Puterea

mintii
Secretele Eterne ale Marilor Succese
GLENN BLAND
Prefata
I: PUTEREA MINTII
Visurile
Scopul
Efortul
Responsabilitatea
Ipre!urarile
"aracterul
"re#inta
Ec$ilibrul
II: "ITATE "LASI"E
Puterea cu%intelor
&iecare capitol al acestei lucrari #e'%aluie secretul referitor la ceea ce este esential pentru o
are reali'are( &ara a stapani aceste lucruri nieni nu poate #oban#i a#e%aratul succes sau
fericirea) iplinirea) linistea sufleteasca si prosperitatea(
De*a lun+ul ultiilor ,- #e ani) a a%ut pri%ile+iul #e a pre+ati sute #e a+enti #e %an'ari in
anii #e inceput ai carierei lor( Multi #intre ei i*au #e%enit prieteni apropiati( Le*a cunoscut
failiile) iar in oca'ii speciale ne*a apropiat unii #e altii) sitin#u*ne bine ipreuna( A fost
ca o are failie. cati%a i*au atribuit rolul #e parinte spiritual) ipartasin#u*i trairile cele ai
intie(
Multi #intre ei au cunoscut succesul) #ar e/ista si cati%a care nu au reusit( Marturisesc sincer
ca nici unul #intre acestia #in ura nu au esuat #in pricina lipsei #e inteli+enta sau #e abilitate.
#ipotri%a) consi#er ca ei au fost cei ai capabili( Moti%ul esecului lor este ca nu s*au supus
#isciplinei pe care oaenii #e succes o respecta( S*au incapatinat sa faca lucrurile #upa capul lor)
c$iar #aca asta a insenat esecul si+ur(
In aceeasi perioa#a a stu#iat carierele cator%a #intre 0in%in+atorii1 cunoscuti in istorie( A
cautat sa #escopar calitati si entalitati coune) cu scopul #e a +asi secretul succesului lor e/tra*
or#inar) iar cercetarea *a laurit pe #eplin(
Printre cei ale caror cariere le*a stu#iat s*au aflat An#re2 "arne+ie) 3( E#2ar#s Dein+)
Ric$ar# De Vos) T$oas A( E#ison) Ben &el#an) 4enr5 &or#) Lou Ge$ri+) 6( Paul Gett5) Bill5
Gra$a) Lee Iacoca) Mic$ael 6or#an) Mar5 7a5) 4elen 7eller) Martin Lut$er 7in+) 6r() To
Lan#r5) Abra$a Lincoln) Noran Vincent Peale) 6o$n D( Roc8efeller) T$eo#ore Roose%elt)
Noran Sc$2art'8off) Albert Sc$2eit'er) 3( "leent Stone) Mar+aret T$atc$er si 6a5 Van
An#el(
A #escoperit ca toate aceste personalitati au anuite trasaturi si i#ei coune) c$iar #aca
pre+atirea lor a fost foarte #iferita( Tocai aceste eleente siilare i*au con#us spre aretie(
In acelasi tip a stu#iat Sfanta Scriptura) in cautarea intelepciunii care sa laureasca
trasaturile esentiale ale 0in%in+atorilor1( "ercetari aprofun#ate asupra %ietilor lui Moise) Da%i#)
1
Soloon) Iisus si Pa%el au #e'%aluit aceleasi caracteristici fun#aentale ale aretiei pe care le*
a obser%at si la celelalte persoane ale caror cariere au constituit subiectul anali'ei ele(
"u tipul) in%esti+atiile au con#us la conclu'ia ca e/ista calitati uane #eosebite care)
stiulate si folosite) #uc spre o iplinire e/traor#inara( Aceste calitati pot fi insusite si puse in
practica #e catre oricine isi #oreste cu a#e%arat sa obtina succesul in %iata(
Putini au priit o e#ucatie ai #ura #ecat a ea 9 saracia) teaa si abu'ul nu au fost pentru
ine ce%a neobisnuit( Un #ureros #i%ort al parintilor i*a arcat copilaria) stra'ile #e%enin#u*i
astfel refu+iu( A#olescenta i*a petrecut*o in sin+uratate. probleele 'ilnice *au acinat)
ne+ati%isul a pus stapanire pe ine( Pastre' inca in suflet aintirile acelor ani a+itati(
Din aceste teribile ipre!urari s*a nascut #orinta pentru o %iata ai buna) obli+an#u*a sa
#escopar acele insusiri personale care asi+ura succesul( Le*a #e'%oltat si le*a folosit)
