1

OMRAAM MIKHAL AIVANHOV

LUMINA, SPIRIT VIU LUMINA, SPIRIT VIU
Colectia IZVOR nr. 212
Cititorul va ntelege mai bine anumite aspecte ale operei Maestrului Omraam Mikhal
ivanhov pre!entate n acest volum" #aca va tine cont #e $aprul ca acest %nvatam&nt este n
ntregime oral.
Maestrul Omraam Mikhael ivanhov '1())*1(+,- s*a nascut n .ulgaria. %n 1(/0 vine n
1ranta un#e mpartaseste esentialul nvatam&ntului sau.
Ceea ce surprin#e #e la nceput n opera sa" este multiplicitatea aspectelor sub care este
pre!entata aceasta unica problema2 omul si per$ectionarea sa. Oricare ar $i subiectul abor#at"
el este invariabil tratat n $unctie #e utili!area pe care omul o poate $ace pentru o mai buna
ntelegere a lui nsusi si o mai buna con#uita a vietii sale.
333333
4ubstanta vie a universului prin care tra#itia o spune * 5umne!eu a creat lumea" si #e
c&tiva ani un mi6loc $ormi#abil #e e7plorare si actiune gratie punerii la punct a lasserului"
lumina ne o$era un c&mp #e posibilitati in$inite at&t n #omeniul material c&t si n #omeniul
spiritual. %n ceea ce priveste posibilitatile spirituale ale luminii" Omraam Mikhal ivanhov ne
invita n acesta lucrare sa le '? sau re*- #escoperim lumina care este protectie" hrana"
instrument #e cunoastere a omului" a naturii si a lui 5umne!eu" #ar mai ales singurul mi6loc
cu a#evarat e$icace pentru a ne trans$orma si a trans$orma lumea.
I. Lumina, esenta creatiei
4e spune ca 5umne!eu sete un $oc #evastator si n ma6oritatea mitologiilor" !eul cel mai
puternic este cel al $ocului. 8u este vorba" binenteles" #e $ocul $i!ic" pe care noi l cunoastem
si care nu este #ec&t un aspect al $ocului universal. 1iin#ca n realitate e7ista mai multe
categorii #e $oc2 cel care ar#e n inima omului" cel care se nalta #e la ba!a coloanei
vertebrale " cel al soarelui" cel al in$ernului" cel ascuns n inima pietrelor" a metalelor" etc.
5ar oare ati remarcat ca $ocul nu poate $i pre!ent #ec&t #aca este nsotit #e lumina 9 5a"
lumina este materia prin care se mani$esta $ocul. :ranspun&n# acesta imagine" vom
#escoperi ca lumina este acea substanta pe care 5umne!eu" 1ocul primor#ial" a emanat*o la
originea lumii c&n# a rostit. ;4a $ie lumina <; ceasta lumina nu este altceva #ec&t Cuv&ntul
#espre care 4$&ntul Ioan vorbeste la nceputul =vangheliei 4ale2 ;>a nceput a $ost Cuv&ntul si
Cuv&ntul era cu 5umne!eu" si Cuv&ntul era 5umne!eu. :ot ce a $ost $acut a $ost $acut prin
el ...; >umina este Cuv&ntul pe care Creatorul l*a pronuntat si prin care a creat lumea.
>umina $i!ica asa cum noi o cunoastem" nu este #ec&t o con#ensare a luminii primor#iale.
5umne!eu" principiul activ" a proiectat lumina" si =l a prelucrat*o ca pe o materie pentru a
crea universul. %n acest moment intreve#em mani$estarea celor #oua principii" masculin si
$eminin" care sunt la originea creatiei" $iin#ca 5umne!eu" 1ocul" principiul masculin" a e7tras
#in =l si a proiectat principiul $eminin" lumina" materia n care urma sa cree!e.
4e spune ca 5umne!eu a creat lumea #in nimic. 5in nimic #in e7teriorul 4au" #a" si acest
lucru e #i$icil #e nteles #e catre noi care nu putem construi ceva #ec&t cu materiale si
instrumente e7terioare noua.
%n realitate" nu se poate crea nimic #in nimic si acesta i#ee a unei creatii plec&n# #e la
nimic semni$ica #e $apt ca 5umne!eu a e7tras #in =l materia creatiei 4ale. ?niversul nu este
nimic altceva #ec&t aceasta substanta e7trasa #in =l si #evenita e7terioara >ui" #ar care este
pentru tot#eauna a >ui.
2
Cu ce oare viermele #e matase si tese coconul si paian6enul p&n!a sa 9 Cu ce oare
melcul si $abrica cochilia 9 Cu o substanta pe care o e7trag #in ei nsisi.
5aca stim sa observam natura" multe $enomene ne pot revela ceea ce g&n#itorii
consi#era mistere #e nepatruns < Chiar si stiinta va #escoperi ntr*o !i ca lumina este materia
primor#iala #in care universul a $ost creat" si #aca omul va a6unge sa nvete acest lucru" si el
va putea #eveni creator ca 5umne!eu.
5upa cartea @ene!ei" primul eveniment a $ost #eci crearea luminii. 5umne!eu a spus ;4a
$ie lumina <; 5ar #espre ce lumina este vorba 9... In bulgara sunt #oua cuvinte #i$erite care
#e$inesc lumina2 svAtlina si vi#Alina. Cuv&ntul svAtlina #esemnea!a lumina $i!ica si se
$ormea!a #in ra#acina verbului ;a straluci;. Cuv&ntul vi#Alina #e$ineste lumina spirituala si se
$ormea!a #in ra#acina verbului ;a ve#ea;. Vi#Alina" este lumina care permite ve#erea luminii
spirituale" invi!ibile" prin materiali!are vi#Alina a pro#us svAtlina" lumina $i!ica.
Veti ntelege mai bine aceasta i#ee #aca va reamintiti e7perienta cu tubul lui Ctookes2 la
cele #oua e7tremitati ale unui tub n care s*a $acut n prealabil vi#" sunt plasati #oi electro!i
legati la o sursa electrica. Brin trecerea curentului electric" cato#ul emite un $lu7 #e electroni
n #irectia ano#ului" #ar el nsusi ram&ne ntunecat" n timp ce n regiunea ano#ului apare o
luminiscenta.
'pg.,-5esen <<
>umina pe care ne*o trimite soarele nu este cea a primei !ile #e care se vorbeste n
@ene!a. 5incolo #e soarele vi!ibil e7ista un soare invi!ibil" ntunecat" soarele negru" care
trimite nencetat energii soarelui vi!ibil. cesta le trans$orma si le retrimite sub $orma #e
lumina.
>umina pe care noi o ve#em nu este cea pe care 5umne!eu a creat*o le nceput c&n# a
rostit2 ;4a $ie lumina <; =a a venit #upa acesta. Brimul soare a trimis lumina primor#iala"
vi#Alina" pe care soarele vi!ibil o trans$orma si o retrimite sub $orma #e ra!e 'svAtlina-
vi#Alina" a#evarata lumina" nu #escopera lucrurile #ec&t #aca interactionea!a cu ele. 5aca
nu se a$la nimic n calea sa" ram&ne invi!ibila. 8umai obstacolul pe care*l nt&mpina o poate
revela.
>a nceput a $ost vi#Alina" a#ica prima miscare i!vor&ta prin mani$estare #in 4piritul 5ivin"
#e stralucire n a$ara" n e7teriorul >ui. %nainte #e a crea" 5umne!eu a proiectat n 6urul sau un
cerc luminos pe care l*am putea numi aura 4a. Brin acest cerc #e lumina =l a $i7at limitele
universului" si o#ata reali!at aceasta" a proiectat n lumina aurei sale" vi#Alina" imagini care s*
au materiali!at" s*au cristali!at. Vi#Alina a $ost cea care a $urni!at materia creatiei. C&n#
4$&ntul Ioan a spus la nceputul =vangheliei 4ale 2;>a nceput a $ost Cuv&ntul si Cuv&ntul era
cu 5umne!eu si Cuv&ntul era 5umne!eu ...;" ;Cuv&ntul era cu 5umne!eu; semni$ica $aptul
ca nimic nu s*a $acut $ara participarea vi#Alinei" aura lui 5umne!eu. Cuv&ntul 5ivin este
lumina.
Butem veri$ica acest proces al creatiei la marii initiati. si ei pose#a o aura luminoasa care
are rolul nu numai #e a le ncon6ura corpul si a*i prote6a ci si #e a le $urni!a materia pentru
creatiile lor. C&n# un initiat voieste sa cree!e prin g&n#" utili!ea!a aceleasi mo#alitati ca si
5umne!eu c&n# a creat universul2 proiectea!a o imagine sau pronunta un cuv&nt care
trebuie sa traverse!e aura sa. ceasta aura care*l ncon6oara serveste #e material pentru
mani$estare. Imaginea proiectata sau cuv&ntul rostit prin# consistenta prin materia aurei. ?n
om care vrea sa reali!e!e ceva" n*o poate $ace #aca nu pose#a materia subtila a aurei. 1ara
n#oiala" ati remarcat si voi2 n anumite !ile vorbiti $ara a putea pro#uce nici un e$ect asupra
altora care ram&n reci" in#i$erenti" n timp ce alta#ata" #in contra" cu o vorba simpla pro#uceti
o impresie $ormi#abila. 5a" pentru ca aceasta vorba este vie" cuvintele pe care le $olositi au
$ost n prealabil cu$un#ate n aura voastra prin!&n# viata si $orta" puterea #e a putea penetra
n su$letul altora si #e a*i $ace sa vibre!e. %n !ilele c&n# aura voastra este pali#a cuvintele
voastre sunt goale" nesemni$icative" nu e7ista nimic n eleC voi vorbiti" #ar nu obtineti nici un
re!ultat. Cuvintele nu sunt impregnate #e acel element pe care*l con$era aura2 vi#Alina.
Buterea initiatilor provine #in mo#ul n care stiu sa*si impregne!e cuvintele pe care le
pronunta cu materia aurei lor care este abun#enta" intensa pura. Cuv&ntul nu este #ec&t un
suport" el nu poate avea e$ect #ec&t n masura n care este impregnat cu elementul creator"
vi#Alina.
Cel care nu stie sa pronunte cuvintele magice poate $oarte bine sa strige" sa se agate" nu
va reusi nicio#ata sa se $aca au!it #e spiritele superioare si sa le atraga. 5ar un Initiat care va
3
pronunta aceleasi cuvinte $ara sa strige" sa gesticule!e" numai prin $orta interioara provenita
#e la aura sa" va obtine re!ultate #eosebite.
8u vorba a creat lumea ci Cuv&ntul viu" a#ica lumina. Cuv&ntul este primul element pe
care 5umne!eu l*a pus n actiune" iar vorba este mi6locul prin care Cuv&ntul si n$aptuieste
actiunea sa #e creatie. 1orta primor#iala care a iesit #e la 5umne!eu era spirit" revenin# spre
5umne!eu ea a #evenit lumina. 4oarele negru trimite vi#Alina" spiritul" soarelui luminos" iar
soarele luminos retrimite lumina vi!ibila" svAtlina" soarelui ntunecat. >a revenire spiritul se
trans$orma n lumina. C&n# 5umne!eu a $acut prima miscare" 4piritul 4au" Cuv&ntul viu" a
intrat n actiune" iar c&n# 4piritul s*a rentors catre 5umne!eu a #evenit lumina. :ot ceea ce
centrul trimite la peri$erie revine napoi la centru" $iin#ca cercul are o limita si se stabileste
#eci un circuit nentrerupt #e la centru la peri$erie si #e la peri$erie la centru. Revenin# catre
centru" curentul #e $orte #ob&n#este calitati noi si provoaca reactii noi #e*a lungul traseului
#e ntoarcere. 8atura curentului nu este aceeasi la #us si la ntors.
>a nceput era Cuv&ntul2 prima miscare a 4piritului 5ivin care a creat cercul" universul. >a
$el" magul" nainte #e o ceremonie magica trebuie sa*si reali!e!e un cerc n 6urul sau. Originea
acestei practici" care este straveche" rpovine #in cunoasterea e7traor#inara a aurei. C&n# se
spune ca magul trebuie sa intre n cercul pe care l*a trasat" este vorba nu #e un cerc $i!ic ci
#e crearea unui cerc viu" cel al aurei" n cetrul caruia trebuie sa se plase!e" aceasta nseamna
ca spiritul sau trebuie sa $ie activ" vigilent" pentru a nu #eveni victima unor spirite invi!ibile.
5aca magul se multumeste sa trase!e n 6urul lui un simplu cerc material" $ara sa $i lucrat n
prealabil asupra aurei sale pentru a*i $ace sa #evina pura" luminoasa" puternica" va obtine
probabil ceea ce #oreste" #ar c&n# va $i sa iasa #in cercul magic" toate entitatile care l*au
ascultat c&n# se a$la n cerc 'pentru ca $iintele invi!ibile respecta acest simbol" precum si
cuvintele magice pronuntate- vor ncepe sa*l urmareasca.
ceste patanii ca# pe capul tuturor magicienilor care ignora legile amintite. 4piritele
invi!ibile care va# ca aura lor nu este nici pura si nici luminoasa s$&rsesc prin a se ra!buna
pentru ca au $ost obligate sa se supuna unor oameni ne#emni #e ele.
cesti magicieni ignora $aptul ca la nceput este Cuv&ntul" ceea ce nseamna ca nainte
#e a se lansa n reali!area unor proiecte e7traor#inare trebuie mai nt&i sa*si construiasca o
aura" un veritabil cerc magic #e lumina. cest cerc nu se poate trasa n mo# automat cu o
creta sau altceva #e scris" se pregateste cu #ragoste" puritate" impersonalitate. 5e ce oare
#eseori cei care practica magia nu numai ca nu obtin nici un re!ultat ci chiar si pot atrage
nenorociri 9 5eoarece aura lor nu este nca puternica" luminoasa" pura" iar atunci c&n# vor
sa*si proiecte!e un g&n#" nu pro#uc nimic care l*ar putea nvesm&nta" care i*ar putea #a
$orta. Bentru ca un g&n# sa*si poata lua !borul" are nevoie #e aripi" iar aceste aripi se gasesc
numai n aura.
;>a nceput era Cuv&ntul si Cuv&ntul era cu 5umne!eu" si Cuv&ntul era 5umne!eu... ; %n
timp ce 5umne!eu a creat acest imens cerc luminos" l*a impregnat cu =senta 4a. rborii"
plantele" animalele" oamenii au $ost initial niste ...9 care pluteau n aura lui 5umne!eu ... :ot
ce e7ista este cu$un#at n aura lui 5umne!eu n s&nul careia noi traim cum a spus postolul
Bavel 2;8e miscam n 5umne!eu si avem n =l e7istenta noastra; ... 4untem cu totii n
interiorul aurei 5ivine2 ea ne patrun#e" ne traversea!a.
Me#itati n $iecare !i asupra puterii vi#Alinei" lumina vie care este elementul primor#ial al
ntregii creatii.
(Pg. 12) ?nul #in simbolurile Creatiei lumii este ro!a mistica.
5esen cu cercuri <<
Cele sase cercuri care $ormea!a petalele repre!inta cele sase !ile necesare lui 5umne!eu
pentru a crea lumea 'sase !ile simbolice" evi#ent" care au #urat miliar#e #e ani <-. 5e alt$el"
unii e!oterici au interpretat primul cuv&nt al @ene!ei D.erechitE ceea ce nseamna ;la
nceput; ca si verbul DbaraE ;a crea; si DchitE F ;sase;. %n $iecare cerc puneti c&te o culoare
#in sase2 violet" albastru" ver#e" galben" portocaliu si rosu" si me#itati asupra lor ... Cercul
central repre!inta lumina alba #in care au i!vor&t celelalte sase culori.
5aca nu ntelegeti pro$un!imea acestui simbol" cel putin contempl&n# aceasta imagine
per$ecta veti crea legaturi ntre ea si noi si acest lucru va va a6uta n evolutia voastra
spirituala.
4
>umina este starea cea mai subtila a materiei" iar ceea ce noi numim materie" nu este
#ec&t $orma cea mai con#ensata a luminii. %n ntreg universul este #eci acelasi tip #e
materie... sau aceeasi lumina ... mai mult sau mai putin subtila" mai mult sau mai putin
con#ensata. :ot ceea ce gasiti con#ensat pe pam&nt se a$la n planul eteric sub o $orma mai
$ina" mai pura. si iata care este sensul lucrarii spirituale sa a6ungem sa gasim tot ceea ce
avem nevoie ntr*o stare subtila c&t mai apropiata #e starea primor#iala.
5imineata" n timp ce primim rasaritul soarelui" ne putem hrani cu cel mai pur tip #e
hrana2 lumina. C&n# Iisus spunea2 ;Brea$ericiti cei carora le este $oame si sete ...; el nu
vorbea #e o $oame si o sete $i!ica" ci #e $oamea si setea #e a#evar" #e ntelepciune" #e
6ustitie" #e libertate p&na a nu mai avea $oame si sete #ec&t #e $oc si lumina.
4u$letului i este $oame s spiritului i este sete. 4u$letul man&nca $ocul" iar spiritul bea
lumina. 4piritul este un principiu masculin" su$letul un principiu $eminin" si $iecare se hraneste
#e elementul care*i este complementar. 4u$letul aspira la un principiu po!itiv" activ" #inamic"
si el man&nca $ocul. 4piritul" care este masculin" are nevoie #e principiul $eminin si bea
lumina.
%n acelasi mo# n care principiul masculin generea!a principiul $eminin" ast$el $ocul
pro#uce lumina2 lumina este o mani$estare" o emanatie a $ocului. C&n# aprin#eti un $oc" el
generea!a lumina. si cu c&t materialele care alimentea!a $ocul sunt mai pure" cu at&t lumina
este mai subtila si mai pura.
>umina este vesm&ntul $ocului" #e aceea lumina este n legatura cu materia. %n nalt" n
regiunile sublime lumina este n relatie cu materia" iar $ocul cu spiritul. 5e aceea 5umne!eu"
1ocul primor#ial" a creat mai nt&i lumina" si numai #upa aceea lumina a creat lumea" nimic n*
a $ost $acut $ara lumina. 5e $iecare #ata c&n# aprin#eti un $oc n $ata voastra se repeta e7act
istoria creatiei lumii.
II. Razele soarelui : Natura si activitatea lor
Originea luminii pe care noi o ve#em este soarele. 5ar ce este soarele 9 1i!icienii l
pre!inta ca pe un $el #e cuptor crematoriu n inima caruia #omneste o temperatura #e
cinspre!ece milioane #e gra#e2 aceasta temperatura ca si ra#iatia sa $iin# pro#use prin
trans$ormarea nentrerupta a unor cantitati consi#erabile #e hi#rogen n heliu. %n realitate"
numai marii Initiati" care au posibilitatea #e a calatori n spatiu cu corpul lor astral" au vi!itat
soarele" ca si celelalte planete" si stiu ce sunt ele #e $apt. V*am vorbit #e6a mult #espre soare"
spun&n#u*va mai ales ca ra!ele sale" pe care stiinta le pre!inta ca pe niste $le7iuni #e $otoni
sunt" pentru Initiati niste mici vagoane #e provi!ii. 1iin#ca ra!ele soarelui nu sosesc $ara
ncarcatura2 ele transporta peste tot n spatiu at&t elementele necesare vietii si cresterii
plantelor" animalelor si oamenilor c&t si elementele mult mai subtile #e care ne putem $olosi
pentru evolutia noastra spirituala.
