;0 0 Sf0 C+iril
al (erusalimului8 Cate+eza (>8 58 trad0 cit08 p01'$0 $0 Pr0 Prof0 !0 Staniloaie8
!umnezeu este iubire8 in F"rtodo#iaF8 JJ((( 91%1;8 38 p0366)4'20 %0 "milia J>
despre credinta 9P0 308 JJJ(8 464)42;8 trad0 Pr0 Prof0 <0 Petrescu8 in F,itropolia
BanatuluiF8 J>(( 91%6;8 )%8 p0 4%')4%10 1'0 (mpotriva ereziilor8 (>8 48 in P0308
>((8 %$3& 110 !o6matica8 ((8 128 trad0 cit08 p0%%0 120 !emetrios Tra=atellis8 ,an
-allen and Restored in t+e Teac+in6 of S0 .o+n C+rEsostom8 in FSobornostF8
1%648 1'8 p0 56%)5$40 130 !iado+ al -oticeei8 Cuvint ascetic8 $%8 in F-ilocaliaF88
trad0 Pr0 Prof0 !0 Staniloae vol0 (8 Sibiu8 1%48 p03%0 140 Sf0 ,a#im
,arturisitorul8 Capete despre cunostinta lui !umnezeu8 (8 '8 in F-ilocaliaF8
trad0 cit08 vol0 ((8 p0 1510 150 "milii si predici8 trad0 !0 -ecioru8 Bucuresti8
1%468 p0 163)1650 160 F!ar ce folos am fi avut din intrupare8 daca cel care a
fost supus pentru prima data patimii n)a fost mintuit8 nici nu a fost reinnoit si
91
nici intarit prin le6atura cu !umnezeu2 Caci ceea ce n)a fost luat8 n)a fost
vindecatF 9Sf0 (oan !amasc+in8 !o6matica8 (((8 1$8 trad0 cit08 p02'$;0 (ar Sfintul
C+iril al (erusalimului spune4 F!aca *ristos este !umnezeu8 precum si este8 dar
n)a luat firea omeneasca8 atunci sintem straini de mintuire0 Trebuie sa ne
inc+inam lui ca !umnezeu8 dar trebuie sa credem ca s)a si inomenitF
9Cate+eza8 J((8 28 trad0 cit08 p022;0 10 Sf0(oan !amasc+in8 Cuvint la nasterea
-ecioarei ,aria8 48 trad8 de Pr0 !0 -ecioru8 in F,itropolia "ltenieiF8 J>((( 91%66;8
%)1'8 p0 510 1$0 Sf0 C+iril al (erusalimului8 Cuvint la intimpinarea !omnului8
1'8 trad0 Pr0 !0 -ecioru0 in F,itropolia "ltenieiF8 J>( 91%64;8 1)20 1%0 Sf0 (oan
!amasc+in8 Cuvint la nasterea -ecioarei ,aria8 trad0 cit08 p0 $20 2'0 FTaina
intruparii Cuvintului cuprinde in sine intelesul tuturor 6+iciturilor si tipurilor
din Scriptura si stiinta tuturor fapturilor vazute si cu6etate ) caci Cel ce a
cunoscut taina crucii si a mormintului a inteles ratiunea celor spuse mai
inainte8 iar cel ce a cunoscut intelesul tainic al invierii a cunoscut scopul spre
care !umnezeu a intemeiat toate de mai inainteF 9Sf0 ,a#im ,arturisitorul8 op0
cit08 trad0 cit08 p0 14$;0 210 Sf0 &tanasie cel ,are !espre intrupare8 548 in P0308
JJ>(8 %%60 220 Sf0 &ndrei al Cretei8 Cuvint la Taierea)impre7ur a !omnului
nostru (isus *ristos8 trad0 de Pr0 -ecioru8 in F,itropolia "ltenieiF8 JJ 91%6$;8 1)28
p0 1'20 230 Sf0 (oan 3ura de &ur8 Cuvint la invierea !omnului8 trad0 Pr0 !0
-ecioru8 in F,itropolia BanatuluiF8 J>((( 91%6$;8 4)60 240 (dem0 "milia a 2)a
despre cruce8 in P0 308 J1(J8 4130 250 !o6matica8 (8 )118 trad0 cit08 p0 18 2$8
340 260 (bidem8 p0 10 20 (dem8 Cuvint la nasterea -ecioarei8 trad0 cit08 p0 $10
2$0 !espre preotie8 >(8 trad0 !0 -ecioru8 in FBiserica "rtodo#a RomanaF 1JJ>
91%5;8 1'8 p0%4$0 2%0 Sf0 C+iril al (erusalimului8 Cate+eza8 J>((8 58 trad0 cit08 p0
420 3'0 Sf0 >asile cel ,are8 "milia J> despre credinta8 trad0 cit08 p0 4%20 310
Sf0 ,a#im ,arturisitorul8 Capete 6nostice8 ((8 258 in F-ilocaliaF8 trad0 cit08 vol0
((8 p0 150 320 Sf0 3ri6orie Palama8 "milie la Po6orirea Sfintului !u+8 trad0 Pr0
"limp Caciula8 in F,itropolia "ltenieiF8 JJ((( 91%1;8 1)28 p0 43)444 !u+ul Sfint a
fost8 este si va fi intotdeauna8 creind dimpreuna cu Tatal si cu -iul8 la vreme8
toate cele create si reinnoind impreuna cele ce si)au pierdut infatisarea cea
dintru inceput si sustinind toate care e#ista4 pretutindeni prezent si plinind
toate8 conducind si suprave6+ind totul0 Caci zice catre !umnezeu Psalmistul4
F:nde ma voi duce dinaintea !u+ului Tau si de fata Ta unde voi fu6i2F 9Ps0
CJJJ>((8 ;0 !ar !u+ul Sfint nu este numai pretutindeni prezent8 ci este si mai
presus de toateB nu este nici numai in tot veacul si timpul8 ci si mai inainte de
tot veacul si de tot timpul0 Si nu numai pina la sfirsitul veacului va fi cu noi8
dupa fa6aduinta8 ci cu mult mai mult8 /l va ramine impreuna cu cei vrednici si
in veacul ce vine8 facind nemuritoare si umplind de slava vesnica si trupurile
acestora8 lucru care si !omnul aratindu)l8 a spus ucenicilor Sai4 F>oi ru6a pe
Tatal si alt ,in6iietor va da voua8 ca sa ramina cu voi in veacF 9(oan J(>8 16;0
GediteazHI
Relatia dintre ristos si Du!ul Sfant in Biserica
92
a0 *ristos si !u+ul Sfant8 cele doua izvoare ale Bisericii0 Prin Biserica si
lucrarile sale tainice se ofera tuturor oamenilor putinta de a se impartasi din
viata dumnezeiasca a Prea Sfintei Treimi8 indreptata spre noi prin intruparea
Cuvantului lui !umnezeu si Po6orarea !u+ului Sfant8 Cele doua persoane
dumnezeiesti trimise in lume0 &stfel8 prin intrupare8 7ertfa si inviere8
!umnezeu -iul strabate cu noua Sa viata divin)umana intrea6a fire umana8
facand)o Trup al Sau in fiinta Bisericii8 iar prin Po6orarea !u+ului Sfant8 bo6atia
si plenitudinea vietii dumnezeiesti8 a Sfintei Treimi8 insufleteste acest trup al
intre6ii firi omenesti adunat in *ristos 10 Prin urmare8 mantuirea se obtine in
Biserica prin lucrarea celor doua Persoane dumnezeiesti8 care nu numai ca nu
se e#clud :na pe &lta8 ci actiunea uneia dintre Persoane este complementara
Celeilalte0
*ristos mantuieste pe oameni intrucat se e#tinde in ei8 prin !u+ul Sfant8
intrucat ii incorporeaza in Sine si intrucat ii asimileaza treptat cu omenitatea
Sa inviata0 Biserica8 ca sin6urul si unicul or6an al mantuirii8 dupa afirmatia Sf0
Parinti8 este aceasta e#tindere a lui *ristos prin !u+ul Sfant in oameni8 acest
laborator in care se realizeaza treptat asimilarea oamenilor cu *ristos cel
inviat0 !aca oamenii sunt adunati in acelasi *ristos8 daca acelasi *ristos ii
incorporeaza pe toti cei ce se mantuiesc8 ridicandu)i la starea umanitatii Sale
prin ener6ia +arului ce o transmite din Sine8 mantuirea nu se poate obtine in
izolare0 ,antuirea se poate obtine numai in Biserica8 in or6anismul celor
adunati in *ristos0 /a e campul de actiune al ener6iei +arului ce tasneste din
*ristos8 adica al !u+ului Sfant care salasluieste deplin in umanitatea lui *ristos
cea inviata si din ea ni se comunica si noua 20
!upa cuvintele Sf0 &p0 Pavel8 Biserica este trup al lui *ristos si in acelasi timp
plenitudine de viata du+ovniceasca prin Sf0 !u+8 care o insufleteste si o umple
de dumnezeirea Sa8 cum &celasi !u+ Sfant a umplut si a insufletit firea
omeneasca a lui *ristos cel inviat si inaltat0 &stfel8 viata !omnului nostru (isus
*ristos este izvorul ce +raneste viata cea noua a firii omenesti cuprinsa in
Biserica8 iar !u+ul Sfant este purtatorul acestei vieti prin toate madularele vii
ale Bisericii0 (n Biserica8 intrea6a fire omeneasca este destinata sa se uneasca
cu umanitatea indumnezeita a ,antuitorului8 in plenitudinea +arului ce se
coboara in Biserica8 ca viata a lui *ristos8 impartasita de !u+ul Sfant 30
!e aceea8 *ristos impartaseste necontenit Bisericii Trupul Sau indumnezeit8
fiecarui credincios al Bisericii8 dar nu in mod separat8 ci intr)o unitate de iubire
sau intr)o comuniune ce se adanceste tot mai mult0 !in acest trup indumnezeit
sau din *ristos eu+aristic8 !u+ul Sfant lucreaza prin ener6iile necreate8
personalizante si creatoare de comuniune8 la adunarea tuturor sub acelasi Cap
*ristos ,antuitorul0 Sfintii Parinti vad temelia unitatii Bisericii in prezenta
aceluiasi trup 7ertfit si inviat si ca atare umplut de infinitatea iubirii
dumnezeiesti in toate madularele Bisericii0 (ar intrucat trupul lui *ristos este
plin de !u+ul Sfant8 care iradiaza din /l ca o ener6ie unificatoare8 a doua
temelie a unitatii Bisericii este8 dupa Sfintii Parinti8 !u+ul Sfant0 Propriu)zis8 ei
93
infatiseaza trupul lui *ristos si pe !u+ul Sfant ca o dualitate nedespartita
producand8 sustinand si promovand unitatea Bisericii 40
&sadar8 unitatea Bisericii are ca izvor pe de o parte Trupul lui *ristos in care ei
sunt recapitulati8 avand relatie nemi7locita cu *ristos8 iar pe de alta parte8 pe
!u+ul Sfant8 !u+ul lui *ristos8 Care ii zideste ca @@pietre viiAA intr)o casa
comuna a lui !umnezeu cu oamenii sub piatra un6+iulara care este *ristos0 (n
acelasi timp insa8 *ristos si !u+ul Sfant8 uniti peri+oretic intre ei si cu Tatal
impartasesc continuu Bisericii viata din viata unitara si comunitara a Sfintei
Treimi8 sursa si modelul suprem al comuniunii 50
Biserica fiind trupul lui *ristos8 peste care se odi+neste ca si peste Capul ei
!u+ul Sfant 9iar aceasta e valabil si pentru membrii Bisericii;8 prin Capul ei si
prin !u+ul Sfant se afla in relatie imediata cu Tatal0 (n felul acesta ne
impartasim toti in -iul si in Sfantul !u+ de izvorul ultim si absolut al e#istentei
care este Tatal8 dar nu dupa natura ca -iul si !u+ul Sfant8 ci dupa +ar0 <e
impartasim de acest izvor ultim prin amandoua razele pentru a ne impartasi de
acest izvor in ambele forme de relevare si de comunicare a lui 60
(mpartasindu)ne cu !u+ul lui *ristos8 ne unim cu *ristos nu numai ca om8 ci si
ca !umnezeu8 iar prin /l si cu Tatal8 @@caci -iul vine in noi trupeste8 unindu)se
cu noi prin binecuvantarea TainelorB si iarasi du+ovniceste cu !umnezeu prin
lucrarea si +arul !u+ului Sau8 recreand !u+ul din nou spre innoirea vietii si
facandu)ne partasi ai firii 1ui dumnezeiestiAA 0 Trimiterea !u+ului Sfant in
viata Bisericii este un act la care participa si firea omeneasca a ,antuitorului8
devenind mi7loc de comunicare si unirea intre firea cea dumnezeiasca si firea
omeneasca renascuta in *ristos8 incat !u+ul Sfant in Biserica lucreaza atat ca
!u+ al lui *ristos8 cat si ca persoana a Sfintei Treimi $0
&sadar8 le6atura unirii noastre cu Sfanta Treime8 atat dupa trup cat si dupa du+
o face *ristos8 intrucat este in acelasi timp si om si !umnezeu0 Primind unul si
acelasi !u+ Sfant8 ne unim cu !umnezeu caci precum puterea trupului ii uneste
pe cei in care se afla *ristos8 in acelasi mod8 !u+ul lui !umnezeu8 cel
neimpartit8 salasluindu)se in toti8 ii aduna pe toti intr)o unitate %0 &ceasta
unitate si comuniune du+ovniceasca in *ristos8 pe care o aduce !u+ul Sfant in
Biserica8 o zu6raveste Sf0 (rineu intr)o frumoasca comparatie4 @@!upa cum din
faina uscata nu putem face un simplu aluat si nici o paine8 tot astfel noi toti nu
putem deveni unul in *ristos8 fara apa care este din cer P !u+ul Sfant0 !upa
cum pamantul ramane uscat si neroditor fara apa8 tot astfel si noi ramanem
neroditori fara ploaia binefacatoare a !u+ului0 !e aceea8 !omnul primind toata
puterea de la Tatal8 a dat aceasta putere tuturor celor care se alipesc de /l8
putere la care /l (nsusi participa8 trimitand in tot pamantul pe !u+ul cel
SfantAA 1'0
&ceasta lucrare a !u+ului in noi nu se poate realiza decat in Biserica0 Biserica
face posibila parcur6erea actuala prin !u+ul a drumului mantuirii credinciosilor
94
uniti prin +ar cu *ristos8 si pe care firea umana l)a parcurs virtual prin
recapitularea sa8 in *ristos0 @@(n procesul de mantuire8 *ristos prin !u+ul Sfant
repeta in mod tainic cu Trupul Sau tainic8 deci cu Biserica P credinciosii uniti cu
Sine prin Sfintele Taine P patima8 moartea si invierea Sa personalaAA 11 0
(mpartasirea cu Sfantul !u+ se face numai prin Tainele Bisericii0 !e aceea viata
in Biserica se manifesta ca o necontenita impartasire cu !u+ul lui *ristos8 cu
puterile spirituale ce le poarta firea noastra in persoana ,antuitorului0 &ceste
puteri noi le primim de la *ristos prin lucrarea !u+ului Sfant in Sfintele Taine0
(mplinind poruncile lui *ristos8 aceste puteri du+ovnicesti ne poarta prin
aceleasi osteneli si stari prin care a trecut (nsusi *ristos in viata Sa
pamanteasca8 pana la curatirea deplina si dobandirea vredniciei de a dobandi
ener6iile indumnezeitoare pe care le)a dobandit /l (nsusi de la !u+ul Sfant prin
firea Sa omeneasca0 @@!omnul nostru (isus *ristos a venit tocmai de aceea8 ca
sa sc+imbe firea8 s)o prefaca si sa refaca iarasi sufletul nostru care a fost
distrus de patimi in urma neascultarii8 sa)l amestece cu propriul Sau !u+
!ivinAA 120
Prin urmare8 viata Bisericii este darul lui *ristos8 dar si rodul lucrarii !u+ului
Sfant0 *ristos si !u+ul Sfant vietuiesc simultan in Biserica si credinciosi8 dupa
cum afirma si Sf0 &p0 Pavel in mai multe randuri0 &stfel8 el zice ca @@*ristos
salasluieste in cei credinciosi 138 dar si !u+ul Sfant 14B ne impartasim cu
*ristos 158 dar si cu !u+ul Sfant 16B suntem sfintiti in *ristos 18 dar si in !u+ul
Sfant 1$8 ne indreptam in *ristos 1%8 dar si in !u+ul Sfant 2'8 suntem pecetluiti
in *ristos 218 dar si in !u+ul Sfant 228 suntem taiati impre7ur in *ristos 238 dar
si in !u+ul Sfant 24B suntem temple ale lui !umnezeu 258 dar si ale !u+ului
Sfant 260
Cu toate acestea8 sursa vietii Bisericii este *ristos8 caci *ristos este viata 2 si
nu !u+ul Sfant8 Care este distribuitorul acestei vieti in Biserica 2$0
*ristos patrunde in mod deplin in oameni pentru prima data prin !u+ul8 spre a)
i uni cu Sine si a intemeia Biserica0 !u+ul deci introduce puterea lui *ristos in
madularele asezamantului teandric al Bisericii8 spre a le transforma8 innoii8
mantui si indumnezei0 Prima impartasire a !u+ului Sfant a fost incredintata
Sfintilor &postoli de catre ,antuitorul8 sufland asupra lor si zicandu)le4 @@1uati
!u+ Sfant8 carora veti ierta pacatele vor fi iertate si carora le veti tine tinute
vor fiAA 2%0
&ceasta impartasire se face in momentul cand ,antuitorul le face cunoscut
apostolilor ca le incredinteaza puterea Sa de a impartasi tuturor oamenilor prin
lucrarea !u+ului Sfant8 care po6oara peste ei in ziua Cincizecimii8 ceea ce /l
facuse din firea Sa omeneasca dupa (nviere8 izvor si putere de viata noua8
dumnezeiasca si nemuritoare0 (mpartasirea efectiva a apostolilor cu aceasta
putere a lui *ristos se produce8 desi6ur8 in ziua Cincizecimii8 zi in care este
implinita fa6aduinta ,antuitorului ca)i va imbraca cu @@putere de susAA 3'0 (ar
95
momentul instituirii lor cu puterea Sa asupra vietii noastre8 ramane ziua cand
(susi ,antuitorul le)a zis4 @@luati !u+ SfantAA0 (nzestrarea apostolilor cu
@@puterea de susAA a !u+ului Sfant constituie caracterul obiectiv si
institutional al Bisericii8 ca purtatoare in fiinta ei a !u+ului si vietii lui *ristos
cel inviat8 prin succesiunea apostolica a episcopatului8 prin care /l (nsusi
traieste in Biserica8 aduna si asimileaza in Sine pe toti credinciosii prin lucrarea
Sfintelor Taine0 Tainele sunt mi7loacele prin care aceasta realitate obiectiva a
!u+ului si a vietii lui *ristos in Biserica se actualizeaza necontenit prin lucrarea
!u+ului Sfant in ele0 Prin aceasta prezenta obiectiva a lui *ristos in Biserica8
continuata de !u+ul Sfant in lucrarea apostolica a episcopului8 @@Biserica este
un cadru si o putere dumnezeiasca ce se pune mereu la dispozitia oamenilor
prin 7ertfa litur6ica si tainele fi#ate de !umnezeu ca mi7loace ale +arului si
prin aceasta ea este in cel mai inalt 6rad o institutieAA 310
Prezenta si activitatea ,antuitorului in Biserica prin lucrarea !u+ului Sfant
incredintata apostolilor si urmasilor lor episcopii8 face ca Biserica sa aiba
caracterul unui or6anism teandric8 o fiinta avand ca si *ristos8 doua naturi8
doua vointe si doua lucrari8 inseparabile si distincte in acelasi timp0 &vand
aceasta structura +ristolo6ica8 Biserica este inzestrata cu lucrarea permanenta
si obiectiva a Sfantului !u+ in toate actele ei0 1ucrarea aceasta cuprinde
puterea si !u+ul lui *ristos8 pe care /l insusi a daruit)o cole6iului apostolic8
atat in ziua (nvierii8 cand le)a zis @@luati !u+ SfantAA8 cat mai ales in ziua
po6orarii !u+ul Sfant8 cand i)a imbracat efectiv cu aceasta putere de susAA0
b0 1e6atura inseparabila dar neconfundata a lui *ristos si a !u+ului Sfant in
Biserica0 Cele doua persoane divine8 -iul si !u+ul Sfant reprezinta cele doua
maini ale Tatalui care au fost trimise sa lucreze in lume0 1ucrarea 1or8 specifica
fiecarei Persoane se completeaza reciproc si se continua :na cu &lta4 @@*ristos
e !umnezeirea revelata ca lumina8 ca adevar8 ca fundament al e#istentei
noastreB !u+ul e !umnezeirea revelata8 ca suflare de viata8 ca dinamism de
viata facator in cadrul !umnezeirii cu adevarat8 ca fundament al e#istentei
create si ca norma a ei0 !u+ul ne da puterea8 ne da elanul sa realizam ceea ce
stim prin 1o6osul intrupat8 ceea ce a realizat prin /l (nsusi ca model8 ceea ce a
realizat in *ristosB ne da puterea sa ne incadram in *ristos si sa ne facem
asemenea 1uiAA 320
!atorita peri+orezei8 Cele doua Persoane divine8 -iul si !u+ul Sfant8 lucreaza
:na in &lta8 fara sa se separe8 dar si fara sa se confunde4 @@!u+ul nu e separat
de *ristos8 nici *ristos de !u+ul0 !u+ul se odi+neste peste *ristos0 /ste numai
acolo unde este *ristos si *ristos este numai cu !u+ul0 !ar8 du+ul nu se
confunda cu *ristos8 nici in defavorul lui *ristos cu adevar8 nici in defavorul
!u+ului ca suflare de viataAA 330
>orbind de prezenta lui *ristos prin Sfantul !u+8 Sf0 C+iril al &le#andriei nu
intele6e o prezenta a lui printr)un reprezentant8 ci considera pe !u+ul Sfant ca
Cel prin Care *ristos lucreaza in credinciosi si in Biserica8 iar lucrarea lui
96
!umnezeu comuna Celor trei Persoane8 isi are capat tot in !u+ul8 asa dupa cum
mana este ultimul or6an prin care puterea intre6ului corp omenesc se
finalizeaza si se concretizeaza intr)o fapta0 Sfanta Treime implineste intrea6a
orice lucrare8 dar lucrarea se concretizeaza intr)un rezultat prin !u+ul Sfant
340
Ca izvor prim si ultim al fiintei divine8 toata lucrarea o face Tatal8 dar in -iul si
in Sfantul !u+0 !ar nu pentru ca Tatal n)are suficiente puteri si -iul la fel0 &sa
ar fi cand Tatal ar inceta sa mai fie activ in lucrarea ce se continua in -iul si
-iul in lucrarea ce se implineste 9se finalizeaza; in !u+ul0 !ar8 de fapt8 Cele
trei Persoane sunt active de la inceput pana la sfarsit in fiecare lucrare0 <u
insuficienta unei Persoane8 ci comunitatea de fiinta este motivul pentru care
Cele trei Persoane lucreaza in comun 350
(n acest sens8 Sf0 3ri6orie de <issa face doua precizari4
10 @@"amenii se numesc multi8 deoarece lucrarea fiecaruia dintre ei in aceleasi
activitati este distincta8 fiecare dintre ei separandu)se de ceilalti in mar6inile
sale8 dupa modul particular al lucrarii sale0 !ar la firea dumnezeiasca n)am
invatat ca Tatal face ceva din Sine fara sa participe si -iul8 sau ca -iul lucreaza
ceva deosebit8 fara Sfantul !u+0 Ca toata lucrarea8 care vine de la !umnezeu
asupra zidirii si e numita dupa intelesurile ei de multe feluri8 porneste din
Tatal8 inainteaza prin -iul si se desavarseste 9sfarseste; in !u+ul Sfant0 !e
aceea8 numele lucrarii nu se sfasie in multimea celor ce lucreazaAA 36 0
20 @@<ici !umnezeul cel peste toate nu a facut toate prin -iul8 pentru ca nu are
nevoie de a7utor8 nici -iul Cel :nul)nascut nu lucreaza toate in !u+ul Sfant
pentru ca are o putere mai mica decat intentia0 Ci pentru ca Tatal este (zvorul
puterii8 -iul este puterea si !u+ul Sfant est !u+ul puterii0 (ar zidirea toata8 cea
sensibila si cea netrupeasca este rezultatul puterii dumnezeiesti0 Tot ce este8
incep de la Tatal8 inainteaza prin -iul si se desavarseste in !u+ul SfantAA 30
&sadar8 coborarea Sfintei Treimi in lume8 precum si urcarea ei inapoi cu firea
indumnezeita se face prin acest circuit de slava divina care se misca de la Tatal
prin -iul in !u+ul Sfant si de la !u+ul Sfant prin -iul la Tatal0
c0 Criteriile prezentei si lucrarii Sfantului !u+ in Biserica0
a; Primul criteriu si prima conditie a prezentei si a lucrarii !u+ului Sfant este
credinta in indumnezeirea lui *ristos0 @@<imeni nu poate spune4 !omn este
(isus8 decat in !u+ul SfantAA 3$0 &ceasta nu inseamna numai ca in afara de
!u+ul nu se poate crede in dumnezeirea lui *ristos8 ci si ca unde este !u+ul se
crede numaidecat in dumnezeirea lui *ristos0 (ar intrucat unde se crede in
*ristos se crede si in Tatal8 primul criteriu al prezentei si al lucrarii !u+ului
implica si credinta in Sfanta Treime 3%0
97
Pentru ca Treimea este izvorul +arului de care credinciosul are absoluta nevoie
pentru mantuire8 @@credinta in Treime este o referire vitala a credinciosilor la
persoanele Treimii8 iar cei ce se refera la anumite persoane se modeleaza dupa
modelul lor0 (n afara de aceea8 credinta insasi este efectul unei lucrari a Treimii
in suflet8 lucrare ce atin6e sufletul prin !u+ul Sfant8 dar pe care o produce -iul
prin Sfantul !u+ si care porneste din TatalAA 4'0
b; &l doilea criteriu si a doua conditie a prezentei Sfantului !u+ o constituie
necesitatea e#istentei Bisericii8 pentru ca !u+ul Sfant nu poate e#ista decat in
Biserica8 care de fapt este produsul Sfantului !u+0 Biserica este constituita la
Rusalii de catre Sfantul !u+ pe baza credintei in *ristos si imediat Biserica
incepe propovaduirea lui *ristos8 pentru ca !u+ul se po6oara intr)o comunitate
preocupata de *ristos0 @@Predicarea Bisericii constanta si in mod e6al
perseverentaM este primita de credinta noastra de la Biserica0 Caci e innoita
totdeauna in ea ca un tezaur de pret intr)un vas bun de catre !u+ul Sfant8 care
innoieste vasul insusi in care este0 Caci in el este depozitata comunicarea lui
*ristos8 adica !u+ul Sfant8 arvuna nestricaciunii si intarirea credintei noastre si
scara inaltarii noastre la !umnezeuM Caci unde este Biserica este si !u+ul lui
!umnezeu si unde este !u+ul lui !umnezeu8 acolo este Biserica si tot +arul8 iar
!u+ul este adevarulAA 410
:n alt ar6ument al conditionarii reciproce intre e#istenta Bisericii si prezenta
Sfantului !u+ il constituie faptul ca @@!u+ul infiaza pe toti cei ce cred in
*ristos8 dupa modelul -iului si prin unirea lor cu -iul8 punandu)i in -iul in mod
comun intr)o relatie filiala cu Tatal0 !ar aceasta inseamna si fratia lor in
*ristos8 prin aceeasi credinta si prin dra6oste0 (ar aceasta este Biserica0 :nde
nu se produce acest rod nu e !u+ul8 iar acest rod nu se produce decat in !u+ul0
!u+ul se daruieste la inceput comunitatii apostolilor si apoi in comunitatea
Bisericii8 care e continuarea aceleiaAA 420
c; &lt criteriu al prezentei !u+ului Sfant este marturia Sfintei Treimi in fiinta
credinciosului0 &ceasta reiese din @@/videnta ce o da Sfantul !u+ credinciosului
despre forta prezentei si eficacitatii lui *ristos sau a Sfintei Treimi8 care
lucreaza prin !u+ul Sfant spre a face pe cei ce cred tot mai asemenea lui
*ristosAA 430
d; Ca o consecinta a prezentei si lucrarii !u+ului este elanul spre fratia cu toti
oamenii @@caci !u+ul Sfant e ener6ia divina ce tinde se realizeze infierea
tuturor8 in raport cu Tatal si prin aceasta infratirea universala0 Credinciosul
care simte fiul Tatalui ceresc ii vede pe toti oamenii ca atare8 c+iar daca ei nu
au constiinta aceasta8 deci ii vede pe toti ca frati ai sai0 !u+ul umplandu)l de
elanul filiatiei fata de Tatal8 il umple implicit de elanul fratiei fata de toti
oamenii0 !u+ul8 prin insusi faptul ca este !u+ul -iului8 este du+ de fiu8 vrea sa
umple toate de acest du+8 spre unitate8 fiind du+ul comuniuniiAA 440
98
e; " alta consecinta si implicit un nou criteriu al prezentei si lucrarii !u+ului
Sfant este sfintenia0 Sfintenia isi are ori6inea in *ristos8 dar ea ne vine prin
!u+ul8 care ne pune in comuniune cu *ristos0 Sfintenia este procesul de
transfi6urare subiectiva a credinciosilor prin participarea nemi7locita la viata
lui *ristos8 Care este sfintenia insasi8 adica prin consacrarea sau prefacerea
darurilor8 dar scopul acesteia este sfintirea credinciosilor0 Crestinii sunt sfinti8
deoarece sunt partasi ai lui *ristos si ai !u+ului Sfant8 impreuna lucrator cu
!umnezeu 450
Pr0 1ector 3+0 ?amfir8
,itropolia "lteniei8 serie noua8 anul 1(8 nr0 1)28 ianuarie)aprilie 1%%%8 pa60 2)
%0
<"T/ B(B1("3R&-(C/
10 Pr0 ,a6istr0 >0 (6natescu8 !u+ul Sfant in viata Bisericii8 fata de invatatura
neoprotestantilor8 in "rtodo#ia8 anul (J 91%5;8 nr0 18 pa60 6$0 20 Teolo6ia
!o6matica si Simbolica8 vol0 ((8 pa60 6$0 30 Pr0 m60 >0 (6natescu8 op0 cit08 pa60
6)6$0 40 Pr0 prof0 !0 Staniloaie8 Teolo6ia do6matica8 vol0 ((8 pa60 25$0 50 Pr0
Stefan Buc+iu8 op0 cit08 pa60 1550 60 Pr0 prof0 !0 Staniloaie8 Relatiile Treimice si
viata Bisericii8 "todo#ia8 J>( 91%64; nr0 48 pa60 5210 0 (dem8 Sinteze
ecleziolo6ica8 S0T08 seria ((8 nr0 5)6U1%558 pa60 260 $0 !umnezeu ne)a mantuit
prin baia nasterii celei de a doua si prin innoirea !u+ului Sfant pe care 1)a
revarsat din belsu6 peste noi prin (isus *ristos ,antuitorul nostru 9Tit (((8 5)6;0
%0 Pr0 prof0 !0 Staniloaie8 op0 cit08pa60 26%0 1'0 Sf0 (rineu8 Contra +aereses8
liber (((8 cap0 J>((8 ,i6ne P030 >((8 col0 %3'B Pr0 m60 B0 (6natescu8 art0 cit08 pa60
6$0 110 Pr0 prof0 (sidor Todoran8 &specte eclesiolo6ice8 ,0&0 1%618 nr0 )$8 pa60
4250 120 Sf0 ,acarie /6ipteanul8 "milii du+ovnicesti8 "milia J1(>8 trad0 !in 6r0
Pr0 Cicerone (ordac+escu8 C+isinau8 1%318 pa60 1250 130 Rom0 >(((8 1'0 140 Rom0
>((8 %)1'0 150 ( Cor0 (8 %0 160 (( Cor0 J(((8 14B -ilip0 ((8 10 10 ( Cor0 (8 20 1$0 Rom0
J>8 160 1%0 3al0 ((8 10 2'0 ( Cor0 >(8 110 210 /fes0 (8 130 220 /fes0 (>8 3'0 230 Col0
((8 110 240 Rom0 ((8 2%0 250 ( Cor0 (((8 160 260 ( Cor0 >(8 1%0 20 -ilip0 (8 21B 3al0 ((8
2'0 2$0 Pr0 prof0 3ri6orie ,arcu8 /lemente de eclesiolo6ie paulina8 ,0&0 1%618
nr0 1)38 pa60 340 2%0 (oan JJ8 1%)2'0 3'0 1uca JJ(>8 2%0 310 Pr0 prof0 !0
Staniloaie8 Sinteza ecleziolo6ica8 pa60 20 320 (dem8 Criteriile prezentei
Sfantului !u+8 S0T0 seria ((8 J(J 91%6; nr0 3)48 pa60 1'50 330 (dem0 340 (bidem8
1'60 350 (dem8 (bidem0 360 Sf0 3ri6orie de <issa8 Tuod non sunt tres !u8 P0B0
J1B8 125 CB Pr0 prof0 !0 Staniloaie8 op0 cit08 1'60 30 (dem8 &dversus
,acedonianos8 P030 J1B8 131 BB Pr0 prof0 !0 Staniloaie8 op0 cit08 p0 1'60 3$0 (
Cor08 J((8 50 3%0 Pr0 prof0 !0 Staniloaie8 op0 cit08 pa60 11$)11%0 4'0 (dem8 (bidem0
410 Sf0 (rineu8 &dversus *aeresesM8 col0 %66B Pr0 prof0 !0 Staniloaie8 op0 cit08
pa60 1230 420 Pr0 prof0 !umitru Staniloaie8 op0 cit08 p0 1230 430 (dem8 pa60 1240
440 (bidem8 pa60 1260 450 Pr0 prof0 dr0 (oan Bria8 !ictionar de teolo6ie ortodo#a8
Bucuresti 1%%48 pa60 3440
99
GediteazHI
Sfanta Treime - Temeiul si "odelul Bisericii
Taina Treimii celei de o fiinta si mai presus de fire constituie temeiul credintei
si trairii noastre crestinesti8 fiind totodata sufletul viu al Bisericii8 pe care o
face sa traiasca din viata treimica8 impartasita +aric tuturor membrilor ei8 intr)
o nesfarsita =enoza a iubirii8 care inalta8 desavarseste si indumnezeieste0
&stfel8 Biserica8 ca Trup al lui *ristos e#tins in umanitate8 prin !u+ul Sfant8 in
timp si spatiu8 este mediul in care se afla prezenta si actioneaza direct Sfanta
Treime8 iar comuniunea de iubire dintre membrii Bisericii isi are izvorul nesecat
in taina iubirii si vietii de comuniune mai presus de fire8 ce e#ista in sanul
Sfintei Treimi 10 !o6ma Sfintei Treimi este8 de altfel8 pentru Biserica "rtodo#a
Ofundamentul imuabil al intre6ii 6andiri reli6ioase8 al intre6ii pietati8 al intre6ii
vieti spirituale8 al intre6ii e#perienteR 20
&sadar8 temeiul principal al Bisericii nu trebuie cautat prin speculatii
sofiolo6ice prapastioase intr)o realitate divina e#terna si deosebita de
Persoanele Treimice8 ci in insasi taina vietii comune a persoanelor divine 30 Si
acest temei il intele6em numai in sensul ca relatiile trinitare divine sunt un
model al relatiilor dintre oameni in Biserica8 ci si in sensul ca ele sunt o putere
care produce si adanceste aceste relatii0 (n viata Bisericii e impletita viata
Sfintei Treimi0 <umai pentru ca se iubesc persoanele Sfintei Treimi8 ele produc
si intre oameni atmosfera de iubire 40
!orind cu tot dinadinsul ca iubirea si unitatea din Biserica sa fie identica cu cea
din sanul Prea Sfintei Treimi8 ,antuitorul (nsusi8 inainte de patimi8 se roa6a
Tatalui ceresc4 OParinte Sfinte8 pazeste)i intru numele Tau pe cei pe care ,i i)ai
dat8 ca sa fie una precum suntem <oiM !ar nu numai pentru acestia ,a ro68 ci
si pentru cei ce vor crede in ,ine8 prin cuvantul lor8 ca toti sa fie una8 dupa
cum8 Tu Parinte8 intru ,ine si /u intru Tine8 asa si acestia in <oi sa fie una8 ca
lumea sa creada ca Tu ,)ai trimis0 Si slava pe care Tu ,)ai dat)o8 le)am dat)o
lor8 ca sa fie una8 precum <oi una suntem0 /u intru ei si Tu intru ,ine8 ca ei sa
fie desavarsiti intru unime8 si sa cunoasca lumea ca Tu ,)ai trimis si ca l)ai iubit
pe ei8 precum ,)ai iubit pe ,ineR 50
!e aici rezulta ca modul unirii sau al comuniunii intre Tatal si -iul8 sau intre
Tatal8 -iul si Sfantul !u+ este modelul dupa care trebuie sa se realizeze
uniunea intre toti fiii lui !umnezeu8 dupa +ar8 in comunitate Trupului tainic al
!omnului8 dar totodata si principiul acesteia 60
&sadar8 OBiserica8 in calitatea ei de mediu de restaurare a oamenilor8 in
comuniunea de iubire cu !umnezeu si intreolalta nu poate avea alt izvor si un
alt model decat Sfanta Treime0 !e aceea8 cand (isus vorbeste de unitatea
100
Bisericii si se roa6a pentru ea8 /l nu da ca e#emplu 9pentru aceasta unitate;
nici (mperiul roman si nici Republica /lina8 nici o alta forma de or6anizare
politica sau sociala8 ci relatiile interpersonale din Sfanta TreimeR 0 !ar8 Sfanta
Treime nu reprezinta numai un model care ii ramane e#terior Bisericii8 oricat
de desavarsit ar fi el8 ci o realitate8 sau mai bine zis realitatea sau e#istenta
perfecta8 cu care ea trebuie sa se uneasca8 fara confuzie $0 OSe citeaza astfel
cuvintele lui (isus4 omnes sint unum 9ca toti sa fie una;8 dar se trece cu vederea
OcumR8 modelul vietii trinitare4 OPrecum Tu8 Parinte8 in ,ine si /u in TineR0
&stfel se constata ca Ru6aciunea lui (isus pentru unitatea Bisericii arata ca
Treimea nu este numai model pentru viata Bisericii8 ci si izvorul si finalitatea
ei4 OCa ei sa fie una in <oiR %0
!ar8 ceea ce face posibila participarea concreta si eficienta a Bisericii la viata
Sfintei Trieimi este intruparea -iului lui !umnezeu0 Prin intruparea Sa8
,antuitorul (isus *ristos a introdus natura umana in intimitatea cea mai
profunda a Treimii si i)a dat putinta participarii vesnice la viata Treimica0 !in
acest motiv este *ristos Capul Bisericii si Biserica este Trupul Sau 9/feseni (8
22;0 (ar prezentarea Bisericii ca Trup al lui *ristos nu inseamna o ecleziolo6ie
opusa sau paralela8 vis)V)vis sau alaturi de ima6inea trinitara a Bisericii0
Persoanele umane care formeaza Trupul 9tainic; al lui *ristos participa la viata
treimica0 Biserica inteleasa ca Trup al lui *ristos este plina de !u+ul Sfant8 si
prin aceasta plina de viata treimicaR 1'0
&stfel8 intruparea este Taina prin care Sfanta Treime intra in comuniune pentru
totdeauna cu umanitatea8 iar aceasta are loc in (isus *ristos8 -iul si Cuvantul
Tatalui intrupat0 Prin urmare8 de aspectul trinitar al Bisericii se lea6a in mod
inseparabil aspectul +ristolo6ic0 Propriu)zis8 unul trimite la celalalt si
amandoua aspectul pnevmatolo6ic8 toate trei evidentiind aspectul de
comuniune al Bisericii 110
(n acest conte#t8 putem constata8 pe de o parte8 ca aspectul trinitar al
eclesiolo6iei isi are temeiul in aspectul +ristolo6ic8 deoarece Oin *ristos se
descopera taina comuniunii trinitareR0 !orinta 1ui este ca Biserica sa
dobandeasca c+ipul Sfintei Treimi0 Biserica traieste in !u+ul Sfant din *ristos0
!e aceea8 *ristos ramane Capul Bisericii 120 Pe de alta parte8 numai intrucat
*ristos ramane permanent Capul Bisericii8 aceasta se poate impartasi continuu
de Sfanta Treime ca model8 putere si implinire a vietii ei de comuniune 130
/#primand taina vietii de comuniune a persoanelor Sfintei Treimi8 Biserica este
ea insasi o icoana a relatiilor treimice8 continuand in acelasi timp lucrarea
mantuitoare a (ntemeietorului ei divin in lume8 ca esenta si finalitate a relatiei
personale dintre !umnezeu si om0 O(nsa Biserica in calitatea ei de icoana a
Sfintei Treimi nu se zideste ca o icoana paralela sau independenta de Sfanta
Treime8 ci ca participare la viata treimica si ca stralucire 9reflectare; in lume a
acestei participari0 !e fapt8 cand cineva devine crestin sau membru al Bisericii8
aceasta se face prin Botezul in numele Tatalui si al -iului si al Sfantului !u+0
101
&sadar8 a deveni crestin inseamna a restabili sau a incepe comuniunea cu
Sfanta Treime 140 Precizam8 insa8 ca aceasta restabilire intre om si !umnezeu
sau aceasta trecere de la omul P creatura a lui !umnezeu la crestinul P madular
al trupului tainic al lui *ristos se face numai in Biserica prin Taina Sf0 Botez0 (ar
Cel care ne introduce in aceasta stare sau relatie cu Sfanta Treime este !u+ul
Sfant sau !u+ul lui *ristos0 &stfel8 viata crestina este viata in *ristos sau in
!u+ul Sfant0 Si numai in *ristos prin !u+ul Sfant intalnim si cunoastem noi pe
Tatal0 Prin urmare8 viata in *ristos sau viata du+ovniceasca este mai intai de
toate participare la viata treimica 150 (n ceea ce priveste modul in care cele
trei Persoane divine intra in relatie cu Biserica si Credinciosii8 Sfintii Parinti
afirma ca toate le face Tatal prin -iul8 in Sfantul !u+8 intr)o maniera in care
Tatal apare ca sursa a lucrarii8 -iul ca viata8 si !u+ul Sfant ca putere care
concretizeaza sau finalizeaza actiuneaB nici una din cele trei Persoane divine
nu are o lucrare distincta care sa fie a Sa proprie8 ci o viata si o lucrare unica si
identica trece prin Toate Trei 160
(n acest conte#t8 toate ru6aciunile Bisericii incep cu invocarea Prea Sfintei
Treimi4 O(n numele Tatalui si al -iului si al Sfantului !u+R8 aratand ca nu se
poate face nici o ru6aciune cu un rezultat fara credinta in /a0 !e asemenea8
toate ru6aciunile sfarsesc cu slava Persoanelor Sfintei Treimi8 cu marturisierea
puterii /i8 ca temei al increderii ca ce s)a cerut in ru6aciune sa va putea
implini0 (n acest sfarsit al ru6aciunii se e#prima nade7dea in puterea Treimii de
a implini cele cerute si in vointa /i de a le implini0 (n sfarsitul ru6aciunii din
Biserica8 precum si in ecfonisele rostite se e#prima puterile si bunatatile
Sfinetei Treimi8 ca temei de nade7de pentru implinirea celor cerute0
(n Biserica si la orice inceput al unui lucru in viata de toate zilele8 credinciosii
se inseamna cu semnul Sfintei Cruci8 insotit de invocarea Sfintei Treimi8
aratandu)se prin aceasta o anumita salasuire a Treimii in fiinta lor0 -acandu)ne
acest semn8 ne amintim ca prin Cruce ne)a eliberat -iul intrupat al Tatalui de
robia pacatului si a dusmanului nostru nevazut0 Prin pomenirea Sfintei Treimi la
insemnarea noastra cu semnul Crucii aratam ca nu putem desparti crucea lui
*ristos de iubirea si 6ri7a Treimii fata de noi8 Care a socotit ca prin Crucea
suportata de -iul lui !umnezeu ne poate mantui8 intrand prin ea in acelasi timp
si vointa noastra de a ne infrana de la pornirile e6oiste si de a ne darui
impreuna cu -iul8 Tatalui ceresc8 prin !u+ul Sfant0 /a ne a7uta astfel sa ne
pre6atim pentru (mparatia Treimii ca (mparatie a iubirii 10
-aptul ca toate Tainele din Biserica "rtodo#a incep cu formula4 OBinecuvantata
este imparatia Tatalui si a -iului si a Sfantului !u+R arata ca intrea6a viata
sacramentala este o introducere si o adancire in comuniunea treimica si in
acelasi timp o salaslusire 9in+abitare; a vietii treimice in noi0 !e aceea8 intr)o
ru6aciune de la slu7ba sfintirii Sfantului si ,arelui ,ir se cere ca cei ce vor fi
unsi cu aceasta sa devina Olocas al Sfintei TreimiR 1$0
102
Tainele Bisericii incep8 insa8 nu numai cu invocarea numelor Persoanelor Sfintei
Treimi odata cu semnul Crucii8 ci si cu binecuvatarea F(mparatiei Tatalui si a
-iului si a Sfantului !u+R8 care a inceput pe pamant ca Biserica si va continua
vesnic in ceruri0
!upa rostirea crezului niceo)constantinopoliltan8 care cuprinde credinta in
Sfanta Treime si in lucrarea /i creatoare si mantuitoare si in fa6aduinta
vesnicei fericiri ce ne)o va da8 preotul le doreste credinciosilor si roa6a pe
!umnezeu sa le dea cele dorite de Sfantul &postol Pavel adresatilor sai din
Corint4 O*arul !omnului nostru (isus *ristos8 dra6ostea lui !umnezeu Tatal si
impartasirea 9comuniunea; Sfantului !u+ sa fie cu voi cu totiR 1%0 Credinciosii
doresc preotului la fel0 !e fapt8 acestea ne vin de la Sfanta Treime8 pentru ca
acestea le are /a (nsasi4 dra6ostea si comuniunea 2'0 &cestea se realizeaza in
cadrul Sfintei 1itur6+ii8 pentru ca Ointrea6a Sfanta 1itur6+ie8 ru6aciunea prin
e#celenta a Bisericii este o introducere spirituala pro6resiva in (mparatia sau
Comuniuea Sfintei Treimi0 (mpartasirea 9comuniunea; eu+aristica cu Trupul si
San6ele lui *ristos este8 de fapt8 culmea acestei comuniuni cu Treimea in viata
sacramentala0R 21
(n ceea ce priveste rolul pe care fiecare Persoana Treimica il desfasoara asupra
noastra in Biserica8 aceasta este foarte bine prezentat in ru6aciunea4
O<ade7dea mea este Tatal8 scaparea mea este -iul8 acoperamantul meu este
!u+ul Sfant0 Treimea Sfanta8 marire TieR0
&sadar8 de la Tatal porneste mantuirea noastra in orice act savarsit in cadrul ei8
precum a pornit si creatiuneaB prin -iul se infaptuieste ea si orice act in cadrul
eiB !u+ul Sfant ne acopera cu puterea 1ui8 ne apara in starea in care am fost
ridicati8 ca sa ramanem si sa ne intarim in starea de mantuire sau imparatie
Treimii 220 Prin urmare8 viata crestina este viata in *ristos sau in !u+ul Sfant8
caci numai in *ristos prin !u+ul Sfant intalnim si cunoastem noi pe Tatal 238 iar
viata in *ristos sau viata du+ovniceasca nu este altceva decat o participare
directa la viata treimica0 (ntrarea in aceasta viata nu se poate face decat prin
Botezul facut in numele Sfintei Treimi8 si nu putem sa ne impartasim din
plinatatea ei decat prin +arul divin venit din fiecare Taina0
&poi8 numai in si prin Sfanta 1itur6+ie8 care se inc+eie cu impartasirea
credinciosilor cu Trupul si San6ele -iului intrupat al Tatalui8 credinciosii fac in
mod special e#perienta inaintarii lor comune in (mparatia Sfintei Treimi8
simtind)o tot mai adanc in ei pe &ceasta8 cu iubirea /i8 care devine si iubirea
lor introlalta8 si traind astfel comuniunea tot mai calda intre ei din puterea
comuniunii cu /a 240
(mpartasirea pe care credinciosii o fac cu Trupul si San6ele !omnului nu o fac
numai pentru prezent8 ci ei o fac pentru a intra in (mparatia lui !umnezeu
pururea si in vecii vecilor0 (ar c+ipul imparatiei viitoare a lui !umnezeu il
reprezinta Biserica in care si intra si se inainteaza prin Sf0 Taine0 &stfel Biserica
103
este forma pamanteasca de OacumR a (mparatiei Cerurilor8 este arvuna
(mparatiei desavarsite 250
:n alt aspect al relatiei dintre Biserica si Sfanta Treime este unitatea0 Precum
cele Trei Persoane sunt :na8 dupa cuvantul ,antuitorului Oca toti sa fie unaM0R
268 tot astfel8 multitudinea de persoane care intra in Trupul tainic al lui *ristos
prin Botez sa fie una prin credinta si trairea in aceeasi unica dumnezeire0
!upa cum am aratat mai sus8 Biserica se intemeiaza pe intruparea sau este o
intrupare continua si prin aceea ca are menirea si puterea sa actualizeze in
fiecare credincios si in toti impreuna unirea cu !umnezeu8 prin +ar8 dupa
modelul teandric al lui *ristos0 (n acest sens O(isus *ristos8 vazut ca Ratiunea si
(ubirea unificatoare a tuturor8 este el insusi Biserica8 intrucat ea este modul
prin care trece din virtualitate in actualitate8 pe masura ce restabileste in cei
pe care ii aduna in Sine8 iubirea fata de /l si intreolalta0 Biserica nu se poate
concepe fara acest rol unificator care este identic cu insasi misiunea ei
mantuitoareR 20
Rolul unificator al Bisericii8 precum si actiunea ei mantuitoare in *ristos isi
6aseste temeiul numai in intruparea ,antuitorului0 O!omului S)a intrupat8 S)a
rasti6nit si a inviat ca om8 ca sa adune pe toti cei dezbinati in Sine8 in
infinitatea iubirii Sale fata de Tatal si a Tatalui fata de /l0 :nificarea aceasta a
tuturor in Sine constituie insasi esenta mantuirii0 Caci unitatea aceasta
inseamna unitatea in !umnezeu Cel prefericit si vesnic0 !e altfel8 in afara de
!umnezeu nu este cu putinta unitatea8 deci nici mantuireaR 2$0
C+ezasia unitatii Bisericii o reprezinta insasi prezenta lui *ristos in ea8 intrucat
/l lucreaza si ca 1o6os si ca ,antuitor la unirea tuturor cu Sine in spatiul
Bisericii0 O:nde este *ristos8 este unitate8 caci unde este *ristos este iubirea
care vrea sa)i imbratiseze pe toti in Sine si sa)i infatiseze Tatalui0 :nitatea nu
se poate dobandi8 decat prin inradacinarea in *ristos8 care este Cuvantul lui
!umnezeu devenit accesibil noua prin intrupare8 ca sa ne readune pe toti in
unitatea Sa0 !ezbinarea nu este decat iesirea din aceasta temelie nesc+imbata
si unitara0R 2%
(n Biserica8 *ristos este prezent si lucreaza intr)un mod superior prezentei si
lucrarii Sale in lume8 inainte de intrupare0 Propriu)zis8 /l S)a intrupat ca sa
intemeieze Biserica8 unind)o cu Sine si facandu)se prezent si transparent prin
!u+ul Sfant in viata si lucrarea ei0 (ntemeind)o in Sine8 in unirea ipostatica a
celor doua firi ale Sale8 in unitatea teandrica a Persoanei Sale8 *ristos a
fundamentat Biserica pe acelasi model unitar teandric8 care se prelun6este prin
Trupul Sau 7ertfit8 inviat si deplin pnevmatizat8 din /l in ea 3'0 OCreatorul si
sustinatorul unitatii Bisericii este (ntemeietorul si Carmaciul ei8 Care ne)a unit
cu /l si S)a unit cu noi si S)a facut prin toate una cu noiR8 in asa fel incat4 Ocel
ce priveste la aceasta lume noua a zidirii Bisericii8 vede in ea pe Cel ce este si
S)a facut in ea toate in totiR8 pe *ristos OCel ce a adunat pe cele ratacite si
104
imprastiate intr)o unitate si le)a facut pe toate o sin6ura Biserica8 o sin6ura
turmaR 310
Pentru ca modelul teandric sa tina de insasi fiinta Bisericii8 sa nu)i ramana
e#terior sau imposibil de realizat8 *ristos impartaseste necontenit Bisericii
Trupul Sau indumnezeit8 fiecarui credincios al Bisericii8 dar nu in mod separat8
ci intr)o unitate de iubire sau intr)o comuniune ce se adanceste tot mai mult0
!in acest trup indumnezeit sau din *ristos eu+aristic8 !u+ul Sfant lucreaza prin
ener6iile necreate8 personalizante si creatoare de comuniune8 la adunarea
tuturor sub acelasi Cap P *ristos ,antuitorul 320 Sfintii Parinti vad temelia
unitatii Bisericii in prezenta aceluiasi Trup 7ertifit si inviat8 si ca atare umplut
de infinitatea iubirii dumnezeiesti8 in toate madularele Bisericii0 (ar8 intrucat
Trupul lui *ristos este plin de !u+ul Sfant8 care iradiaza din /l ca o ener6ie
unificatoare si datatoare de viata si de sfintenie8 contrare e6oismului
separatist8 a doua temelie a unitatii Bisericii este8 dupa Sfintii Parinti8 !u+ul
Sfant0 Propriu)zis8 el infatiseaza Trupul lui *ristos si pe !u+ul Sfant ca o
dualitate nedespartita8 producand si sustinand unitatea Bisericii 330
&ceasta dualitate8 *ristos si !u+ul Sfant8 uniti peri+oretic intre ei cu Tatal8
impartasesc continuu Bisericii viata din viata comunitara a Sfintei Treimi8 sursa
si modelul suprem al comuniunii0 &stfel8 Biserica traieste in oceanul de iubire
dintre Persoanele Sfintei Treimi0 &sa cum nu se pot desparti Cele Trei Persoane
din unitate lor iubitoare8 asa nu se pot desparti nici Biserica de !umnezeu si
nici membrii ei credinciosi intreolalta8 in profunzimea vietii lor 340
Ceea ce alimenteaza aceasta unitate si)i da stabilitate8 durabilitate si
perspectiva este OTrupul lui *ristos8 plin de !u+ul Sfant8 care vine continuu in
Biserica si in fiecare madular ca un val mereu nou de iubire8 pe baza actului
voluntar al acestora de a se impartasi de /l 350
Pr0 1ector 3+eor6+e ?amfir8
,itropolia "lteniei8 serie noua8 anul 1(8 nr0 5)68 septembrie)decembrie 1%%%8
pa60 55)620
<"T/ B(B1("3R&-(C/
10 ,a6istrand !umitru 3+0 Radu8 (nvatatura "rtodo#a si Catolica despre
Biserica8 in "rtodo#ia8 anul >(( 91%54; nr0 48 p0 530 20 >l0 1oss=E8 /ssai sur la
T+eolo6ie mEstiKue de 1W/6lise dW"rient8 Paris8 &ubier8 1%448 p0 64B ,a6istrand
!umitru 3+0 Radu8 art0 cit08 p0 530 30 Teolo6ia !o6matica si Simbolica8 vol0 ((8
p0 10 40 (bidem0 50 (oan J>((8 118 2')230 60 ,a6istrand !umitru 3+0 Radu8 art0
cit08 p053$0 0 !r0 !an (lie Ciobotea8 !orul dupa Biserica nedespartita sau &pelul
tainic si irezistibil al iubirii Treimice8 in "rtodo#ia JJJ(> 91%$2; nr0 48 p0 5%20 $0
Preot Stefan Buc+iu8 (ntrupare si unitare8 Restaurarea cosmosului in (isus
*ristos8 /ditura 1ibra8 Bucuresti8 1%%8 p0 15'0 %0 !r0 !an P (lie Ciobotea8 art0
105
cit08 p0 5%20 1'0 (dem8 (bidem8 p0 5%2)5%30 110 Pr0 Stefan Buc+iu8 op0 cit08 p0
15'0 120 Pr0 &sist0 !umitru 3+0 Popescu8 /cleziolo6ia romano)catolicaM8 p0 4'40
130 Pr0 Stefan Buc+iu8 op0 cit08 p0 1510 140 !r0 !an)(lie Ciobotea8 art0 cit08 p0
5%30 150 (dem8 (bidem0 160 Sfantul &tanasie8 Scrisoarea ( catre Serapion8 P030
268 5%6 &0 10 Pr0 Porf0 !umitru Staniloae8 Sfanta Treime8 creatoarea8
mantuitoarea si tinta vesnica a tuturor credinciosilor8 in "rtodo#ia8 anul JJJ>(((
91%$6; nr0 28 p0 340 1$0 !r0 !an)(lie Ciobotea8 art0 cit08 p0 5%30 1%0 (( Corinteni8
J(((8 130 2'0 Pr0 Prof0 !umitru Staniloae8 art0 cit08 p0 360 210 !r0 !an (lie
Ciobotea8 art0 cit08 p0 360 220 Pr0 Prof0 !umitru Staniloae8 art0 cit08 p0 360 230
(oan J(>8 6)1'B Romani8 >(((8 150 240 Pr0 Prof0 !umitru Staniloae8 art0 cit08 p0 3$0
250 (dem8 (bidem0 260 (oan J>((8 240 20 Sf0 ,a#im ,arturisitorul8 &mbi6ua8 p0
26%8 nota 330 2$0 Pr0 Prof0 !umitru Staniloae8 Teolo6ia !o6matica "rtodo#a8
>ol0 ((0 P0 2550 2%0 (dem8 (bidem8 p0 2560 3'0 Pr0 Stefan Buc+iu8 op0 cit08 p0 153)
1540 310 Pr0 Prof0 !umitru Staniloae8 op0 cit08 p0 25$0 320 Pr0 Stefan Buc+iu8 op0
cit08 p0 1540 330 Pr0 Prof0 !umitru Staniloae8 op0 cit08 p0 25$0 340 (dem8 (bidem0
350 (dem8 (bidem8 p0 25$)25%0
GediteazHI
Dumnezeu Creatorul si Pronariotul
3ri7ile vietii si instrainarea de !umnezeu nu ne in6aduie sa vedem si sa pretuim
intotdeauna cum se cuvine8 minunatele insusiri ale lui !umnezeu8 ca -acatorul
a toate si Proniatorul0 &desea oc+ii nostri sunt inc+isi si noi putem simti pe
!umnezeu ca ?iditorul a toate si @@Parinte al veacului ce va sa fieAA8 odata cu
credinta noastra careia !umnezeu i)a dat putere de adevar in *ristos si ne)a
desc+is oc+ii sa)1 cunoastem ca si orbului din Sf0 /van6+elie care a cerut4
@@!oamne8 sa vadAA si caruia ,antuitorul8 dupa ce l)a vindecat8 i)a zis4 @@>ezi5
Credinta ta te)a mantuit5 ,er6i in pace5AA0 (n mod firesc !umnezeu nu a putut
fi cunoscut de catre oameni fara a li se descoperi lor /l insusi0 (nteleptii antici
care si)au aplecat cu6etarea asupra fenomenului e#istentei n)au putut
cunoaste atotputernicia lui !umnezeu8 ramanind la ideea ca materia este din
vesnicie si nici n)au putut simti purtarea de 6ri7a a lui !umnezeu ramanind la
credinta in superstitie8 in vra7itorie8 in @@soartaAA si @@fatalismAA al e#istentei0
&lti 6anditori au recunoscut pe !umnezeu ca facatorul a toate8 dar nu si ca
purtatorul de 6ri7a8 asa cum cred reprezentantii cunoscutului curent @@deistAA0
(0 /#istenta lui !umnezeu cel unic si purtarea sa de 6ri7a s)au aratat ca
adevaruri ale mantuirii mai intai poporului ales de !umnezeu8 (srail8 atunci
cand !umnezeu a socotit sa scoata pe oameni de sub puterea idolatriei8 si sa le
arate caile vietii dumnezeiesti8 pentru care a fost zidit omul dintru inceput0
!esavarsirea acestei descoperiri ni s)a dat in *ristos8 in care se sfinteste si se
lumineaza toata taina e#istentei8 se descopera *ristos ca !omn cu <umele Sau
vec+i de @@&lfa si "me6aAA8 se elibereaza omul de sub puterea sti+iilor si a
idolilor8 si i se reda in *ristos locul sau de cinste ca incununare a zidirii lui
!umnezeu0 Toate lucrurile se reinnoiesc in *ristos8 cand omul este reasezat in
106
demnitatea de cununa a fapturii8 ca sa nu mai fie robul acesteia8 iar Cuvantul
lui !umnezeu este sfintit din nou in *ristos8 ca izvor de viata vesnica pentru
toata faptura0 Sf0 Scriptura si Sf0 Traditie8 cele doua cai prin care ni s)a
transmis adevarul mantuirii descoperit de !umnezeu8 ne invata ca insusirile
Sale de Creator si Proniator e#prima atat atotputernicia cat mai ales dra6ostea
Sa nemar6inita fata de fiintele create0 @@/l a zis si toate s)au facut8 /l a
poruncit si s)au zidit toateAA8 citim in psalmi8 iar Sf0 &postol Pavel ne
precizeaza ca este vorba de *ristos)!umnezeu ca ziditor4 @@Prin /l s)au
intemeiat veacurile8 prin Cuvantul cel atotputernic al lui !umnezeu cand s)au
adus din nefiinta cele ce se vadAA0 Puterea de a crea este astfel numai in mana
lui !umnezeu cel in Treime care prin !umnezeu)Tatal binevoieste sa se
zideasca toate8 prin -iul8 Cuvantul lui !umnezeu se pun in lucrare8 iar prin
!u+ul Sfant se desavarsesc0 <ici o alta e#istenta din cer sau de pe pamant8 nu
are puterea de a crea in afara de !umnezeu cel intreit8 nici o alta e#istenta nu
vine din vesnicie8 caci !umnezeu a zidit toate din nimic8 deci e#istenta lor nu e
prin ele insele8 ci cade in seama atotputerniciei lui !umnezeuB iar pe de alta
parte8 toate fiintele zidite isi au un inceput0 Toata lucrarea creatiei poarta
astfel pecetea Sfintei Treimi si nimic nu s)a scos din creatie fara stirea 1ui8
dupa cum nimic nu s)a adau6at fara voia lui8 pentru ca nu are nimeni8 decat /l
aceasta putere0 !aca in Sfanta Scriptura a >ec+iului Testament !umnezeu ne
invata ca toate s)au zidit prin Cuvantul Sau8 in <oul Testament ne arata ca
1ucratorul este *ristos4 @@Toate printr)(nsul s)au facut si nimic din cele ce s)au
facut fara /l nu s)au facutAA0 !ar8 marturia despre puterea unica a lui
!umnezeu de a crea toate din nimic8 nu este un scop in sine0 !umnezeu da
marturie despre atotputernicia Sa8 nu pentru a infricosa8 sau a coplesi8 ci
pentru a)i duce pe oameni la dra6ostea Sa0 (ntelepciunea ce respira din cele
zidite se arata ca dra6oste a sa vie si lucratoare0 Cand a zidit pamantul in cele
sase zile8 !umnezeu niciodata nu a fost lipsit de 6andul la cel care se va bucura
de el8 la cel care)i va incununa zidirea8 la cel in care8 prin cele zidite8 avea sa)
si @@sfinteascaAA si sa)si @@scrieAA <umele Sau in inima lui pentru credinta in
Cuvantul Sau8 la cel in care din aceasta cauza avea sa se @@odi+neascaAA de
toate lucrurile Sale8 la om0 <u este astfel o creatie ca a demiur6ilor le6endari8
care)si aratau doar puterile lor0 Creatia lui !umnezeu prin puterea Sa este
semn si marturie si pecete a dra6ostei Sale parintesti0 /a a fost 6andita ca
darul de nunta a lui !umnezeu pentru sfintirea Cuvantului Sau in om0 Si8 astfel8
nici creatia nu este deasupra omului8 nici omul nu este mai presus de
!umnezeu0 Randuiala dumnezeiasca a creatiei il arata pe om imparat peste
firea cea zidita8 in timp ce se afla in ascultarea de Cuvantul lui !umnezeu8 cel
plin de +ar si sfintit si taina de nunta a sufletului omului cu !umnezeu8 ca intr)
un le6amant0 (ar acum acest Cuvant al lui !umnezeu8 prin care @@toate s)au
facutAA8 isi arata o alta putere a Sa8 cu mult mai mare decat aceea de a aduce
la fiinta din nimic0 /ste puterea de a izvori viata vesnica8 el devine puterea de
viata vesnica si de aceea si de lumina in caile omului8 caci !umnezeu in afara
de porunca Sa nu i)a mai prescris omului cum sa umble in viata8 pentru ca
insasi viata care izvora din Cuvantul lui !umnezeu8 ii arata omului caile Sale8
pe care Sf0 Scriptura le numeste @@luminaAA4 @@Si Cuvantul era viata si viata
107
era lumina oamenilorAA0 &stfel8 in om Cuvantul lui !umnezeu prin !u+ul Sfant
isi arata o putere noua8 /l nu mai creeaza8 ci izvoraste in om viata vesnica8 de
aceea Sf0 Scriptura ne spune ca !umnezeu @@s)a odi+nit de toate lucrurile
SaleAA0@noCi=iA (n acelasi timp8 puterea de a izvori viata vesnica in om este si
slava Cuvantului lui !umnezeu0 (n acelasi c+ip ca si la creatie in <oul
Testament8 Sf0 /van6+elist (oan8 dupa ce da marturia despre 1o6os8 ca putere
de creatie cand spune4 @@toate printr)(nsul s)au facutAA8 il marturiseste apoi ca
putere de viata vesnica si ca slava a lui !umnezeu4 @@Si Cuvantul trup s)a facut
si s)a salasluit intru noi si am vazut slava 1ui8 slava ca a :nuia)<ascut din Tatal8
plin de +ar si de adevarAA0 (ar despre puterea @@luminiiAA Sale care in *ristos
este puterea (nvierii8 se spune4 @@Si lumina lumineaza in intuneric si intunericul
n)a cuprins)oAA0 Sf0 Scriptura ne da astfel marturie atat despre puterea de a
crea si a da viata a Cuvantului lui !umnezeu8 cat si despre puterea Sa de a
readuce la viata8 de a mantui8 de a face @@toate lucrurile noiAA si prin aceasta
de a reintra in slava Sa8 ca !omn si intru @@odi+naAA Sa ca datator de viata
vesnica prin invierea oamenilor8 putere pentru a carei aratare psalmistul s)a
ru6at cu cuvintele profetice4 @@Scoala)te !oamne intru odi+na Ta8 Tu si sicriul
sfintirii TaleAA0 &ceste lumini calauzitoare ale Sfintei Scripturi le luam in
inte6ritatea lor din marturia de viata si de credinta a Sfintei Traditii0 !espre
unitatea e#istentei lui !umnezeu8 ne spune Sf0 /frem Sirul ca in zadar am
cauta analo6ii pentru Cel care nu se aseamana decat 1ui insusi 9!espre credinta
(8 1)5;0 !espre pecetea Sf0 Treimi in cele zidite citim la Sf0 (rineu ca cei care au
primit !u+ul Sfant si umbla in /l sunt calauziti catre Cuvant8 adica la -iul0 -iul
insa ii duce la Tatal8 iar Tatal ii face partasi la nestricaciune0 !aca8 fara !u+ul
nu se poate vedea Cuvantul lui !umnezeu8 fara -iul nimeni nu poate a7un6e la
Tatal0 Caci stiinta Tatalui este -iul8 iar cunostintele despre -iul se dobandesc
prin !u+ul Sfant0 (ar !u+ul il da dupa bunavointa Tatalui8 -iul ca datator celor
care voieste si cum voieste Tatal 9@@!ovedire a propovaduirii apostoliceAA8 4)
1';0 ((0 (nsasi intelepciunea lui !umnezeu cu care a zidit toate era supusa8 cum
am spus8 dra6ostei Sale nemar6inite cu care a zidit pe om8 de aceea si relatia
dintre Creator si faptura Sa nu poate fi alta decat de comuniune8 ca intre
parinte si fiu0 !umnezeu a pus le6i in toate cele zidite8 si ele se supun acestora
fara 6res4 @@(ntemeiatu)le)ai pe veciAA0 !ar dra6ostea Sa fata de om era atat
de mare8 incat !umnezeu nu ar fi zidit pamantul daca nu avea de 6and sa)l
zideasca pe om si n)ar mai fi pastrat pamantul daca omul zidit nu ar fi fost
lasat sa se intoarca0 !in aceeasi dra6oste nemar6inita care a dat puteri
intelepciunii Sale sa zideasca toate8 a izvorat si puterea purtarii Sale de 6ri7a
fata de fapturile Sale0 !aca omul era facut sa se indrepte catre !umnezeu prin
ascultarea de Cuvantul Sau si sa imbrace trup ceresc dupa purtarea celui
pamantesc8 astfel neascultarea a sc+imbat sensul celor create0 (n om era zidit
locasul de nunta al Cuvantului8 inima sa8 pentru viata vesnica0 !umnezeu a
locuit in inima omului prin Cuvantul Sau care a facut sa se salasluiasca in el
!u+ul Sfant8 iar !u+ul este dra6ostea0 Calcarea Cuvantului a dus la pierderea
!u+ului Sfant din inima omului8 cum citim la Sf0 C+iril al &le#andriei8 iar lipsa
!u+ului Sfant a facut ca Cuvantul lui !umnezeu sa nu se mai poata da cu folos
pana la curatirea lui din nou si sfintirea inimii omului ca templu al lui
108
!umnezeu0 Celui care a facut sminteala de pan6arire a templului lui !umnezeu
din inima omului si a ranit inima lui !umnezeu8 incat sa e#prime blestem
impotriva sa8 i se adreseaza cuvintele !omnului4 @@!e va 6resi cineva impotriva
-iului "mului se va ierta lui8 dar de va 6resi cineva impotriva !u+ului Sfant8 nu
i se va ierta luiAA0 Cu puterea c+ipului lui !umnezeu din el8 omul avea puterea
de a sta in ascultare si numai sminteala voita a facut firea lui nepotrivita
pentru ascultare0 Cand pacatuieste omul se dispretuieste pe sine insusi si
pierde caldura caminului parintesc8 care este cea a !u+ului Sfant0 Prin acest
lucru oamenii nu mai simt ruperea de !umnezeu ca pe o pierdere8 decat atunci
cand a7un6 in nevoie0 &stfel8 nu mai aduc nedumerire nici intrebarile4 de ce n)a
fost pazit omul la inceput8 sau de ce nu este silit sa se intoarca in *ristos2 /ra
suficienta puterea care a sadit)o !umnezeu in om daca aceasta era incununata
cu credinciosia8 si daca cel care @@a semanat ne6+ina in 6rauAA8 nu era @@un
om rauAA0 <u a fost sila nici atunci8 nici acum8 dar +arul sau are aceeasi
plinatate acum ca si atunci si c+eama la nunta -iului de imparat pe cel pierdut
de catre /l pentru adevarul unic al vietii8 care vine numai din Cuvantul lui
!umnezeu si care este putere in cer si pe pamant8 care i)a fost data lui *ristos0
(n mod obisnuit inima omului prin instrainare devine impietrita si nici minunile
nu sunt de a7uns ca s)o induplece la credinta4 @@&u pe ,oise si pe profeti8 de
nu vor crede aceasta8 nici de ar invia cineva din morti nu vor credeAA0 !ar
!umnezeu asteapta foamea din tara indepartata in care zaboveste fiul risipitor8
pentru ca acesta sa)si @@vina in sineAA si sa se intoarca0 !umnezeu a e#primat
in *ristos fericirile Sf0 /van6+elii pentru cei care a7un6 la credinta cu bucurie8
si nu doar la nevoie si cu lacrimi8 pentru cei ce @@nu au vazut si au crezutAA si
a profetit puterea lui !umnezeu de a descoperi in oameni nevoia lor de
mantuire4 @@Cele cu neputinta la oameni8 la !umnezeu toate sunt cu
putintaAA0 !ra6ostea lui !umnezeu8 cea vie si osarduitoare8 a trecut la lucrare
indata dupa instrainarea omului de !umnezeu si s)a manifestat in planul
iconomiei divine a rascumpararii mai intai prin scoaterea omului din rai8 in
primul rand pentru a nu se strica si mai mult prin alipirea de cele pamantesti0
Raiul era un adaos la c+ipul lui !umnezeu din om8 pe cand dupa ruperea de
!umnezeu8 acestuia ii era prile7 doar de sminteala si de posibilitatea de a nu
muri in veci in instrainarea de !umnezeu0 &poi !umnezeu a facut ca pamantul
sa)l sileasca pe om la munca8 cu sudoarea fruntii8 pentru a se sfinti cu 7ertfa sa
inaintea lui !umnezeu4 tot pamantul urma sa rodeasca spini si palamida8 iar
animalele aveau sa reprezinte in firea lor ceea ce avea acum omul pe
dinlauntrul sau8 in inima sa8 din cauza instrainarii sale de !umnezeu si iesirii
sale din sfintirea in care se odi+nea !umnezeu0 Sfintirea omului si odi+na Sa
constituie de atunci obiectul purtarii de 6ri7a a lui !umnezeu fata de om4
@@Tatal ,eu pana acum lucreaza si /u lucrezAA0 Cat timp revelatia naturala si
cea primordiala aveau putere asupra omului8 !umnezeu l)a pastrat in luminile
acestora0 Semnul insuficientei acestora pentru om8 a fost nevoia pedepsirii
oamenilor8 cum a fost la potop si apoi prin pierderea Sodomei si 3omorei0 &poi
s)a descoperit oamenilor prin ale6erea poporului (srail4 @@Cunoscute au facut
caile Sale lui ,oise8 fiilor lui (srael voile SaleAAB 1e6ea >ec+e a insemnat insa o
nunta silita cu inima omului8 caci aceasta nu era pre6atita sa primeasca pe
109
!umnezeu ca in rai0 <imic nu a dat !umnezeu oamenilor fara plinirea vremii8
pentru ca tot ceea ce este sfant8 este izvor de viata si nu trebuie calcat in
picioare de catre oameni din nestiinta0 <ici la creatie8 nici in *ristos mantuirea
nu este o sila sau o privatiune8 ci o nunta cu *ristos si o infiere4 @@Robul nu
ramane pe veci in casa8 dar fiul ramane pe veciAA0 *ristos este dar de nunta
desavarsit8 infiere8 scriere pe inimi a voii lui !umnezeu8 sfintirea voii omului
prin +ar8 pentru ca inima lui sa rodeasca iarasi faptele cele bune @@pe care le)a
6atit !umnezeu inainte de facerea lumii ca noi sa umblam in eleAA0 Caci ele
sunt nu silite8 ci un rod al nuntii cu *ristos8 o binecuvantare8 o putere de viata
noua0 &ceasta nunta cu ,ielul este mai presus decat dorirea raiului de la
inceput care era doar un adaos al C+ipului lui !umnezeu din om8 (nsusi *ristos
este acum @@pomul vietiiAA0 !umnezeu a binevoit sa)l cunune pe *ristos cu
noi8 sa ne infieze prin /l0 Pe cat s)a retras !umnezeu din calea omului si s)a
ascuns pentru ca omul sa nu calce in picioare sfintirea Sa8 care este viata
pentru om8 incat nu se stie in 1e6ea >ec+e pentru ce face !umnezeu asa 9@@/l
face asa pentru ca lumea sa se teama de /lAA spune /clesiastul8 pana ce in
*ristos lucrarea lui !umnezeu de silire la credinta si la ascundere a scopului
actiunii sale8 avea sa se descopere ca Taina a +arului Sau8 a dra6ostei Sale8 a
purtarii Sale de 6ri7a8 a desavarsirii Sale;8 tot pe atat de iubitor si binevoitor i
s)a aratat !umnezeu la cea mai mica osteneala a acestuia8 inca de la 7ertfa
primilor oameni8 a lui Cain si &bel0 (nca inainte de &vraam au e#istat oameni
care s)au inaltat cu trupul la cer fiind bineplacuti lui !umnezeu0 &stfel8 pe cat
este de ascuns !umnezeu in fata omului nesfintit8 datorita iconomiei Sale si
purtarii Sale de 6ri7a8 ca sa nu)i fie sminteala8 si sa lucreze asupra lui indirect8
ca asupra fiului risipitor8 care @@si)a luat partea sa de avereAA si a c+eltuit)o
@@intr)o tara indepartataAA8 sortita pieirii in care roadele si transfi6urarea sunt
cu neputinta si in care este numai lepadarea de la mana lui !umnezeu8 tot pe
atat de iubitor si de Parinte este !umnezeu pentru cei ce se apropie de /l si
care primesc @@+aina cea mai bunaAA a infierii8 ca la intoarcerea fiului
risipitor4 @@/l a asezat pe fiecare popor la locul randuit8 doar)doar il va 6asi pe
!umnezeu8 macar ca nu este departe de nici unul dintre noiAA8 cum spunea
atenienilor Sf0 &postol Pavel0 Pentru mintea iscoditoare a omului8 purtarea de
6ri7a a lui !umnezeu a sadit atatea taine in natura incat descoperirile vor fi
delectare pana la sfarsitul veacurilor0 !ar descoperirile nu aduc si pacea inimii
omului8 pe care !umnezeu prin revelatia divina a pre6atit)o pentru sfintire4
prin tutelare si sila in 1e6ea >ec+e8 prin infiere in *ristos si asteptare a fiului
risipitor din tara indepartata unde)si c+eltuise averile sale0 Tot purtarii de 6ri7a
a lui !umnezeu se datoreste si @@foametea cea mareAA din tara indepartata
care)l face pe fiul cel pierdut sa)si revina in sine si sa se intoarca8 caci a sta
lan6a @@casaAA lui !umnezeu si a pleca intr)o @@tara indepartataAA inseamna a
aduce roade diferite si !omnul cunoaste dinainte8 @@pe cei ce sunt ai SaiAA0
!umnezeu se descrie pe sine lui ,oise ca cel ce este bun si drept si indelun6
rabdator8 dar care nu lasa nici raul nepedepsit8 daca nu are loc cainta si
intoarcerea0 /#ista astfel raul din lume ca lipsa de sfintire a pamantului care a
fost blestemat din cauza omului8 si raul ca pedeapsa imanenta a dreptatii
divine0 !ar acest @@rau peda6o6icAA8 este cu mult mai putin decat raul ca
110
@@creatie a omului8 prin asuprirea de orice natura si nedreptatile fata de
aproapele0 <u e#ista nici @@soartaAA nici @@fatalismAA in viata oamenilor8 ci
doar aceasta creatie a omului8 raul strain de firea zidita de !umnezeu4
@@!umnezeu i)a zidit pe oameni fara pri+ana8 dar ei umbla cu multe
viclesu6uriAA8 scrie /cleziastul0 Raul din lume ca creatie a omului nu este astfel
nici @@fatalismAA8 nici @@predestinatieAA ci trecerea peste stavilele puse de
!umnezeu in fire si in revelatia Sa spre autonimicirea oamenilor prin razboaie
si lipsa de pace0 !ar celor ce cauta mantuirea !umnezeu le)a dat in *ristos
puterea in fata @@vanturilor si a ploilorAA din lume8 de a)si zidi casa lor pe
stanca si de mult a pus /l in @@framantaturaAA lumii @@aluatulAA imparatiei lui
!umnezeu8 care o dospeste toata8 si tot de mult a randuit 7udecata si mania Sa
care nu vor fi o apocatastaza la sfarsitul veacurilor0 (nstrainarea de !umnezeu
care este du+ si a dat in *ristos caile indu+ovnicirii omului este aratata in
Sfanta Scriptura si prin cuvintele4 @@&ceasta sa stiti insa ca trup si san6e nu pot
sa mosteneasca imparatia lui !umnezeu8 nici stricaciunea pe nestricaciuneAA8
de asemenea ca4 @@<u se va apropia de Tine cel vicleanAA0 !ar daca !umnezeu
ne arata prin profeti ca @@<u sunt caile ,ele cum sunt caile voastreAA8 tot /l
ne spune in *ristos4 @@(ata /u stau la usa si batAA0 &poi !umnezeu incununeaza
darul sau de nunta in *ristos prin fa6aduinte8 intre care in primul rind8
@@asteptarea slavei fericitului !umnezeu intru care nu este mutare sau umbra
de sc+imbareAA0 Prin porunca prive6+erii asupra darului Sau in *ristos8
!umnezeu vrea sa tina mereu treaza inima omului pentru a nu se alipi de idoli0
!umnezeu ne spune in Sf0 Scriptura ca @@nu este departe de nici unul din
noiAA8 si ca in *ristos @@mintuirea ne este mai aproape ca oricindAA8 dar /l
ramine necunoscut noua daca nu)l cautam pe calea lui *ristos8 a lepadarii de
sine8 a daruirii de sine si a slu7irii0 Prapastia si apropierea dintre !umnezeu si
om sunt in Sfinta Scriptura doua realitati0 Sf0 Traditie ne spune ca atunci cind
ne apropiem de !umnezeu8 in6erii Sai ne slu7esc noua8 dar ca ei se departeaza
atunci cind ne instrainam de /l0 Prapastia mortii dintre noi si !umnezeu8 care a
fost biruita in *ristos8 ramine in noi numai daca noi nu vrem sa o trecem in
*ristos si ramine insensibili la c+emarea +arului Sau8 inabusindu)o in sufletul
nostru4 @@Cine se va sui in muntele !omnului8 si cine va sta in locul cel sfint al
1ui2 Cel nevinovat cu miinile si curat cu inima care n)a luat in desert sufletul
sau si nu s)a 7urat cu viclesu6 aproapelui sauAA 9Ps0 238 3)4;0 &ceasta c+emare
este pentru infiere si asemanare in *ristos4 @@-iul face cele ale Tatalui sauAA0
Cuvintul Tatalui nu biciuieste ranile fiului8 nici nu toarna pe ele za+ar8 ca sa nu
se mai vindece niciodata0 Cuvintul Sau este @@cu +ar dres cu sareAA8 asa cum
spunea poporului ales4 @@<u uita ca sarea este semnul le6amintului !omnului
!umnezeului TauAA0 &stfel8 cuvintul de mustrare al lui !umnezeu nu taie8 iar in
bunatatea Sa nu este loc pentru dul6e6arii0 !umnezeu este Parinte care a zidit
spre a infia si a iubi si pentru a se sfinti pe Sine si proslavi in faptura Sa prin
mintuirea ei in *ristos8 iar nu pentru a o parasi8 sau inspaiminta cu prezenta
Sa0 &u e#istat vremuri cind oamenii nu mai simteau pe !umnezeu ca Parinte in
*ristos dupa masura Sfintilor &postoli0 &tunci unii se spaimintau de 7udecata
Sa8 pe cind altii ramineau nepasatori fata de +arul !omnului0 &ceste e#treme
au fost prevazute de 6ri7a parinteasca a lui !umnezeu care a aratat prin Sfintii
111
&postoli ca 4 @@<)a trimis !umnezeu pe -iul Sau ca sa 7udece lumea8 ci pentru
ca lumea sa se mintuiasca prin /lAA0 &semenea si celor nepasatori le)a cerut sa
caute @@dra6ostea cea dintiiAA care)i fereste si de in6imfare pentru merite
proprii si de impovararea cu faptele intunericului0 &ceste dar al +arului l)a
pastrat si il pastreaza Sfinta noastra Biserica in toata credinciosia8 ce pe
untdelemnul cel sfint din candela credintei Sfintilor &postoli8 care este semnul
impacarii noastre cu !umnezeu8 al luminii in faptele noastre si al bucuriei in
nade7dea noastra crestina0 &stfel8 odata cu trezirea noastra in *ristos ni se
descopera si slava lui !umnezeu ca ?iditor a toate si Proniatorul8 care nu este
ca @@naimitulAA care nu are 6ri7a de oi8 ci la toate poarta de 6ri7a pina la
desavirsirea descoperirii Sale in noi8 despre care a spus4 @@Si vor auzi 6lasul
,euAA0 /l a zidit pe om8 si nu l)a lasat in seama ale6erii lui nestiutoare8 ci l)a
asezat sub aripa Sa8 atunci cind Scriptura ne spune4 @@Si s)a odi+nit !umnezeu
de toate lucrurile SaleAA0 !e asemenea8 la parusie8 !omnul va desavirsi pe
oameni in Sine8 incit ei8 ca oile Pastorului cel bun8 nu vor mai putea cadea4 @@
<imeni nu le va rapi din mina ,eaAA 9(oan 1'8 2$;0 Si astfel8 in *ristos
!umnezeu ne)a aratat calea de a)1 cunoaste pe /l ca ?iditorul a toate si
Proniatorul8 de a)l cunoaste apoi pe *ristos @@si puterea invierii 1uiAA 9-il0 38
1';0 (n *ristos ni s)a aratat ca noi il putem cunoaste pe !umnezeu8 nu atunci
cind ne facem @@ca unulAA din Sfinta Treime8 @@cunoscind binele si raulAA8
e#presie a lipsei nevoii omului dupa !umnezeu8 ci atunci cind ne coborim la
*ristos in ascultare si slu7ire si daruire de sine8 caci cu lumina oc+ilor nostri
trupesti si la cea a soarelui curat8 nu putem vedea stelele cerului decit cu cit
ne po6orim mai adinc in fintina cea cu apa vie8 in *ristos0 Cele inalte nu se vad
decit prin po6orire8 sau ele se inalta in inima noastra cu cit ne po6orim noi in
*ristos si ne asemanam cu /l0 @@Straini pe lume8 fara *ristos si fara
!umnezeuAA8 cum spunea Sf0 &postol Pavel8 noi ducem o viata desarta si nu
putem simti si cunoaste darurile lui !umnezeu prin creatia si pronia Sa8 si nu
putem multumi pentru ele8 iar pe de alta parte si constiinta noastra ramine
neimpacata4 @@?ilele noastre se stin6 ca fumul si ca un sunetAA8 scrie
psalmistul8 iar /clesiastul marturiseste4 @@&m zis4 ma voi face intelept8 dar
intelepciunea a ramas departe de mineAA0 Totul este desartaciune cind
raminem in afara noastra insine8 in afara inimii noastre si nu ne intoarcem cu
*ristos in noi4 @@Cel ce izbaveste din stricaciune viata ta8 cel ce te
incununeaza cu mila si cu indurariAA0 <eputinta de a vedea pe !umnezeu ca
ziditor si Parinte zace astfel in noi8 scrie -er0 &u6ustin4 @@"mul nu se cunoaste
pe sine0 Pentru a se cunoaste are nevoie de stradanie4 el trebuie sa se
elibereze de simturi8 sa inlature risipirea 6indurilor si sa se stapineasca pe sine0
1a aceasta a7un6 numai cei care rabda toate nea7unsurile cauzate zi de zi de
cursul lumii cu pre7udecatile lui8 invatind sa le infasoare pe acestea in
sin6uratate8 sau stiu sa le vindece prin arta si stiinta0 Cind du+ul isi vine astfel
in sine8 atunci el cunoaste frumusetea universuluiAA 9@@!e ordineAA8 (8 1)3;0
!umnezeu a sadit in fiinta omului ceva8 ca el sa fie al lui !umnezeu si sa
indrepte catre /l prin calauzirea Cuvintului Sau8 ca sa nu se rataceasca0 /l nu l)
a zidit pe om doar ca acesta sa alea6a intre doua cai8 ca si cum in ambele parti
ar fi bine8 ci pentru ca omul sa)si corespunda naturii create8 vointei sale8 sa se
112
odi+neasca in !umnezeu cu firea sa facuta pentru Cuvintul Sau8 iar in *ristos sa
vina la /l toti cei @@ostenitiAA de atitea cautari si @@impovaratiAA de pacate
pentru a 6asi odi+na sufletului lor0 Caci8 dupa pierderea de sine a omului dintru
inceput8 firea acestuia a slabit8 incit sa nu se poata feri de rau si de necuratie0
!umnezeu stie acestea si pentru acest lucru a indoit +arul Sau in *ristos0
@@Ticalos om sunt caci nu fac binele pe care)l voiesc8 ci raul pe care nu)l
voiesc5 Slava lui !umnezeu care ne)a trecut in imparatia iubitului Sau -iu5AA0
*arul lui *ristos vine in intimpinarea nevoii noastre de mintuire8 caci in /l8 prin
(nvierea Sa8 moartea s)a vadit numai ca un furt din cele create8 caci natura
oamului este facuta sa fie in6+itita de viata0 (nvierea lui *ristos a intors inapoi
prada diavolului8 caci omul este mai de pret in fata lui !umnezeu decit toate
cele zidite0 Si daca !umnezeu nu le)a nimicit pe acestea8 pentru a le sili sa
a7ute ca revelatie naturala la intoarcerea omului8 cu cit mai mult nu le va
nimici !umnezeu daca omul se pierde prin neascultare2 @@Ce va folosi omul de
ar dobindi lumea toata si si)ar pierde astfel sufletul sau2 Sau ce va da omul in
sc+imb pentru sufletul sau2AA0 !ar desprinderea noastra si iesirea din aservirea
fata de cele zidite8 pentru ca acestea sa ni se dea ca adaos8 si sa fim
incununarea lor ca la inceput8 este 6rea0 Cum vom astepta viata vesnica de la
!omnul Puterilor8 daca nu vedem cele din fire in 6ri7a Sa2 !umnezeu ne)a
aratat insa mai intii 6ri7a Sa fata de noi cind ne)a dat dovada viata lui *ristos8
care nu poate fi tinuta de moarte4 @@!eci daca pe iarba cimpului8 care astazi
este si maine se arunca in foc8 !umnezeu o imbraca asa8 cu cit mai mult pe voi
putin credinciosilor2AA0 (ar +aina lui !umnezeu pentru noi este cea a (nvierii in
*ristos prin (nvierea lui *ristos0 Ru6aciunile noastre nu sunt ascultate din cauza
necredintei noastre si a lipsei noastre de 7ertfelnicie8 ca si filosofii atenieni din
&eropa68 care n)au crezut in acea viata a lui *ristos inaintea lui !umnezeu8
care este pricina de inviere si care8 astfel n)au luat viata lui *ristos ca masura
pentru sc+imbarea vietii lor8 prin adevarul (nvierii lui *ristos0 @@!e ati avea
credinta cit un 6raunte de mustar8 ati zice muntelui acestuia muta)te8 si s)ar
muta si nimic nu v)ar fi cu neputinta0AA !umnezeu insa prin darul iconomiei
Sale poarta de 6ri7a4 @@vita care aduce rod8 o in6ri7este ca si mai multa roada
sa aducaAA0 /l este cel care nu voieste moartea pacatosului8 ci sa se intoarca si
sa fie viuB care nu taie pomul ci lasa sa fie sapat impre7ur si a7utat cu
in6rasaminte8 ca sa aduca pina in cele din urma roade0 /l este Cel ce @@da
+rana la vremeAA si !u+ul Sfint nu lasa pe Sfintii &postoli sa propovaduiasca
acolo unde este impotrivire8 pentru ca ei @@adunauAA cu *ristos care a spus4
@@Cine nu aduna cu ,ine8 risipesteAA0 -ara *ristos omul ar ramine lipsit de
bucuria adevarata in aceasta viata8 de cele create si cu lipsa lor in viata
viitoare8 pentru care !omnul a zis insa4 @@/u m venit ca lumea viata sa aiba si
mai mult sa aibaAA0 (n purtarea Sa parinteasca de 6ri7a de cele create /l a zidit
in via Sa @@teasculAA roadelor ei0 Cit timp Cuvintul Sau datator de viata nu era
la inima omului8 /l a in6radit cu 6ard pe (srael8 pentru a nu se instraina8 iar in
Biserica Sa /l a sadit Cuvintul Sau la inima ei si ea devenit astfel8 prin
stralucitul adevar al (nvierii lui *ristos si prin !u+ul Sfint8 atit stilpul cel de foc
in noaptea nestiintei si norul cel umbros sub arsita lucrurilor ratiunii omenesti8
cit si *eruvimul cel cu sabia de foc vilviitoare a invataturii si a do6melor
113
Cuvintului lui !umnezeu carea apara pe *ristos @@pomul vietiiAA de instrainare8
pina cind noua celor purtati de voia vinturilor si a valurilor din lume si lipsiti de
odi+na inimii noastre8 ni se vor desc+ide oc+ii in *ristos ca sa cunoastem
dra6ostea lui !umnezeu8 asa cum o cunosc toti sfintii Sai8 si cind !umnezeu va
binecuvinta din nou cele zidite de mina Sa8 dar pe care le)a sadit din cauza
noastra si se va veseli de lucrurile Sale din cauza bucuriei noastre in /l0 X Caci
Cel ce ne)a zidit a biruit @@stincaAA inimi noastre in *ristos0 /l a biruit
@@mareaAA mortii care a vazut si a fu6it8 iar @@(ordanul vietii s)a intors
inapoiAA0 <oi devenisem @@pamint care se intoarce in pamintAA8 deoarece nu
mai puteam primi ploaia cea roditoare de viata vesnica a Cuvintului lui
!umnezeu8 ci rodeam @@spini si palamidaAA0 !umnezeu a lucrat acest o6or
@@cu sudoarea fruntii SaleAA de la inceput8 atunci cind noi nu stiam8 pina la
descoperirea de la plinirea vremii in *ristos8 care a aratat pe !umnezeu ca
?iditor si Parinte a toate4 @@Tatal ,eu pina acum lucreaza si /u lucrezAA0 !iac0
(oan Caraza8 F(ndrumator pastoral)misionar si patrioticF8 &r+iepiscopia
Bucurestilor8 1%$58 pa60 23)3'0 @UnoCi=iA
GediteazHI
Pronia Divina
!umnezeu nu numai creeaza si pastreaza cele create8 dar le si conduce spre
tinta destinatiei si a desavirsirii lorB intelepciunea 1ui 6uverneaza cele create8
vazute si nevazute0 " sin6ura privire asupra universului8 ne vorbeste de
Provindenta divina0 !umnezeu a creat universul8 dar nu l)a lasat fara le6i
stabile0 -iecare lucru are ratiunea si le6ea lui4 astrele in drumul lor8 arborii
care infloresc si rodesc8 animalele cu instinctele lor8 florile8 vietuitoarele8 totul
vorbeste de Pronie0 1umea este ca o casa8 care fara ar+itect si proprietari8 s)ar
distru6e0 !aca o corabie ramine sin6ura in apele oceanului8 fara cirmaci si
corabieri de asemenea se distru6e si scufunda0 !aca fiintele fara ratiune se
supun conducerii Sale suverane8 cu atit mai mult fiintele inteli6ente se misca in
Providenta Sa0 /a are secrete si mistere8 la care unii 6asesc solutii8 dar altii
ramin in insondabile prapastii0 1umea e facuta din elemente opuse care s)ar
distru6e intre ele8 insa ele se a7uta incit totul dureaza de mii de ani0
@@Cerurile spun slava lui !umnezeu si facerea miinilor 1ui o vesteste tariaAA8
zice psalmistul8 dar @@cerul va pieri0008 soarele apune si cel mai mic nour il
umbreste8 altfel omul ar cadea usor in adorarea naturiiAA0 1a fel si in ordinea
morala a lucrurilor8 !umnezeu are ratiuni neintelese de oameni4 sfintii cei
bineplacuti !omnului erau bolnavi8 ca Sf0 Pavel8 ca Timotei si Trofin8 etc0 <oi
nu intele6em caile prin care !umnezeu ne duce spre /l0 /l are @@secrete de
6uvernareAA4 @@nu sunt 6indurile ,ele si caile ,ele ca ale voastreAA0 /l e
suprema bunatate8 dreptate si intelepciune0 Pretentia de a intele6e Providenta
in toata conduita Sa8 ne ramine8 in cea mai mare parte8 neputincioasa0 Sa ne
6indim ca /l poarta de 6ri7a de fapturile Sale0 Pronia Sa e ca un riu ce coboara
114
de sus8 si pe parcurs se desface in mii de riulete8 care uda pamintul8 si)l face
de rodeste an de an8 pentru indestularea omului si vietuitoarelor0 Psalmul 1'3
este o capodopera despre purtarea de 6ri7a a lui !umnezeu4 @@000Tu faci sa
tisneasca izvoarele in vai000 Tu adapi la ele toate fiarele cimpului8 in ele isi
potolesc setea ma6arii salbaticiB pasarile cerului locuiesc pe mar6inile lor si fac
sa le rasune 6lasul printre ramuri0 !in locasul Tau cel inalt tu uzi muntii si se
satura pamintul de rodurile Tale0 Tu faci sa creasca iarba pentru vite si
verdeturi pentru nevoile omului )8 ca pamintul sa dea +rana4 vin are veseleste
inima omului8 untdelemn care)i infrumuseteaza fata si piine care)i intareste
inima000 Cit de minunate sunt lucrurile Tale8 !oamne8 Tu pe toate le)ai facut cu
intelepciune000AA0
Cap0 6 din /van6+elia dupa ,atei8 in predica de pe munte8 ,intuitorul vorbeste
atit de frumos despre Pronia divina8 care poarta 6ri7a de pasarile cerului si
podoaba pamintului4 @@:itati)va la pasarile ceruluiB ele nu seamana8 nici nu
secera si nici nu strin6 nimic in 6rinareB si totusi Tatal vostru cel ceresc le
+raneste000 :itati)va la crinii cimpului4 ei nici nu torc nici nu tes8 si totusi va
spun ca nici Solomon in toata slava lui8 nu s)a imbracat ca unul din eiAA0 @@<u
va in6ri7orati de toate acestea caci Tatal vostru cel ceresc stie ca aveti
trebuinta de ele0 Cautati mai intii imparatia lui !umnezeu si nepri+anirea 1ui si
toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupraAA0
Pronia este o @@creatie continuaAA8 e purtarea de 6ri7a al lui !umnezeu pentru
conservarea tuturor fapturilor0 !umnezeu nu numai creeaza si pastreaza cele
create8 dar le si conduce spre tinta destinatiei si a desavirsirii lor0 /l
6uverneaza toate cele create vazute si nevazute8 cu toate puterea si
intelepciunea0 /l povatuieste8 rasplateste si pedepeseste8 cu aceeasi bunatate
si dorinta de indreptare8 cu care parintii isi pedepsesc copiii0 @@Celor ce)1
iubesc pe !umnezeu8 toate li se lucreaza spre bineAA0 !e multe ori8 dintr)un
necaz sau suparare8 omul poate cisti6a mult mai mult0 !e multe ori !umnezeu
ne pedepseste aici8 in lumea aceasta8 pentru a ne infatisa drepti inaintea 1ui0
(ar daca cei rai +uzuresc aici8 nu se cade a ne tulbura8 sau indoi de dreptatea
divina8 caci /l asteapta intoarcerea pacatosului8 cum s)a intimplat cu cetatea
<inive 9(oan (((8 4;0
Prin bunatate si dreptate8 Pronia colaboreaza cu noi0 @@Bataia lui !umnezeuAA8
e#presie intilnita adesea8 incepe unde sfirseste dreptatea omeneasca8 adica
pentru cel scapat de sub sanctiunea le6ilor omenesti0
(n zadar ne laudam cu istetimea si viclenia noastra8 caci deasupra tuturor e
oc+iul lui !umnezeu care vede toate8 urec+ea 1ui8 care aude toate si mina 1ui
care inseamna si plateste toate0
&ceasta mina care a scris pe zidurile Babilonului @@,ene8 te=el8 faresAA8 care
inseamna4 am numarat8 cintarit si impartit8 oricind poate pedepsi pe pacatosii
nepocaiti si trufasi0 !umnezeu e bun dar e si drept0 Caile Sale prin care ne
115
conduce la scopul ultim4 bucurie8 suferinta8 fericire sau nefericire8 viata lun6a
sau scurta8 boala sau moarte neasteptata8 toate ne sunt necunoscute0 Pronia
este8 pentru viitor8 un mister )8 dar pentru trecut o mare lectie0 Pentru viitor
avem fa6aduinta sfinta ca secretul fortei si taria pacii viitoare sta in !umnezeu
si in apropierea noastra cu iubire si ru6aciune fata de /l0
Sa intele6em ca @@bunatatea lui !umnezeu ne c+eama la pocaintaAA 9Rom0 ((8
4;0 <u destinul orb sau intimplarea8 ci mina Providentei divine si forta morala
conduc lumea si popoarele0 Sa nu uitam a ne face zilnic ru6aciunile cu
smerenie si caldura ca sa avem pace si tarie morala0 C+iar de am pierde toate
bunurile acestei vieti8 sa nu pierdem nade7dea in purtarea de 6ri7a a lui
!umnezeu8 care toate le calauzeste spre folosul nostru0 Sa nu uitam ca8 @@
celor ce)1 iubesc pe !umnezeu8 toate li se lucreaza spre bine AA 9Rom0 >(((8
2$;8 si ca @@Suferintele din vremea de acum8 nu sunt vrednice sa fie puse
alaturi de slava viitoare8 care are sa fie descoperita fata de noiAA 9Rom0 >(((8
1$;0
Pr0 "ctavian Popescu8
F(ndrumator pastoral)misionar si patrioticF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$58
pa60 51)520
GediteazHI
Creatia ca Dar si Tainele Bisericii
(ntr)un articol publicat in @@,itropolia ,oldoveiAA8 din 1%'8 am sistematizat
citeva reflectii pe mar6inea invataturii revelatiei ca toate cele ce e#ista sint
daruri al lui !umnezeu catre noi si ca deci intre6a creatie este o sfinta taina in
sens lar68 adica un ve+icul al iubirii si puterii lui !umnezeu0
!ar aceasta poate naste intrebarea4 in ce raport se afla atunci creatia ca
sacrament 6eneral8 cu sfintele taine propriu)zise ale Bisericii8 ca mi7loace prin
ni se comunica +arul special al lui *ristos2
&ceasta intrebare se impune mai ales pentru o 6indire influentata de acei
teolo6i din occident8 care separa net ordinea creatiei naturale si cea a +arului8
fie in sensul catolic care considera creatia naturala ca putind realiza scopurile
ei fara +ar8 fie in cel protestant care considera creatia naturala atit de ruinata
prin cadere incit nu se poate produce nici o incopciere intre credinta si natura
omului si nici o imbunatatire a creatiei naturale prin credinta0
/ drept ca afirmarea acestei separatii incepe sa fie atenuata in timpul mai nou
si in teolo6ia catolica si in cea protestanta0 Teolo6ul luteran .osep+ Sittle 9ca
sa numesc aci numai pe unul; dezaproba la a treia &dunare 6enerala a
116
Consiliului /umenic al Bisericilor8 de la <eC !el+i 91%61; conceptia ca materia
este rea prin esenta si ideea ca mintuirea credinciosului se realizeaza in afara
le6aturii cu natura cosmica0
(ar teolo6ia catolica tinde azi sa depaseasca viziunea celor doua eta7e4
naturalul si supranaturalul8 nele6ate interior intre ele0 &ceasta inseamna ca ea
vede azi o oarecare le6atura intre creatia naturala si +ar0 Se recunoaste azi ca
creatia naturala nu)si poate implini pe deplin destinatia decit articulindu)se in
ordinea +arului0
!ar intrebarea despre raportul dintre creatie8 inteleasa ca dar si ca taina in
sens lar68 si intre sfintele taine ale Bisericii ca ve+icule ale +arului propriu zis
al lui *ristos8 ca intrebare mai speciala8 persista0 "are considerarea creatiei
insesi ca ve+icul al iubirii si puterii lui !umnezeu8 sau ca sacrament in sens lar6
nu implica posibilitatea de a ne dispensa de sfintele taine2 (ntele6erea aceasta
n)ar putea insemna oare ca sacramentalitatea e pusa la dispozitia tuturor8 c+iar
a celor ce nu cred in *ristos2 (n ce raport s)ar afla in acest caz
sacramentalitatea de care se impartasesc numai crestinii8 prin le6atura lor de
credinta cu *ristos8 cu sacramentalitatea care apartine intre6ii creatii si de
care sint c+emate sa se impartaseasca toate fiintele umane2
Pentru raspunsul la aceasta intrebare trebuie adincita intele6erea creatiei ca
dar al lui !umnezeu0 Comportarea fata de natura ca fata de darul lui
!umnezeu 9inclusiv fata de persoane ca componente ale creatiei; inseamna
raminerea intr)o le6atura strinsa cu !umnezeu8 !aruitorul ei0 Cel ce pretuieste
darul8 il pretuieste nesfirsit mai mult pe !aruitor ca persoana iubitoare si
iubirea 1ui0 &cela pretuieste darul numai ca semn al iubirii !aruitorului0 /l
depaseste mereu darul vizind direct pe !aruitor si raminind in le6atura iubirii
cu /l0
!ar puterea de a vedea iubirea lui !umnezeu prin creatie si de a raminea in ea8
deci in le6atura cu !umnezeu8 s)a restabilit in noi prin *ristos0 (n acest sens
intre *ristos si creatie nu este o separatie8 ci *ristos0 (n acest sens intre *ristos
si creatie nu este o separatie8 ci *ristos redescopera caracterul de dar al
creatiei8 o face pe aceasta din nou stravezie0 /l arata in forma mai accentuata
si mai vadita iubirea lui !umnezeu manifestata prin creatie ca dar8 ca semn al
iubirii 1ui0 (n acest sens natura 9cu persoanele umane apartinatoare creatiei; se
incadreaza in ordinea +arului8 dat fiind ca +aru ca iubire si putere a lui
!umnezeu8 iradiind prin *ristos8 cel ce a asumat creatia in Sine8 e de fapt o
mai clara si mai accentuata manifestare a iubirii si puterii lui !umnezeu si o
redesoperire a creatiei ca mi7loc de manifestare a acestei iubiri0
-iinta noastra nu poate folosi cu adevarat si deplin creatia ca taina decit daca
sta in le6atura strinsa cu !umnezeu8 !aruitorul ei8 decit daca sta in mod
constient su revarsarea iubirii lui !umnezeu8 !aruitorul naturii0 (ubirea lui
!umnezeu ne vine obiectiv prin creatie si cind nu vedem creatia naturala
117
provenind de la !umnezeu si nu vedem deci in ea semnul persistent al iubirii
1ui0 !ar in acest caz iubirea lui !umnezeu ni se comunica in mod limitat8 caci
lipsindu)ne constiinta despre ea8 iubirea lui !umnezeu manifestata prin natrua
nu ne este mi7loc de crestere spirituala0 (n acest caz iubirea lui !umnezeu nu
patrunde si deci nu lucreaza a7utata de efortul nostru constient si de aceea nu
ne a7uta decit la intretinerea vetii noastre pamintesti0
(ar in starea noastra de dupa cadere8 vederea constienta a iubirii lui !umnezeu
prin creatie si puterea lui !umnezeu deplin lucratoare asupra noastra prin
creatie in folosul cresterii noastre spirituale ne)a fost adusa de *ristos0 &stfel
cei din afara de *ristos nu se bucura in mod deplin de sacramentalitatea
obiectiva a creatiei8 adica de iubirea si de puterea lui !umnezeu8 conform
scopului cu care ea a fost creata8 ca mi7loc de impartasire a noastra in ele0 /i
se folosesc de o creatie in oarecare masura dezlipita de !umnezeu numai spre
folosul vieti lor pamintesti8 fara sa se impartaseasca si de +arul deplin al vietii
nemuritoare din !umnezeu8 careia ea a fost facuta sa)( fie mi7locitoare sau sa (
se desc+ida ca transmitatoare0 &ceasta functie deplina a creatiei a fost
restabilita pentru noi prin *ristos0
-iinta noastra8 care prin cadere s)a inc+is iubirii lui !umnezeu menita sa ni se
comunice prin creatie8 nu se redesc+ide ei decit prin *ristos8 care ni s)a facut
darul culminant al lui !umnezeu8 insa prin umanitatea pe care a asumat)o ca
!umnezeu8 umanitate care face parte din creatie si e le6ata de intre6ul
cosmos8 de intrea6a creatie0 &stfel destinatia creatiei lui !umnezeu de
mi7locitoare efectiva a iubirii intre6i a lui !umnezeu se redescopera8 se
restaureaza si se implineste in mod culminant in *ristos0 (n *ristos)"mul avem
o culminare a urmasilor lui &dam ca dar pentru semenii lor8 dar si a
elementelor din care e format trupul lui *ristos si care contribuie la
intretinerea lui si cu care el sta in le6atura or6anic)ontolo6ica0 (n *ristos ni se
arata tinta spre care era destinat &dam si toata natura inca de la creatiune4 sa
fie un dar straveziu la culme8 al lui !umnezeu si mi7locitor ma#im al iubirii 1ui0
(n *ristos8 orice om care crede primeste puterea de a restabili in sine aceasta
destinatie a sa si prin sine a creatiei naturaleB primeste adica un +ar prin care
se restabileste si se implineste fiinta credinciosului insasi si natura le6ata de
ea8 ca dar si ca sacrament deplin straveziu si comunicabil al iubirii lui
!umnezeu0
!ar fiinta noastra devine in *ristos darul culminant al lui !umnezeu8 pentru ca
are ca ipostas pe !umnezeu Cuvintul insusi0 Prin omul *ristos8 -iul lui
!umnezeu insusi8 se ofera semenilor Sai ca dar culminant al lui !umnezeu8
ducind la implinire suprema aceasta destinatie a urmasilor lui &dam0 !umnezeu
insusi se coboara la rolul de dar uman al lui !umnezeu catre credinciosii sai8 se
face subiect uman8 daruit in mod desavirsit semenilor Sai0 !umnezeu insusi la
forma de dar care se daruieste credinciosilor cu infinitatea iubirii Sale in c+ip
uman8 apropiat noua la ma#imum0 !aruitorul suprem insusi devine darul catre
noi in forma umana0 "rice persoana se poate darui la nesfirsit8 intr)o continua
118
noutate0 Totusi nu intr)o plentitudine continua0 -iul lui !umnezeu facindu)se
om8 devine persoana umana care ni se daruieste dintr)o ma#ima intimitate cu
plenitudinea Sa in mod continuu8 in mod nestirbit0 !aca nu putem primi
aceasta plenitudine continuu8 aceasta se datoreste neputintei noastre de a o
primi mereu in infinitatea ei0 !ar cu toata aceasta neputinta a noastra8 noi
simtim continuu in *riostos o iubire fara scadere8 farapata8 fara lipsuri0
(ar intrucit !umnezeu ni se daruieste in *ristos prin umanitatea unui semn si
prin natrua le6ata de el8 in *ristos ni se arata intentia lui !umnezeu de a ni se
darui prin orice semn al nostru si prin toata creatia0 Caci toti cei ce cred in
+ristos sint intariti in puterea de a face transparent pe !umnezeu si natura
care e le6ata de ei si prin aceasta de a comunica pe !umnezeu0 Caci intocmai
ca intre om si om8 tot asa si intre credincios si *ristos8 ba c+iar mai mult8 se
poate stabili o desc+idere interioara0 *ristos reprezinta si in /l se realizeaza
suprema transparenta si comunicare ale lui !umnezeu prin natura umana si
prin creatia le6ata de ea8 ca daruri ale lui !umnezeu0 !ar aceasta inseamna
ridicarea noastra prin *ristos in le6atura cu !umnezeu8 izvorul vietii
netrecatoare0
(ar Sfintele Taine propriu)zise ale Bisericii sint mi7loacele prin care ne se
comunica aceasta viata netrecatoare a lui !umnezeu coborita la dispozitia
noastra in *ristos0 Tainele sint modurile speciale de desc+idere a lui *ristos
catre noi si de comunicare a 1ui cu noi0 Creatia in sinte 9natura si om; nu ne
poate comunica viata netrecatore a lui !umnezeu dupa ce noi am pierdut)o
prin cadereB ea a pierdut puterea de cumunicare a lui !umnezeu prin ea8 dupa
ce ea a luat forma opaca si invirtosata actuala0 !e aceea s)a intrupat
!umnezeu ca om8 pentru ca insusi !umnezeu8 izvorul vietii nesfirsite sa ni se
faca prin mi7locirea umana si prin natura le6ata de om totodata mi7locul de
comunicare a acestei vieti0 !ar el nu ne comunica aceasta viata8 in cursul
c+ipului actual al creatiei8 devenit dupa cadere foarte putin transparent8 prin
creatia 6enerala8 ci prin trupul Sau8 facut in mod special centrul incandescent
al !u+ului dumnezeieisc8 prin asumarea lui de catre ipostasul dumnezeieisc8 si
in mod deplin prin invierea lui0 !in creatia 6enerala /l a ales numai unele
elemente le6ate in mod deosebit de viata omului8 ca prin ele sa ne comunice
viata dumnezeiasca din trupul Sau0 /l a lasat natura in 6eneral in starea ei
actuala pentru ca sa ne fie o ambianta potrivita pentru viata paminteasca8 ca
arena in care avem sa crestem si prin eforturile noastre spre c+ipul vietii
inviate intr)un univers 6eneral transfi6urat din viata viitoare0
Sfintele Taine sint mi7loacele alese din creatie de !omnul *ristos8 prin care ne
vin riurile de viata netrecatoare din trupul Sau cel inviat si numai viata
trecatoare paminteasca ce ni se impartaseste prin cratia naturala0 Propriu zis
trupul inviat al !omnului e darul cel mai mare al lui !umnezeu pentru noi0 !ar
acest trup e constituit pe de o parte din natrua cosmica8 pe de alta a inviat
pentru ca are ca ipostas pe !umnezeu Cuvintul si prin trupul Sau ni se
comunica intr)o modalitate accesibila noua insusi acest ipostas0 Trupul
119
!omnului8 trup format din carnea si sin6ele nostru8 din natura cosmica
6enerala8 din acest dar 6eneral al lui !umnezeu catre noi8 e propriu)zis
mi7locul cu totul transparent si mediul comunicarii desavirsite a vietii
netrecatoare a lui !umnezeu catre noi crestinii0 <umai din acest trup iradiaza
si prin unele elemente cosmice puterea +arului special catre noi0
Creatia naturala nu e desfiintata in trupul lui *ristos si nici semenul nostru
uman8 ca daruri ale lui !umnezeu c+emate sa devina medii de comunicare
desavirsita a iubirii lui !umnezeu catre noi0 /le sint mentinute pentru veci8 dar
inaltate8 transfi6urate8 coplesite de !u+ul dumnezeiesc salasluit in *ristos0
Creatia ramine si ea ca dar8 insa se actualizeaza ca dar deplin intrucit e
asumata de Sumnezeu Cuvintul in modul cel mai intim8 intrucit !aruitorul
dumnezeieisc se face total straveziu si comunicabil prin ea in trupul sau si prin
el in oarecare masura si prin unele elemente din creatie0 !e aceea in vederea
transfi6urarii intre6ii creatii in viata viitoare8 cind toti vom fi crescut la starea
invierii8 *ristos8 !umnezeu)omul ramine centru sacramentalitatii in sens strins8
c+iar daca !u+ul dumnezeiesc din /l ni se comunica prin unele elemente ale
naturii inca netransfi6urate in 6eneralitatea ei si c+iar daca creatia natruala
ramine si ea mai deparete ca mediu al iubirii lui !umnezeu8 ca dar si ca taina
in sensul lar6 al cuvintului0 &ceasta va deveni intrea6a mediul vietii inviate a
lui *ristos de avea in e#istenta viitoare8 cind va fi in intre6ime coplesita de
viata 1ui inviata8 de lumina 1ui dumnezeiasca0 &tunci @@noapte nu va mai fiAA
9&poc0 JJ((8 5;0 <imic nu va mai fi opac0 Totul va fi transparent8 sau8 *ristos va
fi transparent prin toate0 Toti ne vom afla @@in lumina fetii lui *ristosAA0 @@Si
nu au trebuinta de lumina lampii8 sau de lumina soarelui8 pentru ca !omnul
!umnezeu le va fi lor luminaAA 9&poc0 JJ((8 5;0 (ntrea6a creatie va atin6e
atunci treapta suprema a destinatiei ei sacramentale8 a rostului de mediu
transparent si comunicabil al lui !umnezu in mod culminant8 al vietii8 luminii si
iubirii 1ui0 &tunci nu va mai fi neboie de Taine speciale0 Toata creatia va fi o
taina de suprema transparenta8 un mediu de suprema comunicare a vietii lui
*ristos0 -ata 1ui nu va straluci si ne va incalzi plina de iubire prin toate0
Creatia va fi mediul acelei comuniuni supreme cu !umnezeu si in acelasi timp
depasita8 uitata8 absorbita in privirea fata catre fata a subiectului lui *ristos
de catre subiectele umane8 in subiectele umane ce se vor privi cu iubire
nesatioasa0 Caci pentru cei ce privesc cu iubire toate se uita8 toate par a fi
disparut8 desi daca n)ar fi ambianta lor nu s)ar putea privi8 nu s)ar mentine ca
fiinte deosebite0 Creatia a devenit prin cadere un dar inferior8 sau a cazut pe
planul unui dar care raspunde aproape numai trebuintelor vietii pamintesti8 /a
va ramine asa atita timp cit raminem pe o treapta aproape e#clusiv
paminteasca de e#istenta0 &dica ea se poate afla ca dar pe trepte diferite8 mai
cooborite sau mai inalte0 (nsa pe toate treptele ea isi pastreaza caracterul de
dar al lui !umnezeu8 adica numai de dar8 deci nu de ultima realitateB ultima
realitate e !umnezeu8 infinit superior ei ca subiect creator si daruitor0 Cine se
ridica la cunoasterea transparentei ei se ridica la comunicarea constienta cu
120
!umnezeu0 !aruitorul ei8 ca izvor al vietii de toate 6radele8 deci si al vietii
nemuritoare si nesfirsit de bo6ate0
Tainele in sens restrins primite in cursul vietii pamintesti8 reprezinta aceasta
impartasire de viata dumnezeiasca din *ristos a celor ce cred in /l0 Si intrucit
aceasta impartasire de *ristos e cunoscuta prin credinta8 nu prin vedere8
elmentele insesi prin care se face comunicarea 1ui8 ne ramin opace0 Cit traim
pe pamint a7un6e ca *ristos sa ni se comunice prin unele elemente ale creatiei
desemnate de /l8 pentru ca sa ni se dea si prin aceasta posibilitatea sa ne
manifestam credinta in faptul comunicarii 1ui8 iar pe de alta parte8 sa ne
folosim de natura si pentru trebuintele noastre pamintesti0 Cind ne vom ridica
la treapta @@vederiiAAlui !umnezeu prin transparenta creatiei8 atunci toata va
deveni un mi7loc de nimpiedicata comunicare vadita a 1ui8 un dar total
transparent al 1ui0
Pina atunci treapta acestei transparente a fost atinsa numai de trupul lui luat
din creatie0 Pina atunci comunicarea speciala al lui *ristos prin Sfintele Taine
se realizeaza pornind din trupul Sau8 ca acea parte a creatiei care a devenit
total transparenta sau pnevmatizata0 Trupul lui *ristos e puntea dintre natura
nedevenit inca total transparenta pentru noi si ipostasul lui dumnezeiesc0 Pina
atunci trupul 1ui reprezinta treapta naturii ridicata la suprema transparenta8
sau la starea de dar total straveziu8 reprezinta le6atura intre dumnezeirea din
el si natura care se afla inca intr)o stare de dar opacizat din pricina caderii8
dar destinata si ea sa a7un6a la starea de transparenta si avind sa a7un6a acolo
prin trupul lui *ristos care lucreaza deocamdata in mod special asupra noastra
prin elementele folosite la savirsirea Sfintelor Taine0 /lementele Sfintelor Taine
ocupa8 deocamdata8 in momentele in care sint folosite8 o pozitie intermediara
intre trupul transparent al lui *ristos si natura opacizata8 dar c+emata sa se
ridice din puterea trupului lui *ristos la starea de transparenta0
Prin Taine8 in sens restrins8 adica prin !u+ul iubirii lui !umnezeu8 care ne vine
neimpiedicat din trupul lui *ristos8 insa prin elemente ale naturii inca
nedevenita transparenta in mod vizibil8 se descopera credinciosilor toata
natura ca dar al lui !umnezeu8 destinat unei depline si 6enerale transparente
pentru /l0
Cum am spus8 fiinta noastra care s)a inc+is prin cadere iubirii lui !umnezeu8
manifestata prin creatie ca dar8 nu se putea redesc+ide iubirii lui !umnezeu
decit printr)o manifestare mai vadita8 mai accentuata si mai directa a acestei
iubiri a lui !umnezeu in *ristos8 devenit dar suprem al iubirii lui !umnezeu8
le6at de natura0 !ar aceasta redesc+idere se face in mod treptat0 (nceputul
restaurarii creatiei in functia deplina de dar sau de mediu straveziu al lui
!umnezeu in *ristos s)a facut indata dupa cadere8 prin revelatia care a condus
lumea spre !umnezeu8 prin initiativa lui !umnezeu8 initiativa care era si un
raspuns dat trebuintei creatiei dupa le6atura intima cu !umnezeu care avea sa
se realizeze in *ristos0 Prin *ristos omenirea care crede e dusa apoi spre trepte
121
tot mai desavirsite comuniunea cu !umnezeu8 deci si in intele6erea si folosirea
lumii ca dar sau ca mi7loc sacramental al iubirii si vietii 1ui0 &cest proces de
restaurare va continua datorita puterilor izvoriite din trupul purtat de ipostasul
Cuvintului8 rasti6nit si inviat8 pina la ridicarea creatiei in starea identica cu
trupul inviat al lui *ristos0
&ceasta continua inaintare spre restaurarea creatiei nu apartine numai insului
sin6ular0 Caci au e#istat de la inceput crestini care s)au ridicat pe treapta
desavirsitei comuniuni cu !umnezeu si a folosirii lucrurilor in mod deplin ca
daruri transparente ale lui !umnezeu0 Ci este un pro6res 6eneral al omenirii
credincioase si al creatiei intre6i spre acea stare de transfi6urare 6enerala0
(n pro6resul acesta se incadreaza cu un important rol si Sfintele Taine ale
Bisericii0
<evoia unui timp mai indelun6at pentru cresterea spirituala a omenirii
credincioase in aceasta comuniune deplina face clara deosebirea intre lumea
inteleasa ca taina in sens lar6 si intre Sfintele Taine propriu)zise0
!ar intre aceste doua intelesuri ale sacramentului si c+iar intre aceste feluri de
sacramente e#ista o strinsa le6atura0 <u poate fi folosita creatia ca sacrament
in sens lar6 in deplinatatea lui decit de crestinii care se impartasesc de +arul
Sfintelor Taine si8 in special8 de Sfinta /u+aristie0 (ar +arul Tainelor si /u+aristia
ii vin ca o intimpinare la darul natural intors de el lui !umnezeu0
Teolo6ul catolic ,ic+ael Sc+maus face o deosebire intre daruirea creatiei in
mod natural de catre om semenilor sai si intre daruirea +arului lui *ristos8 dar
nu vede le6atura dintre oferirea datului natural lui !umnezeu si +arul nou ce
vine de la *ristos0 Taina se infaptuieste la intilnirea intre acestea doua0
!aruirea unui lucru de catre cineva unui prieten e un semn al daruirii de sine0
!ar +arul lui *ristos e insasi daruirea de Sine a lui *ristos8 fapt care are loc cu
deosebire in /u+aristie0 @@!aca noi daruim unui prieten un dar8 acesta este un
semn al autodaruirii proprii catre acela0 -olosirea unui lucru ca dar8 il
transforma pe acesta intr)o noua dimensiune mai inalta 9in ve+icul al iubirii8
n0n0;0 Totusi el ramine pe de alta parte in fiinta sa de temelie tot ceea ce eraM
!ar autodaruirea lui (isus se deosebeste fundamental de aceasta daruire0 Caci
(isus poate primi piinea si vinul in puterea Sa mintuitoare cu o asemenea
intensitate8 incit piinea si vinul sint atinse prin aceasta in fiinta lor cea mai
interioara8 in fiinta lor de temelie0 (isus *ristos intra in locul fiintei de temelie
a piinei si a vinuluiAA10
&ceasta o putem e#plica asa4 prin puterea coplesitoare a iubirii fata de cei
carora (isus vrea sa se daruiasca total prin piine si vin8 acestea se absorb in /l
in asa masura incit nu mai e#ista ca o realitate care se interpune intre /l si ei8
ci ele devin /l insusi8 raminind simple @@c+ipuriAA ale piinii si vinului fara o
consistenta de sine statatoare in ele insesi0 (ar aceasta es intimpla numai cind
122
si crestinul intoarce darul natural lui !umnezeu0 Pe lin6a aceea8 ceea ce se
intimpla in /u+aristie si in celelalte Sfinte Taine se datoreste faptului ca *ristos
care se daruieste prin piine si vin este in starea trupului inviat8 penetrat in mod
suprem de iubirea culminanta a lui !umnezeu si aceasta iubire8 sau !u+ul
dumnezeiesc al iubirii care a inviat trupul lui *ristos8 poate face si piinea si
vinul8 prin unirea 1ui totala cu ele8 in vederea celeiasi uniri cu cei ce se vor
impartasi8 in acelasi trup inviat8 asimilindu)le lui0 1ucreaza aici o iubire care
depaseste orice iubire0 Prin puterea ei8 !umnezeu depaseste darul natural
absorbindu)l si unindu)se direct cu cel caruia ( se daruieste0 &sa a fost
indumnezeit trupul natural al !omnului prin inviere si prin el face si piinea una
cu trupul si sin6ele Sau indumnezeit8 nemai lasindu)le ca o realitate intre /l
sau intre trupul Sau deplin coplesit de dumnezeirea Sa si intre cei cu care vrea
sa se uneasca deplin0 Pentru ca urmasii lui &dam au prea despartit darurile
naturale ale lui !umnezeu8 de !aruitorul lor8 printr)o intoarcere e6oista spre
ei8 !umnezeu insusi uneste aceste daruri cu Sine prin mi7locirea trupului Sau
indumnezeit8 ca sa se poata uni astfel deplin si direct cu cei ce vor sa)1
primeasca0
Prin prefacerea esentei piinii si vinului din /u+aristie in trupul si sin6ele
!omnului8 ele nu mai ramin ca o realitate ca o realitate care interpune in
oarecare masura intre nemi7locita daruire de Sine a lui *ristos si cei ce se
impartasesc de aceasta daruire a 1ui8 cum ramine piinea si vinul intre preotul
care le da si cel ce le primeste cu oricita dra6oste le)ar darui primul si le)ar
primi al doilea0 (ar forta spirituala care a transfi6urat prin inviere trupul
!omnului8 unindu)l al ma#imum cu dumnezeirea 1ui si a prefacut si piinea si
vinul in acest trup8 este iubirea unificatoare la culme0
!ar intensitatea iubirii cu care se daruieste *ristos in /u+aristie8 in prelun6irea
tainica a 7ertfei de pe cruce adusa Tatalui si celor ce cred in /l8 sau se desc+id
1ui8 si care preface piinea si vinul in trupul 1ui8 nu ramine fara un efect asupra
credinciosilor8 ci ii face sa se daruiasca si ei cu iubire unul altuia si in acelasi
timp lui !umnezeu8 prin particica de piine8 prin pa+arul de vin si prin orice
lucru ce si)l dau0 :niti cu *ristos prin /u+aristie se vor darui si ei cu
intensitate0 /i redescopera8 actualizeaza si implinesc cu alta intensitate
pornirea naturala sadita in ei de !umnezeu de a fi daruri unii altora si de a
folosi lucrurile ca daruri intre ei0
!aca depinde de 6radul iubirii fata de altul 6radul de imprimare a persoanei
proprii in lucrul prin care vrea sa ( se daruiasca aceluia8 in primirea lui *ristos
insusi8 imprimat pina la prefacere in c+ipul piinii si al vinului8 credinciosii au un
izvor de putere de a se imprima pe ei insisi in darurile ce le dau altora0 (n felul
acesta /u+aristia are un fel de e#tensiune in toata viata lor8 facind din
credinciosi un corp format din madulare unite cu *ristos si intre ei0
Pe lin6a aceea8 *ristos care se comunica cu o astfel de intensitate a iubirii
credinciosilor prin piinea si vinul prefacute in trupul si sin6ele Sau8 nu se poate
123
sa nu se comunice lor si in afara de /u+aristie8 prin toate lucrurile pe care le
folosesc si care sint daruri ale lui !umnezeu0 !aca numai in /u+aristie se
comunica in acest mod desavirsit8 care preface piinea si vinul in trupul si
sin6ele Sau8 este pentru ca credinciosii nu se pot ridica la o astfel de
desc+idere de e#trema sensibilitate iubirii lui *ristos8 incit sa)1 primeasca prin
toate lucrurile si in toate clipele in acest mod desavirsit0 Prin *ristos8 iubirea
lui !umnezeu e 6ata sa ni se comunice din nou si intr)un mod desavirsit prin
toate lucrurileB toate ne pot redeveni daruri stravezii ale iubirii lui !umnezeu8
in masura in care sintem in stare sa le sesizam ca atare8 sa ne desc+idem iubirii
1ui0
<u se poate spune ca /u+aristia ca mod de comunicare desavirsita a lui *ristos8
ramine in cuprinsul vetii crestinilor o insula incon7urata de un oceanB ea e
numai multele cel mai inalt intr)un peisa7 de coline de toate marimile8 sau o
lumina solara incon7urata de lumini stelare de toate 6radele8 care sint lumini
tocmai prin faptul ca se impartasesc ca dintr)un focar din lumina /u+aristiei0
Prin toate li se daruieste !umnezeu celor ce cred8 dar si ei se pot darui prin
toate lucrurile si faptele lor lui !umnezeu si semenilor pentru ca *ristos li se
daruieste lor si ei se daruiesc in mod culminant lui *ristos8 in /u+airstie0
<u e in spiritul "rtodo#iei sa faca o separatie neta intre /u+aristie si viata
crestina0 Toata aceasta viata are un caracter eu+aristic0 Biserica se formeaza
ca un trup alcatuit din credinciosii carora li se daruieste *ristos in mod deplin
in /u+aristie8 dar care din puterea daruirii lui *ristos se daruiesc si ei unii
altora8 intr)o miscare de continua conver6enta si unificare0 (n acest sens
Biserica e plina de /u+aristie8 de trupul lui *ristos intr)o continua daruire de
Sine si prin aceasta intr)o miscare de unificare a credinciosilor su Sine si
intreolalta8 efectuata de *ristos si din puterea lui *ristos0 Biserica e
impre6nata de trupul lui *ristos in aceasta miscare de daruire de Sine si de
unificare a tuturor cu /l si intre ei0 /a e imprimata de trupul inviat al lui
*ristos8 care prin !u+ul ce iradiaza din /l neimpiedicat ii atra6e pe toti spre /l
si intreolalta8 dar in acelasi timp si spre starea de inviere e#istenta in /l adica
spre starea in care desc+iderea si conver6enta tuturor fata de *ristos si
introlalta va fi desavirsita8 cum desavirsita este si in *ristos cel inviat0 Caci
spune Sfintul &tansie4 @@Prin moartea si invierea Sa a indepartat separarea
dintre rai si lumea aparuta dupa cadere si ne)a desc+is noua raiul interzis8
pentru ca /l insusi se intoarece dupa inviere pe pamint si arata ca raiul si
pamintul sint una0 Prin inaltarea la cer uneste cerul si pamintul si arata ca raiul
si pamintul sint una0 Prin inaltarea ala cer uneste cerul cu pamintul si ridica
trupul nostru omenesc asumat de /l si alcatuit din aceeasi substanta ca si al
nostru0 Ridicindu)se8 sufletul si cu trupul deasupra cetelor in6eresti8 a
restabilit uniunea intre lumea noastra sensibila si ce inteli6ibila si armonia
creatiei intre6iAA20 (ar teolo6ul 6rec .0 Narmiris spune4 @@!umnezeiasca
/u+aristie este cintrul unitatii crestinilor cu *ristos in trupul Bisericii0 Pentru ca
prin ea8 prin e#celenta se descopera Biserica drept trup al lui *ristos si
124
comuniune a !u+ului Sfint si se uneste veacul de acum cu cel viitor8 Biserica
paminteasca cu cea cereasca0 (n dumnezeiasca /u+aristie se cuprinde tot
trupul lui *ristosAA30
!e aceea nici darurile ce le aduc credinciosii pentru a fi prefacute in trupul
!omnului nu mai fac parte din ordinea e#clusiv naturala a creatiei0 (ntre planul
naturii si planul naturii transfi6urate al /u+aristiei8 se iveste acest plan
intermediar8 acest plan de trecere de la natura la creatia indumnezeita8
unificata in trupul !omnului0 /lementele naturii cind sint intoarse ca daruri lui
!umnezeu 9inclusiv persoanele;8 capata sau actualizeaza valente pnevmaticeB
nu mai sint numai daruri sau bunuri ale lui !umnezeu pentru viata
paminteasca0 &ltfel 6indeste teolo6ia occidentala care face o taietura neta
intre planul naturii si cel sacramental eu+aristic0 :n teolo6 an6lican care
oscileaza intre orientarea tomista si cea ortodo#a8 dind e#presie orientarii
tomiste8 n)a vazut o trecere intre oferirea creatiei ca dar si prefacerea ei in
trupul si sin6ele !omnului8 sau in natura imprimata de +arul Sfintelor Taine0 /l
zice undeva4 @@& fost frecvent accentuat8 in urma lui !r0 Temple8 ca materia
/u+aristiei nu e 6riul si stru6urii8 ci piinea si vinul8 adica nu rodurile
pamintului8 ci acele roduri prelucrate de mina omului8 trecute adica prin mina
preotului naturii0 Cu6etarea noastra nu trebuie sa se opreasca aci8 pentru ca
rodurile nu trec numai prin miinile preotului naturii8 ci si prin miinile preotului
supranantural8 !omnul inviat lucrind prin or6anele trupului Sau preotesc8
mistic8 BisericaAA0 @@Tot ce poate face Biserica din propria ei initiativa8 daca
e#presia aceasta poate fi aprobata8 este sa aduca lui !umnezeu rodurile
pamintului8 cum au trecut prin miinile preotului ordinei naturale0 /a le aduce
pe ele lui !umnezeu cum le)a adus -iului Sau la cina cea din urma0 Si in
ascultare de porunca ce a dat)o /l8 le aduce lui !umnezeu pentru a fi
transfi6urate si facute 7ertfa8 prin primirea lor de catre !umnezeu0 Si daca
omul ar fi fost &dam cel necazut8 aceasta ar fi fost toata istoria0 !ar omul nu e
&dam cel necazut0 !arurile de piine si vin ale omului sint total inefective8 dar
ele sint tot ce poate oferi omul0 9!ar atunci de ce le mai aduce2 n0n0;0 el aduce
piinea si vinul sau in ordinea rascumpararii si face prin aceasta ceea ce ()a
poruncit ,intuitorul sa faca0 /l le pune in miinile lui !umnezeu pentru a fi
transformate prin primirea lor de catre !umnezeu0 Si cind !umnezeu le
primeste8 ele sint transfi6urate intr)o unica aducere nepatata si demna8 in
aducerea trupului si sin6elui lui *ristos0 1uind rodurile creatiei din miinile
Bisericii Sale8 !omnul le)a recreat8 rascumparat si restaurat0 &stfel in
/u+aristie nu numai comunitatea e rascumparata8 ci si ordinea materiala este
oferita lui !umnezeu Tatal in *ristos cel inaltatAA40
!ar pe urma dind e#presie orientarii ortodo#e8 a scris4 @@/ totusi vital sa se
intele6a ca oferirea este pre6atirea pentru consacrare si nu consacrarea
insasiAA50 Totusi nu vede oferirea anticipind consacrarea8 ci avind loc deodata0
!istinctia intre darurile aduse de comunitate si darurile in stare presc+imbata
in trupul si sin6ele !omnului e bine sa fie facuta0 !ar aceasta nu poate
125
indreptati o identificare intre darurile aduse de comunitate si intre darurile ce
si le dau oamenii in planul vietii nebisericesti0 Teolo6ia crestina occidentala nu
vede deosebirea intre omul ca membru al preitiei obstesti in Biserica8
deosebita desi6ur si de preotia slu7itoare0 Protestantii nu vad decit preotia
obsteasca care nu poate sfinti propriu)zis nimic8 iar catolicismul numai preotia
slu7itoare socotind pe mireni incapabili de a avea un rol in sfintirea vietii0
Pentru teolo6ii crestini occidentali nu are loc o trecere de la ordinea naturii la
cea sacramentala8 ci intre ele este o separatie neta0 Pentru 6indirea teolo6ica
rasariteana faptul ca credinciosii au devenit ai lui *ristos prin Botez si prin alte
impartasiri anterioare8 le da acestora puterea sa aduca si ei pina la un loc
darurile lor si prin ele pe ei insisi lui *ristos8 prin preot desavisindu)se aceasta
aducere0 Toti credinciosii cinta la 1itur6+ie @@Pe noi insine si toata viata
noastra lui *ristos !umnezeu sa o damAA0 ,irenii au si ei o desc+idere iubitoare
pentru *ristos8 sau o salasluire a 1ui in ei8 ear acest fapt face posibila lucrarea
de transfi6urare a lui *ristos si asupra darurilor ce le aduc inca inainte de
prefacerea lor0
!arurile aduse de credinciosi8 membri ai comunitatii8 ai trupului *ristos8 au
ceva dintr)o stare anticipata a darurilor presc+imbate0 /le nu mai sint tot asa
de mult e#clusiv @@naturaleAA8 cind sint aduse de comunitatea crediciosilor8 ca
atunci cind sint oferite de un om altui om in ordinea pur naturala0 Sau
@@naturaAA celor ce fac parte din Biserica are un sens de natura resaurata prin
+ar8 deci nu de natura in sine8 precum @@naturaAA celor ce nu fac parte din
Biserica8 este o natura nepenetrata de +ar8 ca si darurile lor8 desi nici aceia nu
sint lipsiti de o anumita tendinta de a folosi lucrurile ca semn al iubirii8 asa
cum le)a facut pe ele si cum ()a facut pe ei !umnezeu8 macar fata de oameni8
daca nu fata de !umnezeu0
Comunitatea care ofera piinea si vinul lui *ristos in biserici8 e si ea trupul
e#tins al !omnului si de a fi intarita si ea in calitatea de trup al 1ui prin
impartasirea de piinea si vinul aduse de ea si prefacute in trupul 1ui personal0
/le sint ale comunitatii care e trupul tainic al !omnului8 deci ocupa inca
inainte de prefacere un loc in relatia dintre Trupul lui *ristos si Capul lui8 odata
ce sint intr)o relatie cu Trupul tainic al !omnului8 deveniti astfel prin Botez si
prin impartasirile anterioare0 /le sint oferite de Trupul tainic Capului lui8
pentru a deveni trupul si sin6ele lui *ristos cel personal si pentru a se +rani el
insusi cu ele0 /le sint prefacute datorita si faptului ca sint oferite de Trupul
tainc al 1ui si au menirea sa +raneasca astfel prefacute trupul tainic al 1ui0
*ristos care le preface nu e numai deosebit de comunitate8 ci si in ea0 &ctul
prefacerii se savirseste in mediul acestei relatii intime intre *ristos si
comunitate in acest Trup plin de *ristos in cimpul de forte spirituale in care
*ristos8 ca centru8 nu e despartit de comunitate8 in care sufla !u+ul Sfint0
!aca nu sint aduse de comunitate in calitate de Trup tainic al lui *ristos8 ele nu
sint prefacute de *ristos in trupul si sin6ele 1ui personal8 pentru a +ranic cu
ele trupul Sau tainic0 !ar nici acest 6rup de crestini nu le)ar oferi lui *ristos cu
credinta si cu iubirea care)l transfi6ureaza si)l uneste cu /l8 daca n)ar fi Trupul
126
1ui tainic8 datorita Botezului si impartasirilor anterioare de *ristos cel
eu+aristic8 daca n)ar fi de mai inainte strabatut de iubirea 1ui transfi6uratoare0
&ctul oferirii piinii si vinului pentru prefacere in trupul !omnului e determinat
oarecum eu+aristic mai inainte de aceea0 Prefacerea isi arunca raza ei asupra
acestor daruri dinainte ca ea sa se fi produs0 Caci !omnul le primeste oarecum
dinainte de a le preface in vederea acestui scop0 &ceasta se vede din
pre6atirea lor de la Prosomidie8 care e un act litur6ic important in "rtodo#ie0
!e atunci ele primesc o binecuvintare si lin6a a6net se scot particele pentru cei
pentru care se cere a7utorul lui !umnezeu inca de acum8 odata cu pomenirea
numelor lor0 Ba c+iar de la pre6atirea prescurii se imprima pe ea in semnul
crucii initiale lui *ristos care invin6e prin cruce8 aratindu)se ca ea daruieste 1ui
9(isus *ristos <ica;0 &ceasta determinare eu+aristica a darurilor de piine si vin
inca inainte de prefacere are loc8 pentru ca comunitatea care le ofera este ea
insasi determinata eu+aristic8 ceea ce se arata in faptul ce cel ce le primeste
este preotul slu7itor8 iar prin el8 *ristos insusi0 -undamentul lor8 am zice
ratiunea lor ontolo6ica68 este penetrata de ratiunea ontolo6ica a credinciosilor8
sau a comunitatii ecleziolo6ice8 penetrata la rindul ei de *ristos8 Ratiunea
ratiuneilor8 prin trupul 1ui a carui ratiune a fost absorbita prin 1o6osul
dumnezeiesc intrupat8 deplin in ratiunea 1ui eterna aflatoare in /l0 Prin trupul
Sau astfel absorbit cu ratiunea lui creata in fundamentul lui necreat8 *riostos a
penetrat prin impartasirile anterioare ale credinciosilor trupurile noastre8
absorbind in oarecare masura ratiunile lor create in fundamentul lor necreat8
in ratiunile lor eterne din 1o6os8 unde formeaza o unitate simfonica8 dialo6ica8
dialo6ica8 fapt care face din credinciosi un trup tainic al lui *ristos0
&ceasta absorbire a ratiunii trupului !omnului in ratiunea lui eterna din 1o6os
s)a facut intr)o anumita masura inca prin primirea lui in ipostasul Cuvintului la
intrupare8 adica in ipostasul tuturor ratiunilor eterne ale celor create8 dar in
mod deplin s)a facut prin invierea trupului 1ui8 fiind o absorbire care nu
desfiinteaza realitatea distincta a acestui trup8 ci mai de6raba o confirma8
odata cu ratiunea lui creata0
Cu trupul Sau inviat8 deci cu ratiunea lui atrasa in interiorul viu al ratiunii lui
eterne8 penetreaza *ristos trupurile credinciosilor sau ratiunile lor le6ate de
ratiunea trupului Sau8 facind din ele un sin6ur trup8 un trup al lui *ristos8
asezat intre6 pe drumul invierii0 (n aceasta calitate aduce comunitatea darurile
sale de piine si vine8 le6ate intim de trupurile din care se alcatuieste8 pentru a
se umple si aceste elemente de viata trupului inviat al lui *ristos8 pentru a se
preface in acest trup8 conform destinatiei din eternitate a piinii si vinului de a
se preface in trupuri0
Potrivit acestei destinatii a piinii si a vinului8 comunitatea aducind piinea si
vinul 1o6osului intrupat si inviat in trupul Sau8 se aduce pe ea insasi8 se
daruieste pe ea insasi lui *ristos8 pentru a se unifica cu trupul 1ui prin aceste
daruri ce se vor preface ele insesi in trupul si sin6ele 1ui0 Prin aceasta
127
comunitatea va fi si mai deplin prefacuta in Trupul tainic al !omnului8 odata cu
prefacerea darurilor0 Caci cine da ceva altuia cu toata dra6ostea si mai ales
cine da ceea ce constituie insasi conditia vietii trupului sau8 se daruieste pe
sine si se unifica spiritual cu acela prin unificarea sa cu ceea ce da0 /l
depaseste darurile in elanul lui de daruire8 unificindu)se cu acela0 !e aceea8 in
"rtodo#ie8 membrii comunitatii sporesc in unirea cu *ristos in cursul 1itur6+iei
c+iar daca nu se impartasesc8 cita vreme 6indirea crestina occidentala vede
unica ratiune a participarii credinciosilor la 1itur6+ie in impartasirea lor8
necunoscind acestre treceri ale comunitatii prin fazele unei uniri pro6resive cu
*ristos8 intrucit nu cunoaste aceste faze intermediare intre e#istenta naturala
si cea a unirii eu+aristice cu *ristos0 Cunoscind aceste trepte lituri6ice si
e#tralitur6ice ale unirii pro6resive a comunitatii cu *ristos prin toate darurile
ce le aduce 1ui8 prin toate faptele savirsite pentru /l8 Biserica "rtodo#a poate
indemna pe credinciosi sa spuna4 @@Pe noi insine si unul pe altul si toata viata
noastra lui *ristos !umnezeu sa o damAA0 C+iar cind cineva il determina pe un
semen al sau8 sa)( dea un a7utor8 sa)( daruiasca ceva din ale lui si din timpul lui8
il determina sa se daruiasca prin aceea ce)( face lui8 lui *ristos insusi0 (ncit si
prin ceea ce daruim si prin ceea ce ni se daruieste8 ne daruim pe noi insine si
unul pe altul lui *ristos0 Toata viata crestina devine astfel o litur6+ie in sens
lar68 un mi7loc de unire prin daruire cu *ristos0 Prin faptul ca preotul da acest
indemn credinciosilor inca inainte de prefacerea darurilor8 accentueaza ca
aceasta daruire a pesoanelor proprii lui *ristos se manifesta cu deosebita
putere in aducerea darurilor eu+aristice si la putere din impartasirea cu *ristos
care se daruieste in /u+aristie in mod culminant Tatalui si credinciosilor0 (n
aducerea darurilor eu+aristice 9si in orice alta daruire; se manifesta o
capacitate si o pornire de daruire si de autodaruire a credinciosilor care
provine tot din /u+aristia primita anterior in diferite rinduri0 &ceasta aducere a
darurilor e o rodire a /u+aristiei8 a autodaruirii lui *ristos8 intr)o pornire de
daruire si de 7ertfa a credinciosilor catre !umnezeu si catre semeni8 intr)o
neretinuta si universala miscare de conver6enta a tuturor introlalta si in
!umnezeu0
/u+aristia8 sau continua autodaruire a lui *ristos8 pune astfel o pecete
eu+aristica8 adica o pecete dinamica de daruire a tuturor credinciosilor catre
!umnezeu si catre semeni8 o pecete de miscare conve6enta pe toata viata
crestina8 ridicind)o pe toata la nivel eu+aristic in sens lar60 /u+aristia isi
mentine continuu rostul de izvor al intre6ii vieti8 determinind)o eu+aristic0
/u+aristia e menita sa conduca toata viata crestina pe trepte tot mai inalte de
daruire reciproca si de conver6enta intre !umnezeu si credinciosi si intre
acestia insisi8 pina in (mparatia cerurilor cind daruirea va atin6e inaltimea
daruirii de Sine a lui *ristos8 fiecare daruindu)se in acea (mparatie intre6 lui
!umnezeu si tuturor8 dar *ristos raminind mereu izvorul nesecat al acestei
puteri de daruire universala0 Ratiunea ontolo6ica a fiecaruia va fi atunci atit de
mult adunata8 prin iubirea din amindoua partile8 in *ristos8 ca toti vor constitui
un corp perfect unificat intreolalta si cu *ristos0
128
!aca in 1o6osul dinainte de intrupare ratiunile lucrurilor nu stau de sine8 ci sint
6indite de 1o6os8 e#istind prin 6indirea 1ui8 iar in /l ca subiect sint implicate
toate subiectele umane8 crestine8 in viata viitoare toate subiectele umane
unificate fara confuzie la ma#imum cu subiectul Cuvintului intrupat8 sau al lui
*ristos8 le vor 6indi pe toate impreuna cu /l8 in asa fel ca in aceasta 6indire si
iubire unificata a tuturor cu *ristos8 ele vor depasi8 ca si *ristos8 obiectele
6indirii comune8 nestiindu)se decit unele pe altele si toate pe *ristos ca
Subiect8 in care se cuprind totusi toate0
*ristos se va darui atunci tuturor in mod vadit si nemi7locit prin prefacerea sau
mai bine)zis prin absorbirea ratiunilor ontolo6ice ale tuturor elementelor
creatiei in corpul Sau0 !ar fiind toti in mod deplin in *ristos8 vor fi toti intr)o
unire nemi7locita si intreolalta8 ratiunile ontolo6ice ale tuturor elementelor
cosmosului fiind intim unite cu trupurile lor si intr)un anumit sens prefacute
9le6ate cu trupurile lor ca niste parti ale lor; in ele8 iar aceste trupuri unite
nemi7locit cu trupul lui *ristos8 *ristos8 ratiunea)subiect8 ipostasul ontolo6ic al
tuturor8 va avea readunate in Sine ratiunile ontolo6ice ale tuturor subiectelor
umane si ale elementelor creatiei8 unite intim in trupurile lor8 dupa ce aceste
ratiuni ontolo6ice8 impreuna cu realitatile consistente create carora le)au dat
fiinta8 s)au actualizat in mod distinct in baza ratiunilor divine aflate in mod
unificat din eternitate in /l0 !ar aceasta nu va insemna desfiintarea ratiunii
ontolo6ice a nici unuia din aceasta nu va insemna desfiintarea ratiunii
ontolo6ice a nici unuia din subiectele umane si din elementele cosmosului unite
cu trupurile lor si deci nici desfiintarea realitatii lor sesizabile8 ci numai
transfi6urarea lor si suprema lor unificare prin readunarea lor in izvorul lor si
intr)o unire intima cu trupul 1o6osului inviat8 asa cum prefacerea ratiunii
ontolo6ice a piinii si a vinului in trupul si sin6ele lui *ristos nu inseamna
desfiintarea realitatii lor sesizabile$0
!ar caracterul si elanul eu+aristic al comunitatii bisericesti se manifesta nu
numai in daruri de bunuri materiale e#terioare8 ci si in tot ce face fiecare
membru al ei pentru semenii sai8 in tot ce fac toti pentru totiB se manifesta in
orice comunicare ce)o face un credincios altuia0 (n toate se manifesta tendinta
de a se darui el insusi ca persoana8 de a depasi lucrul ce i)l face8 intr)o unire
directa0 Parado#ul iubirii sta in faptul ca persoana vrea sa se daruiasca ea
insasi si totusi ea nu se pierde8 ci ramine mereu ca sursa a noi si noi acte de
daruire si autodaruire0
@@Biserica este prin e#celenta eu+aristica8 intrucit este o comunitate a
iubiriiAA%0
Ca atare Biserica este c+emata sa manifeste caracterul ei eu+aristic nu numai
in interiorul ei8 ci si in raporturile cu lumea in 6eneral0 /a e c+emata nu numai
sa descopere rostul de daruri al lucrurilor si al faptelor intre fiii sai8 si ca prin
ele sa)1 arate pe !umnezeu ca !aruitor prim8 deci ca izvor al iubirii si pe
crestini ca druitori secunzi ai lucrurilor si ai faptelor savirsite asupra lucrurilor
129
pentru altii8 ci si sa)( ridice de la rolul de daruri si daruitori natuirali intre ei8 la
acela de autodaruitori intreolalta si lui !umnezeu8 sau lui *ristos0 /a e
c+emata nu numai sa arate ca inauntrul ei domneste iubirea daruirii reciproce
personale prin lucruri si prin fapte8 ci si sa)( faca sa simta si in raporturile lor
cu ea ca este o comunitate a iubirii si ca atare din ea iradiaza in toate partile
iubire8 intrucit membrii ei se daruiesc tuturor pe ei insisi prin tot ce daruieste
si savirsesc0 Crestinii sint c+emati sa manifeste puterea lor de comuniune si in
raporturile lor cu cei ce nu fac parte din Biserica8 daruindu)se pe ei insisi prin
toata activitatea lor8 dupa e#empulul lui (isus *ristos8 care s)a intrupat si a
patimit pentru toata lumea0 Prin aceasta ii pot ridica si pe cilalti la practica
comuniunii si a daruirii de sine0
Printr)o astfel de prezenta activa a Bisericii in lume8 pot fi a7utati si ceilalti
oameni sa se ridice la tratarea bunurilor creatiei8 fie sau nu imprimate de
munca lor8 ca daruri8 daca nu ca daruri intoarse aceluiasi izvor personal
suprem8 cel putin ca daruri intre oameni0 .ertfele darniciei au atita putere
asupra celor spre care se indreapta ca provoaca daruirea lor8 ca un raspuns la o
intrebare0 Si a dat fiind ca reciproca daruire nu poate fi redusa niciodata la o
daruire e#terioara8 ci e totdeauna e#presia iubirii si a comuniunii8 sau le
produc pe acestea8 este 6reu de adims ca cei spre care se indreapta daruirea
neobosita a celor ce cred8 nu vor fi atrasi in comuniunea iubitoare cu ei si nu
vor simti lucrind in acestia fota credintei lor si nu vor fi impresionati de ea0
&cea sta ar fi calea cea mai eficace spre comuniune universala0 !e aceea a
spus ,intuitorul4 @@Ceea ce voiti sa va faca voua oamenii faceti)le voi 9mai
intii;0 Caci de iubiti pe cei ce va iubesc8 ce multumita 9ce rod8 n0n; veti
avea2AA 91uca >(8 31)32;0 (n necesitatea cu care vine ca raspuns la o daruire de
sine fata de altii8 daruirea de sine a acelora8 se manifesta faptul ca urmasii lui
&dam sint facuti pentru comuniune8 pentru o viata in du+ de 7ertfa si de
daruire8 pentru un du+ eu+aristic8 desi nu pot activa el insisi acest du+8 ci e
necesara o putere din izvorul suprem al iubirii pentru cei ce trebuie sa ia
initiativa pentru astfel de raporturi intre urmasii lui &dam0 !ata fiind aceasta
pornire @@naturalaAA a omului de a raspunde iubirii si darniciei cu iubire si
darnicie8 e 6reu de admis ca crestinii e#ercitind initiativa in acest fel de
omportare8 in baza puterii primita de la *ristos8 nu vor contribui la e#tinderea
acestui du+ eu+aristic de darnicie si de 7ertfa si in raporturile cu ceilalti
oameni0
.ean)Paul Sartre a sustinut ideea ca c+iar min6iierea8 blindetea8 a7utorul date
cuiva il dezbraca pe acela in oarecare masura de libertatea lui1'0 !ar el a
simplificat comple#itatea situatiilor in care a7un6 oamenii0 (n 6eneral oamenii
au neboie de iubirea celorlaltiB nu se multumesc numai sa a7un6a in posesia
unor bunuri de al altii fara iubirea lor0 (n aceasta se arata faptul ca ei sint
rinduiti sa se faca pe ei insisi daruri altora8 dincolo de orice intentie de a se
face stapini asupra celor carora le daruiesc ceva0 /i simt trebuinta sa iubeasca
si sa fie iubiti8 deci sa se daruiasca altora si ca altii sa li se daruiasca lor0 <umai
atunci sint cu adevarat fericiti0 &ceasta inseamna ca firea insasi le)o cere
130
aceasta0 -irea insasi le cere sa se daruiasca altora nu pentru a cisti6a un drept
de stapinire asupra celor a7utati8 pentru a)( stin6+eri in comportarea lor libera
fata de ei8 ci cu o sinceritate si cu o smerenie lipsita de orice astfel de intentie
de stapinire8 care nu le va aduce din partea acelora iubirea de care simt
nevoie0 (nsusi cel ce iubeste si se daruieste se simte indatorat fata de celalalt8
caci si el primeste de la el caldura unei autodaruiri spirituale c+iar in
momentul cind se daruieste el insusi0 Propriu)zis in daruirea de sine e#periaza
omul adevarata sa libertate8 dar si pe a aceluia caruia simte neboia sa ( se
daruiasca8 pentru a cisti6a iubirea lui liber daruita0 " libertate care nu se
daruieste si nu se simte trebuinta iubirii libere a celuilalt nici nu este propriu)
zis8 o libertate8 ci o abstractie8 daca nu un mi7loc intr)o lupta de inrobirea a
unuia de catre altul0 &ceasta e o libertate sterila8 uci6atoare in mindria si
e#clusivismul ei8 o libertate care mentine separarea si nefericirea proprie in
separare si raul altuia si dezordinea intermitenta0 &cest fel de libertate
priveaza pe altii de libertate in mod silnic0 !impotriva8 in iubire este o punare
libera a libertatii proprii in serviciul celuilalt pentru binele lui8 pentru
eliberarea lui0 (ar in implinirea apelului celuilalt la a7utor se dobindeste binele
propriu8 sau se manifesta adevarata libertate proprie0 (n iubire fiecare
e#periaza si promoveaza libertatea si demnitatea celuilaltB parind ca renunta
la libertatea proprie8 fiecare o cisti6a cu adevarat0 -iecare incadrindu)se liber
in trebuintele celuilalt ca in ale sale8 se realizeaza plenar in cadrul vietii
proprii0 <ici unul nu se pierde si nu saraceste8 ci fiecare se realizeaza se
imbo6ateste in unire cu celalalt8 in activitatea si patimirea pentru el0 <u poate
fi vorba de o pierdere a libertatii si de anularea persoanei proprii sau a
celuilalt8 acolo unde tu insuti o pui sau te pui pe tine insuti in slu7ba altuia si
celalalt si)o pune din recunostinta si se pune pe sine in slu7ba ta0
/ drept insa ca in masura in care nu are loc aceasta daruire deplina8 omul
uzeaza de a7utorul pe care)l da altuia pentru a)l aservi0 &ceaste e un semn ca
6estul sau de a7utor nu porneste dintr)o scufundare deplina in adevarata
umanitate8 ca el nu simte inca cu toata intensitatea unirea cu semnul in
suferinta lui8 in necesitatea lui de a7utor0 Si din aceasta se e#plica si faptul ca
in loc de recunostinta totala cel ce)a fost a7utat odata de altul8 simte c+iar o
oarecare aniversiune fata de el0 !ar noi sintem numai pe drum spre
adevaratele si purele inaltimi ale umanitatii noastre0 Si pe acest drum ne a7uta
sa inaintam *ristos0
&m vorbit pina aici numai de adincirea du+ului eu+aristic intre membrii
Bisericii si de e#tensiunea si adincirea acestui du+ intre membrii Bisericii si de
e#tensiunea si adincirea acestui du+ intre membrii Bisericii si ceilalti crestini8
intre Biserica si lume8 din daruirea de sine8 din iubire0
!ar in aceasta se implica si adincirea si e#tinderea du+ului sacramental in
6eneral in Biserica si in lume0 -iul lui !umnezeu intrupindu)se si intrind prin
aceasta in comuniune cu noi8 ni s)a daruit ca !umnezeu cu toate comorile
iubirii aflatoare in /l0 !aruirea 1ui a fost ridicata la culme prin 7ertfa si
131
invierea 1ui si prin trimiterea !u+ului Sfint de care s)a umplut umanitatea Sa0
.ertfa 1ui nu e indreptata numai spre Tatal8 ci si spre noi0 & se 7ertfi inseamna
a se darui0 /l a venit @@ca sa slu7easca si ca sa)si dea sufletul Sau pret de
rascumparare pentru multiAA 9,atei JJ8 2$;0 <u se poate desparti in 7ertfa lui
*ristos directia catre !umnezeu)Tatal de directia catre urmasii lui &dam0 (ar in
invierea lui *ristos8 insasi umanitatea noastra asumata de /l e transfi6urata si
invesnicita in pir6a ei8 in incepatura ei8 aceasta stare fiind in curs de urcare in
toate ipostasele ei ca o seva ce urca din radacina in toata planta0 Prin inviere
ni s)a des+is nu numai o perspectiva de inviere tuturor8 ci a inceput de fapt
procesul inverii tuturor8 am intrat de fapt pe calea desavirsirii si a inaltarii
noastre8 care isi va a7un6e culminatia in invierea es+atolo6ica0 !ar acest
proces8 aceasta devenire8 e promovata nu numai prin /u+aristie ci si prin
celelalte Sfinte Taine0 Prin acestea ne vinte tot darul desavirsit de la Parintele
luminilor si prin el forta desavirsitoare a umanitatii desavirsite a lui *ristos0
&cest dar desavirsit ne vine prin mi7locirea elementelor creatiei8 prin aceste
daruri naturale0 Se adau6a astfel dar peste dar8 se adau6a dar la darB darul de
baza se desavirseste prin darul adau6atB darul vietii naturale8 se penetreaza si
se transfi6ureaza de darul vietii vesnice in !umnezeu0 !arul creat de
!umnezeu se penetreaza de darul ener6iei necreate ce iradiaza din fiinta
dumnezeiascaB darurile prin care se sustine trupul nostru in viata paminteasca
se penetreaza prin darurile care ridica acest trup la viata indumnezeita si
vesnica8 la viata invierii8 pentru ca vin din trupul inviat al lui *ristos8 in
dumnezeirea care l)a ridicat la viata invierii0 &ceste daruri adau6ate la darurile
elementelor creatiei ne arata ca toata creatia va fi dusa la starea
pnevmatizata8 la starea indumnezeita impreuna cu trupurile noastre0 !ar nu
trebuie uitat ca in desc+iderea pentru darul vietii in !umnezeu e implicata si o
moarte pentru viata pur paminteasca8 pentru darul creatiei inteles in acest
sens e#clusivist8 nedesc+is lui !umnezeu0
!aca in /u+aristie *ristos asimileaza materia lumii cu trupul Sau pentru a darui
transfi6urata Tatalui8 dupa ce a transfi6urat prin inviere materia asimilata in
cursul vietii Sale pamintesti8 pentru a ne)o darui si noua transfi6urata ca aluat
al invierii trupului nostru8 in Sfintele Taine materia e numai mediu al daruirii
Sale0 /a isi pastreaza inca o subsistenta proprie0 Prin aceasta se arata ca ea e
valorasa nu numai prin posibilitatea ei de a deveni trupul transfi6urat al
!omnului si al nostru8 ci si prin mentinerea ei in subsistenta proprie ca mediu
al relatiei dintre noi si *ristos0 /a e confirmata c+iar prin Sfintele Taine ca
mediu nedesfiintat al +arului lui !umnezeu8 pentru ca noi avem nevoie si de ea
in cursul vietii pamintesti si de o subsistenta transfi6urata si transparenta a ei
si in viata viitoare0 (n cursul vietii pamintesti noi ne re6eneram in Botez prin
+arul lui *ristos8 dar si prin apa creatiei8 ramasa si apa reala8 ca sa ne sustinem
si prin acest dar al creatiei in viata paminteasca0 " alta Sfinta Taina confirma
valoarea trupurilor in starea lor paminteasca si deci a casatoriei pentru viata
aceastaB confirma valoarea autodaruirii reciproce a barbatului si a femeii in
vederea nasterii de prunci si a cresterii lor8 dar adau6a la darul trupurilor
132
facute si pentru casatorie8 +arul lui *ristos8 sau putere noua in aceasta
autodaruire din daruirea lui *ristos catre oameni 9/fes0 >8 25;0
&lte Sfinte Taine confirma si intares slu7irea crediniciosului dedicata semenului
sau si comunitatii bisericesti0 &cestea sint4 Taina ,irului si a *irotoniei8 care
intaresc puterea de slu7ire naturala a omului cu puterea dumnezeiasca a
daruirii umane si preotesti a lui *ristos0 " alta Sfinta Taina confirma darul
natural al sanatatii dat si el de !umnezeu prin creatie8 dar slbit prin pacat8
printr)o noua revarsare de putere din trupul lui *ristos purtator de viata
vesnica0
Sifntele Taine sint pentru viata aceasta8 dar si pentru sustinerea noastra pe
drumul spre invere0 /u+aristia e pentru vesnicie8 ea ne da de aici arvuna unirii
vesnice cu *ristos8 ne plaseaza anticipat in aceasta unire si ne arata
perspectiva unei /u+aristii mai desavirsite in vesnicieB dar ne da si puterea
daruirii reciproce si a 7ertfelniciei in viata aceasta0 1a rindul lor8 desi sin mai
mult pentru a7utorul pe drumul spre vesnicie in viata aceasta8 celelalte Sfinte
Taine anticipeaza si un mod cu mult mai transparent al creatiei in relatia
noastra cu !umnezeu in viata viitoare0 (n viata viitoare ne vorm si uni cu
!umnezeu in mod nemi7locit P si aceasta va fi /u+aristia desavirsita P dar vom fi
si intr)o comuniune cu /l prin toata creatia devenita stravezie la ma#imum0
!esi6ur8 acolo nu vor fi necesare Sfintele Taine din viata aceasta4 casatorie8
pocainta8 maslu etc0 !ar toata creatia va fi mediu desavirsit transparent al
comuniunii cu !umnezeu8 ca un fle de unica Sfinta Taina pe deplin transparenta
desavirsind aceasta functiune 6enerala a creatiei din viata paminteasca0
Sfintele Taine ne)au fost date in viata aceasta ca niste provizii de putere
dumnezeiasca procurate la inceputurile marilor slu7iri si etape ale vietii
paminesti aratindu)ne)se ca si etapele si slu7irile principale ale vietii
pamintesti sint niste daruri ale lui !umnezeu pentru inaintarea ei pe calea spre
!umnezeu si deci au nevoie de un a7utor mai esential al lui !umnezeu0 Botezul8
dindu)ne)se la inceputul vietii pamintesti8 ne arata modul superior al folosirii
eiB prin el ni se da un dar superior celei al vietii create8 care intareste si inalta
darul vietii pamintesti8 sau ii arata toata semnificatia si adincimea8 pentru a o
folosi in toate posibilitatile ei de dar al lui !umnezeu pentru semeni si pentru
a7un6erea la cunoasterea deplina a lui dumnezeu si la bucuria de /l in viata
vesnica0 ,irun6erea8 *irotonia8 <unta8 ne procura daruri ce ni se dau la
inceputul slu7irilor principale in viata8 a folosirii superioare a darurilor si
relatiilor ce s)au pus de !umnezeu in firea noastra8 in diferite etape si situatii
ale vietii pamintesti8 pentru a a7un6e la aceeasi deplina bucurie transparenta si
la eterna comuniune cu !umnezeu in viata viitoare0
/u+aristia se deosebeste de celelalte Sfinte Taine prin faptul ca ea ne
introduce pe calea unirii plenare8 nemi7locite cu *risos inca in viata
paminteasca8 pentru a o avea in mod vazut in viata viitoare0 Pe toate drumurile
inaintarii spre !umnezeu ne sustin +arurile Sfintelor Taine communicate noua
133
prin elementele creatiei8 ca puteri de slu7ire asezate in natura noastra0 (n
eu+aristie elementele sint depasite sau absorbite in *ristos8 ca sa ne unim
direct cu /l8 asa cum uneori si in unirea cu semenii nostri8 deosebita de relatia
cu *ristos sau ce ei prin diferite lucruri sau slu7iri0
Toate activitatile si momentele vietii noastre fac parte din drumurile pe care
ne introduc +arurile Tainelor si toate se +ranesc din ele0 !e aceea ele nu au
neboie de alte sfinte taine0 Sint necesare pentru ele numai niste reaprinderi
ale focului +arurilor primite prin Sfintele Taine 9(( Tim (8 6;0 (ar aceste
reaprinderi se produc pe de o parte din eforturi proprii de slu7ire8 pe de alta
prin numeroase binecuvintari si ierur6ii cerute si primite de la preotii Bisericii8
ca tot atitea ru6aciuni ale acestora si impreuna ru6aciune sau comunicari cu
!umnezeu ale celor ce le cer0 (n familia care a primit +arul casatoriei intra
adeseori preotul pentru a stropi cu apa sfintita prin ru6aciuni casa si pe cei ce
locuiesc in ea8 pentru a reaprinde in sot si sotie si in membrii familiei +arul ce
li s)a dat prin +arul casatoriei8 ca si +arul ce)l au toti prin Botez si prin
,irun6ere0 &ceste sfintiri si binecuvintari pe de o parte scot la iveala in
contiinta +arul inabusit de adromirea sufleteasca si de pacatele celor ce l)au
primit8 iar pe de alta parte alun6a din natura incon7uratoare8 ca dar al lui
!umnezeu intemeiat prin creatie8 piediceile ce stau in carea activarii ei ca dar
prin +arul lui *ristos primit prin adau6are0 &stfel binecuvintarile si sfintirile
pun in lumina si caracterul de daruri dumnezeieisti ale tuturor lucrarilor pentru
a le folosi si noi ca daruri intoarse lui !umnezeu si oferite semenilor nostri0
Toata viata crestina este astfel sacramentala8 sau sta sub semnul si sub puterea
darurilor naturale si +arice date de !umnezeu0 Biserica lucreaza continuu la
trezirea constiintei crestine despre darurile primite si la intrebuintarea lor si a
vietii proprii ca dar in favorul altora0
(ar daca crestinii fac aceasta in relatie cu toti oamenii8 ii atra6 si pe aceia la
constiinta ca lumea si viata lor este un dar si ii obli6a moral sa raspunda la
darnicia crestinilor cu darnicia lor0
Pr0 Prof0 !0 Staniloae8
F"rtodo#iaF8 nr0 1U1%68 pa60 1')2%0
<"T/ B(B1("3R&-(C/
10 C+risti reale 3e6enCart in die /uc+aristie8 in volumul4 /u6en Biser8 .osep+
Pasc+er8 ,ic+ael Sc+maus8 :ver das 3e+eimnis der +eili6en /uc+aristie8
Badenia >erla68 Narlsru+e8 1%6%8 p0 41 20 1a .0 ,euendorff8 1e C+rist dans la
t+eolo6ie bEzantine8 1es /ditions du Cerf8 Paris8 1%6$8 p0 1%40 30 .0 Narmiris8 Y L
8 in @@T+e 3ree= "rt+odo# RevieCAA8 Boston8 3% 91%62;8 p0 565 40 /0 10 ,ascal8
Corpus C+risti8 p0 1$3 50 T+e RecoverE of :ntE8 1on6man8 1%5$8 p0 14$)14%0 60
(ntele6em prin @@ratiunea ontolo6icaAA8 temeiul care sustine in e#istenta8
134
defineste8 sau da semnificatia specifica 9Bedeutun6; unei unitati din creatie0
&ceasta semnificatie e ceea ce inseamna Desen in e#presia Desensc+au 9in
filozofia lui *usserl;0 &ceasta semnificatie e deosebita de sens 9Sinn;0 :n lucru
are un sens8 are un rost in e#istenta dar deosebit de aceasta8 are un specific
esential al lui0 " persoana are un sens8 dar are si o semnificatie8 un fel de
specific al ei0 0 ,ic+ael Sc+maus8 ori8 cit08 in vol0 Cit08 p0 3$)3%8 considera ca
prefacerea fiintei piinii si vinului nu atin6e realitatea fizico)c+imica a piinii8
adica tot ce poate fi cunoscut stiintific din ele0 Caci acesta fiinta e un principiu
care tine la un loc tot ce intra in compozitia piinii si vinului0 @@Pentru acest
principiu de unitate8 folosim cuvintul @@fiintaAA0 /ste evident ca
transsubstantierea in sensul aratat nu implica pericolul desfintarii
9/ntCirc=licun6; piinii si vinului si de aceea nu se misca in directia
monofizitismului8 care in (isus face sa se absoarba omenescul adevarat si istoria
in divinAA0 $0 Teolo6ul *einric+ Bart+ a dezvoltat ideea creatiei ca @@aparitieAA
9/rsc+elnun6;0 /ste o aparitie consistenta8 pe care !umnezeu o pretuieste8 dar
care nu e#ista prin ea insasi8 ci isi are baza intr)un izvor de temelie8 sau sursa
de putere in izvorul divin necreat0 " aparitie nu poate fi sosotita inc+isa in ea
insasi0 Credinciosul de e#emplu iese continuu la aparitie dintr)un izvor
indefinibil al sau8 care)si are ultimul suport si ultima sursa de putere in
!umnezeu0 &ceasta aparitie este tot asa de reala ca si fundamentul ei
ontolo6ic8 dar acela nu se cunoaste in el insusi8 ci in iesirea sa la aparitie8 iar
fundamentul sau este !umnezeu 9*etnric+ Bart+8 /#istenzp+ilosop+ie und
neutestamenilic+e *ermeneuti=8 Sc+Cabe >erla68 Basel)Stutt6art8 1%62 9pU
161)14;0 <oi ()am spune mai bucuros acestei realitati manifestate8 sau in
continua manifestare @@realitate sesisabilaAA0 /a ramine vesnic distincta8 cita
vreme fundamentul ei ononolo6ic se uneste cu 1o6osul divin0 %0 3eor6e N+odr8
T+e C+urc+ and t+e Dorld8 in St0 >ladimirWs T+eolo6ical TuaterlE8 1%6%8 nr0 1)28
p0 40 1'0 1Wetre et le neant8 5 ed0 3allimard8 Paris8 1%4$8 p0 4%)4$10
GediteazHI
#iul lui Dumnezeu - #iul Omului
:na dintre temele ma7ore ale teolo6iei crestine contemporane este aceea a
(ntruparii -iului lui !umnezeu0 &ceasta pentru ca in crestinismul8 contemporan
se analizeaza din nou +otaririle +ristolo6ice ale Sinoadelor ecumenice8 in
perspectiva ultimelor cercetari8 dar si pentru faptul ca sectele rationaliste
iesite din protestantismul de dupa Reforma au a7uns la o maturizare anume8
care le impin6e spre 6nosticism aberant8 spre erezie0 ,ai intii8 trebuie spus8
preocuparea de marile probleme teolo6ice nu este nicidecum lasata la o parte
de astfel de secte ci8 dintr)o dorinta de a demonstra credinciosilor lor ca si fara
teolo6ia ce se desprinde din Sfinta Traditie si din Traditia bisericeasca in
6eneral se poate a7un6e la adevarul de credinta8 ele abordeaza diverse do6me
ale Bisericii8 tratindu)le intr)un mod cu totul deformat0 :na dintre aceste
do6me strict crestine si biblice noutestamentare este aceea despre intruparea
135
-iului lui !umnezeu0 &vind in vedere importanta deosebita a acestei do6me8 ca
si apararea ei in fata tendintelor contemporane rationaliste intentionind sa o
e#plice intr)un mod cu totul deformat8 ne vom referi in cele de mai 7os la
continutul teolo6ic8 importanta eclesiolo6ica si soteriolo6ica a acestei do6me in
viata Bisericii "rtodo#e si a credinciosilor ortodocsi0
(0 -iul lui !umnezeu ) -iul "mului 0 -iliatia divina a fost intrezarita in reli6iile
antice8 in virtutea revelatiei primordiale0 !in cauza pacatului stramosesc8
aceasta intrezarire nu s)a putut desprinde de modelul uman0 !e aceea8 in
vec+ile reli6ii8 filiatia divina era pusa pe seama unor vicii ale zeilor sau pe
seama unor dorinte ale acestora de a dobindi usor pro6enituri capabile sa le
indeplineasca poruncile8 sa savirseasca fapte miraculoase pentru a umili pe
vra7masii zeilor sau pentru a spori cultul lor0 (n alte cazuri ) ca de e#emplu la
7aponezi sau la c+inezii antici ) filiatia divina era socotita ca temelie a
or6anizarii sociale8 suveranul fiind piatra de le6atura dintre lumea paminteana
si lumea zeilor0 /#emplele de acest fel se pot inmulti prin referiri la mitolo6ia
6reaca8 mai putin prin referiri la aceea a romanilor8 dar foarte usor prin referiri
la mitolo6ia popoarelor primitive0 !esi amanuntele s)ar putea parea
interesante ) asa cum si sunt ele socotite de unii fenomenolo6i ai reli6iilor )8
ele nu se potrivesc in mediul semitic si in special in cel ebraic dinainte de
(ntruparea ,intuitorului0 /ste drept ca uneori se face o referire mai putin
temperata la similaritatile din diverse reli6ii atunci cind este vorba de
prevestirea <asterii ,intuitorului8 dar aceste referiri nu iau in seama ) asa cum
nu o fac nici tendintele rationaliste din crestinismul contemporan ) spiritul
ebraic profund monoteist8 amplificat de situatia destul de speciala in care se
afla Tara Sfinta in prea7ma evenimentului <asterii lui (isus0 :rmind indeaproape
acest spirit monoteist trecut prin filiera profetismului si sustinut de preceptele
Torei8 vom descoperi ca ideea de Ffiliatie divinaF era complet neasimilata in
mediul ebraic dupa incercarile ,acabeilor de a salva tara de influentele
idolatre din 7ur0 (deea de filiatie divina era contrara ) cel putin in aparenta )
ideii de rascumparare8 de mesianitate nutrita cu atita sir6 dupa restaurarea
templului din (erusalim0 Si totusi8 ideea de filiatie divina trebuia sa)si faca
drum in mediul ebraic8 cu pretul reinterpretarii ideii de mesianitate8 ceea ce s)
a si intimplat0
(deea de intrupare divina se afla e#plicit la profetul (saia4 Fpentru aceasta
!omnul ,eu va va da un semn4 (ata -ecioara va lua in pintece si va naste fiu si
vor c+ema numele lui /mmanuelF 9(saia 8 14;0 Pe de o parte8 aici se specifica
nasterea unui fiu din fecioara ) lucru cu adevarat parado#al si pentru care se
foloseste limba7ul antinomic )8 dar se si mentioneaa numele pruncului8
/mmanuel8 adica !umnezeu)e)cu)noi 0 !aca antinomia Ffecioara)fiuF este de
domeniul tainei8 numele /manuel este cit se poate de e#plicit si defineste
intrarea lui !umnezeu in planul uman0 Spre a se evita insa confuziile cu
diversele teorii antice despre aparitia temporara in trup a divinitatilor8 aici se
specifica precis ca /mmanuel 9 (mmanuel in ebraica; se va naste in modul cel
mai curat si mai nepacatos posibil8 prin nastere din -ecioara0 /vident8 in oc+ii
136
unui e#pert in comentarii asupra >ec+iului Testement8 mai bine)zis asupra Torei
si a Profetilor8 in vremea aceea8 atit intrarea lui !umnezeu in lume prin trup cit
si nasterea din fecioara puteau sa para niste incalcari ale lo6icii divine
9revelationale;8 dar si a celei umane antropocentriste0 <asterea ) pentru un
astfel de e#pert ) putea fi considerata drept un eveniment si un fapt cu totul
specific umanului si in intre6ime e#clus in vorbirea despre divin0 !umnezeu nu
se putea cobori in uman8 tot asa cum umanul nu putea sa urce spre divin0 (ntre
divin si uman se socotea ca trebuie sa e#iste un raport de supraordinare si8
respectiv8 subordonare8 consfintit prin intermediul 1e6amintului0 "r8 tocmai
aici apare noutatea8 ca *ristos8 -iului lui !umnezeu8 :nsul lui !umnezeu8
,esia8 este -iu al Tatalui din vesnicie si !umnezeu consubstantial cu Tatal si cu
!u+ul8 dar si om desavirsit8 asemenea noua8 in afara de pacat0 /l este o sin6ura
Persoana8 Persoana divino)umana a -iului lui !umnezeu intrupat0
(ntruparea are ca precedent nasterea din veci a -iului din Tatal0 & nu mentiona
acest lucru ) acest adevar reli6ios ) ar insemna sa ocolim una din laturile
esentiale ale problemei0 (ntr)adevar8 filiatia lui !umnezeu)Cuvintul fata de
Tatal ) si numai fata de Tatal ) ramine un mister de nee#plicat intrucit ea
intrece orice putere omeneasca de patrundere si intele6ere0 (n starea de
filiatie fata de Tatal8 -iul isi pastreaza deofiintimea cu Tatal si cu !u+ul intrucit
ousianitatea divina nu este variabila in functie de Persoane0 &stfel8 avind
aceeasi ousianitate8 Persoana divina nu se micsoreaza in fata altei Persoane
divine8 dar nici nu in6aduie o diminuare in raport cu creatia0 Pe de o parte8
ousianitatea divina sau deofiintarea se deosebeste de conceptul uman de
deofiintime intrucit deofiintimea umana nu poate e#ista in stare absoluta )
data fiind nasterea din tata si din mama cu trup pamintesc )8 iar pe de alta
parte ca ousianitatea sau deofiintimea divina este imperceptibila din punct de
vedere uman0 Cunoasterea ousianitatii divine este posibila numai prin revelarea
divina0 "r8 revelarea divina efectuata in >ec+iul Testament nu dezvaluie
deofiintimea8 ci doar e#istenta lui !umnezeu ca pricina a e#istentei firii si8
implicit a omului0 (nsusi omul este cunoscut prin revelatie drept faptura
speciala a lui !umnezeu dar8 in >ec+iul Testament8 aceasta cunoastere
elementara ) uneori prezenta si in alte reli6ii ) nu este completa fara
mentionarea 1e6amintului inc+eiat dintre om si !umnezeu8 la initiativa lui
!umnezeu0 Ramine8 deci8 ca datele asupra deofiintimii -iului cu Tatal sa fie
desprinse numai din descoperirea sau revelatia <oului Testament8 unde -iul
(nsusi8 nascindu)se ca om8 intra in relatiile interumane si se comunica prin
contacte directe cu persoanele umane0
(n starea de filiatie absoluta fata de Tatal8 deci inainte de intrupare8 -iul nu se
descopera credinciosilor ca -iu al lui !umnezeu8 pentru ca filiatia Sa sa nu se
confunde cu filiatia divina falsa din cimpul idolatru si sa nu fie interpretata
drept un act de capriciu al zeilor0 !in perspectiva idolatra8 -iul ar fi putut fi
socotit mai pre7os de divinitate daca se arata in trup inainte de momentul
+otarit8 iar din perspectiva vec+itestamentara ar fi trebuit sa fie socotit lipsit
de mesianitate le6ata de planul uman8 asa cum o vedeau unii contemporani
137
iudei0 Si8 intr)adevar8 venirea in slava a lui ,esia 9 Parousia tes do#es ; a ramas
sin6ura acceptata de mozaici0 Totusi8 asa cum ne)o arata <oul Testament8 -iul
lui !umnezeu a ales o aratare =enotica pentru a se descoperi oamenilor8 dar
una cu totul deosebita de cele ima6inate in alte reli6ii ale lumii0 Starea de
absoluta filiatie fata de Tatal nu e#cludea in nici un c+ip revelarea =enotica si8
de aceea8 -iul lui !umnezeu a ales)o pe aceasta pentru icoana mintuirii0 !e
asemenea8 firea umana8 desi cazuta prin pacatul stramosesc8 nu devenise
complet refractara fata de divin0 Ca dovada8 !umnezeu a inc+eiat 1e6amint cu
omul8 desi a e#istat mereu posibilitatea ca omul sa nu)si tina totdeauna
cuvintul8 mai ales din cauza succesiunii 6eneratiilor si a uitarii sau respin6erii
binefacerilor decur6ind din inc+eierea 1e6amintului0 (ncrederea dumnezeiasca
in om se manifesta pe tot parcursul perioadei ce precede intruparea -iului8 iar
actul intruparii este tocmai e#presia cea mai inalta a credinciosiei lui
!umnezeu fata de fa6aduinta data prin 1e6amint0 (n virtutea acestei
credinciosii8 a lui !umnezeu si nu a omului8 se fac si precizarile profetice
privind nasterea ,intuitorului4 din cine8 cind8 cum etc0 Cu alte cuvinte8 filiatia
divina este mereu desc+isa filiatiei umane :nuia si &celuiasi -iu al Tatalui0 !ar
intre o filiatie si cealalta e#ista unele deosebiri si asemanari8 care se pot
scoate in relief din cele ce urmeaza0
((0 -iul lui !umnezeu0 (n >ec+iul Testament8 !umnezeu se descopera in unitatea
Sa0 :neori8 despre /l se vorbeste la sin6ular8 alteori la plural8 mereu facindu)se
specificarea ca Fnu este altul asemenea 1uiF0 !esi nu se descopera decit
invaluit8 adica prin cuvint8 prin putere8 prin simbol ) care este material sau
vizionar8 ori in alt c+ip demn de comunicarea lui !umnezeu catre om )8 ori prin
alte mi7loace0 ,i7locirea comunicarii de Sine a lui !umnezeu catre om se face
in cadrul lumii vazute8 dar si prin intermediul in6erilor8 adica a fapturilor
nevazute ce devin8 pentru moment8 vazute0 Totusi8 !umnezeu se face cunoscut
prin prezenta lucratoare8 printr)un aspect al prezentei in marire8 fara a
descoperi Persoanele dumnezeiesti0 (deea de filiatie divina se intrezareste insa
prin le6atura dintre !umnezeu si poporul ales8 le6atura asemenea le6aturii de
familie8 unde recompensele si pedepsele8 indrumarea si sfatul nu inceteaza nici
in cele mai dificile situatii0 !ar poporul ales nu era8 in sine8 fiu al lui
!umnezeu8 ci un popor din care sa se nasca cu trup ,esia8 :nsul lui !umnezeu8
-iul nascut din veci fara de trup din Tatal0 &cest fapt devine e#plicit in <oul
Testament0
Te#tele noutestamentare abunda in amanunte istorice si reli6ioase cu privire la
(ntrupare0 Se insista insa foarte frecvent asupra filiatiei divine a lui (isus8 -iul
lui !umnezeu intrupat0 Se pot face referiri la urmatoarele te#te specifice4 F/a
va naste -iu si vei c+ema numele 1ui (isus8 caci /l va mintui poporul Sau de
pacateF 9,at0 18 21;B FSi iata 6las din ceruri care a zis4 &cesta este -iul ,eu
iubit intru Care am binevoitF 9,at0 38 1;B FCe este noua si Tie8 (isuse8 -iul lui
!umnezeu2F 9,at0 $8 2%;B FToate ,i)au fost date de catre Tatal ,eu si nimeni nu
cunoaste pe -iul8 decit numai Tatal8 nici pe Tatal nu)l cunoaste nimeni8 decit
numai -iul si cel caruia va voi -iul sa)i descopereF 9,at0 118 2;B FRaspunzind8
138
Simon Petru a zis4 FTu esti *ristosul8 -iul lui !umnezeu celui viuF 9,at0 168 16;B
FCu adevarat -iul lui !umnezeu este &cestaF 9,at0 118 2;B FSi du+urile cele
necurate8 cind il vedeau8 cadeau inaintea 1ui si stri6au8 zicind4 Tu esti -iul lui
!umnezeuF 9,c0 38 11B compara cu 58 ;B F(arasi l)a intrebat ar+iereul si ()a zis4
/sti Tu *ristosul8 -iul Celui binecuvintat2 (ar (isus a zis4 /u sunt000F 9,c0 148 61)
62;B F&cesta va fi mare si -iul Celui Preainalt se va c+emaB !omnul !umnezeu ii
va da 1ui tron lui !avid8 tatal sauF 91c0 18 32;B F000Sfintul Care Se va naste din
tine8 -iul lui !umnezeu se va c+emaF 91c0 18 35;B F(ar ei au zis toti4 &sadar8 Tu
esti -iul lui !umnezeu2 Si /l a zis catre ei4 >oi insiva ziceti ca /u suntF 91c0 228
';B FCaci !umnezeu asa a iubit lumea8 incit pe -iul Sau Cel :nul)<ascut 1)a
dat8 ca oricine crede in /l sa nu piara8 ci sa aiba viata vesnica0 Caci n)a trimis
!umnezeu pe -iul Sau in lume ca sa 7udece lumea8 ci ca lumea sa se mintuiasca
prin /lF 9(oan 38 16)1;B FCel ce crede in /l nu este 7udecat8 iar cel care nu
crede a si fost 7udecat8 fiindca nu a crezut in numele Celui :nuia)<ascut8 -iul
lui !umnezeuF 9(oan 38 1$;B FTatal iubeste pe -iul si toate le)a dat in mina 1ui000
Cel care crede in -iul are viata vesnicaB iar cel care nu asculta de -iul nu va
vedea viata8 ci minia lui !umnezeu ramine peste elF 9(oan 38 35)36;B F& raspuns
deci (isus si le)a zis4 &devarat8 adevarat zic voua4 -iul nu poate sa faca nimic de
la Sine8 daca nu va vedea pe Tatal facindB caci ce face &cela8 acestea le face si
-iul intocmai0 9Caci Tatal iubeste pe -iul si)i arata toate cite face si lucruri mai
mari decit acestea (i va arata8 ca voi sa va mirati0 Ca precum Tatal scoala
mortii si le da viata8 7udecata a dat)o -iului8 ca toti sa cinsteasca pe -iul8
precum cinstesc pe Tatal0 Cel care nu cinsteste pe -iul nu cinsteste pe Tatal
care 1)a trimis000 &devarat8 adevarat zic voua8 ca vine ceasul si acum este8 cind
mortii vor auzi 6lasul -iului lui !umnezeu si cei care vor auzi vor invia0 Ca
precum Tatal are viata in Sine8 asa ()a dat si -iului sa aiba viata in SineF 9(oan 58
1%)23 si 25)26;B FCa aceasta este voia Tatalui ,eu8 ca oricine vede pe -iul si
crede in /l sa aiba viata vesnica si /u (l voi invia in ziua cea de apoiF 9(oan 68
4';B F!espre Cel pe Care Tatal 1)a sfintit si 1)a trimis in lume8 voi ziceti4 FTu
+ulesti8 pentru ca am zis4 -iul lui !umnezeu sunt2F 9(oan 1'8 36;B F(ar (isus
auzind8 a zis4 &ceasta boala nu este spre moarte8 ci spre slava lui !umnezeu8 ca
prin ea8 -iul lui !umnezeu sa Se slaveascaF 9(oan 118 4;B FSi orice veti cere in
numele ,eu8 aceea voi face8 ca sa fie slavit Tatal in -iulF 9(oan 148 13;B F000Si
ridicind oc+ii Sai spre cer8 a zis4 Parinte8 a venit ceasul5 Proslaveste pe -iul Tau8
ca si -iul sa Te proslaveascaF 9(oan 18 1;B F(ar acestea s)au scris8 ca sa credeti
ca (isus este *ristosul8 -iul lui !umnezeu si8 crezind8 viata sa aveti in numele
1uiF 9(oan 2'8 31;0
Pe lin6a te#tele noutestamentare din cele patru /van6+elii8 indicate mai sus8 se
mai 6asesc si altele in -aptele &postolilor si in /pistolele pauline si
sobornicesti0 !intre acestea amintim doar pe urmatoarele8 care vorbesc direct
despre -iul lui !umnezeu4 -apte 3 826B 48 2B $8 3B %8 2'B /vrei 18 2B 38 6B 48
14B 58 $B 8 2$B 1'8 2%B 1 (oan8 18 3 si B 2 (oan8 28 22)24B 38 $B 48 14)15B 58 5 si
%)13B 58 2'B 2 (oan 18 3 si % etc0
139
-iul lui !umnezeu este 1o6osul8 Cuvintul lui !umnezeu8 despre care
marturiseste Sfintul (oan /van6+elistul in Prolo6ul /van6+eliei sale0 Cuvintul
este dintru inceput la !umnezeu8 deci fara vreo intrerupere in vesnicie4 F1a
inceput era Cuvintul si Cuvintul era la !umnezeu si !umnezeu era CuvintulF
9(oan 18 1;0 -iul este Cel prin care se aduce la fiinta intrea6a creatie 9v0 3;B /l
este >iata din care izvoraste viata oamenilor8 dar si F1umina cea adevarata
Care8 venind in lume8 lumineaza pe tot omulF 9v0 %;0 (ntruparea Cuvintului sau
-iul lui !umnezeu dobindeste si numele de -iul "mului0 &mbele e#presii ) -iul
lui !umnezeu si -iul "mului ) denota aceeasi Persoana8 a -iului lui !umnezeu
intrupat8 pe care)1 marturiseste deplin Biserica "rtodo#a0 !e aceea8 in toate
referirile la -iul "mului nu trebuie scapat din vedere ca /l este -iul lui
!umnezeu intrupat0
(((0 -iul "mului0 /#presia F-iul "muluiF este proprie <oului Testament0 /a
ramine ca un substrat de nume propriu8 intotdeauna referindu)se la (isus
*ristos si nicidecum la o alta persoana4 F-iul "muluiF8 ca locutiune nominala8
are un farmec propriu atit in aramaica ) limba primelor istorisiri evan6+elice )
cit si in limba 6reaca0 !esi apare ca un antonim pentru e#presia F-iul lui
!umnezeuF8 intrucit ea se refera la una si aceeasi persoana8 la Persoana -iului
lui !umnezeu (ntrupat8 subiectul ei nu se sc+imba8 ci ramine tot -iul lui
!umnezeu0 ,ai departe8 daca e#presia F-iul "muluiF nu s)ar fi folosit cu
aceasta functie de inlocuire pentru e#presia F-iul lui !umnezeuF8 atunci ea ar fi
fost de)a dreptul inaccesibila in Biserica primara8 care a si receptat
/van6+eliile0 "ricum8 in <oul Testament8 e#presia F-iul "muluiF apare in
diferite versete noutestamentare8 dupa cum urmeaza4 F& venit -iul "mului8
mincind si bind8 si spun4 (ata om mincacios si bautor de vin8 prieten al
vamesilor si al pacatosilor000F 9,t0 118 1%;B FCaci -iul "mului este !omn si al
simbeteiF 9,t0 128 $;B FCelui ce va zice cuvint impotriva -iului "mului8 se va
ierta luiB dar celui ce va zice impotriva !u+ului Sfint8 nu i se va ierta lui000F 9,t0
128 32;B FCine zic oamenii ca sunt /u8 -iul "mului2F 9,t0 168 13;B FPe cind
strabateau 3alileea8 (isus le)a spus4 -iul "mului va sa fie dat in miinile
oamenilorF 9,t0 18 22;B FCaci invata pe ucenicii Sai si le spunea ca -iul "mului
se va da in miinile oamenilor si)1 vor ucide8 iar dupa ce)1 vor ucide8 a treia zi
va inviaF 9,arcu %8 31;B F(ar (isus a zis4 /u sunt si veti vedea pe -iul "mului
sezind de)a dreapta puterii si venind pe norii ceruluiF 9,c0 148 62;B F?icind4 Ca
-iul "mului trebuie sa patimeasca multe si sa fie dafaimat de catre batrini si
de catre ar+ierei si de catre carturari si sa fie omorit8 iar a treia zi sa inviezeF
91c0 %8 22;B FCaci de cel se va rusina de ,ine si de cuvintele ,ele8 de acesta si
-iul "mului se va rusina8 cind va veni intru slava Sa si a Tatalui si a sfintilor
in6eriF 91c0 %8 26;B FPuneti in urec+ile voastre cuvintele acestea4 Ca -iul "mului
va fi dat in miinile oamenilorF 91c0 %8 44;B F000Caci -iul "mului n)a venit ca sa
piarda sufletele oamenilor8 ci ca sa le mintuiascaF 91c0 %8 55;B FSi i)a zis (isus4
>ulpile au vizuini si pasarile cerului cuiburiB iar -iul "mului n)are unde sa)si
plece capulF 91c0 %8 5$;B F"ricui va spune vreun cuvint impotriva -iului "mului8
i se va iertaB dar celui care va +uli impotriva !u+ului Sfint8 nu i se va iertaF 91c0
128 1';B F"ricine ,a va marturisi pe ,ine inaintea oamenilor si -iul "mului va
140
marturisi pentru el inaintea in6erilor lui !umnezeuF 91c0 128 $;B F>eni)vor zile
cind veti dori sa vedeti una din zilele -iului "mului8 si nu veti vedeaF 91c0 18
22;B F000asa va fi si -iul "mului in ziua SaF 000 FSi precum a fost in zilele lui <oe8
asa va fi si in zilele -iului "muluiF 91c0 18 24 si 26B si 3';B FCaci -iul "mului a
venit sa caute si sa mintuiasca pe cel pierdutF 91c0 1%8 1';B FSi atunci vor vedea
pe -iul "mului venind pe nori cu putere si cu slava multaF 91c0 218 2;B
FPrive6+eati dar in toata vremea8 ru6indu)va8 ca sa va invredniciti a scapa de
toate acestea care au sa vina si sa stati inaintea -iului "muluiF 91c0 218 36;B FSi
-iul "mului mer6e precum a fost rinduit8 dar vai omului aceluia prin care este
vindutF 91c0 228 4$;B F?icind ca -iul "mului trebuie sa fie dat in miinile
oamenilor pacatosi si sa fie rasti6nit si a treia zi sa inviezeF 91c0 248 ;B FSi
nimeni nu s)a suit in cer8 decit Cel Care S)a po6orit din cer8 -iul "mului8 care
este in cer0 Si dupa cum ,oise a inaltat sarpele in pustiu8 asa trebuie sa se
inalte -iul "muluiF 9(oana 38 13)14;B FSi ()a dat putere sa faca 7udecata8 pentru
ca este -iul "muluiF 9(oan 58 2;B F1ucrati nu pentru mincarea cea pieritoare8 ci
pentru mincarea ce ramine spre viata vesnica8 pe care o va da voua -iul
"mului8 caci pe &cesta 1)a pecetluit !umnezeu)TatalF 9(oan 68 2;B FSi le)a zis
(isus4 &devarat8 adevarat zic voua8 daca nu veti minca trupul -iului "mului si nu
veti bea sin6ele 1ui8 nu veti avea viata in voiF 9(oan 68 53;B F000 si cum zici Tu ca
-iul "mului trebuie sa fie inaltat2 Cine este &cesta8 -iul "mului2F 9(oan 128 34;0
(>0 (isus *ristos ) -iul !umnezeu8 -iul "mului0 &mbele e#presii scripturistice
noutestamentare la care ne)am referit mai sus conver6 asupra uneia si aceleiasi
persoane8 a lui (isus *ristos0 <imeni altul8 in istoria mintuirii8 nu poarta cele
doua denumiri8 de -iu al lui !umnezeu si -iu al "mului8 pentru ca8 potrivit
Sfintei Scripturi8 (isus *ristos este Fpiatra cea neluata in seamaF de catre
ziditori8 dar care a a7uns in capul un6+iului8 si Fintru nimeni altul nu este
mintuirea8 caci nu este sub cer nici un alt nume8 dat intre oameni8 in care
trebuie sa ne mintuim noiF 9-apte 48 12;0 (ntr)adevar8 atit in Sfintele /van6+elii
cit si in epistolele pauline si sobornicesti se foloseste neincetat notiunea de -iu
) al lui !umnezeu si al "mului )8 referindu)se la (isus *ristos ca !umnezeu
intrupat pentru mintuirea neamului omenesc0 &celasi -iu al lui !umnezeu si -iu
al "mului8 (isus8 este :nsul lui !umnezeu8 ,esia8 *ristosul 9-apte 28 3';0
(ntruparea -iului este reala8 asa cum ne)o releveaza <oul Testament8 ea se
petrece la o data istorica anume8 intr)o tara si o localitate anume8 in mi7locul
unei familii8 dar avind ca Tata numai pe !umnezeu Tatal8 din care -iul s)a
nascut din veci ca -iu al lui !umnezeu0 Prin urmare8 -iul lui !umnezeu8 desi
devine si -iu al "mului8 nu inceteaza de a mai fi -iu al Tatalui8 acceptind mama
paminteasca8 dupa trup8 pentru minituirea neamului omenesc0 (n (isus *ristos
se afla8 deopotriva8 firea dumnezeiasca si firea omeneasca in unitatea
indestructibila a persoanei -iului lui !umnezeu intrupat0 Si8 spre deosebire de
insemnarile tipice sau prevestitoare despre *ristos8 in (isus *ristos totul se
arata pe fata4 dumnezeirea -iului si omenitatea lui8 puterea dumnezeiasca si
slabiciunile trupului ) in afara de pacat ) posibilitatea mortii si certitudinea
invierii8 universalitatea invataturii de mintuire8 dreptatea fata de &postoli si
fata de oameni8 milostivirea fara mar6ini8 dar si asprimea fata de reaua vointa
141
si fata de profanatori0 &deseori8 din curiozitate si c+iar din viclenie8 carturarii
si fariseii puneau la incercare intelepciunea dumnezeiasca a lui (isus *ristos8
pentru a demonstra celor din 7ur ca nu ar fi fost drept ca (isus sa se numeasca
pe Sine -iu al lui !umnezeu si ,esia0 !e fiecare data insa intelepciunea
dumnezeiasca se arata mai presus de cuvintele omenesti mestesu6ite0 -iul si
Tatal marturisesc impreuna despre (isus ca !umnezeu si om4 F/u sunt Cel ce
marturisesc despre ,ine insumi si marturiseste despre ,ine Cel Care ,)a trimis
pe ,ine8 TatalF 9(oan $8 1$;0 !oua marturii dumnezeiesti sunt de a7uns pentru
confirmarea dumnezeirii lui (isusB in ce priveste omenitatea8 aceasta era atit
de evidenta incit nu mai avea nevoie de alta demostratie0
Ca fiu al lui !umnezeu si -iul al "mului8 (isus *ristos este restauratorul firii
umane cazute prin pacat0 -irea umana se restaureaza in /l c+iar din momentul
zamislirii8 se invata din nou le6ea dumnezeiasca prin propovaduirea /van6+eliei
imparatiei si invin6e mortea in decursul activitatii publice a ,intuitorului
*ristos0 (nsusi drumul catre !umnezeu Tatal duce prin (isus *ristos4 F/u sunt
calea8 adevarul si viata0 <imeni nu vine la Tatal decit prin ,ineF 9(oan 148 6;0
Restaurarea firii umane se face apoi8 la fiecare ins8 prin nasterea de sus8 din
apa si din !u+8 prin botez 9(oan 38 3 si 5;0 (ndata dupa restaurare incepe
urcusul anevoios al desavirsirii8 avind drept culme statura lui (isus *ristos8 a
omenitatii desavirsite in -iul lui !umnezeu 9/feseni 48 13;0 F<asterea din nouF
este si ramine ca o cerinta universala8 dar si ca o 6arantie a innoirii fiecarei
persoane8 in mod vizibil8 in si prin *ristos0 !e aceea inainte de a deveni fiu lui
!umnezeu prin +ar si frate prin +ar al lui (isus *ristos8 credinciosul se face
purtator de *ristos ) +ristofor )8 prin botez8 si partas al omenitatii restaurate
de *ristos0 Ca atare8 in procesul mintuirii subiective8 credinciosul este dator sa
iasa din starea 6enerala de pacatosenie mostenita prin nastere in virtutea
pacatului stramosesc si sa intre in zidirea noua8 a lui (isus *ristos4 F!ar
dreptatea lui !umnezeu vine prin credinta in (isus *ristos8 pentru toti si peste
toti8 cei care cred8 caci nu este deosebire0 -iindca toti au pacatuit si sunt
lipsiti de slava lui !umnezeuB indreptindu)se in dar8 cu +arul 1ui8 prin
rascumpararea cea in *ristos (isusF 9Romani 38 22)24;0
!umnezeu este unul si acelasi pentru toti8 pentru toate neamurile pamintului
9Romani 38 2%;0 /l este sin6urul !umnezeu0 -iul este sin6urul -iu si unul din
Treime8 alaturi de Tatal si de !u+ul Sfint0 !e asemenea8 omenitatea este una8
ca aceea a -iului "mului8 a -iului intrupat0 Restaurata in *ristos8 omenitatea
se restaureaza in Biserica lui *ristos8 caci Biserica este trupul lui *ristos0
"ricare madular care se adau6a Bisericii8 si devine parte din ea8 este si parte
din Trupul lui *ristos in care umanitatea traieste ca noua creatie0 S)ar putea
spune ca8 pina la un moment dat8 e#presia F-iul "muluiF8 ca denumire ce si)o
da (nsusi *ristos8 este un semn al asumarii Bisericii8 de catre *ristos8 in Trupul
Sau pamintesc urmind a fi transfi6urat definitiv la (nviere0 Caci daca -iul nu
poate fi vazut de credinciosi in vesnicie decit prin Biserica si prin trupul primit
de ,esia la nasterea din -ecioara8 spiritualizat la (nviere8 -iul "mului8 (isus
*ristos este recunoscut in umanitatea curatita de pacat8 este inteles si primit
142
de cei care cred0 !ar (isus *ristos primeste la Sine prin !u+ul Sfint8 prin
Sfintele Taine4 F!e aceea va fac cunoscut ca precum nimeni8 6raind in !u+ul lui
!umnezeu8 nu zice4 &natema fie (isus5 ) tot asa nimeni nu poate sa zica4 !omn
este (isus ) decit in !u+ul SfintF 9( Cor0 128 3;0 Prin urmare8 nu mai putem vorbi
de -iul lui !umnezeu8 dupa (ntrupare8 fara a vorbi de -iul "muluiB iarasi8 nu
putem vorbi de -iul fara a vorbi8 de fapt8 de (isus *ristos ) ,intuitorul lumii0
C o n c l u z i e0 (ntruparea celei de a doua Persoane a Sfintei Treimi a dezvaluit
una din tainele care au ramas ascunse multa vreme credinciosilor cu privire la
!umnezeu8 anume taina despre e#istenta lui !umnezeu in trei Persoane8 Tatal8
-iul si Sfintul !u+0 <umai -iul nascut din veci din Tatal S)a intrupat8 luind c+ip
omenesc0 &stfel8 -iul lui !umnezeu este cunoscut si ca -iul al "mului0
Terminolo6ia referitoare la -iul nu numai ca este cunoscuta dintru inceput prin
directa comunicare a lui (isus *ristos8 dar ea se si imbo6ateste indata cu
notiunea despre -iul "mului ) -iul lui !umnezeu intrupat0
Cele doua e#presii4 -iul lui !umnezeu si -iul "mului nu se contrazic0 /le provin
din 6ura uneia si aceeasi Persoane8 a lui (isus *ristos ,intuitorul0 /le sunt
folosite din abundenta in toate /van6+eliile8 iar referirile la F-iul lui !umnezeuF
sunt prezente si in epistole0 &deseori ele sunt insotite de cuvintul F-iulF8
intele6indu)se -iul lui !umnezeu0 /ste posibil ca e#presia F-iul "muluiF sa fie
un aramaism care nu a putut fi redat in 6receste decit printr)o transpunere
le#icala directa8 lipsind termenul adecvat pentru traducere in limba 6reaca0
"ricum8 utilizarea celor trei e#presii ) -iul lui !umnezeu8 -iul si -iul "mului )
se raporta numai la (isus *ristos8 care le)a si rostit cel dintii0
&tit despre -iul lui !umnezeu cit si despre -iul "mului ca una si aceeasi
Persoana8 Biserica s)a incredintat de la Sfintii &postoli0 1or li s)a comunicat de
catre ,intuitorul *ristos diverse taine ale cunoasterii de !umnezeu8 aceste
taine au fost preluate si pastrate cu sfintenie de catre Biserica primara care8 la
rindul ei8 comentindu)le si e#plicindu)le8 le)a transmis Bisericii universale0 :na
din 6arantiile autenticitatii e#presiilor F-iul lui !umnezeuF si F-iul "muluiF o
constituie8 pina astazi8 faptul ca ele sunt parte din /van6+elii si ca sunt
deosebit de abundente in dialo6urile directe dintre (isus si &postoli sau dintre
(isus si carturari si farisei0
Prin e#presia F-iul lui !umnezeuF8 atribuita Siesi8 ,intuitorul *ristos a
marturisit ca este -iul Tatalui8 dar a si dezvaluit sau revelat raportul dintre
Tatal si -iul in Sfinta Treime0 Prin cealalta e#presie8 F-iul "muluiF8 ,intuitorul
*ristos revelat intrea6a intrare a -iului in umanitate8 prin nastere din femeie0
Realitatea intruparii este marcata prin aceeasi repetata marturisire a lui
*ristos despre Sine0 Pe temeiul celor doua marturii8 Biserica a crezut ea insasi
si a transmis si credinciosilor ei dintotdeauna credinta ca -iul lui !umnezeu
este -iul "mului8 ,esia8 *ristosul fa6aduit si asteptat0 "rice interpretare
unilaterala sau deformata despre (isus *ristos ) -iul lui !umnezeu8 -iul "mului )
143
care in afara ortodo#iei Bisericii8 duce la erezie0 !e aceea8 pina astazi8 Biserica
"rtodo#a marturiseste deplin ca -iul lui !umnezeu este -iul "mului0
Pr0 &l0 (0 Stan8
F(ndrumator pastoral)misionar si patrioticF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$58
pa60 34)4'0
GediteazHI
Iisus ristos - Dumnezeu Adevarat si Om Adevarat
(isus8 numele 1ui propriu 9,t0 18 218 25B 1c0 18 31; )care este forma 6reaca a lui
(os+ua 91c0 28 21; ce inseamna in ebraica F!omnul este mintuireaF sau
FmintuitorulF 9(s0 618 11; si in 6receste8 Fcel care vindecaF ) ( se da la
prezentarea la templu de catre mama Sa8 -ecioara ,aria8 potrivit unei
fa6aduinte divine4 F/a va naste -iu si)( vei pune numele (isus8 pentru ca /l va
mintui pe poporul Sau de pacateF 9,t0 18 21;0 Pentru a)1 distin6e de altii cu
acelasi nume8 se recur6e la o indicatie 6eo6rafica4 (isus din <azaretul 3alileii
9,t0 218 11B ,c0 18 %;8 (isus din <azaret 9(n 18 45B 18$8 58 B -apte 28 228 328
36;8 sau (isus <azarineanul 9,c0 18 24B 1'8 4B 1c0 248 1%;0 Prin Facest (isusF8
apostolii indica pur si simplu persoana istorica a celui ce le)a fost invatator8 in
calitatea lor de contemporani8 discipoli si martori autentici de la inceput 91 (n
18 1B -apte $8 35B 138 238 33B 1%8 )4;0
, ec"ivalentul cuvintului e'raic #essia" care inseamna +unsul lui
Dumnezeu+ - #esia, nu e un nume roriu, ci un titlu care se refera la
ori!inea si misiunea divina a lui Iisus, in secial la slu%irea Sa de
reot ,Hristos aare in Noul Testament de -./ ori dintre care, de 01/
ori in eistolele auline2. In 3ec"iul Testament, re!ii lui Izrael si
ar"iereii erau suusi ritualului un!erii cu untdelemn sfintit atunci
cind rimeau functiile resective, si de aceea se numeau +unsii
Domnului+ ,4a". 5, 652. Intr-un sens mai !eneral, +#esia-Unsul+ este
cel Caruia Dumnezeu I-a incredintat misiunea de a eli'era e oorul
ales, si e Care evreii Il astetau la sfirsitul timului ,sfintul
C"iril al Ierusalimului sune ca, in multe rivinte, Iosua al lui Navi
a fost tiul lui Iisus Hristos -,Cate"eza 7, 662. In marturisirea sa
din Cezareea, Simon $etru a recunoscut e #esia-Hristos in Iosua-Iisus
din Nazaret & +Tu esti Hristosul., Fiul lui Dumnezeu celui viu+ ,#t.
68, 682. Iisus Insusi Se identifica cu +Unsul Domnului+-#esia, e Care
Du"ul Domnului L-a uns sa roovaduiasca mintuirea ,Lc. 5, 69; Fate 5,
.8-.12, a fost trimis de Sinedriu la $ilat cu acuzatia ca :l Se
retinde #esia si a fost rasti!nit ca #esia, +Hristos, re!ele lui
Izrael+ ,#c. 6-,0.2.