infiintan# una #in cele ai ari copanii #e ar8etin+ #in Aerica( Pur si siplu a aplicat
ceea ce a in%atat) iar re'ultatele po'iti%e nu au intar'iat sa apara( Daca eu a reusit) cre#e*a
ca si tu poti reusi:
In pa+inile care urea'a sunt abor#ate toate secretele unei ari reali'ari) cunoscute #e
ilenii( Vei #escoperi un nou o# #e a +an#i si #e a actiona care +arantea'a succesul( Vei
obser%a cu eu) ca #e altfel o ultie #e oaeni pe care i*a pre+atit) a reusit sa*i
in#eplinesc aspiratiile( Vei intele+e ce iti trebuie e/act pentru a*ti folosi la a/i posibilitatile(
Vei concepe un o# #e a #a fora %ietii) obtinan# ceea ce #oresti( Vei capata intelepciunea
necesara pentru a intele+e a#e%arata senificatie a aforisului lui Soloon: 0;ul este ceea ce
+an#este1(
Pe parcursul cartii) a preferat sa folosesc +enul asculin pentru usurarea scrierii acestei
lucrari) #ar conte/tul in care acesta apare este perfect copatibil si cu +enul feinin( Din fericire)
eleentele fun#aentale pentru area reali'are sunt #e +enul neutru(
Incepe cautarea si astfel iti %ei asi+ura un loc peranent printre putinii in#i%i'i care cunosc
a#e%aratul succes( Secretele arii reali'ari te asteapta sa le #escoperi(
G(B(
Mep$is) Tennessee
PARTEA I
PUTEREA MINTII
"apitolul <
VISURILE
1Doar cel ce a %isat
a cunoscut in#oiala=
S$aras ;>S$eel
"el care %isea'a si trece la fapte) intarin#u*si cre#inta) facan#*o #e ne'#runcinat) este in
stare sa ute untii #in loc( Un %is este ca o saanta #e ustar * can# o seeni) ea este cea ai
ica #intre toate seintele #in +ra#ina) #ar pe asura ce se #e'%olta) a!un+e planta cea ai
are( In+ri!irea sa necesita atentie #in partea +ra#inarului) pentru ca paantul trebuie culti%at)
2
pli%it si iri+at. ai trebuie insa ca +ra#inarul sa aiba o incre#ere #e neclintit) staruin# pana la
%reea culesului(
Visatorii pot cunoaste succesul in #iferite cariere: ei sunt clerici) oaeni #e afaceri)
oaeni #e stat) a+enti #e %an'ari) personal a#inistrati%) antreprenori) in%entatori) oaeni #e
stiinta) e#ici) profesori) artisti) scriitori) copo'itori( Aspiratiile lor influentea'a %ietile celor
care uncesc si #au fiecaruia sansa #e a se ri#ica #easupra unei e/istente obisnuite( Visele lor
sunt luina care arata calea pe care altii sa paseasca( ;ul ce are un %is capti%ant) aproape #e
sufletul lui) %a reusi sa*l %a#a iplinit( Dintr*un %is #ra+ se naste scopul) iar scopul naste telul(
Urarirea unui tel necesita un plan #e actiune( ;ul cu teluri bine #efinite) care concepe un plan
pentru atin+erea lor) isi %a %e#ea scopul reali'at) iar %isele ii %or fi iplinite) la fel #e firesc
precu fireasca este succesiunea anotipurilor(
La inceputul anului <?@?) 6a5 Van An#el si Ric$ar# De Vos s*au intilnit intr*un birou #in
subsolul casei lui Van An#el #in A#a) Mic$i+an( In acest loc o#est s*au pus ba'ele celei ai
ari societati particulare #e afaceri( Ei au %isat sa reali'e'e o retea #e copanii #e ar8etin+
care sa se #e'%olte rapi#( Visul a #e%enit un scop pe care ei l*au transforat in teluri concrete si
planuri( A%ea sa fie o afacere care proo%ea'a spiritul antreprenorial si libera initiati%a) ba'an#u*
se pe principii sanatoase care) respectate) +arantau succesul( A%ea sa fie o copanie in care
afacerile sa fie con#use in cel ai tipic 1stil aerican=(
Au fost 'ile si nopti fara sfarsit in care s*au luat #eci'ii) s*au #efinit teluri) s*au conceput
planuri) s*au #e'%oltat proce#uri a#inistrati%e) s*au creat pro#use) au a%ut loc intilniri) s*au
