1.

Ce este focarul?

Locul din interiorul pmntului n care se produce ruptura iniial i de unde se

dirijeaz i se propag energia seismic spre suprafaa pmntului se numete focar sau
hipocentru.

2.

Ce este epicentrul cutremurului?

Punctul situat la suprafaa pmntului pe verticala focarului se numete epicentrul

cutremurului.

3.

Ce este distana epicentral?

Distana de la epicentru pn la o staie seismic sau un amplasament dat se numete

distan epicentral.

4.

Clasificarea cutremurelor n funcie de distana epicentral.

n funcie de distana epicentral avem: cutremure locale (la adncimi foarte mici);
cutremure apropiate (la adncime sub 1000 km); cutremure deprtate (la adncime sub
10000 km; cutremure foarte deprtate (la adncime peste 10000 km).

5.

Ce este distana focal?

Distana de la un amplasament dat la focar se numete distan focal.

6.
Clasificarea cutremurelor n funcie de adncimea
cutremurului.

7.

n funcie de adncimea cutremurului avem:

Cutremure crustrale (normale) avnd focarul pn la 70 km i reprezint 90 % din
cutremurele produse n lume, au o durat semnificativ redus, iar perioadele dominate
specifice mecanismului de focar sunt n general scurte sunt extrem de violente i afecteaz
zone destul de limitate de la suprafaa pmntului;
Cutremure subcrustrale (intermediare) au focarul situat ntre 70 - 300 km, au o durat
moderat, iar perioadele dominate specifice mecanismului de focar sunt n general lungi, aria
de manifestare mare;
Cutremure de adncime (de profunzime) au focarul situat ntre 300 - 700 km, au o durat mai
mare, iar perioadele dominate sunt lungi;

Tipuri de unde:
Se deosebesc doua tipuri de unde:

a.
b.

Unde de adncime care pot fi:

Unde longitudinale (primare), notate cu P
Unde transversale (secundare), notate cu S
Unde de suprafa.

8.

Undele primare:

Undele primare P unde elastice longitudinale caracterizate printr-o succesiune de dilatri i

comprimri n sensul direciei de propagare. Viteza de propagare a undelor primare se poate
exprima prin urmtoare formul :

) (

- viteza de propagarea a undelor primare

- constanta lui Lame pentru straturi saturate
- modulul de elasticitate transversal al mediului de propagare
- densitatea medie a straturilor strbtute
- coeficientul contraciei transversale (coeficientul lui Poisson)
- modulul de elasticitate longitudinal al mediului de propagare
Undele primare sunt primele care ajung ntr-un amplasament dat. Deoarece terenul i rocile
rezist relativ bine la ciclurile de compresiune-ntindere, impactul acestor unde asupra
micrii seismice dintr-un amplasament este cel mai mic. Acest tip de unde se poate propaga
prin solide ct i prin lichide.

9.

Unde secundare:

Undele secundare S sunt unde transversale la care pulsaia se produce perpendicular pe

direcia de propagare. Datorit faptului c direcia de propagare devine aproape vertical
n vecintatea suprafeei libere, undele secundare produc cele mai importante efecte
ineriale asupra construciilor. Aceste unde genereaz deformaii de forfecare materialele pe
care se propag. Acest tip de unde se poate propaga doar prin materiale solide.
Viteza de propagare a acestor unde se poate calcula cu urmtoarea formul:

- viteza de propagarea a undelor secundare

- densitatea medie a straturilor strbtute
- modulul de elasticitate transversal al mediului de propagare
Pe baza msurtorilor experimentale s-a constatat c viteza de propagare a
primare este mai mare dect cea a undelor secundare:

undelor

Prin reflexie, undele i pot modifica sau nu tipul, astfel o und primar P prin reflexie poate
rmne und primar (PP) sau i poate modifica tipul devenind und secundar (PS).

10.

Undele de suprafa:

Undele de suprafa rezult din interaciunea undelor de adncime cu suprafaa terenului.

Pot fi:
a) unde de tip Rayleigh (R) - sunt unde de suprafa longitudinale care se dezvolt n plane
perpendiculare pe suprafaa liber ;
b) unde de tip Love (L) - unde de suprafaa transversale la care micarea particulelor
materiei este paralela cu suprafaa liber i perpendicular pe direcia de propagare.
Undele de suprafa sunt unde lungi care au viteze mici de propagare i anume:
1.5 5.0 km/s - n terenuri tari;
0.5 1.5 km/s - n terenuri slabe.

1 1 .Ce este seismograma?

nregistrarea deplasrilor unui punct de pe pmnt pe o anumit direcie se numete
seismogram sau deplasogram.

12.Ce este accelerograma?

Accelerogramele redau variaia acceleraiilor n timp i se obin cu ajutorul
accelenomentrelor calibrate la un anumit nivel de intensitate seismic. Definesc
rspunsul structural i comportarea construciilor pe timpul cutremurelor de mare
intensitate.

13.Cum se poate cuantifica tria unui cutremur?

Cuantificarea severitii unui cutremur sau triei unui cutremur se poate face
pe baza magnitudinii sau intensitii. Aceste modaliti sunt diferite deoarece
mrimile care stau la baza evalurii triei cutremurelor sunt comp let diferite.

14.Definii intensitatea seismic.

Intensitatea seismic pune n eviden prin grade de intensitate seismic
efectele pe care le are un anumit cutremur asupra oamenilor i construciilor de pe
oanumit zon geografic bine delimitat. Intensitatea seismic ine seama de
condiiilespecifice unui anumit amplasament (adic distana epicentral, condiiile
geologice).
Ea variaz de la valori imperceptibile, sesizate doar de aparate foarte sensibile, pn
la valori violente cu efecte dezastruoase asupra oamenilor, construciilor i
configuraiei terenului.

15.Definii magnitudinea unui cutremur.

Magnitudinea unui cutremur reprezint o msur obiectiv a energiei eliberate
n focar n momentul declanrii seismului. Ea se determin pe baza nregist rrii
instrumentale a micrii seismice i nu depinde de efectele produse la suprafaa
libera terenului.

