Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Parodontologie (Salvat Automat)
Parodontologie (Salvat Automat)
Reinsertie si neoinsertie
Resinsertia=refacerea jonctiunii gingivo-dentare dupa tratamentul chirurgical mucogingival de refacere a nivelului gingiei fata de coletul dintelui in
cazul unei retracii gingivale localizate
Neoinsertia=refacerea jonctiunii gingivo-dentare dupa tratamentul chirurgical mucogingival de desfiintare a unei pungi parodontale
2.Root planning
-indepartarea prin chiuretaj a cementului radicular necrozat si infectat si realizarea unei suprafete netede
-operatiune activa(de raschetare) a suprafetei radiculare
3.Debridment( debridarea frate!!!!!)
-indepartarea depozitelor moi din santul gingival sau din pungile parodontale false si de adancime mica,formate din PB si metabolitii toxici produsi
de aceasta si materia organica neviabila:resturi alim,t. de granulatie infectat,detritus celular
-modern debridarea ,cuprinde si chiuretajul peretelui moale al santului gg si al resturilor de tartru inclavate in cementul radicular
-conservativ sau chirurgical
4.Atritie si abraziune
Atritie=fenomen de uzura a suprafetelor dentare intre ele
-la niv marginilor incizale,suprafetelor ocluzale si aproximale,prin masticatie si deglutitie
Abraziune=actiunea de uzura prin frecarea prin substante sau corpi straini interpusi interdentar:perii de dd ff aspre,pilirea voluntara a dd,din cauza
unor forte biomecanice anormale,nefiziologice
-pot aparea eroziunea si abfractia
Eroziune=lipsa de substanta dentara care nu afecteaza suprafetele ocluzale,localizata la nivelul coletului
-prin demineralizare acida:regurgitatii,reflux gastroesofagian,consumatori de citrice sau bauturi carbogazoase
Abrfractia=lipsa de substanta ,lacunara ,la colet,produsa prin trauma ocluzala
5.Parodontologie si parodontopatie
Parodontologia=ramura a medicinii dentare care se ocupa cu studiul parodontiului marginal,din punct de vedere
anatomic,fiziologic,patologic,terapeutic.
Parodontopatiile=boli generale ale intregului suport si ale functiei maxilarelor
6.Parodontoza
-nu este un termen folosit actual,pentru ca boala parodontala este o inflamatie cauzata de placa bacteriana(inflamatieterminatia
ita).Corect este parodontita
-terminatia oza- se foloseste in leziunile degenerative distrofice
7.Descrieti stomodeum din perioada embrionara
-apare in sapt III
-placa orala se fragmenteaza si comunica in profunzime cu o cavitate mare transversala=stomodeumul(gura primitiva)
-este limitat superior de mugurele FN(frontonazal)-mugurele nazal intern(situat median) si 2 muguri nazali externi
lateral de 2 muguri maxilari
inferior de 2 muguri mandibulari
8.Osificarea desmala si encondrala.Implicatii practice
Osificarea desmala=structurile osoase ale parodontiului marginal se dezvolta din mezenchimul mugurilor maxilari ca oase de membrana
rezistenta mai redusa in tot cursul odontogenezei.Osul de membrana se formeaza direct din tesut conj, fibros.Astfel din mezenchim se diferentiaza
un tesut osteogen care contine osteoblastelematrice omogena dispusa in interiorul retelei fibroase initiale si se calcifica sub forma de os trabecular
sau spongios
Osificarea endocondrala=osul endocondral,format pe model cartilagions rezulta din calcifiere cartilajului original care sufera procese degenerative
si e substituit de osul nou format.
Implicatii practice:Structurile osoase mandibulare pe model cartilaginos sunt mai rezistent(cartilajul Meckel),predominant anterior-corespund
caninului si primului PM.In rest, parodontiul osos mandibular si celelate componente(desmodontiu, cement , gingie) se formeaza tot ca os de
membrana
9.Lama dentara si mugurele dentar.Implicatii practice
Lama dentara=viitorul organ odontogen, provine din celulele mucoasei stomodeumului ,care ,in etapa de proliferare din sapt 6a,prezina o intensa
multiplicare
-e situata langa marginea libera a maxilarelor
-histologic,e o ingrosare epiteliala formata din celule aplatizate situate pe un strat bazal de celule inalte (strat germinativ)
-din luna 3a apar mugurii dentari temporari si apoi cei ai frontalilor permanenti si molarilor
-dupa aparitie,la scurt timp se diferentiaza o ingrosare epiteliala sit.V si Olama vestibulara se scindeaza si apare o adancitura=viitorul sant
vestibular
-prolifereaza selectiv in 10 locuriprima forma de reprezentare a odontomului
Mugurele dentar=provine din proliferarea lamei dentare,initial avand un aspect bulbos
-in etapa de histodiferentiere,mugurii dentari au forma de clopot caracaterizat prin invaginarea portiunii profunde in raport cu directia de eruptie
-celulele periferice situate pe suprafata convexa a mugurelui=EAE
-celulele invaginale,inalte,hexagonale=EAI.Sunt ameloblasti cu rol in diferentierea celulelor din jur
-in cavitatea clopotului sunt odontoblasti si fibroblasti pentru viitoru organ pulpar
-intre EAE si EAI se formeaza organul smaltului din celule stelate
-EAI+EAE=EAR,care, in portiunea bazala stabileste JSD,de unde,caudal ,se constituie teaca epiteliala Hertwig
Implicatii practice:din mugurii dentari recoltati de la porcine s-au izolat derivati ai matricei smaltului(DEM) care stimuleaza angiogeneza si
regenerarea gingivo-parodontala in special in dehiscente ale osului alveolar si resorbtii osoase angulare sau in aplicatii topice la nivelul pungilor
parodontale instrumentate mecanic
10.Diafragma epiteliala si resturile epiteliale Malassez.Implicatii practice
Diafragma epiteliala= formata de teaca Hertwig,formatiune epiteliala bilamelara alcatuita din unirea EAI cu EAE fara prezenta reticulului stelat;
care se curbeaza spre interior in unghi drept la nivelul viitoarei JSC,inaine de formarea radaciniidiafragma epiteliala
-radacina se alungeste pe masura ce diafragama coboara.La mono,teaca Hertwig se prezinta ca o singura structura tubulara
-la pluri,deschidere centrala a diafragmei e strabatuta de lambouri orizonale care o impart in 2 sau 3 orificii corespunzatoare bifurcarii sau
trifurcarii viitoarei radacini
Resturile Malassez=fragmente din teaca Hertwig,localizate in lungul radacinii si in zonele de bifurcare sau trifurcare
-mai frecvente la tineri,persista toata viata
-pot degenera prin calcifiere si formeaza cementiculi.In urma inflamatiei pot genera formatiuni chistice sau prolifereaza in locurile unde se
produc fenomene osteitice
Implicatii practice: astfel se creeaza cnd pt patologie inflamatorie resorbtiva si degenerativa la aceste niveluri
11.Cementogeneza
-cementul se formeaza din celulele conjunctive situate la limita interna a sacului dentar,in vecinatata tecii Hertwig si dentinei.dupa formarea
dentinei
-incepand cu sapt 6 a,se diferentiaza cementoblastii-specializati in elaborarea cementului.