recrutat si instruit #istribuitori in#epen#enti) carora le*a fost stiulat interesul in #oeniu( Van
An#el si De Vos erau entu'iasti si cre#eau in ei insisi( Au uncit ca si cu %ietile lor ar fi #epins
#e asta( 1Sunt capabil= a fost slo+anul lor(
Asta'i) acest %is ori+inal s*a transforat intr*o corporatie +i+ant: A2a5 "orporation(
Mii #e #istribuitori in#epen#enti care lucrea'a pentru aceasta copanie aproape in toata luea au
propriile lor istorisiri #espre succes. unii au #e%enit ilionari( Toti lucrea'a pentru ei insisi) isi
creea'a o %iata ai buna) ai bo+ata in recopense( Po%estea corporatiei A2a5 este #o%a#a
faptului ca %isele pot transfora reali'arile oaenilor obisnuiti in ce%a e/traor#inar( Visul face ca
reali'area sa #e%ina fapt iplinit(
Ma!oritatea arilor %isatori au a%ut inceputuri uile( Este si ca'ul lui Martin Lut$er 7in+
6r() un inistru baptist +eor+ian care si*a #orit #in tot sufletul aplicarea principiilor biblice #e
%iata si libertate) fericirea pentru fiecare barbat) feeie si copil #in Aerica( Era con%ins ca) prin
Declaratia #e In#epen#enta) inaintasii au acor#at aceste #repturi fun#aentale fiecarui cetatean(
Intelept si pru#ent) Martin Lut$er 7in+ a inteles ca aericanii sunt norocosi sa se fi
nascut in acest tinut aret) si*a #at seaa ca nu ai e/ista o a #oua natiune la fel pe paant( De
ceA Pentru ca senatarii "onstitutiei au oferit cu intelepciune cetateanului puterea #e a se
con#uce prin intere#iul unor repre'entanti corect alesi) care sa faca parte #intr*un or+anis
fe#eral( De aseenea) au #ecretat prin "onstitutie ca toti oaenii sunt e+ali in fata le+ii) au pus
ba'ele unei societati libere in care in#i%i#ul poate a!un+e oricat #e #eparte na'uieste( Printr*un
#ocuent a carui perfectiune su+erea'a inspiratie #i%ina) s*a asi+urat ca#rul pentru o #eocratie
reala si pentru libera intiati%a(
Martin Lut$er 7in+ nu a +asit nici un cusur "onstitutiei. #ipotri%a) a elo+iat*o) aceasta
fiin# un instruent unic in slu!ba libertatii( A reprosat insa societatii neaplicarea pre%e#erilor
"onstitutiei referitoare la rasa) culoare si cre#inta. a con#anat aceasta societate #eoarece unii se
bucurau #e ai ulta libertate #ecat altii( El a spus: =Nu e/ista ce%a ai periculos pe lue #ecat
i+noranta sincera si constiincio'itatea prostiei(= Aceasta caracteri'are reflecta intocai societatea
aericana #in acea perioa#a(
Dr( 7in+ a fost ti'ul lui Martin Lut$er) con#ucatorul Reforei Protestante #e la inceputul
anilor <@--) care a sc$ibat reli+ia Eurasiei( "oinci#enta a facut ca ti'ul lui sa con#uca ceea ce a
repre'entat cea ai apla refora sociala #e pe continentul Nor# Aerican( Destinul l*a c$eat)
iar el a raspuns c$earii(
Martin Lut$er 7in+ 6r( a fost un %isator( El spunea: 1Vise' ca cei patru copii ai ei sa
traiasca intr*o 'i intr*o natiune in care sa nu fie !u#ecati #upa culoarea pielii) ci #upa caracterul
3
lor(= Visul sau s*a transforat intr*un tel atotcuprin'ator) care a inspirat scopuri precise) planuri
aanuntite si actiune( Telul sau a fost un an+a!aent total( In aceasta pri%inta) el spunea: 1Daca
oul nu a #escoperit ce%a pentru care sa*si poata #a %iata) atunci nu erita sa traiasca(= ;rice o
care se poate astfel #arui unui scop isi poate in#eplini aspiratiile(
Telul pre#icatorului baptist a fost puternic si bine conturat. i*a starnit eotiile si i*a
inflacarat spiritul( A#esea #eclara: 1Nu %reau #ecat sa in#eplinesc %oia Donului) si El i*a
