Supraconductorii si

aplicatiile lor

Supraconductor:
Un element, aliaj inter-metalic, sau compus care va conduce curent electric fara rezistenta, sub o
anumita temperatura. Rezistenta este nedorita deoarece cauzeaza pierderi in energia care curge prin
metal.
Odata pus in miscare, curentul electric va curge pentru totdeauna intr-un circuit inchis format idn
material supraconductor- ceea ce face acest fenomen cel mai apropiat lucru de perpetuum mobile in
natura. Oamenii de stiinta se refera la supraconductivitate ca la un fanomen cuantic macroscopic.
Istoria Supraconductorilor
Supraconductorii, materiale care nu manifesta nici o rezistenta la trecerea prin ele a curentului
electric, sunt una dintre frontierele descoperirilor stiintifice. Nu numai ca limitele supraconductivitatii
nu au fost inca atinse, dar teoriile care explica comportamentul supraconductorilor sunt constant
reevaluate. In 1911, supraconductivitatea a fost observata pentru prima oara in mercur de catre
fizicianul olandez heike Kamerlingh Onnes de la Universitatea Leiden. Cand mercurul a fost racit pana
la temperatura heliului lichid, 4 grade Kelvin(-269 grade celsius), rezistenta lui electrica a disparut
brusc. Astfel, Onnes a trebuit sa se apropie la 4 grade de cea mai scazuta temperatura posibila teoretic
incat sa fie martor la fenomenul de supraconductibilitate. Mai tarziu, in 1913 el a castigat Premiul
Nobel in fizica pentru cercetarile lui in acest domeniu.
Urmatorul mare pas in a intelege cum se comporta materia la temperaturi extrem de scazute a
fost facut in 1933. Cercetatorii germani Walter Meissner si Robert Ochsenfeld au descoperit ca un
material aflat in stare de supraconductibilitate respinge un camp magnetic(figura de mai jos). Dupa
cum bine stiti, un magnet care este deplasat pe langa un conductor induce curent electric in acel
conductor. Acest este principiul dupa care functioneaza un generator electric. Dar, intr-un
supraconductor, curentul indus imita exact campul care ar fi patruns in mod normal materialul
supraconductor- cauzand astfel respingerea magnetului. Acest fenomen se numeste diamagnetism

puternic si astazi este cunoscut sub numele de Efectul Meissner. Efectul Meissner este atat de
puternic incat un magnet poate chiar sa leviteze despupra unui material supraconductor.

In deceniile urmatoare, alte metale, aliaje si compusi supraconductori au fost descoperiti. In

1941 s-a descoperit ca niobium-nitritul se comporta ca un supraconductor la 16 K. In 1953 vanadiusilicon manifesta proprietati supraconductoare la 17.5 K. Si, in 1962 savantii de la Westinghouse au
dezvoltat primuele fire supraconductoare, un aliaj din niobiu si titaniu(NbTi). Electromegneti de
energie mare acceleratori de particule construiti din cupru-clad niobiu-titaniu au fost atunci dezvoltati
in anii 1960 la laboratorul Rutheford-Appleton din marea Britanie, si au fost folositi pentru prima data
ca acceleratori supraconductori la Fermilab Tevatron in Statele Unite in 1987.

Prima intelegere teoretica acceptata pe scara larga a fost dezvoltata in 1957 de fizicienii
americani

John

bardeen,

leon

Copper

si John

Schrieffer(mai

sus).

Teoriile

lor

asure

Supracondictibilitatii au devenit cunoscute ca Teoria BCS( din prima initiala a numele fiecarui savant)
si le-au adus Premiul Nobel in 1972. Teoria BCS, complexa din punct de vedere matematic, explica
supraconductibilitatea la temperaturi apropiate de zero absolut pentru elemente si aliaje simple. Totusi,
la temperaturi mai ridicate si cu sisteme diferite de supraconductori, teoria BCS a devenit inadecvata
pentru a explica pe deplin modul in care se produce supraconductibilitatea.

Un alt progres teoretic semnificativ a fost inregistrat in 1962 cand brian D. Josephson(figura de
mai sus), absolvent al Universitatii Cambridge, a prezis ca curentul electric va curge intre doua
meteriale supraconductoare, chiar si cnad acestea sunt separate de un non-supraconductor sau izolator.
Prezicerea sa a fost confirmata mai tarziu si i-a adus o parte din Premiul Nobel pentru fizica din anul
1973. Acest efect de tunel este cunoscut astazi ca Efectul Josephson si a fost aplicat la dispozitive
electronice precum SQUID, un instrument capabil sa detecteze cele mai slabe campuri magnetice.
Anii 1980 au fost un deceniu de descoperiri in domeniul supraconductibilitatii. In 1964 Bill
Little de la Universitatea Stanford a sugerat posibilitatea supraconductorilor organici( bazati pe
carbon). Primul dintre acesti supraconductori teoretici a fost sintetizat cu succes in 1980 de catre
cercetatorul danez Klaus Bechgaard de la Universitatea din Copenhaga si de inca 3 membri ai echipei
sale. (TMTSF)2PF6 a trebuit sa fie racit la incredibila temperatura de tranzitie de 1,2 K si supus la
presiuni ridicate pentru a supraconduce. Dar, simpla sa existenta a demonstrat posibilitatea
moleculelor proiectate- molecule facute sa se comporte intr-un anume fel.

Apoi, in 1986, o descoperire remarcabila a fost facut in domeniul supraconductibilitatii. Alex

Muller si Georg Bednorz( mai sus), cercetatori la IBM Research Laboratory din Ruschlikon, Elvetia, au
creat un compus ceramic casant, care manifesta proprietati supraconductoare la cea mai ridicata
temperatura de pana atunci 30K. Ceea ce a facut aceasta descoperire cu adevarat remarcabila a fost
faptul ca in mod normal materialele ceramice sunt izolatoare. Nu conduc electricitatea bine deloc.
Astfel, cercetatorii nu le considerasera drept candidate pentru supraconductori de temperatura inalta.
Compusul din Lanthanum, Bariu, Cupru si Oxigen pe care Muller si Bednorz il sintetizasera, se
4

somporta intr-un mod care nu era inca pe deplin inteles. Descoperirea primului supraconductor cupruoxigen (cuprat) le-a adus celor doi Premiul Nobel anul urmator. S-a descoperit mai tarziu ca cantitati
foarte mici din acest material supraconduceau la 58K, datorita unei mici cantitati de plumb care fusese
adaugata ca un standard de calibrare- fapt ce facea aceasta descoperire si mai demna de luat in seama.
Descoperirea lui Muller si bednorz a declansat o adevarata fervoare in domeniul
supraconductibilitatii. Cercetatori din toata lumea au inceput sa prepare materiale ceramice in toate
combinetiile posibile, intr-o continua cautare pentru temperaturi de tranzitie cat mai mari. In ianuarie
1987, o echipa de cercetatori de la Universitatea Alabama-Huntsville a substituit Lanthanumul cu
Yttriu in molecula lui Muller si bednorz si au atins incredibila demperatura de 92K. Pentru prima data
un material( astazi cunoscut sub numele de YBCO) care era supraconductor la o temperatura mai
ridicata decat aceea a azotului lichid fusese descoperit. Descoperiri editionale au fost facute de atunci
utilizand elemente exotice(uneori chiar toxice) in combinatii ceramice. Clasa curenta ( sistemul curent)
de supraconductori ceramici cu cea mai mare pemperatura de tranzitie sut cupratii de mercur. Prima
sinteza a unuia dintre acesti compusi a fost realizata in 1993 de Prof. Dr. Ulker Onbasli si H. R. Ott de
la Zurich, Elvetia. Recordul mondial de 138 K este detinut la ora actuala de un cuprat de mercur cu
Taliu, compus din Mercur, Taliu, Bariu, Calciu, Cupru si Oxigen. Temperatura de 138K pentru acest
compus a fost confirmata de Dr. Ron Goldfarb de la national Institute of Standards and technologyColorado in Februarie 1994. la presiuni extreme, temperatura poate fi ridicata cu aproximativ 25-30 de
grade mai mult( la aproximativ 300000) atmosfere.
Prima companie care a profitat de pe urma supraconductorilor de temperatura inalta a fost
Illinois Superconductor ( astazi cunoscuta ca ISCO International), fondata in 1989. Acest amalgam de
interese guvernamentale, private si academice a introdus un senzor de adancime pentru echipamente
medicale care era capabil sa functioneze la temperatura azotului lichid(~77K).
Desi nici o descoperire semnificativa in temperatura de tranzitie a supraconductorilor nu a fost
facut in ultimii ani, alte descoperiri de o egala importanta au avut loc. In 1997 cercetatorii au descoperit
ca la o temperatura foarte aproape de zero absolut, un aliaj de aur si indiu era in acelasi timp
supraconductor si magnet natural. Intelepciunea traditionala sustinea ca un astfel de material nu poate
exista! De atunci, aorpape 6 asemenea compusi au fost descoperiti. In ultimii ani s-a descoperit de
asemenea primul supraconductor de temperatura inalta care NU CONTINE CUPRU(2000) si primul
supraconductor ceramic in intregime din metal(2001). Tot in 2001, un material care statea pe rafturile
5

