UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE

SI MEDICINA VETERINARA
FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI
MASTERAT IN INGINERIE RURALA SI PROTECTIA MEDIULUI

LUCRARE DE DISERTATIE

MANAGEMENTUL DESEURILOR
DIN
JUDETUL TELEORMAN

Indrumator:
Masterand:

Prof. Gabriela ROSU

2011

CUPRINS
...............................................................................................................................................1
CAPITOLUL 1 NECESITATEA SI OPORTUNITATEA LUCRARII.......................................10
1.1. Probleme pe care le ridica deseurile in Judetul Teleorman..........................................10
2.1.1. Mijloace de colectare a deseurilor....................................................................................10
2.1.2. Tipurile de deseuri din judetul Teleorman, probleme pe care le ridica diferitele tipuri de
deseuri si masuri luate in activitatile de gestiunea deseurilor....................................................12
2.1.2.1. Deseuri municipale....................................................................................................12
2.1.2.2. Deseuri biodegradabile..............................................................................................13
2.1.2.3. Gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje................................................16
2.1.2.4. Gestionarea deseurilor periculoase din deseurile municipale...................................16
2.1.2.5. Gestionarea deseurilor din constructii si desfiintari..................................................17
2.1.2.6. Deseuri de productie..................................................................................................17
2.1.2.7. Gestionarea deseurilor de baterii si acumulatori.......................................................19
2.1.2.8. Deseuri generate de activitati medicale.....................................................................21
2.1.2.9. Namoluri....................................................................................................................21
2.1.2.10. Deseuri de echipamente electrice si electronice......................................................22
2.1.2.11 Vehicule scoase din uz operatori economici economici autorizati pentru colectarea
si tratarea VSU, numar de vehicule colectate si dezmembrate..............................................23
2.1.2.12. Uleiuri uzate............................................................................................................24
1.2. Tendinte privind generarea deseurilor.....................................................................................25
2.2.1. Prognoza privind generarea deseurilor municipale..........................................................25
2.2.2. Prognoza generarii deseurilor de productie......................................................................28
2.2.3. mbunatatirea calitatii managmentului deseurilor............................................................28
1.3. Caracteristicile deseurilor menajere........................................................................................28
CAPITOLUL 3 CADRUL NATURAL SI SOCIO- ECONOMIC AL JUDETULUI TELEORMAN
.............................................................................................................................................31
3.1 Cadrul natural...........................................................................................................................31
3.2. Relief.......................................................................................................................................31
3.3. Clima.......................................................................................................................................32
3.4. Studii geologice si geotehnice.................................................................................................33
3.5 Ape de suprafata si subterane...................................................................................................34
3.5.1. Resursele de apa...............................................................................................................35
3.5.2. Ape de suprafata...............................................................................................................37
3.5.2.1. Starea ecologica si chimica a cursurilor de apa ale raurilor interioare......................38
3.5.2.2. Starea ecologica a lacurilor.......................................................................................41
3.5.2.3. Starea fluviului Dunarea............................................................................................42
3.5.3. Ape subterane...................................................................................................................43
3.6. Habitatele naturale. Flora si fauna salbatica............................................................................44
3.6.1. Habitatele naturale............................................................................................................44
3.6.2. Flora si fauna salbatica.....................................................................................................45
3.7. Starea ariilor naturale protejate...............................................................................................46
3.7.1. Arii de interes national.....................................................................................................47
3.7.2. Arii de interes comunitar..................................................................................................47
3.7.3.Arii de protectie speciala avifaunistica (SPA)...................................................................48
3.7.4. Situri de importanta comunitara (SCI).............................................................................49
3.8. Starea padurilor.......................................................................................................................49
3.8.1.Fondul forestier.................................................................................................................49
3.8.2. Functia economica a padurilor.........................................................................................50

3.9. Resursele naturale....................................................................................................................51

3.10. Infrastructura.........................................................................................................................53
3.10.1. Infrastructura rutiera.......................................................................................................53
3.10.2. Infrastructura feroviara...................................................................................................55
3.10.3. Reteaua de cai navigabile...............................................................................................55
3.11. Alimentare cu apa si sisteme de canalizare...........................................................................55
3.12. Alimentare cu energie termica...............................................................................................57
3.13. Gaze naturale.........................................................................................................................57
3.14. Date demografice..................................................................................................................58
3.15. Asezarile umane....................................................................................................................59
3.16. Date socio - economice a judetului Teleorman.....................................................................60
3.16.1. Industrie..........................................................................................................................60
3.16.2. Agricultura si industria alimentara.................................................................................63
3.16.2.1. Potential funciar......................................................................................................64
3.16.2.2. Principalele culturi..................................................................................................65
3.16.2.3. Exploatatiile agricole...............................................................................................66
3.16.2.4. Productia agricola....................................................................................................68
3.16.2.5. Productia vegetala la principalele culturi................................................................69
3.16.2.6. Zootehnia.................................................................................................................70
3.16.2.7. Parcul de masini agricole........................................................................................73
3.16.2.8. Fondul forestier.......................................................................................................73
CAPITOLUL 4 MANAGEMENTUL DESEURILOR DIN JUDETUL TELEORMAN..............75
4.1. Implementarea unui mecanism de gestionare al deseurilor.....................................................75
4.2. Colectarea si transportul deseurilor.........................................................................................77
4.2.1. Colectarea deseurilor........................................................................................................77
4.2.1.1. Colectarea selectiva a materialelor reciclabile..........................................................79
4.2.1.2. Colectarea deseurilor menajere in zonele urbane......................................................80
4.2.1.3. Colectarea deseurilor menajere in zonele rurale.......................................................81
4.2.2. Transportul deseurilor.......................................................................................................89
4.3. Statii de transfer a deseurilor urbane.......................................................................................91
CAPITOLUL 5 SORTARE, COMPOSTARE SI TRATARE TERMICA...............................100
5.1. Sortarea deseurilor de ambalaje in vederea reciclarii............................................................100
5.2. Compostarea..........................................................................................................................100
5.2.1. Fenomene fizico-biologice ale procesului de compostare.............................................101
5.2.2. Fermentarea deseurilor...................................................................................................103
5.2.3. Statia de Compostare din depozitul ecologic Mavrodin................................................105
5.3. Tratare a deseurilor biodegradabile.......................................................................................108
5.3.1. Compostarea centralizata...............................................................................................108
5.3.2. Compostarea locala........................................................................................................109
5.3.3. Incinerare........................................................................................................................112
5.3.3.1. Generalitati privind incinerarea reziduurilor menajere...........................................112
5.3.3.2. Circuitul incinerarii reziduurilor menajere..............................................................114
5.3.4. Piroliza............................................................................................................................115
5.3.5 Gazeificarea.....................................................................................................................117
5.3.6. Tratarea mecano-biologica.............................................................................................118
CAPITOLUL 6 RECICLAREA SI VALORIFICAREA DESEURILOR..................................119
6.1. Masuri privind precolectarea si reciclarea deseurilor............................................................119
6.2. Valorificarea deseurilor.........................................................................................................121
CAPITOLUL 7. DEPOZITARE DESEURI..........................................................................128
7.1. Depozit ecologic zonal - Mavrodin, judetul Teleorman........................................................129
7.2. Constructii auxiliare..............................................................................................................136
7.2.1. Constructia cladirii administrative.................................................................................136

7.2.2. Constructia atelierului de intretinere..............................................................................136

7.2.3. Rampa spalare auto........................................................................................................141
7.2. Utilitati...................................................................................................................................143
CAPITOLUL 8 IMPACTUL SI MONITORINGUL................................................................145
8.1. Impactul.................................................................................................................................145
8.1.1. Impactul depozitelor de deseuri industriale si urbane asupra mediului.........................145
8.1.2. Initiative adoptate pentru reducerea impactului deseurilor asupra mediului.................147
8.1.3. Tendinte privind generarea deseurilor............................................................................147
8.1.4. Imbunatatirea calitatii managementului deseurilor........................................................147
8.2. Reabilitarea zonelor de depozitare existente, inclusiv a celor ilegale...................................148
8.2.1. Reabilitarea depozitelor existente localizate langa orasele Alexandria, Turnu Magurele,
Rosiori de Vede, Videle, Zimnicea...........................................................................................148
8.2.2. Reabilitarea zonelor ilegale de depozitare amenajate in vecinatatea satelor..................149
8.3. Echipamentele de monitorizare si control.............................................................................149
8.3.1. Echipamente de monitorizare pentru depozitele ecologice............................................149
8.3.2. Echipamente de laborator...............................................................................................149

CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
Pentru dezvoltarea durabila, pe termen lung, a oricarei comunitati, este
esential sa se armonizeze conditiile juridice, sociale si economice pentru fiecare
membru in parte. Numai asa se poate evita potentialul conflictual si obtine egalitatea
sanselor pentru dezvoltarea conditiilor de viata exterioare.
Salubrizarea mediului urban constituia pana in urma cu putin timp o tema care
se discuta doar in dezbaterile publice, odata cu mentionarea necesitatii de a
transporta deseul in afara limitelor spatiului de locuit. Colectarea deseurilor din orase,
din motive estetice si ca sarcina a organelor publice, dateaza, in Europa centrala
inca din perioada Renasterii.
Cu putine decenii in urma, in Europa, indepartarea deseurilor avea loc intr-o
forma adeseori periculoasa pentru mediu. Gunoiul era evacuat in gropi sapate in
pamant, iar apoi ars. In a doua jumatate a acestui secol, prin aceste metode, au fost
eliberate cantitati mari de halogeni si hidrocarburi, care au ajuns in circuitele
biogeochimice locale sau globale ale substantelor in natura. Gazul metan si dioxidul
de carbon, generate prin descompunerea anaeroba si aeroba a materialelor organice
din deseu, contribuie astazi considerabil la schimbarea climei pe glob. Caile de
raspandire a substantelor daunatoare sunt aerul si apele de infiltratie din depozitele
de reziduuri neprotejate.
Prin recunoasterea influentei substantelor daunatoare asupra organismelor vii
si adoptand o tehnica de analiza imbunatatita, discutiei i s-a adaugat la inceputul
anilor 80, o noua dimensiune. Gunoiul urban a inceput sa fie considerat ca un
amestec nedefinit de substante, mai mult sau mai putin daunator din punct de vedere
chimic, dar care, prin reactii chimice si biologice interne, poate conduce la alte
substante si mai daunatoare. Depozitele de deseuri, privite pana acum formal au
inceput sa fie denumite depozite - reactor. Dupa acest moment, oamenii de stiinta au
inceput sa acorde atentie potentialului reactiv al deseurilor si emisiilor nocive ale
acestora.
In cadrul gospodaririi deseurilor, la estimarea efectelor asupra mediului
inconjurator, nu se mai discuta numai despre felul si tehnica inlaturarii deseurilor, ci si
despre prioritatea strategiilor si activitatilor de evitare a formarii deseurilor si de
valorificare a acestora. Totodata este recomandata estimarea cantitatii si calitatii
resturilor ramase, a necesitatii de tratare a acestora, precum si a emisiilor produse
pe termen lung.
Caile principale de raspandire a substantelor daunatoare din depozitele de
reziduuri neprotejate sunt aerul, solul si apa. Riscul aparitiei emisiilor ca si
necesitatea realizarii barierelor tehnice de impiedicare a raspandirii lor in mediul
inconjurator constituie premisa adoptarii masurilor de protectie si prevenire a poluarii,
utilizate astazi pe scara larga in tarile dezvoltate.
Strategiile si planurile managementului deseurilor sunt astazi conturate la nivel
international astfel:

Daca evitarea formarii unui anumit deseu nu este posibila, atunci trebuie pus
accentul pe valorificarea sau reciclarea acestuia. Aceasta operatie se diferentiaza,
din punct de vedere tehnologic, in functie de metodele valorificarii materiale sau
termice.
In primul rand, trebuie sa i se acorde prioritate valorificarii materiale a
reziduurilor, prin recuperarea (cel putin partiala) a energiei si materialului folosite la
fabricarea produsului. In cazuri particulare este necesara si estimarea efectelor
valorificarii si a tehnicii de valorificare asupra mediului natural si antropizat. Trebuie
sa se stabileasca exact, printr-o evaluare tehnica si ecologica ce efecte au actiunile
intentionate (verificarea compatibilitatii cu mediul inconjurator), precum si luarea in
considerare a faptului ca valorificarea deseului conduce la o poluare a mediului mai
mica decat indepartarea lui.
In acelasi timp, trebuie examinata amanuntit fiabilitatea tehnica si economica
a sistemului de valorificare, numai in acest mod putandu-se stabili cu exactitate
durabilitatea investitiilor si functionarea indelungata a instalatiilor de protectie a
mediului.
Diminuarea poluarii mediului inconjurator, prin evitarea formarii de reziduuri,
predomina in toate conceptele de gospodarire a deseurilor. Pentru aceasta, este
recomandata o interventie adecvata inca din timpul procesului de productie a
bunurilor de consum si a alimentelor de tot felul, dupa care este necesara punerea in
aplicare a tuturor posibilitatilor de valorificare a deseurilor, in conditiile luarii in seama
a efectelor asupra mediului.
Independent de tehnologia de salubrizare folosita si de modul utilizari eficiente
a variantelor de valorificare, trebuie luat in considerare faptul ca ramane in urma o
cantitate mai mare sau mai mica de reziduuri. Aceasta cantitate va trebui depozitata
direct sau sub forma de cenusa, ea constituindu-se ca un corp strain in mediu. De
aceea, depozitele pentru aceste reziduuri finale sunt izolate, prin bariere din ce in ce
mai eficiente, de zonele locuite si sunt construite pentru utilizare pe o perioada de
cca. 10-15 ani.
O indepartarea ecologica a deseurilor poate fi obtinuta numai respectand
toate componentele sistemului unitar:

Dupa colectarea ordonata si regulata, in spiritul protectiei sanatatii in

localitate, ar trebui sa aiba loc o valorificare maxima a componentelor reziduurilor,
avand in vedere beneficiile economice si ecologice. In acest caz se poate vorbi
despre tratarea biologica si valorificarea corelata a deseurilor organice (deseuri din
bucatarie si din gradini), colectate separat.
In final, deseurile ramase trebuie indepartate ecologic. In starea de depozitare
finala, deseul trebuie sa aiba o structura cat se poate de inerta (neutra fata de
mediu), adica sa fie stabil din punct de vedere fizico-chimic si sarac in emisii, pe
termen lung.
Pentru indeplinirea acestor cerinte este necesara tratarea termica sau
mecano-biologica a deseurilor si izolarea zonei de depozitare finala, prin masuri de
protectie adecvate in conformitate cu tipul si compozitia evolutiva a deseurilor,
prognozata pe termen lung.

CAPITOLUL 2
NECESITATEA SI OPORTUNITATEA LUCRARII
2.1. Probleme pe care le ridica deseurile in Judetul Teleorman
2.1.1. Mijloace de colectare a deseurilor
Colectarea si transportul deseurilor sunt organizate diferit in cadrul oraselor. n
judetul Teleorman toate orasele au operatori de servicii de salubritate - 6 operatori.
Operatorii de servicii au obligatia de a colecta deseurile menajere, de a factura si
colecta taxele atat de la locuitori cat si de la comercianti. Taxele sunt in general fixate
in functie de numarul de locuitori dintr-o gospodarie sau numarul de pubele ridicate
de la comercianti.
Factorii cei mai importanti care influenteaza colectarea deseurilor sunt:

marimea oraselor si densitatea populatiei;

tipul de locuinte (apartamente, case, gospodarii);

tipul de servicii (colectare la bordura in zonele urbane, pubele comune in

zonele rurale);

frecventa serviciilor (saptamanal sau mai des);

forma de proprietate in ceea ce priveste echipamentele pentru depozitarea

deseurilor (pubele in proprietatea gospodariilor si comerciantilor sau pubele
comune sau in proprietatea operatorilor de servicii de salubritate),

parcul de vehicule de colectare (compactoare moderne sau vehicule mai

simple, mai vechi),

asigurarea de colectare separata a fractiilor de deseuri, cum ar fi de exemplu

PET-urile.

De obicei frecventa colectarii deseurilor este o data pe zi la blocuri,

saptamanal la case, si la cerere la unitatile economice.
Dotarea agentilor de salubritate care se ocupa cu colectarea si transportul
deseurilor municipale se organizeaza in functie de echipamentele disponibile, de
numarul populatiei pe care o deservesc.
n municipii deseurile sunt colectate in pubele mici cu roti si in containere
comune.
Colectarea separata a fractiilor de deseuri menajere generate este scazuta.
Se estimeaza ca in viitor va creste acest tip de colectare. In prezent se folosesc doar
saci de plastic, si doar in cateva locuri exita containere mari selective. n prezent
colectarea selectiva se face pentru PET-uri si hartie.
Desi ar parea ca proprietarii de gospodarii sorteaza putin posibilele fractii de
deseuri ce ar putea fi colectate separat, persoane fizice neautorizate, colectori
neoficiali, colecteaza in mod regulat hartie si carton, deseuri de metale, DEEE si
acumulatori. Acestia aduna diferitele fractii de deseuri prin:

inspectarea sistematica a depozitelor de deseuri;

inspectarea sistematica a pubelelor amplasate la bordura si a containerelor

comune, si

solicitari regulate adresate locuitorilor

Persoanele fizice neautorizate opereaza in principal in orase unde exista o

cantitate suficienta de deseuri pentru a-si justifica activitatea. Cu toate ca acestia isi
castiga existenta prin colectare, activitatile lor prezinta probleme.
Astfel, persoanele fizice neautorizate

opereaza in conditii de munca nesigure, si pot intra in conflict cu operatorii de

colectare si de depozitare a deseurilor;

nu respecta prevederile legislatiei privind igiena si protectia muncii,

lasa adesea deseurile imprastiate

nu opereaza in cadrul economiei

Scopul proiectului ISPA 2002 /RO/16/P/PE/024 Sistemul de management

integrat al deseurilor din judetul Teleorman", aflat in implementare la nivelul judetului
Teleorman , este acela de a realiza managementul deseurilor pe intreaga suprafata a
judetului. Mentionam ca la ora actuala exista operatori de salubritate care deservesc
doar cele cinci localitati urbane. n cadrul acestui proiect se vor realiza 940 platforme
4

de colectare acoperind si zona rurala a judetului astfel incat sa fie realizate tintele si
obiectivele propuse la nivel de judet.
n urma implementarii proiectului evolutia gradului de acoperire cu servicii de
salubritate este redata mai jos.
n conformitate cu prognoza privind generarea deseurilor menajere si
prognoza populatiei, s-a calculat numarul de locuitori care vor beneficia de
extinderea sistemului de colectare a deseurilor.
Numarul de locuitori pentru care se va extinde sistemul de colectare a deseurilor
Tabel nr. 1

Urban

Rural

Total

Total populatie
Populatie
deservita
Populatie pt
care se va
extinde
serviciul
Total populatie
Populatie
deservita
Populatie pt
care se va
extinde
serviciul
Total populatie
Populatie
deservita
Populatie pt
care se va
extinde
serviciul

2008
138304

2009
137198

2010
136100

2011
135011

2012
133931

2013
132860

127101

137061

136100

135011

133931

132860

11203

137

275917

273709

271520

269348

267192

265055

123917

246374

251139

255599

267192

265055

152000

27335

20381

13749

414221

410907

407620

404359

401124

397915

251018

383435

387239

390610

394305

397915

163203

27472

20381

13749

Sursa: Populatia a fost preluata din datele INS 2006 Prognoza populatiei pe medii in perioada 20042005"

2.1.2. Tipurile de deseuri din judetul Teleorman, probleme pe care le

ridica diferitele tipuri de deseuri si masuri luate in activitatile de
gestiunea deseurilor
2.1.2.1. Deseuri municipale
Pe langa contextul legislativ care ne obliga la o politica europeana in domeniul
mediului, trebuie sa recunoastem si efectul pozitiv pe care il are asupra noastra, a
membrilor comunitatii, existenta unei ambiante mai curate si mai placute. Fie ca este
vorba de marginile raurilor sau chiar ale unor paraiase firave care strabat satele, fie
ca vorbim despre cartierele marginase ale aglomerarilor urbane, in toate cazurile
aruncarea necontrolata a gunoaielor si resturilor de orice fel are darul de a strica
imaginea unui intreg ansamblu arhitectonic sau a unui peisaj, orcat ar fi el de
generos.

Generarea cantitatilor de deseuri menajere si asimilabil menajere este

influentata de factori din afara gospodariei de deseuri cum ar fi: populatia, economia,
sistemele de canalizare, sistemele de incalzire, activitatile de constructii,
comportamentul si educatia producatorilor de deseuri si nivelul de trai etc.
Organizarea activitatilor de colectare, transport si eliminare a deseurilor
municipale este una dintre obligatiile administratiilor publice locale. Prin deseuri
municipale intelegem: deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie si
institutii, deseuri din gradini si parcuri (incluzand deseuri din cimitire), deseuri din
piete si deseuri stradale, deseuri voluminoase.
n mediul urban, gestionarea deseurilor municipale este realizata in mod
organizat, prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primariilor sau al firmelor
de salubritate. In mediul rural nu exista servicii organizate pentru gestionarea
deseurilor, transportul la locurile de depozitare fiind facut in mod individual de catre
generatori. Sunt deservite de servicii organizate pentru gestionarea deseurilor numai
o mica parte din localitatile rurale si in special numai acele localitati rurale aflate in
proxima vecinatate a centrelor urbane.
Cantitatile de deseuri menajere variaza de la o localitate la alta, in functie de
gradul de urbanism, de densitatea populatiei, de modul de viata al locuitorilor si de
nivelul economic al localitatilor.
Deseurile menajere colectate din mediul urban
Tabel nr. 2
Anul
2005
2006
2007
2008
2009

Teleorman
65220
73734
57315
75721
85501

Calculul privind compozitia medie a deseurilor din judetul Teleorman este

prezentat in tabelul alaturat. Tabelul ia in considerare urmatoarele date:
evolutia cantitatii generate de deseuri municipale in judetul Teleorman,
numarul de locuitori conectati la servicii de salubritate,
compozitia medie a deseurilor colectate de la populatia din mediul urban, date de
studii anterioare privind deseurile si de estimarile companiilor de salubritate.
Din aceste date este calculata compozitia medie, pe baza cantitatii totale de
deseuri generate de populatia din mediul urban .
Datele privind compozitia deseurilor menajere sunt estimate pe baza datelor
primite de la ANPM pentru anul 2007.
Deseu menajer urban colectat in anul 2007 = 57.315 tone
Deseu recuperat in anul 2007 = 0.01 tone
Compozitia a deseurilor menajere si asimilabile (in 1000 tone) anul 2007
Tabel nr. 3
Compozitia deseurilor

Mediu urban

%
Deseuri ambalaje de hartie si
carton
Deseuri textile
Deseuri ambalaje sticla
Deseuri ambalaje metalice
Deseuri ambalaje plastic
Deseuri biodegradabile
Inerte
Altele
TOTAL

Cantitate

13.0991

6.0588

4.1182
10.0632
4.4137
3.6278
51.5047
6.7951
6.3781
99.9999

1.9048
4.6546
2.0415
1.678
23.8228
3.143
2.9501
46.2536

Sursa: ANPM- (compozitia deseurilor municipale mixte- in 1000 tone )

2.1.2.2. Deseuri biodegradabile

Conform HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, termenul de deseuri
biodegradabile se refera la deseuri care sufera descompuneri anaerobe sau aerobe,
cum ar fi deseurile alimentare sau de gradina, hartia si cartonul. Termenul de biodeseuri se refera la deseurile biodegradabile provenite din gradini si parcuri,
deseurile alimentare sau cele provenite din bucatariile gospodariilor private,
restaurantelor, firmelor de catering sau din magazine de vanzare cu amanuntul si
deseurile comparabile din industria alimentara.
n tara noastra, componenta biodegradabila din deseurile municipale
reprezinta o fractie majora. n aceasta categorie sunt cuprinse:
deseuri biodegradabile rezultate in gospodarii si unitati de alimentatie publica;
deseuri vegetale din parcuri, gradini;
deseuri biodegradabile din piete;
componenta biodegradabila din deseurile stradale;
namol de la epurarea apelor uzate orasenesti;
hartia: teoretic, hartia este biodegradabila, dar din punctul de vedere al Planului
National de Gestionare a Deseurilor, hartia face parte din categoria
materialelor reciclabile si nu va fi inclusa in categoria biodegradabilelor,
exceptie facand hartia de cea mai proasta calitate, care nu poate fi reciclata.
Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor, transpusa in legislatia
nationala prin HG nr. 349/2005, include prevederi pentru reducerea deseurilor
biodegradabile de la depozitare pentru a evita efectele adverse asupra mediului
cauzate de comportamentul acestor deseuri in conditii de depozitare, producerea de
levigat si a gazului de depozit. Articolul 5 al Directivei 1999/31/CE cuprinde tinte
pentru reducerea progresiva a depozitarii deseurilor biodegradabile la 75% la nivelul
anului 2006, 50% la nivelul anului 2009 si 35% la nivelul anului 2016, din cantitatea
totala la nivelul anului 1995 (an de referinta). Statele membre care in 1995 sau
ultimul an dinainte de 1995 pentru care exista date standardizate EUROSTAT au
depus in depozite mai mult de 80% din deseurile municipale colectate, pot amana
atingerea obiectivelor pe o perioada de maxim patru ani. Astfel Romania va aplica
aceste prevederi privind posibilitatea amanarii cu 4 ani a realizarii tintelor de

reducere cu 25% si respectiv 50%, pana la 16 iulie 2010 si respectiv pana la 16 iulie
2013.
Prevenirea si minimizarea producerii deseurilor sunt activitatile strategice cele
mai importante in ierarhia optiunilor de gestionare a deseurilor si trebuie sa
reprezinte prioritati si in ceea ce priveste deseurile biodegradabile. n ceea ce
priveste deseurile biodegradabile aceste masuri se refera la reducerea cantitatii de
hartie, carton, materiale textile, deseuri organice si lemnoase produse. Colectarea
selectiva a materiei biodegradabile poate fi realizata in toate regiunile in care
populatia locuieste in zone verzi si gospodarii cu gradini. Cel mai mare volum de
deseuri biodegradabile se genereaza in mediul rural si este recomandabil ca in
aceste zone sa se realizeze compostarea individuala (reutilizarea materiilor
biodegradabile in propriile gospodarii).
Prognoza generarii deseurilor biodegradabile municipale
Pentru a putea estima cantitatile de deseuri biodegradabile municipale este
nevoie de date referitoare la continutul in materiale biodegradabile a deseurilor
municipale. Pentru determinarea cantitatii generate de deseuri biodegradabile
municipale s-au utilizat ponderile prezentate in tabelul de mai jos.
Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale
Tabel nr. 4
Tipul de deseu

Ponderea deseurilor biodegradabile in

deseurile municipale (%)

Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile

din comert, industrie, institutii, din care:
Deseuri menajere
Urban, din care:
Deseuri alimentare si din gradina
Hartie+carton, lemn, textile
Rural, din care:
Deseuri alimentare si din gradina
Hartie+carton, lemn, textile
Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii
Deseuri din gradini si parcuri
Deseuri din piete
Deseuri stradale
Deseuri generate si necolectate
Urban, din care:
Deseuri alimentare si din gradina
Hartie+carton, lemn, textile
Rural, din care:
Deseuri alimentare si din gradina
Hartie+carton, lemn, textile

69
57
12
77
70
7
45
95
80
20
69
57
12
77
70
7

Pe baza prognozei de generare a deseurilor municipale si luand in

considerare ponderile de mai sus au fost estimate cantitatile de deseuri
biodegradabile municipale.
Prognoza generarii deseurilor biodegradabile municipale
Tabel nr. 5

Cantitate de deseuri biodegradabile

(tone)
2005 2010 2012 2013 2014 2015
Total deseuri biodegradabile din deseuri
74025 76039 75981 75949 75913 75878
municipale , din care:
Deseuri biodegradabile din deseurile menajere
colectate in amestec de la populatie, din care: 27799 62543 63532 64024 63895 63765
Urban, din care:
- dseuri alimentare si de gradina
- hartie+carton, lemn, textile
Rural, din care:
- deseuri alimentare si de gradina
- hartie+carton, lemn, textile
Deseuri biodegradabile din deseurile
asimilabile din comert, industrie, institutii
(colectate in amestec si separat)
Deseuri biodegradabile din deseurile din
gradini si parcuri
Deseuri biodegradabile din deseurile din piete

29799
24617
5182
0
0
0

39723
32815
6908
22820
20745
2075

39460
32597
6863
24072
21883
2189

39328
32488
6840
24696
22450
2246

39195
32378
6817
24700
22455
2245

39062
32269
6793
24703
22457
2246

7690

8003

8132

8197

8262

8328

808

841

854

861

867

874

1016

1056

1072

1080

1088

1096

Deseuri biodegradabile din deseurile stradale

1678

1746

1773

1787

1801

1815

35034

1850

618

10634
8784
1850
24400
22182
2218

0
0
0
1850
1681
169

0
0
0
618
561
57

0
0
0
0
0
0

0
0
0
0
0
0

0
0
0
0
0
0

Deseurile biodegradabile din deseurile

generate si necolectate, din care:
Urban, din care:
- deseuri alimentare si de gradina
- hartie+carton, lemn, textile
Rural, din care:
- deseuri alimentare si de gradina
- hartie+carton, lemn, textile

2.1.2.3. Gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje

Legislatia reglementeaza gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje
in vederea prevenirii sau reducerii impactului asupra mediului.
Sunt supuse prevederilor legislative toate ambalajele introduse pe piata,
indiferent de materialul din care au fost realizate si de modul lor de utilizare in
activitatile economice, comerciale, in gospodariile populatiei sau in orice alte
activitati, precum si toate deseurile de ambalaje, indiferent de modul de generare.
Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje se realizeaza pe baza
variatiei anuale a cantitatii de deseuri de ambalaje generate si tinand seama de:
ponderea deseurilor de ambalaje in functie de sursa de generare
structura deseurilor de ambalaje
structura deseurilor de ambalaje de la populatie
Conform datelor din baza de date privind ambalajele si deseurile de ambalaje
si a datelor statistice ale tarilor europene cu o dezvoltare economica mai apropiata
de cea a Romaniei, la nivelul anilor 2005 2006 s-a estimat ca 60% din cantitatea
de deseuri de ambalaje provine de la populatie si 40% de la industrie, comert si
institutii.
9

n anul 2009 s-a realizat inventarul pentru anul 2008, privind gestionarea
ambalajelor pentru:
10 producatori de ambalaje;
35 producatori de produse ambalate;
60 mici producatori de produse ambalate / ambalaje de desfacere.
A fost transmis inventarul catre ARPM Pitesti cu adresa nr. 3220/23.03.2009
La nivelul judetul Teleorman sunt autorizati:
3 reciclator de deseuri de ambalaje;
13 colectori de deseuri de ambalaje.
In cursul anului 2009, s-au colectat 3023,92 tone deseuri de ambalaje si
reciclate, 2820,40 tone deseuri de ambalaje.
Deseuri de ambalaje
Tabel nr. 6
An
2008
2009

Cantitate
de deseuri
preluata
(tone)
6856,103
3023,92

Cantitate de deseuri de ambalaje valorificata

(tone)
Valorif.
Alte
Total
Reciclata
energ
forme
1493,9
1493,9
0
0
2820,40
2820,40
0
0

Eliminata (tone)
Incinerar
e
0
0

Depozitar
e
0
0

2.1.2.4. Gestionarea deseurilor periculoase din deseurile municipale

Responsabilitatea privind pre-colectarea, colectarea si transportul deseurilor
periculoase din deseurile menajere revine administratiei publice locale, conform
legislatiei in vigoare.
n prezent nu exista un sistem de colectare separata a acestor deseuri, ele
fiind colectate si eliminate impreuna cu cele menajere. Eliminarea se realizeaza prin
depozitare.
2.1.2.5. Gestionarea deseurilor din constructii si desfiintari
Deseurile din constructii si demolari incorporate in fluxul deseurilor municipale
contin urmatoarele deseuri solide:
deseuri de beton, caramizi, resturi ceramice;
deseuri lemnoase, din sticla, din plastic;
deseuri de asfalt, gudroane si produse gudronate;
resturi metalice;
resturi din excavatii (pamant, pietre, pietris);
deseuri de materiale izolante;
amestecuri de DCD.
Deseurile din constructii si demolari pot fi nepericuloase/inerte sau
contaminate cu substante periculoase. De aceea, este necesar ca ele sa fie
colectate separat. Deseurile din constructii si demolari periculoase sunt: azbest,
10

metale grele, vopseluri, adezivi, lemn tratat, sol contaminat, materiale cu PCB. Desi
cantitatile sunt relativ mici comparativ cu totalul deseurilor din constructii si demolari,
trebuie luate masuri de prevedere speciale pentru gestionarea acestora, pentru a nu
contamina si restul deseurilor din constructii si demolari si pentru a nu creea
probleme la valorificarea si depozitarea deseurilor din constructii si demolari.
Referitor la deseurile din constructii si demolari provenite de la marii
constructori, in judet nu se detin aceste date.
2.1.2.6. Deseuri de productie
n judetul Teleorman, la nivelul anului 2009 cantitatea de deseuri industriale sa diminuat comparativ cu anul precedent. Din cele aproximativ 100.000 tone/an
deseuri industriale rezultate de la agentii economici cca 30% reprezinta deseuri
industriale valorificabile. Deseurile care sunt valorificate in totalitate sunt deseurile
metalice (feroase si neferoase), acestea fiind singura categorie colectata selectiv si
comercializata cu prioritate, atat de unitatile specializate de stat cat si de cele private.
Printre principalii generatori de deseuri industriale din judet, se numara: SC
Donau Chem SRL Turnu Magurele, SC Koyo Romania SA Alexandria, SC Petrom
SA Grup de Zacaminte Videle Vadu Lat, SC Petrom SA Grup de Zacaminte
Preajba Poeni.
Numarul total de depozite pentru deseuri industriale care figureaza pe raza
judetului Teleorman, conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea
deseurilor este de 6, din care 4 depozite apartin SC Donau Chem SRL Turnu
Magurele si 2 depozite apartin SC Petrom SA. De mentionat este faptul ca, in toate
cele 6 depozite activitatea de depozitare deseuri a fost sistata. Situatia depozitelor
se prezinta dupa cum urmeaza :
1 depozit cenusa de pirita (deseuri periculoase) cu S= 52,9 ha; in cursul anului
2009 s-au valorificat 85485.85 tone, iar cantitatea 756099.33 de tone se afla
in stoc;
1 depozit fosfogips (deseuri nepericuloase) cu S= 62 ha; in cursul anului 2009 nu
s-a valorificat acest deseu, iar cantitatea de 526216.56 tone se afla in stoc;
1 depozit carbonat de calciu (deseuri nepericuloase) cu S= 1,2 ha; in cursul
anului 2009 s-au valorificat 23434.04 tone, iar cantitatea de 663923.66 tone
se afla in stoc ;
1 depozit namol tratare (deseuri nepericuloase) cu S=1,375 ha, stocul la sfarsitul
anului 2009 fiind de 8.727 to.
Din cele 4 depozite 3 detin avize de mediu la sistarea activitatii de depozitare,
iar masurile din programele de conformare, anexe la avizele de mediu sunt in curs de
derulare.
Depozitele de slam petrolier (deseuri periculoase) care apartin SC Petrom SA
Grup de Zacaminte Preajba Nord si Sud sunt :
1 depozit Batal slam petrolier (deseuri periculoase) Poeni S =0,125 ha, care a
sistat activitatea de depozitare si detine Avizul de mediu pentru inchidere nr.
24/25.07.2007

11

1 depozit slam petrolier (deseuri periculoase) Poeni S =1,2 ha, (depozit ecologic
de slam Poeni), care detine Avizul de mediu pentru inchidere nr.
30/07.11.2008.
Gestionarea deseurilor de productie nepericuloase din judetul Teleorman tone Tabel nr. 7
Tip deseu
sticla
lemn
rumegus
cenusa de pirita
fosfogips
carbonat de calciu
namol

Total
122.2
1540,52
116,70
841585,18
526216,56
687357,7
8,727

Valorificat
99,03
1540,52
116,70
85485,85
0
23434,04
0

Stoc la sfarsitul anului 2009

23,17
0
0
756099,33
526216,56
663923,66
8,727

Eliminat
0
0
0
0
0
0
0

Deseuri de productie periculoase

Prin natura lor, deseurile periculoase au cel mai mare impact potential asupra
mediului inconjurator si sanatatii populatiei. Definitia deseurilor periculoase este
aceea data de Directiva 91/689/CE privind deseurile periculoase modificata si
completata prin Directiva 94/31/CE si Regulamentul nr. 166/2006 si anume: un deseu
este considerat a fi periculos daca indeplineste cumulativ urmatoarele 2 conditii: se
regaseste in categoriile listate in Anexa 1 a Directivei si are cel putin una din
caracteristicile periculoase mentionate in Anexa III a aceluiasi document. n legislatia
din Romania deseurile periculoase sunt definite in conformitate cu prevederile
O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deseurilor aprobata prin Legea nr. 426/2001,
modificata si completata prin O.U.G. nr. 61/2006, aprobata cu modificari si completari
prin Legea nr. 27/2007. Tipurile de deseuri periculoase generate din activitatile
economico-sociale sunt cuprinse in Lista privind deseurile, inclusiv deseurile
periculoase, aprobata prin HG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si
pentru aprobarea listei deseurilor.
Datorita proprietatilor precum inflamabilitate, toxicitate etc, deseurile
periculoase necesita o gestionare riguroasa din momentul generarii pana in
momentul eliminarii.
Deseuri periculoase
Tabel nr. 8
Denumire deseu
Acumulatori uzati
PCB/PCT
Uleiuri uzate
Deseuri medicale

