1

Zonele libere si companiile OFFSHORE

Asist.univ.dr. Alexandra Danciulescu


Compania off-shore reprezinta o Iirma inregistrata in anumite tari sau jurisdictii
care au o legislatie Iiscala Iie Iara impozite, Iie cu impozite scazute, atata timp cat
societatea nu desIasoara activitati pe teritoriul tarii unde sunt inregistrate. O companie
oII-shore nu realizeaza venituri in tara in care a Iost inmatriculata.
Paradisul fiscal reprezinta o unitate teritorial administrativa care asigura conditii
deosebit de Iavorabile pentru dezvoltarea capitalului si pentru Iunctionarea companiilor
oII-shore.

Motive pentru a nfiina o societate offshore:

1. Taxe reduse sau chiar zero. Perceperea de impozite si taxe reduse sau chiar zero
pe impozitul pe proIit (venit cheltuieli, nu exist limit cu privire la cheltuieli),
sau a unor taxe Iixe n cazul insulei Man 1200$, indiIerent de activitatea si
rezultatele Iirmei. Nu se percepe impozit pe salarii. Planificarea internaional a
taxelor companiile interna|ionale Iolosesc entit|i oIIshore pentru a-si dirija
proIiturile ctre acestea (Pepsi Cola, Tetra Pak, MicrosoIt, etc.).
2. Anonimitate i confidenialitate. 95 din societ|ile oIIshore sunt constituite ca
societ|i anonime, identitatea beneIiciarul companiei Iiind cunoscut n general de
directorul general. Publicul are acces la dosarele ce con|in certiIicatele de ac|ionar
si la documentele de constituire ale companiei.
3. Lipsa controalelor valutare. Companiile oIIshore pot primi sau retrage Ionduri
n cash sau sub alt Iorm, n orice Iel de valut Ir nici o explica|ie sau
documente cerute la banc opereaz ntr-un sistem bancar nerestrictiv.
Comisioanele si dobnzile sunt similare cu cele percepute la nivel interna|ional.
4. Opereaz ntr-un sistem economic i politic stabil.
5. Opereaz ntr-un sistem bancar bine organizat i dezvoltat.
6. Posibilitatea diversificrii obiectului de activitate fr nici o restricie.
2

7. Regulamente lejere.
8. Posibilitate de expansiune mult mai bun costuri competitive.
9. Ascunderea provenienei mrfurilor prin prelucrarea n zonele libere.

Infiintarea societatii off-shore
l. !"#$%$ '(#)*+,$, - Registrul Comer|ului - n unele jurisdic|ii apar chiar
restric|ii privitoare la nume;
2. -*),.*%"% /(',*% - n general nu exist restric|ii cu privire la sum - acesta
situa|ie este caracteristic zonelor oIIshore mai pu|in dezvoltate (insulele Virgine
Britanice, Bahamas, cu mici excep|ii: Malta, Liechtenstein. Se disting dou tipuri de
capital social:
a) capital social autorizat suma de ac|iuni pe care compania are dreptul s le
emit sau s le vnd ac|ionarilor.
b) capital social emis suma de ac|iuni pe care compania le emite si le vinde, si
care poate diIerii de capitalul autorizat.
Cresterea capitalului social trebuie notiIicat si la Registrul Comer|ului unde este
completat un Iormular de nstiin|are la care se adaug si rezolu|ia care autorizeaz
modiIicarea capitalului.
3. 0',"+,%$ '(#)*+,$, - nregistrate sau la purttor(care nu sunt acceptate de
unele bnci pentru prevenirea splrii banilor).
4. 01"+*2$* 3$+$2*% - se ntruneste anual (la interval de maxim 15 luni), sau
mai des sub denumirea de adunare general extraordinar.
5. 4,2$'.(2"% '(#)*+,$, (55/6(2$ - problema alegerii directorilor n cadrul unei
companii oIIshore este una delicat. De aceea persoanele care doresc s-si nregistreze
companii oIIshore pot s aleag:
- persoana respectiv este si director si ac|ionar;
- persoana este director, dar Ioloseste ac|ionari nominaliza|i;
- persoana Ioloseste directori nominaliza|i, dar este ac|ionar;
- att pentru Iunc|ia de director ct si pentru cea de ac|ionar Ioloseste persoane
nominalizate.
3

Directorii si ac|ionarii nominaliza|i sunt acele persoane sau Iirme care n locul
proprietarului, dar n interesul acestuia ocup anumite Iunc|ii n cadrul Iirmei, n general
aceiasi persoan are si Iunc|ia de director si cea de ac|ionar.
Avantajele Iolosirii directorilor nominaliza|i:
1. anonimatul proprietarului, deoarece acesta nu intr n eviden|a
autorit|ilor;
2. poate conduce o Iirm scutit de taxe, mai ales dac sediul Iirmei se aIl acolo
unde triesc directorii nominaliza|i.
Directorul poate Ii destituit n urmtoarele situa|ii:
- devine Ialit sau ntocmeste acte de Ialiment cu creditorii si generali;
- si pierde discernmntul;
- si d demisia.
Directorul este numit cu titlu permanent si poate mputernici orice persoan s
Iie mandatarul su.
Este reales la ntlnirea Adunrii Generale.
6. Secretarul companiei: persoan Iizic sau juridic si este responsabil de
rela|iile companiei cu Registrul Comer|ului si cu organiza|iile guvernamentale. Este
numit de ctre directori.

EXEMPLU:
BVI - Companii (IBC) in Insule Britanice Virgine
Costuri Infiintare:
1950 Euro
Pretul include toate cheltuielile de inIiintare.
Timp necesar pentru inregistrare:
Intre 2 si 8 zile
Contabilitate:
Companiile oIIshore (IBC) inregistrate in BVI nu sunt obligate, conIorm
legislatiei locale, sa completeze registre contabile sau/si depuna declaratii Iiscale
si sa publice date Iinanciare lunare, trimestriale sau anuale.
4

Impozite pe profit: ConIorm legislatiei locale (BVI Business Companies Act)
din 2004, companiile inregistrate in Insulele Virgine Britanice care nu isi
desIasoara activitatea in aceasta tara sunt scutite de la plata impozitului pe proIit.
Confidentialitate: Actele necesare pentru inregistrarea companiei in BVI nu
poarta numele directorilor sau actionarilor. Identitatea directorilor si actionarilor
nu apare in inregistrarile publice.
Structura companiei: Pentru inregistrarea companiei este suIient un singur
director sau actionar. Actionarul si directorul pot Ii una si aceeasi persoana.
InIormatii generale privind societatile IBC inregistrate in BVI (Insule Virgine
Britanice)

Pachetul de inregistrare a unei companii offshore in BVI (Insulele Virgine
Britanice) include:
- Taxele de inIiintare datorate statului (primul an).
- CertiIicat de Incorporare.
- Redactarea urmatoarelor acte: act de inIiintare, statut companie, alocarea
actiunilor.
- Rezolutia pentru numirea primului director.
- Nominalizare actionar (daca este cazul).
- Declaratia de incredere de la actionar (in cazul in care este nevoie de un actionar
nominalizat).
- Procesul verbal al primei adunari a actionarilor Iondatori.
- CertiIicatele actionarilor.
- Servicii de inregistrare a agentului (taxa primului an) si a directorului.
- Inregistrarea sedului social (primul an).
- Apostilele si autentiIicarile notariale pentru toate actele (unde sunt necesare).
- Taxe curierat

Structura corporativa a unui offshore in Insulele Virgine Britanice (British
Virgin Islands IBC)
- Numai un singur director necesar - poate Ii o persoana Iizica sau juridica.
5

- Numai un singur actionar necesar - poate Ii o persoana Iizica sau juridica.
- Un director poate Ii un actionar si orice aetionar poate Ii si director.
- Nici o obligativitate pentru actionar(i) si director(i) sa Iie rezidenti in BVI.
Actionarul (actionarii) si directorul (directorii) pot Ii rezidenti ai oricarei tari.
- Nu este necesar un secretar.


