1.Ce este amidonul ?

-polimeri ai hexozelor (polimerizarea glucozei) find alc din 250-3000 de molecule; sinteza
amidonului are loc in frunze = AMIDON PRIMAR.

2. Rolul energetic al glucidelor ?

- glucoza= principalul substr energetic pt ca in proc resp este eliberata energia inmagazinata
ce va fi utilize in crestere si dezv.

3. Organitele cel. impl in sinteza prot? -ribozomii cu particip acizilor nucleici si a ATP-ului.

4. In ce consta biosinteza secundara ?

- incatenarea aminoacizilor in molec. Proteice complexe.

5. Rolul structural al proteinelor :

- principala subst de constructie a protoplasmei; sub forma de fosfolipo-proteine participa in

struct. membr plasmatice.

7. Rolul fiziologic al acizilor grasi :

-energetic si depozitare; acidul piruvic este degradat in ciclul Krebs in proc de resp =
ENERGIE; acizii malic, citric, ascorbic, tartaric se depun in fructe.

8.Rolul fiziologic al vitaminelor :

-participa la procese metabolice; ex. Vit PP intra in struct NADP+; B1 si B2 intra in struct.
enz. ce catalizeaza transp de e- si H+.; B3,B9,B12 catalizeaza sinteza prot.

9. Cei mai cunoscuti alcaloizi din plante:

- nicotina, atropina(matraguna), morfina, teina, colchicina, cafeina.

10. Clasificarea glicozizilor din plante:

cianogenetici = otravuri; durina de la sorg
tioglicosizi = compusi cu sulf; mustar si rapita.
glicosizi flavonici = pigmenti; robinia alba la salcam.
glicosizi antocianici = pigm; delfina = albastra la nemtisor.

11. Sensul circulatiei prin floem (tesut conducator liberian) este ASCENDENT SI DESC.

12. Sub ce forma circula glucidele in plant ? ZAHAROZA= zahar domin in suc de floem.

13.Sub ce forma circula proteinele ? sub forma de subst azotate.

14. Mecanism de circ a subst org prin tuburi ciuruite: SURSA-CENTRU DE UTILIZ

-prin difuziune (dat gradientului de C); - flux de masa (dat dif de presiune hidrostatica).

15. Circulatia subst. organice prin tesutul parenchimatic: pe cale APOPLASTICA,

SIMPLASTICA, TRANSMEMBR.

-3-4 cel parench de transp realiz incarcarea vaselor liberiene din cele mai mici nervure cu
subst org assimilate in cel mezofilului. In cel org de utilizare = descarcarea.

16. Resp. AEROBA : specif pl sup; oxidarea completa a subst org cu aj O2 atm pana la CO2,
H2O si energie: C6H12O6 + 6O2 = 6CO2 + 6 H2O + E.

19. Intensit resp : cant de CO2 degajat sau cant de O2 absorbit de un org vegetal.

20. Substr. Respirator : subst org oxidate in resp (glucide, lipide, ac organici)

21. In ce consta faza anaeroba a resp ?

-glicoliza consta in transf glucozei in 2 molec de acid piruvic (are loc in hialoplasma).

22. Care sunt pricip reactii ale ciclului Krebs ?

- in mitocondrii are loc metabolizarea ac citric (R. de dehidrogenare (oxidarea subst cu prod
de en) si R. de carboxilare).

23. Resp. ANAEROBA: fermentatie= degrad incompl a subst org la compusi org simpli bogati
in en.

24. Fermentatia alcoolica: degradarea glucozei in alcool etilic CO2 si en.

25. Fermentatia lactica : descomp lactozei in glucoza si galactoza; apoi degrade glucozei in
acid lactic si en.

26. Fact. EXT ce infl resp: T = ienupar -40; optim la 35 si degrade citopl la 45-50; Lumina
(furniz substr resp + gazos); Umidit (creste umidit scade resp si invers); Concentr de O2 si
CO2 (optim la 10-20% O2 iar la 12-15 % CO2 resp inhibata), Saruri minerale NH4.

27. Fact. INT : varsta = pl tinere creste; Tesut si organ : la rad putin la fr mult; Starea de activ
fiziologica: seminte + muguri + tuberculi scade dar creste cand intra in veget; Cont de apa al
cel: creste apa, creste si resp; Starea sanitara: pl bolnave resp mai intens.

