S.C. TURIST SUIOR S.R.L.

BAIA - SPRIE

MEMORIU TEHNIC
PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU

CAPTARE APA - AMENAJARE PASTRAVARIE

SI IMPREJMUIRE

Jud. MARAMURES

2011

CUPRINS
A) PISE SCRISE
1.

DATE GENERALE............................................................................................. 5
1.1 Denumirea obiectivului............................................................................ 5
1.2. Localizarea obiectivului................... ................................................... .5
1.3 Beneficiarul investitiei............................................................................. .5
1.4. Proiectant general............................................................................... ..5

2.

CARACTERIZARE ZONA DE AMPLASAMEN................................................. .6

2.1.
Date hidrologice ale amplasamentului.....................................................6
2.2.
Date geologice de baza................................................................... ....... 6
2.3.
Date topografice de baza............................................................... ........ 8

3.

DESCRIRTE PROIECTULUI..............................................................................8
3.1.Profilul si capacitatea
investitiei......................................................................8
3.1.1.
Priza de apa........................................................................9
3.1.2.
Bazinul de decantare si linistire..........................................9
3.1.3.
Aductiunea principala
...............................................10
3.1.4.
Bazinul de decantare si distributie....................................11
3.1.5.
Bazine pentru crestere a puietului ....................................11
3.1.6. Bazine dreptunghiulare pentru cresterea pastravului.......................11
3.1.7.
Bazine circular pentru cresterea pastravului.....................11

3.2.Informatii privind productia si resursele necesare.............................................12

3.2.1.
Popularea pastravariei......................................................13
3.2.2.
Hranirea pestilor....................13
3.2.3.
Compozitia hranei...14
3.2.4.
Repopulari ulterioare..........15
3.2.5.
Stabilirea necesarului de apa...............17
3.3. Necesitatea investitiei......17
3.4. Localizarea proiectului.....17
3.5. Caracteristicile impactului potential..........18
3.6. Impactul potential, inclusive cel transfrontalier asupra componentelor mediului
si masuri de reducere a acestora 18
3.6.1. Apa .....18
3.6.2. Aerul........19
3.6.3 Solul .........19
3.6.4. Biodiversitatea....20
4. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA EVACUAREA SI
DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU...................................................................21
4.1. Protectia calitatii apelor.....................................................................................21
4.1.1. Surse de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul.........21
4.1.2. Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate...21
4.2. Protectia aerului................................................................................................22
4.2.1. Surse de poluanti pentru aer, poluanti ..............................................22
2

4.2.2. Instalatii de retinere si dispersie de poluanti in atmosfera.................22

4.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor.......................................................22
4.3.1. Surse de zgomot si vibratii
..........................................................23
4.3.2. Amenajari si dotari pentru protectia impotriva zgomotului si a
vibratiilor ..........................................................................................24
4.4. Protectia solului si subsolului............................................................................23
4.4.1. Surse de poluanti pentru sol si subsol ...............................................23
4.4.2. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si subsolului...................23
4.5. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice......................................................24
4.5.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect............24
4.5.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii,
monumentelor naturii si ariilor protejate.............................................24
4.6. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public......................25
4.6.1. Distanta fata de asezarile umane si obiectivele de interes public,
respectiv investitii, monumente istorice si de arhitectura, diverse
asezaminte, zone de interes traditional.......................................................25
4.6.2. Lucrari, dotari si masuri pentru protectia asezarilor umane si de interes
public si national ..........................................................................................25
4.7. Gospodarirea deseurilor...................................................................................25
4.7.1. Deseuri rezultate in perioada de executie
....................................25
4.7.2. Deseuri rezultate in perioada de exploatare ....................................26
4.8. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase..............................................26
4.8.1. Substante toxice si periculoase, produse, folosite si
comercializate.....................................................................................26
4.8.2. Modul de gospod9rire a substan:elor toxice ;i periculoase ;i
asigurarea condi:iilor de protec:ie a factorilor de mediu ;i a s9n9t9:ii
popula:iei
...........................................................................................26
4.9. Prevederi pentru monitorizarea mediului .........................................................26
4.10. Lucrari nevesare organizarii de santier .........................................................27
4.11.Lucrari de refacere a amplasamentelor la finalizarea investitiei. Accidente sau
incetarea activitatii.................................................................................................27
4.11.1. Accidente si situatii de risc .........................................................27
4.11.2. Inchidere, dezafectare, demolarea investitiei...................................27
4.12. Prevederi pentru nmonitorizarea mediului

..............................................28

B) PISE DESENATE
Plan de incadrare in zona
Plan de situatie ampasare bazine pastravarie
Plan de situatie priza de apa si dazin decantor
Bazin decantor (denisipator)
Bazin decantor sectiuni
Bazin decantor si bazin de distributie
Bazin pentru puiet
Bazin de crestere
Bazin circular fatada vest
Bazin circular
Captare apa - sectiuni

.........
.........
.........
.........
........
.........
.........
.........
.........
.........
.........

plansa
plansa
plansa
plansa
plansa
plansa
plansa
plansa
plansa
plansa
plansa

A0
A0-1
A0-2
A1-0
A1-1
A2-0
A3-0
A4-0
A5-0
A5-1
A6-0

B) PISE ANEXATE
Certificat de urbanism
Certificat de inregistrare fiscala
Aviz de la serviciu de gospodarire a apelor
Aviz amplasament Electrica

DENUMIREA OBIECTIVULUI :
" CAPTARE APA - AMENAJARE PASTRAVARIE
Si IMPREJMUIRE jud.MARAMURES
AMPLASAMENT
COMPLEX TURISTIC SUIOR
JUD. MARAMURES
TITULAR :

S.C. TURIST SUIOR S.R.L. BAIA SPRIE

forma de proprietate :
privata

profil de activitate

hoteluri si alte facilitati de cazare

cod CAEN

5510

C.U.I.

RO12510917

nr. R.C.
sediu principal

:
:

J24/714/1999
Baia Sprie, str. G.Cosbuc Nr. 121 , jud.

cod postal

35100

administrator

MIRCEA COZA

tel. fix

+40 262-262080; +40 262-2614854

fax.

+40 262-261484

banca
IBAN

:
:

MM

Banca BCR Suc. Baia Sprie

RO14 RNCB 0183 0120 3204 xxxx

PROIECTANT GENERAL:
S.C. CONSCTRUCT NC S.R.L. BAIA MARE
Str. MARASESTI, NR 25/25 BAIA MARE
MARAMURES
Tel : 0748-113940
Reg.c. J24/ 318/ 2004 C.U.I. RO 16183184
pers.contact. ing.Grigore Petrut
5

2. CARACTERIZAREA ZONEI AMPLASAMENTULUI

2.1. Date hidrogeologice ale amplasamentului
Mun ii Guti dispun de o re ea hidrografic9 dens9 datorit9 suprafe ei extinse a
zonelor imp9durite i precipita iilor relativ bogate. Apele ce strabat acest masiv muntos
apar in bazinului hidrografic al Tisei, fie direct, fie prin intermediul Trotusului i Some ului.
Sistemul hidrografic al Tisei dreneaz9 apele din partea nordic9 i estic9 a masivului, att
prin intermediul unor afluen i (Iapa, S9sar9u, Baia, ugatagul Mare), drennd n special
marginile Mun ilor Guti, ct i prin intermediul Marei i S9pn ei, dou9 dintre principalele
ruri din perimetrul masivului.
Cavnicul, ce constituie limita de sud-est a masivului, izvor9 te de sub Pasul Neteda i
strabate Mun ii Guti pn9 n satul urd ti. Strnge apele dintre creasta nalt9 a Gutiului
i Vf. Mogo a, cu debite ridicate datorit9 precipita iilor abundente din acest sector.
Firiza, cel mai important afluent al Sasarului, se formeaz9 prin unirea apelor Sturului cu ale
Blidarului. n aval, prime te numero i afluen i cu debite bogate: Pistruia, Frantu ca, Valea
Neagr9, Valea Roman9, Valea Jidovoaia.
Ca rezultat al activit9 ii postvulcanice, mofetice, s-au format numeroase izvoare de ap9
mineral9 (denumite de localnici borcuturi), cu o distributie extrem de neuniform9, acestea
fiind concentrate n zonele marginale ariei vulcanice. Cele mai numeroase izvoare minerale
apar in partea vestic9 a muntilor Guti, n zona Certeze (Borcutul Tlharilor, Cicic, Apollo),
Negre ti (Poptileni, Vraticel, Borcutul Pintii), Izvorul Luna- es, B9ile Puturoasa. n partea
sudic9 avem izvorul din cartierul Valea Borcutului al municipiului Baia Mare, apele
mineralizate de la Apa Sarata, borcutul Ferneziului de pe malul lacului de acumulare de la
Firiza, apa mineral9 ce deverseaz9 din forajul s9pat pe Valea Creanga Pustie, Borcutul
Chiuzb9ii, izvorul de pe Valea Borcutului-Baia Sprie, apele puternic mineralizate folosite n
scop balnear la B9ile D9ne ti.

