MIIMIINIM1111111111111111111111111111111

ION-RADU PASCAL,
DOCTOR IN oFtrp-r

AVOZAT

I.D E E
DE

NA TIUNE
IN ISTORIA DOCTRINELOR POLITICE SI SOCIALE

1936

TIPOGRAFIA CAPITALEI"-B-DUL ELISASETA 5

www.digibuc.ro

1S..

www.digibuc.ro

ION-RADU PASCAL
DOCTOR IN DREPT. - AVOCAT

IDEEA
NATIUNE
DE

IN ISTORIA DOCTRINELOR POLITICE SI SOCIALE

La matire ova la disperston,l'esprit veut l'unit. La matire essen-

tiellement divisible aspire d la dsunion, la discorde; l'unit matrielle

est un non-sens, en politique,c'est une
tyrannie ; l'esprit seal a le droit d'unir, seul It comprend, Il embrasse et
pour tout dire, aime".
Michelet.

1936
NTIPOORAFIA CAPITALEI"-B-DUL ELISABETA 5
www.digibuc.ro

',WM.,

IDEEA DE NATIUNE
IN ISTORIA DOCTRINELOR POLITICE SI SOCIALE

www.digibuc.ro

INTRODUCERE
Ce e Natiunea
Ce e nationalismul ?

Cu tot abuzul ce s'a facut de aceste cuvinte mai ales tn clecursul ultimului veac, ele n'au avut intotdeauna
acelas inteles. Sub influenta unor situatiuni locale
lumina unor conceptii deosebite, ele au fost utilizate In
sensuri diferite 1 au slujit adesea drept cuvnt de ordine
unor particle opuse. Ele erau cuprinse tn strigatul de ra.
liere al popoarelor Tnsetate de libertate sf tot odata constitufau lozinca celor mai barbare mnpilri
Isvor nesecat de iubire si de ura, nationalismut a
contribuit la rsturnarea unor vechi idoli. Istoria lui e
plina de gesturi eroice i sacrificii mnaltatoare i tot In numele
lui s'au savarsit nenumarate crime si cele mai oribile pustio
iri, menite sa turbure civilizatia i armonia dintre popeare
Forta lui e nemarginita si influenta sa imensa.
In decursul unni singur veac el a schimbat harta
Europei, a modificat raporturile dintre State, a prezidat
conferinte si a dictat tratate ce vor constitui actul de
nastere al unor State noi; a secerat Intr'o clipa nenum .
rate vieti tinere, a Insngerat pani3ntul cu trupurile ace-

lora care.si pusesera In el Intreaga tor nadejde, a adus

marre si glorie pentru unii foarnete, mizerie si suferinta
pentru

Si totusi putini sunt aceia cari au cautat s precizeze cuprinsul Ideil de Natiune. Ea ne apare astazi la fel
www.digibuc.ro

6
de \raga i neconturata ca i acurn un veac. In fata ei
dreptul public si sociologia ramn mute sau contradictoris.
Pareri diverse au fost exprimate, fart ca ele sa arunce to .
tusi o lumina iea1 i obiectiva In Intunericul ce Invalue
acest dontenfu. Chiar daca uneori stiinta a Incercat sa
traga o brazdi noua In aceasta materie, ea n'a putut-o
face deck superficial si necomplect Tot ce s'a scrii In

aceasta privinta are un caracter vag si nebulos.

E clrept ca o literatura eftina a exploatat cu priso .
sinta acest subiect ; ea n'a facut Insa cleat sa accentu .
eze confuzlile i sa Impovareze i mai mult roluf destuf
de greu al stiintei.
totusi natiunea nu este numai un mit. Ea consti.
tue o realitate sociala care nu mai poate fi tagaduita.
Ge.nlul marilor Infaptuitori a Inteles-o de mutt. Istoria
ne-o dovedeste cu prisosinta.
Daca nationalismul constitue o aparitiune relativ rew
centa nu rmane mai putin adevarat ca natiunile apar ca
n)te puternice organistne sociale ce-si Implnta radacini-

le In adncul evului mediu. Existenta lor nu poate fi pusa la Indolala, desi nu se poate tagadui c aparitiunea
lor constitue unul din fenomenele sociale cele mai com.
plicate i Cele mai greu de lamurit. Cauzele profunde de
ordin social, cultural sau politic, ce stau la baza acestor
aparitiuni, trebuesc mai Intotdeauna cautate cu multe veacuri in urtna. Cercetarea lor ar putea constitui unul din
capitolele cele mai pasionante ale istoriei ; din nefericire
Insa, In aceast materie, ne lipsesc aproape cu totul date
precise. Cu att mai greu este sa cautam natura rapor .
turilor sociale ce stau la baza gruparilor nationale i sa
definim cu preciziune legatura ce apropie Intre ei pe menibru
aceleiasi natiuni.
Dar, pe Inga dificultatea de a descoperi adevarul, de
a-1 curati de toate impuritatile datorite subiectivismului,
pasiunilor politice sau teoriilor preconcepute, acel ce vrea
sa patrunda i sa cuprinda In intregime acest domeniu
mai Intrnpina o noua dificultate creata de data aceasta
prin lipsa de precizie i nenumaratele aspecte ale acestei
probleme.

Facnd parte din acele notiuni cari n'au avut Intotdeauna i pretutindeni ace14 Intdes, Ideea de Natiune
www.digibuc.ro

7
apare insezisabila, vaga i greu de definit. Transformarea
ti continua si nesfrsita ei variabilitate ne tnlatura aproape cu totul posibilitatea de a cuprinde Triteo singura formula aspectele multiple sub care o mntlnim. Astfel nu
este posibil sa confundam ideia pe care o avea despre
natiune Mazz'ni i fauritorii unitatii nationale italiene cu
aceia ce domina toata opera lui Bismark care, la aceeas
epoca, desavrseste unitatea germana, duo cum si astazi
trebue sa deosebitn conceptia democratica franceza de aceca national-socialista sau fascista si de conceptia
,oasa a nationalistilor indieni.

Caracterul nestabil si necontenita variabilitate

a formatiunilor siniale. Pe de alta parte realitatea sociati
concretese corespunde Ideii de Natiune se afla si ea Intr'o
-continua prefacere. Structura ci se schimba, componentele

ei variaza, raportul de forte ce pare astazi definitiv stabilit se modifica Incetul cu Incetul. Istoria, care ne ofera
mo.
posibilitatea sa fixam,ce e drept destul de vag,
mentul Inchegarii diferitelor natiuni, nu ne explica In a.
elas timp si cauzele cari au determinat formarea acestor
organisme noui, pe cari antichitatea nu le-a cunoscut
.pe cari evul mediu a mncercat sa le ignoreze. Deaseme .
nea ea nu ne explica nici cauzele care au determinat des.
-v oltarea ulterioara, evolutia i prefacerile prin care au
trecut aceste natiuni. Marea gresala a istoricilor a fost
de a nesocoti caracterul nestabil al natfunilor, asemuindule cu acele corpuri fizice cari ne apar vesnic identice si
neschimbate.

De altfel, spunea Gustave Le Bon, caracterul efe

mer i nestabil al formatiunilor si al tuturor fenomenelor

sociale nu mai poate fi pus la Indciala. Credinta In imutabilitatea lucrurilor i siguranta pe care o dadea aceasta
credinta au damnit pna
ziva cnd progresele stiintei
le-a condamnat sa dispara. Astronomia ne-a arAtat ca
stelele, considerate odinioara nemfscate pe adncul firma.
mentului, erau In realitate animate de o vteza vertiginoa.
sa. Biologia a dovedit ca speciile privite altadata ca in
variabile se transforma totusi cu timpul. Atomul insusi
1i pierdu caracterul etern devenind un agregat de forte
condensate In mod tranztoriu. In fata acestor rezultate,
www.digibuc.ro

a fast progresiv zdruncinata,:asa ?sicka incept sa apara multor gnditori ca o conceptie lipsita

ideia de adevar
de

sens. Certitudinile religioase, filozofice i morale

insasi teoriile stiintifice, s'au pralousit pe rnd, lasnd in

locul for o scurgere continua de lucruri efemere ')".
In acela sens vorbeste Karl Marx :"Traim In minocul
unei continue miscari, a mnmultirii fortelor productive a,
distrugerii raporturilor sociale, a formarii ideilor ; imobil
este numai abstractia miscarii : mors
Aceasta perpetua schimbare, aceasta continua transformare
interioara, constitue mnsasi esenta vietii i principiul nemu .

ritor al mortii. In omenire totul se scurge 114

rut dat cum,
spunea Heraclit. Viata inseamna miscare, echilibrul apar.tine mortii.

Pentru a prinde In aceste conditiuni adevaratul caracter al natiunii, trebue &el sa parasim, definitiv i com*
plect in ceeace ne priveste, notiunea falsa de imutabilitate si, renuntnd la mice consideratiuni statice, s recell-gem la aceia mult mai justa de variabilifate perma .
nentd sub influen/a unor conditiuni locale ex(erioare.
Aceasta observatiune este de prima importanta. Ea
ne ajuta sa privim nu numai natiunile, ci toate gruparile
si toate fenomenele sociale, sub aspectul lor real si ne
fera nor)! posibilitati pentru studiul nostru. Bitrnul
raclit a intrezarit acest adevar, iar dialectica hegeliana
marxista constitue desigur o retnviere a conceptiilor fibzofului grec ; adevarata ei valoare consta in faptul ca ea
prinde realitatea in miscare, nu sub o forma fixa, de venita.
Componentele natiunei variaza asa dar si ele ptin
forta lucrurilor dar aceasta variatiune nu e brusca, ci
progresiva i lenta. Viata natiunilor poate fi considerata
dupa ex?resia lui Le Dantec ca
compromis intre tra.
ditia conservatoare si influentele revolutionare, 3) caci
influenta conditiunilor exterioare este in mare parte corijata de o energie proprie a natiunilor, al arei rol de
frunte este de a echilibra actiunea extericara destructiva.
Existenta natiunilor, mai mult chiar de ct aceia a
vizilor, reckima o lupta continua, iar viata lor implica ne .
aparat o victor;e.
1). Gustave le Bon La vie des verita Paris 1919 pag. 11.
2). Karl Marx. Das EIend der Philosophie pag. 91.
3). Fehx Le Dantec, La lutte universellei Paris 1920 pig. 13

www.digibuc.ro

Lipsa de unItat in coneeptia natiunei. A Incerca

In aceste conditiuni o definitie precisa, In care sa putem
cuprinde toate

elementele natiunii, este oarecum riscat.

Cu toate acestea multi autori au incercat s'o faca ; Intlnim

o serie Intreaga de definitii ce privesc natiunea. Multe din ele sunt contradictorii, desi adeseori e--xacte ; toate sunt insa incomplete Intr'un sens sau n altul, dupa cum autorul a dat mai multa sau mai putina importanta unora dintre elemente in dauna celorlalte. Aproape toti acesti autori au privit natiunea pornind dela anu-mite teorii preconcepute si n'au putut cuprinde cleat un
singur aspect al ei. 0 astfel de definitie nu poate fi e.
xact dect pentru o singura epoca i o anumit socie0
late si numai dinteun singur punct de vedere : acela al a.
utorului ei.
Fiecare se refera fa alte elemente 1 fiecare cuprinde
Arn alt aspect al acestei probleme: Unii ne vorbesc despre
unitatea de rassa, de limba, de religie si de cultura, ali
(le o comunitate de interese si de raporturi reciproce In.tre membrii natiunii, altii pomenesc de legi si de institutiw
uni identice, de teritoriu si de Iimite geogiafice fixe, In

timp ce cei din urma vorbesc de o conitiinta colectiva,

o misiune comuna, de un suflet si o constiinta nationa10.
Cu atU mai putin precise sunt raporturile dintre na.
.tiune i Stat, acestea (and loc dupa cum vom vedea la nenumarate si interminabile discut(uni.
1) Cu toat nesfirita lor varietate, aceste dafinitiuni pot fi clasificate,

Aura MitscherlIch, <Volk und Nation, art. in Handw. der Soztologie, Stutt-

gard. pag. 647) tn dott marl categorii.

In prima vom trece toate definititmile care Insist mai mult asupra elementelor objective ale natiunei, (comunitatea de rasO, de Ihnb, convenientele
geografice, interesele politIce sau comerciale etc). Din aceast categorie fac
parte definitiunile date de Kant (Antroposoziologie), Otto Bauer (Die Natio
naletatenfrage und die Sozialdernocratie, 1924), F. I. Neumann, (Volk und
Nation 1888), J. Fels (Begriff und Wesen der Nation, 1927) s.a.
In categoria a doua vom grupa definitiunile, mull mai nurneroase, ce
insist asupra elementelor subiective ale natiunei : voint de a convietuI
(Robert Michels. Patrrotismus, Art. In Hadw. Soziologie, pag. 438) ; sentimen
tril unel comune apartenente (Zuzammengeh6rigkeitsgefithl, spre ex. definitia
data de Helfritz), precum 0.deflnitiunea dat de Ernest Renan (au'est-ce qu'une
nation, 1882) si acelea formulate de autori mai noi ca H. Hauser (Le principe des nationalits, Paris 1915 paz. 1-21, Auerbach (Races et nationalites
,d'AutricheHo..-grie, ed II. Paris 1917. p. 339), Israel Zargwill (The priniciples of nationalities, New York 1927 pag. 54-57), J. de Morgan (Essai sur
les nationalits; Paris 1917, p. 3), Keyserling (La rvolution 'mondiale et la
responsabilit de l'esprit, 1934, pag. 82-83) s, a.

www.digibuc.ro

10

Iiintele sociale sunt deci foarte departe de a putea,

cunoaste o unitate doctrinala In aceasta materie. Lipsa
de traditie stiintifica ar putea sa explice Inteo oarecare
masura, confuzia ce domina stiintele pofitice, dar nu a.
ceasta este singura ei cauza. Adevarata cauza trebue ctautata In alta parte. O vom gag, nu in lipsa de interes
pentru chestiunile politice, ci dimpotriva In patima si interesul prea mare ce se punea in discutiile si teoriife po.
litice 1). Realitatea sociala a fost adesea mascata si deformata cu scopul de a servi anumite revendicari patio .
nale, de a sprijini un sistem politic sau de a confirma
uncle ipoteze sau teorii filozofice. Lipsa de obiectivitate
domina desigur Intreaga aceasta materie-

Importartta ideilor 0 rolullor in vista socialit

Viata sociala ne apare ca un arnestec complex de fapte
si Wei ; legatura si actiunea reciproca dintre acestea au.
ramas Insa pna astazi nedeslusite. Influenta ideilor asupra faptelor si a acestora asupra ideilor constitue una dia
problemele cele mai desbatute.
Cu toate acestea, insemnatatea covrsitoare a ideilor
si a credintelor e astazi dovedita. Ideile, credintele si
principifle au jucat Intotdeauna un rol de capetenie In
istorie. Evolutiunile sociale, intemeerea si rasturnarea
imperiifor. marirea si decadenta civifizatiilor sunt leRate de

un mic numar de credinte luate drept adevaruri. Efe reprezinta adaptarea mentalitatii ereditare a rasselor la necesitatile fiecarei epoci"1). Istoria dramatica si pasionanta a
acestor idei este att de strns legata de istoria umaniatii,
Inct adesea se confunda cu ea.
Totusi aceste principii si idei nu pot avea In nici un
caz o valoare absoluta si universala. Orict de restrns
ar fi manunchiul de idei ce aIcatuesc structura spirituala
a unei anumite epoci, de vor fi, la rndul lor, inffuenta.te de caracterele specifice ale fiecarei rasse si adesea in.
terpretate si denaturate de gndirea diferitilor autori call
ie imprima o non personal.
Daca vom urmari raporturile dintre popoare din an1). Vezi i H. G, Wagner Essai sur l'univcralisme economique, Paris.
1933 p. 11.
1), Gustave Le Bon op. cit. pag. 1.

www.digibuc.ro

11

tichitate i pana astazi vom observa c ele sunt dominate

pe rand de doua principii opuse : nationalismul i cosmos.
poDtismuL Lupta continua dintre aceste doua tendinte poa.

te fi urmatita pas cu pas In istoria civilizatiei, afirmanduse sub forme diferlte dealungul veacurllor.
Antichitatea nu a cunoscut desigur idda de natiune
sub forma ei de astazi. Evul media deasemenea a ?ricer-

cat sa o ignoreze. Nu ramane insa mai putin acrevarat

ca Iupta dintre cele doua principii exista i atunci, desi
sub o forma mai putin grava cleat astazi. Tendinta de
unitate i aceea de diferentiere se succed rand pe rand,
influentand desigur organizatia sociala a timpurilor. Aceste tendinte formeaza mentalitatea unei epoci careia i se aadapteaza apoi institutiunile sociale.
In studiul de NA vom Incerca astfeI sa urmarlm In
decursul vremei evolutia conceptiilor despre natiune privita in raport on organizatiunile politice. Cu alte cuvinte,

nu vom cauta atta sa lamurim ce'este natiunea cat mai

ales ales cum e privit aceasta natiune In raporturile sale
err Statul. Teoriile sociologice privitoare la esenta i struc-

tura natiunei nu ne intereseaza In felul acesta decat In

masura In care ele pot constitui suportul unei doctrine
politice. Ceeace vom urmari nu este procesul de formatiune desvoltare al natiunilor, cat mai cu seama evolutia i desfeisurarea isforicei a Ideii de Nallune l aceacta numai in msura in care aceasl Idee a tnrdurit
asupra sistemelor sou doctrinelor polifice.
In prima parte a lucrarii noastre vom urmari mai cu
seama geneza Ideii de Natiune. Aparitiune tardiva ea fusese

cu totul necunoscuta antichitztii, care fusese dominata

mai ca seama de ideea unitg tii, conceputa sub forma unei
coheziuni materiale, Intotdeauna silite i>. Astfel a fost imperiul lui Alexandiu cel Mare i mai apoi impuntorul.
colos romarr dada pum nesfl site lupte i mentinut prim.
tr'o politica de nivelare i totala desFersonalizare a popoaa
relor Invinse.

Mai apoi Evul media, dominat de aceiasi ideie a

spirituale de data aceasta,
a Incercat dease.,
menea s ignoreze, ideia de natiune. Naluca marelui
unittii,

1) Vezi Mihai lintonescu, Organizarea PAcil

Vol, I, p. 11,

www.digibuc.ro

Societatea Nztiunllor

12

imperiu roman definitiv 'infrnt, unit cu ideIa unitatii

universale pe haze religioace, a dat nasere unor monarh it
ciudate ca Sfntul Imperiu Roman al Natiunei Germane. In
aceasta vreme dominatiunea universala cresina constituia
'inca idealul politicei mondale.
Lupta dintre papalitate i Imparatii germani, cele doua
forte politice, mai int5i aliate, apoi dusnane, cari domina
toata istoria evului mediu, are drept consecinta consoli.
darea statelor suverane, create de data aceasta pe haze
nationale.

Renaserea i corolarul el, Reforma, determin curnd

dupa aceia prahuqirea ultimelor fragmente ale vechilor
sisteme politice. Statul national era creat.
De acum mnainte ideia de natiune e precizata. Ea do.

mina toata doctrina, constituind axul central al organiza.

tiunei politice.

Secolul XVI, precursor al marilor reforme infaptuite

mult mai trziu, afirma cu toata vigoarca drepturile natiu.
nilor de a se guverna libere i de a se realiza ca State
Principiul suveranitatii nationale ca i dreptul de autode
terminare al natiunifor sunt exprimate pentru prima data.
Veacul urmator vede continundu-se aceasta rvna
de consolidare a nouilor state nationale. Ca i politica,
economia ia un caracter natIonal, pierznd cu totul yea
chiul ei aspect regional. Mercantilitii constata cei dintai
cu deplina clatitate, existenta solidaritatii nationale, reali .
tate pe care vor cladi noui sisteme economice.
Un nationalism viguros covrese de acum inainte
toata gndirea politica.
Revolutiunea franceza, proclamnd drepturile omului,
afirma tot odata i drepturile Natiunei; odata cu Decla.
ratia Drepturflor Omului", Adunarea Nationala franceza
vroia sa adopte, In Mai 1790 i o ,,Declaratie a Drep.
turilor Natrunilor".
NIA astazi,
spunea Volney depunnd aceast de..

claratie,

Europa a infatipt un spectacol Impovarator

de orgoliu aparent i de mizerie reala ; nu s'a tinut sow.

teafa dect de casele domnitoare... Natiunile n'au avut
dect o existenta accesorie I nesigura ; se aduceau don
popoare intregi ca turmele... Nu yeti suferi ca milioane
de oameni sa fie jucaria unora dintre semenii lor i le yeti
www.digibuc.ro

13

-da natiunilor libertatea si drepturile lor... PAna azi ati

deliberat In Franta i pentru Franta ; azi yeti delibera
pentru Univers. Veti convoca Indrasnesc sa o spun, o
adunare a Natiunilor
Europa a auzit aceasta chemare. Popoarele opritnate
au Inteles Insa 'in felul lor acest strigat al revolutionarilor.
Prin eipiile abstracte, metafizice ale revolutiei franceze,
interpretate conform traditiei 1 situatiei speciale a fiecarui
popor, ti pierd indata caracterul lor absolut. Atunci cand

se vorbea de drepturile Natiunei", nimeni nu mai Inte.

legea prin aceasta N atiunea ideala, asa cum o vazuse revo

lutia franceza, dupa cum vorbind de drepturile omului nimeni
nu se mai gndea la omul abstract" fara trup si fara
suflet asa cum l'au imaginat filozofii revolutiei franceze.
Principiul pierde astfel din valoarea lui filozofica insa
nici In Franta
cstiga la vigoare. Nimeni nu s'a gndit,

nici in restul Europei, sa lupte, ap cum spunea

ney, pentru Univers. Europa nu a inteles sa lupte pentru

unei libertati absolute, ci ficcare natiune a luptat

pentru drepturife ei. Libertatea natiunilor nu mai apare ca
o s'mpli ideie mprata, ge sine statatoare, sau ca un principiu universal; mai ales sub influenta doctrinei germane
ea capata o forma mai interesata, mai egoista.
Vom vedea cum de act Inainte insasi conceptia na.
Vunei se schimba. Doctrinele politice urmeaza o evolutie
precisa ce tinde sa atribuie astazi natiunei o existenta
organica, materiala si concreta realLandu-se din punct de
vedere politic in State nationale puternice si centralizate.
Aceste formatiuni organice au fost nesocotite de
revolutia franceza si mai apoi destramate i pulverizate
de regitnul napoleonian care lucra numai cu individul ca
atare. Revolutionarilor lea lipsit acel sims istoric care,

dupa cum spune dotnnul Iorga, este si un simt de rea.

Ittate".

Tot secolul trecut c puternic influentat de (upta

dintre a ceasta conceptie individualista i aceea organicista

care se afirma cu tot mai multa vigoare. Viata organica

a Statului constituie mnsA o realitate istorica prea puternica

pentru a fi multa vreme ignorata. De aceea din aceasta

1) Vezi Aulard 12 S. A. N. et la Rev. Pr, p. 65; Mih. Antonescu op.
-cit. p. 76; G. Sofronie, Principiul 1\14tionalittilor.

www.digibuc.ro

14

Iupta conceptia individualista va cadea Infrnta fiind dept.,

sin de noile doctrine.

Privite mai Inti ca simple comunitati de idealuri la
InceputuI veacului trecut, natiunile sunt considerate astazi
ca niste puternice organisme, avnd functiuni complexe
scopuri precise.
Mari si puternice curente se afirma tot mai mult In
acest domeniu al stiintelor politice, grupnd In jurul loradeziuni tot mai numeroase si tot mai entuziaste.

In studiul nostru vom Incerca sa desprindem sensul

acestei evolutiuni si formele politice deosebite la care ea
a condus In decursul vremii. Ne vom margini desigur sa
privim numai cele mai de seama aspecte ale ei, si In pria
mul rndi acelea cari au Inrurit asupra desvoltatii Statdor
mderne.

BineInteles ca o lucrare care sa cuprinda aceasta

evolutie In ansamblul ei nu poate fi completa cleat dacae opera unor cercetari ladelungate. Aceasta lucrare at fi
extrem de. interesanta i ar putea pasiona pe oricare cer..
cetator al doctrinelor politice.
Studiul de fata nu rvneste art de departe. El nu
face dealt sa schiteze In linii mari progresul Ideii de
Natiune, relevnd formele diFerite pe cari le Imbraca aceasta

tdee In diFeritele ccnceptii, doctrine si sisteme politice.

Tinnd totusi seama ca aceasta materie nu a

Fost

aproape de foe cercetata pana in prezent, fiind nevoit sa

caut materialul pe care l-am folosit In lucrari cu caracter
general,
evitnd pe acelea, foarte numeroase, cari,
lipsite de obiectivitate stiintiFica, nu pot cleat sa ne indrumeze pe o cale gresita
trebue sa marturisesc ca
aceacta lucrare tni- a cerut totusi o munca staruitoare
cercetari Indelungate. Metituf ei este cel putin acela de a
fi incercat sa aduca o contributie de material nou, necers.
cetat, mai ales In literatura romneasca.

www.digibuc.ro

CAPITOLLII, I
ANTICHITATEA

Imperial roman. Antichitatea nu cunoscuse StateIntr'adevar mari 'Ana la Imperiul Roman. Acesta este eeldint& care a reuit sa-i creeze o organizatiune stabila *iunitara, cucerind prin forta si abilitate politica aproape
totalitatea teritoriilor pe care antichitatea le cunotea.
Ceea ce caracterizeaza aeeasta politica de expansiune
a Roma nilor, este tendinta ei de a asitnila popoarele su.
puse. Toate primeau aceias administratiune si aceia cul
tura i, toate la un loc alcatuiau acee4 lame romana orbisrornanus
In care orice individualitate era anihilata
prin Inglobarea ei In acest vast imperiu a carui putere
de asimilare era neintrecuta.
Orasele aflate pe teritoriile cucerite dobandeau o In.
fAtiare romana locuitorii paraseau vechile datini adesea
prea violente si barbare, In timp ce nouile generatil ivite
din casatorille colonilor sau soldatilor Romei cu fetde
tinutului Ii uitau cu totul origina si Inlocuiau nun3ele
barbare ale stramoifor, prin altele latine mai frumoase
Aceasta societate dobndeste astfel, in aparenta

impotriva tuturor diferentelor de tass, o aceea Infati.

sare pe tot cuprinsul teritoriilor supuse Romei.
Pentra a desemna In ansamblul ei aceast lume ro
pag .

1) Comte de Ghtneanu, Essii stir sur l'inegalitat des races humaines...

.

www.digibuc.ro

15
-lama se inventa sub Cesari cuvntul de 4 romanitas,,
Prin el se exprima deosebirea ce exista Intre aceasta lume
-supusa legilor Rotnei .V. restul popoarelor, fie dela Sud,

fie dela Nord, ce nu erau cuprinse In granitele ei, cum

.erau Germanii, cari alcatuiau ceeace se numea pe atunci

Sarbaria 1).
Cetatile grecesti, desi superioare Romei prin cultura i prin otiginalitatea gndirii, nu au putut sa creeze
miciodata un organism politic a carui forta si durata s'a
poata ii comparata acestui vast sistem politic.
Ele au Minas vesnic divizate, incapabile de a-si crew
ia o organizatiune unitara din cauza rivalitatilor dintre
-de si mai ales din cauza caracterului local al religiei ans,
4ice.

E destul de cunoscuta importanta deosebit de mare

pe care religia a avut- o In antichitate si strnsa' legatura
.ce exista "intre ea i Stat, pentru a ne da seama cat era
.de dificila o uniune politica ce nu s'ar fi sprijinit pe o
-cotnunitate de cult.
Romanii, natiunea politica prin cxcelenta, au Inteles
.4ela Inceput aceasta piedica ivita In calea expansiunii lor.
Ei stiura sa Inlature totus dificultatile rezukate din deose.
birea de religie si mai ales din caracterul local, munici.
pal, al cultului, care facuse imposibila apropierea cetatilor
grecesti 2). Printeo foarte supla si ingenioasa diplomatie
teologica, Romanii adoptara zeii cetatilor supuse.
Roma este prima care a practicat aceasta politica ne-cunoscuta pna atunci, creind astfel un nou si foarte in=
teresant principiu de unitate si de coeziune. Romanii si-au
insusit totul dela Invinsii bor. Ei au pus stapnire att pe
locuiitorii cetatilor supuse ct i pe divinitatile acestor
cetati.

Astfel, ei au primit Inca din primele timpuri ale ex.

pansiunei lor, cultul cetatilor latine. Cetatile Veii si Lantz.
vium le fmprumutara o junona, Proeneste un Jupiter,
Faleriae o Minerva, In timp ce Samnitii le daruira pe
Venus. 3).
1). Vezi Amed. Thierry. Hist. de la Gaule sous l'admlnistration romaine.

4Gobineau op. cit. vol. p ns.

2) gIgne de Villeneuve (Marcd de la) Trait gneral de l'tat. Vol. 1.
p. 94.

3). Tit Liviu V-21,22, V1.29. Ovidlu Fast. Ill 837,843 (Fustel de Cottgauges- La Cit lintIqueParis 1929. p. 431).

www.digibuc.ro

1T
Cucerind si punnd stapnire pe zeii cetatilor tuvinse, Roma Isi marea numarul protectorilor ei ajungnd
creeze o comunitate religioasa superioara cultului municipal al vechilor cetati. Daca !Ana atunci religia izolase po
poarele, Roma sat' sa o utilizeze pentru a realiza comanitatea spirituala ce lipsea marelui Imperiu.

Aspectal cosmopolit al societItii romane. Pu

ternica organizatie romana, sprijinita pe inflexibila disciplinace constitaia una din virtutile Inscute ale rassei latine, reuseste acest miracol de a impune o organizatiune i o civilizaiune durabila
unitara unor popoare diferite prin

rassa si aspiratiunile for.

Acest imens imperiu roman nu putea totusi sa fie

realizat dect sacrificindu-se o suma de cetati, de triburE

si de popoare, 'cad !Ana atunci duceau o viata proprie

independenta. Astfel daca unificarea Italici s'a Infa

tuit prin desfiintarea unor popoare nu prea numeroase,,

puternica monarhie mediteraneana realizata de Cesar nu a

putat sa fie Infaptuita deck din ruinele unor State si po.
poare odinioara puternice
Cesar a impus acestora civilizatia i cultara cosmo,
polita a Romei, si a creat astfel un imperia caraia nu.i
lipsea dect individualitatea, fiind mai curnd un produs
neinsufletit si artificial dect o creatiune istorica
roasa 2).

Mna puternica i genful lui Cesar a putut cu toate

acestea sa asigure pentru multa vreme Inca, unitatea politic a acestui organism, desi domnia lui nu dura deck cinci
ani sl jumatate, dintre cari numai cincisprezece luni le
petrecu la Roma In intervalul celor sapte campanii pe cari
le a condus.
Totusi societatea romana era greu atinsa. Inegalita
tea sociala i lupta intre bogati i saraci subminase Inca
din primele timpuri ale Republicei fundamental Statului
nu putea lua sfrsit dect prin prabusirea definitiva a
acestei societati. Patriotismul admirabil al lui Cesar a reusit
pentru un moment, s restabileasca un echilibru, Intrziind
1) Mommsen Wsteke lienrzenr.- Vot VIrI p. 95
2) !bid,. p. 284.

www.digibuc.ro

ed, Flamarion_

18

scu o dip destramarea societatii ton:lane. Iuliu Cesar cazu

Trisa si dupa el prabusirea lumei romane devine inevitabila.
Nebunia Cesarilor ce urmara, intrigife politice i mai ales
,disproportionata inegalitate socafa, luxul, imoraltatea s(

-betia jocurilor de circ, fac din aceasta vreme cpoca cea

onai turbure din istorie.
Revansa popoarefcr infrnte era apropiat5.
Nu numai imperiul, ci Roma insasi era lipsita de
-avantajde pe care le confera unitatea de rass5 i coeziunea

,etnicg. Vechea rassa latina disparuse din Roma, care=si

-pferduse de mult orice caracter national. Clasele superi=
-care se retrag din viata publica, In amp ce capitala e
invadata de o populatiune strin i nestabila. A venturieri
fara patrie, negustori lipsiti de scrupule in cautare de
astiguri usoare, straini in cautare de placeri si de dise
tractii isi dau In Roma intlnire cu lumea cosmopolita a
celor veniti aci pentru intrigi, crim i desfru. Vechile
familii se stinseser, iar oameni ce purtau nume celebre,
legate de marile victorii ak Romei, erau adesea nevciti sA
lupte in circuri pentru a-si ostiga existenta. Odata cu
-aceste familii s'au pierdut si vechile traditii sl spiritul latin,
In timp ce lasitatea, coruptia i desfirul, cstigau tot mai
muk teren, pe msur ce populatiik asiati9e invadan teritorlife romane.

Dac5 tri un arab ocupa tronul Romei, acesta trecea

azi in mainile unui oran din Panonia 1). Cetateanul roman
din Galia sau dIn Africa, se va mngia la gandul ca
mine vi veni poate rndul lui sau al fiului sau.
In felul acesta Roma nu mai poseda aproape nimic in
propriu. Religia, legile, limba, literatura se resimteau puter .
mic de influentele acestor populatii straine. Gloria vechilor

troi era cntat de strini fara patrie pe care nimic, nici

iimba, nicl cultura nu-i lega de patria romana.

Inegalltatea sociala. CreOnismul. Tabloul so.

cietatii romane din acele vremuri cuprinde Insa parti si mai

"Intunecoase atunci cnd reprezinta luxul parvenitilor, si sufe

rintele neinchipuite ale xnasei de sclavi si de proletari desnadajduiti. 0 nemaipomenita diversitate de origin, carac.,
1) Gobineau op. cit. Vol. II. p. 275.

www.digibuc.ro

19

erizeaza aceste mase; astfel Intlnim sclavi mauri,

libicni, sirieni, frigieni, geti, iberi, greci i mai ales celti i

germani.

Pe Pangs acesti sclavi traia proletariatul roman, InCo

situatiune cel putin tot atat de grea.
Rascoala Grachilor, conspiratia lui Catilina, revolta
lui Spartacus si a sclavilor din Sicilia sunt tot attea
dovezi ca, In umbra, se pregatea prefacerea fundamentala
acestei societati.
Cauzele cari determinara in veacul V prabusirea
-acestui imperiu, sunt aceleasi cari, cteva secole mai
tarziu, au ajutat la ridicarea unei societati crestine In plin
Evul Mediu din ruinele civilizatiei antice. Inca din anti>
.chitate ideia fraternitatii umane era admisa de unii filozofi
printre care stoicii sunt acei cari exprima cu multa preci.e
.ziune ideia justitiei i existenta unui drept natural, con .
stituind asfel prima reactiune Impotriva egoismului antic.
Acesti filozofi, dintre cari multi sunt esiti din rndurile
cle mai inferioare ale societatii, dar printre care totusi

i pe irnparatul Marcu Aureliu, reuneau Inteo

aceias straduinta catre un ideal de justitie, ideile de uma .

-numaram

nitate, binefacere i egalitate, proclamnd idealul republi

cei universale In care (egea si dreptatea guverneaza toti

oamenii fara distinctie de rang, avere sau conditiune so.
ciafa 1). Ei pregatira astfel calea pe care avea sa paseasca
mai trziu crestinismul, religie aparuta timid Inteun colt al
lumii asiatice si care, cu toate acestea, avea sa gaseasca

un att de profund rasunet In suffetul acelor cari sufe.

Teau sub sceptrul apasator al Romei.

Morala crestina, morala celor slabi si obiditi, s'a pla .
madit In suferinta si revolta ce clocotea de veacuri in
sufletele sclavilor i ale proletariatului roman. In toate
religilie intlnim precepte pentru cei asupriti si pentru cei
ce sufar, mns religia crestina parea creata numai pentru
-acestia, deaceia ea a inrurit att de profund asupra mas.
selor i nu este de mirare ca Kin ea s'a putut infaptui
transformarea fundamentafa a lumii romane. Aceasta trans.
formare a durat veacuri indefungate si se poate spune
1) Paul Janet I-listoire de la science politique dans ses rapports avec
la morale. Vol. I. p. 239. Paris ed. Felix Alean

www.digibuc.ro

20

ca este cea mai anevoioasa pe care a cunoscut-o omenirea. Totusi dupa un lung purgatoriu de aproape o nee de
ani, civilizatia renaste si o societate noua se Injghebeaza
purtnd in sine germenii fucili moderne.
Caracteristica nouii religiuni este ca ea nu mai aparc
ine nici unei
nid unei caste, aid unei cetati. Ea
se adresa umanitatii intregi fara nici o deosebire de rassa
si de rang social. Pentru prima data aparu o religie un
versala, ce putea fi imbratisata de toate popoarele. Cress,
tinismul nu mai voia sa tina seama de ura dintre popoare
spre uimirea tuturor, pentru aceasta religie nurnai exis.
tau nici staini i nici dusmani. El sfarma pentru, totdea.
una divinitatile poliade i rstoarna cultul local.
Dar crestinismul face si mai mult +deck atast : el se..,

part, religia de Stat. Se poata spune c?3, timp de trei

veacuri religia a kit cu totul In afara Statulul, fara a fi
sustinuta de el, ba chiar luptnd Impotriva lui.
Aceasta fu suficient ca sa schimbe fundamental metoda de guvernamnt.
Proclamarea acestui principiu va fi sfrsitul unei crechute i Inceputul unui nou sistem politic.

www.digibuc.ro

CAPITOLLIL II.
EUROPA LA INCEPUTUL EVULUI MEDIU
Dupa prabuirea imperiului roman, Europa intra mno
tr'o epoca de fungi i penibile framntari. Aceasta epoca,
ce cuprinde cele patru veacuri cari despart caderea im.
periului roman de infiintarea imperiului lui Carol cel Mare
-e cea mai turbure si mai neprecisa pe care o cunoate
istoria. Lipsite de orice continuitate istorica, monarhiile,
adesea puternice, aparute in aceasta epoca, se prabusesc
eu multa uurinta. Popoare care se gasesc stabilite In
rasarituf Europei, le gasim curnd dupa aceea In apus,
pentru a se pierde apoi cu totul In massa compacta a
altor popoare cari le succed. Cine ar putea spune ce au
-devenit de pilda Vizigotii pe cari li regasim in preajma
anului 380 la sudul Dunarii i cari reapar putin dupa a.,
ceea 'in Dalmatia, apoi 'in Spania i in Franta pe Loire 1).
Si totusi aceastg epoca prezinta pentru noi un foarte
mare interes, deoarece atunci se plgmadesc In Europa, ca
intr'un imens laborator, natiunile cari v or avea sa rasa
ipeasca dealungul veacurilor Vina azi.

Germanii. Atunci cnd armatele romane trecurg

victorioase Alpii, ele gasira aci, stabilita de veacuri, o po .
pulatie germanica. De cnd era aici, nu putem ti cu pre.
cizie. Stim doar ca ea succeda Celtilor,
impinsi mai
-a poi spre Vest probabil in veacul al V-lea sau al VI.Ica
1) Vezi auloeau Hist. de l'Europe Centrale, pag. 2.

www.digibuc.ro

22

i. C.
si cari la rndul lor fusesera precedati de alte
popoare de origina finica.
Popor independent, Germanii stiura sa apere i fata

de Romani neatrnarea lor. Supusi de ate August qi

Tiberiu, Germanii dela rsarit de Rin .infrnsera curnd
dupa aceia legiunile lui Varus si, cu toata victoria lui
Germanicus, Romanii nu putura pastra aceste tinuturi.
In schimb triburile rebele ale Germanilor invadau a.
desea imperiul i putura obtine chiar 'insemnate conce .
siuni teritoriale. Totusi ptia In veacul al patrulea, Rinul
si Danarea formeaza -Inca hotarul Intre lumea romana i
Germani.

In veacul al p2,- trulea Lisa Hunii patrund 'in Europa

si Imping Inaintea lor o suma de popoare diferite. Ger.
manii, sub presiunea lor, 'incep deasemenea sa se miste..
In feint acesta Francii, Alamanii, Burgunzii, Vandalii, Mar.
comanii amenintau granitele imperiului, care in cele din-

urma, ne mai putnd rezista, se prabuseste fn fata presiu

nei lor. In Europa, regate noui se creaza, monarhii pup,
ternice, condamnate totusi sa dispara curnd dupa apartal
tiunea lor.

Ingintarea regafului franc. Evenimentul cel mat

important al acestei epoci este nasterea regatului Franc
care sub Clovis, seful de curnd trecut la crestinism al
francilor salieni,
dupa Infrngerea grmanilor la Sois.
sons, a Alamanilor la Tolbiac si dupa asasinarea sefilor
franc! din Cambrai, Throuanni si Colonia,
ajunge sa
cuprinda toata Galia si o parte din Germania. Cuceririle
continua apoi sub urmasii lui Clovis,
regatul Thurin.
giei dispare, iar Bavaria recunoaste suprematia regatului
Franc, care ajunge sa supuna astfel toata Germania, Tn.
vecinndu.se la rasarit cu teritoriile ocupate de Slavi.
Popoarele germanice recunoscura suveranitatea franca, a.-

fara de Saxonia care singur 4i pastra independeno.

Totusi, ca timpul neIntelegerile se inmulVira In snul
regatului Franc, care Incepu sa decada mai ales din cauza
sistemului de succesiune la tron prin partajarea regatului.
Desmembrarea lui ar fi fost inevitabifa daca primii sell.
ai Dinastiei Carlovingienilor nu I- ar fi scapat dela ruina
www.digibuc.ro

23

redobndind autoritatea pierduta a sOlor franci 1 far,.

gindu-i posesiunile prin cuceriri insemnate.

Slavil. Deasemenea o mare importanta prezinta pen..

tru aceaso epoca st aparitia In rasaritul Europei a po-

pogrefor slave. Pna catre anul 600 acestea 1W Incepu0

sera Inca incursiunile lor dincolo de Elba. Curnd dupa
aceea Inn ei vor ajunge Ana aproape de Oalia, octtpsnd
Boemia, Styria, Carintia, uncle Croatii, Slovenii,
Sorabii erau supusi Ostrogotilor si Arabilor. Organizatf
mai apoi sub domnia unui rege franc, Samor acestia In .
ving pe Avari si intra pentru prima oara In lupta cu im.
periul. Acesta e Inceputul luptet milenare dintre Slavi i
Germani1).

Regatul Britanic. Tot In aceste timpuri, ta apusui

Europei se infiripa un nou regat In insulele BritaniceDapa invazia germana din veacul al IV-lea si al V. lea
se organizase aci apte regate germanice alaturi de ves.

chile comunitAti celtice Ina puternice cari se vor men.,

tine independente multa vreme i, sprijinite pe o neInfrnta

coeziune etnic, vor duce o lupta IndArjita impotriva strt.,
nilor. Mai trziu Irma, regatele saxone reusir sa desparta

una de alta aceste comunitati eel-ace, slabindu-le prin a.

ceasta rezistenta. Putem spune ca acesti celti sunt sin

gurul popor care a opus o rezisteno real invaziilor si

care nu au cedat Inaintea for decast dupa o foarte lunga
si sngeroasa lupta.
Totusi cu vremea In fata nouilor invazii daneze, dupa Indelungate rivalitati, pericolul comun reuni comunitt.,
tile saxone sub un singur rege. Suferintele comune ere.asera astfel ideia unei patrii comune. Totusi navallrile da .
neze care nu conteneau, dpoi grozava invazie a Norman..

zilor din veacul XI nu Ingaduira cleat mult mai trziu

cristalizarea definitiva a acestei idei. Dar, mai mult dect

orice, Imbucatatirea feudala fu aceea care a Intrziat in.
jghebarea until regat national ; desi supuse unui rege nF.
tional, avnd o organizatie nationala, coreitatele aveau mn

ca un profund caracter particularist.

1) Rulneau hist. de l'Europe Centrale, pag. 24.

www.digibuc.ro

24

Imperiul lui Carol cel Mare. Iata dar situatiu.

nea Europei la jumatatea veacului VIII cnd pe tronul

regatului franc se sui Carol cel Mare, care avea sa fun.
,deze un imperiu ce va cuprinde toata Europa dela A.,
Ilantic !Ana la Tisa si dela Marea Nordului la Medite.
Tana. Invingnd rezistenta Saxonilor pe care- i supune si
Ii crestineaza, Carol se incoroneaza apoi la Roma, reIn .
viind cel putin In aparenta si numai pentru o clipa, im.
periul roman de apus. Indemnat de amintirea Inca vie a
marelui imperiu roman, el incearca sa ocupe si tronul
Bizantului printeo casatorie cu imparateasa Irina. Nego .
cierile sale nu reusesc Insa, far imparateasa este Inchisa
into manastire.
De altfel, imperiul lui Carol cel Mare era dela
ceput sortit pieirei. Feudalitatea, care, mai trzfu, va lua
o desvoltare ark de mare, Isi gaseste origina In drepturile
de jurisdictiune pe care el le acorda seniorilor si episco .
pilor si cari cu timpul vor duce la Imbucatatirea imperiu.
lui. Pe de alta parte numarul mare de popoare din care
.era alcatuit imperiul Isi pastreaza individualitatea, si ve .
chile lor datini si (egi. In acest fel multe din popoarele
germane se Intaresc tot mai mutt si cauta sa-si redobn .
deasca independenta. Dar ceeace aduse slabirea imperiu .
lui a Lost mai ales sistemul german de partaj prin succe.
siune. Inca dela moartea lui Carol cel Mare, acesta fu
-divizat intre cei tref fii ai sai, Carol, Pepin si Ludovic,
si apoi e intregit sub cd de al treilea fiu al lui Carol cel
Mare, Ludovic cel Bland, care plictisit de domnie, divide
din nou imperiul Intre fii sai Lotar, Pepin si Ludovic (817)1).

Divizarea Imperiului. Jurfimilnful dela Sfrasb

sburg, cea dinliu afirmare a nationalit5filor.

Dinteo a doua casatorie, Ludovic cd Bland mai avusese

Inca un al patrulea copil, pe Carol, In favoarea carula
el vru sa calce partajul dela 817. Cu toata coalitia celor
trei frati el reuseste sa dea lui Carol partea cea mai fru .
moan a Regatului sau si prin conventia dela Worms (839),
dupa moartea lui Pepin, el devide monarhia carlovingiana
in doua p5rti, dandu-i lui Lotar partea orientala Impreuna
1) la cari se achug Bynard un aft nepot al lul Carol cel Male.

www.digibuc.ro

25
cu Italia si cu titlul de imparat, iar lui Carol, partei oc.
cidentala. Ludovic, fratele lor, care fusese neglijat in a.
cest partaj, este totusi recunoscut de Otre Germani ca
rege in 840, creind astfel prima monarhie germand..
La moartea tatalui sat', el s'a aliat cu Carol Impotriva lui
Lotar pe care-I Invinse. Atacat din nou de Lotar, ei ho.
tarara s se uneasca printr'un jurarant Impreuna cu sus*
puii lor.

In cmpia dela Strassbourg, Ludovic i supuii sai

jurara cei dintiu in limba germana ; apoi Francii lui Ca.
rol in vechea limba franceza, maraud astfel pentru pri-

ma oar6 diferenfa de iimb

i de rassa:intre Franc!

Germani. In aceasta rezida pentru noi marea impor.

tanta a acestui jurmnt, care, duo cum s'a spus,1) con.

stitue actul de na0ere a cloud nafiunt.

Dupa infrngerea lui Lotar se stabileste la Vt-rdurr

(Aug. 843) partajul definitiv al monarhiei Carlovingiene.
Insemnatatea acestui tratat este imensa deoarece prin el
se consacrd pentru prima oara separafiunea intro
Primp, Germania fi Italia. Desi diferitele nationalitati
existau si sub imperiul lui Carol cel Mare, ele erau
confundate intr'o singura massa sub autoritatea unui
gur ef. De aci Inainte vom avea trei regate deosebiir,
cari vor pregati pentru viitor calea marilor State moderne.

Crearea Statului francez *i a celui german.

Daca in urma tratatului dela Verdun nu putea fi vorba

Inca de o demarcatiune precis Intre regatele de Iimba
franca si germana, prin conventiunea dela Mersen din 870,

Carol i Ludovic Germanicul Ii Impart si regatul lui

Lotar dupa moartea acestuia. Noua linie de demarcatiune
precisa intre Fraota si Germania urma cursul Moselei i

al Meusei separdnd de data aceasta complet limbile

francd fi germand. Stahl! francez
cel german se

ndscuserlf.
TitIul de Imparat, pastrat prin traditie de monarhia

occidentala, va trece cu timpul de partea cealalta a Ri.

nului, continundu-se prin ultimii Carlovingieni, Arnulf.

1) Aulneau op. cit. p, 29. Lavisse et Rambaud, lust. Gnrale du quatrierne Sitcle A nos jours, Vol. 1. p. 386.

www.digibuc.ro

26

i Ludovic Copiful, pentru a fi primit tn cele din urnia

prin electiune de inembrii Ca Sei de Frinconia L Saxa.
Imperful gerMan se incheag6 astfel din rqmAsitele or
rientale afe imperiului Carlovingian, pAna and "fa 2 Fe.
bruarie 062, prin Tncoronarea lui Ott cel Mare ca rege
al Italiel, a nastere Sfantuf Impriu Roman al Natiunei
Germane.

Transformiiri ulterloare. Am examinat pe scurt

cari au fost transformarile pe cari le-a suferit Europa

duo prtbusirea definitiva a imperiului roman, si am %TAzut cum din haosul tn cire se sbateau aiteritele p6Poa.
re s1 nationalitati odinioara grupate sub autoritateA Ito.
mei, 4ar, timide la 'inceput grupgrile nntionale, pe cad
le vom putea urmari deAltingul veacurilor pn azi. Aceme
graphri, insuficient conturate l lipsfie de o traditie capa.
bila sa k mentina unitatea, vor trece n secotele urni6.
toare prin fungi i grele transformari, in cautarca unor
formule noul cari le-ar pute asigura stabilitatea.

Nu vom urmari ma departe aceste fungi pre faceri,

determinate de cele mai multe ori de hazardul succesiuni.
lor la domnie, de ambitiunea unor aventtirieri sau de sla0
biciuea i ncapachatea ultimilor carlovingeni, 0116 and
Henric I de Saxonia grupeaza pe Germani sub o noua
dinastie (919), pregatind marele imperiu pe care-1 va re.

aliza fiul su Otto, in timp ce Hugue Capet l'ntemeiaza

dinastfa menit sa conduca fara Intrerupere destinele na.
iunii franceze timp de aproape nou veacuri. Luptele
continue cari se succed pfina la intemeerea acestor doua
Monarhfi, i chiar dupa aceea,
mai cu seama in Italia,
-care cazuse prada unei grozave anarhii,
nu prezinta
pentru noi nici un interes.

www.digibuc.ro

CAPITOWL III.
CAUZELE CARI AU IMPIEDICAT FORMAREA
ME! CON$T1INTE NATIONALE

Rasse i papoare. Evul media a cunoscuti ca

.antichitatea, existenta unor regate mari i puternice, ce

cuprindeau teritorii imense pe cari nenumarate popoarie

1st gaseau existenta, monarhii uriase pe cari numai taro
geniul unui $ef dotat cu calitati exceptionale le putea
conduce. De, abia nascute, tie strahicesc o clfpa apoi se
pierd din nou n umbra, se destrama, dispar, WI nu
Intinderea unui Stat hotaraste destinele sale ci caeziunea
Intelegerea 'hare popoarele pe care el le cupringe. Aceasta a Lost soarta regattilui babilonian sau a celui pera
san precum si a imperiului lui Alexandru cel Mare.
celas a Lost si destinul monarhiei creata de Carol cel
Mare. precut'', si al Sfantului Imperiu Roman al Natiunil
Germane.
Ceeace lipsea tuturor acestor State imense a fost,
in primul rand, unitatea ; o unitate politiea. i spciala care
sa creeze o apropiere Intre nenumaratele populatiuni cui
prime In granite..le lor.