16. Enumerati scarile seismice:

Scari bazate pe intensitate:

-Scara Mercalli modif.

-Scara MSK-64
-Scara Macros
-Europeana (EMS-98)
-JMA

Scari bazate pe intensitate:

- Scara Richter

17. Scara Mercalli modif.

-In anul 1883 Mercalli a elaborat o scara cu intensitate seismic de 12 grade care a fost
imbunatatita mai tarziu ultima perfectionare a acestei scari fiind adusa in anul 1931 de
americanii Wood si Neumann si denumita Scara Mercalli modificata aceasta scara fiind
folosita de mai multe tari.
MM expr gradul de severitate al unui cutremur prin efectele produse asupra
oamenilor,constructiilor si terenului.Se considera ca primile degradari superficial corespund
gradului V si distrugerea totala gradului XII

18. Scara MSK.

-A fost propusa in anul 1963 si a fost acceptata in anul 1964.A fost elaborate de Serghei
Medvedev, W. Sponheuer si V.Karnik si este alcatuita din 12 grade.In aceasta severitatea
cutremurului poate fi evaluata atat prin aprecierea efectelor produse asupra oamenilor
constructiilor si terenurilor cat si instrumental prin inregistrarea deplasarii relative a unui
pendul sferic standard avand perioada proprie de vibratie de 0,25 secunde si decrementulo
logarithmic ale amortizarii

19. Scara Richter.

-Se bazeaza pe magnitudine in ceea ce priveste evaluarea tariei unui cutremur si are la baza
energia degajata in focar.Conform acestei scari cutremurele sunt clasificate in 9 clase de
magnitudine.
Datorita faptului ca se bazeaza pe cant de energie degajata in focar,incadrarea unui cutremur
pe scara Richter nu se poate face in lipsa unei inregistrari instrumentale.Exista un table care
face legatura dintre scara MM si scara Richter

Sc
Rich.
Sc
MM

I-II

III

IV-V

VI-VII

VII-VIII IX-X

XI

XII

20. Efectele cutremurelor.

-Forte de inertie induse in structura datorita seismului,distrugeri cele mai semnificative,si
raspandite se datoreaza vibratiilor induse in constructii de seism
-Incendiile cauzate de cutrmur
-Modificarea proprietatilor fizice ale pamantului (tasari,lichefieri)
-Deplasarea directa a faliei,la nivelul terenului,cele mai cutremuratoare la nivel
social si e intalnit rar.
-Alunecari de teren
-Schimbarea topografiei terenului

-Valuri induse de cutremure(tsunami) sau cele din bazine,lacuri(seise),la tsunami pot

crea distrugeri mari in zonele de coasta iar seisele reprezinta revarsarea apei peste marginile
unui bazin sau malurile unui lac.

21. Caracteristica cutreurelor vrancene

Cutremurele vrancene prezinta urmatoarele caracteristici:
-

au o frecventa redusa de aparitie (circa 3 cutremure/secol);

se resimte pe o suprafata extinsa, de la Leningrad si Moskova pina in Grecia;
focarele se gasesc la adancimi cuprinse intre 20-185 km (cel mai vrecvent la 100 km);
perioadele predominante ale oscilatiilor seismiice sunt relativ lungi (T=11.5s);
prezinta o componenta verticala importanta ce se resimte pana la o distanta de circa 160 km;

Cel mai puternic tremur vrancean se considera a fi cel din 26 octombrie 1802, cu
magnitudinea M=7.57.7
Cutremurele cu cele mai distrugatoareefecte asupra constructiilor si primul cutremur care s-a
obtinut o accelerograa inregistrata in Romania este cel din 4 martie 197, care a avut
magnitudinea de M=7.2, adancimea focarului h=109 km si distanta epicentrica fata de
bucuresti de 105 km.

22. Modelul discretizerii maselor

Acest procedeu consta in concentrarea maselor unei structuri intr-un numar finit de puncte
in care se vor localiza fortele de inertie care se produc ca urmare a actiunilor dinamice.

P(t) forta dinamica

mi - masa de la nivelul I a structurii
Fii - forta de inertiede la nivelul masei mi.
Cu cat numarul maselor concentrate este mai reduc cu atat
calculele sunt mai simple si mai usor de efectuat. Numarul
gradelor de libertate deinamica de defineste ca fiind numarul
de parametrii independent care determina la fiecare
momentul de timp t pozitia deformate a structurii.
ui(t) grade de libertate dinamica.
In general o structura reprezinta un sistem cu un numar infinit
de grade de libertate dinamica, in practicastructurile de
rezistenta sunt reprezentate prin sisteme cu un numar finit de
grade de libertate dinamice. Astfel, deoarece se admite ca prin procedeul concentrarii
maselor acestea (adica masele) sa fie amplasate in dreptul planseelor de peste fiecare nivel
rezulta cenumarul de grade de libertate va fie gal cu numarul de niveluri ale structurii
respective.

23. Modelul distribuirii maselor.

Exista anumite structure care nu reprezinta variatii bruste pe vertical ale valorii maselor cum
sunt cosurile de fum, turnuri pentru antene TV.
Observatie. In cazul concentrarii maselor de nivelul I se ia masa proprie a planseului de la
nivelul i la care se adauga masele elementelor portante vertical, cum sunt stalpii, peretii,
adiacente acestui planseu (jumatatea inferioara a elementelor de deasupra planseului plus
jumatatea superioara a elementelor de sub nivelul planseului). In aceste situatii masele se
vor lua ca atare, adica printr-o variatie continua pe inaltimea structurii.
Observatie. In cazul distributiei continue a maselor
pe inaltimea constructiei trebuie determinate
deplasarile pe orizontala ale tuturor punctelor de
pe inaltimile pentru a cunoaste axa deformata,
rezultand un numar infinit de grade de libertate
dinamica ceea ce conduce la calculi deosebit de
complicate.