28. Def proc de crestere: marire stabile si ireversibila a vol si greut cel, tes, org pl dat sporirii
continue a cant de subst uscata ca urmare a unor proc biosintetice de transf si depunere a
subst org proprii.

29. Etapele cresterii cel. :

crestere embr (diviz in tesuturi meristematice)
crestere prin extensie cel (alungirea in submerist)
diferentiere cel (specializare morfo-fizio)

30. Tipuri de crestere la tulpini:

-apicala la vf; intercalara la baza internodurilor; liniara (pe toata lung intern.)

31. Faza intramugurala a cresterii last:

-form elem struct ale lastar prin initierea primordiilor de fr + muguri in centrele de crestere si
cresterea primordiilor si diferentierea tes conduc.

32. Cresterea extramugurala: faza vizibila a elem formate in mugure si adaug de elem noi.

34. Pl fructifere in fct de T:

putin pretentioase: mar+prun+visin+coacaz+zmeur+capsun.
moderat: cires+gutui+nuc.
cerinte mari: piersic+migdal+cais.

35. Clasif pl legumicole in fct de Lumina:

nu au nevoie de lumina: andivele si sparanghel
nepretentioase: mazarea si ceapa
putin pretentioase: spanacul, morcov, marar, patrunjel
pretentioase: tomate, ardei, vinete, pepene.

36. Pl pomicole in fct de apa: Sub 600 mm cerinte reduse: cais+ piersic + migdal
moderat: nuc, cires, par

cerinte mari: gutui, mar, prun Peste 700mm- f. exigente: arbusti fructifer si castan comestibil.

37. 3 tipuri de hormone stimulatori de crestere: AUXINE, GIBERELINE, CITOCHININE.

38. Descoperirea auxinelor a fost facuta in vf. Coleoptilului.

39. Circulatia auxinelor in pl:

- prin cel parenchimatice ce inconj fasciculele conducatoare cu participarea pompei de H+ATP-aza si a unor trasp specifici, fiind polara si cu necessitate de en metabolica.

40. Acti fiziologica a auxinelor:

-control crest cel; daca concentr scade este stimul diviz cel, iar daca creste stimul extensia
cel

41. Actiunea fiziologica a giberelinelor:

- stimuleaza biosinteza + franeaza degradare = sporirea cont de auxine.

42. Ce este acidul abscisic ?

- principalul hormon cu act inhibatoare asupra crest pl.

43. Ce sunt retardantii ?

- reduce pe o anum per stimularea proc de diviz + extensie cel.

44. Ce sunt citochininele sintetice ?

-stimuleaza diviz cel/ sinteza artificiala a unor hormone nat.

45. Ce este corelatia de stimulare ?

- cresterea unui org stimuleaza cresterea altui org (rad si tulpina)

46. Corelatia de inhibare:

- cresterea unui org inhiba cresterea altuia (mugurii apicali si cei axilari)

47. DOMINANTA APICALA= are determ trofic si hormonal, iar intre mugurele terminal si cel
axilar e o concurenta pt hrana dar mugurele terminal are un centru metabolic mai puternic

48. Operatii tehnologice ce au la baza dominanta apicala:

CIUPITUL = inlaturarea vf veget pentru a stimula ramificatiile (tufa)
CARNITUL = indepart vf veget consummator.
TUNSUL = pt. forma
COPILITUL= ment unei tulp princip vigur (se reduce fr = scade transp = creste coef fertil)
TAIERILE (in verde sau uscat) = la arbori fructif = o anum forma pt o nutritie si expozitie
optima a fructelor.

49. Inhibitia corelativa: de nat hormonala intre fr si mugure (faza premerg intrarii in repaos)

= daca nu este puternica mugurele axilar intra in veget = COPIL.

51. Regenerarea = refacerea org pl din fragm isolate ale dif organe (BUTASI)

52. Polarizarea = insusirea plantei de a avea in poz verticala o axa longit cu un pol rizogen
indreptat spre sol si un pol caulogen in dir opusa.

