Activitatea de antreprenoriat poate fi desfăşurată în calitate de persoană fizică – întreprinzător

individual sau în calitate de persoană juridică. În Republica Moldova, cel mai frecvent întâlnite
forme organizatorico-juridice sunt: întreprinderea individuală, societatea cu răspundere limitată,
societatea pe acţiuni.

Întreprinderea individuală (ÎI)

Date generale

Printre cele mai accesibile şi frecvent utilizate forme organizatorico-juridice de practicare a

activităţii de întreprinzător în Republica Moldova este întreprinderea individuală (ÎI).
Întreprinderea individuală este o formă de desfăşurare a activităţii de întreprinzător în mod
individual, în numele şi pe riscul propriu.

Avantaje/Dezavantaje
Popularitatea acestei forme se explică prin faptul că întreprinderea individuală, ca formă
organizatorico-juridică prezintă următoarele avantaje:

 poate fi fondată de către o singură persoană sau de membrii unei singure familii;

 modalitatea de înregistrare este simplificată, iar cheltuielile suportate de antreprenor pentru

perfectarea actelor de înregistrare a întreprinderii sunt reduse;

 ÎI organizează şi ţin contabilitatea în baza sistemului contabil în partidă simplă (sistem contabil
care prevede reflectarea unilaterală a faptelor economice, utilizînd înregistrarea în partidă
simplă conform metodei “intrare-ieşire”), fără prezentarea situaţiilor financiare, pînă la
înregistrarea acestora ca contribuabili ai T.V.A. În entităţile care aplică sistemul contabil în
partidă simplă, contabilitatea poate fi ţinută nemijlocit de conducătorul entităţii. Acest fapt nu
scuteşte ÎI de prezentarea dărilor de seamă fiscale.

Antreprenorii care sunt dispuşi să aleagă forma organizatorico-juridică respectivă trebuie să ţină
cont şi de limitele acesteia, adică ca formă organizatorico-juridică ÎI prezintă următoarele
dezavantaje:

 patrimoniul întreprinderii individuale (ÎI) se formează pe baza bunurilor cetăţeanului (familiei) şi

a altor surse neinterzise de legislaţie;
 întreprinderea individuală (ÎI) nu este persoană juridică şi se prezintă în cadrul raporturilor de
drept ca persoană fizică întreprinzător individual (fondatorul). Prin urmare, întreprinderea
individual (ÎI) poate fi considerată persoană fizică cu statut de persoană juridică, adică,
întreprinderea individuală (ÎI) are cod fiscal separat de codul fiscal al fondatorului şi din punct
de vedere al practicării activităţii sale se aseamănă cu un SRL sau SA, dar totuși
întreprinderea individuală (ÎI) se echivalează cu întreprinzătorul individual (fondatorul). Adică
mai simplu spus compania(ÎI) şi fondatorul acesteia sunt una şi aceeaşi persoană;

 deoarece patrimoniul întreprinderii individuale (ÎI) este indispensabil de bunurile personale ale
antreprenorului (persoană fizică), acesta (fondatorul) poartă răspundere nelimitată pentru
obligaţiile/datoriile întreprinderii (ÎI) cu întreaga sa avere, exceptîndu-se acele bunuri care,
conform legislaţiei în vigoare, nu fac obiectul urmăririi;

 membrii familiei-posesori ai întreprinderii individuale (ÎI) poartă răspundere nelimitată solidară

pentru obligaţiile acesteia cu întreg patrimoniul lor, exceptându-se acele bunuri care, în
conformitate cu legislaţia în vigoare, nu fac obiectul urmăririi;

Concluzii

În concluzie, alegerea formei organizatorico-juridice de întreprindere individuală (ÎI) pentru

lansarea şi desfăşurarea unei afaceri, este recomandată în cazul în care veniturile aşteptate de
întreprinzător (fondator) sunt relativ reduse, la fel fiind şi gradul de risc. La fel, în calitate de
avantaj major în favoarea alegerii acestei forme organizatorico-juridice, este modalitatea mai
simplă de ținere a evidenței contabile, raportării fiscale și financiare.