din laboratoare de decenii s-a descoperit a fi un supraconductor extraordinar de bun. Cercetatorii

japonezi au masurat temepratura de tranzitie a diboridului de magneziu la 39K, cu mult desupra celei
mai mari temperaturi de tranzitie al unu aliaj binar sau elementar supraconductor. In timp ce 39K este
cu mult sub temperatura de tranzitie a supraconductorilor ceramici calduti, rafinari ulterioare in
modul in care MgB2 este fabricat au deschis calea pentru utilizarea lui in aplicatii industriale. Teste de
laborator au descoperit ca MgB2 va depasi performantelefirelor din NbTi si Nb3Sn in aplicatii cu camp
magnetic ridicat, precum MRI( aparatul de rezonanta magnetica nucleara folosit pentru aplicatii
medicale de diagnosticare).
Desi o teorie care sa explice supraconductibilitatea la temperatura inalta inca ii scapa stiintei
moderne, ocazional apar indicii care contribuie la intelegera noastra a naturii exotice a acestui fenomen.
In 2005, de exemplu, Superconductors.ORG a descoperit ca prin cresterea raporturilor de greutate a
planurilor alternante din interiorul supraconductorilor ceramici poate creste semnificativ temperatura de
tranzitie. Acest fapt a dus la descoperirea a peste o duzina de noi supraconductori cupru-oxigen,
incluzand un SuperYBCO de performanta inalta.
Aplicatii ale Supraconductorilor

1)Levitatia magnetica este o aplicatie in care supraconductorii se comporta extrem de bine. Vehicule de
transport, precum trenurile, pot fi facute sa pluteasca pe magneti supraconductori puternici,
eliminand aproape total frecarea dintre tren si sinele sale. Electromagnetii conventionali ar risipi o mare
parte din energia electrica sub forma de caldura, si ar trebui sa fie din punct de vedere al dimensiunilor
mult mai mari decat magnetii supraconductori. Un progres foarte important in utilizarea comerciala a
tehnologiei Maglev( Magnetic Levitation= levitatie magnetica) s-a produs in 1990 cand a castigat
statutul de proiect finantat national in Japonia. Ministerul Transportului a autorizat construirea Liniei
6

de Testare Maglev yamanashi, care s-a deschis pe 3 aprilie 1997. in decembrie 2003, vehiculul de
testare MLX01 ( aratat mai sus) a atins o viteza incredibila de 581 km/h.
Desi tehnologia si-a dovedit acum functionalitatea, uzul pe scara mai larga al vehiculelor
Maglev a fost constrans de ingrijorari politice si ecologice (campurile magnetice puternice pot crea
hazarduri biologice). Primul tren Maglev din lume care a fost adoptat in serviciul public, in
Birmingham, Marea Britanie, a fost inchis in 1997 dupa ce a operat vreme de 11 ani. Un magelv SinoGerman opereaza la momentul de fata pe o distanta de 30 km la Aeroportul International Pudong in
Shanghai, China. Stalele Unite planuiesc ca aiba si ele in operatie primul lor tren maglev
nesupraconductor anul acesta intr-un campus Universitar din Virginia.
2)Un domeniu in care supraconductorii pot intreprinde o functie salvatoare de vieti este acela al
biomagnetismului. Medicii au nevoie de un mijloc non-invaziv de a determina ce se intampla in corpul
uman. Prin aplicarea unui camp magnetic unui camp magnetic foarte puternic derivat din
supraconductori corpului uman, atomii de hidrogen care exista in apa din organismul uman si
moleculele de grasime sunt fortate sa accepte energie de la campul magnetic. Mai apoi ele elibereaza
aceasta energie sub forma unei frecvente care poate fi detectata si afisata grafic de un computer. IRM
( Imagistica cu rezonanta megnetica) a fost de fapt descoperita la mijlocul anilor 1940, dar primul
exemen IRM pe un corm uman nu a fost efectuat pana la 3 iuli3 1977. Si, a durat aproximativ cinci ore
pentru a produce o singura imagine! Astazi, computerele mult mai rapide proceseaza datele intr-un
timp mult mai scurt.

Korean Superconductivity Group sin cadrul KRISS a dus tehnologia biomagnetica un pas mai
departe prin dezvoltarea unui SQUID cu dubla relaxare oscilare( Dispozitiv Supraconductor de
Interferenta Cuantica) pentru utilizare in magnetoencefalografie. SQUIDurile sunt capabile sa simta o
7

schimbare intr-un camp megnetic de un miliard de ori mai slaba decat forta care misca acul unei
busole. Cu aceasta tehnologie, corpul poate fi cercetat la anumite adancimi fara nevoia de campuri
magnetice forte puternice asociate cu IRM.
3) Generatoarele electrice cu fire supraconductoare sunt cu mult mai eficiente decat generatoarele
treditionale infasurate cu sarma din cupru. De fapt, eficienta lor este de peste 99% si simensiunile lor
sunt cam jumatate din cele ale generatoarelor conventionale. Aceste calitati le fac foarte profitabile
pentru utilitatile energetice. General Electric a estimat ca piata potentiala pentru generatoare
supraconductoare pe plan global in urmatorii 10 ani la aproximativ 20-30 miliarde de dolari.
Departamentul De Energie al Statelor Unite a alocat General Electric in 2002 suma de 12 miliarde de
dolari pentru a aduce tehnologia generatoarelor supraconductoare cu temperatura inalta in stadiul ce
comercializare.
Alte proiecte energetice comerciale aflate in lucru care folosesc tehnologia supraconductoare
includ depozitarea energiei pentru a mari stabilitatea energetica. American Superconductor Corporation
a primit o comanda de la Aliiant Energy in martie 2000 de a instala un Sistem Magnetic de Depozitare
a Energiei( D-SMES) in wisconsin. Doar una dintre aceste 6 unitati D-SMES are capacitatea de a
conserva peste 3 milioane de wati, care pot di folositi oricand este nevoie de a stabiliza voltajul in linii
in cazul unei perturbari in sistemul national de alimentare cu energie.

The General Atomics/Intermagnetics General superconducting

Fault Current Controller, employing HTS superconductors.
Grupul elvetian ABB a anuntat recent dezvoltarea unui limitator de curent anti-eroare de 6.4
Mega Volti Amper- cel mai puternic din lume. Statele Unite si Japonia au planuri de a inlocui cablurile
de energie electrica subterane su cabluri supraconductoare BSCC) racite cu azot lichid. Prin aceasta
masura, mai mult curent poate fi directionat prin tunelurile de cabluri existente. Intr-o incercare, 113

kilograme de fire supraconductoare au inlocuit 8164 kilograme de fire de cupru, facand sistemul asfel
mai eficient cu 6900%.

4)Supraconductorii si-au gasit aplicabilitate si in domeniu militar. SQUIDuri HTSC sunt folosite de
marina Statelor Unite in detectarea minelor si submarinelor. Totodata, motoare semnificativ mai mici
sunt construite pentru nave ale marinei utilizand benzi si fire supraconductoare. In iulie 2001,
American Superconductor a dezvaluit un motor de 5000 de cai putere construit cu fire
supraconductoare(imaginea de mai jos) si se asteapta sa livreze unmotor si mai mare de nava de 36.5
MW HTS marinei americane pana in septembrie 2006. Alte aplicatii militare sunt in curs de dezvoltare,
cum ar fi cabluri pentru demagnetizarea vaselor de razboi sau antene de detectie mai mici pentru
submarine.

Cea mai puternica aplicatie militara poate veni cu lansarea E-bombelor . Aceste dispozitive folosesc
campuri magnetice foarte puternice derivate din supraconductori pentru a crea un puls magnetic rapid
de intensitate mare (EMP) pentru a distruge echipamentul electronic al inamicului.Un astfel de
dispozitiv a fost folosit pentru prima oara in 2003 cand fortele americane au atacat o statie de transmisii
irakiana.

