Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Psihodiagnoza Copilului Mic
Psihodiagnoza Copilului Mic
(Note de curs)
2.7.Testul Bender-Santucci..............................................................................
2.7.1. Istoricul probelor Bender..........................................................
2.7.2. Validitatea conceptuala a testului Bender Santucci.............
2.7.3. Interpretarea rezultatelor........................................
2.8.Testul Frostig.........................................................................................
2.8.1.Prezentarea probei...............................................
2.8.2. Descrierea subtestelor ...........................................
2.8.3. Modul de administrare......................................................
2.9. Dezvoltarea componentelor memoriei declarative si sarcinile ce
evidentiaza acest proces in primii ani de viata.Strategiile mnezice si
emergenta lor in copilarie .....................................................................
2.10.Proba Rey-verbal si scopul ei...............................................................
2.10.1. Administrarea Probei Rey-verbal............................
2.10.2.Analiza calitativa a rezultatelor..........................................
CAP. 3.PROBE SI TESTE PSIHOLOGICE PENTRU COPIII CU CES...........
3.1. Bateria de evaluare Kaufman pentru copii (K-ABC).........
3.2.Aplicarea Scalei K-ABC la copiii cu CES..................................
3.3.Caracteristici cognitive ale copiilor autiti.............................................
3.4.Date non-test cu valoare diagnostica......................................................
BIBLIOGRAFIE .......................................................................................
CHESTIONAR DE EVALUARE.............................................
A N E X E(Probe si teste psihologice )..........................................
Ca ele reprezinta o confruntare care poate lasa urme adanci in viata unui om (ex.
admiterea la scoala de soferi, un concurs pentru ocuparea unui post de munca,
examenul psihologic cu un obiectiv clinic etc.). Experienta ne-a relevat faptul ca si
dupa 20 de ani, persoanele testate psihologic isi amintesc rezultatele obtinute si
discutia cu psihologul (Campbell, 1974).
Diletantismul si amatorismul in domeniul utilizarii testelor si al proiectarii
examinarilor psihologice sunt periculoase. Se considera gresit ca cine poseda
accidental un test cumparat sau unul copiat dintr-o revista poate sa-l si utilizeze
pentru a lua decizii pe baza lui. Adesea etichete ca test de memorie, test de
inteligenta sau test de atentie sunt inselatoare. Iata de ce obiectul fundamental al
acestei lucrari este sa ofere un cadru stiintific unui domeniu care, de-a lungul
timpului, a cunoscut ascensiuni si declinuri, a creat entuziasm si deceptii, dar care a
supravietuit, renascand in formule noi. Psihodiagnoza, indiferent in ce domeniu este
ea aplicata, este unul din principalele mijloace de interventie ale psihologului, testul
psihologic fiind inclus intre alte tehnici prin care aceasta se poate realiza.
Ne-am orientat pe problematicile psihodiagnosticului modern, facand abstractie de
elementele redundante si nestiintifice pe care practica psihologica le-a eliminat de
mult din sfera sa (astrologia, grafologia, chiromantia, frenologia etc.). De asemenea,
am restrans aria de competenta numai la psihodiagnoza scolara si -in parteclinica,avand in vedere particularitatile psihice ale copilului
mic(anteprescolar,prescolar si de varsta scolara mica )
Functia de baza a testelor psihologice este sa masoare diferentele dintre
indivizi sau intre diferite reactii comportamentale ale aceluiasi individ in diferite
situatii cu care acesta se confrunta.
Abuzul de testare psihologica asupra copilului este un fenomen extrem de daunator
si care se manifesta adesea la diferite nivele (individual, grupal sau institutional) .
Testul psihologic nu poate fi utilizat oricand si oricum. Sunt locuri de munca unde
examenul psihologic ar avea un caracter desuet. Nu are nici un sens sa selectionam
cu teste psihologice un om de serviciu, lustragiu sau vanzator de bilete de loterie.
5
Este insa foarte important sa examinam psihologic copiii care se afla in situatii de
orientare/reorientare scolara sau profesionala
(vezi Istoricul testelor psihologice,in cursul:Bazele teoretice ale evaluarii
psihologice)
CAPITOLUL .1.
PSIHODIAGNOZA SI NECESITATEA EVALUARII PSIHOLOGICE
1.1.Psihodiagnoza - modalitate de cunoatere i de evaluare psihologic
Etimologia cuvntului diagnoz are rdcini n termenul grecesc ''diagnosticos''
(capacitatea de a recunote). El s-a dezvoltat pe trmul medicinii i a fost apoi
preluat n psihologie dar cu semnificaii suplimentare. Exist i o accepiune mai
ngust a noiunii de psihodiagnostic ce are n vedere aplicarea testului Rorschach.
Termenul de diagnoz desemneaz n psihologie activitatea de evaluare
psihologic a persoanei umane cu ajutorul unor mijloace tiinifice, specifice
psihologiei. Aceste instrumente sunt aplicate conform unor strategii care se soldeaz
cu colectarea unor informaii privind o persoan dat. n final la captul unui proces
de sintez se obine un bilan al caracteristicilor psihice investigate. Psihodiagnoza
este o modalitate de cunoatere i evaluare a persoanei concrete, evaluare care se
refer la diferitele caracteristici psihice de natur cognitiv, conativ i atitudinal,
precum i la personalitatea n ansamblul ei. Funcie de scopurile urmrite, asupra
crora ne vom opri ceva mai pe larg n paragraful urmtor, psihodiagnoza
concretizat ntr-un examen psihologic, evalueaz nivelul de dezvoltare al unor
procese, activiti, i nsuiri psihice, gradul lor de declin sau deteriorare precum i
rezervele compensatorii de care dispune persoana pentru contracararea acestor
deficite. De asemenea se efectueaz expertizarea anumitor atribute psihice pentru a
se stabili n serviciul unor instituii (justiie, management etc.) garadul de
discernmnd, potenialul de risc, potenialul de accidentabilitate, etc.
Psihodiagnoza ca proces de evaluare se concretizeaz ntr-un examen psihologic n
care metoda testelor are un loc bine definit i important dar ea nu se reduce la teste,
senzaiilor care vor rmne clasice. Este prefigurat metoda psihodiagnostic bazat
pe msurtoarea funciilor psihice.
Un al doilea precursor al psihodiagnozei moderne este germanul Emile Kraepelin
care public primul sistem de clasificare a indivizilor cu tulburri psihologice i
psihiatrice, sistem care constiuie ntr-un anume fel un precedent lui ''Diagnostic and
Statistical Manual of Mental Disorder ''(DSM).
- I.P. Pavlov (1849-1936). Studiile sale au influenat profund psihologia, inclusiv pe
trm american. n domeniul psihodiagnozei cel puin dou implicaii ale operei sale
tiinifice sunt majore: comportamentul - obiect al psihologiei i tipologia ANS.
- Sigmund Freud (1856-1939) inoveaz psihologia i limbajul ei. Concepie
structural i sistemic (avant la lettre) a psihicului uman. Organizarea pe vertical a
psihicului incontient-precontient-contient i sine -ego- superego. Psihodiagnoza
personaltii trebuie s sondenze straturile incontiente (viaa afectiv) a crei
dinamic se proiecteaz n unele manifestri ale individului uman. Dezvoltarea n
cmpul problematic i ideatic psihanalitic a probelor proiective (Rorscach, TAT,
Szondy, etc)
- n secolul XX psihologia a evoluat pe direcii aplicative (psih. educaional, a
muncii, social, a artei, inginereasc, etc) ca rspuns la comenzile societii. Toate
acestea au impulsionat cercetrile psihodiagnostice. Cu acest prilej celor dou
paradigme (caracterul diferenial i caracterul msurabil al nsuirilor psihice,,
abordarea experimental a fenomenelor psihice) li se adaug o a treia - predicia
conduitei viitoare pe baza rezultatelor activitii psihodiagnostice.
n acest context, al treilea pas istoric n fundamentarea tiinific a psihodianozei
(psychological assessment) l-a constituit activitatea desfurat de Alfred Binet i
colaboratorii si n direcia realizrii unui instrument de evaluare a nivelului de
inteligen, un prototip al tuturor testelor din aceast familie (Matarazzo, 1992),
publicat n 1905. Este vorba de Scara metric a inteligenei Binet - Simon. Odat
cu ea, remarc autorul citat mai sus, se instaura o nou profesiune, aceea de
psihodiagnostician.
- 1905 Kraepelin fost elev al lui Wundt se intereseaz de aspectele curbei oboselii n
diferite tipuri de activiti i experimentraz un test care i astzi este aplicat n
laboratoarele de psihodiagnoz.
- 1910 . nceputurile activitii de selecie i orientare profesional.
9
10
(Perioada postbelic)
Cu toate vitregiile aduse de regimul comunist, prin activitatea prestigioas a unor
cercettori i profesori univ. (Gh. Zapan, Al. Roca, Tr. Herseni, N. Margineanu, I.
M. Nestor, G. Bontil, P.P. Neveanu, V. Ceauu .a.) psihodiagnoza a continuat s
se dezvolte n diferite forme instituionalizate (transporturi, minerit, siderurgie,
energie electric, armat etc.).
1.4.Obiectivele i tipurile diagnozei psihice
Diagnoz psihic capt particulariti distincte funcie de scopul urmrit i de
domeniul unde este exercitat. n acest sens distingem psihodiagnoza de instruire
i educaie, psihodiagnoza aplicat n domeniul muncii, diagnoza psihic clinic
sau n scop de consiliere ( ultima difereniere aparine A. Anastasi, 1976). Aceste
11
tipuri de diagnoz sunt corelate cu trei domenii distincte ale psihologiei aplicate,
psihologia educaional, psihologia muncii i psihologia clinic. Preocuprile
specifice ale acestor domenii ale psihologiei aplicate i pun amprenta asupra
specificului tipurilor de diagnostic. De altfel tehnicile concrete de psihodiagnoz au
fost dezvoltate n snul acestor domenii i ca o consecin a comenzilor sociale
adresate acestor domenii.
S vedem n continuare care sunt caracteristicile comune i specificul acestor
domenii ale psihodiagnozei.
Psihodiagnoza n coal urmrete optimizarea procesului educativ n dublul sens,
evalund disponibilitile copilului de a se adapta la sarcinile colare i depistnd
gradul de adaptare a condiiilor de instruire la caracteristicile elevilor. n acest scop
diagnoza psihic evalueaz nivelul individual al aptitudinii colare i al
componentelor ei intelectuale i atitudinal-motivaionale. Se urmrete depistarea
cazurilor de deficit mental i evaluarea nivelului de severitate al acestuia; sunt
depistate diversele cazuri de tulburri i dizarmonii ale personalitii n formare,
cazurile de supradotare n scopul individualizrii msurilor educative i al realizrii
''instrurii pe msur''.
Rezult c psihodiagnoza n coal este inplicat n alegerea celor mai adecvate
mijloace de educare i instruire, precum i a unor mijloace de bilan i de stimulare
a dezvoltrii capacitilor i talentelor, a activitilor creative (chiopu, U., 1976).
Psihodiagnoza reprezint n acest context o etap important a activitii de orientare
colar prin care se ncearc o punere de acord a profilului aptitudinal, a aspiraiilor
copilului cu acel segment al universului profesiunilor n care el poate avea cel mai
mari anse de succes.
O amploare deosebit n activitatea colar o au testele de cunotine pe care
psihodiagnoza le amelioreaz dndu-le rigoarea tiinific proprie metodelor sale,
adic validate, fidelitate, sensibilitate - noiuni asupra crorara vom reveni detaliat
unele cursuri viitoare.
12
a trsturilor
1.5.Diagnosticul formativ
I.Q.
de
70
sint
amindoi
19
pe
loc evaluarea
20
Toate informaiile provenind din diverse surse privitoare la un subiect sunt cuprinse
n dosarul de psihodignoz, care,de obicei , este structurat pe capitole sau seciuni
ca de ex.:
a) Date de identificare: nume-prenume, data i locul naterii.
b) Date de statut marital, socio-economic, cultural, profesional (biografia
profesional: calificri, avansri, schimbrile locului de munc, mbolnviri i
accidente . profesionale) situaia militar (cum s-a adaptat la rigorile militare); date
despre familie.
c) Antecedente erodobiologice i psihologice. n cazul copiilor se nregistreaz
d.p.d.v. cronologic dezvoltarea psihomotorie din prima copilrie, evenimentele
importante de natur somatic i psihic, consecinele lor, accidente, boli
cronice, etc.
d) Adaptarea colar, profesional, social.
e) Interese, pasiuni, hobby.
f) Rezultatele examenelor psihologice anterioare, metodele utilizate, rezultate,
motivele pentru care au fost efectuate ac. examene.
g) Recomandri: privitor la modul de via, comportament viitor, direciile
viitoarelor investigaii.
Dosarul psihologic va mai cuprinde:
- informaii despre o serie de evenimente care au valoare simptomatic pentru
ntrzierile mai uoare n dezvoltare.
-curba dezvoltrii micrilor i a mersului din copilria timpurie;
-caracteristicile vorbirii n primii ani de via;
-ritmul de dezvoltare psihic din primii 7 ani;
-informaii simptomatice
23
predictori
colaterali
Predicia statistic
a succesului
=Vs
d3
d4
d5
Examinato
Predicia
examinatorului
d8
d9
= Vl
date de
interviu
d1
Validitatea
predictorilor care tin
d1
= Vi
d1
d1 - d6
sunt date care provin din alte surse dar sunt incluse n
24
performan, b)
25
Aceasta este o metod de sondare i interpretare a relaiilor de tip cauzal dintre cele
mai importante evenimente din viaa unui subiect. Cauzometria cuprinde patru etape
: 1) etapa pregtitoare n care subiectul este angrenat s devin expertul propriei
biografii, 2) etapa inventarierii de ctre subiect a celor mai importante 15
evenimente reale sau posibile din viata sa, 3) ordonarea evenimentelor n ordinea lor
cronologica, 4) analiza relaiilor dintre evenimente. Se au in vedere relaiile de tip
cauz - efect i scop - mijloc, care se evideniaz ntr-o matrice. Aceasta, la
randul ei, st la baza intocmirii
candidailor, provocat prin simularea unor situaii reale i n luarea unei decizii finale
prin coroborarea rapoartelor mai multor specialiti. Metoda este deocamdat utilizat
n selecia managerilor de nivel nalt.
Convorbirea
- Prin metoda socratic de convorbire interlocutorul se dezvluie (nivel
de
27
4. Rspunsuri i mai evoluate care conin ideea c numele lucrurilor se nva sau se
inventeaz. Ele pot fI schimbate i exist un acord al tuturor oamenilor cu privire la
ele.
Precolrii mici dau rspunsuri 1i 2, iar copii mai mari dau de obicei rspunsurile 3
i 4 care conin elemente de conceptualizare gradual.
-Convorbirea semidirijat (semicentrat, semighidat).
- Este focalizat pe obiective precise, dar pe care psihologul nu le urmrete ntr-o
ordine sever. Obiectivele urmrite poart numele de criteriii. Ele sunt: aspecte ale
activitii intelectuale, ale afectivitii, moralitii, sociabilitii. Pot fi urmrite unul
sau mai multe criterii n mod independent sau interfererndu-le.
- Convorbirea dinamic. Specific metodei psihanalitice. Subiectului I se prezint
o tem, este abordat un incident despre care subiectul vorbete liber, fr ntrerupere.
Prin mecanismele proieciei sunt relevate conflice, obsesii, prejudeci. n timpul
monologului se produc deblocari ale complexelor latente.
- Convorbirea reflexie. Subiectul este incitat s verbalizeze tot ceea ce gndete, n
timp ce fectueaz o activitate sau n timpul rezolvrii unei probleme. Metoda a fost
dezvoltat de introspecioniti. Pot fi evideniate strategiile gndirii, complexitatea
mecanismelor asociative, structura acestora, etc.
