UNIVERSITATEA CRESTIN DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

POTENTIALUL TURISTIC
SI VALORIFICAREA ACESTUIA
N JUDETUL PRAHOVA

Coordonator

Student

Asist.univ.
NEDEA PETRONELA

CUPRINS
Cuvnt nainte
Capitolul I Prezentarea general a judetului Prahova
1.1 ncadrarea n teritoriu. Limite
1.2 Cile de acces
1.3 Rolul factorului istoric n dezvoltarea turistic a regiunii judetului Prahova
1.4 Prezentarea principalelor elemente ale cadrului natural
1.5 Nivelul de dezvoltare economico-social
Capitolul II Analiza si valorificarea potentialului turistic natural al judetului Prahova
2.1 Potentialul turistic al reliefului
2.2 Potentialul climato-turistic
2.3 Potentialul turistic al apelor
2.4 Potentialul turistic al componentelor nvelisului biogeografic
2.5 Prezentarea principalelor arii protejate
Capitolul III Analiza si valorificarea potentialului turistic antropic al judetului Prahova
3.1 Obiective turistice religioase
3.2 Obiective turistice cultural istorice
3.3 Arta popular si manifestrile etnofolclorice
3.4 Alte obiective turistice de natur antropic
Capitolul IV Propuneri si strategii privind dezvoltarea turistic a judetului Prahova
Concluzii
Bibliografie

II

CUVNT NAINTE

ntr-o zi, ne-am hotrt s lsm n urm agitatia orasului si s ne amintim ct de bine
este s strbatem poteci, pduri, s facem drumetii, alpinism Asa c ne-am luat rucsacurile
n spate, gndurile ntr-o rsuflare si ne-am spus: Crem s cunoastem, vrem s vedem, vrem
s simtim muntele.
Probabil a fost dragoste la prima vedere la prima atingere pentru c ai muntelui
am rmas Ne-a fascinat faptul c pe crrile muntilor oamenii se cunosc de o vesnicie. E de
ajuns s zmbesti si s saluti, discutia curge apoi de la sine, focul se ncinge repede la fel si
prieteniile.
Muntele ne ajut s zmbim, s uitm de griji, s nvtm s ascultm ne urc pn
lng Dumnezeu ca s putem trage n piept o gur de aer curat si ne arat jos toate
minuntiile! Vara, pdurea este verde vedem psri, focuri de tabr, ascultm cntecul
greierilor, vedem turistii pe trasee iarna, zpada este din belsug si putem s ncercm tot ce
ne trece prin minte: schi, snius, bulgri si oameni de zpad
Si ncepnd cu aceasta dragoste ne-am hotrt s dm o parte si altora, s i ajutm
s gseasc la munte locurile la care au visat, traseele pe care si le-ar fi dorit s i ajutm s
descopere farmecul judetului Prahova.
Despre turism v vom vorbi ntr-un fel aparte. Nu avem de gnd doar s l definim si
s-l descriem folosind termeni economici, demografici, tehnici, sociali, naturali pentru c,
ntr-o oarecare msur, l-am delimita. Ar fi ca si cum am lega un om la ochi si i-am citi
statistici, date meteo sau i-am da date despre altitudini fr a-l lsa s viseze sau s le ating.
O s ncercm s v descriem potentialul turistic al acestei regiuni ca pe o legtur
ntre ceva anume din noi si un anumit loc: o amintire, un foc e tabr, un zmbet si o plimbare
cu telecabina, rsritul soarelui si schiatul pe o prtie cu zpad alb si proaspt un
zngnit de sabie si o btlie din trecut
Noi o s ncercm s pictm judetul Prahova n cuvinte ( o adevrat provocare!), iar
dumneavoastr v lsm s dati viat tabloului cu ajutorul imaginatiei!

III

CAPITOLUL I
PREZENTAREA GENERAL A JUDETULUI PRAHOVA
1.1

ncadrarea n teritoriu. Limite

O ap coboar din munti pe albe prundisuri de calcar, iar numele ei, PRAHOVA,
boteaz un ntreg judet. Ctitorul resedintei de judet ( municipiul Ploiesti) este marele voievod
Mihai Viteazul, cel care a unificat pentru prima dat toti romnii, geniu militar al poporului
nostru. Marelui voievod i-a fost ridicat o statuie, dezvelit n anul 1997, cu ocazia mplinirii
a 400 de ani de la atestarea documentar a orasului.
Judetul Prahova este situat pe pantele sudice ale Carpatilor Meridionali, avnd o
suprafat de 4716 Km2(respectiv 2 % din teritoriul rii) si forma unui dreptunghi ce include
n el toate formele de relief (munti, dealuri si cmpii), ceea ce a condus la multitudinea
sistemelor de exploatare a solului si subsolului, precum si o palet larg a activittilor
economice.
Limita nordic desparte judetul Prahova de judetul Brasov, la est aflndu-se judetul
Buzu, la vest judetul Dmbovita, iar la sud judetul Ilfov si judetul Ialomita.
Judetul este strbtut n lung de meridianul 26, care trece prin Ploiesti si comuna
Mneciu si paralela 45, care intersecteaz localittile Filipestii de Pdure si orasul Mizil.
Cele dou linii geografice se ntretaie pe raza comunei Blejoi. Dac n ceea ce priveste
suprafata, judetul Prahova se claseaz n grupa judetelor mici ale trii, numrul mare de
locuitori a condus la o densitate dubl fat de media pe tar, respectiv 186 de locuitori pe
kilometru ptrat.
IV

Din punct de vedere al organizrii administrative, judetul Prahova are 104 unitti
administrativ teritoriale, din care 14 urbane (2 municipii si 12 orase) si 90 de comune.
Fig. 1 Pozitia geografic a judetului Prahova n cadrul Romniei

Sursa: www.hartaprahova.ro

1.2

Cile de acces

Pentru a sosi judetul Prahova, din orice colt al trii, exist cteva posibilitti de acces
pe ci directe sau ocolite, pe calea ferat sau pe magistralele rutiere, astfel:
1. Rutier:

DN1(E60) Bucuresti - Ploiesti - Brasov - Sibiu - Cluj - Oradea;

DN1A Brasov - Pasul Bratocea 1272m - Cheia - Vlenii de Munte - Ploiesti;

DN71 Sinaia -(Pduchiosu) - Trgoviste;

DN72 Ploiesti - Trgoviste - Gesti (DB); DN1A Ploiesti - Buftea - Bucuresti;

1B Ploiesti - Buzu;

DN1D - Albesti Paleologu - Urziceni (IL);

2. Feroviar

Linia ferat -300 Bucuresti - Ploiesti - Brasov - Sighisoara - Cluj - Oradea - Episcopia

Bihor; Ploiesti - Trgoviste; Ploiesti - Buzu - Bacu - Suceava; Ploiesti - Urziceni - (Brila,
Galati, Vaslui)

1.3

Rolul factorului istoric n dezvoltarea turistic a regiunii judetului Prahova

Teritoriul Judeului Prahova a fost locuit din vremuri imemorabile, acest lucru fiind

atestat i de descoperirile arheologice din localitile Ploieti, Ciorani i Mizil.

Dezvoltarea administrativ i economic a fost determinat de poziia geografic, fiind
situat la intersecia drumurilor principale care fceau legtura dintre ara Romneasc,
Transilvania i Moldova, ct i de bogia subsolului i de diversitatea i frumuseea
reliefului. Evenimentele care au marcat istoria judeului Prahova sunt dezvoltarea comerului
i prelucrarea resurselor naturale.
In 1857, aici s-a dat n exploatare prima rafinrie din lume - Rafinria Mehedinianu,
prin urmare Romnia devenind prima ar din lume care in 1857, a avut o producie de 275
tone de petrol, dup cum consemneaz Enciclopedia Britanic a Petrolului din 1938.
Intens locuit de geto-daci, inutul Prahovei dispune de un numr important de dovezi
arheologice n acest sens ( ceramic, unelte, arme, etc..). La Tinosu, Drajna de Sus, Gura
Vitioarei, Coada Izvorului, au fost identificate locurile pe care cndva se ridicau puternice
ceti dacice.
Prezena roman, de asemenea este atestat din plin de cele trei castre puternice:
Trgor, Mliesti, Drajna de Sus. Complexele de la Trgor i Budureasca, vechile ceti de
la Slon i Tabla Buii atest prezena i nentrerupta continuitate de locuire pe aceste
meleaguri a poporului romn n perioada secolelor II - XIII e.n.
Din secolul al XVI-lea ne-au rmas dou construcii ce au nvins vitregiile timpului:
mnstirea Vrbila ridicat n 1539 i bisericua de la Aluni spat n stanc, parte
component a schitului construit aici de domnitorul Mircea Ciobanu.
Urmtorul veac e dominat de ctitoriile domnitorului Matei Basarab: o biseric
domneasc la Gherghia i alta la Ploieti, complexul arhitectural din comuna
Brebu(mnstire, cas domneasc, turnul clopotni i zidul de incint). Tot din acest veac sau mai pstrat: biserica de la Lespezi-Comarnic (ctitorie cantacuzin pictat de Prvu Mutu) i
VI

cele de la Cocortii Mislii, Filipetii de Pdure i Mgureni, mnstirile de la Vlenii de

Munte,Mrgineni i Sinaia, aceasta din urm cu veritabil aspect de cetate, fiind ctitorit de
sptarul Mihail Cantacuzino la 1695.
Din secolul al XVIII-lea dateaz o serie de monumente de arhitectur popular
specifice zonei, cum ar fi: Hanul Rou de la Fget, Castelul de la Drajna de Jos, Casa Hagi
Prodan i Casa Dobrescu din Ploieti, mnstirile Suzana i Cheia, biserica mic de la
mnstirea Zamfira. Biserica mare de la Zamfira a fost construit n 1856 i prezint o valoare
deosebit, pereii interiori fiind pictai de Nicolae Grigorescu la 19 ani.
Lista vestigiilor istorice i a monumentelor de arhitectur ar putea fi continuat, pe
teritoriul judeului existnd numeroase mrturii ale vieii puternice ce-a pulsat pe aceste
meleaguri de-a lungul secolelor.
Pe lng acestea, de-a lungul vremii s-a dezvoltat o bogat reea muzeistic, menit s
cuprind i s reflecte ct mai mult preocuprile oamenilor din aceast zon, i care dein n
prezent peste 125 mii piese din patrimoniul naional ( Muzeul Pele Sinaia, Muzeul Ceasul
de-a lungul vremii Ploieti, Muzeul de art Ploieti, Muzeul republican al petrolului Ploieti,
Muzeul memorial Nicolae Grigorescu Cmpina, Coleciile memoriale I.L.Caragiale
Ploieti, B.P.Hadeu Cmpina,Nicolae Iorga Vlenii de Munte etc.).

VII

1.4

Prezentarea principalelor elemente ale cadrului natural

Relieful Vii Prahovei este ntr-o desfsurare armonioas ce coboar n trepte de la

nord la sud, trepte dispuse n form de amfiteatru cu fata spre sud si cuprinznd n proportii
egale, munti (n nord, Bucegi, cu vrful Jepii de 2.195 m, Piatra Ars de 2.075 m, Omu de
2.505 m, cu elemente extrem de spectaculoase, cu genez si evolutie interesant (iar n
apropiere de vrful Caraiman sunt niste stnci roase de vnturi si ploi, n form de ciuperci Babele") Baiului, Ciucas-cu nltimi ntre 1.771-1.956 m, Grbova, Grohotis, Ttaru),
dealuri Subcarpatii Buzului si Prahovei (n sud, ca o succesiune de fsii nalte sau joase,
aproape paralele cu marginea muntilor: zona pintenilor cu nltimi de 1.000 m, zona dealurilor
subcarpatice cu nltimi ntre 800-700 m, zona colinar cu nltimi ntre 700-400 m - Dealul
Mare) si cmpii (o fsie ngust, cmpia nalta, piemontan a Ploiestiului).
Prtile care formeaz Masivul Bucegi sunt: Muntii Bucegi cu Vrful Omu, Muntii
Leaota cu Vrful Leaota, Muntii Piatra Craiului cu Vrful Baciului, iar vrful cu altitudinea
cea mai mare, avnd aspectul unei creste alctuite din calcare; Mgura Codlei-1292m n
partea de est a Depresiunii Brasov. La poalele muntilor se ntind, de-a lungul Prahovei
orasele: Azuga, Busteni, Sinaia.
Clima
Este influentat de relief si asezare, are n sud un caracter temperat-continental de
silvostep, dealuri si coline, iar n nord, n munti, un caracter mai aspru, cu vnturi ce bat din
nord si nord-est.
Temperatura medie anual este de 20oC la altitudini mari si depseste 10oC n
regiunile joase de cmpie. Cea mai clduroas lun a anului este luna iulie, iar cea mai rece
lun este ianuarie.
n zona Prahovei precipitatiile atmosferice cresc gradat din zona de cmpie ( 550-600
mm), la 700-900 mm n regiunea de deal, ajungnd n masivele nalte la 1200-1300 mm
anual. Verile sunt rcoroase, toamna este lung si blnd, iar iarna sunt vnturi puternice.
n Bucegi si Piatra Craiului se ntlneste climatul alpin cu temperaturi medii anuale
sub 2oC, iar precipitatiile sunt putine. Iarna stratul de zpad poate atinge chiar grosimea de
130cm, la fel de bine cum poate exista lips total a stratului de zpad.