5) Detectori supraconductori de raze X si detectori de lumina supraconductori foarte rapizi sunt in curs
de dezvoltare. Agentia Spatiala Europeana(ESA) a dezvoltat ceea ce se numeste S-Cam, o camera
optica de o sensibilitate fenomenala(fotografia de mai sus). Si in domeniul comunicatiilor sunt in curs
de dezvoltare proiecte ce vor mari viteza transferurilor de date, care deja a crescut exponential.

Supraconductibilitate
Supraconductor:
Un element, aliaj inter-metalic, sau compus care va conduce curent electric fara rezistenta, sub o
anumita temperatura. Rezistenta este nedorita deoarece cauzeaza pierderi in energia care curge prin
metal.
Odata pus in miscare, curentul electric va curge pentru totdeauna intr-un circuit inchis format idn
material supraconductor- ceea ce face acest fenomen cel mai apropiat lucru de perpetuum mobile in
natura. Oamenii de stiinta se refera la supraconductivitate ca la un "fanomen cuantic macroscopic".
Istoria

Supraconductorilor

Supraconductorii, materiale care nu manifesta nici o rezistenta la trecerea prin ele a curentului electric,
sunt una dintre frontierele descoperirilor stiintifice. Nu numai ca limitele supraconductivitatii nu au fost
inca atinse, dar teoriile care explica comportamentul supraconductorilor sunt constant reevaluate. In
1911, supraconductivitatea a fost observata pentru prima oara in mercur de catre fizicianul olandez
heike Kamerlingh Onnes de la Universitatea Leiden. Cand mercurul a fost racit pana la temperatura
heliului lichid, 4 grade Kelvin(-269 grade celsius), rezistenta lui electrica a disparut brusc. Astfel,
Onnes a trebuit sa se apropie la 4 grade de cea mai scazuta temperatura posibila teoretic incat sa fie
martor la fenomenul de supraconductibilitate. Mai tarziu, in 1913 el a castigat Premiul Nobel in fizica
pentru

cercetarile

lui

in

acest

domeniu.

Urmatorul mare pas in a intelege cum se comporta materia la temperaturi extrem de scazute a fost facut
10

in 1933. Cercetatorii germani Walter Meissner si Robert Ochsenfeld au descoperit ca un material aflat
in stare de supraconductibilitate respinge un camp magnetic(figura de mai jos). Dupa cum bine stiti, un
magnet care este deplasat pe langa un conductor induce curent electric in acel conductor. Acest este
principiul dupa care functioneaza un generator electric. Dar, intr-un supraconductor, curentul indus
imita exact campul care ar fi patruns in mod normal materialul supraconductor- cauzand astfel
respingerea magnetului. Acest fenomen se numeste diamagnetism puternic si astazi este cunoscut sub
numele de "Efectul Meissner". Efectul Meissner este atat de puternic incat un magnet poate chiar sa
leviteze

despupra

unui

material

supraconductor.

In deceniile urmatoare, alte metale, aliaje si compusi supraconductori au fost descoperiti. In 1941 s-a
descoperit ca niobium-nitritul se comporta ca un supraconductor la 16 K. In 1953 vanadiu-silicon
manifesta proprietati supraconductoare la 17.5 K. Si, in 1962 savantii de la Westinghouse au dezvoltat
primuele fire supraconductoare, un aliaj din niobiu si titaniu(NbTi). Electromegneti de energie mare
acceleratori de particule construiti din cupru-clad niobiu-titaniu au fost atunci dezvoltati in anii 1960 la
laboratorul Rutheford-Appleton din marea Britanie, si au fost folositi pentru prima data ca acceleratori
supraconductori

la

Fermilab

Tevatron

in

Statele

Unite

in

1987.

Prima intelegere teoretica acceptata pe scara larga a fost dezvoltata in 1957 de fizicienii americani John
bardeen, leon Copper si John Schrieffer(mai sus). Teoriile lor asure Supracondictibilitatii au devenit
cunoscute ca Teoria BCS( din prima initiala a numele fiecarui savant) si le-au adus Premiul Nobel in
1972. Teoria BCS, complexa din punct de vedere matematic, explica supraconductibilitatea la
temperaturi apropiate de zero absolut pentru elemente si aliaje simple. Totusi, la temperaturi mai
ridicate si cu sisteme diferite de supraconductori, teoria BCS a devenit inadecvata pentru a explica pe
deplin

modul

in

care

se

produce

supraconductibilitatea.

Un alt progres teoretic semnificativ a fost inregistrat in 1962 cand brian D. Josephson(figura de mai
sus), absolvent al Universitatii Cambridge, a prezis ca curentul electric va curge intre doua meteriale
supraconductoare, chiar si cnad acestea sunt separate de un non-supraconductor sau izolator. Prezicerea
sa a fost confirmata mai tarziu si i-a adus o parte din Premiul Nobel pentru fizica din anul 1973. Acest
efect de tunel este cunoscut astazi ca "Efectul Josephson" si a fost aplicat la dispozitive electronice
precum SQUID, un instrument capabil sa detecteze cele mai slabe campuri magnetice.
Anii 1980 au fost un deceniu de descoperiri in domeniul supraconductibilitatii. In 1964 Bill Little de la
Universitatea Stanford a sugerat posibilitatea supraconductorilor organici( bazati pe carbon). Primul
dintre acesti supraconductori teoretici a fost sintetizat cu succes in 1980 de catre cercetatorul danez
Klaus Bechgaard de la Universitatea din Copenhaga si de inca 3 membri ai echipei sale. (TMTSF)2PF6
a trebuit sa fie racit la incredibila temperatura de tranzitie de 1,2 K si supus la presiuni ridicate pentru a
11

supraconduce. Dar, simpla sa existenta a demonstrat posibilitatea "moleculelor proiectate"- molecule

facute

sa

se

comporte

intr-un

anume

fel.

Apoi, in 1986, o descoperire remarcabila a fost facut in domeniul supraconductibilitatii. Alex

Muller si Georg Bednorz( mai sus), cercetatori la IBM Research Laboratory din Ruschlikon, Elvetia, au
creat un compus ceramic casant, care manifesta proprietati supraconductoare la cea mai ridicata
temperatura de pana atunci 30K. Ceea ce a facut aceasta descoperire cu adevarat remarcabila a fost
faptul ca in mod normal materialele ceramice sunt izolatoare. Nu conduc electricitatea bine deloc.
Astfel, cercetatorii nu le considerasera drept candidate pentru supraconductori de temperatura inalta.
Compusul din Lanthanum, Bariu, Cupru si Oxigen pe care Muller si Bednorz il sintetizasera, se
somporta intr-un mod care nu era inca pe deplin inteles. Descoperirea primului supraconductor cupruoxigen (cuprat) le-a adus celor doi Premiul Nobel anul urmator. S-a descoperit mai tarziu ca cantitati
foarte mici din acest material supraconduceau la 58K, datorita unei mici cantitati de plumb care fusese
adaugata ca un standard de calibrare- fapt ce facea aceasta descoperire si mai demna de luat in seama.
Descoperirea lui Muller si bednorz a declansat o adevarata fervoare in domeniul supraconductibilitatii.
Cercetatori din toata lumea au inceput sa "prepare" materiale ceramice in toate combinetiile posibile,
intr-o continua cautare pentru temperaturi de tranzitie cat mai mari. In ianuarie 1987, o echipa de
cercetatori de la Universitatea Alabama-Huntsville a substituit Lanthanumul cu Yttriu in molecula lui
Muller si bednorz si au atins incredibila demperatura de 92K. Pentru prima data un material( astazi
cunoscut sub numele de YBCO) care era supraconductor la o temperatura mai ridicata decat aceea a
azotului lichid fusese descoperit. Descoperiri editionale au fost facute de atunci utilizand elemente
exotice(uneori chiar toxice) in combinatii ceramice. Clasa curenta ( sistemul curent) de supraconductori
ceramici cu cea mai mare pemperatura de tranzitie sut cupratii de mercur. Prima sinteza a unuia dintre
acesti compusi a fost realizata in 1993 de Prof. Dr. Ulker Onbasli si H. R. Ott de la Zurich, Elvetia.
Recordul mondial de 138 K este detinut la ora actuala de un cuprat de mercur cu Taliu, compus din
Mercur, Taliu, Bariu, Calciu, Cupru si Oxigen. Temperatura de 138K pentru acest compus a fost
confirmata de Dr. Ron Goldfarb de la national Institute of Standards and technology- Colorado in
Februarie 1994. la presiuni extreme, temperatura poate fi ridicata cu aproximativ 25-30 de grade mai
mult(

la

aproximativ

300000)

atmosfere.