peris sa urc untele. a pri%it in 'are si a %a'ut Paantul &a+a#uintei= 9 o referire biblica la
Moise) care #e pe %arful Pis+a$ al untelui Nebo a %a'ut tara "anaan( &iecare %isator are #e
urcat un unte pentru a putea %e#ea cu a#e%arat Paantul &a+a#uintei(
Entu'iasul si con%in+erea #octorului 7in+ au #e%enit olipsitoare) transitan#u*se
altora care au ales perfect constienti sa ii ure'e %isul ca si cu ar fi fost al lor( De aseenea)
acestia au %orbit #espre libertatea conferita prin "onstitutie 9 care ii face pe oaeni e+ali in fata
le+ilor tarii si care asi+ura fiecarui cetatean posibilitatea #e a reusi sau nu) asuan#u*si #e
buna%oie intrea+a responsabilitate pentru consecinte( Visul lor ar'ator a #e%enit ai intai o cau'a)
transforan#u*se apoi intr*o iscare ce a #epasit #urata %ietii celui care a initiat*o) la fel ca si pe
aceea a ultora #intre entu'iastii #esc$i'atori #e #ru care au facut*o sa #e%ina realitate(
Asta'i %isul se in#eplineste( ; serie #e oaeni isi cla#esc o %iata plina #e ipliniri)
ba'an#u*se pe reali'arile #octorului 7in+ si ale celor care i*au urat( In#eplinirea acestui %is
asi+ura noi forte uane pentru antreprenoriat) afaceri) unca bruta) politica) +u%ernare)
aca#eie) reli+ie) e#icina) stiinta) in#ustrie) sport) spectacol) arta( Multi altii %or putea #e
aseenea a!un+e in functii inalte #upa ce au #escoperit cu sa +an#easca la fel ca oaenii care
au succes si sa aplice principiile care sa le asi+ure in#eplinirea i#ealurilor( Pentru a a!un+e pe
inaltele culi ale succesului) se %or lasa purtati pe aripa a+ica a puterii intii(
Pentru ca Martin Lut$er 7in+ a fost un o cu principii) care s*a inspirat #in cunostintele
sale #espre Sfanta Scriptura) continua sa %i'iune ar fi trebuit sa nu aiba liite( Ie#iat ce pria
parte a %isului sau a fost in#eplinita 9 crearea unei sanse e+ale pentru toti aericanii 9 a%ea sa
treaca la pasul urator( El a patruns a#anca senificatie a aforisului lui Soloon: 1;ul este
ceea ce +an#este=) un precept profun# #in Pil#ele Vec$iului Testaent(
Ba'an#u*se pe acest principiu) 7in+ a%ea sa*si sfatuiasca intelept urasii sa isi culti%e
spiritul si sa in%ete cu sa foloseasca puterea intii( I#eile bine canali'ate sunt seintele
aturi'arii si ale iplinirii( E#ucarea intii este esentiala pentru a*ti atin+e scopul. o inte
instruita nu cunoaste alte liite in afara celor ipuse #e ea insasi(
Le+ile statului pot asi+ura libertatea unui in#i%i# #in punct #e %e#ere fi'ic) #ar #aca
in#i%i'ii nu isi e#uca intea) %or raane inrobiti spiritual( Aceasta stare #e uilinta spirituala
este la fel #e apasatoare ca robia fi'ica) iar cei care i se supun nu se pot ri#ica #easupra pra+ului
ipus #e +an#irea lor liitata) pe can# cei care %isea'a la o %iata ai buna si optea'a in o#
constient pentru culti%area spiritului) %or #escoperi libertatea in a#e%aratul sens al cu%antului(
Din nefericire) forarea unei +an#iri principiale este un lucru pe care fiecare trebuie sa*l
infaptuiasca pentru sine. nieni altcine%a nu*l poate face in locul sau( Norocosii in#i%i'i care isi
e#uca intea %or atin+e un inalt ni%el #e +an#ire) iar starea lor ateriala se %a o#ifica in
consecinta(
Adevaratul succes este prelucrarea unei +an#iri principiale) corect #irectionate( In#i%i'ii
care isi #oresc sincer ce este ai bun #e la %iata trebuie sa isi sc$ibe #e buna %oie %ec$ea
