luptele descrise in Mahabharata, care se refera la razboiul dus de Krishna impotriva Raului. Aceasta povestire este ~i astazi foarte prezenta in cultura hindusa. Dovezi1e arata ca mituri1e exista peste tot in htme ~i se pare ca e1e raspund unei necesitafi de baza a oameni1or. Multe dintre e1e sunt povestiri minunate ~i, cu toate ca nu mai sunt crezute ca atare, e1e continua sa starneasca imaginafia oameni1or. O Tabli~ cu relatarea potopului din secolul al 7 -lea i.e.n. Relatarea babiloniana referitoare la potop este inscrisa in tabli,a a unsprezecea a epopeii lui Ghilgame~ ~i evoca modul in care zeii au trimis potopul pentru a distruge pamantul. unor forte supranaturale ale clforactiuni nu pot fi investigate sau dovedite a fi avut lac cu adev~rat. Toate aceste fapte fac camiturile s~ fie foarte diferite de istoria real~. Mitul babilonian relateaz~ despre rnarele potop ca un fenomen ce a aparut ca urmare a multelor p~cate pe care le-au s~va~it oamenii ~i In urma c~ruia a supravietuit un singur credincios, Impreurul cu familia lui. Povestirea, relatat:! ~i In Biblie, este, privit:! In general ca un dezastru real care a lovit Mesopotamia. Fairnoasa povestire greceasc~ despre rnzboiul troian pare s~ sebazeze ~i ea pe anumite fundamente istorice. S-ar putea ca grecii s~ fi asediat sau nu Troia vreme de zece ani, reu~ind parul la uml:1 prin capcana pe care le-au Intins-o troienilor cu un cal irnens de lemn care era Intesat In interior cu soldati greci. S~p~turile arheologice efectuate In zona istoricl a ora~ului Troia au scos insa la iveala dovezi care arat:! c~ o~ul a ars cam In anul1250 i.e.n, catii, dar ~i creatoare de povestiri In fata marilor mistere existentiale. Miturile au acela,5i mare potential creator, atat In marile civilizatii ~i In traditia "marilor" religii, cat ~i In culturile considerate primitive. Miturile egiptene, iudaice, grece~ti sau indiene sunt foarte colorate ~i diversificate; la fel sunt ~i cele care apartin culturii germanice, celei australiene aborigene, sau celei indiene nord-americane. Chiar ~i triburile mici, cum ar fi de exemplu tribul Zuni, din New Mexico, ~i-au creat propriile mituri, foarte detaliate ~i atent elaborate. Chiar daca sunt considerate adevarate, Intamplarile mitologice au loc Intr-un timp trecut, dar nedefmit, ~i presupun implicarea M itologia reprezintl acea ~tiinta: care se ocupa cu studierea miturilor. Miturile sunt povestiri traditionale pe care un popor sau O anumitl cultura le considera a fi adevarate ~i care reproduc evenimente dintr-un trecut lndepartat, nedatat. De obicei, ele sunt s~ legate de credintele religioase ~i de traditiile sau obiceiurile lncetltenite In zona respectiva. Miturile descriu modul In care se presupune ca ar fi lnceput viata, origini1e raului sau ale mol1ii, dar ~i binefacerile pe care le aduc zeii, sau faptele de vitejie ale diferiti1or eroi. .Fauritorii de mituri Fiecare societate ~i-a creat propriile mituri, atrasa irezistibil de gasirea ~i conceperea unor expli- 11 MITOLOGIA O sapaturile arheo- logice efectuate in zona istorica a ora- ~ului Troia au de- monstrat ca ora~ul a ars in jurul datei in care se presupune ca ar fj avut loc razboa- iele troiene. O Unele dintre cele mai cunoscute mituri grece~ti sunt cuprin- se in poemele epice ale lui Homer, lIiada ~i Odiseea. (dreapta) O O pictura de pe o vaza din anul 400 i.e.n. care-1 infa1i~eaza pe Dionis ~i pe urma~ii sai. in mitolo- gia greaca, Dionis este zeul fertilita1ii, al vinului ~i al extazului ~i venerarea lui era foarte importanta la grecii antici. adesea foarte importanta pentru ada legitimitate unui rege, sau pentru a ajuta la rezolvarea unui conflict legat de proprietate. Numeroase ipoteze au incercat sa explice ~i sa identifice elementele commune ale miturilor, in ideea ca ele ar putea reflecta o tendinta comuna sau un model comun al mintii umane. Dar, in vreme ce numarul mare de mituri existente face posibila o selectare facila a unor exemple frapante care ar putea sustine aceasta idee, este la fel de u~r a gasi alte