-cementoblastii se orienteaza de-a lungul suprafetei dentinare si elab.PTG si GP,care prin polimerizare,formeaza subst fundamentala
Cement acelular
-formarea are loc sub forma de depozite stratificate succesiv,care nu inglobeaza celulele formatoarecementul primar care acopera in
intregime radacina dintelui,mai putin apical
-mai subtire la niv JSC si se ingroasa spre apex
Cement celular
-odata cu aparitia solicitariilor prin presiuni asupra arcadelor,cementoblastii formeaza o noua matrice cementoida,in care sunt inglobati
-fibrele sacului dentar, tangente la suprafata dentinei,dispar si sunt inlocuite de fb de colagen ce se orienteaza in unghi drept fata de
suprafata radiculara,in care patrund si sunt inglobate in subst cementoida,prin depunerea cristalelor de hidroxiapatita
-in cursul vietii,cementoblastii depun ritmic noi straturi de cement,contribuind la formarea radacinii,migrarea verticala a dd si
imbunatatirea implantatiei
12.Formarea desmodontiului
-tes conjunct situat in spatiul dento-alveolar provinde din sacul dentar
-dupa diferentiere,cementoblastii se aliniaza in zona interna ,iar osteoblastii,extern
-fibroblastii sunt concentrati in zona centrala si produc fibre de colagen,la inceput neorientate functional
-Fibrele de colagen raman inglobate cu un capat in cement si cu altul in osul alveolar.In timpul eruptiei si dupa realizarea planului de ocluzie se
diferentiaza functional pe grupe:
-fb gg supraalveolaredentodentare,transseptale, de la cementul unui dinte la cementul dd vecin
-fb alveolodentare
-vasele sangvine se diferentiaza din mezenchimul pulpei dentare,in zona peretilor alveolari si mucoasei gingivale
-formatiunile nervoase:corpusculi si baroceptori in jului fasciculelor de colagen mai voluminoase,rol in controlul presiunii asupra dintilor
-fb nervoase mielinice,filamente terminale specializate in receptia stimulilor durerosi
13.Formarea oaselor alveolare
-oasele alveolare se formeaza si la maxilar si la mandibula prin centre de osificare desmala,initiate in sapt 6-7
-procesul de osificare incepe in jurul mugurilor dentari dinspre inferior spre exterior,se unesc de baza maxilarului si arcada bazala a mandibulei
-osteoblastii sunt celulele formatoare de os alveolar
-in perioada neonatala,oasele sunt reprezentate prin suporturi mineralizate in jurul dd neerupti
-perioada dd temporare:cresc in inaltime,odata cu eruptia DT,care continua si dupa stabilirea in plan ocluzal
-perioada dd mixte:oasele alveolare dispar odata cu pierderea DT si se formeaza si se inalta alveolele DP
-perioada dentitiei permanente: la adolescenta, continua cresterea in inaltime a suportului osos alveolar al DP,care se finalizeaza la maturitate
-perioada de involutie:reducere prin atrofie a inaltimii oaselor alveolare la nivelul crestelor si septurilo interalveolae si interradiculare ale dd inca
prezenti si micsorarea prin resorbtie pana la disparitia osului in zonele edentae
-sunt intr-o permanenta remaniere de la formare pana la sf.vietii
-solicitarile exercitate pe dd,determina depunerea de os lamelar orientat functional sub influenta tractiunii lig periodontal
-aceasta orientare se gaseste si la osul trabecular,care in portiunea interna ,prezinta o structurare a septurilor in continuarea liniilor de forta ale fibrelor
dento-alveolare
14.Eruptia activa.Implicatii clinice
=deplasarea dd spre planul ocluzal fara modificarea nivelului epiteliului jonctional
-apozitia de os alveolar care compenseaza eruptia activa a dintelui.Astfel extremitatea apicala a epiteliului jonctional pastreaza distanta constanta de
marginea osului alveolareruptie a dd + alveola
-cand la nivelul planului de ocluzie dintele nu se intalneste cu antagonisul,deplasarea continua in mod rapid,timp scurt=eruptie activa accelerata
-eruptia activa se caracterizeaza prin mentinerea raportului coroana anatomica=coroana clinica si radacina anatomica=radacina clinica
15.Eruptia pasiva.Implicatii clinice
=rezulta prin desprinderea de coroana si radacina cu deplasare progresiva spre apical a nivelului de insertie a epiteliului jonctionalmarirea
coroanei clinice
-se compenseaza intr-o masura prin atritie,dar care se produce mai lent decat retractia gg,a.i. alungirea coroanei clinice prin eruptie pasiva e
predominanta
-stadiile eruptiei pasive : (epiteliul jonctional +baza santului gingival )
1.epiteliul jonctional si baza santului gg sunt pe smalt
2.epiteliul jonctional e localizat si pe smalt si pe cement,baza santului e inca pe smalt
3.epiteliul jonctional e in intregime pe cement,baza santului e sub nivelul JSC