-Convorbirea dirijat sau structurat. Este un fel de chestionar oral. Subiecilor le
sunt adresate aceleai ntrebri i n aceeai ordine.
b)dup numrul de participani :
-convorbire individual.
-convorbire de grup,cu cele dou tipuri:
-Convorbire de grup dirijat. Subiectilor S1, S2, S3, S4 li se solicit
rspunsurile la o anumit problem. Pentru a elimina efectul de facilitare a
rspunsurilor datorit ordinii n care rspund la celelalte ntrebri, se schimb
ordinea astfel nct fiecare subiect s fie n fiecare din situaiile 1,2,3,4. Se
formuleaz attea probleme ci subieci sunt n grup. Acest tip de convorbire relev
28
simptomatic pentru
simptomatica
labil
(multitudinea
comportamentelor,
corespunzatoare.
Alain Sarton - a reunit un chestionar de ntrebari cu raspunsuri multiple (3) la
alegere, un chestionar de obstacole (6) cu cte 2 raspunsuri la alegere si 6
chestionare (de cte 3 itemi fiecare, din raspunsuri la alegere din 5 alternative).
Itemii chestionarului se refera la :aprecierea propriei sanatati; atitudinea fata de
sanatatea proprie; sanatatea altora si conceptul de sanatate; atitudinea fata de
satisfactiile imediate ; atitudinea fata de bani; fata de prestigiul moral; atitudinea fata
de munca.
Aspiratiile , ca si atitudinile, reprezinta motive ale activitatii organizate n structuri
ce constituie un nivel mai mult sau mai putin tensional n procesul proiectarii
temporare a personalitatii.
Nivelul de aspiratii se constituie sub influenta:
a) caracteristicilor randamentului si performantelor anterioare, ale unui anumit
moment dat;
b) constientizarea posibilitatilor cuprinse n performantele obtinute;
c) constientizarea posibilitatilor si aspiratiilor reale.
Diferentele dintre performantele obtinute si constientizarea nivelului posibilitatilor
constituie diferenta denumita de realizare. Ea poate fi pozitiva sau negativa si are
ecouri psihologice complexe.
Dembo a realizat un experiment-test ce consta n prezentarea unei sarcini pe care
subiectul trebuie sa o execute n prealabil dnd referinte cu privire la modul n care
va putea sa execute sarcina respectiva si timpul n care o va duce la bun sfrsit. n
etapa a doua, subiectul este lasat sa execute sarcina. I se aduce la cunostinta dupa ce
a terminat care sunt performantele de timp si calitatea obtinuta si astfel acesta poate
aprecia diferenta dintre nivelul de aspiratii si cel de posibilitati. Urmeaza noi
interogari de acelasi tip. Schema experimentala cuprinde deci: analiza
performantelor efective; analiza performantelor exprimate prin aspiratii; efectele de
ajustare ale aspiratiilor prin cunoasterea succesiva a evolutiei performantelor.
Dellay si Pichot au utilizat o schema asemanatoare de psihodiagnosticare a relatiei
33
dintre aspiratii si autoaprecieri care cuprinde tot 10 foi de sarcini. Dupa ce se citeste
subiectului primul exercitiu, se cere sa se aprecieze prin nota rezultatul pe care l va
obtine si pe cel pe care l doreste. n final se obtin 3 note: o nota de aspiratii - media
celor 10 note de aspiratii; o nota de reusite - media celor 10 note de reusita; o nota de
autoapreciere.
Diferenta dintre nota de aspiratie pentru o ncercare si nota de reusita la ncercarea
precedenta reprezinta nota de diferenta de scop; diferenta dintre nota de aspiratie
pentru o ncercare si nota de reusita la aceeasi ncercare constituie nota diferentei de
estimare; diferenta dintre nota de apreciere si nota de reusita la aceeasi ncercare
constituie nota de diferenta aspiratii-posibilitati.
Chestionarele de interese
Interesul este un intermediar ntre individ si mediu. Exista o dinamica a intereselor,
ponderea acestora avnd caracteristici si evolutii ample n copilarie si adolescenta.
Ele se pot clasifica astfel: temporare - rezolvarea unei probleme,reusita la un examen
etc.; direct - a dormi atunci cnd ti este somn; indirect - studierea unei limbi staine
pentru a ocupa un anumit loc de munca.
Interesul presupune atentie, efort, mobilizare generala a capacitatilor.
Fonteigne este printre primii care au ntocmit un chestionar de interese profesionale
pentru tinerii de 12-13 ani cu 12 itemi. Acesta cuprinde si ntrebari cu privire la
opinia parintilor privind interesele profesionale ale tnarului.
Pentru domeniul profesiunilor exista trei tipuri de chestionare de interese: se
abordeaza empiric problema vocatiilor si a profesiilor ; se abordeaza problema
intereselor prin prisma analizei factoriale ; chestionare de structura logica .
Chestionarul lui Strong cuprinde 400 de itemi vocationali si avocationali pentru
diferite profesii si activitati si solicita adolescentilor raspunsuri la alegere din trei
("mi place", "mi este indiferent", "nu-mi place"). Au fost inventariate 24 de
ocupatii feminine si 47 masculine.
Chestionarul realizat de Kuder cuprinde itemi grupati n scale descriptive, iar
34
Tot un chestionar pentru copii (9-13 ani) este chestionarul Carl Rogers (APR).
Chestionarul are 6 parti n care se cer subiectului:
I. optiune profesionala (raspuns la alegere cu trei preferinte);
II. alegerea unor aspecte relative la viata personala (cum ar prefera sa fie - mai
puternic, mai linistit etc.);
III. indicarea a trei persoane pe care le-ar alege daca ar trebui sa mearga ntr-un
desert;
IV. sa spuna n ce masura seamana cu o serie de copii a caror prezentare de calitati
se face n propozitii si n ce masura ar dori sa le semene;
V. sa raspunda la ntrebari cu alegeri multiple privind probleme ale vietii sociale;
VI. sa claseze n ordine de preferinta membrii familiei sale.
Rezultatele celor sase subteste sunt combinate pentru a obtine patru note diferite si
anume: note ale sentimentului de inferioritate personala, note ale inadaptarii sociale,
note de adaptare familiara, note de reverie treaza etc. pentru fiecare exista trei
grupuri (superior, mediu, inferior).
Chestionare pentru copii au realizat si Raynolds (1928), Justin (1933) - cauzele
care i fac pe prescolari sa rda, Valentine (1930) si Ellesor (1933) au studiat
caracteristicile fricii si cauzele fricii la copii, Serara si Sears (1940) au efectuat
experimente de frustrare alimentara la sugarii de 6 luni, Dembo, Barker, Lewin
(1940) au pus n evidenta o serie de aspecte ale personalitatii copiilor prin deprivarea
de jucarii, Yarrow (1940) a studiat reactiile globale la dificultati ale prescolarilor,
Kost a studiat reactiile la sarcini complicate si grele, Zeigarnik a dat sarcini de
memorare dificile, dar a adaugat n cadrul situatiilor dificile sugestii pozitive si
negative, urmarind efectul lor, ce si ct a fost retinut din situatiile consumate de catre
copii de diferite vrste.
La Universitatea din Bucuresti s-a efectuat un test de sugestibilitate. Testul S.B.U. se
compune din 12 pagini cu cte 15 serii (itemi) de cte trei figuri sau imagini asezate
n succesiune verticala. Cele trei imagini sau figuri geometrice din seriile fiecarei
pagini sunt identice, dar asezate n pozitii diferite. Mentionndu-se faptul ca nu are
37
importanta pozitia imaginilor, se cere subiectilor sa determine care imagine din cele
3 este diferita (elementul indicator) de celelalte doua. Raspunsurile existente si
abtinerile s-au considerat ca fiind supuse sugestiei (latente), n timp ce raspunsurile
prin care se identifica o imagine dintrei ca fiind diferita se considera ca fiind o
expresie a sugestiei de fond. Pentru fiecare 2 pagini (3 itemi) se modifica instructajul
dupa o pauza n care desenarea din memorie a setului de imagini vazute. Cele 6
tipuri de instructaj au permis sa se puna n evidenta dominanta relativa a
sugestibilitatii directionata spre autoritatea fata de aceea ce este implantata n
conditiile competivitatii si relatiilor sociale curente.
Testele de personalitate ale lui A. Descoendres sunt teste de rationamente morale,
teste ce constau dintr-o serie de cartonase pe care se scriu o serie de texte scurte, ce
cuprind momente de solicitare a aprecierii morale si sunt gradate n ceea ce priveste
complexitatea si caracteristicile actelor morale incluse n povestirile date spre
apreciere. Subiectii trebuie sa aranjeze cartonasele dupa gravitatea ce le-o conferma.
Pentru afectivitatea sociala si familiala se utilizeaza test-filmul lui R. Gille care
cuprinde 69 de sectiuni cu imagini. Subiectul trebuie sa se plaseze el nsusi n desen
n pozitia pe care ar dori-o personal si pe care o noteaza printr-un semn conventional
(o mica cruce). Cele 69 de ntrebari se refera la atitudini cu privire la familie, la
colegi, profesori si munca scolara.
Testul lui Rosenzweig si Smith au studiat efectele recompenselor. Hurloch a utilizat
lauda si blamul (1952).
Au fost efectuate chestionare de personalitate si pentru adolescenti, pentru
investigarea surselor de anxietate (Ortin, 1952), ori pentru investigarea
caracteristicilor reactiilor emotionale (Finger, 1947).
Jersild si Tach (1949) au studiat pe copiii ntre 6-18 ani, evolutia cauzelor si
atributelor fericirii printr-un chestionar ce se referea la cea mai fericita zi din viata.
Chestionarul pentru adulti elaborat de Hugh M. Bell are menirea de a pune n
evidenta trasaturi de personalitate, deficite de adaptare a subiectilor la diferite
aspecte si structuri ale mediului n care evolueaza.
38
39
Ag= agresivitate.
principale
privind
pregatirea
viitorului
specialist
in
domeniul
si sa propovaduiasca respectarea
ataamentului
cu diferite mijloace
cele doua extreme ale vieii este influenat de o serie de factori ai mediului de via
(regim educaional, prea sever sau prea conciliant, schimbri de rut de via cum
sunt cele clasificate H. Selye ca surse de stress, etc.)
b)Psihologul trebuie s fie avizat cu privire la cazurile unor subieci a cror
capaciti i trsturi psihice se situeaz n zona mediei i care, de aceea, sunt foarte
gereu de diagnosticat (zona de semnificaie psihologic zero. Sunt prognostice doar
caracteristicile extreme = trait extremity - Paunonen i Jackson, Psych. Review, no 4
din 1985)
c) Psihologul trebuie s in permanent cont c accesul la funciile psihice este
indirect, prin intermediul manifestrilor comportamentale, fapt care complic
activitatea de psihodiagnoz psihic.
d)Psihologul trebuie s evite tentaia unei abordari atomiste asupra personalitii
(dimpotriv, holism, perspectiv sistemic-integralist, P.Popesu - Neveanu, The
integral personality..., n Rev. Roum. de Psych., 39,2, p.87-91.)
e)Psihologul ia n considerare influena sa posibil asupra subiectului i
care l
42
Psycology). Reuchlin, M
modul n care vor fi utilizate rezultatele examenului, deci scopul acestui demers
psihodiagnostic. n cazul copiilor, pentru testele de aptitudini este nevoie de un
consimmnt reprezentaional al mputernicitului legal (prini sau coal). Pentru
investigarea personalitii este nevoie de consimmntul individual dat de copil,
printe sau de ambii.
O problem etic important este aceea a confidenialitii rezultatelor,
respectiv a condiiilor n care a treia persoan, n afar de examinat i examinator, ar
putea avea acces la rezltatele examenului psihologic. n literatura american exist
opinia c dup vrsta de 18 ani tinerii pot refuza accesul prinilor la datele
psihodiagnosticului. n cazul cnd examenul psihologic este realizat ntr-o instituie
Anastasi crede c este suficient comunicarea scopului testrii i modului n care vor
fi utilizate rezultatele.
Comunicarea rezultatelor investigaiei psihodiagnostice ctre persoane sau prini
va ine seam de nivelul de instrucie i de gradul de implicare afectiv a
interlocutorului. Ea trebuie facut de o persoan calificat care s poat da informaii
suplimentare, s poat consilia interlocutorul n cazul unor perturbri emoionale la
aflarea rezultatului. Trebuie s menajm demnitatea i respectul de sine al
subiectului i s-l ncurajm dac rezultatele nu sunt la nivelul dorit.
S-au dezvoltat adevrate tehnici de comunicare a rezultatelor psihodiagnozei. Toate
conin aceste dou principii majore:
a) Comunicarea rezultatelor este parte integrant a procesului de consiliere i
trebuie integrat n relaia psiholog-client. Noiunea de debriefing are o larg
circulaie n literatura american de metodologia cercetrii. Se refer la obligaia
cercettorului de a desfura o discuie final n care subiectul este informat despre
rezultatele experimentului. Ea i are aplicabilitate i n psihodiagnostic, deoarece
multe dintre metodele psihodiagnostice sunt utilizate ca instrumente de cercetare
tiinific sau are multe similitudini cu metoda experimental.
b) Rezultatele trebuie astfel comunicate nct s vin n ntmpinarea
ntrebrilor subiectului.
47
48
CAPPITOLUL.2
PROBE SI TESTE PSIHOLOGICE
Scurta trecere in revista a istoriei testarii psihologice, o prezentare a tipurilor
de teste, cele mai folosite in evaluarea potentialului intelectual, precum si o scurta
prezentare a unei categorii aparte de probe formative cu rol atit de evaluare a
potentialului de invatare, cat si de modificare a performantelor la probe, speculinduse acest potential.
Se pare ca primele testari ale abilitatilor mentale au avut loc in anii 2200 I.C.
cind chinezii le-au folosit pentru a selecta indivizi talentati ca servitori la curtea
imparatului. Dar testarea abilitatilor nu a devenit subiect de studiu stiintific decit in
secolul XIX, cind un savant englez Sir Francisc Galton (1822-1911) a infiintat un
laborator antropometric la Expozitia Internationala a Sanatatii de la Londra din 1884
(antropometrie inseamna masurarea omului). Mai mult de 9000 de vizitatori au
platit pentru a le fi masurate diverse caracteristici, cum ar fi dimensiunile capului,
49
forta musculara, acuitatea vizuala si viteza de reactie la sunete. Galton s-a inspirat
din teoria evolutionista a varului sau, Charles Darwin. Conform acesteia, indivizii
care sint cel mai bine adaptati din punct de vedere fizic la mediu sint mai favorizati a
trai mai mult si a produce urmasi cu aceleasi caracteristici. Similar, Galton a facut
asumptia ca oamenii cu abilitati fizice superioare, in special senzoriale si motorii,
sint mai bine adaptati pentru supravietuire. El ii vedea ca fiind mai inteligenti decit
cei cu abilitati medii sau inferioare.
Interesul lui Galton privind studierea diferentelor fizice s-a reflectat in
interesul sau pentru tot felul de diferente dintre indivizi, incluzind frumusetea
femeilor din diverse comunitati. Dupa parerea sa, cele mai frumoase ar fi cele din
Anglia, rezultat interpretat de unii ca un exemplu clasic de subiectivism stiintific.
Cercetarile sale vizind diferentele interindividuale au pus bazele psihologiei
diferentiale, al carei obiect de studiu il reprezinta diferentele cognitive si
comportamentale dintre indivizi. Metoda antropometrica a lui Galton a fost
introdusa in SUA de James Cattell (1860-1944), care a administrat testele lui Galton
pe care le-a numit teste mentale studentilor americani.
Dar, antropometria s-a dovedit a fi nepotrivita pentru masurarea inteligentei
generale, deoarece multe masuratori antropometrice cum ar fi forta musculara nu
au legatura cu inteligenta ca abilitate de a rationa. Mai recent insa, timpul de reactie
si alte masuri ale vitezei proceselor psihice au fost luate in calcul ca procedee de
masurare a inteligentei. Un studiu efectuat pe copii din scoala elementara a dovedit
ca timpul de reactie este relationat cu rezultatele la teste de inteligenta. Inteligenta
ridicata este asociata cu un timp de reactie mai rapid (Lynn si Wilson, 1990). O
posibila explicatie este ca inteligenta depinde, cel putin partial, de viteza
impulsurilor nervoase la nivelul neuronilor.