La Inceputuf Evului Mediu, ca. si In atichitate, nu

deci, sa vorbim de existenta unar State natl.,
onale. Impotriva formatii anal; asemenea State; era atit
putem,

organizatia politica f sOciala Oat si spiritul tinipiilul. Chiar

41aca putem diostbi oopoatele din acele vremurl in Gera
www.digibuc.ro

28

mani, Francezi, Englezi sau Spanioli, aceasta nu nseam .

na cA existau chiar de atunci natiuni ce purtau acest nu.
me. Erau simple popoare, cari In faza primitivA a exis.-

tentei lor, nu se deosebeau uncle de altele deat prin fe.

lul lor de trai i uneori prin rassa ori prin limba lor.
E foarte putin probabil ca Francul din acele vremuri
sa se fi simtit German, considerndu- se prin aceasta cu
totul deosebit, prin rassa lui, de Slavi sau de Arabi ').
Chiar daca au existat denumiri pentru uncle din ra.murile poporului german, nu s'a gash mutt timp un nume
autohton Kin care sa se desemneze poporul In totalita.
tea lui. Cuvntul Diet)2) insemna popor" In vechea
Germana 3), iar prin cuvntul
Deutsch se InteIegea
numai limba poporului spre deosebire de latina, Iimba culta.
a clerului. Despre Diulischen"Germani, sau ,Dutls.

kland" tara Germanilor, aminteste pentru prima oara

cronica imperiala cAtre jumAtatea veacului al XII-a.

Atunci and pomenim de Franci, Englezi sau Gera

mani, la nceputul evului mediu, nu putem prin aceast
sA InteIegem nimic mai mutt, dect popoarele care de
abia mutt mai trziu, vor alcatui o natiune franca, engleza
sau germanA. Nu putem spune totusi cA evenimentele
politice cari In secolul IX creaza i o demarcatiune
ticA titre popoarele cari mai trziu vor alcatui mange State
nationale din occident, s'au desfasurat la Intmplare, asa
cum au pretins unii autori 4). Daca la acea epocA nu au
existat inca natiuni, au existat In schimb popoare, cari .
avnd aceias limba, aceIas cult, aceiasi Imbracaminte sau
aceleasi arme, se simteau mai apropiate uncle de altele
capabile sA duca o viata comunA. E drept cA acestea nu
erau dect elemente exterieare ; o legatura sufleteasca InN
tre ele nu putea sa existe Inca.

0 alta eroare, ce se face adesea, este de a se eon.

sidera aceste popoare legate prin rassa i origina lor.

Deosebirile fizice cari astazi inca se mentin pronuntateintre menabrii unui aceiaq popor, ne aduc o dovada sim
1). Kurt Breysig. Kulturgeschichte der Neuzeit. Flltertum mud mittelalter
als Vorstufen der Neuzeit, Berlin 1901, Vol. 11 p. 737.

2). Dela goticul Thiuda popor.

3). Breysig, op. cit. Vol. 11 p. 750 ; Heyk, Deuts:he geschlchte 1905.
Vol, 11 p. 59. Mitscherlich, Nationalismus, 1929, p. 66.
4) Heyk, op. cit. Vol. 1, p. 6*z2 23.

www.digibuc.ro

2g

gura a nu toti acei cari vorbesc aceiasi limba sau au

aceleasi obiceiuri, au neaparat

aceiasi origina etnica.

Gruparile politice. Feudalitatea. Ceeace a grupat

aceste populatiuni, a Lost pe linga elementele de cari am
vorbit i anumite interese comune, cum ar fi spre exem.-plu nevoia de aparare. Unite, ele erau mult mai puterrace

deck izolate. Unitatea de conducere, pericolul comm.!.

bucuriile victoridor comune, sau clipele de suferinta au

creat cu timpul legaturi puternice i durabile Intre de.
Uneori principiul dinastic, aparut mult mai trziu, a
constituit deasemnea un nou element de apropiere,

Foarte adesea tnsa principii ce armuiau aceste poa

poare, erau cu totul straini de ele si de interesele lor. Ei
conduceau razboaele si de multe ori tntretineau armata
din jafuri pe care populatia trebuia s le suporte. Prin
razboaele pe care le-au intreprins, ei nu au urmrit de
cele mai multe ori dect ambitii personale de cari poporul
era cu totul strain.
Din luptele acestor principi, poporul nu trgea nici
odata foloase, ci dimpotriva saracie i nenumarate sufe..
rinte. Cum era posibil ca, In aceste coniftiuni, poporut
sO se simta atasat de principele satr.
Dar cauzele, cari dela inceputul evului mediu au
Impiedicat formatiunea unor puternice State nationale,.
stint mult mai numeroase si mai variate. Organizatia po
fitica feudala este cea dintiu care s'ar fi opus la crearea

unor asemenea State. Acestea nu s'au putut Infiripa dect Inuit niai trziu, catre sfrsitul evului mediu, atunci
cnd sistemul feudal era In plina decadere. Cum era care
posibij sa se creeze un asemenea Stat unitar atunci and
principii, episcopii i orasele, luptau intre ei pentru
conserva neatinse drepturile lor feudale, Incheind aliante
pornind razboae pe cari poporul nu le-a Inteles
odata ? Intreaga viata politica a acestJr vremuri este plina
de asemenea lupte, cari nu puteau dect s destrame tot
mal mutt legaturile, deja si asa destul de slabe, dintre lo
cuitorii unei aceleiasi regiuni. Acestia adoptara In cele
din urma o atitudine pasiva,. asa Inc& le era indiferent
daca razboaele erau indreptate Impotriva unui Stat straia

www.digibuc.ro

30
-sou Impotrivo unui principe de acdas sange cu d
Cunt era pe de alta parte posibil sa se afirme o site'
sura vointa suveranA din tesatura inextribabili de raport
turf juridice nefamurite, care crea nenumarate suveranitati
mArunte, printre cari nici una nu ar fi putt sfaliU cu

precizie tniinderea drepturilor sale. Chiar acolaundeexista

o putere centrala, nirnetti nu air fi lduttit laniur( raprtdrife
ei cu supusii deafungul complicatelor tesuturf create prin
Intretarrea
suprapunerea legaturifor de vasafitate. Nu

Tare ori se Intmpla ca In baza acestor kgaturi, un su .

verad puternic sa fie vasalul unul principe neksemnat.
Supusii nu stiau aclesea arei vointe sti se plecei aceleia
.41 priacipelW sau a episcopului, a regelui, sau a comite.
-tului, a oraqulUi sau a vre- unui abate 1). In interiorul unui

Stat mare nu au existat niciodata regali de drept CU un

-caracter general. Taranul i avea dreptul sau lar nobilii,
orapnui, fiecare pe al lor.
De akfel stuatiunea aceasta nu putea fi infaturata,
-deoarece suveranul caruia apartinea puterea ctntrala, nu-si
puta afirma singur vointa pe intreg teritoriul regatului
sau. E suficient sa ne gndim la Intinderea unui imperiu
-ca acela al lui Carol cel Mare pentru a ne da seam de
-aceasta. Lipsa mijloacelor de comunicatie, imensitatea
-nutarilor cucerite
Insa4i caracterul precar. al stapniria

lor, au facut ca puterea sA scape din minik suveranilor

ventru a trece in aceea unor vasali puternici ce dispu.
-neau de forte suficiente pentru a conduce maissefe.

Caracterul local al eccinoMiej medievale. Att

.organizatia economicA a societatil ct i sistemul de im .
punere erau influentate de acekasi princfpi ca i tnfteaga
viata politica pe care o copiau. Un sistem de impozite

Ainitar ar fi reusit poate sa convinga pe oricare din su.

pusi ca el apartine Statului, cA munca lui profita aces.
tuia i ca Statul Insusi este indatorat sa-1 apere si al
-sustina la nevoie. Din neferieire acest sistem n'a existat
miciodata In evul mediu, plaia impozitelor facnduse dtipa
aceleasi reguli ale dreptului feudal 3).
1) Mitscherlich op. cit. p. 69.
2) Ibid. p. 69.
3) Vez1 Adolf Wagner, Finanzwissenschaft, Steuergeschichte von
_Altertum bis zur Gegenwart. Leipzig 1910. pag. 46 si urm.; mitsoeilich, op.
pag. 71,

www.digibuc.ro

31

Viata econotnica avea deasemenea acelas cayatter

local. Recare grupare, ortck de neInsemnata, dela gos.
podrta cefui mat umil Wan [Ana la aceea a curtilor se
niorial, nu consuma deck ceeace producea st nu era
capabila sa produca deck ceeace era, absolut necesar
coansumatiei. Daca din Intmplare productia depasea news
voile consumatiei, prisosul aparttnea
Acest sistem a fost acefas In tot decursul evujui
mediu,

Totusi, acolo unde exist& o organizatle sateasc in.

dependenta si mai avansata, se forma de multe ori o comunitate de interese ceva mai faro, iar daca satul era In
apropierea unui oras, atunci se efectua uneori un schimb
de produse. In feluf acesta apareau grupari mai Intinse
ce cupriadeau un numar mai mare de locuitori legati
prin interese de natura economica. De1 de cele ma t. multe
ori aceasta comunitate de interese lega laolalta mai multe
_sate i chiar orasc, ea 1st pastra cu toate acestea caractem

rul local pe care-I aveau toate organizatiunile medievale.

Creind astfel comunitati marunte capabile sa-si satisfaca
singure, nevoile, acest sistem nu era facui s Inlesneasca
formarea unor grupari economice mai largi si cu atftt
mai putin a unei economil nationale.
8 drept ca uncle orae ale evului mediu constituiau
mari centre, comerciafe avnd o puternica organizatie e
conomie i uneori chiar legaturi Intinse In tot cuprinsul
tarii si chiar In strainatate.
Prin aceasta insa orasele ajungeau sa se considere
mai curnd ca parti din marele sistem economic, caruia
apartinegu, decf ca membre ale StatuluilIn care erau coprinse. Nici aici nu vom putea asa dar gasi elementele
cari ar putea sa Infestieasca o apropiere Intre membrit a0

celuia Stat. Cigar (Ina interesele cmune faceau sa se

nasca in suflitul oraenilor sentimente favorabile unei
aprapieri mai strnse, acestea nu se Intindeau dect asupra lcuitorilor aceluias oras. Asa %Torn Intlnl frequent
expresii ca acelea de Nand/7e florentine sau Ndtione
Senese", neIntelegndu-se prin ele nf thic mai mutt dect
totalitatea IdEuitorifor oraseldr Florenta si Siena.
Zadarnk Incercam sa gasim In acele timpuri o con-tiinta nationaIa, sau cel Putin raporturi mat strnst intre
www.digibuc.ro

32

membrii unui acela Stat. Nu intalnim pretutindeni deck

o puzderie de grupari marunte, legate prin interese parti.
culare adesea opuse, inteo continua rivalitate, dand noa
tere Ia nesfrite lupte i zadarnicind cu totul posibilira..tea unei colaborari In vederea unor interese superioare
de ordin national.
Cu toate acestea, de1 nu putem vorbi ?tin de Na..fiuni In adevaratul mnteles al cuvantului, existau totui
traditiuni i obiceiuri comune, precum i o limba comuna
pe care poporul o iubea. Intalnim pretutindeni in sgnul
aceIuiai popor o poezie populara asemanatoare, o ace.=
iai arta rudimentara, acelai fel de viata i aceleai sufe.
rinti. Chiar daca nu exista o contiinta !impede a unitatii
nationale, existau totuq germenii unei apropieri sufleteti
care mai tarziu va trebui sa se traduca in fapt prin lega=
turi concrete i durabile pe cari sa se poata sprijini exisg.
tenta noilor natiuni.

Spiritul vremii. Am vazut 'Ana acum, cari erau,.

pe scurt, raporturile politice, juridice i economice, pe cari
erau cladite Statele medievale. In felul acesta nu am exa.

minat deck o parte din cauzele ce se impotriveau liberef

desvoltari a popoarelor i formatiunei unor puternice State

nationale, cari sa se sprijine pe de. Cauza principala ce

se opunea individualizarii acestor popoare o vom cauta
In primul rand chiar in spirltul acestei epoci. La drept
vorbind, insai cauzele de ordin politic ori economic pe
cari le-am examinat, nu au la randul for deck un caracter secundar, ffind ele insai determinate i impuse de a.
cest spirit al timpului ce nu Ingaduise nici indivizilor, nici
Statelor i nici popoarelor sa se afirme, ci, dimpotriva,
cauta sa confunde totul Inteo unitate spirituala superioara cu un caracter universal. Aceste tendinte se afirmam
cu putere in orice do meniu. Le gsim atat in filozofie
cat i In arta, literatura sau politica. Ele anihilau pretu.
tindeni orice personalitate, gatuind, in acela timp, nazuini.
tele de independenta ale popoarelor. Sprijinite de biserica
din Roma ele erau raspandite tot mai mult prin reprezen.

Mg ei,singurii cari in aceste vremuri pbscure de ig.

noranta

i de oarba credinta. pastreaza In parte traditia.

www.digibuc.ro

33

de cultura a antichitatii, putnd In acelasi timp s influ.

-enteze massele prin forta spirituala de care dispuneau.
Nu putem spune cu precizie daca spiritul univer.
salist ce domina tot evul mediu a fost determinat, impus
raspndit In tot occidentul de biserica. romana, fiind o
-creatiune a ei, sau daca aceasta a stiut numai sa-1 cultive
sa-1 sprijine In sensul intereselor ei. Ceeace e sigur este
,ca el era continuu Intretinut de aceasta biserica, care
sprijinea pe el 'mate drepturile i pretentiunile sale.
Latina, limba universala, oferea noilor popoare posi.
1)ilitatea de a-si formula gndirea Inteo forma simpla, e.
leganta i precisa, fara a mai astepta ca limba lor proprie,
limba nationala, sa fie suficient formata pentru aceasta.
Usoara de luvatat, avnd o gramatica i o sintaxa destul
de simple, ea se raspAndise destul de repede. Prin ea cul-tura dobndeste cu Vmpul ace1 caracter aproape uniform
ce o caracterizeaza dealungul evului mediu. In aceste con.
ditiuni nu putea fi vorba de o afirmare a unei gndiri
proprii, ci numai de tlrnacirea unor aceleasi texte si de
interpretarea lor conform cu spiritul timpului. Sin gurii cari
cunosteau la inceput aceasta limba, erau numai reprezentantii bisericii. $tiind sa scrie i sa citeasca ei aveau In
-acele vremuri o mare superioritate asupra tuturor celorlalti i devin In felul acesta pastratoril unei culturi pe cale de a fi pierduta. Aceasta netagaduita forta a biseric0 a
contribuit In mare masura sa-i sporeasca prestigiul In
ochii mulirnei, pe care astfel o putea oricnd influenta.
Biserica gaseste in aceasta superioritate netagaduita
-un sprijin puternic, atunci cnd cauta prin tot felul de
argumente sa demonstreze Intaietatea puterii sale spirituale,
fata de puterea politica a principilor.
Cultura fiind In minile clerului, acesta nu s'a Aft
-niciodata sa o utilizeze In sensul intereselor sale. Scolile
conduse de calugari, cautau s formeze spiritul copillor
dupa ideile i credintele cari atunci puteau sa foloseasca
tendintelor de dominatiune universal a bisericii catolice.
Daca astazi se cauta ca prin orice mijloace s se
Intipareasca. ct mai adnc In sufletul copiilor dragostea
de tara si de neam, In colile din evul mediu calugarii tu
pierdeau nici o ocazie de a forma spiritul copiilor In sen.
www.digibuc.ro

34

sul vecterilor lot, indreptndu- le toata gndirea si tot su .

fletul dtre acel ideal al Statedui crestin universal 1).

In felul acesta biserica a pus bazde culturii medie.

vale si deveni reprezentanta qcestei cultuii ; ea raspndea

ideile, ga creea noui idealuri gi tot ea incorda energlile
pentru realizarea lor 2). In minile ei era toata stiinta i
toate posibilitatile. Aceasta era scuza netarmuritelor sale
dorinti de autoritate si putere ; ea a ramas valabila atta
vreme cat arma neinfrnta a culturii si a fortei spirituale
ramase efectiv In minile ei.
In felul acesta biserica se furise pretutindeni. Nimic

nu se mai putea face In afara de ea, nimic nu se putea

sustrage influentei sate.

$colile deasemenea, rudimentar organizate, contribu.
lau sa desavrseasca opera de nivelare si uniformizare a

bisericii. In aceste scoli tinerii nu puteau Invata deck la.

tina. Aceasta era singura limba pe care calugarii o inga.
duiau. Chiar mai trziu, dupa creearea ordinului iezuiti.
lor, atunci cnd puterea bisericii Incepe s decline, toate
eforturile erau concentrate in aceste sea In vederea unei
anihilari a individualitatifor.

Cum putem s ne mai gndim in aceste imprejurari

la o afirmare a spiritulul national si la creearea unei con.
stiinte nationale ? E suficient sa ne reamintim ca idealul
lui Ignatiu de Loyola, Intemeetorul ordinului iezuitilor, a
fost de a tine pe fiecare membru al ordinului departe de
patria sa i de a nu ingadui dect educatori de aka na0
tionalitate. Mai mult cleat att In scoli era interzis ele.
viler sub pedeapsa bataii sa vorbeasca limba matern.
In aceste conditiuni era imposibil ca gndirea sa pro,greseze. Inlantuita cum era de biserica, ea a ramas la mai

toate popoarele in acelas stadiu. Nimeni nu s'a gndit

vre-odata s creeze un nou sistem de gndire original i
o noua metoda de cercetare. De abia putura fi pastrate
comorile filozofiei si literaturei antice. In aceast privinta
marele merit apartine ordinului de calugari benedictini
creat inca dela 529, printre cari putem gasi nenumarati
cercetatori modesti a caror mund, adese nerecunoscut,
1) Mitsherlich op. cit. pag 78.
2) A. Harnack, Das Wesen des Cristentum., Leipzig 1901, p. 153-4.

www.digibuc.ro

35
a Inlesnit cunoasterea fiteraturilor greaca i romang. In
rndul lor gasim pe singurii oameni de stiintt din evut
mediu.

Filozpfia. Insgsi regina stiintelor, filozofia se pleaca,

inaintea bisericii i, cobornd din Ingltimife neIntrecute
ale antichitatif, ea flevine slujnica ideafurilor catolice ').
Veacuri dearndul, lipsita de personalitate, ea se va artin umbra ideilor timpului si va servi Intotdeauna idealu

rile unor papi ambitiosi. Vestiti erau n acele vretturi:

Hrahanus Maurus, episcop de Maienta (t 856), Johannes
Eriugenar (1' 877), Prudentius (I' 861), Einhart (1* 844).
Beda (ngsc. 672), Otto Gerbert, devenit mai trziu papa
Silivestru II (1 1003), Berengar de Tour's i Anselm de
Canterbury (1' 1109), cari toti faceau 'parte din cadrele
puternice ale biserizii, Imprena cu Albert cel Mare si
Thomas d'Aquin, din perioada de glorie a scolasticei.
Ideile de unitate i comunitate mistica pain care papa
justificau autoritatea lor universala, i gaseau fundamen.
tul In ideile scolasticei i In discutiunile teologilor medie
vati. Astfel cearta dintre nominalisti i reaIiti, precum
victoria acestora din urma, a oferit papilor un suport
ideologic mai puternic pretentiunilor lor de dominatiune
universai,

Aceste discutiani tindeau s lamureasca daca ideile

corespund unor realitati distincte, avnd o existenta proa
prie. sau daca efe nu-si gasesc existeno dect -prin lucru.
rile sau indivizii pe cari Ii desemneaza In totalitatea lor.
Astfel realistii, In frunte cu Sfntul Anselm, episcopul
de Canterbury, sustin c5 ideile universale au o existent
proprie, independenta de lucruri sau de indivizi i con .
stituesc prin ele Insai realitati, In timp ce nominaNtii,
cu Roscelin, nu le recunoteau aceast existent si spun
c5 efe constituesc doar nume,
nomina,
neavnd

dect valoarea unui sunet al vocii,flatus yocis,

o.

i inclivizii fiind singura realitate. Din aceast di .

scutie nomirialitii fura desigur mnvini. Conciliul din Soissons condamna nominalismul In timp ce realismul, care
favoriza ideia de unitate i aceea de comunitate superb.
biectele

1) Mitscherlich op. cit. pag. 82.

www.digibuc.ro

36
-oara metafizica, pe care se sprijinea biserica universala,
-devine doctrina catolicismului. In modul acesta, umanita.

tea ajunge sa fie conceput ca o realitate superioara si

.de eseno divina, ramnnd independenta de indivizii, de
-naticznile si de State le din care e alcatuita.
Dar cum ne putem explica acum acest triumf al u.
niversalismului tocmai inteo epoca de farmitare general
i de pulverizare a suveranitatilor 1 In realitate nu Vasa
nici o contradictiune Intre doctrinele filozofice ale evului
mediu si acele politice ; dirnpotriva o apropiere Intre ele

-e foarte usor de gsit. Daca aceasta filozofie a condus

Alupa cum am vazut la ideea existentei unei comunitti
superioare si a unitatii mistice a umanitatii, nu trebue sa
pierdem din vedere ca nu acesta este singurul caracter
al gndirii din acele vremuri a carei complexitate sfideaza
adesea orice Inchipuire. Pe de o parte, aceasta filozofie
ajunge la o maruntire a tuturor problemelor, printr'o exa.
minare minutioasa si arida ce conduce la un haos de
-distinctiuni verbale si Lam valoare reala, iar pe de alta
parte ea Incearca sa reuneasca totul Intr'un sistem uni..
versal si armonic de origina divina.
Aceste doua aspecte ale gandirii evului mediu, -- de
-o parte cornplexlatea si de alta ideea Unitatii Totale,
.corespund celor doua elemente, pe cari se bazau sistemele
filozofice medievale : dialectka i misticismul.
La baza acestor sisteme, vom regsi Intotdeauna io
-deea unei unittii esentiale, de origina divina : UniversuP).
Subordonata acestuia In erarhia imens imaginat de filo.
zofi, avem ideea de umanitate,
untversitas humana,

ce se confunda cu lumea cretin numit duo expresia

teologilor medievali trupul mistic al lui Christos".Dupa

aceasta entitate secundara, gndirea medievala va construi

--mai departe o intreaga erarhie In care fiecare subdivizi..
une va fi In acelas timp parte si Intreg ; Intreg deoarece
va avea o existenta proprie cu scopuri bine determinate,
iar parte Intruct ea era neaparat incadrata In marele sis
tem universal.
Concluziile, pe cari biserica nu s' sfiit sa le traga
.

1). Blgne de Villeneuve (Marcel de Ia), Trait gn. de l'Etat. Paris

.4929, pag. 116.

www.digibuc.ro

37

.de ad,

se impun dela sine. Papii vor avea conducerea

spirituala a umanitatii,
preeminenta si supremaVa pu.
terii spirituale gasindusi astfel o justificare teoretica, pe

care niciodata tn tot decursul evului meniu puterea laica

nu o va putea sfarma. Daca, la inceput, aceasta supre.
-matie a bisericii a fost de ordin spiritual, cu timpul ea
capata un caracter politic pronuntat si papii, nemultumiti
sa pastoreasca sulfetele, conform Invataturii crestine, vor
mrmari realizarea concreta a marelui imperiu teocratic.

www.digibuc.ro

CAPITOLUL IV
RAPORTURILE DlINITRE BISERICA I STAT
DECURSUL EVULULMEDIU. POLITICA UNIVER0
SAUSTA A BISERICII CATOLICE

Raporturile dintre biseric

i organizatill

politice. Prin fondul sari moral, ce nu era legat de oorganizatie politica, religia crestina a avut dela
inceput un caracter universal. Mora la cresting situa pe
om deasupra conditiunilor materiale in cari el se desvoltg,
iar din iubirea aproapelui ce constituia Tnsasi fondul moo
ral al nouei religii, decurg ideia de egalitate, ideia de jus
tifie i ideia de fraternitate, incompatibile cu vre-o limio
tatiune sau demarcatiune de orice natura, fie ea datorita
organizatiunii politice, fie rezultata din deosebiri de rassa
anumita

ori de rang social. Religia creOind ne apare deci,prin

esenfa ei, universalistd i nepolitic.
crestine fata de organizatia de
Stat a fost multa vreme conforma cu aceste idei. Ea a
arAtat o completa indiferenta fata de treburile politice,
doptnd dela inceput atitudinea pasiv exprimat prin cuvintele Dati Cesirului ce este al Cesarului..."
Chiar atunci cand, mai trziu, noua religie iese din
aceasta rezerva, in care se afla fata de Star/ ajungAnd la
recunoasterea formala a organizatiunilor politice, ea ilia
schimbase conceptiik sale ci dimpotriva, subordo0
neaza totul moralei sale. :4 stfel Sf. Augustin 'in lucrarea
Atitudinea

bisericii

www.digibuc.ro

39

so De Civitale Dei" admite deosebirile dintre natiuni

dar sustine ca acestea lucrnd pentru conservarea lor nu

pot lovi scopul suprem : iubirea i pacea 9. Tot aceiasi
atitudine, dictata de o profunda Inte(egere a moraki cres.
tine, determina pe papii din veacurile urmatoare s intreprinda o adevarata campanie pentru salvgardarea pacii2)
Dealungul acestor veacuri obscure, In fata disocierii
generale a societatii, atunci and nici Go putere civil nu
mai pstra vlgoarea si prestigiul necesare pentru a regrupa
farmele de suveranitate trte In atoarea unor lupte
anarhice, biserica, rmsese singura putere organizat, pu.
and sa Infrneze Inca prabusirea definitiva a societatii.
In aceste timpuri, interventiunea ei fusese adesea necesar
utila. Strkluinta ei de a organiza o comunitate supc .
rioar parka i idealista putea fi justificata, dar mai ales
era justificata interventiunea ei de cate ori era vorba sa
limiteze puterea discretionara a suveranilor, atunci and
acestia abuzau de ea.
Atta vreme cast papii se mrginira la acest rol de
arbitrii ai suveranifor, de pzitori ai ordinei i al pacii,
urmarind realizarea unei solidaritati erestine, ei n'au facut
deck 5.5 urmeze preceptele moraki crestine pastrnd si
nota de moderatiune specifica acesteia.
TotO aceasta situatiune a bisericti, a arei superiori-

tate nu putea fi agaduita de fitment, prin faptul a ea

constitua sngura untate, care In haosul societ4i me.
&vale mai dispunea de o forta reala, facu sa creasca

cu timpul i pretentiunile papilor. Principiul separatiunii

bisericii de Stat fu calcat i tendinta de a confunda cele

doua puteri, cea laica i cea spiritualk deveni tot mai

marcata. Depasind prin aceasta Invatamintele fundamentale

ale crestintsmului, ea Ii aroga drepturi tot mai marl, In.,.

gind sfera sa de influenta In dauna puterii laice. Cu
timpul ea tinde sa realizeze un imperiu universal, trans.
formnd fiecare monaihie Inteo feuda a Sfntului Scaun.
Acea Civilas Deis despre care vorbea Sfntul Augus .
tin ca despre o soldaritate superioar crestina a naVuni .
lor cari i pastrau toate drepturife In msura In care ele
1). Prof, P. Andrei, Piobleme de Sociolog:e. peg. 298.

2). Mai Antonescu, Organizarea pica. i Societatea Natiunilor, Vol.1

pag. 48 t urm.

www.digibuc.ro

40
-nu daunau armoniei universale, era acum conceputI ca o
organizatiune politicA supusA In ktregime bisericii.

Justificarea istorica a pretentiunilor bisericii.

.Aceste pretentiuni erau in foarte mare mAsurA sprijinite
pe traditia imperialA legata de numele Romei. Amintirea
-marelui imperiu dainula Inca In suftetul celor mai multi,
desi trecuserA nellumArate veacuri dela disparitia sa.
Simtul politic al papilor a stiut sA utilizeze k folo.
sul lor prestigiul marelui imperiu revendicnd pentru ei
traditia si puterea politicA a vechilor Cesari. Imprejurarile
politice au favorizat deasemenea ktr'o foarte mare mAsura aceste pretentiuni, deoarece in Italia nu exista In a.
cele timpuri nid o putere politicA constituita. Din cele
trei regate ce karA nastere prin divizarea succesiva a im .
periului lui Carol cel Mare numai Franta si Germania
au reusit sA-i dea o organizatiune politica stabill si a.
proximativ unitarA. In schimb Italia cade prada unei gro.
.zave anarhii si intrA Inteo lunga perioadA de frAmntAri,
pierzndu-si cu totul orice nazuinte de intregire si orice
constiinta nationalA. Aventurieri, curtizane i nobili de
originA dubioasA ajung sa conducA Roma, In timp ce tot
restul Italiei intrA Inteo epoca de grele suferinte.
Cu toate acestea prestigiul marelui imperiu de odi.
nioarA se rasfrngea Inc5 asupra cetatii eterne. Roma de
se Infatisa imaginatiei ca o
aurea Roma
altadatA,
cetate de basm, evocnd minunate amintiri de glorie 1
bootie. In jurul ei se creazA cu timpul legende populare,
In care misticismul si miraculosul crestin se ImbinA naiv
cu reminiscentele pAgne. Din toate tArife catolice, pele .
rinii i ctlatorii se Indreapta In ma:e numAr catre Roma,
cobornd In catacombe si evocnd smeriti In fata mora
mintelor,ramintirea apostolilor si martirilor crestini.
In afarA de aceasta Roma rAmnea legata de amin.
tirea imperiului universal asa cum If cunoscuse antichita.
tea. Aci au Post Incoronati marii ImpArati, a cAror amin.
tire era Ina vie, trAind In legendele poporului i tot aci
se incoronase legendarul Carol cel Mare. Catre ea se
indreapta toti acei cari de atunci Inainte au rvnit demni .
tatea imperialg, chiar cnd aceastA demnitate era prilejul
Arnor drame de o Ingrozitoare barbarie i deveni pentru

www.digibuc.ro

41

toti acei ce au cucerit-o, o cauza de ruina i de moarte.

In duda dramelor cad se succedau, a barbariei si a
razboaelor continue, Roma simboliza Inca ideia eternitatii

a dominatiunii universale si a unitatii. Atta vreme ct

Coloseul va fi In picioare, Roma va trai ; and Coloseul
se va prabusi, va cadea si Roma; and Roma va cadea,
lumea Intreaga se va prabusi".
Acesta era imensul prestigiu pe care cetatea eterna
V avea Inca, mai ales In ochii strainilor, barbarilor de o
dinioara. De el s'a folosit biserica de occident punndu-I
In slujba tendintelor sale imperialiste si tot pe el s'.au
sprijinit mai trziu imparatii germani atunci cnd urrnareau
realizarea visului lor de dominatiune universala.
lnsa pe lnga acest imens prektigiu mostenit prin yea

chea traditie romana, papii mai posedau o arma neln.,

frnta : e organizatia puternica a ordinelor religioase con,.

stituite si erarhizate In baza principiului : nulla scientia

est magis quirn sciere oboedire. Aceasta organizatie le

va sluji sa se impuna principilor sau sa influent( ze i sa
dirijeze massele dezorientate in aceasta epoca de nemaf",
pomenita anarhie. Puterea clerului catolic si a ordinelor
religioase era att de mare inct puteau spune fara sfiala:
reprezentantul lui Isus sta Inteadevar intre Dumnezeu si
oarneni, el este mai mic dect Dumnezeu, Insa mai mare

dect toti oamenir. De aci rezulta clar ca cel mai neIn.

semnat preot este mai puternic deat un rege, acesta tre0
buind sa se piece inaintea vointei sale.

Justificarea teoretica a pretentiunilor bise.

richi. Sprijinit pe aceasta forta neIntrecuta si pe marele

prestigiu al autoritatii lor, pretentiunile papilor nu mai cu.
nosc nici o limita. Papa Grigore al VII-lea, Hildebrand,
adevarat calugar incoronat, cu un temperament violent si
arogant, reclama pentru biserica drepturi de suveranitate
universala, preciznd teoria imperialismului teocratic al bi

sericii catolice : Dominus Petrus non solum universam

ecclesiam sed totum reliquid seculum gubernandum.
Inabusind aspiratiunile de libertate ale 7popoarelor, papii

vor urmari prin orice mijloc subjugarea completa a ace-,

stora si, printeo gresit interpretare a universalismulul
crestin, ei vor ajunge astfel sa pretinda la o dominatiune
www.digibuc.ro

42
universala. In conceptia primiriva a religiei crestine, no0
tiunea de unioersal nu se confunda cu aceea de general.
Universalismul crestin este de ordin strict interior ; el
trebue sa fie conceput inteun plan pur spiritual si nu are
nimic cornun cu notiunea cantitativa algeneraluluI. Acesta nu poate fi decat o abstracVune de ordin cantitativ,
in timp ce universalul este o notiune calitativa. Universaful
nu are nimic de a face cu numarul; el traeste in sufle.
tul fiecaruia 1).
Pentru atingerea scopurilor pe cari le urmareau, papii
au s'au Aft sa scada prin orice mijloace prestigiul regilor si

principilor In ochii multimii. Ei prezentau adesea organi.

zatiunile laice ca niste produse ale infernului si ale paca.
tului, IndemnAnd multimea credincioasa sa se Indeparteze
at mai mult de ele. In felul acesta prestigiul Statului era
gray atins iar organizatiunea politica era lipsita de fun.,
clamentul etic necesar existentei sale 2). Puterea spirituala
a bisericii intuneca astfel cu totul pe aceea de care elis
punea Statut, iar massele preferau de cele mai multe ori
sa se considere membre in unitatea crestinA, larga si to
Ieranta, deck inteo organizatiune politica de care se sima
teau cu atk mai indepartate cu ct era mai apropiata de
ele.

In aceste conditiuni, Intelegem ct era de greu sa se

poata Injgheba o natiune si o constiinta nationala. La
aceasta se opuneau in primul rnd ideile timpului, cari
prinsesera adnci radacini in sufletu( multimilor. 0 invia
duafizare a natiunilor era cu totul imposibila ; nimeni nu
s'ar fi gndit s'o realizeze, lar daca unii principi s'au Ondit sa-si consolideze posesiunile strngnd laolalta popoare
de aceiasi limba, ei n'au Lost Intelesi si nimeni nu i-a urmat. Toate spiritele erau Indreptate, in occident, catre
realizarea republicei universale pe care o sprijinea biserica,
In timp ce Statele prin cari s'ar fi putut realiza mai usor
inchegarea natiunilor nu ex;stau dect cu numele, autoria
tatta principilor fiind aproape inexistenta si intotdeauna
contestata.

Sfntul Imperiu Roman al Natiunii Germane.

Printre aceste State ale evulul mediu, acela care a incer.
1) Kelserling, Ln revolution mondiale p. 78,
2) Mitsch011ch, op. cit. pag. 103.

www.digibuc.ro

43

-cat sa inftinga pretentfunile Romd

sa umileasca pe

papa a fost desigur Sfntul Iinperiu Roman al Natiunii Ger.

mane. Henric IV, Frederic Barbarossa, Frederic II de

Hohenstaufen s-au straduit pe rand sa smulga papilor
autoritatea lor.

Au Incercat ei prin aceasta sa creeze o monarhie

nationala germana
Pentra a Intelege politica acestor 'imparati romani de
natiune germana vom Incerca sa examinam foarte pe scurt

care era structura acesui Stat despre care se poate spune

ca nu era nicti impera, nici roman, nici national i nici
serman, ci numai o creatiune hibrida, inexplicabila In alte
conditiuni deck acelea ale evului media i alcatuind proa
dusul cel mai caracteristic al acestei epoci.
Injghebarea acestui puternic imperia nu are nimic
comun cu aspiratiunile poporului german. El s'a nascut
din Incruciarea ambitiunii Imparatilor germanf din casa
<le Franconia i de Hohenstaufen ca nazuintele de do.
minatiune universala ale papilor. Imparatii germani, urma.
rind In primal rnd ambitiunea (or, Ni indreptau privirile
mai ales catre Roma de care erau legate prestigiul i au.
toritatea lor i neglijau cu total interesele vitale ale pow
porului german. Acest imperia, daca a constituit o formula,
care pentru moment a convent aspiratiunilor bisericei ca.
tolice, nu va putea niciodata sa constitue un statut defi.
nitiy pe baza caruia sa poata avea loc desvoltarea fireasca
unei natiani.
Creatiune cu total noua, el va fi la Inceput sprijinit
de biserica, dela care el va Imprumuta tot prestigiul i
toata puterea sa. Aceasta noua i puternica monarhie,
asupra careia se vor resfrnge pretentiuniule de domina .
tiune universala ale bisericii, constitue pentru aceasta i
ca toata rivalitatea for, o arma politica noua, menit sa
serveasca idealurile ei. Toata gloria i stralucirea actstui
imperia e datorita nu mai traditiei romane pe care papii au
tiut s'o pastreze, i s'o reverse mai apoi asupra noului imperia, care astfel ne apare ca o creatiune a bor. Conti .
nuitatea traditiei imperiale, motenita de papa si transmisa
apoi Germanilor, constitue pe de alta parte una din co .
boanele fundamentale pe cari In tot decursul evului media
papii vi-au Intenieiat autoritatea indiscutabila i in baza
www.digibuc.ro

44

cSreia ei au pretins ss-si Insuseasc dreptul de a numi pe

trnpsrat.

Pentru a vedea ct era de mare sprijinul pe care bioserica l'a acordat Impsratilor i ct de Intinse erau drep.turile pe cari ea le recunostea acestora impotriva 115.,
zuintelor de libertate si de independents ale noilor natiuni
e suficient sa cltsm cuvintele lui Bonifaciu VIII, care
respinge cu mutts violents pretentiunile de independents
ale Francezilor i proclama c aImpSratul este monarhut
tuturor principilor" si toate popoarele sunt i trebue sa.
fie supuse de drept regelui Romanilor i Imparatului 1).
Biserica din Roma si imperiul german se spriiina amndous pe aceleasi principii. Ele nu vor constitui
data dous forte opuse, ci nurnai dolls aspecte diferite aleunei aceleiasi idei: universalismul crestin.
.

Rivalitatea dintre puterea temporala I cea

spiritualS. Duo cum se spunea,

religia crestina avea

dot's spade menite s'o apere ; cea dinti manuit chiar
de biserics era puterea spirituals, far cealaltS IncredintatS,
de bunsvoe imparatului era puterea temporala, menita sa
lupte tot pentru biserics, atunci cnd papa o va cere in
numele ei, i numai atta vreme ct el o va ingaclui. In
felul acesta, biserica i SF. Imperiu vor domina timp decteva veacuri, viata politica a Europei i vor duce o
lupta comuna pentru realizarea unui imperiu universal.
Aceasts idee reese clar si din Incrsrile celor mai
multi scriitori din evul mediu. Printre ei putem numara

pe Dante, care In lucrarea sa De monarchia" vede

tn 'imptiratul german pe acela care va putea grupa in ju.

rul Romei toate celelalte popoare, realiznd o monarhieuniversals capabilS ss reinvie pentru Roma zilele de glo
rie pc cari le cunoscuse odinioars. Nadejdea pe care o
avea Roma In trnparatul german isi gaseste expresia
versurile dureroase prin care Dante apostrofeazS pe Ima
paratul Albert si-I acuza ca a parasit Italia, Issnd.o
prads rSzboaielor i umilintelor
1) ...snnt et esse debent sub rege romano et linperatore. Vezi oi Otto
von Gierke, Les thories politiques du rnoyen Age ; Villeneuve op. cit. pag...
121, notA.

www.digibuc.ro

45
Vieni a vedere la tua Roma che piagne,
Vedova e sola, e di e notte chiama:
Cesare mio, perche non m'accompagne ')
Cesar, simbol etern al puterii temporale, aparndu4
pe Petru, simbol al puterii spirituale, acesta era idealul
intrezgrit nu numai de Dante ci de aproape toti oameniu
timpului sat'. 2)
Dacg cele doug puteri, cea spiritualg i cea tempo.
prima reprezentatg de papa, eful suprem al bi .
rala,
sericii, i cealalta de Impgratul german, venic candidat
la monarhia universalg,
decurg amndoug din until si
ace1a4 prtncipiu al universalismului bisericii crestine,

a.

tunci o lupta Intre lmpeirat si paper' rein-One tot o lupter

in interiorul bisericii ; unul vrea s asigure mai multa
influentg puterii laice, regnum, i celglalt puterii spirauale,.
sacerdotium, 'insg visul dominatiunii universale rmane
comun, atat unuia cat si celuilalt.

Acesta va fi sensul rivalitgtii dintre ode doug pu.

teri. ()fiat ar fi de Insemnatg prin consecintele sale, hip.

ta tntre imprafii germani si papalitate nu a avut ni

ciodat de scop emancipar6a popoarelor, ale cgror
drepturi au fost neglijate chiar de imparati ca Henric IV,
Frederic Barbarossa sau Frederic II, cari au infruntat cii
indrzneala politica imperialistg a papilor.

1) Purgatorial CAntul VI.'

2) J. Carrre, Le pape, cap. Ill, Pierre et Csar.
3) H. S. Chamberlain, Gense du XIX Sicie.

www.digibuc.ro

CAPITOLUL V

IMPERIUL DE ORIENT
Am insistat att de mutt asupra fortelor politice
raporturilor dintre aceste forte In occidentul Europei In
-tot decursul evului medu, pentruca din framfintarile acea
lor veacuri s'a nscut o noti formula politica, ce va
schimba cu total aspectul societatii europene. Aci s'au
plamadit In umbra cele dinti naVuni, cari, constiente de

individualitatea lot., se vor constitui cu timpul in puternice organizatiuni politice. Aceste State noui nu au nimic
comun cu vechile State cunoscute pan atunci. Ele se
sprijina pe o noua formula politica, precizata mai intii
occidentul Europei i apoi adoptata mult mai trziu
de celefalte State.
Inainte de a continua cu studiul evenimentelor polih
tice, cari au Inlesnit formarea puternicelor organisme na.

tionale din occidfntul Europei, credem interesant s aruncam o privire si in Orient pentru a vedea care era aci
situatia diferitelor popoare i daca imprejurarile au Inv.
duit aci o individualizare mai pronuntata a acestora,
Incadrarea lor In organizatiuni politice independente.

-Continuitatea traditiei romane. Atunci cnd marele

imperiu roman creat prin sfortarile seculare ale unei rasse intreprinzatoare, dotata cu calitati organizatoare neintrecute 1 cu o energie pe care o diciplina rigida i ne.
www.digibuc.ro

47
desmintita o facea proprie unor mari Infaptuiri, fu
it In doua provincii In fata unor necesitAti militare imn
puse

de nevoia apArArii Tmpotriva nAvAlirilor barbare, el

nu IncetA totusi de a constitui si de atunci Inainte o u.

nitate ideala, care va mentine Inca multe veacuri o apro.
piere Intre cele doua fractiuni purtand atat In Orient cat
.si Occident acela titlu de Imperiu. Totui in timp de
imperiul de Occident va pierde In fata unor vicisitudini
politice, caracterul sau material i concret, ramanand ca o

simpla reminiscenta a gloriei trecute, ceea ce d-I Iorga

denumete cOccidentul Imperial ')ta locul vechiului
imperiu de Occident ramas o simpla fictiune dupa ce cama
prada ambitiunii papilor i Imparatilor germani, fractiu.
nea orientala a vechiulai imperia continuA viata acestuia
pAstrand si de acum Inainte traditia imperiala i Legge ro'mane.

Aci viata roman3 va continua sA se desvolte libera

(lealungul veacurilor, oricare ar fi haina ei cea noua. 1) Aci
puterea Cesarilor nu va cadea In mainile unor barbari ca
Odoacru sau ca Teodoric i nid tu mainile unor ImpA-

rati germani cari vor relua In folosul lor vechea traditie

imperiala dupa ce veacuri Intregi ea a fost Intrerupta. Aci,

;In Orient, vom avea imparati cari nu se vor ridica la aceastA demnitate deck dupa ce vor fi renuntat la popoa.
,rele din cari s'au ridicat, uitand de rassa qi origina lor i
dupa ce'se vor fi asimilat caracterului roman al irnperiului,
fara a Incerca sa modifice pe acesta dupa nevoile poli-

ticei lor. Imperial roman continua s'a ostreze aci aceiaV putere de asimilare pe care o posedase odinioara
-imperiul Cesarifor. In timp ce In Apus Imparatii germani
inceara In zadar sa-si faureasca o coroanA din fragmen

tele cununei de laud a vechilor Cesarii aci In Orient,

imparatii bizantini waza pe fruntea lor splendida coroanA

imperiala stralucitoare de gloria vechii Rome, ce le-a fost
transmis3 de cAtre Diocletian i Constantin cel Mare.
Imperiul de Orient continua dar traditia romana, pastrand neatinsA cel putin armtura legal() latina i vechile
constitutiuni, ceeace e suflcient pentru oameni cari nu
1934.

1), N. IorgaHistolre de la vte bysantine. Vol. I pag. 26, Bncureti

1). !bid, pag. 30.

www.digibuc.ro

48

vedeau tn Stat altceva cleat o formula juridica.1).

pe aceasta armatura latina, imperiul bizantin continuA
opera de asimilatiune inceputa de Roma, indiferent de re.,zultatele la cari se ajungea. Justinian Incearca astfel s
romanizeze 'Ana i formele de drept ak Armeniei.

Natiunile orientale i autonomia religioasL

Cu toate acestea, impotriva tendintelor generate afeldreptului
al carui caracter latin ere considerat imuabil. popoarele
t4i pastreaza i aci caractercle lor proprii, reamintindu-si
vechile forme pe cari traditia le-a pastrat neatinse din
vremea cnd fiecare provincie a imperiului constituia un

Din aces! punct de vedere, putem

spune cd orientul a cunoscut cu mull Maintea occidentului grupdri mntinse i organizate cu caractereStat

independent.

nalianale. Sub fesatura legilor latine impuse i mentinute

cu forta, se simteau Inca pulsatiile unei vechi constiinte
nationale.2) Ad Ins nu mai e vorba de natiuni tinere pe
cale de a se afirma, ci dimpotriva nu se simte dect spasmul desnaciajduit al agoniei unor natiuni vechi si odinioara puternice. Acestea erau Insa de stul de viguroase
pentru a nu se identifica cu massele straine ale caror legi
nu le primeau de buna voe. Justinian se plnge ca 4acer
ce locuesc provinciile Mesopotarniei ti mentin trica felui lor particular de a celebra casatoriile. Amenintarile cu
moartea i confiscarea bunurilor sunt inutile iar acel .romanis legibus decentem ordinem conservabimus"3) ramne litera moarta in timp ce judecatorilor trebuia sa fr
se acorde destula latitudine pentru a tine socoteala de
realitatile invincibile").
Acolo Insa unde nationalismul acestor popoare se afirma Inca destul de puternic, strnind discutiuni fara srars,
sit, este biserica. Daca vechile natiuni nu au putut dela
Inceput sa se desparta din punct de vedere politic de
imperiu, ele au reusit eurnd de tot sa-si creeze o bisea
rica autonoma. Armenia, Egiptul i Siria ce se mndrra
1). Ibid, pag. 41.
2). lorga- Origine et dveloppement de l'idee nationale surtout dar.s
le monde oriental, 1935.
Novele, col. IX. Tit. XXXVI. nov. GUI!.
4), Bury,l-listory, 1923 1 p. 145-citat de c1-1 lorga, op. cit. Vol 1 pag. 46.

www.digibuc.ro

49

Inca cu amintirea Seleucizifor, separate de o ura veche

nu puteau consimti sa convietuiasca legate laolafta prin
unitatea imperiala. Cearta vita Intre monofiziti i difizii
4i are origina nu att In subtilitatile aproape imperceptibile
ale doctrinei at mai ales In antagonismul inconciliabil
dintre Sirieni i Egipteni, cari luptau cu wan ardoarea
rassei lor pentru interesele lor nationale1). In acela amp
Armenia alcatula o provincie separata, cu un profund
caracter national, cu o limba proprie, o era cronologica
un affabet,9) iar, curnd dupa aceea, Ciprul 1i va dobndi de asemenea autonomia religioasa.

Observam dar ea in limp ce in Occident biserica

era unitara, cdutilnd sa desavwasca o opera de

nivelare i de uniformizare, ineibuVnd aspirafiunlie

nalionale adesea spriiinite de puterea politica, in O.

rient dimpotriva, puterea politica este aceea care

cauta s asimileze ced mai mult vechile nafiuni 'Inca

destul de puternice, facnd sa dispar orice caraeter

nafional al aceslora,iar biserica este aceea care spri .
jin aspirafiunile lor luptnd adesea impotriva unitd.

fii imperiulut.
Aceste natiuni imbatrnite erau Ins incapabife sa
continue o viatA proprie. Ele se vor stinge definitiv ca
natiuni i, farn a dispare ca popoare, vor pierde pentru
Intotdeauna contiinta individualitatii for. La aceasta a
contribuit In mare parte i spiritul oriental caruia If lip,
sea In primul rand dinamismul i energia vitafa a popoa.
lelor europene.

',MOW

1). Iorga, op. cit. I' 84.

2). Ibid. pig. 87.

www.digibuc.ro

CAPITOLUL VI
PERIOADA PRENATIONALISTA

Declinul formelor politice medievale. Arita

vreme ct religia constituia singura legatura dintre oameni
Intr'o epoca de mari framntari sociale si de compkta
destramare a organizatiifor poltice, ideia unei monarhii
universale si-a putut gasi o justificare. Totusi acest ideal
al bisericii catolice Imbratisat cu sprijinul papilor si de
Imparatii germani, ramase nerealizat.
Sfntul Imperiu, creat dela inceput pe o ideie gresita,
aceia a continuitatii imperiului roman --nu a putut nici

cf sa constitue o monarhie viabila. Imparatii germani

oata
se vor considera Inteatta continuatorii cesarilor romani,
Inc& 4i vor lua acelas titlu de semper augustus",
pe care ei II purtau, facnd chiar sa figureze In sala tro.
nului din Frankfurt, figurile tuturor mparatilor Romei de
la Iuliu Cesar pna la cel din urma Habsburg. Vrajti de
mirajul pe care si.l creasera, ei se straduira cu totii s
consolideze o monarhie imaginara, neglijand cu totul inte.
resele vitale ale poporului german, care constituia matca
fireasca a acestei monathii.
Nazuintele magalomane ale acestor imparati nu au
gasit niciodata un rasunet In sufletul popoarelor germane.
Dimpotriv, oraseie comerciale, dintre cari multe devenia
sera extrem de puternice sub guverne municipale proprii,
incercara sali asigure o independenta politica, dupa ce

www.digibuc.ro

51
reusiser sa constitue puternice organizatiuni economicepe baze autarhice. Ele refuzara s mai urmeze pe Imparat,
asociindu-se Mtn ele, formara puternice confederatii,
fiind calauzite desigur de interese de ordin particular Tntre
cari acelea economice erau predominante. Astfel Liga
Rinului organizat sub Frederic II-lea, era alcatuita dirt

70 de orase. Tot astfd erau Liga Suabiei

celebra,

Hansel Teutonicd.
In trecut Frederic Barbarossa avusese de luptat Iry
Italia i'mpotriva Ligei Lombarde care cuprindea principalele orase italiene : Milano, Cremona, Bergamo, Brescia,.
Mantua, Ferrara, Verona, Vicenza, Padova, Lodi, Piacenza,.
Parma, Modena, Bologna si Venetia. Nu putem trece cu
vederea aceast Liga, care din ura impotriva Germanilor,.

a redesteptat, ce e drept numai pentru o

tiinta nationala a Italiei, si a putut Infrnge la Legnano

pe marele i puternicul mparat german. Astfel, Intr'un
raspuns pe care Liga Lombarda l adreseaza acestuia,.
vedem aparnd 'inca din 1177 ideia unei patrii comune
,,Intruct ne priveste, spuneau delagatii italieni, noi dorim
pacea cu Imparatul, cu conditiunea ca onoarea Itallei s

fie respeclat, ca liberialea noastra s reimiin in

tact& 1). Din nefericire, aceasta uniune dureaza prea,

putin ; luptele retncep curnd dupa aceia Intre cetatile
comerciale din Nordul Italia si nu vor lua sfrsit decat
odata cu declinul puterii lor, la sfrsituf evului mediu.
Pe de alta parte imparatii germani au aflat o rezis.
tenta tot at5t de Indrjita din partea unor principi, cari
prin sistemul feudalitatii, adesea sprijinit de tmparat, au
putut sa-si consolideze cu multa truda dreptul de suve.
ranitate pe care acum Intelegeau sa-I apere impotriva ori.
card interventiuni.
Puzderia de state mrunte, dintre cari unde au Iup.,
tat pentru Imprat, iar altele Impotriva lui, fusesera invrajbite mai intai prin luptele de expansiune ale imperil'a
lui apoi prin rivalitatea dintre papalitate i imparat si tina
deau tot mai mu It atre independenta.
Consecinta a Lost c5. Germania Inceta de a mai ff
un Stat pentru a deveni cu timpul o Confederatie de
State, asa cum o vom regasi 'Ana in zilele noastre.
I) Lavisse et Rarnbaud, Hist. gn. vol. II p. 151.

www.digibuc.ro

32
Incetul cu Incetul, vechile regate ale Burgundiei,

Arles si Lorena se departeaza de asemenea de imperiu

pentru a intra tot mai mutt In sfera de influenta politica
regilor Frantei. In felul acesta se tindea cu vremea la
Tealizarea unor noui grupari politice, cari nu mai intrau
In contradictie cu tendinta fireasca de asocfatiune si de
-desvoltare a popoarelor, in timp ce interesele particulare
ale acestor popoare Incepeau sa fie luate In consideratie.
Vechea conceptie a monarhiei teocratice universale
nu putea sa nu redestepte o reactiune puternica. Acest
sistem politic, care, de la Constantin, primul imparat cres.
pfina la Frederic al II-lea de Hohenstaufen % cu
care se Inchee epoca de glorie a Sfntului Imperiu Gera

-tin,

man, nu a ingaduit at5t in Orient at si In Occident nici

cea mai neinsemnata libertate, nici indivizilor, nici natio .

nalitatilor, era menit sa dispara. In Occidentul Europei,

regatul francez se Intarise pun guvernarea serioasa a unor
regi, cari printio lupta drza reusira s infrnga spiritul
anarhic al feudalitatii. Grupnd In jurul sat' provincii tot
mai intinse, el Intrecuse prin vigoarea sa pe toate cele.
lake. Aceasta monarhie al carui prestigiu crescuse tot mai
mutt, mai ales sub Ludovic cel Sfnt, reprezenta anui
leza monarhiei teocratice a "impdrafilor germani la a
caruf prabusire ea va contribui inteo mare masura.

