Geografie Ghid de Pregatire Bac

Ghid de pregatire
BAC Geografie
1
2012
Toate drepturile rezervate de www.profudegeogra.eu
Cuprins:
1
SPATIUL EUROPEAN SI SPATIUL ROMANESC ............................................................................................................ 4

1.1
1.2
SPATIUL EUROPEAN ............................................................................................................................................................ 4

SPATIUL ROMANESC ........................................................................................................................................................... 4
ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZA............................................................................................................................... 4

2.1
RELIEFUL MAJOR AL EUROPEI ............................................................................................................................................. 4
2.1.1
Unitatile majore morfostructurale.............................................................................................................................. 4
2.1.2
Relieful major ............................................................................................................................................................. 5
2.2
RELIEFUL MAJOR AL ROMANIEI........................................................................................................................................... 8
CLIMA ROMANIEI/CLIMA EUROPEI ............................................................................................................................ 12

3.1
3.2
HIDROGRAFIA ROMANIEI/HIDROGRAFIA EUROPEI ............................................................................................. 14

4.1
4.2
Clima Europei .............................................................................................................................................................. 12

Clima Romaniei............................................................................................................................................................ 13
Hidrografia Europei..................................................................................................................................................... 14
Hidrografia Romaniei .................................................................................................................................................. 14
INVELISUL BIOPEDOGEOGRAFIC IN ROMANIA SI EUROPA ............................................................................... 15

5.1
5.2
Zonele bio-pedogeografice din Europa ........................................................................................................................ 16

Zonele bio-pedogeografice din Romania...................................................................................................................... 16
RESURSELE NATURALE ALE EUROPEI/ROMANIEI ................................................................................................ 17
ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANA ALE EUROPEI SI ROMANIEI .................................................................... 18
POPULATIA SI CARACTERISTICILE EI GEODEMOGRAFICE............................................................................... 19
SISTEMUL DE ORASE AL EUROPEI SI ROMANIEI.................................................................................................... 20

9.1
9.2
10
ACTIVITATILE ECONOMICE IN EUROPA SI ROMANIA ..................................................................................... 21

10.1
10.2
10.3
10.4
11
Sistemul de orase din Europa....................................................................................................................................... 20

Sistemul de orase din Romania .................................................................................................................................... 21
Industria Europei ......................................................................................................................................................... 21

Industria Romaniei ....................................................................................................................................................... 22
Agricultura Europei...................................................................................................................................................... 23
Agricultura Romaniei ................................................................................................................................................... 23
TRANSPORTURILE IN EUROPA SI ROMANIA ........................................................................................................ 23

11.1
11.2
Transporturile in Europa ............................................................................................................................................. 23

Transporturile in Romania ........................................................................................................................................... 24
12
TARILE VECINE ROMANIEI ........................................................................................................................................ 25
13
UNIUNEA EUROPEANA ................................................................................................................................................. 26

13.1
13.2
13.3
14
ROMANIA PARTE A UNIUNII EUROPENE ............................................................................................................... 32

14.1
14.2
15
Formarea Uniunii Europene si evollutia integrarii europene...................................................................................... 26

Caracteristici geografice economice si politice ........................................................................................................... 27
Statele Uniunii Europene ............................................................................................................................................. 27
Oportunitati geografice ale Romaniei cu semnificatie pentru Uniunea Europeana .................................................... 32

Oportunitati umane si ecomice..................................................................................................................................... 33
PROBLEMA ENERGIEI IN UNIUNEA EUROPEANA ............................................................................................... 33
Ghid de pregatire
profudegeogra.eu
16
EUROPA SI UNIUNEA EUROPEANA IN LUMEA CONTEMPORANA.................................................................. 34
17
ROLUL EUROPEI IN CONSTRUCTIA LUMII CONTEMPORANE ........................................................................ 34
18
UNIUNEA EUROPEANA SI ANSAMBLURILE CONTEMPORANE ....................................................................... 34
19
MONDIALIZARE, INTERNATIONALIZARE SI GLOBALIZARE DIN PERSPECTIVA EUROPEANA .......... 35
20
ELEMENTE DE GEOGRAFIE A SERVICIILOR SI ADMINISTRATIE ................................................................. 35

20.1
20.2
21
Caile de comunicatii in Europa.................................................................................................................................... 35

Caile de comunicatii in Romania ................................................................................................................................. 36
DIVERSITATEA UMANA EUROPEI (LINGVISTICA, RELIGIOASA SI ETNICA) ............................................ 36

21.1
21.2
In Europa...................................................................................................................................................................... 36
In Romania ................................................................................................................................................................... 37
Ghid de pregatire
profudegeogra.eu
Spatiul european si spatiul romanesc
1.1 Spatiul European

Europa este penultimul continent de pe glob ca si suparfata (10.170.340 km patrati)
limite: oceanul Arctic in Nord; oceanul Atlantic in vest; muntii Ural, fluvial Ural, Marea Caspica, Caucaz, Marea
Neagra; Marea Mediterana in est , sud-est si sud
este un continent situate in centru emisferei nordice avand ca puncte extreme:
in nord Capul Nord
in vest Capul Roca
in sud Capul Matapan
in est muntii Ural
un continent cu tarmuri variate si contur neregulat ( peninsule mari, multe golfuri si insule)
situat in totalitae aproape in zona climei temperate
continentul face parte din Lumea Veche, are o densitate de 71 loc/km patrat si o populatie de 711 milioane
locuitori
leaganul unor civilizatii (greaca, romana)
1.2 Spatiul Romanesc

-
Romania este localizata in Europa Centrala

puncte extreme: Beba Veche (in vest); Sulina (in est); Horodistea (in nord); Zimnicea (in sud)
se afla la interferenta mai multor zone biopedogeografice
este o tara carpatica (2/3 din suprafata Carpatilor se afla pe teritoriul tarii)
este o tara dunareana ( 1075 de km din lungimea fluviului strabate tara noastra)
este o tara pontica ( 247 de km din litoralul Marii Negre e pe teritoriul Romaniei)
Elemente geografice de baza
2.1 Relieful major al Europei

altitudine medie 330 m
are o diversitate a formelor de relief (munti , dealuri, podisuri, campii)
tipurile de tarmuri sunt variate: fiorduri in Peninsula Scandinava si Islanda; riass in n-v Frantei; estuare la Marea
Nordului; faleze, limane si lagune la Marea Neagra; delte pentru fluviile Dunare, Pad s.a.
2.1.1 Unitatile majore morfostructurale

Din punct de vedere morfostructural Europa se compune din 2 unitati
- Unitati de platforma
- Unitati de orogen
A. Unitatea de platforma cuprinde: Scutul Baltic, Platforma Est-Europeana.
B. Unitati de orogen
Orogenul caledonian
- s-a format in tertiar

altitudini mari
-relief glaciar
-apare si in regiuni de
sedimentare (Campia Padului,
Campia Panonica)
Caracteristici
Unitati
Ghid de pregatire
Orogenul alpin
Munii Scandinaviei,
Cordiliera Betica, Pirineii, Alpii,
Orogenul hercinic
(paleozoicul superior)
- se pastreaza in fundamentul
unor campii dar si in unele
masive izolate
-muntii au altitudini medii
-munti intens erodati
-prezenta horsturilor si
grabenelor (Grabenul Rhinului)
Muntii Ural, Masivul Armorican
profudegeogra.eu
Munii Grampian, Munii

Caledonici, Podisul Casimcei
Apeninii, Alpii Dinarici, Carpatii,

Caucazul
(Franta); Masivul Central

Francez (Franta); muntii Vosgi;
Padurea Neagra (Germania);
Patrulaterul Boemiei ;Lysa
Gora. Dobrogea de Nord, Iaila
(Crimeea);Meseta Iberica ;
Corsica; Sardinia
2.1.2 Relieful major

Relieful de campie
-campii rezultate prin umplerea unor
bazine tectonice ( Pad, Panonia)
-campii formate prin depunerea unei
cuverturi sedimentare peste
platforma (Campia Rusa, Germana)
-campii litorale ( nordul Germaniei,
Poloniei)
Relieful de deal si podis

- ocupa aprox 30% din suprafata
Europei
-podisurile se extind pe fundament de
platforma ( inclusiv hercinic), iar
dealurile pe fundament alpin
- podisurile pot fi platforme vechi
situate in apropierea orogenului alpin
(Dobrogea, Prebalcanic); podisuri
situate pe socluri hercinice (Podisul
Boemiei, Meseta Spaniola)
- relieful se prezinta sub forma unor
culmi domoale, apar cuestele,
alunecarile de teren
Relieful de munte
-prezinta relief Greoi, altitudini mari,
culmi semete
-au fizionomie diferita in functie de
perioada in care au luat nastere
2.1.2.1 Tipuri de relief

Relieful vulcanic cuprinde vulcanii activi din Islanda, Italia,s.a dar si craterele din Masivul Central Francez.
Relieful glaciar creat de calota glaciara in nordul Europei si de ghetarii montani in muntii inalti
Relieful carstic reprezentat prin pesteri, doline , chei sa. Apare in zonele calcaroase din Podisul Karst, Alpii
Dolomitici, Carpati
Relieful litoral este reprezentat prin fjorduri in Europa Nordica, prin tarm dalmatic la Marea Adriatica prin
delte (Dunare) s.a
2.1.2.2
Subdiviziuni:
A. Europa Nordica (Peninsula Scandinava, tarile baltice, Danemarca, insulele din nordul
oceanului Atlantic)
Caracteristici generale
- zona veche (scutul baltic)
- relieful este alcatuit din munti vechi,
podisuri (rezultate prin tocirea
muntilor) si campii joase (Skane)
- zona acoperita de glaciatiunea de
calota in pleistocen
- prezenta tarmului cu fiorduri (
Norvegia, Suedia, Islanda) si skjar
-prezenta reliefului glaciar
reprezentat prin morene, vai
glaciare, blocuri eratice, drumlinuri
Unitatea
Descriere unitate
Alpii
Scandinaviei
Podisul
Norland
Campia Skane
(Sudul
Suediei)
- relief glaciar ( prezenta ghetarilor)

- relief vulcanic ( vulcani activi, platouri de lava)
- gheizere
- tarm cu fjorduri
Islanda
Ghid de pregatire
-2469 m
-cutari caledonice
-relief glaciar (fiorduri)
-versanti mai abrupti spre ocean
-ice-fjeld (zone netezite de calota)
- fundamentul este alcatuit din scutul baltic peste care s-a
depus cuvertura sedimentara
- relief glaciar de calota
- campie joasa
- granarul Suediei
profudegeogra.eu
Peninsula
Iutlanda
Tarile Baltice
- relieful este reprezentat printr-o campie joasa presarata

cu morene , lacuri si mlastini (prezenta turbariilor)
- coasta vestica litorala este rectilinie , conturata de dune
si nefavorabila navigatiei in timp ce coasta litorala dinspre
Marea Baltica este mai ospitaliera
- relieful este alcaruit dintr-o campie joasa
B. Europa Centrala
-
este o regiune cu un relief

variat ce coboara in trepte
de la sud spre nord. Muntii
din sud (Carpatii si Alpii)
sunt tineri ( cutari alpine) si
se continua spre centru si
nord cu masive si podisuri
vechi si erodate
prezenta reliefului glaciar de
calota in campiile din nord si
a reliefui glaciar montan in
muntii din Sud (Carpatii,
Alpii)
Unitatea
Descriere unitate
Muntii Alpi
Muntii Carpati
Campia
Romana
Campia
Panonica
Campia
GermanoPoloneza
Podisurile si
masivele
hercinice
-munti tineri formati in timpul cutarilor alpine

-altitudine mare (4807 vf Mont Blanc)
-prezenta reliefului glaciar ( circuri glaciare, vai , morene,
lacuri)
- structura geologica a Alpilor prezinta roci dure in centru
ce sunt marginite la exterior de calcare si gresii
- altitudine maxima varful Gerlachovka (2663 m)
- varietate ptrografica
- prezenta reliefului glaciar
- prezenta unor depresiunei tectonice si vulcanice ( Oas,
Ciuc s.a)
-prezenta a 3 tipuri de campii(piemontane, tabulare si de
subsidenta)
relief pe loess, dune de nisip (Campia Olteniei)
- Campie fragmentata de vai , dune si mici coline
- este asezata peste o zona de orogen ( fundamentul
alpino-carpatic)
- dupa origine este o campie glaciara
- altitudine sub 200 de m, relief glaciar,(pradoline,morene),
lacuri glaciare (Lacurile Mazuriei)
- tarmul baltic si al Marii Nordului este un tarm jos si
nisipos
- sunt constituite in mare parte din masive cristaline si
nuclei granitici
- altitudine redusa si fragmentare mare
- existenta unor zone inalte numite horsturi si a unor zone
joase numite grabene
Muntii Vosgi
Muntii Padurea Neagra
munti granitici acoperiti

spre exterior de calcare
Masivul Sistos Rhenan
altitudini sub 1000m,

prezenta vailor
antecedente , lacuri de tip
maar in regiunea Eifel
Masivul Boemiei (Padurea

Boemiei,Muntii Metaliferi,
Sudetii, Colinele CehoMorave)
Podisul Lisa-Gora
611 m
Muntii Macin
Ghid de pregatire
profudegeogra.eu
Bazinul Franconi ei
Culoarul tectonic al Rhinului
C. Europa Vestica (Franta, Marea Britanie, Irlanda, Benelux)