Gospodăria ţărănească (GŢ)

Date generale
În agricultură activitatea individuală de întreprinzător se desfăşoară sub formă de gospodărie
ţărănească (de fermier). Gospodăria ţărănească (GŢ) este o întreprindere individuală, bazată pe
proprietate privată asupra terenurilor agricole (denumite în continuare terenuri) şi asupra altor
bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), avînd ca
scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a
propriei producţii agricole.

Avantaje/Dezavantaje
Ca formă organizatorico-juridică GŢ prezintă următoarele avantaje:

 gospodăria ţărănească (GȚ) se poate constitui şi dintr-o singură persoană fizică;

 Numai gospodăriile ţărăneşti (GȚ) pot desfăşura activitate individuală de întreprinzător în

agricultură în Republica Moldova;

 înregistrarea gospodăriei de fermieri este efectuată la primăria localităţii în care se află lotul de
pământ;

 GȚ organizează şi ţin contabilitatea în baza sistemului contabil în partidă simplă, fără

prezentarea situaţiilor financiare, pînă la înregistrarea acestora ca contribuabili ai T.V.A. Acest
fapt nu scuteşte GŢ de prezentarea dărilor de seamă fiscale.




Concluzii
În concluzie, alegerea formei organizatorico-juridice de gospodărie țărănească (GȚ) pentru
lansarea şi desfăşurarea unei afaceri, este recomandată în cazul în care activitatea planificată
principală urmează să fie legată de activitățile agricole, iar veniturile aşteptate sunt relativ reduse,
la fel fiind şi gradul de risc. Deasemenea, în calitate de factor major în favoarea alegerii acestei
forme organizatorico-juridice, este modalitatea mai simplă de ținere a evidenței contabile, raportării
fiscale și financiare.

Societatea cu răspundere limitată

DATE GENERALE
Societatea cu răspundere limitată (SRL) poate fi constituită de unul sau de mai mulţi fondatori
persoane fizice şi/sau juridice cărora legea nu le interzice acest lucru. Numărul de asociaţi nu
poate fi mai mare de 50. Mărimea capitalului social al societăţii se stabileşte de către fondatori în
statut.

În calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, şi bani. Capitalul
social poate fi modificat prin majorare sau reducere.

Organul suprem de conducere al societăţii cu răspundere limitată este adunarea generală a

asociaţilor. Societatea cu răspundere limitată poate crea şi un consiliu al societăţii, format din cel
puţin 3 persoane, dacă aceasta este prevăzut în statut sau în contractul de constituire.
Gestionarea societăţii este realizată de administratorul acesteia, desemnat de adunarea generală
a asociaţilor sau de consiliul societăţii. În calitate de administrator poate fi numit unul dintre
asociaţi sau un terţ. Pentru efectuarea controlului asupra modului de gestionare a societăţii şi
acţiunilor administratorului, adunarea generală a asociaţilor poate desemna unul sau mai mulţi
cenzori dintre asociaţi sau dintre terţi. Dacă numărul asociaţilor depăşeşte 15, numirea cenzorului
este obligatorie. Numărul de cenzori se stabileşte prin actul de constituire al societăţii. Cenzorul
este desemnat pentru o perioadă de 3 ani şi poate fi oricând revocat.
Societatea este în drept să înfiinţeze filiale şi reprezentanţe în Republica Moldova în conformitate
cu legislația în vigoare, iar în străinătate – în conformitate cu legislaţia statului străin, dacă tratatul
internaţional la care Republica Moldova este parte nu prevede altfel.
Unele genuri de activitate stabilite de lege se desfăşoară numai pe bază de licenţă.

AVANTAJE/DEZAVANTAJE
Principalele avantaje oferite de societatea cu răspundere limitată sunt:

 procedura relativ simplă de înfiinţare – formalităţile pentru constituire sunt puţine, iar
cheltuielile de înregistrare – relativ reduse;
conducerea relativ simplă;

 baza legală bine definită – în anul 2007 a fost aprobată Legea privind societăţile cu răspundere
limitată, care reglementează modul de constituire, funcţionare, reorganizare şi lichidare a
societăţilor cu răspundere limitată;


 riscurile financiare pe care şi le asumă asociaţii (fondatorii) sunt mai mici. Acest fapt este
generat de răspunderea limitată a asociaţilor – asociaţii nu răspund pentru obligaţiile societăţii,
suportând riscul pierderilor ce rezultă din activitatea societăţii în limitele cotei lor în capitalul
social;

 societatea răspunde pentru obligaţiile asumate doar cu toate bunurile sale;

 inexistenţa obligaţiei de a face publice situaţiile financiare.