Inceputurile nationalismului modern. Natiu.

-nile, ale caror drepturi fusesera ignorate in tot acest timp
trecuseta pe planul al doilea in lupta pentru suvera .
nitatea universala, incep f ele sa intre In joc. Libertatile
politice i libertatea de constiinta Incep sa fie recunoscute
Ingadue formarea unei constiinte nationale pe care sa
se sprijine politica de unificare a Statelor. Chestiunile de
egalitate, libertate i justitie, nesocotite de evul mediu, Ina
cep sa fie discutate si tot odata incepe sa fie discutata
,origina i limitele suveranitatii ptincipilor. De asemenea
dintre cari unele deabia si-au precizat de curncl
contururile, Incep o viata noua, proprie i pasesc la crea,.
rea unei lumi noui bazata pe un nou sistem politic.
1) V,:zi asupra lui Frderic 11 : De Ziegler, Frderic le Grand, Parisi 1935.

www.digibuc.ro

53

Cklerea Sfilntului Imperiu. Politics regilor

Trantei. Atunci and papa francez Urban IV ceru a.

jutorul lui Carol de Anjou, fratde regelui Ludovic cel

Sfnt, soarta Sfntului Imperiu era de mult hotarta. Cu
toata bravura sa, Manfred, fiul lui Frederic al II.lea este
Infrnt si ucis In Iupta de Francezi si, putin mai trziu,
Corradino, ultimul Hohenstaufen, intrnd si el In lupta,
Inchee in mod eroic, prin moartea sa, epoca de glorie a
Sfntului Imperiu Roman al Natiunei Germane. Putin
duo aceia, Hip cel Frumos prinde pe papa si.I obliga,
ca qi pe urmasii sai, sa locuiasca In Punta si sa.i sanca

/ioneze privilegiile.

Mare le merit a( regilor francezi a fost acela cl s'au

ferit intotdeauna de metafizica teologilor catolici, guver.
nnd Intotdeauna cu un puternic realism politic. In timp
ce Imparatii germani urmareau fantoma imperiului univerw
sal si, olosedati de amintirea Cesarilor de odinioara, Isi
Indreptau ,privirea lor catre Roma, regii francezi, cu un

simt politic realist si o neInfrnta perseverenta, Ingrijesc

-de consolidarea regatului lor pe care-I apara impotriva
-oricaror interventiuni din afara.
Acestea sunt principfile pe cari, In msura posibili.
latilor, le respectase monarhia franceza In efortuf ei con-

tinuu de a realiza un Stat unitar si independent. Ele au

ridicat prestigiul acestei monarhii_si au asigurat desvoIta.

rea rapida a Statului francez. Papii, chiar atunci cnd nu
Intmpinau din partea regilor francezi o dusmanie fatisa,
nu putura niciodata sa-i atraga in sfera lor de actiune,
far pretentiunile de suveranitate ale imparatilor, nu au
fost niciodata luate In serios de Francezi.
Legistii francezi au sustinut Intotdeauna ca nu poate
exista o suprapunere a mai multor state. Le roi de

France est empereur en son royaume" ziceau ei ; sau

Li rois n'a point de souverain s chases temporiens,

ne il tient de nului que de Dieu et de lui".

1)

Ino .

centiu al III-lea pare sa fi admis acest principiu. 2) Bo .

nifaciu al VIII-lea, dimpotriva, are cuvinte &mite violente

Impotriva lui : Nec insurget hic superba Gallia quod

1) Etablissements de Saint Louis 1. 11 c. Xiii.

2) Paul Janet op. cit. 1 358.

www.digibuc.ro

54

dicit quod non recognoscit superiorem. Mentiuntur:

quia de jure sunt et esse debent sub rege Romano.
et Imperatore.
Rezultatul celor doua conceptii politice,
cea fran.
ceza i cca teocratica germana, nu tintarzie sa se arate..
In timp ce regatul francez se consolideaza tot mai mult,
bizuindu-se In desvoltarea sa pe munca unei natiuni uni.tare, Germania se afunda Inteo perioada de anarhie al,
carui sfarit nu se va intrezari deck dupa veacuri indelungate i, lipsita de oHce contiinta nationala, va pierde
cu desavarire Insemnatatea ei politica.

Acesta este rezultatul la care a dus regimul de eon.

fuziune intre religie 1 Stat, aflat la baza Sfantului Impe.
riu. Prin falimentul acestui regim, cauza teocratiei era
definitiv pierduta. Independenta puterii laice flap de cea
eclesiastica este, cel putin teoretic, complet catigat.

Angla. Pentru a completa aspectul politic al ace.v

stei ipoci trebue sa spunem ca Franta nu este singura
care in acele vremuri i-a putut realiza unitatea. Poate
chiar nu este nici prima care sa fi realizat aceasta uni.
tate. In Anglia, cu toate deosebirile de rassa, exista de mutt-

o contiinta nationala. Aci poporul avea de luptat nu

atat Zmpotriva dumanului din afara, cat mai ales impe.triva tiraniei exercitata de rege i de nobilii din jurul lui.
Normanzii i vechii Sasoni lupta impotriva acestora pen .

tru drepturile lor i, din aceasta lupta, ei qira

invingaw-

tori 1 mai ales uniti.

Pretentiunile papilor nu au gasit niciodata un rasu.

net In Anglia. Atunci and papa ceru lui Wilhelm Cu.
ceritorul sa-i depuna juramntul de credinta dupa cuce.
rirea Angliei, acesta ii raspunse chiar de atunci : ,,Nu
am depus pana astazi nici-un juramant de credinta i nici
nu voiu depune vre,-odata un asemenea juramant". Dea--

semenea legenda spune ca atunci cnd papa ordona sa

fie aruncat in temnita un anume Hubert de Burgh, care
luptase Impotriva influentei romane in Anglia, nimeni nu

gasi in toata tara un fierar care sa-i lucreze catuele._

Mai mutt dect atata, fierarul amenintat de catre rege cu
tortura daca nu lucreaza lanturile, raspunse cu indrsz.
neala : Prefer sa mor, de orice moarte mai bine decat sa_
www.digibuc.ro

55
pun In fiare pe omul care a apErat Anglia de straini".1)
Tot atunci apar vi primele documente oficiale scrise
in limba englezg. Astfel la 1258, Henric al VII a adre.
sat poporului o proclamatiune in limba engieza si tot in
acest tfmp se inflinfeaza o Iiteraturg nationalg cu Laymon
sau Lazamon vi Robert de Glowcester.

Primele aspiratiuni nationale germane. Chiar

In Germania ggsim o gndire nationalg vi aspiratiuni na.
tionale Inteo vreme cnd Frederic Barbarossa viseazg Incg
un imperin universal, Astfel chiar dela aceasta epoca gam
sim pe Walter von der Vogelweide vi aIti poeti natio.
nali exaltnd ura fatg de strgini : blestemat s fiu, daca
vre-odatg inima mea s'ar simti atrasa de obiceiurile strap,
file. Trgiascg obiceiurile germane". 2)
Inca din secolul al XIII vi XIV se precizeaza demen.
tele cugetarii germane pe cari le vom regasi In toata lim
teratura si fi!ozofia germang de mai trziu '). Devi nu
putem vorbi Inca de o contiinta nationalg, In sufletul
poporului german ggsim chiar de atunci o comunitate de
gndire care-vi ggsevte obrvia in vechile institutiuni ger.
mane.

Solidaritatea popoarelor in fata pericolului

strgin determina formarea unor State noui. Co.

munitatea de rassa si Ura fatg de straini nase In sufletut

multar altor popcare un nou sentiment de solidaritate.
Astfel Arabii stint cu timpul afungati din Spania vi In
locul lor regatele nationale cvtigg tot mai mult teren. E
drept cg de sunt Inca stingherite In desvoltarea for de
lupta pe care sunt nevoite s'o poarte Impotriva clerului
catolic. Aceastg luptg are la origina sa tributul encrm
reclamat de papa vi ridicat in fiecare an in numele pre
tinsului salt drept de suveranitate, precum vi atitud:nea
aroganta a clerului a card imixtiune In afacerile publice
nu mai cunovrea nici o margine. Lupta aceasta a luat o
forma mai gravg mai ales In Portugalia. Dacg aci cuce.
rirea regatului din minile Maurilor nu durg dect un se..

1) Chamberlain op. cit. vol. II p. 904.

2) ibid.
3) Alfred Rosenberg
Der Mythus des zwanzigsten Jahihundetts.

www.digibuc.ro

56
col, lupta Impotriva bisericii pentru reastigarea indepen .
dentei politice nu lua sfrsit cleat doua, veacuri si jum.,
tate mai trziu 1).

Natiunile Slave. Totusi fenomenul cel mai intere .

sant in aceastS epoca este ridicarea neasteptata a natiu.

nilor slave. Prime le organizatiuni de rassa slava cari cu

greu au putut sa fie Injghebate In decursul evului mediu

au fost nimicite cu totul catre minocul veacului XIII
de catre hoardele mongole venite din Asia Centrala
i organizate de geniul lui Gengis Han, Dupa retragerea
bor, efe lasara In urmA popoarele slave demoralizate si
mai clivizate ca Inainte. Boemia si Po Ionia intra tot mai
mutt sub influenta Germaniei, In tirnp ce Rusia, supusa
Mongolilor, devine un Stat asiatic. Rassa slava, spune
Rambaud 2), parea condamnata s disparA Inainte de a fi
trAit. Cu toate acestea ea va fi salvata prin redesteptarea
neasteptata a constiintei nationale, care prin coincidenta
sa cu slabirea Sfntului Imperiu, va opri pentru multa
vreme Inaintarea Germanilor spre Est. AstFel regatul ceh
al Boemiei se consolideaza mai Inti ?litre Oder si Elba
dominnd apoi sub Ottokar II tot basinul central al Du.
nArii. Tot asa infrngerile si amenintarea continua din par.
tea Germanilor redesteapta sau mai exact creean si. la
Polonezi sentimentul national. Deasemenea, In fata inva.
ziel Mare, pericolul comun a determinat o mai puternicA
legatura, pe de o parte Intre diferitele popoare din Rusia
si pe de alta parte Intre acestea si dinastia care-si legase
destinele de ale lor f se sacrificase pentru ele. S'a putut
astfel spune cA, daca nu era Gengis Han, nici Ivan cel
Groaznic, fondatorul imperiului rus, nu ar fi putut exista.
In peninsula Balcanica si la nord de Dunare diferite
natiuni divizate In mici cnezate se grupeaza In unitati
nationale mai mari ca Serbia, Valahia, Moldova, Bulga .
ria, etc., cari in fata pericolului turc isi dau mna ca sA
lupte pentru existenta lor. Ele cedara Ins In fata numa.,
rului si a puternicei armate turcesti pe cmpia din Cosoya, dar cu toate vicisitudinife prin care au trecut timp
de cinci secole ele si-au putut mentine vie constanta lor
I) Lavisse et Rambaud op. cit. vol. III peg. 485

2) lbid p, 74.

www.digibuc.ro

57

nationala pentru ca In veacul al XIX sa sfreasca prin

a se consolida In State nationale independente, iar In ur.
ma razboiului mondial sali Incoroneze isteria prin Intre
girea completa a natiunei Ior, risipita pna atunci sub
stapnirea ap de diferita ca forma 1 aspiratiuni a altor
State mari ce k inconjurau.
Regasim dar In toata Europa dela Ura li i pna la
Atlantic, aceleav: lupte pentru constituirea natiunilor In
State. Acestea 1i reclama pretutindeni, timide la Inceput,
dreptul lor la viata. Strnse In corsetul rigid al unor mo.
narhii imense, ele cauta sa sfarme legaturile care le Tn
bue In desvoltarea lor fireasca i sa creeze noui State
pe cari Intr'o lenta evolutie istorica le ajusteaza ct mai
perfect nevoilor lor. Chiar In zilele noastre natiuni cari
timp de un mileniu au fost supuse unor dominatiuni dife.
rite, au re4t In sfcit sa realizeze toate drepturile lot,
alcatuind State puternice a caror vitalitate este Inca dupa
acum pe deplin dovedita.

www.digibuc.ro

CAPITOLLIL VII
RENASTEREA

ORIGINA FORMELOR VIETH MODERNE

Libertatea gandirii. Rena*terea. Aceasta epoa

ca de fungi si grele prefaceri trebuia sa ia sfrsit. Din

societatea nebuloasa a evului mediu se Inchegase o lume
noua, pasind viguroasa si tan6ra atre o nou organiza0
tiune politica. Aproape zece veacuri gndirea fusese i'm
penjenita de ideile evului mediu si ratiunea mnabusita de
prejudecatile religioase. Totusi, cu timpul, o raza de lumina si facu drum si un nou orizont putu s fie intrezArt
chiar in intunericul evului mediu. 0 notia cultura se cre.
azA, o nott gndire se impune ; ratiunea Isi redobndeste
toate drepturile ce i-au fost Incalcate, ln Vint) ce sub condeiul umanistilo.r cugetarea personala se afirma libera si,
pentru prima oara, descatusata din lanturile obscurantismu.
lui teologiei si scolasticei medievale.
Religia care in evul mediu era totul, constituind scopul final al Statului si origina tuturor institutiunilor; va
rmne de aci inainte pentru mufti ((in scriitorli renaste0
rei un simplu mijloc politic pentru conservarea Statului.

Astfel, pentru Machiavelli, ea nu mai era dect un simplu mijloc de guvernare, un ,,instrumenturn regni".
Despre suprematia imperiului sau a bisericii nici nu se
mai vorbeste, Machiavelli nici nu aminteste de ea, att de
www.digibuc.ro

59

.putin actuala U aparea aceasta chestiune. Dimpotriva din

opera lui Machiavelli, De Principe", se Intrezareste dela unificarii Italiei.

Noi forme politices Putem spune ca In timpul Renasterei a fost precizata pentru prima oara ideea de natia
une i de Stat national unitar. In toate trile Incep sa se
impuna idei noui raspndite curnd dupa aceia datorita
tiparului, care face ca aceasta revolutiune de idei sa gseasca un rasunet chiar n massa poporului si nu nurnai
in numarul restrns al burgheziei culte si al aristocratiei.
Totusi, nimic nu pare mai greu dect sa precizam
cauzele profunde care au determinat si au impus noile
forme j3olitice. Ele corespund desigur unor schimbari so.
ciale fundamentale ce modifica situatinnea individului. Realizarea coeziunei nationale, Injghebarea unor noui sisteme
economice nationale, a unor institutiuni nationale cu ro
dacini profunde in viata i suffetul unui popor, alcatuind
,astfel organisme de sine statatoare avnd o viata proprie, nu poate fi opera unei singure generatii ci aportul
continuu dealungul veacurilor al unei lungi succesiuni
de generatii.
Inteadevar o schirnbare In vechea conceptie a Statua

lui era fatala. Daca aceasta a putut corespunde unor si.

-tuatiuni specifice evului medfu, ea ramase fara nici un
sprijin la Inceputul erei Imoderne. Credinta, care fusese
factorul determinant al tuturor evenimentelor evului mediu
i prin care se pot explica toate institutiunile si situatiunile
sociale, Incepea qa piarda din intensitatea ei. Ceea
ce multimea refigioasa 'ar fi admis Inainte fara nlci
o discutiune, Incepea acum sa fie discutat. Institutiuni vepe cari tradiVa le-ar fi impus Inainte i pe cari credinta oarba a multimilor pasive le-a fi primit fr oya-

ire, Incep sa decada Incetul cu incetul, schimbnd

lui acesta aspectul vechii socieratii.

Rolfil burgheziel. Inceputurile economiei na-tionale. Una din cauzele fundamentale ale acestei revo.
lutiuni sociale este a paritia unei burghezii puternice. Ea
constitue suportul de capetenie'al nouii ideologii politice
tot ea este aceea care a dat lovitura de moarte anarhiei feuwww.digibuc.ro

60

dale i a sprijinit pe rege Impotriva nobilimei inca nesua.

puse, contribuind astfel In cea mai mare masura la crea.
rea unor puternice State nationale, cari la Inceput nu se
puteau sprijini cleat pe ea. Rolul ei In elaborarea nouii
societatii este linens.
Forta acestei burghezli a crescut odata cu modificarea
vechilor siAeme economice locale. Burghezia veacului
XIII era alcatuita In mod exclusiv din meseriaf ; clasa
inagistratilor i a legitiIor Incepea de abia sa se formeze,

oamenii de tiinta faceau Inca parte din cler, iar numarul

rentierilor era Inca foarte restrns, deoarece toate marile
averi, In special proprietatea rurala, apartinea exlusiv nobililor 1). In felul acesta pentru multa vreme burghez i"
meseria a fost unul i acela lucru. Aceasta sitnatiune
ramase neclintita atta vreme ct economia locala era Inca
In floare, neexistnd o industrie mare i nici un cornettmai Intins, acesta reducndu-se la Iegaturi restrnse cu
satele Invecinate. Cu timpul insa In veacul XIV; Incepe
sa se afirme tot mai mult o tendinta catre industrializarea
pe o scara Intinsa a comunelor. Aceasta schimbare economica este, privita de azi, una din cele mi mari pe care
le cunoate istoria. Oraele parasesc vechile sisteme au0
tarhice trecnd dela o economie restrnsa cu un pronuntat caracter local, la o productiune mult mai ?nano, care
le va creea, prin noile legaturi comerciale, o sfera de fn.,
fluenta Intin6a. Ele ajung astfel sa poata Inturi mersul
intregei economii nationale, fiind In acela timp intere.
sate la bunul ei mers. Technica i' diviziunea muncii iau a
desvoltare extrem de rapida ; structura sociala i raporturile dintre clase dobndesc astfel forme cu totul noui2),
Plata economica Ti schimba astfe( infatiarea, lund
cu titnpul un caracter national. Consecintele acestei schim.
bari sunt imense. Burghezia, ale carei averi crescusera
adesea la sume fabuloase, era acum cointeresata la bunul
mers al treburilor politice ale Statului. Ea nu se mai con.,
sidera legata numai de organizatia comunala ci de Intreaga
natiune i de Stat fi sprijina acum actiunea intreprInsa
de principe sau de rege impotriva nobililor pentru unifica.
rea Statului. Posednd averi imense aceasta burghezie va
1). Durkheim. De la division du travail social p. XXIII.
2). Paul Mombert. Geschichte
der Nationaliikonomie. p. 80.
www.digibuc.ro

61.

subventiona pe rege care, ne mai putndu-se sprijini pe

nobilime, avea nevoe de bani pentru a Intretine puternice
armate de mercenari. In felul acesta siguranta Statului
poate fi garantam i interesele particulare aparyte. Aceste
interese particulare, cari, veacuri dearndul, nu fusesera
luate In consideratie Incep sa fie Intelese i afirmndu-se
uneori cu putere, reusesc sa forteze mna principiilor
sa influenteze chiar politica generala a Statului.

Aparitia Statelor Nationale. Statuf nu mai poate,.

In aceste conditiuni, sa ramna o simpla formula juridica
si, apropropiindu.se de popor, ajunge sa se confunde cu
el. In felul acesta mnsi ideea de Stat se modifica pentru

a evolua tot mai mutt catre aceea a Statului nationalcu vremea scopurile sale exterioare, strAine de
poporul pe
reprezintA, Statul 4i propune realizarea
unor scopuri interioare mai apropiate. Posednd o armata
proprie, o organizatie unitara, hotare bine definite, el este
acum capabil sA asigure supusilor sAi linistea indispensa0
bila Injghebarii unor legaturi economice Intinse i durabile.
In felpl acesta, natiunea pfinA atunci divizata In nenumt..
rate circumscriptii teritoriale mArunte, caracterizate nu nu.,
mai prin completa lor izolare, dar chiar printr'o neimpa..
catA dustnanie reciprocA, tinde tot mai mult sA constaue
puternice i Manse organisme, caracterizate printi'o (mom.
genitate i armonie crescnda.
Burghezia noua i viguroasa, de curnd ridicata, a
cArei functiune economica am vzut-o, va cauta sA joace
cu timoul i un rol politic precumpAnitor. Att In Franta

Parasind

ct si In Anglia ea va fi consultata de rege si de cele

mai multe ori, parerile ei nu vor fi neglijate. Astfel In

Pranta Philtppe le Bel, excomunicat de papA, vrand sA-si

asigure Impotriva acestuia sprijinul natiunei, convoaca Ja
1302, pentru prima oark Statele Generale, cari i se alai.
turarA In unanimitate. Cu toate acestea, nu rare sunt tm
prejurarile cnd aceste State Generale si-asi afirmat cu
Ode drepturile, cum a fost spre exemplu la 1312, cnd
au cerut sA fie consultate la fixarea noilor impozite stabilind astfel pentru prima oarA principiul, adesea calcat,
ce e drept, al consimtAmantului liber si obligatorits at
natiunii la ridicarea impozitelor, sau la 1355 cnd Etienne
www.digibuc.ro

Marcel facu o apriga opozitie viitorului rege Carol V

i incerca sa dottze Piano cu un

regitn

parlamentar.

Deasemenea In Anglia, e suficient sa reamintim rolul pe

care 1.a jucat Camera Comunelor In istoria Angliei i
chiar In istoria regimului parlamentar *in genere, pentru a
-1ntelege importanta pe care a avut-o aceasta burghezle.
Iata dar cum natiunea este tot maf mult interesata in
inersul treburilor publice. In felul acesta diferitele proa
vincli ak unui acelas Stat nu se vor mai simti izolate ci
dimpotriva, vor avea tot mai mult sentimentul ea fac parte
dinttio accea unitate nu numai politica ci chiar sociala,
legata atAt prin interese de ordin material ct si prin trae
ditiuni, institutiuni si idealuri comune.

Desbinarea Social Totui, daca aceste natiuni i-au

realizat de timpuriu unitatea lor teritotiala, ele nu au pu .
tut sa desavrseasca aceasta unitate si din punct de ve .
dere social. Intre diferitele clase sociale exista inca o
mare diferenta de rang, care impiedica realizarea corn.,
pleta a unitatii spirituale a natiunii. Un nobil francez din
acefe vremur s'ar fi simtit mutt mai apropiat de un nobil
serman dect de un taran de acela snge cu el. Cu
toate ca evul mediu a cunoscut nenumarate framntari
sociale, vor mai trece multe veacuri pAna cnd difereno
tele de rang sa fie date uitarii i nedreptatile sociale sa
fie terse cel putin In parte. Totusi chiar din acele tim.
puri se aud adesea strigate de revolta. E suficient sa re .
levam mndria si dorul de libertate ce isbucneste in cn.
tecul servilor al poetului anglo-normand Wace chiar din
secolul al XII 1) sau filozeifia profunda din considerentele
4ui Philippe le Bel din ordonanta de desrobirt a servitor
domeniului Coroanel : AvAnd In vedere ca orice fiinta
omeneasca alcatuita duo chipul Domnului nostru, trebue
In mod general sa fie libera dupa dreptul natural ..... ..."
Totusi acestea nu constitue dect chemari izolate ce
nu pot schimba cu nimic adevarata stare de lucruri, inega.
litatea sociala constituind de aci Inainte un factor de ne.
intelegere si de Invrajbire, facnd imposibila o completa
armonie i unitate In sAnul natiunilor.
1) Nus sumes homes cum il sunt; Tez membres avuns cum 11 unt ;
0 altresi grant cors avuns; Et altretout sofrir pouns.

www.digibuc.ro

63

Asa dar chiar daca natiunile existau Inca din primele

timpuri ale evului mediu, ele nu vi-au putut realiza multa
vreme unitatea lor politica si sociala. Daca unitatea po.
litica a putut fi realizata cu sprijinul burgheziei, catre
finele evului mediu, unitatea sociala ramase pentru multa
vreme un simplu deziderat.
Statul national ne apare ap dar la origina ca o crew.
tlune a burgheziei. Sustinut de aceasta burghezie, el nu
a putut sprijini dela inceput dect interesele acesteia. 0
confuziune perfecta Intre Stat si natiune nu era nca poo
sibila ; traditia si vechile institutiuni erau 'inn prea pt.t
ternice pentru aceasta. Chiar daca marii fauritori ai prin.
cipiilor denwcratice din veacul XVIII si pot gasi ctiva

precursori de seama in aceste timpuri, nu ramfine mai

putin adevarat ca scriitorii din veacul XV si XVI au
cautat sa apere in primul rnd drepturile burgheziei din
care ei Insasi faceau parte. Nu este mai put:n adevarat
ca ei sunt totu4i aceia cari au formulat noile pancipii de.
mocratice ce stau la baza Statului modern a carei con.
structiune eleganta a fost desavrsita abia cu patru veacuri
mai trziu.

Afirmarea drepturilor natiunilor. Noi con-

ceptii politice. In aceste vremuri, gasim primele discu.

tiuni asupra drepturilor si Indatoririlor reciproce ale na.
tiunei, si ale principelui. Vechea teorie a tiranicidului sus.
tinuta In discutiunile scolasticilor nu prezinta nici o ima
portanta din punctuf nostru de vedere, deoarece ea facc
parte din arsenalul Invechit al doctrinelor teologice pe
cad poporul nu le cunwea si nici nu le putea intelege,
Astfel ideile episcopului Hiacmar si mi ales acelea ale
lui jean de Salisbury 9, scriitor englez distins si: spiritual
(112080) constitue pentru noi un ciudat exemplu de uni.
re a ideilor teocratice cu acelea democratice. Citim totus
cu uimire In opera acestui din urma filozof fraze ca a.
cestea : Exist doua instincte opuse, iubirea dreptatii i
iubirea utilului ; din primul s'a nascut iubirea de patrie
i din al doilea pasiunea de dominatiune". Vorbind despre
deosebirea dintre

principe si tiran el

spune :

Ade.

I) Paul Janet, Hisf oire de la science morale et politique. p. 341 Vol. I

www.digibuc.ro

64

vgratuI principe Iuptg pentru legi si libertatea poporuluiptiranul desfiinteazg legile si aduce popoarele In sclavie",

El trebue uds de cele mai multe ori, &run-we occi-

dendus",
Mai tarziu Insa, In cursul veacului XV, discutiunile
In jurul suveranitatii se Inmultesc. Ele depasesc cu thin.
pul cercul stramt al juritilor si canonitilor si ajung s
paEioneze un numar tot mai mare de filozoii. Cu toate
acestea, toate discutiunile In jurul drepturilor si suvera..
nitatii poporului vor pastra Inca pentru multa vreme,
pana la Jean-Jaques Rousseau,
acela caracter tran.
scendent si metarizic.) Ace la spirit domina atat opera lui
Francois Hotman cat i lucrarea lui Hubert Languet,

,Vindiciae contra tyrannos", In care spiritul juridic se

combing In mod foarte ciudat cu acel biblic 2) ; II regg.
sim apoi la Buchanan la care totusi caracterul religios,
dispare aproape cu totuf, Igsnd locul spiritului filozofic
al Renasterei, sau la Althusius la care Intrezarim si doc..
trina pactului social. Suarez deasemenea ne vorbeste de
suveranitatea poporului considerat ca un corp misti po.
sednd o unitate morala 1. Ideile democratice si egali
tare gasesc un aparator fervent In La Botie, tnrul fiz.
lozof, care prin striggtul sau generos anticipeaza asupra
viitorului, fiind un adevarat precursor al revolutiunei
franceze. Insasi Inteleptul Erasm in Adagiile sale ggseste
cuvinte usturatoare 1i de o violenta neobisnuit Impo.
triva principilor ce nu respecta drepturile popoarelor.
MO fundamentul moral al noilor conceptii politice II
creaza Hugo Grotius, Pufendorf, Jean Bodin si Hobbes.

Ideia de drept natural pe care o precizeaza Grotius i

Pufendorf contribue s libereze dreptul de tutela teolo.

giei. Hobbes, rupnd definitiv traditia evului mediu sta..

bileste limitele suveranitatii Statului pe care el o vrea in..
divizibilg, atotputernica i absoluta. Ea nu poate fi limio
tatg de nici o alta putere straina, fiind superioarg puterii
spirituale si avnd chiar dreptul s fixeze formele cultu..
lui supusilor sai In baza principiului cujus regio ejus
1) Emile Bouttny, Etudes politiques ; A propos de la souverainet du
peuple. Paris 1907 pag. 28.
2) Paul Janet op. cit. vol. II. p. 40.
3) Ibid. p. 65,

www.digibuc.ro

65

religio. Jean Bodin Intelege deasemenea s creeze un Stat

independent, a carui suveranitate sa nu poata fi limitata
de nici o alta putere exterioara (cum ar fi cea spirituala).
Daca toti aceti autori retwsc sa stabileasca o noua
formula politica i sa ereeze definitiv un Stat puternic i
independent, ei sunt totusi aceia cad pregatese calea catre
o monarhie absoluta. jean Bodin Inclina i el catre acea0

sta monarhie a rda Ii recunoqte dreptul de a echilibra

prerogativele aristocratiei i drepturile poporului care tre0

bue protejat. Ceea ce este interesant la acest autor este

inn acea teorie a mediulat pe care o vom Intlni mai
trziu la Montesquieu care a luat- o dela Bodin. El este
cel dinti care pare sa ia In consideratie caracterele spe.
-cifice ale fiecarei natiuni : trebue ca inteleptul conduca.
tor al unui popor, spune Jean Bodin, sa cunoasca bine
caracterul si firea lui inainte de a Intreprinde vre-o schim.
bare In Stat sau in legi, cad unul din cele mai mari si
poate cel mai de seama fundament al republicelor este de
a acomoda Statul la firea cetatenilor i edictele si ordo .
nantele la caracterului locului, persoanelor sau timpului'.
Prin aceasta nu ne apare oare Jean Bodin ca primul teo.
retician al Statului national, adica al Statului, care, de..
parte de a se margini la o simpla formula juridica aprio .
rica, cauta sa se adapteze necesittilor locale, sprijinindu-si
institutiunile sale pe caracterele specifice ale popprului i
confundndu-se astfel cat mai perfect cu natiunea pe care
o reprezinta ?

Insa cea mai de seama revolutiune de idei pe care

ne-o ofera veacul XVI este aceea determinata de reforma
religio4sa. 0 mare parte din autorii de mai sus fac parte
dintre reformati (Francois Hotman, Hubert Languet, Bu.
chanan, etc.), *insa importanta ei este mult mai mare deoarece In aceasta Reforma religioasa IV gasesc origina
mai toate ideile timpului. De aceea importanta politica a
Reformei apare astazi tot mai mult dovedita, iar din pune.
tul nostru de vedere ea e covAriteare, deoarece prin ea
7i gaseste cea dinti expresie sentimentul national al mas.
selor.

In capitolul urmator vom cauta sa dovedim aceasta,

examinnd 'in acelas timp aspectele pe cari Reforma lea
luat In diferite State.
www.digibuc.ro

CAPITOLUL VIII

REF OR MA
In Occident pretentiunile papifor devenisera cu tim.
-pul intolerabife, iar biserica fusese transformata inteo

adevarata masin menita s pompeze catre centru bop.

Vile nesecate ale natiunifor cazute sub dominatiunea ei.
Germania, care suferise mai mult decat oricare Stat
dupa urma bisericii catolice, trecea catre sfaqituf veacului
XV printeo serie de grave framantari sociale. Persecu .
tiunife evreilor i rscoalele Wariest! In.-ngerara multe
pagini din istoria acestor timpuri. 0 profunda nemultuo
mire domnea in toate paturile sociale i toti erau In a.
teptarea unei reforme ce parea iminenta.

Martin Luther. Cel dintai care a a vut Indrazneafa

sa ridice glasul impotriva abuzurifor bisericii catofice a
fost un tanar calugar german din ordinuf Augustinifor,
cu numele de Martin Luther, ajuns mai apoi, la varsta
de 28 aril, profesor fa Universitatea din Wittenberg.
Glasul lui se ridica timid la Inceput, Inabuit de re.
muscari i de teama de a cadea In erezie. Mai tarziu Insa,
atunc! cand se vazu sustinut de Intreaga natiune germana,

ale card nadejdi gaseau un rasunet In cuvantarile lui, el

gasi Indrazneala i taria necesara pentru a sfarama jugul
care apasase de veacuri asupra poporului sau.
www.digibuc.ro

67
Aspectul politic $i national al Reformei. Atunci
intlnim cu uimire cea dintai miscare nationala. Poporul
german, dupa ce pierduse cu totul constiinta individuali
tatii sale, regaseste n sufletul su avntuI i credinta de

care avea nevoe pentru a rupe printr'o miscare unitara,

lanturile cari l'au Incatusat.

Nu trebue totusi ca pentru aceasta, sa ni-I mnchi

puim pe Luther ca pe un demagog nationalist. El n'a
pornit dela ideia Germaniei unitare, punnd religia in
slujba propagandei nationale, ci dimpotriva, ideea sa

gioasa a facut sa vibreze In Germania tot sufletul pom

porului, determinndu-I pe Luther sa faca el insusi apes
la sentimentul national al compatriotilor si pentru a.l
detasa de Roma 1).

Cu toate ca Luther nu urmarise in fapt deck

o.

refnrma a bisericii, limitndu-se la domeniul spiritual si

refuznd chiar sprijinul armat pe care f-1 oferise Ulrich

von Flatten, nobil literat si cult al o.rui temperament
de o extraordinara violenta Il impinge sa imbratieze cauza
nationala, pe care o apara cu tot entuziasmul
; cu
toate ca in cele din urma el va condamna miscarea taraa
nilor revoltati facnd impotriva lor apel la nobilimea denatiune germana, pe care o c4tigase de partea lui, rea

formatorul german nu va fi inteadevar mare deat pria

aspectul politic, social si national al operei sale
prin patriotismul 'sau viguros.
am putea spune,

f,

Conceptia natiunei in opera lui Martin Luther..

Cultul patriei si al limbii nationale reese din toata opera
lui Luther. Traducerea germana a celor doua testamente
e prima afirmatiune durabila a geniulut german. In tim.
pul lucrului, scrie Kstlin, 2) el nu inceta de a avea
prezent in minte poporul german, pe care II iubea att,
scotnd la iveala un mare numar de expresiuni caracte.
ristice cari trebuiau sa fie Intelese de mintea i sufletul

Daca

zicea
Luther, as vrea sa fac din el un german.. aa inct ni.-

poporului%

la-si

traduce

pe

Moise,

1) Speul J. E.
La pense allemande Cap. 1 p. 14.
2) Julius Kstlin, Martin Luther, Sein Leben und seine Schriften. Berlin 1901.

www.digibuc.ro

68
meni sa nu poata spune, eitind traducerea mea, ca era
tvreu
Teologia i subtilitatile dogmatice nu l.au interegat
prea mult si nu in ele a constat forta operei sale. Sistev
mului politic al bisericii catolice el nu-i putea raspunde
.dect tot prtntr'un sistem politic. Pentru a putea infrnge
imperialismul bisericii catolice, Luther a cautat sa fortifice
natiunea germana si a mentinut lupta aproape numai pe
teren politic. '' wEu m'am nscut pentru Germani, spunea
el, i pe ei vreau sag servesc".
Principiile religioase proclamate de Reforma sunt
conforme adagiului : ell/us regio, ejus religio,
asa
twat oricine va fi de acum Inainte supus in total autorio
tatii teritoriale.
Acesta este aspectul care ne intereseaza In aceasta
Reforma premisele doctrinale dela care porneste Luther
nu prezinta pentru noi nici un interes f, din acest punct
vedere, Reforma, dupa expresia unui papa contemporan cu Lutner, apare numai ca o simpla ceart'd de caa
lugdri, marginita la un cerc restrns de teologi. Cu toate
-acestea, consecintele practice, pe cari le implicau aceste
discutiuni, erau imense si ele nu mai puteau fi Inlaturate

atunci dud Doctorul Martin Luther, profesor de teolo.

gie, a afisat la 31 Octombrie 1517 pe usa bisericii din

Wittenberg, faimoasele sale 95 de teze, determinnd rup.

tura definitiva cu biserica din Roma 2).
De aci mnainte, lupta 4mpotriva papilor devine fat*.
Depasind cercul teologilor, ea devine din simpla cearta de
calugari, o mare chestiune de ordin national, desbatuta
cu multa pasiune de poporul german. Germania cunoscu
atunci un val de nationalism xenofeb : ura mpotriva paa
pismului, 'impotriva romanismului", a erarhiei romane,
-a bisericii promane", a sistemului roman" ; libertatea
evanghelica" germana fu opusa erarhiei romane i despo.
tismului clerical, lealitatea' i constiinta" germana pusa
fata In fata cu diplomatia" italiana miselia" latina,..3)'

Reforma in Elvefia. Ulrich Zwingle. Aceea

ura fata de straini o regasim i kt Zwingle, reformatorul

1) Brentano, Luther p. 279.
2) Spenl
op. cit. p. 13.
3) Ibid.

www.digibuc.ro

69

Avetfan, carufa Elvetia ti datoreaza independenta i neum

tralltatea sa. Atunci cnd Primp cere trupe elvetiene
pentru a Infringe pretentiunile de dominatiune universala
lui Carol Quintul, Zwingle sfatueste pe compatriotii
i sa nu fie nici Francezi si nici Imperiali, ci sa ramna
cu totii numai Elvetieni i Confederati. In urma predim
cilor lui Zwingle, toate cantoanele, afara de patru, se dem
clarara pentru neutralitate.
In toate predicile sale, simtim vibrind un patriotism
viguros sincer, mai ales atunci and cauta sa Indeparteze pe Elvetieni din slujba armatelor straine : (Daca un
mercenar strain ar patrunde n tara ta, ar devasta cam.
piile si casa ta, ti-ar rapi cirezile si lucrurile tale, daca ti-ar
ucide copii, ti-ar necinsti copilele, ti-ar ca lea In pim
cioare sotia, care, In genunchi, i-ar cerc crutare pentru

tine, daca ar veni apoi sa te smulga, pe tine, biet batrin,

din casa ta, si te-ar ucide sub ochii sotiei tale, fara a
tine socoteala de battnetea ta subreda i nici de plnsul
fetneilor din jural tau i daca, lnsfirsit, ti-ar arde casa sf
hambarele tale, n'ai spune tu, daca cerul nu s'ar deschide
spune tu atunci
pentru a trazni pe acesti mercenari,
ca nu mai este nici un Damnezeu tn cer ? Dar atunci and
tu Insuti fad altora acest lucru tu spui : e legea raz.
Raspunzi ca Elvetia e saraca, pentruca In ea nu
cresc portocalii 1 matasea. Ea produce In schimb lapte,
cai, vite, vin, grau i, in abundenta, lna oilor noaStre,
timp ce feciorii nostri sunt frumosi si voinici. Servim
viciul facut In strainatate nu favorizeaza dect ambitiunea
luxul ; el nu va da Intotdeauna cleat roade rele rem
volta Impotriva autoritatii, moravuri urte i saracie penleu cei multi,.
Patriotismul sau aprig determina Dicta sa anuleze pe
*imp de 25 ani toate aliantele cu strainatatea. De Adel
actiunea, mai mutt politica cleat rdigioasa, a lui Zwingle,
a influentat In multe imprejararl, desvoltarea viitoare a
Elvetiei. Aceasta influenta a Lost att de mare Inct s'a
putut spune ea Insasi contradictiunile caracterului reform
matorulai din secolul XVI explica astazi multe anornalii
contraste ale vietii poporului elvetian. Daca In veacul
XIX acest pupor Isi va putea realiza unitatea spirituala,
www.digibuc.ro

70

si, trecnd peste diviziunile locale, va ajunge la ideia u.

nei patrii comune, el va gasi n adevarat precursor si
2ndrumator In Ulrich Zwingle.

Imporfanfa reformeL Iata dar marea importanta

reformatorilor, cari determina i consacra definitiv victoria
nationalismului si a particularismului asupra cosmopotis.
mului, introducnd In acelas timp un nou principiu poli.tic in evolutia Statelor. Importanta Reformei nu trebue dar

masurata dupa numarul adeptilor ei de astazi ct mai ales

dupa Inrfiurirea pe care a avut- o asupra desvoltarii ulte.
Hoare a Statelor. Intre Reforma i ideile revolutiunii Fran..
ceze, exista o mare similitudine i, orict de ciudata ne-ar
parca astazi aceasta apropiere, putem spune ca drumul ce
desparte pe Luther de Rousseau e foarte scurt si usor de
strabatut.

Pentru a Intelege Insa adevaratul sens al Reformei,..

trebue sa o privim facnd abstractie de multe din opiniile
declaratige fundatorilor ei, precum si de acelea ale
scriitorilor reformati. Foarte adesea, acestea ne vor apare
contradictorii i oportuniste, fiind influentate fie de inte
rese politice, fie de insui temperamentul .i caracterul
propriu al fiecaruia dintre conducatoriiReformei. Daca reu .
sim sa privim n felul acesta miscarea politica i religioasa
din veacul XVI nu ne mai intereseaza faptul ca Luther,
Calvin i chiar Zwingle au predicat respectul autoritatii

principilor condamnnd adesea miscarile populare.

Luther a sustinut principiul autoritatii si al absolu.
tismului, deoarece era nevoit sa se sprijine In activa
nea sa pe principir germani, iar consistoriul din Geneva

al lui Calvin constitue el Insusi cel mai cumplit regim

inchizitorial. Cu toate acestea, Reforma va lua curnd
dupa aceea atitudine hotarta Impotriva absolutismului
va sapa la temelie Insusi principiului monarhic.
Astazi insa, perspectiva istoriei i experienta veacu.
rilor trecute ne ingadue sa privim mai obiectiv si In tot
ansamblul ei epoca de continue convulsiuni politice,
naugurata de Reforma i sa aprecitm adevarata valoare a
principiilor proclamate de ea.

Daca din punct de vedere religios, Reforma afirma

completa independenta spirituala a individului fata de.
www.digibuc.ro

71

erarhia eciesiastica, nu era posibil ca acest principiu s

nu aiba o repercursiune i n domeniul politic. Astfd,
dela principiul religios proclamat de Reforma ; mice orestin este papa, nu mai era cleat un pas pana la corolarul :

orice cetatean trebue sa fie rege,, In zadar sus.

tinea Luther pe principii germani i n zadar se trudise

Calvin sa concentreze in minile sale nu nurnai dictatura
religioasa ci i pe cca politica. Reforma avea sa mineze
acest principiu de autoritate i avea sa pregateasca des,fiintarea monarhillor absolute. Astfel ,atunci cnd Blaise
de Montluc, aprigul luptator Impotriva calviniti1or, cauta
sa impuna acestora ascultare in numele regelui, reformatI
Il intrebara : Despre ce rege ne vorbesti ? Noi suntem
regii ')".
alata puterea suverana a papii tagaduita, incepu,
chiar din timpul reformatorilor i impotriva vointei a0
cestora, o cercetare a originei celorlalte puteri suverane :
regalitatea i monarhia de drept divin. Substituind sub
influenta Renasterii, ratiunea fiecaruia in locul autoritatii
si al despotismului, ei pregatira astfel doctrina suveranithtii nationale. Suveranitatea absoluta apartine lui Dum.
nezeu, suveranitatea relativa, singura ce exista pe pamant,
apar(ine in intregime natiunii. 2) Aceste noui doctrine, au

condus de multe ori pc reformati sa caute chiar sa rase

toarne monarhia. Ei incercara astfel sa Intoculasca In
Frano regalitatea printeun regim republican, imitnd, intr'o oarecare masura, pe reformatii din Olanda.
Vedem dar cum dogma suveranitatii nationale
dreptul de autodeterminare al natiunilor ti gaseste orig,
gina In doctrina reformatilor din veacul XVI. Sistemul
politic universalist, care predominase In tot evul mediu,
este cu desavrsire Infrnt ; monarhia de drept divin
cepe sa-si gaseasca multi adversari inversunati ; hbertatea
individuala este recunoscuta, cel putin teoretic iar popoarele

vor. sti de aci Inainte

impuna vointa aseznd ideea
de natiune la baza ideii de Stat qi, cel putin In doctrina,
sa sprijine orice autoritate pe vointa colectiva. De ad i
pna la Declaratiunea Drepturifor Omului nu mai era de
ct un pas.
1) Villeneuvre, op. cit. vol. 1, Pag. 1482) Ibid pag. 149.

www.digibuc.ro

CAPITOLUL IX.
CONCEPTIA NATIUNEI IN OPERA MERCANTI.-

LIVILOR
Conceptia natiunei ca organism economic, ce con.
stitue chcia de boIta a doctrinelor de economie natio.
nala,' este atribuita In majoritatea cazurilor lui List si

Carey. In realitate nu ei au fost iniatori acestei con .

ceptii, ci ea apare, Inca dela Inceputul secolului XVI si
chiar In secolul XV, sub o forma destul de precisa, la
mercantilisti si In special la Antoine de Montchrtien, au.

torul celui dintiu Tratat de economic politica", care a

fast desigur i ceI dintiu tratat de economie nationala 1).

Totusi aceasta conceptie, tlupa cum spune d-I Bro.

c4rd, nu poate fi atribuita unui autor mai curnd dect

altnia. 0 regasim mai mutt sau mai putin constienta fa
toti mercantilitii, , dupa acestia la toti oamenii de ac.
tiune a caror tinta a f ost consoliclarea Statului si a na.
tiunei pe care au condus-o.
Nu este locul sa urmarim aci concepjia economiei
nationale la diferitii autori. Am depasi prin aceasta cadrul pe care ni I-am fixat. In studiul nostru ne vom margni sa examinam numai felul cum a fost conceputa nap.
tiunea ca organism economic, de catre mercantilisti.
1) L. Brocard. Prefaii la volumul .La concption de l'Economie nationale et des rapports internationaux chez les mercantillstes franais et chez
leurs contemporains, de Andr Marchal*.

www.digibuc.ro

73

Am vazut pn acum eforturile seculare 'pe cari

rvna lor de a constitui organisme
natiunile le-au facut
juridice si politice independente si am constatat rezulta.,
tele, relativ slabe, la cari se ajunsesc In aceasta privinta
2n secoful XVI. In schimb, in veacurile XV, XVI, XVII,
gnditorii i tori guvernantii considera najiunea In mod
aproape unanim, ca organism economic.
Existenta acestui organism economic le aparea
videnta chiar Trite() epoca de tranzitie, and Imbucatatirea
politica deabla fusese lnlaturata, fara ca prin aceasta sa
se realizeze unitatea perfecta a natiunei. Economia regio.
nala constituia Inca sistemul practicat pretutindeni, atunci
cnd autori ca Montchrtien afirma idea solidaritatii nationale. Pentru toti acesti autori, neobositi observatori ai
faptelor concrete si adversari neImpacati ai teorillor,
nu putea sa treaca ne observat fa ptul ca legatum
rile economice i comerciale phteau fi Injghebate cu mai
multa usurinja in interiorul unei aceleias najiuni, ?titre
nationali, dect intre straini, deaceea, Inainte ca unifica,,,
rea economica a natiunei sa fie Infaptuita, ei considera
aceasta natiune ca un ansamblu economic autonom. Prin
aceasta mercantilistii depaseau cu mult ideile timpului tor.
Ideia solidaritatii natIonale constituic astfel fondul
docfrinefor lui Montchrtien, care compara pe plugari, pe
meseriasi si pe negustori cu degetele und acekasi mIini,
pe cari spirituf neceSitatii publice le anima de miscari
diferite ; cele trei canale de utilitate publica ce duc si
varsa apa In manle piete ale Cetatilor voastre, acolo unde
vin sa se adape toti ceilalti oamenia1).
In tratatul sail de Economic Poltica, Montchrtien
dovedeste ca a avut o nctiune clara, precisa a najiunii.
Iata ce spune In aceasta privinta d-I Gonnard ; 41n mod
general, mercantilismul lui Mc ntchrtien este un mercan.
tilism de o factura superioara, curatit de erori sau de
obscuritati i sistematizat In jurul und puternice conceptiuni centrafe, acekia a natiunii si a necesitatii unei eco.
nomii nationale complete, autonoma... E List Intreg, sau
aproape, pe care-1 gasim deja In el. El vrea sa ridice natiunea la cel mai Inalt grad de bogatie, de marire si de
1) Trait d'Economie Politique 1615, p. 12

www.digibuc.ro

13.

74
prosperitate,1). El este precursorul Indepartat al econo .
miei nationale moderne, adauga d-1 Gonnard 2),
Ostil oricarei teorii abstracte i oricaror sisteme a.
priorice si generale, el se declara partizan al unui relati
vism intekpt, prin care, mai aks, se deosebeste de vii.
toarea scoala clasica, putand sa fie, prin aceasta. asema.
nat lui List, continnatorul sau din sec. XIX : Nu numai
obiceiurile, spune el, ci mns legile popoarelor se schimba
odata cu moravurile i cu vremea... Deaceea, ratiunea de

Stat nu e Intotdeauna aceiaL.. Pilotul nu manuegte In.

totdeauna In aceks fel panzele corabiei pentru a atinge
un port. Considerentele guvernelor se schimba, solutlik

deasemenea, astazi fiind Intr'un fel, maine inteakul, dupa

necesitatea care le impune3). Mercantilistii vor preconiza
Intotdeauna acest empirism pe care-I gasim si la Montchra
tien, marginindu-se la fapte i evitand sa formuleze, asa
cum mai tarziu vor face clasicii, legi generate, abstracte,
ce tind sa voaleze existenta natianilor 4).
Aceasta conceptie a natiunei, nu este, cum am spus,
proprie lui Montchritien. 0 regasim la toil mercantilistii,
nu numai In Franta, dar i in celelalte State 5). Ea cons.

titue cheia de bolta a tuturor sistemelor pe cari ei le-au

preconizat.

Insasi Boisguilbert, care In foarte

multe

privinte se separa de vechii mercantilisti, 6) exprima cu

cea mai perfecta claritate ideia solidaritatii nationale".
Trebue sa recunoastem, spune el, principiul ca toate
profesiunile, oricare ar fi ele Inauntrul aceluias Stat, lu.
creaza uncle pentru altele si se sprijing reciproc, nu numai In vederea satisfacerii unor nevoi, ei chfar In vedcrea
existentei kr"
La fel se exprima Marchizul de Mirabeau, compa .
rand natignea cu un arb ore radacinile fiind agricultura,
1) R. Gonnard, Histoire des Doctrines Economiques, Paris, Valois 1930
p. 111.