- este o regiune cu un relief variat in
care se intalnesc toate formele de
relief ce au varste de formare diferita
- existenta tarmurilor cu riass (S-v
Irlandei, N-V Frantei) , cu estuar (
Sena), delta (Rhon) si poldere
(Olanda)
- prezenta reliefului glaciar montan
(in alpi) si a reliefului glaciar de
calota ( Arhipelagul Britanic)
Unitatea
Descriere unitate
Unitati
caledonice
Unitati
hercinice
Bazine de
sedimentare
Unitati alpine
Scotia de Nord
Relieful Scotiei este alcatuit din horsturi ( Muntii Grampian,
muntii Scotiei de Sud) si grabene ( santul tectonic Glen
More s.a)
Irlanda de Nord
Muntii Penini,, Cambrieni , Snowdon (blocuri muntoase
fragmentate si peneplenizate)
Podisul Brabant, Podisul Ardeni,
Masivul Central Francez (platouri peneplenizate, relief
carstic, cratere vulcanice)
Masivul Armorican
Bazinul Parisului ( relief de cueste, roci sedimentare)
Bazinul Londrei ( prezinta asemanri de peisaj cu bazinul
Parisului)
Muntii Alpi
Muntii Pirinei
D. Europa Estica (Rusia, Belarus , Ucraina)

Unitatea
Descriere unitate
- este o regiune cu deschidere in

nord la Oceanul Arctic
- relieful este alcatuit in mare parte
din campii, dar apar si podisurile
(Rusiei Centarale, Donet) sau muntii
( Ural, Caucaz)
- relieful se dezvolta peste platforma
precambriana
Muntii Caucaz
Muntii Ural:
Relieful
platformei
Europei de Est
Crimeea
- munti tineri formati in mezozoic

- prezenta reliefului glaciar
- altitudine maxima 5633 m
-varietate petrografica ( calcare, granite si conglomerate)
- munti vechi hercinici
- altitudinea maxima este de 1849 m (vf Narodnaia), iar
lungimea catenei montane este de peste 2000 de km
- prezenta unor vai glaciare si morene ( in special in
compartimentul nordic)
-asociere de campii podisuri si coline ce se intind pe o
suprafata mare
- fundament de platforma veche precambriana
- relief glaciar ( morene, lacuri)
- altitudine maxima 367 m in podisul Donet
- fluviile au dispunere nord-sud (Volga, Don)
Subunitati:
- campii (Campia Peciora, Volgai, Ponto-Caspica s.a)
- podisuri (Central-Rus, Volgai)
- coline (Timan)
- altitudine maxima se intalneste in muntii Iaila (1543 m)
E. Europa Sudica (Peninsula Italica, Peninsula Iberica, peninsula Balcanica)

Peninsula Iberica
Unitati montane:
Ghid de pregatire
Peninsula Balcanica
Unitati montane:
Peninsula Italica
Unitati montane:
profudegeogra.eu
Muntii Pirinei (munti tineri, ghetari

de circ, altitudine maxima 3407 m,
varietate petrografica)
Alpii Dinarici ( munti tineri, relief

carstic, dispusi in multe siruri
paralele)
Muntii Iberici (munti hercinici formati

din gnaise granite si cuartite)
Cordiliera Betica ( 3478 m vf
Mulhacen, cea mai mare altitudine
din peninsula Iberica)
Muntii Cantabrici ( munti hercinici
josi intens fragmentati)
Muntiii Cataloniei (munti tineri,
altitudini cca 1700 m)
Muntii Rilla (2925 m, altitudinea

maxima din peninsula Balcanica),
Rodopi (unitate hercinice)
Muntii Pindului (munti tineri, forme
carstice, altitudine max 2633 m)
Muntii Olimp (2911m)
Unitati de podis:
Epirul Albanez
Messeta (unitate hercinica, brazdate

de zone mai inalte numite sierre,
relief de playa )
Unitati de podis:
Unitati de campie:
Unitati de campie:
Campia Andaluziei , Campia Ebro

(din punct de vedere genetic este un
bazin de scufundare), Campia
Portugaliei .
Campia Traciei (formata intr-o

regiune de scufundare)
Campia Maritei
Campia Sava
Muntii Stara Planina ((altitudine

maxima 2376 m)
Podisul Prebalcanic, Podisul Miroc
Muntii Apenini (munti tineri,

altitudine maxima 2912 m, alunecari
de teren in nord, relief carstic in
centru, defilee si culoare in sud,
prezenta reliefului glaciar)
Unitati de campie:
Campia Padului (s-a format pe locul
unei depresiuni tectonice, prezenta
glacisurilor spre Apenini, litoral cu
lagune si delta)
Sardinia (regiune muntoasa

alcatuita din granite)
Relieful vulcanic (vulcanii Etna

si Vezuviu)
2.2 Relieful major al Romaniei

Caracteristici:
- varietatea reliefului ( sunt prezente toate tipurile de relief)
- proportionalitatea ( ponderea treptelor de relief este aproximativ egala cca 30%)
- dispunerea simetrica in trepte concentrice (pornind dinspre depresiunea Transilvaniei)
- complementaritatea (alterneaza treptele de relief). Ex:in munti exista depresiuni,
Unitati morfostructurale:
- Unitati de platforma ce constituie fundamentul unitatilor de la exteriorul arcului carpatic (exceptie Dobrogea
Centrala)
- Unitatea de orogen rezultata la contactul intre placile tectonice (valaha, moesica, panonica, transilvana,esteuropeana.). Unitati: Carpatii, Subcarpatii, Depresiunea Transilvaniei, Podisul Mehedinti).
Tipuri de relief:
- Relieful glaciar( circuri, vai, morene) a fost creeat de ghetari in pleistocen si se gasete la peste 1800 m.
- Relieful eolian este reprezentat prin dune de nisip si se gaseste in Campia Carei, Campia Olteniei, Delta Dunarii,
Bepresiunea Brasov
- Relieful vulcanic apare in estul Carpatilor Orientali pe aliniamentul Oas, Gutai , Tibles, Calimani, Gurghiu,
Harghita.dar si sub forma unor maguri (Magura Uroi).
- Relieful carstic apare in zonele de deal/podis ( Podisul Mehedinti, Dobrogei, Subcarpatii Curburii)si munte (flisul
sedimentar din Orientali, Sudul Meridionalilor, Occidentali). Formele de relief sunt :pesterile, cheile, avenurile ,
dolinele s, a.
- Relieful creeat prin eroziune diferentiata este reprezentat prin forme ciudate de tipul coloanelor, babelor, sfincsilor.
Apare in Bucegi (Sfinxul, Babele) , Ciucas(Tigaile Mari), Ceahlau(Panaghia, Caciula Dorobantului, Calimani (12
apostoli), Podisul Somesan (Gradina Zmeilor) s.a.
- Relieful litoral este reprezentat prin lagune (Razim), limanuri (Techiorghiol), faleze , plaje s.a.
Ghid de pregatire
profudegeogra.eu
A.
Carpatii
-se desfasoara intre bazinul Vienei si valea Timocului

-sunt munti tineri
-varietate petrografica
-altitudinea maxima 2544 m in vf Moldoveanu
-varietatea formelor de relief (relief petrografic, carstic, glaciar)
-reprezinta un castel de ape (de aici izvorasc majoritatea rairilor din Romania)
-prezinta etajare bio-pedo-climatica
Carpatii Orientali
Carpatii Meridionali
Carpatii Occidentali
se desfasoara de la granita
cu Ucraina pana la valea Prahovei
altitudinea maxima se
intalneste in muntii Rodnei (2303 m)
prezenta depresiunilor
vulcanice (Oas, Bilbor, Borsec, Ciuc)
varietate petrografica (roci

vulcanice in vest, sisturi cristaline in
centru roci sedimentare in zonele de
flis)
prezenta reliefului glaciar

(Rodnei, Calimani), a reliefui carstic
(Hasmasu Mare, Rodnei), reliefului
vulcanic ( Oas, Gutai, Tibles,
Calimani, Gurghiu, Harghita), a
reliefului ruiniform (Ceahlau, Ciucas)
, reliefului structural (Rarau, Ceahlau
) s.a
se desfasoara intre Valea

Prahovei si Culoarul Timis- Cerna
sunt cei mai inalti munti din

Romania (11 varfuri depasesc 2500
m)
sunt alcatuiti predominant din

roci cristaline dar apar si rocile
calcaroase spre extremitati (Buila,
Piatra Craiului)
dezvoltarea larga a reliefului

glaciar
prezenta unor defilee(Jiu,

Olt)
relief semet reprezentat prin

creste si versanti abrupti
sunt cuprinsi intre Somes (in

nord) si Dunare (in sud)
au altitudini mici
varietate petrografica
fragmentare mare
cei mai populati munti din

Romania
dezvoltarea mare a reliefului

carstic (in Apuseni si muntii
Banatului)
prezenta depresiunilor de tip

golf (Beius) si a depresiunilor
tectonice
Sunt alcatuiti din 3 grupe (nordica,

centrala , sudica)
1) Grupa Bucegi:
Muntii Bucegi (alt max 2505 m,
relief glaciar [lacul Malaesti], relief
ruiniform [Sfinxul, Babele], relief
carstic ( Mecetul Turcesc)
Muntii Piatra Craiului (alt max
2237m, relief carstic, mase de
grohotis, sinclinal suspendat)
Muntii Leaota (alt max 2133m, roci
cristaline)
Culoarul Rucar- Bran (regiune
joasa)
1) Muntii Banatului (muntii Semenic,

Almajului, Aninei, Dognecei, Locvei)
2) Muntii Poiana Rusca
3) Muntii Apuseni (Bihor, Vladeasa,
Gilau, Muntele Mare,Metaliferi,
Trascau, Zarand, Codru- Moma,
Padurea Craiului, Plopis, Meses)
2) Grupa Fagaras:
Muntii Fagaras (alt max 2544 m,
relief glaciar [lacul Balea], cea mai
lunga creasta montana carpatica)
Muntii Iezer (alt max 2462 m)
Muntii din sudul grupei (Cozia,
Ghitu, Frunti)
Depresiunea Lovistei (tectonica)
3) Grupa Parang:
Muntii Parang alt. max. 2519 m,
relief glaciar, relief carstic(Pestera
Muierii)
Muntii Lotru
Muntii Sureanu
Muntii Capatanii
Muntii Candrel
Ghid de pregatire
profudegeogra.eu
4) Grupa Retezat:
Muntii Retezat (alt max 2509 m, aici
se gaseste cel mai adanc si cel mai
extins lac glaciar, cel mai mare
numar de vai glaciare)
Muntii Godeanu
Muntii Valcan
Muntii Tarcu
Muntele Mic
B.
Subcarpatii
- se desfasoara intre valea Moldovei si valea Motrului
- s-au format prin cutarea sedimentelor
- regiune deluroasa aflata la exteriorul Carpatilor
- sunt alcatuiti predominant din roci sedimentare (gresiii marne, argile)
- se prezinta sub forma unor dealuri separate de zone depresionare
Subcarpatii Moldovei
se desfasoara intre valea
Moldovei si valea Trotusului
au un singur aliniament de
dealuri si un singur aliniament de
depresiuni
Subcarpatii Curburii
Trotusului si valea Dambovitei
au 2 aliniamente de dealuri si
2 aliniamente de depresiuni
frecventa mare a alunecarilor
de teren
prezenta vulcanilor noroiosi
(Paclele, Arbanasi) si a focurilor
vii(Andreiasu)
C.
Depresiunea Transilvaniei
inaltimile sunt cuprinse intre 400- 800 m

prezenta stratelor boltite numite domuri (din ele se extrage gaz metan)
prezenta cutelor diapite ( Praid, Ocna Sibiu)
prezenta reliefului structural (cueste)
existenta alunecarilor de teren numite glimee
prezenta unor depresiuni situate la contactul cu muntii (Fagaras, Sibiu)
Subcarpatii Getici
Dambovitei si valea Motrului
au 2 aliniamente de dealuri si
2 aliniamente de depresiune
Subunitati:
Podisul Somesan
Campia Transilvaniei
Podisul Tarnavelor
Dealurile si depresiunile peritrensilvane (Fagaras, Sibiu, culoarul Alba-Iulia Turda; dealurile de la contactul
cu muntii Orientali)
D.
Unitatile de podis
Podisul Moldovei
se suprapune
peste platforma
moldoveneasca si este
alcatuit din roci
sedimentare
dezvoltarea mare a
Ghid de pregatire
Podisul Getic
Podisul Mehedinti
se desfasoara intre
Dambovita si Dunare
raurile au
desfasuraren-s
reprezinta un
piemont
10
este cel mai mic

podis din Romania
este alcatuit din
calcare si roci cristaline
Podisul Dobrogei
Subunitati
Masivul Dobrogei de
Nord
-altitudinea maxima
467 m
-este alcatuit
profudegeogra.eu
predominant din granite dar

apar si calcare
-prezenta sisturilor
verzi in podisul Casimcei
-aparitia
inselbergurilor (zone inalte)
Podisul Dobrogei de Sud
- relief carstic
- strate sedimentare
orizontale asezate
peste un
fundament
precambrian
reliefului structural (cueste)