Prima companie care a profitat de pe urma supraconductorilor de temperatura inalta a fost Illinois
Superconductor ( astazi cunoscuta ca ISCO International), fondata in 1989. Acest amalgam de interese
guvernamentale, private si academice a introdus un senzor de adancime pentru echipamente medicale
care

era

capabil

sa

functioneze

la

temperatura

azotului

lichid(~77K).

Desi nici o descoperire semnificativa in temperatura de tranzitie a supraconductorilor nu a fost facut in

12

ultimii ani, alte descoperiri de o egala importanta au avut loc. In 1997 cercetatorii au descoperit ca la o
temperatura foarte aproape de zero absolut, un aliaj de aur si indiu era in acelasi timp supraconductor si
magnet natural. Intelepciunea traditionala sustinea ca un astfel de material nu poate exista! De atunci,
aorpape 6 asemenea compusi au fost descoperiti. In ultimii ani s-a descoperit de asemenea primul
supraconductor de temperatura inalta care NU CONTINE CUPRU(2000) si primul supraconductor
ceramic in intregime din metal(2001). Tot in 2001, un material care statea pe rafturile din laboratoare
de decenii s-a descoperit a fi un supraconductor extraordinar de bun. Cercetatorii japonezi au masurat
temepratura de tranzitie a diboridului de magneziu la 39K, cu mult desupra celei mai mari temperaturi
de tranzitie al unu aliaj binar sau elementar supraconductor. In timp ce 39K este cu mult sub
temperatura de tranzitie a supraconductorilor ceramici "calduti", rafinari ulterioare in modul in care
MgB2 este fabricat au deschis calea pentru utilizarea lui in aplicatii industriale. Teste de laborator au
descoperit ca MgB2 va depasi performantelefirelor din NbTi si Nb3Sn in aplicatii cu camp magnetic
ridicat, precum MRI( aparatul de rezonanta magnetica nucleara folosit pentru aplicatii medicale de
diagnosticare).
Desi o teorie care sa explice supraconductibilitatea la temperatura inalta inca ii scapa stiintei moderne,
ocazional apar indicii care contribuie la intelegera noastra a naturii exotice a acestui fenomen. In 2005,
de exemplu, Superconductors.ORG a descoperit ca prin cresterea raporturilor de greutate a planurilor
alternante din interiorul supraconductorilor ceramici poate creste semnificativ temperatura de tranzitie.
Acest fapt a dus la descoperirea a peste o duzina de noi supraconductori cupru-oxigen, incluzand un
"Super"YBCO de performanta inalta

SUPRACONDUCTORII
tiai c anumite materiale ceramice i cteva metale, cnd sunt aduse la temperaturi cuprinse ntre zero
absolut i temperatura de lichefiere a azotului (77 K) i pierd complet rezistivitatea electric?
Temperatura la care rezistena electric devine nul se numete temperatur critic (Tc) i variaz de la
un material la altul. Starea de supraconductibilitate este atins de obicei prin rcirea diverselor
materiale cu heliu sau azot lichid. Iat cteva temperaturi critice: din categoria metalelor - Tc-zinc =0.88
K, Tc-aluminiu =1.19 K, Tc-mercur =4.15 K, iar din categoria materialelor ceramice: YBa2Cu3O7 (YBCO) are
Tc=91K, iar n cazul compusului TlBaCaCuO - Tc=125K.
Supraconductorii reprezint un tip de conductori electrici a cror rezisten devine practic nul la
temperaturi mai mici dect valori specifice materialelor din care sunt construii. Aceast proprietate
permite dezvoltarea unor tehnologii precum: vehicule propulsate prin levitaie magnetic i care
13

funcioneaz folosind supraconductibilitatea la temperaturi ceva mai ridicate, vehicule silenioase, care
se deplaseaz fr frecare i care sunt foarte uor de accelerat.
n continuarea vor fi introduse principii ce descriu funcionarea supraconductorilor: efectul Meissner,
levitaia i suspensia magnetice i efectul de captare n flux magnetic1.
n cadrul acestei demonstraii, obiectul negru din interiorul containerului de polistiren (vezi filmul de
deasupra) este un fragment de YBCO (oxid de cupru, ytriu i bariu - un material care capt
proprieti de supraconductor la temperaturi ceva mai ridicate). Lng supraconductor este o lingur
de fier. La temperatura camerei supraconductorii se comport asemenea pietrelor, fr a interaciona
deloc cu lingura. Obiectul cilindric cu nveli metalic este un magnet foarte puternic. Cnd lingura de
fier este plasat n apropierea puternicului magnet, acesta este atras rapid spre lingur.
Lichidul fumegnd care este turnat pe supraconductor este azot lichid. Temperatura acestuia este de
minus 196 grade Celsius sau 77 de grade Kelvin. Lichidul din preajma supraconductorului trece printrun proces intens de fierbere datorit cldurii absorbite de azotul lichid din materialul supraconductor.
Azotul lichid devine gaz, iar temperatura supraconductorului scade gradat. Cnd procesul de fierbere
se oprete, nseamn c supraconductorul i azotul lichid sunt n echilibru termic. Este un indiciu al
faptului c temperatura a sczut sub pragul critic de supraconductibilitate, adic 91 de grade Kelvin n
cazul compusului de YBCO, materialul avnd n acest moment proprieti supraconductive.

EFECTUL MEISSNER
Pe parcursul procesului de rcire, supraconductorul nu a fost plasat n imediata vecintate a unui
magnet. Acest tip de rcire poart numele de rcire nestimulat, ceea ce nseamn c materialul
supraconductor este rcit n absena vreunui cmp magnetic exterior. Dup ce materialul capt
proprieti supraconductive, pe msur ce un magnet se apropie de el, se manifest un fenomen ciudat.
Supraconductorul este respins. Acest fenomen poart numele de efect Meissner.
EFECTUL PRINDERII N FLUXUL MAGNETIC I LEVITAIA MAGNETIC
n continuare fixm supraconductorul dedesubtul magnetului, prin apsarea magnetului spre acesta.
Cmpul magnetic generate de magnet va traversa supraconductorul dnd natere unui aa-numit efect
de prindere n flux magnetic.
n acest moment supraconductorul i magnetul se resping i se atrag n acelai timp. Aceast
combinaie de fore de respingere i de atracie permite magnetului s pluteasc n mod stabil deasupra
supraconductorului. Acest fenomen poart numele de levitaie magnetic. Dac magnetul este uor
rotit, acesta se va rsuci deasupra supraconductorului, aa cum se poate vedea n clip.
SUSPENSIA MAGNETIC

14

Cnd ridicm magnetul, supraconductorul va prsi i el containerul, rmnnd suspendat - stabil dedesubtul magnetului. Acest fenomen poart numele de suspensie magnetic. Att levitaia, ct i
suspensia magnetice sunt generate de efectul de prindere n flux magnetic.
Atunci cnd separm n mod forat magnetul de supraconductor, pentru a apropia ulterior, din nou,
foarte lent magnetul, supraconductorul va fi atras de ctre magnet i adus foarte aproape de acesta.
Totui, nu este acelai comportament ca n cazul a doi magnei ai cror poli opui se atrag ducnd la
lipirea acestora. Supraconductorul i magnetul se atrag, dar se i resping reciproc, meninnd o distan
constant unul fa de cellalt. Dac ntoarcem magnetul cu cellalt pol spre supraconductor i l
apropiem de acesta, cel din urm va fi mpins la distan de magnet. Mai mult, supraconductorul va
avea tendina de a se rsturna pentru a se realinia, putnd fi astfel din nou atras de ctre magnet.
n rezumat, n urma diverselor procedee de magnetizare, supraconductorul se va comporta n mod
diferit, punnd n eviden diverse efecte i fenomene: efectul Meissner, levitaia i suspensia
magnetice, dar i efectul de prindere n flux magnetic.
Plecnd de la aceste caracteristici ale supraconductorilor, multe tehnologii moderne sunt n faza de
proiect, att pentru aplicaii pe scar larg, aa cum este cazul trenului Maglev destinat transportului n
comun, dar i pentru aplicaii la scar mai mic, aa cum este cazul n industria fabricrii
semiconductorilor. Tehnologiile supraconductorilor vor continua s evolueze i vor deveni n mod cert
calea spre un viitor mai eficient.

Trenurile Maglev
Prima aplicatie practica a fenomenului a fost in domeniul transportului pe cale ferata.
Trenurile Maglev utilizeaza campuri magnetice puternice pentru a asigura sustentatia si a avansa. Ceea
ce le face deosebite, este faptul ca nu exista contact cu sina, reducand fortele de frecare si permitand
trenului sa ajunga la viteze foarte mari.
Trenurile Maglev pot ajunge pana la 581 km / ora. Nu ajung insa la vitezele unui avion, deoarece
fortele de frecare la altitudine sunt mai mici fata de la sol.
Aceasta tehnologie ar permite trenului sa depaseasca 6437 km / ora intr-un tunel vidat.
Termenul maglev nu se refera numai la vehicule, ci si la sisteme de cai ferate, specific proiectate
pentru levitatie magnetica si propulsie.
Trenul leviteaza cu ajutorul unor magneti permanenti montati pe vagoane ce interactioneaza cu campul
electromagnetic generat de calea ferata. Acesta este practic motorul trenului.