Comunitatea crestina inca din primele zile ale e#istentei ei a atribuit aceste
nume lui (isus din <azaret8 iar marturisirea lor a constituit una din conditiile
primirii Tainei botezului si apartenentei la Biserica 4 FPocaiti)va si sa se boteze
fiecare dintre voi in numele lui (isus *ristos8 spre iertarea pacatelor voastre si
144
veti primi darul !u+ului SfintF 9-apte8 28 3$;0 Pentru acea comunitate nu e#ista
separarea intre (isus istoric8 pamintesc8 fiul ,ariei8 si *ristos8 -iul lui
!umnezeu0 !esi6ur8 ea a cautat mereu sa traduca8 pentru ea si pentru cei din
afara de ea8 sensul lui *ristos8 al lui ,esia8 de aceea o multime de nume au
fost date lui (isus *ristos0 Cea mai frecventa si autentica interpretare este
aceea de F!omnF si F,intuitorF0
!e fapt8 F(isus este !omnul )NEriosF constituie cel mai vec+i crez crestin 9Rom0
1'8 %B 1 Cor0 128 3B (( Cor0 48 58 14B Col0 28 6B ( Pt0 18 3B 1c0 238 42;0
Persoana8 numele si actele lui (isus *ristos sint fundamentale pentru Biserica
crestina8 deoarece in centrul istoriei mintuirii despre care ea ne da marturie
sta (isus *ristos8 cu istoricitatea si mesianitatea sa incontestabila0 (n acest
sens8 crestinismul nu este o reli6ie anistorica8 deoarece istoria lui (isus *ristos
sta la baza credintei crestine 9/vr 028 %B 38 1B 68 2'B 8 22B 1'8 1%;0 !oua
probleme ma7ore ridica istoria lui (isus *ristos redata in <oul Testament 4
istoricitatea lui (isus din <azaret 9-apte 28 22;8 a omului *ristos (isus 91 Tim0 28
5; si mesianitatea Sa8 adica identitatea dintre (isus din <azaret si -iul lui
!umnezeu0 0
Realitatea evenimentelor mintuitoare8 adica e#actitatea istorica si localizarea
faptelor savirsite de (isus *ristos8 constituie o preocupare esentiala pentru
autorii <oului Testament0 !esi credinta ca act de incredintare in cuvintul lui
!umnezeu nu este determinata cauzal de dovezile istorice8 totusi evenimentul
istoric biblic face parte din ar6umentarea credintei 4 F!aca *ristos n)a inviat8
zadarnica este credinta noastraF 91 Cor0 158 14;0 (ntrucit F!umnezeu S)a aratat
in trupF 91 Tim0 38 16;8 la Fplinirea vremiiF 93al0 48 4;8 istoria biblica face parte
din credinta crestina0 !umnezeu ne)a mintuit in persoana si prin lucrarea
rascumparatoare a lui (isus *ristos8 savirsita aici si acum8 de aceea <oul
Testament introduce pe credincios in istoria mintuirii pe care o realizeaza
&cesta0 (storia vietii si slu7irii lui (isus *ristos face parte inte6ranta din mesa7ul
/van6+eliei si al credintei crestine0 F&cestea s)au scris ca sa credeti ca (isus
este *ristosul8 -iul lui !umnezeu si8 crezind8 sa aveti viata in numele 1uiF 9(n
2'8 31;0
!esi n)a avut pacat 9(n $8 46;8 (isus a acceptat sa)Si inau6ureze misiunea Sa
rascumparatoare cu botezul de la (oan8 in (ordan 9,t0 38 13)1; si aceasta
pentru a implini o rinduiala sacra 91c0 8 2%)3'; si ca semn anticipat al .ertfei
Sale pe cruce0 &cest act profetic )insotit de FteofaniaF Sfintei Treimi )arata ca
(isus era de7a pre6atit sa ia asupra Sa pacatele lumii0
!upa botezul in (ordan8 (isus S)a intors in 3alileea si S)a pre6atit intens pentru
apropiata Sa misiune0 /van6+elistii sinoptici sint de acord ca (isus Si)a inceput
slu7irea sa dupa ce (oan Botezatorul a fost aruncat8 in inc+isoare 9,t0 48 12B ,c0
18 14B 1c0 38 ?"; si ca cea mai mare parte din activitatea Sa publica a
desfasurat)o in 3alileea 9,t08 48 12B ,c08 18 3%B 1c08 48 14;0 1uca vorbeste de
145
calatoria lui (isus in Samaria 91c08 %8 53;8 iar (oan relateaza pe lar6 convorbirea
lui (isus cu femeia samarineana lin6a fintina lui (acov 9ln 4;0 Tot evan6+elistul
loan mentioneaza ca (isus a predicat in (udeea la est de (ordan 9,t08 1%8 1; si
Pereea si ca a calatorit de mai multe ori la (erusalim0 -aptul acesta nu este
e#clus8 deoarece (isus a calatorit foarte mult8 Fstrabatea toate cetatile si
sateleF 9,t08 %8 35; 4 in re6iunea lacului 3+enizaret8 in Capernaum 9,t08 148
31;8 in re6iunea 3adara 9,t08 $8 2$;8 a7un6ind in orasele feniciene de nord8 Tir
si Sidon 9,t0 158 21; si pina in Cezareea lui -ilip 9,t08 148 13;0
!in cauza persecutiei impotriva sfintului (oan Botezatorul8 (isus a parasit
<azaretul si S)a stabilit in Capernaum 9cf0 ,c08 28 1B %8 1;8 o localitate lin6a
lacul 3alileii8 in provincia ?ebulon si <eftalim 9,t08 48 12)13;0
C+iar la inceputul slu7irii Sale mintuitoare8 (isus avea sa faca fata unei
puternice impotriviri din partea spiritului ostil lui !umnezeu8 diavolul0 (n
pustie8 timp de 4' de zile8 (isus este supus la 6rele ispitiri 9,t0 48 11;8 cu
intentia de a)1 face sa Se intoarca din calea pe care pornise8 !ar /l refuza
aceste tentatii ale diavolului intr)un mod de neclintit8 cu raspunsuri luate din
>ec+iul Testament 9!eut08 $8 3B 68 16B 68 13;0 !esi6ur8 timpul de retra6ere in
pustie a fost dedicat postului si mai ales ru6aciunii8 pe care a considerat)o
drept cea mai importanta pre6atire pentru misiunea Sa0 !e fapt8 postul era o
practica reli6ioasa a iudeilor 9(n 38 5)%;8 respectata c+iar de farisei 91c08 1$8
12;8 si el insotea ru6aciunea0 (isus a dus o viata de continua ru6aciune0 !e mic
copil a participat la slu7bele de la sina6o6a iudaica 9,t08 268 3;8 unde S)a ru6at
si a cintat psalmi 9,to8 158 34;0 <u numai ca S)a ru6at in toate momentele
decisive din viata Sa si in toate felurile8 ci a si indemnat pe ucenicii Sai sa se
roa6e8 formulind c+iar te#tul ru6aciunii 91c08 118 1)4;0
&sadar8 inceputul misiunii Sale coincide cu cea dintii confruntare directa cu
diavolul8 cu care va continua lupta pina ce)l va birui prin 7ertfa Sa0
,ai intii trebuie spus ca mesianismul profetilor era inteles de iudeii
contemporani lui (isus intr)un sens strict politic si nationalist0 !in dorinta de a
se elibera de sub stapinirea romana8 sentimentul asteptarii lui ,esia8 inc+ipuit
ca un eliberator national si restaurator politic8 era foarte puternic la poporul
iudeu din vremea lui (isus0
!in te#tele care vorbesc despre mesianitatea lui (isus 9,t08 168 13)2'B ,c $8 2)
3'B 1c08 %8 1$)21; si mai ales din raspunsurile pe care le)a dat in dialo6ul
ispitirii Sale in pustie 9,t08 48 1)1'; reiese in mod clar ca /l nu S)a identificat
cu ima6inea acelui ,esia asteptat de iudeii din vremea Sa8 afirmind ca slu7irea
Sa mesianica nu are un caracter politic4 FTrebuie sa binevestesc (mparatia lui
!umnezeu si altor cetati8 fiindca pentru aceasta sint trimis; 91c08 48 43;0
!esi6ur /l n)a respins slu7irea mesianica in sine8 asa cum au descris)o profetii8
si in primul rind n)a respins ideea ca ,esia va aparea intr)o forma umana8 in
c+ip de rob8 ascultator pina la moarte 9-il08 28 )$;8 ci pe acel ,esia
146
incompatibil cu F(mparatia lui !umnezeuF8 ima6inat de oameni si nu voit de
!umnezeu 9,c08 $8 31)33;0 /l a trebuit deci sa refaca o intrea6a conceptie
despre ,esia )mai ales ca evreii nu puteau pune impreuna conceptul de ,esia
si necesitatea suferintei )8 afirmind ca F-iul "mului n)a venit ca sa ( se
slu7easca8 ci ca /l sa slu7easca si sa)Si dea viata8 rascumparare pentru multiF
9,c08 1'8 45;0 Se pare ca tocmai pentru a nu da credit unei astfel de
interpretari eronate a functiunilor mesianice8 (isus a preferat sa se pastreze
tacere in ce priveste identitatea Sa cu ,esia 9,t08 168 2'B ,c08 $8 3'B %8 %B 1c08
48 41; si a fost nevoit Sa recur6a la titluri noi si mai 6reu de inteles8
ec+ivalente ale lui F,esiaF8 cum ar fi acela de F-iul "muluiF 9,t %8 6B (n8 %8 35;0
!esi6ur8 (isus nu si)a formulat conceptia Sa despre ,esia criticind mesianismul
din vremea Sa0
(n al doilea rind8 pentru a se da un raspuns acestei probleme nu trebuie sa se
confunde procesul prin care apostolii si multimea au recunoscut pe *ristos)
,esia in (isus din <azaret8 cu propria marturie a lui (isus despre identita1ea si
slu7irea Sa ca *ristos),esia0
&sa cum reiese din unele pericope evan6+elice8 convin6erea ca in (isus din
<azaret !umnezeu insusi este prezent8 in persoana8 si lucreaza mintuirea
lumii8 s)a format si s)a consolidat in rindul ucenicilor si ascultatorilor Sai8 in
mod treptat 9(n 128 16;0 &stfel8 la inceput s)a crezut ca este un profet 9(n 48 1%;
sau ultimul profet8 superior profetilor anteriori 9,c 68 4B 1c08 8 16B 138 3'B
-apte8 8 52;8 ca este un nou (lie 9,c 48 25)2B 68 15B 8 16B cf0 ( Re6i8 18 23)
24;8 mai ales ca se credea ca (lie va fi inaintemer6atorul lui ,esia 9,al08 38 23;8
ca este un nou ,oise 9,c08 28 2'B -apte8 38 22B 8 32B cf0 (es08 48 1';8 ca este
(oan Botezatorul inviat 9,c08 68 16;8 ca este un om adeverit de !umnezeu prin
minuni 9-apte8 28 32B 1c08 248 1%;0
/#ista momente si fapte decisive care au contribuit la intarirea acestei
convin6eri4 cum ar fi minunile8 marturia lui Petru 9(n 68 6%;8 sc+imbarea la fata
9,c08 %8 %;8 si mai ales invierea Sa din morti0 -ara indoiala ca faptul invierii a
intarit si desavirsit credinta ca (isus este *ristosul8 -iul lui !umnezeu0
Centurionul roman insarcinat cu paza mormintului8 care n)a avut alte
ar6umente decit semnele firii ce au insotit evenimentul rasti6nirii8 a putut
spune8 FCu adevarat8 -iul lui !umnezeu era &cesta 5F 9,t08 28 54;0 (ar &postolul
Toma8 dupa ce constata realitatea faptului invierii8 e#clama 4 F!omnul meu si
!umnezeul meuF 9(n 2'8 2$;0
Pe de alta parte8 asa cum reiese din unele te#te8 (isus insusi Si)a revendicat
slu7irile mesianice8 recunoscind in mod desc+is ca /l este *ristos),esia0 !upa
ce citeste in sina6o6a din <azaret un te#t din profetia lui (saia 9428 ;8 (isus
conc+ide 4 F&stazi s)a implinit Scriptura aceasta in urec+ile voastreF 91c08 48
21;0 (n convorbirea cu femeia samarineana8 dupa ce aceasta (i spune 4 FStim ca
va veni ,esia care se c+eama *ristosB cind va veni8 &cela ne va vesti noua
147
toateF8 (isus ii raspunde 4 F/u sint8 Cel ce vorbesc cu tineF 9(n8 25))26;0 1a
intrebarea ar+iereului 4 F/sti tu *ristosul8 -iul Celui binecuvintat2F8 (isus
raspunde 4 F/u sintF 9,c08 148 61)62;0 Prin urmare8 nu e#ista nici o indoiala ca
(isus a fost constient si convins de aceasta de la inceput0 /l afirma ca este
trimis de Tatal 9FCine ,a primeste pe ,ine primeste pe Cel ce ,)a trimis pe
,ineF ) ,t08 1'8 4'B cf0 ,t08 158 24B ,c08 128 6;8 ca impartaseste cu !umnezeu
aceeasi fire si aceeasi putere si de aceea cere 4 FCredeti in !umnezeu si credeti
in ,ineF 9(n8 148 4;0
C+iar daca a evitat8 in anumite ocazii8 sa spuna desc+is ca /l este ,esia8 totusi
/l a marturisit totdeauna ca are autoritatea lui !umnezeu8 ca -iu al &cestuia0
(ntrebat de autoritatile iudaice din (erusalim 4 F!aca tu esti *ristosul8 spune)o
noua fara sfiala8 (isus le)a raspuns4 >)am spus si nu credeti0 1ucrurile pe care le
fac in numele Tatalui ,eu8 acestea marturisesc despre ,ineF 9ln8 1'8 24)25;0 /l
a lasat ca cei care vedeau faptele Sale si cei care asculta cuvintele Sale sa se
convin6a in mod liber0(ntrebat de ucenicii trimisi de (oan Botezatorul 4 FTu esti
FCel ce trebuie sa vinaF8 sau sa asteptZm pe altul2F8 (isus a raspuns 4 F,er6eti si
spuneti lui (oan cele ce auziti si vedeti 4 orbii isi capata vederea si sc+iopii
umbla8 leprosii se curatesc si surzii aud8 mortii inviaza si saracilor li se
binevestesteF 9,t08 118 38 5;0
Pe temeiul acestor marturii si dovezi8 apostolii si marea ma7oritate a
ascultatorilor Sai au crezut ca acest (isus din <azaret este FCel ce trebuie sa
vinaF 9,t0 118 3;8 ,esia cel asteptat0 !e aceea8 mesianitatea lui (isus face parte
din marturisirea de credinta a Bisericii primare4 FCine este mincinosul8 daca nu
cel ce ta6aduieste ca (isus este *ristos 2F 9( (n8 28 22;0 Sfintul C+iril al
(erusalimului spune ca 6reseala iudeilor din vremea ,intuitorului consta tocmai
in aceea ca ei8 desi recunosc ca /l este (isus8 nu admit ca acest (isus este
*ristos ,esia 9Cate+eza J8 14;0
!ar mesianitatea lui (isus provine8 pentru autorii <oului Testament8 din
dumnezeirea Sa0 /l este ,esia8 ca -iul lui !um nezeu 9,c08 148 61)62;0 !in
acest punct de vedere8 poate cel mai semnificativ nume al lui (isus este
F/manuelF8 deoarece acesta arata ca /l este (nsusi !umnezeu venit in persoana
in mi7locul oamenilor8 ca faptele Sale sint fapte ale revelatiei lui !umnezeu0
&ceasta a fost credinta comuna in popor8 careia <icodim ii da e#presie4 FRabi8
stim ca de la !umnezeu ai venit invatator8 nimeni nu poate face aceste minuni8
pe care le faci Tu8 daca nu este !umnezeu cu elF 9(n8 38 21;0 /l a marturisit
desc+is 4 F >oua va este data taina imparatiei lui !umnezeuF 9,c08 48 11;0 /l
afirma ca este nedespartit de Tatal8 de la Care vine si pe Care (l numeste
F&bbaF)Parinte8 si nedespartit de Sfintul !u+8 pe Care (l va trimite ca alt
F,in6iietorF 9(n8 158 26;0 /l Se considera in unitatea lui !umnezeu )Sfinta
Treime8 de aceea nimeni nu poate zice F!omn este (isus8 decit in !u+ul SfintF 9(
Cor08 138 3;0
148
(n unele din epistolele sale8 sfintul apostol Pavel a aratat ca (isus trebuie pus in
le6atura nu numai cu istoria poporului evreu8 ci si cu istoria intre6ului neam
omenesc0 /l este nu numai cel fa6aduit de profeti si asteptat de poporul ales8
ci si incoronarea umanitatii si c+iar a creatiei8 care (l doreste si (l asteapta de
la incepultul ei0 Cel dintii &dam a fost creat in vederea FultimuluiF &dam 9Rom08
58 14 i Col0 38 %)1';8 de aceea intruparea este o consecinta a creatiei 9Col08 18
1B /vr08 18 3;8 dupa cum opera Sa istorica rascumparatoare este plinirea si
consecinta operei Sale creatoare 9Col08 18 158 18 1$;0
(isus *ristos a arartat ca esenta misiunii Sale este mintuirea8 o notiune biblica
mai vec+e8 careia /l ii da o semnificatie noua8 cuprinzatoare 4 F-iul "mului n)a
venit ca sa piarda sufletele8 ci ca sa le mintuiascaF 91c %8 55;0 (n <oul
Testament8 mintuirea este le6ata de persoana si opera lui (isus *ristos si consta
in aducerea credinciosului la o viata noua8 in comuniune cu !umnezeu in
*ristos0 ,intuirea inseamna recuperarea sensului spiritual si a continutului
plenar al e#istentei 4 FCe)i va folosi omului8 daca va cisti6a lumea intrea6a8 iar
sufletul sau il va pierde2 Sau ce va da omul in sc+imb pentru sufletul sau2F 9,t08
148 26;0 !aca pacatul este o stare de diminuare si de dezbinare interioara8 care
vine din ruptura comuniunii cu !umnezeu 9(n8 %8 168 31;8 mintuirea este o
plinatate a e#istentei care vine din +arul si iubirea de !umnezeu0 !e aceea
notiunea de mintuire8 mai ales in /van6+elia dupa (oan8 este pusa in le6atura
cu o alta notiune biblica si anume aceea de viata0 F(nvatatorule bun8 ce bine
voi face8 ca sa am viata vesnica2F 9,t08 1%8 16;0 (isus *ristos este insasi sursa
vietii dumnezeiesti 4 FCaci precum0Tatal are viata in Sine8 asa ()a dat si -iului sa
aiba in SineF 9(n8 58 26;0 !umnezeu 1)a dat pe -iul Sau ca lumea sa aiba viata
din viata Sa 9(n8 38 16;0 /( este cel ce da viata 9(n8 58 21;8 pentru ca Fin /l
locuieste8 trupeste8 toata plinatatea dumnezeiriiF 9Col08 208 %;0
!ar Fcalea care duce la viataF 9,t08 8 14; este calea 7ertfei4 (isus a aratat ca
mintuirea ca si viata este un act de 7ertfa 4 FCaci cine va voi sa)si scape viata o
va pierdeF 9,t08 168 25; 0
(n le6atura cu Patimile8 rasti6nirea8 moartea8 invierea8 lui (isus *ristos8 trebuie
subliniate urmatoarele aspecte principale 4
(isus a cunoscut drumul vietii Sale si a fost constient ca faptele si destinul Sau
9(n8 1%8 1; fac parte din voia Tatalui 91c08 248 45)4;0 /l insusi a prevestit de
mai multe ori Patima Sa 9,t08 168 21B 18 22)23B 2'8 1)1% si paral0; si a
considerat 7ertfa ca sin6ura cale de a reda viata adevarata acestei lumi 4 FSi8
dupa cum ,oise a inaltat sarpele in pustie8 asa trebuie sa Se )inalte -iul
"mului8 ca tot cel ce crede in /l sa nu piara8 ci sa aiba viata vesnicaF 9(n8 38 14B
cf0 128 34;0 !e aceea8 apostolului Petru care (i ceruse sa renunte la drumul
7ertfei ii spune 4 F(napoia ,ea8 satanoF 9,t08 168 23;0 !esi fara de pacat 9( Pt8 28
22)23; desi fara nici o vina in fata autoritatilor civile 9vezi afirmatia lui Pilat )
1c08 238 14B cf ,t8 28 24B (n8 118 4B 1$8 3$;8 (isus a acceptat in mod (iber si real
sa sufere8 considerind ca moartea Sa este o 7ertfa de ispasire adusa lui
149
!umnezeu pentru toti oamenii4 F/l a 6ustat moartea pentru fiecare omF 9/vr08
28 %;0
(isus a cunoscut sensul soteriolo6ic al misiunii Sale si indeosebi valoarea
mintuitoare a 7ertfei Sale0 /l a stiut ca rostul intruparii Sale este acela de a
elibera lumea de pacat si de a)i da o viata noua prin infrin6erea mortii0 /l a
stiut ca slu7irea Sa consta tocmai in a c+ema pe pacatosi la mintuire 9,c00 28
1;8 in a cauta si a mintui Foaia cea pierdutaF 91c081%8 12;0 !ar /l a cunoscut ca
mintuirea nu este cu putinta decit prin moartea Sa si de aceea a primit)o de
buna voie0 !esi ucenicii voiau sa pre6ateasca Pastele iudaic8 initiat in /6ipt8
(isus a devenit FPasteleF nostru8 prin cinstitele 1ui Patimi 9( Cor08 58 ;0 !e fapt8
pe cruce se realizeaza scopul intruparii Sale 4 F<u trebuie8 oare8 ca *ristos sa
patimeasca acestea si sa intre in slava Sa 2F 91c08 248 26;0 ,intuirea noastra s)a
produs in lupta directa pe care (isus dus)o cu moartea8 pe cruce4 F&cum este
7udecata acestei lumiB acum stapinitorul lumii acesteia va fi aruncat afaraF 9(n8
120 31;0
(n Patimile Sale8 (isus a aratat ca esenta vietii si a mintuirii consta in smerenie8
evlavie si ascultare desavirsita fata de !umnezeu0 F(n zilele trupului Sau8 /l a
adus8 cu stri6at si cu lacrimi8 cereri si ru6aciuni catre Cel ce putea sa)1
mintuiasca din moarte si auzit a fost pentru evlavia Sa si8 desi era -iu8 a invatat
ascultarea din cele ce a patimit si desavirsindu)Se8 S)a facut tuturor ce)1
asculta pricina de mintuireF 9/vr08 58 )%;0 Patimile au fost in acelasi timp si
momentul proslavirii Sale0 ,omentele din Saptamina ,are sint ca niste trepte
pe scara descoperirii lui !umnezeu in trupul lui (isus0
1upta cu moartea pe crucea 3ol6otei n)a fost un accident sau o infrin6ere8 ci o
biruinta0 !e aceea invierea ramine momentul suprem al proslavirii -iului si al
revelatiei dumnezeirii Sale 4 F!umnezeu 1)a inviat dezle6ind durerile mortii8
intrucit nu era cu putinta ca /l sa fie tinut de eaF 9-apte8 22;0
(nvierea este evenimentul central care a decis credinta apostolilor in
divinitatea lui (isus 9,t 2$8 1;8 precum si intemeierea Bisericii4 F!aca *ristos
n)a inviat8 zadarnica este propovaduirea noastra8 zadarnica este si credinta
voastraF 9( Cor08 158 14;0 !upa (nviere8 apostolii au inteles definitiv si plenar
cine este (isus *ristos si ce semnificatie are opera Sa0 F&cest (isus8 pe Care
!umnezeu 1)a facut !omn si *ristosF 9-apte8 28 36;8 a devenit Fpiatra din capul
un6+iuluiF 9-apte8 48 1; a Bisericii8 poporul <oului 1e6amint8 pe care apostolii
au zidit)o dupa Cincizecime8 ca trup tainic al !omnului8 prin puterea !u+ului
Sfint0
!upa invierea Sa8 timp de 4' de zile 9-apte8 18 3; (isus ramine impreuna cu
apostolii sai pe care ii pre6ateste pentru misiune in lume8 fa6aduindu)le
puterea !u+ului Sfint0 (n acest rastimp8 in centrul predicii Sale revine tema
(mparatiei lui !umnezeu8 &postolii au fost trimisi anume sa propovaduiasca
apropierea imparatiei lui !umnezeu 9-apte 1%8 $;8 !esi6ur8 activitatea
150
apostolilor face parte din iconomia !u+ului Sfint in Biserica8 in care 1isus le)a
incredintat un rol unic 9,t8 148 $;0
/van6+elistul 1uca arata ca timp de patruzeci de zile dupa inviere8 (isus a
ramas impreuna cu apostolii8 invatindu)i despre imparatia lui !umnezeu8 in
asteptarea trimiterii !u+ului Sfint peste ei 9-apte8 18 2)5;8 (isus *ristos
sfirseste viata si activitatea paminteasca inaltindu)se cu trupul la cer 91c08 248
051B -apte8 9%)11;8 unde sta de)a dreapta Tatalui 9-apte8 28 33)34;0 /l a
fa6aduit apostolilor Sai ca la sfirsitul lumii acesteia va veni iarasi plin de slava
9(( Pt08 38 4B ( (n8 28 2$; Sa 7udece pe cei vii si pe cei morti8 care vor invia cu
trupul odata cu venirea Sa intru slava8 si sa separe pe cei buni de cei rai 9,t
258 31)46B ,c 8 3$;0 !e aceea8 Fziua !omnuluiF 9&mos8 68 1$; va fi pentru unii
ziua 7udecatii 9,t 1'8 15B ( Cor 38 13;8 sau Fziua miniei lui !umnezeuF 9Rom8028
5;8 iar pentru altii Fziua eliberariiF 9/f08 48 3';0
(ntorcindu)se in (erusalim8 apostolii carora li s)au alaturat FfemeileF8 ,aria8
mama lui (isus si fratii 1ui 9-apte8 18 14; si alti ucenici ) erau in asteptarea
sarbatorii Cincizecimii si a po6oririi !u+ului Sfint 9-apte8 28 18 5;0
9Cincizecimea era una din marile sarbatori ale poporului iudeu stabilita pentru
a comemora primirea 1e6ii pe ,untele Sinai8 care se praznuia in (erusalim8 in
vremea secerisului8 la cincizeci de zile dupa Pasti;8 Cincizecimea a devenit
sarbatoare crestina deoarece acum se intimpla botezul cu !u+ul Sfint asupra
apostolilor 9-apte8 28 4; si deci are loc intemeierea Bisericii crestine8 ca Trup al
lui *ristos si templu al !u+ului Sfint0
Pr0 Prof0 !r0 (on Bria8
F!ictionar de Teolo6ie "rtodo#aF8 /(B,B"R8 Bucuresti8 1%$18 pa6 2'%)2160
GediteazHI
Iisus ristos - "antuitorul lumii
&ctivitatea lui ,esia sau a ,antuitorului *ristos a fost precedata cu putin de
cea a lui (oan Botezatorul8 care ducea viata de ascet si boteza in (ordan8 in
asteptarea Celui @@mai mareAA decit el 91uca 38 16;8 adica a ,antuitorului8 pe
Care 1)a primit si 1)a botezat0
Pentru predica lui necrutatoare8 (oan Botezatorul a fost arestat si inc+is de
re6ele (rod &ntipa 94 i0d0*r0 ) 3% d0*r0;8 fiul lui (rod cel ,are 93% i0d0*r0 ) [ 4
i0d0*r0; la palatul ,ac+erus si decapitat 9,atei 148 3)12B ,arcu 68 16)2%B 1uca
38 1%;0 :cenicii lui (oan s)au mentinut citeva zeci de ani0 !intre ei8 au fost la
inceput &postolii &ndrei si (oan8 care au urmat apoi ,antuitorului *ristos 9(oan
18 3 si 4';0
151
,esia sau ,antuitorul *ristos este o personalitate unica8 fara e6al in istoria
omenirii0 &supra vietii 1ui s)au scris si se scriu numeroase lucrari si studii8
autorii lor interpretind viata si opera Sa in functie de ideile lor istorice8
filozofice8 sociale8 politice si economice0 !e aceea el este prezentat rind pe
rind ca un 6inditor8 un filosof8 um moralist8 un idealist visator8 un reformator8
un vizionar0
Pentru crestini insa8 (isus *ristos este o persoana divino)umana8 este -iul lui
!umnezeu8 Care s)a intrupat din -ecioara ,aria si a vietuit ca persoana istorica
in timpul imparatilor romani &u6ust 931 i0d0*r0 ) 14 d0*r0; si Tiberiu 914)3;0
(storia nu prezinta viata Sa dumnezeiasca8 aceasta facindu)se la alte discipline
teolo6ice8 ci se ocupa numai de viata Sa omeneasca0
(isus *ristos s)a nascut in zilele lui (rod8 re6ele (udeii8 si ale procuratorului
roman Tuirinius8 6uvernator al Siriei8 91uca 28 2;8 in timpul imparatului
&u6ustus8 cu citiva ani inaintea erei crestine8 al carui inceput a fost stabilit de
!ionisie cel ,ic 9[ 54'; ) ori6inar din provincia romana ScEt+ia ,inor sau !acia
Pontica 9!obro6ea in 53 a0:0c0
(n 6enere8 istoricii accepta ca (isus *ristos s)a nascut cu 4 sau 5 ani mai inainte
de 53 a0:0c08 si nu cum 6resit a stabilit !ionisie cel ,ic0
,ai tirziu8 traditia crestina a fi#at si ziua nasterii ,antuitorului *ristos la 25
decembrie in fiecare an0
/venimentele mai insemnate din viata ,antuitorului
!in Sfintele /van6+elii8 cunoastem ca (isus *ristos s)a nascut in (udeea8 la
Bet+leem8 cu prile7ul unui recensamint facut sub impartul &u6ustus8 in timpul
procuratorului Tuirinius8 cum am mai spus 91uca 28 2;0 !in cauza poruncii
re6elui (rod de a ucide pruncii din (udea @@de doi ani si mai 7osAA 9,atei 28 16;8
-ecioara ,aria si batrinul (osif au plecat cu pruncul (isus in /6ipt8 de unde s)au
intors dupa moartea lui (rod si s)au stabilit la <azaret8 in 3alileea 9,atei 28 13)
23;8 in timpul re6elui &r+elau8 fiul lui (rod cel ,are0 1a virsta de 12 ani8
mer6ind la templul din (erusalim8 cu prile7ul sarbatorii Pastelui8 s)a ratacit de
parintii sai si a fost 6asit dupa trei zile in templul din (erusalim8 in mi7locul
invatatorilor0 !e la (erusalim8 s)a intors cu parintii Sai la <azaret8 unde a trait
pina la virsta de 3' de ani 91uca 28 42)51;0
(potezele unor cercetatori rationalisti8 dupa care (isus ar fi invatat inaltele idei
pe care le)a predicat8 la preotii din /6ipt8 sau in alte tari 9(ndia;8 sint simple
inc+ipuiri8 si nu au nici un temei istoric0
(isus *ristos si)a inceput misiunea Sa la virsta de 3' de ani8 pe malurile
(ordanului8 nu departe de comunitatile esenienilor8 printre ucenicii lui (oan
152
Botezatorul0 Primii Sai discipoli au fost discipolii lui (oan Botezatorul8 ca (oan si
&ndrei 9(oan 18 3 si 4';0
Cind (isus afla de arestarea si moartea Sfintului (oan Botezatorul de catre (rod
&ntipa8 se retra6e in 3alileea8 unde incepe sa invete in orasele din 7urul lacului
3+enizaret8 numit si ,area 3alileei sau ,area Tiberiadei si in tinutul !ecapolis8
adica tinutul celor zece cetati8 unde pe lin6a iudei8 se aflau si 6reci0 /l si)a ales
doisprezece &postoli si invata in zilele Sabatului in sina6o6ile iudeilor0 (isus se
adreseaza de preferinta oamenilor simpli8 celor umili si bolnavi4 orbi8
paralitici8 leprosi8 indraciti8 precum si vamesilor8 carturarilor si farseilor in
sina6o6i8 pe drumuri8 in satele si orasele din 3alileea8 (udeea si Samaria0
!urata activitatii publice a ,antuitorului nu este si6ur cunoscuta din cauza
deosebirii dintre /van6+elistii sinoptici ,atei8 ,arcu si 1uca8 care vorbesc de
un sin6ur Paste8 si /van6+elistul (oan care vorbeste de trei Paste la care a
participat /l8 ceea ce arata ca activitatea Sa a durat peste trei ani0
!upa datele cele mai probabile8 rezulta ca (isus *ristos a trait mai mult de 33
de ani8 cit se crede in mod obisnuit8 anume 35)36 de ani8 socotind data nasterii
1ui in 4%)4$ a0:0c08 iar data mortii in anul $3 a0:0c0 sau si ceva mai mult8
daca se va fi nascut inainte de 4$ a0:0c0
!in activitatea mesianica a lui (isus *ristos8 /van6+elistii au retinut4 botezul 1ui
de catre (oan in apele (ordanului 9,atei 38 138 18 ,arcu 18 %)11;8 c+emarea
&postolilor 9,atei 1';8 propovaduirea Sa insotita de minuni in 3alileea8 (udeea
si (erusalim8 intrarea Sa triumfala in (erusalim8 prinderea8 7udecarea8
condamnarea8 rasti6nirea pe cruce8 moartea8 invierea si inaltarea 1ui0 (n vreo
trei ani de misiune publica8 (isus *ristos a desfasurat o activitate e#traordinara
ca invatator8 profet si facator de minuni8 care8 pe de o parte a facut o impresie
puternica asupra poporului8 iar pe de alta a stirnit ura conducatorilor reli6iosi
ai iudeilor0
(n cele din urma8 (isus *ristos a fost arestat din ordinul procuratorului roman
Pontiu Pilat 926)36 d0*r0;8 la insti6atiile conducatorilor iudei si 7udecat de
marele ar+iereu Caiafa si de Sinedriul iudeilor0 >ina care s)a adus lui (isus
*ristos de conducatorii iudei este reli6ioasa si politica0 /l este acuzat de
blasfemie8 pentru ca S)a declarat pe Sine -iu al lui !umnezeu0 (ata cuvintele
lor4 @@Pentru lucru bun nu aruncam cu pietre asupra Ta8 ci pentru +ula si
pentru ca Tu8 om fiind8 Te faci pe Tine !umnezeuAA 9(oan 1'833;0 (ntr)adevar8
,antuitorul a declarat4 @@!e la !umnezeu am iesit si am venitAA 9(oan $8 42; si
@@/u si Tatal una sintemAA 9(oan 1'8 33;0 Totodata a fost acuzat ca s)a facut pe
Sine @@re6ele iudeilorAA 9(oan 1$8 33)3B 1%)22;8 ceea ce in oc+ii conducatorilor
iudei constituia o mare teama politica0
Conducatorii iudeilor se temeau foarte mult de romani8 sa nu le nimiceasca
tara si neamul si afirmau4 @@!e)1 vom lasa asa8 toti vor crede in /l si vor veni
153
romanii si ne vor lua si locul si neamulAA 9(oan 118 4$;0 !e aceea8 dupa opinia
marelui ar+iereu Caiafa8 @@ este mai de folos sa moara un om pentru popor8
decit sa piara tot neamulAA 9(oan 118 5';0 &stfel s)a a7uns la condamnarea lui
(isus *ristos la moarte prin rasti6nire pe cruce8 sub re6ele (udeii (rod &ntipa8
fiul lui (rod cel ,are0
(nvatatura 1ui0 (isus *ristos a vorbit si a lucrat in numele8 cu autoritatea si
puterea lui !umnezeu Tatal8 a marturisit inaintea &postolilor si a oamenilor
misiunea 1ui dumnezeiasca8 a avut o viata morala de o curatie si inaltime unica
si incomparabila0 /l a dat invaturi sublime in cuvinte8 parabole si ima6ini de o
simplitate8 sinceritate8 adincime8 frumusete si intelepciune supranaturala0
(nvatatura 1ui n)a fost depasita si nu poate fi depasita de nici una dintre
reli6iile naturale ale lumii8 sau de vreun alt sistem de 6indire reli6ios8 ea fiind
de ori6ine dumnezeiasca8 revelata0
/van6+elia8 adica >estea cea buna8 propovaduita de (isus *ristos este un mesa7
reli6ios si moral8 nu social8 politic sau economic0 Prin invatatura Sa8
,antuitorul urmareste mintuirea omului8 care inseamna curatirea si eliberarea
lui de pacate8 restaurarea firii umane8 reinnoirea8 sfintirea si indumnezeirea
omului0
(deea centrala a propovaduirii ,antuitorului este @@(mparatia lui
!umnezeuAAsau @@(mparatia cerurilorAA 9,atei 38 2B 48 1B 1'8 B ,arcu 18 15;0
&ceasta imparatie este inteleasa ca o noua ordine reli6ioasa si morala a lumii0
Prin credinta intr)un sin6ur !umnezeu spiritual si nevazut8 prin respectarea
virtutilor morale si a poruncilor divine8 omul poate dobindi multumirea si
fericirea8 c+iar din timpul vietuirii pamaintesti8 iar in viata de dincolo8
mintuirea si fericirea vesnica0 (n imparatia cerurilor8 vor intra toti cei ce cred
in (isus *ristos si in preceptele 1ui8 se renasc @@din apa si din !u+AA 9(oan 38 5;8
se sc+imba sufleteste si traiesc o viata reli6ioasa morala noua si curata0
!esi (isus a predicat iudeilor8 invatatura lui are caracter universal8 fiind
destinata intre6ii lumi0 /l insusi ne incredinteaza4 @@Si se va propovadui
/van6+elia aceasta a imparatiei in toata lumea spre marturie la toate
neamurileAA 9,atei 248 14;0 &cest universalism reli6ios8 asa cum l)a vestit
,antuitorul8 era o noua conceptie8 ca si toate marile adevaruri revelate de /l0
(n noua reli6ie8 ideea e#istentei unui sin6ur !umnezeu spiritual8 nevazut8
inefabil si infinit este esentiala0 /#ista un sin6ur !umnezeu adevarat in trei
persoane sau ipostasuri4 Tatal8 -iul si !u+ul Sfint8 care formeaza Treimea cea
de o fiinta si nedespartita0 (deea de !umnezeu este mult adincita prin
invatatura lui (isus *ristos si ea atin6e cea mai inalta treapta a revelatiei
divine0
Prin -iul Sau8 prin !omnul (isus *ristos8 care a imbracat c+ip de om8 !umnezeu
Tatal S)a facut cunoscut oamenilor0
154
(isus *ristos Si)a afirmat dumnezeirea Sa nu numai prin cuvintele si invatatura
Sa8 ci mai ales prin faptele8 minunile si profetiile Sale0 ,inunea cea mai mare8
care a confirmat ca /l este cu adevarat -iul lui !umnezeu8 este invierea Sa din
morti0 !e asemenea8 propriile Sale profetii confirma dumnezeirea Sa0
(n invatatura crestina este implicata si conceptia despre om8 antropolo6ia8 care
sta in strinsa le6atura cu conceptia despre !umnezeu0 Sfinta Scriptura invata
ca omul a fost creat de !umnezeu @@dupa c+ipul si asemanarea SaAA 9-ac0 18
2;8 ca implinire si desavirsire a intre6ii creatii0 C+ipul lui !umnezeu din fiinta
omului orienteaza omul spre indumnezeire8 iar dreptii care traiesc viata curata
si sfinta se fac @@ partasi firii dumnezeiestiAA ) 9(( Petru 18 4;0 @@ Caci stim ca
atunci cind se va arata (isus8 ne incredinteaza Sf0 &postol (oan8 vom fi
asemenea 1ui8 fiindca (l vom vedea precum esteAA 9( (oan 38 2;0
(n morala8 /van6+elia lui (isus *ristos aduce o innoire si un pro6res tot atit de
mare0 Principiul si temeiul raporturilor dintre oameni este iubirea8 iar semenii
nostri devin prin iubire fratii nostri0
(ubirea este cea mai mare porunca data de (isus *ristos si cea mai mare
realizare a vietii crestine4 iubirea fata de !umnezeu8 ca Tatal ceresc al tuturor
oamenilor8 si iubirea de oameni ca fii ai lui !umnezeu si frati ai nostri0 @@Sa
iubesti pe !omnul !umnezeul tau8 spune !omnul nostru (isus *ristos8 cu tot
sufletul tau si cu tot cu6etul tau0 &ceasta este marea si cea dintii porunca0 (ar
a doua8 la fel cu aceasta4 sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insutiAA 9,atei
228 3 ) 3%B ,arcu 128 2%)31B 1uca 1'8 2;0
!upa marturia Sfintului &postol (oan8 @@dra6ostea este de la !umnezeu000 caci
!umnezeu este iubire0 <oi iubim pe !umnezeu8 fiindca /l ne)a iubit cel dintiiAA
9( (oan 48 )$8 1%;0
(isus *ristos a adus nu numai ideea de iubire a aproapelui nostru8 ci a si dat
pilda dumnezeiasca a unei vieti de iubire8 bunatate8 iertare si curatie
sufleteasca8 la care fiecare trebuie sa nazuiasca8 spre desavirsirea sa0
&stfel8 (isus *ristos a unit strins credinta si fapta8 reli6ia si morala0 Prin
conceptia Sa spiritualista8 prin accentuarea nemuririi omului si a raspunderii lui
inaintea lui !umnezeu8 prin curatirea si intensificarea sentimentului reli6ios si
moral8 prin conceptia despre !umnezeu si om8 (isus *ristos a ridicat
considerabil sensul si valoarea reli6iei si a lar6it orizontul ei ca reli6ie revelata8
dumnezeiasca0
Pr0 Prof0 !r0 (oan Ramureanu8
F(storia Bisericeasca :niversalaF8 Bucuresti8 1%%28 pa60 1%)230
GediteazHI
155
Betleem
(n dimineata zilei urmatoare mer6em in orasul Betleem8 cale de numai 1' =m la
sud de (erusalim0 " bucurie du+ovniceasca de taina se odi+neste in inimile
noastre0 <e c+eama Betleemul5 <e c+eama pastorii si ma6ii5 <e c+eama in6erii
sa ne invete a canta0 <e c+eama -ecioara ,aria8 cu Pruncul (isus in brate8 sa ne
invete taina ascultariiB ne c+eama batranul (osif sa ne invete a tacea si a lauda
pe *ristos !omnul8 Care S)a intrupat pentru mantuirea noastra0 <e c+eama
Pestera Betleemului sa ne invete dra6ostea Preasfintei Treimi si smerenia -iului
lui !umnezeu0
Betleem8 Craciun8 colinde8 <asterea !omnului8 ma6i8 pastori8 in6eri care canta
si -ecioara ,aria cu Pruncul (isus culcat in iesle8 sunt cele dintai cuvinte din
Sfanta /van6+elie pe care ni le)au rostit mamele noastre0 Sunt cele mai sfinte
cuvinte care s)au intiparit adanc in memoria si in inimile noastre0
Pentru noi8 romanii8 care venim din tarea nemuritoarelor colinde de Craciun8
cuvantul Betleem are o rezonanta cu totul sacra0 /l e#prima mai mult decat
orice alt oras din Tara Sfanta iubirea lui !umnezeu pentru lume8 smerenia
Pruncului (isus8 nevinovatia pruncilor martiri si ascultarea pastorilor
credinciosi8 a ma6ilor purtatori de daruri8 a in6erilor din cer8 a -ecioarei8 a
dreptului (osif si a tuturor crestinilor0 Betleemul cu toate impre7urimile lui are
multe semnificatii pentru sufletul atat de sensibil al romanului0 Popor pasnic8
adanc le6at de *ristos8 de Biserica8 de munti8 de natura8 de turmele de oi8 de
colinde8 de flori si de cerul senin5 !esi a trecut prin atatea drame in istoria sa8
poporul roman a ramas tot asa de credincios8 bland8 linistit si plin de speranta0
!e aceea si Betleemul8 cu pestera8 cu -ecioara8 cu Pruncul (isus8 cu ma6ii8 cu
pastorii si in6erii care canta8 au atitea semnificatii pentru sufletele noastre0
Cu aceste simtaminte in inimi ne urcam in autobuzul de Betleem si pornim din
(erusalim spre Cetatea lui !avid0 1a cativa =ilometri se observa in partea stan6a
o vec+e manastire ortodo#a fortificata0 /ste ,anastirea Sfantul (lie sau ,ar
/liEas8 din secolul al >)lea8 intemeiata de Cuviosul &nastasie0 !upa traditie8 aici
ar fi poposit putin Sfantul prooroc (lie8 in drum spre ,untele *oreb0 (n prezent
se nevoiesc trei calu6ari in aceasta manastire0 Putin mai inainte se vede o
constructie vec+e din lespezi de piatra8 cu bolta orientala0 /ste mormantul
Ra+ilei8 sotia patriar+ului (acov8 care ne aminteste de cei 140''' de prunci
martiri ucisi de (rod0
(ata8 se vede Betleemul5 Betleemul8 Cetatea lui !avid0 Betleemul8 patria si
locul de nastere al !omnului nostru (isus *ristos0 Betleemul care a innoit
intrea6a lume5 Privit de departe8 Betleemul cu casele sale albe8 asezate in
forma de amfiteatru cu fata spre rasarit8 pare un buc+et de flori albe8 coborat
din cer pe aripi de in6eri0 "raselul mltimilenar8 le6at atat de >ec+iul cat mai
ales de <oul Testament prin <asterea !omnului si ,antuitorului lumii0 !easupra
156
lui au cantat in6erii acea nemuritoare cantare4 Slava intre cei de sus lui
!umnezeu si pe pamant pace8 intre oameni bunavoire5 91uca 28 14;0 &ceasta
este cel mai frumos imn al pacii8 al impacarii noastre cu !umnezeu0 /ste cel
dintai colind cantat pe pamant5
<e uitam cu multa cucernicie spre Betleem0 /ste asezat pe coline domoale de
piatra0 (ci)colo se inalta turle de biserici8 c+iparosi8 maslini8 eucalipti si multe
flori0 !e 7ur)impre7ur se intind campuri cultivate8 6radini cu vita)de)vie8
portocali si lamai0 !incolo de Betleem8 spre sud)est8 se vad culmile de culoare
6ri)roscata ale muntilor 3alaadului si ,oabului0 Pe varfurile lor nici un fel de
verdeata8 nici o locuinta omeneasca0 !upa aceste coline pustii se vede
depresiunea ,arii ,oarte0
(ntram in Betleem0 :n oras mic si destul de curat ce numara pana la 3'0''' de
locuitori8 dintre care ma7oritatea sunt arabi0 (ntrebam de Biserica <asterii lui
*ristos0 &tat pestera in care S)a nascut !omnul8 cat si biserica inaltata
deasupra ei8 se afla in partea de rasarit a orasului0
Biserica <asterii !omnului
Suntem in fata marii Biserici a <asterii !omnului nostru (isus *ristos0 /ste cea
mai vec+e si mai ori6inala biserica crestina din Tara Sfanta0 (n fata ei se afla un
loc liber8 ca un fel de piata8 pavata cu dale de piatra0 (n partea dreapta se
inalta biserica armeana0 (n partea stan6a8 spre nord8 se ridica o cladire mare a
calu6arilor franciscani8 un fel de +otel pentru pelerini8 cu c+ilii pentru calu6ari
si o biserica inc+inata Sfintei /caterina0 (ar drept inainte8 spre rasarit8 se vede
marea Biserica a <asterii !omnului8 din veacurile (>)>(8 ridicata deasupra
Sfintei Pesteri0 (ntrarea se face pe o usa foarte 7oasa si in6usta8 dinspre apus0
-acem trei inc+inaciuni fata usii8 ne plecam si intram0 Prima incapere este un
fel de pridvor lar68 numit atrium0 &poi a doua incapere tot asa de mica si iata)
ne in marea Biserica a <asterii lui *ristos5
Slava Tie8 ,antuitorule8 ca ne)ai invrednicit in viata aceasta pamanteasca sa
calcam cu picioarele noastre pacatoase pe acest loc asa de sfant8 unde s)a
lucrat taina mantuirii neamului omenesc5 Slava Tie8 ,antuitorule8 ca ne)ai
binecuvantat sa a7un6em si aici la Betleeem0 (nvredniceste)ne sa ne inc+inam si
in pestera in care Te)ai nascut5
Privim cu evlavie interiorul bisericii0 /ste cu totul divin si maret8 pe masura
credintei marilor imparati bizantini0 (n total8 lun6imea bisericii este de 6'
metri si latimea de 3'0 Prima biserica a fost construita8 aici8 de Sfanta
(mparateasa /lena8 in anul 3260 !upa doua secole8 in anul 5318 marele imparat
(ustinian a modificat si infrumusetat aceasta biserica8 pastrand in cea mai mare
parte primul lacas0 Biserica zidita de Sfanta /lena se compunea dintr)un atrium
9pronaos;8 un naos8 compus din cinci nave lo6itudinale spri7inite pe stalpi de
marmura8 si altarul poli6onal8 ridicat c+iar deaspura Sfintei Pesteri0 Pardoseala
157
era impodobita cu mozaicuri de mare calitate artistica8 cu motive florale
crestine0
(mparatul (ustinian a impartit atriumul in doua incaperi4 pridvor si narte#
9pronaos;8 ambele destul de mici0 <aosul propriu)zis este cel din anul 3268 lun6
de peste 4' de metri8 format din cinci nave lon6itudinale8 dupa vec+iul tip
bazilical0 <avele laterale se spri7ina pe patru randuri de coloane de marmura
rosie8 in numar de 44 P cate 11 coloane in fiecare rand0 1a 7umatatea naosului
se urca cateva trepte si se a7un6e in fata Sfantului &ltar0 Tot (ustinian cel ,are
a transformat vec+iul altar poli6onal intr)un altar cu trei abside0 &bsida
centrala este altarul propriu zis al ortodocsilor0 &bsida din dreapta este
prevazuta cu un al doilea altar ortodo#8 mai mic0 (ar absida din stan6a are un
altar care apartine Bisericii &rmene0 !in ambele abside se coboara pe trepte in
pestera0
Peste mozaicul primei biserici8 (ustinian a pus dale mari de marmura8 iar
peretii i)a impodobit cu mozaicuri de rara frumusete0 (n sapaturile din ultimele
decenii s)au descoperit portiuni mari din mozaicul bisericii zidita de Sfanta
/lena8 pe care le)am admirat si noi0 (n timpul marii invazii a persilor din anul
6148 condusa de *osroe8 au fost distruse definitiv in Palestina sute de biserici
crestine de cea mai mare importanta0 <umai biserica din Betleem a scapat din
mainile lor0 Caci8 vazand pictati pe pereti pe cei trei ma6i in +aine persane si
ascultand ru6amintile calu6arilor slu7itori8 au renuntat s)o mai distru6a0 Pe
vremea primei cruciade 91'%6)1'%%;8 Biserica <asterii !omnului a fost luata de
la ortodocsi si data in mainile catolicilor impreuna cu Sfanta Pestera0 &ceasta
nedreptate a durat secole de)a randul0 !ar in anul 15 Biserica Sfintei /lena si
a lui (ustinian a fost data din nou in posesia ortodocsilor0 Tot atunci catolicii au
fost indepartati si din Sfanta Pestera8 pe care o ocupasera in mod silnic0 !upa
aceasta data8 catolicii si)au construit o alta biserica in partea de nord8 alaturi
de marea catedrala ortodo#a0
(n prezent Biserica <asterii !omnului se prezinta tot atat de mareata si
impunatoare ca acum 16'' de ani8 fiind bine restaurata8 intretinuta curat si
impodobita ca o mireasa0 (nteriorul pastreaza mireasma binecuvantata a
primelor veacuri crestine0 &dmiram mozaicurile milenare8 catapeteasma
sculptata si aurita8 policandrele si candelele8 in numar de 548 care atarna de
tavane0 &dmiram bolta bisericii care este lucrata artistic in lemn8 dupa vec+iul
stil bazilical0 <e inc+inam cu evlavie in Sfantul &ltar si la icoane8 pe care le)au
sarutat atatea 6eneratii de credinciosi si pelerini din toata lumea0
Slava Tie8 -iule al lui !umnezeu8 pentru acest dumnezeiesc altar8 unde Te)ai
nascut din -ecioara ,aria pentru a noastra mantuire5 Slava Tie8 (isuse
*ristoase8 pentru -ecioara din care Te)ai nascut8 pentru Sfanta /lena care Ti)a
inc+inat acest lacas8 pentru cuviosii calu6ari care au slu7it aici cu frica de
!umnezeu8 pentru toti cei ce s)a mantuit in numele Tau0005
158
Sarutam icoanele imparatesti din catapeteasma0 Toate sunt vec+i si imbracate
in ar6int0 <e inc+inam si la icoanele facatoare de minuni8 ce se afla in absida
din dreapta P icoana ,aicii !omnului cu Pruncul si icoana Sfantului <icolae0
&poi stam de vorba cu Parintele (eronim8 un calu6ar cu c+ip bland si luminos0
Sfintia sa ne spune ca in marea biserica se face 1itur6+ie numai !uminica si in
sarbatori8 iar in celelalte zile se savarsesc obisnuitele laude0 1itur6+ia zilnica
se face numai in Sfanta Pestera8 dimineata intre orele 583')0 (n sarbatori se
face concomitent 1itur6+ie8 atat in Pestera8 cat si in catedrala0
Cu 6andul la Sfanta -ecioara si la Pruncul (isus culcat in iesle8 ne pre6atim sa
ne inc+inam in Sfanta Pestera0
Pestera <asterii lui *ristos
!upa ce aprindem cateva lumanari de ceara aduse din tara8 coboram treptele
de piatra din absida dreapta si intram in Sfanta Pestera0 &ici cadem cu fata la
pamant si ne ru6am0
Slava Tie8 ,antuitorule8 ca Te)ai milostivit de neamul nostru omenesc5 Slava
Tie8 -iule al lui !umnezeu8 ca Ti)ai luat trup din trupul -ecioarei ,aria8 ca sa
indumnezeiesti trupul nostru cel zdrobit0 Slava Tie8 (isuse *ristoase8 ca aici8 in
aceasta pestera de taina8 Te)ai desertat de slava dumnezeirii8 ca sa ne imbraci
pe noi intru slava0 Slava Tie8 Bunule8 ca aici Te)ai coborat intre oameni8 ca sa)(
ridici la cinstea cea dintai0 Slava Tie8 pentru dumnezeiasca Ta dra6oste5 Slava
Tie8 pentru marea smerenie5 Slava Tie8 pentru intrupare8 pentru ne6raitele Tale
7udecati8 pentru toata taina rascumpararii neamului omenesc5 Slava Tie8
,antuitorule8 pentru -ecioara ,aria si pentru batranul (osif8 care a slu7it cu
credinta pe -ecioara5 Slava Tie8 pentru cei trei ma6i aducatori de daruri8
pentru steaua care Ti)ai slu7it8 pentru pruncii care Te)au marturisit8 pentru
stramosul Tau !avid si pentru cetatea Betleem8 ca de mare cinste s)au
invrednicit0 Slava Tie8 pentru Sfanta Pestera care Te)a adapostit8 pentru taina
cea mare a intruparii Tale8 pentru ne6raita semrenie8 pentru nemuritoarea
bucurie care au izvorat lumii din aceasta pestera0 Pentru toate8 slava Tie5
Cantam in 6enunc+i /van6+elia <asterii lui *ristos4
(n zilele acelea a iesit porunca de la Cezarul &u6ust sa se inscrie toata lumeaM
Si se duceau toti sa se inscrie8 fiecare in cetatea sa0 Si s)a suit si (osif din
3alileea8 din Cetatea <azaret8 in (udeeea8 in cetatea lui !avid8 care se c+eama
Betleem8 pentru ca el era din casa si din neamul lui !avid8 ca sa se inscrie
impreuna cu ,aria cea lo6odita cu el8 care era insarcinata0 !ar pe cand erau ei
acolo8 s)au implinit zilele ca ea sa nasca0 Si a nascut pe -iul Sau8 Cel :nul
<ascut8 si 1)a infasat si 1a culcat in iesle8 caci nu mai era loc pentru ei in casa
de oaspeti0 Si in tinutul acela erau pastori8 stand pe camp si facand de stra7a
noaptea impre7urul turmei lor0 Si iata in6erul !omnului a stat lan6a ei si slava
!omnului a stralucit impre7urul lor8 si ei s)au infricosat cu frica mare0 !ar le)a
159
zis in6erul4 <u va temeti8 caci iata va binevestesc voua bucurie mare8 care va fi
pentru tot poporul0 Caci vi S)a nascut astazi ,antuitor8 Care este *ristos
!omnul8 in cetatea lui !avid0 Si acesta va va fi semnul4 veti 6asi un Prunc
infasat culcat in iesle0 Si deodata s)a vazut8 impreuna cu in6erul8 multime de
oaste cereasca8 laudand pe !umnezeu si zicand4 Slava intru cei de sus lui
!umnezeu8 si pe pamant pace intre oameni bunavoire5 (ar dupa ce in6erii au
plecat de la ei la cer8 pastorii vorbeau unii catre altii4 Sa mer6em dar pana la
Betleem si sa vedem cuvantul acesta ce s)a facut8 pe care !omnul ni l)a facut
cunoscut0 Si 6rabindu)se8 au venit si au aflat pe ,aria si pe (osif si pe prunc
culcat in iesle0 Si vazandu)18 au vestit cuvantul 6rait lor despre acest Copil0 (ar
,aria pastra toate aceste cuvinte8 punandu)le in inima sa0 Si s)au intors
pastorii8 slavind si laudand pe !umnezeu pentru toate cate auzisera si
vazusera8 precum li se spusese 91uca 28 1)2';0
(ar daca S)a nascut (isus la Betleemul (udeii8 in zilele lui (rod8 re6ele8 iata ma6ii
de la rasarit au venit la (erusalim8 intreband4 :nde este re6ele iudeilor8 Cel ce
S)a nascut2 Caci am vazut steaua 1ui la rasarit si am venit sa ne inc+inam 1ui0
Si auzind8 re6ele (rod s)a tulburat si tot (erusalimul impreuna cu dansulM &tunci
(rod a c+emat in ascuns pe ma6i si a aflat de la ei lamuriri in ce vreme s)a
aratat steaua0 Si trimitandu)i la Betleem8 le)a zis4 ,er6eti si cercetati cu de)
amamnuntul despre Prunc si daca (l veti afla8 vestiti)mi si mie8 ca8 venind si eu8
sa ma inc+in 1ui0 (ar ei8 ascultand pe re6e8 au plecat si iata8 steaua pe care o
vazusera la rasarit mer6ea inaintea lor8 pana ce a venit si a stat deasupra unde
era Pruncul0 (ar ei8 vazand steaua8 s)au bucurat cu bucurie mare foarte0 Si
intrand in casa8 au vazut pe Prunc impreuna cu ,aria8 mama 1ui8 si cazand la
pamant8 s)au inc+inat 1ui8 si desc+izand visteriile lor8 ()au adus 1ui daruri4 aur8
tamaie si smirna0 &poi8 luand instiintare in vis sa nu se mai intoarca la (rod8 pe
alta cale s)au dus in tara lor0000 9,atei 28 1)12;0
&ici8 in aceasta pestera mica si neba6ata in seama8 S)a smerit -iul lui
!umnezeu8 pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire0 (n aceasta pestera
nelocuita S)a intrupat -iul lui !umnezeu8 ca sa impace pe oameni cu
!umnezeu5 (n aceasta pestera8 alaturi de vitele cele necuvantatoare8 S)a
smerit *ristos Cuvantul8 ca sa ne scoata pe noi8 pacatosii8 din starea cea
dobitoceasca in care ne aflam0 &ici s)a vazut fata catre fata8 !umnezeu cu
omul8 cerul cu pamantul8 *ristos cu &dam8 Pruncul cu -ecioara8 Stapanul cu
robul0 &ici s)a atins focul de materie si nu s)a mistuit0 &ici s)a atins focul de
materie si nu s)a mistuit0 &ici s)a atins !umnezeu de om si l)a indumnezeit0 &ici
S)a odi+nit (isus Pruncul in bratele -ecioarei ,aria si prin ea toate bratele
mamelor le)a sfintit si neascultarea /vei a vindecat)o0 Cerul a dat steaua8
pamantul a oferit pestera0 !umnezeu a dat pe -iul8 omul a dat pe -ecioaraB
templul a dat pe batranul (osif8 vitele au oferit ieslea cu paie8 iudeii au dat pe
pastorii oilor8 luna a picurat lumina8 noaptea a invaluit in necuprins taina
(ntruparii0 Si asa s)a savarsit taina impacarii omului cu !umnezeu prin
impreuna lucrarea celor ceresti cu cele pamantesti8 prin ne6raita smerenie si
topire in dumnezeiasca !ra6oste5 :imiti de aceasta desertare a dumnezeirii pe
160
pamant8 de aceasta divina impacare8 in6erii s)au coborat printre oameni si de
bucurie au inceput a canta si au invatat si pe oameni sa cante maririle lui
!umnezeu0 Ca unde este impacare8 acolo este mantuire8 acolo este bucurie si
cantare0 Si asa s)a nascut Biserica si slu7bele si colindele0 &sa s)au invatat
oamenii de la in6eri sa se roa6e8 sa cante si sa slaveasca pe !umnezeu0 !in
acest ceas8 in6erii canta cu noi8 plan6 pentru noi8 se roa6a pentru noi si
impreuna cu noi ne invata a canta8 a ne ru6a8 a iubi si a plan6e0 <e invata taina
mantuirii si a bucuriei dumnezeieisti5
Slava Tie8 ,antuitorule8 pentru dumnezeiasca <asterea Ta5 Slava Tie8 pentru
-ecioara ,aria si pentru batranul (osifB pentru in6erii care ne)au invatat a
canta8 pentru pastorii care ne)au deprins a Te cauta8 pentru ma6ii care ne)au
invatat sa)Ti aducem daruri5 Slava Tie8 pentru steaua cerului si pestera
pamantului5 Pentru toate8 slava Tie5
Calauziti de steaua sfintei credinte venim de departe8 din tara Carpatilor8 sa ne
inc+inam Tie8 ,antuitorule8 in Pestera Betleemului0 Te)am intalnit in <azaretul
3alileii8 ascultand de (osif si ,aria0 Te)am intalnit la (ordan8 cerand botezul de
la (oan0 Te)am intalnit pe ,untele Taborului imbracat in vesmant de lumina0
&poi Te)am intalnit la Cina cea de Taina si pe ,untele Sion8 invatand pe
ucenicile tainele mantuirii0 &m mers dupa Tine8 noaptea8 in 3radina
3+etsimani8 si am invatat de la Tine8 ,antuitorul nostru8 a ne ru6a si a ne
smeri8 a rabda si a suferi8 a ierta si a ne 7ertfi pentru numele Tau0 Te)am vazut
prins de oameni8 7udecat8 condamnat si rasti6nit pe 3ol6ota si in6ropat sub
pamant0 !ar Te)am vazut si inviat8 imbracat in lumina8 si inaltat cu slava la
ceruri8 ca un !umnezeu si ,antuitor0
&cum8 calauziti de aceeasi stea8 am venit si in Pestera din Betleem8 sa Te
vedem Prunc mic8 infasat8 culcat in iesle0 >enim sa ne inc+inam Tie8 si
Preasfintei <ascatoare de !umnezeu0 >enim sa Te slavim impreuna cu in6erii
din cer8 sa)Ti cantam de bucurie impreuna cu pastorii si sa)ti aducem daruri
impreuna cu ma6ii de la rasarit0
Primeste)ne si pe noi8 (isus8 Pastorule cel Bun8 Cel ce Te)ai facut Prunc pentru
noi0 Primeste)ne sa intram cu credinta in pestera8 sa cadem in fata ieslei8 sa ne
inc+inam smereniei Tale8 sa laudam pe -ecioara ,aria8 sa cinstim pe dreptul
(osif8 sa marim pe inteleptii ma6i8 sa vedem pe pastori8 sa ascultam cantarea
in6erilor0 (nvata)ne a canta cu bucurie si a Te lauda din dra6oste8 a Te marturisi
cu ravna si a ne ru6a cu credinta8 a astepta mila Ta cu rabdare si a ne smeri cu
pace in suflet0 Primeste)ne sa ne marturisim Tie8 -iule al lui !umnezeu8 si sa)Ti
multumim din inimi pentru toate cate ne)ai dat noua0
Suntem fiii Bisericii Tale si am venit sa ne inc+inam la Pestera Betleemului8 in
numele fratilor si parintilor nostri8 in numele neamului nostru milenar0 <u ti)am
adus8 asemenea ma6ilor8 nici aur8 nici smirna8 nici tamaie8 nici scutece de fir8
nici daruri de mult pret0 Ca toate acestea nu)Ti trebuiesc8 ca Cel ce Te imbraci
161
in vapaie de foc si Te odi+nesti pe scaun de +eruvimi0 Ci iti aducem in loc de
aur8 dra6ostea si credinta noastra si a parintilor nostri0 (n loc de tamaie8 iti
aducem ru6aciunile noastre si ale fratilor nostri0 (ar in loc de smirna iti aducem
nade7dea noastra si a fiilor nostri in viata de veci0 Primeste8 ,antuitorule8
dra6ostea8 ru6aciunile si nade7dea noastra8 precum ai primit cantarea in6erilor
si a pastorilor0 Primeste marturisirea inimilor noastre si ne calauzeste pe calea
mantuirii5 Binecuvinteaza (isuse *ristoase8 lumea cu pace si tara noastra
romaneasca cu bucurie si indestulare0 Binecuvanteaza casele cu parinti
credinciosi si mamele cu dra6oste de prunci0 Binecuvinteaza pe fiii poporului
nostru cu deplina unitate si armonieB pe pastori8 cu ravna si 6ri7a pentru turma8
iar pe credinciosi8 cu intelepciune si dreapta credinta0 Binecuvinteaza)ne si pe
noi8 fii Tai8 cu frica de !umnezeu si iertare de pacate si ne invredniceste8
impreuna cu in6erii si pastorii8 sa Te marturisim si sa)Ti cantam4 Slava intru cei
de sus lui !umnezeu si pe pamant pace8 intre oameni bunavoire5 &min0
!upa ce savarsim ru6aciunea8 ne apropiem de locul cel mai sfant din Pestera8
unde a fost ieslea cu Pruncul (isus8 care se afla in partea de rasarit0 " stea de
aur fi#ata in pardoseala de marmura rosie ne indica locul <asterii !omnului0 <e
plecam cu fruntea la pamant8 ne atin6em de acest loc dumnezeiesc8 sarutam si
ne retra6em alaturi in liniste0
Pestera <asterii este o incapere naturala in stanca8 foarte modesta8 lun6a de
metri si lata de 3 metri0 &re forma aproape dreptun6+iulara si este asezata
e#act sub altarul bisericii facuta de Sfanta /lena in anul 3260 Pe 7os este
pardosita cu marmura8 peretii sunt captusiti cu mici panouri de carton8 iar
bolta cilindrica este cea ori6inala8 le6ata de fier din cauza bisericii care apasa
deasupra0 !oua scari laterale duc in cele doua abside ale bisericii mari0
1ocul unde a fost ieslea cu Pruncul se afla e#act la rasaritul pesterii si
formeaza altarul propriu)zis unde slu7esc zilnic ortodocsii0 Pe steaua de aur
sunt scrise in limba latina cuvintele4 O*ic de >ir6ine ,aria .esus C+ristus natus
estR 9&ici a nascut -ecioara ,aria pe (isus *ristos;0 >izavi de altar8 spre sud)est8
se afla un mic altar deservit de catolici8 unde -ecioara ,aria a alaptat pe (isus
Pruncul0 &laturi se afla inca un mic altar8 numit O&ltarul ,a6ilorR0 &ici cei trei
ma6i si)au desc+is visteriile lor si au adus lui *ristos aur8 tamaie si smirna0
(n Sfanta Pestera se face 1itur6+ie in fiecare dimineata8 intre orele 583') de
catre un preot ortodo#0 !upa ortodocsi slu7esc zilnic armenii si catolicii0 (n
sarbatori se face Sfanta 1itur6+ie in Pestera intre orele )$83'8 cand iau parte
numerosi credinciosi din Betleem si pelerini straini0 (ar in biserica mare a
<asterii !omnului ce se inalta deasupra8 se face Sfanta 1itur6+ie numai in
!uminici si sarbatori8 intre orele $)118 de catre un preot cu diaconB mai rar se
slu7este cu ar+iereu0
&prindem in Pestera lumanari de ceara aduse din tara8 spre pomenirea noastra
si a bunilor nostri crestini0 &poi cantam troparul <asterii lui *ristos si colindul
162
romanesc OSteaua sus rasareR si inc+eiem cu condacul <asterii !omnului4
O-ecioara astazi pe Cel mai presus de fiinta naste8 in6erii cu pastorii
slavoslovesc si ma6ii cu steaua calatoresc8 ca pentru noi S)a nascut Prunc tanar8
!umnezeu Cel mai inainte de veciR0
&r+imandrit (oanic+ie Balan8
OPelerina7 la mormantul !omnuluiR8 /ditura /piscopiei Romanului8 1%%%8 pa60
15)1$30
GediteazHI
$ertfa "anuitorului ristos
F3rauntele de 6riu8 cind cade pe pamint8 de nu va muri8 ramine sin6urB iar daca
va muri8 aduce multa roadaF 9(oan J((8 24;0 3rauntele de 6riu in moartea lui
aducatoare de rod este icoana a 7ertfei0 Caci moartea lui nu e moarte8 nu e
nimicire8 ci mistuire si trecere intr)o viata noua8 mai bo6ata8 rodind Funul o
suta8 altul saizeci8 altul treizeciF 9,at0 J(((8 23;0 Brazda8 mormintul bobului de
6riu8 e noaptea lui de Paste0
Si daca bobul de 6riu nu moare8 daca nu se mistuie pe sine pentru o noua viata
ci ramine in sine si pentru sine8 rodi)va el vreodata alta viata2
&tunci intele6em de ce (isus a zis indata dupa acest cuvint4 FCel ce)si iubeste
viata o va pierde000 Si cel ce renunta la viata lui8 in lumea aceasta8 o va pastra
pentru viata vesnicaF 9(oan J((8 25;0 &ceasta este le6ea vietii4 si acum si in
eternitate se naste din 7ertfa0 &sa se naste orice viata8 din sacrificiul alteia si
traieste 7ertfindu)se0
&ceasta este viata lui (isus4 .ertfa0 .ertfa totala8 neincetata0 !e aceea /l a si
putut spune4 F/u am venit ca lumea viata sa aiba si din belsu6 sa aiba000F 9(oana
J8 1';0 ) Pentru ca /l8 viata 1ui infinita8 nu o traieste pentru Sine8 ci o ofera si
devine roditoare de viata nesfirsita8 in Biserica 1ui0
Rostind c+emarea4 F"ricine voieste sa vina dupa ,ine sa se lepede de sine000F
9,arcu >(((8 34;8 !omnul ne invata aici tocmai aceasta cale si taina a 7ertfei
spre viata0 Cercetatorii au observat ca acest cuvint ) Fsa se lepede de sineF este
unic in literatura mondiala0 <u l)a rostit nimeni pina la (isus0 (n lumea noastra
marcata de iubirea de sine8 izvor al pacatului si al mortii8 (isus a adus
lepadarea de sine8 starea de 7ertfa8 izvor al vietii8 al invierii0 Si in aceasta a si
adus mintuirea noastra8 viata0
(isus vine8 aduce cu Sine acest mod de viata Flepadarea de sineF8 starea de
7ertfa8 de la (zvor8 de la !umnezeireB din viata si modul dumnezeiesc de viata
163
al Prea Sfintei Treimi0 &sa se vietuieste in !umnezeu0 FPersoanele dumnezeiesti
nu se afirma prin /le (nsele8 ci una da marturie pentru cealaltaF 9>0 1oss=E;0 )
-iecare traieste in si pentru alta000 Tatal da marturie pentru -iul0 ) F&cesta este
-iul ,eu Cel iubit8 in care am binevoit000F 9,at0 >((8 5;0 -iul nu traieste in Sine
si pentru Sine8 ci in Tatal8 precum si marturiseste4 F/u sunt intru Tatal ,eu si
Tatal intru ,ine000F 9(oan J(>8 11;0 (ar !u+ul Sfint este deopotriva4 si marturia si
slava si bucuria Tatalui si a -iului0 Caci in !u+ul e#clamam4 F&vva5 Parinte 5F
9Rom0 >(((8 15;0 (n !u+ul preamarim4 F!omn este (isusF 9( Cor0 J((8 3;0 &ceasta
este le6ea de viata a Prea Sfintei Treimi0 &colo nu este iubire de sine8 nu este
e6ocentrismB acolo centrul este <oi8 acolo centrul este iubirea si asa
F!umnezeu este iubireF 9( (oan (>;8 si viata nesfirsita0
Si de acolo8 -iul lui !umnezeu vine in lume cu le6ea de viata a Prea Sfintei
TreimiB cu le6ea iubirii8 a lepadarii de sine8 a 7ertfei de sine0 /l zice4 F000!e la
,ine (nsumi nu fac nimic8 ci precum ,)a invatat Tatal asa vorbesc0 Si Cel ce ,)a
trimis este cu ,ineB nu ,)a lasat sin6ur8 fiindca /u fac pururea cele placute
1ui000 spun ceea ce am vazut la Tatal ,eu000F 9(oan >(((8 2$8 2%8 3$;0 >ine in
lume cu iubirea dumnezeiasca0
(ntrea6a viata a !omnului nostru (isus *ristos8 asa cum ni s)a descoperit si
aratat in lume ste 7ertfirea de sine0 !in momentul insusi8 al venirii in lume8 al
po6oririi la noi0 Caci8 F!umnezeu fiind in c+ip000 S)a 6olit pe Sine8 c+ip de rob
luand8 facindu)se asemenea oamenilor000 S)a smerit pe Sine8 ascultator facindu)
se pina la moarte8 si inca moarte pe cruceF 9-il0 ((8 6)$;0 (n aceste citeva
cuvinte &postolul infatiseaza intrea6a calea crucii8 7ertfei !omnului8 de la
intrupare pina la dimineata invierii0 ) Cale a renuntarii la Sine8 a smereniei si a
unirii cu noi0
Si Sfintul &postol si /van6+elist (oan vede F,ielul 7ertfit de la intemeierea
lumiiF 9&poc0 J(((8 $;0 &ceasta vrea sa ne spuna8 pe de o parte8 ca la temelia
lumii sta 7ertfa8 ca lumea s)a nascut din 7ertfaB pe de alta parte8 ca -iul lui
!umnezeu8 !omnul nostru (isus *ristos vine in lume in stare de 7ertfa0
(n aceasta stare de 7ertfa8 de iubire8 de lepadare de Sine pentru noi8 /l a
petrecut cu noi8 si ramine etern asa0 <ici nu poate fi altfel5
/ste de a7uns sa ne 6indim numai la faptul ca (isus *ristos fiind !umnezeu si om
in acelasi timp8 !umnezeu &totputernic8 biruitor al mortii8 totusi /l n)a folosit
niciodata puterea Sa dumnezeiasca pentru /l0 /l n)a primit ispita demonului
cind8 dupa patruzeci de zile de post8 flaminzind i)a auzit 6lasul4 F!aca esti
-iului lui !umnezeu8 zi ca pietrele acestea sa se face piini0F 9,at0 (>8 3;0 /l n)a
acceptat8 tot in virtutea lepadarii de sine8 nici celelalte ispite ale demonului4
sa faca minuni in favoarea Sa 9,at0 (>8 )1$;0 <u le)ar fi acceptat si pentru ca
erau ispite8 dar mai profund si mai ales8 pentru ca nu erau in armonie cu le6ea
de viata a !umnezeirii8 care nu este iubire de sine8 ci lepadare de sine0 ) Cind
-ariseii (i cer semne8 minuni8 !omnul rapunde ca ) nu li se va da alt semn
164
Fdecit numai semnul lui (onaF0 9,at0 J>((8 4;8 deci8 crucea iubirii si invierii0 !e
aceea si &postolul a spus4 F000,ai mare decit orice dar este dra6osteaF 9( Cor0
J(((8 13;0
*ristos este totul ) iubire 7ertfelnica8 si puterea Sa dumnezeiasca a
intrebuintat)o pentru altul8 oferindu)o8 transformindu)o inte6ral in slu7irea
vietii semenilor0 ) Ce este de altfel iubirea8 daca nu a)ti avea viata in celalaltB
a trai pentru celalalt0 & cunoaste ca atunci iubesti cu adevarat8 cind cel iubit
este salvat prin viata ta8 traieste prin iubirea si viata ta8 creste si se implineste
prin iubirea si viata ta0
&sa traieste *ristos0 /l e#ista pentru altul8 pentru noi8 dumnezeieste0 Si traind8
iubind dumnezeieste vindeca8 salveaza de la moarte8 de viata8 mintuieste0
Toate zilele !omnului petrecute printre noi8 sunt pline numai de asemenea
fapte8 de binefaceri0 (ntru aceasta isi afla /l si bucuria Sa0 (ntru aceasta ne
spune ca si noi putem afla bucurie deplina0 1ea6a bucuria noastra de bucuria
1ui dumnezeiasca in iubire4 F!aca paziti poruncile ,ele8 veti ramine intru
iubirea ,ea8 dupa cum si /u am pazit poruncile Tatalui ,eu si ramin intru
iubirea 1ui0 &cestea vi le)am spus ca bucuria ,ea sa fie in voi si ca bucuria
voastra sa fie deplina0F 9(oan J>8 %)1';0
Putea fi vreo bucurie mai mare decit aceea sa arate si sa poata incredinta
trimisilor Profetului care)1 botezase8 aceste mesa74 F000,er6eti si spuneti lui
(oan cele ce auziti si vedeti4 orbii capata vederea si sc+iopii umbla8 leprosii se
curatesc si surzii aud8 mortii inviaza si saracilor li se binevesteF 9,at0 J(8 4)5;0 )
(ntr)adevar8 in iubirea care daruieste si salveaza este bucuria8 este fericirea8
este sensul vietii0 Si numai *ristos a putut rosti in toata plinatatea lui8 acest
cuvint4 F,ai fericit este a da decit a luaF 9-apte JJ8 35;0
&ctul supremei daruiri 7ertfelnice este crucea0 /ste actul unei pliniri finale8
cind !omnul F(si da viata rascumparare pentru multiF 9,at0 JJ8 2$;8 pentru toti
cei care vor sa o primeasca0 !ar8 c+iar in acest moment suprem8 mintuitor8 (isus
a fost ispitit sa se FsalvezeF pe Sine8 folosindu)se de !umnezeire000 FPe altii ()a
mintuit8 sa se mintuiasca si pe Sine (nsusi8 daca /l este *ristosul8 &lesul lui
!umnezeu000 ,intuieste)Te pe Tine (nsuti si pe noiF8 (i spune unul dintre
rasti6nitii impreuna cu /l 91uca JJ(((8 358 3%;0 ) Ce)( cereau ,intuitorului2 ) Sa
foloseasca !umnezeirea e6oist8 pentru a se mintui pe Sine8 nu pentru a mintui0
Ce non)sens5 ) !ar8 (isus nu coboara de pe cruce tocmai pentru ca este -iul lui
!umnezeu8 pentru ca iubeste dumnezeieste0 Si8 pentru ca poate transforma
orice situatie8 c+iar acest rau capital8 care este moartea8 dindu)i un sens
pozitiv pentru e#istenta8 in inviere0 &ceasta este o cale a Proniei4 F!umnezeu a
intors raul nostru in bineF8 spune (osif fratilor Sai 9-acerea 18 2';0
(ar acum pe cruce /l8 -iul lui !umnezeu facut "m8 restaureaza in fata Tatalui
conditia si starea noastra adevarata8 aceea de 7ertfire8 de daruire de sine0
&cesta era si oma6iul pe care ()l aduce0 ) &dinc intele6ea aceasta Sfintul Ciril al
165
&le#andriei8 cind spune8 ca Fla Tatal nu se poate intra altfel decit in stare de
7ertfaF0 ) &sa intra !omnul ca (naintemer6ator al nostru0
Caci acum -iul nu se aduce numai pe Sine ca 7ertfa Tatalui8 ci ofera si firea Sa
umana8 pir6a firii noastre0 " ofera si o sfinteste0 FCeea ce este oferit e sfintitF0
Si e sfintita firea deodata4 prin 7ertfa si prin marele dar al invieriiB prin oferire
si primire8 in acest sc+imb de vieti0 Caci8 firea umana daruita8 desc+isa de /l
!umnezeirii se umple de darul vietii dumnezeiesti8 (nvierea0
Sfintul &tanasie cel ,are arata ca ,intuitorul a ales crucea drept cale a 7erfirii
Sale pentru ca acesta este sin6urul fel de moarte in care trebuie sa intinzi
miinile0 &ltfel spus8 sa sfirsesti imbratisind8 Fadunind pe fiii lui !umnezeu cei
imprastiatiF 9(oan J(8 52;0 1a 7ertfa Sa (isus ne uneste si pe noi0 Si in /l8 in
*ristos invatam sensul si valoarea iubirii8 daruirii8 7ertfei8 invatam firea
lucrurilor0 ) Sfintul (oan 3ura de &ur observa8 ca F!umnezeu voind sa le6e pe
toti oamenii intre ei8 a impus o necesitate atit de mare in lucruri8 incit cu
folosul aproapelui este le6at folosul altuia0 Cirmaciul corabiei apara in furtuna8
de la inec pe totiB mestesu6arul nu cauta doar folosul luiB a6ricultorul nu
seamana numai atit cit ii a7un6e lui8 si soldatul sta in linia de bataie nu numai a
se apara pe sineF0
,ai adinc8 in daruirea de sine8 intele6em adevarul insusi al firii noastre0 (n
obirsia si in 6eneza noastra8 c+ip al lui !umnezeu fiind8 suntem ziditi din si
pentru iubire8 pentru comuniune0 (ntrea6a noastra fiinta este facuta conform
cu iubirea cu daruire de sine0 Prin toate or6anele sale8 trupul este desc+idere si
reciprocitate cu semenii8 cu lumea0 Cu oc+ii nu ma privesc doar pe mine8 si
indeosebi cu urec+ile nu ma aud numai pe mine8 ci caut fata8 cuvintul si 6indul
celuilalt0 1imba7ul s)a nascut numai in mediul de comuniune8 ca c+emare si
raspuns intre mine si aproapele0 Cuvintul meu e revelatia Cuvintului8 iar prin el
eu bat la usa aproapelui meu8 ca si Cuvintul care spune4 F(ata8 stau la usa si
bat000F 9&poc0 (((8 2;0 Pasii mei mer6 in intimpinarea semenului8 bratele mele
spre imbratisarea lui0 -iecare or6an e fereastra desc+isa catre lume8 totul este
dedicat comuniuniiB esential8 viata este reciprocitate a daruirii8 a 7ertfei0 (ar
(isus este intruparea deplina si transfi6uratoare a 7ertfei de sine0
Si cu cit noi ne +ranim mai mult din /l8 din cuvintele 1ui si cuvintele 1ui devin
in noi Fdu+ si viataF 9(oan >(8 63;8 din viata 1ui4 FCel ce maninca trupul ,eu si
bea sin6ele ,eu ramine intru ,ine si /u intru /l000 Cel ce ,a maninca pe ,ine
va trai prin ,ineF 9(oan >(8 56)5;8 cu atit mai mult8 viata noastra inradacinata
in /l prin botez seamana mai mult cu a 1ui0 >ec+ea iubire de sine se
transfi6ureaza si in noi in lepadarea de sine8 in daruirea de sine0 ) Parintii
adevarati8 sotii adevarati8 prietenii adevarati o stiu0 & inteles)o poporul nostru8
cind a vazut in ,anastirea Curtea de &r6es8 rodul 7ertfei0 (nc+iderea in
e6ocentrism si moarte se sc+imba si devine salt in viata0 Simti cum in iubire
respiri aerul invierii8 bucuria8 adevarul vietii0 Ca seva ce se revarsa din tulpina
in mladite8 viata si in noi iubirea si le6ea de viata care vine de la Tatal prin -iul
166
in !u+ul Sfint8 in Biserica8 in noi0 ) FPrecum ,)a iubit pe ,ine Tatal8 asa v)am
iubit si /u pe voiB ramineti intru iubirea ,ea000 &ceasta este porunca ,ea4 Sa va
iubiti unul pe altul precum v)am iubit /uF 9(oan J>8 %8 12;0
Pr0 Prof0 Constantin 3aleriu8
F(ndrumator pastoral)misionar si patrioticF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$58
pa60 3')340
GediteazHI
Invatatura Crestina Despre Sfanta Cruce si
Cinstirea %i
Crestinul dreptmaritor vede si cinsteste in Sfinta Cruce8 deodata4 7ertfa -iului
lui !umnezeu OCare s)a facut om pentru noi oamenii si pentru a noastra
mintuire000FB lemnul crucii pe care s)a rasti6nit !omnul8 deci altarul Sau de
7ertfaB semnul crucii8 semn al O-iului "muluiR si al crestinului in acelasi timp8
cu care insemnindu)ne ca si cu o pecete8 aratam participarea noastra la 7ertfa
sfintitoare a lui *ristos0
Pastrind cu sfintenie acest intre6 Odreptar al cuvintelor sanatoaseR cum invata
Sfintul Pavel 9(( Tim0 (8 33;8 in cele ce urmeaza vom e#pune pe fiecare din cele
trei intelesuri ale Sfintei Cruci4 si cel du+ovnicesc si cel de altar si cel de semn
dumnezeiesc0 "rtodo#ia este si trebuie sa fie intru totul si dreapta credinta si
plinatate a credinteiB unitate a intre6ii credinte0 Caci !omnul ne)a invatat4
OCel ce va strica una din aceste porunci foarte mici8 si va invata asa pe
oameni8 foarte mic se va c+ema in imparatia cerurilorR 9,atei >8 1%;0 (ar
&postolul previne4 OCine va pazi toata le6ea8 dar va 6resi intr)o sin6ura
porunca8 s)a facut vinovat fata de toate poruncileR 9(acob ((8 1';0 Se intele6e8
ca e de a7uns 6resirea sau calcarea uneia ca sa pierd curatia si intre6imea
adevarului0
(ntelesul du+ovnicesc al crucii
Crucea este iubireB mai profund8 e iubirea dumnezeiasca fata de noi0 / o
adinca le6atura intre iubirea dumnezeiasca si cruce0 &ici in e#trema umilire si
suferinta a crucii s)a descoperit ne6raita iubire si slava a -iului lui !umnezeu
devenirt om0 S)a descoperit acea iubire care iubeste si pe cruce sau pina la
cruce si se roa6a pentru iertarea8 mintuirea si a celor ce)1 rasti6nesc0 (ubire
care ramine deci nesc+imbata8 ca a Tatalui8 care Orasare soarele peste cei rai si
peste cei buni si trimite ploaie peste cei drepti si peste cei pacatosiR 9,atei >8
45;B care ramine aceeasi in orice conditie8 c+iar cind e rasti6nita0 (ubire care
nu inceteaza nici c+iar in moarte8 pentru ca Oiubirea e mai tare ca moarteaR0
/ste iubire a lui !umnezeu8 a unei constiinte nelimitate8 libere si care se
167
daruieste numai8 care nu cere nimic pentru sine8 pentru ca nu are nevoie de
nimic8 asa cum numai !umnezeu este si poate fi0 !ar e si iubire umana
descoperita prin om0 Si de aceea aici8 in acest Oe#emplarR divin)uman *ristos
(isus !omnul8 a invins radical si definitiv e6ocentrismul8 sursa pacatului8 a
raului0 &ceasta o arata mai ales crucea0
Cunosteau si cei vec+i iubirea8 asa cum o cunoastem si multi dintre noi0 /ra
vorba insa de iubirea)dorinta8 erosB iubire care)si cauta o implinire dincolo de
sine8 in altul8 si poarta prin aceasta8 in ea si ceva e6oism8 pentru sineB se 6usta
atunci pe sine0 Pacatul nu e invins aici in radacina lui0 Pentru aceea (isus le
spune ucenicilor4 O&sa sa va iubiti unii pe alti8 cum v)am iubit /u pe voiR 9(oan
l>8 12;0 -iul este trimis de Tatal sa descopere aceasta iubire dumnezeiasca8
care este daruire de sine pentru implinirea8 pentru salvarea celuilalt8 care e
numai slu7ire0 O-iul omului8 spune (isus8 n)a venit sa ( se slu7easca8 ci ca sa
slu7easca /l si sa)si dea viata rascumparare pentru multiF 9,atei JJ8 2$;0
&ceasta e calitatea dumnezeiasca8 noua8 a iubirii lui si pe care o descopera
crucea0 &ceasta slu7ire prin cruce a !omnului este mintuitoare0 Sfintul &postol
Petru spune4 O/l a purtat pacatele noastre in trupul Sau pe lemnR 9( Petru ((8 4;0
/l8 fara de pacat8 poarta8 sufera pentru pacate0 &r+iereul 1e6ii vec+i8 cind
aducea 7ertfa pentru pacat si impacare8 punea mina pe capul victimei8 punea
pacatele asupra ei8 pentru ispasire 91evitic (>8 4;0 (n acest inteles biblic
&r+iereu1 le6ii noi8 (isus *ristos purta asupra Sa vinovatia noastra ca victima8
7ertfa8 ispasire0 Spune si Sfintul Pavel4 OPe Cel ce n)a cunoscut pacat 1)a facut
pacat pentru noi000 ca noi sa ne facem dreptatea lui !umnezeu printr)(nsulR 9((
Cor0 >8 21;0 OCu raniile 1ui v)ati vindecatR8 adau6a Sfintul Petru0 Cum te)ar
putea mintui8 purifica8 sfinti cineva8 fiind el insusi sub pacat2 Cum te)ai putea
vindeca infuzindu)ti)se un sin6e bolnav2 OCine ma va izbavi de trupul mortii
acesteia2R8 se intreaba &postolul8 si tot el raspunde4 O,ultumesc lui !umnezeu
prin (isus *ristos8 !omnul nostruR 9Rom0 >((8 248 25;0
-iul este trimis la Oai Sai din lume pe care i)a iubit pina la capatF 9(oan >(((8 1;0
!eci cu iubire pina la e#trem8 pina la cruce0 !ealtfel8 aici se si descopera fiinta
ultima a iubirii0 O<imeni nu are mai mare dra6oste ca aceasta decit ca viata sa
si)o puna pentru prietenii saiR spune (isus 9(oan J>8 13;0 &ceasta este esenta
7ertfei8 a crucii !omnului si ratiunea ei de a fi in acelasi timp4 iubirea0 Si prin
ea se implineste si dreptatea dumnezeiasca si sfintirea noastra0 !upa cuvintul
profetic al Psalmistului pe cruce4 O,ila si adevarul s)au intimpinat8 dreptatea si
pacea s)au sarutatR 9Ps0 $48 ((;0
Crucea !omnuiui este mai mult decit o ispasire a lui in locul nostru ca
OloctiitorR8 reprezentant al nostru0 Prin insasi intruparea Sa ca "m are loc un
sc+imb de vieti0 -iul lui !umnezeu ia firea8 viata noastra cu tot ce este al ei8
cu nevointele sau pacatul ei0 Si nu este de conceput sa iubesti real fara sa
cunosti8 sa simti8 ca pe ale tale bucuriile8 mai ales durerile8 incercarile
celorlalti8 sau ceea ce8 dupa Sfinta Scriptura numim4 pacatul8 suferinta8
moartea0 Si cu cit intele6i mai mult e#istenta viata8 cu atit iubesti si suferi mai
168
mult0 / de a7uns sa 6indim la parintii care sufera adesea sufleteste pentru copii
mai mult decit copiii lor insisi8 pentru ca intele6 si vad mai mult din propria lor
cercare urmarile raului0 Constiintei infinite a lui (isus ii corespunde o iubire si o
suferinta nesfirsita pentru ai Sai care este Crucea0
Si numai o asemenea cruce poate mintui0 <u pentru ca !umnezeu vrea
suferinta8 7ertfa8 moarte8 pentru Sine8 cum vredeau cei vec+i0 Ci pentru ca
adevarata relatie intre mine si Tatal8 intre mine si semenul meu8 este aceea de
iubire8 de 7ertfa8 de desc+idere fara rezerva8 de oferire si de comunicare0 1a
Botezul si la Sc+imbarea la -ata a !omnului8 cind de fiecare data se anticipa8
se pre6atea crucea si invierea8 Tatal rosteste4 O&cesta este -iul ,eu cel iubit000
Ointru &cesta se reveleaza cu adevarat voia ,ea0 OPe &cesta ascultati)lR 9,atei
(((8 1B J>((8 5;0 Cu alte cuvinte4 fiti ca /l8 astfel de fii voiesc0 !ar acest
moment si fapt poate avea loc pentru ca acum in fata Tatalui sta Cineva8 -iul
Sau8 !umnezeu si om8 care plineste toata dreptateaR8 care e sfintenie absoluta
si care iubeste0 &ceasta ne impaca real cu !umnezeu si intreolaltaB iubire
atotcuprinzatoare8 in toate directiile8 sensurile4 spre Tatal8 spre semeni8 spre
toata faptura0 &ceasta iubire este mintuitoare8 sfintitoare0
!omnul sfinteste lumea incepind cu Sine8 cu trupul Sau8 in iubirea Sa0 (n insasi
purtarea crucii8 in 7ertfirea Sa8 !omnul desfiinta pacatul si sfintea faptura0
!aca reazemul raului8 al pacatului este e6ocentrismul8 iubirea divina8 crucea
poarta in ea desfiintarea lui0 (n *ristos pacatul se mistuie in flacara8 in oceanul
iubirii Sale dumnezeiesti0 O&colo unde este 7ertfa8 acolo este nimicirea
pacatelor8 acolo este impacarea cu Stapinul8 acolo este sarbatoare si bucurieR8
invata Parintele nostru (oan 3ura de &ur 10 (ar8 dupa Sfintul Ciril al &le#andriei8
Ola Tatal nu se poate intra decit in stare de sacrificiuR 20 OStarea de sacrificiuF
e si calea noastra unii catre altii0
Toata viata !omnului este purtare a crucii si desfiintare a pacatului0 Si
intruparea Sa8 a Celui care Oin c+ipul lui !umnezeu fiind8 ia c+ip de robR 9-ilip0
((8 ;B si nasterea in pestera8 in iesleB si faptul ca /l Oprin care toate s)au
facutR vietuind pe pamint Onu are unde sa)si plece capulRB si +ulirea din partea
fariseilor ca Ostrica le6eaR8 sau Oca sta la masa cu vamesii si pacatosiiR0 /l
Oplinitorul le6ii si Cel Ofara de pacat000R etc0
Parintii Bisericii si teolo6ii observa ca !omnul desfiinteaza pacatul si insesi
insusirile firii4 in foamea8 in setea8 in oboseala8 in atitudinea sa fata de
suferinta8 de moarte etc0 (n nici una din acestea nu lasa firea Sa omeneasca Osa
lunece spre pacatul placeriiR 30 (n toate /l implineste Ovoia TataluiR care in
esenta e tot iubirea0 & cunoscut si ,intuitorul fericire8 bucurie0 !ar de ce fel
de calitate2 -ericirea !omnului este aceea pe care o si propovaduieste8 de
pilda in Predica de pe munte0 Si cum se stie aceasta consta in simplitatea
du+uluiB in plinsul8 suspinul8 fata de suferintele semenilorB in blindeteB in
foame si sete de dreptate8 de adevarB in mila si curatie a inimiiB in slu7irea
pacii si acceptarea suferintei pentru altii8 a crucii0 Bucuria 1ui este bucuria de
169
a praznui Pastele cu ucenicii 91uca JJ((8 15;8 de a)i impartasi din trupul si
sin6ele 1ui 7ertfitB este bucuria invierii cu care intimpina pe mironosite in
dimineata pascala8 cind le spune4 OBucurati)va000R 9,atei JJ(((8 %;B bucurie a
Crucii si (nvierii0 Catre aceasta bucurie tinde intre6 cursul vietii SaleB catre
acest moment suprem8 moment pe care /l il numeste Oceasul ,euR0 / cea care
inseamna deodata4 patimire si preamarire4 OParinte a venit ceasul5
Preamareste pe -iul Tau8 ca si -iul sa Te preamareasca000R 9(oan J>((8 1;0
Ca si in intrea6a viata a !omnului8 la acest ceas suprem toate Persoanele
dumnezeiesti ale Prea Sfintei Treimi sint de fata8 iau parte0 F<u sint sin6urR
zice (isus 9(oan J>(8 32;0 ,intuirea inseamna4 O(ubirea Tatalui care rasti6nesteB
iubirea -iului rasti6nitaB iubirea Sfintului !u+ care triumfa in puterea de
neinvins a cruciiR8 cum tilcuieste un ierar+ ortodo# 40 Tatal este reazemul
fundamental al crucii4 OParinte8 in miinile Tale incredintez !u+ul ,euF0 -iul
este 7ertfa8 !u+ul8 Porumbelul care ramine mereu peste -iul8 este pacea crucii
lui *ristos8 pacea noastra0 Crucea descopera astfel iubirea Treimii in
manifestarea ei concreta8 in plinatatea si in intilnirea ei decisiva cu pacatul0
,ai profund8 acesta si este intelesul8 sensul ultim al intruparii4 revelarea si
impartasirea iubirii8 a vietii Treimii in viata noastra si a intre6ii fapturi0 (isus se
roa6a inainte de cruce4 OParinte8 dupa cum Tu esti intru ,ine si /u intru Tine8
asa si acestia sa fie in <oi8 unaR 9(oan J>1(8 21;B intruparea8 crucea8 invierea
inseamna comunicarea vietii divine0 !e aceea !omnul este O/manuel4 cu noi
este !umnezeuF0 !e aceea /l este deodata4 si !umnezeu si om8 si Pastorul si
,ielul Fcare ridica pacatul lumiiRB si !omnul si Slu7itorul nostru8 si &r+iereul si
7ertfa noastraB intru F/l a binevoit !umnezeu sa salasluiasca toata plinirea000 Sa
le impace cu Sine8 fie cele de pe pamint8 fie cele din ceruri8 sa le cuprinda
recapitulind totul in *ristos)Capul Bisericii8 facind pace prin /l8 prin sin6ele
Crucii Sale si sa One stramute astfel in imparatia -iului iubirii SaleB 9Col0 (8 138
1%8 2';0
!ar crucii8 iubirii ii urmeaza viata0 &sa cum viata naste din iubire din cruce
naste o noua viata8 invierea0 Crucea descopera aceasta bo6atie de daruri si de
intelesuri0 /a este fundamental descoperire a iubirii dumnezeiesti0 !ar aceasta
fiind8 ea poarta in sine si recapitularea8 strin6erea noastra la umbra si lumina
eiB si 7ertfa8 ispasire pentru pacatele noastre plinirea dreptatii dumnezeiestiB si
sfintire a firii prin biruirea stricaciunii0 Si odata cu acestea8 inca si mai profund
decit acestea8 ea poarta prin inviere8 sensul ei final si esential creatorB
continuarea creatiei din punctul in care a fost intrerupta de pacat prin oprirea
de la pomul vietiiB desc+iderea catre o noua viata0
!omnul spune4 OCine va cauta sa)si scape viata sa o va pierdeB iar cine o va
pierde8 o va dobindiR 91uca J>((8 3%;0 !esi6ur8 nu este vorba aici de pierdere8
de desfiintare a fiintei8 a constiintei8 a c+ipului din din noi8 caci O-iul "mului
n)a venit sa piarda8 ci sa mintuiascaR 91uca (J8 55;0 /ste vorba de lepadare si
de pierde a iubirii patimase de sine4 a raului8 a ceea ce a devenit stricacios in
170
noi8 Opentru ca ceea ce e muritor sa fie in6+itit de viataR 9(( Cor0 >8 4;0 / vorba
de rasti6nirea unei lumi si firi vec+i pentru a obtine in sc+imb8 cum spune
,antuitorul8 Oo dovadaR8 un Ocisti6R8 mai multa Oviata8 un plus de e#istenta0
O& muri este cisti6R zice Sfintul Pavel 9-ilip0 18 21;0 O3rauntele de 6riu daca
moare8 multa roada aduceR 9(oan J((8 24;0 (nvierea este deci o imbo6atire a
persoanei8 a vietiiB este o noua stare si calitate Fa fiintei8 a fapturii8 a trupului8
care in *ristos cel inviat devine Odu+ovnicesc8 nestricacios8 nemuritorR 91 Cor0
J>8 4)3;0 (ar crucea e calea si usa spre aceasta noua viata0 !e aceea Biserica o
preamareste4 FBucura)te cruce vistierul vietiiB bucura)te cruce vasul luminiiB
bucura)te cruce usa tainelor0005R0 (n timpul rasti6nirii8 !omnul era supus ultimei
ispitiri4 O!aca esti -iul lui !umnezeu coboara)Te de pe cruceR 9,atei JJ>((8 42)
43;0 !ar8 Otocmai pentru aceasta nu se coboara de pe cruce8 pentru ca este -iul
lui !umnezeuR8 tilcuieste Sf0 (oan 3ura de &ur0 /l pentru cruce a venit5 Si8 Oa
invia e cu mult mai mult decit a se cobori de pe cruceR 58 a cobori si a se
intoarce la un trecut depasit0 Crucea ca Opom al vietii poarta si odrasleste
viata0 (ar invierea vesteste o noua dimineata8 Oa opta ziR a creatiei0
Sfintita cruce )altarul de 7ertfa al ,intuitorului
Cuvintul crucii este prezent in /van6+elia8 in propovaduirea ,intuitorului inca
inainte de rasti6nirea Sa pe acest vec+i instrument de osinda0 (isus le zicea
ucenicilor Sai4 O!aca vrea cineva sa vina dupa ,ine sa se lepede de sine8 sa)si
ia crucea si sa)mi urmeze ,ieR 9,ater J>(8 24;0 / vorba8 desi6ur8 in aceste
cuvinte ale !omnului de crucea noastra du+ovniceasca8 dar in le6atura cu
crucea Sa in care e inradacinata crucea crestinului0 Pentru ca inainte de a se
adresa aceasta c+emare8 ,intuitorul arata Oucenicilor 1ui ca /l trebuie sa
mear6a la (erusalim si sa patimeasca multe de la batrini si de la ar+ierei si de
la carturari si sa fie ucis si a treia zi sa inviezeF 9,atei J>18 21;0 &ici !omnul
vesteste direct patimirea si moartea Sa de pe cruce8 la care prin cuvintele de
mai sus ii c+ema pe ucenici sa)1 urmeze0 (ar la putina vreme8 adica dupa sase
zile8 suind pe muntele Taborului sa se roa6e8 apar impreuna8 in slava Sc+imbarii
la fata ,oisi si (lie8 care vorbeau cu /l despre Osfirsitul 1ui pe care avea sa)l
implineasca in (erusalimR 91uca (J8 31;B deci iarasi despre8 cruce0 Si acolo8 pe
Tabor8 primind de mai inainte8 de bunavoie8 rasti6nirea8 7ertfa Sa8 cunoaste si
stralucirea slavei firii omenesti ca o arvuna a invierii0 &stfel8 in amindoua
aceste marturii se descopera inca din timpul propovaduirii Sale8 locul si rostul
proniator si nu intimplator al crucii8 in lucrarea mintuirii noastre0
Toate cele patru /van6+elii vorbesc de crucea !omnului0 Primele trei numite si
sinoptice8 de la Sfintul ,atei8 ,arcu si 1uca o amintesc pe calea spre 3ol6ota0
OSi au silit pe un trecator care venea din tarina8 pe Simon Cirineul8 tatal lui
&le#andru si al lui Ruf8 ca sa duca crucea 1uiF 9,atei JJ>((8 32B ,arcu J>8 2B
1uca JJ(((8 26;0 (nca si mai direct o evoca Sfintul (oan in momentul rasti6nirii4
OSi stau lin6a crucea lui (isus8 mama 1ui si sora mamei 1ui8 ,aria lui Cleopa si
,aria ,a6dalenaF 9(oan J(J8 25;0 &stfel OlemnulR pe care Sf0 Petru spune ca
171
O!omnul a purtat pacatele noastreR8 unealta rasti6nirii Sale8 e numit de
ucenicii !omnului OCrucea lui (isusR0
:rmeaza limpede de aici ca8 potrivit descoperirii Sfintei Scripturi8 crucea este
altarul pe care s)a 7ertfit -iul lui !umnezeu Opentru a noastra mintuireR0 Cel ce
este deodata &r+iereu si 7ertfa8 si)a pre6atit si altarul sau pe care praznuieste
pastele <oului 1e6amint0 Pastele nostru *ristos a fost 7ertfit pentru noiR8 zice
Sfintul Pavel 9( Cor0 >8 ;0 (ar aceasta 7ertfa se savirsea tocmai in timpul cind la
templu se sacrificau mieii pascali ai 1e6ii vec+i 60 Si in acel moment lua fiinta
<oua 7ertfa8 cea a <oului Testament si pe un alt altar0 Cum ne e#plica si invata
acelasi &postol cind spune4 O&vem altar dintru care nu au dreptul sa manince
cei ce slu7esc cortuluiR 9/vr0 J(l(8 13;0 &ltar nou8 pentru ca (isus ca sa sfinteasca
poporul cu sin6ele Sau a patimit afara din poartaF0 Pentru care si indeamna
iarasi Sfintul Pavel4 OSa iesim dar la /l8 afara din tabara8 luind asupra noastra
ocara 1uiR 9/vrei J(((8 13;0 1uind8 deci purtind Oocara 1uiR8 adica crucea 1ui8
intrucit /l8 (isus F(ncepatorul si plinitorul credintei8 care pentru bucuria pusa
inainte)(8 a invierii8 a suferit crucea8 n)a tinut seama de ocara ei si a sezut de)a
dreapta tronului lui !umnezeu 9/vrei J((8 21 ;0
Toate aceste marturii arata fara umbra de indoiala ca cinstind crucea8 aducem
cinstire altarului de 7ertfa al ,ntuitorului nostru0 Si ii aducem aceasta cinstire
sfinta luind aminte la insesi cuvintele ,intuitorului care spune ca OCel ce se
7ura pe altar8 se 7ura pe el si pe toate cate sint deasupra luiR 9,atei JJ(((8 2';0
,ai ales in taina crucii8 altarul e le6at inseparabil de 7ertfa0 (ar cinstirea adusa
altarului)crucii duce la cinstirea !arului suprem8 -iul lui !umnezeu8 care s)a
7ertfit pe acest altar8 si pe care8 cum arata tot Sfintul Pavel8 l)a instituit
!umnezeu (nsusi0 Caci Oavem &r+iereu slu7itor altarului si cortului celui
adevarat8 pe care l)a infipt !umnezeu si nu omulF 9/vr0 >((8 1)2;0 Se descopera
astfel o atit de adinca unitate intre *ristos si cruce8 ) altarul Sau0 *ristos este
nedespartit de crucea Sa0 Pentru care &postolul va si spune4 O&m 7udecat sa nu
stiu intre voi altceva decit pe (isus *ristos si pe &cela rasti6nitR 9( Cor8 ((8 2;0
,ai sint insa unii credinciosi care fara o cercetare mai adinca si in unitate a lor
a cuvintelor Sfintei Scripturi isi zic4 totusi crucea8 este obiectul pe care a fost
rasti6nit !omnul nostru lisus *ristosB obiect de ocara8 tortura8 pe care erau
osinditi indeosebi sclavii0 !e aceea8 in >ec+iul Testament se socotea un blestem
a fi rasti6nit pe cruce4 OBlestemat este inaintea !omnului tot cel spinzurat pe
lemnR 9!eut0 JJ(8 23;0 Cum sa cinstim8 sa veneram atunci Oinstrumentul de
c+inR al ,intuitorului 2
Ce trebuie sa raspundem 2
,ai intii trebuie observat ca in intre6 <oul Testament nu 6asim nici un loc in
care crucea sa fie in vreun fel dispretuita8 fie de ,intuitorul8 fie de Sfintii
&postoli0 !impotriva8 ,intuitorul8 cum aratam8 dupa Sfintul Pavel On)a tinut
seama de ocara eiR0 Si nu numai ca nu s)a rusinat de ea8 ci a luat)o asupra Sa8
172
a facut din ea altar dumnezeiescB s)a inaltat pe ea ca 7ertfa0 Si nu silit8 ci de
bunavoie4 OTatal ,a iubeste fiindca /u imi pun viata ,ea000 <imeni nu o ia de la
,ine0 Putere am /u ca sa o pun si putere am iarasi sa o iauR 9(oan JJ8 1$;0
&stfel !omnul8 potrivit Proniei dumnezeiesti8 liber a acceptat crucea8 si asa
cum era8 +ulita8 blestemata0 & acceptat)o pentru /l pentru a ne atra6e si pe
noi la Sine prin /a si implicit la cinstirea ei8 cum ne si spune4 OCind ma voi
inalta de pe pamint pe multi ii voi tra6e la ,ine0 (ar aceasta o zicea aratind cu
ce moarte avea sa moaraR 9(oan J((8 32)33;0
(ar impreuna cu ,intuitorul8 se intele6e ca si Sfintii &postoli vor 6indi si vor
propovadui despre cruce in acelasi du+0 Pentru Sfintul Pavel8 de pilda8 crucea
este aproape unica cinste8 unica lui lauda4 F(ar mie sa nu)mi fie a ma lauda
decit numai in crucea !omnului nostru (isus *ristos8 prin care lumea este
rasti6nita pentru mine si eu pentru lumeR0 <u i6nora nici Sfintii &postoli4 ocara8
umilinta crucii0 !ar pentru ei ca si pentru orice crestin8 umilinta8 implicit
umilinta crucii8 este virtute dumnezeiasca si cale a slavei4 OCel ce se smereste
va fi inaltatF8 a spus ,intuitorul0 Si se vede cum c+iar din ziua Cincizecimii8
luminat de limba de foc a Sfintului !u+8 Sfintul Petru patrunde acest inteles al
tainei8 si vesteste credinciosilor veniti la praznic4 OPe acest (isus pe care voi 1)
ati rasti6nit8 !umnezeu 1)a facut !omn si *ristosR 9-apte ((8 36;0 :milinta
rasti6nirii8 a 7ertfirii poarta in ea puterea si stralucirea slavei lui *ristos0
&ceasta intele6ere adinca si le6atura intre cruce si inaltare o observa si Sfintul
Pavel8 cind scrie -ilipenilor ca4 O*ristos (isus000 s)a smerit pe Sine8 ascultator
facindu)se pina la moarte si inca moarte de cruce0 !ar pentru aceea si
!umnezeu 1)a preainaltat si ()a daruit 1ui nume care e mai presus de orice
numeR 9-ilip0 ((8 $)%;0 / pusa in lumina clara astfel le6atura de nedesfacut intre
umilire si preamarire si care se face prin cruce0 Si in aceasta unitate vie a
contrastelor vor cu6eta si Sfintii Parinti0 &ducem aici spre pilda8 cuvintul
vi6uros al Sfintului (oan *risostom8 care o intemeiaza pe fondul divin al iubirii
si zice4 FPentru aceasta (l numesc (mparat pe *ristos8 pentru ca)1 vad rasti6nit0
& se 7ertfi pentru cei condusi este fapta unui imparatF 0 <e apare astfel atit de
clar4 crucea8 instrument de osinda odinioara8 devine in *ristos mi7loc al
mintuirii si inaltarii noastre0
Pentru o intele6ere insa si mai profunda a cinstirii Sfintei Cruci in Biserica8 sa
reflectam si asupra acestui fapt4 de unde venea pentru cei vec+i ocara crucii 2
!esi6ur8 nu de la cele doua drepte incrucisate8 din lemn sau alt material0
Pentru crestin orice material8 lucru sau fiinta8 este in sinea sa bun8 ca zidire si
dar al lui !umnezeu0 &tunci ocara crucii nu vine de la ea8 din natura ei8 ci din
pacat8 din intrebuintarea ei ca mi7loc de tortura8 si mai ales de la cei osinditi
pe ea0 Blamati8 +uliti8 napastuiti pentru vinovatii reale sau uneori inventate in
cazul atitor slavi8 dintr)o societate nedreapta8 crucea se identifica cu ei8 cu
osinditii pe ea8 si purta ocara lorB incit din pricina pacatului devine si ea
instrumentul oroarei0
173
!ar in *ristos (isus8 pe cruce se rasti6neste Cel fara de pacat0 (n c+ip firesc
sfintenia 1ui sfinteste aceasta cruce8 care devine OCrucea lui (isusR0 /a se
sfinteste potrivit Sfintei Scripturi Fprin cuvintul lui !umnezeu si prin ru6aciuneR
91 Tim0 (>8 5;8 caci acum !umnezeu)Cuvintul (nsusi se afla prin *ristos pe eaB se
roa6a pe ea8 invin6e pacatul prin ea si ii da o noua destinatie si sens0 Crucea8
in locul instrumentului de pacat8 ocara si c+in8 din pricina celor osinditi pe ea
si a unei lumi nedrepte8 devine prin Rasti6nitul dumnezeiesc de pe ea
instrumentul de inaltare8 lumina si viata0 !evine simbol si putere de iubire8
credinta8 nade7de8 rabdare8 bunatate8 bucurie si biruinta a raului8 din puterea
Celui ce a biruit pe ea pacatul si moartea0 &cela care printr)un OlemnR a
sc+imbat amaraciunea apei de la ,ara8 in dulceata 9/sire J>8 23;8 sc+imba
acum amaraciunea si Osminteala cruciiR8 in bucurie si slava0 &ceasta sc+imbare
il va face pe Sfintul Pavel sa e#clame4 OCuvintul crucii pentru cei pieritori este
nebunie8 dar pentru noi cei ce ne mintuim este puterea lui !umnezeuR 9( Cor0 1
1$;0 Sc+imbare savirsita odata pentru totdeauna0 (n crestinism dupa apusul
lumii vec+i8 crucea nu va mai fi niciodata instrumentul de oroare si osinda8 ci
de mintuire0
(ar la cuvintul indoielnic al altora8 daca cinstim crucea8 atunci trebuie sa
cinstim si cununa de spini8 piroanele8 pe Pilat si ceilalti care l)au osindit pe
(isus *ristos0 Se cuvine sa raspundem in c+ipul urmator4 (n ce priveste
persoanele umane8 acestea sint cinstite sau nu8 prin faptele lor8 ca fiinte
constiente8 libere0 "biectele insa isi iau cinstirea de la !umnezeu si de la noi8
care ne manifestam prin ele iubirea noastra0 Prin tot ce a manifestat *ristos
iubirea8 tot ce a atins /l se sfinteste si cununa de spini8 si piroanele si
mormintul Sau etc0 <u le vom venera la fel ca pe cruce0 !ar le vom cinsti ca pe
niste obiecte sfintite le6ate de viata !omnului8 prin care8 prin toate8 /l ne)a
adus mintuirea0 1e cinstim asa cum invata Sfinta Scriptura ca erau cinstite si
lucruri8 obiecte ale un barbati alesi8 obiecte care au avut o semnificatie
deosebita in viata lor0 (n >ec+iul Testament8 spre pilda8 c+iar sabia cu care
invinsese !avid8 3oliat era pastrata la loc de cinste in cortul sfint8 invesmintata
si asezata dupa efod 9( Re6i JJ(8 %;0 (ar Sfintul Pavel scria si cerea Colosenilor8
desi6ur in mod fi6urat8 Osa)si aduca aminte de lanturile lui; 9Col0 (>8 1$;0 Celor
sfinti8 toate ale lor8 le devin curate si sfinte0 Prin *ristos faptura revine iarasi
la Ostarea cea dintiiFB mai mult8 capata noi puteri dumnezeiesti8 caci zice
!omnul4 O(ata8 /u le fac pe toate noiR 9&poc0 JJ(0 5;0
Crucea !omnului este in acelasi timp implinirea profetiilor0 (ntre6 >ec+iul
Testament8 1e6ea si Profetii isi au plinirea si descoperirea desavirsita in <oul
Testament0 Cum spunea si -ericitul &u6ustin4 O<oul Testament in cel >ec+i se
ascundeB acum >ec+iul in Cel <ou se descoperaR 9P010 JJJ(>8 623;0 (n (isus
*ristos se dezlea6a tainele profetiilor8 se Odesfac pecetileR8 iar >ec+iul
Testament este Opeda6o6R8 calauza spre /l8 spre *ristos 93al0ll(0 24;8 )Si crucea
a fost un asemenea inaintemer6ator8 atit prin intelesul ei du+ovnicesc8 cit si
prin ima6ini8 prin semne preinc+ipuitoare0
174
(ntelesul du+ovnicesc al crucii apare puternic8 luminos8 indeosebi la profetul
(saia0 Profetul descrie patimile si ispasirea !omnului pentru pacatele noastre in
accente si ima6ini atit de vii8 ca si cind S)ar afla in fata crucii000 O/l a luat
asupra)si durerile noastre8 spune (saia8 si cu suferintele noastre s)a
impovarat000 & fost strapuns pentru pacatele noastre000 Pedepsit pentru
mintuirea noastra0 Si prin ranile 1ui noi toti ne)am vindecatF 9(saia 1(((8 48 58 ;0
!ar si ima6inea crucii este prefi6urata8 prezisa in >ec+iul Testament0 Sarpele
de arama inaltat de ,oisi in Pustie este una din aceste clare profetii0 Cind
israelitii strabatind desertul Sinai8 au a7uns intr)un tinut lin6a muntele *or8
bintuit de serpi veninosi8 multi mureau muscati8 otraviti de veninul lor0 &tunci8
la porunca lui !umnezeu8 ,oisi a facut un sarpe de arama pe care l)a atirnat de
un stilp8 iar cind cineva era muscat de sarpe8 privea la sarpele de arama si
traia8 ) raminea cu viata 9<umeri JJ1 %;0 )Sarpele de arama preinc+ipuia crucea
cu ,intuitorul rasti6nit pe ea0 !omnul (nsusi confirma cind zice4 O!upa cum
,oisi a (naltat sarpele in pustiu ) asa trebuie sa se inalte -iul "mului8 ca tot cel
ce crede in /l sa nu piara8 ci sa aiba viata vesnicaR 9(oan (((8 14)15;0
S)a observat de catre unii credinciosi ca in >ec+iul Testament a fost interzisa
cinstirea sarpelui de arama8 dupa cum citim4 O(n anul al ((()lea al lui "seea8
re6ele lui (srael8 a inceput sa domneasca (ezec+ia8 -iul lui &+az8 re6ele lui (uda0
Si cind a a7uns re6e000 a savirsit fapte bune000 /l a stricat sarpele de arama pe
care)l facuse ,oisi8 caci pina in zilele aceleaB fii lui (srael il tamiiau si)l numeau
<e+ustanR 9(> Re6i J>((1 1)4;0 !e aici ar urma ca nu se cuvine sa cinstim nici
crucea0
!reapta credinta raspunde aici asa4 intr)adevar8 sarpele de arama devenise cu
timpul un fel de idol si i se aducea inc+inare ca unui obiect indumnezeit0
!umnezeu nu poruncise insa sa i se aduca un cult0 Sarpele inaltat in vazul
tuturor8 era un semn al Proniei8 al milei dumnezeiesti0 Privind la el8 cei muscati
trebuiau sa se inalte cu mintea8 cu inima la !umnezeu de unde le venea
puterea sa biruie veninul0
Cinstind crucea8 crestinul adevarat nu poate cadea in 6reseala de care s)au
facut vinovati cei din 1e6ea vec+e8 intrucit pentru el crucea8 esle crucea lui
*ristos pe care s)a inaltat pentru a birui pacatul si moartea0 3indind8 privind8
ru6indu)ne in fata crucii privim cu oc+ii du+ovnicesti pe *ristos Cel 7ertfit pe
ea0 <oi nu ne putem inc+ipui pe *ristos fara cruce si nici crucea fara *ristos0
Prin ea noi ne inc+inam 1ui8 caci *ristos si crucea Sa sint nedespartite0
" alta icoana preinc+ipuitoare a crucii in >ec+iul Testament este aceea a lui
,oisi tinindu)si miinile intinse in timpul luptei cu amalecitii la Rafidim8 lin6a
*oreb0 )Si zice Sfinta ScripturaB OCind ,oisi isi ridica miinile biruia (srael8 iar
cind isi lasa miinile in 7os biruiau amalecitii0 !ar obosind miinile lui ,oisi8 au
luat o lespede si au pus)o sub el si el a sezut pe ea8 iar &aron si "r ii spri7ineau
miinile8 unul de o parte si altul de alta8 astfel ca miinile lui statura neclintite
175
pina la apusul soareluiR 9/sire J>((8 1()12;0 -aptura proorocului cu miinile
ridicate lua astfel forma crucii0 Calauzit de !u+ul Sfint el proiecta si profetea
ima6inea ei8 a ,intuitorului8 pentru a carei venire ii si pre6atea pe credinciosii
1e6ii vec+i8 cind le spunea4 OProoroc din mi7locul tau si )din fratii tai8 ca si
mine8 iti va ridica !omnul !umnezeul tau4 pe acela sa)l ascultatiR 9!eut0 J>(((8
15;0
Si iarasi8 o ima6ine a crucii este prezisa prin Ostea6ulF de care 6raieste (saia4
O(ntrati8 intrati pe porti5 3atiti cale poporului8 6atiti8 6atiti drum8 curatiti)l de
pietre8 inaltati un stea6 peste neamuriR 9(saia 1J(> 1';0 )Stea6ul a fost
totdeauna simbol al unui crez8 al unitatii8 al biruintii0 (ar in Sfinta Scriptura8 un
asemenea simbol nu poate fi decit crucea0
Prin aceste ima6ini preinc+ipuitoare ca si prin celelalte profetii ale >ec+iului
Testament se urzea in constiinta credinciosilor >ec+iului Testament icoana lui
,esia0 Prin acestea a fost /l recunoscut0 Toate apar ca niste umbre care
premer6 realitatii0 )R1e6ea avea umbra bunatatilor viitoareR8 zice Sfintul
Pavel0 /rau ca niste c+ipuri ale Prototipului vesnic si care)( vesteau intruparea8
asa cum zorile prevestesc rasaritul soarelui0 -iul prin !u+ul le trimetea ca pe
niste inaintemer6atori si Sfintul (oan (naintemer6atorul !omnului (l va
recunoaste si marturisi4 OCel ce vine dupa mine mai inainte de mine a fost8
pentru ca mai indinte de mine eraR 9(oan 18 3';0 OPrin cruce8 va zice si Sfintul
&ndrei Criteanul8 a fost recunoscut *ristos si Biserica credinciosilor patrunzind
in adincul Scripturii vede ca /l este -iul lui !umnezeu8 !umnezeu (nsusi si
!omnF 9P030 %8 1'2$8 l'45;0
Semnul crucii
.ertfa si altar de 7ertfa8 crucea este in acelasi timp Osemnul lui *ristosR si al
crestinismului0 /ste8 dupa Sfinta Scriptura4 OSemnul -iului "muluiR0 O&tunci se
va arata pe cer semnul -iului "muluiF8 spune ,intuitorul (nsusi 9,atei JJ(>8 3';0
Biserica a vazut in acest semn crucea !omnului0 Catre aceasta intele6ere ne
conduc marturisirile Sfintei Scripturi0 &sa de pilda8 OsemneleR savirsite de ,oisi
prin toia6ul lui 9(esire (>0 $)1$;8 care e o preinc+ipuire a crucii0 Sau semnul din
viziunea lui (ezec+il8 cind proorocul aude4 O000Treci prin mi7locul cetatii8 prin
(erusalim8 si insemneaza cu semnul tau )adica al crucii 9litera OtauR in alfabetul
vec+i 6rec avea e#act forma crucii;8 pe frunte8 pe oamenii care 6em si care
plin6 din cauza multor ticalosii care se savirsesc in mi7iocul lorF 9(ezec+iel (J8
4;0
(n <oul Testament de asemenea8 dreptul Simeon intimpinind pe (isus in templu
rosteste catre ,aica 1ui8 Prea Sfinta -ecioara4 O&cesta este pus ca un semn
care va stirni impotrivireF 91uca 118 34;0 OSemnul de impotrivireF8 adica ceea ce
va numi Sfintul Pavel4 Osminteala cruciiR0 Catre acelasi inteles ne conduc si
cuvintele !omnului rostite in sina6o6a din Capernaum0 1a intrebarea multimii4
176
OCe semne arati ca sa credem in Tine2 Parintii nostri au mincat mana in
pustie000F0 (isus le raspunde4 O/u sint piinea vietii0 Cel ce maninca trupul ,eu si
bea sin6ele ,eu are viata vesnica000F 9(oan >(8 3p8 318 54;0 *rana 1ui era deci
viata 1ui8 viata de 7ertfa8 de cruce impartasita si noua prin Otrupul si sin6ele
SauF in Sfinta /u+aristie0 )(n sfirsit8 tot atit de evident este Osemnul lui (onaR0
Cum istoriseste Sfintul /v0 1ucaB in drum spre (erusalim8 lisus se adreseaza celor
de fata si le zice4 O<eamul acesta000 cere semnB dar semn nu i se va da8 decit
semnul proorocului (ona0 Caci precum a fost (ona semn <inivitenilor8 asa va fi si
-iul "mului semn acestui neamR 91uca J18 2%83';0 )Trimiterea8 incercarea prin
care trecuse proorocul si propoveduirea lui erau un OsemnF pentru <iniviteni8
pentru pocainta lor0 Cu atit mai mult -iul "mului8 prin tot ceea ce este si
faptuieste /l8 este pentru noi OsemnF8 si fiinta a semnuluiB sursa a tuturor
semnelor care au calauza spre mintuire si care toate duc ca si catre o culme a
lor8 la cruce si inviere0 Caci mai zice !omnul4 Oprecum a fost (ona in pintecele
c+itului trei zile si trei nopti asa va fi si -iul "mului in inima pamintului8 trei
zile si trei nopti0 9,atei J((8 4';0
&stfel aceasta luminoasa unitate a marturiilor Sfintei Scripturi arata Crucea
drept OSemnul -iului "muluiRB semnul vietii8 al iubirii8 al slu7irii 1ui0 &l
stralucirii si puterii 1ui creatoare8 caci Oin puterea cruciiR $8 a 7ertfei sta taria
creatiei si a innoirii ei0
Tilcuind impreuna cuvintele profetice ale !omnului4 OSoarele se va intuneca si
luna nu va mai da lumina ei8 iar stelele vor cadea0 Si atunci se va arata pe cer
Semnul -iului "muluiF 9,atei JJ(>8 2%)3';8 Sfintul (oan 3ura de &ur observa cu
adinca patrundere4 O>ezi cit de mare este puterea semnului crucii 2000 Crucea
este mai stralucitoare si decit soarele si decit luna000 )Si sa nu te minunezi ca
!omnul vine purtind crucea 2 !upa cum a facut cu Toma aratindu)i semnul
cuielor si ranile000 tot astfel si atunci va arata ranile si crucea8 ca sa arate ca
&cesta a fost Cel rasti6nit %0
Crucea este deci semnul identitatii lui *ristos dupa care (l recunoastem0 /ste
semnul OTainei lui *ristosR8 cum spune Sfintul Pavel8 prin care ni se desc+ide
iubirea dumnezeiasca in toate sensurile8 in Olar6imea8 lun6imea8 adincimea si
inaltimeaR ei 9/fes0 (((8 1$;8 care sint8 cum e#plica Sfintul 3ri6orie de <Essa8
bratele8 dimensiunile cosmice ale c+ipului plinatatii ei0 Brate care cuprind
zidirea in obirsia si c+emarea ei luminoasa0 !e aceea si Sfintul /v0 (oan vede
O,ielul 7ertfit de la intemeierea lumii0 9&poc0 J(((8 2;8 deci zidind)o prin 7ertfa8
prin iubirea SaB ca si dupa inviere pentru proslavirea ei8 cind de asemenea (l
vede4 Oin picioareR8 semn al invierii8 dar Oca 7un6+iatR8 semn al 7ertfirii in fata
Tatalui0 Crucea apare astfel ca un semn etern al -iului "mului8 si aceasta
pentru ca e semnul iubirii si al 7ertfirii pentru viata si pentru tot mai multa
viata8 care constituie insesi fiinta8 conditia si sensul creatiei0
Semn al O-iului "muluiR8 crucea este desi6ur si semn al crestinului0 /a revelind
iubirea lui *ristos trebuie sa reveleze si iubirea noastra ca c+emare si raspuns0
177
/ste semnul sc+imbului de iubire intre !umnezeu si noi0 *ristos nu se rusineaza
de crucea Sa8 pentru ca ne)a mintuit prin ea8 ne)a iertat pacatele8 ne)a aratat
astfel cea mai inalta iubire a Sa fata de noi8 dar prin aceasta ne)a si cisti6at)o
pe a noastra0 !e aceea in Sfintele /van6+elii se vorbeste deopotriva de OCrucea
lui (isusR si de crucea celui ce)1 urmeaza pe (isus0 Crucea este semnul si locul
in care ne intilnim cu (isus0
Purtind si numele lui *ristos8 crestinul se insemneaza cu semnul crucii ca si cu
o pecete a lui *ristos8 care aflata ca face parte din trupul 1ui8 din Biserica0 Si
pecetluirea cu acest semn in Biserica incepe inca din pruncie0 1a a opta zi dupa
nastere8 cind in le6ea vec+e se facea taierea \mpre7ur8 acum preotul mer6e si
binecuvinteaza pruncul8 in c+ipul crucii8 rostind asupra lui4 OSa se insemneze
!oamne lumina fetii Tale peste robul Tau acesta008 si sa se insemneze crucea
:nuia)<ascut -iului Tau in inima si in cu6etul lui00 1a Botez si indeosebi la
un6erea cu Sfintul ,ir se insemneaza toate simturile si inc+eieturile8 rostindu)
se4 OPecetea darului Sfintului !u+RB a Sfintului !u+ care)1 pecetluieste pe
*ristos in noi8 viata8 crucea si invierea Sa0 OPune)ma ca o pecete pe inimaR
invoca sufletul in Cintarea Cintarilor 9>(((8 6;0 (mpartasirea insasi cu trupul si
sin6ele !omnului este tot o marturisire a crucii8 a 7ertfei0 Si apoi de)a lun6ul
intre6ii vieti8 crestinul dreptmaritor se insemneaza cu acest semn
dumnezeiesc4 cind incepe ru6aciunea8 in timpul ei8 si cind o terminaB la iesirea
din casa8 la plecarea in calatorie8 ca si la intoarcereB la inceputul ca si la
sfirsitul lucruluiB inainte de culcare8 pentru a ne incredinta 6ri7ii lui !umnezeu8
si la trezirea din somn8 spre a ne a6onisi binecuvantarea 1ui8 in toata ziuaB cind
ne asezam si ne ridicam de la masaB in vreme de mi+nire8 prime7die sau 6induri
releM Si in atitea impre7urari asa cum faceau cei dintii crestini8 dupa cum ne
da marturie scriitorul bisericesc Tertulian 9 16')24'; care spune4 O(nainte si in
timpul treburilor8 intrind si iesind8 imbracindu)ne8 inainte de somn8 in toate
lucrarile noastre8 la fiecare pas si la fiecare fapta8 noi ne insemnam cu semnul
sfintei cruciR 9P010 ((8 col0 %%;0
(n c+ipul crucii preotul binecuvinteaza credinciosiiB cu aceasta incepe savirsirea
Sfintelor Taine8 sfinteste darurile aduse la altar8 ca si apa8 +oldele8 zidirea
toata0 Si tot crucea sta pe altar8 ea insasi fiind altar precum si deasupra
Sfintelor locasuri8 cele mai multe fiind zidite in forma ei0 Crucea se zu6raveste
pe sfintele vase8 pe oda7dii8 pe cartile de cultB se vede ridicata la unele
raspintii de drumuriB se aseaza la capatiiul celor adormiti intru nade7dea
invierii si a vietii de veci0 Cuprinde astfel intre6 orizontul vietii noastre8 este
semnul prin definitie al crestinului drept)credincios si aceasta pentru ca
esential e semnul iubirii0
Spun insa oarecare dintre credinciosi ca totusi8 nu ar fi cuviincios sa ne
inc+inam !omnului facind acest semn al crucii8 intrucit ,intuitorul a zis catre
femeia samarineanca4 O>ine ceasul si acum este8 cind adevaratii inc+inatori se
vor inc+ina Tatalui in du+ si in adevar8 ca si Tatal astfel ii doreste pe cei ce ( se
inc+ina 1ui0 !u+ este !umnezeu si cei ce ( se inc+ina trebuie sa ( se inc+ine in
178
du+ si in adevarR 9(oan (>8 2324;0 (ar &postolul invata ca4 O!umnezeu000 nu este
slu7it de miini omenesti8 ca si cum ar avea nevoie de ceva8 /l dind tuturor viata
si suflare si toate 9-apte J>((8 25;0
&ceste cuvinte ale Sfintelor Scripturi nu opresc insa8 in nici un c+ip semnul
crucii0 Cind ,intuitorul spune4 Cei ce se inc+ina lui !umnezeu trebuie sa ( se
inc+ine in du+ si in adevar8 ne invata ca ru6aciunea8 inc+inarea8 intre6 cultul si
intrea6a noastra slu7ire trebuie sa purceada din adinc8 din inima fiintei noastre8
din Odu+R0 (n vorbirea cu samarineanca !omnul ii avea in vedere8 indeosebi pe
acei credinciosi din >ec+iul Testament a caror inc+inare se transformase in
forme 6oale8 uscate8 fara viataB )smoc+inul uscat le era o pilda 9,atei JJ(0 1%;0
(nca si profetul spusese4 O,ila voiesc8 iar nu 7ertfa si cunoasterea lui !umnezeu
mai mult decit arderile de totR 9"seea >(0 6;0 )Prin *ristos se inc+eie insa un
<ou Testament de care vorbeste Sfintul Pavel cind zice4 O&cesta este
Testamentul pe care il voi intocmi casei lui (srael4 pune)voi le6ile ,ele in
cu6etul lor si in inima lor le voi scrie000R 9/vrei >(((8 1';0 Cuvintele le6ii vec+i
fusesera scrise pe piatra si pecetluite cu sin6ele animalelorB le6ea <oului
Testament pecetluita cu sin6ele lui *ristos trebuie sa se inscrie in inima8 in
du+ul nostru0 Ru6aciunea8 inc+inarea8 nu au sens si putere daca nu trec in
interiorul constiintei8 in minte8 in inima0 <u e#ista cult adevarat8 ziditor8 acolo
unde constiinta e moarta0 Prin du+ul comunicam cu !umnezeu care este Odu+RB
el8 du+ul ne desc+ide circulatiei iubirii8 +arului0
,intuitorul mai atra6e de asemenea atentia femeii samarinence ca aceasta
inc+inare adevarata nu mai este le6ata de un anumit loc 9templu; sau
localitate8 nici numai de un anume neam 9iudei sau samarineni;0 !umnezeu
este pretutindeni8 fiind Odu+08 si deci8 inc+inare8 slu7irea 1ui nu poate fi
mar6inita de nimic0 /ste al tuturor si cu e6ala iubire se desc+ide tuturor 0
Cit priveste invatatura Sfintului Pavel ca O!umnezeu000 nu este slu7it de miini
omenesti8 ca si cum ar avea nevoie de cevaR8 apare evident ca aceste cuvinte
nu au nici o le6atura cu facerea semnului crucii0 (ntelesul lor corect este acela
ca noi nu)( putem oferi lui !umnezeu ceva8 lucru al miinilor noastre8 care sa)(
implineasca cumva OlipsaR8 intrucit /l este plinatatea8 e &bsolutul0
(nc+inarea8 cultul inltern si e#tern8 sint insa cu totul altcevaB tin de conditia
noastra de faptura si ,intuitorul (nsusi s)a ru6at0 (ar aceasta inc+inare trebuie
sa fie inte6rala8 sa cuprinda faptura noastra in totalitatea ei8 cum o arata
Sfintul Pavel4 O!u+8 suflet si trupR 91 Tes0 >8 23;8 incit asa cum indeamna
acelasi &postol4 OSa infatisam trupurile noastre ca pe o 7ertfa vie8 sfinta8 bine
placuta lui !umnezeu8 ca inc+inarea noastra cea du+ovnioeascaR 9Rom0 J((8 1;0
!eci intrea6a noastra fiinta trebuie sa participe la actul de adorare0
Pentru a patrunde inca si mai profund acest inteles8 sa observam ca
,intuitorul8 in cuvintele rostite catre femeia samarineanca8 nu cere simplu
inc+inarea in du+8 ci Oin du+ si in adevarR0 !ar adevarul viu este *ristos8 este
179
Cuvintul care s)a facut trup0 Si astfel adevarul ni se descopera a fi unitatea
deplina intre cuvint si trup8 intre du+ si viata8 intre credinta si fapta8 intre
actele8 6esturile8 semnele pe care le facem si semnificatia8 intelesul lor0
Sintem suflet si trup8 nu du+uri fara trup0 OPreamariti dar pe !umnezeu in
trupul si in du+ul vostru8 ca unele care sint ale lui !umnezeuR invata &postolul
91 Cor0 >(8 2';B pentru ca toate trebuie sa se sfinteasca0 !e aceea nu e de
conceput cultul intern8 al inimii8 al Odu+uluiR fara cel e#tern8 al intre6ii
noastre fapturi0
!ealtfel8 ne stau pilda a unei asemenea inc+inari si slu7iri8 ,intorul8 profetii8
apostolii0 ,intuitorul a binecuvintat cu miinile Sale pe copii0 O000Si luindu)i in
brate i)a binecuvintat8 punindu)si miinile peste eiR 9,arcu J8 16;0 Si de
asemenea pe Sfintii &postoli4 O000()a dus afara pina spre Betania si8 ridicindu)si
miinile8 i)a binecuvintatR 91uca JJ(>8 5';
(n >ec+iul Testament8 patriar+ul (acob a binecuvintat cu miinile incrucisate pe
fiii lui (osif8 asa cum citim4 O000Si a intins (srael 9(acob; mina sa cea dreapta si a
pus)o pe capul lui /fraim8 desi acesta era mai mic8 iar stin6a si)a pus)o pe
capul lui ,anase0 (nadins si)a incrucisat miinile8 desi ,anase era intiiul)nascut0
Si i)a binecuvintatMR 9-acere J1>(((8 14)15;0 )Credinciosii de atunci se ru6au si
ei cu miinile ridicate8 cum zice psalmistul4 OSa se indrepteze ru6aciunea mea8
ca tamiia inaintea Ta8 ridicarea miinilor mele 7ertfa de seara000R 9Ps0 CJ18 2;
(n <oul Testament8 Sfintii &postoli au rinduit diaconi8 preoti8 episcopi8 prin
punerea miinilor8 deodata cu ru6aciunea 9-apte >(8 6B J(>8 23B ( Tim0 (>8 14;0
)(mpartasirea Sfintului !u+ celor botezati se facea de asemenea prin punerea
miinilor4 O&tunci isi puneau miinile peste ei si luau !u+ SfintR 9-ape >(((8 1B
J(J8 5)6;0 (ar pe credinciosi Sfintul Pavel ii invata4 O >reau asadar8 ca barbatii sa
se roa6e in tot locul8 ridicind miinile curate8 fara de minie si fara de 6ilceavaR
9( Tim ((8 $;0 )(ata dar8 din Sfinta Scriptura8 citeva marturii ale unei adevarate si
depline inc+inari0
!ar8 in sfirsit8 sa amintim acum putin si despre semnul insusi al crucii si despre
marturia pe care o da crestinul prin ea0L ) Stim ca semnul sfintei cruci se face
astfel4 impreunam primele trei de6ete ale miinii drepte8 iar celelalte doua le
lipim de podul palmeiB si asa8 cu varful celor trei de6ete unite ne insemnam la
frunte8 la piept8 pe umarul drept si pe cel stin60 Semnul il facem insa rostind
deodata cu el4 in numele Tatalui si al -iului si al Sfintului !u+8 aminB si anume4
cind zicem Oin numele TataluiR8 ne insemnam la frunteB cind zicem Osi al -iului8
ne insemnam la pieptB cind zicem Osi al Sfintului !u+R8 ne insemnam umarul
drept si apoi cel stin68 inc+eind cu O&minR0
Savirsit astfel8 se poate spune ca semnul crucii concentreaza in el esenta
credintei noastre8 Oeste oarecum o invatatura pe scurt a le6ii crestineR 1'0
(ntr)adevar8 prin cuvinte marturisim4 credinta in Sfinta Treime care este
invatatura noastra fundamentalaB iar prin semn8 mintuirea daruita in (isus
180
*ristos0 Treimea si crucea lumineaza intre orizontul vietii crestine0 )R-acindu)
mi dimineata semnul sfintei cruci8 spunea un credincios preotului lui8 simt ca
imi marturisesc ceea ce este esential in credinta noastra ortodo#a si ma simt
prins in *ristos8 in Biserica 1ui ca mladita in vita0R
&ceasta o simte fiecare crestin drept)maritor8 fie facindu)si semnul crucii8 fie
cind se inc+ina in fata c+ipului ei0 Simte le6atura lui cu *ristosB simte ca prin
!u+ul Sfint se impartaseste din viata8 din lumina si din iubirea lui !umnezeu8
care in marea)i iubire de lume ne)a daruit pe :nul)<ascut -iul Sau000 9(oan (((8
16;B simte surparea distantei8 a despartirii de !umnezeu provocata de pacat si
impacarea prin Cel ce One)a impacat prin cruceR 9/fes0 ((8 16;B simte
credinciosul cu o nade7de vie ca in el insusi8 incepind de la botez8 de la
Onasterea lui cea din apa si din du+R si prin vointa statornica de a crucifica
pacatul8 e6ocentrismul8 acesta se biruie0 OCei ce sint ai lui *ristos (isus si)au
rasti6nit trupul impreuna cu patimile si cu pofteleR 93al0 >8 24;B si se simte
totdeauna intarit8 pazit de cel rau8 prin acest semn8 dupa cum si cinta BisericaB
O!oamne8 arma asupra diavolului8 crucea Ta o ai dat nouaRB se simte tot mai
mult partas !u+ului crucii lui *ristos8 innoirii prin ea ca o arvuna a invierii8 si
indemnat sa iubeasca si el cu iubirea lui *ristos8 in c+ipul 1ui4 si inaltindu)se
catre !umnezeu si daruindu)se imbratisind pe semeni8 lumea8 asa cum
imbratiseaza bratele crucii0
Si toate aceste daruri si puteri le simte venind din partea crucii lui *ristos care
o sfinteste pe a noastra8 asa cum se si roa6a Biserica la sfintirea c+ipului crucii4
OCauta cu milostivire !oamne spre acest semn al crucii pe care credinciosii
robii Tai8 din osirdie si din credinta cea tare si dra6ostea cea catre Tine8 au
facut)o spre insemnarea biruintei -iului Tau000 Binecuvinteaza)o si o sfinteste
pe ea8 si o umple de puterea si binecuvintarea lemnului celuia8 pe care a fost
pironit prea sfintul trup al !omnului nostru (isus *ristos8 :nul)<ascut -iul Tau8
prin care puterea diavolului s)a calcat8 si noi pamintenii slobozenie am dobindit
si vietii ne)am invrednicitR0
Pr0 Prof0 !r0 Constantin 3aleriu8
Rev0 "rtodo#ia nr 3U1%$8 pa60 4%)5110
10 Sf0 (oan *risostom8 Cuvintari la Praznice (mparatesti8 trad0 Pr0 !r0 !0 -ecioru8
Bucuresti8 1%428 p0 1420 20 Cf0 Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 Crucea si (nnoirea
creatiunii in invatatura ortodo#a8 in ,itropolia ,oldovei si Sucevei08 nr0 )
$U%68 p0 410 30 (bidem8 p0 4'0 40 ,itropolit -ilaret8 "raisons funebres8
+omilies et discours8 trad0 par &0 de Sturdza8 Paris8 1%4%8 p0 1540 50 Sf0 (oan
*risostom8 op0 cit08 p0 1340 60 !r0 >0 3+eor6+iu8 Sfinta /van6+elie dupa ,atei8
Comentar8 Cernauti8 1%268 p0 340 0 Sf0 (oan *risostom8 op0 cit08 p0 13')1310 $0
Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 op0 cit08 p0 40 %0 Sf0 (oan *risostom0 op0 cit08 p0 1328
1338 1340 1'0 (nvatatura de credinta crestin "rtodo#a8 /d0 (nstit0 Biblic8 Buc08
1%528 p0 2340
181
GediteazHI
Despre "antuire
10 Simbolul de credinta in articolul 2 ne spune ca -iul lui !umnezeu este
O!umnezeu adevarat din !umnezeu adevaratR8 nascut din !umnezeu Tatal din
vesnicie8 de o fiinta cu Tatal prin care toate s)au facut0 (ar de la articolul 3
pana la articolul inclusiv8 Simbolul de credinta ne arata ca !umnezeu -iul ne)
a mantuit prin intruparea8 moartea8 invierea si inaltarea Sa la cer8 precum si
faptul ca /l va fi la sfarsitul veacurilor 7udecatorul celor vii si al celor morti8
intemeind o imparatie du+ovniceasca vesnica0
20 (n cele ce urmeaza vom vedea care este invatatura Bisericii noastre
dreptmaritoare despre mantuirea in *ristos0
30 Cuvantul OmantuireR8 cel mai mult folosit in pa6inile Sfintei Scripturi8 este
le6at in <oul Testament de opera sau de activitatea -iului lui !umnezeu
intrupat8 de unde si numele lui de O,antuitorR8 care inseamna 4 (zbavitor8
Salvator8 >indecator0 !e fapt c+iar numele O(isusR8 in limba ebraica O(e+osuaR8
inseamna a elibera8 a salva dintr)un pericol8 a vindeca de boala care duce la
moarte0 Trebuie sa precizam ca Oideea de mantuire este strans le6ata de aceea
de pacat0 Potrivit Sfintei Scripturi mantuirea reprezinta in ultima analiza
izbavirea de pacat0 Pacatul la randul sau consta in caderea noastra si a firii
intre6i din viata si frumusetea cea dintai randuita de !umnezeu0 Toti cati ne
nastem in lume avem infipt in noi 6+impele caderii0 Partasi !umnezeiestii
-iinte8 intocmai cu in6erii insa pe pamant8 imbracat in nevinovatie si
nerautate8 cu trupul luminat de marirea nemuririi8 necunoscand durerea si
slobod de 6ri7i si de truda in munca lui8 impodobit cu toata intelepciunea de
trebuinta8 asezat in mi7locul unei naturi care ii era prietena si supusa8 asa a
fost omul la inceput8 cununa fapturilor lui !umnezeu0 Prin caderea in pacat
insa8 el a a7uns lipsit de dar si de viata dumnezeiasca8 Ovra7mas lui !umnezeuR
si 6onit de la fata 1ui8 cu c+ipul lui !umnezeu din el ranit si intunecat8 stricat
in suferinta si spurcat de patimi8 in7u6at cu moartea8 muncit de du+urile
rautatii8 bolind de nedumnezeire8 in vra7masie si in lupta continua cu semenii
si cu firea incon7uratoare000/vident raul si pacatul care il insotesc nu au e#istat
la inceput si de aceea nici nu vor ramane pana la sfarsit0 !eoarece insa noi n)
am putut sin6uri sa ne eliberam din le6atura raului si de sub influenta
pacatului8 a intervenit !umnezeu in mare Sa iubire +otarand sa ne mantuiasca0
!e fapt nimeni altul8 decat !umnezeu8 nu ne putea oferi mantuirea8 /l fiind
sin6urul care o are si care o poate da0
O!umnezeu este preasfant8 /l este sfintenia desavarsita0 Sfintenia este unul din
atributele Sale0 Prin natura Sa spirituala /l respin6e pacatul8 il elimina8 il
nimicesteR0 O!umnezeu este in acelasi timp atotputernic0 /l poate sa
182
mantuiasca in c+ip desavarsit0 Puterea Sa mantuitoare este vesnica pentru
oricine il c+eamaR 9(saia J>18 1;0
O,antuirea este una din lucrarile minunate ale lui !umnezeu infaptuita prin
-iul Sau4000/l va veni si ne va mantuiR 9(saia JJJ>8 4;0 Cand Os)a plinit vremeaR8
cand intrea6a faptura a a7uns la convin6erea ca nu era in stare sa restabileasca
sin6ura raporturile normale cu !umnezeu si cand suspinul dupa un ,antuitor
era mai fierbinte8 -iul lui !umnezeu a coborat din cer si in mod suprafiresc a
luat trup omenesc din Sfanta -ecioara ,aria si a devenit om 9(oan (8 14;0 -iind
nascut din -ecioara ,aria8 /l apartine omenirii8 dar pentru ca s)a nascut pe
cale supranaturala8 /l este fara de pacat0 &sa fiind8 /l intrunea in persoana Sa
in masura deplina toate conditiile ca sa intervina cu viata Sa pentru noi si sa ne
impace cu !umnezeu0 Prin moartea si invierea Sa ne)a spalat pacatele si a
refacut le6atura noastra cu !umnezeu8 iar firea noastra cazuta in pacat a fost
adusa la starea cea dintai0
&ceasta lucrare savarsita de !umnezeu prin -iul Sau se numeste Omantuire
obiectivaR si are caracter universal0 ,antuitorul nostru voieste ca toti oamenii
sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vinaR 9( Timotei8 ((8 4;0
(ntelepciunea dumnezeiasca a socotit insa ca e bine sa nu dispara din viata
noastra orice urma despre cadere si mantuirea sa nu se dea cu totul de)a 6ata8
ci sa contribuim si noi la dobandirea ei0 (nsusirea mantuirii de catre noi8
credinciosii8 se numeste Omantuirea subiectivaR si se realizeaza prin +ar8
credinta si fapte buneR9<icolae8 ,itropolitul Banatului8 (nvatatura ortodo#a
despre mantuireR8 Timisoara8 1%$38 p0 31)33;0
Ca si conditia subiectiva a mantuirii8 credinta este un dar acordat sufletului din
partea lui !umnezeu8 spre a cunoaste descoperirea lui !umnezeu si a putea
intra in comuniune cu /l prin +arul divin0 O/a ne a7uta sa intele6em si sa ne
insusim adevaruri care altfel ar ramane pentru noi taine nepatrunse0 /a este
oc+iul sufletului cu care strabatem peste lucrurile vazute in lumea celor
nevazute0 "biectul ei fiind realitatile suprafiresti8 se lea6a de descoperirea
dumnezeiasca facuta prin (isus *ristos4 O000Credinta este din auzire8 iar auzirea
prin cuvantul lui *ristosR 9Romani J8 1;0 Credinta este conditie a mantuirii
deoarece inceputul mantuirii nu poate fi desprins de credinta in (isus *ristos8
cel care a adus mantuirea0 Credinta este usa +arului in viata noastra0 "ri de
cate ori facem8 din inima8 o marturisire de credinta8 o noua putere de +ar intra
in fiinta noastra4 O<oi am crezut si am cunoscut ca Tu esti *ristos8 -iul
!umnezeului celui viuR8 citim in Sfanta Scriptura 9(oan >(8 6%;0 (ata de ce Sfintii
&postoli ziceau ,antuitorului4 OSporeste)ne credinta5 91uca J>((8 5;0 Credinta
ca dar al lui !umnezeu nu se adreseaza numai intelectualului8 ca sa)1 cunoasca
si sa)1 marturiseasca pe !umnezeu8 ci intre6ii fiinte0 &dica8 nu este suficient sa
cunosti voia lui !umnezeu8 se impune sa o si implinim0 (n felul acesta credinta
aprinde vointa si intrea6a putere a sufletului0 Credinta nu are si nu poate
ramane la o forma declarativa8 fiindca Osi demonii cred si se cutremuraR 9(acob
((8 1%;8 ne spune Sfanta Scriptura0 Credinta lor insa nefiind mantuitoare8 este
183
falsa8 neadevarata8 ceea ce inseamna ca adevarata credinta cuprinde intre6
sufletul8 il an6a7eaza8 ii da putere0 !e aceea caracteristica credintei este de a
fi Olucratoare in dra6osteR93alateni >8 6;8 iar Odra6ostea este plinirea le6iiR
9Romani J(((8 1';0 ,antuitorul arata foarte clar ca din fapte se poate cunoaste
credinta8 asemenea cum dupa roade poti cunoaste un pom 9,atei >((8 21)26;0
!e aceea Sfantul (acob precizeaza4 OCe folos fratilor8 daca zice cineva ca are
credinta iar fapte nu are2 "are credinta poate sa)l mantuiasca2 !aca un frate
sau o sora sunt 6oi si lipsiti de +rana cea de toate zilele si cineva dintre voi le)
ar zice4 O,er6eti in pace0 (ncalziti)va si va saturatiR8 dar fara sa le dea cele
trebuincioase trupului8 care ar fi folosul2 &sa si cu credinta4 daca nu are fapte8
e moarta in ea insasi000>edeti dar ca din fapte este indreptat omul8 iar nu
numai din credinta0 Precum trupul fara suflet este mort si credinta fara fapte
este moartaR9(acob ((8 14)26;0 !in tabloul 7udecatii de apoi prezentat de
,antuitorul8 vedem foarte limpede ca dupa faptele savarsite va fi 7udecat
oricare credincios 9,atei JJ>8 35)45;8 iar Sfantul &postol Pavel confirmand
aceasta ne spune ca4 O<oi toti trebuie sa ne infatisam inaintea 7udecatii lui
*ristos ca sa ia fiecare dupa cele ce a facut prin trup8 ori bine8 ori rauR9((
Corinteni >8 1';0 -aptele bune ca rod al adevaratei credinte8 intaresc
permanent puterea sufletului spre o continua innoire a vietii in *ristos8 pana la
Ostatura barbatului desavarsit8 la masura plinatatii lui *ristosR9/feseni (>8 13;0
-aptele bune sunt acelea care arata c+ipul lui *ristos in viata du+ovniceasca a
credinciosului0 Pornind din credinta8 faptele bune verifica si desavarsesc
credinta0
!aca mantuirea se savarseste prin lucrarea +arului divin8 atunci trebuie sa
avem in vedere ceea ce ne arata ,antuitorul si Sfintii &postoli cu privire la
lucrarea +arului0 &stfel8 credinciosul se uneste cu ,antuitorul asemenea
mladitei cu vita0 /l primeste viata cea noua a +arului asemenea mladitei din
vita0 ,laditele sunt insa mai multe si numai impreuna primesc aceeasi seva
care le da viata0009(oan J>8 5;0 1a fel madularele unui trup primesc acelasi
san6e8 pe care ele il transmit la altele si iarasi il primesc spre viata aceluiasi
trup0 !aca un madular se rupe de corp8 el nu mai primeste san6ele vietii si
moare 9Romani J((8 4)58 ( Corinteni J((8 12 si 28 Coloseni (8 1$;0 Tot astfel si
credinciosii alcatuiesc Trupul tainic al !omnului8 adica Biserica8 in care fiecare
credincios este madular si unde primeste fiecare +arul Sfantului !u+ prin
Sfintele Taine8 iar prin comuniunea dintre ei dobandesc mantuirea0 Ca +arul
este primit prin Sfintele Taine reiese foarte clar din insesi cuvintele !omnului
rostite cu prile7ul instituirii Botezului si eu+aristiei4 OCel ce va crede si se va
boteza se va mantui0009,arcu J>(8 16;8 O000Pe cand mancau ei8 (isus8 luand
paine si binecuvantand8 a frant si8 dand ucenicilor a zis4 1uati8 mancati8 acesta
este trupul ,eu0 Si luand pa+arul si multumind8 le)a dat8 zicand4 Beti dintru
acesta toti8 ca acesta este San6ele ,eu8 al 1e6ii celei noi8 care pentru multi se
varsa spre iertarea pacatelorR9,atei JJ>(8 26)2$;0 Ca +arul se transmite in
comuniunea credinciosilor8 carmuiti de cei lasati sa fie OiconomiR ai Sfintelor
Taine8 adica a ierar+iei bisericesti8 reiese limpede si din cuvintele Sfantului
(acob cu privire la sfanta taina a maslului4 O/ste cineva bolnav intre voi2 Sa
184
c+eme preotii Bisericii si sa se roa6e pentru el8 un6andu)l cu untdelemn in
numele !omnului000R9(acob >8 14;0 !e aici vedem ca noi primim +arul mantuirii8
dar aceasta nu inseamna ca ne putem declara mantuiti0 Se impune colaborarea
pe mai departe cu +arul divin8 se cere adica efort du+ovnicesc pentru ca
O*ristos pe care l)am primit in suflet odata cu +arul divin al Sfintelor Taine sa
ia c+ip in noi 93alateni (>8 1%;0 &cum incepe un proces du+ovnicesc8 care
dureaza pana la sfarsitul vietii8 o aler6are continua ca cea a aler6atorului din
arena8 spre a ne incununa de fericirea vesnica 9-ilipeni (((8 12)14;0 (ar daca
numai in vesnicie mantuirea este desavarsita ne dam seama ca ea poate fi
periclitata8 ca drumul mantuirii este cu urcusuri si coborasuri si ca putem
oricand cadea0 !e aceea si indemnul &postolului4 O1ucrati cu frica si cu
cutremur la mantuirea voastraR 9-ilipeni ((8 12;0 &nalizand acest aspect dinamic
al mantuirii8 vom spune ca primirea +arului necesar mantuirii8 prin Sfintele
Taine este aspectul sacramental8 de sfintire8 iar conlucrarea8 efortul sustinut
spre desavarsirea mantuirii este aspectul ei moral0
Ce inseamna mantuirea2 9Salvarea dintr)un pericol sau eliberarea dintr)un rau;0
Care este raul sau pericolul din care trebuie sa ne eliberam2 9Pacatul;0 !e ce
pacatul2 9-iindca pacatul atra6e dupa sine moartea;0 !e ce2 9-iindca prin pacat
rupem le6atura de iubire cu !umnezeu;0 Cu referire la pacat8 ce inteles are
mantuirea2 9/liberarea de pacat si impacarea cu !umnezeu;0 Cine realizeaza
aceasta impacare cu !umnezeu prin eliberarea de pacate2 9Cea de)a doua
Persoana a Sfintei Treimi8 -iul lui !umnezeu intrupat8 adica (isus *ristos;0
!atorita faptului ca (isus *ristos ne aduce mantuirea8 cum il numim2
9,antuitorul;0 Cum ne)a impacat /l cu !umnezeu Tatal8 eliberandu)ne de
pacat2 9Prin intruparea8 activitatea8 moartea8 invierea si inaltarea Sa la cer;0
Cum numim mantuirea realizata de (isus pentru noi2 9" numim mantuirea
obiectiva;0 <e putem noi mantui prin puterile noastre2 9<u ne putem mantui;0
Cum ne a7uta -iul lui !umnezeu sa ne mantuim2 9Prin +arul Sfintei Treimi;0 !in
partea noastra nu se cere nici o participare2 9Se cere;0 Care este aceasta2
9Credinta si faptele bune;0 Cum se numeste mantuirea dobandita prin +ar8
credinta si fapte bune2 9Se numeste mantuire subiectiva8 iar +arul8 credinta si
faptele bune se numesc conditii ale mantuirii subiective;0 :nde si cum primim
noi +arul mantuitor2 9(n Biserica8 adica prin incorporarea noastra in Trupul
tainic al !omnului0 (l primim prin Sfintele Taine;0 Cum putem intele6e ca
mantuirea trebuie primita atat individual8 cat si intr)o forma colectiva2
9-iecare credincios vine cu credinta si faptele bune spre a primi +arul divin in
Biserica8 in comuniunea Trupului tainic al !omnului8 apoi prin stradania
personala face vie lucrarea +arului divin;0 Cum se numeste aspectul dobandirii
mantuirii prin +arul Sfintelor Taine2 9Sacramental;0 !ar conlucrarea cu +arul
divin spre a nu pierde mantuirea si a a7un6e la desavarsirea si sfintenia vietii8
spre viata vesnica2 9&cesta este aspectul moral0 /l tine de voia libera si de
stradania fiecarui credincios;0
50 (n le6atura cu lucrarea +arului divin pe de o parte8 ca si primirea si
conlucrarea cu el8 pe de alta parte8 nu toti crestinii marturisesc acelasi crez0
185
:nii spun ca sin6ura credinta te poate mantui8 ca nu sunt necesare faptele
bune8 fiindca numai +arul divin aduce mantuirea pentru aceia pe care dinainte
i)a +otarat !umnezeu sa fie mantuiti0 Ceilalti ar fi sortiti osandei vesnice0
&ceasta invatatura se numeste OpredestinatieR si sustinatorii ei incearca sa o
intemeieze pe spusele Sfantului &postol Pavel0 &stfel8 putem citi4 O000si stim ca
celor ce iubesc pe !umnezeu8 toate le a7uta spre bine000Cei pe care !umnezeu
i)a cunoscut8 mai inainte i)a si +otarat sa fie asemenea c+ipului -iului Sau8 ca
/l sa fie intai nascut intre multi frati0 (ar pe care i)a +otarat mai inainte8 pe
acestia i)a si c+emat8 si pe care i)a c+emat8 pe acestia i)a si indreptat8 iar pe
care i)a indreptat8 pe acestia i)a si maritR 9Romani >(((8 2$)3';0 Cercetand
te#tul8 vedem ca Ocei cunoscuti si cei +otaratiR sunt tocmai cei Ocare il iubesc
pe !umnezeuR8 iar cineva dovedeste ca il iubeste pe ,antuitorul implinind
poruncile 1ui 9(oan J(>8 23;8 adica va savarsi din credinta faptele bune0 (n
atotstiinta Sa8 !umnezeu cunoaste din vesnicie pe cei care vor crede in /l si
vor conlucra cu +arul divin0 (n cazul nostru este vorba de prestiinta lui
!umnezeu8 nu de o predestinare0 ,ai departe te#tul ne vorbeste de +otararea
lui !umnezeu de a)i face Ope cei pe care i)a cunoscut mai dinainte sa fie
asemenea c+ipului -iului SauR0 "ri8 O*ristos ia c+ip in noiR 93alateni (>8 1%;8
prin conlucrarea cu +arul divin8 prin efort du+ovnicesc sustinut din partea
credinciosului0
(n alta parte &postolul scrie4 OBinecuvantat fie !umnezeu si Tatal !omnului
nostru (isus *ristos8 cei ce intru *ristos ne)a binecuvantat pe noi8 in cerestile
locasuri8 cu toata binecuvantarea du+ovniceascaR0 Precum intru el ne)a si ales8
inainte de intemeierea lumii8 ca sa fim sfinti si fara de pri+ana inaintea
1ui0009/feseni (8 3)4;0 &ceasta ale6ere spre sfintenie inainte de intemeierea
lumii nu se refera la predestinatie8 ci la prestiinta lui !umnezeu privind planul
de mantuire a lumii prin *ristos8 atat a poporului ales8 cat si a tuturor
neamurilor8 inclusiv a celor carora &postolul le adreseaza epistola sa0 &cestia8
ca de altfel toti oamenii sunt c+emati la sfintenie8 la mantuire8 fiindca
O!umnezeu vrea ca toti oamenii sa se mantuiasca si sa a7un6a la cunostinta
adevaruluiR 9( Timotei ((8 4;0
Tot la atotstiinta lui !umnezeu si nu la predestinatie se refera si te#tul din ((
Tesaloniceni ((8 13)148 O(ar noi8 fratilor iubiti in !omnul8 datori suntem
totdeauna sa multumim lui !umnezeu pentru voi8 ca v)a ales !umnezeu dintru
inceput8 spre mantuire8 intru sfintirea du+ului si intru credinta adevarului la
care v)a c+emat prin /van6+elia noastra8 spre dobandirea maririi !omnului
nostru (isus *ristosR0
Referindu)se la deosebirea ce trebuie facuta intre predestinatie si atotstiinta
lui !umnezeu8 Sfantul (oan !amasc+in subliniaza urmatoarele4 OTrebuie sa se
stie ca !umnezeu stie totul dinainte8 dar nu le predestineaza pe toate0
Cunoaste mai dinainte pe cele ce sunt in puterea noastra8 dar nu le
predestineaza0 /l nu voieste sa se faca raul si nici nu forteaza
virtutea000Trebuie sa se stie ca virtutea a fost data in natura de !umnezeu si /l
186
este principiul si cauza a tot binele si este cu neputinta ca noi sa voim si sa
facem binele fara conlucrarea cu a7utorul 1ui0 (n puterea noastra este sau a
ramane in virtute si a urma lui !umnezeu8 care ne c+eama spre aceasta8 sau a
ne indeparta de virtute8 adica de a fi in viciu si de a urma diavolului8 care ne
c+eama spre acesta8 fara sa ne sileasca0
60 Pe drept cuvant s)a aratat ca Ooricare ar fi treapta de evolutie a
fenomenului reli6ios8 in toate timpurile8 la toate treptele de cultura si la toate
popoarele8 ideea mantuirii e prezenta0 ,antuirea e centrul8 inima insasi a
fenomenului reli6ios8 c+iar a celui mai simplu si mai inco+erent sistem de
credinta reli6ioasa000,antuirea este nade7dea suprema a oricarei reli6ii0 <ici un
credincios8 oricat de de6a7at in alte privinte8 nu se impaca decat cu 6andul
certitudinii absolute a mantuirii sale0 Toata invatatura sa reli6ioasa8 toata 6ama
actelor sale rituale8 toate practicile si aspiratiile sale reli6ioase urmaresc8 in
ultima analiza8 casti6area mantuiriiR 9Pr0 Prof0 (oan Coman8 (nvatatura despre
mantuire in vec+ile reli6ii si in teolo6ia patristica8 in revista O"rtodo#iaR8 nr0
3U1%%58 p0 323;0
&stfel8 la popoarele primitive ideea de mantuire este strans le6ata cu cea de
mantuire a sufletului conceputa ca o inte6rare in univers8 in lumea de dincolo8
a stramosilor si c+iar a zeilor0
,antuirea apare clar evidentiata in reli6ia mozaica8 prin faptul ca este
e#primata nu numai ca o idee8 ci ca o realitate0 (nca dupa caderea primilor
oameni in pacat8 !umnezeu le promite un ,antuitor 9-acerea (((8 15;0 Si cum
acest ,antuitor va veni din poporul ales8 !umnezeu i)a fost tot timpul
OmantuitorR8 izbavindu)l de toate nenorocirile care s)au abatut asupra lui0 Prin
profeti !umnezeu fa6aduieste ca in timpurile Odin urmaR le va trimite pe
Re6ele ,esia ca sa instaureze dreptatea si mantuirea lui (srael0
!upa cum putem vedea8 Oin nici o alta reli6ie mantuirea nu ocupa un loc atat
de central ca in crestinism0 Reli6ia crestina prezinta o conceptie despre
mantuire precisa8 sistematica si si6ura0 1a baza ei sta ideea de mantuire8 un
mantuitor insa care nu este creat de om sau c+iar de !umnezeu8 nici incon7urat
de ceata mitica sau de mister8 nici strain realitatii istorice0 ,antuitorul crestin
este insusi -iul lui !umnezeu8 dar in acelasi timp om adevaratR0
0 !in cele pana aici tratate vedem ca potrivit invataturii crestine mantuirea
ne vine prin intruparea8 moartea8 invierea si inaltarea la ceruri a -iului lui
!umnezeu8 iar noi o putem primi in Biserica prin +arul Sfintelor Taine8 cu care
trebuie sa colaboram prin credinta si fapte bune0
$0a; &m vazut ca mantuirea nu se inc+eie odata cu primirea +arului divin al
Sfintelor Taine8 ci la dobandirea ei se cere si din partea noastra un aport de
conlucrare0 <umai la sfarsitul vietii obtinem Ocununa dreptatiiR8 sau Opremiul
biruinteiR 9(( Timotei (>8 6)$8 &pocalipsa ((8 1'8 (((8 11;0 !atorita acestui fapt se
187
cuvine sa asteptam cu bucurie mantuirea pe care !umnezeu ne)o va da)o8 dar
intrucat e#ista posibilitatea caderii8 se impune ca intru smerenie sa Olucram cu
frica si cu cutremur la desavarsirea mantuirii noastreR9-ilipeni ((8 12;0
b; Pentru a ne spori continuu puterile du+ovnicesti pe drumul mantuirii8 se
cuvine ca implinind porunca Bisericii8 sa ravnim la primirea +arului divin al
Sfintelor Taine8 mai ales al !umnezeiestii (mpartasanii printr)o participare
re6ulata la Sfanta 1itur6+ie si la celelalte slu7be bisericesti0
c; !rumul credinciosului spre mantuire pretinde o continua curatire a vietii
du+ovnicesti8 de oricare fel de intinaciune8 de orice patima sau pacat0 -ara
acest efort sustinut de eliminare a oricarui rau din fiinta sa8 crestinul nu va
putea implini scopul mantuirii8 al comuniunii cu sfintenia lui !umnezeu0
d; /fortul continuei curatii du+ovnicesti8 al sfinteniei sau nepatimirii P cum i se
mai spune P trebuie neaparat impletit armonios cu innoirea du+ovniceasca8 cu
cresterea in virtute8 prin fapte bune necontenit aratate semenului si
colectivitatii din care facem parte8 a7un6and astfel la Ostatura barbatului
desavarsit8 la masura varstei deplinatatii lui *ristosR 9/feseni (>8 13;0 <umai
astfel mantuirea corespunde desavarsirii vietii du+ovnicesti8 conform
indemnului ,antuitorului4 O-iti desavarsiti8 precum si Tatal vostru cel din ceruri
desavarsit esteR0 9,atei >8 4$;0
Pr0 Prof0 Sorin Cosma8
F,itropolia "ltenieiF8 nr0 2U1%$8 pa60 %6)1'20
GediteazHI
Despre invatatura crestina si cinstirea Sfintei
Cruci
Biserica "rtodo#a8 cinstitoare a sfintei cruci8 intemeiata pe dumnezeiasca
invatatura8 cuprinsa in Sfintele Scripturi si in Sfanta Traditie8 cum vom arata8
mai 7os8 a formulat urmatorul imn8 prin care dreptcredinciosii crestini8
rostindu)l si cantandu)l8 isi arata simtamantul de adanc respect fata de sfanta
cruce4 @@Crucii Tale ne inc+inam8 Stapane8 si sfanta (nvierea Ta marimAA0
&cest imn bisericesc se canta la slu7ba Sfintei 1itur6+ii8 in locul trisa6+ionului
@@Sfinte !umnezeuleMAA8 de doua ori pe an8 cand se savarseste slu7ba divina
de cinstirea sfintei cruci4 la 14 Septembrie si in !uminica a ((()a din Postul
mare0
188
Te#tul acestui imn divin este8 propriu)zis8 un fra6ment din ,arturisirea de
credinta a dreptcredinciosilor8 dar8 in acelasi timp8 este si un indemn al Bisericii
"rtodo#e8 de a cinsti sfanta cruce8 prin inc+inare0
&scultarea cantarii acestui imn scurt8 cu melodia frumoasa si miscatoare a
6lasului a (()lea8 al muzicii psaltice8 ne predispune la o meditatie activa asupra
cuprinsului sau8 si ne face sa desprindem si sa ne fi#am in mintea noastra8 cele
doua invataturi divine8 pe care le contine4 1; universalitatea cinstirii sfintei
Cruci in Biserica crestina si8 prin aceasta comuniunea si fratietatea
credinciosilorB 2; unitatea nedespartita dintre Cruce si (nviere8 adica dintre
cinstirea sfintei Cruci si preaslavirea (nvierii !omnului0
Te#tul acestui imn este o fraza0 &mbele propozitii principale din aceasta fraza
folosesc verbele lor predicative8 la numarul plural4 @@ne inc+inamAA si
@@marimAA0 &ceasta inseamna ca cinstirea sfintei cruci8 ca si preaslavirea
minunii (nvierii !omnului *ristos8 prin inc+inare8 este o marturisire de credinta
a intre6ii Biserici8 @@una8 sfanta8 soborniceasca si apostoleascaAA0 &stfel spus8
aceasta marturisire de credinta este rostita8 pastrata si transmisa8 totdeauna8
peste tot si de catre toti membrii Bisericii crestine8 adica de intrea6a obste sau
comunitate crestina8 alcatuita din credinciosii si ierar+ia Bisericii8 fara
e#ceptie0 !e aceea8 in mod firesc8 cei ce se abat de la aceasta universala
marturisire de credinta8 adica cei ce nu cinstesc sfanta Cruce8 prin inc+inarea
la ea si cu ea8 se indeparteaza de Biserica8 cu stiinta sau din nestiinta8 despre a
lor pierzare8 fiindca @@afara de Biserica nu este mantuireAA 9/#tra /cclesiam
nulla salus;0 (n plus8 cei ce indeparteaza aceasta invatatura de credinta
universala din marturisirea lor de credinta spar6 unitatea sufleteasca si
fraternitatea membrilor Bisericii universale8 savarsesc si un rau social8 si
nesocotesc porunca dreptei invataturi de a avea @@un !omn8 o credinta si un
botezAA 9/fes0 48 5;0
"data cu dreapta si universala invatatura de credinta despre cinstirea sfintei
Cruci8 prin inc+inare8 acest imn ne da si dreapta invatatura despre preaslavirea
sfintei (nvieri din morti a !omnului *ristos4 @@si sfanta (nviere a Ta marimAA0
/ste o completare a marturisirii de credinta8 despre cinstirea sfintei Cruci si o
impreunare nedespartita a cultului sfintei Cruci cu actul divin de preaslavire a
sfintei (nvieri0 Biserica8 in predica ei8 intotdeauna a unit invatatura despre
cinstirea sfintei Cruci cu preaslavirea sfintei (nvieri8 fiindca numai adevarul
(nvierii din morti a !omnului *ristos a dus dupa sine cinstirea sfintei Cruci8 pe
care a fost rasti6nit !omnul *ristos8 adica stralucirea divina a (nvierii a adus si
stralucirea crucii8 in Biserica0 !aca actul rasti6nirii pe cruce n)ar fi fost urmat
de minunea (nvierii8 crucea ) obiect de dispret in antic+itatea 6reco)romana P
n)ar mai fi dobandit insusirea de @@sfantaAA si n)ar mai fi fost cinstita8 prin
inc+inare8 in Biserica crestinaB propovaduirea Bisericii8 despre !umnezeirea
reli6iei crestine8 ca si credinta comunitatii sau obstii crestine8 ar fi fost
zadarnica 9cf0 1 Cor0 158 13)15;0
189
Sfanta Traditie este plina de marturii8 intaritoare8 despre invatatura divina8 ca
cinstirea sfintei Cruci este unita cu preaslavirea (nvierii8 cum se arata in acest
imn al crucii8 si este nedespartita de ea0 !am numai doua e#emple4 a;
@@Crucea !omnului sa o laudam8 sfanta in6roparea8 cu cantari sa o cinstim si
(nvierea 1ui sa o preamarimAA0 9Sedealna (nvierii8 6ls0 5;4 Sfantul Sofronie8
patriar+ul (erusalimului 955')63$;4 @@"8 stralucire a (nverii8 o8 inc+inare
luminata a crucii5 &cestea ne sunt cele doua semne de biruinta ale mantuirii M
&sadar8 cunoscand puterea tainica a (nvierii si a Crucii8 cunoscand cit de mare
bine ne)au facut ele8 cunoscand si le6aturile de apropiere fata de !umnezeu8
le6aturi pe care ni le)au facut acestea8 sa sarbatorim (nvierea si Crucea8
frumos si cu credinta8 asa cum voiesc ele sa fie cinstiteAA0
!aca !omnul *ristos8 rasti6nit pe cruce8 si in6ropat n)ar fi inviat din morti8
crucea Sa ar fi ramas8 in istoria Bisericii8 numai ca un instrument8 prin care s)a
savarsit cel mai cumplit c+in trupesc 9crudelissimum supplicium; asupra Sa8 asa
cum au ramas crucile celor doi rasti6niti impreuna cu /l0
20 ,arturii sfinte despre prezenta Crucii in planul divin al mantuirii neamului
omenesc
Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie ne dau marturii atat despre preinc+ipuirea
sfintei Cruci8 inainte de rasti6nirea !omnului pe ea8 cit si despre actul
insemnarii cu sfanta Cruce8 despre puterea ei divina8 precum si despre
talcuirea actului de insemnare a dreptcredinciosilor crestini8 cu semnul sfintei
Cruci0
Sfanta Cruce este preinc+ipuita de e#emplu8 in >ec+iul Testament8 de @@pomul
vietiiAA8 care a rasarit din pamant8 din porunca lui !umnezeu8 in mi7locul
raiului pamantesc8 alaturi de @@pomul cunostiintei binelui si rauluiAA 9cf0
-acere 28 %;0 @@Pomul vietiiAA este denumirea metaforica a sfintei Cruci8
denumire care apare8 cum se vede8 c+iar pe primele pa6ini ale Sfintei
Scripturi0 &ceasta denumire a sfintei Cruci apare8 deasemenea8 si pe ultimile
pa6ini ale Sfintei Scripturi8 unde se face descrierea raului ceresc8 ca o
completarea a descrierii raiului pamantesc4 @@Si in mi7locul pietii din cetate8
de o parte si de alta a raului8 creste pomul vietiiM si frunzele pomului sunt spre
tamaduirea neamurilorAA 9&poc0 228 2B vezi si &poc0 28 B 218 6;0 &ici8 cum se
vede8 se vorbeste8 profetic8 si despre puterea divina a @@pomului vietiiAA
9sfanta Cruce;4 @@tamaduirea neamurilorAA pamantului0
Biserica ne da invatatura limpede8 ca pomul vietii8 despre care vorbeste Sfanta
Scriptura simbolizeaza sfanta Cruce0 &cest lucru il infatiseaza ea8 atat in scris
in cartile de slu7ba divina8 cat si in mod plastic8 in pictura0
Biserica teolo6+iseste si canta4 @@"8 preaslavita minune5 pomul cel de viata8
prea sfanta Cruce8 la inaltimea ridicata8 iti arata astaziAA000 9Sti+ira 18 1aude8
14 Septembrie;0
190
!e asemenea8 in pictura multor Biserici ortodo#e romane8 desi6ur ca si in alte
tari ortodo#e8 in pridvor8 de re6ula se afla pictat pomul vietii8 in centrul
6radinii raiului0 &cest pom se deosebeste de ceilalti copaci8 prin inaltimea8 si8
mai ales8 prin forma sa trifurcata8 aratand capul de sus al Crucii8 si cele doua
brate laterale ale ei8 si are8 uneori8 pe !omnul *ristos la radacina lui P ca in
pridvorul ,anastirii Cozia P iar alteori8 (l are infatisat ca ,iel al lui !umnezeu
9vezi Radu Cretanu8 C+ipul ,antuitorului (isus *ristos reprezentat in @@Pomul
vietiiAA8 in rev0 ,0 "0 nr0 )%U1%$';0
Cercetarea acestor fresce pictate ne da ima6inea clara despre @@pomul de
>iata purtatorAA8 adica despre sfanta Cruce8 care a purtat pe ea pe !omnul
*ristos8 numit si >iata8 asa cum (nsusi !omnul *ristos Se numeste pe Sine8 de
mai multe ori 9(oan 148 6B 118 25 etc0;0
Preinc+ipuirea Sfintei Cruci8 precum si facerea semnului sfintei cruci8 de catre
alesii lui !umnezeu8 semn urmat de efecte minunate8 sunt descoperiri divine8
in mai multe locuri ale Sfintei Scripturi0 >om cita numai doua locuri din >ec+iul
Testament4 a; ,oise a trecut poporul (srael prin ,area Rosie in mod minunat8
prin puterea divina a crucii8 si l)a scapat de robia politica e6ipteana8
conducandu)l la libertate0 /l a ridicat toia6ul8 si a intins mana sa8 drept
inainte8 peste mare8 a despartit apele marii8 in doua8 si evreii au trecut marea
ca pe uscat0 Cand au intrat si e6iptenii in mare8 pe acelasi drum uscat8 ca sa)i
inrobeasca8 din nou8 pe evrei8 ,oise8 tot din porunca lui !umnezeu8 a intins
iarasi mana cu toia6ul8 si a facut semnul de intretaiere al liniei drepte8 pe care
o sc+itase la despartirea apelor marii0 &pele s)au impreunat8 si e6iptenii au fost
inecati8 in mi7locul marii 9vezi (esirea 148 21)2;0
Semnul acesta8 facut de ,oise care a intins mana cu toia6ul peste apele marii8
in mod crucis8 preinc+ipuieste sfanta cruce0 Precum evreii au scapat de robia
politica e6ipteana8 prin acest semn divin8 tot asa si noi crestinii am fost scapati
de robia pacatului8 prin sfanta cruce8 robie mai crunta decat robia politica
e6ipteana0
Biserica ne da dreapta talcuire a te#tului scripturistic de mai sus si 6lasuieste si
canta4 @@Cruce insemnand ,oisi8 in drept8 cu toia6ul8 ,area Rosie a despartit8
lui (srael8 celui ce8 pedestru8 a trecutB iar8 de)a curmezis8 aceeasi lovindu)o a
impreunat impotriva carelor lui -araon8 deasupra scriind nebiruita armaAAM
9Catavasii 1a (naltarea Sfintei Cruci8 Cantarea 1;0 (ata8 aici si dreapta denumire
a sfintei cruci4 @@nebiruita armaAA0
b; !e asemenea8 binecuvantarea patriar+ala8 pe care a dat)o (acob8 cu mainile8
celor doi fii ai lui (osif8 /fraim si ,anase8 binecuvantare data cu mainile
incrucisate8 a preinc+ipuit sfanta cruce8 cu peste 15'' de ani inainte de
*ristos0 @@(srael 9(acov;8 inadins8 si)a incrucisat mainile si i)a binecuvantat
zicandAAM >erbul8 romanesc @@a incrucisaAA este traducerea verbului 6recesc
corespunzator 8 din >ec+iul Testament 9Septua6inta;8 verb care inseamna4 a
191
sc+imba un lucru cu altul a 9se; impleti8 a 9se; intretese8 dar inseamna si a
incrucisa8 a aseza 9bratele; in forma de cruce0 &sa traduce acest verb si Sfanta
Scriptura8 in limba franceza8 editata de Scoala biblica de la (erusalim 91%61;4
@@en croisant ses mainsAA ) incrucisandu)si mainile sale0
Cu aceste te#te scripturistice8 drept talcuite de Sfanta Biserica8 inlaturam
parerea 6resita a unor 6rupari crestine8 ca @@semnul crucii facut cu mana nu
este primit de !umnezeuAA0 ,ai adau6am aici8 ca !umnezeu voieste ca sa)1
slu7im cu tot trupul si cu tot sufletul8 fiindca trupul este @@templu al !u+ului
SfantAA si8 impreuna cu sufetul8 este si el tot al lui !umnezeu 9cf0 1 Cor0 68 1%)
2';0
>orbind scolareste8 si teolo6ic8 toate aceste semne preinc+ipuitoare ale sfintei
cruci8 ca si multe altele8 e#istente in >ec+iul Testament8 te#te din care vom
mai enumera8 mai 7os8 se numesc tipuri ale sfintei cruci8 adica sc+ite simple8
nedesavarsite8 iar c+ipul crucii8 prezentat cu toate amanuntele in le6atura cu
ea8 in <oul Testament8 se numeste antitip8 adica c+ipul desavarsit al sfintei
cruci0 /ste8 si aici8 o slavita peda6o6ie divina8 care a randuit ca >ec+iul
Testament sa fie calauza noastra sau peda6o6ul nostru catre *ristos 9cf0 3al0 38
24;8 potrivit cu puterea de pricepere a omenirii8 in evolutia ei spre
desavarsirea in credinta0
Spre completa luminare a dreptcredinciosilor crestini8 dar mai ales8 spre
instruirea acelor 6rupari crestine8 care au predilectie pentru cercetarea
>ec+iului Testament8 si care afirma8 contrar adevarului8 ca aici nu se afla te#te
care sa se refere la sfanta cruce8 mai facem trimiteri si la alte te#te sfinte8
privitoare la aceasta tema4 -acere 48 31B (esirea 158 25B 18 6B 11)12B <umeri
218 %B !euteronomul 2$8 66B (saia 658 20
30 *ristos8 Pace8 Cruce
(ata o sfanta triada de nume proprii8 nume nedespartite unul de altul8 pentru
ca8 ori pe care l)am pronunta8 ne vin in minte celelalte doua nume0 Toate cele
trei nume8 la un loc8 ne aduc in minte8 de asemenea8 invatatura desavarsita a
<oului Testament8 despre actul mantuirii8 savarsit de !omnul *ristos8 prin
7ertfa Sa pe cruce8 care ne)a adus pacea cu !umnezeu si pacea intre noi8 cum
vom arata8 indata0
Sfantul &postol Pavel8 in /pistola catre /feseni 28 13)228 tratand tema @@*ristos
este mantuirea pacatosilorAA8 ne prezinta8 in fata oc+ilor mintii8 aceasta
ima6ine sfanta8 a lui *ristos)Pace8 rasti6nit pe Cruce0 @@*ristos P iar nu
altcineva P este Pacea noastraAA 9v0 14;8 @@desfiintand dusmania8 prin trupul
Sau8 9v0 15; prin cruceAA 9v0 16; etc0 !omnul *ristos este numit cu nume propriu
Pacea8 pentru ca8 prin 7ertfa Sa pe cruce8 a impacat pe toti oamenii cu
!umnezeu8 dar8 in acelasi timp8 intinzandu)si bratele8 orizontal8 pe cruce8 a
savarsit actul divin al imbratisarii parintesti a intre6ii lumi8 adica a tuturor
192
neamurilor de sub cer 9-apte 28 5;8 salasluind si pacea si fratietatea dintre om
si om0 Prin cruce8 deci8 s)a savarsit cel mai mare act divin din istoria mantuirii
neamului omenesc P impacarea omului cu !umnezeu si impacarea dintre om si
om8 in istorie8 invatatura mult accentuata de sfantul &postol Pavel in /pistolele
sale0 !reapta ratiune ne constran6e sa credem si sa marturisim ca lemnul crucii
a dobandit sfintenie8 pentru ca pe el8 si nu pe alt obiect8 S)a 7ertfit !omnul
*ristos8 !umnezeu adevarat din !umnezeu adevarat8 sfintenia suprema si
absoluta8 tocmai ca sa savarseasca cel mai mare act divin4 mantuirea
neamurilor0 Crucea este sfintita8 deci8 prin atin6erea ei de !omnul *ristos8
varsat pe ea8 cu un cuvant8 pentru ca ea este altarul pe care S)a adus 7ertfa8
reala8 de bunavoie8 universala si prisositoare 9imbelsu6ata; (nsusi -iul lui
!umnezeu0 Tocmai de aceea8 dreptcredinciosii crestini aduc o adanca cinstire
crucii8 cinstire relativa8 mar6inita8 care poarta numele de venerare8 arata prin
inc+inare si sarutare8 spre deosebire de suprema cinstire8 data lui !umnezeu8
cinstire care poarta numele de adorare0
Tot dreapta ratiune ne indreptateste sa credem ca acele 6rupari crestine8 care
inlatura cultul sfintei cruci8 implicit8 isi micsoreaza si sentimentul de adorare
fata de !omnul *ristos8 Care S)a rasti6nit pe cruce8 fiindca nici in fata 1ui nu)si
insemneaza fata lor cu c+ipul sfintei cruci8 si prin aceasta8 se indreapta spre o
6rea osanda0 &ceste 6rupari crestine8 neprimind dreapta invatatura despre
cinstirea sfintei cruci8 inlatura si cultul icoanelor8 si al mortilor8 inlatura si
dreapta invatatura despre ierar+ia divina si despre Sfintele Taine etc08 si8
pornind de la calcarea unei sin6ure invataturi divine8 aluneca8 fara putinta de
intoarcere8 pe povarnisul pacatului calcatorilor tuturor invataturilor divine8
pentru ca8 in Teolo6ia crestina si in Biserica8 e#ista un principiu8 numit
principiul cone#iunii8 care ne invata ca toate invataturile de doctrina8 de
morala si de cult constituie un tot unitar8 adica un trup du+ovnicesc8 ce nu se
poate dezmebra0 Sfanta Scriptura ne spune ca @@cine va pazi toata le6ea8 dar
va 6resi o sin6ura porunca8 s)a facut vinovat fata de toate poruncileAA 9(acov 28
1'; si a devenit calcator de le6e 9v0 %;0
40 Temeiuri noutestamentare8 pentru indatorirea dreptcredinciosilor8 de a cinsti
sfanta Cruce
Cum am spus8 mai inainte8 <oul Testament ne prezinta8 mai e#plicit decat
>ec+iul Testament8 dumnezeiasca invatatura despre valarea sfintei cruci8
pentru drepcredinciosi8 si aceasta ne a7uta mult8 sa e#punem8 sistematic unele
din temeiurile pentru indatorirea dreptcredinciosilor de a venera sfanta cruce4
a; Crucea este altarul divin real si istoric al crestinismului8 altar pe care
!omnul *ristos S)a adus8 @@o data8 7ertfa8 ca sa ridice pacatele multoraAA
9adica ale acelora care voiesc sa se mantuiasca; 9/vrei %8 2$;0 Crucea este8 deci
7ertfelnicul lui *ristos8 7ertfelnic pe care /l a fost si .ertfa san6eroasa8 si
&r+iereul Care a adus)o8 @@pentru toti8 spre iertarea pacatelorAA0 .ertfa
193
san6eroasa de pe cruce8 se prelun6este8 pana la sfarsitul veacurilor8 in Biserica8
prin Sfanta 1itur6+ie8 ca 7ertfa nesan6eroasa 9vezi (mnul +eruvimic;0
b; Crucea este @@puterea lui !umnezeuAA 9( Cor0 18 1$;8 pentru cei ce voiesc sa
se mantuiasca8 adica pentru cei ce cred0 Cu puterea divina a crucii se lauda
Sfantul &postol Pavel8 in slabiciunile sale omenesti si in necazurile si
stramtorarile pe care le indura 9cf0 3al0 68 14;0 /a este @@pecetea divinaAA de
pe fata dreptcredinciosilor8 pecete prin care acestia au scapat si scapa de
ur6iile vra7masilor vazuti si nevazuti0 Roadele puterii lui !umnezeu8 putere
dobandita de cei ce sunt insemnati cu pecetea lui !umnezeu8 adica au c+ipul
sfintei cruci pe fata lor8 sunt realitati istorice8 descrise si prezise in >ec+iul
Testament8 unde se descrie nimicrea locuitorilor (erusalimului4 @@MTreci prin
mi7locul cetatii8 prin (erusalim si insemneaza cu semnul cruciiAA 9adica cu
litera @@TauAA8 care8 in alfabetul vec+i8 6rec8 avea forma unei cruci 9[;8 pe
frunte8 pe oamenii care 6em si plan6AAM @@dar sa nu va atin6eti de nici un om
care are pe frunte semnul @@[AA0 9>ezi (ezec+iel %8 4)68 traducerea
romaneasca8 precum si te#tul 6rec8 in Septua6inta8 sub notitele te#tului;0
c; Crucea este semnul -iului "mului8 la a doua venire0
(nsusi !omnul *ristos le)a spus ucenicilor Sai8 care doreau sa afle timpul celei
de a doua veniri a 1ui8 precum si timpul sfarsitului 1umii 9,atei 248 3; ca8 intre
semnele care vor fi8 @@atunci se va arata pe cerAA 9si; @@semnul -iului
"muluiAA 9,atei 238 3';8 adica sfanta cruce0 Cuvintele acestea arata8 pe de o
parte8 ca (nsusi !omnul *ristos confirma valoarea sfintei cruci8 in iconomia
divina8 in istoria mantuirii neamului omenesc8 si aici8 in mod special8 cinstea ei
cea mai mare8 la .udecata din urma8 iar pe de alta parte8 aceste cuvinte sunt
si o marturie si o recunostere8 ca sfanta Cruce8 @@semnul -iului "muluiAA8 pe
cer8 era cunoscuta de catre ascultatori8 ca un real semn divin8 despre care n)a
mai fost nevoie sa)1 intrebe pe !omnul8 nimeni8 nimic0
,ai indicam cateva te#te noutestamentare8 care ne dau marturie ca sfanta
Cruce este arma sfanta8 prin care noi ne)am dobandit mantuirea8 in dar8 de la
!umnezeu 9(oan 128 32)3%B /fes0 28 16B Col0 18 1%)2'B 1 Petru 28 24;8 iar unele
ne dau marturie ca (nsusi !omnul *ristos8 ca "m8 prin Patima Sa8 pe cruce8 a
intrat @@intru slava SaAA 91uca 248 26;8 slava pe care8 totdeauna8 a avut)o si o
are8 ca !umnezeu si a fost @@preinaltatAA8 ca "m8 si a patimit @@nume8 care
este mai presus de orice numeAA 9-ilip0 28 $)%;0
50 !espre insemnarea fetei cu semnul sfintei Cruci
(nsemnarea fetei cu semnul cinstitei si de viata facatoarei cruci trebuie facuta
cu profund respect si cuviinta8 iar nu in bat7ocura si pacat0
Crucea dreapta si adevarata se face asa4 se impreuneaza8 cum se cuvine8
primele trei de6ete de la mana dreapta P de6etul mare8 aratatorul si mi7locasul
194
P iar cele doua de6ete mici le lipim8 strans8 de podul palmei0 !upa aceea8
ducem mana la frumte8 si zicem4 @@(n numele TataluiAAB la pantece4 @@Si al
-iuluiAAB la cei doi umeri8 drept si stan64 @@Si al Sfantului !u+AA8 iar la sfarsit
lasand mana 7os zicem4 @@&minAA0
60 Talcuirea miscarilor mainii8 pentru insemnarea fetei cu semnul sfintei cruci
(nsemnarea dreptcredinciosilor cu semnul sfintei cruci are doua intelesuri4
a; !o6matic)istoric8 care ne invata8 cat se poate de scurt si de limpede8
intrea6a istorie a mantuirii neamului omenesc8 asa cum8 de altfel8 aceasta
isotrie este rezumata in Crez sau Simbolul Credintei4 -iul lui !umnezeu S)a
coborat de sus8 din ceruri 9a superiori;8 pe pamant8 la cele de 7os 9ad inferius;
@@pentru a noastra mantuireAA8 S)a inaltat8 iarasi la ceruri si sta de)a drepta
Tatalui8 Sfantul !u+ stand de)a stan6a Tatalui8 cele trei persoane fiind Sfanta
Treime0 Cele trei de6ete8 impreunate8 de la mana drepta8 inc+ipuie c+iar
Treimea cea de o fiinta si nedespartita0
b; (ntelesul do6matic)moral este ca cele doua de6ete mici8 lipite de podul
palmei8 infatiseaza8 pe de o parte8 pe &dam si /va8 care cu smerenie si cu
pocainta8 se apleaca Sfintei si nedespartitei Treimi8 iar pe de alta parte8
inseamna si cele doua firi8 cu care -iul lui !umnezeu a coborat pe pamant firea
dumnezeiasca si firea omeneasca0 Talcuind miscarile mainii8 pentru desenarea
semnului sfintei cruci8 pe fata noastra8 Sfintii Parinti spun ca fruntea inc+ipuie
cerul8 pieptul inc+ipuie pamantul8 iar umerii inc+ipuie locul si semnul puterii0
Sfantul &mbrozie 933%)3%;8 episcop al ,ilanului8 vorbind despre semnul sfintei
cruci8 spune4 @@<e insemnam fruntea ) socotita sediul cu6etarii 96andirii; )
pentru ca totdeauna trebuie sa marturisim pe (isus *ristos 9sa ne 6andim la /l;B
inima P sediul iubirii P pentru ca totdeauna trebuie sa)1 iubim;B bratele 9umerii;
pentru ca totdeauna trebuie sa lucram pentru /lAA0 Pe scurt spus8 crucea
crestina8 fie ca este construita din vreun material8 fie ca este sc+itata8
cuviincios8 de catre crestini8 pe fata lor8 este semnul de aducere aminte si de
marturisire ale celor mai insemnate momente din istoria mantuirii noastre4
caderea in pacat a lui &dam8 coborarea pe pamant a !omnului *ristos8 7ertfa
Sa pe Cruce8 inaltarea Sa la ceruri0
Semnele aducatoare aminte de fapte8 care nu trebuie sa se uite8 se numesc8 in
vorbirea peda6o6ica8 scolareasca8 mi7loace mnemote+nice8 cuvant de obarsie
6reaca P te+nica de tinere minte0 Sfanta Cruce8 deci8 este un mi7loc sfant
mnemote+nic8 in scoala crestina8 pentru crestinii din toate veacurile8 semn
care ne filmeaza intrea6a iconomie a mantuirii noastre8 si8 in acelasi timp8 este
un mi7loc didactic +ortativ adica un semn vizibil8 care imboldeste8 spre lucrare
divina8 toate cele trei laturi ale sufletului nostru de crestini4 mintea8 spre a
cunoaste si adora pe !umnezeu8 inc+inat in Treime8 inima8 spre a)l iubi8 cu
iubirea pe care ne)a aratat)o /l8 prin 7ertfiera pe cruce a :nicului Sau -iu8 si
195
vointa8 spre a lucra8 aici pe pamant8 toate cele bune si placute lui !umnezeu
9cf0 (oan 18 3B ,atei 228 3B -ilipeni 48 $)%;0
0 (nvataturi4
(nc+inandu)ne sfintei Cruci si sarutand)o8 noi8 dreptcredinciosii crestini8 ne
inc+inam Celui Care S)a rasti6nit pe sfanta cruce8 adica (l cinstim pe *ristos cu
inc+inarea suprema8 numita adorare8 cum am spus mai inainte0 <ici vorba nu
poate fi de un cult idolatru8 asa cum spun8 direct sau indirect8 unele 6rupari
crestine8 pentru ca dreptcredinciosii nu se inc+ina la materia din care este
alcatuita crucea8 ci se inc+ina la Persoana al carei c+ip se afla pe cruce0
/ruditul ieromona+ Rufin de &Kuileea 9(talia;8 345)41'8 rezuma dreapta
invatatura despre cinstirea sfintei cruci prin aceste cuvinte4 @@<oi ne inc+inam
oricarei cruci8 dar8 prin ea8 noi adoram pe (nsusi &cela a Caruia este cruceaAA
9adoramus omnem crucem et per illam ipsum cuius est cru#;0 P Crucea ne aduce
mereu in minte relatia noua8 divina8 de pace8 stabilita de !omnul *ristos8 prin
7ertfa Sa8 trupeasca8 pe ea8 relatie atat verticala8 cat si orizontala 4 vertical8
prin impacarea omului cu !umnezeu8 fapt care)l aduce pe om intr)o stare de
nespusa fericire8 cu mult mai mare decat aceea pe care o traieste un fiu8 care
se impaca cu tatal sau8 pe care l)a suparat mult8 si de care a stat multa vreme
despartitB orizontal8 pentru ca sfanta cruce este semnul vazut al relatiei divine
dintre om si om8 cum am mai spus8 relatia divina8 cu totul noua8 in istoria
omenirii8 pecetluita de !omnul *ristos8 in mod intuitiv8 prin intinderea bratelor
pe sfanta cruce0 Crucea fizca8 de lemn8 de pe 3ol6ota8 cu bratul sau8 infipt8
vertical8 in pamant8 impreuna cu bratul sau8 orizontal8 intretaind bratul
vertical8 ne fi#eaza8 in suflet8 in mod peda6o6ic8 crucea spirituala8 care
inseamna pecetluirea relatiei4 credincios)!umnezeu si credincios)credincios8
adica8 cu vorbele Sfintei Scripturi @@pe pamant pace8 intre oameni bunavoireAA
91uca 28 14B 18 %;B Romani 58 1 etc0;0
Cultul crucii este cultul pacii8 in toate dimensiunile si directiile ei8 do6matice8
morale si sociale0
!e aceea8 dreptcredinciosii crestini8 facatorii de cruci8 pe fetele lor8 sunt8 in
c+ip firesc8 si @@facatori de paceAA si odata cu aceasta8 ei devin8 cu adevarat8
@@fiii lui !umnezeuAA 9,atei 58 %;0
@@Crucii Tale ne inc+inam8 *ristoase8 si sfanta (nvierea Ta marimAA0
Pr0 Prof0 <icolae Petrescu8
"rtodo#ia8 anul J1>(( nr0 1)2 ianuarie)iunie 1%%58 pa60 1'2)1'%0
GediteazHI
196
Du!ul Sfant a & - a persoana a Sf' Treimi
(nvatatura de credinta a reli6iei crestine e#pune si propune omului formele si
treptele apropierii lui !umnezeu ) Creatorul lumii8 !umnezeu filantropul0
(nvatatura credintei crestine ridica perdeaua separarii noastre multimilenare
de Creator si readuce neamului cazut relatia primara cu !umnezeu)Tatal8 a
micului dumnezeu8 omul8 pe care /l si l)a facut dupa c+ipul Sau0
&ntropomorfismul lui !umnezeu consta in insasi c+enoza realizata in una din
Persoanele Sale8 la care a consimtit de cind a asezat in cosmosul creat
minuscula o6lindire a C+ipului Sau8 omul8 in care a sadit uriasa forta cu care
acesta urma sa se incetateneasca in (mperiul promis lui de la inceput0 -orta cu
care FC+ipulF lui !umnezeu era prevazut ) FasemanareaF8 devenirea nesfirsita
spre desavirsire ) isi avea insertia in antropomorfismul lui !umnezeu8 in iubirea
1ui8 care introduce in lumea creata plurimorfa8 cu variantele formelor de viata
creata8 o forma anume4 una conturata pe c+ipul Sau8 dar nu pe masura 1ui0
&ceasta forma a 1ui8 a c+ipului 1ui8 este creatia de dra6ul careia !umnezeu8
atotcreatorul8 atottiitorul si izbavitorul8 Se in7oseste8 Se coboara8 Se dezbraca
de maretia 1ui8 ca sa i Se aseze alaturi omului ) pasiunea vietii divine0
!umnezeul frustat de insasi creatia miinii 1ui nu Se vaduveste de Slava pentru
in6eri0 !esi si in6erii au cazut din cerul creatiei 1ui8 nu pentru acestia Se arata
!umnezeu a fi F6elosF8 ci pentru faptura lucrata la sfirsitul operei Sale
creationale0 1o6osul (si creeaza8 dupa FideeaF umanitatii Sale8 pe cel
asemenea8 pe cel pe care Si)l preia in sarcina ca sa)l duca8 neam intruc+ipat
dumnezeieste8 la mar6inea raiului0 1a poarta raiului +eruvimii pusi sa opreasca
pe omul cazut vor recunoaste pe cei asemenea -iului ) C+ipul TataluiB acestia
vor fi recunoscuti ca mostenitori8 FbinecuvintatiiF lui !umnezeu0
Peda6o6ia lui (isus)*ristos),intuitorul a folosit acelasi drum4 de la vazut ) ca
mai FsimpluF de inteles8 ) la cele nevazute8 mai insesizabile0 /l Se prezinta
omului ca realizarea insasi a FideiiF divine despre om8 a felului in care
!umnezeu l)a inc+ipuit pe om0 /l insusi este intruc+iparea omului8 /l e modelul
de desavirsire la care a fost si este c+emat omul0 /l este trup omenesc8 )
durere8 oboseala8 rana8 moarte ) si suflet omenesc8 6ustind intristarea8
inselarea8 teama8 parasirea0 Toate cele pe care le)a luat asupra)Si le)a 6ustat8
le)a FcunoscutF si le)a mintuit 9S iertat ] desavirsit;0 Pentru ca le)a 6ustat8 le)a
si asimilat8 Si le)a facut ale Sale8 ne)a facut ai SaiB dar8 in afara de pacat4 in
afara de calcarea poruncii lui !umnezeu)Tatal8 si in afara de calcarea iubirii8
adica de siluirea libertatii celui iubit0
*ristos ne)a facut ai Sai8 dar nu ne tine intru Sine decit cu buna noastra voie0
(ar ca sa vrei sa ramii inlauntrul Sau8 trebuie sa stii tu insuti8 cel preluat fara
constiinta ta proprie8 unde te afli8 care ) al cui ) este launtrul care te poarta8
ca sa poti accepta sau refuza ambianta in care ai fost preluat ca neam0
197
Si iata8 uimitorul parado# al credintei noastre conditioneaza si8 la prima
vedere8 complica operatia noastra de electie4 nimeni nu poate veni la Tatal 9S
<ecunoscutul;8 decit prin -iul care S)a facut asemenea noua8 vazut8 cunoscutB
dar nimeni nu poate cunoaste pe -iul8 decit in !u+ul Sfint8 Cealalta persoana a
Treimii8 neidentificata de om0
Cu alte cuvinte4 la cel necunoscut nu putem a7un6e decit prin Cel care ni Se
face cunoscut0 !ar pe &cesta nu)1 putem cunoaste 9in ceea ce este /l; decit
prin Celalalt necunoscut8 !u+ul0
Perioada scurta din istoria omenirii ) cei treizeci si trei de ani ai vietuirii
!omnului (isus *ristos Fintre ai SaiF 9cf0 (n 18 11; ) este urmata de una foarte
lun6a8 nelimitata inca8 a !omniei !u+ului Sfint8 care incepe la zece zile dupa
(naltarea la cer a !omnului si dureaza in aceasta lume pina la finele istoriei ei0
:nitatea esentei divine se vadeste :na in actiunile eiB :na in vointa de a crea8
de a pronia8 de a mintui8 de a desavirsi0 !ar in manifestarea Sa catre lume8
!umnezeu (si arata voia si puterea concentrind in etapele istoriei omenirii8 pe
rind8 specificul fiecarei din Persoanele Treimii0 !e aceea8 si puterea lui
!umnezeu se manifesta diferit in lume8 dupa scopul actiunii Sale0 !ar in mod
constant Tatal ramine necunoscutul8 sau cel indirect cunoscutB /l este Fizvorul
puteriiF 9cum zice sfintul 3ri6orie de <Essa;8 Cel care creeaza lumea8 Tatal care
nu poate fi cunoscut decit prin -iul8 Care e FusaFspre Tatal0 (ar Fc+eiaF care
desc+ide usa spre -iul este !u+ul lui !umnezeu8 a treia Persoana divina0
Care este pentru intele6erea noastra valoarea acestui poetic limba7 al
patristicii ortodo#e2
Sfintii Parinti e#prima in mod variat acelasi adevar rostit de ,intuitorul *ristos4
nimeni nu marturiseste8 despre sine8 caci marturia sa ar fi contestata0 &sadar8
(isus8 -iul "mului8 -iul Tatalui ceresc8 marturiseste despre TatalB iar !u+ul
marturiseste despre -iul0 1a (ordan8 !u+ul 1)a marturisit pe -iul lui !umnezeu
cel iubitB iar la Cincizecime8 1)a marturisit prin &postoli pe -iul),intuitor
proslavit8 dupa cum prin profetii >ec+iului Testament 1)a marturisit pe ,esia ce
urma sa vina0
1a rindul Sau8 (isus din <azaret (l marturiseste pe !u+ul Sfint anuntindu)18 (l
vesteste promitindu)18 si (si intareste promisiunea8 trimitindu)10
!iscreta persoana a F!u+uluiF ) anuntat8 promis si trimis ) se arata in lume la
Cincizecime ca e#plozie a puterii divine care se instapineste in lume8 asezindu)
se in lume Fca o peceteF8 pe ceea ce)( este propriu0 !aca preluarea naturii
umane de catre -iul8 ) dupa invaluirea ei in puterea de viata treimica8 prin
infrin6erea puterilor iadului si odata cu plata ma#imala a pretului pacatului )
natura umana apartinind spiritualului celest se afla de acum sub puterea
+arului divin8 a !u+ului lui !umnezeu0
198
&ceasta FpeceteF8 pe care fiecare madular al Bisericii a primit)o dupa ce a
devenit F+ristoforF8 este confirmarea infierii lui de catre Tatal8 Care l)a reprimit
in situatia filiatiunii noi8 prin noul Cap a neamului omenesc ) -iul Tatalui
ceresc0 (ar cel care urmeaza sa continue reinte6rarea fiecarui e#emplar al
umanitatii in nivelul superior al spiritualului este !u+ul Sfint0 Trimitindu)1 in
lume8 Cuvintul reaminteste fiilor lui !umnezeu drumul ascendent pe care sunt
an6a7ati8 drum pe care se paseste prin dezmar6inirea tiparelor vazute8 prin
acumularea ener6iilor divine necreate8 rezidente din nou in natura creata0
Centrul de 6reutate al naturii umane +ristofore se afla de acum in
imponderabilul !u+ului0 /fortul de intele6ere al catecumenului crestin tinde la
aceasta acceptie4 nu partea vazuta a lumii8 sau cea tan6ibila8 reprezinta
realitatea ei ultima8 ci ceea ce este nevazuta0 <oua scoala a omenirii
increstinate este acceptarea si acordarea prioritatii vietii spirituale a
persoanei8 certitudinea e#istentei nevazute a lui !umnezeu8 in care se
inainteaza urmind invatatura Celui ce S)a facut vazut spre a conduce la Cel
nevazut0
(n parte material8 si vazut8 in parte imaterial si nevazut8 omul are a)si pre6ati
natura sa ambivalenta8 pentru a si)o face apta de vesnicia care)l asteapta8 o
lume unde firea lui8 spiritualizata8 va vietui in prea7ma lui !umnezeu0 (ar cel
care)l pre6ateste in acest scop este !u+ul Sfint8 !u+ul mintuirii0
(n limba7ul sau omenesc Scriptura afirma4 !u+ este !umnezeu 9(( Cor0 18 1B
(oan 48 24;0 !u+ul este termenul care indica cel mai propriu esenta lui
!umnezeu0 <otiunea de Tata si de -iu reprezinta pentru natura creata ideea de
filiatiune8 nasterea presupunindu)i pe amindoi si fiind proprie si naturii umane0
F!u+ulF8 ceea ce este constitutiv pentru persoana8 este cate6oria superioara a
naturii create8 ea conducind la ideea de desavirsire8 de transformare spre mai)
binele continuu0 Se poate spune ca FfiliatiuneaF8 caracteristica neamului
omenesc8 corespunde in om Fc+ipuluiF lui !umnezeu)Tatal si -iul8 iar
dinamizarea c+ipului spre desavirsire8 adica asemanarea cu !umnezeu8
corespunde specificului !u+ului dumnezeiesc8 intru Care ne si indu+ovnicim0
!esi !umnezeu8 Cel :nul si :nic8 a adus la e#istenta lumea prin puterea Sa )
lucrarea Sa fiind una8 ca fiind din acelasi izvor al puterii Tatalui ceresc )8
modelarea8 cresterea8 vietuirea si supravietuirea lumii8 dupa catastrofa
pacatului ori6inar8 si revitalizarea ei prin intrupare sunt actiuni specifice cind
uneia8 cind alteia din celelalte doua persoane ale Sfintei Treimi0 Persoana a
doua a Treimii este Cuvintul prin care toate s)au facut8 si Cel prin care s)a
refacut neamul omenesc din *ristos ,intuitorul0 & treia persoana a Sfintei
Treimi este !u+ul8 Care invaluie creatia cu FaripileF Sale8 si imprima si mentine
pulsatiile de viata FplutindF peste toata patura pamintului8 apelor si a celor
e#istente si asi6urind permanenta vietii0 Caderea in pacat8 despartirea de
!umnezeu8 este e#primata de Scriptura ca pierdere a !u+ului 9Rom0 $8 1')1;8
ca retra6ere a sfinteniei !u+ului8 Care nu mai insoteste pamintul ) de acum8
199
teren al blestemului lui !umnezeu8 pe care omul il va face sa rodeasca cu
truda si sudoare0 !u+ul a parasit lumea8 iar natura umana stri6a aceasta
parasire8 in *ristos Rasti6nitul0
Re)ane#area omului la !umnezeu8 asumarea neamului adamic rascumparat de
*ristos8 este urmata istoric de o perioada foarte scurta8 in care natura
cutremurata la Rasti6nire sufera socul noii infuzii divine asimilind in taina cele
ce se petrec cu ea0 !in -iul lui !umnezeu transfuzia de Sin6e divin
realimenteaza cu viata vesnica universul creat8 si pre6ateste omenirea sa
primeasca si sa)si faca +rana proprie din Sin6ele !omnului0 (n cele patruzeci de
zile cit *ristos cel inviat paseste pe pamint8 !u+ul ) ca si Tatal de altfel ) este
prezent in /l8 dar si la Tatal8 Treimea fiind si pe pamint8 si in slava Sa dincolo
de lume0 !ar nu o manifesta decit -iul0 (ar cind trupul inviat al !omnului
paraseste pamintul pentru o vreme ) in cele zece zile calendaristice dintre
plecarea si venirea !u+ului8 dintre inaltarea celei de a doua Persoane Treimice
si coborirea Celei de a treia8 Treimea Sfinta pre6ateste lumea pentru primirea
(mparatului ceresc8 a ,in6iietorului8 a !u+ului &devarului8 Care urmeaza sa
reia in prelucrare noua creatura8 salvata de sub stapinirea Faceluia care a spus)
oF 9Rom0 $8 2';0
Pentru noua natura umana ) plamada pe care Faluatul nou o dospesteF ca sa o
face piine vie ) Treimea pare sa pre6ateasca o noua ofensiva8 in vederea
recuperarii fiecarui e#emplar uman8 purtator al firii comune in <oul &dam0
!upa cele zece zile de lipsa a Treimii de pe pamintul ce a purtat treizeci si trei
de ani pe <ou &dam8 &cesta trimite Fde la TatalF 9(oan 158 16; pe !atatorul)de)
>iata8 ca sa Se salasluiasca in fiecare faptura)candidat la cetatenia noii
(mparatii0 !umnezeu)-iul trimite de la !umnezeu)Tatal 9(oan 158 26B 168 2)1$;
sau roa6a pe Tatal Sau sa trimita in numele Sau 9(oan 148 16)1 si 148 26; pe
,in6iietorul0 (n patru locuri ale /van6+eliei sale8 (oan indica relatia dinlauntrul
Sfintei Treimi8 an6a7ata in salvarea omului al carui prototip desavirsit se afla
de7a ridicat inlauntrul Slavei /i0 Si in toate aceste patru locuri8 evan6+elistul
iubirii divine numeste pe !u+ul Sfint F,in6iietorulF asa cum va fi retinut el in
clipele de spaima ale despartirii ucenicilor de F(nvatatorulF8 FRabbiF8 Cel care)i
ocrotise lin6a !insul8 dar ii si pre6atise pentru ur6ia care urma sa vina8 ii si
asi6ura de !omnia iubirii care se va instala odata cu venirea !u+ului
&devarului8 Care e si ,in6iietor0
,isiunea Persoanei a doua treimice era inc+eiata pe pamint0 Scurta prezenta
istorica8 drama despartirii8 revolta contra nedreptatii8 teama si nesi6uranta
unui viitor pe care apostolii nu)l puteau prevedea sunt tot atitea prile7uri de
tensiune pentru ei0 ,intuitorul8 Care va fi avut cel putin tot atita mila pentru
ei8 pentru Fprietenii 1uiF8 cit si pentru intre6 FpoporulF care)l astepta8 le)a
promis si min6iierea0 (ncercind sa)l consoleze de plecarea 1ui8 dar si de cele ce
ei erau avizati ca vor avea de suportat 9(oan cap0 14)16;8 (isus incredinteaza pe
apostoli ca nu)i va lasa sin6uri4 F<u va voi lasa orfaniB voi veni la voi0 (nca putin
timp si lumea nu ,a va mai vedeaB voi insa ,a veti vedeaB pentru ca /u traiesc
200
si voi veti traiF 9(oan 148 1$;0 Caci !u+ul care 1)a ridicat pe (isus din mormint ii
va faca vii si pe ei0 (n povestirea pe care ne)o ofera ucenicul cel iubit al
!omnului8 in cap0 14 al /van6+eliei8 el relateaza cu mare fidelitate atmosfera
de in6ri7orare care apasa asupra urmasilor lui (isus0 (nvatatorul si FPrietenulF lor
le arata si celalalt aspect8 al pri6onirii care urma8 asa cum ii anuntase cu mult
inainte8 la inceputul propovaduirii 1ui8 si cum fi#eaza sfintul ,atei in capitolul
58 cel al F-ericirilorF4 F-ericiti veti fi cind va vor ocari si va vor si va vor pri6oni
si vor zice tot cuvintul rau impotriva voastra mintind din pricina ,eaF 958 11;0
&cesta este momentul cind pri6oana si ocarile vor incepe si pentru uceniciB dar
inceputul muceniciei este si inceputul bucuriei al iluminarii8 la care nu se poate
a7un6e fara Cruce0 F&devarat8 adevarat zic voua ca voi veti plin6e si va veti
tin6ui8 iar lumea se va bucura0 >oi va veti intrista8 dar intristarea voastra se va
preface in bucurieF 9(oan 168 2';B caci Fveti lua putere8 venind !u+ul Sfint peste
voi si (mi veti fi ,ie martorF 9-apte 18 ;0
Crucea este marele folos al crestinului0 &cest lucru il aflasera ucenicii la
vreme0 &cum era timpul implinirii0 F&cestea vi le)am spus fiind cu voiF )
completeaza (isus invatatura Sa ) Fsi acum v)am spus acestea inainte de a se
savirsi8 ca sa credeti cind se vor intimplaF 9(oan 148 258 2%;0 -iindca F>a este de
folos sa ,a duc0 Caci daca nu ,a voi duce8 ,in6iietorul nu va veni la voiB iar
daca ,a voi duce8 (l voi trimite la voiB si /l ) venind ) va vadi lumea de pacat si
de dreptate si de .udecataF000 F(nca multe am a va spune8 dar nu le puteti
purta acum0 (ar cind va veni &cela8 !u+ul &devarului8 va va clauzi la tot
adevarul8 caci nu va vorbi de la SineF 000 F000 &cela va va invata toate si va va
aduce aminte toate cele ce v)am spusF 000 si F,a va slavi pentru ca din al ,eu
va lua si va va vestiF 9(n0 168 )$8 13)14B 148 26;0
&sadar8 sa nu se tulbure si nici sa se infricoseze inimile FprietenilorF 1ui8 pentru
ca /l le lasa pacea0 Si nu pacea pe care o da si cum o da 1umea 9(oan 148 2;8
ci pacea Sa8 pe care !u+ul o va fructifica8 ,in6iietorul8 Consolatorul8 !u+ul
(ubirii8 Care va ramine Fin veacF cu cei ai 1ui 9(oan 148 1;0
,in6iietorul (l prezinta pe !u+ul Sfint ca fiind alt F,in6iietorF 9(oan 148 16;8
F!u+ul &devarului8 pe Care lumea nu poate sa)1 primeascaB pentru ca nu)1
vede8 nici nu)1 cunoaste0 >oi (l cunoasteti8 ca ramine la voi si va fi in voiF 9(oan
148 15)1;0
&ceasta este peda6o6ia si terapeutica propovaduita si aplicata de F!octorul
sufletelor si)al trupurilor noastreFB /l ne anunta si repeta ca sa retinem ca /i
amindoi sunt trimisi in lume de Tatal8 pentru vindecarea omului si pentru
pastrarea vindecarii in decursul lun6ii vietuiri a neamului omenesc0 &mindoi
sunt vindecatori4 1o6osul readuce lumii8 vaduvite de sfintenie8 pe !u+ul si)1
pune ca o pecete pe sufletul si trupul omenesc0 (ar !u+ul Sfint (l readuce pe
(isus ,intuitorul ) rasti6nit8 inviat si inaltat ) pe altarele Bisericii8 pentru a
vindeca ranile pacatelor cu trupul Sau eu+aristic0 (isus ,in6iietorul readuce
nade7dea mintuirii lumii care Fbolea de nedumnezeireF si o scoate din umbra
201
mortii0 !u+ul ,in6iietor consoleaza faptura care se cutremura de retra6erea lui
*ristos)!umnezeu8 de pe pamint0
Consolarea initiala a apostolilor este faptul ca !u+ul va marturisi despre
invatatorul lor 9(oan 158 26)2;B F!u+ul &devarului8 Care de la Tatal purcede8
&cela va marturisi pentru ,ine4 F000&cela ,a va slavi8 pentru ca din al ,eu va
lua si va va vestiF0 Si8 Ftoate cite are Tatal ale ,ele suntB de aceea am zis ca din
al ,eu va lua si va va vesti vouaF 9(oan 168 13)14;0
Cronicarul acestor fapte si cuvinte consemneaza cu strictete poate c+iar
repetind8 fiecare nuanta sau intonatie0 Si8 citite cu atentie8 aceste para6rafe
dau indicatia doctrinara a Sfintei Treimi si a peri+orezei ipostatice a intreitei
dumnezeiri0 Caci !u+ul va vesti ale -iuluiB /l este FCelalalt ,in6iietorF ) deci
altul 9cel FaltF; din ale -iului va lua8 din acelasi &devar Treimic8 in care toate
ale Tatalui sunt ale -iului si !u+ul vorbeste fiilor omenesti Fnu de la SineF8 ci
din aceeasi ) una)si)unica esenta divina a Treimii ipostatice0
*ristos a FvorbitF atunci8 iar !u+ul vorbeste mereu8 din aceleasi infinite
adevaruri ale Primului trimis de Tatal0 1o6osul a stat in lume FomenesteF8 un
timpB iar FdumnezeiesteF ramine pina la sfirsitul veacului8 prin !u+ul0 Specificul
omenesc al lui !umnezeu)-iul este le6at de un timp8 ca tot ceea ce e conturat
materialmente0 !ar /l depaseste timpul si spatiul8 fiind si !umnezeu0 !u+ul
intra si /l in timpB dar /l nu Si)a asumat mar6inirea omului8 fiind numai
dezmar6init0
/lasticitatea8 supletea infinita a spiritualului divin sadit in om8 face din acesta
un calibru al infinitului0 "mul este un infinit creat8 un infinit a carui vesnicie
FincepeF cindva0 (ar vesnicia aceasta ii este acordata prin ancorarea lui in
divinitate0 Solul8 terenul ancorarii omului este trupul lui *ristos8 prin care omul
se repatriaza la locul ori6inii lui0 ,entinerea in aceasta relatie este asi6urata
de !u+ul lui !umnezeu8 relatia cu -iul fiind du+ovniceasca0
!u+ul Sfint aminteste omului ca persoana lui trupeasca vazuta este un mod al
e#istentei luiB o forma8 viciata prin pacat8 a inceputului lui0 (ar continuarea lui8
in vesnicie8 este conditionata de e#ercitarea spiritualului din elB de imprimarea
miscarii !u+ului8 Care)l reinvata ca materia poate FrespiraF dumnezeieste8 in
ritmul imprimat ei de la creatie si uitat pe drumul re6resului sau accidental0
!u+ul Sfint nu ni Se poate face cunoscut0 Persoana 1ui nu este asemenea
omului0 !ar /l este cel care ne a7uta sa ne facem asemenea F-iuluiF8 pe Care /l
1)a nascut in lume din -ecioara8 /l (l intrupeaza pe altare8 circulind in Trupul
Bisericii lui *ristos0
!e aceea /l intra in lume dupa ce a fost anuntat de Cel asemenea noua8 de -iul
Tatalui8 de fratele nostru intru filiatiune8 caci si nasterea noastra in (mparatia
lui !umnezeu se face din !u+0 !ar pe cind *ristos S)a facut asemenea FnouaF8
202
raminind Fprototipul oricaruiaF din noi8 !u+ul lucreaza in lume facindu)ne pe
fiecare asemenea lui !umnezeu8 dar o asemanare neidentica8 netipizata0 Pe
cind *ristos este /ul unic al intre6ii naturi umane8 care cuprinde pe orice
FindividF8 !u+ul este cel care din nedivizata natura umana ne face persoana8 ne
a7uta sa ne capatam fiecare c+ipul nostru specific8 tot atitea specifice si
diferite straluciri8 cite nesfirsite straluciri da suflarea necunoscutei persoane a
F>istiernicului bunatatilorF nesfirsite0
(n pro6ramul readucerii noastre la matca8 Sfinta Treime S)a prezentat pe rind8
facindu)Se cunoscuta omului pe masura capacitatii lui de intele6ere0 (n
perioada >ec+iului Testament !umnezeu Se arata ca un unicat patern8 o
divinitate 6ri7ulie8 distanta si autoritara0 :n !umnezeu)Tatal care a fost pe
intelesul acelei perioade istorice0
Ca popor al lui !umnezeu8 (srael si)a facut proprie ideea relatiei filiale dintre
el si !umnezeu)Tatal pina in momentul cind Tatal arata icoana propriului Sau
fiu4 C+ipul Tatalui0 Pe acesta8 <oul (srael s)a straduit sa)1 priceapa8 dupa
puterile lui8 <oul Testament elaborind o teolo6ie a lui !umnezeu)-iul8 o
+ristolo6ie care8 ca revelatie plenara8 (l anunta pe !umnezeu in Treime8 !u+ul
Sfint fiind noua surpriza a 6indirii omenesti0
Cu toate eforturile celor mai subtile refle#iuni teolo6ice8 teolo6ia !u+ului este
inca astazi la inceputul ei0 !u+ul insusi Se va face cunoscut pe masura nevoii de
cunoastere a neamului omenesc8 pe masura necesitatii de respiratie a
plaminului de vazdu+ al trupului de carne0 " teolo6ie a !u+ului se zideste cu
rabdare8 caci /l insusi este cel care dramuieste cunoasterea lui !umnezeu0 <u
este numai o problema de intelect8 cunoasterea crestina0 Ci ea se instaleaza si
prin fireasca folosire a Tainelor crestine8 prin care Sfintul !u+ sporeste
salasluirea lui *ristos in crestinii practicanti0
Treimea Sfinta este la lucru necurmat in zonele care o c+eama si o primesc0
&colo o va face cunoscuta !u+ul8 facindu)Se cuprins numai de inima omului pe
care /l o FcunoasteF si caruia /l ii zice FvinoF 9&poc0 228 16;0 Si numai cel ce
6usta din trupul F,ieluluiF stie carui FvinoF trebuie sa)i asculte c+emarea8 un
FvinoF al Celui care Fpretutindenea esteF8 dar care nu poate fi deslusit decit din
launtrul Trupului +ristic8 al lui *ristos)"mul ) certitudine a vietii noastre0
&0 ,anolac+e8
F(ndrumator pastoral)misionar si patrioticF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$58
pa60 4')460
GediteazHI
Cinstirea Sf' Du! in Ortodoxie
203
FSi intru !u+ul Sfint8 !omnul de viata -acatorul8 care din Tatal purcede000F
Sfintul !u+ este cea de a treia Persoana a Sfintei Treimi8 Fcaci Trei sunt care
marturisesc in Cer4 Tatal8 Cuvintul si Sfintul !u+8 si acestia8 :na suntF 9( (oan 58
;8 Tatal est facatorul 9art0 1 din Simbolul Credintei;8 -iul8 Cel nascut din Tatal