Subunitati
Podisul Sucevei
Campia Moldovei
Podisul Barladului
Subunitati:
Podisul Candesti
Dealurile Argesului
Podisul Cotmeana
Podisul Oltetului
Dealurile Jiului
Podisul Strehaei
Dealurile de Vest
E.
-
in componenta lor intra roci sedimentare ce s-au asezat peste blocuri cristaline carpatice scufundate
se interpun intre Carpatii Occidentali si Campia de Vest
Campia de Vest
F.
-
existenta a 3 tipuri de campii(piemontane, tabulare, de subsidenta)

creearea de piemonturi si glacisuri la contactul cu dealurile
campiile inalte au un relief alcatuit din glacisuri si piemonturi , iar campiile joase sunt mlastinoase
existenta dunelor de nisip in Campia Carei
Subunitati
Campia Banatului , Campia Somesului, Campia Crisurilor
Campia Romana
G.
-
este cea mai mare unitate de campie din tara noastra

s-a format prin colmatarea lacului cuaternar
pe suprafata ei se intanesc 3 tipuri de campii:piemontane, tabulare , de subsidenta)
prezenta reliefului dezvoltat pe loess in Baragan (crovuri, gavane) si a reliefului dezvoltat pe nisip (dunele de
nisip din campia Olteniei)
prezenta piemonturilor si a glacisurilor in campiile inalte
Subunitati:
Campiile piemontane (Pitesti, Targoviste, Ploiesti, Ramnicului)
Campii de subsidenta( Titu, Buzau, Siret)
Campii tabulare (Vlasiei, Baragan)
Delta Dunarii
H.
-
se gaseste la varsarea Dunarii in mare

relieful este reprezentat prin grinduri fluviale longitudinale,grinduri fluvio-maritime, grinduri continentale s.a
altitudinea maxima este de 12, 4 m
Ghid de pregatire
11
profudegeogra.eu
Clima Romaniei/Clima Europei
3.1 Clima Europei

Europa se desfasoara in cea mai mare parte in climatul temperat , dar in partae de nord apare si climatul rece
3.1.1 Factorii care influenteaza clima

Cresterea latitudinii - prezenta vanturilor de Vest care aduc precipitatii bogate pe tarmurile Oceanului Atlantic. Daca
nu intalnesc bariere montane aceste mase de aer pot inainte si inspre centrul continentului.
Altitudinea - modifica parametrii climatici prin cresterea precipitatiilor, scaderea temperaturii, marirea gradului de
insolatie s. a
Curentii oceanici calzi (curentul Atlanticului de Nord) contribuie la incalzirea tarmurilor pe care la scalda
3.1.2 Tipurile de climat

Tip climat
Unde se gaseste
Climatul
temperatoceanic
apare in vestul
Europei(Franta, Benelux,
Arhipelagul Britanic, V
Norvegiei)
Climatul
temperat
continental
se intalneste in
centrul si estul Europei
devenind cu atat mai
excesiv cu cat inaintam
spre est
se extinde peste
peninsulele din sudul
Europei (din Portugalia
pana la Bosfor)
se intalneste in
muntii ce depasesc 2000
de m
-caractrerizeaza
Europa Nordica (partae de
n)
Climatul
mediteranean
Climatul
montan
Climatul
subpolar
Caracteristici
iernile sunt blande (cu temperaturi deseori peste 0 grade
Celsius) iar verile sunt racoroase
temperaturile medii iarna scad de la 8 grade (in Sud) la -1
grad Celsius (in nord), iar in timpul verii de la 22 de grade in S la 15
grade Celsius in Nord
precipitatiile sunt bogate ( din cauza vanturilor de vest) si
sunt cuprinse intre 800-1000 mmm
frecventa ridicata a fenomenului de ceata
amplitudine termica mica
bat vanturile de vest
este supus maselor de aer nordice si continentale
precipitatiile scad odata cu inaintarea spre est
precipitatii medii anuale 500-600 mm
are 2 anotimpuri
verile sunt calde si secetoase iar iernile sunt blande
temperatura medie in luna ianuarie este cuprinsa intre 5-10
grade Celsius, iar in iulie intre 20-25 de grade Celsius
precipitatiile cresc odata cu altitudinea, temperaturile scad,
nebulozitatea creste
rece aproape tot anul cu veri scurte si precipitatii reduse
precipitatiile cad predominant sub forma de zapada
actioneaza vanturile polare
precipitatiile medii anuale sub 500 mm
3.1.3 Principalele vanturi din Europa
Vanturile polare sunt specifice Europei Nordice si sufla dinspre maximile polare spre minimele subpolare.
Deoarece transporta mase de aer reci, acestea provoaca deseori ingheturi in perioadele calde ale anului.
Vanturile de Vest bat intre 40-60 grade latitudine nordice si sudica. Caracteristica principala a acestor vanturi
e reprezentata de precipitatiile bogate aduse pe coastele vestice ale continentelor.
Foehnul este un vant cald si uscat ce apare in Alpi si Carpati. Se formeaza atunci cand o masa de aer cu un
continut oarecare de umezeala escaladeaza un lant montan. Prin ascensiune aerul se va raci dand nastere
fenomenului de condensare si vor aparea precipitatiile. Cand va trece de culmea montana aerul ramas fara umiditate
devine uscat si se incalzeste.
Bora apare pe litoralul Marii Adriatice si se formeaza prin acumularea aerului rece in spatele Alpilor Dinarici
urmata de prabusirea lui spre tarmurile calde ale Adriaticii. Cele mai mari viteze se intalnesc in lantul muntos Velebit
din Croatia.
Ghid de pregatire
12
profudegeogra.eu

Suhoveiul este un vant cald si uscat ce bate dinspre Asia Centrala spre Estul Europei.
Leveche reprezinta denumirea din bazinul mediteranean a vantului Siroco (vant cald si uscat ce se formeaza
in nordul Africii)
3.2 Clima Romaniei

3.2.1 Factorii care determina clima
Circulatia maselor de aer
Din vest pe teritoriul tarii noatre patrund masele de aer vestice umede si cu valori de temperatura moderata
Din nord si nord-vestul Europei vin mase de aer polare ( reci si umede).
Din estu continentului vin mase de aer uscat si rece iarna si calde vara.
Dinspre Marea Mediterana patrund pe teritoriul tarii mase de aer cald si umed.
Desfasurarea Carpatilor impune un climat mai racoros si umed in vest si un climat mai uscat si cald in sud si sudest.
Altitudinea influenteaza parametrii climatici.
Prezenta Marii Negre influenteaza climatul de pe litoral prin aparitia brizelor si prin impunerea unei umiditatii mai
accentuate.
3.2.2 Etajele de clima

Climatul de
munte
Climatul de
dealuri
Climatul de
campie
Climatul de
delta
se intalneste in regiunile ce depasesc 800 de m

temperaturi medii anuale cuprinse intre 7 grade Celsius (la poale) si 0 grade pe culmile
montane
precipitatiile sunt cuprinse intre 800 de mmm( la baza muntelui) si 1200 mm ( pe crestele
montane)
se desfasoara intre 300-800 m
climat de dealuri joase ( 200-500m)
temperatura medie anual: 10C - 8C
precipitaii medii anuale, 500mm- 600mm/an
climat de dealuri nalte (500-800m)
temperature medie anual 8C
precipitaii medii anuale, 600mm- 700mm
sub 300 m
temperaturi medii anuale de 10-11 grade Celsius
precipitatii 400-500 mm
iarna se inregistreaza geruri iar vara secete
este cald si arid cu precipitatii de cca 400 de mm
3.2.3 Influentele climatice de pe teritoriul Romaniei

Influentele submediteraneene apar in Banat si sud-vestul Olteniei.
Influentele oceanice apar in vest si in centrul tarii.
Influentele de ariditate se regasesc in mare parte din podisul Moldovei, estul campiei Romane si in Dobrogea.
Influentele scandinavo-baltice apar in Maramures si Podisul Sucevei.
Influentele pontice se resimt pe litoral.
3.2.4 Vanturi neperiodice din Romania

Crivatul- sufla in sudul Moldovei si Campia Romana in toate anotimpurile. O ramificatie a lui patrunde peste culmea
Nemirei (Carpatii Orientali) in depresiunea Brasov unde poarta numele de Nemira.
Austrul vant uscat ce sufla cu precadere vara in vestul campiei Romane si sudul Campiei de Vest.
Cosava apare in sud vestul tarii (Defileul Dunarii).
Baltaretul se formeaza in baltile Dunariii si sufla spre Baragan.
Ghid de pregatire
13
profudegeogra.eu
Vantul Mare este un vant de tip foehn ce bate iarna tarziu si primavara devreme in depresiunile Fagaras si Sibiu.
Munteanul vant local ce apare in zonele sudice ale Carpatilor Orientali.
Vantul Negru vant fierbinte si uscat ce are efecte nefavorabile pentru culturile agricole. Se intalneste cu precadere in
Dobrogea Sudica.
Hidrografia Romaniei/Hidrografia Europei
4.1 Hidrografia Europei

Factorii care influenteaza hidrografia Europei:
-
relieful
configuratia tarmurilor
factorii climatici
solurile
Alimentarea raurilor poate fi :

Nivala (din zapezi)
Pluviala (din ploi)
Nivo-pluviala (din ploi si zapezi)

Subterana
Tipuri de scurgere :
Tipul vestic caracterizeaza raurile din climatul temperat oceanic. Ca urmare a precipitatiilor mai
abundente raurile au un debit bogat tot timpul anului si prezinta un maxim iarna.
Tipul Central (continental) caracterizeaza raurile ce se varsa in Marea Baltica si Marea Neagra.
Ingheata iarna ( debite mici) si au debite mari primavara ( ape mari de primavara ce produc viituri)
Tipul estic este specific raurilor ce se varsa in Marea Caspica
Tipul Sudic caracterizeaza raurile ce se varsa in Marea Mediterana. Raurile au debite bogate iarna si
mici vara
Clasificarea raurilor dupa modul de varsare:

- rauri ce se varsa prin delte (Ebro, Tibru, Arno, Volga,Dunare, Vistula)
- rauri ce se varsa prin estuar (Sena, Tamisa ,Elba, Garonne)
Lacurile Europei
Clasificarea lacurilor dupa modul de formare:
- glaciare creeate de ghetarii de calota (Ladoga, Onega, Vaanern)
- glaciare creeeate de ghetari montani (Como, Maggiore, Garda, Celor Patru Cantoane, Geneva)
- lacuri tectonice (Balaton)
- lacuri vulcanice (Albano in Italia, Sf Ana in Carpati, Nemi in Masivul Central Francez)
- lacuri de tip laguna (Zuider)
- lacuri carstice (in Dolomiti, Dinarici)
4.2 Hidrografia Romaniei

4.2.1 Raurile Romaniei
Prezinta in timpul iernii debite minime; primavara ca urmare a topirii zapezilor au loc cresteri ale debitelor
insotite de viituri; vara din cauza temperaturilor ridicate debitele se reduc. Debitele pot varia si in functie de
marimea bazinului hidrografic si unitatea de relief traversata .
Reteaua de rauri a Romaniei este impartita in 5 grupe.
- Grupa de vest ce are drept colector raul Tisa
- Grupa de sud-vest are colector principal fluviul Dunarea
- Grupa de Sud colector principal Dunarea
- Grupa de Est colector principal Siretul si Prutul
- Grupa raurilor dobrogene se varsa in Marea Neagra
Superlative (Dintre raurile interne, exceptie fluviul Dunarea)
Ghid de pregatire
14
profudegeogra.eu
raul cu cel mai mare bazin hidrografic este Siret

raul cel mai lung din Romania este Muresul (803 km)
raul cu cel mai mare debit este Siret (debit mediu multianual de peste 225 mc/s la vrsare)
raul cu cele mai multe hidrocentrale este Olt
4.2.2 Lacurile Romaniei

Ocupa o suprafata de 1,1% din suprafata Romaniei.
Lacuri naturale
Lacuri de munte
Lacuri din deal si
podis
Lacuri din campie
Lacuri glaciare: Balea (Fagaras), Bucura (Retezat), Malaesti(Bucegi)

Lacuri vulcanice: Sfanta Ana (Masivul Ciomatu din Carpatii Orientali)
Lacuri de baraj natural(Lacul Rosu)
Lacuri saline ( Telega, Slanic, Ocnele Mari, Ocna Dej, Ocna Sugatag)
Lacuri pe gips (Nucsoara din judetul Arges)
Lacuri situate intre valurile de alunecare
Limane fluviale (Mostistea Pe Dunare, Snagov pe Ialomita)
Limane maritime (Techirghiol in Dobrogea)
Lagune ( Razim)
Lacuri artificiale
Lacuri de agrement (Herastrau)
Iazuri in Campia Transilvaniei, Campia Moldovei si Campia de Vest
Benturi ( lacuri amenajate de populatie pentru pastrarea apei) in podisul Getic
Lacuri de acumulare (Vidraru pe Arges, Stanca- Costesti pe Prut, Ciunget pe Lotru, Izvorul Muntelui pe Bistrita
s.a)
Superlative:
- cel mai adanc lac glaciar este Zanoaga (29 m) din Retezat
- cel mai mare lac glaciar dupa suprafata este Bucura (10 ha) din Retezat
- cel mai adanc lac din Romania este Vidraru (150m)
- cel mai mare lac din Romania este Razim
4.2.3 Marea Neagra

-
suprafata 413 490 km patrati

reprezinta un rest din Marea Sarmatica
este o mare continentala ce face legatura cu oceanul Planetar prin stramtorile Bosfor si Dardanele
are curenti circulari determinati de vant si o mareescazuta (sub 10 cm)
salinitate 16-17 la mie pana la 22 la mie in etajul inferior
tarmul are putine sinuozitati
la adancimi mari exista un strat de hidrogen sulfurat ce nu permite existenta vietii
are importanta economica (tarile riverane stabilesc relatii comerciale, zacaminte de petrol si gaze in
partea de nord-vest, importanta tuiristica, importanta geopolitica si strategica)
4.2.4 Dunarea
-
are o lungime de 2860 de km (al doilea ca lungime din Europa)