2.2.Date geologice de baza

Din punct de vedere geografic, Complexul Turistic Suior, este situat in partea nordestica a Depresiunii Baia Mare, in zona de contact cu Muntii Gutii, care este o zon cobort
cu altitudinea medie de 200m. Situat n partea de vest a judetului depresiunea se limiteaz
la est si nord cu Muntele Guti, n sud-est se deschide spre Depresiunea Copalnicului, spre
sud limita fiind format de masivul cristalin Preluca, iar spre vest de Culmea Codru.
Fundamentul cristalin n aceast zon este format din sisturi cuartitice si cloritosericitoase aparinnd Seriei de Preluca.
Sedimentarul preneogen apartine unittii flisului transcarpatic si este constituit din
depozite paleogene dispuse n pnze de sariaj cu grosimi de peste 1000m. Ele sunt
reprezentate prin depozite de flis grezos atribuite Pnzei de Petrova ( Sandulescu 1986).
Molasa neogen este reprezentat prin depozite terigene si vulcano - sedimentare,
care pe baza continutului de faun si microfaun au fost atribuite Badeninului, Sarmatianului
si Pannonianului. Apar pe suprafete mai extinse pe rama sudic a eruptivului neogen
(depresiunea Baia Mare) si sunt constituite din: conglomerate, gresii, marne, argile, secvente
vulcano-sedimentare.
Sedimentul cuaternar specific l formeaz depozitele deluvial-coluviale cu blocuri de
andezite care debordeaz versantul de nord est al masivului eruptiv Baia Mare, versantul de
nord al crestei muntelui Guti si corpul subvulcanic Satra.
6

Pentru verificarea caracteristicilor geotehnice ale terenului au fost executate

sondaje geotehnice cu penetrometru dinamic mediu DPM.
Coloana litologic are urmtorul profil fat de cota terenului natural:
S 107-11
+/-0,00 -1,00 m
mil si nisip
-1,00 -2,00 m
argila prafoasa, plastic consistenta
-2,00 -3,90 m
praf argilos si frg. andezit
NAS (nivelul apei subterane) a fost interceptat la adincimea de -0,10m.
S 108-11
+/-0,00 -1,20 m
mil si nisip
-1,20 -2,00 m
argila prafoasa, plastic consistenta
-2,00 -2,20 m
frg. andezit si argila nisipoasa
NAS (nivelul apei subterane) a fost interceptat la adincimea de -0,10m.
S 109-11
+/-0,00 -1,70 m
mil si nisip
-1,70 -2,30 m
argila prafoasa, plastic consistenta
-2,30 -2,50 m
praf argilos si frg. andezit
NAS (nivelul apei subterane) a fost interceptat la adincimea de -0,30m.

Din punct de vedere al protectiei seismice, Normativ P 100-1-2006, zona statiei de

pompare are valoarea de virf a acceleratiei terenului pentru IMR =100 ani ag= 0,12g si
perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0,7 sec.

Adncimea de nghet, STAS 6054 - 77, este de -1,00m fat de cota

terenului.Conform Normativ N.E. 0001-96 (fost P70-76) la fundarea pe P.C.U.M., (cazul
regiunii Baia Mare) se va tine cont de urmatoarele recomandari:
- adincimea de fundare de cel putin 1,50m, masurata de la cota trotuarului, in scopul
evitarii fundarii in zona cu variatii mari de umiditate pentru pamant;
- latimea excavatiilor pentru realizarea fundatiilor sub zidurile exterioare se alege cu
circa 40-50cm mai mare decit latimea fundatiei respective, sporul de latime dindu-se catre
exterior;
- sub talpa fundatiei se va prevedea un strat de cca. 5cm grosime de nisip grauntos
curat; imediat dupa turnarea betonului in fundatie spatiul ramas liber intre fundatie si peretele
sapaturii se umple cu pamint stabilizat;
- pentru preluarea eventualelor eforturi de intindere ce pot sa apara in fundatii se
prevad centuri de beton armat continue pe intreaga lungime a peretilor; centurile se
realizeaza, de regula, cu o latime de 15-20cm, din beton C12/15 si armate simetric cu minim
4L12 mm din OB37;
- se iau toate masurile necesare pentru scurgerea si indepartarea apei din vecinatatea
cladirii, prin nivelarea terenului, executarea de rigole, etc.;
- apele meteorice trebuie evacuate cit mai departe de constructie, prin rigole speciale
pravazute in acest scop; se recomanda utilizarea burlanelor care conduc apa in conditii mai
bune;
- trotuarul din jurul constructiei va avea o latime minima de 1,00m si se prevede cu o
panta de 5% spre exterior; acesta se aseaza pe un strat de 20cm de pamint stabilizat si se
prevede la margine cu pinten de 20x40cm;
- proiectul va cuprinde masurile speciale ce trebuiesc luate in timpul executiei;
7

Astfel se recomanda ca:

- executarea constructiei sa se faca pe cit posibil intr-un anotimp in care nu sunt de
asteptat variatii mari ale umiditatii pamintului si anume primavara sau toamna.
- locul ales pentru constructie sa fie bine curatat si nivelat inainte de inceperea
sapaturilor asfel ca sa nu se permita stagnarea apelor meteorice
- turnarea fundatiilor sa se faca imediat dupa terminarea sapaturilor pentru a nu se
modifica umiditatea terenului de fundare

2.3.Date topografice de baza

Terenul pe care se face investitia este proprietatea SC TURIST SUIOR SRL.
Suprafata lotului de teren pe care se amplaseaza priza de captare a apei, bazinul de
decantare, bazinul de linistire si distributie precum si bazinele de puiet si crestere a
pastravilor este de 112.466 mp si este inscrisa in CF 3272, nr. cadastral 3339.
Bazinul de crestere circular a pastravilor, se va amplasa in apropierea complexului
Suior pe un teren inscris in CF 3273 Baia Sprie, nr. topograpic 3340 in o suprafata de
40827mp,.

3. DESCRIEREA PROIECTULUI
Terenul pe care se face investitia este proprietatea SC TURIST SUIOR SRL.
Suprafata lotului de teren pe care se amplaseaza priza de captare a apei, bazinul de
decantare, bazinul de linistire si distributie precum si bazinele de puiet si crestere a
pastravilor este de 112.466 mp si este inscrisa in CF 3272, nr. cadastral 3339.
Bazinul de crestere circular a pastravilor, se va amplasa in apropierea complexului
Suior pe un teren inscris in CF 3273 Baia Sprie, nr. topograpic 3340 in o suprafata de
40827mp.
Proiectul si propune s9 mbun9t9teasc9 potentialul turistic al zonei si sa creeze o
noua atractie turistica. Prin lucrarile care se vor realiza se va decolmata si modernizare o
amenajare deja existenta, se va valorifica terenul si se va imbunatati aspectul peisagistic
al zonei.

3.1. PROFILUL SI CAPACITATILE INVESTITIEI

Amenajarea Pastravariei Suior, este o insiruire de constructii civile care impreuna
asigura conditii optime de crestere si dezvoltare a populatiei piscicole.
Componentele principale ale amenajarii pastravariei sunt :
priza de apa;
bazin de decantare si de linistire;
aductiunea principala;
bazin de decantare si distributie;
bazine de crestere a puietului;
bazin dreptunghiular pentru cresterea pastravului;
bazin circular pentru cresterea pastravului;
Investia propusa incepe in partea din amonte unde se va amplasa captarea formata
din priza de apa, bazinul de decantare (denisipator). Priza de apa are rolul de a capta
8

debitul de apa necesart din Valea Slipului prin intermediul unui gratar asezat pe
coronamentul prizei. Debitul captat este transferat printr-o conducta in bazinul de
decantare si linistire, (denisipator) cu rolul de a filtra apa de materialul solid tarat si captat
odata cu apa. Periodic denisipatorul este curatat, de obicei dupa eventuale viituri. In
continuare apa curatata de materialul solid, este transportata in aval catre amenajarea
bazinelor piscicole, printr-o conducta de diametru Dn=250 mm, ingropata pe o lungime de
aproximativ 550m. Prin intermediul aductiunii apa ajunge intr-un bazin de decantare
secundara si distributie.
Din bazinul de distributie, in functie de debitul de apa disponibil, apa este transportata
cu ajutorul instalatiei de alimentare, la bazinele de puiet si bazinele de crestere.
Apa evacuata din fiecare bazin, este preluata de instalatia de colectare si transportata
intr-un colector principal de unde va fi preluata de raul Sasar.
Pentru protejarea lucrarilor in zona amenajarii prizei de apa si a bazinelor de crestere
se prevad lucrari hidrotehnice de aparare impotriva inundatiilor .
3.1.1.

