Memoriu Tehnic PUZ - Zona Hidromecanica

LPBA - Lazar Paul Birou Individual de Arhitectura- Memoriu tehnic PUZ - zona Hidromecanica.
doc 1
LAZAR PAUL
www.lpba.ro BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA
Aleea Mercur,nr.4,sc.A,ap.10, Brasov, 500444
paul.lazar@lpba.ro C.I.F. 29017299
m_(004) 0745 585611 IBAN: RO93 BTRL 0080 1202 E126 15XX

MEMORI U TEHNI C P.U.Z.

1. Date generale

1.1. Denumirea
obiectivului de investiii:
P.U.Z.
CONSTRUIRE CENTRU COMERCIAL CU GALERIE,
SALI MULTIFUNCTIONALE, EXPOZITII, BIROURI
S+P+E1+E2 partial
HOTEL S+P+11E
1.2. Amplasament: Brasov, b-dul 15 Noiembrie, nr. 78, jud. Brasov
1.3. Beneficiar: SC BRASOV ESTATE SRL
1.4. Proiectant: BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA LAZAR PAUL
1,5. Numar proiect: 01 - 11 / 12
1,6, Faza proiect Plan Urbanistic Zonal P.U.Z.

Obiectul P.U.Z.

Planul Urbanistic Zonal P.U.Z. - consta in aprofundarea, dezvoltarea si rezolvarea
complexa a problemelor functionale, tehnice si estetice din zona studiata.
Planul Urbanistic Zonal stabileste amplasamentele constructiilo prevazute a se realiza in
viitor, integrarea si armonizarea noilor constructii si amenajari cu cele existente si cu cadrul
natural , organizarea circulatiei carosabile si pietonale, si asigurarea unor legaturi
corespunzatoare cu celelelate zone functionale ale municipiului.
Principalele probleme urmarite in dezvoltarea PUZ-ului sunt urmatoarele:
organizarea arhitectural urbanistica a zonei, prin stabilirea amplasamentelor
noilor constructii prevazute a se realiza in zona, si incadrarea lor intr-o solutie de ansamblu
coerenta
transformarea si asanarea fostei zone industriale desfiintate prin asigurarea
elementelor de regulament de urbanism care sa faca posibila edificarea corecta a viitoarelor
constructii, in armonie cu fondul construit dar si cu elementele naturale inconjuratoare
cresterea calitatii spatiului public, crearea unei ambiante urbane atragatoare si a
unei imagini arhitecturale contemporana si interesanta
constituirea unui centru de interes al aliniamentului sudic al b-dului 15 Noiembrie,
in conditiile in care aceasta artera este de importanta deosebita in sistemul de circulatie al
municipiului
diversificarea functiunilor si cresterea gradului de dotare a zonei, amplificarea
interesului pentru centrul civic al municipiului
reglementarea modului de amplasare, dimensionare, conformare si deservire
edilitara pentru un ansamblu de cladiri ce va adaposti un centru comercial si un hotel
completarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare
POT, CUT, regimul de inaltime, functiunea propusa
organizarea circulatiei carosabile si pietonale si racordarea acestora la circulatia
din zona
unitatea ansamblului
LPBA - Lazar Paul Birou Individual de Arhitectura- Memoriu tehnic PUZ - zona Hidromecanica.doc 2
circulatia juridica a terenurilor
aliniamente si alinieri impuse

Conform temei de proiectare intocmite de beneficiar, pe terenul ce a generat P.U.Z.
urmeaz s se construiasc :

- un centru comercial cu regimul de inaltime S+P+E1+E2 partial, care va ocupa partial
parterul si etajele complexului si va fi impartit in doua zone :
- Zona galerie comerciala (buticuri, cafenele, restaurante, toalete publice)
- Magazin (zona de vanzare, laboratoare, depozitare, birouri administrative,
spatii tehnice)

- galerie comerciala, sali multifunctionale, sali expozitii

- Hotel de 3 / 4 stele -cu regim de inaltime S+P +11E

Tot ansamblul va avea subsol pentru parcaje si spatii tehnice.

Fata de Certificatul de Urbanism emis nr. 2626 din 27-09-2012, nu se va construi
ansamblul rezidential cu regimul de inaltime S+P+M+11E. Ulterior acestui Certificat de
Urbanism, in conformitate cu avizul Comisiei Tehnice de Urbanism si Amenajarea Teritoriului din
cadrul Primariei Brasov, s-a emis si Certificatul de Urbanism nr. 931 din 26-04-2013.

Beneficiarul investiiei SC BRASOV ESTATE SRL- este proprietarul terenurilor situate
in Brasov, b-dul 15 Noiembrie, nr. 78, terenurile avand o suprafata totala de 39087 mp.
Amplasamentul se afl situat, conform PUG Brasov in zona industriala, stramutari unitati
existente.
Terenul este situat in localitatea Brasov, n intravilanul localitatii, pe b-dul 15 Noiembrie,
nr.78, si este liber de constructii, in urma obtinerii de Autorizatii de Demolare pentru vechile
imobile de pe platforma Hidromecanica .
Prin Certificatelor de urbanism nr. 2626 din 27-09-2012 si 931 din 26-04-2013,anexate
prezentei documentatii, beneficiarului mai sus mentionat i se cere intocmirea unui Plan
Urbanistic Zonal, inainte de aprobarea Autorizatiei de Construire . In acest sens, se elaboreaza
un PUZ pe o suprafata studiata de aprox. 66265 mp, intre strazile ND Cocea, Nicolae
Titulescu, Rosiorilor si b-dul 15 Noiembrie.
Prezentul P.U.Z. se ntocmete n vederea stabilirii condiiilor de construire.

Surse de documentare

Anterior elaborarii prezentului studiul urbanistic, au fost elaborate si avizate urmatoarele:
PUG Brasov
ridicare topografica
studiu geotehnic
De asemenea, la intocmirea prezentului PUZ, s-a consultat si respectat Ghidul privind
metodologia de elaborare si continutul cadrul al Planului Urbanistic Zonal, indicativ GM-010-
2000, Bucuresti, 2000

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII

2.1. Evoluia zonei

Situata initial la periferia orasului, zona a inceput sa se contureze odata cu infiintarea
zonei industriale ce va primi mai tarziu numele de Uzinele Hidromecanica
Uzina a fost infiintat in 1880. Cei aproximativ 6.000 de angajati lucrau in ateliere de
turntorie font si prelucrri mecanice, apoi si in sec iile de turntorie o el si forj.
In cldirea Hidromecanica", fosta uzin Fratii Schiel" si fosta intreprindere Strungul" din
anii '50 s-a fabricat primul autobuz si primul strung romanesc. Practic, denumirea uzinei din
Centrul Civic a fost schimbat in Hidromecanica" in 1961, cand fabrica s-a specializat in
transmisii hidraulice si turbosuflante pentru motoarele Diesel.
Dup 1990, soarta uzinei Hidromecanica si a miilor de angajati a inceput s atarne de un
fir, societatea fiind privatizat in dou randuri. Asa se face c, dup ce a fost cumprat de
diversi actionari, uzina s-a stins incetul cu incetul. Primul pas a fost fcut in 2001, cand uzina a
fost cumprat de societatea Alexander & Co SRL Brasov.
A doua privatizare a uzinei a avut loc dup numai patru ani, cand fabrica a fost
cumprat de omul de afaceri Lucian Nicolae Garbacea, care a detinut 50,9% din actiuni, un alt
actionar semnificativ fiind SIF Transilvania cu 45,21%.
Aflat de mai multi ani in paragina, ansamblul a fost achizitionat de initiatorul PUZ-ului
propus in aceasta documentatie.