entalitate cu una #iferita 9 entalitatea care a trecut proba tipului si care a peris altora sa
atin+a succesul( Este iportant sa in%eti #in e/perienta celor care in %iata se con#uc #upa
principii) #ecat sa fii con#us #e eotii) relati%is si aterialis(
Ale+e*ti concurentii cu +ri!a pentru ca #estinul lor %a fi #e aseenea si al tau( Mai ult)
stu#ia'a si insuseste*ti principiile adevaratului succes #e unul sin+ur si astfel %ei #e%eni tu insuti(
;aenii cu principii repre'inta a#e%aratul succes al acestei perioa#e confu'e(
Prosperitatea #urabila nu le este $ara'ita celor care nu sunt pre+atiti sa o prieasca(
Pre+atirea consta in insusirea le+ilor care +u%ernea'a bunastarea 9 le+i care #e fapt) respectate in
%iata #e 'i cu 'i) iti pot a#uce bo+atia(
4
Nieni nu atin+e o bunastare #urabila prin nesabuinta) noroc sau sansa( Aceasta se obtine
printr*o continua respectare a le+ilor) care confira %aloarea unor cunostinte aprofun#ate prin
%ise) teluri) scopuri) planuri) efort) cupatare si rab#are( Druul catre prosperitate nu ai este
#eloc necunoscut celor care l*au +asit. insa el raane o eni+a pentru cei care nu cunosc le+ile(
Persoana instruita) capabila sa recunoasca a#e%arul infinit) #r( 7in+ a inteles ca #esi
fiecare cetatean are anuite #repturi inalienabile) orice uritor este o creatie unica( &iecare este
in'estrat cu o inteli+enta si cu o abilitate #istincte) #iferite #e ale oricarei alte persoane. fiecare
are un anuit +ra# #e potential si liitare. fiecare are preferintele sale( Nieni nu este copia
fi#ela a altcui%a) c$iar #aca e/ista persoane cu interese coune( Acesta este iracolul creatiei
#i%ine(
Lo+ica obisnuita cere ca in#i%i'ii sa isi +aseasca locuri in ierar$ia sociala) lucru esential
pentru cunoasterea fericirii si a iplinirii( ; natiune prospera) sanatoasa) trebuie sa aiba o ierar$ie
sociala bine stabilita) care sa actione'e ca un intre+( Unicitatea in#i%i'ilor cu aptitu#ini si interese
#iferite aroni'ea'a ne%oile acestui intre+(
In Aerica) fiecare este liber sa alea+a cu si un#e sa fie #e folos societatii) cel ai bine
prin oo+enitatea propriilor sale i#ealuri( Iata #e ce societatea aericana ofera atat #e ulte
sanse fiecarei cate+orii sociale: uncitori) ana+eri) patroni) specialisti si in%estitori( Este ne%oie
#e toti pentru a se asi+ura succesul intre+ului(
Vi'iunea lui Martin Lut$er 7in+ 6r( a fost una cuprin'atoare( El si*a ia+inat un %iitor in
care sa e/iste sanse e+ale pentru toti) in#iferent #e rasa) culoare sau cre#inta) in care fiecare
in#i%i# ar cunoaste aretia Visului Aerican si ar participa cu buna stiinta la in#eplinirea lui)
atunci can# toti aericanii capabili %or accepta pro%ocarea iplinirii personale si a autoaprecierii
po'iti%e(
Asta'i e/ista o ultie #e posibilitati pentru fiecare %isator #ispus sa plateasca pretul
succesului( Alte etape ale %isului #r( 7in+ sunt in plina #esfasurare. se %or reali'a atunci can# cei
in#usi in eroare sau scepticii %or #escoperi ca fiecare o este o forta creatoare in#epen#enta)
capabila sa isi transfore %isele in realitate( Pentru a fi oferit i#eea sansei e+ale) acest o
rearcabil trebuie incontestabil rasplatit: a reali'at un %is intr*a#e%ar %aloros(
E/ista in#i%i'i ale caror aspiratii sunt aparent iposibil #e reali'at( Un e/eplu in acest
sens este po%estea aparitiei eteorice a #oanei Mar+aret T$atc$er intr*o inalta functie oficiala
in Marea Britanie( Visul sau era aparent iposibil pentru ca ea s*a $otarat sa*si ipin+a #estinul