mai inainte de veci este FRascumparatorulF 9art0 2;8 iar Sfintul !u+ ) Fcarele din
Tatal purcedeF 9art0 $; este FSfintitorulF0 !eci8 un sin6ur !umnezeu in trei fete
sau persoane8 asemenea soarelui care are FdisculF8 caldura si razele8 sau
caramizii din e#emplul Sf0 Spiridon8 care in constituirea ei a avut pamint8 apa
si calduraB sau alt e#emplu patristic8 timpul care este format din trecut8
prezent si viitor8 sau un alt e#emplu dat noua de Sf0 (oan Teolo6ul care zice4
FTrei marturisesc pe pamint4 !u+ul8 apa si sin6ele8 si acestia trei la fel
marturisescF 9( (oan 58 $;0
1ucrarea in lume a Sfintului !u+ se vede din mai multe locuri0 &sa8 de pilda8 in
lumina e#istentei noastre pamintesti8 a lumii8 a creatiunii0 F!u+ul lui !umnezeu
se purta pe deasupra apelorF 9-ac0 18 2;0 !e asemenea8 ca Fdadator de viataF
cum spune Sf0 (oan Teolo6ul 9(oan 68 63;0 Sfintul !u+ innoieste fata pamintului
ne spune psalmistul 9Psalm 1'38 31;B /l ne intareste cu +arul Sau 9(oan 38 $;8 /l
ne sfinteste 9( Cor0 68 11; si ne calauzeste in tot adevarul 9(oan 168 13;0
Sub acest aspect8 orice sc+imbare in bine8 orice ru6aciune care se inalta catre
Creatorul !umnezeu 9cf0 Rom0 $8 26)2;8 orice inspiratie8 contemplare sau
realizari fructuoase in calea perfectiunii spirituale sunt opera Sfintului !u+0
!upa cum marturisesc sfintii autori ai Scripturii8 !u+ul Sfint ilustreaza cele mai
importante momente din revelatia divina ) asupra vietii noastre sufletesti0
&mintim doar numai citeva8 printre care4 F!u+ul a 6rait prin proorociF 9Rom0
128 6B ( Cor0 128 4)11B 138 ;8 sau ca vase alese ale Providentei 9!avid (( Re6i 238
2B ) ,oisi (( Cronici 18 2B (udit 38 6;0 F<iciodata proorocia nu s)a facut din voia
omului8 ci oamenii cei sfinti ai lui !umnezeu au 6rait8 purtati fiind de !u+ul
SfintF 9(( Petru 18 21;0 !u+ul Sfint i)a insuflat pe profeti 9cf0 (saia 328 15B /zec+il
118 1%B ?a+aria 128 1'B ,atei 38 11B 1uca 38 16;8 le)a luminat mintea si i)a facut
sa intelea6a cele ceresti8 sa vada cele viitoare8 sa vorbeasca oamenilor si sa
scrie toate cele privitoare la venirea lui ,esia8 la intruparea lui *ristos8 la viata
si invatatura ,intuitorului nostru (isus *ristos8 la infricosatele Sale patimi si
sfirsitul acestei lumi0
) 1a Bunavestire8 ar+an6+elul 3avriil aduce Sf0 -ecioare ,aria veste cea buna
de la Tatal8 ca -iul se va naste ) prin mi7locirea Sf0 !u+ 9cf0 1uca 18 3' ) 55;0
) 1a Botezul !omnului8 Tatal 6raieste din cer catre oameni8 -iul Fcel iubitF era
in apa (ordanului8 iar !u+ul Sfint s)a aratat Fin c+ip de porumbF 9,atei 38 16 )
1B 1uca 38 22;0
204
) Cu prile7ul Sc+imbarii la fata8 de pe muntele Taborului8 Sf0 !u+ s)a aratat sub
forma de nor luminos 9cf0 ,atei 18 1)5;8 asemenea stilpului de nor ziua8 si de
foc 9noaptea;8 care a calauzit poporul evreu in pustie0
) !e asemenea8 dupa inviere8 (isus *ristos s)a aratat !uminica Sf0 Sai ucenici8
care erau adunati intr)un foisor de frica iudeilor si le)a zis4 F1uati !u+ SfintF
9(oan 2'8 22;0
) (ar cu prile7ul inaltarii Sale la cer8 ,intuitorul i)a obli6at pe Sf0 &postoli sa
invete si sa boteze Fin numele Tatalui si al -iului si al Sf0 !u+F 9,atei 2$8 2';0
) Se poate aminti iarasi si cazul Sf0 Petru cind a mustrat pe &nania din -aptele
&postolilor pentru minciuna0 FPentru ce a umplut satana inima ta ) zice
&postolul ) ca sa minti !u+ul Sfint2000 <u ai mintit oamenilor8 ci lui !umnezeuF
958 3)4;0
!eci Sf0 !u+ este !umnezeu8 F!omnul de viata -acatorulF8 in care salasluieste
toata plinatatea 9cf0 Col0 18 1%;8 tot adevarul 9cf0 (oan 18 16; si care de la
inceput si)n toate manifestarile Sale lumineaza8 purifica 9cf0 Rom0 $8 11;8
zideste8 lun6este zilele vietii noastre 9cf0 Rom0 $8 13;8 biciuieste frica 9cf0
,arcu 138 11;8 putere de care Sf0 &postoli aveau atitea nevoie in perioada
pastoratiei lor 6rele8 ca sa nu uite ce)au invatat in FscoalaF !omnului8 sa
propovaduiasca si sa apere cu inflacarare8 cu ravna tot ceea ce era necesar
pentru mintuirea oamenilor0
(n aceasta privinta ,intuitorul nostru (isus *ristos a implinit ceea ce a fa6aduit
9cf0 (oan 8 3%; &postolilor in trei rinduri consecutiv8 pentru iscusinta lor in
vorba 9cf0 (oan 148 26;8 pentru indrumarea lor dreapta 9cf0 (oan 168 13; si
pentru intarirea puterii lor sufletesti 9cf0 -0&0 18 $;0
Caci la 5' de zile dupa Paste8 precum aminteste in treacat Sf0 &postol Pavel
9cf0 (0 Cor0 168 $;8 dar mai cu seama Sf0 /van6+elist 1uca8 primul scriitor de
istorie al Bisericii crestine 9cf0 -0 &0 2'8 16;8 intr)o zi de !uminica ) la ceasul al
treilea ) % dim0 pe cind Sf0 &postoli erau adunati impreuna intr)un foisor )
Fcamera de susF 9cf0 -0 &0 13)15; din (erusalim8 Fdin cer8 fara de veste8 s)a facut
un vuiet ca de suflare de vint ce vine repede8 si a umplut toata casa unde
sedeau ei0 Si li s)au aratat8 impartite8 limbi ca de foc si au sezut pe fiecare
dintre ei0 Si s)au umplut toti de !u+ul Sfint si au inceput sa vorbeasca in alte
limbi8 precum le dadea lor !u+ul a 6raiF 9-0 &0 28 1)12;8 fapt care a dus la
increstinarea a 30''' de suflete0
1imba8 iubiti credinciosi8 e comunicarea lui !umnezeu cu oamenii prin +ar8 e
simbolul vorbirii0 / mi7locul de e#primare8 de invatatura8 de comuniune si
intele6ere8 de apropiere si mesa7 divino)uman8 de solidaritate crestina0 1imbile
s)au aratat impartite8 deci aceleasi si comune8 simbol al felurimii darurilor
dumnezeiesti0
205
1imba fiecarui popor e sfinta daca e#prima adevarul0 /a trebuie sa fie curata8
dreapta si cinstita0 -iecare cuvint al unei limbi trebuie cintarit si e#primat
corect8 caci de fiecare Fcuvint desertF 9,atei 128 36; vom da seama in ziua
7udecatii0
/ momentul insa sa subliniem4 Sf0 !u+ s)a po6orit !uminica8 in casa
particulara8 modesta8 deci nu in templu iudaic 9cf0 -0 &0 10 13;0 Sf0 !u+ s)a
coborit numai peste Sf0 &postoli8 nu si peste cei 12' de insi8 care erau in 7urul
casei 9cf0 -0 &0 18 15;0 Sf0 !u+ s)a coborit peste Sf0 &postoli dupa ce numarul lor
a fost completat cu ,atia in locul ramas vacant prin sinuciderea lui (uda 9cf0 -0
&0 138 13)26;0 !eci peste toti8 fara omitere8 privili6eiu sau cantitativ0 1imbile
erau impartite si totusi la fel0 &poi vuietul era puternic 9cf0 -0 &0 18 2;8
asemenea zilei cind !umnezeu a dat 1e6ea lui ,oisi pe ,untele Sinai 9cf0 (esire
1%8 16;0 Toate acestea denota lucruri e#traordinare0 (ntii ca ziua de !uminica e
o zi insemnata8 de odi+na si de recule6ere pentru toata lumea crestina sau
muncitoare0 (n ziua a saptea s)a odi+nit !omnul si a binecuvintat)o 9cf0 -ac0 28
2)3;0 !uminica a inviat !omnul *ristos 9cf0 ,arcu 168 2; si tot azi8 !uminica8 s)
a po6orit si Sf0 !u+ peste &postoli0 Prin urmare !uminica de azi e F!uminica
mareF 9cf0 (0 Cor0 168 $; ) intemeierea reala a Bisericii lui *ristos pe temelia
1e6ii noi8 crestine 9cf0 -0 &0 2;0 !in acest moment ucenicii !omnului s)au
umplut8 nu pe 7umatate8 ci in intre6ime de !u+ul Sfint si astfel ei au abandonat
mentalitatea sau imbracamintea cea vec+e8 temerea8 nesin6uranta8 indoiala si
au inceput sa vorbeasca in diferite limbi e#istente8 de circulatie re6ionala8 spre
a fi intelesi de toti cei ce luasera parte la sarbatoarea Cinzecimii iudaice a
anului 334 Parti8 ,ezi8 /lamiti8 credinciosi din ,esopotamia8 din (udeea si
Capadocia8 Pont si &sia8 -ri6ia8 Pamfilia8 /6ipt si din partile 1ibiei8 de lin6a
Cirene8 Romani8 (udei8 prozeliti8 Cretani si &rabi 9cf0 -0 &0 20 1)11;0 &sadar8 din
aceasta clipa a po6oririi !u+ului Sfint8 &postolii !omnului *ristos ) povatuiti8
a7utati si intariti la tot pasul de puterea +arului dumnezeiesc8 au inceput sa
marturiseasca pe *ristos cu putere8 cu mare cura7 si sa apere invatatura 1ui
pina la 7ertfa sau moarte8 lucru pe care l)au facut dupa aceea si altii8 ca Sf0
&r+idiacon Stefan ) cel Fplin de !u+ SfintF 9-0&0 8 55;8 zecile de mii de
mucenici8 barbati si femei de pretutindeni8 care aveau cu adevarat pe
!umnezeu in inima si viata lor0
!upa cum vedem8 !u+ul Sfint ce s)a revarsat 9cf0 (0 Cor0 144;8 peste invataceii
!omnului a facut din pescari &postoli intelepti8 cunoscatori de Flimbi noiF8
staine ) necunoscute de ei pina atunci8 a eliminat distantele sufletesti )
barierele dintre oameni8 banuiala8 frica8 deosebirile de neam si limba8 i)a
infratit pe credinciosi pe temelia aceluiasi sfint adevar evan6+elic8 propovaduit
de ,intuitorul si intarit cu fapte si minuni de catre !omnul nostru (isus *ristos0
1imbile de foc care aveau aceeasi sursa8 acelasi unic izvor8 le)au curatit
sufletul8 i)au innoit si le)au risipit incertitudinile &postolilor8 pretentiile lor
care sa fie mai mare8 mai puternic sau mai avanta7at 9cf0 ,arcu 1'8 35;B le)au
spulberat iluziile desarte8 le)au dat foc Fpaielor omenestiF 9cf0 (saia 58 24;8 le)
au ars rautatile8 le)au sters pacatele si le)au curatit faradele6ile 9cf0 (saia 68 6)
206
;8 dinamizindu)le eforturile si intarindu)le inima cu FfoculF !u+ului Sfint8 care
curata si sfinteste 9cf0 /#od0 28 2B (saia 68 4B (ezec+il 18 13;0 Cu cit dar vorbea
Sf0 (oan Botezatorul despre pocainta in pustie8 pe malurile (ordanului8 insa
(isus8 ca intemeietor la Bisericii8 boteaza in F!u+ Sfint si cu focF 9,atei 28 11B
1uca 38 16;8 spre deplina iertare a pacatelor 9cf0 (oan 38 5B -0 &0 28 3$)3%B 228
16B 3al0 38 2B Col0 28 12)13;B ( Petru 38 21;0 -ocul produce caldura8 lumina0
F(ntru lumina Ta vom vedea luminaF 9Ps0 358 %;0 Prin foc si lumina dispare
intunericul nestiintei 9cf0 (0 Cor0 28 12;8 frica si nesi6uranta8 apatia si
vul6aritatea0
&dincind cele spuse si e#emplificind cu temei afirmatiile de mai sus8 observam
ca pina aici8 &postolii au fost tarani simpli8 pescari naivi8 fara carte8 cu miinile
batatorite de munca0 ,intuitorul le vorbeste de imparatia cea vesnica8
spirituala8 ei se cearta pentru intiietate 9cf0 1uca 228 24;0 /l le vorbeste despre
suferinta8 ei insa nu pricep du+ul smereniei si al 7ertfei 9cf0 1uca 1$8 34;B
uneori razbunatori 9cf0 1uca %8 52)54;0 <u pot vindeca un indracit0 F" neam
necredincios000 pina cind va voi suferi000F 9,atei %8 2%; ) zice ,intuitorul0 Spre
/maus ) la fel4 F" nepriceputilor si zabavnicilor cu inimaF 91uca 248 25;0 Totusi
F/l a ales cele slabe000F 9( Cor0 %8 2;0 !u+ul Rusaliilor i)a miruit0 Toti s)au
umplut de !u+ul Sfint0 Ca dupa aceea sa zica tare4 F<u putem sa nu vorbim
despre ce am vazut si auzitF 9-0 &0 48 2';0 Cei rai se intreaba nedumeriti4 FCe sa
facem oamenilor acestora2F 9-0 &0 48 16;0 Tiranii turba0 .udecatorii se umplu de
rusine0 F&ici a fost de6etul lui !umnezeuF 9/#od0 $8 2%;0 !u+ul Sfint inlatura
intunericul8 necredinta si revarsa +arul apostoliei 9cf0 ,atei 138 11;8 in diferite
c+ipuri 9cf0 (0 Cor0 128 $)12;8 ale vietii omenesti0
Prin urmare Biserica8 care a luat fiinta8 virtual8 la crucificarea -iului lui
!umnezeu 9cf0 -0 &0 28 36;8 s)a intemeiat astazi in mod real8 desavirsit8 cu
puterea Sf0 !u+ 9cf0 -0 &0 2;8 din care radiaza virtutile 9Sf0 >asile cel ,are; si
ale carui daruri se revarsa necontenit si din belsu6 pina la sfirsitul veacurilor
prin cele sapte sfinte Taine si ierur6ii0 Si daca Biserica intemeiata de
,intuitorul este trupul lui cel mistic sau prelun6it peste veacuri 9cf0 /f0 18 23;8
daca *ristos este FusaF 9cf0 (oan 1'8 %;8 FSf0 !u+ este c+eia usiiF ) precum zice
Sf0 Simion <oul Teolo60 F!u+ul pre6ateste pe om in -iul8 -iul il duce la Tatal8 iar
Tatal ii da nestricaciunea pentru viata vesnicaF8 zice Sf0 (rineu0 F-oc am venit sa
arunc pe pamint8 si cit voiesc sa fie aprins acum5F 91uca 128 4%;8 spune
,intuitorul0 (ata8 ca ) prin puterea cea nevazuta a Sf0 !u+ ) s)a aprins 7ertfa
activa Biserica ) mama noastra du+ovniceasca 9cf0 3al0 48 26;8 cea una 9cf0 (oan
18 21;8 sfinta 9cf0 /f0 58 25)2;8 soborniceasca 9cf0 ,atei 2$8 1%; si
apostoleasca 9art0 % ) /f0 28 2';8 care prin invatatura si sfintele ei Taine )
savirsite de preoti 9cf0 ( Cor0 48 1B /f0 48 11B ( Cor0 128 2$)2%; ) c+eama si adapa
sufletele insetate 9cf0 (oan 8 3; cu apa vietii vesnice 9cf0 &poc0 228 1;8 si ne
conduce spre mintuire0 !eci Biserica este trupul cel tainic al !omnului nostru
(isus *ristos 9cf0 /f0 18 22)23B Col0 18 24;8 Fstilpul si temelia adevaruluiF 9( Tim8
38 15;8 Fcasa lui !umnezeuF 9,atei 128 4B 258 13B 1uca 1%8 46B (oan 28 16B 48 2B (
Tim0 38 15;8 Fcasa lui !umnezeuF 9,atei 128 4B 258 13B 1uca 1%8 46B (oan 28 16B
207
48 2B ( Tim0 38 14 s0 a0;8 vie8 sfinta8 luptatoare si vesnica8 pe care Fnici portile
iadului nu o vor biruiF 9,atei 168 1$;0 !e aceea scrie Sf0 Ciprian F<u poate avea
pe !umnezeu de Tata8 cine nu are Biserica de mamaF0 FSi de va stri6a cineva
casa lui !umnezeu8 il va strica pe acela !umnezeu8 caci locasul lui !umnezeu
este sfintF 9( Cor0 38 1;0
&m vazut8 iubiti credinciosi8 ca Sf0 !u+ s)a coborit intr)o sin6ura zi de
sarbatoare si peste toti sfintii &postoli deopotriva0 !e ce2 Ca sa ne arate Bunul
!umnezeu nu numai insemnatatea zilei de !uminica8 a intemeierii Bisericii
adevarate care detine puterea +arica si la care au acces toate neamurile 9cf0 -0
&0 1%8 58 ; fara deosebire8 ci precum capul si trupul Bisericii este unul8 una
invatatura ei mintuitoare8 de asemenea imparatia si idealul sau8 tot una
trebuie sa fie si credinta noastra curata si intrea6a8 una conducerea ei 9cf0 (oan
18 21; ) F" turma si un pastorF 9(oan 1'8 16B -0 &0 2'8 2%)3'; ) deci o sin6ura
limba a credintei si a dra6ostei8 care a stat la temelia Bisericii crestine din ziua
Cincizecimii si pentru care ,intuitorul nostru s)a ru6at ca toti Fsa fie unaF ) Fun
!omn8 o credinta8 un botezF 9(oan 18 11B /f0 48 5;8 credinta care nu mai are
nevoie de completari si corecturi omenesti0
!ar lucrul cel mai pretios si de utila actualitate este ca !u+ul lucreaza nevazut
si astazi8 lucreaza permanent in sinul Bisericii prin Sf0 Treime ) precum am
amintit8 al carui +ar si dar ne insufleteste8 ne sfinteste si mintuieste8 precum
atesta sau confirma Sf0 &postol Pavel4 FPrin +ar sunteti mintuitiF 9/f0 28 5;0 Si
tot temple vii8 biserici ale !u+ului Sfint 9cf0 ( Cor0 38 16; ) purtatoare de
!umnezeu si de *ristos0 &stfel printre celelalte deprinderi bune si virtuti
principale8 Sf0 !u+ ne sfinteste prin cele sapte daruri ale Sale8 care sunt atit de
trebuitoare vietii noastre crestine 9cf0 (saia 118 2B &poc0 48 5B (oan 14B 1uca 28
4';B darul intelepciunii nepartinitoare 9cf0 (acov 38 1;8 curate 9cf0 (( Cor0 18 12;
si du+ovnicesti 9cf0 (saia 2%8 14)338 1$B ( Cor0 18 1%;B darul intele6erii celor
sfinte 9cf0 (esire 368 1;8 a vedeniilor si viselor 9cf0 !aniel 18 1;8 a scripturilor
9cf0 1uca 248 25;8 a patrunderii in toate cele ce viaza ) se misca 9cf0 Ps0 1$8 1B ((
Tim0 28 ; si a priceperii 6indurilor 9cf0 1uca 248 25B 3al0 38 3;8 darul sfatului8
care vesteste cu prisosinta tot ceea ce este folositor 9) (st0 Suzanei 18 22)23 )
luarea cruciiB ,arcu $8 34B -0 &0 2'8 2;8 ocoleste rautatea 9cf0 Ps0 18 1; si
risipeste fatarnicia ) cu6etele raufacatorilor 9cf0 Ps0 328 1';8 darul tariei 9)
Samson 8 3oliat)!avid;8 a tariei in ve6+ere si credinta 9cf0 -0 &0 58 2%B ( Cor0 168
13B (( Cor0 118 24)2;8 a inarmarii intru cele spirituale 9cf0 /f0 68 14;8 a
eliminarii fricii 9cf0 1uca 128 44;8 darul cunostintei8 care invata pe om 9cf0 Ps0
%48 1'B ,atei 1'8 3;8 descopera pacatul8 nepri+anirea si 7udecata 9cf0 (oan 168
$)13;8 ne da pastori buni8 luminati 9cf0 (er0 38 15; si cearta popoarele
necredincioase 9cf0 Ps0 %48 1';8 darul temerii de !umnezeu8 al evlaviei 9cf0 (0
Tim0 48 $;8 al cinstirii lui !umnezeu cu inima 9cf0 ,atei 158 $; si al purificarii
launtrice 9cf0 ,atei 238 26; si apoi darul bunei credinte 9cf0 Ps0 348 1';8 in
sensul rusinii si al respectului copiilor fata de parinti8 care are totusi8 la baza
dra6ostea deplina si recunostinta 9cf0 (oan 48 1$;8 preamarirea lui !umnezeu
208
9cf0 Ps0 228 24; si implinirea poruncilor Sale8 din iubire desavirsita 9cf0 (oan 148
23;0
Cine8 deci8 se poate lipsi de aceste sfinte daruri 9cf0 ( Cor0 12)$)11; ) zice Sf0
&postol Pavel8 care ) prin Biserica si Sf0 Taine ) face episcopi8 preoti diaconi 9cf0
-0 &0 2'8 2$;8 naste pe om din nou8 il intareste8 transforma piinea si vinul in
trupul si sin6ele lui *ristos8 sfinteste le6atura dintre barbat si femeie8 vindeca
boalele trupesti si sufletesti8 scoate pe diavoli din oameni si)i ocroteste sub
toate c+ipurile0 (ar atunci cind aceste daruri ale !u+ului Sfint sunt puse in
miscare prin intentii curate si libertatea vointei8 cu alte cuvinte omul
credincios raspunde inte6ral c+emarii crestine8 prin stradanii evidente ) ce se
deosebesc de virtutile teolo6ice8 atunci cind faptele noastre bune8 de lauda8
a7un6 la un anumit avans sufletesc sau perfectiune morala8 fireste8 tot cu
a7utorul +arului dumnezeiesc8 viata noastra se desavirseste tot mai mult prin
roade ale !u+ului Sfint care sunt in numar de %8 precum le insira Sf0 &postol
Pavel in epistola catre 3alateni 9cf0 58 22;8 zicind4 F(ar roada !u+ului este
dra6ostea 9cf0 Rom0 58 5B Col0 38 14;8 bucuria 9( (oan 48 -ilip0 4;8 pacea 9cf0 Ps0
11%;8 indelun6a rabdare 9cf0 1uca 218 *abacuc 28 3B (( Cor0 6 si ,atei 1';8
bunatatea 9cf0 /f0 5;8 facerea de bine 9cf0 Col0 38 13;8 credinta8 blindetea 9cf0
,atei %; si infrinarea poftelor0 F(mpotriva unora ca acestea ) subliniaza
&postolul ) nu este le6eF 9Col0 58 23;0 &sadar ) !u+ul fa6aduit si trimis de
,intuitorul de la Tatal 9cf0 (oan 158 26; era si este absolut necesar 9cf0 (oan 15;8
ca sa ocroteasca viata noastra omeneasca ca F!u+ al vietiiF 9Rom0 $8 2;8 ca sa
ne descopere adevarurile sublime8 mintuitoare8 ca du+ al &devarului 9cf0 (oan
148 1;8 al FdescopeririiF 9/f0 18 1;8 ca !u+ al slavei 9cf0 ( Petru 48 14;8 ca F!u+
al dra6osteiF 9(( Tim0 18 ;8 precum spunea ,intuitorul (isus *ristos4 F!u+ul din
al ,eu va lua si va vestiF 9(oan 168 14;8 va lumina si zidi pe ucenici si prin ei pe
credinciosi0 Ce frumos si adinc zice si &tanasie cel ,are 9[ 33;4 F&dapati de
!u+ul8 noi il bem pe *ristosF0 Bo6atia !u+ului e nesfirsita0 F/u sunt cuprins de
spaima ) zice Sf0 3ri6ore Teolo6ul 9[ 3$%; ) cind ma 6indesc la bo6atia
numirilor4 !u+ul lui !umnezeu8 !u+ul lui *ristos8 !u+ul invierii0 /l ne reface la
botez si in inviere0 /l sufla unde vrea0 /l e izvorul luminii si al vietii0 /l
premer6e Botezului si /l e cautat dupa botez0 Tot ceea ce face !umnezeu8 /l
face0 /l se inmulteste in limbi de foc si inmulteste darurile0 /l face predicatori8
pastori8 dascaliF0 (ar Sf0 >asile cel ,are 9[ 3%4; subliniaza4 F/l e total prezent in
fiecare si peste tot0 (mpartasindu)se8 /l nu sufera impartire0 Cind ne
impartasim din /l8 /l nu inceteaza a ramine intre60 Ca o raza de soare care
produce bucurie tuturor8 in asa fel incit fiecare crede ca el sin6ur profita de ea8
in timp ce aceasta raza lumineaza pamintul si marea si strabate cerul000F0 Pe
buna dreptate afirma Sf0 (oan 3ura de &ur 9[ 4';4 F(ne#istenta !u+ului Sfint
intre oameni este un semn al miniei lui !umnezeuF0
!in toate acestea se poate statornici invatatura ) unanim recunoscuta in
conceptia crestina8 teolo6ica ) ca fara !u+ul Sfint nu poate fi mintuire si viata
vesnica0 <umai cine are pe Sf0 !u+ este fiul lui !umnezeu 9cf0 Rom0 $8 14;8 e
pe calea sfinteniei 9cf0 ( Cor0 68 11;8 simte in el o min6iiere sufleteasca8 o
209
putere spirituala deosebita 9cf0 /f0 38 16; si are c+ezasia invierii din morti 9cf0
Rom0 $8 11;0
!e aceea si in final8 accentuam4 Ca sa avem pe !u+ul Sfint8 ca sa traim in
!u+ul si sa ne inmultim puterea !u+ului Sfint in noi8 se cere sa distin6em
Fdu+urileF8 ca sa ne pastram sufletul curat prin marturisirea pacatelor
personale8 adica cu !u+ul si sa umblam8 sa nu aler6am dupa slava desarta 9cf0
3al0 58 25)26;B du+ul sa nu)l stin6em 9cf0 ( Tes0 58 1%; sau sa)l intristam8
ferindu)ne de orice ispita si de orice pacate impotriva !u+ului Sfint8 care sunt4
necredinta8 ura impotriva lui !umnezeu si a Bisericii8 deznade7dea8 increderea
prea mare in atotbunatatea lui !umnezeu si lepadarea de credinta ) apostazia8
pacate care nu se iarta nici pe pamint si nici in cer 9cf0 ,atei 128 31)32;8 dar
mai cu osebire sa ne impartasim cit mai des cu Sfintele Taine8 ru6indu)ne in
orice impre7urare a vietii noastre cu tarie8 incredere si pietate4 F(mparate
ceresc8 ,in6iietorul8 !u+ul &devarului8 Carele pretutindenea esti si toate le
plinesti8 vistierul bunatatilor si datatorule de viata8 vino si te salasluieste intru
noi si ne curateste pe noi de toata spurcaciunea si mintuieste8 Bunule8
sufletele noastreF0
&r+im0 >ara+iil .itaru8
F(ndrumator pastoral)misionar si patrioticF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$58
pa60 46)510
Prezenta si (ucrarea Sf' Du! in Biserica
Socotesc ca subiectul acestei conferinte4 Prezenta si lucrarea !u+ului Sfint in
Biserica8 corespunde intru totul cu perspectiva Saptaminii de ru6aciune pentru
unitatea crestina8 deoarece8 intr)adevar8 refacerea unitatii vazute a crestinilor
nu se poate realiza si mentine decit prin puterea !u+ului Sfint8 !u+ul
adevarului si al comuniunii in *ristos0 Straduintele pentru acordurile teolo6ice
cu caracter /cumenic8 asupra carora se insista in ultima vreme8 dialo6ul
confesional bilateral8 ca si tratativele de unire interbisericeasca8 trebuie sa se
desfasoare intr)un climat de ru6aciune comuna si de mi7locire reciproca0
Ru6aciunea constituie una din premizele spirituale ale eforturilor ecumenice de
a face unitatea de credinta spre care nazuim mai e#plicita si mai vie0 <imic nu
se petrece in viata Bisericii fara !u+ul Sfint4 faptele Bisericii8 ca si -aptele
&postolilor8 sint faptele !u+ului Sfint0 (n traditia litur6ica si spirituala ortodo#a8
orice ru6aciune8 taina8 lauda sau slu7ba8 incepe cu invocarea Sfintului !u+8
care nu este o simpla c+estiune de ritual8 ci se refera la insasi natura si scopul
cultului crestin0 Pentru Parintii Bisericii Rasaritene8 vocatia si misiunea Bisericii
se identifica cu insasi ru6aciunea ei de continua innoire a trimiterii !u+ului
Sfint4 F!oamne8 Cel ce in ceasul al treilea8 ai trimis pe Preasfintul Tau !u+
210
&postolilor Tai8 pe acela8 Bunule8 nu)a lua de la noi8 ci ni)1 innoieste noua celor
ce ne ru6am TieF0 /picleza8 c+emarea !u+ului Sfint este ru6aciunea crestina
prin e#celenta8 deoareca crestinii traiesc cu certitudinea ca nu e#ista timp si
spatiu fara prezenta vie si venirea permanenta a lui *ristos cel inviat in !u+ul
Sfint0
&bordind acest subiect intr)un sens foarte 6eneral8 nu vom intra in amanunte
care tin de istoria do6melor0 (nvatatura despre Sfintul !u+ a facut obiectul
celui de al doilea Sinod ecumenic 9Constantinopol 3$1;8 care8 impotriva ereziei
sustinuta de ,acedonius8 a formulat articolul de credinta4 FCredem si intru
!u+ul Sfint8 !omnul de viata facatorul8 care din Tatal purcede8 cel ce impreuna
cu Tatal si cu -iul este inc+inat si marit8 care a 6rait prin proorociF0 /reziile
pnevmatolo6ice din aceasta perioada n)au pus la indoiala persoana insasi a
!u+ului Sfint8 dar au ne6at divinitatea acesteia si consubstantialitatea ei cu
!umnezeu)Tatal 10 !octrina catolica despre purcederea !u+ului Sfint Fde la
Tatal si de la -iulF 9F-ilioKueF;8 desi nu se compara cu ereziile pnevmatolo6ice
anterioare8 a afectat in mare masura unitatea Bisericii sobornicesti8 fiind una
din particularitatile care separa catolicismul de "rtodo#ie0 Biserica Rasariteana
n)a acceptat ca F-ilioKueF sa fie introdus sub forma de adaos la crezul de la
<iceea8 care se bucura de autoritatea intre6ii Biserici0 Punind un mare accent
pe diversitatea ipostatica in !umnezeu8 do6matica ortodo#a crede ca F-ilioKueF
implica o confuzie teolo6ica intre persoanele Sfintei Treimi0 1a rindul sau8
catolicismul pretinde ca F-ilioKueF ar aduce o clarificare in ce priveste
e6alitatea in dumnezeire a -iului cu Tatal0 Cert este ca -ilioKue a dat nastere
unor dezbateri teolo6ice si unui scris polemic de mari proportii8 de)a lun6ul
secolelor dupa oare s)a produs sc+isma dintre "ccident si "rient0 &stazi8 unii
teolo6i catolici nu)l mai considera un obstacol do6matic intre cele doua Biserici
28 in timp ce ortodocsii continua sa sustina ca el nu aduce nici o e#plicare sau
clarificare a doctrinei despre !u+ul Sfint8 e#primata in simbolul de credinta
niceo)constantinopolitan si in scrierile patristice din aceasta perioada8 ci
dimpotriva8 e o piedica in calea apropierii0
Sfintul !u+ a fost nu numai subiectul unor mari controverse do6matice8 ci si
una din temele preferate in reflectia teolo6ica8 creatia litur6ica si mai ales in
literatura de spiritualitate ortodo#a0 ,ari Sfinti Parinti din epoca patristica
9C+iril al (erusalismului8 3ri6orie Teolo6ul8 >asile cel ,are8 (oan *risostom;8
scriitori bisericesti din perioada bizantina 9Patriar+ul -otie8 Simeon <oul
Teolo6;8 teolo6i din epoca noastra 9Ser6iu Bul6a=ov8 Paul /vdo=imov8 !umitru
Staniloae8 <icolae &fanasieff8 "livier Clement; au fost atrasi de misterul
persoanei !u+ului Sfint0 Sfintul C+iril al (erusalimului isi cere Scuze fata de
ascultatorii sai pentru cate+ezele prelun6ite despre !u+ul Sfint8 spunind ca nu
se poate satura vorbind despre un subiect ca acesta0 Sfintul >asile compune un
adevarat tratat despre teolo6ia !u+ului Sfint pe baza te#telor biblice 38 iar
Simeon <oul Teolo6 recur6e la o terminolo6ie do#olo6ica si poetica proprie8
vorbind despre simtirea prezentei !u+ului Sfint in viata crestinului 40
211
>om limita aceasta e#punere la citeva aspecte principale ale invataturii despre
!u+ul Sfint in traditia ortodo#a4
,ai intii8 prezenta si lucrarea !u+ului Sfint sint situate in cadrul unei
soteriolo6ii trinitare0 !u+ul Sfint are o mare lucrare in Biserica8 dar aceasta se
produce inauntrul FiconomieiF trinitare a mintuirii0 Pnevmatolo6ia este deci
inclusa deopotriva in Fteolo6iaF si FiconomiaF 6enerala a Sfintei Treimi0 Sfintul
>asile cel ,are subliniaza in mod deosebit aspectul trinitar al mintuirii8 de
aceea numele !u+ului Sfint trebuie rostit impreuna cu Tatal si -iul8 in orice
marturisire de credinta8 do#olo6ie si invocare litur6ica 50 "ri6inea biblica a
acestei doctrine si practici o vedem cu claritate in scrierile pauline0 &postolul
Pavel8 care vorbind despre diversitatea darurilor du+ovnicesti si slu7irilor in
Biserica8 spune ca la ori6inea lor se afla acelasi !u+8 acelasi !omn si acelasi
!umnezeu8 care lucreaza toate in toti4 FSint felurite daruri8 dar este acelasi
!u+B sint felurite slu7iri8 dar este acelasi !omnB sint felurite lucrari8 dar este
acelasi !umnezeu care lucreaza toate in totiF 91 Cor0 1284)6;0
(n conte#tul acestei soteriolo6ii trinitare8 teolo6ia "rtodo#a s)a concentrat
asupra raportului dintre FiconomiaF -iului si cea a !u+ului Sfint in viata
Bisericii0 :nele din diver6entele si neclaritatile ecleziolo6ice care e#ista azi
intre confesiunile crestine provin tocmai din faptul ca acest raport este inteles
in mod diferit 60 Se pot aminti doua tendinte ecleziolo6ice ma7ore care provin
din considerarea celor doua FiconomiiF4 pe de o parte8 o tendinta
+ristocentrica8 ce pune accentul pe intrupare si actiunea istorica a lui (isus
*ristos8 trimis de Tatal sa realizeze mintuira lumii0 (isus *ristos ale6e pe
&postoli8 /l daruieste !u+ul Sfint Bisericii8 a instituit tainele8 slu7irile si
structura8 necesare misiunii Bisericii0 !e aici8 insistenta asupra aspectului
institutional8 istoric al Bisericii8 asupra continuitatii ei apostolice si identitatii
ei sacramentale0 Pe de alta parte8 o tendinta pnevmatocentrica8 ce face istoria
Bisericii dependenta de !u+ul Sfint0 !u+ul Sfint este prezent la nasterea lui
(isus din -ecioara ,aria la Botezul Sau in (ordan8 la intemeierea Bisericii la
Cincizecime0 1ucrarea !u+ului in Biserica ar fi8 intr)o masura8 independenta de
ceea ce a fost realizat de (isus *ristos in timpul vietii Sale pamintesti0 Biserica
traieste in perspectiva es+atolo6ica8 de aceea functia ei profetica i)ar da
libertatea sa intrerupa continuitatea ei istorica8 apostolica0
!ar taina Bisericii nu se poate intele6e decit daca cele doua FiconomiiF a -iului
si a !u+ului Sfint se pastreaza neamestecate si inseparabile in interiorul
aceleiasi invataturi despre mintuire 0
(ntr)adevar8 (isus *ristos daruieste si trimite !u+ul Bisericii la Cincizecime8 dar
Cel care face prezant pe *ristos in viata Bisericii este !u+ul Sfint0 -ata de
FiconomiaF -iului8 !u+ul are o lucrare proprie8 dar nu separata de a lui *ristos8
cu o dubla perspectiva8 istorica si es+atolo6ica0
212
Pe de o parte8 amintirea istoriei mintuirii8 a actului istoric )intruparea8
moartea8 invierea8 prin care (isus *ristos a daruit lumii +arul mintuirii8 e
perpetuata ca fapt eficient prin !u+ul Sfint0 &postolul Pavel incepe cuvintul sau
despre +arisme8 cu precizarea esentiala ca Fnimeni nu poate zice ca (isus este
!omnul8 decit prin !u+ul SfintF 91 Cor0 1283;0 Sfintul (oan *risostom8 care da o
mare importanta Cincizecimii in istoria rascumpararii8 spune ca !u+ul Sfint
este trimis anume sa confirme ca 7ertfa lui (isus *ristos a fost primita de Tatal
spre impacarea lumii cu !umnezeu8 impartasind prin /l8 in mod personal8
roadele 7ertfei -iului adusa pentru intrea6a fire umana0 Pentru el8 !u+ul Sfint
este martorul prin e#celenta al lui (isus *ristos8 Cel care atesta si le6itimeaza
pe -iul8 in modul cel mai autentic8 comunicind in c+ip personal ener6iile divine
comune Sfintei Treimi0
Toti Sfintii Parinti inclina sa creada ca amintirea eficienta a istoriei mintuirii
prin !u+ul Sfint are un caracter dinamic8 in sensul ca /l descopera noi sensuri si
noi iluminari ale /van6+eliei primita in persoana -iului intrupat0 !u+ul sustine
dinamica istoriei mintuirii si numai astfel <oul Testament nu devine o le6e
scrisa cu litere8 ci o le6e a +arului8 a adevarului si a libertatii0 Patriar+ul -otie
afirma ca !u+ul Sfint completeaza ceea ce a descoperit -iul4 FTu ne)ai
descoperit adevarul in parte8 iar !u+ul Sfint ne conduce la tot adevarulF $0 !e
aici tendinta dominanta de a interpreta traditia8 in sensul de e#perienta a
!u+ului Sfint de catre Biserica8 inseparabila de Sfinta Scriptura0 Sf0 3ri6orie de
<azianz aplica acest principiu la insasi revelatia despre !u+ul Sfint8 spunind ca
in /van6+elii aceasta revelatie nu are un caracter deplin8 dar dupa
Cincizecime8 divinitatea !u+ului Sfint a fost descoperita in intre6ime %0 Prin
urmare8 !u+ul Sfint8 punind in miscare istoria mintuirii8 nu inlocuieste pe
*ristos8 dar il introduce intr)un conte#t actual8 ca principiu de >iata8 de iubire
si de libertate0
Pe de alta parte8 !u+ul Sfint este Cel care face prezenta8 cu anticipare8 insasi
imparatia lui !umnezeu0 /l este cel care lea6a Biserica prezenta nu numai de
comunitatea istorica a &postolilor din ziua Cincizecimii8 ci si de adunarea din
Fzilele de pe urmaF in 7urul ,ielului 9&poc0 5 si 6;0 !e la Cincizecime8 epoca
ecleziolo6ica se intrepatrunde cu epoca es+atolo6ica8 deoarece acolo unde
!u+ul Sfint este prezent si lucreaza8 acolo imparatia lui !umnezeu intra si se
instaleaza in istorie 9-apte 281)21;0 /#e6eza patristica a dat o mare atentie
actiunii !u+ului Sfint de proslavire a -iului0 Tatal proslaveste pe -iul in !u+ul
Sfint8 care8 la rindul sau8 daruieste Bisericii8 ca arvuna8 darul si realitatea
es+atolo6ica a (mparatiei lui !umnezeu0 <otiunea de paraclet8 fara sa piarda
sensul de Fmin6iietorF si de FaparatorF 1'8 se refera cu precadere la
dimensiunea es+atolo6ica a operei lui (isus *ristos0
&ceste doua aspecte se pot observa cel mai bine in taina /u+aristiei8 care
actualizeaza in mod litur6ic FiconomiaF -iului8 potrivit poruncii ,intuitorului4
F-aceti aceasta intru pomenirea ,eaF 91uca 228 1%;0 (n !u+ul Sfint8 adunarea
eu+aristica actualizeaza intruparea8 moartea si invierea lui *ristos8 piinea si
213
vinul8 adica ofranda poporului botezat in numele Sfintei Treimi8 devenind8 prin
invocarea preotului8 insusi Trupul si insusi San6ele lui *ristos cel inviat8
umanitatea pe care -iul si)a asumat)o pentru totdeauna 110 !e asemenea8 in
!u+ul Sfint8 adunarea litur6ica se uneste8 dincolo de istorie8 cu ceata martirilor
si 6rupul &postolilor care incon7oara ,ielul8 adica realitatea ultima a (mparatiei
lui !umnezeu0 Pe Sfintul !isc8 Biserica este reprezentata simbolic in forma ei
finala8 avind in centrul ei ,ielul lui !umnezeu care ridica pacatul lumii 9&poc0
58)13;0 &stfel8 taina /u+aristiei tine privirea Bisericii indreptata spre modelul
ei es+atolo6ic0 !ealtfel8 intre6 vocabularul si simbolismul litur6ic este de
inspiratie apocaliptica0 (n viziunea ei litur6ica8 Biserica are8 pe lin6a -aptele
&postolilor8 un punct de referinta in &pocalipsa0
(n al doilea rind8 e#ista o unitate or6anica8 inseparabila intre !u+ul Sfint si
Biserica8 unitate pe care Sf0 (rineu o e#prima in formula concisa binecunoscuta4
F&colo unde este !u+ul Sfint8 acolo este BisericaF0 Rolul ecleziolo6ic al !u+ului
Sfint ar putea fi e#plicat astfel4
(isus *ristos a adunat in 7urul Sau comunitatea <oului Testament8 care are
fundamentul ei in 6rupul celor doisprezece &postoli8 martorii directi ai
intruparii si invierii Sale 9-apte 18$;0 &postolii au un rol unic in ce priveste
instituirea si intemeierea Bisericii8 deoarece ei au primit !u+ul Sfint in mod
personal de la *ristos8 dupa invierea Sa 9(oan 2'8 22)23;0 (n -aptele &postolilor
se observa foarte clar ca institutia &postolilor este nu numai fundamentala
pentru constitutia Bisericii8 ci si ca ea este or6anul prin care lucreaza !u+ul
Sfint0 /#presia Fa fi umplut de !u+ul SfintF este comuna in -aptele &postolilor
9-apte 284;8 indicind faptul ca !u+ul Sfint introduce o realitate noua in viata
oamenilor8 pe care /l o impartaseste sub diverse forme8 spre zidirea Bisericii 91
Cor 014;0 !e pilda8 !u+ul Sfint este prezent la ale6erea celor sapte diaconi
9-apte 683)1';B inspira si asista8 in luarea deciziilor8 adunarea de la (erusalim
9-apte 1582$;0 &postolul Petru spune lui &nania ca a minti Bisericii inseamna a
minti !u+ului Sfint4 F<u ai mintit oamenilor8 ci lui !umnezeuF 9-apte 584;8 iar
protomartirul Stefan acuza sinedriul ca se impotriveste !u+ului Sfint 9-apte
851;0
(isus *ristos ramine prezent in istorie in !u+ul Sfint8 impreuna cu trupul Sau8
Biserica8 al carei cap este8 in care si prin care actualizeaza fapta sa
rascumparatoare0 Parintii Bisericii fac o comparatie intre turnul Babel si
adunarea de la Cincizecime4 turnul Babel este simbolul amestecarii limbilor8 al
confuziei persoanelor8 al ruperii dialo6ului si comuniunii cu !umnezeu si intre
oameniB dimpotriva8 Cincizecimea este simbolul reluarii dialo6ului si
comuniunii personale cu !umnezeu8 al restaurarii si unitatii cu6etarii si vorbirii
omenesti0 Prin venirea Sa8 in mod personal8 asupra &postolilor la Cincizecime8
!u+ul Sfint face din institutia apostolatului o structura ecleziala si misionara
unica 120 !e altfel8 preocuparea &postolilor este nu numai consolidarea
comunitatii din (erusalim 9predica &postolului Petru dupa Cincizecime ) -apte
2814)41;8 ci mai ales trecerea /van6+eliei de la comunitatea iudeo)
214
palestiniana4 din (erusalim spre lumea elenistica8 neiudaica0 Toti parintii
Bisericii fac o le6atura intre caracterul universal al /van6+eliei8 revarsarea
!u+ului Sfint asupra celor prezenti la (erusalim la Cincizecime si apostolatul
misionar al Bisericii (nstitutiile sacramentale8 prin care Biserica pastreaza
continuitatea cu comunitatea apostolica din (erusalim8 au un profund caracter
misionar si eclezial0 Printre acestea8 locul primordial il ocupa botezul cu !u+ul
Sfint si apa in numele Sfintei Treimi 9,atei 2$8 1%;0
<atura sacramentala a primirii !u+ului Sfint este subliniata cu toata taria in
-aptele &postoli1or0 (n te#tele care mentioneaza4 botezul celor dintii crestini
proveniti dintre FneamuriF8 adica neiudei 9la Cezareea8 dupa4 convertirea lui
Corneliu )-apte 1'844)4$;8 se vede clar ca primirea puterii Sfintului !u+ este
inseparabila de taina Botezului0 1a Cincizecime se inau6ureaza botezul cu
!u+ul Sfint8 care se deosebeste de botezul pocaintei8 cu apa8 al lui (oan 9-apte
185;8 dar &postolii vor continua sa4 administreze botezul cu apa8 ca taina de
initiere 9-apte 283$;0 1uca noteaza un alt act sacramental le6at de Botez8 al
punerii miinilor8 ca semn al impartasirii vazute a darului !u+ului Sfint 9-apte
$814)1;0 &cest act se observa8 de asemenea8 la intilnirea &postolului Pavel8 la
/fes8 cu ucenicii lui (oan8 care nu aveau cunostinta de roadele !u+ului Sfint
9-apte 1%81)6;0
Pe aceasta baza solida biblica8 traditia ortodo#a a dat o mare importanta
Tainelor si rinduielilor care insotesc primirea +arului !u+ului Sfint0 /a a facut o
le6atura directa intre credinta personala8 ener6iile !u+ului Sfint si Tainele
Bisericii 130 Sfintul >asile cel ,are afirma ca credinta si botezul sint Fdoua
moduri de mintuireF le6ate unul de altul in mod inseparabil 140 Credinta
primeste desavirsirea ei in Botez8 care se intemeiaza pe credinta0 Botezul
constituie pecetea marturisirii personale de credinta0 !in aceasta perspectiva
slu7irile bisericesti8 ca si darurile du+ovnicesti si intrea6a viata crestina isi au
izvorul in iconomia !u+ului Sfint8 care coincide cu iconomia tainelor8 a carei
raspundere o are preotia sacramentala0 Se poate spune deci ca !u+ul Sfint sta
la ori6inea vietii crestine 158 la nivel personal si eclezial8 dar lucrarea !u+ului
se manifesta si se impartaseste in mod sacramental prin Tainele instituite de
&postoli8 potrivit Poruncii (ui (isus *ristos0 !ealtfel8 &postolii se considera pe ei
insisi si pe urmasii lor Fca niste slu7itori ai lui *ristos si ca niste iconomi ai
tainelor lui !umnezeuF 91 Cor0 481;0 (n acest sens8 orice slu7ire bisericeasca si
orice +arisma personala isi are principiul in ener6iile !u+ului Sfint care se
impartasesc prin tainele instituite ca semne ale <oului Testament8 al carui
intemeietor este (isus *ristos0 !imensiunea +arismatica a Bisericii decur6e8
asadar8 din natura ei sacramentala8 sau mai bine)zis e#ista o reciprocitate intre
aceste doua realitati4 +arismele personale izvorasc din tainele Bisericii8 iar
tainele conduc spre darurile du+ovnicesti0
Problemele pe care le ridica miscarea +arismatica de azi care pretinde a se
situa c+iar inauntrul Bisericilor cu structuri traditionale ca un curent de
innoire8 sint multiple0 !in perspectiva teolo6iei si e#perientei Bisericii
215
"rtodo#e8 doua observatii se pot face aici in ce priveste raportul dintre slu7irile
sacerdotale sacramentale si +arismele personale4
(n taina Botezului8 toti crestinii au primit o calitate de FpreotieF in sens 6eneral
si un dar du+ovnicesc8 in mod personal8 inauntrul unei comunitati litur6ice8
care formeaza poporul lui !umnezeu8 in acel loc0 Biserica locala este
constituita din acest ansamblu de slu7iri si +arisme pe care !u+ul Sfint le
imparte si le vivifica in mod permanent0 Slu7irile8 darurile desi au un caracter
personal8 ele nu sint o posesiune individuala0 Toti membrii Bisericii participa in
mod distinct dar complementar la viata comuna a aceluiasi trup0
/#ista slu7iri bisericesti propru)zis sacerdotale ) episcop8 preot si diacon )
daruite prin taina +irotoniei8 slu7iri care poarta raspunderea unitatii unei
Biserici locale si a continuitatii ei apostolice0 (n timp ce traditia ortodo#a a
recunoscut totdeauna rolul distinct8 de neinlocuit8 al slu7irilor care poseda
consacrare sacerdotala prin +irotonie8 ea n)a considerat Biserica o institutie
clericala0 Biserica apare deci ca un trup format dintr)o pluralitate de
madulare8 care au slu7iri diferite8 primite prin taina *irotoniei si daruri
du+ovnicesti felurite8 primite prin taina Botezului8 dar care lucreaza impreuna4
F!upa cum trupul este unul si are multe madulare8 si dupa cum toate
madularele trupului8 macar ca sunt mai multe8 sint un sin6ur trup8 tot asa este
si *ristos0 <oi toti am fost botezati de un sin6ur !u+8 ca sa alcatuim un sin6ur
trup000F 91 Cor0 128 12)13;0 (n aceasta varietate de slu7iri si +arisme8 slu7irea
episcopala are o functie de convocare8 de coordonare si recapitulare8 functie
care se e#prima in celebrarea eu+aristica a invierii lui (isus *ristos0 !e la
inceputul Bisericii8 slu7irea episcopului8 a preotului si diaconului au fost
consacrate savirsirii tainelor si in c+ip deosebit a tainei /u+aristiei8 taina in
care se e#prima unitatea Bisericii locale0 (n litur6+ia episcopala8 care este
modelul celebrarii eu+aristice prin e#celenta8 toate slu7irile bisericesti8 si
+arismele personale ale unei Biserici locale8 sint coordonate si recapitulate8
participind astfel la preotia lui *ristos0 (n definitiv8 *ristos este cel care
convoaca si aduna Biserica in !u+ul Sfint0 Slu7itorul ca si +arismaticul nu)si
indeplinesc slu7ba sau lucrarea lor decit in si prin Sfintul !u+ care este !u+ul
preotiei vesnice activate a lui *ristos insusi0
(n al treilea rind8 prezenta si lucrarea !u+ului Sfint au o dimensiune personala
foarte accentuata 160 " intrea6a teolo6ie a persoanei s)a conturat8 mai ales in
perioada discutiilor despre natura ener6iilor divine8 pe fondul pnevmatolo6iei
ortodo#e0 Potrivit unei distinctii pe care si)a insusit)o ecleziolo6ia ortodo#a din
ultima vreme iconomia -iului se refera in mod special la restaurarea firii
umane ca atare8 in timp ce iconomia !u+ului Sfint se refera la reconstituirea
persoanei ca atare8 a subiectului care detine natura umana restaurata0 Cu alte
cuvinte8 taina mintuirii8 adica acea comuniune ontolo6ica dintre !umnezeu si
om8 se realizeaza in posesiunea si e#perienta personala a umanitatii
(ndumnezeite a lui (isus *ristos in !u+ul Sfint 10 &sa se e#plica de ce tainele
de initiere 7oaca un rol important in viata crestinului0 1a Botez8 firea umana
216
este restabilita in identitatea si unitatea ei ori6inara8 Fdupa c+ipul lui
!umnezeuF0 (n taina ,irun6erii8 cel botezat este confirmat ca subiect constient
de prezenta +arului lui !umnezeu in el8 c+emat sa e#ercite F+arismaF sa proprie
in comuniunea Bisericii0 FPeceteaF darului !u+ului Sfint este 6arantia persoanei8
a unitatii si libertatii ei0 Credinciosul devine8 dupa e#presia Parintilor Bisericii8
pnevmatofor8 purtator de !u+ Sfint8 adica Fomul du+ovnicescF de care vorbeste
Sfintul &postol Pavel0 Toata etica crestinului se an6a7eaza in aceasta directie4
posesiunea !u+ului Sfint ca sursa a unei vieti noi plina de libertate si
raspundere in comuniune 1$0 !e aceea obiectul ru6aciunii particulare ca si al
cultului comun il constituie venirea si reinnoirea !u+ului)Sfint0 Biserica invoca
fara incetare trimiterea !u+ului4 FSa vina !u+ul Tau cel Sfint peste noiF0
!u+ul Sfint reconstituie nu numai inte6ritatea firii si unitatea persoanei umane8
ci si comuniunea persoanelor dupa modelul Sfintei Treimi0 !u+ul este creator
de comuniune8 Cel care aseaza persoanele fata in fata8 in stare de dialo6 si de
mi7locire reciproca 1%0 &vind ca model Taina impartasaniei8 spiritualitatea
ortodo#a se bazeaza pe acest sc+imb de daruri du+ovnicesti inauntrul trupului
eclezial0 " comunitate crestina nu este deci o simpla adunare voluntara de
indivizi izolati8 ci o comuniune in !u+ul Sfint8 care nu amesteca persoanele8
nici nu le separa8 ci le distin6e si le uneste8 modelind astfel o spiritualitate
eu+aristica si litur6ica0 &r trebui sa fie repusa in valoare8 pe plan teolo6ic si
practic8 lucrarea !u+ului Sfint in tainele de initiere8 pe care Biserica "rtodo#a
le)a savirsit impreuna si carora le)a dat o importanta pastorala ma7ora0 Pentru
ca e#ista o coincidenta sacramentala profunda intre Botez8 taina restaurarii
firii umane8 de unde aspectul ei antropolo6ic8 ,irun6ere8 taina persoanei in
comuniune8 de unde aspectul ei sacerdotal si +arismatic8 si /u+aristie8 taina
impartasirii cu umanitatea indumnezeita a lui *ristos8 de unde aspectul ei
eclezial0
(n istoria Bisericii au aparut uneori curente si tendinte e#treme8 care au
incercat sa modifice raportul dintre lucrarea !u+ului Sfint in Biserica si
institutiile ei sacramentale si canonice0 !e pilda8 institutionalismul ri6id si
ritualismul impersonal8 care 6olesc slu7irile ierar+ice de vibratia !u+ului8 care
nu mai au nici o eficienta pastorala sau misionara si care impiedica innoirea
vietii bisericesti0 !e asemenea8 profetismul8 care impin6e Biserica sa rupa
continuitatea cu traditia0 si sa elimine structurile ei sacramentale de baza8 sub
prete#tul ca in acest fel ea ar deveni mai dinamica0 &stazi8 o mare amploare a
luat miscarea +arismatica8 de ori6ine penticostalista8 care8 spre deosebire de
trecut cind se or6aniza la periferia Bisericilor traditionale ca un curent separat8
tinde sa se situeze inlauntrul acestor Biserici8 ca un 6rup de innoire radicala si
de inspiratie profetica0
!ar "rtodo#ia a reusit sa evite si va trebui sa evite astfel de miscari e#treme
printr)o atitudine de concentrare pastorala si mobilitate misionara8 in raport cu
mediul cultural si social in care traieste0 !upa cum s)a vazut8 lucrarea !u+ului
in Biserica nu se limiteaza e#clusiv la +arismele personale8 ci se refera la tot ce
217
tine de constitutia si viata comunitatii crestine ca atare8 a carei continuitate
apostolica trebuie dovedita0 Tainele si institutiile canonice8 viata litur6ica si
sacramentala in 6enaral8 nu sint incompatibile cu misiunea si marturia Bisericii0
!impotriva8 ele ofera mediul in care poporul lui !umnezeu este pre6atit pentru
misiune 2'0 (ndeosebi8 1itur6+ia ortodo#a constituie o structura de comuniune
care imbina elementul sacramental si cel +arismatic0 Preotul trebuie sa
respin6a de aceea fenomenul de mar6inalizare8 impin6erea credinciosilor spre
periferia vietii paro+iale8 fenomen e#ploatat de 6ruparile +arismatice si
es+atolo6ice0 /l trebuie sa ofere oricarui credincios posibilitatea sa aiba locul
sau propriu si sa e#ercite F+arismaF sau slu7ba sa personala in interiorul
comunitatii0
Pr0 Prof0 (on Bria8
"rtodo#ia nr 3U1%$8 pa60 4$)4%60
Conferinta tinuta la Centrul /cumenic de la >ersoi# 9/lvetia;8 in cadrul
saptamanii de ru6aciune pentru unitatea crestina8 1$ ianuarie 1%$0
10 .usto 10 3onzales8 & *istorE of C+ristian T+ou6+t8 vol0 (8 &bin6don Press8
<as+ville8 1%'8 p0 316)31%0 20 Qves ,08 .0 Con6ar8 C+retiens desunis8 1es
/ditions du Cerf8 Paris8 1%38 p0 3620 30 Basile de Cesaree8 Sur le Saint)/sprit8
trad0 de Benoit Pruc+e8 col0 FSources C+retiennesF8 nr0 1)bis8 1es /ditions du
Cerf8 1%6$ 40 SEmeon le <ouveau T+eolo6ien8 Traites t+eolo6iKues et et+iKues8
tom0 (8 col0 Sources c+retiennes nr0 1228 1es /ditions du Cerf8 Paris8 1%668 p0
111)1130 50 !espre !u+ul Sfint8 cap0 (J8 trad0 cit08 p0 3430 60 -0 .0 Sc+ierse8 1a
Revelation de la Trinite dans le <ouveau Testament8 in F,Esterium Salutis0
!o6matiKue de lL+istoire du salutF8 vol 54 !ieu et la revelation de la Trinite8 1es
/ditions du Cerf8 Paris8 p0 15$)16%0 0 (renee de 1Eon8 !emonstations de la
Predication apostoliKue8 trd0 !e 10 ,0 Proidevau#8 col0 FSources C+retiennesF nr
628 1es /ditions du Cerf8 Paris8 1%18 cap0 %%)1''8 p0 16%)1'0 $0 !espre
calauzirea !u+ului Sfant8 P030 1'28 p0 3'5)3'$B >ezi "livier Clement8 1L/ssor du
C+ristianisme "riental8 Presses :niversitaires de -rance8 Paris8 1%648 cap0 F1a
,Esta6o6ie du Saint /spritF8 p0 5)220 %0 3re6oire de <azianze8 1ettres
T+eolo6iKues8 trad0 de Paul 3allaE8 1es /ditions du Cerf8 Paris8 1%48 Scrisoarea
1'28 p0 10 >ezi si Cuvantarea (> despre !u+ul Sfant8 cap0 248 338 P030 368 1640
1'0 .o+annes Be+m8 in FT+eolo6ical !ictionarE of t+e <eC TestamentsF8 editat
de 3er+ard -riedric+8 vol0 >8 Dm0 B0 /erdmans8 3rand Rapids8 1%8 p0 $'')
$140 110 <icolae Cabasilas8 /#plication de la !ivine 1itur6ie8 trad0 de Severin
Salaville8 1es /ditions du Cerf8 Paris8 1%68 p0 3$10 120 (rineu de 1Eon8
/#punerea traditiei apostolice8 trad0 cit08 p0 %60 130 <ic+olas Cabasilas8 T+e
1ife in C+rist8 trad0 de Carmino .0 de Cantanzaro8 St0 >ladimirLs SeminarE Press8
1%48 p0 1'6)1'0 140 !espre !u+ul Sfant8 cap0 J((8 trad0 cit08 p0 340 150 S0
.ean !amascene8 *omelies sur la <ativite et la !ormition8 1es /ditions du Cerf8
Paris8 1%618 trad0 de Pierre >oulet8 p0 618 50 160 Paul /vdo=imov8 Presence de
lL/sprit Saint dans la tradition ort+odo#e8 1es /ditions du Cerf8 Paris8 p0 %4)%50
218
10 CErile dL&le#andrie8 !eu# dialo6ues c+ristolo6iKues8 trad0 de 30 ,0 !urand8
1es /ditions du Cerf8 Paris8 p0 258 2%0 1$0 !iadoKue de P+otice8 "euvres
spirituelles8 trad0 de /douard des Places8 1es /ditions du Cerf8 Paris8 1%668 p0
14%)1510 1%0 Pr0 Prof0 !umitru Staniloae8 1a centralite du C+rist dans la
t+eolo6ie8 dans la spiritualite et dans la mission ort+odo#e8 in FContactsF vol0
JJ>((8 nr0 %28 1%58 p0 4540 2'0 Prof0 (on Bria8 "rt+odo#ie0 Culte et litur6ie8 in
F1e C+ristianisme au JJ)eme siecleF8 nr0 368 sept0 1%8 p0110
GediteazHI
Ce este Biserica dupa Invatatura Ortodoxa )
/ste intrebarea fireasca pe care si)o pune omul mai putin familiarizat sau deloc
familiarizat cu adevarurile credintei noastre ortodo#e0 !ar este si intrebarea
care ( se pune credinciosului nostru de catre un semen al sau care nu
impartaseste aceeasi credinta reli6ioasa0 !ar nu numai atit0 &ceasta intrebare (
se pune deopotriva crestinului dreptcredincios8 teolo6ului de adincime si
preotului ca slu7itor al lui *ristos si al Bisericii Sale8 iar raspunsul plenar dat
acesteia inseamna o marturisire si o traire concreta a lui *ristos insusi in tot
locul si cu toata fiinta8 inseamna realitatea si continutul mantuirii8 insesi a
aceluia care a inteles intrebarea si a raspuns la ea0
Prin urmare8 Ce este Biserica2 Pentru unii este o intrebare8 pentru altii o
intrebare ce asteapta un raspuns si o atitudine8 iar pentru altii o marturisire a
lui *ristos si o certitudine a mantuirii lor8 ca madulare al Trupului lui *ristos8
Biserica8 prin lucrarea !u+ului Sfant in cei care apartin obiectiv si dinamic lui
*ristos0
Termenul si notiunea de Biserica indica8 fireste8 doua lucruri sau realitati4
Biserica)lacas de comuniune si inc+inare si Biserica)comunitate de credinciosi
ai lui *ristos si impreuna cu *ristos8 in biserica lacas0 (ntre aceste doua
intelesuri fundamentale e#ista o le6atura foarte strinsa8 in sensul ca Biserica)
comunitate determina si e#plica biserica)lacas de inc+inare0 10 Biserica este
viata de comuniune a persoanelor Sfintei Treimi e#tinsa in umanitate si
comuniunea de iubire si viata a oamenilor cu !umnezeu prin *ristos in !u+ul
Sfant0 Ca o comuniune a oamenilor cu !umnezeu8 Biserica incepe de la
(ntrupare fiind deci o prelun6ire a (ntruparii si este intemeiata obiectiv de
*ristos pe Cruce si in (nvierea Sa din morti8 iar ca o comunitate concreta8
vazuta8 a oamenilor cu !umnezeu8 Biserica intra in istorie la Cincizecime0
Prin urmare8 Biserica apare ca un rezultat la lucrarii rascumparatoare a lui
*ristos si ca o prelun6ire fireasca a acesteia8 mai e#act a lui *ristos ce
intrupat8 rasti6nit si inviat si inaltat la ceruri intru slava8 stind de)a dreapta
Tatalui8 in relatie cu !umnezeu)Tatal8 ca !umnezeu)"mul slavit pentru noi8 dar
si cu noi prin !u+ul Sfant care ne mentine si ne da putere sa crestem in
219
comuniunea de viata cu /l0 Prin *ristos8 viata de comuniune a persoanelor
Sfintei Treimi coboara in umanitate8 si anume in Biserica8 si constituie Biserica8
iar Biserica8 datorita Capului ei8 *ristos8 tinde desavirsindu)se spre Sfanta
Treime8 prin !u+ul Sfant0
Ca comuniune si comunitate a oamenilor cu !umnezeu8 Biserica tine8 deci8 de
*ristos si de !u+ul Sfant in acelasi timp0 Caci acolo unde este !u+ul Sfant8
acolo este si -iul8 si unde este -iul este si !u+ul Sfant0 ,intuitorul insusi8
inainte de inaltarea Sa la ceruri8 trimitind pe &postoli la propovaduirea
/van6+eliei8 ii asi6ura pe ei si pe urmasii lor4 @@Si /u voi fi cu voi in toate zilele
pina la sfirsitul veaculuiAA 9,atei JJJ>(((8 2';0 Si /l este cu noi toti prin !u+ul
Sau cel Sfant8 dupa cum /l insusi ne)a spus4 @@!ar ,an6ietorul8 !u+ul Sfant8 pe
care)1 va trimite Tatal8 in numele ,eu8 &cela va va invata toate si va va aduce
aminte despre toate cele ce v)am spus /uAA 9(oan J(>8 26;0 !u+ul Sfant nu va
vorbi de la Sine8 ci cite va auzi va vorbi si cele viitoare va vesti8 /l ne va face
parte de tot ceea ce este in *ristos 9(oan J>(8 13; si deci de ceea ce are Tatal4
@@Toate cite are Tatal ale ,ele sintB de aceea am zis ca din al ,eu ia si va
vestesteAA 9(oan J>(8 15;0 !u+ul Sfant va da o marturisire despre *ristos 9(oan
J>8 26;0 !ar tot !u+ul Sfant este &cela care il face prezent pe *ristos si in care
*ristos lucreaza mintuirea noastra0 !ar unde2 (n Biserica8 care este Trupul lui
*ristos si plentitudinea !u+ului Sfant 9/feseni 18 23;0 20 Biserica8 plenitudine
de viata dumnezeiasca si lucrare a !u+ului Sfant prin *ristos in umanitate0 Prin
(ntrupare8 Rasti6nire8 (nviere si (naltare8 ,antuitorul *ristos pune temelie
Bisericii Sale0 Prin acestea toate si indeosebi prin Cruce si (nviere8 Biserica ia
fiinta in mod obiectiv8 dar virtual0 -iul lui !umnezeu nu s)a facut om pentru
Sine8 ci ca din trupul Sau sa e#tinda mantuirea ca viata dumnezeiasca in noi0 "r
aceasta viata dumnezeiasca e#tinsa din trupul Sau in umanitate8 mai e#act in
cei care se incorporeaza dinamic in *ristos8 constituie Biserica insasi 10
Po6orirea !u+ului Sfant sau Cinicizecimea este actul de trecere de la lucrarea
mintuitoare a lui *ristos insusi in umanitatea Sa personala la e#tinderea acestei
lucrari in oameni 20 !u+ul Sfant8 care este !u+ul lui *ristos8 ca unul ce
odi+neste deplin peste /l 9(oan8 18 33; si straluceste din *ristos tuturor8
coboara in c+ipul limbilor se foc peste &postoli8 peste fiecare in parte in mod
distinct8 umplindu)( 9-apte ((8 18 38 4;8 precum si peste cei care8 ascultind
predica &postolilor8 s)au botezat 9-apte ((8 38 3$8 41;8 dand nastere Bisericii ca
o comunitate vazuta sacramentala a oamenilor cu !umnezeu8 intrata in istorie0
Prin lucrarea !u+ului Sfant8 coborit in c+ip de limbi de foc peste &postoli8
distinct peste fiecare dat toti 6asindu)se impreuna8 in acelasi loc8 si prin
primirea !u+ului Sfant de catre cei care fiind patrunsi la inima s)au pocait si s)
au botezat8 adau6indu)se &postolilor si celor impreuna cu ei8 im mi7locul lor
fiind ,aica !omnului 9-apte (8 14B ((8 1)4;8 *ristos se prelun6este in toti acestia
facindu)( Siesi Biserica vie0 Caci Biserica este alcatuita din oameni 9barbati si
femei; si in6eri8 adica din @@pietre viiAA8 cum spune Sfantul &postol Petru 9(
Petru ((8 5;8 formind o casa du+ovniceasca si un @@popor a6onisit de
!umnezeuAA 9( Petru ((8 58 %; care sa aduca 7ertfe du+ovnicesti bineplacute lui
220
!umnezeu prin (isus *ristos si sa vesteasca in lume bunatatile 1ui 9(bidem;0 Si
@@pietre viiAA ale Bisericii sunt toti aceia care marturisesc dumnezeirea lui
*ristos8 adica pe *ristos !umnezeu)"mul8 -iul lui !umnezeu intrupat8 ca
odinioara Simon in Cezareea lui -ilip8 invrednicindu)se sa fie @@piatra vieAA
9,atei J>(8 1681$;8 si care @@impreuna sa se zideasca pe temelia &postolilor si a
proorocilor8 piatra din capul un6+iului fiind insusi (sus *ristosAA ca sa fie lacas
si comunitate a lui !umnezeu in !u+ul Sfant si plina de !u+ul Sfant8 care este
!u+ul lui *ristos 9/feseni ((8 2')22;0
Cel care ii zideste pe oameni in *ristos8 ca Biserica vie8 vazuta8 adica
comunitate concreta a oamenilor cu !umnezeu prin *ristos este !u+ul Sfant8
odata cu venirea lui personala in lume la Cincizecime8 de la Tatal8 trimis de
-iul 9(oan J>8 26;0 Prin Sfantul !u+8 in ziua cincizecimii8 adunarea &postolilor si
ucenicilor la care s)au adau6at8 c+iar din prima zi8 cei care au primit cuvintul
/van6+eliei lui *ristos si s)au botezat8 ca la trei mii de suflete8 a devenit loc si
lacas al prezentei Cuvintului8 adica al prezentei lui *ristos iinsusi8 a devenit
Biserica0 &ceasta poarta Cuvintul si (l propovaduieste8 asa cum -ecioara ,aria
1)a purtat si 1)a crescut0 (ar acest Cuvint este 1o6osul Tatalui8 adica -iul lui
!umnezeu intrupat8 prezent in Biserica8 asa cum a fost prezent in sanul
-ecioarei0 Biserica este8 deci8 prin !u+ul Sfant8 venit in lume in c+ip personal8
la Cinczecime8 loc al prezentei lui *ristos cel mort si inviat pentru mantuirea
noastra a tuturor 3 0
Se obisnuieste sa se vorbeasca de trimiterea !u+ului Sfant in lume8 de la Tatal
prin *ristos sau de catre Tatal 9(oan J(>8 26; si -iul Sau intrupat 9(oan J>8 26; ca
despre un act prin care !u+ul Sfant trebuie vazut intotdeauna ca !u+ul lui
*ristos insusi8 deci nu trebuie conceput sau vazut in nici un fel despartit de
*ristos 4 0 /ste total falsa ima6inea unui *ristos in cer si a !u+ului Sfant in
Biserica8 fiindca nu ia in serios unitatea si comuniunea Persoanelor treimice
care se incon7oara8 ce cuprind si se o6lindesc reciproc0 1a !umnezeu cele trei
Persoane nu sint despartite0 !e aceea nici nu se poate vorbi in sens propriu de
numarul trei4 @@(n fiecare sint si ceilalti !oi8 avind aceeasi fiinta si aceeasi
lucrare0 (ntr)un fel sint in acelasi timp unul0 !ar nu sint nici simplu unul8
pentru ca fiecare are aceeasi fiinta si aceeasi lucrare intr)un mod propriu0 @@/i
sint o Tri):nitateAA 5 0 <u se poate deci disocia intre lucrarea si iconomia -iului
pe de o parte si lucrarea si iconomia !u+ului Sfant pe de alta parte8 ca sa se
poata spune ca Biserica tine numai de *ristos si este lucrarea lui *ristos sau ca
ea tine si este lucrarea e#clusiva a !u+ului Sfant8 incepind din ziua
Cincizecimii0 &ceasta disociere @@duce sau la rationalism sau la sentimentalism
sau la amindoua ca atitudini paralele8 ducind fie la instituirea unui loctiilor al
lui *ristos8 ca in catolicism8 fie la afirmarea unui individualism8 inspirat de
capriciile sentimentale8 considerate ca impulsuri ale !u+ului Sfant si netinute
in friu de prezenta unui *ristos care ne infatiseaza o umanitate de model bine
conturata si ne ofera prin !u+ul Sfant puterea de a ne dezvolta dupa c+ipul
eiAA 6 0
221
-iul si !u+ul sint cele doua Persoane divine care efectueaza Revelatia in mod
solidar0 &mindoua reveleaza pe Tatal si se reveleaza una pe alta ca si in viata
interna dumnezeiasca0 !ar Cuvintul si !u+ul Sfant sint prezenti si lucratori
impreuna in iconomia mantuirii noastre0 Caci !u+ul Sfant si Cuvintul lui
!umnezeu nu erau despartiti in perioada in care !u+ul Sfant pre6atea
intruparea Cuvintului si in cea in care Cuvintul intrupat pre6atea venirea
personala a !u+ului in lume8 precum nu sint despartiti nici in cea prezenta in
care !u+ul Sfant ne desc+ide accesul la Cuvintul inaltat cu trupul la cer 0
Subliniind ideea8 P0 /vdo=imov spune4 @@Cincizecimea restituie lumii prezenta
interiorizata a lui *ristos si (l reveleaza acum nu inaintea8 ci inauntrul
ucenicilorAA $ 0 @@/u voi veni la voi000 /u voi fi cu voi pina la sfirsitul
veacurilorAAB @@(n aceasta zi 9ziua Cincizecimii; voi veti cunoaste ca /u sint in
voiAA0 Prin !u+ul Sfant8 *ristos patrunde in interiorul omului8 in umanitatea pe
care /l a rascumparat)o prin .ertfa Sa si a innoit)o prin lucrarea Sa8 intrucit
Trupul 1ui a fost total umplut si strabatut de !u+ul0 &ceasta idee o subliniaza
Sfantul &postol Pavel prin cuvintele4 @@(ubirea lui !umnezeu a fost raspindita in
inimile voastre prin !u+ul SfantAA 9Rom0 >8 5;0 Prin !u+ul stri6am4 @@&vva5
Parinte5AA 9Rom0 >(((8 15; si numim pe (isus !omn 9( Cor0 JJ(8 3;0
Cincizecimea desc+ide (storia Bisericii8 ina6ureaza Parusia si anticipeaza
(mparatia0 !u+ul Sfant incorporeaza in Trupul lui *ristos8 Biserica8 ca
@@impreuna mostenitori cu *ristos ai lui !umnezeuAA 9Rom0 >(((8 1;8 ne face
@@fii in -iulAA si in -iul noi aflam pe Tatal0 !u+ul Sfant lucreaza infierea noastra
divina8 dupa +ar8 si ne ridica si mentine in comuniune cu Tatal8 datorita -iului
Sau intrupat0 30 Biserica8 comunitate teandrica8 sacramentala0 Biserica este
viata de comuniune a oamenilor cu !umnezeu prin *ristos in !u+ul Sfant8
manifestata concret prin acte de credinta8 prin participarea la acelasi Sfinte
Taine si slu7be savirsite de cei investiti cu puterea !u+ului Sfant in acest sens
de catre *ristos insusi8 episcopii8 preotii carora le revine8 tot datorita puterii
!u+ului Sfant cu care au fost imbracati de *ristos8 conducerea credinciosilor pe
calea mintirii8 odata cu propovaduirea /van6+eliei si sfintirea lor 9,atei JJ>(((8
1$)2';0 Constitutia Bisericii este8 deci8 teandrica8 pastrind ca e#istente
distincte pe cei uniti8 pe !umnezeu si pe oameni8 dupa cum si comuniunea din
sanul Sfintei Treimi pastreaza distincte personale divine0
Cel ce coboara viata de comuniune a luni !umnezeu in umanitate si o e#tinde
in comunitatea oamenilor8 pe de o parte8 si care ridica pe oameni la
comuniunea cu !umnezeu8 este (isus *ristos8 -iul lui !umnezeu intrupat4 @@Si
pentru cei ce vor crede in ,ine8 prin cuvintul lor8 ,a ro6 ca toti sa fie una8
dupa cum Tu8 Parinte8 intru ,ine si /u intru Tine8 asa si acestia in <oi sa fie
unaAA8 si @@/u intru ei si Tu intru ,ine8 ca ei sa fie desavirsiti intru unimeAA
9(oan J>((8 21 si 23;0
-iul se uneste dupa +ar atit de mult cu oamenii8 precum este unit dupa fiinta
cu Tatal8 avind fata de ei aceeasi iubire0 -iul adunind in Sine pe oameni8 Tatal
iubindu)1 pe /l8 ii iubeste si pe ei cu aceeasi dra6oste0 @@(ubirea cu care ,)ai
222
iubit Tu sa fie in ei si /u in eiAA 9(oan J>((8 26;0 Comentind aceste locuri
scripturistice8 Sfantul Simeon <oul Teolo6 e#clama4 @@"8 adinc al Tainelor5000 "
coborire ne6raita a iubirii lui !umnezau fata de noi0 Caci ne fa6aduieste ca de
voim8 va avea cu noi dupa +ar aceeasi unire8 pe care o are /l cu Tatal Sau dupa
fire0 !ar si noi vom avea aceeasi unire cu /l8 daca vom implini poruncile 1ui00 "
fa6aduinta infricosata5 Caci aceeasi slava pe care Tatal a dat)o -iului8 ne)o da
-iul si noua dupa +ar0 Si ceea ce este si mai mult8 este ca precum este -iul in
Tatal si Tatal in fiul8 asa si -iul lui !umnezeu este in noi8 si noi in /l dupa +ar8
daca vremAA % 0
Toate acestea arata clar de ce Sfintii Parinti indica temeiul divin al Bisericii nu
numai in Sfanta Treime8 adica in viata de comuniune a Sfintei Treimi8 in mod
6eneral8 ci in mod special in -iul lui !umnezeu intrupat0 !e aceea8 Biserica
este *ristos unit cu umanitatea rascumparata si innoita prin Cruce si (nviere8
sau8 altfel spus8 *ristos e#tins in umanitate si umanitatea incorporata personal
si dinamic in *ristos cel mort si inviat8 plin de tot !u+ul0
a0 Biserica ) trupul lui *ristos e#tins in umanitate0 Biserica uneste in sine tot
ceea ce e#ista sau este destinata sa cuprinda tot ceea ce e#ista4 !umnezeu si
creatia0 Sfantul &postol Pavel arata Biserica ca fiind insusi Trupul lui *ristos
9/feseni (8 23B >8 23;8 care are multe madulare4 @@Caci precum trupul unul este
si are multe madulare8 iar toate madularele trupului multe fiind8 sint un trup8
asa si *ristos0 Pentru ca intr)un !u+ ne)am botezat noi toti8 ca sa fim un sin6ur
trup8 fie iudei8 fie elini8 fie robi8 fie liberi8 si toti la un !u+ ne)am adapat0 Caci
si trupul nu este un madular8 ci multeAA 9( Cor0 J((8 12)14;0 !ar fiecare madular
isi are cinstea si locul sau in trup8 fara sa se substituie trupului intre6 9( Cor0
J((8 1$; si nici altui madular 9(bidem8 21;8 dupa cum nici trupul nu poate fi
conceput fara madulare 9(bidem8 1%;0 ,adularele isi au identitatea lor8 dar nu
in afara trupului8 ci intrucit sint madularele trupului0 !e aceea intre ele nu
trebuie sa fie dezbinare pe motiv ca unele ar fi mai de cinste decit altele ci
@@sa se in6ri7easca deopotriva unele de altele0 Si daca un madular sufera8 toate
madularele sufera impreuna8 si daca un madular este cinstit8 toate madularele
se bucura impreunaAA 9(bidem8 258 26;0
Biserica este trupul sobornicesc8 comunitar sau social al lui *ristos in care /l se
prelun6este si lucreaza sau care este alcatuit din toti aceia care s)au
incorporat in *ristos prin lucrarea !u+ului Sfant in Taine8 dupa ce au auzit si
primit Cuvintul lui !umnezeu8 intocmai ca aceia @@ca la trei mii de suflete care
s)au adau6atAA &postolilor8 ucenicilor si fratilor in ziua Cincizecimii 9-apte (8
138 14B ((8 1)48 %)128 3)3$8 41;0 Biserica este un trup8 un tot8 care nu anuleaza
madularele ci dimpotriva le afirma si ele se afirma reciproc4 @@(ar voi sunteti
trupul lui *ristos si madulare fiecare in parteAA 9( Cor0 J((8 2;0I
Ca trup al lui *ristos8 Biserica nu este suma numerica a membrelor sau
madularelor8 ci ea este uniunea catolica cu *ristos a ipostasurilor create pe
care ea le zamisleste intr)o noua nastere 9Botezul;8 le intareste si pecetluieste
223
cu !u+ul lui *ristos 9,irun6erea; si le uneste cu Trupul si Sin6ele 1ui pline de
!u+ul Sfant 9/u+aristia;0 Biserica nu face numar cu madularele sale0 Parintii
vad in ,ireasa din Cintarea Cintarilor atit Biserica intrea6a cit si pe fiecare
dintre persoanele unite cu Cuvintul intrupat 1' 0 /#plicatia acestui fapt8
precum si constitutia teandrica a Bisericii8 o avem in *ristos insusi8 care dupa
firea dumnezeiasca este unit cu Tatal si cu !u+ul8 iar dupa firea omeneasca cu
toti oamenii laolalta si cu fiecare in parte0 -iind cuprinsa in ipostasul intrupat
al -iului8 Biserica este *ristos e#tins in umanitate0
*ristos si umanitatea sint asa de uniti in Biserica incit nici *ristos si nici
umanitatea nu pot fi vazuti sau conceputi unul fara celalalt8 sau altfel spus8
unul c+eama si implica pe celelalt0 !e aceea *ristos este capul Bisericii iar
umanitatea adica cei incorporati personal in *ristos8 Biserica8 ca trup al lui
*ristos8 e#tins peste veacuri 11 0
Pozitia speciala a lui *ristos in Biserica consta esential in aceea de cap al
Bisericii 9Coloseni (8 1$;8 de factor care uneste pe credinciosi cu Sine ca pe un
trup al Sau si in calitatea de izvor de putere si model dupa care se orienteaza si
de care se umplu si se imprima ce incorporati in /l8 facindu)se tot mai mult
dupa c+ipul 1ui 12 0
*ristos a devenit capul Bisericii prin faptul ca ipostasul divin al -iului si)a
asumat c+ipul uman8 adica par6a firii noastre8 intrind deci in relatia cu toti
insii umani care ipostaziaza aceeasi fire umana8 si fiind pentru toti un "m
central care ii implica si care ii sustine0 (ar aceasta calitate devine eficienta
intrucit *ristos ne comunica in forma omeneasca puterea Sa dumnezeiasca prin
!u+ul Sfant si ne daltuieste dupa c+ipul Sau0 !ar *ristos a devenit cap al
Bisericii si prin faptul ca @@/l a ridicat aceasta par6a la stare de 7ertfa
superioara oricarei preocupari e6oiste de Sine8 si la starea de inviere8 purtind
prin acesta cele doua stari imprimate in mod imbinat in trupul Sau ca sa ne
comunice si noua puterea de a ni le insusi sau de a ne ridica umanitatea
noastra la ele0 (ar aceasta inseamna a ridica umanitatea noastra la unirea cu
infinitatea lui !umnezeu cel personal8 caci numai prin 7ertfa8 predindu)ne lui
!umnezeu8 daramam zidurile care ne inc+id in mar6inirea noastra si intram in
comuniune deplina cu !umnezeu si cu semeniiAA 13 0
Sfantul &postol Pavel numeste in mod propriu si direct pe *ristos Cap al
Bisericii4 @@*ristos este capul trupului8 al BisericiiAA 9Coloseni (8 1$8 24;0 @@Si
pe toate le)a supus sub picioarele 1ui si mai presus de toate intru totiAA
9/feseni (8 22)23;0 !e *ristos8 in calitatea lui de cap8 depinde si cresterea
trupului precum si lucrarea fiecarui madular in partea lui de cap8 depinde si
cresterea trupului precum si lucrarea fiecarui madular in parte al acestuia4 @@Si
marturisind adevarul in iubire8 sa crestem intru toate spre /l care este capul8
*ristos0 Si din /l tot trupul bine alcatuit si bine inc+eiat8 prin toate le6aturile
care ii dau tarie8 isi savirseste cresterea8 potrivit lucrarii masurate fiecaruia
dintre madulare si se zideste intru iubireAA 9/feseni (>8 15)16;0 @@Barbatul este
224
cap femeii8 precum si *ristos este cap Bisericii8 trupul Sau8 al carui si ,intuitor
esteAA 9/feseni >8 23;8 de aceea8 crestinii8 dupa indemnul Sfantului &postol
Pavel8 nu trebuie sa se lase ama6iti de cei de cei @@care ii tra6 spre intelesurile
cele slabe ale lumiiAA 9Coloseni ((8 2';8 ci @@sa se tina strins de Capul de la care
Trupul intre6 ) prin inc+eieturi si le6aturi indestulindu)se si intocmindu)se )
sporeste in cresterea pe care ()o da !umnezeuAA 9Col0 ((8 1%;0 *ristos este cap
al Bisericii si in sensul ca in acest trup8 Biserica8 se traieste viata Capului8 adica
viata cea noua dupa *ristos in !u+ul Sfant8 ca *ristos insusi traieste in Biserica
si lucreaza in ea8 prin !u+ul Sau8 precum si in fiecare madular al ei si ca /l ne
ofera aici8 prin !u+ul Sfant8 +arul dumnezeiesc si8 deci8 mantuirea0 >iata lui
!umnezeu se revarsa si pulseaza in tot trupul8 prin Capul acestuia8 adica prin
*ristos care s)a facut prin !u+ul8 viata noastra a tuturor 9Coloseni ((8 4;0
Prin *ristos8 capul ei8 Biserica se structureaza ca un intre6 armonios8 ca un
or6anism sobornicesc in care fiecare madular isi implineste lucrarea
coresunzatoare lui 9/feseni (>8 15)16; si se simte le6at de celelalte madulare cu
care se bucura de plentitudinea vietii dumnezeiesti facuta accesibila omului de
catre *ristos si impartasita de /l prin !u+ul Sfant intre6ului trup si fiecarui
madular in parte8 prin Sfintele Taine care sint inc+eieturile si le6aturile
Trupului insusi8 de care vorbeste Sfantul &postol Pavel 9/feseni (>8 16B Coloseni
((8 1%;0
b0 Biserica comunitate sacramentala in *ristos prin lucrarea !u+ului Sfant0
:manitatea rascumparata si innoita8 prin Crucea si (nvierea lui *ristos8 nu se
constituie in trup al lui *ristos8 adica Biserica8 decit prin incorporarea ei activa
in *ristos0 !ar aceasta incorporare nu poate fi conceputa decit ca personala si
aceasta de ambele parti0 Caci *ristos se prelun6este sau e#tinde personal
numai in cei care vin la /l8 raspunzind c+emarii 1ui la comuniune cu !umnezeu8
adresata lor prin &postolii Sai si urmasii acestora4 episcopii si preotii4 @@,er6eti
in toata lumea si propovaduiti /van6+elia la toata faptura0 Cel ce va crede si se
va boteza se va mantui8 iar cel ce nu va crede se va osindiAA 9,arcu J>(8 15)
16;0 Toti oamenii sint c+emati sa devina madulare ale Trupului lui *ristos8 caci4
@@/l voieste ca toti oamenii sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa
vinaAA 9( Tim0 ((8 4;8 deoarece @@/l s)a dat pe Sine pret de rascumparare pentru
totiAA 9( Tim0 ((8 6;0 !ar *ristos nu sileste pe nimeni sa)l fie urmator si madular
al Trupului SauB @@(ata8 /u stau la usa si bat8 de va auzi cineva 6lasul ,eu si va
desc+ide usa8 voi intra la el si voi cina cu el si el cu ,ineAA 9&poc0 (((8 2';0 Prin
aceasta se adevereste cuvintul ,intuitorului din parobola cu lucratorii trimisi sa
lucreze in vie4 @@ca multi sint c+emati8 dar putini sunt alesiAA 9,atei JJ8 16;8
precum si din parabola nuntii fiului de imparat la care8 in locul celor poftiti la
nunta si care n)au raspuns8 au fost c+emati cei de la raspintiile drumurilor8 dar
dintre care a fost dat afara cel 6asit fara +aina de nunta caci @@multi sint
c+emati8 dar putini sint alesiAA 9,atei JJ((8 228 1)14;0 *aina de nunta este
vesmintul luminos pe care il dobindeste cel incoroprat in *ristos0
225
*ristos se prelun6este si se e#tinde personal in oameni8 si anume in cei care
sint strapunsi la inima de Cuvantul Sau 9-apte ((8 3;8 facindu)( madulare alte
Trupului Sau8 prin Botez8 ,irun6ere si /u+aristie0 Prin aceste Taine au acces
oamenii la *ristos8 se incorporeaza in /l ca madulare ale Trupului Sau8 devin
Biserica lui *ristos plina de !u+ul 1ui care se impartaseste ei si madularelor ei0
Prin Botez8 *ristos incorporeaza pe om in Sine8 e#tinzindu)se si salasluind in el0
Botezul realizeaza8 deci8 o incorporare personala si fiintiala a omului in *ristos
prin lucrarea !u+ului Sfant in Biserica si in oameni0 @@Cand iesim din apa
Botezului8 arata <icolae Cabasila8 noi avem in suflete pe insusi ,intuitorul
nostru8 si inca nu numai in suflet8 ci si pe frunte8 in oc+i8 ba si in madulare si in
cel mai ascuns un6+er al fiintei noastre si anume il avem plin de marire8 curat
de orice pacat si lipsit de orice stricaciune8 asa precum a inviat8 asa cum s)a
aratat &postolilor8 precum era cind s)a inaltat la cer si8 in sfirsit8 cum va veni
iarasi sa ne ceara comoara pe care ne)a incredintat)oAA 14 0
Ca incorporare in *ristos8 Capul Bisericii8 Botezul este8 invatatura Bisericii
noastre "rtodo#e8 inceputul relatiei comuniunii noastre personale cu *ristos8
care se adinceste si creste prin celelalte Taina8 ,irun6erea si /u+aristia0
Botezul apare nu numai ca un dat8 sau rezultat8 ci si ca o misiune si drum spre
intrea6a viata a !u+ului Sfant care ne vine prin *ristos8 Capul Bisericii0
Prin *ristos8 cel botezat intra in relatie personala cu toate persoanele Sfintei
Treimi0 -ormula trinitara a Botezului8 indicata c+iar de ,intuitorul *ristos
odata cu trimiterea &postolilor la propovaduirea /van6+eliei si instituirea Tainei
insesi dupa inviere 9,atei JJ>(((8 1%)2';8 subliniaza tocmai acest lucru0 Cel
botezat intra in relatie personala cu *ristos cel interiorizat de !u+ul Sau
inauntrul nostru8 bucurindu)se de dra6ostea Tatalui al carui fiu dupa +ar a
devenit prin Botez0 Ca8 prin *ristos8 cel botezat intra in relatie personala cu
fiecare persoana a Sfintei Treimi8 ni se arata si prin pronuntarea distincta a
numelui fiecarei persoane a Sfintei Treimi8 odata cu cele trei cufundari in apa
si inaltari ale primitorului Tainei0 *ristos insusi se naste in noi8 in Botez si odata
cu /l ne nastem si noi la o noua viata8 la viata lui *ristos8 prin !u+ul Sfant pe
care ni)1 impartaseste /l in adincul fiintei noastre prin Botez0 <eofitul primeste
in fiinta sa pe insusi principiul vietii 15 0
Relatia personala cu *ristos in !u+ul Sfant realizata de Botez are drept
consecinta eliberarea omului din robia pacatului si8 deci8 a mortii8 renasterea
lui la o viata noua8 salasluirea lui *ristos inlauntrul fiintei noastre innoite8
precum si cresterea noastra in *ristos prin !u+ul 1ui 16 0 /ste ceea ce Sfantul
apostol Pavel sublinieaza cit se poate de concis prin cuvintele4 @@(n *ristos v)
ati botezat8 in *ristos v)ati imbracatAA 93alateni (((8 2;0
Cei ce sunt impreuna ziditi cu *ristos prin !u+ul Sfant8 in Trupul tainic sau
sacramental al lui *ristos8 Biserica 9Coloseni ((8 B /feseni ((8 22;8 nu sint numai
botezati ci poarta si pecetea !u+ului Sfant primita prin Taina :n6erii cu Sfantul
226
,ir0 Celor botezati de diaconul 3ilip in Samaria a trebuit sa li se impartaseasca
de indata +arul ,irun6erii de catre Sfintii &postoli Petru si (oan8 care s)au
coborit din (erusalim la ei ca sa)si puna miinile peste ei 9-apte >(((8 14)1;8 spre
a a7un6e si ei partasi cu *ristos8 prin un6erea imparateasca a !u+ului la
indumnezeire 1 0 Cel botezat este ca o planta tinara care are nevoie de +rana
si de sustinere pentru a creste drept0 !e aici si necesitatea Tainei Sfantului ,ir8
caci cresterea celui botezat in *ristos nu poate fi decit in !u+ul 1ui8 care ne
impartaseste bo6atia darurilor Sale in Taina ,irun6erii0
Taina ,irun6erii realizeaza o prezenta mai intensa a lui *ristos prin !u+ul Sfant
in cel nou botezat8 prin darurile dumnezeiesti necreate impartasite acestuia0
Prin aceasta Taina8 omul inainteaza in incorporarea sa in *ristos ca madular al
Bisericii realizata de Botez0 Prin ea se realizeaza8 de asemenea8 o intilnire si
mai intima a credinciosilor cu *ristos si o mai strinsa inc+e6are a lor in Trupul
lui *ristos8 Biserica8 prin lucrarea !u+ului Sfant0 ,irun6erea este8 deopotriva8
lucrarea lui *ristos in !u+ul Sfant8 precum si cea a !u+ului Sfant datorita lui
*ristos8 in cel botezat0 Caci @@ar fi 6resit sa credem8 cum se spune uneori8 ca
la Botez credinciosii se unesc numai in *ristos8 iar in Taina :n6erii cu Sfantul
,ir primesc numai darurile !u+ului Sfant care)( diversifica ca persoane0 !u+ul
care ii pecetluieste in Taina ,irului8 este persoana de relatie intre Tatal si -iu8
deci /l ne face pe noi cei deveniti la Botez fii ai Tatalui prin incorporarea
noastra in *ristos8 sa simtim iubirea Tatalui fata de noi si iubirea noastra fata
de Tatal8 asa cum la Botezul Sau *ristos primeste indata ce iese din apa8 din
cerurile desc+ise8 pe !u+ul8 ca adeverire a iubirii Tatalui8 ca relatie iubitoare a
Tatalui fata de /l nu numai dupa !umnezeirea Sa8 ci si dupa omenitatea SaAA
1$0
Botezul si ,irun6erea sint atit de strins le6ate incit s)ar putea spune ca
formeaza impreuna un sin6ur tot cu doua parti distincte8 ,irun6erea fiind un
fel de continuitate a Botezului0 &ceasta idee ar putea fi sustinuta si de faptul
ca in slu7ba Bisericii8 Taina ,irun6erii nu incepe cu o introducere deosebita ca
celelalte Taine8 ci direct dupa botezarea si imbracarea celui ce a primit
botezul8 bineinteles dupa ce preotul citeste o ru6aciune prin care cere lui
dumnezeu sa)( daruiasca @@celui nou luminat prin apa si prin !u+AA si pecetea
darului Sfantului si intru tot puternicului si inc+inatului !u+AA8 precum si
@@cuminecarea Sfantului Trup si a scumpului Sin6e al *ristosului SauAA0 (n
realitate8 ele sint doua Taine distincte8 dar le6ate prin lucrarea lor de
incorporare a omului in *ristos8 ca madular al Bisericii0 (n Botez8 -iul isi
imprima calitatea Sa de fiu in noi prin lucrarea !u+ului Sfant8 iar Tatal
binevoieste sa ne infieze0 (n Taina ,irun6erii insa apare pe primul plan simtirea
noastra de fii revarsata in noi de la Tatal prin -iul de catre !u+ul Sfant 1% 0 !ar
ambele lucrari si stari au devenit posibile prin -iul lui !umnezeu care s)a facut
om adevarat0 !umnezeu "mul (isus *ristos a patimit8 a murit8 a inviat si s)a
inaltat la ceruri8 raminind si pe Scaunul Slavei8 de)a dreapta Tatalui8 in relatie
cu noi si fiind :nul dintre noi8 !umnezeu "mul8 in Treime8 impreuna cu Tatal si
cu !u+ul Sfant0
227
,irun6erea este Cincizecimea personala a omului8 intrarea lui in viata !u+ului
Sfant8 adica in viata adevarata a Bisericii8 ca madular al acesteia0 Caci prin
aceasta Taina primitorul este consacrat ca om deplin8 desc+is lucrarii !u+ului
Sfant in el si prin aceasta8 vrednic sa se uneasca cit mai deplin cu *ristos plin
de tot !u+ul8 in Sfanta /u+aristie0 Prin ,irun6ere8 deci8 incepe aratarea lui
*ristos in comportarea omului botezat8 si lumina si lucrarea !u+ului Sfant in
fiinta omului0 Prin aceasta Taina omul devine un c+ip activ al lui *ristos si un
lacas viu al !u+ului Sfant0
Calitatea de Crestin nu poate fi deci redusa numai la primirea Botezului0
Biserica reflecta8 suprapusa8 peste starea de nascuti de sus a credinciosilor ei8
ca imprimare a starii de nascut in -ecioara a Cuvintului lui !umnezeu si
pecetluirea in !u+ul Sfant a acestora8 ca o imprimare in ei a lui *ristos cel uns
cu !u+ul Sfant la Botez8 in (ordan0
(ncorporarea omului in *ristos inceputa prin lucrarea Botezului8 adincita si
intarita prin Taina ,irun6erii8 se realizeaza deplin prin Sfanta /u+aristie0 !aca
,irun6erea de puterea dezvoltarii vietii celei noi in *ristos primita prin Botez8
prin /u+aristie se desavirseste aceasta viata ca unire deplina cu *ristos si cu
Biserica0 @@!esi6ur8 noul membru al Bisericii8 desi primeste indata dupa Botez
si dupa :n6erea cu Sfantul ,ir8 /u+aristia8 nu se poate socoti a7uns la starea de
desavirsire8 din punct de vedere al contributiei pe care trebuie sa o dea si el0
!ar el are concentrat in sine tot drumul sau in *ristos8 care8 pornind de la
Botez8 are sa inainteze prin contributia adusa de el sau prin folosirea puterii
date pentru acest drum intre68 pina la starea care incoroneaza straduintele
sale de a dezvolta viata cea noua primita in cele trei Taine 2' 0
&devarata unificare dintre noi si *ristos si e#tensiunea comunitar)
soborniceasca a lui *ristos in oameni care constituie Biserica8 se realizeaza in
/u+aristie0 <umai prin /u+aristie *ristos este deplin in comunitatea ecleziala si
in fiecare membru al acestei comunitati8 iar comunitatea si fiecare membru al
acesteia cresc in *ristos care s)a situat in centrul ei si in adincul de taina al
fiecarui madular al ei0
:nitatea si comunitatea oamenilor cu *ristos si intreolalta in *ristos8 realizata
de /u+aristie8 este semnificata in Traditia primara a Bisericii prin speciile
eu+aristice insesi8 de paine si de vin0 Piinea este formata din numeroase boabe
de 6riu care macinate dau o sin6ura bautura0 Tot asa si multiplicitatea
subiectelor crestine trebuie sa se zideasca intr)o unitate0 Si aceasta o
realizeaza /u+aristia0 Constiinta de sine a unitatii ecleziale a tuturor in *ristos
eu+aristic strabate ca un fir rosu intrea6a Traditie si 6indire patristica8 incepind
cu dida+ia8 in care se afirma4 @@Cum aceasta paine este raspindita pe munti si
adunata a devenit una8 astfel sa fie adunata si Biserica Ta8 de la mari6inile
pamintului in imparatia Ta000 &du)ti amine8 !oamne8 de Biserica Ta000 si adun)o
din cele patru vinturi8 sfintita in imparatia Ta000AA 21 0
228
/u+aristia este Taina unirii si comuniunii depline a omului cu *ristos8 ca
madular al Bisericii8 precum si Taina constituirii insesi a Bisericii0 Caci nimeni
nu se impartaseste de *ristos in mod izolat8 ci impreuna cu toti care
marturisec aceeasi credinta una si deplina in *ristos0 Prin /u+aristie se
realizeaza8 deci8 si o comuniune a credinciosilor intre ei in acelasi *ristos0 Toti
se intilnesc la acelasi Trup al lui *ristos toti formeaza impreuna e#tinderea
Trupului *ristos in acest sens8 /u+aristia este prin e#celenta Taina unitatii si
comunitatii ecleziate0 @@Prin faptul ca acum credinciosii nu se impartasesc
numai de o ener6ie a lui *ristos8 corespunzatoare unei anumite stari din viata
1ui8 ci din insusi Trupul 1ui care devine in ei izvor al tuturor ener6iilor divine8
in calitate de trup inviat8 prin /u+aristie se realizeaza si se mentine Biserica in
sensul deplin al cuvintului8 ca Trup al !omnului ca unitate potential completa a
credinciosilor cu /l si introlaltaAA 22 0
Trupul si sin6ele lui *ristos din /u+aristie nu ramin statice in Biserica8 ci sint
+rana si bautura adevarata a Bisericii a lui *ristos8 iar prin impartasire nu
Biserica le preface pe ele in trup omenesc8 ca pe oricare alta +rana8 ci Biserica
se preface in ele insile8 cum spune <icolae Cabasila8 deoarece cele mai tari
biruiescB precum fierul inrosit in foc ni se arata ca foc nu ca fier8 tot asa si cu
Biserica lui *ristos4 daca cineva ar putea s)o cuprinda cu privirea8 n)ar vedea in
ea decit insusi Trupul lui *ristos prin aceea ca este unita cu /l si ca se
impartaseste din Trupul 1ui 23 8 dar un Trup cu multe madulare8 cum spune si
Sfantul &postol Pavel4 @@(ar voi sinteti Trupul lui *ristos si fiecare in parte
madulare ale acestuiaAA 9( Cor0 J((8 2;0
/u+aristia este8 deci8 acea Taina care constituie comunitatea celor botezati si
pecetluiti de *ristos cu !u+ul 1ui8 !u+ul Sfant8 ca Trup si Biserica a lui *ristos0
!esi6ur8 Biserica este numai Trup al lui *ristos8 si anume un Trup comunitar8
sobornicesc8 avand Cap pe *ristos0 /a nu este una cu Capul0 !e aceea8 este
6resit sa se identifice in 6eneral Biserica cu *ristos sau sa se substituie lui
*ristos ca loctiitor al Sau o persoana0 (n relatia ei cu *ristos8 Biserica ramine
totdeauna ca Trup al 1ui8 si deci deosebita de /l8 intr)o tensiune si atitudine de
ru6aciune continua catre Capul ei4 @@(nca ne ru6am Tie8 pomeneste8 !oamne8
Sfanta Ta soborniceasca si apostoleasca Biserica cea de la o mar6ine pina la
cealalta a lumii8 pe care ai cisti6at)o cu scump Sin6ele *ristosului Tau8 si o
impaca pe dinsa8 si sfant lacasul acesta intareste)l pana la sfirsitul veaculuiAA
24 0
(ntre /u+aristie si Biserica este o le6atura foarte strinsa8 atit in sensul ca de
/u+aristie nu se pot impartasi decit cei botezati si unsi cu Sfantul ,ir8 si prin
aceasta deveniti madulare al Bisericii8 cit si in acela ca /u+aristia este aceea
care constituie si realizeaza Biserica0 (n afara ei nu e#ista Biserica0
Trebuie spus aici ca este tot atit de adevarat ca nu orice /u+aristie face
Biserica8 ci numai aceea in care avem prezent cu adevarat pe *ristos cel mort
229
si inviat8 cu insusi Trupul si sin6ele 1ui8 prin prefacerea cinstitelor daruri de
paine si vin in acestea cu puterea !u+ului Sfant invocata de episcopul sau
preotul Bisericii8 conditia obiectiva a acestei prefaceri si prezente a lui *ristos
(nsusi in /u+aristie fiind credinta Bisericii0 !ar aceasta inseamna ca /u+aristia
este a Bisericii care pastreaza fara sc+imbare sau micsorare plentitudinea
adevarului dumnezeiesc de la &postoli8 Tainele instituite de *ristos despre care
dau marturie cartile <oului Testament si Traditia apostolica8 si preotia
sacramentala de succesiune apostolica0 !eci8 conditionarea Bisericii de catre
/u+aristie se tine in cumpana cu conditionarea /u+aristiei de catre Biserica 25 0
1a /u+aristia Bisericii n)au acces decit aceia care impartasesc aceiasi credinta
una si plenara a Bisericii insesi0 (ata aici si pricina pentru care Biserica
"rtodo#a este impotriva intercomuniunii cu cei din afara ei8 fiind numai pentru
comuniunea eu+aristica plenara care implica in prealabil unitatea de credinta a
celor ce se apropie de acelasi sfant potir si raminerea in aceasta 26 0
Toate Tainele Bisericii sint in relatie cu starea de 7ertfa si inviere a lui *ristos si
o e#prima in masuri diferite0 !ar nu numai atit0 Prin ele Biserica se imprima de
7ertfa si invierea lui *ristos si odata cu ea madularele ei0 Prin eu+aristie insa8
mai mult decit prin Botez8 Biserica intrea6a8 luind putere din .ertfea lui
*ristos8 traieste sentimentul predarii vietii sale lui !umnezeu8 spre a o primi
umpluta de viata 1ui vesnica8 asemenea lui *ristos prin inviere 2 0 !ar aceasta
se intimpla nu numai cu ea8 ci si cu fiecare madular al ei care se impartaseste
cu *ristos eu+aristic0
Ca lucrari ale !u+ului Sfant in Biserica sau ale lui *ristos insusi in !u+ul Sfant8
Tainele sint respiratia continua a Bisericii8 prin care ea inspira si e#pira
neincetat pe !u+ul Sfant care ne face prezent pe *ristos si in care lucreaza
*ristos in Biserica si in fiecare madular al Trupului Sau0 Prin Taine8 deci8
Biserica8 care are pe !u+ul Sfant in ea de la Cinicizecime prin Capul ei8 *ristos8
se umple cu viata dumnezeiasca a !u+ului care vine acum de sus in ea8
@@reaprinzindAA sau @@innoindAA @@le6aturile si @@intilnirileAA Bisericii si
credinciosilor cu *ristos0 (ata aici si ratiunea pentru care unele Taine se repeta8
in timp ce altele nu se repeta0 &stfel8 pe de o parte8 pe *ristos (l avem deplin
in Biserica si in madularele ei prin /u+aristie8 iar pe de alta parte simtim
nevoia sa)1 avem si mai mult si de aceea dorim sa ne impartasim si de mai
multe ori0 !ar pentru aceasta trebuie sa ne cercetam si mai des8 despovarindu)
ne de 6reutatea pacatelor prin cainta8 pocainta si Taina Spovedaniei0
(n fiecare Taina are loc o intilnire sau reintilnire proaspata8 innoita a omului cu
*ristos8 precum si a Bisericii insesi cu *ristos in !u+ul 1ui0 (n aceasta intilnire
sau reaprindere a intilnirii cu *ristos sta necesitatea insasi si lucrarea tuturor
Tainelor in Biserica si in viata credinciosilor8 deci nu numai a Botezului8
,irun6erii8 /u+aristiei si Pocaintei sau Spovedaniei8 ci si a <untii8 ,aslului si a
*irotoniei0 -iecare Taina insa8 pe lin6a articularea 6enerala8 are si o articulare
si lucrare specifica in viata Bisericii0
230
Ca rezultat al Tainelor si conditie a propriilor sale Taine8 Biserica8 asa cum am
spus8 este o comunitate sacramentala0 Temeiul si izvorul acesteia este *ristos
insusi care isi prelun6este in Biserica intreita 1ui c+emare sau slu7ire prin care
ne)a rascumparat sau mintuit obiectiv prin or6anele vizibile ale Preotiei Sale
nevazute0 40 Preotia lui *ristos in Biserica0 Biserica se mentine si inainteaza in
planul vietii dumnezeiesti si in umanitatea rascumparata8 +ranindu)se din
.ertfa si (nvierea lui *ristos8 si avind in ea plentitudinea vietii si lucrarii
!u+ului Sfant8 prin capul ei *ristos8 din ziua Cincizecimii cind a luat fiinta ca
comunitate concreta8 sacramentala a oamenilor cu !umnezeu0 !ar Biserica se
mentine si creste in umanitatea rascumparata nu numai pentru ca are in ea pe
*ristos ca ipostas divin intrupat8 care s)a 7ertfit si inviat pentru rascumpararea
intre6ului neam omenesc din robia pacatului si a mortii si care are pe !u+ul si
ca om8 indumnezeindu)si propria umanitate si prin aceasta pe noi toti8 ci
pentru ca *ristos8 continua sa ramina in ea0 Si anume4 /l este &r+iereul care
aduce pe Sine 7ertfa Tatalui in /u+aristie pentru noi8 pentru Biserica si
impreuna cu Biserica8 Trupul SauB (nvatatorul sau Profetul care isi
propovaduieste invatatura despre Sine si despre mintuirea noastra in SineB si
(mparatul care conduce spre Tatal pe cei rascumparati prin Sin6ele Sau8 fiind
Capul Bisericii8 Trupul Sau sobornicesc e#tins peste veacuri si spatii8 prin care
viata de comuniune a lui !umnezeu si puterea 1ui salasluiesc in Biserca si in
lume0
*ristos este Capul Bisericii8 nu numai intrucit e ipostasul divin8 ipostas al
umanitatii si intrucit se mentine in oameni cu Trupul 1ui 7ertifit8 inviat si
inaltat8 ci si pentru faptul ca /l continua sa e#ercite si sa sustina cele trei
slu7iri mintuitoare ale Sale in Biserica0
!ar *ristos nu se adreseaza Bisericii ca unui obiect8 e#ercitind in ea cele trei
slu7iri8 ci ca unei comunitati de persoane c+emata la comuniune libera cu Sine0
Caci Biserica este formata din persoane inzestrata cu libertate si c+emate la
libertate si iubire netrecatoare0 &ceasta primeste8 pe de o parte8 invatatura8
7ertfa si conducerea lui *ristos8 iar pe de alta raspunde la ele in mod liber si
pozitiv ca la o c+emare8 invatind ea insasi8 7ertfindu)se si conducind ea insasi
sau participind la slu7irile 1ui de (nvatator8 &r+iereu si (mparat0 Continuand cele
trei slu7iri in Biserica8 *ristos intretine cu Biserica si cu fiecare madular al ei un
dialo6 pro6resiv in care nici /l8 nici Biserica si nici madularele acesteia nu sint
intr)o stare pasiva 2$ 0 &cesta este8 de astfel8 si sensul preotiei imparatesti a
credinciosilor c+emati sa vesteasca si ei8 alaturi de episcopi si preoti8
bunatatile lui *ristos si sa se fereasca de poftele trupesti 9( Petru ((8 $)11B (
(oan ((8 2';0
Ca invatator suprem8 *ristos invata Biserica in continuare8 luminind)o8 in
intele6erea cuvintelor 1ui si a lucrarii ei mantuitoare in lume8 in conte#tul
fiecarui timp0 (n activitatea ei de invatator spre mantuire8 vorbind despre
desavarsirea indumnezeirii omului care va a7un6e la statura barbatului
231
desavarsit *ristos 9/feseni (>8 13;8 in (mparatia cerurilor8 iese in evidenta
calitatea profetica a Bisericii0
*ristos &r+iereul isi infatiseaza necontenit8 in Biserica8 trupul Sau 7ertifit
Tatalui si odata cu aceasta ne aduce si pe noi impreuna cu /l 7ertfa de buna
mireasma Tatalui8 prin puterea trupului Sau 7ertfit continuu8 in /u+aristie8
*ristos ne atra6e si pe noi0 &ceasta o arata8 de altfel8 si asezarea miridelor pe
!isc in 7urul &6netului0 /l nu ne 7ertfeste ca obiecte8 ci ne atra6e la o
auto7etfire ca subiecte8 la o autodaruire activa8 impartasindu)ne de starea 1ui
de 7ertfa8 /l insusi autodaruindu)se Tatalui0 !ar prin *ristos .ertfa si .ertfitor8
devenim si noi nu numai 7ertfe ci si 7ertfitori8 sau preoti ai 7ertfei noastre in
acest sens restrins 2% 0
,intuitorul *ristos este &r+iereul continuu8 pentru ca /l mi7loceste continuu
intrarea noastra la !umnezeu si Tatal prin starea 1ui de predare fata de /l8
c+iar si pe scaunul slavei de)a dreapta Tatalui 9/vrei (>8 148 16B >(((8 18 2B (J8 248
25;8 infatisindu)se inaintea lui !umnezeu pentru noi 9(bidem8 24)25;0 (ntrarea
noastra la Tatal este si un act al nostru8 adica o predare a noastra din puterea
predarii lui *ristos insusi Tatalui8 cum zice Sfantul &postol Pavel4 @@(ntru /l
avem apropiere in !u+ catre TatalAA 9/feseni ((8 1$B Rom0 >8 2;0
Prin incorporarea noastra deplina in *ristos prin Botez8 ,irun6ere si /u+aristie8
noi toti devenim preoti si 7ertfe in Biserica8 invatatori si calauzitori spre
mintuire ai nostri si ai altor credinciosi apropiati sau ai altor oameni8 fara o
raspundere formala pentru comunitatea bisericeasca0 /#ista deci o preotie
6enerala8 universala sau imparateasca careia apartin toti cei incorporati in
*risotos prin Botez8 ,irun6ere si /u+aristie ca madulare ale Bisericii0 &ceasta
isi ia puterea din aducerea continua a 7ertfei lui *ristos si din impartasirea de
ea0
/#ista insa o deosebire neta intre preotia 6enerala aducatoare de daruri lui
!umnezeu8 din puterea aducerii continue a 7ertfei lui *ristos si preotia prin
care ni se comunica8 in mod obiectiv si verificat8 *ristos ca 7ertfa sub c+ipuri
vazute ca sa putem lua din aceasta puterea de a aduce darurile noastre8 adica
intre preotia 6enerala8 obsteasca ca aducatoare de daruri lui !umnezeu care
apartine tuturor crestinilor8 ca fapturi noi in *ristos si popor a6onisit lui
!umnezeu 9( Petru ((8 58 %)11; si preotia sacramentala cu cele trei trepte ale ei4
episcop8 preot si diacon0
*ristos are nevoie8 pentru comunicarea Sa ca 7ertfa catre noi8 si de niste
or6ane umane vazute8 sau altfel spus de preoti slu7itori ai 7ertfei 1ui in c+ip
vazut8 rinduiti in mod vizibil din imputernicirea 1ui0 Prin aceste or6ane vazute8
deosebite de noi8 /l trebuie sa ne arate ca este deosebit de noi ca &r+iereu
aducator de 7ertfe8 ca (nvatator si ca (mparat 3' 0 &ceste or6ane vazute ale
Preotului nevazut *ristos8 sau mai e#act ale &r+iereului8 (nvatatorului si
(mparatului nevazut *ristos in Biserica8 sint episcopul si preotii8 si ca a7utatori
232
ai acestora8 diaconi toti investiti cu puterea preotiei treptei respective de
catre *ristos insusi in Taina *irotoniei8 instituita de /l indata dupa (nvierea Sa
cind a dat &postolilor pe !u+ul Sau 9(oan JJ8 21)23; si ()a trimis la
propovaduirea /van6+eliei la toata faptura 9,atei JJ>((8 1$)2'B ,arcu J>(8 15)
16B 1uca JJ(>8 4)4$;0 Si imbracindu)se cu toata puterea de sus8 asa cum le
fa6aduise 91uca JJ(>8 4%; in ziua Cincizecimii8 odata cu venirea personala a
!u+ului in lume cind li s)au aratat in casa unde se 6aseau toti impreuna8
impartite limbi ca de foc sezind pe fiecare dintre ei si umplindu)( 9-apte ((8 1)
4;8 &postolii au inceput sa vorbeasca multimilor @@in alte limbi8 precum le
dadea lor !u+ul a 6raiAA 9-apte ((8 4;0 Si cei strapunsi la inima de Cuvintul
/van6+eliei propovaduit de &postoli8 care s)au convertit si s)au botezat8
primind pe !u+ul8 s)au adau6at &postolilor si fratilor8 fiind ca la trei mii de
suflete in prima zi a Cincizecimii 9-apte ((8 38 3$8 41;8 cu totii @@staruind in
invatatura &postolilor si in impartasire8 in frin6erea piinii si in ru6aciuniAA
9-apte ((8 42;0 Cei ca la trei mii de suflete s)au adau6at comunitatii &postolilor
si fratilor c+iar din prima zi8 datorita predicarii cuvintului lui !umnezeu de
catre &postoli si s)au incorporat in *ristos ca madulare ale Bisericii si au staruit
in comuniune cu *ristos8 Capul Bisericii8 prin invatatura &postolilor si prin
Tainele administrate lor de catre acestia 9-apte ((8 42;0
/piscopul8 preotul si diaconul sint deci or6anele de instituire divina de la
*ristos insusi ale Bisericii ca comunitate vazuta sacramentala a oamenilor cu
!umnezeu prin *ristos8 in !u+ul Sfant8 inca din perioada apostolica a acesteia
9(oan JJ8 21)23B -apte JJ8 2$B -il0 (8 1B ( Tim0 (>8 14B ( Tim >8 22B (( Tim0 (8 6B Tit
(8 B -apte J(>8 23B ( Tim0 >8 1)22B Tit0 (8 5B ( Petru >8 1)28 5B (acob >8 14B -apte
>(8 38 5)6B -il0 (8 1B ( Tim0 (((8 $)12;0 Prin episcop si preot sint primite Tainele
Bisericii de catre credinciosi sau acestia din urma se alipesc simplu de Biserica
si cresc ca madulare ale Bisericii prin propovaduirea /van6+eliei lui *ristos si
Tainele savirsite de preotii Bisericii 9,atei JJ>(((8 1%)2'B ,arcu J>(8 15)16B ((
Tim0 ((8 15;0
*ristos insusi este cel care imbraca cu puterea !u+ului Sfant pe episcop8 preot
si diacon8 in Taina *irotonici pentru a propovadui cu autoritate Cuvintul lui
!umnezeu 9,atei JJ>(((8 1%B ,arcu J>(8 15B (( Tim0 ((8 15;8 pentru a sfinti8
savirsind Sfintele taine 9,atei JJ>(((8 1%B ,arcu J>(8 16; si a conduce pe calea
mintuirii pe cei incredintati spre pastorire 9,atei JJ>(((8 2'B -apte JJ8 2$B (
Tim0 (>8 16;0 *arul preotiei isi are izvorul direct in insasi Preotia sau &r+ieria
nevazut *ristos8 e#ercitind in numele si cu puterea lui *ristos8 adica cu
puterea !u+ului data lor de *ristos8 intreita c+emare sau slu7ire a 1ui in
Biserica0
Toate Tainele Bisericii implica preotia sacramentala8 adica pe episcop si preot8
dar in mod plenar si direct Sfanta /u+arisitie8 lasata ca porunca &postolilor si
prin ei episcopilor8 urmasii lor8 si preotilor 91uca JJ((8 1%;0 /u+aristia si
*irotonia mer6 impreuna8 se implica si se e#plica reciproc8 datorita lui *ristos
care ramine in veac &r+iereul nostru la Tatal0 *irotonia este8 prin e#celenta8
233
Taina Bisericii in calitatea ei de comunitate sacramentala cu iconomi ai Tainelor
lui !umnezeu 9( Cor0 (>8 1;8 care il face pe *ristos trait de credinciosi prin
preoti8 ca Subiect deosebit0
*irotonia este conditia celorlalte Taine8 desi ea nu)si poate indeplini menirea
fara acelea8 dar este si conditia ei insesi8 caci pe preot si pe diacon il
+irotoneste episcopul 9( Tit (8 5B -apte J(>8 23;8 iar pe episcop trei sau cel putin
doi episcopi8 reprezentind episcopatul Bisericii autocefale respective si intre6ul
epoiscopat al Bisericii0
Biserica cuprinde insa si pe episcop si pe preot si tot ce se savirseste in Biserica
este savirsit de intrea6a Biserica8 pentru ea8 dar si pentru fiecare madular in
parte al ei0 !ar nu e#ista Biserica fara episcop si preoti8 ca or6ane vazute ale
Preotiei nevazute a lui *ristos8 investite cu putere de catre *ristos insusi in
Taina *irotoniei pentru Biserica si in Biserica0 &sa)zisul ministeriu comun al
tuturor crestinilor ca madulare ale Bisericii8 sau preotia obsteasca8 implica cu
necesitate ministeriul sacramental al episcopatului8 sursa a celorlalte trepte
+arice ale Preotiei8 ca unul ce tine de fiinta Bisericii si este pentru Biserica8
fara sa)si aiba obirsia in cel al credinciosilor8 ci izvorind direct din &r+ieria lui
*ristos8 Capul Bisericii0 (ntre masa credinciosilor si preotia sacramentala
9episcop8 preot si diacon; e#ista o interconditionare sau8 mai e#act8 o
impreuna)lucrare si ru6aciune8 insa trebuie pastrate proportiile0 1aicii n)au
acces la savirsirea Tainelor8 insa sfera vietii lor este viata +arului penetrarea lor
si a lumii de lucrarea +arului dumnezeiesc8 care este in Biserica si de care si
impartasesc prin Sfintele Taine0
50 (nsusirile Bisericii0 &cestea sunt consecinta fireasca a constitutiei ei
teandrice8 ca trup al lui *ristos cel :nul si Sfant8 e#tins peste veacuri8 si notele
distinctive al adevaratei Biserici a lui *ristos0 Simbolul <iceo)
constantinopolitan infatiseaza Biserica drept una8 sfanta8 soborniceasca si
apostoleasca0 -iecare dintre acestea este strins le6ata de celelalte si
presupune pe celelalte0 <u vom starui8 insa8 pe lar6 asupra lor8 dat fiind spatiul
afectat unui articol8 multumindu)ne numai cu o punctare a acestora pentru a
completa raspunsul la intrebarea ce ne)am pus)o in titlul articolului0
a0 :nitatea Bisericii tine de constitutia Bisericii ca trup e#tins al Cuvintului
intrupat0 *ristos se e#tinde in oameni incorporindu)( in Sine8 ca sa)( faca
asemenea 1ui si sa)( uneasca intr)un sin6ur trup8 umplindu)( de aceeasi iubire a
1ui fata de !umnezeu)Tatal si de a lui !umnezeu)Tatal fata de /l0
Sfintii Parinti vad temeiul unitatii Bisericii in prezenta aceluiasi trup 7ertfit si
inviat strabatut de plentitudinea !u+ului Sfant8 in toate madularele Bisericii0
/u+aristia cea una implica Biserica cea una0
234
:nitatea Bisericii consta8 de asemenea8 in pastrarea aceleiasi credinte
do6matice ca e#presie a prezentei si lucrarii plenare a lui *ristos in Biserica0
Credinta do6matica si totalitatea Tainelor formeaza un tot 9/feseni (>8 4)6;0
Biserica este una si in sens de unitara8 pentru ca avind pe *ristos lucrator in
ea8 prin !u+ul Sfant8 ea este cu adevarat Trupul 1ui e#tins in umanitate8 adica
este unita deplin cu Capul ei8 *ristos8 si deplin unita in ea insasi prin
@@intocmirileAA si @@le6aturileAA date ei de *ristos 9/feseni (>8 16; 31 0 (n
temeiul acestei unitati de viata8 Biserica este unitara si in or6anizarea ei0
Bisericii "rtodo#e ii este specifica unitatea simfonica8 adica unitatea de
comunitate care se impaca cu libertatea si impre7urarile variate din diferite
locuri0 b0 Sfintenia Bisericii este strins le6ata de unitatea ei8 provenind din
relatia nemi7locita a Bisericii cu *ristos8 Capul ei0 <u se poate dobindi
mintuirea fara participarea la sfintenia lui *ristos lucratoare in Biserica prin
Sfintele Taine ca lucrari ale !u+ului Sfant8 savirsite cu puterea aceluias !u+
Sfant de catre preotii Bisericii0 *ristos este sfant mai intii pentru ca este
!umnezeu8 sfintenia fiind o insusire a lui !umnezeu0 1a aceasta sfintenie nu se
a7un6e decit prin participare8 care se realizeaza prin Sfintele Taine0
Sfintenia Bisericii nu e#clude prezenta pacatosilor in ea aici pe pamint cum ni
se arata prin pildele (mparatiei 9a ne6+inei8 ,atei J(((8 24)3'B 3)4'B a
navodului8 ,atei J(((8 4)5';8 caci -iul "mului a venit sa caute si sa mintuiasca
pe cel pierdut0 *ristos se sfinteste pe Sine si ca om8 ca si noi sa fin sfintiti intru
adevar 9(oan J>((8 1%;0
Biserica este laboratorul in care !u+ul lui *ristos ne face sfinti sau c+ipuri tot
mai depline ale lui *ristos insusi0 /a este Cincizecimea !u+ului e#tinsa in
umanitate0
Sfintenia are un caracter dinamic8 nu static8 antrenind si pe om in propria lui
desavirsire si sfintire0 Credinciosii sint sfinti in mod tainic din momentul
Botezului8 dar ei trebuie sa arate aceasta sfintenie prin fapte si sa creasca in
sfintenie 32 0
Cum zice P0 /vdo=imov4 @@Biserica este sfintita cu sfintenia lui *ristos 9/feseni
>8 25)2; si in virtutea faptului ca este sursa Tainelor si a sfinteniei8 ea aduce la
e#istenta comuniunea sfintilorAA 33 0 Biserica c+iar pe pamint traieste nu o
viata paminteasca8 ci una dumnezeiasca8 in c+ip uman0 c0 Sobornicitatea
Bisericii indica atit destinatia Bisericii de a cuprinde in sine intrea6a
umanitatea rascumparata de *ristos 9,atei JJ>(((((8 1$)2'B ,arcu J>(8 15) 16;8
cit si trairea intre6ului de catre fiecare madular in parte8 dat fiind faptul ca
Biserica este un trup cu multe madulare care e#prima viata trupului si participa
la viata intre6ului0
!upa definitia data Bisericii de Sfantul &postol Pavel8 ca trup al lui *ristos si
plinire a !u+ului Sfant 9/feseni 18 23; urmeaza ca Biserica intrea6a are pe
235
*ristos intre6 cu toate darurile 1ui mintuitoare si indumnezeitoare8 precum si
fiecare Biserica locala si fiecare credincios (l are daca ramine in intre6ul
acestui Trup8 dupa cum si intre6ul traieste in partile lui8 dar cu o conditie4 sa
fie sanatoase si depline si mereu in comunitate cu intre6ul8 Biserica universala8
adica cea una8 traieste si se manifesta in fiecare Biserica locala care are si
traieste plenar pe *ristos al credintei si al /u+aristiei si prin aceasta al tuturor
Tainelor0 Sobornicitatea mai indica si faptul ca Biserica adevarata sta pe
temelia soboarelor ecumenice0 d0 &postolicitatea este insusirea care arata ca
Biserica "rtodo#a a pastrat intrea6a si nesc+imbata invatatura lui *ristos asa
cum au comunicat)o Sfintii &postoli8 ca ea sta pe temelia &postolilor si este
e#presia plenara a Traditiei apostolice0
&postolicitatea implica pentru Biserica succesiunea apostolica a ierar+iei8 in
sensul transmiterii neintrerupte a +arului episcopiei si a intre6ii credinte de la
&postoli prin episcopii +irotoniti de ei si prin aceasta prin episcopii tuturor
timpurilor pina la ultimul de astazi lucru de care nu se poate vorbi in
protestantism0
Credinta apostolica @@o primim de la preotii si de la crestinii e#istenti8 deci
care au crezut inaintea noastra8 iar ei de la cei dinaintea lor si asa pina la
&postoli8 primii care au stiut despre *ristos si au crezut in /lAA 35 0
Biserica ne transmite pe *ristos din ea si prile7uieste salasuriea lui *ristos cel
din Cer in noi toti care am devenit si am crescut ca madulare ale Trupului Sau0
&devarata ima6ine a ei n)o da *ristos8 insusi in cuvintele4 @@/u sint vita cea
adevarata si Tatal ,eu este lucratorul0 "rice mladita care nu aduce roada intru
,ine8 /l o taieB si orice mladita care aduce roada8 /l o curata8 ca mai multa
roada sa aduca000 Ramineti in ,ine si /u in voi0 Precum mladita nu poate aduce
roada de la sine8 daca nu ramine in vita8 tot asa si voi daca nu ramineti in
,ine0 /u sint vita8 voi sinteti mladitele0 Cel ce ramine in ,ine si /u in el acela
aduce roada multa caci fara de ,ine nu puteti face nimic000AA 9(oan J>8 1)28 4)
5;0 Biserica este cuprinsa in butucul vitei8 *ristos8 care ne cuprinde pe toti8 si
in care trebuie sa raminem daca vrem sa aducem roada8 caci seva in mladite
vine din butucul vitei8 de la Tatal0
Cel ce ne da puterea sa raminem in acest butuc este !u+ul Sfant8 care este
!u+ul -iului8 venit in noi prin umanitatea lui *ristos8 indumnezeita prin
intrupare8 Cruce si (nviere0 Prin /l *ristos ne incorporeaza in Trupul Sau si tot
prin /l noi stri6am pe Tatal zicind4 @@&vva5 Parinte5AA 9Romani J((8 15;8 numim
pe (isus *ristos !omn 9( Cor0 J((8 3; si inaintam spre statura barbatului desavirsit
*ristos 9/fes0 (>8 13;0
Raminerea in *ristos si rodirea in /l este conditionata de pazirea poruncilor
9,atei J(J8 1; si a tot adevarul8 fara nici o stirbire8 marturisindu)1 si traindu)1
ca madulare ale Bisericii0 (ar aceasta inseamna a trai in *ristos8 cu *ristos si
236
viata 1ui *ristos in Sfintele Taine0 (ar in aceasta marturisire si traire plenara a
lui *ristos este e#primat8 in modul cel mai concis8 insusi continutul mantuirii
care nu se poate obtine decit in Biserica 9(oan J>8 5;0
Pr0 Prof0 !r0 !umitru Radu8
F(ndrumator pastoralF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$18 pa60 43)5$0
<"T/ B(B1("3R&-(C/
10 Pr0 Prof0 !r0 !umitru Staniloae8 Teolo6ia do6matica ortodo#a8 vol0 ((8
Bucuresti8 /ditura institutului Biblic se de ,isiune al Bisericii "rtodo#e Romane0
1%$8 p0 1%60 20 (bidem 30 !ieu este vivant0 Catec+isme pour les familles8 par
une eKuipe de c+retiens or+ode#8 Paris8 1es /ditions du Cerf8 1%%8 p02%5 40 Pr0
Prof0 !0 !umitru Staniloae8 op0 cit0 p0 1%0 50 Pr0 Prof0 !0 !umitru Staniloae8
Sfantul !u+ in revelatie si in Biserica8 in @@"rtodo#ia8 JJ>( 91%4;8 nr0 28 p0
2260 60 (bidem8 Teolo6ia do6matica ortodo#a8 vol0 ((8 p0 1%)1%$0 0 (bidem8
Sfantul !u+ in revelatie si in Biserica8 p0 22')2210 $0 P0 /vodo=inov8 1L/sprit
Saint dans la Tradition ort+odo#e8 Paris8 1es /ditions du Cerf8 1%6%8 p0 %'0 %0
Cuv0 458 ed0 Siros8 1$$68 p0 2168 21 si Cuv0 528 p0 268 in Teolo6ia do6matica si
simbolica8 manual pentru (nstitutele teolo6ice8 vol0 ((8 Bucuresti8 /ditura
(nstitutului Biblic si de ,isiune "rtodo#a8 1%5$8 p0 20 1'0 &lain Riou8 1e
monde et lL/6lise selon ,a#im le Confesseru8 Paris8 Beauc+esne8 1%38 p0 1430
110 Pr0 Prof0 !r0 !umitru Staniloaie8 Teolo6ia do6matica ortodo#a8 vol0 ((8 p0
2'%0 120 (bidem0 130 (bidem8 p0 21' 140 <icolae Cabasila8 !espre viata in
*ristos8 trad0 si studiu introductiv de Prof0 dr0 Teodor Bodo6ae Sibiu8 1%468 p0
230 150 ,0 1ot)Borodine8 :n matre de la spiritualite bEzantine au J(>)e siecle8
<icolas Cabasilas8 Paris8 /ditions de oL"rante8 1%5$8 p0 $10 160 Pr0 Prof0 !r0
!umitru 3+0 Radu8 Caracterul ecleziolo6ic al Sfintelor Taine si problema
intercomuniunii8 Bucuresti8 /ditura (nstitutului Biblic si de ,isiune al Bisericii
"rtodo#e Romane8 1%$8 p0 1$20 10 <icolae Cabasila8 !espre viata in *ristos8
p0 260 1$0 Pr0 Prof0 !umitru Staniloae8 !in aspectul sacramental al Bisericii8 in
@@Studii teolo6ice8 an J>(((8 91%66;8 nr0 %)1'8 p0 5410 1%0 (bidem 2'0 Pr0 Prof0 !r0
!umitru Staniloae8 Teolo6ia do6matica ortodo#a8 vol0 (((8 p0 $10 210 (nvatatura
celor 12 &postoli (J si JB in Scrierile Parintilor &postolici 9in colectia @@Parinti si
scriitori bisericestiAA8 vol0 1;8 traducere8 note si indicii de Pr0 !0 -ecioru8
Bucuresti8 /ditura (nstitutului Biblic si de ,isiune al Bisericii "rtodo#e Romane8
1%%8 p0 2% si 3'0 220 Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 !in aspectul sacramental al
Bisericii8 p0 544)5450 230 <icolae Cabasila8 Tilcuirea !umnezeiestii 1itur6+ii8
trad0 de !iac0 /ne Braniste8 Bucuresti8 1%468 p0 %')%10 240 1itur6+ia Sfantului
>asile cel ,are8 Ru6aciunea dupa prefacerea !arurilor0 250 Pr0 Prof0 !0
Staniloae8 !in aspectul sacramental al Bisericii8 p0 5460 260 Pe lar68 Pr0 Prof0
!umitru Radu8 Caracterul ecleziolo6ic al Sfintelor Taine si problema
intercomuniunii8 p0 35)3630 20 Pr0 Prof0 !r0 !umitru Staniloae8 Teolo6ia
do6matica ortodo#a8 vol0 (((8 p0 $20 2$0 (bidem8 vol0 ((8 p0 2320 2%0 (bidem0 P0
2350 3'0 (dem8 (iisus *ristos8 &r+iereu in veac8 in @@"rtodo#iaAA8 an JJJ(8
237
91%%;8 nr0 28 p0 223 310 Cf0 Pr0 Prof0 dr0 !0 Staniloe8 Teolo6ia do6matica
ortodo#a8 vol0 ((8 p0 255)2'0 320 (bidem8 p0 2')2$'0 330 P0 /vdo=imov8 *oliness
in t+e "rt+odo# Tradition8 in vol0 ,anLs concern Cit+ +oliness8 *older)
Stou6+ton8 p0 1548 la Pr0 Prof0 dr0 !umitru Staniloae8 op0 cit08 vol0 ((8 p0 2$2 340
Pr0 Prof0 !r0 !umitru Staniloae8 op0 cit0 p0 3'' 350 (bidem
GediteazHI
*eneral + Despre Biserica
Biserica este asezamintul sfant si dumnezeiesc intemeiat de !omnul si
,antuitorul nostru (isus *ristos pentru mantuirea celor ce cred intr)(nsul si
implinesc poruncile cuprinse in Sfintele /van6+elii si in invataturile sfintilor
apostoli0 Biserica este comunitatea celor ce cred si marturisesc pe (isus *ristos
cel mort si inviat a treia zi din morti8 ca !umnezeu8 se unesc cu /l prin Sfintele
Taine din Biserica si implinesc cuvantul dumnezeiesc prin fapte bune0
Biserica ortodo#a 9Biserica dreptei credinte; este pastratoarea invataturii
nealterate a !omnului *ristos cum ne)au transmis)o noua apostolii si urmasii
acestora0 Biserica crestina8 Trupul lui *ristos8 intemeiata direct de ,antuitorul
a devenit vazuta in ziua Cincizecimii 9a Rusaliilor; odata cu po6orirea Sfantului
!u+8 trimis de la Tatal in c+ip de limbi de foc peste sfintii apostoli care indata
dupa aceste misiune au intemeiat prima obste crestina in (erusalim0
Biserica crestina este4 Biserica luptatoare0 Biserica luptatoare cuprinde pe fiii
crestini aflati in viata care se lupta cu ispitele si pacatul8 dar8 cu a7utorul lui
!umnezeu care trimite +arul Sau ca si prin efortul permanent al crestinului8
acesta isi curateste sufletul de intinare si il face @@lacas al !u+ului SfantAA0
Crestinul este dator sa lupte pentru cisti6area mantuirii 9a (mparatiei lui
!umnezeu;8 dupa cum ne spune insusi !omnul *ristos4 @@(mparatia Cerurilor se
ia prin staruinta 9cu asalt; si cei ce se silesc 9lupta; pun mina pe eaAA 9,atei
11812;0
Biserica crestina este si4 Biserica triumfatoare8 Biserica triumfatoare cuprinde
pe toti aceia care8 luptind in viata pentru capatarea mantuirii au trecut pra6ul
vietii pamintene8 au primit dreapta rasplata pentru lupta lor0 Biserica
triumfatoare este cea nevazuta8 spre ea tinde orice crestin0
Biserica mai este si lacasul de inc+inare8 @@casa !omnuluiAA de la 6recescul
@@Basili=i oi=osAA cum numeau primii crestini locasul de adunare0 /a se
construieste deobicei in forma de cruce sau de corabie 9nava;0 (n forma de
cruce8 pentru crestini8 crucea este semnul biruintei8 este altarul pe care s)a
7ertfit pentru noi *ristos0 (n forma de corabie8 pentru ca aceasta primeste8 ca
oarecind corabia lui <oe8 pe toti si ii poarta spre mantuire8 avind cirmaci
nevazut pe insusi !omnul ,antuitorul (isus *ristos8 iar vazuti pe preotii8 urmasii
238
apostolilor8 iar panzele sale fiind miscate de suflarea !u+ului care lucreaza in
Biserica 9-apte (8 $B J8 44B J>(8 6B J>8 2$;0
Participarea credinciosilor crestini la slu7ba din biserica8 pentru ru6aciunea
comuna este dovada unirii si a infratirii ca fii ai lui !umnezeu0 (nca de la
inceputul crestinismului8 inca de la ,antuitorul *ristos avem porunca ru6aciunii
in comun @@prive6+iati si va ru6atiAA se repeta ca porunca dumnezeiasca in
multe rinduri catre sfintii apostoli8 mai ales in clipele de incercare0 >iata
Bisericii isi face inceputul tot in urma unei ru6aciuni de obste 9-apte ((8 1;0
/van6+elia lui 1uca ) cel ce o va continua prin @@-aptele sfintilor apostoliAA se
inc+eie cu precizarea ca apostolii @@erau in toata vremea in biserica8 laudind si
binecuvintind pe !umnezeuAA 91uca JJ(>8 53;0 Petru si (oan se indreapta
impreuna la ru6aciunea de la Templu spre @@ceasul al noualeaAA 9-apte (((8 1;0
(mpreuna8 la laudarile din biserica8 primii crestini stind in picioare sau in
6+enunc+i 9-apte (J8 4'; cintau imnele de lauda8 @@staruind in ru6aciune toti
intr)un cu6etAA 9-apte (8 14;0
Biserica !omnului nostru (isus *ristos este @@una8 sfanta8 soborniceasca si
apostolicaAA0 &ceste insusiri ale Bisericii lui *ristos dau posibilitatea
credinciosilor ei de a cunoaste adevarul de credinta8 ca si putinta sufleteasca
de a se inc+ina cu caldura sfinteniei pentru casti6area mantuirii0
Biserica crestina este una8 pentru ca :nul este !umnezeu8 :nul este
(ntemeietorul ei si Capul ei 9Coloseni (8 1$B /feseni (8 22)23B >8 23;8 iar fii
credinciosi ai Bisericii sunt @@un trup si un du+8 c+emati fiind intr)o nade7de8
un !omn8 o credinta8 un botezAA 9/feseni (>8 4)5;0 ,antuitorul *ristos vrea ca
Biserica Sa sa fie si sa ramina una8 dupa cum Tatal si -iul una sint8 pentru ca
lumea sa creada in dumnezeirea 1ui 9(oan J>((8 21;0 :nitatea Bisericii a fost
asemanata cu camasa necusuta a ,antuitorului *ristos pe care nici paznicii
crucii n)au sfisiat)o8 ci au tras sorti pentru ea0 Biserica este una8 pentru ca are
un sin6ur Tata8 un sin6ur Cuvint8 un sin6ur !u+ Sfant care lucreaza in /a0 (n
ciuda impartirii in limbi a oamenilor credinciosi sau in teritorii diferite8 Biserica
crestina este una8 pentru ca si Credinta ortodo#a una este0
Biserica crestina este sfanta8 pentru ca Sfant este Capul /i8 sfant este
(ntemeietorul /i8 (isus *ristos0 !e asemenea8 sfinte sint si mi7loacele de
mantuire ale credinciosului 4 Sfintele Taine0 @@:nde este Biserica8 acolo este si
!u+ul Sfant ) spune Sfantul (rineu de 1u6dunum ) si unde este !u+ul Sfant acolo
este Biserica cu tot +arulAA0 &ceasta8 pentru ca @@*ristos a iubit Biserica si s)a
dat pe Sine pentru /a8 ca s)o sfinteasca8 curatind)o cu baia apei prin cuvint8 si
ca s)a infatiseze siesi Biserica slavita8 nevind pata sau intinaciune sau altceva
de acest fel8 ci ca sa fie sfanta si fara de pri+anaAA 9/fes0 >8 25)2;0
Biserica este sfanta prin (ntemeietorul ei8 prin puterea *arului Sfantului !u+
care lucreaza in /a8 iar nu prin starea de sfintenie a membrilor ei0 Prin botez8
cel care intra in Biserica capata o stare de sfintenie dar in decursul vietii8 omul
239
isi pateaza +aina cea curata a botezului prin pacatele sale0 Biserica nu alun6a
pe cei pacatosi8 care ramin madularele sale0 Biserica le ofera iertarea si
curatirea 9(oan JJ8 23B (acob >8 15B ( (oan (8 %;8 stiind ca ne6+ina poate ramine
impreuna cu 6raul pina la seceris 9,atei J(((8 3';0 Biserica nu este un sfirsit8 ce
ea calauzeste pe cei ce sint botezati si marturisesc credinta in *ristos8 catre
(mparatia cerurilor8 care va cobori la a doua venire ca (erusalimul cel ceresc
9&poc0 JJ(8 2B JJ((8 15;0
Biserica crestina este soborniceasca8 pentru ca invatatura /i fara 6reseala s)a
formulat de catre soboarele ecumenice ale Sfintilor Parinti8 pentru toata lumea
din toate timpurile8 potrivit poruncii ,antuitorului4 @@,er6ind8 invatati toate
neamurile000AA 9,atei JJ>(((8 1%;0
Sobornicitatea Bisericii are deasemenea inteles de @@ortodo#aAA adica8 de
marturisire a dreptei credinte8 a credintei adevarate8 care s)a vestit si se crede
pretutindeni si de toti8 in acelasi fel0 Prin sobornicitate8 credinciosii care cred
si)1 marturisesc pe *ristos8 deci fiecare membru al Bisericii sta in unire cu
toata Biserica8 cu Biserica de pretutindeni care crede si invata la fel8 avind
drept Cap pe *ristos8 iar autoritatea suprema vazuta fiind ierar+ia8 urmatoarea
Sfintilor &postoli si ai Parintilor din sinoadele ecumenice0
Biserica crestina este apostoleasca pentru ca a fost instituita de ,antuitorul
care a avut ca martori pentru cele invatate si facute de /l pe Sfintii &postoli
9/fes8 ((8 2';0 &cestia au propovaduit invatatura 1ui8 ei au or6anizat prima
comunitate in ziua Cincizecimii 9a Rusaliilor; cind8 prin po6orirea Sfantului !u+
in c+ip de limbi de foc si astfel au dobindit puterea lucrarii de sfintire8 aducind
7ertfa nesin6eroasa si invatind pe cei ce aveam sa creada in *ristos8 !omnul
nostru0
Succesiunea acestei lucrari apostolice o are ierar+ia bisericeasca 9ar+iereu8
preot si diacon;0 Prelun6irea intruparii ,antuitorului in lume si in Biserica Sa
precum si slu7irea !omnului se face prin lucrarea neintrerupta a +arului
dumnezeiesc in Biserica000 (n Biserica aflam 1e6ea sfanta si *arul8 in /a aflam
adevarul care da viata0 (n /a aflam in permanenta pe *ristos0 (n Biserica ne
formam constiinta morala pentru savirsirea binelui pentru mantuirea noastra8
caci8 cum spune Sf0 Ciprian al Carta6inei @@cine nu are Biserica drept mama8 nu
are pe !umnezeu drept TataAA0
Biserica este propovaduitorea pacii8 a dreptatii8 a infratirii intre oameni si a
mantuirii lor8 prin *arul lui !umnezeu8 credinta si fapte bune0 &cestia se unesc
cu !umnezeu spre a se face vrednici (mparatiei Cerurilor0
Prin slu7bele reli6ioase ale Bisericii @@pacatosii se indrepta8 dreptii se
desavirsesc tot ai mult8 deznada7duitii se ridica8 trufasii se smeresc8 urile si
certurile se stin6B sub dulcea raza a crucii se asterne pacea si infloreste
fericireaAA 9 (nvatatura de credinta ortodo#a8 ed0 1%528 p0 43';0
240
Biserica ne invata sa @@ne ru6am pentru pacea de susAA8 @@pentru pacea a
toata lumeaAA8 @@pentru unirea tuturorAA8 @@pentru tot sufletul crestinesc cel
neca7it si intristatAA care are trebuinta de mila si a7utorul lui !umnezeuB
pentru apararea Tarii noastre si a celor ce vietuiesc intr)insa8 pentru pacea si
buna asezare a intre6ii lumi000A0 !upa cum Biserica nu poate e#ista fara
*ristos8 tot asa nu se poate desfasura viata Bisericii pina la a doua venire a
!omnului8 fara ierer+ia bisericeasc8 deoarece acesta8 ca urmataore a
apostolilor isi are inceputul in ale6erea si trimiterea ,antuitorului 9,atei J8 1B
1uca J8 1;8 caci8 @@nimeni sin6ur nu)si ia sie)si cinstea aceasta8 ci numai cel
c+emat de !umnezeu8 ca si &aronAA 9/vrei >8 4;0
Temeiuri din Sfanta Scriptura despre Sfanta Biserica
10 Biserica8 institutie divino)umanaB @@Biserica !umnezeului celui viu este stalp
si temelie a adevaruluiAA 9( Tim0 (((@ 15;0 @@Barbatul este cap femeii8 precum si
*ristos este capul Bisericii ) trupul Sau ) al carei ,antuitor /l esteAA 9/fes0 >8
23;0
20 Biserica8 ierar+ia bisericeascaB @@*irotonindu)le preoti in fiecare biserica8
ru6indu)se cu postiri8 ()au incredintat pe ei !omnului in care crezuseraAA
9-apte J(>8 23;0 @@!rept aceea8 luati aminte la voi si de toata turma intru care
!u+ul va pus pe voi episcopi ca sa pastoriti Biserica !omnului8 pe care a
casti6at)o cu insusi san6ele SauAA 9-apte JJ8 2$;
30 Biserica8 locas de inc+inareB @@000 iara celor ce vindau porumbei le)a zis4
luati acestea de aici si nu faceti casa Tatalui ,eu8 casa de ne6ustorieAA 9(oan ((8
16;0 @@000Si un an intre6 s)au adunat ei in biserica si au invatat destul popor8 iar
ucenicii din &ntio+ia pentru intiia oara s)au numit crestiniAA 9-apte J(8 26;0
@@Cit sunt de dorite locasurile Tale8 !oamne ai puterilorAA 9Psalm $38 1;0 @@&u
doara nu aveti casa pentru a minca si a bea8 ci nesocotiti Biserica lui
!umnezeu2AA 9( Cor0 J(8 22;0 @@(ar cind m)am intors in (erusalim si ma ru6am in
Biserica8 am cazut in uimireAA 9-apte JJ((8 1;0
!atoriile crestinului fata de biserica
10 Sa crezi in adevarul de credinta propovaduit de Biserica8 pastrind adevarul
ortodo# in suflet cu sfintenie si traind viata prin facere de bine8 in scopul
mantuirii intru (isus *ristos0 20 Sa marturisesti credinta crestina aparand)o cu
tot cura7ul de rataciri eretice0 30 Sa implinesti poruncile Sfintei noastre Biserici
ortodo#e0 40 Sa te supui si sa asculti de conducatorii Bisericii8 respectind
disciplina bisericeasca0 50 Sa a7uti la promovarea vietii bisericesti prin fapte
vrednice de a lauda si stire crestineasca8 fara sa te mindresti cu contributia ta
spirituala sau materiala0
241
&devarul doar in Traditia bisericii
Ca intr)un bo6at tezaur apostolii au randuit in Biserica plinatatea desavirsita a
adevarului4 cine doreste sa)l soarba nu are decit sa se adape din el ca din
bautura vietii0 Prin Biserica intram in viataB in afara de ea sunt cele pieritoare0
Trebuie asadar sa ocolim pe cei pierduti si sa imbratisam Biserica cu o dra6oste
arzatoare si sa ne impartasim din traditia adevarului0 !aca o mica neintele6ere
da nastere la cearta sa ne indreptam spre Biserica cea vec+e8 aceea in care au
trait apostolii8 si sa ne intemeiem pe adevarul lor in lamurirea nelamuririlor
noastre0
(R(</: !/ 1:3!:<:,8 &dv0 *aer08 (((8 30
*arul lucreaza numai in biserica
Credinta pe care o tinem si prin care !u+ul improspateaza neincetat Biserica8
aceasta credinta este darul lui !umnezeu incredintat Bisericii ca un principiu
de viata pentru toate madularele ei0 Prin credinta ne aflam in impartasire cu
*ristos prin !u+ul Sfant care este c+ezasia nestricaciunii8 spri7inul credintei
noastre8 scara prin care urcam la !umnezu0 (n Biserica a randuit !umnezeu8
dupa cum ne invata Scriptura8 pe apostoli8 pe profeti si pe dascaliB in Bsierica
se desavirseste lucrarea Sfantului !u+ de la care sint indepartati toti aceia care
nu cred in Biserica si se lipsesc astfel ei insisi de viata8 prin 6reselile invataturii
si prin purtare0 :nde este Biserica8 acolo este !u+ul lui !umnezeu si acolo
unde este !u+ul lui !umnezeu8 acolo este Biserica si cu ea tot +arul iar !u+ul
este adevarul0 &ceia ce nu se impartasesc la viata !u+ului din Biserica nu se
adapa la izvorul cel prea curat al lui *ristos8 ci isi construiesc ei insisi fantini
sarate si 6ropi mocirloase de unde se adapa cu apa stricata8 izvorita din
necuratenie8 intrucit refuza sa fie invatati de Biserica si luminati de !u+ul0
(R(</: !/ 1:3!:<:,0 &dv0 *aer08 (((8 240
9<ascut in &sia ,ica spre 1358 (rineu ) ucenicul Sf0 Policarp al Smireniei8 a7un6e
episcop la 1u6dunum 91Eon; in 3alia si se remarca a fi un ortodo# intransi6ent;0
:<(T&T/& B(S/R(C(( (< PR/!&<(& &P"ST"1(1"R
(n vreme ce se afla in mi7locul oamenilor pe pamant8 !omnul a invatat
multimiile si pe ucenicii Sai despre Sine8 despre dumnezeirea Sa8 despre
menirea primita de la Tatal si despre indatoririle ce revin celor ce cred in /l0
!in mi7locul ucenicilor a ales pe aceia pe care si ()a apropiat cel mai mult
pentru a)( trimite sa vesteasca neamurilor0 :nul dintre ei lepadindu)se de la
numarul lor8 -iul lui !umnezeu a poruncit celor unsprezece cind ) s)a intors la
242
Tatal dupa (nviere8 sa mear6a si sa invete toate neamurile8 botezindu)le in
numele Tatalui si al -iului si al Sfantului !u+0
!e indata8 apostolii ) al caror nume inseamna @@trimisAA ) au ales la sorti pe
,atia ca al doisprezecelea8 in locul lui (uda8 potrivit profetiei lui !avid 9Ps0
1'8 $;0 !e indata primira odata cu puterea !u+ului Sfant fa6aduit lor de
!omnul8 si darul facerii de minuni si al 6rairii in limbi0 &tunci marturisira
credinta in (isus *ristos mai intii in (udeea unde intemeiara Biserici0 !e aici8
apostolii au plecat de)a lun6ul lumii pentru a raspindi intre neamuri aceiasi
invatatura si aceiasi credinta0 &stfel8 intemeiara in cetati Biserici de la care
alte Biserici isi tra6 seva credintei primind samanta invataturii4 pe masura ce se
intemeiaza0 !e aceia8 fiice fiind Bisericilor mame8 ramin Biserici apostolice
pentru ca isi tra6 seva din predica apostolilor0
(n c+ip necesar8 orice lucru isi are un inceput8 o obirsie0 Tot asa si Bisericile al
caror numar este astazi atit de mare8 formeza prin ori6ina lor8 o sin6ura
Biserica0 Biserica intemeiata de !omnul prin sfintii apostoli0 Biserica isi tra6e
astfel inceputul din predica apostolilor8 este Biserica apostolica0 Bisericile sint
apostolice caci izvorasc din predica apostolilorB sint nascute din Biserica de la
(erusalim0 :nitatea lor se descopera in pacea ce le)o da impartasirea din
acelasi potir8 numele de frate si le6atura dra6ostei0 &cest fel de a trai este
rinduit de traditia cea una care izvoraste din aceiasi descoperire apostolica0
Care a fost propovaduirea apostolilor2 Ce descoperire le)a facut insusi *ristos2
Raspunsul cred ca trebuie sa)l cautam in insasi aceste Biserici intemeiate de
apostoli prin predica vorbita si prin scris0 !e aceea toata invatatura care
izvoraste de la aceste Biserici apostolice ) maici si izvoare ale credintei ) este
adevarul pentru ca invatatura cuprinde tot ceea ce Biserica a primit de la
apostoli8 apostolii de la *ristos8 *ristos de la !umnezeu0
T/RT:1(&<8 !e prescriptione +aereticorum8 2')210
Pr0 (0 Constantinescu8
F(ndrumator pastoralF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$18 pa60 5%)630
!omnul *ristos s)a intrupat8 ne)a invatat si s)a 7ertfit pentru noi8 spre a ne
izbavi de pacat0 (nsa8 pentru ca mantuirea noastra sa fie asi6urata si dupa
plecarea Sa dintre noi8 prin (naltarea la cer8 /l a infiintat Biserica Sa 9,atei J>(8
1$B -apte JJ8 2$; spre a ne distribui prin ea +arul mantuitor0 !in Biserica fac
parte toti cei care cred si se boteaza in /l si)l urmeza dreapta credinta0
,antuitorul continua sa conduca Biserica in c+ip nevazut8 pentru ce /l este
capul ei 9/feseni (8 22)23B Coloseni (8 1$;8 iar crestinii madularele trupului 1ui0
&cestia stau intr)o strinsa le6atura cu ,intitorul8 cit si intre ei0 Caci toti
crestinii care formeza Biserica stau intr)o strinsa le6atura nu numai intre ei8 cei
243
vii8 ci si cu cei morti0 Toti formeza o comuniune vie ca un or6anism 9Romani
J(>8 $)%; si toti se a7uta intre ei0 C+iar cei vii 9biserica luptatoare; comunica si
se a7uta cu cei morti 9biserica triumfatoare; prin ru6aciune0 Cei vii se roa6a
pentru iertarea pacatelor celor morti8 iar cei morti8 cei bine placuti lui
!umnezeu ) sfintii )se roa6a8 mi7locesc la ,antuitorul pentru cei vii0
!in aceasta strinsa comuniune intre biserica luptatoare si cea triumfatoare si
intre capul ei 9,antuitorul *ristos; avem cinstirea sfintilor0
Sfintii sint acei oameni alesi si bineplacuti lui !umnezeu pentru ca s)au
consacrat intru totul slu7irii 1ui0 1a inceput8 in <oul Testament8 toti cei
botezati in *ristos8 toti crestinii erau numit sfinti0 ,ai tirziu8 denumirea de
sfint s)a restrins numai la martiri intii8 apoi a trecut la apostoli8 prooroci8
cuviosi8 mari invatatori0 Totusi un numar restrins ce au dus o viata virtuoasa si
de desavirsire aproape de mucenicie erau socotiti sfinti0
!in motivele aratate8 crestinii ii cinstesc pe sfinti si le inalta ru6aciuni0 (nsa8
inc+inarea8 ru6aciunea8 are doua forme4 a; inc+inarea sau ru6aciunea catre
!umnezeu4 @@!omnului !umnezeului tau sa te inc+iniAA 9,atei (>8 1';B este o
inc+inare desavirsita8 absoluta 9latrie; si b; inc+inarea sau cinstirea sfintilor
este o inc+inare relativa pe care o adresam sfintilor numita dulie8 pentru ca ei
sint fiinte mar6inite ca si noi0 3estul este acelasi4 cind ne inc+inam lui
!umnezeu si cind ne ru6am sfintilor8 dar sentimentul interior este altul0
Si ,antuitorul *ristos a facut deosebire intre inc+inarea la !umnezeu 9(oan (>8
21; si inc+inarea mar6inita ) care ( s)a adus imparatului de catre datornicul
caruia ( se iertase datoria 9,atei J>(((8 26;0
(n Biserica8 noi cinstim pe sfinti pentru ca acestia au colaborat cu !umnezeu
prin +arul 1ui si s)au invrednicit de o viata virtuoasa0
Cinstind pe sfinti8 cinstim indirect pe !umnezeu4 @@Cine va primeste pe voi8 pe
,ine ,a primeste si cine ,a primeste pe ,ine8 primeste pe Cel Care ,)a trimis
pe ,ineAA 9,atei J8 4';0 Sfintii sint numiti prieteni ai lui !umnezeu @@>oi
sunteti prietenii ,ei8 daca faceti ceea ce va poruncescAA 9(oan J>8 14B (acov ((8
23;8 si casnicii 1ui4 @@!eci dar nu mai sunteti straini si locuitori vremelnici8 ci
sinteti impreuna cu sfintii si casnici ai lui !umnezeuAA 9/feseni ((8 1%;B sint
numiti 7udecatori ai lumii4 @@"are nu stiti ca sfintii vor 7udeca lumea2AA 9(
Corinteni >(8 2;B si in alt loc4 @@&devarat zic voua ca voi cei care ,i)ati urmat
,ie8 la nasterea din nou a lumii cind -iul "mului va sedea pe tronul slavei Sale8
veti sedea si voi pe douasprezece tronuri8 7udecind cele douasprezece seminitii
ale lui (sraelAA 9,atei J(J8 2$;0
(n al doilea rind8 cinstim pe sfinti si)( invocam in ru6aciunile noastre spre a ru6a
pe !omnul *ristos pentru pacatele si necazurile noastre0 " facem aceasta
pentru ca ei inca in viata fiind s)au ru6at pentru semenii lor0 &stfel8 Sfintul
244
Pavel8 in multe din epistolele sale marturiseste ca se roa6a pentru crestinii din
comunitatile infiintate de el4 @@Caci totdeauna8 spunea el8 in toate ru6aciunile
mele8 ma ro6 pentru voi toti cu bucurieAA 9-ilipeni (8 4B ( Tesaloniceni (8 2)3B ((
Tesaloniceni (8 11B (( Tesaloniceni (8 11B (( Timotei (8 3;0
Sfintii pot sa raspunda ru6aciunilor noastre8 caci inca din aceasta viata stiau
6indurile si nevoile oamenilor si faceau minuni pentru a)( a7uta0 Sfintul Petru si
Pavel au savirsit astfel de minuni8 inviind c+iar pe unii morti0 Sfintul Petru a
pedepsit pe &nania si Safira8 pentru 6induri mincinoase 9-apte >8 2)11;8 a inviat
pe Tavita 9-apte (J8 4';0 (ar Sfintul Pavel a inviat pe /uti+ie 9-apte JJ8 %)11;0
Sfintii8 dupa moarte duc o viata constienta si c+iar de acolo cunosc nevoile si
necazurile noastre0 &vraam8 din pilda bo6atului nemilostiv si a saracului 1azar8
stia ca fratii bo6atului aveau datoria sa asculte pe ,oise si pe prooroci si ca nu
se vor sc+imba c+iar la invierea unui mort4 @@!aca nu asculta de ,oise si de
prooroci8 nu vor crede nici daca ar invia cineva din mortiAA 91uca J>(8 31;0
>iata sfintilor8 dupa moarte este asemanatoare cu cea a in6erilor 91uca JJ8 36;8
ca si dra6ostea lor pentru semeni4 @@?ic voua8 asa se face bucurie in6erilor lui
!umnezeu pentru un pacatos care se pocaiesteAA 91uca J>8 1';0
!e asemenea8 ei au posibilitatea de a mi7loci pentru noi la !umnezeu pentru
mantuirea noastra8 iar Parintele ceresc primeste ru6aciunile lor0 @@Si cand a
luat cartea8 cele patru fiinte si cei douazeci si patru de batrini au cazut
inaintatea mielului8 avand fiecare alauta si cupe de aur8 pline cu tamiie8 care
sint ru6aciunile sfintilorAA 9&pocalipsa >8 $B >(((8 3)4; @@va ru6ati unul pentru
altul8 ca sa va vindecati8 ca mult poate ru6aciunea staruitoare a
dreptuluiAA9(acov >8 16;0
Sfintul Petru a fa6aduit crestinilor ca dupa plecarea sa dintre ei se va ru6a
pentru ei4 @@-iindca stiu ca de6raba voi lepada cortul acesta000 dar ma voi
nevoi ca sa puteti in orice timp8 dupa plecarea mea8 sa tineti minte aceste
lucruriAA 9(( Petru (8 14)15;0
!e altfel si in >ec+iul Testament sint cazuri unde cei drepti intervin la
!umnezeu8 ru6indu)se pentru necazurile semenilor lor0 &stfel &vraam se roa6a
la !umnezeu si vindeca pe &bimelec si sotia lui si roabele lui 9-acere JJ8 1)
1$;0 !e asemenea si dreptii si profetii adormiti ai >ec+iului Testament se roa6a
pentru semeni0 /ste cazul ar+iereului "nia si profetului (eremia care se roa6a
pentru poporul lui (srael si sfinta lor cetate8 (erusalim 9(( ,acabei J>8 14)15;0
Sfintii sint cinstiti si pentru faptul ca ei servesc ca e#emple de viata crestinilor
de totdeauna4 @@&duceti)va aminte de mai)marii vostri8 care v)au 6rait voua
cuvintul lui !umnezeuB priviti cu luare aminte cum si)au inc+eiat viata si le
urmati credintaAA 9/vrei J(((8 ;0
245
Pentru toate motivele aratate8 Biserica cinsteste pe sfinti0 !e altfel8 ei au fost
cinstiti atit in >ec+iul Testament8 cit si in <oul Testament0 &stfel8 (osua s)a
prosternat in fata in6erului !omnului 9(osua >8 14)15;B (lie si /lisei au fost
venerati 9((( Re6i J>(((8 B (> Re6i (>8 3;0 !e asemenea8 Sfintul Pavel a fost
cinstit de temnicerul din -ilipi 9-apte J>(8 2%;0 !eci si in >ec+iul si in <oul
Testament avem cazuri concrete de cinstire a sfintilor8 desi abia in <oul
Testament avem cazuri de adevarati sfinti8 iar ,antuitorul *ristos ne arata ca
ei trebuie cinstiti 9,atei J8 4';0
Biserica8 precum s)a amintit8 dintru inceputurile ei a cinstit pe sfinti si ()a
invocat in ru6aciunile ei8 ()a sarbatorit si pomenit prin laude si cintari
proslavindu)le virtutiile si dindu)( de e#emplu spre urmare crestinilor0 Toti
Sfintii Parinti8 incepind cu Sfintul (ustin ,artirul si &tena6ora8 Sfintul >asile cel
,are si (oan 3ura de &ur8 Sfintul &mbrozie si Sfintul (oan !amasc+in impreuna
cu toata traditia bisericeasca arata temeinicia cinstirii sfintilor0 /a a fost
confirmata si de sinoadele4 al saptelea ecumenic 9$; ca si de sinoadele
Bisericii ortodo#e de la (asi 91642; si de la (erusalim 9162;0
Totusi8 sint unii crestini care nu sint de acord cu cinstirea sau cultul sfintilor0 /i
afirma ca inaltind ru6aciuni catre sfinti8 calcam porunca ()a din !ecalo68 care
spune4 @@Sa nu ai alti dumnezei afara de ,ineAA 9(esire JJ8 3B ,atei (>8 1';0
(nsa8 am amintit8 Biserica si crestinii luminati fac deosebire intre inc+inarea la
!umnezeu8 numita latrie8 inc+inare absoluta si cinstirea sfintilor8 inc+inare
relativa8 ca unor fiinte omenesti8 ca niste creaturi ale lui !umnezeu si alesi ai
Sai0 /i socotesc pe sin6urul !umnezeu ca Parinte si Tata al tuturor8 iar pe sfinti
ca prieteni ai 1ui8 cinstindu)( ca atare si scotind ca inaltind ru6aciune catre ei8
cinstesc pe !umnezeu0 <imeni dintre crestini nu confunda pe sfinti sau in6eri
cu !umnezeu8 asa cum erau socotiti idolii0
Se mai spune tot de acei crestini8 zelosi pentru adorarea sin6urului !umnezeu8
ca ru6aciunile noastre adresate sfintilor pentru mi7locire catre !umnezeu sint
ineficiente8 nu pot sa aiba rezultat8 pentru ca sint 6resit adresate0 Sfintii nu au
puterea de a mi7loci pentru aomeni la !umnezeu8 caci acest rol ii are sin6ur
!omnul *ristos0 &stfel8 Scriptura spune4 @@Caci unul este !umnezeu8 unul este
si ,i7locitorul intre !umnezeu si oameni4 "mul *ristos (isusAA 9( Timotei ((8 5B
(oan ((8 1B sau Romani >(((8 34;4 @@Cine este Cel care osindeste2 *ristos8 Cel care
a murit si mai ales Cel care a inviat8 care este de)a drepta lui !umnezeu8 care
se si roa6a pentru noi5AA0
Raspunsul la aceasta intimpinare il 6asim tot in Sfinta Scriptura e#act la acelasi
capitol din aceeasi epistola a Sfintului Pave8 ( Timotei4 @@>a indemn8 deci8
ianinte de toate8 sa faceti cereri8 ru6aciuni8 mi7lociri pentru toti oameniiAA 9(
Timotei ((8 1;0 &ceste cuvinte sint adresate crestinilor0 !eci si ei pot face
ru6aciuni8 care sint mi7lociri catre !umnezeu0
246
,i7locirea este de doua feluri4 mi7locirea catre !umnezeu adusa ,antuitorul
care prin 7ertfa Sa ne)a impacat cu !umnezeu8 numita mantuire obiectiva8
adusa pentru toti oameniiB si insusirea meritelor mantuitoare de catre fiecare
individ in parte8 prin credinta8 evlavie si fapte bune8 numita mantuire
subiectiva0 /a se insuseste prin botez si efort personal ,antuirea obiectiva a
efectuat)o numai ,antuitorulB in mantuirea subiectiva noi cerem a7utor
sfintilor sa ne a7ute prin ru6aciunile lor catre !umnezeu0 !espre aceasta ne
spune si Sfintul (acov4 @@Ru6ati)va unul pentru altul8 ca sa va vindecati8 ca mult
poate ru6aciunea staruitoare a dreptuluiAA 9(acov >8 16;0 &postolii se ru6au si
mi7loceau totdeuna pentru credinciosi4 @@Pentru aceasta ne ru6am pururea
pentru voi000AA 9(( Tisaloniceni 18 11B -ilipeni (8 3)4B -apte >((8 5%)6';0 C+iar si
in >ec+iul Testament se mi7locea pentru semeni de catre cei drepti4 &vraam s)a
ru6at pentru &bimelec+ 9-acere JJ8 1;0 ,oise pentru popor 9(esire JJJJ((8 11;0
!eci8 pentru mantuirea subiectiva pentru a7utor in desavirsirea noastra
personala si a semenilor nostri8 cerem mi7locirea sfintilor0
Tot despre aceasta mi7locire a sfintilor catre !umnezeu se mai adau6a ca sfintii
nu fac mi7lociri catre Parintele ceresc8 caci nu vor0 !ovada avem pe &vraam8
din pilda bo6atului nemilostiv si a saracului 1azar 91uca J>(8 25)31;8 care a
refuzat sa a7ute pe bo6at si sa)l miluiasca pe el8 iar daca nu sa)l trimita pe
saracul 1azar la fratii lui pentru a se indrepta8 amintindu)le c+inurile bo6atului0
Trebuie insa sa amintim ca sfintii nu pot totdeauna sa intervina la !umnezeu
pentru toate pacatele noastre0 /#ista pacate 6rele8 pacate de moarte pentru
care sfintii nu pot mi7loci la !umnezeu0 @@!aca vede cineva pe fratele sau
pacatuind ) pacat nu de moarte ) sa se roa6e si !umnezeu va da viata acelui
frateAA0 /ste @@pacat de moarteAA8 nu zic sa se roa6e pentru asa pacatAA 9(
(oan >8 16;0 &ceste pacate de moarte sint mari nele6iuiri sau impietriri de
inimi0 Si ,antuitorul a spus in aceasta privinta4 @@!e aceea8 va zic voua4 orice
+ula se va ierta oamenilor8 dar +ula impotriva !u+ului Sfint nu se va ierta 000
nici in veacul acesta8 nici in cel ce va sa fieAA 9,atei J((8 31)32;0 Bo6atul
nemilostiv savirseste desi6ur8 unul din aceste pacate 6rave8 din care cauza
&vraam nu a putut interveni la !umnezeu pentru el0 <oi nu putem sti8 nu
putem descifra ce fel de pacate au savirsit semenii nostri0 !e aceea8 datori
sintem sa intervenim la sfinti totdeauna pentru aproapele nostru8 urmind ca ei
sa intervina la !umnezeu sau sa nu intervina8 dupa caz0
(n continuare8 ni se mai imputa de anumiti crestini8 ca noi pacatuim cerind
mi7locirea sfintilor la !umnezeu8 ei fiind oameni ca si noi0 &cesta o afirma
Profetul (eremia4 @@&sa zice !omnul4 Blestemat sa fie omul care se increde in
om si isi face spri7in din trup omenesc si a carui inima se departeaza de
!umnezeuAA 9(eremia J>((8 5;0 Sau8 precum spune Psalmistul4 @@<u va incredeti
in cei puternici8 in fiii oamenilor8 in care nu este izbavireAA 9Ps0 CJ1>8 3B CJ>((8
$)%;0
247
(n aceste afirmatii ale Profetului (eremia si ale Psalmistului este clar ca se
vorbeste despre acei care uitind pe !umnezeu isi pun toata nade7dea numai in
domnii si tapinitorii pamintesti0 (nsa8 crestinii care c+eama in a7utor pe sfinti
nu uita de !umnezeu0 Caci noi ru6am pe sfinti sa intervina la !umnezeu0 <oi
spunem8 de e#emplu4 @@Sfinte8 <icolae8 roa6a)te lui !umnezeu pentru noiAA0
!eci8 in ultima instanta8 ru6am tot pe !umnezeu8 dar prin sfinti0
Prin inc+inarea catre sfinti8 ni se mai imputa8 ca noi micsoram si in7osim pe
!umnezeu0 Caci /l a spus prin prooroc4 @@/u sint !omnul si acesta este numele
,eu0 <u voi da nimanui slava ,ea si nici c+ipurilor cioplite cinstirea ,eaAA
9(saia J1((8 $;0
!ar se vede din citatul profetului (saia ca aici este vorba despre interzicerea
inc+iarii la idoli0 !espre sfintii Sai8 !umnezeu spune ca slava Sa8 /l o da lor4
@@Si slava pe care Tu ,i)ai dat)o le)am dat)o lorAA 9(oan J>((8 22;0 Prin
ru6aciuni catre sfinti nu micsoram salva lui !umnezeu8 ci o preamarim0
Se mai afirma ca este imposibil de a sti pina la 7udecata 6enerala8 cine este
sfint si merita o atare cinstire dinte muritori si deci nu ( se poate nimanui
adresa cereri si ru6aciuni0 !ar si aceasta motivare este falsa0 !omnul *ristos8
fiind pe pamint a promis &postolilor Sai ca se vor bucura de o cinste deosebita0
Cind -iul "mului va sedea pe tronul slavei Sale veti sedea si voi pe
douasprezece tronuri8 7udecind pe cele douasprezece semintii ale lui (sraelAA
9,atei J(J8 26;0 !eci8 vor fi preslaviti8 ceea ce ne indreptateste si pe noi sa)(
cinstim ca sfinti0 Sfintul &postol Pavel ne aminteste cine va fi cinstit dintre
vietuitorii >ec+iului Testament8 adica acei drepti care4 au astupat 6urile leilor8
au stins puterea focului8 s)au facut puternici in razboaie8 au inviat mortii8 au
fost ucisi cu pietre 9etc0; 9/vrei J(8 33)35;8 evident prin credinta in !umnezeu
si pentru aceasta credinta0
Tot pentru acelasi motiv si dupa aceleasi criterii sint cinstiti si recrutati sfintii
in <oul Testament0 &dica pentru minunile savirsite in viata8 pentru viata
virtuoasa8 pentru credinta sau martiriu pentru credinta toate au fost socotite
de Biserca de atunci si de mai tirziu drept criterii de canonizare a sfintilor0 (n
acest sens Biserica ce este calauzita de !u+ul Sfint8 a fost totdeauna foarte
vi6ilenta si este ascultata de credinciosi pentru ale6erea sa 7usta0 &sadar8 se
poate sti cine poate fi socotit sfint si deci poate primi aceasta cinstire si lauda0
(n sfirsit8 se mai spune ca in 6eneral8 cinstirea sfintilor si a in6erilor constituie
o 6reseala8 caci in diferite locuri din Sf0 Scriptura sa arata ca ei insisi au oprit
pe oameni sa faca aceasta0 &stfel Sfintul Petru a oprit pe Corneliu sutasul sa (
se inc+ine4 @@Si cind a fost sa intre Petru8 Corneliu8 intimpinindu)( ( s)a
inc+inat8 cazind la picioarele lui0 (ar Petru l)a ridicat8 zicindu)(4 @@Scoala)te8 si
eu sunt omAA 9-apte J8 26;0 Sfintul Pavel a oprit pe locuitorii din 1istra sa)(
aduca 7ertfa 9-apte J(>8 13)15;8 iar in &pocalipsa in6erul care ()a facut
descoperirea Sfintului (oan8 nu ()a dat voie sa ( se inc+ine4 @@Si am cazut
248
inaintea picioarelor lui8 ca sa ma inc+in lui0 (ar el mi)a zis4 >ezi sa nu faci
aceasta5 Sint impreuna)slu7itor cu tine si cu fratii tati8 care au marturia lui
(isus0 1ui !umnezeu inc+ina)te8 caci marturia lui (isus este !u+ul proorocieiAA
9&pocalipsa J(J8 1'B JJ((8 $)%;0
(nsa8 Sfintul Petru si Sfintul Pavel au respins inc+inarea oamenilor sau sa li se
aduca 7ertfa8 pentru ca atit Corneliu8 cit si locuitorii din 1istra ii socoteau zei0
Conte#tul in le6atura cu Sfintul Pavel este clar4 @@000zeii8 asemanindu)se
oamenilor8 s)au coborit la noi0 Si numeau pe >arna8 ?eus8 iar pe Pavel8
*ermes000AA 9-apte J(>8 11)12;0
(n citatele din &pocalipsa in6erul respin6e inc+inarea Sfintului (oan8 caci acesta
fiind in du+8 in e#taz8 avind viziune era e6al cu in6erul0 ,ai mult8 !umnezeu
fiind de fata8 in6erul refuza inc+inarea Sfintului (oan8 care trebuia sa)si
indrepte toata atentia spre !umenzeu si nu spre in6er8 care era slu7itorul lui
!umnezeu0
!e aceea8 cinstirea sfintilor practicata de Biserica "rtodo#a dintru inceput8
bazata pe Sfinta Scriptura si traditia bisericeasca ) care n)a fost amintita aici8
din motive de metoda ) este indreptatita0
Pr0 Prof0 C0 (oan8
F(ndrumator pastoralF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$18 pa60 6%)30
B(B1("3R&-(/ S/1/CT(>&
10 Prof0 Teodor Popescu8 !octrina Bisericii "rtodo#e despre cultul sfintilor8
@@Studii teolo6iceAA8 nr0 5)68 mai ) iunie8 1%510 20 Pr0 3+0 (ordac+escu8 Sfintii8
ca obiect al cultului crestin)ortodo#8 in @@Studii teolo6iceAA8 nr0 %)1'8 1%5$0 30
Pr0 &l0 <0 Constantinescu8 !espre adorarea lui !umnezeu8 venerarea si invocare
in6erilor si sfintilor8 in @@3lasul BisericiA8 nr0 %)1'8 1%40 40 Pr0 &l0 <0
Constantinescu8 (nvatatura Bisericii ortodo#e despre sfinti8 in @@3lasul
BisericiiAA8 nr0 4)58 1%540 50 Pr0 !0 Belu8 Cinstirea sfintilor8 in @@,itropolia
,oldoveiAA8 nr0 1)28 1%'0 60 Pr0 >ictor ,oise8 Cultul sfintilor8 in @@,itropolia
,oldoveiAA8 nr0 )$8 1%40
!omnul *ristos s)a intrupat8 ne)a invatat si s)a 7ertfit pentru noi8 spre a ne
izbavi de pacat0 (nsa8 pentru ca mantuirea noastra sa fie asi6urata si dupa
plecarea Sa dintre noi8 prin (naltarea la cer8 /l a infiintat Biserica Sa 9,atei J>(8
1$B -apte JJ8 2$; spre a ne distribui prin ea +arul mantuitor0 !in Biserica fac
parte toti cei care cred si se boteaza in /l si)l urmeza dreapta credinta0
249
,antuitorul continua sa conduca Biserica in c+ip nevazut8 pentru ce /l este
capul ei 9/feseni (8 22)23B Coloseni (8 1$;8 iar crestinii madularele trupului 1ui0
&cestia stau intr)o strinsa le6atura cu ,intitorul8 cit si intre ei0 Caci toti
crestinii care formeza Biserica stau intr)o strinsa le6atura nu numai intre ei8 cei
vii8 ci si cu cei morti0 Toti formeza o comuniune vie ca un or6anism 9Romani
J(>8 $)%; si toti se a7uta intre ei0 C+iar cei vii 9biserica luptatoare; comunica si
se a7uta cu cei morti 9biserica triumfatoare; prin ru6aciune0 Cei vii se roa6a
pentru iertarea pacatelor celor morti8 iar cei morti8 cei bine placuti lui
!umnezeu ) sfintii )se roa6a8 mi7locesc la ,antuitorul pentru cei vii0
!in aceasta strinsa comuniune intre biserica luptatoare si cea triumfatoare si
intre capul ei 9,antuitorul *ristos; avem cinstirea sfintilor0
Sfintii sint acei oameni alesi si bineplacuti lui !umnezeu pentru ca s)au
consacrat intru totul slu7irii 1ui0 1a inceput8 in <oul Testament8 toti cei
botezati in *ristos8 toti crestinii erau numit sfinti0 ,ai tirziu8 denumirea de
sfint s)a restrins numai la martiri intii8 apoi a trecut la apostoli8 prooroci8
cuviosi8 mari invatatori0 Totusi un numar restrins ce au dus o viata virtuoasa si
de desavirsire aproape de mucenicie erau socotiti sfinti0
!in motivele aratate8 crestinii ii cinstesc pe sfinti si le inalta ru6aciuni0 (nsa8
inc+inarea8 ru6aciunea8 are doua forme4 a; inc+inarea sau ru6aciunea catre
!umnezeu4 @@!omnului !umnezeului tau sa te inc+iniAA 9,atei (>8 1';B este o
inc+inare desavirsita8 absoluta 9latrie; si b; inc+inarea sau cinstirea sfintilor
este o inc+inare relativa pe care o adresam sfintilor numita dulie8 pentru ca ei
sint fiinte mar6inite ca si noi0 3estul este acelasi4 cind ne inc+inam lui
!umnezeu si cind ne ru6am sfintilor8 dar sentimentul interior este altul0
Si ,antuitorul *ristos a facut deosebire intre inc+inarea la !umnezeu 9(oan (>8
21; si inc+inarea mar6inita ) care ( s)a adus imparatului de catre datornicul
caruia ( se iertase datoria 9,atei J>(((8 26;0
(n Biserica8 noi cinstim pe sfinti pentru ca acestia au colaborat cu !umnezeu
prin +arul 1ui si s)au invrednicit de o viata virtuoasa0
Cinstind pe sfinti8 cinstim indirect pe !umnezeu4 @@Cine va primeste pe voi8 pe
,ine ,a primeste si cine ,a primeste pe ,ine8 primeste pe Cel Care ,)a trimis
pe ,ineAA 9,atei J8 4';0 Sfintii sint numiti prieteni ai lui !umnezeu @@>oi
sunteti prietenii ,ei8 daca faceti ceea ce va poruncescAA 9(oan J>8 14B (acov ((8
23;8 si casnicii 1ui4 @@!eci dar nu mai sunteti straini si locuitori vremelnici8 ci
sinteti impreuna cu sfintii si casnici ai lui !umnezeuAA 9/feseni ((8 1%;B sint
numiti 7udecatori ai lumii4 @@"are nu stiti ca sfintii vor 7udeca lumea2AA 9(
Corinteni >(8 2;B si in alt loc4 @@&devarat zic voua ca voi cei care ,i)ati urmat
,ie8 la nasterea din nou a lumii cind -iul "mului va sedea pe tronul slavei Sale8
veti sedea si voi pe douasprezece tronuri8 7udecind cele douasprezece seminitii
ale lui (sraelAA 9,atei J(J8 2$;0
250
(n al doilea rind8 cinstim pe sfinti si)( invocam in ru6aciunile noastre spre a ru6a
pe !omnul *ristos pentru pacatele si necazurile noastre0 " facem aceasta
pentru ca ei inca in viata fiind s)au ru6at pentru semenii lor0 &stfel8 Sfintul
Pavel8 in multe din epistolele sale marturiseste ca se roa6a pentru crestinii din
comunitatile infiintate de el4 @@Caci totdeauna8 spunea el8 in toate ru6aciunile
mele8 ma ro6 pentru voi toti cu bucurieAA 9-ilipeni (8 4B ( Tesaloniceni (8 2)3B ((
Tesaloniceni (8 11B (( Tesaloniceni (8 11B (( Timotei (8 3;0
Sfintii pot sa raspunda ru6aciunilor noastre8 caci inca din aceasta viata stiau
6indurile si nevoile oamenilor si faceau minuni pentru a)( a7uta0 Sfintul Petru si
Pavel au savirsit astfel de minuni8 inviind c+iar pe unii morti0 Sfintul Petru a
pedepsit pe &nania si Safira8 pentru 6induri mincinoase 9-apte >8 2)11;8 a inviat
pe Tavita 9-apte (J8 4';0 (ar Sfintul Pavel a inviat pe /uti+ie 9-apte JJ8 %)11;0
Sfintii8 dupa moarte duc o viata constienta si c+iar de acolo cunosc nevoile si
necazurile noastre0 &vraam8 din pilda bo6atului nemilostiv si a saracului 1azar8
stia ca fratii bo6atului aveau datoria sa asculte pe ,oise si pe prooroci si ca nu
se vor sc+imba c+iar la invierea unui mort4 @@!aca nu asculta de ,oise si de
prooroci8 nu vor crede nici daca ar invia cineva din mortiAA 91uca J>(8 31;0
>iata sfintilor8 dupa moarte este asemanatoare cu cea a in6erilor 91uca JJ8 36;8
ca si dra6ostea lor pentru semeni4 @@?ic voua8 asa se face bucurie in6erilor lui
!umnezeu pentru un pacatos care se pocaiesteAA 91uca J>8 1';0
!e asemenea8 ei au posibilitatea de a mi7loci pentru noi la !umnezeu pentru
mantuirea noastra8 iar Parintele ceresc primeste ru6aciunile lor0 @@Si cand a
luat cartea8 cele patru fiinte si cei douazeci si patru de batrini au cazut
inaintatea mielului8 avand fiecare alauta si cupe de aur8 pline cu tamiie8 care
sint ru6aciunile sfintilorAA 9&pocalipsa >8 $B >(((8 3)4; @@va ru6ati unul pentru
altul8 ca sa va vindecati8 ca mult poate ru6aciunea staruitoare a
dreptuluiAA9(acov >8 16;0
Sfintul Petru a fa6aduit crestinilor ca dupa plecarea sa dintre ei se va ru6a
pentru ei4 @@-iindca stiu ca de6raba voi lepada cortul acesta000 dar ma voi
nevoi ca sa puteti in orice timp8 dupa plecarea mea8 sa tineti minte aceste
lucruriAA 9(( Petru (8 14)15;0
!e altfel si in >ec+iul Testament sint cazuri unde cei drepti intervin la
!umnezeu8 ru6indu)se pentru necazurile semenilor lor0 &stfel &vraam se roa6a
la !umnezeu si vindeca pe &bimelec si sotia lui si roabele lui 9-acere JJ8 1)
1$;0 !e asemenea si dreptii si profetii adormiti ai >ec+iului Testament se roa6a
pentru semeni0 /ste cazul ar+iereului "nia si profetului (eremia care se roa6a
pentru poporul lui (srael si sfinta lor cetate8 (erusalim 9(( ,acabei J>8 14)15;0
Sfintii sint cinstiti si pentru faptul ca ei servesc ca e#emple de viata crestinilor
de totdeauna4 @@&duceti)va aminte de mai)marii vostri8 care v)au 6rait voua
251
cuvintul lui !umnezeuB priviti cu luare aminte cum si)au inc+eiat viata si le
urmati credintaAA 9/vrei J(((8 ;0
Pentru toate motivele aratate8 Biserica cinsteste pe sfinti0 !e altfel8 ei au fost
cinstiti atit in >ec+iul Testament8 cit si in <oul Testament0 &stfel8 (osua s)a
prosternat in fata in6erului !omnului 9(osua >8 14)15;B (lie si /lisei au fost
venerati 9((( Re6i J>(((8 B (> Re6i (>8 3;0 !e asemenea8 Sfintul Pavel a fost
cinstit de temnicerul din -ilipi 9-apte J>(8 2%;0 !eci si in >ec+iul si in <oul
Testament avem cazuri concrete de cinstire a sfintilor8 desi abia in <oul
Testament avem cazuri de adevarati sfinti8 iar ,antuitorul *ristos ne arata ca
ei trebuie cinstiti 9,atei J8 4';0
Biserica8 precum s)a amintit8 dintru inceputurile ei a cinstit pe sfinti si ()a
invocat in ru6aciunile ei8 ()a sarbatorit si pomenit prin laude si cintari
proslavindu)le virtutiile si dindu)( de e#emplu spre urmare crestinilor0 Toti
Sfintii Parinti8 incepind cu Sfintul (ustin ,artirul si &tena6ora8 Sfintul >asile cel
,are si (oan 3ura de &ur8 Sfintul &mbrozie si Sfintul (oan !amasc+in impreuna
cu toata traditia bisericeasca arata temeinicia cinstirii sfintilor0 /a a fost
confirmata si de sinoadele4 al saptelea ecumenic 9$; ca si de sinoadele
Bisericii ortodo#e de la (asi 91642; si de la (erusalim 9162;0
Totusi8 sint unii crestini care nu sint de acord cu cinstirea sau cultul sfintilor0 /i
afirma ca inaltind ru6aciuni catre sfinti8 calcam porunca ()a din !ecalo68 care
spune4 @@Sa nu ai alti dumnezei afara de ,ineAA 9(esire JJ8 3B ,atei (>8 1';0
(nsa8 am amintit8 Biserica si crestinii luminati fac deosebire intre inc+inarea la
!umnezeu8 numita latrie8 inc+inare absoluta si cinstirea sfintilor8 inc+inare
relativa8 ca unor fiinte omenesti8 ca niste creaturi ale lui !umnezeu si alesi ai
Sai0 /i socotesc pe sin6urul !umnezeu ca Parinte si Tata al tuturor8 iar pe sfinti
ca prieteni ai 1ui8 cinstindu)( ca atare si scotind ca inaltind ru6aciune catre ei8
cinstesc pe !umnezeu0 <imeni dintre crestini nu confunda pe sfinti sau in6eri
cu !umnezeu8 asa cum erau socotiti idolii0
Se mai spune tot de acei crestini8 zelosi pentru adorarea sin6urului !umnezeu8
ca ru6aciunile noastre adresate sfintilor pentru mi7locire catre !umnezeu sint
ineficiente8 nu pot sa aiba rezultat8 pentru ca sint 6resit adresate0 Sfintii nu au
puterea de a mi7loci pentru aomeni la !umnezeu8 caci acest rol ii are sin6ur
!omnul *ristos0 &stfel8 Scriptura spune4 @@Caci unul este !umnezeu8 unul este
si ,i7locitorul intre !umnezeu si oameni4 "mul *ristos (isusAA 9( Timotei ((8 5B
(oan ((8 1B sau Romani >(((8 34;4 @@Cine este Cel care osindeste2 *ristos8 Cel care
a murit si mai ales Cel care a inviat8 care este de)a drepta lui !umnezeu8 care
se si roa6a pentru noi5AA0
Raspunsul la aceasta intimpinare il 6asim tot in Sfinta Scriptura e#act la acelasi
capitol din aceeasi epistola a Sfintului Pave8 ( Timotei4 @@>a indemn8 deci8
ianinte de toate8 sa faceti cereri8 ru6aciuni8 mi7lociri pentru toti oameniiAA 9(
252
Timotei ((8 1;0 &ceste cuvinte sint adresate crestinilor0 !eci si ei pot face
ru6aciuni8 care sint mi7lociri catre !umnezeu0
,i7locirea este de doua feluri4 mi7locirea catre !umnezeu adusa ,antuitorul
care prin 7ertfa Sa ne)a impacat cu !umnezeu8 numita mantuire obiectiva8
adusa pentru toti oameniiB si insusirea meritelor mantuitoare de catre fiecare
individ in parte8 prin credinta8 evlavie si fapte bune8 numita mantuire
subiectiva0 /a se insuseste prin botez si efort personal ,antuirea obiectiva a
efectuat)o numai ,antuitorulB in mantuirea subiectiva noi cerem a7utor
sfintilor sa ne a7ute prin ru6aciunile lor catre !umnezeu0 !espre aceasta ne
spune si Sfintul (acov4 @@Ru6ati)va unul pentru altul8 ca sa va vindecati8 ca mult
poate ru6aciunea staruitoare a dreptuluiAA 9(acov >8 16;0 &postolii se ru6au si
mi7loceau totdeuna pentru credinciosi4 @@Pentru aceasta ne ru6am pururea
pentru voi000AA 9(( Tisaloniceni 18 11B -ilipeni (8 3)4B -apte >((8 5%)6';0 C+iar si
in >ec+iul Testament se mi7locea pentru semeni de catre cei drepti4 &vraam s)a
ru6at pentru &bimelec+ 9-acere JJ8 1;0 ,oise pentru popor 9(esire JJJJ((8 11;0
!eci8 pentru mantuirea subiectiva pentru a7utor in desavirsirea noastra
personala si a semenilor nostri8 cerem mi7locirea sfintilor0
Tot despre aceasta mi7locire a sfintilor catre !umnezeu se mai adau6a ca sfintii
nu fac mi7lociri catre Parintele ceresc8 caci nu vor0 !ovada avem pe &vraam8
din pilda bo6atului nemilostiv si a saracului 1azar 91uca J>(8 25)31;8 care a
refuzat sa a7ute pe bo6at si sa)l miluiasca pe el8 iar daca nu sa)l trimita pe
saracul 1azar la fratii lui pentru a se indrepta8 amintindu)le c+inurile bo6atului0
Trebuie insa sa amintim ca sfintii nu pot totdeauna sa intervina la !umnezeu
pentru toate pacatele noastre0 /#ista pacate 6rele8 pacate de moarte pentru
care sfintii nu pot mi7loci la !umnezeu0 @@!aca vede cineva pe fratele sau
pacatuind ) pacat nu de moarte ) sa se roa6e si !umnezeu va da viata acelui
frateAA0 /ste @@pacat de moarteAA8 nu zic sa se roa6e pentru asa pacatAA 9(
(oan >8 16;0 &ceste pacate de moarte sint mari nele6iuiri sau impietriri de
inimi0 Si ,antuitorul a spus in aceasta privinta4 @@!e aceea8 va zic voua4 orice
+ula se va ierta oamenilor8 dar +ula impotriva !u+ului Sfint nu se va ierta 000
nici in veacul acesta8 nici in cel ce va sa fieAA 9,atei J((8 31)32;0 Bo6atul
nemilostiv savirseste desi6ur8 unul din aceste pacate 6rave8 din care cauza
&vraam nu a putut interveni la !umnezeu pentru el0 <oi nu putem sti8 nu
putem descifra ce fel de pacate au savirsit semenii nostri0 !e aceea8 datori
sintem sa intervenim la sfinti totdeauna pentru aproapele nostru8 urmind ca ei
sa intervina la !umnezeu sau sa nu intervina8 dupa caz0
(n continuare8 ni se mai imputa de anumiti crestini8 ca noi pacatuim cerind
mi7locirea sfintilor la !umnezeu8 ei fiind oameni ca si noi0 &cesta o afirma
Profetul (eremia4 @@&sa zice !omnul4 Blestemat sa fie omul care se increde in
om si isi face spri7in din trup omenesc si a carui inima se departeaza de
!umnezeuAA 9(eremia J>((8 5;0 Sau8 precum spune Psalmistul4 @@<u va incredeti
253
in cei puternici8 in fiii oamenilor8 in care nu este izbavireAA 9Ps0 CJ1>8 3B CJ>((8
$)%;0
(n aceste afirmatii ale Profetului (eremia si ale Psalmistului este clar ca se
vorbeste despre acei care uitind pe !umnezeu isi pun toata nade7dea numai in
domnii si tapinitorii pamintesti0 (nsa8 crestinii care c+eama in a7utor pe sfinti
nu uita de !umnezeu0 Caci noi ru6am pe sfinti sa intervina la !umnezeu0 <oi
spunem8 de e#emplu4 @@Sfinte8 <icolae8 roa6a)te lui !umnezeu pentru noiAA0
!eci8 in ultima instanta8 ru6am tot pe !umnezeu8 dar prin sfinti0
Prin inc+inarea catre sfinti8 ni se mai imputa8 ca noi micsoram si in7osim pe
!umnezeu0 Caci /l a spus prin prooroc4 @@/u sint !omnul si acesta este numele
,eu0 <u voi da nimanui slava ,ea si nici c+ipurilor cioplite cinstirea ,eaAA
9(saia J1((8 $;0
!ar se vede din citatul profetului (saia ca aici este vorba despre interzicerea
inc+iarii la idoli0 !espre sfintii Sai8 !umnezeu spune ca slava Sa8 /l o da lor4
@@Si slava pe care Tu ,i)ai dat)o le)am dat)o lorAA 9(oan J>((8 22;0 Prin
ru6aciuni catre sfinti nu micsoram salva lui !umnezeu8 ci o preamarim0
Se mai afirma ca este imposibil de a sti pina la 7udecata 6enerala8 cine este
sfint si merita o atare cinstire dinte muritori si deci nu ( se poate nimanui
adresa cereri si ru6aciuni0 !ar si aceasta motivare este falsa0 !omnul *ristos8
fiind pe pamint a promis &postolilor Sai ca se vor bucura de o cinste deosebita0
Cind -iul "mului va sedea pe tronul slavei Sale veti sedea si voi pe
douasprezece tronuri8 7udecind pe cele douasprezece semintii ale lui (sraelAA
9,atei J(J8 26;0 !eci8 vor fi preslaviti8 ceea ce ne indreptateste si pe noi sa)(
cinstim ca sfinti0 Sfintul &postol Pavel ne aminteste cine va fi cinstit dintre
vietuitorii >ec+iului Testament8 adica acei drepti care4 au astupat 6urile leilor8
au stins puterea focului8 s)au facut puternici in razboaie8 au inviat mortii8 au
fost ucisi cu pietre 9etc0; 9/vrei J(8 33)35;8 evident prin credinta in !umnezeu
si pentru aceasta credinta0
Tot pentru acelasi motiv si dupa aceleasi criterii sint cinstiti si recrutati sfintii
in <oul Testament0 &dica pentru minunile savirsite in viata8 pentru viata
virtuoasa8 pentru credinta sau martiriu pentru credinta toate au fost socotite
de Biserca de atunci si de mai tirziu drept criterii de canonizare a sfintilor0 (n
acest sens Biserica ce este calauzita de !u+ul Sfint8 a fost totdeauna foarte
vi6ilenta si este ascultata de credinciosi pentru ale6erea sa 7usta0 &sadar8 se
poate sti cine poate fi socotit sfint si deci poate primi aceasta cinstire si lauda0
(n sfirsit8 se mai spune ca in 6eneral8 cinstirea sfintilor si a in6erilor constituie
o 6reseala8 caci in diferite locuri din Sf0 Scriptura sa arata ca ei insisi au oprit
pe oameni sa faca aceasta0 &stfel Sfintul Petru a oprit pe Corneliu sutasul sa (
se inc+ine4 @@Si cind a fost sa intre Petru8 Corneliu8 intimpinindu)( ( s)a
inc+inat8 cazind la picioarele lui0 (ar Petru l)a ridicat8 zicindu)(4 @@Scoala)te8 si
254
eu sunt omAA 9-apte J8 26;0 Sfintul Pavel a oprit pe locuitorii din 1istra sa)(
aduca 7ertfa 9-apte J(>8 13)15;8 iar in &pocalipsa in6erul care ()a facut
descoperirea Sfintului (oan8 nu ()a dat voie sa ( se inc+ine4 @@Si am cazut
inaintea picioarelor lui8 ca sa ma inc+in lui0 (ar el mi)a zis4 >ezi sa nu faci
aceasta5 Sint impreuna)slu7itor cu tine si cu fratii tati8 care au marturia lui
(isus0 1ui !umnezeu inc+ina)te8 caci marturia lui (isus este !u+ul proorocieiAA
9&pocalipsa J(J8 1'B JJ((8 $)%;0
(nsa8 Sfintul Petru si Sfintul Pavel au respins inc+inarea oamenilor sau sa li se
aduca 7ertfa8 pentru ca atit Corneliu8 cit si locuitorii din 1istra ii socoteau zei0
Conte#tul in le6atura cu Sfintul Pavel este clar4 @@000zeii8 asemanindu)se
oamenilor8 s)au coborit la noi0 Si numeau pe >arna8 ?eus8 iar pe Pavel8
*ermes000AA 9-apte J(>8 11)12;0
(n citatele din &pocalipsa in6erul respin6e inc+inarea Sfintului (oan8 caci acesta
fiind in du+8 in e#taz8 avind viziune era e6al cu in6erul0 ,ai mult8 !umnezeu
fiind de fata8 in6erul refuza inc+inarea Sfintului (oan8 care trebuia sa)si
indrepte toata atentia spre !umenzeu si nu spre in6er8 care era slu7itorul lui
!umnezeu0
!e aceea8 cinstirea sfintilor practicata de Biserica "rtodo#a dintru inceput8
bazata pe Sfinta Scriptura si traditia bisericeasca ) care n)a fost amintita aici8
din motive de metoda ) este indreptatita0
Pr0 Prof0 C0 (oan8
F(ndrumator pastoralF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$18 pa60 6%)30
B(B1("3R&-(/ S/1/CT(>&
10 Prof0 Teodor Popescu8 !octrina Bisericii "rtodo#e despre cultul sfintilor8
@@Studii teolo6iceAA8 nr0 5)68 mai ) iunie8 1%510 20 Pr0 3+0 (ordac+escu8 Sfintii8
ca obiect al cultului crestin)ortodo#8 in @@Studii teolo6iceAA8 nr0 %)1'8 1%5$0 30
Pr0 &l0 <0 Constantinescu8 !espre adorarea lui !umnezeu8 venerarea si invocare
in6erilor si sfintilor8 in @@3lasul BisericiA8 nr0 %)1'8 1%40 40 Pr0 &l0 <0
Constantinescu8 (nvatatura Bisericii ortodo#e despre sfinti8 in @@3lasul
BisericiiAA8 nr0 4)58 1%540 50 Pr0 !0 Belu8 Cinstirea sfintilor8 in @@,itropolia
,oldoveiAA8 nr0 1)28 1%'0 60 Pr0 >ictor ,oise8 Cultul sfintilor8 in @@,itropolia
,oldoveiAA8 nr0 )$8 1%40
,aica !omnului ocupa un loc cu totul aparte in pietatea credinciosilor
ortodocsi romani0 &deseori8 ca o scurta invocare8 dar si ca o scurta forma de
prea cinstire a ,aicii !omnului8 se aud rostindu)se cuvintele4 @@!oamne8 ,aica
!omnului5AA sau4 @@!umnezeu si ,aicuta !omnului5AA8 ambele e#presii fiind
255
insotite indobste si de semnul sfintei Cruci0 Si intr)un caz si in celalalt se
observa o asociere doctrinara corecta a apelativului @@!oamneAA8 referitor la
!omnul nostru (isus *ristos8 si Sfanta Sa ,aica8 ori intre numele lui !umnezeu
ca Sfanta Treime si ,aica !omnului cu forma diminutivului binecunoscut8
@@,aicutaAA0 &naliza atenta a acestor doua moduri de invocare a ,aicii
!omnului arata o puternica manifestare afectiva a credinciosului8 fie ca se
e#prima un sentiment de surpriza8 de compasiune ori de speranta8 fie ca se
intentioneaza ) cum este si corect ) solicitarea a7utorului suprafiresc8 prin
ru6aciune8 la un moment de cumpana sufleteasca0 -ara a intra insa in detaliile
unei astfel de analize ) interesanta si ori6inala in ea insasi ) remarcam acest
semn deosebit de pietate al credinciosilor romani ortodocsi fata de ,aica
!omnului0 Totusi8 este necesar sa urmarim in continuare care sint motivele si
temeiurile ortodo#e pentru prea cinstirea ,aicii !omnului0
10 ,aica !omnului in iconomia mantuirii neamului omenesc
(n Sfanta Scriptura avem doua modalitati de prezentare a ,aicii !omnului4 una
prefi6urativa sau tipica8 in >ec+iul Testament8 si alta direct sau deplin
revelata8 in <oul Testament0
(n >ec+iul Testament se face mentiune despre femei care au avut o
insemnatate speciala in istoria mantuirii pina la venirea lui ,esia0 &stfel8 /va
primea fa6aduinta izbinzii asupra diavolului ispititor metamorfozat in sarpe
9-acere 38 15;B Sarra devenea maica unui popor nou8 a poporului ales si c+iar a
mai multor popoare 9-acerea 18 15)16;B Rebeca si Ra+ila modele de mame
devotate si sotii credincioase8 +arnice si ospitaliere8 si)au spri7init fiii lor si ()au
intarit cu sfatul lor 9-acerea 28 5)1 si 42)45B 358 16)1$;B (aela 9.udecatori 48
1)22; si Rut 9Rut 48 13)22;8 &na 9mama lui Samuel 91 Re6i 18 1')11 si 2)2$; si
/stera 9/stera8 58 1)8 3)6; au aratat evlavie deosebita8 iubire netarmurita
pentru poporul ales si pentru lucrarea lui !umnezeu in lume0
(n <oul Testament8 ,aica !omnului este mereu alaturi de ,antuitorul *ristos8
suferind dimpreuna cu /l8 ca mama8 c+inurile 3ol6otei si bucurindu)se de
(nvierea din morti8 ca si de (naltarea la cer0 &poi8 dupa (naltare8 /a devine cu
predilectie centrul atentiei firesti a Sfintilor &postoli fata de ,aica
dumnezeiescului lor (nvatator si !omn0 !intre Sfintii &postoli Sfantul (oan
/van6+elistul8 ca ucenic iubit al ,antuitorului si caruia -iul lui !umnezeu ()a
incredintat 6ri7a pentru ,aica !omnului inca dinaintea mortii pe cruce8 a
cinstit)o ca pe o ,ama a sa si a Bisericii intemeiate la Cincizecime0 !e altfel8
Biserica primara s)a constituit in momentul opririi Sfantului !u+ peste &postolii
adunati in 7urul ,aicii !omnului 9-apte 18 14 si 28 1)3;0
Spre deosebire de celelalte femei mentionate in >ec+iul si in <oul Testament8
numai ,aica !omnului a fost obiectul unor profetii0 (saia a prezis ca -ecioara
va naste pe ,antuitorul in c+ip minunat8 ca un mare semn dumnezeiesc de
izbavire a poporului ales si de mantuire a lumii4 @@Pentru aceasta !omnul meu
256
va va da un semn4 (ata -ecioara va lua in pintece si va naste fiu si vor c+ema
numele lui /manuelAA 9(saia 8 14;0 /zic+iel a profetit despre ,aica !omnului
ca Pururea -ecioara in viziunea sa despre noul templu al lui !umnezeu8
simbolizind)o printr)o poarta tainica a !umnezeului lui (srael0 @@Si mi)a zis
!omnul4 @@Poarta aceasta va fi inc+isa8 nu se va desc+ide si nici un om nu va
intra pe ea8 caci !omnul !umnezeul lui (srael a intrat pe ea0 !e aceea va fi
inc+isaAA 9/zec+iel 448 2;0 (eremia inc+ipuie tot (sraelul intr)o fecioara care si
intoarece la !omnul si Stapanul ei pentru ascultare8 ca sa devina @@1ocas al
dreptatii si munte sfantAA binecuvintat de !umnezeu 9(eremia 318 21)23;0
Psalmistul o descrie pe Sfanta -ecioara ca pe o (mparateasa ce sade de)a
dreapta lui !umnezeu4 @@Stat)a imparateasa de)a dreapta Ta8 imbracata in
+aina aurita si prea infrumusetataAA 9Psalm 448 11;0 !ar tot ,aica !omnului
este preinc+ipuita aici si ca -iica (mparatului !umnezeu8 impodobita si urmata
de fecioare8 cu alai4 @@Toata slava fiicei (mparatului este inauntru8 imbracata
cu tesaturi de aur si prea infrumusetata0 &ducese)vor (mparatului fecioara in
urma ei8 prietele ei se vor aduce tieAA 9Ps0 458 15)16;0 -ara indoiala ca aceste
fecioare insotitoare sint nenumaratele fecioare mucenite8 care au urmat in
smerenie si sfintenie 7ertfelnicia ,aicii !omnului8 tot asa cum femeile
mironosite au insotit)o in momentele 6rele ale Patimii si in6roparii domnului
nostru (isus *ristos0 !e asemenea8 dreptul Simeon a prezis suferinta ,aicii
!omnului zicindu)(8 dupa ce a binecuvintat pe Pruncul (isus4 @@(ata8 &cesta este
pus spre caderea si spre ridicarea multora din (srael si spre semn de
contrazicere ca sa se descopere 6indurile din multe inimi0 Si prin insusi sufletul
tau va trece sabieAA 91uca 28 34)35;0
,ai presus de cinstirea omeneasca fata de ,aica !omnului8 adusa prin
cuvintele profetiilor amintite aci8 este insa cinstirea dumnezeiasca adusa ei in
c+ip minunat0 &stfel8 inainte de momentul e#traordinar al (ntruparii Cuvintului
lui !umnezeu8 Sfanta -ecioara a fost vestita de !umnezeu prin in6er ca a fost
aleasa pentru a naste pe (nsusi Cuvintul lui !umnezeu 8 cum arata Sfantul
/van6+elist 1uca0 (n6erul 3avril a fost trimis de la !umnezeu catre o fecioara
din casa lui !avid8 al carei nume era ,aria4 @@Si intrind in6erul la ea8 a zis4
Bucura)te8 cea plina de dar8 !omnul este cu tine0 Binecuvintata est tu intre
femei0 (ar ea vazindu)l s)a tulburat de cuvintul lui si cu6eta in sine4 Ce va fi
insemnind urarea aceasta2 Si in6erul a zis4 <u te teme ,arie8 caci ai aflat +ar la
!umnezeu0 Si iata8 vei lua in pintece si vei naste fiu si vei c+ema numele lui
(isus0 &cesta va fi mare si -iul Celui Preinalt se va c+ema si !omnul !umnezeu ii
va da 1ui tronul lui !avid8 tatal Sau8 si va imparati peste casa lui (acov in veci si
imparatia 1ui nu va avea sfirsit0 Si a zis ,aria catre in6er4 Cum va fi aceasta8 de
vreme ce eu nu stiu de barbat2 Si raspunzind8 in6erul ()a zis4 !u+ul Sfant se va
po6ori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbriB pentru aceea si Sfantul
Care se va naste din tine8 -iul lui !umnezeu se va c+emaAA 91uca 18 2$)35;0
<asterea ,antuitorului *ristos din Sfanta Sa ,aica a fost insemnata in c+ip
minuat cu evenimente ceresti si pamantesti4 aparitia unei stele mari pe cer
9,atei 28 1)11;8 calauzitoare pentru ma6ii care au venit sa se inc+ine Pruncului
257
(isusB un in6er al lui !umnezeu a vestit pastorilor ca @@vi s)a nascut azi
,antuitor8 Care este *ristos !omnul8 in cetatea lui !avidAA 91uca 28 11;B alti
in6eri8 @@multime de oaste cereascaAA8 laudau pe !umnezeu si ziceau4 @@Slava
intru cei de sus lui !umnezeu si pe pamant pace8 intre oameni bunavoireAA
91uca 28 13)14;0 Pe aceste lucruri minunate8 ca si pe altele in le6atura cu
<asterea ,antuitorului si copilaria 1ui ) arata Sf0 /van6+elist 1uca ) ,aica
!omnului le pastra in inima ei 91uca 28 1% si 51;8 intrucit stia ca ele sint cu
totul mai presus de ceea ce poate cu6eta mintea omeneasca8 si ca sint lucrari
dumnezeiesti0
&sadar8 ,aica !omnului are un loc deosebit in istoria mantuirii neamului
omenesc pentru ca ea este noua /va curatita de pacatul neascultarii prin
ascultarea de !umnezeu la (ntruparea ,antuitorului8 este ,ama -iului lui
!umnezeu (ntrupat 9/manuel;B iar intrucit Biserica este numita Trup al lui
*ristos8 popor nou de credinciosi etc08 ,aica !omnului este si ,aica a Bisericii8
a tuturor celor renascuti prin *ristos8 prin Sf0 Taina a Botezului0
20 Preacinstirea ,aicii !omnului in Biserica "rtodo#a
Biserica "rtodo#a invata ca numai lui !umnezeu in Treime4 Tatal8 -iul si Sfantul
!u+8 ( se cuvine adorare sau inc+inare8 dar ca ,aicii !omnului8 sfintilor in6eri8
sfintilor8 sfintelor moaste8 sfintelor icoane si Sfintei Cruci se cuvine sa dam
cinstirea potrivita0 (ntrucit ,aica !omnului este cea dintii dintre sfinti8 ei ( se
acorda @@prea cinstireAA 9iperdoulie;8 supravenerare0 Sfintilor li se acorda
numai @@cinstireAA 9doulia; sau venerarea0 (n <oul Testament ,aica !omnului a
fost prea cinstita de /lisabeta8 mama Sfantului (oan Botezatorul8 care @A si a
zis4 @@Binecuvintata esti tu intre femei si binecuvintat este rodul pintecelui
tau0 Si de unde mie aceasta8 ca sa vina la mine ,aica !omnului meu2AA 91uca
18 41)42;0 &poi8 dupa salutarea /lisabetei8 insasi Prea Sfanta -ecioara a
marturisit8 ca intr)o profetie8 ca pe ea @@o vor ferici toate neamurileAA 91uca
18 4$;0 (nsa cel mai substantial ar6ument pentru prea cinstirea ,aicii !omnului
in Biserica "rtodo#a il constituie respectul dat de (nsusi ,antuitorul propriei
,ame in timpul copilariei si adolescentei8 apoi in decursul lucrarii Sale publice
cind8 la ru6amintea ei8 a facut minunea din Cana 3alileii8 sau cind a
incredintat)o ucenicului prea iubit in ultimele clipe ale vietii Sale pamantesti8
zicind4 @@-emeie8 iata fiul tau5 &poi cind a zis ucenicului4 @@(ata mama ta5AA
9(oan 1%8 26;0 Si8 ne spune Sfanta Scriptura8 @@din ceasul acela ucenicul a luat)
o la sineAA 9(oan 1%8 2;0 !e aici8 din faptul ca abia inainte de a)si sfirsi viata
pamanteasca pe Cruce8 ,antuitorul a incredintat pe Sfanta -ecioara ucenicului
in care avea cea mai mare incredere si care)1 insotise pina in ultima clipa fara
ezitare8 desprindem concluzia fireasca si clara8 ca ,aica !omnului s)a aflat
pina in acel moment in 6ri7a deosebita a -iului0 Caci daca (isus ar fi avut alti
frati ) cum 6resit interpreteaza unii credinciosi anumite pasa7e din <oul
Testament ) ce rost ar fi avut ca ,antuitorul sa incredinteze pe ,ama lui8 @@cu
limba de moarteAA sau ca un le6amint de nesc+imbat8 ucenicului prea iubit8 iar
acesta din urma sa se in6ri7easca de ea ca la propria mama2 Caci se spune fara
258
ec+ivoc8 c+iar de Sfantul /van6+elist (oan8 caruia ( se face aceasta
incredintare8 ca @@din ceasul acela ucenicul a luat)o la sineAA 9(oan 1%8 2;0 (ar
aceasta marturie8 aparent simpla este covirsitoare5
Sfintii &postoli au cinstit in c+ip deosebit pe ,aica !omnului0 1a fel au facut si
urmasii lor8 episcopii8 preotii si diaconii de totdeauna ai Bisericii "rtodo#e8
fiind pilda centru credinciosii lor0 (ar cind8 prin formule eretice subtile s)a
incercat sa se altereze doctirna ortodo#a despre (ntruparea -iului lui !umnezeu
si despre adevarata prea cinstire ce se cuvine ,aicii !omnului8 episcopii
Sinodului /cumenic de la /fes 9431; au definit atit do6ma +ristolo6ica imptriva
lui <estorie cit si atributul de @@<ascatore de !umnezeuAA pentru ,aica
!omnului0 !e al mi7locul secolului al (>)lea inainte8 in Biserica "rtodo#a8
asadar8 s)a mentinut nesc+imbata invatatura ca ,aica !omnului a nascut cu
trup omenesc real pe -iul lui !umnezeu cel nascut din Tatal inainte de toti
vecii8 cum se stabilise de7a in sedintele Sinodului ( /cumenic 9<iceea8 325; si
cum se marturisea in Simbolul de credinta0 Sinodul de la /fes a intarit si el cu
detalii8 invatatura ortodo#a despre <ascatorea de !umnezeu sau8 in 6receste
T+eoto=os0 ,ai tirziu8 Sindoul al >(()lea /cumenic 9<iceea8 $; a reafirmat
aceasta invatatura8 impreuna cu invatatura ortodo#a despre cinstirea sfintelor
icoane8 a sfintelor moaste si semnului Sfintei Cruci8 neabatindu)se de la
aceeasi invatatura apostolica neintrerupta8
Prea cinstirea ,aicii !omnului in Biserica "rtodo#a se face in diverse c+ipuri8
pe care le vom arata de aici inainte8 si anume4 a; invocare ei in ru6aciune8
zu6ravirea c+ipului ei in icoane murale sau pe lemn etc08 c; tinerea sarbatorilor
rinduite de Sfanta Biserica in cinstea ,aicii !omnului8 d; atribuirea numelui
,aicii !omnului8 ,aria8 nou)nascutelor din familiile crestine ortodo#e0
a0 (nvocarea ,aicii !omnului in ru6aciune se face atit in cadrul cultului public4
cele sapte laude8 Sfintele Taine8 ierur6ii si acatiste8 cit si in spatiul mai limitat
al ru6aciunii personale sau particulare0 1a cultul public8 in ectenii se 6aseste
intotdeauna o cerere speciala pentru invocarea ,aicii !omnului8 la care
poporul 9cintaretul; raspunde4 @@Prea Sfanta <ascatoare de !umnezeu8
miluieste)ne pre noi5AA0 Se cere8 astfel8 ca ,aica !omnului sa se milostiveasca
de credinciosi si sa mi7loceasca pe lin6a -iul ei si !umnezeu8 !omnul nostru
(isus *ristos8 pentru dobindirea a tot ce este necesar pentru mantuire0 Toate
ru6aciunile4 de sfintire a apei8 a roadelor pamantului si prinoaselor8 de
binecuvintare a firii incon7uratoare8 din cultul Bisericii "rtodo#e8 contin parti
speciale adresate Prea Sfintei <ascatoare de !umnezeu0 (n mod special8
Biserica "rtodo#a a utilizat si utilizeaza in cult sti+iri si tropare8 canoane si
acatiste dedicate ,aicii !omnului0 !e e#emplu8 la >ecernii8 sti+ira cunoscuta
sub numele de @@!o6maticaAA se refera la taina intruparii8 slavind pe
<ascatoarea de !umnezeu0 !e asemenea8 la 1itii se aude intotdeauna frumosul
tropar @@<ascatoare de !umnezeu8 -ecioaraAA8 cintat indeobste de credinciosi0
(n canoanele de la :ltrenii se afla un numar de sti+iri speciale in cinstea ,aicii
!omnului8 cunoscute sub denumirea @@&le <ascatoreiAA0 (arasi8 intr)un tropar
259
din rinduiala @@Ru6aciuni care se rostesc de catre credincios inainte de a primi
Sfanta (mpartasanieAA8 aflam o admirabila e#presie a prea cinstirii ,aicii
!omnului8 pe care o reproducem aici4 @@,are este multimea pacatelor mele8
<ascatoare de !umnezeu8 curata8 la Tine aler68 avind trebuinta de mantuire0
Cerceteaza neputinciosul meu suflet si te roa6a -iului Tau si !umnezeului
nostru8 sa)mi daruiasca iertare de relele ce am facut8 ceea ce esti una
binecuvintataAA 9Carte de ru6aciuni8 tiparita cu binecuvintarea si purtarea de
6ri7a a Prea Sfintitului (osif8 episcopul Rimnicului si &r6esului8 Rimnicul >ilcea8
1%p0 116;0 (ar la Sfanta 1itur6+ie se cinta intotdeauna &#ionul8 cintarea de
dupa sfintirea !arurilor8 in cinstea Prea Curatei -ecioare ,aria8 ,aica
!omnului0 (n fine8 &catistul Bunei >estiri este atit de mult indra6it de
credinciosii ortodocsi incit multi il pot spune pe de rost0 /l face uneori le6atura
intre cultul public si ru6aciunea particulara8 in care ,aica !omnului este
invocata pentru a7utor si folos sufletesc individual0
,aica !omnului este invocata in ru6aciunea particulara a credinciosului
ortodo# fie in ru6aciuni mai lun6i8 fie in formule de pietate si inc+inare cum
sint cele descrise la inceputul acestei prezentari0 &ici credinciosul poate sa
recur6a la ru6aciunile binecunoscute din cultul public al Bisericii "rtodo#e sau
sa improvizeze dupa trebuintele sale8 dar punind mai presus de toate cele
catre mantuire0 :neori ca o ru6aciune dar si ca o lauda adusa <ascatoarei de
!umnezeu8 credinciosii canta @@&paratoarei !oamnaAA8 pe care ei il invata de
la Sfanta 1itur6+ie8 aceasta cantare fiind intonata in multe biserici paro+iale in
timpul vo+odului mic0
b0 ?u6ravirea c+ipului ,aicii !omnului este foarte frecventa in Biserica
"rtodo#a0 !ar aceasta zu6ravire are ceva specific8 deosebitor de toate
reprezentarile din alte Biserici8 in special cele romano)catolice si8 in ultima
vreme8 cele din unele locasuri de cult ale protestantilor0 &stfel zu6ravirea
c+ipului ,aicii !omnului in Biserica "rtodo#a pastreaza cu sfintenie limitele
bidimensionalitatii4 lun6ime si latime8 dar nu adincime0 >irsta Sfintei -ecioare
in icoane este virsta maturitatii materne0 (n brate8 ,aica !omnului tine pe
Pruncul)!umnezeu8 in 6loria de !omn al creatiei0 !e re6ula8 in icoanele
imparatesti8 ,aica !omnului apare numai in aceasta ima6ine8 de
@@(mparateasa),aicaAA0 Celebre sint8 dupa cum se stie8 infatisarile cunoscute
sub denumirile de @@"di6+itriaAA 9Calauzitoarea;8 @@3li=ofilousaAA 9!ulce)
alinatatoarea; etc08 e#primind cele mai curate sentimente materne8 apropiate
de simtirea crestina ortodo#a de totdeauna0
Spre deosebire de aceasta modalitate de reprezentare a c+ipului ,aicii
!omnului din Biserica "rtodo#a8 in Biserica romano)catolica de multa vreme8
iar in unele lacasuri de cult protestante in ultimele citeva decenii8 ,aica
!omnului este reprezentata indeobste prin statui8 introducindu)se astfel
tridimensionalitatea8 de care se fereste Biserica "rtodo#a0
260
Biserica "rtodo#a tine cu strictete re6ulile erminiilor bizantine8 introducindu)
se doar ici si colo unele detalii de vestimentatie locale sau nationale0 C+iar si
atunci cind nu este reprezentata pictural cu Pruncul in brate8 ,aica !omnului
este intotdeauna aproape de ,antuitorul *ristos8 ca in icoanele reprezentind
nunta din Cana 3alileii8 diverse alte ocazii din istoria sfanta8 Rasti6nirea8
Punerea in ,ormint8 (naltarea la Cer8 !eisis etc0 astfel8 ,aica !omnului inspira
pietate si curatie0 Ca raspuns8 ea primeste prea cinstirea credinciosilor care o
privesc0
c0 Tinerea sarbatorilor rinduite in cinstea ,aicii !omnului constituie una din
formele prin care credinciosii Bisericii "rtodo#e au aratat devotiunea lor
speciala fata de ,ama !omnului nostru (isus *ristos0 Cele trei mari sarbatori8
<asterea ,aicii !omnului 9$ septembrie;8 Buna >estire 9la 25 martie; si
&dormirea ,aicii !omnului 9la 15 au6ust;8 sint tinute prin participarea la Sfanta
1itur6+ie si prin fapte crestinesti8 cea din urma prile7uind c+iar pelerina7e la
unele din marile minsatiri in Biserica "rtodo#a Romana0 d0 &tribuirea numelui
de ,aria8 numele @,aicii !omnului8 fiicelor din familiile credinciosilor
ortodocsi este atit de frecventa incit8 probabil8 acest nume este cel mai des
intilnit la credincioasele ortodo#e0 &stfel8 insasi onomastica ortodo#a devine un
mi7loc de prea cinstirea a ,aicii !omnului8 devine o forma concreta si in
acelasi timp atenta8 respectuoasa8 de supravenerare a celei dintai dintre sfintii
Bisericii "rtodo#e0
Concluzii0 Prea cinstirea ,aicii !omnului constituie in Biserica "rtodo#a un act
cult0 /a nu inseamna adorare ) care se aduce numai lui !umnezeu ) ci o
deosebita apropiere a credinciosului de ,aica !omnului8 prin ru6aciune8 pentru
a dobindi de la ,antuitorul *ristos binefaceri in viata pamanteasca si
petrecerea cu alesii lui !umnezeu in viata viitoare0
(n Sfanta Scriptura a >ec+iului Testament 6asim tipuri ale ,aicii !omnului8
prefi6urari ale sfinteniei vietii ei8 dar si profetii cu privire la nasterea
,antuitorului din Prea Curatul ei Trup0 (ar la <oul Testament se descriu acele
momente din viata pamanteasca a Sfintei -ecioare ,aria care au avut o
insemnatate deosebita pentru mantuirea lumii0 !e aceea s)au si subliniat astfel
de momente8 care au ramas apoi in memoria Bisericii crestine si au perpetuat
prea cinstirea ,aicii !omnului din timpurile apostolice si pina astazi0 Cu alte
cuvinte8 Biserica "rtodo#a nu a introdus o inovatie in cultul ei atunci cind8 sub
diverse forme8 a recomandat credinciosilor ei sa roa6e pe ,aica !omnului sa
mi7loceasca la fiul ei si !umnezeul nostru pentru izbavirea din prime7dii8
pentru indreptarea celor rataciti8 pentru dobindirea a tot ce este necesar in
viata pamanteasca8 si a +arului in vederea vietii viitoare0
Cultul Bisericii "rtodo#e dovedeste cu prisosinta o intemeiata preocupare a
imonolo6ilor de a da e#presie celor mai inaltatoare simtaminte pe care