Terenul studiat este intravilan, fiind in prezent liber de constructii, in urma obtinerii de
autorizatii de demolare pentru fosta platforma industriala Hidromecanica.
Zona prezint un bun potenial de dezvoltare, avnd n vedere situarea in teritoriul
administrativ al localitatii si este inclus in politicile de dezvoltare urban ale
administraiei publice locale.

2.2. ncadrarea n localitate

Zona studiata in aceasta documentatie este amplasata pe teritoriul administrativ al
oraului n intravilanul localitii, delimitat de proprietati particulare si cai de circulatie.
In Planul Urbanistic General, zona se incadreaza ca zona industriala, zona de stramutari unitati
existente.
In zona studiata si cea adiacenta, se regasesc o gama larga de functiuni, locuire, servicii,
spatii de birouri, sedii de firme, etc.
Datorita stagnarii actuale a stadiului de dezvoltare a pietei locuintelor, in zona studiata se
constata orientarea investitiilor in domeniul serviciilor, comertului, sedii de firma, etc.
Din concluziile studiilor efectuate, mentionam:
- directiile principale de dezvoltare se canalizeaza pe functiuni de servicii / comert / sedii
firme / depozitare .
- parcela care a initiat PUZ-ul va avea acces la trei drumuri , respectiv b-dul 15 Noiembrie
si strazile Nicolae Titulescu si N.D. Cocea

2.3. Situaia juridic a terenului

Terenul este proprietatea privata a beneficiarului lucrarii.

2.4. Accesul i circulaia n zon

Din punct de vedere al circulatiei, zona este deservita de circulatia principala de pe b-dul
15 Noiembrie, ce constituie principala artera de circulatie . De asemenea, accese secundare se
prevad din str. Nicolae Titulescu, accese ce vor deservi spatiile de aprovizionare si parcaj
subteran, si din str. N.D. Cocea, de unde vor exista de asemenea accese spre parcajul
subteran.
Accesul auto la zona studiata se face in prezent de pe str. Nicolae Titulescu, in timp ce
accese pietonale si auto ale fostei platforme Hidromecanica existau atat de pe str. Nicolae
Titulescu, cat si de pe str. N.D. Cocea.
In perspectiva dezvoltarii unor investitii pe terenul studiat, la intersectia arterelor 15
Noiembrie si Mihail Kogalniceanu a fost amenajat un sens giratoriu care va asigura
acesul/iesirea in/de la amplasamentul studiat in conditii de siguranta si fluenta.

2.5.Elemente ale cadrului natural

Terenul studiat are o suprafata totala de 66 380mp, din care suprafata aflata in
proprietatea beneficiarului este de 39 087mp, fiind libera de constructii in urma obtinerii de
autorizatii de demolare ale fostei platforme industriale.
Declivitatea minima face ca teritoriul studiat sa corespunda pe deplin functiunii pe care
beneficiarii au decis sa i-o atribuie.
Aspectul arhitectural urbanistic al zonei este conturat spre urban/modern datorita
sediilor de firme si prestari servicii si a locuintelor existente, iar pe teren nu exista retele de
distributie utilitati care sa impiedice realizarea obiectivului. Retelele amplasate la limita de
proprietate, si al caror traseu se intersecteaza cu propunerile arhitecturale viitoare, vor fi deviate
si repozitionate.

2.6. Natura terenului de amplasament

Amplasamentul in studiu se afla in partea centrala noul Centru Civic al localitati .
Constructiile propuse vor avea structura de rezistenta in cadre si diafragme din beton
armat, precum si zidarii portante, cu stalpi, grinzi din beton armat, pe fundatii din beton armat.
In vederea stabilirii conditiilor de fundare, in faza PUZ, au fost executate sondaje
geotehnice dispuse pe teren conform planului anexat studiului geotehnic.
Au fost efectuate la solicitarea beneficiarului aptesprezece foraje geotehnice cu
adncimile ntre 12,00 m i 30,00 m msurat de la cota platformei betonate care este
executat pe ntregul amplasament.
Forajele geotehnice au fost realizate pn la adncimi aa dup cum urmeaz:
- forajul F1 pn la adncimea de 30,00 m de la cota platformei de lucru
Forajele s-au executat n varianta de foraj mecanic cu prelevare continu de coloan
litologic, tubat cu o coloan de tuburi de protecie 178 mm.

Adancimea de inghet
Adancimea maxima de inghet a terenului natural din zona municipiului Brasov de care
trebuie sa se tina seama la proiectarea fundatiilor, conform STAS 6054 - 77 este de 1,10 m.

CONDITII DE FUNDARE

In conformitate cu studiul geotehnic, concluziile care se desprind sunt urmatoarele:

Urmare investigaiilor geotehnice de teren i laborator, a analizei rezultatelor obinute
pentru amplasamentul n discuie se desprind urmtoarele concluzii i recomandri:
5.1. Din analiza profilelor litologice longitudinale i transversale (anexa 3) construite pe
baza coloanei litologice interceptate n forajele F1, F2, F3, F4, F5, F6, F7,F8, F9, F10, F11, F12,
F13, F14, F15, F16 i F17, sondajele penetrometrice cu con n gaur de foraj tip S.P.T.(C)
SPT-1; SPT-2; SPT-3; SPT-4; SPT-7 i SPT-8, ct i al sondajelor penetrometrice realizate
cu penetrometrul dinamic de tip greu (PDG) PDG-1; PDG-2; PDG-3; PDG-4; PDG-5; PDG-6;
PDG-7; PDG-8; PDG-9; PDG-10; PDG11; PDG-12; PDG-13; PDG-14; PDG-15; PDG-16; PDG-
17; PDG-18; PDG-19; PDG-20; PDG-21; PDG-22; PDG-23; PDG-24; PDG-25; PDG-26; PDG-
27; PDG-28; PDG-29; PDG-30 i PDG-31 pentru amplasmentul CENTRULUI COMERCIAL
CORA situat n Braov n arealul cuprins de strazile Nicolae Titulescu la sud, strada N.D.
Cocea la vest, la nord se afl bulevardul 15 Noiembrie, iar la est strada Roiorilor se poate
defini pentru cele trei cldiri: S+P+M+10E, S+P+16E i Hal S+P+E-tehnic, cte un profil
litologic caracteristic cu urmtoarea alternan stratigrafic:

Profilul litologic I-I

de la 0,00 m pn la -(1,70m....2,40m) plac de beton respectiv un pachet de umpluturi
neomogene cu liant prfos nisipos plastic vrtos cu plasticitate mijlocie i compresibilitate
mare, grosimea medie fiind de 2,05 m.
de la -(1,70m....2,40m) pn la -(13,50m....19,50m) apare pachetul superior de terenuri
necoezive alctuite din pietri mic cu nisip mijlociu i mare cu stare ndesat ce are o
compresibilitate medie, grosimea medie fiind de 14,15 m.
de la -(13,50m....19,50m) pn la (22,30m....23,30m) apare un pachet de pmnturi
coezive alctuite din prafuri nisipoase plastic plastic vrtoase spre plastic tari cu plasticitate
redus spre mijlocie pe alocuri mare i compresibilitate medie spre mare, grosimea medie fiind
de 6,05 m.
de la -(22,30m....23,30m) pn la (25,20m....26,70m) apare pachetul intermediar de
terenuri necoezive alctuite din pietri mic cu nisip mare, nisip cu pietri, grosimea medie fiind
de 3,00 m.
de la -(25,20m....26,70m) pn la (26,70m....29,20m) apare pachetul inferior de pmnturi
coezive alctuit din praf nisipos plastic vrtos spre plastic tare cu plasticitate mijlocie, grosimea
medie fiind de 2,00 m.
de la -(26,70m....29,20m) pn la 30,00 m cota de prospectare prin foraj apare pachetul
inferior de terenuri necoezive alctuit din nisip cu pietri, nisip prfos, grosimea medie fiind de
2,15 m.

Profilul litologic II-II

de la 0,00 m pn la -(1,70m....2,70m) plac de beton respectiv apare un pachet de
umpluturi neomogene alctuite dintr-un amestec de crmid, pietri cu nisip i pmnt,
grosimea medie fiind de 2,06 m.
de la -(1,70m....2,70m) pn la -(11,80m....14,80m) apare pachetul de terenuri necoezive
alctuite din pietri mic cu nisip mijlociu i mare, nisip prfos cu starea de ndesare: ndesare
medie spre ndesat cu compresibilitate medie, grosimea medie fiind de 10,86 m.
de la -(11,80m....14,80m) pn la 30,00 m cota de prospectare prin foraj apare pachetul
inferior de terenuri coezive alctuit din praf argilos nisipos, praf nisipos plastic vrtos spre
plastic tare cu plasticitate redus spre mijlocie pe alocuri mare i compresibilitate redus spre
medie la anumite adncimi mare, grosimea medie fiind de 16,96 m.
o n acest pachet n cadrul coloanei litologice a forajul F8 apar intercalaii
lenticulare de terenuri necoezive alctuite din nisip cu pietri la -14,00 -15,00 m; -28,20 -
30,00 m, respectiv la 17,90 m, avnd grosimi medii de 1,40 m .
o n cadrul aceluia foraj F8 apare un pachet de terenuri necoezive n grosime de
4,60 m alctuit din nisip cu pietri mic i nisip prfos cu pietri mic de la -19,70 -24,30 m.

Profilele litologice longitudinale III-III; IV-IV i V-V, respectiv profilele litologice
transversale VI-VI; VII-VII i VIII-VIII.

Pentru profilul litologic longitudinal III-III

- de la 0,00 m pn la (0,30m ... 1,00m) plac de beton.
- de la (0,30m ... 1,00m) pn la -(1,00m ... 2,00m) apare un pachet de umpluturi
neomogene de pmnt i pietri cu nisip, grosimea medie fiind de 1,33 m.
- de la -(1,00m ... 2,00m) pn la -12,00m cota de prospectare prin foraj apare un
pachet de pmnturi necoezive alctuite din pietriuri cu nisipuri mari cu ndesare medie spre
ndesat i compresibilitate medie spre mare, grosimea medie fiind de 10,66 m.

Pentru profilul litologic longitudinal IV-IV

- de la 0,00 m pn la 0,30m plac de beton.
- de la 0,30m pn la -(1,30m ... 2,50m) apare un pachet de umpluturi neomogene
din pmnt i pietri cu nisip n stare afnat spre ndesare medie cu compresibilitate medie
spre mare, grosimea medie fiind de 2,10 m..
- de la -(1,30m ... 2,50m) pn la -(3,10m ... 4,30m) apare un pachet superior de
pmnturi coezive alctuite din prafuri nisipoase plastic vrtoase spre plastic tari cu plasticitate
redus spre mijlocie i compresibilitate mare pe alocuri redus, grosimea medie fiind de 1,06 m.
- de la -(3,10m ... 4,30m) pn la (9,80m ... 11,80m) apare un pachet de pmnturi
necoezive alctuite din pietriuri cu nisipuri mari ndesate i compresibilitate medie, grosimea
medie fiind de 7,26 m.
- de la -(9,80m ... 11,80m) pn la 12,00m cota de prospectare apare pachetul
inferior de pmnturi coezive alctuite din prafuri nisipoase vrtoase spre plastic tari cu
plasticitate mijlocie i compresibilitate medie spre mare, grosimea medie fiind de 1,06 m.

Pentru profilul litologic longitudinal V-V

- de la 0,00 m pn la 0,30m plac de beton.
- de la 0,30m pn la -1,00m apare un pachet de umpluturi alctuite din pietri cu
nisip i pmnt, grosimea medie fiind de 0,76 m.
- de la -1,00m pn la -(2,70m ... 3,80m) apare un pachet superior de pmnturi
coezive alctuite din prafuri nisipoase plastic vrtoase spre plastic tari cu plasticitate mijlocie i
compresibilitate redus spre medie, grosimea medie fiind de 1,60 m.
- de la -(2,70m ... 3,80m) pn la 12,00m cota de prospectare apare un pachet de
pmnturi necoezive alctuite din pietriuri cu nisipuri mari cu ndesare medie spre ndesate i
compresibilitate medie spre mare, grosimea medie fiind de 8,16 m.
o n cadrul forajul F15 apare un pachet de terenuri necoezive de 2,40 m sub
pachetul de umpluturi la cota de 1,00 m la 3,40 m alctuit din pietri cu nisip mare cu
ndesare medie i compresibilitate medie.

Apa subteran a fost interceptat la cote diferite aa dup cum urmeaz:
F1 NHi = - 10,00 m respectiv NHs =- 9,50 m
F3 NHi1 =- 10,40 m respectiv NHs1 =- 9,30 m
F3 NHi2 =- 23,60 m respectiv NHs2 =- 21,30 m
F4 NHi =- 10,40 m respectiv NHs =- 9,10 m
Rezult c nivelul apei subterane este uor ascensional.