Capitalul social al unei companii offshore in BVI
- Capitalul social standard este de 50.000 USD, impartit in 50.000 de actiuni cu o
valoare de 1 USD Iiecare.
- Actiunile pot Ii emise cu sau Iara valoare nominala.
- Trebuie emisa cel putin o actiune (capital social minim 1 USD)
- Actiunile la purtator sunt permise, dar acestea trebuie sa Iie detinute de catre
agentul inregistrat, la sediul social.


Confidentialitatea datelor si dreptul la intimitate
Numele directorilor si asociatilor unei companii in Insulele Britanice Virgine nu
sunt completate in Registrul AIacerilor Corporative din BVI, de aceea nu exista
nici o inIormatie publica privind beneIiciarii unei companii oIIshore in BVI.

Nume de companii in BVI (Insulele Virgine Britanice)
Nu este posibila utilizarea unui cuvant (sau grupuri decuvinte), care sugereaza
asocierea cu unul sau mai multi membri ai Casei Regale Britanice sau a Majestatii
sale ori cu municipalitatea sau orice alta dintre autoritatile sau institutiilor locale.
De aceea sunt excluse nume care contin si Iac trimitere directa sau indirecta la
Majestatea Sa sau a Guvernului Britanic.

Numele companiilor oIIshore inregistrate in BVI trebuie sa se termine cu unul
dintre urmatoarele suIixe sau cu o abreviere acestora:
- Limited
6

- Corporation
- Incorporated
- Societe Anonyme
- Sociedad Anonima

Urmatoarele cuvinte (in engleza sau in orice alta limba) si activitatile asociate
acestora nu pot Ii Iolosite:
- Assurance / Asigurare
- Bank / Banca
- Building Society
- Chamber oI Commerce / Camera de Comert
- Chartered / Delegat
- Co-operative / Cooperativa
- Fund / Fond
- Imperial / Imperial
- Insurance / Asigurari
- Municipal / Municipal
- Mutual Fund / Fond Mutual
- Royal / Regal
- Trust / Trust


Servicii optionale:
- Deschidere cont bancar pentru o societate din IBV: 450 Euro (se achita o singura
data).
- Nominalizare Director: 350 Euro
- Power OI Attorney (suplimentar): 250 Euro


Costuri Anuale (incepand cu al doilea an):
- Taxele obligatorii catre stat
7

- Birou inregistrat
- Secretar/Agent inregistrat
Total: 1550 Euro

Tipuri de companii offshore:
1. D. p.d. v. al conIigura|iei si dimensiunii (on-shore, oIIshore);
2. D.p.d.v. al activit|ii desIsurate:
companii de comer| exterior;
companii de investi|ii;
companii holding;
companii pentru de|inerea de propriet|i;
companii pentru servicii hoteliere; companii pentru servicii proIesionale;
companii pentru transporturi navale
3. D.p.d.v. juridic:
compania nerezident (non-rezident zona de inIluen| britanic);
companiile exceptate (exempt);
Interna|ional Business Company;
Limited Liability Company;
Trustul.
1. Din punct de vedere al configuraiei i dimensiunii companiile offshore se
clasific:
companiile ,on-shore (companii captive interioare) - sunt societ|i care si desIsoar
activitatea n |ara gazd si sunt supuse regimului Iiscal intern, au o pondere de 15 si
sunt situate n SUA, Germania, Austria, Belgia, Finlanda, Hong Kong, etc.
companii ,off-shore (companii captive strine) - situate n |rile care au taxe reduse:
Bermude(850), Cayman(275).
2. Tipuri de companii offshore din punct de vedere al activitii desfurate:
1. Companii de comer exterior: n mod curent o tranzac|ie comercial se
deruleaz ntre dou companii. n cazul de Ia| apare a 3-a companie, compania oIIshore
n a cror registre se nregistreaz proIitul, transIerndu-1 astIel dintr-o jurisdic|ie cu taxe
ridicate ntr-una cu taxe sczute sau chiar Ir taxe.
8




2. Companii de investiii: multe |ri impun taxe pe proIiturile ob|inute de
cet|enii strini pe teritoriul |rii respective, taxa varia: ntre 15-20. Datorit Iaptului
c unele |ri au semnat acorduri privind evitarea dublei impuneri - se pot evita aceste
taxe. De exemplu, dac un investitor strin doreste s investeasc ntr-o |ar din estul
Europei, ar Ii mult mai bine s-si direc|ioneze investi|iile printr-o |ar care a semnat un
astIel de acord cu |ara n care urmeaz s investeasc.



3. Companii holding: (,uniunea" unor firme din ri diferite care nu sunt legate
intre ele pe linie tehnologic i care are scopul de a crete fora financiar prin
9

speculaii) o Iirm dintr-un holding pozi|ionat ntr-o jurisdic|ie Iavorabil poate Ii
utilizat la Iinan|area Iirmelor localizate n state cu impozite mari.



4. Companii pentru deinerea de proprieti: acestea au ca scop evitarea taxei
pe mostenire, evitarea taxei pe cstigurile din capital, usurin|a vnzrii ce este extins
prin transIerarea ac|iunilor companiei mai degrab dect prin transIerarea propriet|ii
de|inute de ctre companie si reducerea costurilor de achizi|ie a propriet|ii.

5. Companii pentru servicii hoteliere: n scopul evitrii taxelor mari de|intorul
hotelului este o societate oIIshore care l nchiriaz unui localnic care conduce hotelul.
Operatorul hotelului va Ii subiectul taxei locale pe proIiturile ob|inute - se urmreste
diminuarea la minim a proIitului prin: chiria hotelului este cea maxim admis; cheltuieli
de ntre|inere, repara|ii; onorariile privind licen|a-numele hotelului, Know-how-ul si
procedurile de management trebuie s Iie de|inute de o a doua societate oIIshore.

10



6. Companii pentru servicii profesionale: n vederea diminurii taxelor,
designerii, consultan|ii, inginerii, artistii ce primesc onorarii importante pot apela la o
societate oIIshore pentru a Iactura serviciile lor.



7. Companii pentru transporturi navale: utilizarea companiilor oIIshore pentru
transporturile navale poate elimina impozitarea direct sau indirect asupra transportului
naval.
!*7$%$ /"8 )*7,%,(+ 1$ '(#)%$9$+
11

Ca pondere, navele sub pavilion de complezen| reprezint circa 58,64 ca
numr de nave si 48,2 n ceea ce priveste tonajul. - conI. Review oI Maritim Transport
1998.
n deIinirea navelor sub pavilion de complezen|, ITF ia n considerare ca cel mai
important Iactor dac na|ionalitatea proprietarului navei este aceeasi cu a pavilionului
navei.
4$5,+,,$: O nav este considerat sub pavilion de complezen| dac proprietatea
si controlul vasului se aIl n alt |ar dect n |ara pavilionului de naviga|ie a vasului.



