Chirita in provintie

Vasile Alecsandri

Nascut 21 iulie 1821 Bacau Decedat 22 august 1890 Mircesti, judetul Iasi director
al teatrului din Iasi impreuna cu C.Negruzzi si M.Kogalniceanu, colaborator la
Dacia literara si Foaie stiintifica si literara (Propasirea), redactor si proprietar al
Romaniei literare. A luat parte la miscarea revolutionara de la 1848 in Moldova,
redactand unul dintre documentele ei programatice (Protestatie in numele
Moldovei, a omenirei si a lui Dumnezeu) si a petrecut un an in exil in Franta. Intors
in tara ia parte la luptele pentru Unirea Principatelor, se numara printre devotatii lui
Al. I.Cuza, fiind numit deputat si ministru in mai multe randuri. Isi sfarseste viata
ca ambasador la Paris. Se stinge din viata la data de 22 august 1890 si este
inmormantat la Mircesti.Debuteaza cu nuvela Buchetiera de la Florenta in Dacia
literara (1840)Comedia este o specie a genului dramatic in versuri sau in proza kre
prezinta intamplari si personaje c starnesc rasul si kre are un final vesel. Tema
operei este critica institutiilor si moravurilor societatii feudale. Subiectul este comic si
critica arivismul micilor boieri rurali, care-si dau aere de nobili.Chirita, comedie de
moravuri surprinde modul d viata, moravurile unei epoci. Autorul apare in mod
indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor. Chirita este structurata pe
doua acte . Actul intai se prezinta personajele si Chirita se cearta cu taranii. Ea
primeste un ravas d la Iasi prink re sotul ei o anunta k a fost avansat in functie k
ispravnic. In actul doi Chirita, deoarece se plictisise in provintie hotaraste s plece la
Paris si incearca s faca logodna dintre Gulita si Luluta kre il iubeste pe Leonas, un
prieten din copilarie. Insa, Leonas apare deghizat in actrita iar Luluta kre se preface
k a innebunit cere s fie logodita cu actrita in fata tuturor celor veniti la logodna lui
Gulita. In urma acestui fapt Chirita si Barzoi sunt obligati s accepte casatoria dintre
cei doi, deoarece Leonas obtine functia de ispravnic. Chirita e o cucoana cu teribile
fandoseli cosmopolite, debitand cu candoare un stupefiant jargon frantuzit. Ea poate
fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins inovatoare, asa cum
ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul sclerozat in vechi tabieturi si
vrajmas oricarei primeniri. Gulita, fiul Chiritei, este un baiat lipsit de minte si de
educatie care vrea sa para foarte manierat si inteligent. Comedia este realista prin
spiritul critic, prin faptul ca eroii, conflictul, subiectul sunt luate din viata sociala.
Chirita este tipul arivistului, Barzoi este tipul ispravnicului abuziv, Leonas este tipul
tanarului inteligent.Comicul este mijlocul prin care autorul realizeaza critica
aspectelor abordate. Opera aceasta este in primul rand o comedie de moravuri.
Mijloacele de realizare a comicului sunt variate : comicul de limbaj personajele
vorbesc o franceza modernizata ( musiu Sarl, furculision, fripturision) , utilizarea
calcului lingvistic (utilizarea mot-a-mot a expresiilor si locutionilor) , utilizarea
unor neologisme cu forma gresita sau cu sens gresit ; comicul de character
personajele sunt ridicule prin contrastul dintre esenta si aparenta ; comicul de nume
cele mai multe sunt diminutive Luluta, Gulita, Chirita ; comicul de moravuri

ipocrizia , incultura, snobismul, coruptia.Formele comicului sunt umorul si

ironia.Ca moduri de expunere, autorul foloseste dialogul si monologul, iar
caracterizarea personajelor se face in mod indirect, prin vorbele, faptele si gandurile
lor, ori direct de catre alte personaje.
O alta modalitate o constituie indicatiile scenice prin care autorul isi misca personajele,
le da viata, folosind comicul ca principal mijloc artistic.
Opera Chirita in provintie se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul satirizeaza
cu sarcasm intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule, starnind rasul, cu
scopul de a le indeparta.