5a" ra!ele soarelui sunt comparabile cu mici vagonete umplute cu provi!ii. =le sosesc cu
mare vite!a pe pam&nt un#e se #escarca si si #epun comorile lor apoi" pe o cale invi!ibila" se
rentorc la soare. =ste un circuit e7traor#inar. Iar n aceste vagonete nu e7ista numai
alimente" ci si creaturi care sosesc pe pam&nt sa*si n#eplineasca lucrarea" apoi se rentorc n
soare pentru a se rencarca" regenera. 8u stiati acestea" asa*i 9
5ar ceea ce #e asemenea nu cunoasteti este $aptul ca aceasta concentratie a ra!elor
soarelui se regaseste si n om. Inima noastra este soarele care trimite $ascicole #e ra!e catre
toate multimile corpului $i!ic populate #e milioane #e locuitori acolo ele se #escarca" #ar
toto#ata si pier# #in puritatea lor si #e aceea" nainte #e a se rentoarce la soare" urmea!a
un ntreg itinerar pentru a se #ebarasa #e #eseurile acumulate n cursul traseului si pentru a
se puri$ica. Circulatia s&ngelui prin artere si vene nu $ace #ec&t sa repro#uca circulatia
luminii solare n spatiu. 1iin#ca sistemul solar este un organism al carui soare este inima" iar
lumina este s&ngele pe care aceasta inima l trimite pentru a hrani #i$eritele parti ale acestui
organism. %ntreaga creatie si alimentea!a e7istenta primin# aceste ra!e care (pg.17-
si..tea!a pam&ntul" oceanul" atmos$era" spatiul cosmic" celelalte planete si creaturile care la
populea!a.
1iecare ra!a #e soare este o sursa #e energie. 5eoarece resursele actuale2 carbunele"
petrolul" uraniul" sunt pe cale #e epui!are" n viitor umanitatea se va orienta #in ce n ce mai
mult catre ra!ele soarelui ale caror posibilitati sunt in$inite. 5ar lumina solara nu este energie
5
ce se poate utili!a numai n planul $i!ic. >umina este un spirit viu care coboara #in soare si
care intra n contact #irect cu spiritul nostru.
Cobor&n# asupra unui obiect sau $iinta" oricare ar $i ea" $iecare ra!a #e soare a#uce ceva.
Chiar si pietrele au nevoie #e aceasta viata pe care o primesc #e la soare. 1iin#ca pietrele" cu
toate ca sunt nemiscate" sunt vii. cesta viata este mai perceptibila la plante care cresc si se
multiplica gratie luminii solare. >a animale" ra!ele soarelui se trans$orma nu numai n
vitalitate" ci si n sensibilitate. 5a" gratie ra!elor soarelui animalele ncep sa simta su$erinta
sau bucuria. %n s$&rsit" la oameni" ra!ele soarelui se trans$orma n inteligenta" $iin#ca
ncep&n# cu regnul uman lumina uman lumina este primita #estul #e complet pentru a se
putea mani$esta #rept g&n#. 4piritul care va vorbeste prin gura unui om este o emanatie a
luminii solare. >umina este aceea care g&n#este" vorbeste" care c&nta" creea!a. Be masura
ce lumina si croieste #rum n su$letul omenesc" ea se re$lecta sub $orma #e inteligenta" #e
iubire #e $rumusete" #e noblete" #e $orta. 8umai ra!ele soarelui sunt capabile sa mentina" sa
alimente!e si sa creasca viata n om" cu con#itia ca el sa nvete s*o primeasca. 5aca va
#eschi#eti #in toata inima n $ata ra!elor soarelui" veti simti lucrarea pe care o vor ncepe s*o
$aca pentru regenerarea si nvierea voastra.
5ar" binenteles" pentru a simti ce sunt ra!ele soarelui si c&t sunt #e puternice" pure"
#ivine" trebuie sa va pregatiti n $iecare !i sa le nt&mpinati" #aca nu veti ram&ne asemeni
acelor oameni a#ormiti si ignoranti care lasa sa treaca pe l&nga ei ra!ele soarelui $ara a $i
constienti #e bogatiile pe care le contin. Iar #upa aceea" se pl&ng2 ;Mi*e $oame" mi*e sete"
sunt sarac" obscur" cine ma poate a6uta9; si totusi au tot ce le trebuie n aceste ra!e< si #aca
i*ati cunoaste pe cei ce le trimit<... 5a" $iin#ca n soare vietuiesc $iinte mult superioare noua"
ne privesc" ne !&mbesc uneori" #ar noi" n acest timp" noi un#e suntem 9... stiu $oarte bine ca
este #i$icil sa*i $aci pe oameni sa accepte ca lumina este mai mult #ec&t o vibratie $i!ica" ca
este un spirit iu. si #eoarece sunt opaci la aceasta i#ee" nu pot primi #e la soare toate
binecuv&ntarile sale.
:rebuie sa va aran6ati n asa maniera e7istenta voastra nc&t lumina sa ocupe un loc #in
ce n ce mai important. 5ar mai presus #e toate trebuie sa #eveniti constienti #e pre!enta sa
n $iecare lucru pentru a putea bene$icia #e el. 5aca m&ncati constienti!&n# ca hrana"
cerealele" $ructele" legumele" sunt o con#ensare a ra!elor solare la care au $ost e7puse" veti
crea cele mai bune con#itii $i!iologice pentru ca aceste ra!e sa $ie bine absorbite si
reparti!ate n organismul vostru. 5aca respirati cu convingerea ca prin respiratie atrageti n
voi lumina" sunteti capabili sa primiti lumina celesta" spiritul lui 5umne!eu. 1iin#ca" evi#ent"
asa cum v*am mai spus" aceasta lumina pe care o ve#eti venin# #e la soare nu este #ec&t
$orma cea mai materiala a luminii. 5incolo #e ea e7ista alte $orme #e lumina" mai subtila" si
#aca veti sti sa intrati n legatura cu ele" va vor a#uce viata eterna.
5imineata" c&n# priviti soarele" g&n#iti ca aceste ra!e care sosesc p&na la voi" sunt
creaturi vii care pot sa va a6ute sa va re!olvati problemele #in timpul !ilei ... #ar numai cele
#in !iua respectiva" nu si cele #e a #oua !i. M&ine va trebui #in nou sa mergeti sa le
consultati" si tot numai pentru o !i. =le nu va vor raspun#e nicio#ata pentru #oua sau trei !ile
n avans. =le vor spune2 ;8u va nelinistiti. Veniti #in nou m&ine si va vom raspun#e.; %n $iecare
!i" c&n# m&ncati" nu $aceti provi!ii pentru o saptam&na" ci numai pentru o !i. =i bine" cu
lumina se nt&mpla la $el" $iin#ca este o hrana pe care trebuie sa o absorbiti n $iecare !i" ca sa
poata #eveni n voi sentimente" g&n#uri" inspiratii...
5e ce nu aveti pentru lumina aceeasi logica ca pentru nutritie. Voi spuneti2 ;#evarat" am
m&ncat ieri" #ar asta a $ost pentru ieri" asta!i trebuie sa man&nc #in nou;. >a $el este si pentru
lumina" n $iecare !i aveti nevoie sa va hraniti cu ea.
Buteti #e e7emplu" sa $aceti urmatorul e7ercitiu.
Va a$lati la rasaritul soarelui si asteptati prima ra!a sa apara. 4unteti atent si vigilent si #e
In#ata ce a aparut o beti" o aspirati ... si ast$el ncepeti sa beti soarele. %n loc numai sa o
primiti 'priviti- si sa o respirati" o beti" o m&ncati" g&n#in# ca aceasta lumina care este vie se
propaga n toate celulele organelor voastre" ca le mprospatea!a" le ntareste" le puri$ica.
cest e7ercitiu va a6uta sa va concentrati" iar re!ultatele sunt $antastice2 ntreaga voastra
$iinta vibrea!a si veti a6unge sa simtiti ca beti ntr*a#evar lumina.
Cu mai multe mii #e ani n urma" nteleptii In#iei au revelat n Cartile lor sacre importanta
pe care o atribuiau soarelui. 4a luam #e e7emplu Buranele.
6
%n gni Burana" soarele este consi#erat o mani$estare a lui Vishnon 'Visnu- si sursa tuturor
lucrurilor.
%n MatsGa Burana" se spune ca a#or&n# soarele" sunt a#orati .rahma" Visnu si 4hiva *
trinitatea care corespun#e :atalui" 1iului si 4$&ntului 5uh n religia crestina.
%n Markan#eGa Burana" soarele este numit lacasul cunoasterii" cel care #es$iintea!a
tenebrele" 4u$letul 4uprem $ara pata" Cau!a universala" materialul si imaterialul si este
consi#erat #rept Buterea primor#iala e7ist&n# n toate mani$estarile apei" pam&ntului"
v&ntului si $ocului. 4e spune toto#ata ca cel care nt&mpina n $iecare #imineata soarele cu
respect si veneratie" n smerenie si pacea inimii sale" obtine gratia lui >akshmi" #ivinitatea
iubirii si $rumusetii. Cel care a#ora soarele cu o #aruire totala este eliberat #e pacat si se
bucura #e imunitate contra tuturor bolilor.
.rahma Burana pre!inta soarele ca pe ochiul celor trei lumi" ca pe 4tap&nul ?niversului"
germenele actiunii" portul milei si simbolul actiunii nsasi.
.rahman#a Burana pre!inta soarele ca pe cau!a tuturor activitatilor n lume.
>inga Burana l pre!inta ca pe or#inea universala.
Ba#ma Burana in#ica recitarea anumitor imnuri tantrice spre a $i recitate n abor#area
soarelui pentru a putea $i vin#ecate tot $elul #e boli $i!ice si psihice.
'pg.22-%n .rahma Vaivarta'9<- Burana" se spune ca soarele vin#eca toate" eliberea!a #e
tristete" #e agitatie mentala si $rica. =l #aruieste $ericirea" eliberarea" cre#inta si toate
binecuv&ntarile.
5e*a lungul anilor" stiinta initiatica a consi#erat ntot#eauna soarele $i!ic ca pe o
repre!entare a a#evaratului soare spiritual care este centrul cunoasterii universale si a
puterii universale mani$estate prin rasp&n#irea celor sapte culori. 5e aceea" #aca va pot #a
un s$at" va voi spune2 ;>asati totul la o parte" stu#iati numai ra!ele soarelui;. 5aca ati sti ce
contine o ra!a #e soare" ce putere" ce bogatie" claritate" puritate" inteligenta < ... 5a"
inteligenta" va surprin#e asta 9 5ar nimeni" pe acest pam&nt nu este asa #e inteligent cum
sunt ra!ele soarelui" nici un savant" nici un geniu ...
Ocupati*va #e ra!ele soarelui" #oriti*le" cautati*le" iubiti*le" #eschi#eti*va n $ata lor si veti
ntelege sensul creatiei" viata voastra va #eveni creatoare" minunata" va capata sens" o
plenitu#ine < =ntitati spirituale locuiesc n $iecare ra!a si se mani$esta #i$erit #upa culoarea
lor2 rosu" albastru" ver#e" galben" etc. 5e aceea este asa #e important pentru #iscipol sa
nvete sa lucre!e cu lumina.
III. AURUL, CONDENSAREA LUMINII SOLARE
5in momentul n care ati gasit lumina" ea pro#uce n voi mari trans$ormari" si mai nt&i #e
toate va #aruieste gustul2 orice ati $ace" orice ati m&nca" ati bea" oriun#e v*ati plimba" orice
ati citi" simtiti ca totul capata un gust #elicios" ra$inat" savuros. 5ar #aca pier#eti lumina"
pier#eti si gustul" pentru ca o#ata pier#uta lumina se pier#e esentialul. ;5aca sarea si pier#e
gustul" este buna #e calcat n picioare; spunea Isus. 5aca"nsa" va pier#eti lumina" veti $i siliti
#e evenimente" $iin#ca v*ati pier#ut protectia cea mai e$icace. 5in pacate sunteti instruiti
#espre tot" mai putin #espre ce este esential. Cum sa ai o meserie" sa c&stigi bani" sa $ii bine
plasat n societate" totul se nv&rte n 6urul acestor preocupari" #ar cum sa gasiti lumina
nimeni nu va nvata nicio#ata.
5aca nu lucrati cu lumina" #aca nu ntelegeti ce repre!inta lumina" nu ntelegeti nimic #e
la viata. :otul este n lumina" ea este la originea lumii" cau!a universului. >umina este un
spirit" un spirit care vine #in soare... 1iecare ra!a este o $orta $ormi#abila care penetrea!a
pro$un# materia si lucrea!a asupra ei. 5aca e7ista un #omeniu care ar trebui ntr*a#evar
apro$un#at" acesta este cel al luminii2 ce repre!inta ea" cum lucrea!a si cum noi la r&n#ul
nostru trebuie sa lucram cu ea.
Cel care aban#onea!a lumina sub prete7tul ca are alte treburi" ca trebuie sa c&stige bani"
etc." nu este pe calea cea buna.
=vi#ent" #aca oamenii aprecia!a chiar at&t #e mult aurul si l cauta" este pentru ca
subconstient ei cunosc un secret #e care nu*si pot aminti prea bine2 si anume ca aurul este o
con#ensare a luminii solare si ca aceasta lumina contine viata" $orta. r trebui #eci sa
nteleaga ca nainte #e a cauta aurul" este mult mai important sa caute lumina" $iin#ca
lumina" este capul n timp ce aurul" este coa#aC lumina este su$letul si spiritul" iar aurul este
corpul. 5aca atingeti corpul $ara sa atingeti su$letul" atunci n*ati atins nimic. 5aca pose#ati
7
corpul $ara a pose#a su$letul nu aveti #ec&t un ca#avru. 5e alt$el" a #ori sa pose#ati aurul
nainte #e a pose#a lumina este chiar periculos. Cunoasteti ce se nt&mpla acelora care prin#
sarpele #e coa#a. 4unt muscati. sarpele trebuie prins #e cap" numai atunci veti $i n
siguranta" si coa#a va urma.
5e aceea trebuie sa va concentrati asupra luminii" sa iubiti lumina care este simbolul lui
5umne!eu %nsusi2 veti primi ast$el c&tiva germeni #e aur si gratie acestor germeni" veti putea
$abrica munti #e aur.
%ntr*a#evar" priviti numai2 nteleptii" Initiatii" pose#a cantitati ntregi #e aur2 #aca ati $i
clarva!atori" ati ve#ea ca sunt ncon6urati #e o in$initate #e perticule si #e ra!e #e aur. ?n
Initiat este ncon6urat #e o aura #e lumina ce repre!inta acel aur viu pe care alchimistii l
numesc ;aur potabil;. 5a" $iin#ca acest aur poate $i baut. =ste ca un r&u" ca un $luviu. 5e
alt$el" alchimistii preconi!au potiuni n compo!itia carora intra aur. si n !ilele noastre" anumite
$iole #e substante contin aur.
5ar nu n acest mo# trebuie sa intro#ucem aurul n organismul nostru. Meto#a este putin
e$icace" #ar insu$icienta. urul trebuie baut" m&ncat si acceptat n interior sub $orma celor
mai bune i#ei si g&n#uri" celor mai luminoase. %n acel moment" c&stigam ntr*a#evar aur. 5in
ne$ericire" nu asa proce#ea!a ma6oritatea oamenilor care nu g&n#esc #ec&t cum sa se
mbogateasca cu orice pret si c&t mai repe#e posibil. Re!ultatul este ca aurul #evine un ecran
ntre ei nsisi si ceilalti" nu*i va# #ec&t ca pe niste obstacole ce trebuie nlaturate" ca pe niste
concurenti ce trebuie eliminati si ast$el #evin #uri" cru!i. 1iin#ca n capul lor acest aur s*a
trans$ormat n ecran" si nu mai pot ve#ea clar. Iata #eci nenorocirea tuturor celora care*si
plasea!a aurul n ca!ul lor. Veti spune2 ;5ar atunci" un#e ar trebui plasat 9; %n bu!unar" n
casele #e bani" #a" #ar nicio#ata n capul vostru. #ica sa nu va g&n#iti la el" sa nu*l #oriti" sa
nu*l cautati. %n capul vostru puneti numai lumina" ntelepciuneaC n acel moment veti avea
aur" #in cel a#evarat.
%n urma cu mai multi ani" am cunoscut un om care era stap&nit #e o #orinta asa #e mare
#e a avea aur nc&t s*a lansat n $inal n niste practici magice2 spera sa #etermine spiritele
naturii sa*i arate comorile ascunse #in munti. Zi si noapte nu g&n#ea #ec&t la asta2 aur"
comori. %ntr*o !i i*am spus2 ;scultati" sunteti invitat ntr*un palat si n loc #e a $i plin #e
atentie si #e #ragoste pentru printesa" va ocupati #e camerista. =i i !&mbiti" i $aceti cu
ochiul" i sarutati m&na. 8u este prea inteligent.; =l m*a privit uimit si am continuat2 ;Iata" n
acest palat care este universul" n loc sa va uniti cu printesa" lumina" care va poate #a totul"
care va poate #eschi#e toate portile si toate comorile palatului sau" va legati #e o $ata #e
nimic care nu are nici o in$luenta" nici o putere2 aurul. Cautati aurul pam&ntesc si nu cautati
aurul ceresc care este n soare2 lumina. 5e*acum nainte trebuie sa cautati lumina" ea este
printesa" g&n#iti*va la ea" vorbiti cu ea" trimiteti*i iubirea #umneavoastra si ime#iat ea va
coman#a aurului sa vina catre #umneavoastra. 1iin#ca aurul este pro#uctia sa" ea are putere
asupra lui. 5ar at&ta timp c&t nu aveti aceasta legatura #e iubire cu lumina" ea nu va #a nici
un or#in pentru ca aurul sa vina catre #umneavoastra.;
=a va spune2 ;Mie trebuie sa*mi #ati omagiul mai nt&i " mie trebuie sa*mi #aruiti iubirea
voastra ... 5ar ma negli6ati si mergeti sa mbratisati camerista" acolo 6os. 1oarte bine" toate
portile va vor $i nchise<; ;Oh" a spus el" nteleg acum" nteleg;. 5ar #in ne$ericire am va!ut ca
nu a nteles nimic" el continua sa caute aur ... pe care #e alt$el nu*l gaseste" si cu at&t mai
bine" $iin#ca av&n# acest aur ar $i #evenit omul cel mai teribil. =i #a" acesta este cel mai
$recvent e$ect al aurului" al banilor. %i $ace sa $ie cru!i" rai" ngusti. %n timp ce aurul spiritual"
#impotriva" le #eschi#e inima si le #a o ve#ere larga" nelimitata" asupra vietii si $rumusetilor
naturii.
Voi spuneti2 ;5ar oamenii care au aur" bani" au bratul lung si pot obtine tot ce vor<; 5a"
mici $leacuri" umbre" $umuri ... 5upa un timp si #au seama ca n realitate nu numai ca nu
pose#a nimic" #ar si*au pier#ut sanatatea" pacea si chiar prietenii. 8umai cei care au nteles
ca aurul veritabil este lumina" vor avea totul2 cunoasterea" iubirea" $ericirea" si vor avea si aur
pe #easupra.
Cu bani se pot #eschi#e poate usile lumii materiale" $i!ice" #ar celelalte usi" cele ale pacii"
ale $ericirii" ale bucuriei" ale inspiratiei" ale tuturor calitatilor si virtutilor sunt nchise. tunci" la
ce va poate servi sa aveti toate usile #eschise #aca cele ale sanctuarului sunt nchise 9
M&ncati" va plimbati" munciti $ara placere" nu ncercati nici o bucurie2 portile spirituale
sunt nchise. Iata ce nseamna sa ntelegeti gresit viata si valorile vietii.