2) ibid p. 113.
3) Montchrtien, op. cit. ed. Funk Brentano p, 119-120,
4) Andr Marchal, op, cit. p. 16.
5) Prof. fir. Basilescu, istoria Doctrinelor Economice, Buc. 1933 p. 367.
6) Ibid p.
7) Talbot, Les thories de Boisgullbert et leur place dans l'Histoiro. tezi
Paris 1903 p, 90.

www.digibuc.ro

75

Arunchiul fiind popu(atis, ramurile fiind industria, iar frun

zele fiind comertul proprit zis i artek". 1)

Consecintele pe cari mercantilistii le vor trage din

aceasta profunda Intelegere a solidaritatii nationale vor fi
-de cea mai mare importanta pentru toate Statele. Plecnd
dela aceasta conceptie, mercantilitii v or cauta sa spa.,
reasca la maximum productia nationala, utiliznd in acest
scop, toate resursele de cari dispune natiunea. Ei vor
cauta sa sprijine in acelas timp, att agricultura Ct i
industria i comertul, practicnd o pOlitica economica
inteleapta, daca facem abstractie de cteva exagerad i
naivitati i daca tinem seama de epoca In care aceste sisteme erau practicate.

Chiar daca nu au formulat ca List o teorie a for-

ielor productive, nu putem sa tagaduim totusi ca, In fapt,

ei au avut un sentinent puternic, adesea intuitiv, al existentei lor. Toata politica lor, toate straduintele lor vor f(
deaceea indreptate in primul find catre crearea, desvoltarea i coordonarea acestor forte nationale f, prin aceasta,
ei pot fi considerati, cu toate exagerarile for, ca adevaratii
fondatori ai politicei nationale moderne. In dosul mercan.
simplu sistem de technica politica, regasim unul
din cele mai puternice sentimente : sentimentul national 2).
Statele i natiunile pe cari aceste State se sprijina,

trau Tnca necomplet formate si neconsolidate. Ele aveau

nevoe, in primul rand, de o intarire a granitelor si a va-*
milor, de o sporire a productiunii nationale, pdn care sa
se ridice nivelul de viata al populatiunei, de legaturi economice puternice, cari sa lege laolalta sistemele economice
regionale, Ana atunci izolate i autonome. Mercantilismul
satisfacea In totul acestor necesitati ; el a Lost sistemul de
mntarire si de individualizare al Statelor.
Privit din acest punct de vedere, rolul lui este imens,
nu att prin valoarea stiintifica a teoriilor, adesea naive
exagerate, ct mai ales prin consecintele lui practice si
de ordin politic.

1) Mfrabeau, l'Ami des hommes, Col. Guillaumin, p. 176 ; L. Brocard. Les

doctrines conomiques et socialea du marquis de Mirabeau p. 59.

2) Prof. Ar. Basilescu, op. cit. p. 387,

www.digibuc.ro

CAPITOLUL X

NATIONALISMUL POLITIC DIN SECOLUL XV

PANA IN SECOLUL XVIII

Ideea de natiune. Am vazut cum, Incetul cu In.

cetul, ideile democratice astiga tot mai mult teren. Po.

porul isi gseste aparatorii sai Impotriva tiraniei i devine
constient de drepturile sale ; el devine astkl, cu timpul, un
factor principal si determinant in politica, iar regii vor fi
de aci mnainte nevoiti s-si asigure sprijinul nattunei pentru
a putea guverna.

Energia si vitalitatea natiunilor crestea pe masura ce

poporul devenea mai constient de drepturile sale, pe cari1
uncoil:, le afirma cu tarie. Unitatea natiunilor nu mai pu .
tea fi pusa la indoiala ; aceleasi nazuinti qi aceleasi asp'w
ratiuni, animau intreaga natiune, influentnd adesea politica
Statului. Vigoarea cu care poporul Isi manifesta vointa

sa era adesea itnpresionanta, iar cei cari reau tinut seama

de ea au platit de multe ori cu viata lipsa lor de discer.

nmnt. Moartea Regelui Carol I al Angliei constitue in,
aceast privinta cel mai serios avertisment pe care regii
I-au primit vreodata dela popoarele lor. Natiunile, puter.w
nic constituite, nu mai puteau admite sa fie neglijate.
Totusi, desi aceste natiuni constitue acum realitti
puternice, de cari politica va trebui sa Vila seama, ideea de
natiune aprea Inca destul de nelamurit, pastrnd aeela

caracter confuz pe care i I-am cunoscut. E drept ca le.

www.digibuc.ro

77
gatura dintre indivizi era Inca prea slaba ; nu gista Inca
o adevarata comunitate de interese, cari sa determine o
puternica solidaritate organica Intre toti membrii und
aceIdasi natiuni.

Daca nu se vorbeste Inca de natiuni In sensul modern al cuvntuluis tribue totusi sa recunoastem ca acestcuvnt Incepe sa fie ceva mai des Intrebuintat in scrierile
politice. Astfel, La Batie, vorbind despre libertate, spunea
Mais quoy ! pour avoir la libert il ne lui faut que la
dsirer ; s'il n'a besoing que d'un simple vouloir, se trou.
vera-t-il notion au monde qui l'estime trop chre, la pou .
vant gagner d'un seul. souhait ?
.

Totusi, o repetam, ideea de natiune nu avea atunciacelas inteles ca astazi. Ea nu reprezenta deck o enti .
late abstracta si nu poseda Inca sensul precis si istoric pecare i-I dam astazi.

Conceptia natiunii avi cum relese din politica,

regilor Frantei. Cu toate acestea, de ate ori este vorba

sa se stabikasca frontierele dintre State nu se mai recurge

la subtilitatile scolasticei i nici la dreptul roman sau la
vechiul drept feudal, Frontierele Statelor sunt trasate de
natiuni; adica prin traditiuni analoage, aspiratiuni identice
civilizatie comuna 9.
In Franta, legtii cautau sa se Intoarca, dealungut
istoriel, 'Ana la lultu Cazar, pentru a fixa flotarele tarii
lor dupa acelea pe cari Imparatul roman le daruise Galliei
(Pirineii, Alpii, Rinul). Ludovic al XI-Iea cu obisnuitalui price pere politica, cauta sa redestepte sentimentul na.
tional al Wallonilor, pe care voia sa I utilizeze ta favoarea
sa : Daca ver4oara mea, spunea el, ar fi bine sfatuita,

s'ar casatori cu Delfinul. Voi Wallonii, vorbiti limba

franceza, aveti nevoe de un principe francez si nu deunul german" 2).

Politica Intdeapta a lui Henric IV, nu poate fi mai

bine caracterizata dect prin cuvintele sale adresate la
1601 deputatilJr unor tinuturi, pe cari el k anexase de
curnd : ,,De oarece vorbiti limba franceza, era rezonabit
1) Albert Sorel. La rvolution francalse et l'Europe, Vol. I p. 25T'
2) Guizot, Histoire de France, Tom. Il. p. 432.

www.digibuc.ro

78
sa fiti supusi ai regelui Frantel. Hu primesc ca limba
spaniola sa apartina Spanioliler, germana Germanilor, Insa

toata limba franceza trebue sa fie a mea" 1).

Richelieu continua In Franta aceasta traditiune mo4.
tenita dela Henric IV. Politica lui a fost o politica na.
pe care intreaga tarA a sprijinit-o. Putem citi In
testamentul latin al lui Richelieu : Scopul ministerului
meu a fost sa restitui Galliei frontierele pe cari i le-a
daruit natura, sa redau Galliei un rege gal, sa confund
Gallia cu Franta i, peste tot unde a fost vechea Gallie,
sa o restabilesc pe cea noua".
Mazarin

mai

apoi Ludovic XIV continuara

-aceasta politica. Totusi, catre sfarsitul domniei sale, LIP.

--dovic a denaturat-o prin ambitiunea sa exagerata. Daca
4a Inceputul domniei el a fost sprijinit de popor, el s'a
Ilsat trt mai trzia In razboae inutile si obositoare,
sfrsind In c!le din urma prin a-si Instraina cu total sim0
patia natiunei franceze care nu-I mai urma. De aceea
Franta a primit cu o scandafoasa bucurie vestea mortii
sale, care punea capat unei domnii (atat de fungi i att
.de grele). Politica succesorului say, Ludcvtic XV, nu fu
eici ea mai inteleapta. Lasndu-se trt In razboae ?tidepArtate, el TV InstrAinA cu totul poporul francez.

Ideea de nafiune in Italia. Cu toate ca Italia a

rAmas Ana In ultima vrerne divizati Iipsita de o orga.
cizatie unitara, ideea unificarii ei nu era noua. Desi Imo
pArtita intre mai multe case dominitoare, Italia constituia
totusi o natiune puternica. Legata printeo traditie milenahra, aceasta natiune era totusi unitara In ciuda dusmaniiloe dintre principi si mpotriva granitelor cari o brazdau.
Desi nu Intlnim Inca o constiinta nationala, care sa
insufleteasca pe toti Italienii, putem sA gasim totusi cativa
-scriitori cari propun o unificare politica a Italiei si altii,
cari se mArginesc numai sa afirme unitatea rassei italiene.
Astfel Pietro Verri Inchee o lucrare a sa prin cuvintele :
-4...patriotismul, adica dorinta de a vedea realizata fericirea
natiunei noastre, sa fie soarele care sa ne lumineze calea !
SA redevenim ca totii Italieni daca nu vrem s Incetam
1) Albert Sorel, op. cit. Vol. 1 p. 271.

www.digibuc.ro

79

.de a mai Li oameni". Poetul Alfieri era deasemenea un

mare patriot ce gasea Intotdeauna accente puternice atunci
and vorbea de patrie si de natiunea italian. Visul Casei

de Savoya fusese de mutt acela de a grupa In jarul ei

toate rile italiene. La 1780 contele Napione propune
lui Victor Amedeu s3 formeze o confederafie dal/and ca.

re ar stimula spiritul patriotic 'in Italia si ar reuni rile

de aeeia origine". Prin aceasta nu se continuau cleat
unele vechi proecte ale p oliticei franceze1). Strainii de alt-

fel Ii dadeau si ei seama de caracterul unitar si de forta

natiunii italiene. Caterina cea Mare ohisnuia sa spuna :
asteapta 4i nadajdueste" iar doamna de Stael2) afir.
Italienii s unt 'malt mai remarcabili prin ceeace au
fost si prin ceeace ar putea sa devinar decat prin ceeace
sunt".
ma

Ideea de natiune in Germania. Germania insasi,

ciudat mozaic de State, tinde sa capete o forma mai co.
kmenta prin ntarirea catorva State mari. Cu toate aces.
tea. ea va rtnne Inc multa vretne un imperiu fara sum
pusi, fara institutiuni i fara suveran"3). Totusi cuviatele
de natiune germane sau de patrie germane apar frec.
vent chiar in corespondenta diplomatica din acele timpuri.

Frederic cele Mare se lauda ca este un bun si credin.

cios patriot german, si, adresanda- se ambasadorului Frantei spunea : fiti siguri ca a doua zi dupa ce trupele D vs.
vor fi trecut Rinul, yeti avea cea mai mare parte a
Germaniei Impotriva D.voastra". Maria Tereza mncearc deasemenea sa ridice pe Germani mpotriva Fran.cezilor : Pana and vom Ingadui noi ca strainii

sa calce pamantul scumri noastre patrii germane Nu

avem noi acum ocazia sA liberam patria noastra de

jugal care o apasa de veacuri". Mandria Germanilor crestea odata cu victoriile regelai Prusiei, i, tot odata, uni.
tatea spirituala a Germaniei apArea tot mai evidenta. Pe
cat era de slaba si de dispretuita Germania hoatica si di.
vizata Inaite de Frederic cel Mare, pe atat de puternicA
-devenise ea sub protectia acestuia.
Daca Irma in alte State nationalismul corespundea
1). R. Sotel, op. cit. Vol. I. 1.). 281, 327. 395.

2). Corinne, CArtea 1, Cap. V,

3), A. Sorel, op. cit. Vol. I p, 402.

www.digibuc.ro

80

unui sentiment profund i viguros, vibrfind In adncul

sufletului poporului, in Germania era mai mult teoretic t.
speculativ 1). Traditia, care la celelalte popoare contribuia
In mare masura la realizarea unitatii lor spirituale, avea la
Germania o actiune contrarie. Traditia era Impotriva
ficarii. Toate institutiunile, toate atnintirile, toata istoria
Germaniei contribuiau sa desparta poporul, de aceea chiar
In Prusia, unde maim de fier a lui Frederic a putut
plamadi In voe poporul german, natiunea nu apare ca
o creatiune naturala 4i puternica. Statul Prusian a.
vea In sine ceva fictiv ; el era mat curdnd un Stat ra-

tional decdt unut naftonal. Creat deabia In veacul XVL

prin uniunea Brandenburgului cu Prusia el e Inca lipsit
de traditie 4i nu putea fi mentinut dect prin genii! si
energia unni Frederic.
Pe de alta parte, Austria, celalalt mare Stat german,.
alcAtuia mai curand un mozaic bizar de nationalitati dife.
rite. Monarhia Austriaca nu constituia ca Prusia un Stat
compact cu un caracter mai mult sau mai putin unitar ;
daca regatul lui Frederich se sprijinea In primul rfind pe
o armata puternica i disciplinata, principalul resort al
monarhiei Austriace era diplomatia ei.

Politica national engleza. Anglia reusise si

ea

sa creeze In apusul Europei un puternic Stat national

cu toate turburarile launtrice cari au agitau. Ad, fanatismul religios se adaoga pasiunilor de partid i, prin acea .
sta, luptele interne devin cu att mai aprige, Din vechea
lupta titre rege i natiune, aceasta esise Invingatoare
prin aceasta victorie ea se Intarise. Vechile rasse se con-

topisera cu totul pentru a da o rassa nou, omogena cu

Insuiri exceptionale: rassa Anglo-Saxona. Singura Scotia

ramnea Inca Invraibita impotriva Anglia. Cu toate frmntarile politice, aceasta natiune a ramas totusi venic
unitar, pastrnd Statului englez,
condus dealtfel de
regi slabi sau incapabili, un pronuntat caracter national.
Politica externa a Angliei, a fost mult timp 4ovai.toare, cu tendinta de a interveni In afacerile europene
1). Ibld, p. 421.

www.digibuc.ro

81

!Ana dud Wiliam Pitt, care laa puterea la vrsta de

24 ani, smulse Anglia din scena politica european a si, In
,,ciuda diplomatilor, se ocupa In primul rnd de consoli.
darea intern a Statului. Toate straduintele lui au Post
Incununate de succes. Regalitatea, urta sub Carol I, dispr4uita sub George I si George II, castig cu timpui
toatA simpatia natiunii. Aceasta va ramne de atunci a-

laud de rege, care se va putea bizui Intotdeauna pe ea.

www.digibuc.ro

CAPITOLUL XI
CURENTELE NATIONALISTE IN TRECUTUL
ROMANES C

Ideea unitatii politice la Romani. Principiile si

formeM vietii politice au fost intotdeauna aceleasi pens.

tru toate provinciile locuite de Romni si derivau din,

fondul profund original al civilizatiei romnesti. Cu toate

acestea, chiar dacs aceasta viata politica a fost de ace.

lci fel pretutindeni, nu putem spune cs toti Romnii au,
avut Drin aceasta o viola politica comuna 9.
Ca si State le germane, provinciile romnesti nu au
putut ajunge dect foarte trziu la constiinta unitstii oro
ganice a poporului romnesc. Cu toate ca In tot trecutul istoric al acestui popor au existat Intotdeauna raporturi strnse intre provinciile romne, cu toate ca ideea
unitatii etnice a existat destul de vie In mintea carturario
Ior, nimeni nu s'a gndit la posibilitatea infiintsrii unuf
mare Stat national roainesc.
Si totui aceasta posibilitate a existat aproape Intot

deatina. Ea s'a oferit in nenumarate rnduri att voevo.

zilor moldoveni cat si acelora din Tara Romneascs. De
attea ori a putut Invinge domnul unei sari pe al celeilalte, dar niciodats nu s'a gndit sa proFite pana la capat
de victoria sa si sa-i ia locul. Intotdeauna el l-a inlocuit
1) N. 1orgs, Desvoltarea ideii unitati politice la Romani.
1915 p. 6.

www.digibuc.ro

Buc

83
numai printeun membru al aceleiasi dinastii, care era mai

sapus si mai plecat dorintelor sale. Cum nu i-a trecut

prin minte lui stefan sa se aseze in locul lui Tepes, lui
Basarab cel Mare, in locul lui Basarab cel Mic, In locut
lui Vlad Calugsrul, tot asa nu i.a trecut prin minte lui
Bogdan, care era pe jumatate muntean, sa se substitue
unor domni muntenl, cari de sigur nu aveau mai multe
drepturi ca el 1).
Ideea unitstii politice nu a existat deci pna tarziu.
.

Episodul cuceririlor lui Mihai Viteazul reprezinta un momnient extraordinar In istoria poporului nostru. Insusi ca
racterul precar al stpnirii lui Mihai dovedeste ca nt.t.
exista inca acea constiinta care sa dea o permanenta
materiala operei infsptuite acum 336 ani. De altfel nu se
vede la MiLai nici o intentie de asimilare sub raportut
administrativ 2), pe baza unor conceptii nationale dess.

varsite, a teritoriilor cucerite de el. Daca acest principio

ar fi existat,
spune Dornnul Iorga,
el ar fi supra,.
vietuit omului.
Avem ad Inca unul din acele cazuri tipice cari des.-

part in dot's categorli /mile mnfaptuiri pcilitice. Uncle

sunt opera traditiei, a evolutiei normale a ,istoriei; ele
sunt sprijinite pe fondul solid de principii Inascute ce

constitue viata spiritual-a a unui popor. Altek sunt crea.

tiunea unui singur om energic, care gssind in sine rvna
de putere si pasiunea creatiunei politice, vrea sa devins
prin forta personalitatii sale destinul unor pop"oare
In locul traditiei sigure, desi lipsits de genialitate, se sub
stitue hazardul oamenilor mad 3). Acest' hazard a creat
in anticbnate imperiul lui Alexandru cel Mare si a redat
viats sub Cesar irnperiu(ui roman, si tot prin el s'a format In evul medin Intinsa monarhie a lui Carol cel Mare.
Destinul acestor imperii depinde muss In primul rand de

acela al oamenilor cari le-au creat. Moirtea neasteptata,

a lui Alexandru, ca si asasinatul lui Cesar, lass in
urma ei o fume desorganizats a card distramare devine
inevitabils. Figura lui Mihai Viteazul face parte din se,I) Ibid.
2) Ibid.
3> 0. Spengler, Le dclin de l'occident, Paris 1935, partea II-a Vol

p. 639.

www.digibuc.ro

134

tia acestor oatneni cad, stapani pe realitate ark pe campul de lupta cat si In politica, tau reprezentat pentru o
-clipa si Impotriva traditiunei, principiilor si spiritului epo.
cif, destinul popoarelor pe cari le conduc. Condotier desavrsit, dotat cu indrazneila si mult simt politic, pentru
-el ideea unitatii nationale a Romnilor nu a avut eu toa
te acestea nici TM Trite les.

Totusi ideea unitatli etnice a Romnilor apare acted.

-sea chiar si In actele oficiale ale domniei. Astfel dela a-venturierul grec Iacob Heradide, domn al Moldovei, ur.
inas al lui Hercule, al despotilor stbi, ai wmarchizilor"
Ale Naxos si Paros si chiar al lui $tefan cel Mare 9, nera
Aramas o proclamtie prin care cheama pe beeri, urmai
ai Romanilor, la Inoirea gloriei stral,une, prin cucerirea
lugeacului, a Tarii Romnesti si a Ardealului 2). Totusi
acest domnitor, strain de tara nu a urmarit nici el o pow
litica cu adevarat nationala, ci numai satisfacerea ambi...
tiunei sale. Despot Voda, om al Renasterii, trait 'in mew
<Hut de cultura apuseana, a putut desigur sa intrezareasca,
-alai bine ca oricare, posibilitatea und renasteri spirituale
a poporului romn i. afar a Intemcierii unui Stat roma0
,nesc , totusi ambitiile sale erau mai mad : sprijinindu-se
pc domnia principatelor Romne el rvnea nu mai putia
deat tronul Bizantului.
In cronicari deasemenea Intlnim uneori fraze ca a-

ceea a lui Miron Costin care spune ca In Ardeal, tara

munteneasca i Moldova, poporul se faleste al numele de

Roman" 3), cuvntul Romn Mild aci Intrebuintat ca o
Ilenumire etnica.

Cu toate acestea, intregirea poporului roman si cre.

.area unui Stat romnesc nu a preocupat pe nimeni. Pri.
ma scntee trebuia sa vie din afara si anume, mult mai
--drzia, dela Rusi. Acestia urmareau prin politica lor seculara extinderea stapnirii lor pna la Dunare si chiar

In Ardeal, unde ar fi inceput de sigur prin organizarea

populatiei ortodoxe, pentru a sfrsi In cele din urma prin

1) N. larga, Scrisori de boeri, scris. de domni. ed. 111 Val. de Munte,

4932 p. 208.
2) Hurrnuzaki, H p. 416 6 N. CCCLXV1.
3) Miron Costin, Poema PolonA, Arh. 1st., 1, 1, P. 161, citat de Xettopol 1st. Rom. din Dacia-Tralanii V, III p. 50.

www.digibuc.ro

85

,crearea unui mare Stat dunarean pe care l-ar anexa mai

trziu 1).

Aceasta idee a unitatii nationak iese totusi curnd

dupa aceea din domeniul combinatiunifor diplomatice si
apare limpede In Insusi textul Regulamentelor Organice.
Ian c spune In aceasta privinta art. 425 din Regulamen.
tul Organic al Moldovei (coresp. cu art. 371 muntean) :
,,Inceputul, religia, obiceiurile i asamanarea limbii locui.
torilor acestor printipaturi, precum i trebuintele a Imbe.
lor parti cuprind din ins4i descalecarea lor, elementurile
nedespartitei uniri....." 2)

Curentele politice romne tn perioada de

rede*teptare nationalit. Sugestii in acest sens nu au

-venit Irma numai din afara. Chiar Inauntrul principatelor
incepe sa se aFirme un curent in acest sens care gaseste

ativa aparatori chiar In rndul marilor boeri, dintre cari

unii foarte culti, cum era de pilda Costachi Conachi,
puteau Intelege ideile cari se afirmau cu multa vigoare In Apus. Totus acest curent era prea slab, putini
fiind aceia cari in rndurile Romnilor puteau intrezari
-dupa atunci mnsemnatatea unirii.
1) Printul de Ligne, venit la Iasi In anul 1878, scria dupA o intreve.
dere cu Potemkin,favoritul Implrtesei, care ducea la acea-epoci un fast
regesc In Capitala Moldovel: ,Am spus Principelui Potemkin ell, dac ar
as isbuti si-1 fac domn al Moldovel i Taal Romfinesti. Ce.mi pasa
de toate astea, mi-a spus el; pun rmrg a a fi rege al Poloniel dacl as
vrea; am refuzat sil fiu Duce al Curlandel; sunt mai presus de toate acestea
Mixer, i.am spus, fl aceste dou tArl (Moldova ai Tara RomAneascA) independente de Turd, la Incheerea pcii. Ficeji sA fie guvernate de boerli lor. El
mi-a spus: sA vedem..." CAteva luni dupi aceasta, la 9 Mai 1789, ministrul pruslan Hertzberg scria ambasadorului din Constantino pOl Von Diez :
.Aflu chiar acum cA Prinpl Potemkin aspirA s devinA suveran al Moldovei

si al DA Romano% ceiace n'ar conveni nici unei puteri deal niunai lui.

Nu va fi sprijinit de nimeni".
Un an mal tArziu, ImpArAteasa Ecaterina stAruia la Vlena s se accepte
crearea mmi Stat liber care ar reuni la vn loc sub domnia unui princlpe ortodox toate (Arlie anzate Intre Nistru, coastele Warn Negre, Dunrea, rAul
Olt si hotarele Austriel, cunoscute sub numele de aasarabia, Moldova fi Tara
Romneass".

Planul acesta rmase to:usi nerealizat desi interesase chiar pe principele

Constantin nepotul Ecaterinei, care rfivnise pentru sine tronul acestui Stat.
Constamin lpsilanti putuse deasemenea sA nadjduiasci pentru sine
sprijinul Rusiei, care ar fi vrut sal dea tut domnla arnAndoror principate
ni,e sub numele de <Regat al Dacilors. In doul docnmente din 1807 pAstrMe
de Academie el se numete: <Cu mila lui Dumnezeu Io Constantin Alexan.
.,dru Voevod, domn al Moldovei i Valahlei3 (Din lorga, Desvolfarea ideif
-unit. politice la Rom. p. 38).

2) lorga, op. cit.

www.digibuc.ro

86

Dupa 1821 Ins, si afirma o schimbare totala de ideiDe atunci inainte nu se va mai pierde nici o ocazie de
a se cere evacuarea principatelor de catre Turci. Inde0
pendenta completa a principatelor apare de acum Inainte
ca un ideal realizabil si nu putini vor fi aceia cari o
vor cere cu multa indrazneala.
Dar, Inainte de a examina, inteun capitol separat
si desigur in masura In care ne Ingadue acest studiu res.care a fast conceptia natiunei in gndirea
strns,
celor mai de seama scriitori i oameni politici romni
din Principate, trebue s recunoastem ca, mult inaintea
acestora i chiar a celor mai de seamna ganditori straini,
scritorii ardeleni au avut o idee data i precisa despre
natiune.1 Ad in Ardeal intilnim desigur cele dinti revendicari nationaliste, viguros sustlnute nu numai de cartuo

rari ci de intreg poporul man, care, au sangeIe

inscrie cca dint5i pagina glorioasa in istoria plina de jertfe

a luptelor nationale.

Scoala ardeleanif. Cel dinti luptator energic penm

tru drepturilor natiunii romne, episcopul Ioan lnocentiu
Mica, a fost in acela timp acela care a forrnulat
cea dintdi doctrind politied nallonalistd. Sustinnd drep-turile Romnilor uniti el ajunge s sprijine pe acelea ale
intregei nalluni romdne.
Cuvintele de naffune ualabd revin de nenumarate
ori In toate protestele sale, fara ca grin aceasta sa se refere numai la Romnii uniti, aceia pentru drepturile carora
el staruia in aparenta, ci cuprinzAnd n aceasta expresie
pe totii Romnii indiferent de religia lor. ,,Noi suntem,
declara el1), stapnii ereditari ai acestel tr din timpul
imparatului Traian, et' mult mnainte ca natiunea ssease
sa fi intrat in Transilvania i noi avem ad tinuturi Intregi si sate cari ne apartin".
Totusf, desi acesti aparatori af
unirii religioa.

se aveau o coOtiinta data despre drepturilor natiunii

romne, asa cum o constatam la Ioan Inocentiu Micur
revendicarile poporului roman nu ar fi urmat s fie sa.
tisfacute decdt dual acesta ar trece la unire.
1). Citat dupi N. lore, Histoire des Roumaits et de few chilfsation

Buc. 1922 p. 207.

www.digibuc.ro

87

Revolutia dela 1784 subliniase cu sangele martirilor

iomani aceste revendicari; ins de data aceasta, ele nu

mai erau marginite, nici cel putin de forma, la drepturile
Romani for uniti ci reclamau pentru Intreaga natiune romanA egalitate de drepturi cu celelalte natiuni ale impe.
riului. Astfel ajunge acest popor la reInvierea contiintei
drepturilor sale ca naliunei nu numai ca seek,' religioasa.
.1\lu fiindca ar fi Imbratiqat religia catolica cerea el a.
alma o egala Indreptatire i vanzandu-i contiinta cauta

sa cumpere dreptul de a trai omenete In vechea sa pa .

trie, ci fiindca era i el locuitor i cetatean al acestei
pri. 1).
Aceasta schimbare de atitudine este consacrat formal prin acel suplex libellus valachorum subscris In a.
cela timp de ambii episcopi romani, ce 1 unit loan Bob
i cel ortodox Gherasim Adamovici.
Aceasta Impacare splrituala a Romnilor este datorita
In mare parte i clerului unit care cu multa Trite lep .
ciune renunta la deosebirile dogmatice pentru a-i rea.
minti mnainte de toate comunitatea de interese ale natiu .
nii romne unitare i indivizibila. Iata ce spune In acea.
sta privint Petru Major In Istria Bisericii Romane vor.
bind despre actiunea comuna a clerului roman de man.
doua riturile : ... Cu cumpnul si harnicia for tergand
urgia dintre cele dot's credinti (unit si neunit) care mai
inainte se credea a fi neInvins, iar acuma nu numai cA
nu se goniau, nu se batjocoreau unii pe aftii i Inca cu
purtare frateasca care olalre 2).
Acest suplex, redactat la 1791 de Iosif Meheq,
consilier al curtii imperiale i inspirat de ideile firozofice
ale timpului, afirma cu tarie drepturile natiunii romne,
dar nu atata ale natiunei In sensul istoric al cuvntului,
adica ale acestui popor obidit i Injosit de strainii stpanitori, cat mai ales ale natiunii In sensul revolutionar al
cuvantului, ale Natiunei" contiente, libera prin gratia
lui Dumnezeu i dupa dreptul natural, aa cum o con.
cepea Rousseau i aqa cum o afirmau revolutionarii dela
1789 3).
1). Xenopol op cit. Vol. X. p. 256.
2) P. Mawr, 1st Bis. Rom., aprut la 1813.
3) Vezi i lorga, Hist. des Rounrains p. 210,

www.digibuc.ro

.88

Temeiul istoric pe care se sprijineau revendicarile

revolutionarilor era tot acela al anterioritatii existentei e.
lementului roman In tinuturge pe atunci stapnite de Sasi
.si de Unguri, Insa din spiritul acestei suplice reese clar
ca natiunea asa cum o concepeau semnatarii ci nu era nu.
mai un organism istoric, guvernat de forte inconstiente
si oarbe, ci este mnainte de toate o persoana morala, po .
sednd o vointa constienta si avnd drepturi sacre si in.
violabile, pe care trebue sa le exercite In ciuda preten.
liunilor si impilarifor maghfare. Regasim astfel aci wan
metafizica revolutionarilor francezi a caror influenta se
afirma puternica.

De aceea si revendicarile Romnilor vor fi influen.

late de aceasta conceptie a natiunii. Se cerea astfel con .
stituirea unei Adundri Nafionale care sa aleaga delegati
ce vor reprezenta pe Romani la Viena, infiintarea unor
comitete romdne asemantaoare noilor departamente fran.
ceze, recunoasterea egalitatii de drepturi pent! u toti ce.
lateni" romni alaturi de Maghiari, Sasi si Secui.
Chiar daca In Ardeal aceste drepturi ale Romfinilor
nu au fost recunoscute, totus constiinta nationala ro
mna era trezita. Mndria originei nobile a poporului ro.
-man, Increderea in viitorul sau, tndemnasera pe cei mai
culti dintre Ardeleni sa cerceteze cit mai amnuntit treo
cutul, din care trageau mai apoi argumente in sprijinul
revendicarilor lor. Rezultatul a fost ca 'in aceasta epoca
apar primele studil istorice mai de seama si cele dintai
cercetari serioase asupra limbii romne. Dar, ceea ce este
mai important este faptul ca aceste studii nu aveau In
vedere numai ramura ardeleana a poporului roman ci,
dimpotriva, toate cercetarile tindeau sa cuprinda neamul
romnesc in totalitatea lui, indiferent de tinuturile pe care
el le locula.
Aceasta scoaIa ardeleana, ale card straduinte de a
dovedidreptarile natiunii romne prin nobletea originei sale

pot sa apara astazi adeseori naive, este cu toate acestea'

premergatoarea marilor infaptWri nationale

si ea Inosi

infaptuitoarea unitatii spirituale a natiunii romne. Caci

toate straduintele acestor neobositi patricti tindeau catre
realizarea unitatii de gndire a tuturor Romnifor.
Incoronarea acestor straduiti urma sa fie Infiintarea
www.digibuc.ro

89

la 1795 a unei societli filozoficeti a neamului ro .

mnesc, care ar fi strans legatura sufleteasca Intre Ar

deleni i Romanii din Principate.

Pentru aceasta, Tnvatatii ardeleni s'au pus In kga. i alti boeri din Bucureti,
unde s'au izbit Insa de o lipsa de Intelegere aproape to.
tali, datorita careia societatea, de abia constituita, nu s'a

tura cu Enache Vacarescu

putut mentine.

Nu putem face In cadrul acestui studiu o recapitu.

lare completa a evolutiei ideii nationale la Romani ; cu

toate acestea nu ne putem i'mpiedica sa nu reamintirn si
cuvintele lui Tichindeal care la 1814 exclama in entuzias.
sau: Sa fim noi toti Romanii una ; nu este aci Grec
sau Latin, unit sau neunit ; una trebue sa fie natia romneasca. Mintea, marit natie Daco-Romneasca in Moldova, In Ardeal qi Tara Romaneasca, mintea! and tevei lumina cu Tnvatatura, cu luminatele fapte bune te vei
uni, mai aleasa natie pe pamant nu va fi Inaintea ta".
Deasemenea la 1816 gasim pe un carecare Petrovici
are facnd traducerea unei pedagogii pe care o Inchina
lui M. Popovici, directorul coalelor banatene, trece 'in
prefata cartii sale urmatoarele cuvinte Neputnd afla
pe nimenea caruia, fiindu-i cultura iubitei natii romaneti
de inima lipita, s mi dea o mn de ajutor, Incepui a
cumpani pe toti iubitori de cultura nationala nadajduind

a volt' da de unul, i ca adevarat nadejdea mea nu fti

deqarta, caci te-am gash pc d-ta, care de mai multe ori

prin ostenelile Intru plamadirea bunului de comun i al
patriei, ti leai tiut agonisi D-ta eti cel dintai care ai
alergat, gata fiind a da ajutor unui nationalist". Acesta
este, dupa Xenopol, cel dintai text romanesc In care in-i
tainim cuvantul de nationalist" ').
Fraze ca acestea am putea desigur sa gasim cu sus.tele, iar autorii de mai sus nu sunt desigur singurii cari
au colaborat la elaborarea celei dintai credinte nationale
romane. Nadajcluim insa ca cele de mai sus sunt suficiente pentru a schita sensul evolutiei ideii de natiune
In cugetarea invatatilor ardeleni, cari ajung s aiba cei
I) Xenopol op cit. Vol. X, p. 271-72. In Principate cuvntulnalionat

nu spare dedt la 1824 In prefaja Mitropeitului Veniarnin la istoria Scrip.

Audi Noulul Testament. N. lorga ist. lit. rom. In sec. XVIII Vol. 11 p. 407.

www.digibuc.ro

90

dintai o idee clara despre unitatea natiunii romane. Ceeace

trebue totusi sa mai remarcam este c in conceptia ace.,

stor scriitori natiunea nu trebue sa constitue In mod ne.
cesar un Stat independent si bine individualizat i poate
sa se mentina libera alaturi de alte natiuni deasemenea
libere In cadrul unui Stat care s le cuprinda pe toate.
Cu alte cuvinte, putem spune ca ei nu aveau Inca o
conceptie dara a Statului-Nationat
Ideea unirii tuturor Romnilor Intr'o aceiasi comunitate
politica i creearea unui mare Stat romnesc nu apare
dect mult mai trziu, desigur sub influenta scoalei
istorice. In orice caz,
acesta este marele merit al
scoalei ardelene,
scriitorii din aceasta scoala au fosr

printre cei dintal cari au avut o conceptie precisa despre

natiune, privit ca realitate sociala i istoric.
Prin aceasta ei ne apar ca precursorii indepartati ai
marilor curente nationaliste din veacul XIX, chiar daca
nu au stiut sl traga Intotdeauna toate consecintele po .
litice pe cari doctrina lor le cuprindea.

www.digibuc.ro

CAPITOLUL 'XII

EUROPA $1 REVOLUTIA FRANCEZA

Europa In ajunul revolutiei franceze. Am v.

.zut pe scurt care era situatiunea Europei In preajma re

volutiei franceze. Am vazut cum popoare cari nici nu
erau kate In seama In calculele politice ale guvernelor,
-Ivi fac acurn intrarea In scena. Viitorul Europei Incepe
sa se precizeze vi e uvor sa se Intrevada chiar din acele
vremuri care va fi evolutia ei politica in secolul urmator.
Cu toate acestea, pentru ca patriotismul echivoc vi
venal al cancelariilor europene din veacul XVIII sa poata
deveni sentimentul puternic vi sincer care a Insuffetit vfata
politica la Inceputul secolului urmator, era nevoie de o

iransformare radicata a societatli vi a Statului. Devi a.

ceasta schimbare era de mult pregatita, ea nu se putea
realiza fara o puternica li brutala miveare de masse. A.
etasta fu revblutiunea franceza. Vechea monarhie absoluta
constituia cea mai potrivita forma de tranzitie Intre Statul
medieval vi eel modern. Cu toate acestea nu Inlaturase
deck o parte din cauzele cad stinghereau desvoltarea fim
reasca a natiunilor, cari tot mai erau Incatuvate intr'o
nesfrvita scrie de institutiuni Invechite, precum qi de re.
gulamente, ordonante, restrictiuni de tot felul, cari Maibueau initiativele particulate vi erau pe punctul de a
stinge cu total viata nationala. Statul odata consolidat nu

alai vazu In libertatea supuvilor sai dect o amenintare

www.digibuc.ro

92

Un pericol pentru sigaranta sa. Rgii, uitnd sprijinuf

pe care odinioara lau primit din partea natiunilor, nu mai
tinura socoteala de interesele reale ale acestora nestiind
sa cntareasca adevarata forta populara de care ele dis.puneau, au Incercat sa guverneze singuri.
Revolutia de la 1789 a redat natiunei toate dreptu.

rile ei. Ea a reunit Intr'un singar efort toatc energtile

risipite ale natiunii. Principiul libertatil individuale procla.r

mat de revolutia franceza cuprindea in sine, ca un coro.

lar, principiul libertatii nationale i dreptul de autodetera
minare al popoarelor. Drepturile omului i drepturile
natiunei erau inseparabile.

Naliunea In conceptia lui Jean-Jaques Rous..

seau. Cu toate acestea formulele revolutiei franceze

pe cad se sprijina constructia juridica a Statului modern

chiar atunci cand nu- sunt cu totul false, nu ramn mai
putin abstracte, schematice i adesea inaccesibile.

Daca urmarim evolutia principiilor de drept public,

observam din punctul de vedere care ne in,tereseaza ca
aceast evolutie a principiilor juridice, merge paralel cu OE
evolutie a conceptiei politice a natiunii. In doctrinelc filozofice premergatoare, ca i in conceptia revolutiona.
rilor francezi, natiunea aparea ca o fiinta abstracta, mai
mutt ca o fictiune, impusa de necesitatea de a gasi un

suport vointei suverane i dreptului de comanda al Sta.

tului. Natiunea suverana, asa cum fusese ea imaginata de
filozofii din sec. XVIII, nu are In sine nimic real, nimicconcret i nimic precis. Teoria contra ctului social, care
preocupase pe toti filozofil din sec. XVII si XVIII era din
punct de vedere sociologic inadmisihila iar din punct de
vedere juridic dadea loc la grave dificultati.
In conceptia lui Rousseau, acest contract social nu
era numai generatorul dreptului de suveranitate ci al natiunei Insasi1). Natiunea avea asa dar o baza contrac.
tualA, sprijinita fiind pe un act de vointa, cugetat i exprimat cndva In mod formal (Avant que d'examiner
l'acte par lequel un peuple lit un roi iI serait bon d'e.
xaminer l'acte par lequel un peuple est un peuple ; car
1) Esmelu, Elements de dr. const. fr. et compar Vol. 1 p. 302. ed,
1927.

www.digibuc.ro

93

cet acte, &ant ncessairement antrieur a l'autre est le

vrai fondement de la socit').
Pactul social, care sta la baza oricarei societti, cere
consimtamantul unanim al tuturor cetatenilor, caci asos.
cierea nu poate fi decat un act voluntar si constient.
Orice orn se naste liber si stapn pe sine Insusi si sub
nici un pretext, nimeni nu poate sa-i rapeasca aceste Inm
susiri fara voia lui 2). Rousseau priveste deci natiunea ca
o comunitate pe care o leaga un contract social, o aglo .
meratiune de indivizi cari au pus capat unei stari natu.
rale primitive, creind o natiune prin stabilirea de comun
acord a unei autoritati superioare vointelor individuale,Aceasta natiune nu este privita nicidecum ca .un fapt
necesar, ca o realitate sociala si istorica superioara si diferita

de indivizii cari o compun, ci nu este decat o asociatiune

vremelnica si voluntara a acestor indivizi.
Nu vom discuta mai mult aceste conceptii care as.
tazl par a fi definitiv si complet abandonate. ()rick de
frumoase ar fi principiile ce alcatuesc fundamentul moral
al docrinei 1111 Rousseau si de care nu ne putem ocupa
in lucrarea de fata, nu putem ascunde erorile naive pe
cari el Isi sprijina intreaga sa teorie si nici sofismele
prin cari Incearca s o apere.
Neantul tuturor doctrinelor contractuale ,ne apare In
primul rand atunci and le punem In fata realitatii isto.
rice, caci In toata istoria nu exista niciun exemplu de
asemenea pact, desi multi adepti ai acestor doctrine au
Incercat sa le gaseasca. Locke Incercase inaintea lui Rous.
seau sa raspunda acestei obiectiuni spunand ca pactut
social a avut loc cu mult Inaintea celor mai vechi docu.
mente istorice. Este cu putinta, spunea el, sa negam

faptul a la origina Romei si a Venetiei s'ar gasi unirea

mai multor oameni liberi si independenti unul de altul,
printre cari nu exista o superioritate naturala si nicio
suboordonare". 3) Citeaza dupa aceea exemplul unor tri.
buri americane din Florida sau din Braztlia si multe alte
asemenea 4 naliuni, care-si aleg sefii dupa cum le place-,4)
1) Contrat social, Cartea I. capit. V.
2) bid, Cartea J. cap. VI.
3) Essay on civil gouvernement; citat de Esmein op. cit. p, 309,
4) Ibid.

www.digibuc.ro

Dan la Inceput acest pact social, ce sta la origina

matianifor era considerat ca o realitate istopica neconte.,

stata, cu timpul cl Incepe sa fie privit mai curnd ca

necesitate logica fara de care puterea publica nu pua
tea sa fie Inteleasa. Astfel Rousseau Insusi spune ca
.clauzele sale sunt ,admise i recunoscute pretutindeni In
mod tacit" 9 i a el se relnoeste din generatie In genen
ratie prin simplul rapt al resedintei pe teritoriul unei
matiuni. 2)

Iata cum adeziunea care la inceput parea sa fie exa

primata formal apare acum mai mult ca o fictione. Vat-te1,3) care se alatura acestei conceptii, trage o concluzie
practica foarte interesanta : dreptul de a reiusa adeziunea
la contractul social pentru oricine i deci de a nu mai fi
membrul unei natiuni din care pana atunci facuse parte.
Blakestone merge mai departe si sustine ca prin con.
tractul social nu trebue sa Intelegem altceva dect naso.,
cierea necesara impusa de sentimentul neputintei i imw
perfectiunei omenesti". Cu toate c acest contract social
,nu a fost niciodata exprimat In mod formal el trebue
insa Intotdeauna Inteles i prezumat in actul Insusi al
-asocatiunei. 4)

Iata cum contractul social, pactuf originar 'cc sta la

6aza conceptiei contractuale a natiunei tinde sa devina tot
mai mutt o simpla fictiane juridica, neavnd alt scop dea
ct sa concilieze drepturile intangibile ale individulurcu
.acelea ale societapi care le garanteaza. Natiunea In acea.
-sta conceptie nu este altceva cleat o comunitate organim

zata ma baza unui statut recunoscut de buna voe de top

membrii sai. Aceasta asociapune nu dureaza deck atta
vreme cat pactul initial e respectat si se desface indata
ce el se ails calcat ; atunci fiecare membru al natiunei
redobndeste dreptarile sale, si II recapata libertatea
initiala pierznd pe aceea conventionala pentru care o
pa rasise.

Aceasta natiune, ce ia nastere printr'un contract,div,

rune totu de o voinfer colectivei i de o personalitate
1) Rousseau Contrat Sodal, Cartea I Cap, V.
2) Contrat social, cartea IV cap. Il.
3) Esinein op. cit. pag. 309 nota 22.

/778).

4). Commentaries on the laws of England, Introd. 2 t. 1 (Oxford

www.digibuc.ro

95

distincta de vointa si personalitatea

unica si
indivizilor din care e aIcatuita.
Iata dar forma sub care se prezint in conceptia lui
Rousseau natiunea devenita titulara a dreptului de suve.
ranitatea.
Aceasta conceptie a natiunei-persoanA a supravietuit

teoridor lui Rousseau l, n timp ce contractuf social era

discreditat, ea a izbutit s domine toat doctrina dreptu.
lui public francez, constituind fundamentul pe care se
sprjin i astazi conceptia democratica a Statului.
onfuzille i dificultatik de ordin juridic la care ea

natere mai ales in ceeace priveste definirea raportu .

arn dintre Stat qi natiune au contribuit mute() mare ma.
sur la discreditarea acestei conceptii atacata astazi cu
violenta in toata doctrina contemporana, mai ales in Germ
mania i Italia, i criticata chiar de juristii francezi.
Intr'unul din capitolele viitoare vom examina pe scurt
atat criticile ce i se aduc ct qi noile conceptii ce tind
ca o inlocuiasca.

Aspectul national si cosmopolit al revolutiti franceze. Atunci and revolutionarii vorbeau

de drepturile otnului sau de suveranitatea nationala, ni.

meni, atat in Franta cat sI in restul Europei, nu se mai
gandea la omul abstract, la omul fara trup i fara stb.
flee sau ,la natiunea ideala, !YAM teritoriu i fara
tori"). Fiecare popor, spune Albert Sorel, imitand in a.
ceasta poporuf francez, care lansase in lume aceste mad
idei, le-a conceput cu notiunile proprii spiritului sau
le-a reprezentat cu imaginile strnse de generatiile din care
se nascuse ; el le-a hranit cu sangele sau putem spune,
le-a dat viata insufletindu-le cu toate pasiunile rassei
sale " 2).

Revolutia franceza 7i pierde astfeI caracterul cosmost

polit pe care-I avea la inceput, pentru a deveni tot mai

mult o revolutie nationala. In acest caracter national re.
,zida toata forta ei. Prin el se ex plica entuzfasmul pe care
l-au desIantuit ideile abstracte pe cari ea le proclama.
Tot astfel se explica de cc o revolutie pornita pe
6aza unor principii universale cc se adresau umanitatii in
1). A. Sorel La rvol. fr. et. L'Europe, Vol.

2). lipid.

www.digibuc.ro

96

genere, fara dcosebire de rass sau de nationalitate, trans.

forma totusi Europa mai mult sau mai putin cosmopo.,

lita din veacul XVIII in aceea profund nationalista din
veacul urmator. Ideik de libertate i egalitate ale revo .
lutiunei franceze, asitnilate de fiecare natiune conform cu
traditia si caracterele ei, determina In toate Statele o re-

actiune impotriva influentelor strtine si in special fran.

ceze, cari domina in tocaa Europa. Revolutia dela 1789
ne apare astfel sub doua aspecte diferite unuI pur fran .
cez si altul european. Daca In Franta revolutia a avut
in primul moment un caracter dezinteresat, atunci cnd
ea Iupta Inteun avant de entuziasm pentru drepturile im.
prescriptibile ale umanitatii, ea va pierde acest caracter
indata ce natiunile europene Tsi vor fi asimllat ideile ei.
In prima faza a revoIutiune, principiile proclamate deea
vor fi universale, ele nu se adreseaza spiritului uman la
genere, asa cum au facut-o Voltaire si Rousseau. Natiu .
nile europene nu s'au putut margini la aceasta ci ele in.
cearca sa utilizeze In folosul lor ideile abstracte i dezin.
teresate ale revolutiei. Franta a fost cea dintiu care a
denaturat In favoarea sa principiile pc cari le proclamase.
Europa deasemenea n'a inteles s lupte pentru ideia unei
libertati abstracte i metafizice, ci ficcare natiune a lup.
tat pentru drepturile ei proprii.
Revolutiunea franceza rastoarna din capul locului
vechile principii ale Europei monarhice. Ea proclama su.
veranitatea poporului, ameninta vechea organizatie politica

si Indeatnna natiunile la revolta. Odinioara si iate, farar

mitate i impartite sub dominatiuni diferite, strine de as
piratiunge Ior, acestea se reunesc i se consolideaza,
pentru a $ i apara drepturile i libertatea lor.
De acum inainte natiunile europeene sunt definitiv
formate. 0 era noua Incepe in istorie. Nationalismul, ca.
re, pn acum, a avut caracter exclusiv politic, dobndeste
de aci Inainte un caracter moral. Daca pan la inceptul
secolului trecut el a aparut ca un simplu sister,' politic,
si a constituit un argument invocat atunci and putea sh
serveascA drept baza unor revendicari teritoriale i repu.
diat de cate ori slujea idealul de libertate al natiunilor o.
primate, de acum Inainte el ne apare ca o doctria pow
itic admisa In mod unanim, produs al und activittf_
con.Wenfe
organizate.
www.digibuc.ro

CAPITOLUL XIII
ORIGINELE NATIONALISMULUI DOCTRINAL

Influenta filozofiel franceze in Europa in Sec.

XVIII. Filozofia rationalism a veacului XVIII liberase
pe individ de toate piedicile pe cari ignoranta, tirania, pasiunile i ura i le-a pus In ca1e, deschizandu-i largi por.
iI stiintei, prin cari va patrunde lumina unor orizonturi
noui i pline de fagaduinte. Lupta impotriva prejudecati.,
lor i a obscurantismului pe care a Intreprins-o aceasta
filozofie paria sa fi dat roade. Actiunea so, pornita din
Occident, din Franta si din Anglia, unde filozofia carteziana, stiinta lui Newton si empirismul lui Locke preocu.
pau toate spiritele; s'a extins curnd dupa aceea In toata
Europa 1). Aceasta filozofie, care promoveaza libertatea
sandirii i superioritatea ratiunei nu poate admite ca
judecata sa fie paralizata sou influentata de factori straini
irationali. Ea pretinde indivizilor curajul i vointa de a
judeca prin ei InsAVI inlaturnd orice prejudecati i orbs,
.ce

Prin aceasta sec. XVIII cauta s

tutela exterioara.

sprijine pe individ pe sine Insug, mnlaturnd tot ceeace ar

fi putut stingheri liberul exercitiu al vointei sale. Barierea
le econoroice, politice, sociale trebuiau sa se prabuseasca,
in timp ce armonia Intre oameni si Intre popoare aparea

nu numai ca un ideal ci ca o datorie pe care o impune

ratiunea.
1). Speold, op, cit. p. 29.

www.digibuc.ro

98

Acesta este spiritul ce a .dominat cultura european6

in *nut revoIutiei fraceze. Caracteruf universal al ace.
stor idei a inlesnit raspandirea lor, creind o mare unitate
culturala, capabila sa atenueze frontierele materiale i spi.
rituale dintre natiunf, In Italia si in Germania s'a cladit,.
sub impulsul acestor idei, aceleasi iluzii generoase cu a.
celas entuziasm ca qi in Franta religia umanitatil, incre
derea absoluta in ratiune, credinta ca fericirea umanitatii

e pe cale de a se realiza si cal odata gndirea descatu.

*ata, se va Implini pentru totdeauna regnerarea umani.

tatii. Aceasta umanitate nu are patrie. Adeptii noului

cult nu mai cunosc hotare : ei stint cosmopoliti" 1).