Dezavantajele societăţii cu răspundere limitată constau în:

 dificultăţile legate de onorarea obligaţiilor asociaţilor de a depune aporturile în capitalul social,

în situaţia în care numărul asociaţilor este considerabil;

 în situaţia în care aporturile urmează a fi depuse în natură, acestea urmează a fi evaluate în

bani de către un evaluator independent şi se aprobă de adunarea generală a asociaţilor, ceea
ce poate fi anevoios şi poate necesita mult timp şi costuri suplimentare;

 posibilitatea apariţiei unor neînţelegeri între asociaţi, ce pot conduce la lichidarea societăţii sau
la luarea lentă deciziilor;

 societăţile cu răspundere limitată organizează şi ţin contabilitatea în baza sistemului contabil în

partidă dublă (sistem contabil care prevede reflectarea faptelor economice în baza dublei
înregistrări, cu aplicarea planului de conturi contabile, registrelor contabile şi situaţiilor
financiare), cu prezentarea situaţiilor financiare simplificate sau complete. Entităţile care
corespund următoarelor criterii pentru perioada de gestiune precedentă prezintă situaţii
financiare simplificate:

a) numărul mediu scriptic al salariaţilor nu depăşeşte 9 persoane;

b) veniturile din vînzări nu depăşesc 3 milioane lei; şi
c) valoarea contabilă totală (de bilanţ) a activelor la data raportării nu depăşeşte 3 milioane lei.
CONCLUZII

În concluzie, societatea cu răspundere limitată, ca formă organizatorico-juridică, este una dintre

cele mai potrivite pentru desfăşurarea activităţii de antreprenoriat pe teritoriul Republicii Moldova,
care oferă cele mai largi posibilităţi de practicare a celor mai diverse activităţi. Printre cele mai
importante puncte forte ale acestei forme organizatorico-juridice se numără ușurința constituirii și
administrării acesteia, inclusiv în situațiile cînd fondatorii sunt nerezidenți ai RM (fie că este vorba
de persoane fizice sau juridice). Deasemenea, un avantaj net superior îl constituie răspunderea
limitată a asociaţilor – asociaţii nu răspund pentru obligaţiile societăţii, suportând riscul pierderilor
ce rezultă din activitatea societăţii în limitele cotei lor în capitalul social, ceea ce determină ca
SRL-urile să fie cea mai populară și atractivă formă de practicare a activității antreprenoriale.

Societatea pe acţiuni
DATE GENERALE
Societatea pe acțiuni poate fi înfiinţată pe calea organizării unei societăţi noi sau a reorganizării
unei persoane juridice în funcţiune.
Figura: Modalitățile de constituirea societății

Societatea poate fi înfiinţată de o singură persoană. În acest caz, decizia de înfiinţare a societăţii
va fi luată de această persoană de sine stătător şi se va perfecta sub formă de declaraţie de
fondare a societăţii. Fondatori ai societăţii pot fi persoane fizice capabile şi persoane juridice din
Republica Moldova, din alte state, apatrizi, precum şi state străine şi organizaţii internaţionale.