Terenul bun de fundare n varianta soluiei de fundare direct ale construciilor ce
urmeaz s fie ridicate pe amplasamentul n discuie difer pentru fiecare construcie:
- Pentru cldirea inalta, de hotel, terenul bun de fundare l constituie pachetul de terenuri
necoezive n grosime medie de 14,15 m alctuite din pietri mic cu nisip mijlociu i mare cu
stare ndesat ce are o compresibilitate medie.
- Pentru constructia aferenta centrului comercial, terenul bun de fundare l constituie
pachetul de terenuri necoezive n grosime medie de 8,96 m pentru profilele litologice
caracteristice acestei cldiri, alctuite din pietriuri cu nisip mare cu starea de ndesare:
ndesare medie spre ndesat cu compresibilitate medie spre mare.

innd seama de nivelul apei subterane interceptat n cele 17 (aptesprezece) foraje
menionate la punctul 5.2 cota de fundare a fundaiilor directe (Df), aleas din considerente
tehnologice existena unui subsol general la cota 3,80 m fa de cota 0,00, se va situa cu
mult peste cota nivelului stabilizat al apei subterane (Nhsi).
Pachetul superior de pmnturi necoezive care se poate constitui ca i teren bun de
fundare este n majoritatea cazurilor cantonat pe complexe de terenuri coezive constituite din
prafuri nisipoase, praf argilos nisipos, praf nisipos plastic vrtos spre plastic tare cu plasticitate
redus spre mijlocie pe alocuri mare i compresibilitate redus spre medie la anumite adncimi
mare. Adncimea de fundare aleas (Dfi) impus din considerente tehnologice face ca talpa
fundaiei directe s reazeme, indifferent de tipul acesteia, n pachetul de terenuri necoezive
semnalat anterior. Calculul terenului de fundare [8] se va face lund n considerare
caracteristicile fizico mecanice ale stratului n care reazem fundaia direct.

Conform cu cele menionate n normativul privind documentaiile geotehnice pentru
construcii, INDICATIV NP 074 2007, Partea I-a. ntocmirea i verificarea documentaiilor
geotehnice pentru construcii, se va defini categoria geotehnic, respectiv riscul geotehnic pe
baza urmtorilor factori i anume:
- condiiile de teren din zona amplasamentului sunt condiii bune de teren de fundare
situaie punctat cu 2 puncte.
- n varianta adoptrii unei soluii de fundare direct, la cota prevzut n proiect, n
pachetul de pmnturi necoezive peste nivelul stabilizat al apei subterane nu sunt necesare
lucrri de epuismente situaie cotat cu 1 punct.
- n imediata apropiere a amplasamentului se gsesc unele construcii i reele cu risc
moderat n exploatare punctat cu 3 puncte.
- construciile ce urmeaz s fie edificate pe amplasament, ca i categorie de importan,
se ncadreaz n categoria construciilor de importan normal situaie punctat cu 3 puncte.
- amplasamentul este situat n zona seismic de calcul C situaie punctat cu 1 punct.

Lund n considere punctele acordate celor cinci factori admii rezult un total de 10
puncte, care ncadreaz amplasamentul n discuie n categoria geotehnic 2, caracterizat
printr-un risc geotehnic moderat.

2.7. Echiparea edilitar

2.7.1. Cursuri de ap
In zona nu exista cursuri de apa.
2.7.2. Alimentare cu ap
Constructiile propuse vor fi alimentate cu apa potabila din retelele de apa existente in
zona, conf. Avizului de amplasament nr. 112/12-02-2013, emis de Compania Apa Brasov.
Caracteristicile si amplasamentul retelelor de apa potabila din zona sunt :
str. N.D. Cocea HDPE 160 mm
str. Nicolae Titulescu - Fc 250mm
OL 300 mm
Fc 80 mm
- str. Rosiorilor - Fc 80 mm
- OL 800 mm
b-dul 15 Noiembrie - OL 800 mm
- OL 500 mm
- OL 300 mm
- OL 200 mm
- OL 150 mm amplasate in tunel tehnic

2.7.3. Canalizare
Evacuarea apelor pluviale si menajere se va face in retelele de canalizare existente in
zona, conf. Avizului de amplasament nr. 112/12-02-2013, emis de Compania Apa Brasov.
Caracteristicile si amplasamentul retelelor de canalizare din zona sunt :
str. N.D. Cocea Dn 300 mm , h=3,00m
str. Nicolae Titulescu - Dn 400 mm , h=3,50m
- str. Rosiorilor - Dn 1000 mm, h=4,00m
b-dul 15 Noiembrie - Dn 200 mm , h=2,50m
- Dn 400 mm , h=3,50m

2.7.4. Instalaii de nclzire
Locuinele i dotrile din zona au asigurat nclzirea i prepararea apei calde de
consum prin instalaii de termoficare. O parte din apartamente s-au debranat de la termoficare
i i-au montat centrale termice individuale, de apartament.
SC TETKRON SRL BRASOV detine retele termice agent primar in canal termic.
Construciile care s-au realizat n ultimii ani n zon au asigurat energia termic pentru
nclzire, preparare ap cald de consum i preparare hran prin instalaii de gaze naturale n
centrale termice proprii.

2.7.5. Instalaii de gaze naturale
Construciile existente n zon utilizeaz gaze naturale pentru activitatile zilnice, nclzire
i preparare ap cald de consum.
Conf. Avizului de amplasament emis de Distrigaz Brasov, caracteristicile si
amplasamentul retelelor de distributie gaz metan din zona sunt :
str. N.D. Cocea - CD RP PE DN 125 si CDMP OL PE DN 225
str. Nicolae Titulescu - CD MP PE DN 225 si CD RP PE DN 125

2.7.6. Instalaii electrice
Solutiile de alimentare cu energie electrica au fost aprobate si avizate de catre Electrica
Distributie Transilvania Sud, in cadrul unui studiu de solutie intocmit de catre sc Energosig srl.
Ca masura suplimentara de avizare s-a solicitat si se va respecta cerinta companiei
Electrica Distributie Transilvania Sud de a delimita si trece in domeniul public terenul care va fi
ocupat de PT si RED de mt./j.t. sau se va incheia act notarial pentru utilizarea terenului si
servitute ce se va inscrie in CF.De asemenea s-a prevazut un loc de parcare special amenajat
in vecinatatea PT-ului, loc de parcare ce va deservi masina de interventie a Electrica Distributie
Transilvania Sud.

2.7.7. Telecomunicaii
De-a lungul b-dului 15 Noiembrie exist canalizaii de telecomunicaii subterane care
deservesc zona.
Pe amplasamentul studiat nu sunt reele edilitare care s trebuiasc a fi deviate.