Priza de apa

Priza de apa se face la cota 743m in amonte pe valea Slipului si este transportata la
bazinele de pastrav (cota 690) prin intermediul unei conducte cu diametrul Dn=250mm.
Priza de captare cu prag deversor transversal si priza pe coronament (PRIZA
TIROLEZA) proiectata, permite captarea celor mai mici cursuri de apa, de mare altitudine.
Aceste constructii sunt relativ simple, care nu modifica substantial cursurile de apa si pot
functiona chiar in lipsa personalului de exploatare.
Priza de pe coronamentul pragului deversor este la cota maxima a deversorului.
Gratarul prizei de apa se realizeaza astlel incat sa aiba posibilitarea scoaterii lui din locas
pentru curatare si va avea o inclinare de 1/5 spre aval pentru a permite trecerea usoara a
aluviunilor grosiere si o curatire hidraulica permanenta.
Prag deversor cu priza pe coronament: L = 3,0 m, b=0,50 m, lumina intre bare =
15mm, grosimea barelor 20 mm .
In general, captarea impreuna cu echipamentele sunt concepute sa actioneze in
regim automat, pentru a nu exista personal permanent la captare, Periodic si dupa fiecare
viitura personalul de deservire va verifica starea gratarului.
Pentru protectia captarii si dirijarea curentului de apa se recomanda amenajarea
malurilor cu ziduri de sprijin , in amonte pe o lungime de aproximztiv 15 m pana pa
podetul existent cu care se vor racorda iar in aval pe o lungime de cel putin 10 m .
3.1.2.

Bazinul de decantare si linistire

Canalul colector a prizei este racordat la un bazin de linistire si decantare, aflat in

imediata apropiere a prizei, care are o capacitate proiectata de 38 mc de apa.
Dimensiunile de gabarit ale bazinului sunt L=12,50 m, l= 2,70 m si o inaltime h= 2,30m iar
partea superioara a bazinului este cu 0,40 m deasupra solului pentru a impiedica
colmatarea bazinului cu aluviuni .
Constructia bazinului se face pe un radier general din beton armat cu grosimea de 30
cm, si o inclinatie de 1% dinspre intrare catre evacuare. Peretii exteriori ai bazinului sunt
de tip diafragma, au o grosime de 25 cm si sunt turnati din beton armat cu plase de otel.
In interiorul bazinului se construiesc 4 pereti de beton armat (cu grosime de 20 cm),
dispusi astfel incat sa creeze sicane care sa permita decantarea nisipului si sa reduca
viteza apei.
9

In partea din aval a bazinului sunt proiectate doua compartimente a cate 1 mp fiecare,
legate de restul bazinului prin intermediul unor vanete, cu rol de a distribui deditul de apa
din bazin. Unul din compartimente va conduce apa catre conducta de aductiune, iar al
doilea compartiment va redirectiona surplusul de debit inapui in albia vaii Slipului prin
intermediul unei conducte de golire si spalare a bazinului cu diametru Dn = 250 mm.
Pentru a proteja bazinul in anotimpul rece si pentru o protectie mai buna impotriva
colmatarii cu frunze de copaci se impune, acoperirea acestuia cu dulapi de rasinoase de 5
cm , incadrati in rama de otel.
Pentru a diminua accesul in perimetru prizei de apa si a bazinului de decantare, in
scopul prevenii eventualelor accidente ale faunei din zona, se va realiza un gard de
protectie din panouri bordurate montare pe stalpi metalici.
3.1.3.

Aductiunea principala

Aductiunea principala a amenajarii Pastravarie Suior cu o lungime totala de 550 m,

este executata ingropat paralel cu drumul forestier existent in zona, drum ce se afla pe
proprietatea beneficiarului. Conducta de aductiune se executa din teava de polietilena de
inalta densitate tip PE-HD cu diametrul nominal Dn = 250 mm, PN 10 bar si SDR 17,6.
Conducta de apa se va monta ingropat sub adancimea de inghet H=1,00 m, masurata
de la cota trenului finit la generatoarea superioara a conductei
Cateva caracteristici ce au influentat alegerea conductelor:
Materiale cu durata indelungata de viata - nu necesita captusire, dublare, protectie
catodica, invelire sau alte forme de protectie impotriva coroziunii
Caracteristici hidraulice esentiale constante in timp
Caracteristici ale produsului constante si unice in conditii climaterice extreme de
caldura si ger.
Pierderi de presiune reduse datorita suprafetei interioare netede.
Spre deosebire de alte materiale corozive, rugozitatea suprafetei interne a
conductelor nu se modifica in timp deoarece conductele din PE HD nu prezinta
coroziune.
Presiunea datorita loviturii de berbec cu aproximativ 50% mai mica, in comparatie cu
conductele din fonta ductila sau din otel in conditii asemanatoare.
Instalare si manipulare usoara si economica chiar pe teren dificil datorita greutatii
reduse ( aprox.1/4 fata de conductele de otel si 1/10 fata de cele din beton) si a mufelor
cu garnituri pre-asamblate
Mufe cu dimensiuni exacte cu garnituri flexibile ce faciliteaza o instalare usoara,
evitandu-se astfel infiltratiile si exfiltratiile
Nu necesita verificari ale coroziunii.
Costuri de intretinere scazute.
3.1.4.

Bazinul de decantare si distributie

Conducta de aductiune ajunge la cota 690 unde se afla amplasata amenajarea

piscicola. Prin intremediul unui camin de vane se realizeaza alimentarea bazinului de
decantare si distributie.
Bazinul de decantare si distributie are dimensiunile de gabarit L=8,25 m, l = 3,00 m iar
inaltimea la intrare de H = 2,40m. n partea superioara este cu 0,30 m deasupra solului.
Fundul bazinului are o panta de 2% orientata in sens invers curgerii apei, ceea ce
conduce la depozitarea sedimentelor in zona de intrare a apei. Pentru curatirea bazinului
se va oprii alimentarea cu apa de la caminul aflat inaintea intrarii in decantor. In parte
superioara a peretelui lateral la cel putin 60 cm sub nivelul terenului se va lasa un gol de
10

diametru D= 200mm pentru evacuarea surplusului de apa din bazin. Apa evacuata prin
preaplin este transportata prin tub PVC catre colectorul principal de unde ajunge in raul
Sasar.
Constructia bazinului se face pe un radier general din beton armat cu grosime de 25
cm. Peretii exteriori ai bazinului sunt de tip diafragma, au o grosime de 25 cm, turnati din
beton armat cu plase de otel.
In partea din aval a bazinului este construit un camin de distributie ce face corp
comun cu bazinul de decantare. Din bazinul de decantare printr-o conducta de diametru
D= 250 mm se alimenteaza un distribuitor, care prin intermediul vanelor repartizeaza
debite diferentiate bazinelor de puiet si bazinelor de crestere.
3.1.5 Bazine pentru cresterea puietului
Se vor construi 2 bazine din beton grupate, fiecare a cate 10 m2, ce au urm9toarele
dimensiuni : lungimea = 10 m, l9:imea bazinelor 1.0 m,
Adncimea apei la alimentare de 0.5-0,9 m si adncimea apei la ie;ire de 0.70-1,1 m.
Unul dintre bazine se foloseste ca bazin carantina, pentru puietul adus in unitate cu scopul
repopularii.
ntregul contur al bazinelor este prev9zut cu o suprain9l:are de 0.4 m de la nivelul apei
necesar9 pentru men:inerea puie:ilor n bazine ;i pentru protec:ie la eventualele cre;teri
ale nivelului apei .
3.1.6. Bazine dreptunghiulare pentru cresterea pastravului
Pentru cre;terea p9str9vului de consum bazinele sunt realizate cu dimensiuni
diferen:iate, corespunz9tor stadiilor de dezvoltare a p9str9vilor ;i n func:ie de
amplasament, astfel:
- bazine pentru cre;terea p9str9vilor - 2buc.cu L= 15m, l= 7,5m, cu luciul de ap9 de
112,5m2 /bazin, in total 225 m2 la cele 2 bazine si un volum de 416,25 mc.
Adncimea apei in bazinele dreptunghiulare, poate varia in functie de anotimp intre
0.80 1,30m la intrare si de 1.2 1,60m la ie;ire. Pe ntregul contur al bazinelor este
prev9zut9 o supran9l:are de 0.4 m .
Pentru construirea bazinelor se vor turna fundatii continue prevazute cu centuri din
beton armat. Peste fundatii se vor turna radierii bazinelor din beton armat cu grosime de
25 cm, a caror panta este de 2% dinspre alimentare spre evacuare, fapt ce conduce la o
inaltime variabila cuprinsa intre 1,70 ~ 2,00 m.
Pereti bazinelor au grosimea de 25 cm, sunt de tip diafragma, turnati din beton armat
cu plase de otel. La extremitatea bazinului spre evacuare, se construieste un camin de
evacuare, ce face corp comun cu bazinul prin intermediul a doua randuri de vanete ce au
rol de reglare a nivelului de apa din bazin precum si rol de reglare a debitului de apa ce
trebuie evacuat. Acest ansamblu de vanete si camin de evacuare poarta denumirea de
calugar.
Conducta de evacuare ce conduce apa spre colectorul principal are diametrul Dn =
250mm.
3.1.7. Bazin circular pentru cresterea pastravului
Bazinul circular are rolul de a prelua cantitatea de pastrav nevalorificata din bazinele
dreptunghiulare care la un momendat trebuie repoulate cu puiet aflat in diverse stadii de
crestere.
11

