Cum s scrii un eseu (ghid rapid)

joi, 12 februarie 2009 | Etichete: eseu, ghid | |

n timpul facultii, sau chiar atunci cnd aplici pentru o

burs sau conferin, o s trebuiasc s scrii un eseu. Se tie c scrierea unui eseu bun se
face dup cteva reguli de baza legate cel mai adesea de structura eseului. O parte din
aceste reguli urmeaz mai jos.
STUDIUL BIBLIOGRAFIEI
Chiar i cnd exist un subiect dat acesta este suficient de general dndu-i libertatea s-l
particularizezi n eseul tu prin abordarea aleas. n primul rand ar trebui sa studiezi un
pic sa vezi ce s-a mai scris pe subiectul respective. De cele mai multe ori, eseul tu va fi
construit pe baza a ceea ce s-a mai scris, va analiza sau va critica una sau mai multe
puncte de vedere, dndu-i ocazia n acest fel sa-i exprimi punctul tu de vedere.
INTRODUCERE
n introducere, ar trebui s exprimi clar subiectul pe care urmeaz s-l dezbai, i punctul
tu de vedere legat de acest subiect. Exprimarea punctului de vedere este una din cele mai
dificile pri ale eseului. n cele din urma ar trebui sa fii n stare s explici ntr-o singur
fraz care este esena eseului tu. Exprimarea trebuie sa fie concis, specific i clar. Nu
ar trebui sa promii c o s analizezi, examinezi sau c o s pui sub semnul ntrebrii o
problema, ci c o s susii un anumit punct de vedere legat de subiectul ales. De exemplu,
un bun punct de vedere ar suna cam aa: Voi susine faptul c diferenele economice
dintre statele aflate n tranziie sunt rezultatul alegerilor de politica economica fcute la
nceputul procesului de tranziie. Un punct de vedere slab exprimat ar suna aa: As dori
sa analizez diferenele de bunstare economic ale statelor aflate n tranziie. Prima
variant exprim clar un punct de vedere si l justific introducnd o nou idee n timp ce
a doua variant nu face dect s expun nite fapte existente. Punctul de vedere este unul
din puinele locuri din eseu n care este acceptat s se scrie la persoana I, n timp ce n
restul eseului este uzual s se scrie la persoana a III-a. Explicarea structurii eseului
urmeaz punctului de vedere din introducere. n funcie de mrimea eseului, vei aduce un
numr de argumente care sa-i susin punctul de vedere. Este recomandat s enumeri
aceste argumente un paragraful ce urmeaz punctului de vedere: Trei argumente vor fi
aduse n sprijinul acestui punct de vedere. Primul va sublinia ca Al doilea va susine
ca Al treilea va demonstra c
CONINUT

Coninutul eseului va elabora argumentele pe care le-ai prezentat, pe ct posibil n

ordinea n care le-ai enumerat mai sus. Fiecare capitol sau paragraf ncepe cu o frazsubiect care expune argumentul i poziia autorului. n cazul n care foloseti capitole,
d-le nume n aa fel nct s fie potrivite cu structura eseului i care s fie uor de citit.
Discuia ar trebui s urmeze expunerea fiecrui argument ntr-o maniera bine structurat:
fapte, idei, opiniile autoritilor din domeniu precum i punctul de vedere personal. n
final ar trebui concluzionat n ce fel argumentul iniial st n picioare i susine punctul de
vedere.
CONCLUZII
Dup ce toate argumentele au fost prezentate i dezbtute, eseul se termin i ar trebui s
poi s prezini concluziile. ntr-un eseu bine scris i organizat, argumentele sunt veridice
i laolalt i susin i demonstreaz punctul de vedere. Nu trebuie dect s subliniezi
acest fapt i eventual s mai explici ce studii s-au mai fcut pe acest subiect.
O alta seciune posibil, dar nu obligatorie, adesea ntlnit n eseurile academice, este
cea de limitri. Aici, poi s scrii limitrile raionamentului tu, care sunt premizele de la
care pleac eseul, ns care dac sunt false ar putea s infirme concluziile, aspecte care nu
au fost analizate, posibile condiii care ar limita impactul concluziilor tale etc.
Mrimea eseului ar trebui sa respecte regula de +/- 10%, asta dac nu se specific altceva.
Asta nseamn c textul nu ar trebui sa fie nici mai scurt cu 10% i nici mai lung cu 10%
dect mrimea impus. De exemplu, pentru un eseu de 3000 de cuvinte, este acceptat s
scrii 2700-3300 de cuvinte. Poi s foloseti funcia Word Count din Microsoft Word ca
s vezi exact cte cuvinte are eseul tu.
n anumite cazuri foarte rare, este foarte dificil s-i exprimi ideea eseului ntr-un punct
de vedere. n aceste cazuri este acceptat s nlocuieti punctul de vedere cu o ntrebare de
cercetare care ar trebui s corespund acelorai criterii, excepie fcnd faptul c autorul
amn luarea unui poziii clare pana la sfritul eseului. Nu este recomandat aceast
abordare, ns n cazul n care este necesar, ai grij s expui clar rspunsul la ntrebarea
de cercetare la ncheierea eseului. Motivul pentru care toate aceste reguli sunt importante
este acela ca examinatorii vor citi poate sute de eseuri care vor ncerca sa spun cam
aceleai lucruri. n acest context este in avantajul tu sa faci ca eseul tu sa fie remarcat
printr-o structur clara i un punct de vedere bine exprimat. Din cauza asta este foarte
important respectarea acestor reguli destul de simple.
BIBLIOGRAFIE
Un eseu academic necesita si o bibliografie unde sa poi scrie toate sursele pe care le-ai
folosit. Universitile din Vest au tendina s fie foarte stricte atunci cnd este vorba de
plagiat. Aa c ai grij s citezi absolut toate sursele folosite. n coninutul eseului
ncearc s evii citate foarte lungi, ci mai degrab folosete parafrazarea exprim prin
cuvintele tale ceea ce alii au spus nainte. n cazul n care citezi, folosete citate clare i