mituri alternative, sau chiar antagonice. Cu toate acestea, exista similaritati izbitoare. De exemplu, in mitologia nord-europeana, Baldur, fiul zeului Odin, era atat de venerat incit toate creaturile ~i lucrurile de pe pamant au jurat sa nu-i faca nici un rau, cu exceptia vascului. Diabolicul Loki reu~~te sa-l pacaleasca pe zeul cel olb, Hodur, care-l ucide pe Baldur cu o ramurica de vasc, in aparenta inofensiva. Fratele lui Baldur a cobocit apoi pe celalalt taram, unde a incercat sa faca un targ pentru a-l elibera, insa o femeie batrana (probabil Loki deghizat) 1i zadarnice~te intreaga operatiune de salvare. intr-un mit similar, de asta data grecesc, Ahile, un razboinic viteaz, devine invulnerabil dupa ce, copil fiind, este scufundat atunci cand grecii micenieni reprezentau o adev~ta putere. Din punct de vedere tehnic, diferenta dintre mit ~i legenda este aceea al miturile nu apartin unui timp sau loc specific, in vrerne ce legendele iau ~tere in jurul unor evenimente istorice sau a unor personaje reale. Limita dintre cele dou:l este ins:l uneori foarte greu de stabilit. Explica1ii pline de culoare Istoricii, arheologii, sociologii, oamenii de litere ~i chiar psiliologii au studiat, cu totii, mituri1e, farn a ajunge ins:l la o concluzie cornurul, acceptata de toti, asupra scopului aparitiei acestora. De exernplu, la inceputul secolului al 2o-lea, s-au f:lcut numeroase incerc:lri prin care s:l se explice mituri1e in termenii generali ai tendintelor umane, cornune tuturor societatilor. Unii savanti, printre care ~i Carl lung, au f:lcut mai rnulte inceralri de a descifra ceea ce ei descriu a fi simboluri1e arhetipice ale mituri1or care pot fi aplicate intregii orneniri. Unele rnituri reprezint:l, cu sigurant:l, inceralri1e oamenilor de a explica existenta ~i rnodul in care s-au petrecut anumite evenimente importante din istoria societatii umane. De exernplu, grecii antici explicau descoperirea focului prin mitullui Ptolerneu care l-ar fi furat de la zei pentru a-l aduce oamenilor. Mult mai tarziu, indienii Navajo au creat un mit foarte curios, dar ~i foarte elaborat, prin care incercau s:l explice rnodul in care au ajuns caii in cornunitatea lor. Acest mit relata despre un juc:ltor de noroc ruinat care a fost str:lpuns de o s:lgeata care l-a purtat p;1ruI la Creator, care l-a trirnis inapoi in Mexic, sub intruparea in1p:lratului Montezuma. Sub aceasta nou:l inf:l~ el i-a condus pe rnexicani spre nord, ca s:l-i invete pe indienii Navajo cu rnodul de folosire a cailor ~i a altor animale de povarn. Multe mituri sunt inrudite cu traditiile ~i cu ritualuri1e civilizatiilor in care apar. Povestiri1e rnitologice int:lresc autoritatea institutiilor sociale, pe care le descriu ca fiind de origine divirul. in societatile traditionale, o presupus:l descendent:l divirul, dintr-un zeu sau erou, este intr-un mu fennecat. Singurulloc vulnerabil este cliciiul de care a fast tinut ~i care nu a fast scufundat in apa fennecat:l -in aparenta a foarte mial sl~biciune dar care, faulmente, ii va cauza moartea. Un ait mit grecesc relateaza despre felul in care rnarele f~uritor de muzial, Orfeu, a incercat s-o salveze ~i s~ a readual pe sotia lui moarta, Euridice, de pe t:lmmul cehllalt. Din nou se incheie un targ -lui Orfeu nu i se pern1ite sa a priveasc~ pe sotie pe drumul de intoarcere 1ns:I, din p~cate, moartea nu poate ti in$elat:l. Miturile in literatur3 La inceput anonime ~i nescrise, miturile nu reprezint:l a literatura propriu-zis~. Cu timpul ele au devenit ins~ teme ale unor opere literare. Uneori opera literar~ cap~t~ propria ei personalitate, devenind astfel "versiunea autorizat:l" a mitului. Alteori, miturile sunt exprirnate intr-o fonru'lliterara doar atunci cand inceteaza s~ mai aiba veridicitate. Alte mituri, care se refera la experientele cruciale ale omenirii, par sa nu-~i piarda deloc din puterea de convingere din moment ce, de-a lungul secolelor, au inspirat multi scriitori ~i ~ti. Arta ~i omul 3 -EPICA CLASIcA Istorie universal:! 10 -ZEII SI MI11JRILE LUMII ANTICE