VIII

Hidrografia
Mai bine de din suprafata judetului Prahova apartine bazinului hidrografic al
Prahovei. Din cei 3740 kmp ct are suprafata bazinului Prahovei numai doua mici portiuni
depsesc limitele judetului, la obrsie si la vrsare. n schimb , o fsie ngust sprijinit pe
limitele de vest si sud ale judetului apartin bazinelor Cricovului Dulce si direct bazinului
Ialomitei; de asemenea, n partea de nord-vest, o suprafat redus este nglobat bazinului
Buzului, iar n partea de sud-est, o regiune ceva mai mare apartine iarsi bazinului Ialomitei,
prin intermediul afluentilor Sratei.
Principalele ruri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana,
Teleajenul, Vrbilul si Cricovul Srat. Prahova este cel mai mare colector al apelor din
judetul cu acelasi nume, are lungimea de 183 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se afl pe
teritoriul judetelor Brasov si Ilfov. Izvorste din Predeal si are ca afluenti rurile: Azuga,
Cerbu, Izvorul Dorului si rurile mici Talea si Cmpinita.
Alturi de reteaua de ruri exist n judetul Prahova si o serie de lacuri si anume: n
cmpie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Srcineanca, iar n zona de deal Lacul
Brebu, Lacul Pestelui si Lacul Bisericii la care se adaug Baia Baciului, Baia Verde si Baia
Rosie, care sunt lacuri formate n ncperile vechilor ocne de la Slnic.
Flora
Urmrind repartitia vegetatiei n functie de altitudine, se remarc existenta celor trei
zone: zona alpin, zona pdurilor si zona de silvo-step.
Pe o suprafa de aproape 300kmp, Bucegii adpostesc 1185 de plante vasculare,
ceea ce reprezint o treime din numrul total din ntreaga ar. n orice masiv muntos exist o
distribuire a vegetaiei n plan vertical, ntlnindu-se astfel la poalele munilor, zona forestier,
iar pe culmi, zona alpin.
n pduri ntlnim fagul, bradul, molidul. n etajul montan superior se ntlnesc
arboretele de larice, tufriuri de smrdar (rhododendron kotschyi). Pajitile constituie
vegetaia predominant n zona alpin. Se mai ntlnesc molidisuri n amestec cu zada n
abruptul Bucegilor si n Ciucas si cu bradul sau fagul la latitudini mai joase.
n zona subcarpatic, pdurile ocup teritorii discontinue , alternnd cu livezi sau cu
culturi agricole, n componenta lor ntlnindu-se exemplare de fag n amestec cu gorunul.

IX

Teritoriul situat la altitudini cuprinse ntre 650 si 200 m este ocupat de pdurile de
gorun.
Pdurile de stejar ocup si o parte din teritoriul de pe suprafata conului de dejectie al
Prahovei. ntlnim astfel exemplare rare de stejar n aceast regiune: stejar brumriu si stejar
pedunculat precum si alte plante ierboase xerofite cum sunt: Artemisia austriaca, Poa bulbosa,
Agropyron cristatum, Cynodon dactylon, Verbascum.
Fauna
Privit n ansamblul judetului, fauna prezint o mare bogtie de forme, adesea cu
populatii bogate de animale. Acestea constituie nu numai podoaba muntilor , dar si a
dealurilor si cmpiei. Stncile abrupte ale Bucegilor sunt populate de caprele negre, n zonele
nalte triesc psri precum : vulturul plesuv, vulturul cafeniu, acvila de munte, fluturasul
purpuriu. Pe stncile golase ale Bucegilor si Ciucasului ntlnim covoarele cenusii de
Alopia, insecte, soprle, batracieni, mierla gulerat, potrnichea de stnc, cioara alpin. In
zona alpin ntlnim cocosul alpin, lupul, vulpea, ursul brun, jderul, rasul, pisica slbatic,
buha, corbul, dintre roztoare amintim soarecii , veveritele, prsii.
Att n zonele montane ct si n cele de deal si de cmpie, dintre ierbivore ntlnim :
cprioara, cerbul, dar si mistretul. Arealul silvo-stepic este comun roztoarelor: popndi,
hrciogi, iepuri. n pdurile de cmpie ntlnim fazanul si cprioara. Fauna piscicol este
reprezentat de : pstrv, zglvoaca, lipan, mreana, salu, crap, lin, caracuda, stiuca, tipar si
diverse nevertebrate precum : scoici, melci, buhi de balt, raci etc. Pe malul apelor cuibresc
adesea psri caracteristice de balt: strci, berze etc.
Solurile
Se gsesc argiluvisoluri n zonele cu altitudine mic, soluri brune si brun acide, n
zonele umede, soluri podzolice n pdurile de fag si conifere si soluri brun acide n zonele
alpine.

1.5

Nivelul de dezvoltare economico-social

Judetul Prahova face parte din Regiunea Sud Muntenia alturi de judetele Arges,
Clrasi, Dmbovita, Giurgiu, Ialomita si Teleorman. Regiunea Sud este situat n partea de
sud a Romniei, avnd o suprafat de 34.453 km 2 (14.45 % din suprafata Romniei),
corespunztoare judetelor Arges, Clrasi, Dmbovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si
Teleorman.
Situatia economic a judetului Prahova
n judetul Prahova sunt operationali 15.660 agenti economici, reprezentnd circa 32%
din numrul unittilor active ale Regiunii Sud Muntenia si cca. 3,3% din totalul unittilor din
Romnia.
n ceea ce priveste distributia ntreprinderilor pe clase de mrime, n judetul Prahova,
sunt predominante microntreprinderile (0-9 salariati), detinnd o pondere de 85,8% din
numrul total al unittilor active. ntreprinderile mici si mijlocii reprezint 13,6%, iar cele
mari (peste 250 de salariati) doar 0,6%. Cele mai multe unitti economice din judetul Prahova
activeaz n sectorul comertului cu ridicata si cu amnuntul, repararea si ntretinerea
autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice (47,9%), n sectorul tranzactiilor imobiliare,
nchirieri si activitti de servicii prestate n principal ntreprinderilor (14,7%) si n industria
prelucrtoare (13,1%).
Investitii strine
Pozitionarea judetului n vecintatea municipiului Bucuresti si ponderea ridicat a
personalului calificat au determinat unele companii strine s realizeze investitii n conditii
avantajoase. Datorit politicii coerente de atragere a capitalului strin pe teritoriul judetului si
desfsoar activitatea firme precum: UNILEVER, TIMKEN, COCA COLA, UPC, MOL,
LUKOIL, OMV, LA FESTA, INTERBREWEFES BREWERY, BRITISH AMERICAN
TOBACCO, CRAMELE PRAHOVA HALEWOOD, YAZAKI, JOHNSON CONTROLS,
S.C. CALSONIC KANSEI ROMANIA S.R.L etc.
De asemenea, pentru a corespunde celor mai nalte cerinte ale comertului modern si
standardelor europene de comercializare si expunere, si-au consolidate prezenta marile
magazine comerciale de tip hipermarket: METRO CASH&CARRY, PRAKTIKER,
CARREFOUR,

BRICOSTORE,

SELGROS,

KAUFLAND,

INTERHOME

de

tip

supermarket: BILLA, INTERREX, PROFI, PENNY si de tip mall: WINMARKT si

PRIMAVARA.

XI

Agricultura
Judetul Prahova este situat ntr-o zon n care legumicultura, pomicultura, viticultura si
zootehnia reprezint activitti economice importante. Obiectivul fundamental care st la baza
desfsurrii activittii n agricultur l reprezint redresarea si asigurarea conditiilor pentru
relansarea agriculturii, n concordant cu potentialul natural, economic si uman de care
dispune judetul Prahova, n scopul asigurrii securittii alimentare a populatiei si crearea
disponibilului pentru export.
Principalele culturi: cereale pentru boabe, floarea soarelui, soia boabe, cartofi, sfecla
de zahr, legume, tomate, ceap, plante furajere si furaje verzi, varz si pepeni.
Industria
Dezvoltarea unui sector industrial dinamic si puternic capabil s fac fat cerintelor
unei economii de piat constituie un punct central al planului de dezvoltare, fiind un sector
economic important, creator de noi locuri de munc. Structura economic a judetului Prahova
este caracterizat de dominarea industriei. Complex si diversificat, industria este
reprezentat prin toate ramurile ei. Ponderea cea mai mare n productia industrial o detine
ramura prelucrrii titeiului, urmat de cea a industriei alimentare, a buturilor si tutunului,
masini si echipamente, chimic si prelucrarea cauciucului, extractiv, textile si produse
textile, metalurgie, constructii metalice si produse din metal (exclusiv masini, utilaje si
instalatii), prelucrarea lemnului (inclusiv mobilier), alte produse din minerale nemetalice,
celuloza, hrtie, carton si poligrafie si alte activitti industriale.
Prelucrarea petrolului (benzin, motorin, pcur, uleiuri minerale, etc.) este o
activitate de traditie, prima rafinrie de petrol din lume fiind pus n functiune n anul 1856 la
Ploiesti
Dispunnd de materii prime, industria alimentar s-a dezvoltat n toate zonele
judetului. n ultimii ani si-au dezvoltat activitatea un numr important de unitti de prelucrare
a crnii, laptelui si de vinificatie prin implementarea unor proiecte cu finantare prin programul
SAPARD, cu tehnologii la standarde europene.
O alta ramur important a industriei judetului Prahova pe locul trei din punct de
vedere al productiei industriale - este cea de masini si echipamente (utilaj petrolier, minier si
chimic, rulmenti grei, echipamente si piese de schimb.

XII

Fig.2 Structura productiei industriale

Sursa: http://www.prahova.insse.ro

XIII

CAPITOLUL II
ANALIZA SI VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC
NATURAL AL JUDETULUI PRAHOVA

Turismul
Frumusetea si varietatea cadrului natural, precum si bogtia valorilor culturale
prezente confer judetului Prahova un potential turistic remarcabil, care l situeaz pe un loc
important n oferta turistic national si international a Romniei.
Principalele zone turistice sunt: Valea Prahovei, Valea Doftanei, Valea Teleajenului,
Valea Slnicului si zona Drajna Cerasu Starchiojd care fac parte din arealul montan si
submontan; Valea Cricovului Srat apartinnd zonei colinare si zona Ploiesti Balta Doamnei
situata n cmpia prahovean. Judetul Prahova, recunoscut ca zon cu destinatie turistic nc
de la sfrsitul sec. al XIX-lea, si-a constituit o infrastructur turistic deosebit att cantitativ,
ct si calitativ, n principal n ultimii ani.
Reteaua turistic pus la dispozitia turistilor n judetul Prahova cuprinde 247 structuri
de primire turistic, din care: 53 hoteluri, 14 moteluri, 38 vile turistice, 1 bungalou, 14
cabane, 1 camping, 2 tabere pentru elevi, 120 pensiuni turistice (86 pensiuni urbane), 3
hosteluri, 2 popasuri turistice si 1 hotel pentru tineret, care rspund bine cerintelor actuale ale
turistilor.
Din analiza elementelor potentialului turistic al judetului rezult existenta conditiilor
favorabile dezvoltrii urmtoarelor forme de turism:
a) Turism montan n arealul nordic al judetului care include Muntii Bucegi, Muntii Baiului si
Muntii Ciucas, zon care ofer conditii pentru drumetii montane pe trasee variate si pentru
practicarea sporturilor de iarn.
b) Turism de odihn si recreere n zone care, alturi de un cadru natural pitoresc ofer un
microclimat reconfortant si posibilitti de practicare a unor activitti recreative de-a lungul
ntregului an. Se poate practica sub mai multe forme:
turismul de sejur si agrement;
turismul de sfrsit de sptmn;
turismul balnear;
turismul rural. Dezvoltarea turismului rural, cu precdere n zona subcarpatic si n cea
XIV

montan, a dus la nregistrarea unui numr n crestere de pensiuni rurale si ferme

agroturistice.
c) Turism de circulatie, sub mai multe forme:
turismul de tranzit;
turismul itinerant cu valente culturale;
turismul tematic .
d) Turism de vntoare si pescuit sportiv. Bogatul fond cinegetic prezent n zona montan a
judetului, precum si cursurile de ap cu lacurile de agrement ofer conditii favorabile de
practicare a acestui tip de turism.
e) Turism de reuniuni, congrese, afaceri. Zona cea mai solicitat n acest sens este Valea
Prahovei datorit att frumusetii peisajului montan, ct si accesibilittii si apropierii de
capital, n principalele statiuni montane Sinaia si Busteni (baz turistic la standarde
internationale, dotri specifice (echipamente de sonorizare si traducere, sli modulare n
functie de numrul participantilor etc.).