2.8. Disfunctionalitati

Din analiza situatiei existente in zona studiata reies urmatoarele disfunctionalitati care vor
trebui solutionate in prezentul proiect :

Disfunctionalitati:
- zona este in prezent destructurata / degradata prin disparitia unor suprafete construite
importante care a lasat loc unui teren viran de mari dimensiuni in inima orasului;
- frontul stradal principal la b-dul 15 Noiembrie a suferit o strapungere prin disparitia
lamei de birouri a fostei uzine Hidromecanica;
- frontul stradal la str Nicolae Titulescu este destructurat;
- peisajul urban este degradat si incoerent;
- lipsa unei diversitati functionale in zona Centrului Civic al Municipiului
- zona este mai degraba una de tranzit decat una polarizatoare;
- grad de atractivitate scazut al zonei;
Prioritati:
- organizarea terenului studiat va tine seama de reglementarile in vigoare
privitoare la dezvoltarea zonei densitate , accese carosabile si pietonale,
accese autoutilitare Pompieri, utilitati minime necesare, etc.
- Organizarea volumetrica a cladirilor
- asigurarea de utilitati pe intregul ansamblu
- asigurarea spatiilor verzi necesare

2.9. Protecia mediului

Zona nu este supusa unor riscuri antropice si naturale. Localitatea Brasov este o
localitate veche, iar in istoria ei nu sunt prezente evenimente naturale care sa perturbe sau sa
stopeze dezvoltarea acesteia.
Dorinta autoritatilor locale, precum si punctele de vedere ale factorilor interesati cu privire
la organizarea viitoare a zonei studiate au fost pentru :
-realizarea unei zone mixte cu functiuni de servicii/comert/turism, care sa nu altereze
caracterul natural al zonei care face obiectul studiului
- realizarea unor cai de acces pe terenul studiat care sa deserveasca noile investitii si
racordarea acestora la retelele stradale existente ale orasului.
- realizarea unui parcaj subteran care sa asigure suficiente locuri de parcare pentru
functiunile propuse
- dezvoltarea retelelor tehnico- edilitare

In concluzie, funciunile propuse prin prezentul P.U.Z nu ridica probleme speciale de
protectie a mediului.

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTIC; CATEGORII INTERVENTII ;
REGLEMENTARI

3.1. Cocluziile studiilor de fundamentare

Toate studiile care s-au elaborat anterior releva posibilitatea construirii pe acest sit in
conditii optime, pe baza documentatiilor anterior aprobate si a prezentei documentatii,
neexistand impedimente in acest sens.

3.2. Categorii de interventii

Criteriile principale de organizare arhitectural- urbanistica sunt urmatoarele :
- completarea fondului construit, reabilitarea peisajului urban
- studiul formal volumetric al zonelor propuse;
- realizarea unui sistem corespunzator de circulatii auto si pietonale care sa asigure
accese functionale la parcela studiata si adiacent acesteia ;
- echiparea tehnico-edilitara a zonei.
- organizarea functionala a zonei
- se va completa/dezvolta trama stradala

3.3. Caile de comunicatii

3.3.1. Organizarea circulatiei

Organizarea circulatiei in cadrul prezentului studiu are la baza proiectele urbanistice
anterior aprobate, respectiv Plan Urbanistic General Brasov si avizul Comisiei de Circulatie din
cadrul Primariei Brasov.
Din prevederile PUZ propus spre avizare, reglementarile privind circulatia si dezvoltarea
echiparii edilitare vor duce la imbunatatiri substantiale privind dezvoltarea zonei.
Acesul principal la parcela generatoare de PUZ va fi asigurat din b-dul 15 Noiembrie, atat
pietonal cat si auto, iar accesele secundare din str. N.D. Cocea si Nicolae Titulescu.
La proiectarea cailor auto interioare amplasamentului, configuraiei i dimensionrii
acesteia s-au avut n vedere urmtoarele :
Amplasarea in sit a constructiilor si a acceselor in imobile
Orientarea constructiilor
Deservirea constructiilor proiectate
Pentru arterele de deservire proiectate s-au stabilit profile cu 2 sensuri de circulatie -
conform plan de reglementari urbanistice si proiect sistematizare verticala.
Pentru racordarea acceselor in incinta s-au respectat normele in vigoare si s-a tinut cont
de gabaritele masinilor, atat cele de uz personal, cat si de marfa.

3.3.2. Parcaje si garaje

Rezolvarea drumurilor si acceselor se regaseste in plansa A.03 plan reglementari
urbanistice. In incinta parcelei generatoare PUZ se vor asigura locurile de parcare aferente
investitiei, la nivelul subsolului.
Pe terenul studiat se vor asigura locurile de parcare aferente investitiilor, la nivelul
subsolului.
Detalierea sistemului rutier si profilele drumurilor se afla in planul de reglementari
urbanistice din prezentul P.U.Z. si in documentatia de sistematizare verticala.
Se va asigura necesarul de locuri de parcare conform normativelor in vigoare :
- pt. terenurile cu functiunea de servicii / comert /turism se vor asigura locurile de parcare
conform HOT nr.525/1996 actualizata.

3.4. Aspecte functionale si descrierea ansamblului

In zona studiata se identifica urmatoarele categorii de zone functionale:
- parcela generatoare PUZ
- parcele cu fond construit;
- circulatii carosabile si pietonale ;
infrastructura urbana

Executarea noilor constructii este permisa numai daca aspectul exterior nu contravene
functiunii si nu depreciaza aspectul general al zonei.
Constructiile care prin conformare, volumetrie si aspect intra in contradictie cu aspectul
general al zonei si depreciaza valorile generale acceptate ale urbanismului si arhitecturii, sunt
interzise.

3.5. Regimul de inaltime si aliniere a constructiilor

Regimul maxim de inaltime pentru centru comercial este S+P+E1+E2 partial.
- are inclus in volumul propriu o zona de apartamente , birouri, spatii tehnice, sali
multifunctionale, expozitii
Regimul maxim de inaltime pentru hotel este S+P+11E.
Fata de Certificatul de Urbanism emis, nu se va construi ansamblul rezidential cu regimul
de inaltime S+P+M+11E

Cladirile vor fi amplasate retras fata de aliniament, pentru a permite realizarea si
amenajarea de accese auto si pietonale in incinta si in imobilele propuse si parcajele subterane
aferente.