Iata ce scrie Goethe despre ace asta epoca : Gaze.
tek i noutatife nu mai inter esau pe nimeni; toate stra
duintele noastre erau indreptate catre cunoasterea omului;
cat despre oameni In general, noi Ii lasam sa faca ce-i
tae capul" ; iar SciiIler scria prietenului sau Koerner, care,.
alaturi de Goethe, era cel mai intim confident al sau
O natiune, un eveniment national, nu poate sa ne captio,
veze atentta cleat in masura in care ei contribue la rea.
lizarea progresului umanitatii" 2). Tot el spunea la 1784 :
,,Eu scriu ca un cetatean al lumii. Eu m i-am pierdut de
malt patria si am inlocuit-o prin lumea cea large` 3).
"Germani! exclama el, nu incercati sa alcatuiti o natiune,
marginiti-va sa ramneti oameni" 4). Spiritul larg i tole .

rant al lui Lessing a ignorat deasemenea ideea de patrie.

Aceste idei plateau in aer, ele constituiau hrana spia
rituala pe care o absorb in mod incontlent toti filozofii
i toti scriitorii acelor vremuri. Rousseau este insa acela
care a stiut sa le nteleaga cd mai bine. El fe-a animat
prin genial sau i le-a lansat in lume. Precursor al mud
revolutii- el a fast urmat nu numai de compatrio tii sai of,
adevarat profet al unei noui credinte, el domina tot spi.
rituf acelor timpuri.

OrigInalitatea gandirii germane. Germania a

fost dela inceput atrasa i pasionata de aceasta filozofie
1) Albert Sorel, op. cit. VII. 1. p. 105.
2) Citat de Louis Cons, De Goethe Sismark, Paris 1910 p. 35.

3) Citat de FI. Sorel, op. loc. cit.

4) Ibid.

www.digibuc.ro

9'3

a card influenta a fost aci mai mare cleat ta alte State.

Asimilata i adaptata spiritului rassei germane, ea a pututsa dea ad roadele cele mai interesante, cu un puternic
netagaduit caracter de originalitate. Daca In Franta ideile
lui Rousseau au condus la anarhia revolutionara
Urania catorva fanatici, dincolo de Rin, ele au sluit la
edificarea unor sisteme filozofice noui, viguroase, datorite
spiritului mitodic al profesorifor germani si la recladirew
unei societati pe cale de a se destrama. Marife principii
ale revolutiei franceze, trecute prin sufletul poporului get..
man au dobandit un netagaduit caracter de originalitate.
Astfel filozofia lui Kant constitue n aceIas timp, atat
punctul culminant cat si lichidarea rationalismului din se
colul XVIII.
Aceasta originalitate a gndirii germane a facut pe
Taine sa spuna ; De 1780 el 1830, l'Allemagne cr

produil !miles les ides de notre ewe historique"

Para a cerceta cat adevar cuprinde in sine aceast pro

pozitiune, trebue sa recunoastem ca, din punctul nosfru
de vedere, Inraurirea pe care a avut-o filozofia germana
si In special scoala istorica germana asupra modului cum
erau privite fenomenele politice, economice, sociale
dice, a fost imensa. Datorita contributiei gandirii germane,

punctul de vedere istoric national, astiga tot mai multteren asupra puntului de vedere rational. Noua scoala
istorica apare astfel inteo strati sa conexiune cu cercetto,
rile aprofundate facute asupra religiei, institutiunilor,
dreptului i originelor nationafe.
Dela teoriile politice i juridice ale lui Kant si pna

la scoala istorica, distanta e foarte mare. De aceea ea nici

n'a putut sa fie strabatuta printeun singur salt. Punctul
de vedere istoric nu s'a impus din capul locului. Ca orice
doctrina destinata unui stralucit viitor, ea e produsul unei
evolutii lente a spiritului uman.
Alaturi de opera imensa a lui Goethe, filozofia kan.
tiana constitue pentru Germania produsul cel mai carac.
teristic al acelor timpuri. Desi el nu face cleat sa polasvrizeze intr'un sistem unitar si complet ideile filozofiei fran.
ceze ce proclamau drepturile intangibile ale ratiunii, Kant
1) Taine, Histoire de la littrature anglaise (T. V. p. 268).

www.digibuc.ro

100

introduce totusi o nota noua, atunci and caufa sa afle

limitele cunoasterii. Adevarata filozofie devine pentru el
.tiinta limitelor ratiunii umane". Va fi necesar ca
ratitznea sa stabileasca un tribunal, care sa-i garanteze
sevendicarlle legitime si s'o condamne In pretentiunile sale
arbltrare, nu In numele unci autoritati oarecare, ci dupa

leek sale proprii, eterne si imuabile. Acest tribunal nu

.este altul cleat Critica Raliunei Puree. Acest examen
critic ?I conduce pe Kant la concluzia ca ideile Ratiunei
pure nu contin in sine nimic real si nu exista In afara
contiintei noastre. Cunostinta pe care o avem despre
lumea exterioara este deasemenea cu totul relativa si In
legatura ca faculatile noastre de cunoastere. Ea nu ne
permite sa cunoastem cleat realitatea asa cum ea exista
Apentru nob. si nu asa cum exista in sine. Stiinta noastra va avea asa dar dlimiteo, pe cari datorita structurit
sale, ea nu le va depai niciodata. Aceste limite sunt
...determinate de experienta. Vechea metafizica Incearca sa
patrunda In domenii cc depaseau aaeasta experienta : imor.
talitatea, existenta unui Dumnezeu, ideea de libertate. Pia-

sata In fata acestor probleme, critica, dupa Kant, nu va

putea deck sa le declare insolubile. In felul acesta se
prabuseste si acel minimum de adevaruri metafizice care
constituia Inca suportul vechilor sisteme filozofice.
In realitate aceasta prima parte critica servea numai
Ale introducere la o a doua parte constructiva. Ea nu
facea altceva dect sa stabileasca o baza solida si sigura
pe care sa se poata cladi o moraia 1 o metafizica noua.
Separnd In doua exercitiul ratiunei, Kant distinge Ra.

ttunea purd, teoretica si speculativd, de Ratiunea praclied, activa i capabila sa realizeze o ordine de fucruri.
tiinta constitue sfera de actiune a celei dinti iar morala

,cloineniul celei de a doua.

Atunci cnd e vorba sa determine valorile" morale,

_Kant afirma a Ratiunea este aceea care fixeaza a priori
formele pure ale datoriei. Aceste forme stabilesc a priori
Legea, pe care Vointa i-a dat.o In mod fiber sie-Insai.
Kant nu stabilete o determinare calitativa a Binelui, o
scara de valori morale sau de virtuti umane ; ceeace im.,
porta este sa se impuna activitatil o norma uniforma si

.o disciplind imperative' sub forma unui imperativ ca.,

www.digibuc.ro

lot
legoric. Autonomia contiintei, de care ne vorbete filo.
zoful german, nu constA deck Inteo supunere i o ascul.
tare ,pure, actin detaata de orice mobil interesat, per.
sonal si umanPrin aceasta Kant ne apare ca unul din marii edu.
catori ai contiintei germane 1), Istoricul Treitschke inchina cteva pagini entuziaste acestui cult pe care filozo.
fia kantiana II avea pentru disciplina si care nu se poate
explica dect prin spiritul propriu al 'Germanilor, pentru
cad a fost alcatuit acest sistem filozofic. Atunci cnd
scria, profesorul din Knigsberg s'a gndit desigur, in
primul rnd, la Statul in care trAia, la Prusia lui Frederic
cel Mare. Imperativul categoric al lui Kant evoca acea
servitute pe care poporul german tie s'o accepte cu multa
voioie si care poate fi exprimat printeun singur cuvnt
ce cuprinde in sine calittile nedesmintite ale acestui po .
por de militari si de functionari : der Dienst, serviciul.
In aparenta nici o filozofie nu poate fi mal abstracta
mai putin capabila s influenteze massele ca filozofia
lui Kant. Cu toate acestea, mnrurirea sa a fost mare,
deoarece ea corespunde structurei morale a Germanului,
pe care un autor a definit-o astfel : Germanul are sena
timentul de a fi o celula microscopicA In corpul unui
organism uria, care-1 hranete si la intretinerea cAruia el
colaboreaz. Aci se simte el, in acelas timp, stap2n si rob,
mndru i ascultator... De unde vine acest monstru Care
e eseno lui profunda ? Mister. Viata nu este ea ins4i
misterul misterelor ? De altfel aa o vor si Germane. 2)
Dela Luther la Kant i, cum vom vedea, la Hegel,
filozofia germana va traduce acest sentiment complex de
utnilintA, de admiratie i de mndrie a Germanilor in fata
Ordinei superioare, a Legii investitA cu o Maestate di.
vina i care se impune in mod necesar i universal. In
virtutea acestui caracter particular' al poporului, rationa .
lismul optimist din sec. XVIII, care, sub influenta filozo
fiei franceze, admitea existenta Principiilor eterne i a
Valorilor universafe, a Ordinei stabile i a Dreptului imua.

bil, cedeaza locul pesimismului german, care nu se increde

1) Spenl op. cit. p. 43.
2) Ernst von fister. Die Krise der burgerlichen Ideologie, Deutsche
Rundschau, lulie 1931, citat de Spenl, op. cit. p, 184.

www.digibuc.ro

102

nici tn Ratiune i nici In Adevar. Idealismul post- kantian,

va adnci i mai mult prapastia ce separa cele doua
ceptii. El va opune clasicismului indreptat catre cunoasterea superficiala a naturii, o lume interioar, metafizica,
, o lume a postulatelor morale, a imperativelor practice,.
a miturilor religioase, a valorilor si a vointei de putere...'
Inteligeno i Adevrul dobndest tot mai mult un rol
subaltern, ele vor fi deasemenea (dirijate, intrnd fie In
slujba moralei, fie a Natiunei, fie a vointei de domina.
tiune a tassel. 1)
Filozofia germana, chiar atunci cnd a fost inspirat
de aceea engleza sau franceza, a lamas totusi profund.
originala si a servit Intotdeauna nazuintele poporului get..
.

man. De aceea nu trebue sa ne mire faptul ca doctrina

filozofica att de abstracta a lui Kant, si mai ales

aceea a discipolilor lui, a putut anima In Germania miscawrea de independenta nationafa. 2)

Curentul Sturm und Drang i Cultul Geo

niului" National In Germania. In

literatura, deasea-

menea, se observa In acea vreme o brusca schimbare

de atitudine. La origina ei regasitn tot influenta lui Rota.
seau, ins, ca si in filozofie, denaturata, germanizata, asa

Inc& cu greu ti putem regsi elementele. Intoacerea la

natura, pe care o sfatuia Rousseau in Franta, a avut In
Germania un puternic rsunet. Ad ea poarta numele de
Sturm an Drang dupa titlul unei drame de Klinger.
Rousseau

nu

si-a

imaginat niciociata intoarcerea

la natura tn aft sens dect acela de a reveni la condia

tiuni de trai mai potrivite cu firea omeneasca, conditiuni
ce puteau fi realizate In cadrul ordinei sociale. Pentru en .
tuziasmul tinetilor novatori germani, aceasta era prea pu.
tin. Spiritul lor, trite. continua efervescenta, cauta altceva
care ar putea satisface fondul primitiv, anarhic i iratio.
nal al suffetului german. De aceea pen tru autorii din aceasta perioada Natura se confunda cu o stare de primi.
tivism barbar, preistoric, In care sufletul Isi pastreaza toate
insusirile safe, nentinate de civilizatie. Aceasta este nota
2) Spenl op. cit. 182.
3) Louis Cons. op. cit. p. 21.

www.digibuc.ro

103

ce domina literatura germana din acea epoca. Stilul ei

rapsodic, violent i profetic, o apropie de poezia populara
pe care cauta s'o imite. Principala sursa de inspiratie a
acestor poeti e lirismul primitiv i coloritul viu i nepre .
vazut al poeziei populare. De aceea ei sunt cei dinti
cari au cercetat aceasta poezie i cari au afirmat c arta
frumusetea stint foarte variate. Fiecare individ, fiecare
natiune, fiecare epoca 1i are elanul, originalitatea i ge .
niul" sau

J. G. Herder. Herder este cel mai de seama reprezentant al acestui curent. Primele sale studii sunt con.
sacrate literaturilor primitive. Cele doua mari epopee ale
antichitatii, Biblia i Homer, 'il preocupa dela tuceput tn.
tr'un acelag grad. Extrem de interesant este tns o cu.
legere de poezii populare pe care a intitulat-o Stimmen

der Volker in Liedern, si care constitue un adevarat

Pantheon poetic, tn care Nordul i Sudul, Occidental i

Oriental se Intalnesca.
Lucrarea fundamentala, 'in care.V rezumA toate cone

ceptiile sale, ramne Ins celebra sa Filoz ofie a Istoriei

(.1deen zur Philosophie der Geschichfe der Mensch.

heit", 1784-91). Adevarat precursor al conceptiilor mo.
derne, el considera fenomenele istorice ca fiin d animate
de un principia interior V imanent.
Stilul sau colorat, descusut i variat, are oroare de

sintaxa, de forme i de ordine. El nu tine seama deck

de impulsul launtric al creatiunii 4i de scnteerea momen.

adaptndu-se 'in totul ideilor i gndirii sale. Ade
varat spirit enciclopedic, filozof profund i mare creator

de idei, Herder rmne ins sub influenta umanismului

clasic si cosmopolit. Cu toate acestea el face parte dintre
primii cari au Incercat s patrunda i sa tnteleaga geniul
propriu al popoarelor i tot el este acela care a introdus
la baza ideii de progres un element nou i anume dina.
mismul propria al istoriei. In fetal acesta el ajunge sA
conceapa lumea ca un univers de o mare complexitate,
alcatuit din nenumrate forme particulare, originale i in.
dividualizate. Studial acestor forme tl va pasiona. Originali.

tatea for, mentinut intacta In diversitatea haotioa a uni.

versului ti va preocupa Intotdeauna. Pentru el scopuI
www.digibuc.ro

104

artei nu este de a creea forme noi si de a urmari pas cu

pas civilizatia, ci, dimpotriva, de a Inltura actiunea ei
nefasta pentru a inentine caracterul original al fiecarei

natiuni. O natiune care nu stie sa se apere Impotriva

strainilor nu este demna de acest nume" 1).

Prin aceasta, Herder accentueaza si mai mult curba
care, In Germania, duce dela universalism la parti.
cularism ; mai mult chiar, el este acela care deschide campania pentru redesteptarea sufletului national, continuata
-apoi de toata scoala romantica germana in fruntea careia
gasim pe Schlegel, Novalis, Grres, Arndt, Schelling,
Grimm, Niebuhr, Kreuzer, Hugo si altii. Aceasta cam,panfe, incurajat de guvern, sprijinita de filozofi si de
juristi va deschide o era noua in istoria civilizatiei eum
ropeene si a spiritului uman.

Perloada rornantie. In toata Europa, romantis.

mul se afirma, catre sfrsitul sec. XVIII si Inceputul sec.
XIX, printr'o atitudine noua fata de problemele vietii si
ale gndirii 0 definitie exacta a acestui nou curent e
totusi aproape imposibila de dat. Elementul romantic, vag
si nedefinit, accentueaz1 tot ceea ce nesocotise intelectua.
lismul veaculului XVIII. Rasturnnd cu totul vechea conceptie individualista, el se sprijina pe sentimentul unei
legaturi nelamurite Intre individ si societatea In care tra.
este. Oinul nu poate fi separat cu totul de ansamblul In
care se desvolta si nu poate fi Inteles cleat In cadrul
acestai ansamblu. Fibrele cari leaga pe indivizi laolalta
stint de asa natura Inct ele scapa posibilitatilor noastre
de cunoatere. Omul izolat, omul universal, asa cum II
imaginau individualistii, nu exista in natura- El nu e deict o creatie a mintii noastre, abstracta, lipsita de viata,
obtinuta prin eliminarea tuturor particularitatilor etnice, istorice, religloase si nationale.
De aci pna la conceptia organicista a societtilor,
nu mai era dect un pas. Fiecare popor, fiecare grupare,
constitue astfel o individualitate independenta, cu o evoo
lutie proprie, natural si inconstienta, ce se urmeaza nes.
tingherita Impotriva oricarei interventiuni arbitrare, care,
1) Herder, Scriseri asupra progresului umanttlii, eitat de L. Cons. op
cit. p. 26.

www.digibuc.ro

105

pdn actiunea pur rationala a unui mecanism administrativsul

sau a unei politici nepotrivite, ar tinde sa schimb e.
normal al istoriei sale.

Scoala dela Heidelberg. Ioseph Grres. Novalis.

cel .mai de seama al acestel conceptii e
Joseph Grres, czre accentueaza importanta legaturiloi
sufleteti create printr'o comunitate de origine (Stammes
istorice
gefhl), singurele cari pot crea
puternice, i originale. E suficient ca o comunitate etnica,
sa se si1rt legata prin tra.,
Volkstum, Volkheit,
ditiuni istorice comune, prin obiceiuri, credinte sau insttutiuni asernanatoare, pentruca integritatea ei sa devins
Teoreticianul

ce spune In aceasta privinta Grres la

1815, In gazeta sa Mercurul Renan, cu ocazia tmpartirei

regatului saxon : cE o privelite impunatoare, accea pe care
ne-o ofera acest trunchiu super b ale carui radacini se Implnta

In trecutul Indepartat al rassei i ale carui ramuri Inalte,

crescute la umbra sacra a padurilor, au Infruntat, dealun.
gul veacurilor, furtuni nenumarate ; el ii implnta astazi
tot mai adnc radacinile In pamnt, iar culmile sale se
Malta tot mai sus, Incat acela ce mai pastreaza In suflet
un simtamnt omenesc se simte cuprins de tearna la gn.
De aci
dul de a ridica securea asupra acestui trunchiu
urmeaza ca orice grupare etnici are dreptul i datoria sa
pastreze cu sfintenie denumirea sa istorica de care se
leaga amintitile trecutului sau. Toate legendele cari i-au
fost transmise din leaganul copilariel sale i dccumentele
pastrate de cronicile batrne, toate melodiile ce au vibrat
in suffetul poporului, toate Intmplarile, faptele sale i
chiar toate durerile i victoriile, toate sunt legate de nu.
mele lui. Deasemenea, tot ce constitue pentru aceast
grupare originalitatea sa, produs al creterii i formatiund
sale intericare, culegerile de legi, cutuma i obiceiurile stra.

vechi, Inteun cuvnt tot ceea ce dovedqte continuitatea

i individualitatea sa particulara, sunt, toate, fucruri demne
de acela respect i acela care se atinge de de ranete

poporul say, care, mai curnd ori mai trziu, Il va lade.

'Arta, pc el si tirania sa,.
Iata dar cum caracterizeaza Gorres acest nou cu.
rent de care se ataeaza un grup de autori cunoscut sub
www.digibuc.ro

105

numele de $coala din Heidelberg. Acestja cauta sa

patrunda tot mai blue
porufui ; ei

sa Tuteleaga aceasta viatA a po...

ndreapta privirea cercetAtAtoare cAtre tot

ceea ce reprezintA o fartna din aceasta viata, pe care

sunt dornici sA o cunoascA, sA o cultive 4i 0 o apare.
Legendele germane si vechile poeme medievale, readuse
la fuming si curatite de colbnl uitarii vor straluci din nou,
reflectnd gndirea si sufletul poporului german. Vechiul

drept german e cercetat si de atunci Incepe 0 fie opus

influentelor romanice ; istorialimbei i folkloruf pasfoneaza
pe multi. Tot ceea ce putea sa caracterizeze poporul german,
separndu-1 de toate celelalte, e readus la lumina de cerce.
tatori i cntat de poetii acestel scoale romantice.
Dar. ceea ce mai caracterizea0 teoride politice ale lui
Ioseph Grres este i formularea pe baze noi a unui sistem
federal. Plecnd dela principiul autonomiei populatiunilor

istorice, prin care el Intelegea nu numai totalitatea indi.

vizilor cl lot ansamblul fortelor creatoare ale unei regiuni,
obiceiuri, credinte, traditiuni, Intr'un cuvnt toate elemen.
tele ,,sufletului popular!, el sprijina existenta Statului, nu
re vechiul drept natural sau pe un ipotetic contract sosocial ci pe un rconsensue tacit Intre aceste popula .
tiuni de o parte si guverne de atta parte, cari se anga.
jeaza n feful acesta sa respecte autonomia acestor po.
pulatif, adica particularitatile lor etnice, religioase i edir
turale ajungnd astfel la conceptia Statului federal.
Aceasta conceptie a Statului, sprijinitA de catolicii
germani, Intio vreme cnd admiratfa pentru institutiunile
evului mediu depasea orice margini, trebuia sA conduca
In mod fatal la vechea idee a Sfntului Imperim In fe.
lul acesta, ideea Statului national, abia schitata, e alterata
din nou i deformata de visurile fantastice ale catolicis.
mului ultramontan.

Aceasta tendinta noua e schitata tu anul

1799 de Novalis Inteun manifest intitulat Europa fi creo

tindtatea
n care el acuza lutheranismul de a fi substi.
tuit ratiunea de Stat i egoismul national comunitAtii mis-tice realizata

odinioara de biserica cm sprijinul imperiului

german.

De altfel aceastA ultima formula a romantismului nu

I) Die Chastenheit oder Europa

www.digibuc.ro

107

.este cleat o consecinta impusa (k respectul pentru ve.

-chile traditiuni germane. Daca nu s'a ajuns dela Tricea
put la conceptia precisa a Statului national, aceasta se ex.
plica (led chiar prin aceasta traditiune, care, In Germania,
era cu totul opusa unificarii politice. Aceasta idee a uni.
tAtii, nu se va impune cleat ceva mai tirziu, ca o reaciliune naturala a Intregului popor german Impotriva sta.
tpnirii straine.

Cu toate acestea scoala romantica germana are cel

putin meritul de a fi pregatit node doctrine politice si,
facnd abstractie de influentele catolice, de a fi realizat
iinitatea spfrituala a Germaniei. Revolutionar la Inceput,
romantismul german a devenit mai apoi reactionar, sub
actiunea acestor influente-- Daca vrem sa Intelegem ro.
lul, pe care l-a jucat acest curent In desvoliarea ulterioarg a spiritului european, trebue sa ne marginim la pria
mul sau aspect, cnd, ignornd Inca politica i marginn.
du-se la cultul specificului notional, el a formulat o in.
Aerpretare nouA a istoriel i a formelor juridice.

Istoricisinul englez. E. Burke. Daca scoala isto.

ne apare astAzi ca o creatiune a romanticei germane,
trebue sA recunoatem cA ea a avut precursori de seatna
4i tn alte State. Trecnd peste autori mai vechi ca Bodin,

despre care am amintit deja, Vico l chiar peste Montesquieu, care In L'Esprit des Lois afirma principiul cA
Areptul vAriazA cm mediul fizic, fall a exclude mediul
istoric si social ), ne vom opri o cupA asupra lui Burke,
imarele orator liberal al parlamentului englez si Inversunat

-adversar al revolutiei franceze..- Autor al unei lucrgri

rofund originak, aparuta la un an dupa revolutia franceza, Reflections on French Revolution (1790), el a
exercitat o influenta puternicA i durabila asupra contem.

poranilor sAL

Ceea ce pc noi ne intcrescaza In primul rnd In toatg,

opera sa, mai mult politica decgt filozofica, e dispretul
sAu fata de dreptul abstract. Cu conceptii noi, abstracte
produse ale unor minti oricgt de luminate, nu se creazA
In seamt cel bun istoria. Lat.ti motivul pentru care se
1) Prof. MIrcea Diuvara, Teoria generala a Dreptulul. Bucureti 1930
sal. 111 P. 27

www.digibuc.ro

108

considers el adversarul declarat al revolutiei franceze i), care

al continuitatii istorice, Incearca
rupAnd firul traditiei

sa rastoarne, dela o zi la alta i In numele unor prina

cipi abstracte, o organizare sociala i politica, stabilita de

veacuri.

S'au Intrebat multi num e posibil ca un orn care a

judecat cu atta asprime revolutia franceza sa poata sustine In acelas timp dela tribuna parlamentara I Impotriva
guvernului sat', revolutia americana. In realitate el o
cea 'in temeiul aceluias principiu ostil dreptalui abstract,
pe care Burke tru-I recunoaste 2). Problema de capetenie,
zice el, Intr'unul din celebrele sale discursuri, nu este a.
ceea de a sti daca aveti dreptul de a face nefericit un
popor care va apartine... Eu refuz sa ma afund Intr'o a.
semenea distinctie metafizica asupra drepturilor. Ursc
pana si sunetul acestor cuvinte" 3).
Metoda sa e Intru totul opusa aceleia a filozofi!or din sec. XVIII si poate fi rezumata In cteva cuvinte
a tine searna de experienta si a recunoaste ca o constitutiune nu e deck aportul unei lungi evolutiuni i ca
atare nu poate fi improvizata 4) ; a Inlatura ratiunea individuala pentru a o Inlocui cu ratiunea colectiva, generala
ce se exprirna prin credinte, traditiuni si prejudecati populare, fond public al natiunilor", la baza carora sta
experienta unor veacuri Indelungate, chezsie a Intelep.
ciunii pe care ele o cuprind.
Iata cum se expritna In aceasta privinta Burke ; Jut.,
mea politica, In care train], ni se Infatiseaza In plenitudio.
nea vietii sale eterne cu maretia unui ansamblu puternic,
care asemenea structurei lumii fizice, nu se reInoeste
niciodata In intregime. Dealungul nenumaratelor oscim
latiuni misterioase ale spiritului omenesc, cu toata di.
versitatea de forme a sociotatii, ea i urmeaza cursul,
cu o nedesmintita Intelepciune, vesnic neschimbata, neInfrnta de vrsta, aceias, mereu aceias, dealungul scene.,
lor szhimbatoare ale vietii si ale mortii, ale marirei si ale
I) Ibid, p. 28
2). H. Michel, L'ide de l'Etat. Paris 1898 p. 143.
3). Citat dui:4 John Morley, Burke tn colectia English men of Letters
pag. 84.
4). Reflections sur la revolution de France (trad. Laurent, firi
pag. 361).

www.digibuc.ro

109-

decaderiia.1) Nu regasim noi oare 'In aceste cuvinte a

ceeasi conceptie organicista i dinamia, pe care o intalnim i Ia romanticii germani, asupra carora ideile lui Burke,
propagate de Brandis si Rehberg au avut o puternica Inriurire ? 9.
Comparnd StatuI cu un bun de familie, Bw ke se
exprima astfel 1 Imaginea unor strabuni, pe cari sufletut
nostru ii venereaza e singura capabila sa infraneze prim
severitatea ei solemna spiritul de libertate ce clocoteste
in noi" 3). Iata dar precizata din nou, cu aceiasi vigoare,
importanta elementului irational, a card afirmare caracte..
rizeaza i romantica germana.

M=1.

1). Citat de P. Mobert op. cit. pag. 423,

2). Vezi Michel, op. cit. p. 148, nota 5. Ahrens, Cours de dtoit natuare1 (T. 1, p. 54 not.
3). Mobert, Ibid.

www.digibuc.ro

CAPITOLLIL XIV
CUVANTARILE CATRE NATIUNEA GERMANA
Iena 1806.
Vestita armat prusian,

fortg militar neInfrantg,

mandra de gloria marelui Frederic e Invinsa de trupele

lui Napoleon gi ale lui Davoust. Ehrfurt, Magdeburg,
Spandau, Kstrin, Stettin sunt in mainile Francezilor. Regimentele lui Hohenlohe, Brunswick gi ale Regelui Frede
ric Wilhelm sunt nimicite. Berlinul e In mainile navali.
torilor.

In istoria Germaniei aceast epoc e hotgratoare gi

plin3 de consecinte. Pang atunci nationalismul german
nu-gi gasca expresia cleat In cultul pe care un cerc res.
trans de literati, de filozofi sau de critici Il aveau pentru
trecutul poporului german. Dincolo de acest cue nimeni
nu se gandea la posibilitatea unei regenerari i innei rew
organizati a natiunei. Massa anonitn a poporului, a.
morfa gi pasiva, era indiferenta fati de destinele sale.
Ideea unei G!rmanii unitare nu aparea cleat ea un vis
.generos In mintea unor indragostiti de ideal. Nimeni nu
se gandea serios sa lege laolalta nenurnaratele principate
marinate, a cAror viao izolatg diviza poporut prin hotare
pe cari le adanceau rivafitik i dugmaniile seculare.
Infrangerea fortelor germane gi Inaintarea trupelorfranceze determing TasA o schimbare de atitudine. Ca o
reactiune unitar tmpotriva nlvalitorilor stitini, Germania
www.digibuc.ro

111

e caprisa de un val de xenofobk. Masse le se agita, du .

and o lupta, uneori fatise, aIteori ascunsa, Impotriva

Francezilor. Asociatiuni secrete iau fiinta, adesea sprijiw

nite de gaverne, ca aceea cunoscuta sub numele de Tu.
gendbund, care, desi disolvata din ordinul imparatului,
continua sa se mentina, ascunsa, luptnd neobosita impotriva tuturor sanctiunilor necrutatoare.
De aci Inainte Germania va cauta sa se izoleze tot
mai muIt. (Ira Itnpotriva strainilor devine generala, ea se
manifesta cu mare Inversunare In literatura, In istorie, In
fllozofie si In poIitica, schitnbnd cu totuf societatea germana. Toate eforturile vor tinde de acum fnainte sa creeze o ct mai puternica demarcatie Intre caracterul get..

man de o parte si restul lumii de aka. Lupta Inpotriva

universalismului Inceputa Inca dela finele veacului trecut

gasete un rasunet In massa poporului i, daca nu
se Indreapta Inca Impotriva crestinismului, ea ataca fti
iudaismul. Arndt, Inca dela 1807, vede cauza slabiciunii
poporului german in vechile tendinte cosmopolite si mai

ales In ceeace ei numeste (Inca de atunci!) ejddisches

Weltbiirgertumds 1).

jonann Gottlieb Fichte. Apostolul neobosit al na.

tionalismului german ratnne insa filozoful Johann Gottlieb Fichte, care In salik academiei din Berlin, lanseaza
pentru prima oara formula germanismului, credinta noua
menita sa fanatizeze poporul. Acest filozof timid, acest
ideolog, va deveni creatorul nationalismalui doctrinal.
Cenzura 1nfiintata de Napoleon si sanctiunife imperiale
I-au neglijat dispretuitoare. i totusi cuvntarife sale vor
gasi un ecou puternic In massa poporului, exaltnd Ia
paroxism ura fata de cotropitori.
S'a spus adesea ca Fichte este filozoful care face
trecerea deIa cosmopolitismul secoluiui XVIII la panger.
manismul secolului urmator. Curntarile sale catre na.
tiunea germana 2) ramn Inca sub influenta culturii cos.
mopolite. Pentru el nu rassa i nici limba nu constitue
singurele $i nici cek mai de Hama elamente ce caractem
rizeaza natiunea germana. Doctrina sa nu se sprijina pe
O. Julien Benda, Universaltsme et nationalisme, Le Temps 13
Aug. 1935.
2). Beden an die deutsche Nation (1808).

www.digibuc.ro

112

elemente concrete, ci pornind dela o Idee metafizica, a.

ceea a unei predestinatiunii, sau mai exact a unei misi.
uni universale Tncredintata Germanilor, el precizeazd inteck

doctrina clara, o idee pe care o regsim confuza in toat

istoria poporului german. 1).
Poporul german e pentru el poporul primitiv, poa
porul ales, Intr'un cuvnt Poporul" (das Volk schlecht.,

weg). Acest popor nu este o

creatfune

istorica ci

dimpotriva el lsi creazd singur istoria ; el nu constitue un

produs derivat, ci, ferit de orice aliaj, el hi urmeazd drumul catre viata eternd In virtutea energiei sale creatoare.
Ceeace Il diferenteaza de celelalte popoare este rvna lui
de hbertate, forta lui creatoare, iubfrea de ideal si con.tactul pe care-I pastreaza de milenii cu fortele primitive
ale naturii. Rassa, limba, tara de origind sunt, ce e drept,
factori importanti, Insa germanismul (Deutschtum) este cu
totul altceva. Iata ce spune Fichte In aceast privinta
,2Acum e momentul ca din expunerea pe care
am fcut-o pand acum, sa scbatem la iveala ceea
ce constitue caracterul german. Iat principiul de discri.
minatiune.... Toti acei ce poarta In sine o viat cream

toare i novatoare sau, presnpunnd cd aceast Ins4re

nu Iva lost harazita, aceia ce repudiaza tot ce nu e

cleat vanitate i asteapta clipa cand torentul de viata pda

va cuprinde la rndul for, sau chiar aceia cari,
fr sa fi ajuns inca ad, au totusi presitntirea nelamurita
a libertatii si cari nu simt fata de aceasta nid urd i nid
toti acestia fac parte
teamd, ci un sentiment de iubire,
din Umanitatea primitiva i, privit ca un singur popor,
constitue poporul primitiv, Inteun cuvnt Poporul, vreau
sd spun Paporul gernan.
Pentru a patrunde sensul acestui pasaj trebue sa ne
reamintim cd cuvntul Diet ce sta la origina cuvntuluti
modern Deutch (german) servea in vechea germand s
desemneze poporul, fart deosebire de rassa, In opozitie cu
pdtura culta, civilizat, iar cuvntul Deutch nu a tnsem.
nat la Inceput deck limba populara spre deosebire de
limba latina a clerului si a savantilor. 2)
1). Vezi i Spenl, op. cit.

2). Vezi Cap... p.

www.digibuc.ro

113

Ian cum continua Fichte, ceva mai departe, carac.

terizarea poporului german

Natiunea, care pana astazi epa numit germana

(adica Poporul) nu a Incetat nici o clip de a da dovaa
novatoare in domeniile
dd de o activitate creatoare
cele mai diverse. Ceasul a venit In sfarsit cand filosofia
o cugetare patrunzatoare a creat oglinda prin care as
ceasta natiune se va putea cunoaste i In acelas titnp
va deveni con0ientd de misiunea sa pe care pana
tunci nu putea deck s'o presimta in mod cu totul confuz,
insa pe care i-a Incredintat-o natura. Astazi e chemata In
mod formal ca prinfro muncd liberd i con0ientd sd
se creeze pe sine Msd# dupg exemplul pe care si 1-a
faurit, sasi Indeplineasca sarcina ce i-a fost incredin.

tan i sa inchidd cercul Menit sd o separd de tot ce

e sirdin de ea.
Si iata principiul dupa care se va

trasa aceast demarcatiune (toti acei care cred In reali.

tatea spirituala si in deplina libertate a aeestei vietl spirituale, toti acei care cred In progresul etern al spiritului

prin lib ertate, oricarc ar ft de altfel fara lor de origi .

nd si limba pe care o vorbesc, toti sunt din rassa noas.
tra, fac parte din poporul nostru si se vcr alipi de el mai
curand ori mai tarziu "
Ian cum natiunea germana se confunda In doctrina

lui Fichte cu o idee, o misiune la care se vor atasa cu

alte popoare straine prin rassg si origin& S(rdin

nu este acela ce vorbeste o limba diferita, ci acela care
prin structura sa sufleteasca nu poate intelege idealul
germanismului. German va fi, chiar impotriva voMfei
sale, acela care pastreaza In sine germenii unei morali.
timpul

tati mai pure si ura fata de tot ce e conrupt, degenerat

regresiv.

Ceea ce a urmarit Fichte In primul rand a fost sa

-regenereze poporul din care facea parte i sa redea dem.,
nitatea natiunei germane. De aceia ideea de educatiune

ocupa in doctrina sa un rot de seama. ,Germanii, spune

el, trebue mai intal de toate sa se creeze pe sine in mod
constient".f) El sfatueste Infiintarea unor colonii scolare,
izolate de conruptie i de civilizatie, in cari Statul prin
1) Sich selbst mit Bevusstsein machen.

www.digibuc.ro

114

tr'o educatiune severa sa poata fnfluenta constiinta inti.

ma a indivizilor i sa-si faureasca o personaIitat i o gnw
dire conforma scopurilor sale nationale.
Doctrina lui Fichte mai cuprinde in sine o alta conm
sednta de ordin economic poporul german, in Indeplia
nirea misiunei sale nu se va putea sprijini decat pe sine.
El trebue deci sa fie capabil sa faca fat nevoilor sale

de ordin economic. In lucrarea sa despre Statul comer.

cial tnchis, el pretinde Germanilor ca prin munca, prin.
technica, prin geniul lor inventiv i metodicl, s supleeze
ceeace natura oarba a refuzat sa le dea. Sobrietatea
ascetismul lor le va tngadui sa se lipseasca de orice lux
importat care ar fi daunator simplicitatii morale a popo.
rului.

Mult mai trziu Fichte, idealistul integral, se gndi

ce e drept i la mijlocul practic de a realiza Ideea gera
mana. Intrezarind dificultatile ce aveau s se iveascg, ana
ticipnd asupra secolului viitor,Par fi vrut sa Incredinteze
destinele poporului german unui despot, unui dictator ca.
pabil sa asigure prin forta i prin violenta izbnda ger
manismului,

ein Zwingherr zur DeutschheiP). Me-

ditind pe Machiavelli, el afirma ca poporul predestinat

deduce din misiunea sa dreptul moral de a se realiza, a
se afirma, prin toate mijloacele pe care i le o felt viclea .

sugul sau violenta).

1) Spenl op. cit. p. 94

2) Ibid. p. 95.
3> Andler, Le pangermanlsme philosophique, Paris 1917 p. XXVIII.

www.digibuc.ro

CAPITOLUL XV.
*COALA ISTORICA SI NOILE TEORII GERMANE
ASUPRA STATULUI
Simtul istoric care se confunda In Germania cu sena
timentul valorilor i traditiei nationale se afirma cu tarie

la Inceputul secolului trecut. Am vzut c el este opera

unor literati, unor filozofi, unor ideologi, cari pregatesc
astfel prin scrierile for atmosfera In care se va desfapra
gandirea secolului XIX.
Inca dela sfArsitul secolului XVIII acest spirit nou
a ptruns doctrinele politice ale lui Burke. Tot In Anglia
chiar Inaintea lui Burke, Bentham spunea cam In aceias vreme c exista pentru fiecare popor un interes
comun

i pentru (oll oamenii la un loc un interes

uman. Arta legislatorului consista In a face ca acest

interes general sa domine printr'o just Intrebuintare a

pedepselor si a recompenselor '). Bentham Investeste astfel legea cu tin fel de misirne ; ea trebue s stimufeze
aparitia unui sentiment al intereselor comune. Cu toate
acestea, Bentham nu se departeaza de principiul individualist deck pentru a reveni apoi Indata fa eL atunci and
spune c interesul comun nu poate s fie separat de
interesele individuale 2).
1) Trait de lgislation civile et p &late (publ. Dumont) Paris 101 Diu
eons prelim. r. I p. XXVIII.
2) VezI Michel op. cit. p. 141.

www.digibuc.ro

'116

$soa1a isloric germans. MIca lucrare a lui Sa.

vvigny aparuta la 1814 i intitulata Vom Beruf unserer

Zeit fiir Gesetzgebung und Rechtswissenschaft (des..

pre menirea timpului nostru pentru codificare i tiinta

dreptului) constitue alaturi de filozofia hegeliana punctul

de plecare al unei noi conceptii istorice a Statului si a
insttutiunilor juridice.
Metoda istorica intrezarita de Vico 1) si de Mon.
tesquieu 2) si uti(izata de Burke va da nastere, datorita

acestor lucrari, unui nou sistem menit sa spulbere ilu.

ziiie scolilar rationaliste de mai 'inainte i sa arate, ca
nu poate sa existe dreptAleat pentru un popor dat i o
tpoca data, ca dreptul variaza cu locul si cu timpul dupa
cum oatnenii variaza 'in loc i n timp" 3).
In drept, scoala istorica a fost scnteea ce th'sni din
discutiunile a doi juristi de seama, Thibaut i Savigny.
Cel dintai publicase la 'inceputul anului 1914 o brosura,
fiber die Nothwendigkeit eines allgemeinen biirger.
lichen Rechts fiir Deutschland, 'in care el era de .
rere ca Germania trebue sa aiba de indata o legislatie
uniforma dupa modelul codului francez sau austriac. Sam
vigny, dimpotriva, vede 'in aceasta codificare o continuare
a acelorasi tendinte Care formule abstracte si universale,
cari s'a manifestat in tot decursul veacului XVIII. Sim..
ul istorie 4) al poporului german s'ar opune la aceasta.
0 legiuire care at.. intrerupe firul pe care istoria l.a tra.
sat in desfasurarea ei, ar avea In sine ceva artificial, strain
de sufletuf si de nevoile poporului german. Vointa arbitrara a oamenilor" nu ar putea deck sa contrazica i s
stinga ceea ce el numete, aproape Intocmai" ca Herder,
geniul national al poporului respectiv 5). Dreptul nu le
naste ca un produs reflectat ci ca un produs organic al
societatii 6) Dreptul i institutiunile unui popor se desvolta fara incetare ; ca si limba poporului el e Inteo continua pre facere ; ca i obceiurile el constitue o forta".
1) Principii di una scienta nuova d'intorno alla comune natura delle

liazione 1725.

2) L'esprit de lois.
3) Prof. Mircea Djuvara, op, cit. Vol. III Cap. I coala istorld, p.31.
4) Vom Beruf p. 4 citat de H. Michel duo editia din 1892.
5) Prof. Mircea Djuvara op. cit. T. 3 p. 29.
6) Ibid.

www.digibuc.ro

117

, o functiune a poporului. Cum a luat nastere aceasta

functiune nu-I intereseaza.! El se multutneste sa urm .
reasca evolutiunea dreptului dealungul istoriei din mo.
mentul In care exist documente,') i s constate ca In
tot acest timp nu a existat nici o clipa de repaos ab.
soIut" In aceast evolutiune. Dreptul, ca si institutiunile,
ile cari el e legat In mod indisolubil, urmeaza destinele
poporului. ,,El se perfectioneaza alaturi de el i dispare
-atunci cnd poporul lsi pierde el insusi originalitatea sa" 2).
Aceasta justifica parerea unui critic englez 3), care ob.

servnd ca doctrina evolutionista nu este deck metoda

istorica aplicata la organismele vii, numete pe Savigny

,,un darwinist inaintea lui Darwin".

Teoria hegellang a Statutui. Ca si scoala istom

Tick Hegel sustine ca Statul constitue o entitate de sine
statatoare, avnd o evolutie i o viao superioara 1
ferita de aceea a supusilor sai. Individualismul, care pea
vea societatea ca o suma de indivizi independenti i com.
pkt liberi unul fata de altul, era incapabil s explice or.
ce domneste intrInsa 4). Daca ins consideram c
orice individ nu este dect o parte dinteun ansamblu mult
mai mare, aceasta Insemneaza ca el va fi influentat si di.
Tijat de o forta superioara lui i antrenat, Impotriva vo.
intei sale, catre o tinta ce nu-i apartine i pe care el n'o
poate cunoaste,
Cu toate ca Hegel nu face in realitate dect sa ccna
tinue

actiunea deschisa de altii impotriva individualismu.

lui dela 1789, sistemul sau se deosebeste de toate cele.

laIte prin amploarea i forta pe care, In cugetarea sa, o
dobndeste ideea de Stat, Hegel nu se margineste, ca
precursorii sai, sa afirme ca individuI nu poate sa fie
conceput izolat i ca el ar apartine until( mediu,unei raise, unei epoci oarecare. Plecnd dela un punct de ve.
dere diferit, pentru el individul nici nu conteaza Statul
e tow!, el constitue o divinitate terestra sau, dupa expre .
sia adoptata de Heget el un Terestru Divin (ein Irdischo
1) Vom Beruf p. 7 8.

2) Vom Beruf p. 5.
3) Pollock, Oxford Lectures and other Discourses p. 42.
4) Michel op. cit. p. 162.

www.digibuc.ro

118

Gttliche). Atunci and vorbeti despre Ideea de Stat,spune Hegel, nu trebue sN te gndeti la cutare sau cu.
tare Stat particular, la cutare institutiunf speciale. Trebuesa priveti aceasta Mee in sine, aceastA Divinitate real.
Impotriva indiviclualismului, care considera pe individ ca
realitate prima, Hegel afirma cA generalul este mai real
(el va spune chiar mai concret) deck particularul. El

pleaca dela principiul ca ansamblul are o realilate proprie, mai permanentei,mai concreM
mai obiectivd1),
cleat indivizii care trNesc n acest ansamblu i se con .
funcla cu el. Indivizii nu existA cleat in masura In care
ci apartin und realitati substantiale, unei Idei objective,.
und Totalitati.
Iata dar cum se desparte Hegel de predecesorii saf
La el nu mai citim expresiuni ca acelea de spirit sau de
suflet popular, de geniu national sau de elemente incon.
tiente. Aceste elemente incontiente, cari, pentru coala
romantica erau cheia fermecata capabila sa deschjda orice
poartN, sunt desfiinote cu totul 'in conceptia hegetiana.
Statul e pentru Hegel o opera a Ratiund i nu a Naturei2)
Ca i rationalitii secolului precedent, el baza Statul pe o
vointA contientA, inn
i aci e diferenta
aceastA
vointA nu va fi o vointa subiectiv a indivizilor, care

ar conduce la vechea teorie a contractului social, ci el

ne vorbete de un spirit obiec(iv"), convIent. Ca i
romanticii el va spune cA ordinea politica trebue sA
copieze ordinea naturala, InsA Intre modul cum Hegel
concepe aceastA ordine naturala i acela cum o Inteleg
romanticii e aceafi preipastie care desparte Raliunea lucidei de Natura incorWient"). Sistem complex,
de o amploare ce depasete tot ce s'a scris 'Ana atunci
acest sens, el apare ca o Incoronare a tuturor sistea
melor filosofice anterioare ; de aceea i influenta sa a Post
atita de puternicA i de variata.

Hegel tnlocueVe deci ideea de naflune prinideea

de Stat. De drepturile natiunei nici nu poate fi vorba. A
spune, ca Rousseau, cA autoritatea monarhului se spa..
1) Spenl op. cit. p. lol.
2) Ibid. p. 102.
3) Ibid. p. 102.
4) Ibid. p. 102.

www.digibuc.ro

119

jina pe un acord Intre acesta li popor e o ercare

care ameninta sa desfiinteze mnssi aceasta autoritate. Pov

porul, adica tot ceea ce nu e nici principele, nid functi

onarii, organe ale vointel regale, constitue acea parte
a Statului care nu qtie ce vrea.
Statul hegelian este deci o idee clarei, disfnet I
refionaM. El tie ce vrea, spune Hegel i executa ceea

ce vreag. La baza lui nu stau anumite particularildli,

o rassd sou o anumiM nofiune qi nu coinfa indloiduald

t nici cea colectiod nui poote holdrtdestinul. El reprezint o Idee..,..

La fiecare epoca a istoriei se va aria un popor me.
nit sa reprezinte cel mai bine acea ta Idee. Din lupta cu
celelalte el va iei invinotcr. Celelalte natiuni nu pot nfo

mic fata de el; el e creat ca sa triumfe. land pe rnd,

Orientul, GrEcia, Roma au reprezentat aceasta Idee In
desfaurarea ei. Acum e rndul Germanilor, Investiti as .
tazi, la rndul lor, cu o misiune istorica. Prin aceasta ei
dobndesc teate drepturile de care au nevoie In Indeplf.
nirea acestei misiuni. Ironiznd In treacAt tratatele one.

nite sa dureze o vesnicie El neap, mu i simplu, exis.

tenta moralei internationale, considernd razboiul ca o
situatiune normala ?titre State. Hegel e metafizicianul
razboiului i al imperialismului.

Hegel nu este cu toate acestea pangermanist, hi fn.

telesul obinuit al cuvntufui. Am spus ca pentru el rasa
sa face parte din acele elemente particulare ale Statului,
cari nu Intereseaza Intru nimic esenta lui.
Pe de alta
parte dominatiunea exclusiva a until singur popor ar In.
troduce o ordine noua, statica, facnd sa Inceteze anta.
gonismul dintre popoare. Prin aceasta s'ar opri desfasu.
rarea dialectica a Ideii i s'ar fina cursul normal al
istoriei,

Ceea ce face pentru Hegel superioritatea Statului

prusian este faptul ca el reprezinta cea mai moderna re .

alizare filosofica a Ideii de Stat. Acest Slat nu consti

tile propriu zis o ',attune si aceasta e superloritatea
so; el reprezintei o Idee. Celelalte State constituesc na.
tiuni, sunt legate de anumite particularitti i prin ac)eas .

ta sunt de abia pe cafe de a evolua catre o forma nota

ideala, pura fi rationall
www.digibuc.ro

120

In Prusia, ca si In Germania de astazi, Statul era

totul ; serviciul, functiunea publica sunt investite cu o
misiune sacra; educatia si disciplina tind sa smulga tot
mai mutt pe individ dela preocuparile sale particulare
pentru a-I antrena catre o tinta ideala, comuna. fata pentru ce doctrina hegeliana a avut un att de puternic
rsunet in Germania.

Pangermanismul. Treitschke. Bernhardi. Ten.

dintele imperialiste ce caracterizeaza politica gel mana dela

1871 Inainte deriva direct din conceptia hegeliana a Statului si apar ca o consecinta fatala a ,,misiunei istorice a
poporului german", ai card profeti au Post la Inceputul
secolulai trecut scriitori ca Fichte si Hegel.
Ca si acesta din urma, Treitschke considera Statul
ca o divinitate Inainte carda indivizii i popoarele nici nu
mai conteaza. Intersele superioare ale Statului constituesc
singurele real tati cari trebuesc tinute In seama i pentru
reatizarea carora Statul are dreptul sa ceara tuturor o
supunere i un devotatnent absolut. Atunci and Statul
ti neglijeaza forta la favoarea unor aspiratiuni ideate ale
umanitati, el ii reneaga esenta sa intim i merge catre
ruina". Aceasta trebue sa fie si politica Statului German.
Consecinta este ca numai Statul care e puternic are
dreptuf sa existe. 1) Statele midi trebue sa dispara inaintea
celor mari, nationalitatile marunte de asemenea ; timpul
nationalitatilor dispersate a trecut", spunea el. Iata de data
aceasta afirmarea precisa a pangermanismului care mai
trziu, prin autori ca Ernst Hasse 2), va trage cu cinism
toate consecintele acestui principiu si va nega dreptul la
viata natiunilor intercalare", printre cari enumera pe Pow
lonezi, Cehi, Maghiari, Stovaci, Sloveni, Walloni, Lithu.
anieni, Estonieni i Finlandezi.
Discipolul lui Treitschke, generalul Frederic von Berna

hardi, reprezinta la inceputul secolului nostru tendintele

imperialiste ce caracterizeaza toata doctrina politica get.
mana mai ales catre sfrsituI veacului trecut. Teoretician al
razboiului, noul Cfausewaz", cum a Post numit, nu
1). Loi ;eau (1-1'pplyte). Le pangermtnisme, ce qu'il fut ce quit est. Paris

1921. pa g. 95.

2). Ib'd.

www.digibuc.ro

121

este numai un strateg, ci un istoric i un filozof. Ideile

sale sunt aceIeasi ca ale lui Treitschke, cu singura dife.
renta ca el se gndeste la Germania si nu la Prusia.
A ceasta constitue Tns numai o simpla diferenta de date.
Treitscleke scria Inainte de unificarea Germania, Bern.
hardi dupa infilptuirea unitatii germane. Fondul teoriei
rmne Insa acelas.
Bernhardi a fost adesea acuzat ca ar fi determinat

prin scrierile sale, atitudinea Germania In 1914 si prin

aceasta ar fi dintre principalii responsabili ai razboiului mon.
dial. In realitate ideile sale sunt ideile mediului In care

traia. Aceste divagatiuni ale pangermanismului gasesc tco

tus In Bernhardi un neobosit sustinator. Din cea mai veche antichitate spune el, popoarele Europei n'au fost
deck o aparenta. Germanii singuri au fost o realitate. Aceasta realitate depaseste astazi umanitatea asa dupa cum
absolutul depaseste relativu I.
Forta poporului german se reazima pe superloritao
tea sa intelectuala, pe libertatea 4i universalitatea spiritu.

lui german care n'a Incetat o clipa de a se a firma In tot

decursul istoriei." ') Astfel viata spirituala germana a dat
nastere fa doua mari miscari pe cari se bazeaza de atunci
inainte orice progres intelectual si moral al umanitatii
Re forma care a infrnt jugul spiritual al bisericii i Crio
lica rafiunei pure care a pus caw rbitrariului si specula.
tiei filozofice...