Primul test formal de inteligenta Scala Binet-Simon a aprut in 1905. El sa datorat unei legi franceze din 1881 ce impunea ca toti copiii sa mearga la scoala,
chiar daca nu toti ar putea face fata unei curricule standard. Dar invatatorii au
observat ca multi copii nu se pot adapta adecvat in clase normale. In 1904, ministrul
50
denumirea de Army Alpha si Army Beta; cele din urma nefiind verbale erau
aplicabile analfabetilor sau celor ce nu cunosteau limba engleza.
Aplicarea masurarii in sfera fenomenelor psihice s-a limitat citva timp la
inteligenta, in scopul depistarii persoanelor cu intelect subnormal. Treptat,
masurarea s-a extins si la alte aspecte si in alte sfere de activitate. Astfel, pentru
realizarea orientarii si mai ales selectiei profesionale in anumite ramuri ale
transportului si ale muncii industriale, s-au alcatuit numeroase teste individuale si
colective, care sa puna in evidenta prezenta aptitudinilor necesare sau a trasaturilor
psihice contraindicate. Complexitatea factorilor componenti ai personalitatii a
constituit initial o piedica in calea explorarii ei prin metode standardizate. Practica
psihiatrica a stimulat insa preocuparea pentru gasirea unor metode de stabilire a
tabloului normal al personalitatii si al deviatiilor sale, in ultimele decenii numarul
testelor de personalitate crescind deosebit de mult.
52
sau instabilitate
emotionala, sau
mai
de
simplu inventare de
ar fi dominanta-
In aplicarea oricarui test, individul este fara indoiala influentat atit de factori care tin
de abilitati, cit si de emotii, motivatie, interese, si alte caracteristici non-intelectuale.
Unele teste au fost facute, de fapt, pentru a masura fie abilitati, fie factori ai
personalitatii, administrarea si cotarea facindu-se diferit in fiecare caz.
Testele psihologice sint clasificate si an alte feluri, unele clasificari trecind
peste cele prezentate pina acum. O distinctie facuta frecvent este cea dintre testele
individuale si de grup. Din motive practice este foarte importantsa stim daca un test
trebuie sa fie aplicat doar unui singur subiect odata, ca in cazul Binet-Simon, sau
daca poate fi aplicat simultan mai multor indivizi. Testele individuale permit
examinatorului sa faca observatii auxiliare valoroase privind metoda de lucru sau
alte aspecte ale performantei subiectului, reactiilor emotionale sau sociale. Testele
colective, pe de alta parte, nu doar permit testarea in masa, care se aplica foarte
des in lumea de azi, dar ele si asigura o uniformitate a procedurii de aplicare, pentru
ca rolul examinatorului este redus si simplificat, iar cotarea testului poate fi facuta
automat.
O alta distinctie se face intre testele creion-hirtie si testele de performanta.
Aceasta distinctie s-a aplicat initial testelor de inteligenta, dar mai recent ea s-a
dovedit folositoare si la alte categorii, in special testelor de personalitate. Testul
creion-hirtie ii ofera subiectului un formular. Raspunsurile se scriu fie pe acel
formular, fie pe alta foaie de hirtie. In testele de performanta subiectul trebuie sa
manipuleze obiecte, desene, cuburi sau aparate mecanice, sau trebuie sa execute
activitati complexe din viata de zi cu zi. Testele de performanta se aplica doar
individual.
O ultima distinctie se face intre testele verbale si cele non-verbale. Intr-un test
non-verbal nu este solicitat limbajul, fie el scris sau vorbit, in instructiunile testului
sau in itemii acestuia. Aceste teste sint destinate celor analfabeti, care nu cunosc
limba, persoanelor cu deficiente de auz, sau altor persoane care dintr-un motiv sau
altul nu pot completa un test verbal. El poate fi un test de performanta sau unul
creion-hirtie. In a doua varianta testul contine in general desene, diagrame si
55
Standardizarea
Testul psihologic consta intr-o proba, mai frecvent intr-o serie de probe,
construite cu scopul stabilirii prezentei (sau a absentei) unui aspect psihic, a
particularitatilor de manifestare, sau a gradului de dezvoltare psihica. Exista mai
multe definitii, partial diferite, deoarece fiecare din ele pune accentul pe un alt aspect
definitoriu. In esenta, un test psihologic este o situatie standardizata, care permite o
masurare obiectiva a unui esantion din manifestarile psihice.
O prima conditie pe care o indeplineste o proba pentru a avea calitatea de
test este standardizarea, sub urmatoarele aspecte: 1) al stimulilor prezentati pentru
a provoca reactiile; 2) al instructiei date subiectului in legatura cu sarcina ce trebuie
executata; la unele teste, la care timpul de executie are o valoare simptomatica,
acesta este indicat, uneori cu precizie de ordinul secundelor; 3) al modului de cotare
a reactiilor, cotare care sa permita o cit mai mica interventie a subiectivitatii
examinatorului si, in consecinta, un cit mai mare acord interexaminatori. De cele mai
multe ori, rezultatele finale sint exprimate in valori numerice.
O a doua caracteristica a testelor consta in faptul ca rezultatele individuale sint
apreciate prin raportarea lor la cele obtinute de o populatie cit mai reprezentativa,
atit din punct de vedere numeric, cit si al compozitiei sale, sub aspectul factorilor
relevanti. Rezultatele populatiei care a servit in etalonarea testului sint prelucrate
56
Fidelitatea
Fidelitatea unui test ne indica daca diferentele individuale obtinute cu ajutorul lui
sint determinate de diferentele reale dintre subiecti, sub aspectul trasaturii masurate,
sau sint efectul unor factori exteriori respectivei trasaturi, efectul unor factori
variabili.
Principalele aspecte sub care un test trebuie sa fie fidel sint: stabilitatea in
timp a rezultatelor; stabilitatea rezultatelor in cazul cind aceiasi subiecti sint
examinati de persoane diferite; caracterul adecvat al tuturor probelor care constituie
testul in ansamblu; omogenitatea probelor.
Pentru a se constata stabilitatea in timp a rezultatelor testul este aplicat
acelorasi persoane, la un interval de timp nu prea lung, si se calculeaza corelatia
dintre cele doua serii de rezultate. O absoluta identitate a rezultatelor nu se intilneste
in mod practic, deoarece in afara factorilor a caror masurare se urmareste prin testul
respectiv, de cele mai multe ori intervin componente laturalnice, variabile: gradul de
57
58
fidelitate pe care trebuie sa-l prezinte un test depinde de scopul in care este utilizat.
Se considera ca numai un test care ofera un coeficient de fidelitate de 0,94 ar putea
sa serveasca unei clasificari dupa rangul individual. O atare exigenta este indeplinita
de putine teste. Se admite ca satisfacatoare fidelitatea de 0,75 in cazul cind
rezultatele la un test sint verificate prin alte teste sau prin observatii asupra
subiectilor.
Validitatea
Validitatea este calitatea testelor de a masura exact ceea ce trebuie sa masoare.
Altfel spus, validitatea unui test este data de masura in care acesta isi indeplineste
functia. Intrucit testele sint construite fie pentru masurare fie pentru predictie,
estimarea validitatii se face determinind:
-daca testul masoara ceea ce se doreste sa se masoare (in cazul testelor de cunostinte
de exemplu, daca masoara cunostintele elevului, gradul sau de intelegere, capacitatea
de a aplica principii care au fost predate intr-o anumita secventa instructionala)
sau
-daca testul poate fi utilizat pentru a lua decizii ori a face prognoze asupra
persoanelor examinate ( de exemplu, in cazul testelor de cunostinte aplicate la un
examen de admitere, daca persoanele declarate reusite vor obtine rezultate bune in
timpul sau dupa incheierea perioadei de instruire).
Desi formal decizia (prin care se intelege o actiune particulara) difera de
predictie (prin care se estimeaza valoarea unei anumite variabile pe baza valorii
cunoscute a unei alte variabile), existenta unor similaritati conceptuale strinse intre
acestea face ca validitatea pentru decizii sa fie tratata drept sinonima cu validitatea
pentru predictie. Ambele se exprima prin valoarea coeficientului de corelatie liniara
intre scorurile la test si masurile succesului sau masurile rezultatelor deciziilor.
Aceste masuri fiind denumite criterii, validitatea calculata astfel se numeste validitate
relativa la criteriu.Pentru un anumit test, alegerea criteriului se face in functie de
scopul urmarit de catre cel ce ia deciziile pe baza rezultatelor testului.
60
61
Validitatea predictiva
Validitatea predictiva arata gradul de eficienta al unui test in prognoza
comportamentului unei persoane intr-o situatie data. Pentru estimarea validitatii
predictive se calculeaza coeficientul de corelatie liniara intre scorurile la un test
administrat unor indivizi, de pilda cu ocazia finalizarii unui curs de pregatire
profesionala, si masurile performantelor obtinute de aceleasi persoane dupa un timp,
cind li s-a dat posibilitatea aplicarii cunostintelor respective.
Validitatea concurenta
Spre deosebire de validitatea predictiva, pentru estimarea validitatii concurente este
necesara obtinerea scorurilor la criteriu aproximativ in acelasi timp cu cele ale
testului de la un esantion de populatie selectionat (personal angajat deja ). Un
asemenea lot difera in general de populatia asupra careia se vor lua decizii pe baza
rezultatelor testului. Daca deosebirile sint semnificative atunci coeficientul de
corelatie liniara intre test si criteriu nu furnizeaza o estimare utila a validitatii pentru
decizie. Cea ce face insa ca validitatea concurenta sa fie utilizata mai des decit cea
predictiva este faptul ca prima permite ca scorurile testului si valorile criteriului sa
fie obtinute la momente apropiate.
62
dintre
Spearman
si
Thurstone,
in aparenta
contradictorii, se completeaza mai degraba reciproc. Ele ofera o imagine mai reala
despre structura inteligentei, despre formele variate (verbala, practica, matematica,
etc) de manifestare a ei. Introducerea metodei multifactoriale cu axe oblice spre
deosebire de cele cu axe ortogonale ii permite lui Thurstone intercorelarea
factorilor de grup si explicarea corelatiilor gasite printr-un factor general de gradul
doi. Thurstone, spre deosebire de conceptia spearmaniana, admite multiplicitatea
factorului general de ordinul al doilea. O asemenea multiplicitate a factorului g
(inteligenta generala) apare in teoria inteligentei fluide si cristalizate a lui Cattell
(1941, 1963, 1967). Acesta sustine existenta inteligentei generale fluide (gf) adica
a potentialitatilor mintale latente, neinfluentate de cultura (sau inteligenta de tip A
dupa Hebb) si a inteligentei generale cristalizate (gc), care este produsul
interactiunii aptitudinii fluide cu influentele culturaleformative,
modelatoare
Factorul g
Primele tentative de interpretare psihologica a factorului g sint cuprinse in teoria
energiei mintale a lui Richard Spearman. Factorul specific s corespunde astfel
dezvoltarii si organizarii unui grup particular de neuroni, iar factorul general g este
datorat energiei provenite din intregul cortex. Mai tirziu aceasta interpretare
fiziologica naiva este inlocuita de Spearman prin teoria proceselor neogenetice,
bazata pe legea intelegerii experientei proprii, a stabilirii relatiilor si a stabilirii
corelatelor. Dupa aceasta teorie, g masoara neogeneza. Reuchlin (1964) incearca
sa clarifice natura psihologica a factorului g prin teoria operatorie a inteligentei
elaborata de Piaget. Ipoteza lui Reuchlin dupa care teoria operatorie a lui Piaget ar
explica natura psihologica a factorului g a fost verificata si confirmata de Longeot
(1969). Astfel, conduitele preoperatorii si operatorii timpurii nu cadreaza cu
performanta la Raven. Efectele pozitive ale invatarii la Raven sint evidente la
conduitele operatorii mai tirzii, si mai ales la cele formale. Capacitatea de transfer
pare sa fie in strinsa legatura cu nivelul de dezvoltare si cu eficienta inteligentei
(Kulcsar, 1975).
64
66
care se realizeaz
67
68
concept
coninut.
nelegerea are la baz experiena dobndit anterior i este folosit ntr-o situaie
nou creat. Dei uneori pare s se realizeze spontan ( insight ,
einsicht )
fenomen ce va permite
69
bazat pe
70
71
Astfel, pe baza aplicrii acestor ci i metode s-au putut determina i stadiile gndirii
creatoare (unii le consider procese): preparaia, incubaia, iluminarea i verificarea.
Datele culese de numeroi cercettori atest superioritatea eficienei gndirii n grup;
dar productivitatea gndirii n rezolvarea unor probleme se bazeaz pe experiena
individual.
Studiul procesului gndirii a impus o serie de termeni devenii specifici unor
subprocese, stadii, etape ale discursului logic, printre care notm: creativitate,
productivitate, ingeniozitate, gndire critic.
Exprimnd capacitatea minii omului de a stabili legturi i a face legturi ntre
legturi1, inteligena este capabil s depeasc toate operaiile complicate pe care
le face maina, gndit i produs de om.
Medierea cu scop pe care o realizeaz numai omul, anticipnd verbal sau mintal
unele aciuni ideative i motrice, este n fond o reconstrucie. Aceast reconstrucie,
bazat pe experien, dar folosind n acelai timp ierarhizri i recombinri de date,
urmrete descifrarea unor raporturi, operaie n nici un caz facil i care ajut la
adaptarea i rezolvarea eficient de probleme.
Psihologii atrag atenia asupra importanei experienei acumulate, a datelor ereditare,
dar subliniaz importana de necontestat (chiar de ctre extremitii adepilor teoriilor
ereditii), a mediului socio-cultural. Individul care se adapteaz inteligent la mediu
i structureaz i restructureaz atitudinile, prin raportarea permanent la relaiile
sociale concrete la un model socio-cultural, proces care ajut efectiv dezvoltarea
aptitudinilor. Se afirm chiar c omul devine inteligent n anume condiii socialistorice, fiind produsul mediului n care s-a dezvoltat.
Omul nu este, ci devine inteligent i aceasta n raport cu condiiile socialistorice; inteligena ca dimensiune a personalitii neputnd s fie general dect n
72
susinea Paul
73
specifice psihofiziologice.
Dei limbajul este etichetat drept fenomen individual, el are o tent social puternic
i clar: n procesul nvrii vorbirii, copilul recepteaz cuvinte i noiuni generate
de condiiile socio-economice la un moment dat (are un anume coninut cognitiv).
Cu toate strdaniile cercettorilor din ultima vreme, studiul modalitilor de
semnalizare ntre membrii diferitelor specii de animale au artat c nu este nimic mai
mult dect ncercarea de comunicare (sonor, vizual, motric, olfactiv, tactil etc.).
Maimuele i delfinii dispun de anume capaciti de semnalizare mai difereniate,s-ar
apropia de cele verbale, dar, sub aspectul coninutului (semantic) specific uman,
nu sunt deocamdat nici un fel de date care s ateste existena unui
organ
pentru
toate constituindu-se i
74
experiena social uman (vorbit, scris, citit); doar comunicnd ntre ei n cadrul
activitilor oamenii pot coopera, pot ncerca s generalizeze i s mreasc zestrea
generaiilor anterioare n domeniile tiinei, tehnicii, artei, culturii, arhitecturii,
medicinii etc.
n concordan cu recente teorii ale informaiei, un model ideal de comunicare este
alctuit din urmtoarele:
-
emitorul (expeditorul);
canalul;
receptorul (destinatarul).
75
76
cognitive);
77
coeficient de inteligenta.