24. Ecuatia diferentiala a miscarii sistemului oscilant cu un grad de

libertate dinamica.
Un sistem cu un grad de libertate dinamica este alcatuit dintr-o masa m, o legatura elastic de
rigiditate k si un disipator de energie caracterizat de un coeficient de amortizare vascoasa c.
Rigiditatea k reprezinta forta necesara pentru a produce pe directia acesteia o deplasare
unitare.

F=k
Pentru = 1
F=k
Rigiditatea k poate fi exprimata si prin intermediul coeficientului de influenta denumit
flexibilitate.

pentruF = 1
Coeficientul de amortizare vascoasa c caracterizeaza forta de rezistenta care se opuna
miscarii si care se naste in legatura sistemului oscilant cu terenul de fundare. Marimile m, c si
k se considera constant in timpul mniscarii si constituie caracteristicile propri de vibartie ale
sistemului oscilant.
Reprezentarea schematica unui sistem cu un grad de libertate dinamica:

Forta elastic Fe = kx(t);

Forta de amortizare Fa = cv(t)= c (t);
Forta de inertie Fi= -m (t).
Daca asupra masei m a sistemului oscilant actioneaza forta perturbatoare F(t) se va produce
o miscare de translatie x(t). Pentru rezolvare se aplica principiul lui D`Alalmbert, conform
caruia un sistem in echilibru dinamic daca in fiecare moment fortele care actioneaza asupra
sistemului sunt in echilibru sunt in echilibru static. Se suprima legaturile sistemului oscilant si
se inlocuiesc cu fortele de legatura corepunzatoare.Adica, se inlocuieste legatura elastic care
se noteaza cu Fe, iar legatura vascoasa cu forta de amortizare Fa. Actiunea fortei
perturbatoare F(t) produce o forta de inertie care actioneaza in centrul de masa.
Ecuatia de echilibru dinamic este:

( )

Fi + F(t) Fe Fa = 0
Fi +Fe+Fa = F(t)
k
=F
()

( )

( )

Notam cu
factor de amortizare a miscarii sistemului oscilant
pulsatia proprie a sistemului oscilant.

( )

()

( )

( )

ECUATIA DIFERENTIALA A MISCARII SISTEMULUI OSCILANT CU UN GRAD DE LIBERTATE DINAMICA

25. Ce este perioada proprie de vibratie.

Timpul in care un sistem cu un grad de libertate dinamica efectuaeza un ciclu complet de
oscilatii libere neamortizate se numeste perioada proprie de vibratie.
Unitatea de masura pentru perioada proprie deibratie este secunda.
| |
- perioada proprie de vibratie . [ ]

26. Ce este frecventa.

Prin definitie frecventa reprezinta numarul de oscilatii complete pe care sistemul oscilant il
face in unitatea de timp. Frecventa miscarii oscilatorie sau a vibratiei se noteaza cu f si este
inversul lui T.
[ ]

Concluzie: in cazul miscarii oscilante libere fara amortizare a unui sistem cu 1G.L.D. miscarea
este periodica
iar amplitudinea maxima respective minima se mentine constanta (de la A la A).

27. Decrementul logarithmic al amortizarii

Decrementul logarithmic al amortizarii reprezinta logaritmul natural al raportului dintre doua
amplitudini successive cuprinse in intervalul de timp de o perioada.
xn = A

xn+1 = A
(

Observatie. In aplicatiile practice, fractiunea din amortizarea critica este foarte mica, rezulta

Decrementul logarithmic al amortizarii depinde de tipul constructiei si de natura materialului

structurii.

28. Enumerati aspectele fundamentale ale analizei unei structure

rezistente la cutremure.
Analiza unei structuri rezistenta la cutremure puternice comporta urmatoarele aspect
fundamentale:
modelarea din punct de vedere geometric, fizic, mechanic si mathematic a structurii de
rezistenta (material, elemente component, etc.);

modelarea cinematic si parametrica a istoriei in tim a miscarii seismic;

modelarea geologica, geotehnica si dinamica a conditiilor locale de teren corespunzatoare
amplasamentului constructiei;
estimarea prin analiza numerica a raspunsului instantaneu sau maxim descries de structura in
timpul cutremurului;
proiectarea si realizarea efectiva a constructiei in limitele unui nivel de asigurare prestabilit in
corcondanta cu seismicitatea zonei, amplasamentului si importanta constructiei.

29. Enumerati metodele de calcul utilizate pentru evaluarea

raspunsului dynamic al structurilor produs de cutremure puternice.
1.
Metoda fortelor seismic echivalente este o metoda si aproximativa fiind prevazute in
normativele de proiectare. Este o metode simplificata in care nivelul de asigurare seismic este prescris
in functie de seismicitatea zonei, de caracteristicile dinamice proprii ale structurilor (perioade proprii
si capacitatea de disipare), precum si de un anumit nivel de ductilitate acceptat.
2.
Metoda spectrelorseismice de raspuns este o metoda aproximativa utilizata in proiectarea
structurilor rezistente la cutremure. Spectrele seismic pe langa important ape care o prezinta in
proiectarea structurilor furnizeaza in[formatii importante in legatura cu definirea caracteristicilor
miscarii seismic inregistrate. Astfel pot fi identificate proprietatile de amplificare ale terenului,
compozitia spectral a accelerogramelor, precum si componentele predominante ale miscarii.
3.
Metoda integrari directe aceasta metoda permite reprezentarea raspunsului seismic pe
timpul istoric al cutremurului. Metoda este laborioasa si exacta, fiind specificata analizei numerice
automate.

30. Ce sunt spectrele seismicede raspuns.

Pentru reprezentarea miscarii seismic se utilizeaza teoria spectrelor seismic de raspuns, care
se bazeaza pe miscari instrumentale ale acceleratiei terenului in timpul cutremurului.
Notiunea de spectru de raspuns a fost introdusa in anul 1932 de M.A.Biot, fiind astazi un
concept central in ingineria seismic. Spectrele de raspuns reprezinta o metoda convenabila
de sintetizare a raspunsului seismic, al sistemului cu un grad de libertate dinamica sub
actiunea unei miscari seismic date.