Principiu de functionare
Polii magnetilor opusi se atrag. Este principiul de baza in spatele propulsiei electromagnetice.
Electromagnetii sunt similari cu alti magneti, atragand obiectele de metal, insa avantajul este ca forta
magnetica nu este permanenta.
15

Conectand la capetele unui fir de cupru o baterie, se creaza un mic camp magnetic. Deconectand firul
de la baterie, campul magnetic dispare. Aceasta este diferenta intre electromagneti si magnetii
permanenti.
Sistemele de trenuri Maglev se bazeaza pe acest camp magnetic. Sistemul este compus din 3
componente: o sursa de curent, bobine aliniate de-a lungul caii ferate, si magneti permanenti atasati sub
tren.
Marea diferenta intre un tren maglev si unul conventional este ca primul functioneaza fara motor cel
putin nu unul obisnuit folosit pentru alte masini sau trenuri.
In loc sa foloseasca combustibil, trenul este propulsat de campul magnetic creat de bobinele parcurse
de curent.
Bobinele parcurse de curent resping magnetii, facand trenul sa leviteze la o distanta de 1 10 cm. O
data ce trenul este suspendat, bobinele creaza un sistem magnetic ce trag si imping trenul pe sinele de
ghidare. Curentul electric aplicat bobinelor alterneaza pentru a schimba polaritatea lor. Aceasta
alternanta face ca campul magnetic din fata trenului sa traga trenul in fata, in timp ce campul magnetic
din spatele lui il impinge in fata.

Istoria Maglev
Hermann Kemper a efectuat cercetari in anul 1922 asupra trenurilor cu sustentatie magnetica. A depus
un brevet in domeniu pe 14 august 1934. Din pricina celui de-al doilea razboi mondial, lucrarile sale au
fost intrerupte. Japonezii au continuat cercetarile in anul 1962. In Germania incep cercetarile in anul
1973, la Technischen Universitat Braunschweig.
In 1983 s-a construit o linie de metrou bazata pe levitatie magnetica, la Berlin. Proiectul s-a dovedit a fi
un succes, insa linia a fos inchisa in 1992.
Recordul mondial de viteza cu calatori pentru trenuri Maglev a fost de 531 km / ora, in anul 1997.
In anul 2003 s-a dat in serviciu linia Transrapid din Shangai, cu o lungime de 30 de km, unind orasul cu
aeroportul sau.
Avantaje
Trenurile Maglev ajung la viteze mult mai mari decat cele obisnuite, au o acceleratie mai buna si pot
urca pante mai abrupte. Randamentul energetic este superior si sunt mult mai sigure, neexistand riscul
de deraiere. Desi nu sunt atat de tacute cum se spera, trenurile cu sustentatie magnetica sunt mult mai
silentioase decat cele obisnuite.

16

Dezavantaje
Trenurile Maglev au insa si multe dezavantaje. Nu pot fi folosite cu infrastructura existenta, iar costul
ridicat pentru construirea unor cai de rulare noi este foarte ridicat. Un alt dezavantaj este ca trenurile
Maglev nu sunt adaptate pentru transportul de marfa.

Turbina Maglev
S-au realizat si turbine eoliene bazate pe principiul maglev (levitatie magnetica) pentru a genera
energie electrica.
Turbina este orientata pe verticala, iar aripile nu mai au nevoie de rulmenti deoarece sunt suspendate
magnetic. Spre deosebire de trenurile bazate pe principiul levitatiei, turbinele folosesc magneti
permanenti si nu electromagneti. Astfel, turbinele nu au nevoie de electricitate pentru a functiona,
scazand totodata si cheltuielile de intretinere si reparatii.
Turbinele eoliene clasice produc doar 5 MegaWatt / ora, in timp ce o turbina maglev produce 1
GigaWatt / ora, suficient pentru a furniza energie electrica pentru 750.000 de case.
Daca trenurile prezinta dezavantaje din pricina costului ridicat, iar un astfel de tren nu va inlocui pe
cele conventionale cel putin nu prea curand turbinele maglev vor avea un succes mai mare.
O fabrica de 5 milioane de dolari se afla deja in constuctie in China pentru a produce turbine maglev.
Aceste tipuri de turbine reprezinta cea mai eficienta sursa ecologica de energie existenta astazi.

17

Istoric
Mic istoric despre supraconductiblitate

In 1911, supraconductivitatea a fost observata pentru prima oara in mercur de catre fizicianul olandez
Heike Kamerlingh Onnes (foto stanga) de la Universitatea Leiden.
Cand mercurul a fost racit pana la temperatura heliului lichid, 4 grade Kelvin(-269 grade celsius),
rezistenta lui electrica a disparut brusc.
Mai tarziu, in 1913 el a castigat Premiul Nobel in fizica pentru cercetarile lui in acest domeniu.
Urmatorul mare pas in a intelege cum se comporta materia la temperaturi extrem de scazute a fost facut
in 1933. Cercetatorii germani Walter Meissner (foto dreapta jos) si Robert Ochsenfeld au descoperit
ca un material aflat in stare de supraconductibilitate respinge un camp magnetic

Dupa cum bine stiti, un magnet care este deplasat pe langa un conductor induce curent electric in acel
conductor. Acest este principiul dupa care functioneaza un generator electric. Dar, intr-un
supraconductor, curentul indus imita exact campul care ar fi patruns in mod normal materialul
supraconductor- cauzand astfel respingerea magnetului.

18

Acest fenomen se numeste diamagnetism puternic si astazi este cunoscut sub numele de Efectul
Meissner. Efectul Meissner este atat de puternic incat un magnet poate chiar sa leviteze despupra unui
material supraconductor.
In 1941 s-a descoperit ca niobium-nitritul se comporta ca un supraconductor la 16 K. In 1953 vanadiusilicon manifesta proprietati supraconductoare la 17.5 K.
Prima intelegere teoretica acceptata pe scara larga a fost dezvoltata in 1957 de fizicienii americani John
Bardeen, Leon Copper si John Schrieffer. Teoriile lor asupra Supracondictibilitatii au devenit
cunoscute ca Teoria BCS( din prima initiala a numelui fiecarui savant) si le-au adus Premiul Nobel in
1972. Teoria BCS, complexa din punct de vedere matematic, explica supraconductibilitatea la
temperaturi apropiate de zero absolut pentru elemente si aliaje simple.
In 1962 savantii de la Westinghouse au dezvoltat primuele fire supraconductoare, un aliaj din niobiu si
titaniu(NbTi). Electromegneti de energie mare acceleratori de particule construiti din cupru-clad
niobiu-titaniu au fost atunci dezvoltati in anii 1960 la laboratorul Rutheford-Appleton din marea
Britanie, si au fost folositi pentru prima data ca acceleratori supraconductori la Fermilab Tevatron in
Statele Unite in 1987.

Anii 1980 au fost un deceniu de descoperiri in domeniul supraconductibilitatii. In 1964 Bill Little de la
Universitatea Stanford a sugerat posibilitatea supraconductorilor organici( bazati pe carbon). Primul
dintre acesti supraconductori teoretici a fost sintetizat cu succes in 1980 de catre cercetatorul danez
Klaus Bechgaard de la Universitatea din Copenhaga si de inca 3 membri ai echipei sale. (TMTSF)2PF6
a trebuit sa fie racit la incredibila temperatura de tranzitie de 1,2 K si supus la presiuni ridicate pentru a
supraconduce. Dar, simpla sa existenta a demonstrat posibilitatea moleculelor proiectate- molecule
facute sa se comporte intr-un anume fel.
Apoi, in 1986, o descoperire remarcabila a fost facut in domeniul supraconductibilitatii. Alex
Muller(foto stanga) si Georg Bednorz, cercetatori la IBM Research Laboratory din Ruschlikon,
Elvetia, au creat un compus ceramic casant, care manifesta proprietati supraconductoare la cea mai
ridicata temperatura de pana atunci 30K.
Compusul din Lanthanum, Bariu, Cupru si Oxigen pe care Muller si Bednorz il sintetizasera, se
somporta intr-un mod care nu era inca pe deplin inteles. Descoperirea primului supraconductor cupru19

oxigen (cuprat) le-a adus celor doi Premiul Nobel anul urmator. S-a descoperit mai tarziu ca cantitati
foarte mici din acest material supraconduceau la 58K, datorita unei mici cantitati de plumb care fusese
adaugata ca un standard de calibrare- fapt ce facea aceasta descoperire si mai demna de luat in seama.
In ianuarie 1987, o echipa de cercetatori de la Universitatea Alabama-Huntsville a substituit
Lanthanumul cu Yttriu in molecula lui Muller si bednorz si au atins incredibila demperatura de 92K.
Pentru prima data un material( astazi cunoscut sub numele de YBCO) care era supraconductor la o
temperatura mai ridicata decat aceea a azotului lichid fusese descoperit.