Ideea de natiune In docirina politica ger.

marta, Am reamintit aci doctrinele

lui Treitschke
Bernhardi, depasind astfel ordinea cronologica pe care

ne-am itnpus-o, numai pentru ca ele se leaga direct de

gndirea manioc filozofi ai veacului trecut. Pangermanis.
mul nu poate fi Inteles dect ca o consecinta a acestor
doctrine politice ce corespund desigur fondului original
al civilizatiei germane. Pe de afta parte, privind In tot
ansamblul ei evolutia gndirii politice germane In ultimul
secol, vom pu tea trage o concluziune care, din punctul
nostru de vedere, apare foarte importanta. Aceasta con .
cluziune priveste conceptia specific germana a natiunei.
Marginindu-ne la cele mai de seama conceMii polio
tice germane, am putea spune dela prima vedere c Ger
www.digibuc.ro

122

manH n'au avut niciodata o notiune precisa i clara despre

natiune. In conceptia germana, natiunea nu a fost niciodata
un corp social, definit i limitat in spatiu, ct mai ales
o idee metafizica. Natiunea germana se eonfuncla cu gerw

manismul, cu ceea ce Fichte numea Deufschtum, Idee

care, prin ea Ins4i, poate se recruteze o umanitate mai
vasta, depaind limitele inguste pe care istoria Ie-a fixat
poporului german. Nationalismul german nu se confun.

da cu patriotismul, el este o religle noutl. El nu tinde

sa izoleze poporul german, ci dimpotriva sa extinda legile
germane asupra umanitatii. Ind'vidualitatea, Eul german,
nu deriva din universalitate ; ci invers aceasta individua.
litate creaza universalitatea ; el e realitatea prima care
promulga legile i creaza valorile ce se impun dupa
aceea

umanitatii1)

Atunci cnd Fichte spune ca po .

porul german este poporul primitiv (das Urvolic), el nu

vrea prin aceasta sa spuna a acest pop or e anterior ce.

lorlalte ; el nu Tntelege prin aceasta cleat ca poporul gera
man nu e un produs derivat, o creatiune istorica, sau
produsul unei civilizatii ci numai un postulat etern al
Rallunei, un principiu metafizic"),
Chiar daca poporul german ar pierde insemnatatea
sa politica, -- ap cum in decursul istoriei aceasta s'a in.
timplat In mai multe rnduri,
forta germanismului
ramne aceeai,
,,Maestatea ,i onoarea Germania nu
se reazima pe principii sai, scria Schiller la 1797, unteo
poema ramasa neterminata. Chiar daca imperiul german
s'ar prabtW In flacarile razbolului, marirea germana ar
ramna aceeai",3)

E drept ca aceasta conceptie a evoluat i ea odata cu

clesvoltarea extraordinara a Germania In decursul ulti.
mului secol. Ideea unitatii germane se impune, In timp ce
instW nationalismul german se concretizeaza. Generalul
von Bernhardi in capitolul In care vorbete despre misi.
unea istorica a Germaniei,4) spune ca prima datorie a
Statului german este de a consolida natiunea germana a"
1) Speu', op. cit., pag. 86.
2) Ibid pag. 87.
3) Citat dup traducerea francezI a unei poeme.
La grandeur alle
mande
publican de abia la 1902 de Bernhard Suphan.
4) L'Allemigne et la perechaine guerre p. 67 I urm.

www.digibuc.ro

123

-sigurndu-i desvoltarea economica i OrantIndu-i limitele

ctuate In vederea expansiunei viitoare. Conceptia de na.thine se concretizeaza astfel i ea fara a atinge totui

niciodata preciziunea conceptiei latine pe baza areia se

va desvolta principiul nationalitatilor, ce tinde sa garantem

ze tuturor natiunilor o libertate politica deplina.

www.digibuc.ro

CAPITOLUL XVI
EUROPA NATIONALISTA iN SECOLUL XIX

Influenta filozofiei germane in Europa. Ntr

poti desvolta Intr'un popor virtuti al caror germen el nu-I
poseda dinainte. Menirea filozofiei e doar aceea de a le
stimula In clipele de desnadejde, cnd ele singure mai pot
salva poporul si de a le apara impotriva influentelor straine
cari le Inabuse. Acesta a fost desigur rolul pe care l-a
avut filozofia germana In secolul trecut. Teti istoricii
toti filozofii i toti ganditorii amintiti In capitolele precem,
dente nu fac dect sa exalte o morala; proprie poporuki
german, care-i era mai necesara ca ori cnd In clipa and,
Infrnt, tnjosit, el era amenintat sa-gi piarda cu totul sen.
timentul individualitatii sale. Inrurirea pe care a avut-o
gndirea acestor filozofi asupra desfasurarii ulterioare a
istoriei a fost itnensa. In ea se reflecta mnssi destinut
poporului german, chinuit de veauri de nluca unei misiuni pe care providenta i-a Incredintat-o, i numai prin ea
vom ntelege istoria Germaniei din ultimul secol. Formulata pentru prima oara In cuipe de umilinta, cugetarea
profunda nationala a acestor filozoPi, ne lasa sa tntreza
rim chiar dela Inceputul veacului trecut sursul dispretui.,
tor pe care Bismark l va arata latinitatii" dupa Metz si
Sedan,

Dar atunci, ne vom tntreba noi, ce tnr5urire a putut

s aiba asupra celorlalte popoare aceasta filozofie natio.
www.digibuc.ro

125

nala ? Raspunsul e usor de dat. E posibil ca i alte po.

poare sa fie lovite de aceleasi suferinte i atTinci ele Isf
vor gasi un stimulent puternic i o sanatoasa scoala de
energie chiar la o natiune straina. Adevarul e ca, la Tn.
ceputul veacului trecut, aproape toate natiunile sufereau
de un acelas rau. Constiente de individualitatea lor, ln.
crezatoare In viitor, aproape toate erau, din punct de vedere
politi, la fel de Impartite i dezorganizate.
Reactiunea Impotriva germanismului creazA dease.,
menea mai multe doctrine, printre cari putem cita
mul, al carui sustinator a fost Palacky, In Boemia

Aceast doctrina e reluata de alti scriitori In Rusia unde

gAseste partizani entuziasti. Tot In sensul acesta s'a in
cercat o doctrina a latinismului care se afirma mai ales
In Principatele Romne, unde, catre jumatatea secolului
trecut, ea tinde sA latinizeze toate formele vietii sociale,
Incepnd prin latinizarea limbii. Vom vedea cum Nicolae
Balcescu merge si mai departe atunci cand tinde sa opunl,
panslavismului i pangermanismului o nouA tendinta po
litica : Panromdnismul.
Filozofia germana, viguroasA si exaltata a unui Fichte,
putea sA fie transpusa In gama sufleteasca a unei na .
tiuni strAine, chinuita de aceleasi suferinte si de aceleasi
idealuri ca i poporul german. Scoala istorica, a cArei influ.
enta a depasit hotarele Germaniei va Indemna si alte popoare
sa-si Indrepte privirile cercentoare cAtre trecutul lor. Influenta lui Savigny asupra filozofiei politico- juridice a fost
extrem de mare ; ea a rAsturnat In multe pArti vechea

conceptie a dreptului si a determinat o codificare conforma cu traditia j spiritul poporului. A zi e dovedit c4

printre adeptii scoalei istorice din Principatele Romne
putem numara pe Simion Barnutiu si mai ales pe Mihait
Cogalniceanu i pe Junitnisti2). Cogalniceanu, ca dev al
lui Savigny, a avut chiar o conceptie organicisn a naartiunii mult mai avansan dect Barnutiu ramas IncA subinfluenta rationalismului ardelenesc 3).

Doctrina nationalista ifaliang. Ma zzini. Aceas.

1) Vezi Ramsay Unit.. Nationalisme et Internationalisme pag. 113.
2) P. Pandrea, FilozofIa politico-juriclid a lui Simion Barnutiu, Buc.
1935, pag. 29.
3) Radu Dragnea, Spiritul rominesc creator, &andirea", 5, VIII. p.1641,

www.digibuc.ro

126

la filozofie constitue sursa din care se vor adapa cu

nesat toti patriotii nationalisti dela minocul veacului trecut,

toti poetii si toti exilatii, purtand in sine dorul de tara si

increderea In destinele neamului for. Acesti exilati, In mare
parte Italieni, Polonezi, Germani si Romani se intruneau

de cele mai multe ori la Paris, la Londra, In Elvetia sau

in Belgia. Visul lor era reorganizarea patriei i realizarea
unitatii i independentei ei. Animati cu totii de aceleasi
sentimente si simpatizand cu aceleasi idealuri politice, ei
urmareau neobositi o propaganda entuziasta pentru icleea
-nationala.

Aceste grupari, alcatuite foarte adesea din supusii

unor State diferite, aveau un caracter international. Ei nu
luptau numai pentru libertatea patriei lor, ci visul lor era
sa reorganizeze Europa In baza principiului libertatii tu.
turor natiunilor. $eful acestor exilati era italianul Mazzini,
care, luptand pentru lib ertatea si unificarea tarii sale cre.

dea c) aceastd unificare nu va fi posibi16 deaf fn ca-drul unei largi comuniteiff a naliunilor liberel
Condus de acest ideal, Mazzini Infiinteaza la 1831:
do societate ,,Tanara Italie care urmarea s Inroleze pe
toti tinerii patrioti italieni de pretutindeni pentru a-i putea
utiliza In actiunea sa de propaganda. Riscurile erau mari,
membrii acestei societatii trebuiau sa fie pregatiti in mice
clipa sa se sacrifice pentru izbanda idealului lor si sa
moara cu gandul a ,, ideile se desvoIta numai atunci
and sunt stropite cu sangele martirilor" 2).
Sub influenta scoalei romantice, Mazzini vroia ca re .

senerarea poporului Italian sa se fan printr'o reInviere a

traditiei si a istoriei sale glorioase. Aceasta traditie si amintirea trecutului sau glorios trebuiau sa formeze sufletul
Italiei de maine ; ele vor inspira toata activitatea i mun-

ca intregei natiuni prin exemplul gloriei sale trecute.

air aceasta asociatie a Tinerei Italii nu ramase izolata, caci dupa ea se Inflinteaza si o Tnra Ger.,
manic, o Tanara Polonie, o Tnara Ungarie 3). Toate e.
rau animate de acelas ideal, afirmarea principiului a orice
1) Vezf Ramsay Mali-, Narionatisme et InternationalIsme, Paris 1918
Ti. 1o7-103.
2). Ibid.
3), Ibid.

www.digibuc.ro

127

-natiune are dreptul sN fie libera si unita. Doctrina pe ca.

re si-a formulat-o I-a condus la afirmarea acestui prin .
ciplu universal, menit sa ia mai trziu o desvoltare pe
care desigur autorii al nici n'au putut-o prevede. Cum
Mazzini avea simpatii nenumrate In partidele liberale ale
marilor State apusene, Franta si Mama Britanie, acest
principiu nou al nationalitatilor incepe sa fie primit sub
forma larga si generoasA pe care el i-a dat-o1). Opinia
europeara fusese dealtfel piegatit. Cauza independentei e.
lene fusese Imbatiata cu aceIa entuziasm pe tot con.,
tinentul. In Braga ea fusese sustinuta de Chateaubriand

In timp ce Lord Byron se ducea s moar pe pamntul

Greciei.

Franta de altfel nu era straina de acest principia

proclamat pentru prima oara de revolutionarii din 17892),

cari totusi nu tiura sa-1 respecte. Napoleon I, cu toate

a adesea a fost nevoit sa-I calce, declara, totusi ca u.
nul din elementele politicei sale a Lost si aglomerarea,
concentrarea fractiunilor unor popoare, pe cari revolutiu0
nile si politica le-au dizolvat i le-au Imbucatatit". 2.4

fi dorit s fac din fiecare din aceste popoare un

singur corp national, spune el. Cu un asemenea cora

teghi mi-ar fi plcut sti met infl4ez posteriteitii s
.primes3 binecuvantarea veacurilor viitoare. Eu m
simlearn demn pentru aceast 'glorie 3). Mai trziu
Michele, Lamartine, Hugo, Renan, Fustel de Coulanges
se fac campionii aceluias principiu. Napoleon al III, ne,-.
vatnd caceri E tropa prin arme, cauta deasemenea sa o
domine prin forta unei idei morale, aparnd astfel In is.
tonic cu prestigiul unui arbitru suprem 4). In legatura cu
-ideea unificarii

Italiei pe care el o sustine, el cauta s

precizeze si o teorie a nationalitatilor.

Deosebirea dintre concepfla politica germa .

ma i cea latina. Asa dar, nationalismul doctrinal, care

.apare ca o creatiune a Germanilor din secolul XVIII, nu
...a ramas tot tirnpul monopolul lor exclusiv ci a fost, cu1). Ibid, p. 109
2). Vez M has Finbnesc a, Organizarea paril i Societatea Nat'unilor vol. I..

3). R. Redslob, Le principe des nalionalits. Paris 1930 p. 31, Nod.

4). Ibid. p. 31.

www.digibuc.ro

128

rand dupa aceea, adoptat de lumea Intreaga. Totusi o di.ferenta esentiala exist intre conceptia germana i aceea

al card campion a fost Franta In a doua jumatate a secolului XIX. Datorita poate structurii spirituale i desi-

gur culturii franceze, favorabila principiilor universale si

abstracte, ideea nationala a avut In Franta cu totul alt
aspect.

In Germania nationalismul a avut Intotdeauna un

caracter mai interesat ; el nu a urmarit deck izgonirea
strainilor si marirea patriei germane. In Franta dimpotriva
sub influenta doctrinei italiene, nationalismul ia aspectul
unui principiu universal. Acest principiu nu serveste nu0
mai scopurilor natlonale, egoiste ci poate constitui fun.,

damentul, pe care s se cladeasca o larga comunitate a

natiunilor libere. Aceasta noua Forma, mai desinteresata
si cosmopolita a nationalismului, e aceea care a fost me.,
nita s se impuna si s traiasca pin astazi. Pe ea se
sprijina toata doctrina dreptului international modern, a0
tunci cand afirma existenta unei morale internationale.
Conceptia germana, mai brutala, nu poate admite
existenta acestui principiu decat In favoarea so.
Nay.
tionalismul, care apare In conceptia germana ca un migoc
pentru realizarea scopurilor superioare ale Statului se
prezinta In conceptia franceza cao idee morale" de sin&

stedeiloare, ca un principiu universal care-fl geisete

scopul in realizarea sa. In realitate aci regasim vechea
deosebire Intre gandirea franceza si cea

germana, cea
dintai avand un caracter universalist pe care cealalta II
combate. Conceptia filozofica germana, care priveste viata ca o lupta continua i care acorda acestei (upte va.
loarea unui principiu creator'), nu poate s admita nici
existenta unei ordine internationale statice, care ar contrae
zice desfasurarea naturala a istorief.
Aceste doua conceptii vor deosebi pra In zilele
noastre politica franceza de aceea germana. -- Daca cea
dintai a iesit invingatoare i s'a impus in cele din urma
prin ultimele tratate de pace, viitorul, Inourat, nu ne in..
gaduie sa, ne pronuntam.
1) Klaus Wagner, La lutte comme principe crateur dans la monde.

www.digibuc.ro

129

Doctrine le politice ronittne in secolul trecut.

In
Principatele Romne, att in Moldova ct i In Muntenia,
nu gasim Inca la acea epoca o credinta i o doctrina pow
litica precis si nici o vointa puternica si unitara care s
apropie laolalta pe toti Romnii. In tot decursul veacu.

lui XVIII nu gasim in Principate nici o doctrina, nid o

_atitudine politica hotarta i cu att mai putin nu gasirn

ad aceleasi curente nationaliste pe cari le-am Intlnit In
A rdeal. Rareori, catre finele veacului, intlnim ate un
strigat, ate o chemare izolata ca aceea lansata de Zilot
Romnul, cronicarul anonim, i de alti ctiva cronicari
Inaintea lui.

Aa dar nimeni nu s'a gndit In aceste vremuri nici

In Ardeal i nici In Principate la posibilitatea realizarii
-unui mare Stat romnesc.
Aceasta idee nu va Incolti dect mai trziu In mina
tile rcmneti, sub influenta coalei istorice germane i
,clupa ce planul lnfiintrii unui regat al Dacilor va fi.fost
lansat de Rui aa cum am vazut mai sus.
Unificarea
tuturor Romnilor va ei 'inn curnd dupa aceea din
,domeniul combinatiunilor diplomatice pentru a constitui
ideea centrala a ctorva doctrine politice din veacul tre.
cut, inainte de a deveni idealul catre cari se vor incorda
nazuintele Intregului popor romnesc.
Aceste doctrine politice, asupra carora nu exist un
studlu complet i dintre cad uncle sunt aproape necunos.
,cute, ni se par totui extrem de interesante deoarece ele
sunt acelea cari au condus la ideea Stafului national
unitar roman.
Caracteristica acestor doctrine noi este
precizarea, am putea spune chiar concretizarea ideii de
natiune care, ptia atunci, In scrierile celor mai multi dine
tre scriitorii ardeleni, aparea sub influenta inevitabila a
rationalismului, ca o simpla entitate abstracta, o simpla
.idee fara trup i fail suflet.
Chiar atunci and con.
ceptia organicista a natiunii Ii face uneori loc, ea e de multe

ori atenuata de teama de a nu indispune pe imparat de .

la care se ateptau reformele ce aveau sa puna pe Rom
-rani pe picior de egalitate cu celelalte natiuni mai avan.
tajate.

La aceti scriitori nu tntlnim o conceptie de politica

unitara a tutu ror Romnilor ci numai o tendinta de uni.
www.digibuc.ro

130

ficare spirituata a natiunii romane. E desigur foarte

mult pentru epoca In care ei scriau, dar nu era suficient
ca sa creeze un mare Stat national roman.
Patriotismul, care Insufletea pe Romani la Inceputul

secoklui trecut nu era at5t un patriotism cu adevarat

romanesc ci era mai curand un patriotism ardelenesc,
muntenesc sau moldovenesc. Evident, mandria numelut
de roman si ideia continuitiltii istorice a neamului ro .
mnesc dela Traian Inainte, obseda mintea tuturor ; Insa
putini erau aceia cari se gandeau prin aceasta i Ia o aproxr
piere politica a teritoriilor locuite de Romani.

Dar iata ca, dela 1821 Inainte, se poate remarca o

schimbare totala In Principate. 0 generatie noua se ridi.
ca, patrunsa In Intregime, sub influenta ideilor din apus,
nu de patriotism muntenesc sau moldovenesc ci de patriotism romanesc. Acesta generatie, spune di Iorga, va
face trecerea cgtre generatia dela 1848. Ea se va imbao
ta de expresia de Roman, Moldovean, Muntean erau a.
proape expresii jignitorae" 1).

Principiul ca poate exista o Dacie unitara apare Into

ca de atunci i domina gandirea politica a celor mai de
seama Romani din acele vremuri. ReInvierea Daciei de
altadata nu aprea numai ca un ideal Indepartat, ca un
vis irealizabil, ci se prezenta celor mai multi ca o politi.
a precisa pe pare nu numai realitatea istorica dar si in.
teresele actuate o impuneau tuturor Romnitor constient(.

Mihail Coaniceanu. Figura cea mai interesanta

in aceasta privinta, aceia care domina toata accasta epocA
atat de bogata In staruinte luminoase, premerotoare ma.

rilor Infaptuiri de mai tarziu, este desigur M.hail Cool.

niceanu.

Studiind mai Intai In Franta si apoi In Germania

unde urma la universitate cursurile de drept si de istrie
avand ca profesor pe Savigny si pe Ranke, Cogalmiceanu
ramase inffuentat de ideile acestora. Toata gandirea i
toata activitatea lui, ca i a altor contemporani, au fost
de altfel profund Inraurite de aceasta filozofie germana
dela Inceputul secolului trecut.
1). lorgo, Desvoltarea ideil unititii politice la RomAnl. p. 49

www.digibuc.ro

131

Ca i ardelenii el urmarea in primul rand desavarosirea unitatii culturale a poporului roman. Revista lui de
lupta, cu puternic rsunet, urma s fie Dacia Literara, care-

apare la 1840, cu colaborarea lui Negruzzi i Alexan.

dri. Din nefericire Tusk ea nu putu apare mai mult de
doua numere, fiind desfiintata de cenzura.
Care a fost mnsemnatatea acestei publicatii ? Iata ce
spune Ici aceasta privinta programul Daciei Literate
A bina este prea moldoveneasca ; Curierul,2) cu drep .

tate poate, nu prea ne baga in seama ; Foia Inimei, din

pricina unor greuati deosebite, nu este in putinta de a
avea o limpartasire de inaintarife intekctuale ce se fac in
ambele Printipaturim. Era :deci necesara o foafe care,
faeand abnegatie de foe, ar fi numai o foaie romaneasca
prin urmare s'ar indeletnici cu productiile romanevti,
fie din oriee parte a Daciei, numai s fie bune.... Scopul
nostru este realizatia dorintei ca Romania s aiba o limba
si o literatura comuna pentru toti". 3) Dar ceea ce mai ca.
racterizeaza publicatia aceasta era i ura fata de tot
ceea ce e strain i nepotrivit cu ,,duhul poporului". Do .
rul imitatiei s'a facut la noi o manie primejdioasa,
mai
spunea programul Dacia
pentru ea omoara in noi
duhul national...."
Influentele romantismului apusean, cu netarmurita lui
admiratie a trecutului i a obiceiurilor adkc inradacinate
in sufletul poporului, se pot afla In toata cugetarea lui
Cogalniceanu : Istoria noastra, spunea el, are destule

fapte eroice, frumoasele noastre tari, sint destul de mari,

obiceiurile noastre sant destul de pitoreti i de poetice
pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fr
sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne Imprumutam dela
alte n a tii",

Despre natiune in general i in special despre na.

tiunea romana el a avut o conceptie sanatoas, mai reala,
mai potrivita cu firea lucrurilor. Exagerarile latinitilor

I-au facut sa Inteleaga prtile Abe ale sustinerilor for.

Natiunea romana nu se mai sprijinea pe vn mit, ca acela,
al originei latine, i drepturile acestei natiuni el nu le mai
1) ReIsta lui Asski.
2)

Heliade.

3) 0. Denstqanu, 1storla literaturii rcniare =demo vol. 3.

www.digibuc.ro

132

deduce din nobila origina romana ci le bazeaza pe insu.

irile corespunzatoare ale natiunei romane. In mine yeti
gasi un Roman, Insa niciodata 'Ana acolu ca sa contri.
buez la sporirea romanomaniei, adica mania de a ne numi
Romani, o patima care domneste astazi mai ales In Tram,.
sifvania si la unii dintre scriitorii din Valahia. Petru Ma.
ior.,.. a desteptat duhul national, insa a avut i nevino.
vata nenorocire sa produca o scoala, destul de nume.
roasa, de Romani noi, care, fara
sprijini zisele cif
faptele, socot ca trag respectul fumii aSupra lor and
striga a se trag din Romani, ca sInt Romani si prin ur.
'mare cel dinrai popor in fume" iar mai departe el adauga
sa ne ferim domnilor mei, de aceasta manie care trage
asupra noastra asul strainifor... s ne coboram din Here
cute, daca vorn fi miei, lumea tot de misei ne va tinea".
Acestea sunt ideile pe care le-a desvoltat Cogalni.
ceanu In cursul sau de istorie nationala aratand cum In.
-telege reinvierea trecutului 'in lumina aspiratiilor cari tre.

luiau sa ne indrepte spre o viata noua.1) In tot acest

-curs el n'a facut deck sa dovedeasca existenta si puteo

rea unui dub de unire mai de aproape Intre toate ra.
murile neamului romanesc".

Ceea ce ne izbeste In toata opera lui Cogalniceanu

ste in primul rnd conceptia clara, sanatoasa i la noi
cu totul noua despre natiune. Aceasta nu mai este re .
dusa la o unitate spirituala, entitate abstracta, lipsita de
trup i suflet, ci devine un organism puternic si concret,
care traeste, se desvolta si se afirma prin manifestarile
lui. Aceasta conceptie 1-a ajutat pe Cogalniceanu sa prie
veasca toate problemele nationale sub adevarata lor fata,
ingaduindu-i In cariera sa politica atat de fecunda, sa ia
intotdeauna masurife cefe mai potrivite cu firea si insu.
inile poporului roman. Prin aceasta Cogalniceanu a fost
in primul rand un orn politic de seama, un Infaptuitor,
Inainte de a fi un istoric sau un literat ca precursorii
sai ardeleni.

Nicolae 1361cescu.
Tot In fagavl luminos trae
sat de Cogalniceanu se situeaza i Nicolae Balcescu,
1)

0. Densupuu op. cit. Vol. III p. 32. Tot de aci sunt luate i ci-

tatele de mal sus.

www.digibuc.ro

133

neobositul cercetator al istoriei nationale rotnane. 0 sea.

-ma de idei noi se arata In scrierile de mare Insemntate
politica ale lui Balcescu. EL este acela care la noi In tara
tnunta cel dint& formula precisa a Statului national, a.
sdica a Statului care e o natiune Inainte dc a fi Stat i
ale carui institutii se sprijina pe traditia nationala i 1i
gasesc origina in Insui fondul spiritual al poporului. 4 Ta r a Romanilor, clan va lua vreo-data rangul ce i se
cuvine ?titre popoarele Europei, aceasta o va II ea da.
toare mai mult regeneratiei vechilor ei institutii ostaeti*.
.El mergea cu gandul mutt mai departe chiar, socotind ca
Romanii, alaturi de Unguri, ar putea sa Invinga pe
la 3 Iunie 1849 el scria din Debretin lui Joan Ghica :
-Aci am elemente mari Intre Romani i de a avea puti
multe ( un bun general roman as pune o armata de ceI
putin 30.000') i putin mai trziu Intr'o scrisoare adre-,

sata lui Ghica spunea : Eu tot ma tin de ideea,,..... de

-a ma duce cu un steag national In muntii Transilvaniei,

fa Iancu i de a porni pe Romani contra muscalilor prin
--ideea nalionalitlii i a-i scula pe toti.'
Unirea tuturor Romanilor, crearea unui mare Stat
national romanesc vor putea singure sa zadarniceasca u.
neltirile dusmanilor nostri : copleiti i amenintati astfel
-de panslavism, mine poate i de pangermanism, noi nu ne
putem mantui fara numai opunandu-le panromeThismub.
Regasim aci dsigur influenta ideilor care covarise.
fa spiritul european la acea epoca i mai ales influenta
aceleiai coaIe romantice care-I formase i pe Cogalni.
-ceanu. Cu toate acestea, Balcescu a tiut sa tina seama
de realitate i sa nui piarda niciodata cumpatul condam.
nand exaltarea romantica a altora i spunand despre ea
ca a pierdut revolutia").
In introducerea sa la lstorla Rornnilor sub Mihal
Vileazu, Balcescu ne lamurete asupra modului cum In.
trezarete el desfasurarea istoriei nationale. Dupa ce arata
cum principiul sad" pe care se intemeiase lumea veche
a fost Inlocuit prin Iegea libertatii, a demnitatii, a mora.
litatii i a perfectibilitatil`, el constata ca de atunci Ina.
Inte omenirea a intrat In calea care o duce gradat tatre
Terfectia sa, Otte nemarginit, care Dumnezeu" i din
1) loan Ghtca, Amintiri din uribegfe, p. 281.

2) 0. Densugianu, op eft. Vol, III p. 56,

www.digibuc.ro

134

transformatii in transformatii omenirea merge intr'un pro..

gres continuu, a carui miscare e cu atat mai repede cu
cat mai mult inainteaza, ca fiecare pas al vietii omenirei
este un pas in aceasta cale, care o apropie de Dumnezeu,
c.a fiecare pas al ei este un triumf al bindui asupra
raului".
In cadrul acestei evolutii continue catre perfectiune-

natiunile au fiecare o misiune evanghelica de indeplia .

nit pe plimnt".
Prin I'm partirea functiilor, natiunile In omenfre, ca
si indivizii In societate, produc chiar prin diversitatea lor,.
armonia totului, unitatea.

Orice natie dar, precum si ()rice individ, are 0 pair

siune de Indeplinit in omenire, adica a concurge dupa

natura si geniul sail propriu, la triumful stiintei asupra
naturif, la perfectionarea Intelegerii si a simtamantului o.menesc, potrivit legii divine si eterne care guverna ursio.
tele omenirei si ale lumii" 1).
Convingerea lui Balcescu era ca, alaturi de cdelalte
natiuni, Romanii au si ei o misiune de Indeplinit. Toate
straduintele lui Balcescu se Indreapta atre tinta de a

convinge i pe allii de aceast solie a arei existenta el

o dovedeste cercetand cu multa pasiune trecutul glorios
al poporului roman.
Aceasta conceptie luminoasa a umanitatii bazata pe
deplina libertate a popoarelor, ale aror drepturi politice
se justifica prin rolul activ pe care fiecare din de II are
in evolutia neintrerupta Otre perfectiune, armonia totului
si unitatea, constitue una din cele mai frumoase pe care
le-am intalnit. Inspirata de sigur de filosofie hegeliana ea reag,

minteste totus prin frumusetea sa conceptia lui Mazzini

exilatul idealist si profetul renasterii italiene.
Dar aceste idei nu apartin numai ctorva oameni de
seam ci, in acele vremuri, de pluteau In aer, si constituoiau hrana sufleteasca a tuturor poetilor, ganditorilor si
oamenilor de actiune. Aceasta atmosfera era de sigur fa-cuta sa apropie inimile tuturor Romanilor si sa le indrepte
cugetul catre o tints dezinteresata, ideal suprem al unei
natiuni : unirea politica i tnjghebarea unui mare Stat
National.
I) N. Bilcescu, Istoria RomAnilor sub Mihai Viteazul.

www.digibuc.ro

CAPITOLUL XVII
NATIONALISMUL $1 STATUL DEMOCRATIC
IN SECOLUL XIX

Urzniirile revolutiel franceze. pupa cum am va..

zut, principiile universale proclamate de revolutiunea Franceza stau la origina marilor transformari politice ale societatii moderne. Realiznd emanciparea spirituala a massefor, revolutiunea franceza proclama tn acelao timp princi0
pill! de autodeterminare a natiunilor, iar, prin desfiintarea
privilegiilor nobiliare qi a deosebirilor de clasa, ea face
posibila i'njghebarea unei solidarittti puternice n cadrul
natiunilor. In felul acesta principiile revolutionare au In.,
ksnit consolidarea marilor State nationale.
Poporul, care, Ana atunci, aparea desunit, impartit

clase sociale, orizontal suprapuse, Intre care nu existau alte legaturi dect acelea create prin subordonarea
unora fata de celelalte, a inceput cu timpul s dobndeasca constiinta unittii lui. Stapn de aci nainte pe destinele sale, el va cauta s se organizeze din punct de veapara drepturile
de re politic pe haze noui, pentru
sale intangibile. Poporul, care 'Ana atunci constituia maa
teria plastica, modelata prin actiunea politica a guverne
for, se animeaza, primeste o viata noua, proprie, si din obiect devine subiect de drepturi. Actiunea masselor nu
perioada dela
se afirmase niciodata ci.i atta tarie ca
1789 1a 1793, Presiunea ti violenta surpa vechiul edificiu
www.digibuc.ro

136

al Statului bazat pe principiul dinastic i pregatete tere.

nul pe care se vor cladi marile State-Natiuni.
In felul acesta, revolutiunea franceza sta fait trade.
iaIa la orgina nationalismului modern. In trecut, cum am
vazut, acesta aparea doar ca un simplu sistem politic pe
,

care guvernantii II invocau numai atunci and intentio.

extinda dominatiunea asupra unor noi populatiuni. Dela revolutiunea franceza Inainte, nationalismul de.
vine un puternic sentiment colectiv ce insufletete mas.
sele populare. Putem spune chiar, Para prea mare exagea
rare, ca nationalismul, din acest punct de vedere, apare
ca o creatiune a revolutiei franceze.
Cu toate acestea revolutiunea franceza purta In sir
ne i germenul unor factori disolvanti ai natiunilor i
cari, prin actiunea lor, vor reInvia, sub o noua forma,
vechea lupta dintre nationalism 1 cosmopolitism. De alt.
fel structura antitetica i plina de contradictiuni a ideaa
logiei revolutionare sta poate, Intr'o mare masura, la oria
gina multor curente opuse, cad, prin violenta lor, au periclitat de multe ori ordinea sociala i politica.
Cauzele cari au determinat In secolul XIX i XX
aceste curente antinationale trebuesc cautate In doua directiuni deosebite.
Una din ele rezida In caracterul incomplet al rea
formei sociale, cealalta In caracterul abstract i confuz al
ideilor politice.
Revolutiune a burgheziei, ea va Incuraja In interesul
acestela capitalismul, creind, aa cum vom vedea, o noua
erarhie sociala mai putin fireasca i mai jignitoare deck
aceea pe care o constituia odinioara impartirea societatii
In cele trei ordine. In felul acesta, ea determina curnd
dupa aceea o solidaritate internationala de clasa in locul
solidaritatii nationale, care presupune realizarea prealabila a justitiei sociale.
Pe de aka parte, Statul democratic, aa cum era
conceput de revolutia franceza era cladit pe o seam de
ipoteze i abstractiuni, cati, chiar atunci cnd nu erau cu
totul false erau prea subtile pentru a fi Intelese i a nu
da Ipc la interpretari adesea contradictorii. Din aceast
cauza Statul, In conceptia indTvidualist, era lipsit de au.
nau

www.digibuc.ro

137

toritatea moral6 si chiar de forta materiala necesar realizArii idealului de justitie sociala.

In cele ce urmeaza, vom examina pe rnd aceste

doua cauze cari au condus adesea, Incepfind dela jumg.
tatea veacului trecut si pana asazi, la negatiunea totala
a ideii de Stat si de Natiune.

www.digibuc.ro

CAPITOLUL XVIII
CONCEPTIA NAT1UNEI N DOCTRINELE
SOCIALISTE

Revolulia francezI nu desfiinfeazg

tea social. Revolutia franceza, care, n fapt proclama

i In parte realizeaza emanciparea spirituala a masselor,
nu este totui capabila sa aplice Ana la capat toate prinz
cipiile sale. Dimpotriva, condusa In primul rnd de in te.
resele burgheziei, ea va agrava In Interesul acesteia sube
jugarea economica a masselor. Avnd de ales Intre vo .
till universal i yowl cenzitar, ea prefera acest din urma
sistern, ce contrazice principlile pe care le proclama. Cone
stitutiunile dela 1789, 1791, 1795 nu fac dect sa cortfirme
acest sistem i sa consolideze definitiv republica burghe.
za i capitalista.
Cu drept cuvnt, zicea Camille Desmoulins, prin a.
cest sistem Rousseau nu ar fi putut niciodata sa devie membru Inteo adunare lelgiuitoare 1). In zadar se ridi.
ca Robespierre cu indignare Impotriva acestui sistem
cernd votul universal In numele drepturilor eterne i
universale ale oamenilor. Deputatul Barnave ti rspunse
ca dreptul de vot nu poate fi universal, el nfiind un
drept propriu zis ci doar o functiune, In timp ce Sieys
lega exercitiul acestei functiuni de averea fiecarui cettean i considerea pe alegatori ca pe adevdrafii acfio

nari ai mare! intreprinderi sociale a &alumni".

1). Otto Rhle, Die Revolutionen Europas, Dresda 1927 vol. 11, p, 73.

www.digibuc.ro

139
Iata Statul transformat Inteo Intreprindere capitafi .
listg, declaratia drepturifor omului ql principiile egalitare
guitate, lar mica burghezie i proletariatul strivite.
Revolutfunea franceza, care aprinsese sciinteea vie a
mationalismului, purta In sine dela inceput germenuf care
va aduce cu timpul desbinarea i ura In einuI natiunif.
Printre putinii care-si dadeau insa socoteala de con.

secintefe funeste ale acestei politici a fost Marat, care

prin ziaruf su L'ami du peuple" spunea Inca de atun.
ci ;
Revolutiunea s'a intors tmpotriva poporului si i-a
-adus nenorocirea. Dela Inceput revolutiunea nu a fost
pentru acesta dect un necontenit prilej de intrigi
.compIoturi. Pentru functionarii publici ea deveni curnd
prilejul tuturor opresiunilor si chiar pentru legiuitori ea
fost altceva dect o pricina de inselaciuni i tiranie.
AstAz( ea este foIositg de cei bogati, cari prin camt
prin hotie trag foloase din ruina poporului".
Cuvintele acestea usturatoare ale lui Marat RC tn.;
fgtiseaza destuf de bine sftuatia societatii franceze din
timpul revolatiei,

Dar nu numai In Franta ci In toga lumea capita-

smuf ia o desvoftare extraordinarg. Spiritul capitalist, a.

inestec ciudat de pasionata aspiratiune catr infinit si de
calcul rationalist"), pune stpnire progresiv pe intreprin.
derile europene, subjuga pe muncitorii i safariatii acesstar intreprinderi, pna cnd, Incetul cu Incetul, demonuI capitalist" ajange sa domine tot globul ptnntesc.
Consecinta imediata a acestei extinderi a Lost antago.
eismul inconciliabil dintre capital ,i munca i teoria exploa.i
tarei salariatului de clitre proprietarul mijloacelor de prom

ductiune. ce sta la baza tuturor doctrinelor socialiste din

yeacul trecut.

Atitudinea sistemelor socialiste. Socialismul a

oscilat In tot decursul primei jumatati a secolului XIX
intre nationalism si cosmopolitism, fixndu-se In cele din

odata cu doctrina lui Karl Marx, la aceasta

urm tendinta.
Deatungui evolutiei doctrinefor socialiste, conceptia
1). Werner Sombart, L'Il)oge du capitalisme, Trad. fr. Paris 1932

Vol. I. p. 44.

www.digibuc.ro

149

bazelor teritoriale pe cari autorii acestia inteleg sa fonde..

ze socletatea viitcare a evoluat, oscilnd sub influental
unor tendinte opuse, dintre cari uncle II apropie iar al.
tele 11 Indeparteaza de economia nationala.1)

Tendinta ostila sistemelor nationale este tendinta re

volutionara, aceia care urmarete desfiintarea ordinei actu .
ale capitaliste.
Aceasta tendinta afirma solidaritatea internationala
claselor ?mpotriva solidaritatii nationale a carei existent&
o 'neaga.
Cealalta tendinta a socialismului, opusa celei dintfm
este aceea care afirma vointa de organizare printr'o coot.
donare metodica a activitatilor cu sprijinul Statului, organ,
al natiunei.2)

Primele curente socialiste au fost, cum am spus, fa.

vorabile acestei din urma tendinte. Ele urmaresc o pre.facere economica pe bazele und solidaritati nationale
fara a exclude tow raporturile economice cu natiunile
vecine. Saint-Simon, Fourier, Proudhon reprezinta asta
fel fiecare tipul perfect al unei ..organizatiuni nationale i
socialiste.

Nationalismul i doctrina marxists. Daca pa

na la 1848, data aparitiei manifestului comunist, atitudi.

nea partidelor socialiste era nehotatita, dela acea data
linainte ea se precizeaza, lund o atitudine ostila natic.
nalismului.

Toata istoria societatilor omeneti pna azi e istoria

luptelor de clasa; iata punctul de plecarc al doctrine,
lui Marx a carui filozofie sociala se va baza pe studiu'
atent al vietii In societate 2). Oricare ar fi mijloacele de
productie, In ficcare societate se poate observa aceia*
demarcatiune profunda Intre clasa conducatoare i clasa,
celor oprimati i exploatati. Societatea romana era divi.
zata In patricieni, plebe{ 1 sclavi ; sodetatea feudala
seniori, servi ; societatea moderna, capitalista, cunoate a.
1). Roger Berg, Le socialtsme antra
mopolitisme. Paris 1935, pag, 4.
2) Ibid pag. 5.
3), Ibid. pag. 104.

economie nationale et

www.digibuc.ro

le

cos--

1 41

cum o diviziune tot atat de pronuntata Intre burghezi

proletari. Lumea capitalista, burghezaa, cum o numeste

Marx, ni se infatiseaza asazi Irnpartita In dcua

marti

tabere dusmane, In dotra mari clase absolut opuse bur.

ghezia si proletariatul" 1).
Care este atitudinea acestor doua clase fata de co.munitatea natfonala ?

Capitalismul prin esenta sa, nu poate fi restrans

tr'un cadru national ci, dimpotriva, el se plaseaza dela
Inceput In afara i deasupra acestui cadru. Capitalismul,,
fie comercial, fie industrial, fie financiar, va fi Impins
nesocoteasca hotarele nationale pc cari le va depasi prin
forta lucrurilor In cautarea unei piete economice tot mai
largi. Interpenetratiunea mondiala a pie telor financiare,,
schimbul international, intelegerile industriale internationale
pentru o Impartire amiabila a debuseelor, ne dovedesc cii
prisosinta acest caracter cosmopolit al capitalismuluf
modern 2).
Productiunea i consumatiunea capt, pe zi ce trep.ce, un caracter cosmopolit mai accentuat, In timp ce
vechile forme de productiune, legate de mediul specific

In care ele s'au nascut, dispar tot mai mult. Industrii noi
se creaz, aceleasi pentru toate popoarele, complet deta.
ate de pamantul pe care ele se afla. Ele nu mai tran.sforma numai materiile indigene ca mai Inainte, ci prelu.
creaza materiile straine, din regiunile cele mai diferite si
mai indepartate, iar debuseele lor depasesc hotarele natio .
nale, cucerind piete tot mai Intinse 1 legAnd Intr'o larga comunitate de interese, natiuni cari Inainte se dusma.
neau Intre ele 3).

In acelas timp, aceste natiuni Ii pierd caracterul bor

propriu. Civilizatia se uniformeaza, productiunea intelec.
tuala Isi pierde originalitatea.`-' Oricare ar fi-durerea re-

actionarilor', laudatores temporis

vechile cadre
nationale se pie rd tot mai mutt In marea comunitate uni.
versala, In care cuvntul de patrie" ramne fara Inteks.
Dar care este dupa Marx atitudinea proletariatului;
fata de aceasta nota situaSie pe care ei o constata. Ram1). Kul Marx V F. Engels: Manitestu1 comunist.
2) Vezi Gaetan Pirou, La case du capitalisme.
3) R. Berg, op. cit. p. 110.

www.digibuc.ro

.142

inne el ataat de vechile forme nationale ? Nu, desigur.

Proletariatul este, prin definitie, alcatuit din oameni fara
patrie, fait familie, fart proprietate i far drepturi. Ei nu
-nu sunt legati de nimic. Redui de capitaliti la situatiunea
zea mai mizerabila, lipsiti de tot ce poate sA constitue o
multumire, morala lor i idealul pe care aceasta II proa
clama nu se va confunda niciodata cu morala i idealuria
le burgheze. Nationalismul nu este i nu poate fi alceva
-Am& o armA burgheza menit s5 paralizeze lupta de clasa,

Natianea nu poate fi definita dect ca o legatura ce

,apropfe pe oameni de pamantul din care ei ti trag exis-tenta qi profitul lori). Or, conform teoriilor marxiste, nu.
mai capitalitii trag un profit din exploatarea Tnterprinde.

filar pe care le conduc, ta timp ce salariatii nu primesc

mult dect ceeace e strict necesar Intretinerii lor.
Pr oletarlii nu posed nimic, deci nu li se poate lua ce.
eace nu au"); acesta este sensul 'in care Marx afirma
-ca vlucrAtorii nu au patrie".
Natiunea, tu conceptia marxistal nu poate sA fie de7
-cat cadrul in care se desfaoara, deocamdata, exploata.
rea proletariatului de catre burghezie. Dupa'sum capitalismul

iinde sA desfiinteze "demarcatiunile i antigonismele dintre natiuni" printr'o u nif orm izare a productiunei natio
nale i a ,conditiunilcr de existenta pe cari aceast le tra-age dupa sine"), creind o singura piata universala, tot
-aa proletarii vor fi nevoiti tu lupta for sA depeasca
-cadrele nationale.

Conceptia marxist ne impune deci concluzia ca ta

eadrul unei singure natiuni nu poate sA existe o solida.i
ritate a claselor venic despartite prin interesele lor opu.
se. Exista MO, In schimb, o solidaritate de clasa, care
ieaga pe deasupra hotarelor nationale pe toti membrii
-unei celeiai clase intre ei.

In felul acesta, natiunea nu mai apare dect ca o

-creatiune burglieza, artificiala, al carei scop este exploa,-

tarea cat mai intensa a proletariatului. In cadrul ei nu

poate sa existe o solidaritate reala, aceasta nefiind posi
1) R. Berg, op. cit. p. 110.

2) K. Marx 1 Engels op. cit.

3) M trx i Engels op. ctt.

www.digibuc.ro

143

bill dect pe deasupra hotarelor ei, Intre toti acei cad,

legati prin interesele 1or, urmaresc desfiintarea regimului
capitalist.

Statul Insusi apartine, In conceptia marxista, ex.

,clusiv burgheziei capitaliste. EI constitue o forta menita
sa apere ordinea capitalista si, prin aceasta, nu face de .
ct sa concareze la exploatarea sistematica a proletarfatului. Statul cel mai just si cel mai democratic In aparenta
nu face dect sa consfinteasca In realitate superioritatea
uneia dintre clase asupra celeilalte sau, dupa cum spune
Engels, el e o institutie (menita sa mentina prin forta
conditiunile de existenta si de suprematie ale clasei do .
minante asupra celei dominate. Chiar atunci cnd el nu
consacra formal superioritatea politica a capitalismului, si
se Ingradeste In formule egalitare si democratice, el ro
mne totusi Inlantuit de marea finanta prin bugetul say,
care constitue centrul viet(i politice si economice.')
Nu vom insista mai mult asupra acestei doctrine ;
In schimb vom cauta sa vedem consecintele pe cari ea
le are. Rasunetul ei a fost dela inceput impresionant si,
inteo mare parte datorit caracterului ei stiintific, care o
deosebea de vechile sisteme utopice. Difuzat printr'o
propaganda intensa, datorita In Franta lui Jules Guesde,
Paul Lafargue si Gabriel Devi lle; In Germania lui Karl
Kautsky, Liebknecht, Rosa Luxemburg ; In Italia lui A.
Labriola ; In Rusia de Plehanov, Simkovici si Lenin,
marxismul e acceptat de massele muncitoresti cu acelas
caracter revolutionar si antinational al doctrinei primitive.
De atunci dateaza antagonismui inconcilfabil dintre
nationalism si socialism. Atitudinea dumanoasa a parti.
delor socialiste fata de patriotismul burghez se precizeazA
tot mai bine In cur sul ultimelor decenii ale secolului, trecut si In anii cari preced isbucnirea razb3iului mondia1.2)

Sindicalismul antipatriotic.

Ideile sindicalistilor

militanti asupra cosmopolitismului antlnational si antipa.

triotic sunt afirmate cu multa precizie Inteo ancheta asu1) R. lEt!rg. op. cit. p. 113F, Engles : L'origine de la fatale de la
propriet et Ve t'tat.
2) vezi i Ar. Basilescu, Principil de economic politica vol. 111.

www.digibuc.ro

144

pra ,,Ideli de patrie i clasa muncitoreasca" facuta acum,

treizeci de ani de o publicatie socialista1). Iata doua din
raspunsurile cele mai caracteristice :

,Noi refuzam s credem In patrie

suntem hota.

rat antipatrioti. Internationalismul muncitoresc nu trebue

s cunoasca alte hotare dect acelea cari-I despart de clasa
burgheza"2). Socialismul nu poate fi dect international.
Ideea de patrie nu poate fi dect opus lui. Muncitorul
sclavul nu au patrie.... Atta vreme ct socialismul nu
se va cantona exclusiv pe terenul luptei de clasa el
va prezenta aspecte anormale i Se va da loc celui mat
ciudat paradox 3).

Cam in acelas timp, G. Herv, In discursurile sale,

ajange (a negatiunea totala a existentei natiunilor, cautnd
prin aceasta sa Invrajbeasca i mai mult antagonismul
dintre clase. lat ce spune el In cuvntarea sa din 12

Sunt unii cari ne spun : Sa nu

vorbiti de tau patria voastra!, Noi, dimpotriva, o vorbim
de rau i vom continua s'o facem si de acum Inainte. CSt
despre mine, eu nu voiu renunta la epitetul de ma fall
patrie. Stiu bine, o Jaurs, stiu bine ca natiunile sunt fapte,
Septembrie 1907 4) :

biserica i religiile deasemenea, dar ciuma i holera sunt

fapte i ele. Ceeace importa e de a sti daca ele sunt ne.
cesare, ineluctabile, eterne i daca ele prezinta vre-un

avantaj pentru umanitatea de azi". Iar cartea sa, al:4mM

In 1905 si intitulata (Leur Patrie, constitue un pamflet
violent i scris cu mult talent Impotriva patriotismului,
George Sorel si dupli el Edouard Berth afirma ca
un socialist nu poate fi ,nationalistg, fait a fi tradator
fata de clasa i partidul sau. Lupta dintre State nu poate
dect s intrzie actiunea luptei de clasa. Proletariatuf
trebue s accentueze prin violenta antagonismul claselor.
In felul -aesta, afirmndu-se cu Ode, proletariatul va pu.
tea Infrnge frontul burghez, instadind, In sfarsit, comu.
nismul In locul regimului capitalist. Dar, maC Inairite de
toate, trbue cobort pavilionul patriotic" ce mascheaza
interesele burgheze.
1) Le mouvemeut socialiste Nr. 162, 1 Sep. 1905. p. 35-37.
2) Rdspunsul lui J. Bouvin, citat de R. Berg op. cit. p. 128.
3) Rispunsul lui L. iihtonville, ibid. p. 127.
4) Le Temps din 14 Septembrie 1907.

www.digibuc.ro

CAPITOLUL XIX
REACT1UNEA CONTEMF ORA NA IN F 01 RIVA
PR1NCIPIILOR DEMOCRATICE 51 LIBER ALE
Am urmarit 'Ana acum desvoltarea lenta a ideii de natiune,
idee, care ocupa un loc de frunte In toate doctrinele i

sistemele ce fivnesc sa explice sau sa reformeze organi0

nizatia poltica i sociala. In tnateria aceasta In care jua
ri:tii se Intalnesc adesea cu economistii i cu sociologif,
putem sa constatamincepnd cu Hegel, Fichte, scoala
istorica i sfrind cu sistemele socialiste contemporane o
puternica reactiune impotriva conceptiilor individualiste.Daca

la prima vedere, toate aceste doctrine nu au nimic comun

intre ele, privind mai de aproape, constatam totu ca sttlduintele for converg, tinzand toate (a rasturnarea batr.
nului edificiu cladit de scoala individualista I).
Pina In prealma razboiului mondial sortii de izbn da
ai celor doua conceptii opuse pareau sa fie egali. Vechea
coala individualista si liberala avea Insa In sprijinul sEu
o seama de principii morale consacrate de traditie, cu
radacini adnci In sufletul majoritatii poporului,aureola
-splendida pe care au faurit- o odinioara, In secolul rena4.
terii politice, filozofii drepturilor omului. De aceasta tra.
,ditie revolutionara s'au legat In tot secolul trecut ideile de
libertate si de egalitate alcatuind prestigiul qcoalei democrat ice individualiste.
o vezi gi H. Michel, op. cit. pag. 626.

www.digibuc.ro

146

Reactiunea impotriva individualismului prezentata ca

o atingere adusa drepturilor sfinte ale omului era adesea
vazuta i'nteo lumina defavorabila. Ei 2i lipsea prestigiut
moral, ti lipsea acea aureola cu care se 'incununa vechea
coalA individualista. Chiar atunci cand doctrina furniza
argumente puternice 2mpotriva liberalismului, polemicile ei
nu gaseau niciun rasunet in marea massa a poporulni,
care ramanea ataata de vechile credinte politice.

Insuficienta sistemelor democratice concepute de fi.

lozofii i revolutionarii secolului XVIII aparea eu Watt

acestea ii multe 2mprejurari, oferind un camp deschis

criticitor adverse. In fdul acesta individualismul pentru a

rezista atacurilor e snit
mcdifice o parte din princi.