Colectat [t/an]
2008
2009
52,48
44,74
57,777
47,277
266,07
233,42
109,62
116,537

Valorificat [t/an]
2008
2009
54,61
42,88
0
0
195,33
164,61
0
0

Eliminat [t/an]
2008
2009
0
0
10,50
7,206
0
0
109,62
116,537

La nivelul anului 2009, situatia deseurile de pesticide existente in judet se

prezinta astfel:
numar depozite = 21
cantitate totala = 21,8674 tone deseuri pesticide (din care 1,0754 tone deseuri
ambalaje)
Deseurile de pesticide sunt depozitate in conditii de siguranta pentru mediu si
sanatatea populatiei.
12

n judetul Teleorman este autorizata si o Platforma de stocare temporara a

sedimentelor (deseuri periculoase) care apartine operatorului Petrom SA - Grup de
Zacaminte Videle Vadu Lat, Parc 56 Videle. La sfarsitul anului 2009 cantitatea totala
de deseuri periculoase, depozitata temporar era de 3557,18 to.
Gestionarea si controlul bifenililor policlorurati si ale altor compusi
similari
La solicitarea ANPM in ianuarie 2010 a fost reactualizat inventarul aferent
anului 2009 pentru operatorii economici detinatori de condensatori in functiune si
operatorii economici detinatori de deseuri cu continut de PCB/PCT.
Au fost eliminati, in avans sau conform programarii din Planul de eliminare in
anul 2009, un numar de 364 bucati condensatori cu continut de PCB/ PCT astfel:
304 buc.- SC KOYO SA,
20 buc.- SC IAICA SA,
32 buc.- SC SOPHORE INVESTMENTS SRL,
8 buc.- SC METAL SA.
Avand in vedere situatia economico-financiara, SC CONFITEX
SRL
ROSIORII DE VEDE a solicitat si i s-a aprobat derogarea termenului de eliminare a
celor 28 buc.condensatori din trimestrul IV 2009 in trimestrul II 2010.
A fost transmis inventarul catre ARPM Pitesti cu adresa nr. 357/14.01.2010
2.1.2.7. Gestionarea deseurilor de baterii si acumulatori.
Gestionarea deseurilor de baterii si acumulatori portabili
Conform prevederilor HG nr. 1132/2008, producatorii de baterii si acumulatori
sunt obligati sa organizeze colectarea de deseuri de baterii si acumulatori in una
dintre urmatoarele modalitati: individual sau prin transferarea responsabilitatilor, pe
baza de contract, catre un operator economic legal constituit, denumit organizatie
colectiva.
Producatorii de baterii si acumulatori portabili sau organizatiile colective care
actioneaza in numele lor sunt obligati:
sa realizeze o evidenta care sa cuprinda informatii privind tipul, numarul si
greutatea bateriilor si acumulatorilor portabili introdusi pe piata, ale deseurilor
de baterii si acumulatori portabili colectate, precum si a punctelor de colectare
organizate;
sa stabileasca sisteme de colectare adecvate pentru deseurile de baterii si
acumulatori portabili, in vederea indeplinirii ratelor de colectare prevazute de
lege.
Sistemele de colectare trebuie:
sa permita utilizatorilor finali sa se debaraseze de deseurile de baterii sau
acumulatori portabili la un punct de colectare accesibil in vecinatatea
acestora, tinand seama de densitatea populatiei;
sa impuna distribuitorilor sa primeasca gratuit inapoi deseurile de baterii sau
acumulatori portabili, atunci cand acestia furnizeaza baterii sau acumulatori
portabili noi;
13

sa nu implice niciun cost pentru utilizatorii finali care se debaraseaza de deseurile

de baterii sau acumulatori portabili si nicio obligatie de a cumpara o baterie
noua sau un acumulator nou;
sa poata fi utilizate prin corelare cu sistemele de colectare prevazute de
Hotararea Guvernului nr. 448/2005.
Punctele de colectare nu se supun cerintelor de inregistrare sau de autorizare
prevazute in legislatia nationala armonizata care transpune Directiva 2006/12/CE a
Parlamentului European si a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind deseurile sau
Directiva 91/689/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind deseurile
periculoase.
Pana in prezent nu se detin date privind cantitatile colectate de deseuri de
baterii si acumulatori portabili.
Gestionarea deseurilor de baterii si acumulatori auto si industriali
In Romania a fost implementat sistemul european de avantajare a
cumparatorului de baterii si acumulatori auto noi, cu 10% daca se preda produsul
uzat comerciantului
Persoanele juridice care desfasoara activitati de colectare, transport,
valorificare si/sau eliminare a bateriilor si/sau acumulatorilor uzati se autorizeaza din
punct de vedere al protectiei mediului.
Avand in vedere potentialul efect al transportului bateriilor si acumulatorilor
nesortati asupra mediului, producatorii impreuna cu autoritatile administratiei publice
locale iau masurile necesare pentru a optimiza colectarea separata a deseurilor de
baterii si acumulatori in vederea minimizarii eliminarii bateriilor si acumulatorilor ca
deseuri municipale nesortate, pentru a atinge un inalt nivel de reciclare.
La nivelul judetului Teleorman, in anul 2009, existau 5 operatori economici
autorizati pentru colectare deseuri de baterii/acumulatori auto uzati.
n cursul anului 2009 au fost colectate/valorificate urmatoarele cantitati de
deseuri de baterii/acumulatori :
Deseuri de baterii/acumulatori auto si industriali din judetul Teleorman - tone
Tabel nr. 9
Total
44,74

Valorificat
42,88

2.1.2.8. Deseuri generate de activitati medicale

Cantitatea de deseuri spitalicesti colectata in judet si eliminata, in perioada
ianuarie decembrie 2009, prin firme autorizate a fost de 116,537 tone.
La nivelul judetului exista un operator economic autorizat pentru transportul
deseurilor medicale, respectiv SC TRANSECO PMB SRL Autorizatie de Mediu nr.
41/28.02.2007, revizuita in 2009.
n conformitate cu prevederile calendarului de inchidere prezentat in anexa nr.
9 din H.G. nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor, modificata si completata prin

14

H.G. nr. 268/2005, in judetul Teleorman au fost inchise toate instalatiile de ardere a
deseurilor periculoase provenite din activitati medicale.
2.1.2.9. Namoluri
Namolurile biologice rezultate de la cele 6 statii de epurare municipala sunt
depozitate pe platforme de fermentare anaeroba si deshidratare, apoi cand
umiditatea scade sub 60% sunt transportate la depozitele urbane. Namolul rezultat
din fose septice este transportat la proxima statie de epurare orasenesca.
La statiile de epurare orasenesti nu ajunge numai apa uzata de la populatie ci
au fost conectati in trecut si agenti economici; unii dintre ei aveau statii de preepurare care actualmente la unele intreprinderi nu mai functioneaza. Asadar numarul
de echivalenti locuitori este mai mare decat numarul populatiei conectate, acolo unde
agentii economici trimit ape uzate neepurate
Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate orasenesti
n anul 2009 au functionat 5 statii de epurare municipale orasenesti
apartinind agentului economic SC Apa Serv SA si 2 statii de epurare comunale
Poeni si Draganesti Vlasca.
Cantitatea totala de namol uscat generata de acesti agenti economici in anul
2008, a fost de 473,65 tone.
Pentru anul 2009 nu a fost solicitat nici un permis de aplicare, a namolului
provenit din Statia de epurare, pe terenul agricol
Namoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale
Pe langa aceste statii de epurare municipale, la nivelul judetului functioneaza
12 statii de epurare industriala si 18 statii de preepurare industriala.
Cantitatea de namoluri rezultata de la statiile de epurare industriala a fost de
cca 13964 tone / an namol umed si 299,369 tone substanta uscata.
Namoluri rezultate de la statiile de epurare industriala
Tabel nr. 10
Nr.
crt
.
1
2
3
4
5
6

Denumire
statie
SC Suinprod
SA Complex
Zimnicea
SC Suinprod
SA Ferma
Dracea
SC Romcip SA Salcia
SC Pigalex SA Alexandria
SC Petrom SA Field
Cluster Poeni-Departament
Mentenanta
SC At Grup SRL Draganest

Tipul
statiei

Cantitate
tone/an
Nmol
umed

Nmol
uscat

Utilizare

mecanica

525

70 stocat

mecanica

225

30 stocat

Mecanobiolocica
Mecanobiolocica
Mecanica
Mecano-

3650

190 Agricultur, stocat

9450

0 Agricultur,

0,800

0,320 Depozit deseuri

0 -

15

7
8
9
10
11
12

Vlasca
Depoul de Exploatare Marfa
CFR Rosiori
SC UVCP SA Turnu
Magurele
Spitalul de pneumoftiziologie
Rosiori

biolocica

SC Koyo Romania SA
Alexandria
CTF CCF Bucuresti Punct
lucru Rosiori
Statiunea de Cercetare Dezv
Agricola Teleorman
Draganesti Vlasca
TOTAL

Mecanica

3,5

Mecanica
chimica

0 Depozit deseuri

Mecanica

98

Ontrat u S atalin
0 Prest Ser v ptr
vidanjare

Mecanica ,
combinata

Mecanic

0,12

Mecanic

12,312

0,053 Stocat

0 Ingrasamant natural
0,01 la sera de legume
proprie
8,986 Stocare temporara

13964 299,369

2.1.2.10. Deseuri de echipamente electrice si electronice

Deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE) reprezinta
echipamentele electrice si electronice pe care detinatorul le arunca, are intentia sau
obligatia de a le arunca, precum si toate componentele, subansamblele si produsele
consumabile, parte integranta a echipamentului.
Directiva 2002/96/CE privind deseurile din echipamente electrice si electronice
se refera la un flux special si complex de deseuri, din punctul de vedere al varietatii
de produse, al asocierii diferitelor materiale si componente, al continutului de
substante periculoase si al modelului de crestere si dezvoltare. Directiva se bazeaza
pe principiul responsabilitatii producatorului, pentru a face legatura intre faza de
productie si cea de deseu a unui produs si implica numerosi actori in ciclul de viata
al EEE: producatori, distribuitori, consumatori si operatori ai instalatiilor de tratare a
deseurilor. Directiva 2002/96/CE a fost transpusa in legislatia nationala prin HG nr.
448/2005.
Constientizarea publicului din Romania, referitor la efectele negative pe care
un management necorespunzator al deseurilor le poate avea asupra mediului, este
foarte scazuta. Acelasi lucru se poate spune si despre cunostintele referitoare la
obligatiile impuse de legislatia in vigoare. Exista, insa, diferente intre marile orase din
partile mai dezvoltate ale Romaniei si orasele din partile mai putin dezvoltate. n
marile orase cetatenii inteleg mesajele detaliate referitoare la managementul
deseurilor si sunt ceva mai pregatiti sa contribuie la schimbarea comportamentului
din motive de protectie a mediului. n zonele rurale din partile mai putin dezvoltate ale
tarii, insa, oamenii nu iau in considerare impactul aruncarii la intamplare a deseurilor
asupra mediului.
De regula, publicul nu este dispus sa-si asume noile responsabilitati
referitoare la managementul deseurilor si nici sa plateasca pentru serviciile de
colectare selectiva si recuperare. In acelasi timp municipalitatile sunt reticente in
privinta organizarii sistemelor de colectare pentru ca trebuie sa-si asume costurile.
La nivelul judetului au fost stabilite prin HCL un numar de 7 amplasamente de
colectare deseuri DEEE: 1 amplasament de colectare in Turnu Magurele, 2

16

amplasamente in Rosiorii de Vede, 2 amplasamente in Alexandria si 2

amplasamente de colectare judetene in Alexandria.
n cursul anului 2009 s-au derulat 10 campanii de colectare a DEEE-urilor,
desfasurate in perioada martie decembrie 2009. La toate campaniile au participat
cele 3 municipii din judet: Alexandria, Rosiorii de Vede si Turnu Magurele.
Din datele raportate de operatorii economici autorizati, rezulta ca in judetul
Teleorman s-au colectat 117,643 tone DEEE din care :
5,735 to DEEE de la populatie
111,908 to DEEE de la persoane juridice
Operatorul economic SC GREENTRONICS SRL a preluat in vederea tratarii
cantitatea de 235,268 tone DEEE.
2.1.2.11 Vehicule scoase din uz operatori economici economici autorizati
pentru colectarea si tratarea VSU, numar de vehicule colectate si dezmembrate
Directiva 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, este transpusa in
legislatia romana prin HG 2406/2004 cu modificarile si completarile ulterioare si
stabileste:
masurile care au ca scop prevenirea aparitiei deseurilor provenite de la vehicule
precum si reutilizarea, reciclarea si alte forme de recuperare a vehiculelor
scoase din uz si a componentelor acestora, pentru a reduce cantitatea de
deseuri eliminate precum si imbunatatirea performantei de mediu a tuturor
operatorilor economici implicati in ciclul de viata al vehiculelor;
reutilizarea, reciclarea si valorificarea energetica intr-o proportie cat mai mare a
vehiculelor scoase din uz.
Directiva se aplica vehiculelor scoase din uz, incluzand componentele si
materialele acestora. Ratiunea privind stabilirea tintelor de reutilizare, valorificare si
reciclare consta in constituirea unei retele nationale a punctelor de colectare ale
vehiculelor scoase din uz, uniform raspandita in teritoriu. Autoturismele vechi sunt
caracterizate de un nivel de poluare ridicat, avand impact semnificativ asupra
mediului. Sub incidenta directivei intra vehiculele apartinand categoriilor M1 sau N1
precum si vehiculele pe 3 roti, cu exceptia motocicletelor. Obiectivul judetean privind
gestionarea VSU este organizarea unei retele judetene a punctelor de colectare si
/sau tratare vehicule scoase din uz.
In judetul Teleorman, la nivelul anului 2009 au functionat 2 agenti economici
autorizati pentru colectarea/tratarea VSU (SC Dan Construct Com SRL Alexandria,
SC Ideal Com SRL Turnu Magurele) si un agent economic autorizat numai pentru
colectarea VSU cu doua puncte de lucru (SC Simpas SA Alexandria puncte de
lucru Alexandria si Turnu Magurele).
Din raportarile operatorilor economici rezulta ca au fost colectate 651 bucati
VSU si tratate 804 bucati.
2.1.2.12. Uleiuri uzate
S-a realizat inventarul privind gestionarea uleiurilor uzate la nivelul judetului
Teleorman in perioada 01.01.2009 - 31.12.2009 pentru :

17

15 service-uri auto;
106 agenti economici generatori;
31 statii PECO ;
24 operatori economici care comercializeaza ulei de motor si de transmisie si
care au colectat si uleiuri uzate.
Inventarul a fost transmis la ARPM Pitesti cu adresa nr. 1367/18.02.2010
Tabel nr. 11
Tip de
colectori
Generatori
Alti
comercianti
Statii peco
Service auto
Filtre
Total

Ulei uzat
stoc la
01.01.2009
t
54,649
2,82

Ulei uzat
colectat anul
2009
t
1,407,792
8,042

Ulei uzat
predat
anul 2009
t
144,886
3,64

Ulei uzat
stoc la
31.12.2009
t
505,422
7,222

0
9,529
1,117
66,998

0
17,601
2,221
166,423

0
16,088
0,465
164,614

0
11,042
2,873
68,807

Ulei proaspat
consumat
t
535,855
78,541
614,396

2.2. Tendinte privind generarea deseurilor

Tendinta cantitativa privind generarea deseurilor cunoaste o dinamica pozitiva,
datorita relansarii economice si cresterii nivelului de trai al cetptenilor Promovarea
unor actiuni de colectare selectiva a deseurilor reciclabile continute in deseurile
menajere, va conduce la scaderea cantitatilor de deseuri depozitate si cresterea
considerabila a deseurilor valorificate si reciclate.

2.2.1. Prognoza privind generarea deseurilor municipale

Factorii relevanti care
deseurilor municipale sunt:

stau

la baza calculului prognozei de generare a

evolutia populatiei
evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubritate
evolutia indicatorului de generare a deseurilor municipale
a) Evolutia populatiei
Unul din factorii relevanti care influenteaza cantitatea totala generata de
deseuri municipale este evolutia demografica. Studiul Proiectarea populatiei pe
medii in perioada 2004-2005, elaborat de catre Institutul National de Statistica in
anul 2006, evidentiaza evolutii ale marimii si structurii populatiei pe medii rezidentiale
si pe regiuni, utilizand patru scenarii: varianta constanta, medie, optimista si
pesimista. La calculul prognozei de generare a deseurilor municipale s-a luat in
considerare varianta medie rezultata din Studiul Proiectarea populatiei pe medii in
perioada 2004-2005, elaborat de catre Institutul National de Statistica , ca si
scenariu de prognoza a populatiei.
18

Prognoza populatiei judetul Teleorman varianta medie

Tabel nr. 12
An
Populatie, din
care:
Mediu urban
Mediu rural

2005

2006

2007

2008

422314

417183

417561

414221

141884
280430

140755
276428

139420
278141

138304
275916

2009

2010

2011

41097

407620

404359

137198
273709

136100
271519

135011
269347

Sursa: Prognoza populatiei pe medii in perioada 2004-2005, INS 2006

Valorile aferente anilor 2005-2006 reprezinta date reale furnizate de Directia

Judeteana de Statistica.
b) Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubritate
Estimarea evolutiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate s-a realizat
pe baza datelor din anul 2006 si tinand seama de obiectivele care trebuiau atinse in
anul 2009, conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor. art.
3 alin. (7) care prevede spatiile de depozitare a deseurilor din zona rurala trebuie
sa fie reabilitate pana la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei si
reintroducerea acesteia in circuitul natural sau prin inchidere. Acest fapt insemna
implicit ca in zona rurala la acea data trebuia sa existe un sistem de colectare a
deseurilor, prin care sa se asigure transportul catre statiile de transfer sau depozitele
autorizate cele mai apropiate.
inand seama de aceasta, MMGA si ANPM a propus ca tintele referitoare la
gradul de acoperire cu servicii de salubritate in anul 2009 sa fie: 100 % in mediul
urban si minim 90 % in mediul rural.
Avand in vedere conditiile existente la nivelul judetului in anul 2006 (gradul de
acoperire cu servicii de salubrizare in mediu urban 75.9%, respectiv 0% in mediu
rural), s-a propus:
in mediu urban o crestere anuala a gradului de acoperire cu servicii de
salubrizare de 8% pentru perioada 2007-2009;
in mediul rural - o crestere anuala a gradului de acoperire cu servicii de
salubrizare de 30% pentru perioada 2007-2009 si de cca 10% pentru perioada
2010-2013.
Cresterea semnificativa a gradului de acoperire cu servicii de salubritate in
mediul rural pentru orizontul de timp 2013 se datoreaza implementarii Masuri ISPA
2002/RO/15/P/PE/ 024 Sistem de management integrat al deseurilor in judetul
Teleorman, masura care va conduce la conectarea in procent aproximativ de 100%
a populatiei la servicii de salubrizare precum si a extinderii preconizate de catre
operatori privati in judet.
Estimarea evolutiei gradului de acoperire cu servicii de salubrizare
Tabel nr. 13
urban
rural
Total

2005
73.7
0
24.7

2006
75.9
0
25.6

2007
83.9
30
28.0

2008
91.9
30
60.6

2009
99.9
90
93.3

2010
100
92.5
95.0

2011
100
95
96.6

2012
100
97.5
98.3

2013
100
100
100

c) Evolutia anuala a indicelui de generare a deseurilor municipale

19

Evolutia anuala a indicatorului de generare a deseurilor municipale este

determinata in principal de schimbarile economice (evolutia PIB), schimbari in
tehnologiile de productie, schimbari privind consumul de bunuri de larg consum, etc.
Cresterea economica de 0,8 % pe an - reprezinta o crestere a cantitatii de
deseuri asimilabile provenind din comert datorita cresterii economice (p.c.e.
procentul de crestere economica)
Cresterea venitului populatiei de 0,8 % pe an implica o crestere a cantitatii
de deseuri menajere generate datorita cresterii venitului (pV,venit procentul de
crestere a venitului populatiei).
Cantitatea de deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, etc. este
influentata nu numai de evolutia populatiei, dar si de dezvoltarea economica si
veniturile populatiei. Cantitatea de deseuri menajere si asimilabile din comert,
industrie, etc. este determinata de aria de acoperire cu servicii de salubrizare.
Pornind de la numarul de locuitori din judet si de la cantitatea de deseuri
menajere generate, se determina indicele de generare al deseurilor menajare .

20

Prognoza deseurilor municipale generate t/an

Tabel nr. 14

1.

1.1

1.2
1.3
1.4
1.5
1.6

Deseuri municipale
(deseuri menajere si
asimilabile din activitati
comerciale, industriale,
institutii, din care:
Deseuri menajere
colectate in amestec
Urban
Rural
Deseuri asimilabile celor
municipale (colectate
separat si in amestec)
Deseuri din gradini si
parcuri
Deseuri din piete
Deseuri stradale
Deseuri generate si
necolectate
Urban
Rural

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

120650

121039

117886

117748

118168

118222

118278

118329

118380

118428

118475

41770

42469

43187

44336

58374

72458

86582

87206

87830

88450

89069

41770
0

42469
0

43187
0

44336
0

48778
9596

53255
19203

57760
28822

57570
29636

57380
30450

57188
31262

56997
32072

14818

16470

17090

17227

17365

17504

17644

17785

17927

18070

18215

6556

1078

850

857

864

871

878

885

892

899

906

2623
5245

1584
11010

1270
8390

1280
8457

1290
8525

1300
8593

1310
8662

1320
8731

1330
8799

1340
8867

1350
8935

49638

48428

47099

45591

31750

17496

3202

2402

1602

802

17901
31737

16516
31912

15411
31688

14078
31513

9360
22390

4694
12802

0
3202

0
2402

0
1602

0
802

0
0

Sursa- Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor Municipale Judetul Teleorman

21

2.2.2. Prognoza generarii deseurilor de productie

Avand in vedere cercetarea statistica anuala privind gestionarea deseurilor, se
constata, o scadere a cantitatii de deseuri de productie generata in anul 2009, fata
de 2008. Aceasta scadere se datoreaza reducerii activitatilor de productie (SC Donau
Chem SA, SC Koyo Romania SA, OMV Petrom) si inchiderii anumitor sectoare de
activitate ( SC UVCP SA).

2.2.3. mbunatatirea calitatii managmentului deseurilor

Obiectivul unui management durabil in domeniul deseurilor este acela de a
utiliza cu precadere masurile de prevenire sau reducere a generarii deseurilor la
sursa, urmate de reutilizarea bunurilor, valorificarea materiala (reciclare),
recuperarea energiei si intr-un final eliminarea deseurilor ramase prin incinerare fara
recuperarea energiei (depozitare). Prin implementarea unei astfel de strategii,
cantitatea de deseuri depozitate se va reduce semnificativ si, odata cu aceasta,
costurile legate de aceasta operatiune. Politica privind deseurile trebuie sa
urmareasca reducerea consumului de resurse si sa favorizeze aplicarea practica a
ierarhiei deseurilor. Progresul in imbunatatirea gestionarii deseurilor depinde in mod
inevitabil de continuarea drumului catre o economie de piata in care stimulentele
financiare pentru reducerea cantitatii de deseuri vor avea un rol din ce in ce mai
important de jucat, in care subventiile sunt eliminate si in care consumatorii platesc
pretul real pentru energie, apa si materii prime.

2.3. Caracteristicile deseurilor menajere.

Caracteristicile de baza ale deseurilor menajere solide sunt urmatoarele:
greutatea specifica reprezinta greutatea unitatii de volum, in satrea in
care se gasesc depuse deseurile. Greutatea specifica stabilita in stare
afanata, inainte ca deseurile sa mai sufere vero modificare mai este
denumita si greutate specifica de referinta.
Greutatea specifica a deseurilor variaza foarte mult, unele date din tari
europene prezentand valori potrivit tabelului nr. 15:
Densitatea medie a deseurilor in tari din Europa
Tabel nr. 15
Tara
Anglia
Polonia
Elvetia
Austria

Densitatea (kg/m )
150-250
250-400
120-200
150-220

Tara
Franta
Rusia
Slovacia
Romania

Densitatea (kg/m3)
120-180
220-350
200-400
300-400

Greutatea specifica a deseurilor menajere variaza intr-o mare masura cu

umiditatea, deoarece acestea sunt prin natura lor higroscopice, ceea ce face ca in
zonele mai umede greutatea sa fie mai mare. In tara noastra deseurile menajere au
greutate specifica relativ mare, in special datorita procentului ridicat de deseuri
fermentabile, acestea variaza intre 300-400 kg/m 3.

22

In perspectiva se apreciaza ca aceasta va continua sa scada,deoarece

procentul de ambalaje este in continua crestere si materialele inerte din cee in ce mai
putine, astfel ca in anul 2004 greutatea specifica a deseurilor menajere din marile
orase se estimeaza a fi de maxim 200kg/m 3.
puterea calorifica reprezinta cantitatea de caldura degajata prin arderea
completa a unitatii de greutate a deseurilor brute si se exprima se
exprima in kJ/kg, respectiv in kcal/kg. Fiind un combustibil, deseurile au
o puetre calorifica superioara (Hs) si o putere calorifica inferioara (Hi).
Puterile calorifice inferioare ale unor componenti ai deseurilor menajere
sunt cele prevazute in tabelul nr. 16.
Puterea calorifica a diferitelor tipuri de deseuri
Tabel nr. 16
Grupa de componente

Puterea calorica inferioara

(kcal/kg)

Polietilena
Policlorura de vinil
Plastice amestec
Deseuri de pluta
Celofan
Deseuri de lemn
Hartie, cartoane
Textile
Flori, plante uscate
Resturi de gradina
Oase
Resturi alimentare

11.000
9.700
7.000 9.000
6.900
5.550 6.500
4.300 4.950
3.900 4.750
3.900 4.750
4.600
1.600 5.000
4.000
3.600 4.900

umiditatea specifica este influentata de clima, diferind de la un anotim la

altul. Umiditatea totala a deseurilor este data de formula:
Wt = Wr + Wh (100 - Wr)/100
in care:
Wr - umiditatea relativa
Wh - umiditatea higroscopica.
Umiditatea relativa este continutul de apa care se evaporeaza in aer liber la
temperatura de 160C - 200C pentru o umiditate a aerului de 50% intr-o perioada
uscata de cca. 1 saptamana;
Umiditatea higroscopica este continutul de apa care poate fi indepartata
numai prin uscare in etuva la temperatura de 105 0C.
Umiditatea totala variaza mult de la un tip de deseu la altul, intre 25% si 60%,
fiind mai mare vara datorita procentului mare de vegetale. Ca tendinta generala se
remarca o scadere a umiditatii deseurilor menajere cu aproximativ 0,25% pe an.
Cunoasterea umiditatii este importanta deoarece ea influenteaza atat valoarea
greutatii specifice a deseurilor menajere, cat si a puetrii calorifice, reprezentand un
parametru necesar in evaluarea proceselor de fermentare ce au loc la compostare.
raportul carbon/azot se determina in laborator pe probe luate din diferite
puncte ale deseurilor supuse fermentarii si este foarte important pentru
23

cunoasterea stadiului de fermenatre a deseurilor menajere si

transforamerea acestora in compost.
In deseuri exista miliarde de germeni de microorganisme termofile care intra
rapid in fermentatie si care prin mentinerea la temperaturi de 60 70 0C au ca efect
distrugerea germenilor patogeni.
Raportul C/N determinat are urmatoarele valori informative:
deseuri proaspete
compost

20 / 35
10 / 25

compost de buna calitate

15 / 18

sol de buna calitate

10

24

CAPITOLUL 3
CADRUL NATURAL SI SOCIO- ECONOMIC AL JUDETULUI
TELEORMAN
3.1 Cadrul natural
Teritoriul
judetului
Teleorman este situat in partea
de sud a tarii, in mijlocul Campiei
Romane. Teleormanul se numara
printre
judetele
mijlocii
ca
intindere, avand o suprafata de
5790 Km, ceea ce reprezinta 2,4
% din suprafata tarii (locul 19).
Este intersectat de paralela de
43o37'07"
latitudine
nordica
(Zimnicea
reprezentand
si
extremitate sudica a Romaniei) si
de meridianul de 25o longitudine
estica.
Se invecineaza cu judetele
Olt la vest, Giurgiu la est, Arges
si Dambovita la nord. Limita
sudica, formata de Dunare,
corespunde frontierei de stat cu Bulgaria. Altimetric, teritoriul judetului se desfasoara
intre 20 m in lunca Dunarii si cca. 160-170m in partea de nord, la hotarul cu judetul
Arges
Judetul Teleorman ocupa ca suprafata locul 19, detinand un procent de 2,4 %
din suprafata tarii, fiind situat la intersectia paralelei de 45N cu meridianul de 25E
desfasurindu-se pe 5324 latitudine si pe 19 longitudine, avand ca extrema nordica
comuna Sarbeni - 443031 , ca extrema sudica orasul Zimnicea 433707, ca
extrema estica comuna Bujoreni 2548 si ca extrema vestica comuna Plopii
Slavitesti 2439.

3.2. Relief
Teritoriul judetului Teleorman apartine in intregime Campiei Romane, ocupand
partea central-sudica a acesteia. Denivelarile locale sunt mici, nedepasind 20-30 m.
Panta generala a campiei, de cca. 1,5 , are o orientare NNV-SSE, aceasta fiind
marcata si de directia retelei hidrografice. Desi, pe ansamblu, relieful apare relativ
uniform, mai pregnant evidentiindu-se lunca joasa a Dunarii, totusi, se releva o serie
de diferentieri regionale, surprinse in cele trei subunitati ale Campiei Romane ce se
interfereaza in lungul vaii Vedea: campiile Boianu, Burnas si Gavanu-Burdea. Lunca
Dunarii se detaseaza ca o unitate aparte atat prin altitudinile sale mai coborate (20-

25

24 m), cat si prin peisajul deosebit. Este constituita dintr-un intins ses aluvial. Spre
nord, sesul aluvial al Dunarii se continua in lungul Oltului si Vedei prin luncile joase si
intinse ale acestora.

3.3. Clima
Este temperat-continentala si se caracterizeaza printr-un potential caloric
ridicat, amplitudini mari ale temperaturii aerului, cantitati reduse de precipitatii si
adeseori cu regim torential in timpul verii, precum si frecvente perioade de seceta.
Totusi, datorita pozitiei centrale a judetului in cadrul campiei Romane, clima este
mai moderata fata de partea estica (Baragan) si mai continentalizata fata de partea
vestica (Campia Olteniei), deci un climat de tranzitie.
Caracterul de tranzitie este dat de particularitatile circulatiei generale a
atmosferei si anume de interferenta maselor de aer uscat care vin din est, nord-est,
cu masele de aer tropical din sud, sud-vest si masele de aer oceanic din vest. Cu
toate ca si ultimele daua sunt continentalizate, ca urmare a trecerii Muntilor
Balcanici si Carpati, ele sunt insa suficient de umede pentru a mai modera
caracterul continental al maselor de aer din est.
O trasatura a climei din arealul analizat, ca de altfel a tuturor zonelor de
campie, este uniformitatea acesteia determinata de configuratie reliefului. Diferenta
mica de altitudine din campia Gavan - Burdea, extinderea mare sub forma de
campuri a spatiilor interfluviale, nu modifica valorile principalilor parametrii climatici.
Doar la sud, in lunca Dunarii unde isi fac aparitia suprafete mari acoperite cu apa se
face simtit un topoclimat specific de lunca.
Durata de stralucire a soarelui este intre 2200 si 2300 ore/an, ceea ce
insumeaza 65% din durata posibila, totalizand 250 zile.
Orasul Videle este cuprins in arealul situat la nord de Alexandria, cu o
temperatura medie anuala cuprinsa intre 10 110 C, temperatura determinata de
cresterea reliefului, scaderea radiatiei, etc.
Privind la scara intregului judet putem evidentia urmatoarele valori limita ale
temperaturilor maxime absolute care au fost inregistrate la Alexandria, in ziua de 5
iulie 1916 (42,9 0C) si Rosiori de Vede pe 20 august 1945 ( 41,7 0C ), iar cele
minime absolute la Alexandria in zilele de 24-25 ianuarie 1942 (-34,8 0C) si Rosiorii
de Vede, pe 25 ianuarie 1942 (-34,6 0C). Amplitudinile de peste 70 0C intre aceste
valori extreme, dintre care cea de 77,7 0C de la Alexandria este cea mai mare din
tara, exprima clar caracterul continental la regimul termic.
Caracterul temperat continental al climei este pus in evidenta si de alternanta
(neperiodica) a perioadelor secetoase cu cele de umiditate.
Stratul de zapada este discontinuu. Grosimea cea mai mare se atinge in luna
ianuarie (44,9 cm), iar ce mai mica in noiembrie (11,4 cm). n anii exceptionali,
stratul de zapada dureaza din noiembrie pana in martie, insa, in mod obisnuit,
zapada gasim in decembrie, ianuarie si februarie. Frecventa maxima a zilelor cu
solul acoperit cu zapada este de pana la 50 in zona campiei Gavanu Burdea.
Clima judetului Teleorman temperat continentala este caracterizata prin veri
caniculare, ierni geroase si aspre. Precipitatiile atmosferice cunosc o intensitate
maxima in cursul lunii iulie iar cele minime in luna octombrie.
26

Temperaturi, precipitatii
Tabel nr. 17
MUNICIPIUL ALEXANDRIA
Temperaturi extreme (C)
Precipitatii (l/mp)
Maxima
Minima
Amplitudinea Maxima
Minima
36,1/ 01.08.2005
-24,8/08.02.2005
60,9
67,7/03.07.2005
---ORAUL ZIMNICEA
Maxima
Minima
Amplitudinea Maxima
Minima
35,6/ 01.08.2005
-23,7 / 08.02.2005
59,3
46,8 / 04.07.2005
-----

Vanturile predominante sunt din vest (in partea vestica a judetului

Teleorman) si cele de est, nord-est (in partea estica). Crivatul bate din est si nordest in perioada rece a anului, indeosebi in zona estica a judetului si isi pierde din
intensitate si frecventa spre vest. Vantul dinspre sud si sud-vest, cunoscut si sub
numele de Austrul, are o frecventa si o intensitate mult mai redusa decat Crivatul.
Analizandu-se frecventa medie anuala pe directii, constatam ca in partea vestica,
vanturile de vest au 21,1% la Rosori de Vede, 24,1% la Turnu Magurele, iar cele de
est 17,1% , respectiv 20,0% . n partea estica, la Videe, vanturile de nord- est au
21,5 % iar cele de vest 16,4%.
Cele mai mari viteze medii anuale (circa 5 m/s) revin tot vanturilor
predominante din vest si est.
n timpul iernii predomina vanturile geroase dinspre stepa rusa (Crivat), in est
iar din sud-vest bate Austrul care are intensitatea mai mica decat Crivatul si
prevesteste seceta.

3.4. Studii geologice si geotehnice

Judetul Teleorman se afla situat pe mirifica platforma Moesica, la sud de
Muntii Carpati. In partea de nord a judetului fundatia s-a facut in mod complex prin
imixtiunea Platformei Moesice cu Geosinclinele Carpatice.
In partea de sud, structura geologica ce a format Platforma Moesica este usor
inclinata dinspre sud spre nord si nord formand astfel unele neregularitati de relief
cunoscute sub numele de dealul Bals Optasi si Depresiunea Rosiori. Aceste
denivelari au efecte atat asupra structurii geologice de adancime a solului cat si
asupra densitatii stratului superior al acestuia. Pentru dealul Bals Optasi, structurile
superioare Proterozoice sunt formate din placi cloritoase epimetamorfice, ce pot fi
gasite la adancimi intre 3200 3500 m, iar stratul superior Paleozoic se gaseste la
aproximativ o adancime cuprinsa intre 500 si 1000 m. In depresiunea Rosiori
structurile Proterozoice nu pot fi gasite in mod uniform la o adancime mai mare de
4000 m iar cele Mesozoice la o adancime de 3500 m.
Structurile geologice ce formeaza baza Proterozoica s-au format in 4 cicluri de
depuneri: Permian Triassic, Jurassic Barremian, Albian Senonian, Tortonian
Quaternary. Intre aceste cicluri de depunere mai exista neregularitati unghiulare
determinate de transgresiunile marine sau golurile stratifere formate din spatii
neaerate.
Acesta este un sol specific stepei si zonelor impadurite de stepa, fertil, pamant
negru bogat in humus. Exista mai multe feluri de cernoziom: castaniu, ciocolatiu, prin

27

dispersarea carbonatului. Cel castaniu si ciocolatiu sunt formate din loess si structuri
loessoide apropiindu-se de tipul de cernoziom cu structura argiloasa. Acesta din
urma nu contine numai humus ci si azot si de aceea culturile ce cresc pe acest sol
sunt bogate in gluten. In unele zone, in padurile de stejari, sunt soluri brun roscate,
podzoluri si soluri saline.
Solurile duin regiune sunt diversificate. Cernoziomul, solurile brune de padure
si cele aluvionale predomina in principal formele de relief. Cernoziomul levigat
acopera mari suprafete in jumatatea sudica a judetului, oferind excelente conditii de
practicare a agriculturii.
In zona unde se va practica o agricultura ecologica, Mavrodin, in conformitate
cu studiile geologice, efectuate prin foraje de adancime, solul are urmatorul continut:
0,00 ... 0,50 m sol propice legumiculturii
0,60 ... 6,00 m sol argilos uniform complex, natural bogat in ingrasaminte.
Nivelul hidrostatic studiat in aceasta zona este de aproximativ 18,5 m
adancime sub suprafata solului din Campul Inalt.
Apa subterana se scurge din directia NE-NV cu o panta de 5-7 %o.
La Mavrodin solul poate ingheta pana la adancimea de 80-90 cm.
Aici nu exista nici un fel de exploatare a resurselor minerale de suprafata si de
aceea zona Mavrodinului este considerata a fi un pamant o zona propice pentru o
agricultura de viitor, ecologica.
Potentialul seismic din Zona. Din punct de vedere seismic, zona comunei
Mavrodin se caracterizeaza in felul urmator:
in conformitate cu standardul P100/1992 Coduri pentru Protejarea Antiseismica a
Cladirilor si Constructiilor este inregistrata in zona B caracterizata prin: K s
seismicitate, coeficient 0.20 si Tc timpul de propagare 1,5 s.
in conformitate cu Standardul Roman SR 111000/1-93 cu privire la divizarea
zonala a Romaniei, este inregistrata in macrozona cu un grad de intensitate
71 pe scara MKS.

3.5 Ape de suprafata si subterane

Apele reprezinta o resursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata,
element indispensabil pentru viata si pentru societate, materie prima pentru activitati
productive, sursa de energie si cale de transport, factor determinanat in mentinerea
echilibrului ecologic.
Apele fac parte integranta din patrimoniul public. Protectia, punerea in valoare
si dezvoltarea durabila a resurselor de apa sunt actiuni de interes general.
Gospodarirea apelor constituie ansamblul de lucrari, masuri si actiuni avand
drept scop: asigurarea resurselor de apa necesare desfasurarii activitatilor umane;
prevenirea, combaterea si eliminarea efectelor actiunilor daunatoare asupra apelor,
inclusiv masurile de alarmare, de interventie si de refacere dupa producerea acestor
efecte; conservarea resurselor de apa pentru generatiile viitoare; eliminarea
influentelor defavorabile ale activitatilor umane asupra apelor; mentinerea functiunilor
naturale ale apei.
28

Directivele europene in domeniul calitatii apelor, transpuse integral in tara

noastra, au ca scop: pastrarea calitatii corespunzatoare a apei, in vederea utilizarii,
reducerea poluarii la surse, managementul durabil al apelor la nivelul bazinului
hidrografic.