Prezent
Supraconductibilitatea in prezent
Clasa curenta ( sistemul curent) de supraconductori ceramici cu cea mai mare temperatura de tranzitie
sut cupratii de mercur. Prima sinteza a unuia dintre acesti compusi a fost realizata in 1993 de Prof. Dr.
Ulker Onbasli si H. R. Ott de la Zurich, Elvetia. Recordul mondial de 138 K este detinut la ora actuala
de un cuprat de mercur cu Taliu, compus din Mercur, Taliu, Bariu, Calciu, Cupru si Oxigen.
Temperatura de 138K pentru acest compus a fost confirmata de Dr. Ron Goldfarb de la national
Institute of Standards and technology- Colorado in Februarie 1994.

La presiuni extreme, temperatura poate fi ridicata cu aproximativ 25-30 de grade mai mult( la
aproximativ 300000) atmosfere.
Prima companie care a profitat de pe urma supraconductorilor de temperatura inalta a fost Illinois
Superconductor ( astazi cunoscuta ca ISCO International), fondata in 1989. Acest amalgam de interese
guvernamentale, private si academice a introdus un senzor de adancime pentru echipamente medicale
care era capabil sa functioneze la temperatura azotului lichid(~77K).
Desi nici o descoperire semnificativa in temperatura de tranzitie a supraconductorilor nu a fost facut in
ultimii ani, alte descoperiri de o egala importanta au avut loc. In 1997 cercetatorii au descoperit ca la o
temperatura foarte aproape de zero absolut, un aliaj de aur si indiu era in acelasi timp supraconductor si
magnet natural.
De atunci, aproape 6 asemenea compusi au fost descoperiti. In ultimii ani s-a descoperit de asemenea
primul supraconductor de temperatura inalta care NU CONTINE CUPRU(2000) si primul
supraconductor ceramic in intregime din metal(2001).

20

Tot in 2001, un material care statea pe rafturile din laboratoare de decenii s-a descoperit a fi un
supraconductor extraordinar de bun. Cercetatorii japonezi au masurat temepratura de tranzitie a
diboridului de magneziu la 39K
In 2005, Superconductors.ORG a descoperit ca prin cresterea raporturilor de greutate a planurilor
alternante din interiorul supraconductorilor ceramici poate creste semnificativ temperatura de tranzitie.
Acest fapt a dus la descoperirea a peste o duzina de noi supraconductori cupru-oxigen, incluzand un
SuperYBCO de performanta inalta.

Clasficare
Tipuri de supraconductori
Exista 30 de metale pure, care au rezistivitate zero la temperaturi foarte mici, avand proprietatea de a
exclude campurile magnetice din interiorul supraconductorului. Acestia sunt Supraconductorii de
tipul I. Acest tip poate fi explicat foarte bine prin teoria BCS. Au fost descoperiti primii si au nevoie de
cele mai scazute temperaturi pentru a atinge starea de supraconductibilitate
Supraconductorii de tipul I mai sunt supranumiti si supraconductori "moi", printre ei aflandu-se:
cromul, plumbul, mercurul, aluminiul, zincul, titanul, litiul si uraniul.

Incepand din anii 30', au fost gasite un numar de aliaje care pot realiza supraconductibilitatea. Aceste
aliaje sunt cunoscute sub numele de Supraconductori de tipul II. Prin experimente s-a demonstrat ca
aceastea pot avea densitati mult mai mari de curent, pastrandu-se insa in starea de supraconductor.
Acest al doilea tip de supraconductori mai este supranumit si supraconductor "tare", diferenta majora
intre tipul II si tipul intai fiind tranzitia catre supraconductibilitate, care in cazul celor din urma, se face
printr-o serie de stari mixte

Trenul Maglev
Aplicatie a supraconductorilor
Un tren cu levitaie magnetic, sau Maglev, este un tren care utilizeaz cmpuri magnetice puternice
pentru a-i asigura sustentaia i a avansa. Spre deosebire de trenurile clasice, nu exist contact cu ina,
ceea ce reduce forele de frecare i permite atingerea unor viteze foarte mari (anumite sisteme ajung la
550 km/h).
Deoarece nu pot fi folosite cu infrastructura existent, trenurile Maglev trebuie concepute de la 0.
Termenul de maglev nu se refer numai la vehicule, ci i la interaciunea dintre acestea i calea de
rulare.

21

Aceast interaciune este foarte important, fiecare component fiind proiectat n funcie de cealalt
pentru a crea i controla levitaia magnetic.
Diferitele tehnologii maglev sunt mai mult sau mai puin asemntoare, n funcie de productor.
Liderii mondiali n domeniu sunt companiile germane Siemens i ThyssenKrupp cu sistemul
Transrapid.
Japonia i Germania sunt deosebit de active n domeniu, producnd mai multe idei. Una din aceste idei
const n ridicarea trenului prin forele de respingere i de atracie generate de magnei cu aceeai
polaritate, respectiv cu polariti opuse. Trenul poate fi pus n micare de un motor liniar instalat pe
ine sau pe vagon.
Greutatea electromagneilor de mari dimensiuni este o problem major. Este nevoie de un cmp
magnetic foarte puternic pentru a levita un tren de mari dimensiuni, de aceea se folosesc de obicei
materiale supraconductoare pentru electromagnei eficieni.

Transrapid este un proiect german (Siemens) care nu i-a gsit (nc) nici o utilizare n Germania. Un
proiect pe linia Berlin-Hamburg fusese aprobat n 1994 dar a fost ulterior abandonat, datorit lipsei
fondurilor. Primul serviciu comercial a fost inaugurat n ianuarie 2003 n China, la Shanghai. Lungimea
liniei este de 30 km i unete oraul cu aeroportul su.
Maglev este un proiect japonez (chiar dac termenul a fost extins la toate trenurile magnetice). A fost
contruit o linie experimental, pe care s-a atins viteza record de 581 km/h n 2003. Obiectivul final
este construcia unei linii Tokyo-Osaka, parcurs ntr-o or.
Proiectul Swissmetro utilizeaz aceleai tehnologii ca i cele anterioare, dar i tunele vidate pentru a
reduce frecarea cu aerul, care este foarte mare la viteze mai mari de 500 km/h.
22

Inductrack este un sistem de levitaie magnetic complet pasiv folosind bobine nealimentate pe ine i
magnei permaneni pe tren. Inductrack a fost inventat de fizicianul Richard E. Post, de la Laboratorul
Naional Lawrence Livermore. Este nevoie de putere numai pentru a contracara frecarea cu aerul. Fora
de levitaie crete odat cu viteza

Cap VII-Materiale supraconductoare

1.CONSIDERATII GENERALE DESPRE
SUPRACONUCTIBILIATEA MATERIALELOR CONDUCTOARE
Fenomenul supraconductibilatii materialelor si alaje metalice, studiat in 1933 de Meissner si
Ochsenfeld, a fost observat inca din 1911 de Kamerling-Onnes cu ocazia experientelor
efectuate de el asupra mercurului,conststanu-se ca in jurul temperaturii de 4K rezistivitatea
electrica a acestuia devine aproape zero.
Pentru multe metale si aliaje ale acestora, exista o anumita temperature(in domeniul
temperaturilor extreme de joase) denumita temperature critica Tc , la care rezistivitatea
electrica devina practice nula.
In cazul metalelor pure supraconductoare, temperature critica variaza intre 0,012K(pentru
wolfram) si 9,22K(pentru niobium), iar pentru aliaje supraconductoare temperature critica
ajunge la 22,3K (cazul Nb3Ge).
In tabelele 1. si 2. sunt date temperaturile critice ale unor metale si aliaje
supraconductoare.
Temperatura critica a unor metale supraconductoare
Denumirea metalelor
1

Temperatura critica Tc [K]

2

Zinc(Zn)
Galiu(Ga)
Zirconiu(Zr)
Niobiu(Nb)
Molibden(Mo)
Technetiu(Te)
Ruteniu(Ru)
Cadmiu(Cd)

23

Indiu(In)
Staniu(Sn)
Lantan(La)
Tantal(Ta)
Wolfram(W)
Reniu(Re)
Osmiu(Os)
Iridiu(Ir)
Mercur(Hg)
Taliu(Tl)
Plumb(Pb)
Thoriu(Th)
Titan(Ti)
Vanadiu(V)
Paladiu(Pd)
Uraniu(U)

0.8750

1.0910
0.5460
9.2000
0.9200
7.7700
0.5100
0.5600
3.4035
3.7220
6.0000
4.4830
0.0120
1.6980
0.6550
0.1400
4.1530
2.3900
7.1930
1.3680

24

0.3900
5.3800
1.4000
0.6800
Tabel .1.
Temperatura critica a unor aliaje supraconductoare
Denumirea aliajelor

Temperatura critica Tc [K]

Bi,Ba
BiPb
SiSn
BiSr
CdSn
CdSi2
Nb2Sn
V3Ga
NbTi
Nb2Al
Nb3(Al0.73Ge0.27)
Nb3Ge

5.69

8.70
3.48
5.62
3.65
1.22
18.30
14.50
8.10
18.70
20.70
22.30
Tabel .2.

