Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pecs
Pecs
1.3.
ELEMENTE CARACTERISTICE
1.3.1. Felul curentului si frecventa nominala
1.3.2. Tensiuni normate
1.4.
2.3.
13
14
14
16
18
21
21
22
24
24
24
25
29
30
30
34
36
37
38
39
39
40
42
43
45
2.4.
3.4.
3.5.
3.6.
3.7.
3.8.
3.9.
53
54
55
56
60
61
64
65
66
67
67
68
69
71
73
73
74
75
76
78
4.
47
47
48
51
52
80
82
82
84
86
87
87
88
CUPRINS
4.4.
4.5.
4.6.
4.7.
5.2.
CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE
5.2.1. Tipul constructiv al aparatului
5.2.2. Numarul de poli sau unitati constructive
5.2.3. Destinatia (clasa) aparatului
5.3.
5.4.
5.5.
5.6.
FRECVENTA NOMINALA
107
108
108
112
115
115
116
116
116
117
117
117
117
118
118
118
119
120
121
121
121
122
10
5.7.
6.
6.3.
6.4.
129
129
132
132
141
141
142
143
143
144
7.4.
7.5.
129
7.3.
122
122
123
123
124
138
145
146
147
147
148
153
154
CUPRINS
11
8.4.
8.5.
8.6.
8.7.
9.3.
9.4.
9.5.
158
158
160
160
162
167
172
181
181
182
193
155
157
185
189
190
195
197
198
198
200
202
203
204
12
10
NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE
10.1. ELEMENTE DE ELECTROFIZIOLOGIE MUSCULARA
10.2. FACTORI CARE DETERMINA GRAVITATEA
EFECTELOR ELECTROCUTARII
10.1.1.Intensitatea curentului stabilit prin corp.
Calea
de nchidere a curentului electric. Felul curentului.
10.1.2. Frecventa curentului electric
10.1.3. Rezistenta electrica a corpului n momentul atingerii
10.1.4. Tensiunea la care este supus omul
10.1.5. Starea fizica a omului
10.1.6. Durata actiunii curentului asupra corpului omenesc
10.1.7. Atentia omului n momentul atingerii
10.3.
10.4.
10.5.
10.6.
205
206
206
213
214
219
222
222
223
224
224
225
226
226
227
227
229
PROFESORII NOSTRI...
Ioan STEFANESCU RADU
Dimitrie LEONIDA
Constantin DINCULESCU
Martin BERCOVICI
Pavel BUHUS
Alexandru SELISCHI
Mihaela IORDACHE
232
233
234
236
238
240
242
244
BIBLIOGRAFIE
246
1
1.1.
SISTEME ELECTROENERGETICE
ASPECTE GENERALE
DEFINIRE
14
1.2.
PRI COMPONENTE
Prima central electric public din lume, construit de Edison, a fost pus
n funciune la New York, pe 3 septembrie 1882. n acelai an, la data 22
octombrie, a fost inaugurat centrala electric din Bucureti, pentru iluminatul
incintei Grii de Nord.
Ca surse de energie electric, n centrale se folosesc generatoare
sincrone. Motorul primar de antrenare a arborelui (deci cel care furnizeaz energia
mecanic la arbore) poate fi, de exemplu, o turbin cu abur, cu gaze sau hidraulic.
1.2.1.1. Tendine pe plan mondial
La nivelul anilor 70-80 a existat o tendin de concentrare a puterilor n
centrale electrice mari. n anul 1983, cea mai mare central electric n funciune
era hidrocentrala Grand-Coule (SUA) de 6200 MW, fiind urmat de centrala
nuclear Fukushima (Japonia) de 4700 MW i centrala termoelectric Tashima
(Japonia) de 4400 MW. n 1987, centrala hidroelectric Itaipu (Brazilia) avea o
putere instalat de 12600 MW [19].
n prezent, tendina de cretere a puterii unitare a blocurilor
energetice, precum i a puterilor instalate n centrale electrice s-a atenuat,
concentrarea puterilor instalate conducnd la dificulti n controlul unor regimuri
tranzitorii i postavarie. S-a trecut la reconsiderarea distribuiei generatoarelor de
putere, cu repartiia lor mai uniform n uniti mai mici, mai apropiate de zonele
de consum. n acest context, crearea unor linii de transport de foarte nalt
tensiune, care s permit vehicularea unor puteri de schimb foarte mari a devenit
mai puin preocupant.
15
53,97
49,89 51,95
53,86 55,19
56,91
1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Anul
16
Combustibil
nuclear
9%
Resurse hidro
24%
Carbuni
41%
Hidrocarburi
26%
SC Nuclearelectrica SA
9%
SC Hidroelectrica SA
22%
Alti producatori
12%
SC Termoelectrica SA
7%
SC Electrocentrale
Bucuresti SA
19%
SC Electrocentrale Deva SA
8%
SC Electrocentrale Turceni
SA
12%
SC Electrocentrale Rovinari
SA
11%
Tabel 1.1.
Evoluia produciei brute de energie electric
AN
2003
2004
2005
2010
2015
Energie electric
56,91
59,3
60,1
64,9
72,9
[TWh/an]
Sursa: Foaie de parcurs pentru sectorul energiei din Romnia, Ministerul
Economiei i Comerului, iulie 2003.
1.2.2.
REELE ELECTRICE
Ansamblul de linii i staii electrice, racordate ntre ele, care funcioneaz
interconectat, constituie o reea electric.
17
18
Din totalul de peste 950 staii de tensiune nominal 35 ... 750 kV existente
n SEN, una este de 750 kV, 26 sunt de 400 kV, 49 sunt de 220 kV, iar
aproximativ 90% staii sunt de 110 kV.
O categorie foarte important a staiilor de transformare o reprezint
posturile de transformare, n SEN fiind n funciune peste 65000 posturi de
transformare, totaliznd o putere instalat de peste 23000 MVA.
1.2.3.
persoan juridic, titular a unei licene de furnizare, care asigur alimentarea cu energie
electric a consumatorilor pe baz de contract
19
clasa A
clasa B
clasa C
clasa D
> 50 MVA
7,5... 50 MVA
Dup puterea contractat (cea mai mare putere medie cu nregistrare orar
sau 15 minute consecutiv), consumatorii de energie electric se mpart n
urmtoarele categorii:
mici consumatori (P < 100 kW, cu excepia celor casnici): circa 6,4% din
numrul total al consumatorilor;
mari consumatori (P 100 kW): circa 0,1% din numrul total al
consumatorilor.
3
persoan juridic, titular a unei licene de distribuie i deintoare a unei reele electrice
situat ntr-un anumit perimetru, cu niveluri de tensiune 110 kV, care asigur alimentarea
cu energie electric a consumatorilor situai n acest perimetru
4
Pentru anul 2003 consumul mediu anual al unui consumator casnic a fost de 999 kWh, cu
5% mai mare dect cel realizat n 2002. Acest consum a variat ntre 803 kWh la filiala
Oltenia i 1425 kWh la filiala Muntenia Sud .
20
21
Legea energiei electrice nr. 318/2003 este un act normativ care, la opt
decenii dup apariia primei legi a energiei n Romnia, redefinete principiile i
coordonatele dezvoltrii sectorului energetic.
n anul 2004, Romnia a fost acceptat cu drepturi depline n UCTE i s-a
nceput privatizarea n distribuie, fcndu-se astfel pai decisivi ctre integrarea n
piaa regional de energie electric.
1.3.
ELEMENTE CARACTERISTICE
1.3.1.
unele maini unelete sunt mai bine realizate la frecvene mai mari dect
50 Hz, iar altele la frecvene sub 50 Hz; uneori se justific pentru
alimentarea lor utilizarea unor convertizoare de frecven;
22
tensiunea cea mai ridicat pentru reea (UMR): cea mai mare valoare a
tensiunii de serviciu, n condiii normale de exploatare;
23
tensiunea de utilizare: tensiunea ntre faze sau ntre faze i neutru la priza
de alimentare sau la bornele unui echipament;
tensiunea cea mai ridicat pentru echipament (UME): cea mai ridicat
valoare a tensiunii maxime de serviciu pentru care poate fi utilizat
echipamentul.
pentru reelele de curent alternativ (cu trei sau patru conductoare), a cror
tensiune nominal este cuprins ntre 100 V i 1000 V (inclusiv) i
echipamentul aferent au fost adoptate urmtoarele trepte, denumite de
joas tensiune:
230/400 V, 400/690 V, 1000 V ;
Un [kV]
6(*)
10
20
110
220
400
750
UME [kV]
7,2(*)
12
24
123
245
420
765
(*)
24
R10
1,25
1,6
2,5
3,15
6,3
R10
1,6
6,3
Observaei: valorile din tabelul 1.3 pot fi rotunjite; se admite multiplicarea valorilor cu 10n,
n care n este un numr ntreg, pozitiv sau negativ.
NOIUNEA DE SARCIN
Prin sarcin nelegem curentul sau puterile aparent, activ, reactiv care
tranziteaz o instalaie electric. De remarcat, c spre deosebire de curent sau
putere aparent, puterea activ sau reactiv reprezint numai o parte a sarcinii,
respectiv sarcina activ sau reactiv
1.4. 2. CARACTERIZAREA TRANZITULUI PRIN CURBE DE SARCIN
Reprezentarea analitic, grafic sau tabelar a variatiei n timp a sarcinii
constituie curba de sarcin. In figura 1.4 este reprezentat o curb de sarcin
activ corespunztoare unei durate T .
25
t t
Fig. 1.4. Curb de sarcin pe o perioad de timp T
WP = P(t )dt
(1.1)
WQ = Q( t )dt
(1.2)
0
T
WS = S ( t )dt
(1.3)
0
T
WI = I ( t )dt
(1.4)
26
(1.5)
I med =
WI
T
(1.6)
S med =
WS
T
(1.7)
Pmed =
WP
T
(1.8)
Qmed =
WQ
(1.9)
27
TIM =
WI
IM
(1.10)
TSM =
WS
SM
(1.11)
TPM =
WP
PM
(1.12)
TQM =
WQ
(1.13)
QM
TIM TSM
2
= 1,03 TPM
2
1,03 PM2 TM2 + QM2 TQM
SM
(1.14a)
2
PM2
2 QM
+
T
QM
S M2
S M2
PM
Q
= cos M i M = sin M ,
SM
SM
ceea ce poate s nu fie corect deoarece PM , QM si SM pot s nu fie simultane.
Dac TPM=TQM atunci, cu unele aproximaii, putem scrie c:
TPM=TQM TSM TIM
28
k uI =
WI
T
I
= IM = med
IMT
T
IM
(1.15)
k uS =
WS
T
S
= SM = med
SMT
T
SM
(1.16)
k uP =
WP
T
P
= PM = med
PM T
T
PM
(1.17)
k uQ =
WQ
QM T
TQM
T
Qmed
QM
(1.18)
2
2.1.
CONSIDERAII PRIVIND
GENERATOARELE SINCRONE
ASPECTE GENERALE
P = k D 2 L n0 A B ,
n care k reprezint un coeficient de proporionalitate; D diametrul rotorului, n
m; L- lungimea, n m; n0 - turaia de sincronism, n rot/ min; A densitatea de
curent din nfurare, n A/mm2; B - inducia cmpului magnetic, n Wb /m2.
30
2.2.1.
31
orict s-ar filtra aerul, acesta rmne impur i devine o surs important
de defecte;
20
00
19
95
19
85
19
75
600
500
400
300
200
100
0
19
65
32
Anul
33
Tabel 2.1.
Date tehnice comparative a unor generatoare rcite cu aer din noua generaie [29]
MVA
300
480
500
kV
Hz
clasa
clasa
-
aer
19
aer
23
50
0,85
F
H
static
hidrogen
21
0,8
B
F
0,8
B
F
%
%
-
98,75
98,57
0,51
0,21
98,72
98,54
0,45
0,30
98,90
98,92
0,50
0,34
0,17
0,24
0,27
tone
m
334
11,9
429
14,1
425
14,6
100%
Pierderi prin
ventilatie, frictiune
90%
80%
70%
Pierderi in miezul
magnetic
60%
50%
40%
30%
Pierderi dependente
de curentul prin
stator [%]
20%
10%
0%
210
300
480
500
Pierderi dependente
de curentul prin rotor
34
2.2.2.
35
Agentul
de rcire
Temperatura
Densitatea
Cldura
specific
Capacitatea
Conductivitatea termic
Vscozitatea
cinematic
U.M.
C
20
40
60
20
40
60
20
40
kg /m3
0,085
0,080
0,076
1,20
1,13
1,06
998
992
kJ/kg K
kJ/ m3K
1,22
1,14
1,09
1,20
1,13
1,06
4190
4170
W/m K
0,186
0,197
0,206
0,026
0,027
0,0285
0,598
0,628
10-6 x m 2/ s
105
114
127
15,1
17,0
18,9
1,00
0,68
Hidrogen
Aer uscat
Ap
14,3
4,2
36
SISTEM DE RCIRE
Rcirea indirect
Rcirea indirect
Rcirea indirect
combinat cu rcire direct
Rcirea direct
Rcirea direct
combinat cu rcire direct
AGENT DE RCIRE
PUTERE GS
Stator
Rotor
[MW]
aer
hidrogen
hidrogen
aer
hidrogen
hidrogen
< 25
25 - 160
hidrogen
lichide
hidrogen
< 200
165 - 1000
hidrogen
37
38
444
98,69
50
18
441
396
1
0,23
67
Factor de putere
Turaie [rot/ min]
Numr de poli
Curent nominal [A]
Curent de excitaie [A]
ntrefier [mm]
Xd
Comportare la scurtcircuit
Temperatur nominal limit
n stator [K]
0,9
125
48
14,256
1699
26
0,336
1,1
60
2.2.5.
GENERATOARE SUPERCONDUCTOARE
Generatoarele superconductoare prezint, fa de cele convenionale,
multiple avantaje, dintre care se pot meniona:
2.3.
39
40
2.3.2.
41
42
EXCITAIA EXCITATOAREI
Excitatoarei, fie c este de curent continuu, fie c este de curent alternativ,
trebuie s i se asigure excitaia n curent continuu.
Soluiile de asigurare a excitaiei excitatoarei, prezentate schematic n
figurile 2.8 2.13, influeneaz comportarea sistemului de excitaie n regim
tranzitoriu.
43
44
45
46
47
2.4.
2.4.1.
48
X d
US
IC
UGR
XS
UR
USR
49
U G U S , f G = f S si = 0.
U G = U S , f G = f S si 0.
perioad.
Nu
se
respect
condiia
egalitii
frecvenelor,
respectiv
50
n mrimi instantanee:
u = u G u S = U m sin G t U m sin S t = U M (t ) cos
n care:
U M (t ) = 2U m sin
G S
2
t = 2U m sin
G + S
2
t,
Cea mai periculoas este ipoteza cuplrii n momentul n care cele dou
sisteme de tensiuni ar fi n opoziie ( =180o ).
Dac sistemul este de putere mare i reactana sa echivalent se poate
considera Xs 0, atunci:
I eg =
2U
= 2 I sc 0 .
X d"
51
valorilor tensiunilor,
Sincronizarea fin automat reproduce succesiunea operaiilor de
sincronizare fin manual, alegnd n mod automat unghiul pentru conectarea
generatorului care se leag n paralel. Trebuie menionat c n centralele i staiile
moderne, automatizarea include tot mai des i ntregul ciclu de manevre de pornire
a agregatului electrogen.
Instalaiile de sincronizare fin semiautomat realizeaz doar ultimele
operaii de sincronizare, inclusiv cuplarea n paralel, primele operaii trebuind s
fie fcute manual. n multe centrale exist astfel de instalaii care realizeaz
automat numai alegerea momentului i comanda de anclanare a ntreruptorului.
Egalizarea frecvenelor i a tensiunilor se execut manual i apoi se comut o
cheie special de selectare a modului de sincronizare, ateptndu-se terminarea
manevrei.
2.4.3.
52
SCHEME DE CONEXIUNI
PENTRU STATII ELECTRICE
3.1.
NOTIUNI GENERALE
Prin schema se ntelege un desen care arata modul n care diferite parti ale
unei retele, instalatii, ale unui aparat sau ale unui ansamblu de aparate sunt
functional conectate ntre ele. Clasificarea schemelor electrice se poate face dupa
mai multe criterii, cum ar fi:
numarul de conductoare reprezentat pe desen:
scheme monofilare: indiferent de numarul de conductoare ale
circuitului se reprezinta numai unul, celelalte fiind echipate identic;
scheme multifilare: daca echiparea fazelor este diferita, se reprezinta
toate conductoarele circuitului;
scopul urmarit prin reprezentare:
scheme explicative ( principiale sau detaliate );
scheme de conexiuni, destinate realizarii fizice si verificarii
conexiunilor;
scheme sinoptice, reprezentnd starea reala a aparatelor de comutatie
la un moment dat;
planuri de amplasare, care ofera indicatii precise despre amplasarea
partilor unei instalatii.
Din punct de vedere al functiei ndeplinite, circuitele electrice pot fi:
circuite primare: sunt circuite prin care se realizeaza tranzitul de energie
de la surse catre consumatori (de exemplu circuite de generator,
transformator, linie electrica, cupla etc.);
54
55
56
LINII ELECTRICE
57
exista riscul ca fuzibilul sigurantei sa se arda doar pe una dintre faze, ceea
ce poate conduce, n cazul consumatorilor trifazati, la regimuri de
functionare nesimetrice;
cu ajutorul sigurantelor fuzibile nu pot fi facute manevre de comutatie
manuala dect la sarcini foarte mici.
Prin urmare, scheme de echipare a liniilor n varianta a se utilizeaza n
cadrul retelelor de alimentare radiala a unor consumatori monofazati, fara
suprasarcini si fara comutatii frecvente.
58
59
fixe: cutite de legare la pamnt (CLP); legaturile fixe sunt de preferat daca:
distantele de izolatie ale instalatiei sunt mari, instalarea
scurtcircuitoarelor mobile fiind dificil de realizat (Un 220 kV);
exista pericolul unor apropieri periculoase de parti aflate sub tensiune;
exista pericolul unor curenti mari de scurtcircuit (peste 40 kA).
Conform PE 101, se monteaza cutite de legare la pamnt:
pe toate liniile electrice de nalta tensiune (figura 3.2);
pe barele colectoare si de ocolire cu Un 110 kV;
pentru legarea la pamnt a oricarei portiuni cuprinsa ntre aparate de
conectare (ntreruptoare, separatoare) pentru Un 220 kV.
Sub aspect constructiv, cutitele de legare la pamnt se pot realiza ca un
aparat independent sau pot fi asociate altui aparat (de exemplu, unui separator
care, n afara cutitelor sale principale, mai este prevazut cu unul sau doua cutite de
legare la pamnt).
n variantele de echipare c si d , protectia circuitului n caz de scurtcircuit
sau suprasarcina este realizata mai scump, dar mai sigur, prin utilizarea unui
ntreruptor n asociere cu dispozitive de detectare (transformatoare sau alti
senzori de curent si tensiune), de protectie si de control-comanda, precum si de
actionare. n plus, ntreruptorul asigura comutatia circuitului (conectare sau
deconectare n regim normal de functionare).
Sb
SFMT
Sb
CLP
SFMT
SS
SL
CLP
SL
CLP
a
60
Un > UnG
UnG
SnT SnG
Un/UG
TB
~
a
ADR
ADR
~
b
n tabelul 3.1 sunt prezentate cazurile cele mai uzuale ntlnite n centralele
sistemului energetic national romnesc. Protectia circuitelor de generator sau bloc
generator-transformator n caz de scurtcircuit sau suprasarcina se realizeaza cu
ajutorul unui ntreruptor n asociere cu dispozitive de detectare (transformatoare
sau alti senzori de curent si tensiune), de protectie si de control-comanda, precum
si de actionare. n plus, ntreruptorul asigura comutatia circuitului (decuplarea de la
retea sau cuplarea n paralel cu sistemul energetic, dupa verificarea conditiilor de
sincronizare).
61
Tabelul 3.1
Corelatia ntre tensiunea nominala a retelei, respectiv, tensiunea si
puterea nominala a generatoarelor electrice
Unretea [kV]
UnG [kV]
PnG [MW]
6(*)
6,3
25
110
10,5
50...120
110
13,8
120
110-220
15,75
160...200
110-220
18
165
220-400
20...24
250
62
U1
U1
U3
U2
U2
a
63
U1
U2 1kV
a
64
Un 1 kV
3.3.5.
65
cc
66
Un
Un
110 kV
Un
110 kV
~
Fig. 3.8. Variante de racordare a transformatoarelor demasurare de tensiune
si a descarcatoarelor pe diverse circuite
110 kV
Un< 110 kV
67
68
3.5.1.
VARIANTA DE BAZA
n varianta de baza (figura 3.10), schema cu un sistem de bare colectoare
(1BC) presupune existenta unui singur nod de conexiuni, la care sunt racordate
circuite cu solutii de echipare simple (doua circuite de linie si doua circuite de
(auto)transformator).
n continuare, schema din figura 3.10 va fi considerata ca varianta de
referinta, pentru analiza comparativa a diferitelor tipuri de scheme de conexiuni
utilizate n statii electrice.
69
3.5.2.
Sectia A
Sectia B
BC
Cupla
longitudinala
70
71
72
BC
Ioc
B oc
Soc
3.5.4.
73
BC
BC
BC
a
B oc
BC
B oc
BC
BC
BC
BC
BC
b
Fig.3.14. Variante de echipare a unor cuple cu functiuni multiple n cazul unor statii cu
un sistem de bare colectoare si bare de ocolire
74
VARIANTA DE BAZA
n varianta de baza, schemele cu doua sisteme de bare colectoare (2BC)
presupun existenta a doua noduri de conexiuni dispuse alaturat, fiecare circuit fiind
prevazut cu cte doua separatoare de bare, care sunt folosite att pentru selectarea
sistemului de bare la care urmeaza a fi racordat circuitul respectiv, ct si pentru
separarea celulei la care se lucreaza fata de barele colectoare.
n figura 3.15 este prezentata o schema de conexiuni cu doua sisteme de
bare colectoare pentru statia de transformare 110 kV/MT, folosita ca exemplu n
cazurile anterioare.
Fiecare circuit se poate racorda la oricare dintre sistemele de bare colectoare, aceasta
manevra efectundu-se n regim normal de functionare fara ntreruperea functionarii.
75
76
Fig. 3.16. Variante de echipare a unor cuple cu functiuni multiple n cazul unor statii cu
doua sisteme de bare colectoare si sectionare longitudinala
77
78
79
80
SCHEME POLIGONALE
81
T
b
a
Fig. 3.21. Schema electrica poligonala
82
3.9.
83
L
Tbloc
Tbloc
Tsp
s.p
Tre
Tsp
s.p
Tre
Actualmente, mai mult de 60% din totalul centralelor electrice din ntreaga
lume sunt echipate cu ntreruptor de generator [56], deoarece prin aceasta:
se elimina necesitatea prevederii unui transformator suplimentar de T/MT
pentru alimentarea serviciilor proprii la pornirea/oprirea blocului;
se evita producerea unor tensiuni tranzitorii, ca urmare a transferului automat
al surselor de alimentare normala si de rezerva a serviciilor proprii.
L
Tbloc
Tbloc,2
Tbloc,1
Tsp
G1
Tsp
G2
G
a
s.p.
s.p.
Fig. 3.23. Scheme electrice bloc cu flexibilitate marita utilizate n centrale electrice
a - cu grupuri de putere unitara mica; b - cu grupuri de putere unitara mare
84
85
T
a
T
b
86
3.9.3.
SCHEME DE TIP H
Denumirea provine din asemanarea schemei de conexiuni cu majuscula H,
schema fiind obtinuta prin lega rea a doua celule bloc linie electrica - transformator
de forta printr -o punte (cupla longitudinala). Schema prezinta o disponibilitate
marita fata de SRA cu doua celule bloc linie - transformator, deoarece n cazul
indisponibilitatii unui circuit din structura blocului, functionarea statiei poate
continua cu elementele ramase, prin intermediul puntii (cuplei).
n functie de pozitia puntii n raport cu ntreruptoarele schemei, se pot
realiza scheme de tip H superior (figura 3.25, a) sau de tip H inferior (figura
3.25, b).
Alegerea uneia dintre variante se poate face n functie de complexitatea
manevrelor pe care le implica exploatarea circuitelor de linie, respectiv, de
transformator.
L
T
b
CALCULUL SI LIMITAREA
CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT
4.1.
DEFINIRE
Scurtcircuitul reprezinta o legatura galvanica (accidentala sau voita) printro impedanta de valoare relativ redusa, ntre doua sau mai multe puncte ale unui
circuit care, n regim normal au tensiuni diferite. La aparitia scurtcircuitului,
impedanta circuitului se micsoreaza, ceea ce conduce la marirea curentilor,
comparativ cu valorile din regimul normal. La rndul sau, aceasta marire determina
o scadere a tensiunii n sistem, mai nsemnata n apropierea locului de scurtcircuit.
Curentul de scurtcircuit este acel curent care se nchide la locul de
scurtcircuit. Acest curent este initial asimetric n raport cu axa de timp si poate fi
descompus ntr-o componenta de curent periodica (simetrica) si o componenta
aperiodica, descrescatoare de la valoarea initiala la zero. Componenta aperiodica a
curentului de scurtcircuit este valoarea medie ntre nfasuratoarea superioara si cea
inferioara a curentului de scurtcircuit (figura 4.1), ceea ce permite separarea ei
dintr-o curba data a curentului.
4.2.
CAUZE PRINCIPALE
Printre cauzele unui scurtcircuit se pot mentiona:
conturnarea cu strapungerea izolatiei;
ruperea unor fire;
contacte accidentale stabilite de animale;
manevre gresite.
88
Desi cele mai rare, prin consecintele foarte grave pe care le pot avea,
scurtcircuitele trifazate sunt uneori hotartoare n aprecierea posibilitatii de
functionare a sistemului n conditii de scurtcircuit, precum si pentru dimensionarea
echipamentelor si legaturilor electrice. Pe de alta parte, folosirea metodei
componentelor simetrice permite estimarea valorilor curentilor si tensiunilor de
succesiune directa pentru orice scurtcircuit, pe baza marimilor corespunzatoare
unor scurtcircuite trifazate conventionale.
4.3.
FACTORI DE INFLUENTA
89
90
t /T
i
n care:
Ipm
iao
este
-
Ta
pm
sin ( t
) i
ao
(4.1)
91
T
2
1
50 2
Fig. 4.4. Oscilograma curentului de scurtcircuit pentru cazul componentei aperiodice maxime
soc
pm
e
pm
0,01 / T
a
pm
0,01 / T
a)
(1 e
soc
2I
(4.2)
po
k soc
Pentru o constanta Ta
1 e
0 , 01 / Ta
(4.3)
1,8.
92
4.5.
tr
0,1 s;
(4.4)
93
TR
~
UnG=U1n
U
U2n
U2n
94
U n referinta
U n defect s.
(4.5)
U1n
ZG
ZTC
ZTR
U2n
ZL
ZC
Z rap
U n defect
U n funct
(4.6)
.
Z TC , rap
U
Z TC 3n
U 2n
Z TC
U n def .
U n funct.
(4.7)
.
Z G, rap
U
Z G 3n
U 2n
U 2n
U1n
U n def .
ZG
U n funct.
95
(4.8)
.
Z*
Z
Z baza
; I*
I A
; S*
Ib A
S MVA
UV
;U *
.
S b MVA
Ub V
(4.9)
Sb
U n def
U referinta
(4.10,a)
(4.10,b)
X
X
b
S
U2
b
b.
(4.11)
X *n
X
Xn
Sn
(4.12)
U 2 funct.
n
X*
X *n
Sb
Sn
U n funct.
Ub
(4.13)
.
96
*G
S U n funct
X *nG b
S nG U b
U n def .
U n funct.
X d" % S b
;
100 S nG
(4.14)
uk %
U
Un
XT
3 I nT
XT
X Tn
Un
(4.15)
X *nT ,
*T
S U n funct
X *nT b
S nT U b
U n def .
U n funct.
uk %
100
Sb
;
S nT
(4.16)
X *S
X KS
Xb
U n2 def S b
SK U
2
b
Sb
.
SK
(4.17)
97
(4.18)
I
i 1 ki
SG
SS
Xech,G
Xech,S
ki
n
X ech
n care:
Xech
este
Xnech Sn
Sb
X ech
Sn
Sb
(4.19)
98
a)
Daca Xnech > 3 sursa se considera departata de locul scurtcircuitului, iar
componenta periodica este constanta n timp. Rezulta curentii:
I po
Ip
I b cu
X*
unde: I b
I n cu
; I aperiodic
X *n
Sb
; In
3 U bU n def
2 I po e
Sn
t / Ta
(4.20)
(4.21)
3 U n def
b)
Pentru Xnech 3 , calculul variatiei n timp a componentei periodice se face
utiliznd curbele de calcul care dau valoarea curentului periodic relativ (I*pt) n
functie de X nech. [49]. Se calculeaza la diverse moment de timp t curentii:
I pt kA
I* pt I n kA ; I aperiodic
2 I po e
t / Ta
(4.22)
99
n=3
(trifazat)
3
Xe
X ed
2
Xe
X ed
X ei
1
Xe
X ed
X ei
4.9.
Isc.
3
I sc.
2
I sc.
n=2
(bifazat)
n=1
(monofazat)
Curentul de scurtcircuit
X eh
1
I sc.
3
I pd
2
I pd
1
I pd
3
I pd
2
I pd
1
3 I pd
100
Fig. 4.8. Schema de alimentare cu energie electrica a unor consumatori radiali n regim normal de
functionare, respectiv, n conditiile aparitiei unui scurtcircuit n punctul P
101
Curentul de scurtcircuit fiind de cele mai multe ori de cteva ori mai mare
dect curentul nominal al circuitului avariat, chiar daca este de scurta durata, poate
provoca o ncalzire suplimentara a partilor conductoare, afectnd uneori
stabilitatea lor termica. n afara actiunii termice, curentii de scurtcircuit provoaca
solicitari mecanice ntre conductoare, care sunt foarte mari, mai ales la nceputul
scurtcircuitului, cnd curentul atinge valoarea maxima (curentul de soc). Ca
urmare, poate fi afectata stabilitatea electrodinamica a circuitelor.
n toate instalatiile electrice n care apar curenti de scurtcircuit inadmisibili
pentru asigurarea sigurantei n functionare a retelelor electrice trebuie adoptate
masuri de limitare a acestora.
Printre conditiile tehnice de calitate pe care trebuie sa le ndeplineasca
metodele de limitare a curentilor de scurtcircuit se pot mentiona urmatoarele:
sa prezinte pierderi ct mai mici de putere si tensiune n regim normal de
functionare;
sa limiteze sensibil curentul de soc;
sa nu afecteze siguranta si stabilitatea sistemului;
sa contribuie la amortizarea rapida a proceselor tranzitorii.
n plus, metodele de limitare a curentilor de scurtcircuit trebuie analizate
si sub aspect economic (efort de investitii, cheltuieli de exploatare, daune).
4.10.
E
3Z
(4.22)
102
p T ,ref
n care:
po
pk
2 p0
sunt
-
pk
S 2
SnT
2
,
(4.23)
103
u k [%] S sin
S nT
U T , ref [%]
n care:
uk
f
este
-
(4.24)
U1
XS
SnT
uk [%]
SnT
uk [%]
XT
XT
U2
S
X e,ref
XS
XT 2
XT 2 .
(4.25)
I k ,ref
I nT
X e ,ref
2 I nT 100
,
uk [%]
(4.26)
104
X e,1
XS
XT
XT
2 X e,ref
(4.27)
S
U1
XS
SnT
uk [%]
SnT
uk [%]
U2
XT
XT
U2
S/2
S/2
105
106
U1
XS
T1
T2
SnT
uk [%]
SnT
uk [%]
2XT
U2
2XT
2XT
2XT
U2
S/4
S/4
S/4
S/4
Fig. 4. 12. Limitarea curentilor de scurtcircuit prin sectionarea barelor de tensiune U2 si utilizarea
transformatoarelor cu nfasurare divizata
a - schema electrica monofilara;
b - schema echivalenta pentru calculul curentului de scurtcircuit
X e,2
XS
2 XT
2 XT
4 X e,ref
(4.28)
107
U1
XS
SnT/2
uk [%]
SnT/2
SnT/2
SnT/2
uk [%]
uk [%]
uk [%]
2XT
2XT
2XT
2XT
U2
S/4
S/4
S/4
a
S/4
108
Priza
mediana
109
U1
U1
SnT
uk [%]
SnB
XnB[%]
SnT
uk [%]
SnB
XnB[%]
U2
SnT
uk [%]
SnT
uk
U2
S/2
S/2
a
b1
b2
110
S
nB 100
S
sc
n care:
S nB
S sc
X nB [%]
nB
este
-
[%]
(4.29)
111
n care :
B 100
U
n
este
IB
I sin
[%] B
, [%]
nB
I
nB
(4.30,a)
5 [%]
(4.30,b)
n caz contrar trebuie refacut calculul pentru a se verifica daca este posibila
alegerea unei bobine cu reactanta procentuala mai mica.
Precizari privind comportarea bobinelor n regim de scurtcircuit. n
afara verificarilor comune majoritatii aparatelor privind stabilitatea
electrodinamica si termica n regim de scurtcircuit, dupa alegerea bobinei
limitatoare trebuie verificata tensiunea remanenta n amonte de bobina.
Spre deosebire de alte metode de limitare a curentilor de scurtcircuit, bobinele
limitatoare prezinta avantajul mentinerii unei tensiuni remanente pe barele de
alimentare, n cazul parcurgerii lor de curentul de defect.
Ca urmare, pe durata defectului este mentinut un anumit nivel de tensiune
n reteaua nvecinata electric si deci functionarea circuitelor neafectate de defect
este mai putin perturbata. Lund n considerare caderea de tensiune pe bobina n
conditiile parcurgerii acesteia de curentul de defect, se poate scrie:
rem
nB
[%]
po
,
I
nB
[%]
(4.31,a)
112
rem
60...70 [%].
(4.31,b)
n caz contrar trebuie refacut calculul pentru a se verifica daca este posibila
alegerea unei bobine cu reactanta procentuala mai mare.
Reactanta procentuala a bobinei limitatoare trebuie aleasa pe baza unui
compromis ntre eficienta limitarii curentilor de scurtcircuit si comportarea ei n
regim normal de functionare.
n figura 4.15 este realizata o comparatie ntre cazul de referinta si cele
cinci metode de limitare a curentilor de scurtcircuit prezentate anterior, att sub
aspect tehnic ct si economic.
Trebuie remarcat faptul ca la ora actuala, ca urmare a aparitiei unor aparate
mai performante cu functii de protectie n caz de defect, precum si a unor
dispozitive perfectionate de limitare a curentilor de scurtcircuit, folosirea bobinelor
limitatoare este considerata depasita pentru echiparea unor statii electrice noi.
5
4
3
2
1
0
reactanta
echivalenta la
scurtcircuit
cost
pierderi de putere
pierderi de tensiune
113
U1
io= i1+i2
T2
I k
T1
I k
i1
i2
U2
im= i1+i2
i1
i2
Ik
i = i1 + i2
114
CRITERII DE ALEGERE A
APARATELOR ELECTRICE
Aparatele electrice alese trebuie sa satisfaca o serie de grupe de criterii
tehnice, indicndu-se valorile necesare determinate de solicitarile din instalatii si
valorile garantate de fabricanti pentru toate aceste criterii. Principalele grupe de
criterii tehnice pentru alegerea aparatelor electrice sunt:
conditii ambientale,
caracteristici constructive,
caracteristici de izolatie,
curent nominal,
frecventa nominala,
comportarea n regim de scurtcircuit,
criterii specifice.
Criteriile tehnice de alegere a aparatelor electrice trebuie nsotite de
criterii economice (investitii, costuri pentru ntretinere si reparatii etc.), precum si
de criterii privind ncadrarea n mediul ambiant (masa, gabarit, aspect estetic,
poluare etc.).
5.1.
5.1.1.
CONDITII AMBIENTALE
116
5.1.2. ALTITUDINEA
De regula, fabricantii de aparate garanteaza performantele de catalog
pentru naltimi de functionare a instalatiilor sub 1000 m. Pentru altitudini mai mari
(de peste 1000 m), unele performante electrice si eventual, conditiile de stingere a
arcului electric se nrautatesc, constructorii de aparate indicnd coeficienti pentru
corectia acestora.
5.1.3.
CONDITIILE CLIMATICE
Se refera la principalii factori meteorologici la care trebuie sa reziste
aparatele electrice (tabelul 5.1). Temperatura influenteaza conditiile de racire si
ncarcarile admisibile ale circuitelor; umiditatea si precipitatiile influenteaza
comportarea izolatiei si stingerea arcului electric.
Tabelul 5.1
Conditii climatice la amplasarea instalatiilor electrice
Factori meteorologici
UM
Tip instalatie
interior
exterior
temperatura maxima
+40
+40
+35
+35
temperatura minima
-5
-30
70
100
N/m
700
viteza vntului
m/s
32-36
mm
presiunea vntului
Observatie. Pentru conditii climatice deosebite (clima tropicala, clima rece etc.), se
pot comanda aparate cu protectii climatice speciale.
5.1.4.
GRADUL DE POLUARE
Acest criteriu se refera la poluarea atmosferei (produsa de fum, praf,
vapori ai unor substante chimice etc.) n zona n care se amplaseaza aparatele si
este necesar a se cunoaste pentru a evita conturnarile care pot solicita n mod
periculos instalatiile electrice. Din punctul de vedere al gradului de poluare, PE
109 mparte zonele geografice n patru categorii (tabelul 5.2), pentru care se
recomanda lungimea liniei de fuga necesara alegerii izolatiei externe a instalatiilor
electrice. Pentru instalatiile electrice uzuale de tip exterior, nivelul de izolatie
corespunde unui grad mai redus de poluare (I sau II). Considerarea unor instalatii
de tip interior poate aparea oportuna pentru zone mai puternic poluate (n
apropierea platformelor industriale, n zone marine etc.).
117
Tabelul 5.2
Clasificarea zonelor de poluare
I - slab
1,6
II - mediu
2,0
III - puternic
2,5
IV - foarte puternic
3,1
CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE
118
5.3
TENSIUNEA NOMINALA
Tensiunea nominala (Un) este o marime cu caracter reprezentativ, folosita
pentru denumirea instalatiilor si ca marime de referinta, la care se raporteaza
anumite caracteristici de functionare. La alegerea aparatelor electrice, trebuie
ndeplinita conditia:
U n aparat
(5.1)
U n retea ,
unde Un retea este tensiunea nominala a retelei. Valorile normate pentru retele cu trei
conductoare sunt, de obicei, marimile efective ntre faze si sunt indicate pentru
punctul de livrare 1. Respectndu-se recomandarea generala a Comisiei
Electrotehnice Internationale (CEI) ca, n aceeasi tara, raportul ntre doua tensiuni
nominale succesive sa nu fie mai mic de cifra doi, n Romnia sunt standardizate
urmatoarele tensiuni [58]:
pentru retele de curent alternativ (cu trei sau patru conductoare), a caror
tensiune nominala este cuprinsa ntre 100 V si 1000 V (inclusiv) si
echipamentul aferent au fost adoptate urmatoarele trepte, denumite de
joasa tensiune:
230/400 V, 400/690 V, 1000 V;
pentru retele trifazate de curent alternativ si echipamentul aferent de
nalta tensiune au fost adoptate treptele prezentate n tabelul 5.3.
Inegalitatea din relatia (5.1) se poate justifica pentru altitudini mai mari de
1000 m sau n cazul n care treapta de tensiune necesara nu face parte din
nomenclatorul fabricilor constructoare de aparate electrice. Spre exemplu, n
instalatiile cu tensiunea nominala 6 kV se pot folosi aparate cu tensiunea nominala
10 kV.
5.3.2.
Un [kV]
UME [kV]
6(*)
7,2(*)
10
12
20
24
110
123
220
245
400
420
750
765
nodul de retea n care sunt conectate reteaua distribuitorului de energie electric si reteaua clientului.
119
La alegerea aparatelor electrice, cea mai mare valoare a tensiunii ntre faze
(UME) pentru care poate fi utilizat un echipament (tabelul 5.3) trebuie sa
ndeplineasca conditia:
(5.2)
U MS U ME ,
unde UMS este tensiunea maxima de serviciu a retelei2, respectiv, cea mai mare
valoare efectiva a tensiunii ntre doua faze, definita ntr-un punct al retelei si la un
moment dat, n conditii normale de exploatare.
5.3.3.
NIVELUL DE IZOLATIE
Se defineste prin:
tensiunea nominala de tinere la frecventa industriala (Utf) pentru instalatii
cu tensiuni UMe 300 kV sau tensiunea de tinere la impuls de comutatie
pentru instalatii cu UMe 300 kV;
tensiunea nominala de tinere la unda de trasnet (Uti);
lungimea specifica a liniei de fuga (care este determinata de zona de
poluare n care se amplaseaza instalatia si deci se alege n corelatie cu
conditiile ambientale).
La alegerea aparatelor electrice, trebuie ndeplinita conditia:
U ti ,necesar U ti , garantat .
(5.3)
Tensiunea cea
mai ridicata a
echipamentului,
kV
Tensiunea nominala de
tinere la frecventa
industriala, kV
Lista 1
Lista 2
7,2
40
60
20
12
60
75
28
24
95
125
50
Alegerea valorilor din lista 1 sau 2 (tabelul 5.4) se face tinnd seama de
gradul de expunere la supratensiuni, de modul de legare la pamnt a neutrului
retelei si de tipul dispozitivelor de protectie utilizate mpotriva supratensiunilor.
2
120
Tabelul 5.5
Niveluri de izolatie asociate celor mai ridicate tensiuni pentru echipament
din domeniul nalta tensiune"
la impuls de
comutatie,
kVmax
A
B
la frecventa
industriala,
kV
A
B
123
550
450
(440)
(360)
230
185
245
1050
950
(750)
(650)
460
395
420
1425
1425
1050
1050
787
2100
2100
1425
1425
121
5.5
STABILITATEA ELECTRODINAMICA
Pentru a asigura functionarea fara deteriorari ale aparatelor, trebuie ca
valoarea garantata de fabricant (Id) sa fie mai mare dect curentul de soc, deci sa
fie ndeplinita conditia:
(5.4)
i s oc I d kAmax
unde i soc este curentul de soc, respectiv valoarea maxima instantanee a curentului
total de scurtcircuit, care se calculeaza cu relatia:
isoc
2 k soc
I p0
kAmax
(5.5)
n care k soc este coeficientul de soc, iar Ipo este valoarea initiala a curentului
periodic de scurtcircuit.
n cazul folosirii unor aparate cu efect limitator (de exemplu, sigurante
fuzibile) se vor utiliza indicatiile fabricantului pentru calculul curentului de soc
limitat.
4.5.2.
STABILITATEA TERMICA
Pentru a asigura functionarea fara deteriorari ale aparatelor, trebuie ca
valoarea garantata de fabricant pentru o solicitare cu durata de 1 secunda (Ilimita t)
trebuie sa fie mai mare dect curentul echivalent termic (Iet), deci sa fie ndeplinita
conditia:
(5.6)
I
I
kA
et
limita t
I et
I p0
( m n ) t d 1 kA
(5.7)
122
5.6.
FRECVENTA NOMINALA
Pentru fiecare tip de aparat sunt valabile anumite criterii specifice, care vor
fi prezentate n mod distinct.
5.7.1.
I p0
Ir
(5.8)
kA
i s oc 2 ,5 I r
De regula, aceasta conditie
electrodinamice a ntreruptorului.
(5.9)
kAmax
coincide
cu
verificarea
stabilitatii
123
124
125
126
128
129
6.2.1.
CUm
C 123
U MS
1230
1, 3
(6.1)
130
C am
C i / DNU .
(6.2)
C exa
C irs
C cpt .
(6.3)
D cont
t med i Pmed d c .
(6.4)
n care: t med i este durata medie probabila a ntreruperilor n anul considerat; Pmed
puterea medie nelivrata pe durata ntreruperii n alimentare; dc dauna specifica de
continuitate care, de exemplu, corespunde n medie unei kilowatt-ore nelivrate.
131
dU
Wj U j ,
(6.5)
n care W j este totalul energiei furnizate n timpul unui an n conditiile unei abateri
U j n minus fata de tensiunea nominala, du este o dauna specifica.
6.2.2.4. Actualizarea cheltuielilor
Actualizarea cheltuielilor este o tehnica de calcul mult folosita si consta n
a face actuale ntre ele mai multe fonduri care sunt cheltuite n ani diferiti. Aceasta
actualizare are la baza ideea ca, pentru fondurile banesti cheltuite n cadrul unui
proiect, exista si alternativa de utilizare a lor n alta parte (alte proiecte, depozite la
banci etc.) astfel nct sa aduca un profit minim teoretic egal cu rata de actualizare,
notata n continuare cu a. Exista multe interpretari care se pot da ratei de
actualizare si acestei tehnici de calcul dar nu le vom mai expune n continuare.
Daca alegem ca an de referinta un an oarecare t atunci o cheltuiala
efectuata ntr-un an t1 diferit de anul t se actualizeaza la anul de referinta cu relatia:
C t 1 act t
C t1 1 a
t t1
(6.6)
132
CTA act 0
C1
1 a
C2
(1 a) 2
....
CN
(1 a ) N
N
i 1
Ci
(1 a ) i
(6.7)
C1
C2
.... C N
(6.8)
CTAact 0
C
j
1
j
1 (1 a )
(6.9)
Suma din relatia (6.9) este de fapt o progresie geometrica care se poate
calcula cu usurinta. n literatura de specialitate exista mai multe notatii pentru acest
termen. nca din 1980 profesorul Pavel Buhus a folosit pentru acest termen o
notatie sugestiva; el a notat acest termen cu TN si l-a denumit durata pentru
calculul n sistem actualizat :
N
TN
1
a) j
j 1 (1
1 (1 a)
a
(6.10)
Folosind acesta notatie putem scrie relatia (6.9) sub o forma simpla :
CTAact 0
C TN
(6.11)
CT
C N
(6.12)
133
3R I 2 t dt
(6.13)
sau, respectiv
T
R
0
S2 t
U2 t
dt
(6.14)
134
t
Fig.6.2. Curba de sarcini clasate
135
Astfel, ori de cte ori se cunoaste un anumit numar de puncte ale curbei de
sarcina, integrala se aproximeaza prin metoda dreptunghiurilor:
N
I 2j t j
3R
(6.15)
j 1
I 2j
W
j 1
3R
(6.16)
3R I 2j t dt
2
3R Imp
T
(6.17)
I mp
1 2
I t dt
T0
(6.18)
I j2 t j
I mp
j 1
(6.19)
Cf
I mp
I med
(6.20)
136
2
3R I med
Cf T
(6.21)
2
mp
2
med
2
I
2
med
2
I
2
med
2
Imed
Cf
(6.22)
Cf
[1,
1
kuI
],
(6.23)
3R I 2j t dt
3R I M2
(6.24)
1
I
2
M 0
I 2j t dt
(6.25)
I 2j t j
j 1
I M2
(6.26)
137
TIM2
T
(6.27)
TIM
(6.28)
si
Max
k uI2 , k uI
T IM
T
k u2 C f
(6.30)
138
propusa
ku=0,2
ku=0,4
ku=0,6
ku=0,8
0,040
0,160
0,360
0,640
2
u
Observatii
minim
0,15k u
0,85k 2u
0,064
0,196
0,396
0,664
0,17ku
0,83k 2u
0,067
0,201
0,401
0,667
VDEW
0,2 ku
0,8k 2u
0,072
0,208
0,408
0,672
folosita pentru
retelele de distributie
0,3ku
0,7k 2u
0,088
0,232
0,432
0,688
folosita de UCPTE
0,091
0,225
0,411
0,663
propusa de
prof.Buhus
k 1,6
u
0,076
0,231
0,442
0,700
ku
0,200
0,400
0,600
0,800
ku
6.3.2
Tabelul 6.2
de calcul al pierderilor 2
1,14 k u
3,14 k u
MAXIM
c pw
Cp
T DNU
Cw
(6.31)
cp
anuitatea
TDNU
139
reteaua de transport;
c w110 - costul energiei electrice pierdute n instalatiile de 110 kV inclusiv n
c pw
PMJ
(6.32)
CPW j
j 1
1 a
CPW
(6.33)
respectiv:
ts
CPW
c pw PMj
j 1
1
1 a
(6.34)
PM 2
...
PMJ
...
PM .
(6.35)
140
CPW
c pw PM
1 a
j 1
(6.36)
CPW
c pw
PM Tts
(6.37)
PM 1 1 r
PM 3
PM 1 1 r
PMJ
PM 1 1 r
2 1
2 2
(6.38)
2 j 1
CPW
c pw
FM 1
1 r
j 1
2 j 1
1 a
c pw
(6.39)
FM 1 eprezinta cheltuielile datorate
pierderilor din primul an de exploatare. Ca urmare, suma din aceeasi relatie are
semnificatia si dimensiunea unei durate exprimate n ani. Prin extinderea
conceptului de durata actualizata, definit prin relatia (6.10), vom nota:
t st
Ttst / r 2
j 1
1 r
2x j 1
1 a
(6.40)
c pw
PM 1 Ttst / r 2
(6.41)
6.4.
141
CTA
t
Ct
t
1 (1 a )
(6.42)
142
Este posibil ca solutia cu CTA minim, solutia optima prin prisma acestui
criteriu, sa aiba o rata a profitului mai mica dact rata limita acceptata pentru
profit, deci sa nu fie rentabila. n general, utilizarea acestui criteriu este preferabila
altor criterii atunci cnd :
nu exista suficiente date pentru estimarea veniturilor ci, numai a
costurilor;
se compara variante care difera n ceea ce priveste solutiile tehnologice,
amplasamentul,sursele de energie etc., dar care produc sau se vehiculeaza
aceeasi cantitate de energie (practic solutiile nu difera n ceea ce priveste
veniturile obtinute);
se realizeaza investitii neproductive ( alimentarea unor consumatori
casnici, a unor obiective social culturale, a iluminatului public etc.);
decizia de investire este deja luata si se analizeaza doar variante de
realizare a proiectului.
Ierahizarea solutiilor cu ajutorul criteriului CTA se poate face doar atunci
cnd efectele utile sunt practic aceleasi (de exemplu, se tranziteaza o aceeasi
cantitate de energie). n cazuri contrare se poate folosi un criteriu derivat, cum ar fi
criteriul cheltuielilor totale actualizate specifice.
n cazul instalatiilor electrice un astfel de criteriu ar putea fi cheltuielile
totale actualizate specifice pentru tranzitarea unui kWh, de exemplu :
cta
CTA
W
(6.43)
6.4.2.
(6.44)
VNA
t 1
VBt
Ct
1 a
(6.45)
143
n cazul n care VNA rezulta practic nul, solutia respectiva are o rata a
profitului egala cu rata de actualizare.
n cazul n care criteriul VNA se foloseste la compararea mai multor solutii,
ierarhizarea se va face n ordinea descrescatoare a VNA, solutia cea mai buna fiind
cea cu VNA maxim. Aceasta cu conditia ca VNA maxim sa fie pozitiv sau cel putin
egal cu zero.
Criteriul VNA este criteriul cel mai potrivit pentru a stabili daca o solutie
este de asteptat sa fie rentabila, respectiv daca va putea aduce un profit mai mare
dect cel corespunzator ratei de actualizare.
Proiectele care pot fi comparate cu ajutorul criteriului VNA trebuie sa se
caracterizeze printr-o durata de viata asemanatoare, printr-un efect util similar si
mai ales prin cheltuieli de investitii asemanatoare. n celelalte cazuri, cnd se
compara proiecte care necesita investitii diferite, poate fi folosit un criteriu derivat
si anume, criteriul ratei venitului net actualizat RVNA , definit de raportul dintre
VNA si capitalul actualizat necesar a fi investit CAI :
RVNA = VNA/CAI
(6.46)
6.4.3.
VBt
Ct
1 RIR
(6.47)
Rata interna de rentabilitate RIR este, de asemenea , un criteriu de tip costbeneficiu care permite att determinarea eficientei economice absolute a unei
investitii, ct si efectuarea unor analize comparative.
n cazul n care se analizeaza rentabilitatea unei solutii, investitia este
considerata rentabila daca rata interna de rentabilitate este mai mare dact o
valoare limita, de multe ori considerata egala cu rata de actualizare. Alteori,
valoarea limita este considerata rata dobnzii, n cazul finantarii proiectului prin
contractarea unui mprumut.
n cazul n care criteriul RIR se foloseste la compararea mai multor solutii
ierarhizarea se va face n ordinea descrescatoare a RIR, solutia cea mai buna fiind
cea cu RIR maxim. Aceasta cu conditia ca RIR maxim sa fie mai mare sau cel putin
egal cu valoarea limita acceptata pentru rata profitului. Si n cazul RIR, exista
criterii derivate pe care nu le vom mai prezenta aici.
6.4.4.
144
VBt
Ct
1 a
(6.48)
DR
CI
VN t
(6.49)
ASPECTE GENERALE
146
...
...
Statie de medie
tensiune,de
regula, de 6 kV
...
G ...
Generatoare
Fig.7.1. Schema de principiu pentru centrale cu generatoare de mica putere
si o statie de evacuare a energiei la tensiunea generatoarelor
147
7.2.1.
Linii de alimentare
a consumatorilor
....
.
....
.
S~
Statie de nalta
tensiune,de regula,
de 110 kV
....
.
TL
TL
TB
Statie de medie
tensiune,de regula,
6 kV sau 10 kV
G~
....
.
G~
....
.
G~
Generatoare
Fig.7.2. Schema de principiu pentru o centrala cu generatoare de putere relativ mica,
cu o statie de evacuare la tensiunea generatoarelor si
o statie de nalta tensiune pentru legatura cu sistemul electroenergetic
148
IT
Bobine limitatoare amplasate pe liniile electrice de
alimentare a consumatorilor
MT
G~
G~
G~
7.3.
149
110 400 kV
TB
110 400 kV
TB
TB
SS
IG
G~
G~
G~
110 400 kV
TB
AT
IG
IG
G~
G~
IG
G~
IG
G~
Fig. 7.4. Diverse tipuri de scheme bloc generator transformator pentru generatoare de mare putere
150
Schema clasica, cu cea mai mare raspndire, este cea din figura 7.4,a, fara
nici un aparat de comutatie ntr e generator si transformator, cu ntreruptor numai n
statia de nalta sau foarte nalta tensiune.
n schemele din figura 7.4,b blocul este prevazut ntre generator si
transformator cu un aparat de comutatie: ntreruptor (IG) sau separator de sarcina
(SS) numit cteodata cuplor. Rolul acestui aparat de comutatie este de a simplifica
schema de alimentare a serviciilor proprii. Solutia nu este totusi raspndita pentru
ca aparatul este foarte scump si constituie un punct slab pe legatura generatortransformator.
Schemele din figurile7.4,c si 7.4,d folosesc pentru transformatorul de bloc
un transformator cu trei nfasurari sau un autotransformator cu tertiarul accesibil.
n aceste scheme, prezenta ntreruptorului IG de la bornele generatorului este
obligatorie pentru a permite functionarea (auto)transformatorului si cu generatorul
oprit. Avantajul acestor scheme consta n faptul ca permit cuplarea generatorului la
doua statii folosind un singur (auto)transformator care va ndeplini si rolul de
legatura ntre cele doua statii.
n schema din figura 7.4,e blocul este format din doua generatoare si un
singur transformator. Si n acest caz ntreruptorul de la bornele generatorului este
obligatoriu. Acest tip de schema permite reducerea numarului de transformatoare
ridicatoare ale centralei si a numarului de celule din statia de nalta sau foarte nalta
tensiune a centralei. Are nsa dezavantajul ca doua generatoare depind de un
transformator; orice defect n transformator va scoate din functiune ambele
generatoare.
Schemele de principiu ale centralelor cu grupuri mari contin de regula, una
pna la trei statii de evacuare a energiei, statii la care se racordeaza blocurile
generator-transformator. n cazul existentei a mai multor statii de evacuare este
necesara folosirea de transformatoare sau autotransformatoare de legatura.
Tensiunile nominale ale statiilor de evacuare depind de puterea nominala a
generatoarelor. De exemplu, grupurile de 330 MW trebuie racordate la statii de la
220 kV inclusiv n sus, n timp ce grupurile de 50-100 MW este economic a fi
racordate la statii de 110 kV.
n figura 7.5 este prezentat un exemplu de centrala cu doua statii de
evacuare, legate ntre ele prin autotransformator. Cele doua tensiuni nalte pot fi,
de exemplu, 110 kV cu 220 kV sau 220 kV cu 400 kV. Repartitia grupurilor pe
cele doua statii este o problema de optimizare a circulatiei energiei produse de
centrala.
Exista, mai rar, si centrale care au trei statii de evacuare a energiei. Aceasta
situatie este, n cele mai multe cazuri, rezultatul unei dezvoltari etapizate de-a
lungul timpului.
151
Linii de legatura
cu sistemul
Consumatori
110220 kV
220-400 kV
TB
G~
Linii de legatura
cu sistemul
Consumatori
TB
TB
ATL
G~
G~
TB
G~
Fig.7.5. Schema de principiu pentru o centrala cu blocuri generator transformator si doua statii de
evacuare a energiei electrice legate prin autotransformator
Linii de legatura
cu sistemul
Linii de legatura
cu sistemul
Consumatori
220-400 kV
110220 kV
ATB
TB
TB
ATB
IG
G~
IG
G~
G~
G~
Fig.7.6. Schema de principiu pentru o centrala cu doua statii de evacuare a energiei electrice care are
si doua blocuri generator autotransformator
152
Consumatori
Statie de 20 kV
UnG = 6,3 kV
sau 0,4 kV
Motor
Diesel
G~
Motor
Diesel
G~
153
7.4.
....
110 400 kV
Linie de
110-220 kV
G
G
154
ntreruptor
pentru
alimentarea
unui motor
de lansare a
generatorului
n Motor
regim de M
lansare
...
ntreruptoare
pentru a tine
I
seama de
sensul de
rotatie al Generator
turbinei
antrenat de
turbina cu
gaze
Generator
Motor
sincron
7.5.
Cale de
alimentare de
rezerva pentru
pornire
Generator
antrenat de
turbina cu
abur
SERVICII PROPRII DE
CURENT ALTERNATIV
8.1.
156
157
158
8.3.1.
G
3~
AAR
Statie de servicii proprii
Consumatori de
servicii proprii
159
G
3~
Gc~
AAR
Consumatori de
servicii proprii
Generatorul principal
Generatorul de casa
Fig.8.2. Solutia cu generator de casa ca sursa de alimentare a serviciilor proprii
AAR
Statie de servicii proprii
Turbina
G
3~
Consumatori de
servicii proprii
Generatorul principal
Fig.8.3. Alimentarea serviciiilor proprii de la bornele generatorului principal
160
161
Consumatori
importanti ai s.p.
...
Consumatori
importanti ai s.p.
...
IA
IA
0,4 kV c.a.
0,4 kV c.a.
IA
Motor Diesel
cu demaraj
rapid
G~
IA
=
Baterie de
acumulatoare
Volant
Motor Diesel
cu demaraj
rapid
IA
M~
G~
Cupla
electromagnetica
162
163
3600
164
D / Dn
a kn
b kn
st
C ri
2,65 10
Di
g H st
KD i /
ni [Nm]
(8.7,b)
C rn
st
D n H st
K D2n
in
ni
165
Daca Hsc = 0 si, deci, debitul depinde liniar de turatie, relatia (8.8,a) se
poate pune sub o forma mai simpla, cunoscuta n literatura sub denumirea de
caracteristica mecanica tip ventilator:
2
2
(8.8,b)
C ri
C rn
n
i
ni
nn
ni
nn
k n2i
sau:
c r vi
C ri
Cn
C rn
Cn
ni
nn
(8.8,c)
c rn k
2
ni
c rv
Cn
c rn f
166
Utiliznd relatiile (8.7) si (8.8), precum si metoda celor mai mici patrate,
caracteristicile mecanice ale actionarilor studiate se pot obtine analitic, sub forma:
(8.9)
c c c kz
r
167
nmin
CA
Z
Hst*
A
B
C
D
E
F
G
0,74
0,83
0,90
0,42
0,58
0,67
0,84
[rot/min]
2450
2600
2705
354
353
421
421
ck
0,13
0,14
0,15
0,07
0,09
0,09
0,08
Ipoteza a
0 = n = nn
cv
0,89
0,87
0,86
0,94
0,93
0,92
0,88
z
5
5,5
6,5
3
2,5
3,5
2,5
Ipoteza b
nmin = n = nn
ck
cv
-2,32
3,34
-2,87
3,88
-3,48
4,48
-1,07
2,10
-0,81
1,82
-1,47
2,50
-1,01
2,00
z
1
1
1
1
1
1
1
168
Pornirea lor se poate face fara dispozitive de pornire, prin simpla aplicare a
tensiunii la nfasurarea statorului. Aceasta permite ca, n anumite situatii, sa nu fie
deconectate de la retea la disparitia sau la scaderea tensiunii si, ca urmare, la
reaparitia tensiunii, sa reporneasca fara a fi nevoie de vreo interventie. Principalele
dezavantaje ale motoarelor asincrone cu rotorul n scurtcircuit sunt:
curentul mare absorbit la pornire; acesta poate atinge valori de 6-10 ori
valoarea curentului nominal, ceea ce duce la suprancarcarea cailor de
alimentare, n cazul pornirii motoarelor de putere mare sau n cazul pornirii
simultane a unui numar mare de motoare;
cuplul de pornire al motorului este mai mic dect cel nominal; aceasta
exclude posibilitatea folosirii lui la mecanismele care necesita cupluri de
pornire mari;
motoarele n executie normala nu au dispozitive de reglare a turatiei.
Marirea cuplului de pornire si micsorarea curentului de pornire se
realizeaza prin mbunatatirea constructiei rotorului, realizndu-l cu dubla colivie
sau cu bare nalte.
Variatia controlata a frecventei de alimentare a MAS este din ce n ce mai
des utilizata n actionarile electrice, pentru a efectua un reglaj al vitezei de rotatie a
motoarelor. Acest mod de variatie a turatiei nu este nsa posibil dect atunci cnd
motorul este alimentat de la o instalatie speciala, de exemplu, n instalatiile
moderne, prin utilizarea convertizoarelor statice de frecventa (fig.8.7,a).
Convertizoarele statice de frecventa (CSF) sunt echipamente electronice de
putere, care realizeaza dintr-o retea trifazata de frecventa si tensiune fixe, un sistem
trifazat avnd frecventa si tensiunea variabile. Reteaua de frecventa continuu
variabila obtinuta la iesire este aplicata motorului de curent alternativ,
modificndu-i-se att turatia de sincronism, ct si cea de lucru.
Variatia turatiei motorului asincron cu rotor n colivie comandat prin
convertizor de frecventa se bazeaza pe obtinerea n ntrefierul acestuia a unui cmp
magnetic nvrtitor cu viteza variabila, prin varierea corelata a amplitudinii
tensiunii trifazate si a frecventei. Viteza variatiei trebuie limitata n scopul evitarii
desprinderii masinii la depasirea alunecarii corespunzatoare cuplului maxim
dezvoltat de motor .
Se stie ca fluxul magnetic din motor si cuplul maxim al motorului sunt
aproximativ proportionale cu raportul U/F.
Caracteristica de variatie a turatiei motoarelor se poate realiza la un cuplu
aproximativ constant, ntr-un domeniu partial sau total de variatie a frecventei (n
functie de alegerea caracteristicii U/F). Pentru a se realiza, de exemplu, conditia
functionarii motorului asincron la cuplu nvrtitor constant, trebuie ca tensiunea
aplicata motorului sa varieze proportional cu frecventa, deci trebuie ndeplinita
conditia:
U/F = constant.
169
c
n punctul nominal de functionare a actionarii, motorul fiind alimentat la
frecventa nominala si la tensiunea nominala va furniza puterea maxima de durata
(nominala). La cresterea frecventei peste valoarea nominala, tensiunea de iesire
nemaiputnd fi crescuta, fluxul masinii scade; n consecinta, puterea actionarii
ramne constanta, iar cuplul disponibil la arbore scade hiperbolic, conform
fig.8.7,c.
170
171
172
173
(8.11)
174
Tabelul 8.2
Comportarea motoarelor asincrone de uz general la
variatia tensiunii de alimentare si frecventa nominala
Parametrul MAS
Influenta
U
Un
Un
Cuplul de pornire
Variaza aproximativ proportional cu patratul tensiunii
Cuplul maxim
Curentul de
magnetizare
scad
cresc
Inductia magnetica
Pierderile n fier
Curentul rotoric
creste
scade
Curentul statoric
creste (*) sau scade (**)
scade (*) sau creste (**)
Pierderile totale
cresc (*) sau scad (**)
scad (*) sau cresc (**)
Temperatura n
creste din cauza cresterii:
nfasurari
timpului de pornire
pierderilor n fier
Turatia
scade
creste
Puterea activa absorbita
n general scad (***)
cresc
Puterea reactiva
absorbita
(*) - pentru motoarele cu ncarcare la arbore relativ apropiata de cea nominala;
(**) - pentru motoarele slab ncarcate la arbore (sub 40-50%);
(***) - pentru motoarele de putere mijlocie si mare, ncarcate la sarcina nominala si care
antreneaza mecanisme cu cuplu constant la arbore, poate sa creasca putin.
Tabelul 8.3.
Comportarea motoarelor asincrone la variatia frecventei de alimentare si tensiune nominala
Parametrul MAS
Influenta
F Fn
F Fn
Cuplul de pornire
variaza invers proportional cu patratul frecventei
Cuplul maxim
Curentul de magnetizare
cresc
scad
Inductia magnetica
Pierderile n fier
Curentul rotoric
scade
creste
Curentul statoric
scade (*) sau creste (**)
creste (*) sau scade (**)
Pierderile totale
ramn aproximativ constante
Turatia
variaza direct proportional cu frecventa
Puterea activa absorbita
variaza aproximativ direct proportional cu frecventa
Puterea reactiva absorbita
scade sau creste n functie de ncarcarea motorului la arbore
(*) - pentru motoarele cu ncarcare la arbore relativ apropiata de cea nominala;
(**) - pentru motoarele slab ncarcate la arbore (sub 40 - 50 %).
175
C max, f
Cmax
; s max, f
f2
smax
f
(8.11)
176
177
178
179
Fig.8.12. Variatia curentului (u.r.) absorbit de la retea de motoarele de antrenare ale principalelor
mecanisme de servicii proprii ale unui grup de 50MW/lignit pentru diverse tensiuni la borne si
frecventa nominala. Zona hasurata reprezinta domeniul suprasarcinilor.
180
181
8.5.1.
CONSIDERATII GENERALE
La conceperea schemelor de alimentare cu energie electrica a serviciilor
proprii trebuie avute n vedere cteva principii simple:
schema trebuie sa asigure fiecarui receptor siguranta ceruta de categoria n
care acesta este inclus;
schema trebuie sa fie simpla, clara, usor de supravegheat si exploatat;
alimentarea serviciilor proprii sa fie ct mai putin afectata de avariile din
centrala si din sistemul electroenergetic si sa permita reluarea ct mai
rapida a functionarii centralei;
caile de alimentare normala si cele de alimentare de rezerva trebuie sa fie
ct mai independente.
Schemele serviciilor proprii ale centralelor electrice desi sunt foarte
diverse, au o serie de caracteristici comune, avnd n vedere faptul ca ele trebuie sa
asigure alimentarea unor consumatori foarte importanti.. n marea lor majoritate,
aceste scheme au incluse cteva masuri esentiale pentru realizarea unei sigurante
corespunzatoare, al carui scop final este functionarea continua a centralei:
statiile de servicii proprii, mai ales cele de medie tensiune au scheme de
conexiuni simple, de regula, cu un singur sistem de bare colectoare; n
acest fel se evita ncarcarea schemelor cu elemente care constituie
potentiale surse de avarii; n sistemul de servicii proprii iesirea din
functiune a unui sistem de bare colectoare va avea asupra functionarii
centralei acelasi efect fie ca statia are un sistem de bare colectoare, fie ca
are doua;
pentru a se evita scoaterea din functiune a centralei n cazul unor defecte
ale barei colectoare n statiile de servicii proprii se practica pe scara foarte
larga sectionarea sistemului de bare colectoare asociata cu rezervarea
tehnologica a mecanismelor de servicii proprii; cu alte cuvinte,
mecanismele importante ale serviciilor proprii, a caror ntrerupere n
alimentare afecteaza centrala, au cel putin dubluri alimentate cu energie
electrica de la sectii diferite de bare;
182
n acest fel o iesire din functiune a unei sectii de bare va avea ca efect
ntreruperea alimentarii unor consumatori importanti, dar fiind prevazute
rezerve tehnologice, alimentate de la alte sectii de bare, functionarea
centralei nu va fi esential afectata;
toate sectiile de bare colectoare de servicii proprii la care sunt racordati
consumatori importanti au o cale de alimentare normala si o cale de
alimentare de rezerva; trecerea de pe calea normala pe calea de rezerva si
invers se face n mod automat folosind o instalatie care la noi n tara se
numeste anclansarea automata a rezervei (AAR);
ntruct pot aparea pauze de tensiune (de exemplu, din cauza functionarii
AAR) este necesara asigurarea autopornirii motoarelor care antreneaza
mecanisme importante racordate la sectiile de bare colectoare folosind
motoare capabile sa autoporneasca dupa o pauza de tensiune si
dimensionnd corespunzator caile de alimentare cu energie electrica
normala si de rezerva.
Schemele de alimentare cu energie electrica a serviciilor proprii depind
destul de mult de puterea nominala a generatoarelor, asa cum depind si schemele
instalatiilor de evacuare a energiei din centrala (vezi capitolul 7). Ca urmare, n
cele ce urmeaza ele vor fi grupate n doua mari categorii: pentru centrale cu grupuri
de putere relativ mica (sub 50 MW) si pentru centrale cu grupuri de puteri mari, de
ordinul sutelor de megawati. Totodata, se vor face particularizari pentru centrale cu
consumuri mici ale serviciilor proprii (CHE) sau pentru centrale cu probleme
speciale de securitate, cum sunt cele nucleare.
8.5.2.
183
Statie de evacuare a
energiei din centrala
Transformatoare
de servicii proprii
6/0,4 kV
M~
Motor de 6 kV
de s,p.
G
~
JT
Sectii
de
M~
Motor de 6 kV
de s,p.
JT
G
~
AAR
Fig.8.14. Schema de principiu de alimentare a serviciilor proprii ale unei centrale
cu grupuri de mica putere
184
Legatura cu sistemul
Legatura cu sistemul
Statie
evacuare
6-10 kV
de
a
6-10 kV
Cai de alimentare
normala si rezerva a
serviciilor proprii
G
~
6 kV
Sectii
servicii
de
6 kV
AA
R
G
~
Transformatoar
de 6/0,4 kV
M~
Motoare de 6 kV
de s,p.
M~
Motoare de 6 kV
de s,p.
Fig.8.15. Schema de principiu pentru alimentarea serviciilor proprii ale unei centrale
cu o statie de evacuare la tensiunea generatoarelor
185
S~
110 kV
Transforma
toare
de
6 kV
6 kV
G~
s.p.bloc
AAR
Transformator de
servicii proprii de
rezerva si
generale
G~
a)
6 kV
AAR
s.p. rezerva
si generale
6 kV
b)
s.p.bloc
AAR
c)
6 kV
AAR
Fig.8.16. Schema de principiu privind alimentarea serviciilor proprii ale unei centrale cu grupuri mici
si doua statii de evacuare a energiei electrice
186
6 kV
6 kV
6 kV
G~
G~
6 kV
Statie s.p. de bloc
G~
6 kV
Statie s.p. de bloc
6 kV
Statie s.p. de bloc
Fig.8.17. Calea de alimentare normala a serviciilor proprii de bloc pentru centrale cu blocuri
generator-transformator
187
188
G~
G~
G~
6 kV
6 kV
6 kV
Statie s.p. de bloc
TPORG
G~
AAR
Cale de alimenatare la
pornire,oprire si de rezerva
Consumatori de servicii
proprii generale
189
190
TRG
IG
G~
AAR
Consumatori de servicii
proprii generale
191
192
193
8.6
S M ,sp
m
K 1m
cos
P1
K2
S2 ,
n care:
S M,sp este puterea maxima de durata ceruta de consumatorii de servicii
proprii, n kVA;
P1 suma puterilor motoarelor conectate la barele statiei de 6 kV, n
kW;
K1m coeficientul de ncarcare medie a motoarelor; valoarea acestui
coeficient pentru centrale cu parametrii medii este de 0,6 -0,65, iar pentru
centrale cu parametrii nalti este de 0,75-0,85; la centrale cu parametrii
foarte nalti acest coeficient are valoarea de 0,9;
m randamentul mediu al motoarelor, care pentru calcule preliminare se
poate lua de ordinul 0,9 ;
cos m factorul de putere mediu;de obicei poate fi considerat
cos
0,83 ;
S2 suma puterilor nominale ale transformatoarelor de 6/0,4 kV;
K2 coeficientul de ncarcare al transformatoarelor de 6/0,4 kV; de obicei
poate fi considerat K2 = 0,7.
O prima alegere a puterii nominale a transformatorului de servicii proprii
se face cu ajutorul relatiei de mai jos:
S nT , sp
S M , sp
194
U*
1
1,05
Sp
U *admisibil ,
S sc
n care:
Sp este puterea electrica absorbita de motor la pornire sau puterea absorbita
de grupul de motoare la autopornire;
Ssc - puterea de scurtcircuit pe barele statiei de 6 kValimentate de
transformatoare si la care sunt racordate motoarele (aceasta putere este
proportionala cu puterea nominala a transformatoarelor SnT);
U * admisibil - valoarea relativa a tensiunii admisa la pornire sau autopornire (n
lipsa unor valori precizate, se pot considera valorile 0,85 pentru cazul
pornirii celui mai mare motor si 0,70 pentru cazul autopornirii unui grup de
motoare dupa o pauza de tensiune).
Pentru asigurarea plafonului curentilor de scurtcircuit se va folosi relatia
n care puterea transformatorului S nT este cea rezultata pe baza aplicarii relatiilor
anterioare:
S nT 100
3 U n 2 u sc %
I sc.ad .
195
8.7.
Fig.8.22 Exemplu de schema de alimentare a serviciilor proprii ale unui bloc termoenergetic
196
SERVICII PROPRII DE
CURENT CONTINUU
Consumatorii de curent continuu se pot clasifica dupa mai multe criterii,
cum ar fi:
modul de functionare:
permanent n curent continuu;
numai atunci cnd dispare curentul alternativ pe barele de servicii
proprii, deci n perioadele de avarie;
timpul de functionare:
de lunga durata (minute);
de scurta durata (secunde);
continuitatea n alimentare:
nu admit ntreruperi (de exemplu, relee de protectie);
admit scurte ntreruperi n timpul functionarii (de exemplu, lampi de
semnalizare incluse n cheile de comanda).
9.1
198
9.2
199
Tehnologie
Acumulatoare
deschise
Electrolit
(acid sulfuric)
Electrod
pozitiv
placi plane
lichid
tubular
Acumulatoare
etanse
imobilizat
(sub forma de gel
sau absorbit n
separatoare)
n principal,
placi plane
Principalele
aplicatii
stationare
pornire
stationare
tractiune
alimentare
de siguranta
aparate
portabile
tractiune
usoara sau
vehicule
electrice
200
Placile de tip negativ sunt de tip gratar pastat, astfel proiectate nct sa
asigure aceeasi durata de viata cu placile pozitive, evitndu-se astfel rennoirea
partiala necesara pe durata de serviciu a acumulatorului.
Electrolitul este o solutie apoasa de acid sulfuric (H2SO4) cu densitate de
1,24 kg/l pentru acumulatoarele cu placi tubulare, iar pentru cele cu placi pastate cu densitate de 1,26 kg/l (conform STAS 164-75), ambele valori reprezentnd
starea complet ncarcata. Densitatea electrolitului este un parametru foarte
important pentru caracterizarea starii de ncarcare a acumulatorului.
n prezent exista doua mari familii de acumulatoare cu plumb:
acumulatoare deschise cu electrolit lichid si acumulatoare etanse (cu supape),
bazate pe recombinarea gazului emis prin descompunerea apei din electrolit, n
principal la sfrsitul descarcarii. Electrolitul din aceste acumulatoare este
imobilizat sub forma de gel sau este retinut ntr-un separator din fibra de sticla, cu
foarte buna capilaritate. Principalele avantaje constau n aceea ca electrolitul nu
curge (deci acumulatorul poate fi amplasat n orice pozitie) si elementul este fara
ntretinere pe toata durata sa de viata.
Acumulatoarele pot fi dispune n carcase din material plastic transparent,
vase din sticla, putini din lemn captusite cu foaie de plumb sau ebonita. Fata de
acumulatoarele conventionale, cele dispuse n carcase din material plastic
transparent permit o ntretinere mai simpla, caci datorita transparentei carcasei
exista o vizibilitate clara a nivelului electrolitului si a starii placilor.
Aplicatiile acumulatoarelor cu plumb sunt numeroase: tractiune
electrica, surse de alimentare de siguranta (centrale electrice, centrale telefonice,
sisteme informatice si altele, care necesita o alimentare electrica fara ntreruperi),
submarine, sisteme de alarma, blocaje electrice etc.
9.2.2.
201
R S T
RIP
RIO
202
9.3.
CARACTERISTICI ELECTRICE
10
15
20
30
35
0.71
0.79
0.88
0.95
1.00
1.06
1.08
203
Cnec a
I a ta
K sig
(9.1)
K term
K temp
9.4
1 0,008
min
(9.2)
25
RIO
rezerva
ncarcare ocazionala
RIP 1
B1
RIP 2
B2
n figura 9.4 este prezentat exemplul unei instalatii de curent continuu cu o baterie
de rezerva si mai multe baterii de lucru (B1, B2). De regula, n centrale electrice a caror
putere instalata este mai mica de 50 MW se monteaza o singura baterie de lucru si eventual,
o baterie de rezerva. n centralele cu o putere instalata de peste 50 MW se prevede cte o
baterie de lucru pentru fiecare camera de comanda termica sau pentru fiecare bloc de putere
peste 200 MW, precum si pentru camera de comanda electrica (daca aceasta este amplasata
ntr-un corp de cladire separat). Daca se justifica economic, se prevede o baterie de rezerva
pentru ntreaga centrala. n statii de pna la 110 kV se monteaza o baterie de lucru, si
eventual, daca se justifica economic, o baterie de rezerva. Statiile de 220 kV si 400 kV au
montate doua baterii de acumulatoare, dintre care una de rezerva.
9.6.
204
NOTIUNI DE
ELECTROSECURITATE
De la sfrsitul secolului al XIX-lea, cnd Thomas Alva Edison punea la
New York bazele primei companii de energie electrica, si pna astazi, cteva mii de
oameni au cazut victima acestei forme, relativ tinere, de energie. Accidentele au
fost provocate de cunostintele incomplete privind pericolul pe care l prezinta
electricitatea. La nceput, electricienii nu au gasit metodele eficiente pentru
protectia mpotriva tensiunilor de atingere periculoase, iar medicii nu au dispus de
masurile terapeutice necesare, cauza mortii prin electrocutare nefiind lamurita
multa vreme din punct de vedere stiintific.
n urma unui lung sir de cercetari stiintifice si de experimente, efectuate, de
cele mai multe ori, pe animale narcotizate si pe cadavre, aceasta problema
complexa si interdisciplinara a fost rezolvata de catre comunitatea stiintifica
internationala (ingineri, medici si statisticieni). Au fost gasite modalitatile prin care
se poate asigura protectia mpotriva pericolelor pe care la prezinta curentul electric
si atunci, cnd este cazul, se poate acorda ajutor celor accidentati prin
electrocutare.
10.1.
Daca ntre doua puncte ale corpului se aplica a diferenta de potential, prin
corp trece un curent electric care poate produce vatamarea sau chiar moartea.
Pentru a putea ntelege mai bine efectele curentului electric, se analizeaza pe scurt
cteva fenomene fiziologice din corpul omenesc.
Atunci cnd un muschi oarecare al unei fiinte vii este parcurs n sens
longitudinal de un curent electric, acest muschi tinde sa se contracte daca
intensitatea curentului depaseste o anumita valoare si daca, ceea ce este remarcabil,
caracteristica curentului a atins o anumita panta (di/dt). Acest lucru este valabil si
pentru muschiul cardiac.
NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE
206
207
Tabelul 10.1
Determinarea senzatiilor n curent alternativ (50 Hz) dupa Osypka
calea de curent: mna mna
Procentul persoanelor
supuse experientei
5%
50%
95%
lef [mA]
1
2
3
0,7
1,2
1,7
1,0
2,0
3,0
1,5
2,0
2,5
3,2
3,5
4,4
2,5
3,2
4,2
4,0
5,2
6,2
5,5
7,2
8,2
4,3
6,6
8,9
7,0
11,0
15,0
8,5
12,0
16,5
SENZATIILE
4
Curentul este abia perceptibil n podul palmei
Furnicatura usoara n podul palmei ca si cum minile ar
fi amortite
Furnicatura se percepe si n ncheietura minii
Vibrare usoara a minilor, apasare n ncheieturile
minilor
Convulsii usoare n antebrat
Convulsii usoare n partea superioara a bratului
Minile devin rigide si crispate; desprinderea de
elementul aflat sub tensiune mai este nca posibila, se
manifesta deja o durere usoara
Convulsii n partea superioara a bratului; minile devin
grele si insensibile; senzatie de furnicaturi pe toata
suprafata bratului
Convulsie generala a muschilor bratului ajungnd pna
la umeri; desprinderea de elementul aflat sub tensiune
abia mai este posibila
Crisparea completa a minilor si bratelor; desprinderea
de elementul aflat sub tensiune nu mai este posibila;
poate fi suportat numai circa 20 secunde; se manifesta
dureri violente
Tabelul 10.2
Determinarea senzatiilor n curent alternativ (50 Hz) dupa Osypka
calea de curent: mna picioare
Procentul persoanelor
supuse experientei
5%
50%
95 %
lef [mA]
1
2
3
0,9
2,2
3,5
1,8
3,4
5,0
2,9
4,8
6,7
4,0
6,0
8,0
5,3
7,6
10,0
5,5
8,5
11,5
SENZATIILE
4
Curentul este perceptibil n podul palmei
Furnicaturi n toata mna, ca si cum ar fi amortita
Apasare usoara n ncheietura minii; furnicatura
accentuata
Apasare perceptibila n antebrat
Prima senzatie pe talpi (furnicatura usoara); apasare n
antebrat
Crispare usoara n ncheietura minii; miscarea minii
este dificila; apasare pe glezne
NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE
208
1
6,5
2
9,5
3
12,5
7,5
11,0
14,5
8,8
12,3
15,8
10,0
14,0
18,0
12,0
16,0
20,0
4
Furnicaturi n partea superioara a bratului; crisparea
puternica a bratului, n special a ncheieturii minii
Furnicatura violenta, ajungnd pna la umar; antebratul
rigid pna la cot, desprinderea de elementul aflat sub
tensiune abia mai este posibila
Apasare n jurul gleznei si calciului; degetul mare al
minii complet crispat
Desprinderea de elementul aflat sub tensiune nu mai este
posibila dect cu un efort extrem
Durere sfsietoare n ncheietura minii si n cot;
desprinderea de elementul aflat sub tensiune nu mai este
posibila
Tabelul 10.3
Determinarea senzatiilor n curent alternativ (50 Hz) dupa Osypka
calea de curent: mini picioare
9,0
11,5
8,0
11,4
14,8
9,6
13,3
17,0
11,0
13,0
14,4
15,5
17,0
19,0
20,0
21,0
23,5
15,5
21,0
27,0
15,5
23,0
30,5
SENZATIILE
4
Curentul abia este perceptibil n podul palmei
Furnicaturi n mini, ca si cum ar fi amortite
Apasare usoara la ncheieturile minilor
Furnicatura usoara n talpi; apasare usoara n
ncheieturile minilor
Apasare puternica n ncheieturile minilor, ajungnd
pna la antebrat, apasare usoara la glezne; furnicaturi n
calci
Furnicaturile ajung pna la pulpe si n partea superioara
a bratelor; apasare puternica n glezne, n ncheieturile
minilor si n coaste
Aparitia senzatiei de greutate n picioare; bratele ncep
sa se crispeze
Bratele sunt aproape rigide si crispate
Dureri la glezne; pulpele ncep sa se crispeze
Crisparea bratelor, ajungnd pna la umar;
desprinderea de elementul aflat sub tensiune abia mai
este posibila
Dureri sfsietoare n glezne, n ncheieturile minilor si
n coate; desprinderea de elementul aflat sub tensiune
nu mai este posibila dect cu un efort extrem
Minile sunt atrase spre corp, desprinderea de
elementul aflat sub tensiune nu mai este posibila;
durere sfsietoare n picior, ca n cazul unei luxatii
209
Tabelul 10.4
Determinarea senzatiilor n curent continuu dupa Osypka
calea de curent: mna mna
Procentul persoanelor
supuse experientei
5%
50%
95 %
lef [mA]
1
2
3
6
7
8
10
12
15
18
21
25
25
27
30
30
32
35
30
35
40
40
43
45
SENZATIILE
4
Furnicatura usoara n podul palmei si n vrful
degetelor
Senzatie de caldura si furnicatura accentuata n podul
palmei; apasare usoara n ncheieturile minii
Apasare puternica pna la ntepare n ncheieturile
minilor si n palme
Furnicaturi n antebrat; dureri n ncheieturile
minilor; durere sfsietoare n mini, senzatie marita
de caldura
Durere marita n ncheieturile minilor, furnicaturile
ajungnd pna la coate
Dureri violente n ncheieturile minilor si dureri
sfasietoare n mini
Dureri foarte intense n ncheieturile minilor; dureri
violente si ascutite n mini, putnd fi suportate cel
mult 10 secunde
Tabelul 10.5
Determinarea procentului de accidente prin electrocutare n functie de calea curentului
CALEA CURENTULUI
PROCENTUL
25
23
17
14
5
10
1
5
100
NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE
210
211
NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE
212
EFECTUL
0,9
0,9-1,2
Insensibil
Se simte numai n punctele de atingere ale elementelor aflate sub
tensiune
Senzatia de amorteala a degetelor (furnicaturi)
Amorteste mna: se simte si la incheieturi
Usoara stingherire la miscarile minii
Stingherirea mai pronuntata n miscarile minii
Oboseala n antebrat, pna la cot (sunt si senzatii dureroase la
persoanele mai sensibile)
Usoara tremurare a minilor
Dureri n antebrat
Dureri usoare n brate (n general cu senzatii neplacute)
Minile tepene si senzatii dureroase: desprinderea anevoioasa de
elementul aflat sub tensiune
Dureri n brate
Senzatii dureroase generale n brat
Dureri n umar
Dureri abia suportabile; desprinderea de elementul aflat sub
tensiune se face numai cu mari eforturi
Desprinderea nu se mai poate face cu forte proprii
In general este vatamator daca inima se afla n traseul curentului
Slabe contractii muschiulare n degete, cresterea presiunii
sngelui
Comotii nervoase pna la antebrat
1,2-1,6
1,6-2,2
2,2-2,8
2,8-3,5
3,5-4,0
4,0-4,5
4,5-5,0
5,0-6,0
6,0-8,0
8,0-9,5
10,00
11,0-12,0
13,0-15,0
15,00
20,0
0,01-1,0
1,0-5,0
5,0-15
15,0-20,0
213
NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE
214
215
OBIECTUL MASURARII
Lichidul rahidian
Serul sangvin
Tesuturi muschiulare
Sngele
Piele n stare uscata pentru transplantari
si nmuiata n solutie fiziologica
Idem, dar vie pentru operatii
Piele uscata
REZISTIVITATEA, [ cm]
56
71
150-300
120-180
(7-9).105
1,2.106
(1,6-2).106
NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE
216
Fig.10.6. Variatia rezistentei electrice a corpului omului n functie de tensiune (50 Hz, 3s)
217
NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE
218
UMIDITATE
RELATIVA
[%]
TEMPERATURA
foarte
periculoase
> 97
[ C]
> 35
periculoase
75 - 97
30 - 35
putin
periculoase
< 75%
15 - 35
EXEMPLE
219
NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE
220
Electrocutari
mortale
nr.