78
Etatea mintala
denota o intirziere mentala cu atit mai grava, cu cit EC este mai mica. Binet arata ca
in diagnosticarea intirzierii mentale, trebuie sa se ia in considerare atit nivelul mental
(EM) cit si virsta copilului (EC). Dar el n-a reusit sa depaseasca indicele diferentei
lor. Astfel, intrebarea cum sa combini aceste doua elemente? formulata de Binet
(1905) n-a primit raspuns de la autorul ei. Raspunsul se formuleaza de catre Stern in
1912, dupa moartea lui Binet (1911). EM impartita la EC da coeficientul de
inteligenta: CI = EM/EC, adica ritmul dezvoltarii intelectuale (Zorgo si Radu, 1975).
Coeficientul de inteligenta
81
Scala B-S se bazeaza pe ideea ca inteligenta se dezvolta cu virsta, in asa fel incit
succesiunea etatilor copilariei poate fi considerata o adevarata scala de masurare a
ei. Procesul unitar al construirii Scalei B-S cunoaste trei etape succesive 1905,
1908 si 1911 de-a lungul carora se observa transformari fundamentale ale ei, atit in
privinta scopului urmarit cit si in finetea realizarii instrumentului.
Aceasta prima forma a scalei raspunde unui scop mai limitat: depistarea
copiilor intirziati mintal. Principiul scalei consta in a adresa copiilor un numar de
intrebari de dificultate crescinda si a realiza astfel, pe baza reusitelor, o clasificare
ierarhica a subiectilor: cel care raspunde doar la intrebari usoare este mai putin
dotat intelectual fata de cel care rezolva si intrebari situate la nivele mai mari de
dificultate. Binet si Simon alcatuiesc o lista de 30 de probe (teste) pe care o aplica
unei populatii spitalizate de intirziati mintal, nu atit in scopul validarii ei, ci pentru a
verifica gradele intirzierii mintale, cunoscute a priori: idiotul este intirziatul mintal
care nu ajunge la insusirea limbajului oral, imbecilul nu poate insusi limbajul
scris, iar debilul mintal, care invata scris-cititul, este incapabil de abstractizari
(Zorgo si radu, 1975). Termenii pusi intre ghilimele nu se mai folosesc astazi, fiind
preferati cei de handicap mental profund, sever si usor.
84
Factori inclui
Binet-Simon
Terman
1. informaii
18%
7%
5%
2. nelegere
39%
52%
54%
3. memorie
34%
20%
20%
4. operaii
4%
13%
13%
5. desen
4%
4%
4%
6. sarcini
2%
4%
4%
Binet
86
87
88
greseste in prea putine sau in prea multe alegeri, fata de acele cazuri in care cca.
jumatate din raspunsuri intr-un fel sau altul sint gresite, adica cota totala variaza
intre 15-27 puncte.
Rezultatul obtinut la MPC (cota totala) desi depinde in primul rind de
operatiile mintale, de calitatile inteligentei, reusita este conditionata si de factori
nonintelectuali de personalitate (anxietate, stabilitate instabilitate emotionala,
motivare, trasaturi temperamentale). Pe de alta parte, diferiti subiecti pot realiza
aceeasi performanta prin mecanisme intelectuale diferite, ceea ce pentru psiholog nu
este indiferent. Semnificatia psihologica a scorului total se desprinde numai cu
conditia relevarii mecanismelor psihice prin care s-a ajuns la rezultatul respectiv.
Ceea ce este posibil numai prin interpretarea rezultatului final in raport cu
comportamentul global al subiectului, manifestat in situatia de examinare.
Bateria pentru copii se numete, WISC cea pentru aduli se numete WAIS, iar
cea pentru precolari se numete WIPSI. Bateria Wechsler are 2 pri, prima cu 5
grupri. Prima grupare are 30 itemi de dificultate gradai privind cunotinele foarte
generale, ntrebrile fiind saturate n factori sociali i culturali. Pentru reuit
90
i ,,indicelui de pierdere
vrsta a III-a).
91
indivizii de o anumita virsta pot fi mult mai pronuntate decit cele dintre doua virste
succesive. Wechsler de asemenea, a observat ca a existat un dezacord in ceea ce
priveste fixarea virstei mintale presupusa maxima pentru adult. Caracterul artificial
al acestor limite reiese din faptul ca nu pentru toate probele de inteligenta notele
medii inceteaza sa mai creasca dupa 14-16 ani. El considera ca nici pentru perioada
copilariei exprimarea nivelului intelectual in termeni de virsta mintala nu este pe
deplin adecvata (Rosca, 1972).
De exemplu, un copil in virsta de 5 ani cu virsta mintala de 7 ani, nu are
acelasi fel de inteligenta cu un copil de 10 ani, care are virsta mintala tot de 7 ani.
Aceeasi lipsa de nuantare se vadeste si atunci cind virsta mintala este utilizata pentru
a se calcula coeficientul de inteligenta; de exemplu, un copil de 5 ani cu etatea
mintala de 6 ani are un I.Q. de 120; o astfel de valoare obtine insa si un copil de 10
ani cu etatea mintala de 12 ani, dar in timp ce la primul avansul mintal este de 1 an,
la cel de-al doilea avansul este dublu; cu alte cuvinte, semnificatia I.Q. depinde de
virsta cronologica a subiectului (Rosca, 1972).
Pornind de la consideratiile amintite, Wechsler creeaza in 1939 o scala
pentru adulti si adolescenti, numita Wechsler-Bellevue (aplicabila intre 10 si 60 de
ani, in care insa se dau norme incepind cu virsta de 7,6 ani valabile in examenul
intirziatilor mintal). In 1949 apare varianta revizuita. Deoarece populatia care a
servit pentru etalonare a fost insuficienta ca volum si nereprezentativa pentru intrega
populatie, se publica in 1955 o varianta revizuita numita WAIS ( Wechsler Adult
Intelligence Scale), in care nu se aduc modificari in structura scalei, dar se
amelioreaza continutul probelor, instructiunilor si, mai ales, esantionul de etalonare
(1700 de persoane intre 16 si 64 de ani).
In 1949 apare o scala pentru copii, numita WISC ( Wechsler Intelligence
Scale for Children)(intre 5 si 15 ani), iar in 1967 o alta forma consacrata celor intre 4
si 6,6 ani, numita Wechsler Pre-school and Primary School Intelligence Scale
(WPPSI).
92
Pentru WISC etalonarea s-a facut pe cite 100 de baieti si 100 de fete la
fiecare nivel de virsta, examinati in limitele de o luna sau o luna si jumatate. S-a
tinut seama de proportia sat-oras, de ocupatia tatalui, de aria geografica. In timp ce
in metodele de tip Binet-Simon probele variaza la diferitele virste in continut, iar
uneori chiar in natura lor, in scarile Wechsler se renunta la gruparea probelor pe
virste mintale, ele fiind inseriate, in cadrul subtestelor componente, in ordinea
dificultatii crescinde; fiecare subiect inainteaza cu rezolvarea pina la limita
accesibila lui si primeste cota corespunzatoare virstei sale, conform tabelelor date de
Wechsler.
O alta modificare costa in faptul ca subtestele sint grupate in doua scale, una
verbala si alta de performanta, astfel incit se poate determina atit un nivel intelectual
global, pe baza rezultatelor la ambele scale, cit si nivelele diferentiate. In plus, se
poate face o comparare a capacitatii de rezolvare a diferitelor tipuri de subteste, ceea
ce are o valoare clinica.
In 1974 apare o noua varianta numita WISC-R, pentru copii intre 6 si 17 ani,
ce curpinde tot 2 scale, una verbala si una de performanta. Aceasta varianta o vom
prezenta in acest material.
in care copilul are tulburari de citire. El va trebui intii sa citeasca cu voce tare
problema iar apoi s-o rezolve mintal, fara a se ajuta de creion si hirtie (de ex.: Daca
3 bomboane costa 5 lei, cit vor costa 24 de bomboane?).
Valoarea acestui subtest este diminuata de faptul ca rezolvarile sint
dependente de conditiile educative, de specificul activitatii uzuale a subiectului; de
asemenea, reusita poate fi influentata de fluctuatiile atentiei, de oboseala sau de
reactiile emotionale. Corelatia intre acest subtest si scala in general este de valoare
medie. Rezultatul la acest subtest combinat cu cel de la informatii generale dau
adeseori indicatii precise despre reusita scolara a subiectului (Rosca, 1972).
96
fac apel la functiile analitice si sintetice. Acest subtest este deosebit de util in
punerea in evidenta a handicapului mental.
Aranjarea de imagini. Se prezinta serii de cite 3-6 imagini pe teme din viata
sociala, care trebuie aranjate in secventa temporala adecvata, constituind astfel o
scena cu sens. Testul pune in evidenta capacitatea subiectului de a intelege situatia in
ansamblu, de a desprinde o idee directoare. Rareori subiectii care aranjeaza corect
imaginile sint cu handicap mental, chiar daca au rezolvat slab alte subteste. Avind in
vedere faptul ca imaginile au teme din viata sociala, rezolvarea probei ar implica,
spune Wechsler o anumita inteligenta sociala, dar ea este influentata si de volumul
sau de natura experientei personale.
Ansamblarea de obiecte. Se utilizeaza figuri decupate un om, un profil, o
mina ale caror piese sint prezentate intr-o ordine neregulata, dar predeterminata.
Testul prezinta calitatea de a pune in evidenta unele particularitati de gindire de
exemplu, cei cu handicap mental nu-si formeaza o ipoteza in legatura cu ceea ce
urmaresc, ci opereaza prin incercari si erori.
97
distractori. Fiecare dintre cele 12 subteste s-a gasit ca fiind incarcat cu unul dintre
acesti factori, dupa cum urmeaza ( dupa Reynolds si Kamphaus, 1990):
1. Comprehensiune verbala
Informatii generale
Similaritati
Vocabular
Comprehensiune
2. Organizare perceptiva
Completare de imagini
Aranjare de imagini
Cuburile Kohs
Asamblarea de obiecte
Labirintul
98
99
Serial Test (H. Head) i testul afaziei (R. Ducasne de Ribencour) se aplic
subiecilor afazici, n vederea reeducrii vorbirii probe foarte necesare i dificil de
utilizat.
Aceste testele cuprind subiecte referitoare la expresiile orale, inteligena oral,
lecturi. Fiecare subtest cuprinde i el un numr de itemi. De exemplu, n cadrul
subtestului de expresii orale se solicit ,,cuvinte spontane , repetiii, denumiri de
imagini, repetiii de texte, construcii de fraze i proverbe unele foarte greu de
decodificat de copii (apud Ursula chiopu, 2002).
n timpul examenului psihic se ine cont de intonaie, pierderea de elemente
lingvistice, defecte, evocarea de cuvinte, reduciile, stereotipiile i agramatismele,
tulburrile de articulaie i chiar dezintegrare fonetic etc.
Se tie c afazia este o tulburare complex i de aceea sunt necesare probe
complementare ca: testele de percepie, ,,vedere retroactiv , memorie, testul
,,mn-ochi , ureche etc.
Scala de performan Borelli-Olron (1964) folosete ca material de lucru:
cuburi, cartoane pentru construcia de cuburi, manechine, demonstraie de
triunghiuri i dou figuri realizate de Pinter-Patersson, mrgelele sugerate i
introduse de Healy-Fernand.
100
101
102
Rspuns
ntrziat
obiectului
deschis a cutiei.
103
Discrimina
re
Spaial
ntre
perechi
A-not-B cu
mutarea
locaiei
obiectului,
fr ca
subiectul s
vad
104
(sunt
amestecate
dup
fiecare
irelevant.
descoperire
)
3
(fixe)
cutiilor.
cu stimulul
(procedur
de
S).
percepere
relaionat cu
activitatea
cortexului
parietal
pe
baza
Stroop
Zi
i invers, s spun
mas a
Sarcin
temporale
(Testul
Corsi-
106
Milner)
6 cutii
(amestecate
dup fiecare
descoperire)
Stroop
control
condition
recunoatere
6 cutii (fixe)
Global-local
(procedur
cu
impus)
Mijlocul
liniei
107
108
afectiune si tandrete.
Bateria Borel - Maysonnay (de la 1 la 5 ani). Cuprinde imagini de obiecte simple
pentru mnuit - 13 imagini n culori. Ele trebuie mnuite si indicate verbal
elementele ce le contin. Bateria pune n evidenta inteligenta copiilor mici si
tulburarile de limbaj (are functii).
Bateria Merrill - Palmer cuprinde planse de ncastrare, probe de limbaj. Scara
cuprinde teste non - verbale foarte bune pentru 4 - 6 ani.
Scara de inteligenta pentru prescolari Minnesotta cuprinde o serie de probe
nonverbale.
Bateria Cunningham Pintner, eleborata in 1932, revizuita in 1947 e folosita n
gradinitele de copii. Bateria cuprinde variantele A, B si C fiecare cuprinznd 7 teste.
1. Observatie nsotita de identificare de obiecte comune (animale, plante)
2. Perceptie de diferite obiecte pt a diferentia ceea ce este frumos (ntre desenele
aceluiasi obiect)
3. Identificarea de obiecte ce se pot asocia (gaina cu ou). Trebuie asociate 2 obiecte
din 4.
4. Determinarea de greseli de marime si proportii n desene de vestminte (pt
desenare personaje)
5. Capacitatea de a completa desene din care lipsesc anumite parti (decupare de
parti)
6. Completarea de scene
7. Reproducerea unui desen dupa modelul dat n cadrul unor puncte (16 puncte)
Exista si bateria non-verbala Pintner-Paterson cu 13 teste.
Scarile de dezvoltare au o notatie aparte.
Warburton ,bazndu-se pe conceptia si etapele de dezvoltare intelectuala prezentate
de Piaget, a elaborat o baterie de teste de dezvoltare a gndirii logice a copiilor, ce
contine 5 probe (operatii combinatorii, probe de depistare a notiunii de proportie si
probabilitate, probe de gndire logica, reprezentari spatiale si conservare a greutatii
si volumului
109
110
parti care se lucreaza n cte 35 minute. Cele patru caiete de nivel cuprind cunostinte
scolare general, conform cu programele scolare.
112
113
(ariile 20, 21, 22 i 37 vezi anexa nr.2, de la sfritul cursului) (Csibra i colab.,
2000).
2.6.2.Perceptia formei
114
obiectele tridimensionale i pstreaz forma dac are loc o modificare de volum sau
o rotaie n spaiu.
115
2.7.Testul Bender-Santucci
proba Santucci, destinat de aceast dat precolarilor ntre 4-6 ani. Inspirat din
proba Bender, testul Santucci este alctuit din 10 figuri geometrice. Att proba
Bender-Santucci ct i testul Santucci se aplic cu bune rezultate n psihodiagnoza
colar. Cunoaterea nivelului psihogenetic i a trsturilor funciei visual-motorii
una din condiiile interne ale nsuirii limbajului scris este important n evaluarea
gradului de dezvoltare psihic, mai ales la intrarea copilului n clasa I-a.
119
120
cu cot maxim. Prin abordarea acestor aspecte ale produsului activitii subiectului,
analiza cantitativ a randamentului su trece pe plan calitativ care vizeaz
detectarea, decodificarea coninutului psihologic al reproducerilor. n acest scop, se
mai analizeaz modul n care subiectul verbalizeaz sarcina, folosete spaiul,
deformeaz gestaltul, deseneaz rapid sau lent, e preocupat de detalii etc.
Performana la Bender-Santucci este influenat de dezvoltarea limbajului, i de
folosirea acestuia n verbalizarea strategiilor pe care copilul le folosete la copiere (
mai ales la figura 2 i 4). Deci, acest test este un indicator al dezvoltrii capacitii
de planificare i de auto-control al erorilor.
De asemenea, unele trsturi de personalitate i tulburri de comportament
pot fi evideniate, n funcie de aranjarea n pagin, de mrimea figurilor sau de
elementele adugate de subiect: un copil timid, cu tendine depresive, va face un
desen mic, situat n partea de jos a paginii, un copil maniacal va desene diferite
nflorituri sau personaje n completarea figurii, un copil cu ADHD va desena liniile
ngroate, va haura unele figuri, etc. (vezi I. Druu, 1975).