4.epiteliul jonctional s-a retras spre apical,cement expus,baza se afla pe cement
-eruptia pasiva poate sa fie rapida in conditiile supraadaugarii inflamatiei =eruptie pasiva accelerata(proces de retractie gg rapida)
16.Componentele principale ale parodontiului marginal
A.Parodontiu marginal superficial:
-gingia :
-Marginea Gingivala Libera
-Papila interdentara
-gingia fixa
-sant gingival
B.Parodontiu marginal profund
-cement radicular
-desmodontiu
-os alveolar
17.Mucoasa cavitatii bucale:zone principale
1.Gingia si mucoasa care acopera bolta palatina osoasa=mucoasa masticatorie, ferma si fixa, rezistenta la presiuni si solicitari
2.Mucoasa de pe fata dorsala a lb,specializata in receptarea stimulilor care produc senzatii gustative
3.Mucoasa de captusire a cavitatii bucale,slab keratinizata si cu o submucoasa,repr de t.conj lax=mucoasa buzelor,obrajilor,suprafetei ventrale a lb,a
planseului bucal,a palatului moale si uvulei,mucoasa alveolara
18.Marginea gingivala libera
=portiunea cea mai coronara intre papilele interdentare si corespunde peretelui extern al santului gg
-grosime:0.5-2mm
-conturul ascutit,neted,fara neregularitati sau depresiuni
-limita dintre MGL si gingia fixa e marcata de santul MGL,care poate sa si fie sters sau sa lipseasca
-santul MGL corespunde cu portiunea cea mai decliva a santului gg
19.Papila interdentara
=ocupa spatiul interdentar,fiind situata imediat sub punctul de contact,
-cand aceasta lipseste(diastema,incongruenta cu spatiere)se prezinta sub forma de platou/sa, ca o depresiune concava
-forma normala e piramidala in reg,frontala,iar la dd laterali are aspect de cort,cu o depresiune pe muchia superioasa
-intre dd laterari posteriori,are vf.concav,corespunzator zonei de contact
-prezinta pe fetele V o depresiune verticala ca un sant linear,mai evident la copii.
20.In raport cu ce factori variaza forma si volumul papilei interdentare,aspecte fiziologice si patologice
-morfologia osului alveolar subiacent
-varsta
-copii si tineri:ocupa spatiul interdentar si are un vf punctifom,rotunjit usor
-varstnici:se aplatizeaza prin scaderea volumului+trauma ocluzala,periaj; abraziunea, inflamatiile supraadaugate
-incongruenta dentoalveolara cu spatiere reduce volumul,prin impact alimentar direct si ii modifica forma in platou/forma concava
-incongruenta dentoalveolara cu inghesuire, reduce volumul ,devin hipertofice si hiperplazice,ca un polip pediculat sau sesil,cu baza mare de
implantatie
-traumatismul produs de folosirea intempestiva a scobitorii,periajul excesiv,reduc volumul
-diastemele si tremele produse prin deplasari patologice-aspect si volum neregulat de la un dinte la altul
21.Gingia fixa
- adera ferm de dinte si de osul alveolar si se intinde de la baza MGL pana la mucoasa alveolara
-h=1-9mm,functie de dintele investigat,localizarea frenurilor si bridelor si creste odata cu varsta si dezvoltarea verticala a procesului alveolar, are o H
mai mare la maxilar,mai ales la incisivi si molari,pe fata V si mai redusa la C si PM
- e inalta pe fata linguala a M1 mandibular si ingusta la M2 si M3
-la copii e mai redusa cu tendinta de vestibularizare si se mareste la cei cu tendinta de lingualizareindiciu de perspectiva a depasarii dd
-zona de rezistenta impotriva tendintelor de retractie si deplasare a MGL,rezultate din periaj sau tractiuni ale mucoasei alveolare si formatiunilor
subiacente(frenuri, bride, fascule musculare)
-intre gg fixa si muc alveolara=jonctiunea muco-gingivala,vizibila V la ambele arcade, sub linie se afla mucoasa alveolara, mai elastica si mobila
-jonctiunea e vizibila si pe fata linguala,dar lipseste in zona palatinala,unde mucoasa palatului dur e ferm atasata,bine keratinizata si se continua fara
linie de demarcatie cu gingia
22.Culoarea gingiei normale
-normala:roz deschis,dar variaza in raport cu:
-grosimea stratului epitelial
-gradul de keratinizare
-gradul de vascularizatie din corionul gg
-electoliti:Na,K,Ca,P
-uneori,subst medicamentoase ca tetraciclina din tratamentul infectiilor si afectiunilor
37.Proteoglicanii din corionul gingival si desmodontiu
-rol major in mentinerea integritatii corionului gg
-componentele principale:carbohidrati si se numesc glicozaminoglicani
Glicozaminoglicanii
-compusi nesulfatati
-ac.hialuronic care:
1.actioneaza ca absorbant biologic al solicitarilor mecanice
2.afinitate mare pentru apahidratarea t.conj,act.antiedematoasa
3.mentinerea homeostaziei apei in tesuturi si controlul unor functii celulare ca inmultirea,dezvoltarea si agregara
4.componentele cu greutate molecuala mare inhiba actiunea fagocitara a macrofagelor,iar cele cu greutate mica o stimuleaza