Numărul acţionarilor societăţii pe acţiuni nu este limitat prin legislația în vigoare, ceea ce poate fi
considerat un avantaj al acestei forme organizatorico-juridice, iar capitalul social minim necesar
pentru înregistrarea acesteia constituie 20 mii lei. Societatea poate fi înfiinţată de un singur
fondator (alcătuită dintr-un singur acţionar) numai în cazul în care fondatorul (acţionarul) nu este o
altă societate comercială alcătuită dintr-o singură persoană.
Societatea este în drept să desfăşoare orice activităţi neinterzise de legislaţie. Anumite activităţi, al
căror nomenclator este stabilit de legislaţie, societatea este în drept să le desfăşoare numai în
baza licenţei. Societatea este în drept să înfiinţeze filiale şi reprezentanţe în Republica Moldova în
conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte legislative, iar în străinătate – şi în conformitate cu
legislaţia statului străin, dacă acordul internaţional la care Republica Moldova este parte nu
prevede altfel.
Formalităţile de înregistrare a societăţii pe acţiuni sunt relativ dificile şi costisitoare. Pentru
înfiinţarea societăţii pe acţiuni sunt necesare încheierea contractului de societate, organizarea
adunării constitutive şi aprobarea statutului, subscrierea fondatorilor la acţiunile plasate (în cazul
constituirii societăţii de către un singur fondator, toate acţiunile vor fi achiziţionate de acesta),
deschiderea contului bancar provizoriu pentru păstrarea mijloacelor băneşti obţinute de la
vânzarea acţiunilor, înregistrarea de stat a societăţii pe acţiuni, înregistrarea acţiunilor plasate la
Comisia Naţională a Pieţei Financiare, transferul mijloacelor băneşti pe contul de decontare al
societăţii pe acţiuni etc.
AVANTAJE/DEZAVANTAJE
Avantajele de bază ale societăţii pe acţiuni în calitate de formă organizatorico-juridică sunt:

 proprietarul poartă răspundere în limita valorii acţiunilor care îi aparţin. Societatea posedă cu
drept de proprietate bunuri care sînt separate de bunurile acţionarilor şi se trec în bilanţul ei
independent. Societatea răspunde pentru obligaţiile sale cu întregul patrimoniu ce îi aparţine
cu drept de proprietate. Societatea nu răspunde pentru obligaţiile acţionarilor săi;

 durata de viaţă mai mare a societăților pe acțiuni, comparativ cu alte forme organizatorico-
juridice, datorită transmiterii libere și nestingherite a proprietăţii prin tranzacţiile de vânzare-
cumpărare a acţiunilor;

 existența posibilității de atragere a resurselor financiare suplimentare prin emitere de

obligaţiuni.
Dezavantajele societăţii pe acţiuni sunt determinate de:

 existența unor formalități multiple și mai sofisticate pentru înfiinţarea și constituirea societăților
pe acțiuni, în comparaţie cu alte forme organizatorico-juridice, deoarece, pe lângă înregistrarea
la Camera Înregistrării de Stat, este necesară organizarea emisiunii de acţiuni şi înregistrarea
de stat a acestora la Comisia Naţională a Pieţei Financiare;

 cheltuielile mai considerabile pentru înregistrare;

 plafonul legal al capitalului social mai ridicat – minim 20000 lei, spre deosebire de societatea
cu răspundere limitată – minim 1 leu;

 obligativitatea de a dezvălui public informaţia, prin publicarea în mijloacele de informare în

masă a situațiilor financiare în cazul în care corespunde unuia din următoarele criterii:

a) are capital social în mărime de cel puţin 500000 lei şi un număr de 50 şi mai mulţi acţionari,
împreună cu acţionarii reprezentaţi de deţinătorul nominal;
b) valorile mobiliare ale societăţii se cotează pe piaţa bursieră;
c) este bancă comercială, companie de asigurare, fond de investiţii, fond nestatal de pensii,
societate pe acţiuni în proces de privatizare sau societate pe acţiuni care a plasat public valori
mobiliare în perioada de circulaţie a acestora;
d) este o societate pe acţiuni alta decît cele enumerate la lit.a)–c) şi, în conformitate cu
legislaţia în vigoare, este calificată ca entitate de interes public.” .

CONCLUZII

În concluzie, societatea pe acțiuni, ca formă organizatorico-juridică, este una dintre cele mai
potrivite pentru desfăşurarea activităţii de antreprenoriat de proporții mai considerabile pe teritoriul
Republicii Moldova, care oferă cele mai largi, diverse posibilăţi de practicare a celor mai diverse
activităţi de diferită complexitate. Printre cele mai importante puncte forte ale acestei forme
organizatorico-juridice se numără răspunderea în limita valorii acţiunilor care îi aparţin acționarului,
inclusiv în situațiile cînd acționarii sunt nerezidenți ai RM (fie că este vorba de persoane fizice sau
juridice).
SRL ÎI
SRL SA