XV

2.1 Potentialul turistic al reliefului

Relieful judetului Prahova are drept principal caracteristic varietatea si dispunerea
lui n forma unui vast amfiteatru. Muntii cu altitudinile lor de peste 1400 m, dar care depsesc
pe alocuri nltimea de 1800m si chiar 2000m, ocup partea nordic, alctuind treapta cea mai
nalt. Dealurile cu nltimi cuprinse ntre 400 si 800-900m formeaz treapta mijlocie si ocup
partea median a judetului. Cmpia , cu nltimi de 70-200m, prelungit n lungul Prahovei
pn la 350-400, se dispune n partea sudic si se prezint ca un plan usor nclinat (NV-SE).
ntre cel mai nalt punct vrful Omu (2505m)- si cel mai cobort - n zona de vrsare
a Prahovei (70 m)- este o diferent de nivel de 243 m.
Aceste trepte de relief sunt asezate proportional si anume: muntii - 26,2%; dealurile 36,5%; cmpia - 37,3% din suprafata judetului. Aceste mari trepte sunt, n general, clar
delimitate prin denivelri de cel putin 200m.
Muntii
Regiunea de munte, alctuit predominant din formatiuni cretacice, iar spre est si din
formatiuni paleogene, ocup partea nordic a judetului. Ea este delimitat spre sud de o
denivelare de cel putin 200 m, care trece pe la nord de localittile Talea, Posada, Pietriceaua,
Bertea, Schiulesti, Mneciu, Ungureni, Cerasu, Btrni, Starchiojd si domin regiunea
dealurilor. n cuprinsul muntilor se disting trei trepte de relief care au rezultat n urma unor
perioade ndelungate de eroziune, ce au avut ca efect nivelarea reliefului, ntrerupte de faze de
nltare n bloc. Dup fiecare nltare a edificiului muntos eroziunea si-a reluat activitatea
ducnd la formarea unor nivele mai scunde, cel mai recent reprezentat prin trepte n lungul
vilor sau la marginea muntilor.
Cel mai nalt nivel de eroziune se situeaz la o nltime de 1750-1800m si a fost
denumit platforma Bobu Mare.
Al doilea nivel de eroziune se numeste platforma Setu si are o nltime de 14001500m, iar cel de-al treilea nivel poart denumirea de platforma Predeal si are nltimea de
1000-1200m.
Masivul Bucegi, cu peisajul lui impozant si cu nltimi de 2000-2500m, este mprtit
ntre judetele Prahova, Dmbovita si Brasov. Din acest masiv, judetului Prahova i revine
partea lui estic, cu spectaculosul abrupt dintre Sinaia si Busteni.
XVI

Prin peisajul lor alpin, prin numeroasele cabane, hoteluri, poteci marcate si instalatii
de transport pe cablu ca si prin modernizarea unor sosele, Bucegii constituie prima regiune
turistic din judetul Prahova.
Muntii Grbova, cuprinsi ntre vile Prahovei, Azugi si Doftanei, sunt alctuiti dintro culme principal sinuoas cu directie general nord-sud. De-a lungul acesteia se nsir cele
mai mari nltimi: Neamtu (1923m), Rusu (1902m), Cazacu (1753m ), Baiu Mare (1895 si
1908m), Gagu Mare (1660m). Din culmea principal se rsfir spre vest si est culmi
secundare ale cror nltimi struie la 1400-1500m si la 1100-1200m, reprezentnd resturi ale
vechilor platforme de eroziune - Setu si Predeal.
Muntii Grohotis ocup spatiul dintre vile Doftanei si Teleajenului. Culmea lor
principal, aflat n prelungirea culmii Bratocea din Masivul Ciucas, grupeaz cele mai mari
nltimi: Babes (1684m), Grohotis (1767m) si Sf. Ilie(1588m). Din acest vrf se desprinde
spre sud-est Culmea Nebunului, ntre vile Crasnei si Teleajenului, o nsiruire de mguri
desprtite de sei, consecint a alternantei de gresii si sisturi marnoase. Spre sud-est culmea se
continu pn n vrful Radila Mare (1490m), unde se bifurc mbrtisnd Obrsia
Vrbilului: Culmea Trifoiu (1372 m), continuat cu Plaiul Serban Vod si Culmea Pltinetu
cu vrfurile Clbucet (1394 m) si Paltinetu (1317m).
Masivul Ciucas este al doilea masiv proeminent din judetul Prahova. Desi mai mic
dect Bucegii, el si afirm personalitatea geografic prin nltimile lui de peste 1800m
( vrful Ciucas cu 1954m din Culmea Bratocei si vrful Gropsoare cu 1883m din Culmea
Zganului ) si prin relieful su ruiniform cu o deosebit not de atractie.
Muntii Ttaru se ntind la est de Telejenel si se prezint ca o culme monoton, dar
nelipsit de pitoresc, cu nltimi de circa 1400m. Din ea se desprind culmi secundare,
asemenea unor contraforturi. nltimile maxime se gsesc, de la nord la sud, n vrfurile
Ttaru (1476m), Manail (1407m) si Vrful lui Crai (1473m si 1502m).
Ca depresiuni remarcm: Depresiunea Sinaia, din lungul Prahovei, Depresiunea Tesila,
dezvoltat pe Doftana, urmat de micul bazinet Valea Neagr, Depresiunea Cheia, sculptat la
poalele Ciucasului si Depresiunea Slon, n cursul superior al Drajnei.

XVII

Dealurile subcarpatice
Dealurile reprezint o treapt intermediar ntre munti si cmpie, constituie o unitate
de relief cu trsturi aparte: culmi rotunjite, pante domoale, vi largi, cu lunci si terase bine
dezvoltate, depresiuni mari si masive colinare nalte.
n judetul Prahova,dealurile se desfsoar ntre nltimi de 800-900m si 300-400m. La
vest de Prahova dealurile subcarpatice sunt reprezentate de dou culmi prelungi care
ncadreaz valea Prahovitei pe de o parte si de alta, ele desprinzndu-se din muntele
Gurguiatu. n culmea vestic, vrfurile Mgura Mare (911m), Sultanul (849m) si Vrful
Teisului (714m) sunt cele mai nalte, iar n cea estic, cel mai proeminent vrf este Gurga, de
lng Breaza (743m). Partea lor nordic, cuprins ntre marginea muntilor si culoarul
depresionar Mislea-Podeni ( Mgurele) este denumit si Subcarpatii interni.
ntre Prahova si Teleajen se desfsoar depresiuni sculptate cum sunt depresiunile
Brebu, Alunis si Slnic, iar n partea sudic depresiunile: Mcesul (816 m) si Mgura
Trestioarei (654m).
Mai la est, ntre Vrbilu si Teleajen se ntind Dealurile Bughei, iar la rsrit de Teleajen se
distinge mica depresiune de la Cerasu si la sud se desfsoar culoarul depresionar DrajnaChiojdu.
Dealurile Priporului mrginesc spre sud Depresiunea Drajna-Chiojdu si culmineaz n
vrfurile Lazuri (770m) si Priporului (823m). Spre sud relieful scade n nltime la 500-600m
si este fragmentat de Lopatna si de afluentii si, aici formndu-se Depresiunea Soimari. n
regiunea Apostolache sunt culmi ceva mai nalte, dintre care mentionm: Culmea Slciei
(716m), vrfurile Chiojdeanca (539m) si Bordea (580m).
De asemenea trebuie mentionate Dealurile Ploiestilor care sunt formate din dealurile
izolate de la Tintea si Blejoi si din Masivul Bucovelului si Masivul Istrita care are nltimi
cuprinse ntre 500 si 600 m.

XVIII

Cmpiile

Treapta de relief cea mai joas, cu nltime de 70-200m, ocup partea sudic a
judetului Prahova. Dar nltimea ei urc n lungul Prahovei la peste 300 m, continundu-se n
tinutul dealurilor cu terasa Cmpinei. Suprafata terenului este n general neted si cel mult
prezint ondulri abia sesizabile. Singurele accidente de teren sunt malurile rurilor, de cele
mai multe ori cu nltimi de ctiva metri, iar pe valea Ialomitei o teras de 4-6 m.
Numeroasele movile rspndite la suprafata cmpiei sunt forme de relief antropice si dateaz
din timpuri istorice.
Cmpiile Prahovei sunt: Cmpia nalt a Cricovului Dulce, Cmpia Ploiestilor si
Cmpia Gherghitei.
Etajarea celor trei trepte de relief: munti, dealuri si cmpii are importante consecinte
pentru ceilalti factori ai mediului geografic din judetul Prahova.

XIX

2.2 Potentialul climato-turistic

Diferenta de nivel de peste 2400 m ntre vrful Omu, cel mai nalt punct din judetul
Prahova, si cel mai cobort punct din cmpie, ca si dispunerea reliefului n amfiteatru fac ca
elementele climei s difere destul de mult pe vertical si de la regiune la regiune.
Temperatura medie anual a aerului variaz pe teritoriul judetului ntre mai putin de
-2C n regiunea celor mai mari nltimi n Bucegi si peste 10C n regiunea de cmpie, de
unde rezult o amplitudine de circa 13. ntre aceste extreme, temperatura medie anual are
valori intermediare, n functie de altitudinea reliefului. Astfel n muntii cu nltime mijlocie ea
este de 2-4C. Trebuie mentionat ns, c pe vi temperaturile sunt mai ridicate cu 1-2 fat de
cele de pe culmi, consemnate mai sus.
n luna ianuarie temperatura aerului din Bucegi, la vrful Omu, este mai sczut de
-10, iar n muntii cu altitudine mijlocie ea urc la 5 sau la -8C. n regiunea subcarpatic,
temperatura lunii ianuarie este de -3C si chiar -2C, iar n cmpie ea coboar din nou la sub
-3C.
n iulie temperatura aerului este de 21-22C n regiunea de cmpie, 16-20C n
regiunea de deal, 12-14C n zona muntilor mijlocii si sub 8C n Masivul Bucegi.
Cea mai ridicat temperatur (39,4C) s-a nregistrat la Ploiesti si Valea Clugreasc
la 10 august 1945 si , respectiv, la 7 septembrie 1946. Cea mai sczut temperatur s-a
nregistrat la vrful Omu, la 10 februarie 1929 (-38C).
Precipitatiile atmosferice medii anuale sunt distribuite n mod variat pe teritoriul
judetului, n functie de circulatia general a aerului si de conformatia si altitudinea reliefului.
Cele mai mari cantitti de precipitatii se localizeaz n regiunea de munte, unde totalizeaz
1200-1300 mm anual, iar n Bucegi, la peste 2000 m altitudine, ajung si depsesc 1400 mm.
Mai jos, n regiunea de deal, precipitatiile totalizeaz un numr de 700-900 mm anual, iar n
regiunea de cmpie acestea se reduc la 550-600 mm. O serie de conditii locale introduc
variatie n distributia de detaliu a precipitatiilor, n sensul c mai ales masivele proeminente,
pantele cu expunere vestic si nordic primesc cantitti sporite de precipitatii, n comparatie
cu cele expuse spre sud si est.
Cele mai abundente precipitatii se produc n luna iunie, cnd aerul umed de
provenient oceanic ptrunde n tara noastr si este nsotit si de puternice procese de
convectie ale cror consecinte sunt ploile torentiale. Si n acest caz, valorile cresc de la

XX

cmpie spre munte : Ploiesti-588 mm, Cmpina-120,6 mm, Sinaia-126,2 mm, vrful Omu173 mm.
Circulatia aerului se face n mod diferit la nltime si la sol, unde relieful constituie un
obstacol n calea vnturilor. Se observ diferentieri nete ntre frecventa vntului la vrful Omu
- unde predomin vntul din sectorul vestic fat de vnturile din sectorul estic, iar la Ploiesti
predomin vnturile de nord-est si de sud-vest.
Variatia pe vertical a tuturor elementelor climei permite si impune chiar desprinderea
unor tipuri de clim cu aspecte particulare si anume :
clima de munte care se desfsoar n zona reliefului nalt cu altitudini de peste 10001200 m si se caracterizeaz prin temperaturi medii anuale mai mici de 5-6C si prin
amplitudini termice sezoniere, n general reduse.
clima de deal care ocup treapta intermediar a reliefului cu nltimi de 400-1000 m si
se caracterizeaz prin temperaturi medii anuale de 6-9C si prin precipitatii de 600800mm anual.
clima de cmpie care este localizat n partea sudic a judetului si se caracterizeaz
prin temperaturi medii anuale de peste 10C si prin precipitatii de 550-600 mm.

XXI

2.3 Potentialul turistic al apelor

Mai bine de din suprafata judetului Prahova apartine bazinului hidrografic al
Prahovei. Din cei 3740 kmp ct are suprafata bazinului Prahovei numai dou mici portiuni
depsesc limitele judetului, la obrsie si la vrsare. n schimb, o fsie ngust sprijinit pe
limitele de vest si sud ale judetului apartin bazinelor Cricovului Dulce si direct bazinului
Ialomitei; de asemenea n partea de nord-vest, o suprafat redus este nglobat bazinului
Buzului, iar n partea de sud-est, o regiune ceva mai mare apartine iarsi bazinului Ialomitei,
prin intermediul afluentilor Sratei.
Principalele ruri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana, Teleajenul,
Vrbilul si Cricovul Srat.
Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul cu acelasi nume, are lungimea
de 183 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se afl pe teritoriul judetelor Brasov si Ilfov.
Izvorste din Predeal si are ca afluenti rurile: Azuga, Cerbu si Izvorul Dorului si rurile mici
Talea si Cmpinita .
Doftana izvorste de sub pasul Predelus, are lungimea de 50 km si numerosi afluenti:
Musita, Prislop, Florei, Secria, Valea Mare, Negrasul, Irmeneasa, Pltinoasa, Leaotul, Iazul
Morilor, Teleajenul si Cricovul Srat.
Teleajenul are o lungime de 119 km si izvorste din Masivul Ciucas. Principalii si
afluenti sunt: Drajna, Bucovel, Crasna, Varbilau, Bughea, Mislea si Dambul.
Cricovul Srat are o lungime de 83 km , izvorste de sub vrful Poiana Hotilor si are
ca afluent rul Lopatna.
Alturi de reteaua de ruri exist n judetul Prahova si o serie de lacuri si anume: n
cmpie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Srcineanca, iar n zona de deal Lacul
Brebu, Lacul Pestelui si Lacul Bisericii la care se adaug Baia Baciului, Baia Verde si Baia
Rosie, care sunt lacuri formate n ncperile vechilor ocne de la Slnic.

