20

TEOLOGIE
UMANA
$I OEMNITATE

POPA
PR.GHEORGHE

sabilit{ii ceasuluide nunti. Dacl rlspundeliber in aceasta

timpulnu mai estepenhuel ,,oclepsidrlce-gicurge
chemare
in a$teptarea
ce-sileagl snopul"25o,
nisipul,ci un semtrnator
binecuvingriifinale.
Din toatecelespusepinl aici putemsAtragemcateva
concluzii:
' l. Libertateagiresponsabilitatea
morali suntdoudrealititi
pentrua continua
omului
diruite
in viatacre$tin6,
esentiale
in istorieqi
dinamicainfrupariilui Hristos,Fiul lui Dumnezeu,
istoriei.
timp penhua daun sensdumnezeiesc
in acelagi
- 2. Libertateasi responsabilitatea
a
presupun
recunoa$terea
doui vointecaresecauti unape alta9i seintdlnescin spa{iul
esteliberd.
tainical iubirii, pentu ci numaiin iubirealegerea
in iubirearastignitaa lui Hristosseintilnegteintr-unmod
cu voiaomului'Omulsimte
teandricvoia lui Dumnezeu
pe sine.
sesporeqte
atuncicaimptinindvoia lui Dumnezeu
Bisericii,
. . 3. PrinlucrareaDuhuluiSfiint,in comunitatea
iar
pe
spre
libedate'
creqtiniiprimescharulca o imputemicire
faptelelor concretetrebuiesl reprezinteo realizarea acestei
morale.
liberEtisi in acelaqitimp o expresiea responsabiliEfii
pe
4. in acestsensBisericaestechematitsdcongtientizeze
credincio$icdnu poatesf,existelibertatef6ri responsabilitate
gi:responsabilitate
fllrd libertate.implinindu-sein spatiul
iubirii lui Hristos,eleimbracipecredinciogicu maximumde
demnitate
$i valoare.De aceeaelenu trebuiesi rlm6ni
ci trebuietrditeintr-un mod
realitntiformalegi abstracte,
plenarin iubireacomunitard
a Bisericii,Trupultainic al
p,.omnului
si templual DuhulSfiinf5t.
'
deSaintBxupry,Citadela,lwi,1977
:21Antonie
, p. 12.
al
Aspectul
comunitar-sobornicesc
,:11'Pr,Lector Dumitru Radu,
XXV(1979),nr.l, p. 102..
ndntuiii,in ,,Onadoxia",

V1.5.Virtutile teologice- izvor gi temei al datoriei

". ,*.
gi disciplineimorale
..
V|.5.1.Credinta
- actspecific
V1.5.1.1.
Credinla
umansivirtute
teologica
in con$tiinta
celormaimullioameni
dinzilelenoastre.
cuvdntulcredinfiareuncontinutfoarteconcret:el inseamna
accept-4rga
unuilucrusaui uneirealitatia careiexistenfd
nu
p,oqtg
fi demonshatii
pecalelogice,rationala.
Cdndcineva

afirmd,,eucredin ceva",aceasta
inseamnipracticcd el
accep6acel,,ceva"chiardac6nu-lintelege.
El sesupune
prin
aceasta
y-neiautoritati_calg
n1restetotdeaun;-religioaga,
ci ea
poatell $l o autontate
moral6,ideologicdsaupoliticd.Dac6
analizam
actuldecredin{d
in sine,caactspecificuman,el ne
apareca o_intu.i{ie
a sufletuluiprin-carenoi peicepemadevaruricetrecdincolode lumeasim{urilor.
gi-de.
sferaratio_
nalului.Experienta
nearat6casimturilesi raliuneanuaufost
niciodatisuficiente
pentruom.in cea_.mai
marepartea tim_
pului noi actiondm9i traimft1gargumente
logice.La ince_
putuloriiJruiefort,oricrruielanal inimii iau aiminlii seafla
unact.decredin{i,o cgrt_itudine
instingli-v.d,
caresei ntnrftiiza,
in uftima analizd,pe o increderernaimult saumii piiiin
con$trente
in ordineaUfigltlglpa l-umii.Chiar$i d.emon_
stra{iilematematice
celemairiguroase
seintemeiaziDeacelagiactdecredinfd,
peanumite
axiomenedemonstrabile.

^_^_l:--Ott,rcJuqt_tr:9p_r4e_+g.n_posililglbraoan
'
reqre
19.

recryroca
inb:ggaq:e_ni,
increderendscudispontan,in

rnlnlle lor.

umanlar fi
_ Am puteaspune,defapt,cAinheagaexistenfd
absurdddact s-arlimitadoarla dominiul simiurilorsaual

r
POPA
PR.GHEORGHE

qi nu s'ar migcain orizontulmai adincal

rationamentului
credintei.
diferitetreptesi.
omuluidea.9-1glecomporti
Capacitatea
ca tot ie esteuman,eapllG s[ imbraceJ,ol4finor4Sle,
ei nusugtjEp-hcate
daclin concretizarea
unegl11lat-olggice,
ale omului,respectiv;a[ilnea,
toaGEcutefiie spiriiu4le
-C1g!!4a,
pina
la rdndulei, condjtione-aza,
voinla$iiim1qga.
ta un anumii poncTll4igoe-usi i{eile sqasltts,vslnla $i
o anumilamentalitate'
sentiment
le- nqagtre,formdndu--ne
adicaunmq[specificd9a gindi,dea voi $i4qa $StJL
c-S4ditia
reprezinF
Din orffitul nostrud! vederecredin{a
Intrebarea
personalititii.ut[?99'
fundamintalia de.zvo-ltirii
in cinesauin ce
cargtrebuiesane-opunemesteurmAtoarea:
credemnoi cu adivirat?;saucu alte cuvinte:cui-n-e
in cgpjlafrgnoi nepunem
incredintimnoi inimilenqastre?
iniiedereain parinti. La vdrstaadqltacandorizontul

trebuiesr
;;;;;i*t;t ffitre selumii6iii $iiil-amplifica,
noiinimilg-noasge'
b
..fir.ta.iUin. cuimaiincretlinfdm

9i se eipriml ^ono11i
aceastarefleltie se c;ristalizeazl
saude increderecare
determiniieaictului de cr9-din14
Eaestelegati deflptql c!-emulin
; dinamize4rA-yiaJglglga.
6fr...ti*i.u ociulii d" credintdarenevoie{e u4i-s--i1v"is
spune'in acelaqi
cdruii sdi's-edaruie'cine spunetn'cl?d'ere
ddruire,vreacaaceas6diruiresb
tinp, ii[iire $ine spune
sugestivla lui GabrielMarcel:"a
dupdexpresia
fie vql-ni-ca,
a-i spunetu nu vel mun
spunecuivate iubesc,inseamn6
s4 aibd
pentruca aceastadecl4r.atie
niciodat6".'.Dar
pecredinlain veqnicia
tiibuie saseintemeieze
consistenta,
lui Durnpe-zeu'
uminesi pecredinlain veqnicia
persoanei
'
nu'
Din punctdevedereteologic,qg{inta in Dur413-ieu
esteun ;implu fenomenal sufletuluinostru,ci o Je?litate
^ traqgqub.i-e.c.liva
c4,r9:$iA,tqizvqryl !q harul,luiD:rrsqglegsi
tintafinaldtot in Dumnezeu.

TEOLOGIE
UMANA
9I DEMNITATE

221

nu caun rczultutul
C1g{ggqsleexperiatIdecredincios
eforturilorproprii,ci cao presiuneexercitatiin constiinlldc o
p-uger.e.$te,
care-latingeqi-l cuprindcin
pEz,enla
-sefg:lei. AceasEpresiunenu esteinsi constrengdtoare.
Ua
oglaon-tul
in modlibercitre omulcredincios.
esteacceptaE
De aceea$ina$terea
omuluiin orizontulcredinfeiesteo
tainA.
pececales-asnl{luit
Daci vomintrebapeun credincios
ci prin predicasauprin via{a
credinfain el, neva rEspunde
altuia,dac6a dobdnditcredinfala o vArst6maturl sauprin
p6rintiilui dacla primiroin copildrie.
{u gxis6omcaresdfi
la o credintdreligioasiautentiplp9 calealogicii
aj_qqs
qg!qr,4!e,
prin_g,b,-seryatea
,,stiintific6"a naturii.Acestlucru
pentru
fapt
imposibil
estede
cainaintedea ajungela putinfa
contempldriinaturii,bdiegtein raportdirectcu alti oameni,cu
plrin{ii saucu cei care-lcresc.,,Deobicei,spunePirintele
Dumitu S6niloae,i! q_rige_
ocietatereligioasd,
omulprimegte
crpdin{ain copil[rie cdndnu areinci un raportclar cunatura
care-linconjoard.
In cazulin care,el iSipierdecrodin{a9iapoi
naturii,aoeasta
ar fi
mait6rziu,ar cistiga-oprin conlemplarea
defapto rehezirea crpdinteigareeradejaln el.Oriceomcare
a pierdutqi gi-acdqtigat
credintaa intAlnitunulsaumaimulti
prin cuvint saufaptacertitudinea
oamenicaremanifestau
produs
credintei.Acestfapta
Siin el deodaUsautreptat,o
rena$tere
a credinfei.
Deci caleaprin carenoi ajungemla credin{A
estecredinfa"
altuia.
Cinetrliegtein preajmaunuiomcare-gimirturiseqte
cu.'
sinceritatecredin{anu poatesdnu devintrqi el credincios.
Credintaaltuiaestemediulprin careDumnezeutransmite
credinfain noi,Astfelfiecareomcarecredetrimitepe deo
parte,la alt om,carea crezutinaintealui, iar pe de alta,la

POPA
PR,GHEORGHE

r Dumnezeucareesteprezent,prin ,,lucrare",adic6prin har,in

actul credintei.,,QreliUJalqc-4ruia- scrieminunatPirintele
- tri.mitesp-retrecut
cer.
Staniloae
$i-sp-re
Din cele spusepdnl aici reieseclar faptul cr la orice
9i o expeheapti a dezvoltrriisalecredintaesteun eveniment
radicalde
deosebitli
rientarelationali;esteo caleexistentiald,
,,obiectiv6".Argucertitudineaintelectuala$i de cunoaSterea
mentelelogice pentru dovedireaexisten{eilui Dumn-e-2e-u,
istoric[ a
otiectivealeapologeticii,autenticitatea
ai:gumentete
in noi necesitatea
pot satrezeasca
izvoarelortraditieicreEtine,
nostru,dar ele
sufletul
credinteicdndaceastas-adiminuatin
nu conducla credintd$i, mai mult, nu pot si inlocuiascicredinta.
invili saprimim adevlrulsau,eanu ne
Cind Biserica-nepropuneteie teoreticepe carenoi trebuiesd le acceptim
aprioric.Ea ne invitd la o Ig]Sliepqlq9!1!9,la un mod de via{a
eclesialintemeiatpe l-elaiia9uDumnezeusaucarene conduce
Noi
intr-un mgd progresiv,qi94-istential'
spre4ce,4s@.rela{ie
I,ajun-gem
la Dumnezeuprintr-unmod deviatd,mai intdi,Eimai
"
a[oi printr-un mod de g6nd-ire.AEacum se intdmpla cu
ciesiereaEimaturiza{eanoastrain familie. Mai estecdntecul
de leaganprin carepdrinfiinehansmitcredintalor 5i apoieste
refleclia asupraacestuicdntec.Fundamental,aceasta
experienfbnu are nevoiede argumentelogice,nici de
formulariteoretice,decdtatuncicdndeaesteperhrbatii.
credinleica virtuteteologicd
V1.5.1
.2. Exigenfele
Prin celespusepdni aici am incercats6subliniemsensul,,
specihculcregeneralal notiunii de credinli Eide asemenea
dintreica virn.rteteologic[,modulin careeasena$te,cre$te$l
se dezvoltdin sufletulomului.Acum trebuiesi sintetizim
acesteelementepentrua in{elegemai bine exigentelecredin-

TEOLOGIE$I DEMNITATEUMANA

hei exigen{efundamentale:
tei creqtine.Ea presupune
a) conyertirea;b) cge_gterea
in credin{a;c) mdrturisireacredinlei in
lume.
a) Convertireaeste,in mod obiectiv,un evenimentspiritua_lcarese produceo.dat6cu TainaBotezului Si el echivaleazAcu inceputulvietii celeinoi in Duhul lui Hristosgi al
BisericiiSale.Din apelebotezului,omul ieseca o existen{icu
totul noui. El estecaun nou-nAscut,
pe alt plan:pe planul
-inQa
vielii comunecu Hristos,plinl devimralitilileinduhovnicirii.
Acestaestede faptparadoxulvielii cregtine:prin botez,omul
sena$tea 2-a oardgi devinetn om nou.Dar pentruaceasta
omulcel vechitrebuiesdmoara.Deci convertirea,
ca expresie
autenticaa credin{eicregtine,
implicdo moarteqi o inviere.De
aceeaSflntul Chiril al Ierusalimuluivorbeqtede o ,Jimitarei'a
mo4ii$i invieriilui Hristosprin Botez.in acestsenstrebuie
intelese$i cuvinteleSfhntuluiApostolPavel:,,omulnostrucel
vechi a fost impreunarlstignit cu El, ca sdsenimiceascitrupul pdcatuluiagaincdtsi nu mai fim robi pacatului... Si daca
am murit impreundcu Hristos,credemcd vom gi invia
impreundcu El, stiind ca Hristos,dup6ce a inviat din mo(i,
nu maimoare..."
(Rom.6, 6, 8, 9).
Prin convertireace se opereazaprinTaina Botezului se
sddegte
in addnculfiintei noastre$i uedinlq tn Hristos.
SfdntulMarcuAscetulEiDiadohal Foticeii afirmdcI la
inceputnoi nu avemexperien{acon$tientA
a acestuifapt.
Devenimcongtienfi
de el o datdcu maturizarea
gi cregterea
noashispiritualdin orizontulcredin{ei.
b) Crestereain orizontul credinlei
Dacdprin actulconvertiriibaptismalecredin{ain Hristos
a fost sAditain noi ca dar prin lucrareaDuhului SfAnt.

226

POPA
PR.GHEORGHE

in orizontulacesteicredinJerru
noastra
cre$terea
$imaturizaxa
e-JtEin
pqrticiparda
naruf CieOinie'i
ssgr-g{uqgmra
-qoa.s-qra.
acela$itimp qi o datorie.O spuneclar Sfintul Grigoriede
botezuluitrebuieinteleastr
Nfrfint: ,,Puterba
$i cao inviere
g
pentru
(dvciorcor ) cu Dumnezeu
o a douaviataqi pentruo
'i-ietuiremai curatlt".SIhnLtuLMeLcu
exqrimaqi mai
At-S_eJul
noastrllibg-rld -q-p$!ign{inqp.tUaliZarea
sugestivparticiparea
primitiila botez.,,Harulcredintei,scrieel, nu ni se
c19di419i
bine
facevizut decatatuncicdnd,dupdce vomfi strdbdtut
drumulporuncilor,vom aducecajertfbArhiereuluiHristos
nu pecelemu$cate
gdndurilecelesanatoase
alefirii noastre,
caArhiereuin starede
defiare".Loculin careseaflA-Hristos
jertfd este,dupdacelaqiSf0ntPdrinte,,locagulsfdntal
Centrul
sufletului$ial nupului,careestezidit deDumnezeu".
princredinfE,
lui
acestuil6cageste,,inima"caresedeschide,
llristos slvdr$indastfelliturghiainterioarda min{ii.
Dargiaceastiliturghie,caqitoateimboldurilesprefapte
bune$i gdnduricurate,ne vin tot de la Hristossi noi ii
noastrI.Interpretdnd
cuvdntul
intoarcemdarulcu dob6nda
iti
vor
aduce
tmpdralii
templul
Tdu
Psalmistului:,,Din
tie
(Ps.68,30),SfrntulMarcuAscetulscrie:
daruriin Ierusalim
pentruci mintea,caree impdratulfieciruia,ia intdi
,,Aceasta
din templulcel ascunsal inimii indemnurilebune$i frumoase
acolo;si le ducepAnila vie{uirea
dela Hristos,Carelocuie$te
virtuoasl,pecareproorocula numit-oIerusalim;qi apoiiar55i
le aduceprin intenfiaceabuntrlui Hristos,carei le-addruit
maiinainte".
rimeazlcu
noasbfin credin16,
Cu alte-cuvinte,cre$terea
cresterea
noastriin smerenie.
,,Dacdvreunuldintrecredinafl6in sineoarecare
ciogi,fiindcda implinittoateporuncile,
pe mlsuraviefuirii sale,sdcreaddcAa
lucrareduhovniceasca
luat demaiinainteputereapentruea,intrucAta primit prin

TEoLoGIE
UMANA
$I DEMNITATE

227

botezharulDuhului,pricinatuturorvirtulilor,adicanunumai
duhovnicegte,
ci qi a celorariitate;gi nia virtu{ilorascunse
rp9ry{_igtreceivirtuosis5nu-$iinchipuiecda ficut weunbine
prin puterealui. Caciomulbrin,ziceCuvdntul,nu de
oarecare
la sine,ci <dinvistieriaceabuni a inimii scoatecelebune>
@c 6, a5), iar prin vistieriaceabundinfelegpe Duhulcel
SfAntascunsin inimd".
ToatehatateledemoraldcregtiniafirmdcAp-,eqtru
{rr_ellomuluiiq csedin]a
estenerggqlgfortulper- I'
lrn"etqa
Sicregterea
liberi depatimiqivicii.
!9.4elpgltru inUrireasacapersoana
Aceastanu inseamnd
cdomulestechematla o existenta
individualistideoarece
inh-oruglciunedela botezpreotulse
ped6nsulcaml6di{a
adreseazd
lui Dumnezeu
astfel:,,sddeqte-l
a adevlruluiceluiardtat,in sfdntata soborniceascd
gi apostoleascd
Biseric6".
Cu altecqvintec.regterca
in credintdareloc numaiatuncr
cggdomulramaneiri BlierilxL Di'ad6eabriliaeoi"i, cat" se
sdvdrqegte
in pridvorulBisericii,celbotezatestedusin fata
sfintelorugiimpardtegti,
undeesteimpartA$it
cu Trupulqi
S0ngele
Domnuluica semnal incorporarii
saledeplinein
Biseric6.
Copilul departeblrbiteascd,la patruzecide zile de la
na$tereestedusin altar,undepreotulinconjoardsfentamasa
cu el, ceeace inseamnlintroducerea
lui in celemai inalte
taineale cunoaqterii
lui Hristos,pentrucaatuncicAndvafi
adultel sadevinapropovdduitorul
credinlei9ipreotulfamiliei
sale,sauprimulrispunzatorpentrucredintafamiliei 9iprimul
careaducejertfl gi sejertfeqtepentruea,a$acumHristosseI
jertfqte penhuBiserici.
neci ir_tg$zorltul
credinteiln-lti!!gs, qgi nu putgmsQ_
in modrealdecdtimpreuqf.Cdndo familiem6rtu919$!gm
risegteo anumitiicredin{6,
esteaproape
sigurca9i copiii o vor

228

PR.GHEORGHE
POPA

mdrturisi.Nu sepoateprecizaexactmomenfulin carecopilul

sesizeaziexactconfinutulspiritualal credinteiparinlilor.
CAndqgBiJulincepesi vorbeasci,el rostegte
cuvintecare
qi le-ainsugittreptat,incepdnd
din primelezile aleviefuirii
sale.Iar cuvintelegdtfein adinculfir49i g{e 9i pe carele
exprig4-verbal.put pome4 -d.$qgggglgqutrg;lllggqt de :
vederespirilsal.Elpge44pecetea
unui gonfipu!spegific,
careseslde$tin el nu_numai
prig.crlyiqtg,
ci giprin actegi
atitudini.
Cop_iii
se.lgscfridln_ai
uSorcredinle-i
deceiiin
.grdrturisite
feg_il_t
a 1or,pentru ci in ei nu s-a dezvoltatorgoliul
individualistginici pomirilepbtimaqe
inferioare.Mintuitorul,
seama
de
aceastii
receptivitate
a
copiilorfap deceeste
tinind
bun,fa{ndecredint{,cereceloradulli,si-i lasesi vini la El 9i
sdnu-i opreasc{.CuvAntulLui ,,I^dsati
copiisi vini la mine9i
nu-i oprili" (Mt. 13, l4) inseamntsi ,,faceti-macunoscut
copiilor",De aceea
SfdntulGrigoriedeNazianzscrie:,,Ai
copil?Sl nu-qiia timpriutatea.Si fie sfin1itdinpruncie,si fie
consacrat
Duhuluidela inceput.Tetemidepecete
din cauza
slAbiciuniifirii? Cesufletmic $iputincredincios
aremama
aceastalAnaa ftgEduitpe Samuilinci inaintedea senaqteqi
dupdce s-anAscutindatdl-a inchinatgi l-a crescutin haina
preotreasca
(I Regi1, l1; 2, l1) netemdndu-se
de om,ci
increzAndu-se
lui Dumnezeu".
Deci fiecaregenera{ie
sehrdneStg
di4 credintagen_.e14[iqi
p{ecedente
$i astfelajungemla a treiaaexigentiia credintei$i
anumemtrrturisirea
credinteiin lume.
c) Mdrturisireacredinleitn lume
in modfirysgdig actulbotezului.Qel
{9e4qta-decltqge
bgteq4t
in lhistos"dupAexpresia
SfrntuluiApostol
s9-,,ip!r-aca
Pavel9i Seyineastfelun mlrturisitoral lui Hristosin lume.

TEoLoGIEsI DEMNITATE
UMANA

si luminezeluminavoasti inaintea
Iftistg; lnsugia spus:,"A,$a
pentru
caei vdzAndfaptelevoastrecelebunesi
oamenilor
peTaElvostu careesteln ceruri"(Mt. 5, 16).
shveasctr
DecilcredinJbtn
Hristostrebuiestrselntrupezeln istorie.
Tgateactivigtilecre$liruluitrebgig,!4lexobtoin-orizontulei:
niFciunea-qimurfa, viadO6famitie$iviataparticulari,
S_19
qfipat demulteori ci realitateacredinteic,regtine
pr,o{uceo alienarea omului,adici o inshiinarefattrdelume,
uman{,subjugindu-iinteligenta
minimaliz6nd
demnitatea
$i
limitdndu-ilibertateasausupunindu-lunui egoism
nemirturisit.Fatdde acesteobiectiitrebuiesi afirmim cu
tiiati putereacanUqedinf4,ci necredinlaesteceacarc.-laliepecelcredincioss[*serealizeze
ngv4 pe"qm.Caeli"a{a
!!.9j1t1e
planuluman.pe'acgeacreqtinulcre{i4clos
!1qo! a.utenJic_pe
prin faptelesale cl o credintl
ttgbpi_ese_mafturisarc!
imporadevlratiieslg-cea
_c3relbfiuctureaz6
foatedimensiunile
liatade adevar,lespecJq[-ea
q$S_uli pgl.";!e! iate: i-e,-pectul
v;{pg!!grm-ojq-le,
bunrfitii la nivelul vielii relanLanif"eslars.a
in modcorec{,favorizeaz[
relalii
Credinla,fisuma!{
ti-04.q!e..
pe
mai
confor-r.ne
cu
iubirea
Dumnezeu
ulqqp g-raj_dr_ep1e
car
$i
a aritat-ofapdeluqe prinIisusHristos(I Ioan4, 7-l l).
c9f99Sa credjqlgicregtinegi formalismulin
ryggsumarea
mdrturisireaei in lume,a condusin anumiteperioadeale
istorieila negarearci.
Autori,cumar fi AugusteCompte,L,
Feuerbach,
F.Nietzsche,
S.Freud,K, Man auprezissllbirea
Dupdplrepa lor credintareligioasn
9i dispariliacredin{ei.
9i
gandire
pufin
decicredinlacre$tina
f9rm9
de
mai
qne{ineWpi
g{ in _vJitgr..um0nitatea
evoluate.De aceeaei auconsideral
sq
vaindepartadeignoran6,slabiciunile,frustfrile gisnucturilg
careaupermii aparitiaci'edinteicregtine,
AcestereacfiiaraEci problematic_q
g4ului 919.{iq.9i-o_s
de
as6zi esteo realitatecomplexdpentrucSeaselnridicineazl

TEOLOGIE
SIDEMNITATE
UMANA
POPA
PR.GHEORGHE

problematict
in diferitenivelealefiinlei sale'in fataacestei
social
asistent
i"A*Ji"*f spiritual,Se,rl&ipreot,profesor'
pgntry3-qlguglelta
necesare
,;ili. rt ;tJ.sca mijloqcele
luchicaretrebuiesd-l
-.iiiirrt;'i"..t *A;Ciitiitiot' P1i-mgl

i"iiTril t.-.irl..# iritrecrediffiautentic6'-1$nilitoa'rc-si

necesar
f{ltlflggtoare'In acestsenseste
credintaneaute-rltlcr'

?leJusld-sffii-areduslei
;*;nnlm';iii;a uspg&;Gitiue
retlgros'
indiferenttsmul
in lume$i anume:s-Cepticismul,

;;"il;iiJ;;Gic

practic'erezia'apostazia'
si ateismul

religios'
bigotismul
Sifanatismul
superstilia
fql{4e-g$Sy,4ryt.ryygl-qBl
o rntlgial6
I ) Scepticismuteste
credinlelc,resttne.
=''=fiffi,i;6

pozill-v'
eesl
i; sirye-4ry-q!-sq
l#ll:"ti-'

indoialaftraincer,c4.r.eade
1 clarig :tittl"!iq9,"':1t1.1:*
sensnegaljvsi diitrugatorIteE-ruUl!$9e!gP349l-qst"a49'
in dfletui omuluiinh-operioadr
e*iru iigdl!6-t. sena$te
pe
in tineretecdndcredinJa
OeitL" lpi4f*U, spreexemplu
trebuie!a devinao
pecaleairaditiei
.ffiltn}i.it-o
petindr s6
Aceasficrizl carestimuleazl
.*o.rirod p..sonal6la
$igontribuie
socialestefireascd
6;'$;t;it"etismul
dac6esteurmatideunefortsincerspre
rrJiit.u iq.qtgain{5,
cunoa$tere.
'*'Eologi.
Moralaafirmacl existisi o indoialdmetod'iqi'
- r1{!unea
ori..ur."- rlmdnind in orizontulcredintei

ii;;;i;:l;i-uifulj4nl"niuceseaducconJinutuluicrqlig;gi'
fie
rbvelat'
il;;;d;

aadevarului
maipronrnda
.uttsa+teii

t u apiraprincipiiledecredinti'
o.tttt
'
prinff-oryplsgle
4 In;ifer;rismil religiossemanifesta
llqtlet*t-u
faF i e dimensiuneareli gioas6a-v!l ii $iplU -q9!^

e111--ti-s;
0e.a$;E1a1gq-U_f
indlafef
tii'n"--i.iigiii;tcafi
toIq{anta
cu
d"'rr!il!sa
gi
ffi iJii;iir ;'l reli os nus-e-i
1ta'tojg4aPllge
r"j-EGEI"djf.t-tllismulp.slvestepr.edif

persoa4qca
subiectal credintei.Unui om cu adev[ratcredinciosi secerestatfficG tn adevirulcredinteirevelate.

faf aepersoanete
careimparusJscEtti
t1g:gqeqf:lUefeere

credinpsaunu accep6nici o credinp.

3)AteismulesteoblgqltJgJalll.cr.ed-i4te1iqpl$n-Zeu.
Cdndateismulested.eordinp-ractic
seapropiedEjqdife&4,
tism.C6ndateismulesteid'eplo:ic,cain ideologiiletotalitare
ateiste,seapropiedefq41gm,
4) Ereziaesteabaterea
de_
gmi_
qr-lte adevdruri
[aunUl.q4-u
ag ,fg1|lltt.iale Bisericii.Ereticulcredeln Cuv6ntullui
Dumnezeu,
daril falsificl fie datoridlorgoliuluirafiunii,fie
datoritduneivieti pline depatimiqi vicii. Peplanulviefii
morale
fie la rigoXign,& bl_gi^sm-mqal.
-s1 ereziaconduce
Scfis;a"iiC o aUa,Lrede l?-gjsciplinali_sericii
q{ver-sg!e,fiind expresia
uneicgdjglgiiii nusemaimigcain
olgglqllUbitii. Deaceealn modimplicit schismac.upiiiide
in sinete-ldinleer_e!!ce
9i deci falsificatoarealecredin{ei
a!494tice4 Biqg-rigii
6) Apostaziaeste!qp-4d"qr_e-e
lClal{decredinlacregtini,fie
imbra{iqdnd
o altacredinti,fie renuntAnd
la oricecredinfi.
7) Superstitia
esteo &Fificarea credinfeirevelate,
p_rin
acceptarea
unorpseudo-adevdruri
carevin in istoriedin
'-:
penoadamltologrca.

Aqasunt:crelrn1a
ln gtrjgoi,in iele,vrtrjitoare,
spiritism,
zilene&sJe
etc,
Din nefericire,
as6zi,pefonduluneiignoranfe
spirituale,
asis6mla o recrudescenp
a superstiliilor,
8) Bigotismullnseamnlreducerea
credinfeila formf,lA
acteledecult,fd{o_infelegere
a conJinutulqi
lor.Bigotuleste
atentla aspectele
exterio-are,
la literA$inula duhulactuluide
credinE,

POPA
PR.GHEORGHE

de iubire,
9) Fanatismulreligrosesteo qrydjat4_lipsiu
a credint'ei
alteformedemanifestare
car-e
dispreguiegte
Siwprint-o
agresivd.
atitudine
credintei
mlreqteuniformizarea
orizonful
negativecarepervertesc
Toateacesteaspecte
autentical credinteicrestinehebuies6fie analizatecu atentie
gi combdtute
credinfei.in anumiteimcu mijloacespecifice
pseudo-manifestiri
prejuriripersonale
saucolective,aceste
alecredinlei,pot apareain acordcu credinta,daranalizate
dintr-operspectivlglobaldeleaparcalimifiiri si falsificiri ale
De aceeaestenevoiede o pur!fic-are
actuluide credintE.
prin inlahrrarea
permanentii
elementelor
a actuluidecredin{A
striinecareaparin procesulintrupdriisalein viap $iin acela$i
careaufost,poate,
in eviden{ia aspectelor
timpprin scoaterea
neglijate.
Spreexemplu,atuncic6ndSf6ntulApostolPavel,in
predicasa insistaasupraloculuicentralpe careil are,
(II Cor.2, 2) el purifica
MintuitorulHristosin vialacre$tind
credin{alocuitorilordin Corint.La fel facegi Mdntuitorul
cdndseadreseazd
inimilorcelordoi ucenici,in drumspre
Emaus,spundndu-le
cnHristoshebuiasi moardpenhua inha
in slavaSa(Lc.24,26).
in autenticitatea
saeste
Deci,pentrua pastracredin{a
a_adeydrurilor
decredinF
nevoiedeo anumitiiierarhizare
penhua secreacondiliilenecesare
impliniriicelorlalte
doul
qianume,nldejdea$iiubirea.
virtuli teologicefundamentale
V|.5.2.Nidejdea
V1.5.2.1.
Nddejdea
sausperanla:
intreutopie9i
eschatologie
Ca $i credinta,nldejdeasausperan{aesteo realitgle
conqtitutiy4a fiinfei u4ane.Omulnu trliegtenumaiin hecut,
prin amintirilesale,nici numaiin prezent,
prin actelesale,ci

TEoLOGIE
SIDEMNITATE
UMANA

igi proiecteaztr
in viitor dorinfele$i aspiratiilesale.Aceastii
a omuluiin.,viilqrpo?tesi imbracedoui forme:o
Pr9!9gt4rq
fo6ra*utopica,
nereatisiali o formare-aliih.etxistentiald.
De
?gviatac,reqtini,
aceea,
hebuies6facemo distinclieclaE inte
nddejdpa
utopiclgi ceagschatologicd.Utopia
este,defapt,o
qi circumsoierein timp a speran{eiin lmpiraga
transpunere
lui Dumnezeu.
Utopiaesteo desaoalizare,
o con$tientizare
a
omuluide faptulcl el poate$i trebuiesd$i fie suficientlui
insugipentrucI zeii l-au abandonat.
De aceeanu este
intdmpldtor
faptulci nu existi utopieinaintedeRena$tere.
Congtiinta
utopicicorespunde
celordoutrtendinfeprofirnd
inrdddcinate
guriozitalea
in spirituluman:
saudorintadea
viitorulqinevoiadea spera,
gunoa$te
Acestetendinte
necesitii
inventarea
uneiimaginia viitorului, ftrrtrde careomulnu
poateacceptaobscuritatea
gi povaraprezentului.Reflectia
utopiclcea marcat,in modprofund,secolulnostruo gdsimin
filosoframarxisti.Pentruunii cercetlitori,marxismuleste
inaintede toateo qtiintda sperantei,o ,,practictra utopiei
concrete",
anticiparea
uneidatoriide a fi careva deveni
realitate,cu toateobstacolele
careseopunrealizdriisale.
,,RatiuneaafirmdE. Bloch nu poatesAsedezvoltefrra
sperantA,
iar speranta
nu poatesi vorbeasctr
fdrl ratiune;in
marxismacestea
doudsuntstrdnsunite pentrucAse
intemeiaza
pe faptd c6speranlain viitor influenleazd
modul
nostrude a gdndidea cunoa$te
gi de a trdi. ins6,viitorul
utopieisedovedeqte
a fi insuficientin fatamodii - individuale
- caexpresie
saucolective
a realifit{iinegative
absolute.
DeciutopiaesteinsuficienEgi inconqtienti
pentrucd,in
fond,continutulsduobiectivnu estebinefundamentat.
De
aceea
reflecfiacriticideasttzi,a datnaqtere
la anti-utopii.
Ea
resimteviitorul capeo ameninfare
a$acumutopiamarxisti
percepea
spafiulincl neexplorat
cape o sperant.ii.
De aceea

29

POPA
PR.GHEORGHE

reflectiacriticaactualA
compara
utopiacu nrirul.Pentru
parte
Benedetto
Croceutopiaface
din mit penhucit haducein
imaginiliniqtitoareseteameteurendscAndtr
a dorinfelor
noashe".
intrucetmitula devenitasbziobiectulpsihanalizei,
giutopiaa devenitla fel,obiectul
psihanalizei.
PentruJeanServier,cetiitileradioase
aleutopiilorevoci
sdnulmatern.
Civilizatiatehnologicldeschide
demulteori perspectiva
non-sensului
astfel
dI
na$tere
la
utopie
camit regresiv,ca
Si
intoarcere
la origini.
Pentruun alt psihanalist,
Karl Popper,
atitudinea
utopica
este,,holistic6",in sensulcL ea vizeazdreformarea
sau
restructurarea
societitiiumane,in intregulei: utopiilese
realizeazA
nelimitafita puteriiStatului.
deciprin extinderea
Utopiaestefundamentul
teoretical totalitarismului.
Eanu se
poaterealizadecatprintr-oviolen{iabstracE.
Deaceea
un alt
cerce$tor,Dahrendodconsiderd
cd,,utopianuesteim@rdtia
libertitii, nu estenici proiectarea
spreun viitor nesigur,ci
perfec{iunea
teroriisaua du$manului
absolut".
Un gAnditor
marxistcontemporan,
EmstBloch,incearci
silarmonizeze
aceastildefinitiedatl utopiei,plecAndde la
conceptularistotelicdematerie(materie-virtualitate).
Du@el,
utopiaesteo desfgurare
a posibilitatilor
cuprinse
in materie.
De aceeael distingetrei categoriicentrale
ale gAndirii
pe sperantA:
dialectice,intemeiate
culmeasal vdrful
piramidei,adici sec{iunea
ceamaiavansatii
in timp undese
decideviitorul;nouladicdposibilitatea
real6a celorcarenu
suntconstienti
deceeaceestebun,dea fi con$tienti
in viitor
(aiciestespaliullibert6{ii)gimateria,cafiintAcaren-aajuns.
incl la implinire dupaconceptiaaristotelic6.Coeren{a
teoreticdqi fundamentul
metafizicqi antropologic
al lui E.
Blochsuntdestuldefragile.

TEOLOGIE
UMANA
9I DEMNITATE

lor pe planul teologic a suscitat

De aceeatranspunerea
punctede vederecritice,
a fost frcuti de un teologgermande
Aceastithanspunsre
la Tiibingen,JurgenMoltmannin trei lucrdri fundamentale:
Teologiasperanlei,197l; Teologiasperanlei:Dezbateri, 1973
si Speranlain acliune,Paris,1973.
a scrisMoltmann,esteo eschatologie
,,Creqtinismul,
dintru inceputpdn6la sfhrqit.Eshatologiaesteo speranta,o
orientaregi o migcareinainte 9i pentru aceastaeste,de
asemenea,
;i o revolulieSi o transformarea prezentului.
Elementuleschatologic,
nu estedoarunul din componentele
intr-unsensabsoiutel esteliantul credintei
creqtinismului:
cre$tine,esteauroraunei zile noi careinvdluieorice lucru in
luminasa.Pentrua elaborao teologieexact6,ar trebui sa
plecdmde la etapasaultim6.Eschatologia
n-artrebuisdfie la
sfhrsitci la inceputulteologiei".
Moltmannarein partedreptate,pentrucA,de fapt,numai
in perspectivaeschatologiciteologiapoatedeveni.semnificativ{ pentrueains69i9i pentrulume,numaiin mlsura in care
omul gi lumeanu pot fi in{elesedecdtplec6ndde la destina{ia
lor ultim6, careesteviitorul lui Dumnezeu.Totuqiinteresul
cercetiiriiteologicea lui Moltmannesteesentialorientatspre
interpretarea
viitorului omului9i a istoriei.Din aceasticauz5,
reflecfiasaestecentratA
mai mult pe confinutulobiectival
speranfeicre$tine$i pe raporturilesalecu aqteptArile
istorice
personale,
aleomuluigi nu pe dimensiunile
subiectivealesperantei.De aceea,,teologiasperanfei"pe careMoltmanno
instituiedreptcriteriufundamentalpentrureinterpretarea
mesajuluicregtintrebuiesafie dublat.Zi
de o ,,spiritualitatear
speran{ei".Cu alte cuvinte,mesajulcregtinca 9i intreaga
relglqtie biblicd nu trebuie interpretaUdoar intr-o manierd
(adicl o anticiparea viitorului) ci mai curdndepiplS_lgqlica

236

PR.GHEORGHE
POPA

fanicn(adicl o manifestare
a prezenteilui Dumnezeu
gi in
clipadefag).
Speqnfactegtinlsesitueaz[,ca virtuteteologicd,
in
orizontulantinomical unei,,prezenle
absente",
al unei
prezCn{e
cenu semani6stivioibntCidoardacai sedeschide
prinh-unactdecredinfA.
Deaceea
speianla,
cagicredinlade
careseleagl fiintial, esteo realitatedinamiciin istoria
mdntuirii.Ea se mi$ci in orizontulpromisiunilorlui
gi aqteptarea
Dumnezeu
implinirii lor dec6treom.
a) Dumnezeul
lui Israel:Dumnezeu
al promisiunilor
sau
alftgtlduintelor
Speranta
saunldejdeain lmplrltia cerurilor(infeleasd
ca
comuniune
de
iubire
Dumnezeu)
$i
cu
ne inrldlcineazdin
experienfa
ftcuti depoporuliudeude-alungulcihtorieisale
istorice.Spredeosebire
dealtepopoare,
Israela hiit existen{a
sacao istoriedeschisil
spreviitor.La origineaacestei
istorii
nu esteun eveniment
mitic,ci un eveniment
circumscris
in
spafiugi timp: iegireadin robiaegipteand.
in cadrulacestui
perintilor,
eveniment,
poporulalesa cunoscut
pe ,,Dumnezeul
al lui Avraam,
Isaacqilovs"caunDumnezeu
alpromisiunii
9i
al sperantei
timpel s-aperceput
pe sinecaun
$i in acela$i
poporcalator,ca un poporcarenaddjduie$te
$i a$tapta
lmplinireapromisiunilorlui Dumnezeu,
promisiunicareau
inceputdejacuAwaam(Gen.17,4-8).
Promisiunile
saufdglduinfelelui Dumnezeu
vestesc
lucruricarenu exis6incl qi nuvor existain modnecesar
in
cadrulposibiliHtiloroferitedetimpulprezent.
implinirea
promisiunilor
depind9idepopor,decredinta
ginldejdeasain
Dumnezeu.
P_romisiunile
decistimuleazf,
libertateaomului
pentrucAcer,ca o condifiesinequasaua implinirilor,
colaborarea
omului.Intervaluldinhepromisiune
qiimplinirea

TEOLOGIE$I DEMNITATE
UMANA

sareprezintiintervalulin carenidejdeaestepusi in lucrare;

reprezinfii,istoria cildtoriei sprepahia fdgdduiti.Transpusipe
planul spiritual,implrdtia promisi esteimparatialui
Dumnezeu,carepe pdmdntia forma Bisericii intemeiatade
Hristos.HristosestedeciCel intru caretoatepromisiunilelur
Dumnezeus-auimplinit.
b) invierea lui Hristos:implinire afdgdduintelor lui DumnezeuSipromisiuneaunuinou viitor
Intreagaexisten@
a lui Hristosesteun evenimenteschatologic.Acestlucrutranspare
cel mai binein misterulpascal,
misterultreceriisaleprin moartespreinviere.Moartealui
HristosreprezintadarulsupremadusTatdluigi concretizarea
autenticla speranfeiqregtine.De aceeabiruintasa asupra
mor{ii reprezint?i
biruinlanadejdiiasupradeznadejdiisaudisperlrii. AeeastibiruinldreprezintitemeiulnAdejdiicregtine.
De aceeanidejdeacreqtinlsemiqci intru trecutulimplinit in
Hris,tosgi viitorul aqteptiriifinale, viitorul int6lnirii cu El in
eschaton.Eanu seidentific[decicu simplasperanfia zilei de
mAine,ci gsieo nadejdecaretreceprin Cruce,o nadejde
rtrstigniti,prin carecre$tinulse deschidedaruluisupremal
invierii. Cu altecuvinteClgcealui Hristosestesemnulnedejdii in Dumnezeupentruto{i cei caretrliesc in qmbra sa.
Nldejdeantrscutiidin Cruceesteceacaredeosebegte
credinfa
cre$tinAde oricesuperstifieqi utopie,pentrucd ea este,in
acelagitimp, angajament
istoricEi.deschidere
spreviitorul
eschatologic
cadarsupremal lui Dumnezeu.
c) Nddejdeacre$tind:angajamental libertatii umane Si,t
a$teptarea viitorului eschatologic
Viitorul esteo realitateabsolutimprevizibili.Omul nu
dispunedeea.De aceeanadejdea
il a5az6
pe om mai intdiinn-o

238

pR.6HEORGHE
pOpA

aliludine de agteptare.Dar aceasUa$teptarenu inseamnA

ine{ie ci lips6de angajamentistoric, deoareceimparltia lui
Dumnezeupe careo a$teptiim
estedejaprezenE.in acestsens
trebuie.-si-gi
asumepropria sa responsabilitate
.cle$!inul
lstoncA,cu sperantacAtot c,9facee,lin aceastdlume,nu va
aveaca finalitatemoartea,ci va trececu el dincolo,intr_o
nouf,modalitatede a fi, intr-o noua vi4[d. prin aceasra
creqtinulpreglteqte9i anticipeaziimpardfialui Dumnezeucare
trebuiesdvina.
Deci viitorul speran{eicre$tinenu esteun orizont
intunecatpentru cd el se pregdte$tein prezentprintr_o
dinamizarepermanenta
a darurilorcreatoare.u ,rra arta
inzestratfiecare.NadejdeacreEtindestetraitaconcretin
interiorulrealitafiiistorico-sociale,
gi d-9a,ce-ea
estestrans
legatade a treia virtute teologica,virtutea iubirii.
Inaintede a trecela virtuteaiubirii, subliniemsi faptul ca
nddejdea
crestinA
poates6fie falsificat?i
prin dou6atitudini
extremeqi anume:deznddejdea
gi preamareaincrederein
Dumnezeu.
TeologiaMoralf, considerAacestedoudextremepdcate
impotrivaDuhuluiSfhnt(Mat. 12,3l-32) carenu vor filertare
nici in veaculdeacum,nici in cel careva veni.

V|.5.3.lubirea
V|.5.3.1.
Virtutea
teologicd
a iubirii
Despreiubires-avorbitsi sevorbe$trpermanent
in
orizontulvie{ii creqtine.
Seafirmd,in general,canimeninu
poatefi creqtindac6nu practicd,in viafasaintimi. aceasta
virtute.Cutoateacestea,
pu{inisuntceicarecunoscsensulgi .
continutulteological iubirii,cagimodulin careeatrebuies0
semanifeste
in viatalor concretii.
Deaceea
trebuiesi insistim
maimult asupraacesteivirtu{i,caredupl expresia
Sftntului

UMANA
TEOLOGIE
9I OEMNITATE

Apostol Pavelesteceamai mare$i ceacare n^einsote$tenu

numai in viata noastrdtemporald,ci 9i in Imp[rntia lui
Dumnezeu(I Cor. 13,13).
a) Dumnezeuesteiubire
Pe aclastaafirmafie, carete a$azdin centrul mesajului
cregtin,se intemeiazf,iubireaca virtute teologicd.Pentru
gdndireafilosoficd greacd,in contextulcdreias-a dezvoltat
teologia cre$tind,aceastaafirmalie esteun novum absolntt.
Zeul lui Platon,spreexemplunu arenici o relatriecu oamenii.
De
El estevrednicde iubirealor dar nu poatesaiubeascd.
aceeagi termenulfolositde Platonpentrua exprimarealitatea
iubirii este,,pr,rq"-u1,
adici iubireaca pasiune,ca dorin6 de
inaltaresprecele trei valori supreme:binele, adevdrul$i
aceastiiubirea statla baza
frumosul.in lumeagreco-romand,
viefii morale(iubireavirtutilor),vielii artistice(iubireafrumosului)si vietii religioase(iubireadivinititriigi a nemuririi).
Deci eros-ul,in spiritul filosofiei grecegtinu se identificdcu
iubireasensibild,determinat6
de polaritateasexual6.El
reprezintiaspira{iaspreo lumecarenu esteidenticdcu lumea
loastr6,in carenu se poateatingeplenitudinea.Erosul
expdq1ade fapt o lipsi, o imperfectiune.
Cu acestsensil gdsimnoi in Banchetullui Platon,in care
q! Penlg(sdricia,
Erosulestefiul lui Poros(supraabunden{a)
lipsa).
Erosulreprezintiiastfeldorinfa de,-aavea,dg a posedao
realitatepe carenu o avem dar spre c4re tindem in m-od
f!in!i1l. Omul cuprins in cercul de vrajd al erosului igi
orienteazdintreagasa existenlI spre atingereaBineluil
Adevirului 9i Frumosuluica valori ve$nice.Contemplarea
acestorvalori reprezintl, dupi Platon, sensulautentical
existenfeiumane.

PR.GHEORGHE
POPA

In.leoplatonismexistaexpresia,,Dumnezeu
esteiubire',,
.
dar_ea
nu estedec6to.aseminareverb-a-la
cu afrrnatia pe careo
gasirnin Evangheliadupi Ioan4, g.
leul lui ptotin,ca li cetat
lui Platonnu iubegteqi nu poatesaiubeasca
pentrucd este
perfectqi nu doregtenimic in afari de sine.Dacieste
definit ca
eros, acestanu inseamndaltcevadec6tc6 estevrednic
----- de
iubireao'niului,fiind obiectulsupremal acesteiiuUiri.
In spafiulvie{ii creqtine
afirmatia,,Dumnezeu
esieiubire,'
are conota{iimult mai addnci.Iubirea.nureprezintidoar
un
atributal dumnezeiriici fiintrainsaSia lui bumnezeu
este
iubire,pentruci DumnezeuesteUnul, darnu estesolitar.
El
esteTreimePersonala
gi prin urmarecomuniune,iubire
desivArgita
in sine$i ,,structrlrd
supremd"a oricrrei iubiri
temporale.
Dacdiegireadin.sine.
a Zeuluiinsemnapentru

Platonqi.discipolii
ffiio t_eJv;rriiJa
aiviniutiisi perte'ctiunil
sale,ielireadin sinea lui Dumnezeu_Treime
inseamna,
paradoial,confirmarea
dumnezeirii
Sale.Sm"t"fCrij"ri. O.
Nyssaafirma-iiiacestsens:,"qstfet,Dumnezeu
Cu,iantuta
fost Creatorulnaturiiumane,nuimpinsde necesitate
la
crearea
omului,ci in virtuteaiubirii Salepentruaceastii
fiin1a
a careiexistenta
a produs-o.
Trebuiacaluminasanu fie neva_
zut?i,slavas6nu rimdnl fird martor,bundtatea
s6nu fie fdrl o
alL4persoand
caresdsebucuredeeagicelelalte
daruricarese
vddin jurul firii dumnezeieqti
sanurdmAnd
ftr6 efect".
Dumnezeu
a creatlumeadin iubirepentruca$ialtefiinte
sa.seimpartd$eascd
deiubireaSa.pentrua exprimaaceastil
iubire,Noul Testament
a folositun alt termen$i ;;;;.
<iydna
traducerea
l1e1t termenil g6simqi in Septuaginta,
gr,eacd
a.Vcchiului
fiindcorespondentul
festament,
ebraiculur.
aheb..lubirea^ca
dycin4depinde
maimuita. uoinpa".aiO.
se rment$rdeaceea,pxpd$4i
maialebliubirealui Dumnezeu
fatadeom.Esteiubireacarecoboarlsptelume,ca
un aitde

UMANA
TEOLOGIE
9I DEMNITATE

241

Punctulculminantal acesteiiubiri il
mantuitoare.
compa,siune
prin cares-a
pecrucea Fiului lui Dumnezeu
colstituiemoart,a
revelatfaptulcdnunoi,ci El ng-aiubitceldintii (I Ioan4, 10)
De aceeaun exeget
c!.o_iubirenesfarsita
Eiparadoxald.
nevoiede
a scris:,,Cuventuliubirearetotdeauna
contemporan
PentrucreqtiniacestdictionaresteIisusHristos"
undic{ionar.
(Dictionnaire
dela viespirituelle,p. 135).In IisusHristosse
cat$i
carecheama,
atatiubire4lui Dumnezeu
iqtAlpCSte
in
orizontul
iu6ireaomuiuiiau a umanita{iicarerdspunde.
virtuteateologicla iubirii.Ea
intAlnirisecircumscrie
acestei
in
esteiubirerdspunsla iubireajertfitoarea lui Dumnezeu
IisusHristos.
b) Omul:iubirer(upunsla iubirealui Dumnezeu
in orizontuliubiriicavirtuteteologici,omulsedescoperd
pesineca frateintruumanitateal lui IisusHristosqi cafiu
deiubireaTatilui.Iubireafatade
intruFiul, impdrtiqindu-se
caun imperativ
Tatil nu trebuieshfie infeleasd
Dumnezeu
la chemarea
iau .u o legemorald,ci caun rdspuns
cafdgriric
cu
El
comuniunii
in
vederea
lui Dumnezeu
si intru El cu
raspuns
este,l
crea{ie.
Modiluljpaleasi puterealacestui
intreaga
Ri pungulnostruheceprinEl si estecondi{ionat
Iisus.Ilristos.
caretransparin textul:,,Celce
detrei luc{rj fundameutale
desine,s6-9iia crucea
voieqte
s5vindduphMine,s6selepede
in acesttextci
Mie" (Lc.9,23).Observdm
sasi s6-Miurmeze
estelep4darea
primalucrarespirituala
cerutideMAntuitorul
gi
a doua-deegoism egocentrism;
desine,adicl eliberarea
unuialtardejertfh$ia,
lucrareesteluareacrucii,adicialegerea
prin
treiaesteconcretizarea
darurilornoastrecreatoare
urmarealui. Cel caresestriduiesi rdspundiacestortrei
iubiriifatadeDumnezeu,
exigenfe,
caresunt,defapt,expresia
ajungesdinfeleagd
cbcel maigreulucruderealizatin via{a

:l
PR.GHEORGHE
POPA

umanAestesApui in lucrarelibertateaiubirii jertfitoare,a

iubirii dycinrl,adicssaslujStilui Dq4nezguq!9,4p3gi!9rfto
saa$tepti
nimicin schimb.Omulsingurnupoatesaajungala
aceastidimensiune
existenliali.El arenevoiedeajutor$i
acestajuloresteharulDuhuluiSfhnt.SfhntulApostolPavel
afirmdcd ,,iubirealui Dumnezeu
s-arevdrsatin inimile
prinDuhulSfhnt"(Romani5, 5).Participarea
noastre
noastrd
la iubireaintimadintreTatil si Fiul estesusfinutidecide
DuhulS{hnt,careneajuti sdin{elegemiubirealui Dumnezeu
in Dumnezeu.
$isaiubimlumeaintreagd
Virtuteateologicd
a iubiriinea$aza
deciintr-orelatie
autenticd
nu numaicu Dumnezeu
ci cu lumeain careneeste
datsi triim. Acestlucruestesesizat
nunumaideteologi,ci 9i
deun marepedagog
modemF.WFoerster:
,,Esteo eroarecet
sepoatedeprofunddsdsecreadicdexistiiiubiresincerlde
oameni,acoloundelipsegte
iubireadeordinmetafizic.Cum
poatecinevasdseinduiogeze
gi
in modsincerdedurerea
suferin{asemenului,
cdndpe el nu-l cutremurd
fiorul
gitainaexistentei?
infinitului,misterulcreafiei
Estecevaabsurddin punctdevederelogicai imposibil
punct
din
devederepsihologic.
Fdrdiubirede,Dumnezeu,
nu
existiiiu.!i1es_incerl
deoameni,
iar iubireasincerldeoameni
nu-i dec0tmanifestarea
dragosteide Dumnezeu,
cdcicine
iubeqtg
cu adevdrat
peDumnezeu,
va simlinevoiaorganicigi
o datoriemoraldsdiubeascd
pesemeni".
Suntemdeacordcuaceastii
afirmafie,dartrebuiesdprecizdmcLin afaraspa{iuluicre$tin
$iuneorichiarin orizontul
lui, iubireafaladeDumnezeu
poatesaimbracerformeiluzorii.
Spreexemplu,teologiagermana
liberaldcarea redus
religiala un simplusentiment
dedependenfi
fa{i deAbsolut,
s-aobignuitsdinJocuiascl
noliuneadeDumnezeu
cu ceade
Id*ealsaude Infinit, pistrind totuqiformulelederespectgi

UMANA
TEOLOGIE
SIDEMNITATE

realadecAtin cadruluneirelatii
adorarecarenu auconsistenta
personal
careiubegtelumeaqi-i poartdde
cu un Dumnezeu
grija.

apropiefoartemult deZeul platonic.

In spatiul cregtin.agacum am vdzut, iubirea fatd de
Dumnezeupresupuneatatdistinctiacdt pi comuniuneadintre
om $i Dumnezeu.Nici pe treaptasupremeicomuniuni
absolutaa lui Dumnezeunu
distinctia, adicdtranscendenta
dispare.in frumosulpasajpe carel-am citat,din epistolacdhe
Romani5, 5, in careSfrntul ApostolPavelafirmdcd iubirea
lui Dumnezeus-arevirsatin inimile noastreprin Duhul Sftnt
harului cdt $i
se afirma destulde clar atdt transcendenta
comuniuneadintrehar qi i_r1.p[,care
estecentrulmetafizical
persoaneiumane.A rf,mdnein orizontultainic al harului,
inseamnia rdmdnein iubirealui Dumnezeusi a iubi lumeain
Dumnezeu.
Pentrua evita oriceintelegeregre$iti a acestorafirma{ii
trebuie si mai facem cateva precizari. Iub_ireaf4!a de
Dumnezeunu esteun simplu sentimentnebulos,ci eaigrplica
o_tigogg a gpj.fitgluicare se manifestf,prin respectarea
pq{U.rlqilor.
Mintuitorul Iisus Hristos estecategoricin acest
sens:,,Celce areporuncileMele qi le pdzeqte,
acelaestecare
pe
Mi iubeqte;iar cel ce Mi iubegte Mine va fi iubit de Tatil
Meu $i-l voi iubi SiEu SiMd voi ardtalui" (Ioan 14,2l).
Daci se reducevirtuteateologicda iubirii la un simplu'
atunciexistdpericolulde a confundabinelemoral
_sentiment
cu ceeace-i placefieciruia gi in acestcaz via\a spirituall se
epuizeazA
inhe pldceregi neplacere.

244

PR.GHEORGHE
POPA

Existdqi o.alti extremdcarefalsifici

realitateaiubirii
qge-steia
3r11fine$i.anumere=ducerga
la rafiune:amorDei
intellectualis.
i1 cazulacestaomulfiie$te i4b_gq
surprindein moamafi.trui coethe E4 spiritualpecare_l
in;p;;;#;:il:*"
trdreqte
inh-o lumeposibildsrnurealasau,
maibinespusinn_
o lumerealddegridata

in posibit.
c-in'i'i""ri'i"fi".0,,

CapitolulVll

Teologie
9i spiritualitate

chipulElenei,il intreabipe
Mefisto:grr" p"ribii;"

;*"2
Esteposibil*ii raspunde
Mefi.t"_ a".
posibilca EIenasd devindo
",iillo"# "r"l.r"
fii"d;;;';l'#.,i"'.,.
Rlspunsulpe careMefistoi_l da,
,"_f
i""" *
imbrifiqeze
in modreal;i responsabil,,a,""L?
"j",r'p"
efi"" r"
oricefemeie.
"i
Tainaiubiriiiol-.^^"ill,,:,n^:.il:"t
.

j,ilffi,]1f;;;fi fi:fi
i tu;;-r"*#;';'p;[]
$ti
,:::

un momentdat, adic6ooti urmiri

paoatu .upfiu"""rU
abstractizare
a realului,gotirealui d";.;;;#;i",tr4
Faustii rtspiindicA-intov6r[$indu_se
agaceva.Goethea vnrt s6sugereze cuel s_adeprinscu
i" *.rt il"f
**
consecintele
reducerii
"g-ilr"" ",
iubiriidoarru,r"* iot"l"ltiiui*
P:lq u,gWaacgs!9dor{
.
9i-ali'ri* r"nrut
autentic
al iubirii cavirtuieti "ai "xtr9m"
t-ot1la-creqtind
invit?ipe
om,in primulrdnd,la un u.r"^tlglll
ilspt'rrdelea

a.i""i" .a"

d#,:,i::li^c:
t" idicala
spreDumnezeu
prin

"ilil
rugdciune,
p*iri,""i"
*[1:1.t:":

j_;Ji:liffi
fith.""#:,""'lprincare
",i-;r;.p,i,ial"m;;

Vll.1.Dimensiunea
comunitaria spiritualit{ll
ortodoxe
Mul{i ginditori umaniqticontemporani
afirml ctromul
modem- ffiind in condiliilespecificeuneiculturisecularizate
qi uneicivilizatiitehnicizate,
rup0ndleglturafireasc6
cu
traditiavie qi sacramentald
a comunitaliispiritualedin care
faceparte- seaflitacumin situafiadea nu semaiinfelegepe
sineinsuqiginici sensulautentical existenteisale252.
Neautenticitateaa cuprins,maimult saumaipufin,toatedomeniile
vielii spirituale,darin moddeosebit
a cuprinsdomeniul
intdlnirii,al comuniunii
cu,,Altul".
semenul,
cuheieratlIuntricdeaceleaqi
,,A1tu1",
aspiraliigi
aceleagi
intreblri existen{iale,
nu maireprezintA,
in majoritateacazurilor,un subiectdeiomuniuneinh-unorizontcomunitar-sacramental,
ci unsimplu,,obiect"
oferitprivirii,,,actrrui
prezentA
originariestedistrusiprinh-oreprezentar
nivelanE
si anoniml"253.
2r2Vezi GeorgeUscdtescu,
Procesumanismului,Editura politica.
l9E7;
Karl
Jaspers,
Texte
lilosolice,Editumpolitict, Bucurcgti,
ryiy9ti,
- paresNlnainteze
1986;la p. 82 el scrie:,,Omul- contemporan
sprC
neant.El scruteazA
neantul
cuprins
dedisperare
saudeun elandestrubiiv.
Cuvintelelui Nietsche<Dumnezeu
a muribrseaudtot mei mult". Vezi$i
Constantin
Noica,,fcptemahdii alespiitului contemporan,
La pensie de Martin Heldegger,Edouud
, .2'rJganPaul Reswebwr,
Privat,EdituraTouloune,
p. 54.
1971,