menioneaz sursa. n orice caz, citarea trebuie folosit doar pentru a ncepe discutarea
unui punct de vedere i nu pentru a nchide un punct de vedere.
n unele eseuri, cum ar fi cele pe care trebuie sa le scrii cnd aplici pentru MBA, trebuie
s rspunzi la unele ntrebri cum ar fi Ce ai face daca ai fi managerul unei fabrici i de
ce? n aceste cazuri, regulile de mai sus nu trebuie aplicate cu aceeai rigurozitate. Ar
trebui s ai n continuare o structur clar, ns nu este necesar o bibliografie pentru c
rspunsul tu va fi mai degrab de natura practic dect teoretic.

INVATAM ROMANA

DESPRE COMENTARII PE BLOG

Subiectul II scris teorie si model
teorie romana oral 2012

mari, 3 noiembrie 2009

STRUCTURA UNUI ESEU DE TIP ARGUMENTATIV
Un eseu argumentativ simplu trebuie impartit in segmente clare, dintre care trei trebuie sa fie
ntotdeauna prezente.
1. Introducerea:

In cele mai multe tipuri de scriere, primul lucru pe care l face autorul este de a
introduce subiectul pe care arede gnd sa l prezinte. Scopul primului paragraf este de a
capta atenia cititorului si de a-i da cteva repere referitoare la subiect. Paragraful
iniial urmeaz de obicei o serie de pai, de la situaii mai generale nspre situaia
specifica ce urmeaz sa fie abordata. Dei nu exista nici o formula pentru redactarea
introducerii, urmtoarele elemente apar de cele mai multe ori:
Propoziia de introducere: Prima propoziie a eseului trebuie sa fie suficient de interesanta
pentru a determina cititorul sa citeasc mai departe. Aceasta propoziie ar putea fi una
provocativ sau o ntrebare majora. In oricare dintre cazuri, va trebui ca cititorul sa fie introdus in
subiect si focalizat asupra subiectului ce va fi discutat.
Formularea tezei(ipotezei): E de obicei ultima propoziie a primului paragraf si servete ca
linie directoare a eseului. Ea reprezint ideea care va fi susinuta de-a lungul ntregului eseu.
Pentru muli pare ciudata situarea la bun nceput a concluziei pe care o vor desprinde, ei
prefernd sa lase pentru sfritul eseului exprimarea poziiei lor in argumentare. Cu toate acestea,
e firesc si dezirabil ca cititorul sa fie informat despre teza ce va fi susinuta in eseu.
2 . Cuprinsul: Susinerea tezei/ipotezei

Odat ce in introducere a fost pregtit terenul pentru discuie si a fost prezentata

poziia ce va fi adoptata, urmeaz partea cea mai extinsa a eseului in care se vor prezenta
argumentele menite sa conving cititorul. Un eseu bun va convinge cititorul ca
ntruct anumite elemente sunt adevrate si pentru ca anumite convingeri sunt mprtite

de autor si de cititor, cititorul trebuie prin urmare sa accepte ca valide concluziile

autorului.
Modul cel mai obinuit de a susine teza este de a face o aseriune si de a oferi apoi suporturi,
dovezi, exemple care sa o confirme E, de asemenea posibil, sa se nceap cu o rezumare a
exemplelor (dovezile) si apoi sa se extrag concluzia .