12
19
24
50
34
13
2
8
12
174
%
6,6
10,6
13,4
31,4
18,9
7
1,2
4,3
6,6
100,00
Electrotraumatisme cu
pierderea tempo rara a
capacitatii de munca
nr.
34
73
190
230
86
20
7
20
660
%
5,1
10,7
28,8
34,9
13,0
3,25
1,0
3,25
100,00
%
7,7
13,8
37,3
24,5
14,5
1,0
0,6
0,6
100,00
221
NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE
222
Curentul, mA
Durata de actiune, s
10
30
60
10-30
90
3
110
2
160
1
250
0,4
350
0,2
500
0,1
223
I2
0,165
(10.1)
NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE
10.3.
224
Atingeri directe, %
nalta tensiune
Joasa tensiune
[kV]
[kV]
<1
1 - 35
110
55,5
19,7
2,5
Atingeri indirecte, %
Joasa tensiune
nalta tensiune
[kV]
[kV]
<1
1-35
110
22,13
0,17
Tabelul 10.12
Electricieni, %
Muncitori si
Maistri si
sefi de echipa
ingineri
Alte specialitati, %
Necalificati
Calificati
atingeri
directe
atingeri
indirecte
atingeri
directe
atingeri
indirecte
atingeri
directe
atingeri.
indirecte
atingeri
directe
atingeri
indirecte
39
2,15
2,15
0,5
17,5
8,5
20,2
10
225
NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE
226
227
Vx
Ip
V=0
Rd
NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE
228
V
Potentialul minii = tensiunea pe priza
V mna
Up
Tensiunea de pas
Upas = Vpicior1 - Vpicior2 = k pas Up
Tensiunea de atingere
Ua = Vmna - Vpicior=k aUp
Potentialul piciorului
Vpicior
Potentialul piciorului 1
Vpicior 1
Potentialul piciorului 2
Vpicior 2
Rezistenta de dispersie a
prizei notata cu Rp
Ip
Up
Vp
Rp
Ip
(10.2)
n cazul trecerii unui curent Ip prin priza, toate partile metalice legate la
priza de pamnt vor avea acesta tensiune.
Analiznd datele furnizate de diferiti cercetatori n urma experimentarilor
si cele din statisticile electrocutarilor, n tehnica securitatii muncii la instalatiile
electrice valoarea rezistentei omului viu se considera egala cu 1000 , n cazul
unei electrocutari prin atingere directa (cale de curent mana-picior sau mna
stanga-mna dreapta.si egala cu 3000 , n cazul unei electrocutari prin atingere
indirecta. Aceste valori sunt n general acoperitoare.
Desigur ca vor exista cazuri n care vor coincide mai multi factori
nefavorabili, ceea ce face ca rezistenta omului sa scada sub aceste valori.
229
Ua
Vmna
(10.3)
V picior
ka
Ua
Up
(10.4)
k pas
U pas
Up
(10.6)
Situatia cea mai grava apare atunci cnd omul atinge cu o mna o carcasa
a unui echipament intrata accidental sub tensiune (Up), iar cu cealalta mna tine,
de exemplu, un cablu derulat de lungime mare, care la celalalt capat este n
contact cu pamntul aflat la distanta de priza:
Ua
Vmna1 Vmna 2
Up
(10.7)
10.6.
NOTIUNI DE ELECTROSECURITATE
230
n calcule se iau valori acoperitoare, mult mai mici dect cele reale:
Rh = 1000
Rh = 3000
Pe baza celor aratate mai sus privind curentii maximi admisibili si valorile
de calcul ale rezistentei corpului omenesc s-au calculat valori admisibile pentru
tensiunile accidentale la care poate fi supus un om ntr-o instalatie electrica. Ca
urmare, normele prevad valori maxime admise pentru tensiunile de atingere si de
pas n functie de:
tensiunea nominala a instalatiei: joasa tensiune sau nalta tensiune;
durata defectului conditionata de modalitatile de eliminare a defectelor;
zona de amplasare a instalatiei electrice.
Tensiunile de atingere si de pas maxime admise pentru instalatiile si echipamentele
electrice de joasa tensiune sunt prezentate n tabelele 10.13 si 10.14.
Tabelul 10.13
Putin periculos
Locul de
utilizare
Categoria
utilajelor
c.a.
c.c.
c.a.
c.c.
<3
>3
<3
>3
<3
>3
<3
>3
Fixe si mobile
65
40
110
65
65
40
110
65
Portabile
65
40
110
65
24
24
24
24
Toate
24
24
24
24
Tabelul 10.14
Valorile maxime admise pentru tensiunile de atingere si de pas [V] n instalatii de nalta tensiune conform 1.RE - Ip 30 - 90
Nr
crt
Instalatia
electrica
Echipament
electric din
statii si
posturi de
transformare
Zona de
amplasare
circulatie
frecventa
circulatie redusa fara mijloace
individuale de protectie izolante
circulatie redusa cu folosirea
mijl. individ. de protectie izol.
circulatia frecventa
Stlpi
LEA
fara
aparataj
din localitati
circulatia frecventa n afara
localitatilor
circulatie redusa
Tipul
retelei
I;T1
T2
I;T1
T2
I:T1
T2
I
T1
T2
I;T1;T2
0,2 s
125
250
250
500
500
1100
125
250
1100
I;T1;T2
nu se normeaza
I;T1
125
125
125
125
125
125
125
gricole, campinguri, plaje
T2
250
250
250
250
250
250
250
I
125
125
125
125
125
125
125
n general, indiferent
Stlpi
T1
250
250
250
250
250
250
250
de zona
LEA cu
T2
500
500
500
500
500
500
500
incinte industr. si agricole,
aparataj
I
125
125
125
125
125
125
125
plaje, terenuri agricole
T1;T2
250
250
250
250
250
250
250
Nota: cifrele 1 si 2 din coloana "Tipul retelei" se refera la numarul de sisteme de protectie pentru eliminarea defectului
incinte industriale si a-
3s
50
50
125
125
250
250
125
250
250
125
125
125
250
250
125
125
125
125
125
250
250
125
125
BIBLIOGRAFIE
1.
Ageta, T., Shibuiya, M., Taniguchi, H., Shiobara, R., Suzuki, K, Mizaike, K. Recent
development progress of 70 MW class superconducting generator-Worlds highest
output, longest continous operation of 1500 hours & first connection to 77 kV power
grid, CIGRE 2000, Raport 11-107.
2.
3.
4.
5.
Buhus, P., Heinrich, I., Preda, L., Selischi, A. Partea electrica a centralelor electrice.
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983.
6.
7.
8.
9.
247
248
BIBLIOGRAFIE
35. Nitu, V. s.a. Instalatiile electrice ale centralelor si statiilor. Editura Tehnica, 1972.
36. * * * Normele generale de protectie a muncii. Ministerul Muncii si Protectiei Sociale,
Ministerul Sanatatii. 1996.
37. * * * Norme specifice de protectie a muncii pentru minele de carbune, sisturi si
nisipuri bituminoase. Institutul National pentru Securitate Miniera si Protectie
Antiexploziva Petrosani, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. 1997.
38. Pantea, Al. Probe si verificari la transformatoarele de putere. Editura Tehnica,
Bucuresti, 1983.
39. PE 005/99 - Regulament pentru analiza si evidenta evenimentelor accidentale din
instalatiile de productie, transport si distributie a energiei electrice si termice.
40. PE 101/85 - Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de conexiuni si
transformare cu tensiuni peste 1 kV (republicat 1993).
41. PE 103/92 - Instructiuni pentru dimensionarea si verificarea instalatiilor electroenergetice la solicitari mecanice si termice n conditiile curentilor de scurtcircuit.
42. PE 107/95 Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice.
43. PE 109/92 - Normativ privind alegerea izolatiei, coordonarea izolatiei si protectia
instalatiilor electroenergetice mpotriva supratensiunilor.
44. PE 111 - 1/92 - Instructiuni pentru proiectarea statiilor de conexiuni si transformare.
ntreruptoare de nalta tensiune.
45. PE 111 - 2/92 - Instructiuni pentru proiectarea statiilor de conexiuni si transformare.
Transformatoare de tensiune.
46. PE 111 - 4/93 - Instructiuni pentru proiectarea statiilor de conexiuni si transformare.
Conductoare neizolate rigide.
47. PE 111 - 5/92 - Instructiuni pentru proiectarea statiilor de conexiuni si transformare.
Separatoare de nalta tensiune.
48. PE 111 - 6/75 - Instructiuni pentru proiectarea statiilor de conexiuni si transformare.
Conductoare neizolate flexibile.
49. PE 111 - 7/85 - Instructiuni pentru proiectarea statiilor de conexiuni si transformare.
Reprezentarea si marcarea instalatiilor electrice.
50. PE 111 - 8/88 - Instructiuni pentru proiectarea statiilor de conexiuni si transformare.
Servicii proprii de curent alternativ.
51. PE 111 - 10/78 - Instructiuni pentru proiectarea statiilor de conexiuni si transformare.
Statii electrice de distributie de 6 20 kV.
52. PE 111 - 12/78 - Instructiuni pentru proiectarea statiilor de conexiuni si transformare.
Bobine de reactanta.
53. PE 112/93 - Normativ pentru proiectarea instalatiilor de curent continuu din centrale
si statii electrice.
54. PE 113/95 - Normativ pentru proiectarea instalatiilor de servicii proprii de curent
alternativ ale centralelor termoelectrice si de termoficare.
248
249