31. Concluziile rezultate pe baza analizei unor curbe spectrale in

coordonate logaritmice.
Concluziile rezultate pe baza analizei curbelor spectrale in coordonate logaritmice pentru
cutremurul El Centro 1940, respectiv Vrancea 1977 sunt valabile la oricare alt seism.
Pentru un sistem cu o perioada foarte mica, respectiv pentru o perioada naturala Tn< 0.35 s,
pseudoacceleratia pentru toate valorile amortizarii este aproximativa cu acceleratia
terenului, iar valorile spectrale ale deplasarii sunt foarte mici.
Aceasta tendinta are urmatoarea explicatie fizica:
Un sistem rigid isi misca masa odata cu terenul iar deformatia lui este neglijabila.
Pentru sistemele cu perioada foarte mare respective cu perioada naturala T n> 15 s, valorile
spectrale ale deplasarii pentru orice factor de amortizare sunt aproximativ egale cu
deplasarea terenului iar pseudoacceleratia este foarte mica. Deci forta de inertie care ataca
sistemul este foarte mica. Explicatia fizica ar fi urmatoarea: o masa fixata pe un sistem flexibil
la miscarea bazei de rezemare ramane stationara in timp ce baza de rezemare (terenul) se
misca sub ea.

La sisteme cu perioade intermediare, pseudoviteza depaseste viteza maxima a terenului.

32. Domeniile in care poate fi divizat spectrul de raspuns.

Spectrul de raspuns poate fi divizat in functie de marimea perioadei in 3 domenii si anume:
Domeniul perioadei lungi este regiunea sensibila la deplasari, deoarece raspunsul spectral
este cel mai mult legat de deplasarea terenului.
Domeniul perioadei scurte este domeniul (regiunea) sensibil la acceleratie deoarece
raspunsul spectral este cel mai mult legat de acceleratia terenului.
Domeniul perioadei intermediare este sensibil la viteza datorita faptului ca raspunsul
spectral pare a fi mult legat de viteza terenului decat de alti parametrii ai miscarii terenului.

33. Influenta amortizarii asupra spectrului de raspuns seismic.

Amortizarea are o influenta hotaratoare asupra spectrului de raspuns seismic.
Astfel, amortizarea nula face curba foarte neregulata, puternic dintata ceea ce indica un
raspuns seismic foarte sensibil la diferente foarte mici ale perioadei naturale. Introducerea
amortizarii face ca raspunsul sa fie mai putin sensibil la perioade apropiate, curba spectrala
avand dintii mai uniformi si mai rotunjiti.
In cazul limita, adica Tn> infinit, amortizarea nu afecteaza raspunsul spectral, deoarece
terenul se misca sub sistemul structural.
Efectul amortizarii are tendinta de a fi cel mai mare in regiunea sensibila la viteza depinzand
de caracterul miscarii terenului.

34. Ce este factorul de ductilitate sectionala ?

Factorul de ductilitate sectionala reprezinta raportul dintre valoarea maxima a curbei la limita
de rupere si valoarea corespunzatoare limitei elastic (punctual de curgere)
=

35. Ce este factorul de ductilitate de element ?

Factorul de ductilitate de element reprezinta raportul dintre valoarea maxima a deplasarii
liniei la limita de rupere si valoarea corespunzatoare limitei elastice.
=

36. Factorii principali de care depind factorii de ductilitate.

Factorii de ductilitate au valori diferite de la element la element si pot caracteriza
comportamentul inelastic a unei sectiuni sau a unui element la actiuni statice sau dinamice.
Ei depind de urmatorii factori principali:
Forma sectiunii transversale, geometria elementelor precum si tipul de alcatuire al
ansamblului structurii.
Calitatea materialului si proprietatile fizice-mecanice ale acestora.
Conexiunea dintre elementele structural (rezemari, imbinari, legaturi) si modul de realizare a
acestora.
Cantitatea de armature longitudinala si transversala in cazul elementelor din beton armat.
Eforturile dominante (compresiune, forfecare, incovoiere).
Natura mecanismului de cedare.
Distribuirea efectiva a solicitarilor sectionale.

37. Cum se pot exprima spectrele seismice elasto-plasctice ?

Studiile effectuate de cercetatorii americani au permis exprimarea spectrelor seismice
elasto-plastice prin intermediul spectrelor elastic corespunzatoare aceluiasi sistem cu 1 GLD
in functie de factorul de ductilitate.

38. Procedura de construire a unui spectru de proiectare.

Procedura de construire a unui spectru de proiectare consta in :
- se reprezinta grafic valorile de varf ale acceleratie terenului, vitezei terenului si deplasarea
terenului.
- se obtin valorile factorilor de amplificare dinamice a, v, d, in functie de amortizarea
critica data.
- se multiplica acceleratia de varf a terenului cu factorul de amplificare a pentru a obtine
linia ce reprezinta domeniul de psedoacceleratie spectral constrant (linia b-c)
- se multiplic viteza de vrf a terenului cu factorul de amplificare a V pentru a obine
domeniul de pseudovitez spectral constant (linia c-d);
- se multiplic deplasarea de vrf a terenului cu factorul de amplificare a D pentru a
obine domeniul de deplasare spectral constant (linia d-e);
- se completeaz graficul cu liniile de tranziie (linia a-b i linia e-f).

39. Concluziile rezultate de baza analizei spectrelor seismice

post-elastice.
Din analiza spectrelor seismice corespunzatoare sistemului cu comportare post-elastice
rezulta concluziile:
In zona frecventei proprii joase (perioada proprii inalte) deplasarile relative ale sistemului
elasto-plastic sunt aproximative cu cele ale sistemului cu comportare elastica.
In zona frecventei proprii intermediare energia totala absorbita este aceeasi pentru cele 2
sisteme elastic si elasto-plastic.
In zona frecventei proprii inalte (perioada proprie joasa) acceleratia sistemului elasto-plastic
si elastic inclusive forta de inertie corespunzatoare celor 2 sisteme sunt identice.