53. Rolul retardatinlor in dirij cresterii pl : reduce lung tulp + lastar = stimuleaza pric
metabolice de diferentiere a tesuturilor si dezv rad = sporesc vigoarea plantei si rezistenta la
stres= CRESTERE DE PRODUCTIE.

54. Cele mai eficiente metode de inradacinare a butasilor se face cu tratam stimulatoare cu
auxine de tip AIA; se poate si cu citochinine sau cu retardanti.

55. Procesul de dezv al plantelor: - evolutia individuala a pl asig reprod si se incheie cu infl si
fructif (proc cantitativ)

56. Ciclu ONTOGENETIC al plantelor = succesiunea trasf morfologice, anatomice si

fiziologice realiz de pl in timpul cresterii si dezv.

57. Clasif pl in functie de durata ciclului de dezv :

efemere (ciclu f scurt de 5-6 sapt)
monocarpice (infl + fructify o sg data in timpul unui ciclu)
policarpice (infl+fructif de mai multe ori in timpul unui ciclu)

58. Etapele infloririi pl :

INDUCTIA FLORALA: trecerea de la veget generative.
INITIEREA FLORALA: apar primordiile florale.
DEZV FLORALA: maturiz elem sex si infl propriu-zisa.
VIRAJ FL.: inductie si evocarea fl (se trece la dezv reproducatoare)
MORFOGENEZA FL.: initierea fl. (reorg meristem) inflorirea (dezv pieselor fl si deschid)

59. Determinismul infloririi :

- determ. Genetic ce face ca pl sa treaca de la etap veget la cea generat.

60. Vernalizarea = cerintele pl de T scazute poz pt a se trece de la veget la generat.

61. Vernalizarea pl anuale:

- ex. Cereale de toamana+legumicole+floricole la care se genereaza germ+ se pune la rece

o per pt intrerupere dupa care se planteaza in camp.

62. Vernalizarea pl. biennale : intra in iarna in faza avansata de veget (obt in I an.)

63. Determinismul trofic al vernalizarii:

intense active enz hidrolizanta
scad polizaharidele, cresc zaharurile si proteinele solubile, scad glucidele
creste mobilitatea proteinelor si aminoacizilor\
sinteza de amidon.

64. Determinismul hormonal al vernalizarii : in timpul vernalizarii la T scazute este sintetizat

un hormone cu rol in formarea florilor num. vernalina.

65. Vernalina = provoaca o crestere considerabila a precursorilor auxinelor.

66. Ce este fotoperiodismul ?

- reactia plantelor la o anumita lungime a perioadei de iluminare din timpul zilei. (pl infl numai
dupa ce au suferit o anum durate de act a unei fotoperioade).

67.Clasif pl in fct de reactia fotoperiodica:

pl de zi scurta= infl numai dupa o expunere la o fotoper scurta de 6-12 ore/zi. Ex: porumb,
canepa, fasolea, soia.
pl de zi lunga = fotoperioada lunga pt infl. 14-18 ore / zi ex: grau, mazare, secara, sfecla de
zahar, lucerna, trifoiul.
pl neuter infl independent de lung fotoper atata timp cat este permisa o fotosinteza suficienta.
Ex: fl soarelui, bumbac, tutun, tomate, castraveti.

pl. de zi lunga-zi scrta = necesita fotoper lungi urm de fotoper scurte ex: crizanteme
pl de zi scurta zi lunga.

68. Florigenul= hormon stimulator al infloririi care este transp in apex si stimuleaza inductia si
initierea florala.

69. Fact hormonali care controleaza inflorirea:

cont de stimulatori endogeni= infl este controlata de auxinele sintetizate in ovar.
cont de subst inhibitoare = dupa polenizare in flori se acumuleaza subst hormonale cu rol in
maturizare si imbatranire = ETILEN.

70. Hormonul cu rol in form florilor este:

71. Factorii trofici ce control infl :

Continutul de apa
continutul de glucide
cont de aminoacizi
nutr minerala.

73. In functie de mom infl. Pl se impart in :

infl vernala= ce infl primavara. De ex: ghiocelul, laleaua, cires, mar, gutui.
infl estivala= infl vara. De ex: petunia, grau, orzul, secara.
infl autumnala= infl toamna. De ex crizantemele.