Acest bazin circular are un diametru de 13 m, luciu de apa de 132,66m2 iar

adancimea poate varia in functie de anotimp intre 0.80 1,10m la intrare (la marginea
bazinului) si de 1.10 1,40m la ie;ire(in centrul bazinului). Pe ntregul contur al bazinelor
este prev9zut9 o supran9l:are de 0.4 m .
Golirea bazinului se face central prin intermediul unei conducte de diametru D = 200
mm. Pe traseul conductei de golire intre bazin si colector se intercaleaza un calugar ce va
regla atat debitul ce trebuie evacuat cat si nivelul apei din bazin.
Constructia bazinului se face pe un radier general, de forma circulara, din beton
armat, care la periferie are o grosime de 50 cm iar in centru o grosimea de 25 cm. In
acest mod se realizeaza o panta radiala de la extremitate spre centru de 5%, panta ce
ajuta la evacuarea apei din bazin.
Peretele bazinului este de tip diafragma, turnat din beton armat cu plase de otel, a
carui grosime variaza de la 50 cm la baza si 25 cm in partea superioara .

3.2.Informatii privind productia si resursele necesare

Piscicultura este o industrie versatil9 ;i flexibil9, care cuprinde o gam9 larg9 de
metode concepute pentru a satisface diverse nevoi precum ;i de a satisface scopuri
diferite.
Proiectul care urmeaza sa se implementeze, are la baza o piscicultura extensiva, pe
un luciu de apa, de mica dimensiune.
Scopul acestei investitii este de a aduce un punct de atractie zonei si de a asigura
necesarul de pastrav de consum din cadrul complexului turistic.
Cauzele care au determinat trecerea la cre;terea artificial9 a salmonidelor sunt
cerin:ele crescnde de pe;te pe pia:a intern9 ;i extern9, ca ;i necesitatea tot mai
imperioas9 de repopulare a apelor de munte, pentru satisfacerea solicit9rilor unui num9r
tot mai mare de pescari sportivi.
Acvacultura se efectueaz9 la niveluri diferite de activitate; variind n m9rime de la o
exploata:ie pentru hobby, pentru uz personal sau comunitar, la o societate comercial9 de
mare dimensiune.
Diferentele dintre piscicultura intensiva si extensiva sunt prezentate in tabelul de mai
jos:
Piscicultura intensiva
Lucrativa, productivitate mare la hectar
Productii mari
Popularea se face cu specii selectate,
de mare productivitate
Hranire artificiala cu retete speciale
Control total al conditiilor din mediul de
cultura

Piscicultura extensiva
Fara aport mare de munca umana,
productie modesta
Sporuri mici de productie la costuri
scazute
Popularea se face cu specii native
specifice zonei
Hranire naturala sau artificiala
Conditii de mediu de cultura
nemonitorizate

Pentru pastravaria Suior propunem varianta a respectiv 20.000 puieti cu varsta

de 5 6 luni pentru un maxim de 2,5 t de pastrav de consum.
Pentru mentinerea capacitatii de productie pe fiecare primavara se vor repopula
bazinele de puiet cu aceasi cantitate.
12

Pentru asigurarea primenirii apei, dupa umplerea bazinelor se va asigura un debit de

alimentare (respectiv evacuare) de minim 0,25 l/s.

3.2.1. Popularea pastravariei.

Popularea pastravariei se va face in primavara anului urmator. Speciile cele mai
valoroase din punct de vedere comercial sunt pastravul curcubeu si pastravul fantanel.
Specia cu care se populeaza pastravaria este pastravul curcubeu datorita capacitatii
de adaptare la variatii mari de temperatuta si la rezistenta lui mare la grade mici de
oxigenare a apei cauzata de debitul mic de care dispune pastravaria.
Pastravul curcubeu este o specie originar9 din America de Nord, se deosebe;te de
pastravul de lac prin lipsa petelor ro;ii de pe flancuri ;i frecven:a mai mare a petelor
ntunecate ;i rotunde. Dintre numeroasele rase cunoscute n zona de origine, n Europa sau introdus dou9: irideus ;i shasta, prima avnd 120-130 solzi, iar a doua 135-145 solzi
pe linia lateral9. Exemplarele din :ara noastr9 au caracteristici ce se apropie mai mult de
irideus, fapt pentru care-l vom prezenta doar pe acesta.
3.2.2. Hranirea pestilor
n procesul de cre;tere se pot sistinge dou9 etape: cre;terea puie:ilor ;i cre;terea
adul:ilor pentru consum. Un rol hot9rtor n aceste procese l are hrana. Trebuie s9 avem
n vedere c9 hrana care se administreaz9 trebuie s9 ndeplineasc9 anumite calit9:i pentru
a satisface nevoile pe;telui sau alevinilor.
In acest sens pentru hranirea am optat pentru hrana granulata Aller 45/15 a carui fisa
tehnologica se va atasa documentatie ca anexa nr. 2 .
Hr9nirea p9str9vului curcubeu din bazine este una din problemele cele mai importante
n procesul de produc:ie. Folosindu-se particularit9:ile legate de cre;terea sa mai rapid9 ;i
faptul c9 se hr9ne;te ;i n timpul iernii, el poate fi valorificat ncepnd cu vrsta de 18 luni.
Hrana const9 in principal din de;euri de abator, carne de cal, peste oceanic, f9inuri
vegetale, de carne sau de oase, drojdie de bere furajer9 ;i vitamine (A, B, C). Hrana
administrat9 const9 din combina:ii executate dup9 diferite re:ete pentru diferite stadii de
crestere.
Hrana granulat9 este produs9 de obicei i, pe trei categorii de dimensiuni:
- pentru alevini ;i puie:i de l an:
- pentru vrste ntre l-2 ani
- pentru p9str9vii peste 2 ani.
Ca atare, un rol nsemnat se va acorda ;i n viitor hranei granulate care, pe lng9
unele facilit9:i, va asigura o cre;tere sensibil9 a produc:iei. Randamentul pe care l
asigur9 hrana granulat9 indigen9 este de l kg p9str9v produs din (2,8) 3,0 kg hran9
granulat9, fa:9 de hrana tradi:ional9 care are un randament de l la 6 (8).
Hrana se va distribui la ore fixe, de mai multe ori pe zi, n por:ii mici, pn9 ce se
remarc9 faptul c9 nu mai este consumat9. La l 000 kg p9str9v se administreaz9 zilnic 5-10
kg hran9 n lunile cu nghe:, 20 kg n lunile r9coroase ;i 70-100 kg n lunile optime pentru
hr9nire (vezi tabelul 43). Administrarea hranei se va face ;i n func:ie de temperatura apei,
:inndu-se seama de recomand9rile date n tabelul 1.
Tabel 1 : Administrare kg de furaj pe zi la 100 kg de peste
LUNGIME

GREUTATE

DIMENS.

[ cm ]

[ mm ]

IN [ gr. ]

TEMPERATURA APEI

10

12

14

16

18

13

15 - 21

40 -200

XS

0,9-0,7

1,1-0,8

1,3-1,1

1,5-1,2

1,7-1,4

2,0-1,6

2,3-1,9

2,4-1,9

2,4-2,0

19 - 35

100-500

0,7-0,5

0,9-0,6

1,1-0,7

1,3-0,9

1,5-1,1

1,7-1,3

2,0-1,5

2,0-1,5

2,1-1,5

32 - 47

300-1200

0,5-0,4

0,6-0,5

0,7-0,5

0,9-0,6

1,1-0,7

1,3-0,8

1,5-1,1

1,5-1,1

1,5-1,1

45 - 56

1000-2000

0,4-0,3

0,5-0,4

0,6-0,5

0,6-0,5

0,7-0,6

0,9-0,7

1,1-0,9

1,1-0,9

1,2-0,9

Administrarea corespunzatoare a furajului asigura performante de crestere rezonabile

de 18 -25 cm lungime si o greutate medie de de 200-250 gr/ pastrav , dupa un ciclu de
productie de 18 - 20 luni.
3.2.3. Compozitie
Hrana granulate are urmatoarea compozitie; faina de peste, soia, proteina din
mazare, faina de sange, grau, ulei de peste si uleiuri vegetale, minerale si vitamine.
Vaorile nutritive sunt trecute in tabelul 2.
Tabel 2
XS

Proteina bruta %

45

45

45

45

Lipide brute %

15

15

15

15

NFE %

21

21

21

21

Cenusa %

Fibre %

2,5

2,5

2,5

2,5

Energie bruta Kcal/MJ

4924 / 20.5

4924 / 20.5

4924 / 20.5

4924 / 20.5

Energie convertibila Kcal/MJ

3887 / 16.2

3887 / 16.2

3887 / 16.2

3887 / 16.2

Cantitatile de pe;te preconizate sa fie extrase dupa doi ani de la popularea cu puiet,
este de 2,5 to.
Energia electrica va fi folosita in perioada de realizare a imprejmuirii pentru sudarea
elementelor metalice ale gardului si portilor de acces, iar in perioada de functionare nu va
fi necesar iluminat artificial.
Informatiile privind productia si necesarul resurselor energetice sunt cuprinse in
Tabelul nr. 3
Tabelul nr. 3
Productie
Cantitate
Denumire
anuala

Resurse folosite in scopul asigurarii prooductiei

Cantitate
Furnizor
Denumire
anuala
Energie electrica
pentru pregatire
si realizare
imprejmuire

Pescarie

2500 kg peste

Motorina pentru
mijloacele auto
participante la
amenajare

240 kWh

180 l

ENEL ELECTRICA
BANAT Statiile de
distributie
carburanti din
zona

14

Desfasurarea activitatii dupa amenajarea pastravariei nu va necesita utilaje

motorizate. In perioada de realizare a sistematizarii terenului si saparea fundatiilor se va
folosi un exavator si un camion pentru transportul solului exavat pana la terenurile
beneficiarului.