8
:rebuie sa #am omagiul si iubirea noastra printesei" luminii" si toti ceilalti vor $i la
#ispo!itia #umneavoastra. Brintesa spune supusilor sai 2;Mergeti si a#uceti*i sa man&nce" sa
bea" #ati*i vesminte" o camera...; si toti vor raspun#e2 ;5a Ma6estate ... 5a" Brintesa <; si c&n#
veti iesi la plimbare cu printesa" toti ceilalti vor $i n spatele #umneavoastra pentru a va nsoti
si a se $ace agreabili.
5aca iubiti nsa mai mult aurul ca lumina" sunteti n ntuneric si nu mai ve#eti nimic.
O#ata puse n mintea si n inima voastra i#eea #e aur" #e bani" s*a terminat" nu mai ve#eti
nimic altceva" nici $rumusetea" nici splen#oarea" nici inteligenta creatiei. Voi spuneti2 ;5ar ce
tot ne povestiti asta 9 vem nevoie #e bani<; Cui spuneti voi" eu stiu $oarte bine ca banii sunt
necesari" #ar nu trebuie sa*i $acem i#eal si sa g&n#im ca ei #au sens vietii.
Ca mi6loc" ca instrument" ca posibilitate" #a" #ar n slu6ba unui i#eal si acest i#eal trebuie
sa $ie lumina" scopul trebuie sa $ie lumina. 8u lasati nicio#ata banul sa #evina stap&nul
vostru2 este un servitor e7traor#inar" #ar un stap&n ngro!itor" va va #a niste s$aturi cumplite
care va vor scoate #in %mparatia lui 5umne!eu. @&n#iti*va #eci la lumina $iin#ca lumina
a#uce bogatia 'nu banii" ci bogatia-" lumina a#uce puterea si tot ea a#uce a#evarata placere.
C&n# aveti lumina" simtiti gustul celor mai marunte lucruri" #intr*o simpla nghititura #e apa
aveti sen!atia ca ati baut eli7irul vietii. Va potoliti setea ca si cum aceasta apa ar circula prin
venele voastre. =ste o sen!atie #e ne#escris<
Hermes :rismegistul" 4tap&nul Misterelor" a spus2 ;4oarele este tatal sau" luna este mama
sa" v&ntul l*a purtat n p&ntecul 'pg./1- sau" iar pam&ntul este #oica sa;.
5eci" ve#eti" soarele '$ocul-" luna 'apa-" v&ntul 'aerul- si pam&ntul" cele patru elemente s*
au unit pentru a pro#uce si hrani aceasta lumina" aceasta chintesenta pe care Hermes
:rismegistul o numeste :Alesma si care #a Initiatului toata stiinta si toate puterile.
>egen#a povesteste ca Zarathustra l*a ntrebat pe !eul hura Ma!#a cum se hranea
primul om" iar hura Ma!#a i*a raspuns2 ;=l m&nca $oc si bea lumina;. 5e ce n*am nvata si
noi sa m&ncam $oc si sa bem lumina" pentru a a6unge la per$ectiunea primului om 9
%nvatati sa va hraniti cu lumina" $iin#ca n lumina se a$la cele mai mari binecuv&ntari si va
veti simti atunci at&t #e bogati nc&t veti ncepe sa iubiti toate $iintele. 8umai saracia pro#uce
ura. Cei bogati nu #etesta nicio#ata pe nimeni. 5ar sa ma ntelegeti bine2 eu vorbesc #e cei
cu a#evarat bogati" #e marii Maestri. =i traiesc ntr*o asemenea abun#enta nc&t inima lor
revarsa n e7terior. Cum ar putea" train# ntr*o ast$el #e plenitu#ine" sa mai ncerce ura 9
8umai cel care se simte lipsit ncepe sa $ie artagos" gelos" sa*i #eteste pe ceilalti. C&n# ve#eti
pe cineva care nu*i iubeste pe ceilalti" care nu arata nici noblete su$leteasca" nici
genero!itate" sa stiti ca este sarac si mi!erabil. 4a nu uitati nicio#ata asta. C&n# omul #evine
constient #e toate bogatiile pe care 5umne!eu i le*a #aruit" simte cum inima sa se umple #e
iubire" nu se g&n#este #ec&t cum sa*i a6ute pe ceilalti" sa*i lumine!e. Bentru ca este bogat si
aceasta bogatie se revarsa" este obligat s*o rasp&n#easca. %n timp ce acela care se simte
sarac i invi#ia!a pe cei bogati si nu*i ram&ne altceva #e $acut #ec&t sa*i atace pentru a*i
6e$ui.
Iata cum saracia" sub toate $ormele ei" sta la originea criminalitatii.
.inecuv&ntati $ie cei care au pus lumina n mintea" n su$letul" n inima si n spiritul lor"
lumina spirituala care este a#evarata bogatie. Cineva va ntreba2 ;5ar cum putem avea
aceasta lumina interioara 9;
Ce ntrebare < 8u stiti cum proce#ea!a primitivii pentru a $ace $ocul 9 =i au" #e e7emplu"
#oua bucatele #e lemn pe care le $reaca unul #e celalalt2 asa apare cal#ura si continu&n#
$recarea" apar n s$&rsit mici sc&ntei" lumina. 5upa cum ve#eti" aceasta se $ace n trei etape2
miscarea 'vointa-" cal#ura 'iubirea" sentimentul- si n s$&rsit lumina 'inteligenta" g&n#irea-.
Bentru a a6unge la aceasta lumina" trebuie #eci sa ne hotar&m sa actionam" sa punem
vointa n miscare p&na c&n# cal#ura" iubirea va cuprin# si p&na c&n# aceasta cal#ura si iubire
#evin ele nsele lumina.
'pg.//-Iata cum obtineti lumina< 1aceti e7ercitii" me#itati" va rugati p&na c&n# nu va mai
puteti lipsi #e asta si n s$&rsit lumina i!bucneste. .inenteles" se poate interpreta si invers2
puteti trans$orma lumina n cal#ura si cal#ura n miscare. C&n# pose#ati o anumita
cunoastere" ea tre!este n noi iubirea" si iubirea va mbol#este sa actionati. Brocesul
$unctionea!a n ambele sensuri. =i #a" este at&t #e simplu < Oamenii se ntreaba #e ani #e !ile
cum sa obtina lumina" cum sa traiasca o viata spirituala si nu reusesc" #esi este at&t #e
simplu <
9
IV LUMINA CARE ERMI!E SA VE"I SI SA #II VA"U!
>umina are calitatea esentiala #e a ne $ace sa ve#em2 lumin&n#u*ne #rumul" scoate la
iveala pericolele #ar si binecuv&ntarile. =a ne revela #eci realitatea. 1iecare lucru are
proprietati bine #eterminate" #art numai lumina are proprietatea #e a ne lumina" #e a ne
arata calea. Va aprin#eti lampa si observati ca $oarte aproape se a$la o prapastie2 ; =i bine"
spuneti atunci" nca #oi pasi si se termina cu mine<;
1iecare lucru are calitatile sale proprii. >umina binenteles nu va va hrani" nu va va #a
bani" #ar ea va va arata poate un#e se a$la o comoara si veti putea s*o #e!gropati si sa
#eveniti $oarte bogat. %n timp ce " $ara lumina" chiar #aca aveti bani" vi se vor $ura pentru ca
cel care nu este luminat poate $i oric&n# 6e$uit. ceasta se veri$ica n lumea interioara ca si n
lumea e7terioara. cesta este #e alt$el si sensul cuvintelor lui Iisus n =vanghelii2 ;4tr&ngeti
comori n cer un#e viermii si rugina nu le pot #istruge" un#e hotii nu pot ataca si $ura;.
'pg./I-5e #oua mii #e ani aceasta parabola n*a $ost nicio#ata interpretata corect $iin#ca
nu s*a nteles ca hotii" viermii si rugina repre!inta pericolele care*l ameninta pe om n alte trei
$acultati esentiale ale sale2 intelectul" inima si vointa.
5a" hotii care pro$ita #e $aptul ca nu sunt va!uti * #eci #e obscuritate * pentru a #a
lovitura" sunt simbolul pericolelor care ameninta intelectul atunci c&n# si*a pier#ut lumina. 5e
n#ata ce omul si pier#e lumina" hotii" a#ica i#eile bi!are" n#oielile" nelinistile" se intro#uc n
el si l slabesc" l saracesc" con#uc&n#u*l uneori la nebunie. C&ti nu au a6uns n a!ilele
psihiatrice $iin#ca au stins lumina #in mintea lor < 5atorita ntunericului au venit hotii si au
luat totul. 5eci" #aca vreti sa va aparati #e hoti" aprin#eti lumina. 5e ce cre#eti ca vitrinele
maga!inelor sunt luminate peste noapte 9 1iin#ca lumina prote6ea!a.
m avut ntr*o !i oca!ia #e a #iscuta cu niste inspectori #e politie" si le*am spus2 ;Cre#eti
ca veti putea combate criminalitatea cresc&n# numarul #e politisti" #e 6an#armi"
mbunatatin#u*va meto#ele #e urmarire si #e cercetare 9 =i bine" va nselati $iin#ca
mi6loacele e7terioare sunt incapabile sa actione!e e$icace n acest #omeniu. 4ingurul mi6loc
e$icace este lumina;. =l m*a privit stupe$iat ;>umina 9 ... Ji cum asa 9 =i bine" re$lectati2 #aca
criminalii si pot permite sa ncalce legile si sa pregateasca linistite tot $elul #e $urturi"
spargeri" rapiri" asasinate" este pentru ca ei stiu ca n ma6oritatea ca!urilor oamenii nu se
n#oiesc #e proiectele lor" ca nu au nici o intuitie care sa*i averti!e!e si sa*i $aca sa*si ia
masuri. 5ar imaginati*va ca oamenii pose#a o lumina interioara care le permite sa #etecte!e
#inainte" si #e $oarte #eparte" ce li se pregateste2 si vor lua masuri si rau$acatorul nu va
reusi. 4ingurul mi6loc #e a #istruge criminalitatea este lumina. 5e aceea trebuie ca oamenii
sa $ie nvatati sa*si #e!volte lumina interioara. ceasta va lua mult timp" #ar este singurul
e$icace.; .inenteles" acesti inspectori m*au privit uimiti" nu se g&n#isera nicio#ata la asa
ceva.
t&ta timp c&t oamenii n*au #e!voltat n ei singurul mi6loc care le*ar permite sa va#a si sa
preva#a2 lumina" vor $i ntot#eauna luati pe nepregatite ntr*o clipa sau alta" #e catre oamenii
care sunt continuu concentrati asupra loviturilor pe care le pregatesc. 8ici chiar mi6loacele
tehnice cele mai per$ectionate nu pot asigura o protectie su$icienta mpotriva rau$acatorilor"
caci si ei se servesc #e asta. Briviti numai c&te spargeri la 'pg./0- banci< %n ciu#a caselor
blin#ate" a sistemelor electronice #e alarma" etc ... 4pargatorii reusesc sa*si atinga scopul
pentru ca si ei nsisi au mi6loace2 mbunatatirile tehnice care servesc politiei sunt #e $olos si
rau$acatorilor. 8u vom reusi sa #es$iintam criminalitatea #ec&t n !iua n care ne vom hotar
sa $olosim lumina.
vem posibilitatea #e a ve#ea $iin#ca ra!ele luminii care ca# asupra obiectelor le $ac sa
#evina vi!ibile. 1ara lumina nu putem ve#ea nimic" #e aceea #aca e7ista o lume invi!ibila
pentru noi" este pentru ca nu suntem capabili sa proiectam ra!e asupra obiectelor si
entitatilor care o populea!a. Initiatii sunt capabili #e a ve#ea at&tea lucruri pe care altii nu le
va#" tocmai pentru ca ei stiu sa proiecte!e aceste ra!e.
Iata a#evaruri care sunt ignorate si #e alt$el" cine ar #ori sa se ocupe #e oameni sa*i
nvete cum sa poata proiecta ra!e luminoase prin interme#iul inimii lor" intelectului lor"
su$letului lor" spiritului lor 9 =ste cu mult mai interesant sa*i nvete sa se #escurce n lume" sa
c&stige bani" sa puna m&na pe ceva <
10
'pg./+-5ar n !a#ar se #escurca !iua si noaptea" sunt si mai ne$ericiti si bolnavi. 5e aceea
trebuie sa se #eci#a sa lucre!e asupra luminii si cu lumina" pentru a nvata sa proiecte!e
aceasta lumina" singura care ne permite sa ve#em. =i #a" cum se $ace ca nimic n lume" nici
chiar cel mai pretios lucru ca aurul sau pietrele pretioase nu sunt capabile sa nvinga
tenebrele 9 Cum se $ace ca luminii i*a #at creatorul aceasta putere e7traor#inara 9
Cunosc&n# limba6ul simbolic" ntelegeti ca tenebrele nu sunt nimic altceva #ec&t
su$erintele" slabiciunile" bolile" si #eci numai lumina poate lupta e$icace mpotriva lor. =ste
inutil #e a cauta n alta parte reme#iu pentru #i$icultatile voastre. %n planul $i!ic" c&n# se intra
ntr*un subteran" ntr*o grota" ntr*o pestera" toti stiu" binenteles" sa*si aprin#a lampile2 #ar
c&n# este vorba #e viata interioara" nu se g&n#esc sa $oloseasca lumina.
5e alt$el" sa mergem mai #eparte2 lumina care permite sa ve#em permite sa $im si va!uti.
>umea este ca un ocean ntunecat si n acest ocean sunteti asemenea unor vase rataciteC
pentru ca spiritele $oarte nalte sa va poata gasi" trebuie sa lansati semnale luminoase.
Bentru ca #aca sunteti tenebre n tenebre" cum sa va poata observa aceste spirite 9 Iisus a
spus2 ;Rugati*va; a#ica trimiteti curente puternice" si nici o alta putere nu #epaseste * n ochii
Cerului * pe cea a luminii. Cerului nu*i place sa se ocupe #e ceea ce este stins" iar cel care
vrea ca Cerul sa*i arunce o privire" trebuie sa*si aprin#a toate lampile.
Va #oriti ca lumea #ivina sa raspun#a la toate ntrebarile care va nelinistesc 9 O#ata cu
aceste ntrebari trimiteti n sus semnale luminoase" si =l va va raspun#e. 5aca puneti
ntrebari ntr*o alta maniera" sa nu va asteptati sa primiti raspuns" pentru ca Cerul nu ce#ea!a
la nici o presiune" e7cept&n# pe cea a luminii.
'pg. K)-
V. MODUL DE LUCRU CU LUMINA
C&te persoane nu ar #ori sa aibe revelatia lumii #ivine" sa se simta inspirate" sa traiasca n
e7ta! < 5ar ei si nchipuie ca trebuie sa $ie $oarte greu sa reuseasca aceste lucruri. %n
realitate" este $oarte simplu" at&t #e simplu" nc&t #aca li s*ar spune cum ar $i posibil" nu ar
cre#e2 nu vor $ace #eci nimic pentru a reali!a acesta si nu vor cunoaste nicio#ata splen#orile
lumii #ivine.
%n urma cu mai multi ani" c&n# eram nca un $oarte t&nar #iscipol al Maestrului Beter
5eunov" i*am pus acesta ntrebare2 ;Care este mo#ul cel mai e$icace #e a ne lega #e
5umne!eu si #e a ne #e!volta calitatile si virtutile spirituale 9; =l mi*a raspuns2 ;:rebuie sa te
g&n#esti la lumina" sa te concentre!i asupra ei" sa*ti imagine!i ca tot universul este scu$un#at
n lumina;. m lucrat mult timp asupra acestei imagini a luminii si am nvatat multe. %n
realitate 5umne!eu nu este lumina" =l este mult mai mult #ec&t aceasta" nu putem sa*l
cunoastem" nici macar sa ni*l imaginam. 5e alt$el" #aca n @ene!a se spune ca n prima !i =l a
creat lumina" 'pg. K1- nseamna ca el nu este lumina" #ar cu a6utorul ei a creat ?niversul.
5umne!eu nu este lumina" #ar $iin#ca lumina este prima emanatie #ivina" ea contine
toate calitatile" toate virtutile lui 5umne!eu" si nu putem sa cunoastem pe 5umne!eu #ec&t
prin interme#iul luminii.
Iata !"#i "$"r#itiul p" #ar"%l put"ti &a#"' (n &i"#ar" )i, !" mai mult" *ri p" )i, !"
(n!ata #" a"ti la !isp*)iti" #+t"a minut", g+n!iti%a la #*n#"ntrar"a p" lumina, #a
a *!i,niti (n lumina, #a a t*piti (n lumina, a impr"gnati #u "a ... #a (ntr"g
uni"rsul s" s#al!a (n a#"asta lumina. V"ti simti putin #+t" putin #um t*tul s"
r"&a#" (n *i, #a a#"asta lumina a a!u#" a!"arata stiinta, pa#"a !ura-ila,
"#,ili-rul, put"r"a. .n l*# sa a pi"r!"ti timpul #u t*t &"lul !" a#tiitati inutil",
g+n!iti%a la lumina #ar" stralu#"st", #ar" (nig*r"a)a, #ar" linist"st".
8u veti putea gasi nicio#ata sensul vietii n a$ara #e lumina. 4a luam un e7emplu $oarte
simplu al vietii coti#iene n timp ce va tre!iti noaptea si vreti sa va sculati" primul lucru pe
care*l $aceti este sa aprin#eti o lumina. %n momentul n care ve#eti clar" puteti sa $aceti orice
vreti" pe c&n#" n ntuneric puteti sa va loviti" sa rasturnati obiecte" etc. 5a" nsa ma6oritatea
oamenilor n*au nteles acest nvatam&nt al luminii" ei $ac totul n ntuneric" vorbin# simbolic"
nu stiu un#e se a$la si #e aceea si sparg capul.
Trebuie sa cautam lumina, sa ne concentram asupra ei, s-o bem, s-o mncam, s-o situam
deasupra tuturor comorilor pamntului. De ndata ce aveti un moment liber, nchideti ochii si
concentrati-va pe aceasta imagine a luminii care penetreaza peste tot si aduce toate
11
binecuvntarile. Aveti de asteptat la dentist sau ntr-o gara? Ei bine, n loc sa frunzariti reviste
pline de lucruri inutile sau stupide, gnditi-va cteva minute la lumina.
nd mergeti pe strada, se poate ntmpla sa fiti asaltati de gnduri sau de sentimente
negative. Evident, acolo nu va puteti opri si nchide ochii '#aca o $aceti" #upa un moment se
vor str&nge o multime n 6urul vostru" unii si vor a#uce si scaunele sa va priveasca" chiar
circulatia se poate opri<-. Dar nimic nu va mpiedica sa va opriti o clipa n fata unei vitrine ca
pentru a o privi 'evi#ent" nu o vitrina #incolo #e care sa va poata privi cineva- si acolo, va
concentrati cteva secunde ncercnd sa introduceti lumina n voi. nd veti privi din nou, va
veti simti despovarati, purificati.
Iata meto#e pe care ma6oritatea oamenilor nu le cunoscC ei vor merge una #oua ore
plictisiti #e moarte" si se vor complace n aceasta stare toata !iua. 8ici macar nu le va veni
i#eea sa se opreasca ntr*un parc si sa*si schimbe starea #e spirit n contact cu arborii" $lorile"
$&nt&nile ... Vor merge mai #egraba ntr*o cr&sma un#e vor bea ceva privin# trecatorii asa
cum vacile privesc trec&n# trenurile apoi vor porni #in nou" tot cu aceeasi plictiseala si c&n#
se vor ntoarce acasa" vor transmite si sotiei starea lor2 ;Ce mai $aci #raga 9; Ji hop" un sarut
prin care*ti transmite toate miasmele interioare. Ji ime#iat sotia le transmite copiilor ... si
ast$el traiesc oamenii inconstient si stupi#.