40. Principii de proiectare.

Structurile din beton armat amplasate n zone seismice pot fi proiectate
urmrind dou concepte de proiectare i anume: comportare slab disipativ i
comportare disipativ (ductil) a structurii.
Structurile proiectate conform principiului de comportare slab disipativ au o
capacitate redus de deformare n domeniul inelastic. Rspunsul unor astfel de
structuri sub efectul aciunii seismice de calcul trebuie s fie preponderent n
domeniul elastic. Codul european EN 1998-1 (2003) atribuie structurilor proiecate
conform principiului de comportare slab disipativ clasa de ductilitate L i recomand
utilizarea acestei metodologii doar pentru structurile din beton armat amplasate n
zone cu seismicitate redus. Norma seismic romneasc (P100) nu permite utilizare
principiului de proiectare slab disipativ la proiectarea strucurilor din beton armat.
Structurile proiectate conform criteriului de comportare disipativ sunt
dimensionate i detaliate pe baza unor principii seismice care permit formare unor
mecanisme stabile de deformaii ciclice n domeniul inelastic fr a suferii degradri
fragile. n acest caz ncrcarea seismic este redus fa de cea corespunztoare unui
rspuns elastic prin intermediul factorilor de comportare q.
In funcie de capacitatea de deformare inelastic structurile se pot ncadra n
dou clase de ductilitate:
- H (ductilitate nalt);
- M (ductilitate medie).
Pentru fiecare clas de ductilitate normele de proiectare prevd cerine specifice de alctuire i
dimensionare a elementelor structurale.

41 .Tipuri de structuri.
Structurile din beton armat pot fi clasificate n cteva tipuri structurale de baz
dintre care cele mai importante sunt urmtoarele:
- Cadrele reprezint un sistem structural n care att ncrcrile verticale ct i cele
laterale sunt preluate de cadrele spaiale. Aportul cadrelor la preluarea forelor laterale
trebuie s fie de minim 70% din fora tietoare de baz.

- Pereii (cuplai sau necuplai) reprezint un sistem structural nc are att

ncrcarile verticale ct i cele laterale sunt preluate n principal de pereii structurali
cu o rezisten la fora tietoare de baz de cel puin 70% din rezistena sistemul la
fora tietoare de baz.

- Sisteme duale (cu cadre sau perei predominani) reprezint structuri la care
ncrcrile verticale sunt rpeluate n principal de cadrele spaiale, iar cele laterale sunt
preluate n parte de cadre i n parte de perei structurali.

- Sisteme flexibile la torsiune sunt structuri duale sau perei care nu au o rigiditate
minim la torsiune (exemplu: cldiri cu nucleu central la care elementele de preluare a
forelor laterale, de exemplu pereii, sunt dispuse n partea central a structurii).

- Structuri tip pendul inversat sunt sisteme la care peste 50% din masa structurii
este concentrat n treimea superioar a cldirii sau structuri la care deformaiile
inelastice au loc la baza unui singur element structural (exemplu: castel de ap).

a u - coeficient de multiplacare al forei seismice orizontale care corespunde formrii

unui mecanism plastic
a1 - coeficient de multiplicare al forei seismice orizontale care corespunde apariiei
primei articulaii plastice.
Cele mai ductile structuri din beton armat sunt cadrele, sistemele duale i
pereii cuplai (valorile cele mai mari ale factorului de comportare q).

42.Ductilitatea de material.
Pe baza analizei curbei tensiune-deformaie specific pentru betoane de
diferite clase se observ c odat cu creterea clasei betonului (adic a rezistenei la
compresiune f ck ) ductilitatea acestuia scade. Ductilitatea betonului ca i material este
exprimat prin deformaia specific ultim Ecu . Oelul folosit n armturi este sursa
principal de ductilitate a betonului armat, deformaia specific ultim a acestuia,
adic a oelului fiind de 40-50 de ori mai mare dect cea a betonului. Pentru a asigura
o bun conlucrare ntre beton i armtur i n special pentru a asigura o bun ductilitate
structurilor din beton armat sunt necesare respectarea unor serii de msuri
constructive.
Una dintre cerinele fundamentale necesare pentru o comportare ductil a
structurilor din beton armat este confinarea realizat de armturile transversale
(etrieri, agrafe i frete) mpreun cu cea longitudinal. Armturile transversale nchise
mpiedic deformaiile transversale ale betonului solicit la compresiune.
Efectul confinrii este de cretere a rezistenei la compresiune a betonului, dar
mai ales a ductilitii acestuia. De aceea confinarea betonului prin intermediul
armturilor transversale este o cerin de baz n zonele disipative.
Efectul de confinare poate fi sporit prin:

- reducerea distanelor dintre punctele de fixare a armturile longitudinale;

- sporirea seciunii etrierilor;
- dispunerea unor armturi longitudinale suficient de groase.

43.Ductilitatea de seciune.
La structurile din beton armat sursa cea mai convenabil de deformaii
inelastice o constituie formarea de articulaii plastice n elementele solicitate la
ncovoiere. De aceea este util analiza ductilitii la nivel de seciune pe baza relaiei
dintre moment i curbur. Ductilitatea de seciune poate fi definit prin relaia:

Cei mai imporani factori care afecteaz ductilitatea de seciune sunt:

- deformaia specific ultim a betonului Ecu deoarece deformaia specific ultim
a betonului controleaz de obicei curbura ultim f M , valori mai ridicate ale
deformaiei specifice conduc la o ductilitate de seciune sporit. Deformaia specific
ultim a betonului poate fi mbuntit prin confinarea acestuia.
- fora axial crete nlimea zonei comprimate la curgere i la atingerea
deformaiei specifice ultime cea ce conduce la creterea curburii de curgere fC i
reducerea curburii ultime f M n consecin ductilitate de seciune scade.
- rezistena la compresiune a betonului sporit o cretere a rezistenei la
compresiune a betonului reduce nlimea zonei comprimate la curgere i la
deformaia ultim de unde rezult o curbur de curgere mai mic i o curbur ultim
mai mare. n consecin ductilitatea de seciune crete. Este de notat aici c odat cu
creterea clasei betonului deformaia specific ultim scade astfel nct pentru
betoanele de clas foarte ridicat ductilitatea de seciune paote s scad.
- limita de curgere a armturii mai ridicat conduce la o deformaie specific de
curgere mai mare i deci la o ductilitate de seciune redus.