catre luea #oinata #e barbati 9 politica( Doar un %i'ionar foarte $otarat) cu o puternica forta
orala si*ar fi asuat o astfel #e pro%ocare #ificila( Nuai o persoana con#usa #e inflacarare si
principii ar fi cre'ut ca aceasta tinta ne%erosiila ar putea fi atinsa( Doar o feeie cura!oasa
putea lua %iata in piept) in%in+an#*o(
A#e%aratul oti% pentru care Mar+aret T$atc$er s*a $otarat sa intre in scena politica a
fost enorul ei patriotis( S*a teut ca +u%ernul si infioratorul spectru al socialisului %or
#istru+e natiunea britanica #aca nu se %or lua asuri( Ea) ca si pre#ecesorul sau) Sir 3inston
"$urc$ill) era con%insa ca socialisul inseana #oar o e+alitate in i'erie( Mar+aret T$atc$er a
fost un aparator a+resi% al capitalisului si un a%ocat #e%otat al pietei libere( &iin# ea insasi o
persoana foarte in#epen#enta) a sustinut cu an#rie #reptul la libertate in#i%i#uala( Acestea au
fost i#eile pentru care s*a luptat cu entu'ias in #ecursul ascensiunii sale politice(
Doana T$atc$er a fost aleasa in Parlaent in <?@?( Datorita inteli+entei sale) a
capacitatii #e intele+ere a politicii si a calitatilor #e con#ucator politic) a casti+at rapi# respectul
opo'itiei) cat si pe cel al cole+ilor #e parti#( Si*a facut publice con%in+erile si a fost cu a#e%arat
respectata pentru asta( In <?B@ a %enit la con#ucerea Parti#ului "onser%ator) inlocuin#u*l pe
E#2ar# 4eat$. acesta a constituit punctul #e lansare pentru a a!un+e pria feeie pri*inistru
al An+liei) in <?B?( Si a fost cu a#e%arat un are pri*inistru(
Mar+aret T$atc$er a initiat o noua politica onetara care a #iinuat inflatia
aenintatoare) re#ucan# finantarea si eliinan# o serie #e pro+rae sociale +ratuite(
In <?CD) $otararea si #iscernaantul sau au respins incercarea Ar+entinei #e a ane/a prin
forta arelor Insulele &al8lan#( Leul britanic a reactionat propt) oprin# in%a'ia ar+entiniana si
punan# rapi# capat ra'boiului( Incre#erea #oanei T$atc$er intr*o piata libera a #eterinat*o sa
5
%an#a ulte intreprin#eri #e stat) actiune cu un ipact po'iti% asupra econoiei in a #oua
!uatate a anilor EC-( In ceea ce pri%este politica e/terna) Mar+aret T$atc$er a fost un puternic
aliat al Statelor Unite(
Doanei T$atc$er i s*a spus cu afectiune 1Doana #e &ier=) #atorita o#ului cura!os #e
a con#uce tara si a caracterului sau inte+ru( A fost un pri*inistru capabil al Iperiului
Britanic) ocupan# aceasta functie pentru cea ai lun+a perioa#a #e tip #in acest secol( Dupa
retra+erea sa #in "aera "ounelor in <??D) i*a fost acor#at titlul #e Baroana T$atc$er #e
7este%en(
Mar+aret T$atc$er a reusit sa in#eplineasca ceea ce parea #e nereali'at( "eea ce altora li
s*a parut iposibil) pentru ea parea foarte posibil( Si*a culti%at i#ealul rab#atoare) fiin#
peranent con%insa ca la oentul oportun) in or#inea uni%ersala) acesta se %a iplini( Lucru
care #e altfel s*a intaplat) ea #e%enin# in acest fel pri*inistru( Aspiratiile se reali'ea'a pentru
cei care cre# #in tot sufletul) asa cu fac copiii 9 cre#inta #espre care Iisus spunea ca este atat #e
puternica) incat poate uta untii #in loc(
A %isa inseana a ia+ina( A ia+ina inseana a actiona( A actiona inseana a reali'a(
Poate oare un o fara inte) un o #e niic sa obtina %reo#ata o reali'are atunci can# isi
aban#onea'a aspiratiile si renunta la puritatea sufletuluiA Nicio#ata) pentru ca sfi#ea'a Le+ea