5.constituentul principal al invelijului pericelular si influenteaza dezvoltarea,migrarea si inmultirea celulelor
6.rol in mentinerea si localizarea reteleid e vase sangvine,in vindecare si regenerarea parodontiului marginal
7.degradarea lui e specifica in inflamatia gg
-compusi sulfatati
-condroitin sulfat
-dermatansulfat
-heparan sulfat
-keratan sulfat
38.Glicoproteinele din corion si desmodontiu
-fibronectina
1.se agrega specific de PTG,contibuind la structurarea subst fundamentale
2.intermediaza fixarea fibroblastilor pe fibrele de colagen din subst fundamentala
3.participa la reactii in cusul vindecarii si regenerarii tisulare:adeziune plachetara;coagulare;promovarea r.opsonice si migrarii fibroblastice
-laminina-formarea mb bazale dintre epiteliu si corion
-entacina-fixrea colagenului in mb bazale impreuna cu laminina
-tenascina-implicata in procesele de agregare ale subst fundalmentale,activa in vindecare si proliferare tumorala
-trombospondinele-rol in migrarea,adeziunea si cresterea celulara(PMN,macrofage)
-vitronectinca-activeaza fagocitoza
39.Celulele corionului gingival
-Fibroblastii-cele mai numeroase in t.conj al gg sanatoase,dispusi perivascular si intre elementele fibrilare
-mastocitele-perivascular,produc histamina si heparina,nr lor scade in inflamatiile subacute si creste in cronice
-macrofage,monocite,plasmocite,limfocite,PMN- putine in corionul sanatos,situate in apropierea ep.jonctional,nr lor creste in inflamatie
-osteoblasti-rol formator si osteoclasti-act.osteodistructiva
-cementoblasti si cementoclasti-formare/resorbtie a cementului
40.Functiile fibroblastilor
1.participa la sinteza diferitelor tipuri de colagen si la sinteza altor fibre
2.produc PTG,GP ca fibronectinarol in mentinerea integritatii corionului gg
3.rol activ in resorbtia si remodelarea tramei fibrilare
41.Fibrele corionului gingival
1.fibre de colagen-cele mai numeroase;60% din componenta proteica a gg,colagen tip I
2.fibre de reticulina(argirofile)-fb de colagen tip II
3.fibre elastice-6%,dispuse perivascular si aproape de osul alveolar
4.fibre de oxytalan~~ cu fb de elatina,rezistente la oxidarea acida,apar frecvent in zonele de reparatie tisularaindicator de fenomene regenerative
5.fibre de ancorare formatiuni de colagen tip VII,unesc lamina bazala cu t.conj din corion
42.Fibrele ligamentului supraalveolar
1.fibrele dentogingivale
2.fibrele dentodentare
3.fibrele dentoperiostale
4.fibrele dentoalveolare
5.fibrele alveologingivale
6.fibrele periostogingivale
7.fibrele transgingivale
8.fibrlele intergingivale
9.fibrele interpapilare
10.fibrele semicirculare
11.fibrele circulare
12.fibrele intercirculare
Osteoporoza=afectiune osoasa caracterizata prin fragilitatea masei osoase,redusa prin demineralizare si cresterea riscului de fractura,e lefata de
densitatea minerala a osului dar si de trama organica trabeculara
66.Enumerati factorii si indicatorii de risc variabili si invariabili
Factorii invariabili
-sexul feminin
-varsta avansata
-constitutia scheletului
-ereditatea
Factorii variabili
-menopauza precoce
-menopauza posthisterectomie/ovarectomie
-dezvoltarea intarziata a scheletului la adolescenti
-sedentarismul
-fumatul
-abuzul de alcool si cafea
-alimentatia bogata in proteine,sare si fosfati
67.Metode de apreciere a gradului de osteoporza si resorbtii osoase in boala parodontala
-absortiometria fotonica
-absortiometria energiei razelor X
-radiografia sustractiva digitala pt osteoporoza
-masurarea inaltimii crestei alveolare(RX)
-sangerarea papilara si gingivala
-pierderea jonctiunii gingivo-dentare
-adancimea pungilor parodontale
-mobilitatea clinica si instrumentala
-pierderea dd,edentatia in forme clinice variate
68.Regenerarea si reparatia
Regenerarea=proces de refacere,reproducere in intregime sau in parte a unui organ sau tesut ,cu restaurarea functiilor initiale.E o restaurare
structurala comparabila cu starea initiala
Reparatia=vindecarea unei leziuni printr-un tesut normal sau cicatriceal fara o restaurare ad inegrum completa,morfologica si functionala.Este o
repunere in stare de functionae a structurilor recuperate terapeutic
69.Celulele care participa la regenerarea parodontiului marginal
-glicoproteinele cu rol in procesele de vindecare si cicatrizare,fibronectina,tenascina,trombospondinele
-celulele mezenchimale tinere nediferentiate,cu proprietati de multiplicare si metamorfozare intre noi tipuri de celule
-fibrele de oxytalan,acidorezistente
70.Regenerarea tisulara ghidata si regenerarea osoasa ghidata