Informatiile despre materiile prime, substantele si preparatele chimice necesare

desfasurarii procesului de productie sunt prezentate in tabelul 4.
Tabelul 4. - Informatiile despre materiile prime, substantele si preparatele chimice
Locul de
utilizare

Amenajare
imprejmuire
Populare
pescarie

Denumirea materiei
prime, a substantei sau
a preparatului chimic

Cantitatea

Stalpi metalici
Plasa de sarma
Porti

54 buc
110 m
2 buc

Pastrav curcubeu

200 kg

Clasificarea si etichetarea
substantelor chimice
Categorie
P/N(periPericulozi Fraze de
culoase)
tate
risc
Nu e cazul
_
_
Nu e cazul
_
_
Nu e cazul
_
Nu e cazul

3.2.4. Repopulari ulterioare

Pentru a avea continuitate in procesul de crestere a pastravului bazinele de puiet se
vor repopula in fiecare primavar9.
Informa ii despre poluan ii fizici "i biologici genera i de activitatea propus# sunt cuprinse in
Tabelul 5.
ntre poluan:ii fizici ;i biologici la care se refer9 normativele n vigoare men:ion9m:
Z zgomotul ;i vibra:iile ;
Z radia:iile electromagnetice ;
Z radia:iile ionizante ;
Z poluarea biologic9 cu microorganisme, viru;i, bacterii, etc.
Sursele generatoare de zgomote sunt utilajele tehnologice care vor func:iona n
perimetrul proiectat in timpul amenajarii pescariei: excavator, autobasculanta.
Generarea zgomotului n timpul acestei activit9:i va fi de scurta durata (max. 8-10
saptamani), doar pana la realizarea bazinelor, consolidarea malurilor si indepartarea solului
in exces. Se propune scurtarea cat mai mult a periodei de functionare a motoarelor. Acestea
trebuie oprite si nu lasate la ralanti cand nu sunt in actiune, pentru a limita cat mai mult
posibil zgomotele si vibratiile. Zona este insa oricum afectata de activitatea antropica asa ca
nu se preconizeaza o amplificare semnificativa a nivelului zgomotului datorita activitatilor de
amenajare a baltii.
Prin realizarea ;i func:ionarea obiectivului nu se creeaz9 surse de poluare fizic9 ;i
biologic9 deoarece o balt9 func:ioneaz9 ca un biofiltru natural, iar produsele rezultate din
activitatera biologic9 a faunei ;i florei lacustre sufer9 un proces rapid de mineralizare care
favorizeaz9 filtrarea apei pe vertical9 ;i orizontal9.
Amenaj9rile piscicole vor fi ct mai naturale, cu respectarea regulilor ecologice, iar
speciile de pe;ti se vor hr9ni cu vegeta:ie lacustr9.
15

Activitatea nu genereaza nici un gen de radiatii electromagnetice sau radiante

Tabelul 5. Informa:ii despre poluarea fizic9 si biologica datorate amenajarii obiectivului :

Numar
surse
de
poluar
e

poluare maxima permisa Poluare de fond

Poluare de fond

Tipul poluarii

Poluare calculata si
produsa de activitate si
masuri de
eliminare/reducere

exavator

65
dB

50
dB

55-65
dB

transport

65
dB

50
dB

55-65
dB

Surse de
poluare

Zgomot

Biologica

Radiatie
electromagnetica
radiatie ionizanta

Pe
zona
obiecti
vului

Pe
zonele
de
protec
tie aferente

Pe
zone
rezide
ntiale

55-65
dB

Masuri de
eliminare/
reducere a
poluarii

Utilizarea
mijloacelor auto.
cu amortizoare
corespunza-toare
de zgomot si
vibratii

Avand in vedere ca conditiile de temperatura ale apei nu permit furajare excesiva in

scopul cresterii rapide, nu exista pericolul de a avea concentratii mari ale azotului si
fosforului in apa, elemente care pot fi initiatori de potentiale dezechilibre in aval de
amenajarea proiectata.
Furajarea suplimentara cu cereale nefermentate, f9inuri sau t9r:e in cantitati mai
mari decat cele care se consumau de pesti puteau duce eventual la fermentarea resturilor
ramase, reducand cantitatea de oxigen din apa iazului si implicit a apei care reintra in valea
Slipului.
Tabelul 6.Specificatii de mediu
XS

N in substanta uscata %

7,9

7,9

7,9

7,9

N in substanta uscata %
Energie in sub. uscata
Kcal/MJ

1,2

1,2

1,2

1,2

5381/22,5

5381/22,5

5381/22,5

5381/22,5

Tabelul 7. Impact de mediu

XS

1,1

1,1

1,1

1,1

Sedimente kg

123,4

123,4

123,4

123,4

N total din care kg

49,2

49,2

49,2

49,2

Rata de conversie

16

N in fecale kg

6,3

6,3

6,3

6,3

N in apa kg

42,9

42,9

42,9

42,9

P total din care kg

7,1

7,1

7,1

7,1

P in fecale kg

3,6

3,6

3,6

3,6

P in apa kg

3,5

3,5

3,5

3,5

Valorile sunt pentru o productie de 1000 kg peste, inainte de sedimentare,

transformarea azotului sau alte procese de epurare a apei.
3.2.5. Stabilirea necesarului de apa.
Debitul de ap9 necesar aliment9rii p9str9v9riei s-a stabilit n func:ie de suprafa:a
bazinelor si consumurile specifice de ap9 pentru diversele stadii de dezvoltare realizate
de p9str9vi, precum ;i de capacitatea de produc:ie (2,5 to). Experien:a n practica
salmonicol9 autohton9 eviden:iaz9 un debit necesar pentru realizarea a 2.5 t p9str9v de
circa 40l/s.

3.3. Necesitatea investitiei

Realizarea pastravariei, va crea o mbun9t9:ire a aspectului, posibilit9:ii ;i calit9:i
vecinatatilor zonei din jurul complxului hotelier prin:
- crearea unor bazine de crestere a pastravului dispuse in cascada , a unui bazin
circular peste care se amlaseaza un foisor,
- amenajarea unei baze de agrement, necesare zonei, pentru dirijarea ;i
controlarea pescuitului ntr-un loc amenajat ;i prin oferirea unei posibilit9:i generoasede
petrecere a timpului liber; combaterea braconajului piscicol.
- crearea unui model local, prin management adecvat, prin bun9voin:9 ;i
toleran:9 fa:9 de fauna s9lbatic9, totodat9 reevalu9rii concep:iei popula:iei locale fa:9 de
valorile patrimoniului natural ;i necesitatea protej9rii acestora.

3.4. LOCALIZAREA PROIECTULUI

o Bazin hidrografic
:
o Denumire curs apa :
o Cod cadastral
:

SOMES- TISA
Valea Slipului
I-1.002.15.00.00.0

Elementele amenajarii hidroenergetice se desfasoara in lungul paraului Valea Slipului,

pe teritoriul aflat in proprietatea beneficiarului.
Localitatile de pe traseul amenajarii din amonte in aval :
o nu sunt localitati pe traseu
Clasa de importanta si grad de asigurare
Lucrarile se incadreaza, conform STAS 4273/ 83, in clasa a IV-a de importanta (lucrari
definitive, principale).
Conform STAS 4068 / 2 85, lucrarile hidrotehnice din clasa a IV-a de importanta se
dimensioneaza pentru inundabilitate la debitele maxime cu asigurare de 5% si se verifica
pentru debitele maxime cu asigurare de 1%.