Ca un corectiv adus ideii omului frt sine" sau

o"mului filozofic",salbatec avnd un drept nelimitat

pii.

se impune ideea sociala de

asupra tuturor lucrurilor,
solidaritate, duo ce, cum am vazut, adeptii contractului social au renuntat demult la pretentiunea absurda a existente
sale istorice.
Pe de alta parte In ordinea economica
ca
i In ordinea politica, se vorbete tot tnai des de dreptul
de interventiune al Statutui. Aceia cari mai apara regimul
liberal, infrant i copleit de imprejurari, fac totu cu cea
mai mare uwrinta concesii largi adversarllor sai. Nicaeri
nu mai Intalnim farA restrictii i fara reticente Increderea
nefimitata pe care teza individualista 1 regimul liberal au
gast- o la Benjamin Constant i la Bastiat.
In fata acestei cauze compromise se ridica din toate

partite o protestatiune energica.

Doua din ideik fundamentate pe cari se sprijinadoctrinde anti-individualiste sunt ideea de naliune prl
viM ca o forma flune natural() i aceia a socieMfit
considerate ca organism real. Studiul evolutiei doctrinale .care duce dela ideea natiunei, asociatiune votuntara,
.

ce nu existA deck ca o consecinta a unui pact social,

ce leaga laolalta pe toti membrii ei, catre natiunea natu.
rafa ce exista ca un fapt social involuntar i legat de
functiunile instinctive ate umanitAtil, a constituft obiec .
tul ultimei parti a lucrarii de fata. Am vazut cum, Incetul
cu kcetul,
facea boo o noua conzeptie care dude sA
considere natiunea ca o larga i puternicA asociatiune
www.digibuc.ro

14T
naturala, organism social complet, avnd functiuni propriisi scopuri determinate. ldeea continuitatii istorice, a_ des..
fasurarii continue a progresului se grefeaza pe aceasta
conceptie, apropiind generatille Intre ele prin legaturi cestau deasupra Intelegerii umane. Omul izolat nu mai con.
teaza , ceea ce conteaza e organismul social In care omut
nu exista dect ca o celula ce-si Indeplineste rolul la to.cul ce-i e destinat.
Pe aceasta conceptie a societtii se spojina, cutn,

am vazut, o suma de doctrine politice al caror centru If

constitue ideea de natiune In noua sa cuprindere.
Erau aceste doctrine menite sa mnfrnga scoala in.dividualista ? Cum am spus, pna In preajma razbofului,
sortii de izbnda pareau eggi de o parte si de alta. Presti.
giul vechii scoale a aparat-o impotriva atacurilor adesea
brutale ale adversarilor ei, in timp ce constructia eleganta
a Statului democratic s'a mentinut neatinsa.

Sensul noilor doctrine politice nationaliste-

de dupit ritzboiu. Razboiul mondial, aducnd victoria

aliatilor, a consacrat In aparenta izbnda ideilor democra..

tice si liberale. Tendintele imperialiste ale Germaniei odatl
Infrnte, o era nouI era Weptata, capabila sa aduca pena
tru totdeauna triumful libertatii si al egalitatii pentru in
divizi si popoare. Dupa tragedia sngeroasa si inutila, ce
a sfsiat Europa mai bine de patru ani, o activa colaborarepolitica si economica Incepu Intre State. Un spirit nou de
concordie i reciproca Intelegere se stabili si, peste mor.
mintele abia inchise, plugurile incepura iar4i sa rastoarnebrazde. Un sentiment de usurare cuprinse toata lumea si
nadejdea tncolti In sufletul popoarelor, In timp ce fanfa.
rele stridente ale nationalismului amutisera i In locul forparea definitiv stabilita o deplina armonie internationala.
Timp de zece ani politica mondiala a fost astfel con.dusa Inteun spirit planetar, cosmopolit. Democratia iliberalismul esisera Invingatoare.
Victoria deplina a fost Insa i sft*tul ideilor ce

triumfara. Urmarile tragice ale razboiului nu puteau intrzia sa se arate. Criza capitalista i dezagregarea sociala,.

ce-i urma, au pus curnd dupa aceea capat acestei pe.,

www.digibuc.ro

4 48

rioade de prosperitate. Teama i lipsa de Incredere a In.

locuit farai buna tntelegere Intre popoare.
Falimentul liberalismului a devenit inevitabil, In timp
-ce o noua prefacere sociala se pregatea. Principii, cari
odinioara constituiau temelia unei societati ce !Area sa-i
fi dobndit forma definitiva, furl parasite i In locul lor
Incoltira Incetul cu Incetul noui idealuri i noui nazuinti.
Capitalismul i liberalismul nu cunoscusera Ana a-tunci dect o singura doctrina capabila sa li se opuna :
-doctrina socialist& Alaturi de aceasta doctrina ce tindea
desigur la o Ingradire a liberalismului aparu brusc o serie
,de sisteme politice i economice ce tindeau sa plaseze co.
-munitatea nationala deasupra intereselor individuale. Ca.
racteristica acestor doctrine este de a se ridica in ace1a4
-timp impotriva liberalismului i a socialismului, reactionnd
In interesul colectivitatii nationale att Impotriva capita .

lismului ct i Impotriva luptei de clasa, factor de nesta.

bilitate i descompunere a acestei colectivitati. Natiunea
-a devenit astfel ratiunea suprema a oricarei activitati. Din
_impla entitate spirituala ea se impune ca o realitate su.
perioara i concreta.
Att libualismul economic ct i socialismul Incer.
casera sa nrpa barierele nationale. Liberul schimb i dir.
culatia capitalurilor pe de o parte, pe de alta parte soli.
.daritatea internationala a claselor, erau compkt opuse
-oricarui particularism national. Interpenetratiunea capita.
lismului comercial, industrial i mai ales a capitalismului
financiar, care constitue azi modalitatea cea mai raspndita,

..7i solidaritatea de clasa pe care se bizue Intreaga socio.

logic marxista, sunt astazi atacate de node sisteme nation
flak. 0 noua coafa economica a aparut, afirmnd reali.
"tatea intangibila a Statului, organ al natiunei, autoritr tea
Atli superioara i dreptul nemarginit pe care-I are de a re..
glementa prin orice masuri chestiunile politice, economice
i sociale, urmarind realizarea perfecta a unitatii tuturor
fortelor nationale. Mistica sociala Inlocuete azi notiunea
de clas prin aceea de nafiune, fixnduli un nou ideal
de ordine prin colaborarea fortelor productive ale natiu.
nil. Aceasta ordine nationala primeaza astfel fata de vechiul ideal de justitie, care nu mai apare ca un scop
www.digibuc.ro

149

prin ea Tnsasi ci numai ca singurul mijloc pentru realizarea

armoniei desavrsite si a ordinei In cadrul natiunei.
In jurul acestei entitati organice de sine statatoare ce
este natiunea In conceptia actuala, se plaseaza astazi
.viata politica si sociala a Statelor. Initiativa particulara
mestingherita i libera concurenta cari constituiau motorul
economice n sistemul capitalismului liberal si Iupta
de clasa care in sistemul socialismului marxist constituia
forta vie a progresului, sunt astazi considerate drept ele
mente anarhice i urmeaza sa fie pe ct e posibil limi--tate si chiar inlaturate.
Daca ne gndim acum la rolul pe care I.a jucat
trecut democratia liberala, la adeziunile si la nadejdile
imense pe cari le sarnise sociologia marxista, inteIegem
importanta deosebita pe care o prezinta noile tendinte
mationaliste, cari Inchee, cel putin deocamdata, epoca liberalismului si inlatura ideologia comunista. Daca ne mai
gndim la influenta pe care aceste noi tendinte au
,avut-o asupra politicei internationale ct i asupra dreptului
public actual, vom Intelege ct e de interesanta revolutiunea de. iclei la care asistam. Si este suficient sa ne
gndim ca acest fenomen nu este numai european, ci a
reusit sa zdruncine si alte continente, ca sa Intelegem ca
nu este vorba numai de un simplu sistetn -economic ori
politic ci, dincolo de aceste sisteme, ne aflam In fata unei,
revolutiani mai profunde cu caracter universal.

A Incerca s deducem din sistemele politice i economice experitnentate in epoca de dupa rasboi care este
conceptia natiunei care se impune astazi e totus o sarcina
destul de grea. Principala dificultate pe care am Intl
ni-o e datorita lipsei de precizie a noilor doctrine abia
de curnd formulate.
La drept vorbind, toate aceste doctrine sunt posterioare

Att
fascismul cit si national socialismul Inainte de a fi un
cuvnt au fost o actiune. 1) Cu timpul printr'o serie

instaurarii regimurilor politice pe cari le sprijina.

-de msuri, creind institutiuni noi, modif icnd ne

cele vechi, cele doua curente politice
precizeaza
1) C, firena, Mussolini e la sua opera, Roma 1928 p. 61Marcel Prelot, La
thorle de l'tat dans le droit fasciste,Melanges Carte de Malberg, Paris 1933

www.digibuc.ro

01

150

totui droctrina for. Este

astazi aceasta doctrina

complet clarificata ? Cel pu tin In ceeace priveoe

national-socialismul, forma germana a noului curent, put ern
plina transformare. Fascismul a
afirma ca el se afla
oiut ce e drept sa imbrace o forma mai doctrinala,
mai putin haotica, din care am putea deduce astazi

tin numar de principii mai mult sau mai putin dare. Cu

toate acestea pentru a Intelege ce este Statul fascist,.
care este esenta sa spirituala, structura sa sociologica,
constructia sa juridica, pentru a Intelege geneza i des=
voltarea sa trebue sa privim Statul fascist aa cum tinde
sa se realizeze. In loc sa ne absorbirn In trecut, trebue
sa examinam viitoru!i sa compenstn deficientele unei lexcondita scontnd virtualitatea unei lex condenda1) cad toate
institutiunile actuale nu au dect un caracter experimental.
Si totui att fascismul italian ct i naticnat-socialismul
german ne lasa sa intrevedein o conceptie proprie, profund originala i noua a natiunei. Natiunea vazuta prin
prisma acestor curente nu poate fi confundata nici cu
aceea imaginata odinioara de coala individualista i tilci
cu aceea pe care ne-au prezentat-o In secolul trecut
adeptii coalei istorice. Noua conceptie despre natiune

nu are nici o legatura cu veclaile doctrine politice, ci

este toata impusa de Imprejartrile sociale contemporane.

Noua conceptie italian a natiuneiNaliunea

italianei, spune Carta Muncii din 1927

este un or .
ganism avand o existent, scopuri i milloace de acdurald acelora ale infiune superioare, ca putere
diuizilor
sau gru
cart o aledluesc. Ea con.
stitue o unitate etia, politIcei
economica ce se
realizeazei integral in Statul fascist.
Aceasta formula, data de D-1 Alfredo Rocco, ne im..
pune urmatoarele concluziuni 2)
1) Existenta natiunei ca organism dinstinct.

2) Subordonarea individului fata de scopurile superi

oare ale natiunei.
3) Realizarea totala a natiunei prin Stat.
1) Battai, L'ordinamento corporativo, in Rivista de diritto publlico, anut
1930 p. 3o2.

2) M. P.lot, op cit. pag. 439.

www.digibuc.ro

151

noua conceptie sociologica a Statului fascist natiunea, spre deosebire de umanitate In general, exista nu

In

numai ca fapt biologic, ci i ca idee social,

Ca fapt biologic ea constitue un organism complet i

independent posednd o viata i minoace de actiune pro.
prii. Ca orice organism, ea se nate, se desvolta, decade
i moare.
Ca idee sociala, natiunea constitue o unitate morala, spirituala, ce depaseste atat indivizii cSt generatiile pe cari
le cuprinde i le leaga dealungul istoriei. Ea constitue
unitatea sociala prin excelenta care ramne vesnic idenr,
tic cu sine ?nsasi, avnd patrimoniul sau propriu, ex
clusiv spiritual, pe care fiecare generatie primete dela
Inaintai sai i pe care ea II transmite tuturor acelora
ce vor veni dupa ea.
Pe deoparte natiunea constitue cadrul
sociale,
politice
economice, pe de alta parte ea reprezinta o
idee, Ideea unit fil i continuitlii spirituale. In acest
din urma sens natiunea dobndete i o netagaduita valoare etica.

Acesta este indoituf aspect sub care trebue prvita

natiunea In conceptia italiana contemporana.

Natiunea este cadrul vietii economice, sociale

politice. Daca facem o paralela Intre sistemelesocialiste con-

temporane i fascism putem s constatatn dela inceput ca

Intre ele exista legaturi comune i, adesea, ciudate puncte
de contact. Dar ceea ce vom observa din primul moment
este importanta pe care i unui i celalalt o arata fac.
torului economic i economiei in general. Natiunea ne apare

in felul acesta nu numai ca o grupare politica ci i ca o

grupare cu caracter economic. Ea este cadrul In care tori
acei cari produc prin munca lor hi pot desfaura ac.
tivitatea, sub protectia Statului i Ifl interesul general.
Produceitorul constitue celula inifialei a activitafii
in conceplia fascista inlocueVe ceto
economice

leanul Statului democratic. Nu vor participa la conducerea Statului dect aceia cari muncesc, produc i
aduc o colaborare oarecare la propairea Statului prin
1) Prelot op. Po cit. 41

www.digibuc.ro

152

Cei inactivi nu fac parte din

activitatea lor individuafe
nat(une ; ei trebuesc exclusi sau adaptati,.

Saint-Simon apare asfel ca precursorul acestei doc.

ttine 2). Pentru el ca si pentru Mussolini, tinta pe care trebue
s'o urmareasca Statul trebue sa fie In primul rand aceea de
a trece cat mai repede posibil puterea din mainile celor

inactivi In acdea ale muncitorilor.

Daca totusi inftiativa particulara ramane n domeniul
productiunei instrumentul cel mal eficace I cel mai util
intereselor natiunei 8) nu ramane mai pu tin adevarat
ca aceasta activitate individuala trebue reglementata si
supusa tuturor Ingradirilor pe care le reclama interesele
superioare ale natiunei.
Liberul joc al fortelor productive este ingaduit numai
masura In care el constitue motorul vietii economice.

Aceste forte Insa trebue sa fie ordonate de o condu.

cere puternica, orientate ca un magnet catre un acelasi

scop : bindle colectivitatii, serviciul poporului si al patriei 4).

Colectivitatea are datoria sa intervina pentru a regle0

menta cadeta" activitatii particulare a producatorilor, Cari

raman responsabili fata de ea peatru scopurile productim.
Asadar individul apare subordonat natiunei. Pro.,
nei
ducatorul nu este interesant prin el Insusi ci numai prin
serviciile pe care pcate s le aduca natiunei In care este
Incadrat. Statul, interpret unic si suprem al necesitatilor
vietii nationale"5), .i exercita oricand controlul sau efectiv, avand sarcina sa creeze natiunea In conformitate cu
scopurile sale.

Fascismul ajunge n felul acesta sa confunde eco.

nomia cu Statul. Aceasta alcatueste ceea ce doctrinarii italieni numesc a patra dimensiune a Statului", alaturi de elementele traditionale, teritoriu, populatie i suveranitate.
Integrand economia In Stat, fascismul se aproprie n a0

ceasta privinta de socialism, cu o singura deosebire, aceea ca, pe and In Statul socialist economicul primeaza po
ntiCul, Statul fascist subordoneaza totul politicului.
1) Mussolini, Discurs In Camera deputatilor, 28 Mafu 1928.
2) Roger Berg. op, cit. p. 47.
3) Articolul 7, aliniatuf 1 dIn Carta Munch!.
4) Discurs al d-luf S-hacht, Minisfral Econorniei, tinut In Consiliul Eco
nomfc al Reichului, Berliner Boersenzeitung 13 Martie 1934.
5). Discurs Mussolini, Roma 18 Martie 1934, Corriere della Sera 19 III 1934.

www.digibuc.ro

153

Bolevismul reduce rolul Statului la acela de administrator i de regulator al economiei ; fascismul, mentio
nnd intietatea politicului, combate cu tarie teza socialista
a disparitiei Statului. In felul acesta privite, fascismul
bolevismul apar cu totul opuse.
Natiunea constitue, ce e drept, cadrul in care se desfavara orice activitate productiva, insa aceasta activitate
ramne supusa initiativei particulare. Rolul Statului nu este
un rol de gestiune directa ci numai unul de priveghere. El
urmarete aceasta activitate individuala i o Ingadue atta

timp ct ea nu contravine intereselor superioare ale nati.

unei, ramnnd instrumentul cel mai eficace i cel mai
util al intereselor natiunei".
Statul fascist ramne totui hotart anti liberal. Singurele drepturi 4i libertati pe cari le poseda individu1
bertatea proprietatii, libertatea contiintei...) nu sunt tngaa
duite nici ele deck In masura "in care jocul lor se dovete
dete a fi util natiunei i Statului. Formula fascista to.,
tul pentru Stat, nimic In afara de Stat, nimic Impotriva
Statului" rezuma perfect noile tendinte In aceasta privinta.
D-1 Mussolini '4i ingadue toate ironiile atunci cnd vor.
bete de reghnul a demo-liberal" sau despre cadavrul lrk
putrefactie al libertatii"

Ideea de natiune in teoria Statului fascist. Pri.,

vita ca Idee sociala, natiunea se confunda cu Statul; aceasta

este ceea ce caracterizeaza conceptia fascista a Statului.

Fascismul,

spune Sergio Panunzio,2)

are despre

Stat o conceptie cu fundament sociologic. E1 constitue

factorul ce unifica i creaza societatea, care prin propriile
sale mijloace nu poate rezista. Mai exact, putem spune
ca societatea este materia, a card forma este Statuf. Dupa
cum materia tinde sa ia o forma, tot astfel societatea
tinde catre Stat 3).

Natiunea In aceast conceptie nu poate exista dect

ca Stat. Natiunea nu mai creaza Statul ca In vechea

conceptie nationalist, care servea de baza studiilor puo

bliciti!or Statelor nationale din Secolul XIX ; ci dimpo..
1). Barthlemy, Tr. de dr. Const. pag. 26.
2) S. Panunzio, Lo Stato fascista. Bologna 1924 p. 51.
3) M. Prlot op. cit. p. 490.

www.digibuc.ro

154

triva, Stahl! creaza naliunea caci el este acela care (la

o vointa si deci si o existenta efectiva 9Dreptul la independenta al unei natiuni spune d. Mus.

pop orului

nu este sprijinit pe o constiinta literara si ideala

a propriei sale existente si cu atat mai putin pe o situatiune de fapt mai mult sau mai putin inconstienta si inerti,
ci pe o constiinta activa, pe o vointa politica activa
si capabila sa-si dovedeasca dreptul: adica pe un Stat
solini 2)

in fieri".

Asa dar, clan analiza poate si trebue sa desparta i.

deea de natiune de aceea de Stat, in practicA acestea nu
pot sA existe deck confundate si identificate3). Asimilandu-se natiunei, Statul imprumutA dela aceasta caracterul
ei transcendent, devenind asemenea ei o (realitate istorica
si definitivA,4), avnd o viata proprie si mijloace de ac.,
tiune superioare acelora ale indivizilor.
In a ceast confuziune 'Litre Stat si natiune si In dentificarea int sreselor si scopurilor lor rezida spun apAra/.,
torii noilor conceptii
toatA forta Statului fascist. Duo
cum natiunea constitue forma (aristocratic a societtii
spune Panunzio
tot astfel Statul fascist e Statul
prin excelenta, pentrucA el .constitue un Stat national.

National-Socialismul. Acesta, cu toate ca In

practica recurge la sisteme asemanatoare cu acelea pe cari
le aplica fascismul, pastreaza totusi In doctrina sa o nota
profund originala, datorita situatiunei de fapt In care se
afla Germania In perioada ce a urmat razboiului si mai
ales caracterului propriu al sufletului german.
Dupa cum am vazut Intr'un capitol precedent, Ger.,
mania nu a avut niciodata o notiune exacta despre na.
tiune,sau mai bine zis, Germanii nu au avut intotdea0
una dact un sentimcnt al acestei Idei, pe care nu au

putut-o tnfelege niciodata deplin. Nationalismul german

a fost vesnic dominat de ideea misiunei supreme a popo.
rului, a culturei sau a rassei germane. Prin exagerarile
sale, si ca o reactiune Impotriva acestor exagerari, el a
1) Mussolini, le Faselsme, Paris 1933 p. 23.'

2) Ibid p 23.

3) Prelot op. clt. 441.

4) !bid 441.

www.digibuc.ro

155

.desvoltat si la celefafte popoare sentimente analoge ce stau

-astfel la origina nationalismului modern.

Am spus, intr'un capitol precedent, a nationalismul

doctrinal este o creatiune germana. Acesta este adevarat
numai pna la un oarecare punct. In aceasta privinta Ger
manii, chiar clan apar ca inventatori, sunt lipsiti de obiectivismul si calmul ce nu pot sa lipseasca marilor creatiuni.
Doctrinele nationaliste germane nu se prezinta niciodata
.sub o forma obiectiva, stiintifica ; ele isi trag, din suffetul
-nelinistit si mistic al Germanilor, caracterul lor subiectiv
si exaltat.
Acest sp!rit apocafiptic si exaftat domina si astazi
4:loctrina national-socialista. In ea regasim aceieasi senti-

mente cari au covirsit intreaga istorie a acestui popor si

ideea ca,civilizatia occidentala fiind amenintata sa dis.
para in urma influentelor straine, asiatice, singur poporul
german, prin puritatea rassei safe este capabil sa regenereze
societatea si cultura europeana, In virtutea misiunei Inalte

pe care destinul i-a Incredintat o.

Statuf are datoria sa desvolte patrimoniuf material si
spiritual al poporulai si sa mentina pura rassa germana
pentru a-i ingadui sa-si Indeplineasca aceasta misiune. CIA-

-tul rassei si al traditiei germane domina toata doctrina

national-sociafista. Aceasta doctrina nu conduce insa la
o conceptie noua a natiunai, cum era de [Ada conceptia
fascista ; ci, dimpotriva, negnd implicit existenta unei
grupari organice cu un caracter national, In sensul fascist
-al cuvntului, ea se sprijina exclusiv pe abstractiuni ca
ideea superioritatii etnice a poporului german,
National-socialismul nu pleaca deci dela o conceptie
organica a natiunei, asemenea czlei fasciste ci dela un
principiu irational : superioritatea etnica a Germanilor.
Acestia nu constituesc o nafiane In sensul obisnuit aLcu.

vntului ci o rass6 i un ideal.

Cu toate acestea concluziik practice la care a ajuns
national-socialismul nu difera prea mult de aceka ale fas.
cismului. Sistemul politic si economic este acefas ; dire .
rentele de detafiu dispar In fata cadrufui general. Acelo
cuk al idealului si al traditiei, aceiasi politica economica
tinznd la crearea de noi forte economice si fa desvol.
tarea maxima a celor existente, aceias preocupare de soarta
www.digibuc.ro

156

muncitorilor, aceleai tendinte socialiste domina politira.

guvernelor att inteo tara at i In alta. Ceeace difera.
este numai justificarea acestei politici.
lea In aceasta privinta un exemplu caracteristic. Fas.
cismul italian afirmnd solidaritatea de interese in produc..
tiunea nationala, plecnd aa dar dela un punct de vede.
re economic national, proclama In acefa timp desfiinta.
rea claselor sociale cari, prin cearta dintre ele ameninta sa
destrame unitatea natiunei. Scopul doctrinei fasciste era

acela de a realiza o aderenta desavrita Intre viata eco.

nomica i sociala a natiunei i aceea politica a Statului.
Ceea ce preocupa deci In primul rnd guvernul italiam
este mentinerea unitatii economice, politice 1 spirituale a
natiunei. National-socialismul Incearca deasemenea sa su .
prime diferentele de clasa sociala, insa dintr'o ratiune cu
totul diferita. Unitatea organica a natiunei nu-I preocupa
att ct demnitatea rassei germane, care nu poate ingai.
dui ca o mare parte a poporului i anume clasa munci.
torifor sa fie pusa rite() situatiune materiala i morala
inferioara.

Nafionalism si socialism. Atta vreme at natio .

ramas In conceptia democratica liberafa o
simpla figura de retorica parlamentara, sau cel mult utvsentiment vag, cuftivat i exploatat de partidele pc litice
ura muncitorifor Impotriva nationalismului era Inteo foarte
mare masura justificata. Lipsa totala de organizare a
productiunei i imposibilitatea In care se aflau guvernele
de a regfementa raporturile de productiune, au contribuit
In mare masura la agravatea anarhiei sociale i la exaI.
tarea urei de clasa.
Individualismul liberal, pe care.I gsim la baza tu.
nalismul a

turor doctrinelor democratice moderne, era ostil oricaref

reglementari. Toate raporturife vietii sociale nu puteau fi
reglementate dect exclusiv prin forta materiala de care
dispuneau categoriile sociale In cauza. Aceasta este cu
att mai caracteristic pentru raporturile dintre patroni ilucratori. Att politica muncitoreasca, ct i aceea a pa .
tronilor au uzat Intotdeauna de mijloace materiale de con.
www.digibuc.ro

157
strngere, rezultatul conflictelor dintre ele fiind hotart de
fortele de cari dispuneau, i dreptatea fiind de partea ce.s

lui mai tare. Atta vreme ct industriaii au avut o su.

ficlenta influenta In parlament, ei au fost aceia cari E u

dictat conditiunile i cari au alcatuit Intreaga Iegislatie
muncitoreasca ; atunci cnd massa exploatata a muncito.

rilor a devenit destul de puternica, ea a Incercat deasemenea sa reglementeze prin vioknta raporturile sale cu.
patronii. Rezultatul nu putea fi cleat anarhia sociala i
proclamarea dreptatii celui mai tare.
Statul, incapabil sa intervina In mod efectiv, ajunge
s fie privit ca o simpla constructiune juridica, lipsita de

o baza reala,fictiune monstruoasa prin care forta bru .

tala, singura realitate concreta, acoperea arbitrariul, a.
buzurile i lipsa de discernamnt politic a clasei condu.
catoare. Lipsit de oHce autoritate morala, el va fi atacat
odata cu Intreaga organizatie politica. Socialismul va fi la
felul acesta ncvoit sa a o atitudine hotart revolutionar,.
bazata, cum am vazut, pe lupta de clasa.
Am vazut Intr'un capitol trecut atitudinea sini.
dicalismului in cursul ultimei jumatati de veac. Cosmo..
polit i antipatriotic el neap existenta Statului i a na.,

tiunei, creatiuni burgheze pe cari se sprijina numai aceia

ce profita de toate Intreprinderile ale caror sarcini sunt

suportate de Intreaga natiunea.
.
Atat fascismul italian cat si national.socialismul get.man cauta sa realizeze astazi o conciliatiune Intre socia.
lism i nationalism. Aceasta tentadva de conciliere con .
stitue una din cele mai de seama caracteristici ale noilor
doctrine.

Cauza principala a anarhiei sociale i a nestaritelor

conflicte dintre categoriile productive era lipsa unei auto.
ritati morale i materiale capabila s creeze si sa aplice
normele morale i juridice i sa impuna o disciplin soci.ala. Noile doctrine politice nu cauta In realitate dect a
creeze aceasta forta morala, capabila sa stavileasca acliunea destructiva a luptei de clasa si sa ridice nivelul mo.ralitatii publice prin constrngerea de tot momentul pe
care ar exercita-o asupra indivizilor.

0 regula de conduita nu exista numai prin simplut

fapt ca ea constitae un mod de actiune obisnuit ; ea e.
www.digibuc.ro

158
Inainte de toate, dupa cum spune Durkheim, un mod de
actiane obligator, adica sustras intr'o oarecare masura
-arbitrariului individual. Acest caracter obligator nu poate
sa-I confere deck o societate cons(ituild, care, singurn, se
bucura de autoritatea morala i materiala prin care sa se
impuna indivizilor i de continuitatea necesara pentru a
mentine aceasta regala dincolo de raporturile efemere In
-cari ea se incarneaza1).
Istoria a canoscut pe rand mai mufte grupari consti.

tuite. Astazi cea mal larga si cea mai completa si uni-

tara este natiunea constituita ca Stat, organism social

-extrem de complex, In care legatarile economice joaca act,
tualmente un rol de frunte, fiinta morala ce sintetizeaza
Intr'o unitate superioara toate formele vietii morale i
intelectuale ale omului.
Problema muncH apare astfel strans legata de proa

blema nationala caci pe de o parte natiunea n Ili va rea

aliza unitatea desavqita fara ca In prealabil sa se .solu.
tioneze problema echilibrului social i pe de afta parte
justitia sociala nu se poate aftrma dect inteo natiune
bine inchegata.
In felal acesta Incercarea de condfiere Intre nationalism i socialism facuta de fascism i national-socialism,2)

trebula sa duca la o suprapunere i chiar la o identifia

care a celor doua credinte. In doctrina germana contemporana se confunda intr'una singura cele doua tendinte,

cea nationalista i cea socialista, odinioara opuse. Cine

vrea sa fie astazi nationalist trebue sa fie socialist. $i
invers..."3)

Tot ceea ce va contribui sa sporeasca solidaritatea

membrilor natiunei realizand o coeziune organica superi .
oara a tgturor categoriilor productive va contribui implicit
sa ridice i mai malt autoritatea morala a grupului a na.
Vunei, a carei suprematie va contribui, la randul ei, sa
stabileasca ordinea i sa Indrepte echilibrul social. In fe
lul acesta se poate ajunge Inteo mare masura la o con.
ciliatiune Intre nationalism 0 socialism. Mai mult deck
,atat, putem spune ca nu exista masura cu un caracter

1). E. Durkheitn, De la division du tray. soc., Prefat.

2). FL Rosenberg, Der Mythus des 20. Jahrhunderts, p. 534 um.
3) Ibid. p. 538.

www.digibuc.ro

159

sincer social, care s nu aiba In acelas timp si un ca.

racter national. Duo curn natiunza nu poate fi consoli.
-data dect inlaturnd ct mai mult inegalitatea sociala printeo stricta reglementare a libertatii individuale i printr'o
justa repartitie a bunurilor, tot asa toate aceste masurf nu vpr putea i reatizate printr'o schimbare brusca
in ordinea juridica, sociafa i economica a raporturilor

dintre clase, ci numai prin stabilirea unei forte morale

superioare care sa formuleze i sa consacre un sistem
complet de reguli pe care sa se sprijine o cat mai activa
colaborare a fortelor nationale.
Pentru solutionarea problemei muncii, care In zilele
noastre se prezinta sub o forma caracteristica i amenin.
tatoare, s'au facut mai multe Incercari in diferite State.
Intr'unele din ele ordinea a fost rasturnata pe cale de re.
volutie in timp ce altele n'au facut dect sa adopte un
simplu si modest regim de reglementare si de protectie a
Rusia, Italia, Germania, State le Unite, Austria si
Portugalia sunt State In care se fac astazi experientele
cele mai interesante In aceasta privinta. In fiecare din
aceste State se acorda azi o deosebita importanta clasei
muncitoare, care singura se bucura de toata solicitudinea
protectia Statului ; In fiecare din ele se cauta astfel sa
se restrnga sau sa se adapteze noilor conditiuni regimul
capitalist.
Fascismul, national-socialistnul,

codurile N. R. A.

corporatismul austriac sau portughez ne apar astazi ca

fiind tot attea exixriente ce tind sa gaseasca o so.
lutiune unor probleme sociale a caror forma din ce
In ce mai grava, devine amenintatoare. Chiar daca
nu au, ca bolsevismul, valoarea unui principiu uni.
versal, ek au reusit sa refaca, cel putin In parte, ecbili .
brul social. In ceea ce priveste Italia, se poate spune ca
fascismul a rezolvat In total problema muncii; nationalsocialismul, care se inspira din aceleasi principii, a reussit
deasemenea sa Inlature pericolul unei revolutiuni ; experi.
entele facute cu mult curaj de presedintele Roosevelt
par sa deschida noi orizonturi politicei economice si so.
clate ale Americei. Chemat sa indrepte mizeria sociala
datorita crizei, sa linistea ;ca. pe muncitorii revoltati, sa
braneasca aproape 20 milioane de soMeri, (socotind
www.digibuc.ro

160

fertnierii ruinati'Vpreedintele Roosevelt deciara a acea.,

sta nu este posibil dect punnd capat speculatiunei i
ctigurilor nejustificate i indreptnd din nou lumea cz.
tre o munca cinstit 2).
Aspectul anticapitalist al acestor doctrine apare eviw
dent chiar pentru un observator care, prevenit, ar Inlatura
dela Inceput partea de exagerare cuprinsa In programele
propuse.

Oarneni din popor, cei doi efi ai marilor miscari

nationale din Italia i Germania, au ramas intotdeauna

Intr.%) strnsa comuniune cu massele populare. Apropi.
erea de popor" constitue cuvntul de ordine pe care Du
cete I a pronuntat la Neapote la 25 Octombrie 1931
adaugnd ca pentru aceasta va trebui sa se corijeze
insuficienta economiei liberate i s se subordoneze drep.
tul

cte proprietate intereselor superioare ale natiunei"3).

Scoput acestor sisteme, chiar atunci cnd ele depaesc cadrul economic sau politic, trecnd In domeniut
reformelor sociale, nu-i pierde prin aceasta caracterul sau.
national. Problema muncii, productiunea 1 chiar proble.,
ma repartitki bunurilor nu sunt privite, numai sub unghiut
unor consideratiuni de justitie ideala i absoluta. Preocu.

parea lor e mult mai realista. Scopul lor este acela de a

consolida natiunea, de a- i spori productiunea i de a InOH solidaritatea dintre membrii ei pe baza unor principii
de echitate sociala putnd satisface marea mass a to."
cuitorilor. Fascismul i celetalte doctrine analoge nu cauta deci sa rezolve o problema abstracta de princrpiu aa
cum tncearca s'o faca bolevisrnul ci numai o problema
practica. Ele pfeaca numai dela ideea ca, printr'o mai
echitabila repartitie a bunurifor, massele populare se vor
simti mai legate de patrie i In caz de pericol vor fi mai
usor antrenate In lupta ; cad fiecare muncitor, fiecare Oran i'si va apara In felut acesta propriut sau patrimoniu.
Participnd mai intens la viata natiunef, prin aceasta el
se ya simtf oricnd aparatorul necesar al patriei si al fa,..
miliei sale.

Preocuparife de justitie sociala ne apar deci cu

un.

1) Nicolai, Probleme der Zeit, p. 14 i 18.

2) Ibid.
3). vezi Gatan Pirou, La crise du capitallsme, Paris 1934, pag: 110,

www.digibuc.ro

161

caracter strict utilitarist. Chiar atunci and D. MusD,

solini se alreseaza masselor prin cuvintele : Camasi
negre si tovarasi muncitori", afirmnd sfrsituf unei pt.
rioade a istoriei contemporane, sfrsitul economiei libera-

le si capitaliste"), el nu o face deck pentru a propune

In schimb, ca solutiune a ecestei crize, un sistem natio
nal corporativ prin care sa consolideze pe viitor natiunea
italiana.

Acelas lucru putem spune desigur si despre masurile anticapitaliste prevazute In programul partidului natio
nal socialist, In codurile N.RA., etc.
Cu toate acertea, realizarile acestor sisteme sunt ex.
trem de interesante si merita toata atentiunea. Influenta
tor a fost destul de mare pentru a modifica printr'un
onetamorfism de contact" structura economica, politica 0
sociala a ctorva alte State.
Daca ele vor rezolva In Intregime chestiunea sociala
din punctul de vedere al masselor actuate este forte probabil ca influenta lor va fi imensa.

IMEM=:11

1) Mussolini, Discurs citre muncitoril din MA n), 7 Octombrie 1934.

www.digibuc.ro

CA PITOLUL XX

IDEEA DE NATIUNE IN DOCTRINA ROMINk

CONTEMPORANA
Ace la care, 1a noi, ar incerca sa distinga din haosul
credintelor politice contemporane, ateva sisteme precise
si bine definite, si-ar propune desigur uca din sarcinile
cele mai anevoioase. Doctrina romneasca este In aceasta
privinta una dintre cele mai confuze si mai sarace, chiar
daca uneori Intlnim cteva tendinte, cAteva curente Sau
idei cari se afirma si la noi cu oarecare vigoare. Totusi
sisteme politice complete si bine definite, cu idei clare
asupra tuturor problemelor nu gasim. Totul este confuz,
unilateral si necomplet.

Nationalismul, credinta politica de ultima moda, nu

putea sa nu aiba un rsunet 4i la noi in tara. El face

astazi parte din demagogia cea mai banala a partidelor po .

litice dintre cari nu este nici unul care, prin denumirea

sa, s nu se intituleze (Nati onal,.

Totusi, dincolo de acest nationalism, care In realitate
nu e dect o simpla formula lipsita de sens, inanim si c .
teva credinte sincere si, uneori, chiar cteva idei. Pe a.,
cestea din urma vom Incerca s le desprindem. Orict de
sumar ar fi acest studiu el trebue sa cuprinda totus doua
nume mari, acela al domnilor Nicolae Iorga si A. C.
Cuza. Alaturi de ele, desi Intr'un plan oarecum diferit, poate

fi situat si domnul profesor Radulescu-Motru.

Ideea de natiune la docfrina domnului prof.

Cuza. Conceptia pe care domnul Cuza o are despre natiune
trebue pusa In legatura cu ideile generale pe cari domnia-sa
www.digibuc.ro

163.

le are asupra evolutiei si desvoltarii populatiilor. Teoria

sa profund originala asupra poporatiei" explica astf el ideile
sale politice.

Poporatia constitue chip domnul Cuza totalitatea

indivizilor cari sunt chemati a se desvolta 'in anumite ho,.

tare geografice, politice, etnice sau economice, prin urmare
si gruparile, natiunife si rassele, In cari se desface popo .
ratia pamntului4 '). Aceasta poporatie, desi este alcatuita,
la rndul ei din alte categorii sau clase sociale, constitue
totus o fiinta organica, tin tot nedespartit 2).
Cercetnd cauzele cari determina desvoltarea popu=
latiunilor, domnul Cuza ajunge sa formuleze cteva prin
cipii pe care le cuprinde in formula urmatoare :

Poporalla are tendinfa constantei de a trece de

limita de pe urmei a desuoltril ei posibile, limit de
terminat in tot momentul de cantikdea mijloacelor de
existenfei pe cart i le poate procura V cu care este

ob4nuit'd sei trdiascei3).

Consecinta este o necontenita largire a acestei limite,
presiunea poporatiei fiind astfel cauza adevarata a progre.
sului, ridicnd, pe masura necesittii, nivelul de existenta
al omenirei prin perfectionarea mijloacelor de productie i
prin organizarea sau cultivarea sentimentelor sociale. Principiul poporafiet formulat mai sus devine astfelprincipial
civilizafiet.
Concluzia cea mai importanta pe care domnia-sa o
trage din principiul poporaVei este ca pe un teritoriu de.
terminat nu se poate desvolta dect un singur popor, caci
daca traesc mai multe neamuri la un loc, cart nu se a.
mestec'd prin legeituri de snge, ele alcatuesc pe attea
poporatii cu interese protivnice, fiecare cautnd a-si largi
sfera proprie de desvoltare, deoarece toate sunt stapnite
de aceleasi tendinte nemarginite

de inmultire.

Conflictul
trebue deci sa izbucneasca intre acestea mai curnd sau
mai trzfu.

In conflictul acesta dintre popoare, dreptul istoric

Intemeiat pe stapnirea trecuta nu are dect o valoare
teoretica daca nu se intemeiaza pe stelpnirea de fapt
1) R. C. Cara Despre poporatte. Ia0 1899, pag. 423.
2) Ibid. pag. 399.

3) Ibid. pag. 374.

www.digibuc.ro

164

.itt prezent. Stapnirea trecuta nu conteaza deck In masura

in care ea indica acelui popor datoria pe care o are de

a exclude pe oricare altul, i de a pstra neprbit patrk
moniul creat i aparat prin munca de generatiile trecute.
El nu poate renunta la aceasta datorie de care e legata
-existenta sa nici cel putin In numele umanitfii,f oridt
i s'ar cere aceasta, cad altfel nu ar insemna deck sa re.
nunte definitiv la propria sa existenta In favoarea vene.
ticilor.

Aceasta datoHe este cu atat mai putin discutabila cu

ck elementele straine tind sa se despovareze de munca
bruta, alcatuind exclusiv clasa oraeneasca. Cnd In sdnul
unei natiuni se introduce o clasa de mijloc oraFneasca
.alcatuita dinteo populatie de alt neatn, legatura armo.
nioasa a tuturor partilor organismului ocial este intrerupta.

-Casa rurala, care In mod normal trebuie sa-i ridice

excedentele sale In clasa oraseneasca, ne mai putnd raz.
bate In elementele straine, se ve de condamnata pentru vecie
sa in deplineasca numai munca bruta.
Incheerea practica la care ajunge domnul Cuza. e

.aceea ca o politicei nafionalista e singura fireasca, legi.

tima i cuminte. A se pune pe terenul cel mai strmt
national ca putinta ; a simti exclusiv ca poporul caruia
apartii ; a afirma cu energie existenta proprie in contra
tuturor, este a fi i patriot In Intelesul mai strmt al cu.
vntului i om de bine, asigurnd desvoltarea linitita i
temeinica a civilizatiei umane.
Ceea ce ilm spus mai sus

despre kleile

dotnnului

Caza nu alcatuete deck o parte a doctrinei sale mult

mai compfeta f mai variata. Acest aspect al gndirii dom .

mieisale, pe care Yam relevat, ramne totus cel mai origi .
nal, cel mai interesant i cel mai plin de consecinte. El e
de akfel f acela care I-a calauzit In taata indelungata sa
activitate politica.

Idea de nafiune in opera domnului Profe.

sor N. Iorga. Conceptia pe care domnul profesor Iorga
o are despre sistemele poltice e desigar opusa aceleia pe
care am aflat- o la dotnnul Caza. Politica nationalfsta in0
transigenta ce apare ca o concluzie a teoriilor domnului
Cuza, gasete In domnul Iorga un adversar hotart.
www.digibuc.ro

165

Spirit larg i deci profund Intelegator, domnul

Iorga nu poate admite tirania nationalista. Prin aceasta
Insa domnia-sa nu se Indreapta dect Impotriva Statului

care, In nutnele unui principiu, cauta sa asimileze, sa des.

nationalizeze i sa despersonalizeze toate formatiunile na.
turale istorice. Cu o mentalitate 'de literat si de istoric
domnul Iorga deplnge disparifia total6 a viefii locale
organice, Na este grepla mai mare dect aceea de a
impune cu de-a sila locuitorilor dintr'un teritoriu cucerit
sa vorbeasca limba majoritara, sa mearga la scoala Sta.
tului. Se creaza astfel, nu un Stat cu cetateni legati moral
intre ei, ci un conglomerat de oameni, siliti a trai laolalta,

sau renegati c.re Infatiseaza zdrente umane, cu care nu

poti face nimica

Para Indoiala deci Statul national, are datoria sa

i o civilizafie nalional6; dar ins51 aceasta ci.

c reeze

vilizatie trebue sa aiba o margine : nu-i este permis s se

izoleze din mersul general al culturii umane. Orice civilizatie ce se izoleaza se condamna, i Impreuna cu dnsa
natiunea care a produs-o.
Lund atitudine Impotriva nationalismului intolerant,
domnul Iorga nu face prin aceasta dect sa recunoasca
drepturile tuturor natiunilor. Aceste natiuni nu trebue sa
se adapteze Statului, ci formele politice trtbue sa tina
seatna de ele.
Consecvent cu aceste principii doinnul Iorga ti afir.
ma predilectia pentru institutiunile cntumiare, izvorte din
-experienta trecutului si a canon garantie de utilitate e In.
sasi trainicia lor. Formele nationale, a caror o.
rigina se afla In Insus( fondul primitiv al civilizatiei unui
popor, gasesc astfel In domnul Iorga un neobosit aparan
tor. Toata gndirea domnului Iorga In aceast privinta se
poate rezuma In fraza care incheie una din lucrarile cele
mai recente ale domniei-sale : ,11 oi traim ca wzaminte
care nu stint facute pentru noi i nu avem curajul sa le

Inlocuim ca ceea ce ar trebui sa fie" 2,

Atunci cnd revolutionarii dela 1789 au dat legi u.
manitatii, ei n'au tinut seato de realitatile istorice.
1) 1bid pag. 179.
. 2) Odginea formelor vletli contemporatte. Sue. 1935, pag. 179.
11

www.digibuc.ro

166

n'aveau simtul istoric care este i simtul vietii organice

unui Stat'
Conceptia pe care domnul Iorga o are despre natiune
difer3 astfel de aceea care astzi tinde sa domine tot mai
mutt gndirea politica contemporana. Ceea ce-I intereseaza
tn primul rnd e cultura, civilizatia specifica i originala
a unui popor. Nationalismul pe care domnia-sa if mntelege
rezulta din aceasta conceptie a natiunei. Nationalismul
domnului Iorga e nationalismul intelectualilor, al cuget3.torilor, al istoricilor, care dup3 domnia-sa constitue forma<
cea mai tnaltatoare ce o poate tmbraca nationalismul.
E Inca nationalismuf veacului trecut, al idealistilor,
al oamenilor sensibili, cari Inteun sentiment de iubire pot
cuprinde i tntelege o umanitate mai larga.

Domnul profesor Rcluleseu-Molru si feoriaRomnismului% Conceptia domnului profesor Radu.,

lescu-Motru reprezint reactiunea idealismului specific ro.,
mnesc Impotriva cenceptiilor i metodelor materialiste
Imprumutate culturii europene i aplicate la noi far dis.
cernamnt.2) DepAsind astfel explicarea tiintific3 a feno.
menelor sociale domnia-sa p3trunde In domeniul misterios
al subconstientului colectiv i incearc sA desprinda din

torentul de forte primare ale vietii sociale pe acelea cari

vor hotart In viitor izbnda fatal3 a romnismului.
Romnismul lese din credinta c5 pe Romni ti leaga
Iaolalt o realitate istoricA superioara, ce depaseste simpla
adunare la un loc a indivizilor, legnd diferitele generatii
de oameni Intr'un lant continuu de viata sociala. Aceast3
realitate i are instinctele ei de aparare, pe cari istoria
le a Inregistrat In mai multe rnduri. Aceste instincte de
aparare ale poporalui romnesc se manifesta cu multa vi.goare de ate ori preveclerea sau priceperea adesea inexis.
tenta a conducatorilor sAi nu ar fi Post suficienta pentru
a Infrnge dificulttile ce I s'au pus tn calea desvoltarii
sale istorice.
Unul din aceste instincte este astazi romnismul.
1) 1131c1 psg. 40.

2) Radulescu-Motru, cRornnisuml, Revista fundaliitor regale, Finul

nr. 7 lulie 1935 psg. 70.

www.digibuc.ro

167

vine intr'un moment de grea cumpana cu menirea sa ne

dea Incredere
energie".
Care va fi vestmntuI spiritual pe care-I va avea ro.
mnismul? Formula lui depinde de posibiUttile ce zac
noi. Pe mAsura acestor posibiIiti rornnismul va avea o
spiritualitate bogata sau saraca, durabila sau efemera, Nu
este totu mai mare grepla dect sa deducem aceasta
formula din acelea experimentate pana astazi de alte na.
tiuni. Romnismui nu este fascism, nu este rasism, nu
este antisemitism... ci este simplu romnise.
Romnismul trebue considerat tri primul rand ca o
reactiune a sufletului romnesc Impotriva sistemelor ;i
conceptiilor materiatiste de Imprumut. El e o afirmare a
acestui suflet romansc tnabulit de conceptfile materialiste

cari porneau dela postulatul c In viata eoonomica mg,

lul hotarator II au legile economice abstracte qi nicidecum
omul cu realitatea lui istorica i morala. Statul romnesc,
clad;t pe aceste principii neglijase cu totul ffinta insai a
Romnului cu drepturile I obligatiunile lui istorice ; pen.

tru el nu exista dect Romanul anonim In ipostaza de

proclucator, beneficiar i consumator. De aceea reactiunea

de astazi: Romanisrnull care tinde sa a4eze ffino Roma.
nului in centrul vietii politice i economice a Statului sat'.

De sigur c in afaia de aceste trei conceptii s'ar mai

putea afla la noi o suma de doctrine V de sisteme poii
tice cari toate tind catre o modificare a formelor i in.
stitutiunilor politice In baza unor principii" Eau irape
rative" nationale. Motivul pentru care nu le-am mentio-

nat este c ele nu constitue deaf sisteme pe cale de

a se des'dodri. Abia schitate ele nu i au realizat Inca

forma definitiva, ffind mai curnd simple tendinte, sau o.

rientari ale politicei contemporane.
Acesta constitue de altfel qi motivul pentru care nu
am insistat mai mult nici asupra doctrinelor expuse in acest capitol, caci ne Iipsete Inca perspectiva care s ne
Ingadue o apropiere de ansamblu, complet i nepartini .
toare a acestor noui credinte i formule politice.
Ceea ce In schimb ni se pare mult mai interesant
este sa desprindem sensuul specific romnesc pe care na.
tionalismul l-a avut In trecut i II are Inca 1 astazi penwww.digibuc.ro

168

tru poporul roman !sc. Cunoscnd acest fond profund o..

riginal al simtlrii romnesti vom putea s5 ne dam seama
de valoarea doctrinelor si sistemelor politice nationaliste
formulate sub influenta ideilor apusene si mai ales a celor
italiene si germane contemporane.

Conceptia specific romneascil a natiunel.

Am spus c, multa vreme, ideea unitat(i etnice a popo .

rului romnesc, chiar atunci and era admisa, nu a putut
sa constitue niciodata sprijinul unei politici unitare a Principatelor Romne. Rassa romna, onmgenA s bine difeit
rentiata de rassele vecine 1) ar fi putut constitui un ele.
ment real de apropiere intre diferitele ramuri ale poporului. Cu toate acestea, desi Romnii s'au ferit Ta mod
instinctiv de amestecul de snge, pastrnd In decursul
veacurilor unitatea rassei lor impotriva celor mai grozaVe
miscari de popoare, ei n'au avut totusi o constiinta precis3 a acestel rasseasa cum o_Intlnim la Germani, si nici a trecutului lor istoric.

Nu se poate spune, cu toate acestea, ca Romnii

au ignorat ideea de natiune, ci numai c aceastA idee a
avut la ei un caracter cu totul altul dect acela pe care-1
aflam In Occident. Romfinti nu au exagerat niciodata cul.
tul stramo.$ilor. Ideea continuitatii istorice care

creeaz

forta organizatiunilor politice in Occident lipseste aseza .

mintelor romnesti.

Poporul romn a fost tntotdeauna un popor de 00

rani, un popor legat de pamntul pe care treste. Toate
creatiunile, toate institutiunile sale sunt legate la rndul
lor de acest pamnt si nu pot fi Intelese dect prin aceasta
apropiere. Taranimea roman, adica poporul romn, este
ea ineasi o creatiune a acestui pmnt, caruia ii datoreaza
nu numai existenta dar si toate insusirile sale.
Insasi aristocratia, vechea boerime romfin, este si ea
o atistocratie taraneasca. Simtul istoric, care
prevede
dealuniul unei infinite succesiuni de generatii destinul

unei rasse i care caut prin documente data si origina

stramo*ilor, cultul rassei, al nobletei, teama de mezalianta

nu conteaza printre virtutile specifice ale boerici romne.
1) Vezi fn image privinti si E. Pittard, Les races et l'histoire.

www.digibuc.ro

169

Ca pi tarnimea, In mijlocul careia traiete, boerimea romaneasca este legata exclusiv de pan ntul pe care-1
poseda,
Insapi principiul dinastic este profund 1'11111.0'ft de acest caracter al poporului roman, de aceea i succesiunea

la domnie avea intotdeauna loc dupa reguli atat de elastice. In celelalte State dinastia a avut tntotdeauna o valoare

spirituala simbolica, persona suveranului reprezen-

tnd In primul rand traditia pi continuitatea istorica. La

Romani ea se confunda mai ales cu conViinfa cd fara
este mofa Domnului, cum fusese odiniora pentru Merovingieni

Cum am putea In aceste conditiuni sa regsim la

noi In tam o conceptie a natiunii privita ca o fiinta istorica, ce se perpetueaza, rmnnd unitara 1 vepnic identica dealungul veacurilor. Aceasta conceptie ar presupu.
ne o conptiinta data a comunitatii de sange i mai ales
a contituitatii rassei, demente ce nu fac parte din kn
dul spiritual al poporului roman.
Conceptia natiunii era conforma cu acest fond su.
fletesc primitiv al poporului roman, care leaga existenta
sa de accea a pamntului pe care traepte. Natiunea la
Romani era rassa i pamnt, mns mai muft pamnt deck
rassa. Romanul a luptat Intotdeauna pentru neamul i pamntul stamopesc. Luptele cu Ungurii, cu Turcii, cu
Polonii, cu Tatarii, sunt cunoscute n istorie. Pentru a0
pararea pamntului stramoesc gsim pe Mircea Basarab
laptand cu Turcii la Cosova dincolo de Dunare i alA0
turi de Cruciati la Nicopole. Pentru gfia si credinta stra.
bunilor au luptat urmapii sai,Xlad Tepep, Mihai Viteazul,
Matei Basarab atati altii In Muntenia, Stefan pi succesorii lui In Moldova.
In acest sens, sentimentul national a fost vechi i Intot.
deauna viu la Romani, fiindca cel ce-pi apara pamantul
are in snfletul sau credinta ca odata cu mopia ?pi apara
neamul.