RTG=ansamblu de masuri terapeutice prin care se urmareste restaurarea structurilor moi si mineralizate ale parodontiului marginal,distruse prin
osteoliza bacteriana
ROG=ansamblu de masuri terapeutice prin care se urmareste inaltarea crestei osoase edentate
71.Proteine de morfogeneza osoasa DEM
-sunt obtinute din muguri dentari recoltati de la porcine ca derivati ai matricei smaltului
-au proprietati deregenerare tisulara indusa
-au rol in procesele regenerative ale sist, gingivo-parodontal,mai ales in dehiscenta osului alveolar si in resorbtiile osoase angulare
efect angiogenic,vasculoformator
72.Alti factori cu rol restaurativ,regenerativ al structurilor parodontiului marginal
-angiopoietina si factorul de crestere endoteliala vasculara-initiaza vasculogeneza si proliferarea cel endoteliale in tesutul traumatizat/ischemic
-factorul de crestere placentar-contribuie la revascularea tesuturilor ischemice
-factorul de crestere insulin-like si trombocitari
-transplantul osos medular autolog
-hidroxiapatita
73.Mecanisme de actiune ale tetraciclinei in stimularea proceselor regenerative ale parodontiului marginal
-are proprietati benefice in stimularea proceselor regenerative ale parodontiului marginal:
1.cresterea atasarii fibroblastilor din corionul gingival si din desmodontiul de componenta fiblrilara,colagenicaformarea crescuta a fibronectinei
in prezenta tetraciclinei.Fibronectina inhiba inmultirea celulelor epiteliale si tendinta acestora de a patrunde in spatiul patologic al pungii
parodontale
2.activitate intensa anticolagenolitica
3.inhibarea hormonului paratiroidian actiunea protectoare fata de resorbtia osului
4.actiune antiinflamatoare de lunga durata
5.actiune antimicrobiana asupra principalilor germeni patogeni parodontali
74.Functiile cementului radicular
1.Asigura fixarea fibrelor ligamentului periodontal.se realizeaza cnd pt soliciariile aspupra dinteluidin Pin tractiuni asupra cementului
2.Cementul se depune continuu in cursul vietii prinapozitie de noi straturi;mareste suprafata radiculara si imbunatateste cnd de implantare
3.Depunerea continua de cement e esentiala pentru mezializarea fiziologica si pt eruptia dintelui,fiindca permite rearanjarea orientarii si dispozitiei
fibrelor din ligamentul periodontal
studiaza factorii si circumstantele care raspund de mentinerea starii de sanatate, de aparitia si raspandirea
bolii, de incapacitatile rezultate in urma acestora la grupele de populatie
se ocupa de factorii care favorizeaza propagarea bolii si de elaborarea mijloacelor de prevenire a acestora
sau de vindecarea lor in cadrul unei comunitati umane
studiul epidemiologic al unui grup de populatie identifica o serie de factori: cnd de mediu ; cauzele
boii;
factorii de aparare care
previn raspandirea lor in cadrul unei comunitati
incidenta =
extinderea = nr de dinti,de suprafete dentare si radiculare, de portiuni fragmentare ale acestora, unde
imbolnavirea a putut fi identificata
severitatea = nr de mm cu care
interval dat de timp
relatia dintre expunerea la un anumit factor de risc si posibilitatea de aparitie si dezvoltare a bolii parodontale
lotul de populatie e impartit in 4 grupe in functie de prezenta sau absenta bolii parodontale la cei expusi sau a unui anumit fac de risc
se precizeaza de cate ori se poate dezvolta boala parodontala la o persoana expusa la factorul de risc in comparatie cu una neexpusa
Boala parodontala
Total
prezenta
Absenta
Persoane expuse la factorul de
A
B
A+B
risc
Persoane neexpuse la factorul de
C
D
C+D
risc
Total
A+C
B+D
A=nr de persoane cu imbolnaviri ale parodontiului marginal si expune la un anumit factor de risc luat in studiu(lipsa de igiena bucala sau
incorecta)
RiscRelativ=gradul de imbolnavire la grupul expus/gradul de imbolnavire la grupul neexpus=A(C+D)/C(A+B)
microorg trebuie sa fie prezent in nr crescut in lez parod si absent sau in nr mic in zonele sanatoase sau fara
progresie a bolii.Astfel,identificarea microoganismul trebuie sa fie peste nivelul pragului critic de initiere a
bolii progresive,iar evaluarea statistica sa releve microorganismul ca factor de risc penru boala parodontala
eliminarea microorg din lez parod trebuie sa fie urmata de imbunatatirea statusului clinic
microorg sa initieze raspunsul imun umoral(prin cresterea Ac in ser, saliva,lch santului gingival) sau
raspunsul mediat celular
sa produca fact de virulenta ce pot fi corelati cu boala clinica
sa poata fi demonstrata experimental, pe model animal, distructia tisulara in prezenta microorganismului
rosu
pophyromonas ginivalis; treponema denticola; tannerella forsytrensa