17

Pozitionarea locatiei alese nu cade sub incidenta conventiei privind evaluarea

impactului asupra mediului in context frontalier ratificata prin Legea 22/2001.
La baza elaborarii documentatiei au stat studiile toporafice materializate prin :
- plan de ansamblu sc. 1:25.000;
- plan de situatie sc. 1:1000;
- profile transversale sc 1:100/100;

3.5. CARACTERISTICILE IMPACTULUI POTENTIAL

Etapele realiz;rii proiectului
Pentru realizarea investi:iei, se estimeaz9 ca necesar9 o perioad9 de 8 luni, astfel:
Proiectarea investi:iei, ob:inerea avizelor, acordurilor, autoriza:iei de construire;
- organizarea de ;antier;
- asigurarea utilit9:ilor:ap9, rezervor ape uzate, resurse energetice;
amenajare platforme pentru materiale, utilaje, spa:ii de cazare, etc.;
construc:ia obiectivului proiectat, n etape;
ridicarea ;antierului;
Procese cu impact asupra mediului n faza de exploatare
Procesele cu impact poten:ial asupra mediului n faza de exploatare, sunt cele legate
de diminuarea debitului pe albia cursului de ap9, ntre priza de ap9 ;i evacuarea in raul
Sasar ;i se datoreaz9 restrngerii habitatului actual al florei ;i faunei acvifere specifice
arealului afectat. Pentru evaluarea m9rimii impactului este necesar9 o analiz9 a debitelor
cursului de ap9, pe parcursul unui an ;i a debitelor utilizate in pastravarie.

3.6 IMPACTUL POTEN=IAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER,

ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI >I M?SURI DE REDUCERE
A ACESTORA
3.6.1.

Apa

O schem9 a circuitului apelor n perioada de construc:ie este prezentat9 n continuare:

BAZIN DE AP=
1 m3

0,971
0,771

0,1

DU?URI, INST. SANITARE

0,1

SP=LARE UNELTE

PREPARARE MATERIALE

ap@ de sp@lare 0,09 m3/zi

decantat
0 01 m3/zi
3

Ape uzate menajere 0,9 m /zi

18
BAZIN
VIDANJABIL

Schema circuitului apelor n perioada de construc ie

In timpul executiei lucrarilor
Lucrarile de amplasare a investitiei se vor realiza pe un teren liber de constructii la
suprafata si in subteran. Pentru realizarea escavarii se va opri temporar orice sursa de
apa catre bazinul vechi.
Se considera ca in timpul realizarii proiectului nu se produce nici un impact asupra
calitatii apei.
In timpul functionarii
In perioada de functionare a pastravariei exista o posibilitate minim9 ca sa se modifice
debitele apei dupa parcurgerea amenajarii.
3.6.2.

Aerul

n perioada de construc ie
n perioada de construc:ie, sursele de poluan:i pentru aerul atmosferic vor fi cele
mobile, respectiv autovehiculele ;i utilajele de transport, manipulare ;i ridicare specifice
tehnologiei de construc:ii civile, cum ar fi: autocamioane, buldozere, excavatoare, etc.
n perioada de exploatare
n perioada de exploatare, nu exista nici un motiv sa fie influentata negativ calitatea
aerului din perimetrul amplasamentului.
3.6.3.

Solul

n perioada de construc ie
Sursele poten:iale de poluare ale solului n perioada de construc:ie sunt :
depozitarea pe sol a unor materiale, de;euri sau ambalaje care ar putea afecta
calitatea acestuia;
depunerea pe sol a poluan:ilor emi;i ini:ial n aer;
defec:iuni ale mijloacelor de transport ;i construc:ie ce conduc la pierderi de
produse petroliere (carburan:i sau lubrifian:i);
deficien:e n sistemul de colectare ;i stocare a apelor uzate ce pot conduce la
scurgeri cu efecte negative asupra calit9:ii solului;
ploi toren:iale c9zute n perioada decopert9rii solului n zonele destinate
construirii captarii si a bazinelor de crestere, cu efecte de eroziune sau alunec9ri
de teren;
antrenarea materialului escavat prin circula:ia mijloacelor de transport/
excavare.
19

Depozitarea temporara a unor materiale de construc:ie pe sol, dup9 cum ;i

depunerile accidentale de carburan:i/ lubrefian:i datorate unor defec:iuni a utilajelor sau a
mijloacelor de transport, vor trebui s9 fie urmate de igienizarea corespunz9toare a
perimetrelor poluate.
Conform proiectului, s9p9turile/ escav9rile necesare realiz9rii construc:iei, dar ;i a
infrastructurii, vor fi efectuate astfel nct s9 asigure posibilitatea separ9rii solului vegetal
de celelalte componente geologice, n vederea utiliz9rii ulterioare la straturile de acoperire
(decopertare prin extragerea de brazde de sol vegetal).
n perioada de exploatare
Pentru perioada de exploatare, se estimeaz9 c9 nu vor exista surse poten:iale de
poluare a solului.
3.6.4.

Biodiversitatea

In perimetrul de implementare a proiectului nu exista plante sau animale care ar

trebui protejate. Habitatul natural va fi usor deranjat pe termen limitat de lucrarile de
amenajare
In timpul functionarii, in urma analizei cantit9:ii ;i calit9:ii popula:iilor de animale, a
structurilor interrela:ionale cu mediul nconjur9tor, a conforma:iei posibile a lan:urilor
trofice, a statutului de conservare a speciilor ;i habitatelor, a preten:iei ecologice a
speciilor ;i a ofertei ecologice, a structurii de habitate, se poate considera c9 impactul
prognozat al lucr9rilor va r9mne n limitele suportabilit9:ii ;i adaptabilit9:ii reprezentan:ilor
biodiversit9:ii .
Evaluarea impactului asupra biodiversit# ii
o modific9ri ale suprafe:elor mla;tinilor, zonelor umede, corpuri de ap9 (lacuri, ruri
etc.), produse de proiectul propus - Nu
o modificarea suprafe:ei zonelor mp9durite (%, ha), produs9 din cauza proiectului
propus; schimb9ri asupra vrstei, compozi:iei, pe specii ;i a tipurilor de p9dure, impactul
acestor schimb9ri asupra mediului - Nu
o distrugerea, alterarea habitatelor speciilor de plante protejate na:ional ;i interna:ional Nu
o modificarea/ distrugerea popula:iei de plante - Nu
o modificarea compozi:iei pe specii: specii locale sau aclimatizate, r9spndirea speciilor
invazive - Nu
o modific9ri ale resurselor speciilor de plante cu importan:9 economic9 - Nu
o degradarea florei, din cauza modific9rii factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea
solului, modificarea condi:iilor hidrologice etc.) ;i impactul poten:ial al acestuia asupra
biodiversit9:ii ariei naturale protejate - Nu
o distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale protejate na:ional ;i
interna:ional - Nu
o alterarea speciilor ;i popula:iilor de p9s9ri, mamifere, pe;ti, amfibieni, reptile,
nevertebrate - Nu
o dinamica resurselor de specii de vnat ;i a speciilor rare de pe;ti; dinamica resurselor
animale - Nu
o modificarea/ distrugerea rutelor de migra:ie - Nu
o modificarea/ reducerea spa:iilor pentru ad9posturi, de odihn9, hran9, cre;tere,
reproducere - Nu
o pericolul distrugerii mediului natural, n caz de accident - Nu
o impactul transfrontier9 - Nu
o cuantificarea impactului poten:ial al proiectului asupra mediului natural din zona de
amplasament are la baz9 elementele analizate pe factori de mediu privind:
o sursele generatoare de poluan:i ;
20

o
o

impactul prognozat ;
starea mediului natural.

Matricea de evaluare
Ac(iunile proiectului
(sursele generatoare)
Amplasamentul Ci utilizarea
terenului
SoluBia pentru captare
SoluBia pentru aducBiune
SoluBia pentru uzinare
Tehnologia execuBiei
Emisiile de poluanBi
Economia de energie
FuncBionare Ci control
M.RIMEA EFECTELOR

Efectele asupra mediului

BioSol Ci
Aer
diversitat
subsol
e

Ape
subterane

Ape de
suprafaB@

0
0
0
0
0
0
0
0

0
0
0
0
0
0
+
+1

0
0
0
0
+
+
+
+3

0
0
0
0
0
0
0
0

Peisaj +
cadru
nat.

Mediu
soc Ci
econ

0
0
0
0
0
0
-1

0
0
0
0
0
0
0
0

0
0
0
+
0
0
+
+3

CONCLUZII: Impactul prognozat al proiectului asupra biodiversit9:ii va fi limitat,

afectnd par:ial cursul de ap9 Valea Slipului, care va avea debitul diminuat pe
lungimea de 550 m. Efectele asupra faunei ;i florei din zona afectat9, vor fi
nesemnificative.
4. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA,
EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU
4.1. PROTECTIA CALITATII APELOR
4.1.1.

Surse de poluanAi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul.

Obiectivul nu este consumator de ap9 ;i nu necesit9 sistem de alimentare cu ap9.