Aceasta legatura ?titre natiune i pamnt apare evio

denta atunci and studietn marile rascoale nationale.
Ace ste miscri tind sa confunde in aceleapi revendicari
ura fata de straini i dragostea de pliant. Rascola lui
www.digibuc.ro

1 70

Horia ca i aceea a lui Tudor Vlaclimirescu au amandoul acelas caracter.

Revolutia lui Tudor Vladimirescu, pe fang aspectul
ei politic si national, mai avea i un caracter social. Mai
exact, putem chiar sa spunem ca acest caracter social a
fost precumpanitor. Ea a fost o rascola a taranimei roo
imane, adica a Poporului, Impotriva asupritorilor straini

sau romani ; prin ea acest Popor It reclama drepturile

sate asupra pamantului adica asupra patriei sale.

Rascola lui Horia, care aprinde In Ardeal un razboin de starpire Intre doua popoare, macel Ingrozitor de

rasse1), are la origina sa aceleasi revendicari sociale.

Taranii aveau constiinta ca pamantul e al lor tara

aceasta este a Romanilor, spuneau ei, i daca vor apata

arme n maini vor alunga pe toti Ungurii". Florea Cozma din Garbeni spusese nobilului ungur Szent Pali :
Tara aceasta e a noastra; a voastra e Ora ungureasca
si In scurta vreme o sa va scoatem noi tie aci"2), vrednica parala cu vorbele lui Tudor Vladimirescu spuse
Grecilor din tatile romane : In Grecia este locul Grecilor iar
Romania acel al Romanilor".
In scrierile mai vechi, cuvantul national era dease0
menea Inlocuit In acela de pmntean.
Domniile na.
tionale erau domnii pmeIntene, iar un cronicar du pa
timpul lui Stefan Cantacuzino (1714 1716) pastrand
Inca vie constiinta drepturilor Romanifor, putea vobi de
teama pe care o aveau boerii, partizanii lui Brancoveanu
ca nu cumva Turcii sa nu-i primeasca domnia si sa
randuiasca domni straini In Muntenia, pe cand ei do.
reau sa aiba domni din polmnt."
Acelas cronicar, Radu Greceanu, intelege de altfel
un lucru, care In politica romneasca fusese mai totdeaa
una uitat, i pe care domnii, chiar pamnteni, nu 1-au
priceput deck rare ori si anume ca interesele oNtesti trec
Inaintea intereselor individuale. El spune ca cel ce On-

deste sa-si rascumpere pairia din robia tirneasca, intAi

trebue sa caute folosuf cel de obste lar a Incepe cineva
lucrul cautand numai folos osebit si nu de obste cearca
pe urma ocara".
I) Xenopol op. cit. Vol. X. p. 274.
2) Ibid.
www.digibuc.ro

171

Cuvintele naliune,
notional/st nu apar
cleat mult mai tarziu a vnd tnsa dela inceput sensul
precis pe care.1 au si astazi. Le regasim mai intfii sub
condeiul scriitorilor ardeleni i curfind dupa aceea la
scriitorii din Principate. Conceptia natiunii apare dela Inceput, chiar Inaintea iafluentelor apusene, cu aceeas cla.
ritate pe care o va -Avea i 'in Germania In scrierile rof
Astfel, dupa ac11,71ratea neobosita a scoalei latiniste

care, cu Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Major

dovedise continuitatea elementului roman In Dacia, consttinta nationala, credinta In superioritatea neamului remnesc, afirmarea drepturilor natiunii romne i increderea In viitorul acestei natiuni constitue elementele In jurul carora se impleteste gfindirea scoalei ardelene a carei
inrurire a fost nemarginita atat dincolo cfit i dincoace
-de Carpati, reusind sa ne trezeasca la o viata noua
constienta gratie careia suntem ce suntem

atiunea, asa cum a conceput-o poporul roman nu

a fost deci niciodata un simplu principiu abstract, metafizic ; ea nu e nici o simpla entitate spirituala, sau mai
tine zis, ea nu e numai aceasta ; ea nu se poate compara cu o secta religioasa, sau cu o scoala tiintffic. Na.
tiunea romna a fost Intotdeaunea mai mult cleat acea.
sta ; ea e pamnt i snge, e materie i viata.
Chlar atunci dud In trecutul targer rornane nu
txista o constiinta colectiva, un sentiment al unitatii po
porului roman, a existat totusi o natiune romna puter.
nica i viguroasa, cu toata vrajmasia dintre cele doua
principate, care de multe ori a aprins razboae sfingeroase
in care au cazut Romani de o parte si de alta a am.
pului de bataie. Aceasta natiune a trait aci de milenii
a stiut sa reziste i sa lupte Impotriva tuturor strainilor.
Ca navalirile barbare, tot asa au trecut peste ea, fara sa
lase nici o urma, dominatiunile straine. Taiat de sabia
-turceasca, exploatat de Greci, calcat i umilit de cismele
rusesti, poporul roman, atunci and nu mai poseda nimic
s'a legat tot mai mutt de pamantul sau, chiar atunci cfind
InsaV aceast posesiune ii era tagaduita. Deaceea cand
1) Xenopol op. cit. Vol. X. p. 276.

www.digibuc.ro

172

poporul a piercfut proprietatea pamntuhti, nationalismul a

disparut.

Astazi Inca nu exists popor mai iubitor de pamantca Romnii. Ia cea mai mare parte agricultor, Romanuf
s'a nscut si a crescut n migocul naturii. In satul lui
nu este brazda sa nu o cunoasca fiindcs acolo au luptat
porintii parintifor fui, de acolo a troit si el. Pamntul
Romania este si va ft Intotdeauna scump pentruca el se
confunda cu tara i tara cu neamul. Exist la Romdnt

un element moral care scumpeVe parneintul. Sunt re.

giuni unde nu se gaseste o palmo de pamnt de vnzare.
Proprietatea trece in mod natural din mno In mina si
nu se vinde cu toate ca se formteazo si de mufte ori
este Iipsito de rentabilitate. Improprietarirea taranilor a

satisfacut o necesitate ancestrafo, dar, cu timpul, se va

dovedi ca nu este Indestulstoare.

Romnuf nu emigreaza nu-srparaseste tara de bu

na voe. Elementele romnesti plecate In America sunt
originare de peste Carpati. Efe au plecat din cauza
utatilor locale ce se punea In caka expansiund lor, fan&

c tara le era stapnita de straini. Rcmnii din Regatut

liber nu au emigrat niciodats, fiindca pe pmntul lot
au gasit pentru moclestul for trai elemente suficiente deviats.

In concluzie, putem afirma ca naticnalismuI tetra.

nesc este produsul unei civilizatii agrariene. Tsrtn.mea
este intotdeauna legato de pamnt i prin aceasta profund
nationalists ; dar pentru taranimea romna acest pamint elucrul cel mai sfnt i cel mai scump pe care-I cunoaste.
Pentru Romani nationafismuf nu este un mit si nici un
fenomen de sugestie, ci, dimpotriva, n fapt, o realitate,.
adnc Inscris in suffetul toranului roman.
Nationalismul, ca atitudine politico, nu este la not
cleat proectarea i condensarea acestui fapt incontestabilt
dreagostea de Vmnt a Romnului, Aceasta realitate
cunoscuta tuturor constitue elementul sociologic funda.
mental pe care se sprijina toate celelalte notiuni politice.
Toranimea ca i proletariatul,

rie internationall

spun unii,2) au teo.

2) Vez1 printre anti 1 P. Pandrea : Germania 1-HtlerfstA, P. 251; contra tDelaisi, Les contradictions du monde moderne.

www.digibuc.ro

173

Nimic nu poate fi mai greit dect o asemenea af ir-

matie. Atitudinea i rolul taranimei - ekment

de o In-

semntate formidabil, Insa vag in cera ce privete con-

nutut su politic a dat bc, chiar in literatura comtnist, Ia discutiuni Poarte aprinse, strnind in Rusia, in
preajma revoIuiei, aprige ne?neIegeri in crea ce privete
formula politica a Statului sub dictatura proletariatului.1}
Incercarea de a se crea un partid aranesc revolutionar,
independent de ace! liberal, a fost de aitfel fcut mai de-

mutt in Rusia. Ea a euat iflS CU totul.

Taranimea romn nu este nid ea mai revoluionar
ci dimpotriva conservatoare .i reacionara,-adesea mai
mutt dect ar trebui.
Rascoala taraneasca din 1907 dovedete, poate, ca
once revolutie sociala, existenta unei lupte de clasa. Ea
a avut ins In mod incontestabil un puternic caracter
popular national i, tn fapt, nu face decSt sa confirme
cera ce am spus mai sus.

Aa dar, pmntul constitue un element al na

1juni! romne mai important dect tassa si chiar decl i/mba, trad/fa, cultura sau obiceiurile. Nationalfsmul roman, nu acela al crturanibor ci acela pe care-I
nelege il simte poporut, are aest caracter; el ii tra-

ge toat vigoarea din ubirea de pmnt i adesea se

confund cu aceasta. Nationalismul doctrinal, contient,
nu a putut s fie nteles niciodat de popor, care nu cu-

noate dect o

fort primitiva, untnic .i instinctiva

chem area pmnt u/ui I.

1) Vezi Leon Trotsky; La rvolution permanente, Paris 1932 cap. 1V._

www.digibuc.ro

CONCLUZIUNI
CONSIDERATIUNI ASUPRA TENDINTELOR
POLITICE ACTUALE SI PERSPECTIVE
ASUPRA VIITORULUI
Ajunsi fa capatul acestui studiu se va intekge de,.
sigur mai bine dece am adoptat o expunere istorica. Istow
ria ideii de natiune, urmarita dealungul doctrinelor poli.
tice si sociale ne poate duce la constatari deosebit de in..
teresante capabile s ne deschida o cale noua In cerce.
tarea actualelor probleme politice.
Desigar ideea de natiune constitue astazi o idee forta.
Prin vigoarea sa, ea covrseste oHce activitate colectiva,
constitaind fundamentul actualei rnduiri politice. Vaga
i neconturata ea are astazi valoarea unui simbol, caci se

impune mai mult prin ceea ce evoca cleat prin ceea ce

este. Supla, ea patrunde orice domeniu, stapnete toata

doctrina politica, Insufleteste dreptul international, transforma dreptul intern.

E oare aceasta victorie definitiva ?

Istoria acestei idei ne dovedeste tows c ea nu s'a

afirmat dinteo data asa cum o cunoastem azi. Rnd pe
rnd acceptata qi apoi din nou combatuta, ea Isi modifica
adesea -cuprinsul pentru a se adapta mentalitatii unei epoci
i a Infrnge piedicile care-i sedeau in cale. Istoria On .
dirii politice e astfel dominata de lupta continua ?litre cele
doua tenclinte cad, alternativ, au indrumat politica euro.

peana 'in sensuri cu totul opuse : nalionalismul 0 cos.,

mopolitismul.

Astazi, cum am vazut, nationalismul pare sA fi iesit

www.digibuc.ro

176

biruitor, punnd capat, tn felul acesta, necontenitelor ciocm

niri intre cele doua principii In aparenta inconciliabile.

Vijelios, el pune stapnire pe contiinta tuturor popoa.relor, i, In exasperarea sa, rastoarna adesea tot ceea ce
ar putea s constitue un element de apropiere i buna
intelegere Intre State. Ideile universale sunt astzi depre.i
ciate, filozofia i morala se pleaca inaintea imperativelor" nationale. Conceptiile politice actuate exclud pentru
moment orice posibilitate de Intelegere Intre popoare.
Izbnda nationalismului apare astazi totala. Ea nu semarginete numai la Statele europene, ci a cuprins o mare
parte din celelalte continente. rnsti Rusia unde, nu de

mult, nimeni n'ar fi cutezat s rosteasca cuvntul de Pa .

trie", pare sa..i fi schimbat oarecum atitudinea. In Iunie
1934, jurnalul oficial al armatei roii, Steaua roVe for.,
mula inteun editorial o definitie foarte onorabila i darea Patriei f) sub deviza foarte burgheza : Za Rodinu
(Pentru Patric L..)

Aceasta nova atitudine e in mare parte explicabila

prin politica de consolidare a Statelor amenintate s dL
spara In framntarile sociale. Ea e desigur determinata de
instinctul de conservare al societatilor infricoate azi de
spectrul revolutiei mondiale. Dar Inainte de toate ea e
determinata de necesitatea luptei pentru existenta, lupta
care la astazi o infatiare vou. Mai aspra ca oricind,
ea nu cruta pe nimeni.
Aceast lupta apare astazi ca o lege generala a umaat
nitatii. Ea nu a incetat nici o clipa sa determine evolu.
tia societatilor omeneti, dar ea se evidentiaza desigur mai
bine in momentele extraordinare ale istoriei, and o pre.
facere, o reinviere a umanitatii e In curs. Si clipele de
nelinite pe care le cunoate astazi omenirea constitue
desigur unul din aceste momente.
Na(iunile, ca orice organisme, trebue sd lupte pen-

tru a exista i s tnoingd pentru a putea tit!. Des.

tinul i existenta lor depind de rezultatul acestei lupte.

Lupta pentru viata, dupa expresia dura pus la moda de
Darwin, domina In nitimul mileniu istoria natiunilor. Ea
constitue, cum am spus, legea aspra, ce guverneaza geneza
1) Colonel F. Grasset, La puissance militaire sovItlque, L'Illustration,
29 Febr. 1936.

www.digibuc.ro

177

evolutiunea acestor organisme. Natiunile actuale sunt

inteadevar produsul unor mari ciocniri Intre popoare, In
cari cele mai slabe au cazut sau au fost supuse prin vio.
lenta In timp ce altele au iesit Invingatoare salvndu-si
txisteno. State le cari, de cele mai multe ori, nu incorpoa
reaza In granitele lor popoare omogene prin rassa i oria
gina lor, au rezultat tot prin lupta. Recare metru patrat
din teritoriul lor a fost stropit cu snge omenesc, i, cu
ct natiunile si Statele In cari sunt cuprinse sunt mai
vechi, cu att sacrificiile facute pentru existenta lor au
fost mai mari.
Natiunile i societatile omenesti nu dispar fara nici
o lupta pentru existenta lor sau, asa cum spunea altadata
Contele de Gobineau,
virtutea unor prescriptiuni definitive Inscrise In codul universului, alatuti de celelalte
legi, cari In imperturbabila lor regularitate, guverneaza natura animata tot ca i lumea inorganica". Determinismul

rassial, singurul pe care il admitea Gobineau, este insu.

ficient ca sa ne poata explica marirea i decadeno natiu.
nilor iar similitudinea pe care el o admitea ?titre animat
neanimat ni se pare cu totul gresita. Fara a incerca sa
patrandem In adncul ei problema misterioasa a vietii, pua
tem spune cu toate acestea ca similitudinea intre viata i
moarte de care ne vorbeste el e cu totul lipsita de temei.
Ceea ce caracterizeaza organismele vii este o energie interioara care face posibila lupta pentru existenta i cre
le permite pe de o parte sa reziste f. sa invinga actiunea
destructiva a mediului, iar pe de alta parte sa se perpe,.
taeze conservndu-si intacte proprietatile.
0 natiune nu poate trai, ce e drept, o vesnicie, insa
existenta i disparitia ei nu este determinata de anumite
legi fatale. S'a putut spune cu oarecare dreptate ca fiecare
popor poarta In snge destinul su. Acert destin nu cons..
titue Insa o lege inexorabila ce trebue sa se Implineasca
la un termen fatal. Popoarele viguroase au trait desigur
mai mutt, ele au umplut, prin virtutile i faptele tor, numeroase pagini ale istoriei ; altele dimpotriva, desf abia de
curnd formate, au cazut Infrnte In fata altor neamuri
mai puternice dect ele. Sunt unele popoare care s'au
prabusit mai de vreme dect trebuia, din cauza ca nu au
fost In stare sa puna In valoare calitatile rassei lor, iar
www.digibuc.ro

178

altele, din contra, au izbutit prin munca, prin cultura,

prin organizatie, sa-i prelungeasca viata i sa i asigure
prosperitatea.
Determinismul rasFial, nu constitue singura explicati
a prabusirii attor natiuni. Imbunatztirea rassei urpane,
recent Incercata in cteva State, poate produce, n teorie
cel putin, elemente umane puternice, cu multa viata nele, dar aceste elemente singure nu sunt suficiente pentru

ca adunate la un loc sa produo o puternica entitate sox,ciala, capabila ca prin ea Insai sa asigure existenta unei
civilizatii. Imbunatatim o rassa de animale pentru a obtine
indivizi de valoar, fiindca animalul este prefos prin el
nsusi; va trebui Insa sa Imbunatatim mai cu seama n .
susirile morale ale omului pentru a obtine socieldli pu .
ternice, fiindca altfel omul nu poate exista, iar civilizatia,.
cladita prin munca nenumarator generatii trecute nu se
mai poate n-entine. Staruintele ce se pun pentru
rarea individului trebuesc completate prin masuri pentru
gruparea popoarelor n mari entitati sociale, oriate sacri .
ficii ar cere aceasta, si pentru realizarea unor largi si vis
guroase asoeiatiuni de muned, prin Intarirea legaturilor
organice In interiorul societatilor. Numai astfel vom pus
tea crea noi entitati sociale cari sa se poata afirma In fata
omenirei puternice si pline de viata 4i numai astfel vom
putea mentine si spoil patrimoniul sfnt ce ne-a fost In.
credintat de generatiiie trecute.
Nova conceptie a natiunei privita ca organism so..
cial individualizat rastoarna n fapt conceptia aprioristica
4i ()aka a individului izolat, Inlocuind deasemenea rationamentul ipotetic ce sta la baza doctrinei contractului social printr'o conceptie noua, armonica si viguroasa, bag,
zata pe faptul concret i dovedit al und solidaritati or.
ganice naturale. Acesta este de altfel 1 noul aspect al
natiunei, cu totul diferit de acela pe care ea I-a avut in
secolele trecute. Comunitatea nationala pierde tot mai
mult caracterul abstract si metafizic pe care i l-au impri-mat doctrinele individualiste ale revolutiunii franceze, pen.

tru a deveni tot mai mult o comunitate de mune.

Natiunea comunitate de munca este natiunea cons,
temporana ; natiunea comunitate de idealuri apartine yea.
cului trecut. Existenta natiunilor se aseamana in aceast
www.digibuc.ro

179

-privinta cu viata omeneascg. Ca si aceasta ele au avut

o tinerete idealista pe care au petrecnt-o luptnd sub,
semnul libertatii pentru independenta lor ; aceasta e peri.
oada eroica a natiunifor. Acestei vrste i urmeaz neaparat o noua epoca de maturitate. Puternic Inclaegate avndu i asigurata independenta, ele se straduesc si
creeze un patrimoniu grin munca i continue eforturi. Acum e vorba, In primul rnd, de satisfacerea necesitatilor
natiunei. E perioada luptei economice, a imperialismului
si a expansiunei coloniale. Dupa aceasta va urma desigur
o nova perioada calma de melancolie". Va fi sfrsitul
erei nationaliste i apusul zeilor ce astazi domnesc a tot
puternici.

Cele mai multe natiuni sunt astazi in a doua peris

oada a existentei lor. Uncle din ele pasesc cu nadejde
cauta sa se organ izeze si sa-i asigure prin munca o
desvoltare ct mai mare. Altele, dupa ce si-au atins acest
scop, cauta sl-i mentina toate avantajele cgtigate prin
eforturi seculare. Toata activitatea acestor organisme se
desfasoara astazi sub semnul muncii, iar natiunile consti.tuesc azi ap cum am spus imense asociafiuni de munceh.
Solidaritatea organica pe care se mntemeiaza astazi gru .

parile nationale constitue gradul cel mai absolut de soli.

daritate. Ea este mai puternica dect solidaritatea sprijinita
pe o afinitate de sange, mai durabila dect solidaritatea
fortata creata de necesitate i dect aceea impusa prin
legi sau obiceiuri cleoarece solidaritatea nationala le cuprinde pe toate acestea. Ea este bazata In primul rand pe
o diviziune a muncii sociale care trebue sa profite co .
munitatii intregi. Dar, In afara de aceasta, ea este uneori
Intarita printr'o afinitate de snge, i sprijinita pc o tradi.
tie de multe ori milenara. Dar ceea ce caracterizeazd
nafillnea, asigurdndu-1 existenta i continuitatea, este

acea energie creatoare ce determin6 activifetea

ei. Sunt uncle natiuni ce o poseda Intr'un

grad mai mare dect altele ; ea se manifesta uneori In

domenii mai variate i apace mai bogata sau mai armo.

nica. Aceasta nu e Insa dect o diferenta de gradatie. E.

nergia vitala, creatoare, nu poate lipsi nici unei natiuni

ea constitue Insasi conditiunea ei de existenta i este al.
catuita din suma tuturor fortelor productive ale natiune
www.digibuc.ro

'180

Un popor nu poate pretinde sa formeze o nafiu.,

ne atata limp cdt nu se poate meniine prin propriile
sale mijloace. Un trib nomad, traind din jafuri ca uncle
,din triburile africane sau arab, neputanduse bizui pe o
productie proprie, lipsit de organizatiune nu poate st for.
meze o natiune. Revolta araba, sprijinta de Anglia lin.,
potriva fostului imperiu turc, nu a putut reui sa creeze
o natiune nova. Populatiunea duce astazi aceiasi viata a.
morfa sub dominatiunea engleza ca si inainte sub stapas
nirea sultanilor. Aceiai soarta o au populatiunile mon.
.gole din Asia. Excesiv de numeroase, constituind o massa
imensa imprastiata asupra Intregului continent asiatic, ele
sunt astazi cu totul lipsite de energie vitala si incapabile
sa utilizeze prin propriile lor mijloace totalitatea fortelor
i posibilitatilor pe cari natura le ofera. Lipsite de cultura,
inapte pentru o creatiune proprie, ele vegeteaza risipite

pe teritorii nesrarsite pe cari nu stiu sa le utilizeze. De.

-asemenea sunt alte State mari cu teritorii intinse a caror
populatie nu poate totui sa constitue o natiune. Ele sunt
conclamnate s fie Invinse de Statele nationale mai coe.
rente, mai viguroase, cazand astfel infrante In lupta pen.
tru existenta. Aceasta a fost soarta fostului imperiu turc.
Alcatuit dintr'o populatie razboinica, trind la Inceput din
jafuri i din cuceriri, el s'a putut mentine puternic i neInfrant atata vreme cat populatiunile supuse de el au puo
tut produce pentru el. Atunci and aceste populatii, a
caror energie vital era in crestere, i-au refuzat un sprin,
jin care-i era indispensabil, marele imperiu, care Indraznise
sa atneninte Intreaga Europa se prabuete inert; lima-

pabil sa se redreseze printeun act de vointa, in timp ce

populatiunile mai tinere, inRnit mai putin numeroase, a.
nimate Insa de o energie i o putere de munca superioare
reusesc sa alcatueasca natiuni si State noi, puternice si
viabile.

Destinul i Insai existenta unei natiuni depinde:deci

In primul rand de aceste forte interioare a caror suma
constitue ceea ce noi am putea numi potenfialul !ratio,.
nal, care se traduce prin capacitatea de organizare,
de creallune 0 de rezistent a nafiunet. Ele sunt acelea

cari transtorma o massa inerta de indivizi inteo puternica

grupare unitara si tot de sunt acelea cari dau viata orw
www.digibuc.ro

181

ganismului creat in acest chip. Acesta se bucura astfel

-de o existnta viguroasa i autonoma.

Forta unei natiuni nu se masoara nici dupa teritoriul

pe care-I ocupa i nici dupa numaruI membrilor ei. Te.
ritoriul si cifra populatiunii nu ion% un roI prea mare.
Sunt State cari au avut teritorii imense si cari n'au
lasat nici o urma tn istoria umanitatii. Nici numarul nu

joaca un rol mai mare caci istoria ne arata State foarte

mici. microscopice, cari au lasat documente importante,
nemuritoare, In arta i filozofie'). Ponderea sociald, adica
volumul si clensitatea societatilor nu intra dect ca fac.

tor secundar In formula ce determina potenfialul natl..

,onal.

Aceasta Tali pare sa fie realitatea. Identitatea de rassa,

identitatea de limba, identitatea de origina i de aspi.

ratiuni .nu cred sa fie suficiente pentru a constitui o na.

tiune. Qeea ce caracterizeaza o natiune este pe de o parte
puterea de organizare a unui popor si pe de alta parte
un dinamism interior o forta vitala ce animeaza Intreaga so
activitate. Diviziunea muncii si un complex armonic de forte
productive sunt elementele cari trebue sa existe In mod na.
tural friteo natiune. Para ele avem de a face cu simple po .
poare, cu triburi nomade, cu organizatiuni primitive de
pastori. Dupa noi aceasta deosebire Intre popor i nafiune

are o mare Insetnnatate. Poporul ca si rassa constitue In

acceptiunea curenta a cuvntuful, o simpla notiune an-tropologica. Natianea, dimpotriva, este o notiune cu o
sfera mai restrnsa si care are In mod incontestabil- si o
valoare politica. Materialul uman ramne aceIaV si intr'un
caz i in altul ; ceta ce difera sunt aptitudinile lui si
posibilitatile de care dispune. Un popor ce se poate or.,
ganiza prin propriile sale mijloace devine o natiunt atunci

cnd rezista si se impune altor popoare. 0 natiune Isi

va pierde aceasta calitate, atunci cnd, dezorganizata, Isi

va vedea sleite toate forteIe sale creatoare, putnd sa fie
Incorporata de o alta natiune, cu aptitudini superioare.
Aptitudinile de organizare i capacitatea de crea(iune
a unui popor sunt factorii care-i asigura durabilitatea si
stabilitatea. Ele sunt elementele de capetenie ale natiunii.
1). Mussolini, cliscurs la Neapolc, 24 Oct. 1922,

www.digibuc.ro

12

182

Para ele insai existenta nariunei ca nariune se afla pe.

riclitata. Lipsita de aceasta capacitate de organizare i
creatiune, chiar avand Intrunite toate elementele exterioare
objective (rassa, limbo, cu'tura comuna, etc.) i orict de
ferma ar fi vointa de a vierui impreuna sau de rpu.
ternic acel sentiment al unei apartenenre comune (Zusam .

mengehrigkeitsgefhl) de care pomenesc autorii ci.

tari la Inceputul acestui studiu, oricat ar fi de bine fixate

Iimitele geografice, o massa de indivizi, oricat de numeroasa, nu va putea constitui o natiune.
0 natiune traete i se desvolta atata vreme cat ga.
sete In sine forte suficiente pentu a se afirma fara de
celelalte, eind victorioasa din lupta pentru existenra.
tinderea teritoriului pe care-I ocupa i cifra pcpulariei nu
au, cum am mai spas, o influenra prea mare asupra destinelor ei. Viitorul ei este In primul rand o funcrie de
energia ei vitala, adica de capacitatea ei de creariune..
Ekmentele ce joaca rolul cel mai de seama in devoltarea

unei nariuni sunt aadar forfele creatoare, forlele pro.

ductive ale nafiunei.
Aceste forte difera dela popor la popor, dela nariune
la nariune i dela Stat la Stat. Cari sunt aceste forre,
cari sunt condiriunile In care ele pot Pi stimulate, cum
pot fi organizate In vederea unei cat mai largi produc.

riuni, acestea sunt probleme de cea mai mare importanta

pentru aceia ce conduc o nariune. Tonificnd aceste forte
acolo unde ele exista in mod natural, creindu-le acolo
uncle lipsesc, se poate accelera rittnul vierii Inteun Stat
ridicand la maximum potenrialui sat' national.
Noriunea de forra productiva a fost intrezarita Inca
dela mijlocul veacului trecut de econornistul german Fre.
deric List. Pentru o nariune, spunea List este mult mai
importanta posibilitatea de a crea banuri dec.& tnsai

aceste bunuri (Die Kraft Reich(iimer zu schaffen ist

unendlich wichtiger als der Reichtum selbst 1). Dar
ce sunt aceste forte productive Raspunsul ni-1 da tot
List :
sunt spiritul ce anima pe indivizi, ordinea
sociala ce fecundeaza activitatea lor, forrele naturale ce
stau la dispoziria lor." In felul acesta cultura, calitari le
morale i spirituale ale unui popor apar tot atat de im.
portante ca i forrele pe care natura le pune la dispo.
www.digibuc.ro

183

ztia sa; ele contribuesc ca si acestea s sporeasca pa0

trimoniul national. Prin ele un popor poate pretinde sa
formeze o natiune ; Don de ele o natiune se desorgan
nizeaza si hall In mod fatal sub dominatiunea alteia mai
puternice si cu o forta organizatoare superioara,
List ne apare astzi ca un precursor, cad nu e pon
sibil sl nu ne reamintim Invpmintele lui atunci cnd
citim cuvinte ca acelea ale Fuehrer-ului german care von,.
beste despre : rmunca tuturor pentru conservarea si consolidarea poporului qi a Statului nostru, conform att cu

fortele si calitatile naturale ale indivizilor cat si cu aces

lea ale comunitatii", sau cand profesorul Guido Barto .
lotto interpreteazA politica fascista

spunnd c Statul

corporativ totalitar cuprinde In structura sa constitut(o .

nala fortele productive si In acelas timp le organizeaza
modul de functionare si Ingrijeste de desvoltarea lor. .")
Tot atat de edificatoare sunt cuvintele lui Giuseppe Botn
tai, ministrul Corporatiunilor, care afirma ca gfascismul
nu numai cA nu ignoreaza sau se teme de valorile si fora
tele cari se manifesta In anumite directii, ci dimpotriva le
recunoaste, le disciplineaza, le organizeaza In vederea
scopurilor supreme ale natiunei si Statului, care Inglon
beaza astfel In sfera propriei sale existente etico-politice
Intreaga viata sociala, adica toate fortele sociale si eoo.
nomice exprimate si realizate prin indivizi 2). Aceleasi tendinte de a stimula si de a organiza calitatile energetice
ale natiunei reies si din textul recentelor constitutiuni porn

tugheza si austriaz., prima din 19 Martie 1933, cea de

a doua din 1 Mai 1934. Atnandoua institue un regim
politic absolutist 3)1 al carui scop este In primul rand Tncun
rajarea, protejare a si organizarea diferitelor categorii pro.,
ductive.

Ceea ce asadar caracterizeaz astaz(o natiune sunt

acele calitati ale populatiunei cari ii Ingadue o existenta
proprie si independenta. E vorba ad atat de calitatile in.
telectuale, morale, spirituale si cultarale ale unui popor
1) Bartolotto, Politica corporativa, p. 69.
2). Giuseppe Bottai, L'Etat corporatif, son organisation, ses fonctions,
In ,l'Etat mussoliniere.Studil si documente publicate sub directiunea lid Tom.
Sillani, Paris 1931 P. 39.
3).Mirkine Gutzevitch, Le noabsolutistne corporatif, liutriche, Portugal
In L'anne pol. fr. et trangere. Oct. 1034.

www.digibuc.ro

184

cat si de acelea care-i pot asigara o productiune materiala

indestulatoare. Echilibrul (ntre aceastd product/one ma-

teriala qi cea tntelectuala constitue calitatea cea mai

de seam a unei nation!.
Agadar; atunci and am spus a natiunea constitue
o asociatiune de munca noi nu ne-am referit numai la
munca materiala ci si la cea intelectuala. Productiunea intelectuala este la fel de importanta ca si cea economica,

cad daca aceasta din urma asigura existenta materiala a

populatiunei, cealalta Ii creaza o personalitate. Fail acea-

sta productiune intelectuala, productiunea materiala decade,

1ancezeste sau dispare cu totul, orice progres fiind astfel
zadarnicit.
Nu poate deci sa fie vorba numai de organizarea
productiunei economice ci de realizarea unui ansamblu
foarte complex In care atat valorife sociale, morale si cut.i
turale, cat si cele economice sa fie combinate Intr'un en

chilibru at mai perfect. Astfel noua constitutiune portugheza, vorbind despre asociatiunile si organizatiunile pe
cari Statul urmeaza sa le Incurajeze, precizeaza in art. 15
ca este vorba despre asociatiunile ce vizeaza mai ales
obiective gtiintifice, literare, artistice, sau de educatie fizin
a de asistenta, binefacere ori caritate, de perfectionare
technica sau de solidaritate..."9

Este totugi adevarat a astazi in legislatia celor mai

multe State, sprijinul ce se acorda fortelor economice pHmean. Sistemul corporativ Italian organizeaza in primul

rand pe acestea, desi In fapt urmareste o transformare a

Intregei societati italiene. Organizarea corporativa italiana

este organizarea In vederea productiund. 0 parte a vietii

indivizilor apartine acestda, restul depinde insa de organ
nizarea sociala. Diferitele institutli gi organe ce sunt atan
gate acestora, completeaza opera de transformare si de
edacare a societatii, intreprinsa de guvernul fascist 2).
Reformele cari actualmente se incearca In Turcia di
acela caracter educativ. Alaturi de reforma politica si de
regenerarea fortelor economice se urmareste si acolo o
1). Dupa traducerea francez a &lid Pompel publicat5 In Annuaire de
I'inst. int, de dr public, 1934 i reprodusi de clI Mirkine Gutzevitch, op. cit.

2). E suficient sl reamintim In aceast privinti dteva din organizaii

unile cele mal de seamA curn este spre exemplu dIalilla" sau (Opera Nazionale Dopo-Lavoro (0 N. D.) al cror scop pur educativ nu poate fi tgaduit.

www.digibuc.ro

185

reforma a societatii i a natiunei. Mustafa Kemal a vg,.

zut limpede ca trebue hiainte de toate s Intareasca poo
porul fiindu-i un despot binevoitor. Trebuia sa se poarte
cu Turcii ca un Invata tor cu scoala sa.1)
In rezumat putem spune cA viata natiunilor este de,.
terminata i influentata de un complex Intreg de factori.
Dintre a :..estia unii qi exercita influenta lor, favorabila

sau nu, de la Inceputul cristalizarii nationale a unui pcut,

por. Acet-a lucreaza ca nite constante algebrice asupra
vietii unei natiuni, dela na4terea i pgna la moartea ei.

Asupra acestor factori natiunife nu pot avea o mare (n.

fluenta mn cursul vietii lor. Ele se desvolta i mor sub
povara determinata a acestor factori aproape invariabilL
Alti factori Ina sunt variabili i pot ajunge la va.
lori Insemnate pentru existenta natiunilor daca puterea de
munca creatoare i conducerea lor tie sa le foloseasca
sa le grupeze Intr'un tot armonlc i folositor, potrivit
timpului, locului in care natiunea traete i geniului ei
national.

Aceti factori sunt unii de ordin moral, altii de ordin

material

Printre cei mai de seama se clasifica, in stadiul ac.

tual al devoltarii omenirei, factorii economict, cari prin
natura i prin importanta lor pot aduce prabuqirea, prematur chiar, a unei natiuni.
Aceti factori, ca toate elementele ce caracterizeazA
viata unei natiuni, trebue sa se inspire din posibilitatile
natiunilor, pentra ca, folosindu-i aa cutn trebue, a fie
asigurate nu numai existenta, dar i prosperitatea lor.
Existd deci o economie specific national&
Dar aceasta economie nu poate s pstreze un caracter absolut national i sa ramna in afara de orice
fluente straine.

Pe de o parte viata de astAzi a natiunilor este prea

complexa, asa ca ne voile lor sunt mari

greu de hnplinit

numai prin mijloacele nationale i pe de alta parte nici o

natiune nu se poate sustrage influentelor externe, cad exista

o influenta economica planttara, dela care natiunea nu se

1). Armstrong (Capitaine): Mustafa Kemal,

www.digibuc.ro

186

poate sustrage ta conditiunile actuate de viata oiict

de marl ar fi straduintele sale In acest sens.
Autarkic economica absoluta nu poate s existe
nici nu este bine sa existe. Sunt astazi o suma de servituti internationale, datorate In buna parte progresului civilizator, cari a pus In mini1e omenirei mijloace de schimb

si de comunicatie mai perfecte, care cauta s o strnga

?mean tot mai mult sau mai putin uniform, dincolo de
hotarete nationale sau Impotriva intereselor particulqre.
Milloacele de cari colectiuitatea naffunilor poate
dispune sunt enorme i In plin progres. Mdloacele de

cdri o naliune poate s dispund sunt insd limitate

In parte subordonate unor interese politice treatoare.

0 natiune mare are desigur multe resurse pentru

asigura prin ea Insasi existenta i suveranitatea ei ; dar

aceste mijloace nu sunt absolute si oriat de puternic ar

fi sustinute prin posibilitatile morale si materiale ale na.
tiunii ele trebue sa se Incline mai curnd sau mai trziu
sub presiunea multor nevoi, pe cari numai legaturile in.
ternationale le pot satisface.
Caci nu trebue pierdut din vedere faptul neconteszi
tabu c scopul politicei este In primul rnd reatizarea bi.

lui public. A impune sacrificii mari poporului sub pre.

textul ca aceste sacrificii ar fi necesare consolidrii si

refacerii nationale este un non-sens. Aceste sacrificii, mai

ales atunci cnd sunt de durata, nu pot sa consolideze o
natiune, ci dimpotriva sa-i rapeasca i ultima picatura de
energie.

0 natiune nu poate s fie separata de suma

zilor cad o alcatuesc, i prin care ea traeste. Prospe.
ritatea natiunei nu poate sa existe cleat ca o consecinta
a binelui individual. Atunci cnd marea massa a natiunei
nu-si poate satisface nici cele mai elementare necesitati, o
politica nationalista care ar Uncle la o totala izolare eco.
nomica, ingreuind, odata cu schimbul international, mersul

intregei economii, nu poate sa conduca dect la un de.

zastru.

Am spus mai sus ca un popor nu poate pretinde sa

existe ca natiune dect daca se poate mentine prin pro.
priile sale mijloace, adica daca este capabil s produca
www.digibuc.ro

187

sa se organizeze. Aceasta este desigur adevarat fait a

exclude Insa catusi de putin posibilitatea unei colaborari
internationale, a cArd necesitate se afirma din zi n zi mai
puternica. Numai ca aceastA politica de colaborare trebue
facuta cu demnitate i pe un picior de perfecta egalitate.
In aceste conditiuni pacea internationala poate fi aczata pe baze mai solide i mai durabile.
Astfel In ultimele secole, cu toata anarhia fundamentala
-ce a domnit In relatiile internationale, s'a putut observa
un progres lent dar continuu cAtre o nota organizatiune in
lernationala, sprijinitA nu pe simple interese politice, ci do
ininata de o idee morala care In ultimul limp se afirma cu
multa vigoare. Exista astAzi desigur o morala internatioa
nala, dapa cum existA i un drept international, pe care
nimeni nu poate sa le ignoreze. Daca raporturile dintre
State sunt determinate In primal rand de interese politice
sau economice, existA astAzi un cod de reguli care sA le
reglementeze In conformitate cu Dreptul i Morala.
Care sA fie oare cauza acestei schimbari fundamen.
-tale a raportarilor dintre State 1
Daca vom urmAri progresul ideii de jastitie In rda.
internationale vom observa In primal rand cA el merge

paralel cu afirmarea tot atat de lenta, dar tot atat de

sigara a drepturilor natianilor. Insasi razboaele ultimelor
secole nu au avut aft rezultat decat acela de a crea
marile State-Natiuni pe cari le cunoastem astazi. Razboiul
mondial a fost din acest punct de vedere ultima luptA
,desnadajduita a fortelor ostile nationalismului

deci

internationalismulai, cauze cari astazi apar atat de apro.

piate Intre ele Inc& una fara alta nicl nu poate sA existe.
Nu este o Intamplare cA progresul internationalise
mulul a fost atat de mare In ultimele decenii. Et a fost
desigur determinat de marile miscari nationaliste din secolul trecut. Experienta ne aratA cA libertatea deplina a rm.
funilor nu este numai un principia fundamental al orga.,
nizatlunei internationale ci In acelas timp o conditiune
esentiala a existentei sale. Na pot exista raporturi nor.
male, de perfectO egalitate,!capabile sa asigure7pacea, deck

intre natiuni a cAror libertate e deplina, adica intre rm.

Iiuni puternice, capabile sa-si Indeplineasca cu demnitate
www.digibuc.ro

188

misiunea

ce le-a fost brzit. Ins ca i fibertatea indi-

vidual, libertatea nalionald nu e destul sd fie afirm

mate t.pentru a exista. Ea trebue c4tigatd. Ea nu e.

numai un principiu, ci Mainte de toate e un fapt.

Daca pana acum umanitatea a luptat pentru prncipii,

de acum Inainte ea trebue s lupte pentru fapte. Comu.

nitatea ideal a natiunilor libere, Intrezarita de care vi .
storii secolului trecut capt astfel o forma noua 1 dim
miraj ar putea s devina realitate.

www.digibuc.ro

BIBLIOGRAFIE
And ler : Le pangermanisme philosophique, Paris 1917
Andrei (P.) Probleme de Sociologie".
Antonescu (Mihai) : Organizarea pacil i Societatea Natiunilor",

Arena (C.) : Mussolini e la sua opera,- Roma 1928.

Armstrong (Capitaire) : Mustafa -Kemal
Aster (Ernt von) : Die Krise.dep bilrgerlichen
Ideolog:e", Deutsclze.
Rundschau, lulie 1931.
Aulard : La S. D. N, et la Rev. Franaise.
Auerbach: Races et nationalits d' Autriche-Hongrie. " ed. It
Paris 1917.
Aulneau : Histoire de l'Europe centrale".
Bartolotto : Politica corporativa"
Basilescu (Prof. Aristide): Principii de economic politicV.
Basilescu (Aristide) : Istoria Doctrinelor Economice", Buc. 1933
Bauer (Otto) : Die Nationalitatenfrage und die Sozialdemo 6cratie", 1924.
BA1cescu (Nicolae) : Istoria Romanilor sub Mai Viteazul"
Benda (Julien) : Universalisme ei nationalisme,", Le Temps, 13August 1935.

Berg (Roger) : Le socialisme entre I 'conomie nationale et lecosmopolitisme, Paris 1935.

Bernhardi (General Fr, von) : L'Allemagne et la prochaine guerrem
Bentham: Trait de lgislation civile et pnale" (publ. Dumont)
Blakestone: Commentaries on the laws of England" Oxford 1778-.
Bottai : L'ordinamento corporativo" In Rivista de diritto pu

blice 1930 p. 302.

Boutmy (Emile): Etudes politiques", Paris 1907.

Brentano : Luther
Breysig (Kurt) : Kulturgeschiche der Neuzeit, Altertum
www.digibuc.ro

unok

190
Mittelalter als Vorstufen der Neuzeit" Berliti 1901. vol. II
13rocard : PrefatA la Concption de l'Economie nationale et des rapportis internationaux chez les mercantilistes franais et chez
leurs contemporaIns".
Brocard : Les doctrines conomiques et sociales du marquis
de Mirabeau;

Burke (E.): Reflections sur la *volution de France",trad., Laurent (fad dat5).

Carrere (J) : ;,Le pape".
Carta Nandi italianA din 1927.
Chamberlain (H. S.) : Gense du XIX slcle.
Cons (Louis) : De Goethe a Bismark", Paris 1910.
Cuza (A. C.) : .,Despre poporatie" Iai 1899.
Dante : Purgatoriul,
De Monarhia.
Dantec (Felix le) :
La lutte universelle"Paris 1920

Densuonu (Ovid) : Istoria literaturil romAne moderne"

Djavara (Prof. Mircea) : Teoria getieralka dreptului", Bucureti 1930
Dragnea (Radu) : Spiritul romAnesc creator GAndirea", 5. VIII.
Esmein : Elments de droit constitutionnel franais et compar, 1927

Feder : Das Programm der N. S. D. A. P.

Fels I. Begriff und Wesen de Nation 1927,
Fichte (Joh ann Gottlieb) CuvAntAri

cAtre natiunea

germanA"

Fastel de Conlanges La cit Antique Paris" 1929.

Ghica : (Ion) ,.Amintiri din pribegie.
Gierke (Otto) : Les thories politiques du moyen Age :
Gobineau (Contede) Essai sur l'inegalit des races humaines',
Gonnard: Histoire des doctrines Economiques" Paris Valois 1930
Guizot : Histoire de France" Tom. II
Harnack ,Das Wesen des Cristentum" Leipzig 1901.
Hauser (H): Le principe de nationalits" Paris 1915.
Herder : Scrisori asupra progresului umanitAtii",
Herder (I. G.) Ideen zur Philosophie der Geschichte der Menschhelt
Stimmen der Vlker in Liedern
llarmuzakt Documente

Iorga (N.) : Histoire de la vie byzantine". Vol. liBucureti 1934.

Origine et dveloppement de l'ide nationale surtout
ff
dans le monde oriental", 1935.
Scrisori de boeri. Scrisori de domnr. Ed. Ill. 1932.,
11

tP

Desvoltarea ideii unitAtii politice la RomAni". Buc.1915.

Histoire des Roumains et de leur civilisation". Bucureti 1922.

www.digibuc.ro

191

Idei asupia problemelor actuale", Buc. 1935.

Originea formelor vietii contemporane" Buc. 1935
Janet (Paul) : Histoire de la science politique dans ses rapports
avec la morale". Vol. I. Paris, ed. Felix Alcan.
Kant: Antroposoziologie".
Keyserling : La rvolution mondiale et la responsabilit de Fesprit". 1934.
Kstlin (Julius) : Martin Luther. Sein Leben und seine Schriften". Berlin 1904,
Lavisse et Ramband Hist. gnrale du quatrime sicle a nos
jours". Vol. I.
Le Bon (Gustave): La vie des verits". Paris 1919.
Les opinions et les croyances"
. .
"Locke: Essay on civil governement".
Loiseau (Hippolite) : Le pangermanisme, ce qu'il fut, ce qu'il est"
lorga (N.):

Paris 1921.
Maior (Petru): Istoria bisericii romne". 1813.
Marchal (Andr): La conception de l'conomie nationale chez les
mercantilistes franais". Paris 1931.
Marx (i Engels): Manifestul Comunist".
Marx (Karl) : Das Elend der Philosophie".
Michels (Robert): Patriotismus" Art. In Handw. der Soziologie.
Michel (H.): L'ide de l'Etat". Paris 1898.
Mirabean: I'Ami des hommes".
Miron (Costin): Poema Polon".. Arh. Ist. I.
Mitscherlich : Volk und Nation.' art, in Handw. der Soziologie.
Stuttgart,

Mitscherlich: Nationalismus". Leipzig 1929.

Mombert (Paul): Geschichte der Nationalkonomie". :Jena 1927.
Mommsen : Histoire Romaine", Vol. III. Paris ed. Flammarion.
Blontchretin: Trait d'Economie Politique"
Morgan (J. de) : Bssai sur les nationalits". Paris 1917.
Muir (Ramsay) : Nationalisme et internationalisme". 1918.
Mussolini: Discurs catre muncitoril din Milano, 7 Oct. 1934.
Le Fascisme". Paris 1933.
.
Discurs" Roma, 18. III. 34.
sy
Neumann (F, J.) : Volk und Nation" 1888.
Nicolai: Probleme der Zeit". 1935.
Novalis: Die Christenheit oder Europa".
www.digibuc.ro

192
Pandrea (Petre) : Filozofia politico-juridic a lui Simion Barnutiu"..
Bucureti 1935.
Panunzio (Sergio) : Lo Stato fascista", Bologna 1924.

Piron (Gaetan): La crise du capitalisme".

Pollock : Oxford Lectures and other Discourses.
Prlot (Marce.1) La thorie de l'Etat danslle droit fasciste", M
langes Carr de Malberg. Paris 1933.
Ramband et Lavisse : Hist. gnrale du quatrime sicie A nosours". Vol. 1.

Renan (Ernest) : Qu'est ce qu'une nation", 1882.

Redslob Le principe des nationalits". Paris 1930.
Rousseau (Jean Jaques): Du contrat social".
Rosenberg (Alfred) : Der Mythus des 20. Jahrhunderts".
%Me (Otto) : Die Revolutionen Europas". Dresda 1927.
Savigny Vom Beruf unserer Zeit fur Gesetzgebung und Wissen-

schft".

Schacht : Discurs tinut in Cons. Economic al Reichului.

Sofronie (G.): Principiul Nationalit5t tor".
Sombart (Werner) : L'apoge du capitalisme. Tr, fr, Paris 193a
Sorel (Albert): La rvolution franaise et l'Europe".
Spengler (O.) : Le dclin de l'Qccident". Paris 1935.)
Spenl (J. E.) : La pense allemande". Paris 1934.
Taine: Histoire de la littrature anglaise".
Talbot : Les thories de Boisguilbert et leur place dans l'Histoire".

Tea Paris 1903.

Thierry (Amed.) : Histoire de la Gaule sous l'administration romaine".

Villeneuve (Marcel de la Bigne de) : Trait& gnral de l'Etat".

Vol. I.
Wagner (Adolf): Finanzwissenschatt, Steuergeschichte von Alter-7
tum bis zur Gegenwart". Leipzig 1910.
Wagner (H. G.) : Essai sur l'universalisme conomique d'Othmar
Spann". Paris 1933.
Wagner (Klaus) : La lutte comme principe crateur dans le monde"
Xenopol Istoria Romnilor din Dacia TraianA".
Zangwill The principle of nationalities". New-York 1928.

Ziegler (De) : Frdric le grand" Pnris 1935.

www.digibuc.ro

TABLA DE MATERII
Pag,

INTRODUCERE
CAP1TOLUL I.
Antichitatea
CAP1TOLUL II

5
15

Europa la inceputul evului mediu .

CAPITOLUL Ill.
Cauzele cari au impiedicat formarea unei contiinte
nationale

21

27

CAPITOLUL IV.
Raporturile dintre biserieA 1 Stat in decursul evulul mediu,
.
politica universalista a bisericii catolice .
CAP1TOLUL V.
Imperiul de Orient .
.
.
CAPITOLUL VI.
.
Perioada prenationalist .
.
CAPITOLUL VII.
o
Renaterea. Origina formelor vietii moderne
CAPITOLUL VIII,
Reforma
.
CAP1TOLUL IX.

38
46

50
58

66

Conceptia natiunei in opera mercantilitilor

72

CAP1TOLUL X.

Nationalismnl politic din secolul XV pn in secolul XVIII

CAP1TOLUL Xl.
Curentele nationaliste in trec .tul romnesc
CAPITOLUL XII.
Europa 1 revolutia franceza
.
CAPITOLUL XIII.
Originele nationalismului doctrinal
CAPITOLUL XIV.1

CuvntlriIe Care natiunea germand

www.digibuc.ro

76

82
91

97
.

110

194
Pag.

CAP1TOLUL XV.

coala istoricA si noile teorii germane asupra Statului

115

CAPITOLUL XVI.

Europa nationalist in secolul XIX

124

CAPITOLUL XVII.

135 ,

Nationalismul si Statul democratic In secolul XIX

CAPITOLUL XVIII.

Conceptia natiunei In doctrinele socialiste .

.
CAPITOLUL XIX.
Reactiunea contemporani impotriva principiilor clemocratice
si liberale
.
.
.
CAPITOLUL XX.

Ideea de natiune In doctrina romAni contemporanA .

CONCLUZIUNI
BIBLIOGRAFIE

138

145
162
175

18g

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro