2.

PRINCIPIUL NTI AL TERMODINAMICII

Termodinamica se bazeaza pe doua legi generale, numite principii, legi care nu se pot
demonstra pe cale matematica, acestea reprezentnd rezultatul experientei acumulate
n studiul proceselor practice.
Primul principiu al termodinamicii este legea conservarii si transformarii energiei
aplicata n cazul sistemelor termodinamice. Pentru a putea enunta aceasta lege este
necesara definirea urmatoarelor notiuni: lucrul mecanic, L ; lucrul mecanic de dislocare,
Ld ; lucrul mecanic tehnic, Lt ; energia interna, U ; entalpia, H si caldura, Q .

Principiul nti al termodinamicii pentru sisteme nchise

2.1. Lucrul mecanic al variatiei de volum
Lucrul mecanic reprezinta efectul actiunii unor forte perpendiculare pe conturul
sistemului nchis n repaus si care produc o modificare a starii interioare a sistemului ca
urmare a deplasarii suprafetei de control (fig.2.1).
Lucrul mecanic este o marime care caracterizeaza din
punct de vedere al schimbului energetic, o interactiune
mecanica. Acesta reprezinta deci energia schimbata ntre
sistem si mediul exterior n cursul interactiunii mecanice
(element mobil gaz).
Se considera un sistem nchis format dintr-un gaz aflat ntrun cilindru cu piston. La o deplasare elementara a
pistonului dx , volumul gazului aflat la presiunea p se va

Fig. 2.1. Diagrama p-V.

modifica cu dV Lucrul mecanic elementar efectuat de

piston va fi:
L = F dx = pAdx = p

d 2
dx = p dV .
4

(2.1)

si se reprezinta n diagrama p V prin suprafata elementara cu baza dV si naltimea p .

Pentru o masa de 1 kg, lucrul mecanic specific este:
l =

pdV
= pdv .
m

(2.2)

ntre doua stari de echilibru 1 si 2, lucrul mecanic se obtine prin integrare:

L12 =

pdV sau l12 =

(2.3)

pdv .

si este reprezentat n diagrama p V prin aria 122 l .

Valoarea lucrului mecanic depinde de transformarea care are loc n sistem, ca urmare
este o marime de proces si nu una de stare.
S-a convenit sa se considere lucrul mecanic pozitiv atunci cnd este produs de sistem
si negativ atunci cnd este consumat de catre acesta.
Lucrul mecanic este o forma de schimb de energie.

2.2. Lucrul mecanic de dislocare

Lucrul mecanic de dislocare este lucrul mecanic necesar
pentru deplasarea unui volum V de fluid ntr-o conducta
dintr-o pozitie data I pna n pozitia urmatoare II, n
conditii de presiune constanta (fig.2.2).
Ld = Fx = pAx = pV ,

Fig. 2.2. Lucrul mecanic de

dislocare

(2.4)

iar pentru cazul m = 1 kg:

l d = pv .

(2.5)

Spre deosebire de lucrul mecanic, lucrul mecanic de dislocare este o marime de stare.
2.3. Lucrul mecanic tehnic
Se considera o masina termica producatoare de lucru
mecanic. Prin aceasta circula un agent termic (gaz) de
masa m cu parametrii p1, V1 si T1. Dupa ce agentul
termic
Fig. 2.3. Lucrul mecanic tehnic

este

admis

masina

acesta

sufera

transformare termodinamica n urma careia ajunge din

starea 1 n starea 2. La evacuarea din masina, masa de
agent termic are parametrii p2, V2 si T2.
Lucrul mecanic tehnic pe care l dezvolta agentul termic
se compune din lucrul mecanic produs n evolutia de la
starea 1 la starea 2 ct si lucrurile mecanice de
dislocare la admisia si respectiv evacuarea agentului
termic (fig.2.3):

Fig. 2.4. Interpretarea grafica a

lucrului mecanic tehnic

Lt12 = L1 2 + p1V1 p2V2

(2.6)

sau
2

Lt12 = L12 ( p2V2 p1V1 )

(2.7)

sau
2

Lt1 2 = pdV d ( pV ) = Vdp

(2.8)

Pentru m=1Kg, lucru mecanic tehnic se calculeaza cu urmatoarea relatie:

2

dl t = vdp si l t12 = vdp.

(2.9)

Interpretarea grafica n coordonate p V este redata n figura 2.4, fiind echivalentul

ariei 1221.
Lucrul mecanic tehnic apare n instalatiile si masinile termice la care peretii sunt mobili.

2.4. Energia interna

Energia interna este o marime de stare care reprezinta energia termica a unui corp, ntro stare termodinamica oarecare. Ea se noteaza cu U si se masoara n Jouli [J ].
Energia interna raportata la 1 kg de substanta se numeste energie interna specifica si se
J

noteaza cu u .
kg
Pentru un corp a carui masa este m , energia interna se exprima prin produsul U = u m .
Apelnd la cunostintele din teoria cinetico-moleculare, energia interna se defineste
astfel:
U = Ucin + Upot + U0 [J ]

unde: U cin

(2.10)

- suma energiilor cinetice moleculare corespunzatoare miscarilor de

translatie, rotatie si vibratie;

U pot

- suma energiilor potentiale datorate fortelor de interactiune dintre

molecule;

U0

- suma energiilor din interiorul moleculelor sau atomilor.

Nu face parte din energia interna:

v energia cinetica datorate miscarii sistemului (corpului) n ntregime, fata de mediul
ambiant;
v energia potentiala a sistemului privit ca un ntreg aflat ntr-un cmp de forte
exterioare (de exemplu, un corp n cmp gravitational al Pamntului).

Energia interna este o marime de stare extensiva care depinde de parametrii de stare ai
sistemului. n calculele termodinamice nu intereseaza valoarea absoluta a energiei
interne, ci numai variatia sa atunci cnd sistemul trece dintr-o stare n alta.
ntr-un proces termodinamic variatia energiei interne, U , este:
U = U 2 U1 si u = u2 u1 [J ].

unde:

U2
U1

(2.11)

- energia interna a sistemului n stare finala;

- energia interna a sistemului n stare initiala.

Pentru un corp sau un sistem dat, componenta U 0 este o constanta si de aceea, la

trecerea sistemului dintr-o stare termodinamica ntr-o alta stare, variaza doar energia
interna sensibila constituita din energia cinetica si cea potentiala a moleculelor:
U = Ucin + U pot = Usens [J ]

(2.12)

2.5. Entalpia
Entalpia, ca si energia interna, este o marime de stare ce caracterizeaza nivelul
energetic al unui sistem termodinamic si reprezinta suma ntre energia interna si lucrul
mecanic de dislocare:
H = U + pV
[J ]sau h = u + pv J

H = mcP T
kg

(2.13)

2.6. Caldura
Caldura reprezinta forma de schimb de energie care poate traversa conturul unui sistem
neadiabatic pus n evidenta prin modificarea temperaturii sistemului. Experimental s-a
stabilit ca energia schimbata pe aceasta cale este proportionala cu masa sistemului,
caldura specifica c si diferenta de temperatura.
ntr-un proces termodinamic elementar:
Q = mcdT si q = cdT ,

(2.14)

iar pentru o variatie finita a temperaturii:

2

Q12 = 1 mcd T si q12 = 1 cdT .

(2.15)

Caldura, ca si lucrul mecanic, este o marime de proces. S-a convenit sa se considere

pozitiva caldura primita de sistem si negativa cea cedata.
Valoarea caldurii specifice a gazelor depinde de modul n care se desfasoara procesul
de ncalzire sau de racire adica de natura procesului termodinamic:

caldura specifica la volum constant:

cv =

1 Q
(
)V ;
m T

(2.16)

caldura specifica la presiunea constanta:

cp =

1 Q
(
)p .
m T

(2.17)

Tinnd seama de aceasta se poate gasi dependenta ntre marimile calorice de stare,
energie interna, entalpie si temperatura, denumite ecuatii calorice de stare :
dU = mc v dT si du = cv dT ,

(2.18)

dH = mcp dT respectiv dh = c p dT ,

(2.19)

prin integrarea carora obtinem:

U 2 U1 = mc v ( T2 T1 ) si u2 u1 = cv (T2 T1 ) ,

(2.20)

H2 H1 = mc p (T2 T1 ) respectiv h2 h1 = c p (T2 T1 ) .

(2.21)

Legatura ntre c p si cv este:

c p cv = R

(2.22)

unde:
R

: constanta caracteristica a gazului.

Se numeste exponent adiabatic raportul

=

cp
cV

(2.23)

Din (2.22) si (2.23), rezulta:

cp =

R
R
respectiv cV =
1
1

2.7. Expresii matematice ale primului principiu al termodinamicii

Variatia energiei interne a unui sistem termodinamic la trecerea dintr-o stare initiala data
ntr-o stare finala nu depinde de starile intermediare ale sistemului, deci depinde doare
de starile finala si initiala, adica U = U 2 U1 .
ntr-un proces elementar variatia energiei interne este :
dU = Q L si du = q l ,

(2.24)

sau tinnd seama de relatiile (2.1) si (2.14):

dQ = mc v dT + pdV si dq = c v dT + pdV ,

(2.25)

iar pentru un proces finit:

2

Q12 = mcv ( T2 T1 ) + pdV si q12 = c v (T2 T1 ) + pdV .