3.5.1. Resursele de apa

Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile
Resursele de apa ale judetului sunt constituite din apele de suprafata rauri,
lacuri, fluviul Dunarea si ape subterane.
Resursele de apa teoritice si tehnic utilizabile
Tabel nr. 18
Judet

Resurse de apa de suprafata

[mii mc]
Teoretica
Utilizabila
4730000
3482558

Teleorman

Resurse de apa din subteran

[mii mc]
Teoretica
Utilizabila
1834000
1666000

Prelevari de apa
n anul 2009, prelevarile totale de apa bruta din surse directe au fost de
39242,82 mii m3 din care: pentru populatie 7997,328 mii m 3, industrie 15187,929 mii
m3, agricultura 11576,032 mii m3, alte activitati 4481,531 mii m3.
Situatia prelevarilor de apa pentru anul 2009
Tabel nr. 19
Judet
Teleorman

Suprafata
(mii m3)
29924,439

Subteran
(mii m3)
9318,381

Total
(mii m3)
39242,82

Sursa: AN Apele Romane Directia Apelor Arges Vedea Pitesti

Prelevarile de apa au crescut de la 33646,93 mii m 3 in 2008, la 39242,82 mii

m in 2009,datorita cresterii volumelor captate pentru agricultura si populatie.
3

Utilizarea resurselor de apa pe bazine hidrografice

Tabel nr. 20
Judet Teleorman
B H Arges
B H Vedea
B H Dunarea
Total

Suprafata
(mii m3)
397
3330,533
26196,906
29924,439

Subteran
(mii m3)
1900,149
5635,643
1782,589
9318,381

Total
(mii m3)
2297,149
8966,176
27979,495
39242,82

Sursa: AN Apele Romane Directia Apelor Arges Vedea Pitesti

Pentru anul 2009 distributia captarilor de apa din surse directe si pe bazine
hidrografice se prezinta in tabelul nr. 21
Distributia prelevarilor de apa pe sectoare economice si bazine hidrografice se
prezinta in tabelul nr. 21.
Distributia prelevarilor de apa din surse directe pe bazine hidrografice, in 2009
Tabel nr. 21

29

Activitate
Total
7997,328
15187,929
11576,032
4481,531
39242,82

Populatie
Industrie
Agricultura
Alte activitati
Total

Prelevarile de apa (mii mc)

BH Dunare
BH Vedea
3519,34
3518,635
11876,392
2475,094
11407,418
101,259
1176,345
2871,188
27979,495
8966,176

BH Arges
959,353
836,443
67,355
434,001
2297,149

Sursa: AN Apele Romane Directia Apelor Arges Vedea Pitesti

Din totalul de 39242,82 mii mc apa, prelevati in anul 2009, un volum de

9318,381 mii mc de apa au fost captati din surse de ape subterane (23,75%) si
29924,439 mii mc au fost captati din surse de ape de suprafata (76,25%).
Comparativ cu anul 2008, se constata cresterea prelevarile de apa pentru
sectorul industrial, de la 14143,07 la 15187,929 mii mc, cu 7,39%, urmate de
prelevarile pentru agricultura, de la 10034,2 mii mc, la 11576,032 mii mc, respectiv o
crestere de 15,37%.
Grafic, ponderea prelevarilor de apa pe sectoare de activitate se prezinta in
fig. 4.2.2.1.
Figura nr. 1 Ponderea prelevarilor de apa pe sectoare - 2009

Captarea apei este indicatorul care se refera la cantitatile anuale prelevate

atat din sursele de apa de suprafata, cat si din resursele de apa subterane. Evolutia
captarilor de apa din surse directe in perioada 2003 2009 (tabel nr. 22) pune in
evidenta cresterea volumelor de apa prelevate in 2009 comparativ cu anul 2008.
Evolutia prelevarilor de apa din surse directe in judetul Teleorman
Tabel nr. 22

2003
68,178

2004
44,706

Captarea apei
mil. m3
2005
2006
2007
39,678
32,896
50,389

2008
33,646

2009
39,242

30

3.5.2. Ape de suprafata

Totalul cursurilor de apa codificate ale judetului este de 1591 km De interes
major pentru economie si protectia mediului sunt cursurile mijlocii si inferioare ale
raurilor pe care se organizeaza activitatea de supraveghere si control, respectiv pe o
lungime de 948 km pe rauri interioare si fluviul Dunarea.
Cursurilor de apa in judetul Teleorman
Tabel nr. 23
Nr.
crt.

Denumire
curs de apa

I
Vedea
Tecuci
Balacel
Adanca
Ciobanoiu
Costei
Bratcov
Burdea
Zambreasca
Dracsenei
Baracea
Fantana cu
Scripete
Cainelui
Tinoasa
Burnaia
Valea
Cerbarului
Valea Boului
Cescu
Pietris
Valceaua Mare
Nanov
Valea Calului
Valea Doamnei
Gearama
Teleorman
Paraul Dobrei
Bucov
Teleormanel
Valea
Malaielului
Clanita
Virosi
Gabor
Valea
Mihalache

Debite inregistrate (mc/s)

Cod cadastral
Statia
Q
Q
Q
hidro
max
min
med
Bazin hidrografic VEDEA
IX-1
114
Alexandria
79,7
1,06
2,68
IX-1.9
37
IX-1.9.1
15
IX-1.9.2
12
IX-1.9.3
7
IX-1.10
9
IX-1.11
37
IX-1.12
63
IX-1.12.2
25
IX-1.12.3
11
IX-1.12.a
7
IX-1.12.a
7
Lungime in
judet (km)

IX-1.13
IX-1.13.1
IX-1.13.1.a
IX-1.13.c

67 Vartoape
51
9
9

IX-1.13.d
IX-1.13.b
IX-1.13.1.1
IX-1.13.1.2
IX-1.14
IX-1.14.1
IX-1.14.2
IX-1.14.a
IX-1.15
IX-1.15.6
IX-1.15.7
IX-1.15.8
IX-1.15.8.a

6
9
21
9
27
10
6
9
97 Tatarasti
Teleorman
8
15
28
10

IX-1.15.9
IX-1.15.9.1
IX-1.15.11
IX-1.15.12

72
19
6
7

0,065

0,002

0,019

19,4
5,58

0,410
0,990

0,721
1,57

31

Valea
Izvoarelor
Elesteu
Vajistea
Putul Ogarului
Rojistea
Total bazin
II
Dambovnic
Jirnov
Calnistea
Calnistea Mica
Cenusaru
Valea Alba
Suhat
Putul Butii
Slatioarele
Glavacioc
Valea Vii
Valea de
Margine
Puturosu
Sericu
Milcovat
Manita
Valceaua lui
Ciucan
Letca
Total bazin
III
Dunare
Calmatui
Calmatuiu Sec
Urlui
Purcarei
Epureasca
Adancata
Ducna
Pasarea
Parapanca
Total bazin

IX-1.16

42

IX-1.15.8.1
IX-1.15.10
IX-1.17
IX-1.17.18

9
17
10
15
932
Bazin hidrografic ARGE
X.1.23.8
15
X.1.23.86
13
X.1.23.11
69
X.1.23.11.1
15
X.1.23.11.2
10
X.1.23.11.3
13
X.1.23.11.3.1
18
X.1.23.11.3.a
8
X.1.23.11.2.a
5
X.1.23.11.8
70
X.1.23.11.8.1
17
X.1.23.11.8.1.a
12
X.1.23.11.8.2
X.1.23.11.8.3
X.1.23.11.8.4
X.1.23.11.1.1
X.1.23.11.8.3.a

12
30
14
9
8

X.1.23.11.8.4.a

8
346
Bazin hidrografic DUNRE
XIV.1
74
XIV.1.31
95 Crangu
XIV.1.31.2
11
XIV.1.31.3
62 Furculesti
XIV.1.31.3.1
7
XIV.1.31.3.2
10
XIV.1.31.3.3
14
XIV.1.31.4
17
XIV.1.31.a
19
XIV.1.32
4
313

2,59

0,29

0,718

0,680

0,090

0,386

Sursa: Directia Apelor Arges-Vedea SGA Teleorman

3.5.2.1. Starea ecologica si chimica a cursurilor de apa ale raurilor interioare

ncadrarea tronsoanelor de rauri interioare caracteristice pe clase de calitate in raport cu
indicatorii fizico-chimici, conform Ordinului MMGA nr. 161/2006, pentru anul 2009
Tabel nr. 24
Judetul

Bazin
hidrografic

Tota
l
km

Cal.
I
km

Cal.
II
km

Cal.
III
km

Cal.
IV
km

Cal.
V
km

Observatii
(indicatori
care conduc la
incadrare

32

nefavorabila)
Teleorman
Teleorman
Teleorman

Arges
Vedea
Calmatui
Total

210
569
139
918

0
0
0
0

0
451
0
451

199
80
103
382

11
38
36
85

0
0
0
0

Evaluarea calitatii apelor de suprafata curgatoare, la nivelul anului 2009, s-a

bazat pe prelucrarea datelor furnizate de AN Apele Romane Directia Apelor
Arges Vedea Pitesti.
Monitorizarea calitatii apelor de suprafata s-a facut in anul 2009 pe o lungime
de 918 km. ncadrarea tronsoanelor de rau caracteristice pe clase de calitate in
raport cu indicatorii fizico-chimici a avut urmatoarea distributie raportata la lungimea
raurilor interioare monitorizate (tabelul nr. 24):
clasa a II-a de calitate 451 km, reprezentand 49,12 %
clasa a III-a de calitate 382 km, reprezentand 41,62%
clasa a IV-a de calitate 85 km, reprezentand 9,26 %
ncadrarea tronsoanelor de rau caracteristice pe clase de calitate conform Ordinului MMGA
nr. 161/2006, comparativ, perioada 2007 - 2009
Tabel nr. 25
Anul
2007
2008
2009

Clasa II
km
%
166
17,51
368
38,82
451
49,12

Clasa III
km
%
643
67,83
441
46,52
382
41,62

Clasa IV
km
%
139
14,66
36
3,8
85
9,26

Clasa V
%
0
0
103
10,86
0
0

km

Fata de lungimea totala a raurilor interioare investigate, ponderea

tronsoanelor cu apa pe clase de calitate este prezentata in tabelul nr. 25 pentru anul
2009:
Evolutia calitatii raurilor interioare este prezentata in figura 4.4.1.4.
clasa a II-a de calitate a crescut de la 38,82% (368 km) din lungimea raurilor
interioare monitorizate in 2008, la 49,12% (451km) in anul 2009;
clasa a III-a de calitate a scazut de la 46,52% in 2008 (441km), la 41,62% in 2009
(382 km) ;
clasa a IV-a de calitate a crescut de la 3,8 % in 2008 (36 km), la 9,26 % in 2009
(85 km);
clasa a V-a de calitate a scazut de la 10,86 % (103 km) in 2008, la 0 km in anul
2009.
Figura nr. 2 Evolutia calitatii raurilor interioare in perioada 2004-2009

33

Figura nr. 3 Evolutia calitatii raurilor interioare in anul 2009

n anul 2009 se constata imbunatatirea calitatii tronsoanelor de rau, de la

clasa a III-a, la clasa a II-a pe 196 km si de la clasa a IV-a, la clasa III-a pe 217 km,
in bazinul Vedea; 103 km de la clasa a V-a, la clasa a III-a in bazinul hidrografic
Calmatui. nrautatirea calitatii apelor de la clasa a II-a, la clasa a III-a, pe 66 km are
loc in bazinul hidrografic Arges.

34

Distributia calitatii cursurilor de apa din punct de vedere al indicatorilor

biologici, conform Ordinului MMGA nr. 161/2006, raportata la lungimea raurilor
interioare monitorizate, a fost urmatoarea:
clasa a II-a de calitate 70 km, reprezentand 7,63%
clasa a III-a de calitate 848 km, reprezentand 92,37%
Comparativ cu anul 2009, se constata trecerea de la lasa a IV-a de calitate, la
clasa a III-a de calitate a unor tronsoane de rau din bazinul hidrografic Arges.
Evolutia calitatii raurilor interioare din punct de vedere al indicatorilor biologici
Tabel nr. 26
Anul
2007
2008
2009

Clasa II
km
%
444
46,8
70
7,4
70
7,63

Clasa III
km
%
459
48,4
833
87,8
848
92,37

Clasa IV
km
%
45
4,8
45
4,8
-

Clasa V
km
%
-

Sursa: AN Apele Romane Directia Apelor Arges Vedea Pitesti

Calitatea apelor in judet este afectata de activitatile economice preponderente

specifice judetului. Principalele surse de poluare a apelor in judetul Teleorman sunt:
industria chimica, industria extractiva, zootehnia si agricultura. Principalii receptori ai
apelor uzate epurate sunt bazinele hidrografice Vedea si Dunare.
Sursele potentiale care conduc la incarcarea apelor de suprafata cu diferiti
poluanti pot fi surse punctiforme sau / si surse difuze.
n general, cota cea mai mare din potentialul de poluare in cazul surselor de
poluare punctiforme apartine unitatilor din domeniile gospodaririi comunale si
zootehniei; urmeaza apoi, agentii economici din industria extractiva,(OMV PETROM
SA, Grupul de Zacaminte Videle Vadu Lat si Grupul de Zacaminte Preajba Nord si
Sud).
Poluarea difuza se refera la intrari de poluanti in mediul acvatic cu o
provenienta mai greu de identificat si controlat. Este aici inclusa in special poluarea
din agricultura, datorita administrarii de fertilizatori, depunerile solide si /sau lichide
din atmosfera. Sursele difuze, de asemenea, includ poluarile cauzate de consumul
de produse/materii prime din industrie (industria extractiva) sau populatie.
3.5.2.2. Starea ecologica a lacurilor
Lacurile prezinta modificari ale indicatorilor de calitate comparativ cu efluentul
principal, datorita stagnarii apei un anumit timp, insolatiei puternice si fenomenelor de
stratificare termica si minerala.
Stagnarea apei in lac conduce la o decantare naturala a materiilor in
suspensie, apa lacurilor fiind mai limpede si mai putin sensibila la conditiile
meteorologice. Apa lacurilor se caracterizeaza, in general printr-un continut mai
ridicat in substante organice, nutrienti si biomasa planctonica, ce pot avea
repercursiuni si asupra unor indicatori organoleptici fizici: gust, miros, culoare,
turbiditate si pH.
SGA Teleorman a efectuat expertize fizico-chimice si biologice privind calitatea
lacurilor: Suhaia, Lacul Sarat, Mosteni, Rosiori si Furculesti.
35

Calitatea principalelor lacuri din judetul Teleorman in raport cu gradul de

troficitate
ncadrarea din punct de vedere biologic a lacurilor in anul 2009
Tabel nr. 27
Lacul
Lacul Sarat
Furculesti
Rosiori
Suhaia
Mosteni

ncadrarea din punct de vedere biologic

Eurtrof
Hipertrof
Hipertrof
Hipertrof
Hipertrof

Sursa: AN Apele Romane Directia Apelor Arges Vedea Pitesti

Calitatea principalelor lacuri din judetul Teleorman, in raport cu

chimismul apei
ncadrarea pe clase de calitate din punct de vedere fizico-chimic a lacurilor in anul 2009
Tabel nr. 28
Lacul
Lacul Sarat
Furculesti
Rosiori
Suhaia
Mosteni

Clasa de calitate din punct de vedere fizico-chimic

II
IV
IV
III
IV

Sursa: AN Apele Romane Directia Apelor Arges Vedea Pitesti

Se constata depasiri ale standardelor de calitate pentru clasa a II-a, conform

Ordinului MMGA nr. 161/2006, in cazul lacurilor: Mosteni, Rosiori si Furculesti.
Starea lacurilor din punct de vedere biologic, conform Ordinului MMGA nr.
161/2006, este afectata in modul urmator: in anul 2009, toate lacurile monitorizate cu
exceptia lacului Sarat ( eutrof), s-au incadrat in gradul de troficitate hipertrof.
3.5.2.3. Starea fluviului Dunarea
Dunarea este principalul colector al apelor curgatoare ale Romaniei,
parcurgand in tara noastra, de la intrare pana la varsare 1075 km. Judetul Teleorman
este marginit la sud , pe o distanta de 87 km de Dunare, care constituie in acelasi
timp si limita naturala dintre Romania si Bulgaria. Principalul afluent al Dunarii pe
sectorul roman, corespunzator judetului Teleorman este raul Vedea.
Conform standardelor de calitate prevazute de Ordinul MMGA nr. 161/2006,
fluviul Dunarea se incadreaza in clasa a II-a de calitate atat din punct de vedere
fizico-chimic, cat si din punct de vedere al indicatorilor biologici.
Calitatea fluviului Dunare
Tabel nr. 29
Cursul
de apa

Sectiunea de
control

Clasa de calitate conform

Ordinului MMGA 161/2006
Indicatori fizico-chimici

Clasa de calitate conform

Ordinului MMGA 161/2006
Indicatori biologici
Index saprob
Clasa de
MZB
calitate

36

Dunare
Dunare
Dunare

Ostrovul
Gasca
Turnu
Magurele
Zimnicea

II

2,09

II

II

II

Sursa: AN Apele Romane Directia Apelor Arges VedeaPitesti

3.5.3. Ape subterane

Apele subterane reprezinta una din resursele naturale ale judetului din care se
asigura necesarul de apa pentru consum in scop potabil si menajer.
Protectia resurselor de apa subterana impotriva epuizarii, degradarii si
poluarii prezinta o importanta deosebita, fapt pentru care apa subterana a fost
monitorizata prin intermediul a 38 foraje hidrogeologice situate in luncile raurilor.
Din datele furnizate de catre AN Apele Romane Directia Apelor Arges
Vedea - Pitesti, pentru anul 2009, conform Legii nr.311/2004 si Ord. 137/2009, au
existat depasiri ale indicatorilor de calitate, dupa cum urmeaza:
Calitatea apelor subterane - Indicatorii care au depasit valorile limita conform Legii nr.
311/2004 si Ord. 137/2009
Tabel nr. 30

Nr. crt.

Foraj monitorizat

Corpul de apa

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25

Anghelesti
Furculesti
Glavacioc
Naipu
Valea Ciresului
Alexandria
Alexandria
Butculesti
Cervenia
Ciocesti
Ciocesti
Ciocesti
Dracsani
Dracsani
Draganesti de Vede
Lada
Laceni
Peretu
Peretu
Rosiorii de Vede
Sfintesti
Slobozia- Trasnitu
Tatarastii de Sus
Valeni
Vitanesti

ROGWAG-1090080
ROGWAG-1090080
ROGWAG-1090080
ROGWAG-1090080
ROGWAG-1090080
ROGWAG-1090080
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090
ROGWAG-1090090

Indicatorii de calitate
care au depasit limitele
Cod foraj
admise prin
Legea 311/2004 si
Ord. 137/ 2009
F1
Nu au fost depasiri
F1
Nu au fost depasiri
F1
Nu au fost depasiri
F1
Nu au fost depasiri
F1
Nu au fost depasiri
F1
Nu au fost depasiri
F4
Nu au fost depasiri
F1
Nu au fost depasiri
F3
Na
F1
Fe, Mn
F2
Nu au fost depasiri
F3
Nu au fost depasiri
F1
Nu au fost depasiri
F1A
Nu au fost depasiri
F1
Nu au fost depasiri
F2
NH4,Mn
F1
Nu au fost depasiri
F1
Nu au fost depasiri
F3
Nu au fost depasiri
F1
Mn
F1
Nu au fost depasiri
F1
Cl
F2
Nu au fost depasiri
F1
Nu au fost depasiri
F3
Nu au fost depasiri

37

26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38

Nasturelu
Seaca
Seaca
Seaca
Turnu Magurele
Alexandria SH
Alexandria SV
Contesti
Dorobantu
Frumoasa
Piatra
Piatra Est
Teleormanu

ROGWAG-1140100
ROGWAG-1140100
ROGWAG-1140100
ROGWAG-1140100
ROGWAG-1140100
ROGWAG-3000120
ROGWAG-3000120
ROGWAG-3000120
ROGWAG-3000120
ROGWAG-3000120
ROGWAG-3000120
ROGWAG-3000120
ROGWAG-3000120

F1
F1
F2
F4
F6
F1A
F1
F1
F1
F1
F1
F1
F1

Nu au fost depasiri
Na, Cl, SO4
Na, SO4
Na, Cl, SO4
Nu au fost depasiri
Nu au fost depasiri
Nu au fost depasiri
SO4
Nu au fost depasiri
Nu au fost depasiri
Nu au fost depasiri
Nu au fost depasiri
Na, SO4

Sursa: AN Apele Romane Directia Apelor Arges VedeaPitesti

3.6. Habitatele naturale. Flora si fauna salbatica

Prin habitat natural se inteleg zonele terestre, acvatice sau subterane, in stare
naturala sau seminaturala, ce se diferentiaza prin caracteristici geografice, abiotice si
biotice. Habitatul unei specii este mediul definit prin factori abiotici si biotici, in care
traieste o specie in orice stadiu al ciclului biologic.
Habitatele naturale si seminaturale din Romania reprezinta aproximativ 47%
din suprafata tarii, iar o mare varietate de specii salbatice de flora si fauna salbatica
de pe teritoriul Romaniei prezinta o importanta economica deosebita, avand multiple
utilizari in diverse sectoare. Pentru acele specii de importanta comerciala, este
necesara o evaluare a zonelor si a cantitatilor disponibile, precum si o planificare
adecvata in vederea utilizarii rationale a acestor specii, pentru a evita exploatarea
excesiva.

3.6.1. Habitatele naturale

Habitatele naturale de interes national care se regasesc pe teritoriul
judetului sunt in numar de 5, cu o suprafata de 1782 ha, reprezentand 0,30 % din
suprafata judetului si anume:
Balta Suhaia (ecosistem acvatic reprezentat prin lac eutrof natural-suprafata de
1455 ha)
Ostrovul Gasca (zavoaie de Salix alba si Populus alba suprafata de 58 ha)
Padurea Troianu (ecosistem forestier reprezentat prin padure de cer si garnita suprafata de 71 ha)
Ostrovul Mare (ecosistem forestier in care asociatia vegetala este de Populetum
nigra -suprafata de 140 ha)
Padurea Pojoratele (ecosistem forestier in care tipul natural fundamental este
reprezentat de speciile: Quercus robus, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior
-suprafata de 58 ha)
Habitatele naturale de interes comunitar (un nr. de 7) identificate pe
teritoriul judetului, conform anexei nr. 2 a OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice,

38

modificata si completata prin OUG nr. 154/2008, a caror suprafata totala este de
43098,69 ha, reprezentand 7,44 % din suprafata judetului sunt urmatoarele:
Habitate de pajisti si tufarisuri
pajisti aluviale cu Cnidion dubii - cod Natura 2000 - 6440 (ce se regaseste in
situl SCI Corabia Turnu Magurele)
tufarisuri de foioase ponto-sarmatice - cod Natura 2000 - 40C0 (ce se
regaseste in situl SCI Padurea Troianu)
Habitate de padure
paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion
incanae, Salicion albae) - cod Natura 2000 - 91E0 (ce se regaseste in situl
SCI Corabia Turnu Magurele)
paduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
angustifolia, riverane marilor fluvii - Ulmenion minoris) - cod Natura 2000 91F0 (ce se regaseste in situl SCI Corabia Turnu Magurele)
galerii cu Salix alba si Populus alba - cod Natura 2000 - 92A0 (ce se regaseste in
siturile SCI Corabia Turnu - Magurele si Gura Vedei - aica-Slobozia)
paduri estice de stejar alb - cod Natura 2000 - 91AA (ce se regaseste in situl SCI
Padurea Troianu)
paduri panonice - balcanice de stejar turcesc - cod Natura 2000 - 91M0 (ce se
regaseste in situl SCI Padurea Troianu)

3.6.2. Flora si fauna salbatica

n judetul Teleorman in urma inventarierii florei si faunei salbatice, conform
OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei salbatice, modificata si completata prin OUG nr. 154/2008,
au fost identificate:
un numar de 19 elemente de fauna salbatica de interes national:
o Apatura metis, Falco tinnunculus (Vanturel rosu, vinderel), Tachybaptus
ruficollis (Corcodel mic, corcodel pitic), Cinclus cinclus (Mierla de apa,
Pescarel negru), Panururs biarmicus (Pitigoi de stuf), Grus grus(cocor),
Motacilla flava (Codobatura galbena), Remiz pendulinus (Pitigoi
pungar, Boicus), Cettia cetti (Stufarica), Locustella fluviatilis (Greluselul
de zavoi), Locustella luscinioides (Greluselul de stuf), Locustella
naevia (Greluselul patat), Phoenicurus phoenicurus (Codrosul de
padure), Muscicapa striata (Muscarul sur), Jynx torquilla (Capintortura),
Upupa epops (Pupaza), Lacerta praticola (oparla de lunca), Everes
alcetas, Physa fontinalis.
din flora salbatica de interes national nu a fost identificat nici un element.
un numar de 57 elemente de fauna salbatica de interes comunitar:
o Felis silvestris (Pisica salbatica), Alcedo atthis (Pescaras albastru),
Tringa glareola (Fluierar de zavoi), Accipiter gentiles (Uliu porumbar),
Accipiter nisus (Uliu pasarar), Buteo buteo (orecar comun ), Buteo
lagopus (orecar incaltat), Buteo rufinus (orecar mare), Podiceps

39

grisegena (Corcodel cu gat rosu), Podiceps nigricollis (Corcodel cu gat

negru), Podiceps auritus (Corcodel de iarna), Podiceps cristatus
(Corcodel mare), Gavia stellata (Cufundar mic, Cufundar mic), Rallus
aquaticus (Carstel de balta), Numenius arquata (Culic mare), Larus
melanocephalus (Pescarus cu cap negru), Larus genei (Pescarus
rozalb), Larus minutus (Pescarus mic), Gelochelidon nilotica (Pescarita
razatoare), Sterna albifrons (Chira mica), Sterna hirundo (Chira de
balta), Sterna sandvicensis (Chira de mare), Chlidonias hybridus
(Chirighita cu obraz alb), Chlidonias leucopterus (Chirighita cu aripi
albe), Chlidonias niger (Chirighita neagra), Cuculus canorus (Cucul),
Luscinia svecica (Gusa vanata), Luscinia luscinia (Privighetoarea de
zavoi), Acrocephalus arundinaceus (Lacarul mare), Acrocephalus
schoenobaenus
(Lacarul
mic),
Acrocephalus
melanopogon
(Privighetoare de balta), Acrocephalus scirpaceus (Lacarul de stuf),
Hippolais icterina (Frunzarita galbena), Hippolais pallida (Frunzarita
cenusie), Sylvia atricapilla (Silvie cu cap negru), Parus major (Pitigoi
mare), Parus caeruleus (Pitigoi albastru), Emberiza schoeniclus
(Presura de stuf), Fringilla coelebs (Cinteza), Aquila clanga (Acvila
tipatoare mare), Aquila heliaca (Acvila de camp), Aquila pomarina
(Acvila tipatoare mica), Natrix tesselata (arpe de apa), Lacerta viridis
(Guster), Lacerta agilis (oparla cenusie), Ablepharus kitaibelii
(oparlita de frunzar), Bombina bombina (Buhai de balta, izvoras cu
burta rosie), Bombina variegate (Buhai de balta, izvoras cu burta
galbena), Bufo viridis (Broasca raioasa verde), Triturus cristatus (Triton
cu creasta, salamazdra cu creasta), Rana dalmatina (Broasca rosie de
padure), Hyla arborea (Brotacel, Buratec, Racanel), Carassius
carassius (Caracuda), Apatura metis, Lycaena dispar, Proserpinus
prosperpina, Parnassius mnemosvne (Apolonul negru sau
mnemozina).
din flora salbatica de interes comunitar nu a fost identificat nici un element.

3.7. Starea ariilor naturale protejate

Pentru asigurarea masurilor speciale de ocrotire si conservare in situ a
bunurilor patrimoniului natural este necesara instituirea regimului de arie naturala
protejata pentru acele habitate naturale care detin bunuri ale patrimoniului natural.
Regimul de management al ariilor naturale protejate se stabileste in functie de
categoria ariilor naturale protejate.
Situatia ariilor naturale protejate
Tabel nr. 31
Judet
Teleorman

Arii
Naturale
de Interes
National
5

Arii
Naturale la
Nivel
Judetean
-

Arii
Naturale
atribuite in
custodie
5

Parcuri
Nationale

Parcuri
Naturale

Suprafata
totala (ha)

1782

40

3.7.1. Arii de interes national

Pe teritoriul judetului Teleorman exista un numar de 5 arii naturale protejate
de interes national cu o suprafata totala de 1782 ha, reprezentand 0,30 % din
suprafata judetului.
REZERVAII NATURALE
Rezervatia naturala PDUREA TROIANU comuna Troianu, 71 ha
PDUREA TROIANU este declarata prin HG 2151/2004 rezervatie naturala
pentru protejarea speciei de Paeonia peregrina var. romanica (bujor romanesc).
Aceasta este situata in partea de nord a Campiei Boianului la contactul cu Campia
Gavanu-Burdea, ambele subdiviziuni ale Campiei Romane.
Rezervatia naturala OSTROVUL GSCA comuna Nasturelu- 58 ha
OSTROVUL GSCA este declarat rezervatie naturala prin HG 2151/2004.
Este dominat de arborete naturale de Salix alba, cu o densitate mare a stratului
arborescent, avand o acoperire de circa 76-85% si o inaltime a arborilor in medie de
15 metri.
Rezervatia naturala PDUREA POJORTELE-comuna Draganesti de Vede 58 ha
Tipul ariei naturale protejate (conform categoriilor din anexa nr.1 a OUG
nr.57/2007) - rezervatie naturala, obiectivul ariei naturale protejate = protejarea si
conservarea tipului de habitat natural sleau normal de lunca, unde varsta
arboretelui natural variaza de la 46 ani pana la 121 ani, cu densitatea medie de 1,0.
Rezervatia naturala OSTROVUL MARE - comuna Islaz - 140 ha
Tipul ariei naturale protejate (conform categoriilor din Anexa nr.1 a OUG
nr.57/2007) - rezervatie naturala. Obiectivul ariei naturale protejate = protejarea si
conservarea coloniei speciei de cormoran mic, specie inclusa in anexa 2 a
Conventiei de la Berna pentru conservarea vietii salbatice din Europa si in anexa 3 a
OUG. nr.57/2007.
ARII DE PROTECIE SPECIAL AVIFAUNISTIC
BALTA SUHAIA situata pe teritoriul administrativ al comunei Suhaia, cu o
suprafata de 1455 ha.

3.7.2. Arii de interes comunitar

n ceea ce priveste Reteaua Natura 2000, la nivelul judetului Teleorman au
fost identificate un numar de 7 situri Natura 2000 (4 situri SPA si 3 situri SCI), a caror
suprafata totala este de 43098,69 ha, reprezentand 7,44 % din suprafata judetului:
4 situri SPA (arii de protectie speciala avifaunistica) a caror suprafata totala este
de 35708,76 ha, reprezentand 6,17% din suprafata judetului:
o Vedea Dunare IBA - suprafata de 9470 ha
o Confluenta Olt-Dunare IBA - suprafata de 14984,92 ha
o Suhaia IBA- suprafata de 1250 ha

41

o Valea Oltului Inferior- suprafata de 10003,84 ha

3 situri de interes comunitar(SCI), a caror suprafata totala este de 7389,93 ha,
reprezentand 1,28 % din suprafata judetului:
o Corabia Turnu Magurele - suprafata de 4706,08 ha
o Gura Vedei aica Slobozia - suprafata de 2615,85 ha
o Padurea Troianu - suprafata de 68 ha

3.7.3.Arii de protectie speciala avifaunistica (SPA)

SUHAIA SPA - lunca Dunarii - 1250 ha
VEDEA DUNRE SPA - lunca inferioara a Dunarii, subunitatea Lunca-Pasarea,
cuprinzand si zona dig-mal, fiind amplasat in judetele Teleorman (41.1%) si
Giurgiu (58.6%) - 22 874.4 ha (din care 9470 ha pe raza jud. Teleorman)
CONFLUEN OLT DUNRE SPA - lunca inferioara a Dunarii, judetele Olt
(29,6%) si Teleorman (70,4%)-21285.4 ha (din care 14984.92 ha pe raza jud.
Teleorman)
VALEA OLTULUI INFERIOR SPA - Albia Oltului si se suprapune peste 3
judete:Olt (63.3%), Teleorman (18.5%) si Valcea (17.9%) - 54074.8 ha (din
care 10003.84 ha) in judetul Teleorman
Figura nr. 4 Situri de protecite avifaunistica

42

3.7.4. Situri de importanta comunitara (SCI)

1. CORABIA-TURNU MGURELE SCI - lunca inferioara a Dunarii, judetele Olt
(33%) si Teleorman (67%) - 7024 ha (din care 4706,08 ha pe raza jud.
Teleorman)
2. GURA VEDEI-AICA SLOBOZIA SCI - lunca inferioara a Dunarii - 5813 ha
(din care 2615,85 ha pe raza jud. Teleorman)
3. PDUREA TROIANU SCI Campia Gavanu-Burdea-68 ha
Figura nr. 5 Situri de importanta comunitara (SCI)

3.8. Starea padurilor

Padurea este o sursa inestimabila, un bun de interes national si reprezinta
baza economica a productiei de lemn si alte produse specifice forestiere, dar la fel de
importante sunt si functiile speciale de protectie, esentiale pentru protectia solului
impotriva eroziunii, imbunatatirea bilantului hidric si asigurarea puritatii apelor,
ameliorarea factorilor climatici daunatori.

3.8.1.Fondul forestier
Suprafata totala a fondului forestier a judetului este de 27421 ha,
inregistrandu-se o crestere cu 160 ha fata de anul 2008.
n raport cu functiile pe care le indeplinesc padurile se incadreaza in doua
grupe functionale:
43

Grupa I cuprinde paduri cu functii speciale de protectie a apelor, a solului, a climei

si a obiectivelor de interes national, paduri pentru recreere, paduri pentru
ocrotirea genofondului si ecofondului.
Grupa a-II-a cuprinde paduri cu functii de productie si protectie in care se
urmareste sa se realizeze in principal, masa lemnoasa de calitate superioara
si alte produse ale padurii si concomitent, protectia factorilor de mediu.
Pe grupe functionale situatia padurilor in judetul Teleorman se prezinta astfel:
in grupa I paduri cu functii speciale de protectie 16983 ha.
in grupa a II a paduri de productie si protectie 10438 ha.
Suprafetele de teren acoperite cu paduri, pe categorii de proprietari si grupe
functionale sunt cele din tabelul urmator:
Categoriile de proprietate ale padurilor
Tabel nr. 32
Nr.
crt.

Destinatar

1. RNP
2. Unitati administrativ- teritoriale
3. Persoane juridice
4. Persoane fizice
TOTAL

Suprafete de padure (ha)

Gr I-a
Gr a II-a
(protectie)
(productie si protectie)
12047
8836
96
3
48
41
4792
1558
16983
10438

Sursa: RNP ROMSILVA-Directia Silvica Alexandria

3.8.2. Functia economica a padurilor

Functia economica a padurii are o importanta deosebita, aceasta fiind o
resursa naturala necesara dezvoltarii durabile a judetului. Aceasta este dovedita de
faptul ca, padurea este o producatoare de materie prima (lemnul) pentru multe
domenii de activitate, iar produsele sale nelemnoase (accesorii) precum: rasina,
substantele tanante, fructele de padure si plantele medicinale, pot fi valorificate
economic si cu multiple utilizari.
Din complexul biologic al padurii, in afara de lemn, s-au recoltat si valorificat
economic diferite produse nelemnoase: plante medicinale (sunatoare, soc, coada
soricelului, paducel) si fructe de padure (macese) din flora salbatica sub forma
intreaga sau de flori, frunze, fructe.
De asemenea, padurea asigura vanatul in stare vie sau sub forma de
produse, iar speciile admise la vanat in judetul Teleorman au fost: caprior, mistret,
iepure, viezure, vulpe, jder de copac, sacal, dihor, nevastuica, bizam, iar dintre
speciile de pasari de interes vanatoresc au fost admise: fazanul, prepelita,
potarnichea, gasca de vara, rata mica, rata mare, gainusa de balta, becatina
comuna, becatina mica, sitar de padure, lisita, sturzul viilor, porumbelul gulerat,
turturica, gugustiucul, cocosarul, graurul, garlita mare, ciocarlia de camp, cioara
griva, cioara de semanatura, gasca de semanatura, cotofana, sturzul de vasc, rata
fluieratoare, rata caraietoare, gaita, cioara neagra.
Functia economica a padurilor
Tabel nr. 33

44

Esenta
1
RINOASE

FOIOASE

TOTAL

Forma de proprietate
2
Proprietate de stat
Proprietate privata
n afara fondului forestier
Total
Proprietate de stat
Proprietate privata
n afara fondului forestier
Total
Proprietate de stat
Proprietate privata
n afara fondului forestier
Total

Suprafata
(ha)
3
217
55
272
20666
6483
27149
20883
6538
27421

Masa lemnoasa bruta

(mii mc)
4
8,68
2,2
10,88
1756,61
551,06
2307,67
1765,29
553,26
2318,55

Sursa: RNP ROMSILVA-Directia Silvica Alexandria

3.9. Resursele naturale

Resursele naturale reprezinta totalitatea elementelor naturale ale mediului ce
pot fi folosite in activitatea umana: resurse neregenerabile - minerale si combustibili
fosili si resurse regenerabile - apa, aer, sol, flora si fauna salbatica, inclusiv cele
inepuizabile: energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor.
Resurse naturale neregenerabile
Acestea sunt strans legate de structura geologica si de relief.
n forajele de la Suhaia si Viisoara au fost interceptate orizonturi subtiri de
lignit. Cele mai importante resurse sunt constituite din zacaminte de titei si gaze
naturale situate in partea de nord a judetului: Videle, Blejesti, Ciuperceni, Silistea,
Mosteni, Baciu, Sericu, Preajba, Purani. Exista, de asemenea, posibilitatea
numeroaselor exploatari a nisipurilor si pietrisurilor si folosirea lor ca materiale de
constructii in zonele Turnu Magurele, Zimnicea, Poroschia, iganesti.
Resursele naturale de materii prime neregenerabile ale judetului au fost si
sunt inca exploatate si prelucrate cu tehnologii care au condus la poluarea unor
terenuri din judet. Extractia si folosirea combustibililor fosili precum si industria
chimica contribuie substantial la poluarea factorilor de mediu cu diversi poluanti
(dioxid de sulf, dioxid de carbon, dioxid de azot, amoniac, compusi organici volatili,
pulberi sedimentabile, pulberi in suspensie etc.)
Resurse naturale regenerabile
Resursele regenerabile sunt diversificate si foarte importante pentru
dezvoltarea societatii omenesti, acestea fiind: resursa de apa, aerul, solul, flora si
fauna salbatica.
Din suprafata totala a judetului Teleorman de 578978 hectare, ponderea
principala o detin suprafetele agricole cu 86,22%, 7,82% fiind ocupate de paduri,
ape, balti si restul de alte suprafete.
nvelisul de soluri al regiunii se remarca prin varietate. Judetul Teleorman
dispune de soluri cu fertilitate naturala ridicata. De la S spre N, aproape sub forma

45

unor fasii regulate, se succed cernoziomuri (pe terasele Dunarii), cernoziomuri

cambice (levigate), cernoziomuri argiloiluviale, soluri brune roscate (inclusiv
podzolite), vertisoluri si, cu totul local, (in bazinul superior al Calnistei, pe terasele
inferioare ale Dunarii si Vedei), variantele hidromorfe ale cernoziomurilor si
cernoziomurilor cambice; in partea de S si centrala a judetului s-au format depozite
de loess, iar in partea de N, depozite argiloase. Pe stanga Vedei, in aval de
confluenta cu Teleormanul, apar soluri nisipoase. O mare raspandire o au aluviunile
si solurile aluviale, ce se intalnesc de-a lungul Dunarii (local gleizate), de-a lungul
Vedei si Teleormanului. Pe unele vai mai inguste ale Vedei, Teleormanului si in lunca
Dunarii au fost semnalate lacovisti, saraturi, etc.. Fertilitatea buna a solurilor din sud
se diminueaza treptat spre nord, factorul limitativ fiind indeosebi textura grea a
solurilor, asociata cu fenomene de gleizare si stagnogleizare datorat in special
excesului temporar de apa in sol.
Resursa de apa este una din bogatiile vitale pentru dezvoltarea economica si
sociala, si reprezinta potentialul hidrologic format din apele de suprafata si
subterane, in regim natural si amenajat. n resursele de apa nu este cuprinsa apa din
consumul in regim natural ce se efectueaza individual, in afara sistemului organizat.
Raurile care dreneaza teritoriul judetului se grupeaza in alohtone: Olt, Vedea,
Teleorman si autohtone: Calnistea, Clanita, Tinoasa etc. Vedea si Calmatuiul sunt
principalele rauri ale judetului care, impreuna cu afluentii lor, dreneaza peste 80% din
suprafata acestuia.
Apele subterane sunt inmagazinate in depozitele de nisipuri si pietrisuri ale
stratelor de Fratesti si in depozitele nisipo-argiloase pe terasa la adancimi de 20
metri si chiar mai mari de 20 m si in depozitele aluviale de lunca, la adancimi de 0 - 5
m.
Flora si fauna salbatica sunt foarte diversificate. Fauna este reprezentata prin
specii importante ca: Apatura metis, Falco tinnunculus (Vanturel rosu, vinderel),
Tachybaptus ruficollis (Corcodel mic, corcodel pitic), Cinclus cinclus (Mierla de apa,
Pescarel negru), Panururs biarmicus (Pitigoi de stuf), Grus grus (cocor), Motacilla
flava (Codobatura galbena), Remiz pendulinus (Pitigoi pungar, Boicus), Cettia cetti
(Stufarica), Locustella fluviatilis (Greluselul de zavoi), Locustella luscinioides
(Greluselul de stuf), Locustella naevia (Greluselul patat), Phoenicurus phoenicurus
(Codrosul de padure), Muscicapa striata (Muscarul sur), Jynx torquilla (Capintortura),
Upupa epops (Pupaza), Lacerta praticola (oparla de lunca), Everes alcetas, Physa
fontinalis.
n lunca Dunarii si a celorlalte rauri s-au format de-a lungul timpului suprafete
insemnate de fanete si pajisti naturale in compozitia carora predomina specii de
plante graminee si leguminoase perene de nutret, precum Lollium perene, Dactylis
glomerata, Bromus sp., Festuca pratensis, Festuca supina, Alopecurus pratensis,
Apera spica venti, Poa pratensis, Poa bulbosa, din familia gramineelor, respectiv
Trifollium pratense, Trifollium repens, Medicago sativa, Medicago lupulina,
Onobrichis vicifolia, etc., din familia leguminoase furajere. Se intelege ca aceste
suprafete sunt folosite exclusiv ca principala sursa de hrana pentru efectivele de
taurine si ovine din sectorul privat si din gospodariile populatiei.

46

3.10. Infrastructura
3.10.1. Infrastructura rutiera
Drumurile nationale ce strabat judetul Teleorman sunt preponderente in zona
de vest, centru si sud, partea de nord avand o retea mai dezvoltata de drumuri
judetene. Drumurile nationale la nivelul judetului Teleorman insumeaza 390 de
kilometri, din totalul de 1.525 km de drumuri publice, facand legatura intre
urmatoarele localitati principale:
E 70 Bucuresti Alexandria Rosiorii de Vede
DN51 Alexandria Zimnicea
DN51A Zimnicea Turnu Magurele
DN52 Alexandria Turnu Magurele
DN54 Izlaz Turnu Magurele
DN65 A Balaci Rosiorii de Vede Turnu Magurele
DN5C Petrosani - Zimnicea
Daca partea de Nord a judetului dispune de o retea bine dezvoltata de drumuri
judetene (in special) si drumuri comunale, partea de sud, in afara de drumurile
nationale ce fac legatura intre principalele localitati ale judetului, are o retea rutiera
formata preponderent din drumuri comunale.
Densitatea drumurilor este de 26,4 km la 100 km teritoriu, mult sub media
nationala (conform datelor din tabelul de mai jos).
Situatia drumurilor publice la nivelul judetului Teleorman
Tabel nr. 34
Drumuri publice la 31 decembrie 2008
Drumuri publice total
din care:
Modernizate
Cu imbracaminti usoare rutiere
Din total drumuri publice
Drumuri nationale
din care
Modernizate
Cu imbracaminti usoare rutiere
Drumuri judetene si comunale
Din care
Modernizate
Cu imbracaminti usoare rutiere
Densitatea drumurilor publice pe 100 km.p. teritoriu

Km
1525
858
193
390
349
39
1135
509
154
26,4

Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Teleorman 2009

47

Figura nr. 6 Reteaua de drumuri din judetul Teleorman

48

3.10.2. Infrastructura feroviara

Reteaua de cale ferata are o lungime de 231 km si traverseaza judetul pe
directia nord-est - sud vest prin magistrala 1 care face legatura intre Bucuresti,
Craiova si Timisoara si pe directia sud-nord, pe traseele Zimnicea Rosiorii de Vede,
Turnu Magurele Rosiorii de Vede Costesti (judetul Arges). Asa cum se observa,
Rosiorii de Vede este un important nod de cale ferata, atat pentru caile electrificate,
cat si pentru liniile de cale ferate simple.
Reteaua de cale ferata are o densitate de 39,10 (la 1.000 km.p teritoriu), iar
29% din lungimea totala este electrificata.

3.10.3. Reteaua de cai navigabile

Judetul Teleorman are marele avantaj de a avea Dunarea drept granita cu
Bulgaria si este o importanta artera de navigatie, avand doua porturi la Turnu
Magurele (la kilometrul 597) si la Zimnicea (la kilometrul 553).
Portul de la Turnul Magurele este amenajat cu cheu de acostare si dotat cu
macarale de 16 tone, iar portul de la Zimnicea este amenajat cu cheu dotat cu
macarale de 5 tone.
De asemenea, intre Turnu Magurele si Nikopol (Bulgaria) exista legatura de
trecere pentru pasageri.
Totodata, in prezent, in judetul Teleorman sunt deschide 2 puncte de trecere
cu bacul, unul in Turnu Magurele sI altul in Zimnicea (al operatorului economic
Interagro).

3.11. Alimentare cu apa si sisteme de canalizare

Utilitatile publice sunt un instrument important in sprijinirea si incurajarea
initiativei private, dar si in cresterea calitatii vietii locuitorilor judetului. Majoritatea
localitatilor din judetul Teleorman sunt de tip rural (97,9% din numarul total) 53, insa
orasele sunt relativ uniform distribuite si analiza acestora este relevanta pentru
zonarea trendurilor de dezvoltare in judet.
n municipiul Alexandria toate conductele pentru alimentare cu apa sunt vechi
si in stare precara, iar reteaua de distributie acopera 89% din lungimea totala a
strazilor, fiind foarte complicata, dublata, greu de exploatat si optimizat. Din totalul
populatiei, 88% este conectata la sistemul de alimentare cu apa. Sistemul de
canalizare menajer acopera 81% din lungimea strazilor si deserveste 88% din
populatie. Statia de epurare din oras este in stare deteriorata pe linia apei, iar linia
namolului este scoasa din functiune.
n municipiul Rosiori de Vede, reteaua de distributie a apei acopera 61% din
lungimea totala a strazilor si este, de asemenea, veche, fiind in mare parte de forma
ramificata. Doar 64% din populatia localitatii este conectata la sistemul de alimentare
si la sistemul de canalizare menajera. Statia de epurare se prezinta in aceeasi stare
precum cea din Alexandria.
Reteaua de distributie acopera 42% din lungimea strazilor in municipiul Turnu
Magurele, iar procentul din totalul populatiei racordata la sistemul de alimentare cu
49

apa este de 60%. n ceea ce priveste sistemul de canalizare, acesta deserveste 56%
din populatie. Vechimea retelei de canalizare este cuprinsa intre 15 si 90 ani.
Conform datelor colectate in chestionarul de evaluare a localitatilor din judet, statia
de epurare din oras nu este considerata a raspunde nevoilor locale.
n orasul Zimnicea, 94.5% din totalul populatiei beneficiaza de alimentare cu
apa si doar 25.5% este racordata la canalizare. Conform chestionarului de evaluare
aplicat primariei, statia de epurare din Zimnicea este considerata a fi potrivita
nevoilor locale. Potrivit mai multor surse, canalele/conductele de evacuare ale
efluentilor din statiile de epurare reprezinta o sursa de poluare, datorita
neetanseitatilor sau avariilor existente.
Cat despre orasul Videle, 44% din populatie este racordata la sistemul de
alimentare cu apa si 42%58 la sistemul de canalizare.
Figura nr. 7 Populatie deservita de sistemul de alimentare cu apa

Sursa: Analiza realizata de catre GEA Strategy&Consulting pe baza chestionarelor de evaluare a

localitatilor judetului Teleorman

Figura nr. 8 Populatie deservita de reteaua de canalizare

Sursa: Analiza realizata de catre GEA Strategy&Consulting pe baza

chestionarelor de evaluare a localitatilor judetului Teleorman

La nivel rural, au fost analizate iluminatul public, reteaua de alimentare cu

apa, reteaua de canalizare, situatia statiilor de epurare si reteaua de alimentare cu

50

gaze. S-a constatat ca majoritatea comunelor beneficiaza de iluminat public. n

acelasi timp, majoritatea comunelor nu beneficiaza de alimentare cu apa si in nici o
comuna nu exista sistem de canalizare sau statie de epurare. Conform situatiei
privind alimentarea cu apa actuala doar 40% din localitatile rurale au sisteme de
alimentare cu apa, partiale sau complete, in 10% din localitati sunt in executie
lucrarile de alimentare cu apa iar restul localitatilor, cu putine exceptii, au fost
realizate documentatiile tehnice necesare (studii de fezabilitate sau proiecte tehnice).
n ceea ce priveste canalizarea apelor pluviale, acestea sunt colectate
impreuna cu apa menajera in mediul urban.
n mediul rural, colectarea apelor pluviale se realizeaza prin santuri si rigole
stradale, iar starea precara a santurilor creste riscul inundarii gospodariilor. Comuna
Draganesti - Vlasca are partial retea de canalizare a apelor menajere, cu lungimea
de 4 km, ce deserveste doar un numar de 60 locuitori.

3.12. Alimentare cu energie termica

n cadrul intalnirii de lucru a grupului operational infrastructura / utilitati /
dezvoltare teritoriala/mediu s-a adus in discutie faptul ca multe dintre centralele
termice din judet sunt inchise, iar retelele de distributie sunt vechi si au probleme de
functionare. Spre exemplu, in Alexandria nu mai este utilizat sistemul centralizat de
distributie a apei calde; in Turnu Magurele, apa calda este furnizata in sistem
centralizat, insa retelele de distributie sunt foarte vechi. De asemenea, faptul ca in
marile orase sunt foarte multe centrale de apartament are efecte negative asupra
mediului.
n mediul rural nu exista sistem centralizat de energie termica, iar incalzirea se
face pe baza de combustibili solizi care emana cantitati mari de pulberi poluante.

3.13. Gaze naturale

n general, in localitatile rurale gospodariile nu beneficiaza de alimentare cu
gaze naturale. n municipiul Turnu Magurele, sistemul de alimentare cu gaz
deserveste 3000 de utilizatori casnici si industriali, iar in municipiul Rosiori de Vede
deserveste 3350 de apartamente si 1550 case. n orasul Zimnicea lucrarile de
racordare la reteaua de alimentare cu gaze naturale se afla intr-un stadiu incipient.
Figura nr. 9 Populatie deservita de reteaua de alimentare cu gaze naturale

Sursa: Analiza realizata de catre GEA Strategy&Consulting pe

baza chestionarelor de evaluare a localitatilor judetului Teleorman

51

3.14. Date demografice

La nivelul intregului judet se constata o tendinta constanta de scadere a
populatiei. ncepand cu recensamantul din 1977, densitatea locuitorilor a scazut
astfel incat la nivelul anului 2002 a ajuns la o valoare de 75,3 locuitori pe metru patrat
(este cunoscut insa faptul ca un recensamant mai recent de anul 2002 nu exista si
nu se poate vedea evolutia demografica dupa anul 2002). O evolutie similara se
constata si in ceea ce priveste evolutia distributiei populatiei pe sexe.
Populatia, pe sexe si medii, in perioada 2002-2008
Tabel nr. 35

Masculin

Feminin

sexeAmbele

Masculin

Feminin

sexeAmbele

Masculin

Feminin

Locuitori/km2

Rural
(numar persoane)

437862
432856
427745
422314
417183
413064
407377
402462

215450
212731
210202
207488
204900
203029
199904
197391

222412
220125
217543
214826
212283
210035
207473
205071

145684
145029
142820
141884
140755
138971
136010
135220

71319
70829
69621
69052
68349
67522
65722
65309

74365
74200
73199
72832
72406
71449
70288
69911

292178
287827
284925
280430
276428
274093
271367
267242

144131
141902
140581
138436
136551
135507
134182
132082

148047
145925
144344
141994
139877
138586
137185
135160

75.6
74.8
73.4
72.9
72.0
71.3
70.4
69.5

Anul

2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009

Urban
(numar persoane)

sexeAmbele

Total
(numar persoane)

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Teleorman

Pentru a cerceta dezvoltarea in termeni de demografie a judetului Teleorman,

evolutia unor indicatori standard ai dezvoltarii umane, precum natalitatea,
mortalitatea, sporul natural, nuptialitatea sau divortialitatea reprezinta un instrument
util de evaluare a potentialului uman al judetului.
Miscarea naturala a populatiei aprilie 2009-aprilie 2010
Tabel nr. 36
apr.
Nascutivii
Decedati
Spor
natural
Casatorii
Divorturi
Decedati
sub 1 an

mai

iun.

iul.

2009
aug. sep.

oct.

nov.

dec.

ian.

feb.

2010
mar.

apr.

256

269

301

328

304

256

287

256

293

227

269

280

227

627

556

478

503

473

505

625

625

686

689

663

593

623

-371

-287

-177

-175

-169

-249

-338

-369

-393

-462

-394

-313

-396

87
56

202
51

175
49

246
34

349
36

237
18

262
29

104
34

50
46

51
36

55
32

66
69

115
54

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Buletinul Statistic Lunar aprilie 2010

n ceea ce priveste evolutia acestor indicatori in perioada aprilie 2009-aprilie

2010, se poate constata o crestere a numarului de casatorii cu 32%, precum si o
crestere a numarului de decedati sub 1 an. n acelasi interval, numarul de nascuti vii
52

a scazut cu 29 (-11,33%); o tendinta usor descendenta a fost inregistrata pentru

numarul deceselor (care a scazut cu 4, respectiv 0,64%) si pentru numarul de
divorturi, care s-a redus cu 2 (-3,57%). Sporul natural in luna aprilie 2010 a fost de
-396 fata de -313 in luna anterioara si -371 in luna aprilie 2009.
Tendintele generale la nivelul judetului in ceea ce priveste indicatorii
demografici arata o scadere constanta generala a populatiei judetului. Valorile
indicatorilor prezentati, in ciuda unor fluctuatii usor pozitive cunosc in general evolutii
negative. Aceasta situatie ar putea obiectul politicilor initiate la nivelul judetului prin
care sa se creeze premisele unor tendinte pozitive in evolutia demografica. Domenii
precum educatia, sanatatea sau serviciile sociale reprezinta cateva din ariile de
interventie care impun luarea unor masuri care sa conduca la stabilizare si ulterior la
o crestere a valorii indicatorilor demografici.

3.15. Asezarile umane

Figura nr. 10 Harta judetului Teleorman

Sursa: Site oficial Consiliul Judetean Teleorman

53

Din punct de vedere administrativ, judetul Teleorman este constituit din trei
municipii (Alexandria, Turnu Magurele si Rosiorii de Vede), doua orase (Zimnicea si
Videle) si 231 de sate, ce reprezinta 97,9% din totalul localitatilor. Din cele 231 de
sate, unul apartine unui oras. Este vorba de satul Cosoaia ce apartine de orasul
Videle. Componenta orasului Videle prezinta anumite particularitati, in sensul ca
include o serie de cartiere care din punct de vedere administrativ sunt integrate in
Videle, dar care isi pastreaza caracteristicile unor localitati rurale, Furculesti,
Fotachesti, Cartojanca, Tamasesti. Pentru acestea nu pot fi accesate decat fonduri
destinate mediului urban, desi stadiul lor de dezvoltare socio-economica este cel
corespunzator mediului rural.
Satele judetului Teleorman se constituie in 92 de comune. Comuna medie a
judetului Teleorman are 2,8 sate in componenta sa, dar variatia este destul de mare,
mergand de la 1 sat pe comuna pana la 7 sate /comuna.
Ca repartitie in teritoriu, orasele sunt relativ uniform distribuite in interiorul
judetului, densitatea lor fiind de 0,8 orase pe 1.000/Km 2, apropiata de densitatea
medie pe tara (1,1 orase / 1000 Km 2). Satele de marime mijlocie sunt de asemenea
uniform repartizate. Densitatea satelor in teritoriu este de 4,0 sate /1000 Km 2, usor
mai scazuta decat media pe tara (5,6). Aceasta situatie se explica in parte prin
situarea judetului in zona de campie, zona ce se caracterizeaza prin localitati mai
mari, cu densitate in teritoriu mai redusa.
Majoritatea comunelor cu un numar mai mare de patru sate se gasesc in
jumatatea de Nord a judetului, partea de Sud fiind caracterizata prin comune cu mai
putine sate si cu o populatie mai mare, aspect caracteristic in general zonei de lunca
a Dunarii. Se constata o concentrare a comunelor cu numarul cea mai mare
populatie in zona mediana a judetului, in timp ce in nord, sud si partial in vest
comunele sunt de marime mai mica.
Totodata, se poate remarca faptul ca localitatile au o densitate mai mare in
zona nordica a judetului. n lunca Dunarii, localitatile sunt mai dispersate, consecinta
a trasaturilor specifice acestei forme de relief. n acelasi timp, asezarea localitatilor
corespunde directiilor urmate de cursurile de apa, ceea ce prezinta in acest caz
dezavantajul crearii unor spatii agricole relativ intinse si nepopulate.

3.16. Date socio - economice a judetului Teleorman

3.16.1. Industrie
Industriile reprezentative ale judetului Teleorman sunt: chimica, constructii de
masini si prelucrarea metalelor, electrotehnica, metalurgica, extractiva, textila,
alimentara, morarit si panificatie.
Productia fizica inregistreaza cresteri la: uleiuri comestibile, nutreturi
combinate, bere, biscuiti, paste fainoase, ingrasaminte chimice , motoare electrice,
etc.
Principalele ponderi pe ramuri sunt detinute de masini si echipamente (31.8
%), industria alimentara (21.8%), metalurgie (11.4%), chimie (4.8%), industria textila
(3.1%), energie electrica si combustibili (1.9%), titei si gaze naturale (1.6%) alte
ramuri (23.6%).

54

S-au mai inregistrat cresteri si in alte ramuri: edituri poligrafie, prelucrarea

cauciucului si a maselor plastice, prelucrarea tutunului, alimente, bauturi, metalurgie,
celuloza, hartie si carton.
Principalii agenti economici sunt: Combinatul Chimic Turnu Magurele,
Electrotel SA Alexandria, SC Koyo Romania, SC Mopan SA Turnu Magurele, SC
Spicul SA Rosiorii de Vede , SC Electroturris SA Turnu Magurele, SC Comcereal SA,
SC Zimtub SA Zimnicea si Lorentz Turnu Magurele.
Industria in judetul Teleorman
Tabel nr. 37

Judetul Teleorman
Total economie
Industrie extractiva
Industrie prelucratoare
Productia si furnizarea de energie electrica
si termica, gaze, apa calda si aer conditionat
Distributia apei; salubritate, gestionarea
deseurilor, activitati de decontaminare
Constructii

Total
867
8
457

din care: pe clase de marime,

dupa numarul de salariati
250 si
0-9
10-49
50-249
peste
670
130
51
16
4
2
1
1
334
75
36
12

17

25
360

19
306

4
43

1
9

1
2

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Teleorman

Din datele disponibile pana la momentul realizarii prezentei analize pentru

acest indicator, PIB-ul judetului Teleorman a avut o evolutie ascendenta in perioada
2003-2007. Este cunoscut insa faptul ca in perioada 2008- 2010 indicatorii de
dezvoltare economica au avut o evolutie descendenta la nivel national, fenomen care
s-a inregistrat si in judetul Teleorman, ceea ce poate duce la deductia ca dupa anul
2008 PIB-ul judetului a scazut.
Produsul intern brut al judetului Teleorman
Tabel nr. 38
Anii
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007

UM
Miliarde lei (ROL)
preturi curente

Judetul Teleorman

Milioane lei (RON)

preturi curente

5578.0
8553.3
1048.8
1787.7
2080.5
2450.2
3212.1
3402.1
3847.0
4796.4

Sursa: Anuarul statistic judetean

Figura nr. 11 PIB judetul Teleorman

55

Sursa: Anuarul statistic judetean

n ceea ce priveste forta de munca implicata in industrie, cele mai recente

date statistice disponibile reflecta inca un procent de aproximativ 30% din populatia
judetului in activitati industriale. Un exemplu elocvent este cazul municipiului Turnu
Magurele, unde majoritatea populatiei angajate lucreaza fie la combinatul Donau
Chem desi in anii dupa revolutie a avut numeroase restructurari , fie in fabricile de
tricotaje sau la Electroturis.
La nivelul anului 2010 a doua cea mai mare scadere a numarului de salariati
s-a inregistrat in industrie, de la 55.567 in aprilei 2009 la 50.863 in aprilie 2010 (cea
mai mare scadere a numarului de salariati fiind inregistrata in servicii). n anul 2009,
din punct de vedere al numarului de salariati pe sectoare industriale, primul loc este
ocupat, de asemenea, de industria alimentara, a bauturilor si tutunului in 2009, desi
in scadere de la 2.963 in 2008 la 2.201 angajati in 2009. Acelasi fenomen de crestere
s-a inregistrat si la nivelul salariatilor in industria produselor primare, de la 318 in
2008 la 1.396 in 2009. Un alt numar important de persoane lucreaza in industria
produselor textile si de tricotaje, a confectiilor de imbracaminte si a blanurilor, desi in
scadere, de la 2.172 in 2008 la 1.963 in 2009.
La nivelul anului 2009 a doua cea mai mare scadere a numarului de salariati
s-a inregistrat in industrie, de la 24.6 mii persoane in 2008 la 22 mii persoane in 2009
(cea mai mare scadere a numarului de salariati fiind inregistrata in servicii). n anul
2009, din punct de vedere al numarului de salariati pe sectoare industriale, primul loc
este ocupat, de asemenea, de industria alimentara, a bauturilor si tutunului in 2009.
Populatia ocupata civila, pe activitati ale economiei nationale - Mii persoaneTabel nr. 39
Judetul Teleorman
Total economie
Agricultura, vanatoare si
silvicultura
Industrie

2001 2002

2004

187

158.8 159.4 157.7 158.9 155

174

2005

2006

2007

2008

2009
153

123

107

93.4

94.7

88.7

87.2

84.8

84.9

26.9

27.9

26

24.4

24.6

24.4

24.6

22

56

din care:
Industrie extractiva
Industrie prelucratoare
Energie electrica si
termica, gaze si apa
Distributia apei; salubritate,
gestionarea deseurilor, activitati
de decontaminare
Constructii
Comert
Hoteluri si restaurante
Transport, depozitare si
comunicatii
Intermedieri financiare
Tranzactii imobiliare si alte
servicii
Administratie publica si aparare
nvatamant
Sanatate si asistenta sociala
Celelalte activitati ale economiei
nationale

5.6
19.3

5.4
20.6

4.9
18.9

4.1
18.6

3.5
19.2

2.9
20.2

2.8
18.7

2
16.7

1.9

2.2

1.7

1.9

1.5

0.8

0.8

2.3

2.5

2.9
10.2
0.4

2.1
11.5
0.9

2.7
10.9
0.6

2.1
12.4
0.6

3.4
13.4
0.7

3.6
14.1
1

4.1
13.6
0.7

3.5
13.7
0.7

4.6

3.8

4.5

4.4

4.6

0.7

0.8

0.8

0.7

0.7

0.8

0.7

0.7

3.3

3.8

3.9

4.5

4.7

0.6

0.6

3
5.9
4.5

3.1
5.7
5.2

3.4
5.8
5.1

3.5
5.4
5.2

3.6
5.4
5.6

4.1
5.4
5.7

4.7
5.6
5.6

4.9
5.9
5.6

1.5

1.7

2.5

2.5

2.6

2.9

5.4

Sursa: Anuarul statistic judetean

3.16.2. Agricultura si industria alimentara

Judetul Teleorman dispune de premise favorabile pentru realizarea unei
agriculturi productive. Desi agricultura reprezinta o ramura importanta a economiei
judetului Teleorman, potrivit opiniei generale nu este valorificata suficient pentru a
putea deveni un pilon real de sustinere a economiei locale. Totusi, analiza derulata la
nivelul judetului a permis identificarea unor initiative de asociere, prin care se poate
asigura dezvoltarea lantului valoric productie-procesare-comercializare, atat de
necesar pentru o agricultura competitiva.
nfiintarea asocierilor agricole se afla in stare incipienta, insa in ultimul timp au
fost constituite 2 cooperative cu sprijin din partea Directiei pentru Agricultura si
Dezvoltare Rurala si Prefectura Teleorman.
Datele furnizate de institutiile de profil arata totusi ca per ansamblu, la nivelul
judetului Teleorman se practica in majoritatea teritoriului agricultura de subzistenta si
semi-subzistenta, terenurile fiind caracterizate de un grad ridicat de faramitare. 81%
dintre fermele din judet sunt de mici dimensiuni, cu loturi cuprinse intre 1 si 5 ha.
La sfarsitul anului 2009, efectivul salariatilor in agricultura era de 84.9 mii
persoane (valoare ce reprezenta doar 56% din totalul salariatilor la nivelul judetului),
comparativ cu luna anul 2008, de 84.8 mii persoane, situatie asemanatoare cu
celelalte sectoare economice, un factor decisiv putand fi aici reprezentat de contextul
economic actual.
La sfarsitul anului 2009, castigul mediu net in agricultura, silvicultura si
piscicultura era de 918 lei (cu 47% mai putin fata de domeniul industriei si al
constructiilor), cu 82 % mai mic fata de nivelul total al economiei din judetul
Teleorman. Comparativ cu anul 2008, castigul salarial mediu net a scazut cu 7,8% (78lei.

57

Castigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitati ale economiei nationale total salariati Lei / salariat
Tabel nr. 40
Judetul Teleorman
Total economie
Agricultura, silvicultura si
pescuit
Industrie din care:
Industrie extractiva
Industrie prelucratoare
Energie electrica si
termica, gaze si apa
Distributia apei; salubritate,
gestionarea deseurilor,
activitati de decontaminare
Constructii
Comert
Hoteluri si restaurante
Transport, depozitare si
comunicatii
Intermedieri financiare
Tranzactii imobiliare si alte
servicii
Administratie publica si
aparare
nvatamant
Sanatate si asistenta sociala
Celelalte activitati ale
economiei nationale

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

291
362
466
560
669
760
841 1100
579

550

533

316
483
262

398
617
325

499
741
418

358

437

548

692

996

918

607
750
800
845 1106
1011 1336 1245 1396 2173
470
585
664
713
858

1114
2353
906

553

825 1232 1040

2009
1122

692

859 1025 1483

1542

962

810

215
187
174

264
226
179

396
346
249

440
348
296

515
450
401

621
483
405

919
672
693

1050
818
704

377

482

615

761

758

877 1033 1369

1360

620

805 1033 1352 1542 1835 2169 2410

2140

181

242

348

399

460

676

729

355

452

600

657

953 1227 1638 1884

1593

288
304

394
346

481
415

624
550

761
687

965
786

758 1099
910 1135

1254
1194

208

239

273

367

431

479

599 4348

4474

548

707
531
466

693

3.16.2.1. Potential funciar

Fondul funciar in judetul Teleorman are o suprafata totala de 578.978 hectare,
iar suprafata agricola masura 499.175 hectare in anul 2008, pe parcursul perioadei
analizate 2002-2008 inregistrand fluctuatii pozitive si negative, potrivit datelor
prezentate in tabelul de mai jos.
Datele disponibile in publicatia statistica Statistica Teritoriala 2009 prezentate
insa numai pana in anul 2007 arata ponderea cea mai mare a suprafetelor agricole si
arabile ale judetului, de 20% din media regionala.
Fondul funciar, dupa modul de folosinta ( la sfarsitul anului) hectare
Tabel nr. 41
Specificare
Suprafata totala a
fondului funciar
Suprafata agricola
Arabil
Pasuni
Fanete
Vii si pepiniere
viticole

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

578.978 578.978 578.978 578.978 578.978 578.978

578.978

497.549 499.459 498.963 499.844 499.184 499.184

454.036 453.559 453.063 454.387 453.799 454.879
31.204
35.671
35.671
35.142
35.196
35.476
717
602
602
761
737
1142

499.175
454.98
35.773
845

11.072

9.152

9.152

9.018

8.907

7.537

7.427

58

Livezi si pepiniere
pomicole
Paduri si alte
terenuri cu
vegetatie forestiera
Ape si balti
Alte suprafete

520

475

475

536

545

150

150

28.718

28.7

29.204

29.152

29.735

29.735

29.735

16.959
35.752

15.679
25.14

15.679
35.132

15.542
34.44

15.538
34.521

15.538
34.521

15.538
34.53

Sursa: Anuarul Statistic al judetului Teleorman, 2009

De asemenea, se poate constata si diminuarea numarului suprafetelor

ocupate de livezi si pepiniere pomicole, de la 520 hectare in anul 2002 ajungand la
doar 150 hectare in 2008, restul componentelor fondului funciar fiind caracterizate de
fluctuatii pozitive si negative.
Suprafata agricola reprezinta 86% in totalul fondului funciar, fiind urmata de
alte suprafete (6%), paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera (5%), ape si balti
(3%).
Suprafetele nelucrate din judetul Teleorman prezentate in tabelul de mai jos
reprezenta 0,88% din totalul fondului funciar si 1,02% din suprafata agricola, in anul
2008, iar in anul 2009 aceste suprafete masurau 3.997 ha, cu o diferenta de 1.086
ha fata de anul precedent, reprezentand 0,8% din suprafata estimata pentru anul
2009.
Suprafetele nelucrate in judetul Teleorman
Tabel nr. 42
Suprafete nelucrate in judetul Teleorman
(hectare)
2005
15.933

2006
12.142

2008
5.083

2009
3.997

Sursa: Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Teleorman

3.16.2.2. Principalele culturi

Din suprafata cultivata in anul 2008 (367.091 ha, in scadere fata de anul
precedent), aproximativ 97% era in proprietate integral privata iar principalele culturi,
potrivit datelor statistice erau urmatoarele:
cereale pentru boabe (grau si secara, orz si orzoaica, ovaz, porumb) 71,2%,
leguminoase pentru boabe (mazare, fasole) 0,3%,
plante uleioase (floarea soarelui, soia etc.) 22%,
cartofi 0,4%,
plante de nutret 6,6%,
alte legume 1,8%.
Datele furnizate de catre alte institutii judetene pentru anul 2009 includeau
printre principalele culturi si tutunul, cu 0,1% din totalul suprafetei cultivate, dar si
mustarul si coriandrul, care impreuna reprezentau 0,5%.
Totodata, in topul culturilor realizate in judetul Teleorman se aflau si plantele
energetice, unde cultura de porumb era bine reprezentata (25,4%), alaturi de rapita
(8,2%).
59

Toate culturile mentionate au fost caracterizate de fluctuatii importante in anul

2009, printre care si cultura de mazare, care a inregistrat o crestere de peste 25%,
rapita cu o crestere de 15%, dar si porumbul, cu o descrestere de peste 10%, s.a.
Apicultura este, de asemenea, o arie importanta a agriculturii in judetul
Teleorman, pentru care s-a dezvoltat un interes aparte, productia agricola de miere
extrasa inregistrand performante deosebite, dupa productia de carne si lapte.
3.16.2.3. Exploatatiile agricole
Centrul Judetean Teleorman din cadrul Agentiei de Plati si Interventie pentru
Agricultura (APIA) are in subordine alte cinci centre locale in Alexandria, Rosiori de
Vede, Turnu Magurele, Videle si Zimnicea. Potrivit datelor funizate de catre institutia
mentionata pentru anul 2009, fermierii arondati pe aceste centre locale sunt in numar
cel mai mare in localitatea Videle, situata in NE judetului, 10.244 fermieri, pe o
suprafata de 39.809 ha. n capitala judetului erau prezenti 6.082 fermieri, pe o
suprafata de 26.023 ha. Tot in anul 2009 au fost inregistrati 30.410 fermieri pe o
suprafata de 435.148 ha, care reprezenta 99,6% din suprafata arabila si 87% din
suprafata agricola estimata.
De asemenea, la nivelul judetului asocierile fermierilor (Societati Agricole,
Societati Comerciale, ntreprinderi Individuale, ntreprinderi Familiale, Asociatii
Familiale, Arendasi Persoane Fizice) totalizau un numar de 818 fermieri, pe o
suprafata de 327.587 ha, care reprezenta 75% din suprafata arabila totala, in anul
2009. Se poate observa numarul redus al acestor asociatii, dar care utilizeaza cea
mai mare parte a terenului arabil din judetul Teleorman; totusi, initiativele de asociere
in diverse forme (asociatii familiale, cooperative, grupuri de producatori etc.) trebuie
incurajate in continuare pentru a realiza accesul micilor fermieri pe piata si pentru
iesirea din regimul de subzistenta.
Diagrama care prezinta structura pe dimensiuni a fermelor din judetul
Teleorman (figura nr. 9) indica procentul mare al fermelor de dimensiuni mici cuprinse
intre 1 si 5 ha (81%), care utilizau in 2009 o suprafata destul de insemnata din totalul
suprafetei agricole, situatie care indica dezvoltarea agriculturii de subzistenta in
judet.
Figura nr. 12 Structura pe dimensiuni a fermelor din judetul Teleorman

Sursa: GEA Strategy&Consulting, 2010

60

Cea mai mare suprafata o foloseau insa fermele de peste 1000 ha.
Dimensiunea medie a fermei individuale in judetul Teleorman era de 2,36 ha/ferma in
anul 2009, valoare comparabila cu nivelul national, disponibil insa doar pentru anul
2007, unde 2,34 ha/ferma erau exploatate in medie de catre fermele individuale.
Dimensiunea medie a fermei/proprietatii in judetul Teleorman (14,32 ha), pe
categorii de ferme este expusa in tabelul de mai jos, datele fiind furnizate de catre
APIA, Centrul Judetean Teleorman.
Dimensiunea medie a proprietatii in judetul Teleorman, anul 2009
Tabel nr. 43
Ferma/proprietatea
Micii proprietari
Forme asociative

Dimensiunea medie
(hectare)
3,4
400,47

Sursa: Agentia de Plati si Interventii pentru Agricultura, Centrul Judetean Teleorman

n anul 2009 situatia asocierilor de ferme din judetul Teleorman se prezenta

astfel:
Figura nr. 13 Formele asociative din judetul Teleorman

Sursa: GEA Strategy&Consulting, 2010

Grupul de producatori, singurul existent in categoria formelor asociative din

judetul Teleorman este reprezentat de Asociatia TOBACCO GRUP PRODUCTION,
a cultivatorilor de tutun, formata din 5 membri.
Potrivit datelor furnizate de catre Directia pentru Agricultura si Dezvoltare
Rurala Teleorman, suprafata totala a acestor forme asociative era de 224.828 ha in
anul 2009, ceea ce indica o pondere de 45% din valoarea estimata a suprafetei
agricole, comparativ cu datele prezentate de catre Agentia de Plati si Interventie
pentru Agricultura, Centrul Judetean Teleorman, unde ponderea acestor asociatii era
de 75% din suprafata agricola. Diferenta dintre cele doua ponderi poate indica faptul
ca APIA include in categoria formelor asociative o gama mai larga de astfel de tipuri
de asocieri in agricultura, pe langa societatile comerciale, societatile agricole,
asociatii familiale, grupuri de producatori si intreprinderile familiale, intreprinderile
individuale si arendasi persoane fizice.

61

3.16.2.4. Productia agricola

Productia agricola de bunuri si servicii agricole
Tabel nr. 44
Judetul Teleorman
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008

Total
1000405
904386
893443
1716772
1191834
1298258
921339
1728981

Vegetala
mii lei
706632
534699
484117
1305382
717421
827193
448324
1186774

%
70.6
59.1
54.2
76.0
60.2
63.7
48.7
68.6

Animala
mii lei
273398
344760
333764
393284
469907
463402
461169
532469

%
27.3
38.1
37.4
22.9
39.4
35.7
50.1
30.8

Servicii agricole
mii lei
20375
24927
21562
18106
4506
7663
11846
9738

%
2.0
2.8
2.4
1.1
0.4
0.6
1.3
0.6

Sursa: Anuarul statistic judetean

Figura nr. 14 Productia agricola in judetul Teleorman

Sursa: GEA Strategy&Consulting, 2010

Diagrama ce prezinta productia agricola in judetul Teleorman, in perioada

2001-2008, conform datelor statistice indica o evolutie fluctuanta a acestui indicator,
de la o crestere de aproape 50% in anul 2004, la scaderi in urmatorii ani de 24-46%.
n anul 2008 productia agricola era de 1.728.981 mii lei preturi curente, inregistrand o
crestere de aproape 50% fata de anul precedent.
Figura 14 ilustreaza evolutia productiei agricole de bunuri si servicii in judetul
Teleorman in perioada 2002-2008, unde se poate observa ponderea ridicata a
62

productiei vegetale, care ajunge la 68,6% din totalul productiei la sfarsitul intervalului.
Pe toata perioada studiata productia vegetala inregistreaza fluctuatii pozitive si
negative, ca si celelalte ramuri, de altfel, cel mai productiv an la ramura vegetala fiind
anul 2004.
Productia animala a reprezentat 30,8% din totalul productiei din judetul
Teleorman, in anul 2008, iar serviciile agricole cca. 0,6%.
La nivel national procentele sunt asemanatoare cu cele prezentate pentru
judetul Teleorman in acelasi an:
Productia vegetala era de aprox. 68,3%;
Productia animala era de aprox. 30,6%;
Serviciile agricole erau de cca. 1,06% din totalul productiei nationale, procent
usor mai ridicat decat cel judetean.
3.16.2.5. Productia vegetala la principalele culturi
Productia vegetala la principalele culturi in judetul Teleorman (tone)
Tabel nr. 45
Anul

Cereale
boabe

1990 1020413
1995 1118212
2000
475217
2001 1218227
2002
810826
2003
326182
2004 1330201
2005
990636
2006
878341
2007
253848
2008
787414

Grau
Orz si
Porumb Floarea
si
orzoaica boabe soarelui
secara
434872
175277 402909
61210
488403
81682 545073
74279
365338
65724
42831
36127
696799
147447 367567
81070
396374
89079 323456
77716
106327
9803 207830
95534
703311
115166 501290 129019
575654
63838 346160
89691
521828
36632 314744
118917
188602
18091
44380
28012
520772
69762 188826
65630

Sfecla
de
Cartofi Struguri
zahar
114349 14258
15129
48236 16849
32680
4 19096
33162
120 21650
23256
- 17706
37027
1420 16566
32336
93 15676
24277
4537 22140
11975
3693 23469
28895
- 23214
9974
- 17133
31939

Fructe
13280
10609
9479
11919
8073
10531
5413
19295
10406
3781
5928

Sursa: Anuarul Statistic Teleorman 2009

Se poate constata o scadere brusca a nivelului productiei de cereale in anul

2007, cu aproximativ 71% fata de anul precedent, urmand ca in anul 2008 productia
sa revina pe trendul ascendent.
Urmatoarele culturi, in ordinea contributiei la productia totala erau in anul
2008: legumele, a caror medie pe cei trei ani analizati inregistreaza cel mai mare
nivel al productiei, dupa cereale; cultura de floarea soarelui, care a inregistrat o
revenire cu aproximativ 57% in anul 2008, dupa scaderea din anul 2007.
3.16.2.6. Zootehnia
Sectorul zootehnic este reprezentat de cresterea pasarilor, porcinelor,
ovinelor, bovinelor. n multe localitati rurale, dar si in orasele in care agricultura
reprezinta o ramura de traditie, cresterea animalelor este favorizata de o baza
furajera corespunzatoare.

63

Efectivele de animale au inregistrat fluctuatii semnificative in perioada 19902008. Astfel in perioada 1990-2003 sa inregistrat o scadere de aproximativ 37.6% pe
total capete, cea mai mare scadere inregistrandu-se la caprine de aproximativ
62,1%. In perioada 2004-2008 sa inregistrat o scadere de aproximativ 89,5% pe total
capete, insa in aceasta perioada se observa o scadere de 65,2% la porcine, iar la
bovine, ovine si caprine tendinta este de crestere. Comparand anii 2003-2004 se
constata o crestere de 31,3% pe total capete, insa crestere apare la efectivele de
porcine (97,6%) pe cand la bovine, ovine si caprine se inregistreaza o usoara
tendinta de scadere.
Efectivele de animale - capete
Tabel nr. 46
Anul
1990
1995
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008

Total
Bovine Porcine Ovine
880674 142800 317200 368900
571040
86608 185027 254626
391151
59769 145393 157066
329717
51752 128216 124826
357459
54001 135300 129116
330771
53809 118998 125799
434240
52693 235100 117560
435561
53315 225374 123075
410513
52788 200224 123770
453698
59253 198052 153358
388566
56852 153341 138366

Caprine
51774
44779
28923
24923
39042
32165
28887
33797
33731
43035
40007

Sursa: Anuarul Statistic Teleorman 2009

Figura nr. 15 Efectivele de animale din judetul Teleorman

Sursa: Anuarul Statistic Teleorman 2009

La nivelul judetului Teleorman, in unele dintre localitatile rurale (comunele

Seaca, Piatra, Lisa, Ciuperceni, Silistea s.a.) si orase (Turnu Magurele, Videle,
Zimnicea s.a.) au fost elaborate Strategii de Dezvoltare Locala, si se gasesc printre
tendinte de dezvoltare si relansarea sectorului agricol la nivel local. Astfel, in ceea ce
priveste sectorul zootehnic, in unele comune cresterea animalelor pentru cetateni

64

reprezinta o activitate practicata pentru consumul propriu, dar constituie si o sursa

importanta de venit. Totodata, productia animala realizata se situeaza la nivele relativ
ridicate, problema majora fiind legata de disfunctionalitatile privind valorificarea
principalelor produse.
Productia agricola animala la nivel judetean si national
Tabel nr. 47

Carne
Lapte
Lana
Oua
Miere
extrasa

Teleorman
National
U.M.
2006
2007
2008
2006
2007
2008
Tone greutate in
30.085 32.536 29.365
- 1.426.154
viu
mii hectolitri
1.552
1.529
1.558 64.607 61.048
59.006
tone
445
541
403 19.378 21.025
22.075
milioane bucati
252
247
243
7.429
6.522
6.692
tone
543
523
571 18.195 16.767
20.037

Sursa :Anuarul Statistic Teleorman 2009

Dinamica productiei agricole animale analizata pentru perioada 2006-2008

arata scaderea productiei de carne in anul 2008, fata de anul predecent, ajungand de
la 32.536 tone greutate in viu, la 29.365 tone greutate in viu, valoare care are o
pondere de aproximativ 2% din media nationala disponibila numai pentru anul 2008.
n ceea ce priveste nivelul regional, productia de carne din judetul Teleorman are o
contributie de aproximativ 9,8% la totalul productiei regionale (care insuma 299.126
tone greutate in viu).
Productia de lapte a inregistrat o crestere de 1,9 puncte procentuale in anul
2008 si reprezinta 2,6% din media nationala. Productia de oua si miere extrasa au
inregistrat, de asemenea fluctuatii pe parcursul perioadei si reprezinta 3,6% si
respectiv, 2,8% din nivelul productiei nationale.
n peroada recenta, intre 1 ianuarie-30 aprilie 2010, comparativ cu aceeasi
perioada a anului 2009 s-au inregistrat scaderi ale productiei obtinute si valorificate
de carne total (-10,16%), carne ovine (-36,31%), carne pasare (-26,13%), dar scaderi
importante au inregistrat si productia de lapte total (-10,67%), lapte vaca (-10,28%),
lapte capra (-22,71%) si la productia de oua (-11,79%).
Ultimele date expuse in Buletinul Statistic Lunar pentru perioada 1 ianuarie-30
aprilie 2010, prin Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Teleorman arata
urmatoarea structura a efectivelor de animale in judet, la 30 aprilie 2010: bovine
50.064 capete, porcine - 81.759 capete, ovine 139.983 capete, caprine - 53.608
capete, pasari 3.300.526 capete, cabaline 25.508 capete, iepuri 1.210 capete,
albine 29.785 familii.
Comparativ cu luna aprilie 2009 s-au inregistrat cresteri ale efectivelor de
caprine cu 993 capete (+ 1,89%) si ale efectivelor de pasari cu 995.586 capete
(+43,19%), dar si scaderi ale efectivelor de bovine cu 7.507 capete (- 13,04%),
porcine cu 8.324 capete (-9,24%), ovine cu 471 capete (-0,33%), cabaline cu 3.151
capete (-10,99%), iepuri cu 1.030 capete (-45,98%), albine cu 2.678 familii (-8,24%).
Figura nr. 18 indica structura efectivelor de animale in aprilile 2009, martie si
aprilie 2010, in judetul Teleorman.

65

Figura nr. 16 Structura efectivelor de animale in anii 2009 si 2010, in judetul Teleorman

Sursa: Buletinul Statistic Lunarl Teleorman, 2010

Se poate constata evolutia reprezentativa a efectivelor de bovine, cu cea mai

mare crestere in luna martie 2010.
3.16.2.7. Parcul de masini agricole
Referitor la dotarea parcului de tractoare si masini agricole, potrivit datelor
puse la dispozitie de catre Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Teleorman
pentru perioada 2005-2009, se pot observa fluctuatii pozitive si negative ale tuturor
utilajelor, in ultimul an inregistrandu-se o scadere usoara doar la parcul de tractoare
(de 5 tractoare in anul 2009 fata de anul precedent) si o scadere mai accentuata la
instalatiile pentru irigat (de 71 de instalatii in anul 2009 comparativ cu anul 2008).
Evolutia parcului de masini agricole in judetul Teleorman bucati
Tabel nr. 48
Denumirea utilajului
Tractoare
Pluguri
Grape cu discuri
Combine paioase
Combine porumb
Masini de amendamente
Semanatori paioase
Semanatori prasitoare
Masini erbicidat
Remorci
Instalatii irigat

2005
7.541
6.092
3.824
1.415
4
394
1.807
1.906
528
3.704
1.482

Evolutie utilaje 2005-2009

2006
2007
2008
7.551
7.367
7.4
6.248
6.263
6.231
3.947
3.952
3.97
1.425
1.423
1.441
4
4
4
399
403
407
1.827
1.841
1.841
1.918
1.956
1.931
532
549
616
3.704
3.704
3.71
1.081
971
622

2009
7.395
6.275
4.128
1.46
4
416
1.948
1.948
661
3.74
551

Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Teleorman

n municipiul Rosiori de Vede a functionat singura fabrica de reparatie a

utilajelor agricole din judetul Teleorman, care poate constitui un punct de plecare si
66

un factor important pentru revigorarea acestei industrii care sa permita imbunatatirea

procesului de mecanizare a productiei agricole locale.
3.16.2.8. Fondul forestier
Figura nr. 17 Evolutia fondului forestier in judetul Teleorman

Sursa:Anuarul Statistic Teleorman, 2009

Graficul privind evolutia fondului forestier in judetul Teleorman in perioada

2002-2008 indica fluctuatii ale suprafetei fondului forestier. Din suprafata totala a
acestui indicator (28,9 mii hectare in anul 2008), padurile ocupau 90,3% (din care,
categoria rasinoase 3,8% si foioasele, 86,5%) si alte terenuri 9,7%. Suprafata
fondului forestier la sfarsitul anului 2008 reprezenta doar 0,4% din fondul forestier
national.
n anul 2009, Directia Silvica Teleorman a avut in vedere lucrari de regenerare
a padurilor pe o suprafata totala de 374 ha, program care a vizat regenerarea tuturor
suprafetelor de pe care s-a recoltat masa lemnoasa, impadurirea terenurilor fara
vegetatie forestiera, precum si sprijinirea cu puieti forestieri a detinatorilor de teren,
persoane fizice si juridice care doreau infiintarea unor perdele forestiere de protectie.
De asemenea, la inceputul anului 2010, programul de regenerare a continuat,
suprafata impadurita fiind de 10 ha, respectiv 4 ha regenerari naturale si 6 ha
regenerari artificiale.

67

CAPITOLUL 4
MANAGEMENTUL DESEURILOR DIN JUDETUL
TELEORMAN
4.1. Implementarea unui mecanism de gestionare al deseurilor
Conform angajamentelor asumate de Romania in procesul de negociere la
aderarea la UE pe teritoriul judetului Teleorman este permisa realizarea si
functionarea unui singur depozit ecologic de deseuri municipale. S-a stabilit
amplasarea acestuia in localitatea Mavrodin datorita faptului ca aceasta permite
colectarea deseurilor din toate localitatile , localitatea fiind asezata in zona centrala a
judetului.
La elaborarea alternativelor s-a tinut cont de urmatoarele aspecte:
circa 66% din populatia judetului Teleorman locuieste in mediul rural
infrastructura rutiera in mediul rural este intr-o stare precara.
veniturile populatiei rurale sunt extrem de reduse datorita imbatranirii populatiei,
pensiilor reduse, numarului mare de locuitori care traiesc din venitul minim
garantat acordat de consiliile locale si agriculturii de subzistenta practicate.
n aceste conditii se vor avea in vedere alternativele care asigura viabilitatea
sistemului din punctul de vedere al gestionarii deseurilor atat din mediul rural cat si
din mediul urban.
Se va avea de asemenea in vedere asigurarea frecventei colectarii si
evacuarii deseurilor cu continut de deseuri biodegradabile, la cel mult 2 zile, in
anotimpul cald, conform Capitolului V al Normelor de igiena si recomandari privind
mediul de viata al populatiei, aprobate prin Ordinul nr. 536 / 1997 al ministrului
sanatatii.
n urma analizei comparative Asistenta Tehnica pentru proiectul ISPA 2002
/RO/16/P/PE/024 Sistem integrat de management al deseurilor in judetul
Teleorman a stabilit ca alternativa viabila pentru judetul Teleorman alternativa nr.
1 prin care tehnica de eliminare a deseurilor biodegradabile este
compostarea.
Se prevede construirea unui set nou complet de facilitati de colectare,
transport, reciclare, tratare si depozitare, compuse din:
Un sistem modern si eficient de colectare selectiva si transport al deseurilor bazat
pe normele europene, si care indeplineste standardele uniunii Europene;
O instalatie de sortare, in care materialele reciclabile hartia, carton, plastic,
sticla, metal din judet vor fi sortate, extragandu-se materialele reciclabile
pentru vanzare. Instalatia de sortare va fi contruita cu o capacitate de 7.500
t/an sau 25 t/zi si va fi localizata la Mavrodin,
Figura nr. 18 Schema management Teleorman

68

O statie de compostare pentru deseuri biodegradabile (resturi menajere organice)

si deseuri din parcuri si gradini, localizata la Mavrodin. Capacitatea statiei este
de 5.000 t/an.
Diseminarea in randul populatiei a compostarii in gospodaria proprie a deseurilor
biodegradabile prin instalatii de compostare individuale.
Un depozit central, localizat pe situl de la Mavrodin, ce va primi aproximatix
90.000 t/an sau 250 t/zi de deseu municipal solid. Depozitul va fi echipat cu un
sistem de impermeabilizare a bazei acestuia, instalatii de colectare si epurare
a levigatului precum si de colectare a gazului metan rezultat in urma
descompunerii deseurilor din depozit.
Figura nr. 19 Schema statiei de compostare

69

Spre rampa ecologic

3
2
De la sectorul
de sortare

100 m

140 m

1
i
Legend:
1. Platform de cntrire
2. Recepie deeuri
3. Preparare mecanic
4. Cldirea de digestie a deeurilor
5. Magazie compost brut
6. Platform de maturizare a deeurilor
7. Depozit compoast final
8. Atelier echipamente mecanice

4.2. Colectarea si transportul deseurilor

Estimarea numarului de echipamentelor pentru colectare si transport al
deseurilor s-a facut in cadrul proiectului ISPA 2002 /RO/16/P/PE/024 Sistemul de
management integrat al deseurilor din judetul Teleorman"; obiectivul acestui proiect
este acela de a pune bazele in judetul Teleorman a unui sistem eficient si modern de
colectare si transportare al deseurilor, pe baza si intrunind standardele Uniunii
Europene.
Colectarea si transportul deseurilor trebuie sa fie flexibile si capabile sa se
extinda si sa se imbunatateasca pentru a include optiuni pentru reciclare aditionala in
anii urmatori. Colectarea eficienta este parte esentiala a acestui proces de
gestionare integrata a deseurilor si este important sa se tina cont de caracteristicile
fizice ale reliefului si rutele de acces spre depozitul central la Mavrodin.

4.2.1. Colectarea deseurilor

n diferite documente de planificare a investitiilor existente pentru Regiunea 3
Sud Muntenia elaborate pentru masuri ISPA, pentru sistemele integrate de
gestionare a deseurilor din regiune, sunt precizate urmatoarele tehnici de colectare a
deseurilor menajere:
Colectare din poarta in poarta. optiunea presupune colectarea deseurilor din
locuintele individuale. Sistemul se bazeaza fie pe saci de colectare, fie pe
recipiente de colectare (pubele). Beneficiile acestui sistem includ:
(i) confortul locatarilor;

70

(ii) dorinta locuitorilor de a-si asuma raspunderea depozitarii adecvate a

deseurilor inainte de colectarea acestora. Principalul dezavantaj este ca necesita
costuri mai mari decat sistemele bazate pe europubele.
Europubele de 240 litri in vecinatatea locuintelor. Acesta optiune presupune
folosirea pubelelor cu roti pentru colectarea deseurilor. Beneficiile acestei
optiuni sunt:
(i) uzura mica a recipientilor;
(ii) manevrare facila ;
(iii) confort imbunatatit pentru locuitori.
Containere cu roti de 1100 de litri. Acest sistem permite stocarea unui volum mai
mare de deseuri. Utilizarea acestui sistem este des intalnita in Europa de Est
si este preferat de multi operatori privati. Beneficiile includ rezistenta
containerelor si un confort sporit pentru locuitori. Aceste containere sunt mai
greu de manevrat in comparatie cu europubelele.
Mini-autogunoiere
in
apropierea
apartamentelor.
n
acest
sistem,
miniautogunoierele sunt golite in vehiculele de colectare, permitand stocarea
unor volume mari de deseuri.
Mini-autogunoiere pentru transfer. n acest sistem, deseurile din minibasculante
sunt incarcate in vehiculele de colectare. Acest sistem este folosit indeosebi in
Europa de Est. Sistemul nu favorizeaza eficienta si calitatea serviciilor.
Colectarea cu vehicule cu remorca. Tractoarele cu remorca sunt o optiune
practica pentru zonele rurale. Sistemul are avantajul accesului pe strazi
nepavate, intretinere si reparatii usoare a vehiculelor. Sistemul este mai
costisitor decat colectarea cu ajutorul mijloacelor hipo.
Colectarea selectiva a deseurilor reciclabile (inclusiv deseuri de ambalaje) se
poate realiza individual, prin puncte sau centre de colectare. Colectarea individuala
se poate realiza fie in amestec, fie pe tip de material, cu exceptia hartiei si cartonului.
Sistemul de colectare selectiva propus este de aceea o combinatie de
colectare la punct fix si selectarea la sursa deoarece nu se pot face investitii foarte
mari care ar duce la cresterea costurilor si depasirea pragului de suportabilitate al
populatiei.
Hartia si cartonul, plasticul si PET-urile, din cauza tintelor foarte ridicate de
reciclare si a cerintelor de calitate impuse de reciclatori, vor fi colectate separat.
n diferite documente de planificare a investitiilor existente pentru Regiunea 3
Sud Muntenia elaborate pentru masuri ISPA, pentru sistemele integrate de
gestionare a deseurilor din regiune, sunt precizate urmatoarele tehnici de colectare a
deseurilor menajere:
Colectare din poarta in poarta". optiunea presupune colectarea deseurilor din
locuintele individuale. Sistemul se bazeaza fie pe saci de colectare, fie pe
recipiente de colectare (pubele). Beneficiile acestui sistem includ:
o confortul locatarilor;
o dorinta locuitorilor de a-si asuma raspunderea depozitarii adecvate a
deseurilor inainte de colectarea acestora. Principalul dezavantaj este ca
necesita costuri mai mari decat sistemele bazate pe europubele.
71

Europubele de 240 litri in vecinatatea locuintelor. Acesta optiune presupune

folosirea pubelelor cu roti pentru colectarea deseurilor. Beneficiile acestei
optiuni sunt:
o uzura mica a recipientilor;
o manevrare facila ;
o confort imbunatatit pentru locuitori.
Containere cu roti de 1100 de litri. Acest sistem permite stocarea unui volum mai
mare de deseuri. Utilizarea acestui sistem este des intalnita in Europa de Est
si este preferat de multi operatori privati. Beneficiile includ rezistenta
containerelor si un confort sporit pentru locuitori. Aceste containere sunt mai
greu de manevrat in comparatie cu europubelele.
Mini-autogunoiere in apropierea apartamentelor. n acest sistem, miniautogunoierele sunt golite in vehiculele de colectare, permitand stocarea unor
volume mari de deseuri.
Mini-autogunoiere pentru transfer. n acest sistem, deseurile din minibasculante
sunt incarcate in vehiculele de colectare. Acest sistem este folosit indeosebi in
Europa de Est. Sistemul nu favorizeaza eficienta si calitatea serviciilor.
Colectarea cu vehicule cu remorca. Tractoarele cu remorca sunt o optiune
practica pentru zonele rurale. Sistemul are avantajul accesului pe strazi
nepavate, intretinere si reparatii usoare a vehiculelor. Sistemul este mai
costisitor decat colectarea cu ajutorul mijloacelor hipo.
Colectarea selectiva a deseurilor reciclabile (inclusiv deseuri de ambalaje) se
poate realiza individual, prin puncte sau centre de colectare. Colectarea individuala
se poate realiza fie in amestec, fie pe tip de material, cu exceptia hartiei si cartonului.
Sistemul de colectare selectiva propus este de aceea o combinatie de colectare la
punct fix si selectarea la sursa deoarece nu se pot face investitii foarte mari care ar
duce la cresterea costurilor si depasirea pragului de suportabilitate al populatiei.
Hartia si cartonul, plasticul si PET-urile, din cauza tintelor foarte ridicate de
reciclare si a cerintelor de calitate impuse de reciclatori, vor fi colectate separat.
4.2.1.1. Colectarea selectiva a materialelor reciclabile
n vederea realizarii tintelor propuse privind colectarea selectiva a materialelor
reciclabile proiectului ISPA 2002 /RO/16/P/PE/024 Sistemul de management integrat
al deseurilor din judetul Teleorman" prevede un sistem de colectare dual" care
permite preselectarea deseurilor la sursa prin montarea a doua sau mai multe
recipiente pentru colectarea separata a materialelor reciclabile (hartie, sticla, material
plastic, etc.) si recipiente pentru deseuri mixte.
La depozitul ecologic de la Mavrodin este amplasata o statie de sortare.
Deseurile selectate sunt trecute prin statia de sortare, selectate pe categorii, balotate
si valorificate catre agentii economici specializati. Celelalte deseuri neselectate se
vor depune in depozit. Deseurile necompostabile vor fi transformate in compost.
Colectare selectiva a deseurilor (PET-uri, hartie, carton si sticla) se va face in
cele 5 centre urbane si in 14 localitati rurale incepand cu anul 2008.
In total sunt 940 puncte colectare deseuri la nivel de judet, din care:
72

478 puncte de precolectare deseuri ( colectare selectiva), din care:

o 464 puncte de precolectare in mediul urban- care se doteaza cu: 3
containere de 1,1mc pentru deseuri mixte,deseuri biodegradabile, 3 pubele
de 240 l pt.: hartie,PET, carton sticla si fier;
o 14 puncte de precolectare deseuri in mediul rural care se doteaza cu: 3
containere de 1,1mc pentru deseurile biodegradabile, 3 pubele de 240 l
pentru.: hartie, PET, carton, sticla si fier;
462 puncte colectare deseuri mixte (neselectate) in mediul rural dotate cu 6
containere de 1,1 mc.
4.2.1.2. Colectarea deseurilor menajere in zonele urbane
Se propune modificarea actualului sistem de colectare a deseurilor folosind
containere de 4 mc, transportate de vehicule. Acesta va fi abandonat. Transportul
deseurilor va fi facut cu autocompactoare de colectare a deseurilor, echipate
corespunzator pentru incarcarea, compactarea si descarcarea pubelelor de gunoi de
240 l si a containerelor de 1.1mc.
Proiectul ISPA, aflat in implementare si legislatia de mediu actuala prevede ca
starea tehnica a punctelor de colectare existente sa fie imbunatatita si modernizata
(platforme betonate externe) si ca numarul acestor puncte sa creasca acoperind
necesarul echilibrat pentru populatia fiecarei zone.
Fiecare casa in parte (nu la blocuri) in fiecare din cele 5 orase si municipalitati
vor fi furnizate pubele de 240 l pentru colectarea deseurilor.
Contractorul va colecta deseurile din punctele de colectare ce deservesc
blocurile si de la fiecare casa in parte conform legislatiei si le va transporta la
depozitul de la Mavrodin. Numarul total de puncte de precolectare, numarul de case,
numarul de containere de 1,100 l si numarul de pubele de 240 l este prezentat mai
jos.
Numarul de pubele necesar pentru colectarea deseurilor
Tabel nr. 49
Nr.
crt.
1
2
3
4
5

Localitate in
zona urbana
Alexandria
Rosiorii de
Vede
Turnu Magurele
Zimnicea
Videle
Total urban
Rural
Total judet

Nr. de puncte de
colectare
planificate
99
109
118
65
73
464
476
940

Nr. Case
individuale
4,150
6,200
4,800
3,565
3,200
21,915

Nr. Cerut de
Nr. Cerut de
cotainere de
pubele de
1.100 l
240 l
297
4.150
327
6.200
354
195
219
1.392
2.108
3.500

4.800
3.565
3.200
21.915
1.285
23.200

Punctele de precolectare a deseurilor sunt constituite dintr-o platforma

betonata cu dimensiunile 8x2,5 m, imprejmuita pe trei laturi cu plasa din sarma.
mbunatatirile planificate pentru punctele de precolectare cuprind:

73

Modernizarea spatiilor existente in scopul realizarii de colectare selectiva a

deseurilor;
Instalatii de furnizare de apa si canalizare vor fi montate in scopuri igienice;
Puncte noi de precolectare a deseurilor vor fi astfel organizate pentru a reduce
distantele pana la locuinte.
Puncte de precolectare - zona urbana
Tabel nr. 50
Nr.
crt.
1
2
3.
4
5

Localitatea
Oras Alexandria
Oras Rosiorii de
Vede
Oras Videle
Turnu Magurele
Zimnicea

Amplasament

Suprafata

Nr. puncte de
precolectare

In intravilanul municipiului
Alexandria
Domeniul public

20 mp

2080 mp

104

Domeniu public
Domeniu public
Domeniu public

1300 mp
3080 mp
2040 mp

65
154
102

4.2.1.3. Colectarea deseurilor menajere in zonele rurale

In prezent nu exista puncte de colectare in zonele rurale (92 comune).

Prin acest proiect se vor realiza 476 puncte de colectare pe teritoriul
administrativ al localitatilor prevazute cu containere de 1,100 l .
Amplasarea punctelor de pre-colectare din comune se va face in zonele
comercial-sociale (primarie, camin cultural etc.).
Figura nr. 20 Plan de amplasare a statiilor de colectare din judetul Teleorman

74

75

Puncte de colectare - zona rurala

Tabel nr. 51
Nr.
crt.

Localitatea

7
8
9

Com. Babaita
Sat Babaita
sat Merisani
Com.Balaci
Sat Balaci
Sat. Tecuci
Sat Burdeni
Com.Beciu sat Beciu
Sat Smardan
Sat Birsesti
Com. Beuca
Sat Beuca
Sat Plopi
Com. Blejesti
Sat Blejesti
sat Sericu
Sat Baciu
Com. Bogdana
Sat Bogdana
Sat Urluiu
Sat Brosteanca
Sat Ulmeni
Com.Botoroaga
Sat Botoroaga
Sat Valea Ciresului
Sat Calugaru
Sat Tunari
Sat Tirnava
Com Bragadiru
Com. Brinceni

Com. Bujoreni
Sat Bujoreni
10 Sat Prunaru
11
12

Com. Bujoru
Com. Buzescu

Com.Calinesti
Sat Calinesti
Sat Licurici
Sat Antonesti
Sat Copaceanca
13 Sat Marita
14 com.Calmatuiu
Sat Calmatuiu
satCaravaneti
sat Bujoru

Amplasament

Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public

Nr. puncte de
colectare

Suprafata
20 mp
20 mp
20 mp
20 mp
20 mp

80 mp

914 mp
880 mp

60 mp

80 mp

100 mp

20 mp

20 mp

20 mp
20 mp

20 mp

30 mp

100 mp

Domeniu
public

Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public

Domeniu
public

120 mp
2
1
1

76

sat N.Balcescu
Com. Calmatuiu de
sus
Sat Calmatuiu de sus
Sat Ionascu
15 Sat Bacalesti
16

Com Cervenia

Com. Ciolanesti
Sat Ciolanesti Vale
Sat Baldovinesti
17 Sat Ciolanesti Deal
Com. Ciuperceni
Sat Ciuperceni
18 Sat Poiana
19

20

21

22

23

24
25

26

27

28
29

Com. Contesti
Com. Cosmesti
Sat Cosmest
Sat Ciuperceni
Com Cringeni
Sat Cringeni
Sat Balta Sarata
Sat Dorobantu
Sat Stejaru
Com. Cringu
Sat Cringu
Sat Secara
Com. Crevenicu
Sat Crevenicu
Sat Radulesti
Com. Didesti
Sat Didesti
Sat Nou
Sat nsuratei
Com. Dobrotesti
Sat Merisani
Com. Dracea
Sat Dracea
Sat Zlata
Sat Florica
Com. Dracsenei
Sat dracsenei
Sat Dracsani
Sat Odobeasca
Sat Satul Vechi
Com. Draganesti de
Vede
Sat Draganesti de
Vede
Sat Vacaresti
Sat Magura cu liliac
Com. Draganesti
Vlasca

Domeniu
public

60 mp

20 mp

60 mp

40 mp

20 mp

60 mp

80 mp

Domeniu
public

40 mp

Domeniu
public

100 mp

2
1

Domeniu
public

60 mp

140 mp

60 mp

60 mp fiecare
platforma

60 mp

60 mp

Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public

Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public

Domeniu
public

Domeniu

77

30

31

32

33

34

35
36
37
38

Sat Draganesti Vlasca

Sat Vaceni
Sat Comoara
Com Frasinet
Sat Frasinet
Sat Clanita
Com Frumoasa
Sat Frumoasa
Sat Cervenia
Sat Pauleasa
Com. Furculesti
Sat Furculesti
Sat Mosteni
Sat Spatarei
Sat Voievoda
Com. Galateni
Sat Galateni
Sat Biscoveni
Sat Gradisteanca
Com. Gratia
Sat Gratia
Sat Ciurari Deal
Sat Draghinesti
Com. Islaz
Sat Islaz
Sat Moldoveni
Com. Izvoarele
Com. Lisa
Com. Lita

Com. Lunca
Sat Lunca
39 Sat Prundu
Com. Magura
Sat Magura
40 Sat Guruieni
41

Com. Maldaieni

Com.Mirzanesti
Sat Mirzanesti
Sat Valea Parului
Sat Cernetu
42 Sat Teleormanu
43

Com. Mavrodin

Com. Mereni
Sat Stefeni
Sat Merenii de Sus
44 Sat Merenii de Jos
45

Com. Mosteni

public
Domeniu
public

40 mp

Domeniu
public

60 mp

80 mp

Domeniu
public

80 mp

Domeniu
public

80 mp

Domeniu
public

40 mp

40 mp

40 mp

20 mp

80 mp

3
1

40 mp

20 mp

160 mp

80 mp

150 mp

20 mp

Domeniu
public

Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public

Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public

78

46

47

48

49

50

51
52
53
54

Com. Nanov
Com. Nasturelu
Sat Nasturelu
Sat Zimnicele
Com.Necsesti
Sat Necsesti
Sat Gardesti
Sat Belciug
Com. Nenciulesti
Sat Parul Rotund
Sat Nenciulesti
Com.Olteni
Sat Olteni
Sat Perii-Brosteni
Com. Orbeasca
Sat Orbeasca de Jos
Sat Orbeasca de Sus
Sat Laceni
Com.Peretu
Com.Plosca
Com.Pietrosani

Com.Plopii Slavitesti
Sat Brancoveanca
Sat Plopii Slavitesti
55 Sat Dudu
56

Com. Piatra

Com. Poeni
Sat Poeni
Sat Catunu
Sat Bratesti
Sat Vatasi
Sat Preajba
Sat Banov
57 Sat Tavarlau
58

59

60

61
62

Com Poroschia
Com. Purani
Sat Puranii de sus
Sat Puranii de jos
Com. Putineiu
Sat Putineiu
Sat Carlomanu
Sat Baduleasa
Com. Radoiesti
Sat Radoiesti Vale
Sat Radoiesti Deal
Sat Radoiesti Cetate
Com.Rasmiresti

Domeniu
public
Domeniu
public

40 mp

40 mp

Domeniu
public

60 mp

Domeniu
public

40 mp

Domeniu
public

80 mp

Domeniu
public

60 mp

20 mp

40 mp

20 mp

60 mp

20 mp

140 mp

40 mp

12 puncte
precolectare

40 mp

Domeniu
public

60 mp

Domeniu
public

60 mp

Domeniu

40 mp

Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public

Domeniu
public
Domeniu
public

79

Sat Rasmiresti
Sat Ludaneasca
Com.Saceni
Sat Butculesti
Sat Saceni
63 Sat Ciurari
64
65

66

67

68

69

70
71

Com.Saele
Com.Salcia
Com.Sirbeni
Sat Sirbeni
Sat Udeni
Sat Sirbeni de jos
Com.Scrioastea
Sat Scrioastea
Sat Brebina
Sat Cucueti
Com.Scurtu Mare
Sat Scurtu
Sat Scurtu Slavesti
Sat Drecesti
Sat Albeni
Sat Valea Postei
Sat Negrilesti
Com.Seaca
Sat Seaca
Sat Navodari
Com.Segarcea Vale
Sat Segarcea Vale
Sat Olteanca
Sat Segarceal Deal
Com.Sfintesti

Com.Silistea
Sat Silistea
Sat Silistea Mica
72 Sat Butesti
73
74
75

Com.Silistea-Gumesti
Com.Slobozia Mandra
Com.Smirdioasa

Com.Stejaru
Sat Gresia
Sat tejaru
Sat Socetu
76 Sat Bratcov
Com.
Storobaneasa
Sat Storobaneasa
77 Sat Beiu

public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public

75 mp

20 mp

60 mp

60 mp

60 mp

120 mp

40 mp

250 mp, din care:

100 mp
50 mp
100 mp

20 mp

60 mp

20 mp

20 mp

40 mp

160 mp

40 mp

Domeniu
public

Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public

Domeniu
public

80

78

Com.Suhaia

Com.Talpa
Sat Linia Costi
Sat Talpa Ograzile
Sat Rotaresti
Sat Biscoveni
79 Sat Talpa Postei
Com.Tatarestii de Jos
Sat Zlotesti
Sat Tartasestii de jos
Sat Lada
Sat Negoenii jos
80 Sat Negrenii sus
Com.Tatarestii de Sus
Sat Udupu
Sat Tartasestii de Sus
81 Sat Dobreni
82
83

84

85

86

87

88
89

Com.iganesti
Com.Traian
Com.Trivale Mosteni
Sat Trivale- Mosteni
Sat Bratasani
Sat Deparati
Com.Troianu
Sat Troianu
Sat Vatra
Com.Uda Clocociov
Uda Paciurea
Uda Clocociov
Com.Virtoape
Sat Virtoape de jos
Sat Virtoape de jos
Sat Garagau
Com.Vedea
Sat Vedea
Sat Cosoteni
Sat Albesti
Sat Dulceanca
Sat Meri
Com.Viisoara

Com.Vtanesti
Sat Schitu-Poenari
Sat Vitanesti
Sat Purani
90 Sat Silistea
91

Com.Zimbreasca

Domeniu
public
Domeniu
public

20 mpx6

100 mp

140 mp

60 mp

20 mp

20 mp

60 mp

Domeniu
public

40 mp

Domeniu
public

20 mp

Domeniu
public

60 mp

100 mp

80 mp

80 mp

20 mp

Domeniu
public

Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public
Domeniu
public

Domeniu
public

Domeniu
public
Domeniu
public

Domeniu
public

81

4.2.2. Transportul deseurilor

Transportul deseurilor menajere
Atat colectarile urbane cat si cele rurale vor fi facute dupa standarde moderne
cu Vehicule de Colectare a Deseurilor (VCD-uri) etanse si cu un raport de
comprimare a volumului de deseu colectat de 1/5. Acestea vor elimina vechile
mijloace de transport care nu mai corespund cerintelor de mediu.
Proiectul ISPA cuprinde achizitionare unui numar de 37 autocompactoare de
16 mc si utilizarea lor de catre operatorul de servicii ce va colecta si transporta
deseurile de pe raza intregului judet la depozitul ecologic, autorizat de la Mavrodin. n
afara de aceste vehicule, pe raza municipalitatilor vor opera pentru curatarea
strazilor un numar de 6 vehicule de curatare cu aspirare.
Transportul deseurilor voluminoase
Deseurile voluminoase (lemn, paturi, saltele, frigidere, televizoare, etc) care
nu pot fi ridicate de catre sistemul de colectare obisnuit vor fi colectate separat.
Operatorul va colecta deseurile voluminoase de la punctele de colectare special
amenajate care deservesc blocurile si de la fiecare casa in parte si le va transporta la
societati specializate pentru reciclarea acestora sau la depozitul Mavrodin.
Transportul deseurilor din parcuri si gradini
Operatorul va colecta deseurile din parcuri si gradini produse de
municipalitatile judetului si le va transporta la statia de compostare din zona
Mavrodin. Deseurile din parc (in principal deseuri vegetale) produse de fiecare din
cele cinci municipalitati vor fi colectate si reciclate ca ingrasamant.
Transportul deseurilor menajere periculoase
n cadrul proiectului ISPA aflat in derulare , Asistenta Tehnica a elaborat printrun raport final emis in iunie 2007 "Strategia pentru deseuri periculoase" in cadrul
careia obiectivul principal il constituie separarea fluxurilor de deseuri periculoase de
deseurile nepericuloase.
Deseurile periculoase colectate in puncte special amenajate vor
transportate si stocate temporar inainte de tratarea si neutralizarea acestora.

fi

Transportul namolurilor rezultate de la Statia de Epurare a Apelor Uzate

Managementul namolului din statiile de epurare va fi realizat de catre
operatorul regional de apa potabila si apa uzata SC APA SERV SA, operator infiintat
la nivelul celor cinci localitati urbane si care va asigura serviciile de furnizare apa
potabila si colectare/epurare apa uzata incepand cu data de 1 ianuarie 2008.
Directiva de Depozitare (1999/31/EC) cere tuturor Statelor Membre sa dezvolte
strategii nationale de a reduce deseurile biodegradabile in timpul depozitarii.
n conformitate cu Strategia nationala privind gestiunea deseurilor, nu se va
mai permite depozitarea namolurilor nestabilizate provenite de la statiile de epurare,
datorita legislatiei privind depozitarea si datorita faptului ca Romania trebuie sa isi
indeplineasca obiectivele de reducere a cantitatilor de deseuri biodegradabile
depozitate. Ca urmare se incurajeaza folosirea in agricultura a namolurilor provenite
de la statiile de epurare, atat timp cat nu sunt puse in pericol calitatea solului si
produsele agricole obtinute.

82

Responsabilitatile privind folosirea namolurilor provenite de la reteaua de

canalizare in agricultura sunt stabilite in Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii
Durabile nr. 344/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
Operatorul de apa si canalizare are obligatia, conform Ordinului nr. 344/2004,
sa trateze namolul , sa identifice utilizatorul de namol , sa precizeze compozitia si
caracteristicile namolurilor, conform indicatorilor de caracterizare a namolurilor din
ordin, sa asigure transportul si imprastierea namolului pe terenul agricol numai pe
baza permisului de aplicare a namolului, emis de autoritatea de protectie a mediului.
Mentionam ca depozitul ecologic de la Mavrodin nu are proiectata o capacitate
suficienta pentru compostarea namolului inainte de a fi depozitat .
Transportul deseurilor din constructii si demolari
Deseurile din constructii si demolari (caramizi, beton, tencuieli, tigle, lemn) vor
fi sortate si prelucrate in vederea valorificarii, ramanand ca fractiile nevalorificabile sa
fie eliminate controlat:
se va intari controlul si inaspri din punct de vedere legal autorizarea societatilor
de constructii;
se vor aplica tarife speciale la eliminarea deseurilor din constructii si demolari;
populatia va trebui sa fie informata si sa se conformeze noilor practici, chiar daca
acestea vor presupune cheltuieli suplimentare.
Transportul se va face atat de catre operator cat si de producatorii de deseuri.
Maturarea si curatarea strazilor
Datorita nevoilor importante de a imbunatati situatia actuala a curatarii
strazilor in 5 zone urbane ale judetului , operatiune care nu este efectuta astazi cu un
nivel adecvat al calitatii (partial maturatul stazilor se face de manual sau deloc),
beneficiarul a decis sa obtina urmatoarele vehicule de curatare a strazilor din orase.
Vehicule de curatat strazi
Tabel nr. 52
Nr.
Crt.

Zona
destinata

Alexandria

2
3

Rosiorii de
Vede
Turnu
Magurele

Zimnicea

Videle

Tipul vehiculului
Vehicule de curatat strazi (cu
matura si aspirator)
Curatarea apelor cu plug
Vehicule de curatat strazi (cu
matura si aspirator)
Curatarea apelor cu plug
Vehicule de curatat strazi (cu
matura si aspirator)
Curatarea apelor cu plug
Vehicule de curatat strazi (cu
matura si aspirator)
Curatarea apelor cu plug
Vehicule de curatat strazi (cu
matura si aspirator)

Cantitatea
conform
Caietului de
Sarcini si
Oferte
2

3
1

3
1

3
1

1
1

Cantitatea conform
Memorandumului
de Finantare

83

TOTAL

Curatarea apelor cu plug

Vehicule de curatat strazi (cu
matura si aspirator)
Curatarea apelor cu plug

1
6

11

Deseurile rezultate de la maturarea strazilor vor fi colectate si stocate in

containere. Operatorul va colecta deseurile de la maturarea strazilor si le va
transporta la depozitul Mavrodin.
Frecventa de ridicare propusa pentru acestea va fi in conformitate cu
prevederile legislatiei romane
Doua categorii de deseuri stradale vor fi precolectate dupa cum urmeaza:
Deseurile similare cu cele menajere vor fi precolectate in tomberoane stradale
plasate in intersectii si in cele mai aglomerate zone ale orasului, tomberoanele
stradale vor fi descarcate in pubele de 240 l. Pubelele vor fi asezate in strada
cu puncte de precolectare infiintate in acest scop.
Maturarea strazilor va fi realizata cu masini de curatat cu maturi de pe strazile cu
pavaj bun in pubele de 240 l, sau containere de 1.1mc, in zonele unde
maturatul e facut manual.
Pubelele pentru deseurile stradale sunt golite periodic la maxim 2 zile vara (1
Aprilie - 1 Octombrie) si o data la 3 zile iarna (1 Octombrie - 1 Aprilie). Prin proiectul
ISPA punctele de pre-colectare stradale vor fi
imbunatatite si mordernizate iar
numarul lor va trebui sa creasca conform tabelulului urmator.
Punctele de pre-colectare stradala
Tabel nr. 53
Crt.
No.
1
2
3
4
5

Localitatea
Alexandria
Rosiorii de Vede
Turnu Magurele
Zimnicea
Videle
Total

Numarul necesar Numarul sugerat de

de puncte de
puncte de
precolectare
precolectare
stradale (pcs.)
stradale (pcs.)
70
50
47
35
47
35
47
25
30
20
219
165

Suprafata /
bucata
m2/bucata

Total m2

10
10
10
10
10
10

500
350
350
250
200
1,650

4.3. Statii de transfer a deseurilor urbane

Statiile de transfer sunt spatii de depozitare provizorie, special desemnate in
care deseurile sunt colectate si transferate apoi in alte vehicule, micsorand astfel
costul de transport si reducand necesitatea de a construi multe depozite, ceea ce ar
fi foarte costisitor. n general, statiile de transfer sunt construite pentru distante de
peste 60 km si volumele anuale de deseuri de peste 10.000 tone. Pentru a fi
justificate din punct de vedere economic, statiile de transfer ar trebui sa genereze
economii de transport mai mari decat costurile de operare si pot servi ca puncte de
colectare pentru anumite fluxuri de deseuri, ca de exemplu:deseuri de ambalaje,
deseuri verzi, deseuri voluminoase, DEEE, deseuri periculoase din gospodarii etc.
n principiu, intr-o statie de transfer se desfasoara 3 operatiuni principale:
84

predare (tipul de predare);

pregatire (transbordare cu sau fara comprimare);
incarcare (corespunzator tipului de mijloc de transport folosit in continuare).
Predarea
Predarea deseurilor se poate face doar cu ajutorul autovehiculelor
administratiei locale sau, inunele cazuri, cu autovehicule private. Daca autovehiculele
private au permisiunea de a livra direct deseuri, este necesar sa se prevada, pe
langa un cantar si o casa de marcat, locuri de descarcare suplimentare
corespunzatoare autovehiculelor private care au dreptul sa livreze.
Pregatirea
Prin pregatire in cadrul operatiunii de transbordare a deseurilor se intelege
manipularea deseurilor dupa predare in cadrul statiei de transfer. Deseurile pot fi
incarcate direct sau dupa ce au fost in prealabil stocate temporar intr-un buncar si
compactate sau nu in mijloacele de transport pentru distante mari.
ncarcarea si descarcarea mijloacelor de transport
Modul de incarcare depinde de mijlocul de transport folosit. Transportul la
distanta se poate face pe cai rutiere, navale sau feroviare. Predarea deseurilor se
face de regula cu autovehicule rutiere. i transportul la distanta al deseurilor este
indicat a se face de regula pe cai rutiere. n cazul transportului rutier containerele de
capacitate mare montate pe vehicul se incarca direct.
Proiectul ISPA 2002 /RO/16/P/PE/024 Sistemul de management integrat al
deseurilor din judetul Teleorman" nu prevede realizarea de statii de transfer in cadrul
judetului Teleorman. Se propune totusi, construirea a cel putin 6 statii de transfer
amplasate in urmatoarele locatii:
Amplasarea statiilor de transfer
Tabel nr. 54
Nr.
Localitatea Amplasament
crt.
1
Municipiul
Tarlaua 45, la
Alexandria
drumul de
centura
2
Oras Turnu
Magurele
3

Oras Rosiorii zona Spital TBC

de Vede

Oras
Zimnicea

Oras Videle

Suprafata

Aprobat /nr.

Vecini

10.000 mp Primaria Municipiului

Alexandria nr. 21617
din 28.11.2008
Primaria orasului
-Directia Tehnica,
nr.28014/28.11.2008
10000 mp HCL nr 134 din
13.08.2008

N- spitalul TBC
V- DJ612 spre
Cringeni E si S teren prop privata
DN 5 C
Primaria orasului
S - FNC ,raul
Zimnicea-Giurgiu
Zimnicea nr. 19787 din Pasarea Vla FNC
18.11.2008
cartier de locuinte
E - teren agricol
N- teren agricol
Tarlaua 37 , la
18.285 mp Primaria orasului
N- De 431
DE 431
Videle nr. 13216 din
19.11.2008

85

Comuna
Ciolanestideal

n zona fostului
cazan de tuica

Primaria comunei , nr.

5086 din 27.11.2008

Statiile de transfer pentru deseuri joaca un rol important in sistemul general de

management al deseurilor, servind drept legatura intre programul comunitar de
colectare a deseurilor menajere si asimilabile si locatia finala pentru depozitarea
deseurilor.
Daca dimensiunile locatiei precum si serviciile oferite variaza intr-o mare
masura in cazul statiilor de transfer, in practica servesc aceluiasi scop de baza
compactarea deseurilor colectate si transportate pe distante relativ scurte de
autospecialele cu volum mic si mediu in vederea incarcarii in vehicule de mare
volum.
Gradul de compactare al deseurilor pentru transport creste fata de transportul
de colectare, rezultand astfel o incarcare masica mai mare. Astfel creste eficienta
economica a transportului deseurilor catre locatiile de depozitare sau tratare. Cea
mai simpla forma de statie de transfer este o locatie cu zona desemnata pentru
receptie unde camioanele pentru colectarea deseurilor isi descarca incarcaturile.
Deseurile sunt compactate, apoi sunt incarcate in vehicule mai mari (de obicei
remorci de transfer) pentru transporturi grele catre locatia finala de depozitare.
ntr-o statie de transfer nu se depoziteaza deseurile pe termen lung,
compactarea si incarcarea deseurilor in vehiculele mari fiind realizata in cateva ore
dupa descarcare.
Statiile de transfer a deseurilor vor fi organiuzate pentru colectarea deseurilor
rezultate din localitatile rurale amplasate la peste 20-30 km distanta de zona
depozitelor ecologice.
Tehnologia consta in colectarea deseurilor de la sursa generatoare cu
mijloace de transport de mica capacitate si in descarcarea acestora in containere de
capacitate mai mare amplasate in statiile de transfer, care dupa umplere vor fi
transportate cu autocontainere de mare capacitate spre depozitele ecologice.
Dupa natura deseurilor colectate, acestea vor fi directionate spre site, statii de
compostare sau direct spre depozitele ecologice. Statiile de transfer vor fi de obicei
amplasate in afara localitatilor.
Statiile de transfer sunt dimensionate in conformitate cu cantitatile de deseuri,
stabilindu-se numarul si capacitatea containerelor.
Statiile de transfer prevazute vor avea urmatoarele avantaje:
pot fi definitiv sau temporar montate;
sistemele proiectate permit statiilor sa fie organizate fara cheltuieli importante;
trebuie luat in considerare ca deseurile nereciclabile locale pot ajunge in aceste
statii.
O statie de transfer consta in:
o platforma centrala de acces a mijloacelor de colectare de la sursa a deseurilor
si de descarcare in containere;
pante adecvate;

86

containere de mare capacitate;

suprafata necesara pentru o statie de transfer cu 4 containere de 30 m 3 este de
400 m2 si cu 18 containere este de 1500 m2.
Colectarea deseurilor de la sursa va fi facuta cu camioane dotate cu remorci
laterale sau cu alte mijloace de capacitate mica.
Locatiile prevazute pentru statiile de transfer sunt trecute in harta din figura IV
2, iar schema unei statii de transfer este prezentata in figurile IV 3 si IV 4.
Figura nr. 21 Locatia statiilor de transfer si a statiilor de precolectare

87

88

Figura nr. 22 Schema statiei de Transfer

Figura nr. 23 Schema Statiei de Transfer

Legenda:
Container de 35 m.c.
Cale de acces
Platforma de descarcare a
deseurilor

Sectiune A-A

CAPITOLUL 5
SORTARE, COMPOSTARE SI TRATARE
5.1. Sortarea deseurilor de ambalaje in vederea reciclarii
Scopul unei instalatii de sortare este separarea din amestecuri de deseuri
municipale si din comert a fractiilor valorificabile material. Principalele materiale
sortate sunt: hartia, plasticul, sticla, lemnul si metalele. Instalatiile de sortare a
deseurilor de ambalaje colectate in amestec (plastic, sticla, metale) sunt instalatii mai
complexe din punct de vedere constructiv decat instalatiile de sortare a hartiei.
n urma procesului de sortare rezulta:
deseuri care sunt valorificate material 60 %;
deseuri care sunt valorificate energetic 15 %;
o parte din resturile de sortare, materialele deranjante si cele cu continut de
poluanti, care trebuie eliminate 25 %.
n vederea valorificarii deseurilor etapa urmatoare dupa realizarea colectarii si
transportului este cea de sortare.
Sistemul sugestiv, numit "dual" permite ca precolectarea sa se faca in doua
grupe; prin montarea a doua sau mai multe pubele de deseuri marcate cu insemnele
stabilite pentru fiecare categorie (reciclabil sau nereciclabil).
inand cont de natura acestor tipuri de deseuri, ele vor fi colectate in scopuri
diferite, avand in vedere destinatia fiecarei categorii. Deseurile nerecuperabile vor fi
trimise la depozitul central de la Mavrodin, iar deseurile recuperabile vor fi trimise la
statia de sortare de la depozitul de deseuri Mavrodin. Statia va avea o capacitate de
25 t/zi si 7 500 t/ an.
Cresterea capacitatii poate fi facuta printr-un sistem in mai multe schimburi
sau prin instalarea unei linii de sortare aditionale, daca este necesar intr-un stadiu
ulterior al fazei de operare.
Deseurile sunt aduse cu masinile de colectare, care incarca deseurile in zone
separate in cadrul zonei de receptie a statiei de sortare. Din aceste zone de
depozitare, deseurile sunt puse cu un incarcator pe roti in buncarul de alimentare al
primului transportor al statiei, unde urmeaza un tratament de cernere intr-o sita,
pentru a separa deseurile pe dimensiuni.
Dupa aceasta separare initiala, sortarea se va face in cabinele de sortare.
Culegatorii vor lua componentele pure, daca este posibil, de la banda de alegere si le
vor arunca in containerele special amplasate pentru aceste tipuri de deseuri si apoi
vor fi compactate in instalatia de compactare

5.2. Compostarea
Compostarea reprezinta totalitatea transformarilor microbiene, biochimice,
chimice si animale, de la starea lor initiala si pana ajung in diferite stadii de
90

humificare, stare calitativ deosebita de cea initiala, caracteristica produsului nou

format, denumit compost.
Tehnologia de compostare a deseurilor comporta doua faze:
prepararea mecanica consta in maruntirea ,sortarea,cernerea in scopul
indepartarii componentilor necompostabili si imbunatatirea conditilor de
compostare;
fermentarea faza ce implica procese complexe fizice,chimice si biologice si care
conduce la formarea substantelor nutritive in masa deseurilor.

5.2.1. Fenomene fizico-biologice ale procesului de compostare.

Microbiologia compostarii. Majoritatea cercetatorilor acorda bacteriilor rolul
initial in rpocesele de compostare. Intrucat in deseurile organice se afla, pe langa
hemiceluloze si celuloze, o cantitate mare de substante organice in stare solubila si
usor degradabila (zaharuri simple, aminoacizi, uree, etc), bacteriile heterotrofe incep
degradarea lor. Simultan cu obtinerea energiei necesare proceselor lor vitale,
bacteriile se inmultesc asimiland o parte din produsele de biodegradre, alta parte
acumulandu-se si servind ca hrana si material energetic al altor grupe de
microorganisme.
In timpul compostarii se desfasoara procese microbiene similatre cu cele care
se produc si in sol cu materia organica incorporata dar prin tehnica de compostare se
poate dirija biodegradarea materialului supus compostarii si sinteza lui in produsi
caracteristici ai proceselor microbiene, printre care foarte importante sunt substantele
prehumice.
Degradarea bacteriilor la temperatura inalta ce se acumuleaza in gramada de
compostare este favorabila pentru ca, prin descompunerea corpului lor la
temperetura de 55-650 C si umiditate optima din interactiunea amoniacului din
gramada de deseuri cu aminoacizi si hidrati de carbon ce rezulta din autoliza celulei
bacteriene ia nastere compusi humici cu reactie neutra care se descompun usor in
sol in procesele de mineralizare.
Biochimia conpostarii. Deseurile menajere compostabile sunt constituite , in
afara de reziduurile solide si partial din cele lichile si dintr-o proportie insemnata de
resturi vegetale, de regula frunze si paie in compozitia carora predomina
celuloza,himicelulozele si lignina.
Descompunerea celulozei se realizeaza de anumite bacterii, ciuperci si
enzime. Celuloza este un element foarte important pentru asigurarea proceselor
energetice ale microflorei gunoiului de grajd, precum si pentru sinteza substaneti
celulare, datorita continutului ridicat in carbona care ajunge in mare parte in sol.
Descompunerea hemicelulozei prezinta interes indeseobi pentru agricultura
pentru ca ele constituie 25-30% din paiele cerealelor. La degradarea gunoiului,
hemicelulozele nu dipar decat treptat. In primele 8 zile se descompune aproape
jumatate din cantitatea hemicelulozelor. Restul de hemiceluloze se descompun mai
lent, ramanand o parte care nu se mai degradeaza.
Descompunerea pectinelor se realizeaza cu mai mare viteza decat a
celulozei. Prin descompunerea pectinelor se elibereaza fibrele de celuloza, ceea ce

91

faciliteaza acecsul monoflorei specifice la fibra celulozica, favorizand pe aceasta cale

descompunerea celulozei.
Descompunerea ligninei. Lignina se gaseste atat in partile lemnoase ale
plantelor cat si in peretii celulari impreuna cu celuloza. Greutatea moleculara mare si
solubilitatea scazuta in apa exclud posibilitatea asimilarii directa a lignieni de catre
microflora. De aceea este eviodent ca degradarea ligninei este initiata de enzime.
Descompunerea proteinelor. In structura atat de diversa a materialelor care
constituie obiectul proceselor de compostare, proteinele constituie o grupa
importanta, nu numai calitativa ci si cantitativa. Deseurile proteice sunt cele care
confera cvaloarea de ingrasamant cu azot a composturilor. De proportia in care
deseurile proteice intra in compozitia gramezii de compostare depinde continut in
azot al compostului, precum si inaltimea la caere se realizeaza raportul intre carob si
azot ca indice de calitate al acestui ingasamant si amendament pentru sol.
Proteinele pentru a fi utilizate de microflora trebuie sa fie descompuse in
molecule de dimensiuni mai mici si mai solubile in apa. Biodegradarea proteinelor se
face sub actiunea enzimelor proteolitice.
In timpul compostarii se desfasoara doua categorii de procese care se
intrepatrund in timp si in spatiu. Intrr-o prima faza se produc procese de
descompunere a materiei organice, iar in a doua faza predomina procesele de
sinteza.
Mlte dintre componentele deseurilor se descompun imdediat sub actiunea
enizmelor extracelulare, libere in masa gunoiului, eliberand molecule de substanta
care reaprezinta hrana de carbon, azot si alte elemente necesare vietii
microorganismelor. Acestea se inmultesc cu mare viteza, reusind in cateva ore, pana
la cateva zile sa-si dovedeasca prezenta prin caldura care se acumuleaza in
gramada de compostare. Numarul bacteriilor creste de la cateva sute de milioane de
celule la peste trei miliarde celule la un gram de materiale in cateva saptamani. Prin
inmultirea bacteriilor se produce o crestere a biomasei, acesta reprezentand faza a
doua si anume biosinteza organica. Paralele cu descompunerea materiei organice
vechi, ia nastere prin fotosinteza o materie noua, proteina microbiana, relativ mai
rezistenta la bidegradare, precum si alti compusi organici, unii dintre acestia
reprezentand elementele structurale ale substantelor humice.
Materia organica continuta in compost se caracterizeaza printr-o buna
stabilitate moleculara, ceea ce conduce la pastrarea de catre sol a rezervelor
nutritive, in timp mai indelungat folosindu-le apoi cu ajutorul microflorei la mentinerea
si dezvoltarea inevlisului vegetal.
Procese fizice in gramada de compostare. Composturile reprezinta faze
intermediare intre materialelel organice brute si produsul final al compostarii. Se
disting deci:
compost brut, in care se recunosc inca materialele de origine;
composturi semifacute:
composturi facute, mai mult sau mai putin convertite in humus si in care nu se
mai recunosc matzerialele de origine;
composturi pamantoase (mranita).

92

Initial amestecate si cladite in gramada de compostare dupa anumite reguli,

materialele pot fi usor recunoscute ca apartenenta.
Pe parcursul compostarii, ele isi pierd din integritatea si aspectul initial, se
brunifica si se maruntesc. Dupa doua luni de compostare, daca se realizeaza o
sectiune prin gramada, se poate obnserva o separare in mai multe zone care se
diferentiaza intre ele prin culoare miros, temperatura sau prin unele caracteristici
biochimice. Dupa un an de compostare temperatura in gramada este egala cu
temperatura mediului incomjurator, iar compostul are un aspect pamantos, ceea ce
ne conduce la concluzia depasirii stadiului optim. In acest stadiu compostul este
cunoscut sub numele de mranita si este caracterizat printr-un grad avansat de
mineralizare.

5.2.2. Fermentarea deseurilor.

Factorii care influenteaza fermentarea. Reziduurile menajere sunt supuse
proceselor de fermentare care prin degradarea microbiana produc o transformare a
substantelor organice cu degajarea unei importante cantitatii de energie termica.
Oxigenul din aer. In mod teoretic cantitatea de aer care asigura oxigenul
necesar pentru fermentarea reziduurilor menajere preparate mecanic este de 4,5-5 l
aer/kg de materie uscata (la reziduuri cu umiditate de 45%) si pe ora. Acolo unde
este posibil este preferabil ca aceasta cantitate de aer sa fie sporita.
Aerarea se poate face prin mai multe sisteme, conform procesului de
compostare adoptat, stfel:
aerare simpla, prin rasturnarea gramezilor de compost in cazul compostrii pe
platforme in aer liber;
introducerea aerului prin conducte perforate in cazul compostarii in gramezi;
introducerea de aer rece sau clad in camerele de fermenatre;
prin amestecarea continua cu ajutorul unor utilaje specifice.
Aceste sisteme pot fi combinate.
Umiditatea deseurilor. In functie de cantitatea de materii organice, existente in
reziduurile menajere, procentul de umiditate optim pentru fermentare trebuie sa fie
urmatorul:
cand continut de materii organice al reziduurilor este mai mic de 50% umiditatea
trebuie sa fie de aproximativ 45%;
cand continutul de materii organice este mai mare de 50%, umiditatea trebuie sa
fie de 50-55%.
Pentru a controla procesul de fermentare, este necesar ca materialul de
compostat sa fie ferit de ploaie, deoarece o umiditate prea mare poate duce la
insuficienta oxigenului si in consecinta vor apare fenomene specifice fermentarii
anaerobe.
Compozitia deseurilor este unul dintre factorii importanti in declansarea
procesului de fermentare. Daca reziduurile menajere sunt bogate in materii
fermentabile si temperatura mediului este mare, procesul de compostare se
declanseaza rapid si se poate desfasura corespunzator. Desfasurarea in conditii
bune a fermentarii, este insa conditionata si de introducerea cantitatii necesare
93

pentru impunerea caracterului aerob al procesului de descompunere. Dimpotriva,

daca reziduurile sunt sarace in substante organice, in special in perioadele de iarna,
fermentarea este intarziata si introducerea de aer suplimentar dauneaza procesului
de fermenatre.
Nivelul calitativ al proceselor de fermenatre si in final al compostului sunt de
asemenea dependente de compozitia deseurilor si de durata proceselor de degradre
a materialelor continute in deseurile supuse compostarii.
Factorii auxiliari. In afara factorii principali mai sus mentionati, fermentarea
aeroba mai este influentata si de o serie de factori auxiliari printre care:
omogenizarea amestecului;
granulatia reziduurilor supuse fermentarii;
modul de asezare al deseurilor macinate in gramezi sau in recipienti de
fermenatre;
incetinirea vitezei de crestere a temperaturii;
variatile sezoniere ale temperaturii si precipitatiilor.
Fazele procesului de fermenatre. In principiu un compost nu poate fi utiliazt
in agricultura decat in stare finala. Reziduurile proaspat macinate sunt departe de a fi
corespunzatoare din punct de vedere igienic, insa sunt foarte active si pot fi utlizate
uneori ca paturi calde pentru culturile de iarna sau de primavara.
Principalele care apar in procesul de fermentare ale deseurilor menajere sunt:
Faza lenta corespunde perioadei de timp necesar colonizarii microorganismelor
in moul mediu creat. Aceasta faza incepe paractic din perioada de depozitare
in recipienti de precolectare si colectare si dureaza pana la inceperea cresterii
temeperaturii.
Faza de crestere este cea de marire a temperaturii si depinde de compozitia
reziduurilor, umiditate, aer.
Faza termofila reprezinta perioada corespunzatoare celei mai inalte
temperaturi, aceasta faza poate dura perioade mai lungi sau mai scurte dupa
cum se actioneaza asupra mediului cu aer sau apa, in functie de cantitatea de
substante organice si de gradul de izolare termica realizat. In faza termofila se
poate actiona mai eficace.
Faza de maturizare sau de crestere - corespunde unei fermentarii secundare,
lente, favorabile umezeli, respectiv transformarii unor compusi organici in
humus sub actiunea microorganismelor. Compostul este bine sa fie utilizat in
agricultura la sfarsitul fazei termofile cand produsul este mai bogat in
substante organice. Maturizarea excesiva in depozit duce la o mineralizare
prea avansata a acestuia ceea ce face sa-si piarda din efectele sale favorabile
solului. De aceea se admite in general un timp de maximum trei luni pentru
mentinerea compostului in depozit.
In cursul fermentarii materiile organice din reziduuri faciliteaza doua actiuni
simultane si antagoniste in care intra carbonul si azotul si care sfarseste prin
mineralizare, ducand pe de o parte la producerea gazului carbonic, amoniacul si
acidul nitric, iar pe de alta parte la formarea humusului, al carui rol este foarte
important pentru mentinerea proprietatilor fizice, chimice si biologice ale solului.

94

Compozitia si caracteristicile compostului. In cazul in care s-a realizat o

conducere buna a compostului, asigurandu-se de la inceput un raport C:N de 20
pana la 25 si o stare afanata initiala care sa duca la o buna desfasurare a proceselor
microbiene aerobe si ulterior o oxigenare moderata in masa compostului si daca s-a
asigurat o protectie impotriva infiltrarii apei din precipitatii, atunci se obtine un
compost de calitate superioara dupa 6 luni.
Compostul de buna calitate trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
reactie neutra usor alcalina;
un miros placut;
aspect omogen in toata gramada;
umiditate sub 40%, pentru a putea fi stocat fara pierderi de azot si pentru a putea
fi transportat si administrat cu usurinta pe terenul agricol folosind mijloace
mecanizat.
Un copost de calitate trebuie sa contina aproape 50% substanta organica. Un
compost ajuns la stadiul pamantos (mranita) contine numai 5-12% substanta
organica, asemanator solului. Astfel de comostrui sunt frecvente in gradinarie, avand
o valoare scazuta ca ingrasamant, dar reprzentand, in acelasi timp, un stimulent
pentru viata solului si a radacinilor.
Acest tip de compost nu dauneaza niciodata si este bun atat timp cat nu se
acidifica. Compostul bun ttrebuie sa aiba in stadiul final pH = 8. initial reactia este
acida. Trecerea progresiva a reactiei de la acida al neutra sau slab alcalina poate
servi la identificarea etapelor descompunerii materiei organice.

5.2.3. Statia de Compostare din depozitul ecologic Mavrodin

Pentru a utiliza in mod eficient compostarea este necesara o colectare
separata a materiei organice din deseuri. Trebuie evitata compostarea deseurilor
municipale colectate in amestec, deoarece deseurile municipale amestecate au un
continut ridicat de metale grele.
Colectarea separata a materiei biodegradabile poate fi realizata in toate
regiunile in care populatia locuieste in medii cu mare densitate de zone verzi si in
gospodarii cu gradini. Cel mai mare volum de deseuri biodegradabile poate fi colectat
in mediul rural, dar aici va fi incurajata compostarea la sursa (individuala).
n cadrul depozitului ecologic de la Mavrodin este prevazuta o statie de
compostare, proiectata pentru o capacitate de 5 000 t/an (25 t/zi, 4 t/ora) care poate
fi marita, daca este necesar. Statia consta in componente principale, tratament
mecanic, sectia de compostare intensiva, si sectia post-compostare cu rafinarea
produsului compostat.

95

Figura nr. 24 Plan de situatie statie compostare tocator si hala compodtare intensiva de la
depozitul ecologic Mavrodin

96

Figura nr. 25 Plan de situatie statie sortare de la depozitul ecologic Mavrodin

97

Parametrii de proiect ai statiei de compostare

Tabel nr. 55
General
Capacitate
Deseuri biodegradabile/ alimentare
Deseuri verzi/din parcuri
Timpul compostarii intensive
Timpul post-compostare
Satia de maruntire
- Zona de Receptie
- Zona de depozitare
- Zona de maruntire 1
Compostare intensiva
Depozitarea deseurilor
Inaltimea randurilor
Spatiu necesar
Includere trafic 50 %
Post-compostarea
tinand cont de pierderi de 25%
Cantitate depozitata
Inaltime
Densitate
Spatiu necesar
Includere spatiu trafic necesar
Zona de cernere
Statia Totala
Inclusiv drumul imprejmuitor cu latime
Latime

5,000 t/an, 25 t/zi, sau 4 t/h

2,850 t/an (57%)
2,150 t/an (43%)
1 luna
6 luni
15 x 50 m
15 x 30 m
2 zile 128 m
5 x 20 m
30 x 50 m
700 t
1.5 m
1000 m
1500 m
50 x 80 m
2,500t
1.5 m
0.5 t/m
3,333 m
4,000 m
10 x 20 m
6m
50 m

Vehiculele care vin la Mavrodin, vor fi cantarite la Poarta-cantar situata la

intrarea depozitului, dupa care vor fi directionate catre statia de compostare, unde
vor fi descarcare. Deseurile sunt depozitate in buncare plate sau sunt ridicate direct
cu incarcatorul pe roti si aruncate in buncarul de alimentare a morii.
Se recomanda ca timpul de sortare in buncarul plat sa nu fie prea lung pentru
a evita reactiile anaerobe in materialul biologic activ, pentru a evita mirosul urat.
Pentru a minimiza reactiile anaerobe, deseurile organice vor fi amestecate cu
deseurile verzi din parcuri si gradini.

5.3. Tratare a deseurilor biodegradabile

Pentru tratarea deseurilor biodegradabile, se pot utiliza mai multe metode:

5.3.1. Compostarea centralizata

Procesul de compostare se bazeaza pe omogenizarea si amestecarea
deseurilor urmata de aerare si adeseori de umectare in vederea sustinerii procesului
de compostare. Acest lucru conduce la obtinerea unui material stabilizat de culoare
inchisa, bogat in substante humice si fertilizanti. Solutiile centralizate sunt
exemplificate prin compostarea cu pret scazut fara aerare fortata si prin cea mai

98

avansata tehnologic, cu aerare fortata si controlul temperaturii. Statiile de

compostare centralizata sunt capabile de tratarea a mai mult de 100.000 tone pe an
de deseuri biodegradabile, dar dimensiunea tipica a unei statii de compostare este
de 10.000 pana la 30.000 tone pe an.
Avantaje:
Tehnologie simpla, durabila si ieftina (cu exceptia compostarii in container);
Aproximativ 40-50% din masa (greutate) este recuperata pentru dezvoltarea
plantelor;
Recuperare maxima a fertilizantilor ceruta de sistemele agricole de intrare mica
(adica P, K, Mg si microfertilizanti). Efect de amendare al compostului;
Producerea de substante humice, microorganisme benefice si azot care se
eliberareaza incet, necesare in cazul gradinaritului de peisaj si a horticulturii;
Elimina semintele si agentii patogeni din deseu;
Posibilitati bune de control a procesului (cu exceptia celor mai multe instalatii fara
aerare fortata);
Poate fi realizat un mediu bun de lucru (de exemplu cabina presurizata echipata
cu filtre).
Dezavantaje
Necesita o foarte buna separare la sursa a deseurilor municipale biodegradabile,
inclusiv informarea continua a generatorilor de deseuri;
Trebuie dezvoltata si intretinuta o piata a compostului;
Emisii periodice a componentelor mirositoare, in special cand se trateaza deseuri
municipale biodegradabile;
O pierdere de 20-40% a azotului, ca amoniu, pierdere de 40-60% a carbonului ca
dioxid de carbon;
Potentiale probleme legate de vectori de propagare (pescarusi, sobolani, muste)
cand se trateaza deseuri municipale biodegradabile;
Este necesar personal
biodegradabile.

instruit

cand

se

trateaza

deseuri

municipale

5.3.2. Compostarea locala

a) Compostarea aeroba: Se poate face in modul cel mai simplu, fara costuri
importante, la scara mica in curtea proprie, cat mai departe de zona locuita (asa
numitul back-yard composting). n acest caz vor fi compostate in special deseurile
verzi din gradina, livada si deseuri biodegradabile din bucatarie (coji de cartofi, frunze
de varza, resturi de fructe si legume, etc.). n cazul curtilor mari (>5000 mp) se poate
face compost din deseurile mentionate mai sus la care se pot adauga si dejectii
solide de la animale (cai, vaci, oi, pasari, etc.).
Din procesul de compostare rezulta compostul, produs ce contribuie la
imbunatatirea structurii solului. Locuitorii din zona rurala pot fi incurajati sa-si
composteze deseurile organice proprii local. Deoarece in aceasta zona majoritatea

99

deseurilor produse sunt de natura organica, compostarea locala este cea mai
recomandata optiune.
Principale optiuni tehnice de compostare in mediul rural sunt compostarea in
gramada sau compostarea in container aceasta din urma fiind solutia aleasa de
masura ISPA Sistemul integrat pentru managementul deseurilor in judetul Teleorman.
b). Fermentare anaeroba
Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile ce va ajunge la depozitul de
deseuri se poate face insa si prin fermentare anaeroba, in tancuri inchise cu
producere de biogaz.
Fermentarea anaeroba este metoda de tratare biologica care poate fi folosita
pentru a recupera atat elementele fertilizante cat si energia continuta in deseurile
municipale biodegradabile. n plus, reziduurile solide generate in timpul procesului
sunt stabilizate. Procesul genereaza gaze cu un continut mare de metan (55-70%), o
fractie lichida cu un continut mare de fertilizanti (nu in toate cazurile) si o fractie
fibroasa.
Deseurile pot fi separate in fractii lichide si fibroase inainte de fermentare,
fractia lichida fiind indreptata catre un filtru anaerobic cu o perioada de retentie mai
scurta decat cea necesara pentru tratarea deseului brut. Separarea poate fi
executata dupa fermentarea deseurilor brute astfel incat fractia fibroasa sa poata fi
recuperata pentru folosire, de exemplu ca un ameliorator de sol. Fractia fibroasa
tinde sa fie mica in volum, dar bogata in fosfor, care este o resursa valoroasa si
insuficienta la nivel global.
c) Fermentarea separata, metoda uscata
n fermentarea separata, metoda uscata, deseurile organice sunt mai intai
maruntite intr-un tocator pentru a reduce dimensiunile particulelor. Deseul este apoi
sitat si amestecat cu apa inainte de a fi introdus in tancurile de fermentare (continut
de substanta uscata de 35%). Procesul de fermentare este condus la o temperatura
de 25- 55oC rezultand in producerea de biogaz si biomasa. Gazul este purificat si
folosit la un motor cu gaz. Biomasa este deshidratata si, deci, separata in 40% apa si
60% fibre si reziduuri (avand 60% substanta uscata). Fractia de refuz este eliminata,
de exemplu trimisa la depozitare. Apa uzata care se produce in timpul procesului
este reciclata in tancul de amestec inainte de tancul de fermentare.
d) Fermentarea separata, metoda umeda
n fermentarea separata, metoda umeda, deseurile organice sunt incarcate
intr-un tanc unde sunt transformate intr-o pasta (12% substanta uscata). Pasta este
mai intai supusa unui proces de igienizare (70oC, pH 10) inainte de a fi deshidratata.
Pasta deshidratata este apoi hidrolizata la 40oC inainte de a fi deshidratata din nou.
Lichidul rezultat in treapta secundara de deshidratare este directionat catre un
filtru biologic unde are loc fermentarea, rezultand biogaz si apa uzata. Aceasta apa
este reutilizata pentru formarea pastei sau poate fi utilizata, de exemplu, ca fertilizant
lichid. Fractia fibroasa din treapta secundara de deshidratare este separata in
compost si fractii de refuz care vor fi eliminate, de exemplu, la depozit. Compostul
necesita, de obicei, o procesare ulterioara, inainte de a fi vandut. Biogazul este
purificat si utilizat intr-un motor, rezultand electricitate, caldura si gaze de ardere. O
parte din caldura poate fi utilizata pentru asigurarea unei temperaturi stabile
proceselor de hidrolizare si de filtrare biologica.
100

n acest proces, o tona de deseu menajer va genera 160 kg de biogaz

(150Nm3), 340 kg de lichid, 300 kg de compost si 200 kg de reziduuri (inclusiv 100
kg deseu inert).
Potrivit analizelor, 10-30% din continutul in fertilizanti (N-tot, P-tot si K-tot)
ramane in compost.
e) Co-fermentarea, metoda umeda
n co-fermentare, metoda umeda, deseul organic este maruntit si sitat inainte
de tratare. Deseul maruntit este apoi amestecat fie cu namol de la statia de epurare,
fie cu gunoi de grajd de la ferme, la un raport de 1:3-4. Biomasa amestecata este
supusa intai unui proces de igienizare(70oC) inainte de a trece la faza de fermentare,
care este efectuata la o temperatura de 35-55oC. Procesul genereaza biogaz si o
biomasa lichida, ce este stocata inainte de a fi folosita ca un fertilizant lichid pentru
sol.
Biogazul este purificat si utilizat intr-un motor rezultand electricitate, caldura si
gaze de ardere. O parte din caldura se poate utiliza pentru asigurarea unei
temperaturi stabile proceselor de igienizare si de fermentare.
O tona de deseu menajer va genera 160 kg de biogaz (150Nm3), 640 kg de
fertilizant lichid, 0 kg de compost si 200 kg de reziduuri (inclusiv 100 kg deseu inert).
Potrivit analizelor, 70-90% din continutul in fertilizanti (N-tot, P-tot si K-tot) ramane in
fertilizantul lichid. Astfel este posibil a se realiza o foarte mare recuperare si utilizare
a elementelor nutritive. Totusi, trebuie subliniat faptul ca fertilizantii lichizi obtinuti din
namol de la statiile de epurare orasenesti este mult mai dificil de vandut decat
fertilizantul lichid obtinut din gunoiul de grajd.
Avantaje
Aproape 100% recuperare a elementelor nutritive din substanta organica (azot,
fosfor si potasiu) daca materialul fermentat este inglobat imediat dupa
imprastiere pe terenul arabil;
Producerea unui fertilizant igienic, fara riscul raspandirii bolilor de plante sau
animale. Dupa fermentare, azotul este mult mai accesibil plantelor;
Reducerea mirosurilor, cand este imprastiat pe terenuri arabile in comparatie cu
imprastierea materialului nefermentat;
Producerea energiei neutre din punct de vedere a emisiilor de CO2, sub forma de
electricitate si caldura
nlocuirea fertilizantilor comerciali.
Dezavantaje
Necesita separarea deseurilor la sursa;
Fractia fibroasa necesita o compostare aditionala daca se intentioneaza folosirea
in horticultura sau gradinarit;
Trebuie dezvoltata o piata a fertilizantilor lichizi inainte de stabilirea metodei de
tratare, in afara de cazul in care lichidul are un continut foarte scazut de
elemente nutritive si deci poate fi evacuat in canalizarea publica;
Emisiile de metan de la statie si metanul nears din gazele de ardere (1-4%) vor
contribui negativ la efectul de incalzire globala.