2.8.Testul Frostig
2.8.1.Prezentarea probei
122
123
124
depinznd n mare msur de unele zone prefrontale ( ariile 44, 45 i 47) i parietale
inferioare (ariile 41 i 42).
Dup cum am menionat anterior, un rol deosebit n memoria declarativ l au
formaiunile din partea prefrontal. Studiile neurobiologice au pus n eviden o
suit de conexiuni corticale implicate n codarea i reactualizarea informaiilor
semantice i declarative, artnd legturile existente ntre neocortex, zona
parahipocampic (cortexurile entorinal i perirhinal) i hipocampus. Fiecare dintre
ele au o contribuie esenial la procesarea mnezic. Arii neocorticale extinse
furnizeaz procesri specifice a informaiei perceptive, motorii i cognitive, care
informaii sunt influenate i de alte componente ale sistemului cerebral. Regiunea
parahipocampic reprezint o zon n care are loc convergena acestor informaii i
unde se asigur persistena lor, pentru a folosi ca reprezentri n zonele neocorticale.
Hipocampusul codeaz secvenele informaionale privind locuri i evenimente ce
compun memoria episodic, i le leag n structuri informaionale ce reprezint
memoriile noastre autobiografice (Eichenbaum, 2000).
Reactualizarea unei informaii din memorie presupune un set de procese
distincte, cu substrate neuronale diferite.
Zonele frontale sunt eseniale n procesul de reactualizare. Cortexul
fronto-polar (aria 10) este activat la reactualizarea att a informaiei verbale ct i
non-verbale, n timp ce zonele posterioare ale cortexului frontal (ariile 44, 45 i 47)
se activeaz atunci cnd este vorba de reactualizarea i procesarea stimulilor verbali.
Cu ct reactualizarea este mai dificil, cu att se activeaz mai puternic zonele
posterioare prefrontale. Cortexul frontal pare a avea un rol important n strategiile de
reactualizare. O reea format din diferite zone din emisfera stng, mai ales
cortexul parietal stng (ariile 39 i 40), se activeaz atunci cnd are loc o
reactualizare cu succes a informaiei, acionnd ca un semnal ce ntiineaz
subiectul c aceast informaie este din trecut i nu din prezent. Coninutul unei
amintiri este codat ca o reactivare a acelor arii din cortex care sunt activate i de
percepia senzorial din acea modalitate senzorial (vizual, auditiv, olfactiv,
126
ndelungat privind stimulii noi dect pe cei vechi. Deci, sarcina VPC msoar
tendina spontan de a rspunde la noutate, n contextul n care subiectul nu trebuie
s urmeze nici o regul. Folosind aceast sarcin pe maimue s-a evideniat c exist
o puternic preferin pentru nou n prima lun dup natere. Deci, procesul de
recunoatere apare ca fiind o component precoce a memoriei, chiar cnd se folosesc
intervale ntre prezentarea stimulilor i faza de recunotere lungi de 24 de ore. Mai
mult dect att, preferina pentru nou dispare la maimuele care au suferit traume
precoce sau mai trzii fie ale lobului temporal median, incluznd amigdala (aria 38),
hipocampusul i alte structuri corticale adiacente, fie doar ale hipocampusului.
Aceste date duc nu numai la concluzia c recunoaterea vizual este un proces ce
apare foarte devreme, dar i c hipocampusul este funcional n aceast perioad,
fcnd posibil acest proces (Bachevalier, 2001).
Totui, dei aprut foarte devreme, recunoterea vizual nu este n aceast
perioad comparabil ca eficien cu cea a adultului. Hipocampusul are nevoie de
informaii vizuale despre obiecte, informaii care la adult i sunt furnizate de ariile
vizuale de asociaie din cortexul temporal. S-a demonstrat c, la maimue, exist
conexiuni ntre zona temporal, girusul parahipocampic i hipocampus nc din
prima sptmn de dup natere dar, aceast zon temporal nu este complet
funcional nainte de luna a 4-a, iar neurogeneza n aceast zon dureaz pn n
perioada adult. Astfel, pentru a genera procesul de recunoatere vizual,
hipocampusul trebuie s interacioneze cu alte zone. O variant destul de probabil
este aceea c recunoaterea vizual precoce este mediat de sistemele vizuale
subcorticale. Se cunoate din studiile fcute pe subieci umani c sistemul vizual al
nou-nscutului, spre deosebire de al adultului, este controlat de structuri
subcorticale, iar ariile vizuale corticale ncep s joace un rol abia dup luna a 3-a.
Aceast comutare funcional de la sistemele subcorticale la cele corticale a mai
fost propus pentru a explica procesele mnezice mediate de cortexul prefrontal.
Astfel, interaciunile dintre sistemele vizuale subcorticale i hipocampus ar fi
128
prezentat, n timp ce copiii mai mari repet mai multe dintre cuvintele auzite
anterior. Dei cei de 10 ani au strategii de repetiie mai eficiente, totui ele nu sunt
la fel de flexibile ca ale copiilor mai mari sau ale adulilor ( Sroufe, Cooper i
DeHart, 1992).
Studiile de imagistic cerebral folosind Rezonana magnetic nuclear de
tip funcional (RMNf) au evideniat implicarea cortexulul ventro-lateral
prefrontal (VL-PFC) n procesul de repetiie. Acest tip de procese sunt implicate n
codarea informaiei n vederea fixrii n memoria de lung durat ( proces numit
repetiie de meninere) i a realizrii asociaiilor inter-itemi (proces numit
asociere elaborativ) ( vezi paragraful urmtor). Aria 45 din VL-PFC stng este
implicat n special n codarea itemilor n procesul de memorare intenionat (
Braver i colab., n curs de publicare), iar ariile 46 i 47 din VL-PFC stng sunt
rspunztoare doar de codarea informaiei cu caracter semantic. Aceste arii sunt
parte din cea ce se numete sistemul executiv semantic ce contribuie la
reactualizarea informaiei semantice ntr-o modalitate on-line (Demb i colab.,
1995).
proces. Tactica
organizrii,
clasificrii
i sumarizrii
131
efectul negativ pe care l are informaia nvaat anterior asupra celei pe care
trebuie s o nvm n prezent. Interferena proactiv poate fi evideniat cu sarcini
de tip AB-AC, sau folosind unele sarcini de rezolvare de probleme cum ar fi testul
WCST. Trebuie meionat c fenomenele mai sus menionate apar atunci cnd itemii
anterior nvai sunt destul de similari cu cei prezeni, i este necesar o difereniere
i selecie, nu cnd este vorba de nvarea unor informaii complet noi.
132
ventrolateral prefrontal (VL-PFC) ( ariile 9, 10, 44, 45, 46, 47) i girusul cingulat
anterior ( ariile 24 i 32). Ea este afectat att la cei cu traume ale acestor zone, dar
i la oamenii n vrst care au un deficit catecolaminergic (dopamin i
noradrenalin) necesar bunei funcionri a acestor arii.
2.10.Proba Rey-verbal si scopul ei
Proba Rey-verbal, una dintre cele mai folosite n scopul evalurii strategiilor
mnezice, precum i a capacitii memoriei de lucru verbale i a nivelului de
cunotine declarative a copiilor de vrst colar mic.
n anul 1964 Andre Rey elaboreaz o metod de cercetare, numit Proba Rey
verbal a particularitilor memoriei verbale imediate, care permite o analiz a
procesului n desfsurarea sa.
Rezultatele obinute cu proba elaborat de Rey nu se reduc la constatarea
reuitei imediate, ci sugereaz i determinantele psihice care intervin n nereuit.
A.Rey a stabilit etaloane pentru subiecii normali de diferite vrste i nivele
culturale. n acelai timp, Rey evideniaz o serie de manifestri simptomatice,
privind volumul i fidelitatea reproducerilor, ct i a recunoaterilor, a
comportamentului motor i verbal, care toate n ansamblu dau un tablou tipic pentru
copiii cu handicap mental, pentru epileptici, ADHD sau dificulti de nvare.
134
poveste n care sunt toate cuvintele pe care le-am nvat pn acum, dar sunt i alte
cuvinte. De fiecare dat cnd vei auzi un cuvnt nvat de noi pn acum s spui
da. Numai s fii atent s nu te pcleti i s spui da i la alte cuvinte ( dup
Druu, 1975).
138
139
CAPITOLUL 3
PROBE SI TESTE PSIHOLOGICE PENTRU COPII CU CES
3.1. Bateria de evaluare Kaufman pentru copii (K-ABC)
Istoric,calitati si limite
Bateria de evaluare Kaufman pentru copii, elaborata de Kaufman si Kaufman in
1983, inca de la aparitie a fost subiectul a numeroase cercetari, si de asemenea, a fost
folosita pe scala larga in scoli si clinici. Intr-o cercetare efectuata in rindul
psihologilor scolari in 1987, s-a constatat ca ea se situeaza pe locul doi in
preferintele acestora, dupa WISC, dar inaintea testului Binet-Simon, si a StanfordBinet IV. K-ABC (Kaufman Assessment Battery for Children) a fost in anii 80
subiectul unor controverse intre psihologi, controverse atestate de articolele cu
puternica tenta pro si contra aparute intr-un numar din Journal of Special
Education din 1984 dedicat special acestui test.
140
Memorie spatiala
Serii de fotografii
Simultana
include
subtestele:
Inchiderea
formei,
iar
dintre subtestele
de cunostinte la
comparativ cu testul Stanford-Binet IV. El devine sensibil pentru virsta de 7-8 ani.
De asemenea, testul nu este adecvat in cazul unui retard foarte profund sau foarte
usor, ci doar in cazul unuia moderat ( Reynolds si Kamphaus, 1990).
emotionale fac fata itemilor din subtestele secventiale, dar in nu si celor din
subtestele simultane, care necesita mai multa atentie si concentrare (Reynolds si
Kamphaus, 1990).
dintre
cele
simptome
de
pe
scala
de
hiperactivitate/impulsivitate.
3. Subtipul combinat (CT) n care sunt prezente 6 dintre
simptomele de pe ambele scale. Acest subtip este cel mai
asemntor cu clasificarea ADHD din DSM IIIR.
Distribuia celor trei subtipuri ntre copiii de coal primar este 50% pentru
ADD, 20% pentru H/I i 30% pentru CT. ADHD este mai des diagnosticat la biei
dect la fete, ntr-o proporie de 4/ mergnd pn la 9/1 n loturile clinice. Fetele sunt
mai des diagnosticate cu ADD, n acest caz proporia biei/fete fiind de doar 2/1
comparativ cu subtipul H/I n care proporia este de 4/1 (Smalley, 2000)
Dup DSM-IV pentru a fi diagnosticat cu ADHD copilul trebuie s aib peste
7 ani, simptomele s fie prezente de cel puin 6 luni i s fie observabile n cel puin
dou contexte (acas i la coal, de exemplu).
147
funcionarea
ulterior
spre
cortexul
prefrontal
prin
mecanisme
neurale
compensatorii sau prin modificri datorate nvrii. ADHD este de cele mai
multe ori diagnosticat dup vrsta de 7 ani (aceasta este i cerina DSM IV),
atunci cnd copiii ncep s aib dificulti de adaptare la mediul colar. Totui,
copiii cu ADHD difer de ceilali nc de la vrste fragede. De exemplu, ei
prezint ntrzieri n dezvoltarea micrilor fine, n special cele implicate n
nvarea procedural (Karatekin, 2001). Copiii cu ADHD, de asemenea, prezint
ntrzieri n coordonarea micrilor fine i n primii ani de coal. Este dificil de
spus dac aceste ntrzieri sunt exprimarea unei disfuncii dopaminergice a
circuitelor fronto-striate
care
mediaz
controlul
motor
nvarea
procedural, i dac aceste circuite stau la baza unor deficite executive ce apar
mai trziu n dezvoltare.
151
superficiale
ale
cortexului
prefrontal
unde
densitatea
axonilor
dopaminergici este cea mai mare. Deoarece, din punct de vedere al dezvoltrii,
densitatea sinapselor dopaminergice pare s ating un vrf nainte de aceast
reorganizare pre-puberal, este probabil ca dopamina s influeneze maturarea
neuronal. n cazul ADHD, aceste schimbri datorate maturrii pot s contribuie
spre comutarea disfunciei dopaminergice din mezencefal la copil n cortexul
prefrontal la adult; pruningul sinaptic din ganglionii bazali putnd compensa
nivelul presinaptic crescut de DOPA decarboxilaz din mezencefal la copiii cu
ADHD i declana deficitul funcional dopaminergic din cortexul prefrontal la
adultul cu ADHD. Alternativ, reducerea funcionrii dopaminergice n cortexul
prefrontal poate servi la compensarea anormalitii dopaminergice din mezencefal
(de-aferentarea proieciilor dopaminergice prefrontale se tie c regleaz
funcionarea dopaminergic din ganglionii bazali). Este de asemenea posibil ca
deficitul dopaminergic prefrontal s fie efectul unui efect neurotoxic al dopaminei ce
este eliberat n concentraii anormale n neuronii prefrontali datorit unei dereglri
dopaminergice subcorticale.
Sarcini neuropsihologice folosite n diagnosticarea ADHD
Trei dintre subtestele WISC Aritmetic, Memoria numerelor i Codul B au
fost grupai n urma analizei factoriale n factorul numit Protecia fa de
distractori, constatndu-se c sunt subtestele cele mai edificatoare privind
performana copiilor cu ADHD. n plus, cercetrile fcute cu copii hiperactivi au
artat c terapia medicamentoas (cu Ritalin) duce la descreterea distractibilitii i
152
154
157
159
160
sarcina se complic adaugnd un al treilea criteriu, copiii execut corect doar la 5-6
ani. Se pare c problema const n dificultatea de a relaiona dou sau mai multe
dimensiuni cu un singur stimul (s se gndeasc la el ca fiind fie rou fie albastru, i
de asemenea, c este fie cruce fie stea) i s-i inhibe tendina de a repeta rspunsul
care s-a dovedit anterior corect n categorizarea stimulului (Diamond, 2001).
n cazul probei WCST studiile de imagistic cerebral folosind RMN-ul
funcional, au evideniat c dup primirea unui feedback negativ greit! ceea
161
performan
slab
la
acest
test
necesit
identificarea
tip de pattern, procesnd mai lent stimulii din seria x + 1 care au fost ignorai n seria
x (adic anterioar). Deci, prezentnd un amorsaj negativ normal ei dovedesc un
mecanism inhibitor cognitiv dezvoltat la acelai nivel cu copiii normali.
Sarcinile de tip WCST au evideniat un deficit la nivelul comutrii de la un
concept sau set conceptual la altul, deci al flexibilitii conceptuale.
Iniial, sugerarea unei disfuncii la nivelul memoriei de lucru a venit ca urmare
a studiilor efectuate cu sarcinile Turnul din Hanoi i Turnul din Londra. Aceste
sarcini sunt considerate msuri clasice ale planificrii, i deci, intuitiv, ale memoriei
de lucru. Sarcinile amintite necesit generarea i meninerea activat a micrilor
posibile, lund n calcul consecinele fiecreia i alegnd ntre alternative. Operaia
simultan de meninere activat a reprezentrilor i folosirea lor n ghidarea
comportamentului sugereaz c sarcinile ofer o msur indirect a performanei
memoriei de lucru. Mai multe investigaii pe copii autiti folosind cele dou sarcini
au evideniat performane semnificativ inferioare copiilor normali, i chiar
inferioare copiilor cu retard mental. Acest tip de sarcini reprezint cel mai puternic
instrument de identificare a disfunciilor executive la autiti.
Din aceste studii tragem concluzia c autitii prezint deficite la nivelul
planificrii i flexibilitii cognitive.
Alte studii au mai pus n eviden deficite la copiii i adulii autiti n sarcinile
capacitii memoriei de lucru verbale. n general s-a constatat c autitii sunt mai
afectai la nivelul memoriei de lucru verbale i mai puin afectai n sarcinile
spaiale (dup Ozonoff, 2001).