(2.26)

n mod asemanator utiliznd notiunea de entalpie:

dH = Q dLt si dh = dq dl t ,

(2.27)
5

respectiv, tinnd seama de relatiile (2.6) si (2.19):

dQ = mcpdT Vdp si dq = c pdT vdp .

(2.28)

Sub forma integrata:

2

Q12 = mcp (T2 T1 ) Vdp si q12 = c p (T2 T1 ) vdp .

(2.29)

2.8. Formularile primului principiu al termodinamicii

Primul principi al termodinamicii, care exprima legea conservarii si transformarii energiei
n procesele termice cunoaste mai multe formulari.
a O prima enuntare restrnsa a echivalentei ntre caldura si lucru mecanic (ca forme
de transfer de energie) este urmatoarea:
Caldura poate fi produsa din lucru mecanic si se poate transforma n lucru
mecanic, totdeauna n baza aceluiasi raport de echivalenta.
1kcal = 427 kgfm = 427 9.81Nm

a ntr-un mod mai general, primul principiu al termodinamicii exprima conservarea

energiei, sub forma:
Energia unui sistem izolat se mentine constanta.
a Nu se poate realiza o masina termica care sa produca lucru mecanic fara a
consuma o cantitate echivalenta de caldura.
O astfel de masina care ar produce lucru mecanic continuu, fara sa consume caldura n
cantitate echivalenta se numeste perpetuum mobile de speta I.
a Perpetuum mobile de speta I este imposibil.
Au urmat, pe baza experientei din celalalte domenii ale fizicii si tehnicii urmatoarele
enunturi mai generale:
a Nu se poate realiza o masina care sa produca energie de o anumita forma fara a
consuma o cantitate echivalenta de energie de o alta forma.
Acest enunt afirma de fapt imposibilitatea crearii energiei.
a Nu se poate realiza o masina care sa consume energie fara a ceda n exterior o
cantitate echivalenta de alta forma de energie.

Exprimarea matematica a primului principiu al termodinamicii pentru sisteme deschise

Se considera o masina termica n care, de exemplu, agentul termic primeste caldura si
produce lucru mecanic.

Q1-2

Lt1-2

p2,V2,T2

p1,V1,T1

w2

w1

M.T.

2 z2

z1
1

Fig. 2.5. Sistem termodinamic deschis

Sistemul este deschis deoarece prin masina trece n permanenta un fluid de lucru
(agent de lucru).
Conform legii generale a conservarii energiei, notnd cu E1 energia agentului la intrarea
n sistem si cu E2 energia agentului la iesirea din sistem, suma energiilor schimbate cu
mediul exterior Es , se poate scrie:
Es = E2 E1

La intrare, agentul primeste Ld = p1V1 de la fluidul care circula prin conducta de admisie,
iar la iesirea din conducta el cedeaza Ld = p2V2 fluidului din conducta de evacuare; n
evolutia lui agentul efectueaza lucru mecanic tehnic.
Energia totala a agentului, fie la intrare, fie la iesirea din sistem este formata din suma
energiilor pe care le poseda agentul n punctele caracteristice: energia cinetica, energia
potentiala si energia interna:
Es = EC + EP + U =

mw 2
+ mgz + U [J ]
2

(2.30)

Prin urmare,
Es = Q1 2 Lt1 2 + (p1V1 p2V2 ) [J ]

(2.31)

Q1 2 Lt1 2 = Es + (p2V2 p1V1 ) [J ]

(2.32)

sau

Rezulta, astfel:
7

w 2

w 2

Q1 2 Lt1 2 = m 2 + gz 2 + u2 + p2V2 - m 1 + gz1 + u1 + p1V1 [J ]

2

(2.33)

Pentru m =1kg de agent termic care trece prin masina:

q1 2 l t1 2 = (u2 u1 ) + (p2v 2 p1v1 ) + g (z2 z1 ) +

w 22 w12
[J / kg ]
2

(2.34)

Introducnd entalpia h = u + pv , rezulta:

q1 2 l t1 2 = (h2 h1 ) + g (z2 z1 ) +

w 22 w12
[J / kg ]
2

(2.35)