Caracterizarea lui

tefan-Voievod
DE PRISCARU DAN

Apsai F5

Descrie - Definete
Descriere general

Descrie - Definete
tefan cel Mare este personajul principal din opera Fraii Jderi de Mihail Sadoveanu.
Domnitorul Moldovei este un personaj sintez, fiind creat, de multe ori, prin participarea
narativ a celorlalte personaje. Simbolizeaz tipul domnitorului cu dragoste de neam si ar,
suveran luminat i autoritar.
Voievodul Moldovei este un personaj istoric, ca atare el a fost surprins de Sadoveanu in acte
care l-au individualizat ca domnitor, dar i n momente mai puin grave, comune tuturor
oamenilor.
n aceast oper realist tefan cel Mare este descris i reprezentat nu numai din aspectele
sale pozitive, cn i din umbra glorioasei sale domniri.
Mreia eroului este relevat de cei din jur. Astfel, Nechifor Caliman l vede ntr-un tablou
alegoric: "Acolo ede Vod ca un cerb frumos cu stea n frunte, iar mprejurul cerbului numai
jivine". Energia i gravitatea, brbia i aparenta slbticie, precum i monumentalitatea se
reflect cu pregnan.

Compar
Compar cu alt personaj dintr-o oper diferit

Compar
tefan cel Mare - Fraii Jderi

Ion Pop al
Glanetaului Ion

Statura sa scund, este prezentat prin

opoziie cu statura sa, moral, impresionant
care impunea respect celor din jur dei scund
de statur, cei de dinaintea sa, oprii la zece
pai preau c se uit la el de jos n sus.
Aspectul fizic este nfiat tot prin
caracterizare direct artndu-se c tefan
mplinise 40 de ani, ceea ce se recunoate i
din chipul su cu obrazul ars proaspt de
vntul de primvar i cu mustaa uor
crunt, purtnd astfel semnele trecerii
timpului i a greutilor vieii sale. Unele
caracteristici fizice scot la iveal, nsuirile
morale: puternica strngere a buzelor i
privirea verde, tioas dezvluie firea sa
dur, intranigent.

Era de statur nalt cu privire ager i

strpungtoare. El este energic, puin
primitiv, amibiios i uneori chiar inteligent.
Ion e cel mai mult caracterizat ca fiind dornic
de ceva, avnd pentru asta o surs enorma de
voin. Nimic nu l-a mpiedicat s-i realizeze
planurile sale pentru a avea pmnt , pentru a
se simi n rnd cu oamenii.

Compar
Rolul n societate
tefan cel Mare era domnitorul rii Moldovei.
Fiind un personaj justiiar, domnitorul nu este
dispus la compromisuri morale. El este
nenduplecat cu cei care greesc. Dup ce se
urc pe tronul Moldovei, face rnduial", pentru
c nlatur nedreptatea, viclenia i senti-mentul
imprevizibilului, care fusese prezent n viaa
locuitorilor rii.

Ion i juca bine rolul su de constean. Era

invitat pe la multe petreceri i adunri de lucru
n grup. Avea relaii bune cu multe familii din
localitate, crora le servea drept prieten sau
chiar argat.

Credincios
Prin caracterizarea indirect - faptele
domnitorului, el se dovedete un bun cretin
care ine cont de datinile strmoeti fcu
semnul cretinesc i srut Evanghelia. De
asemenea i educ fiul s procedeze la fel.

Ion este unul care crede mai mult sau mai

puin la, n cuvntul bisericesc. El se ncredea
n preotul Belciug care i ddea sfaturi.

Compar
Tat
tefan cel Mare i iubea fiul mai mult ca soia,
fiinc Alexandrel era urmaul su direct la
crma rii, el urma s apere n continuare ara
pentru care se lupt cu mult snge tefan.
n majoritatea conflictelor n care este implicat
fiul su, tefan i acord prioritate. Acesta i
face griji enorme pentru fiul su i i angajeaz
un slujitor care s-l nsoeasc mereu.

Ion juca foarte ru rolul su de tat. Nu i

accepta copilul, niciodata nu s-a uitat cu ochi
buni la dnsul, i cnd soia i citea poezii s
adoarm, acesta i rupse cartea cu ciud.
El a devenit tat din patima sa de a deveni om
cu pmnturi, nu din dorina unor urmai cu
Ana.

Asociaz
Asociaz personajul cu mai multe roluri familiale

Domnitor

tefan

Tat

So

Acionnd n spiritul datoriei, tefan-domnitorul primeaz, viaa

eroului ca persoan particular estompndu-se; din confruntarea
ntre raiune i pasiune, nvingtoare iese mereu cea dinti,
domnitorul are grij de ar, de oameni, iar aura meditativa este
expresia vie a faptului c datoria este axul a tot ceea ce intreprinde
el.

tefan cel Mare i iubea fiul mai mult ca soia, fiinc Alexandrel era
urmaul su direct la crma rii, el urma s apere n continuare ara
pentru care se lupt cu mult snge tefan.
n majoritatea conflictelor n care este implicat fiul su, tefan i acord
prioritate. Acesta i face griji enorme pentru fiul su i i angajeaz un
slujitor care s-l nsoeasc mereu.

tefan cel Mare n cstoria sa cu Evdochia, d dovad de un so bun i

ntr-o oarecare msur grijuliu. mplinete toate dorinele soiei sale i i
druiete cadouri mrite.
(Chiar i n a treia cstorie a sa, dup moartea Evdochiei, tefan mai
fcea danii pentru sufletul ei.)