Suprea( El pier#e binecu%antarea acelui 1"ere si ti se %a #a=. el respin+e linistea) care este cu
ult ai presus #ecat intea oeneasca poate intele+e(
Marea pro%ocare a %ietii este sa ai %ise arete) nobile) la care sa tii) pentru ca ele sunt
ur'eala #in care se %a tese %iitorul 9 un %iitor fascinant) presarat cu %aloroase posibilitati(
"ele ai ari reali'ari ale oenirii au inceput prin sa#irea %iselor( Dintr*o sin+ura +$in#a
se naste o pa#ure( Dintr*un bob #e porub se nasc lanuri intre+i( Vita*#e*%ie #aruieste
nenuarati ciorc$ini( Tot asa) %isele sunt seintele tuturor realitatilor %iitoare(
In saracacioasa si ne%oiasa failie a unui #ul+$er se nascu un fiu( Si*a petrecut copilaria
a!utan#u*si tatal in unca sa) ore in sir) 'i #upa 'i( Nu a priit o e#ucatie in #eplinul inteles al
cu%antului. nu a urat o pre+atire in #oeniul artistic. nieni nu l*a in%atat sa se #escurce in
societate(
In aceste con#itii %itre+e) el a sitit o inalta c$eare care i*a cerut sa +an#easca) sa
stu#ie'e) sa se e#uce( A a!uns la aturitate incarcat #e #ra+oste si fruusete sufleteasca(
I#ealul sau a #e%enit scop) scopul s*a transforat in isiune) iar isiunea l*a istuit)
ne#an#u*i pace si fortan#u*l sa actione'e( Dorinta #e%enise atat #e puternica) #e ar'atoare) incat
atelierul #ul+$erului ii era insuficient( Isi lasa astfel uneltele #eoparte si ura c$earea
sufletului(
S*a $otarat sa transfore luea) s*o faca ai buna( Vorbea #espre Dune'eu) #ra+oste si
fratie) uluin#u*si c$iar si criticii cu inteli+enta sa( Nieni nu ai propo%a#uise astfel inaintea lui(
;aenii il ascultau si ii cantareau cu%intele) care erau foarte siple) #ar in acelasi tip ult ai
profun#e #ecat orice alte %orbe rostite %reo#ata( Au fost sc$ibate %ieti. re+ii au rearcat acest
lucru) iar faia si influenta sa au crescut spectaculos( Renuele sau) intarit #e faptele iesite #in
coun) nu a%ea liite(
Responsabilitatea pe care si*o asuase era co%arsitoare( Puterea sa a fost unica in istorie(
"u toate acestea) nicio#ata nu a profitat #e po'itia sa ori #e cine%a( A lasat oenirii o ostenire
eterna( "ontributiile sale la #e'%oltarea uanitatii sunt fara e+al(
Tanarul pornit #e !os a #e%enit cea ai iportanta fi+ura #in istorie( Tot ce s*a scris
#espre el nu poate incapea in nici o biblioteca #in lue( El si*a in#eplinit %isul. a reusit sa isi
atin+a scopul(
"u%intele profun#e ale lui Ric$ar# De Vos #e'%aluie cu o sipla fruusete totul #espre
secretul succesului si al esecului 9 1;aenii care nu au teluri inalte) in +eneral le atin+: isi #oresc
foarte putin si asta priesc( Viata nu trebuie traita astfel( "re# ca una #in cele ai puternice forte
#in lue este %ointa oului care cre#e in sine) care in#ra'neste sa tinteasca sus) sa urareasca
incre'ator lucrurile pe care si le #oreste in %iata(=
Nestiutorii) artorii in%i#iosi si spectatorii +elosi) care nu reusesc sa patrun#a puterea
%iselor) pun succesul altora pe seaa norocului sau a lipsei #e scrupule( Aseenea oaeni ii
6
!u#eca #in prisa perspecti%elor liitate) a con%in+erilor lor etice si orale pe %isatorii care se
ibo+atesc( Nu sunt in stare sa %a#a a#e%arul pentru ca nu au putut sa*l afle( Propriile i#ei ii
lea+a #e con#itia lor fara principii( In i+noranta lor) arunca cu pietre in cei care reusesc sa se
reali'e'e pe #eplin(
Astfel #e critici nu pot intele+e ce inseana %i'iunea) an+a!aentul) or+ani'area) efortul)
pro%ocarea si perse%erenta necesare pentru ca o afacere %aloroasa sa poata atin+e succesul( Ei nu