44.Ductilitatea de element. Grinzi.

Cea mai convenabil msur a ductilitii unui element de beton armat este
deformaia acestuia.

Noiunea de ductilitate de element caracterizeaz elemenul n totalitatea lui i

intervine numai la elementele structurale care conin i zone plastice poteniale la un
capt sau la ambele capete ale elementelor.
O alt mrime care caracterizeaz ductilitatea de element o reprezint
capacitatea de rotire a zonei plastice poteniale.
Grinzi.

n cazul cadrelor din beton armat, zonele disipative sunt amplasate n grinzi.
Momentele maxime i n consecin zoneel disipative sunt amplasate la capetele
grinzilor, acestea fuund zonele n care se pot forma articulaii plastice n timpul unui
cutremur. De aceea, aceste zone necesit o atenie deosebit n ceea ce privete
asigurarea unei ductiliti corespunztoare.
Fora tietoare reprezint una dintre factorii care reduc capacitatea de
deformare plastic a grinzilor. La elementele din beton armat, fora tietoare
reprezint un mod de cedare fragil, deci trebuie evident evitat. n cazul n care fora
tietoare are valori ridicate, acest fapt conduce la reducerea semnificativ a
momentelor capabile rigiditii i ductilitii grinzilor.
Preluarea forei tietoare n grinzile solicitate seismic se realizeaz prin
armturile transversale (adic etrieri). n zonele disipative (capetele grinzilor) etrierii
trebuie dispui mai dei din urmtoarele motive:
- armtura transversal mai puternic realizeaz o confinarea mai bun a betonului cea
ce i crete ductilitatea;
- distan redus ntre etrieri mpiedic flambajul barelor longitudinale comprimate;
- etrierii sunt principalul mecanism de preluare a forei tietoare n zonele disipative.
n plus pentru ca zonele disipative s poat forma articulaii plastice stabile
trebuie s se asigure o aderen i un ancoraj bun al armturilor longitudinale pe

reazeme.

45.Ductilitatea de element. Stlpi.

La structurile n cadre stlpii sunt elemente nedisipative. Astfel normele
seismice de proiectare conin prevedericare au scopul de a prentmpina formarea
articulaiilor plastice n acestea. Excepie fac zonele de la partea inferioar a stlpilor
de la baza structurilor unde este permis apariia articulaiilor plastice deoarece sunt
necesare pentru formarea mecanismului plastic global al structurii.
Zonele de la capetele stlpilor sunt considerate zone critice n care pot s apar
deformaii inelastice i n consecin necesit o detaliere corespunztoare care s le
asigure ductilitatea necesar.
Asigurarea unei ductiliti corespunztoare se realizeaz prin dispunerea
armturilor longitudinale i transversale n aa fel nct s ofere o confinare bun a
betonului i s elimine cedarea la for tietoare. n cazul stlpilor confinarea este
foarte important, doearece acestea sunt solicitai la fore de compresiune mari pe
lng momentele ncovoietoare i forele tietoare.
Pentru obinerea unei confinri bune a seciunii n zonele plastice poteniale
este necesar:
- dispunerea unor armturi longitudinale intermediare;
- fixarea armturilor longitudinale prin intermediul unor etrieri sau agrafe;
- ancorarea etrierilor n betonul confinat prin intermediul unor crlige suficient de
lungi ndoite la 135 ca s previn desfacerea etrierilor la solicitri puternice n
domeniul inelastic;
- ndesirea etrierilor.
O cerin de ductilitate specific stlpilor o constituie nndirea corect a
armturilor. Din condiii tehnologice se impune ca nndirea armturilor longitudinale
din stlp s se realizeze la partea inferioar a acestora. ns aceste zone sunt critice i
strivirea betonului n aceste zone conduce la o degradare accentuat a condiiilor de
aderen i numai asigur continuitatea transmiterii efortului ntre armturi n zona
nndirii. Din aceste motive trebuie evitat nndirea armturilor din stlpi n zonele
plastice poteniale, n special nndirea prin suprapunere.

46. DUCTILITATEA LA ELEMENT: Perei

PERETI:
Au o rigiditate foarte buna.
Comportarea peretilor la incarcarile laterale depinde de raportul intre inaltime si latimea lor.
Astfel peretii cu inaltimea aproape egala cu latimea au o comportare de forfecare, iar cei care
au raportul intre inaltime si latime este mai mare decat 2 au o comportare de incovoiere
(specific cladirilor etajate).
Principile de asigurare a ductilitatii:
-limitarea efectelor fortei taietoare prin alegerea corespunzatoare a dimensiunilor sectiunii
transversale si printr-o armare corespunzatoare;
-confinarea zonei disipative prin indesirea armaturii longitudinale si transversale;
-inadirea armaturilor in afara zonei disipative.
O masura specifica peretilor este prevederea unor talpi sau a unor bulbi la extremitatile
peretilor.