XXII

2.4 Potentialul turistic al componentelor nvelisului biogeografic

Flora si fauna n judetul Prahova
Haina vegetal a judetului Prahova apartine provinciei dacice reprezentate printr-o
flor central-european (pduri de stejari, pduri mixte specifice pentru zona noastr
colinar). Partea de S-E a judetului apartine provinciei pontice reprezentate prin elemente de
step, n special graminee corespundatoare zonei de silvostep (Biografia Romniei, 1969).
Vegetatia si animalele rspndite n zona acestei comune sunt specifice dealurilor
subcarpatice si cmpiei nalte. Cele dou zone de forme de relief sunt acoperite de alte dou
zone vegetale si faunistice care, din cele observate, se ntreptrund. n zona Mgureni deal, n
1897 se cultivau 101,5 ha de vie, extindere mare avnd si livezile cu pomi fructiferi (dintre
care 90 000 de pruni, 400 ciresi, 300 meri, 200 duzi). n zona de cmpie se cultivau cereale
(ovz, secar, gru, porumb).
Pduri
Odinioar o parte din teritoriul comunei, n special n zona dealurilor, era acoperit
de pduri seculare. nainte de 1848, pdurile apartineau diversilor proprietari - marilor
proprietari si proprietarilor trnesti. Dup actul de nationalizare din 1948, toate pdurile au
trecut n patrimoniul statului. n 1954, conform HCM 23115/1954, pdurile trnesti au fost
date n folosint comunelor. Dup 1948, pdurile au fost trecute n raza de supraveghere a
ocolului silvic Moreni. Se remarc de specialistii silvici n formatiuni geologice din
substratul comunei c, n afara pietrisurilor de Cndesti apar si sisturi bituminoase.
Animale
Speciile de vnat n raza comunei sunt: cprioarele (numeroase n trecut, fiind
protejate la vnat), iepurii, ieruncile, vulpile, sitarii. n prezent se observ o slab
posibilitate de ngrijire din partea specialistilor pentru aceast mare bogtie economic ce a
existat dintotdeauna. Pdurea, prin masa lemnoas, fructe, animale, aer, adpost pentru om,
a adus si aduce o mare contributie. E pcat ca noi nu stim s protejm acest mare izvor de
bogtie.
Fauna, de la cele mai mari mamifere amintite pn la cele mai mici si variate forme,
o ntlnim n zona pdurii. Pe sol, pe scoarta copacilor, n coroana lor, se gsesc nenumrate
insecte vtmtoare reprezentate prin fluturi, crbusi, urechelnite, purici de plante etc.,
XXIII

care rod frunzele copacilor, lstarii tineri, semintele si fructele. Prin frunzisul czut, care cu
greu se transform ntr-un sol fertil, ntlnim grgrite, greieri, melci etc.
Pasri
Pasrile caracteristice sunt: mierlele, ciocnitoarele pestrite, cucul, porumbeii
slbatici, turturelele, ciuful de pdure etc. Printre pasrile de prad ntlnim uliul, bufnita,
sorecarul. Dintre reptile, soprla, gustrii. Iarna n pduri sosesc de multe ori mtsarii si
scatiile, iar din cmpie cotofana.
Fauna stepei (cmpiei) este mai putin bogat dect a pdurilor; de altfel, exist la
zona de contact a celor dou mari unitti morfologice o zon de ntreptrundere att a florei
ct si a faunei. Apele sunt destul de bogate n peste si broaste. Dup profesorul Raul
Clinescu, acesta zon apartine subprovinciei carpatice a pdurilor de foioase (provincia
central european).
Pomi fructiferi
n zona satelor se ntlnesc salcmi, duzi, pruni (altdat ntinse livezi, de unde
numele de Livedea Lung), gutui cu o extindere foarte mare pe versantul sudic al
Ghemeliei, visini, ciresi, zarzri, meri, peri (cu zona specifica Satul Banului). Livedea
Lung a fost populat n secolele XVI-XVII de oamenii din satul disprut Bltati.
Specii ierboase
Speciile ierboase spontane ntlnite n lungul drumurilor, santurilor si psunilor sunt
reprezentate prin: pir (agropyrum repens), plmide (cirssium arvense), troscotul
(poligonum aviculare), rapita slbatic (sinapsis arvensis), laptele cucului (euphorbia
cyparissias), romanita (matricaria camomilla), neghina (agrostemma githago). n lunc se
adaug mohorul (setaria viridis), ptlagina (plantago lanciolata).
Psunile sunt alctuite din specii ierboase putin valoroase din punct de vedere
nutrific, reprezentate de laptele cucului, coada soricelului (achillea millefolium), ghizdeiul
(lotus corniculatus), piusul de livad (festuca sulcata). Ca specii de cultur, tinnd seama
de conditiile pedo-climatice, ce mai bine se cultiv: grul, porumbul, secara, mazrea,
fasolea, sorgul, lucerna, zarzavatul. Satisfctor - floarea soarelui, trifoiul, vita-de-vie, inul,
cnepa.

XXIV

2.5 Prezentarea principalelor arii protejate

Arii protejate: rezervatii naturale si monumente ale naturii din judetul Prahova
1. Parcul Natural Bucegi include n Judetul Prahova:
Abruptul Prahovean
Locul fosilifer Plaiul Hotilor
Muntii Coltii lui Barbes
Arinisul de la Sinaia : 1,037 ha
Tigile din Ciucas ( Com. Mneciu )

3 ha

Muntele de Sare ( Slnic) 2 ha

Parcul Natural Bucegi, aflat pe teritoriul judetelor Dmbovita, Prahova si Brasov,
figureaz n Legea nr. 5/2000 cu o suprafat de 32 662 ha, din care 16 334 ha se afl pe
teritoriul judetului Dmbovita. Cuprinde o

mare diversitate biologic, geologic,

geomorfologic, carstul ce prezint o important deosebit prin frumusetea peisajului si prin

interesul stiintific: Pestera Ialomitei, Pestera Ratei, Cheile Znoagei, Cheile Ursilor, Cheile
Orzei, Cheile Ttarului, clile din Lespezi, Canionul Horoabei, lapiezuri, doline.
Frumusetea peisajului, completat de chei, pesteri, stnci cu forme curioase, cum sunt
Babele si Sfinxul multe dintre ele monumente ale naturii minunata vale a Ialomitei si a
afluentilor si, pdurile ce nconjoar poalele muntilor fac din zona muntilor Bucegi una
dintre cele mai pitoresti din tar, vizitat anual de numerosi turisti. n aceasta zon, pe
teritoriul judetului Dmbovita sunt construite cabanele: Babele, Bolboci, Znoaga,
Scropoasa, Padina. Hotelul Pestera, care poate gzdui peste 200 de turisti, ofer acestora
posibilitti de cazare si servicii deosebite (restaurant, bar de zi, piscina, sala de bowling). De
asemenea, pe muntele Pduchiosu, la granita dintre judetele Dmbovita si Prahova s-a ridicat
un complex turistic modern. Anual, elevi din toata tara si petrec vacantele la taberele scolare
Cprioara, Cerbu, Vntoru, ntru-un cadru natural deosebit din Muntii Bucegi.
Rezervatiile naturale au un rol deosebit n protectia si conservarea unor habitate, specii
de plante si animale slbatice, elemente si formatiuni geologice, speologice, paleontologice
sau de alta natur, cu valoare ecologic, stiintific sau cultural deosebit. Cele mai
importante valori naturale protejate sunt redate n cele ce urmeaz.

XXV

Rezervatii naturale aflate pe teritoriul Parcului Natural Bucegi :

Rezervatia natural mixt Orzea Znoaga

Cuprinde sistemul carstic : cheile Znoagei Mari, cheile Orzei, clile din Lespezi
(monumente al naturii), frumoase pduri de molid (Picea abies), plcuri de larice (Larix
decidua) si cteva exemplare de zmbru (Pinus cembra) pe malul drept al Ialomitei si
deasupra cheilor Znoagei Mari. O vegetatie termofil compus din elemente floristice rare
sud-europene, sud-mediteraneene sau balcanice se ntlneste n cheile Znoagei Mari: secara
de munte (Secale montanum) element mediteranean - balcanic, Iris dacica (Stnjenelul de
munte) edemism pentru Carpatii Sudici, Scorusul (Sorbus cretica) element sud - european
sporadic n Carpati, spinul (Carduus candicans) element balcanic rar n tara noastr,
umbelifera (Athamantha hungarica), timoftica (Phleum montanum) sporadic la noi, n
Bucegi fiind ntlnit si n Jepii Mici, cosaci (Astragalus depressus) ce se mai gseste pe
muntele Domogled, caprifoiul (Lonicera caerulea) si Streptopus amplexifolius, specii
sporadice n Romania, Hepatica transsilvanica, etc.

Rezervatia natural mixt Znoaga Lucacila

Cuprinde cheile Znoagei Mici, cheile Znoagei Mari (monumente al naturii),

frumoase pduri de molid (Picea abies), plcuri de larice (Larix decidua) si cteva exemplare
de zmbru (Pinus cembra) pe malul drept al Ialomitei. O vegetatie termofil compus din
elemente floristice rare sud-europene, sud-mediteraneene sau balcanice se ntlneste la poalele
peretilor sudici de calcare titonice al muntelui Znoaga, numit si Podul cu florile si n
cheile Znoagei Mari: secara de munte (Secale montanum) element mediteranean-balcanic,
Iris dacica (Stanjenelul de munte) edemism pentru Carpatii Sudici, Scorusul (Sorbus cretica)
element sud-european sporadic n Carpati, spinul (Carduus candicans) element balcanic
rar n tara noastr, umbelifera (Athamantha hungarica), timoftica (Phleum montanum)
sporadica la noi, in Bucegi fiind intalnita si in Jepii Mici, , cosaci (Astragalus depressus) ce
se mai gseste pe muntele Domogled, caprifoiul (Lonicera caerulea) si Streptopus
amplexifolius, specii sporadice in Romania.

Rezervatia natural mixt Cheile Ttarului

Pe lng vegetatia termofil, cu elemente floristice rare pe care le ocroteste si

frumusetea peisajului, reprezint si o interesant rezervatie geologic si paleontologic, ce
cuprinde

sistemul carstic Ttaru : lapiez, doline, cheile Ttarul Mare (monument al

XXVI

naturii), Pestera Ursului si Pestera Mic (din cheile Ttarul Mare), o faun fosil abundent si
divers.
Sectorul cel mai frumos al cheilor Ttarul Mare situate la coada lacului Bolboci
se afl n aval, pe cca. 300 m, unde Ialomita s-a adncit n prelungirea sud estic a masei de
calcar jurasic a Muntilor Ttaru. Aici, pe versantul stng al vii Ttarului, la altitudinea de
1548 m, se vd deschiderile celor doua pesteri Pestera Ursului si Pestera Mic cele mai
nalte statiuni paleolitice de la noi din tar urmele de vatr si prezenta oaselor aschiate n
cantitti destul de mare sunt mrturii c omul le-a folosit ca adpost n perioadele de retragere
a ghetarilor Wurmiene.
Rezervatia cheile Ttarului retine atentia prin fauna fosil existent aici, n stratele de
calcar jurasic.

Turbria Lptici

Rezervatie natural botanic (rezervatie stiintific, n conformitate cu unele lucrri

din literatura de specialitate). Tinovul Lptici, desi mic si izolat geografic de zonele mari de
tinoave din Romnia, ocroteste o serie de elemente floristice nordice rare, unele chiar relicte
si o microfaun caracteristic mlastinilor oligotrofe, deosebit de interesant si variat. n
Bucegi, aglomerri de Sphagnum se ntlnesc n mai multe puncte, dar tinovul Lptici este
singurul unde acesta se gseste n mas compact, formnd depozite de turb, de 1 m grosime.

Rezervatia natural mixt Pestera Cocora

Cuprinde sistemele carstice Btrna Pestera Ialomitei: Cheile Ursilor, Cheile

Pesterii, Pestera Ialomitei, Pestera Pustnicul (monumente ale naturii) si sistemul din
Valea Horoabei: lapiez, Cheile sau Canionul Horoabei, Izbucul din Horoaba, Turnul
Seciului (monumente ale naturii). Pestera Ialomitei, spat n calcarele jurasic-superioare
din culmea sud-estic a muntelui Btrna, la 1530 m este o pester mare, dispus pe dou
etaje, care nsumeaz 804 m de galerii fosile si active.
Cea mai mare parte din suprafata rezervatiei este acoperit de molidisuri, caracteristice
pe calcare titonice si bine reprezentate pe muntele Cocora si la poalele muntelui Btrna.
Se mai gsesc aici numeroase plcuri de larice (Larix decidua) pe stncile din Cheile
Ialomitei, jnepenisuri pe Valea Horoabei, muntele Btrna, muntele Cocora, plcuri sau
exemplare izolate de zmbru ( Pinus cembra)- relict glaciar n valea Lesnitei, pe Valea
Horoabei, pe muntele Cocora si n valea Suchelnitei, pe muntele Btrna.
Poiana Horoaba rezervatie natural botanic

XXVII

Rezervatia ocroteste o vegetatie specific etajului subalpin superior de tipul

Festucetum rubrae subalpinum, care cuprinde raritti precum Gentiana bulgarica.
Poiana Crucii rezervatie natural botanic
Rezervatia ocroteste o vegetatie specific etajului subalpin superior de tipul
Festucetum rubrae subalpinum , care cuprinde raritti precum Gentiana bulgarica, Gentiana
verna
Pestera Ratei rezervatie natural mixt ( geologic geomorfologic, speologic)
Rezervatia cuprinde sistemul carstic Ratei de pe valea Rteiului: Cheile Rteiului
(monument ale naturii), chei meandrate cu un numr de 17 pesteri de mici dimensiuni, care
reprezint foste pierderi fosile ale rului Ratei si sistemul endocarstic pestera Ratei
(monument al naturii).
Pestera Ratei e format din galerii meandrate, dispuse pe trei etaje (unul activ si dou
fosile), cu o dezvoltare de cca. 8000 m si o denivelare de +67 m, este o pester gigantic si
reprezint cel mai important fenomen endocarstic din Bucegi. Este printre putinele pesteri din
Romnia n care se ntlnesc concomitent concretiuni de calcit, gips si aragonit. n diverse
puncte ale pesterii se ntlnesc stalactite fistulare, stalactite excentrice, gururi, perle de
cavern, coralite, draperii, stalagmite lumnare, coloane si domuri.
Plaiul Hotilor sau Punctul fosilifer Plaiul Hotilor rezervatie natural
paleontologic
La est de soseaua ce trece prin Plaiul Hotilor se poate observa o succesiune
caracteristic n formatiunile de flis cretacic si anume, trecerea de la Hauterrivian la
Barremian, ntr-o cut rsturnat, care face ca termenii s se succead n ordine invers. De la
vest spre est apar roci argilo marnoase, cenusii glbui (strate de omarnic barerremiene),
peste care urmeaz marne tari, foioase cu resturi de plante incarbonizate, apoi conglomerate
tiloide cu blocuri de calcare tithonice si sisturi argilo marnoase dure cu vine de calcit, ce
apartin stratelor de Sinaia superioare. Pe cei doi versanti ai si apar si blocuri masive de
calcar ce contin o bogata faun fosil de Stramberg.

XXVIII

Rezervatii naturale din afara Parcului Natural Bucegi :

Plaiul Domnesc rezervatie natural paleontologic, aflat n cuprinsul Muntilor
Bucegi
Stratele de Sinaia, entitate stratigrafic bine conturat n cadrul zonei interne a
flisului din Carpatii Orientali, a fost separat n trei subdiviziuni ce corespund unor complexe
litologice distincte. Dintre acestea Stratele de Sinaia superioare se caracterizeaz, printre
altele si prin prezenta n partea de sus a unor nivele conglomeratice. Este vorba de
conglomerate tilloide, cu matrice argilo-marnoasa, slab cimentate si care cuprind, pe lng
galeti si blocuri de volume considerabile. Astfel de blocuri, de 100-500 mc, formeaz
adevrate klippe, de fapt olistolite, ce sunt constituite din sisturi cristaline si calcare, de
diferite tipuri. Se citeaz astfel calcare eotriasice, calcare medio-triasice, calcare apartinnd
prtii inferioare a Neojurasicului, calcare tithonice si calcare berriasiene. n general, toate
calcarele sunt fosilifere, un loc deosebit, din acest punct de vedere, ocupndu-l ns calcarele
tithonice, prin abundenta faunei pe care o contin.
Olistolitele din Plaiul Domnesc au fost puse sub ocrotire ca fiind deosebit de bogate
si interesante n ce priveste continutul paleontologic.

Izvoarele de la Corbii Ciungi rezervatie natural mixt (rezervatie

stiintific dup unele lucrri din literatura de specialitate)

Este aflat pe teritoriul administrativ al comunei Corbii Mari.
Complexul de izvoare de la Corbii Ciungi reprezint o adevrat oaz acvatic cu
flora si fauna relict n Cmpia Romn . Descoperitorii complexului de izvoare de la Corbii
Ciungi, L. Botosneanu si St. Negrea au efectuat studii faunistic-ecologice temeinice,
semnalnd prezenta a numeroase grupe de hidrobioniti. Dintre aceste grupe numeroase, cele
mai remarcabile din punct de vedere ecologic si arealistic, al elementelor endemice si relicte,
s-au dovedit a fi turbelariatele, rotiferele, caldocerele, ostracodele, amphpodele, tardigradele,
trichopterele si hidrahnelele.

XXIX

XXX

CAPITOLUL 3
ANALIZA SI VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC ANTROPIC
3.1 Obiective turistice religioase
ntre anii 1690-1695 este construit Mnstirea Sinaia de sptarul Mihai Cantacuzino
n urma unui pelerinaj la Ierusalim si n peninsula Sinai de unde si numele mnstirii si a
statiunii de azi. Ansamblul mnstirii cuprinde biserica voievodal construit n stil
brncovenesc, din piatr si crmid si biserica mare construit n 1846. n sirul chiliilor
mnstiresti se afl paraclisul "Schimbarea la Fat" si mausoleul lui Tache Ionescu, fost prim
ministru n perioada primului rzboi mondial si care a avut un rol important n unirea trilor
romne. Din pictura de interior, realizat de vestitul mester zugrav Prvu Mutu la 1694 se
remarc tabloul de la intrare care l reprezint pe ctitor cu familia sa. n cteva ncperi din
fostele chilii este amenajat un muzeu care prezint arta decorativ religioas (piese de
argintrie, broderii, testuri, mobilier de cult); arta plastic din secolele XVII - XIX (icoane de
scoal brncoveneasc, rus, greceasc, remarcabile fiind cele create de Prvu Mutu); carte
veche romneasc.
Fig.3 Mnstirea Sinaia

Sursa: www.obiective-turistice.ro

Muzeul este amenajat n fosta cas de oaspeti a mnstirii, care a adpostit 11 ani
familia regal, n timpul construirii Pelesului. Este primul muzeu de art religioas din
Romnia, fiind deschis n 1895.

XXXI

Fig.4 - Mnstirea Ghighiu din localitatea Brcnesti

Sursa: www.obiective-turistice.ro

Fig.5 Mnstirea Cheia

Sursa: www.obiective-turistice.ro

Mnstirea Cheia este situat la 61 km nord de Ploiesti, pe partea rului Teleajen, ntre
praiele Tmpa si Cheita. Mnstirea poart hramul Sfntului Nicolae si a fost construit n
anul 1770, fiind apoi clcat si de turci si trecnd si printr-un incendiu devastator. La
reconstruire s-a folosit tot din lemn. Biserica actual a fost construit din crmid n
intervalul anilor 1835-1839 i pictat n anul 1837 de Gheorghe Ttrescu.

XXXII

Fig.6 - Mnstirea Zamfira

Sursa: www.obiective-turistice.ro

Mnstirea Zamfira din localitatea Lipnesti a fost zidit n anul 1857 si este pictat
partial de Nicolae Grigorescu. Mnstirea de maici poarta numele Zamfira, de la sotia unui
fost om de ncredere al lui Brncoveanu. n mnstire sunt expuse lucrri de art plastic si
decorativ religioas, din secolul al XIX-lea (icoane) si carte veche romneasc.
Fig.7 - Mnstirea Suzana

Sursa: www.obiective-turistice.ro

Mnstirea Suzana din localitatea Mneciu a fost ridicat n 1740 de o credincioas

din zona Scele-Brasov, pe nume Suzana Arsicu, fiind o constructie din brne. Alexandru
XXXIII

Vlahut scria despre mnstire : "Suzana este asezat ntr-o poian frumoas, pe o frunte de
dmb, sub care se azvrl n Teleajen prul Stanca din dreapta si Epurasul din stnga".
Biserica pstreaz stilul arhitecturii muntenesti, n forma de cruce, fiind compartimentat n
altar, naos si pronaos. Naosul nefiind delimitat de pronaos, ce formeaz un spatiu comun.
Pridvorul este nchis avnd plafonul pictat.

Fig.8 - Mnstirea Pissiota din localitatea Poienarii Burchi

Sursa: www.obiective-turistice.ro

Fig.9 - Mnstirea Jercli

Sursa: www.obiective-turistice.ro

XXXIV

n judetul Prahova, la cteva sute de metri de orasul Urlati, pe malul stng al

Cricovului Srat, se afl Schitul Sfnta Maria Cricov, cu bisericuta lui de lemn n form de
corabie si cu turla ei zvelt, avnd la baz pridvor si prisp pe latura sudic. Schitul Sfnta
Maria Cricov s-a impus n rndul locasurilor de cult ortodoxe datorit bisericutei de lemn care
se remarc att prin armonia desvrsit a proportiilor, ct si mai ales prin frumusetea picturii
interioare de mare valoare artistic. Biserica de lemn a Schitului Cricov, emblem a artei
transilvnene pe meleagurile Munteniei, si mbrtiseaz nchintorii care vin s se roage la
Icoana fctoare de minuni a Maicii Domnului, adus de la Sfntul Mormnt si la Sfintele
Moaste de la Bethleem, participnd si la slujbele acesteia.
3.2 Obiective turistice cultural-istorice
Ploiesti:

Palatul Culturii

Muzeul National al Petrolului

Muzeul de Art

Muzeul Ceasului

Muzeul de Istorie

Gradina Zoologic Bucov

Breaza:

Colectia muzeal de art popular

Buteni:

Colectia memorial "Cezar Petrescu

Cmpina:

Muzeul Memorial "Nicolae Grigorescu"

Colecia memorial "B.P. Hadeu"

Cheia:

Muzeul "Natura vii superioare a Teleajenului"

Mnstirea Cheia

Mnstirea Suzana

Sinaia:
Castelul Peles
XXXV

Castelul din Valea Peles, resedint de var a regilor Romniei, a fost construit pe
vremea regelui Carol I al Romniei (1866 1914) si a devenit unul dintre cele mai importante
monumente ale Europei secolului XIX. Pe terenul cumprat de rege au fost construite pe
lng castel: Pelisorul, Corpul de Gard, Economatul, Casa de Vntoare, Foisorul,
Grajdurile, Uzina Electric si Vila Sipot. Pn la terminarea castelului (1883), Regele Carol I
si Regina Elisabeta au locuit la casa de vntoare, terminat naintea castelului. Datorit
uzinei electrice proprie, Pelesul a fost primul castel electrificat din Europa.
Prin amenajrile de dup 1900, resedinta a fost supranltat cu un etaj, de asemenea si
turnul principal. n forma sa final, cldirea cu o suprafat de 3200 mp, are de 160 de camere
si peste 30 de bi. n cele 160 de ncperi ale sale castelul a adpostit una dintre cele mai
importante colectii de tablouri din Europa si o bogat colectie de arme, cu peste 4000 de piese
europene si orientale, din secolele XIV-XVII.
Castelul Pelisor
Castelul Pelisor a fost construit ntre anii 1889 si 1903, de regele Carol I i era destinat
viitorului rege Ferdinand si Reginei Maria. Pn la finisarea Pelisorului, tinerii au locuit la
Foisor. Pelisor are doar 99 de ncperi, fat de Castelul Peles cu 160 de ncperi. ntreaga cas
a fost decorat pentru a fi o resedint prezidential si poart amprenta unei personalitti
puternice: regina Maria. Holul de onoare este lambrisat cu lemn de stejar. Dormitorul de aur
este decorat dup planurile si desenele reginei cu mobil sculptat n lemn de tei aurit. Tot
dup planurile reginei a fost decorat si biroul ei, iar peretii Camerei de aur sunt decorati cu
frunze de ciulini, motiv drag reginei ntruct era emblema Scotiei, locul natal al ei. Aici au
crescut si copii lor: Carol, viitorul rege, Marioara, regina Iugoslaviei, Elisabeta, regina Greciei
si Printul Nicolae.