3.6. Indicatorii urbanistici propusi spre reglementare

Indicii de control generali pentru zona studiata se situeaza in urmatorii parametrii
maximali:

P.O.T. max PROPUS= 70 %
C.U.T. max PROPUS= 4

Se propun mai multe subzone functionale, detaliate in plansa de ZONIFICARE
FUNCTIONALA, avand urmatoarele caracteristici:

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Terenul proprietate sc Brasov Estate srl ocupare mixta a terenului

SUBZONA CENTRU COMERCIAL
- galerie, sali multifunctionale, expozitii, birouri
regim de inaltime S+P+E1+E2 partial
POT max. 70%
CUT max. 4

SUBZONA HOTEL
regim de inaltimeS+P+11E
POT max. 25%
CUT max. 4

In situatia ocuparii mixte a terenului in limita unui P.O.T. total teren 70% cu constructii
S+P+E1+E2, din care partial constructie inalta (P+11E) in limita unui P.O.T. 25%, C.U.T.
maxim= 4 ADC/mp. teren

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Terenuri proprietate persoane fizice sau juridice - ocupare mixta a terenului

SUBZONA MIXTA - SERVICII, COMERT, etc.
POT 70% CUT max. 4 pentru regim de inaltimemax. P+3E
POT 25% CUT max. 4 pentru accente de inaltime

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Terenuri proprietate persoane fizice,juridice, sau domeniu public

SUBZONA LOCUINTE INDIVIDUALE SI COLECTIVE MICI cu regim maxim de inaltime
P+2E
POT max. 40%
CUT max. 0.8 pentru regim de inaltimeP+1E
CUT max. 1.2 pentru regim de inaltimeP+2E

SUBZONA SPATII VERZI SI DE RECREERE

3.7. Sistematizare verticala, spatii verzi si plantate
Datorita diferentelor minime de nivel ale terenului natural din zona studiata, sunt necesare
lucrari care sa asigure o buna scurgere a apelor de suprafata. La elaborarea solutiei de
sistematizare verticala se va avea in vedere: stabilirea unor cote verticale convenabile pentru
viitoarele constructii, corelate cu cotele terenului existent ; asigurarea pantelor necesare evacuarii
apelor de suprafata si colectarea acestora. Analiza sistematizarii verticale a zonei va fundamenta
solutia de amplasare a constructiilor si va avea la baza solutiile indicate in studiul geotehnic.
Suprafata de zona verde aferenta investitiei :
Conform HOT nr. 525/1996 actualizata :
- constructiile de locuinte vor fi prevazute cu spatii verzi si plantate minim 2mp/locuitor.
- constructiile comerciale vor fi prevazute cu spatii verzi si plantate cu rol decorativ si
de agrement in procent de 2-5% din suprafata totala a terenului.
- constructiile cu destinatie comerciala vor fi prevazute cu spatii verzi si aliniamente cu rol
de protectie nu mai putin de 20% din suprafata totala a terenului.

Solutia reglementata in prezentul PUZ prezinta un total de spatii verzi in cuantum de
aprox. 32% din suprafata totala a terenului, rezultat prin prevederea de spatii verzi la nivelul
solului si la nivelul acoperisului centrului comercial.

3.8. Masuri de protectie civila

La faza PUZ, avizul ISU Brasov Protectie Civila nu prevede necesitatea realizarii si
prevederii de adaposturi de protectie civila, iar acestea se vor studia in cadrul avizului de la faza de
Autorizatie de Construire, conform normativelor in vigoare.

3.9. Proprietatea si circulatia terenurilor

Zonele de teren aferente modernizarii drumurilor existente , ce se afla in prezent in
proprietate privata, vor fi cedate domeniului public in cazul in care se va dovedi necesitatea
acestor lucrari.

3.10. Dezvoltarea echiparii edilitare

3.10.1. Alimentare cu ap
Alimentare cu apa pentru obiectivele amplasate in zona studiata se vor realiza din
conductele publice de distributie Ol De 300 mm si Ol De 800 mm conform avizului nr. 112 /
12.02.2013 emis de COMPANIA APA BRASOV. Din conductele de distributie se vor realiza
bransamente individuale cu lungimile totale de aproximative de 100 metri, executate cu
conducte din PEHD/PN 10 De 160 mm si PEHD/PN 10 De 75 mm prevazute cu contoare de
apa rece pentru debite variabile, armaturi de inchidere precum si ventile de retinere , astfel incat
sa poata fi scoase separat din functiune in caz de avarii si sa impiedice circulatia apei in sens
invers prin contorul de apa.

1. Caracteristici extindere de retea si bransament de apa pentru Complex Comercial:

- Conducta publica pentru racordul de bransament Ol De 300 mm
- Conducta de bransament pana la limita de proprietate a cladirii PEHD De
160 mm lungime 25 metri

2. Caracteristici extindere de retea si bransament de apa pentru Hotel:
- Conducta publica pentru racordul de bransament Ol De 800 mm
- Conducta de bransament pana la limita de proprietate a cladirii PEHD De
75 mm lungime 75 metri

Necesarul de apa pentru constituirea rezervei intangibile de incendiu a Centrului
Comercial
- Capacitate rezervor de apa pentru incendiu (sprinklere +drencere +hidranti
interiori +hidranti exteriori) 920 mc
- Timp de refacere rezerva intangibila 24 h
- Q
ri
=10.65 l/s

Necesarul de apa pentru constituirea rezervei intangibile de incendiu a Hotelului
- Capacitate rezervor de apa pentru incendiu (hidranti interiori +hidranti exteriori
) 250 mc
- Timp de refacere rezerva intangibila 24 h
- Q
ri
=2.89 l/s

Debitul minim necesar la bransamentul de apa al Centrului Comercial
Qbr = N MAX. H CC +Qri CC =(3,21+4,17)+5,79=13,17 l/s

Debitul minim necesar la bransamentul de apa al Hotelui
Qbr = N MAX. H Hotel +Qri Hotel =1,06+2,89=3,95 l/s

Cerinta de apa din reteaua publica de apa potabila
Qs =Ks x Kp x N max zi =1,07 x 1,1 x 243,08 =286,11 mc/zi

Proiectarea, executarea, echiparea si dotarea minima obligatorie a cladirii cu instalatii de
stingere cu apa a incendiilor, trebuie sa corespunda NP 086-05-Normativ pentru proiectarea,
executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor si standardelor in vigoare,
indeplinind principiile si cerintele din normele generale de protectie impotriva incendiului.
Instalatia de combatere a incendiilor cu hidranti exteriori sa proiectat in functie de
incadrarea obiectivului din punctul de vedere al categoriei de importanta si gradului de
rezistenta la foc.

Debitul de calcul a instalatiei de combatere a incendiilor
cu hidranti exteriori - 25 l/s
Numarul de incendii simultane exterioare - 1
Capacitatea rezervei intangibile de incendiu pentru He - 180 mc
Timpul teoretic de refacere a rezervei intangibile - 24 h
Timpul de functionare teoretic a instalatiei de stingere
incendii cu hidranti exteriori - 2 h
Diametrul de racord a hidrantiilor exteriori - DN100
Diametrul conductelor de alimentare a hidrantilor exteriori - DN 160

Instalatiile de stingere a incendiilor cu hidranti interiori s-au calculat in conformitate cu
incadrarea obiectivului din punctul de vedere al destinatiei, respectiv incadrarea hotelului fiind
pentru caldire inalta ( P +11 ).