Analizeaz
Analizeaz cu cine intr personajul n relaii

Cuviosul Nicodin

Ionu Jder

Preasfinitul Printe Arhimandrit Hilohie

Comisul Manole Pr-Negru

Simion Jder

Solii din Turcia

Vistiernicul Cristea i Jupneasa sa

Aplic
Este oare un personaj arhetipal? Un exemplu bun de urmat?

Aplic
Fiu al domnitorului Bogdan al II-lea, tefan i-a ctigat n 1457 cu sabia dreptul la tron,
uzurpat de Petru Aron, ucigaul tatlui su. Apoi, prin calitile sale deosebite de
administrator i strateg militar, a reuit s nving dumanii care nconjurau Moldova din toate
prile. Turcii, ttarii, polonezii, ungurii, au simit dureros aprigul ti al spadelor moldovene
conduse n zeci de btlii de nsui domnitorul tefan, numit pentru faptele lui cel Mare. i
pentru c domnul i ara lui erau cretini, dup fiecare btlie ctigat aduceau slav lui
Dumnezeu prin construirea unui lca bisericesc. i astzi stau drept martori tcui ai unei
epoci binecuvntate frumoasele mnstiri moldoveneti, adevrate podoabe de art i sfinire
romneasc: Voroneul, Sucevia, Neamul sau Putna, acolo unde-i doarme somnul de veci
dup trista zi de 2 iulie 1504, cnd sufletul i-a fost luat la ceruri.
tefan cel Mare rmne un exemplu i un model pentru toi cei care i-au urmat pentru c nu sa dezis niciodat de idealurile sale: independena Moldovei, credina ortodox i ncrederea n
oamenii de rnd, adic n sarea pmntului, n albinele lucrtoare cum mai erau numii
cei care produceau bunurile materiale cu sudoarea frunii. A tiut s-i recompenseze pe cei
care-i erau credincioi, dndu-le funcii i averi, aa cum a tiut s-i pedepseasc pe trdtori
sau pe cei neasculttori.

Argumenteaz
Ce atitudine are autorul fa de personaj? Ce atitudine au ali lingviti?

Argumenteaz
Sadoveanu reuseste sa prezinte ca nimeni altul figura legendarului domnitor Stefan ,
romanulFratii Jderiputand fii caracterizat ca roman al domniei acestuia. Stefan domina totul ,
intregile energii fiind polarizate in jurul sau.El este reprezentantul poporului , este mit ,
legenda si istorie , un simbol al patriotismului , al dregostei fata de tara , al dreptatii , al
credintei in izbanda si in oameni.
Stefan este prezentat de catre Sadoveanu in dubla ipostaza: dedomn,un adevarat simbol al
Moldovei , si deom.
Cornelius Enescu - Destinul crud lovi sinistru:
Cetile, al rii scut,
Ce le-ai durat cndva la Nistru
Azi le cinstim, dar de la Prut!
Fost-au acestu Stefan voda om nu marela statu, manios si de grabuvarsatoriu de sangenevinovat; de multe ori la
ospete omoria fara judetu. Amintrilea era om intregla fire, nelenesu,si lucrul sau il stiia a-l acoperi si unde nu gandiiai,
acolo il aflai. La lucruri de razboaie mester,unde era nevoie insusi se viriea, ca vazandu-l al sai, sa nu sa indaraptieze si
pentru aceia rarurazboiu de nu biruia. Siunde biruia altii, nu perdeanadejdea, ca stiindu-sa cazut jos, sa radicadeasupra
biruitorilor. Mai apoi, dupa moartea lui, sifeciorul sau, Bogdan voda, urma luiluasa,de lucruri vitejesti, cum se tampla din
pom bun, roada buna iase. Iara pre Stefan voda l-auingropat tara cu multa jale siplangere in manastire la Putna,
careera zidita de dansul. Atata jaleera, de plangea toti ca dupa un parinte al sau, ca cunostiia toti ca s-au scapatu de
mult bine si demulta aparatura. Ce dupa moartea lui, pana astazi iizicu sveti Stefan voda, nu pentrusufletu, ceiaste in
mana lui Dumnezeu, ca el incaau fostu om cu pacate ci pentru lucrurile lui celevitejesti, care niminea din domni, nici
mai nainte, nicidupa aceia l-au agiunsu. Fost-au mainainte de moartea lui Stefan voda intr-acelasi anu iarna grea si