74. Rolul apei in inflorire: inductia si initierea florala sunt favorizate de reducerea
aprovizionarii cu apa a pl. (se opreste cresterea vegetativa)

75. Rolul glucidelor la infl. : accel formarea mugurilor floriferi.

76. Rolul stimulatorilor si inhibitorilor la infl plantelor: STIMULAREA INITIERII FL.

77.Polenizarea: fen mechanic de transp al polenului de la anterele staminelor pe stigmatul

gineceului, urmat de procese fiziologice de germinare a polenului si crestere a tubului
polemic in stil pana la ovar.

78. Fecundatia= in sacul embrionar are loc dubla fecundatie, prin care un gamet mascul se
uneste cu gametul femel oosfera, rezultand oul sau zigotul principal, iar al doilea gamet
mascul se uneste cu nucleul secundar al sucului embrionar, rez zigotul secundar.

79. Etapele cresterii fructului:

pre-anteza (diviz celulara)
anteza(oprirea cresterii tesuturilor)
cresterea fructului post-fecundatie prin marirea celulelor
maturitatea, urmata de senescenta.

80. Transformarile fiziologice si biochimice in timpul maturarii fructelor:

creste cont de glucide de la 2,2 la 8,8 %.(hidroliza amidonului in zaharuri solubile)
aciditate = data de cont de acizi organici (scade pe parcursul maturarii dat resp.) in schimb
se poate acumula acid ascorbic la citrice, la mar si par acid malic, iar la coacaze acid citric.
cont de subst pectice = propectina insolubila ce cimenteaza pulpa care in timpul maturarii se
transf in pectina solubila si da aspectul moale al fructului copt.
cont de pigm= clorofila a si b in timpul cresterii iar la maturare clorofilaza degradeaza pigm si
ii inlocuieste cu pigm carotenoizi si antocianici.
degajarea subst volatile aromate = sinteza de subst ce dau armoa si gustul characteristic.

81. Miscarile de crestere pot fi:

tropisme = misc orientate de crestere provocate de act unilaterala a unui fact de mediu.
nastii = misc neorientate de crestere provocate de act neuniforma, cu intesit variabila a unui
fact de mediu

82. Clasificarea tropismelor :

pozitive = org de crestere se orienteaza in directia de actiune a factorului de mediu.

negative= cand org de crestere se orienteaza opus directiei de act. a fact de mediu.

83. Care este rolul geotropismului pentru plante :

- misc. de crestere provocata de act. unilaterala a fortei de gravitatie. Tulpinile prez

geotropism negative iar radacinile geotropism pozitiv.

84. Mecanismul geotropismului: prin participarea hormonilor de crestere. In poz orizontala

are loc modificarea potentialului bioelectric al plantei prin repartizarea sarcinilor electrice
negative pe partea superioara si a sarcinilor electrice positive pe partea inferioara. Auxinele
electronegative se acumuleaza la radacina pe partea inferioara in concentratie supraoptima,
inhiband alungirea cel pe aceasta parte..

85. Rolul hidrotrop pt pl: realiz orientarea organelor in mediul care le asig desfas normala a
functiilor fiziologice, si anume fixatia si absorbtia la radacina si sustinerea org aeriene la tulp.

86. Rolul chimiotropismului pentru plante: permiterea cresterii in solutii chimice cu concentr
optimale, hipotonice si evita sol cu concentr supraoptimale, hipertonice.

84. Fototropismul: orientarea frunzelor spre o intensitate luminoasa optima, capabila sa

realizeze intensitatea maxima a fotosintezei.

87. Clasificarea nastiilor:

epinastii = turgescenta creste pe fata superioara (ex: deschiderea florii)
hiponastii = turgescenta creste pe fata inf (ex: inchiderea florii)

88. Termonastiile: provocate de intensitatea variabila a T.

89. Fotonastiile: provocate de intensity var a luminii.

90. Nictinastiile: alternanta zi / noapte.

91. Seismonastiile: act. unui factor mechanic.

92. Ofilirea plantelor : la frig se creeaza un dezechilibru intre absorbtia apei prin radacini si
transp prin frunze. Se remediaza prin incalzirea solului; provoaca leziuni de racire.

93. Leziunile indirecte de racire: apar in urma unor raciri lente datorita perturbarii metabolice
de nat biochimica si fiziologica. Ex: la fructe apar pete necrotice, la cartof indulcirea.

94.Modificarile biochimice si fiziologice din timpul calirii plantelor:

acumularea glucidelor (glucide solubile din amidon solubilizat sau fotosinteza)
sinteza de acizi organici (acid ascorbic)
acumularea de proteine (creste cont de proteine solubile+ dublarea cant de amionoac liberi)
activitate enzimatica (intesificare a activit hidrolitice, invertazei, poteazei, catalazei)

95. Caile sporirii resist la ger de catre glucide:

prin efect osmotic = acumulare de glucide solubile in vacuola, se mareste C suc vacuolar si
se coboara pct de inghet.
efect metabolic = pt ca sunt metabolizate in protoplasma se sporeste supravietuirea la T cu
mult mai scazute decat se realiz prin ef osmotic.

96. Care sunt fazele procesului de calire la pl lemnoase:

faza I intrarea mugurilor in repaos (se acumuleaza amidon+azot total si proteic)
faza II hidroliza amidonului din ramuri din care va rez glucide solubile ce maresc potentialul
osmotic al cel.
faza III deshidratarea cel la -2,-6 C = in cel creste raportul intre apa legata sic ea libera.
faza IV REPAOS PROFUND.

97. Seceta atmosferica = T mare si umidit mica (10-20%). Vanturi fierbinti si uscate.

98. Seceta pedologica= insuficienta precipit catre sfarsitul verii. (scaderea rezervei de apa
din sol sub coef de ofilire).

99. Ofilirea temporara = provocata de seceta atmosf; planta face un dezechilibru intre transp
si absorbtie. Stomatele se inchid la amiaza si nu mai intra CO2, intensit fotosintezei scade.

100. Ofilirea permanenta = si seceta pedologica si atmosferica = deficitul de apa nu se mai

restabileste in cursul noptii. In timpul dezhidratarii cel sufera ruperi mecanice si distrugeri ale
protoplasmei.

101. Cum se manifesta caract de XEROMORFISM dpdv morfologic ?

- dezv puternica a sis radicular si reduce. org aeriene pt a realiz un echil. intre abs si transp.

102. Xeromorfism dpdv anatomic: org pl au un tesut= parenchim acvifer cu o mare capacity
de retinere a apei + fr. Au modif secundare asupra peretelui cellular cu cutinizare si cerificare
+ stomata mici.

103. Xeromorfism dpdv fiziologic = cel tesuturilor au o presiune osmotica foarte ridicata det
de acumulare unor subst osmotice active cu mucilagii ce au o mare capacit de retinere a
apei.

104. Modific morfo-anatomice si fiziologice suferite de pl sub act C ridicate de saruri.

la celule : actiune toxica asupra protoplasmei (modif cloroplastelor), tesuturile devin
suculente iar in vacuole se acumul glucide solubile si ioni minerali ce maresc presiunea osm.
la org aeriene : se mics supraf foliara, se ingroasa cuticola, se modif cel stomatice, apar pete
necrotice pe frunze, are loc lignificarea si reducerea in diametru a tulpinii.
in tesuturi este intensificata activitatea enzimelor hidrolizante.

105. Plante HALOFILE:

euhalofitele foarte rezistente la salinitate (pl suculente cu resist osmotica)
crinohalofitele prez o resist mare (elimin sarurilor prin frunze)
glicohalofite rezit scazuta (osmotica de la acumularea de glucide solubile si acizi organici)

106. Dupa gradul de resist la saruri plantele se clasif in 3 categ :

sensibile : orez, ovaz, porumb, mazare, cartof, inul, morcov, trifoi.
rezistente mediu : grau, orz, secara, meiul, fl soarelui, varza, tomatele.
rezistente: sorgul, sfecla de zahar, dovleac, vinete, pepene.

107. Efectul salinitatii asupra plantelor floricole:

- indisponibilizarea apei (seceta fiziologica) care consta in dificultatea radacinii de a absorbi
apa la o presiune osmotica ridicata. + intesif part in corpul plantei a diferitilor ioni minerali
care manifesta toxicitate.