Materiale supraconductoare situate in camp magnetic prezinta un fenomenal important si

anume, tendinta acestora de a expulza campul magnetic din interiorul lor.Acest fenomen

25

este cunoscut sub denumirea de effect Meissner.

Cele doua fenomene; anularea rezistivitatii electrice si expulzarea campului magnetic au
pus bazele aplicarii supraconductibilitatii in numeroase domenii tehnice si stiintifice,
Dependenta de temperature a rezistivitati electrice a unui supraconductor este
preprezentat in figura .4.
Fig4:Rezistivitatea in functie de temperatura
1-penrtu metale pure
2-pentru metale impure
Variatia rezistivitati electrice ? in functie de temperature T depinde de gradul de puritate al
materialului supraconductor.Astfel, pentru materialele supraconductoare pure, anularea
rezistivitati la temperature critica Tc se face brusc iar prntru cele impure acesta variatie este
lenta si scade pana la rezistivitaea reziduala , care este cu atat mai mica cu cat materialul
respective este mai pur.
Dupa modelul de manifestare al efectului Meissner, materialele supraconductoare sunt de
doua tipuri:
-supraconductoare de tip I sau moi;
-supraconductoare de tip II sau dure.

Supraconductoare de tip I sunt metale pure;acestea sunt caracterizate printr-o anumita

intensitate critica a campului magnetic Hc la care, in conditii adecvate de temperature,

campul magnetic din interiorul lor dispare brusc, devenind diamagnetice.

Supraconductoarele de tip II sunt aliaj metalice;acestora la corespund doua intensitati

critice,Hcl Hco , ale campului magnetic,potrivit carora ele devin diamagnetice.

Referitor la comporatrea supracoductoarelor in campul magnetic, se remarca faptul ca, o
data cu cresterea intensitstii campului magnetic, se ajunge la o valoare critica Hc a acestuia,
care depinde de temperatura, si la care starea de supraconductibilitate dispare.Dependenta
intensitatii campului magnetic critic Hc de temperatura este data de relatia:

Hc=Hco[1-(T/Tc) ],
in care Hco reprezinta intensitatea campului magnetic critic la temperature T=0K
Spuraconuctoarele e tip I au aplicatii practice foarte reduse deoarece densitatile de curent
ce se obtin la aceste supraconducoare de tip II pot fi foarte mari,motiv pentru care acestea
au o larga utilizare.Folosite in campuri magnetice alternative, aceste supraconductoare au

26

pierderi imortante prin histerezis,iar eliminarea acestora in conditii de functionare necesita (in
heliu lichid)puteri de
700-3000 de ori mai mari.Din acest motiv,supraconductoarele de tip II se utilizeaza cu
eficienta numai in campurile magnetice constante .In figura .5. a si b este reprezentat modul
de manifestare al efectului Meissner la supraconductoarele de tip I si II. Dintre cele doua
grafice se poate observa ca pentru instalati ale campului magnetic mai mici decat Hc (pentru
suprconductoare de tip I),respectin Hcl (pentru supraconductoare de tip II). Inductia
magnetica scade la zero si practice liniile de camp ocolesc materialele supraconductoare.

Efectul Meissner a-pentru spuraconductore de tip I;

b-pentru supraconductoare de tip II.
2.ALPICATII ALE SUPRACONDUCTIBILITATII
Restrictiile ce apar in aplicattile practice ale supraconductibilitatii sunt legate de
temperaturile foarte joase,necesare pentru a obtine trecerea in stare de
supraconductibilitate, temperature care se obtin cu dificultate.
Se spera ca cercetarile in curs si cele viitoare sa duca la descoperirea unor materiale care
sa reprezinte supraconductibilitate la temperature apropiate de temperature camerei,ceea c
ear contribui la realizari deosebite ale tehnicii si criogeniei actuale.
Utilizarea supraconductoarelor in electrotehnica si electrogenetica urmareste reducerea
pierderilor de energie electrica.
Reducerea rezistivitatii electrice,implicit a rezistentei electrice permite utilizarea densitatilor
mari de curent.
Principalele utilizari ale materialelor supraconductoare sunt:
-obtinerea magnetilor care au campuri magnetice de mare intensitate si inductii magnetice
foarte mari;
-realizarea retelelor electrice in cablu pentru tensiuni ridicate (750Kv,1500Kv,3000Kv),cu
pierderi electrice aproape zero;
-constructia masinilor si transformatoarelor de puteri mari cu gabarite reduse;
-realizarea de instalatii si aparate, componente logice cu performante deosebite.
Prin urmare,supraconductoarele pot fi utilizate,cu rezulatate remarcabile, in
electrotehnica,energetica,tehnica de calcul si telecomunicatii.

27

Bibliografie
-Materiale electrotehnice si electronice- Ileana Fetita-Editura Didactica si Pedagogica
Bucuresti 1993;
-www.uem.ro;
-www.codel.com.

Oxiarsenida, supraconductorul mult cutat?

Suprafata oxiarsenidei vazuta la

miscroscop
Sursa:physorg.com
Lansat n luna februarie, un nou material face furori n lumea fizicienilor i
chimitilor: oxiarsenida. Supraconductivitatea acestuia rezist pn la
temperaturi de 47 Kelvin, jumtate din recordul mondial. n plus,
oxiarsenida rmne supraconductoare pn la cmpuri magnetice de
45 de Tesla, dublnd deja recordul mondial.

Categorie: Fizica
Autor: Cristian Presur

Sunt poate puine inveniile tehnologice care ar putea avea un impact major n societate. Printre acestea
ns trebuie enumerai supraconductorii la temperatura mediului ambiant. Cu ajutorul lor nu numai c
am putea transporta curentul electric fr pierderi, dar putem construi puternici magnei permaneni cu
care s levitm vehicule n micare. n plus, am putea crete viteza computerelor de mii de ori, sau
putem stoca energia fr pierderi pe un termen nelimitat.
28