Mnstirea Sinaia

Cazinoul

Slnic:

Salina

Muntele de Sare - grota i Lacul Miresei

Muzeul de Arta

Muzeul srii

Vlenii de Munte:

XXXVI

Colecia memorial "Nicolae Iorga"

3.3 Arta popular si manifestri etnofolclorice
Traditii religioase
Srbtorile religioase erau n trecut motive de a nu lucra, pentru a se capta astfel

bunvointa unui sfnt de a crui mnie sau rzbunare se temea persoana respectiv.
Se scrie c mai ales la tar se tineau 96 de srbtori cu date fixe, 34 srbtori cu
date mobile, cele 52 de duminici din an, 12 vineri din post, plus martea si joia din Postul
Pastelui. Totalul zilelor n care nu se lucra deloc sau se lucra partial era de 196, rmnnd
astfel 169 de zile integral lucrtoare.
Obiceiurile de la marile srbtori de peste an, Crciunul si Pastele, sunt si ele
comune cu cele din restul trii. De Crciun, copiii umbl n grupuri pe la casele oamenilor
pentru a-i colinda si a primi dulciuri, fructe si bani.
n noaptea de Paste, la biserica, se sfintesc cozonacii fcuti n diferite forme. n
dimineata zilei de Paste, copiii se spal pe fat cu apa proaspt de la fntna n care s-au
pus un ou rosu si fire de iarb verde.
Crciunul ( srbtorit pe 25 decembrie): pn n secolul XIX, romnii au srbtorit
Anul Nou n ziua de Crciun. Pentru ca aceasta avea o importanta att de mare, Biserica a
suprapus acestei date srbtoarea Nasterii Domnului. Aceasta se srbtorea pe 6 ianuarie,
aceast dat fiind doar o Nastere spiritual prin botez.
Crciunul este un zeu solar ntlnit la popoarele indo-europene, specific teritoriului
locuit de ctre geto-daci. Acest zeu era ntruchipat de Saturn la romani si de Mithra la
persani.
Denumirea de mos reprezint vrsta zeului la sfrsitul anului calendaristic, care trebuie s
moar si s renvie anul urmtor.
Perioada srbtorilor de iarn este mprtit n dou: ntre Ignat (20 decembrie) si
Crciun (25 decembrie) era perioada nefast; atunci se deschideau mormintele, iar
sufletele mortilor circulau printre vii. De Ignat se sacrific porcul, substitutul unei
divinitti preistorice. Acum sunt tolerate abaterile de la normele sociale; acestea amintesc
de

saturnaliile

romane.

Mos Crciun nu tine de traditiile populare romnesti, ci este un mprumut apusean trziu,
atestat la noi prin secolul al XIX-lea. Traditia crestin spune despre Crciun c era
proprietarul slasului unde Fecioara Maria l-a nscut pe Pruncul Iisus, iar sotia lui,
Crciuneasa, a ajutat-o la nastere.
XXXVII

n aceast zi, pinea se aseaz sub masa pentru noroc, iar sub fata de mas se pune
pleava de gru, pentru belsug. mpotriva deochiului sau a farmecelor, n cele patru colturi
ale mesei se pun seminte de mac sau usturoi. Traditia spune c, de Crciun, se deschide
cerul, iar cei care sunt buni l vd pe Dumnezeu stnd la mas cu sfintii si ngerii.
Ajunul Crciunului
Pe 24 decembrie este Ajunul Crciunului, iar obiceiurile specifice acestei zile sunt
de natur religioas. Din dimineata acestei zile pn spre miezul noptii, cete de copii ntre
cinci si paisprezece ani merg cu "Mos Ajunul" - text augural scurt care anunt venirea
colindtorilor. Tot n aceast noapte, Mos Crciun vine la copii si le pune cadouri sub brad.
Desi nimeni nu stie cu sigurant cum ajunge Mosul n casele oamenilor, toate povestile si
pstreaz nota de mister. Unii copii cred c intr pe fereastr, altii cred c un betigas
fermecat l ajut s se fac mic si s ptrund prin gaura cheii, iar altii consider c Mosul
vine pe hornul casei.
Sfntul Nicolae (6 decembrie): dup traditia popular este prima zi de iarn;
Sfntul Nicolae este un mos care aduce zpada scuturndu-si barba. La romni, Sfntul
Nicolae este un btrn care aduce copiilor daruri dac acestia au fost cuminti sau nuieluse
dac au fcut nzbtii sau au fost neastmprati. n traditia popular romneasc,
Sfntului Nicolae i sunt atribuite calitti sporite, fiind unul dintre sfintii cei mai de vaz
alturi de Dumnezeu, cel care se plimb cu acesta pe pmnt n timpurile primordiale si nu
numai.
Nasterea si nunta
Comuna Ciorani este o localitate n care se mai pstreaz n mare parte obiceiurile
traditionale din momentele esentiale ale vietii, cum sunt nasterea sau nunta.
Botezul este cel care ncununeaz nasterea. Imediat dup nastere se realizeaz o serie
de practici pentru a nltura fortele malefice. Se pune un fir de at rosie n tocul usii cu care
este mai apoi legat copilul la mn, ca sa nu se deoache. n prima baie a copilului se pun un
ban de argint si busuioc pentru purificarea apei. La botez, nasii trebuie s pregteasc pnza
de mir - pe care se aseaz copilul dup ce este botezat si miruit; i se aduc n dar obiecte de
mbrcminte.
Un obicei foarte interesant era acela al schimbrii numelui. Atunci cnd copilul era
bolnav si nu mai avea scpare, femeile opreau o persoan de pe drum creia i se ddea copilul
pe geam mpreun cu o lumnare. Persoana strin i schimba numele si i ddea mamei
copilul pe us. Dup aceasta, copilul era strigat cu numele schimbat pentru a nu mai fi
recunoscut de boal. La un an are loc tiatul motului urmat de o mic petrecere. Pe o tav se
XXXVIII

pun diferite obiecte: inel, creion, cleste, cui, at etc. care se ofer copilului. n functie de
obiectul ales de copil, i se poate prevedea viitoarea meserie.
Nunta: ca si celelalte obiceiuri si cele de nunt s-au modernizat, se mai pstreaz ns
o parte dintre ele n form simplificat. Cteva dintre obiceiurile de nunt din Ciorani se
gsesc si n majoritatea celorlalte zone etnografice din Romnia.
n momentul logodnei, viitorii miri si familiile lor stabilesc data nuntii, nasii,
domnisoara si cavalerul de onoare. n ziua nuntii, domnisoara de onoare vine acas la mireas,
iar cavalerul de onoare se duce agasa la mire. n timp ce este mpodobit, mireasa trebuie s
plng. Dac acest lucru nu se ntmpl, o femeie n vrst i aduce o ceap zdrobit pentru a-i
produce lacrimi. Mirele vine acas la mireas ca s o ia, dar n momentul n care ajunge aici,
usile sunt nchise, iar familia miresei refuz s deschid. Dup ce se tocmesc, usa se deschide,
iar mirele poate s-ti ia mireasa.
n unele locuri se mai tine un obicei strvechi: iertciunea: amndoi mirii stau cu fata
spre rsrit, mireasa st n genunchi pe o pern si un covor, iar mirele st n picioare cu mna
stng pe umrul miresei. Mireasa st pe o pern pentru ca viata ei s fie usoar si plcut ca
perna cea moale. La biseric, cnd li se pun verighetele, mirele si mireasa vor s se calce pe
picior, creznd c n acest fel vor avea suprematia n csnicie.
Dup petrecere, mireasa cu mai multe femei se retrag ntr-o camer unde acesteia i se
schimb mbrcmintea si este mbrobodit, nsemnele de mireasa sunt date unei fete care
urmeaz s se cstoreasc.
A doua zi dup nunt, luni dimineata, dup rsritul soarelui, mirii mpreun cu
familia, nasii si nuntasii se duc la o fntn de la rscruce de drumuri, scot o gleat de ap si
o vars ctre rsrit.
Scene emotionale pentru rude sunt: momentele "iertrii" - cnd mireasa si ginerele le
cer printilor iertare pentru greselile din trecut. Cel mai interesant ritual: cel al stergerii
obrajilor ginerelui si miresei de ctre soacr. Fiind prima data cnd vine acas la soacr,
gesturile pot fi considerate ca un ritual de acceptare a miresei n noua casa.
Dup nunt, intrarea tinerei femei n rndul celor cstorite implic adevrate credinte
si practici, ca tierea unui lemn printr-o lovitur cu un topor (pentru a naste usor) sau torsul
lnii (pentru a fi o gazd bun).
BABELE
1 martie: baba de primvar (baba semnatului)
2 martie: baba de var (baba muncii de var)
3 martie: baba de toamn (baba culesului)
XXXIX

Cum vor fi cele 3 zile, asa vor fi si cele trei anotimpuri.

MUCENICII
9 martie: mucenici
Cum e vremea n 9 martie, asa va fi timp de 40 de zile.
Dac n ziua de Mucenici va ngheta si va fi frig, este semn c iarna va continua pn n ziua
de Sfntul Gheorghe (23 Aprilie).
1. Spirite ale mosilor si strmosilor n Calendarul Popular care au preluat numele si data de
celebrare ale celor 40 de Sfinti Mucenici (9 martie) din Calendarul Bisericesc, jertfiti pentru
credinta lor n Cetatea Sevastiei. Jertfele si sacrificiile umane svrsite n vremurile
preistorice n ziua Anului Nou agrar sunt amintite astzi de figurinele antropomorfe din aluat
fiert sau copt n ziua de Mcinici si mncate sacramental;
2. Figurine antropomorfe modelate din aluat, unse cu miere si nuc, mncate sacramental la
nceput de An Agrar, sinonime cu Bradosi, Sfinti;
3. Aluat modelat n form de opt (8) sau cerc, fiert n ap ndulcit cu miere si cu adaos de
miez de nuc n ziua de Mcinici. Forma cifrei opt, reprezentare plastic a zeului antropomorf
si a colceilor, reprezentare a zeitei geomorfe, sunt supravietuiri ale jertfelor umane care
marcau, prin substitutie, moartea si renasterea zeului adorat al Anului Nou Agrar. Ca aliment
ritual, Mcinicii, sinonimi cu Bradosii si Sfintii, se mpart si sunt mncati n fiecare an n ziua
de 9 Martie .

XL

3.4 Alte obiective turistice de natur antropic

Slnic Prahova
Statiunea balneoclimaterica Slnic Prahova este situat la 400 m altitudine. Este
nconjurat de dealuri cu pduri de stejar si livezi de pomi fructiferi. Slnicul este n primul
rnd cunoscut ca loc al unor importante exploatri de sare, mina de aici fiind una din cele mai
mari din Europa. n statiune se gsesc numeroase izvoare de ape cloruro-sodice. Unele dintre
ele au format n gropile vechilor saline lacuri (Baia Baciului, Baia Verde, Baia Rosie), folosite
pentru tratament balnear, dar si ca stranduri.
Statiunea beneficiaz de un climat de dealuri si coline, cu veri plcute, temperatura
medie a lunii iulie: 19oC si ierni relativ blnde, n ianuarie media temperaturii este de -3,5C.
n localitate se poate vizita Muntele Srii si Salina Unirea unde sunt sculptate n sare busturile
lui Burebista, Traian, Decebal, Eminescu si statuia lui Mihai Viteazul.

Pdurea Glodeasa
Rezervatie forestier care conserv un codru secular de fag cu rsinoase, n special de
brad, iar copacii au nltimi si diametre impresionante.

Arinisul de la Sinaia
Rezervatie forestier reprezentat de o mic, dar interesant pdure de foioase.

XLI

CAPITOLUL 4
PROPUNERI SI STRATEGII PRIVIND DEZVOLTAREA TURISTIC A
JUDETULUI PRAHOVA
4.1. Propuneri privind dezvoltarea turistic a judetului Prahova
Deoarece turismul reprezint o ramur foarte important a comertului, fiind chiar cel
mai important capitol al comertului invizibil si avnd n vedere cresterea numrului turistilor
care a avut loc n ultima decad, considerm dezvoltarea turistic a oricrei zone un fapt
necesar.
Exist numeroase modalitti de a efectua aceast dezvoltare a zonei turistice din
judetul Prahova, mai ales datorit bogatei traditii si monumentelor impresionante naturale si
antropice care se gsesc din belsug n zon.
Referitor la acest punct, iat ce spuneau ctiva candidati la Parlament anul acesta:
Nastasia Gheorghe, candidat PD-L pentru Camera Deputailor, n Colegiul Valea
Prahovei: E nevoie de un Minister al Turismului.
A vorbi despre turism este pentru mine punctul forte. Avnd n vedere c m-am
nscut i am crescut la poalele munilor Bucegi, am fost ndrgostit de mic de frumuseea
acestor locuri. Mai trziu, viaa a fcut n aa fel ca ntreaga mea activitate s se desfoare n
domeniul turismului, att ca activitate economic ct i la un nivel mai nalt i m refer la
activitatea de protocol, protocol organizat n serviciul statului romn. Sunt vicepreedinte al
Federaiei Industriei Hoteliere din Romnia, organism care funcioneaz din anul 1990 i care
constant a luptat pentru drepturile hotelierilor, cum ar fi reducerea cotei de TVA, lucru realizat
de altfel prin tratativele purtate cu Guvernul Romniei, n perioada 2000 2004, reuindu-se
astfel diminuarea acestei cote de la 19% la 9%, pentru serviciile de cazare.
Bucurndum de experiena bogat n domeniu i cunoscnd foarte bine problemele
cu care ne confruntm n aceast zon, consider c pot susine n Parlamentul Romniei mult
mai facil anumite probleme, pentru c voi ti exact ce s cer.
Turismul romnesc trece printr-o criz esenial, cele mai mari probleme ale lui fiind
legate de faptul c acest domeniu a fost tratat cu superficialitate n programele de guvernare
anterioare, nu s-au fcut investiii n infrastructur, n mbuntirea calitii serviciilor, n
formarea profesional continu a angajailor i nu s-au respectat standardele n domeniu. Ne
XLII