credinciosii orotodcsi le)au nutrit si le)au aratat fata de ,aica !omnului0
&ceste simtaminte au fost indreptatite de nenumaratele minuni si binefaceri pe
261
care ,aica !omnului le)a revarsat cu milostivire asupra poportului credincios4
redobindirea pacii sufletesti si trupesti8 vindecari minunate 9vezi slu7ba din
sarbatoarea (zvorului Tamaduirii etc0;8 izbinda asupra ispitirilor diavolesti0 Prea
cinstirea ,aicii !omnului este in "rtodo#ie o forma speciala de a lauda pe
!umnezeu prin sfintii 1ui0 /a se mentine in limitele indicate de Sfanta Traditie
si de Sfintii Parinti ai Bisericii "rtodo#e a Rasaritului8 unde ru6aciunea si
transfi6urarea sint mi7loace de a ne apropia de !umnezeu0
Pr0 asist0 &le#andru (0 Stan8
F(ndrumator pastoralF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$18 pa60 4)$0
/van6+eliile canonice nu dau prea multe amanunte despre viata -ecioarei
,aria0 /a este fiica unica a lui (oac+im si a &nei8 care o consacra serviciului
reli6ios din templu0 !e fel din <azaret8 in 3alileea 91c0 18 26)2;8 ea este
lo6odita cu (osif8 nume mentionat in 6enealo6ia redata de /van6+elia dupa
,atei 918 16;8 cu scopul de a arata ca (isus apartine dupa nasterea Sa fizica
poporului iudeu8 inscriindu)Se in linia descendenta davidica0 !in cauza acestei
lo6odne8 (isus a fost considerat fiul lui (osif si al ,ariei 91c0 38 23B 48 24B (n 68
24;8 desi (osif are o paternitate le6ala asupra 1ui8 nu una fizica 9,t0 18 2')25;0
&ici primeste vestea cea buna de la in6erul 3avril 91c0 18 26)3$;8 fiind salutata
apoi de /lisabeta8 mama lui (oan Botezatorul 91c0 18 42)45;0 !upa nasterea
-iului sau8 cel :nul)<ascut8 in Betleem 91c0 28 4)16;8 ea este alaturi de (isus in
toate marile momente ale vietii si activitatii 1ui4 taierea)impre7ur8 prezentarea
la tmplu8 fu6a in /6ipt8 predica in templu8 minunea din Cana 9(n 28 1;8 in timpul
Patimilor8 dupa care -ecioara este incredintata apostolului (oan 9(n 1%8 25;0
!upa inaltarea la cer a lui (isus 9-apte 18 14;8 -ecioara impreuna cu fratii lui
(isus si femeile care au urmat pe *ristos fac parte din cercul apostolic0
Pina in secolui al (>)lea8 lipseste o literatura proprie despre -ecioara ,aria8 cu
toate ca scrierile apocrife se refera deseori la scene din viata ei0 !e pilda8
cartea Petrecerii Prea Sfintei -ecioare8 atribuita episcopului ,eliton de Sardes8
mentioneaza ca apostolii8 care au incon7urat pe -ecioara in ultimele clipe ale
ei8 au dus trupul sau spre in6ropare in valea lui (osap+at8 dar aici8 in fata
mormintului8 a fost inaltata la cer0
(n Biserica apuseana8 incepind cu episcopul /pifanie de Salamina8 cultul ,aicii
!omnului ia o mare amploare0 Printre altele8 sarbatoarea &dormirii este de7a
amintita de 3ri6orie de Tours 9[ 5%4; in @@Tratat despre minuniAA0 Sub papa
3ri6orie 95%')6'4; sarbatoarea era comemorata la Roma la 15 au6ust 9in
vec+ile martirolo6ii la 1$ ianuarie;0 Papa Ser6iu 96$)'1; prescrie anumite
ru6aciuni pentru sarbatorile mariale 9<asterea8 Bunavestirea8 Curatirea la
Templu si &dormirea;0 " serie de parinti si scriitori din Rasarit au consacrat
,aicii !omnului numeroase tratate8 studii si in special omilii si imne8 ca de
pilda4 (oan !amasc+in8 3+erman de Constantinopol8 ,odest de (erusalim8
&ndrei de Creta8 Teodor Studitul0 1iteratura cultica este plina de ru6aciuni si
262
do#olo6ii referitoare la persoana si rolul ,aicii !omnului in iconomia intruparii
-iului lui !umnezeu0
(nvatatura ortodo#a despre -ecioara ,aria poate fi rezumata in citeva nume
sau titluri principale4
) @@,ireasa8 pururea -ecioaraAA0 Termentul aipart+enia P pururea P fecioria P
apare pentru intiia oara la sfintul (6natie 9/pistola catre /feseni J(J8 1;8 care
considera nasterea vir6inala a ,intuitorului ca unul din marile mistere ale
mantuirii8 de unde va fi reluat de intrea6a traditie patristica pentru a desemna
zamislirea fara pri+ana a lui *ristos din sinul -ecioarei8 fara interventia omului0
Cuvintul insusi8 prin puterea !u+ului Sfint8 este Cel care (si asuma trup
omenesc adevarat din trupul -ecioarei4 @@(ntelepciunea si)a zidit casaAA 9Pilde
%8 1;0 (n viziunea ru6ului care nu se mistuia 9(es0 38 2)3;8 comentatorii distin6
para de foc8 simbolul maternitatii si ramurile8 simbolul fecioarei0 (n cartile
litur6ice8 ea este numita @@poarta vietiiAA8 @@fecioara neintinataAA8 @@usa
!omnului neumblata8 prin care sin6ur Cel prea inalt a trecut si pe tine insati
pecetluita te)a pazitAA0 /a @@a zamislit fara saminta si a nascut in c+ip ne6rait
pe !umnezeu CuvintulAA8 @@cu curatia fiind pecetluita si cu fecioria pazitaAA8
astfel incit mai inainte de nastere a fost fecioara si in nastere fecioara si dupa
nastere iarasi a ramas fecioara 9part+enos;0
) <ascatoare de !umnezeu8 ,aica !omnului0 <umele propriu)zis al -ecioarei
,aria8 inscris pe icoane cu initialele ,R)T*:8 este 9 ;),ater !omini P ,aica
!omnului 91c0 18 43;0 Titlul 9 ; P a fost adoptat de catre al ((()lea Sinod
ecumenic 9/fes8 431;8 impotriva ereziei lui <estorie8 ca o dezvoltare a
invataturii ortodo#e despre unirea celor doua firi in (isus *ristos8 dar Biserica
nu le)a introdus in crez0
-ecioara @@a nascut cu trup pe :nul din Treime8 *ristos !umnezeuAA8 de aceea
ea e <ascatoare de !umnezeu4 @@Pe Cel ce s)a nascut mai inainte de veci din
Tata fara de maica8 pe -iul si Cuvintul lui !umnezeu8 in anii cei de apoi 1)ai
nascut intrupat8 din curate sin6iurile tale8 fara barbat8 de)!umnezeu)
<ascatoareAA0 /a nu este maica dumnezeirii8 ci a unui -iu care este !umnezeu8
@@zamislitoare in c+ip de ne6rait a trupului lui *ristosAA0 Prin ea8 Cel navazut
Se face vazut0 -iul insusi Si)a luat din ,aria firea Sa omeneasca8 trup si suflet8
prin procesul maternitatii si zamislirii fara de pacat8 de la !u+ul Sfint4
@@Cuvintul Tatalui cel necuprins8 din tine8 <ascatoare de !umnezeu8 S)a
cuprins8 intrupindu)SeAA0
<estorie8 care separa in -iul lui !umnezeu intrupat doua persoane8 cea
dumnezeiasca si cea omeneasca8 sustinea ca (isus este un simplu om in care
-iul a venit si a locuit si cu care formeaza o unitate foarte strinsa0 (mpotriva
acestei erezii8 Sinodul de la /fes va proclama ca -ecioara nu a nascut un om8
sau un om unic8 ci pe -iul lui !umnezeu insusi8 care Si)a luat din ea firea
263
omeneasca desavirsita0 &stfel8 a fost recunoscuta maternitatea ei
dumnezeiasca8 impreuna cu fecioria ei0
) @@Cea plina de +arAA 91c0 18 2$;8 @@Prea SfintaAA 9Pana6ia;8 (mparateasa0
>ec+iul Testament vorbeste de7a de preaslavirea ,aicii !omnului 9Ps0 44;0 /a
este identificata cu scara dintre cer si pamint8 din visul lui (acov 9-ac0 2$8 12;8
prin care !umnezeu a luat firea noastra umana8 pe care in6erii lui !umnezeu se
suie si se po6oara0 (n traditia patristica8 ,aria este comparata cu /va8 fiind
c+ipul unei noi umanitati0 !upa cum /va a luat parte la caderea si moartea lui
&dam8 tot asa ,aria a participat la @@intoarcereaAA c+ipului celui intinat la
c+ipul cel dintii0 Pe de o parte8 ea a cisti6at aceasta stare prin umilinta sa 91c0
18 2)4$;8 pe de alta parte8 ea a fost sfintita prin salasluirea Cuvintului8
devenind izvor de curatire si nestricaciune0 Sfintul (oan !amasc+in8 in @@"milie
la &dormireAA8 o numeste @@templul CuvintuluiAA0 Sfinta mai presus decit toti
sfintii8 @@mai cinstita decit +eruvimii si mai preamarita decit serafimiiAA8 ea
este acoperitoarea8 aparatoarea8 mi7locitoarea si a7utatoarea credinciosilor0
,are solitoare a crestinilor8 ea inalta ru6aciunile acestora la tronul lui
!umnezeu si -iul sau4 @@Tu esti ru6atoarea cea fierbinte catre -iul tau si
!umnezeul nostru ca ru6aciunile ,aicii mult pot spre imblinzirea StapinuluiAA0
(n acest rol ea este invocata la litur6+ie8 cantata in imnolo6ie si reprezentata
in icono6rafie0
Biserica "rtodo#a n)a acceptat cele doua do6me mariolo6ice promul6ate de
ma6isteriul romano)catolic pe temeiul pietatii mariale din Biserica apuseana4
zamislirea imacultata a -ecioarei 91$54; si inaltarea cu trupul 91%5';0 Cele
doua do6me strica raportul dintre om si (ntruparea lui !umnezeu8 dar si dintre
(isus *ristos si iconomia mintuirii0 !upa +ar @@nascatoare de !umnezeuAA8
-ecioara ,aria este dupa nastere fiica lui &dam si numai astfel ea reprezinta
umanitatea care asteapta mintuirea4 @@(ata roaba !omnului0 -ie mie dupa
cuvintul TauAA 91c0 18 3$;0 !e aceea si indumnezeirea ei este rodul (ntruparii
Cuvintului8 care e unica sursa a nestricaciunii0 (naltarea cu trupul poate avea
sensul de 6lorificare a firii omenesti8 dar ea nu anuleaza rolul de unic
mi7locitor si rascumparator al lui (isus *ristos caci *ristos este cel care ii inalta
trupul la cer0 !esi6ur8 c+ipul -ecioarei nepri+anite si pururea mi7locitoare
pentru Biserica este adinc imprimat in pietatea ortodo#a0
Pr0 Prof0 !r0 (on Bria8
F!ictionar de Teolo6ie "rtodo#aF8 /(B,B"R8 1%$18 pa60 24)25'0
Pe temeiul Sfintei Scripturi 91uca 18 2$B 18 35B 18 43B Rom0 18 3B 3al0 484B (saia
8 13)14 s0a0; si al Sfintei Traditii8 Biserica a invatat totdeauna si invata ca
,aria este <ascatoare de !umnezeu si pururea fecioara8 definind acest adevar
de credinta in sinoadele ecumenice si atribuind in acelasi timp Sfintei -ecioare
,aria un cult de supracinstire0
264
/lementele de baza ale invataturii despre aceasta supracinstire4 calitatea ei de
<ascatoare de !umnezeu 9t+eoto=ia; si de pururea fecioara 9aeipart+enia;8 din
care rezulta si cinstirea ei mai presus de toti sfintii si in6erii 9+Eperdulia;8
reprezinta baza invataturii ortodo#e cu privire la ,aica !omnului0
Pina in ziua cind <estorie8 fiind urcat pe scaunul de patriar+ al
Constantinopolului8 a inceput sa raspindeasca invatatura sa ama6itoare8
maternitatea divina a Sfintei -ecioare ,aria nu fusese contestata de nimeni0
-ara indoiala8 invatatura mariolo6ica nu fusese luata in dezbatere de Biserica8
pentru a primi o definitie solemna0 !ar nici nu se simtea nevoie de o astfel de
+otarire8 deoarece calitatile ,aicii !omnului de <ascatoare de !umnezeu
9t+eoto=os; si de pururea fecioara 9aeipart+enos;8 erau primite si
supravenerate de toti crestinii0 Sfintele /van6+elii relatau e#plicit si atunci ca
si acum ca -ecioara preacurata nascuse un -iu8 care era in acelasi timp om si
!umnezeu si aceasta era destul0
Cind doc+etii8 la inceputul secolului al doilea8 ori8 putin mai tirziu8 6nosticii de
diferite curente si scoli au indraznit sa afirme ca (isus *ristos nu avusese decit
un corp omenesc aparent8 sau ca /l8 la nastere8 a trecut prin ,aria ca printr)un
canal8 fara sa primeasca de la ea un corp real8 aceste invataturi eronate au
ridicat impotriva celor care le propa6au dezaprobarea unanima a credinciosilor
ortodocsi0 Credinta crestina era si6ura ca ,intuitorul avea un corp real si ca /l
datora acest corp celei care il purtase la sinul ei inainte de a)l naste0 Termenul
de t+eoto=os 9) <ascatoare de !umnezeu;8 prin care evlavia ortodo#a simtea
nevoia de a se adresa -ecioarei ,aria nu lasa nici o umbra de indoiala asupra
uneia dintre cele mai incarcate de slava calitati a Sfintei -ecioare0 &cest
termen este intilnit8 probabil8 initial la "ri6en8 daca ar fi sa dam crezare
istoricului eclesiastic Socrate8 dar si la alti scriitori din epoca primara0 Ceea ce
este si6ur8 e faptul ca8 incepind din secolul al patrulea8 patriar+ul &le#andru al
&le#andriei vorbea in mod curent despre maretia <ascatoarei de !umnezeu si
el nu se considera deloc obli6at sa dea e#plicatii sau sa 7ustifice acest termen8
deoarece era si6ur ca toti credinciosii sai il intele6eau si ca aceasta calitate a
Sfintei -ecioare facea parte dintr)un vocabular folosit in mod curent in
comunitatea sa crestina8 precum si in toate celelalte Biserici carora el le
adresa scrisorile sale pastorale0
&rienii8 fara indoiala8 nu puteau sa vorbeasca despre maternitatea divina a
-ecioarei8 pentru ca ei incepeau prin a ne6a divinitatea lui (isus0 !eci ei8 fiind
eretici8 sinodul de la <iceea 9325; a condamnat in mod solemn erorile lor8 iar
ortodocsii de la sinodul al cincilea ecumenic 9553; nu au tinut cont nici de
credintele8 nici de formulele lor ratacite0 Se intele6e deci8 fara dificultate8
cita neliniste s)a produs in comunitatea crestina cind8 la Constantinopol8 unul
dintre preotii sirieni8 trimis de <estorie8 a inceput sa predice in public
impotriva termenului de t+eoto=os0 &ceasta necu6etata atitudine era8 fara
indoiala8 o violare adusa evlaviei si traditiei de secole a Bisericii0 Scandalul a
fost de neinc+ipuit8 indeosebi in capitala imperiului oriental4 e#presii
265
interminabile8 placarde afisate la poarta bisericii Sfinta Sofia8 reprezentati din
partea mona+ilor trimisi la patriar+8 amenintari din partea multimilor
rasculate8 toate mi7loacele de aparare a credintei ortodo#e erau puse in
actiune pentru a reconfirma o calitate a ,aicii !omnului8 care interpreta8 intr)
un c+ip atit de fericit8 credinta universala a Bisericii0 <estorie incerca fara
succes sa se indreptateasca8 spunind ca el nu ar fi intentionat sa condamne
termenul de t+eoto=os si ca e#presia aceasta ar putea fi mentinuta in
mariolo6ie8 cu conditia de a fi interpretata in mod corect0 &tit ezitarile sale8
cit si numeroasele confuzii de care el dadea dovada in interpretarea e#e6etica
nu numai ca n)au putut readuce calmul in Biserica8 dar au contribuit si mai
mult la neliniste si suspiciune0
/ste interesant a sublinia inca o data ca invatatura ortodo#a despre ,aica
!omnului face parte din marele conte#t al evlaviei populare de secole si din
intrea6a Biserica0 <u este pentru prima data8 fara indoiala8 cind oamenii
credinciosi sint pasionati pentru probleme de ordin reli6ios0 <e este cunoscut
faptul ca in secolul precedent lui <estorie8 credinciosii formasera un front
comun la &le#andria pentru a veni in a7utorul Sfintului &tanasie in c+estiuni cu
aspect apolo6etic de ordin reli6ios0 !e asemenea8 in catedrala lor din
,ediolanum8 credinciosii au aparat8 alaturi de Sfintul &mbrozie un scaun
episcopal ortodo#8 care era revendicat de arieni0
1uni8 22 iunie 4318 sinodul ecumenic8 care fusese convocat pentru a pune capat
scandalului aparut prin declaratia lui <estorie8 s)a intrunit la /fes8 in Biserica
Sfinta ,aria0 " sin6ura zi a fost suficienta pentru parintii sinodali ca sa
proclame credinta ortodo#a referitoare la mariolo6ie0 !e fapt nu se simtea
nevoia de timp indelun6at pentru a defini un adevar de credinta8 care era
primit si trait de secole in Biserica0 ,aternitatea divina a -ecioarei ,aria era
atit de e#plicit consemnata in cartile sfinte 91uca 1)2B 3alateni 48 4B (saia 8
13)14;8 atit de profund 6ravata in marturiile traditiei8 incit orice disputa pe
mar6inea acesteia devenea de prisos0 !e aceea8 in seara aceleiasi zile8 cind
multimea poporului de rind din /fes a luat cunostiinta de spre +otaririle
parintilor sinodali adunati aici8 s)a produs o manifestare e#traordinara de
entuziasm spontan4 episcopii erau aclamati si insotiti pina la locuinta lor de o
multime care aplauda cu bucurie0 Casele erau luminate peste tot8 iar atributul
de t+eoto=os8 adresat ,aicii !omnului8 era repetat de mii de ori8 ca un simbol
de biruinta asupra ereticilor8 ca un oma6iu adus adevaratei triumfatoare a
acestei marete zile de sarbatore4 ,aicii !omnului0 ,artorii oculari au
inre6istrat cu multa emotie toate aceste detalii e#traordinare0 <ici un alt sinod
in trecut nu manifestase o atit de mare bucurieB nici un alt sinod8 dupa aceea8
nu a mai produs o atit de comple#a emotie reli6ioasa in sufletele oamenilor0
/ste interesant8 in acest conte#t8 sa ascultam imnele de lauda adresate Sfintei
-ecioare de marele si neintrecutul mariolo68 care a fost Sfintul C+iril al
&le#andriei 9[ 444;0 &laturi de teolo6ul8 poetul si dascalul prea luminat al
Bisericii8 in imnele caruia sint concentrate o intrea6a bo6atie de ima6ini8 de
266
metafore si de sentimente inaltatoare8 este e#primata in acelasi timp toata
evlavia de secole a poporului crestin fata de <ascatoarea de !umnezeu0 !e
aceea8 prin imnele sale8 intrea6a Biserica o preamareste pe ,aica !omnului8
zicind4 Bucura)te8 ,arie8 <ascatoare de !umnezeu si -ecioara0 Bucura)te8
,arie8 care esti in acelasi timp -ecioara8 ,ama si slu7itoare4 -ecioara8 pentru
ca ai nascut cu Cel conceput fara de barbatB ,ama8 pentru ca ai purtat in
pintece pe Cel8 pe care l)ai +ranit cu lapte la sinul tauB slu7itoare8 pentru ca
Cel nascut din tine a luat asupra Sa c+ipul robului 9-ilipeni 28 )$;8 Bucura)te8
,arie8 templu in care a fost primit !umnezeu0 Bucura)te8 ,arie8 bucuria lumii0
Bucura)te8 ,arie8 candela pururea luminatoare8 pentru ca din tine s)a nascut
Soarele dreptatii0 Bucura)te8 ,arie8 incaperea Celui pe care nici o incapere nu
poate sa)1 cuprindaB tu8 care ai incaput pe -iul cel unic al Parintelui8 pe
Cuvintul)!umnezeu8 pe care profetii 1)au binevestit si caruia pastorii ()au adus
lauda in pestera saraca8 cintind impreuna cu in6erii8 acel imn de inaltatoare
bucurie4 Slava intru cei de sus lui !umnezeu si pe pamint pace8 intre oameni
bunavoire dumnezeiasca 91uca 28 14; Bucura)te8 ,aica lui !umnezeu8 pentru
care in6erii si ar+an6+elii inalta laude in cer si cinta imne de o sfinta si nespusa
bucurie sufleteasca 93ustave BardE8 1a >ier6e ,arie8 in /n lisant les Peres8
Paris8 1%338 p0 241)242;0
Prin aceste imne mariolo6ice8 Sfintul C+iril al &le#andriei devine purtatorul de
cuvint al pietatii ortodo#e fata de -ecioara ,aria0 !upa el aceasta pietate
continua sa se manifeste in Biserica si in viata particulara a fiecarui credincios
cu acelasi entuziasm8 indeosebi in "rientul crestin8 incit astfel de laude
adresate ,aicii !omnului sint preluate8 imbo6atite si transmise 6eneratiilor
viitoare8 la sfirsitul erei patristice8 de unul dintre cei mai mari reprezentanti ai
literaturii crestine vec+i4 Sfintul (oan !amasc+in 9[ 4%;0
&ducind laude -ecioarei ,aria8 sfintul (oan spune4 @@Bucura)te cu adevarat
plina de +ar0 Bucura)te8 pentru ca tu esti mai sfinta decit in6erii si mai
stralucita decit ar+an6+elii0 Bucura)te cea plina de +ar8 pentru ca tu esti mai
minunata decit tronurile in6eresti8 mai inalta decit domniile8 mai tare decit
puterile0 Bucura)te cea plina de +ar8 pentru ca tu esti mai presus decit
incepatoriile si mai stralucita decit toate fapturile0 Bucura)te cea plina de +ar8
pentru ca tu esti mai inalta decit cerurile si mai curata decit soarele0 Cu ce
nume ma voi adresa eu tie8 o stapina mea2 !e ce cuvinte ma voi folosi ca sa)ti
pot vorbi2 Cu ce laude voi incununa capul tau cel atit de sfint si de frumos2 Tu
est datatoarea bunatatilor8 tu esti cea prin care se impart bo6atiile +arului
ceresc8 tu esti incoronarea neamului omenesc8 frumusetea intre6ii fapturiB tu
este cea prin care toate creaturile au fost aduse la adevarata lor fericireAA
9(dem8 ibidem;0 ,ariolo6ia ortodo#a este plina de alte nenumarate laude si
imne adresate ,ariei4 Parintii Bisericii de Rasarit se intrec parca8 intr)un
entuziasm navalnic8 pentru a inc+ina cele mai inaltatoare laude preasfintei
<ascatoarei de !umnezeu0 Sfintul ,a#im ,arturisitorul8 Sfintul Sofronie al
(erusalimului8 &ndrei Criteanul8 Sfintul 3+erman al Constantinopolului sint doar
printre cei mai cunoscuti mariolo6i ortodocsi0 !ar cel care a alcatuit buc+etul
267
cel mai stralucit de laude inc+inat ,aicii !omnului8 laude care poarta
denumirea de &cat+istos8 este Ser6+ie8 patriar+ul Constantinopolului 9[ 63$;0
&cest inspirat buc+et de laude este cunoscut de intrea6a lume ortodo#a si se
bucura de mare trecere indeosebi in Biserica "rtodo#a Romana8 reprezentind o
parte deosebita din slu7bele zilnice si comune ce se oficiaza la biserica
9indeosebi in minastirile noastre; sau din ru6aciunile individuale ale
credinciosilor0 &ici <ascatoarea de !umnezeu este numita @@cea prin care
rasare bucuria8 tamaduitoare sfatului celui nespus8 vita mladitiei celei
neveste7ite8 curatirea a toata lumea8 ,aica ,ielului si a Pastorului8 ,aica
Stelei celei neapuse8 indreptarea oamenilor8 caderea diavolilor8 floarea
nestricaciunii8 incaperea lui !umnezeu celui neincaput8 comoara rinduielii 1uiB
turnul fecioareiB usa mintuirii8 raza Soarelui celui intele6ator8 locasul lui
!umnezeu)Cuvintul8 sfinta mai mare decit toti sfintii8 mireasa pururea)
fecioaraAA0
<ascatoare de !umnezeu si pururea -ecioara ,aria este si acum alaturi de
fiecare dintre noi8 ru6indu)se !omnului pentru pacea a toata lumea8 pentru
buna starea Bisericii si pentru mintuirea tuturor0
&ducind ,aicii !omnului si azi aceleasi laude ca si in trecutul Bisericii crestine8
noi simtim omoforul ei sfint intins asupra lumii8 prin Biserica8 si avem
convin6erea ca8 laudind)o pe ea8 care este binecuvintata intre femei 91uca 18
2$;0 (ndeplinim totodata porunca sfinta de a o ferici impreuna cu toate
neamurile 91uca 18 4$; din trecut8 prezent si viitor8 si aceasta deoarece toti
sintem recapitulati in *ristos (isus 9/feseni 18 1'; si in Biserica Sa0
&r+im0 !r0 C+esarie 3+eor6+escu8
F(ndrumator pastoralF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$18 pa60 %)$20
Pretutindeni bisericile crestine ortodo#e8 paraclisele si casele credinciosilor
sint impodobite cu sfinte icoane0 ,arturii ale credintei si evlaviei crestinilor8
icoanele s)au pastrat cu sfintenie din cele mai vec+i timpuri pina in zilele
noastre dovedind statornicia Bisericii in credinta cea adevarata0 /le invata
necontenit adevarurile de credinta ortodo#a8 asa cum au fost formulate de
catre Sfinta Biserica si cum au fost traite de catre multimea credinciosilor de)a
lun6ul veacurilor0 Ca un izvor nesecat si un tezaur du+ovnicesc neimputinat8
sfintele icoane c+eama pe fiii credinciosi ai Bisericii la desavirsire0
(nc+inarea la sfintele icoane ale ,intuitorului8 ,aicii !omnului8 in6erilor si
sfintilor este o invatatura de baza a Bisericii "rtodo#e0 &stfel sfintele icoane
reprezentind pe ,intuitorul au la baza do6ma intruparii -iului lui !umnezeu0
(coana reprezentind pe ,intuitorul (isus *ristos este o marturie a faptului ca
-iul lui !umnezeu s)a intrupat cu adevarat0
268
/ste adevarat ca @@pe !umnezeu nimeni nu 1)a vazut vreodataAA 9(oana 18 1$;8
dar asa cum e#plica in continuare Cuvintele Sfintei Scripturi4 @@-iul cel :nul)
<ascut8 care este in sinul Tatalui acela 1)a facut cunoscutAA0 Pe !umnezeu)
Tatal 1)a facut cunoscut -iul Sau prin intruparea Sa0 (n raspunsul dat de
,intuitorul la ru6amintea lui -ilip @@!oamne arata)ne noua pe Tatal si ne este
de a7unsAA8 /l precizeaza4 @@!e atita vreme sint cu voi si nu ,)ai cunoscut
-ilipe2 Cel ce ,)a vazut pe ,ine8 a vazut pe TatalAA 9(oan 148 %;0 (ntruparea
!omnului8 asadar8 ne)a dat dreptul sa)1 pictam in icoane8 fara ca aceasta sa
insemneze ca despartim trupul Sau de dumnezeirea Sa8 pentru ca icoana
ortodo#a nu)1 infatiseaza numai dupa frumusetea naturala8 ci mai ales intr)o
forma care sa conduca pe cel ce o priveste la adevarul credintei ortodo#e ca
*ristos cel intrupat este !umnezeu adevarat si om adevartat0 !aca n)am
infatisat pe (isus *ristos in icoane ar insemna ca ne6am firea Sa cea
omeneasca8 viata Sa pe pamint si rasti6nirea0
Cele spuse despre sfintele icoane reprezentind pe ,intuitorul sint in strinsa
le6atura cu cele ce infatiseaza pe ,aica !omnului0 !aca ne6am calitatea ,aicii
!omnului de <ascatore de !umnezeu8 inseamna ca nu primim invatatura Sfintei
Biserici despre intruparea -iului lui !umnezeu0 ,aica !omnului n)a nascut pe
omul *ristos8 cum zicea <estorie8 ci persoana -iului si Cuvintului lui !umnezeu0
,arturisind pe ,aica !omnului <ascatoare de !umnezeu8 marturisim ca &cela
pe care 1)a nascut este !umnezeu adevarat si om adevarat0
Pictarea in icoane a ,aicii !omnului in Biserica "rtodo#a se face intr)o forma
care conduce pe credincios la marea taina care s)a savirsit prin /a ) adica la
intruparea -iului lui !umnezeu0 (coana ,aicii !omnului nu reprezinta pe
-ecioara ,aria inainte ca !u+ul Sfint sa vina peste /a si puterea Celui inalt sa o
umbreasca0 <umai dupa ce +arul lui !umnezeu s)a po6orit peste /a8 a devenit
cu adevarat <ascatoare de !umnezeu0
(nvatatura Bisericii noastre este clara in formarea tipului de icono6rafie a
Sfintilor si a martirilor8 care au trait @@viata cea noua in *ristosAA si luptind au
cisti6at in aceasta viata @@cununa cea nestricacioasa a vietii celei cerestiAA0
-iecare sfint a devenit pentru crestin un model de renastere in *ristos0 -i6urile
lor nu sint infatisate in icoane ca fiind materiale8 cum sint cele dinainte de +ar8
ci ca unele care e#prima sfintenia adica ca unii care au slava in ceruri0
&ceasta porneste de la invatatura Bisericii4 @@Sint trupri ceresti si trupuri
pamintestiB dar alta este slava celor ceresti si alta a celor pamintestiAA9( Cor0
148 4';0 Sfintii sint reprezntati ca unii care au iesit din stricaciune si inspirea
realitatea binecuvintata dincolo de aceasta lume0 -i6urile sfintilor8 in felul
acesta8 devin un permanent comentator la credinta @@ca trebuie ca acest trup
stricacios sa se imbrace in nesticaciune si acest trup muritor sa se imbrace in
nemurireAA 9( Cor0 158 53;0 &stfel icono6rafia ortodo#a incearca sa dea o idee
despre trupurile spirituale8 care vor urma invierii din morti0 Pentru aceasta
269
icoana trebuie sa faca8 prin arta8 evidenta prezenta +arului Sfintului !u+ in
fi6urile sfintilor0
Cinstirea icoanelor are o baza si in Scriptura >ec+iului Testament0 &stfel8 ,oise
a primit porunca din partea lui !umnezeu sa puna c+ipurile +eruvimilor la
c+ivotul le6ii 9/#od8 258 1$)22B 368 $;8 in fata carora poporul se inc+ina cazind
cu fata la pamint8 in fata carora se aduceau 7ertfe 9((( Re6i 38 15;B preotii le
tamiiau inaintea lor 9/#od 3'8 $; si inaintea lor se aprindeau candele 9/#od 28
2')21;0 "data cu intruparea !omnului8 cind descoperirea dumnezeiasca s)a
implinit8 Biserica crestina a continuat si amplificat cinstirea sfintelor icoane
intr)un conte#t nou superior0 (n sfinta icoana Biserica crestina n)a vazut numai
o podoaba in 6eneral8 ci cuvintul Sfintei Scripturi0 Sfintul >asile cel ,are scrie
in acest sens4 @@Ceea ce cuvintul transmite prin auz8 pictura arata in tacere
prin ima6ineAA0 :rmind le6atura strinsa cu cultul Bisericii si cu evlaia
credinciosilor8 sfintele icoane au continuat viata si traditia Bisericii e#primind
invatatura ei conform cu posibilitatile caracteristice fiecarei epoci0 (n primele
veacuri crestine8 adica in timpul persecutiilor icono6rafia a avut un caracter
simbolic si ale6oric0 Picturile din catacombe folosesc simboluri ca pestele8
ancora8 mielul etc0 <u lipseau de aici nici reprezentarile biblice8 care8 cu toata
naivitatea lor8 intareau pe credinciosi si le incalzeau credinta in atotputernicia
lui !umnezeu0
!upa edictul de la ,ilan8 cind Biserica a dobindit libertatea de manifestare8
reprezentarile simbolice s)au dovedit insuficiente pentru a e#prima invatatura
crestina0 (n secolul (> si > numeroase scene din >ec+iul si <oul Testament ca si
din viata Bisericii e#primau diferite evenimente din iconomia divina precum si
sensul unor sarbatori8 consacrate in amintirea unor momente importante din
istoria mintuirii0 Cind primele erezii cautau sa puna crestinismul pe acelasi plan
cu idolatrie8 sfintele icoane amintesc credinciosilor invatatura cea adevarata a
Bisericii0 &stfel8 literele 6recesti alfa si ome6a8 care in perioada persecutiilor
aminteau de vesnicia si dumnezeirea ,intuitorului8 acum asezate pe icoana
,intuitorului8 arata deofiintimea -iului cu Tatal impotriva ereticului &rie care
considera pe -iul creatura a Tatalui0
(n perioada anilor 26)$438 datorita inconoclasmului8 multi cinstitori ai
sfintelor icoane au suferit persecutii aparindu)le ca pe unele ce sint roada
credintei celei adevarate8 pe care o e#prima8 o nutresc si o vestesc0 !e atunci
si pina azi sfintele icoane s)au pastrat fara intrerupere in Biserica noastra0
>ictoria restabilirii cinstirii sfintelor icoane8 alaturi de celelalte invataturi ale
Sfintei Biserici este sarbatorita in fiecare an de catre toate Bisericile "rtodo#e
in !uminica "rtodo#iei8 prima !uminica din Postul Sfintelor Pasti0
Sfintele icoane departe de a fi le6ate intr)un fel oarecare de idolatrie8 multe
dintre ele sint e#ecutate cu maiestrie8 ferecate in aur si ar6int8 dar niciodata
credinciosul ortodo# nu a confundat pe !umnezeu cu aurul si cu ar6intul
icoanei care reprezinta c+ipul lui !umnezeu0
270
(ata ce +otaraste Sinodul >(( /cumenic 9$; privitor la sfintele icoane4
@@:rmind dumnezeiestile invataturi ale Sfintilor Parintilor nostri si ale Traditiei
bisericesti universale8 rinduim ca c+ipul Cinstitei si de fata facatoarei Cruci sa
se puna in sfintele biserici ale lui !umnezeu8 pe vasele si pe vesmintele cele
sfinte8 pe pereti si pe scinduri8 in case si la drum8 asa si cinstitele si sfintele
icoane8 zu6ravite in culori din pietre scumpe si din alta materie potrivita8
facute precum icoana !omnului si !umnezeului si ,intuitorului nostru (isus
*ristos si a Stapinei noastre <ascatoare de !umnezeu8 precum si ale sfintilor
in6eri si ale noastre <ascatoare de !umnezeu8 precum si ale sfintilor in6eri si
ale tuturor sfintilor si a prea cuviosilor barbati0 Caci de cite ori ei ni se fac
vazuti prin inc+ipuirea in icoane8 de atitea ori se vor indemna cei ce privesc la
ele sa pomeneasca si sa iubeasca pe cei inc+ipuiti pe dinsele si sa)( cinsteasca
cu sarutare si cu inc+inaciune respectuoasa8 nu cu adevarata inc+inaciune
dumnezeiasca 9latria; care se cuvine numai unicei fiinte dumnezeiesti8 ci cu
cinstire dupa acel mod dupa care se da ea c+ipului cinstitei cruci si prin
tamiiere si prin aprinderea de luminari precum era pioasa datina vec+e0 Ca
cinstirea care se da c+ipului8 trece la prototip si cel ce se inc+ina icoanei se
inc+ina fiintei celei inc+ipuite pe ea0 &stfel se intareste invatatura Sfintilor
Parintilor nostri8 aceasta este traditia Bisericii :niversale8 care a primit
/van6+elia de la o mar6ine la alta a pamintuluiAA0
!e asemenea Biserica "rtodo#a8 candidatul la +irotonie intru episcop8 facind
cuvenita marturisire de credinta8 spune cu referire la inc+inarea la sfintele
icoane urmatoarele4 @@,a inc+in sfintelor si cinstitelor icoane ale lui *ristos
insusi8 ale Prea Curatei maicii lui !umnezeu8 si ale tuturor sfintilorB nu insa cu
inc+inaciune ca lui !umnezeu8 ci inaltindu)ma cu mintea la c+ipul ce
infatiseaza8 pentru aceasta si cinstea catre acelea o trec la prototipuri8 iar pe
cei ce intr)alt c+ip si nu asa cu6eta ii lepad ca pe niste cu6etatori de cele
straineAA0
(cono6rafia Bisericii "rtodo#e nu este numai o simpla arta8 ci o arta reli6ioasa8
teolo6ica0 /a infatiseaza evenimente din istoria mintuirii noastre care s)a facut
prin *ristos !omnul0 (ntrea6a atmosfera picturala in Biserica este dominata de
lumina invierii0 Tot continutul picturii ortodo#e reprezinta un cer si un pamint
nou8 anume acela al lucrarii mintuitoare a !omnului nostru (isus *ristos0 /a
arata omul si lumea re6enerata prin +arul divin0 1ocuitorii acestei lumi sint
in6erii si sfintii0 (cono6rafia ortodo#a nu are in centrul personalitatea artistului8
ci cauta mai de6raba sa e#prime semnificatia evenimentului pictat din
revelatia divina0 Prin ea se e#prima crezul sfintei noastre Biserici0 Cind vorbim
despre personalitatea unui pictor bisericesc8 intele6em puterea lui de a
e#prima cit mai profund si mai clar idealurile sprirituale ale credintei ortodo#e0
-iind o arta spirituala8 litur6ica si teolo6ica ea infatiseaza temele in
profunzime si nu impresioneaza pe cei ce se mar6inesc la suprafata lucrurilor0
Biserica se straduieste sa fie interpreta fidela a lumii spirituale0 Continutul
transcendent al icoanelor in Biserica noastra nu este frumusetea naturala0 !e
271
aceea8 si cel mai putin initiat in problema de arta va putea face cu usurinta
deosebirea intre o icona ortodo#a si o pictura antica0 &ceasta pentru ca apare
evident idealul picturii ortodo#e este e#primarea sfinteniei0 (n acest sens
Sfintul (oan 3ura de &ur spunea4 @@&stfel spunem ca orice vas8 anima8 sau
planta sint bune nu prin forma8 sau culoare8 ci prin serviciul pe care)l aduceAA0
-iind o arta litur6ica sfintele icoane contribuie la intele6erea si rostul
intre6ului cult divin0 (n primul rind icono6rafia a7uta pe credincios sa intelea6a
ceea ce se savirseste in cadrul cultului divin0 Cu mi7loace empirice ea a7uta pe
credincios sa intelea6a misterul iconomiei divine0 Pentru un cult care este @@in
du+ si adevarAA Biserica "rtodo#a foloseste mi7loacele cele mai potrivite
pentru a slu7i lucrarii de mintuire a credinciosilor0 (n cadrul Sfintei 1itur6+ii
privind pictura credinciosul care asista la slu7ba intele6e ca @@acum puterile
in6eresti impreuna cu noi slu7escAA0 !aca icono6rafia ortodo#a s)ar mar6ini la
frumusetea naturala8 nu s)ar putea ridica la asemenea inaltimi du+ovnicesti0
Sfintele icoane8 in afara de prezentarea celor tainice infatiseaza si alte scene
din viata ,intuitorului8 a ,aicii !omnului si a Sfintilor0 &cestea nu ramin
destinate numai celor ca nu stiu carte8 ca prin vederea lor sa)si aminteasca de
faptele celor care au slu7it pe !umnezeu0 /le indeamna la urmarea pildei
acestor slu7itori ai adevaratei credinte0 (n plus sfintele icoane fi#indu)se asupra
unor teme principale ca scena <asterii !omnului8 a Patimilor si a invierii8 care
nu lipsesc din nici o biserica pictata8 stabilesc obiectivul esential al cultului
divin0 <oi teme icono6rafice le6ate de cultul ,aicii !omnului au imba6atit pe
parcurs bisericile crestine0 (mnul &catistului a creat in icono6rafia ortodo#a 24
de noi scene le6ate de el0 (n privinta sfintilor8 acestia sint pictati in le6atura cu
viata si martiriul lor8 laudat in imnele din cultul divin0 Trecerea la cele vesnice
a sfintilor si infatisarea miinilor ,intuitorului8 oferindu)le cununa martiriului8
se afla in strinsa le6atura cu imnele care vorbesc despre martea lor martirica0
Sfintele icoane pictate nu o6lindesc numai viata Bisericii in toata varietatea si
adincimea ei8 ci sint o parte inte6ranta a ei8 asa cum sint ramurile in le6atura
cu trunc+iul0 (coana nu numai ca se inspira din cultul Bisericii8 ci formeza cu el
un tot omo6en8 completindu)l8 e#plicindu)l si marindu)( actiunea asupra
sufletelor credinciosilor0 Sfintele icoane sint o marturie a po6oririi lui
!umnezeu catre om si a efortului omului de ridicare catre !umnezeu0 !e aceea
iconele trebuie sa faca perceptibila prin aceasta arta prezenta +arului Sfintului
!u+0 /ste vorba de +arul care insoteste pe cei care sint reprezentati in sfintele
icoane0 (n acest sens Sfintul (oan !amasc+inul spune4 @@-iindca sfintii au fost
plini de !u+ul Sfint in viata fiind si c+iar cind au trecut la cele vesnice +arul
Sfintului !u+ s)a po6orit asupra lor in morminte si asupra c+ipurilor lor in
icoane nu in esenta ci dupa lucrareAA0
!aca cuvintul si cintarea Bisericii sfintesc sufletul prin auzire8 icoana il
sfinteste prin vaz8 caci dupa cuvintul Sfintului /van6+elist @@1uminatorul
trupului este oc+iulAA 9,atei 68 22;0 &flindu)ne in fata unei sfinte icoana il
sfinteste prin vaz8 caci dupa cuvintul Sfintului /van6+elist @@1uminatorul
trupului este oc+iulAA 9,atei 68 22;0 &flindu)ne in fata unei sfinte icoane
272
simtim rolul ei ziditor de suflet4 @@(ar noi toti8 privind ca in o6linda cu fata
descoperita8 slava !omnului8 ne prefacem in acelasi c+ip din slava in slava8 ca
de la !u+ul !omnuluiAA 9(( Cor0 38 1$;0
[ >asile Tar6ovisteanul8 /piscop)vicar patriar+al8
F(ndrumator pastoralF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$18 pa60 $3)$60
(n evlavia crestina din Rasarit8 cinstirea sfintelor moaste are un loc deosebit de
insemnat0 Toti sfintii8 adunati in 7urul lui !umnezeu8 alcatuiesc impreuna
desavirsirea vie a Bisericii8 scara intre pamint si cer8 intarita pentru totdeauna
ca dovada de mintuire0 Prezenta binecuvintata a sfintilor se manifesta in
Biserica nu numai prin ima6inile lor sacre8 cunoscuta din icoane8 ci si prin
sfintele lor moaste8 ramasitele pamintesti ale petrecerii lor du+ovnicesti in
aceasta lume0 !umnezeu acorda sfintilor8 care au devenit +ristosi in *ristos8
dupa ce ei au trecut la cele vesnice8 puterea de a transmite si a implini voia
Sa8 printr)un a7utor activ8 vazut sau nevazut8 pe care ei il incredinteaza tuturor
drept credinciosilor crestini0 Se poate spune8 fara e#a6erare8 ca sfintii traiesc
in Biserica8 manifestindu)se prin acte de ordin reli6ios8 prin care se intretine si
se e#tinde lucrarea tainca a indumnezeirii si prin care lantul de aur al
desavirsirii in *ristos nu se rupe pina la @@sfirsitul veaculuiAA 9,atei JJ>(((8 2';0
(n cazul sfintelor moaste8 accentul se pune mai ales pe un anumit fel al
manifestarii puterii divine8 prin care se releva8 sub forma unor semne
dumnezeiesti8 pastrarea in nestricaciune a osemintelor alesilor !omnului8
constituind o marturie evidenta a dumnezeirii ,intuitorului nostru (isus *ristos0
Pentru evlavie ortodo#a8 in aratarea puterii lui !umnezeu8 prin sfintele moaste
se cuprinde un sens particular8 pe care se cuvine sa)l cunoastem8 pentru a ne
pre6ati cu vrednicie in ce priveste cinstirea dupa cuviinta a sfintilor si a
urmelor pe care ei le)au lasat pe pamint0
10 (isus *ristos8 izvorul sfinteniei de care se invrednicesc sfintele moaste0
Cultul sfintilor8 privit in 6eneral8 e un oma6iu adus lui !umnezeu prin alesii 1ui8
lui !umnezeu care este @@minunat intru sfintii SaiAA 9Psalmul 1J>((8 36;0 &cest
cult consta in cinstirea8 invocarea si imitarea sfintilor0 /l nu este un cult de
adorare8 ci de venerare0 /l nu inlatura si nici nu micsoreaza cu nimic cultul lui
!umnezeu8 ci dimpotriva8 in impodobeste8 il ilustreza si il intareste8 socotind
mai bine in evidenta rolul ,intuitorului de unic mi7locitor si unic sfintitor al
fapturii zidite0 Sfintenia de care se bucura alesii !omnului nu poate sa fie
inteleasa facindu)se abstractie de sfintenia lui *ristos insusi8 ci numai prin
participare la aceasta demnitate8 privita deci ca revarsare a sfinteniei celei
una a lui *ristos in sfintii cei multi ai Bisericii0 Sfintii sint madularele lui *ristos
indumnezeite8 a7un6ind8 in cursul vietii lor pamintesti8 camari si locasuri
curate ale lui !umnezeu0 Crestinii cinstesc in sfinti pe prietenii lui *ristos8 pe
fiii si mostenitorii lui !umnezeu4 @@Toti citi l)au primit le)a dat putere sa
a7un6a copii ai lui !umnezeuAA 9(oan (8 12; @@(ncit nu mai sint robi ci fiiAA 93al0
273
(>8 ; @@!ar daca sint fii sint si mostenitori8 mostenitori al lui !umnezeu8 si
impreuna)mostenitori ai lui *ristosAA 9Tom0 >(((8 1;0 Salasluirea lui *ristos in
sfinti nu priveste numai sufletul acestora8 ci si trupul lor0 / adevarat ca nu
trupul8 ci du+ul nostru are capacitatea de a cunoaste pe !umnezeu in
descoperirea Sa0 !e aceea zice Sfintul Pavel4 @@!u+ul insusi marturiseste
impreuna cu du+ul nostru ca sintem fii ai lui !umnezeuAA 9Rom0 >(((8 16;0 Se
cuvine insa a preciza faptul ca @@loculAA specific al receptarii prezentei divine
in om nu este sufletul sau du+ul in independenta lui in raport cu trupul8 ci
du+ul le6at de trup8 adica inima0 @@(ubirea lui !umnezeu s)a varsat in inimile
noastre8 prin !u+ul Sfint8 cel daruit nouaAA 9Rom0 >8 5;8 ne spune Sfintul
&postol Pavel0 (nima fiind locul in care umanul primeste +arul divin trupul
insusi devine un locas al Sfintului !u+4 @@<u stiti ca trupul vostru este templu
al !u+ului Sfint care este in voi si pe care il aveti de la !umnezeu2AA 9( Cor8 >(8
1%;0 &vind pe !u+ul Sfint lucrator in trup sfintii devin cu adevarat @@temple ale
lui !umnezeuAA 9( Cor0 (((8 16;8 camari si lacasuri ale lui *ristos8 pentru ca
!umnezeu salasluieste in ei si ramine in ei vesnic0 Sint tocmai ceea ce spune
Sfintul &postol Pavel8 definind templul lui !umnezeu din om4 @@<oi sintem
templu al !umnezeului celui viu8 precum !umnezeu a zis ca 4 >oi locui in ei si
voi umbla si voi fi !umnezeul lorAA 9(( Cor0 >(8 16;0
(isus *ristos ,intuitorul8 care)si afla locas in trupurile sfintilor8 nu le paraseste
pe acestea nici dupa moarte0 Printr)o iconomie dumnezeiasca8 puterile
sufletului care au cunoscut pe !omnul in actul maritei Sale invieri8 precum si
+arul mintuitor isi prelun6esc lucrarea lor in trup8 trecind peste +otarele
mortii0 "semintele sfintilor ramin8 cum zice Sfintul (oan !amasc+inul8
@@temple insufletite ale lui !umnezeuAA 9!o6matica8 trad0 rom0 Bucuresti8
1%438 p0 32;0 / vorba despre un aspect deosebit al iconomiei divine8 pe care il
constituie coborirea !omnului cu sufletul in iad dupa in6roparea cu trupul8 in
imparatia mortii8 cu scopul de a)i nimici temeliile si de a impartasi du+urilor ce
se 6asesc in intuneric taria si lumina vietii noi0 &stfel se e#plica faptul ca8 in
vremea acestei lucrari dumnezeiesti8 @@mormintele s)au desc+is si multe
trupuri ale sfintilor adormiti s)au sculat0 9,atei JJ>((8 52;0 (n (isus *ristos8
biruitorul mortii8 vasele care au purtat8 in viata8 slava sfinteniei nu sint
nimicite0 !impotriva8 !umnezeu8 pre6ateste8 pentru orice sfint darurirea unei
recompense anuntata de profetul (saia cu aceste cuvinte4 @@/l 9!omnul; va
in6rasa oasele tale si vei fi ca o 6radina adapata8 ca un izvor de apa vie8 care
nu seaca niciodataAA 91>(((8 11;0 Referirea la @@oaseAA priveste trecerea
sfintilor8 intru adormire8 la cele vesnice8 potrivit unui verset e#plicit4 @@"asele
celor doisprezece profeti infloresc in mormintele lorAA8 cum se spune in
intelepciunea lui8 Sira+ 9J1(J8 11;0 &stfel8 pastrarea oaselor in mormint are si o
semnificatie spirituala8 e#primind ideea unei supravietuiri personale dupa
moarte0 (n acest sens scrie si psalmistul cu privire la cei drepti4 @@!omnul
pazeste oasele lor8 nici unul din ele nu se va zdrobiAA 9Psalmul JJJ(((8 1%;0 "
putere nevazuta se manifesta in osemintele sfintilor pe care !omnul le are in
pavaza Sa0 !upa trecerea din aceasta viata8 trupurile sfintilor ramin ca niste
boabe de 6riu8 in vremea iernii in pamint8 traind o viata ascunsa8 necunoscuta
274
de simturile noastre0 /le ne arata ca intruparea -iului lui !umnezeu a desc+is
fapturii noastre paminstesti8 insasi8 o cale pentru a se ridica8 umplindu)se si de
puterea invierii8 la nestricaciune si marire0 &sadar8 (isus isi imprima c+ipul in
sfinti 93alateni (>8 1%;8 traind in ei 93alateni ((8 2';8 si8 intrucit @@in /l locuieste
trupeste toata plinatatea !umnezeiriiAA 9Coloseni ((8 %;8 printr)o oarecare
imitatie a acestui mister divin8 tot /l salasluieste c+iar @@trupesteAA in alesii
Sai8 nedespartindu)se de osemnitele lor dupa moarte0 (n acest sens8 moastele
sfintilor sint8 cum zice de asemenea (oan !amasc+inul8 @@izvoare mintuitoareAA
9!o6matica8 p0 32$;0
20 Sfintele moaste8 dovezi ale nemuririi sufletului si ale invierii de obste0
Cind (isus *ristos salasluieste8 prin credinta8 in inima noastra0 /l revarsa in
trupul nostru omenesc8 curatit si sfintit printr)o noua le6atura cu !umnezeu8
puterea invierii Sale8 care biruie si ne patrunde fiinta intrea6a @@Cititi in
*ristos v)ati botezat8 in *ristos v)ati imbracatAA 93al0(((8 2;8 ne invata Sfintul
&postol Pavel0 ,arturii in lume ale prezentei lui *ristos8 care si)a inscris cu
marire numele in sfintii sai8 moastele sint8 deopotriva8 dovezi ale nemuririi
sufletului si prefi6uratii ale vietii vesnice0 Puterea lui *ristos e incoruptibila8
iar acolo unde @@locuieste puterea lui *ristos 99(( Cor0 J((8 %; sau in cei @@care
sint ai lui *ristos (isusAA 93al0 >8 24; ea impartaseste incoruptibilitatea c+iar si
trupurilor @@adormiteAA0 / vorba de o interventie divina care se savirseste cu
scopul de a ne convin6e de adevarul pastrarii sufletului intre nemurire si al
invierii aduse in lume de catre *ristos0 !in faptul ca nu toate trupurile sfintilor
care au murit savirsesc minuni8 caci nu toate se bucura de aceasta @@prima
inviereAA 9&poc0 JJ8 6;8 putem deduce ca incoruptibilitatea nu constituie o
rasplata pentru vrednicia alesilor lui *ristos8 care la @@@a doua inviereAA se vor
incarca toti de slava vesnica0 /ste insa8 mai presus de orice8 un indiciu
dumnezeiesc care ne aprinde si ne sustine credinta in continuarea vietii noastre
spirituale de pe pamint in e#istenta vesnica0 Sfinta /van6+elie in relatarea
invierii lui *ristos8 noteaza8 printre altele8 aceste impre7urari4 ca piatra
mormintului a fost ridicata de un in6er8 a carui coborire din cer a fost insotita
de un cutremur8 ca femeile mironosite au 6asit mormintul 6ol8 ca Petru si apoi
(oan8 privind in mormint @@au vazut 6iul6iurile sin6ure zacindAA 91uca JJ(>8 12;0
,a+rama insa8 care fusese pe capul ,intuitorului8 se 6asea si ea infasurata la o
parte intr)un loc 9(oan JJ8 6);0 3iul6iul si ma+rame8 deci sint marturii ale
invierii lui *ristos 9Cf0 (oan JJ8 $;0 <oi le mai avem astazi0 (n concret8 ca dovezi
ale invierii dar8 in sc+imbul lor8 avem sfintele moaste0 &sa cum 6iul6iu si
ma+rama au ramas intacte si impaturite cu rinduiala8 tot la fel si osemintele
sfintilor8 vesminte ale sufletelor nemuritoare8 in urma desfacerii tainice dintre
suflet si trup8 au ramas incoruptibile8 fara sa fie supuse destramarii materiale0
!upa cum 6iul6iurile ,intuitorului vestesc invierea8 tot la fel si sfintele moaste
ne 6aranteaza invierea noastra viitoare0 <atura trupului e#plica ea insasi
mortalitatea sa8 prin numeroasele acte de disolutie vizibila la care trupul se
supune in viata aceasta si carora le urmeza o necontenita refacere0 Sufletul
insa e dinamism8 e principiul personal8 e unitate concreta a actelor
275
internationale8 fara sa prezinte nici un semn de descompunere sau de disolutie8
oferind8 prin facultatile sale8 o ima6ine de ceea ce inseamna reunirea partilor
intr)un intre6 armonic8 cunoscut sub denumirea de persoana0 @@Persoana8 este
forma de e#isitenta unica si necesara a spirituluiAA0 (ncoruptibilitatea sfintelor
moaste vine astfel sa sustina credinta ca e#ista o le6atura speciala intre
sufletul sfintului si osemintele sale8 pe care moartea nu o poate distru6e8 in
sensul ca spiritul acestuia nu paraseste cu desavirsire trupul8 mentinind
totodata in moaste o putere dumnezeiasca8 care tot prin suflet lucreaza0
<emurirea sufletului este supravietuirea lui dupa despartirea de trup0 &ceasta
supravietuire consta in continuarea vietii sale proprii8 spirituale8 in pastrarea
facultatilor superioare8 precum si a sentimentului de raspundere0 3iul6iurile
,intuitorului sau moastele sfintilor8 care ramin intacte prin moarte8 ne
demostreaza8 in mod analo6ic ca sufletul nu se descompune8 in urma desfacerii
de trup8 dar nici nu se nimiceste0 " forta simpla si spirituala cum e sufletul
nostru8 nu poate fi nici divizata si nici descompusa8 decit printr)o actiune
divina nimicitoare0 !umnezeu8 insa8 ne arata incoruptibilitatea sfintelor
moaste8 nu vrea ca sufletul sa fie nimicit8 ci il mentine in e#istenta in care a
fost creat0 Sufletul e du+ul pe care !umnezeu l)a intiparit in materia trupului8
cu ocazia zidirii omului 9cf0 -acere (8 26;8 avind astfel in sine8 prin impartasire8
trasaturile e#acte ale bunatatii divine0 <umai o putere infinita8 e6ala cu aceea
de la creatie8 ar putea trece faptura de la e#istenta la nee#istenta0 !umnezeu
insa ne descopera condescenta Sa8 incredintindu)ne ca nu vrea nimicirea
sufletului omenesc0
(ncoruptibilitatea sfintelor moaste este8 deasemena8 o descoperire a
nestricaciunii pe care sfintii o cisti6a prin restaurarea lor in frumusetea dintii8
odata cu dobindirea unei arvunea a invierii0 ,otivul pentru care omul si)a
pierdut nemurirea8 iar trupul sau a devenit coruptibil8 este pacatul8 care a
patruns in suflet si astfel a infectat corpul cu veninul mortii0 @@Precum printr)
un om a intrat pacatul in lume si prin pacat moartea8 tot asa moartea8 din
cauza careia toti am pacatuit8 a trecut la toti oameniiAA 9Rom0 >8 12;0 :nde
stapineste pacatul8 e prezenta si moartea8 caci pacatul nu este in mod simplu
un rau moral8 ci este revolta fapturii impotriva Creatorului ei0 (n aceste
conditii8 intorcerea la nestricaciune8 nu sete posibila decit prin inlaturarea
pacatului0 "mul nu a fost creatorul lui insusi8 de aceea nu poate fi nici
mintuitorul sau0 (n vederea dobindirii nemuririi8 @@Cuvintul trup s)a facutAA8 iar
izvorul puterii divine se revarsa din nou in profunzimea naturii umane0
,entinerea osemintelor sfintilor in stare de nestricaciune este o fa6aduinta si o
6aranti privitoare la marirea de care se vor bucura trupurile credinciosilor dupa
inviere0 ,anifestarea acestei puteri a invierii e cunoscuta credinciosilor mai
ales dupa po6orirea Sfintului !u+8 cultul sfintelor moaste avind ori6ine in
Biserica primara0 Cu anticipatie8 insa8 aceasta putere apartinut si unei
@@bisericiAA a >ec+iului Testament si a fost data in mod proportional cu
revelatia 6raduala a Cuvintului intrupat al lui !umnezeu0 (n urma caderii in
276
pacat8 &dam este e#clus din paradis8 iar in6erii cu sabii de flacari sint pusi sa)(
pazeasca intrarea 9-acere (((8 24;0 -aptul pazirii @@pomuluiAA semnifica ideea
ca moartea il separa pe om de !umnezeu0 "data insa cu fa6aduinta primita in
protoevan6+elie8 in care este cuprinsa intrea6a taina a lui *ristos8 primii
oameni primesc si incredintarea adevarului ca nemurirea le apartine cu
anticipatie8 intrucit !omnul @@va zdrobi capul sarpeluiAA0 !e aceasta putere s)
a bucurat mai intii8 /no+ 9-acere >8 24;8 apoi (lie si /lisei8 pentru a fi primita
de catre 1azar8 pe care il inviaza *ristos0 Prin moartea si invierea Sa8 insa8
,intuitorul inau6ureaza o era noua8 in care apar sfintele moaste ca prefi6uratii
ale invierii0
30 Sfintenia moastelor dovedita prin minuni0
Pastrarea in nestricaciune a osemintelor pe care le avem de la sfinti nu este
sin6ura minune pe care ni)o transmit aceste odoare0 @@Stapinul *ristos8 scrie
Sfintul (oan !amasc+in8 ne)a dat ca izvoare mintuitoare moastele sfintilor8 care
izvorasc in multe c+ipuri faceri de bine si dau la iveala mir cu bun miros0
<imeni sa nu fie necredincios5 !aca prin vointa lui !umnezeu a izvorit in pustie
apa din piatra tare 9(esire J>((8 5)6; si din falca ma6arului apa pentru Samson
caruia ii era sete 9.udecatori J>8 1%;8 este de necrezut ca sa izvorasca mir bine
mirosit din moastele mucenicilor2 Cu nici un c+ip pentru cei care cunosc
puterea lui !umnezeu si cinstea pe care o au sfintii de la !umnezeuAA
9!o6matica8 p0 32$;0 Cunoasterea puterii cu care sint inzestrate sfintele
moaste o aflam inca din >ec+iul Testament0 (n cartea a patra a Re6ilor citim ca8
in mormintul proorocului /lisei8 a fost aruncat trupul unui om mort8 dar la
atin6erea cu osemintele proorocului8 acest mort a capatat viata si a inviat 9(>
Re6i J(((8 21;0 Cele mai multe si mai mari minuni in le6atura cu osemintele
sfintilor ne sint descoperite insa in le6ea +arului0 &sterie al &maslei zice intr)un
pane6iric4 @@-oca8 dupa moarte8 +raneste cu mai multa imbelsu6are decit
+ranea odinioara (osif /6iptul0 (osif impartea 6riul pe ar6intB -oca il da in dar
celor lipsitiAA0 Ramine insa o intrebare8 formulata8 de asemenea8 de Sfintul
(oan !amasc+in4 @@Cum poate sa faca minuni un om mort2 Cum dar prin ei 9prin
sfinti; demonii sint pusi pe fu6a8 bolile sint alun6ate8 bolnavii se vindeca8 orbii
vad8 leprosii se curata8 ispitele si supararile se risipesc8 si se po6oara toata
darea cea buna de la Tatal luminilor 9(acob (8 1; peste cei care cer pin ei cu
credinta neindoielnica2 9!o6matica8 p0 32%;0
1ucrarile proprii ale lui !umnezeu se numesc minuni0 @@Tu este !umnezeu care
faci minuniAA 9Ps0 1JJ>(8 15; zice profetul !avid0 (n cazul sfintelor moaste8
minunile sint semne ale salasluirii lui !umnezeu in ele8 dovezi ale unei
prezente divine8 deosebite de aceea a lucrarii creatoare si pronietoare0 Scopul
minunilor savirsite prin osemintele sfintilor este reli6ios)moral0 (n vremea
petrecerii Sale pe pamint8 ,intuitorul urmarea sa arate8 prin minuni8 ca /l este
cu adevarat -iul lui !umnezeu0 @@Credeti ,ie ca /u sint in Tatal si Tatal este in
,ineB credeti cel putin pentru lucrarile acesteaAA 9(oan J(>8 11;8 a zis
,intuitorul8 adresindu)se iudeilor care nu credeau in divinitatea persoanei 1ui0
277
C+iar si Sfintii &postoli s)au convins de faptul divinitatii ,intuitorului tot prin
minuni8 cum a fost aceea a prefacerii apei in vin la nunta din Cana0 Scopul
minunilor a fost8 zice Sfintul /van6+elist (oan8 ca oamenii sa se convin6a tocmai
de acest lucru4 @@Si a facut (isus si alte semne multe inaintea ucenicilor Sai8
care nu s)au scris in cartea aceasta0 (ar acestea s)au scris ca sa credeti ca (isus
este *ristos -iul lui !umnezeu 9(oan JJ8 3')31;0 !ar ,intuitorul8 in vederea
dovedirii dumnezeirii Sale8 nu limiteza savirsirea minunilor la vremea si la
persoana Sa4 @@&devarat8 adevarat va spun8 ca cine crede in ,ine8 va face si el
lucrurile pe care le fac /uAA 9(oan J(>8 12;0 Scopul minunilor ramine insa
acelasi4 @@"rice veti cere in numele ,eu8 voi face8 pentru ca Tatal sa fie
preamarit in -iulAA 9(oan J(>8 13;0
(nfaptuirea unor lucruri minunate prin mi7locirea Sfintelor moaste trebuie
vazuta prin credinta ca e#ista o le6atura speciala intre sufletul unui sfint si
osemintele lui8 pe care moartea nu o poate distru6e8 in sensul ca spiritul
acestuia nu paraseste cu desavirsire trupul8 mentinind astfel in moaste o
putere dumnezeiasca0 Credinta ca sfintii ramin prin aceasta +arisma in
osemintele lor8 prelun6ind in ele o prezenta a lor in du+8 ii face pe credinciosi
sa se simta in le6atura personala cu ei si prin ei cu *ristos0 Cinstirea moastelor
trece de la ele la persoana sfintilor8 ca si in cazul icoane8 iar de la persoana
unui sfint trece la *ristos8 care savirseste prin moaste minuni0 &stfel8 sfintele
moaste se dovedesc a fi un loc in care *ristos este prezent in +ar intr)un fel
deosebit de @@aparitiaAA 1ui in icoane care il reprezinta pe /l0 (n moaste nu
e#ista c+ipul lui *ristos8 ci *ristos este in mod minunat prezent in materia
ramasitelor pamintesti ale sfintilor0 ,ulti oameni s)au vindecat numai prin
atin6erea de ster6arele si de trpul Sfintului &postol Pavel 9-apte J(J8 11)12;8
sau prin trecerea umbrei Sfintului &postol petru peste ei 9-apte >8 15;8 dar mai
multi prin atin6erea de moastele martirilor si ale sfintilor8 in cur6erea vremii8
de la *ristos si pina astazi0
40 Sensul cinstirii sfintelor moaste0
,i7locitori si protectori ai nostri in ceruri8 sfintii sint madulare vii si active ale
Bisericii lui *ristos8 care cuprinde in sinul ei deopotriva pe cei ce sint in viata si
pe cei ce au adormit0 / vorba despre un adevar pe care Sfintul &postol Pavel ii
e#prima prin ideea ca Biserica este @@trupul lui *ristosAA8 iar cei care se
mintuiesc in ea dobindesc puterea si viata lui *ristos0 Sintem madulare ale lui
*ristos (isus 9( Cor0 >(0 15;8 nu numai cu sufletul8 ci si cu trupul 9( Cor0 >(8 1%;0
@@>oi sinteti trupul lui *ristos si madulare in parteAA 9( Cor0 J((8 2B /fes0 >8
3';0 &ceste madulare sint unite8 solidare impreuna)traitoare in una si aceeasi
realitate spirituala0 Prezenta nemi7locita a lui *ristos face din Biserica o
comunitate reli6ioasa8 intrucit ea devine8 prin dumnezeirea Capului ei8 ca si
prin calitatea si c+emarea membrilor ei8 o comuniune a sfintilor0 Prin invierea
lui *ristos8 moartea si)a pierdut suprematia sa asupra celor ce sint incorporati
@@in /lAA0
278
/a nu)( poate separa de !umnezeu8 dupa cum nu)( poate separa unii fata de
altii0 Sfintii sint madularele lui *ristos invesnicite0 1e6atura lor cu Biserica
luptatoare poarta uneori pecetea unei consacrari divine4 incoruptibilitatea
sfintelor lor oseminte0
(ntrea6a cinstire acordata sfintelor moaste se indreapta spre !umnezeu8 prin al
carui +ar sfintii s)au ostenit si s)au 7ertfit8 s)au aratat biruitori asupra pacatului
si s)au impodobit viata cu virtuti alese0 >enerarea adusa sfintilor8 cinstind
osemintele lor8 precum si indreptarea ru6aciunilor pe care credinciosii le fac
catre sfinti ca spre unii care au putere sa mi7loceasca pentru lume8 devin
simboluri ale cinstirii insasi pe care Biserica o depune in fata lui !umnezeu0
&stfel8 in &pocalipsa avem ima6inea cununilor pe care cite 24 de batrini le
aruncau inaintea tronului dumnezeiesc4 @@&tunci cei 24 de batrini cadeau
inaintea Ceului ce sade pe scaun si inc+inau Celui ce este viu in vecii vecilor8
aruncind cununile lor8 ianintea tronului si zicind4 >rednic este !oamne si
!umnezeul nostru sa primesti slava si cinstea si putereaAA 9&poc0 (>8 1')11;0 (n
acest fel8 cinstirea sfintilor8 in Biserica8 arata cum8 prin minunea
incoruptibilitatii moastelor0 !umnezeu insusi se proslaveste intru ei0
Cinstirea adusa sfintilor8 in raport cu inc+inarea adusa lui !umnezeu8 este
numai relativa si plina de evlavie0 Biserica nu aduce pentru sfinti 7ertfa si nici
nu le acorda inc+inare dumnezeiasca8 ci un cult de iubire si respect ca unora ce
sint daruiti de !umnezeu cu fericirea de a fi slu7itori si casnici ai Sai0 (n
sc+imb8 insa8 considera osemintele lor un altar de 7ertfa0 <u fara o profunda
semnificatie8 in Biserica primara8 Sfinta 1itur6+ie era savirsita pe mormintele
martirilor8 iar in continuare8 aceasta dumnezeiasca slu7ba nu se poate oficia
fara antimisul in care se 6asesc parti din sfintele moaste0 @@!aca *ristos intr)
adevar se poate vedea si pipai undeva in lumea aceasta in carne si oase8 apoi
aceasta se poate in sfintele moasteAA8 zice <icolae Cabasila0 @@1a urma urmei8
aceste moaste sint biserica adevarata si altarul cel adevarat8 zidirea nu)( decit
o imitareAA 9!espre viata in *ristos8 Sibiu8 1%4'8 p0 131;0
(n cinstirea sfintelor moaste8 la altar avem cea mai evidenta si si6ura dovada ca
Biserica "rtodo#a nu a confundat niciodata slu7irea si adorarea cuvenita lui
!umnezeu8 cu cinstirea pe care ea o acorda sfintilor8 tocmai pentru ca le)a
trait pe amindoua intr)o le6atura or6anica0 Cinstirea sfintilor este e#presia
6raitoare a unitatii de traire a Bisericii luptatoare cu ce triumfatoare8 care
impreuna formeaza un sin6ur @@trupAA al carui cap este *ristos si a carei viata
este Sfintul !u+0 Prezenta si lucrarea !u+ului se descopera in bo6atia de
minuni care izvorasc din viata tainica a sfintelor moaste si constituie temeiul
inc+inarii noastre inaintea lor0
Pr0 Conf0 (lie ,oldovan8
F(ndrumator pastoralF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$18 pa60 $)%30
279
((S:S P/ &P/
(isus umbla pe ape si namile de valuri Se prefaceau8 spuse8 in lespezi la
picioare0 " pirtie8 croita de)a dreptul pina)n maluri (i netezea ca)n palma
talazuri si viltoare0
!eparte)n soborul lacom8 cu vintul impotriva8 <evolnici8 ucenicii uitase sa se
roa6eB Corabia8 o coa7a de nuca costeliva Trosnea in pumnul marii8 clatindu)se
din doa6e0
-urtuna intetita)( orbea cu praful apii Si pulberea amara le ineca 6itle7ul000 !ar
tot vedeau cum colo se umilesc)na+lapii Si)ntr)o carare lina se sc+imba)ntre6
virte7ul0
Si8 inclestati de spaima cu miinile pe funii8 Priveau cum uriasa naluca se tot
duceB Cu bratele in laturi plutea)n bataia lunii Taind si cer si ape ca o imensa
cruce0
>&S(1/ >"(C:1/SC:
Biserica a +otarit8 dintru inceput8 de pe timpul Sfintilor &postoli8 ca ziua intii
din saptamina sa fie sarbatorita prin cult public si sa fie socotita ca zi de
odi+na pentru crestini0 &ceasta este !uminica ) ziua !omnului 9&pocalipsa (8
1';8 ea apartine !omnului *ristos si a fost ridicata la aceasta cinstire pentru ca
in aceasta zi ) de duminica ) s)a intimplat cel mai mare eveniment al
crestinitatii8 invierea !omnului *ristos0
Ca zi de odi+na in >ec+iul Testament a fost sarbatorita ziua simbetei0 Pentru
crestini insemnatatea acelei zile dispare si locul ei il preia !uminica8 cu noul ei
sens0 (n adevar8 in >ec+iul Testament8 evreii conform poruncii a (>)a din
!ecalo6 sarbatoreau ca zi de odi+na sub numele de sabat8 simbata8 sarbatorea
instituita de ,oise4 @@&du)ti aminte de ziua odi+nei 9simbetei; ca sa o sfintesti0
1ucreaza sase zile8 si fa in acelea toate treburile tale8 iar ziua a saptea este
odi+na !omnului !umnezeului tauB sa nu face in acea zi nici un lucru000 caci in
sase zile a facut !umnezeu cerul si pamintul 000 iar in ziua a saptea s)a
odi+init0 !e aceea a binecuvintat !omnul ziua a saptea si a sfintit)oAA 9(esire
JJ8 $)11;0
Sarbatorirea simbetei la evrei se efectua bazata pe doua fapte4 a; datorita
faptului ca insusi !umnezeu s)a odi+nit in ziua a saptea si a sfintit)o0 @@Si a
binecuvintat !umnezeu ziua a saptea si a sfintit)o8 pentru ca intr)insa s)a
odi+nit de toate lucrurile SaleAA 9-acere (8 3B cf0 (esire JJ8 11;0 b; ea se mai
serba ca amintire a iesirii8 a eliberarii poporului evreu din /6ipt0 @@&du)ti
aminte ca ai fost rob in pamintul /6iptului si !omnul le)a scos de acolo000 si de
280
aceea ti)a poruncit !omnul !umnezeul tau sa pazesti ziua odi+nei si sa o tii cu
sfintenieAA 9!euteronom >8 15;0
(n >ec+iul Testament s)a orinduit prima data8 s)a instituit deci serbarea
simbetei8 cu ocazia strin6erii manei din pustie8 data de !umnezeu evreilor0 /i
strin6eau mana in fiecare zi pentru ziua respectiva iar in preziua simbetei
strin6eau pentru doua zile8 caci a doua zi simbata nu era8 fiind zi de odi+na
9(esire J>(8 23)3';0 Serbarea simbetei s)a consfintit prin porunca a patra din
!ecalo6 fapt amintit la inceput 9(esire JJ8 $)11;0
Serbarea simbetei a fost numai pentru >ec+iul Testament0 (n <oul Testament s)
a +otarit a se serba !uminica ca amintire a (nvierii !omnului0 Caci desi simbata
era denumita @@le6amint vesnicAA8 @@sa pazeasca deci fiii lui (srael ziua
odi+nei8 praznuind ziua odi+nei din neam in neam ca un le6amint vesnicAA
9(esire JJJ(8 16;8 totusi pentru epoca mesinaica s)a prezis o alta zi0 Profetul
?a+aria spune4 @@(n ziua aceea8 zice !omnul8 fiecare din voi va pofti pe
aproapele sau sub vita si smoc+inul sauAA 9?a+aria (((8 1';0 ?iua aceea8 e ziua
invierii8 precum spune Psalmistul4 @@&ceasta este ziua pe care a facut)o
!omnul sa ne bucuramAA 9CJ>((8 24;0
!omnul *ristos a calcat simbata prin4 vindecarea omului cu mina uscata 9,atei
J((8 1')13;B vindecarea slabano6ului de la lacul >iteza 9(oan >8 1)13;B vindecarea
orbului din nastere 9(oan (J8 1)14;0 ,intuitorul nerespectind simbata8 a spus ca
/l este mai mare decit simbata8 este domn al simbetei 9,atei J((8 $B ,arcu ((8
2$;0
1a sinodul din (erusalim8 printre cele patru dispozitiuni8 pe care trebuiau sa le
respecte cei care intrau in crestinism8 simbata nu e#ista 9-apte J>8 2%;0 Sfintul
Pavel mustra pe 6alatenii si colosenii care vor sa se intoarca la sarbatorile
iudaice0 @@<imeni sa nu va 7udece pentru mincare sau bautura8 sau cu privire
la vreo sarbatore8 sau luna noua sau simbete8 care sint umbra celor viitoare8
iar trupul 9este; al lui *ristosAA 9Coloseni ((8 16B cf0 3alateni (>8 %)110 Porunca a
patra din !ecalo68 nu e amintita nicaieri in <oul Testament spre a fi
respectata0
Serbarea simbetei din >ec+iul Testament a fost inlocuita prin serbarea
!umincii8 precum s)a amintit8 zi in care a inviat !omnul *ristos0 @@!upa ce a
trecut simbata8 cind se lumina de ziua intii a saptaminii 9duminca; au venit
,aria ,a6dalena si cealalta ,arie8 ca sa vada mormintulAA 9,atei JJ>(((8 1;0
@@Si dupa ce a inviat dimineata8 in ziua cea dintii a saptaminii 9duminca;8 /l s)a
aratat ,ariei ,a6dalenaAA 9,arcu J>(8 %B 1uca JJ(>8 1;0
(n ziua invierii Sale8 !omnul *ristos s)a aratat viu femeilor mironosite 9,atei
JJ>(((8 %; lui Petru 91uca JJ(>8 34;8 celor doi ucenici in drum spre /maus 91uca
JJ(>8 13)15;B &postolilor fara Toma0 Si fiind seara8 in ziua aceea8 intiia a
saptaminii 9duminica; si usile fiind incuiate8 unde erau adunati ucenicii de frica
281
iudeilor8 a venit (isus 9(oan JJ8 1%;8 dupa opt zile impreuna cu Toma 9(oan JJ8
26;0
!e asemene8 in ziua Cincizecimii ) tot in zi de duminica ) s)a po6orit !u+ul
Sfint 9-apte ((8 1)5;8 in ziua duminicii a primit Sfintul (oan descoperirea
9&pocalipsa (8 1';0 &postolii savirseau sfinta /u+aristie 9-apte JJ8 ;B primii
crestini strin6eau a7utoare tot cu ocazia sarbatoririi duminicii0 @@(n ziua intii a
saptaminii 9duminica; fiecare dintre voi sa)si puna deoparte8 strin6ind cit
poate000AA 9( Corinteni J>(8 2;0
!eci8 incepind de la &postoli si de la primii crestini Biserica a sarbatorit ca zi
de odi+na8 !uminica0
Totusi sint unii crestini care afirma si sustin ca simbata este o datorie
obli6atorie pentru toti si pentru totdeauna8 este o le6e universala8 pentru ca
!umnezeu a binecuvintat)o si a sfintit)o 9-acere ((8 2)3;0 !eci avem datoria s)o
respectam toti0
(n adevar8 !umnezeu s)a odi+nit si a binecuvintat ziua a saptea0 !ar8 /l n)a
poruncit omului s)o tina ca zi de odi+na si sarbatoare0 !e altfel8 nici nu era
nevoie0 "mul era in rai si munca era usoara8 el nu avea nevoie de odi+na0 !upa
caderea in pacat8 munca a devenit mai 6rea0 (nsa8 c+iar atunci omul n)a serbat
ziua a saptea0 <u se spune nicaieri ca <oe8 &vraam sau (acov ar fi serbat
simbata0 ,oise a instituit sabatul8 spre a curma nemultumirile poporului din
pustie8 care murmura din cauza 6reutatilor8 facindu)( sa)si aminteasca de
!umnezeu care)l scosese din robie0
Cit despre odi+na !omnului din ziua a saptea aceasta insemna sfirsitul creatiei0
Caci nu ni se mai spune ca @AB n)a mai urmat o alta zi8 ci ziua a saptea
insemneza epoca de dupa creatie8 pina la sfirsitul lumii8 in care !umnezeu nu
mai creeaza8 dar desi6ur /l are 6ri7a de lume0 !e aceea aceasta epoca se
numeste sabat8 odi+na0 /a priveste pe !umnezeu0 (nsa ziua de odi+na pentru
om8 vine printr)o porunca8 prin porunca lui ,oise 9(esire J>(8 23)3' si (esire JJ8
$)11; 9cf0 !e+eleanu;0
Se mai afirma aceiasi crestini ca totusi serbarea simbetei este obli6atori si
pentru toti crestinii pentru ca !omnul *ristos n)s desfiintat poruncile le6ii
vec+i0 &stfel8 /l spune4 @@Sa nu socotiti ca am venit sa stric le6ea sau proorociiB
n)am venit sa stric8 ci sa plinescAA 9,atei >8 1;0
(nsa8 adevarul spuselor ,intuitorului este urmatorul4 in !omnul *ristos s)au
implinit profetiile mesianice0 /l admite in esenta Sa le6ea morala a >ec+iului
Testament8 dar o desavirseste8 o adinceste si o completeaza cu noi sfaturi si
porunci0 !e aceea8 /l spune4 @@&ti auzit ca s)a zis celor de demult000 /u insa va
spun vouaAA 9,atei >8 21)22;0 ,ulte lucruri din le6ea vec+e erau umbre8
simboale8 prefi6urati ale <oului Testament care trebuiau sa dispara si au
282
disparut0 ,ai mult8 /l a infiintat o le6e noua0 &stfel8 la infiintarea Sfintei
/u+aristii /l spune4 @@&cesta este sin6ele ,eu8 al le6ii celei noi000AA 9,atei
JJ>(8 2$B 1uca JJ((8 2';0 !eci printre institutiile din le6ea vec+e care s)au
desfiintat ca nemaiavind nici un rost este si serbarea simbetei0
Se mai afirma de crestinii atit de iubitori ai >ec+iului Testament si ai sabatului8
ca acesta totusi trebuie tinut pentru ca era si inainte de ,oise0 Caci in !ecalo6
se spune @@&du)ti aminte de ziua odi+nei000AA 9(esire JJ8 $;0
(nsa s)a amintit ca simbata nu s)a instituit de ,oise prin proclamarea
!ecalo6ului8 ci citva timp mai inainte8 cu ocazia strin6erii manei din pustie8
fapt amintit in capitolul J>(8 23)3'0 !eci8 @@adu)ti aminteAA din (esire JJ8 $8 se
refera la acest moment si nu la o perioada de timp mai vec+e0
Se mai aminteste si un alt ar6ument in spri7inul respectarii simbetei0 &stfel se
spune ca simbata nu se poate inlocui caci a fost data de !umnezeu ca
@@le6amint vesnicAA0 @@Sa pazeasca deci fiii lui (srael ziua odi+nei8 praznuind
ziua odi+nei din neam in neam8 ca un le6amint vesnicAA 9(esire JJJ(8 16'0 (nsa8
sub numele de semn sau le6amint vesnic se intele6e timpul >ec+iului
Testament8 pina la venirea ,intuitorului0 Crestinii nu mai sint sub le6e8 ci sub
+ar4 @@Caci pacatul nu va avea stapinire asupra noastra8 fiindca nu sinteti sub
le6e8 ci sub +arAA 9(esire J((8 14; si totusi nimeni n)o mai serbeaza0
(n continuarea sustinerii simbetei se afirma ca si ,intuitorul ca si &postolii Sai
serbau simbata8 pentru ca se simbata8 pentru ca se duceau simbata la sina6o6a
91uca (>8 16;8 dupa cum procedau si &postolii Sai 9-apte J>(8 13;0
(n adevar8 atit !omnul *ristos8 cit si &postolii Sai frecventau simbata sina6o6ile8
dar nu pentru ca respectau simbata8 ci pentru ca in acea zi erau adunati iudeii
acolo si puteau sa le propovaduiasca 1e6ea cea noua0
Se mai spune de sustinatorii simbetei8 ca ea se serba si in timpul <oului
Testament8 aducindu)se drept dovada faptul ca si femeile mironosite care
urmau pe ,intuitorul o servau0 &stfel8 se spune in /van6+elia 1uca4 @@-emeile
care au venit cu /l din 3alileea 9femeile mironosite; au privit mormintul si cum
a fost pus trupul 1ui0 Si8 intorcindu)se au pre6atit miresme si miruri8 iar
simbata s)au odi+nit8 dupa 1e6eAA 91uca JJ(((8 55)56;0
(n adevar8 femeile mironosite s)au odi+nit simbata @@dupa le6eAA caci8 la
moartea ,intuitorului ele erau inca sub imperiul le6ii vec+i0 1e6ea noua a
inceput dupa invierea ,intuitorului0 C+iar ,intuitorul a aratat ) sustin
partizanii simbetei ) ca serbarea acesteia va fi in vi6oare pina la sfirsitul lumii0
@@Ru6ati)va spune /l8 sa nu fie fu6a voastra iarna8 nici simbataAA 9,atei JJ(>8
2';0
283
(nsa8 in versertul respectiv8 nu este vorba de sfirsitul lumii8 ci de sfirsitul
(erusalismului0 1a (erusalim8 simbata se inc+ideau portile cetatii si nici nu era
permis evreilor sa faca decit un anumit numar de mile0 !esi6ur ca daca acel
fla6el ar surveni simbata8 locuitorii (erusalimului ar fi mult stin6+eriti8 in fu6a
lor0
Tot pentru serbarea simbatei8 se mai invoca si spusele Sf0 Pavel din epistola
catre /vrei 9(>8 4)11;8 unde este vorba despre @@odi+naAA din ziua a saptea a lui
!umnezeu8 pe care /l a promis)o si poporului Sau0 "ri8 cum poporul sau in
ultima instanta sint crestinii8 ei trebuie sa tina odi+na simbetei0
"r8 aici in locul respectiv8 care este mai dificil de interpretat8 nu este vorba de
odi+na simbetei8 ci de odi+na imparatiei cerurilor8 aici avem trei feluri de
odi+na4 a; tara odi+nei din CanaanB b; "di+na lui !umnezeu din ziua creatiei si
c; "di+na sau fericirea din imparatia cerurilor0 Primele doua odi+ne
simbolizeaza odi+na din imparatia cerurilor de care crestinii se vor invrednici
daca vor asculta cuvintului lui !umnezeu 9cf0 dr0 P0 !e+eleanu;0 (n sfirsit8 se
mai sustine de partizanii serbarii simbetei ca la inceput toti crestinii au serbat
simbata8 pina la Constantin cel ,are8 care a introdus serbarea duminicii in
crestinism0
(nsa din scrisoarea lui Pliniul cel Tinar catre Traian 9111;8 ca si din marturiile Sf8
(ustin ,artirul8 Clement al &le#andriei si alte marturii din sec0 ( si (( se constata
ca !uminica a fost serbata din primele veacuri ale crestinismului8 c+iar de la
Sf0 &postoli ai ,intuitorului0 Constantin cel ,are a oficializat serbarea
!uminicii8 pentru ca ea era de7a e#istenta8 se sarbatorea de crestini0 /l nu
avea nici un interes sa sc+imbe reli6ia crestina0
Pr0 Prof0 (0 Constantinescu8
F(ndrumator pastoralF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$18 pa60 %4)%0
B(B1"3R&-(/ S/1/CT(>&
10 Pr0 Prof0 3ri6orie ,arcu8 !uminica 9sinteza biblico)teolo6ica;8 in @@,itropolia
&rdealuluiAA8 nr0 11)128 1%'0 20 Pr0 !r0 Simion Radu8 ?iua !omnului este
!uminica8 in @@3lasul BisericiiAA8 nr0 11)128 1%40 30 Pr0 Prof0 Constantin
3aleriu8 Sensul reli6ios)crestin al sarbatorii ?iua !omnului in >ec+iul si <oul
Testament8 in @@,itropolia ,oldovei si SuceveiAA8 nr0 )%8 1%0 40 Pr0 Prof0 !r0
<0 <ea6a8 Temeiuri pentru serbarea !uminicii8 in @@,itropolia BanatuluiAA8 nr0
1)28 1%20 50 Pr0 T0 Bodnar8 Serbarea !uminicii8 in @@,itropolia ,oldovei si
SuceveiAA8 nr0 )$8 1%30
284
Problema ru6aciunilor pentru cei morti sta intr)o strinsa le6atura cu cinstirea
sfintilor0 /a face parte dintre c+estiunile doctrinare es+atolo6ice8 impreuna cu
problema mortii8 a sufletului omenesc si a vietii de dincolo de mormint0
(nvatatura crestina referitoare la cultul mortilor si indeosebi la ru6aciunile
pentru morti se bazeaza pe o serie de idei spri7inite pe revelatia divina si
practica traditionala a Bisericii0
(n le6atura cu moartea8 de la care trebuie sa plecam8 fenomen universal si
inerent naturii umane8 Biserica crestina invata ca ea a survenit in lume in urma
pacatului ori6inar 9Romani >8 12;8 dar ea nu inseamna o distru6ere completa a
fiintei umane8 ci numai o despartire a trupului de suflet0 Trupul se intoarce in
pamint din care a fost luat8 precum spune Sfinta Scriptura4 @@(n sudoarea fetei
tale iti vei minca piinea ta8 pina te vei intoarce in pamintul din care ai fost
luatAA 9-acerea (((8 1%;0 Sufletul8 insa8 se intoarce la !umnezeu de la care si)a
primit e#istenta8 precum ne da marturie aceeasi carte sfinta4 @@Si ca pulberea
sa se intoarca in pamint cum a fost8 iar sufletul sa se intoarca la !umnezeu8
care l)a datAA 9/cclesiastul8 J((8 ;0 !eci trupul este muritor8 iar sufletul
nemuritor8 vesnic 9,atei J8 2$B JJ((8 32;0 /l este mai de pret decit trupul si
decit orice alte bunuri materiale 9,arcu >(((8 36)3;0
!e altfel8 nemurirea sufletului si dainuirea lui in viata de dincolo de moarte8
este ideea fundamentala prin care sta sau cade cultul mortilor si ru6aciunile
pentru morti0 ,ai mult8 nemurirea individuala este strins unita8 dupa
invatatura crestina8 bazata pe revelatia divina cu aceea de constiinta0 "mul
dupa moarte este in deplinatatea vietii sale sufletesti8 este constient8
bucurindu)se sau suferind dupa felul cum a vietuit pe pamint 91uca J>(8 22)31;0
Caci8 dupa invatatura !omnului *ristos toti cei morti trebuie sa fie 7udecati si
rasplatiti in conformitate cu faptele pe care le)au savirsit in viata0 C+iar si in
>ec+iul Testament invatatura despre 7udecata omului este clar afirmata0 &stfel8
Psalmistul spune4 @@(ar !omnul ramine in veacB 6atit)a scaunul 1ui de 7udecataB
si /l va 7udeca lumeaB cu dreptate va 7udeca popoareleAA 9Psalm (J8 )$;0 !e
asemenea si in /cclesiast se spune4 @@Teme)te de !umnezeu si pazeste
poruncile 1ui5 &cesta este lucrul cuvenit fiecarui om caci !umnezeu va 7udeca
toate faptele ascunse8 fie bune8 fie releAA 9/cclesisat J((8 13)14;0
1a !omnul *ristos ideea despre 7udecata si recompensa omului dupa moarte8
constituie ideea de baza a doctrinei sale0 /a strabate ca un fir rosu toata
invatatura sa0 @@!ar zic voua4 Tirul si Sidonului va fi mai usor in ziua 7udecatii
decit vouaAA 9,atei J(8 22;0 Sau4 @@Caci -iul "mului va sa vina intru slava Sa8
cu in6erii saiB si atunci va rasplati fiecaruia dupa faptele saleAA 9,atei J>(8 2B
JJ>8 31)46;0 " afirma si Sfintii &postoli8 ca o do6ma fundamentala a
crestinismului0 @@Pentru ca 9!umnezeu; a +otarit o zi in care va sa 7udece
lumea intru dreptateAA 9-apte J>((8 31;0 Sau @@Caci toti ne vom infatisa
inaintea 7udecatii lui !umnezeuAA 9Romani J(>8 1';B (( Corinteni >8 1'B /vrei (J8
285
2;0 Biserica noastra a sintetizat do6ma despre 7udecata oamenilor dupa
moarte in articolul sapte din Simbolul credintei4 @@Si iarasi va sa vie 9!omnul
*ristos; cu marire sa 7udece viii si mortiiAA0 &dica8 dupa 7udecata8 toti vor
primi rasplata conform faptelor pe care le)a savirsit0
(nsa invatatura ortodo#a distin6e doua 7udecati8 dupa savirsirea din viata a
omului4 7udecata 6enerala8 obsteasca care va fi precedata de a doua venire a
,intuitorului *ristos0 !espre aceasta din urma se spune ca la venirea !omnului
toti cei morti vor invia8 iar cei vii se vor sc+imba intr)o clipa 9( Corinteni J>8 51;
si vor iesi intru intimpinarea ,intuitorului0 &stfel8 imbracati in corpuri
spiritualizate8 vor fi 7udecati8 intr)o atmosfera de maretie si frica8 fiind
recompensati spre fericire sau c+inuri vesnice 9,atei JJ>8 31)46;0 !eci8 este
vorba despre 7udecata universala de la sfirsitul lumii0
Totusi8 in le6atura cu ru6aciunile pentru morti trebuie accentuata8 fiind de o
mare importanta8 7udecata particulara0 Caci ru6aciunile celor vii pentru cei
decedati spre a li se ameliora situatia8 intervin dupa 7udecata particulara sau
intru 7udecata particulara si cea 6enerala0
.udecata particulara este atestata in Sfinta Scriptura0 &stfel Sfintul Pavel
spuneF @@/ste rinduit oamenilor sa moara8 iar dupa aceea8 sa fie 7udecatiAA
9/vrei (J8 2;0 (ntrucit in cuvintele acestea Sfintul Pavel nu pune nici un
interval de timp intre moarte si 7udecata8 urmeaza ca el e#prima prin ele ideea
ca sufletul indata dupa despartirea de trup este supus 7udecatii particulare 9cf0
Prof0 <0 C+itescu8 !o6matica8 tom0 ((8 p0 %41;B Parabola bo6atului nemilostiv si
a saracului 1azar8 unde fiecare dupa moarte este rasplatit 91uca J>(8 1%)31;8
evident dupa 7udecata8 este o dovada a acesteia 9cf0 (( Petru ((8 4)%;0
Si ,arturisirea "rtodo#a a lui Petru ,ovila precizeaza ca e#ista 7udecata
particulara8 deosebita si alta 7udecata de apoi 9obsteasca;0 <ici dreptii8 nici
pacatosii n)au primit rasplata desvirsita a faptelor lor 9dupa 7udecata
particulara;8 totusi nu sint toti in aceeasi stare si nu se trimit in acelasi loc
9,arturisirea "rtodo#a8 partea (8 intreb0 618 p0 63;0
.udecata particulara se savirseste imediat8 dupa moartea omului8 de catre
!omnul *ristos8 in prezenta unor in6eri buni si in6eri rai8 dintre care unii dintre
acestia il apara8 iar altii il acuza0 /vident8 rolul +otaritor il are ,intuitorul
*ristos0
.udecata particulara este provizorie0 /a se face deocamdata asupra sufletului
decedatului si nu asupra sufletului si trupului care se va efectua la 7udecata
obsteasca0 Se mai numeste provizorie caci soarta unor dintre pacatosii
pedepsiti pentru pedeapsa iadului nu este definitiva8 pentru ca ea poate fi
modificata in bine prin ru6aciunile Bisericii0 <umai dupa 7udecata cea din
urma8 universala8 pacatosii vor trece in munca vesnica a iadului0
286
Totusi8 dupa 7udecata particulara sufletul decedatului se bucura in rai sau
sufera in iad8 in mod diferit dupa faptele savirsite in viata0 @@(n casa Tatalui
,eu multe locasuri sintAA 9(oan J(>8 2; se aplica si la rai si la iad8 adica se
refera si la fericirea dreptilor din rai si la aceea a pacatosilor din iad 9Romani
((8 6);0
Starea sufletelor dupa moarte si dupa 7udecata particulara este o stare de
fericire sau nefericire8 o stare constienta 91uca J>(8 1%)31;0 Cei buni se bucura
de o serie de bunuri pozitive8 vietuind in lumina8 in comuniune cu !umnezeu8
iar pacatosii sint mustrati de constiinta8 departe de !umnezeu0 (nsa8 felul
fericirii si nefericirii dupa 7udecata particulara este deosebit de acela de dupa
7udecata 6enerala0
>iata constienta de dupa moarte nu se mai poate sc+imba dupa vointa omului0
&dica8 el nu)si mai poate sc+imba caracterul8 din bun sa devina rau sau invers0
!incolo de mormint aceasta sc+imbare nu mai este posibila0 @@1e6ati)l de
picioare si de miini si)l aruncati in intunericul cel mai dinafara 9,atei JJ((8 13;0
!eci sufletul nu e liber sa inceapa o viata noua0 >iata de pe pamint e timpul de
pre6atire8 iar cea de dincolo e recolta aceleia de aici0
!e aceea situatia celor morti8 destinati prin 7udecata c+inurilor iadului nu se
mai poate modifica prin propria lor vointa ci numai prin ru6aciunile celor vii8
ale Bisericii0 !e aici8 necesitatea ru6aciunilor pentru cei morti0
!e altfel8 ru6aciunile pentru cei morti e#istau la pa6ini8 care se manifestau
prin diferite practici mortuare4 7ertfe pe mormite si alte obiceiuri0 &ceste
ru6aciuni e#istau si la evrei0 1ocuitorii 3alaadului au inmormintat trupul lui
Saul si al fiilor sai8 au plins8 s)au tin6uit si au postit pentru Saul si cei din casa
lui (srael care cazusera de sabie in lupta cu -ilistenii 9(( Re6i (8 12;0 Profetul
(eremia porunceste ca pentru cei ce l)au parasit pe !umnezeu sa nu se frin6a
pentru ei piine de 7ale8 ca min6iiere pentru cei morti 9(eremia J>(8 )11;0 (ar
(uda ,acabeul a dat ordin sa se faca ru6aciuni pentru cei morti in lupta8 spre a
fi sloboziti de pacate 9(( ,acabei J((8 46;0
(n invatatura crestina ru6aciunile pentru morti au o fundamentare mai precisa0
Prin venirea in lume a !omnului *ristos8 /l a infiintat Biserica Sa8 din care fac
parte toti crestinii8 atit cei morti8 cit si cei vii0 @@Caci daca traim8 si daca
murim ai !omnului sintem0 Caci pentru aceasta a murit si a inviat *ristos8 ca sa
stapineasca si peste morti si peste viiAA 9Romani J(>8 $)%;0 Crestinii formeaza
un sin6ur tot8 o entitate8 un or6anism viu8 un corp0 @@&sa si noi8 cei multi un
trup sintem in *ristos si fiecare madulare unii altoraAA 9Romani J((8 5;0 !eci8 in
Biserica crestina intre cei vii si cei morti nu este un zid despartitor8 ci
constituind un or6anism sint solidari impreuna0 @@Caci daca un madular sufera8
toate madularele sufera impreuna si daca un madular este cinstit8 toate
madularele se bucura impreunaAA 9( Corinteni J((8 26;0 :niti in aceeasi credinta
9/feseni (>8 5; si vietuind in acelasi trup tainic al lui *ristos8 membrii Bisericii
287
isi dezvolta intre ei dra6ostea crestina8 cea mai mare porunca a ,intuitorului0
@@Porunca noua dau voua4 sa va iubiti unul pe altul0 Precum /u v)am iubit pe
voi8 asa si voi unul pe altul sa va iubitiAA 9(oan J(((8 34B 12)13B Romani J(((8 %)
1'B ( Corinteni J(((;0 (ar Sfintul (oan arata ca dra6ostea fata de !omnul se
concretizeaza si se vadeste in iubirea aproapelui 9( (oan (>8 2'B (acov ((8 15)16;0
(n adevar8 in iubirea fata de aproapele noi ii dorim semenului nostru binele
moral si materialB iar binele spiritual cel mai inalt este8 fara indoiala8
mintuirea sufleteasca8 dobindirea imparatiei lui !umnezeu0 !eci8 ru6aciunea
spre indreptarea celui ratacit8 pentru iertarea pacatelor lui fie vietuind in
lume8 fie in viata de dupa moarte este un act de iubire crestina0 Ru6aciunea
este folositoare pentru semeni8 caci spune Sfintul (acov4 @Ru6ati)va unul pentru
altul8 ca sa va vindecati8 caci mult poate ru6aciunea staruitoare a dreptuluiAA
9(acov >8 16;8 Sfintul Pavel adau6a4 @@Pentru ca stiu ca aceasta imi va fi mie
spre mintuire8 prin ru6aciunile voastre si cu a7utorul !u+ului lui (isus *ristosAA
9-ilipeni (8 1%;0
Ru6aciunile facute cu credinta pentru noi si pentru semeni sint eficace8 au
rezultat8 caci ,intuitorul a spus4 @@Cereti si vi se va daB cautati si veti aflaB
bateti si vi se va desc+ideAA 9,atei >((8 ;0 Sau4 @@Si toate cite veti cere8
ru6indu)va cu credinta8 veti primiAA 9,atei JJ(8 22B ,arcu J(8 24B (oan J(>8 13;0
,ai mult8 !omnul *ristos si &postolii Sai raspund faptic la ru6aciunile ce li se
fac si a7uta pe acei pentru care sint ru6ati0 &stfel !omnul *ristos vindeca pe
slu6a sutasului 9,atei >(((8 5)13;8 pe fiica cananeencei 9,atei J>8 22)26;B pe
tinarul lunatic 9,atei J>((8 14)1$;B inviaza pe fiica lui (air 9,atei (J8 23)25;0
Toate aceste minuni !omnul *ristos le indeplineste pe baza ru6aciunilor celor
apropiati0 !e asemenea si Sfintul Petru inviaza pe Tabita la ru6aciunile
credinciosilor apropiati ei 9-apte (J8 4')41;0
!eci8 pe baza credintei si a ru6aciunilor celor vii pornite din dra6oste de
aproapele sint indreptatite si ru6aciunile pentru cei morti8 pentru ca !omnul
*ristos cu mila si cu +arul Sau sa a7ute si sa usureze c+inurile celor pacatosi0
&sa precum noi indreptam ru6aciuni catre cei alesi8 catre sfinti ca sa intervina
la !umnezeu prin ru6aciunile lor pentru noi cei din Biserica luptatoare8 cei vii8
tot astfel bazati pe aceleasi temeiuri8 intervenim la !umnezeu8 !omnul *ristos
si sfintii Sai pentru ameliorarea situatiei celor adormiti0
!eci8 iubirea si credinta stau la baza ru6aciunilor pentru cei mortiB credinta in
nemurirea sufletelor si in fa6aduintele ,intuitorului ca cererile noastre fata de
/l se vor realiza si iubirea pentru semenii nostri care sint in suferintele iadului0
,ai mult8 noi stim ca !omnul *ristos a eliberat din iad pe dreptii >ec+iului
Testament 9( Petru (((8 1%; si are putere de a elibera din iad pe pacatosii
vrednici de acest +ar0
288
!umnezeu iarta pe pacatos8 il mintuieste8 dar fara concursul omului8 mintuirea
este imposibila8 !umnezeu nu da decit celui ce se roa6a0 "ri8 cum cei morti8
care se c+inuie in iad nu pot face nimic pentru soarta lor8 este de datoria celor
vii sa se roa6e pentru ei0
!e aceea8 Biserica "rtodo#a are ru6aciuni pentru cei morti in toate litur6+iile
sale incepind de la Sfintii (acov8 >asile cel ,are8 (oan 3ura de &ur pina la
1itur6+ia Sfintului 3ri6orie Teolo6ul si anumite zile speciale de pomenire a
mortilor4 simbetele mortilor 9a (()a8 a ((()a8 a (>)a din postul Pastelui8 Simbata
Rusaliilor si simbata lasatului sec de carne ) mosii de iarna;0
!e drept8 Biserica "rtodo#a se roa6a numai pentru cei care au murit la
credinta cea drepta si pentru cei care nu au pacate covirsitoare8 pacate prea
mari8 de ura si dusmanie impotriva lui !umnezeu0 Caci spune Sfintul (oan4
@@!aca vede cineva pe fratele sau pacatuind ) pacat nu de moarte ) sa se roa6e
si !umnezeu va da viata acelui frate8 anume celor ce nu pacatuiesc de moarte0
/ste si pacat de moarteB nu zic sa se roa6e pentru asa pacate 9( (oan >8 16;0
Sau8 dupa cum spune ,intuitorul4 @@Cel ce va zice cuvint impotriva -iului
"mului se va ierta lui8 dar celui care va zice imptriva !u+ului Sfint8 nu ( se va
ierta lui nici in veacul acesta8 nici in cel ce va sa fieAA 9,atei J(8 32;0
!eci Biserica nu se roa6a pentru acei care au murit in necainta si nepietate8
+ulitori si care au stins in ei complet spiritul lui *ristos ca si pentru sinuci6asi8
eretici8 nepocaiti 9cf0 Pr0 ,itrofan8 >iata repauzatilor nostri si viata noastra
dupa moarte8 p0 134;0
(nsa in concret8 pentru ca noi nu stim niciodata cu si6uranta cine a decedat cu
pacate care nu se pot ierta8 ci numai !umnezeu stie8 noi ne ru6am pentru toti
cei care au murit0 !aca acestia sint in rai8 ei n)au nevoie de ru6aciunile
noastre0 !aca cei decedati au pacate ce pot fi iertate8 !umnezeu va primi
ru6aciunile noastre facute pentru ei si)( va scapa din suferintele iadului0 !aca
cei decedati sint impovarati cu pacate ce nu pot fi iertate8 !umnezeu nu va
primi ru6aciunile noastre in favoarea lor8 ci le va intoarce in folosul celor ce le
fac 9,atei J8 12)13;0
Cu toata claritatea invataturii crestine ortodo#e amintite8 e#ista o serie de
crestini mostenitori ai invataturilor protestante care nea6a utilitatea
ru6aciunilor pentru cei morti8 folosind c+iar anumite te#te din Sfinta Scriptura
in sustinerea afirmatiilor lor0 :nii dintre acestia sustin ca sufletul moare
impreuna cu trupul si invie la inverea 6enerala0 !eci8 orice le6atura cu mortii
este inoperanta si ru6aciunile pentru ei inutile0 >ec+iul Testament ca si <oul
Testament prin unele din versetele lor8 sint invocate de acestia0 &stfel se
spune4 @@Sa nu mincati sin6ele nici unui trup8 pentru ca viata oricarui trup este
in sin6ele lui4 tot cel ce va minca se va stirpiAA 91evitic J>((8 14B !eut0 J((8 23;0
Sau4 @@Tot ce se misca si ce traieste sa va fie de mincare000 <umai carnea cu
289
sin6ele ei8 in care e viata ei sa nu mincati0 Caci /u si sin6ele in care e viata
voastra8 il voi cere la orice fiara000 9-acere (J8 3)5;0
(nsa aici este vorba despre animale al caror suflet este sinonim cu viata
biolo6ica si care la ele se afla in sin6e0 "data cu trupul si sin6ele lor dispare
intrea6a lor fiinta0 Sin6ele omului in care este si @@viataAA lui 9-acere (J8 5;8
viata biolo6ica8 animala8 dispare odata cu trupul8 dar nu si sufletul0
Sufletul si trupul sint doua inceputuri de sine statatoare4 trupul omului e facut
din tarina8 iar sufletul din suflarea lui !umnezeu4 @@&tunci luind !omnul
!umnezeu tarina din pamint a facut pe om si a suflat in fata lui suflare de viata
si s)a facut omul fiinta vie 9-acere ((8B Cf0 !eut0 JJJ((8 4%)5'B ,atei JJ((8 32;0
&nimalele au fost create in c+ip deosebit decit omulB ele au fost facute din
pamint8 fara vreo remarca asupra sufletului lor 9-acere (8 24;0 "mul8 precum s)
a amintit8 a fost zidit prin suflare dumnezeiasca si are ori6ine divina 9-acere ((8
;0
Se mai spune ca de multe ori se afirma in Sfinta Scriptura esenta materiala a
sufletului si deci murind trupul se stin6e si sufletul0 &stfel8 !avid spune lui
Saul4 @@Tu insa cauti sufletul meu8 ca sa)l ieiAA 9( Re6i JJ(>8 12;8 adica sa)l
omori0 Sau in alt loc4 @@Pentru aceea8 sufletul meu ar vrea mai bine strean6ul8
mai bine moarte8 decit aceste c+inuriAA 9(ov >((8 15;0 !eci8 moartea este e6ala
cu nimicirea sufletului0
Se mai invoca si e#presiile din <oul Testament4 @@a murit saraculAA8 @@a murit
bo6atulAA 91uca J>(8 22;0 @@Parintii vostri au mincat mana in pustie si au
muritAA 9(ona >(8 4%;0 &ceste e#presii ar releva faptul ca oamenii mor in
intre6ime ca suflet si corp0
(nsa8 locurile unde se arata ca sufletul moare nu sint ceea ce vrea sa se
demonstreze8 ci ele indica strinsa le6atura dintre suflet si corp8 in rastimpul
vietii pamintesti8 ca si e#presiile @@a murit saraculAA8 @@bo6atulAA8 @@parintii
vostriAA0 (n Sfinta Scriptura se face distinctie clara intre suflet si trup4 @@<u va
temeti de cei care ucid trupul8 iar sufletul nu pot sa)l ucidaAA 9,atei J8 2$B ((
Corinteni >8 $)%;0
&ltii crestini afirma ca ru6aciunile pentru morti sint inutile8 deoarece cei
morti8 pina la 7udecata 6enerala stau intr)o stare de inconsitenta si
somnolenta0 &cest fapt il arata Psalmistul4 @@Caci nu este intru moarte cel ce
te pomeneste pe tine si in iad cine te va lauda pe tineAA 9Ps0 >(8 5;0 Sau4 @@1a
fel si omul se culca si nu se mai scoala8 si cit vor sta cerurile8 el nu se mai
desteapta si nu se mai trezeste din somnul luiAA 9(ov J(>8 12;0 (n sfirsit8 un alt
citat4 @@Tot ce mina ta prinde sa savirseasca fa cu +otarire8 caci in iadul in care
te vei duce nu se afla nici fapta8 nici punere la cale8 nici stiinta8 nici
intelepciuneAA 9/cclesiast (J8 1';0
290
!ar in locurile amintite nu e vorba despre sufletele oamenilor8 ci despre
trupurile lor0 Psalmistul 9>(8 5; cere ceva de la !umnezeu sa ( se dea cit este in
viata8 caci dupa moarte nu se mai poate ru6a8 nu mai poate cere nimic0 !e
asemenea si in celelalte citate se arata ca odata omul coborit in mormint nu
mai poate lua parte nici la stiinta8 nici la iubire8 nici la intelepciune0
Cum ca sufletele sint constiente dupa moarte si se bucura sau sufera8 o
demonstreaza elocvent pilda bo6atului nemilostiv si a saracului 1azar 91uca
J>(8 1%)31;8 aparitia lui ,oise si (lie la Sc+imbarea la -ata a ,intuitorului
9,atei J>((8 3; si po6orirea la iad a !omnului *ristos 9( Petru (((8 1%)2';8 spre a
vesti /van6+elia8 ca si ru6aciunile sfintilor adresate !omnului *ristos
9&pocalipsa >8 $B J(8 15)16;0
Se mai afirma de aceiasi crestini ca ru6aciunile pentru cei morti sint inutile8
deoarece !umnezeu 7udeca si raplateste fiecaruia fara mi7locire8 ci dupa
dreptate0 @@Pentru ca noi toti trebuie sa ne infatisam inaintea scaunului de
7udecata al lui *ristos8 ca fiecare sa ia dupa cele ce a facut prin trup8 ori bine8
ori rauAA 9(( Corinteni >8 1';0 Sau4 @@Caci -iul "mului va sa vina intru slava
Tatalui Sau8 cu in6erii SaiB si atunci va rasplati fiecaruia dupa faptele saleAA
9,atei J>(8 2B cf0 3alateni >(8 $;0
(nsa8 in locurile invocate pentru respin6era ru6aciunilor pentru morti este vorba
nu despre 7udecata particulara8 ci despre cea obsteasca0 Care8 c+iar daca n)ar
fi vorba despre aceasta8 nu insemna ca ar fi cu totul e#clus folosul de a ne ru6a
pentru morti0 Caci in nenumarate locuri din Sfinta Scriptura se recomanda
ru6aciunile pentru semeni8 fara a socoti ca aceasta ar altera 7udecata divina4
(ov se roa6a pentru prietenii sa 9(ov J1((8 $;B ,intuitorul se roa6a pentru
&postolul Petru 91uca JJ((8 32; si pentru ceilalti &postoli 9(oana J>((8%;8 precum
si pentru 1azar care era mort 9(oan J(8 41)41;0
Cea mai intemeiata obiectie contra ru6aciunilor pentru cei morti ar fi faptul ca
intre locul de c+in al pacatosilor8 iadul8 si cel de fericire al dreptilor8 raiul8 ar fi
o prapastie de netrecut si ca nici dreptul &vraam n)a mai incercat si nici n)a
voit sa amelioreze suferintele bo6atului din iad8 si nici sa a7ute spre
indreptarea fratilor vii ai acestuia 91uca J>(8 24)31;0
/ste adevarat ca dreptul &vraam spune ca intre iad si rai este o prapastie de
netrecut0 (nsa8 aici este vorba despre fapte petrecute in rastimpul >ec+iului
Testament0 Prin venirea !omnului *ristos s)a desfiintat prapastia dintre iad si
rai8 caci cu moartea Sa pe cruce8 @@a primit toata puterea in cer si pe
pamintAA 9,atei J>(((8 1$;8 a dobindit c+eile iadului si ale mortii 9&pocalipsa (8
1$;8 a eliberat din robie pe dreptii >ec+iului Testament8 adica a iertat pacatele
cu +arul sau 9( Petru (((8 1%; si a distrus prapastia amintita0 Prin aceasta a dat
posibilitate Bisericii sa intervina prin ru6aciunile ei pentru ameliorarea
destinului celor din iad0
291
Cit despre faptul ca &vraam n)a voit sa usureze soarta bo6atului nemilostiv si
nici a fratilor acestuia se e#plica prin aceea ca atit bo6atul cit si fratii lui se
facusera vinovati de pacate 6rele8 de pacate de moarte8 pentru care nu este
iertare 9,atei J((8 32;0 /i erau deci sortiti c+inurilor vesnice0 Pentru fratii
bo6atului nu mai era posibila nici o reintoarcere c+iar daca ar fi inviat cineva
din morti 91uca J>(8 31;0 Pentru bo6at pacatele ii erau foarte 6rave8 caci
murise fara pocainta8 fara credinta8 fara iubire de oameni 91uca J>(8 25;0 !eci8
orice interventie din afara era inutila0
Se invoca contra ru6aciunilor pentru morti afirmatiile Sfintului Pavel din (
Corinteni >(8 %)1'8 unde citim4 @@<u stiti oare ca nedreptii nu vor mosteni
imparatia lui !umnezeu2 <u va ama6iti4 nici desfrinatii8 nici inc+inatorii la
idoli8 nici adulterii8 nici sodomenii8 nici furii8 nici lacomii8 nici betivii8 nici
bat7ocoritorii8 nici rapitorii nu vor mosteni imparatia lui !umnezeuAA0 !eci8 cei
morti8 fara pocainta completa nu vor mosteni imparatia cerurilor0 Pentru
acestia este inutila orice ru6aciune8 orice interventie0
Totusi citatul amintit8 din Sfintul &postol Pavel nu se refera nicidecum la
ru6aciunile pentru morti8 ci la viata trecuta a Corintenilor8 plina de pacatele
citate si ca ei trebuie sa fie foarte atenti8 sa nu mai recada in asemenea
pacate8 caci in acea stare nu ar mai putea mosteni imparatia lui !umnezeu0
!ovada versetul care urmeaza4 @@Si asa erati dar v)ati indreptat in numele
!omnului8 (isus *ristos si !u+ul !umnezeul nostruAA 9( Corinteni >(8 1;0
Se mai citeaza de catre aceiasi crestini versete si din >ec+iul Testament8 contra
ru6aciunilor pentru cei morti0 &stfel se citeaza din profetul (eremia unde se
spune4 @@Si vor muri cei mari si cei mici in pamintul acesta si nu vor fi in6ropati
si dupa ei nimeni nu va plin6e8 nimeni nu)si va face taieturi8 nici se va tunde
pentru ei0 <u se va frin6e pentru ei piine de 7ale ca min6iiere pentru cel mort8
si nu li se va da cupa min6iierii ca sa bea dupa tatal lor si dupa mama lorAA
9(eremia J>(8 6);0 !eci ru6aciunile pentru morti sint nefolositoare0
Si in alt loc4 @@&sa zice !omnul4 @@Blestemat fie omul care se increde in om si
isi face spri7in din trup omenesc si al carui inima se departeaza de !omnulAA
9(eremia J>((8 5;0 &sadar8 !umnezeu osindeste pe acei oameni care se spri7ina
pe interventia altor semeni de)ai lor in favoarea mintuirii lor0
!ar si de data aceasta interpretarea este falsa si sint eronate obiectiile0 Caci in
primul citat este voba despre pacatele 6rave pe care le facusera unii evrei )
inc+inarea la idoli ) si pentru care !umnezeu ii pedepseste prin nein6ropare8
prin lipsa de 7ale si nefrin6ere de piine pentru cei morti0 &tit de mari erau
pacatele lor incit nu erau vrednici de toate aceste practici pentru cei morti0
Totusi8 este lesne de inteles ca daca cei cazuti in pacate 6rave erau nevrednici
de aceste practici si min6iieri8 cei mai putin pacatosi aveau dreptul la ele0 !e
unde reiese indreptatirea ru6aciunii si practicile noastre pentru cei decedati0
292
(n al doilea citat8 se vede clar ca este vorba despre acei evrei care se
incredeau si se inc+inau la idoli si nu lui !umnezeu0
(n le6atura cu interventia oamenilor la !umnezeu pentru semenii lor8 prin
ru6aciuni8 Sfintul &postol Pavel cere de foarte multe ori in epistolele sale sa se
roa6e pentru el si pentru altii0 &stfel el spune4 @@>a indemn deci8 inainte de
toate sa faceti cereri8 ru6aciuni8 mi7lociri8 multumiri pentru toti oameniiAA 9(
Timotei ((8 1;0 Sau4 @@-ratilor8 ru6ati)va pentru noiAA 9( Tesaloniceni >8 25;B
@@Staruiti in ru6aciuneB 000 ru6indu)va totodata si pentru noiAA 9Coloseni (>0 2)
3;0
!eci8 ru6aciunile de mi7locire pentru vii si pentru morti sint recomandabile si
operante0
(n sfirsit8 se mai spune ca daca mortii care se c+inuie in iad si pentru care se
fac ru6aciuni8 se mintuiesc8 urmeaza ca toti pentru care ne ru6a trebuie sa se
izbaveasca0
S)a amintit ca Biserica se roa6a numai pentru cei care au credinta8 pentru cei
care au murit cu pacate mai putin 6rave8 care nu au +ulit 9( (oan >8 16;0 Totusi8
in concret8 faptic8 noi nu stim pe cei care mor fara pocainta suficienta cu
pacate 6rave nemarturisite8 pe cei impietriti in erezii sau in necredinta0 !e
aceea8 noi facem ru6aciuni pentru toti0 (ar !umnezeu8 care stie faptele si
6indurile tuturor8 va ierta si va izbavi din munci si dureri pe acel care merita0
"ricum8 ru6aciunile pentru morti nu sint inutile0 /le izbavesc din muncile
iadului pe multi din cei adormiti in credinta in !umnezeu si care n)au putut8
din diferite impre7urari8 sa duca o viata crestina spre a se bucura de fericirea
raiului0 /le a7uta si celor ce le savirsesc din dra6oste pentru semeni si credinta
in !omnul *ristos8 pentru ca prin ele isi desavirsesc viata lor crestina0 ,ai
mult8 sint o min6iiere fata de pierderea celor plecati dintre noi si o strinsa
comuniune cu ei si cu ceilalti membri ce formeaza Biserica crestina0
Ru6aciunile pentru morti au o serioasa fundamentare scripturistica si sint de un
nemar6init folos pentru sufletul crestin0
Pr0 Prof0 (0Constantinescu8
F(ndrumator pastoralF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$18 pa6012')1240
B(B1("3R&-(/ S/1/CT(>&
10 Pr0 Prof0 (0 Constantinescu8 Ru6aciunile pentru cei morti8 in @@3lasul
BisericiiAA8 nr0 )$8 1%50 20 Pr0 <icolae &le#a8 Temeiurile do6matice ale
ru6aciunilor pentru cei morti8 in @@Studii teolo6iceAA8 nr0 1)28 1%$0 30 Pr0 (oan
(oanicescu8 Ru6aciune pentru cei morti8 in @@,itropolia "ltenieiAA8 nr0 1)28
293
1%50 40 Pr0 ,itrofan8 >iata repauzatilor nostri si viata noastra dupa moarte8
trad0 din frantuzeste de (osif ,itropolitul Primat8 Bucuresti8 1$%'0 50 Pr0 Prof0 (0
Petreuta8 Ru6aciunile pentru morti8 "radea8 1%30
(0P (n afara de articolul despre Biserica din Simbolul niceo)constantinopolitan4
@@Cred in una8 sfinta8 soborniceasca si apostolica BisericaAA8 pina acum nu
e#ista o definitie do6matica asupra Bisericii in sensul strict al cuvintului8 adica
o marturisire de credinta formulata de un sinod ecumenic si incorporata in
propovaduirea misionara si do#olo6ia litur6+ica a Bisericii0 /ste adevarat ca atit
,arturisirile de credinta8 publicate in secolul al J>(()lea8 cit si unele enciclici
emise de)a lun6ul veacurilor de catre autoritatea bisericeasca locala8 cuprind
afirmatii si precizari ecleziolo6ice esentiale8 dar acestea nu detin o autoritate
definitiva0 !intre acestea8 /nciclica patriar+ilor orientali din 1$4$ a capatat o
importanta deosebita pentru interpretarea acestui subiect8 mai ales pentru
capitolele dezbatute in momentul aparitiei ei8 cum ar fi8 de e#emplu8
autoritatea invatatoare in Biserica0 1iteratura ecleziolo6ica patristica este de o
varietate si de o profunzime impresionanta8 iar cercetarile si studiile din ultima
vreme au analizat unele aspecte de baza ale acesteia0 !e fapt8 in ultimele
decenii8 datorita e#i6entelor dialo6ului ecumenic in care este cuprinsa intrea6a
"rtodo#ie si care nu poate evita P in stadiul actual P o anumita comparare
sistematica a doctrinelor confesionale asa cum ele s)au formulat in trecut8
teolo6ia ortodo#a a simtit necesitatea sa elaboreze unele capitole ecleziolo6ice
intr)un mod nou si intr)o perspectiva noua0 Pe drept cuvint se poate vorbi
astazi de o reformulare a ecleziolo6iei ortodo#e intr)o sinteza noua care8 pe de
o parte a rezistat tentatiei de a limita misterul Bisericii la descrierea
institutiilor ei8 iar pe de alta parte a parasit o metoda comparatista care lua ca
punct de referinta sistemul si pozitiile celorlalte confesiuni0 ,eritul acestei noi
ecleziolo6ii consta in aceea ca a reusit sa redea o definitie actuala "rtodo#iei8
punind in relief nu numai identitatea si unitatea ei specifica8 ci si dimensiunile
ei ecumenice0
(nainte de a prezenta pe scurt unele trasaturi ale ecleziolo6iei ortodo#e8 este
necesar sa se indice spiritul si metodolo6ia teolo6iei ortodo#e ca atare8 in acest
sens4
10 Prioritatea elementului do#olo6ic in prezentarea si interpretarea do6mei de
credinta0 (n locul constructiilor sistematice de tip scolastic8 teolo6ia ortodo#a a
preferat limba7ul do#olo6ic si simbolic8 care a pastrat si salvat misterul
credintei0 Cuvintul lui !umnezeu devine astfel un adevar trait8 iar marturisirea
credintei face parte din e#perienta litur6ica a Bisericii0 1a nivelul ru6aciunii
do#olo6iei8 interpretarea teolo6ica refuza identitatea dintre concept si
continutul conceptualizat si recur6e la cate6oriile teolo6iei apofatice8 care nu
sint altceva decit imnurile iubirii divine0 &ceasta interpretare si e#punere
do#olo6ica a invataturii de credinta decur6 nu numai din limitele conceptelor si
afirmatiilor ce se pot aplica lui !umnezeu8 ci mai ales din realitatea divina
transcedenta ca atare8 din plentitudinea prezentei lui !umnezeu in actele Sale
294
de revelatie si manifestare personala0 <atura do#olo6ica a credintei ortodo#e
constituie unul din elementele esentiale pe care Biserica Rasariteana le)a
introdus in dialo6ul teolo6ic contemporan0
20 Teolo6ia8 ca si e#perienta spirituala8 personala sau comunitara8 accepta sa
fie 7udecata si corectata de catre Biserica si traditia ei8 asa cum reaminteste
permanent insasi 1itur6+ia inaintea propovaduirii /van6+eliei4 @@Sa luam
aminteAA8 @@(ntelepciune8 drepti5AA0 "rtodo#ia nu cunoaste o t+eolo6ie
perennis8 ca o interpretare definitiva8 valabila pentru toate timpurile si toate
locurile8 asa cum a incercat catolicismul sa impuna in vremea scolasticii0 (ntr)
adevar8 marturisirea de credinta reprezinta un 6+id spiritual permanent dar
cate6oriile si sitemele discursului teolo6ic nu sint imuabile si vesnice8 deoarece
e#perienta Bisericii traverseaza diferite timpuri si diferite situatii0 Teolo6ia se
afla inauntrul e#perientei cuvintului si puterii lui !umnezeu de catre Biserica8
in diferite locuri si situatiii0 /a nu este formulata ca un alt raspuns la
problemele ce se pun in istoria Bisericii8 ci ca o interpretare continua8 vie8
difunctie de interpretare si de aceea ea are un caracter mobil8 variat8 ca insasi
viata Bisericilor locale0 Si pentru ca e#ista totdeauna o tensiune intre
e#perienta cuvintului lui !umnezeu de catre Biserica si reflectarea teolo6ica si
istorica a acestei e#periente8 teolo6ia trebuie sa se reinnoiasca8 sa se
corecteze si sa se 7udece continuu in lumina adevarului Revelatiei si a traditiei
Bisericii0
30 Cu toate ca teolo6ia ortodo#a nu accepta o ierar+izare a adevarurilor de
credinta8 totusi ea considera ca do6ma indumnezeirii constituie o invatatura
careia traditia patristica ()a dat o importanta cu totul part6iculara8
considerind)o scopul intre6ii lucrari a lui !umnezeu cu omul credincios0 S)ar
putea spune ca din punct de vedere sistematic si ecumenic8 indumnezeirea
reprezinta definitia prin e#celenta a "rtodo#iei0 T+eosis devine tinta in care se
concentreaza marile capitole ale teolo6iei4 antropolo6ia8 soteriolo6ia8
ecclesiolo6ia8 es+atolo6ia0 !in reactiile ortodo#e ce s)au produs in le6atura cu
publicarea de catre revista @@(stinaAA 9vol0 1%8 nr0 38 1%4; a unor articole
catolice contra doctrinei palamite despre fiinta lui !umnezeu si ener6iile divine
necreate8 reiese clar ca respin6erea credintei in indumnezeire inseamna in
fond respin6erea "rtodo#iei0
40 (n cadrul teolo6iei sistematice si ecumenice s)a impus o noua metodolo6ie de
a prezenta "rtodo#ia0 S)a inteles8 in sfirsit8 ca "rtodo#ia nu mai trebuie
considerata ca o latura mediatorie a unui triun6+i confesional8 deoarece
@@pozitiile catolice si protestante nu reprezinta doua pozitii e#treme intre care
"rtodo#ia ar fi c+emata sa 7oace rolul de mi7locitoare0 &ceste doua pozitii fac
parte din una si aceeasi atitudine fundamentala care8 in domeniul
eccleziolo6ic8 pune accentul pe or6anizare8 mentala care8 in domeniul
eccleziolo6ic8 pune accentul de or6anizare8 structura si institutieAA8 spune
Prof0 <0 <issiotis0 C+iar daca noul curent eccleziolo6ic nu s)a conturat inca intr)
o forma e#plicita8 el a parasit metoda ecclezioloziei traditionaliste8
295
comparatiste8 care definea "rtodo#ia ca o a treia forma de crestinism8
intermediara intre catolicismul roman si protestantismul occidental0
&sadar8 in perspectiva @@teolo6iei apofaticeAA8 orice elaborare sau formulare
asupra misterului Bisericii trebuie sa aiba un caracter do#olo6ic8 desc+is0 "rice
ri6iditate teolo6ica sau canonica in le6atura cu Biserica risca sa devina de
aceea mai de6raba o limitare de sens si de perspectiva8 decit o aparare a unui
continut care prin insasi natura sa nu poate fi cuprins in definitii conceptuale0
((0) 1a intrebarea de principiu4 in ce sens Biserica apartine mesa7ului
/van6+eliei lui *ristos8 "rtodo#ia a dat un raspuns implicit8 concepind Biserica
nu atit ca un mi7loc sau un instrument in iconomia mintuirii8 ci mai ales ca o
realitate unica si ori6inala8 o @@creatie nouaAA8 manifestarea prezentei
continue a lui !umnezeu in istorie0 Biserica este plasata in aceasta perspectiva
sacramentala4 @@<oul (erusalim8 care se po6oara din cer de la !umnezeuAA
9&poc0 (((8 12;0 Biserica este @@noul popor al lui !umnezeuAA transformat in
@@trupul lui *ristosAA8 in care !u+ul Sfint insusi produce evenimentul mintuiriii
intr)o situatie interpersonala si istorica0 (n si prin Biserica8 !umnezeu introduce
prezenta Sa personala in lume8 aceasta devenind8 astfel8 @@icoanaAA imparatiei
Sale vesnice8 arvuna sfintirii intre6ului univers0 >izibilitatea e#terioara8 istorica
a Bisericii8 ar+itectura ei institutionala si canonica8 pe cit de necesare sint8 pe
atit de transparente trebuie sa ramina pentru a lasa sa se e#prime realitatea ei
spirituala8 interpersonala si +arismatica0 (n locul unei interpretari
instrumentaliste sau functionale8 in care accentul este pus e#clusiv pe
mi7loacele mintuirii de care dispune Biserica8 "rtod#ia a preferat aceasta
interpretare sacramentala)+arismatica8 Biserica fiind mai de6raba mediul in
care se produce continuu mintuirea cu cele trei momente principale ale
acesteia4 intrupare8 rascumparare8 transfi6urare0 Biserica se defineste astfel
pornind de la sensul mintuirii noastre in *ristos8 care nu poate fi descris in mod
simplu nici ca o 7ustificare8 nici ca rascumparare si nici c+iar ca o iertare de
pacate8 ci mai ales ca un act de consacrare printr)un sc+imb de iubire dintre
!umnezeu si omul credincios8 printr)un transfer de ener6ie divina0 Biserica se
produce in actul in care -iul ne consacra lui !umnezeu8 prin trecerea de la
moarte la viata0 Prin puterea invierii lui *ristos8 creatia se pre6ateste sa devina
Biserica8 depasind barierele create de pacat8 absurdul8 moartea8 neantul8
pentru a recisti6a elanul si c+ipul ei ori6inar0 ,intuirea este deci reasezarea
lumii credincioase in starea ,ielului lui !umnezeu8 sin6urul care ofera si se
ofera pentru aceasta lume8 ridicind)o impreuna cu /l la nivelul altarului ceresc
9&poc0 >8 6;0
(n studiile ecleziolo6ice din ultima vreme8 trei aspecte fundamentale ale
Bisericii au fost puse in evidenta4
10 &spectul trinitar8 care se refera nu numai la ori6inea si certitudinea Bisericii8
ci mai ales la ontolo6ia ei8 la constitutia ei divino)umana0 <otiunea de treime
este de altfel fundamentala pentru intele6erea misterului Bisericii8 deoarece
296
Treimea este simbolul transcendentei8 al depasirii8 al comuniunii8 al libertatii0
1a baza ecleziolo6iei sta asadar @@teolo6iaAA8 ca invatatura despre !umnezeu)
Sfinta Treime8 ceea ce insemna ca intotdeauna trebuie afirmata transcendenta
ei8 desc+iderea ei0 "ntolo6ia Bisericii este ontolo6ia iubirii8 a comuniunii si
libertatiiB de aceea8 ecleziolo6ia nu trebuie inteleasa ca inc+izind Biserica in
imanenta ei istorica0 Biserica nu se invirte in 7urul a#ei sale terestre8 ca sa
devina un templu cu portile inc+ise0 Biserica este asezata in actiunea de iubire8
comuniune si liberate pe care !umnezeu o introduce in relatia Sa cu omul
Credincios8 actiune care a luat forma suprema a intruparii -iului Sau8 (isus
*ristos0 Biserca se afla prin insasi fiinta ei in aceasta miscare care continua
dintre !umnezeu si lume0 /a coboara in lume8 deoarece !umnezeu este iubirea
totala si accesibila creatiei prin ener6iile Sale necreate8 ea e mai mult decit
lumea8 pentru ca !umnezeu este liber de imanenta si revativismul istoriei0
Toata iconomia mintuirii se reduce la aceasta miscare intre !umnezeu si
Creatia Sa8 care a luat forma trecerii de la moarte la viata8 de la o stare de
imobilism spiritual creata de pacat la o stare de comuniune creata de iubirea
lui !umnezeu0
(n le6atura cu caracterul trinitar al Bisericii8 s)a vorbit despre cele doua
@@iconomiiAA8 a -iului si a !u+ului Sfint0 !ar aceasta nu trebuie sa fie intelese
intr)un sens cronolo6ic P intruparea si invierea8 evenimentele -iului8 succedate
de Cincizecime8 manifestarea !u+ului Sfint8 ) ci intr)un sens ontolo6ic si
sacramental0 /c+ilibrul eccleziolo6iei ortodo#e provine anume din faptul ca ea
a reusit o sinteza intre +ristolo6ie si pnevmatolo6ie8 intre aspectul institutional
si cel +arismatic8 intre structura ontolo6ica si cea e#istentiala8 intre structura
si mistica0
Cele doua iconomii pot fi descrise astfel4
Pe de o parte8 Biserica este un or6anism divino)uman8 teandric8 realitatea
ontolo6ica @@obiectivaAA a vietii lui *ristos continuata in mod sacramental in
istorie0 *ristos n)a intemeiat Biserica Sa pur si simplu ca o institutie istorica
sau ca o societate de crestini0 -iinta ei izvoraste din umanitatea transfi6urata a
lui *ristos8 /l insusi fiind apul ei8 dupa inviere8 cind ridica intrea6a umanitate
la dreapta Tatalui0 !e altfel8 din multimea de ima6ini8 simboluri si denumiri ce
s)au atribuit Bisericii in perioada apostolica8 e#presia paulina @@trupul lui
*ristosAA 9( Cor0 J((8 2B Col0 (8 1$; a retinut cel mai mult atentia teolo6iei
ortodo#e8 deoarece ea indica cel mai bine continuitatea sacramentala a vietii
in *ristos0 Biserica este @@purtatoare de *ristosAA8 @@+ristoforaAA8 in sensul
real al cuvintului0 Sfintul C+iril al (erusalimului afirma cu cura7 ca Biserica si
*ristos devin8 in actul /u+aristiei8 @@concorporali si consan6uiniAA0 Centrul
ecleziolo6iei ortodo#e sta8 fara nici o indoiala8 tocmai in aceasta
@@concorporalitateAA dintre *ristos si Biserica Sa0 ,eritul Sfintului C+iril este
acela de a fi indicat foarte clar ca sensul notiuni de indumnezeire corespunde
inte6ral cu sensul notiunii de @@concorporalitateAA si @@consan6uinitateAAB
*ristos8 /u+aristia8 Biserica P trupul fizic8 trupul sacramental8 trupul mistic P nu
297
reprezinta trei entitati diferite si separate ontolo6ic8 ci toate trei au o unitate
de fiinta0 (n taina /u+aristiei ne impartasim cu trupul si sin6ele lui *ristos si
numai astfel devenim Biserica0
Pe de alta parte8 Biserica este @@templul !u+ului SfintAA 9( Cor0 >(8 1%;8 un trup
@@purtator de !u+AA8 @@pnevmatoforAA0 &celasi !u+ care a luat parte la
intruparea si transfi6urarea -iului8 a luat parte si la intemeierea Bisericii0 !ar
rolul !u+ului Sfint in Biserica nu se poate limita la ceea ce tine de intemeierea
si continuitatea istorico)institutionala a acesteia0 Sfintii Parinti interpreteaza
trimiterea si continuitatea istorico)institutionala a acesteia0 Sfintii Parinti
interpreteaza trimiterea !u+ului in lume in sensul unui sc+imb ontolo6ic ce s)a
realizat intre (isus *ristos cel inviat si umanitatea noastraB noi am dat -iului
trupul nostru8 iar el ne)a dat !u+ul Sau8 spune Sfintul (oan *risostom0 Biserica
nu se plaseaza aici ca o realitate intermediara intre !umnezeu si credincios8 ci
este implicata direct in acest transfer ontolo6ic dintre umanitatea inviata a lui
*ristos si umanitatea noastra in !u+ul Sfint0 Biserica nu poate avea constiinta
@@obiectivitatiiAA si certitudinea mintuirii in *ristos fara invocarea !u+ului
Sfint0 (n acest sens8 caracterul @@obiectivAA al sacramentalitatii Bisericii si al
structurilor ecleziale depinde de prezenta !u+ului Sfint0 !u+ul Sfint
marturiseste adevarul in Biserica 9(oan J(>8 26; si confirma slu7irile8 tainele8
propovaduirea si +arismele acesteia 9( Cor0 J((8 4;0 /l face aceasta in
subiectivitatea persoanelor care alcatuiesc comuniunea Bisericii0 Prin !u+ul
Sfint8 fiecare crestin isi asuma umanitatea in viata a lui *ristos8 dobindind
astfel identitatea sa spirituala si libertatea sa personala0 @@Celor ce vor birui le
voi da din mana cea ascunsa si fiecaruia dintre acestia le voi da o piatra alba
pe care este scris un nume nou8 pe care nimeni nu)l stie8 decit numai
primitorul eiAA 9&poc0 ((8 1;0
Cele doua perspective4 +ristolo6ica si pnevmatolo6ica P cu consecintele lor4
aspectul institutional si cel +arismatic8 ontolo6ic si e#istential8 sint
complementare si ele nu trebuie sa fie nici separate8 nici confundate0 !in
aceasta cauza8 sint de semnalat consecintele ecleziolo6ice ale doctrinei
-ilioKue si ale penticostalismului0 " ecleziolo6ie filiocvista pune accent pe
continuitatea istorica si obiectiva a structurilor8 care sint 6arantate intacte si
e#cluse de la pacat8 pe cind una penticostalista reduce totul la manifestarea
subiectiva8 personala a !u+ului Sfint fara constiinta unei realitati
sacramentale0 Pentru cea dintii8 Biserica este o marturie intacta8 o imitatie a
lui *ristos cel istoricB de aceea8 intre perioada apostolica si cea postapostolica8
intre apostolat si episcopat nu este nici o diferenta0 Biserica @@imitaAA pe
&postoli8 papa @@imitaAA pe Petru8 ca vicarul lui *ristos0 Pentru cea de a doua8
Biserica este mai de6raba o prefi6urare a lui *ristos es+atolo6icB de aceea8 ea
se complace intr)un fel de doc+etism si profetism0 !esi6ur8 aceasta analiza este
o simplificare8 dar ea arata ce importanta are conceptia despre
@@iconomiaAApersoanelor Treimii in raport cu Biserica0 !e aceea8 doctrina
despre Biserica este influentata in mod direct de ceea ce teolo6ia a formulat in
le6atura !eus ad intra si !eus ad e#tra0 !e pilda8 pentru teolo6ia ortodo#a8
298
!u+ul Sfint nu este simpla le6atura dintre Tatal si !u+ul8 ci are propria sa
@@iconomieAA8 constituind @@trupulAA lui *ristos in istoria crestina8 ca noul
popor al lui !umnezeu8 es+atolo6ic0 Biserica se misca intre istoria crestina P de
unde aspectul ei es+atolo6ic8 dar traiectoria ei istorie)es+atolo6ie este
penetrata permanent de prezenta !u+ului Sfint care tine impreuna intrea6a
@@comuniune a sfintilorAA8 Biserica cereasca si cea paminteasca0
!esi6ur8 in aceasta sc+ema ecleziolo6ica nici (isus *ristos8 nici !u+ul Sfint nu se
identifica cu Biserica8 fiind si deasupra ei0 !umnezeu ramine liber in Biserica8
cu toate ca /l este fidel fata de tot ceea ce /l insusi a instituit8 a daruit si
promis Bisericii Sale 9apostolat8 slu7iri8 sacrament8 +arisme8 mesa7e etc0;8
pentru ca aceasta sa reziste in istorie iar puterile iadului sa nu o biruiasca0 !ar
numai !u+ul Sfint umple de viata8 de +ar si de sens aceste structuri0 !in
aceasta cauza invocarea !u+ului Sfint este esentiala pentru e#istenta si
misiunea Bisericii0 (nsasi preotia este opera !u+ului Sfint si sub 7udecata
acestuia0 Clericalismul P si in 6eneral structuralismul ) 8 adica certitudinea pe
care o da simpla vizibilitate e#terioara a institutiilor ecleziastice prin care se
asi6ura continuitatea in timp si spatiu8 a dus la estomparea @@iconomieiAA
!u+ului Sfint in toata dimensiunea ei0 !u+ul Sfint insa a invocat nu numai ca sa
confirme aceste slu7iri si structuri8 ci si ca sa le 7udece8 sa le innoiasca si sa le
trasfi6ureze0 Sfintul >asile cel ,are a aratat in lucrarea sa !espre !u+ul Sfint
ca totul in Biserica este intr)un proces de innoire8 de continuitate si
discontinuitate8 asa dupa cum -aptele &postolilor arata ca aspectul
institutional P vezi -apte (8 12)26 si ((8 42 P si aspectul +aristatic P vezi -apte ((8
1 P sint complementare0
20 Structura eu+aristica sau sacramentala a Bisericii0 (n ultima vreme8 o mare
dezvoltare a cunoscut ecleziolo6ia eu+aristica8 care8 in contrast cu cea
universalista8 a recunoscut deplinatatea ecleziala si sacramentala a adunarii
locale eu+aristice prezidata de episcop impreuna cu preotii0 !e altfel8 inca din
perioada apostolica8 e==lesia s)a identificat cu sina#a eu+aristica8 in care
episcopul incon7urat de preoti propovaduia cuvintul lui !umnezeu si savirsea
eu+aristia0 /u+aristia8 potrivit invataturii Sfintului &postol Pavel8 e#prima fiinta
si unitatea Bisericii8 a celei locale si a celei universale 9( Cor0 J8 1;0
!efinitia eu+aristica a Bisericii este de o importanta fundamentala pentru
"rtodo#ie8 deoarece ea pune in evidenta urmatorele elemente4
a0 !imensiunea si coeziunea ei eclesiala8 nu numai in sensul ca viata Bisericii
este o viata in comunitate si unitate spirituala8 ci in sensul ca /u+aristia
constituie acea =oinonia esentiala dintre !umnezeu si credincios0 Noinonia
constituie cel mai specific si cel mai puternic atribut al prezentei si
spiritualitatii crestine0 >izibil8 aceasta =oinonia s)a e#primat prin aceeasi
credinta8 acel depostium fidei apostolic8 prin acea a6ape crestina8 care a
marcat atit de puternic spiritualitatea Bisericii primare si mai ales prin
frin6erea si impartasirea piinii8 simbolul reconcilierii cu !umnezeu si cu
299
aproapele0 !esi6ur ca8 in primele secole8 transmiterea mesa7ului si
spiritualitatii apostolice8 mai ales in mediul elenistic8 a ridicat o serie de
probleme dificile pentru mentinerea acelei comuniuni0 ,ari personalitati
teolo6ice8 bisericesti si spirituale8 precum (6natie8 (rineu8 *Epolit8 "ri6en8
&tanasie8 Ciprian8 >asile cel ,are8 (oan *risostom au avut un rol esential in
procesul de adaptare a Bisericii in acest mediu0 :nul a pus accentul pe
ascetism8 altul pe institutionalizare8 unul pe dimensiunea sociala8 altul pe cea
litur6ica8 dar toti au pastrat aceasta spiritualitate a =onioniei8 care identifica
Biserica lui *ristos in lume0 ,arturisirea credintei drepte si formularea
"rtodo#iei in fata ereziilor8 care s)au facut nu numai in cadrul sinoadelor
ecumenice8 ci mai ales prin 7ertfa martirilor si marturisitorilor8 a accentuata si
mai puternic acest caracter eclezial8 comunitar al "rtodo#iei0 <u trebuie sa se
uite ca doctrina ortodo#a s)a transmis nu numai prin te#te do6matice si
cate+isme8 ci mai ales prin @@>ietile SfintilorAA0
b0 /u+aristia este semnul real8 anticipat8 al unitatii es+atolo6ice a tuturor in
*ristos0 /a este denumita de Parinti @@medicamentul nemuririiAA8 +rana
poporului lui !umnezeu in e#odul sau catre imparatia viitoare0 Sina#a litur6ica
locala este o icona a (erusalimului ceresc8 o prefi6urare a universalitatii si
unitatii transcendente a Bisericii0 !esi6ur8 @@Sfintele8 sfintilorAA8 ceea ce
inseamna ca Trupul si Sin6ele eu+aristic constituie privile6iul membrilor
Bisericii0 (n definitiv8 "rtodo#ia nu renunta la afirmatia ca comuniunea
eu+aristica presupune unitatea de credinta8 marturisirea aceleiasi credinte0
Totusi8 interpretarea es+atolo6ica a eu+aristiei ar putea sa desc+ida un drum
nou catre aceasta comuniune8 deoarece eu+aristia ar fi semnul unei unitati
perfecte viitoare a tuturor in *ristos8 care depaseste orice unitate vizibila8
care nu poate fi niciodata perfecta0
c0 Structurile si slu7irile Biserica trebuie concepute tot in aceasta perspectiva
eu+aristica0 /u+aristia presupune statutul sacerdotal si responsabilitatea
litur6ica a intre6ii comunitati care s)au dat prin botez si mirun6ere0 /a este un
act sacramental realizat de toti membrii Bisericii in calitatea lor de preoti0
!esi6ur8 preotia are diverse trepte si forme8 dar episcopul8 preotul sacramental
si comunitatea8 preotia sacramentala si cea universla sint deopotriva necesare
si indispensabile si sacramentului /u+aristiei0 1itur6+ia nu se poate savirsi fara
prezenta si cooperarea comunitatii8 dupa cum +irotonia absoluta8 fara functie
pastorala si o comunitate este o anomalie0
&ceasta dubla si distincta participare la starea preotiei se vede si in modul in
care Biserica pastreaza si e#prima credinta sa0 /piscopatul are datoria de a
pazi si e#prima credinta Bisericii8 dar autoritatea bisericeasca nu este ea insasi
criteriul ortodo#iei credintei si nici nu se poate substitui acestuia0 &sa cum
&postolii vor @@7udecaAA lumea8 tot asa episcopii P ca succesori ai apostolilor P
au autoritatea de a discerne adevarul de erezie8 dar criteriul acestui adevar
ramine constiinta totala a Bisericii in care !u+ul Sfint e#ista si opereaza ca !u+
al &devarului0 Catolicitatea Bisericii inseamna nu numai la sinodalitate P
300
modalitatea de a conduce cole6ial P ci la capacitatea ei de a percepe &devarul
in comuniunea de ru6aciune8 iubire si libertate8 pe care o creeaza !u+ul Sfint
in trupul intre6ii Biserici0
30 Caracterul penticostal sau misionar al Bisericii8 care nu este altceva decit
dimensiunea ei litur6ica8 deoarece prin @@misiuneAA "rtodo#ia n)a inteles pur
si simplu propovaduirea unei doctrine8 ci intrdoucerea in ordinea noua a
+arului0 Biserica proclama /van6+elia nu in sensul de a transmite pur si simplu
un mesa7 sau o cultura8 ci de a ne @@descoperiAA pe !umnezeu noua8 ca
creatorul8 mintuitorul si 7udecatorul nostru0 Scopul misiunii este acea
@@metanoiaAA8 care nu este atit o aptitudine etica8 ci o atitudine8 o orientare
fundamentala a vietii crestine8 o reconstituire a noastra0 (n perspectiva
/van6+eliei8 intre Biserica si noi e#ista permanent o discrepanta inevitabila8
deoarece Biserica propovaduieste caracterul relativ al creatiei lui !umnezeu si
o @@7udecaAA pentru imanenta si insuficienta ei0 Biserica trebuie sa faca tot
ceea ce poate pentru a evita ca creatura lui !umnezeu sa devina infern8
descopeind si condamnind in realitatea sa raul care o de6radeaza0 Pe de o
parte8 ea @@7udecaAA lumea creata de !umnezeu8 pe de alta parte ea o
@@consacraAA lui !umnezeu8 transformind)o intr)un cosmos transfi6urat0
@@.udecareaAA8 adica spiritul profetic si @@consacrareaAA8 adica spiritul litur6ic
P sint doua acte care apartin raportului in care Biserica se 6aseste cu lumea
creata de !umnezeu8 care este un raport @@eu+aristicAA0 !e aceea o reinnoire
a constiintei evan6+elice si profetice a "rtodo#iei depinde de recuperarea
functiei sale litur6ice in toata profunzimea ei0 ,isiunea tine de catolicitatea
Bisericii care se realizeaza in aspectul cosmic al litur6+iei8 dupa cum se vede si
in faptul ca8 desi preotul stri6a @@:sile8 usile5AA8 inaintea Crezului8 ea accepta
pe cate+umeni si se roa6a pentru ei impreuna cu ei0 Se pare ca imobilismul
misionar actual se datoreaza si unei ritualizari e#cesive a litur6+iei8 care
impiedica Biserica sa comunice or6anic cu credinciosii0 !in cauza polemicii
confesionale8 traditia a fost redusa uneori la structuri fi#e8 institutii ri6ide8
definitii imuabile0 T+eolo6ia perennis8 blocind astfel dinamismul ei evan6+elic
si profetic0 Traditia tine insa de @@iconomiaAA !u+ului Sfint in Biserica si nu se
refera numai la structurile care sa si6ure continuitatea in timp si spatiu a
Bisericii8 ci mai ales la acea @@comuniune a sfintilorAA ) @@communio
sanctorumAA0 Traditia este o continua intrupare a /van6+eliei lui *ristos in
bio6rafia sfintilor0
(((0 P Prezenta "rtodo#iei in dialo6ul ecumenic ridica o problema de principiu8
anume4 care este definitia ecleziala a celorlalte confesiuni crestine care nu
apartin "rtodo#iei0 (n 6eneral8 teolo6ia ortodo#a din ultima vreme a evitat sa
determine in mod precis identitatea ecleziala a acestor confesiuni8 desi
canoanele sint e#trem de severe in ce priveste criteriile apartenentei la
Biserica0 !esi6ur8 traditia canonica se refera la vec+ile cate6orii de eterodocsi P
eretici8 sc+ismatici si apostati )8 dar are si ea o oarecare fle#ibilitate8 facind8
de pilda8 distinctie intre intre eretici care sint reprimiti in Biserica fara
rebotezare8 si cei carora li se impune botezul ortodo#0 Se recunoaste azi ca
301
limitele canonice ale Bisericii nu pot fi determinate e#plicit8 ci si pentru ca o
anumita realitate eclesiala si sacramentala poate fi identificata si la
neortodocsi0 !esi6ur8 e#ista anumite criterii ale apartenentei la Biserica
deplina4 marturisirea credintei apostolice formulata de sioadele ecumenice8
propovaduirea /van6+eliei8 celebrarea /u+aristiei si botezului de catre o
preotie sacramentala8 asteptarea imparatiei8 disciplina cononica0 Problema
insa ramine crestinismul este divizat asa de profund incit nu poate sa e#ite
comuniune eu+aristica intre toti crestinii0 (ar separarea se afla nu numai la
nivelul sistemelor de or6anizare8 terminolo6iei teolo6ice si identitatii culturale
a crestinilor8 ci la nivelul constiintei universalitatii Bisericii0 !in e#perienta pe
care ortodocsii o au in dialo6ul cu an6licanii se pare ca punctul central care ar
determina reluarea comuniunii eu+aristice ar fi recunoasterea reciproca a
preotiei si a validitatii tainelor0 !ar intrucit teolo6ia sacramentala este doar un
capitol al ecleziolo6iei8 a trebui sa se identifice intrea6a lor viziune despre
Biserica8 care este o realitate dinamica si desc+isa0
(>0 P <u este locul aici de a compara ecleziolo6ia ortodo#a cu cea catolica si
protestanta0 Cu toate ca definitia reala a "rtodo#iei nu este destul de
cunoscuta de celelalte confesiuni crestine8 totusi acestea au inteles ca
"rtodo#ia are propria ei identitate specifica8 radical diferita de a lor8 asa incit
ea nu mai poate fi identificata in sens restrictiv sau ne6ativ8 ca in trecut4
@@lumea orientalaAA8 @@ritul bizantinAA8 @@fratii separati din "rientAA0 Citeva
idei fundamentale ortodo#e au patruns in circulatia ecumenica8 ca de pilda8
dimensiunea eclesiala8 de comuniune8 a credintei crestine8 dimensiune
ne6li7ata in trecut de Reforma protestanta8 care8 pe buna dreptate8 a respins
conceptia dintre e#istenta unui @@intermediarAA intre !umnezeu si credincios0
&poi8 notiunea de Biserica locala8 care se refera nu numai la modul de
or6anizare administrativa si conducere pastorala a acesteia8 ci la realitatea
sacramentala a manifestarii poporului lui !umnezeu0 &utonomia Bisericilor
"rtodo#e locale8 socotita de catolici ca o de6radare si o renuntare temporara
la autoritatea primatului papal8 sin6ura structura care ar mentine
universalitatea Bisericii8 este intemeiata pe sacramentalitatea si
apostolicitatea comunitatilor locale8 care se pastreaza prin episcopatul si
eu+aristia lor0 /piscopii nu sint apostoli continuanti8 ci succesori ai apostolilor8
de aceea nu e#ista un episcop al Bisericii universale0 (ar universalitatea
Bisericii se pastreaza si se e#prima in si prin comuniunea eu+aristica0 Pentru
catolici8 a ne6a primatul papal inseamna a fi @@sc+ismaticAA0 Pentru ordodocsi8
sc+isma presupune ruperea comuniunii eu+aristice8 o de6radare a definitiei
Bisericii8 care nu poate fi formulata in sens 7uridic4 Biserica universala unita cu
scaunul de Roma8 ci in sens eu+aristic0
Se pare ca diferentele ecleziolo6ice dintre confesiunile crestine provin din lipsa
unei corelatii or6anice intre +ristolo6ie si prevmatolo6ie0 (n catolicism8
problema nerezolvata ramine aceea a relatiei dintre institutie si mistica8 dintre
structurile ecleziale si spiritualitateB in protestantism8 aceea dintre indivod si
=oinonia8 dintre comunitatea de baza si oe=umene0 Toate confesiunile sint insa
302
confruntate deopotriva cu problema relatiei dintre biserica si lume8 nu numai
la nivelul structurilor8 ci mai ales la nivelul marturiei lor evan6+elice0 &lianta
dintre *ristos si Biserica Sa este o alianta dinamica8 creatoareB de aceea
trebuie descoperite toate mi7loacele si posibilitatile prin care ea se manifesta4
nu numai adunarea eu+aristica si ru6aciunea8 ci si an6a7area crestinilor in
aceasta lume ca marturisitori ai dreptatii8 e6alitatii8 pacii8 iubirii si libertatii
umane8 in numele -iului lui !umnezeu care a murit si a inviat @@pentru noi
oamenii si pentru a noastra mintuireAA0
Pr0 Conf0 (on Bria8
FStudii Teolo6iceF8 nr0 )1'U1%68 pa60 6%5)'40
B(B1("3R&-(/
Conferinta tinuta la (nstitutul ecumenic de la BosseE)3eneva8 in cadrul
Seminarului ortodo# ) 1%60
10 /nciclica din 1$4$ P versiunea franceza in @@ContactsAA8 vol0 J>((8 nr0 4%8
1%658 p0 23)460 20 >ladimir 1oss=E8 T+e ,Estieal T+eolo6E of t+e /astern
C+urc+es8 1ondon8 Clar=e8 1%50 30 3eor6es -lorovs=E8 Bible8 C+urc+8 Tradition4
&n /astern "rt+odo# >ieC8 <ordland Publis+in6 CompanE8 Belmont8 1%20 40
(aroslav Peli=an8 T+e C+ristian Tradition0 & +istorE of t+e !evelopment of
!octrine0 (( T+e Spirit of /eastern C+ristendom 96'')1'';8 C+ica6o4 :niverstitE
of C+ica6o Press8 1%40 50 .o+n ,eEendorff8 BEzantine T+eolo6E8 <eC Qor=8
-ord+am :niversitE Press8 1%40 60 !umitru Staniloae8 1e Saint /sprit dans la
t+eolo6ie et la vie de lW/6lise "rt+odo#e8 @@ContactsAA8 vol0 JJ>(8 nr0 $8 1%48
p0 22)2560 0 <i=os <issiotis8 Presence t+eolo6iKue8 relations oecumeniKues et
unite interieure de lW"rt+odo#ie8 @@ContactsAA8 J>(8 nr0 48 1%648 p0 16)2'30
$0 "liver Clement8 1e renouveau de lR/6lise8 @@ContactsAA8 J>(8 nr0 4$8 1%648
p0 254)2%'0 %0 3eor6es N+odre8 ,ission et developpement dans la t+eolo6ie
ort+odo#e8 @@ContactsAA8 vol0 JJ>(8 nr0 $58 1%48 p0 66)30 1'0 B0 Bobrins=oE8
1itur6ie et ecclesiolo6ie trinitaire de Saint Basile8 in vol0 /uc+aristies dW"rient
et dR"ccident8((8 1es /ditions du Cerf8 paris8 1%'8 p0 1%)24'0 110 /lie ,elia8
1e mmEstere de lR/6lise8 in @@1umiere et >ieAA8 vol0 J8 nr0 558 1%618 p0 4)630
120 Paul /vda=imov8 1a culture a la lumiere de lW"rt+odo#ie8 in @@ContactsAA8
vol0 J(>8 nr0 58 1%68 p0 1')340 130 .ean ?izioulas0 1a vision ec+aristiKue du
monde et lW+omme contemporain8 in @@ContactsAA8 vol0 J(J8 nr0 58 1%68 p0
$3)%20 140 (on Bria8 1ivin6 in t+e "ne Tradition0 &n "rt+odo# Contribution to t+e
Kuestion of unitE8 in @@T+e /cumenical RevieCAA8 nr0 40 1%40
Cea mai de seama problema care a facut si face obiectul discutilor ecumeniste
este refacerea unitatii Bisericii0 Cine urmareste activitatea Consiliului
/cumenic al Bisericilor sau discutiile bilaterale dintre diferitele Biserici si
Confesiuni8 constata cu usurinta ca problema ecleziolo6ica este nelipsita din
catalo6ul temelor care se dezbat in toate intrunirile8 pe plan local8 re6ional sau
303
mondial0 Se discuta asupra instituirii Bisericii8 asupra naturii ei8 asupra
caracterului ei divino)uman8 asupra or6anizarii8 asupra membrilor Bisericii8
asupra conducerii8 asupra sfintelor taine etc0
!e altfel8 invatatura despre Biserica a preocupat pe crestini in toate timpurile8
pentru ca Biserica este taina mintuirii lor0 Sinodul al (()lea ecumenic tinut la
Constantinopol in anul 3$18 a fi#at in Simbolul credintei do6ma despre Biserica8
intr)o formulare e#trem de simpla si usor de retinut0 @@Cred intr)una8 sfinta8
soborniceasca si apostoleasca BisericaAA0 :nitatea8 sfintenia8 sobornicitatea si
apostolicitatea formeaza insusirile sau atributele Bisericii8 e#primind
plentitudinea naturii ei si asi6urind continuitatea lucrarii mintuitoare a
!omnului nostru (isus *ristos pina la Parusie0
(ntre temele cu privire la Biserica8 ce urmeaza a fi discutate in cadrul
dialo6ului teolo6ic oficial dintre Biserica "rtodo#a si Biserica >ec+e Catolica8
este si aceasta4 @@*otarele 9limitele; BisericiiAA0 Problema se pune in relatie cu
insusirile Bisericii8 care e#prima adevarul de credinta8 revelat8 predat de
,intuitorul Sfintilor &postoli si pastrat cu sfintenie de Biserica "rtodo#a0
Trairea in acest adevar8 adica in +otarele Bisericii celei adevarate8 ii da
crestinului certitudinea mintuirii0
(n cele ce urmeaza vom e#pune mai intii invatatura Bisericii "rtodo#e despre
insusirile Bisericii8 apoi vom face unele consideratiuni in lumina acestei
invataturi8 cu privire la +otarele Bisericii0
(0 10 Biserica este una8 pentru ca !omnul nostru (sus *ristos n)a intemeiat mai
multe Biserici care sa e#iste paralel8 ci una sin6ura0 Sfintul &postol Pavel invata
ca Biserica este Trupul lui *ristos si *ristos este Capul ei0 (n (isus *ristos8
!umnezeu realizeaza planul Sau de a reuni intr)unul toate cele din cer si cele
de pe pamint 9/fes0 (8 %)1';8 deoarece @@toate au fost facute prin /l si pentru
/lAA 9Colos0 (8 16;0 Prin 7ertfa Sa8 !omnul (isus *ristos a devenit @@Capul
BisericiiAA8 intrucit toti apartin 1ui8 ca membrele in trup8 ca @@implinirea Celui
ce plineste toate in totiAA 9/fes0 (8 22)23;0 /l tine Biserica intocmai ca un trup
unitar si stabil8 @@bine inc+e6at si strins le6atAA 9/fes0 (>8 16;0 Ca rezultat al
intruparii si al 7ertfei Sale rascumparatoare8 noi sintem una in *ristos 96al0 (((8
2$;0 :nitatea crestinilor se intemeiaza deci pe +ristocentrismul Bisericii4 @@/ste
un sin6ur Trup8 un sin6ur !u+8 dupa cum si voi ati fost c+emati la o sin6ura
nade7de a c+emarii voastre0 /ste un sin6ur !omn8 o sin6ura credinta8 un sin6ur
botezAA 9/fes0 (>8 4)5;0 Sfintul &postol Pavel accentueaza le6atura ontolo6ica
dintre *ristos si Biserica 9( Cor0 (8 2B /fes0 (((8 21B >8 32;8 asa incit forma
sacramentala pe care o ia viata noastra in *ristos este Biserica8 adica e#istam
in *ristos ca @@TrupAA8 ca o comunitate si comuniune4 @@<oi cei multi alcatuim
un sin6ur trup in *ristos8 dar fiecare in parte sintem madulare unii altoraAA
9Rom0 J((8 5;0
304
,intuitorul (isus *ristos se roa6a ca unitatea Bisericii sa ia c+ipul unitatii Sfintei
Treimi si sa se +raneasca din unitatea Sfintei Treimi 9(oan J>((8 21)24;0 !e fapt8
unirea Persoanelor treimice constituie temelia unitatii Bisericii8 dupa cum
subiliniaza si unii Printi ai Bisericii 18 dintre care Sfintul Ciprian in lucrarea
!espre unitatea Bisericii8 relevind numeroase si interesante situatii si aspecte
ale unirii umanitatii cu dumnezeirea in Biserica8 a accentuat ca viata si
unitatea Bisericii sint revarsarea vietii si a unitatii Sfintei Treimi in cei care au
primit si primesc sa faca parte din Biserica 20
:nitatea concreta si vizibila a Bisericii este lucrarea si efectul Cincizecimii8
pentru ca Sfintul !u+ constituie principiul dinamic al @@=oinonieiAA 9-apte ((8
42;8 incit apartenenta la Biserica este dependenta de primirea !u+ului0 Sfintul
&tanasie cel ,are spune ca @@!umnezeu s)a intrupat pentru ca omul sa poata
deveni locas al Sfintului !u+ 9pneumatofor;AA 38 iar Sfintul (rineu spune ca
unde este Biserica acolo e !u+ul lui !umnezeu si unde este !u+ul lui
!umnezeu8 acolo este Biserica si tot +arul 40 (n acelasi sens se e#prima si
Sfintul 3ri6orie Palama atunci cind afirma ca @@+arul da Trupului 9adica
Bisericii; e#perienta lucrurilor dumnezeiestiAA 50 Participarea la Trupul lui
*ristos8 care e Biserica8 se face prin Sfintul !u+0 @@<oi toti8 in adevar8 am fost
botezati intr)un sin6ur !u+8 ca sa alcatuim un sin6ur trup8 fie iudei8 fie elini8
fie robi8 fie sloboziB si toti am fost adapati dintr)un sin6ur !u+AA 9( Cor0 J((8 13;0
!e aceea8 unitatea Bisericii consta in @@pastrarea !u+ului in le6atura paciiAA
9/fes0 (>8 3;0
:nitatea Bisericii se e#prima8 de asemenea8 prin unitatea de credinta8 prin
unitatea de cult si participarea la acelasi Taine8 precum si prin unitatea
comunitatii ecleziastice si de conducere 60 :nitatea de credinta8 care este
manifestata in aceeasi marturisire si in aceeasi predicare nealterata a
adevarului crestin este socotita de Sfintul &postol Pavel ca mi7loc si rezultat al
edificarii in *ristos8 care este 1o6osul si in Sfintul !u+8 care este !u+ul
&devarului0 Sfintul &postol Pavel numeste Biserica lui !umnezeu @@stilpul si
temelia &devaruluiAA 9( Tim0 (((8 15;8 indemnindu)i pe credinciosi sa a7un6a la
@@unitatea credinteiAA 9/fes0 (>8 13;0
(ncorporarea in Biserica incepe cu actul de credinta in adevarul si realitatea
Revelatiei divine8 de aceea martusirea credintei ortodo#e a fost de la inceput
conditia fundamentala a apartenentei la Biserica prin Botez si a raminerii in
sinul Bisericii0 &ceasta unitate este accentuata in deosebi de Sfintul &postol
Pavel care cere pazirea depozitului credintei si combate ener6ic pe pseudo)
profeti si pseudo)invatatori 9/efe0 (>8 3)15B ( Cor0 (8 1'B 3al0 (8 6)$B Tit0 (((8 6)$;0
!e asemenea8 Biserica este o comunitate sacramentala8 litur6ica8 in care se
savirsesc Sfintele Taine ca mi7loace prin care !umnezeu in !u+ul Sfint
impartaseste *arul mintuitor celor ce cred si marturisesc pe -iul Sau8 (iisus
*ristos ca !omn si ,intuitor0 Prin Sfintele Taine8 *ristos !omnul zideste
Biserica Sa8 in care /l este prezent in mod sacramental8 asa cum intareste
Sfintul (oan !amasc+in spunind ca @@daca taina este o unire cu *ristos si in
305
acelasi timp o unire a tuturor unii cu altii8 aceasta trebuie sa ne dea unitatea
reala cu cei care o primesc asa cum am primit)o si noiAA 0 !e aceea8 unitatea
bisericeasca vazuta nu este posibila fara comuniunea sacramentala8 iar
comunitatea sacramentala nu poate fi despartita de unitatea de credinta0 Caci
dupa cum @@+arul si adevarulAA nu se pot desparti de *ristos8 tot asa nici viata
sacramentala a Bisericii nu se poate desparti de adevarul de credinta care sta
la baza unirii membrelor in Trupul lui *ristos8 adica in Biserica $0
:n alt element de seama al unitatii Bisericii este ierar+ia si in primul rind
episcopatul0 :nitatea ei se e#prima si prin comuniunea membrilor ierar+ici0
&postolii au rinduit ca succesori ai lor pe episcopi8 iar acestia8 la rindul lor8
+irotonisesc preoti si diaconi8 impartasindu)se astfel intre6ului popor
credincios8 +arul Sfintului !u+0 -unctiile si or6anele institutionale asezate prin
+irotonie episcopala in succesiune apostolica in Biserica fac parte din
elementele necesare e#istentei si misiunii ei %0 (erar+ii ramin in comuniune cu
poporul credincios8 impartasindu)se cu acesta din acelasi Taine0 &stfel8
comuniunea dintre ei este comuniunea dintre Bisericile locale pe care le
reprezinta0
Prin urmare8 Biserica fiind constienta de la inceput ca este pazitoarea unitatii8
n)a recunoscut niciodata erezia si sc+isma ca or6ane paralele ale mintuirii8
luind masuri impotriva celor ce se osindeau sin6uri prin alterarea invataturii de
credinta sau nesoscotirea cirmuirii ierar+iei 1'0
20 Biserica este caracterizata drept institutie sfinta8 care sfinteste in acelasi
timp pe credinciosi0 Caracterul de sfintenie ii este conferit Bisericii de !omnul
nostru (isus *ristos si de Sfintul !u+8 izvorul sfinteniei0 Primii crestini se
numeau sfinti 9-apte (J8 32B Rom0 (8 B J((8 13B /fes8 (8 1;8 invatatura pe care o
predica este sfinta8 crestinii sint renascuti prin Botez spre o viata noua8 +arica0
Sfintul &postol Pavel declara ca activitatea slu7itorilor bisericesti are in vedere
@@desavirsirea sfintilorAA8 zidindu)se astfel Trupul lui *ristos 9/fes0 (>8 11)12;8
iar despre Biserica spune4 @@*ristos a iubit Biserica si S)a dat pe Sine pentru
ea8 ca s)o sfinteasca8 curatind)o cu baia apei prin cuvint si ca s)o infatiseze
Siesi8 Biserica slavita8 neavind pata sau zbircitura8 ori altceva de acest fel8 ci
ca sa fie sfinta si fara de pri+anaAA 9/fes0 >8 25)2;0 Prin 7ertfa pe Cruce8
,intuitorul @@a sfintit prin sin6ele Sau8 poporulAA 1ui 9/vrei J(((8 12;8 adica pe
cei ce cred si devin membre ale Trupului8 ru6indu)se Tatalui @@ca si acestia sa
fie sfintiti intru adevarAA 9(oan J>((8 1%;0 Sfintenia membrilor Bisericii se
savirseste dupa +ar si prin participare la sfintenia -iului lui !umnezeu 110 Caci
sfintenia desavirsita este numai la !umnezeu8 @@a carui sfintenie8 dupa
afirmatia Sfintului 3ri6orie de <Esa8 nu are +otarAA 120 / adevarat ca crestinii
se straduiesc spre nepri+anire si sfintenie8 dar se face deosebire intre sfintenia
dumnezeiasca si sfintenia dobindita prin +ar si prin efort personal8 dupa cum
remarca Sfintul C+iril al (erusalimului0 @@Cu adevarat unul este sfint8 sfint prin
natura0 Si noi sintem sfinti dar nu prin participare si prin e#ercitiu si prin
ru6aciune8 sintem sfinti si noi invrednicindu)ne de Sfintul !u+AA 130 &ceasta
306
arata ca crestinii in Biserica nu sint sfinti cu desavirsire8 ci se 6asesc pe calea
sfinteniei0 &dica in Biserica se afla si unii care se lupa cu 6reutatea pacatelor
sau sint crestini numai cu numele0 &ceasta nu limiteaza insa dimensiunea
sfinteniei Bisericii0 !impotriva8 Biserica a luat totdeauna atitudine atit
impotriva celor ce au socotit Biserica alcatuita numai din sfinti cit si a celor
care8 accentuind sfintenia elementului dumnezeiesc au privit cu prea mare
in6aduinta la membrii pacatosi8 cu convin6erea ca ale6erea definitiva intre cei
buni si cei rai8 intre 6riu si ne6+ina8 se va face cu dreptate divina la 7udecata
din urma 140
30 Sobornicitatea Bisericii 15 se intele6e spatial8 adica Biserica este raspindita
in toata lumea8 si temporal unind @@toate in *ristos si cele din ceruri si cele de
pe pamintAA 9/fes0 (8 1';8 intinzindu)se pretutindeni ca loc si ca timp si
cuprinzind pe toti dreptii >ec+iului Testament care au crezut in !umnezeu si pe
cei ce au crezut in *ristos si vor crede pina la sfirsitul veacului8 Biserica
paminteasca si cereasca0 Sobornicitatea Bisericii este strins le6ata de unitatea
Bisericii8 pentru ca Biserica8 desi este raspindita in toata lumea8 totusi
formeaza un intre6 unitar8 fara limitari de loc8 de timp8 de rasa8 de limba8 etc08
deoarece @@!umnezeu vrea ca toti oamenii sa se mintuiasca si la cunostinta
adevarului sa vinaAA 9( Tim0 ((8 4;0
Sobornicitatea Bisericii se intele6e insa si ca ortodo#ia credintei8 care inseamna
unitate in invatatura si conducere8 ca le6atura ce uneste Bisericile din diferite
locuri0 (n acest fel a inteles Sfintul C+iril al (erusalimului cuvintul din Simbolul
de credinta8 spunind4 @@Biserica se numeste soborniceasca pentru ca se intinde
in toata lumea8 de la o mar6ine a pamintului la cealalta si pentru ca invata in
mod sobornicesc si desavirsit toate invataturile care trebuie sa a7un6a la
cunostinta oamenilorAA 160 !e aceea8 incepind cu secolul al (()lea8 Bisericile
locale se infatisau inaintea ereziilor si sc+ismelor ca @@ortodo#eAA8 adica
sobornicestiAA8 e#primindu)se astfel identificarea lor prin credinta cu Biserica
in 6eneral8 prin urmare aratau ortodo#ia lor0 Scrisoarea catre Smirneni a
Sfintului (6natie Teoforul e#plica4 &sa dupa cum in /u+aristie 1 este prezent
*ristos in intre6ime8 tot la fel fiecare comunitate ecleziastica este
plentitudinea Trupului lui *ristos caci @@unde este *ristos (isus8 acolo este si
Biserica soborniceascaAA 1$0 (n ,artiriul Sfintului Policarp 6asim acordarea
acestui nume atit Bisericilor locale cit si comunitatilor raspindite in lume8 care
apartin de Sfinta Biserica soborniceasca 1%0
40 Biserica se numeste si apostolica pentru ca este intemeiata de ,intuitorul
*ristos8 marele @@&postolAA 9Col0 (>8 4 si /vrei (((8 1;8 @@pe temelia &postolilor
si a proorocilor8 piatra cea din capul un6+iului fiind insusi (isus *ristosAA 9/fes0
((8 2';8 adica pe marturisirea &postolilor cu privire la (isus *ristos0 -iul lui
!umnezeu celui viu 9,atei J>(8 1$;0 @@&postolicitatea se arata pe de o parte in
marturisirea celeiasi credinte pe care a marturisit)o si Biserica primara si in
identitatea conducerii8 iar pe de alta8 in succesiunea numita apostolica8 in
seria episcopilor ca urmasi ai &postlilor8 cind sint instituiti canonic0 &mbele
307
aceste momente stau in le6atura interna8 presupunindu)se reciproc0 Percum
invatatura apostolica este baza succesiunii apostolice8 tot astfel succesiunea
apostolica constituie indiciul e#tern ca o Biserica este adevarata si in armonie
cu Biserica primara8 in doctrina si conducereAA 2'0
Succesiunea apostolica este socotita de Parintii Bisericii ca o conducta prin
care cur6e invatatura apostolica si un semn distinctiv al Bisericii adevarate fata
de cele false 210
!imensiunile apostolicitatii Bisericii sint un 6arant al adevarului de credinta0 (n
sinoadele ecumenice8 episcopii sinodali e#clamau4 @@&sa au invatat &postolii si
parintii5 1a fel se 6aseste si in scrierile Parintilor Bisericii8 intarirea cuvintului
lor cu referirea continua la invatatura &postolilor0 Tot in acest sens8 de
plentitudine a adevarului de credinta8 a savirsirii tainelor si a trairii in
comuniunea de dra6oste a Bisericii spune si Sfintul Ciprian ca @@/piscopul este
in Biserica si Biserca in /piscop si daca cineva nu este cu /piscopul8 acela nu
este in BisericaAA 228 intele6ind8 e clar8 pe episcopul asezat in Biserica in mod
canonic8 care @@a primit de la &postoli8 asa cum intareste si Sfintul (rineu8
invatatura si traditia si ne)a predat noua tuturor una si aceeasi credintaAA 230
((0 Problema +otarelor Bisericii este indeosebi ridicata de unele Biserici si
comunitati crestine care prezinta elemente ecleziale si care revendica titlul de
Biserica0
(nvatatura ca Biserica este sin6ura mantuitoare e atestata de izvoarele
Revelatiei0 ,intuitorul a spus4 @@Cel care asculta de voi8 de ,ine asculta si cel
care se leapada de voi8 de ,ine se leapada8 iar cel care se leapada de ,ine8 se
leapada de cel ce ,)a trimis pe ,ineAA 91uca J8 16B ,atei J>(((8 1$;B sau4 @@!e
nu va asculta cineva de Biserica sa fie ca un pa6in si vamesAA 9,atei J>(((8 1;B
sau4 @@/u sint Calea8 &devarul si >iata0 <imeni nu vine la Tatal decit prin
,ineAA 9(oan J(>86;B sau 4 @@/u sint usa4 de va intra cineva prin ,ine se va
mintuiAA 9(oan J8 %;0 &ceasta arata ca adevarul mintuitor se afla numai in
Biserica si ca numai Biserica8 sub actiunea sfintitoare a Sfintului !u+ 24 poseda
mi7loacele fericirii vesnice0
(n le6atura cu aceasta se pune intrebarea pina unde se intinde Biserica cea
adevarata8 cum se pot marca +otarele acestei Biserici si ce se intimpla in afara
de aceste +otare2 :n raspuns potrivit se poate da numai in lumina invataturii
Parintilor si Scriitorilor bisericesti0 (n 6eneral8 afirmatia lui "ri6en si a Sfintului
Ciprian ca in @@afara de Biserica nu este mintuireAA8 reluata si de alti Parinti ai
Bisericii8 a avut si are o mare influenta in dezvoltarea do6mei ecleziolo6ice0
&ceasta afirmatie se referea la niste fapte concrete petrecute in secolul al (()
lea si al ((()lea8 in cadrul Bisericii0 "ri6en face un apel catre iudei8 de a iesi din
cadrul >ec+iului Testament si de a intra in Biserica spre a se mintui8 asa cum
<oe a intrat in corabia izbavitoareB @@cine din acest popor vrea sa fie salvat sa
vina in aceasta casa pentru a dobindi mintuirea0 Sa vina in aceasta casa8 in
308
care Sin6ele lui *ristos este semnul mintuiriiM (n afara de aceasta casa unica8
adica in afara de Biserica8 nimeni nu este mintuit0 !aca totusi cineva iese din
ea8 este sin6ur vinovat de moartea saAA 250 Sfintul Ciprian8 cu un secol mai
tirziu8 e#prima aceeasi 6indire8 luind atitudine ferma impotriva celor ce se
separau de Biserica8 formind partide reli6ioase8 aratind ca @@cel ce nu are
Biserica drept mama nu pate avea pe !umnezeu drept tataAA8 si ca @@nu este
posibila mintuirea in afara de BisericaAA0 260
(n ultima vreme8 unii teolo6i au interpretat afirmatiile de mai sus in sens istoric
28 lasind oarecum sa se intelea6a ca invatatura Sfintului Ciprian despre
mintuirea crestinilor numai in Biserica cea :na8 e#primata in anumite formule
ferme8 nu ar mai avea astazi aceeasi tarie0 Ca aceasta interpretare este
eronata si tendintioasa8 o demonstreaza Sfintul Ciprian care8 in /pistola 1JJ(((8
adresata @@-ratelui (ubaianusAA8 arata clar ca este necesar ca ereticii sa fie
rebotezati8 daca s)ar intoarce la dreapta credinta8 deoarece dreptmaritorii
crestini n)au nimic comun cu acestia4 nici pe !umnezeu)Tatal8 nici pe *ristos)
-iul lui !umnezeu nici pe Sfintul !u+8 nici credinta nici Biserica si deoarece
botezul ereticilor nu duce la mintuire @@Kuia salus e#tra /cclesiam non estAA8
iar ei nu se afla in Biserica cea adevarata 2$0 !e aici reiese in conceptia
Sfintului Ciprian8 ca erezia si sc+isma nu erau factori care sa zideasca Biserica
lui *ristos0 &ceeasi idee se 6aseste si la Sfintul (6natie Teoforul care8 intarind
pe crestinii din -iladelfia in dreapta credinta8 le scrie4 @@<u va inselati8 fratii
mei8 daca cineva urmeaza unui sc+ismatic nu mosteneste imparatia lui
!umnezeuB daca cineva umbla in alta invatatura8 aceasta nu este impreuna cu
Patima lui *ristosAA 2%0
>orbind cate+umenilor despre sensurile cuvintului Biserica8 Sfintul C+iril al
(erusalimului face urmatoarea precizare4 @@Cineva ar putea afirma ca8 propriu
vorbind si adevarat8 si adunarea celor rai8 a ereticilor8 adica a marcionitilor8
amni+eilor si a celorlalti este tot biserica0 (mpotriva acestei afirmatii8 Simbolul
credintei te)a intarit si ti)a predat acest articol de credinta4 Si intr)una8 sfinta8
soborniceasca Biserica8 pentru ca sa fu6i de adunarile lor spurcate si sa ramii
pururea in sfinta Biserica in care ai si fost renascutAA 3'0 :n alt Parinte al
Bisericii8 Sfintul <iceta de Remesiana8 opune Biserica cea adevarata in care se
preda corect invatatura ,intuitorului8 asa cum a fost propovaduita de &postoli8
falselor Biserici8 care isi au ori6ine omeneasca nu dumnezeiasca8 spunind4
@@(ntr)adevar8 sint si alte Bieserici8 false 9pseudo)eccleisiae; dar tu sa nu ai
nimic comun cu ele8 ca de e#emplu8 a mani+eilor8 a catafri6ienilor8 a
marcionitilor8 sau ale celorlalti eretici sau sc+ismatici8 fiindca ei inceteaza de a
mai face parte din aceasta Biserica sfintaB ei cred in invataturile diavolesti ale
inselatorului si spun altceva decit au predat &postoliiAA 310 (n acelasi sens
vorbeste si Rufin de &Kuileea despre Bisericile false8 numindu)le @@Concilium
vanitatisAA si @@Con6re6ationes mali6nantiuAA8 in opozitie cu adevarata
@@Biserica8 una sfinta8 in care este o sin6ura credinta si un sin6ur Botez8 in care
se crede intr)un sin6ur !umnezeu)Tatal si intr)unul !omn (isus *ristos -iul 1ui si
intr)un sin6ur !u+ Sfint0 Caci sint multi atii care au alcatuit Biserici8 ca
309
,arcion8 >alentin8 /bion8 ,ani+eu si &rie si ceilalti toti ereticiiAA 320 &ceasta
invatatura a fost e#primata cu multa vi6oare8 la inceputul secolului al >()lea8
de /piscopul -ul6entiu de Ruspe 946$)533;8 care scria ca @@toti eriticii si
sc+ismaticii8 care)si vor sfirsi viata in afara de Biserica soborniceasca8 nu vor
avea parte de mintuireAA 9,atei JJ>8 41; 330
&sadar8 in plentitudinea credintei adevarate8 in episcopatul cu succesiunea
apostolica si in Sfintele Taine8 se poate spune ca se afla +otarele Bisericii
/rezia8 ca slbire a adevarului de credinta8 a fost aruncata dincolo de +otarele
Bisericii0 /rezia8 ca slabire a adevarului de credinta8 a fost aruncata dincolo de
+otarele Bisericii8 condamnata si inalturata0 1a fel a fost combatuta si sc+isma
ca o instrainare de Biserica8 o despartire bazata pe motive etice si
administrative8 fara nici o fundamentare do6matica 340 !e aceea8 in Biserica
"rtod#a se subiniaza faptul ca toti cei ce cred in ,intuitorul (isus *ristos sint in
Biserica P :na8 Sfinta8 Soborniceasca si &postoleasca P in masura in care tin si
marturisesc adevarul de credinta8 in toata plentitudinea lui8 asa cum l)au
propovaduit Sfintii &postoli si urmasii acestora8 avind ca termen de comparatie
invatatura Bisericii primare0 &stfel8 afirmatia Sfintului Ciprian4 @@/#tra
/cclesiam nulla salusAA isi pastreaza actualitatea0
Biserica se afla in lume in virtutea ori6inii sale8 a functiunii si telului sau definit
in actul revelator al lui !umnezeu0 @@& fi in lume inseamna8 dupa cum
sublinaza teolo6ul 6rec <ic=os <issiotis8 eminamente8 inseparabil8 temeinic si
in intre6ime in solidaritate nu simplu etnica si sociala8 ci esentiala si
or6anicaAA 350
(n ultimul timp8 unii teolo6i s)au referit la relatia Bisericii cu lumea8 vorbind de
+otarele Bisericii 9in actiunea 6enerala a cuvintului; fata de lume 360 (n
aceasta privinta trebuie sa se precizeze urmatoarele4 @@Bisericile sint le6ate cu
lumea prin umanitatea comuna a membrilor lor si a celorlalti oameni8 prin
lumea comuna in care isi desfasoara viata8 prin ori6inea lor in actul creator al
lui !umnezeu8 prin unirea ontolo6ica a lui *ristos cu toti oamenii0 !esc+izindu)
se lumii de azi si colaborind pentru rezolvarea problemelor ei8 Bisericile nu
numai ca a7uta omenirea si se apropie intre ele in mod practic8 dar se apropie
si doctrinar8 intele6ind intr)o lumina comuna si revelatia divina din lucrarea lui
!umnezeu in lumea actualaAA 30
Biserica "rtod#a8 urmatoare credincioasa a invataturii ,intuitorului (isus
*ristos8 socoteste ca trebuiesc con7u6ate si dinamizate fortele spirituale si
morale ale tuturor crestinilor pentru refacerea unitatii Bisericii 3$0 !e aceea8
fara a parasi adevarul de credinta al Bisericii celei una si nedespartie8 Biserica
"rtod#a desi are constiinta ca este mostenitoarea fidela a intre6ului tezaur
do6matic8 totusi nu a inaltat ziduri de separare intre ea si ceilalti crestini0
!impotriva8 asa cum rezulta din /ciclica Patriar+iei /umenice din 1%2'8
intitualata su6estiv4 @@Catre toate Bisericile lui *ristos de pretutindeneaAA8 din
+otaririle Conferintelor Panortodo#e de la Rodos 91%618 1%638 1%64; si
310
C+ambesi)3eneva 91%6$;8 a manifestat dorinta de a dezvolta relatii de
apropiere8 de cunoastere si de colaborare pentru binele si fericirea intre6ii
omeniri8 cu unele Biserici si Confesiuni crestine8 a7un6indu)se in ultimul timp sa
treaca la dialo6ul teolo6ic cu Bisericile <ecalcedoniene8 &n6licana si >ec+i)
Catolica0 (n acelasi timp8 Biserica "rtodo#a a respins asa)numita teorie
an6licana a ramurilor 9Branc+ T+eolo6E; care recunoaste numai Bisericile4
&n6licana8 de Rasarit8 si Romano)Catolica8 precum si teoria formulata de
ecumenistul Pastor >isserWt *ooft cu privire la @@Supra)BisericaAA8 institutie
centrala bisericeasca avind caracter universalist 3%0 <ici una din cele doua
teorii nu da ima6inea Bisericii infatisate de Sfintul &postol Pavel8 ca @@Trup al
lui *ristosAA8 care are ca limita plentitudinea adevarului de credinta0 @@:n
sincretism constintutional8 remarca pe buna derptate Pr0 Prof0 (oan 30 Coman8
nu duce la un adevarat ecumenism si nu duce la unitate0 !aca Biserica nu)si
recunoaste limitele in revelatia lui *ristos8 care ii este izvor si Cap si care
desc+ide portile oricarei inimi curate8 ea P Biserica P poate deveni o interesanta
&cademie de Credinte reli6ioase8 dar inceteaza a mai fi Biserica lui *ristosAA
4'0
:nirea tuturor crestinilor in +otarele adevarului de credinta postuleaza
rezolvarea unor serioase probleme ecleziolo6ice0 Sarcina crestinitatii este de a
realiza o unitate bisericeasca in care crestinii si ,intuitorul (isus *ristos sa se
intilneasca in aceeasi Biserica8 intr)o comuniune de credinta si sacramentala
410 Pina la infaptuirea acestei nazuinte8 Biserica "rtodo#a ramine desc+isa
pentru dialo6ul slu7irii lumii8 pentru zidirea pacii intre oameni8 pentru
implinirea aspiratiilor ma7ore ale omenirii si pentru realizarea unei unitati
crestine in diversitate 420
Pr0 Conf0 Stefan &le#e8
FStudii Teolo6iceF8 nr0 )1'U1%68 pa60 '5)130
<"T/ B(B1("3R&-(C/
10 Clement Romanul8 /pistola ( catre Corinteni8 468 68 /d0 .osep+ &0 -isc+er8 p0
$2B Sfintul (oan 3ura de &ur8 "milia 1JJ>((( la (oan8 P0308 1(>8 4250 >ezi si Pr0
Prof0 !0 Staniloae8 Relatiile treimice si viata Bisericii8 in @@"rtodo#iaAA8 J>(
91%64;8 nr0 48 p0 5'3)5250 20 Sfintul Ciprian8 !e unitate /cclesiae8 68 238 CS/18
(((8 18 p0 215 si 2310 30 Sfintul &tanasie cel ,are8 !e incarnatione8 P0308 JJ>(8
%%60 40 Sfintul (rineu8 &dversus +aereses8 (((8 248 18 P0308 >((8 %66 BC0 50 Saint
3re6orie Palamas8 Triades8 /d0 ,eEendorff8 p0 46'8 citat dupa "liver Clement8
Situation de la parole t+eolo6iKue selon la tradition ort+odo#e8 prefata la
cartea teolo6ului 6rec C+ristos Qannaras8 !e lWabsencce et de lWinconnaissance
de !ieu0 T+eolo6ie sans frontiers8 traduit du 6rec par .aKues Touraille8 Paris8
1%18 p0 110 >ezi si Pr0 Prof0 (oan 30 Coman8 Sensul ecumenic al lucrarii
Sfintului !u+ in teolo6ia Sfintilor Parinti8 in @@"rtodo#iaAA8 J>( 9J>( 91%64;8 nr0
28 p0 22')23%0 60 Pana6iotis <0 Trembelas8 !o6matiKue de lW/6lise "rt+odo#e
311
Cat+oliKue8 Tome second0 Trad0 francaise par lW&rc+0 Pierre !ument "0S0B08
C+evelo6ne8 1%68 p0 3%0 0 Sfintul (oan !amasc+in8 !e fide ort+odo#a8 (>8 138
P0308 JC(>8 1154 &0 $0 Pr0 Prof0 (oan 30 Coman8 :nitatea Bisericii si problema
refacerii ei in lumina Sfintilor Parinti8 in @@"rtodo#iaAA8 >( 91%54;8 nr0 2)38 p0
43$)43%B @a6istrand 3rio6oras &urel8 :nitatea in *ristos si unitatea in Biserica8
in @@Studii Teolo6iceAA8 J>(( 91%65;8 nr0 3)48 p0 1$2)2'3B (dem8 :nitatea de
credinta conditie a unitatii Bisericii8 in @@"rtodo#iaAA8 J>((( 91%66;8 nr0 38 p0
41')422B Pr0 Conf0 Stefan C0 &le#e8 Biserica una si Bisericile cele multe8 in
@@"rtodo#iaAA8 JJ> 91%3;8 nr0 28 p0 23')3258 P0C0 Prof0 !0 Staniloae in studiul
&utoritatea Bisericii8 in @@Studii Teolo6iceAA8 J>( 91%64;8 <R0 3)48 p0 2'48 pune
accentul pe efortul comun al credinciosilor de a propasi in dreapta credinta8 in
cadrul Sfintei 1itu6+ii8 subliniind urmatoarele4 @@:nitatea constienta in
credinta e o datorie si o nazuinta necontenita a membrilor Bisericii8 in timpul
1itur6+iei care e si un mi7loc de sporire comuna a credintei si de marturisire a
ei8 credinciosii8 pre6atindu)se pentru aducerea 7ertfei eu+aristice si pentru
unirea cu *ristos8 cer in repetate rinduri @@unirea credinteiAA si8 ca urmare a
ei8 @@impartasirea Sfintului !u+AA0 Se arata astfel ca unirea cu *ristos si deci
intreolalta nu poate avea loc fara aceasta baza de unitate spirituala prin
credinta si ca !u+ul care si primeste prin trupul !omnului e !u+ul unitatii si al
comuniunii iubitoare intre credinciosi8 nu du+ul dezbinarii0 Cind se apropie
momentul prefacerii eu+aristice8 credinciosii primesc indemnul4 @@Sa ne iubim
unii pe altii ca intr)un 6ind sa marturisimAA8 iar ei raspund4 @@Pe Tatal8 pe -iul
si pe Sfintul !u+8 Treimea cea de)o fiinta si nedespartitaAA8 apoi marturisesc
Simbolul credintei intre68 in vreme ce si preotul il rosteste in altar0 %0 Pr0 Prof0
1iviu Stan8 Succesiunea apostolica8 in @@Studii Teolo6iceAA@ >(( 91%55;8 nr0 5)68
p0 3'5)3250 1'0 *ristu &ndrutsos8 !o6matica Bisericii "rtodo#e Rasaritene8
Traducere de Prof0 !r0 !umitru Staniloae8 Sibiu8 1%3'8 p0 2%40 110 Prof0 (oan
Narmiris8 -iinta si insusirile Bisericii 9in limba 6reaca;8 in "rtodo#ia si >ec+i)
Catolicismul8 Caietul (>8 &tena8 1%48 p0 210 120 Sfintul 3ri6orie de <Essa8
"milia >( la Cintarea Cintarilor8 P030 J1(>8 $%30 130 Sfintul C+iril al
(erusalimului8 Cate+eza JJ(((8 1%8 P0308 JJJ(((8 11240 140 *ristu &ndrutsos8 op0
cit08 p0 2%%0 150 (n studiul intitulat4 Sobornicitatea Bisericii 9publicat in @@Studii
Teolo6iceAA8 >(( 91%55;8 nr0 3)48 p0 15')16$;8 !omnul Prof0 <icolae C+itescu da
urmatoarea definitie a sobornicitatii4 @@Sobornicitatea e plinatatea vietii
dumnezeiesti impartasita celor care formeaza un or6anism tainic P Biserica lui
*ristos)8 in comuniunea iubirii suprafiresti si a adevarului descoperit si in du+ul
libertatii de copii al lui !umnezeu0 /a implica8 deci8 unirea tuturor cu totul8 in
trairea unicului adevar descoperit8 formulat in soboarele a toata lumea
crestinaAA 9p0 15';0 @@Sobornicitatea Bisericii se poate intele6e ca avind fete
deosebite8 una potrivita cu aspectul ei de comuniune +arica8 nevazuta8 alta cu
acela de institutie dumnezeiasca si omeneasca vazuta8 adica sa fie calitativa8
du+ovniceasca si intensiva8 launtrica 9e#primind universalitatea in *ar8 in
iubire8 in adevar8 in ortodo#ia marturisirii credintei de totdeauna si de
pretutindeni;B sau sa fie e#terioare8 e#tensiva8 spatiala8 cantitativa 9privind
intinderea Bisericii etc0;8 p0 15$0 160 Sfintul C+iril al (erusalimului8 Cate+eza
J>((8 238 "0308 JJJ(((8 1'44 &BB Comp0 Si -ericitul &u6ustin8 !e a6one
312
c+ristiano8 lib0 (8 cap0 JJ(J8 318 P0108 J18 3'60 10 Problema relatiei dintre
Sfinta /u+aristie si sobornicitatea Bisericii a fost studiata de Pr0 Prof0 !0
Staniloae in articolul4 Biserica universala si soborniceasca8 in @@"rtodo#iaAA8
J>((( 91%66;8 nr0 28 p0 16)1%$0 1$0 Sfintul (6natie Teoforul8 /pistola catre
Smimeni8 $8 28 /d0 .osep+ &0 -isc+er8 p0 21'0 1%0 ,artiriul Sfintului Policarp8
J>(8 2 si J(J8 28 /d0 30 Rausc+en8 -lorile6ium Patristicum8 (8 Bonn8 1%148 p0 558
5$0 2'0 *ristu &ndrutsos8 op0 cit08 p0 3'10 210 (bidem0 220 Sfintul Ciprian8
/pistola 1J>(8 $8 CS/18 (((8 28 p0 330 230 Sfintul (rineu8 &dversus +aereses8 >8
2'8 18 P0*08 >((8 110 240 Sfintul <iceta de Remesiana8 !espre Sfintul !u+8 1$8
ed0 Burn8 p0 340 Cf0 si Sfintul 3ri6orie de <azianz8 Cuvintarea J1(0 1a
Cincizecime8 J>(8 P0308 JJJ>(8 44% C4 @@Caci din &celasi !u+ unic revarsindu)se
in multi aceeasi intele6ere sint adunati toti in aceeasi armonieAAB -ericitul
&u6ustin8 Cuvintarea CC1J>((8 (>8 P0108 JJJ>(((8 12314 @@&sa lucreaza Sfintul !u+
in Biserica intrea6a8 dupa cum lucreaza sufletul in toate membrele unui trupAA0
&lte relatari patristice8 la Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 Sfintul !u+ si sobornicitatea
Bisericii8 in @@"rtodo#iaAA8 J(J 91%6;8 nr0 18 p0 36)430 250 "ri6en8 (n librum
.esus <ave8 "milia (((8 58 P0308 J((8 $41)$420 260 Sfintul Ciprian8 !e unitate
/cclesiae8 68 CS/18 (((8 18 p0 2140 20 .osep+ Ratzin6er8 1e nouveau peuple de
!ieu8 traducere din limba 6ermana8 Paris8 1%18 p0 15')152B *ans Nun68 !ie
Nirc+e8 *erder8 -reibur6 im Breis6au8 1%68 Cap0 ! ((8 20 Parerile lui Nun6 au
fost e#puse creitic de /piscop !r0 &ntonie Plamadeala8 vicar patriar+al8 in
lucrarea4 *ans Nun6 si !elcaratia @@,Esterium /cclesiaeAA8 /ditura (nstitutului
Biblic si de ,isiune "rtodo#a8 9/#tras din @@"rtodo#iaAA8 1U1%4;8 Bucuresti8
1%48 p0 1')11B 42)430 2$0 Sfintul Ciprian8 /pistola 1JJ(((8 218 CS/18 (((8 28 p0
%50 2%0 Sfintul (6natie Teoforul8 /pistola catre Piladeltieni8 38 38 /d0 .osep+ &0
-isc+er8 p0 1%60 3'0 Sfintul C+iril al (erusalimului8 Cate+eza J>(((8 268 P0308
JJJ(((8 1'4$ &B8 trad0 de Pr0 !0 -ecioru8 @@(zvoarele "rtodo#ieiAA8 8 Bucuresti8
1%438 p052$0 310 <iceta de Remesiana8 !e SEmbolo8 1'8 /d0 Burn8 p0 4$)4%0 320
Rufin de &Kuiteea8 Comentariu la Simbolul &postolilor8 3%8 P0108 JJ((8 35 &B0
&lte marturii in aceasta problema la 1actantiu8 !ivinae institutiones8 48 3'8 118
CS/18 J(J8 p0 3%6B -ericitul (eronim8 /pistula ad !anasum8 28 CS/18 1(>8 p0 63B
-ericitul &u6ustin8 Srmo ad Caes0 /ccl0 Plebem8 68 CS/18 1(((8 p0 140 330
-u6entiu de Ruspe8 !ie fide8 seu de re6ula verae fidei8 ad Petrum8 liber urus8
JJJ>(((8 %8 P0108 '4 &0 340 T+eodoros <i=olaou8 !ie 3renzen der Nirc+e in der
Sc+it der "rtodo#en Nat+olisc+en Nirc+e8 in @@"=umenisc+e Rundsc+auAA8 218
1%28 Caiet 38 p0 321)323B Cf0 si .0 Nalo6iru8 (ntroducere la a doua Conferinta a
Comisiei teolo6ice interotodo#e asupra dialo6ului cu vec+ii)catolici si
!ocumentele vec+i)catolice respective cele mai recente 96receste; Tesalonic8
1%18 p0 35)368 cit0 dupa Pr0 Prof0 (oan 30 Coman8 Pre6atirea dialo6ului cu
>ec+ii)Catolici8 Cap0 (4 Citeva consideratii asupra fiintei si limitelor Bisericii8 in
@@"rtodo#iaAA8 JJ> 91%3;8 nr0 48 p0 5''0 350 <i=os &0 <issuotis8 1W /6lise8
monde transfi6ure8 in lucrarea4 1W/6lise dans le monde8 /d0 ,ame8 Tours8 1%668
p0 410 360 Dolf6an6 !ietzfelbin6er8 !ie 3renzen der Nirc+e nac+ romisc+)
=ot+olisc+er 1e+re8 3oittin6en8 1%62B Rein+ard Slencz=a8 "st)Nirc+e und
"=umene0 !ie /in+eit der Nirc+e als do6matisc+es Problem in de neueren
ast=irc+lic+en T+eolo6ie8 3ottin6en8 1%628 p0 4)%B %3)1'3B 15)26B *0 de
313
1ubac8 Parado#e et mEstere de lW/6lise8 Paris8 1%68 p0 152)153B .0 Razin6er8
"p0 cit08 p0 141)11B *ans Nun68 C+rist sein8 ,unc+en8 1%48 p0 $1)$40 30 Pr0
Prof0 !0 Staniloae8 Coordonatele ecumenismului din punct de vedere ortodo#8
in @@"rtodo#iaAA8 J(J 91%6;8 nr0 48 p0 528 5358 5360 3$0 Prea -ericiul Parinte
.ustinian8 Patriar+ul Bisericii "rtodo#e Romane8 :na8 sfinta8 soborniceasca si
apostoleasca Bieserica8 in @@"rtod#iaAA8 >( 91%54;8 nr0 2)38 p0 >()>(((0 &celasi8
:manismul evan6+elic si responsabilitatea crestina8 in @@"rtodo#iaAA8 J(J
91%6;8 nr0 28 p0 163)1650 Cf0 si T+eodoros <i=olaou8 !ie 3renzen der Nirc+e in
der Sic+t der "rto+odo#en Nat+olisc+en Nirc+8 in @@"=umenisc+e Rundsc+auAA8
218 1%28 Caiet 38 316)33'0 3%0 D0 &0 >isserWt *ooft8 :ber) Nirc+e und
o=umenisc+e BeCe6un68 in "=umenisc+e Rundsc+auAA8 91%5$;8 p0 15)16B
Cf0 T+0 <i=olaou8 "p0 cit08 rev0 cit08 p0 32%0 4'0 Pr0 Prof0 (oan 30 Coman
Pre6atireaM8 in rev0 cit0 p0 5'10 410 Boris Bobrins=oE8 1W/uc+aristie plenitude de
lW/6lise8 in lucrarea (ntercommunion8 /d0 ,ame8 Tours8 1%6%8 p0 15)410 420 P0S0
/piscop &ntonie Plamadeala8 vicar patriar+al8 Biserica slu7itoare8 /ditura
(nstitutului Biblic si de ,isune "rtodo#a8 /#tras din revista @@Studii
Teolo6iceAA8 JJ(> 91%2;8 nr0 5)68 p0 2$)3'60 Cf0 si Pr0 Prof0 (sidor Todoran8
:nitatea Bisericii in perspectiva ecumenista8 in @@"rtodo#iaAA8 JJ> 91%3;8 nr0
38 p0 33)346B (dem8 /cumensim teoretic si practic8 in @@"rtodo#iaAA8 JJ>(
91%4;8 nr0 38 p0 44')45'0
10 (ntruparea Cuvantului ) actul divino)uman de fundamentare a (coanei
(n >ec+iul Testament erau interzise cu desavarsire ima6inile reli6ioase4 OSa nu)
ti faci c+ip cioplit si nici un fel de asemanare a nici unui lucru din cate sunt in
cer8 sus8 si din cate sunt in apele de sub pamant5 Sa nu te inc+ini lor8 nici sa le
slu7estiM0R 9/#0 2'8 4)5B !eut0 58 $)%;0
Si aceasta interdictie era temeinic motivata8 deoarece !umnezeu Se revelase
poporului numai prin cuvinte8 prin sunete 10 -ata 1ui era inca necunoscuta4 O(ar
!omnul v)a 6rait de pe munte din mi7locul foculuiB si 6lasul cuvintelor lui l)ati
auzit8 iar fata lui n)ati vazut)o8 ci numai 6lasul i l)ati auzitR 9!eut0 48 12;0 !e
aceea orice reprezentare in ima6ine a lui !umnezeu ar fi pus in prime7die
Opuritatea cultului !umnezeului Cel nevazutR 20 Totusi8 profetul (saia 9538 3;
zice4 O1)am vazut si nu avea c+ip8 nici frumusete0 Ci infatisarea 1ui era lipsita
de cinste8 parasita de toti fiii oamenilorR0 OCum se impaca acestea intre ele P
se intreaba Sfantul Teodor Studitul )8 in caz ca nu se combat una pe cealalta2
/vident ca amandoua te#tele vorbesc despre aceeasi persoana4 unul ne6and ca
!umnezeirea poate fi vreo asemanare8 ca !umnezeirea e nevazuta si pentru
aceasta lipsita de asemanare8 iar altul afirmand ca &celasi !omn8 luand forma
de rob8 a fost vazut intr)o infatisare ca si noi0 Si pentru aceasta este
circumscris dupa trup8 c+iar daca e necircumscris dupa !umnezeireR 30 (ata
care este motivul pentru care in >ec+iul Testament era interzisa reprezentarea
lui !umnezeu0 C+ipul lui !umnezeu nu poate fi facut8 fiindca !umnezeirea este
fara forma8 nevazuta8 necorporala si necircumscrisa0 O/ste culmea nebuniei si
a lipsei de credinta P zice Sfantul (oan !amasc+in P sa infatisezi !umnezeireaR
314
40 Pentru ca !umnezeu in >ec+iul Testament nu Se revelase pe deplin8 iar
Cuvantul divin nu Se intrupase0 O!ar cand !umnezeu8 din pricina milostivirii
1ui8 s)a facut om cu adevaratM8 s)a infatisat in icoana c+ipul 1ui spre a ne
aduca aminte de /l si spre a capata invatura noi8 cei care n)am fost de fata
atunci8 pentru ca fara sa fi vazut8 dar auzind si crezand8 sa avem parte de
fericirea !omnuluiR 50
!aca ima6inile reli6ioase erau interzise8 era acceptata8 si c+iar poruncita de
!umnezeu8 reprezentarea sculpturala a in6erilor 9/#0 258 18 1)2B <umeri 248
$)%;0 Totusi8 interdictia din 1e6ea >ec+e 9/#0 2'8 4B !eut0 58 $; care viza
inc+inarea la idoli8 icoana nefiind idol 68 a avut un caracter vremelnic si
trebuie inteleasa Odoar ca purificarea unei asteptari8 o profetie despre venirea
icoanei prin *ristosR 0 &ceasta opreliste se cuvenea le6iuita8 pentru ca sa se
evite Oprapasita politeismuluiR afirma Sfantul Teodoar Studitul $8 de altfel
ineluctabila in anumite momente din viata poporului israel8 nu insa ireversibila8
datorita liderilor spirituali ai poporului0
!aca in >ec+iul Testament8 !umnezeu Se reveleaza numai prin cuvant8 in <oul
Testament8 /l se arata8 deopotriva8 prin cuvant si prin ima6ine0 Cel nevazut se
face vazut8 Cel necuprins de minte si cuvant se lasa tinut in bratele maicii Sale8
parasit8 ba mai mult8 bat7ocorit0
!aca in >ec+iul Testament !umnezeu nu putea fi vazut8 ci doar auzit8 in <oul
Testament O!umnezeu S)a aratat in trup8 S)a intrupat in !u+ul8 a fost vazut de
in6eri8 s)a propovaduit intre neamuri8 a fost crezut in lume8 S)a inaltat intru
slavaR 9( Tim0 38 16;0 !e acum !umnezeu nu Se reveleaza doar prin cuvant8 ci
Se arata in Persoana -iului Sau4 OSi Cuvant trup s)a facut si S)a salasluit intre
noi si am vazut slava 1uiMR 9(oan 18 14;0 Cel ce a facut pe om Odupa c+ipulR
Sau 9-ac0 18 26; ia c+ipul omului8 parca ar fi Osilit de o le6e sa ia o forma8 iar
forma cea mai proprie e omenitatea0 "menitatea pamanteasca e prelun6irea
necesara a omenitatii ceresti a !umnezeirii %0 !umnezeul crestinilor nu este un
!umnezeu fara c+ip8 ci un !umnezeu cu c+ip si acesta este C+ipul lui (isus
*ristos 1'0 Si ceea ce este simtit8 pipait si vazut cu oc+ii trupesti8 poate fi
reprezentat iconic0
!esi Cuvantul lui !umnezeu se intrupeaza si adevereste despre Sine ca este om
adevarat 9,t0 $8 2'B %8 6B $8 11 etc0; si !umnezeu adevarat4 OCel ce ,)a vazut
pe ,ine a vazut pe TatalR 9(oan 148 %;B O/u si Tatal ,eu una suntemR 9(oan 1'8
3';8 totusi8 datorita atmosferei politeiste din primele veacuri8 crestinii au avut
reticenta fata de ima6inile reli6ioase 110 !impotriva8 alta a fost atitudinea
neoplatonicilor8 care considerau ca Omateria si lumea fizica nu sunt realeR 120
/i au fost primii care8 in secolele (()((( i0 *r08 au aparat Ocultul ima6inilor8 in
timp ce crestinii8 a caror credinta se intemeia pe (ntrupare8 se opuneau lorR
130 Cu timpul politeismul 6reco)roman slabeste iar cultul icoanelor incepe sa se
afirme8 raspandindu)se din ce in ce mai mult8 fara a fi impus prin decret
315
imperial8 ci Oa inflorit in mod natural din sufletul crestin aflat sub stapanirea
*aruluiR 140
!rumul pana la asezarea definitiva in biserici si cinstirea icoanelor 9$43; a fost
marcat de atitudini pro si contra ima6inii reli6ioase8 nelipsind nici interesele
politice imperiale8 asa incat unii imparati au dus o veritabila politica de
aparare a icoanelor 9cei care considerau pe *ristos imparat absolut al cerului si
al pamantului8 iar ei domneau in *ristos;8 iar altii au luptat impotriva
icoanelor8 considerandu)se pe ei insisi sin6urii reprezentanti ai divinitatii pe
pamant8 atribuindu)si calitatea de sefi reli6iosi ai poporului0 (n pofida tuturor
actiunilor de respin6ere a ima6inii lui *ristos8 icoana si)a continuat itinerarul
sau ascendent in spatiul spiritual al crestinismului0
!ar ceea ce constituie fundamentul reprezentarii iconice P (ntruparea
Cuvantului P aceasta s)au 6asit unii sa conteste ca neadevarat8 respectiv
iconoclastii8 afirmand ca8 daca icoana reprezinta ipostasul 1o6osului divin
intrupat8 care este8 deodata8 !umnezeu adevarat si om adevarat8 cum poate fi
reprezentat iconic de vreme ce !umnezeirea este nevazuta si8 deci
nereprezentabila8 iar daca in icoana este reprezentat (isus *ristos8 doar dupa
natura Sa umana8 cum poate fi icoana vrednica de cinstire8 in cazul respectiv
fiind lipsita de sacralitate0 &poi8 (isus *ristos nu poate fi reprezentat decat
dupa (postasul Sau in care cele doua naturi dumnezeiasca si omeneasca sunt
unite fara amestecare0 (n felul acesta8 ceea ce pentru unii 9iconoduli;
constituie ar6umentul incontestabil al reprezentarii iconice8 pentru altii
9iconoclasti; devine contra ar6ument0 Respin6and icoana8 ne6au8 de fapt
intruparea Cuvantului lui !umnezeu0 1a baza acestei rataciri iconoclaste sta de
fapt conceptia teolo6ica 6resita cu privire la OipostasR 150 &deversarii icoanelor
afirmau ca ceea ce este reprezentat in icoana este o persoana8 iar cel ce
circumscrie aceasta persoana circumscrie desi6ur si firea divina care nu poate
fi cuprinsa0 (ntr)adevar8 icoana nu reprezinta decat o persoana8 nu natura
comuna8 abstracta8 dar problema care se ridica este ca Persoana lui *ristos nu
este numai persoana omeneasca8 ci este -iul lui !umnezeu care S)a facut om0
!eci8 cum poate fi reprezentata in icoana2 Parado#ul (ntruparii este ca OCel
nevazut Se face vazutR8 ceea ce inseamna ca 1o6osul cel vesnic al Tatalui S)a
aratat oc+ilor nostri trupesti si deci8 c+ipul pe care)l reprezinta icoana lui (isus
*ristos este Oc+ipul persoanei celei vesnice a Cuvantului facut "mR0 &cest c+ip
omenesc nu OcircumscrieR firea divina8 nici macar firea umana8 ci acel
prosopon8 c+ipul persoanei Cuvantului0 (n icoana8 noi nu vedem nici firea
divina8 nici firea omeneasca8 ci c+ipul persoanei divino)umane a lui (isus 160
Sfantul Teodor Studitul va fi primul care va reusi sa demonstreze indubitabil ca
icoana nu reprezinta natura cuiva8 ci persoana aceluia4 O1a orice lucru
reprezentat iconic se reprezinta iconic nu natura ci ipostasul luiB caci cum ar
putea fi reprezentata o natura necontemplata in ipostas2 !e e#emplu4 Petru nu
este reprezentat iconic intrucat este vietuitor rational8 muritor si capabil de
6andire si stiinta P caci acest lucru nu)l defineste numai pe Petru8 ci si pe
316
Pavel8 (oan si pe toti cei de sub aceeasi specie P ci intrucat se distin6e de
indivizii de aceeasi specie avand impreuna cu definirea lor comuna si anumite
proprietati8 ca de pilda4 nasul coroiat sau carn8 parul cret8 culoarea frumoasa a
pielii sau orice altceva caracterizeaza infatisarea inerenta lui0 !ar desi este
alcatuit din suflet si trup8 el nu poarta nici o proprietate a sufletului pentru
infatisarea fi6urii lui8 si cum ar putea)o purta8 fiindca aceasta este nevazut2 Tot
asa si la *ristos4 /l nu este reprezentat iconic intrucat este simplu om8
impreuna si !umnezeu8 ci intrucat se deosebeste prin proprietatile Sale
ipostatice de toti indivizii de aceeasi specie8 a fost rasti6nit si ca atare are o
infatisare0 Prin urmare8 c+iar daca dupa !umnezeire este necircumscris8 *ristos
este circumscris dupa ipostas si nu dupa naturile din care este compusR 10 (n
baza unirii celor doua naturi intr)un sin6ur ipostas8 trupul lui *ristos are
imprimata in el dumnezeirea si devine trupul real al 1o6osului divin insusi8 caci
Cuvantul Os)a facut trupR 9(oan 18 14;8 nu are un trup aparent8 ci un trup real0
(isus *ristos este din veci O(coana !umnezeului Celui nevazutR 9Col0 18 15; ca
1o6os divin etern si -iu al Tatalui0 !ar ar+etipul si icoana lui *ristos nu pot fi
confundate8 pentru ca nu sunt una8 ci Ouna e adevar si cealalata8 umbraR 1$0
(ntre ele e#ista diferenta de natura 9substanta; si identitate de asemanare
ipostatica0 Prototipul si icoana sunt naturi diferite dar au indentitate in baza
asemanarii lor ipostatice0 *ristos este prezent real P dar o prezenta relationala
P in icoana Sa8 asa incat putem spune ca (coana lui *ristos este *ristos P dar nu
prin unire ipostatica si relationala P urmare similitudinii lor formale 1%0 Ca (isus
*ristos este prezent real8 dar relational in icoana 1ui8 afirma Sfantul Teodor
Studitul4 OM0 (n icoana nu e prezenta insasi natura trupului infatisat pe ea8 ci
numai relatia si8 deci8 cu atat mai putin ar aputea fi prezenta !umnezeirea cea
necircumscrisa8 Care este 9prezenta; si este inc+inata in icoana doar asa cum
este prezent in umbra trupul unit cu ea0 Caci unde este locul unde nu este
prezenta !umnezeirea2 /a este prezenta in cele rationale si nerationale8 in
cele insufletite si neinsufletiteM &stfel n)ar 6resi cinevaM zicand ca
!umnezeirea este si in icoana8 pentru ca este si in timpul Crucii si in celelalte
asezaminte dumnezeiesti8 dar nu printr)o unire naturala P caci ele nu sunt
trupul indumnezeit P ci prin impartasire relationala8 pentru ca se impartasesc
de +arul si cinstirea luiR 2'0
Prin urmare8 crestinii nu venereaza fiinta8 substanta sau natura icoanei ci
c+ipul prototipului intiparit ca un si6iliu in ea8 caci Ocinstea adusa icoanei se
intreapta spre ori6inalul eiR 218 aceasta neinsemnand introducerea unei alte
inc+inari8 adica4 una prototipului si alta icoanei8 fiindca atat prototipul cat si
c+ipul prototipului au aceleasi caractere si8 deci8 li se cuvine o unica inc+inare0
Ceea ce distin6e ar+ec+ipul de c+ip este natura si prin urmare icoana este
inferioara prototipului in ce priveste slava0 Sfantul >asile cel ,are zice ca
Oimparat se zice si ima6inea imparatului8 si8 totusi8 nu sunt doi imparati4 caci
nici puterea nu se scindeaza8 nici slava nu se imparteR 220 /ste adevarat8 insa8
ca in icoana noi nu vedem decat Oc+ipul lui *ristosR8 nu pe *ristos (nsusi in
Persoana Sa8 asa cum 1)au vazut apostolii si au marturisit lui Toma4 O&m vazut
pe !omnulR 9(oan 2'8 25;0 (n aceasta ar consta de fapt nedesavarsirea icoanei8
317
nu in aceea ca ar apartine8 prin natura ei8 lumii materiale8 caci si *ristos
apartine acestei realitati prin trupul Sau0 !e aceea8 icoana nu trebuie
contemplata pur intelectual ci in Oc+ip du+ovnicescR8 fiindca8 daca acest mod
de privire a icoanei ar fi fost suficient in sine8 astfel ar fi venit si -iul lui
!umnezeu la noi 230 "r (isus *ristos s)a aratat in trup8 a fost printre noi8 a
savarsit minuni8 a patimit8 a fost rasti6nit8 a inviat si s)a inaltat la cer0
Respin6and icoana8 iconoma+ii isi etaleaza dispretul nepermis fata de trup 9de
materie; pe care (isus *ristos si l)a asumat ca sa)l transfi6ureze8 suprimand
increderea omului in atin6erea asemanarii cu !umnezeu si totodata8 1)au inc+is
pe !umnezeu in trascedenta Sa 240
20 (coana P cuvant despre Cuvantul8 viata si faptele 1ui mantuitoare
(nradacinata in insasi natura umana a 1o6osului intrupat8 icoana reveleaza pe
Cel nevazut si e#prima pe Cel ine#primabil0 /a nu Opreinc+ipuie8 ci descoperaR
25 pe Cel ce S)a aratat in trup8 ca sa nu se mai confunde Oc+ipul cioplitR
9idolul; P interzis in >ec+iul Testament P cu icoana8 c+ip al Cuvantului (ntrupat
260 C+ip al Cuvantului8 icoana este cuvant8 tacut8 despre Cuvantul8 viata si
faptele 1ui mantuitoare0 Contemplata in !u+ul8 ea comunica puterea de viata a
+arului divin si reprezinta un fapt real8 inscris in timpul istoric8 semnificativ in
iconomia mantuirii0 /a este Oo amintire mantuitoare pentru ca ea ne arata pe
*ristos in nasterea Sa8 botezat8 savarsind minuni8 rasti6nit8 in6ropat8 inviat8
inaltandu)Se la cer0 (n toate acestea8 noi nu ne inselam ca si cum toate acestea
nu ar fi avut loc8 caci vederea se adau6a contemplarii mintii si prin amandoua P
este intarita credinta noastra in taina icoaneiR 20 !aca profetii propovaduiau
ceea ce !omnul 6raia catre ei8 deci8 ceea ce auzeau8 Sfintii &postoli
propovaduiesc Oceea ce era la inceput8 ce am auzit8 ce am vazut cu oc+ii
nostri8 ce am privit si mainile noastre au pipait despre Cuvantul vietiiR 9( (oan
18 1;0 Sfantul (oan !amasc+in afirma4 O&postolii (l vedeau pe *ristos fata catre
fata8 fiindca /l era prezent in trup0 (nsa noi8 cei care nu)1 vedem nemi7locit si
nu)( auzim cuvintele8 le putem totusi auzi prin intemediul cartilor sfintindu)ne
astfel auzul si8 prin el8 sufletul0 <e socotim fericiti sa veneram cartile cu
a7utorul carora auzim cele sfinte8 fiind noi insine sifintit0 1a fel8 prin mi7locirea
c+ipului8 contemplam aspectul fizic al lui *ristos8 minunile si patima Sa0
&ceasta contemplatie ne sfinteste vederea8 si8 prin ea8 sufletul0 <e socotim
fericiti si veneram acest c+ip inaltandu)ne dupa putinta8 de la infatisarea fizica
pana la vederea slavei !umnezeiestiR 2$0 Pentru a)si propovadui adevarurile de
credinta8 Biserica si)a creat dintru inceput un limba7 sacru propriu8 diferit de
cuvant8 dar cu aceeasi putere de comunicare si e#primare a &devarului revelat0
Consfintita ca atare8 arta crestina a avut puterea de convertire la crestinism
mai mare decat a cuvintelor0 ,enirea ei a fost aceea de a comunica mesa7ul
Cuvantului divin 2%B de a propovadui si intari credinta in (isus *ristos 3'0 (coana
este un mod de transmitere a Revelatiei dumnezeiesti8 de manifestare a
credintei si de participare la &devarul divin 310 /a nu este &devarul (nsusi8 dar
e#prima adevarurile reli6iei crestine in ima6ine si trimite totdeauna catre o