Debitul de calcul a instalatiei de combatere a incendiilor
cu hidranti interiori - 10 l/s (2 x 5 l/s)
Numarul de incendii simultane interioare - 2
Lungimea jetului compact - 9 m
Capacitatea rezervei intangibile de incendiu - 36 mc
Timpul de refacere a rezervei intangibile - 48 h
Timpul de functionare teoretic a instalatiei de stingere incendii cu hidranti interiori
- 1 ora
Diametrul de racord a hidrantiilor interiori - 2
Hidrant interior echipat cu teava de refulare tip C, cu diametrul
ajutajului de 18 mm, si furtun din cinepa cu lungimea de 20 m
si diametrul de 50 mm.

Debitul de calcul al instalatiei de sprinklere s-a calculat avand in vedere faptul ca, in
cadrul cladirii nu se poate decalansa dacat un singur incendiu simultan. Astfel s-a considerat
situatia cea mai dezavantajata si anume, declansarea unui incendiu in depozitele Cora.
Debitul de calcul va rezulta prin insumarea debitelor de calcul pentru sprinklerele de tavan si
a sprinklerelor de raft, astfel :

Instalatiile de sprinklere de tavan se vor dimensiona tinand seama de solicitarile
asiguratorului grupului Cora si SR EN 12845-2007.
S-au stabilt urmatoarele categorii de risc :
- OH2 parcajul subteran,
- OH3 birouri, laboratoare, spatii tehnice si sociale, parcajul subteran, ateliere,
laboratoare
- HHP3 magazine, protectia la plafon
- HHS III categoria III depozitele de marfuri, sala de vanzare hipermarket si galeria
comerciala (protectia la tavan)

Conform normativului NP 086/2005 s-a prevazut o gospodarie de apa pentru stins
incendiu compusa din:
- Rezervor de apa avand un volum util de apa de 920 mc .
- Rezervorul va fi prevazut cu instalatii hidraulice constand din: conducte de alimentare
cu robineti cu plutitor, conducta de preaplin, conducte de golire, 2 linii de aspiratie
echipate cu sorburi pentru grupurile de pompare aferente instalatiei de stingere a
incendiului cu hidranti exteriori si hidranti interiori. S-a prevazut si o conducta de
aspiratie cu sorb Dn 100 mm la care se va lega racordul fix tip A pentru alimentarea
pompelor mobile de incendiu.
- semnalizarea electrica a nivelului de apa din rezervor, precum si blocarea functionarii
pompelor la nivel minim (protectie la lipsa de apa).

Conductele ce alimenteaza instalatiile de incendii vor fi din polietilena de inalta densitate
PEHD PN10 pozate in sant cu pat de nisip cu grosimea minima de 10 cm si cu diametre de
160x14,6mm. Conductele ce racordeaza hidrantii exteriori sunt de 110x10mm.
Hidrantii exteriori vor fi de tip subterani STAS 695 si sunt astfel amplasati incat sa existe
intre ei o distanta de maxim 120 m, ce vor fi prevazuti cu placute de semnalizare.
Pe conducta de alimentare instalatiei de hidranti exteriori din statia de pompe se prevede
o conducta cu robinet de inchidere, ventil de retinere si doua racorduri fixe tip B, amplasate
langa aceasta, marcate cu indicatoare, la inaltimea de maximum 1,40 m de la nivelul trotuarului
cladirii, astfel incat sa fie posibila alimentarea instalatiei de hidranti de la pompele mobile de
incendiu.
Pentru incercarea periodica a pompelor de alimentare cu apa a instalatiei de stingere incendii
cu hidranti interiori, in conformitate cu 14.15 din NP-086-05, se prevede o conducta de
recirculare DN 150, cu armatura de masura (contor), asigurandu-se intoarcerea apei in rezervor.

3.10.2. Canalizare si ape pluviale

Evacuarea apelor uzate menajere se va realiza in colectoarele de canalizare din zona
conform avizului nr. 112 / 12.02.2013 emis de COMPANIA APA BRASOV. Conducta de racord
canalizare menajera de la limita de proprietate a obiectivului la colectorul public se va amplasa
de-a lungul drumului de acces si va executata din conducta de PVC-KG prevazute cu camine
de inspectie etanse din polietilena .

1. Caracteristici racord canalizare pentru Complex Comercial:

- Colectorul public pentru racordul de canalizare D 400 mm
- Conducta de racord canalizare PVC-KG De 200 mm lungime 30 metri

2. Caracteristici racord canalizare pentru Hotel:

- Colectorul public pentru racordul de canalizare D 200 mm
- Conducta de racord canalizare PVC-KG De 160 mm lungime 18 metri

Breviar de calcul - debite de ape menajere evacuate (conform SR 1846 si STAS 1795-86)

Debite de ape uzate menajere conform SR 1848

Debitul mediu zilnic (0.8 x N.med zi):162,06 mc/zi
Debitul maxim zilnic (0.8 x N.max zi):194,46 mc/zi
Debitul maxim orar (0.8 x N.max h.): 24,31 mc/h

Instalatiile de canalizare menajera exterioara vor fi dimensionate conform STAS 1795-87,
STAS 1846 83, in functie de debitul de calcul pe fiecare tronson de conducta, tinind cont de
gradul de umplere maxim admis, viteza apei si panta normala de montaj a conductei.
Diametrul si panta de montaj a conductelor de canalizare rezulta din conditii constructive
si hidraulice, vitezele de scurgere ale apelor uzate trebuie sa fie mai mari decit viteza minima de
autocuratire si mai mici decit viteza maxima admisibila pentru conducte din mase plastice(PVC-
KG). Conductele de canalizare a apelor uzate menajere se vor executa din tuburi si piese din
policlorura de vinil PVC-KG SN4 cod culoare galben-portacaliu, etansate cu garnituri din
elastomeri.

Apele pluviale colectate din interiorul incintei si de pe terasele cladirii vor fi colectate si
evacuate dupa cum urmeaza:
- Apele puviale curate de pe terasa cladirii vor fi deversate direct in reteaua de
canalizare publica.
- Apele pluviale impurifcate de pe platformele si parcajele cladirii vor fi trecute prin
doua separatoare de hidrocarburi identice cu caracteristicile prezentate mai jos.