Chiar #aca va vorbesc asa nu sunt sigur ca veti prin#e gustul sa va concetrati asupra
luminii pentru a ve#ea cum poate sa lucre!e asupra voastra pentru a va mo#ela" a va
puri$ica" a va nvigora" a va renvia. Oamenii sunt gata sa #eschi#a portile pentru tot ce poate
a#uce complicatii si gri6i" #ar pentru lumina nu este timp" nici loc. Iata #e ce oamenii sunt
mereu vulnerabili" ne$ericiti pentru ca nu si*au #eschis nca intelectul" inima" su$letul si spiritul
n $ata singurului lucru care contea!a2 lumina.
cest e7ercitiu pe care tocmai vi l*am #at este valabil n toate mpre6urarile vietii2 $ie ca
sunteti la bucatarie" ca scrieti scrisori" ca va spalati" ca va mbracati sau va #e!bracati" puteti
pentru c&teva secun#e sa va imaginati aceasta lumina care scal#a ntreg universul. ?nii
clarva!atori au va!ut aceastaC au va!ut ca toate creaturile" toate obiectele" chiar si pietrele
se scal#a n lumina si emana lumina.
ceasta lumina a $ost #enumita la nceput lumina astrala" $iin#ca este comparabila cu
lumina stelelor. 5ar #easupra acestei lumini mai e7ista o alta" mai subtila.
'pg.KK-C&n# me#itati sau c&n# va a$lati ntr*o stare intens spirituala" ati simtit uneori ca
totul n voi #evine luminos" ca un soare care straluceste n interior" ca si cum niste lampi ar $i
$ost aprinse" si sa simtiti ca si cum aceasta lumina ar iesi prin $ata #umneavoastra. 5e n#ata
ce va naltati catre gra#ele superioare #e bunatate" #e genero!itate" #e #uiosie" #e puritate"
lumina se naste n voi" o ve#eti" totul straluceste. 5aca va lasati pra#a sentimentelor #e
gelo!ie" #e egoism" #e cupi#itate" nici macar nu e nevoie sa va priviti ntr*o oglin#a pentru a
va #a seama. 4imtiti $i!ic ntunecimea pe $ata voastra.
.inenteles" nu trebuie sa generali!am. C&n# ve#eti o umbra pe $ata cuiva nu trebuie sa
va imaginati ca este animat obligatoriu #e sentimente sau intentii necurate. 8u" #aca nu
ve#eti si alte elemente pentru a 6u#eca" va puteti nsela. 4e poate ca altcineva #in apropiere
sa pro#uca o umbra pe $ata acelei persoaneC nu ea este n ntuneric" ci este un nor care trece
sau un obiect care*si proiectea!a umbra sa. Ji" uneori" #aca $ata sa straluceste" se poate
#atora tot unei alte persoane care se 6oaca cu oglin!ile si aceste oglin!i proiectea!a o lumina
pe $ata sa. 8u persoana nsasi a creat aceasta lumina2 o entitate a venit pentru o clipa asupra
ei si #e n#ata ce pleaca" lumina #ispare. Bentru a ne putea pronunta asupra $etei cuiva"
trebuie sa $im capabili #e a ve#ea #incolo #e aparente. :otusi" luati #rept criteriu valabil
$aptul ca #upa g&n#urile" sentimentele" #orintele" proiectele si intentiile voastre" lumina #in
voi varia!a.
'pg.KI-%n realitate" pentru a a6unge sa pose#ati aceasta lumina" importanta iubirii este
#eterminanta. C&n# veti sti cum sa ntelegeti iubirea" cum sa o mani$estati" cum s*o lasati sa
curga prin voi" atunci veti #eveni luminosi. Voi spuneti ca nu ve#eti legatura ... =i bine" va voi
arata. Jtiti cum aprin#eau primitivii $ocul2 luau" #e e7emplu" #oua bucatele #e lemn pe care
le $recau una #e alta" aceasta $recare pro#ucea cal#ura si ime#iat aparea $ocul. Sunt !"#i
tr"i "tap"' mis#ar"a, #al!ura, lumina. /a#a int"rpr"tam a#"st &"n*m"n, !"s#*p"rim
#a mis#ar"a #*r"spun!" a#tiitatii pr*!us" !" *inta, #al!ura #*r"spun!"
s"ntim"ntului pr*!us !" inima, iar &*#ul, lumina #*r"spun!" g+n!ului g"n"rat !"
int"l"#t. %n mo# simbolic putem spune ca" n #omeniul iubirii" oamenii se opresc la miscare.
12
.inenteles" aceasta miscare pro#uce cal#ura" #ar ei trebuie sa #epaseasca acest sta#iu al
simplei sen!atii pentru a merge mai #eparte" p&na la lumina" la ntelegere" pentru a putea
patrun#e misterele universului. Iubirea poate sa*i con#uca p&na acolo" cu con#itia sa nu se
limite!e s*o consi#ere e7clusiv ca pe o e$ervescenta agreabila. =7ista o ntreaga stiinta care*l
nvata pe #iscipol cum sa pro#uca lumina" #ar pentru aceasta nu trebuie sa caute numai
placerea" $iin#ca placerea absoarbe toate energiile si mpie#ica lumina sa i!bucneasca.
'pg.K,-C&n# reunim si me#itam n liniste" lasati la o parte toate preocuparile voastre"
concentrati*va asupra luminii ca si cum totul ar #epin#e #e ea" ca si cum nsasi viata voastra
ar #epin#e #e ea. Iata" g&n#iti ca este ultimul vostru moment" ca trebuie sa parasiti pam&ntul
si ca numai lumina va poate salva si va legati #e ea. >umina ... nimic altceva nu trebuie sa
conte!e. =ste cel mai minunat e7ercitiu #in c&te e7ista. Va puteti imagina aceasta lumina
alba" incan#escenta" si atunci puteti spune" ca Initiatii2 0Sunt part" !in part" !in su&l"tul
in#an!"s#"nt ...0 V*o puteti imagina violeta" albastra" ver#e" galbena" portocalie sau rosie.
5ar este pre$erabil sa $ie alba" $iin#ca lumina alba le re!uma" le raneste pe toate celelalte.
Brin aceasta lumina alba puteti avea a*tot*puterea violetului" pacea si a#evarul albastrului"
bogatia si ntinerirea atenta a ver#elui" ntelegerea si cunoasterea galbenului. 4anatatea"
vigoarea" vitalitatea portocaliului" $orta" activitatea si #inamismul rosului. 5ar mai nt&i #e
toate ea trebuie sa $ie alba. C&n# veti reusi sa va concentrati asupra luminii" $ie ca va simtiti
ca un ocean care vibrea!a" palpita" $reamata sau un#e totul este pace" $ericire" bucurie
ncepeti sa simtiti ca acesta lumina este toto#ata un par$um si o mu!ica" acea mu!ica
cosmica pe care o numim mu!ica s$erelor" c&ntecul a tot ce e7ista n ?nivers.
'pg.K0-8u e7ista lucrare mai #emna" mai glorioasa" mai puternica ca lucrul cu lumina. Ji
aceasta" #aca vreti ntr*a#evar sa va preocupati #e ceva gran#ios" #e ceva nobil. :oate
celelalte activitati au o latura buna si o latura ne$avorabila. 5aca va observati pe voi nsiva"
constatati #upa c&tiva ani" in#i$erent ce meserie ati e7ercitat v*ati u!at" v*ati pier#ut $ortele"
sanatatea $rumusetea. .inenteles" e7ista si c&teva avanta6e" c&tiva banuti" niste onoruri" #ar
#aca trebuie sa puneti toate acestea n balanta #ivina" veti constata ca putinul pe care l*ati
c&stigat nu compensea!a bogatiile pe care le*ati pier#ut.
5in ne$ericire" acesta este un gen #e calcul pe care oamenii nu sunt obisnuiti sa*l $aca. =i
$ac probabil multe calcule" atunci c&n# vor sa obtina bani" onoruri" glorie sau stiinta" #ar nu
pun nicio#ata n celalalt taler al balantei pier#erile antrenate #e aceste achi!itii" pacea"
sanatatea" bucuria lor" puritatea. Vor s$&rsi probabil prin a obtine ceea ce #oresc" #ar c&tiva
ani mai t&r!iu i regasim n clinicile sau spitalele psihiatrice incapabili sa man&nce" sa bea" sa
se bucure. %n acel moment si #au seama #e valoarea celora pe care le*au pier#ut. Ji spun2
;5aca as $i stiut<...; 5ar e prea t&r!iu. r $i trebuit sa stie mai #evreme. Iata #e ce" voi care
;stiti;" consacrati #in ce n ce mai mult timp luminii. =ste singura activitate care va poate
mbogati cu*a#evarat" care va poate reechilibra. Cre#eti*ma" cu toate celelalte activitati" chiar
#aca veti c&stiga c&teva maruntisuri pe #e o parte" veti pier#e pe #e alta parte lucruri cu
mult mai pretioase. ?itati*va putin napoi pentru a va reve#ea e7istenta #e p&na acum si veti
#escoperi c&t este #e a#evarat. sa#ar" #e*acum nainte" c&n# veti #ori sa va lansati n
activitati care sa va a#uca alte avanta6e lumesti" re$lectati mai nt&i c&t va va costa acest
lucru cel putin n #oua #omenii2 n cel al sanatatii si n cel al evolutiei spirituale. Rolul meu
este acela #e a va #a criterii care sa va permita sa va trans$ormati viata" a#ica sa puteti intra
n noua viata. 5aca ar trebui pentru a va $ace placere" sa mai propag regulile vietii vechi nu e
nici o problema" numai ca*mi nchi# pravalia. 5eci" voi continua sa va pre!int noile legi care
pot a6uta oamenii sa se linisteasca pentru a putea gasi calea spre patria celesta. Chiar #aca
acum sunt putini can#i#ati gata sa urme!e aceste reguli" este o alta problema" eu am #atoria
sa continui sa le #au.
'pg.K(-5e*acum nainte" $ie ca sunteti cu totii aici" sau singuri acasa" sau n alta parte"
g&n#iti cum sa va legati la sursa tuturor binecuv&ntarilor2 lumina" iata totul.
5emult 'sa $i avut #oua!eci #e ani-" am citit niste cuvinte pe care nu le*am putut uita2 un
citat #in Zohar'9-. =rau n bulgara" binenteles" #ar vi le voi tra#uce n $rance!a2 ;Japte lumini
sunt n 4ublimul nalt si acolo locuieste .atr&nul .atr&nilor" :aina :ainelor" Misteriosul
Misteriosilor" Lin 4oph;. C&n# pronuntam aceste cuvinte" totul vibra si $risona n mine.
ceste sapte lumini sunt cele sapte culori si $iecareia #in ele i corespun#e o virtute2
violetului sacri$iciul" in#igoului $orta" albastrului a#evarul" ver#elui speranta" galbenului
ntelepciunea" portocaliului s$intenia" rosului iubirea. 5ar trebuie stiut ca $iecare greseala pe
13
care omul o comite #iminuea!a n el puterea care corespun#e uneia #in aceste culori. =ste
aproape inutil sa lucram cu lumina si culorile pentru a obtine puteri spirituale #aca nu le
sustinem n noi nsine prin virtutile corespon#ente. :oti cei care si imaginea!a ca vor #eveni
mari magi numai #e#&n#u*se la o practica sau alta" $ara a ameliora nimic n viata lor
interioara" se nseala. =ntitatile superioare nu ce#ea!a acestor tentative" numai entitatile
celor mai #e 6os niveluri" elementaliilor" monstrii" se apropie. 5aca voiti sa atrageti ngerii si
arhanghelii" nu veti reusi s*o $aceti #ec&t gratie virtutilor voastre" $iin#ca entitatile superioare
nu raspun# #ec&t celor care stiu sa mani$este a#evarata lumina" a#ica2 puritatea" iubirea"
ntelepciunea a#evarul.
:rebuie sa stiti ca #aca #oriti sa atrageti #ragostea sau prietenia cuiva" toate mi6loacele
pentru a a6unge la acestea sunt inter!ise 'bani" se#uctie" violente" ca#ouri" cu toate ca toata
lumea utili!ea!a aceste mi6loace $iin#ca sunt cele mai $acile- n a$ara #e lumina. 5a" singurul
mi6loc recunoscut #e Cer" care este n acelasi timp si cel mai puternic" este #e a trimite
persoanelor #e care #orim sa ne $acem iubiti * ca#ouri #e lumina spirituala pe care o
rasp&n#im n 6urul lor. C&n# #oriti ca cineva sa va iubesca si sa se g&n#easca la voi" trimiteti*i
lumina. 4u$letul sau care va simti pre!enta unei entitati bene$ice va va aprecia #in ce n ce
mai mult. 5oriti ca prietenii la care mergeti sa $ie $ericiti sa va primeasca 9 tunci nu
proce#ati ca toata lumea sa $aceti vi!ite parintilor sau prietenilor n momentele #e iritare" #e
neliniste" c&n# sunt n ntuneric. %nainte #e a intra ntr*o casa" reculegeti*va c&teva clipe"
g&n#in# ca aceasta casa si locuitorii ei sunt cu$un#ati n lumina. Cum sa nu $ie $ericiti sa va
reva#a 9
'pg.I1->umina trebuie sa $ie preocuparea voastra constanta. Oriun#e ati $i" #e n#ata ce
aveti un moment liber" g&n#iti*va la lumina. C&n# va simtiti su$letul umbrit #e o tristete" #e o
greutate" #e o n#oiala" mergeti spre lumina si vorbiti*i. 4puneti*i2 01, lumina, tu #ar" "sti
#"a mai int"lig"nta, intra (n min", in* si lumin"a)a%mi inima si #r"i"rul0. Ji lumina
vine si va luminea!a. 5aca #oriti sa a6utati pe cineva care se a$la la grea ncercare" trimiteti*i
prin g&n# ra!e luminoase" patrun#eti*l cu aceste ra!e. 5aca simtiti o #urere n corpul vostru"
chemati lumina" imaginati*va ca ies #in #egetele voastre ra!e #e toate culorile si #iri6ati*le
spre locul #ureros" #upa un timp veti constata o ameliorare.
4a stiti ca nu veti $i cu a#evarat sanatosi #ec&t atunci c&n# veti reusi sa $ormati n 6urul
vostru o aura pura si puternica contin&n# toate culorile spectrului. ceasta este a#evarata
me#icina. O aura puternica este cea mai buna protectie" este ca o bariera care se opune
curentelor ne$aste si tulburarilor #e tot $elul. %ncon6urati #e o ast$el #e aura" omul este ca ntr*
o $ortareata si chiar atunci c&n# toti n 6urul lui sunt agitati" tulburati" bolnavi" el si pastrea!a
n continuare iubirea si cura6ul sau $iin#ca se simte locuit #e o pre!enta luminoasa gratie
careia i poate a6uta pe altii.
'pg.I2-%ncercati sa ntelegeti importanta lucrului cu lumina si veti avea un mi6loc in$ailibil.
5aca nu obtineti ime#iat re!ultate" este pentru ca ati ramas prea mult timp #eparte #e
lumina. =7ista at&tea elemente opace care s*au acumulat n voi nc&t lumina nu le poate nca
patrun#e. =a nt&lneste pereti prea grosi" trebuie s*o a6utati sa*si croiasca #rum n voi
puri$ic&n#" pentru a $ace peretii sa #evina #in ce n ce mai subtiri si transparenti.
%ntr*o !i" n s$&rsit" lumina va i!bucni si va inun#a totul" acesta va $i triunghiul 1raternitatii
lbe ?niversale n lumea ntreaga. 5ar sunt necesare lampi aprinse" vii" cum a $ost n Rabbi
4himon bar Mokai care a $ost numit ;>ampa 4$&nta; caci rasp&n#ea lumina. C&n# a murit" s*a
spus ca lampa s*a stins. 5ar lampa luminea!a nca n cealalta lume.
VI. risma, ima$inea omului
Brisma ne releva cum lumina alba se #escompune n sapte culori.
prisma #esen <
cest $enomen al #escompunerii luminii cu a6utorul prismei se ba!ea!a pe trei numere
semni$icative2 1" /" 0. 8umarul 1 repre!inta $ascicolul luminos care ca#e pe una #intre $etele
prismei" numarul / repre!inta prisma nsasi cu cele trei $ete" iar nr. 0 repre!inta culorile
#ispersate #e catre prisma.
4imbolic" putem stabili o corespon#enta ntre cele trei laturi ale prismei si cele trei
principii care guvernea!a comportamentul omului2 intelectul" inima" vointa. Bentru a putea
ira#ia armonios cele sapte culori" trebuie ca aceasta prisma * care este omul * sa $ie
transparenta si echilaterala" a#ica intelectul" inima si vointa sa $ie n mo# egal #e!voltate n
14
el" trebuie sa $ie inteligent" bun si agreabil sa*si reali!e!e g&n#urile si sentimentele sale. %n
acel moment totul n el este armonios ... 5ar" evi#ent" sunt ca!uri $oarte rare" iar prisma
echilaterala repre!inta pe Initiat" pe %ntelept" pe marele maestru.
%n cele mai multe ca!uri" oamenii sunt triunghiuri cu laturi inegale. ?nii au vointa mult mai
#e!voltata" ceea ce nseamna ca" cel mai a#esea" se multumesc sa reali!e!e proiectele
altora. ltii" #in contra" au intelectul si inima mult mai #e!voltate #ec&t vointa" aceasta
semni$ica $aptul ca aceste persoane re$lectea!a si anali!ea!a #estul" ca sunt #e asemenea
$oarte sensibile" #ar c&n# este vorba sa actione!e" sa reali!e!e ceva" ele asteapta sa o $aca
altii n locul lor. Ji tot asa" e7ista tot $elul #e oameni ... =sential este nsa sa ntelegem ca
trebuie sa $acem toate e$orturile pentru a #eveni prisme echilaterale pentru a putea ira#ia
cele sapte culori" a#ica a emana cele sapte virtuti. 8u trebuie sa $abricam lumina" ea este
#e6a pre!enta gata sa treaca prin noi pentru a pro#uce e$ectele sale" numai noi nu suntem
nca gata" noi nu suntem nici su$icient #e #e!voltati" nici puri$icati. /a, /umn")"u "st" gata
sa intr" (n *m p"ntru a s" mani&"sta (n t*ata spl"n!*ar"a #"l*r sapt" #ul*ri, a!i#a
sa%i !"a t*at" irtutil" si put"ril", !ar *mul "st" *pa#, !")"#,ili-rat sau -*lna si
/umn")"u nu s" p*at" mani&"sta !"#+t imp"r&"#t prin "l.
5eci" primul lucru care trebuie $acut" este sa recream echilibrul n noi nsine2 #e e7emplu"
#aca p&na acum am #e!voltat numai intelectul" trebuie sa gasim con#itii sa ne #e!voltam
inima" iar apoi sa lucram" sa $acem e7ercitii pentru ntarirea vointei. C&n# acest triunghi al
inimii" intelectului si vointei este per$ect #e!voltat" omul si #a sema ca n mo# automat
lumina intra n el si rei!voraste sub $orma celor sapte culori.
4a aruncam acum o privire asupra $unctiilor organismului $i!ic2 $iecare repro#uce
$enomenul prismei cu lumina care se #escompune n sapte culori. C&n# m&ncati #e e7emplu"
hrana repre!inta lumina" stomacul repre!inta prisma si el trebuie sa $ie n buna stare pentru a
putea #igera alimentele" a#ica sa #istribuie cele sapte $orte" cele sapte culori" n tot corpul. =l
trimite rosul n sistemul muscular" portocaliul n sistemul circulator" galbenul n sistemul
nervos" ver#ele n sistemul #igestiv" albastrul n sistemul respirator" in#igoul n sistemul osos
si n $ine" violetul n sistemul glan#elor en#ocrine si al chakras*urilor.