47. NODURILE CADRELOR

Nodurile sunt zone critice intr-o structura in cadre.
Trebuie dimensionate astfel incat rezistenta acestora sa fei suficienta pentru a dirija formarea
articulatilor plastice in rigle si a evita deformatiile plastice in noduri.
Forta taietoare este preluata in noduri prin doua mecanisme:
-mecanism de diagonala comprimata (contributia betonului);
-mecanism de grindacu zabrele (contributia armaturii transversale).
In cazul mecanismului de diagonala comprimata, in nodurile exterioare armaturile exterioare
trebuie indoite catre interiorul nodului asigurand diagonalei comprimate un reazem.
Mecanismul de grinda cu zabrele se realizeaza prin armaturi transversale dese in interiorul
nodului.
O alta problema este pierderea aderentei armaturilor longitudinale din rigle si stalpi datorita
fisurarii nodurilor ca urmare a eforturilor de forfecare puternice din acestea. Aderenta se
asigura prin dimensionarea corespunzatoare a nodului, armarea cu etrieri si asigurarea unei
lungimi de ancoraj a armaturilor longitudinale mai mari decat in cazul elementelor solicitate
din incarcari neseismice.
48. DUCTILITATEA STRUCTURII
Ductilitatea la nivel de structura este asigurata prin ierarhizarea elementelor structurale
pentru obtinerea unui mecanism plastic global care prezinta urmatoarele avantaje:
Numar maxim de zone disipative;
O distributie uniforma a cerintelor de ductilitate in structura;
Evitarea formarii articulatilor plastice in stalpi care sunt elemente importante.
In cazul structurilor in cadre un mecanism plastic global implica formarea articulatilor plastice
si la baza stalpilor si se realizeaza folosind principiul stalpi tare-rigla slaba. Conform acestui
principiu in fiecare nod, stalpii trebuie sa posede o suprarezistenta fata de grinzile adiacente
astfel ca articulatiile plastice sa se formeze in grinzi si nu in stalpi.

Aceasta cerinta este redata de P100 prin relatia:

Rc1.3x
Rb
Rc-

suma momentelor capabile ale stalpilor care concura in nod tinand cont de
efectul fortei axiale din stalp in combinatia seismica de incarcari;
Rb- suma momentelor capabile ale grinzilor care concura in nod.

Peretii structurali au in general o ductilitate buna dar redundanta redusa.

Redundanta mai mare o au peretii cuplati.Peretii cuplati sunt alcatuiti din cel putin doi pereti
legati prin intermediul unor grinzi de cuplare. Grinzile de cuplare trebuie realizate folosind
principiile de proiectare bazate pe capacitate in asa fel incat acestea sa se plasticizeze
inaintea formarii articulatilor plastice la baza peretilor structurali, asigurandu se astfel un
mecanism plastic global.

49. CERINTE FUNDAMENTALE CARE TREBUIE SA INDEPLINEASCA STRUCTURILE SITUATE IN

ZONE SEISMICE CONFORM P100-1/2006
Prevederile P100 contin doua cerinte pe care trebuie sa le indeplineasca constructiile
amplasate in zone seismice si anume:
Cerinta de siguranta a vietii- constructiile trebuie proiectate a.i. sub efectul actiunii
seismice de proiectare sa posede o marja de de siguranta fata de prabusirea locala sau
globala a structurilor. Nivelul astiunii seismice corespunde unui interval mediu de recurenta
(IMR=100 de ani).
Cerinta de limitare a degradarilor- constructiile trebuie proiectate a.i. pentru
cutremure cu o probabilitate de aparitie mai mare decat actiunea seismica de proiectare
structurile sa nu sufere degradari, sau scoaterea din uz ale unor costuri sa fie exagerate
fata de costul constructiei. IMR=30 de ani.

50. INDEPLINIREA CERINTELOR FUNDAMENTALE ALE CONSTRUCTILOR AFLATE IN ZONE

SEISMICE
- Stari limite ultime (SLU) se verifica asigurarea unui echilibru intre rezistenta si ductilitatea
structurii. Sunt asociate formelor de degradare structurala care pun in pericol vietile
oamenilor.
- Stari limite de serviciu (SLS) implica limitarea deplasarilor relative de nivel in vederea
asigurarii protectiei elementelor nestructurale, echipamentelor, etc. Poate fi necesara
limitarea atat a degradarilor structurale cat si a celor nestructurale. Sunt asociate aparitiei
unor degradari dincolo de care numai sunt indeplinite cerinte specifice de exploatare.
51. Cum se exprima hazardul seismic?
Teritoriul Romaniei este impartit in zone seismce in functie de hazardul seismic local care in
mod simplificat este considerat constant in ficare zona sismica. Hazardul seismic pentru
proiectare se exprima prin valoarea de varf a acceleratiei orizontale a terenului

agdeterminate pentru itervale medii de recurenta = 100 ani

52. Enumerati aspectele conceptuale de baza pentru conformarea seismica a structurilor.
Aspectele conceptuale de baza pentru conformarea seismica a structurilor sunt:
- simplitatea structurii
- uniformitate, simetrie si redundanta
- rezistenta si rigiditate laterala in orice situatie
- rezistenta si rigiditate la torsiune
- realizarea ca diafragme a planseelor
- fundatii adecvate
53. Metoda fortelor statice echivalente.
Aceasta metoda se aplica constructiilor care pot fi calculate prin considerarea a doua modele
plane, cate una pentru fiecare directie principala a cladirii si a caror raspuns seismic total nu
este influentat semnificativ de modurile proprii de vibratie. Aceste cerinte pot satisfacute de
structuri care au perioada fundamentala de vibratie T1 1.5s si sunt regulate pe verticala (h
pana la 30m)
Determinarea fortelor laterale se efectueaza in 2 etape. In prima etapa se determina forta
taietoare de baza iar in cea dea 2-a etapa aceasta se distribuie pe inaltimea structurii
conform modulul fundamental.
Forta taietoare
Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental pentru fiecare
directie principala se determina cu relatia: Fb I S d T1 m
Sd(T1) ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei
fundamentale T1
T1 perioada proprie fundamentala de vibratie a caldirii in planul ce contine directia
orizontala considerate
m masa totala a cladirii calculate ca suma a maselor de nivel m
factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental prin masa
modala efectiva asociata acesteia
=0.85 daca T1Tc (perioada de control) si cladirea are mai mult de 2 etaje
=1 in celelalte situatii
54. Metoda de calcul modal cu spectre de raspuns.
In metoda de calcul modal actiunea seismica se evalueaza pe baza spectrelor de raspuns
corespunzatoare miscarilor de translatie unidirectionale ale terenului descries prin
accelerograme.
Aceasta metoda se aplica cladirilor care nu indeplinesc coditiile specificae pentru utilizarea
metodei simplificate cu forte laterale echivalente. Ea se foloseste in cazult structurilor cu
forme complexes au cu distributia neuniforma a masei si rigiditatii deoarece raspunsul unor
astfel de srtucturi este dat de aportul mai multor moduri de vibratie
In calcul se considera modurile proprii cu o contributie semnificativa la raspunsul seismic
total, conditie indeplinita daca:
suma maselor modale efective pentru modurile proprii de vibratie considerate
reprezinta cel putin 90% din masa totala a structurii
au fost considereate in calcul toate modurile proprii cu masa modala efactiva mai
mare de5% din masa totala.

