1

‫ال اله ا الا للاا‬

Nu‫ا‬există‫ا‬alt‫ا‬Dumnezeu‫ا‬decât‫ا‬Dumnezeu
Nu‫ا‬există‫ا‬Altul‫ا‬lui‫ا‬Altul

„Tradiția, foarte departe‫ا‬de‫ا‬a‫ا‬face‫ا‬accesibil‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬ea‫ا‬transmite,‫ا‬îl‫ا‬

acoperă‫ا‬mai‫ا‬întâi‫ا‬și‫ا‬cel‫ا‬mai‫ا‬adesea.‫ا‬Ea‫ا‬face evident acel conținut‫ا‬
transmis‫ا‬și‫ا‬barează‫ا‬accesul‫ا‬la‫ا‬resursele‫ا‬originale‫ا‬din‫ا‬care‫ا‬
categoriile‫ا‬și‫ا‬conceptele‫ا‬tradiționale‫ا‬au‫ا‬fost‫ا‬în‫ا‬parte‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬
autentic extrase.”
Martin‫ا‬Heidegger,‫ا‬Ființă‫ا‬și‫ا‬Timp,‫ا‬Gallimard,‫ا‬Paris,‫ا‬1986,‫ا‬p.‫ا‬47.

„Nu‫ا‬vom‫ا‬obține‫ا‬nici‫ا‬o‫ا‬interpretare‫ا‬corectă‫ا‬a‫ا‬filosofiilor‫ا‬medievale‫ا‬
atât‫ا‬timp‫ا‬cât‫ا‬nu‫ا‬vom‫ا‬face‫ا‬precedat‫ا‬studiul‫ا‬lor‫ا‬de‫ا‬cel‫ا‬al‫ا‬filosofiilor‫ا‬
arabe‫ا‬pe‫ا‬care‫ا‬ele‫ا‬le‫ا‬refută‫ا‬sau‫ا‬din‫ا‬care‫ا‬ele‫ا‬se‫ا‬inspiră.‫ا‬Gândirea‫ا‬
arabă‫ا‬și‫ا‬gândirea‫ا‬latină,‫ا‬pe‫ا‬care‫ا‬noi‫ا‬tindem‫ا‬mai‫ا‬mult‫ا‬sau‫ا‬mai‫ا‬puțin‫ا‬
să‫ا‬le‫ا‬izolăm‫ا‬în‫ا‬practică,‫ا‬au‫ا‬fost‫ا‬în‫ا‬continuitate‫ا‬istorică,‫ا‬iar‫ا‬studiul‫ا‬
pe care noi li-l‫ا‬facem‫ا‬trebuie‫ا‬să‫ا‬țină‫ا‬cont‫ا‬de‫ا‬această‫ا‬continuitate‫ا‬
cu‫ا‬atât‫ا‬mai‫ا‬mult‫ا‬cu‫ا‬cât asta‫ا‬nu‫ا‬a‫ا‬fost‫ا‬făcut‫ا‬până‫ا‬acum.‫ا‬Averroes,‫ا‬
Avicenne‫ا‬și‫ا‬Algazel‫ا‬ar‫ا‬trebui‫ا‬să‫ا‬fie‫ا‬la‫ا‬fel‫ا‬de‫ا‬familiari‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬
Aristotel‫ا‬celui‫ا‬care‫ا‬vrea‫ا‬să‫ا‬studieze‫ا‬filosofii‫ا‬scolastici.‫ا‬Idealul‫ا‬ar‫ا‬
fi‫ا‬să‫ا‬le‫ا‬posezi‫ا‬precum‫ا‬Albert‫ا‬cel‫ا‬Mare,‫ا‬Sfântul‫ا‬Thoma‫ا‬și‫ا‬Duns‫ا‬
Scot‫ا‬le‫ا‬posedau.”‫ –ا‬Etienne Gilson

Cuvânt înainte
Aș‫ ا‬vrea‫ ا‬mai‫ ا‬întâi‫ ا‬să‫ ا‬mulțumesc‫ ا‬lui‫ ا‬Patrick‫ ا‬Valas,‫ ا‬pentru‫ ا‬a-mi fi
trimis‫ا‬o‫ا‬prețioasă‫ا‬referință.‫ا‬În‫ا‬Seminarul‫ا‬său‫ا‬II,‫ ا‬Eul în teoria lui
Freud și în tehnica psihanalizei,‫ ا‬Lacan‫ ا‬citează‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬clar‫ا‬
profesiunea‫ ا‬de‫ ا‬credință‫ ا‬a‫ ا‬islamului:‫„ ا‬Putem‫ ا‬calca‫ ا‬pe‫ ا‬formula‫ا‬
islamică‫ –ا‬Nu există alt Dumnezeu decât Dumnezeu.‫ا‬Nu‫ا‬există‫ا‬alt‫ا‬

2
cuvânt,‫ ا‬altă‫ ا‬soluție‫ ا‬la‫ ا‬problema‫ ا‬voastră,‫ ا‬decât‫ ا‬cuvântul.”1 Acest
pasaj‫ا‬îmi‫ا‬scăpase‫ا‬complet.‫ا‬În‫ا‬această‫ا‬mică‫ا‬lucrare,‫ا‬Marele secret
al psihanalizei,‫ ا‬eu‫ ا‬propun‫ ا‬să-l citim pe Lacan pornind de la
profesiunea‫ا‬de‫ا‬credință‫ا‬a‫ا‬islamului,‫ا‬dar‫ا‬nu‫ا‬văzusem‫ا‬că‫ا‬Lacan,‫ا‬în‫ا‬al‫ا‬
doilea‫ ا‬său‫ ا‬seminar,‫ ا‬se‫ ا‬referise‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬explicit‫ ا‬la‫ ا‬ea.‫ ا‬Un‫ ا‬mare‫ا‬
mulțumesc‫ ا‬deci‫ ا‬lui‫ ا‬Patrick‫ ا‬Valas‫ ا‬pentru‫ ا‬a-mi‫ ا‬fi‫ ا‬amintit‫ ا‬această‫ا‬
referință‫ا‬care‫ا‬confirmă,‫ا‬într-un anumit mod ipoteza mea. Din partea
mea, eu m-am‫ا‬sprijinit‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬esențial‫ا‬pe‫ا‬formula:‫ا‬Nu există Altul
lui Altul pe‫ا‬care‫ا‬Lacan‫ا‬o‫ا‬prezintă‫ا‬drept‫ا‬marele‫ا‬secret‫ا‬al‫ا‬psihanalizei‫ا‬
în‫ا‬seminarul‫ا‬său‫ا‬Dorința și interpretarea ei2. Pornind de acolo eu
am‫ا‬făcut‫ا‬paralela‫ا‬cu‫ا‬profesiunea‫ا‬de‫ا‬credință‫ا‬a‫ا‬islamului.‫ا‬Motivele‫ا‬
care m-au‫ ا‬împins‫ ا‬să‫ ا‬fac‫ ا‬această‫ ا‬apropiere‫ ا‬cu‫ ا‬islamul‫ ا‬sunt‫ا‬
numeroase.‫ا‬Între‫ا‬altele,‫ا‬de‫ا‬exemplu,‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬el‫ا‬face‫ا‬referință,‫ا‬încă‫ا‬
de‫ا‬la‫ا‬primul‫ا‬său‫ا‬seminar,‫ا‬la‫ا‬legea‫ا‬coranică.‫ا‬Într-adevăr,‫ا‬pentru a
ilustra‫ا‬concepția‫ا‬sa‫ا‬despre‫ا‬etiologia‫ا‬nevrozelor,‫ا‬în‫ا‬Scrierile tehnice
ale lui Freud,‫ ا‬Lacan‫ ا‬va‫ ا‬relua‫ ا‬exemplul‫ ا‬unui‫ ا‬pacient‫ ا‬de‫ ا‬cultură
musulmană‫ا‬pe‫ا‬care-l‫ا‬primise‫ا‬și‫ا‬care‫ا‬avea‫ا‬drept‫ا‬simptom‫ا‬dificultăți‫ا‬
la a-și‫ا‬folosi‫ا‬mâinile.‫ا‬Cum‫ا‬va‫ا‬explica‫ا‬Lacan‫ا‬acest‫ا‬simptom?‫ا‬Îl‫ا‬va‫ا‬
explica‫ ا‬prin‫ ا‬respingerea‫ ا‬legii‫ ا‬coranice.‫„ ا‬Unul‫ ا‬dintre‫ ا‬elementele‫ا‬
cele‫ ا‬mai‫ ا‬frapante‫ ا‬ale‫ ا‬istoriei‫ ا‬dezvoltării‫ ا‬sale‫ ا‬subiective‫ ا‬era‫ا‬
îndepărtarea‫ا‬sa,‫ا‬aversiunea‫ا‬sa‫ا‬la‫ا‬locul‫ا‬legii‫ا‬coranice.”3 Pentru‫ا‬că‫ا‬
această‫ا‬lege‫ا‬coranică,‫ا‬o‫ا‬lege‫ا‬simbolică,‫ا‬a‫ا‬fost‫ا‬respinsă,‫ا‬ea‫ا‬revine‫ا‬în‫ا‬
simptomele‫ ا‬sale.‫„ ا‬Acest‫ ا‬enunțat‫ ا‬a‫ ا‬fost‫ ا‬deci‫ ا‬pentru‫ ا‬acest‫ ا‬subiect‫ا‬
izolat‫ا‬de‫ا‬restul‫ا‬legii‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬privilegiat.‫ا‬Iar‫ا‬el‫ا‬a‫ا‬trecut‫ا‬în‫ا‬simptomele‫ا‬
sale.”4 Acest‫ ا‬exemplu‫ ا‬ilustrează‫ ا‬perfect‫ ا‬de‫ ا‬bine‫ ا‬una‫ ا‬dintre‫ا‬

1
Jacques Lacan, Seminarul II, Eul în teoria lui Freud și în tehnica
psihanalizei, Paris, Seuil, 1978, p.218.
2
Jacques Lacan, Dorința și interpretarea ei,‫ا‬Paris,‫ا‬Éditions‫ا‬de‫ا‬La‫ا‬Martinière,‫ا‬
2013, p. 353
3
Lacan, Scrierile tehnice ale lui Freud, Paris, Seuil, 1975, p.305.
4
Lacan, Scrierile tehnice ale lui Freud, Paris, Seuil, 1975, p.306.
3
paradigmele‫ ا‬învățământului‫ ا‬lui‫ ا‬Lacan:‫„ ا‬Ceea‫ ا‬ce‫ ا‬nu‫ ا‬a‫ ا‬venit‫ ا‬la‫ا‬
lumina‫ا‬simbolicului,‫ا‬apare‫ا‬în‫ا‬real.”5

Introducere
„Este,‫ا‬dacă‫ا‬pot‫ا‬spune,‫ا‬marele‫ا‬secret‫ا‬la‫ا‬psihanalizei.‫ا‬Marele‫ا‬secret,‫ا‬
este – nu‫ا‬există‫ا‬Altul‫ا‬lui‫ا‬Altul.”6 La‫ا‬ce‫ا‬poate‫ا‬trimite‫ا‬această‫ا‬stranie‫ا‬
formulă‫ا‬pe‫ا‬care‫ا‬Lacan‫ا‬o‫ا‬prezintă‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬marele‫ا‬secret‫ا‬al‫ا‬psihanalizei?‫ا‬
Eu‫ ا‬cred‫ ا‬că‫ ا‬ea‫ ا‬trimite‫ ا‬la‫ ا‬islam,‫ ا‬și‫ ا‬mai‫ ا‬exact la profesiunea de
credință‫ا‬a‫ا‬islamului.‫ا‬În‫ا‬orice‫ا‬caz,‫ا‬este‫ا‬ipoteza‫ا‬pe‫ا‬care‫ا‬o‫ا‬propun.
Această‫ا‬ipoteză‫ا‬riscă,‫ا‬fără‫ا‬îndoială,‫ا‬să‫ا‬deranjeze mulți‫ا‬psihanaliști,‫ا‬
însă‫ا‬este‫ا‬o‫ا‬ipoteză‫ا‬care‫ا‬îmi‫ا‬pare,‫ا‬în‫ا‬ciuda‫ا‬a‫ا‬toate,‫ا‬să‫ا‬indice‫ا‬o‫ا‬direcție‫ا‬
absolut pertinentă.‫ا‬Ea‫ا‬permite,‫ا‬după‫ا‬părerea mea,‫ا‬să‫ا‬reveleze‫ا‬care
este‫ ا‬veritabila‫ ا‬fundație,‫ ا‬veritabilul‫ ا‬stâlp‫ ا‬al‫ ا‬învățământului‫ ا‬lui‫ا‬
Lacan.‫ ا‬Psihanaliza‫ ا‬întotdeauna‫ ا‬a‫ ا‬fost‫ ا‬într-un anumit mod
scandaloasă,‫ا‬iar‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬propun‫ا‬aici,‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬nimic‫ا‬altceva‫ا‬decât‫ا‬de‫ا‬
a continua acest‫ا‬scandal.‫ا‬Să‫ا‬spui‫ا‬că‫ا‬marele‫ا‬secret‫ا‬al‫ا‬psihanalizei
este‫ا‬profesiunea‫ا‬de‫ا‬credință‫ا‬a‫ا‬islamului,‫ا‬este‫ا‬un‫ا‬scandal,‫ا‬însă‫ا‬este‫ا‬
un‫ ا‬scandal‫ ا‬care‫ ا‬permite‫ ا‬să‫ ا‬sesizezi‫ ا‬mai‫ ا‬bine‫ ا‬veritabila‫ ا‬sursă‫ ا‬din‫ا‬
care s-a‫ا‬inspirat‫ا‬Lacan‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬concepe‫ا‬învățământul‫ا‬său.
Mult‫ ا‬timp‫ ا‬această‫ ا‬formulă‫ ا‬a‫ ا‬rămas‫ ا‬pentru‫ ا‬mine‫ ا‬un‫ ا‬mare‫ ا‬mister,
însă‫ا‬acum‫ا‬o‫ا‬situez‫ا‬mai‫ا‬precis.‫ا‬Există‫ا‬acolo‫ا‬ceva ca‫ا‬și‫ا‬un‫ا‬secret,‫ا‬ca‫ا‬
și‫ا‬o‫ا‬știință‫ا‬criptată,‫ا‬pe‫ا‬care‫ا‬trebuie‫ا‬să‫ا‬știi‫ا‬s-o‫ا‬decriptezi.‫ا‬Atunci‫ا‬când‫ا‬
Lacan‫ا‬ne‫ا‬spune‫ا‬că‫ا‬nu există Altul lui Altul,‫ا‬el‫ا‬nu‫ا‬face,‫ا‬după‫ا‬mine,‫ا‬
decât‫ ا‬să‫ ا‬retraducă‫ ا‬nu există alt Dumnezeu decât Dumnezeu al
islamului,‫ا‬care‫ا‬semnifică‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬precis‫ا‬că‫ا‬nu există altă garanție
decât Dumnezeu.

5
Lacan Scrieri I, Răspuns la comentariul lui Jean Hyppolite, Paris, Seuil,
p.386.
6
Jacques Lacan, Dorința și interpretarea ei,‫ا‬Paris,‫ا‬Éditions‫ا‬de‫ا‬La‫ا‬Martinière,‫ا‬
2013, p. 353
4
Nu există Altul lui Altul este‫ا‬o‫ا‬formulă‫ا‬puțin‫ا‬enigmatică,‫ا‬însă‫ا‬ea‫ا‬se‫ا‬
clarifică‫ا‬foarte‫ا‬bine,‫ا‬dacă‫ا‬o‫ا‬raportăm‫ا‬la‫ا‬profesiunea‫ا‬de‫ا‬credință‫ا‬a‫ا‬
islamului. Atunci‫ا‬când‫ا‬scriem‫ا‬alături,‫ا‬nu există Altul lui Altul și‫ا‬nu
există alt Dumnezeu decât Dumnezeu ne‫ ا‬dăm‫ ا‬seama‫ ا‬imediat‫ ا‬că‫ا‬
aceste‫ا‬două‫ا‬formule‫ا‬aveau‫ا‬vocația‫ا‬de‫ا‬a‫ا‬fi‫ا‬apropiate.
Scopul‫ ا‬meu‫ ا‬aici‫ ا‬nu‫ ا‬este‫ ا‬să‫ ا‬pun‫ ا‬înainte‫ ا‬islamul,‫ ا‬ci‫ ا‬să‫ ا‬încerc‫ ا‬să‫ا‬
clarific cel mai bine posibil orientarea‫ا‬lacaniană.‫ا‬Obiectivul‫ا‬este‫ا‬să‫ا‬
izolez‫ ا‬veritabila‫ ا‬referință.‫ ا‬Dacă‫ ا‬eu‫ ا‬pornesc‫ ا‬de‫ ا‬la‫ ا‬profesiunea‫ ا‬de‫ا‬
credință‫ ا‬a‫ ا‬islamului,‫ ا‬este‫ ا‬pentru‫ ا‬că‫ ا‬ansamblul‫ ا‬învățământului‫ ا‬lui‫ا‬
Lacan‫ا‬gravitează‫ا‬în‫ا‬jurul‫ا‬ei.‫ا‬Această‫ا‬cale‫ا‬a‫ا‬islamului‫ا‬îmi pare a fi
cea care corespunde‫ ا‬cel‫ ا‬mai‫ ا‬bine‫ ا‬orientării‫ ا‬lacaniene.‫ ا‬Eu‫ ا‬mi-am
bătut‫ا‬mult‫ا‬capul,‫ا‬înainte‫ا‬de‫ا‬a‫ا‬mă‫ا‬lansa‫ا‬pe‫ا‬această‫ا‬cale.‫ا‬Eu‫ا‬cred‫ا‬că‫ا‬
este‫ ا‬cea‫ ا‬mai‫ ا‬bună‫ ا‬de‫ ا‬urmat,‫ ا‬cea‫ ا‬mai‫ ا‬adecvată pentru a-l citi pe
Lacan. Ea îmi pare a indica mișcarea‫ ا‬principală‫ ا‬a‫ ا‬efortului‫ ا‬lui‫ا‬
Lacan. Ea este, după‫ ا‬părerea mea,‫ ا‬ceea‫ ا‬ce‫ ا‬dă‫ ا‬dinamica‫ ا‬sa‫ا‬
ansamblului‫ا‬învățământului‫ا‬său.
Pentru‫ا‬a‫ا‬înțelege‫ا‬învățământul‫ا‬lui‫ا‬Lacan‫ا‬trebuie‫ا‬așadar‫ا‬mai‫ا‬înainte‫ا‬
de‫ا‬toate‫ا‬să‫ا‬izolezi‫ا‬această‫ا‬formulă:‫ا‬Nu există Altul lui Altul,‫ا‬căci‫ا‬ea‫ا‬
este, prin raport la tot ceea ce‫ا‬el‫ا‬a‫ا‬putut‫ا‬enunța,‫ا‬de‫ا‬o‫ا‬importanță‫ا‬
capitală.‫ا‬Este‫ا‬formula‫ا‬cea‫ا‬mai‫ا‬importantă‫ا‬de‫ا‬reținut.‫ا‬Lacan‫ا‬este‫ا‬în‫ا‬
mod‫ ا‬principal‫ ا‬ghidat‫ ا‬de‫ ا‬această‫ ا‬formulă.‫ ا‬Ea‫ ا‬guvernează‫ا‬
învățământul‫ ا‬său‫ ا‬de‫ ا‬la‫ ا‬un‫ ا‬capăt‫ ا‬la‫ ا‬altul.‫ ا‬Fie‫ ا‬și‫ ا‬numai luarea‫ ا‬în‫ا‬
seamă‫ا‬a‫ا‬acestei‫ا‬formule‫ا‬permite să‫ا‬dai‫ا‬seama‫ا‬de‫ا‬logica‫ا‬lacaniană.‫ا‬
Ceea‫ا‬ce‫ا‬este‫ا‬decisiv‫ا‬în‫ا‬învățământul‫ا‬lui‫ا‬Lacan‫ا‬este:‫ا‬Nu există Altul
lui Altul.
Apoi,‫ ا‬trebuie‫ ا‬să‫ ا‬vezi‫ ا‬bine la‫ ا‬ce‫ ا‬se‫ ا‬raportează.‫ ا‬De‫ ا‬unde‫ ا‬poate‫ ا‬el‫ا‬
scoate această‫ ا‬formulă?‫ ا‬Această‫ ا‬formulă‫ ا‬nu‫ ا‬vine‫ ا‬ca‫ ا‬atare‫ ا‬din‫ا‬
psihanaliză,‫ا‬Lacan‫ا‬nu‫ا‬a‫ا‬găsit-o‫ا‬la‫ا‬Freud,‫ا‬ci‫ا‬în‫ا‬tradiția‫ا‬islamică.‫ا‬Nu
există Altul lui Altul nu‫ا‬este‫ا‬decât‫ا‬o‫ا‬reluare‫ا‬a‫ا‬profesiunii‫ا‬de‫ا‬credință‫ا‬
a‫ا‬islamului,‫ا‬o‫ا‬rescriere,‫ا‬puțin‫ا‬mascată,‫ا‬nimic‫ا‬mai‫ا‬mult.‫ا‬Important‫ا‬
este‫ا‬să‫ا‬vezi‫ا‬omologia‫ا‬între‫ا‬cele‫ا‬două‫ا‬formule.‫ا‬Sunt‫ا‬doi‫ا‬mari‫ا‬stâlpi‫ا‬
care‫ا‬sunt‫ا‬centrați‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬esențial‫ا‬pe‫ا‬un‫ا‬nu există.‫ا‬Toți‫ا‬acei nu există
la Lacan, inclusiv nu există raport sexual,‫ا‬nu‫ا‬fac‫ا‬decât‫ا‬să‫ا‬reia‫ا‬acel
5
nu există al islamului. Nu există Altul lui Altul nu‫ا‬este‫ا‬în‫ا‬fapt‫ا‬decât‫ا‬
profesiunea‫ا‬de‫ا‬credință‫ا‬a‫ا‬islamului‫ا‬transpusă‫ا‬psihanalizei,‫ا‬trebuie‫ا‬
să‫ا‬îți‫ا‬dai‫ا‬bine seama de asta.
Învățământul‫ا‬lui‫ا‬Lacan‫ا‬este‫ا‬cu‫ا‬adevărat‫ا‬dificil‫ا‬de‫ا‬sesizat,‫ا‬doar după‫ا‬
ce‫ا‬dispui‫ا‬de‫ا‬această‫ا‬referință‫ا‬acolo‫ا‬reușești‫ا‬puțin‫ا‬să‫ا‬te‫ا‬dirijezi‫ا‬în‫ا‬
învățământul‫ ا‬său. Pentru a-l‫ ا‬putea‫ ا‬citi‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬corect,‫ ا‬trebuie‫ ا‬să‫ا‬
dispui‫ا‬deja‫ا‬de‫ا‬buna‫ا‬referință.
Este‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬învățământul‫ا‬lui‫ا‬Lacan‫ا‬nu‫ا‬a‫ا‬împrumutat‫ا‬cu‫ا‬adevărat‫ا‬
calea lui Freud. Returul la Freud al lui Lacan nu trece prin Freud,
ci‫ ا‬prin‫ ا‬tradiția‫ ا‬islamică.‫ ا‬Lacan‫ ا‬aduce‫ ا‬un‫ ا‬munte‫ ا‬de‫ ا‬referințe‫ا‬
freudiene tocmai pentru a nu putea să ne‫ا‬dăm seama de asta. El îl‫ا‬
prezintă‫ا‬pe Freud‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬esențial‫ا‬construcției‫ا‬sale,‫ا‬însă‫ا‬veritabila‫ا‬sa
referință‫ ا‬este‫ ا‬islamul.‫ ا‬Este‫ ا‬pentru ce,‫ ا‬atunci‫ ا‬când‫ ا‬ne limităm la
Freud, nu reușim cu‫ ا‬adevărat‫ ا‬să‫ ا‬înțelegem.‫ ا‬Nu‫ ا‬există‫ ا‬nimic‫ ا‬mai‫ا‬
iluminant‫ا‬decât‫ا‬să‫ا‬citești‫ا‬Lacan‫ا‬pornind‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬tradiția‫ا‬islamică.
Învățământul‫ا‬lui‫ا‬Lacan precum și‫ا‬islamul‫ا‬sunt‫ا‬mai‫ا‬întâi‫ا‬o‫ا‬orientare,‫ا‬
și‫ ا‬ele ne‫ ا‬duc‫ ا‬în‫ ا‬aceeași‫ ا‬direcție.‫ ا‬Dacă‫ ا‬vrem‫ ا‬să‫ ا‬sesizăm‫ ا‬logica‫ا‬
acestui‫ا‬învățământ,‫ا‬trebuie‫ا‬așadar‫ا‬să‫ا‬luăm‫ا‬în‫ا‬considerație‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬
islamul‫ا‬învață.‫ا‬Este‫ا‬acest‫ا‬detur‫ا‬prin‫ا‬islam‫ا‬cel‫ا‬pe‫ا‬care‫ا‬trebuie‫ا‬să-l
luăm dacă‫ا‬vrem să‫ا‬descifrăm învățământul‫ا‬lui‫ا‬Lacan.‫ا‬Este‫ا‬un‫ا‬detur‫ا‬
care‫ا‬ne‫ا‬clarifică‫ا‬cu‫ا‬privire‫ا‬la‫ا‬orientarea‫ا‬sa.‫ا‬Numeroase‫ا‬neînțelegeri‫ا‬
și‫ا‬dificultăți‫ا‬pot‫ا‬fi‫ا‬evitate‫ا‬dacă‫ا‬luăm‫ا‬acel detur acolo.
Nu‫ا‬este‫ا‬atât‫ا‬de‫ا‬ușor‫ا‬să‫ا‬restabilești‫ا‬firul‫ا‬pentru‫ا‬că‫ا‬Lacan‫ا‬s-a‫ا‬străduit‫ا‬
mult‫ا‬să‫ا‬îi‫ا‬șteargă‫ا‬urma.‫ا‬Islamul‫ا‬este‫ا‬o‫ا‬referință‫ا‬ascunsă,‫ا‬subterană,‫ا‬
ea‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬niciodată‫ا‬pusă‫ا‬în‫ا‬deplină‫ا‬lumină‫ا‬în mod direct. Trebuie
să‫ا‬reușești să‫ا‬te‫ا‬plasezi‫ا‬înăuntrul‫ا‬a ceea‫ا‬ce‫ا‬el‫ا‬povestește‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬
putea‫ا‬regăsi‫ا‬această‫ا‬veritabilă‫ا‬referință.‫ا‬Nu‫ا‬trebuie‫ا‬niciodată‫ا‬să‫ا‬te‫ا‬
mulțumești‫ا‬cu ceea ce el a spus, mai trebuie‫ا‬încă‫ا‬să‫ا‬vezi‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬el‫ا‬
ascunde pe dedesubt. O muncă‫ ا‬de‫ ا‬descifrare,‫ ا‬de‫ ا‬arheologie,‫ ا‬este‫ا‬
necesară‫ ا‬pentru‫ ا‬a-ți‫ ا‬da‫ ا‬seama‫ ا‬că‫ ا‬Lacan‫ ا‬operează‫ ا‬pornind‫ ا‬de la
islam.

6
Nu este vorba aici despre‫ ا‬depășire,‫ ا‬încerc‫ ا‬doar‫ ا‬să‫ ا‬arăt,‫ ا‬cel‫ ا‬mai‫ا‬
simplu‫ا‬posibil,‫ا‬care‫ا‬este‫ا‬veritabila‫ا‬sursă‫ا‬din‫ا‬care‫ا‬se‫ا‬inspiră‫ا‬Lacan.‫ا‬
Este‫ا‬vorba‫ا‬despre‫ا‬a‫ا‬merge‫ا‬să‫ا‬cauți‫ا‬în‫ا‬spatele‫ا‬diferitelor‫ا‬acoperiri
ceea‫ ا‬ce‫ ا‬îl‫ ا‬orientează‫ ا‬cu‫ ا‬adevărat.‫ ا‬Nu‫ ا‬există‫ ا‬motiv‫ ا‬pentru‫ ا‬care‫ا‬
psihanaliza însăși‫ ا‬să‫ ا‬nu‫ ا‬fie‫ ا‬psihanalizată.‫ ا‬Dacă‫ ا‬fac‫ ا‬retur‫ ا‬aici‫ ا‬la‫ا‬
islam‫ ا‬este‫ ا‬prea‫ ا‬bine‫ ا‬pentru‫ ا‬că‫ ا‬această‫ ا‬lucrare are‫ ا‬drept‫ ا‬funcție‫ا‬
esențială‫ا‬de a dezmembra învățământul‫ا‬lui‫ا‬Lacan,‫ا‬de a-l deconstrui,
pentru a-l‫ا‬reconstrui‫ا‬în‫ا‬funcție‫ا‬de‫ا‬veritabila‫ا‬sa‫ا‬sursă.‫ا‬Scopul‫ا‬este de
arăta‫ا‬veritabila‫ا‬sa‫ا‬filiație.‫ا‬
Să‫ا‬abordez‫ا‬învățământul‫ا‬lui‫ا‬Lacan‫ا‬pornind‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬islam‫ا‬este‫ا‬ceva‫ا‬ce‫ا‬
nu‫ا‬prevăzusem‫ا‬absolut‫ا‬deloc,‫ا‬este‫ا‬o‫ا‬perspectivă‫ا‬ce‫ا‬mi‫ا‬s-a impus.
În‫ا‬intenția‫ا‬mea‫ا‬inițială‫ا‬eu‫ا‬încercam‫ا‬doar‫ا‬să‫ا‬înțeleg,‫ا‬să‫ا‬găsesc‫ا‬un‫ا‬fir.‫ا‬
Dar citind seminariile lui Lacan, la un moment dat, asta m-a‫ا‬făcut‫ا‬
să‫ ا‬mă‫ ا‬gândesc‫ ا‬la‫ ا‬islam.‫ ا‬Am‫ ا‬sfârșit‫ ا‬prin‫ ا‬a‫ ا‬realiza‫ ا‬că‫ ا‬exista‫ ا‬între‫ا‬
învățământul‫ا‬lui‫ا‬Lacan‫ا‬și‫ا‬islam‫ا‬o‫ا‬conexiune‫ا‬foarte‫ا‬puternică.‫ا‬Nu
m-am putut deci împiedica‫ا‬să‫ا‬fac‫ا‬această‫ا‬apropiere.
Există‫ا‬multe‫ا‬concepte‫ا‬pe‫ا‬care‫ا‬Lacan‫ا‬le‫ا‬aduce‫ا‬în‫ا‬psihanaliză‫ا‬și‫ا‬care‫ا‬
nu sunt de la Freud. Suntem deci forțați‫ ا‬la‫ا‬un‫ا‬moment‫ا‬dat‫ ا‬să‫ا‬ne‫ا‬
întrebăm‫ا‬de‫ا‬unde‫ا‬vin‫ا‬ele.‫ا‬Dacă‫ا‬vrem‫ا‬prea‫ا‬bine‫ ا‬pentru‫ا‬o‫ا‬clipă‫ ا‬să‫ا‬
deschidem‫ا‬ochii‫ا‬cu‫ا‬privire‫ا‬la‫ا‬orientarea‫ا‬lacaniană,‫ا‬la‫ا‬logica‫ا‬pe‫ا‬care‫ا‬
ea o comportă,‫ ا‬ne‫ ا‬dăm‫ ا‬seama‫ ا‬foarte‫ ا‬repede‫ ا‬până‫ ا‬la‫ ا‬ce‫ ا‬punct
conceptele‫ا‬pe‫ا‬care‫ا‬Lacan‫ا‬le‫ا‬introduce‫ا‬în‫ا‬psihanaliză‫ا‬sunt‫ا‬familiare‫ا‬
islamului.
Să‫ ا‬luăm‫ ا‬de‫ ا‬exemplu‫ ا‬conceptul‫ ا‬de‫ ا‬subiect,‫ ا‬vedem‫ ا‬imediat‫ ا‬că‫ ا‬el‫ا‬
cadrează‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬perfect cu islamul. Subiectul la Lacan nu are nimic
de-a‫ا‬face‫ا‬cu‫ا‬această‫ا‬instanță‫ا‬a‫ا‬subiectivității‫ا‬moderne,‫ا‬este‫ا‬chiar‫ا‬
inversul.‫ا‬Subiectul,‫ا‬Lacan‫ا‬îl‫ا‬raportează‫„ا‬nu‫ا‬la‫ا‬subiectivitatea‫ا‬sa‫ا‬ci‫ا‬
la supunerea sa (assujettissement - „subobiectivitate”)”7. Termenul
însuși‫ا‬de‫ا‬subiect‫ا‬de care el se folosește‫ا‬comportă‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬subiectul‫ا‬
ca atare este supus. Nu‫ا‬este‫ا‬fără‫ا‬motiv‫ا‬faptul că‫ا‬el‫ا‬a‫ا‬ales‫ا‬să‫ا‬pună‫ا‬