>a $el se nt&mpla cu aerul pe care*l respiram" repre!inta simbolic lumina soarelui"
organele respiratorii 'nasul si plam&nii al caror rol este aici comparabil cu cel al stomacului-"
repre!ent&n# prisma.
'pg.I,-%n momentul n care s&ngele puri$icat si ncarcat cu o7igen paraseste plam&nii" el
#istribuie n organism sapte $ascicole #e $orte.
celasi $enomen se pro#uce cu va!ul si au!ul2 imaginile sunt receptionate #e ochi" sunetul
#e au!" ca #e niste prisme care le #escompun si le trimit sub $orma #e impresii. 5eci" tot ce
patrun#e n om" a#ica tot ce este absorbit sau receptionat #e el" se poate compara cu lumina
care intra n prisma si este #escompusa pentru a putea $i #istribuita. 4unt aceleasi $enomene.
4a ve#em acum cum se $ace repartitia .......... al cantitatii. C&n# stomacul #istribuie
energiile" el trimite K parti n regiunea ab#omenului si organelor se7uale" 2 parti plam&nilor si
inimii si numai 1 parte creierului. Bentru a ntelege aceasta repartitie" trebuie sa ne amintim
#e o alta #ivi!iune n trei pe care o utili!ea!a tra#itional stiinta initiatica2 #ivi!iunea cap"
torace" ab#omen. Capul corespun#e lumii #ivine" lumii inteligentei" toracele 'plam&nii si
inima- lumii astrale" iar ab#omenul 'organele #igestive si se7uale- corespun# lumii $i!ice.
ceasta este o #ivi!iune tra#itionala la e!oterici. 5eci" stomacul care absoarbe hrana si o
#istribuia" pastrea!a K parti pentru regiunea sa" trimite 2 parti la cor# si plam&ni si o parte la
creier. 5in aerul primit" plam&nii trimit 2 parti la ab#omen" 2 parti la creier si pastrea!a / parti
pentru ei si inima. %n s$&rsit c&n# creierul primeste energie solara" pastrea!a K parti pentru el"
trimite 2 parti la inima si plam&ni si numai 1 parte la ab#omen. =lementele spirituale care
lasa $oarte putine #eseuri" intra ntr*o mica cantitate n stomac" n timp ce sistemul nervos
primeste aproape tot. Invers" aproape toate energiile pro#use #e hrana si bautura merg la
sistemul muscular si ab#omen si #estul #e putin la creier.
=ste esential acum sa ntelegem ce ne spune prisma" trebuie sa lucram asupra noastra
nsine pentru a #eveni puri ca un cristal si a #e!volta armonios acest triunghi care $ormea!a
capul" plam&nii si ab#omenul. %n acel moment" lumina n care suntem cu$un#ati ne va
traversa si va iesi #in nou sub $orma a sapte culori" cele mai $rumoase" cele mai stralucitoare.
15
V*am vorbit #e6a #e simbolismul celor #oua triunghiuri" unul cu v&r$ul n sus si altul cu
v&r$ul n 6os. ?nii #intre noi stiu #e6a ca aceste #oua triunghiuri echilaterale sunt simbolurile
barbatului si $emeii care au #e!voltat la per$ectiune inima" intelectul" si vointa lor.
#esen 2 triunghiuri" Bg.I0 6os
'pg.I+-:riunghiul barbatului are v&r$ul orientat n 6os $iin#ca repre!inta 4piritul cosmic
care coboara ntot#eauna catre materie" catre pam&nt" pentru a*l nvigora" a*l ......... si a*i #a
o parte #in energia sa2 repre!inta involutia.
:riunghiul $emeii are v&r$ul orientat n sus $iin#ca este simbolul materiei care urca pentru
a se uni cu prea*iubitul sau" spiritul2 este evolutia. 1iecare $ace 6umatate #in #rum si c&n# se
nt&lnesc" se mbratisea!a" $u!ionea!a si sunt n plenitu#ine. cesta nt&lnire a 4piritului cu
materia este simboli!ata #e 4emnul lui 4olomon.
#esen " pg I+
C&n# barbatul si $emeia se unesc pentru a crea un copil" ceea ce barbatul #a $emeii" este
1" lumina" iar $emeia care repre!inta pe /" prisma" pro#uce cele 0 $orte2 o $iinta completa.
=ste aceeasi lege. Iar #aca $emeia nu este bine con$ormata" ea nu va pro#uce un $ascicol #e
culori per$ecte" a#ica o $iinta omeneasca cu toate membrele" toate $acultatile si calitatile" ci o
$iinta han#icapata. ceasta #epin#e #e mama" #ar si #e tata" $iin#ca tatal nu #a tot#eauna
mamei ceva at&t #e pur si luminos ca lumina soarelui. Ceea ce este sigur" este ca #a ceva
'pg.I(-si aceasta lumina #ata #e tata" stralucitoare sau terna" care trece prin prisma mai
mult sau mai putin per$ecta a mamei" pro#uce un copil mai bine sau mai putin bine
con$ormat. 5ar corespon#entele sunt absolut valabile.
Chiar c&n# va vorbesc" cuvintele pe care le pronunt sunt ca lumina soarelui iar voi" voi
sunteti prismele. 5aca cuvintele mele sunt la $el #e pure" #e inteligente" #e per$ecte ca
lumina soarelui" si #aca voi sunteti niste prisme bune" a#ica #aca sunteti o#ihniti" atenti si
vigilenti" cu un intelect si o inima receptive" se vor naste copii e7traor#inari" a#ica i#ei"
imbol#uri si #eci!ii constructive. 5ar chiar #aca va $ac revelatiile cele mai pro$un#e si mai
a#evarate iar voi sunteti somnolenti" obositi sau in#i$erenti la cuvintele mele" nu sunteti niste
prisme bune2 nu se va pro#uce niciun re!ultat si se vor pro#uce chiar nentelegeri" $iin#ca voi
veti ntelege altceva #ec&t v*am spus eu.
cum va voi #escoperi nca ceva e7trem #e interesant. Initiatul care pose#a n el nsasi
cele #oua triunghiuri" cele #oua principii masculin si $eminin" repre!inta unirea spiritului cu
materia. C&n# el este plin #e bunatate" #e iubire si #e compasiune pentru oameni si cu
atentia concentrata pentru ale trimite binecuv&ntarile sale" el repre!inta triunghiul spiritului al
carui v&r$ este orientat n 6os" a#ica catre umanitate. %n acel moment el primeste lumina lui
5umne!eu" si cu toate ca ntreaga sa activitate este orientata n 6os" catre oameni" aceasta
lumina iese #in el ntr*un $ascicol #e sapte culori care se proiectea!a catre cer" iar ngerii"
arhanghelii si 5umne!eu %nsusi sunt uimiti.
C&t #espre principiul $eminin care este simboli!at prin triunghiul materiei" triunghiul al
carui v&r$ este orientat n sus" este mult mai aproape ca centrul pam&ntului. cest centru al
pam&ntului proiectea!a si el o lumina" #ar o lumina in$ernala" o lumina tenebroasa care poate
'pg.,)- avea asupra $iintei umane" #aca nu este ........ " inteligenta si pura" e$ecte #e!astroase.
5eci" cum am spus" c&n# Initiatul are pentru umanitate o iubire total #e!interesata si c&n#
toate $ortele sale" #in tot su$letul sau" cere ca toti oamenii sa $ie n bucurie" n abun#enta" n
pace si n plenitu#ine" atunci cele sapte culori i!vorasc prin el. 5ar se petrece n acelasi timp
si altceva $oarte important2 toate $ortele ntunecate pe care in$ernul i le trimite" Initiatul le
puri$ica" le trans$orma si stie sa le utili!e!e. Bentru marii Initieti" nu e7ista rau pe care sa nu
reuseasca sa*l trans$orme n lumina si bucurie. 8umai atunci c&n# omul nu se a$la n legatura
cu lumina #ivina" c&n# nu a reusit sa*si #e!volte inteligenta si vointa" poate su$eri in$luentele
subterane care*l pot tulbura si chiar $ace sa ca#a.
'pg.,1-Creierul" plam&nii si stomacul #istribuie $iecare sapte $orte n toate sistemele
organismului uman2 / 7 0 F 21 si mpreuna cu omul nsusi" 22. Iata cele 22 #e chei " cele 22
#e taine ale :arotului. 4au" #aca nu vreti sa socotiti omul $iin#ca el este #e6a subnteles prin
cele 21 #e $orte" l puteti nlocui prin lumina care pro#uce toate $ortele. ceasta $ace #eci 0
energii pentru cap" 0 pentru plam&ni si inima" 0 pentru ab#omen si mpreuna cu lumina
soarelui" acesta totali!ea!a 22.
%ntreaga viata" multitu#inea a$initatilor si corespon#entelor" care constituie viata este
repre!entata n acesta imagine a luminii pe care prisma o #escompune n sapte culori. 5e
16
aceea va #au acum ca regula sa cautati lumina" sa va imaginati ca sunteti o prisma si ca v*ati
orientat at&t #e bine nc&t va lasati traversati #e ra!ele soarelui pentru a $ace sa rei!vorasca
ime#iat n 6urul vostru cele sapte culori magni$ice.
'pg.,2-
VII. uritatea %esc&i%e 'ortile luminii
I.
%n $iecare noapte" c&n# omul a#oarme" su$letul sau se #epartea!a #e corpul sau $i!ic
pentru a se cu$un#a n 4u$letul ?niversal. %n timpul acestui repaus al corpului" se reali!ea!a n
el o curatire" o puri$icare. O#ata n#eplinita aceasta lucrare" su$letul poate veni si*si reia
$unctiile si sa se mani$este n materie prin tot $elul #e activitati. cest proces se repeta n
$iecare noapte si chiar n timpul !ilei pentru anumite persoane. 5eci" noaptea" su$letul
aban#onea!a corpul $i!ic '#ar ram&n&n# totusi legat #e el prin legaturi subtile numite coar#a
#e argint- si c&n# el revine #imineata" gaseste casa maturata" curatata spalata" si*si poate
relua lucrul. 5aca su$letul n*ar $i parasit corpul" omul ar $i murit otravit" as$i7iat" $iin#ca
actiunea #e curatire nu s*ar $i putut reali!a n el.
:rebuie sa ntelegem bine ca viata este o combustie2 toate aceste activitati $i!ice"
a$ective" mentale" carora le #am numele #e ;viata;" pro#uc o #ega6are #e $orte" #ar lasa
re!i#uuri pentru eliminarea carora este necesar un anumit timp. =ste #eci necesar ca su$letul
sa se n#eparte!e pentru a se putea $ace curatirea. Ji $iin#ca inva!ia corpului #e catre
impuritati obliga su$letul sa*l paraseasca" #ecurge #in aceasta ca" cu c&t un om #evine pur si
limpe#e" #u at+t " mai putin n"#"sar #a su&l"tul sa%l paras"as#a. =vi#ent" c&n# omul s*a
suprancarcat cu hrana greoaie 'si nu ma re$er numai la hrana $i!ica ci si la cea astrala si
mentala-" aceasta curatire #urea!a mai mult timp si prelungeste absenta su$letului. =ste usor
#e nteles2 c&n# mena6era vine sa $aca curat narmata cu o matura" cu o galeata" cu o c&rpa"
stap&nul casei este obligat sa*i lase biroul liber si sa plece p&na ce treaba este terminata <
4u$letul este #eci alungat #in corp $iin#ca e prea multa curatenie #e $acut.
Broblema care se pune acum este #aca su$letul care paraseste corpul urca ntot#eauna.
4a se uneasca cu su$letul universal" sau ram&ne numai sa pluteasca n regiunile in$erioare.
ceasta #epin#e #e persoana" #e natura si calitatea #orintelor" sentimentelor si g&n#urilor ei.
5ar nu #oresc sa vorbesc aici #ec&t #e o $iinta animata #e un i#eal spiritual maret. %n timpul
somnului" su$letul sau se nalta catre lumina" se scal#a n ea" contempla imensitatea"
calatoreste si comunica cu entitatile celeste ... C&n# el si regaseste corpul" si comunica
amintirea celora pe care le*a trait si se va stra#ui sa le imprime creierului. Ji chiar #aca omul
nu #evine ime#iat constient" cum toate aceste maprente sunt #e nesters" ntr*o buna !i se va
pro#uce revelatia. Iata #e ce se poate nt&mpla ca #eo#ata" ca ntr*o stra$ulgerare" sa
#eveniti constienti #e anumite a#evaruri sublime pe care subconstientul vostru le purta #e6a
#e mai mult timp. 8u venise nca momentul sa constienti!ati" #ar ntr*o clipa" c&n# creierul
vostru s*a a$lat n con#itii $avorabile" $intr*o #ata lumina a i!bucnit. =vi#ent" #aca sunteti
obisnuit sa lucrati asupra corpului vostru $i!ic pentru a*l puri$ica si sensibili!a" su$letul nostru
poate nregistra mult mai usor realitatile lumii sublime si le poate transmite constientului
vostru. 5e aceea este important sa #am corpului $i!ic o hrana pura" aer pur" bauturi pure si
chiar g&n#uri" sentimente" activitati pure.
4piritualitatea nu consta n a negli6a materia pentru a ne ocupa numai #e spirit" $iin#ca n
realitate mani$estarile spiritului sunt limitate #e gra#ul slab #e evolutie al corpului nostru
$i!ic. Spiritul ar" t*at" put"ril", !ar nu l" p*at" mani&"sta at+ta timp #+t *rgan"l"
#*r"sp*n!"nt" !in #*rpul n*stru nu sunt tr")it". lchimistii care au nteles aceasta i#ee
s*au ocupat #e a trans$orma materia" #e a o puri$ica" sublima. :oata acea lucrare pe care o
$aceau asupra materialelor n creu!ete" alambicuri" era simbolica. %n realitate era o lucrare
asupra corpului $i!ic prin apa" prin aer" prin $oc" p&na c&n# corpul era capabil sa re$lecte si sa
lase sa treaca lumina celesta si virtutile spiritului. 4piritul nu are nevoie sa evolue!e. 5in
cotra" rolul sau este sa involue!e" a#ica sa coboare pentru a anima materia. %n regiunea
sublima careia i apartine" el este per$ect. =ste o problema care trebuie sa $ie $oarte clara
pentru #iscipol2 spiritul are toate posibilitatile n cer" #ar este neputincios n planul material
at&ta timp c&t organele corpului $i!ic nu sunt pregatite sa*i asigure mani$estarea. =ste $oarte
important #e nteles acest lucru" $iin#ca oamneii $ie sunt in$luentati #e $ilo!o$ia materialista"
$ie #e o conceptie gresita #espre spiritualitate si nu reuses sa le mpace. 4ub $orme #i$erite
17
alchimistii e7primau mereu aceeasi i#ee2 ei spuneau ca lucrea!a asupra materiei pentru a o
$ace sa #evina subtila si a o trans$orma n aur pur" simbolul per$ectiunii.
Nu "st" !"#i at+t !" imp*rtant sa n" *#upam !" su&l"t si !" spirit, #i !"
instrum"nt"l" &i)i#" prin int"rm"!iul #ar*ra "l" s" mani&"sta, si unul !intr" a#"st"
instrum"nt" priil"giat" "st", "i!"nt, #r"i"rul. C&n# nt&lniti o $iinta #ebila" nu spiritul
sau este #ebil * spiritul sau poate $i cel al unui mare ntelept * ci este instrumentul prin care el
se mani$esta" creierul sau este #e$ect. 5ati celui mai mare violonist o vioara cu coar#e slabite
si nu va putea c&nta. 4piritul este si el un virtuo! care are nevoie" pentru a se mani$esta" #e
un bun instrument. Cerem prea mult spiritului2 i #am un corp ruinat si asteptam sa $aca
minuni. =i nu" nu se poate2 e ca si cum am vrea sa scoatem o sc&nteie #intr*un chibrit ume#2
nu este posibil.
eea ce-i mpiedica pe oameni sa primesca revelatiile erului este faptul ca nu reusesc sa
se dega!e de gri!ile lor materiale si de aceea sunt ncorsetati, sufocati. 8ici macar nu se
g&n#esc sa consacre un minut lumii #ivine sau soarelui" $iin#ca unica lor preocupare este sa
stie cum sa aran6e!e una si alta. =u nu spun ca oamenii trebuie sa*si aban#one!e a$acerile"
#ar este important sa*si lase pentru un moment preocuparile la o parte" ca si cum ar lasa o
povara. Briviti #e e7emplu un hamal care transporta poveri ntr*o e7pe#itie n munti2 #in timp
n timp le lasa 6os" respira putin" se asea!a" rontaie ceva" bea" apoi si reia ncarcatura si si
urmea!a urcusul. 8*ati putea $ace si voi la $el9
@&n#iti*va #in c&n# n c&n# sa va lasati gri6ile un#eva" o ora sau #ouaC va asigur" nimeni
nu va veni sa vi le ia < 8u e7ista prea multi can#i#ati sa preia gri6ile altora. 5eci" lasati*le cu
toata ncre#erea * c&n# veti porni #in nou la #rum le veti gasi e7act un#e le*ati pus * si intrati
n contact cu Cerul.
II.
cum c&tiva !eci #e ani" c&n# nca se mai utili!au lampi cu petrol" n $iecare seara trebuia
sa se curete sticla lampii. r#erea pro#ucea #eseuri" petrolul prin ar#ere #ega6a un $el #e
$uningine care se #epunea pe sticla" si chiar #aca $lacara era aprinsa" lampa nu mai lumina"
trebuia curatata.
Acelasi fenomen se petrece si n noi, fiindca viata este o ardere, da, gndurile,
sentimentele, actele noastre, toate manifestarile noastre sunt rezultatul unei arderi. "entru a
produce flacara, acesta energie care ne da viata, trebuie sa e#iste undeva materiale pregatite
pentru ardere. Dar aceasta combustie se nsoteste inevitabil de deseuri care trebuiesc
eliminate, fiindca asa cum sticla lampii nestearsa de funingine nu mai da lumina sau cum soba
cu lemne sau carbuni necuratata de carbuni nu mai da caldura, tot asa omul care nu se
purifica se afunda n ntuneric, frig si sfrseste prin a-si pierde viata.
5in ne$ericire oamenii nu s*au g&n#it nicio#ata la aceste corespon#ente" si*si imaginea!a
ca pot trai $oarte bine $ara sa se preocupe #e eliminarea impuritatilor. =i stiu ca trebuie sa se
spele n $iecare !i $iin#ca alt$el porii pielii lor se vor nchi#e si aceasta va #auna sanatatii. 5ar
interior nu se spala" #e aceea porii pielii lor spirituale sunt astupati" nici o lumina nu a6unge la
ei si ram&n scu$un#ati n ntuneric" acu!&n# Cerul ca i*a aban#onat si ca ram&ne sur#. =i bine"
Cerul nu ne*a aban#onat si nu este nici sur# < Obstacolele vin #e la noi" $iin#ca noi ne*am
$ormat n 6ur o crusta at&t #e groasa" am ntarit*o si consoli#at*o" nc&t nici Cerul n*o poate
traversa. 8oi suntem cu$un#ati n lumea #ivina si totusi ne simtim i!olati si separati #e el"
tocmai $iin#ca aceasta crusta $ormata #e g&n#urile si sentimentele noastre in$erioare" $ac un
ecran care ne mpie#ica sa intram n comunicare cu =l. %n realitate Cerul" lumina" bucuria"
totul este pre!ent si ne ncon6oara" si cel care #eci#e sa lucre!e asupra lui nsusi pentru a se
puri$ica si a*si trans$orma corpurile subtile" $ac&n#u*le sa #evina receptive si sensibile" si va
#a seama ca nu e7ista #e $apt nici o separare ntre Cer si el nsusi.