101

5.3.3. Incinerare
Prin incinerare se reduce cantitatea de deseuri organice din deseurile
municipale la aproximativ 5% din volumul initial si se sterilizeaza componentele
periculoase, generand, in acelasi timp, energie termica care poate fi recuperata sub
forma de caldura (apa calda/abur), de electricitate sau o combinatie a acestora.
Procesul de incinerare conduce, de asemenea, la generarea de produse reziduale, la
fel ca si la generarea de reziduuri din procesul de curatare a gazelor de ardere, care
trebuie depozitate la un depozit conform sau intr-o mina. n unele cazuri se
genereaza si ape uzate. Nu sunt recuperate elementele nutritive si substantele
organice.
Avantaje:
Proces bine cunoscut, instalat in intreaga lume, cu inalta disponibilitate si conditii
stabile deoperare;
Se poate obtine o recuperare energetica cu eficienta inalta de pana la 85%, daca
se folosestecogenerarea de caldura si electricitate, sau numai caldura
Toate deseurile municipale solide, la fel ca si unele deseuri industriale, pot fi
eliminate, nesortate, prin folosirea acestui proces;
Volumul deseurilor se reduce la 5-10%, si se compune in special din zgura ce
poate fi reciclata ca material de umplutura in constructia de drumuri, daca se
sorteaza si se spala;
Zgura si celelalte materiale reziduale sunt sterile;
Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind
arderea combustibililor fosili.
Dezavantaje:
Investitii mari;
Sistem avansat de curatare a gazelor de ardere;
Generarea de cenusi zburatoare si a produselor de la curatarea gazelor de
ardere, care trebuie eliminate prin depozitare la un depozit conform (cantitati
de aproximativ 2-5% din greutatea deseului de intrare);
Generarea NOx si a altor gaze si particule.
5.3.3.1. Generalitati privind incinerarea reziduurilor menajere.
In general arderea combustibilor solizi si deci a reziduurilor, este determinata
de puterea calorifica interioara care rezulta din ansamblul mai multor factori dintre
care mai importanti sunt umiditatea, compozitia masei combustibile, cantitatea de
materii necombustibile (sterile).
Combustibili solizi obisnuiti, chiar si cei de calitate inferioara, ca de exemplu
turba, au totusi o compozitie mai mult sau mai puitin constanta cu variatii controlabile
cel putin in linii mari.
Reziduurile, mai cu seama cele menajere, sunt un conglomerat de materii de
tot felul, compus dintr-o parte combustibila foarte variata si o parte necombustibila,
echivalenta cu sterilul continut in combustibili obisnuiti. Proportia dintre aceste doua

102

componente variaza continu cu totul aleatoriu de la o sarja la alta si spre diferenta de

alti combustibili consacrati ca atre, la reziduurile menajere, variaza in acelasi mod
necontrolabil si compozitia masei combustibile.
Pentru a asigura in aceasta situatie o ardere completa conditie obligatorie in
cazul arederii reziduurilor menajere este necesar ca la proiectarea unui incinerator
de reziduuri sa se tina seama de gama larga de valori care intervin in calcul, precum
si de tehnologia de aredere specifica a reziduurilor. Acesta tehnologie impune:
uscarea prealabila pana la circa 15% umiditate, la care poate avea loc
aprinderea;
realizarea temperaturii de aprindere de circa 650 0C in focare;
realizarea unei temperaturi in centrul focarului de minim 750 0C temperatura
necesara pentru disocierea compusilor de aredere volatili, rau mirositori si de
maximum 10500C, temperatura caracteristica la care intra in fuziune zgura
rezultata din arderea reziduurilor menajere.
Acesta situatie conduce la o temperatura de circa 650 0C inaite de iesirea din
cuptor si implica masuri speciale de racire a gazelor de ardere, cu atat mai mult cu
cat in aceste caz desfasurarea radicala a gazelior este impusa de consideratiuni
sanitare.
Racirea gazelor de ardere se rezolva in mod obisnuit prin urmatoarele
metode:
recuperarea energiei termice din gaze printr-un generalizor termic;
recircularea gazelor de ardere pentru uscarea si incalzirea prealabila a rezidurilor
menajere;
injectii de aer rece sau de apa pulverizata la iesirea din focare.
Procesul de ardere propriu-zisa cuprinde mai multe faze si anume :
Uscarea - pana la valoarea la care are loc aprinderea,ceea ce se poate realiza
prin constructa boltii si a peretilor deasupra partii initiale a gratarului, astfel
incat caldura radiata de elementele de zidarie (cea mai importanta ca valoare)
sa poata fi folosita in acest scop. O alta medota mai folosita mai ales la
cuptoarele fara recuperare de energie termica este recircularea gazelor de
ardere prin spatii special amenajte in zona de intrare a reziduurilor menajere
in cuptor sau direct prin masa din acesta zona.
Aprindere precedata de inceputul degajarii materiilor volatile din reziduu ca
efect al ridicarii temperaturii prin radiatia boltii. Pentru a se asigura o ardere
completa este important ca aceasta faza sa se propage rapid si constant in
toata masa reziduului din acesta zona. Acesta implica evident ca si uscare sa
fie facuta in prealabil in mod uniform si complet.
Arderea propriu-zisa. In general toate reziduurile pot fi incinerate, atat cele
combustibile, cat si cele necombustibile indiferent de starea lor de agregare
solide, lichide sau gazoase, cu exceptia celor explozive sau acelora care prin
ardere produc substante foarte toxice sau foarte corosive.
Arderea se poate efectua fara suportul uni combustibil auxiliar sau cu ajutorul
partial al unui astfel de combustibil atunci cand reziduurile nu sunt combustibile sau

103

au o putere calorifica foarte mica. In unele cazuri arderea se face folosind exclusiv un
alt combustibil.
Arderea reziduurilor poate fi privita din mai multe puncte de vedere si anume:
recuperarea energiei termice existenta in reziduuri fie total, fie partial, in functie
de natura lor;
distrugerea lor, cu scopul de a elimina din circuitul economic substantele
nefolositoare care ocupa spatii din ce in ce mai mari, strica estetica si
polueaza mediul inconjurator.
Pentru a asigura o ardere completa este necesar ca aerul de combustie sa fie
cat mai bine difuzat in masa combustibilului evitandu-se astfel formarea de trute si de
zgura netopita insalubra care inglobeaza si materii putrescibile nearse, ceea ce
conduce la scaderea randamentului arderii. Nu se admite ca zgura sa contina mai
mult de 3% in greutate materii putrescibile nearse.
Gazele degajate provenite din materii volatile si din arderea masei
cobmustibile trebuie de asemenea sa arda complet astfel ca agzele eliminate prin
cos sa nu contina oxid de carob si nici particole de carbon nearse.
5.3.3.2. Circuitul incinerarii reziduurilor menajere
Statiile de incinerare a reziduurilor menajere, trebuie proiectate astfel incat sa
se respecte fluxul tehnologic stabilit, in conformitate cu calitatea si cantitatea
acestora.
Cantarirea reziduurilor. La intrarea in statia de incinerare, autovehiculele
care transporta reziduurile menajere sunt cantarite si inregistrate intr-un registru.
Depozitarea reziduurilor in buncarul de receptie. Ca si la statiile de
compostare reziduurile menajere sunt descarcate intr-un buncar, asa-zis de receptie,
care asigura si compensarea orara a cantitatii colectata si adusa in statie. In general
volumul buncarului de receptie se dimensioneaza pentru inmagazinarea reziduurilor
menajere corepunzator a 1,5-2 zile de functionare maxima a instalatiei de incinerare.
Prepararea mecanica inainte de incinerarea reziduurilor. Desi tendinta
actuala este de a introduce reziduurile in incinerator direct din buncarul de receptie
fara o alta pregatire, pot exista si alte situatii cand este necesara o preparare
mecanica inaite de incinerare , in special cand reziduurile menajere au o putere
calorifica scazuta, sau din alte alte considerente, ca de pilda necesitatea
omogenizarii materialului, etc. Acesta preparare impune o manipulare destul de
greoaie a reziduurilor menajere, lucru de care va trebui sa se tina seama, cand se
hotaraste o astfel de operatie.
Eventuala preparare mecanica in cadrul unei statii de incinerare poate fi
realizata cu utilaje de cernere, extragerea fierului si macinarea.
Cernerea se poate face printr-un ciur rotativ. Scopul acestei cerneri este de a
elimina materialele fine, inerte si in consecinta de a ridica puterea calorica a
materialului destinat incinerarii. Acesata operatie se face de regula la statiile mixte de
compostare si incinerare.
Extragerea fierului se face foarte rar inaite de incinerare, deoarece in marea
majoritate a cazurilor se prefera ca acesta sa fie sterilizat prin ardere. Extragerea
fierului se face cu separatoare electomagnetice.
104

Macinarea reziduurilor menajere se face cu scopul omogenizarii acestora insa

din motive de cost al exploatarii sunt destul de rar folosite.

5.3.4. Piroliza
Piroliza este o metoda termica de pre-tratare, care poate fi aplicata pentru a
transforma deseul organic intr-un gaz mediu calorific, in lichid si o fractie carbonizata
tintind la separarea sau legarea compusilor chimici pentru a reduce emisiile si
levigatul din mediu. Piroliza poate fi o metoda de tratare propriu zisa, dar, de cele mai
multe ori, este urmata de o treapta de combustie si, in unele cazuri, de extractia de
ulei pirolitic.
Avantaje
O mai buna retinere a metalelor grele in reziduurile carbonizate decat in cenusa
de la arderea conventionala (la 600 oC, temperatura procesului, retinerea este
dupa cum urmeaza: 100% crom, 95% cupru, 92% plumb, 89% zinc, 87%
nichel si 70% cadmiu);
Percolare scazuta a metalelor grele la depozitarea fractiei solide;
Producerea unui gaz cu valoare calorifica scazuta de 8Mj/kg (10-12 MJ/Nm3)
care poate fi ars intr-o camera compacta de ardere cu un timp de retentie mic
si emisii foarte scazute;
Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind
arderea combustibililor fosili;
Cantitate mai mica de gaze de ardere decat in cazul incinerarii conventionale;
Acidul clorhidric poate fi retinut in sau distilat din reziduul solid;
Nu se formeaza dioxine sau furani;
Procesul este adecvat fractiilor dificile de deseuri;
Producerea de zgura si alte reziduuri sterile.
Dezavantaje
Deseurile trebuie maruntite sau sortate inainte de intrarea in unitatea de piroliza
pentru a preveni blocarea sistemelor de alimentare si transport;
Uleiurile/gudroanele pirolitice contin compusi toxici si carcinogeni, care, in mod
normal, vor fi descompusi in timpul procesului;
Reziduul solid contine aproximativ 20-30% din puterea calorifica a combustibilului
primar (deseurile solide municipale), care, totusi, poate fi utilizata intr-o
urmatoare zona de ardere (unitate de incinerare sau gazeificare);
Cost relativ ridicat;
Alimentarea cu combustibil de rezerva este necesara cel putin in timpul pornirii.
Piroliza deseurilor menajere
Piroloza reprezinta descompunerea termica la temperatura ridicata si in
absenta oxigenului a compusilor chimici si in special a compusilor organici din
reziduuri. In urma structurarii diferite a substantelor organice din deseuri, in urma
pirolizei rezulta substante combustibile gazoase lichide si solide. Scopul tratarii
reziduurilor prin piroliza este in principal producerea de combustibili gazosi sau
105

lichizi, obtinandu-se totodata neutralizarea deseurilor. Valoarea energetica a

produselor obtinute si gardul de extractie depind de persiune si temperatura create in
reactor si de calitatea energetica a deseurilor.
Daca primele conditii pot fi respectate, cele de calitate si mai ales constanta
acestora, in cazul deseurilor menajere din locuinte, sunt extrem de greu daca nu
imposibil de pastrat. Din acest motiv apar la prelucrarea subproduselor ce ridica
probleme deosebit de mari de neutralizare, utilizare, poluare. Se pot cita in acest
sens apele fenolice, gudroanele, zgura si semicocsul ce constituie reziduuri ce
raman in urma procesului de piroliza si care sunt mult mai greu de neutralizat decat
deseurile initiale, astfel, avantajele obtinerii combustibililor din deseurile menajere
este diminuat de problemele tehnologic si de protectia mediului ce apar la piroliza.
Pentru a se evita o parte din inconvenientele mentionate, gazele rezultate se
ard imediat dupa iesirea din reactor, iar caldura rezultata poate fi utilizata la obtinerea
aburului sau a energiei electice.
In acest caz piroliza devine defapt o gazeificare a deseurilor si daca se tine
cont de consumul propriu de energie al reactorului si de pierderile mari de carbon in
semicocsul si zgura pruduse, energia recuperata din deseuri prin acest procedeu
este cu mult mai redusa decat cea posibil de obtinut printr-o ardere directa (prin
incinerare).
Cercetarile in sensul dezvoltarii procedeului de neutralizare prin piroliza a
deseurilor menajere continua deoarece piroliza reprezinta metoda cea mai eficienta
energetic si tehnologic-de valorificare a fractiunii de materiale plastice recuperate din
masa deseurilor ,tehnologiile de curatare,de separare si de reciclare fiind foarte
costisitoare si de multe ori ineficiente iar incinerarea lor ridica atat probleme tehnice
cat si probleme de poluare.
Tehnologia de neutralizare prin piroliza are unele avantaje ca de exemplu:
nivelul de temperatura poate fi foarte strict controlat si deplasat in limite largi;
prin controlul echilibrelor chimice, prin nivelul de temperaturi si prin regimul
gazodinamic se poate reduce substantial emisia de noxe (praf, produse
sulfurice, produse calorice, metale grele, etc).
Din puncte de vedere tehnologic se intalnesc diferite metode de piroloza in
functie de temperatura de tratament prioliza de joasa temperaturp (400-600 0C) si
piroloza de temperatura inalta (peste 2000 0C) si in functie de procesele tehnologice
piroliza in baie de saruri, metale topite sau stica si piroliza cu oxigen sau arzatoare
cu plasma.
In urma procesului de piroliza rezulta:
gaze de piroliza comparabile cu gazul de iluminat in proportie de 10-20% din
cantitatea de gaze rezultate la incinerare (foarte important pentru epurarea
gazelor);
parte condensabila in hidrocarburi;
carbune solid, din care se extrag uleiuri;
metale si sticla fara impuritati importante;
zgura de piroliza reprzentand 40% din cantitatea de deseuri introdusa;

106

energia continuta in gazele de piroloza circa 2/3 din cantitatea energetica a

reziduurilor;
ape uzate de la spalarea gazelor de piroliza sia gazului de fum.
Proiectarea si exploatarea instalatiilor de piroliza se face cu respectarea
tuturor conditiilor impuse de protectia mediului inconjurator. Sunt necesare instalatii
pentru purificarea gazelor (dupa tehnologii utilizate in prezent cu mult succes la
producerea de gaze in cocserii), cum si instalatii pentru epurarea apelor utilizate la
spalarea gazelor.
Spre deosebire de incinerare piroliza permite stocarea combustibillilor obtinuti
chiar daca se face pe termen limitat.

5.3.5 Gazeificarea
Gazeificarea este o metoda de tratare termica, care poate fi aplicata pentru a
transforma deseurile organice intr-un gaz mediu calorific, produse reciclabile si
reziduuri. Gazeificarea este, in mod normal, urmata de combustia gazelor produse,
intr-un furnal si in motoare cu ardere interna sau in turbine simple de gaz dupa o
purificare corespunzatoare a gazului produs.
Avantaje
Grad inalt de recuperare si folosire buna a deseurilor ca resursa energetica (se
poate obtine o recuperare energetica de pana la 85%, daca se cogenereaza
electricitate si caldura sau numai caldura, este posibil un castig energetic de
25- 35%);
Producerea energiei neutre din punct de vedere al emisiilor de CO2 substituind
arderea combustibililor fosili;
O mai buna retinere a metalelor grele in cenusa in comparatie cu alte procese de
combustie, in special pentru crom, cupru si nichel;
Percolare scazuta a metalelor grele la depozitarea fractiei solide (vitrificate);
Producerea de zgura si alte reziduuri sterile;
Producerea unui gaz cu valoare calorifica scazuta de 5Mj/Nm3 (insuflare de aer)
sau 10 MJ/Nm3 (insuflare de oxigen) care poate fi ars intr-o camera compacta
de ardere cu un timp de retentie mic si emisii foarte scazute (sau poate fi
curatat de particulele de gudron si utilizat intrun motor cu combustie interna);
Cantitate mai mica de gaze de ardere decat in cazul incinerarii conventionale;
Sistemele de curatare a gazelor de ardere pot retine praf, PAH, acid clorhidric,
HF, SO2 etc., ceea ce conduce la emisii scazute;
Procesul este adecvat lemnului contaminat.
Dezavantaje
Deseurile trebuie maruntite sau sortate inainte de intrarea in unitatea de
gazeificare pentru a preveni blocarea sistemelor de alimentare si transport;
Gazele contin urme de gudroane cu compusi toxici si carcinogeni care pot
contamina apa de racire, conducand la necesitatea de recirculare a apei de
spalare sau de tratare a acesteia ca deseu chimic;

107

Proces complicat de curatare a gazului in cazul folosirii acestuia la un motor cu

ardere interna;
Arderea gazului produs genereaza NOx;
Reziduul solid poate contine carbon neprocesat in cenusa;
Costuri mari;
Disponibile pe piata sunt numai putine unitati, care nu sunt prototip.

5.3.6. Tratarea mecano-biologica

Alaturi de incinerarea deseurilor, tratarea mecano-biologica reprezinta o
tehnica importanta in gestionarea deseurilor municipale.
Tratarea mecano-biologica (MBT Mechano-Biological Treatment) de
asemenea poate avea nivele tehnologice diferite; se poate aplica o sortare mecanica
combinata cu una manuala sau se pot introduce diferite sisteme si instalatii de
sortare avansata de la sortarea sticlelor pe culori, a sticlelor de plastic pe culori si pe
tipuri de plastic: PVC, PPE, PET, etc., pana la sortarea aluminiului, a feroaselor,
neferoaselor, a plasticelor si compozitelor usoare, etc. n instalatiile de tratare
mecano-biologica sunt tratate deseurile municipale colectate in amestec printr-o
combinatie de procese mecanice si biologice. n procesul de tratare mecanobiologica sunt separate mechanic deseurile valorificabile material si energetic, iar, in
final, restul de deseuri sunt inertizate biologic. Deseurile inertizate biologic, care
reprezinta circa 40 % din cantitatea totala introdusa in proces, sunt eliminate.

108

CAPITOLUL 6
RECICLAREA SI VALORIFICAREA DESEURILOR
6.1. Masuri privind precolectarea si reciclarea deseurilor
In procesele tehnologice de productie si in activitatile vietii cotidiene nu totul
se consuma sau se intrebuinteaza. O mare parte din materii, materiale raman ca
restuti care nu mai pot fi integrate direct in activitatea respectiva si ca atare ele
trebuiesc inlaturate. Aceste resturi cunoscute in mod curent sub denumirea de
gunoaie, definite in termen mai complex reziduuri, repreezinta astazi si vor
reprezenta si in viitor cantitati considerabile, care pot provoca poluarea mediului,
daca nu se iau masuri organizate de precolectare si neutralizare.
Precolectarea presupune strangerea si depozitarea pe timp limitat a
reziduurilor menajere din cadrul apartamentelor, locuintelor, blocurilor de locuinte,
magazinelor, constructiilor publice etc.
Conform Legii nr. 426/2001 pentru aprobarea Decretului Guvernamental nr.
78/2000, persoanele au obligatii ca:
sa depoziteze separat deseurile si deseurile reciclabile acolo unde au fost special
amenajate containere
sa nu abandoneze si sa depoziteze deseuri in spatele locurilor special destinate
in acest scop
In conformitate cu capitolul V, articolul 39 din reglementarea Norme de igiena
si Recomandari privind sanatatea umana aprobata de Ordinul nr. 536/23 iulie 1997
Ministerului Sanatatii, deseurile urbane trebuie sortate la sursa generatoare in
componente reciclabile si nereciclabile.
Sistemul sugerat numit dual permite precolectarea deseurilor urbane in doua
grupe, prin amenajarea a doua sau mai multor containere de deseuri etichetate cu
semne stabilite pentru fiecare categorie de materii (reciclabile si nereciclabile).
Conform naturii fiecarui tip de deseuri, acestea vor fi colectate cu mijloace
diferite, in functie de destinatia fiecarei categorii. Deseurile nerecuperabile vor fi
trimise spre depozitele ecologice controlate sau spre statii special proiectate de
sortare a deseurilor. Deseurile recuperabile vor fi trimise spre companii specializate
de recuperare (ca REMAT) sau chiar spre fabrici care utilizeaza deseurile in
procesele de productie (hartie, fabrici de sticla, etc) daca materialele recuperate
indeplinesc conditiile de calitate.
Sistemul este de obicei aplicat pentru blocurile cu apartamente, unitatile
induatriale, institutiile publice, zonele comerciale etc., dar si pentru gospodariile care
au cantitati mari de deseuri reciclabile.
La precolectarea deseurilor urbane, agentul economic care se ocupa de
gestiunea deseurilor va asigura containerele de deseuri necesare pentru sortarea la
sursa si va asigura indeplinirea cerintelor reglementarilor specifice in vigoare.
Deseuri menajere

109

a.1. Deseurile biodegradabile, in mare parte organice ar trebui precolectate

astfel incat:
orice risc sau disconfort generat de mirosuri, insecte si rozatoare sa fie evitat;
sa se evite amestecarea cu alte tipuri de deseuri;
sa fie colectate numai deseurile care nu contin substante poluatoare.
a.2. Deseurile grosiere care nu pot fi luate de sistemele obisnuite de
precolectare, vor fi colectate separat si transportate catre companiile specializate in
reciclarea acestora.
In functie de cantiatea acestor deseuri grosiere, care se estimeaza ca va
creste in timp, reprezentantii agentiilor economice specializate vor stabili punctele de
precolectare si zilele in care oamenii pot lasa obiecte cu volum mare de uz casnic
(frigidere, televizoare, etc.) in aceste puncte sau in punctele de transfer-reciclare.
a.3. In ceea ce priveste deseurile ce au un efect periculos asupra sanatatii
oamenilor (toxice, poluatoare, inflamabile, explozibile, etc.) si care pot fi continute de
deseurile menajere, agentul economic responsabil va asigura un sistem functional
pentru precolectarea separata si colectarea acestora. Bateriile si acumulatorii
consumati, cutiile presurizate (spreiuri), lampi fluorescente, ambalajele substantelor
toxice (chiar si cele de uz casnic), medicamente sunt cateva din tipuri de deseuri cu
efect periculos asupra sanatatii oamenilor.
Este posibila colectarea si tratarea medicamentelor impreuna cu deseurile
menajere obisnuite doar daca populatia nu are acces la depozitarea controlata.
Deseurile biomedicale care rezulta din unitatile medicale ale judetului
Teleorman, vor fi transportate catre incineratorul judetului, in conformitate cu
indicatiile autoritatilor medicale ale judetului.
Deseurile asimilabile celor menajere
Sistemele de colectare permit reciclarea materialelor rezultate din unitati
comerciale, institutii publice, birouri si unitati mestesugaresti, doar daca compozitia si
caracteristicile acestora sunt similare cu caracteristicile deseurilor menajere.
Deseurile din piete
Deseurile cu origine vegetala care pot fi folosite pentru compostare si celelalte
tipuri de deseuri (materiale plastice, sticla, etc.) vor fi colectate separat, asemanator
cu deseurile menajere.
Administratia pietei va asigura recipiente etichetate care vor fi amplasate in
suprafete special amenajate (puncte de precolectare).
Deseurile provenite din parcuri si gradini
Cea mai mare parte a deseurilor predominant vegetale trebuie reciclate ca
compost cu fermentare naturala, pe platforme organizate intr-o margine a parcului
sau reciclate, in viitor, la statiile de compostare care vor fi construite.
Deseurile provenite din lucrarile de constructii
Materialele recuperabile rezultate din reconstructia drumurilor, din demolari si
lucrari de constructii sunt colectate si apoi reciclate printr-un sistem de reciclare
conform cu natura si volumul lor.

110

In principiu, orice tip de deseu rezultat din lucrarile de constructii este

considerat ca fiind contaminat si de aceea este colectat separat cu un sistem ce nu
permite accesul personalului neautorizat.
Constructorul va amenaja containere de deseuri si va asigura transportul
deseurilor catre punctele de sortare a acestora centralizate in localitate.
Deseurile generate de activitatile de ingrijire medicala efectuate la domiciliul
pacientului sau deseurile rezultate din cabinetele de consultatii amenajate in locuinte,
urmeaza circuitul deseurilor medicale cu risc asupra sanatatii oamenilor, in
conformitate cu legislatia specifica in rigoare.
Este interzisa colectarea deseurilor rezultate din activitatile de ingrijire
medicala in containerele utilizate pentru deseurile menajere rezultate din locuinte.
Deseurile stradale constau in general, din deseuri asimilabile cu deseurile
menajere precolectate in pubelele de gunoaie stradale, din deseuri generate de
cauciucuri si deteriorarea strazilor, din pamant, frunze, reziduri animale, nisipuri
antialunecare si particule de materii depuse din atmosfera.
Aceste doua categorii de deseuri stradale vor fi precolectate dupa cum
urmeaza:
deseurile asimilabile cu cele menajere vor fi precolectate in pubele amplasate in
intersectii si in cele mai aglomerate locuri din oras. Apoi, pubele vor fi
descarcate in niste lazi de gunoi mobile cu o capacitate de 240 l. Lazile de
gunoi vor fi amplasate in punctele de precolectare stradale amenajate in acest
sens.
deseurile stradale vor fi precolectate din strazi cu ajutorul unor masini de gunoi
moderne, in recipiente de gunoi cu capacitatea de 240 l sau containere cu
capacitatea de 1,1 m3.
Recipientele de deseuri stradale sunt periodic golite, la 2 zile vara (1 aprilie-1
octombrie) si o data la trei zile iarna (1 octombrie-1 aprilie).
Deseurile zootehnice rezultate din fermele mici private (cu cel mult 5 porci si 5
taurine) care nu sunt similare cu fermele de vite - sunt precolectate in lazi speciale
de deseuri pentru a obtine compostul. Aceste lazi ar trebui amplasate la cel putin 10
m distanta de ferestrele locuintelor.

6.2. Valorificarea deseurilor

Plecand de la ierarhia specifica managementului deseurilor, deseurile a caror
formare nu poate fi evitata trebuie valorificate conform posibilitatilor. Masurile de
valorificare a deseurilor trebuie implementate acolo unde cele de impiedicare a
formarii nu sunt posibile sau unde, din motive ecologice sau economice, nu ar mai fi
rationale.
Vis--vis de indepartarea deseurilor trebuie sa i se recunoasca valorificarii
superioritatea, atata timp cat:
aceasta este posibila tehnic si cu niste cheltuieli modice de reprezenatare;
pentru materialele recuperate este disponibila o piata de desfacere, respectiv
poate fi creata aceasta piata.

111

Masurile de valorificare a deseurilor contribuie ca produsele, ambalajele, ca si

alte materiale, de care proprietarul lor nu mai are nevoie, sa nu mai ajunga in
depozitul de deseuri. Aceste masuri trebuie sa faciliteze mentinerea deseurilor in
circuitul economic sau aducerea lor in aceata zona.
De asemenea, masurile care contribuie intr-un mod incurajator la cresterea
capacitatii de valorificare a produselor, ambalajelor si a altor materiale sunt masuri de
valorificare a deseurilor (masuri calitative de valorificare), cum ar fi de exemplu
masurile de minimizare a continutului de materiale daunatoare al deseurilor,
respectiv al produselor secundare, ca si substituirea produselor, ambalajelor si a altor
materiale nevalorificabile cu unele valorificabile.
Valorificarea fractiunilor individuale ale deseului presupune insa o separare
intre componentele sale valorificabile. Deoarece o separare a gunoiului deja
amestecat, mai ales in domeniul deseurilor menajere, nu este posibila decat cu mari
cheltuieli si de cele mai multe ori cu rezultate insuficiente, materialele individuale sau
grupele de materiale trebuie colectate separat, cu ajutorul sistemelor de colectare si
supuse unei valorificari inca inainte de amestecarea cu alte parti ale gunoiului.
Aceste masuri prealabile, (care trebuie luate de producatorul, respectiv
posesorul deseurilor, astfel incat o valorificare sa fie posibila), apartin de asemenea
domeniului masurilor de valorificare a deseurilor. Masurile prealabile cuprind, pe
langa organizarea transportului, mai ales separarea deseurilor la locul lor de obtinere
(de ex. in gospodarii, in intreprinderi, in locuri publice si in firme de prestari servicii) in
resturi valorificabile si nevalorificabile, ca si strangerea lor in recipiente separate.
Acest lucru presupune colaborarea motivata a cetatenilor, extrem de importanta
pentru ca este singura care mentine sau falimenteaza sistemul colectarii selective.
Si pentru componente din deseuri cu continut toxic, a caror ramanere in
deseuri ar insemna un pericol pentru om si mediu, ar trebui instituite sisteme de
colectare selectiva. Acest lucru este de mare importanta, atat din punctul de vedere
al obtinerii unor materiale secundare sarace in substante toxice, ca si al detoxificarii
gunoiului ramas, care trebuie indepartat.
In principiu, trebuie avut grija ca masurile colectarii selective sa nu intre in
contradictie cu cele de impiedicare a formarii deseurilor. Prin colectarea selectiva a
deseurilor valorificabile trebuie incurajat comportamentul responsabil al cetateanului
fata de gunoiul sau, ca si o exploatare rationala a resurselor, insa nu trebuie distruse
nici eforturile in vederea impiedicarii formarii deseurilor.
Valorificarea deseurilor reprezinta doar a doua dintre cele mai bune solutii de
gestiune a deseurilor, deaorece prin colectarea si tratarea componenetelor
valorificabile ale deseurilor se realizeaza un consum de energie si de resurse destul
de ridicat.
Ca sinomim pentru notiunea de valorificare a deseurilor s-a incetatenit intre
timp notiunea de reciclare. Din acest motiv .valorificarea deseurilor. se expliciteaza
mai indeaproape in contextul reciclarii.
De fapt, reciclare inseamna .a reintroduce intr-un circuit.. Raportat la deseuri,
intelegem termenul cu sensul de reintroducere a acelor materiale, consumate in
fabricarea si in folosirea bunurilor transformate apoi in deseuri. In Anexa IA a
Ordonantei nr. 78/2000 privind managementul deseurilor, modificate prin Legea
426/2001, notiunea de reciclare se defineste ca reprelucrare a deseurilor intr-un
proces de productie, fie pentru scopul original, fie pentru alte scopuri. Imaginea
112

ideala a unui circuit inchis nu poate fi transformata in realitate prin valorificarea

deseurilor, deoarece aceasta are nevoie de energie innoita si de adaosuri de materii
prime.
Un alt aspect care trebuie luat in considerare aici este faptul ca, o reciclare
veritabila, in sensul ca, dintr-un material uzat (materie secundara) sa se obtine
acelasi produs sau un alt produs de aceeasi calitate, are loc doar foarte rar. Aceasta
forma de reciclare, la care calitatea produsului reciclat scade, se intalneste si sub
demunirea de Downcycling.
O prezentare extinsa si sistematica a notiunilor este continuta in Directiva
2243 a Asociatiei Inginerilor Germani (Verein Deutscher Ingenieure; VDI-Directiva
2243), in care gasim printre altele, urmatoarele definitii:
Recycling (reciclarea) este o utilizare noua sau o valorificare a produselor sau a
partilor din produse in forma unor circuite.
Reciclarea in timpul folosirii produsului este reintroducerea produselor folosite,
dupa sau fara un proces de tratare . de ex. procesul de prelucraretransformare a produsului -, folosindu-le in aceeasi forma intr-un nou stadiu de
utilizare (reciclarea produsului).
Reciclarea deseurilor din productie reprezinta reintroducerea intr-un nou proces
de productie a deseurilor din productie, ca si a materialelor auxiliare si a
combustibililor dupa sau fara un proces de tratare, adica proces de prelucrare
- transformare (reciclarea materialelor).
Pentru diferitele forme si procese exista alte forme ale reciclarii. Astfel se
opereaza o diferentiere intre reutilizarea si valorificarea produselor, respectiv ale
partilor din produse (vezi Fig. VII - 1). Elementul principal de diferentiere intre
reutilizare si valorificare consta in aceea ca in primul caz forma produsului se
pastreaza in mare parte, in timp ce in cel de-al doilea caz ea se pierde. In schimb, in
comparatie cu valorificarea, reutilizarea deseurilor are loc, , la un nivel al valorii mai
inalt si de aceea este de preferat. Valorificarea deseurilor este legata in primul rand
de o pierdere a substantelor valoroase.
Figura nr. 26 Definitia notiunii de reciclare dupa Directiva 2243 VDI

113

La formele de reciclare urmeaza inca o impartire in re-reutilizare si

continuarea reutilizarii, respectiv in revalorificare si continuarea revalorificarii:
Re-reutilizarea este utilizarea din nou a unui produs folosit, pentru acelasi scop
pentru care a fost conceput, fara a i se aduce modificari, respectiv cu
modificari limitate ale unora dintre partile sale.
Continuarea reutilizarii este utilizarea din nou a unui produs folosit, pentru un
scop diferit de acela pentru care a fost conceput. Ea se poate realiza cu
pastrarea formei produsului sau cu efectuare de modificari limitate.
Revalorificarea este folosirea repetata a materialelor uzate si a deseurilor din
productie, respectiv a materialelor auxiliare si a combustibililor intr-un proces
de productie identic cu cel care a fost deja realizat. Prin revalorificare iau
nastere, din materialele de iesire, materiale avand in mare parte aceeasi
valoare.

114

Continuarea valorificarii este folosirea materialelor uzate si a deseurilor din

productie, respectiv a materialelor auxiliare si a combustibililor intr-un proces
de productie nou. Prin continuarea valorificarii iau nastere materiale industriale
sau produse cu alte caracteristici (materiale industriale secundare) si/sau alta
forma. Aici este si locul reciclarii chimice (de ex. piroliza, hidroliza) a
materialelor plastice.
Deasemenea, exista diferente intre valorificarea materiala si energetica a
deseurilor, dupa cum urmeaza:
Valorificarea materiala presupune substituirea materiilor prime, deseul fiind utilizat
din nou datorita caracteristicilor sale materiale . cu exceptia folosirii lui
imediate ca material combustibil pentru obtinerea de energie.
Valorificarea biologica (compostare, fermentatie) este tot valorificare materiala a
resturilor organice, fie ca este vorba despre tratarea realizata conform
standardelor industriale ale instalatiilor cu tehnica inalta, fie ca ne situam in
zona gospodariilor particulare, a administratiilor comunale sau a gradinilor
particulare, unde valorificarea se face pentru nevoile proprii.
Valorificarea energetica presupune folosirea deseurilor ca material combustibil
inlocuitor pentru obtinerea de energie.
La reciclarea materialelor din plastic se mai face diferenta si intre valorificarea
materiilor prime si valorificarea materialelor industriale.
Alegerea unei metode de valorificare trebuie sa adopte intotdeauna maniera
ecologica de valorificare.
Obiectivele valorificarii deseurilor se completeaza cu obiectivele evitarii
formarii deseurilor.
In principiu, la masurile de valorificare a deseurilor, ca si la masurile de evitare
a formarii lor, trebuie estimat gradul de poluare a mediului. Modelul de bilant al
afectarii mediului cuprinde domeniile colectarii, transportului, prelucrarii, productiei de
produse secundare, logisticii de distributie, comercializarii, utilizarii si salubrizarii.
Pentru a evita si aici pericolul unor cheltuieli de cercetare foarte mari, se poate
efectua o pre-examinare calificata, asemanatoare modelului de evaluare propus de
INSTITUTUL AUSTRIAC DE ECOLOGIE [1992] si dezvoltat de KOPYTZIOK [1995]
Pentru atingerea scopului evaluarii, adica estimarea gradului de reducere a
poluarii mediului prin productie, cu ajutorul valorificarii deseurilor, este posibila
realizarea unor comparatii diverse. O influenta decisiva asupra rezultatului evaluarii o
constitue alegerea si stabilirea limitelor sistemului cercetat.
Se pot alege de exemplu valorificarea deseurilor si productia primara,
valorificarea deseurilor si alte optiuni alternative de comportament (de ex.
impiedicararea formarii deseurilor), ca si studiul comparativ al poluarii mediului din
productia primara si secundara din punct de vedere al consumului de materie prima
(comparatia inainte/dupa). Cu ajutorul unei comparatii a valorificarii deseurilor si a
productiei primare, pot fi insa evaluate numai procedeele prin care se obtin produse
comparabile din punctul de vedere al calitatii lor.
Astfel, este acceptabila compararea hartiei de scris poligrafice din materii
primare cu unele asemanatoare obtinute din hartie uzata, insa procesul de productie
pentru componenete din plastic nu poate fi comparat ; de exemplu fabricarea
115

bancilor din parcuri din deseuri amestecate si fabricarea materialelor plastice nu pot
fi comparate, aceasta din cauza diferentei mari de calitate.
Pentru evaluarea proceselor comparabile (de ex. producerea de sticla pentru
recipiente), KOPYTZIOK [1995] propune un model in 3 trepte, cu ajutorul caruia pot fi
stabilite in prealabil limitele sistemului de cercetat :
Compararea proceselor de finalizare, in care materiile de prelucrat primare,
respectiv secundare sunt transformate intr-un produs finit - evaluare a poluarii
mediului la fabricarea unei cantitati mari de asemenea produse ( limita I a
sistemului);
Compararea productiei primare si secundare luand in considerare performantele
de dinainte si de dupa, ca de ex. extinderea ariei tehnologiilor si reducerea
materiei prime, productia de material auxiliar, transportul, colectarea,
prelucrarea, salubrizarea ( Limita a II a sistemlui);
Compararea fabricarii primare si secundare luand in considerare evolutiile
relevante calitativ si cantitativ in determinarea poluarii mediului, ca de exemplu
modificari ale procedeelor si conditiilor de productie, modificari in cantitatea
produsa, substitutii de materiale, evolutia populatiei ( Limita a III a sistemului).
Dupa stabilirea limitelor sistemului, trebuie alese procedeele de evaluat. Este
esential ca evaluarea sa se raporteze la procedeele utilizate real si nu la cele catre
care se tinde, desi se accepta ca imbunatatirile de ultima ora pot influenta evaluarea.
Ca si in alte state central si est-europene, in Romania a existat si exista inca
un sistem de reciclare foarte ramificat cu puncte de colectare a materialelor
valorificabile (REMAT). Fostele puncte de colectare REMAT, aflate in proprietatea
statului, au fost privatizate succesiv, dupa schimbarea politica de la sfarsitul lui 1989.
In vechiul regim, acest sistem era puternic ancorat in constiinta romanilor, mai ales
datorita stimulentelor financiare. Colectarea si predarea materialelor valorificabile siau pierdut de atunci mult din semnificatie, in consecinta, in ultimii ani, cantitatile de
materiale reciclabile colectate s-au diminuat considerabil.
Fosta intreprindere de stat, privatizata intre timp, REMAT administreaza in
fiecare judet un centru de recicalre si, suplimentar, in zonele intravilane, puncte de
colectare pentru materialele recicalbile. Sunt acceptate mai ales materiale uzate din
productia industriala, intr-o proportie mai redusa si din gospodarii. Materialele
neamestecate in exces, mai ales fierul vechi, mai putin si hartie/carton, sticla si
plastic, ajung de acolo la industriile prelucratoare. Comerciantii particulari de
materiale vechi colecteaza deseuri valorificabile si primesc de la REMAT un castig, a
carui valoare depinde de fiecare situatie in parte.
Importanta REMAT a scazut in ultimii ani si putem presupune ca aceasta
tendinta va continua, o data cu schimbarea intregii situatii economice si cu cresterea
nivelului de trai.
In anumite orase exista containere speciale de depozitare a deseurilor
valorificabile (de ex. hartia).
La rampele de depozitare, diferite grupe de populatie colecteaza deseuri
valorificabile. Despre volumul cantitatilor de astfel de materiale, din care aceste
grupe de populatie au ales ce-a fost mai bun, nu exista date certe.

116

Aceasta demonstreaza ca o masura esentiala pentru diminuarea cantitatilor

de deseuri este introducerea colectarii selective in viitor a componentelor deseurilor
si de prelucrarea lor pentru a deveni produse noi.
Prin proiectul ISPA 2002 /RO/16/P/PE/024 Sistemul de management integrat
al deseurilor din judetul Teleorman" au fost evaluate urmatoarele niveluri de reciclare
a deseurilor la nivelul judetului.
Nivelurile de reciclare asteptate pentru judetul Teleorman
Tabel nr. 56
Sate
An
2008 - 2014
2015 - 2019
2020 - 2024
2025 - 2029
2030 - 2038

Municipalitati
25 %
35 %
40 %
45%
50 %

Orase
25 %
35 %
40 %
45 %
50 %

Organic
50%
55 %
60 %
65 %
70 %

Alte materiale
reciclabile
Nu au fost colectate
35 %
40 %
45 %
50 %

117

CAPITOLUL 7.
DEPOZITARE DESEURI
Obiectivele rezultate in urma analizarii prevederilor legale sunt prezentate in
tabelul de mai jos.
Obiectivele rezultate in urma analizarii prevederilor legale
Depozitarea deseurilor
1.
Clasificarea depozitelor de deseuri in 3 categorii: pentru deseuri periculoase,
pentru deseuri nepericuloase si pentru deseuri inerte.
2.
Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate + strategia nationala
pentru reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile.
3.

Tratament obligatoriu al deseurilor periculoase.

4.
Obligatia administratiei publice locale de a initia actiuni in cazul deswchiderii
unui nou deposit de deseuri (atunci cand depozitul existent atinge 75% din
capacitatea proiectata)
5.

Procedura de clasificare a depozitelor de deseuri periculoase.

Amplasarea si cerintele tehnice pentru construirea de depozite ecologice sunt

descrise tehnic de catre Directiva privind depozitarea deseurilor. n esenta, un
depozit ecologic este o locatie care asigura o protectie a mediului si a sanatatii
adecvata pentru eliminarea deseurilor municipale solide. Un depozit ecologic este
echipat in mod caracteristic cu:
zona intermediara;
Un drum bun si usor accesibil pentru camioane;
cabina de paza pentru pastrarea evidentei si a controlului;
Un cantar;
Un mic laborator pentru controlul deseurilor;
Membrane de impermeabilizare (geomembrane si geotextil) pentru a asigura
hidroizolarea si preluarea sarcinilor mecanice;
Un sistem de monitorizare;
Statie de colectare si tratare a levigatului (apa uzata din depozitul de deseuri);
Celule speciale in care sunt depozitate deseurile (zilnic);
Eliminarea si captarea gazului metan generat (cateodata colectat pentru
generarea de electricitate).
Operatiile speciale desfasurate la un depozit ecologic includ:
inregistrarea cantitatilor de deseuri;

118

controlul strict privind deseurilor permise si nepermise;

acoperirea zilnica a deseurilor;
compactarea suprafetelor de acoperire;
asigurarea acoperirii si inchiderii;
controlul apei freatice;
monitorizarea regulata in timpul exploatarii si dupa inchidere.