8. Companii pentru servicii bancare
taxele de licen| sunt de regul reduse.
procedurile de intrare pe pia| sunt simple.
impozitele si prelevrile asupra opera|iilor Iinanciare eIectuate n strintate sunt
reduse sau inexistente, pe unele pie|e se practic totusi impozitul pe beneIiciu.
In paradisurile Iiscale se pot constituii dou tipuri de societ|i bancare:
bnci de tip A sau de tip UNRESTRICTED - pot intervenii pe pia|a
bancar intern;
bnci de tip B sau de tip RESTRICTED - nu pot intervenii pe pia|a
bancar, pot s eIectueze tranzac|ii doar cu nereziden|i.
12

Dup scandalul din anii 70-80' (splarea banilor proveni|i din cartelurile de
droguri Columbiene Americane), bncile oIIshore se pot constitui doar dac n registrele
publice se trec datele de identiIicare a adevratului proprietar.
9. Companiile pentru asigurri din centrele Iinaciare oIIshore se mpart n:
a). companii de asigurri (asigurtori direc|i).
b). companii captive de asigurri.
Cele mai utilizate:
1. Compania nerezidenta (non-resident)
- este cea mai putin pretentioasa,
- utilizata in special in zona de influenta a legilor britanice.
- inconvenientul principal il constituie lipsa de protectie a companiei care, desi
inregistrata intr-o zona cu fiscalitate redusa, se va supune legislatiei din tara de
domiciliu.
- pentru a evita acest inconvenient se recomanda domicilierea tot intr-o jurisdictie
offshore (ex. Cypru)
2. I.B.C. (International Business Company)
- flexibilitate si operativitate la incorporare,
- admiterea companiilor cu un singur actionar,
- posibilitatea de a emite actiuni la purtator,
- obligatii sumare de asigurare a sediului.
3. Companiile exceptate (exempt)
- exceptarea este acordata anual pe baza unei declaratii a responsabililor firmei ca
nu vor face afaceri cu firme din acel stat, altele decat cele nerezidente sau exceptate,
- beneficiaza de intreaga protectie a statului respectiv,
- sunt obligate sa intretina o reprezentare in teritoriu.
4. L.L.C. (Limited Liability Company)
- este o asociere intre persoane fizice, in care partenerii sunt considerati actionari si
au raspunderea limitata la cota de participare la capitalul social.
- profitul este considerat de fisc drept venit personal si impozitat in consecinta.
- constituie o tehnica deosebit de apreciata pe teritoriul SUA.

13

Tipuri de companii- Exemple
International Business Companies (IBC)
Anquilla
Belize
British Virgin Islands
Seychelles
Bahamas
Samoa
Diverse tipuri bine cunoscute de companii offshore
Insula Man (Exempt, LLC, Resident)
Mauritius GB I
Mauritius GB II
Marea Britanie LLP
Marea Britanie Private Limited (PLC)
Luxemburg 1929 Holding
Luxemburg 1990 SOPARFI
Luxemburg Trading
Seychells CSL
Hong Kong Private Limited
Singapore - Private Limited & LLP
Limited Liability Companies din SUA
US LLCs (Delaware, Arkansas, New Jersey, New York, Oregon, Washington DC,
Wyoming)
Alte tipuri de companii offshore
Insulele Cayman - Exempt
Gibraltar Exempt
Jersey - Exempt pana in 2008 (0-10 impozit proIit)
Labuan - oIIshore trading & oIIshore non-trading
Madeira - Limitada & SA
Panama - Non Resident

14


Evitarea dublei impuneri
In practica internationala, exista trei metode de baza privind eliminarea dublei impuneri:
1) scutirea de impozite excluderea din baza impozabila a veniturilor obtinute din surse
aIlate peste hotare (tax exemption);
2) creditul Iiscal trecerea in cont a impozitului achitat n strainatate (Ioreign tax credit);
3) deducerea cheltuielilor cu impozitele trecerea obligatiilor Iiscale achitate in
strainatate in contul cheltuielilor eIectuate de agentul economic (tax deduction).
Metode de evitare
n cadrul conven|iilor care se ncheie ntre pr|i pentru evitarea dublei impuneri Iiscale
interna|ionale se nscriu o seam de precizri viznd modul concret n care se va realiza
impunerea, cu reIerire la:
delimitarea precis a sIerei de aplicabilitate a conven|iei n ce priveste subiec|ii
Iiscali, n toate ipostazele posibile ale domiciliului si cet|eniei;
modul de stabilire a proIitului impozabil al agen|ilor economici si modlita|ile
sau/si limitele deducerii cheltuielilor generate ale societ|ilormam din gestiunea
societa|iiIiice, care si desIsoar activitatea n alte |ri;
nivelul cotelor de impunere pe care le poate Iolosi |ara de origine a veniturilor sub
Iorm de dobnzi, redeven|e si dividende.
Lundu-se n considerare aceste elemente, n practica Iiscal interna|ional au Iost
acceptate urmtoarele 4 metode sau procedee tehnice pentru evitarea dublei impuneri:
1. Scutire total
2. Scutirea progresiv
3. ,Creditarea obisnuit
4. ,Creditarea integral
1. Corespunztor metodei scutirii totale, veniturile realizate de rezidentul unei |ri ntr-o
|ar strin (Vits) si supus impunerii n respectiva |ar se deduc din venitul impozabil
global (Vigl) care n |ara de resedin| are n vedere totalitatea veniturilor ob|inute de
contribuabili. n acest scop, se utilizeaz rela|ia:
Vitr Vigl Vits
15

2. Metoda scutirii progresive presupune, de asemenea, o impunere separat a
veniturilor, n Iiecare din |rile semnatare ale conven|iei. Dar, n contextul progresivit|ii
impunerii, veniturile ob|inute de rezidentul unei |ri n strintate (Vits) se adaug la
veniturile impozabile realizate n |ara de resedin| (Vitr), ob|inndu-se venitul impozabil
global (Vigl) n Iunc|ie de care se determin cota progresiv aIerent (Cip) sau/si suma
Iix progresiv corespunztoare (SIp). Acestea se utilizeaz, apoi, numai pentru
calcularea impozitului aIerent veniturilor realizate n |ara de resedin|. n acest context
sunt utilizabile rela|iile:
Vigl Vitr Vits

Vigl --) Cip sau/si SIp

Itr Vits Cip/100
sau
Itr SIp(VitrNmin)Cip/100
n care, n aIara nota|iilor deja cunoscute, mai apare Nmin care se reIer la nivelul
minim al transei de venit impozabil n cazul impunerii compuse pe transe, utiliznd
sume Iixe de impozit si cote procentuale progresive.
3. ,Creditarea obinuit const n aceea c impozitul pltit |rii strine pentru venitul
realizat pe teritoriul acesteia de ctre rezidentul altei |ri se deduce direct din impozitul
total calculat n |ara de resedin| (Iitr-c). Acest impozit se calculeaz lund n considerare
venitul impozabil global, ob|inut prin nsumarea veniturilor impozabile realizate n
ambele |ri (potrivit metodei precedente).
Impozitul pltit n strintate se deduce doar pn la limita impozitului intern ce s-ar
datora pentru un venit egal cu cel ob|inut n strintate. Acest impozit, respectiv
impozitul de dedus pentru veniturile impozabile din |ara strin contractant (Iits-de)
comparat cu cel eIectiv pltit (Iits-pl), trebuie s satisIac rela|ia:
Iits-de _ Iits-pl
Asadar, n cazul n care impozitul calculat n |ara de resedin| este mai mic dect cel
pltit n strintate, contribuabilul va suporta un impozit total corespunztor mai mare
16

Ia| de acela pe care l-ar Ii suportat dac toate veniturile impozabile ar Ii Iost ob|inute n
|ara sa de resedin|.
4. ,Creditarea integral elimin neajunsul metodei anterioare, n sensul c impozitul
pltit n strintate se deduce integral din impozitul total calculat n |ara de resedin|,
indiIerent de mrimea acestuia.
Dintre cele dou metode de scutire, cea mai avantajoas este scutirea total, iar dintre
cele dou metode de ,creditare, cea mai avantajoas pentru contribuabil este metoda
scutirii totale. Avantajele si dezavantajele se rsIrng asupra contribuabililor, dar aceasta
depinde de men|iunea nscris n conven|ia ncheiat ntre |rile de reIerin| cu privire
la metoda sau procedeul ce va Ii utilizat pentru evitarea dublei impuneri Iiscale
interna|ionale.
Ca o concluzie, n practica interna|ional, pentru evitarea dublei impuneri s-au consacrat
anumite principii, pe baza crora prin conveniile ncheiate se stabilesc metodele de
aezare i percepere a impozitelor. AstIel:
a. ConIorm principiului impunerii, statul de resedin| calculeaz impozitul
provenind de la suma total a veniturilor subiectului impozabil, inclusiv asupra
celor care provin din statul de origine si care, potrivit conven|iei, sunt impozabile
n acest din urm stat; din impozitul care este astIel stabilit se deduce apoi suma
care a Iost pltit n cellalt stat.
b. n temeiul principiului scutirii de impozit, statul de resedin| impune numai acele
venituri care, potrivit conven|iei, sunt impozabile n acel stat scutind de impunere
veniturile (sau parte din acestea) impozabile n statul de origine a pltitorului.
c. Potrivit principiului nediscriminrii Iiscale, statele semnatare ale conven|iei
pentru evitarea dublei impuneri se angajeaz s nu aplice Ia| de reziden|ii
celuilalt stat contractant, n materie de impozitare, dispozi|ii normative mai
mpovrtoare dect cele aplicate propriilor lor contribuabili aIla|i n aceeasi
situa|ie.