Traverseaza 10 tari si 4 capitale ( Viena, Budapesta, Bratislava, Belgrad)
Izvoraste din muntii Padurea Neagra si se varsa in Marea Neagra prin delta
este cel mai important rau al Europei datorita sistemului de legaturi economice pe care il realizeaza
Pe teritoriul Romaniei Dunarea strabate 1075 de km si prezinta 4 sectoare ( Defileul Bazias - Gura
Vaii; Gura Vaii-Calarasi; Calarasi-Braila;Braila- Marea Neagra)
Invelisul biopedogeografic in Romania si Europa
Acest invelis se compune din 3 elemente: vegetatie animale, soluri.
Ghid de pregatire
15
profudegeogra.eu
5.1 Zonele bio-pedogeografice din Europa

Zona arctica si
de tundra
Zona taigalei
Zona padurilor
de foioase si de
amestec
Zona stepei
Zona
mediteraneana
Zona de
semidesert
se intalneste pe o fasie restransa intre Capul Nord si muntii Ural

vegetatia prezinta adaptari la temperaturile scazute (talie mica) si este reprezentata
prin salcie pitica, mesteacan pitic, specii de muschi si licheni
solurile sunt subtiri, slab formate, de tip scheletic. Apar spodosolurile
fauna: urs polar, foca, vulpe polara s.a
ocupa Nordul Europei si se intinde din Scandinavia pana la muntii Ural (pana la
latitudinea oraselor Stocholm, Sankt Petersburg)
specii: brad, pin, molid, larice, zada.In locurile mlastinoase apar specii hidrofile
(papura, stuf)
solurile sunt podzolice (acide), soluri turboase in zonele mlastinoase
animale:ras, castor, urs brun
partea central-vestica a continentului
padurile de fag se intalnesc in zonele mai umede (vest), iar padurile de stejar
prefera zonele cu temperatura mai ridicata (sud). Cele 2 specii predominante de
arbori se pot gasi in asociatie cu teiul, frasinul, carpenul, artarul , ulmul s.a
caracterizeaza regiunile cu climat secetos din estul Continentului(ierburi mai inalte
in pusta ungara, urmeaza Baraganul si Dobrogea, Stepa Pontica si cea caspica).
Izolat stepa apare si in ppeninsula Iberica
specii de plante: pir, negara, colilie, paius
specii de animale: harciog , popandau
soluri:cernoziomuri
cuprinde bazinul Marii Mediterane
din cauza faptului ca civilizatia umana s-a dezvoltat de timpuriu in aceste zone
mare parte din paduri au fost defrisate rezultand astfel pe locul fostelor paduri
asociatii forestiere de tipul maguis, garigga si friggana
Specii de plante: stejar vesnic verde, stejar de pluta, laur, cimbru, mirt
Soluri:terra rosa
Fauna:vipere, scorpion, sacal, broasca testoasa
situata in nordul marii Caspice
5.2 Zonele bio-pedogeografice din Romania

Zona stepei
Zona
silvostepei
Zona de
padure
Zona
subalpina
Zona alpina
Ghid de pregatire
Se intalneste in sud-estul tarii (Baragan, Dobrogea, Campia Siretului Inferior)

Climat cu veri fierbinti si ierni geroase
Vegetatia: colilie, negara, paius (mare parte inlocuita cu cereale sau pajisti)
Soluri:cernoziomuri
Apare in Campia Moldovei, sudul podisului Barladului,sectoare din Campia Romana
( cu precadere in partea de sud ), mare parte din Campia de Vest)
Din cauza climatului mai umed (spre deosebire de stepa) aici formatiunile specifice
zonei de stepa se imbina cu palcuri de paduri
Specii de plante:stejar pufos, cer, stejar brumariu
Soluri din categoria molisoluri
Se desfasoara din zona de campie pana la altitudini de 1600 de m in Orientali si
1800 de m in Meridionali
Exista mai multe etaje de vegetatie repartizate astfel:
Etajul stejarului(sub 500 de m);soluri de tip brun roscate
Etajul fagului (500-1200m); soluri din clasa cambisoluri
Etajul coniferelor (1200-1800m);soluri din clasa spodosoluri
Se desfasoara intre 1800-2000 m
Specii de plante:afin, merisor, paius, zambru, jneapan, ienupar
Soluri brun acide
Peste 2000 de m; soluri brun acide, ierburi
16
profudegeogra.eu
Resursele naturale ale Europei/Romaniei
6.1 Resursele naturale ale Europei

Resursele hidrologice (apa dulce, hidroenergie, ape minerale, termale s.a)
-
hidroenergia este dezvoltata in arealele montane ((Norvegia, Italia), pe fluviile mari din Europa de Est
(Nipru, Volga) dar si pe Dunare
ape geotermale se gasesc in Islanda, Ungaria, zonele vulcanice mediteraneene s.a
energia mareica (vestul Frantei)
resursele de apa au o distributie neuniforma fiind mai bogate in nordul continentului si mai sarace in
sud
Resursele de sol
-
cea mai avantajata este regiunea temperata cu soluri cernoziomice (Campia Est-European, campia
Romana s.a)
solurile sunt folosite pentru culturi in zonele de campie si dealuri sau pentru pasuni in zonele montane
Resursele biosferei
-
padurile ocupa in Europa 31%, procentul fiind mai mare in Finlanda si mai scazut in Anglia sau tarile
mediteraneene
Resursele de subsol
Carbunii superiori (bazinele Donbass, Peciora, Saar, Petrosani s.a)
Carbunii inferiori (Cehia,Germania, Serbia)
Petrol si gaze (Anglia , Norvegia, Olanda, Danemarca s.a)
Minereu de fier in Suedia (Kiruna); Franta (Lorena) s.a
Minereuri neferoase
-bauxita(litoralul Marii Adriatice, Franta)
-aur ( Rusia, Romania, s.a)
-Uraniu (Podisul Boemiei, Apuseni, s.a)
-
6.2
Resursele naturale ale Romaniei

Carbunii
-lignitul se extrage din Podisul si Subcarpatii Getici
-huila se extrage din depresiunea Petrosani, Muntii banatului s.a
Carbunele brun se extrage din bazinul Comanesti, Brad s.s
Petrolul
-
se extrage din Campia Romna, Podisul Getic, Subcarpatii Getici, Subcarpatii Curburii , Sbcarpatii
Moldovei, Dealurile si Campia de Vest
Gazele naturale
principalul areal de extractie este reprezentat prin podisul Transilvaniei
Minereu de fier in Poiana Rusca
Minereuri neferoase in nordul Orientalilor, Apuseni
Minereuri auro-argintifere in Apuseni
-
Ghid de pregatire
17
profudegeogra.eu
Elemente de geografie umana ale Europei si Romaniei
7.1 Harta politica a Europei

Clasificarea statelor europene se poate face dupa:
-marime (state mici:Andora, Vatican, Luxembourg; state mari Rusia)
-localizare (state situate in Europa Vestica, situate in Europa Estica s.am.s)
-dupa forma de guvernamant (monarhii:Belgia, Danemarca, Anglia; republici: Romania s.s)
- state federale: Germania, Austria; state unitare:Franta
-dupa forma (alungite, poligonale)
- primele state apar in mileniile VI-V ih si s-au axat pe activitate pastorala sau
Harta
comerciala
politica a
- aparitia primului regat antic (micenian) si expansiunea grecilor in spatiul
Europei in
mediteranean
prioada
- aparitia imperiului roman si destramarea lui in anul 395 (Imperiul Roman de Apus si
antica si
Imperiul Roman de Rasarit)
- perioada primelor migratii din stepele asiatice (sec III-VI). Mai cunoscute sunt cele
medievala
ale gotilor , ostrogotilor, hunilor s a m d
- migratiile din sec VI-X(ungurii, arabii, slavii, bulgarii, avarii s.a)
- dupa sec 8 se remarca expansiunea araba in Sudul Europei, iar in sec XIII apare
imperiul otoman
- marile descoperiri geografice
- aparitia pe harta politica a lumii a unor mari puteri ( Imperiul Rus, Romano-German,
Perioada
Regatul Frantei, Imperiul Habsburgic s.a)
moderna
- expansiunea Frantei sub conducerea lui Napoleon (Sec XIX)
(1648-1917)
Perioada
interbelica
(1917-1940)
Perioada
1944-1989
Perioada
dupa 1989
dezbinarea unor imperii dupa primul razboi mondial (Rus, Austro-Ungar, Otoman) si
castigarea independentei pentru unele state (Austria, Finlanda, Cehoslovacia,
Romania s.a)
- aparitia comunismului in Rusia
Europa prezinta acum 2 zone separate de cortina de fier. Europa Vestica aflata
sub influenta SUA si Europa Estica aflata sub Influenta U.R.S.S)
-
caderea comunismului
divizarea Iugoslaviei, URSS si Cehoslovaciei
reunificarea Geermaniei
-aparitia de noi state (Kosovo, Muntenegru)
tendinta de a include in cadrul Europei si alte state situate in zona Caucazului
(Azerbadjan, Georgia, Armenia)
7.2 Romania stat al Europei

Evolutia teritoriului romanesc
-
intemeierea coloniilor grecesti la Marea Neagra in secolele VII-VI IH (Istria, Tomis, Calatis)
aparitia primului stat dac condus de Burebista urmat de statul dac al lui Decebal (sfarsitul sec I dupa
Hristos)
ocuparea unei bune parti din Dacia de catre romani (105-106) si apatitia oraselor romane (Apulum,
Potaisa,Dierna s.a)
invazia popoarelor migratoare in sec VI( slavii, urmati de goti , huni)
aparitia ungurilor in Transilvania (sec IX-X)
unirea tarilor romane in anul 1600 sub conducerea lui Mihai Viteazu
1859 Unirea Principatelor Romane facuta de Alexanru Ioan Cuza
1918 infaptuirea Romaniei Mari
pierderea unor teritorii in urma Pactului Ribentrop Molotov
instaurarea influentei rusesti dupa cel de al doilea razboi mondial
caderea comunismului in 1989
Ghid de pregatire
18
profudegeogra.eu
este membru NATO din 2004 si membru UE din 2007
Populatia si caracteristicile ei geodemografice
8.1 Populatia Europei

Numarul locuitorilor si densitatea populatiei
-
evolutia demografica a continentului a fost lenta din sec 3 pana in 1759 ( ca urmare a epidemiilor,
sistemului sanitar precar, invazii, razboaie s.a) si accelerata dupa (ca urmare a revolutiri industriale,
descoperiri vaccinurilor, cresterea randamentului utilizarii terenurilor s.a)
in anul 1759 erau 140 de milioane locuitori. In anul 1900 populatia a ajuns la 408 milioane locuitori,
dupa care a urmat aproape o dublare pana in zilele noastre.
populatia este de 711 milioane locuitori aproximativ 12% din populatia Terrei
densitatea medie este de 68 de loc/km patrat, dar exista state in care densitatea poate ajunge la 1700
de loc/ km patrat-Vatican- (din cauza suprafetei mici) si state in care densitatea este de doar 2 loc/ km
patrat-Islanda-(din cauza reliefului accidentat, climei aspre, platourilor vulcanice). Cea mai mare
densitate o are Statul Monaco (peste 16000 loc/km patrat)
majoritatea populatiei traieste in mediul urban ( in Europa Vestica ponderea populatiei urbane este de
cca 80%)
este continentul unde se inregistreaza cea mai mare durata medie a vietii (75 de ani)
sporurile natural si migratoriu sunt in principal negative
Mobilitatea populatiei
-
fluxurile migratorii se indreapta dinsre estul Europei spre vestul Europei

exista si un flux migratoriu dinspre alte continente (Africa, Asia)
Structurile demografice:
Populatia Europei adaposteste un mozaic de un de popoare in care se vorbesc 128 de limbi si dialecta se scrie
cu 4 alfabete (latin, grec, chirilic si arab)si se practica mai multe religii.
Popoarele Europei
-
romanice (italieni, spanioli, portughezi, francezi, romani)

germanice(germani, englezi, olandezi, suedezi, danezi, islandezi_
slave (rusii,bulgarii, polonezii s.a)
alte popoare (ungurii,albanezii, finlandezii)
Religiile Europei
Catolicismul in vestul Europei, protestantism in Nord si Arhipelagul Britanic, ortodoxism in est.
8.2 Populatia Romaniei

Numarul populatiei si evolutia numerica
-
sec 2 IH Strabon estima populatia la aproape un milio locuitori

primul mileniu a avut o evolutie lenta la sfarsitu sec XIII existand putin peste 2 milioane locuitori
sec XIX populatia a ajuns la 10 milioane locuitori (in anul 1891)
intr-un singur secol populatia Romaniei se dubleaza ajungand la un maxim de 23 de milioane in1989.
Cresterea masiva a populatiei a avut loc dupa anul 1948 ( erau atunci cca 15 milioane locuitori) din
cauza politicilor pronataliste
dupa 1989 populatia a inceput sa scada ca urmare a sporului natural negativ si a migratiilor
in prezent numarul romanilor care traiesc in afara granitelor tarii este apreciat la cca 10 milioane
locuitori (Republica Moldova, Peninsula Balcanica, Italia, Spania s.a)
in prezent Romania numara cca 21, 7 milioane locuitori
Repartitia si densitatea populatiei

-
densitatea medie este de cca 100 de locuitori/ km patrat cu valori mai mari in zonele de campie si
podis, unele depresiuni sau zone cu un spor natural mare si mai scazute in zona montana , Dobrogea
si Delta Dunarii.
judetul cu cea mai mare densitate este Prahova (185 loc/km patrat) iar judetul cu cea mai mica
densitate este Tulcea (cca 32 loc/km patrat)
Ghid de pregatire
19
profudegeogra.eu
Structura populatiei Romaniei
Structura etnica
-
romani 89,5%
maghiari 6,6% (majoritari in Harghita si Covasna)
romi 2,5%
germani 0,3% (sudul Transilvaniei si Banat)
ucrainieni ruteni 0,3 %
turcii si tatarii 0,3% (Dobrogea)
Structura confesionala
-
Ortodocsi 89,8%
Catolici 5,6% (prezenti mai ales in Transilvania)
Protestanti 6,7% (Transilvania, Banat)
Structura pe grupe de varsta

-
Romania se confrunta cu fenomenul de imbatranire a populatiei din cauza sporului natural negativ si
din cauza cresterii duratei medii de viata. In prezent valoarea este de 71,3 ani.
Romanii din afara granitelor tarii

-
peste 4 milioane traiesc la est si nord de Prut

la sud de Dunare (aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii)
cca 1 milion de romani in SUA
Sistemul de orase al Europei si Romaniei
9.1 Sistemul de orase din Europa

Datorita faptului ca Europa este un continent bogat mare parte din cont5inent este urbanizata. Fac totusi
exceptie unele tari sarace precum Albania sau Republica Moldova unde predomina populatia rurala.
Evolutie istorica
Orasele grecesti (Atena , Corint, Marsilla, Histria, Siracuza) rau orase cetati inconjuratea de ziduri, si
construite de regula pe o inaltime . Purtau numele de acropole.
Orasele romane (Roma, Londra, Paris, Viena s.a) erau prevazute cu forumuri, amfiteatre, terme si alte
constructii specifice arhitecturii romane
Orasele medievale( Sevilla, Anvers, Amsterdam, Bruges, Cracovia, Budapesta) oarse cetati inconjurate de
ziduri cu strazi inguste.. Aveau functii comerciale si mestesugaresti.
Orase din epoca moderna ( Manchester, Liverpool)
Megalopolisurile din Europa:

Megalopolisul englez are cca 33 de milioane locuitori si cuprinde orasele: Londra,Birmingham, Manchester,
Liverpool, Nothingham, Leeds s.a
Megalopolisul german dezvoltat in jurul conurbatiei Rhin Rhur. Are cca 25 de milioane locuitori. Principalele
orase sunt: Stutgart, Koln, Frankfurt s.a
Megalopolisul olandez are cca 10 milioane locuitori, principalele orase fiind Amsterdam, Rotterdam, Haga s.a
Clasificarea oraselor dupa functie

Orase cu functie comerciala (Anvers, Lion)
Orase cu functie industriala (Birmingham, Liverpool)
Orase cu functie financiara (Zurich)
Orase cu functie portuara (Rotterdam)
Ghid de pregatire
20
profudegeogra.eu
9.2 Sistemul de orase din Romania

Orase intemeiate de
greci
Orase aparute in
epoca romana
Orase aparute in
epoca medievala
Clasificarea oraselor dupa vechime

Histria (disparut), Tomis(Constanta), Callatis(Mangalia
Apulum (Alba Iulia), Ampellum (Zlatna), Drobeta (Drobeta Turnu Severin),Napoca (Cluj
Napoca),Potaisa (Turda),
orasele targuri (Targu Jiu, Targu Frumos, Targu Neamt)
orasele cetat (Sighisoara, Timisoara, Brasov)
orasele capitala (Curtea de Arges, Siret, Suceava, Campulung)
Generatia oraselor
Orasele aparute datorita dezvoltarii industriei, agriculturii si transporturilor.
capitaliste
Orasele au aparut acum fie datorita mineritului (Anina), industriei (Hunedoara),
transporturilor (Pascani) , agriculturii (Alexandria) sau turismului ( Vatra Dornei)
Orasele socialiste
In aceasta epoca numarul oraselor a crescut vertiginos din cauza declararii incorecte la
rangul de asezare urbana a unor localitati ce nu indeplineau conditiile de asezare
urbana.
Clasificarea oraselor dupa marime
- orase mici ( sub 25000 de locuitori)
- orase mijlocii (intre 25.000 si 100000 locuitori)
- orase mari (intre 100000 si 400000 locuitori)
Principalele orase din Romania

Bucuresti
Iasi
Timisoara
Brasov
Craiova
capitala tarii, cel mai important centru administrativ, universitar si cultural

cel mai insemnat nod de transport ( pornesc de aici 8 magistrale feroviare)
singurul oras cu metrou din Romania
sediul Presedentiei (Palatul Cotroceni)
obiective turistice (Palatul Parlamentului, Palatul Cotroceni, Gradina Botanica, Parcul
Herastrau , Arcul de Triumf s.a)
are cca 2 milioane locuitori
cel mai mare oras din estul tarii
obiective turistice (Palatul Alexandru Ioan Cuza,Palatul Culturii, Biserica Trei Ierarhi
oras situat pe raul Bega
este cel mai mare din vestul tarii
este un oras medieval
obiective turistice (Catedrala Ortodoxa, Stadionul Dan Paltinisanu s.a)
cel mai mare centru urban din regiunea montana a tarii
important centru turistic
obiective turistice (Biserica Neagra)
important centru industrial (tractoare, rulmenti)
este situat pe raul Jiu
centru industrial (auto)
10 Activitatile economice in Europa si Romania

10.1 Industria Europei
Industria
extractiva
Ghid de pregatire
Petrol - In Europa de Est cele mai mari rezerve de petrol le are Federati Rusa (regiunea VolgaUral;Bazinul Peciora; bazinul Moscovei; zona muntilor Ural). In Europa de Vest zacaminte
importante de petrol se gasesc in Anglia, Norvegia (ambele cu exploatari in marea Nordului) .
Gazele naturale se exploateaza in cantitati mari in Rusia, Anglia , Olanda (Groningen)
Carbunii - Mari rezerve de carbune se intanesc in estul Europei in Ucraina (bazinul Donet);
Rusia. In centrul Europei bazine carbonifere sunt in Germania (Saar), in Cehia (OstravaKarviana), Polonia (Silezia Superioara). Vestul Europei nu mai extrage carbune ca in trecut dar
21
profudegeogra.eu
Industria
energetica
Industria
constructoare
de masini
Industria
electronica si
electrotehnica
Industria
chimica
Industria
alimentara
se mai gasesc bazine in Anglia (Yorkshire) sau Franta (Pas de Calais).

Minereul de fier - Ucraina (Krivoi-Rog), Suedia (Kiruna, Gallivare), Franta (Lorena) s.a
Prelucrarea acestor resurse se face fie in porturi (Rotterdam, Amsterdam, Hamburg) fie in
apropierea resursei.
Energia electrica se poate obtine in hidrocentrale (larg raspandite pe raurile din estul Europei si
in zonele montane din Europa); in centrale atomoelectrice(Franta-59 de reactoare, Rusia-31 de
reactoare, Marea Britanie- 23); cu ajutorul centraleleor maremotrice (Le Rance-Franta); cu
ajutorul centralelor solare (Odeillo); prin intermediul centralelor geotermice (Italia, Islanda), sau
prin termocentrale (in tarile bogate in resurse).
Industria auto:
Germania (Audi, Wolswagen, Audi, BMW s.a)
Marea Britanie (Rolls-Royce, jaguar)
Spania ( Seat)
Suedia (Volvo)
Italia (Fiat, Ferari)
Industria constructoare de avioane:
Rusia (Tupolev)
Franta (Air Bus, Concorde)
Este bine reprezentata in tarile dezvoltate din punct de vedere economic (Germania, Suedia,
Finlanda, Olanda, Marea Britanie).
Mari producatori mondiali in acest domeniu sunt Germania, Elvetia, Rusia.
Industria vinului (Franta Italia), branzeturilor (Italia), ciocolatei (Elvetia).
Regiuni industriale din Europa:

Regiunea Midlands (Anglia) compusa din orasele Birmingham, Manchester, Liverpool, s.a
Nord estul Frantei (Lorena)
Nordul Italiei ( triunghiul industrial Milano-Torino-Genova)
Regiunea Centrala a Moscovei
Regiunea Volga-Ural
10.2 Industria Romaniei

Industria
extractiva
Industria
energetica
Industria
constructoare
de masini
Industria
Ghid de pregatire
Huila se exploateaza din bazinul Petrosani, Subcarpatii Getici, Bazinul Somesan

Lignit se extrage din bazinul Motru-Rovinari
Petrol si gaze naturale se gasesc predominant in zona subcarpatica, in zona de campie si in
platforma Marii Negre.Cele mai importante rafinarii sunt in zona prahoveana (Brazi, Ploiesti,
Campina); in Dobrogea (Navodari);in Moldova(Darmanesti , Onesti);in Bihor (Suplacu de
Barcau)
Minereuri feroase se extrag din Apuseni, muntii Banatului, muntii Harghita , importante centre
siderurgice existand la Galati, ResitaTargoviste, Otelul Rosu s.a)
Minereuri neferoase se extrag din Apuseni si Carpatii Orientali
-predomina energia electrica obtinuta in termocentrale - Cele mai importante sunt Turceni
(cea mai mare din tara),Rogojelu s.a.
-hidrocentralele - Cea mai mare hidrocentrala este Portile de Fier I (2100 mw). Alte
hidrocentrale importante sunt Ciunget (pe Lotru), Vidraru (pe Arges), Izvorul Muntelui (pe
Bistrita) s. a. Cel mai amenajat rau din punct de vedere hidroenergetic este Oltul.
-locomotive se fac la Resita, vagoane la Arad; autoturisme la Craiova si Pitesti, nave maritime la
Constante, aparate de zbor la Brasov; utilaj minier la Petrosani.
Medicamente (Biofarm Bucuresti, Antibiotice Iasi)
Produse cosmetice(Norveea-Brasov;Farmec-Cluj Napoca)
22
profudegeogra.eu
chimica
Coloranti si vopsele(Policolor Bucuresti,Azur Timisoara)

Ingrasaminte chimica (Azomures)
10.3 Agricultura Europei

-
Agricultura Europei se caracterizeza printr-un grad ridicat de modernizare, ce da o productivitate

ridicata.
Clima este cea care influenteaza cultivarea principalelor tipuri de cultura. Astfel in sudul continentului se
cultiva plante ce au nevoie de multa caldura si lumina ( Lamai, portocal, maslin, mandarin). In Europa
de est se cultiva grau, porumb si floarea soarelui iar in Europa Vestica se cultiva orzul, ovazul si
secara.
Rusia detine locul 1 in Europa la numarul de bovine;Marea Britanie detine suprematia la numarul de
ovine; iar la porcine locul I este detinut de Germania.
10.4 Agricultura Romaniei

Cultura plantelor
- Graul se cultiva in zonele de campie
- Porumbul se cultiva atat in campie cat si in zonele mai inalte (dealuri, podisuri)
- Cartoful se cultiva in depresiunile intramontane
- Marul si parul se cultiva in Subcarpatii Getici, Podisul Somesan s.a
- Viticultura (Subcarpatii Curburii, Podisul Moldovei s.a)
Cresterea animalelor
- bovinele se cresc in regiunile mai inalte (Maramures, Podisul Moldovei)
- ovinele se cresc in regiunile montane si colinare
- porcinele se cresc in Banat, Estul Campiei Romane s.a
11 Transporturile in Europa si Romania

11.1 Transporturile in Europa
Transporturile feroviare
-
Lungimea cailor ferate in Europa este de aproximativ 400 000 de km

Tarile cu cea mai mare densitate a cailor ferate sunt: Belgia, Germania, Cehia
Existenta unor trenuri de mare viteza (TGV) si a unor trenuri de lux (Orient Express)
Europa este traversata de magistrale feroviare pe directia E_V si N_S
Pentru a depasi unele obstacole naturale s-au construit tuneluri in unele zone (MuntiiAlpi, Carpati s.a)
Transporturile rutiere
-
cele mai mari densitati ale retelei rutiere se intalnesc in vestul Europei (199,7 km/ 100 de km patrati)
continentul Europa se plaseaza pe locul 2 in lume in ceea ce priveste lungimea autostrazilor
prima autostrada europeana s-a realizat intre Berlin si Munchen
autostrade in Europa (Autostrada Rhinului, Autostrada da Fiori, Autostrda del Sole
Germania detine 12000 de km de autostrada, Franta cca 10000 de km,Italia 6500 de km
Transporturile maritime
-
Porturi importante : Rotterdam (cel mai mare), Anvers, Hamburg, Londra, Marsilla
Transporturile fluviale
-
Rusia(impreuna cu partea asiatica) are cea mai mare retea navigabila de pe glob(102000 km) din care
17.000 de km canale
Alte artere fluviale(Rhinul- cel mai mare trafic; Dunarea, Sena)
Porturi fluviale (Duisburg-cel mai mare, Basel, Frankfurt,, Koln,Strasbourg)
Existenta unor canale ce fac legatura intre rauri (Dunare-Main-Rhin)
Transporturile aeriene
Ghid de pregatire
23
profudegeogra.eu
cele mai importante aeroporturi sunt: Heathrow (Londra), Charles de Gaulle (Paris), Leonardo Da Vinci
(Roma), Schipol (Amsterdam)
11.2 Transporturile in Romania

Transporturile feroviare
-
reteaua feroviara cuprinde 9 magistrale
Transporturile rutiere
-
cea mai mare densitate a drumurilor se inregistreaza in jurul Bucurestiului si in judetul Prahova
existenta a doua autostrazi ce pornesc din Bucuresti (spre Pitesti si Constanta)
prezenta unor drumuri europene ce traverseaza tara noastra(E60)
Transporturile maritime
Constanta este cel mai mare port maritim al tarii, are un trafic de cca 57 de milioane tone si se intinde
pe 3926 de ha
- Transporturile maritime au o importanta mare pentru tara noastra deoarece permite legaturi comerciale
cu alte state
Transporturile fluviale se fac pe Dunarea maritima (nave de tonaj mai mare); pe Dunarea Fluviala (in
amonte de Braila) unde circula nave cu tonaj mai mic si pe canalul Dunare Marea Neagra
-
Tipuri de peisaj in regiunile geografice ale Europei si Romaniei

Peisajul geografic este o parte dintr-o regiune sau teritoriu pe care o putem vedea, fotografia sau admira.
Cadrul natural (clima, vegetatie, relief) imprima fiecarei zone un anumit peisaj.
Europa Nordica
Europa Vestica si Europa Centrala
Peisajul islandez
Peisajul insulelor din Oceanul

Arctic
Peisajul Alpilor Scandinaviei
Peisajul podisurilor din Suedia si

Finlanda
Peisajul muntilor inalti
Peisajul polderelor olandeze

Peisajul campiilor, podisurilor si
masivelor harcinice
Peisajul metropolelor
Europa Sudica
Ghid de pregatire
Peisajul platourilor si depresiunilor

cu intinse suprafete agricole
Peisajul spatiilor litorale
Peisaje afectate in mica masura de

presiunea umana
24
Gheizere, tundra, vulcani

activi, lacuri termale
Tundra, munti cu ghetari
Fiorduri, paduri de
conifere, ghetari
Lacuri glaciare, mlastini,
conifere
se intalneste in Pirinei,
Alpi, Carpati
relief glaciar
paduri de conifere si pajisti
alpine (la inaltimi mari)
Diguri, terenuri de cultura
Suprafete intinse cu culturi
agricole, munti intens
slefuiti cu altitudini mici,
relief glaciar de calota in
unele masive (Scotia)
Lacuri, canale de navigatie
Londra, Paris, Rotterdam,
Hamburg
Maslini, vita de vie
Litoralul spaniol, italian,
francez
Vulcanii (Etna , Stromboli)
Muntii inalti (Pindului,
profudegeogra.eu
Sierra Nevada)
Europa Estica
Partea Nordica
Partea centrala si sudica

Romania
Peisaje din Carpati
Tundra
Asezari putine
Exploatari petroliere
asezari mai multe
intinse suprafete agricole
Relief glaciar
Prezenta depresiunilor
Paduri de foioase si conifere
Peisaje din dealuri si campii
Peisajul litoral
Peisajul deltaic
Grad ridicat de antropizare

Pomicultura si vita de vie
Suprafete intinse cu cereale
Activitati de turism
Activitati portuare
Spatiu ocrotit
12 Tarile vecine Romaniei

Ucraina
Localizare:Europa Estica
Suprafata: 603 000 km patrati ( al doilea stat dupa Rusia)
Populatia: 52 de milioane locuitori, spor natural negativ, religie ortodoxa, 73% populatie ucraineana
Relieful: - Are toate unitatile de relief (munti , dealuri, podisuri, campii)
- Podisuri (Volano-Podolic, Donet)
- Munti (Carpatii Padurosi, Iaila)
- Campii (Campia Niprului , Campia Marii Negre)
Rauri: Nistru, Nipru (rau national), Bug
Vegetatia: este reprezentata prin paduri de foioase, silvostepa si stepa
Orase Kiev (capitala), Harkov, Lugansk.
Economia:
Resurse de carbune in bazinul Donet, resurse de fier la Krivoi-Rog, hidrocentrale pe rauri.
- industria siderurgica (Harkov)
- industrie constructoare de masini la Lvov, Odessa
Transporturile :
-1800 de km de autostrada, transporturi navale fluviale (pe Nipru, Nistru), transporturi maritime (Odessa)
Moldova
Suprafata: 33843 km patrati
Populatia: 4,4 milioane locuitori
Relieful: un podis (continuarea podisului Moldovei)
Rauri:Prut, Nistru
Vegetatia :paduri de foioase in nord si stepa in sud
Orase:Chisinau (capitala), Balti
Economia: are caracter mai mult agrar principalle industrii fiind alimentara si usoara
- Depinde energetic de Ucraina
Bulgaria
Localizare: Este localizata in partea de est a peninsulei Balcanice.
Ghid de pregatire
25
profudegeogra.eu
Populatia: 7,7 milioane locuitori

Relieful este predominant inalt ( munti si podisuri)
-in partea centrala sunt muntii Stara Planina (munti noi, 2400 m)
- in sud se afla muntii Rilla (2925 m, hercinici) si Rodopi (munti hercinici)
-cea mai importanta campie este campia Traciei Superioare
Clima: temperat continentala in nord si cu influente mediteraneene in sud
Rauri: Dunare, Isker
Orasele: Sofia (capitala), Plevna, Burgas
Vegetatia este alcatuita din paduri de foioase (zonele mai inalte), specii mediteraneene (in sud); stepa in nord
Economia:
Industria siderurgica si prelucrarea petrolului
In agricultura are productii mari de tutun, trandafiri (locul 1 pe glob la ulei de trandafir)
Ungaria
Populatia: cca 10 milioane locuitori
Relief predominant de campie
Muntii ocupa suprafata mica si au putin peste 1000 de m
Rauri: Dunarea, Somes, lacul Balaton (lac tectonic)
Vegetatia: silvostepa si stepa (pusta)
Orase: Budapesta (capitala), Gyor, Mako
Resurse naturale: gaze naturale, bauxita, fier in muntii Matra
Industria constructoare de masini (Szeged, Debrecen)
Turismul:Budapesta si lacul Balaton sunt principalele obiective turistice
Serbia
Relief:
muntos reprezentat prin Alpii Dinarici si Muntii Serbiei
campie (Campia Dunarii)
Populatia: cca 10 milioane locuitori
Orase: Belgrad (capitala), Nis, Novi-Sad
Detine locul 1 in Europa la productia de prune si locul 2 la productia de mere
13 Uniunea Europeana
13.1 Formarea Uniunii Europene si evollutia integrarii europene
Infiintarea Ue a cu noscut pana in prezent 3 etape:
Etapa 1. Infiintarea in 1951 a CECO (Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului) din care facea paarte
Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxembourg si Olanda. Tot in 1952 la initiativa Frantei statele membre CECO
au semnat un tratat Pentru infiintarea CEA (Comunitatea Europeana de Aparare)
Etapa 2. Infiintarea la Roma in 1957 a CEE (Comunitatii Economice Europene) ce avea ca obiectiv principal
creearea unei piete comune
Etapa 3. Transformarea CEE in UE potrivit tratatului de la Maastricht in 1992. Principalele obiective vizau
creearea unei uniuni vamale, a unei piete unice (libera circulatie a bunurilor si serviciilor), creearea unei uniuni
economice si monetare.
Componenta actuala a UE s-a facut in mai multe valuri de aderare
Anul 1973 intra in UE: Danemarca, Irlanda, Marea Britanie
1981
Grecia
1986
Spania si Portugalia
1994
Austria , Finlanda si Suedia
2004
Cehia, Cipru, Estonia,Letonia, Lituania,Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria
2007
Romania, Bulgaria
Ghid de pregatire
26
profudegeogra.eu
13.2 Caracteristici geografice economice si politice

Caracteristici geografice
- altitudinea variaza de la sub 0 m(in polderele olandeze) pana la 4807 (vf Mont Blanc)
- varietatea formelor de relief (vulcani activi, ghetari, relief glaciar, campii intinse, delte, tarmuri inalte s.a)
- clima este predominant temperat (mediteraneana in sud)
- prezenta unor rauri importante (cel mai important e Dunarea)
- vegetatia: predomina padurile de foioase
Caracteristici politice
- pentru cresterea nivelului de trai in UE trebuiesc vizate:
a)
politica agricola (Tratatul de la Roma)
b)
politica regionala(eliminarea diferentelor economice dintre statele membre si dezvoltarea
zonelor rurale
c)
politica sociala (creearea unor locuri de munca)
d)
politica de mediu
Caracteristici economice:
- UE se remarca pe plan mondial in industria aeronautica (airBus) , Cosmonautica (Ariane), industria
auto (Bmw, Mercedes).IT,Industria transporturilor (TGv).
- Sistemul economic european se bazeaza pe:-piata unica de capital, bunuri si servicii.
- Eliminarea barierelor tehnice, a controalelor vamele si eliminarea barierelor fiscale.
Alte date:
- drapelul UE a fost adoptat la 10 octombrie 1955
- ziua Europei este pe 9 mai
- imnul este Oda Bucuriei de Beethowen
- deviza UEUnitate in diversitate
- moneda euro a fost introdusa in circulatie la 1 ianuarie 2002
13.3 Statele Uniunii Europene

In 2007 UE insuma cca 480 de milioane locuitori. Dintre cele 27 de state membre, 20 sunt republici iar 7 state
sunt monarhii. Exista in UE state mici (Malta, Cipru) dar si state mari (Franta, Spania).
Germania
Cadrul natural
Localizare: Europa Centrala
Relieful este alcatuit din Campia
Nordica (joasa, reliefglaciar in nord,
tarm cu estuar), unitati vechi tocite
(muntii Harz, Masivul Sistos
Rhenan, muntii Padurea Neagra) si
unitati mai inalte tinere (Alpii
Bavariei- 2962 m)
Clima este temperata cu influente
oceanice in vest si continentale in
est
Rauri: se varsa atat in Marea
Baltica (Oder) cat si in Marea
Nordului ( Elba Weser , Rhin),
majoritatea formand la varsare
estuare
Ghid de pregatire
Populatia
Populatia: 82 milioane
locuitori (a doua dupa
Rusia)
Orasele: Berlin
(capitala), Munchen,
Bonn, Hamburg,
Stutgart
27
Economia
Economia este dezvoltata, Germania
dispunand de mari rezerve de carbune
(bazinul Rhin-Rhur), fier in mintii Harz, petrol
si gaze in Marea Nordului
Principalele ramuri industriale sunt:
- industria auto(BMW, Opel, Volkswagen)
- industria siderurgica (concernul Krupp )
- industria optica (Zeiss)
- industria chimica (BASF)
- industria portuara
Agricultura: mecanizata dezvoltata
locul 1 la cresterea de porcine
productii insemnate de cereale si
cartof
Transporturile:
retea dezvoltata de transporturi
profudegeogra.eu
Vegetatia aproape un sfert din

suprafata paduri
cea mai mare retea de autostrazi,

porturi maritime (Hamburg, Bremen), porturi
fluviale (Duisburg-cel mai mare port fluvial de
pe glob); aeroporturi
Turismul:
orasele muzee (Dresda, Berlin)
valea Rhinului
Alpii Bavariei
Franta
Cadrul natural
Localizare: Europa Vestica
Relieful este alcatuit din unitati
vechi hercinice (Masivul Central,
Masivul Armorican) ; unitati tinere
(muntii Alpi, Muntii Pirinei); bazine
de sedimentare (Bazinul Parisului)
Apele: Sena, Loara, Garonne,
Rhon
Clima: temperat oceanica
Vegetatia: paduri de foioase ,
paduri de conifere (zonele inalte)
Populatia
Populatia:60,8 milioane
locuitori
Orase:
Paris (capitala)
Strasbourg
Marsila
Nantes
Cadrul natural
Localizare: Europa Vestica
Regatul Unit este alcatuit din
Marea Britanie(Anglia, Scotia, Tara
Galilor) si Irlanda de Nord
Relieful: este alcatuit din unitati
vechi caledonice in nord (Scotia);
unitati hercinice (PENINI) si unitati
de campie (Campia LONDREI)
Clima: temperat oceanica
Hidrografie: Thamisa, Severn
Vegetatia: predomina pasunile; in
zonele montane paduri de foioase
Populatia
Populatia:60 de milione
locuitori
Orase: Londra
(capitala), Liverpol,
Edinburgh, Dublin,
Manchester
Cadrul natural
Localizare: Europa SUDICA
montane tinere (Alpi, Apenini);
campii (campia Padului); unitati
colinare (Preapeninii)
Clima: clima mediteraneana in sud
si cu influente continentale in nord
Apele:
Rauri: Pad, Tibru, Arno
Lacuri: Garda, Commo
(Glaciar); Albano (vulcanic)
Vegetatia este mediteraneana
(ierburi si arbusti); paduri de
conifere si foioase in zonele inalte
Populatia
Populatia: 58 de
milioane locuitori;
densitate 190 de
locuitori/km patrat;
religie catolica
Orasele: Roma
(capitala); Torino;
Milano; Napoli
Economia
Economia:
- dispune de mari rezerve de subsol (carbune
in nord; fier in lorena, bauxita)
- ramurile industriale:
- industria constructoare de masini
- auto ( Renault, Citroen, PEUGEOT)
- avioane (centre
importante:Toulouse,Bordeaux)
- nave maritime (Marsilla, Le Havre)
- industria textila (in nord vest),
alimentara(branzeturi, vinuri)
Transporturile sun diversificate
- Franta are o puternica flota comerciala, retea
navigabila interna importanta
- aeroporturi importante (Charles de Gaulle)
Regatul Unit
Economia
Economia: regatul Unit dispune de rezerve de
petrol, carbune si gaze naturale
- este un mare producator de fonta si
otel
- se afla pe primele locuri la industria
textila
- producator important in industria
petrochimica
- producator de masini de lux (Jaguar)
Agricultura: puternic mecanizata
Transporturile:3500 km de autostrazi; cel mai
mare aeroport din Europa (Heathrow)
Italia
Ghid de pregatire
28
Economia
Economia:
Italia are resurse putine
Se bazeaza pe:
- industria siderurgica si petrochimica
amplasata in porturi
- industria producatoare de automobile
(Torino)
- nave (La Spezia , Genova)
- industria agro-alimentara
Agricultura:
- are un randament ridicat
- producator important de cereale;
lamai (locul 2 pe glob); struguri (loc1);
masline (2/5 din productia mondiala);
profudegeogra.eu
vin (locul1)
Turismul
- are aproape 40 de milioane de turisti
anual
Spania
Cadrul natural
Localizare: Peninsula Iberica
montane tinere (Pirinei, Cordiliera
Betica); unitati hercinice (Messeta,
Muntii Iberici, ) si unitati de campie
(Andalusiei , Ebro)
Clima: prezinta un climat
diversificat (climat continental in
centru; climat oceanic in nord-vest;
climat mediteranean inspre Marea
Mediterana)
Apele: Ebro; Tajo, Guadiana,
Duero
Vegetatia: in regiunile montane
apar padurile de foioase in rest
predomina o vegetatie adaptata la
uscaciune
Populatia
Populatia: 43 de
milioane locuitori;
densitatea 78 de loc/km
patrat
Orasele:Madrid
(capitala), Bilbao,
Sevilla, Barcelona,
Valencia
Cadrul natural
Localizare: Sudul Peninsulei
Balcanice
Relieful: predomina lanturile
montane tinere (Pindului, Olimp),
dar apar si unitati de campie
(campia Thesaliei)
- tarmul Greciei este crestat
si prezinta numeroase
canale, golfuri si insule
Clima: mediteraneana
Hidrografia: Struma, Axios
Vegetatia: tipic mediteraneana
Populatia
Populatia: 11 milioane
locuitori; omogenitate
nationala(98% greci);
religia ortodoxa
Orase: Atena (Capitala)
Pireu
Larissa
Volos
Economia
Economia:
Are resurse putine dar se gasesc aici minerale
rare in cantitati destul de mari (locul 1 pe glob
la productia de mercur)
Principalele ramuri industriale sunt industria
auto, electotehnica, siderurgica, petrochimica
Agricultura
Se cultiva masline (locul 1 pe glob la ulei de
masline), vita de vie (locul 3 la productia de
vin), citrice
Grecia
Economia
Economia se bazeaza pe comert, navigatie,
agricultura si turism
Tarile Benelux
Statul
Belgia
Olanda
Ghid de pregatire
Cadrul natural
Podisul Ardeni, Campia Flandrei
Clima:temperat-oceanica
Rauri:Meusse
Vegetati: paduri de foioase si
lande(spre Marea Nordului)
Campie joasa presarata de morene
Clima:temperat oceanica cu veri
racoroase si ierni blande
Ape:Rhin, Maas, Schelde
Vegetatia a fost in mare parte
indepartata si inlocuita cu terenuri
agricole
Podisul Ardeni (podis vechi hercinic)
Rauri Mossele
29
Populatia
10 mil loc
Orase:Bruxelles
(capitala), Namur,
Liege
Economia
Rezerve importante de
carbune; industria
siderurgica(Charleroi, Liege)
Populatia 15,5
milioane locuitori
Orase:
Amsterdam,Haga,
Eindhoven Rotterdam
Singura resursa de subsol

gaze naturale
-constructia de nave
(Amsterdam, Rotterdam)
-ind. Electronica (Eindhoven)
-slefuirea diamantelor
(Amsterdam)
-detine locul 1 pe glob la
productia de fonta si otel/ cap
412 mii loc; densitatea

178 de loc/ km patrat
profudegeogra.eu
Luxembourg
Clima:temperat oceanica
de locuitor
Tarile Nordice
Statul
Danemarca
Suedia
Finlanda
Ghid de pregatire
Cadrul Natural
Campie de acumulare
glaciara joasa
Clima:temperat
oceanica
Apele:rauri scurte
Vegetatia :o zecime
din suprafata este
acoperita de paduri
Populatia
5,3 milioane locuitori
densitatea:120 loc/km patrat
Orase:Copenhaga(capitala);
Odense; Aalborg
Economia
industria pescuitului
industria de nave
cel mai mare exportator
mondial de carne de porc
industria jucariilor (Lego)
Relieful :Alpii
Scandinaviei
Podisul Norrland
Campia Skane
Clima: rece in nord si
temperata in restul
teritoriului
Vegetatia:paduri de
conifere
Rlieful:podis presarat
cu forme glaciare
(lacuri, morene,
blocuri eratica)
Clima este rece mai
favorabila in sud
Apele: lacuri glaciare
8,8 milioane locuitori

densitate:20 loc/km patrat
Orase:Stockholm (capitala)
Uppsala
5,1 mil loc

Densitate: 16 loc/ km patrat
Orase:Helsinki (capitala)
Turku
Lahti
industria de celuloza
industria de mobilatelecomunicatii (Nokia)
30
constructia de nave
industria auto (Volvo)
industria mobilei
hidroenergie
profudegeogra.eu
Alte tari
central europene
Statul
Austria
Cehia
Slovacia
Slovenia
Polonia
Ungaria
Cadrul natural
Relieful: Muntii Alpi (alt
max vf Gross Glockner)
Bazinul Vienei
Clima:temperat
continentala de tranzitie
Apele:Dunare, Inn
Relieful:
Podisul Boemiei (unitate
veche , hercinica, intens
slefuita)
Campia Elbei
Clima: temperat
continentala
Ape: Elba, Vltava
Populatia
8,1 mil loc
Orase:
Viena(capitala)
Graz
LINZ
Economia
Hidroenergie
Industrie siderurgica
chimica
10,3 mil loc

Orase: Praga (
capitala), Brno
resurse de carbune
(Ostrava- Karvina)
industria construtoare de
masini (Skoda)
portelanuri (BOEMIA)
Relieful:muntii Carpati,
campia Dunarii
Clima temperat
continentala
Ape Dunarea
Relieful:Alpii Dinarici,
Alpii Iulieni, Podisul Karst
Orase:Bratislava (
capitala),Kosice
industria siderurgica
(Kosice)
industria berii
2 milioane locuitori
Orase:Ljubliana
(capitala)
38 milioane locuitori
Orase:Varsovia
(capitala), Cracovia,
Poznan
10, 2 mil loc

Orase :Budapesta(capit
ala) Szolnok, Miskolc
Resurse de Fier in muntii

Matra ;carbuni in muntii Mecsek
industria auto (Gyor,
Szeged)
Relieful:
Campia Poloneza
(morene, relief mai inalt
spre sud); Podisul Lublin
(hercinic)
Clima temperata de
tranzitie cu influente
oceanice spre Marea
Baltica
Ape:Vistula;Lacurile
Mazuriei
Vegetatia:paduri de
foioase
Relieful :predomina
campia , dar apar si
munti josi (Matra,
Bakkony)
Clima :temperat
continentala de tranzitie
Ape :Dunare, Tisa, Lacul
Balaton
Vegetatia: silvostepa si
stepa (pusta)
industria optica
resurse de carbune (bazinul

Sileziei)
industria constructoare de
nave (Gdansk, Gdinya
industria siderurgica si de
rafinare a petrolului
Tarile Baltice
Statul
Ghid de pregatire
Cadrul natural
Populatia
31
Economia
profudegeogra.eu
Estonia
Zona joasa de campie, alt

max 300 de m
Vegetatia: conifere si
foioase
1,3 mil loc

ORASE:Talin (capitala)
Letonia
Zona de campie joasa

presarata cu forme glaciare
2, 2 mil loc
Orase:Riga(capitala)
70% populatie urbana
idustrie usoara
industria
constructoare de masini
Lituania
Campii jose presarate de

morene
Clima temperata cu
influente oceanice
3,5 mil loc

Orase:Vilnius (capitala),
Kaunas
- dupa finalizarea razboiului
rece o parte din teritoriul
sau ramane enclava
ruseasca (Kaliningrad)
industria energetica
(atomocentrale)
pescuit
industrie alimentara
Portugalia, Malta, Cipru

Statul
Cadrul natural
Relieful
Alt max 1991 m (Sierra
Da Estrla), campia din
lungul raului Tajo
Clima mediteraneana cu
influente oceanice
Rauri:Duero, Tajo
Vegetati:
arbore de pluta
Populatia
9,8 mil loc
Orase:Lisabona(capitala), Porto,
Braga
Economia
industria textila
prelucrarea
petrolului (Porto, Setubal)
Malta
Insula in Mediterana
400 de mii loc
turism
Cipru
Insula in Mediterana
800 de mii loc
turism
Portugalia
14 Romania parte a Uniunii Europene

14.1 Oportunitati geografice ale Romaniei cu semnificatie pentru Uniunea
Europeana
a)
Asezarea geografica
Trei elemente naturale de importanta europeana definesc asezarea tarii noastre in cadrul continentului:
Carpatii , Dunarea si Marea Neagra.
Carpatii
- au favorizat locuirea inca din timpuri stravechi prin altitudinile lor relativ mici si prin prezenta
depresiunilor
- prezenta unor resurse de subsol (paduri, aur, argint, ape minerale) ce reprezinta interes european mare
- au constituit un spatiu de adapost in vremurile agitate ale istoriei (invazia popoarelor migratoare)
Dunarea
Ghid de pregatire
32
profudegeogra.eu
- principala cale navigabila a continentului

- axa de comunicatie si de schimburi economice
Marea Neagra
- prin intermediul ei sunt deschise cai navigabile spre Oceanul Planetar
- importanta geostrategica
b)
Pozitia geopolitica
Pozitia geopolitica a Romaniei s-a aflat in antichitate la intersectia imperiului grec si roman; in evul mediu la
intersectia imperiului otoman, habsburgic, Austro-Ungar si a imperiului Tarist; dupa cel de-al doilea razboi
mondial a intrat sub sfera URSS; in prezent fiind tyara membra NATO si UE.
Atuurile geostrategice ale Romaniei:

-
este cea mai mare tara din zona si are stabilitate politica
este inclusa in in 3 coridoare principale de transport pan-europea:coridorul IV (Berlin-Istanbul); coridorul
VII (calea Navigabila Dunare Main Rhin) si coridorul IX (Helsincki- Plovdiv)
e singura tara din zona inclusa in programele UE ce au drept scop exploatarea gazelor din zona
Caspica si transportul spre vestul si centrul Europei.
Are cel mai mare port la Marea Neagra
Are o capacitate mare de rafinare a petrolului (35 milioanetone/anual)
Axe geopolitice:
-
axa Vest-Est (UE- furnizeaza tehnologie si capital ; Rusia si Asia Centrala furnizeaza resurse si materii
prime)
axa Nord Vest-Sud Est (UE- p[eninsula Balcanica, Orientul Apropiat)
axa marilor (Marea Neagra-Marea Caspica- Marea Mediterana)
axa fluviilor si canalelor (Dunare-Main-Rhin)
14.2 Oportunitati umane si ecomice

-
Forta de munca de inalta specializare din Romania este mai ieftina.

Piata romaneasca reprezinta o piata mare de desfacere pentru produsele UE.
Romnia deine unele resurse naturale (fondul funciar arabil, domeniul forestier, gaz metan, sare) ca i
potenial turistic diversificat, care pot fi valorificate n folosul comunitii europene;
Romania este implicata in proiectul Nabucco ce urmareste transportul gazelor din Caspica spre V
europei
Este membra OSCE, NATO s.a
15 Problema energiei in Uniunea Europeana

Caracteristici:
resursele primare ale tarilor europene sunt limitate, fapt ce obliga tarile sa se preocupe de asigurarea
unor cantitati de hidrocarburi din Orientul Mijlociu si Asia Centrala
- In producerea energiei electrice exista tari in care predomina carbunele (Bulgaria, Cehia, Polonia);
petrolul (Regatul Unit, Austria); minereurile radioactive-energia nucleara-(Franta, Lituania); apele
curgatoare-hidroenergie (Suedia)
- Resursele neconventionale nu ocupa suprafete foarte mari in Europa Totusi pe teritoriul Europei apar
centrale mareemotrice (Le Rance); centrale solare (Odeillo); centrale eoliene, geotermale s.a
- Politica europeana vizeaza diminuarea sau chiar eliminarea carbunelui din productia energiei electrice
Pe viitor politica energetica europeana vizeaza:
- promovarea unei productii de energie electrica durabila (reducerea emisiilor de gaze)
- promovarea surselor de energie regenerabila si a biocarburantilor
- utilizarea in viitor a unor tehnologii cat mai performante
- monitorizarea productiei de energie nucleara in spatiul U.E
Ghid de pregatire
33
profudegeogra.eu
16 Europa si Uniunea Europeana in lumea contemporana

Probleme fundamentale ale lumii contemporane
a)
Epuizarea resurselor
Exploatarea nerationala a resurselor neregenerabile duce implacabil la disparitia acestora. In ultima vreme se
apeleaza tot mai mult la resursele regenerabile (solara, eoliana, geotermala) care prezinta numeroase avantaje
.
b)
Schimbarile climatice
In Europa temperaturile au crescut cu aproape un grad in ultima suta de ani, tarile dezvoltate aruncand in
atmosfera mai mult de 75% din gazele cu efect de sera.
c)
Suprapopularea
Se apreciaza ca in 2040 populatia Indiei o va depasi pe cea a Chinei, din cauza natalitatii ridicate existente in
India (cca 50000 de copii se nasc zilnic). La nivel global exista 3 mari zone de presiune demografica
reprezentate prin subcontinentul indian, Marea Campie Chineza si Africa (Golful Guineei si Campia Nigeriei)
d)
Imbatranirea demografica
Afecteaza statele dezvoltate si este cauzata de sporul natural negativ. Se estimeaza ca pana in 2050 proportia
europenilor octogenari se va tripla.
e)
Poluarea
- contribuie la degradarea mediului inconjurator
- cea mai mare proportie in UE provine din sectorul energetic (cca 75%)
f)
Terorismul
Este cauzat de instabilitatea politica , situatia politica, vid de putere s.a
17 Rolul Europei in constructia lumii contemporane

Continentul european a avut contributie majora la creearea civilizatiei universale prin:
Civilizatia greaca
stiluri arhitectonice, sculptura, edificii
Civilizatia romana
edificii incluse intr-un sistem urban
pictura
infrastructura(poduri, apeducta s.a)
Renastera:
marile descoperiri geografice
arta renascentista (Leonardo Da Vinci, Donnatelo, s.a)
Revolutia industriala
inlocuirea productiei manuale cu productia de fabrica
Revolutia Franceza
Importanta majora in cele 2 conflagratii mondiale
18 Uniunea Europeana si ansamblurile contemporane
UE-ONU
toate tarile membre UE sunt si membre ONU
obiectivele celor 2 organizatii se suprapun si vizeaza cooperare in toate domeniile, promovarea pacii si
libertatilor fundamentale.
UE-NATO
NATO este alcatuit din tarile UE+SUA si Canada
Initial Nato a fost construit ca o structura militara, dar in prezent sprijina initiativa UE de a-si forma o
structura proprie de aparare
Cele 2 organizatii lupta impreuna pentru inlaturarea terorismului
UE-OCDE
OCDE este alcatuita din 30 de tari si are ca obiectiv promovarea dezvoltarii economice si incurajarea
schimburilor comerciale mondiale
Ghid de pregatire
34
profudegeogra.eu
UE-OSCE
OSCE (Organizatia pentru cooperare si Securitate in Europa) include statele Europei+Canada si SUA+
opt tari asiatice foste membre URSS. Are ca obiectiv principal asigurarea pacii
UE-NAFTA
NAFTA este alcatuita din cele 3 state nord americane (SUA, Canada, Mexic)
relatia UE-NAFTA este benefica ambelor parti
UE_MERCOSUR
MERCOSUR este un important furnizor de resurse pentru tarile UE
produsele UE pot sa ajunga pe piata MERCOSUR
UE-ASEAN
obiectivele ASEAN se aseamana cu cele UE (promovarea pacii, accelerarea progresului social,s.a)
cea mai mare parte din populatia ASEAN este ocupata in agricultura si industrie
caracteristicile principale ASEAN sunt:
- are un ritm de crestere economica ridicat
- etine monopolul la anumite resurse (staniu)
- accent ridicat pus pe agricultura
- dezvoltarea mare a domeniului electronic si electrotehnic
Alte organizatii
Organizatia de cooperare Shanghai

- este compusa din China, Rusia, Uzbekistan, Kazahstan, Kargastan si Tadjikistan
- principalul obiectiv este reprezentat de o cooperare eficienta in domeniile economic, cultural, stiintific
s.a
Forumul de cooperare Asia-Pacific (APEC)
- Principalul obiecti viza la inceput liberalizarea comertului si investitiilor, dar in prezent se pune accent si
pe cooperarea economica si tehnica.
19 Mondializare, internationalizare si globalizare din perspectiva

europeana
Mondializare - Se refera la aspectele internationalizarii economice ce acopera toata lumea (Ex:Banca
Mondiala, Fondul Monetar International, Organizatia Mondiala a Comertului).
Globalizarea vizeaza practicile de management ale unor organizatii autonome ce doresc sa se extinda si in
alte parti ale globului. Europa are mult de castigat de pe urma globalizarii deoarece aici se gasesc mari societati
transnationale .
Forme de afirmare a globalizarii

-
globalizarea comertului international

globalizarea productiei ( Ex:O firma producatoare de masini isi poate face rotile intr-un anumit stat,
caroseria in altul s. a m. D)
globalizarea financiara (Creearea Bancii Mondiale si A FMI)
Efecte ale globalizarii

-
efectele pozitive apar atunci cand marile STN_uri se extind spre alte zone crescand astfel gradul de
ocupare al populatiei pe piata muncii si ridicarea nivelului de trai
odata cu globalizarea s-au globalizat si crima organizata, piata drogurilor, prostitutia, societatile
secrete-politica globalizarii este impusa de tarile dezvoltate, cele sarace sunt marginalizate
20 Elemente de geografie a serviciilor si administratie

20.1 Caile de comunicatii in Europa
Reteaua rutiera
Ghid de pregatire
Magistrale rutiere transeuropene:

- Berlin-Budapesta-Bucuresti-Sofia-Istanbul
35
profudegeogra.eu
Reteaua
feroviara
- Moscova- Paris-Lisabona
- Helsinki-Sankt Petersburg-Chisinau-Bucuresti-Plovdiv
Producatori importanti de autovehicule:
- Germania (BMW, Audi, Opel,Mercedes)
- Franta (Citroen, Nissan, Peugeot)
- Italia(Fiat, Ferari, Lamborghini)
- Marea Britanie (Jaguar, Rools-Royce)
- Cehia (Skoda)
Magistrale pan-europene
- Balt Orient Express (Berlin-Praga-Budapesta-Bucuresti)
- Orient Express (Paris-Bucuresti-Istanbul)
- TransBalkan (Budapesta-Bucuresti-Sofia-Salonic)
Trenuri de mare viteza:
- TGV in Franta
- AVE in Spania
- Pendolino in Italia
Caile maritime
Transporturile
aeriene
Marile capitale europene dispun de retele de metrou (cea mai veche retea de metrou din lume
este cea londoneza)
Porturi maritime importante (Rotterdam, Anvers, Hamburg, Constanta
Navigatia fluviala se face pe Dunare, SENa, RHON dar si pe canale (Dunare-Main-Rhin)
Aeroporturi mari: Heathrow, Frankfurt, Charles de Gaulle s.a
In industria aeronauticii tari cu traditie sunt Rusia (Tupolev), Franta (Air Bus), Marea Britanie
s.a
20.2 Caile de comunicatii in Romania

Reteaua rutiera
Reteaua
feroviara
Caile maritime
Romania dispune de cca 74000 de km

Dispune de 2 autostrazi (Bucurest-Constanta; Bucuresti-Pitesti)
Principalele drumuri de importanta europeana care traverseaza tara sunt: E60, E70,
E85
din Bucuresti pornesc spre extremitatile tarii 9 magistrale feroviare
cel mai mare port la Marea Neagra este Constanta

navigatia fluviala se face pe Dunare
Transporturile
aeriene
cel mai mare aeroport este Bucuresti Otopeni (cca 3 milioane de pasageri/ an)
21 Diversitatea umana Europei (Lingvistica, religioasa si etnica)

21.1 In Europa
A.
Diversitatea lingvistica
Familia limbilor indo-europene
-
limbile romanice (italiana, franceza, spaniola , portugheza , romana)

limbi germanice (germana, engleza, daneza, norvegiana s.a)
limbi slave (rusa, ucrainiana, bulgara s.a)
alte limbi (albaneza, greaca)
Familia limbilor fino-ungrice

-
Maghiara, finlandeza
Ghid de pregatire
36
profudegeogra.eu
B.
Diversitatea religioasa
-
C.
Romano-catolicismul(cca 60%)
Protestantismul (30%)
Ortodoxismul (aproximativ 3%)
Diversitatea etnica
Dupa origine si limbile vorbite se disting 3 mari grupe de popoare:

- romanice
- germanice
- slave
Pe langa acestea mai apar si alte natii precum:albanezii, ungurii finlandezii s.a
21.2 In Romania
A.
Structura etnica in Romania

-
B.
Structura confesionala
-
C.
romani 89,5%
maghiari 6,6% (majoritari in Harghita si Covasna)
romi 2,5%
germani 0,3% (sudul Transilvaniei si Banat)
ucrainieni ruteni 0,3 %
turcii si tatarii 0,3% (Dobrogea)
Ortodocsi
89,8%
Catolici
5,6% (prezenti mai ales in Transilvania)
Protestanti 6,7% (Transilvania, Banat)
Structura pe grupe de varsta
Romania se confrunta cu fenomenul de imbatranire a populatiei din cauza sporului natural negativ si din cauza
cresterii duratei medii de viata. In prezent valoarea este de 71,3 ani.
Bibliografie:
Geografie; Manual pentru clasa a XII-a; Editura Humanitas;Silviu Negut;Mihai Ielenicz;Dan Balteanu;Marius
Cristian Neacsu, Alexandru Barbulescu
Manual pentru clasa a XII-a; Europa-Romania-Uniunea Europeana;Grigore Posea;Liliana Guran Nica;Nicolae
Cruceru;Radu Sageata; Adrian Cioaca; Editura CD Press
Geografia Continentelor Europa; Ion Marin
Geografie, Manual pentru clasa a VIII-a;Silviu Negut, Gabriela Apostol, Mihai Ielenicz;Editura Humanitas
Geografia Continentelor, Manual pentru clasa a VI-a; Daniela Strat, Manuela Popescu; Editura Teora
Ghid de pregatire
37
profudegeogra.eu

Geografie Ghid de Pregatire Bac

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Geografie Ghid de Pregatire Bac

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid de pregatire

Toate drepturile rezervate de www.profudegeogra.eu

SPATIUL EUROPEAN SI SPATIUL ROMANESC ............................................................................................................ 4

SPATIUL EUROPEAN ............................................................................................................................................................ 4

ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZA............................................................................................................................... 4

CLIMA ROMANIEI/CLIMA EUROPEI ............................................................................................................................ 12

HIDROGRAFIA ROMANIEI/HIDROGRAFIA EUROPEI ............................................................................................. 14

Clima Europei .............................................................................................................................................................. 12

INVELISUL BIOPEDOGEOGRAFIC IN ROMANIA SI EUROPA ............................................................................... 15

Zonele bio-pedogeografice din Europa ........................................................................................................................ 16

RESURSELE NATURALE ALE EUROPEI/ROMANIEI ................................................................................................ 17

ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANA ALE EUROPEI SI ROMANIEI .................................................................... 18

POPULATIA SI CARACTERISTICILE EI GEODEMOGRAFICE............................................................................... 19

SISTEMUL DE ORASE AL EUROPEI SI ROMANIEI.................................................................................................... 20

ACTIVITATILE ECONOMICE IN EUROPA SI ROMANIA ..................................................................................... 21

Sistemul de orase din Europa....................................................................................................................................... 20

Industria Europei ......................................................................................................................................................... 21

TRANSPORTURILE IN EUROPA SI ROMANIA ........................................................................................................ 23

Transporturile in Europa ............................................................................................................................................. 23

TARILE VECINE ROMANIEI ........................................................................................................................................ 25

UNIUNEA EUROPEANA ................................................................................................................................................. 26

ROMANIA PARTE A UNIUNII EUROPENE ............................................................................................................... 32

Formarea Uniunii Europene si evollutia integrarii europene...................................................................................... 26

Oportunitati geografice ale Romaniei cu semnificatie pentru Uniunea Europeana .................................................... 32

PROBLEMA ENERGIEI IN UNIUNEA EUROPEANA ............................................................................................... 33

EUROPA SI UNIUNEA EUROPEANA IN LUMEA CONTEMPORANA.................................................................. 34

ROLUL EUROPEI IN CONSTRUCTIA LUMII CONTEMPORANE ........................................................................ 34

UNIUNEA EUROPEANA SI ANSAMBLURILE CONTEMPORANE ....................................................................... 34

MONDIALIZARE, INTERNATIONALIZARE SI GLOBALIZARE DIN PERSPECTIVA EUROPEANA .......... 35

ELEMENTE DE GEOGRAFIE A SERVICIILOR SI ADMINISTRATIE ................................................................. 35

Caile de comunicatii in Europa.................................................................................................................................... 35

DIVERSITATEA UMANA EUROPEI (LINGVISTICA, RELIGIOASA SI ETNICA) ............................................ 36

Spatiul european si spatiul romanesc

1.1 Spatiul European

1.2 Spatiul Romanesc

Romania este localizata in Europa Centrala

Elemente geografice de baza

2.1 Relieful major al Europei

2.1.1 Unitatile majore morfostructurale

- s-a format in tertiar

Cordiliera Betica, Pirineii, Alpii,

Munii Grampian, Munii

Apeninii, Alpii Dinarici, Carpatii,

(Franta); Masivul Central

2.1.2 Relieful major

Relieful de deal si podis

2.1.2.1 Tipuri de relief

- relief glaciar ( prezenta ghetarilor)

- relieful este reprezentat printr-o campie joasa presarata

este o regiune cu un relief

-munti tineri formati in timpul cutarilor alpine

munti granitici acoperiti

Masivul Sistos Rhenan

altitudini sub 1000m,

Masivul Boemiei (Padurea

C. Europa Vestica (Franta, Marea Britanie, Irlanda, Benelux)

D. Europa Estica (Rusia, Belarus , Ucraina)

- este o regiune cu deschidere in

- munti tineri formati in mezozoic

E. Europa Sudica (Peninsula Italica, Peninsula Iberica, peninsula Balcanica)

Muntii Pirinei (munti tineri, ghetari

Alpii Dinarici ( munti tineri, relief

Muntii Iberici (munti hercinici formati

Muntii Rilla (2925 m, altitudinea