O constatare interesant este aceea c sarcinile administrate de examinatori
care necesit un grad de interaciuni sociale pentru a indica rspunsul corect,
amplific un deficit cognitiv al autitilor care altminteri ar fi marginal. Aceast
observaie sugereaz c deficitul central ar consta n abilitatea de a reaciona la
feedback atunci cnd el este furnizat n contextul unei interaciuni verbale, sociale.
Aceast ipotez este congruent cu teoria afectrii lobului frontal la autiti, tiut fiind
163
165
Adaptarea la schimbare
Adaptabilitatea copilului la schimbare poate fi evaluat lund n considerare
disponibilitatea copilului de a trece de la un obiect la altul i de a schimba
instrumentele n cadrul aceleiai activiti.
Devierile pot avea forma unui refuz al copilului de a napoia un obiect, de a
termina o activitate sau, n caz extrem, poate fi vorba de o rezisten sever i de o
iritabilitate pronunflat la schimbarea obiectului sau a activitii.
Rspunsurile vizuale
La acest item, se evalueaz utilizarea i interesul copilului fa de domeniul
vizual (i nu capacitatea sa de a vedea obiecte specifice). Devierile includ att
evitarea rspunsului vizual, ct i comportamentele vizuale bizare. Devierile mai
uoare se manifest prin evitarea privirii unui obiect la cerere sau de privirea n
manier excesiv n oglind. Formele mai severe constau n grimase repetate n faa
oglinzii, privirea fix a luminilor.
Reacia la sunete
Se urmrete neatenia la sunete i la conversaie sau evitarea acestora, ct i
hipersensibilitatea fa de acestea.
Reacii la miros, gust, durere
Comportamentele care pot s apar sunt mirosirea, gustarea, atingerea unor
obiecte mai degrab pentru senzaia produs dect datorit experienei funcionale.
Se disting ns aici comportamentele infantile (ducerea la gur a obiectului)
sau anomaliile mai severe care presupun chiar introducerea lui n gur.
Teama, nervozitatea
Anxietatea poate acoperi mai multe forme ca de exemplu: plnsetele, ipetele,
rsul nervos, retragerea, temerile.
Cnd se face evaluarea comportamentelor, trebuie luate n considerare
frecvena, gravitatea i durata acestora.
Prima separare de prini, iar uneori marionetele i anumite jocuri pot
declana rspunsuri anxioase din partea copilului.
166
Comunicarea verbal
Anomaliile la nivelul comunicrii verbale pot merge de la un simplu retard n
dezvoltarea limbajului, la utilizarea aproape exclusiv a unui limbaj aparte, bizar,
asemntor unui jargon sau la ecolalie.
Comunicarea non-verbal
Acest item acoper comunicarea unor trebuine prin exprimare non-verbal
(utilizarea expresiilor faciale, gesturi, postri).
Se iau n considerare i rspunsurile copilului la cerinele non-verbale ale
examinatorului.
Copiii care prezint un deficit de limbaj pot s dezvolte sau nu mijloace nonverbale de comunicare. Trebuie s se in seama de msura n care copilul nainteaz
ctre adult pentru jocuri fizice, n care ncearc s-i comunice examinatorului c mai
dorete bomboane, n care i manifest dorina de a merge la toalet, etc.
Nivelul activitii
La evaluarea acestui aspect trebuie s se in seama de vrsta copilului, de
durata examinrii; copilul trebuie s aib ocazia de a se mica n mod liber,
evalundu-se ns i capacitatea sa de a se controla, n momentul n care
examinatorul insist s stea linitit.
Nivelul i consistena funciilor intelectuale
Este posibil observarea comportamentelor proprii nivelului de vrst, dar
combinate cu comportamente care sunt caracteristice unui nivel anterior.
Impresia general
Observatorul efectueaz o evaluare global a gradului de autism al
subiectului.
Fiecare item poate fi cotat de la 1 la 4 cu posibilitatea acordrii unor jumti
de punct. Scorul poate indica:
(1) comportamentul copilului se situeaz n limite normale pentru nivelul de
vrst
(2) comportamentul copilului este uor anormal
167
nu va fi considerat ca o slbire a
168
rezistenta.
Angajarea
in
relatie
personala
cu
170
CHESTIONAR DE EVALUARE
Disciplina:PSIHODIAGNOZA COPILULUI MIC
1.Cum a aparut prima scala de evaluare a capacitatilor mentale?
2.Prezentati principalele categorii de teste psihologice.
3.Prin ce se deosebesc probele formative de probele diagnostice clasice?
4.Care sunt marile paradigme care au stat
la baza fundamentrii
de psihodiagnoza
valoroas ? Argumentai.
10. Enumerati minim 3 principii deontologice privind activitatea psihologului
diagnostician .
11.Cum putem realiza observaii psihodiagnostice ct mai
valoroase ?.
12.Ce este un test psihologic?
13.Sub ce aspecte se realizeaza standardizarea unui test?
14.Ce este fidelitatea unui test?
15.Care sunt cele 4 fete ale validitatii?
16.Care sunt criteriile de diagnosticare ale ADHD?
17.Prezentai subtipurile ADHD.
18.Care sunt tulburrile asociate ADHD?
19.Descriei performanele specifice ADHD la diferite probe diagnostice.
20.Care sunt punctele slabe ale diagnosticului tulburrilor de
comportament?
171
173
ANEXE
CHESTIONAR DE INTERESE PROFESIONALE
- Holland -
CONSEMN: n chestionarul care urmeaz snt date mai multe activiti. Va trebui
s trecei n dreptul fiecreia, n csua marcat, o cifr care va semnifica atitudinea
dvs. fa de activitatea respectiv. Astfel: 2 - v place acea ocupaie;
1 - dac v este indiferent;
0 - dac v displace.
Nu trebuie s luai n considerare competenele sau pregtirea necesar pentru
aceste activiti, ci numai ceea ce simii dvs. fa de ele. Lucrai repede. Primele
reacii constituie cele mai bune rspunsuri.
NOTARE: Se adun, pe vertical, toate punctele nscrise n fiecare din cele 6
coloane. Fiecare coloan corespunde unui anumit tip de personalitate, dup cum
urmeaz: 1 - REALIST, 2 - INTELECTUAL, 3 - ARTISTIC, 4 - SOCIAL, 5 NTREPRINZTOR, 6 - CONVENIONAL. n calcularea codului personal pot
apare mai multe variante, funcie de scorurile totalizate la cele 6 coloane.
Varianta a: Codul este format din combinaia celor mai mari dou scoruri
obinute la TOTAL PUNCTE (de exemplu, dac s-a obinut cel mai mare scor n
coloana 5, iar punctajul imediat inferior este cel nregistrat n coloana 4, codul este
NTREPRINZTOR-SOCIAL).
Varianta b: Dac dou sau trei domenii snt egale ca scor i se situeaz pe
primul loc ca numr de puncte, se scriu tipurile de personalitate corespunztoare n
csuele de mai jos. Apoi, cu aceste tipuri de personalitate se fac toate combinaiile
de cod (dac se obin scoruri egale la coloanele 1, 2 i 3, se scriu urmtoarele
coduri: REALIST-INTELECTUAL, REALIST-ARTISTIC, INTELECTUALARTISTIC,
INTELECTUAL-REALIST,
174
ARTISTIC-REALIST,
ARTISTIC-
CODUL
DOMENII DE ACTIVITATE
REALIST-INTELECTUAL
REALIST-ARTISTIC
REALIST-SOCIAL
Activiti
cu publicul,
PR,
activiti de
tip
meteugresc
REALIST-
NTREPRINZTOR
management
REALIST-
Activiti
CONVENIONAL
INTELECTUAL-REALIST
Domeniul
de
tip
tiinelor
meteugresc,
exacte,
activiti
activiti
tehnice,
Domeniul
medico-dentar,
domeniul
tiinelor
175
NTREPRINZTOR
tehnice
INTELECTUAL-
CONVENIONAL
tehnice
ARTISTIC-REALIST
ARTISTIC-INTELECTUAL
Activiti
literare,
tiinelor
domeniul
exacte,
activiti artistice
ARTISTIC-SOCIAL
Servicii
sociale,
activiti
muzicale,
activiti
educative
ARTISTIC-
NTREPRINZTOR
ARTISTIC-
CONVENIONAL
literare
SOCIAL-REALIST
SOCIAL-INTELECTUAL
SOCIAL-ARTISTIC
Servicii
sociale,
activiti
educative,
activiti
muzicale, spectacole
SOCIAL-
NTREPRINZTOR
SOCIAL-CONVENIONAL Servicii
sociale,
activiti
administrative,
management
NTREPRINZTOR-
Management,
REALIST
activiti cu publicul
NTREPRINZTOR-
Management,
INTELECTUAL
tiinelor exacte
176
activiti
activiti
de
tip
meteugresc,
de
vnzare,
domeniul
NTREPRINZTOR-
Spectacole, management
ARTISTIC
NTREPRINZTOR-
SOCIAL
NTREPRINZTOR-
CONVENIONAL
activiti administrative
CONVENIONAL-
REALIST
tip meteugresc
CONVENIONAL-
INTELECTUAL
administrative
CONVENIONAL-
ARTISTIC
artistice
Analize
NTREPRINZTOR
management
Nr.
de
Activitatea
activiti
crt.
1
date,
177
administrative,
S cni pe o scen
10
11
12
S fii artist
13
S faci mobilier
14
15
16
17
18
19
S lucrezi pe o macara
20
21
22
178
de fizic
23
intervievezi
muncitori
care
au
25
S fii dulgher
26
27
S studiezi sociologia
28
faci
studii
tiinifice
despre
Soare/Lun/stele
29
30
31
32
33
34
35
36
S scrii un roman
37
S fii electrician
38
S ii evidena mrfurilor
39
40
41
42
179
43
44
45
46
47
48
49
S refaci/repari/refinisezi mobil
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
180
65
66
67
S lucrezi n construcii
68
69
70
71
72
73
74
foloseti
calculatorul
pentru
date
contabile
75
76
77
78
79
80
81
82
83
181
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
S fii judector
96
97
98
99
100
101
102
S scrii scenarii TV
103
S conduci un autobuz
104
182
105
S studiezi psihologia
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
S repari mecanisme
116
117
118
119
120
TOTAL PUNCTE
Chestionarul Thomas-Kilman,
pentru depistarea capacitii de rezolvare a conflictelor
independent de voina proprie, caz n care trebuie s reacioneze ntr-un anumit mod, pen
rezolvarea conflictului. Aceast rezolvare va fi n funcie de caracteristicile atitudinale
183
Astfel, prin depistarea tipului dominant, dintre cele cinci modaliti de abordare a u
conflict, se poate observa atitudinea subiectului, precum i modul lui de soluionare a situaii
conflictuale.
Chestionarul general asupra mediului social-economic i cultural
familial i Chestionarul asupra vieii colare a copilului
prezentate de Elena Vlad n lucrarea Evaluarea n actul educaional
terapeutic Editura Prohumanitate, Bucureti, 2000
Sursa:
184
Desfurarea probei
Pentru obinerea datelor informative, s-au distribuit chestionarele, n mod
individual, persoanelor avizate (prini, cadre didactice) i au fost invitate s le
completeze.
Facem meniunea c aceste chestionare au avut ntrebri formulate clar,
precise, innd cont de nivelul intelectual al familiilor copiilor cu deficien mintal.
Pentru familiile analfabete, chestionarele au fost completate de examinator.
a) Chestionarele pentru prini
ntrebrile se refer la:
-
componena familiei;
nivelul de studii;
condiiile de locuit;
naionalitatea;
cooperarea cu coala;
frecvena;
Interpretarea
Rspunsurile fiecrui chestionar au fost centralizate ntr-un tabel, considerate
ca rezultate finale, reprezentate numeric (ca numr de cazuri pentru fiecare item).
Acest tabel constituie configuraia fiecrui eantion i totodat o reprezentare
real a factorilor educogeni (familie, coal) n eecul/succesul colar al subiecilor
investigai.
Chestionar de comunicare
Intercomunicarea diadic este cel mai bine reprezentat de tipurile, cantitatea
mesajelor emise i recepionate, precum i de calitatea mesajelor.
Intercomunicarea diadic este legat de toate tipurile de interaciuni, i anume,
sexual-senzitive, eroto-afective, concepii socio-educaionale, concepii decizionale,
concepii practic-menajere, concepii de planificare a bugetului, concepii de loasir.
De asemenea important n comunicare este i semnificaia informaiilor emise i
receptate de subiect.
Congruena (adecvarea, articularea, sincronizarea) mesajelor reciproce ca expresie a
carenei comunicrii.
Frecvena mesajelor emise i receptate, poate fi mare, optim sau redus.
Corelat cu chestionarul de stabilitate acesta poate releva sau nu corespondena i
complementaritatea n planul ideilor, atitudinilor, concepiilor, aspiraiilor pe planul
comunicrii i comportamentului erotico-sexual.
Prin acest chestionar am msurat variabile ca:
1.
comunicarea empatic;
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
La fiecare dintre aceste variabile au fost trei itemi, fiecare dintre acetia
uneori
niciodat
da
cteodat
niciodat
da
cteodat
niciodat
4. Discutai adesea despre problemele de serviciu ale soului (soiei) sau ale d-vs ?
d.
da
cteodat
niciodat
187
5. eful d-vs v-a fcut un compliment i v-a invitat la o cafea. i povestii soului
(soiei) cnd ajungei acas ?
e.
da
7. Vi s-a ntmplat s punei n fapt o idee ce exist n mintea soului (soiei) nainte
ca aceasta s o exprime la asta m gndeam i eu, cum de ai tiut ?
g.
uneori
niciodat
da
cteodat
niciodat
da
cteodat
niciodat
10. Un coleg v-a acuzat pe nedrept c avei legturi cu soia lui fr s aib dreptate.
i spunei soiei ?
188
j.
11. Vi s-a ntmplat s avei reacii identice cu ale soului (soiei) fa de o persoan
sau de o situaie fr a discuta n prealabil ?
k.
uneori
niciodat
da
nu
13. Dac soul (soia) a citit o carte pe care d-vs n-ai citit-o v mprtete ideile i
v ndeamn s o citii ?
m.
o citii
numai o frunzrii
nu o citii
14. Dac la o edin cu prinii nvtorul v-a informat c notele copilului d-vs au
nceput s scad, trebuie s luai o hotrre, v consultai cu soul (soia) asupra
posibilelor cauze?
n.
da
cteodat
foarte rar
da
189
cteodat
niciodat
sigur c da
suntei nehotrt ()
18. Soul (ia) s-a ntors dintr-o delegaie din strintate. Suntei interesat() s v
povesteasc n detaliu experienele trite ?
r.
da
depinde de situaie
nu
19. Cerei prerea soului (soiei) asupra modului n care v vei mbrca ntr-o
situaie anume ?
s.
da
cteodat
nu
20. A-i aflat recent c fetia d-vs de 15 ani are un prieten. Considerai c acest fapt
trebuie discutat cu soul ?
t.
da, bineneles
da
cteodat
nu
Experimentul natural
Acest experiment, dup Mielu Zlate (42) i Stanciu Stoian (37) este de
tip :
Ce s-a ntmplat?
Aceast prob de tip verbal const n imaginarea ct mai multor cauze posibile care
au determinat un anumit fenomen. Proba cuprinde patru itemi la care s-a folosit cte
o imagine (vezi anexa 10, 11, 12, 13) nsoite fiecare de cte o ntrebare.
a)
Ce viseaz Tim?
b)
c)
d)
c)
d)
Testul figurilor
Aceast prob de tip contructiv-figurativ const n desenarea a ct mai multor
obiecte pornind de la aceai figur de baz. Proba conine trei itemi (vezi anexa 14).