alta lume8 dincolo de cea imanenta8 incorporand in sine o prezenta personala
318
relationala a ,odelului pe care)1 reprezinta 320 /a este un OC+ip al eternitatiiR
338 o pre6atire si anticipare a vederii es+atolo6ice a lui *ristos 340 Privind)o8
ea ne permite Osa depasim timpul si sa intrevedem veacul viitor in o6linda
tremuranda a c+ipurilorR 350 -acand parte din insasi esenta crestinismului 368
ea este o punte fidela intre credincios si ceea ce crede el 38 locul sacru de
intalnire cu !umnezeirea 3$8 aratandu)i ca obiectul credintei sale8 al cultului
sau nu este o fictiune ci o realitate 3%0
(coana este un adevarat indrumator spiritual si un model viu pentru cei ce
iubesc viata mai inalta8 du+ovniceasca si ru6aciunea 4'8 ea insasi e#primand in
culori un e#emplu personal de virtute in care puterile sufletului se impletesc cu
simturile0 (coana ne arata8 in c+ip ma6istral8 ce trebuie sa facem cu viata
noastra8 pentru a se o6lindi c+ipul lui !umnezeu in fiecare dintre noi8 ne
vorbeste despre viata si vietutile sfintilor si ne arata calea pentru dobandirea
acestora0 /a ne adreseaza c+emarea pe care !umnezeu o face prin Cuvantul
Sau8 e#primand prin ima6ini8 vesnicia si comuniunea cu !umnezeu0 ORatiunea
de a fi a icoanei si valoarea ei nu stau in frumusetea obiectiva8 ci in ceea ce
reprezinta4 o ima6ine a frumusetii ca asemanare divinaR 410 (coana reveleaza
natura umana transfi6urata prin +ar si c+eama8 totodata8 pe om sa participe la
aceasta innoire spirituala8 aratandu)i cum sa)si oranduiasca viata si ce trebuie
sa devina0 Pentru aceasta Biserica "rtodo#a considera icoanele drept Oima6ini
sacreR 428 Ove+iculR 43 si OcanalR 44 al +arului dumnezeiesc8 mi7loace de
propovaduire8 de aparare si intarire a dreptei credinte0
Rolul instructiv si formativ8 peda6o6ic al icoanei este evidentiat in intrea6a
literatura patristica0 Papa 3ri6ore cel ,are adreseaza8 in sec0 al >()lea8
/piscopului Sereniu al ,arsiliei8 care era impotriva icoanelor urmatoarele
cuvinte4 O<u trebuia totusi ca icoanele sa fie distruse0 /le sunt puse in biserici
pentru ca nestiutorii de carte sa poata citi8 privind peretii8 ceea ce nu pot citi
din carti0 &r trebui8 frate8 sa pastrezi icoanele8 nelasand poporul sa le adoreM
Ceea ce este Scriptura pentru cel invata8 aceea este icoana pentru cel
nestiutor0 Prin ea8 c+iar si cei lipsiti de invatatura vad ce trebuie sa urmezi4 ea
este citirea celor ce nu cunosc literele0 !e aceea icoana inlocuieste citirea8
mai ales pentru strainiR 450 Prin urmare8 icoana si cuvantul comunica in moduri
diferite8 dar cu valoare e6ala8 /van6+elia lui *ristos8 intre6indu)se reciproc0
Ceea ce se vesteste prin predica 9cuvant; se comunica prin ima6ine0 (coana
este un alt cuvant4 un cuvant in ima6ine0 !ar ima6inea are ratiunea ei8 sensul
ei4 reveleaza o e#perienta spirituala8 indica participarea omului la viata +arica
in *ristos8 si)l indrumeaza catre eternitate 460 (n Biserica P afirma C+r0 Qannars
P important nu este predica8 nu sunt cuvintele P cuvinte si iarasi cuvinte )8 ci
arta sacra8 fiindca e#prima viata8 nu ideolo6ia 40 Parintii Bisericii afirma ca
ceea ce Sfintele /van6+elii ne vestesc prin cuvant8 icoana ne spune prin ima6ini
4$8 Ofiindca nu toti stiu carte si nici nu se ocupa toti cu cititulR 4%8 inlesnindu)
le astfel atin6erea cuvantului divin prin simturi0 OCeea ce aici este fi#at in scris
pe +artie prin cerneala este fi#at tot asa pe icoana prin felurite culori sau
oricare alte materii0 Caci zice marele >asile4 Oceea ce infatiseaza cuvantul
319
istoriei aceasta arata si pictura in tacere prin imitatieR 5'0 Tacerea e mai mult
decat cuvantulB ea este 6raiul icoanei0 Prin faptul ca icoana nu spune nimic
sonor8 tacand8 ea spune ceea ce cuvantul nu poate e#prima0 /a patrunde mai
profund in sufletul nostru decat cuvantul 51 si stie sa vorbeasca in mutismul ei
despre ceea ce nu se vorbeste8 ci se traieste 520 !e aceea contempland)o8
trebuie sa invatam sa)i ascultam tacerea0 O&rta muta stie sa vorbeascaR8
afirma Sfantul 3ri6orie din <Essa 530 !aca cuvantul8 dupa Sfantul (saac Sirul8 e
unealta acestui veac8 tacerea e 6raiul lumii de dincolo8 taina veacului viitor 540
(n timp ce cuvantul ne poate instraina de !umnezeu 558 daca nu ne infranam
limba 9(acob 38 3)12;8 tacerea in planul vietii du+ovnicesti8 e o Ote+nica a vietii
in !u+R 568 e Oru6aciunea neincetata si ramanerea mintii in !umnezeuR 58
inceputul vietii Oin !u+R si culmea ei0 Contempland icoana lui *ristos8 a Sfintei
-ecioare ,aria8 a sfintilor8 cu credinta8 in !u+ul Sfant8 Persoana8 al carei c+ip il
infatiseaza icoana8 este de fataB ii simti prezenta si caldura cu care)ti vorbeste
in tacere despre Tainele (mparatiei lui !umnezeu8 ca si cand !umnezeu ti)ar
vorbi prin citirea Scripturilor0
&sadar8 alaturi de cuvant8 icoana este un mi7loc de revelare a divinitatii si de
comunicare cu divinitatea0 Cuvantul si ima6inea se spri7ina reciproc 5$ si
formeaza impreuna8 dintotdeauna8 una din Oformele fundamentale ale
autoreprezentarii si comunicarii umaneR 5%0 Cuvantul Creator al Tatalui se
adreseaza intotdeauna auzului si vazului 9( (oan 18 1)2;8 ceea ce inseamna ca
ima6inea si cuvantul conlucreaza8 sunt complementare0 !aca cuvantul se
adreseaza auzului8 dar patrunde si la inima 9-apte 28 3;8 ima6inea se
adreseaza vazului8 dar si vederii rational)spirituale0 &tat cuvantul cat si icoana
privesc omul in intre6ul sau4 trup si suflet0 &idoma cuvantului8 icoana lucreaza
asupra sufletului8 desi se adreseaza simturilor0
!ar lucrarea lor nu este a lor8 ci a +arului !umnezeiesc0 <u ima6inea in sine si
nici cuvantul in sine pot ceva8 ci forta +arului divin8 care lucreaza prin icoana si
cuvant0 ,enirea icoanei P nediferita de cea a cuvantului in predica P nu este
doar de a vesti intruparea Cuvantului8 de a transmite adevarurile de credinta
revelate de !umnezeu sau de a descoperi Tainele de Sus 6'8 ci de a face ca
Cuvantul lui !umnezeu sa ia trup P fiinta in sufletele credinciosilor8 de a)i
transfi6ura8 facand din fiecare fiinta umana o noua faptura0 Sfantul Teodor
Studitul zice4 O(ntipareste)ti pe *ristos in inima8 acolo unde /l locuieste de7aB
daca citesti despre /l intr)o carte sau (l privesti intr)o icoana8 /l are sa
luminezeu cu6etarea ta8 ca sa)1 cunosti indoit prin cele doua cai de percepere8
prin intermediul simturilor0 &stfel8 tu vei vedea cu oc+ii ceea ce ai invatat prin
cuvant0 Cel care aude si vede in acest fel8 in fiinta sa8 totul va fi umplut cu
lauda lui !umnezeuR 610
1amurindu)se reciproc 9cuvantul si ima6inea;8 cum se afirma in te#tul Sinodului
>(( ecumenic 9$;8 si avand menirea de a intari credinta in (ntruparea
Cuvantului lui !umnezeu8 icoana invata pe cei ce nu stiu sa citeasca dreapta
credinta crestina 628 le sfinteste vederea celor ce le privesc8 inaltandu)le
320
mintea care cunoasterea lui !umnezeu 638 purifica si transfi6ureaza pe cei ce o
contempla 64 reveleaza lumina es+atolo6ica 65 si da un plus de prezenta +arica
si lucrare mantuitoare in cei ce cu evlavie i se inc+ina0 -aptul ca -iul si
Cuvantul lui !umnezeu S)a intrupat8 a venit aproape de noi8 OS)a facut sarac
pentru noiR 668 nefiindu)( Orusine ca S)a facut /l (nsusi ceea ce a asumat
9trup;R 68 dar totdata ramanand in propria)( marire dumnezeiasaca8 nevazuta
si necircumscrisa 6$8 ne indreptateste sa)( reprezentam in culori c+ipul
Persoanei Sale8 prin marirea (ntruparii Cuvantului si dovedirea credintei in Cel
ce de buna voie a luat pentru noi8 c+ipul robului8 6asindu)Si in sublima Sa
coborare8 afirmarea Slavei dumnezeieisti0
Pr0 !r0 (lie (0 (van8
,itropolia "lteniei8 serie noua8 anul 1(8 nr0 5)68 septembrie)decembrie 1%%%8
pa60 63)40
<"T/ B(B1("3R&-(C/
10 1eonid :spens=E8 Teolo6ia (coanei in Biserica "rtodo#a0 Studiu introductiv si
traducere de Teodor Ba=ons=E8 /ditura &nastasia8 Bucuresti8 1%%48 p0 220 20
Paul /vdoc+imov8 &rta icoanei ) o teolo6ie a frumusetii8 trad0 !e 3ri6ore ,o6a
si Petru ,o6a8 /ditura ,eridiane8 Buc0 8 1%%28 p0 160 30 Sfantul Teodor
Studitul8 (isus *ristos ) Prototip al (coanei Sale8 Studiu introductiv si traducere
de !iac0 (oan (0 (ca 7r08 /ditura !eisis8 Sfanta ,anastire (oan Botezatorul8 &lba
(ulia8 1%%48 p0 13$0 40 Sfantul (oan !amasc+in8 !o6matica8 /ditia a ((()a8
traducere de Pr0 !0 -ecioru8 /ditura Scripta8 Buc08 1%%38 p0 10 50 (bidem0 60
(dolul este e#presia ine#istentului8 fictiune8 aparenta8 neant8 in Sfantul Teodor
Studitul8 P030 %%8 1$'B Teodoret8 P030 $'8 2648 apud P0 /vdo=immov8 op0 cit08 p0
16B F/#presie a suprematiei ima6inii asupra cuvantului8 idolatria a devenit8 de
altfel8 o caracteristica esentiala a politeismelor pa6ane8 oreintale sau 6reco)
romane0 Ca o delimitare critica fata de transformarea ima6inilor de cult in
idoli8 in reli6iile politeiste orientale ) e6iptene8 feniciene8 mesopotamiene
9cultul sarpelui8 a taurului sau al vitelului etc0; ) traditiile reli6ioase ale
monoteismului semitic ebraic 9cel putin poste#ilic;8 iar ulterior si islamic8 au
impus prin interdictii severe 91e#0 2'8 1B !eut0 58 $; aniconismul radical in ceea
ce priveste reprezentarea !ivinitatiiF8 !iac0 (oan (0 (ca 7r08 (conolo6ia bizantina
intre politica imperiala si sfintenia mona+ala8 in Sfantul Teodor Studitul8 op0
cit08 p0 60 0 P0 /vdo=imov8 op0 cit08 p0 16$0 $0 Sfantul Teodor Studitul8 op0 cit08
p0 $0 %0 Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 *ristolo6ie si icono6rafie in disputa din sec0 >((()
(J8 in Studii teolo6ice JJJ(8 1%%8 nr0 1)48 p0 410 1'0 (erom0 3+eor6+e 3+elasie8
1o6osul *ristic8 Colectia (si+asm8 1%%68 p0 $0 110 F!upa cum atesta literatura
crestina a epocii8 confirmata de rezultatul cercetarilor ar+eolo6ice8 in primele
doua secole nu poate fi vorba insa de reprezentari reli6ioase crestine8 nici o
arta reli6ioasa care sa poata fi prelucrata fara ec+ivoc crestina0 !impotriva8
data fiind asocierea intima a ima6inilor la cultul politeist 6reco)roman si mai
ales8 la forma lui ultima4 cultul imperial8 ostilitatea fata de ima6ini a
321
crestinilor deste declarataF8 !iac0 (0 (ca 7r08 op0 cit08 p0 60 120 !iac0 Prof0 !r0
<icolae Balca8 (storia filosofiei antice8 /ditura (nsitutului Biblic si de ,isiune al
Bisericii "rtodo#e Romane8 Buc08 1%$28 p0 3230 130 .o+n ,eEendorff8 Crist in
t+e /aster C+ristian T+on6+t 91%6%;8 St0 >ladimirLs SeminarE Press8 CrestCood
<eC Qor=8 1%48 p0 158 apud (oan ( (ca 7r08 op0 cit08 p0 %0 140 >0 3urmel8
!ictionarie de la t+eolo6ie cat+oliKue8 >((8 1%228 col0 6$8 apud (oan (0 (ca 7r08
op0 cit08 p0 110 150 C+r0 Sc+onborn8 (coana lui *ristos8 Traducere si prefata de
Pr0 !r0 >asile Raduca8 /d0 &nastasia8 Buc08 1%%68 p0 130 160 (bidem0 10 Sfantul
Teodor Studitul8 op0 cit08 p0 141B FCum va fi infatisat ceea ce este nevazut8
ceea ce este fara 6reutate8 fara marime si fara forma2 !ar cand vezi ca Cel
fara de trup s)a facut pentru tine om8 atunci vei face intiparirea formei 1ui
omenesti8 cand Cel nevazut se face vazut in trup8 vei iconiza asemanarea a cea
ce s)a vazutF8 Sfantul (oan !amasc+in8 Cultul Sfintelor (coane8 traducere din
6receste si studiu introductiv de !0 -ecioru8 Buc08 1%38 p0 1'0 1$0 Sfantul
Teodor Studitul8 op0 cit08 p0 $60 1%0 F!iferite substantial8 fiind naturi
+etero6ene8 prototipul si ima6inea au identitate ipostatica in baza asemanarii
lor formale0 *ristos si (coana 1ui au acelasi (postas0 /#ista o prezenta reala a
lui *ristos in (coana Sa8 dar ea e de natura ipostatica8 mai precis relationala0
(coana este *ristos dar nu prin unire ipostatica ci relationala8 in baza
asemanarii lor formaleF8 !iac0 (oan (0 (ca 7r08 op0 cit08 p0 41B FPrototipul nu este
in icoana dupa fiinta ) afirma Sfantul Teodor Studitul8 ) caci astfel s)ar numi si
icoana prototip si8 invers8 prototipul icoana ) lucru care nu se admite8 pentru
ca e#ista o definitie proprie a fiecarei naturi ) ci dupa asemanarea ipostatica8
lucru care inseamna alta ratiune a definirii0 Prin urmare8 faptul ca icoana este
lipsita de e6alitate cu prototipul si e inferioara aceluia in slava se ia nu in ce
priveste asemanarea 9ipostatica;8 ci dupa diferenta substanteiB adica a
materiei icoanei care nu e venerata in mod natural8 c+iar daca este venerat
9inc+inat; cel ce este reprezentat iconic in ea0 Prin urmare8 nu introducem o
alta inc+inare a icoanei8 ci una si aceeasi cu referire la prototip potrivit
identitatii asemanarii 9ipostatice;F8 in Sfantul Teodor Studitul8 op0 cit08 p0 1530
2'0 Sfantul Teodor Studitul8 op0 cit08 p0 $0 210 Sf0 >asile cel ,are8 ,0P030 JJJ((8
col0 14% CB 9Colectia FP0S0B0F8 vol0 >((8 p0 6';0 220 (dem8 !e spiritu sancto J>(((8
45B P030 328 col0 14%B >ezi4 Sfantul Teodor Studitul8 op0 cit08 p0 1540 230 C+r0
Sc+onborn8 op0 cit08 p0 1$'0 240 Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 *ristolo6ie si iconolo6ie
in disputa din sec0 >(()(J8 in FS0T08 JJJ(F8 1%%8 nr0 1)48 p0 520 250 &le#andru
Sc+ememann8 Taina (mparatiei8 traducere de Pr0 Boris Raduleanu8 /d0
&nastasia8 Buc0 1%%38 p0 520 260 (dem8 3+0 3+elasie8 op0 cit08 p0 $0 20 Sfantul
Teodor Studitul8 P030t0 %%8 col0 456 BC8 apud C+r0 Sc+onborn8 p0 1$'0 2$0 Tratat
despre icoane8 (((8 J((8 P030 0%48 col0 1333 si 13368 apud 1eonid :spens=8 op0
cit08 Fp0 25F8 F(n *ristos c+ipul uman si ar+etipul dumnezeiesc se unesc intr)un
unic ipostas0 &postolii ce priveau fata lui *ristos nu puteau separa intre ceea ce
se arata omenesc si dumnezeiesc in ea0 Prin c+ipul lui *irstos din icoana8
transpare ar+etipul divin8 putand fi privite si trebuind sa fie privite in unitatea
lor0 (n icoana lui *ristos ipostasul divin s)a actualizat in c+ipul Sau uman8 sau
prototipul suprem in propriul Sau c+ipF8 Pr0 Prof0 !r0 !0 Staniloae8 (coanele din
Biserica8 in F,0B0F8 &nul JJJ(8 nr0 1')128 1%$18 p0 64'0 2%0 F(n arta catacombelor8
322
intalnim Fo arta semnificativaF pura0 Scopul sau este didacticB ea
propovaduieste mantuirea si)i traseaza mi7loacele prin intermediul semnelor
cifrateF8 P0 /vdo=imov8 FCunoasterea lui !umnezeu in Traditia RasariteanaF8
Traducere8 prefata si note de Pr0 lect0 univ0 !r0 >asile Raduca8 /d0 Cristiana8
Buc08 1%%58 p0 1220 3'0 >0 >oiculescu8 3anduri albe8 /d0 Cartea Romaneasca8
Buc08 1%$68 p0 4510 310 FReprezentarea divinului era facuta cu putinta de
calitatea de simbol 9si nu doar de simplu semn conventional; a ima6inii
reli6ioase considerata a participa efectiv in realitatea repezentata4 ima6inea
sacra este si8 in acelasi timp8 nu este intr)u totul8 realitatea divina ima6inataF8
!iac0 (oan (0 (ca 7r08 op0 cit08 p0 5)60 320 C+r0 Sc+onborn8 op0 cit08 p0 160 330 P0
-lorens=E8 1Licone8 in FContactsF8 1%48 nr0 8 p0 325B 1ucian Bla6a afirma ca
Ficoanele sunt un refle# al eternitatii8 purtatoare ale unei transcendenteF8
Spatiul mioritic8 Trilo6ia culturii8 /d -undatiilor8 Buc08 1%$$8 p0 1$6B "vidiu
!rimba8 -ilosofia lui Bla6a8 Centenar8 Casa de /ditura /#celsior ,ulti Press8
Buc08 1%%48 p0 10 340 !iac0 (oan (0 (ca 7r08 op0 cit08 p0 420 350 P0 -loresn=E8 op0
cit08 p0 3250 360 .0 P0 RamseEer8 1a Parole et lL(ma6e8 <euc+atel8 1%638 p0 5$0
30 ,aria 3razia Siliato8 ,isterul Sfantului 3iul6iu din Torino8 trad0 din limba
italiana de <icolae 1uca8 /d0 Saeculum (0>0 si /d8 >estala8 Buc08 1%%$8 p0 12%0
3$0 ,aica &le#andra8 Sfintii in6eri8 trad0 de !r0 (rineu Pop)Bistriteanu8 /piscop
>icar8 stilizare de prof0 1uminita <iculescu8 /ditie in6ri7ita de Sorin !umitrescu8
/d0 &nastasia8 Buc08 1%%28 p0 230 3%0 ,aria 3razia Siliato8 op0 cit08 p0 12%0 4'0
F(n viziunea filocalica Farta artelor este nu in primul rand icono6rafia si asceza
si ru6aciunea8 sfintenia0 (nainte de a fi pictate pe lemn8 iconele lui *ristos sunt
FpictateF de sfinti in propria lor e#istentaF8 !iac0 (oan (0(ca 7r08 op0 cit08 p0 440
410 10 :spens=E8 op0 cit08 p0 1260 420 (bidem8 p0 150 430 (bidem8 p0 50 440 Pr0
Prof0 !0 Staniloae8 op0 cit08 p0 6450 450 Cartea (J8 /pist0 1'58 P010t0 8 col0
1'2 c )1'2$ bB Cartea (J8 /pist0 J((8 P010 08 col0 112$ a ) 113' bB 1eonid
:spens=E8 op0 cit08 p0 6%B ,aica &le#andra8 op0 cit08 p0 250 460 3abriel ,arcel8
!ialo6uri cu Pierra Boutan68 trad0 de &urelian Craiut si Cristian Preda8 cu o
prefata de ,i+ai Sora0 /d0 &nastasia8 Buc08 1%%58 p0 110 40 "rtodo#ie si
"ccident8 te#t in6ri7it de (ulia <istea8 /d0 Bizantina8 Buc08 1%%58 p0 $60 4$0
Sinodul din $6'8 ,ansi J>(8 4''B P0 /vdo=imov8 op0 cit08 p0 15% C+r0 Sc+onborn
op0 cit0 15%0 4%0 Sf0 (oan !amasc+in8 !o6matica8 p0 10 5'0 Sf0 Teodor Studitul8
op0 cit08 p0 $40 510 P0 /vdo=imov8 "rtodo#ia8 traducere de !r0 (rineu (oan Popa
&r+iereu >icar8 /d0 (nstitutul Biblic si de ,isiune al Bisericii "rtodo#e Romane8
Buc08 1%%68 p0 2410 520 F(coana ilustreaza in mod admirabil aceste parado#uri
ale limba7ului mistic acolo unde se opresc8 neputincioase8 orice cuvant8 orice
descriereF8 P0 /vdo=imov8 Cunoasterea lui !umnezeu in Traditia Rasariteana8 p0
1340 530 P030t0 468 col0 3 !8 apud P0 /vdo=imov8 "rtodo#ia8 p0 2350 540 &r+im0
>asilios8 (ntrarea in (mparatie8 trad0 !e Pr0 Prof0 !r0 (oan (0 (ca8 /d0 !eisis8 Sibiu8
1%%68 p0 $5B P0 /vdo=imov8 (ubirea nebuna a lui !umnezeu8 trad08 prefata si
note de Teodor Bacons=E8 /d0 &nastasia8 f0a08 p0 510 550 C0 <oica8 Pa6ini despre
sufletul romanesc8 /d0 *umanitas8 Buc08 1%%18 p0 6$0 560 (bidem0 50 Cuviosul
Siluam &t+onitul8 (ntre iadul deznade7dii si iadul smereniei8 (ntroducere de
!iac0 (oan (0 (ca 7r08 trad0 de Pr0 Prof0 (oan (0 (ca si &sist0 (oan (0 (ca 7r08 /d0
!eisis8 &lba (ulia8 1%%48 p0 1%0 5$0 C+r0 Sc+onborn8 op0 cit08 p0 15%0 5%0 !iac0
323
(oan (0 (ca 7r08 op0 cit08 p0 50 6'0 <0 Crainic8 <ostal6ia paradisului8 /ditia a (()a8
/d0 Cu6etarea ) 3eor6escu !elafrans8 Buc08 1%428 p0 1%50 610 P030t0 %%8 col0
1213 C!8 apud C+r0 Sc+onborn8 op0 cit08 p0 1$10 620 F(coanele au un neta6aduit
rol instructiv8 ele au fost si sunt un neintrecut mi7loc didactic si cate+etic
pentru credinciosi8 servind drept carti puse la indemana celor ce intra in
Biserica0 /le constituie o /van6+elie vazuta sau o varianta picturala a
/van6+elieiF8 Pr0 Prof0 !r0 <icolae <ecula8 Biserica si cult pe intelesul tuturor8
/d0 /uropartner8 Buc08 1%%68 p0 4'0 630 P0 /vdo=imov8 "rtodo#ia8 p0 11B Pr0
Prof0 !0 Staniloae8 op0 cit08 p0 6640 640 (dem8 &rta icoanei ) o teolo6ie a
frumusetii8 p0 1660 650 (bidem8 p0 1640 660 Sf0 Teodor Studitul8 P030t0 %%8 col0
352 B08 apud C+r0 Sc+onborn8 op0 cit08 p0 1$30 60 (bidem8 col0 336 C0 6$0
(bidem
&nul bisericesc se imparte in trei mari perioade al caror inceput este cu data
variabila8 in functie de data Sfintelor Pasti4
10 perioada Triodului ) care incepe cu trei saptamani inainte de Postul ,are
9Postul Sfintelor Pasti; si dureaza pana in Sambata Pastelui8 inclusiv8 deci are 1'
saptamaniB
20 perioada Penticostarului ) care incepe din !uminica (nvierii 9a Sfintelor Pasti;
si dureaza pana in ziua de Rusalii 9Po6orarea !u+ului Sfant;8 inclusiv8 deci are
5' de zileB
30 perioada "ctoi+ului ) cea mai lun6a perioada a anului bisericesc8 ea
incepand de a doua zi dupa Rusalii si tinand pana la inceputul Triodului din
urmatorul an0
&sadar8 anul acesta Triodul incepe duminica8 1 februarie0 Primele trei
saptamani ale acestei perioade sunt pre6atitoare pentru Postul Sfintelor Pasti8
urmand8 apoi8 cele saptamani ale Postului ,are0 Triodul se caracterizeaza
prin slu7be si cantari specifice8 care indeamna la pocainta in vederea unei
adevarate curatii sufletesti si trupesti8 absolut necesare mantuirii0 Toate
duminicile din perioada Triodului au pericope evan6+elice adecvate care ) prin
pilde sau e#emple de comportament ) indruma pe credinciosii Bisericii noastre
pe Fcalea mantuiriiF0
GediteazHI
Indreptarea ,
Principalul termen folosit de Sfanta Scriptura cat si de Sfanta Traditie pentru a
arata motivul intruparii -iului lui !umnezeu8 precum si scopul operei Sale cu
privire la om este FmantuireF0 /l este folosit atat pentru a numi lucrarea
rascumparatoare a ,antuitorului *ristos prin 7ertfa de pe cruce8 cat si pentru a
324
numi starea celor care si)au insusit sau impropriat roadele 7ertfei de pe cruce0
(n primul caz8 este vorba de mantuirea obiectiva 8 rascumpararea sau
impacarea omului cu !umnezeu prin 7ertfa ,antuitorului8 iar in al doilea8 de
mantuirea subiectiva sau personala8 ori simplu mantuire8 indreptare sau
sfintirea omului8 lucrare care se infaptuieste de fiecare crestin in parte prin
+ar8 credinta si fapte bune8 pentru ca omul rascumparat prin 7ertfa lui *ristos8
sa poata dobandi fericirea vesnica0 ,antuirea subiectiva este impreuna)
lucrarea lui !umnezeu si a omului8 prin care acesta isi insuseste roadele 7ertfei
de pe cruce a ,antuitorului8 fiind eliberat din robia pacatului si a mortii8
incepand de la Botez si ,irun6ere o noua viata8 prin care se face drept inaintea
lui !umnezeu0 &ceasta noua viata se dezvolta si se intareste prin conlucrarea
crestinului cu +arul8 ca rod al credintei8 manifestandu)se in fapte bune8 dar
rasplata pe care o va primi va fi fericirea vesnica0
Precum rezulta din indemnul Sfantului &postol Pavel8 adresat filipenilor4 F000
lucrati cu frica si cu cutremur la mantuirea voastraF 9-ilip0 28 12;8 mantuirea nu
este un simplu dar de la !umnezeu8 nici numai un act sau o lucrare a omului8 ci
o actiune de durata care are un inceput8 se dezvolta treptat si se realizeaza
prin impreuna)lucrarea lui !umnezeu si a omului0 !esi6ur8 ea se infaptuieste ca
urmare a +arului dobandit de om prin Taina Botezului8 prin straduinta si propria
lucrare a crestinului4 !umnezeu da +arul Sau8 iar din partea omului sunt
necesare credinta si faptele bune0
,antuirea subiectiva este consecinta rascumpararii in (isus *ristos8 prin Care
ne)a venit +arul si adevarul 9(oan 18 1;0 (n conceptia Bisericii noastre si spre
deosebire de protestanti8 mantuirea subiectiva sau indreptarea potrivit te#tului
de la Rom0 $8 2%8 este o renastere spirituala adevarata si reala a omului8 prin
care el devine drept inaintea lui !umnezeu0 /a pro6reseaza sau re6reseaza
datorita unor conditii subiective ale crestinului8 fiind dependenta de pre6atirea
si de ridicarea lui din punct de vedere moral0 /a este deci susceptibila de
crestere8 intarire si desavarsire8 dar fiindca este le6ata nu numai de vointa si
lucrarea omului ci si de cum va 6asi !umnezeu rezultatul actiunilor lui8 nimeni
nu poate fi si6ur de mantuirea sa0 !e aceea8 omului ii este necesara continua
lucrare in acest scop8 implinind toate poruncile si casti6andu)si virtutea care le
incununeaza pe toate4 iubirea0 (n orice stadiu al cresterii sale du+ovnicesti s)ar
afla8 el trebuie sa)si aduca aminte de cuvintele Sfantului &postol Pavel4 F &sa ca
celui ce i se pare ca sta8 sa ia aminte sa nu cada 9( Cor0 1'8 12;0
<ecesitatea +arului pentru mantuire rezulta din universalitatea pacatului
stramosesc4 F -iindca toti au pacatuit000indreptandu)se in dar8 cu +arul 1ui8 prin
rascumpararea in *ristos (isusF 9Rom0 38 23)24;0 -ara +arul redobandit prin (isus
*ristos8 nimeni nu poate nici sa voiasca8 nici sa lucreze pentru mantuirea sa4 F
Caci !umnezeu este Cel ce lucreaza in voi si sa voiti si sa faceti dupa a 1ui
bunavointaF 9-ilip 28 13;0 ,antuirea este un dar al lui !umnezeu8 deci nu este
rezultatul vredniciei personale a omului4 F Caci in dar sunteti mantuiti8 prin
credinta8 si aceasta nu de la voi4 al lui !umnezeu este darul0 <u din fapte8 ca
325
sa nu se laude nimeni0 Pentru ca a lui faptura suntem8 ziditi in *ristos (isus spre
fapte bune8 ca sa umblam intru eleF 9/fes0 28 $)1';0
!in cele de mai sus rezulta ca mantuirea este o lucrare in care !umnezeu face
inceputul prin +arul sau8 iar omul are nevoie de acest +ar si in continuare8
straduindu)se incontinuu sa colaboreze cu el0
,antuirea inceputa prin renasterea la o viata noua cere un efort sustinut din
partea crestinului pentru realizarea cresterii sale du+ovnicesti8 spre a putea
urca pe cele mai inalte trepte ale desavarsirii sale morale si a lua astfel cununa
c+emarii lui !umnezeu in *ristos (isus 9-ilip0 38 13)14;8 prin urmare ea are mai
multe trepte sau faze0
/tapele indreptarii
Cea dintai treapta este c+emarea si pre6atirea omului pentru renastere8 pentru
primirea +arului divin0 "mul nerenascut8 fiind luminat de +arul premer6ator de
care simte nevoia si insusindu)si prin credinta adevarurile Revelatiei8 doreste sa
se mantuiasca8 de aceea8 constient de starea in care se afla8 face o adevarata
pocainta0 &tat famenul etiopian8 cat si Saul din Tars au simtit nevoia sa se
impace cu !umnezeu8 trezindu)se in ei credinta in *ristos0 (nainte de a renaste
prin botez8 +arul lucreaza dinafara asupra omului8 dar dupa botez +arul se
salasluieste in el insusi8 lucrarea lui devenind mai vie0 ,entionam insa ca
aceasta c+emare8 aceasta lucrare de pre6atire se savarseste in Biserica si nu in
afara ei0
& doua treapta este renasterea omului in *ristos prin Taina botezului0 Cu
aceasta incepe indreptarea propriu)zisa8 care consta8 pe de o parte8 in
curatirea de pacatul stramosesc si de celelalte pacate savarsite pana la botez8
iar pe de alta8 in salasluirea +arului lui *ristos in el8 inclusiv +arul virtutilor
teolo6ice8 ceea ce marc+eaza inceputul unei noi vieti8 in care omul simte
dorinta vie de a se uni cu *ristos si de a umbla Fintru innoirea vietiiF 9Rom0 68
4;0
& treia treapta face vizibil pro6resul crestinului in viata cea noua in *ristos8
aratandu)1 pe *ristos prezent in viata si faptele lui incat acum el poate spune4
F!e acum nu mai traiesc eu8 ci *ristos este Cel ce traieste intru mineF 93al0 28
2';0 &cum se arata cu adevarat cresterea crestinului in virtute si indeosebi in
iubire8 ceea ce da un sensibil avant urcusului du+ovnicesc spre desavarsire8
care poate fi realizat8 pe de o parte8 prin implinirea poruncilor8 iar pe de alta8
prin urmarea de catre unii a sfaturilor evan6+elice0
Conditiile insusirii mantuirii subiective
!in cele anterioare8 se poate intele6e ca intrea6a lucrare de ridicare a vietii
crestinului are nevoie din partea lui de credinta si fapte bune0
326
a; Credinta0 Ca act intelectual8 credinta este adeziunea noastra libera la cele
descoperite de !umnezeu sau la Revelatia divina0 !ar pentru mantuire8 aceasta
credinta nu)i suficienta8 ci este necesara credinta lucratoare prin iubire 93al0
58 6;0 &ceasta credinta nu e numai un act de cunoastere8 ci este o manifestare
inte6rala a sufletului omenesc0 &stfel8 ea include in sine si iubirea si nade7dea8
deci an6a7eaza intrea6a fiinta a crestinului8 cuprinzand in sine atat credinta in
opera mantuitoare a lui (isus *ristos si alipirea de ea cat si credinta ca le6atura
personala cu *ristos8 care duce la iubirea fata de *ristos si de opera Sa
mantuitoare0 /a mai cuprinde incredintarea si nade7dea ca vom primi cele
fa6aduite de !umnezeu8 si8 in sfarsit8 manifestarea ei nu numai in 6anduri si
dispozitii virtuoase8 ci indeosebi in fapte bune8 ca rezultate sau ca efecte ale
credintei lucratoare prin iubire0
<ecesitatea credintei pentru mantuire a fost aratata de (nsusi ,antuitorul
*ristos apostolilor8 cand i)a trimis la propovaduire4 F ,er6eti in toata lumea si
propovaduiti /van6+elia la toata faptura0 Cel ce va crede si se va boteza se va
mantui8 iar cel ce nu va crede se va osandiF 9,arcu 168 15)16;0 &ceeasi
necesitate a credintei o arata si Sfantul &postol Pavel cand zice4 F-ara credinta
cu neputinta este a bineplacea lui !umnezeuF 9/vr0 118 6;8 iar in alt loc4 F !e
vei marturisi cu 6ura ta pe !omnul (isus si vei crede in inima ta ca !umnezeu 1)
a inviat pe el din morti8 te vei mantuiF 9Rom0 1'8 %;0
!esi6ur8 la inceputul indreptarii8 in faza de pre6atire8 credinta este 6enerala
sau informa si consta in acceptarea 6lobala a Revelatiei8 dar odata omul
indreptat prin botez8 credinta pro6reseaza si devine speciala sau formata 9fides
caritate formata;B ea nu ramane numai la primirea Revelatiei8 ca o credinta
neroditoare si moarta 9(acov 28 18 2';8 ci e fecundata de elementul viu8 activ
si roditor al dra6ostei8 deci este credinta lucratoare prin iubire8 93al0 58 6;0
&ceasta credinta inseamna o daruire si o unire treptata cu *ristos8 din 7ertfa
Caruia primim si noi puterea de a muri pacatului si a invia la o viata noua
impreuna cu *ristos8 dupa cuvantul Sfantului &postol Pavel4 F &sa si voi socotiti)
va a fi morti pacatului si vii lui !umnezeu8 in (isus *ristos !omnul nostru 9Rom0
68 11;0 Prin credinta lucratoare prin iubire8 spune Sfantul Pavel ne insusim
starea de dreptate a lui (isus8 ca urmare a 7ertfei si invierii 1ui0 &ceasta
credinta o opune &postolul faptelor le6ii 8 savarsite numai din puterile omului
si nu din puterea lui *ristos8 fapte care nu aduc omului indreptarea 9cf0 Rom0
38 25)2$;0 !ar precum faptele care nu izvorasc din credinta in (isus *ristos si
din iubirea fata de /l nu au valoare pentru mantuire8 la fel si credinta care nu
e lucratoare prin iubire nu poate aduce mantuirea0
b; -aptele bune0 (nvatatura Bisericii noastre sustine ca alaturi de credinta si
faptele bune sunt necesare pentru mantuire0 Sfanta Scriptura vorbeste despre
necesitatea acestora pentru mantuire in numeroase locuri0 &stfel8 ,antuitorul
zice4 F <u tot cel ce),i zice4 !oamne8 !oamne8 va intra in imparatia cerurilor8
ci cel ce face voia Tatalui ,eu care este in cerF 9,atei 8 21;0 !e asemenea8 tot
/l ne arata ca la obsteasca 7udecata8 cand -iul "mului va veni intru slava sa
327
7udece lumea8 mostenirea imparatiei cerurilor sau e#cluderea de la ea se vor
face dupa criteriul implinirii sau neimplinirii de catre crestini a faptelor milei
trupesti 9,atei 258 34)45;0 1a fel8 Sfantul &postol Pavel subliniaza in numeroase
ocazii ca8 la dreapta 7udecata !umnezeu va rasplati fiecaruia dupa faptele sale
9Rom0 28 6B (( Cor0 58 1'B ( Tim0 68 1$ s0a0;0 Cat priveste pe Sfantul (acov8 el
spune clar4 F "mul se indrepteaza prin fapte8 iar nu numai prin credintaF 9(acov
28 21;8 iar despre credinta care nu se manifesta in fapte8 spune4 F Credinta fara
fapte moarta esteF 9(acov 28 1;0 !e asemenea8 Sfintii Parinti afirma in mod
unanim ca faptele bune sunt necesare pentru mantuire0 &stfel8 sfantul C+iril al
(erusalimului zice4 FCinstirea de !umnezeu consta in doua parti4 din
cunoasterea e#acta a do6melor pietatii si din fapte bune0 !o6mele fara de
fapte bune nu sunt placute lui !umnezeu0 /l nu primeste insa nici faptele8 daca
nu sunt intemeiate pe do6mele pietatiiF0
!aca Sfantul &postol Pavel contesta importanta unor fapte importanta unor
fapte bune in lucrarea mantuirii8 el se refera la faptele savarsite de om in
afara le6aturii cu *ristos8 pe baza unor le6i normative 9le6ea mozaica8 le6ile
civile;8 pe cand faptele savarsite ca urmare a le6aturii omului cu *ristos prin
credinta si iubire8 fapte care izvorasc din puterea lui *ristos si care sporesc
unirea credinciosului cu *ristos si asemanarea cu /l8 le considera absolut
necesare pentru mantuire0
/ste insa 6reu sa facem o separare intre credinta si faptele bune in procesul
mantuirii8 aratand unde sfarseste credinta si unde incep faptele8 deoarece
intre ele e#ista o le6atura or6anica0 Caci daca credinta este aceea care
indrepteaza si mantuieste8 fiind vie si lucratoare prin iubire8 ea insasi este in
acelasi timp si fapta buna8 cuprinzand si imbratisand in sine si faptele e#terne
in mod necesarB la fel se poate spune si despre faptele bune ca ele aduc cu
sine mantuirea8 daca izvorasc din credinta in *ristos0 Cu toate acestea8 c+iar
daca faptele bune8 izvorate din aceasta credinta sunt meritorii in ele insele8
noi nu suntem indreptatiti sa ne laudam cu ele8 sau pe baza lor sa pretindem
dobandirea propriei noastre mantuiri0 &ceasta rezulta lamurit din cuvintele
,antuitorului si din cele spuse de Sfantul &postol Pavel0 &stfel8 ,antuitorul ne
spune4 F &sa si voi8 cand veti face toate cele ce vi s)au poruncit8 sa ziceti4 slu6i
netrebnice ce suntem8 caci ce am fost datori sa facem am facutF 91uca 18 1';8
iar Sfantul &postol Pavel spune despre sine4 F Cu +arul lui !umnezeu sunt ceea
ce sunt8 si +arul 1ui care a fost intru mine n)a fost in zadar8 caci m)am ostenit
mai mult decat ei toti8 dar nu eu8 ci +arul lui !umnezeu care este in mineF 9(
Cor0 158 1';8 iar in alt loc zice4 FCaci ce ai pe care sa nu)l fi primit2 (ar daca l)ai
primit8 de ce te lauzi ca si cum nu l)ai primit2F 9( Cor0 48 ;0 !e aceea8 nu
trebuie sa uitam niciodata ca mantuirea este darul lui !umnezeu8 iar credinta
lucratoare prin iubire8 din care izvorasc faptele bune este sin6urul mi7loc prin
care ne putem dobandi mantuirea0 (ar cat priveste faptul ca nimeni nu poate fi
si6ur de propria sa mantuire8 aceasta nesi6uranta e#ercita o influenta pozitiva
asupra credinciosilor8 constituind un indemn permanent la savarsirea faptelor
bune0
328
Pr0 Prof0 !r0 (sidor Todoran8 &r+id0 Prof0 !r0 (oan ?a6rean8
FTeolo6ia !o6maticaF8 manual pentru seminariile teolo6ice8 Bucuresti8 1%%18
pa60 26)2$10
(ertarea are doua aspecte4 un aspect psi+olo6ic si un altul moral si reli6ios0
Primul aspect este descrierea faptului sufletesc8 iertarea ca actualitate psi+ica8
analizata fenomenolo6ic8 obiectiv8 ca orice fenomen observat stiintific0 /a este
aici infatisata la indicativ si8 dintr)un indicativ impersonal nu se poate scoate
un imperativ0 &sa cum din le6ile stiintifice nu se pot deduce nemi7locit
comandamente morele8 etice si reli6ioase0 &l doilea aspect se afirma cind
iertarea se incorporeaza in constiinta morala si devine o realitate personala8
vie8 palpabila8 vibrind de constiinta infinitei dreptati divine si stapinita de
miracolul viu al iubirii0 !evine 6indire8 este viata0 (n aceasta ipostaza iertarea
este efortul constant de a pune de acord viata cu 6indirea8 constiinta morala cu
faptele de fiecare zi si cu responsabilitatile pe care le implica si pe care ni le
asumam0 (ertarea desc+ide oc+ii sufletului ca sa vada infricosatoarele
raspunderi de la temelia vietii si desc+ide infinita zare catre iubirea iertatoare
care salasluieste pe culmea e#istentei0 !evine poruncitoare prin convin6ere si
lucratoare prin nevinovatia care tinde sa descopere o noua 6eneza a sufletului
si a lumii0
&cest imperativ este insa prea 6lobal8 ca sa nu fie si putin va60 /l este totusi un
postulat al 6indirii8 care nu va inceta niciodata de a ne da de 6indit8 o treapta
spre plenitudinea pe care numai !omnul (isus o poate a7un6e0 Credinciosul8
+omo viator8 este in via8 Fpe caleF spre ea0
(mperativul iertarii se cumpaneste intre o forma ipotetica8 in care spiritul isi
porunceste lui insusi si o forma cate6orica8 in care porunca se impune fara
conditii din afara si este adoptata launtric0 (n aceasta stare de incertitudine
e#emplul !omnului si porunca 1ui sint +otaritoare0 (ubirea si iertarea se
impletesc in capodopera eliberarii8 a purificarii0 !omnul (isus e prea desavirsit
pentru a fi doar un ideal e#emplu impasibil al tuturor perfectiunilor0 /l este
real si prezent cu toata divina 1ui iubire si cu toata neistovita Sa iertare in
toate nazuintele spre puritate ale credinciosilor0
1a forma ipotetica8 imperativul iertarii este privit ca un deziderat8 ca un mi7loc
in vederea unui scop4 Fiarta8 daca vrei sa fii iertatF0 1a forma cate6orica
imperativul este intemeiat pe autoritatea lui !umnezeu4 Fsi ne iarta noua
6reselile noastre8 precum si noi iertam 6resitilor nostriM Ca de veti ierta
oamenilor 6reselile lor8 ierta)va si voua Tatal vostru cel ceresc0 (ar de nu veti
ierta oamenilor 6reselile lor8 nici Tatal vostru nu va va ierta 6reselile voastreF
9,atei >(8 128 14)15;0 (ntr)un cuvint4 Fiarta8 ca sa fii iertatF0 &ltfel spus 4 Fiarta
cum iarta !umnezeu8 fa ce face !umnezeu si te vei asemana 1uiB te vei
indumnezeiF0
329
!omnul (isus insista asupra iertarii 6reselilor referindu)se atit la forma pozitiva
cit si la cea ne6ativa8 imitind iertarea la sfera relatiilor dintre oameni0 !ar in
convorbirea cu fariseul Simon8 /l arata ca iertarea este in nemi7locita le6atura
cu iubirea4 !omnul iarta pe femeia pacatoasa Fpentru ca a iubit multF pe
!umnezeu0 Spre uimirea celor de fata /l ii iarta pacatele8 incit acestia se
intreaba4 FCine este acesta care iarta si pacatele2F 91uca >l(0 4%;0 /i stiau ca
numai !umnezeu poate ierta pacatele8 nu stiau insa ca ,intuitorul este insusi
!umnezeu si ca sub oc+ii lor se savirseste ceva mai presus de toate prescriptiile
traditionale si de profetiiB se descopera lumii cel care avea sa FridiceF toate
pacatele ei0
(ertarea !omnului se e#tinde si cuprinde toate pacatele omenesti din trecut si
din viitor0 Pacatul este o povara strivitoare8 atit de 6rea ca numai !umnezeu o
poate duce8 iar !umnezeu iarta fara conditii0 Pentru /l conditiile nu e#ista0
Caci iertarea cu conditii nu mai este iertare0 Pacatosii nu pot oferi lui
!umnezeu ceva in sc+imbul iertarii8 ceva care sa valoreze si sa ec+ivaleze
iertarea divina0 /i pot insa sa ierte 6reselile semenilor lor si sa)1 roa6e pe
!umnezeu sa)i ierte0 (ertarea divina este astfel climatul in care omul se
incifreaza in e#istenta0
!omnul (isus a venit sa restaureze si sa innoiasa totul4 /l a invins pacatul8
moartea si iadul8 impacind pe !umnezeu si lumea 9(( Cor0 >0 1%)21;0 /( s)a
po6orit din cer si s)a inaltat la cer inscriind o verticala eterna care lea6a cerul
cu pamintul8 fata de care dainuirea umana descrie o linie asimptotica8
nevoindu)se sa se apropie cit mai mult de verticala si c+iar sa se identifice cu
ea0 FCaleaF de apropiere este iubirea si odata cu iubirea si iertarea0
Crestinismul a fost definit ca Freli6ia iubiriiF0 " definitie perfecta0 !in punct de
vedere lo6ic este una dintre cele mai complete definitii din istoria lo6icii0
!umnezeu este iubire8 a creat lumea si pe om din iubire8 i)a adus mintuirea din
iubire si din iubire ii poarta de 6ri7a8 i)a rinduit Biserica Sa din iubire0 Biserica
fara pata8 fara pacate8 nu insa fara pacatosi0 Prezenta continua a pacatosilor in
viata Bisericii invedereaza necesitatea continua a iertarii0 Cate+ismul observa
cu adincime ca Fto)ata cunoasterea si puterea dumnezeiestii /van6+elii se
cuprinde in cererea4 Fsi ne iarta noua 6reselile noastre8 precum si noi8 iertam
6resitilor nostriF0 (n adevar8 -iul lui !umnezeu a venit in lume8 S)a intrupat si si)
a dat sin6ele Sau pentru iertarea faradele6ilor si a pacatelor noastre0 Tot spre
iertarea pacatelor a asezat si Sfintele TaineF 10 Pe temeiul acesta crestinismul a
fost tot asa de bine definit ca Freli6ia iertariiF0 (n conte#t evan6+elic
!umnezeul iubirii este deopotriva si !umnezeul iertarii0 Caci multe sint
pacatele noastre si Fde vom zice ca pacat nu avem8 pe noi insine ne inselamF 9(
loan (8 $;0 Persoana omeneasca pastreaza inca in inima amintirea sfinteniei
pierdute8 a nevinovatiei pe care acum n)o mai are8 dar pe care o cauta cu
infri6urare0 !in aceasta perspectiva nimic nu i se poate intimpla fapturii
omenesti mai maret decit iertarea0
330
!umnezeu nu poate fi implicat in nici un fel in caderea omului in pacat8 nu se
poate deduce ca /l stia mai dinainte de caderea lui &dam si totusi l)a facut slab
si e#pus caderii8 !umnezeu nu este la ori6inea pacatului omenesc pentru ca /l
este infinit bun8 nu rau0 /l n)ar ierta0
Pacatul este un mister terifiant si constituie o mare tema8 in suspensie8 ca raul
si substantialitatea raului8 ca problema filosofica0 Raul n)a devenit un scandal
pentru ratiune decit atunci cind omul a realizat8 intelectual si afectiv8 puterea
sa demiur6ica0 >azindu)se creator a intreprins o pasionata cercetare critica a
creatiunii si a inceput sa)1 7udece pe Creator in lumina dorintelor sale0 !aca n)
ar fi fost decit o simpla realitate a naturii8 Fdaca nu si)ar aprecia si nu si)ar
construi sin6ur destinul8 el ar lua limitele8 ranile si obstacolele vietii ca simple
fapte8 fara sa puna intrebariF8 )cum s)a observat0
"mul insa este o faptura problematica si intero6ativa4el irtreaba si se intreaba0
Cunoasterea lui este o permanenta tranzitie intre viata efemera8 temporara8
viata in trup8 si viata spirituala8 viata eterna0 Constiinta lui nu se resemneaza
la limitele pe care i le pune i6noranta8 eroarea si dorintele0 Cu mult timp in
urma si cu multa finete Sfintul 3ri6ore de <Esa constata ca Fnu e decit un
sin6ur fel de a cunoaste4 acela de a tinde neincetat dincolo de cunoscutF28
pentru ca8 precizeaza acest Sfint Parinte8 Forice limita contine in esenta ei un
dincolo8 care este Ftranscendenta eiF 30
(n teolo6ia iertarii8 cunoasterea finitudinei si a imperfectiunilor umane atra6e
inevitabil problema pacatului0 Pacatul este o realitate omeneasca imposibil de
ocolit0 Teoretic si principial teolo6ia a stabilit ca pacatul este marea noastra
mizerie8 marele rau de care suferim8 sau cum subliniaza un teolo68 sin6urul
nostru rau4 caci dintre toate relele omenesti el este acela din care nu ne mai
ridicam8 nici c+iar in vesnicie0 1asati la masura propriilor noastre puteri8 ne
este cu neputinta sa ne izbavim prin noi insine8 daca n)ar fi fost pacatul
omenesc8 n)ar fi venit ,intuitorul0
Problema pacatului a fost pusa in toata adincimea ei numai in crestinism0
-ilosofiile pa6ine n)au putut)o banui macar0 Pentru &ristotel este ceva ca o
eroare sau ca o neintele6ere8 ceva care nu se aseamana cu pacatul0 Stoicii
vorbeau de un acord al vointei umane cu vointa lui !umnezeu8 insa acest
!umnezeu era inteles painteist8 impersonal8 prezent pretutindeni si in toate8 in
virtute8 ca si in abateri0 !aca !umnezeu nu era o fiinta personala8 abaterile nu
erau 7udecate de nimeni8 decit de constiinta proprie0 "mul se ierta pe sine
insusi8 daca acest lucru ar fi cu putinta0 Ceea ce8 practic ec+ivaleaza cu
absenta oricarei obli6atii si responsabilitati0
<umai crestinismul8 reli6ie revelata8 afirma +otarit ca pacatul este o calcare a
vointei lui !umnezeu8 savirsita de &dam0 Posteritatea lui &dam a fost into#icata
si este intrea6a pacatoasa0 Toti sintem pacatosi toti mostenim acest 6ust
331
pentru ce e rau8 care ne pune in contradictie cu noi insine 9cf0 Rom0 >((8 14;0
!in vina primului om toti sintem partasi la sanctiunile 6reselii lui0
!in fericire pentru noi a venit in lume !omnul (isus8 si8 ca un nou &dam8 a
reconstituit fiinta umana si i)a desc+is FcaleaF spre viata divina0 Prin /l a fost
indreptata stravec+ea 6reseala si din vec+iul om8 sub pacat8 s)a nascut omul
nou8 omul mintuit8 fiu al lui !umnezeu0
<iciodata nu v)a putea fi indea7uns admirata aceasta opera de radicala
transformare a unei infrin6eri in biruinta8 a unui aparent esec in triumf8 fara a
fi sc+imbate datele initiale0 Preluind toate elementele vec+i8 pacatul si
moartea8 toate ruinele provocate de &dam in caderea lui8 !umnezeu a facut o
noua capodopera8 o noua creatiune0 <umai /l putea face aceasta imposibila
alc+imie ontolo6ica8 sa faca din piatra seaca straluciri de astru luminos0
S)a crezut uneori ca 6reseala lui &dam si caderea lui au fost dezastruoase erori
ale creatiunii8 ca &dam a fost o creatura esuata0 Credinte si socotinte pripite si
incomplete0 >enirea !omnului (isus este tocmai desavirsirea unei opere )9a
omului; )pe o alta cale8 care nu anuleaza nimic din starea cea dintii0 !e)a
pururi minunate sunt caile !omnului8 altele decit caile omului8 si 6indurile lui
altele si preainalte 9cf0 (saia 1>8 $)%;0 (n !omnul (isus au fost implinite toate 9cf0
Colos0 (8 15)2';0 /l a luat pe umeri toate durerile noastre8 pe care nu le puteam
duce8 Fa fost strapuns pentru pacatele noastre si zdrobit pentru faradele6ile
noastre0 /l a fost pedepsit pentru mintuirea noastra si prin ranele 1ui noi toti
ne)am vindecaF 9(saia 1(((8 5;0
,iracolul acestei convertiri a pacatului in binecuvintare8 a raului in bine8 a
mortii in viata8 mi#aculoasa substituire a -iului lui !umnezeu in locul celor
osinditi8 este8 de la un capat la altul8 opera iubirii si a iertarii lui !umnezeu0
!e aceea !omnul (isus8 in activitatea Sa8 a pus un accent atit de miscator pe
iubirea aproapelui si pe iertare0 <ici una din temele evan6+elice nu este mai
insistent reluata si tratata mai amanuntit0 Poate si din pricina ca /l venea in
lume Fcind oamenii nu se iubeauF0
1e6ea 6enerala de la care porneste este FRe6ula de aurF pe care !omnul o
formuleaza astfel4 Fsi precum voiti sa va faca voua oamenii8 faceti)le si voi
asemeneaF 91uca >(8 3)1 ;0 "amenii vor sa fii bunB bunatatea este unitatea de
masura si atunci Fcu ce masura masurati vi se va masuraF 9,atei >((8 2;0 ,asura
comuna este depasita atunci cind credinciosul iubeste pe cei in suferinta ca pe
!omnul insusi8 cind vede in orice nevoias pe !omnul 9,atei JJ>8 34)4';0 &stfel
sint enumerate unele impre7urari tipice de suferinta si unde !omnul se
identifica cu suferinta8 si atunci ceea ce s)a facut pentru cei in suferinta este
pentru /l0 / vorba de a darui8 care in fond se reduce la a ierta8 FSi ne iarta
noua 6reselile noastreF 9,atei >l0 12; este o cerere ec+ivalenta cu e#presia de
la 1uca in care se cere e#plicit iertarea datoriilor 91uca J(8 4;0 (ntelesul acesta
332
este ilustrat de raspunsul pe care !omnul il da lui pentru care intreba 4
F!oamne8 de cite ori va 6resi fata de mine fratele meu si eu ii voi ierta lui 2
"are pina de sapte ori2 (i raspunde (isus4 F<u zic tie pina de sapte ori8 ci pina la
saptezeci de ori cite sapteF0 Cu acest prile7 !omnul rosteste frumoasa parabola
a celor doi datornici8 al carei sens este sa puna in lumina imensul crezamint si
infinita iertare a Tatalui 9,atei J>(l(8 21)35;0
(ertarea crestina trebuie sa depaseasca pina si limitele celei mai e#acte 7ustitii
prevazute de vec+ea le6e a talionului8 necesara la vrea mea ei8 dar aspra si
imperfecta fata de 6eneroziatea divina a iubirii4 F&ti auzit ca s)a zis4 oc+i
pentru oc+i si dinte pentru dinte0 /u insa va spun voua4 sa nu stati impotriva
celui rau000 &ti auzit ca s)a zis4 sa iubesti pe aproapele tau si sa urasti pe
vra7masul tau0 (ar /u zic voua4 iubiti pe vra7masii vostri8 binecuvintati pe cei ce
va blesteama8 faceti bine celor ce va urasc si ru6ati)va pentru cei ce va vatama
si va pri6onesc 9,atei >8 3$)44;0
(ubirea si iertarea lui !umnezeu inspira credinciosului o atit a inalta si de
eroica iubire si iertare incit il transfi6ureaza si il face ) pe planul si in ordinea
sa umana )asemanator cu perfectiunea lui !umnezeu0
!omnul (isus8 pe Cruce8 cu o sublima statornicie8 a iertat0 /#emplul Sau a fost
curind urmat de Sfintul ar+idiacon Stefan care s)a savirsit ru6indu)se4 F!oamne8
nu le tine in seamna acest pacat 5F 9-apte >((8 6'; Sfintul &postol Pavel si lun6a
coloana de martiri s)au 7ertfit iubind a cei ce)i ucideau si ru6indu)se pentru ei8
iertind si binecuvintind0 1a inceputurile Bisericilor crestine8 in secolele
primare8 aflam aproape pretutindeni marturii de acest fel8 de martiriu8 de
iubire si de iertare0 !ra6ostea toate le rabda8 toate le iarta 9cf0 ( Cor0 J(((0 4)$;0
(ertarea este iubirea in actiune0 /lanul sau8 cu neputinta de analizat8 este un
nelimitat avint de darnicie0 (ertarea este dar8 este 6enerozitate impetuoasa8
infinita0 /a este o dreptate de dincolo de le6e8 care nu desfiinteaza le6ea8 ci o
incoroneaza cu un spor de darnicie cu neputinta a dobindit prin le6e8 in
limitele naturale ale le6ii0 Caci iertarea reflecta supranaturalul in relatiile
dintre oameni0 Cel care iarta si celui caruia i se iarta sint8 prin iertare8 in
raporturi noiB 7udecata este aceeasi8 insa a intervenit ceva ca o radicala
intervisiune8 care transforma ura in iubire8 ostilitatea in pace8 instrainarea in
prietenie0 Cel care iarta Fster6e cu bureteleF trecutul4 si intoarce spatele
e#i6entelor 7ustitiei0 (ertarea este rasturnarea pornirilor noastre razbunatoare8
discordante si distructive0 /a este creatoare8 face dintr)o data oameni noi8
innoindu)i0 Tot ce a fost este ca si cind n)ar mai fi8 tot ce s)a facut ca si cind nu
s)ar fi facut0
(ertind8 !umnezeu a creat un om nou0 "mul8 cind iarta8 il imita pe !umnezeu0
Cind 6reseste sau cind pacatuieste8 slabeste8 se de6radeaza0 Cind iarta se
inalta ca un inviat din morti0 -orta infinita a iertarii8 imperativul ei
supranatural8 este infinit mai puternica decit forta faptei savirsite sub
333
influenta unei porniri intunecate0 Pacatul nu dureaza0 / totdeauna 6ol si sec0
(ertarea insa este miraculoasa reparatie a stricaciunilor produse de pacat0
(ertarea mobilizeaza toate fortele supranaturale8 tot ce e vesnic in om si)i
desc+ide calea luminoasa apre eternitate0
Pr0 Prof0 Sebastian C+ilea8
F"rtodo#iaF nr0 3U1%$8 pa60 512)5160
10 (nvatatura de credinta ortodo#a8 /d0 (nstitutului Biblic si de ,isiune al
Bisericii "rtodo#e Romane8 Bucuresti8 1%528 p0 2350 20 (n Cant0 +om0 120 30 >ita
,oE8 P030 448 4'1)B0
Sfinta Scriptura este8 prin continutul si destinatia ei8 o carte reli6ioasa0 /a
cuprinde cuvintul lui !umnezeu adresat credinciosilor in vederea cunoasterii
voii Sale si a caii spre mintuire0 -enomenele cosmice8 evenimentele istorice si
realitatile umane mentionate in cuprinsul ei intereseaza deci nu pentru ele
insele8 ci pentru semnificatia lor reli6ioasa0 /le au retinut atentia sfintilor
scriitori ai cartilor biblice pentru motivul ca ilustreaza desfasurarea
raporturilor dintre noi si !umnezeu0
Privite din acest punct de vedere8 vremile dinainte de *ristos se impart in trei
perioade4 a; /tapa edenica sau ori6inara8 care determina o data pentru
totdeauna trasaturile fundamentale ale conditiei umane pe pamint8 unde cea
dintii indatorire morala este munca creatoare 9-ac0 ((8 58 15; si unde8 sub
raport reli6ios8 urmasii lui &dam sint c+emati sa faca fata tensiunii dintre
idealul de indumnezeire care a fost stabilit de catre Creator 9,atei >8 4$B ((
Petru (8 4; si aplecarea spre pacat mostenita de la stramosiB b; /tapa le6ii
naturale8 in care s)au dezvoltat trasaturile 6enerale ale neamului omenesc si in
care8 datorita raspindirii idolatriei si inmultirii pacatelor8 indepartarea noastra
de voia lui !umnezeu a devenit un fapt aproape universal4 c; /tapa 1e6ii vec+i
P inau6urata prin Revelatia divina supranaturala pe ,untele Sinai )8 care
insumind aceste trasaturi 6enerale intr)o serie de e#periente unice si
semnificative8 a pre6atit era mesianica10
Ceea ce caracterizeaza8 din punct de vedere reli6ios si moral8 prima perioada
din viata noastra este e#perienta e#istentiala a lui &dam si /va8 care8 din
pricina calcarii voii lui !umnezeu8 au pierdut starea de nevinovatie8 de
sfintenie si de fericire de care se bucurau si au trecut intr)o stare de
nedreptate8 de suferinta si de coruptibilitate0 Pedeapsa pe care si)au atras)o
trebuia sa)l faca a)si da seama mai intii de contradictia ireductibila dintre
adevar si minciuna8 bine si rau8 virtute si pacat8 viata si moarte si apoi de
necesitatea absoluta ca !umnezeu sa se milostiveasca de ei si sa)l scoata din
starea in care au cazut si care era cu neputinta de depasit numai prin puterile
lor proprii0
334
"ri6inea si realitatea pacatului8 dupa >ec+iul Testament0 P Credinta in
istoricitatea pacatului stramosesc si universalitatea urmarilor lui constituie8
dupa Sfintul &postol Pavel8 premisa intre6ului edificiu do6matic al soteriolo6iei
crestine 9Rom0 (((8 22)23;0 !e aceea te#tele biblice care descriu caderea
primului om din +arul dumnezeiesc si care atesta realitatea pacatului in lume
au o importanta covirsitoare pentru intele6erea predicii apostolice ca toti
credinciosii8 fara deosebire8 au nevoie de mintuire si ca eliberarea lor de
povara pacatului poate fi dobindita numai prin insusirea roadelor intruparii8
7ertfei si invierii lui *ristos 9-apte ((8 36)3%B Rom0 (8 16)1B ((( 24)26;0
Realitatea pacatului stramosesc si universalitatea urmarilor lui sint atestate8
sub diferite forme8 de foarte multe pericope si versete din >ec+iul Testament0
,arturia biblica de la care pornesc si pe care o intaresc toate aceste te#te este
istorisirea lui ,oisi8 primul a6+io6raf8 din -acere (((8 1)248 unde aparitia
pacatului si intrarea lui in viata noastra sint descrise ca petrecindu)se in trei
momente succesiveB a; &dam si /va8 care primisera de la !umnezeu o fire buna
si fusesera inzestrati cu toate darurile spirituale si materiale8 au fost avertizati
in mod e#pres de catre Creatorul si Stapinul a toate ca neascultarea lor de o
porunca pro+ibitiva le va aduce pierderea nemuririi trupesti 9((8 1;B ) b; !ar8
lasindu)se influentati de su6estia rauvoitoare a diavolului si dorind sa a7un6a
fara efort moral la asemanarea cu !umnezeu8 ei au calcat aceasta porunca
divina 9(((8 1)$;B ) c; !rept pedeapsa8 !umnezeu ()a iz6onit din 6radina
/denului8 ei urmind sa suporte toate consecintele pacatului in care au cazut8
acestea fiind8 dupa Sfintii Parinti8 consecinte al pierderii +arului divin20
!ar !umnezeu nu ne)a lasat prada disperarii0 "data cu anuntarea pedepsei
pentru calcarea poruncii P a carei respectarea avea sa le ofere prile7ul de a)si
intari puterile morale prin practica virtutii si de a se ridica astfel in mod
treptat la un 6rad de desavirsire atit de inalt8 incit sa nu poata pacatui
niciodata )8 !umnezeu a dat primilor oameni nade7dea min6ietoare a trimiterii
unui Rascumparator sau ,intuitor8 care sa)i scoata de sub stapinirea pacatului
si sa)i scape de osinda mortii 9-acere (((8 15;0
Precizarea naturii pacatului savirsit de primul om a provocat din totdeauna
numeroase discutii si controverse0 Sfintii Parinti8 urmati de ma7oritatea
comentatorilor8 vad din 6reseala lui &dam un act de neascultare8 constind din
calcarea poruncii si socotesc ca imbold launtric al neascultarii a fost trufia8
pacat savirsit inti de in6erii sai8 inainte de facerea lumii vazute si su6erat
omului de catre diavol0 ,incind din @@pomul cunostintei binelui si rauluiAA de
care nu avea permisiunea sa se atin6a8 &dam a calcat P cu voie libera si cu
deplina stiinta P porunca lui !umnezeu30
!ind ascultare unei insinuari perfide din partea celui rau8 &dam si /va au voit
sa devina e6ali cu !umnezeu in @@cunoasterea binelui si rauluiAA 9-acere (((8 5;0
Caci cum8 in vocabularul biblic verbul @@a cunoasteAA 96recescul ; implica8 pe
lin6a intelesul de cunoastere abstracta8 si ideea de insusire8 de posesiune si de
335
folosinta a obiectului cunoscut48 dorinta primilor oameni de @@a cunoasteAA
binele si raul e#prima de fapt pretentia lor de a deveni stapinii propriului lor
destin8 de a +otari ei insisi ce este bine si ce este rau8 de a)si fi ei insisi de
masura si 6+id8 de a nu mai depinde de &cela care ()a creat8 de a se bucura de
libertate si de o putere fara mar6ini50
" asemenea incercare din partea unei creturi nu este o simpla 6reseala8 ci o
abatere fundamentala de la atitudinea pe care se cuvenea s)o aiba fata de
Creatorul si Binefacatorul ei8 o alterare esentiala a relatiilor initiale dintre cel
credincios si !umnezeu8 o deviere de la calea spre desavirsirea morala si
fericirea vesnica0 &ctul de neascultare savirsit &dam a pus pe urmasi in situatia
de a inclina mai mult spre cele senzuale si de a nu mai dispune de capacitatea
deplina de a savirsi binele dorit0
<eascultarea lui &dam intruneste astfel toate caracteristicile unei 6rave
abateri morale si ale unui 6reu pacat reli6ios4 prin calcarea poruncii divine8
omul credincios a nesocotit autoritatea si bunatatea lui !umnezeuB abuzind de
libertatea cu care a fost inzestrat8 &dam a introdus un element de dezordine in
desfasurarea planului lui !umnezeu cu privire la scopul ultim al creatieiB dind
ascultare diavolului8 &dam a 6resit fata de !umnezeu8 care)( oferise in 6radina
/denului cele mai bune conditii de viata si de propasire60 &cest act de
neascultare a provocat deci o ruptura in relatiile de incredere dintre &dam si
!umnezeu0
Pacatul stramosesc indeparteaza de +arul divin si slabeste puterile cu care
fuseseram inzestrati de la creatie8 dar nu ne)a facut incapabili de a faptui
binele si nici cu totul nevrednici de a primi mintuirea fa6aduita0 "mul
credincios si)a pastrat liberul arbitru si n)a pierdut complet capacitatea de a
tinde spre bine si de a se impotrivi raului8 fapt ilustrat de viata dreptilor
pomeniti de >ec+iul Testamen si confirmat anume de Sfintul &postol Pavel
9Rom0 ((8 1'8 14)15B /vr0 J(8 4 s0u0;0
<eascultarea primului om a asezat intrea6a sa posteritate sub stapinirea
pacatului8 care s)a multiplicat8 de)a lun6ul vremii8 in forme din ce in ce mai
vairate8 pe toata fata pamintului0 (ar pacatul fata de !umnezeu a 6enerat in
noi pacatul impotriva semenilor nostri0 (ncepind cu omuciderea savirsita de
Cain asupra fratelui sau &bel 9-ac0 (>8 3)$; si a7un6indu)se la faradele6i ca cele
pedepsite de !umnezeu prin ur6ia potopului 9-acere >(8 5 P >((8 24;8 ori prin
nimicirea prin foc din cer a cetatilor Sodoma si 3omora 9-ac0 J(J8 1)25;8
rautatea oamenilor a mers atit de departe si a luat proportii atit de mari8 incit
la un moment dat P dupa e#presia antropomorfica a lui ,oisi ) @> (Fac. VI, 5-6).
:niversalitatea urmarilor pacatului stramostesc P dintre care cea mai evidenta
este moartea trupeasca P si realitatea pacatului in viata noastra provenite din
&dam cel cazut sint afirmate8 in afara de cartea -acerii8 si de alte scrieri
canonice ale >ec+iului Testament0 &stfel8 in ((( Re6i >(((8 46 citim4 @@<u este om
336
care sa nu pacatuiascaAAB in cartea Proverbelor8 este lasata fara raspuns
intrebarea4 @@Cine poate spune4 sint curat de pacat2AA 9JJ8 %;B in cartea
Psalmilor8 sta scris4 @@Stricatu)s)a oamenii si uriti s)au facut intru
indeletnicirile lor0 Toti fiii oamenilor s)au abatut8 toti impreuna netrebnici s)au
facutAA 9J(((8 1)3;4 @@,ilueste)ma8 !umnezeule8 dupa mare mila TaM Ca pacatul
meu inaintea mea este purureaM si rau inaintea Ta am facutM Ca iata8 intru
faradele6i m)am zamislit si in pacate m)a nascut maica meaAA 918 1)6; etc0 (ar
convin6erea ca starea de intinare si stricaciune se mosteneste prin nastere
naturala si ca nici un om nu poate iesi din ea prin propriile sale eforturi8 face
pa autorul cartii (ov sa scrie8 printre altele4 @@Cum ar putea un om sa fie fara
pri+ana inaintea lui !umnezeu8 sau cum ar putea sa fie curat cel ce se naste
din femeie2AA 9JJ>8 4)6;0
1e6atura cauzala dintre pacat si moarte este aratata foarte lamurit si in cartea
(ntelepciunea lui Solomon4 @@!umnezeu a creat pe om spre nestricaciune si l)a
facut dupa c+ipul fiintei saleB dar8 prin invidia diavolului8 moartea a intrat in
lumeAA 9((8 24;8 precum si in scrierea intitulata (ntelepciunea lui (isus8 fiul lui
Sira+8 primita in canonul biblic intre cartile din cate6oria 4 @@Prin femeie s)a
facut inceputul pacatului si prin ea toti murimAA 9JJ>8 2;$0
:niversalitatea urmarilor pacatului stramostesc8 dupa <oul Testament0 P Cind
!omnul *ristos si)a inceput activitatea publica8 toti iudeii credeau in realitatea
pacatului stramosesc si in universalitatea urmarilor lui si toti asteptau venirea
,intuitorului fa6aduit0 !e aceea predica Sfintului (oan Botezatorul despre
necesitatea 6enerala a pocaintei n)a surprins pe nimeni si nu s)a izbit de nici o
obiectie principala din partea reprezentantilor teolo6iei iudaice0
(naintemer6atorul !omnului8 vazind in (isus *ristos pe @@Robul lui (+aveAA din
proorocia lui (saia 91(((; si meditind asupra semnificatiei tipice a ,ielului pascal
si a mieilor 7ertfiti zilnic la templul din (erusalim8 il numeste cu e#presia
mesianica cunoscuta din >ec+iul Testament4 @@,ielul lui !umnezeu8 care ridica
pacatele lumiiAA 9(oan (8 2%8 36;%0 Sfintii &postoli8 la rindul lor8 infatiseaza pe
(isus *ristos ca fiind adevaratul @@,ielAA pascal8 care cu sin6ele sau
rascumpara pe oameni din stapinirea pacatului 9( Cor0 >8 B /vr0 (J8 12)1$B (
Petru (8 1$)1%B &poc0 >8 %)14B J((8 11B J(>8 4 etc;0
Sfintului &postol Pavel ii revine meritul de a fi infatisat mai pe lar6
universalitatea pacatului in viata omenirii provenite din &dam cel cazut si de a
fi subliniat necesitatea absoluta ca toti credinciosii sa)si insuseasca roadele
7ertfei lui *ristos0 !ar Sfintul &postol Pavel subliniaza necesitatea mintuirii prin
(isus *ristos8 avind in vedere mai ales pe crestinii proveniti dintre pa6ini0 !upa
ce descrie8 in scop misionar8 decadenta 6enerala a pa6initatii 9Rom0 (8 1$)32; si
dupa ce demonstreaza8 in acelasi scop8 ca si iudeii8 desi au 1e6ea8 savirsesc
faptele pe care le osindesc la altii 9Rom0 ((8 1)2%;8 Sfintul &postol Pavel tra6e
concluzia8 folosindu)se de citate din >ec+iul Testament8 ca @@toti oamenii au
pacatuit si sint lipsiti de marirea lui !umnezeu 9Rom0 (((8 23; si ca8 prin *ristos8
atit pa6inii cit si iudeii @@se afla sub pacatAA 9Rom0 (((8 %;0
337
Pornind de la adevarul P relatat de ,oisi din Cartea -acerii 9(((8 1)23; P ca
datorita neascultarii lui &dam au intrat in lume pacatul8 suferinta si moarte8
Sfintul &postol Pavel precizeaza la Rom0 >8 12)218 ca cea ma 6rea dintre
urmarile pacatului stramosesc este aceea ca a pus pe toti oamenii intr)o stare
reala de pacatosenie sau nedreptate inaintea lui !umnezeu0 &firmatia sa nu se
intemeiaza numai pe marturiile >ec+iului Testament8 pe care le citeaza in Rom0
(((8 4)1$8 ci si pe insasi invatatura !omnului *ristos8 care a spus ca autorul
raului si @@tatal minciuniiAA este diavolul 9,atei J(((8 2$8 3%B (oan >(((8 44;8 ca
@@oricine savirseste pacatul este rob pacatuluiAA 9(oan >(((8 34; si ca lumea se
afla @@in stapinirea intunericuluiAA 91uca JJ((8 53;8 adica a diavolului 9(oan J>(8
11;0 &devarul ca sclavia pacatului insamna instrainare de !umnezeu8 care este
izvorul vietii si al fericirii vesnice8 a fost subliniat de Sfintul &postol Pavel8
avind in vedere invatatura propovaduita de ,intuitorul8 care a e#primat acest
adevar8 intre altele8 si prin parabola fiului celui pierdut8 de unde rezulta
limpede ca iesirea de sub ascultare a tatalui si delectarea cu dulceata
ama6itoare si efemera a pacatului coboara pe om nu numai in cea mai nea6ra
mizerie8 dar si in cea mai amara robie 91uca J>8 11)32;0
>ec+iul Testament atribuie neascultarii primului om cauza intrairii si raspindirii
pacatului in lume8 dar nu ne da nici o e#plicatie cu privire la natura pacatului
ori6inar8 la modalitatea transmiterii lui si la le6atura dintre pacatul lui &dam si
pacatele personale savirsite dupa aceea de ceilalti oameni0 (n Sfintele
/van6+elii8 nu se afla multe precizari in aceasta privinta8 dar faptul este
e#plicabil8 deoarece ele consemneaza doar o parte din cuvintele si faptele
,intuitorului8 iar invatatura 1ui are caracter 6eneral si urmareste in primul rind
un scop practic1'0
Privit in 6eneral8 pacatul are8 dupa invatatura ,intuitorului8 un caracter
obiectiv4 orice incalcare a 1e6ii divine0 !ar pacatul poate consta si dintr)o
carenta4 nesavirsirea faptelor poruncite de 1e6ea divina8 pe primul plan
situindu)se a7utorarea celor aflati in suferinta si iubirea frateasca fata de
semenii nostri 9,atei JJ(((8 23B JJ>8 41)45B 1uca J(((8 6)%B J>(8 %)12B 1%)25B (oan
J((8 34)35 etc0;0 pacatul8 asa cum arata si una dintre denumirile lui 9 ; are si un
aspect 7uridic8 caci este o incalcare a 1e6ii divine si ec+ivaleaza cu
contractarea unei datorii fata de &utorul ei 9,atei >(8 12B J>((8 23)35;0 /l
intineaza sufeltul aceluia care)l savirseste 9,atei JJ(((8 26)2$;0
!omnul *ristos8 cunoscind strinsa le6atura dintre pacat si suferinta8 a iertata
mai intii pacatele acelora pe care i)a vindecat de diferite boli 9,arcu ((8 5B
,atei (J8 3)B 1uca >8 2';8 iar slabano6ului de la scaldatoarea >itezda8 dupa ce
i)a redat sanatatea8 i)a poruncit ca pe viitor sa nu mai 6reseasca8 daca voieste
@@sa nu)i fie si mai rauAA 9(oan >8 14;0 Binestiind8 de asemenea8 ca nu e#ista
nimeni care sa nu 6reseasca8 ,intuitorul ne)a povatuit ca8 in ru6aciunea catre
Parintele ceresc8 sa)i cerem sa ne ierte @@datoriileAA 9 4 ,atei >(8 12; sau
@@pacateleAA 9 4 1uca J(8 4;8 de aceasta iertare avind nevoie cu aceeasi ur6enta
338
P cum remarca Sfintul Ciprian11 si -er0 &u6ustin12 ca si de piinea zilnica
necesara intretinerii vietii trupesti0
Pentru intele6erea raportului dintre pacatul stramosesc si universalitatea
urmarilor lui8 pe de o parte si roadele 7ertfei lui *ristos pentru mintuirea
tuturor oamenilor8 pe de alta parte8 Sfintul &postol Pavel face o paralela
antitetica intre neascultarea lui &dam si ascultarea lui *ristos8 intre osinda si
moartea venite in lume prin 6reseala unuia 9&dam; si +arul idreptarii spre viata
vesnica cu imbelsu6are asupra tuturor credinciosilor @@prin cel unul (isus
*ristosAA0 &postolul afirma ca @@asa cum printr)un om a intrat in lume pacatul
si prin pacat moartea8 asa moartea a trecut la toti oameniiAA8 caci @@prin
ascultarea unui sin6ur om8 (isus *ristos8 se fac drepti cei multiAA8 iar cei @@care
primesc prisosinta +arului si a darului indreptarii impartasesc in viata prin unul
(isus *ristosAA 9Rom0 >8 158 1)21;0
!upa cum precizeaza Sfintul &postol Pavel8 moartea a intrat in lume prin
neascultarea primului om @@a imparatit de la &dam pina la ,oisi8 si peste cei
care n)au pacatuit dupa asemanarea 6reselii lui &damAA 9Rom0 >8 14;0
/#plicatia acestei situatii nu trebuie cautata in vina si responsabilitatea
individuala a tuturora8 deoarece moartea secera fara crutare si vietile acelor
care8 decedind in fra6eda virsta8 n)au apucat sa savirseasca pacate personale0
:niversalitatea mortii este consecinta solidaritatii naturale care ne uneste cu
protoparintele nostru &dam0 !ar cum trebuie inteleasa aceasta solidaritate2
Raspunsul la aceasta intrebare depinde de intelesul atribuit ultimelor cuvinte
din Rom0 >8 124 0 "pinia ca pronumele relativ s)ar referi la substantivul din
prima parte a frazei este 6reu de sustinut8 deoarece moartea este pedeapsa8
nu cauza sau instrument al pacatului0 :nii Parinti bisericesti latini l)au raportat
la substantivul de la inceputul frazei si P luind ca analo6ie faptul ca8 la /vr0 >((8
1'8 acelasi &postol afirma ca 1evi a dat zeciuiala lui ,elc+isedec pe cind se afla
inca in coapsa lui &vraam P afirma ca in toti au fost inclusi in actul de
neascultare savirsit de prtoparintele biblic130 (n cadrul unei asemenea
interpretari8 se poate intele6e fie ca &dam8 in calitatea sa de protoparinte8 a
transmis tuturor urmasilor sai o mostenire de moarte148 fie ca pacatele erau
cuprinse dinainte in neascultarea sa8 ca si cum el ar fi lucrat in numele nostru
al tuturor150
!ar8 cind afirma universalitatea urmarilor pacatului stramosesc8 Sfintul &postol
Pavel nu se preocupa de modalitatea transmiterii lui8 ci are in vedere starea
6enerala de pacatosenie in care8 ca mostenitori directi ai lui &dam cel cazut8
se afla toti urmasii sai si pe care fiecare a7uns la virsta discernamintului o
confirma si o intareste prin pacatele sale personale 9Rom0 (((8 1')23;0 Caci
pacatele personale nu trebuie privite izolat8 ci ca facind parte inte6ranta din
corte6iul urmarilor pacatului stramosesc si ca e#presii ale starii de pacatosenie
create de caderea lui &dam8 ca dovezi ale relatiei de solidaritate dintre primul
339
om si urmasii sai8 aceasta solidaritate facind ca 6reseala lui &dam sa desc+ida
calea intrairii pacatului si a mortii in lume 9-acere ((@ 1B (((8 1%;160
<ecesitatea eliberarii noastre din robia pacatului0 P (n planul lui !umnezeu8
situatia creata de neascultarea primului om nu era destinata sa se eternizeze0
&dam8 iesit nevinovat din mina Cratorului8 s)a facut rob pacatului si mortii8 iar
mostenirea starii create prin 6reseala lui si inmultirea pacatului au facut din
fiecare urmas al lui &dam cel cazut un @@rob pacatului si mortii8 iar mostenirea
starii create prin 6reseala lui si inmultirea pacatului au facut din fiecare urmas
al lui &dam cel cazut un @@rob al pacatuluiAA 9Rom0 >(8 38 16)1; si @@al
stricaciuniiAA 9(( Petru ((8 1%;0 (isus *ristos P intrucit s)a nascut fara pacatul
stramosesc8 a respins orice ispita8 a biruit moartea in trupul sau si s)a inaltat
intru slava P este cu adevarat @@&dam8 cel nouAA8 adica pir6a sau inceputul 9 ;
unei vietuiri noi8 libere de pacat8 impacate cu !umnezeu si an6a7ate pa calea
ce duce la desavirsire si slava vesnica 9Rom0 >8 )15)1$B >(((8 14)18 2%B ( Cor0 J>8
2')26B 3al0 (8 15 etc0;0
!ar daca eliberarea din stapinirea pacatului avea sa fie obtinuta numai prin
*ristos8 pentru ce s)a mai dat 1e6ea vec+e si cu ce scop s)au mai instituit
preotia levitica si ceremonialul sacrificial incredintat acesteia2 1e6ea mozaica8
inclusiv sacerdotiul si cultul asezate de ea8 nu s)a dat pentru a desfiinta sau
inlocui fa6aduinta mesianica adresata de !umnezeu lui &vraam8 ci cu scopul de
@@a le inc+ide pe toate sub pacatM in vederea credintei care avea sa vinaAA
93al0 (((8 15)23;8 adica pentru a redestepta si tine mereu treaza8 in cu6etul
poporului ales8 teama de pacat si a nu lasa sa se stin6a la cei credinciosi
dorinta si speranta venirii (zbavitorului fa6aduit0 1e6ea vec+e a fost @@o
calauza spre *ristosAA 93al0 (((8 25; si rolul ei a incetat cind a venit *ristos
93al0 (((8 24;B o data cu 7ertfa de pe 3ol6ota8 a incetat si rolul preotiei levitice
si al 7ertfei aduse prin mi7locirea ei 9/vr0 >((8 11 sKB (J8 1 P J8 1$;0
Sfintul &postol Pavel afirma ca8 fata de fa6aduinta de mintuire prin *ristos
adresata lui &vraam8 1e6ea mozaica @A 93al0 (((8 1)1%; si @@ca sa se
inmulteasca pacatulAA 9Rom0 >8 2';0 (ntr)adevar8 1e6ea mozaica a oferit
cunoasterea pacatului si a pus sub blestem pe cei ce)l savirsesc8 dar nu le)a
oferit nici un a7utor pentru evitarea sau invin6erea lui0 !atorita faptului ca
ma7oritatea poruncilor ei privesc obli6atii ceremoniale8 ca cele cu continut
moral sint e#primate in forma ne6ativa si ca8 practic8 nimeni nu se poate feri in
mod absolut de calcarea vreuneia dintre ele8 ea n)a facut decit sa accentueze
si mai mult vina si raspunderea noastra inaintea lui !umnezeu 9Rom0 (((8 1%)2'B
(>8 15B >8 13;0 (n c+ip parado#al8 pacatul si)a 6asit loc8 facind ca @@porunca data
omului spre viata sa)( fie spre moarte 9Rom0 >((8 )1';0
Cauza pentru care 1e6ea vec+e n)a adus iertare si binecuvintare ci vina si minie
9Rom0 (>8 15; nu se afla in ea insasi8 caci aceasta fiind data de !umnezeu8 este
sfinta8 dreapta8 buna si du+ovniceascaAA 9Rom0 >((8 128 14;0 Cauza se afla in
contradictie interioara a urmasului lui &dam cel cazut4 @@Stim ca 1e6ea este
340
du+ovniceascaB dar eu sint trupesc8 supus pacatuluiM -iindca stiu ca nu
locuieste in mine8 adica in trupul meu8 ce este bunM Caci dupa omul cel
launtric ma bucur de le6ea lui !umnezeuB dar vad in madularele mele o alta
le6e8 luptindu)se impotriva le6ii mintii mele si dindu)ma rob pacatuluiAA 9Rom0
>((8 14)23;0
&ceasta este din punct de vedere reli6ios8 conditia noastra0 !e aceea8 vorbind
in numele intre6ii posteritati a lui &dam cel cazut8 Sfintul &postol Pavel
e#clama4 @@"m nenorocit ce sint5 Cine ma va izbavi de trupul mortii
acesteia2AA 9Rom0 >((8 24;0 (ar ceea ce dorim noi credinciosii8 nu este sa fim
eliberati8 ca dintr)o temnita sau ca de o povara8 de propriul nostru trup8 ci sa
fim izbaviti de tirania care ne sileste trupul impotriva boii sufletului8 sa
slu7easca pacatului aducator de moarte0 Cel lipsit de +arul lui !umnezeu
dispune de posibilitati limitate8 sub raport reli6ios8 caci puterile pe care le)a
primit la creatie si care erau suficiente pentru a)si implini c+emarea8 au fost
slabite de pacatul ori6inar0 Suferinta lui provine din dezbinarea profunda a
fiintei sale8 din e#perienta dureroasa a neputintei de a se conduce constant
dupa e#i6entele ratiunii si constiintei sale morale 9 8 ; si ale le6ii lui !umnezeu
9 ;0
/liberarea de care cel ce crede are trebuinta si care ()a fost fa6aduita de
!umnezeu consta deci din restaurarea armoniei initiale dintre trupul si sufletul
sau8 din desfiintarea puterii pacatului P instrument al diavolului si @@bold al
mortiiAA 9( (oan (((8 $B ( Cor0 J>8 55)56;) din abolirea tutelei e#ercitate de 1e6ea
vec+e 93al0 (((8 22)25B (>8 21)31; si din readucerea omului din sfera +arului
divin8 adica la libertatea vestita de Proorocii >ec+iului Testament si adusa
credinciosilor de (isus *ristos0
/liberarea in *ristos0 Pacatul face din victimele sale prizonieri 9Rom0 >((8 23B ((
Tim0 (((B -apte >(((8 23;0 "data cazut in stapinirea lui8 credinciosul nu mai
dispune8 prin el insusi8 de nici un mi7loc de eliberare0 !ar !umnezeu nu
in6aduie biruinta finala a raului si nu voieste moartea pacatosilor 9(( Petru (((8 %B
( Tim0 ((8 4;0 Pentru nemar6inita sa iubire si credincios fa6aduintei sale de
demult8 /l @@a trimis in lume8 la plinirea vremii8 pe insusi -iul Sau cel nascut
din femeie8 ca sa elibereze pe cei robiti si sa rascumpere pe cei de sub 1e6eAA
93al0 (>8 3)5;8 ca @@sa ispaseasca pacatele lumiiAA 9(oan (8 2%B ( (oan (((8 5; si s)o
scoata @@din acest veac rau de acumAA 93al0 (8 4;8 ca @@sa surpe pe cel ce are
stapinirea mortii adica pe diavolulAA si ca @@sa izbveasca pe aceia care8 de
frica mortii8 erau supusi robiei pentru toata viataAA 9/vr0 ((8 14)15;0
(ntele6erea mintuirii ca eliberare din robia pacatului P preinc+ipuita odinioara
de eliberarea evreilor din robia e6ipteana si de stabilirea lor in pamintul
fa6aduintei P fusese pre6atita8 cu veacuri inainte8 de Proorocii >ec+iului
Testament0 !e aceea primii credinciosi ai <oului Testament au primit
/van6+elia lui *ristos ca pe o c+arta dumnezeiasca a libertatii8 iar pe (isus
*ristos ca pe eliberatorul lor din stapinirea pacatului si mortii0 Preotul ?a+aria8
341
crezind ca era mesianica s)a inceput cu nasterea Sfintului (oan Botezatorul8
preaslaveste pe !umnezeu @@pentru ca a facut rascumpararea 9 ; poporului
sauAA 91uca (8 6$;0 Proorocita &na8 recunoscind in pruncul (isus pe ,esia cel
asteptat8 il vesteste tuturor celor ce asteptau izbavire 9 ; in (erusalimAA 91uca
((8 3$;0 1uca si Cleopa au urmat pe (isus pentru ca au nada7duit ca @@/l este cel
ce va elibera 9 ; pe (srailAA 91uca JJ(B8 21;0
Sfintul &postol Pavel8 vorbind despre pacatul stramosesc8 ia in considerare si
urmarile lui asupra intre6ii creatii8 cind afirma ca @@toata faptura a fost supusa
desertaciuniiAA si trecuta @@in robia stricaciuniiAA si ca @@ea suspina impreuna
9cu omul; si impreuna are dureri pina acumAA8 spre nade7dea ca @@si ea va fi
eliberata 9 ;M8 sa se bucure de libertatea maririi fiilor lui !umnezeuAA 9Rom0
>(((8 1$)22;0 &postolul infatiseaza pacatul primului om si povara urmarilor lui
asupra neamului nostru8 sub c+ipul unui manuscris8 al unei polite8 al unui zapis
al datoriilor contractate de &dam fata de !umnezeu pe seama noastra si afirma
ca acest inscris de inrobire care despartea pe urmasii lui &dam de Parintele
ceresc8 a fost @@pironit pe cruceAA8 adica a fost desfiintat prin actul 7ertfei lui
*ristos8 care a luat asupra sa si a ac+itat8 cu pretul sin6elui sau8 toata datoria
celor credinciosi 93al0 ((8 13)15;10
/ficienta 7ertfei de pe 3ol6ota pentru izbavirea noastra din stapinirea pacatului
este subliniata pe lar6 indeosebi in /pistola catre /vrei8 unde Sfintul &postol
Pavel8 in cadrul unei strinse ar6umentari teolo6ice8 afirma4 @@(isus *ristos8
venind &r+iereu al bunatatilor celor viitoare00 a intrat o sin6ura data in Sfinta
SfintelorM cu insusi sin6ele sau si a dobindit o vesnica rascumparareM Pentu
aceasta /l este mi7locitorul unui nou testament8 ca prin moartea petrecuta
spre rascumpararea celor de sub testamentul dintii8 ci c+emati sa ia fa6aduinta
mostenirii vesniceAA 9/vr0 (J8 12)15;0 (ar in /pistola catre Tit8 acelasi &postol
sicrie4 @@,intuitorul nostru (isus *ristos s)a dat pe sine pentru noi8 ca sa ne
izbaveasca 9 ; de toata faradele6ea si sa)si curateasca lui popor ales8 rivnitor
de fapte buneAA 9((8 13)14;0 .ertfa de pe 3ol6ota este infatisata ca mi7loc de
rascumparare si de Sfintul &postol Petru8 care scrie4 @@<u cu lucruri
stricacioase8 cu ar6int sau aur8 ati fost rascumparati 9 ; din viata voastra
desarta8 pe care o aveti de la parinti8 ci cu scumpul sin6e al lui *ristos8 ca al
unui miel nevinovat si nepri+anitAA 9( Petru (8 1$)1%;1$0
!e fapt8 insusi !omnul *ristos a proclamat cel dintii acest adevar8 declarind8 in
repetate rinduri8 ca @@/l8 -iul "mului8 a venit ca sa)si dea viata rascumparare 9
; pentru multiAA 9,arcu J8 45B ,atei JJ8 2$;0 Totodata8 ,intuitorul a dovedit8
prin alun6arile de demoni8 ca a venit in lume ca sa invin6a pe diavol8 sa)l
dezarmeze8 sa)( desfiinteze stapinirea asupra credinciosilor si sa intemeieze pe
pamint (mparatia lui !umnezeu 91uca J(8 2')22;0 (ar @@catre iudeii care
crezusera in /l8 !omnul a spus4 !aca veti ramine in cuvintul ,eu8 sinteti cu
adevarat ucenicii ,ei si veti cunoaste adevarul8 iar adevarul va va face liberiAA
9(oan >(((8 31)21;B @@&devarat8 adevarat zic4 "ricine savirseste pacatul este rob
342
pacatului8 iar robul nu ramine in casa in veciB -iul insa ramine in veci0 !eci8
daca -iul va va elibera veti fi cu adevarat liberiAA (oan >(((8 34)36;0
!in aceste te#te8 la care se pot adau6a si altele8 rezulta ca8 in <oul Testament8
mintuirea este inteleasa totdeauna ca o eliberare din robia pacatului 9,atei (8
21B 1uca (8 B >((8 4%)5'B -apte >8 31B (acob (>8 12;8 din blestem 9Rom0 >8 %B (
Tes0 >8 %;8 de orice impilare si suferinta 91uca (>8 1$B ,atei J(((8 1;8 de tirania
diavolului 9,atei >((8 13B -apte J8 3$B /ves0 (>8 2B >(8 11B ( Tim0 (((8 B (( Tim0 ((8
26B ( Petru >8 $;8 din stapinirea mortii 91uca >(8 9B (( Cor0 >((8 1'B (acob >8 2'; de
la pierzare 9,arcu >(((8 35B ,atei JB(((8 11B 1uca J(J8 1'B ( Cor0 (8 1$B (( Cor0 ((8
15B (( Test0 ((8 1'; din osinda vesnica 9,arcu J>(8 16B (oan (((8 1B J((8 4B ( Cor0
(((8 15B >8 5B ( Petru (>8 1$;0
,intuirea prin *ristos inseamna in primul rind o ruptura totala de trecut8 o
eliberare deplina din starea creata de pacat8 o emancipare definitiva fata de
orice tutela si sclavie8 @@o dezbracareAA sau @@parasireAA irevocabila a
@@omului vec+iAA8 cu toate pre7udecatile si deprinderile lui 9/fes0 (>8 22B Col0
(((8 %;0 /a este o izbavire de sub @@le6ea pacatului si a mortiiAA 9Rom0 >(((8 2;0
/a este o @@dezle6areAA 9&poc0 (8 5;8 o @@spalareAA 9Br0 >8 26B Tit (((8 5; si o
@@curatireAA 9(( Petru (8 %B /vrei (J8 14B ( (oan (8 ; de pacate si se dobindeste
prin Taina Botezului 9Rom0 >(8 3 KB 3al0 ((8 2; si a Pocaintei 9( (oan (8 %B ((8 2B
(abob >8 16;0 /a este o @@nastere din nouAA 9 ; si se infaptuieste @@prin baia
nasterii cele de a doua si prin innoirea !u+ului SfintAA 9Tit (((8 5)68 cf0 (oan (((8 5
s0u0;0 /a este o @@moarte8 in6ropare si inviereAA sacramentala cu *ristos in
!u+ul Sfint8 este o desfiintare a @@zapisului care era asupra noastra si care ne
era potrivnicAA 9Col0 ((8 14; si o @@biruiunta asupra du+urilor rautatiiAA 9Col0 ((8
15B 1uca J(8 2')22;0
!ar mintuirea in *ristos nu se reduce la actul eliberarii credinciosilor din robia
pacatului8 de sub tutela 1e6ii vec+i si din stapinirea mortii0 (n conditiile sociale
din epoca sclava6ista8 eliberarea unui sclav era deplina si reala numai atunci
cind acestuia ( se oferau si mi7loacele de care avea nevoie pentru a putea duce
o viata mai buna in viitor0 !rept aceea si eliberarea credinciosilor din robia
pacatului8 diavolului si mortii vesnice si readucerea lor sub ascultarea de
!umnezeu P ca @@robi ai lui *ristosAA 9Rom0 >(8 16B ( Cor0 >((8 22B /fes0 >(8 6; P
nu este o simpla stramutare dintr)o stapinire in alta8 o transferare 7uridica
dintr)un re6im intr)altul0 /a este mult mai mult decit atit0 /ste o innoire totala
a fiintei credinciosului si o infiere a lui de catre !umnezeu0 Caci +arul divin nu
este un dar e#terior8 un decret 7uridic8 o simpla iertare de pacate8 ci un nou
principiu de viata8 un ferment de innoire si un izvor de ener6ie care)i a7uta sa
urce8 treapta cu treapta8 scara tuturor virtutilor si care face ca noua lor viata8
inca imperfecta acum8 sa se invredniceasca de slava cereasca8 dupa a doua
venire a lui *ristos 9Rom0 >(((8 11B 3al0 >(8 $B (( Cor0 (8 21)22B (>8 13)>8 5B /f0 (8
11)14;0
343
!atorita principiului de viata sadit in noi de catre Sfintul !u+8 crestinul este
capabil sa implineasca cu usurinta nu numai toate cerintele 1e6ii morale
naturale8 ci si poruncile din 1e6ea descoperita de !umnezeu0 !atorita acestui
principiu de viata8 supunerea fata de voia lui !umnezeu nu are caracterul unei
robii ) cum era ascultarea ceruta de 1e6ea vec+e pentru urmasii lui &vraam )8 ci
este libera8 spontana8 din imboldul cu6etului8 insotita de bucuria inimii8 caci
izvoraste din iubirea profunda a binelui8 din constiinta relatiilor de filiatie cu
Parintele ceresc8 din indemnul tainic al !u+ului Sfint care salasluieste in cei al
lui *ristos4 @@Caci citi sint minati de !u+ul lui !umnezeu sint fii ai lui
!umnezeu sint fii ai lui !umnezeu0 Pentru ca n)ati primit iarasi un du+ al
robiei8 spre temere8 ci ati primit du+ul infierii8 prin care sti6am4 &vva5
Parinte5M Si daca sintem fii8 sintem si mostenitori adica ai lui !umnezeu si
impreuna P mostenitori cu *ristos8 M ca impreuna cu /l sa ne preamarimAA
9Rom0 >(((8 14)1B vezi si (oan J>0 14)15B 3al0 (>8 5)6B >(8 1$B (( Tim0 18 B ( (oan
>8 16)1$;0 " astfel de robie P daca mai poate fi numita astfel P este de fapt
e#presia supremei libertati spirituale8 intrucit inseamna biruinta deplina asupra
pacatului si c+ezasia fericirii si slavei ceresti 9Rom0 >(8 22)23B >(((8 1$B (( Cor0 (>8
1 etc0;0
&sa cum arata ,intuitorul in convorbirea cu <icodim 9(oan (((8 3); si cum
marturiseste Sfintul &postol Pavel in mai toate /pistolele sale8 crestinul este
@@un om nouAA zidit pe ruinele @@omului vec+iAA8 este @@o faptura nouaAA8 in
care +arul divin a reperat toate stricaciunile pricinuite de pacatul lui &dam 9(
Cor0 J>8 228 45B Rom0 >8 1%; si in care locuieste *ristos4 @@!eci8 daca este
cineva in *ristos8 este faptura noua8 cele vec+i au trecut8 iata toate s)au facut
noi0 Si toate sint de la !umnezeu8 care ne)a impacat cu Sine prin *ristosAA 9((
Cor0 >8 1)1$;B @@(n *ristos (isus nici taierea impre7ur nu este ceva8 nici
netaierea impre7ur8 ci faptura cea nouaAA 93al0 >(8 15;B @@Toti citi in *ristos
ne)am botezat8 intru moartea lui ne)am botezat0 !eci ne)am in6ropat cu /l8 in
moarte8 prin Botez8 pentru ca8 precum *ristos a inviat din morti8 prin slava
Tatalui8 asa sa umblam si noi intru innoirea vietiiB caci daca am crescut
impreuna cu /l prin asemanarea mortii 1ui8 atunci vom fi partasi si ai invierii
1uiMAA 9Rom0 >(8 3)11;0
,intuirea nu este insa o stare dobindita de)a 6ata si definitiv in clipa Botezului8
ci un proces pe care Sfinta Treime il ina6ureaza prin Taina Botezului 9,atei
JJ>((8 1%; si pe care crestinul trebuie sa)l sustina pina la sfirsitul vietii sale
pamintesti8 colaborind cu +arul divin prin credinta8 si fapte bune0 Caci daca
*ristos a realizat pentru noi mintuirea obiectiva8 pe cea subiectiva fiecare
credincios este c+emat a o dobindi0 /liberarea de pacat si nasterea din nou ii
sint oferite 6ratuit8 prin lucrarea +arului divin primit la Botez0 Pentru
dobindirea fericirii vesnice8 este absolut necesar ca credinciosul sa pastreze
comuniunea cu *ristos 9(oan J>8 1)11;8implinind poruncile 1ui 9(oan J(>8 2'B J>8
4; si ferindu)se de pacatele care ()ar aduce pierderea +arului dumnezeiesc
93al0 >8 48 &poc0 (((8 15)16;0
344
<ici virtutea nici pacatul nu sint abstractii8 ci fapte8 atitudini8 realitati morale
si reli6ioase8 iar omul8 ca fiinta inzestrata cu libertate8 poate urma sau binele8
sau raul0 Si dupa convertire8 credinciosii pot cadea8 in cursa diavolui8 prinsi
fiind de el8 pentru a)( face voiaAA 9(( Tim0 ((8 26B si ( Tim0 >(8 %)1';0 (nsasi
libertatea dobindita prin Botez8 daca este rau folosita8 poate servi @@ca prete#t
pentru a slu7i trupuluiAA 93al0 >8 13;0 !e aceea Sfintul &postol Petru previne pe
crestini asupra acestei prime7dii si indeosebi asupra urmarilor dezastruoase ale
recaderii in pacatele dinainte de convertire4 @@Traiti ca oamenii liberi8 dar nu
ca si cum ati avea libertatea drept acoperamint al rautatiiAA 9( Petru ((8 16 si ((
Petru ((8 1%)22;0 1a drept vorbind8 abtinerea de la rau8 dupa porunca lui
!umnezeu8 nu inseamna o limitare sau o frina impusa libertatii crestine8 ci un
mod superior de a e#ercita8 sin6urul mod de a tra6e folose reale de pe urma ei8
in vederea mintuirii1%0
!upa invatatura Sfintei Scripturi8 autorul raului este Satan8 capetenia in6erilor
rai0 (n urma iz6onirii lui si a ostilor sale din cer 91uca J8 1$B &poc0 J((8 )%;8
Satan a fost aruncat pe pamint si aici8 ama6ind pe &dam si reusind a se face
ascultat de cei prinsi in mre7ele pacatului8 si)a aro6at titlul de @@stapinitor al
lumiiAA2'0 Pentru crestini8 respin6erea ispitelor si lepadarea de pacate nu sint
deci simple biruinte ale du+ului asuprea trupului8 ci biruinte asupra diavolului0
!e aceea Sfintul &postol Pavel aseamana virtutile crestine cu o panoplie8 iar
viata crestinului ci o lupta continua impotriva unor dusmani nevazuti8 dar reali4
@@(mbracati)va cu toata armatura lui !umnezeu8 ca sa puteti sta impotriva
uneltirilor diavolului0 Caci lupta noastra nu este impotriva trupului si sin6elui8
ci000 impotriva stapinitorilor intunericului acestui veac8 impotriva du+urilor
rautatii raspindite in vazdu+uriAA 9/fes0 >(8 11)1B comp0 1uca JJ((8 31B /fes0 (>8
2B ( Tim0 (((8 6B (( Tim8 26B /vr0 ((8 14B (acob (>8 B ( Petru >8 $B ( (oan (((8 $)1';0
Respin6ind orice ispita8 alun6ind demonii8 inviind mortii8 acceptind de buna
voie moartea pe cruce si parasind biruitor mormintul8 (isus *ristos a invins
pacatul8 moartea si pe satan in propriul lor domeniu0 Prin smerenia8 ascultarea
si 7ertfa Sa8 /l a scos pe in6erii rai din stapinirea lor uzurpatoare asupra noastra
9(oan J((8 31B J>(8 11B /vr0 ((8 14; si a dat si ucenicilor sai puterea de a)i invin6e
si a le porunci 91uca J8 1)2'B ,arcu J>(8 1;0 (n timpul cind se afla cu trupul in
mormintul pecetluit de sinedristi si stra7uit de ostasi si cind diavolul se credea8
in sfirsit8 biruitor asupra lui8 !omnul *ristos s)a coborit cu sufletul in iad8
propovaduind si celor tinuti acolo 9( Petru (((8 1%)2'; si dovedind ca de acum
inainte /l este cel care dispune de @@c+eile mortii si ale iaduluiAA 9&poc0 (8 1$;0
!ar victoria lui *ristos asupra diavolului si mortii va fi deplina si stralucitoare la
invierea cea de obste si la 7udecata din urma8 cind iadul si moarte vor fi silite
sa)si elibereze prada si cind satan si toti cei ama6iti de el vor fi aruncati pentru
vesnicie in c+inuri vesnice 9&poc0 JJ8 1'8 13)15;0 !e aceea8 in inc+eierea
pericopei consacrate trimfului lui *ristos asupra mortii8 la Parusia sa8 Sfintul
&postol Pavel scrie4 @@Cind acest trup stricacios se va imbraca in nestricaciune
si acest trup muritor sa va imbraca in nemurire8 atunci va fi 9implinit; cuvintul
345
ce s)a scris4 @@(n6+ititu)s)a moartea in biruinta0 :nde iti este8 moarte8 boldul2
:nde iti este8 iadule8 biruinta2M Sa dam deci multumire lui !umnezeu8 care ne)
a dat biruinta prin !omnul nostru (isus *ristosAA 9( Cor0 J>8 54)5;0
&ici8 pe pamint8 crestinii primesc8 prin Sfintele Taine8 prin Sfintele Taine8 doar
@@arvuna !u+uluiAA 9(( Cor0 (8 22B v8 5;8 doar @@arvuna mosteniriiAA 9/fes0 (8 14;0
/i sint mintuiti @@in nade7deAA 9Rom0 >(((8 24; si @@asteapta in !u+ speranta
indreptatirii din credintaMcare lucreaza prin dra6osteAA 93al0 >8 5)6;0 !eplina
mostenire adica eliberarea de moartea care pune stapinire totala pe trup in
clipa decesului fizic8 precum si slava vesnica o vor primi la a doua venire a lui
*ristos8 cind @@mortii vor invia nestricaciosiAA si cei vii @@se vor imbraca in
nemurireAA8 caci dupa cum am purtat c+ipul 9omului ; celui pamintesc8 vom
purta si c+ipul celui cerescAA 9( Cor0 J>8 4%)53B &poc0 JJ8 13)14B JJ(8 3)4;0 &vind
inainte aceasta 6lorioasa perspectiva8 adevaratul crestin nu)si pierde cura7ul in
suferinte si intimpina cu seninatate moartea trupeasca8 deoarece crede cu
tarie ca @@c+iar daca omul nostru cei din afara se strica8 cel dinauntru insa se
innoieste din zi in zi8 iar necazul nostru de acum8 usor si trecator8 ne aduce
slava vesnica mai presus de orice masuraAA 9(( Cor0 (>8 16)1;0 &vind in inima lor
@@arvuna !u+uluiAA 9(( Cor0 (8 22; si cunoscind adevarul ca @@unde este !u+ul
!omnului8 acolo este libertateAA8 ucenicii lui *ristos privesc de pe acum @@ca
in o6linda8 cu fata descoperita8 slava !omnului si se prefac in acelasi c+ip din
slava in slava8 ca de la c+ipul !omnuluiAA 9(( Cor0 (((8 1)1$;0 Concluzia lor in
veacul de acum este determinata de convin6erea profunda ca sin6ura atitudine
conforma credintei si nade7dii crestine este cea e#primata de Sfintul &postol
Pavel prin cuvintele4 @@(n toate acestea sintem mai mult decit biruitori8 prin
&cela care ne)a iubitM Caci sint incredintat ca nici moartea8 nici viata8 nici
in6erii8 nici stapinirile8 nici cele de acum8 nici cele viitoare8 nici puterileM si
nici o alta faptura nu va putea sa ne desparta pe noi de dra6ostea lui
!umnezeu cea in *ristos (isus8 !omnul nostru 9Rom0 >(((8 3$)3%;0
1upta impotriva pacatului8 indatorire esentiala a credinciosului0 P !upa
invatatura !omnului nostru (isus *ristos8 cea dintii 6ri7a a celui credincios in
aceasta viata trebuie sa fie mintuirea sufletului si dobindirea fericirii ceresti4
@@Caci ce)( foloseste omului sa cisti6e lumea toata8 daca isi pierde sufletul2 Sau
ce ar putea sa dea credinciosul8 in sc+imb8 pentru sufletul sau2 9,arcu >(((8 36)
3;B @@Ci cautati mai intii (mparatia lui !umnezeu si dreptatea luiAA 9,atei >(8
33;B @@1ucrati deci nu pentru mincarea cea pieritoare8 ci pentru mincarea care
ramine spre viata vesnicaAA 9(oan >(8 2;0
(nceputul mintuirii il face +arul divin8 prin renasterea baptizmala8 iar
infaptuirea ei8 in vederea invrednicirii de fericirea cereasca8 depinde de
conlucrarea noastra cu !umnezeu8 prin credinta si fapte bune0 Sin6urul
obstacol in calea mintuirii este pacatul0 !e aceea8 intre cele dintii puteri
incredintate Sfintilor Sai &postoli de catre ,intuitorul8 a fost aceea de a
dezle6a pe oameni de pacate8 prin administrarea Botezului si Pocaintei 9,atei
J>(8 1%B (oan JJ8 21)23B -apte (((8 1% etc0;0 Tot de aceea doua din cele sapte
346
cereri ale Ru6aciunii domnesti au ca obiectiv iertarea pacatelor si ferirea de
ispite 9,atei >(8 12)13;0
"mul care8 pretinzindu)se crestin se complace in pacat8 se afla in contradictie
cu sine insusi8 deoarece @@pomul cel bun nu poate face roade releAA 9,atei >((8
16)1%;8 iar @@cel bun este nascut din !umnezeu nu savirseste pacat8 caci prin
aceasta se vadesc fiii lui !umnezeu si fiii diavoluluiAA 9( (oan (((8 %)1';0 (ar daca
-iul lui !umnezeu a venit in lume ca sa ne izbaveasca din robia pacatului 9(oan
(8 2%B ( (oan (((8 5; si sa desfiinteze orice putere a diavolului asupra lumii 9(oan
J((8 31B ( (oan (((8 $;8 se intele6e de la sine ca8 intemeind Biserica8 /l i)a
incredintat8 ca misiune esentiala8 eliberarea credinciosilor de povara
apasatoare a pacatului0
!omnul *ristos cind si)a inceput activitatea publica si)a definit misiunea prin
cuvintele lui (saia 9J1(8 14;4 @@!u+ul !omnului peste mine8 pentru ca m)a uns
sa binevestesc saracilorB m)a trimis sa vindec pe cei zdrobiti la inima8 sa
propovaduiesc robilor dezrobirea si celor orbi vederea8 sa slobozesc pe cei
apasati si sa vestesc anul milei !omnuluiAA21 91uca (>8 1$)1%;0
Sfinta Scriptura P de la prima la ultima ei carte P arata destul de clar ca pacatul
a avut urmari ne6ative nu numai asupra relatiilor interumane0 &laturi de
pacatul individual si ca o +ipertrofie a lui a aparut astfel pacatul colectiv0
Pasivitatea fata de aceste urmari din ce in ce mai 6rave ale pacatului
stramosesc ar insemna8 din partea crestinilor8 o atitudine de nepasare fata de
mesa7ul lui (isus *ristos8 care ne)a aratat ca toti oamenii8 fiind fii ai aceluiasi
Parinte ceresc si deopotriva c+emati la mintuire8 sint datori sa se respecte8 sa
se iubeasca si sa se a7ute ca fratii0
Pr0 !rd0 <icolae Radulescu8
FStudii Teolo6iceF8 nr0 )1'U1%68 pa60 66%)6$20
<"T/ B(B1("3R&-(C/
1ucrare de seminar elaborata si sustinuta in cadrul pre6atirii
doctoratului in teolo6ie8 sub indrumarea P0C0 Pr0 Conf0 Const0 Cornitescu8
care a dat si avizul pentru publicitate0
10 P0 3relot8 Biblie et T+eolo6ie8 Paris8 1%658 p0 2%8 164B @@Sens c+retien de
lW&ncien TestamentAA8 Tournai8 1%628 p0 1150 20 :rmarile pacatului stramosesc
asupra intre6ii posteritati a lui &dam au fost contestate8 in epoca patristica8 de
pela6ieni8 care vedeau in neascultarea lui &dam o 6reseala numai a sa8 fara
consecinte pentru urmasi4 Pela6ianismul a fost Condamnat mai intii de doua
Sinoade locale ale Bisercii palestiniene si apoi de Sinodul ((( /cumenic0 (n epoca
moderna8 ele au fost ta6aduite de socinieni si aminieni8 care au pus la indoiala
347
insasi e#istenta pacatului ori6inar si privesc moartea nu ca pe o pedeapsa a
pacatului8 ci ca pe un rau natural transmis prin nastereB la fel sustin8 in
timpurile mai noi8 Tua=erii si ,ennoinitii0 Cf0 *r0 andrutos8 Simbolica8 trad0 de
(ustin ,oisescu8 /d0 Centrului ,itropolitan al "lteniei8 1%558 p0 161)1620 30 (0
,i+ailcescu8 ,anual de Teolo6ie !o6matica8 Bucuresti 1%328 p0146 s0u0 40 -0 ,0
&bel8 3rammaire de 3rec BibliKue8 Paris8 1%28 p0 3'40 50 *r0 &ndrutsos8
!o6matica Bisericii "rtodo#e Rasaritene8 trad0 de !0 Staniloae8 Sibiu8 1%3'8 p0
15%B (0 ,i+alcescu8 op0 cit08 p0 12%B St0 1Eonnet8 art0 Pec+e8 in @@>ocabulaire de
T+eolo6ie BibliKueAA8 Paris8 1%'8 col0 %33B 30 Pidou#8 art0 Pec+e in
@@>ocabulaire BibliKue8 <eucatel8 1%648 p0 2240 60 T+0 Cremer8 ar0 Pec+e8 in
@@!ictionnaire /ncEclopediKue de la BibleAA8 ((8 >alence)sur)R+one8 1%328 p0
350 0 !upa invatatura Bisericii "rtodo#e8 urmarile pacatului stramosesc P
rezultate din pierderea +arului divin P sint foarte 6rave8 dar nu catastrofale8
caci firea noastra8 care a ramas buna8 n)a fost viciata atit de profund8 incit sa
nu mai putem savirsi nici macar binele cunoscut din le6ea morala naturala0
!upa invatatura Bisericii Romano)Catolice8 pacatul stramosesc a cauzat numai
pierderea darurilor supranaturale pe care primul om le primise de la
!umnezeu4 @@carentia doni superadditiAA0 Protestantii se situeaza la polul
opus4 pacatul stramosesc a intunecat complet c+ipul lui !umnezeu in om si ()a
prevertit atit de 6rav facultatile intelectuale si trupesti8 incit omul cazut nu
mai poate dori si faptui decit pacatul0 cf0 (0 ,i+alcescu8 op0 cit08 p0 133B *r0
&ndrutos8 Simbolica p0 156 s0u0 $0 :rmarind documentarea tezei ca pacatul
stramosesc a distrus complet c+ipul lui !umnezeu din om si ca omul natural a
devenit incapabil de orice bine8 protestantii dau caracter absolut acestei
cate6orii de citate biblice8 trecind cu vederea numeroase alte te#te din >ec+iul
si <oul Testament 9-acere J(>8 1$)1%B J>(((8 2 sKB JJ((8 16)1%B (ov0 (8 $B (esire (8
1 sK0B ,atei >8 46)4$B >((8 %B 1uca ((8 258 36)3B Rom0 (8 1%)2'B ((8 14)15 etc0;
care arata ca puterile omului n)au slabit atit de mult8 incit sa nu mai vada nici
o raza a luminii dumnezeiesti si sa implineasca macar cerintele esentiale ale
le6ii morale naturale0 *r0 &ndrutsos8 Simbolic8 p0 153 s0u0 %0 .0 Bonsirven8
T+eolo6ie du <ouveau Testament8 Paris8 1%518 p0 5)$60 1'0 .0 Riviere8 art0
Pec+e ori6inel8 in @@!ictionnaire PratiKue des Connaisances Reli6useseAA8 (>8
Paris8 1%28 col0 410 110 Sf0 Ciprian8 1ibere de "ratione !ominica8 228 P010 (>8
63'0 120 -er0 &u6ustin8 Contra duas epistolas Pela6ianorum (>8 1'0 P0108 J1(>8
63'0 130 -0 Prat8 1a T+eolo6ie de Saint Paul8 (8 Paris8 1%28 p0 2560 140 -ormula
teolo6ica @@a pacatui in &damAA se intilneste pentru prima oara la Sf0
&mbrozie4 @@"mnes in primo +omine peccavimusAA 9&polo6ia pro !avide8 ((8 10
P0108 J(>8 %15; si in comentarul la /pistolele pauline 9&mbrosiaster; ce ()a fost
atribuit8 dar al carui autor nu este cunoscut4 @@(n Kuo8 id est in &dam8 omnes
peccaveruntAA 9P010 1J>((000;0 -er0 (eronim8 adept al aceleiasi opinii8 a tradus
aceste patru cuvinte8 in >ul6ata8 astfel4 @@in Kuo omnes peccaveruntAA0 Tot asa
le intelesese8 mai inainte8 "ri6en si la fel vor fi interpretate dupa aceea de -er0
&u6ustin si de ma7oritatea apusenilor din veacurile urmatoare0 Cf0 1)C(A -illion8
1a Sainte Bible commentee dWapres la >ul6ate8 >(((8 Paris8 1%258 p0 460 150
Transpunerea e#presiei prin cuvintele4 @@(n cel prin careAA sau4 @@prin acela in
careAA8 desi se intilneste in foarte multe traduceri8 nu satisface cerintele
348
6ramaticale ale limbii 6recesti ea fiind o prescurtare a cuvintelor si indeplinind
rol de con7unctie8 cu insemnarea4 pentru aceea ca8 deoarece8 intrucit 9cf0 -0
&bel8 op0 cit08 p0 23;0 /#presia L are rol de con7unctie si in (( Cor0 >08 4 9 in
intelesul de @@pentru caAA;8 precum si in -ilip0 (((8 12 si (>8 1'0 !e remarcat si
faptul ca nici conte#tul nu poate fi socotit favorabil raportarii e#presiei L la
&dam8 caci transmiterea pacatului stramosesc este indicata anume in versete
1$)2' din aceeasi pericopa 9cf0 -0 &miot8 1es idees maitresses de Saint Paul8
Paris8 1%5%8 p0 5%8 n0 2;0 &ceeasi opinie este adoptata in /pitre de Saint Paul
au# Romains0 Traduction "ecumeniKue de la Bible8 Paris8 1%68 p0 54)550 10
Cerau#8 propune alta traducere4 @@din cauza aceluia prin care toti au
pacatuitAA 91e C+rist dans la T+eolo6ie de S0 Paul8 Paris8 1%638 p0 1$;8 dar
su6estia lui nu rezolva nici una din dificultatile problemei0 &dau6am si
constatarea ca Parintii si Scriitorii bisericesti de limba 6reaca P e#ceptia lui
Teofilact al "+ridei8 care in comentarul sau la /pistola catre Romani8
raporteaza la &dam e#presia L atribuie acestei e#presii rol de conu7unctie si vad
in Rom0 >8 128 intarirea afirmatiei ca8 pina la *ristos8 din pricina pacatului8 toti
oamenii sint vinovati inaintea lui !umnezeu si se afla pe drept sub stapinirea
mortii0 &mintim8 in sfirsit8 si observatia do6matismului 6rec *r0 &ndrutsos ca
formula @@toti oamenii au pacatui in &damAA nu se impaca cu teoria
creationismului sufletului adoptata de Biserica "rtodo#a 9Simbolica8 p0 16$; si
ca @@6ramatical8 forma 9a pacatui din oarecare cauza; nu poate inlocui pe 9in
cineva;8 cum afirma aproape toti comentatoriiAA 9!o6matica Bisericii "rtodo#e
Rasaritene8 p0 12;0 160 -0 Prat8 op0 cit08 258 /pitre au# Romains8 Trad0 oec de
la Bible8 p0 550 10 *0 Roventa8 /pistoal catre Coloseni8 Bucuresti8 1%468 p0 $3)
$50 1$0 (n Septua6inta8 verbul traducere8 de re6ula8 doua cuvinte eternice
aproape sinonime4 @@6aalAA ) a rascumpara si @@padda+AA ) a elibera0 >ul6ata
l)a tradus prin @@redimereAA0 Substantivul P folosit mai cu seama in vocabularul
militar8 pentru notiunea de rascumparare a ostaticilor si prizonierilor de razboi
P e#prima cind dreptul de rascumparare 91ev0 JJ>8 4$)54;8 cind rascumpararea
insasi 9<um0 J>(((8 16;8 cind eliberarea propriu)zisa 9Ps0 CJ8 %B CJJ(J8 ;0 (n Col0
(8 14 si /f0 (8 8 unde este vorba de rascumpararea din robia pacatului8 Sf0
&postol Pavel intrebuinteaza substantivul 0 <otiunii @@pret de rascumparateAA
din >ec+iul Testament P unde (a+ve8 ca mintuitor sau eliberator8 poarta epitetul
de @@3oelAA 9(s0 1J(8 14B 1(J8 2'B Ps0 J(J8 15 etc0;8 ii corespunde in <oul
Testament8 termenul 8 substantiv format din verbul 8 care impreuna cu verbul 8
e#prima ideea de eliberare8 salvare8 izbavire0 Cf0 C0 Spic=8 T+eolo6ie morale du
<ouveau Testament8 (8 Paris8 1%658 p0 625B <0 C+itescu8 Rascumpararea in Sf0
Scriptura si in scrierile Sf0 Parinti8 Bucuresti8 1%38 p0 2)120 1%0 10 RoE8
1iberation)1iberte8 in @@>ocabulaire de T+eolo6ie BibliKueAA8 col0 6640
&firmatia Sf0 Pavel ca /van6+elia ne)a c+emat la libertate nu contrazice faptul
ca8 prin convertire8 din robi ai diavolului noi devenim @@robi ai lui *ristosAA
este doar aparenta8 deoarece !umnezeu voiest numai binele oamenilor si)i
trateaza nu ca un despot8 ci ca un adevarat si bun Parinte0 ,enit @@sa fie
asemenea c+ipului 9 ; -iul lui !umnezeu 9/om0 >(((8 2%; si avind calitatea de
ucenic al lui *ristos P care @A 9-il0 ((8 ; )8 este firesc ca crestinul sa se
considere8 in semnul de smerenie si ascultare8 rob al Parintelui ceresc0 10
349
Cerfau#8 1e C+rist dans la T+eolo6ie de Saint Paul8 Paris8 1%51 p0 2%'0 2'0 Satan
si)a aro6at titlul de in contrast cu !umnezeu8 care este 0 &cest titlu este inclus
in c+iar numele sau8 cuvintul ebraic satana 9S sar +aolam; insemnind @@domn al
lumiiAA0 /l este numit astfel de catre ,intuitorul 9,atei (>8 1'B J((8 26B 1uca J8
1$B (oan J((8 31B J(>8 3'B J>(8 11; nu pentru ca ar domni cu adevarat peste
lume8 cit intrucit este autorul raului si stapineste peste cei rai0 Cf0 *0 Roventa8
/pistola catre /feseni8 Bucuresti8 1%2%8 p0 1440 210 /#presia @@anul milei
!omnuluiAA 9 ; P aluzie la anii sabatici si 7ubiliari din calendarul ebraic8
destinati de le6islatia mozaica eliberarii 6ratuite a sclavilor8 iertarii datoriilor si
restituirii fara despa6ubire a bunurilor imobile instrainate P e#prima ideea ca
/van6+elia inau6ureaza in lume este mesianica vestita de Prooroci8 era de
libertate8 e6alitate8 dreptate si fraternitate pentru toti membrii poporului
!umnezeu0 &0 >alensin P .0 *ubE8 /van6ile selon Saint 1uc8 Paris8 1%28 p0 0
GediteazHI
Sfintele Taine
!upa invatatura ortodo#a8 mintuirea nu e o transformare ma6ica a crestinului
prin +arul divin8 ci este rezultatul conlucrarii continue a acestuia cu +arul8
careia ii urmeza o transformare8 o innoire a intre6ii lui fiinte0 ,intuirea
inseamna mai intii eliberarea sau slobozirea omului din robia pacatului prin
Taina Sfintului Botez8 iar apoi o continua ascensiune a crestinului pe calea
desavirsirii8 cu a7utorul mi7loacelor pe care i le pune la dispozitie Sfinta
Biserica0 !e aceea Sf0 &postol Pavel da indemn filipenilor4 @@000 lucrati cu frica
si cu cutremur la mintuirea voastraAA 9-ilip0 28 12;0
!eci cu toate ca primul pas pentru indreptarea omului il face !umnezeu prin
+arul Sau8 innoirea morala a credinciosului nu se realizeaza in mod necesar nici
in c+ip ma6ic inauntrul lui8 ci numai printr)o actiune comuna dintre +arul divin
si activitatea libera a omului0 (n aceasta impreuna)lucrare8 din partea lui
!umnezeu este absolut necesar +arul8 care face inceputul mintuirii8 iar din
partea crestinului8 credinta si faptele bune 9cf0 Rom0 38 24B /fes0 285B -apte 158
11 s0a0;8 ceea ce rezulta clar din cuvintele Sf0 &postol Pavel4 @@Caci sinteti
mintuiti din +ar prin credinta si aceasta nu de la voiB al lui !umnezeu este
darul000AA 9/fes0 28 $;8 iar in alt loc4 @@000lucrati cu frica si cu cutremur la
mintuirea voastraAA 9-ilipeni 28 12;0
*arul divin pierdut prin pacatul stramosesc a fost redobindit prin 7ertfa de pe
cruce a ,intuitorului8 de aceea Sfintii Parinti spun ca el este puterea sa sau
ener6ia dumnezeiasca care izvoraste din 7ertfa de pe cruce a ,intuitorului si
care indrepteaza si sfinteste pe credinciosi0
!ar aceasta putere nu lucreaza in mod nemi7locit asupra celor ce cred8 ci este
le6ata de anumite semne si lucrari vazute8 care sint or6ane purtatoare sau
350
transmitatoare ale +arului8 deci sint mi7loace de mintuire si sfintire a
credinciosilorB acestea sint4 cuvintul lui !umnezeu si Sfintele Taine0 !ar in timp
ce cuvintul lui !umnezeu nu impartaseste +arul divin in mod necesar8 deoarece
rodirea lui fie la renastere8 fie la sfintirea credinciosului8 este in functie de
anumite conditii subiective ale celui ce crede 9acceptare libera a cuvintului8
credinta neindoielnica in el8 colaborare cu cuvintul;8 Sfintele Taine sint
mi7loace care impartasesc +arul divin in mod real si necesar0
Sfintele Taine si importanta lor in viata crestina0 Sfintele Taine sint lucrari
vazute8 instituite de ,intuitorul *ristos si incredintate Sfintei Sale Biserici8 prin
care se impartaseste crestinilor +arul cel nevazut al !u+ului Sfint8 scopul lor
fiind mintuirea si sfintirea credinciosilor0
Cu toate ca de Sfintele Taine se ocupa in mod special !o6matica8 de ele se
ocupa si ,orala8 deoarece au o importanta si o valoare deosebita in viata
credinciosilor0 ,arele teolo6 din veacul J(>8 <icolae Cabasila8 in cartea sa
@@!espre viata in *ristosAA arata influenta pe care o au Sfintele Taine
9indeosebi a Botezului8 ,irun6erii si /u+aristiei; asupra vietii morale a
crestinului8 transformindu)l si ridicindu)l la o noua viata4 viata in *ristos0
Prin +arul pe care)l revarsa asupra credinciosilor care se impartasesc cu ele8
Sfintele Taine au o importanta multipla in viata acestora0 (n primul rind8 prin
faptul ca +arul divin innoieste8 creeaza din nou fiinta credinciosului8 din rob al
pacatului facindu)l o faptura noua in *ristos8 conferindu)i acestuia forte
morale deosebite8 care il fac capabil de o noua viata morala0 -ata de omul
aflat in robia pacatului8 care recunoaste4 @@Caci nu fac binele pe care)l vreau8
ci raul pe care nu)l voiesc pe acela il savirsescAA 9Rom0 8 1%;8 crestinul
reinnoit prin +ar poate spune4 @@Toate le port in *ristos cel ce ma imbuna cu
putereaAA 9-ilip 48 13;0
(n al doilea rind8 daca crestinul a devenit prin +ar o faptura noua in *ristos 9((
Cor0 58 1B 3al0 68 15; el dobindeste nu numai posibilitatea8 ci in acelasi timp si
obli6atia de a duce o viata noua8 punind in actiune fortele lui morale reinnoite0
(n acest sens8 Sf0 &postol Pavel da indemn 6alatenilor4 @@!aca traim cu !u+ul sa
si umblamAA 93al0 58 25;0
(n al treilea rind8 Sfintele Taine au o importanta deosebita pentru viata
crestinilor deoarece atit savirsirea cit si primirea lor pretind de la savirsitor si
primitor implinirea anumitor conditii morale8 prin aceasta stimulindu)se efortul
de ridicare morala a vietii crestinului0 Caci atit inainte8 cit si dupa savirsirea si
primirea lor8 atit savirsitorul cit si primitorul trebuie sa aiba o pre6atire
corespunzatoare atit trupeasca8 cit si sufleteasca0 &sadar8 c+iar si numai din
acest motiv8 influenta lor psi+olo6ica va avea urmari pozitive in viata morala a
credinciosilor0 (n acest sens Sf0 &postol Pavel atra6e atentia corintenilor4 @@Sa
se cerceteze insa omul pe sine si asa sa manince din piine si sa bea din pa+ar0
351
Caci cel ce maninca si bea cu nevrednicie isi maninca si isi bea osindaAA 9( Cir0
118 2$)2%;0
(n cele ce urmeaza vom arata importanta si valoarea morala a fiecarei Taine in
parte8 dupa urmatoarea impartire4 10 Tainele vietii spirituale sau ale
incorporarii si cresterii in *ristos si in BisericaB 20 Tainele restabilirii sanatatii
sufletesti si trupesti sau Tainele restauratoareB 30 Taine speciale sau pentru
misiuni speciale0 !in prima cate6orie fac parte4 Botezul8 Sf0 ,ir si /u+aristia8
din a doua8 Pocainta si ,aslul8 iar din a treia8 Preotia si <unta0 10 Botezul0
Botezul este Taina prin care omul se curateste de pacatul stramosesc8
renascindu)se spre o viata noua si devenind membru al Bisericii0 Botezul face
inceputul vietii spirituale a crestinului8 prin el mladita fiind altoita in butucul
vitei care este *ristos0 /l este baia nasterii celei de a doua8 usa de intrare in
crestinism si in Biserica8 fiind in acelasi timp si conditie necesare pentru
primirea celorlalte Taine0
(mportanta Botezului pentru viata crestina ne)o arata diferitele numiri care i se
dau in Sf0 Scriptura si Sf0 Traditie4 apa sfintitoare8 renastere8 sfintire8 baia
nasterii celei de a doua8 baie mintuitoare8 Taina nasterii de sus etc0 Prin Botez
se face inceputul mintuirii subiective a crestinului8 deoarece prin el cel botezat
primeste si +arul celor trei virtuti teolo6ice4 credinta8 nade7dea si dra6ostea8
prin care crestinul se ridica la viata suprafireasca in *ristos0
(n acelasi timp insa8 Botezul ne face si madulare ale trupului tainic al lui
*ristos8 care este Biserica8 incadrindu)ne in marea comunitate a poporului lui
!umnezeu4 @@Caci dupa cum trupul unul este si are madulare multe si toate
madularele unui trup8 desi sint multe8 sint un trup8 asa si *ristos0 Pentru ca
intr)un !u+ ne)am botezat noi toti000AA 9( Cor0 118 12)13;0
Se poate deci spune ca Botezul este Taina renasterii noastre spirituale8 care din
punct de vedere moral inseamna inceputul unei noi vieti4 viata in *ristos8 noi
devenind fii ai lui !umnezeu dupa +ar8 dar in acelasi timp si madulare ale
trupului tainic al lui *ristos8 care este Biserica0 /l este cea dintii Taina a
unificarii sau a unitatii crestinilor in *ristos0
Botezul este Taina rasti6nirii si in6roparii noastre impreuna cu *ristos0 !ar daca
prin Botez am murit pacatului8 ne revine datoria ca dupa Botez sa umblam
@@intru innoirea vietiiAA 9Rom0 68 4;0 !e aceea Sf0 &postol Pavel ne da indemnul
tuturor celor botezati4 @@&sa si voi socotiti)va a fi morti pacatului si vii pentru
!umnezeu8 in (isus *ristos !omnul nostruAA 9Rom0 68 11;0 20 Sf0 ,ir0 Prin Taina
Sfintului ,ir crestinul renascut la viata noua prin Botez8 primeste +arul !u+ului
Sfint spre a se intari si a creste in noua viata pe care o incepe odata cu
nasterea sa din nou0 &ceasta Taina aduce un pro6res pe calea formarii si a
savirsirii fapturii celei noi in *ristos0
352
Raportul intre efectele acestei Taine si ale Sfintului Botez este cel dintre
cresterea trupeasca si sufleteasca si nastere4 precum copilul dupa nastere are
nevoie de o in6ri7ire deosebita ca sa creasca8 tot astfel noul botezat8 o faptura
firava8 are nevoie sa fie intarit prin noi daruri spre a creste in noua viata al
carei inceput l)a facut Botezul0 *arul ce se da prin Sf0 ,ir este al cresterii si
dezvoltarii spirituale a celui botezat8 de aceea8 unii Sf0 Parinti spun ca noul
botezat abia dupa primirea Sfintului ,ir e vrednic sa poarte numele de crestin0
!aca cel botezat este om matur8 prin Taina Sfintului ,ir el primeste taria de a
marturisi credinta pe care a primit)o si de a deveni luptator pentru *ristos0 30
Sf0 /u+aristie0 !aca prin Taina Sfintului Botez s)a facut inceputul vietii celei noi
a crestinului8 iar prin Sf0 ,ir acesta se intareste si creste in noua viata8 prin Sf0
/u+aristie el dobindeste noi puteri spirituale8 deoarece acum el nu se mai
impartaseste numai de +arul divin8 ci se uneste cu insusi izvorul +arului8 cu (sus
*ristos intre60 !espre Sf0 /u+aristie8 Sf0 (6natiu de &ntio+ia spune ca ea nu e
numai o doctorie a nemuririi8 ci si una impotriva mortii si cu atit mai mult un
mi7loc de a ne uni si vietui impreuna cu *ristos8 incit cel ce a primit Sf0
/u+aristie dupa Botez si ,irun6ere poate spune impreuna cu Sf0 &postol Pavel4
@@!e acum nu mai traiesc eu8 ci *ristos este cel ce vietuieste intru mineAA
93al0 28 2';8 iar viata lui e ascunsa cu *ristos in !umnezeu 9Col0 38 3;0
&stfel8 prin Sf0 /u+aristie se realizeaza cea mai intima le6atura intre crestin si
,intuitorul *ristos8 precum (nsusi spune4 @@Cel ce maninca trupul ,eu si bea
sin6ele ,eu8 acela petrece intru ,ine si /u intru elAA 9(oan 68 56;8 ea fiind
arvuna vietii vesnice si a nemuririi 9cf0 (oan 68 5$;0
!esi6ur8 cel ce poate spune4 @@!e acum nu mai traiesc eu8 ci *ristos este cel ce
vietuieste intru mineAA 93al0 28 2'; dobindeste prin Sf0 /u+aristie forte morale
considerabile8 astfel ca prezenta lui *ristos in el se vadeste in toata 6indirea8
simtirea si vointa lui0 Cel ce are convin6erea ca in Sf0 /u+aristie se
impartaseste cu insusi izvorul +arului8 cu *ristos cel rasti6nit8 mort si inviat8 se
va pre6ati in mod cu totul deosebit pentru aceasta unire cu *ristos8 precum ne
invata Sf0 &postol Pavel4 @@-iecare sa se cerceteze pe sine si asa sa manince din
piine si sa bea din pa+ar8 caci cel ce maninca si bea cu nevrednicie se face
vinovat de trupul si sin6ele lui *ristos si osinda lui isi maninca si beaAA 9( Cor0
118 2$)2%;0
!intre toate Tainele8 Sf0 /u+aristie e#ercita cea mai profunda influenta asupra
vietii morale a crestinului0 (nsemnatatea si valoarea ei pentru viata morala s)ar
putea rezuma in urmatoarele4 ea umple de +ar si binecuvintare pe cei ce o
primesc cu vrednicie8 face sa petreaca in ei pe insusi ,intuitorul *ristos8 ii
curateste de pacatele usoare si ii fereste de savirsirea pacatelor de moarte8 le
da o dispozitie si rivna deosebita spre implinirea celor bune8 ii intareste in
credinta si in nade7dea mintuirii8 le da bucuria du+ovniceasca a vietuirii in
*ristos8 precum si arvuna vietii vesnice0 /a opreste aprinderea dorintelor si
poftelor pacatoase din crestin8 slabeste taria patimilor si ii da putere sa
inainteze pe calea desavirsirii morale si a virtutii0 (n sfirsit8 ea uneste pe toti
353
cei ce o primesc in acelasi trup tainic al lui *ristos8 care este Biserica8 facindu)
i madularele acestuia8 pentru ca toti sa fie una 9(oan 18 2';0 40 Pocainta0 Prin
Pocainta crestinul care se caieste de pacatele savirsite si le marturiseste
inaintea preotului8 primeste de la !umnezeu prin aceasta iertarea pacatelor
marturisite8 fiind reasezat in starea +arica din care cazuse datorita acestora0
<ecesitatea si importanta acestei Taine pentru viata crestina este mai presus
de orice indoiala8 deoarece Botezul nemaiputindu)se repeta8 e necesara o alta
Taina prin care sa i se ierte crestinului pacatele savirsite dupa Botez8 deci sa se
insanatoseze sufleteste de aceasta boala care este pacatul0 <ecesitatea acestei
Taine apare cu atit mai evidenta8 cu cit prin Taina Botezului i se iarta celui
botezat numai vina si pedeapsa pacatului8 dar urmarile lui ramin4 inclinarea
spre pacat sau concupiscenta0 !atorita acestui fapt8 crestinul pacatuieste si
dupa Botez8 facind nu numai pacate usoare8 ci si pacate de moarte8 prin care
pierde +arul dumnezeiesc0 !e aici necesitatea pentru crestin de a se folosi de
aceasta Taina ori de cite ori a savirsit pacate 6rele si deci a rupt le6atura cu
!umnezeu8 decazind din starea +arica8 fiindca numai prin Pocainta el poate
restabili aceasta le6atura8 redobindind +arul divin pierdut8 a7un6ind iarasi
capabil de a savirsi fapte bune pentru propria sa mintuire0 !e aceea Pocainta
este Taina insanatosirii sufletesti a crestinului0
!ar Pocainta e necesara c+iar si pentru cei pro6resati in virtute8 mintuiti
pentru ca nimenea nu poate fi si6ur daca n)a savirsit vreun pacat 6reu8 iar apoi
fiindca ea necesita din partea celui ce se pocaieste parere de rau8 cainta si
dorinta de indreptare8 iar prin aceasta se intareste in el dorinta si vointa de a
nu mai pacatui0 !e aceea8 Sf0 Ciprian spune4 @@Sint mai mari prin credinta si
mai buni prin frica pacatosii care8 nesavirsind pacate 6rele8 se intorc indata ce
6indesc la ea8 o marturisesc cu inima infrinta si zdrobita inaintea preotilor
!omnului si cauta leacul ranelor lor8 desi usoare si neprime7dioaseAA0
!esi6ur8 importanta Pocaintei nu consta numai in efectele ei +arice4 iertarea
pacatelor8 ci si in faptul ca ea presupune si pretinde cainta si convertire din
partea celor ce s)au +otarit sa vina in scaunul marturisirii0 Cel ce re6reta cu
adevarat pacatele pe care le)a facut manifestind incredere in mila si bunatatea
lui !umnezeu si arata o +otarire puternica de a se desface de ele8 de a nu le
mai savirsi8 acela a facut de7a primii pasi pe calea pocaintei adevarate0
Pe de alta parte8 din punct de vedere psi+olo6ic8 orice marturisire inseamna o
usurare8 caci o 6reutate sau suferinta pe care o impartasesti altuia8 prin insusi
acest fapt se micsoreaza0 !ar oricit de binefacatoare ar fi efectele psi+olo6ice
ale marturisirii asupra sufletului omenesc8 nu trebuie sa uitam ca numai
dezle6area preotului du+ovnic da marturisirii caracterul de taina0 !e aceea8 cel
ce a facut o marturisire sincera in fata preotului8 s)a cait de pacatele sale si a
fa6aduit ca nu le va mai repeta8 dupa ce a primit dezle6area de la du+ovnic8 se
simte usurat in suflet de povara acestora8 eliberat acum din robia lor si capabil
sa porneasca de acum pe o alta cale8 pe cea a virtutii0 Si astfel8 prin Taina
354
Pocaintei se manifesta cu adevarat peda6o6ia divina pentru intoarcerea fiului
ratacit si primirea acestuia cu bucurie de catre Parintele ceresc 91uca 158 25;0
50 ,aslul0 !aca prin Pocainta crestinul se insanatoseaza de boala pacatului8
prin ,aslu el dobindeste8 in primul rind8 tamaduire de boalele trupesti si
sufletesti8 iar apoi primeste iertare de pacate0 ,aslul e Taina in care8 prin
un6erea cu undelemn sfintit si prin ru6aciunile preotilor8 crestinul primeste
+arul vindecarii de bolile trupesti si sufletesti8 precum si iertare de pacate0
Practicarea obisnuita a acestei Taine in epoca apostolica ne)o marturiseste Sf0
&postol (acob4 @@!e este cineva dintre voi bolnav8 sa c+eme preotii bisericii si
sa se roa6e pentru dinsul8 un6indu)l cu untdelemn intru numele !omnului0 Si
ru6aciunea credintei va mintui pe cel bolnav si)l va ridica pe el !omnul8 iar de
va fi facut pacate8 i se vor ierta luiAA 9(acob 58 14)15;0
!aca bolnavul nu se insanatoseaza totdeauna8 !omnul8 prin +arul Sau8 aduce
insa totdeauna iertarea pacatelor celui bolnav8 min6iiere8 usurare si intarire in
suportarea bolii prin aceasta Taina acesta primind fortele morale necesare spre
a nu se sminti in rabdare si suferinta8 ci a vedea in incercarile la care este
supus prile7 si mi7loc de mintuire0 &stfel8 Taina Sfintului ,aslu ii da bolnavului
puterea sa faca din suferinta si rabdare o adevarata scara care duce la cer0
!aca Tainele de care ne)am ocupat pina acum sint necesare tuturor crestinilor8
urmatoarele doua Taine de care ne vom ocupa8 Preotia si <unta8 sint Taine
speciale8 destinate numai celor ce fac parte din stari deosebite in comunitatea
crestinilor0
60 Preotia sau *irotonia 0 Preotia e taina in care8 prin punerea miinilor
episcopului si prin ru6aciune8 +arul divin se po6oara asupra unui candidat de
se# barbatesc8 anume pre6atit8 sfintindu)l si asezindu)l in una din treptele
ierar+iei bisericesti 9episcop8 preot sau diacon;8 impartasindu)i puterea de a
invata cuvintul lui !umnezeu8 de a savirsi lucrarile sfinte si de a conduce
credinciosii incredintati lui pe calea mintuirii0
!aca prin celelalte Taine se impartaseste credinciosilor +arul divin8 sau in
/u+aristie insusi *ristos8 prin Taina *irotoniei *ristos se lea6a ca subiect de o
anumita persoana8 consacrind)o intr)o treapta ierar+ica8 pentru ca prin ea
credinciosii sa se poata impartasi cu celelalte Taine8 in calitate de savirsitor al
acestora0 ,ai mult decit oricare alta Taina8 *irotonia este Taina coeziunii si
unitatii Bisericii8 deoarece prin ea Biserica conditioneaza toate celelalte Taine
pe care le impartaseste credinciosilor prin ierar+ie0 !atorita acestui fapt8
primitorii *irotoniei au un rol central nu numai in or6anismul Bisericii8 ci si in
viata morala a credinciosilor8 care nu poate fi conceputa fara e#istenta
ierar+iei cu intreita ei slu7ire8 caci ierar+ia este mi7locitoarea +arului si
propovaduitoarea adevarurilor de credinta8 ca si conducatoarea credinciosilor
pe calea mintuirii0 &ceasta intreita slu7ire a ierar+iei sta la temelia vietii
morale a credinciosilor0
355
&sadar8 Taina *irotoniei are o importanta capitala pentru viata morala a
credinciosilor0 &ceasta importanta este indoita4 mai intii pentru cel ce se
+irotoneste8 iar apoi pentru credinciosii pe care ii pastoreste0 Pentru cel ce se
+irotoneste importanta ei sta in faptul ca el este constient de inalta c+emare si
demnitate pe care i)o confera aceasta taina8 deosebindu)l de ceilalti crestini8
facind din el @@lumina lumiiAA si @@sarea pamintuluiAA8 ceea ce ii pretinde
acestuia o tinuta si conduita morala cu totul deosebita0 Pentru credinciosi8
importanta ei sta in aceea ca ei vad in cel +irotonit pe @@unsulAA !omnului8 pe
parintele lor du+ovnicesc8 pe cel de care trebuie sa asculte si sa)l urmeze in
calitate de @@iconomAA al tainelor lui !umnezeu si slu7itor al lui (isus *ristos 9(
cor0 48 1;0 !e aceea8 pe drept se spune ca Taina *irotoniei sfinteste pe preot
pentru ca acesta8 prin vestirea cuvintului /van6+eliei si prin savirsirea
lucrarilor sfinte8 sa sfinteasca pe credinciosi si sa)i conduca la mintuire0
!e aici rezulta nu numai inalta demnitate si c+emare a Preotiei8 dar in acelasi
timp si 6reaua sarcina si responsabilitate ce apasa pe umerii celui +irotonit8
deoarece preotul trebuie permanent sa ia aminte asupra sa si asupra turmei
incredintate lui spre pastorire8 precum il indeamna Sf0 &postol Pavel pe
ucenicul sau Timotei4 @@(a seama la tine insuti si la invatatura staruie in
aceasta8 pentru ca facind aceasta8 te vei mintui pe tine si pe cei ce te
ascultaAA 9( Tim0 48 16;0 !e aceasta inalta raspundere au fost patrunsi numerosi
Sfinti Parinti ca4 Sf0 3ri6ore Teolo6ul8 Sf0 (oan 3ura de &ur8 sf0 &mbrozie de
,ilan8 -er0 &u6ustin si altii8 unii dintre ei c+ibzuind mult pina s)au +otarit sa
primeasca aceasta Taina0 0 <unta 9Cununia;0 <unta este Taina prin care se
sfinteste le6atura libera pentru intrea6a viata dintre un barbat si o femeie8
spre a se a7utora reciproc8 a naste si creste copii si a se feri de desfrinare0
(nsitituita de !umnezeu in rai8 casatoria a fost ridicata de ,intuitorul la ran6ul
de Taina8 prin ea revarsindu)se +arul divin asupra celor ce se casatoresc8 care
devin amindoi un trup 9/fes0 58 31;8 aceasta le6atura fiind facuta dupa
asemanarea le6aturii dintre *ristos si Biserica0 &stfel8 prin Taina nuntii cei doi
soti primesc un +ar special care ii a7uta sa poata convietui impreuna in noua
viata in care au intrat8 care le impune o serie de datorii noi0
Tocmai fiindca prin aceasta Taina cei doi soti trebuie sa constituie o unitate in
doi8 le6atura lor fiind indisolubila8 cei ce voiesc sa se casatoreasca trebuie sa
se 6indeasca foarte serios la importanta actului spre care se indreapta8 de
aceea ei trebuie sa aiba toata 6ri7a la ale6erea tovarasului de viata8 +otarindu)
se la aceasta numai dupa cunoasterea calitatilor spirituale si morale ale
acestuia si dupa o matura c+ibzuinta0 >iitorii soti nu trebuie sa se ama6easca8
lasindu)se atrasi unul spre celalalt numai de porniri senzuale8 ori de interese
momentane care ar putea fi satisfacute prin casatorie8 ci sa caute unul la
celalalt @@frumusetea sufleteasca cea netrecatoareAA care consta in insusiri
sufletesti si calitati morale alese8 caci numai pe asemenea temelii o casnicie va
fi durabila0
356
*arul ce se po6oara asupra celor ce se casatoresc prin Taina <untii intareste si
sporeste numai intentiile bune si oneste care stau la baza le6aturii lor0 !e
aceea8 numai casatoria in care le6atura dintre *ristos si Biserica8 prin +arul
divin ce se po6oara asupra celor casatoriti rezista tuturor incercarilor8 ba mai
mult8 ea se intareste daca ambii soti pasesc nedespartiti pe calea unitatii si
desavirsirii morale0
&celasi +ar divin care se revarsa asupra lor va intari nu numai le6atura si
dra6ostea reciproca dintre cei doi soti8 ci si iubirea si 6ri7a fata de copiii lor8 in
care vor vedea o binecuvintare de la !umnezeu0 (n acelasi timp insa8 ei vor
simti o mare raspundere fata de !umnezeu si fata de societate cu privire la
modul in care ii vor creste si educa8 spre a fi buni crestini si cetateni devotati
Patriei si poporului0
$0 (eruru6iile0 &laturi de Sfintele Taine8 Sf0 Biserica a stabilit si orinduit din
vremuri stravec+i) dupa e#emplul ,intuitorului ) lucrari sfintitoare sau slu7be
folositoare crestinilor pentru dobindirea a7utorului dumnezeiesc in diverse
momente sau impre7urari din viata acestora0
(erur6iile sint de mai multe feluri4 e#orcismele8 care se fac pentru slobozirea
de sub puterea diavolului si intarire in +arul divinB binecuvintarile8 facute
pentru a7utor in necazuri si in nevoi si sfintirile sau consacrarile8 prin care
persoane8 locuri sau lucruri se destineaza pentru scopuri sfinte8 fiind scoase din
intrebuintarea obisnuita0
!esi sint deosebite de Sf0 Taine si nu au importanta acestora8 deoarece nu
impartasesc +ar sfintilor8 totusi sint lucrari sfinte care impartasesc a7utor
dumnezeiesc crestinilor care se folosesc de ele8 fiind astfel utile pentru
pro6resul moral al credinciosilor0 Caracteristica lor principala este ca efectul
lor asupra vietii morale a credinciosilor depinde8 in primul rind8 de pre6aritea
si starea morala a celor ce le primesc8 acestia fiind astfel stimulati sa paseasca
pe calea virtutii0
Botezul este o taina de o mare bo6atie8 asa cum arata numele multiple date in
<oul Testament0 /l se da nu numai pentru iertarea pacatului stramosesc si
numai copiilor 9(oan 38 3B Rom0 68 3)5;0 Botezul este si e#perienta personala a
Cincizecimii8 deoarece cel nou botezat intra acum in adunarea vazuta a
Bisericii8 alaturandu)se celor ce s)au sfintit in (erusalim0 !e aceea8 conditia
esentiala a botezului este marturisirea pacatelor si afirmarea personala a
Simbolului de credinta4 @@/u cred000AA0 @@/u cred000AA trebuie repetat si la
primirea Tainei (mpartasaniei8 care e nedespartita de botez0
Prezenta !u+ului Sfant in crestinul botezat este de o valoare incomparabila0
&ceasta este asi6urarea ferma ca cel botezat va fi cu *ristos in veci4 @@ Cati in
*ristos v)ati botezat in *ristos v)ati si imbracatAA 93al0 38 2;0 @@(mbracarea in
*ristosAA este insa o e#perienta constienta8 activa0 @@<umai mortii nu simt
357
cand sunt imbracatiAA 9Simeon <oul Teolo68 Cuvantare morala8 (>;0 Crestinul
botezat nu este un corp inert8 un cadavru0 !e aceea simtirea +arului este un
semn autentic al nasterii din nou inceputa la Botez0 Crestinul este uns8
consacrat8 ca ostas al lui *ristos8 al carui nume este inscris in Cartea vietii0
(n practica Bisericii apostolice8 pastrata in traditia ortodo#a8 Botezul8
,irun6erea si (mpartasania formeza un sin6ur si inseparabil @@ritual de
initiereAA0 !e altfel8 /van6+elia de la botez4 ,atei 2$8 16)2'8 introdusa de
&postol4 Romani 68 3)11 si de @@Cati in *ristos v)ati botezatAA8 se citeste dupa
un6erea cu sfantul ,ir a copilului0 !upa botez si mirun6ere8 copilul este adus in
fata altarului unde primeste Sfanta /u+aristie0 Cu aceasta8 intrarea sa in
Biserica vazuta este completa0
:n6erea cu ,ir 9instituire4 -apte $8 14)1; este taina in care8 prin un6erea cu
,ir 9sfintit de patriar+ul Bisericii; pe or6anele de simt ale trupului si prin
invocarea darului !u+ului Sfant4 @@Pecetea darului !u+ului Sfant0 &minAA8 cel
botezat este consfintit in unirea sa cu *ristos8 i se confera darurile !u+ului
Sfant8 fiind consacrat pentru o slu7ire in Biserica vazuta0 ,arturisirea de
credinta ortodo#a 91642; face o analo6ie intre venirea !u+ului Sfant asupra
apostolilor la Cincizecime8 si conferirea darurilor !u+ului celor botezati prin
Taina mirun6erii4 @@!upa cum odinioara !u+ul Sfant S)a po6orat asupra
&postolilor in c+ip de foc si a revarsat asupra lor darurile Sale8 tot asa si acum8
cand preotul8 cu sfantul ,ir8 un6e pe cel botezat8 se revarsa asupra lui darurile
Sfantului !u+AA 9(ntrebarea C(>;0 <icolae Cabasila 9 >iata lui *ristos8 (((8 1);
6aseste un element comun intre +irotonia preotilor si un6erea celor botezati8
deoarece ambele se fac prin invocarea !u+ului Sfant si prin punerea mainilor4
@@!umnezeiescul +ar000AA @@Pecetea darului !u+ului Sfant000AA0
Taina se da celor botezati prin afundare intreita in apa8 in numele Sfintei Taine8
dupa fa6aduinta facuta c+iar in >ec+iul Testament 9(oil 38 1B -apte 28 1;0
Potrivit principiului4 fiecare Taina are efectul ei propriu8 mirun6erea este Taina
@@comunicarii !u+ului SfantAA 9 >iata in *ristos (((8 1;0 !aca prin botez
crestinul participa la crucea8 moartea si invierea lui *ristos8 prin mirun6ere el
participa la ener6iile !u+ului Sfant8 primind pecetea sfinteniei +arului0 (nnoit
prin baia botezului8 credinciosul devine @@crestinAA prin un6ere 9( (oan 28 2';0
,irul este simbolul re6enerarii8 dar si al darurilor !u+ului Sfant4 @@ (ar Cel ce
ne intareste pe noi impreuna cu voi8 in *ristos si ne)a uns pe noi8 este
!umnezeu8 Care ne)a si pecetluit pe noi si a dat arvuna !u+ului in inimile
noastreAA 9(( Cor0 18 21)22;0
,irun6erea este o conditie de primire in Biserica "rtodo#a si la (mpartasania
acesteia8 pentru cei ce au primit botezul in sanul si dupa ritualul altei Biserici
crestine0 Potrivit practicii Bisericii vec+i8 unele confesiuni crestine separa
timpul botezului de timpul mirun6erii 9sacramentul confirmarii;8 pentru motive
cate+etice si peda6o6ice 9la o varsta cand copiii sunt constienti si responsabili;0
(n acest caz8 confirmarea este facuta de episcopul locului8 ceea ce pune in
358
relief foare bine inte6rarea copilului in Biserica locala8 reprezentata de
episcop0
1a patruzeci de zile dupa botez8 copilul8 baiat sau fata8 este adus de parinti
impreuna cu nasii la biserica pentru ritualul numit @@imbisericireAA8 care
consta in introducerea copilului in altar si inc+inarea lui in fata sfintei ,ese0 Cu
aceasta el sau ea devine8 in mod deplin8 madular nou al paro+iei respective0
Pocainta8 spovedania sau marturisirea pacatelor 9(nstituire4 (oan 2'8 22)23; este
taina iertarii pacatelor savarsite dupa botez8 de unde si denumirile ei4 innoirea
botezului8 impacarea cu biserica vazuta8 fa6aduinta pentru a doua viata
crestina0 (ntr)adevar8 crestinul beneficiaza nu numai de tainele de initiere spre
iertarea pacatului stramosesc8 ci si de posibilitatea @@innoiriiAAbotezului8 de
etape de ridicare prin pocainta atunci cand crestinul a cazut0 !e aici8
necesitatea pocaintei si spovedaniei pentru toti care au pacatuit dupa botez
9 (oan 18 %;0 @@ !aca zicem ca nu avem pacat8 ne inselam sin6uri si adevarul nu
este in noiAA 9( (oan 18 $;0
Taina are mai multe elemente esentiale4
) Recapitularea sau innoirea marturisirii de credinta facuta de penitent la
botezul sau4 @@Cred in unul !umnezeu Tatal000 Cred in una8 sfanta8 sobornica si
apostolica Biserica000 Cred si marturises un sfant botez000AA0
) Constiinta starii de pacat8 sau intristarea pentru pacat8 si +otararea de a pune
un inceput nou de a sc+imba viata prin @@ innoirea mintiiAA 9Rom0 128 2;8
inspirate de iubirea fata de !umnezeu0 Crestinii au modele de cainta pentru
pacate atat in >ec+iul Testament 9!aniel 1'8 1'8 unde se vorbeste de caderea
in 6enunc+i pe mainile lui !umnezeu si de ru6aciunea lui ,anase ) 2 Cronici 338
12)1$;8 cat si in <oul Testament4 smerenia vamesului in raport cu bo6atul 91uca
1$8 14;8 intoarcerea la casa parinteasca a fiului plecat4 @@ Tata8 6resit)am
cerului si fata de tineB nu mai sunt vrednic sa ma numesc fiul tauAA 91uca 158
1$)1%;0
) Pomenirea pacatelor 6rave si marturisirea lor8 pe nume8 deoarece crestinul se
afla in captivitatea lor0 &ceasta se facea8 in trecut8 in mod public8 in mi7locul
Bisericii8 ceea ce arata ca spovedania este un act de impacare cu comunitatea0
,arturisirea este totdeauna necesara8 dar mai ales in cazul pacatelor 6rave si
dupa o lun6a separare ne7ustificata de comunitatea litur6ica0 ,arturisirea
individuala si deplina a pacatelor 6rave 9Biserica nu admite marturisirea
colectiva si dezle6area sacramentala 6enerala decat in situatii e#ceptionale;
este urmata de ru6aciunea de dezle6are sau de iertare a pacatelor care este
formulata de preot in numele lui *ristos8 sin6urul care are puterea de a le6a si
dezle6a 9,arcu 28 8 1'B (oan 2'8 21)23;8 dar si in numele comuniunii @@!omnul
si !umnezeul nostru (isus *ristos8 cu +arul si cu iubirea Sa de oameni sa)ti ierte
tie fiule 9fiica; toate pacatele taleAA0 <oul Testament da un mare e#emplu4
359
unul din condamnatii rasti6niti impreuna cu *ristos a zis4 @@ Pomeneste)ma8
!oamne8 cand vei veni in imparatia TaAA0 (isus i)a raspuns4 @@ &devarat 6raiesc
tie8 astazi vei fi cu ,ine in raiAA 91uca 238 42)43;0
) Prin dezle6area sacramentala se iarta pedeapsa cuvenita pacatelor
marturisite8 pentru care e#ista @@ pocainta de faptele moarteAA 9/vr0 68 1;0 !e
aceea8 canonul de pocainta 9 epitimia; nu e o compensatie pentru pacate8 o
satisfactie le6alizata0 Sin6ura forma de penitenta cunoscuta in traditie este
retinerea pentru un timp de la Cuminecatura0 /#cluderea de la (mpartasanie nu
inseamna insa separare de Biserica0 Penitentul primeste anafora 9 antidoron; in
locul /u+aristiei 9Sf0 (oan Postitorul8 can0 33;0 ,ai mult8 celui ce se pocaieste i
se aplica totdeauna metoda iconomiei8 a creditului pastoral8 nu cea a acriviei8
a verdictului aspru 9Sinodul trulan8 can0 1'2;0 Spovedania are un caracter
terapeutic4 @@(ata8 te)ai facut sanatosB de acum sa nu mai pacatuiestiAA 9(oana
58 14;0
Taina /u+aristiei 9(nstituirea4 1uca 228 1%)22B ( Cor0 118 23)2;8 a (mpartasaniei
cu Sfintele Taine8 sau a Cuminecaturii8 ocupa un loc central in viata Bisericii si
se deosebeste de celelalte taine8 ierur6ii si slu7be cultice8 prin aceea ca aici nu
este vorba de impartasirea tainca a +arului ci de cuminecarea cu trupul si
san6ele lui *ristos8 @@carbunele aprinsAA care arde pacatele8 painea cereasca
ce se da spre iertarea pacatelor8 spre comuniunea cu !u+ul Sfant8 spre viata de
veci4 @@,ancare si bautura ai dat oamenilor spre desfatare000 iar noua ne)ai
daruit8 prin -iul Tau8 mancare si bautura du+ovniceasca si viata vesnicaAA
9 !ida+ia8 J8 2;0 <icolae Cabasila descrie caracterul unic al (mpartasaniei
astfel4
@@-ara indoiala ca *ristos se afla in toate tainele8 /l care este si un6erea si
botezul si +rana noastra8 ba este de fata si in cei ce iau parte la savarsirea
Sfintelor Taine impartindu)le din darurile Sale8 dar in fiecare din Taine /l este
de fata in alt c+ip0 Pe cei botezati ii curateste de intinaciunea pacatului si
intipareste in ei din nou c+ipul Sau0 (n cei miruiti face mai lucratoare puterile
!u+ului8 a caror comoara s)a facut trupul Sau prin un6ere0 Cand duce insa pe
credincios la Sfanta ,asa si)i da sa manance din insusi Trupul 1ui8 ,antuitorul
sc+imba intru totul launtrul primitorului8 imprumutandu)i insasi personalitatea
Sa8 iar noroiul care primeste vrednicie de imparat nu mai este noroi8 ci se
preface in insusi trupul (mparatului4 ceva mai fericit decat aceasta soarta nici
nu s)ar putea inc+ipui0 !e aceea8 Sfanta (mpartasanie este taina cea mai mare8
pentru ca mai incolo de ea nu se mai poate mer6e8 nici nu se mai poate adau6a
ceva0 Caci8 de re6ula8 dupa o treapta vine a doua8 dupa aceasta a treia si apoi
tot asa pana la cea din urma0 !upa Sfanta (mpartasanie insa nu mai este loc
unde sa pasesti8 de aceea trebuie sa te opresti aici si sa te 6andesti cum sa
faci8 ca sa poti pastra pana la sfarsit comoara pe care ai dobandit)oAA 9 >iata in
*ristos8 (>;0
360
&ducerea si sfintirea darurilor eu+aristice au un caracter de 7ertfa8 fara ca
litur6+ia eu+aristica sa fie o repetare a 7ertfei unice de pe cruce a lui (isus
*ristos0 /l este @@7ertfa cea vie si ne7ertfitaAA8 Care @@o data pe Sine ca 7ertfa
Parintelui Sau ca 7ertfa aducandu)se8 pururea se 7un6+ieAA0 (ntre cele doua
veniri ale lui *ristos)!omnul8 comunitatea locala aduce8 prin episcopul sau
preotul ei8 aceasta @@7ertfa du+ovniceasca si fara de san6eAA spre pomenirea
pastelui8 mortii si invierii lui *ristos 91uca 228 1%; si spre vestirea imparatiei lui
!umnezeu4 @@ "ri de cate ori mancati din painea aceasta si beti din potirul
acesta8 vestiti moartea !omnului pana va veni /lAA 9( Cor0 118 25;0
(n le6atura cu caracterul de 7ertfa al 1itur6+iei eu+aristice8 se mai pot adau6a
urmatoarele4 (isus *ristos spune ca painea este Trupul Sau8 iar ceea ce este in
potir8 San6ele Sau 9,atei 268 26)2$;0 /u+aristia este astfel sin6ura Taina in care
darurile oferite ) materia ) se prefac in mod real in ceea ce ele semnifica0 1a
botez8 apa nu devine !u+ Sfant8 desi este purtatoare de putere sfintitoare a
+arului0 @@/u+aristia8 zice sfantul (6natie8 este Trupul ,antuitorului nostru (isus
*ristos8 Trupul care a suferit pentru pacatele noastre si pe care Tatal8 in
bunatatea Sa8 1)a inviatAA 9 Catre Smirneni8 >((8 1;0 Pentru a e#prima
caracterul unic al .ertfei lui *ristos8 numai o sin6ura litur6+ie se celebreaza
intr)o zi litur6ica8 la acelasi altar8 de catre aceeasi paro+ie8 intr)un anumit loc0
Cuminecarea sau mancarea Trupului eu+aristic nu inseamna consumarea fizica
a Trupului lui (isus0 Trupul se 6usta in mod real8 sub forma painii si vinului0
&poi8 Trupul si San6ele apartin -iului intrupat8 rasti6nit8 inviat8 inaltat si
incoronat ca !omn si nu Tatalui sau Sfantului !u+0 !esi6ur8 darurile devin
@@eu+aristieAA 9S multumire; prin lucrarea comuna a Sfintei Treimi0 Si8
deoarece -iul este unit cu Tatal si cu !u+ul Sfant8 credinciosii pot spune dupa
impartasire4 @@&m primit !u+ul cel cerescAA0 (n taina Cuminecaturii8 *ristos se
da intre6 fiecaruia8 neimpartindu)Se si nemicsorandu)Se in cei ce se fac partasi
de /l0
(nstituita de (nsusi8 (isus in .oia Patimilor Sale8 in timpul ultimei cine cu
apostolii8 /u+aristia este savarsita acum duminica8 @@?i in care !umnezeu8
sc+imband intunericul si materia8 a creat lumea8 iar (isus *ristos8 ,antuitorul
nostru8 in aceeasi zi a inviat din mortiAA 9(ustin8 &polo6ia 18 cap0 1J>((;0 (nca de
la inceputul Bisericii in (erusalim8 crestinii8 parasind calendarul cultic urmat de
sina6o6a si Templu8 n)au mai tinut zi de odi+na si 7ertfa sambata8 ci s)au
adunat pentru a celebra @@,ultumireaAA 9/u+aristia; in prima zi a saptaminii8
duminica8 ca o retraire saptamanala a Pastelui0
Potrivit re6ulii apostolice transmise de (ustin ,artirul8 nu poate participa la
/u+aristie decat numai @@cel ce crede ca cele propovaduite de noi sunt
adevarate si care a trecut prin baia iertarii pacatelor si a renasterii8 traind mai
departe asa cum ne)a transmis *ristosAA 9 &polo6ia intaia8 1J>(;0 Biserica
"rtodo#a nu accepta la Cuminecatura crestini care apartin unei Biserici ce nu
361
marturiseste aceeasi invatatura de credinta8 mai ales in privinta /u+aristiei si
Preotiei0
Taina Preotiei sau a *irotoniei 9(nstituire4 (( Tim0 18 6B ( Tim0 38 1B Tit0 18 5; este
taina introducerii in succesiunea apostolica a slu7itorilor bisericesti8 consacrati
acelor slu7iri pe care &postolii le)au recunoscut ca fiind dupa porunca lui
*ristos si fara de care identitatea si unitatea Bisericii vazute nu pot fi
6arantate0 *irotonia nu confera +arisma si demnitatea &postolilor8 unice si
netransmisibile0 Ca membri ai 6rupului @@celor doisprezeceAA8 &postolii )
simbolul poporului lui !umnezeu ) au un rol unic8 netransferabil8 de aceea8 in
aceasta pozitie8 ei nu au succesori0 Primind de la *ristos autoritatea sa lucreze
in numele 1ui 91uca 1'8 16;8 si sa transmita mai departe ceea ce au primit8
apostolii au instituit slu7iri care au un caracter si o functie apostolica0 &ceste
slu7iri au forme diverse8 dar ele au fost introduse sub suprave6+erea &postolilor
si prin punerea mainilor lor8 ritual prin care se da autoritatea slu7itorilor 9cf0
-apte 138 3B 2'8 2$;0
(n ritualul *irotoniei8 cele doua elemente sunt inseparabile4 punerea mainilor
episcopului cu ru6aciunea de invocare a !u+ului Sfant8 Care imparte un +ar
special pentru o misiune specifica in Biserica si trimiterea de a slu7i in numele
lui *ristos dupa voia Sa0 Slu7itorii bisericesti 9episcopi8 preoti si diaconi; nu
lucreaza in locul lui *ristos8 ca si cand &cesta ar fi absent0 /i nu sunt propriu)
zis vicari8 reprezentanti sau inlocuitori0 /i au darul de a manifesta vazut8 de a
da 6arantie obiectiva despre prezenta continua si activa a lui *ristos cu poporul
Sau0 Tocmai de aceea8 numai episcopii si preotii +irotoniti in continuitate cu
&postolii pot slu7i cu putera !u+ului Sfant8 spre predicarea /van6+eliei8 spre
iertarea pacatelor8 spre celebrarea tainelor0 <umai ei sunt trimisi prin actul
+irotoniei sa dea un semn eficient de lucrarea lui *ristos in mi7locul poporului0
!e altfel8 in actul +irotoniei8 pe care episcopul o savarseste in virtutea
succesiunii apostolice4 @@!arul pe care l)ai varsat peste Sfintii &postoli ai
binevoit sa se intinda pana la noiAA8 *ristos este Cel ce pune mana0 1a
+irotonia preotului8 episcopul se roa6a4 @@Tu (nsuti Stapane al tuturor8 pe
acesta pe care ai binevoit sa pui mainile prin mine8 binevoieste sa primeasca
acest mare +ar al !u+ului Sfant000 ca sa aiba viata vrednica de aceasta mare
cinste de preot8 daruita lui prin providenta Ta atotputernicaAA 9 *irotonia
preotului8 &r+ieraticon8 p0 $';0
(n orice act sacramental8 ar+ierul bisericesc este slu7itorul ,arelui ar+iereu
ceresc4 @@Caci nu prin punerea mainilor mele peste el8 ci prin trimiterea
indurarilor Tale celor multe se da celor vrednici ai Tai +arulAA 9 *irotonia
diaconului8 ,olitfelnic8 p0 6;0
-aptele &postolilor 9Cap0 6B 2'8 2$B 118 2%)3'B 148 23B 158 28 48 23B 218 $;8 ca si
epistolele pauline 9( Tim0 38 1)13B 58 1; atesta e#istenta distincta si
complementara a celor trei slu7iri sacerdotale8 instituite prin +irotonie0 (n
362
secolul urmator8 Sfantul (6natie al &ntio+iei8 el insusi episcop8 va e#plica pe
lar6 locul si simbolismul episcopului8 preotului si diaconului 9 Catre -ilad08 4B
Catre ,a6n08 68 1B 38 1)2B Catre Tral08 38 1;0 Ca succesori ai &postolilor8
episcopii au o raspundere si o misiune apostolica0 /piscopul este conducatorul
unei Biserici locale8 in calitate de membru al cole6iului episcopal8 cole6iu care
reprezinta 6rupul celor @@!oisprezeceAA0 /piscopul reprezinta Biserica
universala si de aceea are autoritate in Biserica locala0 / sin6urul care confera
taina in cele trei trepte sau slu7iri0 Prezbiterii 9preotii; e#ercita functiile
sacerdotale in unitate diplina cu episcopii0 (mpreuna formeaza preotimea sau
cinul preotesc care are raspundere de Biserica locala0 Preotul primeste de la
episcop raspunderea pastorala pentru o paro+ie0 !iaconii se afla in serviciul
episcopului0 !esi n)au preotia necesara savarsirii Tainelor8 ei au diverse functii
in Biserica4 predicarea /van6+eliei8 diaconie0
Preotia conferita prin *irotonie se e#ercita in mai multe directii4
) Predicarea /van6+eliei 9/fes0 38 6)%; sau @@slu7irea cuvantuluiAA 9-apte 684;8
si nu numai simpla citire si interpretare a Sfintei Scripturi 9Rom0 1'8 14)15;8
care erau obli6atorii si pentru sina6o6a 9Rom0 158 4;0 Predicarea /van6+eliei
inseamna8 pe lan6a vestirea istorica a lui (isus *ristos si invatatura 1ui ) si
propovaduirea intr)o perspectiva es+atolo6ica 9,atei 248 31;0 !esi6ur ca
slu7irea =eri6matica si misionara nu era privile6iul e#clusiv al celor +irotoniti0
!ida+ia mentioneaza profeti si didascali itineranti
) Savarsirea Sfintelor Taine si in primul rand a /u+aristiei 9( Cor0 148 16)1B (
Tim0 28 1;0 Prezbiterii nu sunt altceva decat @@iconomi ai +aruluiAA 9( Petru 48
1';0 &devarata /u+aristie este cea celebrata de @@episcopAA sau de cel caruia
episcopul ()a in6aduit 9 Catre Smirneni8 $8 1;0
) Slu7irea pastorala 9( Cor0 28 1$; care nu inseamna doar a conduce si a oficia8 ci
mai ales a pastori8 adica a apara8 a oferi o +rana8 a intretine prin 7ertfa0 (isus
*ristos Se numeste pe Sine @@Pastorul cel bunAA8 intrucat (si pune viata pentru
oile Sale 9(oan 1'811;0 Prin porunca @@Paste oile ,eleAA 9(oan 218 16)1$;8 Petru
si ceilalti apostoli8 ca si urmasii lor8 sunt c+emati sa actualizeze pentru fiecare
6eneratie8 loc si timp8 actul in care *ristos insusi pe Sine S)a dat pentru viata
lumii0
<unta 9(nstituire4 /fes0 58 258 32; este cea dintai dintre tainele crestine
amintite de <oul Testament 9(oan 28 1)11B ,atei 1%8 4)6;0 !e fapt8 casatoria
9alianta matrimoniala; e#ista si in >ec+iul Testament8 dar (isus ii da o
semnificatie unica8 sacra8 eterna0 <unta este taina in care se binecuvinteaza
unirea omului cu femeia8 cu trup si suflet8 intr)un mod unic0 :nii e#e6eti biblici
cred ca te#tul4 @@ &colo unde sunt doi sau trei uniti in numele ,euAA 9,atei 1$8
2'; se refera la unirea dintre barbat si femeie0
Ritualul de consacrare a cuplului om)femeie cuprinde4
363
) 1iberul consimtamant8 sau le6atura naturala bazata pe iubire8 a celor ce se
casatoresc8 membri botezati ai Bisericii0 &cest contract matrimonial este
indispensabil nuntii8 dar nu aceasta o face o institutie divina0
) Caracterul sacramental propriu nuntii il da binecuvantarea unirii 9mainilor;
impreuna cu ritualul incoronarii savarsite de preot8 in numele lui *ristos si
dupa modelul unirii lui *ristos cu Biserica8 ,ireasa Sa 9/fes0 58 25)32;8 prin care
se daruieste un +ar special mirilor0 ,omentul principal al tainelor este
ru6aciunea de unire a sotilor4 @@Si acum8 intinde mana Ta din sfantul Tau locas
si uneste Tu (nsuti pe robul Tau 9<; si roaba Ta 9<;8 pentru ca de Tine se
insoteste barbatul cu femeia0 :neste)i pe ei intr)un sin6ur trup8 incununeaza)(
cu dra6oste8 daruieste)le lor roada pantecelui8 ca sa dobandeasca multime de
copiiAA0 Cu mainile impreunate8 sotii primesc cununiile pe cap ca semn al
aliantei lor8 cu binecuvantarea4 @@Se cununa robul lui !umnezeu000AA0 Preotul
conduce pe cei cununati impreuna cu nasii lor intr)o ocolire8 ca la botez0
) Ca orice taina8 nunta trebuie sa se oficieze in le6atura cu 1itur6+ia0 Prin
iconomie8 este permis sa se faca separat de 1itur6+ie8 iar impartasania sa fie
inlocuita cu paine si vin8 binecuvantate0
Scopul casatoriei este o unire completa intre soti8 care sa asi6ure sfintirea
reciproca 9( Cor0 8 14;8 inte6ritatea familiei prin fidelitate comuna8 nasterea
pruncilor8 ordinea morala a societatii si a creatiei0 Semn al fidelitatii si aliantei
cu *ristos8 casatoria este unica0 /ste o le6atura con7u6ala indisolubila 9,atei
1%8 %;8 o mono6amie perpetua0 (isus *ristos a interzis divortul 9,atei 58 13;8
deoarece impin6e la adulter8 iar apostolul Pavel vorbeste despre cinstea
casatoriei 9/vr0 138 4;0 &dulterul este pacat deoarece uzurpa fidelitatea unui
sot0 !e asemenea divortul este in contradictie cu indisolubitatea casatoriei0
Biserica nu permite recasatorirea0 Totusi8 ea a admis divortul ca o concesie0 Tot
prin iconomie8 Biserica poate sa accepte8 prin pocainta si marturisirea
pacatelor a doua si a treia casatorie8 dar niciodata a patra0 Recasatorirea are
totdeauna un caracter penitential 9dupa Sfantul >asile cel ,are8 canonul 58 cei
recasatoriti nu sunt e#clusi de la Cuminecatura8 dar trebuie sa se abtina8 in
semn de pocainta8 doi ani;0 Biserica recomanda vaduvelor sa ramana
necasatorite8 caci moartea nu rupe unirea dintre soti0
&tat celibatul8 adica retinerea de la relatii se#uale proprii sotilor8 cat si
casatoria sunt le6itime din punct de vedere natural si moral0 Celibatul8 ca si
castitatea con7u6ala8 este o recomandare8 nu o porunca 9( Cor0 8 5)$;0
Casatoria nu trebuie sa fie redusa la simpla satisfacere a instinctelor se#uale8
nici ca remediu impotriva concupiscentei8 care ar fi rea in sine0 !e asemenea8
casatoria n)a fost niciodata 7ustificata e#clusiv prin procreatie8 nastere de
prunc0 Casatoria implica nasterea de copii 9( Tim0 28 15;8 dar ea este mai mult
decat aceasta 9( Cor0 8 4)5;8 adica oferirea reciproca a trupului4 @@ Sa nu va
lipsiti unul de altulAA0 Se#ualitatea lipsita de procreatie8 mai ales in caz de
364
sterilitate8 nu se cade sa fie condamnata fara a considera motivele naturale si
morale0
Refuzul casatoriei pentru motive de confort8 lu#8 libertate8 frica de
raspundere8 ura fata de copii8 nu intra in disciplina crestina0 Relatiile se#uale
cauzale8 cu diferite persoane8 +omose#ualitatea8 avortul8 masturbatia8
libertatea erotica in 6eneral8 toate acestea sunt subiecte delicare care nu
trebuie sa fie 7udecate le6alist8 fara e#aminarea constiintei persoanelor in
cauza8 sub indrumare spirituala si pastorala serioasa0
Cununia se administreaza celor botezati in aceeasi Biserica8 ortodo#a0
Casatoriile mi#te8 cu neortodocsii8 care se fac fara presiuni din partea altei
Biserici8 pot sa fie binecuvantate8 cu conditia ca sotul ortodo# sa continue sa
ramana fiu al Bisericii sale si sa lucreze pentru unitatea Bisericilor0 (n asemenea
situatii8 preotul trebuie sa consulte episcopul sau4 @@Trebuie ca cei ce se
insoara si cele care se marita sa faca unirea cu aprobarea episcopului8 ca sa fie
casatoria lor dupa !omnul8 si nu dupa pofta0 Toate sa se faca spre cinstea lui
!umnezeuAA 9(6natie Teoforul8 Catre Policarp8 >8 2;0
,aslu este taina in care cel bolnav fizic8 prin un6erea cu untdelemn sfintit si
invocarea +arului Sfantului !u+ de catre preoti8 recapata sanatatea si
inte6ritatea firii sale o data cu tamaduirea trupului si iertarea pacatelor0 "
referinta directa despre aceasta Taina se 6aseste in /pistola Sfantului (acov 958
14)15;4 @@ /ste cineva bolnav intre voi2 Sa c+eme preotii Bisericii si sa se roa6e
pentru el8 un6andu)l cu untdelemn8 in numele !omnului0 Si ru6aciunea
credintei va mantui pe cel bolnav si !omnul il va ridica8 si de va fi facut pacate
se vor ierta luiAA0 :na din slu7irile mesianice ale lui *ristos este cea
taumatur6ica8 asa cum reiese de altfel din cele sapte pericope evan6+elice
care se citesc la Taina maslului 9(oan 58 25)3B 1%8 1)1'B ,atei 1'8 18 5)$B 8 14)
23B 258 1)13B 158 21)2$B %8 %)13;0 Preotii Bisericii8 prin puterea !u+ului Sfant8
continua in Biserica slu7irea pe care (nsusi (isus a incredintat)o apostolilor Sai4
@@ Si mer6and8 ei 9cei doisprezece; propovaduiau pocainta0 Si scoteau multi
demoni si un6eau cu untdelemn pe multi bolnavi si)i vindecauAA confundata cu
+arisma vindecarilor 9( Cor0 128 2$;0 Tamaduirea trupului ) insotita de iertarea
pacatelor ) este unul din semnele anticipate ale (mparatiei lui !umnezeu4 @@
Puterea !omnului se arata in tamaduiriAA 91uca 58 1;0
,aslul cuprinde cateva elemente principale4
Pocainta8 deoarece iertarea pacatelor sta la ori6inea tamaduirii bolii0 Pacatul si
suferinta mer6 impreuna8 asa cum sufletul si trupul sunt inseparabile in firea
umana4 @@ Ce este mai usorB a zice iertate sunt pacatele tale8 sau a zice4
scoala si umbla2 (ar ca sa stiti ca -iul "mului are pe pamant puterea sa ierte
pacatele8 a zis paraliticului4 Tie iti zic4 Scoala)te8 ia patul tau si mer6i la casa
taAA 91uca 58 23)24;0
365
Citirea celor sapte pericope biblice8 din &postol si /van6+elii8 care inseamna ca
actul tamaduitor nu este interventie medicala sau o vindecare miraculoasa8 ci
un act de compasiune a lui *ristos8 @@doctorul sufletelor si trupurilor8 Cel ce
poarta fara durere neputintele noastre8 cu a Carui rana toti ne)am vindecat0
Caci precum este slava Ta8 asa este si mila TaAA8 de aceea /l a poruncit sa
iertam de saptezeci de ori cate sapte celor care cad in pacate0
Sapte ru6aciuni pentru binecuvantarea untdelemnului8 insotite de tot atatea
un6eri ale bolnavului de catre preoti 9sapte sau macar doi;8 spre sanatate si
izbavire de toate bolileB untdelemnul este simbolul milei dumnezeiesti 91uca
1'8 33)34;8 al bucuriei si al sfinteniei4 @@Caci n)ai binevoit a ne curati prin
san6e8 ci ai dat in untdelemnul sfintit c+ipul CruciiAA0 @@Sapte ru6aciuni8
un6eri si preotiAA si cat mai multi credinciosi8 inseamna plenitudinea Bisericii8
care8 intocmai ca un or6ansim8 resimte suferinta8 infirmitatea si neputinta unui
madular4 @@ !aca un madular sufera8 toate madularele sufera impreunaAA 9(
Cor0 128 26;0
Taina maslului se da oricarui bolnav in vederea vindecarii in orice caz de
suferinta8 la orice varsta0 /a nu este o pre6atire pentru moarte 9@@e#trema
unctioAA; si nici nu se practica o sin6ura data in ultimele clipe ale vietii 9@@in
articulo mortisAA;8 fara speranta insanatosirii8 cum se practica in Biserica
romano)catolica0 !esi6ur8 preotii se roa6a @@sa se faca voia 1uiAA8 caci
@@nimeni nu este fara de pacat pe pamantAA0
!upa rascumpararea omului din 6reseala lui &dam8 prin 7ertfa de pe cruce a
!omnului nostru (isus *ristos8 adica dupa mintuirea obiectiva oferita tuturor
omenilor8 !umnezeu din marea Sa iubire ne ofera in continuare o serie de
mi7loace suficiente si depline pentru ca fiecare om8 individual si liber8 sa poata
sa)si insuseasca opera rascumparatoare a !omnului *ristos8 sa poata deveni
posesorul bunurilor spirituale oferite in mod 6ratuit de /l0
Caci nu)i suficient ca mintuirea sa se fi efectuat si oferit pentru toti oamenii8
ea ramine ineficienta daca nu se insuseste de fiecare personal si individual8 nu
se identifica cu ea si nu o traieste0
,i7loacele vizibile care ne introduc si ne fac adepti ai imparatiei !omnului
*ristos ) Biserica ) sint cele sapte Sfinte Taine0
!intre ele8 prima si cea mai importanta8 pentru ca este usa prin care ne
introducem si ne incorporam in comunitatea de iubire care era Biserica
crestina8 e Taina Sfintului Botez0
Cuvintul vine din 6receste ) ) care inseamna scufundare in apa0 !e aici
denumirea sa data de unii Sfinti Parinti de @@baieAA8 @@izvor sfintAA8 @@baia
vietii vesniceAA0 Botezul este taina care prin scufundarea in apa de trei ori8 in
numele Sfintei Treimi8 se coboara in mod nevazut +arul !u+ului Sfint asupra
366
celui caruia i se administreaza taina si i se iarta pacatul stramosesc si toate
pacatele personale8 facute pina la acea data8 se renaste du+ovniceste8
devenind membru al Bisericii crestine0
Botezul crestin a fost instituit de !omnul *ristos8 dupa invierea Sa din morti8
cind a spus &postolilor Sai4 @@!rept aceea8 mer6ind8 invatati toate neamurile
botezindu)le in numele Tatalui si al -iului si al Sfintului !u+AA 9,atei JJ>(((8
1%;0 !omnul *ristos n)a savirsit nici un botez0 Primul botez a fost savirsit de
Sfintii &postoli in ziua Cincizecimii8 dupa Po6orirea !u+ului Sfint8 cind s)au
botezat trei mii de suflete 9-apte ((8 41;0 Sfintii &postoli s)au botezat8 fara apa8
in mod e#traordinar8 supranatural prin Po6orirea Sfintului !u+ asupra fiecaruia
dintre ei8 in c+ip de limbi de foc 9-apte ((8 2)4;0
Botezul crestin a fost prefi6urat in >ec+iul Testament prin circumciziunea
iudaica8 prin care !umnezeu a intarit si pecetluit le6amintul Sau8 cu &vraam si
prin el cu poporul evreu 9-acere J>(((8 1')118 2B cf0 Coloseni ((8 11)12;0 !e
asemenea botezul a mai fost prefi6urat in >ec+iul Testament prin trecerea
evreilor prin ,area Rosie si prin conducerea acelorasi de catre un nor in pustie4
@@Si toti prin ,oise s)au botezat in nor si in mareAA 9( Corinteni J8 2;0 & fost
prefi6urat si de stinca din care a curs apa in acelasi pustiu spre a)i adapa pe
evrei 9(esire J>((8 6;0 @@Si toti aceiasi bautura du+ovniceasca au baut8 pentru ca
beau din piatra du+ovniceasca ce avea sa vina8 iar piatra era *ristosAA 9(
Corinteni J8 4;0 &ceieasi prefi6urare a botezului era si prin apa din timpul
potopului8 ca si prin corabia lui <oe8 care a salvat de apele potopului familia
acestuia 000 @@(ndelun6a rabdare a lui !umnezeu astepta8 in zilele lui <oe si se
pre6atea corabia in care putine suflete8 anume opt8 s)au mintuit prin apa0 (ar
aceasta mintuire prin apa inc+ipuia botezul8 care va mintuieste astazi si pe
boi000AA 9( Petru (((8 2')21;0
Botezul crestin a fost simbolizat prin botezul Sfintului (oan Botezatorul8 numit
si botezul pocaintei0 &cesta se savirsea de Sfintul (oan in pustiul (ordanului
asupra evreilor care se caiau de pacatele facut0 /l se indeplinea prin
scufundare in apa8 dar nu era asemanator cu botezul crestin8 ci era o pre6atire
pentru Taina Botezului8 era inferior lui0 /l oferea o iertare de pacate 9,arcu (8
4;8 dar o curatire e#terna in vederea uneia interneB el nu era sacramental8 nu
e#ista odata cu savirsirea lui o actiune interna a !u+ului Sfint si o renastere
du+ovniceasca0 &semanator botezului Sfintului (oan era si botezul savirsit de
&postolii ,intuitorului 9(oan (>8 1)2;0
(nsusi botezul ,intuitorului *ristos primit de la Sfintul (oan Botezatorul in riul
(ordan nu este botezat crestin0 Totusi el este inceputul botezului ca taina8
pre6atirea lui8 caci prin Botezul !omnului s)a botezat intrea6a umanitate8
atunci incorporata in /l8 s)a aratat intrea6a Sfinta Treime8 s)au sfintit apele8 s)
a introdus ener6ia curata a +arului0
367
<ecesitatea botezului ca taina se impune din faptul ca toti oamenii au pacatuit
prin &dam0 @@Toti 9oamenii; s)au abatut impreuna netrebnici s)au facut0 <u
este cine sa faca binele8 nici macar unul nu esteAA 9Romani (((8 12;0 Sau mai
precis4 @@!e aceea8 precum printr)un om a intrat pacatul in lume si prin pacat
moarte8 asa moartea a trecut la toti oamenii8 prin acesta in care toti au
pacatuitAA 9Romani >8 12;0
!eci8 pentru ca !omnul *ristos ne)a rascumparat prin 7ertfa Sa de coruptia
pacatului trebuie ca fiecare om personal sa se reinte6reze in opera
restauratoare a lui (isus prin Taiana Botezului0 !e altfel si ,intuitorul ii arata
necesitatea absoluta4 @@!e nu se va naste cineva din apa si din !u+8 nu va
putea sa intre in imparatia lui !umnezeuAA 9(oan (((8 5;0 Sau in alt loc4 @@Cel
care va crede si va fi botezat se va mintuiB iar cel ce nu va crede va fi osinditAA
9,arcu J>(8 16;0
Botezul se efectueaza prin treita scufundare in apa sfintita intru asemanarea
mortii si invierii !omnului *ristos0 Prin cufundare murim sau omorim pacatul
din noi8 iar prin scoatere8 inviem la o viata noua0 @@&u nu stiti ca toti cititi in
*ristos (isus ne)am botezat8 intru moartea lui ne)am botezat2 !eci8 ne)am
in6ropat cu /l8 in moarte8 prin botez8 pentru ca8 precum *ristos a inviat din
morti8 prin slava Tatalui8 asa sa umblam si noi intru innoirea vietiiAA 9Romani
>(8 3)4;0
!eci8 prin botez ne curatim de pacatul stramosesc si personal 9-apte ((8 3$; si
ne nastem du+ovniceste la o viata noua8 ne renastem8 dobindim calitatea de fii
ai lui !umnezeu4 @@Caci toti sinteti fii ai lui !umnezeu prin credinta in *ristos
(isus0 Caci8 citi in *ristos v)ati botezat8 in *ristos v)ati imbracatAA 93alateni (((8
26)2; 9cf0 ( Corinteni J((8 13;0 ,ai mult8 devenim mostenitori ai vietii vesnice
9,arcu J>(8 16;0
Pentru ca pacatul stramosesc a cuprins toata firea omeneasca8 si nimeni nu
poate dobindi (mparatia cerurilor8 viata vesnica infectat de el8 botezul e
necesar tuturor oamenilor0 !in aceste motive botezul se administreaza si
copiilor0
!e altfel8 botezul s)a administrat si copiilor c+iar din epoca apostolica0 &stfel
se presupune ca erau si copii intre cele trei mii de suflete botezate la (erusalim
la Po6orirea !u+ului Sfint8 in ziua Cincizecimii 9-apte ((8 41;8 ca si in momentul
botezului celor din casa 1idiei 9-apte J>(8 15; si a casei temnicerului din -ilipi
9-apte J>(8 33;8 a casei lui Stefana din Corint 9( Corinteni (8 16; si a casei lui
Crispus8 mai marele sina6o6ii din Corint 9-apte J>(((8 $;0 <ecesitatea botezului
copiilor se fundamenteaza si pe faptul ca !omnul *ristos a binecuvintat pe
copii adusi la /l8 spunindu)le celor din 7ur4 @@1asati copiii si nu)i opriti sa vina
la ,ine8 ca unora ca acestia este imparatia ceruluiAA 9,atei J(J8 14;B iar alta
data a spus4 @@&devarat zic voua4 !e nu va veti intoarce si nu veti fi ca pruncii8
nu veti intra in imparatia cerurilorAA 9,atei J>(((8 3;0 !eci8 daca !omnul *ristos
368
a binecuvintat pe copii s)a preocupat de ei8 cu atit mai mult Biserica nu le
poate ne6li7a sufletele8 oferindu)le Taiana Botezului si crescindu)i intr)o
atmosfera crestina8 proprie oricarui suflet omenesc0 Cu atit mai mult cu cit ei
nu sint lipsiti de aceasta pata a pacatului ori6inar0 !e aceea8 biserica dintru
inceput a adminsitrat botezul copiilor mici precum afirma unii scriitori si
bisericesti ca Policarp al Smirnei8 Sfintul (ustin ,artirul8 si Sfintul (rineu0 !e
asemenea8 botezul copiilor mici aflator dintru inceput in biserica crestina il
confirma si e#istenta unor inscriptii de pe pietrele de mormint din unele
cimitire ce dateaza din primele secole ale crestinismului8 unde se arata epitafe
ale copiilor mici decedati8 din care reiese ca erau botezati 1 0
Conditiile indispensabile pentru primirea botezului sint4 libertatea8 credinta si
pocainta0 "ricine vine la botez trebuie sa fie liber8 sa primeasca invatatura
crestina8 sa creada in ea si sa se caiasca8 sa re6rete pacatele facute0 Credinta
presupune acceptarea libera a unei invataturi8 deci presupune de7a libertatea
acelui care crede0 Referitor la credinta ,intuitorul spune4 @@Cel care va crede
si va fi botezat se va mintuiAA 9,arcu J>(8 16;8 iar Sfintul Petru adau6a privitor
la pocainta 4 @@Pocaiti)va si sa se boteze fiecare dintre voi in numele lui (isus
*ristos000AA 9-apte ((8 3$;0 !e altfel si Biserica cind cere celui ce se boteaza sa
se lepede de Satan si de toate lucrurile lui si sa se uneasca cu *ristos8 intele6e
prin aceasta ca el sa paraseasca viata pacatoasa dinainte8 sa se pocaiasca si sa
inceapa o viata noua0
Credinta si pocainta sint absolut indispensabile pentru primitorul adult al
botezului8 in sc+imb pentru botezul copiilor8 6aranti sau c+ezasi sint nasii lor8
care trebuie sa fie buni crestini si care)si iau obli6atia de calauzi pe fini in
credinta crestina0 Botezul se administreaza copiilor pe baza credintei nasilor0
&cest act se indeplineste in asemanarea cu faptul ca !omnul *ristos a vindecat
multe boli8 a savirsit multe minuni pe baza credintei parintilor8 a rudelor si
celor apropiati unor bolnavi0 &stfel8 !omnul *ristos a vindecat pe slu6a
sutasului din Capernaum 9,atei >(((8 5)13; pentru credinta stapinului eiB pe
fiica cananeiencei8 pentru credinta mamei sale 9,atei J>8 22)2$;B pe fiul
lunatic pentru credinta tatalui sau 9,atei J>((8 14)1$;B a inviat pe fiica lui (air8
pentru credinta tatalui sau 91uca >(((8 41)55;B a inviat pe fiul vaduvei din <ain8
pentru credinta mamei sale 91uca >((8 11)15;0
,ai mult8 pe timpul &postolului Pavel8 intre crestinii din Corint8 era obiceiul de
a se boteza unii in locul altora care au murit nebotezati 9( Corinteni J>8 2%;8
ceea ce inseamna ca pentru botez are valoare credinta unuia pentru altcineva0
Credinta si marturisirea nasului este valabila pentru botezul pruncilor0
/vident8 credinta care se cerea la inceput pentru primirea botezului adultilor8
cum a fost pentru multimea de trei mii din ziua Cincizecimii 9-apte ((8 41;8
celor botezati de -ilip in Samaria 9-apte >(((8 12;8 famenului re6inei din /tiopia
9-apte >(((8 3; si temnicerului din -ilipi 9J>(8 31;8 era o credinta simpla8 o
369
acceptare cu bucurie a credintei mesianice8 dupa care urma o adincire si
desavirsire a ei din partea creditenilor insisi8 conform spuselor ,intuitorului4
@@000Botezindu)le in numele Tatalui si al -iului si al Sfintului !u+8 invatindu)le
sa pazeasca toate cite am poruncit vouaAA 9,atei JJ>(((8 1%)2';0 (n aceasta
privinta Sfintul Pavel spunea despre crestinii din vremea sa ca la inceput erau
+raniti cu lapte8 ca pruncii 9( Corinteni (((8 2;0 ,ai tirziu biserica prin institutia
cate+umenatului instruia mai temeinic pe cei care veneau la botez0
Savirsitorul Tainei Botezului este preotul +irotonit8 iar in caz de nevoie8 cind
pruncul este in pericol de moarte8 poate savirsi botezul si orice laic8 c+iar
mama pruncului8 afundid pruncul in apa de trei ori si spunind corect formula4
@@Se boteaza robul sau roaba lui !umnezeu 9<;8 in numele Tatalui si al -iului si
al Sfintului !u+0 &minAA0 <u poate administra botezul pruncului un necrestin8
c+iar daca ar sti si rosti formula e#acta a botezului8 caci nu poate introduce in
Biserica cineva care nu este membru al Bisericii0 Caci8 ar insemna sa facem din
botez un act ma6ic0 &dica8 cineva care pronunta o formula e#terna are puterea
sa opereze si intern8 numai prin simpla formula0
!aca pruncul traieste dupa botezul administrat de un laic8 preotul completeaza
ritualul botezului8 fara a mai repeta afundarea si cuvintele respectiv0 Caci
botezul nu se repeta0 Sfintul Pavel spune4 @@/ste un !omn8 o credinta8 un
botezAA 9/feseni (>8 5;0 Botezul nu se repeta8 pentru ca el se savirseste pentru
iertarea pacatului stramosesc si odata sters acest pacat isi atin6e scopul si nu
mai are nici un rost sa se repete0 ,ai mult8 fiind savirsit in asemanarea mortii
si invierii lui *ristos8 asa precum acestea s)au savirsit odata pentru totdeauna8
nici e#emplul botezului nu)si mai are rost0
Botezul se savirseste prin afundarea in apa sfintita0 Caci8 daca apa botezului
aduce sfintire celui botezat8 atunci si ea trebuie mai intii sa fie sfintita0 !e
altfel toate obiectele din natura8 care sint puse in slu7ba bisericii se sfintesc cu
a6iasma peste care se po6oara !u+ul Sfint8 aplicindu)se si in cazul botezului 9(
Timotei (>8 4)5;0
(n afara de botezul obisnuit cu apa care se savirseste prin intreita afundare si
in caz de boala a copilului prin stropire8 mai e#ista si botezul sin6elui8 adica
acei care mor pentru credinta crestina8 fara a fi primit botezul8 conform
cuvintelor ,intuitorului4 @@"ricine va marturisi pentru ,ine inaintea oamenilor8
marturisi)voi si /u pentru el inaintea Tatalui ,eu Care este in ceruriAA 9,atei J8
32;0 Sau in alt loc4 @@Cine)si va pierde viata pentru ,ine8 o va cisti6aAA 9,atei
S8 32;0 Sau in alt loc4 @@Cine)si va pierde viata pentru ,ine8 o va cisti6aAA
9,atei J>(8 25;0 (ntre acesti martiri si sfinti8 morti fara botezul crestin8 se
inscriu acei prunci omoriti de (rod8 care cauta sa)l omoare pe (isus0 ,ai e#ista si
un botez al dorintei8 intre care se inscriu toti acei drepti care se pre6atesc
pentru botez si)l doresc cu pasiune8 dar mor inainte de a primi efectiv botezul0
&cestia ar fi asemanatori cu femeia pacatoasa despre care ,intuitorul a spus4
@@(ertate ii sint pacatele ei cele multe8 caci mult a iubitAA 91uca >((8 4;0 !e
370
asemenea tot intre acestia se afla si dreptii >ec+iului Testament8 pe care
biserica ii cinsteste ca sfinti0
(n le6atura cu Taina Sfintului Botez e#ista deosebiri si abateri de la dreapta
credinta8 mai ales la crestinii proveniti din protestantism0 &cestia au admis
botezul dar nu ca taina ci ca pecete8 ca semn e#terior al celui ce crede8 ca
simbol0
Cit despre botezul copiilor8 in sensul amintit nu sint toti de acord0 :nele
denominatiuni crestine de astazi8 nu admit botezul copiilor0 &sadar se afirma ca
botezul crestin este un simbol8 o dovada a credintei pe care o are cineva8 un
semn ca a facut pocainta0 !eci nu botezul transforma8 purifica de pacat8 ci
credinta8 iar botezul confirma acest fapt0 !ovada cuvintele Sfintului &postol
Petru adresate sutasului Corneliu ca prin credinta acestuia @@se va mintui el si
toata casa luiAA 9-apte J(8 14;0 Sau din cuvintele Sfintului Pavel spuse
temnicerului din -ilipi4 @@Crede in !omnul (isus si te vei mintui si tu si casa
taAA 9-apte J>(8 31;0
&sadar8 credinta simpla ar fi mintuitoare8 curatitoare de pacat si nu botezul0
(nsa credinta nu este scopul8 ci mi7locul prin care se a7un6e la botez0 Sutasul
Corneliu ca si temnicerul nu puteau a7un6e altfel la botez8 decit prin credintaB
aceasta premer6e botezul8 dar Taina Botezului transforma 9(oan (((8 5;0 Botezul
precum s)a amintit8 are efecte mintuitoare8 izvavitoare de pacat8 pentru care
motive nici nu se repeta8 cum invata si acesti crestini0
!e altfel8 cei care afirma ca botezul crestin este un simbol8 confunda botezul
Sfintului (oan Botezatorul8 botezul simbol8 cu botezul crestin0 (nsa8 s)a amintit8
ca botezul Sfintului (oan era pre6atitor8 e#tern si deosebit de botezul crestin0
Botezul lui (oan era un botez numai @@cu apaAA 9(oan (8 26;8 iar botezul crestin
este un botez @@cu !u+ SfintAA 9(oan (8 33;0 Primul era un simbol al doilea este
o taina0
Se mai afirma ca botezul nu trebuie adminstrat copiilor pentru ca acestia nu
sint constienti si nu pot indeplini conditiile prealabile ale botezului4 credinta si
pocainta0 Pe acestea le creau si !omnul *ristos si Sfintul &postol Petru in
le6atura cu botezul0 &stfel ,intuitorul spune &postolilor Sai cind ii trimite la
propovaduire4 @@!rept aceea8 mer6ind8 invatati toate neamurile8 botezindu)le
in numele Tatalui si al -iului si al Sfintului !u+8 invatindu)i sa pazeasca toate
cite am poruncit voua000AA 9,atei J>(((8 1%)2';B sau8 in alt loc4 @@Cel ce va
crede si va fi botezat se va mintuiB iar cel care nu va crede va fi osinditAA
9,arcu J>(8 16;0 (ar Sfintul Petru se adreseaza direct ascultatorilor sai4
@@Pocaiti)va si sa se boteze fiecare dintre voi in numele lui (isus *ristos8 spre
iertarea pacatelor voastre si veti primi darul !u+ului SfintAA 9-apte ((8 3$;0
371
!eci8 credinta si pocainta sint drept conditii de primire a botezului8 din partea
primitorului8 predica si invatare din partea propoveduitorului8 a
propunatorului8 a celui ce administreaza botezul0
(nsa8 trebuie sa observam c+iar de la inceput ca in toate trei versetele 9,atei
JJJ>(((8 1%)2'B ,arcu J>(8 16B -apte ((8 3$; este vorba despre predica
&postolilor in raspindirea crestinismului8 predica ce se adresa oamenilor adulti8
virstnici8 care trebuiau sa ia cunostinta despre invatatura !omnului *ristos8 sa
creada in /l sa re6rete pacatele si apoi sa se boteze0 /vident8 &postolii nu
puteau boteza fara a face inteles acest fapt8 fara a pre6ati terenul0 !upa ce
parintii primeau botezul8 primeau si copii8 lor 8 avind in vedere rolul botezului8
efectele sale si insemnatatea sa pentru viata crestina0 Totusi8 c+iar in acel
moment8 de multe ori8 am amintit8 c+iar cu ocazia botezului parintilor se
botezau si copiii0 (ntre cele trei mii de @@sufletAA de la Botezul din (erusalim
9-apte ((8 41; erau si copii8 ca si in casa 1idiei8 a temnicerului din -ilipi8 in casa
lui Stefana si Crispus din Corint0
(n te#tul de la ,arcu se spune ca4 @@Cel care va crede si va fi botezat se va
mintuiB iar cel ce nu va crede se va osindiAA 9,arcu J>(8 16;0 /vident si in acest
te#t este vorba despre adulti0 (nsa adaosul4 @@(ar cel ce nu va crede se va
osindiAA implica si pe copiii care nu pot crede si spre a nu fi osinditi8 trebuie
botezati spre a intra in imparatia cerurilor0 Ceea ce si faceau crestinii0
Te#tul al treilea 9-apte ((8 3$; indreptateste si el botezul copiilor8 desi se adresa
tot adultilor8 prin vers0 3% care spune4 @@Caci voua este data fa6aduinta si
copiilor vostri si tuturor celor de departe pe oriciti ii va c+ema !omnul
!umnezeul nostruAA0 !eci8 fa6aduinta mintirii prin botez e data nu numai celor
in virsta ci si poiilor pentru care aducerea pocaintei inaintea botezului este de
prisos8 pentru ca lor8 ca unora ce nu au pacat8 nici nu le trebuie pocainta 9Cf0
,0 &0 Calnev8 Combaterea sectelor rationaliste ) !espre *arul !umnezeiesc
,intuitor8 p0 3%;0
,ai mult8 !omnul *ristos spunind4 @@!e nu se va naste cineva din apa si din
!u+ nu va putea sa intre in imparatia lui !umnezeuAA 9(oan (((8 5;8 prin acel
@@cinevaAA include si pe adult si pe copil8 caci toti au fost implicati in &dam
care a pacatuit si prin care s)a transmis pacatrul ori6inar 9Romani >8 12; si de
care ne izbavim prin botez0 !eci copilul trebuie botezat0
!e altfel8 in Sfinta Scriptura nu se arata nici o virsta in le6atura cu botezul si
nici nu poate fi0 Caci copilul nu)si poate da seama despre insemnatatea
botezului8 despre rostul lui8 nu poate avea o credinta deplina dupa cum nu)si
poate da seama8 nu e capabil de pocainta la virsta de 16 ani precum o pretind
anumiti crestini adversari ai botezului pruncilor0
Cind ducem copiii de la scoala ei nu stiu ce inseamna scoala0 !aca am astepta
pina sa intelea6a ei rostul scolii ar fi foarte pa6uibitor pentru ei0 Tot astfel se
372
procedeaza si cu botezul copiilor0 (nsemnatatea lui este mare si s)ar pierde
mult pentru mintuirea omului daca s)ar astepta pina la maturitate si
intele6erea completa a rostului lui0 !e altfel8 precum s)a amintit8 la inceput
nici crestinii nu erau complet edificati asupra rostului botezului0 /i erau
instruiti despre rostul sau pe parcursul vietii0 Sfintii Parinti8 Sfintul >asile cel
,are ) mai ales ) stiind necesitatea imperioasa a botezului pentru mintuire
condamna aminarea botezului pentru virsta maturitatii din motive de intarire a
credintei8 din cauza evlaviei8 aratind ca in acest mod8 de multe ori se cade in
indiferentism0
Se mai invoca de aceiasi crestini ca !omnul *ristos s)a botezat la virsta adulta
de treizeci de ani8 iar Sf0 (oan Botezatorul proceda la fel cind boteza pe cei
care se pocaiau0
/ste adevarat ca !omnul *ristos s)a botezat la virsta de treizeci de ani8 virsta
care se socotea la evrei matura8 pentru a)si incepe activitate0 /l s)a botezat cu
botezul lui (oan8 botezul pocaintei0 !ar /l nu s)a pocait8 nu avea pacat 9(oan
>(((8 46;8 ci s)a botezat pentru a se face cunoscut publicului prin marturia lui
!umnezeu)Tatal si a !u+ului Sfint 9,atei (((8 16)1;0
!omnul *ristos s)a botezat spre @@a plini toata dreptateaAA 9,atei (((8 15;8
adica a indeplini iconomia mintuirii divine0 /l si)a asumat intrea6a omenire si a
primit botezul lui (oan spre a implini poruncile divine in inte6ralitatea lor8
referitoare la om0
!e asemenea8 Sfintul (oan boteza pe cei care se pocaiau si deci erau adult0 !ar8
s)a amintit8 botezul lui (oan era un simbol8 o pre6atire a botezului crestin8 iar
botezul !omnului *ristos nu era botezul crestin0 Botezul lui (oan era cu apa8
e#tern8 cel crestin este cu !u+ul Sfint0
(n sfirsit8 tot in le6atura cu botezul copiilor se mai afirma ca pruncii n)au
nevoie de botez8 caci sint fara de pacat8 sint sfinti si pot astfel intra in
imparatia cerurilor fara botez0 Se invoca drept spri7in cuvintele ,intuitorului8
unde se spune4 @@1asati copiii si nu)i opriti sa vina la ,ine ca unora ca acestora
este imparatia cerurilorAA 9,atei J(J8 14;0 Sau8 in alt loc4 @@!e nu va veti
intoarce si nu veti fi ca pruncii8 nu veti intra in imparatia cerurilorAA 9,atei
J>(((8 3;0 !eci8 copiii sint nepatati si n)au nevoie de botez0
&celasi lucru il mai afirma Sfintul Pavel8 spune el8 in alta parte0 &stfel8 el
spune4 88(ar daca este pir6a sfinta si framintura este sfintaB si daca radacina
este sfinta si ramurile sintAA 9Romani J(8 16;0 !eci8 aceeasi idee4 din parinti
sfinti8 crestini8 se nasc copii curati8 nepatati8 fara pacat0 !eci8 botezul
acestora ar fi fara obiect8 inutil0
(nsa8 in versetele de mai sus nu se afirma puritatea inte6rala a copiilor8
sfintenia lor0 ,ai intii8 acest lucru nici nu este posibil caci @@ce se naste din
373
trup8 trup esteAA 9(oan (((8 6;0 Copiii se nasc nevinovati8 fara pacate personale8
dar ei se nasc cu pacatul ori6inar8 pe care)l mostenesc de la stramosul nostru
&dam 9Romani >8 12;0
(ar ,intuitorul *ristos8 spunind sa lase copiii sa vina la /l8 ca unora ca acestora
este impartatia cerurilor8 a vrut sa arate ca acei dintre adulti care sint
nevinovati ca pruncii vor mosteni imparatia lui !umnezeu0 Cei virstnici sa ia
e#emplu de la viata curata a copiilor pentru ca numai astfel vor deveni
mostenitori ai imparatiei cerurilor0 Cuvintul @@unoraAA se refera la crestinii
adulti8 care trebuie sa se sileasca a deveni curati du+ovniceste ca pruncii0
<u e vorba deci de lipsa de pacatul ori6inar al copiilor si inutilitatea botezului
pentru ei0 Caci daca pruncul poate intra in imparatia cerurilor8 este membru al
ei8 cind este mic8 ce pacate mari savirseste el pina la virsta de 15)16 ani ) cind
se pretinde ca poate primi botezul ) spre a fi necesar sa se boteze8 spre a se
mentine membru al imparatiei ceresti2 9Cf0 Prot0 !r0 !0 !e+eleanu8 Sectolo6ia8
p0 33' s0u0;0
!eci8 nu e vorba de purtiatea inte6rala a copiilor8 ci de lipsa de pacate
personale8 care pot fi e#emple pentru acei care vor sa devina adevarati
crestini0 ,ai mult8 cind !omnul *ristos i)a c+emat la Sine8 i)a binecuvintat8
@@punindu)si miinile peste eiAA 9,atei J(J8 15;8 pentru nevinovatia lor
personala8 e un motiv in plus ca trebuie sa avem 6ri7a de ei8 sa)i botezam8 ca
nu cumva din cauza pacatului ori6inar cu care se nasc sa fie lipsiti de mintuire0
&celasi fapt il arata si al doilea verset rostit de ,intuitorul cind spune referitor
la copii4 @@!e nu va veti intoarce si nu veti fi ca pruncii8 nu veti intra in
imparatia cerurilorAA 9,atei J>(((8 3;0 /l vrea sa dea drept e#emplu de urmat
pentru crestini nevinovatia pruncilor0 &ceasta interpretare se intareste daca
observam si conte#tul te#tului unde citim4 @@!eci8 cine se va smeri pe sine ca
pruncul acesta8 acesta este cel mai mare in imparatia cerurilorAA 9,atei J>(((8
15;0
(n le6atura cu citatul de la ( Corinteni >((8 14 unde se spune4 @@Caci barbatul
necredincios se sfinteste prin femeia credincioasa si femeia necredincioasa se
sfinteste prin barbatul credincios0 &lminterea copiii vostri ar fi necurati8 dar
acum ei sint sfintiAA8 de unde vrea sa se deduca parerea ca pruncii nascuti cel
putin dintr)un parinte crestin sint sfinti8 curati8 n)au nevoie de botez8 este
complet falsa0
&ici nu este vorba despre o sfintenie inte6rala a copilului nascut dintr)un
parinte crestin ) din familiile mi#te8 formate dintr)un sot crestin ) despre o
curatie interna8 c+iar fara pacatul ori6inar0 Caci8 in acest caz8 ar trebui ca
pruncii nascuti din parinti crestini sa nu se mai boteze de loc8 ci ar trebui
botezati numai copiii pa6inilor0 ,ai mult8 ar trebui ca nici sotii necrestini din
374
aceste familii8 despre care vorbeste Sfintul Pavel sa nu se mai boteze8
deoarece ei sint influentati de sotii crestini0
(nsa8 in citatul amintit Sfintul Pavel vrea sa arate ca intr)o astfel de familie
mi#ta8 unde unul dintre soti este crestin8 e#ista o atmosfera mai proprie pentru
botezul unui copil8 decit intr)o familie pa6ina0 Sotul sau sotia crestina )
botezat8 sfint ) sfinteste8 adica influenteaza favorabil crestineste si pe celalalt
sot8 dupa cum creeaza un climat crestin in casa8 propriu pentru botezul copiilor
lor0
(n sfirsit8 interpretarea citatului Sfintului Pavel de la Romani prin care se
spune4 @@(ar daca este pir6a sfinta si framintatura este sfinta si daca radacina
este sfinta si ramurile sintAA 9Romani J(8 16;8 prin care vrea sa se dovedeasca
tot sfintenia copiilor proveniti din parinti crestini si aici e#plicatie este de)a
dreptul eronata0
Caci8 aici8 nu se intele6e ca pruncii proveniti din parinti crestini sint sfinti8
puri8 si n)au nevoie de botez0 &ici se vorbeste despre poporul evreiesc8 ca in
intre6 capitolul J(0 Se spune despre @@Pit6aAA si @@radacinaAA acestui neam
care a fost patriar+ii sai 9,oise8 &vraam8 (sac8 (acov; care au fost drepti8 sfinti
si cu care evereii se mindreau8 spunind ca si ei8 urmasii acelora8 @@tamurileAA8
sint drepti0 (nsa8 &postolul la aminteste ) in conte#t ) ca unele din aceste
ramuri ) dintre evrei ) totusi au fost taiate si aruncate pentru ca n)au crezut in
!omnul *ristos0 !in aceasta cauza ) continua el in conte#t8 vers0 1)1$ ) pa6inii
care au venit la crestinism8 in locul acestor ramuri8 sa nu se mindreasca8 caci
nu au radacina sfinta si mai de6raba pot fi respinsi de !umnezeu0
!eci nu poate fi vorba de parinti crestini si de urmasii lor8 care ar putea
beneficia de sfintenia acestora0
<u poate duce la aceeasi concluzie nici citatul ades invocat de adversarii
botezului copiilor8 in care se spune4 @@<u poate pomul bun sa faca roade rele8
nici pomul rau sa faca roade buneAA 9,atei >((8 1$;0
<u se poate nici acest citat sa se aplice la copiii crestinilor8 in sensul ca
crestinii n)ar avea decit copii buni0 Realitatea dezminte acest fapt8 pentru ca
din multi parinti rai pot sa se nasca copii buni si invers0 !eci8 copiii crestinilor
nu pot fi izbaviti de pacatul stramosesc8 pentru ca au fost purificati prin botez
de parintii lor si in acest caz ei n)ar mai avea nevoie de botez0 &tunci8 dupa
cum s)a mai amintit8 copiii crestinilor n)ar mai trebui botezati0
"r8 realitatea este alta4 cu cit omul este mai profund crestin8 cu atit se
6rabeste a)si boteza copilul8 stiind necesitatea si importanta botezului pentru
sufletul crestinului8 pentru nevoia de a trai de mic intr)o atmosfera si climat
crestin0
375
(n le6atura cu botezul copiilor nici8 nu trebuie sa se uite faptul ca botezul
crestin este prototipul unor fapte din >ec+iul Testament8 anume4
circumciziunea8 trecerea evreilor prin ,area Rosie8 adaparea din stinca8
conducerea lor de un nor luminos8 in aceeasi pustie0 Toate s)au aplicat8 de
toate au beneficiat si parintii si copiii in momentul cind s)au produs0
,ai ales circumciziunea care este mai apropiata de botez0 /a s)a facut si lui
&vraam8 in virsta de nouzeci si noua de ani8 si lui (smail8 in virsta de
treisprezece ani8 ca si la toti ceilalti tineri si copii din casa lui &vraam0 &poi8 ea
a ramas ca un semn al le6amintului dintre !umnezeu si poporul evreu8 care
trebuia aplicata numai copiilor mici la opt zile dupa nastere 9-acere J>(((;0
Tot astfel8 s)a intimplat si cu botezul0 /l s)a efectuat la inceput si la maturi si
la copii ) la Po6orirea !u+ului Sfint8 in casa 1idiei8 temnicerului din -ilipi8 casei
lui Stefana si Crispus din Corint si altor multe familii din timpul predicii
apostolice0 &poi8 vazindu)se si intele6indu)se insemnatatea lui s)a administrat
numai copiilor0
&stfel a procedat Biserica Crestina c+iar de la inceput8 iar prin vocea multor
Sfinti Parinti si scriitori bisericesti pledind pentru necesitatea botezului
pruncilor0 ,ai mult8 prin +otaririle unor sinoade locale ) 416 ,ileve si 41$
Carta6ina a condamnat pe cei care ne6au necesitatea botezului pruncilor 9cf0
<icolae8 ,itropolitul Banatului8 Pedobaptismul 9botezul copiilor; de)a lun6ul
vremii8 @>, nr. 1-2/1975, p. 136 si urm.). astazi, crestinii de buna credinta,
in marea lor maoritate sint de acord ca practica botezului copiilor mici este
oportuna si absolut necesara pentru mintuirea crestinilor.