Va voi #a o alta imagine. C&n# cerul este senin" apare soarele" c&n# cerul este acoperit
#e nori" soarele ram&ne ascuns. 5ar #aca urcati cu avionul p&na la o altitu#ine #e !ece mii
#e metri" va a$lati #easupra pla$onului #e nori" un#e soarele straluceste mereu" nu este
nicio#ata ascuns ...
=i bine" #in punct #e ve#ere e!oteric" norii nu sunt nimic altceva #ec&t g&n#urile si
sentimentele opace" #ense si terne care" acumul&n#u*se n inima si intelectul nostru" ne
ascun# soarele. %n interiorul nostru straluceste ntot#eauna un soare" un soare care este
5umne!eu %nsusi" sursa vietii" sursa luminii. =l este mereu acolo" pre!ent un#eva n esenta
18
noastra" n centrul $iintei noastre" #ar nu*l ve#em" nu*l simtim" suntem n tuneric si tremuram"
#ar #e ce 9 1iin#ca n*am stiut sa ne puri$icam.
=ste e7trem #e important pentru om sa stie sa*si elimine impuritatile organismului sau
psihic. 5e aceea e7ercitiile #e puri$icare ocupa un loc at&t #e important n viata #iscipolului"
si nu numai puri$icare prin mi6loacele $i!ice2 postul" e7ercitiile respiratorii" ablutiile" etc. ... #ar
si puri$icarea prin mi6loacele spirituale2 concentrarea" rugaciunea" $iin#ca aceste e7ercitii i
permit sa intro#uca n el o substanta care #e!agrega tote elementele straine" #eci nocive.
V*am #at #e6a n mai multe r&n#uri e7ercitii pe care sa le $aceti cu cele patru elemente"
$ocul care ar#e" aerul care #ispersea!a" apa care spala si pam&ntul care nglobea!a.
Regasiti aceste e7ercitii si practicati*le
1
.
=ste n interesul vostru. %n $iecare !i" #e mai multe ori pe !i" g&n#iti ca activitatile voastre
$i!ice si psihice" $iin# re!ultatul unor ar#eri" pro#uc #eseuri #e care trebuie sa scapati. ceste
#eseuri nu sunt comparabile #ec&t poate cu un pic #e $um" #ar $umul care se #epune n
$iecare !i $ormea!a p&na la urma un strat negru pe care nimic nu*l mai poate nlatura.
4a luam un alt $enomen al vietii coti#iene la care nu v*ati g&n#it cum sa*l interpretati.
C&n# m&ncam trebuie sa evacuam anumite materii2 este o lege la care sunt supuse toate
creaturile. 4tu#iati sistemul #igestiv la om2 totul este conceput per$ect pentru a primi hrana si
a arunca ce n*a putut $i asimilat. 5aca apare o anomalie care perturba $unctionalitatea
rinichilor sau a intestinelor" omul se otraveste ncetul cu ncetul. 5ar acest lucru nu este
valabil numai n planul $i!ic" #aca evacuarea nu se $ace corect nici n planul eteric" astral"
mental" omul " #e asemenea" se otraveste. C&ti oameni nu sunt into7icati psihic $iin#ca
corpurile lor eteric" astral" sau mental sunt saturate #e impuritati < =i nu stiu $aptul ca si n
acele planuri sunt elemente #e aruncat" iar canalele sunt astupate. :rebuiesc permeabili!ate
pentru ca circulatia sa se poata $ace #in nou.
Iata nca o #ova#a pentru cele pe care tocmai vi le*am relatat. 4untem cu$un#ati n viata
#ivina" luminoasa si bogata" #ar nu o simtim $iin#ca canalele sunt obturate si comunicarea
este ntrerupta. Iata #e ce rolul esential al nitierii este sa nvete pe #iscipol ca numai
puri$ic&n#u*se va reusi sa restabileasca comunicarea pentru ca viata #ivina sa circule n el.
C&n# viata circula ea a#uce toate materialele in#ispensabile celulelor. %n momentul n care
aceasta circulatie se opreste" urmea!a moartea.
Ceea ce v*am revelat acum este nscris n natura #e catre Inteligenta cosmica" #ar voi nu
v*ati #at silinta sa o #esci$rati. 4tu#iati viata tuturor creaturilor si observati ca ntr*un moment
sau altul" toate au ceva #e aruncat.
/"#i (n &i"#ar" )i, !" mai mult" *ri p" )i, g+n!iti%a la #uratir", la puri&i#ar".
2a#"ti sa #urga apa, apa #"l"sta, imaginati%a #a a a&lati (ntr%un t*r"nt sau su- *
#as#a!a si #a t*at" impuritatil" *astr" sunt (n!"partat". Va mai put"ti imagina #a
sunt"ti un #ristal si #a (n#"t, (n#"t, !""niti transpar"nt. 1, 3 4in"(nt"l"s, nu p*at"
&i *r-a !" * transpar"nta &i)i#a, #i (n !*m"niul "t"ri#, astral, m"ntal, iar un
#lara)at*r a put"a #*nstata #a sunt"ti #u a!"arat transpar"nt si pur #a un
#ristal, si #a "n"rgiil" 5"rului tr"# prin *i, asa #um lumina tr"#" prin prisma,
!"s#*mpun+n!u%s" (n #"l" sapt" #ul*ri. 5eoarece e7ista meto#e e$icace" #e ce sa nu le
$olosim n loc sa $im mereu n su$erinta" pe cale #e a pl&nge si #e a*i plictisi pe ceilalti9
%n $iecare !i trebuie sa va g&n#iti cum sa va puri$icati" $iin#ca peste tot primiti impuritati
nu numai n planul $i!ic" m&nc&n#" b&n#" respir&n#" #ar si n planul psihic prin g&n#urile si
sentimentele voastre" #ar si prin g&n#urile si sentimentele altora si sunteti otraviti. 5eci"
supravegheati*va" nu cititi si nu primiti orice" nu $recventati pe oricine si mai ales $iti atenti la
g&n#urile voastre" la obiceiurile pe care vi le $aceti" $iin#ca numai gratie vigilentei voastre veti
#eveni puri" puri spiritual. Ji nu numai aceasta puritate va va a#uce toate binecuv&ntarile"
#ar pre!enta voastra va $i bene$ica si celorlalti2 veti $ace bine tuturor creaturilor pe care le
veti nt&lni" la veti curata" le veti lumina.
8u trebuie nicio#ata sa uitati ca starea voastra interioara nu va priveste numai pe voi" #ar
i in$luentea!a si pe ceilalti. 5aca sunteti impur" prin emanatiile voastre" i mur#ariti si pe
ceilalti. 5oriti sa $aceti bine" se ntelege" #ar sa stiti ca nu puteti $ace nici un bine #aca nu
sunteti pur. Iata" asta este tot" absolut. 5aca vreti cu a#evarat sa a6utati umanitatea" o puteti
$ace prin puritatea voastra. Chiar #aca nu spuneti nimic nimanui" prin puritatea voastra lasati
1
. se ve#ea vol NIII #in Opere Complete" cap. VI.
19
sa treaca prin voi o lumina care contribuie la ameliorarea tuturor n 6urul #umneavoastra. 5a"
numai prin pre!enta voastra. 5ar #aca s&nteti impur" a#ica rau" ne#rept" lacom" criminal"
contribuiti la otravirea lumii ntregi. cum" $ie ca o cre#eti sau nu" este chiar asa2 eu cre# asta
sau mai #egraba o spun.
Oamenii cauta inteligenta" $orta" vointa" iubirea si mai ales banii < Bentru bani toata
lumea alearga" #ar pentru puritate ... Ji iata ca puritatea este ba!a tuturor. Ocupati*va #e
puritate si restul va veni singur la voi. Buritatea va va $ace mai sanatos" mai $rumos" mai
puternic" mai inteligent. =vi#ent contemporanii at&t #e savanti si eru#iti au lasat la o parte
aceasta problema a puritatii. Viata pura ... la ce ar putea servi viata pura 9 =i au alte
preocupari si ca urmare" cu viata lor impura se pun n pericol" se mbolnavesc si pier# chiar
tot ce aveau" $iin#ca ba!a era sovaielnica. 5a" ba!a. u e7istat s$inti care n*au citit nici o
carte" care n*au $acut nicio#ata stu#ii" ci au lucrat numai pentru puritate si iata ca toate
celelalte calitati au nceput sa se main$este n ei2 cunoasterea" clarve#erea" puterea #e
vin#ecare ... $iin#ca nu mai e7istau n ei straturi opace" nu mia e7istau ecrane si toate
bogatiile Cerului puteau patrun#e n ei.
:rebuie #eci sa lucrati n $iecare !i pentru a permite luminii sa intre" n $iecare !i sa
curatati" sa $recati" sa spalati ... ca $emeile #e serviciu care au aceasta munca. Voi spuneti2
;Cum 9 8oi care intentionam sa #evenim printi si printese" ne spuneti ca trebuie sa $im ca
$emeile #e serviciu 9; 5esigur o $emeie #e serviciu poate #eveni o printesa. C&n# veti pune
totul la punct n voi" veti aban#ona vechile voastre vesminte pentru a se mbraca cu vesminte
princiare <
VIII. !raiti viata intensa a luminii
5intre toate lucrurile pe care le cunoastem n lumea $i!ica" lumina este cea mai rapi#a2 ea
parcurge /)).))) kilometri pe secun#a. 5e ce tocmai ei Inteligenta cosmica i*a #at cea mai
mare rapi#itate 9 =7cept&n#u*i pe Initiati care au acvor#at ntot#eauna prioritate luminii"
nimeni nu s*a g&n#it vreo#ata sa*si puna o ast$el #e problema" pentru a trage conclu!iile n
viata spirituala.
8imic nu poate egala vite!a luminii si acest $apt i con$era o mare superioritate asupra
tuturor lucrurilor. 5a vite!a este un criteriu al per$ectiunii" si nu numai n #omeniul tehnic.
5aca g&n#irea voastra #evine nceata" #aca nu va mai puteti ba!a pe ea pentru a avea rapi#
imaginea 6usta a unei situatii critice" puteti avea un acci#ent sau ca#eti n capcana. >a $el" n
viata interioara" #aca viata psihica se ncetineste" totul #evine mult mai #i$icil. =i" #a" lumina
este o masura" un criteriu. >umina nu are nimic rau n intentia sa" ea nu este interesata" este
#ega6ata" libera #e orice #orinta" #e aceea curge at&t #e repe#e" este mereu prima. 5aca
#oriti sa e7plorati inima omeneasca" universul" toate bogatiile su$letului universal" sa stiti ca
veti reusi numai #aca aveti rapi#itatea intensitatea luminii.
Ceea ce $ace #i$erenta ntre #iversele regnuri ale universului" este intensitatea vibratiilor
care anima vibratiile. 5e la regnul mineral la regnul uman si mai #eparte" n lumea #e
#incolo" #e la ierarhiile angelice p&na la :ronul lui 5umne!eu" viata se mani$esta cu o
intensitate si subtilitate cresc&n#a. m putea spune ca masura evolutiei unei $iinte este
intensitatea vietii sale. Cea mai mare parte a oamenilor" n*au nteles acest a#evar si traiesc
;cu ncetinitorul;2 inima" plam&nii" $icatul" creierul" g&n#ul" totul la ei este stagnant" si nu stiu
ca acest lucru este cel mai periculos. Cel care traieste ast$el este ca o roata care se nv&rte
lent2 #e ea se prin#e mocirla" #ar #aca roata se nv&rteste repe#e" tot noroiul este aruncat. =
usor #e nteles. Ji atunci #e ce oare e7ista printre oameni at&tea ;roti; care se nv&rt ncet 9
1iin#ca li se nt&mpla sa $ie tulburati" $uriosi" sau n pat cu cineva" oamenii cre# ca ast$el
cunosc viata intensa. 8u viata intensa nu nseamna tipete" gesticulatii sau e$ervescente
pasionale. Viata intensa e aproape imperceptibila. Cel care traieste o viata intensa poate nu
$ace nici o miscare" #ar interior vibrea!a la $el #e rapi# ca lumina" chiar si mai mult. 1iin#ca
#aca este a#evarat ca lumina este cea mai rapi#a n planul $i!ic" eteric" astral si mental" omul
poate atinge vite!e chiar mai mari2 prin g&n#ul sau" prin spiritul sau care sunt o $orma a
luminii" el se poate #eplasa cu o vite!a #e milioane #e kilometri pe secun#a. >uminii soarelui
i sunt necesare opt minute pentru a a6unge p&na la Bam&nt" n timp ce g&n#ul poate atinge
instantaneu punctul cel mai n#epartat al spatiului. Miscarea spiritului este cu mult mai rapi#a
#ec&t cea a luminii" #ar pentru noi lumina ram&ne mo#elul cel mai bun iar ce priveste
rapi#itatea" pentru a ne arata ca trebuie sa acceleram intensitatea vietii noastre.
20
5aca n toate con#itiile e7istentei voastre veti lua #rept criteriu vibratiile luminii" veti
putea rationa mai bine" re$lecta mai bine" veti putea anali!a pe ba!e reale toate $enomenele
vietii voastre interioare. Ji este important $iin#ca #upa ce ati trait anumite momente sublime"
trebuie sa puteti sa va #ati seama #aca sunteti n stare sa mentineti aceasta stare #e
constiinta. scult&n# mu!ica" cu totii ati putut constata ca pentru aceeasi bucata e7ista !ile
c&n# vibrati sau sunteti transportati" iar n altele nu simtiti aproape nimic. =i bine" e vorba
acum sa avem aceasta constienta pentru toate celelalte #omenii ale vietii psihice" sa nvatam
sa recunoastem gra#ul intensitatii emotiilor noastre. %n#ragostitii sunt poate singurii care va
pot spune #aca prima lor sarutare a $ost cea mai intensa sau ultima. =i cel putin .... au ...'9-
%n $ine ne spunem asa $ara sa cautam sa stim mai mult.
5iscipolul trebuie #eci sa se supraveghe!e si" n special n me#itatiile sale sa poata
#iscerne #aca a reusit sa*si creasca subtilitatea" intensitatea" ntr*un cuv&nt spiritualitatea
starilor sale #e constiinta #aca nu" el va regresa. Caci iata nca o calitate care trebuie
#e!voltata2 discernamntul" sa stiti n $iecare !i" n $iecare luna" n $iecare an" #aca ati
progresat" #aca ati evoluat n raport cu !ilele" lunile si anii trecuti. %n viata psihica se pro#uc
tot $elul #e variatii si e7ista #eci n acest #omeniu multe lucruri #e apro$un#at" #e anali!at" #e
clasat.
8umai train# $ara ncetare o viata intensa" veti putea $ace noi #escoperiri interioare"
$iin#ca aceasta intensitate va #escopera n $iecare !i noi a#evaruri. Voi spuneti ;5ar cum
putem $ace #escoperiri n noi nsine 9 Citin#" stu#iin#" ntelegem" #ar singuri" n noi nsine"
pentru ntr*a#evar sa #escoperim ceva 9; 5esigur" viata intensa" iata calea pentru a a$la
a#evarurile esentiale ale universului. 8icio#ata nu veti #escoperi aceste a#evaruri #aca ele
nu*si au sursa n voi" #aca nu le*ati trait. .inenteles e bine #aca este cineva care vi le revela"
o $iinta pe care o iubiti si n care aveti ncre#ere" #ar trebuie totusi sa le veri$icati prin voi
nsiva.
5aca oamenii sunt mereu cu$un#ati n incertitu#ine si n#oiala" este pentru ca au cautat
a#evarul prin cai e7terioare si nu putem $i nicio#ata siguri #e ceea ce este n e7terior. 8umai
calea interioara elimina complet n#oiala. C&n# va #or #intii" va puteti n#oi 9 Buteti spune2
;4tai putin oare ma #oare sau nu 9 .. nu ... #e .. nu" n $ine poate;9 5in ne$ericire nu ne putem
n#oi suntem siguri #e tot ceea ce suntem n interiorul nostru. 5e aceea a#evaratele
#escoperiri se pro#uc n viata interioara intensa" puternica" care t&sneste ca lumina. :rebuie
sa ne #orim aceasta viata" s*o cerem" sa pregatim con#itiile ca ea sa se instale!e n noi.
Briviti #e e7emplu ce se nt&mpla #imineata la rasaritul soarelui2 #aca sunteti pre!enti
$ara elan" privin# soarele a#ormiti. 5ar #aca sunteti tre6i" animati #e o viata intensa" ntreaga
voastra $iinta ncepe sa vibre!e si sa simta soarele. 1ara o viata intensa nu puteti cunoaste
nici soarele" nici stelele" nici pe 5omnul si nici Cartile sacre" nici macar $iintele pe care le
iubiti.
Ji atunci ce sa $acem pentru a ncepe sa traim aceasta viata intensa 9 =i bine" mai nt&i"
trebuie sa acceptam aceasta i#ee" sa ntelegem ca este #e #orit si pro$itabila" apoi trebuie s*o
iubim" s*o #orim" si n $inal trebuie sa ne #eci#em s*o reali!am. %n acel moment" restul va veni
ncetul cu ncetul. 5ar este important #e a ncepe prin a accepta i#eea acestei vieti intense"
$iin#ca at&ta vreme c&t n*o acceptam" traim cu ncetinitorul"stagnam si chiar #aca unii
primesc niste inspiratii celeste" ei $ac totul pentru a*si le reprima sub prete7tul ca nu este
ceva normal. tunci" e mai bine sa $im ca pietrele9< Multi mpie#ica aceste curente #ivine
care*i vi!itea!a $iin#ca niste oameni putin luminati au pretins ca aceste contacte cu Cerul
sunt mani$estari nelinistitoare care*i vor antrena spre nebunie. 5e c&n# viata spirituala
intensa con#uce oamenii la #e!echilibru 9 Briviti mai bine < :oti cei care sunt n spitalele
psihiatrice" oare viata intensa" #ivina" solara" i*a a#us acolo" sau mai #egraba #e!or#inile
vietii lor pasionale 9
>umina este at&t #e rapi#a" $iin#ca este #e!interesata" $iin#ca are cele mai bune intentii n
mintea sa. 4unteti mirati" asa*i9 8u ni s*a mai spus nicio#ata ca lumina are o minte< 5a"
lumina este rapi#a $iin#ca s*a eliberat #e tot ceea ce este in$erior" animal" sau chiar omenescC
ea nu este mpovarata #e nici o greutate. ti va!ut vreo#ata un om $ugin# $oarte repe#e
ncarcat #e poveri 9 8u e posibil. Bentru a $ugi" trebuie sa $i aruncat orice greutate" sa $ie
eliberat. >a $el lumina" care este $oarte inteligenta" nu a vrut nicio#ata sa se ncarce #e poveri
inutile" #e anga6amente stupi#e care ar $i putut s*o retina. =a vrea sa $ie libera si #e aceea
alearga" este $ormi#abil" galopea!a< Ji cum ea are si multa #ragoste" se grabeste sa*i a6ute
21
pe oameniC iubirea o mbol#este sa mearga rapi# pentru a putea $i #e $olos ime#iat. Ceilalti
care sunt suprancarcati #e tot $elul #e greutati a6ung c&n# bolnavul #e6a si*a pier#ut viata.
Cineva este mort si #upa un secol vin sa*l salve!e. Iata vite!a oamenilor< >umina este cea
mai inteligenta.