7
Jacques Lacan, La logique du fantasme,‫ا‬version‫ا‬numérique,‫ا‬Association‫ا‬
lacanienne internationale, p. 55.
7
înainte‫ا‬acest‫ا‬termen,‫ا‬dacă‫ا‬el‫ا‬a‫ا‬ales‫ا‬acest‫ا‬termen‫ا‬este‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬esențial‫ا‬
pentru‫ا‬că‫ا‬în‫ا‬acest‫ا‬termen‫ا‬însăși‫ا‬de‫ا‬subiect‫ا‬există‫ا‬deja‫ا‬punerea în‫ا‬
valoare a supunerii. Scrierea‫ ا‬lui‫ ا‬Lacan,‫ ا‬scrierea‫ ا‬care‫ ا‬situează‫ا‬
subiectul‫ا‬sub‫ا‬o‫ا‬bară‫ا‬este‫ا‬acolo,‫ا‬înainte‫ا‬de‫ا‬toate,‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬o‫ا‬reaminti.‫ا‬
Pentru Lacan, un subiect care nu ar fi supus, nu ar fi un subiect.
Instituirea‫ا‬subiectului‫ا‬comportă‫ا‬supunerea‫ا‬sa.‫ا‬Subiectul‫ا‬se‫ا‬naște‫ا‬cu‫ا‬
supunerea sa.‫ا‬Ceea‫ا‬ce‫ا‬este‫ا‬determinant‫ا‬în‫ا‬învățământul‫ا‬lui‫ا‬Lacan‫ا‬
este supunerea subiectului. Trebuie s-o‫ ا‬știi,‫ ا‬există‫ ا‬o‫ ا‬echivalență‫ا‬
maestră‫ا‬în‫ا‬învățământul‫ا‬lui‫ا‬Lacan,‫ا‬și‫ا‬această‫ا‬echivalență‫ا‬maestră‫ا‬
se‫ ا‬situează‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬principal‫ ا‬între‫ ا‬subiectul‫ ا‬barat,‫ ا‬subiectul‫ا‬
inconștientului‫ا‬și‫ا‬supunere.‫ا‬Ceea‫ا‬ce‫ا‬distinge‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬fundamental‫ا‬
subiectul‫ ا‬inconștientului‫ ا‬de‫ ا‬eul‫ ا‬imaginar‫ ا‬este‫ ا‬faptul‫ ا‬că‫ ا‬subiectul‫ا‬
trimite‫ا‬la‫ا‬lipsa‫ا‬de‫ا‬ființă,‫ا‬la‫ا‬diviziune,‫ا‬la‫ا‬dependență,‫ا‬la‫ا‬supunere,‫ا‬în‫ا‬
vreme‫ا‬ce‫ا‬eul‫ا‬trimite‫ا‬la‫ا‬ființă,‫ا‬la‫ا‬identitate,‫ا‬la‫ا‬autonomie, la libertate.
Supunerea, Lacan n-o‫ا‬tratează‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬pe o slăbiciune,‫ا‬din‫ا‬contră,‫ا‬el‫ا‬
definește‫ا‬subiectul‫ا‬prin‫ا‬această‫ا‬supunere.‫ا‬Ceea‫ا‬ce‫ا‬pune‫ا‬problemă‫ا‬
pentru‫ا‬Lacan‫ا‬este‫ا‬mai‫ا‬degrabă‫ا‬delirul‫ا‬de‫ا‬autonomie,‫ا‬de‫ا‬libertate,‫ا‬
de identitate.
Este pentru ce, supunerea, care este la fundamentul subiectului, o
regăsim‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬egal la‫ ا‬finalul‫ ا‬analizei.‫ ا‬Pentru‫ ا‬că‫ ا‬la‫ ا‬originea‫ا‬
subiectului‫ا‬există‫ا‬supunerea,‫ا‬atunci‫ا‬la‫ا‬finalul analizei regăsim‫ا‬de‫ا‬
asemenea‫ ا‬supunerea.‫„ ا‬Dorința‫ ا‬analistului‫ ا‬nu‫ ا‬este‫ ا‬o‫ ا‬dorință‫ ا‬pură.‫ا‬
Este‫ ا‬o‫ ا‬dorință‫ ا‬de‫ ا‬a‫ ا‬obține‫ ا‬diferența‫ ا‬absolută,‫ ا‬cea‫ ا‬care‫ ا‬intervine‫ا‬
atunci‫ا‬când,‫ا‬confruntat‫ا‬cu‫ا‬semnificantul‫ا‬primordial,‫ا‬subiectul‫ا‬vine‫ا‬
pentru‫ ا‬prima‫ ا‬dată‫ ا‬în‫ ا‬poziție‫ ا‬de‫ ا‬a‫ ا‬se‫ ا‬supune‫( ا‬assujettir –
„subobiectiva”)‫ ا‬acolo.”8 Ceea despre ce este vorba la finalul
analizei este o ordonanțare‫ا‬subiectivă‫ا‬prin‫ا‬raport‫ا‬la‫ا‬cauză,‫ا‬ceea ce
este‫ ا‬întotdeauna‫ ا‬corelativă‫ ا‬unei‫ ا‬supuneri.‫ ا‬Finalul‫ ا‬analizei‫ ا‬apare‫ا‬
întotdeauna‫ا‬ca‫ا‬un‫ا‬retur‫ا‬la‫ا‬starea‫ا‬originară a subiectului care este
supunerea.‫ا‬Diferența‫ا‬absolută,‫ا‬trimite‫ا‬aici‫ا‬la‫ا‬diferența‫ا‬între‫ا‬om‫ا‬și‫ا‬
Dumnezeu,‫ ا‬între‫ ا‬cauză‫ ا‬și‫ ا‬efect,‫ ا‬Kierkegaard‫ ا‬face‫ ا‬de‫ ا‬asemenea
8
Jacques Lacan, Les quatre concepts fondamentaux de la psychanalyse, Paris,
Seuil, 1973, p. 307.
8
referință‫ ا‬acolo în‫„ ا‬Les Miettes Philosophiques”‫( ا‬Firimiturile‫ا‬
filosofice).‫ ا‬Miza,‫ ا‬în‫ ا‬analiză,‫ ا‬este‫ ا‬de‫ ا‬a‫ ا‬realiza‫ ا‬această‫ ا‬diferență‫ا‬
absolută.‫ا‬Scopul‫ا‬este‫ا‬de‫ا‬a‫ا‬obține‫ا‬ca‫ا‬subiectul‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬efect‫ا‬să‫ا‬poată‫ا‬
asuma‫ا‬cauza‫ا‬care‫ا‬îl‫ا‬determină,‫ا‬ca el să‫ا‬poată‫ا‬recunoaște‫ا‬faptul că‫ا‬
el‫ ا‬nu‫ ا‬este‫ ا‬cauză‫ ا‬de‫ ا‬sine‫ ا‬însuși,‫ ا‬ci‫ ا‬efectul‫ ا‬unei‫ ا‬cauze.‫ ا‬Trebuie‫ ا‬să‫ا‬
sesizezi bine faptul că‫ا‬subiectul‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬decât‫ا‬un‫ا‬receptacol,‫ا‬un‫ا‬loc‫ا‬
vid,‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬complet‫ ا‬dependent‫ ا‬de‫ ا‬cauza‫ ا‬care‫ ا‬îl‫ ا‬determină,‫ ا‬este‫ا‬
important‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬înțelege‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬trebuie‫ا‬să‫ا‬se‫ا‬întâmple‫ا‬la final
de‫ا‬analiză.‫ا‬Exigența‫ا‬la‫ا‬care‫ا‬trebuie‫ا‬să‫ا‬răspunzi‫ا‬la final‫ا‬de‫ا‬analiză‫ا‬
nu este de a asuma libertatea mea, ci cauzalitatea9 mea, altfel spus,
supunerea mea. Este‫ ا‬faptul‫ ا‬că‫„ ا‬de‫ ا‬poziția‫ ا‬noastră‫ ا‬de‫ ا‬subiect‫ ا‬noi‫ا‬
suntem‫ ا‬toți‫ ا‬responsabili”10.‫ ا‬Noi‫ ا‬suntem‫ ا‬toți‫ ا‬responsabili‫ ا‬de‫ا‬
cauzalitatea‫ا‬noastră.‫ا‬În acest mod Lacan concepe finalul analizei.
Finalul‫ ا‬analizei‫ ا‬nu‫ ا‬este‫ ا‬niciodată‫ ا‬gândit‫ ا‬de‫ ا‬Lacan‫ ا‬în‫ ا‬termeni‫ ا‬de‫ا‬
eliberare,‫ ا‬ci‫ ا‬întotdeauna‫ ا‬în‫ ا‬termeni‫ ا‬de‫ ا‬supunere.‫ ا‬Există‫ا‬
întotdeauna,‫ا‬la final de analiză,‫ا‬prezența‫ا‬supunerii‫ا‬care‫ا‬poate‫ا‬fi‫ا‬la‫ا‬
marele‫ ا‬Altul,‫ ا‬la‫ ا‬semnificant,‫ ا‬la‫ ا‬real,‫ ا‬la‫ ا‬inconștient‫ ا‬sau‫ ا‬la‫ ا‬Unul.‫ا‬
Oricare‫ ا‬ar‫ ا‬fi‫ ا‬modul‫ ا‬în‫ ا‬care‫ ا‬Lacan‫ ا‬enunță‫ ا‬finalul‫ ا‬analizei, este
întotdeauna‫ا‬vorba‫ا‬despre‫ا‬supunere.
Să‫ ا‬luăm‫ ا‬acum‫ ا‬conceptul‫ ا‬marelui Altul pe care el îl‫ ا‬introduce‫ ا‬în‫ا‬
psihanaliză,‫ا‬vedem,‫ا‬imediat,‫ا‬acolo‫ا‬de‫ا‬asemenea,‫ا‬că‫ا‬el‫ا‬este‫ا‬absolut‫ا‬
conform islamului, la acest mare Altul, unic, separat, situat de Ibn
Rushd‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬un‫ا‬intelect‫ا‬agent,‫ا‬deasupra tuturor‫ا‬oamenilor‫ا‬și‫ا‬la acest
mare‫ ا‬Altul‫ ا‬situat‫ ا‬de‫ ا‬Ibn‫ ا‬Sina‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬cauză.‫ ا‬În‫ ا‬același‫ ا‬mod‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ا‬
tradiția‫ا‬islamică‫ا‬Lacan‫ا‬va‫ ا‬celebra‫ا‬atotputerea,‫ ا‬dominația‫ ا‬marelui‫ا‬
Altul asupra subiectului. Marele Altul este atotputernic prin raport
cu‫ ا‬subiectul.‫ ا‬El‫ ا‬se‫ ا‬afirmă‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬un‫ ا‬ordin‫ ا‬transcendent.‫ ا‬Ca‫ ا‬și‫ ا‬Ibn‫ا‬
Sina, Lacan va transfera toate‫ا‬puterile‫ا‬între mâinile‫ا‬marelui‫ا‬Altul‫ا‬
și‫ ا‬va‫ ا‬reduce‫ ا‬subiectul‫ ا‬la‫ ا‬un‫ ا‬receptacol‫ ا‬complet‫ ا‬vid.‫ ا‬Trebuie‫ ا‬să‫ا‬
gândești‫ا‬împreună‫ا‬subiectul‫ا‬și‫ا‬marele‫ا‬Altul.‫ا‬Există‫ا‬pe‫ا‬de‫ا‬o‫ا‬parte‫ا‬
subiectul‫ ا‬care‫ ا‬este‫ ا‬vid,‫ ا‬complet‫ ا‬sărac,‫ ا‬mort,‫ ا‬și‫ ا‬de‫ ا‬cealaltă‫ ا‬parte‫ا‬
9
Jacques Lacan, Ecrits II, Paris, Seuil,1966, p. 345.
10
Jacques Lacan, Ecrits II, Paris, Seuil,1966, p. 339.
9
dorința,‫ا‬ceea‫ا‬ce face‫ا‬să‫ا‬existe‫ا‬subiectul,‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬îl‫ا‬face‫ا‬viu,‫ا‬care‫ا‬îi‫ا‬
vine‫ ا‬întotdeauna‫ ا‬de‫ ا‬la‫ ا‬marele‫ ا‬Altul.‫ ا‬Veritabilul‫ ا‬partener‫ ا‬al‫ا‬
subiectului‫ا‬la‫ا‬Lacan‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬seamănul‫ا‬său,‫ا‬micul‫ا‬altul,‫ا‬ci‫ا‬marele‫ا‬
Altul. Este pentru ce el‫ا‬poate‫ا‬spune‫„ا‬dorința‫ا‬omului‫ا‬este‫ا‬dorința‫ا‬
Altuia”11. Avem deci la‫ا‬Lacan‫ا‬un‫ا‬subiect‫ا‬care‫ا‬este‫ا‬situat,‫ا‬înainte‫ا‬de‫ا‬
toate,‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬un‫ا‬receptacol,‫ا‬și‫ا‬care‫ا‬nu‫ا‬își‫ا‬câștigă‫ا‬existența‫ا‬sa‫ا‬decât‫ا‬
din‫ا‬dorința‫ا‬care‫ا‬îi‫ا‬vine‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬marele‫ا‬Altul.‫ا‬Dependența‫ا‬subiectului‫ا‬
la‫ا‬locul‫ا‬marelui‫ا‬Altul‫ا‬este‫ا‬de‫ا‬asemenea‫ا‬paradigmă‫ا‬a‫ا‬islamului. Este
chiar unul dintre sloganurile cele mai celebre ale islamului: Allahou
akbar (marele Allah).
Să‫ا‬luăm‫ا‬acum‫ا‬conceptul‫ا‬de‫ا‬Unul.‫ا‬Acest‫ا‬concept‫ا‬al‫ا‬lui‫ا‬Unul,‫ا‬Lacan‫ا‬
nu a mers în‫ا‬mod‫ا‬necesar să-l‫ا‬caute‫ا‬în‫ا‬Parmenide‫ا‬al‫ا‬lui‫ا‬Platon,‫ا‬el‫ا‬
se‫ ا‬găsește‫ ا‬de‫ ا‬asemenea‫ ا‬în‫ ا‬inima‫ ا‬islamului.‫ ا‬Există‫ ا‬Unul‫ ا‬lui‫ا‬
Parmenide,‫ ا‬există‫ ا‬Unul‫ ا‬lui‫ ا‬Plotin,‫ ا‬Unul‫ ا‬lui‫ ا‬Proclus,‫ ا‬dar‫ ا‬și‫ ا‬Unul‫ا‬
monoteismului‫ا‬și‫ا‬al‫ا‬islamului.‫ا‬Dacă‫ا‬există‫ا‬un‫ا‬punct‫ا‬fundamental‫ا‬în‫ا‬
islam acesta este prea bine cel al lui Tawhid,‫ا‬al‫ا‬unicității.‫ا‬Astfel,
Rumi va ajunge de acolo,‫ ا‬mult‫ ا‬înainte‫ ا‬de‫ ا‬Lacan,‫ ا‬să‫ ا‬simbolizeze‫ا‬
sursa viului printr-o‫ ا‬trăsătură,‫ ا‬comparând‫ ا‬pe‫ ا ا‬Dumnezeu‫ ا‬cu‫ ا‬un‫ا‬
semnificant,‫ا‬cu‫ا‬prima‫ا‬literă‫ا‬a‫ا‬alfabetului‫ا‬arab‫ا‬Alif, care se scrie cu
o‫ا‬trăsătură‫ا‬verticală.‫„ا‬Cine‫ا‬suntem‫ا‬noi?‫ا‬În‫ا‬această‫ا‬lume‫ا‬complicată,‫ا‬
ce există‫ا‬de fapt altul decât‫ا‬el,‫ا‬care‫ا‬este‫ا‬simplu‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬Alif-ul? Nimic,
nimic.”12 Avem aici modelul originar al semnificantului unar al lui
Lacan.‫ا‬Dacă‫ا‬Lacan‫ا‬a‫ا‬pus,‫ا‬la‫ا‬un‫ا‬moment‫ا‬dat,‫ا‬accentul‫ا‬pe‫ا‬trăsătură,‫ا‬
aceasta nu este dintr-o‫ا‬pură‫ا‬proveniență‫ا‬freudiană‫ا‬sau‫ا‬saussuriană,‫ا‬
aceasta‫ا‬este‫ا‬o‫ا‬idee‫ا‬împrumutată‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬Rumi.‫ا‬În‫ا‬aceeași‫ا‬manieră‫ا‬ca‫ا‬
și‫ا‬Rumi,‫ا‬el‫ا‬va‫ا‬face‫ا‬din‫ا‬semnificant‫ا‬cauza‫ا‬subiectului.‫ا‬Să‫ا‬spui‫ا‬că‫ا‬
există‫ا‬Unul‫ا‬este‫ا‬să‫ا‬spui‫ا‬că‫ا‬el‫ا‬este‫ا‬primul,‫ا‬că‫ا‬el‫ا‬este‫ا‬singura‫ا‬cauză‫ا‬
veritabilă,‫ ا‬este‫ ا‬de‫ ا‬asemenea‫ ا‬să‫ ا‬spui‫ ا‬că‫ ا‬nu‫ ا‬există‫ ا‬Altul‫ ا‬lui‫ ا‬Altul,‫ا‬

11
Jacques Lacan, Ecrits II, La direction de la cure, Paris, Seuil, 1966, p. 106.
Djalâl-od-Dîn‫ا‬Rûmî,‫ا‬Mathnawî, La Quête de l’Absolu,‫ا‬Livres‫ا‬I‫ا‬à‫ا‬III,‫ا‬Paris,‫ا‬
12

Rocher, 2004, p. 146.

10
aceasta‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬valabil‫ا‬doar‫ا‬pentru‫ا‬Lacan,‫ا‬găsim‫ا‬asta‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬egal‫ا‬
în‫ا‬islam.
Să‫ا‬luăm‫ا‬acum‫ا‬conceptul‫ا‬de‫ا‬cauză.‫ا‬Islamul‫ا‬precum și‫ا‬psihanaliza‫ا‬
lacaniană‫ا‬sunt‫ا‬două‫ا‬experiențe‫ا‬care‫ا‬se‫ا‬reclamă‫ا‬din‫ا‬dependența‫ا‬la‫ا‬o‫ا‬
cauză.‫ ا‬Nu‫ ا‬doar‫ ا‬la‫ ا‬Lacan vorbim‫ ا‬despre‫ ا‬cauză,‫ ا‬este‫ ا‬de‫ ا‬asemenea‫ا‬
cazul‫ ا‬în‫ ا‬islam.‫ ا‬Cauza,‫ ا‬pentru‫ ا‬islam,‫ ا‬asta‫ ا‬nu‫ ا‬poate‫ ا‬fi‫ ا‬decât‫ا‬
Dumnezeu, doar Dumnezeu‫ا‬este‫ا‬cu‫ا‬adevărat‫ا‬cauză,‫ا‬el‫ا‬este‫„ا‬cauza‫ا‬
cauzelor”13.‫ا‬Aceasta‫ا‬este‫ا‬valabil,‫ا‬în‫ا‬orice‫ا‬caz,‫ا‬după‫ا‬ce‫ا‬Ibn‫ا‬Sina‫ا‬a‫ا‬
luat‫ا‬cauza‫ا‬primă‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬Aristotel pentru a o raporta la Dumnezeu,
pentru‫ا‬a‫ا‬face‫ا‬din‫ا‬Dumnezeu‫ا‬Cauza‫ا‬primă‫ا‬a‫ا‬tot‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬este.‫ا‬Este‫ا‬el
de‫ا‬asemenea‫ا‬primul‫ا‬care‫ا‬distinge‫ا‬esența‫ا‬existenței‫ا‬și‫ا‬care‫ا‬prezintă‫ا‬
subiectul, ca‫ ا‬și‫ ا‬un‫ ا‬receptacol‫ ا‬vid,‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬o‫ ا‬non-esență,‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ا‬
complet dependent de‫ ا‬cauză.‫ ا‬Această‫ ا‬referință‫ ا‬la‫ ا‬cauză,‫ ا‬trebuie‫ا‬
spus,‫ا‬o‫ا‬găsim‫ا‬la‫ا‬fel‫ا‬de‫ا‬bine‫ا‬în‫ا‬Liber de Causis.‫ا‬Lacan‫ا‬nu‫ا‬face‫ا‬decât‫ا‬
să‫ا‬repună‫ا‬la‫ا‬gustul‫ا‬zilei,‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬Maestrul‫ا‬Eckhart‫ا‬înaintea‫ا‬lui,‫ا‬acest‫ا‬
termen‫ا‬de‫ا‬cauză‫ا‬care‫ا‬era‫ا‬atât‫ا‬de‫ا‬pregnant‫ا‬în‫ا‬Metafizica lui Shifa și‫ا‬
în‫ ا‬Liber de Causis. Nu trebuie uitat, există‫ ا‬mult‫ ا‬înaintea‫ ا‬Cauzei‫ا‬
freudiene‫ ا‬această‫ ا‬Cauză‫ ا‬islamică,‫ ا‬dezvoltată‫ ا‬îndeosebi în‫ا‬
Metafizica lui Shifa și‫ا‬în‫ا‬Liber de Causis,‫ا‬și‫ا‬fără‫ا‬de‫ا‬care‫ا‬probabil‫ا‬
Cauza‫ ا‬freudiană‫ ا‬însăși‫ ا‬nu‫ ا‬ar‫ ا‬fi‫ ا‬nimic.‫ ا‬Mult‫ ا‬înainte‫ ا‬de‫ ا‬Cauza‫ا‬
freudiană,‫ا‬trebuie‫ا‬s-o‫ا‬recunoaștem,‫ا‬a‫ا‬existat‫ا‬Metafizica lui Shifa și‫ا‬
Liber de Causis.‫ا‬Lacan‫ا‬vorbește‫ا‬mult‫ا‬despre‫ا‬cauză, însă el‫ا‬uită‫ا‬să‫ا‬
vorbească‫ ا‬despre‫ ا‬Metafizica lui Shifa și‫ ا‬despre‫ ا‬Liber de Causis.
Atunci‫ا‬când‫ا‬el‫ا‬ne‫ا‬spune‫ا‬că‫ا‬subiectul‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬decât‫ا‬un‫ ا‬receptacol
vid,‫ا‬o‫ا‬lipsă‫ا‬de‫ا‬ființă,‫ا‬complet‫ا‬dependent‫ا‬de‫ا‬cauza‫ا‬care‫ا‬îl‫ا‬determină,‫ا‬
în‫ا‬fond,‫ا‬el‫ا‬nu‫ا‬face‫ا‬decât‫ا‬să‫ا‬reafirme‫ا‬determinismul‫ا‬islamic.
Să‫ا‬luăm‫ا‬acum‫ا‬conceptul‫ا‬de‫ا‬real.‫ا‬Realul‫ا‬pe‫ا‬care‫ا‬Lacan‫ا‬îl‫ا‬introduce‫ا‬
în‫ا‬psihanaliză,‫ا‬cel‫ا‬despre‫ا‬care‫ا‬el‫ا‬spune‫ا‬că‫ا‬este invenția‫ا‬mea,‫ا‬trebuie‫ا‬
s-o‫ا‬știm,‫ا‬se‫ا‬găsește‫ا‬deja‫ا‬în‫ا‬islam.‫ا‬El‫ا‬nu‫ا‬îi‫ا‬este‫ا‬propriu‫ا‬lui‫ا‬Lacan‫ا‬și‫ا‬
nu‫ا‬este‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬cert‫ا‬invenția‫ا‬sa.‫ا‬În‫ا‬religia‫ا‬creștină,‫ا‬vorbim‫ا‬despre‫ا‬
Dumnezeu‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬esențial‫ا‬ca‫ا‬fiind‫ا‬tatăl,‫ا‬în‫ا‬iudaism‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬esențial‫ا‬

13
Avicenne, La Métaphysique du Shifâ’,‫ا‬Livre‫ا‬I‫ا‬à‫ا‬V,‫ا‬Paris,‫ا‬Vrin,‫ا‬1978,‫ا‬p.‫ا‬86.
11
ca fiind dumnezeul legii, însă în‫ا‬islam‫ا‬vorbim‫ا‬despre‫ا‬Dumnezeu‫ا‬
înainte‫ا‬de‫ا‬toate‫ا‬ca‫ا‬fiind‫ا‬realul,‫ا‬El-haq.‫ا‬Realul‫ا‬care‫ا‬se‫ا‬situează‫ا‬în‫ا‬
inconștient,‫ا‬putem‫ا‬spune‫ا‬că‫ا‬el‫ا‬este‫ا‬analog‫ا‬celui‫ا‬al‫ا‬islamului,‫ا‬acestui‫ا‬
Dumnezeu‫ا‬care‫ا‬se‫ا‬situează‫ا‬în‫ا‬Rayb. În islam îl putem sesiza cel mai
bine sensul de‫ا‬real‫ا‬la‫ا‬Lacan.‫ا‬Realul‫ا‬în‫ا‬islam‫ا‬nu‫ا‬poate‫ا‬decât‫ا‬să‫ا‬ne‫ا‬
clarifice cu privire la realul‫ا‬lui‫ا‬Lacan,‫ا‬care,‫ا‬el‫ا‬însuși,‫ا‬nu‫ا‬poate‫ا‬decât‫ا‬
să‫ا‬ne scape.‫ا‬Psihanaliza‫ا‬lacaniană,‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬islamul,‫ا‬atestă‫ا‬despre‫ا‬un‫ا‬
real,‫ا‬dă‫ا‬mărturie‫ا‬despre‫ا‬un‫ا‬real‫ا‬pe‫ا‬care‫ا‬nu-l putem demonstra, pe
care nu-l‫ا‬putem‫ا‬afirma‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬direct.‫ا‬Realul‫ا‬islamului‫ا‬convine‫ا‬în‫ا‬
mod‫ ا‬particular‫ا‬realului‫ ا‬lui‫ا‬Lacan‫ ا‬pentru‫ا‬că‫ ا‬este‫ ا‬un‫ا‬real‫ ا‬în‫ ا‬afara-
științei,‫ا‬radical,‫ا‬însă‫ا‬în‫ا‬același‫ا‬timp‫ا‬singura‫ا‬garanție.‫ا‬Este un real
fără‫ا‬lege,‫ا‬absolut,‫ا‬cu‫ا‬care‫ا‬nu‫ا‬există‫ا‬absolut deloc raport direct. Este
un‫ ا‬real‫ ا‬separat,‫ ا‬separat‫ ا‬de‫ ا‬toate‫ ا‬formele‫ ا‬de‫ ا‬reprezentări.‫ ا‬Este un
real‫ ا‬care‫ ا‬subzistă‫ ا‬în‫ ا‬afara-reprezentărilor,‫ ا‬dar care‫ ا‬totuși‫ ا‬susține‫ا‬
subiectul.
Trebuie‫ ا‬de‫ ا‬asemenea‫ ا‬să‫ ا‬știm‫ ا‬că‫ ا‬există‫ ا‬la‫ ا‬Lacan‫ ا‬o‫ ا‬anumită‫ا‬
echivalență‫ ا‬conceptuală‫ ا‬între‫ ا‬real‫ ا‬și‫ ا‬marele‫ ا‬Altul,‫ ا‬între‫ ا‬real‫ ا‬și‫ا‬
cauză,‫ا‬între‫ا‬real‫ا‬și‫ا‬Unul,‫ا‬și‫ا‬că‫ا‬există‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬egal‫ا‬această‫ا‬aceeași‫ا‬
echivalență‫ا‬în‫ا‬islam.‫ا‬Dumnezeu‫ا‬este‫ا‬totodată‫ا‬marele‫ا‬Altul,‫ا‬realul‫ا‬
El-haq,‫ا‬cauza,‫ا‬și‫ا‬Unul.
Să‫ا‬luăm‫ا‬acum‫ا‬conceptul‫ا‬de‫ا‬inconștient,‫ا‬în‫ا‬psihanaliză‫ا‬trebuie‫ا‬să‫ا‬
crezi‫ ا‬în‫ ا‬inconștient,‫ ا‬iat în‫ ا‬islam‫ ا‬trebuie‫ ا‬să‫ ا‬crezi‫ ا‬în‫ ا‬Rayb. Pentru
Lacan precum și‫ا‬pentru‫ا‬islam,‫ا‬lucrul‫ا‬cel‫ا‬mai‫ا‬important‫ا‬ne‫ا‬scapă,‫ا‬el‫ا‬
se‫ا‬situează‫ا‬întotdeauna‫ا‬acolo‫ا‬unde‫ا‬ne‫ا‬lipsește‫ا‬sensul,‫ا‬acolo unde
ne‫ا‬lipsește‫ا‬reprezentarea,‫ا‬acolo‫ا‬unde‫ا‬nu‫ا‬există‫ا‬afirmație‫ا‬directă.
Faptul‫ا‬că‫ا‬Lacan‫ا‬vorbește‫ا‬despre‫ا‬o‫ا‬experiență‫ا‬de‫ا‬trăit‫ا‬mai‫ا‬degrabă‫ا‬
decât‫ا‬despre‫ا‬o‫ا‬cură‫ا‬este‫ا‬de‫ا‬asemenea‫ا‬un‫ا‬alt‫ا‬punct‫ا‬comun.‫ا‬Islamul,‫ا‬
ca‫ ا‬și‫ ا‬psihanaliza,‫ ا‬vizează‫ ا‬prin‫ ا‬intermediul‫ ا‬unei‫ ا‬experiențe‫ ا‬o‫ا‬
reformă,‫ا‬o‫ا‬mutație‫ا‬subiectivă.
Să‫ا‬luăm‫ا‬acum‫ا‬nu există Altul lui Altul, acolo, de asemenea vedem
imediat‫ا‬că‫ا‬asta‫ا‬cadrează‫ا‬perfect‫ا‬cu‫ا‬islamul.‫ا‬Nu‫ا‬putem‫ا‬să‫ا‬nu‫ا‬vedem‫ا‬
omologia‫ا‬care‫ا‬există‫ا‬între‫ا‬nu există Altul lui Altul și‫ا‬nu există alt

12
Dumnezeu decât Dumnezeu. Vedem bine acolo, în‫ا‬toate‫ا‬literele,‫ا‬în‫ا‬
această‫ا‬formulă,‫ا‬nu există Altul lui Altul pe care Lacan a pus-o‫ا‬în‫ا‬
prim‫ا‬plan,‫ا‬că‫ا‬învățământul‫ا‬său‫ا‬se‫ا‬înrudește‫ا‬cu‫ا‬islamul.
Chiar‫ ا‬dacă‫ ا‬el‫ ا‬nu‫ ا‬a‫ ا‬vrut‫ ا‬niciodată‫ ا‬s-o‫ ا‬reveleze,‫ ا‬vedem‫ ا‬bine‫ ا‬că‫ا‬
islamul a avut‫ا‬o‫ا‬influență‫ا‬foarte‫ا‬puternică‫ا‬asupra‫ا‬lui,‫ا‬vedem‫ا‬bine‫ا‬
că‫ ا‬cea‫ ا‬mai‫ ا‬mare‫ ا‬parte‫ ا‬a‫ ا‬conceptelor‫ ا‬pe‫ ا‬care‫ ا‬el‫ ا‬le‫ ا‬importă‫ ا‬în‫ا‬
psihanaliză‫ا‬sunt‫ا‬familiare‫ا‬islamului.
Subiectul, marele Altul, realul, Unul, cauza, nu există Altul lui
Altul, sunt acolo tot atâtea‫ا‬referințe care‫ا‬sunt‫ا‬comune‫ا‬islamului‫ا‬și‫ا‬
care‫ ا‬arată‫ ا‬pornind‫ ا‬de‫ ا‬la‫ ا‬ce‫ ا‬Lacan‫ ا‬a‫ ا‬construit‫ ا‬învățământul‫ ا‬său.‫ا‬
Aceasta‫ا‬poate‫ا‬fără‫ا‬îndoială‫ا‬să‫ا‬uimească,‫ا‬însă‫ا‬în‫ا‬ordonanțarea sa,
învățământul‫ ا‬lui‫ ا‬Lacan‫ ا‬este‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬exact‫ ا‬similar‫ ا‬islamului.‫ ا‬În‫ا‬
această‫ا‬privință,‫ا‬dacă‫ا‬vrem‫ا‬să‫ا‬înțelegem‫ا‬învățământul‫ا‬lui‫ا‬Lacan,‫ا‬la‫ا‬
islam‫ ا‬trebuie‫ ا‬să‫ ا‬ne‫ ا‬referim.‫ ا‬Chiar‫ ا‬dacă‫ ا‬Lacan‫ ا‬nu‫ ا‬citează‫ ا‬absolut‫ا‬
deloc‫ا‬islamul,‫ا‬asta‫ا‬rămâne‫ ا‬pentru‫ا‬el‫ا‬un‫ا‬punct‫ا‬de‫ا‬sprijin‫ا‬esențial.‫ا‬
Eroarea este de a crede că‫ا‬el nu‫ا‬este‫ا‬decât‫ا‬un simplu retur la Freud.
Profesiunea‫ ا‬de‫ ا‬credință‫ ا‬a‫ ا‬islamului‫ ا‬este‫ – ا‬marele secret al
psihanalizei.‫ا‬Să‫ا‬încercăm‫ا‬liniștit‫ا‬să‫ا‬luăm‫ا‬lucrurile‫ا‬pornind‫ا‬de‫ا‬acolo.‫ا‬
Nu‫ا‬este‫ا‬acolo‫ا‬decât‫ا‬o‫ا‬ipoteză,‫ا‬însă‫ا‬eu‫ا‬cred că‫ا‬această‫ا‬ipoteză‫ا‬este‫ا‬
absolut credibilă,‫ ا‬absolut sustenabilă.‫ ا‬Asta‫ ا‬se‫ ا‬ține,‫ ا‬însă‫ ا‬trebuie‫ا‬
avansat‫ا‬pas‫ا‬cu‫ا‬pas,‫ا‬prudent.‫ا‬Există‫ا‬încă‫ا‬mai‫ا‬multe‫ا‬puncte‫ا‬de‫ا‬luat‫ا‬în‫ا‬
considerare‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬putea‫ا‬aprecia‫ا‬consistența‫ا‬acestei‫ا‬ipoteze.
Mai‫ا‬întâi‫ا‬trebuie‫ا‬bine‫ا‬remarcat‫ا‬că‫ا‬acest‫ا‬nu există este‫ا‬întotdeauna‫ا‬
la‫ ا‬Lacan,‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬în‫ ا‬islam,‫ ا‬echivalent‫ ا‬seamănului.‫ ا‬Aceasta‫ ا‬vrea‫ ا‬să‫ا‬
spună‫ا‬că‫ا‬nu există garanție‫ا‬de‫ا‬acea‫ا‬parte acolo,‫ا‬că‫ا‬nu‫ا‬există‫ا‬nimic,‫ا‬
la acel nivel acolo care‫ا‬să‫ا‬poată‫ا‬susține‫ا‬existența‫ا‬subiectului.
Apoi‫ا‬trebuie‫ا‬bine‫ا‬văzut‫ا‬că‫ا‬acest nu există se opune la există Unul
care‫ا‬este‫ا‬veritabila‫ا‬garanție.‫ا‬Această‫ا‬opoziție‫ا‬o‫ا‬găsim‫ا‬totodată la
Lacan‫ا‬și‫ا‬în‫ا‬islam.‫ا‬La‫ا‬Lacan‫ا‬precum și‫ا‬în‫ا‬islam,‫ا‬trebuie‫ا‬să‫ا‬distingi‫ا‬
cu‫ ا‬grijă‫ ا‬semenii‫ ا‬de‫ ا‬garanție.‫ ا‬Garanția,‫ ا‬pentru‫ ا‬Lacan‫ ا‬precum și‫ا‬
pentru‫ا‬islam,‫ا‬se‫ا‬situează‫ا‬doar‫ا‬la‫ا‬nivelul‫ا‬lui‫ا‬Unul, care corespunde
marelui‫ا‬Altul,‫ا‬adevăratei cauze, realului, la ceea‫ا‬ce‫ا‬susține‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬
13
real‫ا‬subiectul.‫ا‬Totuși,‫ا‬trebuie‫ا‬distins‫ا‬Altul‫ا‬limbajului‫ا‬care‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬
decât‫ا‬un‫ا‬seamăn‫ا‬al‫ا‬Altuia‫ا‬al‫ا‬garanției‫ا‬care‫ا‬este‫ا‬Unul.
Atunci‫ا‬când‫ا‬Lacan‫ا‬ne‫ا‬spune‫ا‬că‫ا‬nu există Altul lui Altul,‫ا‬este‫ا‬înainte‫ا‬
de toate pentru a‫ا‬reaminti,‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬în‫ا‬islam,‫ا‬că‫ا‬marele‫ا‬Altul‫ا‬este‫ا‬fără‫ا‬
echivalent,‫ ا‬fără‫ ا‬asemănător,‫ا‬fără‫ ا‬egal,‫ا‬că‫ ا‬el‫ ا‬este‫ا‬singura‫ا‬și‫ ا‬unica‫ا‬
garanție.
După,‫ا‬trebuie‫ا‬bine‫ا‬să‫ا‬îți‫ا‬dai‫ا‬seama‫ا‬că‫ا‬experiența‫ا‬analitică‫ا‬și‫ا‬islamul‫ا‬
răspund‫ا‬la‫ا‬o‫ا‬orientare‫ا‬comună.‫ا‬Ce‫ا‬anume‫ا‬asta‫ا‬poate‫ا‬prea‫ا‬bine‫ا‬să‫ا‬
vizeze,‫ ا‬experiența‫ ا‬analitică?‫ ا‬Ei‫ ا‬bine‫ ا‬același‫ ا‬lucru‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬islamul.‫ا‬
Experiența‫ ا‬analitică‫ ا‬și‫ ا‬islamul‫ ا‬vizează‫ ا‬același‫ ا‬lucru,‫ ا‬ele‫ ا‬vizează‫ا‬
realul.‫ ا‬Important‫ ا‬pentru‫ ا‬Lacan‫ ا‬este‫ ا‬să‫ ا‬te‫ ا‬orientezi‫ ا‬în‫ ا‬direcția‫ا‬
realului,‫ا‬însă‫ا‬aceasta nu este importat doar pentru Lacan, este la fel
de‫ا‬important‫ا‬pentru‫ا‬islam.‫ا‬Religia,‫ا‬în‫ا‬orice‫ا‬caz‫ا‬islamul,‫ا‬nu‫ا‬are‫ا‬drept‫ا‬
scop‫ ا‬să‫ ا‬dea‫ ا‬sens‫ ا‬așa‫ ا‬cum‫ ا‬poate‫ ا‬s-o sugereze Lacan‫ ا‬în‫ ا‬Triumful
religiei.‫ا‬Islamul‫ا‬nu‫ا‬are‫ا‬drept‫ا‬funcție‫„ا‬de a secreta sens”14 sau de a
găsi „o‫ا‬corespondență‫ا‬a‫ا‬totului cu totul”15.‫ا‬Lacan‫ا‬ne‫ا‬dezorientează‫ا‬
atunci‫ا‬când‫ا‬ne‫ا‬spune‫ا‬că‫ا‬religia‫ا‬are‫ا‬drept‫ا‬scop‫ا‬de „a secreta sens”16.
În‫ا‬orice‫ا‬caz,‫ا‬islamul‫ا‬vizează‫ا‬un‫ا‬real‫ا‬în‫ا‬afara-sensului.‫ا‬Trebuie‫ا‬știut‫ا‬
că‫ا‬islamul‫ا‬dă‫ا‬înainte‫ا‬de‫ا‬toate‫ا‬întâietate‫ا‬la‫ا‬Rayb,‫ا‬la‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬scapă‫ا‬
sensului.‫ا‬Experiența‫ا‬analitică‫ا‬și‫ا‬islamul‫ا‬indică‫ا‬în‫ا‬aceeași‫ا‬direcție.‫ا‬
Scopul‫ا‬este‫ا‬de‫ا‬a‫ا‬deconstrui‫ا‬toți‫ا‬semenii‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬se‫ا‬pune‫ا‬în‫ا‬raport‫ا‬
cu realul. Realul, cauza, garanția,‫ ا‬Unul,‫ ا‬este‫ ا‬acolo‫ ا‬dintotdeauna,‫ا‬
însă‫ا‬este‫ا‬drept‫ا‬că‫ا‬el‫ا‬este‫ا‬acoperit‫ا‬de‫ا‬semeni.‫ا‬Este‫ا‬vorba‫ا‬deci de a
retrage, depărta,‫ا‬desface‫ا‬toți‫ا‬semenii‫ا‬care‫ا‬împiedică‫ا‬accesul‫ا‬la‫ا‬real.‫ا‬
Doar‫ ا‬trecând‫ ا‬prin‫ ا‬deconstrucție,‫ ا‬prin‫ ا‬negația‫ ا‬semenilor,‫ ا‬putem‫ا‬
accede la garanție,‫ا‬la‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬susține‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬real‫ا‬subiectul,‫ا‬adică‫ا‬
realul,‫ ا‬cauza,‫ ا‬garanția,‫ ا‬Unul.‫ ا‬În‫ ا‬psihanaliză,‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬în‫ ا‬islam,‫ ا‬nu‫ا‬
trebuie‫ا‬să‫ا‬crezi‫ا‬în‫ا‬nimic‫ا‬decât‫ا‬în‫ا‬real,‫ا‬în‫ا‬cauză,‫ا‬în‫ا‬Unul.

14
Jacques Lacan, Le Triomphe de la religion, Paris, Seuil, 2005, p. 81.
15
Jacques Lacan, Le Triomphe de la religion, Paris, Seuil, 2005, p. 82.
16
Ibid.
14
De asemenea, trebuie bine sesizat că‫ا‬experiența‫ا‬analitică,‫ا‬așa‫ا‬cum‫ا‬
Lacan o concepe,‫ا‬se‫ا‬fondează‫ا‬pe‫ا‬o‫ا‬altă‫ا‬logică‫ا‬decât‫ا‬cea‫ا‬a‫ا‬cercetării
unui‫ا‬sens‫ا‬ascuns.‫ا‬Ea‫ا‬nu‫ا‬se‫ا‬reglează‫ا‬pe‫ا‬interpretare,‫ا‬așa‫ا‬cum‫ا‬a‫ا‬putut‫ا‬
s-o‫ ا‬facă‫ ا‬Freud,‫ ا‬ci‫ ا‬pe‫ ا‬negația,‫ ا‬pe‫ ا‬deconstrucția‫ ا‬semenilor,‫ ا‬căci‫ا‬
semenii‫ا‬sunt‫ا‬nu‫ا‬doar‫ا‬falși,‫ا‬ci‫ا‬mai‫ا‬ales‫ا‬nocivi‫ا‬întru-cât‫ا‬ei‫ا‬constituie
obstacole‫ ا‬la‫ ا‬accesul‫ ا‬la‫ ا‬real,‫ ا‬ei‫ ا‬împiedică‫ ا‬subiectul‫ ا‬să‫ ا‬acceadă‫ ا‬la‫ا‬
cauza‫ ا‬dorinței‫ ا‬sale.‫ ا‬Este‫ ا‬vorba deci,‫ ا‬înainte‫ ا‬de‫ ا‬toate,‫ ا‬despre‫ا‬
deconstrucție.‫ ا‬Metoda‫ ا‬lacaniană‫ ا‬nu‫ ا‬consistă‫ ا‬în‫ ا‬a‫ ا‬descifra‫ا‬
inconștientul,‫ ا‬ea‫ ا‬vizează‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬esențial‫ ا‬să‫ ا‬retragă‫ ا‬voalurile,‫ ا‬să‫ا‬
distrugă‫ا‬obstacolele‫ا‬care‫ا‬se‫ا‬găsesc‫ا‬între‫ا‬cauză‫ا‬și‫ا‬subiect.
Trebuie‫ ا‬bine‫ ا‬înțeles‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬egal‫ ا‬că‫ ا‬veritabila‫ ا‬problemă‫ ا‬pentru‫ا‬
Lacan nu este simptomul, ci delirul de autonomie. Veritabila
problemă‫ ا‬este‫ ا‬credința‫ ا‬în‫ ا‬autonomia‫ ا‬eului,‫ ا‬este‫ ا‬aceasta‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ا‬
esențial‫ ا‬cea‫ ا‬care‫ ا‬face‫ ا‬barieră,‫ ا‬care‫ ا‬voalează‫ ا‬și‫ ا‬care‫ ا‬împiedică‫ا‬
subiectul‫ ا‬să‫ ا‬acceadă‫ ا‬la‫ ا‬cauză,‫ ا‬la‫ ا‬garanție.‫ ا‬Este pentru ce Lacan
concepe‫ا‬întotdeauna‫ا‬experiența‫ا‬analitică‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬inversul‫ا‬autonomiei.‫ا‬
Subiectul‫ ا‬trebuie‫ ا‬eliberat‫ ا‬tocmai‫ ا‬de‫ ا‬această‫ ا‬falsă‫ ا‬credință.
Psihanaliza‫ ا‬lacaniană‫ ا‬privește,‫ ا‬înainte‫ ا‬de‫ ا‬toate,‫ ا‬subiectul,‫ ا‬un‫ا‬
subiect‫ ا‬pe‫ ا‬care‫ ا‬ea‫ ا‬îl‫ ا‬situează‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬esențial‫ ا‬ca‫ ا‬depinzând‫ ا‬de‫ ا‬o‫ا‬
cauză,‫ ا‬iar‫ ا‬miza‫ ا‬în‫ ا‬experiența‫ ا‬analitică‫ ا‬este‫ ا‬de‫ ا‬a-l conduce la a
asuma‫ا‬dependența‫ا‬de‫ا‬această‫ا‬cauză.‫ا‬Trebuie‫ا‬concepută‫ا‬experiența
analitică‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬o‫ا‬regresie‫ا‬spre‫ا‬real,‫ا‬spre‫ا‬cauza‫ا‬care‫ا‬este‫ا‬la‫ا‬originea‫ا‬
subiectului,‫ ا‬iar‫ ا‬această‫ ا‬regresie‫ ا‬spre‫ ا‬real este‫ ا‬înainte‫ ا‬de‫ ا‬toate,‫ ا‬o‫ا‬
distrugere,‫ا‬o‫ا‬repunere‫ا‬în‫ا‬chestiune a autonomiei eului. Este acolo
un‫ ا‬punct‫ ا‬absolut‫ ا‬esențial‫ ا‬care‫ ا‬permite‫ ا‬să‫ ا‬distingi psihanaliza de
diferite‫ا‬psihoterapii,‫ا‬însă‫ا‬care‫ا‬arată‫ا‬și‫ا‬până‫ا‬la‫ا‬ce‫ا‬punct‫ا‬psihanaliza‫ا‬
se aseamănă islamului.
Celălalt‫ ا‬punct‫ ا‬important care‫ ا‬trebuie‫ ا‬luat‫ ا‬în seamă este‫ ا‬că‫ا‬
psihanaliza‫ا‬lacaniană‫ا‬vizează‫ا‬cauza‫ا‬dorinței și‫ا‬că islamul‫ا‬vizează‫ا‬
cauza‫ا‬credinței,‫ا‬aceasta este‫ا‬aceeași‫ا‬orientare.‫ا‬Atunci‫ا‬când‫ا‬Lacan‫ا‬
spune‫ا‬că‫ا‬experiența‫ا‬analitică‫ا‬poartă‫ا‬asupra‫ا‬cauzei‫ا‬dorinței,‫ا‬ei‫ا‬bine,‫ا‬
el‫ا‬nu‫ا‬spune‫ا‬alt‫ا‬lucru‫ا‬decât‫ا‬islamul.‫ا‬Islamul‫ا‬nu‫ا‬are‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬scop‫ا‬să‫ا‬dea‫ا‬
sens,‫ ا‬ci‫ ا‬să‫ ا‬permită‫ ا‬subiectului să‫ ا‬protejeze sau‫ ا‬să‫ ا‬regăsească‫ا‬
15
credința.‫ا‬Credința‫ا‬nu‫ا‬se‫ا‬poate‫ا‬regăsi‫ا‬decât‫ا‬cu‫ا‬condiția‫ا‬de‫ا‬a‫ا‬distruge‫ا‬
semenii‫ا‬care‫ا‬sunt‫ا‬obstacole‫ا‬și‫ا‬care‫ا‬împiedică‫ا‬subiectul‫ا‬să‫ا‬acceadă‫ا‬
la‫ ا‬cauza‫ ا‬credinței.‫ ا‬Este‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬precis‫ ا‬ceea‫ ا‬ce‫ ا‬Lacan‫ ا‬încearcă‫ ا‬să‫ا‬
facă‫ ا‬în‫ ا‬psihanaliză,‫ ا‬a‫ ا‬deconstrui‫ ا‬obstacolele‫ ا‬pentru‫ ا‬a‫ ا‬accede‫ ا‬la‫ا‬
cauza‫ ا‬dorinței.‫ ا‬Este‫ ا‬aceeași‫ ا‬metodă,‫ ا‬este‫ ا‬suficient‫ ا‬să‫ ا‬înlocuiești‫ا‬
credința‫ا‬prin‫ا‬dorință‫ا‬sau‫ا‬credința‫ا‬prin‫ا‬juisare,‫ا‬căci‫ا‬Lacan‫ا‬vorbește‫ا‬
de asemenea despre juisare.
Esențialul‫ا‬este‫ا‬să‫ا‬vezi‫ا‬că‫ا‬există‫ا‬în‫ا‬islam‫ا‬și‫ا‬în‫ا‬experiența‫ا‬analitică‫ا‬în‫ا‬
mod‫ا‬exact‫ا‬aceeași‫ا‬logică‫ا‬în‫ا‬operă.‫ا‬Este‫ا‬vorba‫ا‬despre‫ا‬a‫ا‬deconstrui‫ا‬
toți‫ ا‬semenii‫ ا‬pentru‫ ا‬a‫ ا‬face‫ ا‬să‫ ا‬valoreze‫ ا‬ceea‫ ا‬ce‫ ا‬operează‫ ا‬asupra‫ا‬
subiectului,‫ ا‬ceea‫ ا‬ce‫ ا‬îl‫ ا‬susține‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬real.‫ ا‬Este‫ ا‬exact‫ ا‬aceeași‫ا‬
metodă,‫ ا‬același‫ ا‬procedeu,‫ ا‬trebui‫ ا‬mai‫ ا‬întâi‫ ا‬să‫ ا‬faci‫ ا‬negația,‫ ا‬altfel‫ا‬
spus,‫ ا‬trebui‫ ا‬mai‫ ا‬întâi‫ ا‬să‫ ا‬distrugi,‫ ا‬să‫ ا‬deconstruiești,‫ ا‬să‫ ا‬sacrifici‫ا‬
semenii‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬regăsi‫ا‬accesul‫ا‬la‫ا‬veritabila‫ا‬garanție.
Învățământul‫ا‬lui‫ا‬Lacan‫ا‬este‫ا‬foarte‫ا‬obscur,‫ا‬el‫ ا‬este de o asemenea
complexitate‫ ا‬încât‫ ا‬este‫ ا‬foarte‫ ا‬dificil‫ ا‬să‫ ا‬te‫ ا‬regăsești‫ ا‬acolo. Este
vorba,‫ ا‬întocmai‫ ا‬pentru‫ ا‬a‫ ا‬nu‫ ا‬te‫ ا‬pierde,‫ ا‬de‫ ا‬a‫ ا‬extrage‫ ا‬de‫ ا‬acolo‫ ا‬un‫ا‬
principiu.‫ا‬În‫ا‬ciuda‫ا‬complexității‫ا‬învățământului‫ا‬lui‫ا‬Lacan,‫ا‬eu‫ا‬cred‫ا‬
că‫ا‬există‫ا‬totuși‫ا‬posibilitatea de a te repera pornind de acolo.
Scopul‫ ا‬este‫ ا‬de‫ ا‬a‫ ا‬arăta‫ ا‬veritabilul‫ ا‬resort‫ ا‬din care el‫ ا‬procedă‫ ا‬în‫ا‬
diferitele‫ا‬sale‫ا‬elaborări,‫ا‬de‫ا‬a‫ا‬sesiza‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬veritabil‫ا‬animă‫ا‬
acest‫ ا‬învățământ.‫ ا‬Să‫ ا‬citești‫ ا‬Lacan‫ ا‬nu‫ ا‬se‫ ا‬limitează‫ ا‬la‫ ا‬a‫ ا‬repeta‫ا‬
învățământul‫ا‬său,‫ا‬ci‫ا‬la‫ا‬a‫ا‬izola‫ا‬logica‫ا‬sa.‫ا‬Ceea‫ا‬ce‫ا‬eu‫ا‬vreau‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬
esențial‫ا‬să‫ا‬vă‫ا‬fac‫ا‬să‫ا‬vedeți‫ا‬este că‫ا‬metoda‫ا‬constantă‫ا‬de‫ا‬care‫ا‬Lacan‫ا‬
se‫ ا‬folosește,‫ ا‬în‫ ا‬diferitele‫ ا‬sale‫ ا‬elaborări,‫ ا‬relevă‫ ا‬de‫ ا‬profesiunea‫ ا‬de‫ا‬
credință‫ ا‬a‫ ا‬islamului.‫ ا‬Eu‫ ا‬vreau‫ ا‬tocmai‫ ا‬să‫ ا‬arăt‫ ا‬că‫ ا‬este‫ ا‬ea‫ ا‬cea‫ ا‬care‫ا‬
prescrie logica.

Capitolul 1. Sursele islamice ale psihanalizei

Marele‫ ا‬secret‫ ا‬al‫ ا‬psihanalizei‫ ا‬este‫ ا‬profesiunea‫ ا‬de‫ ا‬credință‫ ا‬a‫ا‬
islamului.‫ا‬Această‫ا‬nouă‫ا‬perspectivă‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬susceptibilă‫ا‬să‫ا‬apară‫ا‬
decât‫ا‬cu‫ا‬condiția‫ا‬ca‫ا‬anumite‫ا‬prejudecăți‫ا‬să‫ا‬fie‫ا‬repuse în‫ا‬chestiune.
16
Aceasta cere să‫ ا‬iei‫ ا‬anumite‫ ا‬distanțe‫ ا‬cu‫ ا‬istoria‫ ا‬oficială.‫ ا‬Aceasta‫ا‬
necesită‫ا‬o‫ا‬abordare‫ا‬alta‫ا‬prin‫ا‬raport‫ا‬la‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬ne-a fost transmis.
Cum a fost psihanaliza‫ا‬prezentată‫ا‬până‫ا‬în‫ا‬prezent?‫ا‬Ca‫ا‬și‫ا‬o‫ا‬invenție‫ا‬
freudiană.‫ ا‬Această‫ ا‬prezentare‫ ا‬a‫ ا‬fost‫ ا‬atât‫ ا‬de‫ ا‬insistentă,‫ ا‬atât‫ ا‬de‫ا‬
repetată,‫ا‬încât‫ا‬este‫ا‬foarte‫ا‬dificil să‫ا‬te‫ا‬detașezi‫ا‬de‫ا‬ea‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬putea‫ا‬
s-o‫ا‬consideri‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬diferit.‫ا‬Este‫ا‬deci‫ا‬necesar‫ا‬mai‫ا‬întâi‫ا‬să‫ا‬spargi‫ا‬
anumiți‫ا‬idoli,‫ا‬căci‫ا‬așa‫ا‬cum‫ا‬o‫ا‬sugerează‫ا‬Martin‫ا‬Heidegger‫„ا‬tradiția,
foarte departe de a face accesibil ceea ce ea transmite,‫ا‬îl‫ا‬acoperă‫ا‬
mai‫ا‬întâi‫ا‬și‫ا‬cel‫ا‬mai‫ا‬adesea.‫ا‬Ea‫ا‬face evident acel conținut‫ا‬transmis‫ا‬
și‫ ا‬barează‫ ا‬accesul‫ ا‬la‫ ا‬resursele‫ ا‬originale‫ ا‬din‫ ا‬care‫ ا‬categoriile‫ ا‬și‫ا‬
conceptele‫ ا‬tradiționale au‫ ا‬fost‫ ا‬în‫ ا‬parte‫ ا‬de‫ ا‬o‫ ا‬manieră‫ ا‬autentică‫ا‬
extrase.”17
Trebuie‫ا‬deci‫ا‬să‫ا‬fim‫ا‬mai‫ا‬puțin‫ا‬creduli‫ا‬și‫ا‬să‫ا‬ne‫ا‬desprindem‫ا‬mai‫ا‬întâi‫ا‬
de‫ا‬istoria‫ا‬care‫ا‬ni‫ا‬se‫ا‬povestește.‫ا‬Psihanaliza nu este o descoperire
freudiană‫ ا‬care‫ ا‬datează de‫ ا‬la‫ ا‬sfârșitul‫ ا‬secolului‫ ا‬al‫ ا‬XIX-lea.
Psihanaliza‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬decât‫ا‬noul‫ا‬nume‫ا‬atribuit‫ا‬de‫ا‬Freud‫ا‬la‫ا‬o‫ا‬practică‫ا‬
mult‫ ا‬mai‫ ا‬veche.‫ ا‬Psihanaliza,‫ ا‬acest‫ ا‬nume‫ ا‬sub‫ ا‬care‫ ا‬Freud‫ ا‬anunță‫ا‬
descoperirea sa, nu‫ ا‬este‫ ا‬în‫ ا‬fond‫ ا‬decât‫ ا‬un‫ ا‬voal‫ ا‬pentru‫ ا‬a‫ ا‬acoperi‫ا‬
veritabila‫ ا‬sursă‫ ا‬din‫ ا‬care‫ ا‬el‫ ا‬se‫ ا‬inspiră. Această‫ ا‬practică‫ ا‬nu‫ ا‬a‫ ا‬fost‫ا‬
inaugurată‫ا‬de‫ا‬Freud,‫ا‬ea‫ا‬avea‫ا‬loc‫ا‬mult‫ا‬înaintea‫ا‬lui,‫ا‬întru-cât‫ا‬o‫ا‬găsim‫ا‬
deja,‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬perfect‫ا‬descrisă,‫ا‬în‫ا‬Mathnawî de‫ا‬Djalâl-Od-Dîn‫ا‬Rûmî.‫ا‬
În Mathnawî găsim‫ ا‬veritabila‫ ا‬scenă‫ ا‬inaugurală‫ ا‬a‫ ا‬psihanalizei‫ا‬
freudiene.‫ا‬Mai‫ا‬precis,‫ا‬în‫ا‬istoria‫ا‬acestui‫ا‬rege‫ا‬devenit‫ا‬îndrăgostit‫ا‬de‫ا‬
o‫ا‬tânără‫ا‬sclavă.‫ا‬Rûmî‫ا‬ne‫ا‬povestește‫ا‬că‫ا‬într-o‫ا‬zi‫ا‬un‫ا‬rege,‫ا‬mergând‫ا‬
la‫ ا‬vânătoare‫ ا‬călare „a‫ ا‬observat‫ ا‬pe‫ ا‬drum‫ ا‬o‫ ا‬tânără‫ ا‬sclavă:‫ ا‬sufletul‫ا‬
regelui‫ا‬deveni‫ا‬sclavul‫ا‬acestei‫ا‬sclave”18.‫ا‬Însă‫ا‬din‫ا‬nefericire,‫ا‬după‫ا‬ce‫ا‬
el‫ ا‬o‫ ا‬câștigase‫ ا‬dorinței‫ ا‬sale,‫ ا‬ea‫ ا‬a‫ ا‬căzut‫ ا‬bolnavă.‫ ا‬Atunci‫ ا‬regele‫ ا‬a‫ا‬

Martin Heidegger, Être et Temps, Gallimard, Paris, 1986, p. 47.

17

Djalâl-Od-Dîn‫ا‬Rûmî,‫ا‬Mathnawî, La Quête de l’Absolu,‫ا‬Livres‫ا‬I‫ا‬à‫ا‬III,‫ا‬Paris,‫ا‬

18

Rocher, 2004, p. 55.

17
convocat‫ا‬toți‫ا‬medicii‫ا‬țării‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬le‫ا‬face‫ا‬o‫ا‬cerere:‫„ا‬Viața‫ا‬noastră‫ا‬
este‫ا‬în‫ا‬mâinile‫ا‬voastre.‫ا‬Viața‫ا‬mea‫ا‬nu‫ا‬are‫ا‬deloc‫ا‬valoare,‫ا‬însă‫ا‬ea‫ا‬este‫ا‬
viața‫ا‬vieții‫ا‬mele.‫ا‬Eu‫ا‬sufăr‫ا‬și‫ا‬sunt‫ا‬rănit:‫ا‬ea‫ا‬este‫ا‬remediul‫ا‬meu.‫ا‬Cel‫ا‬
care o va vindeca pe cea‫ا‬care‫ا‬este‫ا‬viața‫ا‬mea‫ا‬va‫ا‬lua‫ا‬cu‫ا‬el‫ا‬comoara‫ا‬
mea,‫ا‬perlele‫ا‬mele‫ا‬și‫ا‬coralul‫ا‬meu.”19 Însă‫ا‬nici‫ا‬un‫ا‬medic‫ا‬tradițional‫ا‬
nu‫ا‬a‫ا‬reușit‫ا‬s-o‫ا‬vindece.‫„ا‬Cu‫ا‬cât‫ا‬mai‫ا‬mult‫ا‬ei‫ا‬îi‫ا‬aplicau‫ا‬îngrijiri‫ا‬și‫ا‬
remedii,‫ ا‬cu‫ ا‬atât‫ ا‬mai‫ ا‬mult‫ ا‬boala‫ ا‬se‫ ا‬mărea.‫ ا‬Tânăra‫ ا‬fată‫ ا‬devenise‫ا‬
subțire‫ا‬ca‫ا‬un fir‫ا‬de‫ا‬păr,‫ا‬în‫ا‬timp‫ا‬ce‫ا‬ochii‫ا‬regelui‫ا‬vărsau‫ا‬lacrimi‫ا‬de‫ا‬
sânge.”20 Câteva‫ا‬zile‫ا‬mai‫ا‬târziu,‫ا‬continuă‫ا‬Rûmî,‫ا‬regele‫ا‬sfârși‫ا‬prin‫ا‬
a‫ا‬întâlni‫ا‬un‫ا‬medic‫ا‬ghicitor‫ا‬a‫ا‬cărui‫ا‬venire‫ا‬îi‫ا‬fusese‫ا‬anunțată‫ا‬în‫ا‬vis.
Regele‫ا‬sfârși‫ا‬prin‫ا‬a‫ا‬povesti‫ا‬medicului‫ا‬problema‫ا‬sa‫ا‬și‫ا‬îl‫ا‬făcu‫ا‬să‫ا‬se‫ا‬
așeze‫ ا‬la‫ ا‬noptiera‫ ا‬tinerei‫ ا‬fete.‫ ا‬Acesta‫„ ا‬îi‫ ا‬luă‫ ا‬pulsul‫ ا‬și‫ ا‬îi‫ ا‬examină‫ا‬
urina;‫ا‬el‫ا‬auzi‫ا‬istoria‫ا‬simptomelor‫ا‬și‫ا‬semnelor‫ا‬bolii‫ا‬sale.”21 El‫ا‬sfârși‫ا‬
prin‫ا‬a‫ا‬declara‫ا‬că‫ا‬niciunul‫ا‬dintre‫ا‬remediile‫ا‬care‫ا‬au‫ا‬fost‫ا‬aplicate‫ا‬nu‫ا‬
puteau‫ا‬reda‫ا‬sănătatea,‫ا‬căci‫ا‬bolnava‫„ا‬suferea‫ا‬în‫ا‬inima‫ا‬sa;‫ا‬corpul‫ا‬său‫ا‬
era‫ا‬bine‫ا‬totuși,‫ا‬însă‫ا‬inima‫ا‬ei‫ا‬era‫ا‬atinsă.”22 El‫ا‬spuse‫ا‬atunci‫„ا‬O‫ا‬rege,‫ا‬
golește‫ ا‬casa;‫ ا‬trimite‫ ا‬rudele‫ ا‬și‫ ا‬străinii.‫ ا‬Nimeni‫ ا‬să‫ ا‬nu‫ ا‬asculte‫ ا‬pe‫ا‬
coridoare,‫ا‬pentru‫ا‬ca‫ا‬eu‫ا‬să‫ا‬pot‫ا‬întreba‫ا‬anumite‫ا‬lucruri‫ا‬acestei‫ا‬tinere‫ا‬
sclave.”23 Rûmî‫ا‬precizează‫„ا‬Casa‫ا‬a‫ا‬fost‫ا‬lăsată‫ا‬goală,‫ا‬nimeni‫ا‬nu‫ا‬a‫ا‬
rămas‫ا‬acolo,‫ا‬în‫ا‬afară‫ا‬de‫ا‬medic‫ا‬și‫ا‬bolnavă.”‫ا‬În‫ا‬acel‫ا‬moment‫ا‬acolo‫ا‬
„el‫ا‬a‫ا‬pus‫ا‬mâna‫ا‬pe‫ا‬ea‫ا‬și‫ا‬i-a‫ا‬pus‫ا‬întrebări,‫(ا‬...)‫ا‬El‫ا‬a‫ا‬interogat‫ا‬tânăra‫ا‬
fată‫ا‬pe‫ا‬subiectul‫ا‬prietenilor‫ا‬săi,‫ا‬cerându-i‫ا‬istoria‫ا‬ei.‫ا‬Și‫ا‬ea‫ا‬a‫ا‬revelat‫ا‬
medicului‫ا‬multe‫ا‬circumstanțe‫ا‬privind‫ا‬căminul‫ا‬său‫ا‬natal...”24

19
Ibid.
20
Djalâl-Od-Dîn‫ا‬Rûmî,‫ا‬Mathnawî, La Quête de l’Absolu,‫ا‬Livres‫ا‬I‫ا‬à‫ا‬III,‫ا‬Paris,‫ا‬
Rocher, 2004, p. 56.
21
Djalâl-Od-Dîn‫ا‬Rûmî,‫ا‬Mathnawî, La Quête de l’Absolu,‫ا‬Livres‫ا‬I‫ا‬à‫ا‬III,‫ا‬
Rocher, 2004, p. 59.
22
Ibid.
23
Djalâl-Od-Dîn‫ا‬Rûmî,‫ا‬Mathnawî, La Quête de l’Absolu,‫ا‬Livres‫ا‬I‫ا‬à‫ا‬III,‫ا‬
Rocher, 2004, p. 62.
24
Ibid.
18
Iată‫ ا‬veritabilul‫ ا‬debut‫ ا‬al‫ ا‬psihanalizei.‫ ا‬Iată‫ ا‬metoda,‫ ا‬procedura,‫ ا‬pe‫ا‬
care Freud a reluat-o.‫ ا‬Această‫ ا‬practică‫ ا‬a‫ ا‬ascultării,‫ ا‬în‫ ا‬care‫ ا‬este‫ا‬
vorba‫ا‬înainte‫ا‬de‫ا‬toate‫ا‬despre‫ا‬a‫ا‬se‫ا‬izola‫ا‬cu‫ا‬pacientul‫ا‬pentru‫ا‬ca‫ا‬el‫ا‬să‫ا‬
poată‫ ا‬vorbi‫ ا‬cel‫ ا‬mai‫ ا‬liber‫ ا‬posibil,‫ ا‬acest‫ ا‬mod‫ ا‬de‫ ا‬a‫ ا‬face‫ ا‬nu‫ ا‬a‫ ا‬fost‫ا‬
inaugurat‫ا‬de‫ا‬Freud,‫ا‬ea‫ا‬avea‫ا‬loc‫ا‬mult‫ا‬înaintea‫ا‬lui‫ا‬întru-cât‫ا‬o‫ا‬găsim‫ا‬
deja‫ا‬în‫ا‬Mathnawî. Găsim‫ا‬acolo,‫ا‬la‫ا‬Rumi‫ا‬tot‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬caracterizează,‫ا‬
înaintea‫ ا‬timpului,‫„ ا‬descoperirea‫ ا‬freudiană”.‫ ا‬Există‫ ا‬absolut‫ ا‬tot,‫ا‬
inclusiv‫ا‬ideea‫ا‬de‫ا‬a‫ا‬plasa‫ا‬mâna‫ا‬pe‫ا‬pacient.‫ا‬Iată‫ا‬veritabilul‫ا‬debut‫ا‬al‫ا‬
psihanalizei,‫ ا‬veritabila‫ ا‬scenă‫ ا‬inaugurală.‫ ا‬Găsim‫ ا‬acolo, nu doar,
diagnosticul‫ ا‬pentru‫ ا‬a‫ ا‬distinge‫ ا‬bolile‫ ا‬care‫ ا‬relevă‫ ا‬de‫ ا‬medicina‫ا‬
generală‫ا‬și‫ا‬bolile‫ا‬care‫ا‬relevă‫ا‬de‫ا‬această‫ا‬artă‫ا‬particulară‫ا‬și‫ا‬care‫ا‬sunt‫ا‬
legate,‫ا‬la‫ا‬boala‫ا‬inimii,‫ا‬la‫ا‬iubire,‫ا‬la‫ا‬transfer.‫ا‬Găsim‫ا‬acolo‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬
egal,‫ا‬această‫ا‬necesitate‫ا‬de‫ا‬a‫ا‬se‫ا‬izola‫ا‬cu pacientul pentru a-l‫ا‬face‫ا‬să‫ا‬
vorbească‫ ا‬despre‫ ا‬intimitatea‫ ا‬sa.‫ ا‬Medicul‫ ا‬lui‫ ا‬Rumi‫ ا‬este‫ ا‬cel‫ ا‬care‫ا‬
interoghează,‫ ا‬care‫ ا‬pune‫ ا‬întrebări‫ ا‬pacientului‫ ا‬său‫ ا‬despre‫ ا‬trecutul‫ا‬
său,‫ ا‬despre‫ ا‬relațiile‫ ا‬sale,‫ ا‬despre‫ ا‬copilăria‫ ا‬sa‫ ا‬pentru‫ ا‬a‫ ا‬descoperi‫ا‬
cauza‫ا‬răului‫ا‬său,‫ا‬iar‫ا‬aceasta‫ا‬se‫ا‬însoțește‫ا‬de‫ا‬asemenea‫ا‬de‫ا‬un‫ا‬gest‫ا‬
care‫ا‬consistă‫ا‬în‫ا‬a‫ا‬pune‫ا‬mâna‫ا‬pe‫ا‬pacient.
Însă‫ا‬atunci,‫ا‬ce‫ا‬anume‫ا‬îl‫ا‬orientează‫ا‬pe‫ا‬Lacan?‫ا‬Pentru‫ا‬a‫ا‬da‫ا‬ideea‫ا‬a‫ا‬
ceea‫ا‬ce‫ا‬îl‫ا‬orientează‫ا‬pa‫ا‬Lacan eu m-aș‫ا‬mulțumi‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬egal‫ا‬să-l
citez pe Rumi:
Acolo unde iubirea se trezește, moare eul, umbra despotului.
Tu, lasă-l să moară pe acesta în noapte.
Și respiră liber în aurora matinală!
Acest‫ ا‬pasaj‫ ا‬îl‫ ا‬găsim‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬notabil‫ ا‬în‫„ ا‬Enciclopedia‫ ا‬științelor‫ا‬
filosofice”‫ ا‬a‫ ا‬lui‫ ا‬Hegel.‫ ا‬Aparent‫ ا‬Hegel‫ ا‬era‫ ا‬mult‫ ا‬mai‫ ا‬onest‫ ا‬decât‫ا‬
Lacan,‫ا‬căci‫ا‬el‫ا‬cel‫ا‬puțin‫ا‬cita‫ا‬sursele‫ا‬sale.‫ا‬Iată‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬dă‫ا‬mărturie‫ا‬
despre‫ ا‬ceea‫ ا‬ce‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬real‫ ا‬l-a‫ ا‬influențat‫ ا‬pe‫ ا‬Lacan,‫ ا‬încă‫ ا‬de‫ ا‬la‫ا‬
început,‫ا‬în‫ ا‬psihanaliză.‫ا‬Prima‫ ا‬concepție‫ ا‬despre‫ ا‬concluzia curei a

19
lui‫ا‬Lacan,‫ا‬pe‫ا‬care‫ا‬o‫ا‬regăsim‫ا‬în‫„ا‬Variante‫ا‬ale‫ا‬curei‫ا‬tip”,‫ا‬aceasta‫ا‬este‫ا‬
lui Rumi‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬o‫ا‬datorează.‫ا‬Încă‫ا‬din‫ا‬primii‫ا‬ani‫ا‬ai‫ا‬seminarului‫ا‬
său,‫ ا‬este‫ ا‬pe‫ ا‬modelul‫ ا‬lui‫ ا‬Rumi,‫ ا‬modelul‫ ا‬obstacolului,‫ ا‬la‫ ا‬voalului‫ا‬
narcisic‫ ا‬faptul‫ ا‬că‫ ا‬Lacan‫ ا‬cadrează‫ ا‬experiența‫ ا‬analitică.‫ ا‬Și‫ ا‬acolo‫ا‬
vedem‫ ا‬prea‫ ا‬bine‫ ا‬că‫ ا‬raportul‫ ا‬său‫ ا‬la‫ ا‬psihanaliză‫ ا‬nu‫ ا‬este‫ ا‬un‫ ا‬raport‫ا‬
direct‫ا‬la‫ا‬Freud.‫ا‬Încă‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬început,‫ا‬există‫ا‬deja‫ا‬o‫ا‬luare‫ا‬de‫ا‬distanță‫ا‬cu‫ا‬
Freud.‫ ا‬Lacan‫ ا‬dezvoltă‫ ا‬o‫ ا‬altă‫ ا‬perspectivă‫ ا‬pronind‫ ا‬de‫ ا‬la‫ ا‬aceeași‫ا‬
sursă.
Aceasta‫ ا‬este‫ا‬metoda‫ا‬ca‫ ا‬atare‫ ا‬a‫ ا‬lui‫ ا‬Rumi‫ ا‬cea‫ ا‬care‫ ا‬este‫ ا‬reluată‫ ا‬de‫ا‬
Lacan.‫ا‬Aceasta‫ا‬este‫ا‬tocmai‫ا‬la‫ا‬Rumi‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬el‫ا‬a‫ا‬găsit-o,‫ا‬în‫ا‬această‫ا‬
mortificare‫ا‬a‫ا‬eului,‫ا‬din‫ا‬care‫ا‬întemeiază‫ا‬operația‫ا‬analitică.‫ا‬El‫ا‬își‫ا‬ia‫ا‬
punctul‫ ا‬său‫ا‬de‫ ا‬pornire‫ا‬din‫ا‬aceeași‫ ا‬sursă‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬Freud.‫ا‬Freud‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ا‬
Lacan‫ا‬se‫ا‬inspiră‫ا‬din‫ا‬Rumi.‫ا‬Este‫ا‬Rumi‫ا‬cel‫ا‬care‫ا‬deschide‫ا‬calea,‫ا‬și‫ا‬
cel‫ا‬care‫ا‬constituie‫ا‬o‫ا‬referință‫ا‬comună‫ا‬la‫ا‬Freud‫ا‬și‫ا‬la‫ا‬Lacan.‫ا‬Totuși,‫ا‬
dacă‫ ا‬Lacan‫ ا‬exploatează‫ ا‬aceeași‫ ا‬sursă‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬Freud,‫ ا‬el‫ ا‬nu‫ ا‬îi‫ ا‬face‫ا‬
aceeași‫ا‬lectură.‫ا‬Ceea‫ا‬ce‫ا‬îl‫ا‬interesează‫ا‬în‫ا‬modul‫ا‬cel‫ا‬mai‫ا‬special‫ا‬pe‫ا‬
Lacan la Rumi,‫ا‬aceasta‫ا‬este‫ا‬moartea‫ا‬eului‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬face‫ا‬să‫ا‬iasă‫ا‬la‫ا‬
suprafață‫ا‬subiectul.
Ceea‫ا‬ce‫ا‬o‫ا‬găsim‫ا‬în‫„ا‬Variante ale curei-tip”,‫ا‬aceasta‫ا‬este‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬
exact‫ ا‬aceeași‫ ا‬metodă‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬la‫ ا‬Rumi.‫ ا‬Aceasta‫ ا‬consistă‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ا‬
esențial‫ا‬în‫ا‬a‫ا‬deconstrui‫ا‬această‫ا‬falsă‫ا‬credință‫ا‬în‫ا‬autonomia‫ا‬eului.‫ا‬
Este‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬Lacan‫ا‬numește‫ا‬subiectivarea‫ا‬morții25.‫ا‬Ca‫ا‬și‫ا‬la‫ا‬Rumi,‫ا‬
trebuie‫ا‬să‫ا‬treci‫ا‬de‫ا‬acolo‫ا‬prin‫ا‬moarte,‫ا‬trebuie‫ا‬să‫ا‬mori‫ا‬pentru‫ ا‬sine
însuși,‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬traversa‫ا‬voalul‫ا‬narcisismului.‫„ا‬ne‫ا‬trebuie‫ا‬să‫ا‬știm‫ا‬
cum‫ ا‬anume‫ ا‬să‫ ا‬combatem‫ ا‬eul‫ ا‬nostru,‫ ا‬în‫ ا‬aparență‫ ا‬inteligent‫ ا‬și‫ا‬
conștient,‫ا‬cum‫ا‬anume‫ا‬să‫ا‬trezim‫ا‬partea‫ا‬din‫ا‬noi‫ا‬înșine‫ا‬din‫ا‬somnul‫ا‬
său‫ا‬al‫ا‬acestei‫ا‬lumi.‫ا‬Cel‫ا‬mai‫ا‬mare‫ا‬voal‫ا‬care‫ا‬ne‫ا‬separă‫ا‬de‫ا‬originea‫ا‬

25
Jacques Lacan, Ecrits I, Paris, Seuil,1966, p. 347.
20
noastră‫ا‬este‫ا‬sentimentul‫ا‬de‫ا‬a‫ا‬fi‫ا‬un‫ا‬existent‫ا‬independent...”26 Este
așa,‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬Lacan‫ا‬este‫ا‬condus‫ا‬la‫ا‬a‫ا‬concepe‫ا‬finalul‫ا‬de‫ا‬analiză‫ا‬ca‫ا‬
și‫ ا‬o‫ ا‬deconstrucție‫ ا‬a‫ ا‬eului,‫ ا‬în‫ ا‬calitatea‫ ا‬în‫ ا‬care‫ ا‬acest‫ ا‬voal‫ ا‬al‫ا‬
autonomiei face ecran cauzei. Doar‫ ا‬odată‫ ا‬disipat‫ ا‬mirajul‫ا‬
autonomiei,‫ ا‬ne‫ ا‬putem‫ ا‬pune‫ ا‬în‫ ا‬raport‫ ا‬cu‫ ا‬cauza,‫ ا‬garanția.‫ ا‬Scopul‫ا‬
analizei este de a desface acest voal narcisic, cel care face obstacol
între‫ا‬cauză‫ا‬și‫ا‬subiect.‫ا‬Experiența‫ا‬analitică,‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬la‫ا‬Rumi,‫ا‬este‫ا‬atunci‫ا‬
constituită‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬o‫ا‬regresie‫ا‬spre‫ا‬origine,‫ا‬spre‫ا‬adevărata‫ا‬cauză.
Încă‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬prima‫ا‬concepție‫ا‬a‫ا‬experienței‫ا‬analitice‫ا‬a‫ا‬lui‫ا‬Lacan,‫ا‬găsim‫ا‬
deci‫ ا‬această‫ ا‬deconstrucție‫ ا‬a‫ ا‬semenilor,‫ ا‬și‫ ا‬aceasta‫ ا‬este‫ ا‬absolut‫ا‬
conformă‫ا‬profesiunii de‫ا‬credință‫ا‬a‫ا‬islamului.‫ا‬Vedem‫ا‬acolo,‫ا‬faptul‫ا‬
că‫ا‬profesiunea‫ا‬de‫ا‬credință‫ا‬a‫ا‬islamului‫ا‬este‫ا‬deja‫ا‬bine‫ا‬înrădăcinată‫ا‬în‫ا‬
prima‫ا‬conceptualizare‫ا‬a‫ا‬experienței‫ا‬analitice.‫ا‬Punctul‫ا‬de‫ا‬pornire‫ا‬al‫ا‬
lui‫ا‬Lacan‫ا‬în‫ا‬psihanaliză,‫ا‬noi‫ا‬îl‫ا‬putem‫ا‬așadar‫ا‬referi‫ا‬la‫ا‬islam.‫ا‬Este‫ا‬pe‫ا‬
profesiunea‫ا‬de‫ا‬credință‫ا‬a‫ا‬islamului‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬el‫ا‬se‫ا‬bazează‫ا‬încă‫ا‬de‫ا‬
la‫ا‬primii‫ا‬săi‫ا‬pași‫ا‬în‫ا‬psihanaliză.
Această‫ ا‬metodă‫ ا‬care‫ ا‬animă‫ ا‬prima‫ ا‬mișcare‫ ا‬a‫ ا‬învățământului‫ ا‬lui‫ا‬
Lacan‫ا‬va‫ا‬rămâne‫ا‬constantă,‫ا‬este‫ا‬pornind‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬ea‫ا‬faptul că‫ا‬Lacan‫ا‬
operează‫ا‬la‫ا‬fel‫ا‬de‫ا‬bine‫ا‬în‫ا‬ultimul‫ا‬său‫ا‬învățământ,‫ا‬însă‫ا‬de‫ا‬o‫ا‬manieră‫ا‬
mai‫ا‬radicală.‫ا‬Cu‫ا‬privire‫ا‬la‫ا‬aceasta,‫ا‬este‫ا‬mai‫ا‬degrabă‫ا‬experiența‫ا‬lui‫ا‬
Al-Ghazâlî‫ا‬cea‫ا‬care‫ا‬va‫ا‬servi‫ا‬de‫ا‬exemplu‫ا‬experienței‫ا‬analitice.
Pentru‫ا‬a‫ا‬o‫ا‬înțelege,‫ا‬acolo,‫ا‬este‫ا‬spre‫„ا‬Al-mun-qidh min al-dalal”,‫ا‬
„Eliberarea‫ ا‬de‫ ا‬eroare”,‫ ا‬faptul‫ ا‬că‫ ا‬trebuie‫ ا‬să‫ ا‬ne‫ ا‬întoarcem.‫ ا‬Este‫ا‬
tocmai‫ا‬în‫ا‬acest‫ا‬text,‫ا‬că‫ا‬Al-Ghazâlî‫ا‬revine‫ا‬asupra‫ا‬depresiei‫ا‬pe‫ا‬care‫ا‬
el a traversat-o‫ا‬și‫ا‬cum‫ا‬anume‫ا‬el‫ا‬a‫ا‬ieșit‫ا‬de‫ا‬acolo.‫ا‬El‫ا‬explică‫ا‬cum‫ا‬
anume‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬notabil‫ا‬grație‫ا‬profesiunii‫ا‬de‫ا‬credință‫ا‬a‫ا‬islamului‫ا‬el‫ا‬a‫ا‬
ajuns să‫ ا‬regăsească‫ ا‬credința,‫ ا‬altfel‫ ا‬spus,‫ ا‬pentru‫ ا‬el‫ ا‬vindecarea‫ا‬
inimii. Al-Ghazâlî‫ ا‬povestește‫ ا‬că‫ ا‬el‫ ا‬nu‫ ا‬a‫ ا‬putut‫ ا‬obține‫ ا‬vindecarea‫ا‬

Djalâl-Od-Dîn‫ا‬Rûmî,‫ا‬Mathnawî, La Quête de l’Absolu,‫ا‬Livres‫ا‬I‫ا‬à‫ا‬III,‫ا‬

26

Rocher, 2004, p. 17.

21
decât‫ ا‬în‫ ا‬urma‫ ا‬respingerii‫ ا‬tuturor‫ ا‬formelor‫ ا‬de‫ ا‬știință.‫ ا‬Doar‫ ا‬odată‫ا‬
negația‫ ا‬împlinită‫ ا‬asupra‫ ا‬sensurilor,‫ ا‬asupra‫ ا‬imaginarului,‫ ا‬asupra‫ا‬
teologiei,‫ا‬asupra‫ا‬filosofiei‫ا‬și‫ا‬asupra‫ا‬matematicilor,‫ا‬el‫ا‬a‫ا‬ajuns‫ا‬să‫ا‬iasă‫ا‬
din‫ا‬depresie‫ا‬și‫ا‬să‫ا‬regăsească‫ا‬credința.‫ا‬Este‫ا‬doar‫ا‬odată‫ا‬ce‫ا‬el‫ا‬a ajuns
să‫ا‬facă‫ا‬tabula‫ا‬rasa‫ا‬de‫ا‬tot‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬el‫ا‬însuși‫ا‬putea‫ا‬preda‫ا‬la‫ا‬Bagdad,‫ا‬
faptul‫ا‬că‫ا‬el‫ا‬a‫ا‬putu‫ا‬să‫ا‬regăsească‫ا‬calea‫ا‬vindecării.‫ا‬El‫ا‬precizează‫ا‬în‫ا‬
mod‫ا‬special‫ا‬că‫ا‬această‫ا‬cale‫ا‬esențială‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬cea‫ا‬care‫ا‬procedă‫ا‬prin‫ا‬
știință,‫ا‬sau‫ا‬prin‫ا‬argumentare27,‫ا‬ci‫ا‬cea‫ا‬care‫ا‬procedă‫ا‬prin‫ا‬negație‫ا‬și‫ا‬
neantizare.
Aceasta este‫ا‬o‫ا‬metodă‫ا‬radicală‫ا‬cea pe‫ا‬care‫ا‬o‫ا‬împlinește‫ا‬Al-Ghazali,
el respinge tot, el‫ ا‬distruge‫ ا‬tot,‫ ا‬inclusiv‫ ا‬propriul‫ ا‬său‫ ا‬ego,‫ ا‬însă‫ ا‬de‫ا‬
asemenea‫ا‬subiectul‫ا‬presupus‫ا‬a‫ا‬ști28.‫ا‬El‫ا‬nu‫ا‬mai‫ا‬crede‫ا‬în‫ا‬nimic‫ا‬decât‫ا‬
în‫ ا‬real.‫ ا‬Este‫ ا‬așa‫ ا‬faptul‫ ا‬că‫ ا‬el‫ ا‬ajunge‫ ا‬să‫ ا‬regăsească‫ ا‬credința,‫ا‬
vindecarea‫ا‬inimii.‫ا‬Este‫ا‬tocmai‫ا‬această‫ا‬metodă‫ا‬acolo‫ا‬cea‫ا‬pe‫ا‬care‫ا‬o‫ا‬
regăsim‫ ا‬la‫ ا‬fundamentul‫ ا‬psihanalizei‫ ا‬lacaniene.‫ ا‬Este‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬egal‫ا‬
această‫ ا‬aceeași‫ ا‬metodă‫ ا‬cea‫ ا‬pe‫ ا‬care‫ ا‬o‫ ا‬regăsim‫ ا‬la‫ ا‬Descartes,‫ ا‬cu‫ا‬
diferența‫ا‬că‫ا‬Descartes‫ا‬nu‫ا‬mai‫ا‬crede‫ا‬în‫ا‬nimic,‫ا‬decât‫ا‬în‫ا‬cogito.‫ا‬De‫ا‬
asemenea‫ا‬Kant‫ا‬se‫ا‬alătură‫ا‬aici‫ا‬într-un anumit mod lui Al-Ghazali,
atunci‫ا‬când‫ا‬el‫ا‬spune:‫„ا‬Eu‫ا‬trebuia‫ا‬așadar‫ا‬să‫ا‬suprim‫ا‬știința,‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬
găsi‫ا‬un‫ا‬loc‫ا‬pentru‫ا‬credință.”29

27
„Vindecarea‫ا‬mea”‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬rezultatul‫ا‬aranjamentului‫ا‬convenabil‫ا‬al‫ا‬unei‫ا‬
demonstrații sau‫ا‬al‫ا‬ordinii‫ا‬sistematice‫ا‬stabilite‫ا‬la‫ا‬un‫ا‬discurs,‫ا‬ea‫ا‬este‫ا‬datorată‫ا‬
luminii pe care Dumnezeu a proiectat-o‫ا‬în‫ا‬inima‫ا‬mea‫(ا‬...)‫ا‬Cel‫ا‬care‫ا‬consideră‫ا‬
că‫ا‬descoperirea‫ا‬adevărului‫ا‬stă‫ا‬pe‫ا‬argumente‫ا‬bine‫ا‬definite,‫ا‬limitează‫(ا‬deseori‫ا‬
fără‫ا‬a‫ا‬o‫ا‬ști)‫ا‬amplitudinea‫ا‬Misericordiei‫ا‬divine.”‫ا‬Al-Ghazali,‫„ا‬Eliberarea de
eroare”,‫ا‬Paris,‫ا‬Albouraq,‫ا‬p.33.
28
„Tu mi-ai‫ا‬cerut‫ا‬mai‫ا‬întâi‫ا‬să-ți‫ا‬vorbesc‫ا‬despre‫ا‬profitul‫ا‬pe‫ا‬care‫ا‬eu‫ا‬l-am tras
din teologie (‘ilm‫ا‬al-kalâm),‫ا‬apoi despre repulsia mea pentru anumite metode
adoptate‫ا‬de‫ا‬partizanii‫ا‬Învățământului‫ا‬Autorității‫(ا‬ahl‫ا‬al-ta’lîm) incapabili‫ا‬să‫ا‬
ajungă‫ا‬la‫ا‬adevăr‫ا‬pentru că‫ا‬ei‫ا‬se‫ا‬mulțumesc‫ا‬să‫ا‬urmeze‫ا‬orbește‫ا‬ghidul‫ا‬lor‫ا‬
spiritual.”‫ا‬Al-Ghazali,‫„ا‬Eliberarea de eroare”,‫ا‬Paris,‫ا‬Albouraq,‫ا‬p.19.
29
Kant, Critique de la raison pure, Paris, Gallimard, 1980, p. 54.
22
Iată‫ ا‬ceea‫ ا‬ce‫ ا‬îmi‫ ا‬părea‫ ا‬să‫ ا‬indice,‫ ا‬în‫ ا‬maniera‫ ا‬cea‫ ا‬mai‫ ا‬manifestă,‫ا‬
orientarea‫ ا‬lacaniană.‫ ا‬În‫„ ا‬Al-munqidh min al-dalal”,‫ ا‬găsim‫ ا‬în‫ا‬
modul cel mai simplu, metoda lui Lacan. Noi avem acolo,
coordonatele‫ا‬exacte‫ا‬a‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬Lacan‫ا‬numește‫ا‬experiența‫ا‬analitică.‫ا‬
Metoda‫ا‬care‫ا‬este‫ا‬la‫ا‬inima‫ا‬învățământului‫ا‬lui‫ا‬Lacan‫ا‬apărea‫ا‬aici‫ا‬într-
un‫ا‬mod‫ا‬particular‫ا‬de‫ا‬clar.‫ا‬Experiența‫ا‬analitică‫ا‬implică‫ا‬întotdeauna,‫ا‬
într-un anumit mod, o deconstrucție‫ا‬de‫ا‬acest‫ا‬tip‫ا‬acolo.‫ا‬Aceasta‫ا‬este‫ا‬
simplu‫ا‬și‫ا‬aceasta‫ا‬mi-a‫ا‬părut,‫ا‬în‫ا‬plus‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬particular‫ا‬iluminant.‫ا‬
Acolo,‫ا‬la‫ا‬cel‫ا‬mai‫ا‬simplu‫ا‬ajungem‫ا‬să‫ا‬sesizăm‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬este‫ا‬islamul‫ا‬
cel‫ا‬care‫ا‬îl‫ا‬orientează‫ا‬pe‫ا‬Lacan‫ا‬și‫ا‬nu‫ا‬pe Freud.
Din‫ا‬contră‫ا‬am‫ا‬putea‫ا‬crede‫ا‬că‫ا‬este‫ا‬Descartes,‫ا‬căci‫ا‬Lacan‫ا‬va‫ا‬pune‫ا‬
mai‫ا‬degrabă‫ا‬în‫ا‬față‫„ا‬actul‫ا‬cartezian‫ا‬el‫ا‬însuși,‫ا‬în‫ا‬calitatea‫ا‬în‫ا‬care‫ا‬el‫ا‬
este un act. Ceea ce ne este de acolo raportat și‫ا‬spus,‫ا‬aceasta‫ا‬este‫ا‬în‫ا‬
mod‫ا‬precis‫ا‬faptul‫ا‬de‫ا‬a‫ا‬o‫ا‬spune‫ا‬că‫ا‬el‫ا‬este‫ا‬un‫ا‬act,‫ا‬este‫ا‬tocmai‫ا‬din‫ا‬
acest‫ا‬punct‫ا‬în‫ا‬care‫ا‬se‫ا‬termină‫ا‬o‫ا‬punere‫ا‬în‫ا‬suspensie‫ا‬a‫ا‬orice‫ا‬știință‫ا‬
posibilă,‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬este‫ا‬tocmai‫ا‬acolo‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬asigură‫„ا‬eu‫ا‬sunt”-ul.”30
El‫ ا‬va‫ ا‬pune‫ ا‬înainte‫ ا‬cogito-ul‫„ ا‬eu‫ ا‬am‫ ا‬încercat‫ ا‬pentru‫ ا‬voi‫ ا‬să‫ ا‬îl‫ا‬
focalizez‫ا‬în‫ا‬jurul‫ا‬unei‫ا‬anumite‫ا‬concepții‫ا‬a‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬este‫ا‬experiența
cogito-ului‫ ا‬cartezian.”31 Totuși,‫ ا‬ceea‫ ا‬ce‫ ا‬face‫ ا‬particularitatea‫ا‬
învățământului‫ ا‬lui‫ ا‬Lacan,‫ ا‬aceasta‫ ا‬este‫ ا‬prea‫ ا‬bine‫ ا‬mai‫ ا‬degrabă‫ا‬
efortul de a deconstrui cogito-ul‫ ا‬cartezian.‫ ا‬Iată‫ ا‬ceea‫ ا‬ce‫ ا‬el‫ ا‬poate‫ا‬
scrie‫ا‬de‫ا‬exemplu‫ا‬în‫„ا‬Logica‫ا‬fantasmei”:‫„ا‬căci‫ا‬este‫ا‬prea‫ا‬bine‫ا‬cert
faptul‫ا‬că‫ا‬cogito-ul‫ا‬cartezian,‫ا‬aceasta‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬nici‫ا‬măcar‫ا‬un‫ا‬lucru‫ا‬de‫ا‬
spus,‫ا‬decât‫ا‬de‫ا‬remarcat‫ا‬că‫ا‬eu‫ا‬nu‫ا‬l-am ales prin hazard, aceasta este
prea‫ ا‬bine‫ ا‬pentru‫ ا‬că‫ ا‬el‫ ا‬se‫ ا‬prezintă‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬o‫ ا‬aporie,‫ ا‬o‫ ا‬contradicție‫ا‬
radicală‫ا‬la‫ا‬statutul‫ا‬inconștientului,‫ا‬faptul‫ا‬că atâtea‫ا‬dezbateri‫ا‬s-au
învârtit‫ا‬deja‫ا‬în‫ا‬jurul‫ا‬acestui‫ا‬statut‫ا‬pretins‫ا‬fundamental‫ا‬al‫ا‬conștiinței‫ا‬
30
Jacques Lacan, L'acte psychanalytique,‫ا‬Version‫ا‬numérique,‫ا‬Séminaire non
publié,‫ا‬p.‫ا‬99.
31
Jacques Lacan, Les problèmes cruciaux pour la psychanalyse, version
numérique,‫ا‬séminaire‫ا‬non‫ا‬publié,‫ا‬p.211.
23
de‫ا‬sine.‫ا‬Însă‫ا‬dacă‫ا‬s-ar‫ا‬fi‫ا‬găsit,‫ا‬după‫ا‬toate,‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬acest‫ا‬cogito‫ا‬se‫ا‬
prezintă‫ا‬ca‫ا‬fiind‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬exact‫ا‬cel‫ا‬mai‫ا‬bun‫ا‬invers‫ا‬pe‫ا‬care‫ا‬l-am putea
găsi,‫ا‬dintr-un anumit punct de vedere,‫ا‬la‫ا‬statutul‫ا‬de‫ا‬inconștient.”32
Cu riscul de a‫ا‬se‫ا‬contrazice,‫ا‬Lacan‫ا‬preferă‫ا‬să‫ا‬citeze‫ا‬Descartes‫ا‬decât‫ا‬
Al-Ghazali.‫ا‬Este‫ا‬Descartes‫ا‬cel‫ا‬care‫ا‬va‫ا‬ocupa‫ا‬în‫ا‬fața‫ا‬scenei,‫ا‬el‫ا‬îl‫ا‬va‫ا‬
pune‫ا‬în‫ا‬valoare‫ا‬pe‫ا‬Descartes,‫ا‬însă‫ا‬îl‫ا‬va‫ا‬lăsa‫ا‬pe‫ا‬Al-Ghazali în‫ا‬umbră.‫ا‬
Este‫ا‬tocmai‫ا‬pentru‫ا‬ce‫ا‬Descartes‫ا‬pare‫ا‬aici‫ا‬referința‫ا‬esențială,‫ا‬însă‫ا‬
ceea‫ا‬ce‫ا‬se‫ا‬urmărește‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬mai‫ا‬secret,‫ا‬aceasta‫ا‬este‫ا‬prea‫ا‬bine‫ا‬mai‫ا‬
degrabă‫ا‬experiența‫ا‬lui‫ا‬Al-Ghazali.
Schema‫ا‬esențială‫ا‬pornind‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬care‫ا‬Lacan‫ا‬construiește‫ا‬experiența‫ا‬
analitică este‫ ا‬o‫ا‬schemă‫ا‬pe‫ ا‬care‫ا‬o‫ ا‬găsim‫ا‬deja‫ا‬în‫ا‬tradiția‫ا‬islamică.‫ا‬
Aceasta‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬la‫ا‬Freud‫ا‬sau‫ا‬la‫ا‬Descartes,‫ا‬aceasta‫ا‬este‫ا‬în‫ا‬tradiția‫ا‬
islamică‫ ا‬faptul‫ ا‬că‫ ا‬Lacan‫ ا‬găsește‫ ا‬exemplul‫ ا‬major‫ ا‬al‫ ا‬experienței‫ا‬
analitice.‫ا‬Experiența‫ا‬paradigmatică‫ا‬pentru‫ا‬Lacan‫ا‬este‫ا‬cea‫ا‬a‫ا‬tradiției
islamice.‫ا‬Este‫ا‬pe‫ا‬ea‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬se‫ا‬fondează experiența‫ا‬analitică.‫ا‬Nu‫ا‬
există‫ا‬doar‫ا‬Freud‫ا‬în‫ا‬spatele‫ا‬lui‫ا‬Lacan,‫ا‬există‫ا‬mai‫ا‬ales‫ا‬Al-Ghazali
și‫ا‬Djalal-Od-Din Rumi.
Psihanaliza,‫ ا‬pentru‫ ا‬a‫ ا‬o‫ ا‬aprecia,‫ ا‬trebuie‫ ا‬mai‫ ا‬întâi‫ ا‬s-o‫ ا‬reînscrii‫ ا‬la‫ا‬
justul‫ا‬său‫ا‬loc.‫ ا‬Trebuie‫ا‬mai‫ا‬întâi‫ا‬să‫ا‬recunoști‫ا‬faptul‫ا‬că,‫ا‬condițiile‫ا‬
istorice‫ا‬ale‫ا‬psihanalizei‫ا‬nu‫ا‬se‫ا‬elaborează‫ا‬la‫ا‬sfârșitul‫ا‬secolului‫ا‬XIX,‫ا‬
ci‫ا‬încă‫ا‬din‫ا‬secolul‫ا‬XII.‫ا‬Trebuie‫ا‬mai‫ا‬întâi‫ا‬s-o‫ا‬reatașezi‫ا‬la‫ا‬tradiția‫ا‬din‫ا‬
care‫ ا‬ea‫ ا‬provine.‫ ا‬Aceasta‫ ا‬este‫ ا‬faptul‫ ا‬că‫ ا‬psihanaliza‫ ا‬ține‫ ا‬la foarte
veche‫ا‬tradiție‫ا‬în‫ا‬care‫ا‬ea‫ا‬trebuie‫ا‬reînscrisă.‫ا‬Aceasta‫ا‬este‫ا‬în‫ا‬tradiția‫ا‬
islamică,‫ا‬este‫ا‬tocmai‫ا‬acolo‫ا‬că‫ا‬trebuie‫ا‬replasată‫ا‬psihanaliza‫ا‬pentru‫ا‬
a‫ا‬o‫ا‬situa‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬corect.
Această‫ ا‬perspectivă‫ ا‬ne‫ ا‬dă‫ ا‬un‫ ا‬alt‫ ا‬punct‫ ا‬de‫ ا‬vedere‫ ا‬asupra‫ ا‬istoriei‫ا‬
psihanalizei. Este un punct de vedere diferit de cel care a fost
difuzat.‫ا‬Însă‫ا‬acest‫ا‬alt‫ا‬punct‫ا‬de‫ا‬vedere‫ا‬permite‫ا‬sî‫ا‬înțelegi‫ا‬mai‫ا‬bine‫ا‬
32
Jacques Lacan, La logique du fantasme,‫ا‬version‫ا‬numérique,‫ا‬Association‫ا‬
lacanienne internationale, p. 95.
24
de‫ا‬unde‫ا‬vine‫ا‬psihanaliza‫ا‬și‫ا‬de‫ا‬unde‫ا‬vine‫ا‬învățământul‫ا‬lui‫ا‬Lacan.
Să‫ا‬revii‫ا‬la‫ا‬islam,‫ا‬aceasta‫ا‬este‫ا‬să‫ا‬revii‫ا‬la‫ا‬tradiția‫ا‬originală‫ا‬care‫ا‬este‫ا‬
la fundamentul‫ا‬psihanalizei‫ا‬freudiene,‫ا‬însă‫ا‬care‫ا‬este‫ا‬la‫ا‬fel‫ا‬de‫ا‬bine‫ا‬
la‫ا‬fundamentul‫ا‬învățământului‫ا‬lui‫ا‬Lacan,‫ا‬care‫ا‬și‫ا‬el‫ا‬este‫ا‬îndatorat‫ا‬
din‫ ا‬această‫ ا‬aceeași‫ ا‬tradiție.‫ ا‬Nu‫ ا‬există‫ ا‬veritabilă‫ ا‬ruptură,‫ ا‬nici‫ا‬
veritabilă‫ا‬revoluție.‫ا‬Lacan,‫ا‬nu‫ا‬mai‫ا‬mult‫ا‬decât‫ا‬Freud,‫ا‬nu‫ا‬au‫ا‬fost‫ا‬în‫ا‬
fapt‫ا‬revoluționari.
Ceea‫ ا‬ce‫ ا‬îl‫ ا‬inspiră‫ ا‬pe‫ ا‬Lacan‫ ا‬nu‫ ا‬este‫ ا‬Freud,‫ ا‬este‫ ا‬prea‫ ا‬bine‫ ا‬mai‫ا‬
degrabă‫ا‬tradiția‫ا‬islamică.‫ا‬Lacan‫ا‬este‫ا‬mai‫ا‬ales‫ا‬ghidat‫ا‬prin ceea ce
islamul‫ا‬îl‫ا‬învață.‫ا‬El‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬chiar‫ا‬atât‫ا‬de‫ا‬freudian,‫ا‬el‫ا‬se‫ا‬inspiră‫ا‬mult‫ا‬
mai‫ا‬mult‫ا‬decât‫ا‬o‫ا‬credem‫ا‬din‫ا‬islam.‫ا‬Chiar‫ا‬dacă‫ا‬ea‫ا‬este‫ا‬subterană,‫ا‬
islamul‫ا‬este‫ا‬o‫ا‬referință‫ا‬centrală.‫ا‬Dacă‫ا‬o‫ا‬vrem‫ا‬prea‫ا‬bine‫ا‬o‫ا‬clipă‫ا‬să‫ا‬
deschidem‫ا‬ochii‫ا‬asupra‫ا‬orientării‫ا‬lacaniene,‫ا‬asupra‫ا‬logicii‫ا‬pe‫ا‬care‫ا‬
ea‫ا‬o‫ا‬comportă,‫ا‬ne‫ا‬dăm‫ا‬seama‫ا‬foarte‫ا‬repede‫ا‬despre‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬ea‫ا‬are‫ا‬
comun cu orientarea‫ ا‬islamică.‫ ا‬Islamul,‫ ا‬iată‫ ا‬veritabilul‫ ا‬punct‫ ا‬de‫ا‬
sprijin al lui Lacan pornind‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬care‫ا‬el‫ا‬construiește‫ا‬învățământul‫ا‬
său.‫ا‬Este‫ا‬acolo‫ا‬veritabila‫ا‬sa‫ا‬referință.‫ا‬Nu‫ا‬ajungem‫ا‬să-l‫ا‬înțelegem‫ا‬
pe‫ا‬Lacan,‫ا‬pentru‫ا‬că‫ا‬întocmai‫ا‬această‫ا‬referință‫ا‬acolo‫ا‬nu‫ا‬a‫ا‬fost‫ا‬dată‫ا‬
niciodată‫ ا‬de‫ ا‬el.‫ ا‬El‫ ا‬chiar‫ ا‬a‫ ا‬făcut‫ ا‬totul‫ ا‬pentru‫ ا‬a‫ ا‬ne‫ ا‬refuza‫ ا‬accesul‫ا‬
acolo.‫ا‬Islamul‫ا‬la‫ا‬inima‫ا‬psihanalizei‫ا‬este‫ا‬absolut‫ا‬esențial‫ا‬de‫ا‬sesizat,‫ا‬
fără‫ا‬de‫ا‬care‫ا‬nu‫ا‬înțelegem‫ا‬mare‫ا‬lucru.‫ا‬Este‫ا‬cert‫ا‬că‫ا‬atât‫ا‬timp‫ا‬cât‫ا‬nu‫ا‬
dispunem‫ا‬de‫ا‬această‫ا‬referință‫ا‬acolo,‫ا‬învățământul‫ا‬său‫ا‬va‫ا‬rămâne‫ا‬în‫ا‬
mare parte ermetic.
Dacă‫ا‬o‫ا‬vrem‫ا‬să‫ا‬sesizăm‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬animă‫ا‬acest‫ا‬învățământ,‫ا‬punctul‫ا‬
cheie‫ ا‬al‫ ا‬acestui‫ ا‬învățământ,‫ ا‬este‫ ا‬în‫ ا‬profesiunea‫ ا‬de‫ ا‬credință‫ ا‬a‫ا‬
islamului‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬îl‫ا‬găsim.‫ا‬Este‫ا‬acolo‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬o‫ا‬găsim‫ا‬axioma‫ا‬
acestui‫ا‬învățământ,‫ا‬fundamentul, baza. Prin intermediul profesiunii
de‫ ا‬credință‫ ا‬a‫ ا‬islamului‫ ا‬putem,‫ ا‬într-adevăr,‫ ا‬rezuma‫ ا‬reflecția‫ ا‬lui‫ا‬
Lacan‫ا‬privind‫ا‬experiența‫ا‬analitică.‫ا‬Pornind‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬ea,‫ا‬putem‫ا‬degaja,‫ا‬
principiul,‫ ا‬metoda‫ ا‬Lacan.‫ ا‬Metoda‫ ا‬Lacan,‫ ا‬în‫ ا‬ordonarea‫ ا‬sa‫ ا‬este‫ ا‬în‫ا‬

25
mod‫ا‬exact‫ا‬similară‫ا‬profesiunii‫ا‬de‫ا‬credință‫ا‬a‫ا‬islamului.‫ا‬Regăsim‫ا‬în‫ا‬
mod‫ا‬exact‫ا‬aceeași‫ا‬logică‫ا‬în‫ا‬operă.‫ا‬Aceasta‫ا‬stă‫ا‬pe‫ا‬negația‫ا‬semenilor,‫ا‬
pe‫ا‬deconstrucția‫ا‬obstacolelor,‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬ajunge‫ا‬la‫ا‬un‫ا‬real.‫ا‬Regăsim‫ا‬
această‫ا‬aceeași‫ا‬metodă‫ا‬în‫ا‬operă‫ا‬oricare‫ا‬ar‫ا‬fi‫ا‬diferitele‫ا‬elaborări‫ا‬ale‫ا‬
lui‫ا‬Lacan.‫ا‬El‫ا‬o‫ا‬folosește‫ا‬de‫ا‬manieră‫ا‬constantă.
Capitolul 2. Metoda lacaniană
Încă‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬început‫ا‬la‫ا‬Lacan,‫ا‬atunci‫ا‬când‫ا‬el‫ا‬introduce‫ا‬noțiunea‫ا‬de‫ا‬
subiect‫ ا‬pentru‫ ا‬a‫ ا‬o‫ ا‬distinge‫ ا‬de‫ ا‬eu,‫ ا‬găsim‫ ا‬deja‫ ا‬această‫ ا‬metodă‫ ا‬de‫ا‬
deconstrucție.‫ا‬Există‫ا‬un‫ا‬obstacol‫ا‬între‫ا‬subiect‫ا‬și simbolic‫ا‬și‫ا‬trebuie‫ا‬
să‫ ا‬ajungi‫ ا‬să-l traversezi. Ceea ce face obstacol, aceasta este
imaginarul,‫ ا‬garanția,‫ ا‬ea,‫ ا‬se‫ ا‬situează‫ ا‬de‫ ا‬partea‫ ا‬simbolicului.‫ا‬
Imaginarul‫ ا‬este‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬un‫ ا‬voal‫ ا‬interpus‫ ا‬între‫ ا‬subiect‫ ا‬și‫ ا‬simbolic.‫ا‬
Trebuie‫ ا‬deci‫ ا‬să‫ ا‬deconstruiești‫ ا‬obstacolul,‫ ا‬să‫ ا‬faci‫ ا‬negația‫ ا‬asupra‫ا‬
imaginarului,‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬te‫ا‬pune‫ا‬în‫ا‬raport‫ا‬cu‫ا‬simbolicul.‫ا‬Este‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬
reprezintă‫ا‬schema L33 a‫ا‬lui‫ا‬Lacan.‫ا‬Pe‫ا‬această‫ا‬schemă‫ا‬găsim‫ا‬două‫ا‬
axe, ele sunt prezentate, de Lacan, perpendiculare una pe alta. Axa
imaginară‫ا‬este‫ا‬prezentată‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬perpendiculară‫ا‬pe‫ا‬axa‫ا‬simbolică,‫ا‬ca‫ا‬
și‫ا‬un‫ا‬obstacol,‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬un‫ا‬voal‫ا‬la‫ا‬elaborarea‫ا‬simbolică.
Dacă‫ ا‬punem‫ ا‬întrebarea‫ ا‬care‫ ا‬este‫ ا‬garanția‫ ا‬la‫ ا‬acest‫ ا‬moment‫ ا‬al‫ا‬
învățământului‫ ا‬lui‫ ا‬Lacan?‫ ا‬Răspunsul‫ ا‬este:‫ ا‬Simbolicul.‫ ا‬Ceea‫ ا‬ce‫ا‬
trebuie‫ا‬așadar‫ا‬să‫ا‬izolezi‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬garanție‫ا‬în‫ا‬primul‫ا‬învățământ‫ا‬al‫ا‬lui‫ا‬
Lacan,‫ا‬aceasta‫ا‬este‫ا‬simbolicul,‫ا‬în‫ا‬opoziția‫ا‬sa‫ا‬la‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬este‫ا‬vorba‫ا‬
despre‫ ا‬a‫ ا‬traversa,‫ ا‬a‫ ا‬deconstrui‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬obstacol,‫ ا‬adică‫ ا‬imaginarul.‫ا‬
Simbolicul‫ ا‬este‫ ا‬garanția‫ ا‬și‫ ا‬imaginarul‫ ا‬este‫ ا‬seamănul.‫ ا‬Imaginarul‫ا‬
nu este, cu privire la simbolic „decât‫ ا‬umbre‫ ا‬și‫ ا‬reflexii.”34 De la
prima‫ ا‬sa‫ ا‬concepție‫ ا‬a‫ ا‬experienței‫ ا‬analitice,‫ ا‬regăsim‫ ا‬deja‫ ا‬acest‫ا‬

33
Jacques Lacan, Ecrits I, Paris, Seuil, 1966, p. 53.
34
Jacques Lacan, Ecrits I, Paris, Seuil, 1966, p. 11.
26
procedeu‫ا‬care‫ا‬consistă‫ا‬la‫ا‬a‫ا‬deconstrui‫ا‬semeni‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬se‫ا‬pune‫ا‬în‫ا‬
raport‫ا‬cu‫ا‬garanția.
Din‫ ا‬momentul‫ ا‬în‫ ا‬care‫ ا‬învățământul‫ ا‬său‫ ا‬începe,‫ ا‬imaginarul‫ ا‬este‫ا‬
asociat‫ ا‬eului,‫ ا‬și‫ ا‬aceasta‫ ا‬este‫ ا‬ceea‫ ا‬ce‫ ا‬face‫ ا‬barieră‫ ا‬în‫ ا‬experiență,‫ا‬
aceasta‫ ا‬este‫ ا‬ceea‫ ا‬ce‫ ا‬se‫ ا‬interpune,‫ ا‬voalează,‫ ا‬împiedică,‫ ا‬legătura‫ا‬
subiectului‫ ا‬la‫ ا‬simbolic.‫ ا‬Ceea‫ ا‬ce‫ ا‬distinge‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬fundamental‫ا‬
subiectul‫ ا‬inconștientului de eul imaginar, aceasta este faptul că‫ا‬
subiectul‫ا‬trimite‫ا‬la‫ا‬dependență,‫ا‬în‫ا‬timp‫ا‬ce‫ا‬eul‫ا‬trimite‫ا‬la‫ا‬autonomie.‫ا‬
Deja‫ا‬acolo‫ا‬vedem‫ا‬prea‫ا‬bine‫ا‬că‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬pune‫ا‬problemă,‫ا‬aceasta‫ا‬nu‫ا‬
este‫ا‬dependența‫ا‬subiectului,‫ا‬ci‫ا‬autonomia‫ا‬eului.
În‫ ا‬tot‫ ا‬primul‫ ا‬învățământ‫ ا‬al‫ ا‬lui‫ ا‬Lacan,‫ ا‬voalul,‫ ا‬obstacolul,‫ ا‬este‫ا‬
propriu‫ا‬imaginarului,‫ا‬iar‫ا‬în‫ا‬revanșă,‫ا‬simbolicul,‫ا‬marele‫ا‬Altul‫ا‬este‫ا‬
considerat‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬cauza,‫ا‬garanția.‫ا‬Este‫ا‬vorba‫ا‬despre‫ا‬a‫ا‬ajunge,‫ا‬dincolo‫ا‬
de‫ا‬această‫ا‬falsă‫ا‬credință‫ا‬a‫ا‬autonomiei‫ا‬eului,‫ا‬la‫ا‬a‫ا‬se‫ا‬pune‫ا‬în‫ا‬raport‫ا‬
cu‫ا‬garanția.‫„ا‬Soluția‫ا‬este‫ا‬de‫ا‬căutat‫ا‬de‫ا‬o‫ا‬altă‫ا‬parte,‫ا‬de partea Altuia,
distins printr-un mare A,‫ ا‬sub‫ ا‬numele‫ ا‬a‫ ا‬ce‫ ا‬noi‫ ا‬desemnăm‫ ا‬un‫ ا‬loc‫ا‬
esențial‫ا‬la‫ا‬structura‫ا‬simbolicului.”35 Lacan‫ا‬va‫ا‬situa‫ا‬mai‫ا‬întâi‫ا‬ieșirea‫ا‬
de‫ ا‬partea‫ ا‬simbolicului,‫ ا‬altfel‫ ا‬spus,‫ ا‬de‫ ا‬partea‫ ا‬marelui‫ ا‬Altul,‫ ا‬în‫ا‬
calitatea‫ا‬în‫ا‬care‫ا‬el‫ا‬este‫ا‬cel‫ا‬al‫ا‬Bunei‫ا‬credințe,‫ا‬cel‫ا‬care‫ا‬nu‫ا‬înșală.
Prin‫ا‬raport‫ا‬la‫„ا‬ego‫ا‬psychology”,‫ا‬care‫ا‬se‫ا‬centrează‫ا‬înainte‫ا‬de‫ا‬toate‫ا‬
asupra‫ ا‬autonomiei‫ ا‬eului,‫ ا‬Lacan‫ ا‬se‫ ا‬distinge‫ ا‬de‫ ا‬asta‫ ا‬punând‫ ا‬în‫ا‬
valoare‫ا‬dependența‫ا‬subiectului‫ا‬la‫ا‬marele‫ا‬Altul.‫ا‬Marele‫ا‬Altul,‫ا‬fiind‫ا‬
aici,‫ا‬locul‫ا‬cauzei,‫ا‬al‫ا‬garanției. Lacan sesizează‫ا‬în‫ا‬fond‫ا‬imaginarul‫ا‬
ca‫ا‬și‫ا‬un‫ا‬voal,‫ا‬între‫ا‬subiect‫ا‬și‫ا‬marele‫ا‬Altul, iar asta prescrie practicii
analitice, conform la ceea ce prescrie Rumi, vizarea de a reduce
voalul‫ا‬eului‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬degaja‫ا‬dependența‫ا‬la‫ا‬marele‫ا‬Altul.

35
Jacques Lacan, Ecrits I, La psychanalyse et son enseignement, Paris, Seuil,
1966, p. 451.
27
Regăsim‫ا‬același‫ا‬procedeu‫ا‬în‫„ا‬Variante‫ا‬ale‫ا‬curei-tip”.‫ا‬La‫ا‬autonomia‫ا‬
eului‫ ا‬răspunde‫ ا‬subiectivarea‫ ا‬morții.36 Ceea‫ ا‬ce‫ ا‬Lacan‫ ا‬numește‫ا‬
subiectivarea‫ا‬morții,‫ا‬aceasta‫ا‬este‫ا‬distrugerea‫ا‬eului.‫ا‬Trebuie‫ا‬să‫ا‬treci‫ا‬
prin moarte pentru a traversa voalul eului. Este tocmai pentru ce el
concepe finalul‫ ا‬de‫ ا‬analiză,‫ ا‬în‫ ا‬termeni‫ ا‬de‫ ا‬renaștere‫ ا‬a‫ ا‬subiectului.‫ا‬
Renașterea‫ ا‬presupune‫ ا‬un‫ ا‬a‫ ا‬muri‫ ا‬sieși‫ ا‬însuși.‫ ا‬Ea‫ ا‬presupune‫ا‬
distrugerea‫ ا‬eului,‫ ا‬pentru‫ ا‬a‫ ا‬renaște‫ ا‬în‫ ا‬calitate‫ ا‬de‫ ا‬subiect.‫ ا‬Această‫ا‬
teză,‫ا‬trebuie‫ا‬prea‫ا‬bine‫ا‬reamintit‫ا‬de‫ا‬unde‫ا‬ea‫ا‬îi‫ا‬vine‫ا‬lui‫ا‬Lacan,‫ا‬asta‫ا‬
vine‫ ا‬de‫ ا‬la‫ ا‬Rumi.‫ ا‬Voalul‫ ا‬eului‫ ا‬și‫ ا‬moartea‫ ا‬eului,‫ ا‬acestea‫ ا‬sunt‫ا‬
metafore care sunt cele ale lui Rumi.
Atunci‫ا‬când‫ا‬Lacan,‫ا‬mai‫ا‬târziu,‫ا‬articulează‫ا‬finalul analizei pornind
de‫ا‬la‫ا‬dezindentificarea‫ا‬falică37,‫ا‬pornind‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬renunțarea‫ا‬la‫ا‬a‫ا‬se‫ا‬lua‫ا‬
drept falusul, putem spune‫ ا‬că‫ ا‬o‫ ا‬regăsim‫ ا‬mereu‫ ا‬acolo‫ ا‬aceeași‫ا‬
metodă.
Aceasta‫ا‬este‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬egal‫ا‬pornind‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬această‫ا‬aceeași‫ا‬logică‫ا‬faptul‫ا‬
că‫ ا‬Lacan,‫ ا‬în‫„ ا‬Etica‫ ا‬psihanalizei”,‫ ا‬semnalează‫ ا‬existența‫ ا‬a‫ ا‬două‫ا‬
bariere,‫ا‬cu‫ا‬privire‫ا‬la‫ا‬real,‫ا‬care‫ا‬corespund‫ا‬la‫ا‬funcția‫ا‬binelui38 și‫ا‬a‫ا‬
frumosului.39
Cu‫ ا‬fantasma,‫ ا‬noi‫ ا‬regăsim‫ ا‬o‫ ا‬nouă‫ ا‬versiune‫ ا‬a‫ ا‬acestei‫ ا‬aceleiași‫ا‬
metode.40 Fantasma‫ا‬este‫ا‬considerată‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬un‫ا‬obstacol‫ا‬de‫ا‬traversat‫ا‬
pentru‫ ا‬a‫ ا‬accede‫ ا‬la‫ ا‬garanție,‫ ا‬de‫ ا‬unde‫ ا‬noțiunea‫ ا‬de‫ ا‬traversare‫ ا‬a‫ا‬
fantasmei.‫„ ا‬Expresia‫ ا‬de‫ ا‬traversare‫ ا‬a‫ ا‬fantasmei‫ ا‬nu‫ ا‬ia‫ ا‬valoarea sa
decât‫ا‬din‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬există‫ا‬o‫ا‬barieră.”41 Este‫ا‬vorba‫ا‬despre‫ا‬a‫ا‬gândi‫ا‬

36
Jacques Lacan, Ecrits I, Paris, Seuil,1966, p. 347.
37
Jacques Lacan, Le séminaire, L’angoisse, Paris, Seuil, 2004, p. 128.
38
Jacques Lacan, L’éthique de la psychanalyse, Paris, Seuil, 1986, p. 257.
39
Jacques Lacan, L’éthique de la psychanalyse, Paris, Seuil, 1986, p. 271.
40
Jacques Lacan, Tous écrits, Proposition sur le psychanalyste de l’école,
version‫ا‬numérique,‫ا‬p.‫ا‬254.
41
Jacques Alain Miller, Cours 1982-1983, Du symptôme au fantasme, version
numérique,‫ا‬p.‫ا‬93.
28
fantasma‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬o‫ ا‬barieră‫ ا‬despre‫ ا‬care‫ ا‬este‫ ا‬vorba‫ ا‬de‫ ا‬a‫ ا‬o‫ ا‬traversa.‫ا‬
Fantasma‫ا‬în‫ا‬ea‫ا‬însăși‫ا‬este‫ا‬o‫ا‬construcție‫ا‬despre‫ا‬care‫ا‬este‫ا‬vorba‫ا‬de‫ا‬a‫ا‬
o‫ا‬deconstrui.‫ا‬Ea‫ا‬împlinește‫ا‬aceeași‫ا‬funcție‫ا‬de‫ا‬barieră,‫ا‬de‫ا‬voal,‫ا‬ca‫ا‬
și‫ا‬eul.‫ا‬Ce‫ا‬anume‫ا‬au‫ا‬ele‫ا‬în‫ا‬comun‫ا‬eul‫ا‬și‫ا‬fantasma?‫ا‬Ceea‫ا‬ce‫ا‬ele‫ا‬au‫ا‬în‫ا‬
comun,‫ا‬aceasta‫ا‬este‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬sunt‫ا‬semeni,‫ا‬semeni‫ا‬de‫ا‬a‫ا‬fi,‫ا‬semeni‫ا‬
de identitate, de libertate, de autonomie.
Că‫ا‬este‫ا‬vorba‫ا‬despre‫ا‬regresie‫ا‬imaginară,‫ا‬despre‫ا‬mortificare, despre
dezindentificare,‫ا‬despre‫ا‬traversare‫ا‬a‫ا‬fantasmei,‫ا‬sau‫ا‬despre‫ا‬cădere‫ا‬a‫ا‬
subiectului‫ ا‬presupus‫ ا‬a‫ ا‬ști,‫ ا‬toate‫ ا‬aceste‫ ا‬diferite‫ ا‬expresii‫ ا‬se‫ا‬
raportează‫ا‬la‫ا‬o‫ا‬singură‫ا‬și‫ا‬aceeași‫ا‬metodă.‫ا‬Ceea‫ا‬ce‫ا‬Lacan‫ا‬numește‫ا‬
căderea‫ ا‬subiectului‫ ا‬presupus‫ ا‬a‫ ا‬ști‫ ا‬nu‫ ا‬este‫ ا‬decât‫ ا‬o‫ ا‬altă‫ ا‬variantă‫ ا‬a‫ا‬
acestei‫ ا‬aceleiași‫ ا‬metode‫ ا‬de‫ ا‬deconstrucție.‫ ا‬Trebuie‫ ا‬știut‫ ا‬că‫ا‬
psihanalistul‫ا‬în‫ا‬el‫ا‬însuși‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬decât‫ا‬un‫ا‬seamăn.‫ا‬E‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬acolo‫ا‬
decât‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬artificiu,‫ ا‬necesar‫ ا‬experienței.‫ ا‬La‫ ا‬finalul‫ ا‬analizei,‫ ا‬o‫ا‬
negație‫ ا‬trebuie‫ ا‬să‫ ا‬se‫ ا‬aplice‫ ا‬asupra‫ ا‬subiectului‫ ا‬presupus‫ ا‬a‫ ا‬ști.‫ ا‬El
trebuie‫ا‬să‫ا‬cadă42 pentru‫ا‬a‫ا‬nu‫ا‬mai‫ا‬face‫ا‬ecran‫ا‬la‫ا‬cauză,‫ا‬la‫ا‬garanție.
Dacă‫ا‬comparăm‫ا‬epocile‫ا‬diferite‫ا‬ale‫ا‬învățământului‫ا‬lui‫ا‬Lacan,‫ا‬ne‫ا‬
dăm‫ ا‬seama‫ ا‬că‫ ا‬aceasta‫ ا‬este‫ ا‬mereu‫ ا‬aceeași‫ ا‬metodă‫ ا‬cea‫ ا‬care‫ ا‬este‫ا‬
reluată.‫ا‬Regăsim‫ا‬peste‫ا‬tot‫ا‬același‫ا‬procedeu‫ا‬care‫ا‬se‫ا‬repetă.‫ا‬Această‫ا‬
recurență‫ا‬este‫ا‬suficientă‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬clarifica‫ا‬lucrurile,‫ا‬și‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬arăta‫ا‬
că‫ا‬există‫ا‬prea‫ا‬bine‫ا‬un‫ا‬fir‫ا‬pe‫ا‬care‫ا‬îl‫ا‬urmează‫ا‬Lacan‫ا‬din‫ا‬seminarii‫ا‬în‫ا‬
seminarii.‫ا‬Este‫ا‬întotdeauna‫ا‬o‫ا‬problemă‫ا‬de‫ا‬deconstrucție‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬
ajunge‫ا‬la‫ا‬garanție.‫ا‬Există‫ا‬de‫ا‬fiecare‫ا‬dată‫ا‬configurații‫ا‬puțin‫ا‬diferite,‫ا‬
însă‫ا‬ele‫ا‬se supune mereu aceleiași‫ا‬logici.‫ا‬Noi‫ا‬avem‫ا‬de‫ا‬fiecare‫ا‬dată‫ا‬
termeni‫ا‬puțin‫ا‬diferiți,‫ا‬însă‫ا‬metoda‫ا‬rămâne‫ا‬aceeași.‫ا‬Toate‫ا‬acestea,‫ا‬
în‫ا‬fond,‫ا‬fac‫ا‬ecou‫ا‬profesiunii‫ا‬de‫ا‬credință‫ا‬a‫ا‬islamului.

http://jonathanleroy.be/2016/02/orientation-lacanienne-jacques-alain-miller/
42
Jacques Lacan, L'acte psychanalytique,‫ا‬version‫ا‬numérique,‫ا‬séminaire‫ا‬non‫ا‬
publié,‫ا‬p.‫ا‬87.
29
Sub‫ا‬forme‫ا‬diferite,‫ا‬profesiunea‫ا‬de‫ا‬credință‫ا‬a‫ا‬islamului‫ا‬este‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬
vizibil‫ا‬prezentă‫ا‬pe‫ا‬tot parcursul‫ا‬învățământului‫ا‬său.‫ا‬Vedem‫ا‬prea‫ا‬
bine‫ ا‬că‫ ا‬fundația‫ ا‬reflecției‫ ا‬sale‫ ا‬este‫ ا‬profesiunea‫ ا‬de‫ ا‬credință‫ ا‬a‫ا‬
islamului.‫ا‬Vedem‫ا‬prea‫ا‬bine‫ا‬că‫ا‬în‫ا‬fond‫ا‬aceasta‫ا‬este‫ا‬marea‫ا‬sa‫ا‬teză.‫ا‬
Există‫ ا‬prea‫ ا‬bine‫ ا‬între‫ ا‬diferitele‫ ا‬elaborări‫ ا‬ale‫ ا‬lui‫ ا‬Lacan‫ ا‬o‫ا‬
continuitate.‫ا‬Și‫ا‬care‫ا‬se sprijină‫ا‬pe‫ا‬ce?‫ا‬Pe‫ا‬profesiunea‫ا‬de‫ا‬credință‫ا‬a‫ا‬
islamului.‫ا‬Este‫ا‬tocmai‫ا‬acolo‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬se‫ا‬găsește‫ا‬veritabilul‫ا‬resort‫ا‬
al‫ا‬experienței‫ا‬analitice.‫ا‬Ceea‫ا‬ce‫ا‬face‫ا‬contrast‫ا‬cu‫ا‬diferitele‫ا‬elaborări‫ا‬
ale‫ ا‬lui‫ ا‬Lacan,‫ ا‬aceasta‫ ا‬este‫ ا‬permanența‫ ا‬unei‫ ا‬aceleiași‫ ا‬metode,‫ ا‬o‫ا‬
metodă‫ا‬pe‫ا‬care‫ا‬el‫ا‬a‫ا‬luat-o‫ا‬în‫ا‬tradiția‫ا‬islamică.
La‫ا‬fondul‫ا‬învățăturii‫ا‬lui‫ا‬Lacan,‫ا‬există‫ا‬prea‫ا‬bine‫ا‬o‫ا‬logică,‫ا‬iar‫ا‬această‫ا‬
logică‫ ا‬este‫ ا‬absolut‫ ا‬conformă‫ ا‬profesiunii‫ ا‬de‫ ا‬credință‫ ا‬a‫ ا‬islamului.‫ا‬
Regăsim‫ا‬profesiunea‫ا‬de‫ا‬credință‫ا‬a‫ا‬islamului‫ا‬în‫ا‬operă‫ا‬oricare‫ا‬ar‫ا‬fi‫ا‬
diferitele‫ ا‬elaborări‫ ا‬ale‫ ا‬lui‫ ا‬Lacan.‫ ا‬Este‫ ا‬în‫ ا‬acest‫ ا‬mod‫ ا‬că‫ ا‬faptul‫ ا‬că‫ا‬
trebuie‫ ا‬abordată‫ ا‬experiența‫ ا‬analitică.‫ ا‬Dacă‫ ا‬o‫ ا‬vrem‫ ا‬sesiza‫ ا‬logica‫ا‬
care‫ا‬animă‫ا‬acest‫ا‬învățământ,‫ا‬aceasta‫ا‬este‫ا‬tocmai‫ا‬în‫ا‬profesiunea‫ا‬de‫ا‬
credință‫ا‬a‫ا‬islamului‫اا‬faptul‫ا‬că‫ا‬o‫ا‬găsim.‫ا‬Ca‫ا‬și‫ا‬în‫ا‬islam,‫ا‬este‫ا‬vorba
despre‫ا‬negație‫ا‬asupra‫ا‬semenilor‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬atinge‫ا‬garanția.‫ا‬Aceasta‫ا‬
este‫ ا‬simplu,‫ ا‬asta‫ ا‬permite‫ ا‬să‫ ا‬situezi‫ ا‬acest‫ ا‬învățământ‫ ا‬într-o
continuitate,‫ا‬asta‫ا‬îi‫ا‬ridică‫ا‬partea‫ا‬sa‫ا‬obscură,‫ا‬și‫ا‬asta‫ا‬permite‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬
egal‫ا‬să‫ا‬indici‫ا‬în‫ا‬ce‫ا‬tradiție‫ا‬el‫ا‬se‫ا‬înscrie,‫ا‬și‫ا‬cum‫ا‬el se poate citi.

Capitolul 3. Distrugerea cogito-ului

Tradiția‫ا‬islamică‫ا‬servește‫ا‬drept‫ا‬manual‫ا‬învățământului‫ا‬lui‫ا‬Lacan.‫ا‬
Lacan‫ا‬se‫ا‬servește‫ا‬de‫ا‬ea‫ا‬pentru‫ا‬direcția‫ا‬experienței‫ا‬analitice,‫ا‬însă‫ا‬el‫ا‬
se‫ا‬servește‫ا‬de‫ا‬ea‫ا‬de‫ا‬asemenea‫ا‬pentru‫ا‬conceptul‫ا‬de‫ا‬subiect.‫ا‬Ceea‫ا‬ce
este‫ا‬de‫ا‬asemenea‫ا‬islamic‫ا‬la‫ا‬Lacan‫ا‬este‫ا‬concepția‫ا‬sa‫ا‬a‫ا‬subiectului.‫ا‬
Conceptul‫ا‬de‫ا‬subiect‫ا‬pe‫ا‬care‫ا‬îl‫ا‬introduce‫ا‬Lacan‫ا‬în‫ا‬psihanaliză‫ا‬nu‫ا‬
este absolut deloc un concept freudian.‫ ا‬Conceptul‫ ا‬de‫ ا‬subiect‫ا‬așa‫ا‬

30
cum‫ ا‬îl‫ ا‬găsim‫ ا‬în‫ ا‬învățământul‫ ا‬lui‫ ا‬Lacan,‫ ا‬aceasta‫ ا‬este‫ ا‬un‫ ا‬concept
care‫ا‬a‫ا‬fost‫ا‬deja‫ا‬problematizat,‫ا‬de‫ا‬către‫ا‬Ibn‫ا‬Sînâ‫ا‬și‫ا‬Ibn‫ا‬Rushd.
Cel‫ا‬mai‫ا‬bine,‫ا‬fără‫ا‬îndoială,‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬aborda‫ا‬această‫ا‬problemă,‫ا‬este‫ا‬
de‫ ا‬a‫ ا‬lua‫ ا‬în‫ ا‬seamă‫ ا‬ceea‫ ا‬ce‫ ا‬Alain‫ ا‬de‫ ا‬Libera‫ ا‬numește‫„ ا‬translatio‫ا‬
studirum”,‫ ا‬căci,‫ ا‬într-adevăr,‫ ا‬uităm‫ ا‬prea‫ ا‬adesea‫ ا‬faptul că‫„ ا‬este‫ا‬
Avicena,‫ا‬nu‫ا‬Aristotel,‫ا‬cel‫ا‬care‫ا‬a‫ ا‬inițiat‫ا‬occidentul‫ا‬la‫ا‬filosofie.”43
Nu‫ ا‬trebuie‫ ا‬mai‫ ا‬ales‫ ا‬uitat‫ ا‬așa‫ ا‬cum‫ ا‬o‫ ا‬amintește‫ ا‬Alin‫ ا‬de‫ ا‬Libera‫ ا‬că‫ا‬
atunci‫ ا‬când‫ ا‬Meister‫ ا‬Eckhart‫ ا‬spune‫ ا‬că‫ ا‬omul‫„ ا‬nu‫ ا‬este‫ ا‬nimic‫ ا‬în‫ ا‬el‫ا‬
însuși”44 că‫ا‬aceasta‫ا‬este‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬spune‫ا‬același‫ا‬lucru‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬Ibn‫ا‬Sînâ,‫ا‬
și‫ا‬că‫ا‬atunci‫ا‬când‫ا‬Albert‫ا‬cel‫ا‬Mare‫ا‬afirmă‫ا‬că‫ا‬omul‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬decât‫ا‬pur‫ا‬
neant,‫ ا‬că‫ ا‬aceasta‫ ا‬este‫ا‬încă‫ ا‬pentru‫ا‬a‫ ا‬spune‫ ا‬același‫ا‬lucru‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬Ibn‫ا‬
Sînâ:‫„ا‬Avicena‫ا‬spune‫ا‬și‫ا‬dovedește‫ا‬că‫ا‬tot‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬este‫ا‬neant‫ا‬este‫ا‬din‫ا‬
el‫ا‬însuși‫ا‬neant:‫ا‬dacă‫ا‬într-adevăr‫ا‬el‫ا‬era‫ا‬din‫ا‬el‫ا‬însuși‫ا‬ceva,‫ا‬el‫ا‬nu‫ا‬ar‫ا‬
depinde‫ا‬de‫ا‬un‫ا‬altul‫ا‬după‫ا‬ființă...”45 Și‫ا‬atunci‫ا‬când‫ا‬Lacan‫ا‬vorbește‫ا‬
despre‫ا‬lipsa‫ا‬de‫ا‬ființă,‫ا‬el‫ا‬de‫ا‬asemenea,‫ا‬nu‫ا‬face‫ا‬decât‫ا‬să‫ا‬reia‫ا‬teza‫ا‬lui‫ا‬
Ibn‫ا‬Sînâ.‫ا‬Nu‫ا‬există‫ا‬nimic‫ا‬nou‫ا‬acolo.‫ا‬Termenul‫ا‬lacanian‫ا‬de‫ا‬lipsă‫ا‬de‫ا‬
ființă‫ ا‬procedă în‫ ا‬fapt‫ ا‬din‫ ا‬această‫ ا‬lipsă‫ ا‬de‫ ا‬ființă‫ ا‬a‫ ا‬lui‫ ا‬Ibn‫ ا‬Sînâ.‫ا‬
Trebuie‫ا‬prea‫ا‬bine‫ا‬să‫ا‬ne‫ا‬dăm‫ا‬seama‫ا‬de‫ا‬aceasta,‫ا‬afirmația‫ا‬că‫ا‬creatura‫ا‬
luată‫ا‬în‫ا‬ea‫ا‬însăși‫ا‬nu‫ا‬conține‫ا‬decât‫ا‬neant‫(ا‬in‫ا‬se‫ا‬absolue‫ا‬habet‫ا‬non‫ا‬
esse),‫ا‬că‫ا‬ea‫ا‬este‫ا‬în‫ا‬potență‫ا‬non-fiind,‫ا‬sau‫ا‬mai‫ا‬degrabă‫ا‬că‫ا‬ea‫ا‬este
non-fiind‫ا‬în‫ا‬calitatea‫ا‬în‫ا‬care‫ا‬ea‫ا‬are‫ا‬potența‫ا‬să‫ا‬nu‫ا‬fie,‫ا‬este‫ا‬o‫ا‬adaptare‫ا‬
a anumitor teze patristice, instrumentalizate de doctrine filosofice
precise,‫ا‬derivate‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬Avicena.”46

43
Alain de Libera, Penser au Moyen Age, Paris, Seuil, 1980, p.91.
44
Alain de Libera, Métaphysique et noétique Albert le Grand, Paris, Vrin,
2005, p. 97.
45
Alain de Libera, Métaphysique et noétique Albert le Grand, Paris, Vrin,
2005, p. 97.
46
Alain de Libera, Métaphysique et noétique Albert le Grand, Paris, Vrin,
2005, p. 97.
31
Într-adevăr,‫ا‬în‫„ا‬Metafizica‫ا‬lui‫ا‬Sifha”,‫ا‬ne‫ا‬spune‫ا‬Ibn‫ا‬Sina,‫ا‬în‫ا‬afara‫ا‬
Ființei‫ ا‬necesare, altfel spus cauza, „quidditățile‫ ا‬tuturor‫ ا‬celorlalte‫ا‬
lucruri,‫ا‬așa‫ا‬cum‫ا‬tu‫ا‬o‫ا‬ști,‫ا‬nu‫ا‬merită‫ا‬ființa.‫ا‬Însă‫ا‬din‫ا‬contră‫ا‬prin‫ا‬ele‫ا‬
însele,‫ا‬abstracție‫ا‬făcută‫ا‬de‫ا‬relația‫ا‬lor‫ا‬la‫ا‬ființa‫ا‬necesară,‫ا‬ele‫ا‬merită‫ا‬
non-ființa.‫ ا‬Aceasta‫ ا‬este‫ ا‬tocmai‫ ا‬pentru‫ ا‬ce‫ ا‬toate‫ ا‬în‫ ا‬ele‫ ا‬însele‫ ا‬sunt‫ا‬
false‫ا‬și‫ا‬adevărul‫ا‬lor‫ا‬este‫ا‬prin‫ا‬ea.”47 De asemenea pentru Ibn Sina
„Tot‫ ا‬ceea‫ ا‬ce‫ ا‬are‫ ا‬o‫ ا‬quidditate‫ ا‬are‫ ا‬o‫ ا‬gaură,‫ ا‬o‫ ا‬cavitate,‫ ا‬care‫ ا‬este‫ا‬
această‫ا‬quidditate”48, altfel spus, tot ceea ce are o quidditate are o
formă‫ا‬feminină;‫ا‬în‫ا‬calitatea‫ا‬în‫ا‬care‫ا‬ea‫ا‬este‫ا‬concepută‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬primi‫ا‬
ființa,‫ا‬care‫ا‬nu‫ا‬poate să-i‫ا‬vină‫ا‬decât‫ا‬din‫ا‬Unul,‫„ا‬din‫ا‬singura‫ا‬Ființă‫ا‬
care este „Samad” (Eternă),‫ ا‬adică‫ ا‬impenetrabilă,‫ ا‬masivă,‫ ا‬și‫ ا‬fără‫ا‬
nici‫ا‬o‫ا‬gaură.”49
Este‫ا‬el,‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬egal,‫ا‬cel‫ا‬care‫ا‬este‫ا‬primul‫ا‬care‫ا‬distinge‫ا‬esența‫ا‬de‫ا‬
existență.‫ ا‬Distincție‫ ا‬la‫ ا‬care‫ ا‬trebui‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬absolut‫ ا‬să‫ ا‬te‫ ا‬formezi
pentru‫ا‬a‫ا‬citi‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬corect‫ا‬Lacan.‫ا‬Imposibil‫ا‬să‫ا‬te‫ا‬regăsești‫ا‬acolo‫ا‬în‫ا‬
învățământul‫ ا‬lui‫ ا‬Lacan‫ ا‬fără‫ ا‬să‫ ا‬distingi‫ ا‬esența‫ ا‬de‫ ا‬existență.‫ا‬
Comentând‫ ا‬unul‫ ا‬dintre‫ ا‬versetele‫ ا‬din‫ ا‬Coran,‫ ا‬ți‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬notabil‫ا‬
versetul‫ا‬2;255‫„ا‬Dumnezeu‫ا‬singur‫ا‬este‫ا‬cel‫ا‬care‫ا‬este,‫ا‬cel‫ا‬viu, care
subzistă‫ا‬prin‫ا‬el‫ا‬însuși.”‫ا‬Ibn‫ا‬Sina‫ا‬ajunge‫ا‬să‫ا‬concludă‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬esența‫ا‬
și‫ ا‬existența‫ ا‬se‫ ا‬disting‫ ا‬în‫ ا‬ființa‫ ا‬creată‫ ا‬în‫ ا‬general‫ ا‬însă‫ ا‬că‫ ا‬ele‫ ا‬se‫ا‬
identifică‫ا‬în‫ا‬Dumnezeu.‫ا‬Această‫ا‬distincție‫ا‬între‫ا‬esență‫ا‬și‫ا‬existență,‫ا‬
sfârșește‫ ا‬în‫ ا‬ultimă‫ ا‬analiză,‫ ا‬la‫ ا‬distincția‫ ا‬între‫ ا‬cauză‫ ا‬și‫ ا‬efect,‫ ا‬între‫ا‬
creator‫ ا‬și‫ ا‬creatură,‫ ا‬între‫ ا‬adevărata‫ ا‬Ființă‫ ا‬și‫ ا‬falsa‫ ا‬ființă. Singur
creatorul,‫ا‬Ființa‫ا‬necesară,‫ا‬dispune‫ا‬de‫ا‬o‫ا‬esență‫ا‬care‫ا‬se‫ا‬confundă‫ا‬cu‫ا‬

47
Avicenne, La Métaphysique du Shifâ’,‫ا‬Livres‫ا‬de‫ا‬VI‫ا‬à‫ا‬X,‫ا‬Paris,‫ا‬Vrin,‫ا‬p.‫ا‬95.‫ا‬
Cf.‫ا‬Amélie-Marie‫ا‬Goichon,‫ا‬La‫ا‬distinction‫ا‬de‫ا‬l’essence‫ا‬et‫ا‬de‫ا‬l’existence‫ا‬
d’après‫ا‬Ibn‫ا‬Sînâ,‫ا‬Paris,‫ا‬Desclée‫ا‬de‫ا‬Brouwer,‫ا‬1937,‫ا‬p.‫ا‬144.
48
Ibn‫ا‬Sînâ,‫ا‬commentaire‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬Sourate‫ا‬As-samadiya,‫ا‬cité‫ا‬par‫ا‬Amélie-Marie
Goichon,‫ا‬La‫ا‬distinction‫ا‬de‫ا‬l’essence‫ا‬et‫ا‬de‫ا‬l’existence‫ا‬d’après‫ا‬Ibn‫ا‬Sînâ,‫ا‬Paris,‫ا‬
Desclée‫ا‬de‫ا‬Brouwer,‫ا‬1937,‫ا‬p.‫ا‬147.
49
Ibid.
32
existența‫ا‬sa,‫ا‬în‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬privește‫ا‬creatura,‫ا‬ea,‫ا‬ea‫ا‬nu‫ا‬are‫ا‬ființă,‫ا‬nu‫ا‬are‫ا‬
esență‫ا‬proprie,‫ا‬ea‫ا‬trage‫ا‬existența‫ا‬sa‫ا‬dintr-un‫ا‬Altul‫ا‬decât‫ا‬ea‫ا‬însăși,‫ا‬
aceasta‫ا‬este‫ا‬o‫ا‬falsă‫ا‬ființă,‫ا‬o‫ا‬non-ființă.‫ا‬Este‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬face‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬
notabil‫ا‬că‫ا‬omul,‫ا‬pentru‫ا‬Ibn‫ا‬Sina,‫ا‬nu‫ا‬are‫ا‬esență‫ا‬proprie,‫ا‬ci‫ا‬doar‫ا‬o
existență.
Trebuie‫ ا‬de‫ ا‬asemenea‫ ا‬știut‫ ا‬că‫ ا‬Ibn‫ ا‬Sina‫ ا‬este‫ ا‬primul‫ ا‬la‫ ا‬a‫ ا‬defini
adevărul‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬adecvare‫ ا‬a‫ ا‬vorbirii‫ ا‬la‫ ا‬lucru.‫ ا‬Totuși,‫ ا‬ceea‫ ا‬ce‫ ا‬este‫ا‬
înainte‫ ا‬de‫ ا‬toate‫ ا‬decisiv‫ ا‬la‫ ا‬el‫ ا‬este‫ ا‬acest‫ ا‬adevăr‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬cauză,‫ ا‬acest‫ا‬
adevăr‫ ا‬care‫ ا‬atinge‫ ا‬la‫ ا‬real,‫ ا‬și‫ ا‬este‫ ا‬tocmai‫ ا‬pentru‫ ا‬ce‫ ا‬doar‫ ا‬Ființa‫ا‬
necesară,‫ا‬El-haq,‫„ا‬este‫ا‬Adevărul‫ا‬în‫ا‬sine”,‫ا‬și‫ا‬faptul‫ا‬că‫„ا‬tot‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬
este‫ا‬altul‫ا‬decât‫ا‬Ființa‫ا‬necesară‫ا‬este‫ا‬fals‫ا‬în‫ا‬sine”50.‫ا‬Adevărul‫ا‬asta‫ا‬nu‫ا‬
poate‫ ا‬fi‫ ا‬decât‫ ا‬Dumnezeu,‫ ا‬căci‫ ا‬Dumnezeu‫ ا‬singur‫ ا‬este‫ ا‬agentul,‫ا‬
cauza,‫ا‬sursa,‫ا‬însă‫ا‬omul,‫ا‬el,‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬decât‫ا‬un‫ا‬fel‫ا‬de‫ا‬nișă,‫ا‬decât‫ا‬un‫ا‬
receptacul‫ا‬vid,‫ا‬o‫ا‬falsă‫ا‬ființă.‫ا‬Prin‫ا‬consecință,‫ا‬pentru‫ا‬el,‫ا‬doar‫ا‬Ființa‫ا‬
necesară‫ا‬poate‫ا‬spune‫„ا‬Eu”‫„(ا‬Je”).51
Vedem‫ا‬mai‫ا‬bine‫ا‬pornind‫ا‬de‫ا‬acolo‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬ordonă‫ا‬perspectiva‫ا‬lui‫ا‬
Lacan.‫ا‬Înțelegem‫ا‬mai‫ا‬bine‫ا‬pentru‫ا‬ce,‫ا‬subiectul,‫ا‬Lacan‫ا‬îl‫ا‬concepe‫ا‬
ca‫ا‬și‫ا‬o‫ا‬lipsă-la-ființă,‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬negativul‫ا‬a‫ا‬tot‫ا‬ceea‫ا‬este‫ا‬ființa,‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬o‫ا‬
non-esență.‫ ا‬Atunci‫ ا‬când‫ ا‬Lacan‫ ا‬ne‫ ا‬spune‫ ا‬că‫ ا‬nu‫ ا‬există‫ ا‬esență‫ ا‬a‫ا‬
omului,‫ا‬aceasta‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬în‫ا‬fapt‫ا‬decât‫ا‬o‫ا‬reluare‫ا‬a‫ا‬tezei‫ا‬lui‫ا‬Ibn‫ا‬Sina.‫ا‬
Această‫ ا‬distincție‫ ا‬între‫ا‬esență‫ ا‬și‫ ا‬existență‫ا‬a‫ ا‬lui‫ا‬Ibn‫ ا‬Sina,‫ ا‬aceasta‫ا‬
este prea bine ceea pe ce Lacan s-a sprijinit‫ا‬în‫ا‬învățământul‫ا‬său.‫ا‬
Este‫ا‬în‫„ا‬Metafizica‫ا‬lui‫ا‬Shifa”,‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬el‫ا‬a‫ا‬găsit‫ا‬din‫ا‬ce‫ا‬anume‫ا‬să‫ا‬
conceapă‫ا‬subiectul‫ا‬psihanalizei.
„Existența‫ا‬precedă‫ا‬esența”‫ا‬al‫ا‬lui‫ا‬Sartre‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬decât‫ا‬o‫ا‬altă‫ا‬versiune‫ا‬
a‫ا‬tezei‫ا‬lui‫ا‬Ibn‫ا‬Sina.‫ا‬Cu‫ا‬reculul,‫ا‬sfârșim‫ا‬de‫ا‬asemenea‫ا‬prin‫ا‬a‫ا‬constata‫ا‬

50
Amélie-Marie Goichon, La distinction de l’essence et de l’existence
d’après Ibn Sînâ,‫ا‬Paris,‫ا‬Desclée‫ا‬de‫ا‬Brouwer, 1937, p. 36.
51
Amélie-Marie Goichon, La distinction de l’essence et de l’existence
d’après Ibn Sînâ,‫ا‬Paris,‫ا‬Desclée‫ا‬de‫ا‬Brouwer,‫ا‬1937,‫ا‬p.‫ا‬42.
33
faptul‫ ا‬că‫ ا‬Heidegger,‫ ا‬el‫ ا‬de‫ ا‬asemenea,‫ ا‬s-a sprijinit mult pe
„Metafizica‫ا‬lui‫ا‬Shifa”.‫ا‬Sursa‫ا‬comună‫ا‬la‫ا‬Heidegger,‫ا‬la‫ا‬Sartre‫ا‬și‫ا‬la‫ا‬
Lacan,‫ا‬aceasta‫ا‬este‫ا‬Ibn‫ا‬Sina‫ا‬și‫ا‬a‫ا‬sa‫„ا‬Metafizică‫ا‬a‫ا‬lui‫ا‬Shifa”.
„Returul‫ ا‬la‫ ا‬Freud”‫ ا‬al‫ ا‬lui‫ ا‬Lacan‫ ا‬nu‫ ا‬este‫ ا‬absolut‫ ا‬deloc‫ ا‬un‫ ا‬retur‫ ا‬la‫ا‬
Freud.‫ا‬Eu‫ا‬cred‫ا‬că‫ا‬acest‫ا‬slogan‫ا‬a‫ا‬acoperit‫ا‬ceea‫ا‬despre‫ا‬ce‫ا‬este‫ا‬vorba‫ا‬
în‫ا‬mod‫ا‬veritabil.‫ا‬Teza‫ا‬lui‫ا‬Lacan,‫ا‬teza‫ا‬scandaloasă,‫ا‬cum‫ا‬că‫ا‬subiectul‫ا‬
este‫ا‬divizat,‫ا‬este‫ا‬în‫ا‬fapt‫ا‬o‫ا‬teză‫ا‬a‫ا‬lui‫ا‬Ibn‫ا‬Rushd.‫ا‬Este‫ا‬tocmai‫ا‬pe‫ا‬acolo‫ا‬
faptul‫ا‬că‫ا‬Lacan‫ا‬va‫ا‬ajunge‫ا‬să recunoască‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬subiectul‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬
decât‫ ا‬diviziune,‫ ا‬faptul‫ ا‬că‫ ا‬el‫ ا‬nu‫ ا‬se‫ ا‬constituie‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬primordial‫ا‬
decât‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬divizat.‫ ا‬Repunerea în‫ ا‬chestiune‫ ا‬a‫ ا‬eului‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬agent‫ ا‬al‫ا‬
unității‫ا‬psihice,‫ا‬Lacan‫ا‬a‫ا‬împrumutat-o‫ا‬la‫ا‬Ibn‫ا‬Rushd.‫„ا‬Este‫ا‬el‫ا‬cel‫ا‬
care‫ا‬poartă‫ا‬lovitura‫ا‬acestei‫ا‬prime‫ا‬răni‫ا‬narcisice‫ا‬făcută‫ا‬omenirii.”52
În‫ا‬această‫ا‬privință,‫ا‬putem‫ا‬spune‫ا‬concepția‫ا‬subiectului‫ا‬la‫ا‬Lacan‫ا‬are‫ا‬
două‫ا‬referințe‫ا‬esențiale,‫ا‬Ibn‫ا‬Sina‫ا‬pentru‫ا‬lipsa‫ا‬de‫ا‬ființă‫ا‬și‫ا‬Ibn‫ا‬Rushd‫ا‬
pentru‫ا‬diviziunea‫ا‬subiectului.‫ا‬Atunci‫ا‬când‫ا‬Lacan‫ا‬formulează‫„ا‬asta‫ا‬
gândește”,‫ا‬el‫ا‬nu‫ا‬face‫ا‬decât‫ا‬să‫ا‬reia‫ا‬teza‫ا‬lui‫ا‬Ibn‫ا‬Rushd.‫ا‬Într-adevăr‫ا‬
pentru‫ا‬Ibn‫ا‬Rushd‫ا‬subiectul‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬stăpân‫ا‬al‫ا‬propriei‫ا‬sale‫ا‬gândiri,
există‫ ا‬ceva‫ ا‬altul‫ ا‬care‫ ا‬îl‫ ا‬face‫ ا‬să‫ ا‬gândească.‫ ا‬După‫ ا‬el‫ ا‬aceasta‫ ا‬este‫ا‬
intelectul‫ ا‬unic‫ ا‬și‫ ا‬separat,‫ ا‬comun‫ ا‬tuturor‫ ا‬oamenilor‫ ا‬cel‫ ا‬care‫ا‬
gândește‫ا‬în‫ا‬mine‫ا‬atunci‫ا‬când‫ا‬eu‫ا‬gândesc,‫ا‬altfel‫ا‬spus,‫„ا‬asta‫ا‬gândește‫ا‬
în‫ا‬mine.”
Dacă‫ا‬există‫ا‬un‫ا‬punct‫ا‬absolut‫ا‬decisiv,‫ا‬în‫ا‬teza‫ا‬lui Ibn Rushd aceasta
este‫ا‬prea‫ا‬bine‫ا‬diviziunea‫ا‬subiectului‫ا‬între‫ا‬intelect‫ا‬agent‫ا‬și‫ا‬intelect‫ا‬
material.‫ا‬Iată‫ا‬de‫ا‬exemplu‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬el‫ا‬poate‫ا‬scrie‫ا‬în‫ا‬comentariul‫ا‬său‫ا‬
despre‫„ا‬De‫ا‬anima”‫ا‬al‫ا‬lui‫ا‬Aristotel:‫„ا‬Tu‫ا‬trebuie‫ا‬să‫ا‬știi‫ا‬că‫ا‬raportul‫ا‬
intelectului agent la acest intelect‫ ا‬este‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬raportul‫ ا‬luminii‫ ا‬la‫ا‬
diafan‫ا‬și‫ا‬că‫ا‬raportul‫ا‬formelor‫ا‬materiale‫ا‬la‫ا‬acest‫ا‬intelect‫ا‬este‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬
cel‫ا‬al‫ا‬culorii‫ا‬diafanului.‫ا‬În‫ا‬același‫ا‬mod,‫ا‬într-adevăr,‫ا‬în‫ا‬care‫ا‬lumina‫ا‬

52
Jean- Baptiste Brenet, Averroès l’inquiétant, Paris, Les belles lettres, 2015,
p. 11.
34
este‫ا‬perfecțiunea‫ا‬materialului.‫ا‬Și‫ا‬în‫ا‬același‫ا‬mod‫ا‬în‫ا‬care‫ا‬diafanul‫ا‬nu
este mutat prin culoare, nu revede prin inteligibilii care sunt aici jos
decât‫ا‬în‫ا‬calitatea‫ا‬în‫ا‬care‫ا‬el‫ا‬este‫ا‬perfect‫ا‬prin‫ا‬acest‫ا‬intelect‫ا‬și‫ا‬care‫ا‬el‫ا‬
este‫ا‬iluminat‫ا‬de‫ا‬el.‫ا‬Și‫ا‬în‫ا‬același‫ا‬mod‫ا‬în‫ا‬care‫ا‬lumina‫ا‬face‫ا‬să‫ا‬treacă‫ا‬
culoarea‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬potență‫ا‬la‫ا‬act‫ا‬pentru‫ا‬ca‫ا‬ea‫ا‬să‫ا‬poată‫ا‬să‫ا‬pună‫ا‬în‫ا‬mișcare‫ا‬
diafanul,‫ ا‬în‫ ا‬același‫ ا‬mod‫ ا‬intelectul‫ ا‬agent‫ ا‬face‫ ا‬să‫ ا‬treacă‫ ا‬la‫ ا‬act‫ا‬
„intențiile”‫ا‬inteligibile‫ا‬în‫ا‬potență‫ا‬pentru‫ا‬ca‫ا‬intelectul‫ا‬material‫ا‬să‫ا‬le‫ا‬
primească. Iată‫ا‬cum‫ا‬anume‫ا‬trebuie‫ا‬înțeles‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬sunt‫ا‬intelectul‫ا‬
material‫ا‬și‫ا‬intelectul‫ا‬agent.”53 Așa‫ا‬cum‫ا‬diafanul‫ا‬care‫ا‬nu‫ا‬vede,‫ا‬care‫ا‬
nu‫ا‬este‫ا‬decât‫ا‬un‫ا‬receptor,‫ا‬în‫ا‬același‫ا‬mod‫ا‬omul‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬asta‫ا‬însăși‫ا‬
care‫ا‬gândește,‫ا‬ci‫ا‬asta‫ا‬gândește‫ا‬în‫ا‬el.
Trebuie știut că‫ا‬această‫ا‬teză‫ا‬a‫ا‬diviziunii‫ا‬subiectului‫ا‬inaugurată‫ا‬de‫ا‬
Ibn Rushd, aceasta este tocmai teza pe care‫ ا‬se‫ ا‬fondează‫ا‬
învățământul‫ ا‬lui‫ ا‬Lacan.‫ ا‬Ea‫ ا‬va‫ ا‬marca‫ ا‬de‫ ا‬manieră‫ ا‬iremediabilă‫ا‬
concepția‫ا‬sa‫ا‬a‫ا‬subiectului.‫ا‬Este‫ا‬tocmai‫ا‬pentru‫ا‬ce,‫ا‬pentru‫ا‬el‫„ا‬cel‫ا‬care‫ا‬
este‫ا‬din‫ا‬natura‫ا‬însăși‫ا‬a‫ا‬subiectului‫ا‬uman,‫ا‬dacă‫ا‬el‫ا‬nu‫ا‬mai‫ا‬este‫ا‬un‫ا‬
subiect‫ ا‬divizat,‫ ا‬el‫ ا‬este‫ ا‬nebun.”54 Tot‫ ا‬ca‫ ا‬și Ibn Rushd, ceea ce el
consideră‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬fiind‫ ا‬fundamentul‫ ا‬subiectului,‫ ا‬aceasta‫ ا‬este‫ا‬
diviziunea‫ا‬și‫ا‬nu‫ا‬identitatea.‫ا‬Este‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬veritabil‫ا‬punctul‫ا‬de‫ا‬sprijin‫ا‬
al lui Lacan. Diviziunea subiectului este conceptul fundamental
care‫ا‬îl‫ا‬va‫ا‬conduce‫ا‬la‫ا‬a‫ا‬trece‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬psihiatrie‫ا‬la‫ا‬psihanaliză.‫ا‬Aceasta‫ا‬
este‫ ا‬teza‫ ا‬care‫ ا‬va‫ ا‬influența‫ ا‬întregul‫ ا‬său‫ ا‬învățământ.‫ ا‬Aceasta‫ ا‬este‫ا‬
calea‫ا‬pe‫ا‬care‫ا‬el‫ا‬o‫ا‬va‫ا‬lua‫ا‬și‫ا‬nu‫ا‬o‫ا‬va‫ا‬mai‫ا‬părăsi.
În‫ا‬geneza‫ا‬subiectului‫ا‬modern,‫ا‬Ibn‫ا‬Rushd ocupă‫ا‬un‫ا‬loc‫ا‬central,‫ا‬căci‫ا‬
aceasta‫ا‬este‫ا‬tocmai‫ا‬contra‫ا‬acestei‫ا‬teze‫ا‬că‫„ا‬asta‫ا‬gândește‫ا‬în‫ا‬mine”‫ا‬
faptul‫ا‬că‫ا‬s-a‫ا‬dezvoltat‫ا‬concepția‫ا‬omului‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬agent‫ا‬al‫ا‬gândirii‫ا‬sale.‫ا‬
„Aceasta nu este la Ibn Rushd, ci contra lui Averroes, apoi contra
averroiștilor,‫ا‬apoi‫ا‬la‫ا‬ei,‫ا‬în‫ا‬răspuns‫ا‬criticilor,‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬mai presus de

53
Averroès,‫ا‬L’intelligence et la pensée, Paris, Flammarion, 1998, p. 80.
54
Jacques Lacan, Les formations de l'inconscient, Paris, Seuil, 1998, p. 431.
35
toate s-a‫ ا‬elaborat‫ ا‬problematica‫ ا‬omului‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬subiect‫ ا‬agent‫ ا‬al‫ا‬
gândirii.”55 Istoria‫ ا‬subiectului‫ ا‬modern‫ ا‬este‫ ا‬așadar‫ ا‬fondată‫ ا‬pe‫ا‬
respingerea‫ا‬tezei‫ا‬lui‫ا‬Ibn‫ا‬Rushd,‫ا‬și‫ا‬este‫ا‬tocmai‫ا‬așa‫ا‬că‫ا‬ajungem‫ا‬la‫ا‬
„eu‫ا‬gândesc‫ا‬deci‫ا‬eu‫ا‬sunt”‫ا‬al‫ا‬lui‫ا‬Descartes.‫„ا‬Este‫ا‬Thomas‫ا‬cel‫ا‬care,‫ا‬
primul,‫ا‬indică‫ا‬exigența‫ا‬vocii‫ا‬active‫ا‬contra‫ا‬transformării‫ا‬pasive‫ا‬la‫ا‬
care‫ ا‬Averroes‫ ا‬era‫ ا‬presupus‫ ا‬a‫ ا‬vrea‫ ا‬să‫ ا‬supună‫ ا‬fiecare‫ ا‬om‫ ا‬care‫ا‬
vorbește‫ا‬și‫ا‬care‫ا‬gândește.‫ا‬Hic‫ا‬homo‫ا‬intelligit.‫ا‬Eu‫ا‬nu‫ا‬sunt‫ا‬gândit.‫ا‬
Eu‫ا‬gândesc.‫ا‬Noi‫ا‬gândim.‫ا‬Astfel este credo-ul, cum nu se poate mai
„modern”‫ ا‬pentru‫ ا‬că‫ ا‬anti-averroist,‫ ا‬al‫ ا‬lui‫ ا‬Thomas.”56 Opera sa
„Unitatea‫ ا‬intelectului,‫ ا‬contra‫ ا‬lui‫ ا‬Averroes”,‫ ا‬se‫ ا‬deschide‫ ا‬astfel:‫ا‬
„Este‫ا‬deja‫ا‬ceva‫ا‬timp‫ا‬de‫ا‬când‫ا‬o‫ا‬eroare‫ا‬asupra‫ا‬intelectului‫ا‬a‫ا‬început‫ا‬
să se‫ا‬răspândească.‫ا‬Ea‫ا‬își‫ا‬trage‫ا‬originea‫ا‬sa‫ا‬din‫ا‬tezele‫ا‬lui‫ا‬Averroes,‫ا‬
care‫ا‬încearcă‫ا‬să‫ا‬susțină‫ا‬că‫ا‬intelectul‫„ا‬...”‫ا‬este‫ا‬o‫ا‬substanță‫ا‬separată‫ا‬
de‫ا‬corp‫ا‬după‫ا‬ființă,‫ا‬care‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬în‫ا‬nici‫ا‬un‫ا‬mod‫ا‬unită‫ا‬corpului‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬
formă.”57 După‫ا‬Thomas‫ا‬intelectul,‫ا‬prin‫ا‬care‫ا‬omul‫ا‬este‫ا‬om‫ا‬nu‫ا‬mai‫ا‬
este la‫ ا‬Averroes‫ ا‬în‫ ا‬om,‫ ا‬el‫ ا‬este‫ ا‬în‫ ا‬afară,‫ ا‬el‫ ا‬îi‫ ا‬este‫ ا‬retras.‫ ا‬Omul‫ا‬
rushdian‫ ا‬nu‫ ا‬este‫ ا‬subiectul‫ ا‬agent‫ ا‬al‫ ا‬gândirii,‫ ا‬el‫ ا‬nu‫ ا‬este‫ ا‬decât‫ا‬
furnizorul de imagini sau de fantasme pentru intelectul agent.
Constatarea‫ا‬lui‫ا‬Thomas‫ا‬este‫ا‬clară:‫ا‬omul‫ا‬după‫ا‬Averroes‫ا‬nu‫ا‬înțelege,‫ا‬
el‫ا‬nu‫ا‬gândește,‫ا‬el‫ا‬este‫ا‬gândit.‫„ا‬Cuplajul‫ا‬intelectului‫ا‬posibil‫ا‬cu‫ا‬omul‫ا‬
în‫ا‬care‫ا‬sunt‫ا‬imaginile‫ا‬ale‫ا‬căror‫ا‬specii‫ا‬sunt‫ا‬în‫ا‬intelectul‫ا‬posibil‫ا‬este‫ا‬
ca‫ا‬și‫ا‬cuplajul‫ا‬zidului,‫ا‬în‫ا‬care‫ا‬este‫ا‬culoarea,‫ا‬și‫ا‬a‫ا‬vederii,‫ا‬în‫ا‬care‫ا‬este‫ا‬
specia culorii sale. Dacă‫ا‬deci‫ا‬ar‫ا‬exista‫ا‬acest‫ا‬cuplaj,‫ا‬în‫ا‬același‫ا‬mod‫ا‬
în‫ ا‬care‫ ا‬zidul‫ ا‬nu‫ ا‬vede,‫ ا‬însă‫ ا‬culoarea‫ ا‬sa‫ ا‬este‫ ا‬văzută,‫ ا‬ar‫ ا‬rezulta‫ ا‬de‫ا‬
acolo‫ ا‬că‫ ا‬omul‫ ا‬nu‫ ا‬ar‫ ا‬gândi,‫ ا‬ci‫ ا‬imaginile‫ ا‬sale‫ ا‬ar‫ ا‬fi‫ ا‬gândite‫ ا‬de‫ا‬

55
Alain de Libera, Archéologie du sujet,‫ا‬La‫ا‬Double‫ا‬Révolution,‫ا‬Paris,‫ا‬Vrin,‫ا‬
2014, p. 245.
56
Alain de Libera, Archéologie du sujet,‫ا‬La‫ا‬Double‫ا‬Révolution,‫ا‬Paris,‫ا‬Vrin,‫ا‬
2014, p. 247.
57
Thomas‫ا‬d’Aquin,‫ا‬Contre Averroès, Paris, Flammarion, 1994, p. 77.
36
intelectul posibil. Este deci prea bine‫ا‬imposibil‫ا‬să‫ا‬salvezi‫ا‬teza‫ا‬pe‫ا‬
care‫ا‬acest‫ا‬om‫ا‬aici‫ا‬o‫ا‬gândește‫ا‬dacă‫ا‬adoptăm‫ا‬poziția‫ا‬lui‫ا‬Averroes.”58
Este‫ ا‬această‫ ا‬aceeași‫ ا‬polemică‫ ا‬anti-Ibn Rushd cea pe care o vom
regăsi‫ا‬la‫ا‬Descartes.‫ا‬Descartes‫ا‬nu‫ا‬face,‫ا‬într-un‫ا‬anumit‫ا‬mod,‫ا‬decât‫ا‬să‫ا‬
continue lupta lui Thomas d’Aquin‫ ا‬contra‫ ا‬tezei‫ ا‬lui‫ ا‬Ibn‫ ا‬Rushd.‫ا‬
Trebuie‫ا‬știut,‫ا‬aceasta‫ا‬este‫ا‬contra‫ا‬lui‫ا‬Ibn‫ا‬Rushd,‫ا‬tot‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬Thomas‫ا‬
d’Aquin,‫ ا‬faptul‫ ا‬că‫ ا‬Descartes‫ ا‬utilizează‫ ا‬cogito-ul. Cogito-ul
Descartes‫ا‬îl‫ا‬împrumută‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬Sfântul‫ا‬Augustin‫ا‬și‫ا‬îl‫ا‬utilizează‫ا‬contra‫ا‬
subiectului rushdian, întru-cât‫ ا‬el‫ ا‬stipulează‫ ا‬faptul‫ ا‬că‫ ا‬gândirea‫ا‬
aparține‫ا‬subiectului.‫ا‬Aceasta‫ا‬este‫ا‬tocmai‫ا‬în‫ا‬acest‫ا‬mod‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬s-a
elaborat‫ ا‬subiectul‫ ا‬modern‫ ا‬în‫ ا‬filosofie,‫ ا‬subiectul‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬agent‫ ا‬al‫ا‬
gândirii‫ا‬sale.‫„ا‬Ceea‫ا‬ce‫(ا‬...)‫ا‬definește‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬intrinsec‫ا‬modernitatea,‫ا‬
aceasta este‫ا‬fără‫ا‬îndoială maniera‫ا‬în‫ا‬care‫ا‬ființa‫ا‬umană‫ا‬se‫ا‬găsește‫ا‬
acolo‫ ا‬concepută‫ ا‬și‫ ا‬afirmată‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬sursa‫ ا‬reprezentărilor‫ ا‬sale‫ ا‬și‫ ا‬a‫ا‬
actelor‫ا‬sale,‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬fondamentul lor‫ا‬sau‫ا‬încă‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬autorul‫ا‬lor.”59
Putem‫ ا‬spune‫ ا‬că‫ ا‬ceea‫ ا‬ce‫ ا‬comportă‫ ا‬cogito-ul lui Descartes este
înainte de toate suprimarea diviziunii subiectului. Cartezianismul,
aceasta‫ا‬este‫ا‬o‫ا‬reacție‫ا‬la‫ا‬diviziunea‫ا‬subiectului,‫ا‬aceasta‫ا‬este‫ا‬o‫ا‬luptă,‫ا‬
un‫ ا‬război‫ ا‬contra‫ ا‬teoriei‫ ا‬lui‫ ا‬Ibn‫ ا‬Rushd.‫ ا‬Argumentul‫ ا‬pilotului‫ ا‬și‫ا‬
navei‫ا‬este‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬esențial‫ا‬utilizat‫ا‬contra‫ا‬tezei‫ا‬rushdiene:‫„ا‬Natura‫ا‬
mă‫ا‬învață‫ا‬de‫ا‬asemenea, prin aceste sentimente de durere, foame,
sete,‫ا‬etc.,‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬eu‫ا‬nu‫ا‬sunt‫ا‬doar‫ا‬lojat‫ا‬în‫ا‬corpul‫ا‬meu,‫ا‬astfel‫ا‬ca‫ا‬un‫ا‬
pilot‫ا‬în‫ا‬nava‫ا‬sa,‫ا‬ci,‫ا‬în‫ا‬afară‫ا‬de‫ا‬aceasta,‫ا‬că‫ا‬eu‫ا‬îi‫ا‬sunt‫ا‬unit‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬
foarte‫ا‬strâns,‫ا‬și‫ا‬într-atât‫ا‬de‫ا‬confundat‫ا‬și‫ا‬amestecat‫ا‬încât‫ا‬eu‫ا‬compun‫ا‬
ca‫ا‬și‫ا‬un‫ا‬singur‫ا‬tot‫ا‬cu‫ا‬el.”60 Argumentul‫ا‬pilotului‫ا‬și‫ا‬al‫ا‬navei‫ا‬este‫ا‬un‫ا‬
clasic,‫ ا‬îl‫ ا‬găsim‫ ا‬deja‫ ا‬la‫ ا‬Ibn‫ ا‬Rushd:‫„ ا‬Pe‫ ا‬acolo,‫ ا‬Alexandru‫ ا‬infirmă‫ا‬
58
Thomas‫ا‬d’Aquin,‫ا‬Contre‫ا‬Averroès,‫ا‬Flammarion,‫ا‬Paris,‫ا‬1994,‫ا‬p.‫ا‬141.
59
Alin‫ا‬Renault,‫ا‬L’individu.‫ا‬Réflexion‫ا‬sur‫ا‬la‫ا‬philosophie‫ا‬du‫ا‬sujet, Paris,
Hatier, 1998, p. 6.
60
René‫ا‬Descartes,‫ا‬Méditations‫ا‬métaphysiques,‫ا‬méditation‫ا‬sixième,‫ا‬Paris,‫ا‬
Flammarion, 1992, p. 193.
37
(teza)‫ا‬afirmând‫ا‬că‫ا‬printre‫ا‬perfecțiunile‫ا‬prime‫ا‬ale‫ا‬sufletului‫ا‬există‫ا‬o‫ا‬
perfecțiune‫ ا‬separată,‫ ا‬așa‫ ا‬cum‫ ا‬o‫ ا‬spunem‫ ا‬despre‫ ا‬pilot‫ ا‬și‫ ا‬despre‫ا‬
navă,...”61 O‫ا‬regăsim‫ا‬de‫ا‬asemenea‫ا‬la‫ا‬Thomas‫ا‬d’Aquin‫ا‬contra‫ا‬Ibn‫ا‬
Rushd:‫„ ا‬Așadar,‫ ا‬odată‫ ا‬stabilit‫ ا‬faptul‫ ا‬că‫ ا‬sufletul‫ ا‬este‫ ا‬caracterizat‫ا‬
prin‫ا‬activitatea‫ا‬vegetativă,‫ا‬senzitivă,‫ا‬intelectivă‫ا‬și‫ا‬prin‫ا‬mișcare,‫ا‬el‫ا‬
întreprinde‫ا‬să‫ا‬arate‫ا‬faptul‫ا‬că,‫ا‬în‫ا‬toate‫ا‬aceste‫ا‬părți,‫ا‬sufletul‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬
unit‫ا‬corpului‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬pilotul‫ا‬navei,‫ا‬ci‫ا‬ca‫ا‬o‫ا‬formă.”62
Ceea‫ا‬ce‫ا‬este‫ا‬mai‫ا‬uimitor,‫ا‬este‫ا‬că,‫ا‬pe‫ا‬de‫ا‬altă‫ا‬parte,‫ا‬Descartes,‫ ا‬vu
riscul‫ا‬de‫ا‬a‫ا‬se‫ا‬contrazice,‫ا‬reia‫ا‬argumentul‫„ا‬omului‫ا‬zburător”63 al lui
Ibn‫ ا‬Sina‫ ا‬pentru‫ ا‬a‫ ا‬se‫ ا‬opune‫ ا‬lui‫ ا‬Ibn‫ ا‬Rushd.‫ ا‬Această‫ ا‬ficțiune‫ ا‬care‫ا‬
servește,‫ا‬la‫ا‬început,‫ا‬lui‫ا‬Ibn‫ا‬Sina‫ا‬la‫ا‬a‫ا‬arăta‫ا‬existența‫ا‬sufletului‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬
separată‫ا‬de‫ا‬corp,‫ا‬Descartes‫ا‬o‫ا‬reia‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬argument‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬combate‫ا‬
partizanii‫ ا‬tezei‫ ا‬rushdiene:‫ ا‬Iată‫ ا‬această‫ ا‬ficțiune,‫ ا‬să presupunem,
spune Ibn Sina,‫„ ا‬că‫ ا‬unul‫ ا‬dintre‫ ا‬noi‫ ا‬ar‫ ا‬creat‫ ا‬dintr-o‫ ا‬dată‫ ا‬și‫ ا‬creat‫ا‬
perfect.‫ ا‬Însă‫ ا‬ochii‫ ا‬săi‫ ا‬sunt‫ ا‬voalați‫ ا‬și‫ ا‬nu‫ ا‬pot‫ ا‬vedea‫ ا‬lucrurile‫ا‬
exterioare.‫ا‬El‫ا‬a‫ا‬fost‫ا‬creat‫ا‬în‫ا‬aer,‫(ا‬sau‫ا‬mai‫ا‬degrabă)‫ا‬în‫ا‬vid‫ا‬astfel‫ا‬încât‫ا‬
să‫ ا‬nu-l‫ ا‬rănească‫ ا‬rezistența‫ ا‬aerului‫ ا‬pe‫ ا‬care el ar putea-o‫ ا‬simți.‫ا‬
Membrele‫ا‬sale‫ا‬sunt‫ا‬separate,‫ا‬deci‫ا‬nu‫ا‬se‫ا‬întâlnesc‫ا‬și‫ا‬nici‫ا‬nu‫ا‬se‫ا‬ating.‫ا‬
Apoi‫ ا‬el‫ ا‬reflectează‫ ا‬și‫ ا‬se‫ ا‬întreabă‫ ا‬dacă‫ ا‬propria‫ ا‬sa‫ ا‬existența‫ ا‬este‫ا‬
dovedită.‫ا‬Fără‫ا‬să‫ا‬aibă‫ا‬nici‫ا‬o‫ا‬îndoială,‫ا‬el‫ا‬ar‫ا‬afirma‫ا‬că‫ا‬el‫ا‬există;‫ا‬în‫ا‬
ciuda a aceasta el nu ar‫ ا‬dovedi‫ ا‬mâinile‫ا‬sale,‫ا‬nici‫ا‬picioarele‫ ا‬sale,‫ا‬
nici‫ ا‬intimitatea‫ا‬intestinelor‫ ا‬sale,‫ا‬nici‫ ا‬o‫ ا‬inimă,‫ا‬nici‫ ا‬un‫ا‬creier,‫ ا‬nici‫ا‬
orice‫ا‬lucru‫ا‬exterior,‫ا‬însă‫ا‬el‫ا‬ar‫ا‬afirma‫ا‬că‫ا‬el‫ا‬există,‫ا‬fără‫ا‬a‫ا‬stabili‫ا‬că‫ا‬
există‫ا‬o‫ا‬lungime,‫ا‬o‫ا‬lățime,‫ا‬o‫ا‬adâncime (...)‫ا‬EL‫ا‬ar‫ا‬ignora‫ا‬existența‫ا‬
tuturor‫ ا‬membrelor‫ ا‬sale,‫ ا‬însă‫ ا‬ar‫ ا‬ști‫ ا‬că‫ ا‬existența‫„ ا‬eului”‫ ا‬său,‫ ا‬a‫ ا‬sa‫ا‬

61
Averroès,‫ا‬L’intelligence‫ا‬et‫ا‬la‫ا‬pensée,‫ا‬Flammarion,‫ا‬Paris,‫ا‬1998,‫ا‬p.‫ا‬66.
62
Thomas‫ا‬d’Aquin,‫ا‬Contre Averroès, Flammarion, Paris, 1994, p. 87.
63
Etienne‫ا‬Gilson,‫ا‬Les‫ا‬sources‫ا‬gréco-arabes‫ا‬de‫ا‬l’Augustinisme‫ا‬avicennisant,‫ا‬
Paris, Vrin, 1981, p. 41.
38
„anniya”‫( ا‬intenție),‫ ا‬este‫ ا‬ceva.”64 Acest‫ ا‬argument‫ ا‬al‫„ ا‬omului‫ا‬
zburător”‫ا‬Descartes‫ا‬îl‫ا‬reia‫ا‬și-l‫ا‬utilizează‫ا‬contra‫ا‬lui‫ا‬Ibn‫ا‬Rushd.‫„ا‬...,‫ا‬
și‫ا‬văzând‫ا‬că‫ا‬eu‫ا‬puteam‫ا‬să‫ا‬disimulez‫ا‬că‫ا‬eu‫ا‬nu‫ا‬aveam‫ا‬nici‫ا‬un‫ا‬corp,‫ا‬
și‫ا‬că‫ا‬nu‫ا‬exista‫ا‬nici‫ا‬o‫ا‬lume‫ا‬și‫ا‬nici‫ا‬un‫ا‬loc‫ا‬în‫ا‬care‫ا‬eu‫ا‬să‫ا‬fi‫ا‬fost;‫ا‬însă‫ا‬că‫ا‬
eu‫ا‬nu‫ا‬puteam‫ا‬disimula‫ا‬pentru‫ا‬aceasta‫ا‬că‫ا‬eu‫ا‬nu‫ا‬eram‫ا‬deloc;‫ا‬și‫ا‬că‫ا‬din‫ا‬
contră,‫ ا‬din‫ ا‬aceasta‫ ا‬însăși‫ ا‬că‫ ا‬eu‫ ا‬gândeam‫ ا‬la‫ ا‬pune‫ ا‬la‫ ا‬îndoială‫ا‬
adevărul‫ا‬celorlalte‫ا‬lucruri,‫ا‬urma‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬foarte‫ا‬evident‫ا‬și‫ا‬foarte‫ا‬cert‫ا‬
că‫ا‬eu‫ا‬eram;‫ا‬în‫ا‬loc‫ا‬ca,‫ا‬dacă‫ا‬eu‫ا‬aș‫ا‬fi‫ا‬încetat‫ا‬doar‫ا‬să‫ا‬gândesc,‫ا‬chiar‫ا‬
dacă‫ا‬tot‫ا‬restul‫ا‬a‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬imaginasem‫ا‬ar‫ا‬fi‫ا‬fost‫ا‬adevărat, eu nu aveam
nici‫ا‬un‫ا‬motiv‫ا‬să‫ا‬cred‫ا‬că‫ا‬eu‫ا‬aș‫ا‬fi‫ا‬fost;‫ا‬eu‫ا‬am‫ا‬cunoscut‫ا‬de‫ا‬acolo‫ا‬că‫ا‬
eu‫ا‬eram‫ا‬o‫ا‬substanță‫ا‬a‫ا‬cărei‫ا‬întreagă‫ا‬esență‫ا‬sau‫ا‬natură‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬decât‫ا‬
de‫ا‬a‫ا‬gândi,‫ا‬și‫ا‬care,‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬fi,‫ا‬nu‫ا‬are‫ا‬nevoie‫ا‬de‫ا‬nici‫ا‬un‫ا‬loc,‫ا‬nici‫ا‬nu‫ا‬
depinde‫ ا‬de‫ ا‬vreun‫ ا‬lucru‫ ا‬material.‫ ا‬Astfel‫ ا‬încât‫ ا‬acest‫ ا‬eu,‫ ا‬adică‫ا‬
sufletul, prin care eu sunt ceea ce eu sunt, este‫ا‬în‫ا‬întregime‫ا‬distinct‫ا‬
de‫ا‬corp.”65
Ceea‫ا‬ce‫ا‬trebuie‫ا‬văzut‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬egal,‫ا‬aceasta‫ا‬este‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬Descartes‫ا‬
folosește‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬exact‫ ا‬aceeași‫ ا‬metodă‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬Al-Ghazali. Este
suficient‫ ا‬să‫ ا‬compari‫„ ا‬Al-munqidh min al-dalal”‫ ا‬cu‫„ ا‬Meditațiile‫ا‬
Metafizice”‫ا‬pentru‫ا‬a-ți da seama‫ا‬de‫ا‬evidență.
Mult‫ ا‬înainte‫ ا‬de‫ ا‬Descartes,‫ ا‬Al-Ghazali,‫ ا‬se‫ ا‬angajează‫ ا‬într-o
întreprindere‫ ا‬de‫ ا‬refondare‫ ا‬a‫ ا‬științei,‫ ا‬deconstruiește,‫ ا‬pune‫ ا‬la‫ا‬
îndoială,‫ ا‬toate‫ ا‬diferitele‫ ا‬metode‫ ا‬ale‫ ا‬epocii‫ ا‬sale‫ ا‬pretinzând‫ ا‬la‫ا‬
certitudine.‫ا‬El‫ا‬revine‫ا‬mai‫ا‬întâi‫ا‬asupra‫ا‬copilăriei‫ا‬sale‫ا‬și‫ا‬a‫ا‬anilor‫ا‬săi‫ا‬
de‫ا‬studii.‫ا‬El‫ا‬povestește‫ا‬că‫ا‬foarte‫ا‬tânăr,‫ا‬el‫ا‬avea‫ا‬deja‫ا‬o‫ا‬mare‫ا‬sete‫ا‬de‫ا‬
cunoaștere,‫ ا‬că‫ ا‬el‫ ا‬a‫ ا‬obținut‫ ا‬în‫ ا‬tinerețea‫ ا‬sa‫ ا‬o‫ ا‬anumită‫ ا‬cantitate‫ ا‬de‫ا‬
cunoștințe‫ا‬pe‫ا‬care‫ا‬el‫ا‬le‫ا‬considera‫ا‬atunci‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬certe,‫ا‬însă‫ا‬că‫ا‬toate‫ا‬

64
Amélie-Marie‫ا‬Goichon,‫ا‬La‫ا‬distinction‫ا‬de‫ا‬l’essence‫ا‬et‫ا‬de‫ا‬l’existence‫ا‬d’après‫ا‬
Ibn‫ا‬Sînâ,‫ا‬Paris,‫ا‬Desclée‫ا‬de‫ا‬Brouwer, 1937, p. 14. Etienne Gilson, Les sources
gréco-arabes‫ا‬de‫ا‬l’Augustinisme‫ا‬avicennisant,‫ا‬Paris,‫ا‬Vrin,‫ا‬1981,‫ا‬p.‫ا‬40.
65
René‫ا‬Descartes,‫ا‬Discours‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬méthode,‫ا‬Paris,‫ا‬Flammarion,‫ا‬2016,‫ا‬p.‫ا‬67.
39
aceste‫ا‬cunoștințe‫ا‬pe‫ا‬care‫ا‬el‫ا‬le-a‫ا‬moștenit‫ا‬în‫ا‬copilăria‫ا‬sa‫ا‬au‫ا‬sfârșit‫ا‬
prin a se sparge.‫ا‬El‫ا‬ar‫ا‬fi‫ا‬putut‫ا‬într-adevăr‫ا‬să‫ا‬se‫ا‬oprească‫ا‬acolo,‫ا‬și‫ا‬
să‫ ا‬concludă‫ ا‬faptul‫ ا‬că‫ ا‬spiritul‫ ا‬uman‫ ا‬nu‫ ا‬poate‫ ا‬atinge‫ ا‬nici‫ ا‬o‫ا‬
certitudine.‫ ا‬Însă‫ ا‬din‫ ا‬contră,‫„ ا‬mișcat‫ ا‬de‫ ا‬o‫ ا‬forță‫ ا‬interioară”66, el a
decis‫ ا‬să‫ ا‬continue.‫ ا‬Neputând‫ ا‬să‫ ا‬se‫ ا‬satisfacă‫ ا‬din‫ ا‬această‫ا‬
incertitudine,‫ ا‬el‫ ا‬decide‫ ا‬să‫ ا‬facă‫ ا‬tabula‫ ا‬rasa‫ ا‬de‫ ا‬trecut,‫ ا‬să‫ا‬
deconstruiască‫ا‬totul,‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬reîncepe‫ا‬totul‫ا‬și‫ا‬a‫ا‬reconstrui‫ا‬știința‫ا‬
pe‫ا‬baze‫ا‬solide.‫„ا‬Eu‫ا‬mi-am spus atunci: aceasta este tocmai asupra
realității‫ ا‬lucrurilor‫ ا‬faptul‫ ا‬că‫ ا‬eu‫ ا‬trebuie‫ ا‬să‫ ا‬anchetez.‫ ا‬Îmi‫ ا‬era‫ ا‬deci‫ا‬
indispensabil‫ا‬să‫ا‬cunosc‫(ا‬mai‫ا‬întâi)‫ا‬esența‫ا‬veritabilă‫ا‬a‫ا‬științei‫ا‬și‫ا‬este‫ا‬
atunci‫ا‬că‫ا‬mi-a‫ا‬apărut‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬clar‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬știința‫ا‬certă‫ا‬era‫ا‬cea‫ا‬al‫ا‬
cărei‫ا‬obiect‫ا‬de‫ا‬cunoaștere‫ا‬se‫ا‬devoala‫ا‬fără‫ا‬a‫ا‬fi‫ا‬murdărit‫ا‬de‫ا‬îndoială‫ا‬
și‫ ا‬fără‫ ا‬ca‫ ا‬vreo‫ ا‬posibilitate‫ ا‬de‫ ا‬eroare‫ ا‬și‫ ا‬iluzie‫ ا‬să‫ ا‬poată‫ ا‬să‫ ا‬i‫ ا‬se‫ا‬
asocieze,‫ ا‬și‫ ا‬fără‫ ا‬ca‫ ا‬inima‫ ا‬să‫ ا‬poată‫ ا‬să‫ ا‬contemple‫ ا‬o‫ ا‬astfel‫ ا‬de‫ا‬
eventualitate.‫(ا‬...)‫ا‬Este‫ا‬astfel‫ا‬că‫ا‬eu‫ا‬am‫ا‬înțeles‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬orice‫ا‬lucru‫ا‬
(miraculos)‫ا‬pe‫ا‬care‫ا‬eu‫ا‬îl‫ا‬ignoram‫ا‬și‫ا‬despre‫ا‬care‫ا‬eu‫ا‬nu‫ا‬aveam nici o
cogniție‫ ا‬certă‫ ا‬releva‫ ا‬de‫ ا‬o‫ ا‬știință‫ ا‬puțin‫ ا‬fiabilă‫ ا‬și‫ ا‬incertă,‫ ا‬și‫ ا‬orice‫ا‬
știință‫ا‬lipsită‫ا‬de‫ا‬fiabilitate‫ا‬nu‫ا‬poate‫ا‬fi‫ا‬o‫ا‬știință‫ا‬certă.”67
În‫ا‬întreprinderea‫ا‬sa‫ا‬de‫ا‬refondare‫ا‬a‫ا‬științei,‫ا‬Al-Ghazali‫ا‬începe‫ا‬mai‫ا‬
întâi prin‫ا‬a‫ا‬pune‫ا‬la‫ا‬îndoială‫ا‬cunoașterile ieșite‫ا‬din‫ا‬simțurile‫ا‬sale.‫ا‬
„Făcând‫ا‬apel‫ا‬la‫ا‬toată‫ا‬energia‫ا‬mea,‫ا‬eu‫ا‬m-am‫ا‬pus‫ا‬să‫ا‬reflectez‫ا‬asupra‫ا‬
lucrurilor‫ا‬percepute‫ا‬de‫ا‬simțuri‫ا‬și‫ا‬asupra‫ا‬adevărurilor‫ا‬necesare,‫ا‬și‫ا‬
dacă‫ا‬îmi‫ا‬era‫ا‬posibil‫ا‬să‫ا‬fac‫ا‬să‫ا‬apară‫ا‬în‫ا‬mine‫ا‬câteva‫ا‬îndoieli‫ا‬cu‫ا‬privire‫ا‬
la‫ا‬subiectul‫ا‬lor.‫ا‬Îndoiala‫ا‬persistentă‫ا‬a‫ا‬zdrobit‫ا‬asigurarea‫ا‬pe‫ا‬care‫ا‬eu‫ا‬
o‫ا‬aveam‫ا‬în‫ا‬lucrurile‫ا‬percepute‫ا‬de‫ا‬simțuri.‫ا‬Ea‫ا‬s-a‫ا‬insinuat‫ا‬atât‫ا‬de‫ا‬
profund‫ ا‬în‫ ا‬mine‫ ا‬încât‫ ا‬eu‫ ا‬am‫ ا‬sfârșit‫ ا‬prin‫ ا‬a-mi spune: cum‫ ا‬să‫ ا‬te‫ا‬
încrezi‫ ا‬în‫ ا‬lucruri‫ ا‬sensibile‫ ا‬atunci‫ ا‬când‫ ا‬vederea,‫ ا‬unul‫ ا‬dintre‫ا‬
principalele simțuri,‫ا‬când‫ا‬ea‫ا‬fixează‫ا‬o‫ا‬umbră,‫ا‬o‫ا‬vede‫ا‬fixă,‫ا‬imobilă‫ا‬

66
Al-Ghazâlî,‫ا‬La‫ا‬délivrance‫ا‬de‫ا‬l’erreur,‫ا‬Paris,‫ا‬Albouraq,‫ا‬p.‫ا‬25.
67
Ibid.
40
și‫ا‬o‫ا‬declară‫ا‬privată‫ا‬de‫ا‬mișcare?‫ا‬După‫ا‬o‫ا‬oră‫ا‬de‫ا‬observație,‫ا‬vederea‫ا‬
realizează‫ا‬mobilitatea‫ا‬acestei‫ا‬umbre‫ا‬care‫ا‬în‫ا‬fapt‫ا‬se‫ا‬deplasează,‫ا‬nu‫ا‬
în‫ا‬mod‫ا‬instantaneu‫ا‬nici‫ا‬dintr-o‫ا‬dată‫ا‬ci‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬progresiv,‫ا‬încetișor,
de‫ا‬o‫ا‬manieră‫ا‬în‫ا‬care‫ا‬ea‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬niciodată‫ا‬imobilă.‫ا‬Și‫ا‬încă,‫ا‬ochiul‫ا‬
observă‫ ا‬o‫ ا‬stea‫ ا‬și‫ ا‬o‫ ا‬vede‫ ا‬atât‫ ا‬de‫ ا‬mică‫ ا‬cât‫ ا‬o‫ ا‬monedă‫ ا‬de‫ ا‬aur,‫ ا‬apoi‫ا‬
calculele‫ا‬geometrice‫ا‬demonstrează‫ا‬că‫ا‬acest‫ا‬astru‫ا‬este‫ا‬în‫ا‬fapt‫ا‬mult‫ا‬
mai‫ا‬mare‫ا‬decât‫ا‬pământul.”68
El‫ا‬pune‫ا‬apoi‫ا‬la‫ا‬îndoială‫ا‬imaginarul,‫ا‬și‫ا‬este‫ا‬acolo‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬el‫ا‬ia‫ا‬drept‫ا‬
exemplu visul. „Sufletul‫ا‬meu‫ا‬ezită‫ا‬să‫ا‬răspundă‫ا‬apoi‫ا‬făcu‫ا‬recurgând‫ا‬
la‫ا‬problema‫ا‬complicată‫ا‬a‫ا‬visului,‫ا‬el‫ا‬spuse‫ا‬atunci:‫„ا‬Nu‫ا‬vezi‫ا‬tu‫ا‬că‫ا‬
visul‫ا‬te‫ا‬poartă‫ا‬la‫ا‬a‫ا‬crede‫ا‬anumite‫ا‬lucruri‫ا‬și‫ا‬a‫ا‬imagina‫ا‬anumite‫ا‬altele‫ا‬
pe care tu‫ا‬le‫ا‬reții‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬sigure‫ا‬și‫ا‬ferme.‫ا‬În‫ا‬această‫ا‬stare,‫ا‬tu‫ا‬nu‫ا‬ai‫ا‬nici‫ا‬
o‫ا‬îndoială‫ا‬în‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬privește‫ا‬validitatea‫ا‬lor‫ا‬însă‫ا‬la‫ا‬trezirea‫ا‬sa,‫ا‬tu‫ا‬iei‫ا‬
conștiință‫ا‬că‫ا‬tot‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬imaginaseși‫ا‬și‫ا‬crezuseși‫ا‬este‫ا‬nefondat‫ا‬și‫ا‬
inconsistent.”69
El‫ا‬sfârșește‫ا‬prin‫ا‬a‫ا‬face‫ا‬tabula‫ا‬rasa‫ا‬de‫ا‬tot‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬el‫ا‬însuși‫ا‬putuse‫ا‬
preda:‫ا‬teologie,‫ا‬filosofie,‫ا‬matematici,‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬regăsi‫ا‬adevărata‫ا‬cale‫ا‬
a‫ا‬științei,‫ا‬vindecarea‫ا‬inimii,‫ا‬și‫ا‬care‫ا‬presupune‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬precis‫ا‬faptul‫ا‬
ca‫ا‬să‫ا‬nu‫ا‬considerăm‫ا‬că‫ا‬această‫ا‬cale‫ا‬esențială‫ا‬ar‫ا‬fi‫ا‬cea‫ا‬care‫ا‬procedă‫ا‬
prin‫ ا‬demonstrație‫ ا‬sau‫ ا‬argumentație,70 ci‫ ا‬calea‫ ا‬care‫ ا‬procedă‫ ا‬prin‫ا‬
negația, prin aneantizarea tuturor formelor de obstacole. Este
această‫ا‬metodă‫ا‬acolo‫ا‬cea‫ا‬pe‫ا‬care‫ا‬o‫ا‬regăsim‫ا‬la‫ا‬Descartes.‫ا‬Descartes‫ا‬

68
Al-Ghazâlî,‫ا‬La‫ا‬délivrance‫ا‬de‫ا‬l’erreur,‫ا‬Paris,‫ا‬Albouraq,‫ا‬p.‫ا‬29
69
Ibid.
70
„Vindecarea‫ا‬mea”‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬rezultatul‫ا‬aranjamentului‫ا‬convenabil‫ا‬al‫ا‬unei‫ا‬
demonstrații‫ا‬sau‫ا‬al‫ا‬ordinii‫ا‬sistematice‫ا‬stabilite‫ا‬la‫ا‬un‫ا‬discurs,‫ا‬ea‫ا‬este‫ا‬datorată‫ا‬
luminii pe care Dumnezeu a proiectat-o‫ا‬în‫ا‬inima‫ا‬mea‫(ا‬...)‫ا‬Cel‫ا‬care‫ا‬consideră‫ا‬
că‫ا‬descoperirea‫ا‬adevărului‫ا‬stă‫ا‬pe‫ا‬argumente‫ا‬bine‫ا‬definite,‫ا‬limitează‫(ا‬deseori‫ا‬
fără‫ا‬a‫ا‬o‫ا‬ști)‫ا‬amplitudinea‫ا‬Misericordiei‫ا‬divine.”‫ا‬Al-Ghazali,‫„ا‬Eliberarea‫ا‬de‫ا‬
eroare”,‫ا‬Paris,‫ا‬Albouraq,‫ا‬p.33.
41
se‫ا‬va‫ا‬servi‫ا‬de‫ا‬Sfântul‫ا‬Augustin,‫ا‬de‫ا‬Toma‫ا‬de‫ا‬Aquino,‫ا‬însă‫ا‬și‫ا‬de‫ا‬Ibn
Sina‫ا‬și‫ا‬Al-Ghazali pentru a combate teza lui Ibn Rushd.
Iată‫ ا‬veritabilul‫ ا‬cadru‫ ا‬istoric,‫ ا‬în‫ ا‬care‫ ا‬trebuie‫ ا‬resituat‫ ا‬Lacan.‫ ا‬Este‫ا‬
tocmai‫ا‬acolo‫ا‬unde‫ا‬trebuie‫ا‬reînscrisă‫ا‬psihanaliza‫ا‬lacaniană.‫ا‬Trebuie
s-o‫ا‬reînscrii‫ا‬în‫ا‬această‫ا‬lungă‫ا‬istorie.‫ا‬Această‫ا‬teorie‫ا‬a‫ا‬lui Ibn Rushd
care‫ا‬a‫ا‬fost‫ا‬atât‫ا‬timp‫ا‬combătută,‫ا‬care‫ا‬s-a‫ا‬vrut‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬absolut‫ا‬să‫ا‬fie‫ا‬
stinsă,‫ا‬se‫ا‬regăsește‫ا‬în‫ا‬fapt‫ا‬la‫ا‬fundamentul‫ا‬învățământului‫ا‬lui‫ا‬Lacan.‫ا‬
Ne-am‫ا‬întrebat‫ا‬mult,‫ا‬pentru‫ا‬ce‫ا‬anume‫ا‬Lacan‫ا‬reintrodusese‫ا‬această‫ا‬
veche‫ا‬noțiune‫ا‬de‫ا‬subiect. Există‫ا‬un‫ا‬răspuns‫ا‬la‫ا‬asta,‫ا‬aceasta‫ا‬este‫ا‬în‫ا‬
mod‫ا‬precis‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬face‫ا‬retur‫ا‬la‫ا‬subiectul‫ا‬rushdian‫ا‬și‫ا‬a‫ا‬se‫ا‬opune‫ا‬
cogito-ului cartezian.
Trebuie s-o‫ ا‬ști,‫ ا‬cogito-ul,‫ ا‬Descartes‫ ا‬îl‫ ا‬împrumută‫ ا‬de‫ ا‬la‫ ا‬Sfântul‫ا‬
Augustin‫ا‬și‫ا‬îl‫ا‬utilizează‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬esențial‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬combate‫ا‬subiectul‫ا‬
rushdian. Cogito-ul,‫ا‬Descartes‫ا‬și-l‫ا‬însușește‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬face‫ا‬de‫ا‬acolo‫ا‬
antiteza tezei lui Ibn Rushd. Trebuie să-l consideri,‫ا‬înainte‫ا‬de‫ا‬toate,‫ا‬
ca‫ا‬și‫ا‬inversul‫ا‬subiectului‫ا‬rushdian,‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬o‫ا‬inversiune,‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬o‫ا‬negație‫ا‬
a diviziunii subiectului. Cogito-ul, Descartes‫ ا‬îl‫ا‬utilizează‫ا‬în‫ ا‬mod‫ا‬
esențial‫ ا‬în‫ ا‬reacție‫ ا‬la‫ ا‬diviziunea‫ ا‬subiectului.‫„ ا‬Eu‫ ا‬gândesc‫ ا‬deci‫ ا‬eu‫ا‬
sunt”‫ ا‬la‫ ا‬Descartes‫ ا‬presupune‫ ا‬că‫ ا‬eu‫ ا‬sunt‫ ا‬proprietarul‫ ا‬gândurilor‫ا‬
mele,‫ا‬și‫ا‬este‫ا‬întocmai‫ا‬aceasta‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬este‫ا‬pus‫ا‬în‫ا‬chestiune‫ا‬de‫ا‬către‫ا‬
Ibn Rushd. Istoria subiectului modern,‫ا‬inițiată‫ا‬de‫ا‬Toma‫ا‬de‫ا‬Aquino,‫ا‬
la‫ا‬care‫ا‬aparține‫ا‬de‫ا‬asemenea‫ا‬cogito-ul‫ا‬cartezian,‫ا‬trebuie‫ا‬concepută‫ا‬
ca‫ ا‬și‫ ا‬o‫ ا‬luptă contra‫ ا‬subiectului‫ ا‬rushdian,‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬precis‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬o‫ا‬
renegare‫ا‬de‫ا‬dependența‫ا‬și‫ا‬diviziunea‫ا‬subiectului.‫ا‬Trebuie‫ا‬să‫ا‬treci‫ا‬
pe acolo pentru a putea‫ ا‬înțelege‫ ا‬pentru‫ ا‬ce‫ ا‬anume‫ ا‬Lacan‫ا‬
deconstruiește‫ ا‬cogito-ul‫ ا‬cartezian.‫ ا‬Aceasta‫ ا‬este‫ ا‬tocmai‫ ا‬în‫ ا‬acest‫ا‬
context‫ا‬acolo‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬devine‫ا‬mai‫ا‬inteligibil‫ا‬sloganul‫ا‬lacanian‫ا‬al‫ا‬
„returului‫ا‬la‫ا‬Freud”.‫„ا‬Returul‫ا‬la‫ا‬Freud”‫ا‬al‫ا‬lui‫ا‬Lacan‫ا‬este‫ا‬înainte‫ا‬de‫ا‬
toate un retur la scandalul teoriei lui Ibn Rushd.

42
Iată‫ا‬pentru‫ا‬ce‫ا‬Jacques‫ا‬Lacan‫ا‬va‫ا‬căuta‫ا‬să‫ا‬deconstruiască‫ا‬cogito-ul
cartezian.‫ا‬Dacă‫ا‬la‫ا‬întrebarea‫„ا‬Cine‫ا‬sunt‫ا‬eu?”,‫ا‬răspunsul‫ا‬cogito-ului
lui‫ا‬Descartes‫ا‬este‫ا‬:‫اا‬Eu‫ا‬sunt‫ا‬stăpânul‫ا‬gândurilor‫ا‬mele,‫ا‬răspunsul‫ا‬lui‫ا‬
Lacan,‫ا‬tot‫ا‬așa‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬Ibn‫ا‬Rushd,‫ا‬este‫ا‬mai‫ا‬degrabă:‫ا‬eu‫ا‬sunt‫ا‬la‫ا‬locul‫ا‬
sclavului.‫ا‬Toate‫ا‬elaborările‫ا‬succesive‫ا‬ale‫ا‬lui‫ا‬Lacan‫ا‬asupra‫ ا‬cestui‫ا‬
subiect conduc la a relativiza, suveranitatea cogito-ului‫ ا‬și‫ ا‬la‫ ا‬a‫ا‬
dezuni‫„ا‬eu‫ا‬gândesc‫ا‬deci‫ا‬eu‫ا‬sunt”.‫ا‬Este‫ا‬absolut‫ا‬clar‫ا‬pentru‫ا‬Lacan‫ا‬că‫ا‬
această formulă‫ا‬nu‫ا‬ține‫ا‬în‫ا‬picioare,‫ا‬în‫ا‬măsura‫ا‬în‫ا‬care‫„ا‬eu nu sunt,
acolo‫ا‬unde‫ا‬eu‫ا‬sunt‫ا‬jucăria‫ا‬gândirii‫ا‬mele”71.‫ا‬În‫ا‬toate‫ا‬reluările‫ا‬pe‫ا‬care‫ا‬
el le va face ale cogito-ului,‫ا‬Lacan‫ا‬întotdeauna‫ا‬se‫ا‬va‫ا‬forța‫ا‬întocmai‫ا‬
de‫ا‬a‫ا‬dezuni‫ا‬eu‫ا‬gândesc‫ا‬de‫ا‬eu‫ا‬sunt,‫ا‬considerând‫ا‬că‫ا‬aceasta‫ا‬este‫ا‬ceea‫ا‬
ce‫ ا‬implică‫ ا‬experiența‫ ا‬clinică.‫ا‬Iată‫ ا‬de‫ ا‬ce‫ ا‬el‫ ا‬va‫ ا‬scrie‫ ا‬mai‫ ا‬degrabă,‫ا‬
„Eu‫ا‬gândesc:‫„ا‬Deci‫ا‬eu‫ا‬sunt.”72 El‫ا‬va‫ا‬pune‫ا‬acolo‫ا‬altă‫ا‬punctuație,‫ا‬în‫ا‬
acest‫ا‬mod,‫ا‬el‫ا‬va‫ا‬putea‫ا‬relativiza‫ا‬legătura‫ا‬între‫„ا‬eu‫ا‬gândesc‫ا‬deci‫ا‬eu‫ا‬
sunt”‫ا‬și‫ا‬instaura‫ا‬la‫ا‬locul‫ا‬acestei‫ا‬legături‫ا‬de‫ا‬adecvare‫ا‬și‫ا‬identitate,‫ا‬o‫ا‬
tăietură.‫ا‬Ceea‫ا‬ce‫ا‬Lacan‫ا‬va‫ا‬împlini‫ا‬aceasta‫ا‬este‫ا‬în‫ا‬fapt‫ا‬distrugerea‫ا‬
cogito-ului.‫ا‬Această‫ا‬demolare‫ا‬are‫ا‬drept‫ا‬scop,‫ا‬înainte‫ا‬de‫ا‬toate,‫ا‬de‫ا‬a‫ا‬
reinstaura diviziunea subiectului.
Este‫ ا‬tocmai‫ ا‬pentru‫ ا‬că,‫ ا‬subiectul cartezian este inversiunea
subiectului‫ ا‬rushdian,‫ ا‬faptul‫ ا‬că‫ ا‬Lacan‫ ا‬va‫ ا‬face‫ ا‬inversiunea‫ا‬
subiectului cartezian. Este‫ا‬tocmai‫ا‬astfel‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬învățământul‫ا‬lui‫ا‬
Lacan‫ ا‬trebuie‫ ا‬închipuit,‫ ا‬înainte‫ ا‬de‫ ا‬toate,‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬o‫ ا‬inversiune‫ ا‬a‫ا‬
inversiunii carteziene.
În‫ ا‬realitate,‫ ا‬prin‫ ا‬returul‫ ا‬la‫ ا‬Freud‫ ا‬al‫ ا‬lui‫ ا‬Lacan,‫ ا‬nu‫ ا‬este‫ ا‬decât‫ا‬
inspirația‫ا‬inaugurală‫ا‬a‫ا‬lui‫ا‬Ibn‫ا‬Rushd‫ا‬cea‫ا‬care‫ا‬în‫ا‬fapt‫ا‬continuă‫ا‬să‫ا‬fie‫ا‬
urmărită.‫ ا‬Lacan‫ ا‬nua‫ ا‬făcut‫ ا‬decât‫ ا‬să‫ ا‬reintroducă,‫ ا‬în‫ ا‬psihanaliză,‫ا‬
polemicile‫ ا‬averroiste‫ ا‬și‫ ا‬anti-averroiste. Este pe fondul acestor

71
Jacques Lacan, Ecrits‫ا‬I,‫ا‬L’instance‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬lettre‫ا‬dans‫ا‬l’inconscient,‫ا‬Paris,‫ا‬
Seuil, 1966, p. 515.
72
Jacques‫ا‬Lacan,‫ا‬Ecrits‫ا‬II,‫ا‬La‫ا‬science‫ا‬et‫ا‬la‫ا‬vérité,‫ا‬Paris,‫ا‬Seuil,‫ا‬1966,‫ا‬p.‫ا‬345.
43
polemici‫ ا‬faptul‫ ا‬că‫ ا‬o‫ ا‬putem‫ ا‬pune‫ ا‬puțin‫ ا‬mai‫ ا‬multă‫ ا‬lumină‫ ا‬asupra‫ا‬
învățământului‫ا‬lui‫ا‬Lacan.‫ا‬Aceasta‫ا‬este‫ا‬încă‫ا‬ecoul‫ا‬acestor‫ا‬polemici‫ا‬
ceea‫ ا‬ce‫ ا‬rezonează‫ ا‬în‫ ا‬învățământul‫ ا‬său.‫ ا‬Aceste‫ ا‬polemici‫ ا‬durează‫ا‬
încă,‫ا‬ele‫ا‬sunt‫ا‬mereu‫ا‬de‫ا‬actualitate.‫ا‬Teza‫ا‬lui‫ا‬Ibn‫ا‬Rushd‫ا‬acompaniază
și‫ا‬caracterizează‫ا‬încă‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬face‫ا‬psihanaliza‫ا‬de‫ا‬azi.‫ا‬Este‫ا‬tocmai‫ا‬
pentru‫ا‬ce‫ا‬el‫ا‬este‫ا‬încă‫ا‬contemporanul‫ا‬nostru.
Punctul‫ا‬de‫ا‬plecare‫ا‬al‫ا‬lui‫ا‬Lacan‫ا‬în‫ا‬psihanaliză‫ا‬este‫ا‬înainte‫ا‬de‫ا‬toate‫ا‬
marcat‫ا‬de‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬el‫ا‬a‫ا‬adoptat‫ا‬teza‫ا‬lui‫ا‬Ibn‫ا‬Rushd și‫ا‬a‫ا‬lui‫ا‬Ibn‫ا‬Sina‫ا‬
contra‫ا‬ortodoxiei‫ا‬carteziene.‫ا‬Și‫ا‬aceasta‫ا‬este‫ا‬întocmai‫ا‬așa‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬
returul la Freud al lui Lacan s-a prezentat, printr-o‫ا‬negație‫ا‬a‫ا‬cogito-
ului‫ا‬cartezian,‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬o‫ا‬deconstrucție‫ا‬a‫ا‬subiectivității,‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬o‫ا‬repunere‫ا‬
în‫ ا‬chestiune‫ ا‬a‫ ا‬tuturor‫ ا‬acestor‫ ا‬noțiuni,‫ ا‬de‫ ا‬ego, de identitate, de
unitate,‫ا‬de‫ا‬eu,‫ا‬de‫ا‬conștiință‫ا‬de‫ا‬sine.‫ا‬Ceea‫ا‬ce‫ا‬face‫ا‬particularitatea‫ا‬
învățământului‫ ا‬lui‫ ا‬Lacan,‫ ا‬aceasta‫ ا‬este‫ ا‬întocmai‫ ا‬efortul‫ ا‬de‫ ا‬a‫ا‬
deconstrui‫ ا‬toate‫ ا‬aceste‫ ا‬categorii‫ ا‬care‫ ا‬aparțin‫ ا‬tradiției‫ ا‬carteziene.‫ا‬
Învățământul‫ ا‬lui‫ ا‬Lacan‫ ا‬s-a‫ ا‬născut‫ ا‬ca și‫ ا‬o rezistență‫ ا‬la‫ ا‬subiectul‫ا‬
modern. Aceasta‫ا‬este‫ا‬întocmai‫ا‬o‫ا‬revoltă,‫ا‬în‫ا‬numele‫ا‬dependenței‫ا‬și‫ا‬
supunerii‫ا‬subiectului,‫ا‬contra‫ا‬conștiinței‫ا‬de‫ا‬sine,‫ا‬contra‫ا‬eului,‫ا‬contra‫ا‬
identității‫ ا‬și‫ا‬a‫ا‬tuturor‫ا‬acestor‫ا‬valori‫ا‬de‫ ا‬libertate‫ ا‬și‫ا‬de‫ ا‬autonomie.‫ا‬
Dacă‫ا‬Lacan‫ا‬a‫ا‬preferat‫ا‬să‫ا‬păstreze‫ا‬această‫ا‬veche‫ا‬noțiune de subiect,
aceasta‫ا‬este‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬precis‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬o‫ا‬opune‫ا‬la‫ا‬subiectul‫ا‬modern,‫ا‬
subiectului‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬agent.‫ا‬Această‫ا‬noțiune‫ا‬de‫ا‬subiect,‫ا‬el‫ا‬a‫ا‬mers‫ا‬s-o
caute,‫ ا‬în‫ ا‬tradiția‫ ا‬islamică,‫ ا‬și‫ ا‬este‫ ا‬tocmai‫ ا‬așa‫ ا‬faptul‫ ا‬că‫ ا‬el‫ ا‬a‫ ا‬putut‫ا‬
elibera‫ ا‬psihanaliza‫ ا‬de‫ ا‬noțiunea‫ ا‬de‫ ا‬eu. Aceasta este ceea ce i-a
permis,‫ا‬între‫ا‬altele,‫ا‬să‫ا‬se‫ا‬opună‫ا‬la‫„ا‬l’ego‫ا‬psychology”‫ا‬pentru‫ا‬care‫ا‬
cuvântul‫ا‬maestru‫ا‬era‫ا‬autonomia‫ا‬eului.
Așadar‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬evident‫ا‬acest‫ا‬retur‫ا‬la‫ا‬Ibn‫ا‬Rushd‫ا‬și‫ا‬la‫ا‬Ibn‫ا‬Sina‫ا‬a‫ا‬fost‫ا‬
prezentat‫ا‬de‫ا‬Lacan‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬un‫ا‬retur‫ا‬la‫ا‬Freud.‫ا‬Returul‫ا‬la‫ا‬Freud al lui
Lacan‫ ا‬nu‫ ا‬a‫ ا‬fost‫ ا‬decât‫ ا‬un‫ ا‬voal,‫ ا‬un‫ ا‬voal‫ ا‬al‫ ا‬veritabilei‫ ا‬referințe.‫ا‬
Promovarea‫ا‬returului‫ا‬la‫ا‬Freud‫ا‬nu‫ا‬a‫ا‬fost‫ا‬decât‫ا‬o‫ا‬mască,‫ا‬o‫ا‬deghizare,‫ا‬

44
căci‫ا‬acest‫ا‬retur‫ا‬a‫ا‬mobilizat‫ا‬înainte‫ا‬de‫ا‬toate‫ا‬resursele‫ا‬lui‫ا‬Ibn‫ا‬Sina‫ا‬și‫ا‬
ale lui Ibn Rushd. Este prea bine de tezele‫ا‬lor‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬Lacan‫ا‬s-a
împroprietărit‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬defini‫ا‬subiectul‫ا‬psihanalizei.‫ا‬Dacă‫ا‬o‫ا‬vrem‫ا‬
să‫ا‬înțelegem‫ا‬Lacan,‫ا‬trebuie‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬evident‫ا‬să‫ا‬citim‫ا‬Freud,‫ا‬însă‫ا‬nu‫ا‬
trebuie‫ا‬mai‫ا‬presus‫ا‬de‫ا‬toate‫ا‬să‫ا‬uităm,‫ا‬Ibn‫ا‬Sina‫ا‬și‫ا‬Ibn‫ا‬Rushd.‫ا‬Dacă‫ا‬
ne‫ا‬limităm‫ا‬la‫ا‬învățământul‫ا‬lui Freud,‫ا‬nu‫ا‬putem‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬veritabil‫ا‬să‫ا‬
înțelegem.‫ا‬Învățământul‫ا‬lui‫ا‬Lacan‫ا‬devine‫ا‬mult‫ا‬mai‫ا‬clar,‫ا‬situat‫ا‬într-
o‫ا‬istorie‫ا‬mai‫ا‬lungă.

Capitolul 4. Experiența analitică

Supunerea‫ ا‬Lacan‫ ا‬nu‫ ا‬o‫ ا‬tratează‫ ا‬ca‫ ا‬pe‫ ا‬o‫ ا‬deficiență,‫ ا‬din‫ ا‬contră,‫ ا‬el‫ا‬
definește‫ا‬subiectul‫ا‬prin‫ا‬supunere.‫ا‬Ceea‫ا‬ce‫ا‬pune‫ا‬problemă‫ا‬pentru‫ا‬el,‫ا‬
aceasta‫ا‬este‫ا‬mai‫ا‬degrabă‫ا‬libertatea.‫ا‬Nebunie,‫ا‬cum‫ا‬anume‫ا‬este‫ا‬ea‫ا‬
definită‫ا‬de‫ا‬Lacan?‫ا‬Ca‫ا‬și‫ا‬un‫ا‬delir‫ا‬de‫ا‬libertate.‫ا‬Pentru‫ا‬el‫„ا‬oamenii‫ا‬
liberi,‫ ا‬adevărații,‫ ا‬sunt‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬precis‫ ا‬nebunii.”73 Nebunia este
forcluziunea supunerii. Aceasta este respingerea semnificantului
primordial pentru‫ ا‬care,‫ ا‬subiectul‫ ا‬a‫ ا‬venit‫„ ا‬pentru‫ ا‬prima‫ ا‬oară‫ ا‬în‫ا‬
poziție‫ا‬de‫ا‬a‫ا‬se‫ا‬supune‫ا‬acolo.”74 Pentru‫ا‬Lacan,‫ا‬credința‫ا‬în‫ا‬libertate‫ا‬
este‫ا‬un‫ا‬delir.‫ا‬Aceasta‫ا‬este‫ا‬tocmai‫ا‬pentru‫ا‬ce‫ا‬diferența‫ا‬căreia‫ا‬Lacan‫ا‬
îi‫ ا‬acordă‫ ا‬o‫ ا‬mare‫ ا‬importanță,‫ ا‬aceasta‫ ا‬este‫ ا‬cea‫ ا‬a‫ ا‬supunerii‫ ا‬și‫ ا‬a‫ا‬
libertății.‫ا‬Libertatea,‫ا‬aceasta‫ا‬este‫ا‬contrariul‫ا‬întocmai‫ا‬al‫ا‬supunerii,‫ا‬
aceasta‫ا‬este‫ا‬contrariul‫ا‬dependenței.‫ا‬Este‫ا‬tocmai‫ا‬pentru‫ا‬ce‫ا‬pentru‫ا‬el‫ا‬
subiectul‫ا‬este‫ا‬mereu‫ا‬efectul‫ا‬unei‫ا‬cauze,‫ا‬în‫ا‬timp‫ا‬ce,‫ا‬a‫ا‬se‫ا‬lua‫ا‬drept
cauza de sine, aceasta este nebunia. În‫ا‬nebunie,‫ا‬supunerea‫ا‬este‫ا‬ca‫ا‬

73
Jacques‫ا‬Lacan,‫ا‬Tous‫ا‬Ecrits,‫ا‬Conférence‫ا‬sur‫ا‬la‫ا‬psychanalyse‫ا‬et‫ا‬la‫ا‬formation‫ا‬
du‫ا‬psychiatre‫ا‬à Ste‫ا‬Anna,‫ا‬version‫ا‬numérique,‫ا‬Association‫ا‬lacanienne‫ا‬
internationale, p. 1104.
74
Jacques Lacan, Les quatre concepts fondamentaux de la psychanalyse,
Paris, Seuil, 1973, p. 307.
45
și‫ا‬forclusă,‫ا‬respinsă‫ا‬prin‫ا‬credința‫ا‬în‫ا‬libertate.‫ا‬Pentru‫ا‬Lacan,‫ا‬a‫ا‬crede‫ا‬
că‫ا‬ești‫ا‬liber‫ا‬este‫ا‬de‫ا‬ordinul‫ا‬delirului.
Nu‫ا‬este‫ا‬deci‫ا‬în‫ا‬termeni‫ا‬de‫ا‬deficit,‫ا‬de‫ا‬fragilitate,‫ا‬de‫ا‬tulburare,‫ا‬sau‫ا‬
de alterare‫ا‬de‫ا‬funcții‫ا‬psihice,‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬trebuie‫ا‬concepută‫ا‬nebunia,‫ا‬
ci‫ا‬în‫ا‬termeni‫ا‬de‫ا‬credință.‫ا‬Este‫ا‬credința‫ا‬în‫ا‬libertatea‫ا‬cea‫ا‬care‫ا‬este‫ا‬
considerată‫ا‬de‫ا‬Lacan‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬cauzalitate‫ا‬esențială‫ا‬a‫ا‬nebuniei.
În‫ا‬1946,‫ا‬la‫ا‬zilele‫ا‬psihiatriei‫ا‬la‫ا‬Bonneval,‫ا‬atunci‫ا‬când‫ا‬Henri Ey, fidel
tradiției‫ ا‬carteziene,‫ ا‬care‫„ ا‬face‫ ا‬din‫ ا‬fiecare‫ ا‬individ‫ ا‬autorul‫ ا‬lumii‫ا‬
sale”,‫ ا‬este‫ ا‬condus‫ ا‬la‫ ا‬a‫ ا‬considera‫ ا‬bolile‫ ا‬mentale‫ ا‬ca‫ ا‬și‫„ ا‬insulte‫ ا‬și‫ا‬
împiedicări‫ا‬ale‫ا‬libertății...”75,‫ا‬Lacan‫ا‬îi‫ا‬va‫ا‬răspunde‫ا‬avansând,‫ا‬din‫ا‬
contră,‫ ا‬faptul‫ ا‬că‫ ا‬nebunia‫„ ا‬departe‫ ا‬de‫ ا‬a‫ ا‬fi pentru‫ ا‬libertate‫„ ا‬o‫ا‬
insultă”,‫ ا‬ea‫ ا‬este‫ ا‬cea‫ ا‬mai‫ ا‬fidelă‫ ا‬însoțitoare‫ ا‬a‫ ا‬sa,‫ ا‬ea‫ ا‬îi‫ ا‬urmează‫ا‬
mișcarea‫ا‬sa‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬o‫ا‬umbră.”76 Fenomenul nebuniei nu este, pentru
el, separabil de libertate. Ceea‫ا‬ce‫ا‬este‫ا‬pus‫ا‬în‫ا‬problemă‫ا‬este‫ا‬întocmai‫ا‬
credința‫ا‬în‫ا‬libertate.‫ا‬Este‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬el‫ا‬confirmă‫ا‬câțiva‫ا‬ani‫ا‬mai‫ا‬târziu‫ا‬
în‫ا‬seminarul‫ا‬său‫ا‬despre‫ا‬psihoze:‫„ا‬Eu‫ا‬am‫ا‬încercat‫ا‬ultima‫ا‬dată‫ا‬să‫ا‬vă‫ا‬
arăt‫ا‬că‫ا‬eul,‫ا‬orice‫ا‬noi‫ا‬am‫ا‬gândi‫ا‬despre‫ا‬funcția‫ا‬sa,‫ا‬și‫ا‬eu‫ا‬nu‫ا‬voi‫ا‬merge‫ا‬
mai‫ ا‬departe‫ ا‬decât‫ ا‬de‫ ا‬a‫ ا‬i-o‫ ا‬da‫ ا‬pe‫ ا‬cea‫ ا‬a‫ ا‬unui‫ ا‬discurs‫ ا‬al‫ ا‬realității,‫ا‬
comportă‫ا‬mereu‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬corelat‫ا‬un‫ا‬discurs‫ا‬care,‫ا‬el,‫ا‬nu‫ا‬are‫ا‬nimic‫ا‬de-a
face‫ا‬cu‫ا‬realitatea.‫ا‬Cu‫ا‬impertinența‫ا‬care,‫ا‬așa‫ا‬cum‫ا‬fiecare‫ا‬știe,‫ا‬mă‫ا‬
caracterizează,‫ ا‬eu‫ ا‬l-am‫ ا‬desemnat‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬discursul‫ ا‬de‫ ا‬libertate,‫ا‬
esențial‫ا‬omului‫ا‬modern‫ا‬în‫ا‬calitatea‫ا‬în‫ا‬care‫ا‬el este structurat de o
anumită‫ا‬concepție‫ا‬a‫ا‬autonomiei‫ا‬sale.‫ا‬Eu‫ا‬v-am indicat despre asta
caracterul‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬fundamental‫ ا‬parțial,‫ ا‬inexplicabil,‫ ا‬parcelar,‫ا‬
diferențiat‫ا‬și‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬profund‫ا‬delirant.”77

75
Henri‫ا‬Ey,‫ا‬cité‫ا‬par‫ا‬Lacan,‫ا‬Propos‫ا‬sur‫ا‬la‫ا‬causalité‫ا‬psychique
76
Jacques Lacan, Ecrits‫ا‬I,‫ا‬Propos‫ا‬sur‫ا‬la‫ا‬causalité‫ا‬psychique,‫ا‬Paris,‫ا‬Seuil,‫ا‬
1966, p. 175.
77
Jacques Lacan, Les Psychoses, Paris, Seuil, 1981, p. 165.
46
„Sănătatea‫ ا‬mentală”,‫ ا‬eu‫ ا‬pun‫ ا‬acolo‫ ا‬de‫ ا‬bună‫ ا‬voie‫ ا‬ghilimele,‫ ا‬dacă‫ا‬
putem folosi acest termen, se‫ ا‬măsoară‫ ا‬la‫ ا‬distanța‫ ا‬păstrată‫ ا‬cu‫ا‬
identificarea‫ا‬la‫ا‬sine‫ا‬însuși,‫ا‬cel care‫ا‬se‫ا‬numește‫ا‬eul.”78 Eul ca atare,
pentru‫ا‬Lacan,‫ا‬este‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬profund‫ا‬delirant.‫ا‬Aceasta‫ا‬este‫ا‬o‫ا‬teză‫ا‬pe‫ا‬
care‫ ا‬o‫ ا‬găsim‫ ا‬deja‫ ا‬în‫ ا‬chiar‫ ا‬primul‫ ا‬său‫ ا‬învățământ în‫ ا‬care‫ ا‬el‫ا‬
reperează‫ا‬paranoia‫ا‬ca‫ا‬fiind‫ا‬intimă‫ا‬funcției‫ا‬eului‫ا‬însuși.‫ا‬Din‫ا‬contră,‫ا‬
conceptul‫ا‬de‫ا‬subiect,‫ا‬putem‫ا‬spune‫ا‬că‫ا‬aceasta este un concept anti-
delirant.‫ا‬Ceea‫ا‬ce‫ا‬Lacan‫ا‬numește‫ا‬subiect‫ا‬sau‫ا‬lipsă‫ا‬de‫ا‬ființă,‫ا‬aceasta‫ا‬
este‫ا‬mai‫ا‬degrabă‫ا‬un‫ا‬indicator‫ا‬de‫„ا‬sănătate‫ا‬mentală”.
Aceasta‫ا‬este‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬fenomenul‫ا‬nebuniei,‫ا‬pentru‫ا‬Lacan,‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬
separabil‫ ا‬de‫ ا‬problema‫„ ا‬ființei‫ ا‬în‫ ا‬general”79. Cauza‫ ا‬esențială‫ ا‬a‫ا‬
nebuniei‫ ا‬este‫ ا‬legată‫ ا‬la‫ ا‬credința‫ ا‬subiectului‫ ا‬despre‫ ا‬ființa‫ ا‬sa.‫ ا‬Este‫ا‬
tocmai‫ا‬raportul‫ا‬la‫ا‬ființă‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬este‫ا‬determinant.‫„ا‬Departe‫ا‬așadar‫ا‬
ca‫ا‬nebunia‫ا‬să‫ا‬fie‫ا‬faptul‫ا‬contingent‫ا‬al‫ا‬fragilităților‫ا‬organismului”80,
nebunia‫„ا‬se‫ا‬măsoară‫ا‬mai‫ا‬degrabă‫ا‬la‫ا‬atracția‫ا‬însăși‫ا‬a‫ا‬identificărilor‫ا‬
în‫ا‬care‫ا‬omul‫ا‬angajează‫ا‬totodată‫ا‬adevărul‫ا‬său‫ا‬și‫ا‬ființa‫ا‬sa.”81 Nu este
într-atât‫ ا‬fragilitatea‫ ا‬organismului‫ ا‬cea‫ ا‬care‫ ا‬cauzează‫ ا‬nebunia,‫ ا‬cât‫ا‬
faptul‫ا‬de‫ا‬a‫ا‬se‫ا‬lua‫ا‬drept‫ا‬ființa.‫ا‬Nebunia‫ا‬relevă‫ا‬de‫ا‬delirul‫ا‬ființei,‫ا‬și‫ا‬
nu de o deficiență‫ ا‬organică‫ ا‬sau‫ ا‬de‫ ا‬un‫ ا‬defect‫ ا‬de‫ ا‬funcții‫ ا‬psihice.‫ا‬
Aceasta‫ا‬este‫ا‬tocmai‫ا‬pentru‫ا‬ce‫ا‬Lacan‫ا‬va‫ا‬spune‫„ا‬că‫ا‬dacă‫ا‬un‫ا‬om‫ا‬care‫ا‬
se crede un rege este nebun, un rege care se crede rege nu o este
mai‫ا‬puțin.”82 Lacan ia de asemenea exemplul figurii filfizonului,
care crede‫ا‬a‫ا‬nu‫ا‬depinde‫ا‬decât‫ا‬de‫ا‬el‫ا‬însuși,‫ا‬care‫„ا‬se‫ا‬crede‫ا‬în‫ا‬sumă‫ا‬

78
Jacques‫ا‬Alain‫ا‬Miller,‫ا‬Vie‫ا‬de‫ا‬Lacan,‫ا‬Cours‫ا‬n°9‫ا‬du‫ا‬14/04/2010,‫ا‬p.5.‫ا‬
http://jonathanleroy.be/2016/02/orientation-lacanienne-jacques-alain-miller/
79
Jacques‫ا‬Lacan,‫ا‬Ecrits‫ا‬I,‫ا‬Propos‫ا‬sur‫ا‬la‫ا‬causalité‫ا‬psychique,‫ا‬Paris,‫ا‬Seuil,‫ا‬
1966, p. 165.
80
Jacques Lacan, Ecrits‫ا‬I,‫ا‬Propos‫ا‬sur‫ا‬la‫ا‬causalité‫ا‬psychique,‫ا‬Paris,‫ا‬Seuil,‫ا‬
1966, p. 175.
81
Ibid.
82
Jacques‫ا‬Lacan,‫ا‬Ecrits‫ا‬I,‫ا‬Propos‫ا‬sur‫ا‬la‫ا‬causalité‫ا‬psychique,‫ا‬Paris,‫ا‬Seuil,‫ا‬
1966, p. 170.
47
ceea‫ ا‬ce‫ ا‬el‫ ا‬este:‫ ا‬un‫ ا‬fericit‫ ا‬ștrengar,‫ ا‬însă‫ ا‬bunul‫ ا‬simț‫ ا‬îi‫ ا‬dorește‫„ ا‬in‫ا‬
petto” (în‫ا‬piept,‫ا‬în‫ا‬secret)‫ا‬încurcătura‫ا‬care‫ا‬îi‫ا‬va‫ا‬revela‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬el‫ا‬
nu‫ ا‬o‫ ا‬este‫ ا‬într-atât‫ ا‬cât‫ ا‬o‫ ا‬crede.”83 El‫ ا‬dă‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬egal exemplul
Napoleon,‫„ا‬Napoleon‫ا‬nu‫ا‬se‫ا‬credea‫ا‬absolut‫ا‬deloc‫ا‬Napoleon, pentru
a face știut‫ ا‬prea‫ ا‬bine‫ ا‬prin‫ ا‬ce‫ ا‬mijloace‫ ا‬Bonaparte‫ ا‬produsese
Napoleon.”84 Napoleon‫ا‬nu‫ا‬se‫ا‬lua‫ا‬drept‫ا‬Napoleon,‫„ا‬căci‫ا‬el‫ا‬știa‫ا‬prin‫ا‬
ce‫ ا‬mijloc‫ ا‬Bonaparte‫ ا‬promovase‫ ا‬Napoleon,‫ ا‬care‫ ا‬el‫ ا‬știa‫ ا‬că era o
construcție,‫ا‬un‫ا‬artificiu,‫ا‬că‫ا‬Napoleon‫ا‬era‫ا‬o‫ا‬ficțiune‫ا‬a‫ا‬lui‫ا‬Bonaparte.
Și‫ ا‬dacă‫ ا‬el‫ ا‬s-a‫ ا‬crezut‫ ا‬Napoleon‫ ا‬o‫ ا‬dată,‫ ا‬aceasta‫ ا‬este‫ ا‬tocmai‫ ا‬la‫ا‬
momentul‫ا‬în‫ا‬care‫ا‬el‫ا‬a‫ا‬devenit‫ا‬nebun,‫ا‬adică‫ا‬la‫ا‬momentul‫ا‬în‫ا‬care‫ا‬el‫ا‬
a‫ا‬crezut‫ا‬că‫ا‬totul‫ا‬era‫ا‬posibil,‫ا‬cum‫ا‬spunea‫ا‬celălalt.‫ا‬În‫ا‬care‫ا‬el‫ا‬a‫ا‬crezut‫ا‬
că‫ا‬într-adevăr‫ا‬nimic‫ا‬nu‫ا‬îi‫ا‬rezista.”85 „Aceasta‫ا‬este‫ا‬tocmai‫ا‬la‫ا‬inima‫ا‬
dialecticii‫ ا‬ființei”86 faptul‫ ا‬că‫ ا‬Lacan‫ ا‬situează‫„ ا‬necunoașterea‫ا‬
esențială‫ا‬a‫ا‬nebuniei”87.‫ا‬Atunci‫ا‬când‫ا‬credem‫ا‬a‫ا‬fi‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬o‫ا‬suntem,‫ا‬
acolo‫ ا‬există‫ ا‬necunoaștere,‫ ا‬până‫ ا‬ce‫ ا‬survine‫ ا‬un‫ ا‬simptom, care ne
revelă‫ا‬că‫ا‬nu‫ا‬suntem‫ا‬chiar‫ا‬așa‫ا‬de‫ا‬liberi‫ا‬pe‫ا‬cât‫ا‬o‫ا‬credem.
Lacan‫ ا‬împrumută‫ ا‬ontologiei‫ ا‬avicenniene această‫ ا‬idee‫ ا‬de‫ا‬
dependență‫ ا‬la‫ ا‬ființă,‫ ا‬este‫ ا‬în‫ ا‬acest‫ ا‬mod‫ ا‬faptul‫ ا‬că‫ ا‬el‫ ا‬va‫ ا‬da‫ ا‬seama‫ا‬
despre‫ ا‬nebunie.‫ ا‬Nebunul‫ ا‬este‫ ا‬cel‫ ا‬care‫ ا‬se‫ ا‬ia‫ ا‬drept‫ ا‬ființa,‫ ا‬care‫ا‬
respinge‫ا‬lipsa‫ا‬sa‫ا‬de‫ا‬ființă‫ا‬și‫ا‬dependența‫ا‬sa‫ا‬la‫ا‬ființă,‫ا‬este‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬
explică‫ ا‬de‫ ا‬asemenea‫ ا‬faptul‫ ا‬că‫ ا‬în‫ ا‬perspectiva‫ ا‬lacaniană‫„ ا‬omul‫ا‬
nebun‫ا‬este‫ا‬omul‫ا‬liber”.‫ا‬Cel‫ا‬care‫ا‬a‫ا‬împrumutat‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬egal‫ا‬această‫ا‬
cale a ontologiei avicenniene,‫ا‬este‫ا‬numitul‫ا‬Heidegger.‫ا‬Iată‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬

83
Ibid.
84
Ibid.
85
Jacques‫ا‬Alain‫ا‬Miller,‫ا‬Vie‫ا‬de‫ا‬Lacan,‫ا‬Cours‫ا‬n°9‫ا‬du‫ا‬14/04/2010,‫ا‬p.5.‫ا‬
http://jonathanleroy.be/2016/02/orientation-lacanienne-jacques-alain-miller/
86
Jacques Lacan, Ecrits I,‫ا‬Propos‫ا‬sur‫ا‬la‫ا‬causalité‫ا‬psychique,‫ا‬Paris,‫ا‬Seuil,‫ا‬
1966, p. 170.
87
Jacques‫ا‬Lacan,‫ا‬Ecrits‫ا‬I,‫ا‬Propos‫ا‬sur‫ا‬la‫ا‬causalité‫ا‬psychique,‫ا‬Paris,‫ا‬Seuil,‫ا‬
1966, p. 171.
48
el‫ ا‬poate‫ ا‬scrie‫ ا‬de‫ ا‬exemplu‫ ا‬în‫„ ا‬Interpretare‫ ا‬a‫ ا‬celei‫ ا‬de-a doua
considerații‫ا‬intempestive‫ا‬a‫ا‬lui‫ا‬Nietzsche”:‫„ا‬Concepția‫ا‬omului‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬
„subiect”‫ ا‬tot‫ ا‬atât‫ ا‬cât‫ ا‬interpretarea‫ ا‬anterioară‫ ا‬și‫ ا‬inamovibilă‫ ا‬a‫ا‬
omului‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬animal‫ا‬rațional‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬trăind‫ا‬acolo‫ا‬în‫ا‬față,‫ا‬fac‫ا‬și‫ا‬una‫ا‬și‫ا‬
cealaltă‫ا‬obstacole‫ا‬de‫ا‬o‫ا‬aceeași‫ا‬manieră,‫ا‬reîntărindu-se reciproc, la
orice chestionare mai originară‫ ا‬care‫ ا‬vizează‫ ا‬esența‫ ا‬omului‫ ا‬și‫ ا‬a‫ا‬
ființei-om‫ا‬pornind‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬credința‫ا‬sa‫ا‬la‫ا‬ființa‫ا‬ea 88însăși.”
Este‫ ا‬în‫ ا‬acest‫ ا‬același‫ ا‬fir‫ ا‬faptul‫ ا‬că‫ ا‬Lacan‫ ا‬concepe‫ ا‬experiența‫ا‬
analitică.‫ا‬Operația‫ا‬analitică‫ا‬are‫ا‬mereu‫ا‬drept‫ا‬scop‫ا‬de‫ا‬a‫ا‬rezolva‫ا‬acest‫ا‬
obstacol major care este autonomia, pentru a conduce subiectul la
a‫ ا‬consimți‫ ا‬la‫ا‬lipsa‫ا‬de‫ا‬ființă,‫ا‬și‫ ا‬la‫ ا‬a‫ا‬face‫ ا‬credință‫ا‬la‫ ا‬cauza‫ ا‬care‫ا‬îl‫ا‬
determină.‫ا‬Subiectul‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬decât‫ا‬efectul‫ا‬unei‫ا‬cauze,‫ا‬în‫ا‬timp‫ا‬ce‫ا‬el‫ا‬
are‫ ا‬mai‫ ا‬degrabă‫ ا‬tendința‫ ا‬de‫ ا‬a‫ ا‬se‫ ا‬lua‫ ا‬drept‫ ا‬cauza‫ ا‬de‫ ا‬sine.‫ ا‬Există‫ا‬
așadar‫ا‬înainte‫ا‬de‫ا‬toate,‫ا‬pentru‫ا‬Lacan,‫ا‬o‫ا‬poziție‫ا‬a‫ا‬subiectului‫ا‬care‫ا‬
este‫ا‬de‫ا‬dependență,‫ا‬de‫ا‬supunere,‫ا‬prin‫ا‬raport‫ا‬la‫ا‬o‫ا‬cauză,‫ا‬din‫ا‬contră,‫ا‬
cel‫ ا‬care‫ ا‬refuză‫ ا‬să‫ ا‬se‫ ا‬supună‫ ا‬la‫ ا‬această‫ ا‬cauză‫ ا‬poate‫ ا‬atunci‫ ا‬să‫ ا‬fie‫ا‬
considerat‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬liber,‫ا‬însă‫ا‬de‫ا‬asemenea‫ا‬nebun.‫ا‬Pentru a-l face să‫ا‬
iasă‫ ا‬din‫ ا‬delirul‫ ا‬său,‫ ا‬scopul‫ ا‬analizei‫ ا‬este‫ ا‬deci‫ ا‬de‫ ا‬a‫ ا‬conduce‫ ا‬la‫ ا‬a‫ا‬
accepta‫ا‬lipsa‫ا‬sa‫ا‬de‫ا‬ființă‫ا‬și‫ا‬a‫ا‬se‫ا‬supune‫ا‬la‫ا‬cauza‫ا‬care‫ا‬îl‫ا‬determină.‫ا‬
Experiența‫ ا‬analitică,‫ ا‬Lacan,‫ ا‬o‫ ا‬concepe‫ ا‬mereu‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬inversul‫ ا‬unei‫ا‬
eliberări,‫ ا‬pentru‫ ا‬că‫ ا‬ea‫ ا‬vizează‫ ا‬întotdeauna‫ ا‬supunerea.‫ ا‬Esențialul‫ا‬
experienței‫ ا‬analitice‫ ا‬este‫ ا‬o‫ ا‬muncă‫ ا‬care‫ ا‬este‫ ا‬făcută‫ ا‬asupra‫ا‬
autonomiei,‫ ا‬pentru‫ ا‬a‫ ا‬obține‫ ا‬deconstrucția‫ ا‬sa.‫ ا‬Scopul‫ ا‬este‫ ا‬de‫ ا‬a‫ا‬
readuce subiectul la S-ul‫ ا‬său‫ ا‬barat.‫ ا‬Subiectul‫ ا‬barat,‫ ا‬aceasta‫ ا‬este‫ا‬
întocmai‫ا‬cel‫ا‬care‫ا‬recunoaște‫ا‬dependența‫ا‬sa.
Obiectivul‫ ا‬experienței‫ ا‬analitice‫ ا‬este‫ ا‬de‫ ا‬a‫ ا‬reveni‫ ا‬la‫ ا‬poziția‫ا‬
subiectului‫ا‬anterior‫ا‬respingerii‫ا‬cauzei,‫ا‬respingerii‫ا‬inconștientului.‫ا‬
Ea‫ا‬vizează‫ا‬o‫ا‬poziție‫ا‬a‫ا‬subiectului,‫ا‬anterioară‫ا‬forcluziunii‫ا‬supunerii‫ا‬

88
Martin‫ا‬Heidegger,‫ا‬Interprétation‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬deuxième‫ا‬considération‫ا‬intempestive‫ا‬
de Nietzsche, traduction Boutot, Paris, Gallimard, 2009, p.185.
49
la‫ ا‬cauză,‫ ا‬a‫ ا‬supunerii‫ ا‬la‫ ا‬semnificantul‫ ا‬primordial.‫ ا‬Oricare‫ ا‬ar‫ ا‬fi
modul‫ ا‬de‫ ا‬a‫ ا‬aborda‫ ا‬acest‫ ا‬învățământ,‫ ا‬ne‫ ا‬dăm‫ ا‬seama‫ ا‬că‫ ا‬el‫ ا‬merge‫ا‬
mereu‫ ا‬contra‫ ا‬autonomiei,‫ ا‬contra‫ ا‬libertății,‫ ا‬contra‫ ا‬identității.‫ا‬
Experiența‫ ا‬analitică‫ ا‬este,‫ ا‬înainte‫ ا‬de‫ ا‬toate,‫ ا‬făcută‫ ا‬pentru‫ ا‬a‫ ا‬contra‫ا‬
această‫ا‬falsă‫ا‬credință‫ا‬care‫ا‬consistă‫ا‬la‫ا‬a‫ا‬se‫ا‬lua‫ا‬drept‫ا‬cauză‫ا‬de sine.
Este‫ا‬tocmai‫ا‬în‫ا‬aceasta‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬psihanaliza‫ا‬vizează‫ا‬subiectul‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬
non-credul. Subiectul non-credul‫ا‬este‫ا‬cel‫ا‬care‫ا‬recunoaște‫ا‬S-ul‫ا‬său‫ا‬
barat,‫ا‬care‫ا‬asumă‫ا‬lipsa‫ا‬sa‫ا‬de‫ا‬ființă,‫ا‬dependența‫ا‬sa,‫ا‬supunerea‫ا‬sa.‫ا‬
Aceasta este un parcurs care este inversul psihoterapiei. Care este
scopul‫ا‬oricărei‫ا‬terapii?‫ا‬Este‫ا‬afirmarea‫ا‬de‫ا‬sine,‫ا‬scopul‫ا‬este‫ا‬de‫ا‬a‫ا‬vă‫ا‬
face stăpân‫ا‬al‫ا‬vostru‫ا‬înșivă,‫ا‬în‫ا‬timp‫ا‬ce‫ا‬operația‫ا‬analitică‫ا‬are‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬
esențial‫ا‬drept‫ا‬funcție‫ا‬de‫ا‬a‫ا‬vă‫ا‬reconduce‫ا‬la‫ا‬statutul‫ا‬vostru‫ا‬de‫ا‬sclav.‫ا‬
Ceea despre ce este vorba‫ ا‬în‫ ا‬experiența‫ ا‬analitică,‫ ا‬aceasta‫ ا‬este‫ا‬
întotdeauna‫ ا‬o‫ ا‬ordonare‫ ا‬subiectivă‫ ا‬prin‫ ا‬raport‫ ا‬la‫ ا‬cauză,‫ ا‬care‫ ا‬este‫ا‬
întotdeauna‫ ا‬corelativă‫ ا‬unei‫ ا‬supuneri.‫ ا‬Sfârșitul‫ ا‬analizei‫ ا‬apare‫ا‬
întotdeauna‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬un‫ا‬retur‫ا‬la‫ا‬starea‫ا‬originală‫ا‬a‫ا‬subiectului‫ا‬care‫ا‬este‫ا‬
supunere. Pentru‫ا‬că‫ا‬la‫ا‬originea‫ا‬subiectului‫ا‬există‫ا‬supunerea,‫ا‬atunci‫ا‬
la‫ا‬sfârșitul‫ا‬analizei‫ا‬regăsim‫ا‬de‫ا‬asemenea‫ا‬supunere.
Subiectul‫ا‬care‫ا‬vine‫ا‬în‫ا‬analiză‫ا‬este‫ا‬cel‫ا‬mai‫ا‬adesea‫ا‬un‫ا‬subiect, care
crede‫ا‬în‫ا‬libertatea‫ا‬sa,‫ا‬care‫ا‬crede‫ا‬la‫ا‬propria‫ا‬sa‫ا‬ființă.‫ا‬El‫ا‬aspiră‫ا‬la‫ا‬o‫ا‬
analiză‫ا‬întocmai‫ا‬pentru‫ا‬că‫ا‬el‫ا‬se‫ا‬simte‫ا‬supus,‫ا‬străin‫ا‬lui‫ا‬însuși,‫ا‬pentru‫ا‬
că‫ ا‬el‫ ا‬nu‫ ا‬suportă‫ ا‬inconștientul,‫ ا‬pentru‫ ا‬că‫ ا‬el‫ ا‬resimte‫ ا‬că‫ ا‬el‫ ا‬nu‫ ا‬este‫ا‬
stăpânul‫ا‬lui‫ا‬însuși.‫ا‬Plângerea‫ا‬care‫ا‬conduce‫ا‬la‫ا‬intrarea‫ا‬în‫ا‬analiză‫ا‬nu‫ا‬
are‫ا‬alt‫ا‬scop‫ا‬decât‫ا‬de‫ا‬a‫ا‬vrea‫ا‬să‫ا‬fii‫ا‬stăpân‫ا‬de‫ا‬sine‫ا‬însuși.‫ا‬În‫ا‬spatele‫ا‬
plângerii,‫ا‬există‫ا‬întotdeauna‫ا‬acest‫ا‬ideal‫ا‬de‫ا‬stăpânire,‫ا‬și‫ا‬aceasta‫ا‬este‫ا‬
de‫ ا‬asemenea‫ ا‬din‫ ا‬cauza‫ ا‬acestui‫ ا‬ideal‫ ا‬faptul‫ ا‬că‫ ا‬se‫ ا‬constituie‫ا‬
simptomul. Respingere‫ ا‬supunerii‫ ا‬revine‫ ا‬în‫ ا‬simptom.‫ ا‬Supunerea‫ا‬
este‫ ا‬întotdeauna‫ ا‬prezentă‫ا‬în‫ا‬simptomuri,‫ ا‬însă‫ ا‬pentru‫ ا‬că‫ا‬ea‫ ا‬a‫ ا‬fost‫ا‬
negată.‫ ا‬Aceasta‫ ا‬este‫ ا‬returul‫ ا‬refulatului.‫ ا‬Supunerea‫ ا‬care‫ ا‬nu‫ ا‬se‫ا‬
înscrie‫ا‬în‫ا‬simbolic,‫ا‬revine‫ا‬în‫ا‬real.‫ا‬Supunerea,‫ا‬nu‫ا‬putem‫ا‬niciodată‫ا‬
s-o excludem, s-o‫ا‬respingem.‫ا‬Atunci‫ا‬când‫ا‬supunerea‫ا‬ia‫ا‬din‫ا‬ce‫ا‬în‫ا‬ce‫ا‬
50
mai‫ا‬mult‫ا‬loc,‫ا‬atunci‫ا‬când‫ا‬un‫ا‬subiect‫ا‬se‫ا‬simte‫ا‬din‫ا‬ce‫ا‬în‫ا‬ce‫ا‬mai‫ا‬mult‫ا‬
deposedat‫ا‬de‫ا‬el‫ا‬însuși,‫ا‬până‫ا‬la‫ا‬punctul‫ا‬de‫ا‬a‫ا‬pierde‫ا‬orice‫ا‬posibilitate,‫ا‬
aceasta‫ ا‬este‫ ا‬pentru‫ ا‬că‫ ا‬supunerea‫ ا‬a‫ ا‬fost‫ ا‬respinsă.‫ ا‬Putem‫ ا‬să‫ ا‬ne‫ا‬
scoatem cu supunerea‫ ا‬doar‫ ا‬dându-i‫ ا‬dreptate.‫ ا‬Singurul‫ ا‬răspuns‫ا‬
posibil la supunere, este de a o accepta.‫ا‬Supunerea‫ا‬la‫ا‬inconștient,‫ا‬
la‫ ا‬cauză,‫ ا‬este‫ ا‬singura‫ ا‬condiție‫ ا‬a‫ ا‬dezrobirii‫ ا‬noastre,‫ ا‬a‫ ا‬eliberării‫ا‬
noastre.
Așadar,‫ ا‬subiectul‫ ا‬guvernat‫ ا‬de‫ ا‬acest‫ ا‬ideal,‫ ا‬ajunge‫ ا‬cu‫ ا‬această‫ا‬
credință‫ا‬în‫ا‬ființa‫ا‬sa,‫ا‬în‫ا‬libertatea‫ا‬sa,‫ا‬însă‫ا‬respingând‫ا‬inconștientul.‫ا‬
Prin intermediul‫ ا‬experienței‫ ا‬analitice‫ ا‬el‫ ا‬trebuie‫ ا‬să‫ ا‬ajungă‫ ا‬să‫ا‬
deconstruiască acest‫ا‬ideal,‫ا‬această‫ا‬fantasmă,‫ا‬și‫ا‬să‫ا‬se‫ا‬recunoască‫ا‬în‫ا‬
calitate‫ ا‬de‫ ا‬subiect‫ ا‬al‫ ا‬inconștientului.‫ ا‬El‫ ا‬ajunge‫ ا‬cu‫ ا‬cogito-ul‫ ا‬său,‫ا‬
persuadat‫ا‬de‫ا‬a‫ا‬fi‫ا‬stăpân‫ا‬al‫ا‬său‫ا‬însuși,‫ا‬iar‫ا‬analiza‫ا‬are‫ا‬drept‫ا‬scop‫ا‬de‫ا‬
a-l‫ا‬conduce‫ا‬la‫ا‬a‫ا‬deconstrui‫ا‬această‫ا‬falsă‫ا‬credință‫ا‬și‫ا‬la‫ا‬a‫ا‬consimți‫ا‬la‫ا‬
supunerea‫ا‬sa,‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬subiect‫ا‬al‫ا‬inconștientului.‫ا‬Scopul‫ا‬este‫ا‬de‫ا‬a-l face
să‫ا‬renunțe‫ا‬la‫ا‬libertatea‫ا‬sa‫ا‬și‫ا‬a‫ا‬consimți‫ا‬la‫ا‬cauza‫ا‬care‫ا‬îl‫ا‬determină.‫ا‬
Subiectul‫ ا‬este‫ ا‬determinat‫ ا‬de‫ ا‬o‫ ا‬cauză‫ ا‬și‫ ا‬este această‫ ا‬cauză‫ ا‬la‫ا‬
sfârșitul‫ا‬analizei‫ا‬pe‫ا‬care‫ا‬el‫ا‬va‫ا‬trebui‫ا‬din‫ا‬nou‫ا‬s-o asume.
Cum‫ ا‬anume‫ ا‬subiectul‫ ا‬trece‫ ا‬el‫ ا‬de‫ ا‬la‫ ا‬această‫ ا‬falsă‫ ا‬credință‫ ا‬în‫ا‬
libertatea‫ ا‬sa‫ ا‬la‫ ا‬poziția‫ ا‬de‫ ا‬subiect‫ا‬al‫ ا‬inconștientului?‫ ا‬Ei‫ ا‬bine‫ ا‬prin‫ا‬
negația‫ا‬asupra‫ا‬libertății‫ا‬sale.‫ا‬El‫ا‬trebuie‫ا‬să‫ا‬facă‫ا‬negația‫ا‬asupra‫ا‬eului‫ا‬
său.‫ ا‬Este‫ ا‬cu‫ ا‬această‫ ا‬singură‫ ا‬condiție‫ ا‬faptul‫ ا‬că‫ ا‬el‫ ا‬poate‫ ا‬regăsi‫ا‬
accesul‫ ا‬la‫ ا‬dorința‫ ا‬sa.‫ ا‬Subiectul‫ ا‬nu‫ ا‬poate‫ ا‬să‫ ا‬se‫ ا‬pună‫ ا‬în‫ ا‬raport‫ ا‬cu‫ا‬
cauza‫ ا‬decât‫ ا‬renunțând‫ ا‬la‫ ا‬libertatea‫ ا‬sa.‫ ا‬În‫ ا‬această‫ ا‬privință,‫ا‬
experiența‫ا‬analitică‫ا‬vizează‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬esențial‫ا‬deconstrucția‫ا‬libertății.‫ا‬
Aceasta‫ا‬este‫ا‬în‫ا‬ideea‫ا‬că,‫ا‬cauza‫ا‬este‫ا‬deja‫ا‬la‫ا‬început,‫ا‬însă‫ا‬voalată‫ا‬de‫ا‬
eu. Scopul‫ا‬experienței‫ا‬analitice‫ا‬este‫ا‬de‫ا‬a‫ا‬deconstrui‫ا‬acest‫ا‬obstacol‫ا‬
major,‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬permite‫ا‬cauzei‫ا‬să‫ا‬se‫ا‬devoaleze‫ا‬în‫ا‬modul‫ا‬cel‫ا‬mai‫ا‬pur‫ا‬
posibil.

51
Lacan distinge‫ا‬stări‫ا‬diferite‫ا‬ale‫ا‬subiectului,‫ا‬o‫ا‬stare‫ا‬anterioară‫ا‬și‫ا‬o‫ا‬
stare‫ ا‬posterioară‫ ا‬experienței‫ ا‬analitice.‫ ا‬Avem‫ ا‬deci‫ ا‬la‫ ا‬intrarea‫ ا‬în‫ا‬
analiză‫ ا‬un‫ ا‬subiect‫ ا‬care‫ ا‬crede‫ ا‬în‫ ا‬autonomia‫ ا‬sa,‫ ا‬care‫ ا‬crede‫ ا‬la‫ا‬
libertatea sa, apoi de-a‫ ا‬lungul‫ ا‬experienței‫ ا‬analitice‫ ا‬acest‫ ا‬subiect‫ا‬
sfârșește‫ا‬prin‫ا‬a‫ا‬traversa,‫ا‬deconstrui‫ا‬această‫ا‬fantasmă,‫ا‬și‫ا‬a‫ا‬realiza‫ا‬
faptul‫ا‬că‫ا‬el‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬stăpân‫ا‬al‫ا‬lui‫ا‬însuși,‫ا‬ci‫ا‬supus‫ا‬inconștientului.‫ا‬El‫ا‬
trebuie‫ا‬să‫ا‬treacă‫ا‬prin‫ا‬moarte‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬recunoaște‫ا‬dependența‫ا‬sa,‫ا‬și‫ا‬
a accepta supunerea sa. Ceea ce pentru el, înainte,‫ ا‬era‫ ا‬total‫ا‬
inacceptabil.
Scopul‫ ا‬este‫ ا‬de‫ ا‬a‫ ا‬obține‫ ا‬o‫ ا‬transformare,‫ ا‬o‫ ا‬schimbare‫ ا‬a‫ ا‬poziției‫ا‬
subiectului‫ا‬prin‫ا‬raport‫ا‬la‫ا‬cauză.‫ا‬El‫ا‬trebuie‫ا‬să‫ا‬treacă‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬iluzia‫ا‬de‫ا‬
autonomie‫ ا‬la‫ ا‬dependență,‫ ا‬de‫ ا‬la‫ ا‬impotență‫ ا‬la‫ ا‬imposibil,‫ ا‬de‫ ا‬la‫ا‬
identitate la diviziune, de la‫ا‬libertate‫ا‬la‫ا‬supunere.‫ا‬Aceasta‫ا‬implică‫ا‬
moartea‫ا‬eului.‫ا‬Trebuie‫ا‬să‫ا‬treci‫ا‬pe‫ا‬acolo‫ا‬pentru‫ا‬ca‫ا‬această‫ا‬mutație‫ا‬
să‫ا‬se‫ا‬poată‫ا‬facă.
Asta‫ا‬vrea‫ا‬să‫ا‬spună‫ا‬că‫ا‬cel‫ا‬care‫ا‬ajunge‫ا‬deja‫ا‬să‫ا‬se‫ا‬pună‫ا‬în‫ا‬chestiune,‫ا‬
care‫ا‬ajunge‫ا‬să‫ا‬realizeze‫ا‬în‫ا‬fond‫ا‬că‫ا‬el‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬nimic,‫ا‬care‫ا‬ajunge‫ا‬să‫ا‬
facă‫ا‬negația‫ا‬asupra‫ا‬lui‫ا‬însuși,‫ا‬să‫ا‬moară‫ا‬lui‫ا‬însuși,‫ا‬se‫ا‬găsește‫ا‬pe‫ا‬buna‫ا‬
cale,‫ ا‬spre‫ ا‬cauză,‫ ا‬spre‫ ا‬real,‫ ا‬însă‫ ا‬aceasta‫ ا‬nu‫ ا‬este‫ ا‬totul.‫ ا‬Aceasta
implică‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬egal‫ ا‬sacrificiul‫ ا‬subiectului‫ ا‬presupus‫ ا‬a‫ ا‬ști.‫ ا‬Fără‫ا‬
sacrificiul‫ا‬subiectului‫ا‬presupus‫ا‬a‫ا‬ști,‫ا‬nu‫ا‬ar‫ا‬exista‫ا‬sfârșit‫ا‬de‫ا‬analiză.
Nu‫ ا‬trebuie‫ ا‬niciodată‫ ا‬uitată‫ ا‬poziția‫ ا‬de‫ ا‬seamăn‫ ا‬a‫ ا‬psihanalistului.‫ا‬
Psihanaliza‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬experiență‫ا‬de‫ا‬trăit‫ا‬nu‫ا‬poate‫ا‬niciodată‫ا‬să‫ا‬se‫ا‬reducă‫ا‬
la‫ ا‬un‫ ا‬a‫ ا‬ști‫ ا‬a‫ ا‬face‫ ا‬al‫ ا‬psihanalistului.‫ ا‬El‫ ا‬nu‫ ا‬este‫ ا‬acolo‫ ا‬decât‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ا‬
artificiu,‫ا‬ca‫ا‬și‫ا‬un‫ا‬subterfugiu‫ا‬necesar‫ا‬experienței.‫ا‬Psihanalistul‫ا‬nu‫ا‬
este‫ا‬decât‫ا‬un‫ا‬mijloc,‫ا‬el‫ا‬este‫ا‬acolo‫ا‬mai‫ا‬întâi‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬face‫ا‬crezut‫ا‬că‫ا‬
o‫ ا‬satisfacție‫ ا‬este‫ ا‬posibilă.‫ ا‬Vizarea‫ا‬subiectului‫ا‬presupus‫ ا‬a‫ ا‬ști‫ ا‬este‫ا‬
inducția‫ ا‬la‫ ا‬muncă.‫ ا‬El‫ ا‬este‫ ا‬iluzia‫ ا‬necesară‫ ا‬experienței,‫ ا‬el‫ ا‬susține‫ا‬
iluzia satisfacției‫ا‬pentru‫ا‬ca‫ا‬o‫ا‬analiză‫ا‬să‫ا‬poată‫ا‬să‫ا‬înceapă.‫ا‬El‫ا‬nu‫ا‬face‫ا‬

52
decât‫ا‬să‫ا‬se‫ا‬ofere‫„ا‬ca‫ا‬și‫ا‬punct‫ا‬de‫ا‬țintire”89 pentru‫ا‬oricine‫ا‬este‫ا‬mușcat‫ا‬
de‫ا‬cultul‫ا‬științei.‫ا‬El‫ا‬nu‫ا‬face‫ا‬decât‫ا‬să‫ا‬dea‫ا‬un‫ا‬suport‫ا‬la‫ا‬acest‫ا‬transfer,‫ا‬
la‫ا‬acest‫ا‬fapt‫ا‬de‫ا‬iubire,‫ا‬la‫ا‬această‫ا‬credință‫ا‬făcută‫ا‬științei,‫ا‬în‫ا‬timp‫ا‬ce‫ا‬
le‫ا‬știe‫ا‬foarte‫ا‬bine‫ا‬că‫ا‬această‫ا‬credință‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬sustenabilă.‫ا‬Cel‫ا‬care‫ا‬
intră‫ ا‬în‫ ا‬analiză,‫ ا‬el‫ ا‬intră‫ ا‬pentru‫ ا‬că‫ ا‬vrea‫ ا‬să‫ ا‬știe,‫ ا‬însă‫ ا‬la‫ ا‬sfârșitul‫ا‬
parcursului,‫ ا‬el‫ ا‬trebuie‫ ا‬să‫ ا‬realizeze‫ ا‬faptul‫ ا‬că‫ ا‬din‫ ا‬știință,‫ ا‬în‫ ا‬acest‫ا‬
domeniu,‫ا‬nu‫ا‬există‫ا‬nimic‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬veritabil‫ا‬de‫ا‬atins.‫ا‬El‫ا‬trebuie‫ا‬să‫ا‬
ajungă‫ا‬în‫ا‬sfârșit‫ا‬de‫ا‬parcurs‫ا‬la‫ا‬sacrificiu,‫ا‬cel‫ا‬al‫ا‬subiectului‫ا‬presupus‫ا‬
a‫ا‬ști.‫„ا‬Termenul‫ا‬analizei‫ا‬consistă‫ا‬în‫ا‬căderea‫ا‬subiectului‫ا‬presupus‫ا‬a‫ا‬
ști...”90 Cel‫ا‬care‫ا‬rămâne‫ا‬prea‫ا‬fascinat‫ا‬și‫ا‬nu‫ا‬poartă‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬suficient
bănuieli‫ ا‬și‫ ا‬îndoieli‫ ا‬cu‫ ا‬privire‫ ا‬la‫ ا‬psihanalist‫ ا‬nu‫ ا‬va‫ ا‬putea‫ ا‬să‫ ا‬se‫ا‬
servească‫ا‬de‫ا‬acolo.‫ا‬În‫ا‬fapt‫ا‬psihanalistul‫ا‬nu‫ا‬devine‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬veritabil‫ا‬
util‫ا‬decât‫ا‬pornind‫ا‬din‫ا‬momentul‫ا‬în‫ا‬care‫ا‬am‫ا‬reușit‫ا‬să‫ا‬ne‫ا‬trecem‫ا‬de‫ا‬
el.‫ ا‬Atât‫ ا‬timp‫ ا‬cât‫ ا‬rămânem‫ ا‬atașați‫ ا‬la‫ ا‬subiectul‫ ا‬presupus a‫ ا‬ști‫ ا‬ne‫ا‬
găsim‫ا‬în‫ا‬infracțiune‫ا‬prin‫ا‬raport‫ا‬la‫ا‬cauză.
Experiența‫ ا‬trebuie‫ ا‬să‫ ا‬conducă‫ ا‬la‫ ا‬real,‫ ا‬și‫ ا‬nu‫ ا‬există‫ ا‬alte‫ ا‬mijloace‫ا‬
pentru‫ ا‬a‫ ا‬accede‫ ا‬acolo‫ ا‬decât‫ ا‬negația,‫ ا‬distrugerea,‫ ا‬sacrificiul‫ا‬
semenilor,‫ ا‬și‫ ا‬inclusiv‫ ا‬sacrificiul‫ ا‬subiectului‫ ا‬presupus‫ ا‬a‫ ا‬ști.‫ ا‬La‫ا‬
sfârșitul analizei,‫ا‬subiectul‫ا‬presupus‫ا‬a‫ا‬ști,‫ا‬trebuie‫ا‬să‫ا‬cadă,‫ا‬întocmai‫ا‬
pentru a nu mai face ecran, la real. La instituirea subiectului
presupus‫ا‬a‫ا‬ști,‫ا‬corespunde‫ا‬la‫ا‬finalul‫ا‬analizei‫ا‬destituirea‫ا‬sa.‫ا‬Căderea‫ا‬
subiectului‫ا‬presupus‫ا‬a‫ا‬ști‫ا‬nu‫ا‬se‫ا‬reduce‫ا‬doar‫ا‬prin‫ا‬separarea cu un
analist‫ ا‬în‫ ا‬particular,‫ ا‬ci‫ ا‬prea‫ ا‬bine‫ ا‬prin‫ ا‬sfârșitul‫ ا‬cultului‫ ا‬devotat‫ا‬
științei.‫ا‬Este‫ا‬doar‫ا‬pornind‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬această‫ا‬reversare‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬un‫ا‬sfârșit‫ا‬
de‫ ا‬analiză‫ ا‬este‫ ا‬conceptibil.‫ ا‬Aceasta‫ ا‬vrea‫ ا‬să‫ ا‬spună că‫ ا‬la‫ ا‬finalul‫ا‬
analizei,‫ا‬subiectul‫ا‬trebuie‫ا‬să‫ا‬realizeze că‫ا‬el‫ا‬nu‫ا‬poate‫ا‬conta‫ا‬pe‫ا‬nimic,‫ا‬
decât‫ا‬pe‫ا‬real.‫ا‬El‫ا‬trebuie‫ا‬să‫ا‬ajungă‫ا‬să‫ا‬realizeze‫ا‬că‫ا‬el‫ا‬nu‫ا‬poate‫ا‬nici‫ا‬

89
Jacques Lacan, L'envers de la psychanalyse, Paris, Seuil, 1991, p.122.
90
Jacques‫ا‬Lacan,‫ا‬L'acte‫ا‬psychanalytique,‫ا‬version‫ا‬numérique,‫ا‬séminaire‫ا‬non‫ا‬
publié,‫ا‬p.‫ا‬87.
53
conta‫ا‬pe‫ا‬el‫ا‬însuși,‫ا‬nici‫ا‬pe‫ا‬un‫ا‬analist‫ا‬în‫ا‬particular,‫ا‬nici‫ا‬pe‫ا‬psihanaliza‫ا‬
ea‫ا‬însăși.‫ا‬Este‫ا‬tocmai‫ا‬acolo‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬ia‫ا‬sensul‫ا‬său‫„ا‬nu‫ا‬există‫ا‬Altul‫ا‬
lui‫ ا‬Altul”.‫ ا‬Aceasta‫ ا‬este‫ ا‬o‫ ا‬negație‫ ا‬radicală,‫ ا‬generalizată‫ ا‬cea‫ ا‬care‫ا‬
trebuie‫ا‬să‫ا‬se‫ا‬producă.‫ا‬Trebuie‫ا‬notat‫ا‬că‫ا‬itinerarul‫ا‬aici‫ا‬al‫ا‬subiectului‫ا‬
în‫ا‬analiză‫ا‬nu‫ا‬face‫ا‬decât‫ا‬să‫ا‬repete‫ا‬pe‫ا‬cel‫ا‬al‫ا‬lui‫ا‬Al-Ghazali care face
tabula rasa a tot,‫ا‬care‫ا‬nu‫ا‬mai‫ا‬crede‫ا‬la‫ا‬nimic,‫ا‬decât‫ا‬la‫ا‬Unul.
În‫ا‬final‫ا‬de‫ا‬analiză‫ا‬trebuie‫ا‬mărturisit,‫ا‬și‫ا‬despre‫ا‬ce‫ا‬anume‫ا‬mărturisim‫ا‬
în‫ا‬final‫ا‬de‫ا‬analiză?‫ا‬Mărturisim,‫ا‬despre‫ا‬faptul‫ا‬că‫„ا‬nu‫ا‬există‫ا‬Altul‫ا‬lui‫ا‬
Altul”,‫ا‬altfel‫ا‬spus,‫ا‬mărturisim‫ا‬că‫ا‬nu‫ا‬există‫ا‬altă‫ا‬garanție‫ا‬decât‫ا‬Unul.‫ا‬
Aceasta‫ا‬presupune‫ا‬să‫ا‬faci‫ا‬negația‫ا‬asupra‫ا‬ansamblului‫ا‬de‫ا‬semeni‫ا‬și‫ا‬
să‫ا‬iei‫ا‬act‫ا‬despre‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬nu‫ا‬există‫ا‬decât‫ا‬o‫ا‬singură‫ا‬și‫ا‬unică‫ا‬garanție‫ا‬
care‫ ا‬este‫ ا‬Unul.‫ ا‬La‫ ا‬sfârșit‫ ا‬de‫ ا‬analiză,‫ ا‬trebuie‫ ا‬să‫ ا‬realizezi‫ ا‬că‫„ ا‬nu‫ا‬
există‫ا‬Altul‫ا‬lui‫ا‬Altul”,‫ا‬că‫ا‬nu‫ا‬există‫ا‬altă‫ا‬garanție‫ا‬decât‫ا‬Unul și‫ا‬că‫ا‬tot‫ا‬
restul‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬decât‫ا‬seamăn.‫ا‬Este‫ا‬tocmai‫ا‬la‫ا‬aceasta‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬Lacan‫ا‬
face‫ ا‬aluzie‫ ا‬atunci‫ ا‬când‫ ا‬el‫ ا‬face‫ ا‬referință‫ ا‬la‫ ا‬indexul‫ ا‬ridicat‫ ا‬al‫ا‬
Sfântului‫ا‬Ioan‫ا‬al‫ا‬lui‫ا‬Leonardo‫ا‬da‫ا‬Vinci.91 Trebuie‫ا‬știut‫ا‬că‫ا‬aceasta‫ا‬
face‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬egal‫ا‬ecou‫ا‬la‫ا‬islam,‫ا‬atunci‫ا‬când‫ا‬mărturisim,‫ا‬pronunțăm‫ا‬
profesiunea de‫ا‬credință,‫ا‬și‫ا‬în‫ا‬același‫ا‬timp,‫ا‬ridicăm‫ا‬indexul‫ا‬mâinii‫ا‬
drepte,‫ ا‬întocmai‫ ا‬pentru‫ ا‬a‫ ا‬indica‫ ا‬faptul‫ ا‬că‫ ا‬nu‫ ا‬există‫ ا‬altă‫ ا‬garanție‫ا‬
decât‫ا‬Unul.‫ا‬Lacan‫ا‬ne‫ا‬dă‫ا‬multe‫ا‬indicii,‫ا‬importantul‫ا‬este‫ا‬de‫ا‬a‫ا‬vedea‫ا‬
la‫ا‬ce‫ا‬anume‫ا‬ele‫ا‬se‫ا‬raportează.

Concluzie
Pentru‫ ا‬a‫ ا‬putea‫ ا‬citi‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬corect‫ ا‬Lacan‫ ا‬trebuie‫ ا‬deja‫ ا‬să‫ ا‬izolezi‫ا‬
această‫ا‬formulă:‫ا‬Nu‫ا‬există‫ا‬Altul‫ا‬lui‫ا‬Altul,‫ا‬căci‫ا‬ea‫ا‬este,‫ا‬prin‫ا‬raport‫ا‬
la‫ا‬tot‫ا‬ceea‫ا‬ce‫ا‬el‫ا‬a‫ا‬putut‫ا‬enunța,‫ا‬de‫ا‬o‫ا‬importanță‫ا‬capitală.‫ا‬Aceasta‫ا‬
este‫ ا‬formula‫ ا‬cea‫ ا‬mai‫ ا‬importantă‫ ا‬de‫ ا‬reținut.‫ ا‬Lacan‫ ا‬este‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ا‬
principal ghidat‫ ا‬de‫ ا‬această‫ ا‬formulă.‫ ا‬Ea‫ ا‬guvernează‫ ا‬învățământul‫ا‬

91
Jacques Lacan, Ecrits II, La direction de la cure, Paris, Seuil, 1966, p. 119.
54
său‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬un‫ا‬capăt‫ا‬la‫ا‬altul.‫ا‬Singură‫ا‬luarea‫ا‬în‫ا‬seamă‫ا‬a‫ا‬acestei‫ا‬formule‫ا‬
permite‫ا‬să‫ا‬dai‫ا‬seama de‫ا‬logica‫ا‬lacaniană. Ceea‫ا‬ce‫ا‬este‫ا‬decisiv‫ا‬în‫ا‬
învățământul‫ا‬lui‫ا‬Lacan‫ا‬este‫ا‬aceasta:‫ا‬Nu‫ا‬există‫ا‬Altul‫ا‬lui‫ا‬Altul.
Mai‫ا‬apoi,‫ا‬trebuie‫ا‬bine‫ا‬să‫ا‬vezi‫ا‬la‫ا‬ce‫ا‬anume‫ا‬ea‫ا‬se‫ا‬raportează.‫ا‬Această‫ا‬
formulă‫ا‬nu‫ا‬vine‫ا‬ca‫ا‬atare‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬psihanaliză.‫ا‬Lacan‫ا‬nu‫ا‬a‫ا‬găsit-o la
Freud,‫ ا‬ci‫ ا‬în‫ ا‬tradiția‫ ا‬islamică.‫ ا‬Atunci‫ ا‬când‫ ا‬Lacan‫ ا‬ne‫ ا‬spune‫ ا‬că‫ ا‬nu‫ا‬
există‫ا‬Altul‫ا‬lui‫ا‬Altul,‫ا‬în‫ا‬fapt‫ا‬el‫ا‬nu‫ا‬face‫ا‬decât‫ا‬să‫ا‬retraducă‫ا‬nu‫ا‬există‫ا‬
alt‫ا‬Dumnezeu‫ا‬decât‫ا‬Dumnezeu‫ا‬al‫ا‬islamului,‫ا‬care‫ا‬semnifică‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬
precis‫ا‬că‫ا‬nu‫ا‬există‫ا‬altă‫ا‬garanție‫ا‬decât‫ا‬Unul.
Pornind de acolo, putem degaja, principiul, metoda lui Lacan.
Metoda‫ ا‬Lacan,‫ ا‬în‫ ا‬ordonarea‫ ا‬sa‫ ا‬este‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬exact‫ ا‬similară‫ا‬
profesiunii‫ا‬de‫ا‬credință‫ا‬a‫ا‬islamului.‫ا‬Regăsim‫ا‬în‫ا‬mod‫ا‬exact‫ا‬aceeași‫ا‬
logică‫ا‬în‫ا‬operă.‫ا‬Aceasta‫ا‬se‫ا‬sprijină‫ا‬pe‫ا‬negația‫ا‬semenilor,‫ا‬pentru‫ا‬a‫ا‬
ajunge‫ا‬la‫ا‬garanție.‫ا‬Aceasta‫ا‬este‫ا‬simplu,‫ا‬asta‫ا‬permite‫ا‬să‫ا‬situezi‫ا‬acest‫ا‬
învățământ‫ا‬într-o‫ا‬continuitate,‫ا‬asta‫ا‬îi‫ا‬ridică‫ا‬de‫ا‬asemenea‫ا‬partea‫ا‬sa‫ا‬
obscură,‫ ا‬și‫ ا‬asta‫ ا‬permite‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬egal‫ ا‬să‫ ا‬indici‫ ا‬în‫ ا‬ce‫ ا‬tradiție‫ ا‬el‫ ا‬se‫ا‬
înscrie‫ا‬și‫ا‬cum‫ا‬anume el se poate citi.
Dacă‫ ا‬vrem‫ ا‬să‫ ا‬sesizăm‫ ا‬ceea‫ ا‬ce‫ ا‬animă‫ ا‬acest‫ ا‬învățământ,‫ ا‬punctul
cheie‫ ا‬al‫ ا‬acestui‫ ا‬învățământ,‫ ا‬este‫ ا‬în‫ ا‬profesiune‫ ا‬de‫ ا‬credință‫ ا‬a‫ا‬
islamului‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬îl‫ا‬găsim.‫ا‬Este‫ا‬acolo‫ا‬faptul‫ا‬că‫ا‬îi‫ا‬găsim‫ا‬axioma,‫ا‬
fundamentul,‫ا‬baza.‫ا‬Prin‫ا‬profesiunea‫ا‬de‫ا‬credință‫ا‬a‫ا‬islamului‫ا‬putem,‫ا‬
într-adevăr,‫ا‬rezuma‫ا‬reflecția‫ا‬lui‫ا‬Lacan‫ا‬privind‫ا‬experiența‫ا‬analitică.‫ا‬
Iată‫ا‬veritabilul‫ا‬punct‫ا‬de‫ا‬sprijin‫ا‬pornind‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬care‫ا‬Lacan‫ا‬a‫ا‬construit‫ا‬
învățământul‫ا‬său.
Chiar‫ ا‬dacă‫ ا‬învățământul‫ ا‬lui‫ ا‬Lacan‫ ا‬se‫ ا‬propune‫ ا‬ca‫ ا‬și‫ ا‬un‫ ا‬retur‫ ا‬la‫ا‬
Freud,‫ ا‬ceea‫ ا‬ce‫ ا‬îl‫ ا‬animă,‫ ا‬în‫ ا‬mod‫ ا‬mai‫ ا‬secret,‫ ا‬aceasta‫ ا‬este‫ ا‬tradiția‫ا‬
islamică.‫ا‬Lacan‫ا‬procedă‫ا‬astfel,‫ا‬el‫ا‬izvorăște‫ا‬în‫ا‬tradiția‫ا‬islamică,‫ا‬însă‫ا‬
el a atribuit-o‫ ا‬lui‫ ا‬Freud.‫ ا‬Este‫ ا‬tocmai‫ ا‬de‫ ا‬ce,‫ ا‬dacă‫ ا‬căutăm‫ ا‬marele‫ا‬
secret‫ا‬al‫ا‬psihanalizei,‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬la‫ا‬Freud‫ا‬că‫ا‬îl‫ا‬putem‫ا‬găsi,‫ا‬ci‫ا‬în‫ا‬tradiția‫ا‬
islamică.‫ا‬Lacan‫ا‬nu‫ا‬este‫ا‬chiar‫ا‬atât‫ا‬de‫ا‬freudian,‫ا‬el‫ا‬se‫ا‬inspiră‫ا‬mult mai
mult‫ا‬din‫ا‬islam‫ا‬decât‫ا‬o‫ا‬credem.

55
Nu‫ ا‬ajungem‫ ا‬să‫ ا‬înțelegem‫ ا‬Lacan,‫ ا‬pentru‫ ا‬că‫ ا‬întocmai‫ ا‬această‫ا‬
referință‫ا‬acolo‫ا‬nu‫ا‬a‫ا‬fost‫ا‬niciodată‫ا‬dată‫ا‬de‫ا‬el.‫ا‬El‫ا‬chiar‫ا‬a‫ا‬făcut‫ا‬totul‫ا‬
pentru‫ا‬a‫ا‬ne‫ا‬refuza‫ا‬accesul‫ا‬la‫ا‬ea.‫ا‬Islamul‫ا‬în‫ا‬inima‫ا‬psihanalizei‫ا‬este‫ا‬
absolut‫ا‬esențial‫ا‬de‫ا‬sesizat,‫ا‬în‫ا‬lipsa‫ا‬căruia‫ا‬nu‫ا‬înțelegem‫ا‬mare‫ا‬lucru.
După,‫ا‬toate‫ا‬acestea‫ا‬nu‫ا‬înlătură‫ا‬absolut‫ا‬nimic‫ا‬geniului‫ا‬lui‫ا‬Lacan.‫ا‬
Islamul‫ا‬ne‫ا‬ajută‫ا‬să‫ا‬citim‫ا‬Lacan.‫ا‬Pornind‫ا‬de‫ا‬la‫ا‬islam,‫ا‬putem‫ا‬înțelege‫ا‬
mai‫ ا‬bine‫ ا‬Lacan,‫ ا‬însă‫ ا‬Lacan‫ ا‬permite‫ ا‬de‫ ا‬asemenea‫ ا‬în‫ ا‬retur‫ ا‬să‫ا‬
înțelegem‫ا‬mai‫ا‬bine‫ا‬islamul‫ا‬și‫ا‬să‫ا‬evităm‫ا‬să‫ا‬confundăm‫ا‬islamul‫ا‬cu
perversiunea‫ا‬islamului‫ا‬care‫ا‬consistă,‫ ا‬în‫ا‬mod‫ا‬principal,‫ا‬să‫ا‬vrei‫ا‬să‫ا‬
impui islamul.

56
 Fethi Benslama – 2002.‫ا‬La‫ا‬Psychanalyse‫ا‬à‫ا‬l'épreuve‫ا‬de‫ا‬l'Islam
https://www.amazon.fr/Psychanalyse-%C3%A0-
l%C3%A9preuve-lIslam/dp/2700724267
Fethi Benslama - 2009. Psychoanalysis and the Challenge of
Islam
http://library.lol/main/70A077A77BD2F6D087850AA1B470D3F
6

57
Nouri Gana – Islam after Lacan. Capitolul 11, pag.206, din
„After Lacan”, 2018
https://www.amazon.fr/After-Lacan-Literature-Psychoanalysis-
Twenty-First-ebook/dp/B07GNJJ126
http://library.lol/main/528B98DEB4DFD547F0CBD8448B6A52
E2
58
 Colectiv – 2016. Encyclopedia of Islam and the Muslim World
http://library.lol/main/3D93D0E9481608FCEB686DA298AE9C3
C
59