Conceptul de zona libera
Zona libera reprezinta cea mai complexa Iorma a regimurilor vamale suspensive.
Prin lege, se prevede ca intr-o zona libera bine delimitata a teritoriului national sa poata Ii
17

introduse marIuri in vederea prelucrarii si comercializarii lor, pe terte piete, Iara aplicarea
restrictiilor tariIare si netariIare ale regimului vamal in comparatie cu teritoriul national,
corespunzator spatiului rezervat zonei vamale libere.
Conceptul de ZEL este un instrument politic util pentru tarile ce intentioneaza sa
dezvolte un sector de productie orientat spre export, dar care nu au capacitatea
administrativa si tehnica necesara pentru a dezvolta un sistem national care sa permita
exportatorilor importul liber de taxe a echipamentelor si materialelor.
In practica internationala, Iacilitatilor de natura vamala le sunt asociate Iacilitati
de natura Iiscala. Accesul liber al marIurilor in zona, coroborat cu regimul mai liberal al
impozitelor asupra proIitului realizat in zona, reprezinta premise Iavorabile atragerii de
capital strain in zona libera. Acestea sunt conditii necesare stimularii investitiilor straine,
nu insa si suIiciente. Pentru asigurarea succesului, pe langa Iacilitatile acordate zonei
libere, trebuie sa existe conditii avantajoase combinarii capitalului cu ceilalti Iactori de
productie(Iorta de munca, materii prime), precum si o inIrastructura corespunzatoare.
Experienta zonelor libere la nivel mondial a demonstrat ca un element care
Iraneaza lansarea si ulterior dezvoltarea lor este deplasarea exagerata a proIitului lor spre
activitatea de depozitare, in deIavoarea activitatilor de prelucrare industriala orientate
spre export. Prezentarea ZEL ca 'depozite gloriIicate se dovedeste un deserviciu alaturi
de Irapanta similitudine a avantajelor comerciale si Iinanciare oIerite:
Scutiri de taxe vamale la accesul produselor de import in zona, cu conditia
reexportarii acestora sau a produselor rezultate din prelucrarea in aIara teritoriului
vamal national, a reducerii sau scutirii de impozite pe perioada de determinare;
Concesii tariIare la prestarile de servicii si acordarea de asistenta Iinanciara.
Se considera ca au supravietuit numai acele zone, care, pe baza avantajelor initiale
oIerite s-au orientat cu consecventa spre dezvoltarea activitatilor de prelucrare pentru
export. Pe de alta parte, zonele libere industriale s-au dovedit viabile numai in masura in
care serviciile oIerite prin structura organizatorica existenta au Iost mentinute prin
calitate, operativitate si selectivitate la nivelul de crestere a cerintelor utilizatorilor acestor
zone.
Conceptul de zona libera a Iost modiIicat si ajustat in multe moduri. Promovarea
comertului a determinat intotdeauna crearea unui cadru Iizic sigur si a unui set de legi si
18

de reguli pentru tranzactionarea aIacerilor. Fara acestea, costul si riscurile ar Iace
comertul neIavorabil. Din punct de vedere comercial, sporirea regulamentelor prezinta
atat avantaje, cat si dezavantaje:
Imbunatatirea comunicatiilor;
Noile Iorme de organizatii de aIaceri Iaciliteaza cresterea comertului prin
reducerea incertitudinii in tranzactii;
Regulamentele comerciale si taxele pe importuri, pe de alta parte, au un impact
negativ asupra comertului.
Principalele caracteristici ale ZEL
Prin caracteristicile lor, ZEL contribuie la producerea de bunuri si servicii, la
'crearea, dar si la 'devierea de comert, la liberalizarea schimburilor de marIuri
si servicii. Principalele caracteristici ale ZEL sunt:
Amplasamentul zonei libere;
Statutul juridic si legislatia din cadrul ei;
Obiectul de lucru;
Activitatea;
Administrarea.
0#)%*/*#$+."% sau asezarea geograIica este principalul Iactor care determina
aparitia si dezvoltarea unei ZEL. Amplasamentul zonei este de regula restrans la o
supraIata de teren, limitata de Irontiere naturale sau artiIiciale si situata in apropierea sau
in interiorul unei cai de transport(port maritim sau Iluvial, aeroport, cale Ierata), prin care
se tranziteaza un volum mare de marIuri de export si import. Panama si Hong Kong sunt
exemple aproape perIecte ale unei situatii ideale pentru comoditatea transporturilor si
comunicatiilor. Chiar si Elvetia, care aproape in intregul ei este o zona libera, desi nu are
iesire la mare, poseda in schimb mijloace de transport si comunicare excelente, terestre si
aeriene.
;.*."."% <"2,1,' al zonei este reglementat prin legi si diIerite acte normative, care
permit accesul marIurilor in regim vamal liberalizat si Iara restrictii de cantitate, cu
conditia ca acestea sa nu Iie prohibite de legislatia tarii respective.
Abordarea legislatiei si continutul legii ZEL depinde de obiectivele ei si de
gruparea responsabila cu initierea si dezvoltarea zonei. Pentru zonele libere comerciale
19

mai vechi obiectivele erau deseori limitate de prevederea de depozite pentru marIuri
exceptate de la plata tariIelor aIlate in tranzit. Initiativa dezvoltarii venea din partea unei
autoritati portuare sau din partea unei agentii similare, sau din partea autoritatii
municipale in jurisdictia careia ar opera zona. Ministerul Industriei, Comertului si
Dezvoltarii avea un interes scazut privitor la proiect. Singurul grup guvernamental cu
interes major intr-un asemenea proiect era administratia vamala, care dorea sa se asigure
ca nu existau marIuri exceptate de plata taxelor, care sa intre ilegal pe piata locala. Multe
din legislatiile zonelor libere vechi prevedeau controale vamale stricte.


Cel mai adesea legea prevedea ca:
1. Zonele libere comerciale sau antrepozitele vamale sa Iie autorizate de
administratia vamala.
2. Licenta(autorizatia) sa Iie acordata Iie unei autoritati portuare, Iie unui operator de
depozitare, Iie autoritatii municipale.
3. Operatorul sa Iie subiectul unor conditii de operare stricte, elaborate de
administratia vamala.
4. In timpul activitatii sa Iie prezent un Iunctionar vamal.
5. Activitatea de productie sa Iie interzisa.
6. Magazinele si depozitele sa Iie antrepozite vamale.

In general, scopul legii este 'de a asigura inIiintarea, controlul si conducerea
zonelor libere si problemele legate de acestea. Legea desemneaza un ministru cu
responsabilitate integrala asupra zonei libere. Aceasta lege nu trebuie sa speciIice detaliat
toate tipurile de activitati ce se pot desIasura in zona libera. Se va acorda o libertate de
actiune mare autoritatii pertinente. Totusi ea poate contine unele criterii de evaluare a
proiectelor. Toti operatorii din zona vor primi licente din partea ministrului sau autoritatii
zonei libere.
=8,$'."% 1$ %"'2" al zonei il constituie marIurile care pot Ii introduse in cadrul
acesteia, in special reexportul, in scopul unor prelucrari din care sa rezulte alte marIuri
pentru export.
20

0'.,7,.*.$* in cadrul zonei include o gama variata de operatiuni la care sunt
supuse marIurile. Cele mai Irecvente activitati intreprinse sunt:
Activitati de restaurare a marIii:
Cantarire
Sortare
Asamblare(combinare)
Ambalare
Depozitare
Activitati industriale:
Prelucrare(activa sau pasiva)
Fabricare
Productie
TransIormare
Activitati comerciale(marcare) si comercializare
Activitati de cercetare si transIer de tehnologie
Operatiuni de tranzit si reexport.
01#,+,/.2*2$* activitatii zonei revine, de regula, unui organ specializat
Administratia(Autoritatea) ZEL, pe baza unor norme de Iunctionare emise in baza
legislatiei speciIice instituite de autoritatile tarii de resedinta. In cazul unor tari in care
Iunctioneaza mai multe zone libere exista un organism national cu rol de 'Autoritate
pentru Iiecare zona aparte. Formele organizatorice ale 'Autoritatilor sunt relativ
diversiIicate ca de altIel si competentele lor.
DiIerite agentii guvernamentale, cele mai importante Iiind administratiile vamale,
Ministerul si/sau Agentia responsabila de dezvoltarea ZEL, organizatia responsabila cu
planiIicarea Iizica si controlul mediului inconjurator au rolul de a promova si controla
promovarea si dezvoltarea ZEL. Sunt Iolosite diIerite Iormule si aranjamente pentru a
cuprinde diIerite agentii:
La Shannon in Irlanda, o corporatie guvernamentala se ocupa cu dezvoltarea ZEL
si evalueaza cererile investitorilor. Ministrul ce raspunde de acest lucru elibereaza
licente pe baza recomandarilor corporatiei. Vama opereaza independent.
21

Municipalitatea raspunde de planiIicarea Iizica si controlul mediului inconjurator.
Cele trei organizatii coopereaza pe baze legale si ca agentii independente.
In estul Asiei s-a inIiintat o agentie de administrare puternica, avand cumulate
responsabilitatile privitoare la licente, dezvoltarea si conducerea zonei.
Mexic sau Mauritius nu au o administratie oIiciala. In Mauritius investitorii
solicita statutul ZEL Ministrului Comertului si Industriei.
O administratie vamala eIicienta si relativ onesta este importanta, astIel aceasta
asigura investitorilor lucrul independent. In alte cazuri administratia zonei poate primi
rolul de supervizor al vamii sau chiar responsabilitatea acesteia. Administratia vamala
poate Ii creata ca un compartiment al ZEL, daca este necesar. Vama poate Ii implicata de
la inceput in realizarea proiectarii ZEL, inclusiv in ceea ce priveste legislatia. Personalul
vamal al zonei trebuie sa beneIicieze de o pregatire speciala. Pozitia lor traditionala este
de a preveni contrabanda sau importurile Iara documente adecvate in timp ce accentul in
ZEL trebuie pus pe rapiditatea miscarii marIurilor.


Terminologia zonelor libere
Un studiu recent prezinta 23 de termeni pentru a descrie zonele libere si conceptele
legate de acestea.
Terminologia este extraordinar de diversa, exista in prezent cel putin 20 de termeni
diIeriti pentru a descrie ceea ce cunoastem sub denumirea de :one economice libere.
Aceasta reIlecta Iaptul ca orice inovatie industriala, tehnologica sau sociala, necesita
inovatii lingvistice si terminologice corespunzatoare. Nomenclatura variata se conIirma si
prin Iaptul ca zona libera, pe masura ce se maturizeaza si devine mai mult diIuzata pe
plan intern si international, achizitioneaza in intregime noi trasaturi sau se dezvolta in
directii neanticipate.
Cei 23 de termeni pentru a descrie zonele libere pot Ii grupati in Iunctie de
activitatile desIasurate in cadrul lor. Dintre acesti termeni, cei mai populari sunt:
Port liber
Zona de comert liber(FTZ)
Zona comerciala straina
22

Zona prelucratoare de export(EPZ )
Zona economica speciala(SEZ)
Zona libera.
Port liber Free Port
Acesta a Iost primul termen utilizat pentru ZEL. Se reIera la zone inIiintate de
puteri coloniale si industriale pe rute comerciale majore, in sec. XVIII si XIX. Primul
port liber a Iost Cartagina, Iondat in anul 814 i.e.n. Au urmat multe altele, printre care si
Gibralatar(1705), Aden, Singapore si Hong Kong, toate inIiintate in sec. XIX. In AIrica,
Irancezii au Iacut din Djibouti un important port liber si centru comercial. Dupa ce
Canalul de Suez a Iost deschis, in anul 1864, Port Said a devenit unul din cele mai active
porturi ale lumii. In AIrica de Nord, Tanger a prosperat timp de secole ca un centru
comercial major si port liber. In Europa, cele mai cunoscute porturi libere sunt Rotterdam
si Hamburg, ambele dezvoltandu-se la sIarsitul sec. XIX. Hamburg avea statut oIicial de
port liber si il are si astazi. Rotterdam nu are acest statut, dar exista tranzit de marIuri care
pot Ii depozitate liber, Iara plati si cu un minimum de Iormalitati oIiciale vamale in
antrepozitele vamale din port. Celelalte porturi libere din Europa au statut oIicial sau
neoIicial de porturi libere. Unele cum ar Ii Genova si Trieste, au o istorie mergand pana
in Evul Mediu. Altele, cum sunt Havre si Marsilia, sunt de data mai recenta.
Zona de comert liber Free Trade Zone
Acest termen se reIera la porturi libere, zone rezervate din interiorul unor arii
portuare si la alte intersectii de transport majore( in principal sosele si cai Ierate). Aceste
supraIete pot Ii de la minimagazine de tranzit la sute de hectare. Asemenea zone sunt,
de obicei, autorizate si controlate de catre administratia vamala. In interiorul zonei pot Ii
depozitate, impachetate si transbordate marIuri Iara plata taxelor vamale. Accentul in
aceste zone este pus pe comert si transbordare. Spre exemplu:
Portul Karachi are o mica zona de tranzit pentru a depozita marIuri destinate
AIganistanului.
Calcutta are o Iacilitate similara pentru a gazdui importurile nepaleze.
Alte zone, cum ar Ii Singapore si Rotterdam, sunt centre majore intercontinentale
de distributie si comert.
Zona comerciala straina Foreign Trade Zone
23

Acest termen este asociat cu zonele comerciale din Statele Unite al Americii. In
prezent sunt peste 200 de asemenea zone, accentul Iiind pus pe importare. ConIorm
regulamentelor Statelor Unite, marIurile pot Ii depozitate sau prelucrate in FTZ, inainte
de a Ii importate in SUA. Peste 75 din bunurile ce trec prin zonele SUA sunt destinate
pietelor SUA. Platile sunt Iacute pentru asemenea marIuri la momentul importului din
zona in SUA.
Zona de prelucrare si export Export Procesing Zone
Conceptul a Iost dezvoltat in jurul anului 1960 la aeroportul Shannon din Irlanda.
EPZ-ul este:
Un parc industrial care insumeaza 40-80 ha;
Inconjurat de un gard;
Controlat de administratia vamilor si/sau de catre autoritatea EPZ;
Un loc unde investitorii pot importa echipamente si materiale Iara plata taxelor
vamale, pot procesa materiale si apoi exporta produsul Iinit.
Problema vanzarilor pe piata locala, a comertului dintre EPZ si economia locala a
ramas importanta intotdeauna. In ultimul timp EPZ-urile s-au imprastiat rapid prin Asia
de Est si de Sud, AIrica, Insulele Caraibe si America Centrala. Un numar de tari din
Europa de Vest, incluzand Franta si Regatul Unit, au imbratisat si ele aceasta idee. Acum,
multe din tarile ex-socialiste din Europa si Asia, ca si multe tari din AIrica si America de
Sud, examineaza acest concept.


Zona economica speciala Special Economic Zone
Termenul de SEZ a Iost asociat cu dezvoltarea in China in perioada anilor 1970-
1980. Recent termenul a Iost Iolosit in legatura cu propunerile de dezvoltare a zonelor
libere din Europa de Est.
Raspunsul investitorilor straini la politica de deschidere a Chinei a Iost pozitiva. In
anii 1980 au Iost aprobate 20.000 de proiecte SEZ ce implicau investitori straini(in
majoritate 'joint ventures). Suma investitiilor depasea 30 miliarde $ SUA. In prezent, in
China, mai mult de 50 din investitori sunt straini, dintre care 20 sunt din SUA si 15
sunt din Japonia.
24

Guvernul Republicii Koreene din anii `80 a dezvoltat planuri de inIiintare a unei
SEZ in nordul tarii, la Rajin/Sonbong.
In Europa de Est se Iac studii de Iezabilitate pentru inIiintarea SEZ-urilor. Ideea
este de a dezvolta supraIete limitate geograIic, ca centre pentru investitiile straine sau
locale orientate spre export. Zonele ar trebui sa aiba o inIrastructura buna, un cadru de
reglementari legale simplu si o serie de servicii de sprijin 'orientate spre domeniul
aIacerilor.
In Polonia a Iost promovat un studiu de Iezabilitate pentru inIiintarea unui SEZ la
Mielec cu scopul de a reIace numarul de locuri de munca pierdute ca urmare a desIiintarii
Iabricii de aparate de zbor(dupa caderea U.R.S.S.) prin noi activitati, care sa poata utiliza
Iorta de munca caliIicata si serviciile specializate. In Romania, Bulgaria, Ungaria,
Slovacia, Federatia Rusa si intr-un numar de state membre CSI, studiile de Iezabilitate
pentru dezvoltarea SEZ-urilor sunt deja planiIicate sau chiar Iinalizate.
Zona libera Free Zone
Termenul este Ioarte des utilizat cu privire la zonele libere comerciale, zonele
prelucratoare de export si la zonele speciale in ansamblu.
1.4.2. Clasificarea zonelor libere
In diIerite studii eIectuate de cercetatorii in domeniu pot Ii gasite mai multe clasiIicari ale
zonelor libere. Daca ar Ii sa le cumulam, am obtine urmatoarea clasiIicare, in Iunctie de
criteriile:
I. In functie de marime, zonele libere se clasiIica in:
a. Foarte mici, pana la 10 ha(exemplu: Singapore 4 ha, insula Man 8 ha);
b. Mici, pana la 100 ha(exemplu: Baguio in insulele Filipine 62 ha,
Curacao in Antilele Olandeze 64 ha, aeroportul Larnaca, insula Cipru
80 ha);
c. Mijlocii, intre 101-300 ha(exemplu: Panama 110 ha, Mactan, insulele
Filipine 119 ha, Shannon, port aeroport in Irlanda 120 ha, Monrovia,
Liberia 200 ha, insulele Bahamas 220 ha, golIul Aqaba, Iordania 300
ha);
d. Mari, intre 301-1000 ha;
e. Foarte mari, peste 1000 ha(exemplu Bataan, ins. Filipine 1300 ha).
25

In functie de tipul operatiunilor executate:
a. 'teritorii libere ale caror Iunctii se limiteaza la operatiunile de pastrare, sortare,
impachetare, transbordare, Iara o prelucrare suplimentara a marIurilor:
porturi libere Iranco(PF)
aeroporturi libere(AL)
perimetre libere(Iree perimeter-PL)
zona de tranzit(ZT)
b. zone in care se desIasoara si o activitate productiva, de prelucrare
primara sau secundara a marIurilor depozitate:
zone prelucratoare de export(ZPE)
zone de promovare a investitiilor(ZPI)
zone libere comerciale(ZLC)
III. In functie de influenta la nivelul economiei
nationale respective:
a. Zona inchisa in care activitatile desIasurate
nu inIluenteaza economia tarii aIlata in
apropiere.
b. Zona deschisa sau integrata, care intretine
legaturi economice directe si reciproce cu
statul pe teritoriul caruia se aIla.
IV. In functie de modul de administrare:
a. De catre organele locale ale
puterii de stat abilitate in
acest scop
b. De catre statul respectiv.
V. In functie de
particularitatile
organi:atorice:
a. Zone libere de taxe vamale
b. Zone de comert liber
c. zone economice libere etc.
26


VI. In functie de natura si importanta facilitatilor acordate sau dupa regimul
fiscal:
a. Zone libere enclave intr-un teritoriu vamal national in care
marIurile intra Iara Iormalitati vamale.
b. Zone bancare libere banci, care in contextul pietei eurodevizelor
sunt scutite de obligatia rezervei obligatorii minime a depozitelor
in valuta.
c. Zone libere de asigurari caracterizate prin lipsa reglementarilor
pentru anumite tipuri de asigurari.
VII. In functie de locul de amplasare:
a. Porturi(Iluviale sau maritime)
b. Aeroporturi
c. altele
VIII. In functie de integrarea economica aflata in
apropiere:
a. Zona europeana care cuprinde sase
mari ZEL:
Larnaca din insula Cipru
Gibraltar
Grecia
Insula Man din Marea
Britanie
Shannon din Irlanda
Elvetia
Mai sunt cuprinse si zone libere din centrul Europei(Polonia, Ungaria, Slovacia) si
din Estul Europei(Romania, Iugoslavia, Bulgaria).
b. Zona asiatica
cuprinde 7 mari ZEL:
Portul Mina Sulman in Bahrein
Jebel Ali Free Zone Authoritz din Emiratele Arabe Unite
27

GolIul Aqaba din Iordania
Hong Kong
Macao
Singapore
Insulele Filipine
Mai trebuie mentionata si China cu peste 20 de ZEL-uri si insula Taiwan.
c. Zona americana care poseda cinci ZEL-uri:
Curacao aeroportul Printesa Beatrix din insulele Antilele
Olandeze
Bahama Mare din insula Bahamas
Freeport din insulele Bermude
Panama
Costa Rica
d. Zona aIricana exemplu: Monrovia(Liberia)
IX. In functie de destinatia marfurilor:
b. Zone orientate spre importul de
marIuri(cazul tarilor dezvoltate)
c. zone orientate spre exportul de
marIuri(cazul tarilor in curs de
dezvoltare).
1.5. Distributia ZEL pe mapamond la sfarsitul a sec. XX - inceputul
sec.XXI
ZEL-urile sunt instrumente politice proiectate sa Iaciliteze dezvoltarea
comertului international si a industriei exportatoare. Este, deci, normal sa se
astepte ca aceste zone sa se dezvolte si sa prospere:
in perioada in care comertul mondial se extinde;
pe sau aproape de rute ale comertului international(porturi, aeroporturi si
autostrazi).
Asia si zona PaciIicului domina clar in categoria zonelor prelucratoare de
export. Este semniIicativa extinderea acestui concept in AIrica. Este poate
surprinzator ca doar cateva tari europene au inIiintat zone prelucratoare de export,
28

desi acestea sunt considerate, in mod obisnuit, instrumente politice de dezvoltare.
Totusi, exista un numar de tari ce au un nivel redus de dezvoltare si au inIiintat
astIel de zone: Turcia, Cipru, Malta si Portugalia.