patogenitate crescuta
pierderea jonctiunii gingivo-dentare
portocaliu
prevotella(int.); fusobacterium nucleatum; periodonticum); eubacterium nucleatum;
campylobacter(rectus; gracilis); streptococus constelatus
-
galben
streptococus(mitis; oralis; sanguis; intermedius; gordonii)
redusa, compatibile cu starea de sanatate
rol de pionieri in colonizarea bacteriana precoce
verde
eikenella corodens; Capnocytophaga; Actinobacillus actinomycetencomitans serotip A
redusa, comparabile cu starea de sanatate
purpuriu
Actinomyces odontoliticus; Veilonella
patogenitate redusa
Aderenta prin struct bact specializate: pili, fimbrii ce adera pe suprafata dintiilor
o
o
Atasarea prin
primele bact ce adera (pioniere) sunt din grupul streptococilor orali (complexul galben )
modalitate de atasare intre streptococi si bact filamentoase
Enzime
situsuri biochimice (adezine) aflate pe suprafata bacteriana ce reactioneaza specific cu supraf
peliculei dentare=adezine
o adezinele sunt implicate in constituirea biofilmului placii bact dentare; prima oara au fost
demonstrate la
sucroza,determinand o colonizare
de dieta
3.aportul de carbohidrati scade pH favorizeaaza dezvoltarea bact producatoare de acid uric (streptococi, lactobacili)
4.unele bact leaga glicogenul, prelungesc productia de acid dupa epuizarea celor alimentari
5.bact fermentative: Veillonella, Neisseria formeaza ac lactici
6.germ aerobi, streptococii, lactobacilii consuma exagerat oxigen acumulare de anioni, superoxid, peroxid de hidrogen, apa oxigenata, radicali
oxidril, produsi toxici pt membrana celulelor si enzimele bact => conditii de anaerobioza favorabile pt bact strict anaerobe
7.Streptococii si actinomyces produc, in prezenta factorilor salivari din carbohidrati,prin fermentatia acida, lactat folosit de Veillonela care produce
metaboliti folositi de Campylobacter si Bacteroides
8.Streptococii si Actinomyces produc fumarat, folosit de fusobact si Bacteroides, care produc CO2 ce favorizeaza Capnocytophaga,
Aggregatbacter actinomycetemcomitans, Eikenella corrodens
98.factorii de aparare ai organismului gazda
-
adiacenta epiteliului sulcular este foarte dezvoltata; contine exclusiv bacilii gram - mobili; in timp ce placa asociata
dintelui poate sa fie putin dezvoltata
-la MO exista arii de acumulare bact prelungite in ep det reactie inflamatorie ampla(zone de hemoragie,ulceratii)
-conditiile ulterioare oferite de gazda pot determina colonizarea bacteriana specifice cu favorizarea penetratii in
tesuturi a unor bacterii subgingivale
Penetrarea in tesuturi a fost descrisa in forma de parodontita juvenila localizata si in gingivostomatita ulcero-necrotica
Factori de virulenta :
aderenta,
invazia tisulara,
producerea de exotoxine (leucotoxina), constituenti celulari (endotox, struct
de suprafata), enzime,
metabolismul bacterian,
capacitatea de evitare a raspunsului imun al gazdei
bact gram anaerobe din placa subgingivala nu produc exotoxine,cu exceptia Aggregatibacter amm serotip b
Aggregatibacter actinomycetemcomitans serotip b sintetizeaza leucotoxina ce ramane atasata de membrana exterioara a bacterie cu
activitate toxica asupra PMN
Speciile producatoare de leucotoxina distrug leucocitele din santul ging si favorizeaza colonizarea bacteriana si invazia in tesutul parod.
lizozimul: factor cu actiune antibacteriana ce ataca bact gram + la niv mureinei din perete =>
protoplasti usor de fagocitat sau distrus de variatile presionale osmotice
sistemul LPO:inhiba enzimele glicolitice ale streptococilor cu corectarea pH-ului bucal
lactoferina: leaga Fe si le priveaza pe bact de acesta (pt nutritie)
sistemele tampon salivare:neutralizeaza pH-ul acid creat dupa fermentatia carbohidratilor
fact de control al placii ce se opun formarii si maturarii acesteia, impiedica aderenta bact, actioneaza
litic sau toxic asupra lor
glicoproteine ce determina aderenta, atasarea si agregarea selectiva a bacteriilor
o
o
complementul (extravazat din ser): activat de bact opsonizate, de produsii lor de metabolism,
endotox bact eliberate
o
det liza si inhibitia unor bact, intervine in faagocitarea bact de catre neutrofile si macrofage
o
prin componentele C3a si C5a det elim histaminei din mastocite si a unor fact chemotactici,
citokine
o
proteazele patogenilor parodontali pot inactiva unele fractiuni ale complementului C 3; C4; C5
si C5a cu impidicarea declansarii fagocitozei, molec antiinflamatorii din plasma => amplificarea react
inflamatorii
Ac IgG (din ser si sint local)
Ac IgM
organismul raspunde fata de agresiunea bacteriana prin factori de aparare innascuti si adaptativi.