(n le6atura cu Taina Botezului se mai invoca de unii crestini8 adversari ai
Bisericii constituie8 ca afundarea de trei ori in apa a celui ce se boteaza ca si
savirsirea botezului cu apa sfintita in anumita baptisterii nu este amintita in
Sfinta Scriptura0
/ste adevarat ca afundarea de trei ori in apa a celui ce se boteaza nu este
amintita8 dar nu ni se spune in Sfinta Scriptura ca ea trrebuie facuta numai o
data8 cum pretind acestia0 /a se spri7ina pe Sfinta Traditie si se bazeaza pe
faptul ca botezul se face in numele Sfintei Treimi @@intru pomenirea si
autoritatea fiecarei persoane a Sfintei Treimi si in amintirea in6roparii de trei
zile a !omnului *ristosAA0 -iind o practica foarte vec+e a bisericii ea poate fi
considerata de ori6ine apostolica0
/a face parte din ritualul sfintelor taine pe care)l invata Sfinta Traditie8 ca si
apa sfintita cu care se savirseste botezul ) amintita in rindurile anterioare0 /le
nu stirbesc intru nimic fundamentarea teolo6ica a botezului0
Taina Botezului8 fundamentala in crestinism pentru dobindirea mintuirii este
comuna aproape tuturor crestinilor0 Cu unele deosebiri care ar trebui
376
reconsiderate astazi ea ar putea deveni punctul de conver6enta dintre crestini
si nu de disensiune8 pentru unele c+estiuni mici0
B"T/?:1
Cit timp omul nu poarta numele de fiu al lui !umnezeu este mortB dar primind
pecetea el se dezbraca de moarte pentru a se imbraca cu viata0 Pecetea este
apa botezului0 Coboara mort in apa si se ridica viu0
*ermas8 Similit8 (J8 168 3)4 9FPastorulF8 lucrare crestina compusa la mi7locul
sec0 (( si atribuita lui *ermas8 contemporan episcopului Clement al Romei8 sau
unui succesor imediat al sau;0
!upa invatatura crestina ortodo#a taina mirun6erii sta in strinsa le6atura cu
botezul8 cu care se oficiaza impreuna8 urmind imediat dupa afundarea in apa a
celui botezat0 /a impartaseste noului botezat +arul !u+ului Sfint pentru
cresterea si intarirea sa du+ovniceasca0 !e aceea8 ea se numeste de unii Sfinti
Parinti4 pecete8 intarire8 perfectiune0
!eci8 ea este acea taina prin care un6indu)se noul botezat8 cu sfintul ,ir la
membrele principale ale corpului si prin rostirea cuvintelor @@pecetea !arului
Sfintului !u+AA8 se po6oara peste el +arul Sfintului !u+ si se actualizeaza
+arurile botezului8 intarindu)se si crescind in el puterile sale du+ovnicesti0
(nstituirea tainei de catre !omnul *ristos nu se arata in mod e#pres in <oul
Testament0 (nsa8 ea se administreaza dupa e#emplul si asemanarea
,intuitorului insusi0 /l a fost :nsul prin e#celenta cu !u+ul Sfint ipostatic8
precum (nsusi a marturisit)o4 @@!u+ul !omnului este peste ,ine pentru ca ,)a
uns sa binevestesc saracilor8 ,)a trimis sa vindec pe cel cu inima zdrobita000AA
91uca (>8 16;0 & fost uns cu !u+ul spre slu7irea si activitatea Sa8 precum afirma
Sf0 Petru4 @@Ca 1)a uns !umnezeu cu !u+ul Sfint si cu putere facind bine si
vindecind pe toti cei asupriti de diavolulAA 9-apte J8 3$;0 & fost :nsul prin
e#celenta8 dupa cum in >ec+iul Testament erau unsi proorocii8 ar+iereii si
imparatii0 Caci in adevar8 !omnul *ristos a indeplinit misiunea de 4 profet8
ar+iereu si imparat0
!omnul *ristos a fa6aduit pe !u+ul Sfint &postolilor Sai4 @@Si /u voi ru6a pe
Tatal si alt ,in6iietor va va da8 ca sa ramina cu voi in veac0 !u+ul
&devarului000care va fi in voiAA 9(oan J(>8 16)1;0 Sau4 @@(ar cind va veni
,in6ietorul pe care /u (l voi trimite voua de la Tatal8 !u+ul &devarului8 care de
la Tatal purcede8 &cela va marturisi pentru ,ineAA 9(oan J>8 26;0 !ar nu numai
apostolilor Sai a promis pe !u+ul Sfint8 ci si tuturor celor care vor crede in /l0
@@Riuri de apa vie vor cur6e din pintecele celui care crede in ,ine8 precum a
zis Scriptura0 (ar aceasta a zis)o despre !u+ul Sfint pe care aveau sa)l
377
primeasca acei care cred in /l0 Caci inca nu era dat !u+ul8 pentru ca (isus inca
nu fusese preaslavitAA 9(oan >((8 3$)3%;0 !upa preaslavirea !omnului *ristos8
adica invierea si inaltarea Sa la cer8 !u+ul Sfint s)a po6orit asupra &postolilor
Sai8 in ziua Cincizecimii8 iar Sf0 Petru spunea8 cu aceasta ocazie8 in cuvintarea
sa ca s)a implinit profetia lui (oil 9(((8 1)2; si !umnezeu a revarsat !u+ul Sau cel
sfint peste ei si va revarsa si peste cei ce vor crede8 cei botezati 9-apte ((8 1)
1$;0
!upa aceasta data8 Sfintii &postoli au savirsit Taina ,irun6erii fie prin punerea
miinilor asupra celor botezati8 fie prin un6ere8 imediat dupa botez sau la o
distanta mai mare de timp8 de la aceasta taina8 ceea ce dovedeste ca taina a
fost infiintata de !omnul *ristos8 fara a se anunta in Sfinta Scriptura acest fapt
in mod e#pres0 Totusi &postolii au pus in practica ceea ce)( invatase !omnul
*ristos0
&stfel8 &postolii au impartasit taina amintita prin punerea miinilor peste cei
botezati8 de diaconul -ilip4 @@atunci ei 9Petru si (oan; isi puneau miinile peste
ei 9cei botezati; si ei luau !u+ul SfintAA 9-apte ((8 1;0 &celasi procedeu l)a
intrebuintat si Sfintul &postol Pavel punindu)si miinile peste ucenicii Sfintului
(oan Botezatorul8 din /fes8 imediat dupa ce au primit botezul crestin4 @@Si
Pavel8 dupa ce a strabatut partile de sus8 a venit in /fes0 Si 6asind citiva
ucenici8 a zis catre ei4 Primit)ati voi !u+ul Sfint cind ati crezut2 (ar ei au zis
catre el4 !ar nici n)am auzit daca este !u+ Sfint0 Si el a zis4 !eci8 in ce v)ati
botezat2 /i au zis4 in botezul lui (oan0 (ar Pavel a zis4 (oan a botezat cu botezul
pocaintei8 spunind poporului sa creada in Cel Care a zis4 (oan a botezat cu
botezul pocaintei8 spunind poporului sa creada in Cel Care avea sa vina dupa
el8 adica in (isus *ristos0 Si auzind ei s)au botezat in numele !omnului (isus0 Si
punindu)si Pavel miinile peste ei8 !u+ul Sfint a venit asupra lor si vorbeau in
limbi si prooroceauAA 9-apte J(J8 1)6;0
/vident8 punerea miinilor in locurile amintite8 nu trebuie confundata cu
+irotonia8 care se administra tot prin punerea miinilor8 pentru ca despre
aceasta se aminteste in Sfinta Scriptura in conte#te deosebite 9(( Timotei (8 6B (
Timotei >8 22;0
!eci8 !u+ul Sfint s)a impartasit numai de catre apostoli8 la o distanta de timp
mai mare de botez ) in primul caz ) sau imediat dupa botez ) in al doilea caz0
Taina ,irun6erii se mai impartasea si prin un6ere ) precum s)a amintit0 &stfel8
Sfintul &postol (oan afirma4 @@(ar voi8 un6ere aveti de la Cel sfint si stiti
toateAA9( (oan ((8 2';0 Sau4 @@Cit despre voi un6erea pe care ati luat)o de la /l
ramine intru voi si n)aveti trebuinta ca sa va invete cineva8 ci precum un6erea
1ui va invata despre toate si invatatura acestea adevarata este000AA 9( (oan ((8
2;0 Sfintul &postol Pavel aminteste si el despre aceasta taina prin un6ere8
spunind4 @@(ar Cel Care ne intareste pe noi impreuna cu voi8 in *ristos si ne)a
378
uns pe noi8 este !umnezeu8 Care ne)a pecetluit pe noi si a dat arvuna !u+ului
in inimile noastreAA 9( Corinteni (8 21)22;0
:n6erea aceasta ne arata ca este vorba despre un fapt e#tern iar intarirea
sufleteasca interna prin !u+ul Sfint arata un fapt supranatural0 &dica este
vorba de Taina ,irun6erii0
&sadar8 ea se impartasea fie prin punerea miinilor de &postoli sau uramasii
acestora8 episcopii8 sau prin un6ere de preoti0 "r8 cum numarul celor botezati
s)a inmultit si episcopii nemaiputind sa administreze taina prin punerea
miinilor8 s)a 6eneralizat savirsirea tainei de catre preoti prin un6erea cu sfintul
,ir0 !e aici si denumirea de Taina ,irun6erii0
/a se indeplineste de catre preoti8 un6ind madularele cele mai importante ale
corpurilor celor botezati cu sfintul mir8 sfintit de catre un sobor de doisprezece
episcopi in 7oia din saptamina patimilor0 /a se savirseste ) precum s)a amintit )
odata cu Taina Botezului8 imediat dupa cufundarea in apa a celui ce se
boteaza0
/fectele tainei sint cresterea8 intarirea si inflorirea du+ovniceasca a
primitorului0 &ctualizarea darurilor primite la botez si desavirsirea intru viata
crestina a noului botezat8 posibilitatea de a deveni adevarat urmas al lui
*ristos0
*arul ce se impartaseste la Taina ,irun6erii se imprima o pecete in intrea6a
fiinta a primitorului8 lucrind si dezfoltind viata sa spirituala0 !in aceste motive8
ca si Taina Botezului8 Taina ,irun6erii nu se repeta0 :n6erea cu sfintul ,ir a
unor eretici care se reintorc la dreapta credinta este o simpla ceremonie8 insa
nu repetarea Tainei ,irun6erii0
(n le6atura cu Taina ,irun6erii e#ista unele deosebiri intre Biserica ortodo#a si
cea romna)catolica0 &ceasta din urma nu administreaza taina copiilor mici
imediat dupa botez8 ci la o virsta mai inaintata8 la doisprezece ani8 prete#tind
ca acei care primesc taina respectiva trebuie sa cunosaca macar sumar
invatatura crestina0 Totusi8 ei cer sa e#iste si nasi ) altii decit la botez ) la
primirea mirun6erii0 Taina ,irun6erii se administreaza numai de catre episcopi8
si poarta numele de confirmatiune0 1a virsta amintita8 copilul botezat este uns
cu sfintul mir numai pe frunte si punindu)()se mina pe cap0 &dica se mentine si
un6erea cu sfintul ,ir si punerea miinilor0
/vident ) dupa invatatura noastra ortodo#a ) aceasta practica este
inacceptabila8 fiindca aminindu)se mirun6erea la o virsta rationala8 pe aceleasi
motive se poate amina si botezul copiilor mici0
379
<ici e#cluderea preotului de la oficierea Tainei ,irun6erii nu este 7ustificata
credem noi8 pentru ca preotul are dreptul sa administreze toate tainele8 afara
de +irotonie0
Protestantii recunosc un6erea cu Sfintul ,ir ca o simpla ceremonie cu caracter
instructiv8 numind)o tot confirmatiune si o administreaza la copii de
paisprezece ani8 dupa un e#amen sumar de reli6ie0
!in aceste motive unii crestini influentati de spiritul protestant8 nea6a aceasta
taina c+iar ca simbol0 /i afirma ca taina nu are nici un temei scripturistic8 nu se
aminteste despre ea in Sfinta Scriptura ca un6ere cu Sfintul ,ir8 ci cel mult prin
punerea miinilor0
(n adevar8 nu se arata un moment precis in Sfinta Scriptura cind crestinii au
primit +arul !u+ului Sfint prin un6ere de la Sfintii &postoli8 ci prin punerea
miinilor 9-apte >(((8 1B J(J8 6;0 (nsa se aminteste in 6eneral despre faptul ca
cei botezati8 crestinii8 prin un6ere8 totusi au primit +arul !u+ului Sfint8 @@voi
un6ere aveti de la Cel sfint si stiti toateAA 9( (oan ((8 2';0 Sau4 @@:n6erea pe
care ati luat)o de la /l ramine intru boi si n)aveti trebuinta ca sa va invete
cineva8 ci precum un6erea 1ui va invata despre toate si invatatura aceasta
adevarata este si nu este minciuna8 ramineti intru /l8 asa cum v)a invatatAA 9(
(oan ((8 2;0 Sau8 cum spune Sfintul Pavel4 @@(ar cel care ne intareste pe noi
impreuna cu voi8 in *ristos si ne)a uns pe noi este !umnezeu8 Care ne)a si
pecetluit pe noi si a dat arvuna !u+ului in inimile noastreAA 9(( Corinteni (8 21)
22;0
&ici8 prin @@un6ereAA intele6em aceeasi actiune a !u+ului Sfint care se
impartaseste crestinului8 ca si prin punerea miinilor0 &dica8 stiinta adevarului
credintei 9@@stiti toateAA8 @@va invata despre toateAA;8 prin care (nsusi
!umnezeu ne)a uns si @@ne intareste in *ristosAA si care @@ne)a pecetluitAA si a
dat arvuna !u+ului in inimile noastre0 Toate aceste e#presii ne arata ca prin
un6ere se transmit +arurile !u+ului Sfint care ne intaresc in credinta si prin
care se confirma8 @@se pecetluiesteAA apartenenta celui botezat ca fiu al lui
!umnezeu4 @@!u+ul insusi marturiseste impreuna cu du+ul nostru ca sintem fii
ai lui !umnezeuAA 9Romani >(((8 15;0 :n6erea8 deci8 intareste pe cel botezat in
credinta in !umnezeu8 in urmarea lui *ristos8 :n6erea8 deci8 este sinonima cu
punerea miinilor0 -orma este diferita8 insa fondul este acelasi8 ambele forme
impartasesc acelasi +ar0
Se mai afirma de aceiasi crestini ca mirun6erea este inutila8 nu are nici un rost8
deoarece ea se administreaza noului botezat8 care la botez primeste +arul
!u+ului Sfint0 &cest fapt il confirma si Sfintul Pavel cind spune4 @@Si asa erati
unii dintre voi8 dar v)ati spalat8 dar v)ati sfintit8 dar v)ati indreptat in numele
!omnului (isus *ristos si in !u+ul !umnezeului nostruAA 9( Corinteni >(8 11;0
!eci8 din cuvintele amintite urmeaza ca cei botezati au primit +arul !u+ului
Sfint necesar vietuirii8 urmarii lui *ristos0 (nsa e#ista o deosebire intre +arul
380
care se impartaseste la botez si acela care se da prin Taina ,irun6erii0 /le sint
doua taine deosebite care ofera +aruri diferite0 Prin botez se impartaseste
iertarea pacatului stramosesc si a pacatelor proprii8 pina la acea data8 iar prin
mirun6ere se ofera +arul !u+ului Sfint spre a putea starui si a dezvolta puterile
sufletesti ale credinciosilor in tot cursul vietii sale0 Botezul ne transmite +arul
iertarii pacatelor0 @@Pocaiti)va si sa se boteze fiecare dintre voi in numele lui
(isus *ristos spre iertarea pacatelor voastreAA000 9-apte ((8 3$;8 iar mirun6erea
ne intareste du+ovniceste0 Sf0 &p0 Pavel face deosebire intre botez si mirun6ere
spunind4 @@!e aceea lasind inceputurile cuvintului despre *ristos8 sa ne ridicam
spre ceea ce este desavirsit8 fara sa mai punem din nou temelia invaturii
despre botez8 a punerii miinilor8 a invierii mortilor si a 7udecatii vesniceAA
9/vrei >(8 1)2;0
!eci8 precum se deosebeste invierea mortilor de 7udecata universala8 tot astfel
se deosebeste botezul de mirun6ere 9punerea miinilor;0
!eosebirea dintre botez si mirun6ere a sesizat)o si Simon ma6ul8 care dupa ce
s)a botezat 9-apte >(((8 13;8 @@vazind ca prin punerea miinilor &postolilor se da
!u+ul Sfint8 le)a adus bani8 zicind4 dati)mi si mie puterea aceasta8 ca acela pe
care voi pune miinile sa primeasca !u+ SfintAA 9-apte >(((8 1$)1%;0 !eci botezul
impartaseste iertarea pacatelor8 iar punerea miinilor 9mirun6erea; o alta
putere8 adica intarirea du+ovniceasca0
(n sfirsit8 se mai afirma de cei ce nea6a rostul si rolul mirun6erii8 ca Sfintul !u+
cu +arurile Sale se impartaseste fara un6ere cu sf0 ,ir si fara punerea miinilor
ci e necesara doar credinta si fapte bune0 &stfel8 sutasul Corneliu a primit +arul
!u+ului Sfint inainte de botez0 @@(nca pe cind Petru vorbea aceste cuvinte8
!u+ul Sfint a venit peste toti cei care ascultau cuvintul0 (ar credinciosii taiat
impre7ur8 care venisera cu Petru au ramas uimiti vazind ca darul !u+ului Sfint s)
a revarsat si peste pa6ini0 Caci ii auzeu pe ei vorbind in limbi si slavind pe
!umnezeu0 &tunci a raspuns Petru4 Poate oare cineva sa opreasca apa8 ca sa nu
fie botezati acestia care au primit !u+ul Sfint ca si noi2 Si a poruncit ca acestia
sa fie botezati in numele !omnului (isus *ristosAA 9-apte J8 44)4$;0
Trebuie sa observam ca +arul !u+ului Sfint s)a impartasit celor din Samaria8
dupa ce au crezut in predica diaconului -ilip si dupa ce s)au botezat de acesta0
&tunci8 ) dupa botez ) au venit la ei Sfintul Petru si Sfintul (oan si @@isi puneau
miinile peste ei si luau !u+ SfintAA 9-apte >(((8 1;0 !e asemenea8 pe ucenicii
Sfintului (oan Botezatorul din /fes ) botezati cu botezul lui (oan8 ()a intrebat
Sfintul &postol Pavel4 @@Pimit)ati voi !u+ul Sfint cind ati crezut2 (ar acestia au
zis catre el4 !ar nici n)am auzit daca este !u+ Sfint000 Si auzind ei8 s)au botezat
in numele !omnului (isus0 Si punindu)si Pavel miinile peste ei8 !u+ul Sfint a
venit asupra lor si vorbeau in limbi si pooroctauAA 9-apte J(J8 2)6;0 !eci8 in
mod obisnuit8 sfintul !u+ s)a primit8 dupa botez8 prin punerea miinilor0 !ar
Corneliu a primit darurile !u+ului Sfint inainte de botez8 in mod neobisnuit8
minunat fara punerea miinilor8 pentru a convin6e pe Petru sa nu socoteasca pe
381
nici un om necurat8 desi ar fi pa6inB pentru a)( arata printr)un semn ca el
trebuie sa primeasca botezul crestin0 Corneliu a primit in mod neobisnuit !u+ul
Sfint8 precum au primit si &postolii !omnului pe !u+ul Sfint si au inceput a
vorbi in alte limbi 9-apte ((8 4;0 &cestea au fost minuni8 cazuri speciale8 pe care
!umnezeu le savirseste cind binevoieste0 (n mod obisnuit8 insa8 +arurile !u+ului
Sfint se impartasesc prin sfintele taine8 iar +arul !u+ului Sfint pentru intarirea
du+ovniceasca8 pentru a deveni adevarat crestin8 uns8 urmas al lui *ristos se
impartaseste prin Taina ,irun6erii care se administreaza celui nou botezat
imediat dupa afundarea in apa8 impreuna cu Taina Botezului0
Taina ,irun6erii este foarte necesara pentru crestini pentru ca ea ne a7uta sa
ne pastram la inaltimea numelui de crestin8 ea incununeaza eforturile noastre
pe calea virtutii0 Totusi8 depinde si de noi ca sa nu slabim si sa ne pazim de
6reseli spre a nu indeparta de la noi !u+ul cel dumnezeiesc8 spre a nu ne face
vrednici de pedeapsa necinstirii si calcarii +arului !u+ului Sfint0 Caci spune
Sfintul &postol Pavel4 @@Sa nu intristati pe !u+ul cel Sfint al lui !umnezeu8
intru care ati fost pecetluiti pentru ziua rascumpararii 9/feseni (>8 3';0
!espre ori6inea dumnezeiasca a tainei8 necesitatea si utilitatea ei8 savirsirea ei
numai de preoti8 ca si savirsirea ei imediat dupa botez8 dau marturie Sfintul
Teofil al &ntio+iei8 Tertulian8 "ri6en8 Ciprian8 Sfintul C+iril al (erusalimului8
Sfintul (oan 3ura de &ur8 -ericitul (eronim ca si -ericitul &u6ustin8 sinodul ((
/cumenic 93$1; si sinodul (> ecumenic 9451;0
Toate atesta e#istenta Tainei ,irun6erii de la inceputul Bisericii crestine8
savirsirea ei sub ambele forme la inceput si statornicirea si practicarea ei
numai sub forma un6erii cu sfintul mir8 asa precum o avem astazi0 Prin Taina
Botezului8 omul intra in imparatia +arului ) Biserica !omnului *ristos si devine
fiu adoptiv al Tatalui ceresc8 iertindu)()se pacatul stramosesc si orice pacat
personal savirsit8 pina la acea data0 (nsa in cursul vietii sale omul nefiind lipsit
de inclinare spre pacat el savirseste si alte pacate8 caci @@daca zicem ca pacat
nu avem8 ne ama6im pe noi insine si adevarul nu este intru noiAA 9( (oan (8 $;0
!e aceea8 !omnul *ristos a oferit Bisericii si membrilor ei un mi7loc de a birui
pacatul si a sta in strinsa le6atura cu !umnezeu8 anume4 Taina Pocaintei sau
,arturisirii0
Se numeste pocainta pentru ca ea consta dintr)un re6ret sau dintr)o cainta a
celui ce a savirsit pacatul si o dorinta sincera de a se indrepta0 ( se mai spune si
marturisire deoarece cel care se caieste de pacatele savirsite vine si le
marturiseste in fata du+ovnicului8 care prin puterea data lui de ,intuitorul
*ristos il dezlea6a8 ii iarta pacatele0
Pocainta8 deci8 este taina instituita de !omnul *ristos prin care !umnezeu
iarta pacatele crestinului8 care le re6reta sincer si le marturiseste in fata
382
preotului cu +otarirea de a se indrepta8 oferindu)()se in acelasi timp un a7utor
pentru indreptare8 epitimia sau canonul0
&sadar8 pocainta sau marturisirea cuprinde mai multe elemente4 a; re6retul sau
cainta pentru pacatul savirsit8 b; marturisirea in fata preotului cu +otarirea de
a se indreptaB c; iertarea pacatelor de catre preot prin ru6aciunea respectivaB
d; canonul sau mi7locul8 a7utorul pentru indreptare0
Pocainta sau re6retul pentru pacatul savirsit si incercarea de a se indrepta este
un fenomen psi+olo6ic specific uman0 (ncepind cu &dam8 care se caieste de
pacatul savirsit8 pocainta sub forma de virtute8 se afla in toate reli6iile0 /a se
manifesta8 prin diferite forme ca4 preot8 ru6aciune8 ruperea +ainelor8
marturisirea pacatelor8 7ertfe0 Prin toate se dorea impacarea cu divinitatea si
intrarea in le6atura cu ea0 Cainta in crestinism are acelasi scop4 de a ni se ierta
pacatele si de a ne apropia de !umnezeu0
Si in >ec+iul Testament 6asim recomandari pentru pocainta4 @@!eci8 de se va
face cineva vinovat de ceva8 isi va marturisi pacatul pe care l)a savirsit si sa
aduca !omnului 7ertfa o oaie sau o capra si)l va curati preotul si ( se va ierta
pacatulAA91evitic >8 5)6;0 (nteleptul Solomon spune in le6atura cu pocainta4
@@Cel ce isi ascunde pacatele lui nu propaseste8 iar cel ce le marturiseste si se
lasa de ele va fi miluitAA 9Pilde JJ>(((8 13;0
!e asemenea8 tot in >ec+iul Testament avem pilde de pocainta cind pacatosii
se marturisesc si capata iertare de la !umnezeu pentru pacatele lor0 &stfel8
imparatul !avid dupa ce a omorit pe :rie si ()a luat sotia acestuia8
marturisindu)si pacatul inaintea profetului <atan8 a primit prin el iertare de la
!umnezeu0 @@Si !omnul a ridicat pacatrul de deasupra ta8 a zi <atan si tu nu
vei muriAA 9(( Re6i J((8 13;0 S)au pocait si evreii care s)au intors din captitivatea
babilonica si care se casatorisera cu femei straine8 inaintea lui /zdra ) si au
primit iertare pentru pacatul lor 9/zdra J8 1')12; 9cf0 <eemia (8 6);0 S)au
pocait si <inivitenii in urma predicii si ru6amintilor proorocului (ona 9(ona cap0
3;0 Sfintul (oan Botezatorul avea ca punct central al predicii sale tot pocainta4
@@Pocaiti)va8 spune el8 ca s)a apropiat imparatia cerurilorAA 9,atei (((8 2;0 !upa
predicile sale inflacarate8 poporul marturisea pacatele si se boteza 9,atei (((8
6;0 Si !omnul *ristos si)a inceput predica tot prin indemnul la pocainta4
@@Pocaiti)va ca s)a apropiat imparatia cerurilorAA 9,atei (>8 1; sau @@Pocaiti)
va si credeti in /van6+elieAA 9,arcu 18 15;0
(nsa ca taina8 prin care se iarta penitentului pacatele marturisite8 prin puterea
curatitoare a !u+ului Sfint8 marturisirea a fost instituita si inceputa de !omnul
*ristos0 /l a instituit)o8 caci /l insusi a asvirsit)o cel dintii8 iertind pacatele
unor persoane pe care le vindeca4 vindecarea slabano6ului din Capernaum
9,atei (J8 2)6;B vindecarea femeii de scur6erea sin6elui 9,atei (J8 22;B
vindecarea de orbi 9,atei (J8 2$)2%; etc0 9Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 !o6matica8 vol0
38 p0 123;0
383
(n prea7ma inaltarii la cer8 stiind ca nu va mai putea acorda iertarea de pacate
in mod vizibil8 !omnul *ristos imputerniceste pe &postolii Sai cu savirsirea
acestei taine dupa ce le)o promisese inca inainte de rasti6nirea Sa0 &stfel8 /l o
promite prin Sfintul Petru tuturor &postolilor cind spune4 @@Si iti voi da c+eile
imparatiei cerurilor si orice vei le6a pe pamint va fi le6at si in ceruri si orice
vei dezle6a pe pamint va fi dezle6at si in ceruriAA 9,atei J>(8 1%;0 (ar cu alta
ocazie adresindu)se tuturor &postolilor le spune4 @@&devarat 6raiesc voua4
oricite veti le6a pe pamint8 vor fi le6ate si in cer si oricite veti dezle6a pe
pamint vor fi dezle6ate si in cerAA 9,atei J>(((8 1$;0
!omnul *ristos acorda direct puterea Sa &postolilor Sai de a savirsi pocainta
prin comunicarea !u+ului Sau cel sfint8 cind spune4 @@Si zicind acestea a suflat
asupra lor si le)a zis4 luati !u+ Sfint8 carora veti ierta pacatele8 le vor fi iertate
si carora le veti tine vor fi tinute 9(oan JJ8 22)23;0
&sadar8 puterea pe care o avea !omnul *ristos ca !umnezeu de a ierta
pacatele8 de a le6a si dezle6a8 a transmis)o &postolilor Sai0 &cestia la rindul lor
au e#ercitat aceasta putere in epoca apostolica si au transmis)o urmasilor8
episcopilor si preotilor0 &stfel8 in baza acestei puteri Sfintul &postol Pavel
pedepseste pe desfrinatul din Corint4 @> (I Corinteni V, 2-5). A pedepsi si pe
<<Imeneu si Alexandru pe care I-a dat satanei ca sa se inete, sa nu mai
!uleasca>> (I "imotei I, 2#). $upa cum in irtutea aceleiasi puteri, a iertat
mai tir%iu, dupa indreptare pe incestuosul din Corint (II Corinteni II, &#.). tot
in epoca apostolica '(inta 'criptura aminteste ca <<multi dintre cei care
cre%usera eneau sa se marturiseasca (la '(intul )ael) si sa spuna (aptele
lor>> (Fapte *I*, &+). $espre aceleasi (apt aminteste '(intul Iaco (V, &6) iar
'(intul Ioan a(irma, <<$aca marturisim pacatele noastre, -l este credincios si
drept ca sa ne ierte pacatele si sa ne curateasca pe noi de toata
nedreptatea>> (I Ioan, I, .).
Sfintii &postoli au transmis puterea de a ierta pacatele de a savirsi Taina
Pocaintei ca si a Botezului nu la toti care au crezut in invatatura !omnului
*ristos8 ci unor persoane anume alese si consacrate prin +irotonie8 preotilor4
@@Pentru aceasta te)am lasat in Creta8 ca sa indreptezi cele ce mai lipsesc si sa
asezi preoti prin cetati pecum ti)am rinduitAA 9Tit (8 5;0 Sau8 precum se afirma
in alt loc4 @@Pentru care cuvint8 te indemn sa tii aprins +arul lui !umnezeu8 cel
care este in tine8 prin punerea miinilor meleAA 9(( Timotei (8 6B cf0 ( Timotei >8
22B -apte J(>8 23;0
(n fata preotului +irotonit trebuie sa se prezinte penitentul cu cainta si cu
+otarire de a nu mai pacatui spre a)si marturisi pacatele0 /vident8 re6retul
trebuie sa fie sincer asemanator cu cainta vamesului din pilda vamesului si a
fariseului 91uca J>(((8 1')14; cu a fiului ratacit care s)a intors la parintele sau
91uca J>8 11)31; sau cu cainta Sfintului Petru8 care a plins cu amar dupa ce s)a
lepadat de !omnul *ristos 9,atei JJ>(8 5;0
384
Cainta adevarata8 re6retul adinc de a fi savirsit pacatul duce la neliniste8 la
framintare si in mod normal la dorinta de a)( marturisi0 &ctul marturisirii nu
este amintit in mod e#plicit de !omnul *ristos0 (nsa8 este afirmat in >ec+iul
Testament ) in cazurile amintite4&aron8 !avid8 marturisea evreilor in fata lui
/zdra8 <eemia8 ,arturisirea se practica in epoca apostolica4 FSi multi dintre cei
care crezusera veneau sa se marturiseasca si sa spuna faptele lor0 (ar multi
dintre cei care facusera vra7itorie8 aducind cartile le ardeau in fata tuturorAA
9-apte J(J8 1$)1%;0 Practica marturisirii in fata preotului du+ovnic indeplinita in
Biserica c+iar de la inceputurile ei o atesta "ri6en8 Ciprian si Sfintul (oan 3ura
de &ur0
!e altfel8 actul marturisirii din Taina Pocaintei are o mare valoare reli6ioasa si
morala0 Prin marturisire penitentul isi destainuie 6reselile si pacatele sale in
fata du+ovnicului8 creindu)se intre el si preot o intimitate8 o comuniune
sufleteasca prin care se realizeaza in omul tulburat de pacat o liniste
sufleteasca si posibilitatea de a)si reface si intari comuniunea cu !umnezeu0
<umai dupa cercetarea adinca si serioasa a sufletului penitentului prin
marturisire8 du+ovnicul acorda dezle6area ) forma specifica a Tainei Pocaintei8
adica iertarea pacatelor0 @@Caci carora le veti ierta pacatele le vor fi iertate si
carora le vei tine8 vor fi tinuteAA 9(oan JJ8 23;0 Prin iertare8 credinciosul8 scapa
de robia pacatului si intra in comuniune cu !umnezeu si isi recapata speranta
vietii vesnice0
Prin Taina ,arturisirii se iarta penitentului toate toate pacatele marturisite8
oricit ar fi ele de mari0 Biserica a condamnat toate credintele unor eretici ca
montanistii8 novatienii8 donatistii care sustineau ca omuciderile8 desfrinarile8
apostaziile si tradarile de credinta nu se iarta 9!o6matica8 manual pentru (nst0
Teolo6ice8 p0 $%5;0
(n privinta pacatelor !omnul *ristos spune4 @@Celui care va zice cuvint
impotriva -iului "mului8 se va ierta luiB dar celui care va zice impotriva !u+ului
Sfint8 nu ( se va ierta lui nici in veacul acesta8 nici in cel ce va sa fieAA 9,atei
J((8 32B cf0 (oan >8 16;0 (nsa pacatul impotriva !u+ului Sfint8 care nu se iarta
@@este o rautate deplin constienta si libera contra adevarului dumnezeiesc8
necredinta si totala lipsa de penitenta8 o impietrire a omului in releAA
9!o6matica8 ibidem;0
!eci8 lipsa de iertare provine din cauza omului8 a impotrivirii lui fata de
!umnezeu8 din neprezentarea la marturisire si nu din cauza preotului ca nu ()ar
acorda iertarea0 Preotul spune un do6matist ortodo#8 pronunta numai sentinte
de ac+itare si niciodata sentinte de condamnare 9&ndrutsos8 !o6matica8 p0
4'$;0
Totusi8 unele pacate 6rele savirsite de unii penitenti ca omuciderile8 avortul8
desfrinarile8 adulterul8 apostazia si erezia8 unde nu se vede o cainta pe masura
385
pacatelor respective8 savirsite8 du+ovnicul amina pentru un anumit timp
primirea Sfintei /u+aristii8 pentru a se proba prin fapte vindecarea slabiciunilor
9,atei >8 23)25; 9Pr0 Prof0 !0 Staniloae;0
Biserica "rtodo#a respin6e si afirmatiile Bisericii romano)catolice care iarta
prin pocainta numai pacatele 6rele8 cele care duc la c+inurile iadului8 iar pe
cele usoare le absolva prin indul6ente0
!upa pronuntarea iertarii prin ru6aciunea respectiva8 du+ovnicul obli6a pe
penitent la un canon8 in stricta le6atura cu pacatele marturisite si iertate0
&dica la savirsirea unor acte de evlavie8 de ru6aciune8 metanii8 post sau
diferite fapte milostive pentru intarirea credinciosului pe calea dreptei
credinte si a dreptei vietuiri in *ristos0 /le nu sint pedepse pentru pacatele
marturisite ci mi7oace de intarire a slabiciunilor constante la marturisire0
/pitimia se intemeiaza din punct de vedere scripturistic prin fapta lui ?a+eu
vamesul8 care odata cu convertirea sa a marturisit !omnului *ristos ca)si
imparte 7umatate din averea sa saracilor8 iar pe cei pe care ()a nedreptatit ii
despa6u6este impatrit0 ) ,ai mult decit cerea le6ea 91uca J(J8 $;0 ) /vident8
era o fapta care o savirsea spre a vindeca sufletul sau de patima furtului8
nedreptatii si a lacomiei0
!ar8 de multe ori8 epitimia poate lipsi8 cind penitenul este bolanv si se afla in
imposibilitatea de a indeplini0 &ceasta nu face imposibila eficacitatea Tainei
Pocaintei0
Taina ,arturisirii atit de imporatanta pentru mintuirea credinciosului ) precum
s)a observat ) a suferit o mutatie completa in sufletele multor credinciosi8
odata cu aparitia protestantismului0 Prin indepartarea preotiei sacramentale s)
a indepartat si pocainta ca taina8 si atunci cind se practica ( se inlatura sensul
ei de taina0
Pentru ca pocainta este o incercare a fiecarui individ de intarire a credintei8
prin cainta facuta direct catre !umnezeu8 iar cind eventual se marturiseste
cineva in fata pastorului 9individual sau in 6rup;8 acesta ii vesteste iertarea
pacatelor de catre !umnezeu8 el fiind un simplu martor asistent0
!in aceasta invatatura despre pocainta pe care ortodocsii nu o admit s)au
inspirat si unii crestini din vremea noastra8 ne6ind valabilitatea si utilitatea
pocaintei ca taina savirsita de preoti0
/i sustin ca !omnul *ristos a dat puterea de a ierta pacatele Bisericii ca
adunare de credinciosi8 ca 6rupare si nu preotilor0 &stfel8 spune !omnul in
acest sens8 &postolilor8 afirmind despre un credincios ce pacatuiestei4 @@!e)ti
va 6resi fratele tau8 mer6i mustra)l pe el intre tine si el sin6ur8 si de te va
asculta8 ai cisti6at pe fratele tau0 (ar de nu te va asculta8 ia cu tine unul sau
386
doi ca din 6ura a doi sau trei martori sa se statorniceasca orice cuvint0 Si de nu)
( va asculta pe ei8 spune)l Bisericii8 iar de nu va asculta nici de Biserica8 sa)ti
fie ca un pa6in si cu vamesAA 9,atei J>(((8 15)1;0 !eci8 intrea6a adunare8
Biserica trebuie sa 7udece si sa condamne un om care 6reseste8 iar nu preotul0
/i mai citeaza si aul alt verset care ar confirma faptul ca penitentul trebui sa)si
marturiseasca pacatul in fata celui care a 6resit si sa)si ceara iertare de la el8
evenutal de la anumiti semeni de ai sai8 iar nu de la preot0 ,arturisirea nu se
face in fata preotului in mod individual8 secret8 ci ea este publica0 &sa se
practica in vremea apostolica8 dupa cum spune Sf0 (acov4 @@,arturisit)va unul
altuia pacatele si va ru6ati unul pentru altul8 ca sa va vindecati8 ca mult poate
ru6aciunea staruitoare a dreptuluiAA 9(acov >8 16;0
(n primul citat referitor la Biserica ) adunare ) care sin6ura ar avea dreptul sa
condamne8 trebuie sa observam ca adunarea condamna si pedepseste prin
conducatorii ei8 preotii0 &stfel8 conc+ide si ,intuitorul *ristos prin conte#t8
vers 1$4 @@"ri cite veti le6a pe pamint8 vor fi le6ate si in cer000AA adresate
&postolilor8 conducatorii Bisericii0 /i le6au si dezle6au0 !omnul *ristos n)a dat
niciodata tuturor credinciosilor dreptul de a ierta pacatele8 ci &postolilor 9(oan
JJ8 23; si urmasilor lor 9( Timotei >8 1%)2';0
&cest fapt se desprinde si din pilda Sfintului Pavel cind a e#clus din
comunitatea crestina pe desfrinatul din Corint0 &postolul a 7udecat si a +otarit
iar adunarea a e#ecutat0 @@Ci eu8 desi departe8 cu trupul8 insa de fata cu
du+ul8 am si 7udecat8 ca si cum as fi de fata000 adunindu)va voi si du+ul meu8
cu puterea !omnului nostru (isus *ristos8 sa dati pe unul ca acesta satanei8 spre
pieirea trupului000AA 9( Corinteni >8 3)5;0
(ar cind desfrinatul s)a pocait8 tot &postolul porunceste adunarii din Corint sa)l
reprimeasca 9(( Corinteni ((8 $)%;0 !eci nu 7udeca si condamna adunarea8 ci
conducatorul ei0
<ici al doilea te#t nu confirma parerea ca marturisirea se savirsea in epoca
apostolica8 in fata laicilor0 Sf0 (acov vorbeste in conte#t8 adica ceva mai sus de
te#tul citat ) >8 14)15 ) despre Taina Sfintului ,aslu pe care o savirsesc preotii
impreuna cu Taina Pocaintei8 savirsita tot de ei0 !eci &postolul sfatuieste pe
credinciosi8 mai departe ) versetul 16 ) sa nu ascunda din pacatele lor ci sa le
marturiseasca inte6ral @@unul altuiaAA adica preotilor0 :nii8 referindu)se la
penitenti altii privind pe preoti0 !eci cuvintele4 @@unul inaintea altuiaAA nu se
refera la marturisirea inaintea mirenilor8 ci despre marturisirea inaintea
preotilor Bisericii8 cum era practica bisericii apostolice 9-apte J(J8 1$)1%;0
Cit despre faptul ca marturisirea la inceput se facea publica si nu secreta8
individuala8 faptul este adevarat0 1a inceput8 marturisirea era publicaB
penitentul se marturisea in fata du+ovnicului8 asistat de public0 (nsa mai tirziu
pentru o mai completa si discreta marturisire8 aceasta s)a efectuat in mod
387
individual0 Totusi si atunci cind se savirsea public8 ea se efectua in fata
du+ovnicului si el dezle6a pacatele8 iar nu mirenii8 care erau simplii asistenti0
Se mai afirma de aceiasi credinciosi ca pentru iertarea pacatelor trebuie sa ne
indreptam direct lui !umnezeu si nu prin mi7locirea preotilor0 &cest fapt a fost
practicat in >ec+iul Testament8 l)a invatat si practicat si !omnul *ristos0 &stfel8
!avid8 s)a adresat8 spre a ( se ierta pacatele direct Parintelui ceresc prin
cuvintele4 @@,iluieste)ma8 !umnezeule8 dupa marea mila TaAA 9Ps0 1;0 !omnul
*ristos ne)a invatat sa ne adresam direct lui !umnezeu8 in ru6aciunea @@Tatal
nostruAA4 @@Si ne iarta noua 6reselile noastre8 precum si noi iertam 6resitilor
nostriAA 9,atei >(8 12;0 !e asemenea au primit iertarea pacatelor direct de la
,intuitorul *ristos4 slabano6ul din Capernaum 9,arcu ((8 5;B femeia pacatoasa8
care ()a uns picioarele cu mir 91uca >((8 4$;B vamesul care se ru6a in templu
91uca J>(((8 13;B til+arul de pe cruce 91uca JJ(((8 43;0
!ar nici ar6umentele prin te#tele amintite nu sint intemeiate0 (n >ec+iul
Testament8 am vazut8 nu a e#istat Taina Pocaintei sau ,arturisirii8 ci aceasta a
fost instituita in <oul Testament de !omnul *ristos0
(ertarea oferita de !omnul *ristos slabano6ului din Capernaum8 femeii
pacatoase8 vamesului si til+arului de pe cruce8 sint oferite direct de ,intuitorul
) ele constituind inceputul Tainei Pocainetei8 facut de insusi !omnul *ristos8
precum s)a amintit0 &ceasta nu inseamna ca cei care pacatuiesc trebuie sa se
adreseze direct ,intuitorului8 caci /l a dat puterea de a mi7loci8 de a efectua
Taina Pocaintei &postolilor8 si urmasilor lor 9,atei J>(((8 1$B (oan JJ8 23B /feseni
(>8 11;0
Se afirma8 in continuare8 intru contestarea Tainei ,arturisirii efectuata de
preoti ca administratori ai ei8 spunindu)se ca ei nu pot fi mi7locitori intre
!umnezeu si oameni spre a ierta pacatele celor ce 6resesc8 deoarece sin6urul
care are puterea de a ierta pacatele este Parintele ceresc4 @@Cine poate sa
ierte pacatele decit unul !umnezeu2AA 91uca >8 21;0
,ai mult se spune ca preotul nu poate oficia Taina ,arturisirii8 nu poate ierta
pacatele penitentilor8 fiind el insusi om cuprins de pacate0
(n adevar8 numai sin6ur !umnezeu are puterea sa ierte pacatele0 Preotul in
oficierea Tainei Pocaintei este doar un instrument al divinitatii8 un mi7locitor8
un administrator al tainei ) !umnezeu este stapinul darului sau al puterii de a
ierta pacatele8 iar preotul in iconom al acestui dar0 !eci8 iertarea vine de la
!umnezeu8 insa prin mi7locirea preotului 9Pr0 !r0 P0 !e+elanu8 Sectolo6ia8 p0
366;0 !e altfel si in cazul celorlalte taine4 Botez8 ,irun6ere etc08 preotul este
un iconom al tainelor lui !umnezeu 9( Corinteni (>8 1;0
388
Raspunsul de mai sus este valabil si pentru obiectia aminitata ca preotul fiind
om cu pacate nu poate oficia Taina Pocaintei8 nu poate ierta pe altul8 deoarece
fiind pacatos are nevoie sa ( se ierte pacatele sale0
Preotul fiind un mi7locitor8 un administrator al Tainelor8 pacatele sale nu
impiedica +arul !u+ului Sfint8 cu care este imputernicit prin +irotonie 9(
Timotei (>8 14;8 a)si indeplini valabil tainele0 (n cazul de fata8 pacatele
preotului nu)l impiedica de a oferi prin Taina Pocaintei iertarea pacatelor
penitentului0
Caci om fara pacat nu e#ista 9( (oan (8 $;0 &postolii ,intuitorului erau oameni
pacatosi 9( Timotei (8 15; si totusi au primit puterea de a oficia Sfintele Taine8
deci si Taina Pocaintei8 puterea de a ierta pacatele 9(oan JJ8 23;0 ,ai mult ei
au oficiat in timpul lor Taina Pocaintei8 au iertat pacatele semenilor lor 9-apte
J(J8 1$)1%;0 &ceasta putere au primit)o si urmasii lor8 episcopii si preotii 9Tit (8
5B (( Timotei (8 6B (( Timotei >8 1%)2';0 Ca oameni8 preotii sint pacatosi si la fel
ca si mirenii se izbavesc de pacate tot prin Taina Pocaintei in fata altor preoti0
!ar in calitate de pastori si du+ovnici au puterea de la !omnul *ristos8 ca
urmasi ai &postolilor de a oficia Taina Pocaintei si de a ierta pacatele8 @@spre
desavirsirea sfintilorAA 9/feseni (>8 12;0
(n sfirsit8 aceiasi crestini care contesta valabilitatea Tainei ,arturisirii
administrata de preoti nu se impaca nici cu epitimia sau canonul dat de
du+ovnic celor ce marturisesc0 &cesta ar fi un adaos inutil8 spune ei8 care
impiedica pe multi sa vina la marturisire8 caci este 6reu de indeplinit pentru
cei mai multi0 Cei care se caiesc nu trebuie sa suporte asemenea povara0
!omnul *ristos a spus4 @@Pe cel care vine la ,ine8 nu)l boi scoate afaraAA 9(oan
>(8 3;0 !eci8 pentru marturisire8 nu se cere nimic altceva decit cainat0
Canonul nu este o obli6atie inutila8 ci o cerinta a sufletului omenesc8 impovarat
de pacat si care odata cu izbavirea de el8 simte neboia unei reparatii0 ?a+eu
vamesul simte trebuinta unei reparatii si spune4 @@!oamne8 iata 7umatatea din
averea mea o dau saracilor si daca am napastuit pe cineva cu ceva8 intorc
impatritAA 91uca J(J8 $;0 Canonul este un mi7loc de vindecare a vec+ilor pacate
ale penitentilor8 intrebuintat cu tact de du+ovnic4 pentru pacate din lacomie si
avaritie se dau epimimii care constau prin fapte milostive8 pentru pacatele
desfrinarii se dau epitimii care constau prin fapte milostive8 pentru pacatele
desfrinarii se dau canoane de post etc0 deci nu sint poveri si obli6atii inutile8 ci
sint o terapeutica sufleteasca8 primite si asteptate de penitenti0 Cind ele nu se
pot indeplini pretotul nici nu le prescrie0
Caci epitimiile nu +otarasc si conditioneaza eficacitatea tainei8 adica iertarea
pacatelor8 acestea fiind cainta si marturisirea ci ) precum am amintit ) mi7loace
de vindecare a ranelor pacatelor0
389
Taina Pocaintei sau ,arturisirii8 pentru marea ei importanta a fost practicata
frecvent de membrii Bisericii crestine8 incepind din epoca apostolica0 Caci
izbavindu)ne de pacate ea ne a7uta a duce o viata crestina si ne tine vie
constiiinta mostenirii imparatiei ceresti0
Sfintii Parinti si scriitori bisericesti ca4 "ri6en8 Ciprian8 Sfintul &tanasie8 (oan
3ura de &ur si Sfintul &mbrozie in scrierile lor o recomanda cu caldura
credinciosilor8 aratindu)( valoarea ei pentru mintuirea sufletelor0
/a trebuie repetata de orice crestin in fiecare din cele patru posturi anuale sau
cel putin o data in postul Pastilor8 precum o recomanda porunca a (>)a a
Bisericii "rtodo#e0 e fundalul doctrinei si cultului crestin este puternic
imprimat adevarul despre 7ertfa de rascumparare a lui (isus pe cruce0
!in coapsa lui (isus8 strapunsa de sulita ostasilor romani8 a curs temporar si in
mod vizibil8 sin6ele cald al fiintei Sale umane8 iar pentru vesnicie8 in mod
tainic8 s)a dat *arul8 acea ener6ie a Sfintei Treimi care intretine viata Bisericii
lui *ristos8 sub forma ei de comunitate0
Cind ,intuitorul a trimis la predica pe colaboratorii Sai ) Sfintii &postoli ) si
cind le)a spus4 @@1uati !u+ Sfint8 carora veti ierta pacatele8 iertate vor fi 000AA8
a predat Bisericii sub forma ei de ierar+ie acest depozit al *arului !ivin8 care
se transmite de catre urmasii Sfintilor &postoli Bisericii ascultatoare0
Participarea la mintuirea obiectiva8 adusa de ,intuitorul *ristos8 da celor
credinciosi8 atunci cind colaboreaza prin credinta si fapte bune8 posibilitatea
de a trai in afara de viata ve6etativa a plantelor8 in afara de viata senzitiva a
lumii celor necuvintatoare8 in afara de viata rationala a tuturor celorlalti
semeni o viata in plus4 viata supranaturala in comuniune de *ar8 Credinta si
!ra6oste cu (isus *ristos0
<umai prin siner6ismul perfect al acestor trei elemente 9credinta8 *ar si fapte
bune; poate omul sa urce pe scara desavirsirii in nazuinta lui de a a7un6e la
masura barbatului desvirsit8 dupa statura lui (isus *ristos0
!in citatul de mai sus @@1uati !u+ Sfint 000AA se vede clar ca Biserica este
depozitarea *arului0
Pornind de la interpretarea 6resita a notiunii de @@BisericaAA si in dorinta lor
de a desfiinta ierar+ia bisericeasca cu succesiune apostolica8 careia ii suprapun
notinea de @@preotie universalaAA8 unele fractiune ale Bisericii crestine nu
socotesc Biserica depozitara a *arului8 ci o reduc la treapta de @@societateAA
sau @@adunareAA8 pe care atunci cind e vorba de ei8 o numesc @@adunare de
sfintiAA8 fara insa a avea putere cineva din aceasta @@adunareAA sa
impartaseasca *arul0
390
(n felul acesta ei desfiinteaza Sfintele Taine ca mi7loace vizibile prin care se
impartasesc in mod mistic *arul lui !umnezeu8 iar daca pe unele care sint prea
puternic e#primate in te#tul Sfintei Scripturi nu le pot desfiinta8 le reduc la
simple forme sau comemorari0
<oi stim ca dintre toate Sfintele Taine cea mai insemnata este Taina Sfintei
/u+aristii8 deoarece daca prin celelalte Taine se impartaseste crestinului *arul
sau 3ratia divina8 forma tainei respective raminind nesc+imbata8 prin Taina
Sfintei /u+aristii se impartaseste insusi Trupul si Sin6ele !omnului8 sub forma
piiniii si a vinului0
!in cuvintele adresate de ,intuitorul *ristos in Capernaum celor doritori de o
mai vedea o minune ca cea din seara precedenta8 in pustie8 cind au fost
saturati cei cinci mii de barbati numai cu cinci piini si doi pesti0 @@&6onisiti)va
nu mincarea cea pieritoare8 ci mincarea care ramine pentru viata vesnica000AA
9(oan >(8 2;8 ca si din versetul 33 al aceluiasi capitol8 unde se vorbeste despre
piinea ce se po6oara din cer si da viata vesnicaAA8 se vede ca (isus a anuntat cu
mult mai inainte Taina Sfintei /u+aristii8 care a fost insitituita in .oia Patimilor8
la Cina cea de Taina8 cind luind piinea si binecuvintind)o8 a dat)o Sfintilor Sai
ucenici si apostoli zicind4 @@1uati8 mincati0 &cestea este Trupul ,eu8 care se
frin6e pentru voi8 spre iertarea pacatelor00AA8 dupa care8 asa cum relateaza
evenimentul8 Sf0 /van6+elist 1uca a completat4 @@&ceasta sa o faceti intru
pomenirea ,eaAA 91uca JJ((8 14;8 din care se vede clar porunca -iului lui
!umnezeu8 de perpetuarea peste veacuri a sfintei 7ertfe0
!eci Sfinta /u+aristie este taina si 7ertfa in acelasi timp4 Taina8 intrucit aduce
iertarea pacatelor si 7ertfa8 pentru ca atunci cind se savirseste8 se frin6e Trupul
si se varsa Sin6ele lui (isus0
<imeni dintre cei ce aplica liberul arbitru in interpretarea Sfintei Scripturi n)au
putut inlatura definitiv8 aceasta Sfinta Taina cu radacini adinc infipte in te#tul
Sfintei Carti8 deoarece despre insitituirea ei vorbesc toti evan6+elistii 9,atei
JJ>(8 25B 1uca JJ((8 1%B ,arcu J(>8 22;0
(n prima epistola catre Corinteni8 la capitolul 118 2%8 reproducind cuvintele
,intuitorului @@Cine maninca si bea cu nevrednicie Trupul si Sin6ele !omnului8
7udecata isi maninca si beaAA8 Sf0 &postol Pavel arata ca in Sfinta Taina a
(mpartasaniei este vorba di insusi Trupul si Sin6ele lui (isus8 nu doar de o simpla
piine0 Totusi8 interpretind subiectiv cuvintele ,intuitorului4 @@&ceasta s)o
faceti intru pomenirea ,eaAA8 unii sustin ca Sf0 /u+aristie nu este altceva decit
comemorarea ultimei cine luata de (isus cu ucenicii Sai8 ) o simpla masa
comemorativa ) din care cauza o si numesc ei @@Cina !omnuluiAA0
Bazati pe te#tele de la ,atei 148 25 ] 268 2%8 unde se vorbeste de @@roada
viteiAA8 ei spun ca piinea si vinul sint piine si vin naturale0
391
!aca cercetam teama insitituirii Sfintei /u+aristii la Sf0 /van6+elist 1uca aflam
ca ,intuitorul vorbeste despre @@roada viteiAA la primul pa+ar8 dar Sf0
/u+aristie a fost instituita la cel de al doilea pa+ar8 dupa cina8 cind a zis4
@@1uati8 mincati000AA0
Bazati8 in fine8 pe te#tul din epistola catre /vrei cap0 %8 2$ si 1'8 148 unde se
afirma prin 6ura Sfintului &postol Pavel8 ca ,intuitorul s)a 7ertfit o sin6ura
data8 noii credinciosi sustin ca nu mai e nevoie de o alta 7ertfa si fac acest
lucru cu scop bine determinat0 Si aceasta deoarece8 daca ar recunoaste ca
Sfintii &postoli ar fi savirsit o 7ertfa reala8 inerent ar fi trebui sa recunoasca si o
ierar+ie cu succesine apostolica8 care sa continue opera Sf0 &postoli0
<ici noi nu ta6aduim ca intr)adevar ,intuitorul s)a 7ertfit o sin6ura data8 nici
nu avem pretentia ca repetam 7ertfa lui (isus pe cruce0 Prin savirsirea acestei
taine8 noi doar continuam8 actualizam si permanentizam aceasta 7ertfa
savirsita o sin6ura data si facem acest lucru pentru a ramine in permanenta
le6atura cu ,intuitorul *ristos0
Pentru sustinerea parerilor lor cu privire la Sf0 /u+aristie8 acesti subiectivi
interpreti ai Sfintei Scripturi se bazeaza pe toate acele te#te in care se
vorbeste despre primatul Cuvintului lui !umnezeu8 fata de trup si fata de +rana
trupeasca8 concretizata prin termenul de @@piineAA0
Cind ,intuitorul a zis 91uca 4841; @@nu numai cu piine va trai omul8 ci cu tot
cuvintul care iese din 6ura lui !umnezeuAA8 nu s)a referit la Sf0 /u+aristie8 cum
vor unii credinciosi sa intelea6a8 ci la piinea cu care diavolul a vrut8 in pustiul
Carantaniei8 sa trezeasca simturile fizice de foame trupeasca ale lui (isus)
"mul8 dupa un post atit de lun60 Cind ,intuitorul a rostit8 in Capernaum8 a
doua zi dupa saturarea 6loatelor flaminde din pustie cuvintele4 @@&6onisiti)va
nu mincarea cea nepieritoare8 ci mincarea ce ramine pentru viata vesnica pe
care va va da)o -iul "mului8 caci pe /l 1)a pecetluit TatalAA0 (n acest te#t
!omnul *ristos nu s)a referit la altceva decit pur si simplu la +rana trupeasca
pe care o asteptau 6loatele flaminde de piine8 dintre care unele participasera
probabil la saturarea miraculoasa din pustie8 cind (isus a savirsit minunea
inmultirii piinilor0
Cind Sfintul /van6+elist (oan a reprodus cuvintele ,intuitorului @@Cine asculta
de ,ine si crede in Cel ce ,)a trimis pe ,ine8 are viata vesnica si la 7udecata
nu va veniAA n)a vrut sa arate ca (isus ar fi e#clus le6atura ce trebuie sa tinem
cu /l prin impartasirea cu Trupul si Sin6ele 1ui8 ci a vrut sa arate ca in adevar
ascultarea Cuvintului evan6+elic da omului posibilitatea de a a7un6e la
mintuire0 !ar8 in acelasi timp8 a avut 6ri7a ca la inceputul /van6+eliei Sale
9cap0 68 53; sa intareasca acest adevar prin cuvintele4 @@Cel ce maninca Trupul
,eu si bea Sin6ele ,eu ramine in ,ine si /u in elAA8 aratind ca numai
impartasirea cu Trupul si Sin6ele lui (isus da omului posbilitatea trairii reale ale
Cuvintului revelat si a mintuirii0
392
Cine citeste Sfinta Scriptura trebuie sa aiba notiuni8 cel putin sumare8 despre
ar+eolo6iea poporului iudeu8 despre viata si obiceiurile lorB sa cunoasca
evoluita vietii crestine de la inceputurile ei in conte#tul timpului respectiv0
Sfinta Scriptura trebuie studiata profund si interpretata cu sinceritate0
&deseori nici e#presiile pauline n)au fost omise de unii credinciosi in cautarea
de te#te in spri7inul sustinerilor lor eronate0 /i se opresc de obicei la un te#t
scurt8 separindu)l de conte#tul scrierii respective8 ceea ce reda adevaratul
inteles8 pe care apoi il interpreteaza cum vor0
&sa8 de e#emplu8 daca in prima epistola catre Corinteni8 cap0 118 260 &postolul
Pavel scrie4 @@!e cite ori mincati aceasta piine si beti acest pa+ar8 moartea
!omnului vestiti pina la venirea 1uiAA8 unii crestini sustin ca prin mincarea
piinii si prin 6ustarea vinului comemoram moartea lui (isus0 /i uita insa sau nu
vor sa citeasca mai departe te#tul8 care afirma4 @@Cine cu nevrednicie maninca
Trupul si bea Sin6ele !omnului8 7udecata siesi maninca si beaAA8 ceea ce
insemneaza ca piinea si vinul nu constituie un simbol ci sint insusi Trupul si
Sin6ele lui (isus *ristos0
Sf0 /u+aristie este taina si 7er6a in acelasi timp8 instituita de ,intuitorul
*ristos0 Prin ea8 sub forma piinii si a vinului8 dupa ru6aciunea de invocare a
Sfintului !u+8 se ofera credinciosilor insusi Trupul si Sin6ele !omnului 9(oan 68
55)5B ( Cor0 1'8 16;0 /a nu poate fi savirsita decit de preotul cu succesiune
apostolica8 in virtutea *arului primit de la ,intuitorul prin Sfintii &postoli0 &sa
trebuiesc intelese epistole pauline catre Timotei si TitB asa trebuiesc
interpretate cuvintele care ne spun4 @@pe altii ()a pus !umnezeu dascali si
prooroci spre savirsirea Sfintelor TaineAA 9/feseni 48 4; si asa trebuie sa credem
si noi cei pe carei ii pastorim8 pentru mintuirea noastra a tuturor0 (n strinsa
le6atura cu Taina ,arturisirii este Taina ,aslului0 Scopul ambelor taine este
acelasi8 adica vindecarea credinciosilor de bolile de care sufar0 !ar8 in timp ce
Taina ,arturisirii vindeca bolnavul de bolile sufletesti ) de pacatele sale ) prin
Taina ,aslului el se tamaduieste8 indeosbie8 de bolile trupesti8 adau6indu)se si
cele sufletesti8 adica iertarea pacatelor0
!omnul *ristos in activitatea Sa mesianica a vindecat nenumarati bolnavi de
bolile si neputintele lor0 Pentru aceste tamaduiri /l nu le cerea decit dorinta de
a se vindeca si credinta in puterea Sa0 (nsa8 de multe ori8 odata cu tamaduirea
bolilor trupesti8 /l le ierta si pacatele 9,atei (J8 2;8 cerindu)le sa nu mai
6reseasca 9(oan >8 14;0 Ceea ce inseamna ca e#ista o strinsa le6atura intre
boala si pacat 91uca (>8 3%;8 pentru ca e#ista o strinsa le6atura8 o influenta
reciproca intre suflet si corp0
&postolii !omnului *ristos continuind opera mintuitoare a (nvatatorului lor8 au
fost imputerniciti de /l ) sa vindece pe membrii Bisericii de boalele si
nepturintele lor0 (n acest scop8 a infiintat Taina ,aslului8 imputernicind cu
savirsirea ei pe &postolii si urmasi lor0
393
!in aceste motive8 credinciosii au pentru tamaduirea neputintei lor trupesti pe
lin6a remediile medicale si un mi7loc du+ovnicesc de vindecare8 anume4 Taina
,aslului0
/a este acea taina care prin un6erea cu untdelemnul sfintit de preoti8
impreuna cu anumite ru6aciuni8 se coboara +arul !u+ului Sfint peste bolnavul
respectiv8 ( se iarta pacatele si se impartaseste totodata tamaduire trupeasca
sau usurarea durerilor si intarire sufleteasca0
:n6erea cu untdelemn era practicata in reli6iile vec+i8 fie pentru cult8 fie
pentru vindecarea bolnavilor0 1a evrei8 in >ec+iul Testament8 se aducea ca
7ertfa 9(esire JJ(J8 4'B 1evitic8 ((8 4;B pentru sfintirea lucrurilor trebuincioase la
slu7ba 9(esire J18 %;0 Se intrebuinta si pentru sfintirea unor oameni in anumite
emisuni8 pentru un6erea re6ilor si imparatilor Saul 9( Re6i J>8 1;8 Solomon 9(((
Re6i (8 34;B pentru un6erea preotilor &aron 9(esire JJ(J8 ;B pentru un6erea
profetilor8 /lisei 9((( Re6i J(J8 16;0
(n <oul Testament se folosea ca medicament pentru un6erea bolnavilor8 dupa
cum ne arata pilda samarineanului milostiv8 unde acesta un6e cu untdelemn pe
un ranit cazut intre til+ari 91uca J8 34;0 !omnul *ristos cind a trimis pe
&postoli la propovaduire8 intr)o misiune de proba8 le)a dat puterea de a
vindeca pe bolnavi8 un6indu)( cu undelemn4 @@Si socoteau multi demoni si
un6eau cu untelemn pe multi bolnavi si)( vindecauAA 9,arcu >(8 13;0
&ceasta practica a un6erii cu untdelemn a fost consfintita de ,intuitorul
*ristos si ridicata la ran6ul de taina8 dupa invierea Sa0 &cest fapt il aminteste
Sfinta Scriptura8 cind spune ca !omnul *ristos8 dupa invierea Sa8 s)a infatisat
pe Sine viu &postolilor Sai si li s)a aratat timp de patruzeci de zile @@si vorbind
cele despre imparatia lui !umnezeuAA 9-apte (8 3;0 !eci8 in acest rastimp8 de
patruzeci de zile a instituit Taina ,aslului0
&ceasta o confirma faptul ca Sf0 (acov ) ruda !omnului si episcopul
(erusalimului8 indemna pe crestini ca atunci cind sint bolnavi sa savirseasca
Taina ,aslului0 @@/ste cineva bolnav intre voi2 Sa c+eme preotii Bisericii si sa se
roa6e pentru el8 un6indu)l cu untdelemn8 in numele !omnului0 Si ru6aciunea
credintei va mintui pe cel bolnav si !omnul il va ridica si de va fi facut pacate
se vor ierta luiAA 9(acov >8 14)15;0
!in spusele Sf0 (acov se vede ca este vorba de o taina si nu despre o un6ere
obisnuita cu untdelemn8 pe care o putea face orice credincios sau orice om si
nu numai preotii0 <u este vorba nici de o un6ere +arismatica8 adica o un6ere cu
vindecari minunate pe care o faceau unii credinciosi8 inzestrati cu aceasta
putere prin +arul !u+ului Sfint ) +arismaticii4 @@Si unuia ( se da prin !u+ul Sfint
cuvint de intelepciune000 iar altuia darurile vindecarilor8 intru acelasi !u+AA 9(
Corinteni J((8 $)%B ,arcu J>(8 1$;0
394
,ai mult8 aceasta un6ere cu untedelemn despre care vorbeste Sf0 (acov8 aduce
dupa sine prin ru6aciunea credintei )a preotilor ) nu numai vindecarea trupului
si @@iertarea pacatelorAA prin +arul !u+ului Sfint0 !eci8 untdelemnul si
ru6aciunea ) partea e#terna ) preotii ca savirsitori ) administratorul ) usurarea
suferintelor sau c+iar vindecarea lor8 impreuna cu iertarea pacatelor ) partea
supranaturala0
&vem toate elementele constitutive ale taine0 /le ne dovedesc ca !omnul
*ristos a instituit Taina ,aslului8 imputernicind pe &postoli si urmasii lor s)o
indeplineasca in cazul crestinilor bolnavi8 pentru vindecarea lor0
Taina ,aslului se adminstreaza credinciosului bolnav sau la mai multi bolnavi8 )
enoriasilor unei paro+ii8 in anumite zile8 ) pentru vindecare de anumite boli sau
iertarea pacatelor lor0
/a se oficiaza de sapte preoti ) preotii Bisericii 9(acov >8 14; in conformitate cu
cele sapte daruri ale Sfintului !u+ 9(saia J(8 2)3;0 1a nevoie pot oficia si doi sau
c+iar un preot0
@@Ru6aciunea credinteiAA o constituie partea formala a tainei si consta din
repetarea ru6aciunii4 @@Parinte sfinte doctorul sufletelor000AA de sapte ori8
impreuna cu sapte pericope evan6+elice8 sapte pericope din &postol si alte
ru6aciuni0 (n rastimpul ru6aciunii8 se un6e bolnavul cu untdelemnul sfintit8 in
prealabil8 de preoti8 prin repetarea ru6aciunii de sfintire de sapte ori0
Taina ,aslului este precedata ) cind se administreaza unui bolnav ) de Taina
Pocaintei8 cind acesta este in masura de a face marturisirea0 Prin ,aslul se
iarta bolnavului pacatele care eventual au fost uitate la marturisire0 !upa
Taina ,aslului bolnavul primeste Taina Sfintei /u+aristii0
Taina ,aslului se administreaza bolnavului care isi e#prima dorinta de a o primi
si este constient spre a face marturisire la Taina Pocaintei0 /a se administreaza
si bolnavului care)( mai 6rav suferind8 la dorinta familiei acestuia si care
6aranteaza de dreapta credinta a bolnavului si de probabilitatea de a o fi
primit daca ar fi fost in posibilitatea de a se e#prima0
(n asemanare cu Taina Botezului8 ,aslul se oficiaza si pentru copiii bolnavi8 la
cererea parintilor0 Si la bolnavii 6ravi si la copii8 administrarea maslului se
bazeaza pe faptul ca !omnul *ristos a vindecat anumiti bolnavi in urma
ru6aciunii casnicilor lor0 >indecarea unui demonizat orb si mut 9,atei J((8 22;8
vindecarea fiicei cananeiencei 9,atei J>8 22)2$;0
!ar efectul tainei8 adica vindecarea trupeasca a bolnavului nu este totdeauna
evidentaB bolnavul nu se vindeca in mod automat8 caci atunci taina ar deveni
un act ma6ic0 Taina ,aslului este o ru6aciune adrestat lui !umnezeu si ca orice
ru6aciune8 indeplinirea ei depinde de atotstiinta si bunatatea divina0 /l sin6ur
395
stie si +otaraste ce)( folositor omului0 /a mai depinde si de credinta bolnavului0
(nsa8 prin maslu8 bolnavului ( se iarta pacatele si daca nu se vindeca trupeste8
simte o usurare a suferintelor si o intarire sufleteasca0
1a romano)catolici maslul se numeste un6erea din urma8 /l se administreaza ca
o +rana de intarire pentru plecarea bolnavului din aceasta viata0 (nsa8 pentru
credinciosul bolnav taina are psi+olo6ic vorbind tocmai un efect contrar0
Bolnavul se demoralizeaza8 cind ( se oficiaza Taina ,aslului8 stiind ca in curind
va muri0
Protestantii nea6a maslului caracterul de taina8 sustinind ca in afirmatiile Sf0
(acov 9>8 14)15; este vorba de o un6ere +arismatica sau medicinala0 !e la ei s)
au inspirat unii crestini din vremea noastra0 &cestia afirma ca maslul nu este o
taina si deci nu se poate administra celor bolnavi8 pentru ca nicaieri in Sfinta
Scriputra nu se arata ca a fost instituita de !omnul *ristos0
S)a amintit8 ca nu e#ista un loc e#pres in <oul Testament unde sa se arate ca
!omnul *ristos a instituit Taina ,aslului0 !ar puterea data de ,intuitorul
&postolilor cind au fost trimisi la propovaduire8 in misiunea de proba8 spre a
un6e pe bolnavi cu untdelemn si a)( vindeca 9,arcu >(8 13;8 este un inceput al
maslului8 cum a fost botezul !omnului *ristos pentru botezul crestin0 ,aslul a
fost instituit de !omnul *ristos8 dupa invierei8 in rastimpul celor patruzeci de
zile8 pina la inaltarea Sa la cer 9-apte (8 3;0
&firmatiile Sf0 (acov 9>8 14)15; care arata clar elementele unei taine si faptul
ca ea se savirsea in timpul &postolilor sint proba neindoielnica a maslului care
provine de la ,intuitorul *ristosB iar noi sintem datori a)( crede pe ei0
<ecrezind in &postoli nu credem nici in !omnul *ristos0 @@Cel ce va asculta pe
voi pe ,ine ,a ascultaAA 91uca J8 16;0 !eci8 Taina ,aslului provine de la
!omnul *ristos0
Se mai afirma ca Taina ,aslului n)a e#istat nici cind ca taina8 ci ea a fost pe
timpul ,intuitorului si &postolilor ca o un6ere +arismatica pe care ucenicii
!omnului *ristos o indeplineau prin puterea data lor sau ,intuitorul sau de
!u+ul Sfint si prin care ei vindecau pe cei bolnavi fie un6indu)( cu untdelemn8
fie punindu)si miinile peste ei0 &stfel8 misiunea de proba8 &postolii un6eau pe
bolnavi cu untdelemn si)( vindecau 9,arcu >(8 12)13;0 !upa (nviere8 !omnul
*ristos le da imputernicirea &postolilor de a vindeca pe bolnavi si prin punerea
miinilor4 @@pe bolnavi miinile isi vor pune si se vor face sanatosiAA 9,arcu J>(8
1$;0 &semenea vindecare +arismatica a savirsit si Sf0 Pavel in insula ,alta8
vindecind @@de fri6uri si urdinare cu sin6eAA pe tatal conducatorului insulei8
prin punerea miinilor peste el unita cu ru6aciune 9-apte JJ>(((8 $;0 !eci nu este
necesara un6erea cu untdelemn8 ci numai ru6aciunea0
/vident8 &postolii prin +arismele lor speciale faceau vindecari in mod
e#traordinar8 minunat8 cu undelemn si fara untdelemn ci numai prin ru6aciuni
396
si punerea miinilor0 &ceasta nu inseamna ca nu e#ista Taina ,aslului sau ca la
aceasta taina lipsea untdelemnul0 Sf0 (acov 9>8 14)15; arata in mod e#pres ca de
la aceasta taina nu putea lipsi undelemnul8 care era materia tainei8 cum este
apa la botez si piinea si vinul la Sfinta /u+aristie0
:ntdelemnul8 precum s)a aratat8 trebuie sfintit de preoti8 cu care se un6e
bolnavul0 &cesta intareste faptul ca ,aslul este o taina si nu o un6ere
medicinala pe care o poate face orice credincios8 un6ind bolnavul cu
untdelemn obisnuit0
(n sfirsit8 se mai sustine de aceiasi crestini8 inutilitatea maslului pe motiv ca nu
toti bolnavii carora li se oficiaza maslul se vindeca8 iar unii c+iar mor0
/fectul ,aslului este iertare pacatelor si intarirea sufleteasca a bolnavilor8
precum si vindecarea trupeasca0 (nsa8 vindecarea trupeasca nu se indeplineste
la toti bolnavii pentru ca aceasta este in functie de credinta bolnavului si de
atotstiinta lui !umnezeu8 care +otaraste asa precum socoteste ca este bine
pentru bolnav0 Taina nu este un act ma6ic spre a vindeca pe toti0 /a nu este un
leac universal contra morii0 Cei care primesc Taina ,aslului se intaresc
sufletele si c+iar daca pleaca dintre noi8 sint mai linistiti8 mai impacati
sufleteste8 decit cei carora nu le se administreaza aceasta taina0
Taina ,aslului a fost practicata ) precum s)a amintit ) dintru inceput in Biserica
cu mult folos pentru crestini si o amintesc "ri6en8 Sfintul (oan 3ura de &ur8 si
Papa (nocentiu (0 Si astazi este necesara pentru credinciosii bolnavi8 caci pe
lin6a medicamentele care vindeca corpul este nevoie si de intarirea sufletului8
de ridicarea moralului aceluia care sufera0 " referinta directa despre aceasta
Taina se 6aseste in epistola sfintului (acov 58 14)154 @@/ste cineva bolnav intre
voi2 Sa c+eme preotii Bisericii si sa se roa6e pentru el8 un6indu)l cu untdelemn8
in numele !omnului0 Si ru6aciunea credintei va mintui pe cel bolnav si !omnul
il va ridica8 si de va fi facut pacate se vor ierta luiAA0 :na din slu7irile
mesianice ale lui *ristos este cea taumatur6ia8 asa cum reiese de altfel din
cele sapte pericope evan6+elice care se citesc la Taina maslului 91c0 58 25)3B
1'8 1)1'B ,t0 1'8 . 5)$B $8 14)23B 258 1)13B158 21)2$B %8 %)13;0 Preotii Bisericii8
prin puterea !u+ului Sfint8 continua in Biserica slu7irea pe care (nsusi (isus a
incredintat)o apostolilor Sai4 @@Si mer6ind ei 9cei doisprezece; propovaduiau
pocainta0 Si scoteau multi demoni si un6eau cu untdelemn pe multi bolnavi si)i
vindecauAA 9,c0 68 12)13;0 Taina tamaduirii prin ru6aciune si un6ere nu trebuie
confundata cu +arisma vindecarilor 9( Cor0 128 2$;0 Tamaduirea trupului este
unul din semnele anticipate ale imparatiei lui !umnezeu4 @@Puterea !omnului
se arata in tamaduiriAA 91c0 58 1;0
,aslul cuprinde citeva elemente principale4
a0 Pocainta8 deoarece iertarea pacatelor sta la ori6inea tamaduirii bolii0
Pacatul si suferinta mer6 impreuna8 asa cum sufletul si trupul sint inseparabile
397
in firea umana4 @@Ce este mai usor2 & zice4 iertate sint pacatele tale8 sau zice4
scoala si umbla2 (ar ca sa stiti ca -iul "mului are pe pamint puterea sa ierte
pacatele8 a zis paraliticului4 Tie iti zic4 Scoala)te8 ia patul tau si mer6i la casa
taAA 91c0 58 23)24;0 & muri pacatului prin pocainta inseamna a reface
articulatia care sta la radacina vietii si umanului0
b0 Citirea celor sapte pericope biblice8 din &postol si /van6+elii8 care inseamna
ca actul tamaduitor nu este o interventie medicala sau o vindecare
miraculoasa8 ci un act de compasiune a lui *ristos8 @@doctorul sufletelor si al
trupruilor8 Cel care poarta fara durere neputintele noastre8 cu a Carui rana toti
ne)am vindecatAA0 @@Caci precum este slava Ta8 asa este si mila TaAA8 de aceea
/l a poruncit sa iertam de saptezeci de ori cite sapte celor care cad in pacate0
c0 Sapte ru6aciuni pentru binecuvintarea untdelemnului8 insotite de tot atitea
un6eri ale bolnavului de catre preoti 9sapte sau numai trei;8 spre sanatate si
izbavire de toate bolile0 :ntdelemnul este simbolul milei dumnezeiesti 91c0 1'8
33)34;8 al bucuriei si al sfinteniei4 @@Caci n)ai binevoit a ne curati prin sin6e8 ci
ai dat in untdelemnul sfintit c+ipul CruciiA0 @@Sapte ru6aciuni8 un6eri si
preotiAA inseamna plentitudinea Bisericii8 care intocmai ca un or6anism
resimte suferinta8 infirmitatea si neputinta unui madular4 @@!aca un madular
sufera8 toate madularele sufera impreunaAA 9( Cor0 128 26;0 Preotii se roa6a nu
numai pentru @@tamaduirea sufletului si a trupului si spre curatie si inlaturarea
a toata patima si a toata neputinta si boala8 si a toata intinaciunea trupeasca si
sufleteascaAA8 ci mai ales pentru reinte6rarea celui bolnav in trupul Bisericii4
@@!aruieste)l pe dinsul sanatos si intre6 Bisericii Tale8 ca sa fie bineplacut Tie si
sa faca voia TaAA0
Taina maslului se da oricarui bolnav in vederea vindecarii8 in orice caz de
sufeninta si la orice virsta0 /a nu este o pre6atire pentru moarte 9@@e#trema
unctioAA; si nici nu se da o sin6ura data in ultimile clipe ale vietii 9@@in artvulo
mortisAA;8 fara speranta tamaduirii8 cum se prectica in Biserica romano)
catolica0 (mparatia lui !umnezeu este viata vesnica8 de aceea re6enerarea
umanului este un semn al imparatiei0 Suferinta fizica trebuie sa fie vindecata
prin tratament medical8 dar cind articulatia dintre trup si suflet este atinsa8
atunci numai un act de @@un6ere dumnezeiascaAA8 in c+ip tainic8 poate sa
refaca aceasta rana0 C+iar daca deplinatatea fizica nu este restabilita prin
lucrarea Tainei maslului8 inc+eietura care tine omul in e#istenta vesnica este
intarita cu +arul lui !umnezeu0 !e aceea8 prin Taina maslului Biserica face
@@semneAA anticipate ale invierii trupului si ale (mparatiei lui !umnezeu8
credinciosul avind in simturile sale trupesti si sufletesti8 inca din aceasta viata8
o pre6ustare a restaurarii si nemuririi viitoare0 Trupul nostru este trupul asumat
de -iul lui !umnezeu8 de aceea el se va impartasi de aceeasi stare in cele din
urma0 (n acest sens8 maslul este Taina sperantei in fa6aduintele imparatiei lui
!umnezeu0 /a arata indeosebi valoarea trupului8 destinat sa fie proslavit prin
participarea dupa +ar la trupul indumnezeit al lui *ristos0 Taina marturisirii
398
presupune patru elemente8 primele doua avind un caracter personal8 subiectiv8
iar celelalte un caracter litur6ic8 sacramental8 obiectiv4
a0 Cainta8 adica determinarea de a fi iertat si de a ierta8 prin redescoperirea
cu @@inima franta si smeritaAA a starii de decadere0 @@,etanoiaAA inseamna
sc+imbarea spiritului8 innoirea mintii8 nu numai intristarea8 parerea de rau sau
re6retul pasiv8 ci convertirea profunda8 orientarea fundamentala a vietii0
Pocainta este @@o moarte indoita si de buna voie0 (ar inima miloasa este
arderea inimii pentru toata zidirea8 pentru oameni si pasari si animale si
demoni8 si pentru toata fapturaAA 9(sac Sirul8 cit0 dupa Calist si (6natie
Jant+opol8 Cele 1'' de capete8 448 in -iloc0 rom08 vol0 >(((8 p0 1'5;0 Pentru
Clement &le#andrinul8 lacrimile intristarii si pocaintei constituie al doilea botez
9Care bo6at se va mintui2 J1((8 14;0 (n >ec+iul Testament8 cainta este
intuc+ipata de re6ele !avid 9(( Re6i 11B 128 1)25;4 @@,iluteste)ma !umnezeule
dupa mare mila TaAA 9Ps0 5';8 si de profetul (oan4 @@Pocaiti)va ca s)a apropiat
imparatia cerurilorAA 9,t0 38 2;0
b0 ,arturisirea pacatelor inaintea preotului8 adica apelul la Biserica de a fi
iertat si de a fi reprimit in comuniune0 /ste momentul in care credinciosul isi
recunoaste nevrednicia sa4 @@Tata8 am 6resit la cer si inaintea ta8 nu mai sint
vrednic sa ma numesc fiul tauAA 91c0 158 21;0 (n Biserica primara8 marturisirea
era publica8 in semn de impacare cu intrea6a comunitate8 iar cazurile 6rave
erau aduse la cunostinta episcopului0 Cu timpul8 marturisirea si)a pierdut
aspectul ei public8 dobindind un caracter personal0 (n caz de necesitate8 este
permisa marturisirea 6enerala0 Cainta si marturisirea pacatelor sint conditii
personale indispensabile ale iertarii8 dar +arul iertarii pacatelor se impartasete
prin ru6aciunea de dezle6are a preotului0
c0 Ru6aciunea de iertare si de dezle6are a preotului8 prin punerea miinii pe
epitra+ilul asezat pe capul celui ce se spovedeste0 !ezle6are sau @@cuvintul
impacariiA constituie realitatea obiectiva a Tainei spovedaniei8 @@pentru ca
!umnezeu era in *ristos8 impacind lumea cu Sine insusiAA 9(( Cor0 58 1%;0 /a nu
are un caracter declarativ8 ci de invocare8 deoarece preotul care rosteste
ru6aciunea de iertare este @@numai un martorAA8 pe cind *ristos8 Care sta
nevazut8 primeste marturisirea0 :na din infiltratiile catolice in tipicul slavon8
de unde a patruns si in ,olitfelnicele romanesti8 este formula de dezle6are la
persoana intii4 @@Si eu8 nevrednicul preot si du+ovnicM te iert si te dezle6AA8 in
timp ce formula sacramentala la celelalte Taine este la persoana a treia4 @@se
boteazaAA8 @@se impartasesteAA8 @@se cununaAA0
Toate pacatele pot fi iertate8 incit nu e#ista restrictii ale Tainei cum credeau
unii eretici 9canonul 5 al Sin0 >(( e0;0 e#ista o sin6ura e#ceptie8 anume pacatele
impotriva !u+ului Sfint8 deoarece acestea creeaza o stare de nepocainta
totala8 in care +arul nu mai poate lucra 9/vr0 68 4)1';0 &numite pacate8 cum ar
fi4 apostazia8 omuciderea si adulterul8 sint tratate cu multa severitate0
Teolo6ia ortodo#a a respins doctrina catolica potrivit careia pocainta ster6e
399
numai pedepsele eterne ale pacatelor8 cele temporale urmind a fi satisfacute in
pur6atoriu8 unde pot fi iertate de Biserica din tezaurul de merite acumulat prin
7ertfa lui *ristos si prin faptele superero6atorii 9superabundente; ale sfintilor0
(deea de satisfacere8 prin pedepse8 a dreptatii lui !umnezeu este in
contradictie cu iubirea de oameni a lui !umnezeu8 @@Care nu voieste moartea
pacatosului8 ci sa se intoarca si sa fie viuAA0 !e aceea nu numai doctrina
indul6entelor8 ci si considerarea epitimiei sau a canonului ca o satisfactie sau
pedeapsa8 care ar @@completaAA Taina marturisirii8 este de neacceptat0
!esi6ur8 pocainta este un act de adevarata tamaduire8 @@ceas curatitorAA8 de
aceea preotul8 cu discernamintul sau pastoral8 poate recomanda credinciosului
un canon de pocainta4 ru6aciuni frecvente8 a7utoare8 citiri biblice8 pelerina7e8
oprirea de la impartasire0 !ar epitimia nu are un caracter de satisfactie sau de
pedeapsa8 ci de remediu8 caci8 @@de vreme ce ai venit la doctor8 sa nu te
intorci nevindecatAA0 /a nu e o conditie indispensabila si nici o completare a
dezle6arii0
d0 (mpacarea cu comunitatea si bucuria intoarcerii care se celebreaza in Taina
(mpartasaniei0 @@Bucurie se face in cer pentru un pacatos care se pocaiesteAA0
(n 6eneral8 Taina spovedaniei se administreaza inainte de Taina /u+aristiei8 dar
deoarece pocainta are un caracter continuu8 ea se poate savirsi si independent
de impartasanie0 (n practica unor Biserici otodo#e8 accentul este pus pe
puterea preotului de a dezle6a8 de aceea momentul dezle6arii8 c+iar fara
marturisirea pacatelor8 este cel mai important0 (n alte Biserici ortodo#e8 sub
influenta mona+ismului nu toti preotii au dreptul de a primi marturisirea
pacatelor8 deoarece indrumarea du+ovniceasca presupune e#perienta personala
si calauzire permanenta0 Cu toate ca puterea de a ierta pacatele tine de +arul
preotiei primit in Taina +irotoniei8 in practica8 preotul obtine permisiunea de a
fi du+ovinic8 sau facultatea de a e#ercita aceasta putere printr)o @@+irotesieAA
speciala0 (ntr)adevar8 parintii +arismatici si pnevmatofori au 7ucat un mare rol
in indrumarea spirituala si in fi#area canoanelor penitentiale8 dar mona+ii
neconsacrati preoti n)au e#ercitat puterea sacramentala a @@c+eilorAA 9,t0 168
1%;0
(ndiferent de ritumul impartasirii8 care desi6ur trebuie sa fie foarte frecvent8
credinciosii trebuie sa fie indrumati sa practice pocainta si marturisirea in mod
continuu8 ca o actualizare permanenta a +arului primit la botez0
,intuirea noastra8 refacerea comuniunii cu !umnezeu8 este in raport de
intilnirea noastra cu ,intuitorul8 care este calea8 adevarul si viata si care ne
spune ca4 @@<imeni nu vine la Tatal ,eu decit prin ,ineAA 9(oan J(>8 6;0
"r8 aceasta ar insemna ca8 odata cu inaltarea ,intuitorului la cer8 le6atura
noastra cu !umnezeu8 comuniunea cu /l8 sin6ura 6anatie a mintuirii ar inceta8
ar dispare0
400
Cuvintele ,intuitorului spun insa clar4 @@>a este de folos ca sa ,a duc /u0 Caci
daca ,a voi duce8 ,in6ietorul nu va veni la voi8 iar daca ,a voi duce8 (l voi
trimite la voiAA 9(oan J>(8 ;8 si aici8 si in cele ce urmeaza acestui verset8 ni se
reveleaza pentru prima oara importanta Sfintelor Taine pentru mintuirea
noastra8 Taine P de data aceasta in sensul restrins al cuvintului P in sensul de
sacramente crestine0
*arul !u+ului Sfint8 trimis de ,intuitorul &postolilor Sai si prin ei Bisericii Sale8
are misiunea de a invata toate si a aduce aminte de toate cele spuse si faptuite
de ,intuitorul 9(oan J(>8 26;0
*arul trimis prin sfintele taine va face simtita prezenta ,intuitorului fata de
toti oamenii4 @@Si iata /u cu voi sint in toate zilele pina la sfirsitul veaculuiAA
9,atei JJ>(((8 2';0
&bsenta intilnirii vizibile cu ,intuitorul va fi implinita de *arul revarsat in
sfintele taine8 care sint o permanenta sarbatoare a Cincizecimii pentru
sufletele credinciosilor8 sarbatoare cu reale urmari ontolo6ice0
!ar asteptarea @@intilnirii deplineAA poate fi inteleasa numai prin faptul ca noi
si acum il intilnim pe !omnul cel preamarit8 caci /l face vizibila si palpabila
intre noi prezenta Sa +arica8 activa P prin Sfintele TaineAA 10
!eci8 sfintele taine sint lucrari vizibile8 acte personale ale ,intuitorului8 in
vizibilitate paminteasca8 prin mi7locirea carora @@ne intilnim cu "mul
preamarit (isusAA si prin care venim @@in contact viu cu misteriul cultic sfintitor
al lui *ristosAA 20
>aloarea si importanta lor deosebita pentru mintuire rezida in caracterul lor
mai mult decit simbolic8 cu totul real8 al actului care se savirseste asupra
credinciosului0 /le sint si simboale8 dar mai mult decit atitB ele sint simboale in
sensul la care simbolul este domeniul in care @@vazutul este o parte a
nevazutului si ca atare il cuprine8 caci o parte poate reprezenta intre6ul8 pe
baza participarii4 de pilda8 capul este trupul intre6AA 30
(mportant8 in Sfintele Taine8 este nu numai faptul de a preinc+ipui8 dar si de a
cuprinde o anumita putere8 o anumita forta ce lucreaza asupra fiintei omenesti
si anume aceea a +arului care se po6oara asupra credinciosului 40
-aptele ,intuitorului sint fapte savirsite cu putere dumnezeiasca8 mintuitoare
prin trup8 sfintele taine care se savirsesc intru pomenirea 1ui ne vor impartasi
aceeasi putere divina8 mintuitoare a lui *ristos0 ,ai mult decit atit8
sacramentele crestine nu au ca scop obtinerea bunurilor naturale ci a celor
spirituale8 ele fiind o anticipare si o pre6ustare a realitatilor es+atolo6ice 50
401
Simbolismul Sfintelor Taine nu numai preinc+ipuie ci si afirma realitatea
le6aturii intre om si !umnezeu8 prin +arul si actiunea lui asupra credinciosului8
actiune transfi6uratoare si desavirsitoare0
Sfintele taine desavirsesc lucrarea de propovaduire a Cuvintului lui !umnezeu
prin care sintem c+emati la unire cu *ristos0 Prin ele ne impartasim de puterea
lui *ristos si c+iar mai mult ni se comunica /l insusi unindu)Se real cu noi 60 Ca
si Cuvintul lui !umnezeu8 sfintele taine se cer primite cu credinta8 deoarece
efectul lor se produce @@pe plan transempiric8 supraconstient8 la radacinile
constiintei noastreAA 8 fapt care depaseste capacitatea noastra de a simti
imediat puterea comunicata0
Propovaduirea invataturii crestine8 a Cuvintului lui !umnezeu revelat8 nu face
altceva decit sa pre6ateasca sufletul credincios pentru primirea mai rodnica a
+arului comunicat in sfintele taine0
@@MCuvintul premer6e si urmeaza tainelor8 pre6atind sufletul pentru primirea
lorAA $0 Cerinta lui este implinita prin actul vizibil al tainei8 care da sensuri
imbo6atite acestuia8 daruindu)( @@un coeficient de claritate si
impresionabilitateAA %8 dar si de eficienta8 fapt ce are o influenta
binefacatoare asupra omului8 credincios corespunzind de altfel constitutiei
psi+o)fizice a fiintei lui0
Superioritatea tainei fata de cuvint8 in nasterea si cresterea du+ovniceasca a
noastra in *ristos8 este subliniata clar de <icolae Cabasila8 care arata ca4
@@numai prin mi7locirea Cuvintului a invataturii8 a le6ilor8 omul nu poate
a7un6e la tinta cea adevarata0 !aca predica ar fi dea7uns8 n)ar mai fi fost de
lipsa faptele si nici faptele mai presus de fire8 dupa cum n)ar mai fi fost de
lipsa nici ca !umnezeu sa se intrupeze8 sa se rasti6neasca si sa moaraAA 1'0
Sfintele taine sint astfel nu numai cuvint ci si fapte8 acte mintuitoare8 prin
care cel ce crede dobindeste mintuirea ce se revarsa de 7ertfa ,intuitorului pe
cruce0
,ai departe8 acelasi scriitor pune in evidenta puterea transfi6uratoare a
+arului revarsat de Taine4 @@Bucurosi ca au primit invatatura crestina c+iar din
6ura ,intuitorului si ca ()au fost martori la toate si la darurile pe care 1e)a
revarsat peste oameni si la cite a suferit pentru el si la moartea Sa8 cei dintii
crestini8 de nici una din intimplarile acestea8 nu s)au mirat si n)au vazut ceva
nou8 ceva peste fire8 ceva marit sau mai bun dcit in >ec+iul Testament8 pina
cind nu s)au botezat0 Cind insa au a7uns sa primeasca Botezul si !u+ul cel
min6iietor a a7uns sa se reverse in sufletele lor8 atunci s)au facut alti oameni8
oameni noi insufletiti de viata noua si pilda facindu)se unii altora8 au inceput
sa aprinda flacara lui *ristos8 atit in sufletele lor cit si ale altoraAA 110
(ntre Cuvint si sfintele taine e#ista o interdependenta si o reciprocitate care le
face sa se completeze8 sa se implineasca intre ele0 Credinta sadita prin cuvint
402
indeamna si face apt pe om pentru primirea sfintelor taine8 iar primirea
sfintelor taine intareste credinta8 o lumineaza8 o face vie0 *arul !u+ului Sfint
revarsat prin Taine intareste cunoasterea noastra prin credinta8 ne conduce pe
calea adevarului catre viata8 sfintindu)ne in eforturile noastre pe aceasta cale0
Sfintul >asile cel ,are arata ca Sfintul !u+ este @@izvor de sfintire8 lumina
inteli6ibila8 care procura prin /l insusi oricarei puteri rationale un fel de
claritate pentru descoperirea adevaruluiAA 120 Conducerea pe calea mintuirii
se face treptat prin crearea unei tensiuni interioare8 de catre Sfintul !u+8 care
ne daruieste prin puterea Sa pe masura inaintarii noastre0 &ceasta o arata de
asemenea Sfintul >asile cel ,are cind spune4 @@/l umple cu puterea Sa8 dar nu
se comunica decit acelora care sint vrednici8 nu urmarind o masura unica8 ci
impartind lucrarea Sa proportional cu credintaAA 130
Sfintele taine sint acte care transforma8 pentru ca transformarea este tinta
reala a lui !umnezeu in actele Sale mintuitoare 140 :n teolo6 rus arata ca
trebuie sa aflam ultimul inteles al ideii ortodo#e de mintuire in sarbatoarea
Sc+imbarii la fata 9a transfi6urarii; 150 Sfintele taine sint acte care
transfi6ureaza c+ipul desfi6urat al omului cazut in pacat0 &cest inteles il are si
te#tul Sfintului &postol Pavel8 care spune4 @@MPrivind ca in o6linda8 cu fata
descoperita8 Slava !omnului ne prefacem la acelasi c+ip din slava in slava8 ca
de la !u+ul !omnuluiAA 9(( Cor0 (((8 1$;0 Si intradevar8 sfintele taine sint o6linda
prin care privind cu credinta8 dar si cu fata descoperita8 ne impartasim de
c+ipul slavei -iului lui !umnezeu8 caci noi8 ca fiinte create @@dupa c+ipulAA lui
!umnezeu8 sintem c+emati sa devenim @@c+ipAA a lui !umnezeu8 +ristosi 9Rom0
>(((8 2%; sa a7un6em la asemanarea cu /l 160
Sfintele taine sint cele prin care noi capatam puterea ca sa urmam !omnului
pe muntele Taborului8 din slava in taina8 din slava in slava0 !ar intilnirea cu
fiecare Sfinta Taina presupune o pre6atire prealabila8 caci pre6atirea si
implinirea este ceea ce da ritm vietii Bisericii0 /fort si bucurie8 straduinta si
sarbatoare8 intre aceste doua puncte se desfasoara intrea6a viata crestina 10
Sfintele Taine sint durerile 9(( Cor0 >((8 %)1'; si bucuriile prin care *ristos ia c+ip
in noi0 &stfel8 devenim si noi impreuna dar si fiecare in parte8 trup tainic al
,intuitorului nostru0 !evenim toti temple ale !u+ului Sfint 9( Cor0 >(8 1%; dar si
toti impreuna un trup tainic in inteles de Biserica0 Prin Sfintele Taine devenim
totodata +ristofori8 prin participarea noastra ca parti la intre60
!espre Sfintele Taine se poate spune ceea ce ,intuitorul spunea despre Sine4
ele sint4 @@Calea8 &devarul si >iataAA8 pentru ca /l insusi este in ele8 cu
puterea Sa0 Prin calea desc+isa de ele a7un6em la realitati mintuitoare care
duc la viata vesnica 9(oan8 J>((8 3;0 (n ele aflam pe *ristos mereu prezent in
7ertfa Sa si in Slava Sa cea de dupa (nviere0 (l aflam credincios fa6aduintelor
Sale facute Sfintilor &postoli si prin el tuturor oamenilor4 @@Si iata /u cu voi
sint in toate zilele8 pina la sfirsitul veaculuiAA 9,atei JJ>(((8 2';0 Tainele sint
sinteza cea mai minunata a peda6o6iei divine pornite in cautarea oii cele
403
pierdute8 omenirea cazuta in pacat0 /le sint o scara a lui (acov ce duce catre
!umnezeu8 cu puterea coborita de la /l8 dar si cu participarea efortului nostru
de zi cu zi0 Toate tainele invataturii crestine si cu atit mai mult Sfintele Taine
isi au radacina in ,intuitorul (isus *ristos8 ca unic si ori6inar Sacrament8 Taina
din care izvorasc toate si in care se rezolva toate0
Sfintul &postol Pavel si impreuna cu el Sfintii Parinti vad in *ristos8 Taina
ori6inara8 (zvorul Tainelor4 @@Taina lui *ristos e una cu *ristosAA 1$0 (ntruparea
,intuitorului8 c+enoza e o taina care covirseste mintea 9-il0 ((8 5)%;0 (nsusi
*ristos este o taina8 care a fost ascunsa neamurilor8 dar s)a descoperit noua
acum 9Rom0 J>(8 25;0
!upa cum prin taina intruparii ,intuitorului care este -iul lui !umnezeu si
c+ipul Tatalui8 ni se descopera !umnezeirea care altfel ar fi ramas o taina de
nepatruns pentru noi8 tot asa Sfintele Taine constituie tot atitea trepte de
urcus du+ovnicesc8 de crestere neincetata in cunoasterea8 in trairea deplina8 in
unirea cu -iul Sau intrupat8 rasti6nit si inviat0
!upa cum intruparea inseamna intr)un fel biruirea distantei dintre noi si
!umnezeu8 taina ei punindu)ne in le6atura cu !umnezeirea8 tot asa8 analo6ic si
real8 Sfintele Taine inseamna biruirea distantei in timp si spatiu dintre noi si
,intuitorul8 o continua apropiere a noastra de /l8 de puterea Sa8 de +arul Sau0
!upa rolul si importanta pe care o ocupa in viata omului credincios si dupa aria
mai lar6a sau mai restrinsa asupra careia sfintele taine isi e#ercita actiunea8
ele ar putea fi impartite in doua cate6orii4 tainele 6enerale si tainele speciale0
!in prima cate6orie ar face parte4 taina Botezului8 a ,irun6erii8 a Pocaintei8 a
(mpartasaniei8 iar din a doua cate6orie4 taina ,aslului8 a Cununiei si a Preotiei0
Tainele din prima cate6orie sint absolut necesare pentru mintire8 fiecare din
ele constitnd trepte8 etape8 pe care trebuie sa le strabata fiecare credincios in
stadalnica epectaza8 pentru dobindirea cununii fa6aduite de ,intuitorul 9-ilip0
(((8 13)14;0
Sfintul Botez este prima Taina8 prin care ne impartasim de +arul dumnezeiesc si
prima Taina8 care implineste aspiratia si credinta noastra8 insciindu)ne pe
orbita din centrul careia sta *ristos8 a carui forta centripeta se manifesta in
toate Tainele8 dar mai ales in Taina Sfintei (mpartasanii in care pe masura
comuniunii noastre cu ,intuitorul *ristos vom simti ca nu mai traim noi8 ci
*ristos traieste in noi 93al0 ((8 2';B ca noua a vietui este *ristos 9Rilip0 (8 21;0
Sau tot asa de bine pentru a ilustra acest fapt mai intutiv8 noi insine traim in
*ristos8 sintem asimilati 1ui8 sintem asimilati trupului Sau tainic0
&ctiunea +arului8 revarsat prin taina Botezului asupra sufletului credinciosului8
este pre6nant ilustrata de cuvintele Sfintului !iado+ al -oticeii4 @@/u insa am
404
inteles din dumnezeiestile Scripturi si din insasi simtirea mintii ca8 inainte de
sfintul Botez8 +arul indeamna sufletul din afara spre cele bune8 iar satana
foieste in adincurile lui8 incercind sa stavileasca toate iesirile dinspre dreapta
ale mintii0 !ar din ceasul in care ne renastem8 diavolul este scos afara8 iar
+arul intra inauntru0 Ca urmare8 aflam ca precum odinioara stapinea ratacirea
asupra sufletului si dupa aceea ca si mai inainte8 ba de multe ori c+iar si mai
rau0 !ar nu ca unul ce se afla de fata impreuna cu +arul8 ci invaluind8 prin
mustul trupului8 mintea ca intr)un fum8 in dulceata poftelor nerationaleAA 1%0
*arul daruit prin botez infuzeaza credinciosului o putere8 care da un puternic
impuls stradanilor lui8 pentru dezvoltarea credintei sale spre cunoasterea tot
mai deplina a voii lui !umnezeu si a implinirii ei0 Sfintul >asile cel ,are descrie
astfel le6atura care e#ista intre credinta si botez si raportul de
interdependenta8 care le uneste atit de strins8 incit faptul credintei determina
implinirea actului botezului8 iar actul botezului desavirseste faptul credintei8
pe o noua treapta de e#istenta4 @@cu adevarat credinta si botezul8 aceste doua
mi7loace ale mintuirii8 sint le6ate unul cu celalalt si indivizibile0 Caci daca
credinta primeste din botez desavirsirea sa8 botezul se fondeaza pe credintaB si
unul si celalalt prin acelasi nume se desavirsescB cum se crede in Tatal si -iul si
in Sfintul !u+8 la fel se boteaza in numele Tatalui si al -iului si al Sfintului !u+B
marturisirea credintei8 care duce la mintuire vine mai intii8 dar botezul8
pecetea sentimentului nostru8 urmeaza indeaproapeAAA 2'0
&spiratia dupa cele inalte8 dupa absolut8 si credinta sint cele doua forte8 care
ne duc pina in pra6ul Bisericii8 nava a mintuirii8 dar in Biserica sintem introdusi
prin sfintul Botez0
!upa credinta8 care este certitudine intelectuala despre adevarurile crestine
sau unire cu *ristos prin aceasta certitudine8 Botezul este unire cu *ristos8
participare la viata 1ui cu toata fiinta noastra0 Prin Botez devenim urmasi ai
noului &dam8 ne impartasim de natura umana8 curatita de pacat0
(n Taina Sfintului Botez8 noi devenim partasi la patimile8 moartea si invierea
,intuitorului8 dupa cuvintul &postolului Pavel8 care spune4 M<u8 stiti ca toti citi
in *ristos (isus ne)am botezat8 intru moartea 1ui ne)am botezat2AAM @@(ar daca
am murit impreuna cu *ristos8 credem ca vom si vietui impreuna cu /l8 stiind
ca *ristos inviat din morti8 nu mai moareAA 9Rom0 >(8 38 $8 %;0 <oi ne
impartasim in mod real de puterea de patimire si de moartea ,intuitorului si
tot in mod real ne impartasim de (nviere si de viata Sa noua8 lucru pe care l)au
subliniat indea7uns Sfintii parinti 210 !aca in viata de toate zilele8 prin
participarea la moartea ,intuitorului si cind asupra noastra se revarsa +arul
Sau0
Taina Sfintului Botez ne transmite puterea de suportare a patimii si a mortii
omului vec+i8 in mod insesizabil8 dar 6ermenele8 sadit de ea in noi8 va incolti8
va creste si va da roade in fiinta noastra spirituala sub razele +arului ce se
405
revarsa din celelalte Sfinte Taine0 Prin aceasta Taina noi facem din nou8 in noi8
c+ipul lui !umnezeu8 c+ipul -iului lui !umnezeu8 avind ca model pe *ristos8
dupa a carui asemanare trebuie sa ne straduim sa crestem spiritual0 (ncepind
cu Taina Botezului @@omul nostru cel din afara se trece8 iar cel dinauntru se
innoieste din zi in ziAA 9(( Cor0 (>8 16;0 Botezul este incepatura vietii in *ristos8
cu /l incepe viata noastra autentica spirituala8 care pina la *ristos era
imposibila8 pentru ca @@natura divina si natura umana erau separate si unirea
ipostatica nu fusese realizata inca0 /#ista un contact intre cele doua naturi8 dar
nu si comuniuneaMAA 220 !eci8 de acum8 viata noastra nu mai este o vitata
dupa trup8 ci dupa du+8 caci @@asa precum *ristos a murit pacatului si traieste
pentru !umnezeu8 asa si noi8 prin Taina Botezului8 trebuie sa murim placerilor
trecute ale pacatului si sa inviem prin *arul lui *ristosAA 230
Prin Taina Botezului ni se sadeste in suflet o anumita cunoastere si simtire a lui
!umnezeu8 in urma ster6erii pacatului stramosesc8 care slabise priceperea
noastraB ni se desc+id oc+ii sufletului si ne se da putere pentru orinduirea vietii
la *ristos 240
Prin *arul primit prin Taina Botezului si @@lucrat 9actualizat; in c+ip voluntar
prin implinirea poruncilor P arata Sfintul ,a#im ,arturisitorul P avind la inceput
numai nasterea cea in du+8 suporta fiecare8 prin multe patimi8 moartea
9intrebuintarea mortii; spre osinda pacatuluiAA 250 &stfel8 pazind nepatata
+aina Botezului8 prin implinirea poruncilor8 omul primeste @@(ntrebuintarea
mortii ca osinda a pacatului8 care il trece in c+ip tainic la viata dumnezeiasca
si fara de sfirsitAA 260 &sa incit8 dupa cum se arata in ru6aciunea din
,olitvelnic la Spalarea pruncului8 botezul este @@o arvuna a vietii cele de
apoiAA8 pe care nelasind)o @@furata ne invredniceste la viata de veciAA 20
C+iar actul taierii parului8 celui ce se boteaza8 asemanator cu acela al tunderii
in mona+ism are P dupa cum arata teolo6ul P0 /vdo=lmov8 acelasi sens simbolic
de daruire toatala a vietii proaspatului botezat lui !umnezeu0 Caci @@trecind
prin tundere8 orice laic se re6aseste calu6ar al mona+ismului interiorizat supus
tuturor e#i6entelor absolute ale /van6+elieiAA 2$0
Botezul este prima c+emare catre viata in *ristos si primul a7utor in urcusul
du+ovnicesc0
Sfinta taina a ,irun6erii8 care urmeaza Botezului8 este o a doua mina de a7utor
intinsa de ,intuitorul noua8 celor credinciosi0 /a este pecetea darului !u+ului
Sfint8 prin care sintem intariti in +arul pe care l)am primit prin Botez0
Po6orirea !u+ului Sfint peste ,intuitorul la botezul Sau preinc+ipuie un6erea
pe care o vom primi noi de sus la intrarea in Biserica8 un6erea de care vorbeste
Sfintul &postol Pavel4 @@iar Cel ce ne intareste8 pe noi impreuna cu voi8 in
*ristos8 si ne)a uns pe noi este !umnezeu8 care ne)a si pecetluit pe noi si a dat
arvuna !u+ului8 in inimile noastreAA 9((( Cor0 (8 218 22;0 Prin venirea Sa in lume
si prin c+enoza Sa desavirsita8 ,intuitorul s)a impartasit pentru noi8 ca om8 de
@@Sfintul !u+ al fa6aduintei8 care este arvuna mostenirii noastre spre
406
rascumpararea celor dobindite de /l si spre lauda slavei SaleAA 9/fes0 (8 13;0
&cest !u+ ni)l daruieste mereu in sfinta taina a ,irun6erii0
Taina ,irun6erii este c+emarea noastra la preotia universala8 este trimiterea
noastra a tuturor la propovaduirea mesa7ului evan6+elic8 este semnul electiei
divine8 dupa cum arata cuvintele Sfintului &postol Petru4 @@iar voi sinteti
semintie aleasa8 preotie imparateasca8 neam sfint8 popor a6onisit de
!umnezeu8 ca sa vestiti in lume bunatatile cerului Celui ce va c+emat din
intuneric8 la lumina Sa cea minunataAA 9( Petru ((8 %;0 Prin taina ,irun6erii8
fiecare din noi este c+emat sa indeplineasca destinul ,intuitorului8 sa fie
purtatorul viu8 traitor al vietii cele buneB de aici8 caracterul eclesiolo6ic al
acestei Sfinte Taine8 care este nu numai in folosul sufletesc personal8 ci si in
folosul vietii comunitatii0 !arurile Sfintei taine a ,irun6erii pecetluiesc in noi
credinta8 daruindu)ne @@darul evlaviei si al ru6aciunii8 al dra6ostei si al
intelepciuniiAA 2%0
&ceasta Sfinta Taina imprima in noi semnul8 pecetea prezentei si lucrarii
darului Sfintului !u+8 semnul prin care sintem recunoscuti de catre ,intuitorul8
stapinul sufletelor noastre4 @@apropiati)va de pecetea tainica pentru ca voi sa
fiti recunoscuti de stapini0 -iti socotiti in sfintita si inteli6ibila turma a lui
*ristos8 pentru ca sa fiti asezati de)a dreapta SaAA 3'0
Sfintul 3ri6orie de <azianz spune ca sfinta taina a ,irun6erii8 c+iar in aceasta
viata8 este cea mai mare dintre asi6urarile vietii vesnice8 date noua de *ristos
310
!upa cum Botezul este taina nasterii din nou8 ,irun6erea este taina intaririi in
viata spirituala din care trebuie sa izvoreasca barbatia crestina 328 atit de
necesara in lupta noastra cu ispitele0 ,irun6erea nu este numai un semn
distinctiv8 prin care sintem recunoscuti ca apartinind ,intuitorului ci si o
intarire8 un indemn de a pastra acest semn distinctiv8 aceasta pecete neatinsa8
nestricata0 Calitatea de distinctie8 de electie pe care ne)o da Botezul si pe
care o intareste mai apoi taina ,irun6erii ne este daruita de !umnezeu8 dar ea
se intareste si prin fiecare biruinta pe care o cisti6am prin efortul nostru in
lupta cu ispitele0 Revarsare +arului este o continua daruire a puterilor
dumnezeiesti catre noi8 dar ea este provocata si de o continua lupta a noastra
de dobindire a ei0
!esi6ur8 prin lipsa de 6ri7a si prin neputintele noastre8 adeseori ne intinam
+aina alba a sufletului primita in dar la BotezB nu pastram neatinsa si nestricata
nici pecetea si intarirea primita prin taina ,irun6erii0 ,intuitorul cunoscind
slabiciunea noastra si faptul ca sufletul este osirduitor8 dar trupul neputincios
9,area J(>8 3$;8 ne iese din nou in intimpinare8 ne intinde din nou mina8
precum a facut)o fata de &postolul Petru8 cind se scufunda in mareB ne ofera o
noua punte de scapare4 este aceea a Sfintei taine a ,arturisirii8 a Pocaintei0
407
Prin ea ,intuitorul8 in marea Sa iubire pentru noi8 ne a7uta sa ne refacem
puritate dintii a sufletului nostru0
Sfinta taina a Pocaintei reface le6atura credinciosului cu !umnezeu8 le6atura
mereu slabita prin pacatele pe care le savirsim0 Ca act vizibil ea se bazeaza pe
necesitatea psi+olo6ica a celui credincios ca fiinta cuvintatoare8 ca fiinta
creata pentru un permanent dialo6 intaritor ca @@tuAA8 fata de care sa)si
impartaseasca nu numai bucuriile8 ci si nea7unsurile si esecurile fiintei lui0
Prin pacat8 potrivit ontolo6iei telo6ice8 omul cade din dialo6ul cu !umnezeu8 se
face nevrednic unui astfel de dialo68 care este absolut necesar pentru ca omul
credincios sa devina personalitate du+ovniceasca0 Pacatul este8 de asemenea8
cel care face imposibil si un autentic dialo6 intre oamenii credinciosi0
Posibilitatea unui dialo6 cu !umnezeu a aparut numai odata cu venirea
,intuitorului in lume80 Caci /l este cel care @@ne indeamna si ne a7uta sa
raspundem Tatalui cu /l si in /lAA 330
Taina Pocaintei8 a marturisirii pacatelor8 a recunoasterii vinovatiei8 insotita de
cainta si de remuscarile de a ne fi aflat ne6li7enti fata de noi insine8 ne da
posibilitatea ca prin dezle6area de ele si prin iertarea lorB sa intram din nou in
acest dialo6 binefacator0
Prin iertarea obtinuta8 in aceasta sfinta taina8 de la !umnezeu prin preot8 cel
care crede este8 de asemenea8 inclus in 1o6os8 subiectul divin care raspunde
Tatalui8 ca subiect la acelasi timp uman 340
Prin acest dialo68 credinciosul iese din izolarea8 din sin6uratatea la care il
impin6e pacatulB iese din dialo6ul interior si c+inuitor8 mai bine)zis8 din
monolo6ul lipsit de putere8 din acel lant care il strin6e in cercul sau8 fara a)(
oferi vreo posibilitate de iesire din 7ocul contradictoriu al ar6umentelor pro si
contra0
,arturisirea inseamna o infrin6ere a vointei individualiste si o ascultare de
c+emarea ,intuitorului la pocaintaB inseamna invin6erea mindriei si a parerii
de sine8 care l)a prabusit pe 1ucifer din ceruri0
,arturisirea ca act psi+olo6ic inseamna o depasire a starii de inc+idere in sine8
puterea unei confruntari obiective8 +otarirea unei an6a7ari ferme contra
pacatului 350
Puterea celui care a reusit sa iasa din impietrire a fost deosebit subliniata de
Sfintul (saac Sirul4 @@Cel care a vazut pacatul sau este mai mare decit cel care
invie mortiiAA 360 Si intr)adevar nu poate vedea cineva pacatul sau decit cind
el devine obiect al cunoasterii reale si nu se mai ama6este cu o falsa
cunoastere0 & vedea pacatul este mai mult decit a invia mortii8 caci ei oricum
408
vor invia8 pe cind sufletele vor fi date spre moarte vesnica in cazul
nerecunoasterii pacatelor proprii0
!e aceea8 cainta ce insoteste Spovedania este @@o venire in firea noua sau
adevarata daruita de *ristosB este o ridicare din nou la ran6ul de fiinta
destinata dialo6ului8 dialo6ului cu !umnezeuB este ridicarea promisa prin
cuvintul8 @@cine se va smeri8 pe sine se va inaltaAA 9,atei J((8 12;0
Suprema smerire a noastra care imita c+enoza ,intuitorului va fi urmata de
aceeasi inaltare si marire de care s)a bucurat *ristos0
(ertarea obtinuta in taina spovedaniei inseamna o eliberare 9lucru pe care ni)l
spune si etimolo6ia cuvintului romanesc @@iertareAA format din latinul vul6ar
@@libertareAA; de sub povara pacatului care sta sa ne copleseasca8 eliberare de
consecintele lui e6ale cu impietrirea0
Cainta este leacul vindecator al ranii8 pe care a produs)o pacatul8 sufletului
nostru 3B iar +arul revarsat in aceasta sfinta taina @@nu in6aduie sa ramina nici
o cicatrice in sufletul nostru si odata cu sanatatea ne da si frumusetea
sufletuluiAA 3$0
(n taina sfintei Spovedanii8 ,intuitorul8 caruia ii e#punem pacatele si
slabiciunile noastre8 este doctorul care stie sa fie bolnav cu bolnavii8 stie sa
plin6a cu cei ce plin68 care are mila de noi8 ne da sfat si ne intareste 3%0
(ntilnirii pline de pocainta cu ,intuitorul il urmeaza @@piscul cel mai inalt al
vietii du+ovnicesti8 la care daca am a7uns o data8 apoi nimic nu ne mai lipseste
ca sa dobindim fericirea cea dorita0 Pentru ca aici nu mai este vorba a ne face
partasi mortii8 in6roparii sau unei vieti mai bune8 ci este vorba c+iar de
dobindirea celui inviat0
!e acum nu mai primim darurile !u+ului Sfint8 oricit de bo6ate ar fi ele8 ci pe
insusi vistiernicul acestor daruri8 comara intru care incape toata bo6atia
darurilorAA 4'0
Privind retrospectiv8 sfinta taina a impartasaniei8 satisface tensiunea necesara
vietii sufletesti a credinciosului in efortul sau de inaltare de indumnezeire0
!e la aspiratia catre cele spirituale si vesnice8 aspiratie la inceput va6a8 apoi
fondata pe cuvintul /van6+eliei8 primit cu credinta8 intarita de +arul revarsat
prin toate tainele8 pina la sfinta (mpartasanie8 credinciosul traieste o continua
epectaza pentru cresterea in *ristos8 pentru a a7un6e la statura barbatului
desavirsit0
409
<icolae Cabasila arata ca de toate celelalte sfinte taine putem sa ne
impartasim si totusi sa nu reusim sa pro6resam pe scara desavirsirii8 a cresterii
depline in *ristos0
"data spalati de orice pacat in baia Pocaintei8 lucrarea sfintei (mpartasanii sta
tocmai in aceea de a nu lasa lipsiti de roade pe nici unul din cei ce se
impartasesc cu trupul si sin6ele ,intuitorului 410
Trupul si sin6ele !omnului nu se poate irosi fara rost8 fara folos0 !e aici si
avertismentul Sf0 &postol Pavel pentru cei care se impartasesc cu nevrednicie0
9( Cor0 J(@ 2%;0
.ertfa nesin6eroasa8 in urma careia !omnul ni se impartaseste cu insusi trupul
si sin6ele Sau nu poate fi zadarnica0
!e aici si marele folos pe care il are credinciosul8 care primeste cu vrednicie
Sf0 (mpartasanie0
Primind pe *ristos in noi8 @@intimitate cu /l este deplina caci @@cel ce se
alipeste de !omnul este un sin6ur du+ cu /lAA 9( Cor0 >(8 1;0 Ca urmare vointei
lui este una cu a lui *ristos8 precum a lui *ristos a fost una cu a Tatalui0
Credincioasul poate de acum repeta cuvintele Sf0 &postol Pavel4 @@acum nu mai
traiesc eu8 ci *ristos traieste in mineAA 93al0 ((8 2';8 caci in el nu mai ramine
nici cu6etul8 nici vointa si nici viata lui8 ci *ristos tine locul tuturor acestora
420
Prin sfinta (mpartasanie8 mladitele se lea6a de buciumul vitei care le comunica
viata din !u+ul Sfint8 eliberindu)le de uscaciune0
(mpartasirea din acelasi potir cu trupul si sin6ele aceluiasi !omn (isus *ristos8
topeste individualitatea noastra e6oista in or6anismul de credinciosi8 care
formeaza Biserica8 trupul tainic al !omnului si este patrunsa de du+ul iubirii
trinitare 430
Sfinta (mpartasanie este carbunele aprins care curata sufletul nostru8 ea este
@@desavirsirea tuturor celorlalte taineAA8 implinind @@ceea ce nu sint in stare
celelalte taine sa faca8 dupa cum tot ea este aceea care face sa straluceasca si
mai tare darul primit prin celelalte taine si intunecat de umbra pacatuluiAA 440
Comunicarea noastra cu ,intuitorul se permanentizeaza prin impartasirea
deasa cu trupul si sin6ele Sau8 ea fiind polul care mentine tensiunea vietii
noastre sufletesti ridicata0
Sfinta /u+aristie este leacul la care sintem datori sa aler6am nu numai o data
ci de mai multe ori @@caci e de lipsa ca -acatorul lumii sa ramina tot timpul in
410
lutul nostru ca sa indrepteze c+ipul Sau in noi ori de cite ori da semne ca vrea
sa se striceMAA 45
Pina acum am infatisat sfintele Taine8 pe care le)am numit 6enerale0 >om
continua e#punerea noastra cu sfintele taine8 care nu au un caracter 6eneral
obli6atoriu pentru dobindirea mintuirii0
Sfinta taina a ,aslului8 care are ca baza scripturistica cunoscutul te#t de la
(acob8 vine sa dea o mai mare atentie suportului material al sufletului nostru4
trupul0
*arul care se po6ara asupra celui bolnav ii da putere sa rabde cu barbatie
crucea suferintei trupesti0
Primirea suferintelor trupesti ca drepte8 ca plata a pacatelor noastre8 rabdarea
lor cu liniste si c+iar bucuria de a ne sti prin ele partasi !omnului8 confera
acestora puteri de transfi6urare a fiintei noastre sufletesti0
Ru6aciunile preotilor sint facute pentru dobindirea sanatatii adevarate8 ceea a
restaurarii inte6rale a credinciosului8 pe care !umnezeu il cerceteaza prin
aceste suferinte trupesti si care este facut din nou deplin8 pentru ca este in
comuniune cu !umnezeu0 &stfel8 ceea ce dobindim noi prin taina sfintului
,aslu este mai precis posibilitatea biruintei prin *ristos8 care sufera cu cel
bolav pentru ca acesta sa poata invin6e povara si suferinta 460
Ru6aciunea preotilor8 la care se adau6a ru6aciunea si c+iar contributia
materiala a credinciosilor8 da bolnavului o putere sportia8 izvorita din
sentimentul de solidaritate tuturor in suferinta8 in *ristos si cu *ristos0
Comuniunea bolavului cu mladitele trupului tainic al ,intuitorului sporeste
puterile de viata ale bolavului sau il intareste cu caldura ei pina in pra6ul
clipelor de suprema si in6+etata sin6uratate al despartirii de toti si de toate de
pe pamint 40
Taina sfintei Cununii8 prin intarirea +arului8 adusa le6aturii dintre barbat si
femeie8 da acesteia c+ipul si taria le6aturii dintre ,intuitorul *ristos si Biserica
Sa si creeaza dispozitiile favorabile mentinerii acestei le6aturi prin depasirea
e6oismului8 a dra6ostei si parerii de sine0 /a pune astfel o baza solida celei mai
mici celule sociale si teolo6ic vorbind8 continuata si e#tinsa8 in timp si spatiu
prin comuniunea spirituala creata in Biserica0 Sfinta taina a Cununiei este
primul nostru pas spre realizarea unei mai lar6i comuniuni8 sustinute de o
7ertfelnicie concreta8 un sin6ur trup si un sin6ur du+8 avind acelasi !omn8
aceeasi credinta8 acelasi botez si impartasindu)se la acelasi +ar revarsat din
sinul iubirii treimice0
411
Prin aceasta sfinta taina8 celor doi li se adreseaza din nou c+emarea de a fi
rodnici8 de a se inmulti si de a stapini pamintul 9-ac0 (8 2$;0 /ste un indemn la
crestere in timp si spatiu8 dar si in adincime a le6aturii noastre cu !umnezeu8
crestere ce nu se poate realiza intr)o sin6ura 6eneratie0
(ntimitatea noastra cu !umnezeu8 prin mi7locirea ,intuitorului8 trebuie sa
devina mai strinsa8 mai adinca si acest lucru se poate implini desi6ur si in
cadrul unei vieti de om8 dar mai ales8 si cu prisosinta8 in cursul mai multor
6eneratii0
!e asemenea8 copiii nascuti in cadrul unei casnicii binecuvintate sint
@@ferestreleAA desc+ise ale familiei catre semeni8 catre viitor0 Prin puritatea
lor8 ei desc+id caile de acces spre intele6ere si comuniune sufleteasca8 ale
parintilor cu semenii lor8 copiii fiind adevarate punti de le6atura in realizarea
unei mai lar6i comuniuni spirituale0
!in punct de vedere teolo6ic8 punerea cununilor pe capul mirilor semnifica
reasezare omului in ran6ul de coroana a creaturii8 de stapin al ei8 dar totodata
semnifica si cununa martirilor0 Convietuirea impreuna8 in dra6oste este o
continua rasti6nire a omului vec+i8 a e6oismului8 a tendintelor e6ocentrice 4$0
(n acest proces de rasti6nire8 de mucenicie continua8 prin omorirea tuturor
tendintelor e6oiste8 cei doi sint a7utati de revarsarea +arului dumnezeiesc8
care le intareste vointa si le da putere sa paseasca inainte spre desavirsita
comuniune cu ceilalti crestini in Biserica8 iar prin Biserica8 vazuta ca trup tainic
al !omnului8 la desavirsita comuniune cu ,intuitorul8 capul ei0
(ntre toate celelalte sfinte taine8 *irotonia ocupa un loc aparte0
&cest loc deosebit este dat de caracterul dominant eclesiolo6ic al acestei
taine8 ca taina8 prin e#celenta8 primita pentru comunitate0 -olosul ei
depaseste pe cel strict personal si se e#tinde asupra comunitatii0 /a este taina
coeziunii Bisericii8 de ea atirnind tainele care promoveaza si ele comuniunea
4%0
Beneficiarul acestei taine este deci nu atit preotul8 cit comunitatea8 +arul
revarsindu)se prin intermediul acestuia asupra credinciosilor0
*arul *irotoniei primit de preot nu se revarsa asupra credinciosilor numai prin
faptul ca acesta este savirsitorul tainelor8 care le comunica aceasta ener6ie
divina8 ci si prin aceea ca propovaduirea lui8 a cuvintului /van6+eliei vestit de
el8 are puterea acestui +ar care poate naste credinta in ascultatorB iar mai
apoi8 el poate transfi6ura viata credinciosilor prin indemnurile sale8 ca pastor si
du+ovnic al credinciosilor0
Pe de alta parte8 preotul si episcopul sint reprezentanti ai comunitatii8
purtatorii ei de cuvint in fata lui !umnezeu8 dar ei nu sint rupti de comunitate0
412
/i sint cei prin care ru6aciunile comunitatii sint inaltate la !umnezeu si
totodata cei prin care !umnezeu revarsa +arul Sau8 in sfinta biserica8 asupra
comunitatii0 /i sint purtatorii aceleiasi misiuni pe care a avut)o ,intuitorul pe
pamint8 de aduce 7ertfa nesin6eroasa in numele comunitatii si de a dobindi
darurile !u+ului Sfint pe care le daruiesc comunitatii0
!e aici8 importanta si valoarea deosebita a tainei *irotoniei si a sacerdotiului0
!ar daca taina *irotoniei este prin e#celenta in folosul comunitatii8 nu se poate
i6nora nici actiunea ei sfintitoare8 de a7utor +aric8 dat preotului pentru
implinirea misiunii sale4 invatatoresti8 sfintitoare si pastorale0
Preotul este pus intr)o alta relatie cu semenii8 decit aceea in care se afla doi
credinciosi0 &ceasta relatie implica un plus de responsabilitate fata de destinul
pamintesc si vesnic al credinciosilor8 fata de pozitia lor referitoare la 7ertfa de
pe cruce a ,intuitorului0
<u in zadar Sfintul &postol Pavel atra6e atentia8 in mod deosebit8 ucenicului
sau Timotei8 de a inflacara darul lui !umnezeu8 care este pus in el 9(( Tim0 (8 6;8
inflacarare care se mentine prin intrea6a sa activitate0
Preotul este purtatorul crucii lui *ristos8 @@care mintuiestei si pe altiiA ) dupa
cuvintul -ericitului &u6ustin8 si totdata beneficiarul puterii +arice de a duce la
bun sfirsit stradaniile sale pentru mintuirea celor incredintati lui0
&devaratul preot este cel care facindu)se @@tuturor toateAA 9( Cor0 (>8 22;
plamadeste si in6ri7este de cresterea du+ovniceasca a comunitatii in viata lui
intelesul real al cuvintelor lui *ristos4 @@-oc am venit sa arunc pe pamint si cit
as vrea sa fie acum aprins5AA 91uca J((8 4%; 5'0
Preotul @@reprezintaAA intr)un mod real pe insusi *ristos8 6ri7a 1ui8 dra6ostea
1ui8 invatatura 1uiB /l este cel care stind in centrul tuturor zice4 @@Sa fim toti
una in *ristosAA8 care (nsusi constituie centrul Bisericii ca unitate8 si care a
avut puterea sa transforme un 6rup de credinciosi in Biserica8 cina in
sacrament8 ritul sau simbolul in realitate0 !e aceea8 sacramentul *irotoniei nu
priveste sin6ur pe cel care este +irotonit8 ci intrea6a BisericaAA 510
!ar insasi aceasta activitate de apostol al ,intuitorului pe care o savirseste
preotul provoaca un proces de indu+ovnicire a preotului asa precum opera sau
lucrarea cuiva isi revarsa binefacerile asupra altora8 dar si asupra subiectului
lucrator0
&sa incit starea de responsabilitate cu care si incarca primitorul *irotoniei8
creeaza in acelasi timp o tensiune de continua preocupare pentru persoana
proprie8 pentru cresterea sa du+ovniceasca in *ristos8 pentru ca nu cumva8
dupa ce a propovaduit altora8 el isusi sa fie lepadat 9( Cor0 (J8 2;0
413
!esi6ur ca taina *irotoniei pune o sarcina 6rea pe umerii primitorului8 dar ii da
si a7utorul +aric necesar purtarii ei0
Responsabilitatii mari ii da 7utor pe masura ei8 dar si pe masura stradaniilor
primitorului acestei taine0
*arul primit prin punerea miinilor8 da celui ce se impartaseste de el puterea de
a fu6i de toate pacatele8 de a pastra nealterata credinta8 nade7dea si
dra6ostea sa de a propovadui adevarul8 de a mustra cu blindete8 de a fi smerit8
cunoscind nevrednicia proprie si slabiciunile si ispitele0
Preotul are misiunea de a @@naste in (isus *ristos prin /van6+elieAA 9( Cor0 (>8
15; si de a creste pe toti membrii comunitatii pe care ii are in 6ri7a0
!ar aceasta lucrare se va reflecta si asupra lui8 transfi6urindu)l8 modelindu)l
dupa c+ipul Celui pe care)l preinc+ipuie8 dupa c+ipul Pastorului cel bun8 (isus
*ristos0
!upa cum ne)am putut da seama sfintele taine sint e#presia marii iubiri a
,intuitorului8 care ne)a lasat8 dupa inaltarea Sa8 pe ,in6iietorul8 ca sa ne
a7ute in lupta noastra cu cel rau8 care8 profitind de slabiciunea noastra8 ne
pericliteaza nu numai mintuirea noastra8 ci c+iar si conditia noastra de fiinte
spirituale0
Sfintele taine sint tot atitea miini ale dra6ostei dumnezeiesti intinse noua
pentru a putea birui obstacolele ce stau in fata urcusului nostru du+ovnicesc8 a
cresterii noastre in viata in *ristos0 !enumirile multiple8 pe care le poarta8
indica tot atitea lucrari8 pe care +arul !u+ului Sfint le opereaza asupra fiintei
noastre sufletesti0
!in cele aratate mai sus se poate desprinde intr)o oarecare masura importanta
si valoarea sfintelor taine8 comparabile in viata or6anica cu sin6ele ce pulseaza
in vinele ficaruia dintre noi8 sin6e care ne face vii si capabili de rod0
(mportanta si valoarea lor nu se poate dezvalui insa8 in mod deplin8 prin
mi7locirea cuvintelor8 ci numai prin trairea nemi7locita si practicarea
permanenta a lor8 prin impartasirea cu puterea transfi6uratoare a +arului divin
ce se revarsa din ele si aceasta in strinsa comuniune a credintei8 a nade7dii si a
dra6ostei cu celelalte mladite ale trupului tainic al ,intuitorului0
GediteazHI
Sfanta (itur-!ie - Slu.ba Slu.belor
414
Sfanta 1itur6+ie ocupa in viata Bisericii un loc central0 /ste cunoscut faptul ca
or6anizarea primelor comunitati crestine s)a facut in functie de savarsirea
Sfintei /u+aristii0 O!eci cei ce au primit cuvantul 1ui s)au botezatB si in ziua
aceea s)au adau6at ca la trei mii de suflete0 Si staruiau in invatatura
&postolilor si in comuniune8 in fran6erea painii si in ru6aciuniR 9-apte ((8 41)
42;0
(n primele secole ei care doreau sa devina crestini erau pre6atiti in c+ip
special0 Cate+umenaul8 se poate spune8 constituia nu numai invatarea doctrinei
crestine8 ci si o initiere in vederea intele6erii lucrarii tainice a lui !umnezeu
prin Biserica in lume0 Cate+umenii erau pre6atiti pentru intele6erea tainei
tainelor8 Sfanta /u+aristie0
!intru inceput8 credinciosii se straduiau sa intelea6a adevarurile de credinta si
sa participe8 prin traire8 la cult0 (n nazuinta de a intele6e ceea ce se savarsea
s)a simtit nevoia unei e#plicari a randuielii si a simbolismului actelor cultice0 Se
poate spune8 in acest sens8 ca cei ce participau la Sfanta 1itur6+ie in care se
recapituleaza simbolic activitatea ,antuitorului intrupat8 inviat si proslavit8
traiau bucuria comuniunii cu !umnezeu0
-ata de alte servicii reli6ioase8 Sfanta 1itur6+ie era inteleasa c+iar si cand
limba de cult era straina0
1a inceputul secolului al J>()lea8 deci descriind situatii si mai vec+i8 un preot
sas din Bistrita8 &dalbert Durmloc+8 scrie unui prieten al sau din Breslau ca
preotii romani Oe#plicaR epistolele Sfantului Pavel si /van6+elia in limba
romana8 dupa ce le)au citit in slavona8 Ope care mirenii n)o intele6R0 &sadar8
prin e#plicarea te#telor8 preotii cultivau si ei limba romaneasca in biserica si
trebuie sa intele6em ca aceasta era pe atunci o mare indrazneala0 Stefan ,etes
spune8 pe drept cuvant8 ca in acea vreme credinciosii se ru6au in mod si6ur in
romaneste si putem adau6a la aceasta ca8 fara nici o indoiala8 se spovedeau la
preot si acesta ii dezle6a in romaneste8 de vreme ce nu intele6eau slavona 10
Catre aceste concluzii conduce lo6ica lucrurilor0
Remarcam in acest sens si faptul ca in randuiala 1itur6+iei8 ecfonisele si tot
ceea ce se rosteste cu voce tare in unele 1itur6+iere sunt redate in limba
poporului8 iar ru6aciunile care se citeau de catre preot in taina erau8 spre
e#emplu8 in limba 6reaca0 (n felul acesta a fost conceput 1itur6+ierul aroman8
in care Oe#ceptind ru6aciunile care se citeau de catre preot in taina erau8 spre
e#emplu8 mult mai bo6ate in 1itur6+ierul romanesc 9ceea ce este si e#plicabil8
scopul traducerii fiind acela de a se face inteles serviciul divin de catre
aroman8 in timp ce tipicul este acelasi8 indiferent de limba in care se fac
slu7ba;8 continutul strict al 1itur6+iei8 ceea ce se citeste cu 6las tare8 nu in
taina8 adica ecfonisele toate cate se zic in 1itur6+ia Sfantului (oan 3ura de &ur8
sunt intocmai si in 1itur6+ierul aromanesc 20
415
/#plicarea si intele6erea Sfintei 1itur6+ii in consensul invataturii Bisericii a fost
ceruta si de nevoia de aparare si propovaduire a dreptei credinte0
Primul 1itur6+ier tiparit si care dateaza din 15'8 reprezinta8 de fapt8
raspunsul Bisericii "rtodo#e Romane din Transilvania la propa6anda calvina0
&probarea tiparirii acestui 1itur6+ier a fost o capitulare a propa6andei calvine8
o capitulare a prozelitismului calvin in fata rezistentei ortodo#eR 30
&ceste cateva consideratii preliminare ne indreptatesc sa afirmam ca fiii
Bisericii noastre stramosesti8 cu toate ca mai multe veacuri au avut ca limba de
cult o limba straina8 au inteles si au pretuit Sfanta 1itur6+ie cu multa si adanca
evlavie0
Pentru a intele6e mai bine locul pe care l)a ocupat Sfanta 1itur6+ie in
preocuparile teolo6ilor romani este necesar8 mai intai8 o succinta prezentare a
istoricului savarsirii Sfintei 1itur6+ii la noi0 <u avem documente care sa ateste
structura Sfintei 1itur6+ii si felul cum se savarsea ea la straromani0 &r6umentul
filolo6ic privind raspindirea crestinismului la stramosii nostri se dovedeste8 prin
fapte de limba8 ca limba folosita in Biserica era limba latina populara0
Caracterul latin al crestinismului romanesc nu mai poate fi pus la indoiala de
nimeni in vremea noastra 40 Si8 de vreme ce se atesta raspandirea
crestinismului inca de la inceput la romani trebuie sa admitem ca stramosii
nostri si)au manifestat evlavia prin cult si in primul rand prin participarea la
savarsirea Sfintei 1itur6+ii0
Primul manuscris care cuprinde randuiala Sfintei 1itur6+ii dateaza8 potrivit
concluziilor la care au a7uns cercetatorii nostri8 din anul 141%0 /l cuprinde de
fapt 1itur6+ia Sfantului >asile cel ,are 50 &u e#istat si numeroase manuscrise0
Timpul si vitre6iile care s)au abatut in nenumarate randuri asupra pamantului
romanesc au facut ca aceste marturii ale evlaviei si ostenelilor stramosilor
nostri sa dispara0 -aptele de limba sustin aceasta afirmatie0 &nalizind limba
1itur6+ierului lui (on din Suiu68 3+0 Serban Cornila scria4 OCred ca ar+aismul
formelor 6ramaticale8 precum si anar+ismul le#icului din te#tele pe care le vom
reproduce mai 7os8 vor proba ca avem de a face cu o carte a carui ori6inal a
fost scris cel putin cu doua secole mai inainte de data cand a fost copiatR 60
&cest manuscris dateaza8 potrivit insemnarii autorului8 din 22 au6ust 1240
Comparind limba 1itur6+ierului mitropolitului !osoftei al ,oldovei 916%; si a
1itur6+ierului preotului Petru din Tinod 916%;8 re6retatul Pr0 Ciu+andru
a7unsese la concluzia ca Oambele 1itur6+iere reproduc un prototip comun8 iar
diferenta ce e#ista intre ele s)ar datora felului diferit cum au copiat cei doi
copisti unul si acelasi te#tR0 Prin urmare8 inainte de a se tipari 1itur6+ierul a
circulat mai intii in manuscrise0
416
<umarul acestor manuscrise era destul de mare8 iar aria de raspindire era
intre6 tinutul romanesc din vremea noastra0 !upa aparitia tiparului8
1itur6+ierul8 a fost cartea cea mai des tiparita$0
Tipariturile care cuprindeau te#tul Sfintei 1itur6+ii au o mare importanta atit
din punct de vedere litur6ic cit si lin6vistic0 /le reflecta nivelul de cultura pe
care)l aveau oamenii vremurilor respective0 Traducerea 1itur6+ierului s)a facut8
asa cum aratam mai sus8 din motive de a intele6e mai bine taina Sfintei
1itur6+ii8 dar si cu scopul de a apara dreapta credinta impotriva prozelitismului
reli6ios0 Traducatorii 1itur6+ierului cunosteau foarte bine bo6atia si frumusetea
1itur6+iilor ortodo#e0
(on <eculce a consemnat un fapt 6raitor in acest sens0 /ste vorba de slu7bele
pe care ,itropolitul !osoftei8 luat in sur6+iun8 le facea in Polonia8 O!upa ce l)
au dus la .olfa8 il punea craiul Sobiet=i de se imbraca cu +ainele cele scumpe si
odoarele ,itropoliei tarii noastre si facea 1itur6+ia de zile mari si (ordan la
Boboteaza8 dupa obiceiul tarii noastre8 de sa mira craiul8 si toti domnii lesesti
si lauda frumoasa taramonie ce are biserica tarii noastreR%0
(n concluzie8 putem spune ca 1itur6+ierul8 alaturi de Sfinta Scriptura8 a fost
cartea cea mai des tiparita si de cel mai folos pentru evlavia si spiritualitatea
romaneasca0
!e)a lun6ul veacurilor Sfinta 1itur6+ie a constituit obiectul a numeroase
e#plicari0 &cestea s)au facut fie sub aspect do6matic8 fie mistico)simbolic0 /le
aveau menirea sa antreneze pe credinciosi la intele6erea rinduielii si
simbolismului Sfintei 1itur6+ii si implicit la o mai profunda traire a vietii
du+ovnicesti0
-ara indoiala preotii slu7itori e#plicau credinciosilor Sfinta 1itur6+ie8 mai ales
in predica0 Primele e#plicari ale Sfintei 1itur6+ii in limba romana sunt insa
traduceri0 (n cele ce urmeaza ne vom stradui sa prezentam8 pe scurt8 care sunt
e#plicarile Sfintei 1itur6+ii in teolo6ia romaneasca0
&0 Traduceri
:na din lucrarile cele mai de seama privind e#plicarea Sfintei 1itur6+ii o
datoreaza Biserica "rtodo#a Sfintului Simion8 &r+iepiscopul Tesalonicului au
fost traduse in romaneste pentru prima data in 1658 sub titlul4 OSimeon
&r+iepiscopul Tesalonicului0 Care acum intii intr)acest c+ip s)au tiparit si s)au
diortosit dupa ellinie pre limba 1uminatului si invatatului !omnului nostru (o
Stefan ,i+aiu Racovita voevod0 Cu bla6oslovenia si cu toata c+eltuiala a Prea
Sfintitului ,itropolit al :n6rovla+iei Nir 3ri6orie la Sfinta ,itropolie in
417
Bucuresti P 1a anul de la zidirea lumii leat 2'3 9165;0 !e (ordac+e Stoicanu i
Tipo6rafulR0
(ncercarea8 redactata sub forma unui dialo6 intre un ar+iereu si un cleric8
cuprinde zece parti in care autorul trateaza probleme teolo6ice cu caracter
do6matic8 cultic si litur6ic0
(n partea intiia trateaza despre e#istenta lui !umnezeu si combate ereziile care
au aparut in sinul Bisericii0
(n partea a (()a se ocupa de Sfintele Taine8 la numar8 aratind ca (isus *ristos
este izvorul tuturor tainelor8 despre invierea mortilor si afirma ca Sfinta
1itur6+ie a fost savirsita pentru prima data de catre ,intuitorul (isus *ristos la
Cina cea de Taina0
Partea a ((()a trateaza despre ,irun6ere si arata cum se face sfintirea ,arelui
,ir0
Partea a (>)a P invataturi despre Sfinta 1itur6+ie P este cea mai importanta din
punctul nostru de vedere0 Sfintul Simeon e#plica simbolismul actelor si
actiunilor litur6ice8 incepind cu po6orirea ar+iereului din scaun8 numarul
vesmintelor ar+ieresti si preotesti8 imbracarea slu7itorilor8 Proscomidia8 vasele
1itur6ice8 darurile4 Piinea dospita si vinulB staruie asupra folosirii piinii dospite
si arata de ce nu folosim azima0 !aca am folosi azima8 cum fac romano)
catolicii8 ne)am face partasi cu iudeii8 ar trebui sa 7ertfim mielul si sa tinem
simbata0 &rata ca potrivit/van6+eliei8 (isus a adus .ertfa piine dospita8 a facut
cina inainte de ziua azimilor Oci mai inainte de azima eraR si iudeii nu au intrat
Oin divanR ca sa nu se spurce Ocaci era mare ziua aceeaR0 (isus a instituit
Pastile cele noi si adevarate Osi acestea era po+tit ca sa le dea mai inainte pina
a patimi8 pentru ca sa ramina cu noi8 ca sa fie adevarat precum a zis4 Cel ce
maminca Trupul ,eu si bea Sin6ele ,eu8 in ,ine petrece si /u in el0 !rept
aceea nu toate ale le6ii au facut la cine aceea8 ci au facut spalarea si au sezut
si blid era intru care a intins (udaR0 Sfintul Simeon demonstreaza ca practica
folosirii piinii dospite si a vinului ametescat cu apa pe care o tine Biserica
"rtodo#a este in deplin acord cu invatatura do6matica despre unitatea firilor in
persoana divi)umana a Rascumparatorului0 /l afirma ca unii eretici foloseau
numai apa0 &ceasta practica este 6resita8 dupa cum si cea a armenilor care
foloseau numai vinul4 O!ar nici vin sin6ur numai sa se puie precum fac ereticii
armei care alt eres voind sa strice la mai rau eres au cazut0 Ca voind acestia
asta impotriva lui <estorieB carele despartire au invatat a fi la *ristos si
deosebesc cuvintul adeca !umnezeirea si deosebirea omenirea8 i)au zis ca o
fire iaste intru *ristos8 intruparea 1ui lepadind)o ticalosiiR0
Sfintul Simeon al Tesalonicului insista asupra acestor pentru ca in vremea sa se
adusese de7a in discutie modul de prefacere a Sfintelor !aruri0 Tot in partea
aceasta se ocupa de scoaterea miridelor8 aratind ordinea acestora8 da unele
418
e#plicatii despre strana8 arata de ce se tamiiasa la Proscomidie8 ce este Sfintul
&ltar si Sfinta ,asa0
Partea a >)a trateaza despre Biserica8 tirnosirea ei8 lucrurile care se pastreaza
intr)insa8 despre Taina *irotoniei8 Pocaintei8 <untii si Sfintului ,aslu0
(n partea a >()a se ocupa de ru6aciunile Bisericii8 cuprinse in cele laude
bisericesti8 avind in centrul lor Sfinta 1itur6+ie0 Se dau e#plicatii aspura 1itiei8
Ceasurilor8 1itur6+iei8 !arurilor mai inainte Sfintite si pomenirii mortilor0
Partea a >(()a cuprinde e#plicatii date Botezului si Sfintului ,ir8 Biserica ca
lacas de inc+inare si revine cu e#plicari asupra vesmintelor de slu7ba si a
momentelor mai importante din Sfinta 1itur6+ie oficiata cu &r+iereu0
(n partea a >((()a e#plica simbolul credintei si impotriva cui s)au ridicat
afirmatiile sale0
(n partea a (J)a trateaza sub forma de dialo6 unele invataturi do6matice8 iar in
ultima parte8 a J)a8 da povete celor ce vor intra in cinul mona+al sau se vor
face preoti0
!in aceasta simpla insiruire a problemelor pe care Sfintul Simeon al
Tesalonicului le)a ridicat si tratat in lucrarea sa ne dam seama de bo6atia
temelor8 aduse in discutie si de actualitatea lor8 raportate la epoca respectiva0
/l nu a reusit o tratare sistematica8 a revenit asupra unor teme8 a adus mai
multe interpretari mistice si le)a aratat8 intotdeauna8 temeiul do6matic0
(nterpretarile pe care le da8 le raporteaza la (ntruparea8 unitatea celor doua
firi in Persoana ,intuitorului8 la patimile si invierea !omnului0
1ucrarea Sfintului Simeon al Tesalonicului s)a bucurat de multa pretuire in sinul
Bisericii noastre0 !e aceea s)a facut o noua traducere sub titlul4 OSfintul
Simeon la Tesalonicului0 Tratat asupra tuturor do6melor credintei noastre
ortodo#e dupa adevaratele principie puse de !omnul nostru (isus *ristos si
urmasii Sai0 Retiparita dupa ori6inala traductie din limba elena cu data 165 si
indreptata in stil pe alocarea0 (n zilele Prea (naltatului !omn Principatelor
:nite Romane &le#andru (oan (8 cu binecuvintarea (nalt Prea Sfintitului
&r+iepiscop si ,itropolit al :n6ro)>la+iei si Primat al Romaniei S0 !0 <ifon8 de
Toma Teodorescu0 Suburbia ,untuleasa8 strada Plantelor nr0 % O0
Partea a>(()a se intituleaza4 /#plicarea a acetuiasi Parinte pentru Sfinta
Biserica si pentru cei ce slu7esc intr)insa8 diaconi8 preoti8 ar+ierei si pentru
adau6irile cu care slu7esc oricare dintr)insii0 Pentru dumnezeiasca Taina a
Sfintei 1itur6+ii aratindu)i pricina fiecareia din cele ce se savirsesc la dinsa si
care e#plicare s)a trimis la crestinii cei din Nritus 9p0 251)26$;0 /ste de fapt un
rezumat al primei lucrari0
419
Cel mai de seama litur6ist al Bisericii "rtodo#e este insa8 fara indoiala8 <icolae
Cabasila0 /l s)a nascut in 7urul anului 13''0 Si)a facut o frumoasa cultura la
Bizant0 !upa terminarea studiilor a venit la (erusalim fiind Ouna dintre
personalitatile cele mai remarcabile care au ilustrat istoria politica8 reli6ioasa
si culturala a lumii bizantine din secolul al J(>)leaR1'0
1itur6istii considera lucrarea lui <icolae Cabasila OTilcuirea !umnezeiestii
1itur6+iiR cea mai buna erminie sau tilcuire care a a7uns pina la noi0 (n limba
romana lucrarea a aparut purtind titlul4 O<icolae Cabasila0 Tilcuirea
!umnezeiestii 1itur6+ii0 Traducere din 6receste si lamuriri introductive de
diaconul /ne Braniste8 asistent la universitar0 Cu o prefata de Pr0 Petre
>intilescu8 !ecanul -acultatii de Teolo6ie din Bucuresti0 Cuvint inainte si
ilustratii in6ri7ite de (0 !0 Stefanescu8 profesor universitar0 /ditura (nstitutului
Biblic si de ,isiune al Bisericii "rtodo#e Romane8 Bucuresti8 1%460R
(n introducerea lucrarii8 autorul traducerii8 da Ociteva stiri despre viata lui
<icolae Cabasila si lamuriri asupra tilcuirii sale litur6iceR0 &sa cum arata P0C0
Pr0 Prof0 /ne Braniste8 erminia lui <icolae Cabasila Oare un pronuntat caracter
do6matic si mistic si este cea mai completa8 mai profunda si mai celebra dintre
tilcuirile litur6ice clasice ale ortodo#ieiR110
(mpartita in 53 de capitole8 sistematic rinduite8 lucrarea prezinta Sfinta
1itur6+ie8 urmarind desfasurarea ei0
(n cap0 ( <icolae Cabasila face o prezentare 6enerala a 1itur6+iei care are un
indoit scop4 sfintirea darurilor si sfintirea credinciosilor0 Cap0 J>( OSimbolismul
Sfintei 1itur6+ii8 pe scurt este cum remarca traducatorul Oo repetare aproape
cuvint cu cuvint8 a ultimei parti din Cap0 (R120
(n capitolele (()J( se ocupa cu interpretarea ProscomidieiB Cap0 J(()J> si J>(()
JJ>(( cu 1itur6+ia cate+umenilor si cea a credinciosilor8 pina la momentul
Sfintirii darurilor sau 7erfei litur6ice sub toate aspectele0 &poi in cap0 JJJ>((()
J1(8 continua interpretarea 1itru6+iei pina la impartasirea credinciosilor0 (nsista
in cap0 J1(()1((8 asupra efectelor8 esentei si modului sfintirii credinciosilor prin
Sfintele Taine8 Cap0 1((() este consacrat ultimelor acte litur6ice0
(n comparatie cu alte erminii bizantine8 subliniaza traducatorul8 <icolae
Cabasila Otrece foarte repede peste unele amanunte litur6ice8 ne6li7ind8 in
6eneral8 6esturile si actiunile litur6ice0 &stfel8 la el nu 6asim nici o mentiune
despre unele acte si ceremonii care intrasera de7a de multa vreme in rinduiala
1itur6+iei8 ca de e#emplu8 imbracarea Sfintitilor slu7itori8 spalarile rituale si
nici despre tamiieri sau cadiri8 dintre care abia pomeneste8 in treacat8 de cea
de la acoperirea darurilor8 la sfiristul proscomidiei 9cap0 J(;0 /l nu se ocupa8 de
asemenea8 nici de sfintul locas8 de vesmintele si de vasele litur6ice8 a caror
interpretare cuprinde cea mai mare parte din comentariul atribuit lui 3+erman
420
al Constantinopolului si din opera litur6ica a Sfintului Simeon al
TesaloniculuiR130
S)a remarcat8 de asemenea8 faptul ca el nu citeaza te#tul ru6aciunilor8 ci
multumindu)se indica inceputul si sfirsitul8 rezumind personal continutul
acestora0
&sa cum sublinia in cuvintul introductiv re6ratatul preot profesor Petre
>intilescu8 aceasta /rminie Ode neintrecuta valoareR8 care Oin cultura unui
teolo6 si mai ales in pre6atirea unui litur6+isitor constientR8 nu poate Ofi
suplinita de nici o alta lucrareR trebuia deci sa fie tradusa si in limba romana0
O/ste usor de inteles8 deci8 ce eminent serviciu face Teolo6iei romanesti
Parintele asistent !iacon /ne Braniste8 dind din limba 6reaca in cea romana
aceasta subtila tilcuireR140
(n sfirsit8 o alta lucrare care tilcuieste Sfinta 1itur6+ie si care a fost8 in ultimul
timp8 tradusa in romaneste este (storia bisericeasca si privire mistica a lui
3+erman8 &r+iepiscopul Constantinopolului0 Sfintul 3+erman a trait intre anii
65')330 & fost patriar+ al Constantinopolului intre 15)33 si alaturi de Sfintul
(oan !amasc+in a luptat pentru restabilirirea adevaratei invataturi despre
Sfintele icoane0 1ucrarea sa este dupa parerea cercetatorilor foarte importanta
pentru epoca bizantina0
/ste tradusa in romaneste si prefatata de Pr0 Prof0 <icolae Petrescu de la
Seminarul teolo6ic din Craiova150
Pina acum a aparut in revista O,itropolia "ltenieiR an0 JJ>( 91%4;8 nr0 %)1'8 p0
$25)$328 sub urmatoarele titluri puse de traducator Odintr)o necesitate
didacticaR8 deoarece te#tul 6recesc nu are nici un fel de titlu sau subtitlu4
!espre biserica8 lacasul divin si drepre toaca8 despre primele doua Taine4
Botezul si ,irun6erea8 despre absida &ltarului8 despre obiectele din &ltar8
despre iconostas si despre naos8 despre inc+inare catre rasarit si despre
in6enunc+ere8 despre tunderea capului preotului8 despre vesmintele preotesti
si simbolismul lor0 (n aceeasi revista8 anul JJ>(( 91%5;8 nr0 1)28 p0 4)$'8 a
aparut comentariul asupra Proscomidiei si 1itur6+iei cate+umenilor pina la
antifonul (((B in nr0 3)48 p0 213)21% este continuarea e#plicarii 1itur6+iei
cate+umenilor pina la sfirsitB in nr0 )$8 p0 544)55 este tilcuirea litur6+iei
credinciosilor pina la OSa ne iubim unii pe altii000R ultima parte fiind in curs de
aparitie0
!upa cum se vede autorul a acordat atentie si s)a preocupat de biserica)lacas
de cult8 de vesminte si numai dupa aceea despre tilcuirea Sfintei 1itur6+ii0
Sfintul 3+erman al Constantinopolului prezinta istoric faptele litur6ice8 le
tilcuieste simbolic0 O(nterpretarea mistico)contemplativa domina in 1itur6+ia
cate+umenilor si a credinciosilor0R &sa cum sublinia traducatorul8 Oacest
421
comentariu are meritul ca reda tilcuirea ortodo#a a tuturor elementelor Sfintei
1itur6+ii din primele opt secole si devine temei de tilcuire a Sfintei 1itur6+ii si
pentru perioada de dupa sc+isma din 1'548 cind au aparut celelalte tilcuiri
litur6ice ale lui Pseudo)Sofronie al (erusalimului8 Teodor de &ndida 9sec0 J((; si
a lui <icolae Cabasila 9sec0 J(>;0
/l contribuie deci la pastrarea invataturii ortodo#e cu privire la Oe#plicarea
serviciului divin al Sfintei 1itur6+iiR160 Traducerea acestei lucrari in limba
romana8 imbo6ateste numarul lucrarilor cu caracter litur6ic traduse la noi si
reflecta atentia pe care teolo6ii romani din toate timpurile au acordat)o
literaturii patristice si lucrarilor de teolo6ie ortodo#a in 6eneral0
:n alt ostenitor in domeniul 1itur6+iei a fost /remia Cacavela care prin
tilcuirea ce o face contribuie la cunoasterea Sfintei 1itur6+ii la romani4
O(nvatatura sfinta adeca sfintei si dumnezaestii litur6+ii tilcuire de pe limba
6reciasca pe limba rumaneascaR8 (asi8 16%0 /remia Cacavela s)a nascut in
insula Creta cam pe la 1651 si a invatat in manastirea Ret+Emo8 calatoreste
foarte mult prin &sia ,ica8 >iena etc08 a6onisind o vasta cultura0 (n 16$6 il
6asim in Tara Romaneasca8 in Bucuresti8 unde traduce din italiana in 6receste
O&sediul >ieneiR8 iar in 16$ il 6asim e6umen la manastirea Plaviceni0 >orbim
despre el8 !imitrie Cantemir il numeste Omona+ foarte iscusitR0 (n 16$$ vine la
(asi c+emat de Constantin >oda Cantemir8 iar in aceasta perioada cit sta in
,oldova face traducerea de care ne ocupam a Sfintei 1itur6+ii 1%38 dupa
<icolae >ul6aris0 (n aceasta preocupare de traducator l)a avut ca ostenitor si
purtator de 6ri7a pe +atmanul Bo6dan8 cumnatul lui &ntio+ Cantemir0
Prelucrarea lui /remia Cacavela a circulat la romani in stare de manuscris si a
fost drept manual pentru instruirea preotilor pina in secolul trecut0
B0 1ucrari ori6inale
"r6anizarea si dezvoltarea invatamintului teolo6ic la noi a adus de la sine si
nevoia aparitiei unor manuale de 1itur6ica0 !intre acestea remarcam pentru
valoarea si e#tinderea lor8 tratatele de 1itru6ica0 !intre acestea remarcam
pentru valoarea si e#tinderea lor8 tratatele de 1itur6ica ale lui >asile
,itrofanovici si Badea Cireseanu0
10 P 1itur6ica Bisericii "rtodo#e0 Cursuri universitare de dr0 >asile ,itrofanovici
fost profesor p0o0 teolo6ia practica la facultatea teolo6ica din Cernauti0
Prelucrate8 completate si editate de Prof0 !r0 Teodor Tarnavsc+i si acum din nou
editate si completate de !r0 in teolo6ie si filosofie <ectarie <icolae Cotlarciuc8
&r+iepiscop si ,itropolit al Bucovinei8 fost profesor universitar pentru Teolo6ia
practica8 Cernauti8 1%2%8 /ditura /par+iei ort0 rom0 din Bucovina0 /ste precum
se vede fructul stradaniilor a trei profesori universitari0 >asile ,itrofanovici
91$64)1$$$;8 Teodor Tarnavsc+i 91$%6)1%14; si <icolae Cotlarciuc 91%1%)1%23;0
422
-iecare dintre ei au adus completari8 dezvoltari si imbunatatiri prele6erilor
universitare8 tinute initial de >asile ,itrofanovici0 &cestea au fost publicate
pentru prima data in anul 1%'%0 /ditia din 1%2% cuprinde doua parti0 -iecare
parte este impartita in capitole8 acestea in sectiuni8 iar sectiunile in articole0
!espre >asile ,itrofanovici stim ca s)a nascut in 1$318 la Budenit in Bucovina8 a
facut liceul si Teolo6ia la Cernauti si s)a specializat pentru teolo6ia practica la
>iena0 (n 1$56 a fost numit preot si i s)a incredintat suplinirea catedrei de
Teolo6ie practica la (nstitutul teolo6ic din Cernauti0 (n 1$5% a fost numit
administrator paro+ial la >icovul de Sus pentru a face practica pastorala0 (n
1$61 a devenit profesor a6resat8 iar in 1$64 profesor titular la catedra de
Teolo6ie practica a (nstitutului teolo6ic cernautean0 (nfiintindu)se in 1$5
:niversitatea din Cernauti8 a fost numit profesor titular al -acultatii de
teolo6ie0 (ntre anii 1$6)1$$2 a fost !ecan al acelei -acultati0 (n 1$% a fost
facut doctor +onoris causa0 & murit in 1$$$ la ,ariebod8 suferind de inima0
1ucrarea lui este impartita astfel4
Partea (8 1itur6ica 6enerala 9p0 $')451;8 care cuprinde cap0 ( Cerintele si
conditiile pentru e#ecutarea rinduielilor litur6ice si cap0 (( -ormele 6enerale
comune rinduielilor litur6ice0
Partea a (()a8 1itur6ica speciala 9p0 454)%'6;8 cuprinde4 cap0 ( Cultul public
comun adica rinduielile bisericesti publice comune sau rinduielile bisericesti
fi#e8 stationareB cap0 (( Rinduielile bisericesti particulare sau rinduielile
bisericesti periodice0
&utorii s)au ocupat despre Sfinta 1itur6+ie in partea a (()a8 cap0 (8 sectiunea (8
articolul ((8 p0 4%)6'28 tratind despre Sfinta 1itur6+ie OculmeaR cultului divin
si Ocentrul intre6ii vieti reli6ioase a crestinuluiR10 1itur6ica P spune autorul P
se poate privi sub punctul de vedere al sacrificiului si sub punctul de vedere al
sacramentului0 &ici avem a privi 1itur6+ia din punctul cel dintii1$0 !e aceea se
ocupa mai intii de conceptul de sacrificiu8 sacrificiile >ec+iului Testament8
scarificiul lui *ristos pe cruce si sacrificiul eu+aristic0 &poi trateaza8 cu
temeinicie8 despre necesare pentru serbarea Sfintei 1itur6+ii8 ministrul Sfintei
1itur6+ii8 1itur6+iile Bisericii "rtodo#e Rasaritene8 norme rituale vec+i ale
1itu6+iei0 (n continuare autorii prezinta Partile 1itur6+iei Sfintului >asile cel
,are si a Sfintului (oan 3ura de &urB Proscomodia8 1itu6+ia cate+umenilor si
1itur6+ia credinciosilor0 (mpletind consideratiile istorice cu e#plicarile
do6matice si mistice date de Sfintul Simeon al Tesalonicului8 Sfintul 3+erman al
Constantinopolului si <icolae Cabasila8 autorii sintetizeaza si pun in lumina
elementele fundamentale ale Sfintei 1itur6+ii0
1itur6+ia Bisericii "rtodo#e8 in forma editiei din 1%2% constituie un izvor
important de documentare si intele6ere a Sfintei 1itur6+ii0
423
20 P &l doilea tratat de 1itur6ica a aparut in trei volume intre anii 1%1')1%120 /l
este opera activitatii profesorale si stiintifice depuse de)a lun6ul a 1 ani de
catre Badea Cireseanu0 1ucrarea este intitulata4 Tezaurul litur6ic al Sfintei
Biserici crestine ortodo#e de rasarit0 >ol0 ( Bucuresti8 1%1'8 vol0 (( Bucuresti
1%118 vol0 ((( Bucuresti8 1%120 1ucrarea8 cu bo6ate temeiuri biblice si patristice8
a aparut la un an dupa aceea a lui >asile ,itrofanovici0 Se pare ca Badea
Cireseanu nu cunoastea lucrarea aparuta in 1%'% la Cernauti0 !e aceea se
considera nu desc+izator de drumuri nu numai in teolo6ia romaneasca8 ci in
"rtodo#ie0 Bine documentata8 e#pusa intr)un stil limpede si structurata intr)o
viziune mai lar6a decit domeniul litur6ic P ne referim la vol0 (( in care face
referiri la ar+itectura precrestina si crestina8 lucrarea lui Badea Cireseanu
constituie un izvor de referinta pentru specialisti0
>ol0 ( se ocupa de istoria literaturii litur6ice8 vol0 (( despre lacasurile de cult4
icono6rafia bisericeasca8 slu7itorii altarelor8 odoarele litur6ice si simbolica
cultului crestin0
>ol0 (((8 prezinta cultul dumnezeiesc public8 sarbatorile8 Tainele8 ieru6iile si
posturile0
!espre Badea Cireseanu se stie ca s)a nascut in sinul unei familii de tarani in
1$5%8 in comuna Spineni8 7udetul "lt0 Tatal sau era cintaret0 & urmat scoala
primara la Slatina8 Seminarul la Curtea de &r6es si cu a7utorul episcopului
3+enadie al &r6esului8 Seminarul Central din Bucuresti0 (n 1$$38 a fost numit
profesor de cali6rafie la Seminarul de la Curtea de &r6es8 unde a functionat trei
ani0 &poi s)a inscris la -acultatea de teolo6ie din Cernauti8 unde si)a luat
doctoratul in Teolo6ie0 (n 1$%1 a fost numit profesor suplinitor la -acultatea de
teolo6ie din Bucuresti la catedra de 1itur6ica8 Pastorala8 Cate+etica si
"miletica0 (n 1$%2 a fost numit profesor provizoriu8 iar in 1$%5 profesor
definitiv 9Pentru amanunte vezi4 Pr0 Prof0 &l0 ,oisiu8 :n pionier al 1itur6icii
romanesti4 Prof0 Badea Cireseanu8 in OS0T0R8 an0 JJ>((( 91%6;8 nr0 3)68 p0 52')
522;0
Ceea ce intereseaza cu osebire lucrarea de fata 6asim tratat in lucrarea lui
Badea Cireseanu8 Tezaurul 1itur6ic8 in capitolul ((4 :nele lamuriri stiintifice
asupra serviciului divin8 in care pentru inceput vorbeste despre vec+imea
Sfintei 1itur6+ii si pre6atirile pentru savirsirea ei8 cuprinde articolul ( inflorirea
serviciului litur6ic rasaritean cu trecerea treptata a timpului P serviciul divin in
>ec+iul Testament8 1itur6+ia in timpul Sfintilor &postoli8 in secolul al (()leaB
1itur6+ia Constitutiunilor &postolice din secolul al ((()lea si 7umatatea prima a
secolului la (>)lea 1itur6+ia Sfintului &postol (acob fratele !omnului8 1itur6+ia
Sfintului ,arcuB cele Trei formulare litur6ice ale Bisericii ortodo#eB sacrificiul
eu+aristic si numirile lui8 si articolul (( cuprinde conditiile trebuincioase pentru
savirsirea Sfintei 1itur6+iiB vrednicia si pre6atirea ministrului litur6+isitor8
timpul pentru savirsirea Sfintei 1itur6+ii8 odoarele trebuincioase la servire a
Sfintei 1itur6+ii si spicuiri asupra sectiunii ()a0
424
Sectiunea a (()a intitulata4 Sfinta 1itur6+ie se ocupa in capitolul ( de cele
laude bisericesti si ori6inea lor impartind prezentarea acestora in laude
dumnezeiesti de seara 9art0 (; si laude dumnezeiesti de dimineata 9art0 ((;B iar
in capitolul (( O/#plicatiuni asupra litur6+iilor sfintilor Parinti >asile cel ,are8
(oan *ristodomul si 3ri6orie !ialo6ul8 p0 15)23% P Proscomidia8 p0 15$)16$8
despre 1itur6+ia Cate+umenilor si 1itur6+ia Credinciosilor in articolul ((8 p0 1$)
2'8 iar in articolul (((8 despre 1itur6+ia Sfintului 3ri6orie !ialo6ul sau a celor
mai inainte sfintite8 p0 222)23%0
Badea Cireseanu8 considera ca Sfinta 1itur6+ie Oare partile ei deosebite8 dar
nedespartite intre eleR1%0 Proscomidia8 1itur6+ia cate+umenilor si aceea a
credinciosilor formeaza o unitate8 caci nu pot sa limpezeasca cele doua8 daca
s)a inceput ProscomidiaR2'0 Ca si tratatul aparut la Cernauti in 1%2%8 Tezaurul
1itur6ic al lui Badea Cireseanu este o lucrare bine inc+e6ata8 bo6at si stiintific
documentata8 mai ales pentru vremea aparitiei0 /l priveste sub un6+i istoric
dezvoltarea Sfintei 1itur6+ii si sustine totul cu temeiuri biblice si patristice0
" alta lucrare de mare importanta pentru Teolo6ia litur6ica romaneasca8 este
cea a !iaconului /ne Braniste8 /#plicarea Sfintei 1itur6+ii dupa <icolae
Cabasila8 Bucuresti8 1%438 Tipo6rafia Cartilor Bisericesti0 &utorul lucrarii s)a
nascut in comuna Suseni in 7udetul &r6es la 12 octombrie 1%13 intr)o familie de
invatatori0 Scoala primara o face in satul natal8 apoi Seminarul <ea6oe)>oda
din Curtea de &r6es si -acultatea de teolo6ie din Bucuresti pe care o termina in
iunie 1%3$0 "data cu inscrierea la doctorat o sustine in 1%42 cu titlul de mai
sus0 /ste numai apoi profesor de 1itur6ica si Pastorala avindu)l ca indrumator
pe re6retatul Pr0 Prof0 Petre >intilescu0 Teza de doctorat o sustine in 1%42 cu
titlul de mai sus0 /ste numai apoi profesor de 1itur6ica la -acultatea de
teolo6ie din Bucuresti8 post ce il ocupa si in prezent8 ostenindu)se atit pentru
studentii teolo6i cit si pentru cursantii la doctorat0
1ucrarea se inscrie ca o contributie de prim ordin pentru 1itur6ica romaneasca0
(n introducere8 p0 3)1$8 autorul arata care sunt erminiile litur6ice in rasarit
pina la <icolae Cabasila0 >orbind despre lipsa e#plicarii Sfintei 1itur6+ii in
primele trei secole ale crestinismului spune4 O&ceasta lipsa se e#plica probabil
prin aceea ca8 dupa cum remarca un litur6ist 6erman contemporan8 in
antic+itatea crestina nici nu s)a simtit asa de mult nevoia unei e#plicari a
litru6+iei8 ca in timpul de mai tirziuR210 Sec0 (> si >8 aduc in aceasta problema
citeva comentarii ale Sfintului Niril al (erusalimului OCate+ezeleMR8 Sf0 (oan
3ura de &ur 9]4';8 Teodor de ,opsuestia 9]42$;8 Sfintul !ionisie &reopa6itul8
3+erman al Constantinopolului8 Sfintul Teodor Suditul 9]$26;8 Teodor episcop
de &ndida8 incununind cu cea mai desavirsita opera litur6ica al lui <icolae
Cabasila O/#plicarea Sfintei 1itur6+iiR0
Partea (8 p0 21)5$8 descrie pe autorul lucrarii8 viata si intinsa lui opera8 cu
referinte speciale asupra cuprinsului /rminiei0
425
Partea a (()a8 p0 5%)2'2 P in cap0 ( si (( sunt comentate punctele din /#plicarea
Sfintei 1itur6+ii P cuprinzind scopul 1itur6+iei8 acela de sfintire a darurilor si
sfintire a credinciosilor8 7ert7a litur6ica in institutia si esenta ei8 materia
darurilor de 7ertfa8 Proscomidia8 sfintirea darurilor si apolo6ia epiclezei0 Cap0
((( P vorbeste despre sfintirea credinciosilor8 mi7loacele litur6ice8 efectele
sfintirii si participarea celor vii si a celor morti la efectele 7ertfei eu+aristice0
Cap0 (> P 1itur6+ia ca mi7loc al cultului crestin4 raportul nostru fata de
!umnezeu8 formele latreuticii in 1itur6+ie8 eu+aristia ca nota predominanta a
7ertfei litur6ice8 1itur6+ia ca ru6aciune de cerere si de multumire si sensul
pomenirii Sfintilor in 1itur6+ia Sfintului (oan 3ura de &ur0
Cap0 > P cuprinde semnificatia simbolico)mistica a rinduielii litur6+iei in care se
ocupa de 1itur6+ie ca pomenire sau comemorare8 semnificatia Proscomidiei8 a
Sfintei 1itur6+ii pina la epicleza si a ritualului Sfintei .ertfe0
Partea a ((()a8 p0 2'3)23$ P in cap0 ( se ocupa de valoarea si meritele lui
Cabasila ca tilcuitor al 1itur6+iei si cap0 (( P (nfluenta /remiei litur6ice a lui
Cabasila in teolo6ia 6reaca si latina aratind ca Omeritul de capetenie al
interpretarii lui Cabasila este simtul critic si respectarea sensului istoric8
insusiri ce lipsesc nu numai comentariului lui 3+erman ci8 in mare parte8
tuturor celorlalte comentarii litur6ice 6recestiR220
Se poate spune8 pe buna dreptate8 ca Pr0 Prof0 /ne Braniste prin lucrarile sale8
faca un mare serviciu Teolo6iei romanesti8 inscriindu)si numele alaturi de marii
litur6isti ortodocsi8 la locul de onoare al celor ce se ostenesc mereu in
domeniul vast si sacru al Sfintei 1itur6+ii0
!e o deosebita valoare este si lucrarea re6retatului preo profesor Petre
>intilescu8 1itur6+ierul e#plicat8 /ditura (nstitutului Biblic si de ,isiune
"rtodo#a8 Bucuresti8 1%28 3$4 pa6ini0
<ascut la 25 septembrie 1$$ in comuna Cateasca8 7udetul &r6es dintr)o vec+e
familie preoteasca8 a urmat cursurile primare8 apoi urmeaza un an la Seminarul
Central din Bucuresti pe care il absolva in 1%' iar in 1%11 este licentiat al
-acultatii de aici0 *irotonit preot da dovada de multa abne6atie8 cisti6indu)si
un deosebit presti6iu prin scrisul sau0 (ntre 1%24)1%26 urmeaza cursurile de
doctorat la -acultatea din Bucuresti0 /ste pensionat la 1 martie 1%5'8 in care
timp 91%54 si 1%66; detine functia de presedinte al Consistoriului Central
Bisericesc0 Se stin6e din viata dupa o lun6a si rodnica activitate carturareasca8
in noaptea de 11 spre 12 iunie 1%40
!upa marturia autorului8 lucrarea Oreuneste iarasi 14 volume8 asa cum fusesera
concepute si redactate initial in stare de manuscris8 capitolele publicate
disparat intre anii 1%53)1%64 in revistele Bisericii "rtodo#e Romane0 /le au ca
obiect prezentarea istorica8 e#e6etica si tipiconala a slu7belor bisericesti de
426
seara8 de dimineata si a Sfintei 1itur6+ii8 servicii care alcatuiesc continutul
principal si ma7or al cartii numita 1itur6+ierR230
1ucrarea are doua parti8 dar se desc+ide cu asa)zisul capitol4 OCartea numita
1itur6+ierR8 in care autorul trateaza despre denumirea si cuprinsul
1itur6+ierului8 problema unui formular al 1itur6+iei in primele veacuri crestine8
formatul si structura 1itur6+ierului in manuscrise8 editii si traduceri 9p0 %)25;0
(n partea ( a 1itur6+ierului e#plicat4 Serviciile premer6atoare 1itur6+iei 9p02$)
2; autorul face unele consideratii 6enerale8 apoi trateaza despre oficiul
>ecerniei sau slu7ba de seara8 ceasul al (J)lea si >ecernia propriu)zisa8 1itia8
oficiul ,ezonopticii si acela al :treniei0
Partea a (()a P 1itur6+ia 9p0 %)324; trateaza8 rind pe rind despre pre6atirea
sfintitilor slu7itori pentru oficiul litur6+iei8 ritualul Procomidiei8 !umnezeiasca
1itur6+ie comentata in oficiul si in te#tul ei4 1itur6+ia cate+umenilor8 1itur6+ia
credinciosilor8 impartasirea in cadrul Sfintei 1itur6+iei si ru6aciunea apolisului
1itur6+iei0
1ucrarea se inc+eie cu doua ane#e4 ,iruirea si &nafora sau &ntidoron 9p0 34)
3;0
-iecare capitol are subcapitole si para6rafe0 ,aterialul este bine sistematizat si
tratat cu multa probitate stiintifica0 Sunt aduse in discutie opinii teolo6ice sau
practici litur6iceB se analizeaza totul prin prisma evolutiei istoriceB se pun in
lumina tilcuiri cu caracter do6matic8 simbolic8 mistico)contemplativ0 Totul face
dovada unei lucrari temeinic inc+e6ata si de mare utilitate nu numai pentru
clerici si studentii teolo6i8 ci deopotriva8 pentru specialisti si pentru toti cei ce
doresc sa cunoasca mai bine trecutul si importanta Sfintei 1itur6+ii si a cultului
crestin in 6eneral0
C0 1ucrari de popularizare
&sa cum am arata mai sus8 credinciosii simt nevoia de a intele6e mai adinc si a
trai mai intens8 in cadrul Sfintei 1itur6+ii8 bucuria comuniunii cu !umnezeu0
&laturi de profesorii de specialitate8 ierar+i ai Bisericii noastre sau preoti
slu7itori24 au venit intru intimpinarea acestor dorinte ale credinciosilor si le)au
daruit in forma de predica si cu multa 6ri7a8 e#plicari ale Sfintei 1itur6+ii0 &m
putea numi aceste daruri du+ovnicesti8 lucrari de popularizare0
(n cele ce urmeaza ne vom referi in ordinea aparitiei8 la trei lucrari de acest
6en4
427
10 /piscopul <icodim8 staretul manastirii <eamt8 Seminte /van6+elice pentru
"6orul !omnului8 vol >(((0 Cuvintari 1itur6ice0 !umnezeu si dreptatea lui0 ,ina
lui !umnezeu in lumea vazuta0 Scurta e#plicare a Sfintei 1itur6+ii0 "ri6inale si
prelucrari0 /ditura Tipo6rafiei Sfintei ,onastiri <eamtu8 1%338 416 p0
Prelucrarea ar+iereului (oanic+ie /vantias4 OScurta e#plicatie partii ()a si a (()a
a Sfintei si !umnezeiestii 1itur6+iiR8 editia a (()a8 Bucuresti8 Tipo6rafia Stefan
Rossidescu8 Strada 3ermana nr0 28 1$668 26$p0
1ucrarea isi propune sa prezinte cititorilor e#plicarea Sfintei 1itur6+ii0 Partea a
((()a urma sa apara0
Primele doua parti trateaza despre Sfinta 1itur6+ie cu cele trei parti 9p0 1)33;B
in cap0 ()(((8 trateaza despre Proscomidie8 darurile eu+aristice8 piinea trebuie sa
fie dospita8 simbolizind unitatea tuturor crestinilor8 rinduiala pe scurt a
Proscomidiei0 Cap0 (> trateaza despre luarea binecuvintarii de la ar+iereuB cap0
> despre inc+inarea slu7itorilorB cap0 >( despre spalarea miinilor8 care
simbolizeaza curatia si nevinovatia litur6istilorB cap0 >((( scoaterea &6netului8
care preinc+ipuie nasterea in pestera BetleemuluiB cap0 (J despre simbolismul
prescurilor8 cap0 J)JJ( despre scoaterea miridelorB cap0 JJ(( despre acoperirea
sfintelor daruriB iar capitolul JJ(((8 care inc+eie prima parte8 trateaza despre
aprinderea candelelor si a luminarilor c+iar in ziua cind nu este nevoie de
lumina0
Partea a (()a incepe cu Tilcuirea Sfintei 1itur6+ii8 binecuvintarea8 ectenia mare
9p0 35)1$;8 antifoanele 9p0 1$%)1%$;8 >eniti sa ne inc+inam 9p0 1%%)22$;0
&utorul se straduieste sa puna in lumina invatatura do6matica in primul rind0
/ste o lucrare meritorie daca ne 6indim la timpul cind apare0
/ste un volum de predici in cea mai mare parte litur6ice8 ramase de la <icodim
,unteanu8 fericitul intru adormire patriar+ al Romaniei8 pe cind era staret la
,inastirea <eamt0
Sub titlul OCuvintari litur6iceR8 publica 13 predici 9p0 5)11%;8 in care prezinta
limpede si sumar8 invatatura despre Biserica8 despre slu7bele care se savirsesc
in Biserica 9()(>; si e#plica Sfinta 1itur6+ie 9>)J(((;0 Tot cu caracter litur6ic
e#plica fericirile in capitolul O!umnezeu si dreptatea luiR 9p0 123)1%;B iar in
cel intitulat O,ina lui !umnezeu in lumea vazutaR 9p0 2'%)26'; vorbeste despre
insemnatatea si semnificatia reli6ioasa a anotimpurilor anului0
Capitolul intitulat4 OScurta e#plicare a Sfintei 1itur6+ii0 Cum se cuvine sa stea
crestinul in Biserica la slu7ba Sfintei 1itur6+iiR 9p02%)36%;8 este cel mai intins
si mai important0 Se dau indrumari de felul cum trebuie sa mear6a crestinul la
biserica8 ce daruri sa aduca si cum sa stea la slu7ba 9()>(((;0 (n predicile (J)JJ>(
insista asupra unor momente mai importante din Sfinta 1itur6+ie8 privite sub
428
un6+iul de vedere al credinciosilor si nu al slu7itorilor4 Citirea &postolului8
cintarea *eruvicului8 iesirea cu Sfintele !aruri8 impartasirea cu Sfintele Taine8
ce este anafora2 cind8 cui si pentru ce se da28 ce trebuie sa faci8 crestine8 dupa
iesirea din Biserica2 Cum trebuie serbata ziua !uminicii si sarbatorile2 etc0
:ltima parte4 OPomenirea in ru6aciuni a viilor si mortilorR 9p0 3)4'5;
cuprinde >((( predici0 1ucrarea se inc+eie cu doua povatuiri privind
O/van6+eliile si &postolii care se citesc la pomenirea mortilor si Starea
sufletelor noastre dupa moarte 9p0 4'6)411;0
20 Pr0 /conom Constantin ,oisiu8 OSa stam bine8 sa stam cu fricaR0 Povatuitor
litur6ic pentru preoti si popor0 Tipo6rafia cartilor bisericesti8 Bucuresti8 1%418
31$ p0
&sa cum ne arata titlul8 lucrarea era adresata poporului credincios0 Cuprinde
1' capitole0
(n cap0 ()((( 9p0 3)%2;8 trateaza in ordine8 despre Biserica P lacas de inc+inare8
podoabele si odoarele bisericii8 artele in slu7ba ei8 pictura8 ar+itectura8
sculptura8 muzica8 cartile de cult si vesmintele de slu7ba0
Capitolele (>)(J 9p0 %3)1%1;8 se refera la sfintitii slu7itori8 cultul divin8
participarea si tinuta credinciosilor la biserica8 ru6aciunea si importanta ei8
vremea slu7irii8 slu7bele de seara si de dimineata0
Capitolul J 9p0 2')31'; se ocupa de savirsirea8 insemnatatea si impartirea
Sfintei 1itur6+ii0 /#plica ce cuprinde fiecare parte a 1itur6+iei4 Proscomidia si
Sfintul &6net8 1itur6+ia cate+umenilor8 a credinciosilor8 raspunsurile8 sfintirea
darurilor8 impartasirea slu7itorilor si impartasirea credinciosilor0
/ste o lucrare care poate fi folosita inca si astazi0
30 >asile8 /piscopul "radiei8 Cuvintari 1itur6ice8 /ditura /piscopiei "rtodo#e
Romane8 "radea8 1%3B p0 2660
Cuprinde 6 de predici pe care P0S0 Sa le)a rostit intr)o prima forma8 in biserica
OSfinta &dormireR din Brasov)Cetare0 ,ulte dintre ele au fost rostite si in alte
biserici si publicate in revistele noastre bisericesti8 mai ales in O,itropolia
&rdealuluiR8 O,itropolia BanatuluiR8 si OTele6raful RomanR0
P0S0 >asile8 citindu)l pe *omiacov Onumai acela intele6e Biserica8 care intele6e
1itur6+iaR8 arata in cuvintul introductiv importanta pe care o are Sfinta
1itur6+ie care Oa fost un neintrerupt peda6o6 al crestinilor catre !umnezeu si a
e#ercitat mereu o patrunzatoare influenta asupra vietii spirituale a acestora8
modelindu)o dupa c+ipul sublim de traire8 dat noua de *ristos !omnulR250
429
Cuvintarile de impart in trei 6rupe4 a; cuvintari pre6atitoare pentru
participarea la Sfinta 1itur6+ie8 in numar de $ 9p0 5)36;8 b; Cuvintari cu
caracter 6eneral teolo6ic)litur6ic8 in numar de 2' 9p0 3)12'; si c; /#plicarea
Sfintei 1itur6+ii in ordinea desfasurarii ei8 3% de cuvintari 9p0 121)266;0
P0S0 Sa a voit ca odata cu tilcuirea litur6ica sa puna in lumina si adevarurile
marturisirii de credinta0 O&stfel8 fiecare cuvintare dintre acestea se poate
imparti in doua4 una in care infatisam momentul litur6ic in desfasurarea lui8 cu
simbolismul sau8 si partea a (()a8 consacrata adincirii sensului du+ovnicesc ce se
rasfrin6e din acest moment litur6icR260
:rmarind acest scop8 P0 S0 >asile a pus la indemina slu7itorilor un foarte bun si
pretios material omiletic si8 in acelasi timp8 a venit in a7utorul credinciosilor
pentru a le usura intele6erea rinduielii si simbolismului Sfintei 1itur6+ii0 !esi
aparent predicile lasa impresia unor colectii4 .erfa inimii in ru6aciune8
1itur6+iile Bisericii "rtodo#e8 Simbolismul intrarii cu Sfintele !aruri8
,arturisirea credintei etc08 ele au o strinsa le6atura intre ele8 formind o
unitate0
!upa aceasta scurta prezentare a stradaniilor litur6istilor romani8 putem
spune8 cu indreptatire8 ca ei s)au aplecat cu multa daruire si au lucrat cu
deosebit simt de raspundere in domeniul teolo6iei litur6ice0
/i au avut neincetata 6ri7a fata de adevarul credintei noastre ortodo#e si au
cautat ca aportul lor sa se armonizeze si sa se inte6reze celui al litur6istilor
ortodocsi0
Pe aceasta linie se inscriu contributiile litur6istilor romani0 !aruirea lor este
vrednica de toata lauda si pretuirea8 iar ostenelile depuse in vederea pastrarii
tezaurului de credinta si mai ales al redarii8 in toata bo6atia si frumusetea8
credinciosilor zilelor noastre8 atra6 admiratia noastra a tuturor0 !omnul nostru
(isus *ristos8 cu putin inainte de sfintele Sale patimi8 a mers cu discipolii Sai
intr)un loc deosebit8 pentru ca sa oficieze cu ei C(<& despartirii0
Primii trei sfinti evan6+elisti8 care din cauza asemanarii celor istorisite de ei8
au fost denumiti cu timpul sinoptici 9de la termenul 6recesc Fa privi mai multe
lucruri deodata si impreuna8 la fel8 deopotrivaF;8 consimtind toti in fond asupra
aceluiasi adevar istoric8 descriu8 aproape la fel Cina cea de Taina si Taina
Sfintei /u+aristii savarsite de !omnul0 Relatarea sfintilor evan6+elisti ,atei si
,arcu se aseamana pana si in cuvint0 Sfantul evan6+elist 1uca descrie acest
eveniment ceva mai amanuntit0 /l spune4 FCand a venit ceasul8 (isus s)a asezat
la masa8 si apostolii impreuna cu /l0 Si a zis catre ei4 Cu dor am dorit sa
mananc cu voi aceste Pasti8 mai inainte de patima ,ea0 Caci zic voua ca de
acum nu voi mai manca din acestea8 pana cand nu se vor implini in imparatia
lui !umnezeu0 Si luind pa+arul8 multumind8 a zis4 1uati acesta si impartiti)l
intre voiB caci zic voua4 <u voi mai bea de acum din rodul vitei8 pana ce nu va
430
veni imparatia lui !umnezeu0 Si luind painea8 multumind8 a frant si le)a dat lor
zicind4 &cesta este Trupul ,eu care se da pentru voiB aceasta sa faceti spre
pomenirea ,ea0 &semenea si pa+arul8 dupa ce au cinat zicind4 &cest pa+at este
1e6ea cea <oua8 intru San6ele ,eu8 care se varsa pentru voiF 91uca JJ((8 14)
2';0 Sfantul /van6+elist (oan8 care8 dupa cum se stie8 a avut in vedere sa nu
mai descrie cele istorisite de primii trei evan6+elisti8 ci sa completeze8 cele
omise de ei8 nu mai mentioneaza evenimentul impartasirii apostolilor catre
!omnul0 (n sc+imb8 in capitolul al saselea din evasn6+elia sa intalnim
convorbirea avuta de (isus cu iudeii8 in sina6o6a din Capernaum8 din care se
constata necesitatea pentru toti credinciosii de a manca Trupul si San6ele
!omnului0 &ceasta convorbire este in cea mai stransa le6atura cu Taina Sfintei
/u+aristii8 care a fost instituita la Cina cea de Taina0 !upa cum relateaza
Sfantul /van6+elist (oan8 ,antuitorul (isus *ristos spunea atunci4 F&devarat8
adevarat zic voua8 daca nu veti manca trupul -iului "mului si nu veti bea
san6ele 1ui8 nu veti avea viata in voi0 Cel ce mananca trupul ,eu si bea san6ele
,eu are viata vesnica8 si /u il voi invia in ziua cea de apoi0 Caci Trupul ,eu
este adevarata mancare si san6ele ,eu8 adevarata bautura0 Cel ce mananca
Trupul ,eu si bea San6ele ,eu ramane intru ,ine si /u intru el0 Precum ,)a
trimis pe ,ine Tatal Cel viu si /u viez pentru Tatal8 si cel ce ,a mananca pe
,ine va trai prin ,ine0 &ceasta este painea care s)a po6orat din cerB nu precum
au mancat parintii vostri mana si au murit0 Cel ce mananca aceasta paine va
trai in veacF9(oan >(8 53)5$;0
Convorbirea despre Trupul si San6ele !omnului a avut loc cu ocazia minunatei
inmultiri a painilor prin care (isus a saturat poporul0 Prin aceasta cuvantare8
!omnul (isus *ristos a rusinat pe acei care cu6etau numai la o +rana
pamanteasca0 /l vorbea despre o paine cereasca si in acelasi timp despre Sine
insusi8 ca Painea >ietii8 despre mancarea Trupului si San6ele Sau8 drept conditie
a unei vieti vesnice0 <)au inteles si au plecat acei care nu s)au invrednicit sa
intelea6a8 deoarece8 ca si pana atunci8 n)au vrut sa intelea6a 9(oan >(((8 43;0
!ar predica !omnului a fost inteleasa de Petru si de cei mai apropiati ucenici4
F1a cine ne vom duce2F ) a raspuns &postolul Petru8 (nvatatorului8 in numele
tuturor celorlalti0 FTu ai cuvintele vesniceF 9(oan >(8 6$;0
Continutul cuvantarii !omnului de la Capernaum si de la Cina cea de Taina are
unele deosebiri de terminolo6ie0 (n capitolul al saselea din /van6+elia de la
(oan intalnim cuvantul FtrupF8 cu intelesul de carne0 (ar primii trei sfinti
evan6+elisti8 vorbind despre Cina cea de Taina8 folosesc cuvantul FcorpF0 (n
limba7ul biblic8 cuvantul FtrupF 9 ;8 in anumite cazuri8 insemneaza mai mult
decat FcorpF 9 ; 9Coloseni (8 22;0 <otiunea de FtrupF 9carne; este folosita uneori
in te#t cu intelesulde FviataF 9/fes0 ((8 15B /vr0 >8 ;0 &ceasta notiune capata un
inteles si mai clar8 atunci cand la sfarsitul discursului Sau8 ,antuitorul (isus
*ristos8 ca si cum ar fi avertizat pe ascultatorii Sai asupra intele6erii e#clusiv
material 9literar; al cuvintelor Sale8 spune ca important este numai ceea ce
insufleteste viata si o face sa fie sfanta4 F!u+ul este cel ce da viataB trupul nu
foloseste la nimic0 Cuvintele pe care vi le)am spus sunt du+ si sunt viataF 9(oan
431
>(8 63;0 (n acelasi inteles !omnul spune ca mancarea si painea 1ui este sa faca
voia Tatalui care 1)a trimis pe /l 9(oan (>8 34;0
(n aceasta lumina trebuie privita invatatura din capitolul al saselea al
/van6+eliei de la (oan si le6atura ei cu Sfanta Taina a /u+aristiei8 despre care
scriu primii trei evan6+elisti si Sfantul &postol Pavel 9( Corinteni J(8 23)26;8 dar
care este trecuta sub tacere de Sfantul /van6+elist (oan0 Tainicul si aratatorul
lui *ristos8 (oan8 in locul descrierii Tainei Sfintei /u+aristii8 despre care
vorbisera ceilalti evan6+elisti8 prezinta cuvantarea !omnului care a avut loc
numaidecat dupa Sfanta /u+aristie8 si Ru6aciunea ar+iereasca8 in care este
e#primata dorinta unirii tuturor cu !umnezeu8 in *ristos0 &ceasta convorbire si
ru6aciune reprezinta8 intr)un anumit fel8 o continuare fireasca si o completare
a convorbirii !omnului despre impartasirea cu Trupul si San6ele Sau8 prezentata
de autor in capitolul al saselea0
Comparind te#tul capitolului al saselea de la (oan cu descrierea evenimentelor
de la Cina cea de Taina8 prezentata de sinoptici8 se constata8 fara indoiala8 ca
in discutia ,antuitorului avuta cu evreii se vorbeste nu numai despre Trupul si
San6ele Sau ca atare8 ci si despre viata noua care este in /l8 ca o 6arantie a
nemuririi0
(ata8 prin urmare8 de ce Sfantul /van6+elist (oan nu mai mentioneaza
momentul instituirii Sfintei /u+aristii0 (n capitolul al saselea al /van6+eliei sale
este prezentat ceva mai mult decat la CinaB aici este prezentata invatatura
despre unirea vietii noastre cu *ristos8 despre impartasirea cu Trupul si San6ele
Sau8 care reprezinta comuniunea cu viata Sa8 adica acea comuniune la care se
refera in parte /u+aristia0
Binevestind /van6+elia8 proclamind invatatura despre dobandirea vietii
vesnice8 prin purtarea crucii si prin mancarea Trupului si San6elui Sau8
!omnului (isus *ristos8 in 7urul Patimilor Sale8 a incredintat ucenicilor Sai8 in
foisorul de pe Sion8 Preacuratul Sau Trup si Preacuratul Sau san6e8 zicindu)le4
F>oi sunteti aceia care ati ramas cu ,ine in incercarile ,ele0 Si /u va randuiesc
voua imparatie8 precum ,i)a oranduit ,ie8 Tatal ,eu8 ca sa mancati si sa beti
la masa ,ea8 in (mparatia ,eaF 91uca JJ((8 2$)3';0 !upa intelesul adanc al Cinei
celei de Taina8 aceste cuvinte aveau si au intelesul8 ca de aici inainte intre
*ristos si apostolii Sai si urmasii acestora e#ista o sin6ura viata 9(oan J(>8 1%)
2';0 >iata Sa devine una cu viata lor0
!in cuvantarile ,antuitorului (isus *ristos si ale sfintilor prooroci8 vedem ca
notiunea de Fpa+arF era folosita adeseori in sens fi6urativ8 ) in intelesul de
soarta8 soarta vietiiB uneori in inteles de suferinta sau de nevointa0 FPa+arul
mantuirii voi luaF8 spune proorocul !avid 9Ps0 CJ>8 4;0 F!omnul este partea
mostenirii mele si a pa+arului meu0 Tu esti care imi asezi mie iarasi mostenirea
meaF 9Ps0 J>8 5;0 Sfantul Prooroc (eremia prevesteste ca poporul iudeu8 in anul
saraciei8 va fi lipsit de Fpa+arul man6aieriiF 9(erem0 J>(8 ;B iar in alt loc
432
vorbeste despre Fcupa incercarilor amareF 9Plan6eri (J8 21;0 Proorocul (ezec+iel
prevesteste ca (udeea va trebui sa bea Fpa+arulF care l)a baut FsoraF ei )
Samaria8 in zilele navalirii dusmanilor0 (n aceleasi sens fi6urativ folosesc
notiunea de Fpa+arF si proorocii &vacum 9((8 16; si ?a+aria 9J((8 2;0
(n cuvantarile ,antuitorului (isus *ristos Fpa+arF simbolizeaza 6reutatea sau
crucea eroismului vietii0 Cand mama fiilor lui ?evedei i)a prezentat lui (isus pe
(acob si (oan8 ei fiind de7a apostoli8 si a cerut sa)i puna de)a dreapta si de)a
stan6a Sa8 in (mparatia slavei Sale8 (isus i)a intrebat4 FPuteti oare sa beti
pa+arul pe care)l voi bea /u8 si sa va botezati cu botezul cu care ma voi boteza
/u2F 9,atei JJ8 22;0 (nflacaratii ucenici8 au raspuns4 FputemF0 (ar (isus le)a zis4
cu adevarat il veti bea000 &u baut ei oare cu adevarat acest pa+ar pe care8 dupa
cuvintele !omnului8 puteau sa)l bea2 -ara indoiala8 l)au baut8 nu numai ei8 ci si
alti multi ucenici ai lui (isus0 &cest Fpa+arF insa a fost pa+arul suferintei8 pe
care l)a baut -iul "mului si pe care l)a in6aduit !umnezeu)Tatal8 lui (isus si
unora dintre cei care au urmat 1ui0 Prin urmare8 acest pa+ar8 dupa cuvintele
!omnului8 a fost la fel ) si pentru -iul "mului)*ristos ,antuietorul8 care a venit
sa)i mantuiasca si pentru ei ) fii oamenilor ) care se mantuiau0 FPa+arul ,eu il
veti bea si cu botezul ,eu va veti boteza000F0 & bea acest pa+ar comun8 cu
Rascumparatorul8 inseamna a fi constient de suferintele Sale si a lua parte
impreuna cu /l la aceste suferinte0 (n /van6+elii intalnim inca o data notiunea
de pa+ar ca simbol al unei 6rele incercari0 Sfantul /van6+elist ,arcu relateaza8
ca !omnul venind in 3+etsimani8 a inceput a se tulbura si a se intrista0 Si
adresindu)se ucenicilor8 le)a zis4 F(ntristat este sufletul ,eu pana la moarteB
ramaneti aici si prive6+eati0 Si retra6indu)se intr)o parte8 a cazut la pamant
ru6indu)se8 ca8 daca este cu putinta8 sa treaca de la /l ceasul acesta0 Si
spunea4 F&vva ) Parinte5 Tie toate iti sunt cu putintaB fa sa treaca de la ,ine
pa+arul acesta8 dar nu cum voiesc /u8 ci cum voiesti TuF 9,arcu J(>8 33)36;0
Presimtind pa+arul suferintei atat in foisorul din Sion cat si in 6radina
3+etsimani8 (isus se ru6a sa fie scutit de ea 9de suferinta;8 deoarece firea Sa
omeneasca8 in mod normal8 se impotrivea mortii si suferintei0 &ceasta lupta
launtrica /l a indepartat)o8 insa8 cand ucenicii au voit sa)l salveze din mainile
celor care veneau sa)1 prinda0 Cu acest prile78 (isus le spune in mod +otarat4
F<u voi bea8 oare8 pa+arul pe care ,i l)a dat Tatal2F 9(oan J>(((8 11;0 Si8 in
adevar8 pa+arul suferintelor a fost baut de (isus8 pana la fund8 in timpul
Patimilor Sale pe 3ol6ota0
/#presivitatea bo6ata a predicii lui (isus in le6atura cu insemnatatea cuvantului
Fpa+arF8 atat in sens literar cat si fi6urativ8 o intalnim si la Sfantul &postol
Pavel0 /l scrie corintenilor despre Fpa+arul binecuvantariiF8 din care ei se
impartasesc8 iar mai departe spune4 F<u puteti sa beti pa+arul !omnului si
pa+arul demonilorF 9( Cor0J8 21;0 !aca in primul el are in vedere pa+arul luat in
sens literar8 concret8 in al doilea ) el intele6e8 desi6ur8 nu obiectul8 ci ima6inea
vietii0
433
,antuitorul (isus *ristos a fost rasti6nit pe o cruce materiala8 dar in cuvantarile
Sale cuvantul Fcruce F are si un inteles simbolic8 nu numai unul literar4 F!aca
vrea cineva sa vina dupa ,ine8 sa se lepede de sine8 sa)si ia crucea8 si sa),i
urmeze ,ie0 9,atei J8 3$;0
Prin urmare8 si cuvantul Fpa+arF si cuvantul FcruceF8 in /van6+elie8 au un inteles
dublu0 Si c+iar daca acest inteles este diferiit 9cand ne 6andim la aspectul lui
concret si fi6urat;8 in substanta el este unul0
Trupul si San6ele ,antuitorului *ristos8 din care ne impartasim in Sfanta
/u+aristie8 sunt datatoare de viata pentru fiinta noastra0 FSan6eF si FviataF sunt
notiuni sinonime in limba7ul biblic 91evitic J>((8 11B !euteronom J((8 23;0 &sa
dupa cum in foisorul din Sion8 Pa+arul San6elui lui *ristos este baut de ucenici8
si prin aceasta ei intra in comuniune cu San6ele Sau8 adica cu viata lui *ristos8
tot asa si dupa aceea8 in decursul vietii lor8 ei trebuie sa bea pa+arul vietii in
*ristos8 pa+arul suferintei Sale8 fiindca numai astfel poate fi inlaturat raul 9si
moartea; si numai astfel poate renaste viata0 Pa+arul vietii lui *ristos este
unul0 Pa+arul de la Cina cea de Taina este prototipul Pa+arului de pe 3ol6ota8
pentru care si &postolul spune4 F!e cate ori veti manca aceasta paine si veti
bea acest pa+ar8 moartea !omnului vestiti pana cand va veniF 9( Cor0 J(8 26;0 (ar
pa+arul pe care trebuie sa)l bea ucenicii in viata8 este reprezentarea8
continuarea si asemanarea Pa+arului lui *ristos de pe 3ol6ota0
Pa+arul San6elui lui *ristos8 care s)a varsat pentru mantuirea lumii8 din care ne
impartasim la Sfanta 1itur6+ie8 reprezinta o unitate cu *ristos8 o unitate nu ca
o simpla amintire8 ci o unitate reala8 adevarata8 unitate care8 odata efectuata8
face posibila viata in *ristos0
!ar pa+arul vietii in *ristos nu poate fi limitat numai la pa+arul litur6ic0 !aca
aceasta limitare ar fi fost posibila8 atunci nu mai era nevoie de a purta crucea8
nu mai trebuia baut Pa+arul !omnului0 Caci daca continutul convorbirii
,antuitorului despre painea vietii din capitolul al saselea de la (oan8 s)ar fi
referit numai la Sfanta /u+aristie8 atunci n)ar mai fi fost nevoie nici de
3ol6otaB atunci intrea6a lucrare de mantuire a lumii ar fi avut loc numai prin
intemeierea Sfintei /u+aristii si prin continuarea si repetarea ei ulterioara
pentru urmasii lui *ristos0 !ar nu este asa0 (nvatatura ,antuitorului *ristos8
despre Painea vietii8 nu se refera numai la pa+arul litur6ic0 Comunicarea cu
*ristos numai prin pa+arul litur6ic8 fara paza poruncilor 1ui8 sau ducind in
acelasi timp o viata nevrednica8 nu numai ca nu a7uta la mantuire8 ci are drept
urmare osanda celui pacatos0 F"ricine va manca painea aceasta sau va bea
pa+arul !omnului cu nevrednicie8 va fi vinovat fata de trupul si de san6ele
!omnuluiF8 ) scrie Sfantul &postol Pavel crestinilor din Corint0 FSa se cerceteze
deci omul pe sine si asa sa manance din paine si sa bea din pa+ar0 Caci cel ce
mananca si bea cu nevrednicie8 osanda isi mananca si bea8 nesocotind trupul
!omnuluiF 9( Cor0 J(8 2)2%;0 Pa+arul vietii la omul credincios este unul sin6ur0