Paradisuri fiscale
nclcarea intimitii este pedepsit cu nchisoarea . Panama, Liechtenstein, Elve|ia si
toate celelalte raiuri ale Iinan|elor au legi stricte reIeritoare la splarea banilor negri
pentru a se asigura c institu|iile Iinanciare care-si au sediul acolo nu sunt Iolosite n
scopuri ilicite. Iar pentru asta exist departamente speciale care investigheaz orice
posibil nclcare a acestor reglementri. n plus, bncile "oIIshore" au proceduri stricte
de "cunoastere a clientului" astIel ncat conturile "numerotate" anonime au devenit doar
poveste. Cat timp aIacerile sunt legale, secretele Iinanciare sunt aprate cu sIin|enie. n
paradisurile Iiscale este interzis dezvluirea oricrui aspect al tranzac|iilor Iinanciare,
inclusiv inIorma|ii cu privire la conturile bancare private, Ir un ordin judectoresc.
Multe dintre jurisdic|iile "oIIshore" impun amenzi uriase sau chiar pedeapsa cu
nchisoarea pentru angaja|ii bncilor care ncalc intimitatea unui posesor de cont. |ri ca
Bahamas Iac din statutul de paradis Iiscal o parte a strategiei lor de marketing. Si au si de
ce. Locuitorii bstinasi, dar si reziden|ii strini nu pltesc niciun Iel de tax. "Bahamasul
beneIiciaz indirect de pe urma acestei politici. O persoan care vine aici va cumpara
propriet|i sau va Iace o aIacere", aIirm consultantul Terrance Bain de la Iirma de
contabilitate si controlul taxelor, FT Consultants, din Bahamas, citat de revista "Forbes".
Unul din cinci conturi, nregistrat ntr-un paradis fiscal. Date despre dimensiunea
averilor pstrate "oIIshore" sunt greu de ob|inut din moment ce nici guvernele, nici
institu|iile Iinanciare nu sunt interesate s ob|in o privire de ansamblu asupra acestor
reIugii Iinanciare. Banca pentru Depozite Interna|ionale (BDI), care nregistreaz date
reIeritoare la depuneri n numerar pentru Iiecare |ar, estimeaz c la nivel global, n
2004, a existat un total de 14.000 de miliarde de astIel de depozite dintre care 2.700 de
miliarde erau pstrate n |rile "oIIshore". Asta nseamn c unul din cinci depozite este
nregistrat ntr-un paradis Iiscal. n schimb, compania de cercetare Merrill Lynch/Cap
Gemini`s estima n 1998 c o treime din averile celor cu peste un milion de dolari erau
pstrate "oIIshore".
29

n raiul fiscalitii este important rezidena, nu cetenia. ConIorm celui mai recent
raport, ntre 2002 si 2003, averile acestora numrau un total de 27.000 de miliarde, dintre
care 8.500 de miliarde (31) erau nregistrate ntr-un paradis Iiscal. Merrill Lynch
estimeaz o crestere a acestor averi "oIIshore" cu 600 de miliarde anual. Ceea ce ar
nseamna c n prezent ciIra a ajuns la 9.700 miliarde de dolari. Majoritatea |rilor
"oIIshore" stabilesc taxele n Iunc|ie de reziden|, si nu de cet|enie. Asa c, de exemplu,
europenii de pretutindeni pot veni n Elve|ia pentru a scpa de pl|ile ctre stat.
Compania american Ialimentar, candva un gigant energetic, a declarat un proIituri de
2,3 miliarde de dolari, ntre 1996 si 1999, dar nu a pltit nicio tax guvernului SUA.
Pentru asta a Iost nevoie de o re|ea de 3.500 de companii dintre care 440 erau nregistrate
n paradisul Iiscal din Insulele Cayman. n lume, sunt nu mai pu|in de 73 de astIel de
reIugii pentru evitarea taxelor, conIorm datelor de|inute de organiza|ia nonproIit Tax
Justice Network., care militeaz mpotriva acestor paradisuri pentru cei boga|i. Motivul
invocat este Iaptul c acestea alimenteaz srcia n lume.
Antilele Olandeze Autorit|ile care guverneaz cele patru insule ale Antilelor Olandeze
au adoptat legisla|ia ,oIIshore" prin care reduc cu 90 de procente impozitul pentru unele
venituri pasive derivate de companiile locale competente. Din anul 1940, guvernul
Antilelor Olandeze a creat un climat Iavorabil pentru companiile ,oIIshore". n Iiecare
an, aproximativ 3.600 de miliarde din banii companiilor strine circula prin bncile din
Antilele Olandeze si din Olanda. Antilele Olandeze sunt si noua cas a Quantum Fund
de|inut de investitorul de origine maghiar George Soros, dar si a sucursalelor a mai mult
de 50 de bnci interna|ionale printre care ABN AMRO si Deutsche Bank.
Hong Kong .Fr impozit pe salariu, Ir taxe pentru proIiturile realizate din vanzarea
investi|iilor capitale si multe deduc|ii de la plata contribu|iilor ctre stat pentru persoanele
Iizice. n Hong Kong ns exist o tax pe venit standard de 16 si o tax pentru
corpora|ii de 17,5. Guvernul Regiunii Administrative Hong Kong s-a angajat s
dezvolte ntr-atat legisla|ia pentru taxe si Iinan|e ncat aceast zon s ZONE LIBERE
N ROMANIA:
1. SULINA (nIiintat prin H.G.nr.156/1993, n supraIat de 100,89 ha);
2. CONSTANA-SUD I BASARABI (nIiintate prin H.G.nr.410/1993, si c
modiIicat ompletat prin H.G.nr.191/1997 si H.G.nr.788/1997, n
30

supraIat de 134,60 ha);
3. GALAI (nIiintat prin H.G.nr.190/1994, n supraIat de 136,98 ha);
4. GIURGIU (nIiintat prin H.G.nr.788/1996, modiIicat si completat prin
H.G.nr.336/1998 si prin H.G.nr.1295/2000, n supraIat de 262,81 ha); devin cel mai
important paradis Iiscal din Asia. n acest scop, autorit|ile au eliminat impozitele pe
propriet|i si mosteniri. Si este un mare pas nainte |inand cont c pan acum guvernul de
la Hong Kong aduna anual din taxele pe mosteniri aproape 200 milioane de dolari. Restul
taxelor sunt atat de mici ncat orasul poate Ii considerat un veritabil paradis Iiscal.
Elveia. Strinii care devin reziden|i ai acestei |ri pot gsi aici paradisul Iiscal pe care si
l-au dorit. Asta, dup ce anterior si-au negociat venitul care va Ii taxat n cantonul
administrativ n care vor locui. n general, venitul care urmeaz s Iie taxat este egal cu
de cinci ori suma pltit pentru chiria unei locuin|e. Comisia European lupt de ceva
vreme mpotriva regimului Iiscal din Elve|ia motivand c scutirile de impozit acordate
companiilor care-si stabilesc cartierele centrale aici sunt de Iapt ajutoare de stat ilegale
care trebuie eliminate. Potrivit oIicialilor elve|ieni, aceast politic Iiscal aplicat
companiilor strine aduce anual economiei aproximativ 2,39 miliarde de dolari.
Liechtenstein. Micul principat apr cu ndarjire orice secret bancar nc din 1926.
Liechtenstein este unul dintre cele mai ,btrane" paradisuri Iiscale din lume. Familiile
regale ale Marii Britanii, Belgiei si Luxemburgului se numr printre cei care apreciaz
proIesionalismul si discre|ia oIerite de institu|iile Iinanciare din principat. Liechtenstein
este guvernat de aceeasi Iamilie aristocratic de 800 de ani ncoace si mica |ar este
recunoscut pentru cele mai bune servicii de private banking din lume. Asa c principatul
este un magnet pentru cei cu conturi grase. OIicialit|ile de aici nu percep taxe pentru
majoritatea companiilor sau propriet|ilor de|inute de strini.
Insulele Cayman. S Iaci snorkeling si scuba diving cat este ziua de lung? Unde
altundeva decat n Insulele Cayman, teritoriu dependent de Marea Britanie, unul dintre
cele mai renumite paradisuri Iiscale. Aici chiar este raiul pe pmant. Zero taxe pentru
companiile sau reziden|ii strini. Aici sunt localizate 40 dintre cele mai mari bnci din
lume. n iunie 2000, organiza|iile multilaterale au catalogat oIicial Insulele Cayman drept
un paradis Iiscal, dar si ca un teritoriu necooperant n lupta mpotriva splrii banilor
negri. Rspunsul autorit|ilor de aici a Iost limitarea conIiden|ialit|ii inIorma|iilor
31

bancare. Miscarea a ajutat Insulele Cayman s Iie eliminate de pe lista teritoriilor
necooperante.
Singapore. Localizat strategic, Republica Singapore are reputa|ia de a Ii un centru
Iinanciar atractiv pentru Iondurile ,oIIshore". Cu toate acestea, aceast ,Elve|ie a Asiei"
nu este cutat pentru taxele Ioarte mici pentru c n majoritatea |rilor din aceast zon
impozitele sunt nesemniIicative. Singapore atrage boga|ii Asiei mai degrab pentru
politicile bancare care protejeaz inIorma|iile legate de situa|ia Iinanciar a clien|ilor.
Legisla|ia legat de conIiden|ialitatea inIorma|iilor bancare a intrat n vigoare n anul
2001 si de atunci micu|a republic este recunoscut prin stricte|ea cu care este pus n
aplicare aceast lege. Iar Singapore nu renun| la aceste reguli nciuda presiunilor venite
din partea guvernelor strine.
Bahamas. Un paradis pentru iubitorii de golI si unul pentru cei care vor s scape de
impozitele mari care trebuie pltite ctre stat. n Bahamas nu exist taxe pe venit personal
si nici pentru proIiturile realizate din vanzarea investi|iilor capitale. Iar cei care au rude
bogate pot dormi linisti|i. Statul nu le va njumt|i mostenirea. Reziden|ii temporari sunt
nevoi|i ns s plteasc un procent din valoarea propriet|ii de|inute. Dar notatul cu
delIinii Iace to|i banii. Bahamas se numr printre paradisurile Iiscale care se transIorm
rapid n centre Iinanciare proeminente care pot rivaliza oricand cu orase industriale ca
Los Angeles, Chicago, Londra, Tokyo si New York.
Isle of Man. Regiunea are propriul guvern, dar este nc dependent de Marea Britanie.
Cu toate acestea oIicialii din Isle oI Man administreaz dup bunul plac lucruri
importante cum ar Ii taxele. Aceast jurisdic|ie este de mul|i ani considerat un paradis
Iiscal, dar si unul dintre cele mai sigure si mai atractive astIel de zone ,oIIshore". Aici nu
exist taxe pentru proIiturile realizate din vanzarea investi|iilor capitale sau impozite
pentru transIerurile de capital si nici taxe de timbru. Exist ns un TVA si o tax pe
venit, dar care nu depsesc 18. n plus, guvernul reduce constant acest procent,
ajungand pan acum si la nivelul de 10. Autorit|ile spar ca, n urmtorii patru ani,
corpora|iile nu vor mai Ii taxate cu niciun impozit pe proIit.
Panama. Unii o numesc ,Elve|ia Americii Latine", dar locuitorii republicii aIirm cu
trie c n |ara lor se trieste mult mai bine decat acolo. Panama oIer o inIrastructur
Iinanciar solid, iar reziden|ii strini, cat si corpora|iile sunt scuti|i de taxe. n plus,
32

costurile de trai si cele administrative sunt minime. Dar cum |ara este n plin dezvoltare
tinde s devin nencptoare pentru numrul mare de strini care vor ,s ias la pensie"
aici. Pre|ul unei propriet|i pe plaj ajunge la 140.000 de dolari. Celebrit|i ca actorii
Angelina Jolie si Brad Pitt, care, recent, si-au cumprat un apartament n zon pentru 10,2
milioane de dolari, Mick Jagger, solistul de la Rolling Stones, si actorul Mel Gibson s-au
lsat si ei sedusi de mirajul Panama.
Gibraltar. Ca s devii rezident permanent al Gibraltarului ai nevoie de dou scrisori de
recomandare prin care guvernul te caracterizeaz ca Iiind demn de noul statut. Persoanele
Iizice pltesc taxe doar pentru primii 90.000 de dolari din venitul total, ceea ce reprezint
un maximum de 56.000 de dolari, indiIerent de suma din cont. n Gibraltar, companiile
sunt practic scutite de plata contribu|iilor ctre stat atat timp cat nu desIsoar activit|i
aici. Ele contribuie la bugetul local cu 200 de dolari anual. Aici exist totusi taxe de
timbru, pentru propriet|ile de|inute si taxe de import. Desi Gibraltarul este practic
localizat n Spania, regiunea este de Iapt un paradis Iiscal britanic independent.

Practica interna|ional a consacrat urmtoarele tipuri de regimuri
suspensive la import:
> Zona vamal liber
> Antrepozite vamale
> Import temporar
> Opera|iuni de tranzit
> Drawback
> Rexpoturi
permite agen|ilor economici s introduc n
interiorul Irontierelor vamale mrIuri, n baza unei autoriza|ii de
antrepozitare, eliberat de administra|ia vamal, beneIiciind astIel de
suspendare temporar a taxelor i restriciilor la import.

> Permit agen|ilor economici s eIectueze o serie de tranzac|ii Ir a-si
bloca Iondurile.
Rolul antrepozitelor vamale:
33

> Favorizeaz tranzac|iile interna|ionale;
> Antrepozite industriale
Dup funcia lor economic, antrepozitele se clasific n dou mari
grupe:
> Antrepozite de stocare
presupune suspendarea aplicrii taxelor si
restric|iilor de import, condi|ionat de men|inerea mrIurilor sub control
(supraveghere) vamal.
2. Importul temporar
>?@ Testarea produselor, operaiuni de reexport, operaiuni de prelucrare
in lohn, etc.
3. Operaiunile de tranzit - sunt opera|iuni de intermediere
interna|ional, ce se realizeaz prin trecerea mrIurilor pe teritoriu
na|ional.

4. Drawback tehnic interna|ional de stimulare a exporturilor
n acest scop, practica interna|ional oIer exportatorilor posibilitatea de a
alege ntre urmtoarele trei solu|ii:
a. DesIsurarea procesului de produc|ie ntr-o zon vamal liber;
b. Ob|inerea statutului de antrepozit vamal pentru incinta ntreprinderii
si a depozitelor sale;
c. BeneIicierea de restituire a taxelor achitate potrivit sistemului
d r a w b a c k (ex. restituirea taxelor de import pentru materiile prime sau
piesele componente care au servit la fabricarea produselor de export).

reprezint opera|iunea de comer| exterior ce const
n cumprarea si revanzarea unei mrIi.
reprezint opera|iunea de comer| exterior ce const
n cumprarea si revanzarea unei mrIi.
5.Reexportul reprezint opera|iunea de comer| exterior ce const n cumprarea si
revanzarea unei mrIi.
34


ZONE LIBERE N ROMANIA:
1. SULINA (nIiintat prin H.G.nr.156/1993, n supraIat de 100,89 ha);
2. CONSTANA-SUD I BASARABI (nIiintate prin H.G.nr.410/1993,
modiIicat si completat prin H.G.nr.191/1997 si H.G.nr.788/1997, n
supraIat de 134,60 ha);
3. GALAI (nIiintat prin H.G.nr.190/1994, n supraIat de 136,98 ha);
4. GIURGIU (nIiintat prin H.G.nr.788/1996, modiIicat si completat prin
H.G.nr.336/1998 si prin H.G.nr.1295/2000, n supraIat de 262,81 ha);
5. Brila (nIiintat prin H.G.nr. 330/1994, n supraIat de 110 ha);
6. Curtici - Arad (nIiintat prin H.G.nr 449/1999, n supraIat de 90 ha).