Pe perioada realiz9rii obiectivului - betonul care are n compozi:ie ap9 tehnologic9
se aduce gata preparat, nu este consum tehnologic de ap9 pe amplasament.
Apa potabil9 va fi adus9 la locul de munc9 n recipien:i adecva:i din punct de vedere
sanitar sau n cazul apei minerale n ambalajul comercial.
$Ape uzate menajere (i de igien#:
n perioada de realizare a investi:iei ;i pe timpul func:ion9rii obiectivului nu rezult9
ape uzate menajere ;i de igien9.
Pe amplasamentele n lucru n cadrul obiectivelor pe timpul func:ion9rii se vor utiliza
WC-uri uscate ecologice.
$Ape uzate tehnologice:Nu sunt
Apele evacuate nu vor fi nc9rcate cu poluan:i.
21

[Apele pluviale: nu pot constitui surse de ape uzate pentru emisarul-Valea Slipului
deoarece prin specificul activit9:ii ;i prin amplasamentul obiectivului nu pot fi identificate
surse suplimentare de contaminare a acestor ape,raportat la situa:ia actual9.
n lipsa factorilor contaminan:i aceste ape sunt considerate conven:ional curate.
4.1.2.
StaAiile Bi instalaAiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate
prev;zute.
Nu sunt necesare.

4.2. PROTECTIA AERULUI

4.2.1.

Sursele Bi poluanAii pentru aer, poluanAi

In timpul execut9rii proiectului vor rezulta noxe in aer, de la utilajele ;i procesele

tehnologice utilizate. Cantitatea noxelor si a prafului se va ncadra in limite normale,
nesemnificative pentru proiectul evaluat. Pe de alt9 parte, durata construc:iei este limitat9
la maximum 1 an. n aceste condi:ii, se apreciaz9 c9 impactul asupra speciilor ;i
habitatelor va fi nesemnificativ.
4.2.2.

Instalatii de retinere si dispersia de poluanti in atmosfera

Nu este cazul.

4.3. PRORECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR

4.3.1 Surse de zgomot si vibratii
n perioada de construc ie

e fond

e fond

e fond

e fond

Nr.
crt.

e fond

Poluan:ii fizici ;i biologici care afecteaz9 mediul n perioada de construc:ie, sunt cei
prezenta:i n tabelul urm9tor:
Poluare calculat; produs; M;suri de
eliminare/
reducere

22

Pe zone rezidenAiale

Pe zone rezidenAiale

Pe zone rezidenAialePe zone de protecAie/

de recreere sau alte

restricAii

restricAii

Pe zona obiectivului Pe zone de protecAie/

Poluare calculat; produs;

de activitate Bi m;suri de
eliminare/reducere

23

zone protejate de recreere sau alte

1

Zgomot

Zgomot

Utilaje de
transport
Utilaje de
construc:ii
terasiere

75 dB(A)

75
dB(A)

75 dB(A)

Nu sunt
necesare

75 dB(A)

75
dB(A)

75 dB(A)

Nu sunt
necesare

n perioada de exploatare

e fond

e fond

e fond

e fond

Nr.
crt.

e fond

Pentru proiectul propus, n etapa de exploatare, mediul va fi afectat de zgomotul

produs de ansamblul turbogenerator.
Poluare calculat; produs; M;suri de
eliminare/
reducere

24

Pe zone rezidenAiale

Pe zone de protecAie/

Pe zone rezidenAiale

Pe zone rezidenAiale Pe zone de protecAie/

de recreere sau alte

restricAii

restricAii

Pe zona obiectivului

Poluare calculat; produs;

de activitate Bi m;suri de
eliminare/reducere

25

zone protejate de recreere sau alte

1

Zgomot

Ansamblul
turbogenerator

25 dB(A)

15dB(A)

15 dB(A)

Nu sunt
necesare

4.3.2. Amenajari si dotari pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Nu sunt necesare activitatile desfasurate in pastravarie nu sunt generatoare de
zgomot si vibratii.

4.4.

PROTECTIA SOLULUI SI A SUBSOLULUI

4.4.1. Surse de poluanAi pentru sol Bi subsol.

n perioada de realizare a obiectivului impactul asupra solului se va resim:i prin
afectarea stratului de sol vegetal de pe suprafe:ele care vor fi ocupate de obiectivele
proiectate.
n perioada de func:ionare a obiectivului nu poate fi vorba de nici un fel de impact
asupra solului.
Lucr;rile Bi dot;rile pentru protecAia solului Bi subsolului
-Refacerea ;i stabilizarea taluzurilor prin redistribuirea solului rezultat din s9p9turi.
-Refacerea stratului vegetal afectat.

4.5 PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE

4.5.1 Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect
Segmentul de biodiversitate cel mai afectat de implementarea proiectului, va fi
ihtiofauna, datorit9 restrngerii ;i fragment9rii debitului apei din habitatul natural (albia
minor9).

efectele negative asupra biodiversit9:ii n perioada de construc:ie, se vor

r9sfrnge n principal asupra ihtiofaunei, dar acestea vor fi temporare ;i locale,
nengr9dind posibilitatea pe;tilor de a se proteja prin migrare temporar9 n zonele
limitrofe neafectate. Dup9 ridicarea ;antierului, habitatul ihtiofaunei se va reface n
totalitate, mai pu:in debitul apei;

efectele negative asupra faunei din zona limitrof9 malurilor cursului de ap9, vor
fi de asemenea nesemnificative, avnd n vedere urm9toarele aspecte.
26

4.5.2. Lucrarile, dotarile si masurile

monumentelor naturii si ariilor protejate

pentru

protectia

biodiversitatii,

Pentru diminuarea impactului asupra biodiversit9:ii, se vor aplica urm9toarele

m9suri:
o Lucr9rile care duc la tulburarea apei, sau la mic;orarea debitului se vor efectua n
afara perioadei de reproducere a speciilor prezente (nu se vor efectua astfel de lucr9ri
n intervalul de timp aprilie-iunie respectiv 15 octombrie-decembrie);
o Organizarea ;antierului se va face n a;a fel nct aceasta s9 fie amplasat ct mai
departe de malul rului, evitndu-se astfel deteriorarea albiei ;i a malului;
o n faza de construc:ie se va avea grij9 s9 fie turnat beton pe o suprafa:9 ct mai
restrns9;
o Scurgerile de pe platformele unde vor fi depozitate utilajele ;i materialele folosite n
timpul construc:iei vor fi adunate n bazine vidanjabile, avnd grij9 ca acestea s9 nu
fie deversate n ru;
o De;eurile generate n perioada de construc:ie (ambalaje din hrtie ;i carton, ambalaje
de material plastic, beton, c9r9mizi, :igle ;i material ceramic, lemn, rumegu;, sticl9
etc.) vor fi adunate ;i eliminate la depozite de de;euri;
o Dup9 terminarea construc:iei ;antierul va fi ridicat ;i se vor efectua lucr9ri de
reamenajare a terenului, astfel nct urmele ;antierului s9 dispar9 pe ct este posibil;
o Se va exclude crearea de bariere de poluare n ru;
o Se va p9stra regimul natural de adncime a rului;
o Vor fi excluse activit9:ile de cur9:are a albiei de masa organic9 natural9 moart9 (lemn,
frunze, ierburi, etc.) cu excep:ia zonelor de lucru efectiv;
o Vor fi excluse activit9:ile de extragere de piatr9 ;i nisip din albia rului;
o n timpul func:ion9rii nisipul ;i eventual n9molul adunat n amonte de prag vor fi
eliminate n afara perioadei de reproducere a speciilor prezente (aprilie-iunie respectiv
15 octombrie-decembrie), n mai multe etape, ;i n acele situa:ii cnd debitul r9mas pe
ru este mai mare, pentru a preveni tulburarea excesiv9 a apei, astfel fiind asigurat9
una dintre condi:iile de baz9 pentru supravie:uirea ;i reproducerea speciilor de pe;ti
prezen:i;
o Vor fi excluse ;i evitate ac:iunile tehnice agresive cu impact direct sau indirect asupra
rului n perioada prim9verii (aprilie ;i mai) ;i a nceputului verii (iunie), ct ;i la
sfr;itul toamnei (15 octombrie-decembrie), pentru a nu deranja pe;tii n perioada de
reproducere;
o Vor fi luate m9suri de protec:ie mpotriva polu9rii rului, o aten:ie special9 trebuie
acordat9 polu9rii cu carburan:i ;i lubrifian:i;
o Pentru a preveni poluarea rului, lucr9rile vor fi proiectate n a;a fel nct utilajele
folosite s9 p9trund9 de ct mai pu:ine ori n ru, pentru a preveni poluarea acestuia,
ct ;i deranjarea comunit9:ilor de ihtiofaun9 prezente;
o Se vor restrnge la minimul posibil suprafe:ele acvatice perturbate de utilajele folosite;
o Drumurile de acces vor fi proiectate n a;a fel nct n cazul unei viituri mari s9 nu fie
inundate de ru, pentru a preveni poluarea acestuia prin carburan:ii scur;i din utilajele
de lucru;
o Organiz9rile de ;antier se vor reglementa distinct, att din punct de vedere al
protec:iei mediului, ct si din punct de vedere al gospod9ririi apelor;
o Se vor lua m9suri de prentmpinarea devers9rilor de substan:e cu poten:ial toxic sau
mutagen (ape menajere, ape tehnologice, carburan:i, uleiuri, detergen:i, etc.);
o Apa menajer9 rezultat9 de la grupurile sanitare va fi colectat9 ;i evacuat9 ntr-un
bazin vidanjabil;
o Se va interzice circula:ia autovehiculelor n afara drumurilor trasate pentru
func:ionarea ;antierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice) pentru a nu deranja
comunit9:ile de ihtiofaun9;
27

o Se va interzice sta:ionarea ;i sp9larea autovehiculelor n ru sau cu ap9 din ru pe

lng9 acesta;
o Se va interzice repara:ia utilajelor ;i mijloacelor de transport n afara incintelor
specializate legale cu excep:ia situa:iilor de necesitate n acest ultim caz cu luarea
tuturor m9surilor de diminuare a impactului activit9:ii respective;
o Lucr9rile de amenajarea albiilor se vor executa cu preponderen:9 din materiale
naturale existente n zon9;