trebuie un Minister al Turismului, care s funcioneze ca un organism independent specializat

pe aceast activitate i nu doar un departament aflata sub tutela unui alt for.
Alturi de colegii mei din Parlament voi susine ideea renfiinrii acestui minister; se
impune acest lucru numai gndindune, n primul rnd, la faptul c turismul constituie o surs
important de venituri la bugetul statului. n al doilea rnd, avem nevoie de Ministerul
Turismului ca de o instituie care s aplice strategiile de dezvoltare a infrastructurilor de
turism, s se ocupe de evidena i monitorizarea valorificrii i protejrii patrimoniului turistic
i nu n ultimul rnd s promoveze frumuseile rii, att pe piaa intern ct i pe piaa
internaional.
Dac ar fi s m gndesc strict la Valea Prahovei i la colegiul n care candidez (care
cuprinde localitile Azuga, Breaza, Buteni, Comarnic, Sinaia, Adunai, Cornu, Talea) pot s
afirm c aceast zon a trit i continu s supravieuiasc din turism. Cea mai mare parte a
locuitorilor de aici, ncepnd de la Breaza i pn la Predeal, lucreaz n uniti de turism.
Este mai mult dect o datorie faptul c eu ca viitor deputat i reprezentant al acestei zone s
militez pentru prahoveni.
Vd dezvoltarea turistic a Vii Prahovei, prin crearea unei regiuni dezvoltate, care s
cuprind toate localitile care intr n componena ei, innd cont de faptul c Uniunea
European acord fonduri structurale mai uor pe dezvoltri regionale, dect pe proiecte
locale.
Partidul Democrat Liberal are inclus n Programul de guvernare un capitol important
legat de dezvoltarea turismului. Printre punctele de importan major in s precizez:
dezvoltarea coordonat a infrastructurii regionale prin crearea unor parteneriate ntre zonele
urbane i zonele rurale nvecinate, dezvoltarea agroturismului, corelarea politicilor publice i
parteneriatului privat i nu n ultimul rnd reducerea unui numr de 100 de taxe din toate
sectoarele economiei naionale. Trim ntr-o ar deosebit i trebuie s respectm, n primul
rnd ca o datorie a firii, frumuseile cu care Dumnezeu ne-a binecuvntat, pentru ca apoi s
vorbim despre valorificarea lor, turism, economie, dezvoltare turistic i tot ceea ce deriv de
aici.
Anghel Florin, candidat PD-L pentru Camera Deputailor, n Colegiul Cmpina: S
atragem investitori i s facem drumuri de acces ctre zonele cu potenial turistic!
Unul dintre obiectivele importante ale mandatului meu n fruntea Consiliului
Judeean a fost modernizarea infrastructurii. Aa se face c, n perioada 2004-2008, au fost
XLIII

modernizai sute de kilometri de drumuri judeene. n stabilirea prioritilor, unul dintre

criterii a fost i deschiderea posibilitilor pentru zonele uitate de lume. Mi-am dorit foarte
mult ca, att ct s-a putut, oamenii s nu mai aib probleme cu drumurile. Am acordat atenie
maxim modernizrii drumurilor din zonele cu potenial turistic ridicat, pentru care lipsa
infrastructurii era, poate, factorul determinant care le inea pe loc dezvoltarea. S-a demonstrat
c astfel de proiecte sunt viabile pentru c, imediat dup realizarea drumurilor n aceste zone,
preurile terenurilor au crescut semnificativ, iar oamenii au avut de ctigat. n viitor,
bucuretenii nu vor mai merge la Sinaia sau, n general, pe ultra-aglomerata Valea Prahovei, ci
se vor reorienta spre localiti mai linitite, cu un microclimat plcut, neafectate de poluare,
cum ar fi cele dou Provie, Valea Doftanei, Brebu, otrile i chiar Bneti. n plus,
modernizarea drumurilor n aceste zone aduce dezvoltarea general, ceea ce implic locuri de
munc, n special n construcii, o cretere a vnzrilor de produse tradiionale - brnz, carne
i tot felul de derivate ale acestora - i vor ncepe s vin i fonduri suplimentare la bugetele
locale, bani provenii din ncasarea impozitelor, care, n cele din urm, se vor reflecta tot n
condiiile de trai din localitatea respectiv. Din postura de deputat n Colegiul Cmpina (care
cuprinde localitile Cmpina Bneti, Brebu, Poiana Cmpina, Provia de Jos, Provia de Sus,
Secria, otrile, Valea Doftanei) voi continua ideea de dezvoltare a infrastructurii zonale i,
implicit, creterea potenialului turistic al zonei. Dezvoltarea nu se va face printr-o
industrializare, care, n general, polueaz, ci prin creterea atractivitii turistice, care s
menin

zona

la

un

nivel

ct

mai

apropiat

de

cel

natural.

Soluia pentru revigorarea zonei o constituie venirea investitorilor, crora autoritile

trebuie s le acorde sprijin. Dac s-ar gsi astfel de investitori n Valea Doftanei, Provia sau
Brebu, nivelul de trai al ntregii zone ar exploda i ne-am putea compara cu unele regiuni
turistice importante din Austria sau Elveia. De altfel, n situaia n care oamenii din aceast
zon m vor alege parlamentar, aceasta va fi ambiia mea: de a ridica zona Cmpinei i a
localitilor din jur astfel nct s ajung printre primele sau chiar prima n ar, aa cum am
dus judeul Prahova, ct am fost preedintele Consiliului Judeean, de pe locul ase n ar, pe
locul al doilea, dup capital. Am planuri mari i pentru municipiul Cmpina. A dori ca
acesta s devin un centru de dezvoltare a turismului, n aceast zon. Voi face demersuri
pentru ca aici s fie baze sportive i de agrement, care s atrag muli turiti. De exemplu,
spaiul care exist la Grupul colar industrial Petrol, pe care-l vd folosit de tineri pentru a
desfura activiti sportive.

XLIV

Severin Georgic, candidat PD-L pentru Senat n Colegiul Valea Prahovei: Putem
oferi turitilor un Moeciu i un Bran aici, n Prahova!
Turismul n zona noastr este vital pentru dezvoltare. Numai c trebuie s redefinim
acest turism. Oamenii nu mai vor doar cazare i mas. Ei vor servicii diversificate, vor
agrement de calitate. Dac n Sinaia, Buteni i Azuga exist avantajul prtiilor de ski, n
celelalte localiti trebuie s venim cu altceva, s ne axm pe agroturism.
A vrea s m refer la zone poate mai puin cunoscute, dar cu un potenial nc
neexploatat. M gndesc la Valea Doftanei, Talea, Provia de Sus, Provia de Jos, Adunai,
Secria, Scoreni, Cocortii Vedei, noi le putem oferi bucuretenilor un Moeciu i un Bran la
o sut de kilometrii mai aproape de Capital. Avem i noi obiective turistice: biserici, castele,
conace, aezri vechi, dar mai ales peisaje splendide. Pentru promovarea lor e necesar s se
creeze nu numai un sprijin investiional: fonduri europene nerambursabile sau acordarea de
credite subvenionate, ci i s se investeasc n oameni. Pregtirea resurselor umane este
esenial. Dac voi fi ales senator, una din prioritile mele va fi crearea unui sistem de
pregtire pentru cei care vor s se ocupe de agroturism. De la doamna care este i stpna
casei i gtete i are grij de camere, pn la managerul pensiunii, toi trebuie s se
familiarizeze cu noile metode europene de a face agroturism. Pentru c noi trebuie s atragem
mai ales strinii, s ne crem branduri, etichete, prestigiu. Dar pentru asta trebuie ca statul
roman, viitorul Guvern, care sper s fie format de Partidul Democrat-Liberal, s fie mult mai
responsabil, s ofere toate mijloacele prin care, cei care vor s valorifice peisajele acestei zone
s fie sprijinii. n programul PD-L, un ntreg capitol este dedicate turismului i nfiinrii unui
minister pentru acest domeniu. Pentru zona n care eu candidez (Azuga, Breaza, Buteni,
Comarnic, Sinaia, Adunai, Cornu, Talea, Cmpina, Bneti, Brebu, Poiana Cmpina, Provia
de Jos, Provia de Sus, Secria, otrile, Valea Doftanei, Bicoi, Cocortii Mislii, Floreti,
Filipetii de Pdure, Mgureni, Scoreni, Telega) exist multe oportuniti de dezvoltare.
Trebuie doar ca cineva s le pun pe primul plan.
Morrescu Costel: Trebuie s sprijinim orice iniiativ n domeniul turismului!
Pe lista de prioriti a Partidului Democrat-Liberal se afl derularea unor campanii
eficiente de reabilitare a obiectivelor turistice. Ne propunem renfiinarea Ministerului
Turismului, pentru c este nevoie absolut de un astfel de organism prin care s fie dezvoltate
programe de turism n ar, la standarde europene. Nu ne face cinste faptul c tot mai muli
romni pleac afar, n loc s prefere turismul la ei din ar. Suntem mult sub Ungaria sau
Bulgaria, din pcate. Prin renfiinarea Ministerului Turismului, am reui s avem o mai bun
legtur cu instituiile europene, lucru care ar contribui la crearea unei imagini favorabile a
XLV

turismului romnesc. Turismul reprezint o activitate permanent a omului modern, avnd

implicaii pe multiple planuri, de la cel economic la cel politic, social, cultural i natural.
Zona Valea Prahovei reprezint un important centru turistic, fiind una dintre cele mai
cutate destinaii turistice din ara noastr. Acest fapt se datoreaz n primul rnd resurselor
naturale i antropice, dar i accesibilitii zonei. Pe Valea Prahovei ntlnim staiuni ce
funcioneaz n tot timpul anului, ceea ce sporete rolul turismului n economie.
Dei potenialul turistic al zonei este extrem de valoros, n foarte puine locuri este
exploatat la maximum. Proprietarii de baze materiale de turism trebuie s investeasc, pe
lng organizarea bazei materiale, i n agrement. Adic s ncerce s creeze ct de ct o baz
de agrement la fiecare unitate turistic: o mic sal de fitness, o saun, jacuzzi, o mas de
biliard, o mas de tenis. Ct de ct, fiecare unitate, n functie de mrime i n funcie de
posibiliti, s ncerce s atrag cu un pachet mai diversificat de servicii turistice. Romnii, i
din ce n ce mai mult strinii, s-au obinuit de ceva vreme s practice agroturismul, prefernd
o pensiune tradiional n locul celor 4 stele mai mereu neacoperite de calitatea serviciilor
oferite. Tocmai de aceea trebuie ncurajai oamenii, i moral i financiar, pentru a-i deschide
pensiuni cu specific local. Am putea merge mai departe i s spunem c fiecare ar putea veni
cu ceva nou. Se pot deschide pescrii, ferme, se pot amenaja spaii pentru vntoare. Se pot
face multe, numai c e nevoie de sprijin din partea autoritilor.

4.2. Proiecte privind dezvoltarea turistic a judetului Prahova

n sensul dezvoltrii turistice a zonei, la Rsnov avut loc o ntlnire a membrilor
Asociaiei Microregiunea Turistic Munii Bucegi cu Ministerul Turismului. S-au purtat
discuii despre Festivalul Olimpic al Tineretului European i au fost semnate dou contracte
pentru promovarea turismului romnesc, unul pentru oraul Rnov i cellalt pentru zona
Bucegi. Promovarea potenialului turistic antropic i natural din zona Munilor Bucegi este
proiectul care vine in sprijinul realizrii unei strategii de dezvoltare a turismului. Prin
finanarea primit se va dezvolta turismul pe Valea Prahovei, prin aciuni de realizare a unui
portofoliu de fotografii, se va construi un portal web dedicat zonei turistice Bucegi i se vor
realiza tiprituri de prezentare a zonei turistice i de amplasare a unor panouri stradale.
Toate oraele, de la Sinaia pn la Rnov, au semnat contractul pentru un proiect de
promovare unitar a zonei Valea Prahovei. Este excelent c am ctigat acest proiect pe
fonduri europene de 1 milion lei i urmeaz, ca n cel mai scurt timp, s facem licitaia pentru

XLVI

a se realiza materialele de promovare. Se simte nevoia unei promovri unitare a oraelor

Sinaia, Buteni, Azuga, Bran i Rsnov, a precizat Vlad Oprea, primarul oraului Sinaia.
Conform celor declarate de Elena Udrea, ar fi pcat ca Romnia s nu foloseasc
aceti bani, avnd n vedere c din ce n ce mai muli turiti strini caut destinaii alternative
celor tradiionale. O parte din banii necesari promovrii destinaiilor turistice vin de la
Uniunea European. Cererea de finanare pentru acest proiect a fost depus la Ministerul
Turismului, la nceputul anului, de ctre Asociaia Microregiunea Munii Bucegi. n afar de
portal pe internet, hri, brouri i fotografii, administraiile publice locale vor avea i o baz
de date actualizat a infrastructurii turistice din zon.
Considerm c toate aceste proiecte si strategii sunt bine venite n vederea crerii unei
imagini pozitive a Romniei ca destinatie turistic prin definirea si promovarea brandului
turistic national, atragerea investitorilor si a altor parteneri strategici, n vederea dezvoltrii
industriei turistice si cresterii atractivittii sale; introducerea de noi metode de promovare si
diversificarea materialelor promotionale pentru crearea unei imagini turistice complexe si
reale.