Porphyromonas gingivalis
Tannerella forsythensis si Treponema denticola
Prevotella intermedia/nigrescens
Peptostreptococcus micros
Fusobacterium nucleatum vincentii/nucleatum/polymorphum; periodonticum
Campylobacter rectus/ gracilis/showae
Streptococcus constellatus
cresterea IgG intr-un procent aproximativ egal (40-50% din cazuri) atat la bolnavii cu forma superficiala si la cei cu parod marg cronica
profunda
cresteri ale IgM serice in episoadele de acutizare
in parodontopatiile mixte(distrofice) s-au inregistrat procente crescute numai cu 27% din cazuri pt IgG si 40% pt IgM,datorita intensitatii
mai reduse a fenomenelor inflamatorii la nivelul parodontiului marginal
cele mai mari cresteri ale IgM in 75% din cazuri serice in formele hiperplazice cu un aspect inflamator de tip acut sau subacut
frecv bolnavilor cu val crescute de IgA serice este nesemnificativa in parodontite,un procent mai amre cu valori ridicate ale IgA fiind
inregistrate in lotul cu parodontopatii mixte
in urma agresiunii infectioase sau termice, intoxicatii cronice la niv gazdei si al bacteriei, este activata sinteza celulara a proteinelor de
soc termic cu rol de protectie cel fata de factorii de stres
reprezentante prin proteine procariote si eucariote; ca rezultat al sintezei proteice in conditii de hiperemie, hipoxie si alte
circumstante de stresnucleoplasmine si chaperonine care reprezezina un gr variat de proteine cu functii de control al legaturilor
intercelulare al ansamblului polipeptidic;proteine multisubunitare cu structura inelara care actioneaza impotriva coagregarii proteinelor
cresterea proteinelor de soc termin activeaza sist imun imediat dupa agresiunea bact si inainte de multiplicarea bact si creeaza conditii pt
mobilizarea mijloacelor specifice de aparare
bact agresoare sintetizeaza cantitati mari de proteine de soc termic cu rol de protectie in fata atacului enzimatic lizozomal al fagocitelor
proteinele de soc termic stimuleaza mecanismele de aparare specfice ale gazdei
parod marginala cr profunda: Porphyromonas gingivalis, Tannarella fosrythia, Prevotella intermedia, Campilobacter rectus, Eikenella
Corrodens, Fusobacterium nucleatum. Aggregatibacter actinomycetemcomitans, Treponema denticola, Eubacterium spp
abces parodontal: Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia, Fusobacterium, Capnocytophaga
parodontita marginala congestiva:Prevotella intemedia
parodontita marginal progresiva: Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia, Agg Actinomycetemcomitans, Eikenella corrodens,
Camphylobacter rectus, Fussobacterium nucleatum, Streptococcus intermedius
parodontita juvenila: bacili anaerobi gram- capnofilici (Agg actinomicetem. serotip b), Porphyromonas gingivalis, Eikenella corrodens,
Fussobacterium nucleatum, Capnocytophaga sputigena, spirochete
parodontita prepubertara: Porphyromonas gingivalis; Prevotella intermedia; Aggregatibacter actinomycetemcomitans, Fusobacterium
nucleatum; Capnocytophaga sputigena, Eikenella Corrodens
o
o
o
o
o
o
o
Uneori se prezinta sub form unor depozite mici, punctiforme de consitenta dura; confluente
linear su in suprafata
Coci, bacili si filamente fara orientare caracteristica
Culoare maroniu-inchis spre negru
Se depisteaza cu sonde exploratorii sau prin inspectie,daca MGL sau vf papilei sunt inflamate
tumefiate si pot fi decolate partial
In timp, prin retractia gingivala devine vizibil si se alatura tartrului supragingival ca o
componenta secundara a acestuia
In pungile parodontale adanci se insinueaza in profunzime si poate fi decelat numai
intraoperator uneori
Poate avea diferite forme
1. Crusta cu suprafata aspra,rugoasa
2. Depozite sinuoase ca acoperite de ghimpi
3. Formatiuni nodulare
4. Bordura circulara sau partial circulara
5. Fatete netede subtiri lipsite de neruglaritati(cea mai frecventa).Sunt mascate vizual de adancimea
pungilor parodontale,nu se diferentiaza de dinteutilizara detartrajului cu ultrasunete
6. Digitatii sub forma de feriga
7. Insule de tartru,pete insulare
Dpdv al profunzimii:apical;mediu;coronar
deficienta vit B6, PP, alim bogate in Ca, fosfor, bicarbonat, proteine , glucide favorizeaza formarea tartrului
aportul de ac ascorbic din alim scade cantitatea de tartru
-la animale stresul se insoteste de osteoporoza osului alv, degenerescente ale lig periodontal, formarea de pungi parodontale, la om nu sunt
neaparat corelate
-suferinta gg la soldati in perioada moderna(I RM)=gura de transee(gingivita ulcero-necrotica)
-leziuni osoase alveolare cu evolutie rapida, la soldatii supusi unui stres intenssindromul parodontal de stres emotional
-la pacientii cu afectari neurologice si psihice-nevroze anxioase; obsesive; depresive; oligofrenie; psihoze majore creste incidenta bolilor
parodontale si datorita deficientei de igiena
152.hipofunctia glandei tiroide si parodontiului marginal
-edem gingival
cresterea usoara a mobilitatii dentare,
aspect palid al gingiei prin hiperkeratoza
1 stabilirea dg de imbolnavire,
2 stabilirea stadiului de evolutie si elaborarea unor strategii de trat eficient
3 urmarirea in timp a rezultatelor tratamentului
date asupra starii de imbolnavire, diag si planul de trat, cuprinde toate elementele prin care medicul actioneaza impotriva bolii pentru
restaurarea sanatatiii
sursa pt intocmirea unor lucrari stiintifice cu caract imediat sau de perspectiva(lucrari de diploma,comunicari,articole,referate,teze de
specialitate)
170.anamneza
-
174.rolul datelor obtinute prin anamneza privind identitatea si varsta pacientilor parodontopatici
-
sexul: anumite perioade fiziologice, pubertate, sarcina (hipertrofii, hiperplazii), la femei hiperfoliculinemia
se poate insoti de hiperplazii ging
ocupatia: unele predispun la imbolnaviri parodontale prin contact cu pulberi abrazive, gaze toxice, coloranti,
acizi, produse zaharoase, suprasolicitari dentare ocluzale (tamplari, croitori, cizmari etc)