Instruciunea pentru fiecare item a fost:
Privii aceast figur. Gndii-v la nu obiect pe care l-ai putea desena, avnd
figura ca parte. Desigur avei o idee bun. Adugai toate liniile i elementele pe care
le dorii pentru a face obiectul la care v-ai gndit. ncercai ceva la care nimeni altul
nu s-ar gndi. Dac mai avei o idee, desnai nc un obiect. nceraci deci s
desenai ct mai multe obiecte diferite care s porneasc de la aceast figur. inei
figura n ce poziie dorii.
Cele trei figuri alese au fost:
a)
un cerc
b)
c)
194
A doua prob este identic, ns sunt prezentate o serie de cinci tablouri diferite de
primele (vezi anexele 19, 20, 21, 22, 23).
De ce latr Azorel?
b)
De ce se mir Sam?
c)
d)
A patra prob este are aceleai insturciuni, dar conine urmtorii itemi:
a)
b)
c)
d)
un ptrat;
b)
dou cercuri;
c)
o petal (o lacrim);
1)
crmid
cutie de carton
cciul
n toate culorile curcubeului. Dar uit-te la tine, vai, ce urt hain ai!
-
196
Pentru a nu modifica aceast prob inspirat din Mihaela Roco (32), am preluat-o
ntocmit i am explicat noiunile i expresiile mai puin cunoscute de ctre subieci:
=care se mic
convenabil
=mulumitor, potrivit
simpatic
=plcut, atrgtor
elastic
costisitor
comestibil
=bun de mncat
197
Pe o foaie de hrtie se pune o pictur de cerneal, apoi foaia trebuie pliat pentru a
obine o imagine destul de ambigu. Sarcina va trebui s se caute ct mai multe
asemnri ntre imaginea pe care o sugereaz pata de cerneal n ntregimea ei sau
pe fragmente i elementele din realitatea nconjurtoare.
Aceast etap a experimentului s-a aplicat n perioada colar 10 ianuarie 15
aprilie 2006.
Toate aceste teste au n vedere completarea, combinarea, modificarea, rearanjarea
formelor i figurilor, cutnd variante ct mai multe, mai interesante, mai
neobinuite. Indicaiile stimuleaz punerea n aciune a imaginaiei i originalitii.
Prin aceste teste se antreneaz reprezentrile, gndirea divergent i imaginaia. Se
preconizeaz aptitudinile de a ntreba, de a cerceta cauze i consecine, de a interveni
prin adugri i transformri, aplicnd tate aceste operaii i procese la situaii
neobinuite i solicitnd reacii personale, ingenioase. Apropiind testele de situaii
similare investigaiei i modelndu-le prin similitudine cu activitatea creatoare,
ncercm s surprindem procesele specifice actului imaginativ. Se ofer subiecilor
anse de realizare original, de redefinire i restructurare, transpunndu-I n situaii
noi, identice actului cercetrii. Prin instruciunile date se ncearc crearea unei
atmosfere relaxante, n care subiecii s opereze destins cu ideile lor.
Cum criticismul, teama de erori i ridicol sunt impedimente cele mai de seam ale
imaginaiei, n instruciuni se accentueaz repetat c nu exist rspunsuri bune sau
rele, probele avnd menirea de a pune n eviden ideile detepte, neobinuite.
De aceea exerciiile de antrenament imaginativ s-au realizat colectiv, avnd la baz
metoda brainstorming-ului denumit i asaltul de idei care promoveaz un sistem
de organizare al grupului experimental bazat pe principiile: libertatea total de
opinie, cantitatea genereaz calitatea, orice critic este interzis, stimularea asociaiei
de idei, imaginaia chiar absurd este bine venit. Coninutul inedit, fantastic, al
unora dintre probe, ridic blocajele desctund i elibernd subiecii de team i
convenionalism, deoarece frica paralizeaz imaginaia (37). Pe parcursul
198
199
202
203
E Stabilitate emoional
Cele mai importante aspecte pozitive sunt: constan n dispoziie,
uniformitatea strilor emoionale, optimism constant, antren, calm, senzaie de
sntate, de bine fizic.
Aspectele negative: schimbarea rapid a dispoziiei, a fondului energetic, a
intereselor, pesimism, proast dispoziie, caracter excesiv de persistent
(obsedant chiar) al unor idei sau stri, excitabilitate crescut, sentimentul
vinoviei, al singurtii, plictiseal.
O Obiectivitate
Acest factor corespunde unei trsturi ipostaziate de mult timp:
obiectivitate subiectivitate, dei coloratura puternic egocentric a polului
negativ reprezint, desigur, mult mai mult dect se nelege, n genere, prin
subiectiv.
Aspectele negative (opuse detarii obiective de propria persoan) sunt:
hipersensibilitate (este cu uurin lezat, rnit), egoism, egocentrism,
nencredere, senzaia de a fi dumnit, persecutat, impresia de a fi obiectul de
discuie al celor din jur.
Testul este alctuit din 300 de itemi (cte 30 pentru fiecare din cei 10
factori prezentai) la care se rspunde prin alegerea uneia din cele trei
206
fiecrui
factor
sugereaz
natura
adaptrii
sau
Guilford -
N(neinteg
(integrai)
rai)
207
G-
2,5
activism
5 2,5
R7,5
autocontrol
A-
0
3
ascenden
0 7,5
S-
2,5
sociabilitate
0 2,5
E-
2,5
stabilitate
5 7,5
emoional
O-
obiectivitate
7,5
F-
5
3
acceptarea
5 7,5
semenilor
Tnclinaia
spre
meditaie
5
Pintegrare social
7,5
0 7,5
Mmasculinitate
2,5
208
sau a
tinerilor omeri )
Utilizat i descris mai nti de T.S.Kuhn i McPortland, acest test se bazeaz pe
proiecia ncorporat n sarcina de a completa 20 de propoziii care ncep toate cu
Eu sunt...
Despre imaginea de sine s-a scris mai mult dup 1950-1960, subliniindu-se ideea
c imaginea de sine este nsuit, nu nnscut. A.T.Jersild a atribuit experienei de
via i potenialului nnscut de prelucrare a acesteia rolul de conturare a imaginii
de sine. Aceast formaiune psihic dispune, dup A.T.Jersild, i de stocuri
autoevaluative i evaluative ntr-un sens apropiat de ceea ce a neles J.G.Kelly prin
conceptul de constructe personale.
n genere, putem aprecia c se consider imaginea de sine ca fiind alimentat de
sentimente ce ntrein respectul de sine i identitatea ca structur coerent a formelor
Eu-lui i Sinelui. n structura identitii exist dimensiuni relativ stabile ca: sexul,
numele, apartenenele etnice, ntr-un al doilea cerc figurnd apartenenele
profesionale, cultural-sociale i morale.
209
210
Tabelul nr. 3
Valori medii ale rspunsurilor la testul proiectiv T.S.T. (Twenty
Statements Test)
I
N(neinteg
(integrai)
rai)
Rspunsur
ile a.
Rspunsur
ile b.
211
Rspunsurile c.
Rspunsurile d.
sau a
tinerilor omeri )
Preocuparea noastr a fost pentru cunoaterea i evaluarea psihologic a vieii
afective, pornind de la o analiz multidimensional asupra factorilor fundamentali,
generatori de reacii stenice sau astenice, care permit stabilirea unui anumit tip de
echilibru emoional, precum i a unei maturiti afective, relevat prin capacitatea de
adaptare optim la situaiile externe.
Testul de echilibru afectiv Michel i Francoise Gauguelin folosete cinci
indicatori: sntate, tonus mental, via de familie, via profesional, loisiruri, ca
surse posibile ale echilibrului sau dezechilibrului afectiv. Testul este conceput pe
212
rspunsuri pe coloana nti) este propriu celor care reuesc afiarea unui echilibru n
conformitate cu ambiana, dar acest lucru se realizeaz n detrimentul bogiei vieii
interioare, a spontaneitii i elanului; suportul acestui echilibru este efortul voluntar
i nu trirea emoional autentic;
indivizii total dominai de situaia exterioar, care nu-i gsesc resursele interne n a
rspunde adecvat i eficient;
Fuga de realitate este un factor centrat pe emoie care inplic itemi de tipul
(am avut fantezii sau dorine despre cum ar putea evolua lucrurile i am visat cu
ochii deschii sau mi-am imaginat un loc sau timp mai bun dect unul n care am
fost). De asemenea, include i consumul de alcool, droguri, somnul, mai mult dect
de obicei i evitarea altor persoane.
Precauia este o strategie de centrare pe problem necesitnd aciunea de
precauie, cnd ei ar putea mai mult rni dect ar face bine.
Aciunile instrumentale descriu eforturile direcionate ctre soluionarea
problemei, incluznd itemi ca (am tiut ce trebuia s fie fcut, astfel c mi-am dublat
eforturile pentru a face lucrurile s mearg i mi-am fcut un plan de aciune pe care
l-am urmat)
Minimalizarea implic eforturi contiente de coping de a refuza s se ocupe
de problem i de a se comporta n continuare ca i cum nimic nu s-ar fi ntmplat.
215
Cutarea semnificaiei sau gsirea unui sens este o alt strategie centrat pe
emoie, o ncercare de a descoperii o nou credin sau ceea ce este important n
via. Implic rugciunea ca i eforturi de a se schimba sau a se dezvolta ca rezultat
al experinenei stresante.
58.Scala Moss-Bilings
pentru evaluarea strategiilor adaptative.
Chestionarul de strategii adaptative al lui Moss si Billings conine 32 de itemi,
oferind informaii despre 3 tipuri de strategii:
Cognitiv-active n care individul ncearc s aib control asupra evalurii
evenimentului sau situaiei stresante
Comportamental active care se refer la ncercri comportamentale
deschise de a face fa direct situaiei sau evenimentului stresant
Evitante unde individul ncearc s nu se confrunte cu problema
Chestionarul de strategii adaptative al lui Moss si Billings
conine urmtoarele tipuri de strategii:
9
8 strategii de evitare
217
Anexa 1
Nr.crt. CAT SUNTETI DE STRESAT ?
comportamentul meu.
Ma concentrez mai ales pe aspectele negative ale
vietii.
7
218
Niciodata Uneori
Adesea
(1.)
(3.)
(2.)
Intotdeauna
Ajung tarziu
la
seviciu
lsau la
intalnirile
importante.
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
ceva.
Trebuie sa rezolv toate problemele importante in
fiecare zi.
22
23
219
220
CHESTIONAR DE AGRESIVITATE
(Buss & Perry,1992)
221
222
sunt
itemii
componentelor
insrumentale,motorii
sau
de
223
Graficul nr. :1
Reprezentarea grafica a componentei
esantionului folosit la fidelizarea test-retest
12
20%
20
33%
13
22%
Anul
Anul
II
Anul
II
Anul IV
15
25%
225
Tabelul 2
Coeficienii de consisten intern pentru Chestionarul de Agresivitate (Buss
&Perry), adaptat pentru adolescenii instituionalizai i pentru cei
provenii din
familii
Subscalele
PA
Coeficientul 0,85
VA
0,72
0,83
0,77
BPAQ
0,82
226
VA
0,24 **
A
VA
PA
0,33 **
0,48**
0,31 **
0,15
PA
0,21 **
*semnificativ la p<0,05
**semnificativ la p<0,01
Corelaiile dintre agresivitatea fizic i cea verbal sunt evidente, deoarece se
consider c aceti doi factori,aceste dou subscale sunt diferite, ns complementare
i sunt aspecte importante ale comportamentului instrumental.Aceste subscale nu se
asociaz puternic cu factorul cognitiv(ostilitatea) dar nici cu furia.
Referitor la ipoteza stim de sine-agresivitate, validitatea predictiv
negativ(r=-0,49).Conform
acestor
doi
autori,nu
exist
corelaii
Tabelul 4
Corelaiile ntre Chestionarul de agresivitate(Aggression Questionaire-
Chestionarul de
agresivitate
scales
(Scalele
de
Ostlitate
i Furie
furie)
i Agresivitate
resentiment verbal
Agresivitate
fizic
227
Scor
Suspiciune total
Total Ho
0.53**
0.19**
0.34**
0.56**
0.59
**
Total BDHI
0.68**
0.37**
0.53**
0.55**
0.79**
Total JASE-H
0.42**
0.31**
0.35**
0.25**
0.51**
JASE-HD
0.03
0.25**
0.17
0.03
0.16
JASE-HJI
0.24**
0.13
0.10
0.17
0.26**
JASE-HI
0.50**
0.21**
0.32**
0.32**
0.53**
JASE-HH
0.63**
0.29**
0.47**
0.35**
0.68**
Total STAXI-T
0.49**
0.25**
0.32**
0.34**
0.53**
STAXI-RT
0.28**
0.19**
0.22**
0.25**
0.35**
STAXI-RR
0.52**
0.22**
0.23**
0.29**
0.51**
STAXI- 0.32**
0.25**
0.22**
0.26**
0.39**
STAXI-EXI
0.32**
0.09**
0.17
0.30**
0.33**
STAXI-EXE
0.50**
0.43**
0.38**
0.30**
0.60**
STAXI-EXC
-0.34**
-0.12
-0.23**
-0.17
Total
EX
0.33**
Total STAXI-S
0.24**
0.09
0.17
0.18**
0.25**
**p<0.01,n=384
Implicrii
munc);JASE-Hi=Subscale
of
of
Temperament(Subscala
of
Anger-Out;STAXI-EXC=Subscale
Controlului
Furiei)
;STAXI-S=Subscale
of
Anger-
of
Anger-
confirm
Tabelul 5
Etaloanele mediilor grupelor de referin distribuite n funcie de variabila sex,
la cele 4 Scale ale Chestionarului de Agresivitate(AQ)
Male
Average Female
Scores(Media
Average
Scores(Media
sex feminin)
fizic 24.3
17.9
229
(PA)
Agresivitatea verbal 15.2
13.5
(VA)
Furie (A)
17.0
16.7
Ostilitate (H)
21.3
20.2
77.8
68.2
Procedura de lucru
230
Scalele cuprind :
- intercomunicare speciala
- interrelationare umana
- randamentul intelectual si social
In 1948, publica primele scale .
In 1951, apare prima editie a CPI cu 15 scale .
In 1957, apare cea mai editata forma ( si in Romania ) , care cuprinde 480
itemi .
In 1987, intr-o revizie mai recenta, CPI introduce alte 2 scale, rezultand 20
scale diagnostice.
Materiale necesare :
Chestionar cu 480 itemi, foaia de raspuns, grila etalon, foaia de profil (
masculin si feminin ), manual pentru interpretarea calitatilor si abilitatilor de a
convietui cu cei din jur .
Aplicare :
Testul se aplica fara limita de timp, instructajul se face utilizand foaia de
raspuns pentru exemplificare. Subiectul este avertizat sa nu omita nici un raspuns si
sa raspunda cat mai onest, pentru ca rezultatele sa il reprezinte. Se aplica individual
sau colectiv .
Chestionarul se aplica subiectilor normali ( mai mari de 12 ani ), fara tulburari
psihiatrice si are eficienta pentru consilierea de familie, pentru predictia
comportamentului delicvent, a eficientei scolare si academice in general, a
succesului profesional sau in diferite profesiuni .
Traditional se utilizeaza o foaie de raspuns, cu numere de ordine de la 1 la
480, pentru fiecare item se pune A ( adevarat ) si F ( fals ). Aceasta maniera se poate
adapta si la calculator, cand se vor folosi grilele transparente.
232
In prezent, chestionarul de personalitate California este unul din cele mai bine
experimentate instrumente psihologice de evaluare a personalitatii .
Cotare :
Se aplica succesiv grilele pentru fiecare scala. Se acorda un punct pentru
fiecare raspuns care coincide grilelor. Se face suma notelor bune pentru fiecare scala
in parte si se marcheaza pe foaia de profil . Se determina notele standard
corespunzatoare ( conform notelor T inscrise in coloanele laterale din stanga si
dreapta ) si se deseneaza profilul .
Interpretare :
Se face conform indicatiilor manualului testului .