434
!e aceea nu se poate ca in biserica sa bei pa+arul !omnului8 iar in viata de
toate zilele sa bei Fpa+arul diavoluluiF 9( Cor0 J8 21;0
Pentru deplinatatea vietii in *ristos8 este nevoie nu numai de comuniunea
litur6ica cu Trupul si San6ele lui *ristos8 ci si de o viata activa0 &ceasta viata
activa reprezinta unicul si nesc+imbatul drum care duce la mantuire0 Caci
tocmai pentru restabilirea unitatii vointei omenesti cu vointa divina a venit la
noi -iul cel :nul)<ascut al lui !umnezeu0
>iata in *ristos reprezinta o adevarata impartasire cu Trupul si San6ele 1ui8
fiindca numai traind aceasta viata se restabileste adevaratul Trup al lui *ristos
) Biserica lui *ristos 9/fes0 (8 23B Colos0 (8 24;0 (n aceasta viata intima cu /l )
care este marea taina a comuniunii cu Trupul lui *ristos ) se infaptuieste Trupul
lui *ristos 9Biserica;0 (isus *ristos a randuit pe cei alesi ai Sai F000 la
desavarsirea sfintilor8 la locul slu7irii8 la zidirea trupului lui *ristosF 9/fes0 (>8
12;0 !e aceea8 noi suntem c+emati ca prin adevarata iubire de !umnezeu si de
oameni sa ne desavarsim in *ristos4 (n Sfanta /u+aristie ) prin comuniune
litur6ica8 in viata ) prin participare activa si slu7ire cu credinta si cu dra6oste la
desavarsirea Trupului Bisericii0
&vind in vedere cele spuse8 vedem ca Cina cea de Taina8 oficiata de ,antuitorul
*ristos8 constituie temeiul 1itur6+iei noastre8 la care credinciosii se
impartasesc cu adevaratul Trup si San6e al ,antuitorului8 si pe care o savarsim
dupa porunca !omnului0 F&ceasta sa o faceti in cinstea ,ea0F (n acelasi timp8
vedem ca !omnul ne c+eama sa)1 urmam si in viata de toate zilele0 (ar aceasta
urmare a lui *ristos este anticipata8 insotita si intarita prin comuniunea
litur6ica0 &cest fapt este e#primat in mod convin6ator in ru6aciunile pe care
crestinii ortodocsi le rostesc inainte de a se apropia de sfanta taina a Trupului
si San6elui !omnului4 F&sa8 !oamne (isuse *ristoase8 !umnezeul meu8 sa nu)mi
fie mie spre osanda impartasirea preacuratelor si de viata facatoarelor Tale
Taine8 nici sa a7un6 neputinciosB ci da)mi8 pana la suflarea mea cea mai de pe
urma8 fara de osanda sa primesc particica sfintelor Tale Taine8 spre
impartasirea cu !u+ul Sfant8 ca merinde pentru viata de veci si spre raspuns
bineprimit la infricosatorul Tau scaun de 7udecata8 ca si eu8 dimpreuna cu toti
alesii Tai8 sa fiu partas bunatatilor Tale cele nestricacioase8 pe care le)ai 6atit
!oamne celor ce Te iubesc pe Tine8 intru care esti prea slavit in veci8 amin0F
9Ru6aciunea intai de la Sfanta (mpartasanie;0
Si Cina cea de Taina si Patimile lui *ristos de pe 3ol6ota si !umnezeiasca
1itur6+ie8 care se oficiaza dupa porunca !omnului8 si viata noastra traita dupa
poruncile lui *ristos8 ) toate acestea reprezinta aceeasi lucrare de mantuire a
lui *ristos8 ca un sin6ur corp indisolubil8 ca un sin6ur or6anism0 (n aceasta
lucrare de mantuire8 multipla ca aspect dar unica in substanta8 totul este
nedespartit unul de altul0 !espartite sunt numai momentele acelei unitati ale
vietii divino)umane8 momentele vietii :nicului Trup al lui *ristos8 care este
Biserica si al carei Cap este *ristos (nsusi 9/fes0 (>;0
435
FPa+arul vietiiF8 pe care !omnul l)a incredintat apostolilor Sai la Cina cea de
Taina8 a fost in acelasi timp si pa+arul comuniunii8 pentru cei care il vor urma
pe /l0 :nindu)se cu !omnul lor prin Taina Sfintei /u+aristii8 crestinii sunt uniti
si intre ei in cea mai stransa comunitate 8 care este Biserica !omnului8 si care
le ofera aceasta Taina0 /i sunt constienti ca biserica din care fac parte a fost
intemeiata pe 7ertfa lui *ristos si rascumparata cu San6ele Sau0 &stfel8 Sfanta
/u+aristie consolideaza intr)o sin6ura unitate pe (nsusi *ristos ,antuitorul cu
credinciosii8 in le6atura iubirii Sale8 incat ei toti8 impreuna cu /l8 alcatuiesc o
unitate deplina8 un sin6ur Trup 9Biserica;8 al carui Cap este *ristos (isus0
Cuvantul Flitur6+ieF9 ; insemneaza lucrare publica 8 caci litur6+ia se oficiaza
prin ru6aciunea intre6ii Biserici0 &ceasta publicitate este remarcata foarte clar
in ru6aciunile litur6+iei ortodo#e0 C+iar in primele ru6aciuni pe care le citeste
preotul in timpul cantarii antifoanelor8 este e#primata dorinta ca !omnul sa
pazeasca Fdeplinatatea BisericiiF Sale0 !eosebit de semnificativa in acest sens8
este ru6aciunea antifonului al treilea8 adresata lui !umnezeu8 Cel ce ne)a
daruit noua aceste ru6aciuni Fobstesti si impreuna 6lasuiteF8 Cel ce si la doi si la
trei8 care se unesc intru numele Sau a fa6aduit sa le implineasca cererile000
(n ru6aciunea din timpu iesirii mici8 preotul se roa6a8 spunand Fca impreuna cu
intrarea noastra 9in altar; sa fie si intrarea sfintilor in6eriF0 (n constiinta
credinciosilor e#ista convin6erea ca Sfanta 1itur6+ie este o lucrare sfintitoare8
savarsita de oameni8 impreuna cu sfintii in6eri0
Caracteristic e si faptul ca8 in Sfanta 1itur6+ie8 toate ru6aciunile se fac din
partea tuturor credinciosilor prezenti0 Preotul slu7itor nu se roa6a numai de la
sine sau numai pentru sine0 <icaieri nu se pronunta cuvantul FeuFB toate
ru6aciunile sunt rostite de preot ca din partea intre6ii Biserici0 !e aceea8 in
toate aceste ru6aciuni intalnim pronumele FnoiF0 " e#ceptie de la aceasta
re6ula face numai ru6aciunea din timpul cantarii *eruvicului8 cand preotul se
roa6a8 ca !omnul sa)i curete sufletul si inima sa de Fcu6ete vicleneF si sa)l
invredniceasca ca8 prin puterea Sfantului !u+8 sa stea inaintea sfintei mese8
pentru a 7ertfi preacuratul Trup si San6e al !omnului8 pentru el si pentru
poporul ce sta inainte0 !ar indata in ru6aciunile urmatoare imnului +eruvic8
preotul se roa6a din nou in numele tuturor4 F!oamne8 !umnezeule8
&tottiitorule8 Cel ce esti sin6ur Sfant0008 primeste si ru6aciunea noastra a
pacatosilor000 Si ne invredniceste a)Ti aduce Tie daruri si 7ertfe du+ovnicesti8
pentru pacatele noastre si pentru cele din nestiinta ale poporului000F0
Canonul litur6ic 9partea esentiala a 1itur6+iei; se incepe cu c+emarea spre
comuniune8 cu aceeasi iubire si credinta4 FSa ne iubim unul pe altul8 ca intr)un
6and sa marturisim pe Tatal si pe -iul si pe Sfantul !u+8 Treimea cea de o fiinta
si nedespartitaF0 &ceeasi iubire a crestinilor8 iubirea unul fata de altul si pacea
e#istenta intre ei8 reprezinta temeiul pentru oficierea de catre intrea6a
comunitate a Sfintei 1itur6+ii8 care este Fmila paciiF0
436
Ru6aciunile de la inc+eierea canonului litur6ic se rostesc de preot in numele
tuturor celor prezenti in fata sfantului altar0 Suntem prezenti la cel mai
important moment al Sfintei /u+aristii4 inaltarea si sfintirea !arurilor8 Fale Tale
dintru ale Tale8 Tie Ti)aducem de toate si pentru toate0 Pe Tine Te laudam8 pe
Tine Te binecuvantam8 Tie iti multumim si ne ru6am Tie8 !umnezeului nostruF0
(n aceste cuvinte rostite de preot 9prima parte; si de toti credinciosii 9a doua
parte; este o6lindita in modul cel mai direct esenta litur6+iei8 ca o lucrare
comuna de sfintire0 (n numele tuturor8 sfintitul slu7itor se roa6a8 pentru ca
!umnezeu sa trimita pe !u+ul Sau cel Sfant peste credinciosii care stau de
fata8 si peste !arurile ce sunt puse inainte4 F!u+ul Tau cel Sfant peste
credinciosii care stau de fata8 si peste !arurile ce sunt puse inainte4 F!u+ul Tau
cel Sfant8 Bunule8 nu)l lua de la noi8 ci ni)l innoieste noua8 celor ce ne ru6am
TieF0 !upa ce Sfintele !aruri sunt prefacute8 prin venirea Sfantului !u+8
urmeaza prima ru6aciune8 care caracterizeaza esenta intre6ii litur6+ii4 F(ar pe
noi8 pe toti8 care ne impartasim din aceeasi Paine si din acelasi Potir8 uneste)ne
unul cu altul8 prin impartasirea aceluiasi !u+ SfantF0 !upa ce face pomenirea
tuturor celor ce stau in 7urul Sfantului .ertfelnic8 preotul se roa6a in numele
intre6ii comunitati8 zicand4 FSi ne da noua8 cu o 6ura si o inima8 a slavi si a
canta preacinstitul si de mare cuviinta numele Tau8 ) al Tatalui si al -iului si al
Sfantului !u+000F
Toti membrii Bisericii pamantesti se sfintesc prin aceasta Taina8 pentru ca fiind
curati sa poata intra in le6atura cu Biserica sfintilor8 cu Biserica cereasca0 F&sa8
!oamne8 !umnezeul nostru ) se roa6a preotul litur6+isitor ) pe nici unul dintre
noi sa nu)l faci vinovat de aceste ale Tale infricosatoare si ceresti Taine000B ci
ne da noua pana la suflarea noastra cea mai de pe urma sa primim cu vrednicie
particica Sfintelor Tale Taine8 ca merinde pe calea vietii vesnice si spre raspuns
bine primit la infricosatorul scaun de 7udecata al *ristosului Tau0 Ca si noi8
impreuna cu toti sfintii care din veac au bineplacut Tie8 sa ne facem partasi
vesnicilor Tale bunatati8 pe care le)ai 6atit celor ce Te iubesc pe Tine8
!oamneF0
(nvocand Funirea credintei si impartasirea Sfantului !u+F8 in acelasi timp8
apropiindu)ne de sfantul potir8 toti8 cu o 6ura si cu o inima suntem c+emati a
ne ru6a :nicului Parinte4 FTatal nostruF5 (ar cand soseste insusi momentul
impartasirii8 toti ) si sfintii slu7itori si credinciosii mireni ) se unesc cu *ristos si
intre ei8 Fdin aceeasi Paine si din acelasi Pa+arF0
Consumand Sfintele !aruri si fiind in cea mai stransa comuniune or6anica cu
*ristos8 toti cei care s)au impartasit sunt uniti si unul cu altul8 in aceeasi
stransa si or6anica comuniune8 ) toti alcatuind o sin6ura unitate du+ovniceasca
si8 prin aceasta8 un sin6ur Trup al lui (isus *ristos0 (n felul acesta se a7un6e la
scopul pentru care s)au si ru6at toti dupa prefacerea Sfintelor Taine8 anume8 ca
toti8 Fimpartasindu)se din aceeasi Paine si din acelasi Pa+arF sa fie uniti unul cu
altul8 Fprin impartasirea aceluiasi !u+ SfantF8 traind in armonie si colaborare cu
toata lumea0
437
(mpartasindu)ne cu Sfintele Taine si luand pa+arul vietii traita in *ristos8 noi
devenim in cea mai stransa unire cu /l si unul cu altul8 inte6randu)ne in
Biserica cea una si sfanta8 care este Trupul du+ovnicesc al lui (isus *ristos8
implinirea celui ce plineste toate intru toti0 9/fes0 (8 23;0 Traditia ortodo#a este
profund litur6ica8 intrucat pentru "rtodo#ie Biserica e#ista in /u+aristie si prin
/u+aristie8 iar forma concreta este locasul in care se savarseste /u+aristia8 si
nu in c+ip intamplator este numita FbisericaF8 9pentru ca universul intre6 este o
litur6+ie8 o litur6+ie cosmica8 in care se aduce inaintea tronului lui !umnezeu
intrea6a creatie;0 Teolo6ia ortodo#a este in fond o do#olo6ie8 o litur6+ie8 este o
teolo6ie eu+aristica0
&vand in vedere sc+imbarile care s)au produs pe parcursul vremii in conceptia
Bisericii despre lume si despre viata8 mai ales sub influenta transformarilor
stiintifice8 filosofice8 sociolo6ice8 trebuie sa ne intrebam4 ce poate oferi viata
litur6ica ortodo#a oamenilor epocii noastre2 !ar pentru ca /u+aristia este
uneori rau inteleasa si semnificatia ei alterata8 inainte de a arata cum trebuie
conceputa /u+aristia8 cand se vorbeste despre viziunea eu+aristica a lumii8
este nevoie sa precizam vec+iul inteles ortodo# si patristic al /u+aristiei0
>ec+ea conceptie despre /u+aristie intele6ea /u+aristia nu numai si nici in c+ip
principal ca un mi7loc de e#primare a pietatii8 ci mai ales ca o actiune8 ca o
litur6+ie 9acest termen ortodo# este cu deosebire caracteristic; si mai ales ca
un act de adunare la un loc8 ca e#presie comuna8 6enerala8 a Bisericii totale8
nu ca o relatie verticala a fiecaruia cu !umnezeu0 9Trebuie remarcat faptul ca
Rasaritul ortodo# care a pastrat aceasta conceptie vec+e cu scumpatate8 nu a
introdus niciodata nici litur6+ii individuale8 nici adorarea sfintelor !aruri sub
forma care sa le readuca in permanenta la starea de obiect de pietate si de
cult;0 /u+aristia este in c+ip esential un eveniment care se produce8 un act dar
nu un act al fiecaruia8 e un act al Bisericii totale000
(n raportul /u+aristiei cu celalate Taine8 Biserica vec+e avea conceptia despre
o sin6ura si unica Taina8 Taina lui *ristos8 de unde decur6e ca sin6ura
intele6ere cu putinta a /u+aristiei este intele6erea +ristolo6ica4 ea este Trupul
lui *ristos8 *ristos insusi8 *ristos total0 !e aceea trebuie sa vedem in /u+aristie
nu un mi7loc de transmitere a +arului ) abstract si independent de +ristolo6ie )
ci pe *ristos insusi Care mantuieste pe om si lumea si ne impaca cu !umnezeu
Caracterul fundamental al /u+aristiei consta in faptul ca ea este o adunare si
un act8 si ca misterul total al lui *ristos8 *ristos total8 mantuirea lumii8 se
reveleaza8 se vede si se concentreaza in ea0 !e aceea apropierea de /u+aristie
trebuie sa se faca8 nu in intele6erea autonoma si abstracta despre Taine8 ci ca
fata de ceva concret8 asa cum se prezinta /u+aristia in 1itur6+ia concreta intr)
o Biserica0 (ar in cercetarea 1itur6+iei ortodo#e ) care este acceptarea lumii si
a cretiei in actiune ) vom descoperi ca /u+aristia contine o viziune speciala
asupra istoriei0 Ca o miscare inversa fata de mona+ism ) care practica fu6a de
lume ) 1itur6+ia se caracterizeaza prin primirea tuturor credinciosilor care8
venind la celebrarea ei8 aduc cu ei insisi lumea8 inteleasa in c+ipul cel mai
438
realist0 &stfel credinciosul aduce cu sine relatia sa cu lumea naturala8 cu
creatia0 9(n vec+ime era obiceiul ca fiecare credincios sa aduca daruri din
roadele pamantului8 pe care le oferea lui !umnezeu8 ca F/u+aristieF;0 Prin
urmare8 in loc sa faca pe credinciosi sa)si uite nevoile venind la biserica8
1itur6+ia le cere sa)si aduca nevoile si sa se roa6e pentru toate cate6oriile de
nevoi si de semeniB iar dupa ce in timpul 1itur6+iei ) in consensul ecteniilor si
al ru6aciunilor ) lumea toata se perinda in fata altarului8 la sfarsitul 1itur6+iei
credinciosii sunt invitati Fsa iasa cu paceF din nou in lume0 (n al doilea rand
trebuie remarcat faptul ca lumea8 care ia parte la 1itur6+ie pentru a ramane
asa cum este ci8 lepadand 6ri7a de toate cele oare fac pe credincios nevrednic
sa ia parte la /u+aristie8 credinciosii participa la acest remediu de nemurire
care este 1itur6+ia8 care)( accepta8 le inlatura coruperea8 ii sfinteste si)( ofera
Creatorului lor ca Fdarurile Tale dintru darurile Tale8 pe care le aducem Tie din
toate si pentru toateF0
&ceasta acceptare a lumii in 1itur6+ie dovedeste ca pentru viziunea litur6ica a
creatiei8 lumea nu a incetat niciodata de a fi cosmosul lui !umnezeu8 ca tot
ceea ce suntem8 tot ceea ce facem tot ceea ce ne intereseaza0 &stfel tot ce
este in lume poate si trebuie sa treaca prin mainile litur6+isitorului8 nu pentru
a ramane ce este8 ci pentru a deveni ceea ce este in adevar8 dinainte de a fi
fost deformat de pacat0 &ceasta recunoastere si ne6are a lumii in 1itur6+ie
constituie transfi6urarea eu+aristica8 in care omul este reinnoit fara a fi distrus
si fara a fi creat din nimic8 transfi6urare care constituie in spatiu si timp0
,anifestarea misterului lui *ristos8 in care &dam cel vec+i s)a reinnoit fara sa
fie distrus8 mister in care natura umana a fost asumata fara sa se sc+imbe8
omul a fost indumnezeit fara a inceta sa fie om0
>iziunea litur6+ica ortodo#a iese in intampinarea omului credincios si a
nevoilor lui0 Pentru ca in 1itur6+ia ortodo#a omul este prezent8 e intre6
impreuna cu firea reprezentata prin painea si vinul din Sfintele !aruri8 prin
lemnul si culoarea icoanelor sfintilor care creeaza atmosfera unei prezente
personale sfintitoare unica8 la care participa intre68 nu cu oc+ii inc+isi 9ca in
pietatea occidentala8 in care omul credincios trebuie sa intalneasca pe
!umnezeu intr)o relatie psi+olo6ica8 relatie pretins imateriala;0
Pe lan6a aceasta salvare a inte6ritatii omului8 viziunea eu+aristica salveaza pe
credincios si de la criza izolarii8 creand in el constiinta vietii in comuniune0
(ntradevar8 /u+aristia nu constituie o simpla intalnire verticala a fiecarui
credincios cu !umnezeu8 ci ) asa cum ea s)a pastrat in "rtodo#ie ) /u+aristia
este in c+ip esential sociala si ecleziala0 <u e#ista nici o alta manifestare de
e#istenta ecleziala in care crestinii inceteaza de a mai fi indivizi8 pentru a
deveni Biserica0 (n /u+aristie8 tot ce participa8 in alta vreme8 fiecare crestin in
c+ip individual4 ru6aciune8 credinta8 dra6oste8 caritate8 inceteaza de a mai fi
Fal meuF8 pentru a deveni Fal nostruF8 iar relatia intrea6a intre om si !umnezeu
devine relatia lui !umnezeu cu poporul Sau8 cu Biserica Sa0 !e aceea /u+aristia
nu este numai comuniunea fiecaruia cu *ristos8 ci ea este totodata comuniunea
439
credinciosilor intre ei si unitatea lor in trupul lui *ristos8 nu in mai multe
trupuri8 ci intr)un sin6ur trup0 (n acest fel adevarul biblic dupa care calea catre
!umnezeu rezuma si implica adevarata cale spre aproapele8 este in c+ip
deosebit vie in /u+aristie8 care constituie actul cel mai antiindividualsit din
Biserica0 Pentru ca omul inceteaza de a mai fi un individ8 ci devine o persoana8
nu mai este un mi7loc8 ci devine un scop8 credinciosul fiind el insusi scop8 c+ip
si asemanare a lui !umnezeu8 care isi 6aseste implinirea numai in comuniunea
cu !umnezeu si cu ceilalti credinciosi0
Traditia teol6ica a transformat morala intr)un sistem de re6uli de conduita si
intr)un domeniu de teolo6ie8 in care formele de comportare au fost
transformate in do6me absolute8 abstracte8 fara le6atura nici cu diversitatea
oamenilor8 nici cu diversitatea epocilor istorice8 ci inte6randu)se intr)un
pietism conformist8 dupa care raporturile dintre !umnezeu si om au capatat
caracter 7uridic ) lar6 raspandit in romano)catolicism0 !aca se semnaleaza
decadenta valorilor morale in lumea secularizata de azi8 vina acestei stari o
poarta recur6erea la declaratii morale principiale8 pentru a convin6e o lume
care nu mai asculta8 intrucat se uita ca 1o6osul nu consta in cuvinte8 ci in
prezenta Persoanei 1ui8 care se intrupeaza in /u+aristie8 care este inainte de
toate unire si comuniune0 (mpotriva traditiei care a dus la aceasta stare8
viziunea eu+aristica a lumii si a societatii nu in6aduie si nu admite o autonomie
a moralei sau reducerea ei la re6lementari 7uridice absolute8 pentru ca viata
morala decur6e dintr)o transfi6urare si dintr)o reinnoire a creatiei si a omului
in *ristos8 incat orice porunca morala apare si trebuie inteleasa numai ca o
consecinta a acestei transfi6urari sacramentale0 (ntr)o astfel de viziune8
comportarea morala este inteleasa ca o prelun6ire a trairii litur6ice8 dupa cum
spune Sf0 &postol Pavel in /pistola catre coloseni 38 1)58 %)1'4 F!aca atiinviat cu
*ristos 000 dezbracati pe omul cel vec+i si imbracati pe omul cel nou000F
9termeni care au devenit litur6ici in slu7ba Botezului;0
(n acest fel /u+aristia ne ofera nu un sistem de re6uli morale8 ci o societate
transfi6urata si sfintita8 un aluat care va insufleti intrea6a creatie8 nu prin
teama de poruncile morale8 ci printr)o prezenta sfintitoare0 Prezenta marturiei
care nu fabrica lanturi de neindurat pentru crediciosi8 ci ii invita la libertatea
de fii al lui !umnezeu8 ii c+eama la comuniunea cu !umnezeu8 comuniune care
le va aduce renasterea0 /u+aristia are in natura ei intima o dimensiune
es+atolo6ica8 deoarece8 cu toate ca intra in istorie8 /u+aristia nu se transforma
in intre6ime in istorieB in ea se intalnesc8 aici si acum8 Fes+atonF cu istoria8
ceea ce este perfect8 cu ceea ce este relativ in e#istenta credinciosului8
constituind o marturie cu deosebire dramatica8 o marturie morala care este +ar
ce coboara in c+ip vertical de la !u+ul Sfant8 prin epicleza8 care constituie
latura fundamentala si caracteristica a eu+aristiei ortodo#e8 prin care Fveacul
prezentF se transfi6ureaza si devine in *ristos Fo noua creatieF0 !e aceea
/u+aristia va desc+ide totdeauna calea nu spre un vis de perfectiune
pro6resiva8 ci spre e#i6enta unei asceze eroice8 a unei e#perimentari a
F=enoseiF si a Crucii8 sin6ura in care poate fi traita in lume ) pana la sfarsitul
440
veacurilor ) biruinta (nvierii0 -ara aceasta perspectiva si dimensiune
es+atolo6ica8 ce patrunde prin comuniunea eu+aristica si face cu putinta
indumnezeirea noastra in timp si spatiu8 nici o metoda misionara8 nici o
diplomatie a dialo6ului cu lumea8 nici un sistem de morala nu va transfi6ura
lumea de azi in *ristos0
(ncapacitatea crestinismului de a intalni pe omul de azi ) datorata mar6inirii la
apararea unor forme morale si teolo6ice necorespunzatore ) ar fi cu putinta de
inlaturat daca Biserica sa8 in care credinciosul isi afla inte6ritatea in
comuniunea cu !umnezeu0 Constienta de viziunea eu+aristica asupra lumii8 pe
care o pastreaza in tezaurul sau litur6ic8 Biserica "rtodo#a poate a7un6e la
unele reformulari teolo6ice creatoare0 <ecestiatea prezentei Bisericii in viata
actuala a lumii8 este manifestata prin stradaniile depuse pentru o reinnoire a
misiunii universale a "rtodo#iei in formele epocii istorice actuale0 (n aceasta
perspectiva Biserica trebuie sa asume viata lumii si a formelor sale in viata
crestina8 facand ca fiecare crestin ortodo# sa fie pe deplin omul epocii sale0
(n aceasta perspectiva devine posibila intele6erea /u+aristiei din 1itur6+ia
ortodo#a ca viziune asupra intre6ului cosmos8 a intre6i creatii in actiune0
&ceasta viziune ortodo#a asupra istoriei8 inlaturand practica Ffu6ii de lumeF8
primeste la /u+aristie pe toti credinciosii care aduc cu ei insisi lumea )
inteleasa in c+ipul cel mai realist ) caci credinciosul ortodo# participa la
1itur6+ie cu fiinta sa concreta8 cu slabiciunile si cu pasiunile sale8 cu relatiile
sale cu lumea naturala8 cu intrea6a creatie8 cu semenii si se roa6a pentru
nevoile sale si ale semenilor sai8 cu care el formeza ) ca fii ai &celuiasi sin6ur
Parinte ceresc ) un sin6ur tot8 o sin6ura lume8 catre care Biserica il invita8 la
sfarsitul 1itur6+iei8 Fsa iasa in paceF din nou in lumea vremii lui8 de care nu
poate fi despartit sub nici o forma0 Biserica "rtodo#a este8 inainte de toate8 o
Biserica litur6ica0 Cultul constituie centrul vietii bisericesti si cea mai si6ura
e#presie a credintei sale 9le# orandi le# credenti est;0 1itur6+ia ortodo#a
9eu+aristica; este profund biblica in continutul ei 9%$ referiri la >ec+iul
Testament si 124 referiri la <oul Testament;0 &ceasta e#plica si faptul ca
litur6+ia ortodo#a s)a sc+imbat foarte putin de)a lun6ul veacurilor0 Pe lin6a
faptul ca ea reprezinta interpretarea si e#perienta comuna a tainei lui *ristos
si a Bisericii Sale8 litur6+ia ortodo#a este ) in acelasi timp ) si o traditie vie8
care uneste in aceeasi credinta o mare diversitate8 de 6eneratii si de Biserici
etnice si locale0 Ca atare8 Biserica "rtodo#a nu poate fi inteleasa fara litur6+ia
sa0 Prioritatea acordata litur6+iei ca le# credenti 9norma credintei; si ca le#
orandi 9rinduiala cultului;8 fata de autoritatea 7uridica arbitrara sau fata de
parerile teolo6ice individuale8 constituie trasatura caracteristica a conceptiei
ortodo#e cu privire la unitatea Bisericii4 caracterul ei sacramental)comunitar0
10 1itur6+ia ) prin insasi natura sa ) este un act inte6rator sau o lucrare
atotcuprinzatoare4 lucrarea lui !umnezeu pentru popor0 !e aici rezulta
caracterul divino)uman al litur6+iei0 1itur6+ia 9din 6r0 leiton]er6on; inseamna
441
actiune publica sau comuna8 respectiv8 actiunea laso)ului8 a intre6ului popor al
lui !umnezeu8 deci nu doar a clerului0
Citeva e#emple ale caracterului divino)uman si atotcuprinzator al litur6+iei4
a0 (nainte de inceperea litur6+iei8 diaconul reaminteste episcopului ca acum
este momentul potrivit 9=airos; pentru a actiona8 de a lucra pentru !umnezeu
9alta traducere posibila4 acum este =airos)ul pentru lucrarea !omnului;0 !e
fapt8 denumirea traditionala si cea mai raspindita pentru litur6+ia eu+aristica
este8 in Biserica "rtodo#a8 Fdumnezeiasca 1itur6+ieF0
b0 Slu7itorul principal este (nsusi *ristos8 &r+iereul nostru vesnic4 FCaci Tu esti
Cel Care aduci si Te aduc0 Cel Care primesti si Cel care Te imparti0 *ristoase
!umnezeul nostru5F 9ru6aciunea dinainte de iesirea cu Sfintele !aruri;0
c0 (ntrucit litur6+ia este actiunea intre6ii obsti crestine8 sau actiunea lui
!umnezeu pentru intre6 poporul Sau dreptcredincios8 in "rtodo#ie8 nu e#ista
litur6+ie individuala ) adica savirsita doar pentru preot sau numai de catre
acesta pentru credinciosi ) cum nici lituri6+ii speciale pentru anumite cate6orii
de membri ai Bisericii 9litur6+ii pentru batrini8 copii etc0;0 !e fapt8 toti
membrii Bisericii sint invitati la aceeasi litur6+ie8 oficiata o sin6ura data pe zi8
in acelasi loc4 clericii si mirenii8 tinerii si bartinii8 saracii si bo6atii8 barbatii si
femeile0
d0 Toate verbele utilizate in litur6+ie sint la plural8 c+iar atunci cind
ru6aciunile sint pronuntate doar de catre preot8 intrucit acestea sint ale
intre6ii comunitati8 sau pentru intrea6a comunitate0 -orma dialo6ica intre una
si mai multe voci e#prima inclusivitatea unitatii Bisericii8 diversitatea adunata
in comuniune8 evitind atit uniformitatea8 cit si individualismul8 aceasta
comuniune fiind caracterizata prin dialo68 daruire reciproca si fatietate
armonioasa0 9Sin6ularul este folosit numai atunci cind preotul se pocaieste de
propriile pacate;0
e0 Pentru a intele6e litur6+ia ca actiune inte6ratoare prin care Biserica8 Trup al
lui *ristos8 este edificata in fratietate8 se face astazi incercarea ) mai ales in
diaspora ortodo#a din /uropa "ccidentala si din &merica de <ord ) de a
reintroduce oficierea Tainelor Botezului si Cununiei de la inceputul litur6+iei
eu+aristice8 asa cum se proceda in Biserica primara0 &desea8 vec+ea traditie ne
a7uta la reinoirea sau corectarea traditiei si practicii contemporane5
<u cu mult timp inainte8 deseori8 numai corul participa la cintarea litur6ica4
astazi8 insa8 in multe Biserici locale8 se incura7eaza participarea tuturor
membrilor Bisericii la oficierea litur6+ei 9cintarea si ru6aciunea comuna;0
20 1itur6+ia eu+aristica constituie un memorial inte6rator deoarece nu este
vorba numai de pomenirea Persoanei si actelor lui *ristos8 ci si de intrea6a
442
Biserica8 unita cu /l prin credinta si dra6oste0 !e aici rezulta si dimensiunea
soborniceasca8 nu doar locala sau nationala8 a litura6+iei0 (n litur6+ia ortodo#a8
*ristos nu apare niciodata sin6ur8 ci in comuniune indivizibila cu Tatal si cu
Sfintul !u+8 precum si in comunicune inseparabila cu Trupul Sau ) Biserica0 Ca
atare8 la inc+eierea oricarei ru6aciuni apare do#olo6ia treimica8 adica
indreptata catre Sfinta Treime4 Tatal8 -iul si Sfintul !u+8 comuniunea suprema
de viata si iubire8 descoperita noua de *ristos si premarita de Biserica0
!o#olo6ia treimica este urmata ) cu mici e#ceptii ) de lauda adusa ,aicii
!omnului8 care personifica Biserica ca Trup al lui *ristos8 sau salasluirea lui
!umnezeu in umanitate8 ,aica !omnului realizind cea mai intima si libera
acceptare a lui *ristos)!umnezeu de catre omenire0
(ata citeva e#emple4
a0 Cind ortodocsii savirsesc memorialul actualizator al mortii si invierii lui
*ristos in litur6+ia eu+aristica8 conform poruncii Sale4 F-aceti aceasta intru
pomenirea ,eaF 9( Corinteni 118 24; ei (l pomenesc pe (ntre6ul *ristos 9totus
Cristus4 caput et membra; pe (isus *ristos8 Capul unit cu Trupul Sau tainic )
Biserica0 (n acest sens8 toti sfintii >ec+iului si <oului 1e6amint 9communio
sanctorum; sint pomeniii in litur6+ia eu+aristica0 (ntre acestia8 -ecioara ,aria8
,aica !omnului *ristos si icoana es+atolo6ica a Bisericii 9&pocalipsa 12 si 218 1)
3; este pomenita intr)o forma deosebita de lauda 9vezi8 mai ales8 proscomidia8
precum si ru6aciunile de dupa sfintirea darurilor;0
b0 1itur6+ia mentioneaza sfintul 9sfinta; zilei8 pe numele respectiv8 conform
calendarului ) aceasta constituind o alta e#presie a dimensiunii inte6ratoare8
atotcumprinzatoare a litur6+iei8 care transcende spatiul8 timpul8 se#ul8 pozitia
sociala8 rasa virsta8 cultura ) pentru a realiza comuniunea tuturor credinciosilor
in *ristos0
c0 &ceasta inclusivitate a pomenirii litur6ice este accentuata si in icono6rafia
9pictura; ortodo#a8 care infatiseaza comunitatii credinciosilor iubirea lui
!umnezeu pentru Biserica Sa din toate timpurile si de pretutindeni8 precum si
actiunea sfintitoare a Sfintului !u+ in toate 6eneratiile si in toata lumea0
d0 Pomenirea mortilor adormiti in credinta arata8 de asemenea8 puterea
ru6aciunii si iubirii8 care este mai puternica decit moartea fizica0
30 1itur6+ia este cultul inte6rator de cerere si de multumire8 nu numai pentru
Biserica8 ci si pentru intrea6a creatie0 Tocmai de aceea se poate vorbi despre
dimensiunea cosmica a litur6+iei0 /#emple0
a0 in ectenia cea mare de la inceputul litur6+iei8 Biserica se roa6a pentru
intrea6a lume si pentru toata credintaB
443
b0 inaintea sfintirii piinii si a vinului8 cuvintele anaforei 9oferirii darurilor; arata
ca acestea sint oferite lui !umnezeu pentru intre6 cosmosul4 F&le Tale dintru
ale Tale8 Tie (ti aducem de toate si pentru toateF 9adica8 in numele si pentru
binele intre6ii creatii;B
c0 apoi8 dupa sfintire se spune4 F(nca aducem Tie aceasta slu7ba du+ovniceasca8
pentru toata lumea Ta8 pentru Sfinta soborniceasca si apostoleasca Biserica0F
40 1itur6+ia8 ca Taina sau icoana profetica a adunarii es+atolo6ice a omenirii in
(mparatiea lui !umnezeu 9,atei 248 3')31; si ca prinz pascal la masa !omnului
9,atei 268 2%; constituie ) in acelasi timp ) in mod parado#al8 o 7udecata
9FcrisisF; si o acceptare a lumii noastre8 o c+emare la FmetanoiaF 9la pocainta8
convertire si reinoire;8 precum si la F=oinoniaF 9comuniune de viata si iubire;8
un eveniment sau o fratietate e#clusiva si inclusiva0 Tensiunea intre cele doua
aspecte ale evenimentului se vede in credinta si practica apostolica4 ,atei 2$8
1% si ,atei 25B &pocalipsa 218 24 si 218 2B 3alateni 38 2$ si ( Corinteni 118 2%0
/#emple4
a0 marturisirea personala a pacatelor 9spovedania; si marturisirea credintei
comune 9continute in Crez si in toate cintarile litur6ice; preced participarea la
impartasirea eu+aristica cu Trupul si Sin6ele !omnului4B
b0 impacarea celor despartiti si dezbinati din cauza conflictelor de credinta sau
a lipsei de iubire din viata Bisericii 9sc+isme8 certuri; este o conditie prelabila
pentru impartasirea eu+aristica comuna0
"bservatii4 /#cluderea unora de la impartasirea eu+aristica nu este definitiva8
ci ) mai de6raba ) terapeutica8 aceasta facindu)se in vederea reinnoirii vietii
noastre8 conform poruncilor de iubire ale lui *ristos 9( Corinteni 58 1)13 si ((
Corinteni 28 5)11;0 (ntrucit /u+aristia este Taina comuniunii cu *ristos in
(mparatia cerurilor8 indepartarea temporara de impartasire eu+aristica are ca
scop atentionarea penitentului ca ) in cazul in care nu)si sc+imba viata aici8 pe
pamint ) risca sa piarda comuniunea vietii vesnice din (mparatia cerurilor8 adica
mintuirea0
50 Consideratii finale0
!esi te#tele noastre litur6ice ortodo#e sint ) inainte de toate ) inte6ratoare
9inclusive; din punct de vedere teolo6ic8 totusi noi trebuie sa imbunatatim
participarea membrilor Bisericii la litur6+ie0 Confruntati frecvent cu pericolul
ritualismului formal si al rutinei8 noi ) clericii si mirenii ortodocsi trebuie sa
redescoperim astazi in bo6ata traditie a sfintei noastre litur6+ii8 profunda ei
semnificatie ecle#iala si e#istentiala4 trebuie sa participam la aceasta nu doar
din obli6atie morala sau din obicei8 ci ca la un act de edificare a comunitatii
bisericesti prin iubire reciproca in *ristos si prin preocupare comuna pentru
viata intre6ii lumi0 Trebuie sa redescoperim litur6+ia ca inspiratie si viziune
444
pentru viata noastra de zi cu zi8 ca un izvor de lumina pentru a privi lumea asa
cum o vede *ristos8 spre a accepta sau respin6e ceea ce /l accepta sau
respin6e0
Secularizarea de astazi8 pe de o parte8 si cautarea spirituala a unui sens mai
profund al vietii8 pe de alta parte8 maresc ur6enta implinirii acestei sarcini0
<ecesitatea unei litur6+ii inclusive8 bazate pe o participare sporita8 ne apare si
mai acuta8 atunci cind la litur6+ia de duminica 6asim unele biserici pline de
credinciosi8 iar nu departe de ele biserici aproape 6oale0 Care sint motivele
pentru care intr)o biserica8 litur6+ia constituie preocuparea tuturor8 iar in alta
ea este privita ca fiind e#clusiv datoria sau FmeseriaF clerului2
&cest fapt demonstreaza ca minunatele te#te litur6ice traditionale8 ce reflecta
o viziune atotcuprinzatoare de viata8 nu sint suficiente daca nu sint traite8
daca diferitele daruri proprii obstei vii a credinciosilor nu sint descoperite si
folosite si daca participarea credinciosilor nu este incura7ata si stimulata0 10
-ilocalia8 ca colectie de scrieri preocupate de metoda urcusului du+ovnicesc al
persoanei8 e firesc sa acorde atentia principala starilor interioare ale
persoanei8 analizei patimilor si virtutilor8 si mi7loacelor de curatire a celor
dintii si de sadire si dezvoltare a celor din urma0 !ar ea nu uita sa acorde si
impartasirii cu trupul si sin6ele !omnului8 in cadrul Sfintei 1itur6+ii a
comunitatii8 o importanta decisiva ca mi7loc de crestere du+ovniceasca a
persoanei0 " staruinta deosebita in descrierea acestei importante a impartasirii
eu+aristice in infaptuirea urcusului du+ovnicesc al persoanei se pune in @@Cele
o suta de capeteAA ale lui Calist si (6natie8 traitori in secolul J(>0 &utorii afirma
aceasta importanta in mod direct la inceputul cap0 %18 dedicat8 impreuna cu
cap0 %28 Sfintei (mpartasanii0 !upa ce au descris toate celelalte mi7loace
necesare purificarii omului si inaintarii lui spre unirea cu !umnezeu8 ei declara
la inceputul acestui capitol4 @@!ar nimic nu ne a7uta si nu contribuie asa de
mult la curatirea sufletului8 la luminarea mintii8 la sfintirea trupului si la
prefacerea amindurora spre o stare mai dumnezeiasca si la nemurire8 ba si la
biruirea patimilor si a demonilor8 sau mai potrivit spus8 la unirea cu !umnezeu
cea mai presus de fire8 ca impartasirea si comuniunea continua8 cu inima si cu
simtire curata8 pe cit e cu putinta omului8 cu prea curatele si nemuritoarele si
de viata facatoarele Taine8 cu insusi cinstitul trup si sin6e al !omnului si
!umnezeului si ,intuitorului nostru (isus *ristosAA0
Precum vedem nu se ne6li7eaza nicidecum 1itur6+ia comunitatii in viata
du+ovniceasca a acelor credinciosi care au pornit pe calea urcusului
du+ovnicesc intr)un mod de asceza calu6areasca8 sau de linistire in retra6ere0
Ba in spiritul declaratiei de mai sus se poate spune8 in 6eneral8 ca viata
du+ovniceasca a persoanei nu se dezvolta intr)o izolare de comunitate
eu+aristica8 iar comunitatea eu+aristica nu ramine neinfluentata de
dezvlotarea vietii du+ovnicesti a persoanei0 &cestea nu reprezinta doua ordini
445
despartite0 :rcusul du+ovnicesc al persoanei se alimenteaza din comunitatea
eu+aristica8 din impartasirea in comun cu ceilalti credinciosi8 cu trupul si
sin6ele !omnului8 si prin aceasta urmareste o cit mai deplina armonizare cu /l
si cu comunitatea0 &ceasta corespunde de altfel cu faptul ca tinta ultima a
urcusului du+ovnicesc al persoanei este iubirea de !umnezeu si de ceilalti
oameni8 sau deplina incadrare in (mparatia lui !umnezeu8 care e comuniunea
desavirsita a tuturor si care nu se poate infaptui decit in *ristos8 izvorul iubirii
nesfirsite pus noua de !umnezeu la dispozitie in *ristos0 1a rindul ei8
comunitatea sporeste tot mai mult in caracterul ei de viata in comunitate8 prin
viata tot mai du+ovniceasca a membrilor ei8 sau macar a unora dintre ei8 in
!umnezeu8 sau in *ristos8 izvorul iubirii sau al comuniunii dintre toti0
(ar trupul !omnului8 oferit noua in /u+aristie8 are puterea sa ne
indu+ovniceasca si c+iar prin aceasta sa ne faca sa sporim in comuniune nu
numai cu /l8 ci si cu ceilalti membri ai comunitatii8 prin faptul ca e un trup
7ertfit si sfintit8 sau curat de orice pornire e6oista8 ba dimpotriva8 plin de
elanul 7ertfirii pentru noi8 plin de elanul de a ni se darui8 pentru ca si noi sa
luam acest elan al daruirii noastre lui !umnezeu si celorlalti oameni0 Trupul
rasti6nit si inviat la !omnului e fermentul indumnezeirii sau ridicarii noastre
peste noi8 al elanului mortii fata de noi insine si al desc+iderii pentru viata
invierii ce cur6e din *ristos in noi0 (ar trupul inviat al !omnului are in el acest
elan8 de a ni se darui8 de a iesi din /l insusi8 si de a ne face si pe noi plini de
acest elan8 pentru ca e coplesit de !u+ul Sfint8 care e !u+ul comuniunii8 !u+ul
care nu poate ramine in nici un fel de 6ranite8 care prin trup iradiaza in cei ce
au alte trupuri0
(n trupul lui *ristos sint active puterile indumnezeitoare8 iradiante ale !u+ului
Sfint8 dar fara sa se dispenseze de simtirile si de lucrarile trupului0 !intr)un om
curat in sufletul si in trupul lui P caci numai curatia aceasta a omului total e
curatie reala P iradiaza in noi o unda de putere curatitoare0 -unctiunile din
trupul !omnului8 intru totul curate si de aceea pline de elanul daruirii ce vin in
noi impreuna cu trupul 1ui8 imprima o putere curatitoare functiunilor trupului
nostru8 deci un elan de daruire curata in toate directiile0 Calist si (6natie
citeaza in acest sens cuvintele lui (oan Scararul @@!aca un trup ce se atin6e de
alt trup se sc+imba in puterea sa de lucrare8 cum nu se va sc+imba cel ce se
atin6e de trupul !omnului cu miini nepri+anite2AA0
Curatia aceasta produsa in noi de trupul !omnului cind il primim cu un efort de
a ne insusi si cu vointa noastra aceasta curatie ne face nebiruiti de orice ispita
spre rau si puternici in orice pornire spre bine0 Sfintul (oan Scararul citeaza
pentru puterea aceasta a Sfintei (mpartasanii cuvintele urmatoare ale unui
barbat du+ovnicesc4 @@Sf0 (oan de Bostra8 barbat sfint si avind putere peste
du+urile necurate8 a intrebat pe draci8 care locuiau in niste fetite furioase si
c+inuite de ei cu rautate4 @@!e care lucruri va temeti voi la crestini2AA0 &cestia
au raspuns4 @@&veti cu adevarat trei lucruri mari4 unul pe care il purtati atirnat
de 6itul vostruB unul cu care va spalati in bisericaB si unul pe care il mincati in
446
adunare 9in sEna#a;AA0 (ntrebindu)i iarasi4 @@!in acestea trei8 de care va
temeti mai mult2AA8 au raspuns4 @@!aca ati pazi bine aceea cu care va
impartasiti8 n)ar putea nici unul din noi sa faca vreun rau vreunui crestinAA10
(n acelasi spirit8 Calist si (6natie citeaza din Sfintul (oan 3ura de &ur cuvintele4
@@*ristos ne)a dat putinta sa ne saturam de trupul 1ui8 ridicindu)ne la o
prietenie si mai mare si aratindu)ne dorul 1ui catre noi0 Caci nu se da pe Sine
celor ce doresc8 numai ca sa)1 vada8 ci si ca sa)1 atin6a8 sa)1 manince si sa se
sadeasca in trupul 1ui si sa se uneasca cu /l si sa)si sature intre6 dorulAA20 ,ai
mult c+iar8 dat fiind ca in orice lucrare a trupului e subiectul insusi lucrator8
lucrarile lui *ristos intiparindu)se in lucarile trupului meu8 /l insusi devine
subiectul lucrarilor mele si eu subiectul lucrarilor sale0 (ar aceste lucrari fiind
pline de !u+ul8 care e elan de iubire daruitoare8 eu insumi devin subiectul
acestor lucrari insufletite de elanul iubirii daruitoare a lui *ristos0
Caci impartasindu)ne de trupul lui *ristos8 nu)l farimitam ca pe o carne8
omorindu)l8 ci el ramine intre68 viu si activ in noi8 dar intiparit cu toate
lucrarile 1ui in toate lucrarile trupului nostru8 incit putem spune ca noi
devenim purtatorii trupului Sau si /l purtatorul trupului nostru8 /l subiectul
oc+iului nostru8 al miinii noastre8 iar noi subiectul oc+iului 1ui8 al miinii 1ui
curate si pline de elanul faptuirii curate0 ,ai bine)zis8 /l devine subiectul unic
al oc+ilor nostri curatindu)i si umplindu)i de bunavointa8 ai minilor noastre care
cauta prin du+ul comuniunii ce le insufleteste sa se intinda unele altora cu
prietenie si spre a7utorare8 sau sa se intinda la ru6aciune unele pentru altele0
Caci spune Sfintul Simion <oul Teolo64 @@<oi devenim madularele lui *ristos si
*ristos devine madularele noastreAA30
-iecare dintre noi intram intr)o simfonie de simtiri si de fapte ale unora pentru
altii8 devenim un corp de simtiri si de intentii in corpuri materiale deosebite8
umplute de acelasi *ristos0
Totusi8 aceasta nu inseamna o confundare a eului meu cu eul lui *ristos8 nici a
eurilor noastre intreolalta0 !aca ar fi asa8 n)am mai trai fericirea iubirii intre
noi si *ristos si intre noi insine8 nici elanul daruirii reciproce0 1ucrind *ristos in
mine8 /l lucreaza intr)un fel in care eu constitui sa ma simt ca cel ce ma bucur
de lucrarea 1ui8 ca de o lucrare ce depaseste prin revarsarea ei in mine
nesfirsit pe a mea8 iar pe a altora ca un dar iubitor ce mi se face0 Simtirea
iubirii reciproce ce vine din aceasta impreuna)lucrare8 se arata si in aceea ca8
data fiind infinitatea iubirii8 pe care eu niciodata nu o pot primi si darui
intrea6a8 eu insetez totdeauna dupa si mai multa primire si daruire a ei0 Tot
Sfintul Simion <oul Teolo6 zice4 @@Cind eu beau8 totodata insetezM eu doresc sa
am tot si sa beau de e cu putinta toate abisurile deodataB dar cum aceasta e cu
neputinta8 iti spun ca eu sint mereu insetat8 desi in 6ura mea e mereu apa ce
cur6e8 ce debordeaza in piraie0 !ar cind vad abisurile8 mi se pare ca nu beau
deloc8 pentru ca doresc sa am tot8 desi am din belsu6 apa toata in 6ura mea0
447
/u sint totdeauna un cersetor8 desi posed cu adevarat totul unit cu putinul ce)l
beauAA40
Sint unit cu *ristos8 dar unit in forma parado#ala a dialo6ului in care fiecare
cere raspuns si primeste raspuns8 da si primeste simtiri si asi6urari de iubire0
*ristos nu vrea numai sa)mi arate si sa)mi dea iubirea 1ui8 ci vrea ca si eu sa)(
dau iubirea mea0 / unirea unui sc+imb continuu0 !ar insasi iubirea mea cu care
raspund iubirii 1ui e alimentata de iubirea 1ui0
&celasi lucru se intimpla si intre mine si ceilalti0 Si aceasta cu atit mai mult cu
cit acelasi *ristos lucreaza in toti0 1ucrind in mine8 trezeste iubirea mea fata
de /l care e in toti si ii face pe toti sa)mi arate iubirea lor8 trezita de lucrarea
iubirii lui *ristos in ei0 !in toti ma iubeste *ristos8 dar ma iubesc si ei odata cu
*ristos si eu ii iubesc pe toti8 dar si *ristos ii iubeste din mine0 / unirea unei
primiri si daruiri continui nu numai intre mine si *ristos in izolare8 ci in
comuniunea intre toti0 Sfintul Simion zice4 @@!aca voiesti tu8 vei deveni
madular la lui *ristos si la fel toate madularele noastre P ale fiecaruia din noi P
vor deveni madulare ale lui *ristos si *ristos madularele noastreAA50
:nirea intre madularele unui or6anism8 ale unui corp e o unire de dare si
primire8 o unire de sc+imb8 in care madularele nu se confunda8 ci se
promoveaza si se sustin in armonie0 &sa este intre cei ce au devenit si sporesc
prin impartasirea de acelasi *ristos un sin6ur corp al 1ui in multe madulare0
(ubirea lui *ristos iradiaza din toti8 ii uneste pe toti8 ii tine in bucuria de a iubi
si de a fi iubiti8 ii uneste pe toti in iubirea aceasta a sc+imbului nu numai cu
*ristos8 ci si intreolalta0 &stfel8 toti lucreaza in mine prin *ristos si eu lucrez in
toti prin *ristos8 ma bucur de iubirea tuturor si toti se bucura de iubirea mea8
cresterea mea personala este o crestere in le6aturile cu toi8 impreuna cu
cresterea tuturor8 cu cresterea intre6ului trup0 Sanatatea si vi6oarea mea ca
madular al trupului e conditionata de armonia cu toate madularele trupului
tainic al lui *ristos0 1a rindul lui8 trupul intre6 creste in vi6oare du+ovniceasca
prin vi6oarea madularelor8 prin sc+imbul cit mai activ de iubire si de putere
du+ovniceasca intre ele0
Prezenta aceasta vie si lucratoare a lui *ristos ca subiect intre6 in noi8 lucrind
la indu+ovnicirea noastra8 se e#plica din faptul ca trupul fiecaruia din noi care
primeste trupul lui *ristos nu e separat de suflet si nici trupul lui *ristos nu e
despartit de sufletul si de dumnezeirea 1ui0 &stfel8 persoana omeneasca
primeste trupul lui *ristos nu numai in trupul ei8 ci si in sufletul ei8 pentru ca
primeste trupul lui *ristos impreuna cu sufletul si cu dumnezeirea 1ui0 Calist si
(6natie citeaza din Sfintul (oan !amasc+in in acest sens urmatoarele cuvinte4
@@Si piinea si vinul nu sint c+ip al trupului si al sin6elui lui *ristos8 sa nu fie8 ci
insusi trupul lui *ristos cel indumnezeit si insusi sin6ele 1ui M Caci este trupul
si sin6ele lui *ristos8 care intra in constitutia sufletului si trupului nostru8
netopindu)se8 nestricindu)se8 netrecind in ceea ce dam afara8 ci raminind in
fiinta noastra8 ca pricina conservarii noastre8 ca mi7loc de curatire a toata
448
intinaciuneaM Trupul !omnului este trup de viata facator8 pentru ca s)au
zamislit din !u+ de viata facator0 @@Ca ceea ce se naste din !u+8 !u+ esteAA
9(oan (((8 6;0 (ar aceasta o spun nu ca sa desfiintez firea trupului8 ci voind sa
arat ca e de viata facatorAA60
&sa cum sufletul nostru este in trupul nostru8 asa e8 in oarecare fel8 si trupul
nostru8 prin radacinile rationalitatii si sensibilitatii lui8 in sufletul nostru0 !ar
atunci cu atit mai mult *ristos cel inviat8 adica cu trupul nesfirsit indu+ovnicit8
si deci8 inseparabil de plinatatea !u+ului8 e in oarecare fel si in sufletul nostru8
indu+ovnicindu)lB e in sufletul nostru c+iar dupa iesirea lui din trup8 daca l)am
primit des in noi in cursul vietii pamintesti si am trait in /l8 prin vointa8 prin
6indirea si prin faptele noastre8 care au lucrat la indu+ovnicirea trupului si a
sufletului nostru0 !e aceea sintem sa impartasim pe bolnavi inainte de a pleca
din viata aceastaB de aceea spunem ca ne impartasim cu trupul si cu sin6ele
!omnului @@spre viata de veciAAB sau ca trupul si sin6ele !omnului sint merinde
pentru drumul pe care pornim8 plecind din viata aceasta0
Prin mincarea trupului si sin6elului lui *ristos8 pnevmatizate si indumnezeite8
am +ranit c+iar sufletul nostru8 intarind prin indu+ovnicirea lui8 radacinile
rationale si sensibile ale trupului nostru8 care)si are ultimele temelii implintate
in adincimea sufletului si prin el in !umnezeu0 !ualismul intre suflet si trup e
depasit8 intr)un anumit fel in unitatea ratiunii ontolo6ice a personei umane8
aflate in !umnezeu0 Prin mincare am asimilat in oarecare fel trupul lui *ristos8
cu puterile lui Pnevmatizate si pnevmatizatoare8 in insusi sufletul nostru8 sau
viceversa8 insusi sufletul 1ui8 indumnezeit ia in Sine odata cu sufletul nostru0
!espartirea intre suflet si trup nu se produce nici c+iar la moarte atit de total
cum ne inc+ipuim0 Cu atit mai mult e valabil aceasta cind sufletul si trupul
nostru sint in *ristos8 in care8 ca in 1o6os8 pree#ista ratiunea persoanei noastre
inte6rale si in care dupa intrupare si inviere8 osmoza intre suflet si trup si deci
si intre indumnezeire si compusul uman a atins treapta culminanta0
Trupul inviat al lui *ristos este piinea de viata facatoare care va +rani si
pnevmatiza cu puterea Sa pnevmatica netrecatoare sufletul nostru si radacinile
rationale si sensibile active ale trupului nostru8 facindu)le astfel in stare sa
invie trupul nostru atunci cind va fi cu putinta sa se faca aceasta pentru
intrea6a comunitate umana si in conte#trul transfi6urarii intre6ii materii0
*ristos este ipostasul8 sau temelia ultima si etern vie a ipostasurilor noastre8
cind acestea cred in /l si se unesc cu /l0
Trupul lui *ristos atit de pnevmatizat8 atit de coplesit de !u+ul dumnezeiesc8
atit de subtiat prin !u+ul si de iradiant de putere prin !u+ul prin toti porii lui8
ca se poate numi si trup de viata facator0
!ar ceea ce primim in mod deosebit prin Sfinta (mpartasanie e !u+ul
dumnezeiesc8 care intareste sufletul nostru in biruirea proceselor nelibere ale
naturii trupului nostru si unifica faptura cu !umnezeu0
449
Calist si (6natie citeaza in acest sens urmatoarele cuvinte din Sfintul ,acarie4
@@Precum vinul se amesteca in toate madularele celui ce bea si se preface in el
si el in vin8 asa cel ce bea sin6ele lui *ristos se adapa cu !u+ul dumnezeiesc8 se
amesteca cu /l8 iar prin /u+aristie cei ce se impartasesc cu vrednicie8 se
invrednicesc sa se faca partasi de !u+ul Sfint si asa sufletele pot sa vietuiasca
in veciAA0
!ar !u+ul Sfint primit in suflet8 se salasluieste si in trup0 Caci in suflet sint
radacinile rationale si sensibile ale trupului0 Sufletul nostru devine pnevmatic8
se intareste in ceea ce are superior naturii si e ridicat c+iar peste treapta
spirituala creata si poate pnevmatiza si trupul8 sau radacinile lui rationale si
simititoare aflate in suflet0 Sufletul dobindeste astfel o putere neasemanat mai
mare de indu+ovnicire8 de subtiere a trupului0 :nirea intre suflet si trup si a
amindoua cu !u+ul dumnezeiesc e tot mai mare8 prin coplesirea trupului de
suflet si a amindoura de !u+ul dumnezeiesc8 pentru ca devine tot mai mare
unirea sufletului si a trupului cu trupul insufletit al lui *ristos si in trupul lui
*ristos8 pe care !u+ul dumnezeiesc l)a pnevmatizat8 l)a subtiat8 l)a
indumnezeit8 l)a transfi6urat deplin8 l)a facut iradiant la ma#imum prin
transparenta 1ui luminoasa si incadescenta0 !aca dupa Sfintul ,a#im
,atrurisitorul8 dualitatea e depasita in sfinti 9intele6em dualitatea functionala
activa8 nu cea virtuala de substanta;$8 cu atit mai mult in *ristos0 Prin
impartasirea de /l8 se incepe depasirea acestei dualitati si in cei ce se
impartasesc des si cu credinta tare si curata0 Prin aceasta sufletul adus in
unirea cu !umnezeu8 va putea trai in veci si va da in parte si trupului taria sa
copleseasca procesele naturale inca in lumea aceasta8 iar prin intarirea si
pnevmatizarea radacinilor lui rationale in suflet8 sufletul va putea sa invie
trupul la sfirsitul lumii8 la o viata nesupusa in veci descompunerii0
&ceasta inseamna ca sufletul celui ce se impartaseste cu trupul !omnului8 se
impartaseste propriu)zis cu dumnezeirea0 Pe de alta parte8 trupul lui *ristos e
atit de intim strabatutde !u+ul Sfint8 sau de dumnezeirea lui *ristos8 ca
+ranind trupul omului nu se poate spune ca nu +raneste acest trup si cu !u+ul
Sfint0 !e altfel8 !u+ul Sfint8 ca foc personal al iubirii treimice8 face din trupul
!omnului un comple# or6anic de ener6ii prin care se manifesta aceasta caldura
a iubirii in planul uman8 adica in relatiile omului cu !umnezeu si in relatiile
omului cu ceilalti oameni8 facind din persoanele insesi niste transmitatoare ale
focului iubirii0
20 !ar faptul ca 7ertfa eu+aristica sporeste nu numai viata du+ovniceasca a
comunitatii8 ci si a persoanelor din ea8 prin aceea ca prile7uieste salasluirea lui
*ristos in fiecare persoana care apartine comunitatii8 are8 ca urmare8 ca
*ristos salasluit prin impartasirea eu+aristica in interiorul pesoanei8 se
salasluieste in interiorul cel mai intim al acesteia ca un ar+iereu in interiorul
unui altar8 primind acolo 7ertfele persoanei respective si aducindu)le impreuna
cu ea lui !umnezeu)Tatal0 1itur6+ia comunitatii se prelu6este astfel intr)o
litur6+ie personala8 sau isi prelun6este lucrarea intr)o opera de indu+ovnicire
450
continua a credinciosului0 !esi6ur8 nu a7un6e ca credinciosul sa se
impartaseasca o sin6ura data cu trupul si cu sin6ele eu+aristic al !omnului8
pentru ca litur6+ia interioara sa se prelun6easca la nesfirsit si in mod neslabit
in el0 !in citatele anterioare din (oan Scararul si Sfintul (oan 3ura de &ur am
vazut cit de importanta este atin6erea noastra de trupul !omnului si primirea
1ui8 cit mai des pentru lucrarea 1ui eficienta in noi0 /ner6iile dumnezeiesti ale
lui *ristos si deci8 *ristos insusi8 isi prelun6esc lucrarea lor in noi8 dar ele
pornesc din trupul 1ui si de aceea e nevoie sa primim cit mai des acest trup0
Realitatea acestei litur6+ii sau 7ertfiri interioare a infatisat)o cu deosebire
Sfintul ,arcu &scetul0 / drept8 ca el vede aceasta salasluire a lui *ristos in noi
efectuindu)se inca de la Botez8 dar el mentioneaza ca odata cu Botezul primim
si trupul lui *ristos prin Sfinta (mpartasanie0 1e6atura strinsa intre Botez si
/u+aristie au pus)o in relief toti Parintii0 &mintim pe <icolae Cabasila si pe
Teofan al <iceii0 Cel din urma zice4 @@Pe cei ce intentioneaza sa)( uneasca cu
Sine ca pe niste madulare ale sale8 le face mai intii de acelasi c+ip cu capul8
prin Botez8 apoi prin comunicarea si impartasirea trupului si sin6elui Sau
propriu8 lipseste de Sine si intreolalta madularele acestei deiforme0 Pentru
aceasta Botezul premer6e Sfintei (mpartasaniiAA%0
!ar iata cum descrie Sfintul ,arcu &cetul aceasta lucrare ar+iereasca a lui
*ristos in noi si an6a7area noastra in ea0 @@Templul 9personal; este locasul sfint
al sufletului si al trupului8 care e zidit de !umnezeu0 (n sfirsit8 altarul este
masa nade7dii asezata in acest templu0 Pe ea se aduce de catre minte si se
7ertfeste 6indul intii nascut al fiecarei intimplari8 ca un animal intii nascut8 ca
7ertfa de ispasire pentru cel ce)l aduce8 daca il aduce neintinat0 Caci si acest
templu are un loc in partea din launtru al ctapetesmei0 &colo a intrat (isus
pentru noi ca (naintemer6ator 9/vr0 >(8 2';8 locuind de la Botez in noi8 @@afara
numai daca nu sintem crestini netrebniciAA 9(( Cor J(((8 5;0 &cest loc este
incaperea cea mai din launtru8 mai ascunsa si mai curata a inimii8 incapere
care daca nu se desc+ide prin !umnezeu si prin nade7dea rationala
9cuvintatoare; si intele6atoare8 nu putem cunoaste in c+ip si6ur pe Cel ce
locuieste in ea si nu putem sti de au fost primite 7ertfele de 6induri8 sau nu0
Caci precum la inceput8 in vremea lui (srail8 focul mistuia 7ertfele8 tot asa se
intimpla si acum0 !esc+izindu)se inima credincioasa prin nade7dea mai sus
pomenita8 &r+iereul ceresc primeste 6indurile intii nascute ale mintii si le
mistuie in focul dumnezeiesc8 de care a spus4 @@-oc am venit sa arunc in lume
si cit as vrea sa fie inca de acum aprinsAA 91uca J((8 1%;1'0 /l le primeste in
focul iubirii Sale si odata cu ele ne primeste pe noi insine in acest foc al iubirii0
!ar numai dupa ce ne)am curatit de patimi8 strabatind drumul poruncilor8 adica
dupa ce am facut totul ca sa crestem spre iubirea lui *ristos8 putem aduce ca
7ertfa &r+iereului *ristos 6indurile noastre de la prima lor aparitie8 adica
@@nemuscate de fiareleAA8 sau de patimile noastre care le tra6 spre pacat si le
murdaresc110 /le sint si o 7ertfa cuvintatoare8 pentru ca sint un raspuns la
cuvintul soptit de *ristos in constiinta noastra8 cuvint prin care le cere0
451
!ar cu totul remarcabila este observatia Sfintului ,arcu &scetul8 ca precum noi
mincam8 in 1itur6+ia comunitatii8 trupul lui *ristos8 asa in aceasta litur6+ie
interioara8 *ristos maninca8 adica isi face proprie mintea noastra0 @@Caci
facind asa8 precum la inceputul credintei venite prin Botez8 trupul lui *ristos s)
a facut mincare credinciosului8 tot asa acum mintea8 devenita tare in credinta8
si curata8 prin lepadarea 6indurilor si prin nade7dea intele6atoare8 seface
mincare lui (isusAA120
1e6atura intre 1itur6+ia comunitatii si litur6+ia interioara ca deplina
fructificare a aceleia8 se e#prima aici cu toata claritatea0 !evenita curata de
alte impatimiri8 prin iubirea adusa in noi de trupul eu+aristic al !omnului8
mintea noastra8 indreptata acum intrea6a spre *ristos8 se face8 ca una ce e
plina de iubirea 1ui8 mincare placuta lui *ristos0 !in iubirea 1ui fata de noi8
comunicata noua odata cu trupul Sau in /u+aristie8 creste iubirea noastra fata
de /l8 mainfestata in daruirea tuturor 6indurilor noastre e#clusiv 1ui0 (ar
aceasta insemnind daruirea noastra lui *ristos0 /l ne primeste acum cu o iubire
primitoare din placerea ce o are fata de noi8 cita vreme in daruirea trupului
Sau ne)a aratat o iubire daruitoare0 (n /u+aristie a coborit /l la noi8 acum ne
ridica /l in Sine0
!eosebim doua aspecte in slu7irea de &r+iereu permanent a lui *ristos4 unul
prin care ni se daruieste ca Cel ce s)a adus 7ertfa Tatalui8 pentru a imprima si
in noi pornirea de a ne aduce 7ertfa Tatalui impreuna cu *ristosB si alta prin
care primeste 7ertfa noastra pentru ca8 asimilindu)o 7ertfei 1ui8 s)o aduca
astfel Tatalui8 aratindu)( unirea 1ui cu noi in iubire8 ca o iubire comuna fata de
Tatal 1ui8 pe care l)a facut si Tatal nostru dupa +ar0 &sa se infaptuieste intre6
scopul 7ertfei lui *ristos8 sau al ar+ieriei 1ui8 intre6 planul mintuirii sau al
infierii noastre dumnezeiesti0 /l se aduce intii8 sau pe 3ol6ota Tatalui8 pentru
ca pe urma in /u+aristie sa ne se daruiasca cu aceasta simtire de 7ertfa si noua8
ca apoi in litur6+ia interioara sa ne aducem si noi 7ertfa 1ui8 pentru ca
asimilind)o cu a Sa8 sa ne aduca si pe noi 7ertfa Tatalui impreuna cu Sine0
(deea ca noi ne mintuim intrucit ne aducem in *ristos 7ertfa curata Tatalui si in
felul acesta ne sfintim8 a intemeiat)o pe lar6 Sfintul C+iril din &le#andria in
opera sa4 @@(nc+inare in du+ si adevarAA0 (ata unele te#te al lui in acest sens4
@@!upa ce s)a sculat din morti /manuel8 noul rod al omenirii intru
nestricaciune8 s)a suit la cer8 ca sa se arate acum pentru noi fetii lui !umnezeu
si Tatal 9/vr0 (J8 24;8 nu aducindu)Se pe Sine insusi sub vederea 1ui 9caci /l este
pururea imperuna cu Tatal si nu e lipsit de /l ca !umnezeu;8 ci aducindu)ne in
Sine sub vederea Tatalui mai virtos pe noi ce ce eram in afara fetii 1ui si sub
minia 1ui din pricina neascultarii0 &sadar8 in *ristos cisti6am putinta de a veni
in fata lui !umnezeu0 Caci ne invredniceste de acum de privirea 1ui8 ca pe unii
ce sintem sfintitiAA0 Sau4 @@&sadar8 s)a 7un6+iat /l pentru pacatele noastre8 dar
ne)am in6ropat si noi impreuna cu /l8 suportind moartea8 nu cea trupeasca8 ci
omorind madularele cele de pe pamint si ne mai vietuind lumii8 ci mai virtos lui
*ristos si prin /l TataluiAA0 Sau4 @@-umul ce se ridica din miel 9in >ec+iul
452
Testament;8 e un c+ip al Celui ce din pricina si de dra6ul nostru se inalta spre
Tatal intru miros de buna mireasma8 aducind impreuna cu Sine si viata celor ce
au crezut in /l8 care au intru nade7de stalucirea slavei si a imparatiei si6ure si
pe lin6a aceasta bucuria de desfatarile vesniceAA0 Sau4 @@Caci 7ertfa noastra e
primita si placuta lui !umnezeu pentru patima lui *ristos cea mintuitoare0 Si
aceasta socotesc ca este ceea ce a spus insusi ,intuitorul4 @@-ara de ,ine nu
puteti face nimicAA 9(oan J>8 5;0 &sadar8 in c+ip necesar bunele miresme ale lui
*ristos8 amestecindu)se intr)un mod oarecare cu cele ale noastre se ridica
impreuna spre Tatal0 Caci nu sintem altfel primiti decit numai prin *ristosAA0
<u sintem primiti decit in stare de 7ertfa8 de predare a noastra8 prin iesirea din
e6oism8 dar in acesta stare de dar curat8 desavirsit8 nu a7un6em decit
intipaindu)se in noi 7ertfa lui *ristos8 ca sa murim si noi noua insine si lumii8
cum a murit *ristos8 si din puterea 7ertfei lui *ristos 130
Precum se vede8 Sfintul Ciril lar6este intelesul 7ertfei ce o asociem la 7ertfa lui
*ristos pentru a fi adusa Tatalui8 la toata viata si la toate faptele noastre8
nevazind)o numai in 6induri0 Toata viata noastra poate deveni astfel o 7ertfa
vie8 deci o prelun6ire a 1itur6+iei0 !esi6ur8 si Sfintul ,arcu &scetul8 cind
vorbeste de 6induri8 se 6indeste la ele ca radacini ale faptelor noastre0
(n acest sens ne indeamna si &va !orotei sa aducem intrea6a noastra viata lui
!umnezeu prin *ristos0 Pornind ca si Sfintul Ciril din &le#andria de la 7ertfele
din >ec+iul Testament ca tipuri8 el zice4 @@&cele 7ertfe si arderi de tot erau
simboale ale sufeltelor ce voiesc sa se mintuiasca si sa se aduca pe ele lui
!umnezeu M Bratul 9spun Parintii; e faptuirea0 Caci faptuirea se face prin
miini0 Bratul e putera miinii0 !eci aduceau puterea miinii drepte8 adica a
faptelor bune0 Caci prin dreapta se intele6e bineleAA140
30 !ar impartasirea de *ristos in cadrul 1itur6+iei comunitatii nu are ca urmare
numai o daruire a 6indurilor si a faptelor noastre lui *ristos si prin /l Tatalui8 ci
pentru cei ce au inaintat du+ovniceste8 si o traire in cele mai adinci si mai
bo6ate strafunduri ale !umenezeirii0 &m vazut ca aceasta ni se da de inteles si
de catre Sfintul ,arcu &cetul8 cind afirma ca *ristos maninca mintea noastra
plina de iubirea fata de /l0 Prin aceasta8 /l insusi se face subiectul ei8 dindu)(
sa cunoasca adincimile tainelor 1ui dumnezeisti0
!ar faptul acesta ne este descris mai staruitor de Patriar+ul Calist in cap0 55
din scrierea sa4 @@RaiulAA0 Si pentru ca bo6atia nesfirsita a lui *ristos e
imbratisata de minte numai cind se intilneste cu /l ca :nul8 caci numai asa
6usta in /l totul8 mincarea eu+aristica suprema a lui *ristos e ec+ivalenta cu
patrunderea in /l ca :nul nesfirsit0 /#perienta acestei bo6atii nesfirsite de
catre mintea iesita din orice impartire intre 6induri mar6inite8 pentru a putea
cisti6a prin contemplarea :nului cel nemar6init si ea nemar6inirea8 bo6atia
aceasta infinita nu mai poate fi e#primata prin cuvinte8 care indica lucruri
mar6inite8 definite0 /#perienta aceasta se traieste in tacere0 &tunci mintea
vede in mina !omnului potirul plin de totalitatea @@amestecarii
453
neamestecateAA a celor doua firi8 care cuprind toata realitatea necreata si
creata8 adusa la unitate0 /a mai bea din acest potir8 umplindu)se de @@betia
treazaAA a unei bucurii ne6raite si indescriptibile0 !ar mintea cunoaste atunci
totodata ca nu poate bea in veacul acesta8 pina la fund8 vinul cuprins in potirul
pe care il tine prin mina preotului insusi *ristos si in care /l insusi stoarce din
trupul Sau8 ca dintr)o vita8 vinul care e de drept sin6ele 1ui8 care ne da viata si
ne incalzeste si ne uneste cu /l prin iubire0 (n aceasta e#perienta intre
impartasirea eu+aristica sau urmarea ei si trairea du+ovniceasca cea mai inalta
nu mai e nici o despartire0 /le au devenit cu desavirsire una0
(ata cum descrie patriar+ul Calist e#perienta acestei supreme uniri cu *ristos8
prile7uita de impartasirea eu+aristica4 @@Cind mintea vede in *ristos adevarul
9realitatea suprema si totala; in c+ip unitar8 e vremea a tacea 9/cl0 (((8 ;0 Caci
e vremea in care se bea nectarul dumnezeiesc al bucuriei si al veseliei
du+ovnicestiB e vremea vederilor de taina si al impartasirii de realitatile mai
presus de fire0 !e fapt8 atunci minea vede limpede potirul in mina !omnului8
plin de vinul amestecarii neamestecateB contempla cit se poate de vadit
turnarea din acesta in acesta 9Ps0 1JJ(>8 $; si cunoaste lamurit ca dro7dia lui nu
s)a desertatAA0 Patriar+ul Calist pare a intele6e prin turnarea dintr)un potir in
altul8 de care a vorbit si psalmistul8 turnarea din potirul trupului lui *ristos in
potirul trupului nostru0 (ar faptul mentionat tot de psalmist ca dro7dia8 sau
partea cea mai din fund a sin6elui nu se desarta din trupul lui *ristos in trupul
nostru8 o e#plica patriar+ul Calist insusi in continuare8 zicind4 @@Caci stafundul
revarsarii bunatatii dumnezeiesti si8 asa zicind8 adincul bo6atiei si capatul final
al +arului nu se descopera nimanui din noi desertat in viata de acum8 c+iar
daca s)ar invrednici de cel mai inalt urcus spre !umnezeu si de cea mai inalta
indumnezeire0 Caci capatul si desavirsirea se pastreaza tuturor spre impartasire
in veacul viitorAA0 Caci abia atunci8 @@dupa ce o6linzile se vor desface si
adevarul se va descoperi in c+ip vadit8 vom a7un6e la simtirea tainei care acum
e acoperita in c+ip tainicAA0
&stfel8 impartasirea eu+aristica repetata in viata paminteasca si urcusul
du+ovnicesc al daruirii noastre lui *ristos8 +ranit de acea impartasire8 ne
conduc spre impartasirea desavisita si descoperita de *ristos din viata viitoare8
cind deosebirea dintre impartasirea de *ristos si inaltimea culminanta a vietii
noastre in /l va inceta0
Cei ce asculta pe pamint indemnul4 @@3ustati si vedeti ca bun este !omnulAA
9Ps0 JJJ(((8 $;8 traiesc in atit cit pot bea acum8 setea lor de tot mai mult8 si in
acelasi timp si6uranta ca vor bea in viata viitoare8 pina la fund8 vinul bucuriei
plin de !u+ul iubirii lui *ristos0 /i pot spune4 @@Si mila Ta cea necuprinsa8 data
noua acum8 ca dintr)un adinc8 ca un vin8 ne va urma pe noi in toate zilele vietii
noastreAA 9Ps0 JJ((8 $; adevarate8 adica a celei viitoare8 statornice si
nemuritoare8 cum zice partiar+ului Calist4 @@Caci pururea vom avea bunatatile
dumnezeiesti viitoare si vom fi in ele8 de vom 6usta din amindoua partile
454
vinului potirului de viata facator si nou8 aflat in mina !omnului8 si de vom bea
din el in toate zileleAA0
(mpartasirea de trupul si sin6ele !omnului e impartasirea de realitatea
es+atolo6ica8 nu numai intrucit e impartasirea de trupul care a depasit coruptia
si moartea8 de trupul de dincolo de moarte8 ci si intrucit la impartasirea
acoperita si nedeplina de aici8 ni se da asi6urarea impartasirii descoperite si
depline din viata viitoare0 (mpartasindu)ne aici de trupul !omnului8 traim in
trupul 1ui primit8 forta atra6erii noastre spre impartasirea deplina si
descoperita cu /l in viata viitoare0 (n impartasirea eu+aristica traim dinamica
es+atolo6ica a /u+aristiei8 traim atractia spre culmea impartasirii depline8
e#ercitata din ea asupra noastra0 (ar aceasta e nu numai atractia spre
impartasirea totala si descoperita de trupul lui *ristos8 ci si spre desavirsirea
noastra du+ovniceasca si spre viata in trupul inviat si incoruptibil0 Caci
/u+aristia ne de puterea sa sporim in desavirsire8 sa sporim nu numai datorita
faptului ca ne)am impartasit de trupul atotcurat al !omnului8 ci si pentru a ne
face apti8 sau pentru a ne des+ide unei impartasiri depline si descoperite a 1ui0
@@!eci8 continua patriar+ul Calist8 din ceea ce este aratat8 cunosc in c+ip
cuvenit8 ceea ce e ascuns si din ceea ce se varsa8 am dovada a ceea ce e la
temelie si din ceea ce e din parte ca dintr)o arvuna imi dau socoteala de ceea
ce voi lua in viitorAA0
&ceasta corespunde si cu ru6aciunea pe care o rostim dupa impartasire8 la
sfirsitul 1itur6+iei Sfintului (oan 3ura de &ur si a Sfintului >asile cel ,are4 @@"8
Pastile cele mai mari si sfintite8 *ristoase5 "8 (ntelepciunea si Cuvintul lui
!umnezeu si Puterea0 !a)ne noua sa ne impartasim cu Tine mai adevarat in
ziua cea neinserata a (mparatiei TaleAA0
*ristos este Pastele nostru prin e#celenta si continuu0 /l ne trece in mod real si
continuu si tot mai mult din planul vietii pamintesti in planul vietii
indumnezeite si fara de moarte0 Si o face aceasta in mod principal prin
impartasirea de /l in /u+aristie0 (ar trecerea aceasta se arata in noi prin
sporirea noastra du+ovniceasca continuaX0 (ndicatii esentiale despre
semnificatia cultului public si despre practica 1itur6+iei eu+aristice se 6asesc
de7a in <oul Testament0 !e pilda8 le6atura dintre celebrarea /u+aristiei si
propovaduirea /van6+eliei 9( Cor0 118 26;8 dintre /u+aristie si Biserica 9( Cor0 1'8
1;8 aspectul de 7ertfa al 1itur6+iei 9/vr0 138 15;0 1itur6+iea este cultul de la
templu8 unde @@orice preot litur6+iseste in fiecare ziAA 9/vr0 1'8 11B cf0 1c0 18
23;8 si unde se face orice slu7ba cu caracter reli6ios0 &stfel8 ucenicii
@@litur6+iseauAA !omnului 9-apte 138 2;8 apostolul Pavel se numeste
@@litur6+istorAA al lui *ristos 9Rom0 158 16;8 iar in6erii sint @@du+uri
litur6+isitoareAA 9/vr0 18 14;0 Traditia ortodo#a P care intr)o mare masura se
identifica cu pastrarea cultului litur6ic P ne)a transmis pe lin6a marturiile
postapostolice despre practica 1itu6+iei4 !ida+ia sfintului (ustin ,artirul8
Traditia apostolica a lui (polit P sec0 (((B Constitutiile apostolice P sec0 (>8 de
ori6ine sirianaB /v+olo6+iul lui Serapion P sec0 (>8 de ori6ine ale#andriana8 si
455
1itur6+ii de tip bizantin 9a sfintilor (oan *risostom si >asile cel ,are;8 de tip
sirian 91itur6+ia sfintului (acov P sec0 (>)>;8 de tip ale#andrin 91itur6+ia sfintului
,arcu;0 (n "rient8 o mare importanta au avut comentariile litur6+iilor sau unor
te#te litur6ice 9!ionisie &reopa6itul8 ,a#im ,arturisitorul8 /frem Sirul8 <icolae
Cabasila8 Simeon al Tesalonicului8 3+erman al Constantinopolului;0
1itur6+ia ortodo#a face parte din ritul bizantin sau de Constantinopol8 care
este unul din riturile litur6ice practicate in Rasarit8 alaturi de ritul asiatic din
Pont8 de cel sirian si de cel e6iptean0 !e7a incepind cu secolul al (>)lea8 paralel
cu formarea marilor centre si metropole crestine 9&ntio+ia8 &le#andria8 Roma8
(erusalim0 Cezareea Capadociei8 <iceea8 /desa;8 se observa constituirea unor
rituri litur6ice particulare8 care pastreaza in comun elementele de baza ale
1itur6+iei8 cum ar fi anaforaua eu+aristica0 !oua familii litur6ice sint cele mai
cunoscute acum4 pentru "rient8 litur6+iile din &ntio+ia si &le#andria8 Roma8
(erusalim8 Cezareea Capadociei8 <iceea8 /desa;8 se observa constituirea unor
rituri litur6ice particulare8 care pastreaza in comun elementele de baza ale
1itur6+iei8 cum ar fi anaforaua eu+aristica0 !oua familii litu6ice sint cele mai
cunoscute acum4 pentru "rient8 litur6+iile din &ntio+ia si &le#andria8 iar pentru
"ccident8 litur6+ia romana si cea @@6alinicaAA0 Caracteristic acestei epoci8 in
ambele parti ale Bisericii universale8 este o mare diversitate de rituri litur6ice0
(n baza principiului diversitatii8 odata cu or6anizarea marilor patriar+ate
orientale 9Constantinopol8 &le#andria8 &ntio+ia si (erusalim;8 in secolul al (>)
lea8 acestea si)au impus ritul lor local8 particular0
Ritul bizantin8 care deriva de fapt din ritul de &ntio+ia si cel de Cezareea8 s)a
fi#at in cele trei 1itur6+ii clasice4 cea a sfintului (oan *risostom8 cea a sfintului
>asile cel ,are si 1itur6+ia !arurilor mai inainte sfintite0 (n te#tul actual al
acestor 1itur6+ii8 care au aceeasi structura8 unele rituri si ru6aciuni sint relativ
recente8 dar ele n)au sc+imbat planul lor 6enereal care s)a fi#at in secolul al
(>)lea0 1itur6+ia sfintului (oan *risostom8 care deriva din timpul de &ntio+ia8 a
devenit din secolul al >((()lea 1itur6+ia obisnuita a Bisericii bizantine8 fiind mai
scurta decit cea a sfintului >asile8 de care se deosebeste doar prin te#tul
ru6aciunilor anaforalei eu+aristice si care se savirseste numai de zece ori pe
an0 /#ista marturii care atesta nu numai autentiticitatea 1itur6+iei sfintului
>asile8 dar si faptul ca ea era in uz in secolul al (>)lea in intre6 "rientul si c+iar
la Constantinopo0 (n ce priveste 1itur6+ia !arurilor mai inainte sfintite8 ea se
celebreaza 9de 15)1$ ori pe an; numai in cursul Postului ,are8 care potrivit
spiritualitatii ortodo#e constituie o perioada de pocainta8 deci alitur6ica0
&ceasta litur6+ie nu comporta prefacerea eu+aristica8 deoarece Sfintele !aruri
au fost sfintite intr)o litur6+ie duminicala precedenta8 fiind in realitate o
slu7ba de vecernie8 urmata de impartasire0
Pentru <icolae Cabasila8 1itur6+ia nu este altceva decit o reprezentare
simbolica a iconomiei operei lui *ristos8 pentru a face posibila participarea
reala la roadele 7ertfei Sale 9/#plicarea dumnezeiestii litur6+ii (8 6;0 &dunarea
456
litur6ica retraieste toate momentele din viata si lucrarea rascumparatoare a lui
(isus0 Toate dimensiunile iconomiei mantuirii sint reactualizate4 pomenirea
actelor rascumparatoare din trecut8 savirsite odata pentru totdeauna 9 P /vr0 %8
12;B intimpinarea lui *ristos care vine si Se da ca @@mincareAA celor
credinciosiB asteptarea intoarcerii Celui ce sta pe tronul slavei0 Comunitatea
litur6ica se preface prin /u+aristie in comunitate es+atolo6ica4 @@(a aminte8
!oamne8 din sfintul locasul Tau si de pe scaunul slavei imparatiei Tale si vino ca
sa ne sfintesti pe noi8 Cel ce sus impreuna cu Tatal sezi8 si aici8 in c+ip nevazut8
impreuna cu noi estiAA0 (ntrea6a teolo6ie a 1itur6+iei sta pe principiul ca nu
e#ista sfintire fara 7ertfa4 @@Pentru ei /u ,a sfintesc 97ertfesc; pe mine insumi8
ca si ei sa fie consfintiti prin adevarAA 9(n 18 1%;0
(n afara de ritualul pre6atirii ofrandelor 9proscomidia;8 care a devenit un ritual
in sine8 1ituri6+ia ortodo#a cuprinde doua parti principale4 1itur6+ia
cate+umenilor8 care8 avind in centru lecturile biblice si omilia 9litur6+ia
cuvintului;8 constituie partea =erE6matica sau misionara8 fiind destinata
@@tutror neamurilorAA 91c0 248 4;8 in special celor ce se pre6atesc pentru
botez si 1itur6+ia credinciosilor sau sina#a eu+aristica8 adica partea
sacramentala8 care este o slu7ire comuna a poporului litur6ic P slu7itori si
credinciosi )8 luind forma unei concelebrari si coimpartasiri0
1itur6+ia se desc+ide cu do#olo6ia trinitara si ectenia mare8 adica o serie de
ru6aciuni insotite de invocarea numelui lui (isus ) @@!oamne8 miluiesteAA )8
dupa care urmeaza trei litanii ce se termina cu cele trei antifoane4
@@Binecuvinteaza suflete ale meu8 pre !omnulMAA8 @@:nule)<ascut -iuleMAA8
si @@-ericirileAA0 1itur6+ia cate+umenilor propriu)zisa cuprinde4 procesiunea
diaconului si slu7itorilor cu /van6+elia 9episcopul intra in altar8 in acest
moment;8 imnul @@Sfinte !umnezeuleAA intreit care se cinta ca un preludiu la
lecturile biblice P penicopa din &postol si cea din /van6+elie8 ce sint comentate
si e#plicate in omilie0 &ceasta parte se inc+eie cu ru6aciunea pentru intrea6a
Biserica si in Special pentru cate+umeni8 care nu aveau permisiunea sa asiste la
a doua parte8 rezervata celor botezati0 1itur6+ia credinciosilor incepe cu
ru6aciunea pentru cei botezati8 urmata de imnul @@+eruvicAA8 in timpul caruia
se face transferul darurilor de la proscomidiar pe masa altarului0 Cu sarutul
pacii si marturisirea Simbolului de credinta 9inserat in 1itur6+ie inca din sec0 &l
>)lea8 in timpul controversei monofizite; se introduce anaforaua eu+aristica sau
aducerea 7ertfei8 care cuprinde4 prefata ) @@Sus sa avem inimileAA ) 8
ru6aciunea de multumire8 imnul @@Trisa6+ionAA8 cuvintele de instituire8
anamneza8 aducerea8 invocarea !u+ului Sfint 9epicleza;8 consacrarea sau
sfintirea darurilor8 mi7locirile sau dipticele 9pentru -ecioara ,aria8 pentru
sfinti8 pentru toti cei morti si cei vii;8 sfirsitul canonului eu+aristic0 Ru6aciunea
!omnului8 ru6aciunea de adorare8 @@Sfintele8 sfintilorAA8 @@:nul SfintAA 9-fil0
28 1';8 ridicarea si frin6erea &6netului8 amestecarea caldurii 9zeon; )8 toate
acestea fac parte din ritul de pre6atire pentru impartasire8 mai intii a
slu7itorilor8 apoi a credinciosilor0 !upa mutarea potirului si discului la
proscomidiar8 se face inc+eierea litur6+iei prin ru6aciunea amvonului8
457
binecuvintarea finala8 distribuirea painii binecuvintate 9antidoron; si trimiterea
credinciosilor in lume8 in numele !omnului4 @@Cu pace8 sa iesim intru numele
!omnuluiAA0
1itur6+ia ortodo#a are un profund caracter mista6o6ic si eclezial0 1itur6+ia nu
este un simplu cadru emotional si estetic8 si nici numai aspectul ceremonial
culminant al /u+aristiei8 ci este marea restituire si reprezentare simbolica a
iconomiei mintuirii0 /a insasi pre6ateste si afirma ceea ce se produce
/u+aristie8 ca o e#presie cultica a continutului do6mei0 1itur6+ia este insasi
Biserica in actul ei de multumire comuna0 (ntre6 trupul P slu7itori si credinciosi
P participa la aducerea darurilor8 la ru6aciunea de invocare8 la impartasirea cu
Sfintele Taine0 "rtodo#ia nu cunoaste @@litur6+ii privateAA8 in sc+imb cunoaste
@@litur6+ia cosmicaAA invatatura dezvoltata de sfintul ,a#im ,arturisitorul8
despre starea de celebrare in care se afla universul transfi6urat si recapitulat
in *ristos cel inviat0 Creatia desfi6urata de pacat devine8 prin restituirea lui
*ristos cel inviat in /u+aristie8 un cosmos litur6ic care celebreaza continuu0 a
consultatia interortodo#a de la /cimiadzin8 &rmenia din 16)21 septembrie 1%%8
s)a pus problema sensului Olitur6+iei dupa litur6+ieR adica permanenta
litur6+iei interioare in viata personala a credinciosului atat in an6a7amentul
public8 profesional8 social8 familial8 cat si in viata cea mai intima0
/piscopul &nastosios >annoulatos arata atunci ca Olitur6+ia trebuie sa fie
continuata in situatiile personale si zilnice0 -iecare credincios este c+emat sa
implineasca o litur6+ie personala pe altarul tainic al propriei inimi8 sa realizeze
o propovaduire vie a >estei celei Bune pentru viata lumii0 -ara aceasta
continuare8 viata eclesiala ramane incompletaR 10
Problema litur6+iei in viata zilnica8 a relatiei ru6aciunii publice in biserica cu
viata particulara este una din problemele fundamentale ale pastoralei crestine0
(n le6atura cu aceasta se pune intrebarea4 trebuie acceptata resemnarea fata
de di+otomia sacrului si a profanului8 a coe#istentei !uminicii litur6ice8 si a
saptamanii alitur6ice8 a momentelor scurte de ru6aciune si a perioadelor in
care !umnezeu este absent din inima si viata omului2 1a aceasta intrebare se
poate raspunde numai plecand de la sensul 7ertfei eu+aristice pentru
e#perienta personala inlaturand frontiera dintre timp litur6ic si timpul numit
Oalitur6icR din viata zilnica0
S/<S:1 C:>&<T:1:( F1(T:R3*(/F
(n 6andirea biblica si patristica8 cuvantul litur6+ie are intrebuintari multiple0
(nitial 6recescul P vec+iul atic P de la P popor si P lucrare8 opera S opera
poporului 28 defineste activitatea unei persoane in serviciul statului apoi
OserviciulR in 6eneral si special slu7ba lui !umnezeu in cultul public0 (n acest
sens este folosit de Sfanta Scriptura a >ec+iului si <oului Testament0 &stfel
tinea ?a+aria8 tatal Sfantului (oan Botezatorul Olitur6+iaR in Templu 91uca 18
23;0
458
Clement Romanul arata in /pistola ( catre Corinteni ca Olitur6+iaR >ec+iului
Testament a fost intocmita ca tip pentru slu7irea <oului Testament0 (n <oul
testament intrea6a viata este o slu7ire sfanta a lui !umnezeu8 asa cum arata
Parintii Bisericii cand vorbesc de intaistatatorul Bisericii care celebreaza
1itur6+ia pentru comunitatea lor 38 adica o introduc in slu7ba lui !umnezeu si
in special in serviciul divin4 O&r+iereului ii sunt date slu7iri proprii8 preotilor li
s)a randuit loc propriu8 levitilor le sunt puse diaconii proprii8 iar laicului ii sunt
date porunci pentru laiciR 40
O-iecare dintre noi8 fratilor8 sa caute8 cu cucernicie8 ca in propriul sau ran6 sa
fiu bineplacut lui !umnezeu8 avand constiinta curata si nedepasind canonul
randuit slu7irii luiR 50
!upa cum aici ordinea litur6+ica a slu7irii din Templu a fost transmisa
crestinilor8 in /pistola catre /vrei8 *ristos insusi este numit Slu7itorul <oului
&sezamant4 OSlu7itor &ltarului si Cortului celui adevarat pe care l)a infaptuit
!umnezeu si nu omulR 9/vrei $8 2;0
Recunoastem clar aici ca misterul primordial al <oului &sezamant nu este o
litur6+ie in sensul ritual8 ci ca e#presiile litur6+iei >ec+iului Testament sunt
transmise intr)un sens mai inalt realitatilor pur pnevamtice ale <oului
Testament0 .ertfa lui *ristos nu este o Olitur6+ieR in sensul ritual vec+i8 ci
realitatea curata si sublima8 Oultima si cea mai inalta implinire a litur6+iei
tipice a >ec+iului &sezamantR 9die letze un +oc+ste /rfullun6 der tEpisc+en
1itur6+ie des altes Bundes; 60
Cand biserica a inceput misterul lui *ristos in misterul cultului ca ritual8
e#presiile si formele veterotestamentare au 6asit o noua si mai inalta
infaptuire si implinire in cultul <oii &liante0 &ici a luat nastere o 1itur6+ie care
nu mai poarta in sine Oumbra bunurilor viitoareR 9/vrei 1'8 1;8 ci realitatea
plina de +ar a mantuirii insesi0 1itur6+ia constituie astfel locul prin e#celenta al
!u+ului Sfant8 mi7loc divin8 prin care facea comunicarea cu viata divina0
Scriptura dezvolta de asemenea notiunea de cult interior8 de sacrificiu
spiritual8 asa cum se observa in Sfintele /van6+elii si la Sfantul &postol Pavel 0
(ntrea6a viata a crestinului primeste deci o calificare litur6ica0 /ste posibila
totodata lar6irea domeniului Olitur6+ieiR facandu)l sa acopere intrea6a
e#istenta profana a omului8 viata sa cea mai personala si intima0
/#ista astfel o continuitate intre litur6+ie si viata zilnica dar si o OrupturaR
marcata prin intrarea in spatiul sacru pentru cult8 in locuri si timpuri specifice
si unice8 OrupturaR marcata de asemenea prin reintoarcerea in lume0
.0.0 von &llmen foloseste ima6inea sistolei si a diastolei $0 &ceasta alternanta a
adunarii si a raspandirii constituie ritumul eclesial0 Continuitatea 1itur6+iei in
459
intrea6a viata umana arata ca cultul divin corespunde naturii litur6ice
profunde8 vocatiei primordiale si ultime ale omului8 litur6+isitor si preot in
devenire %8 desc+izand lumea pentru o lucrare mai eficienta a lui !umnezeu in
ea0
!umnezeu spre care inainteaza insa fiinta umana c+iar in cadrul creatiei
cosmice este *ristos0 "rice reflectie teolo6ica cu privire la cult si la relatia sa
cu !umnezeu si lumea8 trebuie sa plece astfel de la persoana lui *ristos8
Cuvantul intrupat0
(nvers4 se poate afirma ca in 1itur6+ie actele mantuitoare ale lui *ristos devin
evenimente prezente8 miscandu)ne si ridicandu)ne spre divin cum arata
teolo6ul catolic "do Casel4 O-ara 1itur6+ie actul mantuitor al lui *ristos ar fi
pentru noi un eveniment trecut8 care nu ar putea sa ne miste si sa ne ridice
spre divinR 9ein ver6an6enes 3esc+e+en8 das uns nic+t er6reifen und ins
3ottlic+e +inein+eben =onnte;0 Prin 1itur6+ie insa suntem primiti in imisterul
primordial 1'0
Casel adau6a4 OSfanta 1itur6+ie este fapta mare si uriasa pe care o datoram
crestinismului primar0 !aca nu am fi avut in 1itur6+ie aceste simbloluri cultice
sfinte transmise noua am fi fost saraciR 9*atten Cir diese in der 1itur6ie uns
uberl=ieferten +eili6en NultsEmbole nic+t8 so Caren Cir arm; 110
(n Sfanta 1itur6+ie credinciosii traiesc si cresc in dra6oste si in unirea in *ristos
7ertfit si inviat si in acelasi timp ei insisi0 &va !orotei vede aceste realitati intr)
o stransa corelatie0 Totodata precizeaza ca cea de a doua este conditionata de
prima4 O>a voi da o ima6ine luata de la Sfintii Parinti4 presupuneti un cerc de
pamant8 adica o linie in cerc trasat cu compasul8 si un centru0 <umim centrul
mi7locul cerculuiM (n6+ipuiti)va ca acest cerc este lumea8 iar centrul
!umnezeuB si razele8 diferite cai sau moduri de vietuire a oamenilor0 Cand
sfintii doritori de a se apropria de !umnezeu mer6 spre mi7locul cercului8 in
masura in care se apropie unii de altii8 se apropie in acelasi timp de !umnezeu8
si cu cat se apropie mai mult de !umnezeu8 se apropie mai mult unii de altii0 Si
intele6eti ca si inversul este adevarat4 cand se intorc de la !umnezeu8 pentru a
se indrepta spre e#terior8 este evident ca cu cat se indeparteaza mai mult de
!umnezeu8 se indeparteaza mai mult unii de altiiR 120
Prin unirea lor eu+aristica cu *ristos credinciosii traiesc comuniunea cu Sfanta
Treime devenind partasi la ea0 Comuniunea Sfintei Treimi8 arata pr0 Prof0 !0
Staniloae8 este izvorul suprem si nesecat al celor trei valori mai inalte ale
e#istentei4 Opersoana8 dra6ostea si vesnicia lorR 130
"rientate intr)o unire mai deplina acestea dau sensul deplin al e#istentei
umane0 /le ni se comunica prin -iul lui !umnezeu care OS)a facut om8 S)a
rasti6nit si a inviatR ca sa ramana cu noi M /l se uneste cu noi cel mai mult prin
Sfanta (mpartasanie in Sfanta 1itur6+ie8 ca cel 7ertfit si inviat0 !e aceea Sfanta
460
1itur6+ie este prin e#celenta trairea cu *ristos cel 7ertfit si inviat ca sa intarim
in noi du+ul dra6ostei pana la 7ertfa contrara e6oismului si sa inaintam astfel
spre inviere 140
Constiinta spirituala ortodo#a traieste foarte profund unitatea fundamentala a
celebrarilor litur6ice OpamantestiR si a unicii litur6+ii ceresti a &r+iereului
*ristos in fata slavei Tatalui Omi7locind in acelasi timp pentru lume si revarsand
asupra lumii darurile supraabundente ale !u+ului SfantR 150 &ceasta viziune a
/pistolei catre /vrei este complementara &pocalipsei in care cel care sta pe
tron si ,ielul sunt incon7urati de cetele ceresti si de sfinti intr)o lauda
neincetata0
10 Cand in OmemorialulR sau eu+aristic Biserica Oisi amintesteR de tot ceea ce a
fost facut pentru noi Ocruce8 mormant8 invierea cea de a treia zi8 inaltarea la
cer8 sederea de)a dreapta si venirea intru slavaR ea actualizeaza realitatile
acestea ale trecutului si viitorului8 le face prezente in actiunea litur6ica
dincolo de timp si spatiu 160
20 1itur6+ia eu+aristica realizeaza deci aceasta prezenta es+atolo6ica a lui
*ristos in Biserica comemorand in anamneza eu+aristica mai intai timpul istoric
al mantuirii 9cruce8 mormant si invierea cea de a treia zi;8 apoi preamarirea
cereasca 9inaltarea la cer si sederea de)a dreapta; si parusia 9a doua venire
intru slava;0 C+emarile litur6ice ale &pocalipsei e#prima in cultul crestin
marirea OCelui ce este8 Cel ce era si Cel ce vineR 9&pocalipsa 18 48 $ si 118 1;0
30 <umai in actiunea litur6ica a /u+aristiei si in corespondentele interioare ale
acesteia adica in litur6+ia permanenta a inimii devine aproape Cel caruia
e#istenta parea indepartata0 &tunci numai se inlatura frontierele
spatiotemporale in prezenta lui *ristos0
40 Prezenta lui *ristos in Biserica implica8 dupa pr0 B0 Boobrins=oE un triplu
elan de iubire4
50 :n elan de iubire a Bisericii o impin6e spre ,irele care S)a dat pe Sine
pentru ea 9/feseni 58 25;0 Biserica devine astfel8 contemporana =enozei SaleB
se alatura pana la sfarsitul lumii8 la crucea patimirii si invierii Sale0
60 Realitatile de mai sus implica un elan de iubire spre ,arele &r+iereu *ristos
care a strabatut Cerurile si a desc+is drumul spre (mparatia Cerurilor0 :n
dinamism ascensional marc+eaza Biserica in cultul sau si in intrea6a sa
e#istenta istorica0
0 /lanul acesta de iubire intoarce Biserica spre !omnul slavei care va veni ca
sa 7udece viii si mortii dar care vine de7a in permanenta 7udecatii Sale
inau6urate in prezentul Bisericii0 /u+aristia insufleteste astfel dorinta si
461
nerabdarea Bisericii8 al carei ecou este in raspunsul !omnului O>in curandR
9&pocalipsa 28 16B 38 11; 10
,iscarea aceasta de adorare care este strans le6ata de memorialul eu+aristic
trebuie e#tinsa la intre6ul cult8 ca marturie a tainei lui *ristos8 dupa cum
observa pr0 B0 Bobrins=oE 1$0 (n acest sens se poate observa prezenta si
continuitatea ei in intrea6a 1itur6+ie0 Totodata ea trebuie strans le6ata de
realitatea 7ertfei lui *ristos si a impreunei noastre 7ertfiri cu /l0 !e fapt Sfanta
1itur6+ie este c+iar unirea comunitatii cu *ristos in stare de 7ertfa pentru a se
aduce si ea impreuna cu /l 7ertfa Tatalui ca sa se realizeze imparatia Treimii in
toate0
Teolo6ia Sfantului C+iril din &le#andria8 care a staruit asupra faptului ca noi nu
putem intra la Tatal8 deci nu ne putem mantui decat in stare de 7ertfa curata
pe care nu o putem dobandi decat in *ristos8 trebuie sa constituie fundamentul
oricarui mod de intele6ere a rolui si importantei Sfintei 1itur6+ii0Sfantul C+iril
arata ca *ristos care a primit crucea pentru noi8 renuntand la Sine8 ne ia in
Sine si ne prezinta Tatalui ca 7ertfa curata prin starea lui de 7ertfa curata4
OCaci daca nu murea *ristos pentru noi8 n)am fi fost primiti spre miros de buna
mireasma a lui !umnezeu si Tatal0 !ar odata ce s)a desavarsit /l prin patimi8
venim dupa /l indata ca dar sfintit lui !umnezeu si Tatal si ne oferm pe noi
insine 7ertfa cu adevarat du+ovniceascaR 1%0
Sfantul C+iril afirma mai departe4 O!upa ce S)a ridicat din morti8 /manuel8
noul fruct al umanitatii intru nestricaciune8 S)a suit la cer pentru a se arata
acum pentru noi in fata lui !umnezeu si Tatal 9/vrei %8 24;8 desi6ur nu pentru a
se aduce pe Sine sub vederea TataluiM ci mai de6raba pentru a ne aduce in Sine
sub vederea Tatalui8 pe noi care eram in afara fetii 1ui si sub mania lui din
cauza neascultariiR 2'0
&ici intalnim semnificatia esentiala a tainei cultului4 O-ara taina 7ertfei lui
*ristos8 arata Casel8 Biserica ar fi o slu7itoare fara 7ertfa8 un altar fara darul de
7ertfa8 o mireasa despartita de !omnul ei8 nesfintita nevenind vesnic spre
Tatal0 *ristos ar fi atunci un preot fara Biserica8 nu ar fi &r+iereul8 O(ncepatorul
mantuiriiR 9/vrei8 28 1'; 210
Casel arata mai departe4 precum insa *ristos nu numai prin daruirea interioara
9nic+t durc+ innere *in6abe alleine;8 ci prin Opropriul san6eR 9/vrei %812;8 a
fost OSlu7itor &ltaruluiR 9/vrei 8 2;8 desi6ur a unei Oslu7iri cu atat mai
deosebita cu cat este si ,i7locitorul unui Testament mai bunR 9/vrei $8 6;8 tot
astfel trebuie sa ofere si comunitate o 7ertfa adevarata8 litur6ica8 recunoscuta
e#terior 220
<oi dobandim astfel Ocalitatea si puterea de 7ertfa totala8 nelipsita de
libertatea noastra ProprieR8 nu lipsiti de Ocalitatea de preoti ai 7ertfei noastre
prin calitatea lui *ristos de .ertfa si de &r+iereu al 7ertfeiR 230 (n acest sens
462
Sfantul C+iril din &le#andria spune4 O.ertfa noastra este primita si place lui
!umnezeu8 pentru patima mantuitoare a lui *ristos0 Si eu cred ca aceasta este
ceea ce a spus !omnul insusi4 O-ara de mine nu puteti face nimicR 9(oan 158 5;0
!eci8 in buna noastra mireasma este amestecata buna mireasma a 7ertfei lui
*ristos8 ridicandu)se impreuna cu ea la Tatal8 Ocaci noi nu suntem primiti altfel
decat prin *ristosR 240
Buna mireasma a 7ertfei noastre prin care depasim e6oismul nostru din iubire
nu poate fi casti6ata decat prin Trupul !omnului oferit noua in /u+aristie8 care
este Oun Trup 7ertfit si sfintit8 sau curatat de orice pornire e6oistaR0
(n O,etoda Sau cele 1'' de capeteR Calist si (6natie Jant+opol 9sec0 J(>;8 arata
importanta impartasirii cu trupul !omnului4 Odar nimic nu ne a7uta si nu
contribuie la curatirea sufletului8 la luminarea mintii8 la sfintirea trupului si la
prefacerea amandurora spre o stare mai dumnezeiasca si la nemurire ca si la
biruirea patimilor si a demonilor8 sau mai potrivit spus la unirea cu !umnezeu
cea mai presus de fire8 ca impartasirea si comuniunea 9M; cu inima si cu simtire
curate8 pe cat e cu putinta omului8 cu precuratele si nemuritoarele si de viata
facatoarele Taine8 cu insusi cinstitul Trup si San6e al !omnului si !umnezeului
si ,antuitorului nostru (isus *ristosR 250
(n cuvintele acestor traitori8 viata du+ovniceasca a persoanei nu reprezinta o
ordine separata izolata de 1itur6+ia comunitatii sau comunitatea eu+aristica0
(nvers4 Ocomunitatea eu+aristica este influentata de dezvoltarea du+ovniceasca
a persoanei0 Trupul !omnului oferit crestinilor in /u+aristie8 datorita faptului
ca este plin de elanul 7ertfirii pentru noi8 ne daruieste si noua elanul daruirii
noastre lui !umnezeu si oamenilor0 /l ne face astfel sa sporim in comuniune0
Trupul rasti6nit si inviat al !omnului este fermentul indumnezeirii noastre8
este8 dupa e#presia lui Calist8 O!u+ de viata facatorR 268 Oca zamislit din !u+
de viata facator8 pentru ca ce se naste din !u+8 du+ esteR 9(oan 38 6;0
Calist precizeaza ca spune aceasta nu ca sa desfiinteze firea trupului8 ci ca sa
arate ca Oeste de viata facator si dumnezeiescR 28 ca este coplesit de !u+ul
Sfant0 OPneumaR8 subliniaza Casel8 Oeste viata dumnezeiasca pe care ne)o
mi7loceste !omnul8 Stapanitorul Bisericii8 inaltat8 devenit !u+ si ridicat astfel
dupa omenitate catre !umnezeuR 2$0
(ntre6 Trupul !omnului este acum !u+0 OPneuma C+ristiR inseamna !omnul
intre6 inaltat8 !u+ul dumnezeiesc impreuna cu inaltarea omului (isus 2%0
O"mul simpluR8 devenit O*ristosR dupa modelul !omnului inaltat pnevamtic
9nac+ dem >orbilde des pneumatisc+ er+o+ten NErios; arata ca acum fiinta sa
este ridicata pnevamtic 9sein Desen pneumatisc+ er+o+t ist; prin +arul lui
!umnezeu si prin locuirea interioara8 creatoare in el a Treimii 3'0
463
Prin mancarea Trupului si San6elui lui *ristos pnevmatizate am asimilat intr)un
fel oarecare Trupul lui *ristos cu puterile 1ui pnevmatizatoare in sufletul
nostru0 O/l este cel care pecetluieste si confirma inaltarea noastra la cer8 el
arata elementele darurilor noastre fortificatoare ca si curatire in !u+ul SfantR
310
Trupul lui *ristos este atat de pnevmatizat8 coplesit de !u+ul dumnezeiesc
incat devine Painea de viata facatoare care +raneste sufletul nostruB ceea ce
primim in mod deosebit in Sfanta (mpartasanie este !u+ul dumnezeiesc care
uneste pe om cu !umnezeu0 (n acest sens Calist si (6natie Jantopol citeaza
cuvintele din Sf0 ,acarie OPrecum vinul se amesteca in toate madularele celui
ce bea si se preface in el si el in vin8 asa cel ce bea San6ele lui *ristos se adapa
cu !u+ul dumnezeiesc8 se amesteca cu /l8 iar prin /u+aristie cei ce se
impartasesc cu vrednicie se invrednicesc sa se faca partasi de !u+ul Sfant8 si
asa sufletele pot sa vietuiasca in veciR 320
Trebuie mentionat aici8 ca nu numai la Sf0 ,acarie este afirmat caracterul
pnevmatolo6ic al /u+aristiei4 OTraditia eu+aristica antio+iana si siriana in
6eneral careia ii apartine anaforaua Sf0 (oan *risostom8 a fost in mod deosebit
sensibila la acest aspect pnevmatolo6ic al /u+aristiei8 nu numai cu privire la
sfintirea elementelor ci si cu privire la sfintirea credinciosilorR 330
!upa Sf0 /frem Sirul8 care parafrazeaza instituirea eu+aristica8 (isus Oa numit
painea Trupul Sau viu si a umplut)o pe /l insusi si de !u+ul SfantM 1uati8
mancati cu credinta8 nu va indoiti ca acesta este Trupul ,eu8 si ca cel care)l
mananca cu credinta8 mananca focul !u+uluiM mancati tot si mancati !u+ul
Sfant8 caci &cesta este cu adevarat Trupul meuR 348 O!e acum inainte8 spune
Sf0 /frem veti manca un Paste curat8 fara pata8 o paine dospita si desavarsita
pe care !u+ul Sfant a framantat)o si a copt)o8 un vin amestecat cu foc si cu
!u+R 350
(n omiliile pascale si litur6ice ale traditiei ale#andriene8 in litur6+ia bizantina
re6asim tema plentitudinii caldurii si a comuniunii !u+ului Sfant 9Romani 128 11
Ocu du+ul fiti fierbintiRB ( Tesaloniceni 58 1% O!u+ul sa nu)1 stin6etiRB ((
Corinteni 138 13 OSfantul !u+ sa fie cu voi cu totiR;0
1itur6+iile bizantine amintesc prezenta Trupului preamarit si OpnevamticR al lui
*ristos0 Prin impartasirea de Trupul si San6ele lui *ristos pnevmatizate si
indumnezeite8 sufletul nostru devine pnevmatic8 fiind ridicat peste treapta
spirituala creata si poate pnevmatiza si trupul0 !ar !u+ul Sfant prezent in
suflet se salasluieste si in trup8 caci trupul lui *ristos fiind patruns atat de
adanc de !u+ul Sfant si +ranind trupul omului nu se poate afirma ca nu
+raneste acest trup si cu !u+ul Sfant0
-aptul insa8 ca 7ertfa eu+aristica dezvolta nu numai viata du+ovniceasca a
comunitatii8 ci si a persoanelor din ea8 are ca si consecita realitatea ca *ristos8
464
prin impartasirea eu+aristica se salasluieste in interiorul cel mai intim al
persoanei8 ca un ar+iereu in interiorul unui altar4 O(n acest interior8 arata
pr0prof0 !0 Staniloae8 se afla *ristos ca &r+iereu al bisericii noastre intime si
impreuna cu /l suntem si noi preoti in eaR 360
1itur6+ia comunitatii se prelun6este in acest fel intr)o litur6+ie personala0
(ntrea6a e#istenta a crestinului trebuie sa devina un cult8 intele6and aici
aspectele concrete pe care Sfantul &postol Pavel le lea6a de trup0 Cultul acesta
este de acum inainte cultul spiritual 9 ; cum se arata la Romani8 128 14 O>a
indemn8 deci8 fratilor8 pentru indurarile lui !umnezeu8 sa infatisati trupurile
voastre ca pe o 7ertfa vie8 sfanta8 bine placuta lui !umnezeu ca inc+inarea
voastra cea du+ovniceascaR0
Referindu)se la realitatea acestei litur6+ii sau 7ertfiri interioare8 Sfantul ,arcu
&scetul declara ca noi oferim lui *ristos8 aflat in interiorul inimii noastre ca
intr)un altar8 toate 6andurile noastre din primul moment al aparitiei lor8 inainte
de a fi muscate de fiara poftei sau a maniei0 3andurile acestea traduc viata
interioara inc+inata lui *ristos aflata in le6atura cu lumea din afara si avand un
efect sfintilor asupra ei0
!in faptul ca Sfantul ,arcu &scetul vede 7ertfele aduse lui *ristos de noi pe
altarul inimii ca o aducere atat a fiintei noastre cat si a tuturor 6andurilor si
simtirilor noastre8 el scoate in evidenta ca noi nu trebuie sa renuntam la viata
noastra in lume8 ci sa o inc+inam doar lui *ristos0 Sf0 ,arcu &scetul lea6a astfel
preotia noastra interioara de lucrarea noastra in lume8 contribuind astfel la
sfintirea acesteia0
(n acest sens el spune4 OTemplul 9personal; este locasul sfant al sufletului si al
trupului care e zidit de !umnezeu0 (ar altarul este masa nade7dii asezata in
launtrul acestui templu0 Pe aceasta masa se aduce de catre minte 6andul intai
nascut al fiecarui lucru sau impre7urare in care a7un6em8 ca 7ertfa de ispasire
pentru cel ce)l aduce8 daca il aduce fara pata0 &cest templu are un loc in
partea dinauntru a iconostasului0 &colo a intrat (isus pentru noi ca (nainte
,er6atorR 9/vrei 68 2$;8 locuind de la botez in noi8 daca noi nu suntem crestini
nevrednici 9(( Corinteni 138 5;0 &cest loc este incaperea cea mai dinauntru8 cea
mai ascunsa8 cea mai curata a inimii0 !aca aceasta incapere nu se desc+ide
prin !umnezeu si prin nade7dea ratinoala si intele6atoare noi nu putem
cunoaste in mod si6ur pe Cel ce locuieste in ea si nu putem sti daca 7ertfele
noastre de 6anduri au fost primite sau nu0 !esc+izandu)se inima credincioasa
prin nade7dea amintita8 &r+iereul ceresc primeste 6andurile intai nascute al
mintii si le arde in focul dumnezeieisc8 despre care a zis4 O&m venit sa aduc foc
pe pamant si cat as fi dorit ca el sa se fi aprinsR 91uca 128 4%; 30
!espre aceasta litur6+ie interioara au vorbit inaintea Sfantului ,arcu &scentul8
Sfantul (rineu si "ri6en0 &stfel Sfantul (rineu8 vorbind de sacrificiul -iului lui
!umnezeu8 arata ca prin aceasta omul insusi este inaltat la ofranda propriei
465
sfintiri +arul lui !umnezeu8 care prin marea si necuprinsa sa intelepciune ne
salveaza si ne dezvaluie mantuirea 3$0
OCa fiecare dintre voi8 spune "ri6en8 sa poarte in el insusi arderea 97ertfa; sa8
ca sa se consume neincetat0 !aca renunt la tot ceea ce am8 daca port crucea
mea si urmez pe *ristos si daca lumea a fost rasti6nita mie si eu pentru lume8
am oferit o 7ertfa pe altarul lui !umnezeu si devin preot al propriei mele
7ertfeR 3%0
:n imn inedit al Sfantului /frem Sirul8 arata cum cultul litur6ic isi 6aseste
implinirea in ru6aciunea neincetata a crestinului4
O/i au fost randuiti preoti pentru ei insisi si ofera asceza lorM Postul este
ofranda lor8 prive6+erea ru6aciunea lor8 Pocainta si credinta sunt altarul8
,editatiile lor sunt arderea8 -ecioria victimaM (nima curata este marele Preot8
Contemplatia lor8 preotul care slu7este8 -ara incetare buzele lor ofera 7ertfa4
Ru6aciunea care tinde spre odi+na 9in !umnezeu;R 4'0
&ducerea ca 7ertfa &r+iereului *ristos a 6andurilor noastre de la prima lor
aparitie reprezinta o 7ertfa cuvantatoare8 ca raspuns la cuvantul rostit de
*ristos catre om0
1e6atura intre 1itur6+ia comunitatii si litur6+ia interioara8 ca fructificare
deplina a celei dintai8 se e#prima cu toata claritatea in observatiile Sfantului
,arcu &scetul8 Sfantului C+iril al &le#andriei si Sfantului 3ri6orie Sinaitul 9sec0
J(>;0
Sfantul ,arcu &scetul observa ca precum noi mancam in 1itur6+ia comunitatii
Trupul lui *ristos8 asa in litur6+ia interioara *ristos isi face proprie mintea
noastra4 OCaci facand asa8 precum la inceputul credintei venite prin Botez8
Trupul lui *ristos s)a facut mancare credinciosului8 tot asa cum mintea8
devenita tare in credinta si curata prin lepadarea 6andurilor si prin nade7dea
intele6atoare8 se face mancare lui (isusR 410
(n lucrarea sa O(nc+inare in !u+ si adevarR8 Sfantul C+iril al &le#andriei a
intemeiat ideea ca noi ne mantuim intrucat ne aducem in *ristos 7ertfa curata
Tatalui si in acest fel ne sfintim4 O&sadar S)a in7un6+iat /l pentru pacatele
noastre8 dar ne)am in6ropat si noi impreuna cu /l8 suportand moartea8 nu cea
trupeasca8 ci omorand madularele cele de pe pamant si nemaivietuind lumii8 ci
mai vartos lui *ristos si prin /l TataluiR 420
Sfantul C+iril lar6este intelesul 7ertfei aduse lui *ristos de catre crestini si prin
/l Tatalui la intrea6a noastra viata0 (ntrea6a noastra viata poate deveni o
prelun6ire a 1itur6+iei Oca sa stie acestia aducand mielul pentru mantuirea lor8
caci cu pret au fost rascumparate si nu sint ai lor8 ci unul pentru toti a murit8
466
ca cei ce vietuiesc sa nu mai vietuiasca lor8 ci Celui ce a murit si s)a sculat
pentru eiR 9(( Corinteni 58 15; 430
:n te#t din scrierile lui 3ri6orie Sinaitul rezuma sensul pnevmatic al 7ertfei
noastre interioare sau sensul litur6+iei interioare celebrate dupa !u+ul4 O(nima
eliberata de toate 6andurile si miscata prin !u+ul Sfant insusi a devenit un
adevarat templu inaintea sfarsitului timpurilor0 1itur6+ia se celebreaza aici cu
totul dupa !u+ul0 Cel care n)a atins inca aceasta stare8 va fi dorita celorlalte
virtuti o piatra buna pentru construirea acestui templu0 !ar nu este el insusi
templu al !u+ului8 nici marele sau preotR 440
Continuarea si permanenta /u+aristiei in ru6aciunea neincetata o vede pr0 B0
Bobrins=oE in le6ile comune ale /u+aristiei si ru6aciunii0 &ici sublniaza el trei
aspecte4
10 &spectul e#clusiv8 adica punerea de o parte a comunitatii litur6ice a
persoanelor umane intr)un vis)a)vis ecclesial si personal cu !umnezeu4 O3ri7a
cea lumeasca sa o lepadamR8 OSa taca tot trupul omenescR8 OToata viata
noastra lui *ristos !umnezeu sa o damR si OSus sa avem inimileR0
Trebuie mentionat cu privire la ultima c+emare amintita de B0 Borins=oE8 ca &l0
Sc+memman subliniaza si aspectul inclusiv cand spune4 OCand corul si prin 6ura
sa noi toti8 intrea6a adunare raspundem4 @@&vem catre !omnulAA este 7udecata
noastra care se implineste0 Caci cineva poate intoarce in acel moment inima sa
spre !omnul daca nu s)a intors si daca nu se intoarce spre /l in timpul intre6ii
sale vietiR 450
20 &spectul inclusiv in6lobeaza ru6aciunea ecclesiala si personala0 *ristos intors
spre Tatal duce lumea intrea6a in mi7locirea Sa filiala si imparateasca4
OParinte8 voiesc ca unde sunt /u sa fie impreuna cu ,ine si aceia pe care ,i i)a
datR 9(oan 18 24;0 Ru6aciunea personala trebuie sa implineasca aceasta
e#i6enta si anume sa imbratiseze lumea si sa o duca lui !umnezeu in modul cel
mai concret0
30 &spectul apostolic al /u+aristiei si al ru6aciunii8 trimiterea credinciosilor la
sfarsitul 1itur6+iei are o semnificatie simbolica si sacramentala profunda0 OCu
pace sa iesimR aceasta OtrimitereR a credinciosilor nu inseamna iesirea din
Biserica ci intrarea Bisericii in lume 460
Raspunzand la intrebarea cum se e#prima eu+aristic si litur6ic viata de toate
zilele8 pr0 B0 Bobrins=oE arata ca indemnul lui *ristos si al &postolului Pavel8 ca
si crestinii sa se roa6e neincetat 91uca 1$8 1B ( Tesaloniceni 58 1; a fost luat in
serios si adesea literal in traditia crestina0 /u+aristia duminicala a ramas norma
litur6ica a "rientului crestin8 fara ca prin aceasta sa se desacralizeze
saptamana0 O&ceasta a primit in pietatea bizantina un continut teolo6ic si
467
+a6iolo6ic de o mare bo6atie si densitate8 contribuind la o tensiune benefica si
creatoare intre saptamana si duminicaR 40
Propunerea pr0 Bobrins=oE priveste elaborarea de structuri8 un cadru litur6ic viu
in care sa se imbine armonios participarea la /u+aristie cu o viata de ru6aciune
personala0 O(n acesta se intrepatrund recitarea psalmilor8 a ceasurilor cu o
ru6aciune mai interioara si mai spontanaR 4$0
(erar+ia conducatoare a Bisericii si cei care e#ercita in ea o paternitate
spirituala sunt c+emati sa lamureasca si sa informeze credinciosii ca ru6aciunea
neincetata si cea la anumite ore nu sunt te+nici formale8 ci prile7uri de unire
cu *ristos si ca este posibil sa fie implinite in viata de toate zilele0
" a doua forma de prelun6ire naturala a 1itur6+iei in toate aspectele vietii se
realizeaza in comuniunea cu bolnavii si cu cei izolati8 prin impartasirea
bunurilor materiale0
(n aceasta directie se indreapta predica sociala a Sfantului (oan *risostom0
Pentru el iubirea frateasca si milostenia sunt inscrise in inima insasi a
/u+aristiei0 -ara iubire8 fara ru6aciune in comun8 spune el8 O!u+ul nu poate
coboriR 4%0
&stfel ne oferim Ope noi insine si unii si pe altii si toata viata noastra lui *ristos
!umnezeuR facandu)ne receptivi !u+ului Sfant care implineste le6atura
Trupului si ne da puterea sa adunam la un loc partile dezbinate de noi dupa
cum arata <ic+ita Stit+atul0 Caci cat timp firea acestor puteri sau parti este
dezbinata8 suntem departe de litur6+ia tainica facuta prin lucrarea mintii4
OCata vreme puterea firilor din noi este dezbinata in sine si e impartita in
multe parti potrivnice8 nu suntem partasi de darurile mai presus firesti ale lui
!umnezeu0 (ar nefiind partasi de acestea stam departe si de 1itur6+ia tainca a
altarului ceresc8 savarsita prin lucrarea mintii0 !ar cand prin multa sar6uinta a
sfintelor nevointe n)am curatit de intinaciunea pacatului si am impartasirea de
bunatatile ne6raite ale lui !umnezeu si aducem dumnezeiestile taine ale
litur6+iei tainice a mintii la altarul intele6ator si mai presus de ceruri al lui
!umnezeu8 in c+ip vrednic de !umnezeu Cuvantul ca niste vazatori si preoti ai
tainelor nemuritoare ale SaleR 5'0
Transformarea inimii omului interior este adevarata conditie a unei restaurari a
functiei sacramentale a Bisericii8 care consta in a darui intrea6a viata umana
dupa modelul tainei lui *ristos8 mort si inviat si facand)o transparenta
prezentei sfintitoare a !u+ului Sfant0 "mul se redescopera ca fiinta litur6ica
creata pentru a celebra lauda lui !umnezeu si pentru a inscrie aceasta lauda in
toate modurile e#istentei sale0
>iata spirituala poate fi descrisa8 dupa Casel8 rezumativ in urmatorul fel4
468
) Totul este ordonat spre 1itur6+ie si deriva din ea0 ) Contemplarea este vazuta
ca lauda totala lui !umnezeu si in forma sa cea mai inalta8 sufletul implineste
unirea transformatoare deplina a inc+inarii lui !umnezeu in !u+ si in adevar
510
&ccentuand trebuinta ca 1itur6+ia sa fie traita interior de catre crestini8 Casel
arata4 OTrebuie ca 1itur6+ia sa fie e#periata si traita interior0 Cu 1itur6+ia este
ca si cu Sfanta Scriptura0 Cel care priveste cu oc+ii necredintei8 vede numai
e#terior8 nesemnificativB omul du+ovnicesc priveste comorile ascune0 Pe drept
numesc Parintii riturile litur6ice8 taineR 520 OCine se roa6a litur6ic sta pe un
fundament de stanca0 /l este liber fata de oscilatiile dispozitiilor si simturilor
umane 9frei von den Sc+Can=un6en mensc+lic+er Stimmun6en und 3efu+le;0 /l
a construit casa sa pe baza mai si6ura a vesniciei0 1itur6+ia este un izvor care
nu seaca niciodata 9!ie 1itur6ie ist eine TuellC8 die nie versie6t;0 &pele lui
sunt8 pentru a inc+eia cu profetul8 adevarateR 530
GediteazHI
%s!atolo-ia
!umnezeu a creat lumea imprimindu)i putinta de a a7un6e la desavirsireB de
aceea8 ea va trebui sa primeasca un alt c+ip decat cel al lumii cazute pentru
ca8 la osteasca inviere si dupa 7udecata universala8 cand fiecare om va fi
rasplatit sau pedepsit in conformitate cu faptel sale8 intrea6a creatura8 in
solidaritate8 sa fie ridicata la plenitudinea vietii8 potrivit planului divin8 pentru
ca F!umnezeu sa fie totul in toateF 9( Cor0 158 2$;0
-iind fiinta spirituala necreata8 vesnica si absoluta8 !umnezeu nu este supus
sc+imbarii si8 precum nu are inceput8 nu are nici sfarsit8 in timp ce lumea in
c+ipul ei actual8 ca si omul8 va avea un sfarsit8 fiind supusa unei prefaceri si
sc+imbari totale0 !espre eternitatea lui !umnezeu si temporalitatea lumii
psalmistul zice4 F(ntru inceput8 Tu8 !oamne8 ai intemeiat pamantul8 si lucrurile
mainilor Tale sunt cerurile0 &celea vor pieri8 iar Tu vei ramanea0 Toate ca o
+aina se vor invec+i si ca pe un vesmant le vei infasura si se vor sc+imbaB iar Tu
acelasi esti8 si anii Tai nu se vor sfarsiF 9Ps0 1'18 26)2$;0
!ar dupa sfarsitul omului nu inseamna nimicirea lui sau distru6erea totala a
fiintei sale8 ci inceputul unei noi vieti8 asa si lumea nu va fi nimicita8 ci
sc+imbata8 transformata intr)o lume noua8 pe masura fiintei omenesti
renascute prin inviere8 in aceasta noua creatie urmind sa domneasca o deplina
desavirsire fizica si moral)spirituala0 &stfel8 Sfantul (oan8 in &pocalipsa 218 18
spune4 FSi am vazut un cer nou si un pamant nou0 Caci cerul dintii si pamantul
dintii au trecut8 iar marea nu mai esteF0 9( Cor0 8 31;B iar Sfantul &postol Pavel
zice4 FCaci c+ipul acestei lumi va treceF 9( Cor0 8 31;B iar Sfantul &postol Petru
zice4 F&tunci cerurile vor pieri cu vuiet mare8 sti+iile arzind se vor desface8 si
469
pamantul si lucrurile de pe el vor arde cu totulF 9(( Petru 38 1';0 1a fel8 Sf0
C+iril al (erusalimului spune4 F1umea aceasta se sfarseste8 si lumea aceasta
creata se innoieste0 Pe pamant s)au raspindit tot felul de pacate000 Pentru ca sa
nu ramana acest lacas minunat plin de faradele6i8 trece lumea aceasta8 spre a
se arata alta mai bunaF0 (n sensul Sfantului &postol Pavel8 -ericitul &u6ustin
spune ca lumea aceasta va trece nu in inteles de distru6ere totala8 ci in acela
de sc+imbare a fetei lucrurilor0
Sc+imbarea acestei lumi este strans le6ata de insusirile pe care le vor avea
trupurile oamenilor dupa inviere0 !e aceea8 cand trupurile se vor preface8
devenind du+ovnicesti si c+ipul acestei lumi se va preface4 pamantul se va
spiritualiza8 pentru ca dreptii sa aiba o locuinta potrivita pentru slava la care
sunt c+emati8 precum spune Sfantul Simeon <oul Teolo60 &tunci nade7dea
fapturii8 supuse desertaciunii din pricina omului se va implini F000 ca si faptura
insasi se va slobozi din robia stricaciunii8 spre libertatea maririi fiilor lui
!umnezeuF 9Rom0 $8 21;0
!eoarece sfarsitul lumii se afla in strinsa le6atura cu a doua venire a
,antuitorului si cu 7udecata universala8 timpul cand se vor intimpla acestea ne
ramine necunoscut0 ,antuitorul vorbind ucenicilor Sai despre acest sfarsit8 ca
si despre a doua Sa venire8 le)a spus acestora4 F(ar de ziua si de ceasul acela
nimeni nu stie000 fara numai TatalF 9,atei 248 36;0 (ar cand8 inainte de (naltare8
ucenicii 1)au intrebat daca in acel an va aseza imparatia lui (srael8 adica daca
atunci va veni sa intemeieze noua Sa imparatie8 ,antuitorul le)a raspuns4 F<u
este al vostru sa stiti anii sau timpurile pe care Tatal le)a pus intru a Sa
stapinire000F 9-apte 18 ;0
>orbim despre sfarsitul lumii8 Sfantul &postol Petru isi e#prima nade7dea ca8
potrivit fa6aduintelor Sale8 !umnezeu va intocmi Fceruri noi si pamant nouF 9((
Petru 38 13;8 iar Sfantul (oan spune ca a vazut Fun cer nou si un pamant nouF8
dupa ce cerul cel dintii si pamantul cel dintii au trecut 9&poc0 218 1;0 !esi6ur8
aceste e#presii arata ca lumea nu va fi definitiv distrusa8 ci numai sc+imbata8
transformata8 transfi6urata8 in ea stabilindu)se o noua ordine de viata0 !esi6ur8
nu e usor sa ne pronuntam asupra sensului acestei e#presii8 cu toate ca
numerosi Sfinti Parinti s)au straduit sa le e#plice intelesul0 Totusi8 pe temeiul
celor afirmate de ei8 putem intele6e ca lumea reinnoita va fi o lume desavirsita
si incoruptibila8 cuprinzind bunatati si frumuseti nebanuite8 despre care Sfantul
&postol Pavel zice4 FCeea ce oc+iul n)a vazut si urec+ile nu au auzit si la inima
omului nu s)a suit8 acelea le)a 6atit !umnezeu celor ce)1 iubesc pe /lF 9( Cor0 28
%;0 !intr)o lume e#terioara omului8 ea va deveni intr)un sens o lume interioara8
aratindu)se in mare masura drept un continut sufletesc al celor drepti0
-rumusetea si maretia ei vor fi neinc+ipuite8 deoarece impartasindu)se de
lumina dumnezeiasca8 va radia acesta lumina8 imbracand in ea pe cei ce o vor
locui0 1umina ei va face sa straluceasca si mai mult pe cei drepti8 incat aici8
precum spune ,antuitorul8 Fdreptii vor straluci ca soarele in imparatia Tatalui
lorF 9,atei 138 43;0
470
!upa cuvintele Sfantului &postol Petru8 in noua lume transfi6urata va locui
dreptatea 9(( Petru 38 13;0 &ceasta inseamna ca relatiile dintre oameni si dintre
oameni si !umnezeu vor fi asezate pe temelia dreptatii8 iar virtutea iubirii le
va incorona0 (ntre oameni nu vor mai fi privatiuni8 tensiuni8 suspiciuni8 invidie
si vra7ba8 ci o pace si armonie desavirsita8 fiecare fiind in pace cu sine insusi8
cu semenii si cu !umnezeu0 &ceasta e pacea lui !umnezeu Fcare covirseste
toata minteaF 9-ilip 48 2;8 pace eterna8 conditia ordinii si armoniei0 (n aceasta
lume8 in care !umnezeu va fi Ftotul in toateF 9( Cor0 158 2$;8 in6erii si oamenii
vor lauda neincetat pe !umnezeu8 izvorul frumusetii8 desavirsirii8 dreptatii si
iubirii8 cu care vor fi in continuare in veci0
>iata de veci0 >iata de veci8 viata vesnica sau viata veacului ce va sa fie8 cum
este numita in articolul J(( din Simbolul Credintei8 este viata pe care o vor trai
atit dreptii cat si pacatosii8 dupa 7udecata universala0 !esi in anumite privinte
ea se va asemana cu viata sufletelor de dupa 7udecata particulara8 totusi intre
aceste vieti va fi deosebire0 !eosebirea va consta in faptul ca dupa 7udecata
universala atit fericirea dreptilor8 cat si nefericirea vor fi traite de suflet
impreuna cu trupul8 deci de persoana in unitatea ei psi+o)fizica8 ele crescand
in masura in care si trupul a participat la savirsirea faptelor bune sau rele0
(ntensiv vor creste8 deoarece vor fi simtite intr)o masura mai mare decat
atunci cand le simtea numai sufletul0
!esi posedam unele date din Revelatie8 noi nu suntem in masura sa cunoastem
si sa intele6em pe deplin viata pe care o vor duce cei a caror soarta a fost
stabilita definitiv la 7udecata universala0 (n aceasta privinta8 Sfantul 3ri6orie
de <Essa zice4 F<ici bunatatile promise celor ce au vietuit drept nu sunt de
acelea care sa poata fi descrise prin cuvinte000 nici viata de durere a celor
pacatosi nu este e6ala cu vreo suferinta care intristeaza aiciF8 iar Sfantul (oan
!amasc+in spune4 F!upa inviere8 timpul nu se va mai numara cu zile si nopti0
>a fi mai de6raba o sin6ura zi continua8 cand Soarele dreptatii va straluci
lumina peste cei drepti0 Pentru cei pacatosi va fi o noapte adinca8 fara de
sfarsitF0
Si aici trebuie sa mentionam ca nici fericirea dreptilor8 nici nefericirea
pacatosilor nu vor avea aceeasi masura8 ci vor avea 6rade diferite8 dupa
vrednicia sau nevrednicia pe care fiecarea dovedit)o in viata pamanteasca0
(nsusi ,antuitorul spune4 F(n casa Tatalui ,eu multe locasuri suntF 9(oan 148 2;B
iar Sfantul &postol Pavel zice4 F-iecare va primi plata dupa lucrul sauF 9(( Cor0 58
1';0
Referindu)se la viata de veci a celor drepti8 Sfantul 3ri6ore de <Essa spunea ca
tendinta continua a acestora este realizarea unei uniri cat mai depline cu
!umnezeu8 lucrare care n)are limita8 caci ea continua la infinit0 /ste vorba aici
de un urcus du+ovnicesc neincetat al dreptilor 9epectaza;8 care pentru ei este
un motiv de continua fericire0 &ceasta inseamna ca iubirea fata de !umnezeu
care le copleseste fiinta sporeste fara sfarsit si in lumea vesniciei0
471
Cat priveste pe cei pacatosi8 ei vor avea o vesnica e#istenta nefericita8 lipsita
de comuniune cu oamenii si cu !umnezeu8 petrecand impreuna cu diavolii si cu
cei ce)i slu7esc0 &colo ei sunt rosi de Fviermele cel neadormitF si indura
Fplan6erea si scrasnireaF0
>iata dreptilor si a pacatosilor a fost descrisa paralel cu multa in6eniozitate de
Sfantul C+iril al &le#andriei4 F!reptii dantuiesc8 pacatosii sunt le6ati0 !reptii
canta8 pacatosii se tin6uiesc000 !reptii au cantarea8 pacatosii prapastia0 !reptii
in sanurile lui &vraam8 pacatosii in torentele de foc ale lui >eliar0 !reptii8 in
lumini8 pacatosii in intunecimea furtunii0 !reptii8 cu in6erii8 pacatosii8 cu
demonii000 !reptii8 in mi7locul luminii8 pacatosii8 in mi7locul intunericului0
!reptii8 man6aiati de ,an6aietorul8 pacatosii8 c+inuiti de demoni0 !reptii8 in
fata tronului Stapinului8 pacatosii8 in fata intunericului c+inuitor0 !reptii8 vad
pururea fata lui *ristos8 pacatosii8 stau pururea in fata diavolului000 !reptii
sunt initiati de in6eri8 pacatosii de demoni000 !reptii in cer8 pacatosii in abisF
9"mil0 148 !espre iesirea sufletului si despre a doua venire a !omnului8 la !0
Staniloae8 Teolo6ia !o6matica "rtodo#a8 vol0 (((8 pa60 45%;
C+inurile vesnice ale pacatosilor0 (nvatatura Bisericii noastre bazata pe
Revelatie este ca desi calitatea si cantitatea pedepselor iadului nu sunt
aceleasi pentru toti pacatosii8 ele fiind in functie de 6radul de rautate a
faptelor si intentiilor celor ce le)au facut8 pedepsele iadului sunt vesnice
9,atei 258 46B ,arcu %8 44B &poc0 148 11B 2'8 1'B ,art0 "rt0 (8 6';0 Sfantul C+iril
al (erusalimului spune ca pacatosii la inviere primesc trupuri vesnice8 spre a
putea suferi astfel osanda pacatelor lor8 ca sa nu se mistuie niciodata8 arzind in
focul cel vesnic8 iar Sfantul (oan 3ura de &ur zice ca orice pedeapsa din viata
pamanteasca se sfirseste odata cu viata8 pe cand ale vietii de dincolo sunt
vesnice0
>esnicia pedepselor iadului a fost uneori ne6ata si in antic+itate crestina si
c+iar si astazi8 de unii teolo6i protestanti si de unele secte0 !ar nu toti cei ce o
contesta e#plica sfarsitul c+inurilor vesnice in acelasi fel si nici nu invoca
aceleasi motive atunci cand o contesta0 &stfel8 unii spun ca numai dreptii vor
trai vesnic in fericire8 in timp ce pacatosii vor fi nimiciti la 7udecata universala8
iar fiind nimiciti8 vor scapa astfel de pedepsele lor0
&ltii cred insa ca pacatosii din iad vor suferi numai un timp oarecare ) mai scurt
sau mai lun6 ) dupa 6ravitatea pacatelor lor0 Prin suferintele pe care le indura
in iad ei se curatesc8 dupa care vor fi stabiliti in starea de fericire pe care o vor
avea dreptii0 1a aceasta restabilire vor a7un6e c+iar si demonii8 incat in cele
din urma va fi o restabilire a tuturor 9 ;0 &ceasta invatatura8 numita apocastaza
a fost profesata de "ri6en8 iar in timpurile mai noi8 c+iar de unii teolo6i rusi8
ca4 <0 Bardiaev8 S0 Bul6a=ov8 >l0 Soloviev si altii0
(n 6eneral8 cei ce nea6a vesnicia pedepselor iadului invoca urmatoarele motive4
472
10 !umnezeu fiind bun8 zic acestia8 bunatatea 1ui este incompatibila cu
vesnicia pedepselor8 incat /l mai curind sau mai tirziu8 trebuie sa ierte pe toti
pacatosii si sa)i scoata din iad0
Teolo6ii rusi S0 Bul6a=ov si >l0 Soloviev8 plecand de la cuvintele Sfantului
&postol Pavel4 F!umnezeu a inc+is pe toti oamenii in razvratire8 ca pe toti sa)i
miluiascaF 9Rom0 118 32;8 afirma ca mila si bunatatea lui !umnezeu depaseste
orice razvratire a omului8 fapt pentru care oricat de aspru si de drept ar fi8 nu)l
poate tine pe om vesnic in iad0 <0 Berdiev 7ustifica si el respin6ea c+inurile
vesnice pe baza bunatatii lui !umnezeu si a iubirii crestine0 /l aduce insa si un
ar6ument personal4 cum ar putea accepta raiul pentru el8 cand stie ca parintii8
fratii si prietenii lui sau persoane oricat de necunoscute trebuie sa fie in iad2
Pe de alta parte8 daca sunt crestini care in viata pamanteasca nu se simt bine
stiind pe unii frati de ai lor in suferinta8 cu atit mai mult ei nu vor fi lipsiti de
astfel de sentimente nici in viata viitoare0 &ceasta inseamna ca stiind pe fratii
lor in iad8 c+iar daca ei ar fi in rai ar suferi din pricina starii acelora8 iar atunci
iadul n)ar mai fi un loc si o stare de fericire0 !e aceea8 spre a inlatura aceasta8
!umnezeu trebuie sa duca un sfarsit pedepselor iadului8 sfarsit despre care
trebuie sa stie si dreptii8 spre a nu mai suferi pentru fratii lor din iad0 /i se vor
linisti numai cand vor avea si6uranta ca fratii lor din iad vor a7un6e totusi in
rai0
20 !eoarece !umnezeu e drept8 /l nu poate pedepsi pentru vecie pe pacatosi8
deoarece acestia au facut pacate in timp8 si inca intr)un timp relativ scurt si in
felul acesta ar fi o disproportie intre fapta si rasplata000 Cu alte cuvinte8 oricat
de pacatos ar fi omul8 ar fi nedrept ca pentru pacate savirsite intr)o viata de
cateva zeci de ani8 deci intr)un interval de timp atit de scurt8 sa indure
pedepse pentru vesnicie0
30 (ntelepciunea lui !umnezeu nu in6aduie ca /l (nsusi sa)si zadarniceasca
planul dupa care a creat lumea si omul0 /l l)a creat pe om pentru ca acesta sa
fie fericit8 iar pedepsindu)l pentru vesnicie8 inseamna ca aceasta ar fi
impotriva scopului creatiei0
Raspunsul la aceste obiectii se poate rezuma in urmatoarele4
10 !atorita bunatatii Sale8 F!umnezeu voieste ca toti oamenii sa se mantuiasca
si la cunostinta adevarului sa a7un6aF 9( Tim0 28 4;0 C+iar din acest motiv8 prin
+arul Sau8 /l ofera tuturor oamenilor posibilitatea sa se mantuiasca8 iar aceasta
unii o pot face c+iar in ceasul al unsprezecelea8 deci pana la sfarsitul vietii lor
pamantesti0 !ar sunt unii oameni care dispretuiesc a7utorul divin si nu vor sa
cunoasca si sa se apropie de !umnezeu8 ci trec in mod voit propria cauza a
nefericirii lor0
/ste inacceptabila afirmatia ca suferintele celor din iad ar produce suferinte
celor din rai8 de vreme ce acestia stiu bine ca cei din iad au refuzat pana in
473
ultima clipa a vietii lor a7utorul divin si ca numai prin indir7irea lor au a7uns in
iad0 !aca in lumea viitoare Flocuieste dreptateaF 9(( Petru 38 13;8 pacatosii din
iad nu pot inspira nici mila8 nici compatimire celor din rai8 caci numai ei sin6uri
sunt vinovati de soarta lor8 fiindca au respins cu incapatinare8 din propria lor
vointa8 orice a7utor sper a se mantui8 si continua in aceasta stare0
20 (n privinta raportului dintre dreptatea dumnezeiasca si vesnicia pedepselor8
trebuie precizat ca rasplata nu se masoara dupa durata sau timpul in care s)au
savirsit faptele8 ci dupa bunatatea sau rautatea acestora000 &stfel8 cu cat un
pacat este mai 6rav atit prin felul lui8 cat si prin repetarea lui8 ori prin
suferintele provocate unei multimi mai mari de oameni8 cu atit si pedeapsa
pentru el trebuie sa fie mai mare0 (ar 6ravitatea este in functie de starea
sufleteasca a celui inrait8 tot astfel trebuie sa fie si pedeapsa0 "mul fiind insa o
fiinta mar6inita8 nu e in stare sa suporte o pedeapsa nelimitata dupa
intensitate8 dar traind in vesnicie8 poate suporta o pedeapsa nelimitata in
e#tensiune sau in timp0 !eci nu se poate spune ca pentru o mare nele6iuire sau
pentru un numar nesfarsit de nele6iuiri8 ale caror victime au fost mii si
milioane de oameni8 desi savirsite intr)un timp scurt8 cel vinovat sa nu
primeasca o pedeapsa vesnica0
30 / adevarat ca !umnezeu a creat pe om spre a)l impartasi de fericire8 dar nu
l)a creat sa)l faca fericit cu de)a sila8 ci l)a inzestrat cu vointa libera8 in
virtutea careia el poate urma sau poate refuza sa mear6a pe calea care duce la
fericire0 (n cazul ca refuza8 o face aceasta din propria lui vointa8 vina fiind
numai a lui0 &dresindu)se fariseilor si carturarilor8 ,antuitorul *ristos a spus4
F(erusalime8 (erusalime8 care omori pe prooroci si ucizi cu pietre pe cei trimisi
la tineB de cate ori am vrut sa adun pe fiii tai8 precum aduna closca puii sai sub
aripi8 si n)ati vrut5F 9,atei 238 3;0
Refuzand pana la sfarsitul vietii c+emarea la mantuire omul se face vrednic de
pedepsele vesnice nu numai pentru nele6iuirile pe care le)a facut8 ci si pentru
incapatanarea si refuzul continuu de a asculta c+emarea si de a urma calea
intoarsa a fiului ratacit0 (n sc+imb8 cei ce mer6 pe drumul care duce la fericire
isi realizeaza scopul pentru care au fost creati0 &cestia sunt oamenii cei drepti8
indiferent de numarul lor8 si astfel in ei scopul pentru care a fost creat omul nu
este zadarnicit8 iar intelepciunea dumnezeiasca ramine neatinsa0
Condamnand invatatura ori6enista ca pedepsele iadului vor avea sfarsit8
Sinodul ecumenic > a +otarit urmatoarele4 FCel ce zice sau crede ca pedepsirea
diavolilor si a oamenilor pacatosi este numai temporala si va avea oarecand un
sfarsit8 sa fie anatema5F0
Pe lin6a aceasta8 trebuie sa subliniem ca iadul nu este compus din suflete pe
care le refuza !umnezeu8 ci8 dimpotriva8 din cei care refuza iubirea lui
!umnezeu0 !upa credinta crestina8 lumea are un inceput si o cauza4 activitatea
vesnic creatoare si bunatatea lui !umnezeu8 precum si o menire si un scop final
474
spre care tinde4 desavirsirea si innoirea0 Spre acest tel final se indreapta8 pe
diferite cai8 intrea6a creatie0
&tin6erea acestui inalt scop sta in strinsa le6atura cu Parusia !omnului8 cu
invierea mortilor si cu 7udecata universala8 evenimente es+atolo6ice abia
intrezarite de a6+io6rafii >ec+iului Testament8 vestite anume de catre
,intuitorul8 consemnate pe scurt in cartile <oului Testament8 predicate de
Sfintii Parinti si formulate8 ca do6me fundamentale ale dreptei credinte8 in art0
>((8 J( si J(( din Simbolul niceo)constantinopolitan0
!ar nici Sfinta Scriptura8 nici Sfinta Traditie nu precizeaza sorocul sau data
acestor evenimente0 /le indica doar citeva fapte semnificative care le vor
premer6e8 si aceasta nu pentru a satisface curiozitatea credinciosilor8 ci pentru
a)( determina sa se pre6ateasca din vreme pentru intilnirea cu *ristos la
7udecata particulara8 care urmeaza decesului fizic si sa nu piarda din vedere
raspunderea ce)( asteapta la 7udecata universala0
Prin inviere8 Sfinta Scriptura intele6e readucerea trupului la viata si unirea lui
cu sufletul 9( Cor0 J> 35)5';0 (nvierea se refera numai la trup8 deoarece numai
el este stricacios si muritor0 Sufletul8 desi are un inceput este inzestrat cu
incoruptibilitate si nemurire8 astfel incit isi continua viata de sine si dupa
despartirea de trup10
(nvatatura >ec+iului Testament despre starea sufletelor dupa moarte0 P (n
>ec+iul Testament8 se 6asesc putine indicatii despre starea sufletului dupa
moartea trupului0 /vreii din perioada pree#ilica credeau ca sufletele celor
morti se coboara pentru totdeauna in @@seolAA8 loc de tristete si resemnare
situat intr)o caverna rece si intunecoasa din adincul pamintului 9(ov0 >((8 %)1'B
J>(B 22B JJJ>(((8 16)1;0 (n aceasta sumbra @@locuinta a mortilorAA8 in care se
aduna pe rind toti pamintenii si unde fiecare se intlneste cu parintii si stramosii
sai 9-acere J>8 15B (ov JJJ8 23B Ps0 1JJJJ(J8 4$;8 sufletele sint lipsite de
ocrotirea lui !umnezeu 9Ps8 1JJJ>(((8 4)6; si nu mai au putinta sa)1 laude si sa)l
slu7easca0
&ceasta conceptie pesimista despre soarta fiintei umane nu numai ca nu
incura7a pe credinciosi in lupta cu ispitele8 dar ii demobiliza in fata suferintei0
(n plus8 ea da loc intrebarii daca nu cumva8 datorita pacatului ori6inar8 ultimul
cuvint apartinea mortii0 & privi lucrurile astfel8 insemna totodata a admite ca
raul este vesnic8 ca planul lui !umnezeu cu privire la menirea credinciosilor a
esuat si ca toate nazuintele omenesti spre fericire sint neintemeiate si
zadarnice20 Cea mai clara e#presie a acestei conceptii se afla in cunoscutele
cuvinte al eclesiastului4 @@!esertaciune a desertaciunii8 toate sint
desertaciuneM8 caci ceea ce este strimb nu se poate indrepta si ceea ce
lipseste nu poate fi implinitAA 918 28 15;0
475
(nvierea mortilor si 7udecata universala8 dupa >ec+iul Testament0 P Revelatia
divina care s)a manifestat treptat 9/vr0 (8 1; si care a indeplinit in viata evreilor
rolul unei peda6o6ii sfinte3 P a depasit insa acest stadiu elementar al
es+atolo6iei0 !upa ce analizeaza carenta ce face ca8 privite prin prisma
esecului lor pamintesc8 toate nazuintele si stradaniile noastre sa para @@6oana
dupa vintAA8 insusi /clesiastul a7un6e la concluzia ca @@!umnezeu va 7udeca si
pe cel drept si pe cel nele6iuitAA 9(((8 1; si va rasplati @@toate faptele ascunse8
fie bune8 fie releAA 9J((8 13)14;0
!in scrierile sfinte8 din marturiile istoriei si din propria lor e#perienta8 evreii
putusera constata ca viata si soarta noastra sint subordonate e#i6entelor le6ii
morale si ca incalcarea lor nu poate ramine nepedepsita de !umnezeu8 care8
fiind sfint si drept8 uraste raul si pedepseste faradele6ea 9(saia (((8 13)25B
(eremia >(((8 1 s0u0;0 Profetul /zec+il a e#tins aceasta concluzie asupra fiecarui
om8 fara deosebire de apartenenta etnica 9J>(((8 18 s0i0; si a prezis invierea
tuturor mortilor si 7udecata universala 9JJJ(>8 1)2'B JJJ>((8 1 s0 u0;0 pornind
de la vec+ea credinta ca !umnezeu este stapinul absolut al vietii si al mortii si
ca /l are puterea de a cobori sufletele in seol si de a le scoate de acolo cind
voieste 9( Re6i ((8 6;8 Proorocul &mos a prezis ca8 atunci cind va sosi @@?iua
!omnului cea mare si infricosataAA8 @@7udecata se va napusti ca apa 9asupra
pacatosilor; si dreptatea ca un suvoi furiosAA 9>(8 24; iar "zea a prezis ca in
ziua aceea sufletele celor decedati vor fi eliberate din @@locuinta mortilorAA8
iar moartea isi va pierde pentru totdeauna orice putere 9>(8 2B J(((8 14;0
,alea+i a asemanat 7udecata din @@ziua venirii !omnuluiAA cu focul topitorului
si cu lesia nalbitorului si a prezis ca pedeapsa lui !umnezeu se va abate fara
crutare asupra tuturor pacatosilor 9(((8 2 s0 u0;0 prezicerea invierii mortilor si a
7udecatii din urma si)a 6asit o e#presie potrivita intr)una din vedeniile lui
!aniile4 @@(n vremea aceea8 multi din cei ce dorm in tarina pamintului se vor
scula8 unii la viata vesnica8 iar altii spre ocara si rusine vesnicaAA 9J((8 2;0
(n perioada poste#ilica8 temele es+atolo6ice ocupa locul central in scrierile
apocrife8 care au e#ercitat o deosebita influenta asupra pietatii individuale a
iudeiilor si asupra folclorului lor reli6ios0 &stfel8 &pocalipsa lui /no+ P apocrifa
aparuta in sec0 (()(8 i0*r0 P afirma redesteptarea es+atolo6ica a dreptilor 9JC((8
3)4; si iesirea lor din seol 9C(((8 3)4;B amestecind temele din !aniil >(( si J((8
autorul ei crede a sti ca atunci cind @@&lesulAA Somnului 9identificat cu -iul
"mului; va sedea pe tronul slavei sale8 dreptii vor intra intr)un univers
transfi6urat8 unde vor trai ca in6erii cerului 91J8 1s60;40 9Cu toate acestea8 pina
pe vremea ,intuitorului8 inca se mai crede ca soarta fiecaruia va depinde de
aceea a intre6ului popor8 ca 7udecata se va face la venirea lui ,esia8 ca
!umnezeu va 7udeca toate popoarele8 ca teatrul 7udecatii va fi istoria si ca
recompensele si pedepsele vor fi pamintesti 9,atei (((8 )12B Rom0 (((8 2%)3'B (J8
;0 !ar credinta in invierea mortilor si in 7udecata viitoare nu era acceptata de
toti iudeii si nu constituia un criteriu de ortodo#ie in sinul iudaismulu0
/senienii8 secta ascetica profesind dualismul8 priveau materia ca izvor al
476
raului8 considerau trupul inc+isoare a sufletului si respin6eau credinta in
invierea trupeasca8 cu aceeasi ve+ementa cu care afirmau nemurirea
sufletelor0 Credinta in invierea mortiilor era sustinuta ener6ic de ta6ma
fariseilor care treceau drept cei mai zelosi implinitori ai poruncilor 1e6ii
mozaice0 (n sc+imb8 ea era combatuta de ta6ma saduc+eilor8 fara ca8 din
pricina acestei deosebiri de credinta8 sa li se conteste dreptul de a ocupa
functii preotesti si de a fi membri ai Sinedriului8 care era cel mai inalt for de
7udecata reli6ioasa si de disciplina bisericeasca la evrei 9,atei JJ((8 23)32B
-apte JJ(((8 6)$;50
,oartea trupeasca8 dupa <oul Testament0 P ,oartea trupeasca este urmare a
pacatului stramosesc 9-acere (((8 38 1%;0 "amenii ii ramin supusi si dupa
renasterea baptismala8 in virtutea solidaritatii universale cu &dam cel cazut
9Rom >8 12;0 /a va dainui pina la Parusia lui *ristos8 cind trupurile celor vii
@@vor fi imbracate in nestricaciune si nemurireAA8 iar ale celor morti vor fi
readuse la viata si reunite cu sufletele respective8 spre a se infatisa impreuna
la 7udecata din urma 9( Tes0 (>8 13)1$B ( Cor0 J>8 2')26B 42)53;0
Prabusirea stapinirii pe care moartea o are asupra neamului omenesc a inceput
din momentul in in care (isus *ristos a acceptat de buna voie moartea pe cruce
si a inviat din mormint0 Credinta crestina in invierea mortilor nu se mai
intemeiaza deci doar pe cuvintele Sfintei Scripturi8 ci si pe invierea
,intuitorului8 pe care au adeverit)o martorii oculari ai aratarilor !omnului
dupa inviere 9( Cor08 J>8 3)$B -apte >8 3')32B J8 4')41 etc0
Pentru crestini8 eliberarea din stapinirea mortii si 7udecata lui !umnezeu nu se
situeaza insa doar in epoca ce va fi intemeiata la Parusia lui *ristos0 (nau6urata
in lume odata cu 7ertfa de pe 3ol6ota si cu minunea de la Cincizecime 9(oan (((8
1%B >8 24)3'B J((8 31B J>8 22)25B J>(8 $8 11;8 izbavirea credinciosilor din
stapinirea mortii se incepe de pe acum8 si anume din clipa primirii Botezului8
taina care)( face partasi mortii si invierii lui *ristos8 pentru ca pe viitor @@sa nu
mai slu7easca pacatuluiAA spre moarte8 ci @@sa traiasca lui !umnezeuAA spre
@@innoirea vietiiAA 9Rom0 >(8 1)13B >(((8 12)13;0
Privit in lumina invierii ,intuitorului si in perspectiva fa6aduintelor 1ui 9(oan
J(>8 1)2B ,atei J(J8 2$)2%;8 fenomenul mortii trupesti nu mai poate fi
considerat drept o disparitie a persoanei umane8 iar aspectul lui nu mai este de
temut0 Pentru cei ce cred in /van6+elia -iului lui !umnezeu8 moartea trupului
nu este nici infrin6ere nici pierdere8 ci biruinta8 cisti68 si aceasta pentru doua
motive4 face sa inceteze pentru totdeauna tirania pacatului si teama de moarte
9Rom0 >(8 B /vr0 ((8 15;B prile7uieste intrarea sufletului intr)un nou mod de
viata8 adica transferarea lui in cereasca imparatie a lui *ristos 9-il0 (8 21B ((0
Tim0 ((8 11B (((8 )$;0 Prin actiunea ei8 in c+ip parado#al8 moartea se pa6ubeste
pe ea insasi8 facind sa)( scape prada pe care pusese stapinire prin pacat si sa)(
prile7uiasca trecerea in cealalta viata60
477
Pentru cei ce cred ca starea provocata prin moartea trupului este provizorie si
trecatoare8 intrebarea pe care trebuie sa si)o puna nu este ce sa faca spre a)si
salva trupul de le6ea universala a mortii8 ci cum sa se pre6ateasca pentru
intilnirea cu *ristos la .udecata particulara8 dupa despartirea sufletului de
trup8 si apoi la cea universala8 dupa invierea de obste0
Contradictia launtrica a mortii P sesizabila numai prin credinta P rezulta si din
faptul ca ea pune capat tuturor suferintelor fizice8 care alcatuiesc propriul ei
corte6iu4 @@-ericiti cei morti8 cei ce de acum mor intru !omnul P 6raieste
!u+ul ) 8 caci se odi+nesc de ostenelile lorAA 9&poc0 J(>8 13B comp0 /v0 (>8 1';0
Pentru crestinii care au marturisit credinta8 s)au impotrivit ispitelor8 au savirsit
fapte bune8 s)au spalat de pacate prin taina Pocaintei si au pastrat le6atura vie
cu visternica +arului divin8 care este Biserica8 moartea inseamna8 de fapt8
intrarea @@in odi+na lui !umnezeuAA 9/vr0 (>8 18 38 11;0 Caci repausul in urma
lucrului indeplinit si eliberarea de suferintele trupesti nu sint o pedeapsa8 ci o
binecuvintare divina8 pe care crestinii o asteapta si o primesc cu multumire0
Sfintul &postol Pavel scrie4 @@<ecazul nostru de acum8 trecator si usor8 ne
aduce slava vesnica mai presus de orice masuraM Caci stim ca8 daca aceasta
locuinta a noastra de cort se va strica8 avem zidire de la !umnezeu8 casa
nefacuta de mina8 vesnica8 in ceruriB de aceea si suspinam8 in acest trup8
dorind sa ne imbracam cu locuinta noastra cea din cerM &vem incredere si voim
mai bucuros sa plecam din trup si sa petrecem cu !omnulMAA 9((8 Cor0 (>8 1B >8
1)$;0
,oartea pacatosilor este insa urmata8 pentru suflet nu de rasplata si pace8 ci
de pedeapsa si c+inuri0 Caci pe cind moartea celui drept nu mai este o
pedeapsa pentru pacat8 ci o trecere spre o viata de fericire8 moartea celui
pacatos este o trecere spre c+inuri vesnice0 Prin moartea trupeasca8 cei ai lui
*ristos scapa de ultima stricaciune mostenita de pe urma pacatului stramosesc
si de aceea ei privesc moartea ca pe o eliberare si biruinta0 Pe acestia8 +arul
Sf0 !u+ si indeosebi impartasirea cu trupul si sin6ele lui *ristos8 prin taina
Sfintei /u+aristii8 ()a a7utat ca inca din viata paminteasca sa se ridice mai
presus de moarte8 nemaitemindu)se de ea si asteptind)o ca pe un prile7 de a se
apropia mai deplin de *ristos$0 <u se poate spune acelasi lucru despre aceia
care si)au dus viata in pacat si au fost surprinsi din clipa mortii in stare de
nepocainta0 Sufletele acestora sint de indata osindite la c+inurile iadului 91uca
J((8 16)21B J>(8 1%)31;0
.udecata particulara0 P !in diferitele te#te referitoare la aceasta tema rezulta
insa destul de clar ca8 in urma parasirii trupului8 sufletul se infatiseaza la
7udecata particulara si apoi trece intr)o stare fie de fericire8 fie de nefericire0
!e aceea aceasta credinta alcatuieste8 inca de la inceputul crestinismului8 una
din premisele fundamentale ale moralei crestine si principalul temei pentru
combaterea pacatului0
478
Parerea ca pina la invierea trupurilor8 sufletele crestinilor ar intra intr)o stare
de letar6+ie asemanatoare cu somnul8 stare in care posesiunea +arului divin le)
ar apropia totusi de *ristos%8 nu are nici o baza biblica sau patristica0 1ipsita
de orice temei este si ca Sfintilor &postoli si primii crestini ar fi crezut ca
sufletele celor decedati mer6 in @@locuinta mortilorAA8 adica in tristul seol0
!aca ,intuitorul ar fi fost adeptul unei asemenea credinte8 /l n)ar mai fi putut
spune til+arului rasti6nit de)a dreapta Sa4 @@&min 6raiesc tie8 astazi vei fi cu
mine in raiAA 91uca JJ(((8 43;0 !aca Sfintii &postoli ar fi nutrit o asemenea
credinta8 ar fi de nee#plicat dorinta Sfintului Pavel @@de a pleca din trupAA si
certitudinea lui ca dupa moarte ( se va da @@cununa dreptatiiAA 9(( Tim0 (>8 $;0
!aca aceasta ar fi fost invatatura Bisericii primare8 Sfintul &postol si
/van6+elist (oan n)ar mai fi considerat moartea dreptilor si martirilor drept
inceputul unei stari de rasplata8 de odi+na si de fericire4 @@-ericiti cei morti8
cei ce mor de acum intru !omnulM8 caci faptele lor vin cu eiAA 9&poc0 J(>8 13;0
!upa moartea trupului8 sufletele dreptilor se duc intr)un loc de bucurie si
fericire numit P potrivit vocabularului curent din traditia iudaica ) @@sinul lui
&vraam8 sau @@ParadisAA 91uca J>(8 22B JJ(((8 43B (( Cor0 J((8 4B &poc0 ((8 ;8 iar
ale celor nedrepti intr)un loc de tristete si nefericire numit @@6+eenaAA8
@@6+eena foculuiAA8 @@iezerul de focAA8 @@intunerecul cel mai din afaraAA sau
@@iadulAA 9,atei >8 228 2%)3'B J>(((8 1%B JJ(((8 158 33B ,arcu (J8 348 458 4B 1uca
J((8 5B J>(8 22)23B -apte ((8 2B &poc0 (8 1$B JJ8 13)14;0
Trecerea sufletelor intr)una din aceste doua stari total diferite una de alta
depinde8 pentru crestini8 de atitudinea fiecaruia fata de mesa7ul lui *ristos0
Pentru aceia care n)au cunoscut /van6+elia8 criteriul de 7udecata este 1e6ea
morala naturala sadita de !umnezeu in constiinta tuturor oamenilor 9Rom0 ((8
14)16;0 Trimiterea sufletelor in rai sau in iad se face printr)o sentinta data de
*ristos8 care prezideaza 7udecata 9,atei JJ>8 348 41;0 -aptul ca8 in 7udecata8
isi spune cuvintul si constiinta morala a fiecaruia8 face ca sentinta sa fie
recunoscuta de fiecare ca intru totul motivata si dreapta0
!in cuvintele ,intuitorului4 @@Cind vine noaptea8 nimeni nu poate lucraAA 9(oan
(J8 4; si din spusele Sfintului &postol Pavel4 @@/ste rinduit oamenilor8 sa moara
o data8 iar dupa aceea este 7udecataAA 9/vr0 :J8 2;8 rezulta ca viata
paminteasca este sin6ura vreme in care omul isi poate a6onisi mintuirea si ca
moartea trupului face ireversibile faptele care ()au atras fie rasplata8 fie
pedeapsa0 !e aceea clipa mortii este de temut pentru cei rai4 @@Caci daca
pacatuim de buna voie8 dupa ce am luat cunostinta adevarului nu mai ramine
7ertfa pentru pacat8 ci o asteptare infricosata a 7udecatii si iutimii focului8 care
va sa mistuie pe cei potrivniciAA 9/vr0 J8 26)2;1'0
.udecata universala0 P (n momentul 7udecatii particulare8 credinciosii nu sint in
masura sa cunoasca urmarile pe care8 dupa moartea lor8 vorbele si faptele lor
le vor avea asupra fostilor lor contemporani si uneori c+iar asupra 6eneratiilor
viitoare0 (n afara de acesta8 sentinta data acum afecteaza doar starea
479
sufletului8 desi acesta a savirsit binele si raul dimpreuna cu trupul0 -iind
incompleta8 7udecata particulara nu poate avea decit un caracter provizoriu0
!e aceea8 !umnezeu8 in virtutea dreptatii sale8 a rinduit ca indata dupa
invierea mortilor sa se faca o noua 7udecata si ca aceasta sa aiba caracter
universal8 solemn8 public si definitiv0
Ceea ce este acum renasterea baptismata pentru suflet8 va fi pe plan
es+atolo6ic8 invierea @@in slavaAA a trupurilor celor ce vor fi fericiti 9( Cor0 J>8
42)44;0 Tot astfel8 ceea ce este 7udecata particulara pentru fiecare dintre noi8
7udecata din urma va fi pentru toti0 Credinta in victoria finala si completa a
dreptatii divine8 atit de des si de 6rav violata de cei care fac voia diavolului8
este nedespartita de credinta ca (isus *ristos va veni a doua oara8 ca @@sa
7udece vii si mortiiAA si sa nimiceasca pentru totdeauna puterea raului8 tot asa
cum credinta in eficacitatea 7ertfei lui *ristos pentru izbavirea noastra din
stapinirea pacatului si a mortii ar fi incompleta daca n)ar fi insotita de credinta
in invierea mortilor0
!e aceea8 credinta in venirea a doua a !omnului8 in invierea mortilor si in
triumful dreptatii dumnezeiesti la 7udecata din urma sta la temelia 9 ; predicii
apostolice 9/vr0 >(8 1)2B -apte ((8 3')36; si bisericesti 9Simbolul credintei8 art0
>((8 J( si J((;8 tot asa cum pe credinta in intruparea8 7ertfa si invierea -iului lui
!umnezeu se spri7ina intre6ul edificiu do6matic al crestinismului 9(0 Cor0 J>8 15)
24B ( Tes0 (>8 14B ( (oan (>8 28 148 15 etc;0 Ca asa stau lucrurile8 ne)o arata8 intre
altele8 faptul ca nici spusele membrilor &reopa6ului din &tena 9-apte J>((8 32;8
nici dispretul aratat de procuratorul roman Porcius -estus 9-apte JJ>(8 24;0 <ici
scepticismul re6elui iudeu (rod &6rippa (( 9-apte JJ>(8 2)2$;8 nici obiectiile
inversunate ale saduc+eilor din Sinedriu iudaic 9-apte JJ(((8 6)$;8 nici indoielile
unor crestini din Corint 9( Cor0 J>8 12;8 nici incercarea unora de a identifica
invierea mortilor cu renasterea baptismala 9(( Tim0 16)1%; n)au putut determina
pe Sfintul &postol Pavel sa abandoneze8 sau macar sa treaca pe plan secundar8
in predica sa8 o do6ma atit de esentiala0
Credinta in certitudinea invierii mortilor8 a 7udecatii universale si a vietii ce va
urma dupa a doua venire a lui *ristos sta8 ca o piatra de neclintit si la temelia
moralei crestine0 ,ustrind fara crutare pe bo6atii care asupresc pe saraci si
indemnind pe crestini sa nu)si piarda rabdarea atunci cind sint in suferinte8
Sfintul (cov8 fratele !omnului8 scrie4 @@>oi8 bo6atilor8 plin6eti si va tin6uiti de
necazurile care au sa vina asupra voastra00 ati strins comori in zilele cele de
apoi5M >)ati desfatat pe pamint8 +raniti)va inimile voastre spre ziua 7un6+ieriiM
(ata8 7udecatorul sta inaintea usilorAA 9>8 1)%;0 Sfintul &postol Petru8 cind
indeamna pe crestini sa se fereasca de pacate si sa nu se clatine in credinta din
cauza incercarilor prin care trec8 le aduce aminte de raspunderea ce)( asteapta
pe toti la 7udecata universala0 Pentru pacatele lor de neiertat8 @@pa6anii vor da
seama inaintea Celui care este 6ata sa 7udece viii si mortiiAA 9( Petru (>8 5 s0u0;B
@@!umnezeu stie sa scape din ispite pe cei credinciosi8 iar pe cei nedrepti sa)(
pastreze8 ca sa fie pedepsiti in ziua 7udecatiiAA 9(( Petru ((8 %B cf0 si (((8 ;0
480
(nvatatura despre necesitatea8 le6itimitatea si certitudinea 7udecatii universale
este corolarul credintei in sfintenie si dreptatea lui !umnezeu si decur6e din
cunoasterea urmarilor pacatului si a postulatelor le6ii morale0 !eoarece
dreptatea lui !umnezeu si viruinta lui (isus *ristos8 -iul sau8 nu se infaptuiesc
decit in parte in cursul istoriei8 trebuie sa admitem ca ele se vor realiza
inte6ral8 adica in es+atolo6ie120 !aca !umnezeu ar fi indiferent fata de
rezultatul luptei dintre bine si rau si n)ar interveni ca sa asi6ure triumful final
al dreptatii si adevarului8 s)ar putea conc+ide ca /l ne paraseste0 Sfintul (oan
3ura de &ur8 intr)una din "miliile sale 9a (>; asupra Providentei divine8 spune ca
@@daca amitem ca !umnezeu e#ista si ca este atot puternic si drept8 trebuie sa
admiten si ca /l va da fiecaruia dupa faptele sale0 Caci cum8 in viata
paminteasca foarte adesea cei buni au parte de neplaceri si suferinte8 iar cei
rai de succese si desfatari8 este absolut necesar sa e#iste o alta viata8 in care
fiecare sa primeasca dupa faptele sale8 precum si un loc pre6atit celor rai si
destinat pedepsei si altul +arazit celor buni si destinat recompensei0 Cum sa
renunte !umnezeu8 autorul le6ii morale8 la 7udecata universalal2 Caci daca n)
ar e#ista invierea mortilor si 7udecata obsteasca ar trebui sa credem in victoria
finala a nedreptatiiAA130
(ntr)o alta "milie 9a (>)a8 la (( Timotei;8 referindu)se la nedesitatea si
le6itimitatea 7udecatii universale8 acelasi Sfint Parinte scrie4 @@Cum se face ca
!umnezeu8 care este bun si milostiv8 va fi fara mila la 7udecata din urma2 >a fi
astfel8 deoarece tocmai 7udecata va instaura in mod definitiv bunatatea luiM
Caci daca pe pamint 7udecatorii se straduiesc sa faca dreptate8 cum sa n)o faca
!umnezeu8 autorul le6ii moale2 " astfel de indiferenta din partea lui !umnezeu
ar fi de necrezut4 C+iar si tatal8 in familie8 pronunta pedepse pentru fiii saiMB
la fel procedeaza si comandantul de oaste sau de nava si dascalul pentru elevi8
caci toti voiesc si cer sa se faca dreptate0 !e ce atunci sa nu se faca dreptate si
in lumea cealalta2 !umnezeu este indelun6 rabdator si milostiv aici8 pe pamintB
dincolo8 /l va fi drept si rasplatitor dupa fapte8 ca sa dea fiecaruia dupa
faptele sale si sa nu lase fara razbunare pe cei nevinovatiAA140
!ar !umnezeu fiindca este bun si drept sustine cauza celor buni si le asi6ura
mintuirea0 (ntrucit insa !umnezeu este si mult milostiv si nu voieste moartea
pacatosilor8 ci indreptarea lor8 /l mai amina pedeapsa8 spre a da si acestora
prile7 de pocainta 91uca J(((8 6)%B Rom0 ((8 4B ( Tim0 ((8 4;0 Si cum bunatatea lui
este unita cu dreptatea8 !umnezeu anunta inevitabilitatea 7udecatii sale
inainte de sorocul ei8 pentru ca nici un om sa nu se poata plin6e ca n)a stiut din
vreme ce)l asteapta la capatul vietii sale pamintesti si apoi dupa invierea
trupului8 la Parusia lui *ristos150
&stfel8 insusi !omnul *ristos8 7udecatorul suprem8 ne)a descoperit semnele
dupa care vom cunoaste ca vine 7udecata universala0 &ceste invataturi sint pe
scurt8 urmatoarele4 Cind se vor implini semnele premer6atoare Parusiei
!omnului si @@innoiriiAA lumii 9,atei J(J8 2$;8 (isus *ristos se va cobori din cer8
insotit de cetele in6eresti si invesmintat in slava dumnezeuiascaB atunci8 la un
481
semnal8 trupurile tuturor mortilor vor invia si toti oamenii se vor aduna8 pentru
7udecata universala8 inaintea lui *ristos8 care va desparti pe cei rai de cei
drepti si va raplati pe fiecare dupa cum merita 9,atei JJ>(8 3'B JJ>8 31)46B
JJ>(8 64B ,arcu J(((8 26B J(>8 62B 1uca JJ(8 2 etc00
&tit Sfintele /van6+elii8 cit si din celelalte carti ale <oului Testament8 aflam de
asemenea ca !omnul *ristos va veni a doua oara nu in calitate de ,intuitor8 ca
la intrupare8 ci in calitatea sa de 7udecator suprem al lumii 9-aote (8 11B J8 42B
J>((8 31B (( Tim0 (>8 1B ( Petru (>8 5)6;0 &tunci8 inaintea sfintilor in6eri si in
prezenta tuturor oamenilor8 vor fi date pe fata toate faptele si vorbele noastre8
precum si 6indurile lor cele mai ascune 9( Cor0 (>8 5; si fiecare va da socoteala
de sine insusi 9Rom8 J(>8 12;0 .udecata va fi e6ala si nepartinitoare pentru toti8
iar sentinta data de dreptul .udecator va tine seama de comportarea avuta de
fiecare in cursul vietii sale pamintesti 9* Cor0 >8 1'B J(8 15B !om0 ((8 5)68 11B
/fes0 >(8 $)%B (( Tim0 (>8 4;0 Cei 6asiti vinovati vor fi trecuti intr)o stare vesnica
de remuscari8 rusine si c+inuri8 consecinta a indepartarii lor de la fata lui
!umnezeu 9( Tes0 (8 6B (( Tes0 (8 $B (0 Cor0 (((8 13;8 iar cei mintuiti vor fi trecuti
intr)o stare vesnica de pace8 cinste si fericire8 consecinta a @@vederii lui
!umnezeu fata catre fataAA si a impartasirii cu slava Sa 9( Tes0 (8 B (( Tim8 (>8 $B
( Cor0 J(((8 13B Rom0 ((8 1'8 (( Petru (8 4;160
Semnele premer6atoare venirii a doua a lui *ristos vor marca si apropierea
sorocului 7udecatii universale8 o data cu Parusia sau a doua venire a lui *ristos
va avea loc cu iuteala ful6erului sau a unei clipe8 invierea trupurilor decedate8
prefacerea trupurilor celor aflati atunci in viata si adunarea tuturor tuturor
inaintea dreptului .udecator0 1ocul de intilnire cu *ristos nu va fi pe pamint8 ci
undeva8 @@in vazdu+AA 9(8 Tes0 (>8 1;0
Sub influenta literaturii apocrife cu colorit apocaliptic si a unor scrieri rabinice8
care infatisau fericirea mesianica prezisa de Profeti drept o era indelun6ata de
fericire paminteasca si care afirmau ca ea va fi inau6urata8 prin invierea celor
alesi si printr)o condamnare a celor rai8 de catre ,esia8 in unele cercuri
crestine din primele secole s)a ivit credinta ca sfirsitul lumii8 invierea tuturor
mortilor si 7udecata de apoi vor fi precedate de o inviere trupeasca a sfintilor8
de o 7udecata a pacatosilor aflati in viata si de o imparatie 6lorioasa a lui
*ristos8 impreuna cu sfintii sai8 pe pamint0 Pentru spri7inirea acestei credinte8
s)a recurs la interpretarea literala a vedeniei descrise simbolic in &pocalipsa
9JJ8 1)5;8 unde8 dupa opinia unora8 s)ar afirma ca trebuie sa ne asteptam8
pentru o perioada de o mie de ani 9 ;8 la o noua era mesianica pe pamint0
&deptii acestei credinte au fost numiti +iliasti 9in rasarit; sau milenisit 9in
apus;0 !upa felul cum isi inc+ipuiau fericirea meslanica pe care o asteptau8 ei
erau de daoua feluri4 unii8 trupesti P printre care se numarau cerintienii si
ebionitii P care credeau ca8 in presupusul mileniu mesianic8 cei alesi se vor
bucura in voie de satisfacerea tuturor poftelor trupestiB altii8 cei spirituali8
credeau ca fericirea va consta din dreptate8 pace si alte bunuri morale0
482
*iliasmul de sens trupesc a disparut odata cu erezia cerintiana si cu cea
ebionita0 *iliasmul de nuanta spirituala a avut o e#istenta ceva mai lun6a8 dar
n)a izbutit niciodata sa se impuna atentiei 6enerale !esi a avut citiva
sustinatori de vaza P cum au fost Popias de (erapole8 Sfintul .ustin ,artirul si
-ilosoful8 Sfintul (rineu8 Tertulian8 Sfintul (polit8 &polinarie de 1aodiceea8
1actantiu8 >ictoriu de Pittavi8 Sulpiciu Sever8 ,etodiu de "limp P si cu toate ca
n)a fost condamnata in mod oficial de Biserica8 si aceasta forma de +iliasm a
ramas incetul cu incetul fara adepti si apoi a fost data uitarii0 1a disparitia
+iliasmului au contribuit mai ales "ri6en si !ionisie de &le#andria8 in rasarit si
-er0 &u6ustin8 in apus0 !ar +iliasmul a iesti din nou la iveala8 in mod sporadic8
spre sfirsitul evului mediu8 in unele cercuri dizidente din sinul Bisericii Romano)
Catolice8 iar in epoca moderna si)a facut iarasi aparitia8 de data aceasta fiind
sustinut de unele 6rupari mistice din sintul Protestantismului18 care
nesocotesc faptul ca Sfinta Scriptura nu cunoaste decit o sin6ura Parusie
6lorioasa a lui *ristos8 o sin6ura inviere a celor din morminte si o sin6ura
7udecata universala0 ,ilenistii i6nora si faptul ca8 in &pocalipsa JJ8 1)58 Sfintul
&postol si /van6+elist (oan se refera in 6rai simbolic8 la era mesianica
inau6urata in lume prin intruparea8 7ertfa si invierea lui *ristos8 la renasterea
credinciosilor prin +arul Sfintului !u+ incredintat Bisericii spre administrare si
la ferirea de stapinirea diavolului0
Starea provizorie in care se afla trupurile si sufletele celor raposati si faza
paminteasca a Bisericii crestine se vor inc+eia la Parusia lui *ristos0 (nvierea de
obste si 7udecata universala reprezinta ultimul act al biruintei lui *ristos
asupra diavolului si mortii4 9( Cor0 J>8 24)2$;0 !in acest moment8 Satan si
slu7itorii lui vor fi aruncati @@in iezerul de foc si de pucioasa si vor fi c+inuiti
acolo8 zi si noapte in vecii vecilorAA 9&poc0 JJ8 1';8 iar dreptii vor trai de)a
pururi @@in cortul lui !umnezeu si vor fi poporul lui si insusi !umnezeu va fi cu
eiAA 9&poc0 JJ(8 3 s0u0;0
Criteriul 6eneral dupa care se va face separarea in mintuiti si osinditi8 la
7udecata din urma8 va fi atitudinea practica pe care fiecare a avut)o8 in viata
de aici8 fata de aproapele aflat in suferinta8 dreptul .udecator declarindu)se
solidar cu toti aceia care au avut nevoie de vreun a7utor 9,atei JJ>8 32)46;0
(ntrucit a7utorarea apoapelui la nevoie este unul din postulatele le6ii morale
naturale sadita de !umnezeu in cu6etul fiecaruia dintre noi 9,atei >8 46)4B
Rom0 ((8 6)15;8 nimeni nu va putea pretinde ca n)a cunoscut aceasta obli6atie0
Pentru crestini8 care isi cunosc indatoririle din !escoperirea dumnezeiasca8
7udecata se va face dupa criteriul atitudinii fata de mesa7ul lui *ristos8 care le)
a aratat tot ce trebuie sa faca sau sa evite8 spre a merita sa primeasca
fericirea cea vesnica0 Poruncile !ecalo6ului8 virtutile asezate la baza celor
noua Biserici8 recomandarile din Predica de pe ,unte8 indrumarile date
&postolilor si sfaturile adresate multimilor de catre mintuitorul8 precum si
e#emplul sau personal P la care se adau6a povatuirile adresate crestinilor de
catre Sfintii sai apostoli si ucenici )8 toate acestea alcatuiesc un intre6 cod al
483
conduitei crestine8 iar de implinirea lui va depinde8 pentru fiecare8 rezultatul
7udecatii universale0
(n privinta locului in care se afla raiul ma7oritatea te#telor neotestamentare
afirma8 fara alta precizare8 ca cei mintuiti se vor afla @@in cerAA8 @@cu
!umnezeuAA0 Sfintul &postol Pavel scrie ca8 la Parusia lui *ristos8 odata cu
invierea celor morti si cu prefacerea celor vii 9( Cor0 J>8 51)56;8 tot universul va
fi eliberat de robia stricaciunii care ()a fost impusa din pricina caderii primului
om 9Rom0 >(((8 1%)23;0 1a rindul sau8 Sfintul &postol Petru scrie4 @@<oi
asteptam8 potrivit fa6aduintelor lui8 ceruri noi si pamint nou8 in care locuieste
dreptatea 9(( Petru (((8 13;0 (ar Sfintul &postol si /van6+elist (oan8 descriind
fericirea rezervata celor ai lui *ristos8 spuneB @@Si am vazut un cer nou si un
pamint nou0 caci cerul dintii si pamintul dintii au trecutM Si am vazut cetatea
cea sfinta8 noul (erusalim8 coborinddu)se din cer de la !umnezeu8 6atita ca o
mireasa impodobita pentru ,irele eiAA 9&poc0 JJ(8 1)2;0
!in aceste te#te8 rezulta ca ster6erea ultimelor ramasite ale stricaciunii
produse de pacat nu implica nicidecum nimicirea lumii8 ci innoirea ei0
(ntruparea ,intuitorului8 intemeierea Bisericii si renasterea noastra prin +ar8
credinta si fapte bune sint de pe acum o noua creatie 93al0 >(8 15B (( Cor0 >0
1;8 iar @@omul cel nou8 zidit dupa !umnezeu intru dreptate si intru sfintenia
adevaruluiAA 9/fes (>8 24;8 a primit de la !u+ul Sfint capacitatea
@@desavirsiriiAA8 care)l a7uta @@sa a7un6a la starea de barbat desavirsit8 la
masura virstei deplinatatii lui *ristosAA 9/fes0 (>8 12)13;0 1umea care va sa fie
si care va consta8 dupa invatatura crestina8 din @@ceruri noi si pamint nouAA8
presupune P prin analo6ie cu cele intervenite in starea trupului 9( Cor0 J>8 42)
448 4%)54; P nu distru6erea si disparitia cosmosului de acum8 pentru ca8 in locul
lui8 !umnezeu sa creeze din nimic altul nou8 ca la inceput8 ci innoirea si
trasfi6urarea celui actual8 spre a deveni o locuinta potrivita pentru @@fiii lui
!umnezeuAA0 (nnoirii esentiale si transfi6urarii noastre in *ristos ii va
corespunde asadar o innoire a intre6ii creatii8 caci nu este potrivit ca aceia
care vor fi facuti @@partasi dumnezeestiii firiAA 9(( Petru8 (8 4; sa)si duca viata
cea noua in conditiile lumii vec+i1$0
&tit in actul invierii mortilor8 cit si in cel al innoirii creatiei8 se respecta deci
principiul divin al continuitatii8 in toate domeniile4 ) al slavei8 in care crestinii
au si fost introdusi prin Sfintele Taine8 dar care nu va inceta sa creasca pentru
aceia care isi a6onisesc de pe acum @@temelia buna pentru veacul viitorAA 9(
Tim0 >(8 1%;B ) al vietii vesnice8 inceputa din viata paminteasca prin urmarea lui
*ristos8 intarita continuu prin +arul Sfintului !u+ si sporind8 neincetat8 pina la
cea cereasca de dupa invierea trupului 9(oan8 (8 16B Rom0 >(8 4B Tit0 (((8 B (( Cor0
(((8 12B (>8 14)1;B ) al dra6ostei care8 intrucit @@!umnezeu este iubireAA 9( (oan
(>8 $;8 @@nu cade niciodataAA 9( Cor0 J(((8 $8 13; si care @@find le6atura
desavirsirii 9Col0 (((8 14;8 uneste pentru totdeauna pe crestini cu *ristos8 capul
Bisericii 9/fes0 (((8 1$B 3al0 ((8 1%;B ) al mintuirii care ne)a fost daruita de pe
acum 9/fes0 ((8 58 $B ( Cor0 (8 1$B Rom0 (8 16B >(((8 24;8 dar pe care trebuie s)o
484
pastram pina la capatul vietii pamintesti 9&poc0 ((8 1'B J((8 11; si care va fi
desavirsita in noi pentru vesnicie8 de (isus *ristos8 prin invierea trupeasca si
mostenirea fericirii vesnice8 in urma 7udecatii universale 9-ilip0 ((8 12B (((8 11)
14B ( Tes0 >8 %B Rom (((8 11B ( Cor0 >8 5B (( Tim0 ((8 1'B (>8 1$;B ) al infierii de catre
Parintele ceresc8 infiere pe care am si dobindit)o in *ristos 9/fes0 (8 5B Rom0
>(((8 168 2%B 3al0 (>8 5)6;8 dar ale carei roade4 mostenirea tuturor bunurilor
fa6aduite le vom primi abia in viata viitoare8 dupa Parusia lui *ristos 9Rom0 >(((8
16)1$B 21B 23)3'B (( Cor0 (>8 15;1%0
Certitudinea 7udecatii particulare si mai cu seama a celei universale8 care sint
menite sa restabileasca ordinea morala tulburata de pacat8 constituie pentru
credinciosi8 dimpreuna cu dra6ostea filiala fata de Parintele ceresc8 cea mai
puternica frina impotriva pacatului si un stimulent continuu al virtutii0
Privita din acest punct de vedere8 morala neotestamentara este mai intii si in
mod esential primire si valorificare a darurilor dumnezeiesti si dupa aceea
inaintare constient8 voluntara si sustinuta pe calea ce duce la desavirsire si
spre fericirea8 cereasca0 "r8 aceasta speranta sincera si arzatoare se va implini
numai dupa o minutioasa si stricta cercetare si 7udecata a atitudinii fata de
!umnezeu si a conduitei morale pe care fiecare le)a avut in cursul vietii sale
pamintesti2'0
!aca certitudinea 7udecatii lui !umnezeu8 care este atostiutor si drept8 este o
incura7are pentru cei drepti8 ea este totodata o amenintare pentru cei
nedrepti4 @@Stim ca 7udecata lui !umnezeu este dupa adevarM Si oare socotesti
tu8 omuleM ca vei scapa de 7udecata lui !umnezeu2M !upa impietrirea ta si
nepocaita inima iti aduni tie minie pentru ziua miniei si a descoperirii dreptei
7udecati a lui !umnezeu8 care va da fiecaruia dupa faptele lui4 celor ce prin
rabdarea lucrului bun cauta slava si cinste si nestricaciune8 9le va da; viata
vesnicaB iar celor impotrivitoriM minie si ur6ieB necaz si strimtoare peste tot
sufletul omului facator de rauM8 dar slava si cinste si pace oricui face bineleM8
pentru ca la !umnezeu nu este partinireAA 9Rom0 ((8 2)11;0
&ntiteza @@rasplata)pedeapsaAA8 este corolarul celei de @@bine si rauAA0 3indul
la 7udecata lui !umnezeu si teama de pedeapsa 1ui opreste pe cei rai sa se lase
in voia relelor porniri si deprinderi0 !e aceea8 desi <oul Testament defineste pe
!umnezeu ca fiind viata8 lumina si iubire 9( (oan (8 2B $)11B (>8 $; si cu toate ca
ni 1)a descoperit ca Parinte8 ,intuitorul si Sfintii Sai &postoli n)au e#clus8 din
apelurile morale adresate credinciosilor8 amenintarea cu pedeapsa
dumnezeiasca 91uca J(((8 385B ,atei JJ(((8 338 368 3$B -ilip ((8 12 etc0;210
Teama de !umnezeu pe care >ec+iul Testament o considera @@inceputul
intelepciunii 9Prov0 (8 l Ps0 JC(8 1'; isi pastreaza functia peda6o6ica pentru
pacatosi si in iconomia +arului0 !ar <oul Testament nu intele6e prin ea un
sentiment inferior8 o reactie servila8 o atitudine umilitoare8 ca a unui sclav fata
de stapinul sau8 ci e#presia dorintei arzatoare a credinciosului de a nu supara8
485
prin pacat8 pe Parintele ceresc0 &titudinea crestinului fata de !umnezeu nu
este deci cea de rob8 ci cea de fiu si mostenitor 93al0 (>8 6B Rom0 >(((8 14)1;0
(ar daca crestinul8 fiindca se stie supus 6reselii8 nu poate alun6a cu totul din
inima sa teama mostenita de la &dam cel cazut8 el o poate totusi invin6e prin
iubirea desavirsita fata de !umnezeu si fata de aproapele4 @@(n iubire nu este
frica8 ci ubirea desavirsita alun6a fricaAA9( (oan (>8 1$;B @@!ra6ostea este de la
!umnezeuM caci !umnezeu este iubireAA 9( (oan (>8 )$; si @@aceasta porunca
avem de la /l4 cine iubeste pe !umnezeu8 iubeste si pe fratele sauAA 9( (oan (>8
21;0
Si cum (isus *ristos8 -iul lui !umnezeu8 ne)a incredintat ca de)a dreapta Sa8 la
7udecata din urma8 vor fi asezati numai aceia care au savirsit fapte de iubire
frateasca fata de semenii lor mai mici de pe pamint8 se intele6e de la sine ca
dobindirea fericirii vesnice este conditionata8 pentru orice credincios8 de
slu7irea lui *ristos8 prin slu7irea aproapelui8 de slu7irea lui !umnezeu prin
slu7irea semenilor0 Crezul cuprinde doua afirmatii principale care rezuma
invatatura despre viata vesnica sau es+atolo6ie4 @@Si iarasi va sa vina8 cu slava8
sa 7udece viii si mortii8 a Caruia imparatie nu avea sfarsitAAB si @@&stept
invierea mortilor si viata veacului ce va sa vinaAA0 &ceasta invatatura plina de
optimism este purtata si transmisa mai cu seama de traditia litur6ica8 omiletica
si cultica8 in special prin slu7ba inmormantarii pentru cei ce au adormit @@in
nade7dea invierii si a vietii vesniceAA 9Randuiala proscomidiei;0 (n celebra sa
omilie pascala8 (oan *risostom spune ca8 dupa invierea lui *ristos8 moartea si
iadul au pierdut puterea lor absoluta4 @@:nde)ti este moarte boldul2 :nde)ti
este iadule biruinta2 (nviat)a *ristos si tu ai fost nimicitAA0 (mno6rafii
marturisesc4 @@ /ste o mare taina a ta8 risipirea cea vremelnica a fapturilor
Tale si dupa aceea alcatuirea din nou si odi+na cea de veciAA 9>ecernia din
!uminica Rusaliilor;0
/s+atolo6ia 9de la esc+ata S evenimentele ultime; este invatatura despre
realitatile ultime ale mantuirii8 adica despre instaurarea (mparatiei lui
!umnezeu sau viata veacului ce va sa vina8 ca incoronare a operei
rascumparatoare a lui *ristos)(mparatul8 care se manifesta la sfarsitul istoriei8
plin de slava8 sa 7udece viii si mortii 9/fes0 18 2')23B ( Tes0 58 1)11;0 /s+atolo6ia
nu trebuie confundata cu @@sfarsitul lumiiAA si nici nu trebuie limitata la
descrierea evenimentelor care insotesc a doua venire a lui *ristos8 sau
parousia4 invierea mortilor8 7udecata ultima sau 6enerala8 raiul si iadul8
instaurarea 6lorioasa a imparatiei0 /s+atolo6ia se referea la o noua ordine de
e#istenta8 la o stare ultima de transfi6urare8 dincolo de istorie8 stare care este
obiectul ru6aciunii si sperantei crestine4 @@>ina imparatia TaAA 9,atei 68 1';8
dar care este de7a prezenta aici si acum8 si care confrunta istoria actuala4
@@(mparatia lui !umnezeu este in mi7locul vostruAA 91uca 18 21;0
!esi se intampla la @@sfarsitulAA istoriei8 (mparatia es+atolo6ica nu este
rezultatul unui proces istoric0 1umea incepe din nou avand ca scop nu sfarsitul8
ci eternitatea0 !e la (ntruparea -iului8 lumea este locul manifestarii imparatiei
486
lui !umnezeu si al transfi6urarii omului8 iar de la Cincizecime8 !u+ul introduce
si mentine imparatia in istorie8 sc+imband istoricitatea lineara8 cronolo6ica8 in
prezenta es+atolo6ica8 vesnica0 (n acest sens8 istoria nu este numai trecut8
@@anamnesisAA ci si anticipare si pre6ustare reala a vesniciei0 Sau mai bine)zis8
istoria si es+atolo6ia formeaza o unica realitate in iconomia mantuirii8 care nu
se confunda cu timpul acesta0 (n ru6aciunea eu+aristica8 a doua venire a lui
*ristos este invocata ca parte din istoria mantuirii4 @@&ducandu)ne aminte8
asadar8 de aceasta porunca mantuitoare si de toate cele ce s)au facut pentru
noi4 de cruce8 de 6roapa8 de invierea cea de)a treia zi8 de inaltarea la ceruri8
de sederea cea de)a dreapta si de cea de a doua si marita iarasi)venireAA0 Ca
adunare litur6ica8 Biserica insasi este poporul lui !umnezeu in stare de
pelerina78 in miscare spre imparatia lui !umnezeu4 @@Caci nu avem aici cetate
statatoare8 ci o cautam pe aceea ce va sa fieAA 9/vrei 138 14;0
(nvatatura despre @@lumea care va sa vinaAA 9/vrei 28 5;8 sau es+atolo6ia a fost
dezvoltata ca parte inte6ranta din doctrina despre @@iconomiaAA lui !umnezeu8
care cuprinde ansamblul operei lui !umnezeu @@in afaraAA4 creatia8 intruparea8
rascumpararea 9Rom0 58 %;8 sfintirea si recapitularea tuturor in *ristos 9(oan 18
24;8 prin venirea a doua in slava a lui *ristos8 ca !omn si (mparat0 1ui ii va fi
supusa @@lumea care va sa vinaAA 9/vrei 28 5;0 @@?iua !omnuluiAA 9(( Tes0 58 2;8
adica ordinea sau eonul es+atolo6ic a fost +otarata intr)un mod @@iconomicAA8
proniator8 prin taina intruparii c+enotice a lui *ristos4 @@>ec+ea imparatie a
cazut cand !umnezeu S)a aratat in trup omenesc8 spre innoirea vietii vesnice0 &
luat inceput ceea ce fusese +otarat de !umnezeu8 si prin aceasta toate se
puneau in miscare8 pentru ca se pre6atea nimicirea mortiiAA0 Tocmai de aceea
@@sfarsitulAA nu este o oprire a timpului istoric la o data cronolo6ica8 printr)o
catastrofa cosmica8 ci o innoire a creatiei in sens de @@transformareAA 9( Cor08
158 1;8 o trecere de la starea vec+e la starea noua a +arului8 in plentitudinea
sa8 la ordinea imparatiei vesnice 9/vrei %8 2)2$;8 care coincide cu aparitia
6lorioasa a lui *ristos0
Spiritualitatea ortodo#a se distin6e si prin aceea ca lasa un loc foarte lar6
pentru e#perienta es+atoto6ica in viata istorica0 &ceasta atitudine are la baza
doua motive esentiale4 unul de ordin teolo6ic8 sistematicB altul de ordin istoric8
misionar0 /ste vorba mai intai de parado#ul vietii crestine8 care poarta in sine
aceasta tensiune inevitabila intre e#istenta in lume si lepadarea sau
neapartenenta la lume0 Biserica insasi este patrunsa de aceasta viziune
parado#ala a vietii si istoriei0 /a este marturia unei noi creatii4 @@!aca este
cineva in *ristos8 este o noua fapturaAA 9(( Cor0 58 1;0 Biserica si impreuna cu
ea intrea6a umanitate si creatie traieste in asteptarea8 @@aratareaAA 9parousia;
!omnului8 ziua celei de a doua veniri 9( Cor0 18 $)%B /vrei %8 2$;8 ziua a opta a
imparatiei sau a vietii vesnice8 cand !umnezeu va fi totul in toate 9( Cor0 158
2$;0 &ceasta este tinta 9telos;4 viata vesnica 9Rom0 68 22)23;0 (mparatia lui
!umnezeu8 care este de7a prezenta odata cu intruparea si invierea -iului Sau0
487
1a plinirea vremii8 (ntelepciunea si)a intins @@cortulAA printre noi8 lund trup
omenesc0 1a sfarsitul vremii8 slava lui !umnezeu isi va intinde cortul in <oul
(erusalim8 care nu mai are nevoie nici de templu8 nici de soare 9&poc0 218 3;0
(isus *ristos (nsusi spune ca imparatia Sa8 pre6atita de la intemeierea lumii
9,atei 23)24;8 nu este din lumea aceasta8 dar ca aceasta imparatie este de7a
prezenta si la indemana 91uca 1'8 %8 12;0 &cum8 in veacul istoriei prezente8
crestinii au primit numai o arvuna a bunatatilor fa6aduite8 darurile Sfantului
!u+B cei ce au pre6ustat imparatia8 au nevoie de rabdare ca sa primeasca
rasplata definitiva 91uca %8 62;8 viata vesnica in totalitatea ei0 &cesta este
timpul de speranta8 de pocainta si mai ales de ru6aciune4 @@Sa vina imparatia
TaAA8 @@Sa vina +arul si sa treaca lumea aceastaAA 9!ida+ia8 1'8 5;0
(n al doilea rand8 tonalitatea es+atolo6ica a pietatii ortodo#e emana dintr)o
e#perienta istorica8 dificila8 pe care ma7oritatea Bisericilor au facut)o timp de
secole0 &desea8 ortodocsii au fost siliti sa traiasca in situatii sociale si politice
defavorabile8 fara posibilitatea de a marturisi credinta lor si a e#prima cultura
lor0 ,ar6inalizati din punct de vedere misionar si cultural8 ei au platit credinta
lor cu pretul suprem0 &scetismul monastic nu este altceva decat o forma de
deplasare a crestinului la mar6inea societatii8 in suferinta si tacere8 intr)o
atitudine de anticonformism8 din cauza unei lumi ostile si ambi6ue0 (n aceasta
ambianata de ostilitate si a6resivitate8 pustia8 care este simbolul caracterului
muribund al lumii8 devine campul unei confruntari spirituale8 a @@razboiului
nevazutAA8 intre fortele imparatiei si sti+iile acestei lumi0 ,arii eremiti8 acesti
@@in6eri pamantestiAA8 prefera sa ia pe contul lor8 in afara cetatii8 aceasta
inversunata ciocnire intre fortele vietii si puterile mortii0 Traditia spirituala
ortodo#a recunoaste martirul si eremitul ca martori supremi ai (mparatiei lui
!umnezeu8 aici si acum0
Revelatia crestina cuprinde istoria mantuirii nu numai ca trecut8 ci si ca viitor0
!e aceea Biserica propovaduieste nu numai ceea ce !umnezeu a facut pentru
mantuirea noastra8 ci si ceea ce /l pre6ateste pentru cei ce cred in /l0 (n acest
fel8 viata crestinului este pusa sub semnul nade7dii invierii8 al @@trezvieiAA si al
pre6atirii pentru viata cea cereasca0