4.6. PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI A ALTOR OBIECTIVE DE

INTERES PUBLIC
4.6.1. Distanta fata de asezarile umane si obiectivele de interes public, respectiv
investitii, monumente istorice si de arhitectura, diverse asezaminte, zone de
interes traditional, etc.
Obiectivul va fi amplasat pe teritoriul administrativ al localitatii Mara, la o distan:9
apreciabil9 de cele mai apropiate zone locuite.
Nu se afl9 n apropiere.obiective de interes public, monumente istorice si de
arhitectura, diverse asezaminte, zone de interes traditional, etc.
4.6.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si de interes
public si national.
Activitatea desf9;urat9 nu afecteaz9 a;ez9rile umane sau alte a;ez9ri de interes
public si national.

4.7. GOSPODARIREA DESEURILOR

4.7.1.

De9euri rezultate n perioada de execu(ie.

n aceast9 etap9 se execut9 lucr9ri de decopertare, fundare, pozare conduct9 de

aduc:iune ;i lucr9ri de construc:ie MHC ;i se estimez9 c9 vor rezulta urm9toarele categorii
de de;euri:
[p;mnt din stratul vegetal
Are un con:inut ridicat de material biodegradabil care se va decoperta de pe
suprafata pe care se va amenajabazinele de pastrav.
Decopertarea stratului vegetal ;i orizontalizarea amplasamentului se realizeaz9 pe o
suprafa:9 relativ mica, cu utilaje specifice pentru s9pat ;i nivelat.
Volumul de sol vegetal decopertat va fi utilizat integral pentru nivel9ri n zone
adiacente.
[p;mnt rezultat din s;p;turi pentru fundare:
Volumul de p9mnt rezultat din s9p9turi pentru fundarea capt9rilor se va utiliza
pentru nivel9ri ;i umpluturi n zonele adiacente.
Volumul de p9mnt ;i roc9 rezultat din s9p9turi pentru pozarea conductei de
aduc:iune se va utiliza pentru nivelare ;i taluzare.
Volumul de p9mnt rezultat din s9p9turi pentru fundarea construc:iilor aferente
bazinelor va fi sortat se va utiliza pentru nivel9ri ;i umpluturi n zonele adiacente iar roca
sortat9 va fi prelucrat9 n sta:ia mobil9 de concasare-sortare cu ob:inere de sorturi de
agregate .
28

[deBeuri menajere-sunt strict legate de perioada de execu:ie a obiectivului ;i se

estimeaz9 la 1 kg/zi.
[deBeuri de ambalaje-provenite din ambalaje uzuale, stimate pe perioada
execu:iei la cca 20 kg/lun9. Aceste de;euri sunt ambalaje nereturnabile din carton sau
hrtie ;i se gestioneaz9 mpreun9 cu de;eurile menajere.
De;eurile menajere ;i de;eurile de ambalaje se vor stoca n recipien:i
transportabili ;i vor fi transportate la depozitul de de;euri menajere din zon9.

4.7.2.

De9euri rezultate n perioada de func(ionare.

De;eurile rezultate n timpul func:ion9rii sunt de natur9 menajer9.

De;eurile rezultate n pastravarie se depoziteaz9 n pubele, urmnd fluxul de
eliminare a de;eurilor menajere din zon9.

4.8. GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE

4.8.1.

SubstanAe toxice Bi periculoase, produse, folosite Bi comercializate

Nu se utilizeaz9 substan:e toxice sau periculoase.

Nu rezult9 de;euri periculoase.
4.8.2.
Modul de gospod;rire a substanAelor toxice Bi periculoase Bi
asigurarea condiAiilor de protecAie a factorilor de mediu Bi a s;n;t;Aii
populaAiei
Nu este cazul.

4.9. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Avnd n vedere aspectele dezvoltate n prezenta lucrare, ;i anume:
- lipsa evacu9rii de ape uzate tehnologice, att n perioada de construc:ie, ct ;i n cea
de exploatare;
- utilizarea unei tehnologii eficiente din punct de vedere economic ;i ecologic;
- efectele indirecte pozitive ale investi:iei fa:9 de emisiile de CO2;
- anvergura relativ redus9 a investi:iei;
- cantit9:ile foarte reduse de poluan:i rezulta:i, att n perioada de construc:ie ct ;i n
cea de exploatare;
- ncadrarea emisiilor de poluan:i n limitele admise;
se consider9 c9 activitatea propus9 nu constituie surs9 semnificativ9 de poluare pentru
zona de amplasare ;i n consecin:9 nu necesit9 monitorizarea.

4.10. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER

Organizarea de santier se amplaseaza pe terenul pe care se executa pastravaria si
consta in lucrari de terasamente nivelari teren, pregatire teren, amplasarea baracilor
pentru materiale marunte, vestiare , apa, fosa vidanjabila.
Conductele se depoziteaza insiruite pe traseul aductiunii.

29

4.11. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTELOR LA

FINALIZAREA INVESTITIEI ACCIDENTE SAU INCETAREA
ACTIVITATII
4.11.1.

Accidente si situatii de risc

Cutremur :
n conformitate cu normativul P-100-92. amplasamentul propus pentru realizarea
obiectivului are urm9toarele caracteristici seismice :
- coeficient de seismicitate : Ks = 0,08
- perioad9 de col:
: Tc = 0,7 s
- gradul seismic echivalat : 7 (zona F).
Construc:iile s-au proiectat astfel nct s9 fac9 fa:9 solicit9rilor ap9rute n caz de
cutremur.
Inunda ii :
Priza de ap;
Priza de ap9 este proiectat9 s9 fie construit9 n albia minor9 a cursului de ap9
Valea Slipului. Conform proiectului, aceasta nu va constitui un factor agravant n cazul
viiturilor mari, deoarece nu va obtura curgerea liber9 a apei n astfel de situa:ii fiind
proiectata pentru debite cu asigurare de 1% si 5%.
Pe de alt9 parte, debitele maxime viiturile nu vor afecta func:ionarea prizei.
Secet# :
Nu exist9 riscuri poten:iale datorate situa:iilor de secet9.
Alunec#ri de teren :
n zona amplasamentului pastravariei sau a prizei de apa nu s-au semnalat alunec9ri
de teren.

4.11.2.

Inchidere / dezafectare / demolare investitie

Investia este programata sa functioneze in parametri si conditii normale timp de cel

putin 30 ani. Din anumite cauze sau conditii daca se impune dezafectarea obiectivului
propus dac9 va fi necesar acest lucru se va face cu respectarea legisla:iei n vigoare,
dup9 ob:inerea autoriza:iilor ;i avizelor necesare ( P.A.D. ).
Lucr9rile de dezafectare, reabilitare a terenului ;i reconstruc:ie ecologic9, vor
parcurge urm9toarele etape :
o oprirea aliment9rii cu ap9 a bazinelor;
o
golirea de ap9 a conductei de aduc:iune;
o
demolarea/dezafectareabasinelor de crestere si a bazinelor de decantare,
a construc:iei de captare ;i aduc:iune a apei, a celorlalte construc:ii de amenajare care
compun investi:ia;
o
reabilitarea terenului aferent construc:iilor, prin aducerea lui la starea
ini:ial9, inclusiv recultivarea (nierbarea);
o valorificarea materialelor rezultate din demol9ri.
Ca urmare a lucr9rilor de dezafectare ;i reconstruc:ie ecologic9, nu vor rezulta
produse ori de;euri cu con:inut de poluan:i periculo;i care ar putea afecta semnificativ
starea factorilor locali de mediu.

4.12. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

30

Dotarile si masurile prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu,

supravegherea calitatii factorilor de mediu si monitorizarea activitatilor destinate
protectiei mediului.
Detaliile privind monitorizarea se vor stabili prin procedura de autorizare a
obiectivului.

INTOCMIT,
Ing. GRIGORE PETRUT

31