Primul pas al interpretarii consta in verificarea validitatii profilului. In acest
scop se analizeaza rezultatele obtinute pe scalele Wb, Cm, Gi. Pe nici una din aceste
scale subiectul nu are rezultate sub 20 n.s. ceea ce inseamna ca subiectul nu a
incercat sa disimuleze sau sa raspunda la intamplare. Nici pentru scala Gi, valoarea
notei T nu depaseste zona mediei. Ca urmare profilul este interpretabil ca atare.
- note medii : 50 +/- 10
- note medii spre mari : peste 60
- note mari ( patologic ) : peste 70
- note medii spre mici : sub 40
- note foarte mici : sub 20.
Al doilea pas consta in interpretarea corelativa a performantelor pe scale. In
acest scop se folosesc paternurile interpretative. Rezultatele obtinute de subiect
permit caracterizarea.
Evaluarea rezultatelor :
Urmarirea scalelor cu :
1. note foarte mari;
233
234
235
Scorurile peste medie indica persoane active, sigure de sine, persistente, care
anticipeaza,insista, au incredere si independenta. Adjectivele care descriu perceptia
sociala :
- un barbat este perceput ca : ambitios, indraznet, dominant, puternic,
optimist, metodic, descurcaret, competent, de incredere, sigur de sine,
stabil, sever.
- o femeie este perceputa ca agresiva, orgolioasa, cu incredere in sine si
revendicativa, dominanta, puternica, autoritara si energica, vorbareata.
Un scor sub medie indica o persoana retrasa, inhibata, cu un comporta
ment banal, indiferenta tacuta, neorganizata, lenta in gandire si fara actiune, cu
tendinta de a evita situatiile de tensiune si decizie, nesigura . Perceperea sociala :
- barbatul are imagiea unui apatic, indiferent, marginit, iresponsabil,
pesimist, anxios, rigid, sugestionabil, nesigur.
- femeia este precauta, amabila, inhibata, impaciuitoare, calma si stearsa,
sfioasa, increzatoare, discreta.
Scala II : Capacitatea de statut Cs :
A fost definit si intrebuintat in validarea empirica a scalei prin nivelul
relativ al venitului, educatiei, prestigiului si puterii atinse in mediul socio-cultural
propriu al subiectului, precum si calitatile de ambitie si incredere in sine. Deci scala
evalueaza capacitatea personala pentru statut social ( prezent sau dobandit ),
incercand sa masoare calitati si atribute personale care stau la baza acestei
propesiuni si conduc spre statutul social .
Varianta cuprinde 32 de itemi, dintre care 15 sunt puri, iar restul comuni cu
scalele Sp, Sc si Sa.
Itemii reflecta in continutul lor increderea in sine si echilibrul, sentimentul de
siguranta si absenta temerilor sau anxietatilor, existenta unor interese literare sau
artistice , gradul de constiinta sociala, precum si interesul de a participa la viata
sociala a grupului .
236
238
precauta,
conventionala,
gentila,
molatica,
rabdatoare,
stingace,
defensiva,
cusurgie,
practica,
sarcastica,
se
adaptabil,
eficient,
temeinic,sanatos, respectuos.
241
onest,
corect,
organizat,
sincer,
incapatinat,
iresponsabil,
certaret,
ignorant,
sarcastic,
242
moderata,
calma,
conservatoare,
modesta,
rabdatoare,
tendintelor
nevrotice,
comportament
si
atitudini
conventionale,
244
245
246
distrat,
evaziv,
anticipativ,
independent,
individualist,
CPI este fara doar si poate cel mai puternic instrument psihometric pentru
evaluarea personalitatii umane adulte normale.
Rezultatul utilizarii acestui instrument este un portret complex, dar foarte
acurat al unei persoane , cu puncte tari si puncte slabe.
Chestionarul de tendinte
accentuate Schmieschek
249
250
Tematica :
Chestionarul Schmieschek poate fi aplicat in mai multe variante metodologice
:
1. Fiecare subiect isi primeste exemplarul sau de chestionar, urmand sa
lucreze dupa instructiunile psihologului . Este indicata o litera tipografica
destul de mare si fara pete sau scris ingramadit pentru a nu indispune
subiectul .
251
Instructiuni :
Fie ca utilizarea chestionarului este individuala, fie ca are loc in colectiv, este
necesara o incapere adecvata si fara presiuni fonice (max.20-30 de decibeli); pe usa (
partea din afara ) se agata un placaj , pe care , cu litere mari, se va scrie : NU
BATETI. NU INTRATI. SE EXAMINEAZA.
In cazul unui examen colectiv, subiectii sunt asezati distantat , preferabil
fiecare cu masa / banca lui.
Examinatorul ( sau unul dintre subiecti ) imparte chestionarele, cu
recomandarea prealabila de a nu se intoarce pagina decat la comanda. Subiectii isi
vor completa fiecare datele personale pe liniile punctate .
Dupa aceea , examinatorul atrage atentia subiectilor ca este vorba de un
chestionar cu 88 de intrebari, la care ei, subiectii, vor avea de raspuns cu DA sau cu
NU. Pentru o intelegere a instructiunilor, se pot da exemple pe tabla .
252
Subiectul este invitat sa nu lase nici o intrebare fara raspuns, el putand cere
experimentatorului explicatii suplimentare, prin chemarea acestuia langa banca lui,
discutia avand loc in soapta.
Nu se lucreaza pe sarite, ci la rand.
Nu se citeste mai intai totul si apoi sa se raspunda , ci se citeste intrebarea si se
raspunde imediat.
Subiectii nu sunt presati sau invitati sa lucreze repede.
Schmieschek recomanda ca subiectul sa fie facut atent ca, la acest chestionar, nu este
vorba de examinarea unei aptitudini oarecare ci de precizarea, in interesul
subiectului, a unor situatii comportamentale.
Timpul :
Timpul de lucru este liber .
Nici o presiune .
Nici o constrangere .
Cine termina, preda materialul si paraseste in liniste sala .
In linii mari, timpul de lucru ( exclusiv pregatirile si instructiunile ) variaza
intre 30 si 60 min., dupa ritmul gandirii si gradul de intelegere al fiecarui subiect.
Intregul experiment putin de cca. 90-100 min.
Ca perioada a zilei, chestionarul poate fi aplicat in orice perioada, intre orele
7-18, dar numai daca subiectul nu se afla intr-o stare de oboseala, sau de tensiune,
sau de graba. Oboseala, tensiunea, graba falsifica situatiile de raspuns.
Corectare :
Pentru facilitarea realizarii acestei secvente, redam mai intai, dupa
Schmieschek, cheia raspunsurilor simptomatice pentru fiecare di cele 10 grupe (I-X),
numerele din tabel, referindu-se, deci, la numerele intrebarilor din chestionar.
I
DEMONSTRATIV :
253
DA : 7,19,22,29,41,44,63,65,73,85,88
II
HIPEREXACT :
DA : 4,14,17,26,39,48,58,61,70,80,83
III
NU : -
HIPERTIM :
DA : 1,11,23,33,45,55,67,77
VI
NU : -
DISTIMIC :
DA : 9,21,43,75,87
VII
NU : 31,53
CICLOTIM :
DA : 6,18,28,40,50,62,72,84
VIII
NU : -
EXALTAT :
DA : 10,32,54,76
IX
NU : -
ANXIOS :
DA : 16,27,38,49,60,71,82
NU : 12,46
NESTAPANIT :
DA : 8,20,30,42,52,64,74,86
NU : 36
HIPERPERSEVERENT :
DA : 2,15,24,34,37,56,68,78,81
IV
NU : 51
NU : 5
EMOTIV :
DA : 3,13,35,47,57,69,79
NU : 25
254
urile socotite drept DA, carora, din vreme si inaintea oricarei operatii, li se face un
semn special .
Ulterior se examineaza atent, in continuare , raspunsurile DA care, de
asemenea, duc la marcarea cu un semn in plus ( sau la incercuirea cifrei romane din
stanga intrebarii ). Vom avea, deci, un numar de semne +(sau de incercuiri ),
dispersate pe cele 10 grupe ( I-X ).
Cotarea :
In continuare, se face calculul simplu al frecventei simptomelor pentru fiecare
din cele 10 grupe, calcul care poate fi usurat prin marcarea prealabila cu semnul + (
sau incercuire ) de la operatia corectare. Parcurgand , de aceasta data, numai sirul
cifrelor romane, se aduna numai acele semne + (sau incercuiri )
de la cifra romana I ( grupa I-a, demonstrativitate, examinand cele trei pagini ale
chestionarului,cifra rezultata este notata imediat in tabelul Sinteza , in coloana a 3a ( nr.de raspunsuri DA ), in dreptul grupei I. Se aduna, apoi, semnele + de la cifra
romana II ( care indica grupa aII-a, hiperexcitabilitate ), apoi de la grupa III ( cifrele
III, marcate cu semnul + ) etc. In cazul cand la vre-o grupa, nu apare nici un semn +
( nici un simptom ) , atunci in coloana a 3-a din Sinteza, se trage o liniuta ( -, adica
nimic ).
Raspunsurile inscrise astfel in coloana 3 din Sinteza, reprezinta totusi date
primare . Intrucat grupele I-X nu au, toate acelasi nr. de intrebari, cifra primara ( din
coloana a 3-a ) se inmulteste cu coeficientul din coloana a 4-a, iar rezultatul se
inscrie in coloana a 5-a ( rezultate ), aceasta fiind prima cota care intereseaza pe
psiholog. Cifra maxima, rezultata din multiplicari, este, astfel , aceeasi pentru toate
grupele, adica 24 si cu cat rezultatul / cota se apropie de 24, cu atat se face marcata
directia de accentuare a personalitatii.
Coeficientul ajuta la compararea cantitativa a rezultatelor, intrucat, prin
inmultirea efectuata, se obtine valori standard comparative. Valoarea 24 indica un
255
Procentajele
pentru Procentajele
care
pentru Procentajele
au
intrebari
pentru
8 grupa a VIII-a, cu 4
intrebari
( IV,V,VI,VII,IX,X )
1raspuns DA= 8,3%
1raspunsDA =12,5%
1raspunsDA = 25%
2raspunsDA =25%
2raspunsDA = 50%
3raspunsDA =37,5%
3raspunsDA = 75%
4raspunsDA =50%
4raspunsDA = 100%
5raspunsDA= 41,5%
5raspunsDA =62,5%
6raspunsDA= 49,8%
6raspunsDA =75%
256
7raspunsDA= 58,1%
7raspunsDA =87,5%
8raspunsDA= 66,4%
8raspunsDA =100%
9raspunsDA= 74,7%
10raspunsDA=83%
11raspunsDA=91,3%
12raspunsDA=100%
In afara de toate acestea si indiferent de diferentierile trasaturilor pe grupe,
psihologul isi poate structura o opinie suplimentara analizand si numarul total de
raspunsuri DA ( sumarea coloanei a 3-a de Sinteza), sau pe acela rezultat din
sumarea punctajelor (coloana a 6-a). In acest caz, s-ar putea discuta de un coeficient
de echilibru emotional global si n-ar fi lipsit de interes un barem calculat si de pe
aceasta pozitie.
Indici statistici :
In momentul de fata, suntem preocupati de stabilirea frecventei raspunsurilor
pe cele 10 grupe de simptome, operand, deocamdata, cu variabilele varsta si sex.
Vom urmari intinderea prezentei simptomelor si tipurilor accentuate. Totodata se
socoteste utila si o analiza statistica a frecventei raspunsurilor la fiecare din cele 88
de intrebari.
In vederea precizarii criteriilor psihometrice, precum si pentru unele studii
longitudinale, ni se pare oportuna aplicarea metodei test-retest, la un interval de 4-812 luni. Operatia este in curs si vom putea, eventual, descoperi daca accentuarile
de personalitate reprezinta o constanta, sau daca, prin tehnici educative, de
psihoterapie, de asistenta psiho-sociala, de psihofarmacologie etc. nu vor putea fi
obtinute ameliorari, sau unele forme de remisiune.
Ne putem opri la calcularea de norme dupa nr. de raspunsuri simptomatice (
coloana a 3-a din Sinteza ), dupa cum este posibil sa luam in considerare coloana a
6-a, a Procentajelor, coloana a 5-a devenind semnificativa.
257
Interpretarea rezultatelor :
Procentajul peste 50% exprima doar anumite tendinte posibile spre anumite
firi accentuate sau prezenta cu o anumita pregnanta, relativ obisnuita a anumitor
trasaturi accentuate.
Procentajul peste 75% : putem considera ca respectivele trasaturi accentuate
se prezinta cu intensitati deosebit de pregnante ( iesite din comun ), care pot avea
semnificatia unui teren de limita intre normalitate si anormalitate psihologica.
Pentru interpretarea rezultatelor, e necesar sa cunoastem mai aprofundat ceea
ce inseamna in plan psihologic, fiecare tip de personalitate accentuata.
Corespunzator acestora putem vorbi nu numai de anumite tipuri de personalitati
accentuate, ci si de o anumita vulnerabilitate psihologica, ce poate determina
alunecarea spre un anumit tip de tulburare de personalitate.
I.Personalitatea demonstrativa :
^ tendinta de a capta interesul celuilalt, de a se compatimi ;
^ lauda de sine ;
^ pripeala in decizii ;
^ capacitatea de a-si face usor prieteni, de a se face iubit ;
^ trasatura de baza : patosul ( patetismul din vorbire, mimica,
gestica ).
II.Personalitatea hiperexacta :
^ simptomatologie obsesiva scazuta ;
^ nehotarare, spirit exagerat de ordine, framantare, indoiala, vesnica
pendulare intre incredere si neincredere ;
^ grija exagerata pentru propria bunastare poate duce la dezvoltari
iophondre.
III.Personalitatea hiperperseverenta :
^ persistenta anormala a afectului ;
^ susceptibilitate, predispozitia de a se simti cu usurinta jigniti, de a fi
usor ofensati, setea de prestigiu personal, exacerbarea sentimentului de
258
V. Personalitatea hipertimica :
^ bogatie de idei ;
^ bogatie de sentimente cu efecte benefice in plan profesional,
relational, in jurul lui antrenandu-se voia buna, comunicativitatea, veselia, optimismul etc.
^ absenta unui grad egal de reprezentare a afectivitatii, vointei si
gandirii .
VI.Personalitatea distimica :
^ nevoie scazuta de actiune, ritm lent al gandirii, participare scazuta
la viata sociala ;
^ se caracterizeaza prin sobrietate, severitate, o mare rezonanta in
sfera vietii afective a evenimentelor negative comparativ cu
cele pozitive ;
^ pot fi altruisti, lipsiti de egoism, conducandu-si viata dupa principii etice .
VII.Personalitatea labila :
^ caracteristic : afectele capata o intensitate si o coloratura specifica
hipertimiei si distimiei, cu influenta asupra gandirii ;
^ pot imprumuta starile afective ale celor din jur ;
259
Consideratii finale :
O analiza atenta a chestionarului Schmieschek ar putea prilejui reflectia ca, in
fond, se urmareste depistarea unor tipuri umane si ca metoda inchide o tipologie
umana, cu o orientare mai mult clinica. Dar, indiferent de consideratiile teoretice,
sau generale, psihologul practic nu poate trage dacat foloase din utilizarea unor
asemenea metode de descifrare a personalitatii. Mediul de astazi ( social, scolar,
260
261
Rugaminti!
-La un rand si ;
-litere caracter 14(datorita unor sechele oculare postoperatorii ,dar si la
solicitarea studentilor-pentru a fi mai aerisit!);
-ANEXA nr.2 trebuie realizata COLOR,deoarece altfel nu are valoare;
- in urma rearanjarii in pagina,a se trece paginatia la CUPRINS
-30 exemplare;
-termen- apx.15 .01.2010
-M-as bucura daca as cunoaste pretul / exemplar inainte de prima ora de
curs ;
Cu multumiri,
I.Sima
Date personale
Nume si prenume:SIMA V.IOAN
Statutul social-pensionar
Functia didactica:prof.univ.dr.
262
264