Problem major este c, pn astzi, nimeni n-a reuit s construiasc un material supraconductor la
temperatura mediului ambient. Primii supraconductori au fost metalele obinuite, rcite la temperaturi
de civa Kelvin (-270 grade Celsius), ceea ce le face nepotrivite pentru orice aplicaie practic. Acum
20 de ani, speran a fost nviat datorit descoperirii aa-numiilor supraconductori de temperatur
nalt. S nu fim indui n eroare de nume, acetia sunt supraconductori ce rezista numai pn la
temperaturi de 100 Kelvin (-170 grade Celsius). La temperaturi mai mari devin nite simpli izolatori...
Cu tot entuziasmul ce a fost creat acum 20 de ani, nimeni nu a reuit ns s depeasc limita de 100
grade Kelvin. Cei mai dintre fizicieni i chimiti au prsit domeniul acesta de cercetare care, ce e
drept, a dat doi laureai ai premiului Nobel.
Iat ns c, de dou luni, speranele au renviat. n februarie 2008, un grup de cercettori japonezi au
reuit s obin un alt tip de material, denumit oxiarsenid (de la oxigen si arsen), ce este un
supraconductor le temperaturi mai mici de 26 Kelvin. Nu pare mult, ns fizicienii au intuit imediat c
noul material are potenial uria. Aceasta pentru c structura oxiarsenidei difer foarte mult de cea a
supraconductorilor de nalt temperatura descoperii acum 20 de ani (care sunt nite structuri planare de
atomi de cupru i oxigen). n structura oxiarsenidei, cercettorii japonezi au inclus atomi de fier i un
ingredient magic: atomi de arsen!
Prezena atomilor de fier a luat prin surpriza comunitatea tiinific. Aceasta pentru c fierul este
feromagnetic, ori supraconductorii de cupru i oxigen nu se mpac bine cu cmpul magnetic. Cu ct
cmpul magnetic este mai mare, cu att scade temperatura la care ei rmn supraconductori. Eventual,
la un cmp magnetic suficient, starea supraconductoare este distrus. Acesta este de fapt i un motiv
pentru care actualii magnei formai din materiale supraconductoare (desigur, rcite la temperaturi
joase) au o limit superioar a cmpului magnetic, n jur de 25 de Kelvin. Nou structur descoperit
de cercettorii japonezi i pstreaz ns starea supraconductoare pn la 45 de Tesla! Practic, deja
putem construi magnei de dou ori mai puternici dect cei construii pn acum!
Povestea ns nu se oprete aici. Astfel, nou structur a oxiarsenidei permite o combinaie mult mai
mare de dopani. Dopanii sunt atomi adiionali, de diverse elemente, care pot fi adugate n nou
structur, fr s-i modifice substanial geometria. Avantajul major (dovedit n cazul
supraconductorilor de cupru i oxigen) este c putem controla relativ uor numrul de electroni care
joac un rol important n starea supraconductoare, i astfel putem crete temperatura la care acetia
rmn supraconductori. O libertate mai mare de alegere a dopanilor nseamn efectiv o ans mai mare
de a construi un supraconductor la temperatura mediului ambiant.
Iat c acum cteva zile, un alt grup de la Universitatea din Tennessee (Statele Unite) a reuit deja s
creasc temperatura la care oxiarsenida rmne supraconductoare, ne anun portalul physorg. La un
dopaj potrivit, oxiarsenida rmne supraconductoare pn la 47 de Kelvin, practic jumtate de valoarea
recordului mondial. Este de remarcat cum, tiind importanta descoperirii, cercettorii americani au
reuit s fac msurtori n cteva zile, sacrificnd cteva nopi, pentru a public urgent noile rezultate.
Poate deveni acest nou material, oxiarsenida, mult-cutatul supraconductor la temperatura mediului
ambiant? Nu tim nc, dar, dac este aa, va schimba n mod cert tehnologia din jurul nostru, i asta n
numai civa ani... [www.stiinta.info]
Cum funcioneaz levitaia
magnetic
Cum funcioneaz lucrurile?
29

Vineri, 15 Mai 2009 15:05

Supraconductorii sunt conductori electrici a cror rezisten devine practic
nul la anumite temperaturi. Aceast proprietate permite dezvoltarea unor
tehnologii ca, de pild, trenurile propulsate prin levitaie magnetic. Citii n
acest articol (nsoit de un material video) cum funcioneaz supraconductorii.
SUPRACONDUCTORII
tiai c anumite materiale ceramice i cteva metale, cnd sunt aduse la temperaturi cuprinse ntre zero
absolut i temperatura de lichefiere a azotului (77 K) i pierd complet rezistivitatea electric?
Temperatura la care rezistena electric devine nul se numete temperatur critic (Tc) i variaz de la
un material la altul. Starea de supraconductibilitate este atins de obicei prin rcirea diverselor materiale
cu heliu sau azot lichid. Iat cteva temperaturi critice: din categoria metalelor - Tc-zinc =0.88 K, Tc-aluminiu
=1.19 K, Tc-mercur =4.15 K, iar din categoria materialelor ceramice: YBa2Cu3O7 (YBCO) are Tc=91K, iar n
cazul compusului TlBaCaCuO - Tc=125K.

Supraconductorii reprezint un tip de conductori electrici a cror rezisten devine practic nul la
temperaturi mai mici dect valori specifice materialelor din care sunt construii. Aceast proprietate
permite dezvoltarea unor tehnologii precum: vehicule propulsate prin levitaie magnetic i care
funcioneaz folosind supraconductibilitatea la temperaturi ceva mai ridicate, vehicule silenioase, care
se deplaseaz fr frecare i care sunt foarte uor de accelerat.

n continuarea vor fi introduse principii ce descriu funcionarea supraconductorilor: efectul Meissner,

levitaia i suspensia magnetice i efectul de captare n flux magnetic1.

n cadrul acestei demonstraii, obiectul negru din interiorul containerului de polistiren (vezi filmul de
deasupra) este un fragment de YBCO (oxid de cupru, ytriu i bariu - un material care capt
proprieti de supraconductor la temperaturi ceva mai ridicate). Lng supraconductor este o lingur
de fier. La temperatura camerei supraconductorii se comport asemenea pietrelor, fr a interaciona
deloc cu lingura. Obiectul cilindric cu nveli metalic este un magnet foarte puternic. Cnd lingura de
fier este plasat n apropierea puternicului magnet, acesta este atras rapid spre lingur.
Lichidul fumegnd care este turnat pe supraconductor este azot lichid. Temperatura acestuia este de
minus 196 grade Celsius sau 77 de grade Kelvin. Lichidul din preajma supraconductorului trece printrun proces intens de fierbere datorit cldurii absorbite de azotul lichid din materialul supraconductor.
Azotul lichid devine gaz, iar temperatura supraconductorului scade gradat. Cnd procesul de fierbere se
oprete, nseamn c supraconductorul i azotul lichid sunt n echilibru termic. Este un indiciu al
faptului c temperatura a sczut sub pragul critic de supraconductibilitate, adic 91 de grade Kelvin n
cazul compusului de YBCO, materialul avnd n acest moment proprieti supraconductive.

30

EFECTUL MEISSNER
Pe parcursul procesului de rcire, supraconductorul nu a fost plasat n imediata vecintate a unui
magnet. Acest tip de rcire poart numele de rcire nestimulat, ceea ce nseamn c materialul
supraconductor este rcit n absena vreunui cmp magnetic exterior. Dup ce materialul capt
proprieti supraconductive, pe msur ce un magnet se apropie de el, se manifest un fenomen ciudat.
Supraconductorul este respins. Acest fenomen poart numele de efect Meissner.

Levitaie magnetic - efect Meissner

EFECTUL PRINDERII N FLUXUL MAGNETIC I LEVITAIA MAGNETIC

n continuare fixm supraconductorul dedesubtul magnetului, prin apsarea magnetului spre acesta.
Cmpul magnetic generate de magnet va traversa supraconductorul dnd natere unui aa-numit efect
de prindere n flux magnetic.

n acest moment supraconductorul i magnetul se resping i se atrag n acelai timp. Aceast

combinaie de fore de respingere i de atracie permite magnetului s pluteasc n mod stabil deasupra
supraconductorului. Acest fenomen poart numele de levitaie magnetic. Dac magnetul este uor
rotit, acesta se va rsuci deasupra supraconductorului, aa cum se poate vedea n clip.
SUSPENSIA MAGNETIC
Cnd ridicm magnetul, supraconductorul va prsi i el containerul, rmnnd suspendat - stabil dedesubtul magnetului. Acest fenomen poart numele de suspensie magnetic. Att levitaia, ct i
suspensia magnetice sunt generate de efectul de prindere n flux magnetic.
Atunci cnd separm n mod forat magnetul de supraconductor, pentru a apropia ulterior, din nou,
foarte lent magnetul, supraconductorul va fi atras de ctre magnet i adus foarte aproape de acesta.
Totui, nu este acelai comportament ca n cazul a doi magnei ai cror poli opui se atrag ducnd la
lipirea acestora. Supraconductorul i magnetul se atrag, dar se i resping reciproc, meninnd o distan
constant unul fa de cellalt. Dac ntoarcem magnetul cu cellalt pol spre supraconductor i l
apropiem de acesta, cel din urm va fi mpins la distan de magnet. Mai mult, supraconductorul va
avea tendina de a se rsturna pentru a se realinia, putnd fi astfel din nou atras de ctre magnet.
n rezumat, n urma diverselor procedee de magnetizare, supraconductorul se va comporta n mod
diferit, punnd n eviden diverse efecte i fenomene: efectul Meissner, levitaia i suspensia
magnetice, dar i efectul de prindere n flux magnetic.
31

Plecnd de la aceste caracteristici ale supraconductorilor, multe tehnologii moderne sunt n faza de
proiect, att pentru aplicaii pe scar larg, aa cum este cazul trenului Maglev destinat transportului n
comun, dar i pentru aplicaii la scar mai mic, aa cum este cazul n industria fabricrii
semiconductorilor. Tehnologiile supraconductorilor vor continua s evolueze i vor deveni n mod cert
calea spre un viitor mai eficient.

Maglev - tren cu levitaie magnetic

32