I#ealul #iscipolului este sa se #ega6e!e #e toate limitarile" sa respinga toate obstacolele"
pentru a #eveni asemenea luminii. .inenteles" nu este chiar at&t #e usor" at&ta timp c&t
traim n lume" n materie" e7ista at&tea pie#ici" at&tea constr&ngeri < 5ar cel care este
constient si a #ecis sa ia lumina #rept ghi# se #espovarea!a" se eliberea!a" si vibrea!a at&t
#e intens ca aproape nimic nu*l poate opri2 el parcurge spatiul" vi!itea!a" observa" si gratie
rapi#itatii sale interioare a6unge sa #escopere minunile universului. Comparati*l cu toti cei
care nu #oresc sa se #eplase!e2 ei n*au calatorit nicio#ata" nu si*au parasit satul lor nicio#ata"
si*au petrecut ntot#eauna viata cu porcii" boii" oile " ce ar putea povesti 9 8*au va!ut si n*au
vi!itat nicio#ata nimic. %n timp ce lumina" ea calatoreste" priveste" constata" nvata" si ei
trebuie sa*i cerem sa ne povesteasca tot ce ea a va!ut venin# p&na la noi. 5ar suntem
#eparte #e aceste meto#e2 nimeni nu se preocupa sa ceara ra!elor soarelui sa*i povesteasca
ce au va!ut" ce pot spune #espre calatoria lor" nici nu se #eci#e sa $aca la $el ca ele.
%n $iecare #imineata" la rasaritul soarelui" aveti toate con#itiile pentru a ncepe sa traiti o
viata intensa. 5ar mai nt&i trebuie sa nvatati sa va eliberati #e #orintele materiale" $iin#ca
numai multumin#u*ne cu $oarte putin material putem creste intensitatea g&n#ului si
sentimentului si putem calatori n spatiu. Iisus care cunostea acesta lege a e7primat*o printr*o
imagine spun&n# ca mai #egraba o camila ar trece prin urechile acului #ec&t un bogat prin
portile %mparatiei Cerului. %n aparenta este cel mai absur# lucru2 cum o camila" care este
mare si soli#a" poate sa treaca prin gaura unui ac" n timp ce un slabanog #e bogatas nu va
putea trece printr*o poarta imensa 9 =i bine" stiinta initiatica e7plica $aptul ca Iisus nu vorbea
#espre corpul $i!ic" ci #espre corpul astral. C&n# corpul astral este um$lat #e tot $elul #e
#orinte" omul nu poate intra n %mparatia lui 5umne!eu" nu reuseste sa treaca prin poarta. %n
timp ce camila este simbolul unei $iinte al carui corp astral este $oarte mic" $iin#ca este sobra"
se multumeste cu putina hrana si apa pentru a traversa #esertul.
5a" toti initiatii sunt #e acor#2 cu c&t omul este mai prins #e a$aceri" cu at&t are mai
putine con#itii #e a trai o viata intensa si nu reuseste sa vibre!e la unison cu lumina. Ve#eti*i
pe toti acesti oameni care ar nghiti lumea ntreaga < .inenteles" ei tipa" #au or#ine" parcurg
lumea n toate sensurile" nu putem nega ca #es$asoara o activitate intensa. 5ar aceasta nu
este o viata intensa. Viata intensa nu se mani$esta prin cuvinte" gesturi sau miscari. Butem
sta ase!ati" imobili si totusi sa atingem centrul universului. 5ar nu puteti ntelege acest lucru
#ec&t reali!&n#u*l. =ste la $el #e #i$icil #e e7primat ca si acele momente c&n# un barbat si o
$emeie care se iubesc schimba n tacere o privire pe care n*o vor putea uita nicio#ata. 8u s*a
schitat nici un gest" nu s*a pronuntat nici un cuv&nt" totusi nimic n*ar putea tra#uce
intensitatea iubirii pe care si*au #aruit*o ... %n timp ce un altul va ngenunchea pentru a
#eclara2 ;Va iubesc" va a#or ... Ochii" parul" sur&sul #umneavoastra ... Va voi #arui Cerul" voi
muri pentru #umneavoastra ...; O la" la" ce tapa6 < %ti vine sa*i trimiti la plimbare.
Ji eu care mereu va tot vorbesc si va e7plic" si tot e7plic ... 5oamne" ce rol < 5ar astept
!iua c&n# voi putea n s$&rsit sa nu va mai spun nimic" sa putem ram&ne asa" n tacere" ntr*o
liniste e7terioara ... 5ar trebuie sa va pregatiti. 1iin#ca aveti nevoie #e o pregatire pentru a
sesi!a" a simti" a capta ceea ce pot sa va #au pe acesta cale.
Ve#eti" e7ista n mintea mea o ntreaga stiinta" un program #upa care ma con#uc. ?nii nu
sunt at&t #e multumiti. 5upa ei ar trebui sa vorbesc ntr*un anumit $el" sa ating un anumit
subiect" sa iau o anumita hotar&re ... Jtiu $oarte bine ca n lume" con$erentiarii se stra#uiesc
sa $ie pe placul gustului publicului" #ar n ca!ul meu" este #i$erit2 Brogramul meu se ba!ea!a
pe altceva #ec&t pe gusturile si pre$erintele oamenilor care nu sunt ntot#eauna luminati" si
chiar #aca sunt nemultumiti" cu at&t mai rau. 8u accept nicio#ata vreo sugestie #e la cei care
mi cer sa le #au cunostinte livresti. 4unt prea obisnuiti sa nu*si $oloseasca #ec&t intelectul"
$ara a $ace nimic" $ara a aplica nimic2 nu me#itea!a" nu se roaga" nu $ac e7ercitii" nu se
trans$orma. 8umai cunostinte2 citesc" nregistrea!a" se in$ormea!a" sunt la curent cu tot ce se
nt&mpla acum n lume. 5ar aceasta nu este meto#a cea mai buna #e a evolua si #e a se
elibera" ei o vor constata ntr*o !i" $iin#ca nu $ac nimic pentru a concreti!a" pentru asi aplica
cunostintele n gesturile" actele" comportamentele lor.
22
Oamenii stiu tot #ar nu $ac nimic. =i stiu ca comport&n#u*se cu bl&n#ete vor obtine
re!ultate e7traor#inare" #ar nu contenesc #e a se n$uria. =i stiu" ei stiu" ei stiu ... #ar c&n#
este vorba sa reali!e!e aceasta stiinta" gasesc ca acest lucru este mult mai putin interesant.
.ine" sa $aca cum #oresc" #ar nu ast$el se vor trans$orma" #in contra" vor ram&ne slabi"
vulnerabili" opaci" bolnaviciosi si ne$ericiti si nu vor cunoaste nicio#ata viata intensa.
I(. Raza LASER )n viata s'irituala
I.
%n #omeniul tehnic lumina cunoaste aplicatii e7traor#inare pe care civili!atiile $oarte
vechi" cum erau tlantii" le cunosteau #e6a. 4e stie ca" $olosin# cristale enorme captau si
concentrau lumina solara" gratie careia puneau n $unctiune tot $elul #e aparate si masini. %n
!ilele noastre" stiinta a pus la punct laser*ul care permite obtinerea unor $ascicole luminoase
#e o putere $oarte mare care poate reali!a minuni" #ar as vrea sa va vorbesc #espre
aplicatiile laser*ului n alt #omeniu" n #omeniul spiritual.
>aser*ul" ceea ce nseamna ;>ight mpliphication bG 4timulate# =mission o$ Ra#iations;
'ampli$icarea luminii prin emisie stimulata #e ra#iatie- a $ost #escoperit catre 1(,) #e
$i!icianul american :heo#ore Marman'9<-. >aser*ul este un cristal #e rubin sintetic n $orma #e
cilin#ru" ale carui e7tremitati pre!inta" pe #e o parte o supra$ata re$lectoare" si pe cealalta
parte o supra$ata semi*re$lectoare.
cest cristal este e7pus la lumina unui $lash ver#e care e7cita atomii #e crom continuti n
rubin 'ceea ce se numeste pompa69 optic-. 5aca intensitatea pompa6ului $lash*ului este
su$icienta" apare o emisie a unui $ascicol #e lumina $oarte intens prin e7tremitatea semi*
re$lectoare
#esen 'pg.+I-
>umina laserului se concreti!ea!a prin $otoni #e aceeasi $recventa * este #eci o lumina
monocromatica * care sunt emisi n aceeasi #irectie si n $a!a * este #eci si o lumina concreta.
cestea sunt calitatile prin care intereasea!a laser*ul $iin#ca o lumina monocromatica si
coerenta are o putere e7traor#inara. 8u voi intra n #etaliile pe care le veti gasi" #aca #oriti"
n lucrarile #e specialitateC ceea ce ma interesea!a" este sa va arat ca" cu mii #e ani nainte
ca ...... contemporani sa #escopere laser*ul" Initiatii #e6a l cunosteau. Regasim n laser
principiul ca#uceului'9- lui Hermes" care el nsusi este un re!umat al $iintei umane 'scema .-.
.astonul repre!inta coloana vertebrala" iar cei #oi serpi ncolaciti" cele #oua curente care
coboara #e la nivelul emis$erelor cerebrale #reapta si st&ngaC aceste curente se ncrucisea!a
la nivelul ce$ei" trec prin plam&nul st&ng si #rept" se ncrucisea!a #in nou la nivelul ple7ului
sola" trec prin $icat si splina" se ncrucisea!a la nivelul ombilicului
schema . 'pg.+,-
trec prin rinichii st&ng si #rept" se ncrucisea!a n centrul Hara si trec n $inal prin glan#ele
se7uale la barbat si ovare la $emeie 'schema C-.
schema C 'pg.+,-
%n realitate" nu sunt #oi serpi ncolaciti n 6urul baghetei magice" ci unul singur care este
polari!at n po!itiv si negativ. .astonul repre!inta ntot#eauna principiul masculin" iar sarpele"
spirala" principiul $eminin care ncon6oara" nvaluie principiul masculin pentru a n$lacara
$ortele continute n el. Iata sensul pro$un# al ca#ucelui lui Hermes. .agheta #in mi6loc
repre!inta planul mental" n timp ce sarpele" care este polari!at" repre!inta planul astral.
1iin#ca v*am spus #e6a" planul astral este strabatut #e #oi curenti unul ascen#ent" celalalt
#escen#ent. Ca#uceul lui Hermes este #eci un simbol al celor #oua principii2 masculin
'bagheta- si $eminin 'sarpele polari!at n po!itiv si negativ- $iin#ca principiul $eminin este
tot#eauna e7primat prin numarul #oi. =ste o repre!entare a omului cu toate posibilitatile sale
#e #e!voltare n ve#erea mani$estarii puterii #ivine. 4ub o alta $orma" regasim ca#ucelul lui
Hermes n rborele se$irotic cu cei #oi st&lpi ai rigorii 'po!itiv- si al milei 'negativ- situatii #e o
parte si #e alta st&lpului central sau st&lpul #e echilibru. 5oua curente care coboara #in
OAther" trec prin HoOmah si .inah" se ncrucisea!a n 5aoth'9-" trec prin Hese# si @ebourah"
se ncrucisea!a n :riplet" trec prin 8et!ach si Ho#" se ncrucisea!a n $ine n IAso# care"
simbolic" repre!inta organele genitale 'scema 5-.
23
schema 5 'pg.++-
5upa tra#itia hin#usa" omul pose#a n ma#uva spinarii trei canale #e natura eterica" n
centru se a$la 4ushumna" la st&nga I#& si la #reapta Bingal&. Brin po!itii a#ecvate" e7ercitii #e
respiratie si me#itatie" Goghinul reuseste sa tre!easca $orta care este nca somnolenta n
chakra Moula#hara" situata la ba!a coloanei vertebraleC aceasta $orta" numita sarpele
Oun#alini" se ri#ica prin canalul 4ushumina" trece prin #i$eritele chakre2 4va#isthana"
Manipura" nahata" Visu#ha" 6na" pe care le nt&lneste n miscarea sa pentru a atrage n $inal
chakra 4ahasrara n v&r$ul capului. >a acest nivel" ea t&sneste ca un $ascicol #e lumina
'schema =-. Moghinul care a a6uns sa #iri6e!e Oun#alini p&na la chakra 4ahasrara" pose#a cele
mai mari puteri. 5ar evi#ent" nainte #e a a6unge acolo" este necesara o ntreaga #isciplina si
In ciu#a acestei #iscipline" prea putini Goghini reusesc sa #iri6e!e aceasta $orta Oun#alini p&na
la nivelul crestetulului.
schema = 'pg.+(-
4e poate nt&mpla ca" tre!in# prematur sau involuntar Oun#alini" anumite persoane care
nu erau n prealabil puri$icati sau care nu #ob&n#isera un control su$icient sa $ie #obor&ti #e
aceasta $orta" $iin#ca ea este teribila si omul care nu o #omina poate $i #istrus" nu numai $i!ic
ci si psihic. =ste #eci mult mai ntelept sa nu cautati sa tre!iti prematur $orta Oun#alini. 5ar
cel care s*a pregatit #e*a lungul mai multor ani" o poate $ace $ara pericol" si una #in meto#ele
cele mai e$icace este respiratia" $iin#ca cele #oua norise'9- sunt n legatura cu curentele I#a
'$eminin- si Bingala 'masculin-C aceste curente" stimulate prin respiratie pot la r&n#ul lor
stimula Oun#alini. Jarpele Oun#alini" supranumit lumina ver#e" se ri#ica #eci n interiorul
ma#uvei spinarii" ai carei electroni i e7cita si urca p&na la nivelul creierului un#e se uneste
cu principiul masculin 4hiva. =ste un trium$" unirea celor #oua principii" iar Initiatul care a
reusit reali!area acestei uniuni" poate proiecta $ocul.
Ve#eti #eci cum tra#itiile iu#aica" greaca si hin#usa pre!inta" sub #i$erite $orme simbolice"
anumite procese spirituale care se pro#uc" sub #i$erite $orme simbolice" anumite procese
spirituale care se pro#uc n om si iata ca stiinta a gasit acum o aplicatie tehnica a acestora"
prin laser. 5e alt$el" acesti savanti care $ac n acest moment #escoperiri at&t #e revolutionare
sunt #e $apt rencarnari ale tlantilor. 1iin#ca tlantii cunosteau #e6a laser*ul ca si alte tehnici
recent #escoperite si Inca altele care vor $i #escoperite n viitor.
5ar" repet" stiinta nu $ace #ec&t sa a#apte!e n #omeniul tehnic $enomene care se pro#uc
n om" si va voi #a un e7emplu. 8umai ca" $iin#ca anumite persoane risca sa $ie socate" voi
$ace ca acel prese#inte #e tribunal" care" n timpul unei se#inte" se a#resea!a publicului
spun&n#2 ;5oamnelor si #omnilor" av&n# n ve#ere caracterul scabros al lucrurilor pe care le
vom e7pune" averti!am persoanele care pot $i socate ca pot sa paraseasca sala...; =vi#ent
nimeni nu iese. ;cum" reia prese#intele" cum aceste persoane au iesit" putem ncepe.; 5eci
si eu voi spune2 ;5eoarece toate persoanele pu#ice au iesit pot vorbi;. Ji iata ce vreau sa va
spun. %n timpul actului se7ual" ceea ce se petrece ntre barbat si $emeie este comparabil cu
$enomenul laser2 organul omului este ncal!it si e7citat #e catre cel al $emeii si iata ca lumina
i!bucneste" o $orta $ormi#abila" $iin#ca ea creea!a copilul. Organul barbatului 6oaca rolul barei
#e rubin" iar organul $emeii pe cel al $lash*ului helicoi#al. Jtiinta nu inventea!a #eci nimic2 ea
#escopera si a#aptea!a a#evaruri rasp&n#ite n natura #intot#eauna.
B&na acum" cu toate ca stiinta a a6uns la numeroase reali!ari gratie luminii" ea nu a reusit
nca sa $oloseasca toate posibilitatile luminii $iin#ca nu cunostea mo#ul #e a obtine un
$enomen monocromatic si coerent. 5e acum" o#ata #escoperit acest lucru" se pot reali!a
lucruri $antastice. =ste pacat $iin#ca savantii n*au avut nca i#eea sa tensione!e bara #e rubin
pentru ai #a $orma #e 4" ca si coloana vertebrala" #eoarece prin acest mo# s*ar obtine cu
laser*ul re!ultate uimitoare. Voi spuneti ca $orma nu are nici o importanta... =i bine" va
nselati" are una. 5e ce lumina si un#ele n general se propaga urm&n# o miscare
sinusoi#ala 9 Ji care sunt curentii care au #at coloanei vertebrale aceasta $orma #e 4 9 Veti
spune ca #intr*o cau!a mecanica2 aceasta $orma era necesara pentru a putea suporta capul
si ntregul corp. Iata" mereu ratiuni mecanice. 8u" este un alt motiv" #ar s*o lasam pe alta
#ata.
>umina este atot*puternica" 5umne!eu a creat*o primaC ea este la originea tuturor. 5ar
oamenii nu stiu sa lucre!e cu lumina. 8ici chiar spiritualistii" care vorbesc toata !iua #e
lumina. Iar acum" oamenii #e stiinta sunt cei care #epasesc pe spiritualisti revel&n#u*le
puterea luminii. Viitorul nu va $i altceva #ec&t o e7plorare a luminii. 5in ne$ericire" n timp ce
24
savantii $ac cercetari n laboratoarele lor at&t #e bine echipate" ca aban#onea!a
laboratoarele pe care natura le*a plasat n ei. Ji totusi aceste laboratoare interioare" mai bine
echipate" le*ar permite sa reali!e!e $enomene mult mai uimitoare ca cele susceptibile #e*a se
reali!a n planul $i!ic.
5e ce toata splen#oarea trebuie sa $ie n a$ara omului si nu n el9 C&ti oameni nu va vor
spune2 ;Veniti n atelierele mele" n gara6ul" n u!ina mea...; 5ar nu va vor spune nicio#ata2
;Veniti sa*mi vi!itati $orul interior;" $iin#ca stiu ca n ei se etalea!a tot $elul #e #e!or#ini" se
#e!lantuie toate pasiunileC nu este un spectacol $rumos" nu veti $i nc&ntati si #eci e mai bine
sa $ie ascunse. 5ar e pacat <
II.
Cum v*am mai spus #e6a" #esi laser*ul este o reali!are recenta" #e mii #e ani. Initiatii
cunosteau acest principiu" $iin#ca n realitate nimeni nu poate sa #escopere nimic n planul
$i!ic care sa nu e7iste #e6a sub o $orma sau alta n planul subtil.
#escoperi" este numai a regasi prin intuitie" imaginatie sau tatonare" ceva ce e7ista #e6a
n planul subtil. :oate aparatele cum sunt ra#ioul" televi!iunea" tele$onul sunt ba!ate pe
aceleasi legi care actionea!a n planurile superioare" sau chiar n corpul nostru $i!ic2 urechile"
ochii nostri" creierul nostru" inima" plam&nii nostri ...
V*am aratat ca principiul laser*ului regaseste n om2 coloana 'vertebrala9- verticala 'care
are po!itia verticala- si se7ul 'care atunci c&n# este n activitate ia po!itia ori!ontala-" sunt
#oar $orme #e laser. In#ivi#ul9 care #oreste sa*si sublime!e energia se7uala nu se opreste la
laserul in$erior" se7ul" el lucrea!a cu celelalte laser*uri" cu cel al coloanei vertebrale" si acest
laser este mai puternic" el poate misca cerul si pam&ntul. 5eci" problema care se pune acum
pentru #iscipol este #e a nvata sa treaca #e la linia ori!ontala la linia verticala. Ori!ontala
este #irectia materiei" verticala este cea a spiritului" iar crucea este sinte!a celor #oua.