176.felul masticatiei si obiceiurile alimentare. Importanta acestora rezultata din datele anamnezice
-
preferinta pt consistenta crescuta sau scazuta a alim, fructe si legume consumate in stare cruda sau prepara
masticatie lenta cu triturare completa sau grabita cu inghitirea fragmentelor mari
masticatie robusta , stimulanta pt parodontiu marginal sau dimpotriva fragmentarea alim in prealabil
folosirea dupa fiecare masa a clatirii, periajului dent sau a altor practici de curatire
debutul bolii: cum si cand:cunoasterea de medic a primului semn de suferinta si momentul cand a aparut
evolutia bolii: daca au aparut exacerbari de tipul unui abces cum s-a
rezolvat(tratament,spontan,fistulizare);acutizari de tip gigivostomatita ulceronecrotica si tratament
daca s-au efectuat trat orto, extractii dd inclusi, rezectii apicale, lucrari protetice care au suferit
fracturi,descimentari, dislocari
daca a urmat trat parodonta: detartraj, chiuretaj subging, gingivectomie, implant de os mineral, slefuiri
ocluzale, imobilizari si efectele resimtite
178.cum se obtin prin anamneza si care sunt principalele intrebari privind starea generala a bolnavului
parodontopat
-
179.sondele de parodontometrie
183.testul de percutie
-
percutie .longitudinala
transversala moderata este urmata de un sunet distinct, clar la dd cu parod normal, sunet infundat, mat la dd parodontotici
asupra unui dinte frontal inf se exercita pe fata V o presiune ferma 20-30sec
la dd parodontotici dupa solicitare se resimte o senzatie dureroasa sau parestezie ce dureaza 20sec-1min in
fctie de gr de afectare a parod marginal
185.parodontometria
-
metoda clinica de masurare si evaluare inainte si in cursul trat (dupa cel microbian si inainte de cel chirurgical) a retractiei ging,
adancimii pungilor parod adevarate, a gr de mobilitate
notatii:
r1 retractia gingivala
r2
o
o
p1 adancimea pungilor
inainte de trat
p2
dupa trat
o
o
m1 gr de mobilitate
m2
o
o
inregistrare grafica a imbolnavirii parod marg, pe o diafragma a fetei V si orale a arcadelor dent
reprez semnelor de imbolnavire
pt retractia ging, cu albastru
o
pt adancimea pungilor parod cu rosu
o
intervalul intre 2 linii orizontale corespunde unei distante de 2 mm
pt schitarea gr de mobilitate, intervalul dintre liniile ingrosate situate in zona ocluzala este de 1mm
la examinari ulterioare linile sunt marcate intrerupt si ofera o imagine sugestiva a modif dupa trat
190.indice de placa
-suprafetele V la M1 sup+suprafetele L ale m1 inf+suprafetele V ale IC sup drept si ic in stang=6
suprafete
-
0 absenta placii
1 placa supraging in 1/3 colet
2 placa in 1/3 a coroanei
3 placa in 1/3 incizala sau ocluzala a coroanei
X= suprafetele dentare cu placa(procentual)
Y=suprafetele dentare fara placa(procentual)=100-X
191.indice de tartru
-suprafetele V la M1 sup+suprafetele L ale m1 inf+suprafetele V ale IC sup drept si ic in stang=6
suprafete
-
0 absenta tartrului
1 tartru supragingival in 1/3 de colet a dintelui
2 tartru in 1/3 mijlocie a coroanei
3 tartru in 1/3 incizala sau ocluzala a coroanei
X= suprafetele dentare cu placa(procentual)
0 absenta placii
1 placa nu se obs cu ochiul liber pe supraf dentare decat dupa raziure cu vf rotunjit al sondei
2 placa este vizibila cu ochiul liber ca un depozit fin pelicular
3 acumularea de placa in strat gros, care acopera santul gingival de la marg ging libera pana la supraf dentara
0
1
2
3
0
1
2
3
0 absenta sangerarii
1 sangerare punctiforma izolata, unica
2 sangerari punctiforme multiple sau pe o arie redusa
3 sangerare care umple intreg spatiul interdentar
4 sangerare care depaseste marg ging libera
198.testul PERIOGARD
-
test biochimic
se monitorizeaza prezenta si gradul de afectare prin inflamatie a gingiei si parodontiului profund
evidentiaza prezenta aspartat-aminotrasnsferazei in lichidul santului gingival
2 gingivita avansata, circumscrie coletul dintelui, fara leziuni aparente ale insertiei epiteliale
4 Rx resorbtia vf septului intreralveolar
6 gingivita cu pungi si distructia insertiei epiteliale, masticatie normala, Rx pierderi de os alv pana la din
lungimea radacinii
8 distructie avansata a osului parodontal, tulburari masticatie, sunet mat la percutia dd, mobilitate dentara
axiala
depozit de culoare alb-galbuie la coletul dintilor, pe fata V sau/si orala, se depune dupa incetarea igienei bucale pe ging, obturatii, dd,
lucrari prot
placa veche se poate colora in negru, brun, verde sau portocaliu
se coloreaza prin pigmenti alimentari, nicotina, bact cromogene
se face periajul si dizolvarea unui drajeu colorat, aplicare revelatori
dupa clatire abundenta se inspecteaza zonele colorate unde periajul a fost insuficient
211.examenul tonodensitometric
-
212.mobilometria instrumentala
-
213.platismografia si histometria
-
platismografia studiaza variatiile volumetrice circulatorii ale microcirculatiei din parod marginal
izolarea bact prin culturi si identificarea acestora prin metode clasice (biochimice, antigenice) sau moderne
(teste de hibridizare ADN)
permit identificarea speciilor bact, efectuarea de antibiograma
hematocrit, nr de leucocite, VSH, glicemie, lipidemie, colesterolemie, trigliceride, probe de disproteinemie, transaminaze, uricemie,
uremie, timpi de coagulare, sangerare, protrombina, de retractie a cheagului
lichidul din santul gingival in cnd de inflamatii si exudat din pungile parodontale prezinta populatie celulara din
care lipsesc celulele epiteliale mononucleare,prezente in conditii normale si apar celulele alterate de inflamatie
in diferite stadii de carioliza si citoliza
neutrofile apar in nr crescut si inconjoara celulele epiteliale degradate
pt a aprecia starea si gr de inflamatie ging se utilizeaza indicele de keratinizare
se refera la grosimea stratului cornos al epiteliului care este mult ingrosat in inflamatie;
indica gradul de inflamatie gingivo-parodntala