XLVII

Analiza Swot a zonei turistice din Valea Prahovei

Strengths (puncte forte):
Punctele forte ale potenialului turistic din Valea Prahovei sunt reprezentate de
resursele turistice naturale, precum i de cele antropice.
Resursele turistice naturale constau n:
Relieful variat care determin prezena numeroaselor obiective turistice naturale:
domenii schiabile, trasee pentru drumeii i alpinism, chei i vi, cascade;
Climatul temperat-continental este favorabil dezvoltrii turismului montan, balnear,
datorit condiiilor optime practicrii sporturilor de iarn, drumeiilor, curelor balneoclimaterice;
Existena a numeroase rezervaii naturale, precum i a unui parc natural (Bucegi),
stimuleaz turismul;
Hidrografia: numeroasele i variatele ape curgtoare sunt folosite pentru agrement i
balneo-turism;
Existena unei vegetaii variate i a unei faune bogate i diverse are ca efect
dezvoltarea turismului profesional i tiinific datorit valorii lor. Pe lng speciile
obinuite exist i specii declarate monumente ale naturii. Fauna are valoare estetic,
recreativ-cinegetic i tiinific.
Alte puncte forte ale turismului din Valea Prahovei sunt reprezentate de reamenajarea
Hotelului Petera, Hotelului Cota 1400 i a cabanei turistice Cuibul Dorului care dau
turitilor posibilitatea de a se afla n mijlocul naturii beneficiind n acelai timp i de
un confort sporit (ap cald, cldur, televizor n camer, piscin, sal de fitness,
saun etc.).
Resursele turistice antropice sunt reprezentate de:
Echipamentele turistice;
Uniti de cazare existente n toate zonele turistice. Reamenajarea unitilor de cazare
din ultimii ani a generat o cretere a numrului de turiti.
Mijloacele de transport turistic. Dezvoltarea mijloacelor de transport turistic a stimulat
dezvoltarea turismului i, totodat, a permis accesul n anumite zone.
Structurile de agrement. Serviciile de agrement dau posibilitatea turitilor s-i
petreac timpul liber ntr-un mod ct mai plcut. Agrementul constituie astzi

XLVIII

motivaia oamenilor de a cltori pentru a practica diverse sporturi, pentru a se relaxa

i distra.
Existena turitilor romni, ct i a celor strini. Consumul turistic are efecte
economice pozitive att pentru organizatorii de cltorii, pentru dezvoltarea
turismului, ct i pentru dezvoltarea celorlalte ramuri ale economiei cu care turismul
intr n contact.
Weakness (puncte slabe):
Punctele slabe ale turismului din Valea Prahovei sunt:
Lipsa promovrii turismului i a informaiilor legate de anumite zone turistice poate
genera pierderea potenialilor clieni care aleg alte destinaii pentru a-i petrece
vacana;
Lipsa investiiilor i a preocuprii n ceea ce privete anumite zone turistice;
Nivelul de degradare n care se afl echipamentele turistice;
Existena unui numr mare de structuri de primire n principalele zone turistice i a
unui numr foarte mic n zonele mai puin promovate;
Cile de acces i mijloacele de transport turistic slab dezvoltate. Inexistena unor
drumuri care s dea turitilor siguran n ceea ce privete cltoria;
Numrul redus al mijloacelor de transport pe cablu i lipsa modernizrii lor;
Existena unui numr mic de structuri de agrement;
Numrul mic de turiti n structurile de primire n raport cu capacitatea de cazare
existent;
Valorificarea redus a potenialului turistic;
Calitatea slab a serviciilor;
Poluarea.
Opportunities (oportuniti):
Oportunitile sunt reprezentate de posibilitile de valorificare a potenialului turistic
ntr-o anumit zon. n Valea Prahovei ntlnim nenumrate oportuniti, printre care:
Reabilitarea drumurilor ncepnd cu cele principale i terminnd cu cele auxiliare
(drumuri forestiere). Spre exemplu, cele dou drumuri de acces ctre Hotelul Petera
(Moroieni-Cabana Znoaga-Cabana Bolboci-Cabana Padina-Hotel Petera i Cabana
Cuibul Dorului-Dichiu-Hotel Petera) sunt impracticabile datorit condiiei n care se
afl.
XLIX

 Deoarece Valea Prahovei reprezint un important punct de acces spre traseele

montane, consider c este important recondiionarea traseelor i a marcajelor (care se
gsesc ntr-o stare foarte proast, n unele locuri fiind chiar inexistente).
De asemenea, ar putea fi mbuntite condiiile de cazare din majoritatea cabanelor
turistice.
Recondiionarea instalaiilor de transport pe cablu.
Extinderea lanului de staiuni montane din Valea Prahovei, astfel nct s cuprind
zonele mai puin promovate (de exemplu, localitatea Poiana apului).
Reamenajarea prtiilor din Sinaia i Predeal aa nct s se ridice la standarde
internaionale.
Lrgirea gamei de servici oferite i atragerea turitilor n staiuni pe tot parcursul
anului, prin organizarea de seminarii, cursuri de scurt durat, activiti de tratament,
de cosmetic, de diet.
Dezvoltarea turismului de afaceri i reuniuni n staiunile turistice.
Organizarea unor festivaluri periodice sau ocazionale, unor manifestri specifice
zonei sau anotimpurilor.
Revigorarea turismului cultural itinerant pentru cunoaterea unor zone cu valoare
turistic.
Creterea capacitii de cazare la nivelul oraelor pentru a se dezvolta turismul de
afaceri, turismul de reuniuni i congrese.
Modernizarea mijloacelor de transport turistic i diversificarea serviciilor oferite n
timpul cltoriei.
Apariia i dezvoltarea unor produse turistice specifice zonei: turismul religios,
ecologic, automobilistic, de echitaie, agroturismul.
Conceperea unei strategii de diversificare a serviciilor turistice oferite de ageniile de
turism, astfel nct s fie atractive pentru fiecare turist, s ofere alternative i
posibiliti de petrecere a timpului liber n orice mprejurare i la orice or din zi.
Ridicarea calitii serviciilor prestate de resursa uman din turism.
Creterea sectorului privat din turism.
Dezvoltarea unor produse turistice noi la nivel internaional, bazate pe valori turistice
culturale i naturale, incluznd activiti speciale i cltorii individuale.
Dezvoltarea unor centre turistice n locuri istorice i zone montane, ca puncte de
popas n circuite sau ca baz pentru circuite.
L

Threats (riscuri):
Ameninrile sunt reprezentate de riscurile care apar i care pot deveni puncte slabe ale
turismului ntr-o anumit zon. Pe Valea Prahovei, acestea sunt reprezentate de urmtoarele:
Poluarea solului, a apelor i a aerului;
Lipsa unor organisme special nfiinate pentru reamenajarea i permanenta verificare a
itinerariilor turistice;
Vechimea i starea de uzur a unora dintre mijloacele de transport pe cablu;
nfiinarea unor structuri de primire turistic ultramoderne n zone puin populate
amenin buna funcionare a cabanelor, campingurilor i csuelor turistice din zonele
respective;
Preurile ridicate n raport cu serviciile oferite;
Serviciile slabe de catering, cu precdere lipsa unui personal calificat n unitile de
alimentaie;
Lipsa unor programe de promovare a turismului pe Valea Prahovei.

LI

CONCLUZII
n urma realizrii lucrrii Potenialul turistic si valorificarea acestuia n Valea
Prahovei, am dori s concluzionm cu cteva idei cu privire la aceast zon turistic, idei pe
care le considerm a fi esentiale si pe care le om prezenta n continuare.
n primul rnd, am ajuns la concluzia c zona Valea Prahovei reprezint un important
centru turistic, fiind una dintre cele mai cutate destinaii turistice din ara noastr. Acest fapt
se datoreaz n primul rnd resurselor naturale i antropice, dar i accesibilitii zonei. Pe
Valea Prahovei ntlnim staiuni ce funcioneaz n tot timpul anului, ceea ce sporete rolul
turismului n economie. Dei potenialul turistic, natural i antropic, al zonei este extrem de
valoros, n foarte puine locuri este exploatat la maximum.
Putem afirma c Valea Prahovei poate fi considerat o nestemat a turismului
romnesc deoarece concentreaz pe o arie relativ restrns att destinatii turistice de vis,
perfecte pentru sporturile de iarn, ct si multe oportunitti de relaxare si revigorare, cu
mult aer proaspt ntr-o natur minunat pe timpul verii. Pe lng peisajele magnifice,
Valea Prahovei pune la dispozitia celor ce vin aici si o ofert cultural deosebit de vast.
Pentru o ntoarcere n timp, n fastul si eleganta regal, o vizit la Castelul Peles este o
experient de neuitat. De asemenea, ca simbol al perioadei interbelice, n centrul statiunii
Sinaia, n parcul Dimitrie Ghica, se nalt Cazinoul - cldirea care n perioada interbelic
decidea destinele multor oameni cu stare atrasi de frumusetile de pe Valea Prahovei.
De fapt sunt multe lucruri care ne vor surprinde vizitnd statiunile de pe Valea
Prahovei. De la mretia si frumusetea muntilor Bucegi, ineditul si misterul formatiunilor
megalitice

( Babele, Sfinxul ), amintirea eroilor neamului ( crucea de pe Caraiman )

si spiritul crestin care

s-a cuibrit ntr-un loc foarte inedit ( mnstirea din Pestera

Ialomitei ), pn la sentimentul unic pe care l vom avea urcnd pe numeroasele poteci de

munte sau cobornd dintre nori cu telecabina sau cu parapanta ( n cazul iubitorilor de
adrenalin). Desigur, pot face acest lucru cei care se vor plictisi de a skia n fiecare zi pe
numeroasele prtii de pe Valea Prahovei.
Negresit, putem spune c descoperirile sunt o plcere, iar Valea Prahovei
reprezint ea nssi descoperirea naturii si a frumusetii.
n plus, n urma realizrii analizei Swot a potenialului turistic din Valea Prahovei, am
constatat c turismul din Valea Prahovei este un sector al economiei n curs de dezvoltare.
LII

Asa cum am mai spus, aceast zon dispune de un numr impresionant de resurse
turistice, naturale i antropice, care din pcate nu sunt valorificate la valoarea lor real.
De asemenea, am mai observat c exist o ntreag serie de proiecte concepute pentru
mbuntirea imaginii zonei. Unitile de agrement i instalaiile de transport pe cablu au fost
reamenajate sau sunt n curs de reamenajare, totodat existnd i proiecte pentru realizarea
unora noi.
n ceea ce privete numrul de turiti sosii n unitile de cazare n raport cu
capacitatea de primire, putem spune c exist o neconcordan, numrul turitilor fiind mai
mic dect oferta de cazare.
Putem spune c prin investiiile fcute i proiectele derulate autoritile ncearc s
combat acest fenomen, miznd pe atragerea turitilor ntr-un numr foarte mare n viitorul
apropiat. Datele obtinute ne arat c numrul nnoptrilor n structurile de primire din Valea
Prahovei este relativ redus, fapt ce determin i scderea duratei sejurului. Din acest motiv, se
are n vedere ieftinirea ofertelor turistice i totodat prelungirea duratei sejururilor.
n ultimii ani, au fost demarate proiecte care vizeaz dezvoltarea agroturismului i
turismului montan i cultural, proiecte care sunt benefice pentru dezvoltarea turistic, dar i
pentru dezvoltarea economic.
Ca o concluzie general, am putea spune c turismul din Valea Prahovei s-a dezvoltat
n perioada 2001-2004, au fost relansate anumite zone i s-au demarat programe pentru o
dezvoltare durabil a zonei.

LIII

BIBLIOGRAFIE

Negut Silviu (coordonator), Geografie economic mondial, Ed. Meteor Press,

Bucuresti, 2008
Nistoreanu Puiu, Economia turismului teorie si practic, Ed. ASE, Bucuresti, 2005
Stnciulescu Gabriela (coordonator), Strategii si politici regionale de dezvoltare

durabil a spatiului dunrean, Ed. ASE, Bucuresti, 2004

Stnciulescu Gabriela (coordonator), Tehnica operatiunilor de turism. Studii de caz,
probleme si ntrebri de examen (pentru examenul de licent), Ed. CH BECK,

Bucuresti, 1999
www.e-tur.ro
www.accenttravel.ro
www.turism.ro
www.descoper.ro
www.travelguide-romania.ro
www.prahova.insse.ro
www.welcometoromania.ro
http://hartprahova.ro
www.cjph.ro
www.hiturism.ro
www.adrmuntenia.ro
www.pensiunivaleaprahovei.ro/istoric-valea-prahovei
www.infotravelromania.ro/prahova.html

LIV

LV

Figura 1 Castelul Pelisor

LVI

Figura 2 Mnstirea Crasna

Figura 3 Masivul Caraiman

Figura 4 Castelul Sinaia

LVII

Figura 5 Centrul orasului Brasov

Figura 5 Biserica Neagr

LVIII

Figura 6 Valea Prahovei n Sinaia

Figura 7 Busteni
LIX

Figura 8 Babele Mari

LX

Figura 9 Cetatea Rasnov

Figura 10 - Telegondola din Sinaia

Sursa imaginilor : www.valeaprahovei.net

LXI

LXII