%ntrebati*i pe crestini #aca stiu ce repre!inta crucea. Bentru ei ea nu are sens #ec&t pentru ca
Iisus a $ost rastignit. %n realitate crucea este un simbol mult mai larg.
5ar sa revenim la laser. Bentru a trece #e la ;laserul ori!ontal; la ;laserul vertical;"
#iscipolul nu trebuie sa mai caute placerea n actul se7ual" ci numai lucrarea spirituala.
5eseori" n timp ce anumiti barbati sau $emei vin la mine sa se pl&nga $iin#ca nu reusesc sa*si
stap&neasca $orta se7uala" sunt obligat sa le e7plic ca acest lucru se nt&mpla $iin#ca
asocia!a aceasta $orta i#eii #e placere n loc sa o asocie!e celei #e lucru. =nergia se7uala are
aceeasi origine ca si energia solara" este ;$orta cea mai puternica #intre toate $ortele; #e
care vorbeste Hermes :rismegist. ceasta $orta e7ista n planuri #i$erite2 n planul $i!ic" se
mani$esta ca energie solara" #ar n planul spiritului se mani$esta ca lumina pura.
1iin#ca omul este imaginea universului" cel care reuseste sa #iri6e!e aceasta $orta p&na la
creier" p&na la chakra 4ahasrara" proiectea!a aceeasi lumina ca si soarele" n timp ce la cei
care o proiectea!a prin laserul in$erior" aceasta lumina se con#ensea!a" #evenin# lichi#a. 5ar
in#i$erent #e starea sub care se mani$esta" este #e aceeasi natura cu lumina soarelui.
Initiatul care a reusit sa intro#uca puritatea n toate celulele sale" este capabil sa transmita
prin se7ul sau particule eterice" o lumina invi!ibila care pro#uce e$ecte bene$ice asupra
tuturor creaturilor n spatiu.
Voi spuneti2 ;5ar este scabros <; 5a" multe lucruri pot sa para scabroase celor care nu stiu
sa citeasca si sa interprete!e ntr*o maniera pura si #e!interesata cartea naturii vii. %n
realitate" chiar ceea ce barbatul poate sa #ea $i!ic $emeii prin se7ul sau este #i$erit n $unctie
#e gra#ul sau #e evolutie. 1iin#ca sa stiti" ca regula generala" mo#ul #e a trai al unei $iinte
#etermina calitatea emanatiilor sale.
Oamenii au o vi!iune at&t #e grosiera si #e materiala asupra lucrurilor care" pentru ei" nu
nseamna #ec&t * n ca!ul schimburilor ntre barbati si $emei * sarutari si $aptul ca se culca
mpreuna. =ste o greseala2 n realitate barbatul si $emeia $ac schimburi ntr*un #omeniu mult
mai subtil" #e care nu sunt ntot#eauna constienti. %ntr*o a#unare" #e e7emplu" un baiat si o
$ata care nu se cunosc se observa #e la #istanta si se simt #eo#ata atrasi unul $ata #e
celalalt2 n acel moment" #intr*un anumit loc al corpului" baiatul emana ceva eteric pe care
$ata l primeste $ara sa*si #ea seama" si aceasta energie se propaga prin tot corpul sau. =i nu
s*au atins" nu s*au sarutat" #ar c&n# se ntorc acasa" se simt nc&ntati" #ilatati. Ji aceasta
#eoarece $ara stirea lui baiatul a #at ceva pe care" $ara sa stie" la r&n#ul sau" $ata l*a primit.
25
ceasta energie" v*am mai spus" este #e aceeasi natura cu energia solara. =vi#ent" la cei
mai multi oameni" #atorita vietii lor #e!or#onate si haotice" ea nu este at&t #e pura ca lumina
soarelui" #ar la Initiatul care se apropie #e per$ectiune" este o energie care actionea!a
$avorabil asupra ntregii naturi si chiar asupra oamenilor. =ste un subiect #elicat #e #iscutat"
$iin#ca nu stii nicio#ata cum esti nteles. 5aca unii acum si imaginea!a ca sunt ca soarele" ce
s*ar nt&mpla 9 ... 5e aceea va cer sa nu va lasati purtati #e toate #ivagatiile. =u va e7plic
cum nteligenta cosmica a conceput omul #upa imaginea soarelui pentru a va stimula n
munca voastra si #epin#e #e voi sa ma ntelegeti corect si sa $aceti e$orturi n sensul spiritual.
%n orice ca!" ve#eti" nu sunt mpotriva #ragostei" spun numai ca trebuie alese cele mai
bune aspecte" cele mai bune mani$estari" asta*i tot. 8umai iubirea poate sa*i $aca pe oameni
per$ecti" #ar #aca nu este bine nteleasa si mani$estata" tocmai ea poate pro#uce pier#erea
umanitatii.
1orta cea mai puternica #intre toate $ortele este $orta se7uala" $iin#ca ce alta $orta #in
univers se poate compara cu ea 9 Ce alta $orta ar putea crea viata 9 5e alt$el" c&n# Hermes
:rismegist a spus re$eritor la acest subiect2 ;4oarele este tatal sau;" a subliniat originea sa
solara. 5in ne$ericire" oamenii sunt at&t #e #eca!uti nc&t actul prin care barbatul $ertili!ea!a
$emeia nu are nimic solar. 5ar va re#eveni. Ji nu numai acest act2 toate actele vietii noastre
coti#iene trebuie sa re#evina solare" a#ica luminoase" cal#uroase si vivi$iante. %n rborele
4e$irotic" Oether este legat #e :atal" :ipheret #e 1iul si Ieso# #e 5uhul 4$&nt. C&n# v*am
vorbit #e ;Misterele lui Ieso#;
2
" v*am spus ca acolo" n Ieso#" se a$la iubirea pura" si #e aceea
;pacatul contra 5uhului 4$&nt; mentionat n =vanghelii" este pacatul contra iubirii. 5uhul
4$&nt" aceasta energie a iubirii" care" atunci c&n# apare n puritate" ia calea spre cer. 1orta
Oun#alini nu este nimic altceva #ec&t $ocul 5uhului 4$&nt care este a#ormit n om. 8umai prin
puritate se tre!este n Ieso#" urca p&na n :ipheret" inima" un#e #evine lumina" si a6unge p&na
la Oether" chakra coroanei un#e #evine atot*putere.
1orta Oun#alini este #eci acelasi lucru cu $orta cea mai puternica #intre toate $ortele #e
care a vorbit Hermes :rismegist. ceasta $orta capabila sa cree!e viata este o con#ensare a
luminii solare. >a Initiatul care o poate sublima" ea re#evine eterica si ea se mani$esta ca
lumina prin interme#iul ochilor si creierului sau.
#esen pag.((99
III.
Voi care cautati sa va #e!voltati per$ect n cele trei lumi" $i!ic" spiritual si #ivinC voi care
cautati #ragostea" ntelepciunea si a#evarulC voi care cautati libertatea" puterea si $ericireaC
voi trebuie sa stiti ca nu puteti sa le gasiti #ec&t #aca aveti un singur scop n viata" sa
mergeti ntr*o singura #irectie. In#i$erent care ar $i #atoriile si sarcinile voastre" preocuparile
si g&n#urile voastre" toate #orintele si miscarile * chiar ale celulelor voastre * trebuie sa
mearga ntr*o singura #irectie2 %mparatia lui 5umne!eu si 5reptatea 4a" Iubirea 5ivina"
lumina. In acel moment" se $ace n asa $el o mobili!are a energiilor n voi" nc&t veti a6unge sa
reali!ati tot ceea ce #oriti.
1iecare om pose#a un spirit" un su$let" un intelect" o inima" o vointa" un corp $i!ic si cea
mare #i$icultate este pentru el sa le armoni!e!e. t&ta timp c&t nu a reusit sa reali!e!e o
unitate n el" nu poate $i nici tare nici puternic. ?nul #in scopurile nitierii este #e a crea
aceasta unitate n om. 5e aceea insist mereu sa nvatati sa $aceti convergente n voi toate
$acultatile" toate activitatile voastre" catre un singur punct. 1ie ca este vorba #e su$let" spirit"
intelect" inima" ab#omen" se7 ... trebuie sa le #ati #rept scop per$ectionarea noastra"
iluminarea voastra. O#ata reali!ata n $iecare #in voi aceasta unitate" cu totii aici ne '9<- vom
putea concentra asupra luminii. %n acel moment" va $i o #ega6are #e $orte at&t #e mare" nc&t
#aca va #au c&teva $ormule #e pronuntat" vom putea pro#uce e$ecte bene$ice asupra ntregii
umanitati.
5a" as vrea sa va $ac sa ntelegeti ca lucrarea cu g&n#ul pe care o $acem aici" cu totii"
poate" #aca este corect e7ecutata" sa #ega6e o lumina at&t #e puternica" ca cea a laserului si
sa pro#uca e$ecte asupra ntregii lumi.
.inenteles puteti $ace acest e7ercitiu #e concentrare asupra luminii singuri acasa la voi"
#ar #aca l $acem mpreuna" puterea sa va $i consi#erabil ampli$icata. Bentru a putea atinge si
2
. Volumul VII #in Opere Complete
26
a6uta ntreaga umanitate" este necesar un laser $ormat #intr*un numar $oarte mare #e
persoane concentrate asupra acelorasi i#ei. Va pl&ngeti #eseori ca me#itati $ara un mare
re!ultat2 este $iin#ca va concentrati cu totii asupra unor subiecte #i$erite si c&teo#ata chiar
asupra subiectelor care va #epasesc cu mult pentru ca aceasta me#itatie sa $ie e$icace. %n
timp ce #aca va concentrati cu totii asupra luminii" * ceea ce nu este at&t #e #i$erit" stiti cu
totii cum este" * $iecare va $i sustinut n e$ortul sau" si vom pro#uce cu totii o vibratie i#entica
unei puteri nemaint&lnite" pentru ca $iecare va vibra la unison cu lumina. 8umai ca ceea ce
lipseste" este obisnuinta #e a va concentra" prea putini sunt e7ersati sa $aca cu a#evarat
aceasta lucrareC ceilalti ... 5umne!eu stie la ce g&n#esc < 5ispersati ... mereu #ispersati.
V*am vorbit #eseori #espre Birami#e si #e ceea ce repre!inta simbolic aceasta $igura
geometrica a pirami#ei ale carei muchii se nt&lnesc n v&r$
/
. =i bine" cei care au construit
Birami#ele n trecut cunosteau secretul laserului. Birami#a i invita pe oameni sa gaseasca
v&r$ul" sa vibre!e la unison cu v&r$ul" $iin#ca n acel moment se #ega6a $orte e7traor#inare.
=ste acelasi simbol cu al cercului av&n# un punct central" #e care v*am vorbit la $el #e mult
K
.
%n punctul central se concentrea!a toate $ortele.
Bunctul central" este natura superioara" spiritul nostru" 5umne!eu %nsusi" n timp ce
cercul" este natura in$erioara" corpul nostru $i!ic" materia care trebuie animata prin vibratiile
spiritului. Concentr&n#u*ne asupra luminii ale carei vibratii sunt $oarte rapi#e" ne apropiem #e
punctul central" #e 5umne!eu" si =l anima materia noastra. Brin aceasta vibratie intensa
punctul poate $orma cercul" universul.
8imic #in ce ati putea utili!a pentru a $i sanatosi" echilibrati" $ericiti" nu poate $i la $el #e
e$icace ca lumina. .inenteles" mi veti spune ca nu o cre#eti" $iin#ca v*ati g&n#it #e6a la
lumina si aceasta nu a #at re!ultate" n timp ce anumite casete" anumite pilule ... ime#iat
re!ultatetele apareau < =i bine" sa stiti ca aceste constatari ale voastre sunt eronate. 8u ati
nvatat nca sa lucrati cum trebuie cu lumina" si atunci sigur nu iese nimic. 5ar nvatati sa
vibrati la unison cu ea" s*o atrageti" s*o nviati n voi si veti ve#ea #e ce e capabila < 8imic nu
va poate a6uta ca lumina.
=u" ntreaga viata m*am ocupat #e lumina" $iin#ca numai lumina m*a interesat. ceasta nu
nseamna ca am nteles*o" ca o pose#" #ar nca #in tineretea mea" chiar ntr*o perioa#a c&n#
traiam n mi!erie" stiam ca nu ma nsel #aca ma ocup #e lumina" $iin#ca gratie ei se pot
reali!a cele mai mari trans$ormari la nceput n tot corpul" apoi n inima" n su$let" n spirit si
apoi n celelalte creaturi. C&ti n*au venit la mine sa se pl&nga" $iin#ca sunt #escura6ati"
ne$ericiti #e una" #e alta ... #e nimic < Ji le spun2 ;4unteti ntr*o ast$el #e stare $iin#ca n*ati
nteles nimic #in acest %nvatam&nt. * Cum n*am nteles nimic 9 m nteles totul" v*am citit
toate cartile. * 5ar simplu $apt ca sunteti tulburat pentru at&ta lucru arata ca n*ati nteles
nimic. Citin# toate cartile mele nu este o #ova#a ca ati nteles ce este acolo. 4ingura #ova#a
ar $i $ost sa #emonstrati prin ntelegerea #umneavoastra. 5aca mi #ati aceste #ove!i" chiar
$ara sa $i citit nimic" sunteti $ormi#abil <; Iata cum trebuie rationat. Ji #aca gasiti ca lumina
nu are nici o e$icacitate" este pur si simplu pentru $aptul ca nu stiti s*o ntelegeti" nici sa
lucrati cu ea.
=vi#ent" c&n# va vorbesc ast$el #espre lumina" trebuie sa va amintiti #e ceea ce v*am
spus asupra celor #oua categorii #e lumina2 svetlina" lumina $i!ica pe care o ve#em si
vi#elina" lumina spirituala" lumina primor#iala" cea pe care 5umne!eu a creat*o la nceput
c&n# a spus2 ;4a se $aca lumina <; bia n a patra !i" n momentul n care 5umne!eu a creat
soarele" luna si stelele" a aparut svetlina care este numai o mani$estare mai materiala a
vi#elinei. Iar soarele care nu este un glob #e $oc" cum ne imaginam" ci o entitate vie care are
o constienta ... soarele primeste lumina subtila" invi!ibila" vi#elina" si o trans$orma n lumina
vi!ibila" svetlina" gratie careia luminea!a universul. ceasta chintesenta" vi#elina" este at&t #e
puternica nc&t cel care a reusit sa con#ense!e n el o miliar#ime #e miligram va trium$a
peste toate obstacolele.
Cu toate ca aceasta lumina este #i$u!ata peste tot n spatiu si ca ea patrun#e orice lucru"
omul nu o ve#e" nu o simte" $iin#ca nu este at&t #e #e!voltat spiritual pentru a percepe o
realitate at&t #e subtila.
3
. Ve!i Volumul NNN 'cap. VIII" partea a K*a- #in Operele Complete
4
. Ve!i Volumul VIII #in Operele Complete.
27
5ar concentr&n#u*se $recvent asupra acestei lumini" si #esav&rseste n asa masura
perceptiile" nc&t nu numai ca ncepe sa o simta" #ar o atrage" si ea lucrea!a asupra lui. 5e
aceea" n timpul minutelor #e me#itatie" obisnuiti*va sa va lasati toate preocuparile voastre"
pentru a va concentra asupra luminii celesteC ast$el o atrageti" o intro#uceti n voi" si toate
particulele nvechite #in corpul vostru sunt ncet*ncet nlocuite #e particule pure" luminoase.
1ac&n# acest e7ercitiu" lucrati pentru salvarea si nemurirea voastra. 8u ncetati nicio#ata sa
cautati lumina care singura poate restabili n voi armonia absoluta.
Put"ti &a#" a#"st "$"r#itiu #u lumina l"g+n!u%l #u r"spiratia. Inspirati g+n!in! #a
atrag"ti lumina si "$pirati g+n!in! #a * pr*i"#tati asupra *astra (nsia, asupra
*rgan"l*r, #"lul"l*r *astr". /in n*u inspirati ... ap*i "$pirati ... 2*art" r"p"!"
put"ti #*nstata (n #" m*! &a*ra-il a#ti*n"a)a a#"st "$"r#itiu asupra *astra' a
simtiti !"s#,is, (n pa#".
O#ata ce ati atras lumina n voi" puteti $ace un al #oilea e7ercitiu2 inspirati lumina si c&n#
o e7pirati va imaginati ca o proiectati n lumea ntreaga. =vi#ent" nu este posibil #e a $ace
acest al #oilea e7ercitiu #ec&t #upa ce l*ati $acut mult timp pe primul si ati nlocuit n voi
multe particule terne" mala#ive" cu particule #e lumina. :rebuie asteptat sa simtiti ca munca
#e trans$ormare si puri$icare a #at roa#e n voi" pentru a va permite sa #ati si altora aceasta
lumina pe care ati primit*o. ceasta lucrare cu lumina este #e asemenea simboli!ata prin
litera ebraica leph .
leph este Initiatul care preia lumina celesta" viata #ivina" pentru a o #arui oamenilor.
:imp #e c&teva minute" lasati*va #eci toate preocuparile #eoparte. >e puteti relua #upa
aceea" #ar n timpul me#itatiei" tineti*le la usa" sa astepte cel putin p&na terminati sa va
concentrati asupra luminii si toate aceste ra!e pe care le proiectati" eu ma voi ocupa sa le
a#un ntr*un singur $ascicol luminos pe care*l voi proiecta la r&n#ul meu n lumea ntreaga.
4ub prete7tul ca nu au nici o situatie" nici #aruri" nici calitati e7traor#inare" multi se cre#
n#reptatiti sa traiasca o viata me#iocra. 8u" nimeni nu se poate 6usti$ica ast$el. Chiar $iinta
cea mai lipsita" #in toate punctele #e ve#ere" poate lucra cu lumina" $iin#ca este simplu si
accesibil pentru toti" si $ac&n# aceasta se reali!ea!a ceva mai important si mai util #ec&t
toate activitatile celor mai capabili oameni #in toate celelalte #omenii #e activitate. Chiar
$iinta cea mai #e!mostenita are posibilitatea sa #ob&n#easca acest nivel #e constiinta
superior" sa lucre!e pentru a a6uta" pentru a lumina" pentru a sustine si a#uce pacea ntregii
umanitati.
?nii vor spune2 ;5ar nu este posibil" oamenii sunt at&t #e numerosi si eu sunt at&t #e
mic <; 5aca rationati ast$el" #iminuati valoarea celor pe care le $aceti. .inenteles nu veti
reusi sa a#uceti pe pam&nt %mparatia lui 5umne!eu si 5reptatea 4a #e a #oua !i" #ar #in
momentul n care o #oriti" va orientati $ortele si energiile voastre n aceasta #irectie. ceasta
lucrare pro#uce e$ecte mai nt&i asupra voastra nsiva2 va ri#icati" va nnobilati si cum nimic
nu ram&ne $ara urmari" ntr*un mo# sau altul i insu$lati $avorabil pe cei #in 6ur. 5eci" #e*acum
nainte" n loc sa ne concetram $iecare asupra unui subiect #i$erit" ceea ce ne risipeste
energiile" este #e #orit sa ne concentram cu totii asupra luminii" pentru a putea pro#uce o
vibratie unica" puternica. 8e putem imagina aceasta lumina ca pe cea a soarelui2 alba" clara"
limpe#e" stralucitoare" si $ac&n# acest e7ercitiu n ritmul respiratiei" vom #ega6a o energie
spirituala care va tre!i constiintele a milioane #e in#ivi!i n lume" pentru ca toti sa nceapa sa
lucre!e pentru pacea si $ericirea umanitatii.