Forta taieoare de baza (Fb) aplicata pe directia de actiune a miscarii seismice in modul propriu
de vibratie k este data de relatia:
Fb , k I S d Tk mk
mk = masa modala efectiva asociata modului propriu de vibratie k
n

mi si , k

mk i n1
mi si, k
i 1

si,k = componenta vectorului propriu in modul de vibratie k pe directia GLD de

translatie la nivelul i
Tk = perioada proprie in modul de vibratie k
Sd(Tk) = ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare
perioadei Tk

55. Distribuia forelor seismice orizoltale:

Fora seismic care acioneaz la nivelul i se calculeaz cu relaia:

Fi fora seismic orizontal static echivalent de la nivelul i;

Fb fora tietoare de baz corespunztoare modului fundamental de vibraie,
reprezentnd rezultanta forelor seismice orizontale de nivel;
mi masa de nivel;
s i componenta formei fundamentale pe direcia gradului de libertate dinamic de
translaie la nivelul i.
Forma proprie fundamental poate fi aproximat printr-o variaie liniar
proporionala cu nlimea. n acest caz forele orizontale de nivel se determin cu relaia:

z i nlimea nivelului i fa de
baza construciei
Forele seismice orizontale se
aplic sistemelor structurale
care fore laterale la
nivelul
fiecrui
planeu
considerat indeformabil n
planul su. Distribuia invers
triunghiular a forelor laterale
reprezint n mod simplificat
forma modului fundamental
de vibraie. Forele laterale fiind proporionale cu masa de la nivelul i vor avea aceast

distribuie doar n cazul n care masele de nivel sunt egale ntre ele.
56. Limitarea deplasarilor laterale la SLU
Calculul deplasrilor laterale pentru starea limit ultim se face pe baza
urmtoarei relaii:
ds = c q de
d s deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect al aciunii seismice;
q factor de comportare specific tipului de structur;
d e deplasarea aceluiai punct din sistemul structural determinat prin calcul static
elastic sub ncrcrile seismice de proiectare;
c factor supraunitar care ine seama de faptul c n rspunsul seismic inelastic cerinele
de deplasare sunt superioare celor din rspunsul elastic pentru structurile cu perioade de
oscilaie mai mic dect TC .
Conform P100-1 (2006) verificarea deplasrilor de nivel la starea limit ultim
are drept scop evitarea pierderilor de viei omeneti prin prevenirea prbuirii totale a
elementelor nestructurale.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:

drULS deplasarea relativ de nivel sub aciunea seismic asociat strii limite ultime;
dre deplasarea relativ de nivel determinat prin calcul static elastic din ncrcrile
seismice de proiectare;
draULS valoarea admisibil a deplasrii relative de nivel i are valoarea d ra = 0.025 h
unde h reprezint nlimea de nivel.
57. Verificarea la SLS
Conform P100-1 (2006) verificare la SLS are drept scop meninerea funciunii
principale a cldirii n urma cutremurelor care pot aprea de mai multe ori n viaa unei
construcii prin limitarea degradrii elementelor nestructurale i a componentelor
instalaiilor.
Calculul deplasrilor laterale pentru SLS se face cu urmtoarea relaie:
ds = n q d e
ds deplasarea unui punct din sistemul structural ca efect a aciunii seismice la SLS;
q factor de comportare specific tipului de structur;
de deplasarea aceluiai punct din sistemul structural determinat prin calcul static
elastic sub ncrcrile seismice de ncrcare;
n factor de reducere care ine seama de intervalul mediu de recuren asociat
verificrilor la SLS.
Verificarea la SLS se realizeaz prin limitarea deplasrilor relative de nivel
corespunztoare unui cutremur cu intervalul mediu de recuren corespunztoare SLS
conform urmtoarei relaii:

drSLS deplasarea relativ de nivel sub aciunea seismic asociat SLS;

dre deplasarea relativ a aceluiai nivel determinat prin calcul static elastic sub

ncrcri seismice de proiectare;

draSLS valoarea admisibil a deplasrii de nivel; are valoarea 0.005h pentru cldirile cu
elemente nestructurale din materiale fragile atajate structurii i valoarea 0.008h pentru
cldirile cu elemente nestructurale fixate astfel nct nu afecteaz deformaiile structurale
sau cu elemente nestructurale cu deformabilitate nalt, unde h reprezint nlimea de
nivel.
58. Rosturi seismice
La proiectarea unei structuri aceasta se consider independent fa de cldirile
nvecinate. Ciocnirea a dou cldiri nvecinate poate determina avarierea grav a
acestora. De aceea este necesar asigurarea unui rost seismic ntre cldirile nvecinate sau
ntre corpurile independente ale aceleiai cldiri. Probabilitatea ciocnirii a dou cldiri
alturate i efectele acestuia sunt maxime atunci cnd structurile au caracteristici
dinamice diferite (mas, rigiditate, nlime), deoarece n acest caz oscilaiile sunt diferite
i pot fi defazate.
Conform P100-1 (2006) n cazul cldirilor cu caracteristici dinamice diferite
dimensiunea rostului dintre cele dou cldiri se stabilete pe baza urmtoarei relaii
D = d1 + d2 + 20mm
D - limea necesar a rostului seismic;
d1 i d2 - deplasrile maxime ale celor dou cldiri dup aciunea ncrcrilor seismice
orizontale la nivelul extremitilor superioare ale corpurilor de cldire cu nlimea mai
mic.

n cazul structurilor cu caracteristici dinamice similare se pot adopta valori ale

rostului seismic mai mici dect cele determinate cu relaia de mai sus.