pot intele+e nueroasele sacrificii facute) nu sunt constienti #e nenuaratele pie#ici #epasite( Nu
iau in calcul riscul) in+ri!orarea) #e'aa+irea si #urerea intapinate. nu stiu niic #espre #urata
calatoriei si rab#area necesara( Ei %a# #oar rasplata finala pe care o pri%esc #rept fa%oare) sansa
sau noroc(
T$eo#ore Roose%elt) un %i'ionar care a inteles prea bine criticile frec%ente la care sunt
supusi %isatorii) a spus: 1Nu contea'a cel ce critica) nici cel care atra+e atentia asupra so%aielii
unui o puternic sau asupra a ceea ce putea fi facut ai bine( "el care #e fapt contea'a este
luptatorul #in arena) cu fata naclaita #e praf) su#oare si san+e) stra#uin#u*se #in rasputeri)
%ite!este) care +reseste si isi pier#e puterile iarasi si iarasi) pentru ca nu e/ista efort fara +reseala
si puncte slabe) #ar care se lupta cu a#e%arat sa in#eplineasca faptele) care cunoaste
e/traor#inarul entu'ias) #e%otaentul fara ar+ini) care se #aruieste unei cau'e erituoase)
care in ca'ul cel ai fericit cunoaste triuful unei ari reali'ari) sau in cel ai rau ca') #aca
esuea'a) aceasta se intapla cel putin pentru ca a a%ut planuri in#ra'nete) astfel ca locul sau nu
%a fi nicican# alaturi #e cei #istanti si sfiosi care nu cunosc nici %ictoria) nici infran+erea(=
A#e%arul este ca oul trebuie sa se supuna atotputernicei Le+i a "au'ei si Efectului)
pentru ca aceasta este onipre'enta si iuabila( Milionarul) uncitorul) cersetorul) toti se supun
ei( &iecare atin+e o anuita po'itie sociala #atorita acestei le+i) care $otaraste ca orice in#i%i# sa
prieasca ceea ce a casti+at in o# corect(
Efortul sau cau'a #eterina rasplata sau efectul( "u cat efortul este ai are) cu atat ai
%aloroasa %a fi rasplata( &a%oarea) sansa) norocul nu contea'a in or#inea uni%ersala( ;rice
reali'are) sau lipsa acesteia) repre'inta rasplata efortului) sau ne%oia acestuia( In esenta) succesul
sau esecul sunt i#ei anifestate) %ise iplinite sau scopuri reali'ate(
&aureste*ti un %is. nu*l lasa sa scape. pastrea'a*l cu sfintenie) ca pe un bul+are #e aur(
Lasa*l sa*ti rascoleasca sufletul si sa*ti stiule'e +an#urile) pentru ca el %a #eterina cursul %ietii
tale( Urea'a*ti %isul cu incre#ere si intr*o 'i se %a reali'a(
Asta'i) situatia ta ateriala poate fi apasatoare si #ificila) #ar acest fapt nu %a fi #e lun+a
#urata #aca iti fauresti un %is incitant pe care sa il ure'i #in tot sufletul( "an# %isul iti %a
sc$iba luea interioara a i#eilor) luea e/terioara %a raspun#e sc$ibarii( Un %is entu'iast
a#uce cu sine sc$ibarea(
&ii pru#ent in ceea ce %ise'i in o# constient) #aca %rei ca %isul sa se iplineasca( Visul
care te inflacarea'a si pe care il pastre'i in suflet este sursa unei reali'ari care %a #ura o %iata(
Intr*o buna 'i %isul #in sufletul tau se %a reali'a) in#iferent #e natura sa: bun sau rau) sau
si bun si rau) nu are iportanta( In final) %iata ta %a ura cursul pe care ti*l #oresti cel ai ult(
Vei prii a#e%arata rasplata pentru efortul #epus) pe asura propriilor tale i#ei( In#iferent #e
ceea ce esti acu) %ei accepta status*Fuo*ul) %ei reusi sau %ei esua in functie #e esenta +an#urilor
tale( Poti a!un+e la inaltiea celui ai nobil %is al tau sau te poti cobori la ni%elul cel ai !osnic
al ia+inatiei tale( Pentru ca ai libertatea #e a +an#i) soarta este in ainile tale( Tu esti sin+urul
raspun'ator(
DE RETINUT
Vi'iunea este pecetea #estinului tau(
7