7.1. Depozit ecologic zonal - Mavrodin, judetul Teleorman

Terenul pe care se va amenaja depozitul ecologic, se afla in extravilanul
comunei Mavrodin, la 10 km nord de municipiul Alexandria.
Depozitul ecologic ce se va construi, este situat in partea centrala a judetului,
la aprox. 4 km NE de Mavrodin, pe drumul judetean DJ 703 Buzescu-CalinestiIzvoarele, intr-o zona agricola. Suprafata este inconjurata de terenuri private. Nu
exista nici o cladire in zona inconjuratoare, pe o arie de 3 km.
Certificatul de Urbanism Nr. 149, din data 25.04.2005 aloca o suprafata totala
de 280 000 m. Folosind capacitatea optima, zona depozitului va fi de 200 000 m ,
prima sectiune a constructiei va fi de aprox. 100,000 m 2.
Depozitul va avea o inaltime de 38,25 m, cu pante de 1:3 pe o suprafata de
200000 m2.
Capacitatea noului depozit este calculata la 2,850,000 m, ce garanteaza o
durata de functionare de aprox. 35 ani.
Depozitul va deservi intreg judetul Teleorman pentru stocarea deseurilor
urbane care nu sunt periculoase (gunoi), deseurilor similare gunoiului casnic si
deseurile stradale. Zona de depozitare va cuprinde 4 celule, din care 2 celule vor fi
construite in cadrul proiectului ISPA.
Accesul la depozit se va face, pe un drum special construit pentru transportul
deseurilor, drum ce face legatura intre depozit si principalele drumuri de acces spre
localitatile judetului.
Pentru circulatia in interiorul depozitului sunt utilizate digurile construite pentru
delimitarea bazinelor.
Lucrarile vor cuprinde urmatoarele elemente principale:
Realizarea depozitului propriu-zis :
o Eliberarea suprafetelor pentru zona de constructii;
o Pregatirea patului depozitului;
o Hidroizolarea fundului si peretilor laterali;
o Instalarea sistemului de drenajal levigatului colectat la baza depozitului ;
o Construirea digului de contur, realizat in cinci trepte, fiecare avand 1 m
inaltime, panta taluzului extern 1 :1 si 1 :0,5 a taluzului intern ;
o Acoperirea zonelor ajunse la cota maxima de depozitare;

119

Figura nr. 27 Planul general al depozitului de la Mavrodin

120

Figura nr. 28 Sectune transversala celula 1

121

122

o Hidroizolarea acoperisului ;
o Construirea sistemului de drenaj din acoperisul depozitului ;
o Instalarea unui sistem pentru captarea gazului de depozit.
Executarea urmatoarelor constructii auxiliare :
o Cabina poarta si cantar ;
o Statie de sortare deseuri cu capacitate de sortare 25 t/zi ;
o Statie de compostare deseuri ;
o Rampa de spalare - dezinfectie vehicule ;
o Pavilion administrativ ;
o Gospodaria de apa potabila ;
o Reteaua de canalizare ;
o Statia de epurare ape uzate ;
o Atelier de intretinere-reparatii utilaje ;
o Gospodaria de carburanti ;
o Drumuri si parcaje ;
o Imprejmuire si perdea vegetala.
Procedura de acceptare a deseurilor la depozitare
n ordinea desfasurarii, activitatile care au un rol semnificativ in controlul
fluxului deseurilor in incinta depozitului sunt urmatoarele:
Accesul la depozit.
Acceptarea deseurilor la depozitare.
Cantarirea electronica a deseurilor.
Descarcarea la rampa;
In functie de natura (tipul) deseurilor transportate, autogunoierele sunt
directionate, de personalul care actioneaza pe rampa de transfer, fie spre rampa de
descarcare, daca transpotul contine exclusiv deseuri asimilabile din constructii si
demolari sau sol rezultat din excavatii, fie catre instalatia de sortare a deseurilor,
daca transportul contine deseuri solide urbane si stradale;
Deseurile asimilabile descarcate la rampa de transfer sunt preluate de
excavatoare si transportate in dumpere pentru a fi depozitate pe celula activa a
depozitului.
Nivelarea si compactarea deseurilor depozitate.
Acoperirea periodica.
Retele in incinta
Retea apa - canalizare

123

Alimentarea cu apa a depozitului se realizeaza din sursa subterana: put forat

avand h = 80 m si capacitatea de a furniza un debit de apa de 6,5 l/s.
Debitul zilnic mediu de apa: Q zi med = 27,75 m /zi;
Debitul orar max. de apa: Q orar max = 3,47 m /zi.
Gospodaria de apa cuprinde :
rezervor de inmagazinare a apei cu V = 150 mc ;
statie de pompare cu hidrofor + instalatie de clorinare si grup de exploatare ;
retea de distributie a apei in lungime de 740 m ;
zona de protectie in jurul forajului (50 x 50 m)
Retea de canalizare compusa din:
canalizare pentru apele uzate (menajere si tehnologice) cu descarcare in statia
de epurare;
canalizare pluviala alcatuita din canale si rigole carosabile, dispuse pe platforma
tehnologica si colectoare pluviale dispuse perimetral pe suprafata depozitului
propriu-zis, pe masura ce acesta se creaza;
bazin de retentie de 3000 mc, cu rol de inmagazinare temporara a apelor pluviale
in paraul Cainelui prin intermediul unui canal in lungime de 4 km.
Sistemul de colectare a levigatului alcatuit din:
strat de drenare;
conducte de drenaj din PEHD perforate pe 2/3 din circumferinta pentru levigat;
conducte de colectare a levigatului care debuseaza intr-un put principal de
colectare, de unde levigatul va fi pompat printr-o conducta de refulare in statia
de epurare.
Statia de epurare functioneaza pe principiul osmozei inverse si are o
capacitate de 207 mc/zi
Componenta statiei este urmatoarea:
pompe de inalta presiune;
membrane;
rezervor de egalizare cu capacitatea de 20 mc;
sistem de aerare.
Alimentare cu energie electrica a amplasamentului
Energia electrica va fi furnizata prin racordarea la reteaua S.C. ELECTRICA
OLTENIA SA - Sucursala Alexandria, printr-un post de transformare. incalzirea
cladirilor administrative se va face prin intermediul Centralei termice cu functionare
pe combustibil lichid usor tip M, depozitat intr-un rezervor ce va avea o capacitate de
20 mc, amplasat in cuva betonata.

124

Figura nr. 29 Plan de situatie statie de tratare a apelor provenite de la debpozitul ecologic Mavrodin

125

Figura nr. 30 Plan de situatie bazin levigat si apa epurata

126

7.2. Constructii auxiliare

7.2.1. Constructia cladirii administrative
Aeasta constructie este destinata activitatii sociale si de administrare a
activitatii in cadrul depozitului ecologic, statiei de sortare deseuri si compostare.
Este o constructie parter si partial etaj, cu travei de 1,5 m, 4,5 m si 3 m si doua
deschideri de 6 m.
Structura constructiva este din zidarie cu samburi din beton armat pe fundatii
continue din beton, cu plansee din beton armat, sarpante din lemn si invelitoare din
tigla.
Suprafete caracteristice:
suprafata construita 175,74 m2
suprafata desfasurata 186,86 m2
suprafata utila 165,65 m2
Suprafata utila cuprinde urmatoarele spatii:
marchiza, hol intrare, coridor acces secundar, birou administrativ, camera de
odihna, magazie materiale, grup sanitar, laborator, depozit laborator, vestiar
barbati, vestiar femei, atelier mecanic si electric, centrala termica.
structura de rezistenta a constructiei este alcatuita din diafragme de zidarie pe
ambele directii, legate cu sambure de beton turnati in stalpi
planseul cladirii este de tip placa armata pe ambele directii, rezemat pe zidaria
portanta prin intermediul unor centuri de beton armat, pe grosimea zidurilor
portante si cu inaltimea de 30 cm
scara de acces in pod va fi amplasata la parterul foisorului si se va realiza in
varianta podeste si rampa din beton armat monolit
pentru sustinerea zidurilor foisorului se vor executa doua grinzi intoarse,
rezemate pe zidurile de la parter
peste centurile exterioare ale planseului (perimetral) se va turna o centura de
beton armat ce va fi ancorata de centurile de peste parter si in care vor fi
prevazute bare pentru prinderea cosoroabelor sarpantei.

7.2.2. Constructia atelierului de intretinere

Atelierul va asigura servicii de intretinere pentru toate echipamentele utilizate
in sistemul de gospadarire al deseurilor.
Sopronul. Sopronul este amplasat in imediata vecinatate a accesului pe
platforma tehnologica a depozitului de deseuri menajere.
Este o constructie parter cu 7 travee de 3,60 m si o deschidere de 4,20 m.
Este o constructie metalica compusa din stalpi metalici pe fundatii de beton,
ferme de tip grinzi cu zabrele, pane continue din profil V10.

127

Figura nr. 31 Plan de situatie cladire administrativa parter

128

Figura nr. 32 Plan de situatie cladire administrativa etaj

129

Figura nr. 33 Plan de situatie sopron compactor

130

Suprafete caracteristice:
suprafata construita 216,81 m2
suprafata desfasurata 216,81 m2
suprafata utila 211,70 m2
Sopronul cuprinde un singur spatiu unde se adapostesc utilajele independente
din depozit.

7.2.3. Rampa spalare auto

Este o constructie din beton armat in lungime de 18 m cu doua benzi de acces
cu distanta intre axe de 1,70 m.
Structura este formata din:
5 cm beton de egalizare
centura armata din beton in latime de 80 cm si inaltime de 25 cm
fundatia benzii de acces are o inaltime de 90 cm
perete de beton cu inaltimea de 90 cm si latimea de 50 cm
banda propriu-zisa care are o inaltime de 70 cm si o latime de 50 cm, la partea
superioara avand 90 cm
latimea benzii de rulare este de 76 cm
lungimea rampei este de 18 m din care 9 m formeaza spatiul de stationare al
autogunoierelor, iar ceilalti 9 m formeaza doua rampe de urcare a cate 4,5 m
fiecare
canalul de vizitare este la cota 90 cm

131

Figura nr. 34 Plan de situatie atelier si garaj

132

7.2. Utilitati
a) Retele electrice. Alimentarea cu energia electrica se va face de la postul de
transformare amplasat in incinta tehnologica a statiei de sortare si depozitului
ecologic.
Pi = 300,0...... kW
Pa = 250,0...... kW
Consumatorul principal este statia de sortare si de compostare.
b) Retele de apa, canalizare, captare prin put forat, centrala termica. Necesarul
de apa potabila si tehnologica va fi asigurat din sursa proprie (put forat)
intrucat sursa cea mai apropiata este la cca. 2,0 km distanta.
Consumatorii sociali si tehnologici sunt:
corpul administrativ
rampa spalare auto
statia de sortare deseuri
statia de compostare
statia de incinerare a deseurilor biomedicale
statia de epurare
Sistemul de canalizare este prevazut in sistem divizor cu conducte din beton
ingropate sub adancimea minima de inghet (85-90 cm). Debitele de apa pluviala sunt
colectate separat.
Pentru incalzirea cladirilor corpului administrativ si a bazei de intretinere (grup
de exploatare, statie spalare-vopsitorie, hala intretinere) si producerea de apa calda
se prevede o centrala termica cu o putere de circa 192000 kcal/h.
Consumul de combustibil al cazanului in perioada de vara este de cca. 12
kg/h si de 20 kg/h in perioada de iarna. In timpul perioadelor de iarna statia va opera
la capacitate maxima doar pe perioada zilelor friguroase. In timpul verii, statia va
opera la o capacitate mai mica in functie de necesitati. Gazele de ardere rezultate
vor fi evacuate in atmosfera printr-un cos de fum cu inaltimea de 12 m. Rezervorul de
combustibil este din beton armat.
c) Drumuri si platforme. Accesul rutier la depozitul de deseuri urbane se va
realiza din D.J 703 Mavrodin Calinesti in parcela 45 de langa padurea
Calinesti.
Se prevad urmatoarele:
lucrari de modernizare a DJ 703 pana la accesul pe platforma tehnologica si a
depozitului de deseuri menajere, constand din realizarea unui drum de acces,
cu pastrarea traseului actual, lucrari de rigidizare avand fundatie din balast si
imbracaminte din beton B350
amenajarea platformei tehnologice de preluare a deseurilor inainte de depozitare

133

amenajarea platformei tehnologice de prelucrare a deseurilor inainte de

depozitare, asigurand circulatia in flux catre obiectele functionale de pe
platforma tehnologica si a utilajelor de transport deseuri
sistemul rutier adoptat pentru drumuri si platforma tehnologica va fi:
imbracaminte din beton de ciment B300 cu 21 cm grosime
substrat de nisip de 5 cm grosime
fundatie din balast de 30 cm grosime dupa ciclu
drumul de acces la depozit se va incadra cu borduri de 20 x 25 cm asezate pe
fundatii de beton de 15 x 30 cm, numai pe partea dinspre calea ferata.
d) Scurgerea apelor pluviale. In zona perimetrala a incintei s-a prevazut un sant
de garda care va colecta apele pluviale din exteriorul incintei si vor fi
deversate in paraul Cainelui.
Santul va avea o sectiune trapezoidala si se va realiza din pamant cu taluzuri
bine compactate. Dimensiunile santului de garda vor fi: B = 2 m, b = 0,75 m, h = 0,75
m, fiind pavat cu dale de beton. La intrarea in incinta depozitului s-a prevazut un
podet cu Dn 500, L = 20 m.
e) Spatii verzi si plantatii. Spatiile libere din incinta platformei tehnologice vor fi
plantate cu arbori si arbusti.
Pentru evitarea imprastierii deseurilor s-a prevazut amenajarea unor perdele
de protectie intens plantate cu arbori si arbusti, pe toate cele 4 laturi perimetrale ale
depozitului ecologic. Se prevede a se planta intreg spatiul dintre santul de garda si
coronamentul taluzului digului perimetral de inchidere a depozitului.
Se vor utiliza esente de arbori si arbusti foiosi, plantati in siruri, fara balast de
pamant la radacina. Din familia arborilor foiosi urmeaza a se planta puieti de talie
mare, H = 5 m cal. I din specia Populus spirae la distanta de 4 m intre tulpini. In fata
arborilor foiosi se vor planta pe un rand puieti de arbori foiosi cal. I, din specia
Hibiscus spirae, talie mica, H = 0,6 1,0 m la distante de 2 m intre tulpini, fara balast
la radacina.
f) Imprejmuirea incintei. Imprejmuirea este amplasata la limita incintei pe o
lungime totala de 2.030 m.cu latura mare de 575 m spre padurea Calinesti.
Imprejmuirea are inaltimea de 2,0 m si este amplasata pe intregul perimetru
destinat statiei de tratare si depozitului ecologic.
Imprejmuirea este alcatuita din panouri din plasa de sarma zincata cu stalpi
din teava metalica pe fundatii de beton. Imprejmuirea este prevazuta cu doua porti
glisante de 12 m. Suprafata terenului imprejmuit este de 28 ha.
Amplasarea in plan a obiectelor din incinta tehnologica a depozitului ecologic
si statia de sortare sunt prezentate in Figurile II.A.15. si II.A.16.

134

CAPITOLUL 8
IMPACTUL SI MONITORINGUL
8.1. Impactul
8.1.1. Impactul depozitelor de deseuri industriale si urbane asupra
mediului
Deseurile, in special cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate
si mediu datorita continutului lor in substante toxice precum si metale grele (plumb,
cadmiu), pesticide, solventi, uleiuri uzate.
Ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de
deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc
pentru mediu si sanatate.
Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri
orasenesti si industriale, sunt:
modificari de peisaj si disconfort vizual;
poluarea apelor de suprafata si subterane;
modificari ale calitatii solurilor;
participarea la generarea efectului de sera si a modificarilor climatice.
Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si suspensii antrenate de vant este
evidenta in zona depozitelor actuale, care nu sunt amenajate corespunzator.
Un alt aspect negativ este acela, ca multe materiale reciclabile si utile sunt
depozitate impreuna cu cele nereciclabile, fiind amestecate si contaminate din punct
de vedere chimic si biologic, recuperarea lor fiind dificila.
In cazul procesarii integrate a deseurilor problema majora care apare este
evitarea poluarii apelor de suprafata si subterane cu ape provenite din: depozitul de
deseuri, scurgerile la suprafata depozitului, scurgerile si infiltratiile de pe platforma de
compostare, evacuarea de ape tehnoclogice de la incinerator.
Pentru a se impiedica patrunderea in panza freatica a apelor uzate, in
proiectarea constructiilor si instalatiilor pentru procesarea deseurilor se prevad
urmatoarele masuri:
impermeabilizarea fundului depozitului, cum si a taluzurilor interioare ale digurilor
de inchidere cu un strat greu permeabil de argila sau cu materiale geosinteice
impermeabile;
pentru evacuarea apelor uzate provenite de la depozite si de la platforma
tehnologica trebuie prevazut filtru sanitar;
de asemenea, pentru colectarea apelor de pe suprafata de compostare, este
prevazut un bazin colector impermeabil, insotit de un filtru sanitar.
Poluarea aerului este favorizata de exploatarea fara acoperire regulata cu
pamant a depozitului de deseuri, de functionarea necorespunzatoare a platformei de
135

compostare prin desfasurarea proceselor de descompunere anaeroba (datorita lipsei

de aer, respectiv neaerisirii gramezii de compostare si umiditatii prea mari, sau
temperaturilor prea scazute ale deseurilor compostate).
In ceea ce priveste incineratorul, prin arderea deseurilor se pot degaja in
amosfera gaze de ardere poluante: Ca, CO, CO 2, SO3, HCl si altele. Unele din aceste
gaze (CO si HCl) sunt deosebit de toxice pentru organismul uman. Aceste fenomene
pot avea loc, atunci cand incineratorul nu functioneaza corespunzator sau cand nu a
fost bine ales tipul de incinerator.

Poluarea solului ca fenomen si proces este foarte veche, strans legata

de multiplele activitati umane desfasurate de-a lungul diferitelor etape ale
dezvoltarii economico- sociale a judetului, incepand cu dezvoltarea intensiva a
agriculturii si mai accentuat in etapele industrializarii si urbanizarii din ultimul
timp, activitati care, pe linga efectele pozitive remarcabile, au dus uneori la
degradarea solului, respectiv la dereglarea functionarii normale a acestuia
pina la distrugerea completa a sa pe suprafete mari cu efecte deosebite pentru
calitatea solului.
Calitatea solului rezulta din interactiunile complexe intre elementele
componente ale acestuia si poate fi legata de interventiile defavorabile si
practicile agricole neadaptate la conditiile de mediu, introducerea in sol de
compusi mai mult sau mai putin toxici, acumularea de produse toxice
provenind din activitatile industriale si urbane. Evaluarea calitatii solurilor
consta in identificarea si caracterizarea factorilor care limiteaza capacitatea
productiva a acestora.
Degradarea solului si a vegetatiei (inclusiv paduri) este produsa de
poluarea aerului in zona marilor platforme industriale, de folosirea irationala a
fertilizarilor si a substantelor fitosanitare, de depozitarea necontrolata a
deseurilor industriale si urbane, de deteriorarea sistemelor de irigatii si de
combatere a eroziunii precum si de fenomenele naturale cum ar fi seceta, ori
excesul de umiditate.
Majoritatea solurilor din zonele afectate de seceta au capacitate mare de apa
utila, ceea ce poate reduce efectele negative ale acestora in conditiile in care durata
fenomenului nu este prelungita si ale aplicarii irigatiei.
Pentru a diminua efectul negativ asupra peisajului si al localitatilor, depozitele
de deseuri si statiile de compostare vor fi limitate cu unn gard cu plasa de sarma si o
perdea de protectie din specii de arbori si arbusti cu rezistenta ridicata in medii
agresive.
Amplasarea depozitelor pe drumuri laterale fata de autostrazii si drumuri
nationale diminueaza efectul negativ asupra peisajului, iar constructia digurilor la
distante mai mari fata de cursurile de apa si caile de comunicatii, insotita de
inierbarea taluzurilor nu are impact negativ asupra aspectului natural al zonei.

136

8.1.2. Initiative adoptate pentru reducerea impactului deseurilor asupra

mediului
Prevenirea aparitiei deseurilor este strans legata de imbunatatirea folosirii
resurselor si trebuie realizata prin influentarea comportamentului consumatorului si a
cererii pe piata in favoarea produselor si serviciilor cu timp de viata mai indelungat.
Aceasta optiune presupune:
- folosirea unor cantitati mai mici de resurse pentru obtinerea aceluiasi volum
de produse;
- inlocuirea constituientilor periculosi din compozitia produselor cu alte
substante mai putin daunatoare;
- aplicarea de tehnologii curate din care sa rezulte cantitati reduse de
deseuri.

8.1.3. Tendinte privind generarea deseurilor

Avand in vedere reducerea unor importante capacitati economice si scaderea
numarului de locuitori din judetul Teleorman, tendinta cantitativa privind generarea
deseurilor este intr-o continua descrestere. Initierea unor actiuni de colectare
selectiva a deseurilor va conduce deasemenea la scaderea cantitatilor de deseuri
depozitate si cresterea considerabila a deseurilor valorificate si reciclate.

8.1.4. Imbunatatirea calitatii managementului deseurilor

In concordanta cu obiectivele Strategiei Nationale de gestionare a deseurilor,
se va urmari:
realizarea unei reduceri semnificative a volumului de deseuri prin imbunatatirea
folosirii resurselor naturale si adoptarea unui model durabil de consum;
crearea conditiilor ca deseurile ce se vor genera sa fie mai putin periculoase si sa
determine riscuri reduse pentru sanatate si mediu, sa fie reintroduse in cea
mai mare parte in circuitul economic, urmare a reciclarii sau sa fie redate
mediului natural folosind tehnologii nepericuloase cum ar fi compostarea;
influentarea prin eco-etichetare, informarea populatiei si altele, a cererii de piata
in favoarea produselor si proceselor tehnologice care genereaza mai putine
deseuri.
Concluzii:
Gestionarea Locala a deseurilor urbane (colectare, selectare, transport,
depozitare, procesare, eliminare), nu s-a facut pana in prezent conform Normelor si
Directivelor U.E., in sistem organizat si integrat. Eliminarea controlata a deseurilor la
nivel local (Directiva Consiliului 75/442 EEC) nu se realizeaza in totalitate controlat;
in judet exista inca depozitari neconforme cu HG 162/2002, tehnicile actuale de
eliminare a deseurilor prin depozitare fiind deficitare.

Deseurile menajere rezultate de la populatie si agenti economici sunt

colectate neselectiv si transportate la depozitele stabilite de autoritatile locale
fie organizat in localitatile urbane, fie individual in localitatile rurale.

137

Autoritatile locale nu au implementat eficient actele normative emise in

domeniul gestionarii deseurilor datorita:
ineditului lucrarilor si lipsa specialistilor din cadrul primariilor rurale care sa
realizeze, evidentieze si sa estimeze corect elementele solicitate;
lipsei resurselor financiare necesare realizarii obligatiilor legale (serviciul de
salubritate, dotari, amenajari, investitii , documentatii etc.) ;
P.U.G. intocmite neconform cu legislatia in domeniu si neavizate de institutiile
abilitate;
reticenta autoritatilor locale la instituirea si dimensionarea taxei de salubritate
avand in vedere veniturile mici ale contribuabililor;
opozitia unor consilieri locali in adoptarea planurilor , avand in vedere costurile si
resursele financiare, necesare gestionarii deseurilor in cadru organizat;
educatia deficitara a cetatenilor in acest domeniu;
inexistenta monitorizarii activitatii de gestionare a deseurilor ;
lipsa unor proiecte sectoriale de gestionare a deseurilor din motive financiare;
alte aspecte particulare localitatilor (de natura organizatorica, amplasament etc.).

8.2. Reabilitarea zonelor de depozitare existente, inclusiv a celor

ilegale
8.2.1. Reabilitarea depozitelor existente localizate langa
Alexandria, Turnu Magurele, Rosiori de Vede, Videle, Zimnicea

orasele

Depozitul de deseuri actual pentru deseuri solide utilizata de aceste 5 localitati

necesita masuri ecologice pentru protectia mediului.
Principalele masuri care trebuie luate in considerare sunt:
adunarea deseurilor din periferia depozitului ecologic in zona in care stratul de
deseuri este amplasat;
nivelarea deseurilor, astfel incat sa rezulte o suprafata plata;
dupa nivelarea si compactarea stratului de deseuri, inchiderea finala a depozitelor
exixtente necontrolate este facuta in conformitate cu solutia aleasa aceeasi
solutie adoptata pentru noile depozite ecologice
Pentru reducerea suprafetelor de pamant care trebuie sa fie ecologice, solutia
de transportare a unei parti din deseurile existente in depozitul ecologic Mavrodin
poate fi adoptat, deasemenea.
Suprafata actuala a depozitelor de deseuri exixtente este de 18 ha.
Suprafata care trebuie acoperita este de 10 ha.

138

8.2.2. Reabilitarea zonelor ilegale de depozitare amenajate in vecinatatea

satelor
Reabilitarea va fi facuta prin transportarea deseurilor existente in noile
depozite ecologice. Se observa ca cea mai mare parte acestor zone de depozitare
consta in deseuri de tip organic, care devin rapid inerte datorita faptului ca
adancimea acestor depozite este foarte mica, motiv pentru care procesele de
fermentatie anaeroba sunt accelerate in comparatie cu depozitele ecologice.

8.3. Echipamentele de monitorizare si control

Sunt asigurate urmatoarele activitati:

8.3.1. Echipamente de monitorizare pentru depozitele ecologice

Controlul si monitorizarea in timpul fazei de functionare a depozitului ecologic
este asigurat prin analizarea monstrelor de ape subterane prelevate din puturile de
observatie. Puturile de observatie vor fi amplasate in jurul depozitului de deseuri, asa
cum se arata in harta cu scara 1:10000.
Vor fi 14 puturi de monitorizare, amplasate la o 100 de m fata de incinta
depozitului, la o adancime de 20 m si cu un diametru de 80 mm (figura VIII 1).
Densitatea puturilor de monitorizare creste in directia fluxului de apa subterana.
Exista si puturi de observatie amplasate deasupra suvoiului de apa.

8.3.2. Echipamente de laborator

Laboratorul este echipat cu diferite instalatii pentru masuratori pentru a obtine
analizele privind calitatea apei subterane.

139

ANEXA 1
Reglementari europene si romane existente in gestionarea deseurilor
Acquis-ul Comunitar in domeniul gestionarii deseurilor cuprinde urmatoarele directive
care au fost transpuse in legislatia romana, conform celor prezentate mai jos :
Directiva 2006/12/CE privind deseurile
Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deseurile periculoase (modificata prin
Directiva Consiliului 94/31/CE)

OUG 78/2000 privind regimul deseurilor (MO nr. 283/22.06.2000), aprobata cu

modificari prin Legea 426/2001 (MO nr. 411/25.07.2001), modificata de OUG
61/2006 (MO nr. 790/19.09.2006), aprobata prin Legea 27/2007 (MO nr.
38/18.01.2007)

Hotararea de Guvern nr. 1470/2004 (MO nr. 954 bis/18.10.2004) privind

aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului national de
gestionare a deseurilor, modificata prin HG 358/2007 (MO nr. 271/24.04.2007)

Ordinul comun nr. 1364/1499 din 2006 (MO nr. 232/04.04.2007) al Ministrului
Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministrului Integrarii Europene de aprobare a
planurilor regionale de gestionare a deseurilor

Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 951/2007 (MO nr.

497/25.07.2007) privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor
regionale si judetene de gestionare a deseurilor

Decizia 2000/532/CE (modificata de Decizia 2001/118/CE, Decizia 2001/119/CE si

Decizia 2001/573/CE) de inlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de
deseuri in conformitate cu art. 1 lit. a) din Directiva 75/442/CEE si a Deciziei
94/904/CE de stabilire a unei liste de deseuri periculoase in conformitate cu art. 1
alin. (4) din Directiva Consiliului 91/689/CEE privind deseurile periculoase

Hotararea de Guvern nr. 856/2002 (MO nr. 659/05.09.2002) privind evidenta

gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile
periculoase

Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje (modificata de

Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2004/12/CE)

Hotararea de Guvern nr. 621/2005 (MO nr. 639/20.06.2005) privind gestionarea

ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, modificata prin Hotararea de Guvern
1872/2006 (MO 15/10.01.2007)

Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 927/2005 (MO nr.

929/18.10.2005) privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje
si deseuri de ambalaje

Ordinul comun nr. 1229/731/1095 din 2005 (MO nr. 27/12.01.2006) al Ministrului
Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministrului Economiei si Comertului, pentru
aprobarea Procedurii si criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice in
vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de
valorificare si reciclare a deseurilor de ambalaje, modificat si completat prin
Ordinul comun nr. 194/360/1325 din 2006 (MO nr. 499/8.06.2006)
140

Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 1281/2005 (MO nr.

51/19.01.2006) privind stabilirea modalitatilor de identificare a containerelor
pentru diferite tipuri de materiale in scopul aplicarii colectarii selective

Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1108/2007 (MO nr.

629/13.09.2007) privind aprobarea Nomenclatorului lucrarilor si serviciilor care se
presteaza de catre autoritatile publice pentru protectia mediului in regim de
tarifare si cuantumul tarifelor aferente acestora

Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor

Hotararea de Guvern nr. 349/2005 (MO nr. 394/10.05.2005) privind depozitarea

deseurilor

Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.757/2004 (MO nr.86 bis/

26.01.2005) pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor

Decizia Consiliului 2003/33/CE privind stabilirea criteriilor si procedurilor pentru

acceptarea deseurilor la depozite ca urmare a art. 16 si anexei II la Directiva
1999/31/CE

Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 95/2005 (MO nr. 194
bis/08.03.2005) privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor
preliminare de acceptare a deseurilor in fiecare clasa de depozit

Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor

Hotararea de Guvern nr.128/2002 (MO nr. 160/06.03.2002) privind incinerarea

deseurilor, completata si modificata de Hotararea de Guvern nr. 268/2005 (MO nr.
332/20.04.2005)

Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 756/2004 (MO nr. 86

bis/26.01.2005) pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea
deseurilor

Directiva Consiliului 2002/96/CE privind deseurile de echipamente electrice si

electronice

Hotararea de Guvern nr. 448/19.05.2005 (MO nr. 491/10.06.2005) privind

deseurile de echipamente electrice si electronice

Ordinul comun nr. 1223/715 din 2005 (MO nr. 1/3.01.2006) al Ministrului Mediului
si Gospodaririi Apelor si Ministrului Economiei si Comertului privind procedura de
inregistrare a producatorilor, modul de evidenta si raportare a datelor privind
echipamentele electrice si electronice si deseurile de echipamente electrice si
electronice, modificat prin Ordinul comun 706/1667 din 2007 (MO nr.
307/09.05.2007) al Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile si Ministrului
Economiei si Finantelor

Ordinul comun nr. 1225/721 din 2005 (MO nr. 1161/21.12.2005) al Ministrului
Mediului si Gospodaririi Apelor si Ministrului Economiei si Comertului privind
aprobarea Procedurii si criteriilor de evaluare si autorizare a organizatiilor
colective in vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor
anuale de colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a deseurilor de
echipamente electrice si electronice, modificat prin Ordinul comun nr. 910/1704
din 2007 (MO nr. 428/27.06.2007) al Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile si
Ministrului Economiei si Finantelor

141

Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 901/2005 (MO nr.

910/12.10.2005) privind aprobarea masurilor specifice pentru colectarea
deseurilor de echipamente electrice si electronice care prezinta riscuri prin
contaminare pentru securitatea si sanatatea personalului din punctele de
colectare

Ordinul comun nr. 556/435/191 din 2006 (MO nr. 608/13.07.2006) al Ministrului
Mediului si Gospodaririi Apelor, Ministrului Economiei si Comertului si Autoritatii
Nationale pentru Protectia Consumatorilor privind marcajul specific aplicat
echipamentelor electrice si electronice introduse pe piata dupa data de 31
decembrie 2006

Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1099/2007 pentru

modificarea Ordinului Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 66/2006
privind constituirea Comisiei de evaluare si autorizare a organizatiilor colective in
vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de
colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a deseurilor de echipamente
electrice si electronice, cu modificarile si completarile ulterioare

Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1108/2007 (MO nr.

629/13.09.2007) privind aprobarea Nomenclatorului lucrarilor si serviciilor care se
presteaza de catre autoritatile publice pentru protectia mediului in regim de
tarifare si cuantumul tarifelor aferente acestora

Directiva Consiliului 2002/95/EC privind restrictionarea utilizarii

substante periculoase in echipamentele electrice si electronice

anumitor

Hotararea de Guvern nr. 992/2005 (MO nr. 822/12.09.2005) privind limitarea

utilizarii anumitor substante periculoase in echipamentele electrice si electronice,
modificata si completata prin Hotararea de Guvern 816/2006 (MO nr.
588/7.07.2006)

Directiva Parlamentului European si Consiliului 2000/53/CE privind vehiculele

scoase din uz
Decizia Comisiei 2002/525/CE pentru modificarea Anexei II a Directivei
Parlamentului European si Consiliului 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz
Decizia Comisiei 2005/293/EC care stabileste reguli detaliate cu privire la
monitorizarea tintelor de reutilizare/valorificare si reutilizare/reciclare prevazute in
Directiva 2000/53/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind vehiculele
scoase din uz

Hotararea de Guvern nr. 2406/2004 (MO nr. 32/11.1.2005) privind gestionarea

vehiculelor scoase din uz, modificata si completata prin Hotararea de Guvern nr.
1313/2006 (MO nr. 829/9.10.2006)

Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 625/2007 (MO

252/16.04.2007) privind aprobarea Metodologiei pentru urmarirea realizarii
catre operatorii economici a obiectivelor prevazute la art. 15 alin. (1) si (2)
Hotararea Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase
uz

Ordinul comun nr. 1224/722/2005 (MO nr. 1178/27.12.2005) al Ministrului

Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministrului Economiei si Comertului pentru
aprobarea Procedurii si criteriilor de autorizare pentru persoanele juridice in

142

nr.
de
din
din

vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de

reutilizare, reciclare si valorificare energetica a vehiculelor scoase din uz

Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 979/2006 (MO

806/26.09.2006) pentru modificarea Ordinului Ministrului Mediului si Gospodaririi
Apelor nr. 816/2006 (MO nr. 724/24.08.2006) pentru constituirea Comisiei de
evaluare si autorizare a persoanelor juridice in vederea preluarii responsabilitatii
privind realizarea obiectivelor anuale de reutilizare, reciclare si valorificare
energetica a vehiculelor scoase din uz

Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1108/2007 (MO nr.

629/13.09.2007) privind aprobarea Nomenclatorului lucrarilor si serviciilor care se
presteaza de catre autoritatile publice pentru protectia mediului in regim de
tarifare si cuantumul tarifelor aferente acestora

Decizia Comisiei 2002/151/CE privind cerintele minime pentru certificatul de

distrugere eliberat in conformitate cu art. 5 alin (3) din Directiva Parlamentului
European si a Consiliului 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz

Ordinul comun nr. 87/527/411 din 2005 (MO nr. 295/08.04.2005) al Ministrului
Mediului si Gospodaririi Apelor, Ministrului Administratiilor si Internelor si
Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului privind aprobarea modelului
si a conditiilor de emitere a certificatului de distrugere la preluarea vehiculelor
scoase din uz

Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor uzate (modificata de Directiva

Consiliului 87/101/CEE)

Hotararea de Guvern 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate (MO nr. 199 /
22.03.2007)

Directiva 91/157/CEE privind bateriile si acumulatorii care contin anumite

substante periculoase (va fi abrogata incepand cu 26 septembrie 2008 de Directiva
2006/66/CE privind bateriile si acumulatorii si deseurile de baterii si acumulatorii si de
abrogare a Directivei 91/157/CEE)
Directiva Comisiei 93/86/CE privind etichetarea bateriilor

Hotararea de Guvern nr.1057/2001 (MO nr. 700/05.11.2001) privind regimul

bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase

Directiva Consiliului 96/59/CE

policlorurati (PCB si PCT)

privind

eliminarea

bifenililor

si

trifenililor

Hotararea de Guvern nr.173/2000 (MO nr. 131/28.03.2000) pentru reglementarea

regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si a altor
compusi similari, modificata cu Hotararea de Guvern nr. 291/2005 (MO nr.
330/19.04.2005), Hotararea de Guvern nr. 210/2007 (MO nr. 187/19.03.2007),
Hotararea de Guvern nr. 975/2007 (MO nr. 598/30.08.2007)

Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 1018/2005 (MO nr.

966/1.11.2005) privind infiintarea in cadrul Directiei Deseuri si Substante chimice
periculoase a Secretariatului pentru compusi desemnati, modificat de Ordinul
Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 257/2006 (MO nr. 249/20.03.2006)
si de Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1349/2007 (MO nr.
629/13.09.2007)

143

Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1108/2007 (MO nr.

629/13.09.2007) privind aprobarea Nomenclatorului lucrarilor si serviciilor care se
presteaza de catre autoritatile publice pentru protectia mediului in regim de
tarifare si cuantumul tarifelor aferente acestora

Directiva Consiliului 86/278/CEE privind protectia mediului si in particular a

solurilor cand se utilizeaza namoluri provenite din epurare in agricultura

Ordinul comun nr. 344/708/2004 (MO nr. 959/19.10.2004) al Ministrului

Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministrului Agriculturii, Padurilor si
Dezvoltarii Rurale pentru aprobarea normelor tehnice privind protectia
mediului in special a solurilor, cand se utilizeaza namoluri de epurare in
agricultura

Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1108/2007 (MO nr.

629/13.09.2007) privind aprobarea Nomenclatorului lucrarilor si serviciilor care
se presteaza de catre autoritatile publice pentru protectia mediului in regim de
tarifare si cuantumul tarifelor aferente acestora.

Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 privind transferurile de deseuri

Regulamentul (CE) nr. 801/2007 privind exportul anumitor deseuri destinate
recuperarii enumerate in anexa III sau IIIA la Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 in
anumite tari in care Decizia OCDE privind controlul circulatiei transfrontaliere a
deseurilor nu se aplica

Hotararea de Guvern nr. 788/2007 (MO 522/02.08.2007) privind stabilirea unor

masuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European si al
Consiliului (CE) nr. 1013/2006 privind transferul de deseuri

Legea 6/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia de la Basel

Ordinul comun nr. 2/211/118 din 2004 (MO nr. 324/15.04.2004) al Ministrului
Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, al Ministrului Economiei si Comertului
si al Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului pentru aprobarea
Procedurii de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul
Romaniei, modificat prin Ordinul 986/2188/821 din 2006 (MO 66/29.01.2007)
al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor, Ministrului Economiei si
Comertului si al Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului

Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1108/2007 (MO nr.

629/13.09.2007) privind aprobarea Nomenclatorului lucrarilor si serviciilor care
se presteaza de catre autoritatile publice pentru protectia mediului in regim de
tarifare si cuantumul tarifelor aferente acestora

144

Bibliografie
1. Consiliul judetean Teleorman, Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor
Teleorman, Hotararea nr. 94/30 iulie 2009
2. Consiliul judeean Teleorman, Strategia de Dezvoltare Durabila a Judetului
Teleorman 2010-2020, SMIS 3033, Proiect finantat prin Programul Operational
Dezvoltarea Capacitatii Administrative din Fondul Social European, Hotararea nr.
120/29 octombrie 2010
3. Directia Judeteana de Statistica Teleorman, Anuarul statistic al judetului
Teleorman, 2009
4 Agentia nationala pentru protectia mediului Teleorman, Raport privind
starea factorilor de mediu in judetul Teleorman in anul 2009

145