Separator de grasimi:
- debit nominal - 15 l/s
- capacitate de stocare aluviuni - 3000 litri
- dimensiune capac de vizitare - 2x600
- racord intrare/iesire - DN300/315
- masa celui mai greu element - ca. 7200 kg
- masa totala - ca. 9750 kg
- clasa de incarcare - D400
- debit by-pass - 75 l/s
- dimensiuni - 2300
adancimea de instalare maxima admisa - 5700 mm

Instalatiile de canalizare ape pluviale vor fi dimensionate in functie de debitul de calcul pe
fiecare tronson de conducta, tinind cont de gradul de umplere maxim admis, viteza apei si panta
normala de montaj a conductei.
Diametrul si panta de montaj a conductelor de canalizare rezulta din conditii constructive
si hidraulice, vitezele de scurgere ale apelor uzate trebuie sa fie mai mari decit viteza minima de
autocuratire si mai mici decit viteza maxima admisibila pentru conducte din mase plastice(PVC-
KG). Conductele de canalizare a apelor pluviale se vor executa din tuburi si piese din policlorura
de vinil PVC-KG SN4 cod culoare galben-portacaliu, etansate cu garnituri din elastomeri.

3.10.3 Instalaii de nclzire

Incalzirea se va realiza cu centrale proprii, atat pentru apartamente, cat si pentru centrul
comercial si hotel. Detalierea solutiilor se va face in cadrul Proiectului Tehnic si a autorizatiei de
constructie.
La realizarea construciilor se vor respecta Normele actuale de protecie termice a
cldirilor n vederea asigurrii unor pierderi minime de cldur spre exterior, maxim 15 kw/mc/h.

3.10.4. Instalaii de gaze naturale

Pentru alimentarea cu gaze naturale a construciilor proiectate se prevede extinderea
reelelor existente in zona. Daca este cazul, se vor redimensiona staiile de reglare de sector
existente in zona, n conformitate cu debitele rezultate dup construciile noi propuse.

3.10.5. Alimentare cu energie electric
Solutiile de alimentare cu energie electrica au fost aprobate si avizate de catre Electrica
Distributie Transilvania Sud, in cadrul unui studiu de solutie intocmit de catre sc Energosig srl.
Ca masura suplimentara de avizare s-a solicitat si se va respecta cerinta companiei
Electrica Distributie Transilvania Sud de a delimita si trece in domeniul public terenul care va fi
ocupat de PT si RED de mt./j.t. sau se va incheia act notarial pentru utilizarea terenului si
servitute ce se va inscrie in CF. De asemenea s-a prevazut un loc de parcare special amenajat
in vecinatatea PT-ului, loc de parcare ce va deservi masina de interventie a Electrica Distributie
Transilvania Sud.
Pentru alimentarea viitorului Complex Comercial s-a prevazut construirea unui PC 20kV
amplasat pe terenul beneficiarului.
Pentru reglementarea retelelor electrice existente LES 6kV, LES 20kV, amplasate pe
domeniul public s-a prevazut refacerea traseelor prin montarea de noi tronsoane LES, protejate
la subtraversari si in zonele cu solicitari mecanice prin tuburi PVC(PEHD) si mansonarea
acestora cu tronsoanele LES existente.
Racordarea PC-ului la RED 20kV se va studia in cadrul studiului de solutie de la faza de
Autorizatie de Construire, in vederea obtinerii avizului tehnic de racordare , moment in care se
vor stabili si sursele de alimentare si solutia definitiva.

3.10.6. TELEFONIE
Se prevd canalizaii telefonice pe sistem Romtelecom sau RDS, dup preferina
proprietarilor, reele TVS i internet.
Reelele edilitare se vor executa n sptur iar la amplasarea lor trebuiesc avute n
vedere distanele minime admise de normele de siguran, n conformitate cu STAS 8591 / 1.
Fa de cldiri aceste distane sunt :
-- conducte de gaze ------- 2,0 m la presiune redus ; ------- 3,0 m la presiune medie ;
-- reele de ap -------- 3,0 m ;
-- canalizri -------- 2,0 m ;
-- cable electrice,telefonice -- 0,60 m ;
Amplasarea reelelor edilitare subterane se face, de regul, n afara zonei carosabile a
strzilor, cu excepia canalizrii care se monteaz de obicei n axul strzii. Ordinea de prioritate
a montrii reelelor este urmtoarea :
-- cable electrice i telefonice - la cca 1,0 m de aliniamentul construibil ;
-- reele de gaze naturale - la 2,0 m de aliniamentul construibil ;
-- reele de ap - la 3,0 m de aliniamentul construibil .

3.11. Gospodarirea deseurilor si protectia mediului
Nu este cazul unor masuri suplimentare de protectie a mediului

a) Deseuri rezultate din faza constructie:
- pietris, beton, tencuieli, etc
- diferite ambalaje din hirtie, carton, plastic
- resturi metalice
Deseurile rezultate din activitatea de constructie vor fi colectate separat si transportate de
catre executantul lucrarilor la unitati autorizate in colectare/ valorioficare.

b) Deseuri rezultate din faza de exploatare
Din activitatea de exploatare a centrului comercial rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:
Deseuri industriale, menajere si deseuri rezultate de la ape uzate menajere si pluviale;

c) Deseuri industiale si menajere
Deseurile industriale si menajere se vor colecta selectiv, pe categorii in containere
amplasate in zone betonate si apoi vor fi evacuate prin unitatile autorizate din zona.
Deseurile vor fi lichidate prin agenti economici autorizati sa desfasoare activitati de
colectare, transport, valorificare si eliminare a deseurilor.
Va fi respectata legislatia de mediu privind regimul deseurilor.
Functiunile propuse nu sunt poluante.

4. CONCLUZII SI MASURI DE URMAT IN CONTINUARE

In vederea stabilirii categoriilor de interventii a reglementarilor si restrictiilor impuse au
fost efectuate analize cu privire la :
-tipul de proprietate a terenurilor
-stabilirea corecta a functiunii zonei
-incadrarea in Planul Urbanistic General
-circulatii si echipare edilitara

Prin implementarea reglementarilor ce se vor stabili in documentatia PUZ se vor creea
premisele unei dezvoltari urbane durabile.
Totodata, din punct de vedere economico-social, reglementarile propuse in prezentul
PUZ vor oferi investitorilor interesati posibilitatea crearii de noi locuri de munca in oras
(estimam cca 650 in centrul comercial si cca 100 in rest).
Realizarea operatiunilor respective intr-un termen cat mai scurt este un factor esential in
dinamizarea prefacerii urbanistice a zonei, cu efecte pozitive asupra peisajului urban si
implicit asupra calitatii vietii si a comportamentului social al locuitorilor.

Pentru punerea in aplicare a prevederilor prezentuluI PUZ sunt necesare
urmatoarele proiecte :
delimitarea zonelor destinate constructiilor, spatiilor verzi comune si
individuale, dotarilor aferente si strazilor
lansarea si finalizarea studiilor de extindere a retelelor in zona, si
demararea executiei acestora

intocmit,
arh. Paul LAZAR

Memoriu Tehnic PUZ - Zona Hidromecanica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Tehnic PUZ - Zona Hidromecanica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LPBA - Lazar Paul Birou Individual de Arhitectura- Memoriu tehnic PUZ - zona Hidromecanica.

S-ar putea să vă placă și