20 (nvatatura crestina despre viata si moarte
a0 >iata este un dar al lui !umnezeu)Creatorul0 !umnezeu a creat lumea in
stare de rai8 in stare de nestricaciune si de vesnicie0 /l a creat la inceput o alta
viata decat viata aceasta pe care o are creatia si umanitatea acum0
@@Cunoscand sfintii8 ) cu intelepciune)8 nestatornicia si trecerea succesiva a
vietii acesteia8 au inteles ca nu aceasta este viata daruita de !umnezeu
oamenilor la inceput8 ci au invatat tainic ca !umnezeu a creat la inceput alta8
dumnezeiasca si mereu la fel8 una despre care au inteles ca e demna de
!umnezeu8 Care e bunAA 9Sf0 ,a#im ,arturisit08 &mbi6ua8 438 trad0 Cit08 p0
156;0 (n acelasi sens8 (saac Sirul vorbeste de @@cele doua lumiAA8 lumea vec+e
si cea noua 9Cuvantul (J8 -iloc0 Rom08 %8 p0 316;0
488
Caracterul vietii de acum 9( Tim0 48 $; este dat8 pe de o parte8 de faptul ca
aducerea la e#istenta a lumii cosmice si a celei umane apartine lui !umnezeu8
adica creatul este dependent de vointa lui !umnezeu8 ca ori6ine si destin0 <u
e#ista similaritate de nici un fel intre Creator si creat8 c+iar daca !umnezeu a
facut omul @@dupa c+ipul SauAA8 adica destinat participarii la viata divina0
1umea creatului nu este vesnica in sine8 ci prin +ar8 prin indumnezeire0
!eoarece fapturile rationale au atat e#istenta istorica8 temporala8 cat si
e#istenta vesnica8 nemurirea prin +ar si participare8 ele au si ceva contrariu8
adica nee#istenta0 Pe de alta parte8 simtul actual al e#istentei8 viziunea
timpului istoric8 sunt consecinta unei stari determinate de pacat8 care este un
act de revolta impotriva naturii de ori6ine0 <oi traim viata de acu8 ca @@urmasii
lui &damAA0 &cest pas fals8 contra naturii8 face imposibila e#istenta vesnica0
(storia actuala este rupta in doua4 viata si moartea0 (naintea creatului se afla
aceasta alternativa e#istentiala4 @@(ata8 eu astazi ti)am pus inainte viata si
moartea8 binele si raulM >iata si moarte ti)am pus /u astazi inainte8
binecuvantare si blestem0 &le6e viataMAA 9!eut0 3'8 158 1%;0 @@&sa zice
!omnul4 (ata8 va pun inainte calea vietii si calea mortiiAA 9(er0 218 $;0 Sensul
@@iconomieiAA este acela de a reposeda viata data la inceput de !umnezeu8
intr)o forma noua0 &ceasta iconomie opereaza la toate nivelurile si in toate
formele de viata cunoscute8 inainte si dupa cadere4
a0 viata lui !umnezeu8 care e#ista prin /l (nsusi8 Care este vesnic8 fara inceput
si fara sfarsit8 nu purcede din altceva si este izvorul a toata viataB
b0 viata in6erilor care sunt creati si fara de pacatB
c0 viata omeneasca8 creata8 atinsa de pacat si muritoareB
d0 viata sub)umana8 aceea a animalelor si plantelor8 care este creata8
muritoare si atinsa de pacatul omenesc intr)o lume care a cazut8 si
e0 viata puterilor raului8 create bune8 dar datorita vointei lor si faptelor
proprii8 se 6asesc sub puterea raului8 se opun planurilor lui !umnezeu si
denatureaza viata pe pamant0
>iata in *ristos0 (ntruparea -iului lui !umnezeu duce la aparitia unei vieti noi si
unice aceea a Cuvantului 9tipul a; unit cu trupul 9tipul c;0 aceasta este viata
vesnica a lui !umnezeu8 care a imbracat o forma8 un trup uman0 "pera
mantuirii prezinta importanta pentru diferitele niveluri de viata amintite0
Cand se vorbeste despre @@viataAA8 teolo6ia crestina trebuie sa reziste ispitei
de a transforma in idol viata ca atare si sa faca din moartea fizica problema
capitala0 Ceea ce proclama Biserica nu este simplu viata biolo6ica sau viata
omeneasca obisnuita8 ci viata -iului lui !umnezeu Care S)a facut om0 &ceasta
este viata proclamata intr)o lume in care toti suntem confruntati cu moartea8
viata care nu este simpla supravietuire8 ci biruinta asupra mortii8 participare la
489
viata divina0 /ste o viata de o calitate noua8 pe care o pre6ustam inca de aici0
/ste un @@dar peste darAA8 dar el nu intra in posesia noastra decat prin
tenacitatea de a sc+imba modul de viata8 de a iesi din lumea pacatului si a
cuceri lumea +arului 9( Tim0 68 12;0 @@&le6e viataAA0 @@<oi nu mai suntem niste
copii ai necesitatii si i6norantei8 ci copii ai initiativei si libertatiiAA 9(ustin
,artirul8 &polo6ia (8 61;0
>iata corporala8 istoria prezenta8 are o semnificatie capitala pentru veacul
es+atolo6ic0 >iata viitoare nu inseamna o ruina a creatiei actuale8 ci o innoire8
o transfi6urare8 plinatatea vietii0 !e aici8 caracterul indisolubil si indivizibil al
@@creatiei noiAA in *ristos 93al0 68 15; si depasirea oricarui dualism intre istorie
si es+atolo6ie8 intre trup si suflet0 !ualismul ce s)ar putea observa de pilda
intre viata si moarte este depasit8 deoarece ritmul vietii viitoare este re6lat
dupa e#i6entele zilei a opta8 sabatul creatiei8 viata in forma ei deplina si
vesnica0 /ste adevarat ca in lumea aceasta totul este amestecat si stirbit8 si
tocmai de aceea viata crestina este patrunsa de un profund realism4 @@-ie
lumea8 fie viata8 fie moartea8 fie lucurile de acum8 fie cele viitoare8 toate sunt
ale voastreAA 9( Cor08 38 22;0
(n aceasta perspectiva8 @@zilele de pe urmaAA8 timpul pe care il parcur6em
acum in viata corporala8 nu sunt altceva decat pre6atirea 9paras=evi; pentru
nelucrarea 9sabat; de dincolo de moarte0 !e aici importanta deosebita ce se
da8 in slu7bele ortodo#e8 sfintirii timpului si spatiului8 a tot ce apartine lumii
de aici si vietii corporale4 @@&ceasta ni se face de folos cand8 dupa ce vor trece
de viata aceasta de pre6atire8 vom intra in nelucrarea de dincolo de moarte0
Pentru ca in ziua dinaintea sambetei este si se numeste ziua de pre6atireAA
9Parasc+evi)>ineri;0
!ar ea e viata aceasta8 in care trebuie sa ne pre6atim pentru viata viitoare8 in
care nu vom mai savarsi nici un lucru din cele ce ne sunt in6aduite aici8 nici
lucrarea pamantului8 nici ne6utatoria8 nici slu7irea noastra8 nici altceva din
cele cu care ne sar6uim aici0 Ce petrecand in nelucrare totala8 vom aduna
roadele semintelor semanate de noi in viata aceasta0 /le vor fi nestricacioase si
prime7dioase8 daca am semanat seminte rele in timpul lucrarii pamantului in
viata aceasta0 @@Caci cel ce seamana in du+8 zice8 va secera din du+ viata
vesnicaB iar cel ce seamana din trup8 din trup va secera stricaciunea 93al0 68
$;AA 93ri6orie de <Essa8 >iata lui ,oise8 trad0 Cit08 p0 6$;0
b0 ,oartea0 @@Ceasul de pe urmaAA0 Continuitatea intre viata corporala si viata
veacului ce va sa vina 9( Tim0 48 $; este intrerupta de moartea fizica8 biolo6ica8
sau @@adormireaAA8 adica intoarcera trupului in pamantul din care a fost creat8
si a sufletului8 in @@latura celor vii si locasurile dreptilor si sfintilorAA0 ,oartea
este 6enerala8 ea vine la fel si pentru cel drept si pentru cel pacatos8 @@Caci
pamant esti si in pamant te vei intoarceAA 9-ac0 38 1%;0 @@!aca vorbiti despre
moarte8 vorbiti despre datoria fata de firea umanaAA 9Sf0 (oan *risostom8
490
Scrisoarea catre "limpias8 (J8 4;0 ,oartea corporala8 infricosatul ceas de pe
urma8 este o realitate iminenta si implacabila4
@@>eniti acum cei care ziceti4 &stazi sau maine vom mer6e in cutare cetate8
vom sta acolo un an si vom face ne6ot si vom casti6aB voi8 care nu stiti ce se va
intimpla maine8 ca ce este viata voastra2 &bur sunteti8 care se arata o clipa8
apoi piere0 (n loc ca voi sa ziceti4 !aca !omnul voieste8 vom trai si vom face
aceasta sau aceea0 Si acum va laudati in trufia voastra0 "rice lauda de acest fel
este rea0 !rept aceea8 cine stie sa faca ce e bine si nu face8 pacat areAA 9(acov
48 13)1;0
@@1a fel va fi in ziua in care se va arata -iul "mului0 (n ziua aceea8 cel care va
fi pe acoperisul casei8 si lucrurile lui in casa8 sa nu se coboare ca sa le iaB de
asemenea8 cei ce va fi in tarina8 sa nu se intoarca inapoi0 &duceti)va aminte de
femeia lui 1ot0 Cine va cauta sa scape viata sa8 o va pierdeB iar cine o va
pierde8 o va dobandi0 ?ic voua4 (n noaptea aceea vor fi doi intr)un patB unul va
fi luat8 iar celalat va fi lasat0 !oua vor macina impreunaB una va fi luata si alta
va fi lasata0 !oi vor fi in o6or4 unul se va lua si altul se va lasaAA 91uca 18 3')
36;0
(n moarte8 ca si in viata8 toti sunt urmasii lui &dam8 in sensul ca moartea @@a
intrat in lumeAA8 pentru ca si pacatul @@a intrat in lumeAA8 nefiind nici creatia
lui !umnezeu8 nici co)naturala fiintei create0 (ntelepciunea afirma cu tarie
aceasta4 @@!umnezeu n)a facut moartea si nu se bucura de pieirea celor vii0 /l
a zidit toate lucrurile spre viata si fapturile lumii sunt izbavitoareB intru ele nu
este samanta de pietre si moartea nu are putere asupra pamantuluiAA 9(8 13)
14;0 @@!umnezeu a zidit pe om spre nestiricaciune si l)a facut dupa c+ipul
fiintei Sale0 (ar prin pizma diavolului moartea a intrat in lume si cei ce sunt de
partea lui vor a7un6e s)o cunoascaAA 9((8 23)24;0
,oartea @@a intrat in lumeAA8 adica situatia descrisa de -acere a fost
inversata0 1umea viitoare8 adica restabilirea lumii de la inceput intr)o forma
noua8 se realizeaza prin sc+imbarea lumii de acum0 (n starea de rai8 omul
participa la viata divina simbolizata prin pomul vietii0 !upa pacat8 pierde
starea de nestricaciune8 este departat de comuniunea cu !umnezeu8 nu are
acces la pomul vietii0 &dam nu mai recunoaste pe !umnezeu ca principiul
vietiiB de aceea8 pune femeii sale numele /va8 adica viata8 pentru ca ea era sa
fie mama tuturor celor vii 9-acere 38 2';0
,oartea8 adica desfacerea vremelnica a naturii umane in elementele ei
componente8 ca si invierea8 adica impreunarea la loc a acestora8 constituie
mari taine ale credintei0 Te#tele litur6ice vorbesc de desfacerea si risipirea
acestei le6aturi8 pentru ca astfel sufletul sa mear6a acolo de unde a luat fiinta8
pana la obsteasca inviere8 iar trupul sa fie desfacut in cele dintru care a fost
alcatuit 9Slu7ba inmormantarii;0 &titudinea crestina in fata mortii corporale
emana din credinta ca sfarsitul biolo6ic nu inseamna o desfiintare a persoanei8
491
ci o desfacere vremelnica a fapturii create4 @@Tu sin6ur esti fara de moarte8 Cel
ce ai facut si ai plasmuit cu mana pe omB iar noi8 pamantenii8 din pamant
suntem ziditi si in acelasi pamant vom mer6e8 precum ai poruncit8 Tu8 Cel ce
m)ai zidit si ai zis4 pamant esti si in pamant vei mer6e8 unde toti pamantenii
mer6em8 facand din tan6uirea de in6ropare cantarea &leluia5AA0 Slu7ba
inmormantarii pune in evidenta credinta ferma intr)o umanitate es+atolo6ica8
ancorata in @@!umnezeul du+urilor si a tot trupulAA 9<um0 28 16;0 (n plus8
comunitatea vazuta8 in care se tin impreuna intr)o fraternitate de speranta8
buni si rai8 drepti si pacatosi8 participa prin dra6ostea lor8 la destinul vesnic al
celor adormiti0
30 (nvatatura crestina despre inviere
Ceasul din urma8 cand se implineste firul vietii8 nu este o moarte absoluta0 Caci
fata mortii ce parea indestructibila a fost surpata de invierea lui *ristos0 !upa
invierea Sa8 moartea este doar un somn 9( Cor0 158 2';0 ,oartea nu mai este
semnul condamnariiB de aceea crestinul nu are frica de moarte8 pentru ca
dincolo de ea8 se afla nade7dea invierii 9(( Cor0 48 %)21;0 Crestinii trebuie sa se
teama de pacat8 nu de moarte0
Sfantul (oan *risostom spune ca8 prin (nvierea lui *ristos8 s)a sc+imbat sensul
mortii si destinul e#istentei noastre4 @@&stazi8 vreme potrivita este iarasi sa
6raim acele cuvinte profetice4 :nde)ti este8 moarte8 boldul2 :nde)ti este8
iadule8 biruinta2 9"sea8 138 14;0 &stazi8 stapanul nostru *ristos a sfaramat
portile cele de arama si a pierdut insasi fata mortii0 !ar pentru ce vorbesc de
fata mortii2 ()a sc+imbat c+iar numele mortii0 &cum moartea nu se mai
numeste moarte8 ci adormire si somnAA 9Cuvant la invierea !omnului;0
<ade7dea si asteptarea de a fi unit cu *ristos pentru viata vesnica 9Rom0 58 1)
1'; se spri7ina deci pe faptul invierii lui *ristos8 /l fiind Cel dintai nascut din
morti 9Col0 18 1$;0 @@Binecuvantat fie !umnezeu si Tatal !omnului nostru (isus
*ristos8 Care8 dupa mare mila Sa8 prin invierea lui (isus *ristos din morti8 ne)a
nascut din nou8 spre nade7de vie8 spre mostenire nestricacioasa si neintinata si
neveste7ita8 pastrata in ceruri pentru voi8 cei ce sunteti paziti cu puterea lui
!umnezeu8 prin credinta8 spre mantuire8 6ata sa se dea pe fata in vremea de
apoiAA 9( Petru8 18 3)5;0
Ce raport e#ista intre viata naturala umana si modul de viata al lui *ristos
9intre tipul c si tipul a;8 intre ciclul de e#istenta biolo6ica8 istorica8 si ciclul
imparatiei lui !umnezeu2
(n totala ascultare fata de voia Tatalui si in toata iubirea fata de fiinta umana si
creatia Sa8 (isus *ristos este Preotul care antreneaza umanitatea in procesul
rasti6nirii pe cruce8 care este procesul invierii si al 6lorificarii0 *ristos a fost
preamarit pe cruce4 @@&cum -iul "mului a fost preamaritAA 9(oan 138 31;0 (isus
nu a murit fortat de impre7urari8 ca punere in fapt a unei sentinte 7udiciare sau
492
reli6ioase0 /l a acceptat 7ertfa deoarece viata lumii mer6ea mana in mana cu
moartea Sa0 /l nu S)a distrat cu moartea si nici nu a simulat)o8 ci a suferit in
mod real0 .ertfa nu este pentru /l ceva e#terior0
.ertfa este actul in care (isus *ristos a distrus moartea8 nu de la distanta8 ci
luptandu)Se /l (nsusi cu ea8 in trupul Sau0 @@:nul din TreimeAA8 cu trupul8
pentru noi s)a rasti6nit si8 cu moartea Sa8 a biruit moartea0 (n moartea Sa8 /l
este si &r+iereu care aduce 7ertfa si 7ertfa care se aduce 9/vrei %8 24)25;0 !ar
pentru ca viata noastra era ascunsa in /l8 (isus *ristos a biruit moartea si in
numele nostru si impreuna cu noi0 Cu trupul 1ui a biruit stricaciunea mortii si
cu rana 1ui noi toti ne)am vindecat0 Toti am patimit impreuna cu /l si toti am
inviat impreuna cu /l0 Prin (nvierea Sa8 @@din moarte la viata si de pe pamant
la cer8 *ristos !umnezeu ne)a trecut pe noiAA 9Canonul Pastilor;0
/l initiaza si conduce aceasta trecere de la moarte la viata8 atat ca ar+iereu
care a strabatut cerurile 9/vrei 48 14;8 cat si ca ,ielul lui !umnezeu 9(oan 18
36;8 ca sin6urul fara de pacat 9( Petru 28 22;0 Scopul 7ertfei nu este acela de a
ster6e pacatele in sens le6alist8 ci de a restitui viata cea vesnica si adevarata
ca o noua relatie cu !umnezeu0 & fi @@in pacatAA inseamna a fi in stare de
victima8 in stare de dominare si de alienare0 Pentru a reposeda viata pentru
altii8 /l (nsusi ridica pacatul lumii 9(oan 18 2%;8 sfaramand le6aturile mortii8
rupand zidul despartitor 9/fes0 28 14;0
>iata lumii mer6e mana in mana cu moartea 1ui4 @@Cine isi iubeste viata8 o va
pierdeB iar cine isi uraste viata in lumea aceasta o va pastra pentru viata
vesnicaAA 9(oan 128 25;0 /l Si)a oferit viata 9(oan 1'8 1$;8 pentru noi si impreuna
cu noi8 iar @@daca am murit impreuna cu /l8 vom si invia impreuna cu /lAA 9((
Tim0 28 11B cf0 Col0 28 2'B Rom0 68 $;0 / o moarte care iarta 91uca 238 34;8
pentru ca /l n)a facut rau nimanui 91uca 238 41B -apte 1'8 3$;0 (isus este
sin6urul fara de pacat si sin6urul Care nu a savarsit pacat 9( Petru 28 22;8 caci
!u+ul a ramas in /l si ramane in /l0
Prin 7ertfa si iniverea lui (isus *ristos8 ceva radical s)a produs in starea si istoria
umanitatiiB a aparut puterea invierii si vietii8 de care nu sunt capabile puterile
mortii4 @@Cel ce este in voi8 este mai mare decat cel ce este in lumeAA 9( (oan
48 4;0 :manitatea a fost eliberata8 fiind scoasa din starea de victima in care
era tinuta cu sila de pacat8 dezbracand domniile si puterile8 biruindu)le prin
cruce 9Col0 28 15;0 Stapanitorul acestei lumi a fost detronat 9(oan 128 31;0 /l a
surpat puterile iadului0 /l a blocat definitiv calea mortii0 @@>ra7masul cel din
urma8 care va fi nimicit8 este moarteaAA 9( Cor0 158 26;B @@&cum s)a implinit
mantuirea8 puterea si imparatia !umnezeului nostru si stapinirea *ristosului
Sau8 caci aruncat a fost parasul fratilor nostriAA 9&poc0 128 1';0
Prin 7ertfa si invierea Sa8 (isus ne)a introdus nu numai intr)un nou mod de viata8
ci si intr)un nou ciclu de e#istenta8 ciclul imparatiei lui !umnezeu0 (n miscarea
istoriei apare o alta miscare8 aceea a imparatiei viitoare0 !e aceea (nvierea8 si
493
de fapt si (ntruparea8 au nu numai o rezonanta de memorial8 de amintire a
evenimentelor din trecut8 ci o rezonanta de anuntarea a viitorului8 de
prefi6urare si de pre6atire a imparatiei0 Cu invierea lui *ristos8 viata este
orientata spre (mparatie8 care8 intr)o forma de7a anticipata8 este in mi7locul
nostru8 aici si acum8 ca imparatie a !u+ului8 care calauzeste Biserica in tainele
vietii viitoare pana la a doua venire a -iului8 Care 1)a trimis 9(oan 168 13)15;0
/l ne)a daruit un element nou8 viata Sa dumnezeiasca4 @@!in plinatatea 1ui noi
toti am primit8 si +ar peste +arAA 9(oan 18 16;0 /l ne)a transferat puterea de a
deveni copiii lui !umnezeu8 nascuti din !umnezeu 9(oan 18 12)13;0 .ertfa si
invierea aduc in istorie o noua realitate8 care transforma crestinii in icoane ale
lui *ristos8 facandu)i martori efectivi ai Sai8 nu numai in aceasta viata8 ci si in
viata veacului care va sa vina0
(n aceasta mutare spre noua creatie8 spre viata in deplinatatea si in infinitate
ei8 este posibila numai datorita invierii lui *ristos0 Prin invierea Sa8 /l a surpat
moartea definitiv8 dand viata infinita si deplina tuturor0 Teolo6ia filocalica
vorbeste de trei @@nasteriAA8 corespunzatoare cu trei moduri de e#istenta4
dupa trup8 ca fiinta umana8 adica aducerea in e#istentaB prin botez8 pentru
e#istenta fericitaB prin inviere8 pentru e#istenta vesnica0 !upa invierea lui
*ristos8 nu e#ista moarte absoluta4 @@& inviat *ristos si nici un mort nu este in
6roapa8 caci *ristos8 sculandu)Se din morti8 incepatura invierii celor adormiti
S)a facutAA0 &stfel8 misterul vietii viitoare este misterul restituirii es+atolo6ice
a umanitatii si creatiei de catre *ristos Cel inviat8 ,arele (mparat al veacurilor0
&ceasta restituire nu este rezulatul unei @@intoarceri eterneAA8 teza sustinuta
de reli6iile naturale8 care propun o ordine ciclica a timpului0 /s+atolo6ia intra
in ordinea lineara a iconomiei divine8 care este miscata de !u+ul lui !umnezeu0
Trecerea de la moarte la viata8 spre imparatia vesnica8 se face prin inviere0 !e
asemenea8 nemurirea sau supravietuirea sufletului nu tine de natura lui8 ci este
un dar al invierii0 Restituirea es+atolo6ica este o transcendere pascala4 @@/ste
cu neputinta ca8 murind cineva8 sa invie fara a7utorul Celui ce S)a inviat pe
Sine din mortiAA 9Sf0 Simeon <oul Teolo6;0
40 .udecata individuala anticipata
Credinta intr)o 7udecata particulara sau anticipata8 care are loc dupa moartea
fizica8 atunci cand sufletul8 in prezenta lui !umnezeu8 devine responsabil de
intrea6a viata8 apartine es+atolo6iei ortodo#e0 &ceasta 7udecata este un fel de
recapitulare constienta a intre6ii vieti0 (n practica litur6ica8 in special in slu7ba
inmormantarii si a pomenirii mortilor8 e#ista multe elemente care ar parea la
prima vedere incoerente8 despre o etapa intermediara intre moartea corporala
a fiecaruia si 7udecata finala0 Cu toate acestea8 o 7udecata anticipata nu este
pusa niciodata la indoiala0 :n realism es+atolo6ic se de6a7a din aceasta
practica4 omul sta in fata vesniciei nu cu oroarea mortii8 nici cu teroarea
7udecatii8 ci cu nade7dea invierii0
494
<imeni nu va scapa de moarte8 inmormantare si 7udecata8 care sunt ocazii
imediate de a se prezenta inaintea Creatorului8 Stapanul vietii si al mortii0
&cestea pot fi descrise astfel4 @@astazi sufletul se desparte de trup8 mutandu)
se la lumea cea vesnica8 mer6and pe o cale in care niciodata n)a umblat8 si la
.udecatorul Cel nefatarnic8 unde stau inainte cetele in6erestiB infricosatoare
este 7udecata aceea8 unde toti vom sta 6oi4 unii rusinati8 iar altii incununatiAA
9Slu7ba inmormantarii;0
.udecata particulara nu este un eveniment de condamnare si de e#cludere
absoluta0 /ste momentul de a discerne8 in toata libertatea constiintei8 ceea ce
este constructiv8 pozitiv8 de ceea ce este destructiv8 ne6ativ8 in viata
credinciosului0 !e aceea si efectul ei nu este la fel pentru toti0 -iecare poarta
sarcina sa 93al0 68 4)5;8 deci are o responsabilitate personala8 sin6ulara0
-iecare alear6a de unul sin6ur spre tinta mantuirii8 fiecare se lupta pentru a fi
recunoscut drept inaintea lui !umnezeu 93al0 58 4;0 -ata in fata cu !umnezeu8
crestinul nu se 7ustifica8 ci se roa6a4 @@Sa nu intri la 7udecata cu robul TauAA0
Starea in care sufletul este despartit de trup8 este o stare provizorie8 totusi
deosebita 9,arturisirea de credinta ortodo#a P 16428 cap0 1J()1J((;8 asa cum
arata in parabola bo6atului si saracului 1azar 91uca 268 1%)31;0 Ceea ce fiecare
a a6onisit in aceasta viata8 fie bine8 fie rau8 se manifesta imediat0 &ceasta
datorita faptului ca suntem marcati de faptele noastre pentru eternitate0 1a
7udecata anticipata se tine seama anume de aceasta le6atura intre credinta si
morala8 intre ceea ce credem si ceea ce facem8 intre felul de a crede si felul
de a vietui8 intre 1e6ea lui !umnezeu si libertatea personala8 care se vede cel
mai bine in pilda bo6atului si a saracului 1azar 91uca 168 1%)31;0 (isus8 spunand
prin 6ura lui &vraam catre bo6at4 @@&u pe ,oise si proorociiB sa asculte de eiAA
91uca 168 2%;8 vrea sa confirme obli6atia fiecaruia sa se intrebe in ce masura
este responsabil de viata sa proprie4 @@/u8 !omnul8 patrund inima si incerc
rarunc+ii8 ca sa rasplatesc fiecaruia dupa caile lui si dupa roada faptelor luiAA
9(eremia8 18 1';0 Bo6atul trebuie sa intelea6a ca !umnezeu a ales pe cei
saraci pentru a fi mostenitorii imparatiei Sale 9cf0 (acob 28 5;8 purtati de in6eri
in sanul lui &vraam 91uca 168 22;0 Bo6atii care raman aserviti averii8 nu intra in
aceasta imparatie8 pentru ca nu pot sa asculte vocea /van6+eliei4 @@!aca nu
asculta de ,oise si de prooroci8 nu vor crede nici daca ar invia cineva dintre
mortiAA 91uaca 168 31;0
/#emplul tanarului bo6at 9,arcu 1'8 1)2; ne arata8 de asemenea8 ca se poate
trai8 concret8 in mod deliberat8 in opozitie cu convin6erile cele mai profunde0
Tanarul care intreaba pe (isus4 @@Ce sa fac ca sa mostenesc viata vesnicaAA2 <)
ar fi avut atatea bo6atii daca ar fi trait potrivit 1e6ii8 asa cum fals pretinde4
@@(nvatatorule8 acestea toate le)am pazit din tineretile meleAA0 (isus stie ca
aceasta se afla in plina contradictie4 urmarea 1e6ii si starea de bo6atie0 (n
raspunsul Sau8 (isus este radical8 desi il iubeste pe tanar8 subliniind ca una din
e#i6entele spiritualitatii evan6+elice este aceea de a fi sarac4 @@(ar (isus8
privind la el cu dra6oste8 i)a zis4 @@:n lucru iti mai lipseste4 mer6i8 vinde tot ce
495
ai8 da saracilor si vei avea comoara in cerB si apoi8 luand crucea8 vino si
urmeaza ,ieAA0 !ar el8 intristandu)se8 a plecat8 caci avea multe bo6atii0 (isus
s)a uitat impre7urul 1ui si a zis ucenicilor Sai4 @@Cat de 6reu vor intra cei bo6ati
in imparatia lui !umnezeuAA 9,arcu 1'8 21)23;0 !in cauza ca nu renunta la
posesii e6oiste care frustreaza pe altii8 pe cei saraci8 pe care)i e#alta (isus8
bo6atul nu este potrivit pentru imparatia lui !umnezeu0
:n alt bo6at vorbeste despre el insusi8 dar nu despre altii8 cu +otararea de a
e#tinde dominarea si stapanirea proprie 91uca 128 16)21;0 /l stie ca s)a
imbo6atit pe seama altora8 dar nu se simte responsabil de starea actuala a
societatii si nici nu se intreaba in ce masura situatia altora este determinata de
spiritul sau de dominare0 @@(ar !umnezeu i)a zis4 <ebune5 (n aceasta noapte
vor cere de la tine sufletul tau0 Si cele ce ai pre6atit ale cui vor fi2AA 91uca 128
2';0 &ici se subliniaza semnificatia simbolica a vietii fiecaruia8 importanta
conceptiei pe care o avem despre viata in 6eneral8 care sa ne dea temei pentru
o spiritualitate de renuntare8 de a face ceva pentru ceilalti0
Tema raportului dintre bo6at si sarac este o tema profund es+atolo6ica8
deoarece ea pune in evidenta invatatura despre !umnezeu (nsusi si despre
dreptatea acestuia in mod concret0 (isus trece pe alaturi de puteri si de bo6ati8
ca sa inalte pe cei saraci0 /l a stabilit o ierar+ie a valorilor4 i6umenul
9capetenia; trebuie sa devina diacon 9slu7itor; P 1uca 228 20
Scopul 7udecatii este de a restaura ierar+ia sufletelor8 avand ca baza iubirea8 o
valoare divina comuna tuturor0 &ceasta iubire trebuie sa fie manifestata fata de
toti8 deoarece toti au o umanitate comuna8 prin c+ipul lui !umnezeu8 care)l
poarta orice fiinta umana8 c+ip cu care se identifica *ristos8 Care spune @@,ie
mi)ati facutAA 9,atei 258 4';4 @@<u ne mantuim miluind pe unulB totusi ne
trimite in foc dispretuirea unuia0 Caci cuvintele4 @@am flamanzit si am
insetatAA 9,atei 258 35;8 nu s)au spus pentru o sin6ura data8 nici pentru o
sin6ura zi8 ci pentru intrea6a viata0 !omnul si !umnezeul nostru a marturisit ca
primeste sa fie +ranit8 adapat si imbracat8 si celelalte8 nu o data8 ci totdeauna
si in toti8 de catre slu6ile Sale0
Cum 1)ar putea inc+ide unii pe Cel ce Se imparte neimpartit si Care este in
acelasi timp !umnezeu intre6 in fiecare dintre cei saraci2 Presupune deci ca
sunt o suta de saraci ca un sin6ur *ristos0 Caci nu S)a impartit nicidecum
*ristos 9( Cor0 18 13;0 !eci cel ce a dat la %% cate un obol8 iar pe unul l)a
in7urat8 sau l)a lovit8 sau l)a departat cu mana 6oala8 cui a facut oare acesta8
daca nu Celui ce a zis si zice pururea si va zice4 @@(ntrucat ati facut unuia din
acesti prea mici8 ,ie ,i)ati facutAA 9,atei 248 4';0
Cel ce a dat milostenie la o suta8 dar putea sa dea si altora8 si putea sa adape
si sa +raneasca inca pe multi care l)au ru6at si au stri6at catre el8 insa i)a
nesocotit8 va fi 7udecat de catre *ristos8 ca unul ce nu 1)a +ranit pe /l (nsusiB
496
fiindca cel +ranit de noi8 in fiecare dintre cei mici este si in aceia in totiAA 9Sf0
Simeon <oul Teolo68 Cele 225 de Capete8 %1)%38 @@-il0 Rom0AA8 p0 %2)%3;0
Caracterul acestei 7udecati deosebite este dat si de faptul ca @@in starea
actuala8 numai o parte este unita cu lumea cereasca8 cealalta parte asteapta
aceasta unire0 Caci sufletele sfintilor8 6ratie darului !u+ului Sfant si unirii cu
&cesta8 se afla in comuniune ceu !umnezeu inca din timpul vietuirii lor in trup0
Cat priveste trupurile lor8 nu este inca momentulB ele raman in mormant8
supuse stricaciunii8 si nu vor deveni incoruptibile decat in ziua invierii
6enerale8 cand8 desi6ur8 creatia pamanteasca8 vazuta si sensibila8 va fi
transformata si se va uni cu cea cereasca8 adica nevazuta si mai presus de
simtireAA 9Sf0 Simeon <oul Teolo68 Tratate teolo6ice si etice8 /tica8 (8 5;0
50 Rai si (ad
(nainte de invierea trupurilor si a 7udecatii 6enerale8 nici bucuria8 nici
condamnarea sufletelor8 nu sunt complete 9marturisirea lui !ositei al
(erusalimului8 1628 cap0 J>(((;0 (n slu7ba inmormantarii8 Biserica se roa6a
pentru un loc unde nu este nici durere8 nici intristare8 nici suspin0 (n aceasta
stare8 fiecare isi are treapta sa deosebita0 Cu ce se aseamana 7udecata2 Cu un
om care isi priveste in o6linda fata sa de aproape si permanent8 care dupa ce s)
a privit8 nu mai poate sa intoarca spatele si sa uite in ce fel arata c+ipul sau
9cf0 (acob 18 23)24;0 &ceasta vedere ca intr)o o6linda este imperfecta8 limitata8
confuza8 dar pana la vedere directa8 fata catre fata 9( Cor0 158 12;0 Totusi8
starea de dupa moarte reflecta starea si fata omului de aici0 Pentru cei drepti8
aceasta o6linda se numeste @@sanul lui &vraamAA8 latura celor vii8 corturile
dreptilor8 @@raiulAA fa6aduit celui ce s)a pocait pe cruce8 marturisind pe *ristos
91uca 238 43;0 Raiul vadeste8 redescopera8 c+ipul si frumusetea cea dintai8
lumina fetei Creatorului0 Pentru cei nedrepti8 aceasta o6linda este ur6ia si
focul 3+eenei8 iadul8 in care numai tacere8 in care nu este nici un fel de odi+na
toti privind cu fetele in 7os0 Cei drepti @@se vor odi+ni de ostenelile lorAA
9&poc0 148 13;8 @@vor vedea fata 1ui si numele 1ui va fi pe fruntile lorAA 9&poc0
228 2;0 (n sc+imb8 @@nici ziua8 nici noaptea8 n)au odi+na cei ce se inc+ina fiarei
si c+ipului eiAA 9&poc0 148 11;0
Cu facultatea discernamantului8 propriu unei constiinte iluminate8 omul poate
sa recunoasca destinul sau4 @@Si de voiesti sa afli ce stare de viata ai8 intreaba)
ti sufletul si spune)i4 Suflete8 ai pazit toate poruncile lui !umnezeu8 sau nu2 Si
desc+izandu)si 6ura constiintei lui8 iti va spune in c+ip si6ur adevarul0 Caci nu
se va rusina de tine8 ci te va infrunta si)ti va arata cele ce le)ai pus inainte si le
ai in tine8 fie bune8 fie rele0 Caci in constiinta vei afla8 fie ca ai iubit lumea8 fie
ca ai slu7it mai mult lui !umnezeu8 fie ca ai cautat slava de la oameni8 fie ca ai
dorit numai pe cea data de !umnezeu0 Privind in tine insuti ca intr)o cutie si
pipaind continutul si scotand una cate una din cele asezate in ea8 le vei
cunoaste in c+ip limpedeAA 9Sf0 Simeon <oul Teolo68 (ntaia cuvantare morala8
12;0
497
Rai desemneaza8 in sens biblic8 @@loculAA in care locuieste !umnezeu 9-ac0 38
$; si in care este introdus cel dintai om4 @@!omnul !umnezeu a sadit o 6radina
in /den8 spre rasarit8 si a pus acolo pe omul8 pe care il zidiseAA 9-ac0 28 $;0 Rai
inseamna nu numai sfera si comuniunea lui !umnezeu in care se afla omul la
inceputul creatiei8 ci si participarea la viata divina8 la sfarsitul creatiei8 adica
slava vesnica sau imparatia lui !umnezeu0 !upa acest inteles es+atolo6ic8 raiul
este ec+ivalent cu @@parousiaAA8 adica cu prezenta in persoana a !omnului Cel
Proslavit cu @@parousiaAA8 adica cu prezenta in persoana a !omnului Cel
Proslavit 9,atei 248 3'B 268 64B &poc0 18 ;0 <otiunea de rai cuprinde cei doi
termeni ai tensiunii in care se afla Biserica in istorie4 pre6ustarea imparatiei
9@@Ca a fost rapit in rai si a auzit cuvinte de nespus8 pe care nu se cuvine
omului sa le 6raiascaAA ) (( Cor0 128 4; si asteptarea fa6aduintelor 9@@astazi vei
fi cu ,ine in raiAA ) 1uca 238 43;0 Raiul este o stare de biruinta0 @@Celui ce va
birui8 ii voi da sa manance din pomul vietii8 care este in raiul lui !umnezeuAA
9&poc0 28 ;0 !e altfel8 Biserica se roa6a ca toti membrii ei sa devina
@@cetateni ai rauluiAA0
!aca raiul este un mediu de usurare si de eliberare8 prin dezle6area totala de
sub apasarea si controlul pacatului8 victimele raului devenind persoane libere8
iadul este un mediu de restrictie8 de acuzatie8 de victima8 de respin6ere0
(adul este starea de sufocare a sufletului8 6oliciunea mintii si invaluirea inimii
in intuneric si intristare0 /ste desnade7dea ca nu mai are puterea sa
dobandeasca mantuirea sufletului8 pentru care nimic nu se poate da in sc+imb
9,atei 168 26;0
!octrina invierii nu este cunoscuta de reli6ia iudaica8 dupa care orice om
coboara dupa moarte in s+eol8 loc de intalnire a tuturor mortilor 9(ov 3'8 23;8
un loc sub pamant8 plin de intuneric si umbra8 unde nu e#ista nici amintirea8
nici lauda lui !umnezeu 9Ps0 68 5B $$8 4)6B (ov 38 13)1%;0 (n acest sens8 iadul
este un loc unde mortii8 dreptii si pacatosii8 duc o viata de restrictie0 (n alt
sens8 6+eena este locul de pedeapsa pentru cei respinsi0 (adul este
incremenirea intr)o stare de separare si de necomunicare si de ura8 datorita
pacatului8 care este o forta de dezbinare4
@@<oaptea care vine 9(oan %8 4; este8 dupa cuvantul !omnului8 incremenirea
totala a intunericului viitor8 sau in alt c+ip anti+ristul8 care este si se numeste
noapte si intunericB sau iarasi8 in inteles moral8 este nepasarea continua care8
ca o noapte fara luna8 scufunda sufletul in somnul nesimtirii0 Caci precum
noaptea face pe toti sa doarma si este c+ipul mortii8 prin mortirea ce o aduce8
asa noaptea intunericului viitor ii face pe pacatosi morti si nesimtitori prin
ameteala durerilorAA 9Sf0 3ri6orie Sinaitul8 Capete in acrosti+8 3%8 in @@-iloc0
rom0AA8 vol0 8 p0 1'2)1'3;0
(n traditia ascetica ortodo#a8 un accent deosebit a fost pus pe e#perienta inca
din aceasta viata8 ca stare spirituala prees+atolo6ica8 a .udecatii lui
498
!umnezeu4 @@Precum par6a c+inurilor vesnice e ascunsa in sufletele
pacatosilor8 asa si arvunele bunatatilor lucreaza prin !u+ul si se daruiesc in
inimile dreptilor0 Caci imparatia cerurilor este vietuirea virtuoasa8 precum
c+inurile8 deprinderea patimilorAA 9Sf0 3ri6orie Sinaitul8 Capete in acrosti+8 3$8
in @@-iloc0 rom0AA8 vol0 8 p0 1'2;0 &ceasta constiinta permanenta a .udecatii
se rasfran6e in virtutea smerenieiB de aceea cei smeriti cu du+ul nu vor intra la
7udecata8 caci @@intru smerenia 1ui 7udecata 1ui s)a ridicatAA 9Ps0 538 $B -apte
$8 32)33;0
/tapele succesive ale petrecerii sufletului dupa 7udecata particulara au fost
e#primate prin vamile dincolo de mormant0 Cele 22 de trepte de e#aminare a
sufletului de la iesirea din viata corporala la primirea sentintei8 corespund cu
diverse forme ale pacatului0 Tema aceasta8 reprezentata icono6rafic in frescele
de la >oronet8 a fost dezvoltata in special de teolo6ii rusi 9ca &ntonie
&mfitertrov P Teolo6ia do6matica8 &tena8 1$5$B si ,acarie Bul6a=ov P Teolo6ia
do6matica ortodo#a8 t0 28 Paris8 1$6'0 Colectiile de canoane 9,anuel ,ala#a8
1651; dau amanunte despre petrecerea sufletului dupa moarte 9trei zile
ramane inca pe pamant;8 de drumul spre cer pentru a vedea locul sfintilor
9care dureaza noua zile;8 de rolul in6erilor care arata raiul si iadul8 pana la
patruzecea zi8 cand sufletul primeste sentinta0 ?ilele in care se fac slu7bele de
parastas8 coincid cu aceste momente principale0
(ntr)adevar8 unele elemente din care este compusa aceasta credinta sunt
mentinute de Traditie0 !e pilda8 rolul in6erilor in 7udecata sufletelor 9C+iril si
&le#andriei8 /frem Sirul8 (oan Postitorul;8 ideea de balanta pe care se cantaresc
faptele bune si rele 9Sf0 (oan !amasc+in;0 Cu toate acestea8 capitolul despre
vamile vazdu+ului nu are un caracter do6matic obli6atoriu0 /l reda8 in mod
simbolic8 credinta profunda ca sufletul care se afla in afara de timp8 insotit de
in6erul sau8 recapituleaza si valorifica in mod constient si 7ust viata sa0
Constiinta astfel luminata e#amineaza orice pacat8 cunoscut si necunoscut8
pentru care sufletul isi asuma intrea6a raspundere P iertarea sau
condamnarea80 &cest proces de 7udecata incepe aici 9(oan 58 24B %8 2%B 128 31;8
iar dupa moartea trupului8 sufletul devine deplin constient de viata sa0
60 Ru6aciunile Bisericii pentru cei morti
Ru6aciunile pentru cei morti sunt cunoscute in >ec+iul Testament4 @@Si
intorcandu)se la ru6aciuni8 s)au ru6at pentru pacatul ce s)a facut8 ca de tot sa
se stear6a0 (ar viteazul (uda a indemnat multimea sa se pazeasca fara de pacat8
vazand cu oc+ii cele ce s)au facut pentru pacatul celor ce mai inainte au cazut0
Si facand adunare de bani dupa numarul barbatilor8 care erau cu el doua mii de
dra+me de ar6int a trimis in (erusalim8 sa aduca 7ertfa pentru pacat0 -oarte
bun si cuvios lucru pentru socotinta invierii mortilor5 Ca de n)ar fi avut nade7de
ca vor invia cei ce mai inainte au cazut8 desert si de ras lucru ar fi a se ru6a
pentru cei morti0 Si a vazut ca celor ce cu buna cucernicie au adormit8 foarte
bun dar le este pus0 !rept aceea8 sfant si cucernic 6and a fost ca a adus 7ertfa
499
de curatie pentru cei morti8 ca sa se slobozeasca de pacatAA 9(( ,acabei8 128
42)46;0 @@Ca in6erilor sai va porunci pentru tine ca sa te pazeasca in toate
caile tale0 Pe maini te vor inalta ca nu cumva sa impiedici de piatra piciorul
tau0 Peste aspida si vasilisc vei pasi si vei calca peste leu si peste balaur0 Ca
spre mine a nada7duit si)l voi izbavi pe elB il voi acoperi pe el ca a cunoscut
numele meu0 Stri6a)va catre mine si)l voi auzi pe elB cu dansul sunt in necaz si)
l voi scoate pe el si)l voi slaviAA 9Ps0 %'8 11)15;0
Pomenirea litur6ica a mortilor si milosteniile in numele lor sunt patrunse de o
speranta ferma si favorabila0 /le au in vedere mai multe criterii4
a0 <imeni nu se mantuieste in iad8 pentru ca @@nu mortii Te vor lauda pe Tine8
nici toti cei ce se po6oara in iad8 ci noi cei viiAA 9Slu7ba inmormantarii;0 Cei vii
se roa6a @@sa nu intri la 7udecata cu robul Tau8 ca de vei cauta la faradele6i8
!oamne8 cine va putea sta in fata Ta2AA0
b0 Cei ce au murit in credinta si nade7dea invierii si a vietii vesnice8 nu trebuie
sa fie socotiti condamnati definitiv8 deoarece *ristos pentru ei a rabdat cu
trupul8 si crucea si in6roparea0 1or le)a zis4 @@&devarat8 adevarat zic voua4 cel
ce asculta cuvantul ,eu si crede in Cel ce ,)a trimis8 are viata vesnica si la
7udecata nu va veni8 ci s)a mutat din moarte la viata0 &devarat8 adevarat zic
voua8 ca vine ceasul si acum este8 cand mortii vor auzi 6lasul -iului lui
!umnezeu8 si cei care vor auzi8 vor invia0 Caci precum Tatal are viata in Sine8
asa ()a dat si -iului sa aiba viata in SineB si ()a dat putere sa faca 7udecata8
pentru ca este -iul "mului0 <u va mirati de aceastaB ca vine ceasul in care toti
cei din morminte vor auzi 6lasul 1ui8 si vor iesi cei ce au facut cele bune8 spre
invierea vietii8 iar cei ce au facut cele rele8 spre invierea osandei0 /u nu pot sa
fac de la ,ine nimicB precum aud8 7udecB dar 7udecata ,ea este dreapta8
pentru ca nu caut voia ,ea8 ci voia Celui Care ,)a trimisAA 9(oan8 58 24)3';0
c0 Biserica se roa6a in primul rand pentru odi+na celui adormit0 "di+na8 in sens
es+atolo6ic8 inseamna bucurie si desfatare in sanul lui &raam8 in comuniunea
sfintilor0 /a se roa6a pentru usurarea pacatelor si raspuns bun la infricosatoarea
7udecata4 @@<u va tan6uiti cei ce ati murit in credinta8 caci *ristos pentru noi a
rabdat cu trupul8 si crucea8 si in6roparea8 si a facut fii ai nemuririi pe toti care
stri6a catre /l4 Sa nu intri la 7udecata cu robul TauAA 9Slu7ba inmormantarii;0
Sau4 @@Stapane !oamne !umnezeul nostru8 Cel ce sin6ur ai nemurire8 Care
locuiesti in lumina cea neapropiata8 Cel ce omori si iarasi faci viuB Care duci in
iad si scotiB Cel ce e cu intelepciune ai facut pe om din pamant si ai le6iuit sa
se intoarca iarasi in pamant8 pentru 6reseala lui8 primeste sufletul robului Tau8
si)l odi+neste pe dansul in sanurile lui &vraam8 cei mantuiti8 in slava alesilor
Tai8 ca sa ia multa plata in locasurile sfintilor Tai8 pentru cele ce s)a ostenit in
lumea aceasta pentru numele TauAA 9Slu7ba inmormanatrii;0
d0 Pomenirea litur6ica a mortilor si milosteniile in numele lor sunt patrunse de
o speranta ferma si favorabila0 Biserica celor vii se roa6a pentru toti cei ce au
500
adormit in @@nade7dea invierii si a vietii de veciAA8 cu incredintarea ca e#ista o
sc+imbare posibila8 nu in sensul de tamaduire si curatire a firii0 &sadar8 Biserica
nu ii considera pentru totdeauna condamnati8 c+iar pe cei foarte pacatosi 9Ps0
118 1$;8 dar ea nu face speculatii in ce priveste modul in care se face aceasta
sc+imbare0 /a se roa6a pentru ca cel ce in credinta a adormit8 sa fie socotit
drept8 prin credinta si +ar5 Caci in afara de viata corporala8 o adevarata
reconvertire8 ca decizie personala si colaborare voluntara8 nu mai este
posibila0 (n iad nu este pocainta4 @@Ceea ce este moartea pentru oameni8 acea
este caderea pentru in6eriB caci dupa cadere nu mai e#ista pentru ei o
convertire0 <ici pentru oameni dupa moarteAA 9(oan !amasc+in8 !espre
credinta ortodo#a8 118 4;0 Totusi Biserica se roa6a cu speranta si indrazneala 9(
Tes0 48 13)1B (oan 58 24)3';8 mai ales pentru cei care nu au reusit sa termine
pocainta inceputa0 &steptarea celor ce au murit in credinta are un caracter
activ8 in sensul ca sufletele lor nu pot sa nu fie receptive la ru6aciunile si
milosteniile savarsite de cei vii in numele lor0 &ceasta ru6aciune nu este bazata
pe meritele celor vii si nici nu are intentia de a recompensa pietatea lor0 (n
mi7locirea ei8 Biserica incredinteaza pe cei ai sai iubirii fara mar6ini a lui
!umnezeu8 privirii Sale pline de +ar4 @@Sa nu intri la 7udecata cu robii TaiAA0
e0 Traditia ortodo#a insista asupra coborarii la iad a lui *ristos cu sufletul Sau
indumnezeit8 a carei pomenire se face in Sambata Patimilor4 @@(mpartit)a iadul
peste neamul omenesc8 dar n)a ramas in veciB ca Tu8 Puternice8 fiind pus in
6roapa8 cu palma cea incepatoare de viata ai rupt incuietorile mortii si ai
propovaduit celor ce dormeau acolo din veac8 izbavirea cea neminicinoasa8
facandu)Te ,antuitorule cel dintai sculat din mortiAA0
(n slu7ba vecerniei din !uminica Po6orarii !u+ului Sfant8 Biserica se roa6a
pentru @@cei tinuti in iadAA8 invocand po6orarea la iad a ,antuitorului4 @@Cel
ce Te)ai po6orat la iad si ai sfaramat incuietorile cele vesnice8 si celor ce sedau
in intuneric le)ai aratat iesireB iar pe sarpele cel din adanc8 incepatorul
rautatii8 l)ai vanat cu inteleapta Ta mestesu6ire dumnezeiasca si l)ai le6at cu
lanturile intunericului in iad8 si l)ai inc+is cu puterea Ta cea nemasurataAA0
*erma vorbeste de predicarea apostolilor la cei din iad4 @@&cestea 9cele
patruzeci de pietre; sunt &postolii si invatatorii8 cei care au predicat numele
-iului lui !umnezeuB acestia8 adormind in puterea si credinta -iului lui
!umnezeu8 au predicat si celor de mai inainte adormiti8 si le)au dat lor
pecetea prediciiAA 9Pilda (J8 168 trad0 Cit08 p0 3'4;0
&sadar8 intre inviere si a doua venire8 portile iadului8 ca si ale raiului8 sunt
desc+ise0 !e aceea nimeni nu e condamnat pentru vesnicie inainte de
7udecata0
0 C+ipul actual al lumii in asteptarea 6lorificarii
(isus compara plecarea Sa din lume si a doua Sa venire cu @@ceasul nasteriiAA0
@@-emeia8 zice /l8 cand e sa nasca8 se intristeaza8 fiindca a sosit ceasul eiB dar8
501
dupa ce a nascut copilul8 nu)si mai aduce aminte de durere8 de bucurie ca s)a
nascut om in lumeAA0 &sa si @@voi acum sunteti tristi8 dar iarasi va voi vedea si
se va bucura inima voastra si bucuria voastra nimeni nu o va lua de la voiAA
9(oan 168 1%)22;0 Caci desi se intrupeaza si locuieste cu noi si printre noi8 (isus
Se intoarce la Tatal0 @@Ceasul nasteriiAA8 este o parabola a situatiei actuale a
Bisericii8 a ucenicilor lui (isus8 o situatie de despartire si de suferinta8 dar si de
asteptare si speranta0 Caci asa cum copilul nu este complet absent inaintea
nasterii8 ci prezent fara sa fie vazut8 tot astfel trebuie sa intele6em absenta de
acum a lui (isus8 ca o prezenta nevazuta8 care poarta in ea o realitate viitoare0
Copilul care era in sanul mamei8 ascuns oc+ilor8 a7un6e sa fie vazut alaturi de
mama0 Bucuria e dubla4 aceea a venirii pe lume a unei noi fiinte omenesti si
aceea a descoperirii acestei fiinte pana atunci necunoscute0
1a fel cu *ristos4 Cuvantul cel nevazut devine vazut in persoana istorica vazuta
a lui (isus din <azaret0 !ar /l Se intoarce la Tatal8 ramanand prezent8 real8 dar
nevazut in mi7locul nostru0 -olosind aceasta ima6ine8 a @@ceasului nasteriiAA8
(isus ne arata ca este cu putinta sa deslusim o nade7de c+iar cand ne aflam in
necaz8 in suferinta8 in fata mortii0 &ici avem o meditatie asupra starii acestei
lumi8 asa cum este ea acum si asa cum ea va deveni0 Sfantul &postol Pavel 9(
Cor0 158 53)5$B (( Cor0 58 15)1; face o comparatie intre forma istorica a creatiei
si a vietii umane8 si forma lor es+atolo6ica0
<imeni nu poate prezice @@sfarsitulAA8 deoarece viata viitoare nu este o
continuare8 in sens cronolo6ic8 a timpului istoric0 (isus refuza sa dezvaluie data
cand va avea loc sfarsitul 9,atei 248 26;0 @@ParousiaAA8 adica a doua Sa venire8
va fi o mare surpriza8 caci @@de ziua si de ceasul acela nimeni nu stie8 nici
in6erii din ceruri8 nici -iul8 ci numai TatalAA 9,atei 248 36;0 /ste nestiut si
neprevazut8 ca si ceasul cand furul va veni 91uca 128 3%;0 Totusi8 (isus vesteste
semnele venirii Sale si ale sfarsitului veacului acestuia 9,atei 248 3)51B ,arcu
138 4)3B 1uca 218 )3$;0 :nele din aceste semne pot fi recunoscute de7a din
istorie8 de pilda distru6erea templului si orasului (erusalim8 despre care a
vorbit (isus8 zicand4 @@Piatra pe piatra nu va ramaneAA 9,atei 248 2;0 (n anul
'8 imparatul roman Titus va darama orasul si va incendia templul reconstruit
de (rod0 &lte semne8 se vor arata in aparitia de prooroci si +ristosi falsi8 care
vor insela pe multi8 anuntand unele evenimente ultime8 care in realitate nu au
nici o semnificatie si nici un raport cu venirea a doua a lui *ristos 91uca 218 $;0
(n aceasta perioada pre)es+atolo6ica se observa o a6ravare a nedreptatii in
lume 9,atei 248 12;8 razboaiele si cutremurele de pamant si suferintele se
inmultesc 91uca 218 %)11;8 se accentueaza persecutarea celor ce cred in
numele lui *ristos 9,arcu 138 %B 1uca 218 12;0 (n acest act de confruntare8
multi vor cadea 9,atei 248 1';8 prin ne6area credintei 9( Tim8 48 1)2;0 !e aceea
se pune intrebarea4 @@!ar8 cand va veni -iul "mului8 va 6asi /l credinta pe
pamant2AA 91uca 1$8 $;0 (n sc+imb8 /van6+elia va fi propovaduita in toata
lumea 9,atei 248 14; si tot (sraelul va fi mantuit 9Rom0 118 25)2%;0
502
Cel care prevede sfarsitul este anti+ristul 9( (oan 28 1$)22B 48 3B (( (oan8 ;8
@@omul faradele6ii8 fiul pierzarii8 potrivniculAA 9(( Tes0 28 1)1';8 fiara 9&poc0 138
1)1$;8 care va atra6e pe multi la idololatrie0 !istru6erea Satanei si a puterilor
adverse lui !umnezeu P -iul "mului S)a aratat tocmai @@ca sa strice lucrurile
diavoluluiAA 9( (oan 38 $;8 pe care in cele din urma il va desfiinta cu @@aratarea
venirii SaleAA 9(( Tes0 28 $; P disparitia raului din istorie8 incetarea suferintei
Bisericii pe pamant8 toate acestea sunt semne apocaliptice care premer6 a
doua >enire a lui (isus0 Totusi8 fa6aduintele es+atolo6ice8 adica instaurarea
imparatiei lui *ristos8 Care sade de)a dreapta Tatalui pe tronul autoritatii
divine 9,atei 258 31; si Care se manifesta in plenitudinea slavei Sale pentru a
conduce universul spre destinul sau vesnic 9/vrei 128 2;8 sunt in contradictie cu
amenintarile si prezicerile pe care le ve+iculeaza sectele apocaliptice0
Stapanul vine in ziua in care nu este asteptat si in ceasul care nu se stie 91uca
128 46;0
Biserica a admis &pocalipsa in canonul Biblic8 totusi8 a respins interpretarea
acesteia ca baza pentru calcule cronolo6ice despre veacul es+atolo6ic0 Cartea
&pocalipsa8 ultima carte a <oului Testament8 scrisa de /van6+elistul (oan in
Patmos8 catre anul %68 este adresata celor Sapte Biserici din &sia ,ica0 /l
descrie aici situatia politica in care se afla cititorii sai8 insistand asupra
persecutiilor credinciosilor8 dezlantuite de tiranul care are puteri universale0
Cartea denunta imperiile acestei lumi8 care @@fac razboi sfintilorAA 9&poc0 138
;0 &pocalipsa este influentata de profetiile lui !anielB de aceea este usor sa se
intelea6a de ce Roma este comparabila cu Babilon 9!aniel 1 si 1$;8 iar fiara
sau dra6onul8 cu puterea totalitara romana0 !e altfel8 &pocalipsa abunda in
simboluri8 fi6uri8 cifre8 a caror interpretare nu este simpla8 putand avea sensuri
diferite0 !e pilda8 cele 12 triburi ale lui (srael 98 4; reprezinta poporul lui
!umnezeu8 dar simbolizeaza si totalitatea8 toata omenirea0 <umarul 666
9&poc0 138 1$; este simbolul imparatului <eron care incendiaza Roma8 dand
apoi raspunderea pe seama crestinilor0
&pocalipsa este o alta fata a 3enezei8 care se produce printr)o serie de
rasturnari si innoiri cu caracter istoric si cosmic0 (n raport cu lumea creata la
inceput8 va fi o creatie noua8 @@un cer nou si un pamant nouAA9&poc0 218 1;0 (n
locul 6radinii din /den8 va aparea o cetate noua8 <oul (erusalim 9218 2;8 iar in
locul pomului mortii va rasari arborele vietii 9-ac0 38 22)24;0 &cest pom va
produce de 12 ori pe an8 frunzele lui fiind spre tamaduirea neamurilor 9&poc0
228 2;0 (n aceasta intorsatura a istoriei8 rolul principal il are *ristos Cel inviat8
-iul "mului8 care inau6ureaza imparatia lui !umnezeu 9cf0 &poc0 48 1)1$;0
Cuvantul 1ui este ca o sabie cu doua taisuri 918 16;8 puterea care pune in
miscare istoria 918 1$;0 Cel inviat prezinta amenintarile si fa6aduintele ce se
vor intimpla pana la sfarsit0 ,ielul desc+ide cartea istoriei lumii 9cap0 5; si
conduce lupta de eliberare de pacat0 1ui si Celui ce sade pe tron ii apartin
puterea si 6loria0 /l 7udeca istoria 9cap0 5)%; si face invitatie la ospatul nuntii
mesianice8 in care toata umanitatea va fi impacata si in plina comuniune cu /l
9cap0 1%;0 Satana va fi invins definitiv8 dupa care va avea loc 7udecata8 inaintea
503
tronului8 fiecare dupa fapta sa0 Cine n)a fost inscris in @@cartea vietiiAA8 a fost
aruncat in iezerul de foc0 Toate acestea se intimpla @@in curandAA 918 1B 228 6;0
@@Cel ce marturiseste acestea8 zice4 !a8 vin curand0 &min5 >ino8 !oamne
(isuseAA 9228 2';0
Toate acestea pun la 6rea incercare taria credintei si statornicia in ru6aciune0
@@-oc am venit sa aduc pe pamantAA 91uca8 128 4%;0 /ste o perioada de
purificare dureroasa8 dar necesara0 &ctul de purificare este comparat cu
procesul dintre doi adversari4 stapanul care vine in ziua in care nu este
asteptat si in ceasul de neprevazut8 si slu7itorul care nu s)a pre6atit de aceasta
venire 91uca 128 42)4%;0 /ste o perioada de purificare dureroasa8 dar necesara0
&ctul de purificare este comparat cu procesul dintre doi adversari4 stapanul
care vine in ziua in care nu este asteptat si in ceasul de neprevazut8 si
slu7itorul care nu s)a pre6atit de aceasta venire 91uca 128 42)4%;0 Cat priveste
cunoasterea vremii8 crestinul trebuie sa e#ercite acelasi discernamant cu care
prevede timpul8 caci ei au capacitatea si sa cunoasca sensul8 si consecintele a
ceea ce fac 91uca 128 54)5;0 Purificarea prin incercari este radicala0 !e aceea8
inainte de a fi adus in fata .udecatorului8 crestinul trebuie sa se impace cu
adversarul sau 91uca 128 5$;0
Toti cei care raman fideli lui *ristos nada7duiesc ca vor participa la
fa6aduintele (mparatiei8 ca re6i si preoti 9&poc0 58 1';0 (ar speranta
es+atolo6ica presupune o cautare intensa si voluntara a bunurilor fa6aduite
9,atei 68 33;8 o rascumparare activa a timpului istoric 9,atei 248 45;8 nu o
@@asteptare infricosata a 7udecatiiAA 9/vrei 1'8 2;0 Crestinii traiesc cu
nade7dea vie si ferma in mantuirea viitoare 9( Petru8 18 3)4;0 @@>e6+eati8 dar8 in
tot timpulAA 91uca 218 36;0 Cura7ul de a marturisi este ultimul dar al
crestinismului4 @@<u te teme8 turma mica8 pentru ca Tatal vostru va da cu
bunavoie imparatiaAA 91uca 128 32;0
$0 & doua venire a -iului "mului 9Parousia;
@@1umea ce va sa vinaAA incepe cu parousia8 adica venirea lui *ristos in plina
slava pe norii cerului 9,atei 248 3';8 ca sa completeze istoria mantuirii cu
@@ultimele evenimenteAA 9esc+ato;0 Cu manifestarea lui plina de marire8 la
sfarsitul acestei lumi8 se desc+ide o perspectiva infinita a imparatiei lui
!umnezeu8 sau @@ziua !omnuluiAA8 care8 dupa Barnaba 9/pistola J>8 %;8 este
@@ziua a optaAA8 ziua vesniciei8 inceputul unei lumi innoite8 care urmeaza zilei
a saptea8 simbolul acelui @@mileniumAA in care (isus va imparati cu cei drepti0
!e altfel8 ?iua !omnului indica si @@?iua .udecatiiAA 9,atei 128 36;8 momentul
final al tensiunii dintre *ristos si puterile raului 9Rom0 138 12B ( Tes0 58 2B /vr0
1'8 25B &poc0 18 1';0
(n traditia ortodo#a nu s)a insistat prea mult asupra evenimentelor @@?ilei
!omnuluiAA8 cand !umnezeu va aduna pe cei vii si pe cei morti8 prin (isus
*ristos si cu /l 9( Tes0 48 138 1$;0 &ccentul a fost pus pe proslavirea -iului8 Care
504
va intra @@in slava mareAA pe care a avut)o din vesnicie8 impreuna cu Tatal
9(oan 18 5;0 @@& 1ui este slava8 acum si in ziua veaculuiAA 9(( Petru 38 1$;0
*ristos es+atolo6ic este (isus c+enotic8 Care S)a intrupat8 a luat c+ip de rob
9-ilip0 28 ;0 Care nu are alt semn decat semnul lui (ona 9(ona 28 1)3B ,atei 128
4';0 &celasi -iu al "mului8 Care si)a petrecut trei zile in inima pamantului8 este
inaltat la dreapta Tatalui4 @@(ata8 vad cerurile desc+ise si pe -iul "mului stand
de)a dreapta lui !umnezeuAA 9-apte 8 56;0 *ristos Cel inviat8 Cel intai nascut
din morti8 !omnul imparatilor pamantului8 Pantocratorul8 Cel ce are c+eile
mortii si ale iadului8 este asemenea cu -iul "mului 9cf0 &poc0 18 58 $8 138 1$;0
*ristos S)a inaltat cu trupul si va veni cu el4 @@!aca cineva va spune ca *ristos
a parasit acum trupul Sau sfant8 ca !umnezeirea Sa este dezbracata de trupul
Sau si ca /l va veni fara ceea ce Si)a asumat8 acela nu va vedea slava aparitiei
SaleAA 9Sfantul 3ri6orie de <azianz8 Scrisori teolo6ice8 (8 258 in trad0 Cit08 p0
4;0 Prin trup se intele6e aici omul intre68 nu numai partea carnala8
neinsufletita8 cum credeau apolinaristii0 @@Cat pentru noi8 cetatea noastra este
in ceruri8 de unde si asteptam mantuitor8 pe !omnul (isus *ristos8 Care va
sc+imba la infatisare trupul smereniei noaste8 ca sa fie asemenea trupului
slavei Sale8 lucrand cu puterea ce are de a)Si spune Siesi toateAA 9-ilip0 38 2')
21;0
,anifestarea plina de slava a -iului inseamna si 6lorificarea celor ai Sai 9( Tes0
58 %)1'B (( Tes0 18 12;8 care reprezinta @@mostenirea SaAA 9cf0 Ps0 38 $B 28 12;0
-iul a dobandit pe cei botezati intr)un mod direct8 devenind o comunitate de
@@mostenitoriAA 9/fes0 38 6;8 o comuniune specifica0 &ceasta proslavire a
comuniunii sfintilor are loc intr)un conte#t cosmic0 Caci toata creatia supusa
le6ii pacatului si in asteptare sa fie rascumparata 9Rom0 $8 2')21;8 va fi inviata
si transfi6urata0 Cei blanzi vor primi ca mostenire acest pamant innoit 9,atei 58
5;0
Cat priveste @@ziua !omnuluiAA8 ziua de intoarcere a -iului "mului8 Sfantul
Pavel insista asupra capacitatii credintei de a discerne semnele venirii4 @@(ar
despre ani si despre vremuri8 fratilor8 nu aveti nevoie sa a scriem8 caci sin6uri
stiti bine8 ca ziua !omnului vine asa8 ca un fur noaptea0 &tunci cand vor zice4
pace si liniste8 ) atunci8 fara de veste8 va veni peste ei pieirea8 ca si durerile
peste cea insarcinata8 si scapare nu vor avea0 >oi insa8 fratilor8 nu sunteti in
intuneric8 ca sa va apuce ziua aceea ca un fur0 Caci voi toti sunteti fii ai luminii
si fii ai zileiB nu suntem ai noptii8 nici ai intunericuluiAA 9( Tes0 38 1)5;0 @@(n
privinta venirii !omnului nostru (isus *ristos si a adunarii noastre impreuna cu
/l8 va ru6am8 fratilor8 sa nu va clintiti de6raba ca mintea8 nici sa va spaimantati
P nici de du+ prooroces8 nici de vorba8 nici de vreo scrisoare ca pornita de la
noi8 cum ca ziua !omnului a si sosit0 Sa nu va ama6easca nimeni8 cu nici un
c+ip0 Caci ziua !omnului nu va sosi pana ce mai intai nu va veni lepadarea de
credinta si nu se va da pe fata omul nele6iuirii8 fiul pierzarii8 potrivnicul P
inaltandu)se mai presus de tot ce se numeste !umnezeu sau e facut pentru
505
inc+inare8 asa incat sa se aseze el in Biserica lui !umnezeu si pe sine sa se dea
drept !umnezeuAA 9(( Tes0 28 1)4;0
%0 (nvierea trupurilor
Parousia8 adica venirea in slava a -iului8 este insotita de invierea mortilor8 de
7udecata finala si de transfi6urarea vesnica0 Toti vor invia asa cum se arata in
viziunea lui /zec+iel 938 1)6;0 Toti se vor bucura8 in acest fel8 de invierea lui
*ristos8 Care a invins puterile mortii 9( Cor0 28 $;0 @@(nvierea trupurilorAA
9Crezul apostolic;8 adica refacerea unitatii trupului si sufletului pentru a primi
astfel rasplata definitiva si intrarea vietii corporale in slava cereasca8 este
universala0 <imeni nu este e#clus de la aceasta inviere8 indiferent de meritele
lui8 dupa cum a aratat Sfantul (oan *risostom0 Prin aceasta nimeni nu e in afara
imparatiei8 numai ca se poate vorbi pe @@micAA si de @@mareAA in imparatia
cerurilor 9,atei 58 1%;0
Ca articol de credinta8 iniverea mortilor a fost introdus in Simbolul ortodo# de
la Constantinopol 93$1;8 sub forma unei fa6aduinte si asteptari4 @@&stept
invierea mortilor si viata veacului ce va sa vinaAA0 Pentru apostolul Pavel8
ar6umentul invierii mortilor se bazeaza pe realitatea +ristolo6ica4 @@(ar daca se
propovaduieste ca *ristos a inviat din morti8 cum zic unii dintre voi ca nu este
inviere a mortilor2 !aca nu este inviere a mortilor8 nici *ristos n)a inviat0 Si
daca *ristos n)a inviat8 zadarnica este atunci propovaduirea noastra8 zadarnica
si credinta voastra0 <e aflam inca si martori mincinosi ai lui !umnezeu8 pentru
ca am marturisit impotriva lui !umnezeu ca a inviat pe *ristos8 pe care nu 1)a
inviat8 daca deci mortii nu inviaza0 Caci daca mortii nu inviaza8 nici *ristos n)a
inviat0 (ar daca *ristos n)a inviat8 zadarnica este credinta voastra8 sunteti inca
in pacatele voastreB si atunci si cei ce au adormit in *ristos8 au pierit0 (ar daca
nada7duim in *ristos numai in viata aceasta8 suntem mai de plans decat toti
oamenii0 !ar acum *ristos a inviat din morti8 fiind incepatura 9a invierii; celor
adormiti0 Ca de vreme ce printr)un om a venit moartea8 tot printr)un om si
invierea mortilor0 Caci8 precum in &dam toti mor8 asa si in *ristos toti vor invia0
!ar fiecare in randul cetei sale4 *ristos incepaturaB apoi cei ai lui *ristos8 la
venirea 1uiAA 9( Cor8 158 12)23;0 @@Pentru ca de credem ca (isus a murit si a
inviat8 tot asa 9credem; ca !umnezeu8 pe cei adormiti intru (isus8 ii va aduce
impreuna cu /l0 Caci aceasta va spunem8 dupa cuvantul !omnului8 ca noi cei
vii8 care vom fi ramas pana la venirea !omnului8 nu vom lua inainte celor
adormiti8 pentru ca (nsusi !omnul8 intru porunca8 la 6lasul ar+an6+elului si
intru trambita lui !umnezeu se va po6ori din cer8 si cei morti intru *ristos vor
invia inatai0 !upa aceea8 noi cei vii8 care vom fi ramas8 vom fi rapiti8 impreuna
cu ei8 in nori8 ca sa intampinam pe !omnul in vazdu+8 si asa pururea vom fi cu
!omnulAA 9( Tes0 48 14)1;0
!e aceea8 pentru a dezminti ideea ca (nvierea lui *ristos ar fi un mit sau o
superstitie8 apostolii recur6 la proba @@martorilor invieriiAA 9,atei 2$8 %)1B
(oan 2'8 1%)25B -apte 18 22B 28 32;0 Teolo6ia apostolica foloseste ca ar6ument
506
minunile savarsite de (isus8 pe care le considera ca anticipare a invierii0
(nvierea trupului este deci anticipata in minunile Sale8 mai ales in cele asupra
mortilor0
Care este realitatea trupului inviat8 tinand seama de dualitatea naturii umane4
trup)suflet2 !upa "ri6en8 trupul va trece in nefiinta8 sufletele si fiintele
spirituale revenind la starea lor dinainte de intrarea in trup0 Biserica
marturiseste insa credinta in invierea si vesnicia trupurilor8 transfi6urate prin
+arul indumnezeitor 9( Tes0 48 14)1;0 (n 6eneral8 prin invatatura despre
invierea mortilor8 crestinismul rasaritean a vrut sa puna in valoare ideea ca
moartea nu este o pierdere sau o aneantizare a persoanei si personalitatii
omului8 ci o trecere spre o e#istenta unica cu !umnezeu spre vesnicie0 (n acest
sens8 conditia naturala a trupului se pastreaza8 dar coruptia in sens de disolutie
a disparut0 &dica trupul ramane ca substanta materiala8 dar functiile lui
e#ercitate de simturi sunt covarsite de facultatile spiritului0 !e semenea8
sufletul e#ista ca substanta diferita si este nemuritor8 dar el participa la slava
lui !umnezeu impreuna cu trupul0 ,ai bine)zis8 trupul este absorbit de sufletul
spiritualizat8 iar acesta este covarsit de ener6iile divine necreate4 @@Si le)a zis
lor (isus4 @@-iii veacului acestuia se insoara si se maritaB iar cei ce se vor
invrednici sa dobandeasca veacul acela si invierea cea din morti8 nici nu se
insoara8 nici nu se marita0 Caci nici sa moara nu mai pot8 caci sunt la fel cu
in6erii si sunt fii ai lui !umnezeu8 fiind fii ai invierii0 (ar ca mortii inviaza a
aratat c+iar ,oise la ru68 cand numeste !omn pe !umnezeul lui &vraam8 si
!umnezeul lui (saac si !umnezeul lui (acov0 !umnezeu deci nu este !umnezeu
al mortilor8 ci al viilor8 caci toti traiesc in /lAA 91uca 2'8 34)3$;0
/ste vorba de o @@faptura nouaAA 9(( Cor0 58 1;8 de un @@trup du+ovnicescAA
inviat4 @@&sa este si invierea mortilor4 se seamana trupul intru stricaciune8
inviaza intru nestricaciuneB se seamana intru necinste8 inviaza intru slavaB se
seamana intru slaviciune8 inviaza intru putereB se seamana trup firesc8 inviaza
trup du+ovnicesAA 9( Cor0 158 42)44;0 :na din cele mai populare credinte in
pietatea ortodo#a8 invierea mortilor8 nu este bazata pe o idee va6a despre
nemurire8 ci pe fa6aduinta si asteptarea celei de a doua veniri a !omnului0
(nvierea si parousia nu se pot disocia4 @@&cest (isus8 Care S)a inaltat la cer din
mi7locul vostru8 va veni in acelasi fel cum 14)ati vazut mer6and la cerAA 9-apte
18 11;0 (n e#perienta sa8 (ov anticipase aceasta4 @@!ar eu stiu ca
Rascumparatorul meu este viu si ca /l8 in ziua cea de pe urma8 va ridica iar din
pulbere aceasta piele a mea ce se destramaAA 91%8 25;0
Teolo6ia rasariteana a insistat asupra invierii si pentru a pastra unitatea fiintei
umane in dualismul trup)suflet8 si contra ideii de eternitate si de necesitate a
materiei8 in starea ei de creatura 9Ps0 1'48 2%;0 &stfel8 teolo6ia vorbeste despre
moartea fizica8 corporala8 care nu inseamna disparitia persoanei8 ci
dez6re6area si imprastierea materiei partii ei corporale4 trupul sfintit prin
botez si +ranit cu painea vietii8 este consacrat lui !umnezeu8 apartine lui
*ristos 9( Cor0 68 16)2';0 /l este samanta care trebuie sa moara pentru ca fiinta
507
umana sa imbrace o stare noua8 de transfi6urare0 !e aceea8 Biserica "rtodo#a8
considerand trupul ca parte inte6ranta a persoanei8 nu practica arderea0 (n
actul invierii8 sufletul si trupul sunt reunite pentru eternitate intr)o umanitate
es+atolo6ica8 patrunsa de ener6ia du+ului nestricacios8 umanitate fara caracter
carnal si se#ual 9(oan !amasc+in8 !espre credinta ortodo#a8 (>8 JJ>((;8 @@caci
carnea si san6ele nu vor mosteni (mapratia lui !umnezeuAA 9( Cor0 158 3;0
&ceasta @@ridicareAA sau @@redresareAA in @@?iua !omnuluiAA nu este decat
consecinta biruintei lui *ristos asupra mortii8 caci @@ invierea lui *ristos care a
avut loc dupa suferintele Sale pe cruce8 cuprinde taina invierii trupului
eclezial8 ca un intre60 !upa cum trupul vazut al lui (isus a fost rasti6nit8
in6ropat si apoi inviat8 tot asa trupurile sfintilor lui *ristos sunt rasti6nite cu
*ristos si nu mai traiesc de acum incoloAA 9"ri6en8 Comentariu la (oan8 t0 ((8 J;0
Care va fi stralucirea de pe urma a zidirii2
@@!ar c+iar cand va fi reinnoita8 zidirea nu va fi iarasi cum a fost adusa de
!umnezeu la e#istenta la inceputB sa nu fie5 Caci se seamana trup sufletesc 9(
Cor0 158 44;8 cum s)a spus8 si nu se ridica un trup cum era cel al primului om
creat inainte de neascultare8 adica material si sensibil si sc+imbacios8 avand
lipsa de +rana materiala8 ci se scoala trup intre6 indu+ovnicit si nesc+imbacios8
cum era al Stapanului si !umnezeului nostru dupa inviere8 adica al Celui de al
!oilea &dam si al Celui intai)nascut din morti8 deci cu mult deosebit de acela0
(n acelasi fel intrea6a zidire se va face8 la un semn al lui !umnezeu8 nu cum a
fost creata8 materiala si supusa simturilor8 ci va fi prefacuta8 la nasterea din
nou8 intr)o locuinta nemateriala si du+ovniceasca mai presus de toata simtirea0
!e altfel8 dumnezeiescul Pavel zice4 @@<u toti vom adormi8 dar toti ne vom
presc+imba intr)o clipa8 intr)o clipeala de oc+iAA 9( Cor0 158 4';0 !ar tot asa se
va presc+imba zidirea8 arsa prin locul dumnezeiesc8 ca sa se implineasca
cuvantul proorocesc care spune4 @@(ar dreptii vor mosteni pamantulAA 9Ps0 368
2%;B desi6ur nu un pamant supus simturilor P caci cum ar fi aceasta8 odata ce
aceia vor fi indu+ovniciti2 P ci pamantul devenit intre68 spiritual si nematerial8
ca8 cei ce au dobandit trupuri netrupesti si au a7uns intr)o simtire mai presus
de simtire si8 circumscrisi fiind8 se vor face necircumscrisi in cele
necircumscrise8 sa aiba o locuinta vrednica de slava lorAA0 9Sf0 Simeon <oul
Teolo68 (ntaia cuvantare morala8 5;0
1'0 .udecata ultima si e#i6entele acesteia
.udecata 9=risis; este confruntarea istoriei si omului cu dreptatea lui
!umnezeu8 la sfarsitul veacurilor8 cand intrea6a lume va fi adusa sub
autoritatea suprema a lui !umnezeu0 .udecata este actul final al lui (isus
*ristos8 adica @@sfarsitulAA8 cand @@!omnul va preda imparatia lui !umnezeu si
Tatalui8 cand va desfiinta orice domnie 9 ;8 orice stapanire 9 ; si orice putere
9 ;4 @@!upa aceea8 sfarsitul8 cand !omnul va preda imparatia lui !umnezeu si
Tatalui8 cand va desfiinta orice domnie si orice stapanire si orice putere0 Caci
508
/l trebuie sa impartaseasca pana ce va pune pe toti vra7masii Sai sub picioarele
Sale0 >ra7masul cel din urma8 care va fi nimicit8 este moartea0 Caci toate le)a
supus sub picioarele 1ui0 !ar cand zice4 Ca toate i)au fost supuse 1ui P
invederat este ca afara de Cel Care ()a supus 1ui toate0 (ar cand toate vor fi
supuse 1ui8 atunci si -iul (nsusi se va supune Celui ce ()a supus 1ui toate8 ca
!umnezeu sa fie totul in toateAA 9( Cor0 158 24)2$;0
&ceasta confruntare a avut de7a loc8 intr)un mod radical8 pe Cruce4 @@&cum
este 7udecata 9=risis; acestei lumi8 acum stapanitorul 9arc+on; lumii acesteia va
fi aruncat afara 9(oan 128 31;0 Puterea raului este astfel in mod obiectiv
7u6ulata8 diavolul fiind deposedat de autoritatea ce o avea asupra celor
@@robitiAA0
/#ista 7udecata 6enerala8 ultima8 cand toti se vor prezenta impreuna inaintea
lui !umnezeu pentru a li se face @@dreptateAA0 !oua !uminici de la inceputul
postului Pastelui 9!uminica infricosatoarei 7udecati P te#te biblice4 ( Cor0 $8 $)%B
,atei 258 31)46B si cea a caderii lui &dam si a iz6onirii din rai P te#te biblice4
Romani 138 11)14B 4B ,atei 68 14)21;8 ne amintesc ca e#ista o 7udecata
rascumparatoare8 in care !reptul .udecator 9(( Tim8 58 6)$;8 duce la capat
dreptatea Sa 9(( Petru 38 $)%B (( Cor0 38 )11;8 deosebind stea de stea 9( Cor0 158
41;8 adica dand sfintilor si dreptilor rasplata pe care o asteapta8 iar celor
pacatosi8 pedeapsa pe care o merita0 <u e#ista scapare de la aceasta 7udecata4
@@(ar oricine va va da sa beti un pa+ar de apa in numele ,eu8 fiindca sunteti
ucenici ai lui *ristos8 adevarat va spun voua ca nu)si va pierde rasplata sa0 !ar
cine va sminti pe unul din acestia mici8 care cred in ,ine8 ar fi mai bine pentru
el sa i se le6e o piatra de moara si sa fie aruncat in mareAA 9,arcu %8 41)42;0
!eci8 una din doua8 zice (6natie al &ntio+iei8 sau sa ne temem de mania care va
sa vina 9,atei 38 ;8 sau sa iubim +arul de acum5AA 9Catre /feseni8 J(8 1;0
@@>eacul de acum si veacul viitor8 sunt doi adversari8 zice Clement Romanul4 nu
putem fi deci prieteni cu cele doua veacuriAA 9Catre Corinteni8 ((8 >(8 4)58 trad0
rom08 p0 %6;0
!umnezeu intervine in istorie pentru a face dreptate4 @@,ultimi si iar multimi
in >alea 7udecatii0 Caci aproape este ziua !omnului in >alea 7udecatiiAA0
@@Soarele si luna se intuneca si stelele isi pierd lumina lor0 !in Sion !omnul va
stri6a puternic si din (erusalim va slobozi tunetul sau4 pamantul si cerurile
cutremura)se)vor atunci0 &tunci veti cunoaste ca eu sunt !omnul !umnezeul
vostru8 care salasluieste in Sion8 in muntele cel sfant al meuB (erusalimul va fi
altarul meu8 iar strainii nu vor mai trece pe acolo0 Si in vremea aceea8 din
munti va cur6e must8 vaile vor fi pline de lapte8 toate paraiele din (uda vor
serpui umplute de apa8 iar din casa !omnului va iesi un izvor care va uda valea
Sitim /6iptul va fi pustiit si /domul preface)se)va in tinut nelocuit8 din pricina
silniciilor impotriva fiilor lui (uda8 fiindca au varsat san6e nevinovat in
pamantul lor0 !ar (uda va fi locuit in veci si de)a pururi si (erusalimul din neam
in neam80 Razbuna)voi san6ele pe care nu l)am razbunatB si !omnul va locui
Sionul in veacAA 9(oel 48 14)21;0
509
:n anumit limba7 simbolic4 intunericul celui din afara 9,atei 228 13;8 pedepsele
corporale 9,atei 238 3';8 in focul vesnic 9,atei 258 41;8 in 6+ena focului 9,atei
1$8 1%;8 vrea sa sublinieze destinul infernal al pacatosului8 a7uns la termenul
ultim si inevitabil al responsabilitatii0 Comparat cu @@iezerul de focAA 9&poc0
2'8 1'8 148 15;8 iadul nu inseamna torturi si flacari0 (adul este aceasta @@a doua
moarteAA 9&poc0 28 11;8 bascularea sufletului intr)o lume abstracta8 indiferenta
si necunoscuta8 consecinta a unei libertati pervertite0 (adul este dovada a
libertatii umane rele0 !e aici8 sufocarea sufletului in individualitatea sa
ne6ativa8 in lepadarea sa de !umnezeu sau in refuzul sau definit de a fi primit
dra6ostea lui !umnezeu0 (adul este raul pur8 cata vreme aici raul este
amestecat0 (adul presupune un pacat continuu fata de dra6oste4 @@(ar eu zic ca
cei c+inuiti in 6+eena vor fi biciuiti de biciul iubirii0 Si ce c+in mai amarnic si
mai cumplit este decat c+inul dra6osteiAA 9(saac Sirul8 Cuvinte despre nevointa8
1JJ((8 -iloc0rom08 vol0 1'8 p0 362;0
<u se poate intele6e acest versant ne6ativ al libertatii8 aceasta stare de
perversiune a e#istentei8 decat in prezenta lui *ristos8 Care isi intoarce
privirea pentru ultima oara spre fiecare persoana0 .udecata se va face in
prezenta intre6ii creatii8 desi este deosebita pentru fiecare in parte0 ,irele va
intra la cei invitati8 si celui care nu va purta +aina de nunta ii va spune4
@@Prietene8 cum ai intrat aici fara +aina de nunta2AA0 /l insa a tacut0 &tunci
imparatul a zis slu7itorilor4 @@le6ati)l de picioare si aruncati)l in intunericul cel
din afara0 &colo va fi plan6erea si scrasnirea dintilorAA 9,atei8 228 12)13;0 -iul
"mului va fi infle#ibil cu @@slu6a vicleanaAA si @@netrebnicaAA 9,atei 258 26)
3';8 deoarece /l este drept0 /l nu poate trece cu vederea mai ales pe cei ce au
fost inumani si nedrepti fata de cei saraci si blanzi8 fiindca /l (nsusi Se
identifica cu acestia4 @@&devarat zic voua8 intrucat ati facut unuia dintr)acesti
frati ai ,ei8 prea mici8 ,ie ,i)ati facutAA 9,atei 258 4';0 Cei ce au trisat cu
dreptatea8 nu vor mosteni imparatia lui !umnezeu 9( Cor0 68 %)1';0 Cel ce s)a
compromis cu pacatul8 nu poate sa scape de mania lui !umnezeu 9Col0 38 5)6;0
Cererea bo6atului nemilostiv de a fi iertat n)a fost auzita si implinita 91uca 168
24)31;0 1a 7udecata vor fi prezenti cei ce s)au bucurat8 in aceasta viata8 de
faptele noastre bune8 pentru a ne aduce @@multumireaAA lor0 &cest act de
multumire P eu+aristie P face parte din @@rasplataAA ce s)a pre6atit celor
drepti0 !ar si @@bunavointaAA ce se naste in sufletul celui ce primeste fata de
cei ce i)au aratat mila in viata aceasta8 ramane in veci 9Sf0 3ri6orie de <Essa8
!espre -ericiri8 p0 35)3;0
@@Raiul este dra6ostea lui !umnezeu8 in care se cuprinde desfatarea de toata
fericirea0 / locul unde fericitul Pavel a fost +ranit cu o +rana mai presus de
fire0 Si dupa ce a 6ustat acolo din pomul vietii8 a stri6at8 zicand4 @@Cele ce
oc+iul nu a vazut si urec+ea nu a auzit si la inima omului nu s)au suit8 pe aceala
le)a 6atit !umnezeu celor ce)1 iubesc pe /lAA 9( Cor0 28 %;0 !e la pomul acesta a
fost oprit &dam8 prin sfatul diavolului0 @@Pomul vietii sale este dra6ostea lui
!umnezeu8 de la care a cazut &dam si nu s)a mai intalnit cu bucuriaAA 9(saac
Sirul8 op0 cit08 p0 362;0
510
1iteratura de specialitate insista asupra biruintei sfintilor la sfarsitul veacurilor0
Raiul este aceasta plenitudine a vietii si bucuriei in comuniunea lui !umnezeu0
Slava sfintilor si dreptilor8 de care se impartasesc si trupurile lor la inviere8
este revarsarea +arului !u+ului Sfant 9(( Cor0 38 )11;0 &ceasta a fost anticipata
de slava care a incon7urat pe ,oise 9,atei 18 2)4;0 !reptii si sfintii vor fi
intocmai ca in6erii 9,atei 228 3';8 adica8 plini de bucurie8 nesupusi
necesitatilor8 dominati de voie libera0 -orma es+atolo6ica a umanitatii este
redata in mod stilizat in icono6rafia sfintilor0 <imbul este simbolul transfi6urarii
persoanei0 Raiul este aceasta odi+na activa a lui !umnezeu in Sfintii Sai8
indumnezeindu)i8 cat este cu putinta umanitatii transfi6urate0
>iata viitoare consta tocmai in aceasta prezenta crescanda a lui *ristos in
fiecare si in prezenta fiecaruia in celalalt8 6ratie acestei familiaritati care vine
din vedera 1ui directa8 @@fata catre fataAA 9( Cor0 138 12;0 (ar aceasta are un
caracter dinamic de @@crestereAA8 de inaintare @@din slava in slavaAA 9(( Cor0 38
1$;0 Sfintii au devenit icoane vii ale lui *ristos8 dar ei devin fara incetare si nu
se vor opri sa devina0 @@Cine este sfant8 sa se sfinteasca si mai departeAA
9&poc0 228 11;0 &ceasta @@crestereAA trebuie sa fie inteleasa @@in termeni de
purificareAA8 mai de6raba decat de satisfactie8 de @@tamaduireAA8 decat de
retributie 9Comuniunea sfintilor si cei adormiti8 te#t adoptat de Comisia pentru
dialo6ul intre an6licani si ortodocsi8 iulie8 1%$';0
.udecata apartine -iului "mului 9(oan 58 228 2)3';8 care asociaza pe prietenii
Sai4 @@>oi8 care ,i)ati urmat ,ie8 veti sedea si voi pe douasprezece tronuri8
7udecand cele douasprezece triburi ale lui (sraelAA 9,atei 1%8 2$;0 &ceasta
afirmatie va fi preluata de autorul &pocalipsei8 care pune accentul pe multimea
ce se prezinta inaintea tronului lui !umnezeu8 aducand lauda8 adorare si
multumire0 @@Celui ce sade pe tronAA 9cf0 &poc0 48 %)1'B 8 %)1%;B @@dupa
aceea8 m)am uitat si iata multime mare8 pe care nimeni nu va putea sa o
numere din tot neamul8 semintiile8 popoarele si limbile8 stand inaintea tronului
si inaintea ,ielului8 imbracati in vesminte albe si avand in mana ramuri de
finicAA 9&poc0 8 %;0 /l este @@locul tuturorAA8 in care toti vor fi recapitulati4
@@Cel ce sade pe tron ii va adaposti in cortul SauAA 9&poc0 8 15;0 (n /l se vor
implini toate fa6aduintele8 deoarece toate conver6 catre /l8
@@pantocratorulAA4 @@Si se vor binecuvanta in /l toate semintiile pamantului8
toate neamurile il vor ferici pe /lAA 9Ps0 18 1$;0 @@/l va domni pana la
mar6inile pamantului8 1ui i se vor inc+ina toti conducatorii pamantului8 1ui ii
vor slu7i toate neamurile8 numele 1ui va dainui in vecie si binecuvantat in veac
si veacul vecilor0 Tot pamantul se va umple de slava 1uiAA 9Ps0 18 21;0
.udecata nu este ziua razbunarii8 ci a rasplatirii4 @@Sufletele dreptilor sunt in
mana lui !umnezeu si c+inul nu se va atin6e de ele0 (n oc+ii celor fara de
minte8 dreptii sunt morti cu desavarsire si iesirea lor din lume li se pare mare
nenorocire0 Si plecarea lor dintre noi8 un prapad8 dar ei sunt in pace0 C+iar
daca8 in fata oamenilor8 ei au indurat suferinte8 nade7dea lor este plina de
nemurire0 Si fiind pedepsiti cu putin8 mare rasplata vor primi8 caci !umnezeu i)
511
a pus la incercare si i)a 6asit vrednici de el0 Ca pe aur in topitoare8 asa i)a
lamurit8 si ca pe o 7ertfa de ardere intrea6a i)a primit0 Straluci)vor in ziua
rasplatirii si ca niste scantei care se lasa pe miriste8 asa vor fi0 .udeca)vor
neamurile si stapani vor fi peste popoare si !omnul va imparati intru ei8 in
veci0 /i vor intele6e adevarul8 ca unii care si)au pus increderea in !omnul8 cei
credinciosi vor petrece cu el in iubire8 caci +arul si indurarea sunt partea
alesilor lui0 Cei nele6iuiti pedepsiti vor fi8 dupa cu6etul lor cel viclean8 pentru
ca nu le)a pasat de cel drept8 iar de !umnezeu s)a departatAA 9(ntelepciunea8
38 1)1';0
!umnezeu conteaza si pe sensul innascut al dreptatii si ec+itatii4 @@-iindca
vaduva aceasta imi face suparare8 ii voi face dreptate8 ca sa nu vina mereu sa
ma supere0 Si a zis !omnul4 &uziti ce spune 7udecatorul cel nedrept2 !ar
!umnezeu8 oare8 nu va face dreptate alesilor Sai care stri6a catre /l ziua si
noaptea si pentru care /l rabda indelun65 ?ic voua ca le va face dreptate in
curand0 !ar -iul "mului8 cand va veni8 va 6asi8 oare8 credinta pe pamant2AA
91uca 1$8 5)$;0 & fi responsabil face parte din demnitatea fiecarei persoaneB de
aceea aceasta raspundere ultima este si un act de demnitate0 !e aceea8
fiecare va fi 7udecat dupa constiinta si le6ea sa 9(oan 68 45;0
@@Cum ma voi infatisa inaintea !omnului2 9,i+ea 68 6;0
@@Cand va veni fiul "mului intru slava Sa8 si toti sfintii in6eri cu /l8 atunci va
sedea pe tronul slavei Sale0 Si se vor aduna inaintea 1ui toate neamurile si)i va
desparti pe unii de altii8 precum desparte pastorul oile de capre0 Si va pune
oile de)a dreapta Sa8 iar caprele de)a stan6a0 &tunci va zice (mparatul celor de)
a dreapta 1ui4 >eniti8 binecuvantatii Tatalui ,eu8 mosteniti imparatia cea
pre6atita voua de la intemeirea lumii0 Caci flamand am fost si ,i)ati dat sa
manancB insetat am fost si ,i)ati dat sa beauB strain am fost si ,)ati primit0 3ol
am fost si ,)ati imbracatB bolnav am fost si ,)ati cercetatB in temnita am fost
si ati venit la ,ine0 &tunci dreptii (i vor raspunde zicand4 !oamne8 cand Te)am
vazut flamand si Te)am +ranit2 Sau insetat si Ti)am dat sa bei2 Sau cand Te)am
vazut strain si Te)am primit8 sau 6ol si Te)am imbracat2 Sau cand Te)am vazut
bolnav sau in temnita si am venit la Tine2 (ar (mparatul8 raspunzand8 va zice
catre ei4 &devarat zic voua8 intrucat ati facut unuia dintr)acesti frati ai ,ei8
prea mici8 ,ie ,i)ati facut0 &tunci va zice si celor de)a stan6a4 !uceti)va de la
,ine8 blestematilor8 in focul cel vesnic8 care este 6atit diavolului si in6erilor
lui0 Caci flamand am fost si nu ,i)ati dat sa manancB insetat am fost si nu ,i)
ati dat sa beauB strain am fost si nu ,)ati primitB 6ol si nu ,)ati imbracatB
bolnav si in temnita8 si nu ,)ati cercetat0 &tunci vor raspunde si ei8 zicand4
!oamne8 cand Te)am vazut flamand8 sau insetat8 sau strain8 sau 6ol8 sau
bolnav8 sau in temnita si nu Ti)am slu7it2 /l insa le va raspunde zicand4 &devarat
zic voua4 (ntrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici8 nici ,ie nu ,i)ati
facut0 Si vor mer6e acestia la osanda vesnica8 iar dreptii la viata vesnicaAA
9,atei 258 31)46;0
512
Pentru unii8 .udecata va fi un act de binecuvantare si de multumireB pentru
altii8 va fi un act de osanda 9,atei 258 34)46;0
:nele aspecte ale 7udecatii de apoi8 ale raiului si iadului8 sunt e#puse de o
maniera icono6rafica si simbolica in scenele dintr)o vec+e traditie apocaliptica8
reluata de (oan !amasc+in4 @@!e aceea8 la inviere8 sufletele noastre vor fi
reunite cu trupurile devenite nestricacioase8 si astfel ne vom prezenta in fata
infricosatului tron de 7udecata al lui *ristos0 &ici vor fi citati si diavolul8
demonii si slu7itorii sai8 anti+ristul8 impreuna cu nele6iuitii si pacatosii8 pentru
a fi aruncati in focul vesnic0 <u un foc material8 ca cel cunoscut de noi8 ci unul
pe care !umnezeu il stie0 Cei care vor fi facut binele8 vor straluci ca soarele8 in
comuniunea in6erilor8 impreuna cu !omnul nostru (isus *ristos8 oc+ii nostri fiind
atintiti spre /l8 iar oc+ii Sai spre noi8 purtand darul bucuriei nesfarsite8 pe care
/l o daruieste8 si laudandu)1 impreuna cu Tatal si !u+ul Sfant8 in vecii vecilorAA
9!espre credinta ortodo#a8 (>8 2;0
.udecata ultima8 cand fiecare va da seama de lucrul ce i)a fost atribuit 9Cf0
,arcu 138 34;8 este un act de dreptate pentru cei care s)au luptat8 dupa
intoarcera lui *ristos Tatal8 ca voia lui !umnezeu sa se faca pe pamant precum
in cer8 ducand mai departe ceea ce /l incepuse8 imitandu)1 pe /l0 @@-iindca a
patimit cu trupulAA 9( Petru 48 1;8 de aceea /l a fost randuit 7udecatorul celor
vii si celor mortiAA 9-apte 1'8 42B Rom 148 %B ( Petru 48 1)6;0
(mitarea lui *ristos8 prin viata si fapte8 acesta este criteriul suprem la 7udecata
ultima0 /van6+elistul ,atei 9258 31)46;8 care descrie pe lar6 ziua 7udecatii
ultime8 arata ca (isus vorbeste aici de /l (nsusi8 anuntand ca va veni in slava Sa8
va lua loc pe scaunul de slava ca sa 7udece pe toti8 fara distinctie8 incon7urat
de in6erii Sai8 separand pe cei alesi8 care au facut fapte bune8 si pe cei
respinsi0 " e#plicatie este subliniata4 in masura in care @@ati facut unuia dintre
mai mici frati ai ,ei8 ,ie ,i)ati facutAA0 *ristos intra in scena nu numai ca
7udecator8 ci si ca Cel Caruia ( S)a refuzat dra6ostea0 Ceea ce facem pentru
altii8 porneste nu numai din altruism8 din compasiune naturala8 ci si din faptul
ca iubim pe !umnezeu in aproapele nostru0 ,antuirea vesnica a fiecaruia din
noi depinde de ceea ce am facut celor mai mici frati ai nostri8 cu care se
identifica *ristos0 Prin urmare8 !umnezeu este plin de iubire si de dreptate8
dar fiecare are raspundera pentru ceea ce face0
Pe de alta parte8 la 7udecata ultima starea fiecaruia are un caracter
proportional8 potrivit cu masura in care s)a desc+is fata de altii4 @@(n masura in
care ati facutM (n masura in care nu ati facutAA0 /ste vorba de proportia
initiativei8 a libertatii8 a raspunderii personale8 fara de care nici +arul lui
!umnezeu nu lucreaza0
/#ista apoi increderea absoluta in iertarea lui !umnezeu pentru toti cei ce o
doresc0 Taina 7udecatii viitoare este taina lui !umnezeu @@imblanzit de insasi
milostivirea SaAA8 a unui !umnezeu @@Care nu tine minte raulAA si Care nu
513
@@in6aduie ca faptura sa fie in6+itita de pieireAA0 /ste un !umnezeu milostiv
tuturor 9Rom0 118 32;8 Care @@pe cel din urma miluieste si pe cel dintai
man6aieB acestuia plateste si aceluia daruieste0 (n cele din urma va birui
iertarea lui !umnezeu4 @@<imic nu e6aleaza si intrece mila lui !umnezeu0 !e
aceea cel ce deznada7duieste este propriul sau dusman de moarteAA 9(oan
Scara sfanta8 >8 46;0
110 Biruinta si nade7dea finala
1o6ica 7udecatii impune ca diavolul8 care a avut o oarecare libertate8 sa fie
definitiv impins si le6at in iad 9&poc0 2'8 1';8 care inseamna robie0 !e altfel8
demonii nu sunt liberi niciodata8 deoarece sunt siliti sa pazeasca pe cei pe care
ii au in posesie0 !e asemenea8 diavolul nu are nici un rol in 7udecata de apoi8
pentru ca el a fost de7a 7udecat 9,atei 258 41;0 Cu venirea lui *ristos in slava8
Satan8 care a fost de la inceput @@omorator de oameniAA8 @@mincinos si tatal
minciuniiAA 9(oan $8 44;8 va fi z6uduit din temelie 9,atei 248 2%;0 .udecata va fi
o eliberare totala din robia @@stapanitorului acestei lumiAA 9(oan 168 11;8 a
acestui veac pieritor 9/fes0 68 12;0 @@1a urma va veni sfarsitul8 cand !omnul va
preda imparatia lui !umnezeu)Tatal8 dupa ce va fi nimicit orice domnie8 orice
stapanie si orice putereAA 9( Cor0 158 24;0
@@Razboi in cerAA 9&poc0 128 )13;4 Sfantul (oan ne prezinta aici dimensiuni
ascunse8 nevazute ale mantuirii noastre in (isus *ristos0 /ste vorba de
infran6erea si aruncarea din cer a celui ce se c+eama diavol si satana8 a celui
ce inseala toata lumea8 a celui ce para pe sfinti inaintea lui !umnezeu0 &cestia
l)au biruit prin @@san6ele ,ieluluiAA 9&poc0 128 11;0
!iavolul este spiritul rau care dezbina pe om de !umnezeu si care inspira ura8
perfidie si minciuna intre oameni0 /ste cunoscut si sub numele ebraic
@@satanaAA 9,atei 48 1'B ,arcu 48 15B -apte 58 3B 268 1$B &poc0 128 %;8 purtand
denumiri care arata lucrarile sale4 paras8 invinuitor 9&poc0 128 1';B ispititor
9,atei 48 3B ( Tes0 38 5;8 stapan al acestei lumi 9(oan 128 31B 148 3'B 168 11;8
dumnezeu al veacului acestuia 9(( Cor0 48 4;8 stapan al puterilor vazdu+ului
9/fes0 28 2;0 (n >ec+iul Testament8 diavolul apare ca un spirit ceresc care se
impotriveste planului lui !umnezeu ) @@&m vazut pe satana ca un ful6er cazand
din cerAA 91uca 1'8 1$; P si care seduce pe oameni la pacat si care ii acuza
inaintea lui !umnezeu 9?a+0 38 1B ( Par0 218 1B Ps0 1'$8 5;0 !umnezeu (nsusi
pune la incercare pietatea oamenilor 9cazul lui (ov; prin diavol8 caruia ii da o
putere limitata 9(ov 18 11B 28 4B ?a+0 38 1;0 (n <oul Testament8 diavolul este o
fiinta distructiva8 de a carui fiinta tine insusi pacatul8 ura si minciuna4 @@/l8 de
la inceput a fost uci6ator de oameni si nu a stat intru adevar8 pentru ca nu este
adevar intru el0 Cand 6raieste minciuna8 6raieste dintru ale sale8 caci este
mincinos si tatal minciuniiAA 9(oan $8 44;0 /l pretinde a avea @@stapanirea
mortii 9/vrei 28 14; si propria lui dominatie asupra lumii si oamenilor din veacul
acesta4 @@Tie iti voi da toata stapanirea aceasta8 caci mi)a fost data mie si eu o
dau cui voiescAA 91uca 48 6;0 !emonii sunt supusii diavolului8 iar oamenii se
514
aseaza voluntar sub sfera lui de influentaB de aceea ei se numesc @@fiii
diavoluluiAA 9( (oan 38 1';8 iar faptele lor sunt @@lucrurile diavoluluiAA 9( (oan 38
$;0 Cu toate ca ispiteste pe (isus 9,atei 48 1;0 &cesta este cel ce va produce
@@suparareaAA diavolului0 @@Stapanul acestei lumiAA a fost aruncat afara 9(oan
128 31;8 iar 7udecata a fost data lui *ristos0 " activitate a lui satana continua si
dupa intruparea si invierea lui *ristos 9-apte 58 3;8 dar el a fost dezbracat de
putere 9( (oan 28 13;0 /l continua sa puna in pericol mantuirea omului 9( Tim0 58
15;8 dar omul a fost in mod definitiv si obiectiv eliberat de stapanirea raului 9((
Tes0 38 3;0 "mul are nu numai libertate si capacitate de a se elibera de
dominatia diavolului 91uca 228 3B ( Cor0 58 55B ( Tim0 18 2';8 ci si datoria de a
@@zdrobi sub picioare pe satanaAA 9Rom0 168 2';8 deoarece acesta doreste
suferinta 91uca 138 16;0 (n &pocalipsa diavolul apare ca o fiinta raufacatoare8
sinistra0 1a sfarsitul veacurilor8 diavolul se va folosi de @@&nti+ristAA 9&poc0 138
2B (( Tes0 28 %; pentru a domina o scurta vreme8 dupa care va fi 7udecat si
nimicit in mod definitiv0 Perioada lui @@&nti+ristAA este o ultima sfortare a
diavolului de a devia creatia de la tinta ei si de a deruta atentia Bisericii de la
7udecarea lui *ristos si de la asteptarea imparatiei lui !umnezeu0 !e altfel8
perfidia diavolului sta in aceea ca ascunde pe !umnezeu ca 7udecator8 printr)o
imitare in sens invers a ceea ce face !umnezeu0 (n acest sens8 diavolul creeaza
iadul0 Pentru asceti8 demonii prin care lucreaza diavolul sunt patimile rele8
adica o ordine morala ne6ativa8 in fata careia omul isi pastreaza toata
libertatea si responsabilitatea0 <u trupul trebuie sa fie distrus8 ci spiritul rau
care se serveste de el 9/fes0 48 12;0 !iavolul ramane in e#teriorul nostru si
seduce omul prin mandrie8 slava desarta si mai ales prin senzualitate8 cu
in6aduinta lui !umnezeu8 Care vrea sa puna la incercare8 in felul acesta8
virtutile0 &stfel8 @@prin el se implineste o mare iconomieAA 9Simeon
,etafrastul8 Parafraza la ,acarie /6ipteanul8 3)3$8 in @@-iloc0 Rom0AA8 vol0 58
p0 315;0 &rma de lupta impotriva diavolului este ru6aciunea si Crucea4 @@/l a
dezbracat domniile si puterile si le)a dat in vilea68 cu +otarare8 biruind asupra
lor prin cruceAA 9Col0 28 15;0
Speranta finala vine din aceasta incredere ca nimeni nu va mai putea smul6e
din mana lui !umnezeu pe prietenii Sai4 @@Si /u le dau viata vesnica si nu vor
pieri in veac8 iar din mana ,ea nimeni nu te va rapi5 Tatal ,eu8 Care ,i te)a
dat este mai mare decat toti8 si nimeni nu poate sa le rapeasca din mana
Tatalui ,euAA 9(oan 1'8 2$)2%;0
120 (mparatia lui !umnezeu4 aici si acolo8 acum si pururea
(mparatia lui !umnezeu are multe nume8 caci nu se poate vorbi de aceasta
decat prin analo6ie 9( Cor0 28 %;0 <oul Testament vorbeste de imparatie cu
intele6era ca prezenta si influenta ei se manifesta nu numai dincolo de viata
trupeasca8 ci si aici8 in acest timp0 &cest timp este o continua pre6atire pentru
imparatieB de aceea (isus le spunea o pilda cum trebuie sa se roa6e totdeauna
si sa nu se descura7eze 91uca 1$8 1;0 Biserica insasi e#ista pentru aceasta
imparatie in care *ristos va fi +rana sfintilor4 @@!e aceea va pre6atesc
515
(mparatiea8 dupa cum Tatal ,eu ,i)a pre6atit)o ,ie8 ca sa mancati si sa beti la
masa ,ea in (mparatia ,eaAA 91uca 228 3';0
@@(mparatia lui !umnezeu nu va veni in c+ip vazut0 Si nici nu vor zice4 (at)o aici
sau acolo0 Caci iata8 imparatia lui !umnezeu este in launtrul vostruAA 91uca 18
21;0 /#ista o nerabdare a creatiei de a fi liberata8 e#ista o dorinta a unei infieri
si rascumparari imediate0 (ntr)o zi ea va fi manifestata8 caci intr)un fel ea ne
este de7a data8 a a7uns la noi 91uca 118 2';0 /a poate sa fie intrevazuta in viata
de toate zilele0 >iata de aici este ca o topitoare unde se purifica aurul0
!umnezeu i)a pus la incercare si i)a 6asit vrednici 9(ntelep0 38 58 68 8 1';0
(ncercari purificatoare in care cine va cauta sa)si pastreze viata8 o va pierde8 si
care o va pierde8 o va salva 91uca 18 33;0 -iecare e dator sa slu7easca8 cu
incredere8 in asteptarea +arului4 @@Cine dintre voi8 avand un slu7itor la arat sau
la pascut turme8 ii va zice cand se intoarce din tarina4 >ino indata si sezi la
masa2 "are nu)i va zice4 Pre6ateste)mi sa cinez si8 incin6andu)te8 slu7este)mi
pana ce voi manca si voi bea8 si dupa aceea vei manca si vei bea tuAA 91uca 18
$;0 Care va fi rezultatul acestor incercari2 (isus nu este pesimist cand se
intreaba4 @@!ar -iul "mului8 cand va veni8 va 6asi8 oare8 credinta pe
pamant2AA 91uca 1$8 $;8 ci vrea sa su6ereze un raspuns8 sa indemne la
reflectie0 (n aceasta lupta ascunsa8 de dimensiuni imense8 cosmice8 cerul si
pamantul sunt an6a7ate4 @@(mbracati)va cu toate armele lui !umnezeu8 ca sa
puteti sta impotriva uneltirilor diavolului0 Caci lupta noastra nu este impotriva
trupului si san6elui8 ci impotriva incepatoriilor8 impotriva stapaniilor8 impotriva
stapanitorilor intrunericului veacului acestuia8 impotriva du+urilor rautatii care
sunt vazdu+uriAA 9/fes0 68 11)12;0
(ncercarile si suferintele acestui tip sunt incomparabile cu ceea ce se
pre6ateste4 @@Socotesc ca patimirile vremii de acum nu sunt vrednice de
marirea ce ni se va descoperi noua0 Pentru ca faptura asteapta cu nerabdare
desoperirea fiilor lui !umnezeuAA 9Rom0 $8 1$)1%;0
-olosind parabola @@cerului nou si pamantului nouAA 9&poc0 218 1)5;8 &postolul
(oan descrie imparatia lui !umnezeu8 comparata cu @@cetatea Sfanta8 noul
(erusalimAA8 care se po6oara de la !umnezeu8 plin de lumina slavei Sale8
templul care o iradiaza fiind ,ielul lui !umnezeu (nsusi 9cf0 &poc0 218 1'8 22)
23;0 Cu a7utorul ei8 autorul ne prezinta c+ipul lumii care va sa vina8 pe care
!umnezeu o pre6ateste inca de acum0 Parabola aceasta ne a7uta sa desmintim
o anumita interpretare nebiblica a &pocalipsei8 interpretare potrivit careia
lumea creata se termina si se pierde intr)un cataclism apocaliptic8 la un anumit
termen ce ar putea fi calculat0 "r vorbind de @@cer nou si pamant nouAA8
&pocalipsa nu face nici o aluzie la destinul apocaliptic al creatiei si nici la data
venirii -iului 9cf0 ,atei8 24;B dimpotriva8 ne descopera o noua realitate8 o lume
transfi6urata prin @@revelatiaAA 9Rom0 $8 1$)22; definitiva a Creatorului in ea0
@@Cetatea SfantaAA nu este o noua creatie8 ci una innoita8 care va inlocui
lumea @@vec+eAA8 cu limitele si suferintele ei0 /a este prezentata ca o mireasa
ce iese in intampinarea mirelui0 (ar Cel Care creeaza acest cer nou si pamant
516
nou este !umnezeu (nsusi8 nu in viitor la capatul cronolo6ic al lumii prezente8
care nu poate fi determinat 9cf0 ,arcu 138 4)3;8 ci c+iar acum4 @@Priveste8 /u
fac toate lucrurile noiAA 9&poc0 218 5;0 (mparatia lui !umnezeu e totdeauna
aproape8 la intrare 9,arcu 138 2%;8 deoarece -iul este cu noi in toate zilele
9,atei 2$8 2';0
Cum va fi realizata innoirea si cum va fi restabilita lumea in frumusetea ei de
la inceput2
@@Precum trupurile noastre8 desfacandu)se8 nu se intorc in ccea ce nu e
nicidecum8 ci se vor innoi iarasi prin inviere8 asa si cerul si pamantul si toate
cele din el8 adica toata zidirea se va reinnoi si se va elibera de robia
stricaciunii 9Rom0 $8 21;0 Si sti+iile acestea se vor impartasi impreuna cu noi de
stralucirea de acolo si precum pe noi toti ne va proba focul 9( Cor0 38 13;8 dupa
dumnezeiescul apostol8 asa si toata zidirea se va reinnoi prin foc0 &ceasta se
poate afla din ceea ce scrie apostolul Petru4 @@Caci va veni8 zice8 ziua
!omnului ca un fur noaptea8 in care cerurile vor trece cu z6omot8 iar sti+iile
arzand se vor desface si pamantul si lucrurile din el vor ardeAA 9( Petru 38 1';0
>ezi cum spune ca toate se vor topi si modela din nou8 sau se vor presc+imba2M
!ar cum se vor desface2 &sa cum un vas de arama invec+it si patat si ros de
ru6ina se da focului de catre mester si e topit si astfel e facut de catre acesta
iarasi nou8 la fel si zidirea8 odata ce s)a invec+it si s)a patat de pacate8 va fi
desfacuta de -acatorul tuturor prin foc si se va topi si modela din nou si va fi
facuta stralucitoare si neasemanat mai noua decat cea care se vede acumAA
9Sf0 Simeon <oul Teolo68 Cuvantarea norala8 (8 @@-iloc0 Rom0AA;0
@@Toate ca o +aina se vor invec+i0 Si ca un vesmant le vei stran6e si ca o +aina
vor fi sc+imbateAA 9/vrei 18 11)12;0 Ce retinem din aceasta viziune2 !umnezeu
pre6ateste pentru toti un cer nou si un pamant nouB de aceea timpul istoric nu
este un timp apocaliptic8 destinat nefiintei8 ci destinat veacului es+atolo6ic8
imparatiei vesnice0 !istru6erea pamantului de catre in6erul abisului8 razboiul
impotriva naturii8 sunt momente de eliberare ale creatiei si umanitatii8 ca sa
primeasca @@cetatea sfantaAA8 <oul (erusalim8 care se po6oara din cer0 !e
aceea8 spiritualitatea &pocalipsei nu este un pietism apocaliptic8 al resemnarii8
disperarii si depresiunii8 ci o spiritualitate a fa6aduintelor8 a nade7dii0 Crestinii
asteapta cu seninatate8 incredere si 6rabesc venirea zilei !omnului0 @@<oi
asteptam8 potrivit fa6aduintelor 1ui8 ceruri noi si pamant nou8 in care locuieste
dreptateaAA 9(( Petru 38 13;0 &sadar8 @@nu lepadati increderea voastra8 care are
o mare rasplatire0 Caci aveti nevoie de rabdare ca8 dupa ce ati facut voia lui
!umnezeu8 sa puteti dobandi ce v)a fost fa6aduit0 Caci mai este putin timp8
prea putin8 si Cel ce e sa vina va veni si nu va intarziaB iar dreptul din credinta
va fi viuB si de se va indoi cineva8 nu va binevoi sufletul ,eu intru el0 <oi nu
suntem 9fiii; ai indoielii spre pieire8 ci ai credintei spre dobandirea sufletuluiAA
9/vrei8 1'8 35)3%;0
517
Cand (isus *ristos vorbeste de viata8 /l se refera adesea la viata vesnica 9cf0
(oan 38 36B 58 24B 68 4'8 54;0 &ceasta nu inseamna ca @@viata dupa moarteAA se
afla undeva dincolo de ralitatile pamantesti si de timpul istoric0 >iata vesnica
incepe aici si acum8 patrunde bucuriile si suferintele8 luptele si sperantele
acestei vieti 9-ilip0 38 2';0 &ceasta viata cereasca nu este insa inc+isa in
limitele istoriei si timpului8 ci a rupt frontierele acestora si a surpat zidul
mortii0
/#ista nu numai o trecere es+atolo6ica a acestei lumi spre viata vesnica8 ci si o
venire istorica a imparatiei8 aici si acum 91uca 18 21;0 !imensiunea
es+atolo6ica a lucrarii lui *ristos este evidenta in tot ceea ce /l face0 (mparatia
a fost inau6urata cu (ntruparea Sa8 manifestata in minunile si mai ales in
invierea Sa0 >ec+ea creatie s)a dus8 cea noua este acum aici 9(( Cor0 58 1;0
/#ista temei in teolo6ia patristica pentru a sustine ca @@vina imparatia TaAA8
din ru6aciunea Tatal nostru8 se refera la !u+ul Sfant0 !eoarece Biserica
primeste ca arvuna prezenta !u+ului Sfant8 imparatia este printre noi8 sfarsitul
9esc+aton; este de7a accesibil lumii0 Speranta plina de bucurie8 (mparatia este
de7a prezenta si lucreaza in lume0 !u+ul Sfant este Cel Care lea6a Biserica
actuala nu numai de comunitatea istorica a &postolilor8 ci si de adunarea
,ielului la sfarsitul timpului8 cand /l va stran6e vulturii in 7urul trupului Sau
9,atei 248 2$B 1uca 18 3;0
&ici si acum8 Biserica participa in mod litur6ic8 sacramental si spiritual la
realitatea (mparatiei viitoare0 (n Botez8 crestinul intra in ritmul mortii si
invierii lui *ristos8 fiind asociat la darurile (mparatiei 9Col0 28 12;0 Botezul este
Taina intrarii in imparatia lui !umnezeu4 @@Trebuia neaparat sa se urce prin
apa8 ca sa primeasca viataB n)ar fi putut intra altfel in imparatia lui !umnezeu8
daca nu aruncau moartea8 care stapanea viata lor de mai inainte0 Cei morti au
primit pecetea -iului lui !umnezeu si au intrat in imparatia lui !umnezeuB caci
omul este mort inainte de a purta numele -iului lui !umnezeuB dar cand
primeste pecetea8 leapada moartea si primeste viata0 Pecetea8 dar8 este apa
9botezul;8 mortii se coboara in apa si se ridica viiB acelora li s)a propovaduit
pecetea aceasta si s)au folosit de ea8 ca sa intre in imparatia lui !umnezeuAA
9*erma8 Pastorul8 (J8 68 trad0cit08 p0 3'3)3'4;0 Se vede clar din acest te#t ca
darurile imparatesti prin Tainele Bisericii sunt daruri ale imparatiei lui
!umnezeu0
(n Taina ,irun6erii8 crestinul primeste darul de a marturisi pe *ristos8 de a
deveni @@martorAA al imparatiei0 (n Taina Cuminecarii8 *ristos es+atolo6ic Se
da in c+ipul painii vietii 9(oan8 68 51)5$;8 ca @@merinde pe calea vietii vesnice si
spre raspuns bine primit la infricosatul scaun de 7udecataAA0 /u+aristia este
@@leacul nemuririi si doctorie pentru a nu muri8 ci a trai vesnic in (isus
*ristosAA 9Sf0 (6natie8 Catre /feseni8 JJ8 2;0 (n Taina ,aslului8 darul vindecarii
trupului bolnav nu este altceva decat presimtirea unei umanitati pline de
vi6oarea !u+ului fara de moarte8 in conditia unei firi omenesti fra6ile si
muritoare0
518
&sa cum s)a spus8 in pietatea ortodo#a8 e#perienta reala a darurilor Sfantului
!u+8 intalnirea zilnica cu realitatile (nvierii si imparatiei este foarte
importanta4 @@Sa vedem8 iubitilor8 invierea care se savarseste in viata cea de
toate zileleAA 9Clement Romanul8 Catre Corinteni8 18 JJ(>8 28 trad0rom08 p0 5%;0
& face e#perienta imparatiei inseamna a transcende situatii de limita8 a
renunta la posesiune e6osita8 spre a a7uta pe cei neputinciosi8 pe saraci si
bolnavi8 a lepada identitatea plina de or6oliu si autoritate8 care impiedica
comuniunea cu semenii si sub7u6a pe cei apropiati8 a sfida moartea si boala
care se a6ata de trup8 a iesi din inclestarea cu patimile si puterile care
ademenesc spiritul8 a face cel mai mic 6est de iubire a celui mai mic dintre noi
9,arcu %8 41;0 Crestinul este astfel antrenat in @@lupta cea buna a
credinteiAApentru a cuceri viata vesnica la care a fost c+emat 9( Tim0 68 128
1%;0
&sadar va fi @@un pamant nou si un cer nouAA 9&poc0 218 1;0 &ceasta lume8 in
forma ei istorica8 are un termen8 si numai dupa trecerea acesteia8 forma ei
es+atolo6ica va aparea0 &stfel istoria si creatia in cele sapte zile asteapta
@@ziua a optaAA8 care prefi6ureaza timpul es+atolo6ic8 vesnicia8 @@catastasaAA
care urmeaza timpului4 @@(n cea dintai zi a saptamanii noi savarsim ru6aciunile
noastre ramanand in picioare8 dar nu toti cunosc ratiunea acestei atitudini0
Caci nu numai pentru ca8 inviati cu *ristos si cautand cele de sus8 noi ne
amintim prin aceasta8 in ziua consacrata (nvierii8 stand in picioare in timpul
ru6aciunii8 de +arul care ne)a fost dat8 ci si pentru ca aceasta zi apare a fi intr)
un sens ima6inea secolului care va veniAA 9>asile cel ,are8 !espre !u+ul Sfant8
JJ((8 66;0
>iata vesnica
" oarecare tendinta dualista se obsderva in scrierile <oului Testament8 atunci
cand se compara @@veacul acestaAA cu @@veacul cel ce va sa fieAA 9,atei 128
32;0 @@>eacul de acumAA 9Rom0 128 2;8 @@lumea aceastaAA 9(oan $8 23;8 adica
lumea nerascumparata sau @@veacul rau de acumAA 93al0 18 4;8 sub7u6ata
puterilor lui Satan8 conducatorul acestui veac 9( Cor0 28 6)$;8 asteapta sa fie
eliberat de sti+iile sau elementele care il incon7oara din toate partile si)i
circumscriu miscarea0 @@>eacul ce va sa vinaAA 9,arcu 1'8 3'B 1uca 1$8 3';8
@@vecul viitorAA 9/fes0 18 21;8 este insasi @@viata vesnicaAA8 adica manifestarea
puterii (mparatului vesnic 9/vrei 68 5;8 Care sta de)a dreapta lui !umnezeu
@@mai presus decat toata domnia si stapanirea si puterea si drea6atoria si
decat tot numele ce se numeste8 nu numai in veacul acesta8 ci si in cel viitorAA
9/fes 18 21;0
Cu invierea lui *ristos8 aceasta separare intre cele doua veacuri nu mai e#ista8
deoarece es+atolo6ia irupe in istoria prezenta0 (mparatia es+atolo6ica a
inceput de7a cu /l 91uca 18 21;0 @@>eacul viitorAA e prezent in @@veacul de
acumAA4 @@Si impreuna cu /l ne)a sculat si impreuna8 ne)a asezat intru cele
ceresti8 in *ristos (isus8 ca sa se arate in veacurile viitoare covarsitoarea
519
bo6atie a +arului Sau8 prin bunatatea ce a avut catre noi intru *ristos (isusAA
9/fes0 28;0 /#presia litur6ica @@in vecii vecilorAA arata vesnicia lui !umnezeu8
Caruia ( se cuvine slava si adorare4 @@1ui8 fie marirea in Biserica si intru *ristos
(isus in toate neamurile si in veacul veacului0 &min5AA 9/fes0 38 21;0
>iata vesnica8 eternitatea creatului8 nu trebuie sa fie confundata cu
eternitatea lui !umnezeu8 care este Creatorul8 plentitudinea fiintei care e#ista
in sine si care e#ista fara de altul0 >esnicia creatului nu inseamna o simpla
prelun6ire a e#istentei intr)un destin nedeterminat8 ci a7un6erea acestuia la
@@scopulAA ori6inii sale0 @@C+ipul lumii acesteia treceAA 9( Cor0 8 31;0
(nseamna @@oprirea miscariiAA8 fi#area ei eterna prin depasirea timpului
cronolo6ic8 istoric0
Spre deosebire de "ri6en8 care sustine ca stabilitatea miscarii e data odata cu
aducerea in e#istenta a lucrurilor8 Parintii rasariteni spun ca miscarea
temporala nu are sensul unui cerc8 ca miscare ciclica8 fizica si biolo6ica8 ci pe
acela de stabilitate in eternitate8 a devenirii voite de !umnezeu0 Pentru sfinti8
ca si pentru in6eri8 vesnicia inseamna @@permanenta in sfintenieAA 9Sf0 >asile8
!espre !u+ul Sfant8 J>(8 3$8 trad0cit08 p0 3%;0 ,iscarea e limitata de substanta
si caracterul lumii create8 de timp si spatiuB de aceea ceva nu poate fi in
acelasi timp vesnic si in devenire8 si nici nu pot e#ista doua relatii infinite si
fara inceput0 Cu toate acestea8 trebuie sa fie afirmate impreuna devenirea si
vesnicia8 aceasta fiind voita de !umnezeu8 data fiind eternitatea ratiunii
cosmosului in !umnezeu8 care este recapitulat in *ristos8 prin care si pentru
care toate au fost create0 &ceasta transfi6urare a timpului este posibila prin
puterea vesnica a lui !umnezeu de7a prezentata in istorie8 adica prin invierea
lui *ristos in !u+ul Sfant 9(oan 68 63;0 Pentru cel ce crede in *ristos8 aceasta
este viata care se situeaza in fata lui ca o speranta finala8 ca o 6lorificare
eterna 9cf0 (( Petru8 18 11B (oan 48 14;0 !e acea8 credinta plina de speranta este
forta de a invin6e frica de moarte8 sentimentul temporalitatii limitate8 ultima
piatra de poticnire pe scara vietii0
" alta perspectiva este acea a sabatismului8 unul dintre subiectele preferate
ale spiritualitatii isi+aste0 /ste vorba de odi+na sfintilor8 despre care vorbeste
&pocalipsa4 @@!a8 zice !u+ul8 ei se vor odi+ni de ostenelile lor8 caci faptele lor
ii urmeazaAA 9&poc0 148 13;0 (n veacul acesta nu avem nici sambata adevarata8
nici ziua a opta8 in sens de oprire deplina din miscarea patimilor si virtutilor0 (n
cursul vietii pamantesti8 se pot primi8 anticipat8 tainele desavarsirii viitoare4
totusi nu numai sambata este ziua inmormantarii iar ziua a opta 9!uminica; se
da prin iesirea din mormant0 !incolo de lucrarea si osteneala acestei vieti
9comparata cu vinerea;8 sfintii se +ranesc prin contemplarea lui !umnezeu si
impartasirea !u+ului Sfant8 bucurandu)se de o stare de uimire8 de pace si
tacere adanca0 /a are loc dupa odi+nirea trupului in miscare si consta intr)o
@@neincetata miscareAA a inimii8 aceasta fiind ca o o6linda in care se reflecta
*ristos0 (n felul acesta8 nu numai sfintii se odi+nesc in !umnezeu8 ci si
!umnezeu Se odi+neste in sfintii Sai 9Ru6aciunea Cantarii celei intreit sfinte8
520
din 1itur6+ia Sfantului (oan 3ura de &ur;4 @@(ar aceasta e vesnica e#istenta in
care sabatizeaza 9se odi+nesc; sufletele8 primind incetarea a toata miscare0
?iua a opta si prima8 mai bine)zis una si netrecatoare8 este venirea curata si
atotluminoasa a lui !umnezeu8 ce va avea loc dupa oprirea in stabilitate a
celor ce se misca0 &tunci8 in cei ce s)au folosit de ratiunea e#istentei prin
vointa conform firii8 Se va salaslui dupa dreptate8 intre6 in ei intre6i8 si le va
procura vesnica e#istenta buna prin impartasirea de /lB iar celor ce s)au folosit
de ratiunea e#istentei prin vointa contrar firii8 le va da dupa cuviinta in loc de
vesnica e#istenta buna8 vesnica e#istenta nefericita0 Caci in acestia nu mai
6aseste loc buna e#istenta8 ca unii ce sunt intr)o dispozitie contrara ei8 si de
aceea nu vor mai avea dupa aratarea Celui cautat nici o miscare prin care Cel
cautat li Se arata celor ce (l cautaAA 9Sf0 ,a#im ,arturisitorul8 &mbi6ua8 158
trad0 cit08 p0 334;0
@@SabatulAA es+atolo6ic inseamna odi+na de lucrarea naturala pentru a face
loc lucrarii dumnezeiesti8 adica o inaintare infinita in contemplarea slavei lui
!umnezeu0
@@"di+na de Sambata a lui !umnezeu 9sabatismul lui !umnezeu; este revenirea
deplina a tuturor celor facute8 la /l8 cand lucrarea 1ui atotdumnezeiasca ce se
savarseste in c+ip ne6rait8 se va odi+ni de lucrarea naturala din ele0 Caci
!umnezeu Se va odi+ni de lucrarea naturala din fiecare faptura8 prin care se
misca in c+ip natural fiecare8 atunci cand fiecare8 primind dupa masura sa
lucrarea dumnezeiasca8 va fi a7uns la 6ranita lucrarii sale naturale indreptate
spre !umnezeuAA 9Sf0 ,a#im ,arturisitorul8 Capete teolo6ice 96nostice;8 suta ()
a8 48 in -ilocalia rom08 vol0 28 p0 12$;0
&ceasta miscare sau intindere infinita in slava lui !umnezeu marc+eaza
e#istenta crestinului0 Sfantul 3ri6orie de <Essa 9in @@>iata lui ,oiseAA sau
@@Tratat de desavarsire in virtuteAA; vorbeste de epectaza8 potrivit careia
sufletul8 fiind atras de !umnezeu8 este intr)o continua miscare ascendenta
catre treptele superioare ale plenitudinii +arului0 :rcusul acesta 9@@anabasisAA;
este elanul catre !umnezeu pe care8 dupa !ionisie &reopa6itul8 erosul divin il
imprima ca un element dinamic in fiinta omului0 /l presupune o continua
eliberare de patimi 9@@=at+arisisAA;8 o crestere spirituala spre varsta lui *ristos
9/fes0 48 13;0 Simbolul epectezei este ,oise8 oare @@nu se opreste deloc in
urcusul sau8 nici nu)si fi#eaza limite la miscarea sa catre inaltimi8 ci8 odata ce
a pus piciorul pe scara8 el nu inceteaza de a urca treptele acesteia si continua
mereu sa se ridice8 deoarece orice trepta pe care o urca da totdeauna8
inaintand8 spre una superioaraAA 93ri6orie de <Essa8 >iata lui ,oise8 T+eoria ((8
228 trad0cit08 p0 263;0
/pecteza inseamna pro6res in virtute si actiune8 deoarece crestinul nu trebuie
sa renunte niciodata la ceea ce a dobandit8 ci trebuie sa continue ceea ce a
inceput4 @@!uceti pana la capat faptaAA 9(( Cor08 $8 11;0 (n spiritul traditiei
rasaritene8 urmarea lui *ristos este concomintenta cu dezvaluirea lui *ristos8
521
cu manifestarea 1ui8 de la forma c+enotica la forma taborica8 prin impartasirea
cu !u+ul Sfant0 Tocmai de aceea8 crestinul este stimulat8 in acest urcus in
desavarsire8 sa tinda in sus4 @@Ravniti +arismele mai mariAA 9( Cor0 128 31;0
Stin6erea elanului catre !umnezeu inseamna in acelasi timp o reducere a
ener6iilor persoanei umane0
,ai presus de orice efort si la capatul tuturor incercarilor sta nade7dea prin
care ne si mantuim4
@@Caci socotesc ca patimirile vremii de acum nu sunt vrednice de marirea care
ni se va descoperi0 Pentru ca nade7dea cea dornica a fapturii asteapta
descoperirea fiilor lui !umnezeu0 Caci faptura a fost supusa desertaciunii P nu
de voia ei8 ci din cauza aceluia care a supus)o P cu nade7de8 pentru ca si
faptura insasi se va izbavi din robia stricaciunii8 ca sa se bucure de libertatea
maririi fiilor lui !umnezeu0 Caci stim ca toata faptura impreuna suspina si
impreuna are dureri pana acum0 Si nu numai atat8 ci si noi8 care avem par6a
!u+ului8 si noi insine suspinam in noi8 asteptand infierea8 rascumpararea
trupului nostru0 Caci prin nade7de ne)am mantuitB dar nade7dea care se vede
nu mai e nade7de0 Cum ar nada7dui cineva ceea ce vede2 (ar daca nada7duim
ceea ce nu vedem8 asteptam prin rabdareAA 9Romani $8 1$)25;0
&specte controversate si diferende confesionale cu privire la es+atolo6ie
!at fiind ca se refera la @@viata de dincoloAA8 es+atolo6ia este un capitol
teolo6ic care se preteaza la multe utopii si confuzii apocaliptice0 !e)a lun6ul
istoriei s)au facut diferite calcule referitoare la a doua venire a lui *ristos
9dupa (rineu si *ipolit8 istoria lumii va dura 6''' de ani si se va inc+eia cu al
saptelea mileniu8 sub imparatia lui *ristos P cf0 Ps08 $%8 4B /vr0 48 4;0 <u se
poate spune insa ca Biserica a incura7at vreodata speculatiile apocaliptice0 /a a
condamnat in 6eneral calculele cronolo6ice8 prezicerile si amenintarile
milenariste8 puse in circulatie de sectele apocaliptice8 si nu a permis sa fie
confundata speranta es+atolo6ica cu terorismul apocaliptic si cu mesanismul
temporal8 istoric0
,ilenarism 9sau +iliasm;
/ste o credinta dupa care *irstos va reveni8 in slava8 pe pamant8 si va domni cu
sfintii Sai timp de o mie de ani 9mileniu8 de unde si numele de milenarism;8
satana fiind le6at in acest timp0 :nele secte fundamentalise8 interpretand in
sens istoric8 cronolo6ic8 notiunea de @@imparatia de mii de aniAA8 au ima6inat
@@mileniulAA o imparatie de o mie de ani a sfintilor si dreptilor8 perioada care
va preceda invierea mortilor si 7udecata ultima 9cf0 &poc0 2'8 1)6;0
Printre 6rupurile care propun aceasta interpretare a @@mileniuluiAA se afla si
&dventistii de ziua a saptea0 !e ori6ine baptista8 aceasta denominatiune a fost
intemeiata in secolul al J(J)lea8 in Statele :nite ale &mericii8 de catre Dilliam
522
,iller8 care a fi#at si anuntat intoarcerea lui *ristos pe pamant in anul 1$430
&dventistii cred deci in venirea apropiata a lui *ristos0 /i respecta ca zi de
repaus a crestinilor sambata8 nu !uminica0 ,artorii lui (e+ova sau Studentii in
Biblie constituie o alta 6rupare milenarista8 or6anizata de C+0 Russel 9[ 1%16;0
&cestia s)au separat de &dventisti in 1$4 9prin 7urnalul Turnul de >e6+e; si apoi
de 7udecatorul Rut+erford 91%42;0 Pentru ,artorii lui (e+ova8 imparatia de o
mie de ani a inceput in 1%140 (n asteptarea imparatiei lui !umnezeu pe
pamant8 reli6iile8 6uvernele8 statele8 sunt opera lui Satana0
Biserica nu a dat nici un credit acestor calcule milenariste si apocaliptice8
deoarece acestea sunt dezmintite de invatatura biblica despre venirea a doua a
lui *ristos0 Pentru e#e6eza ortodo#a8 imparatia de mii de ani este o e#primare
simbolica obisnuita in scrierile biblice0
-ata de viziunile milenariste si apocaliptice8 se pot face unele precizari0
a0 /#ista o diferenta radicala intre es+atolo6ie P ansamblul de evenimente8
parte inte6ranta din iconomia mantuirii P si miturile apocaliptice8 care sunt
utopii milenariste si mesianisme istorice0 &ceasta nu inseamna ca Biserica nu
propovaduieste apocalipsa8 adica revelatia sau manifestarea plina de slava a lui
!umnezeu8 si ca nu asteapta fa6aduinta @@(erusalismului cerescAA8 adica @@un
cer nou si un pamant nouAA 9&poc0 218 1;0
b0 Cand (isus *ristos vorbeste de viata8 /l se refera adesea la viata vesnica 9cf0
(oan 38 36B 58 24B 68 4'8 54;0 &ceasta nu inseamna ca @@viata dupa moarteAA se
afla undeva dincolo de realitatile pamantesti si de timpul istoric0 >iata vesnica
incepe aici si acum8 patrunde bucuriile si suferintele8 luptele si sperantele
acestei vieti 9-ilip0 38 2';0 &ceasta viata cereasca nu este insa inc+isa in
limitele istoriei si timpului8 ci a rupt frontierele acestora si a surpat zidul
mortii0
c0 Secretele apocaliptice8 ) cu pretinsele lor preziceri despre un sfarsit al lumii
in anul 2'''8 un sfarsit in dezordine8 precedat de catastrofe cosmice )8 creeaza
confuzii 6rave8 nu numai de ordin etic8 ci si sociolo6ic0 (n c+ip special ele
intretin un pesimism etic si o indiferenta iresponsabila fata de catastrofa
nucleara8 care trebuie sa fie combatute cu toata taria0
Biserica a respins8 de asemenea8 alte doua idei provenite din traditia
apocaliptica iudaica8 anume4 credinta ca va fi un sfarsit al raiului si iadului
mesianismul istoric8 teocratic8 potrivit caruia imparatia lui !umnezeu s)ar
realiza in aceasta lume in sens politic0
!e)a lun6ul istoriei sale8 Biserica "rtodo#a a fost nevoita sa separe invatatura
sa despre @@viitoarea reasezareAA8 de interpretari eretice8 influente8
necrestine si moravuri sociale care contraziceau profund crezul ortodo#0 !esi
nu a avut o circulatie intensa in Rasarit8 ideea de predestinatie a fost respinsa
523
prin insasi doctrina biblica despre @@iconomia divinaAA8 doctrina care a marcat
profund teolo6ia ortodo#a0 (ar iconomia are doua brate4 pe de o parte8 vointa
lui !umnezeu ca toti sa se mantuiasca 9( Tim0 28 4;8 iar pe de alta parte8
raspunsul personal al credinciosului 9&poc0 38 2'B -apte 168 14;0 ,antuirea este
+arul lui !umnezeu pentru ca nimeni nu este liber de pacat 9Ps0 5'8 5;0
Primirea acestui +ar reclama insa libertatea fiecaruia8 un mod de e#istenta in
comuniune totala si libera0 Credinciosul are libertatea de a rupe prin pacat
aceasta siner6ie0 (n fata acestui refuz8 !umnezeu nu sileste4 @@(ar de cei ce se
va lepada de ,ine inaintea oamenilor8 si /u ma voi lepada de el inaintea Tatalui
,eu8 Care este in ceruriAA 9,atei 1'8 33;0 !umnezeu face insa totul pentru ca
crestinul sa ramana in aceasta comuniune0 Sustinand si antrenand libertatea
prin @@celalalt ,an6aietorAA 9(oan 148 16;0 ,ai mult8 /l face sarbatoare
cereasca din intoarcerea fiecaruia4 @@Caci bucurie mare se face in cer pentru
un pacatos care se pocaiesteAA 91uca 158 1';0
&pocatastaza
(n epoca moderna s)a vorbit destul despre eternitatea iadului0 Se voia astfel o
revenire la credinta in apocatastaza8 sustinuta de "ri6en8 /va6rie8 !idim8
3ri6orie de <Essa0 &pocatastaza este o speculatie ori6enista despre sfarsitul
istoriei8 potrivit careia creaturile rationale8 atat oamenii ale caror suflete8
pree#istente trupurilor8 au fost condamnate8 dupa pacat8 sa traiasca in trup8
cat si in6erii si demonii8 care au fost create la inceput ca inteli6ente pure8 apoi
osandite sa ia forma actuala8 vor fi in cele din urma restabilite in forma lor
ori6inara8 in perspectiva unei mantuiri universale0 &ceasta restabilire in forma
primordiala8 de inteli6ente pure8 se face in etape succesive8 dupa purificare
demonilor si a celor condamnati prin focul iadului8 6ratie +arului lui *ristos8
care nu ar in6adui pieirea vesnica a creatiei Sale si nici pedepsele eterne0
&stfel ca pedeapsa iadului trebuie sa aiba un sfarsit8 cred unii0 "amenii8 in6erii
si demonii vor redeveni ceea ce au fost8 adica inteli6ente pure0
Consecintele acestei doctrine sunt radicale4 lipsa oricarui proces de sfintire8
disparitia 7udecatii de apoi si c+iar mantuirea diavolului 9"ri6en8 !e principiis8
(((8 68 5;0 !esi a atras pe unii teolo6i din perioada patristica 93ri6orie de <Essa
si !idim cel "rb; prin optimismul ei cosmic8 apocatastaza P conceptia ori6enista
despre restaurarea universala la sfarsitul timpului8 printr)o intoarcere necesara
la starea cea dintai8 inclusiv iertarea 6ratuita a tuturor si convertirea diavolului
P a fost condamnata la al >)lea Sinod ecumenic 9Constantinopol8 553;0 &ceasta
condamnare are in vedere radicalismul etic al /van6+eliilor8 pentru care au fost
date anume pentru a sc+imba viata crestinilor aici si acum0 >iata in *ristos8
transformarea prin intalnirea cu *ristos8 are loc aiciB de aceea fiecare trebuie
sa coboare in piata8 asteptand pe stapan sa)l tocmeasca8 sa lucreze in via sa0
Toti sunt an6a7ati8 dar vor fi rasplatiti dupa dreptatea lui !umnezeu0 !e aceea8
@@multi sunt c+emati8 dar putin alesiAA 9,atei 2'8 16;0 &pocatastaza8 ca
universalitate a mantuirii nediferentiate8 contrasteaza cu aceasta orientare
etica a /van6+eliilor4 @@Ce semeni aici8 cule6i acoloAA0 ,odul de viata de aici
524
marc+eaza persoana si destinul ei vesnic4 @@!upa roadele lor ii veti cunoaste0
&u doara cule6 oamenii stru6uri din spini si smoc+ine din maracini2 &sa ca orice
pom bun face roade bune8 iar pomul rau sa faca roade rele0 <u poate pom bun
sa faca roade rele8 nici pom rau sa faca roade bune0 (ar orice pom care nu face
roada buna8 se taie si se arunca in foc0 !e aceea8 dupa roadele lor ii veti
cunoasteAA 9,atei 8 16)2';0
Pentru a imboldi pe credinciosi sa intalneasca pe !omnul viei si sa lucreze8
/van6+eliile8 care 7udeca aspru inactivitatea8 lipsa de raspuns la c+emarea lui
!umnezeu8 nu intrezaresc sfarsitul osandei iadului8 ci dimpotriva4 @@Si vor
mer6e acestia la osanda vesnicaAA 9,atei 258 46;8 adica @@in 6+eena8 in focul
cel nestins8 unde viermele nu moare si focul nu se stin6eAA 9,arcu %8 44;0
&stfel8 Biserica marturiseste innoirea lumii la a doua venire8 dar afirma in
acelasi timp 7udecata ultima8 adica separarea celor buni de cei rai8 de unde
ine6alitatea rasplatei dupa virtutile fiecaruia 9,atei 258 32)338 46;0 &ceasta nu
inseamna ca Biserica nu se roa6a neincetat si cu ardoare pentru mantuirea
tuturor0 & admite eternitatea pedepselor iadului8 nu inseamna a ne6a iertarea
si dra6ostea vesnica a lui !umnezeu0 Caci @@6reseala lui &dam a fost uci6atoare
de om8 nu uci6atoare de !umnezeuAA 9!enia din Sambata Patimilor;0 ,ai mult8
@@/ nebunie sa socoteasca cineva ca pacatosii se lipesc de 6+eena8 din dra6oste
pentru !umnezeu0 !ra6ostea este odrasla cunostiintei adevarului8 care dupa
marturisirea de obste8 s)a dat tuturor0 !ar dra6ostea lucreaza prin puterea ei in
doua feluri4 pe pacatosi ii c+inuieste8 cum se intampla si aci unui prieten8 din
partea prietenuluiB iar pe cei ce au pazit cele cuvenite8 ii veseleste0 Si aceasta
este8 dupa 7udecata mea8 parere de rau sau c+inul din 6+eena0 !ra6ostea
imbata insa sufletele fiilor de sus8 cu desfatarea eiAA 9(saac Sirul8 op0 cit08 cap0
$48 trad0 cit08 p0 423;0
Pur6atoriul
<otiunea de pur6atoriu apare in teolo6ia scolastica in secolul al J(()lea8 in
actele papei (nocentiu (>8 in 12540 Ca articol de credinta este mentionat la
conciliile din 1Eon si -lorenta 9143%; si formulat la Conciliul din Trident 91553;0
Pur6atoriul este inteles ca o stare de curatire sau purificare prin suferinta8
pentru cei care8 in momentul mortii sunt mantuiti si in stare de +ar8 dar nu au
platit inca datoria totala de pedeapsa pentru pacate8 nefiind deci pre6atiti
suficient pentru viziunea lui !umnezeu0 Pur6atoriul este ima6inat ca un al
treilea loc8 alaturi de iad si rai8 un loc purificator de trecere printr)un foc
material8 fizic8 creat8 un infern temporar si provizoriu a carui suferinta are
valoare de ispasire0 Pur6atoriului sunt destinati cei care au savarsit pacate
veniale 9nu de moarte; si le)au marturisit8 dar pentru care nu au
@@satisfacutAA8 in timpul vietii8 penitenta corespunzatoare0 (deea este ca
pacatul8 c+iar marturisit8 implica o condamnare temporara si ca actele de
penitenta in aceasta viata nu sunt suficiente0 Pedepsele de ispasire
525
nesatisfacute aici8 vor fi reluate in pur6atoriu prin trecerea printr)un foc
purificator0 C+inurile din pur6atoriu au deci o valoare e#piatorie0
(n /vul ,ediu8 credinta in pur6atoriu8 care este prezentata in cate6orii
le6alistice8 s)a dezvoltat in paralel cu ideea ca Biserica are putere asupra
sufletelor care se afla in pur6atoriu0 /a numara 6reselile si @@meriteleAA
fiecarui membru al sau8 putand sa faca o distribuire a meritelor in favoarea
celor ce au nevoie0 Pentru cei vii8 ea poate usura sau scurta pedepsele
pur6atoriului printr)un sistem de indul6ente de care dispune autoritatea
sacerdotala0 Biserica poate face o mi7locire speciala pe lan6a !umnezeu8 in
vederea iertatii pedepselor temporale8 datorate pentru pacatele de7a sterse
prin iertarea divina0 Teolo6ia catolica de azi intele6e articolul de credinta
despre indul6ente ca parte din doctrina despre @@comuniunea sfintilorAA0 !e
amintit ca8 in primele secole8 s)a practicat iertatea totala sau partiala a
penitentei publice8 care putea sa fie impusa pentru anumite 6reseli 6rave0
Cele doua Biserici8 "rtodo#a si Romano)Catolica8 sunt in deplin acord asupra
e#istentei unei 7udecati particulare8 care introduce sufletele intr)o stare de
asteptare si devenire0 &ceasta stare8 de bucurie sau de suferinta8 nu este nici
perfecta8 nici definitiva0 Sufletele dupa moarte nu au fericire completa
inaintea 7udecatii 6enerale si a invierii mortilor0 <ici dreptii sau sfintii nu se
bucura de o desavarsire deplina0 !ar 7udecata particulara8 personala8 nu
+otaraste o penitenta si nu este nicidecum contrara ru6aciunii de mi7locire
pentru cei raposati8 de unde8 caracterul le6itim al litur6+iei pentru morti8
practica folosita de ambele Biserici0
Traditia "rtodo#a nu a acceptat insa credinta in pur6atoriu din cauza nefondarii
ei teolo6ice si sacramentale8 caci aceasta teorie ar anula 7udecata particulara
si ar minimaliza efectul Tainei marturisirii pacatelor0 Traditia accepta ideea de
vindecare si purificare dupa moarte8 dar a refuzat sa atribuie suferintelor din
cealalta viata o valoare de ispasire0 (deea de pur6atoriu nu are apoi in temei
biblic e#plicit 9te#tul invocat P ( Cor0 38 13)15 P nu 7ustifica o asemenea
doctrina;0 (n plus8 ideea de dreptate8 de merit si de indul6ente8 pe care se
spri7ina aceasta credinta8 tine mai mult de un sistem penitential 7uridic8 in
contradictie totala cu ideea de dreptate biblica0
/ste adevarat ca ,arturisirile de credinta din secolul al J>(()lea 9Petru ,ovila P
1642B si !ositei al (eruslaimului P 162; vorbesc despre un timp si o stare
intermediara8 care se traieste intre 7udecata particulara de dupa moartea
ficaruia8 si 7udecata ultima8 colectiva8 de dupa invierea de obste0 /le nu
impartasesc insa ideea unui foc material de purificare a sufletelor8 in vederea
ispasirii pedepselor temporare nesatisfacute in viata0 &sadar8 starea de odi+na
si de suferinta a sufletelor dupa 7udecata particulara8 desi imperfecta8 este
reala0 Sufletele din iad nu pot repera 6reseli sau plati datorii0 Se poate vorbi
numai de o stare de receptivitate a sufletelor dupa moarte8 in urma
ru6aciunilor Bisericii si a iubirii manifestate a semenilor0
526
Credinta in pur6atoriu vine in contradictie si cu invatatura ortodo#a despre
Taina marturisirii pacatelor si despre caracterul ru6aciunii litur6ice pentru
morti0 C+iar dupa dezle6area sacramentala in Taina marturisirii8 ) spune
teolo6ia catolica )8 penitentul trebuie sa sufere o pedeapsa temporara8 aici sau
dincolo de moarte0 &ceasta teolo6ie face o diferenta intre vina P care se iarta
aici 6ratuit8 prin pocainta si dezle6are8 si pedeapsa temporala8 care se plateste
dupa moarte0 Pacatul iertat este sters8 dar pedeapsa corespunzatoare ramane0
"r8 teolo6ia ortodo#a nu a admis o pedeapsa temporara8 cu caracter de
ispasire8 dupa dezle6area sacramentala a pacatelor marturisite0 Caci Taina in
sine constituie @@acest ceas curatitorAA in care @@toate ranile tale8 pe care ca
un vietuitor in lume8 le)ai dobandit in diferite intimplari8 fara fatarnicie le vei
vedea ca sa iei adevarata tamaduire de la (nsusi !omnul nostru (isus *ristos8
!octorul si ,antuitorul sufletelor si al trupurilor noastreAA 9Slu7ba ,arturisirii;0
Taina are un efect tamaduitor4 @@(a seama8 dar8 de vreme ce ai venit la doctor8
sa nu te intorci nevindecatAA0 " datorie care ar trebui platita dupa moarte8
prin suferinta e#piratorie in focul purificator8 ar arata insuficenta Tainei
spovedaniei0 /pitimiile sau penitentele prescrise de du+ovnic dupa dezle6are8
au numai o functie de intarire a penitentului0 (n plus8 teza indul6entelor
acordate celor vii se intemeiaza pe speculatii arbitrare cu tezaurul de @@merite
supra)abundenteAA ale sfintilor8 ceea ce teolo6ia ortodo#a8 de orientare
or6anica8 nu poate admite8 nici idea de merit sau de satisfactie0
(mparatia lui !umnezeu8 ca si invierea8 nu este rasplata meritelor noastre in
sens le6alist8 asa cum se vede din invierea lui 1azar8 ci comuniunea prin
credinta cu Cel ce este invierea si viata4
@@!eci ,arta8 cand a auzit ca vine (isus8 a iesit in intampinarea 1ui8 iar ,aria
sedea in casa0 Si a zis ,arta catre (isus4 !oamne8 daca ai fi fost aici8 fratele
meu n)ar fi murit0 !ar si acum stiu ca oricate vei cere de la !umnezeu8
!umnezeu iti va da0 (isus i)a zis4 -ratele tau va invia0 ,arta i)a zis4 Stiu ca va
invia la inviere8 in ziua cea de apoi0 Si (isus i)a zis4 /u sunt invierea si viataB cel
ce crede in ,ine8 c+iar daca va muri8 va trai0 Si oricine traieste si crede in ,ine
nu va muri in veac0 Crezi tu aceasta2 ?is)a 1ui4 !a8 !oamne8 /u am crezut ca Tu
esti *ristosul8 -iul lui !umnezeu8 Care a venit in lumeAA 9(oan 118 2')2;0 10
<ote introductive 9vers0 1)3;0 Capitolele JJ(> si JJ> din /van6+elia dupa ,atei
ne e#pun cuvantarea ,antuitorului despre daramarea (erusalimului8 despre cea
de)a doua venire a Sa si .udecata cea mai de pe urma0 /a a fost prile7uita de
intrebarea apostolilor4 OSpune)ne cand vor fi acestea8 si care va fi semnul
venirii Tale si la sfarsitul veaculuiR 9,t0 JJ(>8 3;0 Se numeste4 Ocuvantarea
es+atolo6icaR8 intrucat se referea al evenimentele din urma 9 8 ultim8 cel din
urma;8 adica la sfarsitul lumii si venirea a doua a ,antuitorului0 !aramarea
(erusalimului8 care avea sa se intample la anul ' d0 *r08 este o OicoanaR8 adica
o prefi6urare a sfarsitului lumii8 iar semnele premer6atoare acestei catastrofe
9JJ(>8 4)14; arata in mic ce va suferi lumea in mai mari8 la scara cosmica8 la a
doua venire a !omnului0
527
(mpre7urarile in care a rostit)o sunt urmatoarele0 Cu sufletul apasat de tristete8
pentru necredinta conducatorilor spirituali ai poporului iudeu8 ,antuitorul iese
de la templu si se indreapta8 impreuna cu ucenicii Sai8 spre muntele ,aslinilor8
pentru a a7un6e in Betania8 unde avea sa innopteze0 !rumul cobora mai intai
spre valea paraului Cedrilor8 apoi urca8 incet8 pe coasta muntelui ,aslinilor8
cale cam de o 7umatate de ora nord)est de (erusalim0 :cenicii mer6eau tacuti
in urma !omnului8 abaturi si framantati de 6anduri0 &7unsi pe munte ei isi
arunca8 inca o data8 cu multa duiosie privirile asupra puternicei cetati si oc+ii
lor raman pironiti8 indeosebi8 asupra templului stralucitor in lumina soarelui de
seara0
Templul fusese restaurat8 din temelii8 de catre (rod (dumeul0 1ucrarile de
restaurare incepusera cu vreo 4% de ani mai inainte 9comp0 (n0 ((8 2'; si erau8 in
mare parte8 6ata0 1ucrarile de ornamentare vor mai continua8 sfarsindu)se abia
in anul 638 numai cu ani inainte de daramarea (erusalimului si a templului8 in
anul ' d0 *r0 10 1a vremea respectiva8 templul din (erusalim era o mandrie a
poporului iudeu si socotit intre cele mai frumoase zidiri ale lumii antice 20
!e pe muntele ,aslinilor cetatea se vedea8 in toata intinderea sa ca o carte
desc+isa0 3randioase erau8 mai ales8 zidirile templului8 din coltul nord)est al
cetatii0 Spri7inite pe ziduri puternice8 tinzile templului se ridicau in terase tot
mai inaltate0 Pe terasa cea mai inalta se ridica mareata zidire a templului8
construita din cadre mari de marmura alba8 albe ca spuma marii0 &coperisul
era facut din lemn de cedru0 Peste tot era tintuit in cuie mari de aur 30 Razele
soarelui8 care se rasfran6eau pe peretii de marmora alba si pe ornamentele de
aur ale templului8 se reflectau in toate partile8 incat te orbeau cu stralucirea
lor0
Sub puternica impresie a 6relelor cuvinte ale !omnului8 templul li se parea8
acum8 apostolilor8 mai frumos si mai 6randios decat altadata0 &r fi de dorit8 din
tot sufletul8 ca !omnul sa se indure de el8 sa)l crute0 Cum insa8 !omnul mer6ea
tacut8 apostolii nu cuteaza sa)l vorbeasca direct despre 6andurile lor8 ci8 pe
departe8 tin sa)i atra6a atentia asupra maretelor zidiri ale templului 9vers (;0
Sperau ca !omnul8 incantat si /l de atata splendoare si binevoitor ca
intotdeauna8 nu va mai persista in +otararea Sa de a da pierzarii acest templu
atat de frumos0
1a aluzia lor8 ,antuitorul nu numai ca nu retracteaza nimic din cele ce
prevestise despre pustiirea (erusalimului8 dar8 cu cuvinte clare8 adau6a4 O>edeti
toate acestea2 &min zic voua4 nu va ramane aici piatra pe piatra care sa nu se
risipeascaR 9vers 2;0 -elul cum introduce acest anunt4 Oamin zic vouaR 96rec0 O
000R; ii dau un caracter solemn8 in sensul ca aceste cuvinte ale Sale se vor
implini intocmai0
&postoli vor fi primit acest raspuns din 6ura !omnului8 tacuti si resemnati0 !ar
cand a7un6 aproape de culmea dealului si !omnul insusi se opreste din mersul
528
sau si ocupa un loc pe un colt de stanca ca sa se odi+neasca putin si cand vad
ca si el isi arunca8 inca odata privirile induiosate asupra (erusalimului si
frumosului templu8 apostolii8 apropiindu)se de /l8 il roa6a sa le spuna4 Ocand
vor fi acestea toate si care este semnul venirii Sale si al sfarsitului veaculuiR
9vers 3;0 /van6+elistul ,arcu 9J(((8 3; ne spune ca cei care au cutezat sa)i puna
!omnului aceste intrebari8 au fost apostolii Petru8 (acob8 (oan si &ndrei8 cei
dintai si cei mai intimi apostoli ai 1ui0
(ntrebarea lor vizeaza8 deci8 trei c+estiuni4 timpul daramarii (erusalimuluiB
semnele care vor preceda a doua venire a !omnului 9Parusia; si ce se va
petrece la sfarsitul veacurilor4 ,antuitorul raspunde8 pe rand8 la toate aceste
intrebari0 Cuvantarea cuprinde urmatoarele sectiuni4 evenimentele
premer6atoare daramarii (erusalimului 9JJ(>8 4)14;8 cum vor trebui sa se
comporte ei in aceste momente 6rele 9JJ(>8 15)2$;B semnele care vor precede a
doua venire a !omnului 9JJ(>8 2%)3%;B indemnuri la ve6+ere 9JJ(>8 4')JJ>8 3';B
despre .udecata cea mai de pe urma 9JJ>8 31)46;0
20 /venimentele premer6atoare daramarii (erusalimului 9,t0 JJ(> 4)14;0
,antuitorul arata mai intai semnele care vor precede daramarea (erusalimului
si care8 pe scurt sunt urmatoarele4 ivirea de *ristosi mincinosi8 razboaie8
cutremure8 foamete8 persecutii importiva crestinilor8 imputinarea dra6ostei si
vestirea /van6+eliei la toate neamurile0 !upa alti interpreti pasa7ul acesta se
referea la toata perioada de timp de la (naltarea !omnului pana la Parusia Sa8
cuprinzand deci si daramarea (erusalimului0
Cum peste putine zile avea sa plece din mi7locul lor si sa)i lase in valtoarea
unor evenimente si situatii deosebit de 6rele8 culminand cu daramarea
catastrofala a (erusalimului8 !omnul tine sa le atra6a atentia apostolilor Sai8
inainte de toate8 asupra faptului ca8 in curand8 multi falsi ,esia isi vor face
aparitia4 R1uati aminte sa nu va ama6easca cineva0 Ca multi vor veni in numele
,eu zicand4 /u sunt *ristos 9in evreieste ,esia; si pe multi ii vor ama6iR 9vers0
4)5;0 Sa nu le dea crezare8 sa nu se lase sedusi de ei8 pentru ca /l este sin6urul8
adevaratul ,esia0
Cuvintele !omnului s)au implinit intocmai0 (ntr)adevar8 cu cat vremurile erau
mai tulburi8 si mai 6rele pentru poporul iudeu8 cu atat mai mare era si numarul
celor care se ridicau pentru Oa salvaR tara8 dandu)se8 adevaratul ,esia0 Pe la
anul 36 d0 *r0 isi face aparitia8 in partile Samariei Simon ,a6ul8 care sustinea
ca este o mare putere divina si seducea pe multi8 cum citim in -aptele
&postolilor 9>(((8 % s0u0;0 ,ai apoi8 (osif -laviu ne informeaza ca prin anii 44)46
d0 * si8 pe cand Cuspius -adus era procurator al (udeii8 si)a facut aparitia un
oarecare Teudas 9amintit si de 3amaliel8 in interventia sa8 in sinedriu8 in
favoarea apostolilorB care8 dandu)se drept ,esia8 a pornit o rascoala care a fost
ulterior inabusita 40
529
Tot (osif -laviu ne informeaza ca8 dupa moartea lui Claudiu 954 d0 *r0;8 apoi pe
timpurile procuratorului -eli# 952)6' d0 *r0;8 situatia poporului iudeu din
Palestina a devenit si mai critica0 Tara e plina de +oti si inselatori si de tot felul
de OscamatoriR 96rec0 ;8 care sfatuiau poporul sa)i urmeze in pustie8 ta6aduind
ca acolo vor face semne mari si vor arata cine sunt 50 Pe aceeasi vreme vine si
un e6iptean la (erusalim8 sustinand despre sine ca este OprofetulR si a fost
urmat in pustie de vreo patru mii de rasculati 68 despre care este vorba si in
-apte 9JJ(4 3$;0 (n sfarsit8 pe vremea imparatului &drian8 pe la 132 P 1358 un
pretins ,esia8 pe nume Bar P Noc+ba 9O-iul SteleiR;8 a ridicat din nou poporul la
lupta impotriva romanilor0
1a aceste aparitii bolnavicioase8 care priveau asteptarile mesianice ale
poporului iudeu8 cat si setea lor de libertate nationala8 alimentata in special de
zeloti8 se vor mai adau6a8 zice !omnul8 inca si calamitati e#terne4 OSi veti auzi
de razboaieB luati seama8 nu va spaimantati8 caci toate trebuie sa fie8 dar inca
nu)i sfarsitul0 Ca neam peste neam se va ridica si imparatie peste imparatie8 si
va fi foamete si ciuma si cutremure mari pe alocuri0 !ar toate acestea sunt
incepututul durerilorR 9vers0 6)$;0
(ntr)adevar8 istoria veacului intai dupa *ristos ne spune ca8 la scurta vreme
dupa moartea si invierea !omnului8 inca pe vremea imparatului Claudiu8 s)a
dezlantuit un crancen razboi intre romani si parti0 Razboiul a durat mai multi
ani de)a randul 0 &lt razboi8 mai apropiat de froniterele Palestinei8 a fost cel
dintre (rod &ntipa8 tetrar+ul 3alileii si al Pereii8 si fostul sau sacru8 re6e &reta
din &rabia8 si apoi e#peditia lui >iteliu impotriva acestuia din urma $0 1a anul
66 d0 *r0 s)a dezlantuit8 in fine8 si marele razboi al romanilor impotriva
intre6ului popor al iudeilor8 inc+eiat cu daramarea (erusalimului si distru6erea
statului iudeu 9' d0 *r0;0
(n aceste vremuri 6rele n)au lipsit nici anii foamete0 C+iar pe timpurile
imparatului Claudiu8 multe provincii ale imperiului roman au fost bantuite de
foamete 9-apte J(8 2$; %0 (storicul roman Tacit ne comunica faptul ca8 in
vremurile acelea8 multe orase din &sia ,ica8 din Campania si &r+ipela68 au fost
distruse si de puternice cutremure de pamant 1'0 (n astfel de conditii8 oamenii
au trebuit sa sufere mult0
Totusi apostolii sa stie8 zice !omnul8 ca Otoate acestea sunt numai inceputul
durerilorR 96rec0 ;0 !omnul aseamana suferintele oamenilor cu durerile de
nastere ale unei femei0 &sa reda acest te#t Bartolomeu &nania8 in traducerea
sa4 O000 inceputul durerilor nasteriiR8 e#plicand intr)o scurta scolie de la subsol8
ca este vorba de Onasterea din nou a lumiiR 9,t0 J(J8 2$;0 Caci precum durerile
de nastere ale unei femei incep incet si domol8 dar apoi se potenteaza tot
mereu si in momentul cand au a7uns la culme8 ele dau nastere copilului8 tot asa
si omenirea8 pana ce nu va trece prin dureri si suferinte8 din ce in ce mai mari
si mai 6rele8 nu va a7un6e sa dea nastere unei lumi noi 110
530
!e aceste necazuri8 zice ,antuitorul8 nu vor fi scutiti nici apostolii si crestinii8
in 6enere8 ci vor fi supusi unor 6rele persecutii8 Odin cauza neamului SauR
9vers0 %;0 &ceste persecutii au pornit8 mai intai8 din partea iudeilor8 cum este la
martiriul Sf0 Stefan 9-apte >((; si la uciderea Sf0 (acov8 fiul lui ?evedei 9-apte
J((8 1)2;8 apoi din partea imparatilor romani0 (storicul Tacit 12 ne spune ca
imparatul <ero a dat foc Romei pentru a o putea rezidi 964 d0 *r;0 !ar pentru a
indeparta de la sine orice banuiala8 a avut 6ri7a sa raspandeasca stirea falsa ca8
crestinii au dat foc Romei0 Si de atunci inainte8 in intre6 cuprinsul imperiului
roman8 crestinii erau priviti cu multa neincredere si dusmanie0 /i erau
considerati dusmani ai statului si erau denuntati si ucisi8 c+iar numai pentru8 ca
afirmau ca sunt crestini0 &ceste persecutii au durat8 cu unele intreruperi8
vreme de 3'' de ani0
,antuitorul ii previne pe apostoli ca in acele vremuri tulburi nu se va putea
evita caderea multora de la credinta0 Cu toate acestea8 /van6+elia se va
predica Oin toata lumea8 spre marturie la toate neamurileB si atunci va veni
sfarsitulR 9vers0 14;0
/#presia Oin toata lumeaR 96rec0 >ul6ata4 in universo orbe; avea pe vremurile
de atunci intelesul4 intre6 cuprinsul imperiului 6reco)roman8 dimpreuna cu
partile limitrofe8 asadar intrea6a lume cunoscuta si tocita pe atunci0 (ntr)
adevar8 prin straduintele Sfintilor &postoli8 dar mai ales ale &postolului Pavel8
in primele 3)4 decenii crestine8 /van6+elia a fost propovaduita de la (erusalim
in toata impre7urimea pana la Roma si de aici pana in Spania 9Rom0 J>8 1%
s0u0;8 de asemenea8 pana la Babilon 9Petru >8 13;8 asadar in intre6 cuprinsul
marelui imperiu 6reco)roman8 si c+iar si peste frontierele lui0
Cuvintele Osi atunci va veni sfarsitulR 96rec0 B >ul6ata4 et tunc veniet
consummatio; au fost intelese de multi e#e6eti ca referindu)se la sfarsitul lumii
intre6i8 care va avea loc la a doua venire a !omnului0 !ar cum in cele ce
urmeaza8 !omnul vorbeste despre daramarea (erusalimului8 din anul ' d0 *r08
cuvintele respective se refera la acest eveniment0
30 (ndrumari pentru vremurile cand se va apropia daramarea (erusalimului 9,t0
JJ(>8 15)2$; &7uns la sfarsitul semnelor premer6atoare daramarii (erusalimului8
!omnul le da apostolilor unele indrumari8 cum trebuie sa se comporte8 cand
vor vedea ca se apropie timpul daramarii acestei cetati0 O!eci8 cand veti vedea
uraciunea pustiirii ce s)a zis prin !aniel proorocul8 stand in locul cel sfant P
cine citeste sa intelea6a8 atunci cei din (udeea sa fu6a in muntiR vers0 15)16;0
O1ocul sfantR al iudeilor putea fi numai templul din (erusalim0 &ici Ose vor
produce fapte de nele6iuire8 fapte care nu vor putea fi aprobate de nimeni8 ci
vor fi Oo uraciuneR pentru toti0 !espre aceasta Ouraciune a pustiiriiR 96rec0 ; a
vorbit8 la timpul sau8 zice ,antuitorul8 inca profetul !aniil0 (n cartea profetului
!aniil 6asim trei locuri8 unde se vorbeste despre Ouraciunea pustiirii la locul
sfantR si anume4 (J8 2B J(8 31 S( J((8 110 :ltimele doua locuri se refera8
531
lamurit8 la faptele de profanare ale lui &ntio+ al (>)lea /pifaniu8 re6ele Siriei8
care a domnit intre 15 P 164 i0d0 *r0 (mpotriva lui8 stim ca s)a ridicat preotul
,atatia din ,odein si cu fiii sai si invin6andu)1 au reusit sa restabileasca iarasi
cultul divin la templu 9( ,ac0 4%) 64B (( ,ac0 >(8 2)%;0
Te#tul celalalt4 9!aniil (J8 2; vorbeste despre Ouraciunea pustiiriiR in stransa
le6atura cu profetia despre cele ' de saptamani de ani8 adica ' J S 4%' de
ani8 care vor trece de la iesirea poruncii data de re6ele &rta#er#e8 in anul 45
i0d0 *r08 pentru rezidirea (erusalimului 9vezi4 <eemia ((8 1)%; si pana la venirea
lui ,esia8 :nsul lui !umnezeu 9deci4 4%'P45 S 33 d0 *r0;0 Cu aceasta ocazie8
profetul zice4 OSi /l 9,esia; va inc+eia un le6amant cu multi si intr)o
sapatamana8 iar la mi7locul sapatamanii va inceta 7ertfa si prinosul si in templu
va fi uraciunea pustiirii8 pana cand pedeapsa nimicirii cea +otarata se va varsa
peste locul pustiirii 9vers0 2;0
(n ce anume va consta acea profanare8 pe care profetul o numeste Ouraciunea
pustiiriiR8 profetul nu ne spune0 :nii interpreti 6eneralizeaza si vad aici
prezicerea ororilor comise in toata Palestina si mai ales la (erusalim8 in timpul
razboiului cu romanii 130 Totusi8 te#tul precizeaza ca este vorba de Olocul cel
sfantR0 &ltii s)au 6andit la acvilele romane8 asezate in sanctuar8 dupa luarea
cetatii 140 (nsa continuarea cuvantarii8 9vers0 16 s0u0; presupune ca ei vor avea
timpul sa fu6a cand vor vedea Ouraciunea pustiiriiR8 ori dupa luarea cetatii ar fi
fost prea tarziu0
Cel mai bine este8 dupa ma7oritatea e#e6etilor8 sa aplicam aceasta e#presie
atrocitatilor comise in templu de catre zelotii iudei8 in timpul asediului8 inainte
ca (erusalimul sa cada in mana romanilor8 impotriva celor pe care acestia ii
socoteau prea putin patrioti0 !espre aceste fapte de ucidere8 prin care zelotii
au profanat 6reu templul din (erusalim8 vorbeste pe lar6 istoricul iudeu (osif
-laviu8 martor la evenimentele despre care scrie 150
Prin cuvintele4 Ocel ce citeste sa intelea6aR8 !omnul voia sa faca pe ucenicii
Sai sa citeasca8 la randul lor8 cu toata atentia8 locul mentionat din cartea
profetului !aniil si sa)si dea silinta sa patrunda cat mai adanc intelesul lui0
!eci8 cand vor vedea ca se petrec astfel de fapte8 toti cati se vor afla prin
(udeea sa nu se mai intoarca la (erusalim8 ci sa fu6a in munti 8 daca vor sa se
salveze 9vers0 16;0 ,untii (udeii8 plini de pesteri mari si incapatoare8 in care
israelitii nu o data s)au ascuns de ur6ia vremurilor 6rele ce au venit asupra lor
9.ud0 >(8 2B ( Re6i J(((8 6B JJ((8 1 s0a0;8 le vor putea servi8 si de asta data8 ca
ascunzatori0
:r6ia8 care se va dezlantui asupra (erusalimului8 va veni cu atata 6raba si furie8
incat !omnul recomanda8 ca Ocei care se vor afla pe acoperisul caselor sa nu
mai intre in casele lor8 pentru a)si mai lua ceva cu sine8 ci sa fu6aR 9vers0 1;8
ca sa nu piarda nici o clipa8 daca vor sa se salveze0 !omnul vorbeste astfel8
pentru ca acoperisurile caselor in "rient sunt plane si pe ele locuitorii
532
petreceau cu dra6 ziua pentru recreere8 iar noaptea pentru a dormi si a se
racori de caldura de peste zi0
1a fel8 !omnul recomanda si celor Ocare se vor afla pe camp8 sa nu se mai
intoarca acasa8 pentru a)si lua cu sine +ainaR 9vers0 1$;0 O*ainaR 96rec0 ;8
despre care este vorba8 era +aina de deasupra8 adica mantaua0 (n zilele calde8
cand omul se duce la lucrul campului8 +aina aceasta ramane acasa0 Peste
noapte insa8 fiecare avea nevoie de ea8 pentru ca noptile sunt si in "rient
destul de racoroase0 !ar cel care va vrea sa se salveze in impre7urarile 6rele
care vor veni8 va fi preferabil sa nu mai zaboveasca8 pentru ca fu6a era
6rabnica si timpul pretios0
/van6+elistul 1uca mai face o precizare4 OCand veti vedea (erusalimul
incon7urat de osti8 atunci sa stiti ca s)a apropiat pustiirea lui0 &tunci cei din
(udeea sa fu6a in munti si cei din mi7locul lui sa plece si cei de prin tarini sa nu
intre in elR 91c0 JJ(8 2')21;0
(ndemnul dat de ,antuitorul a fost urmat de ma7oritatea crestinilor
(erusalimului8 dupa cum ne spune istoricul /usebiu8 care la inceputul asediului8
s)au refu6iat in orasul Pella8 dincolo de (ordan8 unde au ramas pana la sfarsitul
acestui crancen razboi 160
!eosebit de mari 6reutati vor intimpina8 in aceasta fu6a8 femeile insarcinate si
cele care vor alapta 9vers0 1%;0 ,ulte din ele se vor stin6e in dureri8 fara a
putea primi a7utorul necesar si multi copii mici vor muri din lipsa +ranei si a
in6ri7irii necesare0 <ecazul va fi foarte mare daca astfel de evenimente vor
avea loc in vreme de iarna8 cand drumurile Palestinei erau aproape
impracticabile8 sau in zi de sambata 9vers0 2';8 cand portile cetatii erau
inc+ise8 potrivit unei traditii ramase din vremea lui <eemia si cand8 de
asemenea8 nu putea sa plece cineva cale mai indepartata de 2''' de pasi8
adica 6 stadii 10
Stramtoarea in care vor a7un6e iudeii8 in acele zile8 va fi deosebit de mare0 O"
asemenea stramtoare n)a fost si nici nu va mai fiR 9vers0 21;0 !escriind
nenorocirile din anul '8 (osif -laviu spune4 O!intre toate statele care sunt
supuse romanilor8 statul nostru a cazut in cea mai mare nenorocire nici una din
nenorocirile care au venit candva asupra omenirii8 nu se poate asemana cu
nenorocirea care a venit asupra iudeilorR 1$0
Precum inainte de daramarea (erusalimului8 tot asa dupa producerea acestui
dezastru8 nu vor inceta sa)si faca aparitia multi Oprofeti mincinosiR8 continua
,antuitorul8 care vor cauta sa se le6itimeze ca trimisi e#traordinari prin
Osemne mari si fapte infricosatoareR8 ca sa)i ama6easca8 de va fi cu putinta8 si
pe cei alesi8 ca sa)i urmeze 9vers0 22;0
,antuitorul revine asupra indemnului de a nu le da nici o crezare 9vers0 23)26;0
533
Totodata8 /l face si o importanta profetie privitoare la a doua Sa venire 96rec0 8
venire8 sosire8 prezenta;8 zicand4 OCa precum ful6erul iese de la rasarit si se
arata pana la apus8 asa va fi si venirea -iului "muluiR 9vers0 2;0 Cea de a doua
venire a !omnului nu va mai fi in stare de =enoza8 de umilinta8 ci se va
produce in mod spontan si /l va veni in toata stralucirea Sa0 -ul6erul8 care se
desprinde8 pe nestiute8 din norii 6rei care intuneca orizontul8 face sa lumineze
dintr)odata cerul in directia pe care a luat)o ful6erul0 Cum in Palestina norii
vin8 de obicei8 dispre ,area ,editerana8 ful6erul8 care se descarca din cei mai
avansati nori8 se vede mai intai la rasarit si se prelun6este in acelasi moment
pana la apus0 Tot asa de spontana8 6randioasa si in acelasi timp
inspaimantatoare va fi8 zice !omnul8 si venirea Sa a doua0 &sa fiind8 nimeni nu
va trebui sa)1 caute timp mai indelun6at prin locuri indepartate si ascunse8
pentru ca venirea 1ui va fi vazuta de toti dintr)o data in toata maretia Sa0
!omnul se numeste8 si de asta data8 O-iul "muluiR8 pentru ca vrea sa)i faca pe
ai Sai sa intelea6a ca &cela pe care)1 vor vedea atunci8 venind in toata
marirea8 nu va fi altul8 ci acelasi -iu al omului si al lui !umnezeu8 care a murit
intaia data pe pamant8 ca sa savarseasca opera de mantuire a lumii0
(n aceeasi cone#iune de idei8 ,antuitorul a rostit una din acele ziceri ale Sale8
fara indoiala limpezi pentru ascultatorii Sai8 dar intotdeauna eni6matice pentru
cititorii sau interpretii de mai tarziu4 OCa unde va fi starvul8 acolo se vor aduna
vulturiiR 9vers0 2$;0
&cesta locutiune proverbiala8 intalnita si in Cartea (ov JJJ(J8 3'8 a fost divers
interpretata0 :nii interpreti vad in OvulturiR ima6inea romanilor8 in sensul ca
acestia se vor arunca intocmai ca niste pasari de prada asupra iudeilor 1%0 !ar
conte#tul8 cum am vazut8 vorbeste mai de6raba despre sfarsitul lumii si Parusia
!omnului0
&ltii8 intre care Sf0 (oan *risostom8 -er0 (eronim8 Teofilact8 ?i6aben s0a08 intele6
prin OstarvR pe ,esia8 iar vulturii sunt credinciosii sau oamenii in 6enere0 /ste
indeobste cunoscut8 ca vulturii adulmeca din departari mari8 c+iar si de peste
mari8 locul unde se 6aseste vreun starv 9+oit8 cadavru; si indata se aduna in
7urul lui8 ca sa)si astampere foamea0 1a fel se vor aduna si oamenii din toate
partile lumii8 in toata 6raba8 in fata !omnului8 la parusia Sa0 Teofilact zice4
OPrecum vulturii indata se aduna unde e starv8M asa vor veni si toti sfintii
oriunde s)ar afla *ristosR 2'0
3andirea este e#celenta in sine insasi8 observa alti interpreti 21 si8 totusi8
aceasta apropiere pare lipsita de delicatese fata de !omnul nostru (isus *ristos8
care8 in versetul anterior8 spune ca va veni Oca ful6erulR care brazdeaza cerul0
!eci8 acesti interpreti sunt inclinati sa intelea6a prin starv pe cei morti
sufleteste 9,t0 >(((8 22B 1c0 J>(8 24;8 care vor fi pedepsiti de ,esia8 iar
OvulturiiR sunt in6erii8 care vor actiona atunci8 ca slu7itori ai razbunarii divine0
534
!upa acestea8 !omnul trece la discutia asupra parusiei Sale si arata semnele
care o vor precede0
40 Semnele premer6atoare celei de a doua veniri a !omnului0 9,t0 JJ(>8 2%)3%;
a0 &paritia profetilor mincinosi0 !aca in prea7ma razboiului iudaic vor apare
multi prooroci mincinosi8 multi falsi ,esia8 intr)o masura mult mai mare se va
intampla acelasi lucru8 spune ,antuitorul8 inainte de sfarsitul lumii 9vers0 23)
24;0 -aptul acesta este usor de inteles8 pentru ca in vremea din urma8 datorita
suferintelor8 dorinta 6eneratia dupa parusia !omnului va creste0 Prin aceasta se
creeaza o atmosfera favorabila lucrarii profetilor mincinosi0 &cestia8 prin
puterea lui Satan8 ale carui unelte sunt8 vor face semne si minuni mincinoase8
pentru a ama6i si pe cei alesi 9vers0 24B vezi si (( Tes0 ((8 %;0 :ltima si cea mai
fioroasa aparitie va fi aparitia lui &nti+rist4 Oomul P nele6iuiriiR8 Ofiul pierzariiR8
OpotrivniculR 9(( Tes0 ((8 4;8 care va concentra in mana sa toate mi7loacele de
lupta ale lui Satan impotriva Bisericii0
b0 >or avea loc semne minunate in univers4 OSoarele se va intuneca8 iar luna
nu)si va mai da lumina pe cerB stelele vor cadea din cer8 iar puterile cerului se
vor clatinaR 9vers0 2%;0 &ceste semne au fost prezise8 inca si de unii din profetii
>ec+iului Testament8 inspirati de !u+ul Sfant ca (saia 9J(((8 %)1'B JJJ(> 4;8
(eremia 9(> 2$;8 (oil 9(((8 4; s0a0 Soarele se va raci sau se va indeparta de
pamant8 incat nu va mai lumina si incalzi8 iar luna nu va mai reflecta lumina
lui0 Stelele se vor indrepta spre noi centri de atractie8 incat vor da impresia
unei caderi8 iar actuala ordine din univers se va perturba0 &postolul Petru8 ca si
profetul (saia8 vorbesc despre Oceruri noi si pamant nou8 in care va locui
dreptateaR 9(( Petru (((8 13B (saia 1J>8 1B 1J>(8 22;0
Si ceilalti evan6+elisti sinoptici vorbesc despre aceste semne mari si
infricosatoare care vor precede parusia !omnului8 insa 1uca are o nota cu totul
aparte4 OSi vor fi semne in soare8 in luna si)n stele8 iar pe pamant totul aparte
spaima si nedumerire din pricina vuietului marii si al valurilor0 "amenii vor muri
de frica si de asteptarea celor ce au sa vina peste lume8 caci puterile cerurilor
se vor clatinaR 91c0 JJ(8 25)26B vezi si ,c0 J(((8 24)25;0
/van6+elistul ,atei adau6a inca un semn special4 semnul -iului "mului4 O&tunci
se va arata pe cer semnul -iului "mului si vor plan6e toate neamurile
pamantuluiM0R 9,t0 JJ(> 3';0 <u se spune care semn8 insa8 dupa interpretarea
aproape unanima a Parintilor si a interpretilor8 incepand cu Sf0 C+iril al
(erusalimului8 Sf0 (oan *risostom8 -er0 &u6ustin8 -er0 (eronim8 ?i6aben si pana la
talcuitorii din zilele noastre8 prin acest semn este desemnata Crucea 220 /ste
intr)adevar semnul caracteristic al !omnului nostru (isus *ristos8 simbolul
crestinismului si al 7ertfei izbavitoare de pe 3ol6ota0 !upa cum 6andesc
e#e6etii8 pe bolta cerului se va arata o cruce imensa8 mai stralucitoare decat
soareleB Osoarele se va intuneca si se va ascunde8 iar crucea se va vedea8
pentru ca va fi mai stralucitoare decat razele soareluiR 230
535
&paritia acestui semn8 care pentru !omnul a insemnat inc+eierea tuturor
c+inurilor si suferintelor pe care le)a indurat pentru noi oamenii8 aici8 pe
pamant8 va umple inimile celor credinciosi de cea mai adanca 6ratitudine fata
de !omnul8 pentru ca a pus capat durerilor de pe acest pamant si ei vor varsa
lacrimi de recunostinta si de bucurie0 (nsa pentru cei necredinciosi8 aparita
acestui semn va fi pricina de deznade7de8 de 6roaza si de frica pentru
pedepsele ce vor veni peste eiB isi vor bate pieptul si se vor tan6ui8 de vreme
ce atunci va fi prea tarziu sa mai poata repara ceva0
c0 (n sfarsit8 O-iul "mului va veni pe norii cerului cu putere si cu marire multaR
9vers0 3'; >enirea Sa a doua8 ,antuitorul o descrie in felul in care este descrisa
de profetul !aniil inspirat de !umnezeu8 in vedenie8 acesta Oa vazut pe -iul
"mului venind pe norii cerului spre Cel vec+i de zile0 Si 1ui i s)a dat stapanirea8
slava si imparatiaM8 iar imparatia 1ui nu va avea sfarsitR 9!aniil >((8 13)14;0 Cu
cuvinte asemanatoare le vesteste in6erul apostolilor8 dupa (naltarea !omnului
la cer8 cea de a doua venire8 zicand4 Obarbati 6alileeni8 de ce stati privind la
cer2 &cest (isus8 care S)a inaltat de la voi la cer8 asa va si veni8 cum 1)ati vazut
voi mer6and la cerR 9-apte (8 11;0
,antuitorul8 deci8 va veni la 7udecata in toata splendoarea Sa divina8
incon7urat de puterile in6eresti0 Pe /l il vor intampina in vazdu+8 la c+emarea
in6erilor8 in sunet mare de trambita8 toti cei alesi ai Sai8 Odin cele patru
vanturi8 de la mar6inile cerurilor pana la celelalte mar6iniR 9vers0 31;0 Cele
patru vanturi8 despre care vorbeste !omnul8 sunt cele patru vanturi care bat in
Palestina peste an0 Primavara bate un vant cald de la rasarit8 vara unul
fierbinte de la miazazi8 toamna unul racoritor de la miazanoapte8 iar iarna un
vant cu ploaie de la apus0 &ceste patru vanturi isi sc+imba directia din luna in
luna0 /le simbolizeaza cele patru re6iuni ale pamantului0 Cuvintele4 Ode la
mar6inile cerurilor pana la celelalte mar6iniR e#prima ideea ca toti vor veni la
7udecata8 c+iar si din cele mai indepartate puncte ale orizontului0 Toti vor
trebui sa se prezinte inaintea !omnului0
Cat priveste timpul celei de a doua veniri8 !omnul spune apostolilor Sai numai
atat8 ca Ode la smoc+in vor trebui sa inveteR a cunoaste Oapropierea acestor
vremuriR0 Cum trebuie sa intele6em asemanarea cu smoc+inul8 ne spune
!omnul insusi8 zicand4 OCand mladita lui devine fra6eda si odrasleste frunze8
stiti ca vara e aproapeB asa si voi8 cand veti8 vedea toate acestea8 sa stiti ca
este aproape lan6a usiR 9vers0 33)34;0 Cand vom vedea8 deci8 ca se produc
semnele amintite mai sus8 sa stim ca venirea !omnului e aproape0 Cuvintele
Ola usiR sau Olan6a usiR vor sa e#prime cat mai intuitiv iminenta venire a
!omnului0 Pluralul e#prima pluritatea usilor noastre0
(n stransa le6atura cu ideea de mai sus8 sunt de comentat doua ziceri ale
,antuitorului8 care prezinta o anumita dificultate pentru cititor0
536
,ai intai8 ,antuitorul8 in continuare zice4 O&min8 zic voua8 ca nu va trece
neamul acesta pana ce toate acestea se vor plini0 Cerul si pamantul vor trece8
dar cuvintele ,ele nu vor trece5R 9,t0 JJ(> 34)35;0 Cuvantul OneamF 96rec0 B
>ul6ata4 6eneratio; inseamna aici O6eneratieR 8 adica totalitatea oamenilor
care traiesc intr)o anumita perioada de timp0
!eterminarea mai de aproape8 pe care o adau6a !omnul8 zicand4 O6eneratia
aceastaR8 ne face sa ne 6andim la 6eneratia iudeilor care traia c+iar pe acele
vremuri0 !espre aceasta 6eneratie8 pare ca !omnul zice8 ca nu se va stin6e8
pana ce nu va vedea implinindu)se toate cele zise mai sus 240
Cuvantarea ,antuitorului este8 insa8 construita in doua planuri ce se intretaie
si se intre6esc4 planul istoric8 pentru o mai usoara perceptie a ucenicilor8
vizand daramarea (erusalimului ca sfarsit simbolic al 1e6ii >ec+i si inau6urarea
celei <oiB planul es+atolo6ic8 caruia primul ii devine suport8 simbol si
prefi6urare 250
(n intelesul acesta din urma8 Sf0 (oan *risostom e#tinde intelesul acestui cuvant
la Ototi cei ce il cauta pe !umnezeuR0 O*ristos n)a vorbit despre 6eneratia de
oameni de pe vremea 1uiR8 zice Sf0 (oan8 Oci despre neamul credinciosilorR0
(ntr)adevar8 Scriptura intrebuinteaza cuvantul OneamR nu numai pentru a arata
pe oamenii care traiau in acelasi timp8 ci si pe cei care au aceeasi reli6ie si
acelasi fel de vietuire8 de pilda cand spune4 O&cesta este neamul celor ce
cauta pe !omnulR 9Ps0 JJ(((8 6;0 Ceea ce spusese mai inainte ca4 OTrebuie sa fie
toateR si ca OSe va propovadui /van6+eliaR8 acelasi lucru il arata si aici cand
spune ca toate acestea se vor intampla ne6resit si ca va dainui neamul
credinciosilor8 nefiind nimicit de nenorocirile amintite0 (erusalimul va fi
daramat8 cea mai mare parte dintre iudei va pieri8 dar neamul credinciosilor nu
va fi biruit nici de foamete8 nici de ciuma8 nici de cutremur8 nici de z6uduirile
razboiului8 nici de +ristosii mincinosi8 nici de profeti mincinosi8 nici de
inselatori8 nici de tradatori8 nici de cei ce smintesc8 nici de frati cei8 mincinosi8
nici de vreo alta incercare de acest fel 260
&poi8 pentru a le intari si mai mult credinta8 le spune4 OCerul si pamantul vor
trece8 dar cuvintele ,ele nu vor treceR0 Cu alte cuvinte8 spune asa4 O,ai usor
vor pieri aceste zidiri8 tari si nezdruncinate8 decat sa piara ceva din cuvintele
,eleR 20
Cel de al doilea te#t este urmatorul4 O(ar de ziua si de ceasul acela 9adica
ceasul parusiei Sale;8 nimeni nu stie8 nici in6erii din ceruri8 nici -iul8 ci numai
TatalR 9,t0 JJ(> 36;0 (n6erii sunt fiinte pur spirituale8 care stau in slu7ba lui
!umnezeu 9Ps0 C(((8 5B /vrei (8 ;0 !esi vad zilnic fata lui !umnezeu 9,t0 J>(((8
1';8 totusi ei nu pot sti8 decat numai ceea ce le porunceste !umnezeu0 Tainele
ascunse ale !umnezeirii ei nu le pot cunoaste0
537
!omnul ne spune8 insa8 ca Onici -iul nu8 stie ziua si ceasulR venirii Sale a doua
oara0 Cum el este nu numai "m8 ci si Persoana divina8 de aceeasi fiinta cu
!umnezeu Tatal8 putem afirma ca si -iul ar trebui sa stie8 c+iar cu precizie8
ziua si ceasul parusiei Sale0 (nsa !umnezeu P Tatal8 care este izvorul a toate8
trimitand in lume pe -iul8 nu 1)a autorizat sa comunice oamenilor acest lucru
9(n0 J(>8 4; 2$0 " astfel de comunicare nici n)ar fi de folos oamenilor0 Cei buni8
afland cat de departe este ceasul acela8 ar slabi in zelul lor in lucrarea virtutii8
pe cand cei rai ar 6asi un motiv in plus pentru a pacatui0
&ceasta mare taina ramane8 deci8 rezervata dispozitiilor pe care !umnezeu P
Tatal va binevoi sa le ia atunci cand va crede timpul mai potrivit pentru a)1
trimite pe -iul Sau in lume a doua oara8 ca sa stea la 7udecata asupra omenirii
intre6i4 O<u este al vostru a sti anii si vremile8 pe care Tatal le)a pus in
stapanirea SaR8 zice ,antuitorul insusi apostolilor Sai inaintea inaltarii Sale
9-apte 18 ;0
(ata cum talcuieste Sf0 (oan *risostom cuvintele acestea4 OCand a spus
ucenicilor ca Onici in6eriiR8 le)a inc+is 6ura8 ca sa nu mai caute sa afle ceea ce
nu stiu nici in6eriiB cand a spus ca Onici -iulR ii opreste nu numai sa stie8 dar sa
si cerceteze 9data si ceasul acela;M !omnul tinea mult sa)i cinsteasca pe
ucenici8 si sa nu le ascunda nimicB de aceea atribuie acesta cunostinta Tatalui
Sau8 ca sa le arate apostolilor ca infricosator este lucrul acesta si sa nu)1 mai
intrebe0 !aca n)ar fi aceasta e#plicatia8 daca -iul intr)adevar n)ar sti ziua
aceea8 cand o va sti2
" va sti8 oare8 odata cu noi2 Cine poate spune lucrul acesta2 -iul il stie bine pe
Tatal si tot asa de bine cum si Tatal il stie pe -iul0 Se poate oare8 sa nu stie ziua
aceea2 Se poate8 oare8 ca -iul sa stie cum trebuie sa 7udece8 se poate sa stie
tainele fiecarui om si sa nu stie ceea ce)i cu mult mai neinsemnat decat
aceasta2M cel ce a facut neamurile8 a facut ne6resit si anii8 iar daca a facut
anii8 a facut si ziua aceea0 Cum poate8 dar8 sa nu stie ziua pe care a facut)o2R
2%0
50 (ndemnuri la ve6+ere 9,t0 JJ(>8 4')JJ>8 3';0 ?iua si ceasul Parusiei8
neputandu)se stabili ii va surprinde pe multi si)i va 6asi nepre6atiti8 si asa se
vor repeta8 zice ,antuitorul8 Ozilele lui <oeR 9,t0 JJ(> 3)3%;0 1a timpul sau8
corabia pe care si)o facuse <oe8 marturisirea tuturor8 in 6raiul sau tacut8 ca in
curand va veni un potop de apa8 care va ameninta omenirea cu moartea0
Totusi8 nimeni dintre oamenii de atunci nu a voit sa dea faptului acesta atentia
cuvenita0 ,ancau si beau fara de 6ri7a si continuau sa duca o viata desfatata si
pacatoasa0 <u au inteles rostul corabiei pana in ziua cand a venit potopul si i)a
inecat pe toti0 1a fel va fi8 zice !omnul8 si la a doua Sa venire0 ,ulti oameni nu
vor sesiza talcul semnelor mari ce se vor produce0 Si astfel ziua aceea ii va
surprinde nepre6atiti0
538
(deea aceasta o concretizeaza cu doua e#emple8 luate din viata de toate zilele8
despre oameni cu acelasi ocupatii fizice4 la tarina sau la rasnita 9vers0 4')41;8
dar cu destine diferite8 potrivit cu starea sufleteasca a fiecaruia8 din ceasul
respectiv0 -aptul ca unul din cei doi Ova fi luatR8 iar celalalt Ova fi lasatR8
inseamna8 dupa talcuirea unanima a interpretilor8 ca unul se va mantui8 si
celalalt se va osandi0 O>a fi luatR8 adica va fi pus de in6eri la cei alesiB celalalt
Ova fi lasatR8 adica nu va fi primit8 ci dat 7udecatii0 &ltii sc+imba4 unul Ova fi
rapitR de diavoli8 altul ramane mantuit 3'0
Ceea ce vrea ,antuitorul sa spuna este necesitatea starii de ve6+ere8 de
trezire sufleteasca8 data fiind certitudinea parusiei8 dar incertitudinea datei
acesteia4 OPrive6+eati8 deci8 ca nu stiti in care zi vine !omnul vostruR 9vers0
42;0 (deea necesitatii prive6+erii ,antuitorul o imbraca in +aina a trei
parabole4 a;0 parabola servitorului bun si a celui rau 9,t0 JJ(>8 45)51;B b;0
parabola celor zece fecioare 9,t0 JJ>8 1)13;B c;0 parabola talantilor 9,t0 JJ>8
14)3';0
a;0 Cuprinsul primei parabole4 :n stapan are doua slu6i4 una buna si alta rea0
Prima da mancare casnicilor sai la vreme si este pusa mai mare peste averea
sa0 Cea de a doua8 crezand ca stapanul nu va veni curand nu)si face datoria0
Surprinsa de stapan8 este aspru pedepsita0 Se zice ca stapanul Oil va taia in
douaR pe un astfel de servitor8 pentru ca in felul acesta despotii vremurilor de
pe atunci obisnuiau sa pedepseasca pe servitorii dovediti necredinciosi0 (i taiau
cu sabia in doua8 fara sa mai preceada vreo 7udecata0 OSi partea lui o va pune
cu cei fatarniciR8 adica alaturi de cei care au tradat pe stapanul lor0 (ntristarea
adanca a sufletului lor se va manifesta Oprin plansR8 iar mustrarile 6rele de
cu6et prin Oscrasnirea dintilorR0
Parabola e#prima ideea ca trebuie sa ne implinim datoriile pe care le)am luat
asupra noastra8 cat mai constiincios8 pana la sfarsit8 si sa nu credem ca8 daca
!omnul intarzie8 /l nu va mai veni0 <esocotirea poruncilor dumnezeiesti va fi
6reu pedepsita0
b;0 Parabola celor zece fecioare 9,t0 JJ>8 1)13;B /ste proprie numai
evan6+elistului ,atei0 Sub o ima6ine dintre cele mai simple8 ea e#prima o
cu6etare de o inalta 6ravitate0 Principalele trasaturi ale parabolei8 atat de
delicat trasate8 sunt imprumutateB din obiceiurile urmate de vec+ii iudei
pentru celebrarea casatoriilor0 (ncon7urata de prietenele ei8 mireasa asteapta8
de re6ula8 in casa parintilor sai8 pe mire8 care venea cu mare si vesel alai8
incon7urat de prietenii sai8 pentru ca8 dupa ospatul de nunta8 sa o conduca la
viitorul camin0 ,irele venea seara0 Prietenii miresei ii ieseau inainte8 cu faclii
aprinse8 ca sa)l insoteasca la mireasa0
Te#tul parabolei spune ca cele zece fecioare s)au pre6atit sa)l intampine pe
mire cu OcandeleleR aprinse0 Cuvantul 6recesc B ) B >ul6ata4 lampas8 )adis8
inseamna de obicei4 torta8 faclie8 dar aici are sensul de4 P 9o;8 lampa8 faclie
539
lumina0 /rau mici lampi de ar6ila8 in uz in antic+itate8 din care se mai vad
uneori prin muzeu0 (n ceea ce priveste numarul de OzeceR fecioare8 nu trebuie
luat aritmetic8 pentru ca reprezinta aici pe toti crestinii8 in 6enere8 in
asteptarea ParusieiB numarul O1'R este cel al universalitatii0 &ltii presupun8 ca
asa era datina la iudei8 sa iasa in intampinarea mireului zece OsuroriR de
mireasa0
!intre acestea8 cinci sunt numite OnebuneR 96rec0 B >ul6ata4 fatuae8 cu sensul
de4 proaste8 prostute8 ne6+ioabe8 in6uste la minte8 neprevazatoare P dar
responsabile;B adica8 dupa conte#t8 lipsite de intelepciune practica8 de
prevedere8 pentru ca n)au luat cu ele untdelemn in vase de rezerva8 odata cu
candelele lor8 pentru eventualitatea ca mirele nu va veni curand0 Cantitatea de
untdelemn continuta in lampile vec+i era foarte mica si acestea trebuiau de
mai multe ori alimentate in cursul noptii8 altfel se stin6eau0 Celelalte cinci sunt
numite OintelepteR8 adica prevazatoare8 pentru ca au luat undelemn de
rezerva8 odata cu candelele lor0
(n parabola8 mirele intarzie8 iar fecioarele8 in asteptarea lui8 au adormit0 1a
miezul noptii8 se aude stri6area4 O(ata8 vine mirele5 (esiti in intimpinarea lui5R
9vers0 6;0 Cuvant scurt8 strident8 care rasuna subit in miez de noapte0 Refuzul
celor cinci fecioare OintelepteR de a da si celorlalte din untdelemnul lor8 a fost8
de unii8 acuzat de e6oism8 dar era sin6urul raspuns intelept in circumstanta
data0 !e altfel8 este un simplu ornament in parabola8 pentru ca in viata
cealaltaB cei osanditi nu vor putea sa imprumute din meritele celor alesi0
Parabola are caracter es+atolo6ic si indeamna la ve6+ere8 la pre6atirea cu
fapte bune si credinta in vedera Parusiei 9vers0 13;0 ,irele reprezinta pe
!omnul *ristosB mireasa este biserica 9sau lumea;0 (ntarzierea mirelui arata
amanarea acestui eveniment si a sfarsitului lumii8 din indelun6a P rabdarea lui
!umnezeu 9(( Petru ((8 15;8 pana la vremea randuita 9(( Tes0 ((8 6;0 >enirea la
Omiezul noptiiR arata ca Oziua aceeaR va veni pe neasteptate8 cum vine furul in
miez de noapte 9,t0 JJ(>8 43B ( Tes0 >8 2;0 :ntdelemnul fecioarelor intelepte
inc+ipuie faptele cele bune8 mai cu seama faptele de milostenie cu care
suntem datori in viata0 O&dormireaR fecioarelor inseamna8 dupa Sf0 (oan
*risostom8 moartea8 dupa altii 6ri7ile acestei vieti0 "spatul de nunta semnifica
fericirea eterna a celor alesi8 iar apelul celor respinsi4 O!oamne8 !oamne8
desc+ide)ne noua5R se dovedeste tardiv si tra6ic8 pentru ca nu va primi decat
teribilul raspuns4 R<u va cunosc pe voiR 9,t0 JJ>8 12;0
c;0 Parabola talantilor 9,t0 JJ>8 14)3';0 Ca si precedenta8 este proprie Sfantului
,atei0 S)a incercat adesea sa se identifice cu aceea Oa minelorR8 de la 1uca
J(J8 11)2$8 cu care are8 unele asemanari de fond si de forma8 insa deosebirile
de timp8 de locuri de redactare sunt evidente si le fac distincte una de alta0
/#prima aceeasi idee8 ca si parabola celor zece fecioare8 si anume necesitatea
ve6+erii8 in perspectiva 7udecatii pe care o va face suveranul 7udecator la
sfarsitul timpurilor8 dar parabola talantilor pune accentul pe valoarea faptelor
540
bune si pe datoria fiecaruia de a inmulti darurile cu care ne)a inzestrat
!umnezeu0
(n ea se vorbeste despre un stapan8 care plecand departe8 si)a impartit avutia
slu7itorilor sai8 spre a o fructifica0 1a intoarcere8 dupa multa vreme8 constata
ca slu7itorii care au primit cate cinci si cate doi talanti8 au dublat prin munca
suma primita0 Cel care primise un talant n)a muncit8 ci a tinut talantul ascuns8
restituindu)l precum il primise0 Stapantul rasplateste pe primii si pedepseste
aspru pe ultimul8 aruncandu)l in 6+eena focului0
Pilda este es+atolo6ica8 insa are si un caracter secundar moral0 Caci ea ne
invata sa punem in valoare darurile naturale si spirituale primite de la
!umnezeu8 avand a da seama de ele la 7udecata viitoare0 !umnezeu nu ne cere
aceste daruri inapoi8 ci vrea sa le inmultim8 sa le cultivam8 in vedera
desavarsirii proprii si pentru binele semenilor nostri8 pentru pro6resul societatii
omenesti0
60 .udecata cea mai de pe urma 9,t0 JJ>8 31)46;0 Profetiile privitoare la zilele
de apoi le inc+eie ,antuitorul prin descrierea dramatica8 6randioasa a
.udecatii din urma0 /ste tabloul final al aceste e#traordinare cuvantari8 ultima
inaintea Cinei cele de Taina si a Patimilor !omnului0 /a are8 deci8 si o valoare
testamentaraB lumineaza cu razele ei8 ca dintr)un focar de dincolo de viata
noastra0 /ste o icoana mareata8 man6aietoare si cutremuratoare totodata8
pentru ca infatiseaza intalnirea sublima si 6rava dintre cer si pamant8 la a doua
venirea a ,antuitorului0 /ste8 cum am spus8 o icoana care lumineaza viata
noastra de dincolo de veac8 pentru ca ziua si data acestei .udecati nu poate fi
cuprinsa in rama timpului istoric0 " 6asim numai in aceasta prima /van6+elie0
.udecata incepe printr)o separare a celor buni de cei rai8 dupa criteriile
credintei in !umnezeu si a faptelor iubirii de !umnezeu si iubirii de aproapele0
<)o va face !umnezeu P Tatal8 ci -iul0 <e este descrisa in culorile in care ne)o
infatiseaza proorocul !aniel8 vorbind despre -iul "mului8 venit la .udecata
9!aniil >((8 13)14B J((8 1)13;0
!aca prima data !omnul *ristos a venit in stare de smerenie8 de umilinta8 sa
mantuiasca lumea si sa)si dea viata Opret de rascumparare pentru multiR8 la
sfarsitul veacurilor8 cand sti+iile lumii se vor sc+imba 9(( Petru (((8 12; si tainele
lui !umnezeu se vor descoperi8 /l va veni iarasi sa 7udece viii si motii8 sa
incununeze stradaniile celor buni si sa rasplateasca cu dreptate vrednicia si
nevrednicia tuturor0
(n ceea ce priveste locul unde se va desfasura .udecata8 din urma8 !omnul
insusi nu ne spune nimic0 (nsa8 in baza profetiei lui (oil 9(>8 12)14;8 e#e6etii
afirma ca popoarele vor fi c+emate la 7udecata in >alea lui (osafat8 la paraul
Cedrilor8 situata la rasarit de (erusalim8 la poalele muntelul ,aslinilor8 adica
acolo unde !omnul a fost vandut si prins0
541
!omnul *ristos va veni in plinatataea maririi 1ui divine8 sezand pe tronul 1ui8
incon7urat de lumina si insotit de cetele in6eresti0 (n6erii vor aduna la /l
popoarele pentru 7udecata0 Primul act al .udecatii de apoi ne este infatisat de
,antuitorul in tabloul pastorului8 care desparte oile de capre0 &scultatorii erau
obisnuiti cu aceste scene de viata cotidiana8 pentru ca tara este muntoasa si
ocupatia principala a celor multi este pastoritul0
Cei drepti8 asemanati cu oile8 pentru ca acestea se distin6 prin blandete si prin
nevinovatie8 vor primi binecuvantarea Tatalui8 adica bunurile imparatiei
vesnice0 / motivata aceasta binecuvantare prin aceea8 ca cei drepti8
indurandu)se de fratii lor flamanzi8 6oi8 bolnavi8 inc+isi s)au indurat de insusi
,antuitorul prietenul8 fratele si sustinatorul celor nenorociti0
Cei rai8 asemanati cu caprele pentru neastamparul lor8 sunt condamnati8
blestemati de !umnezeu8 la focul vesnic0 !e aici vedem8 intrucat se vorbeste
despre o pedeapsa vesnica8 ca o reconciliere a celor rai este e#clusa0 Precum
viata in imparatia lui !umnezeu pentru cei buni este vesnica8 la fel
condamnarea in imparatia mortii pentru cei rai este vesnica0 Bunatatea si
dreptatea lui !umnezeu raman nedespartite0 Bunatatea 1ui este o bunatate
dreapta8 iubirea 1ui este ca un vesmant care acopera dreptatea0
!esi6ur8 O!umnezeu este iubireR 9( (n0 (>8 $;8 dar iubirea nu poate fi nedreapta0
<u este iubire impotriva dreptatii si nici dreptate separata de iubire0 !reptatea
fara iubire duce la crima iubirea fara dreptate duce la +aos0 .udecata de &poi
este manifestarea desavarsita8 plenara8 a iubirii si dreptatii divine0
F
542