O practica obinuita in eseul argumentativ este ca autorul sa i prezinte opiniile si

apoi sa considere critic posibilele preri opuse (contraargumentele). E de asemenea
posibil sa se nceap cu expunerea punctelor de vedere cu care autorul nu e de acord, sa le
critice cu scopul de a face loc prerii sale.
3 . Concluziile
In condiiile in care s-a spus deja in introducere ce prere va fi susinuta, muli autori de
argumentari sunt nesiguri ce sa scrie in concluzie. Concluzia e o parte foarte importanta a
eseului pentru ca nsumeaz teza si argumentele in favoarea ei, lsnd cititorului o imagine
clara asupra poziiei pe care o adopta autorul. Nu e recomandat ca la acest stadiu sa se
introduc idei noi, care nu au fost abordate in eseu. E de asemenea nenelept a folosi concluziile
ca loc de exprimare a opiniei proprii, ca loc pentru ceea ce cred eu. Fcnd aa, cititorul poate
avea impresia ca oricine poate gndi ce dorete. In principiu, ideea e adevrata. Cu toate acestea,
autorul trebuie sa-si aminteasc scopul pentru care a scris eseul. Acesta e nu doar de a spune
cititorilor care e poziia sa fata de subiect, ce gndete, ci si de a-i convinge de validitatea
argumentelor sale, pe care sa doreasc si ei sa le susin, sau mcar sa le cunoasc. De aceea, e
absolut ineficient a spune ca oricare poziie fata de subiect e in egala msura de ndreptita.

Trasaturile cele mai frecvent intalnite ale concluziei unui eseu argumentativ sunt:
Sinteza argumentului: In concluzie, autorul trebuie sa reformuleze si sa rezume foarte scurt
principalele puncte ale argumentului.
Reformularea tezei: Autorul reformuleaza si susine importanta tezei, ntruct ntregul eseu a
gravitat in jurul demonstrrii sale. Unii considera ca a rescrie teza intocmai este o metoda
retorica foarte eficienta. Alte persoane considera ca este bine a se reformula teza.
Propoziiile de final: Aceasta seciune semnaleaz sfritul eseului si da o impresie de final
cititorului. Iat cteva posibile moduri de scriere a ultimelor propoziii:

Discuta viitorul subiectului prezentat. Aceasta poate accentua importanta eseului. De asemenea,
aceasta poate ajuta cititorul sa aplice noua informaie sau sa vad lucrurile global

Da cititorului ceva la care sa se gndeasc, poate un mod de a utiliza eseul in viata de zi cu zi

Revine la primele propoziii pentru a da o forma circulara eseului

Pune ntrebri, ori cititorului, ori ntrebri generale, care sa ajute cititorul sa obin o noua
perspectiva asupra subiectului

De-a lungul ntregului eseu, autorul trebuie sa aib in minte cititorul cruia i se
adreseaz si care sunt ateptrile acestuia. innd seama de aceste lucruri, elaborarea
unui eseu va fi mai eficienta.
Va propun si un model de argumentare, creat de o fosta eleva:
Scrie un text de tip argumentativ, de 15 20 de rnduri, despre ur, pornind de la
ideea exprimat n urmtoarea afirmaie: Pe cnd iubirea, de oriice fel ar fi ea,
lumineaz viaa i-o ndulcete, ura o-ntunec, o umple de amrciune i-o face
nesuferit. (Mihai Eminescu, Opere)
Introducere:
Cine oare nu a incercat macar o data sa inteleaga dedesubturile iubirii si urii?...
M numr printre cei care susin ideea enunat n citatul dat i anume aceea c
iubirea, de orice fel, este sentimentul care lumineaz i face viaa mai frumoas, pe cnd
ura nu face altceva dect s aduc amrciune i frustrare n viaa oamenilor.(opinie
proprie+ipoteza-atentie, relationare cu citatul!!!)
Cuprins
n primul rnd, att iubirea pe care o druim ct i cea pe care o primim, ne face s
privim viaa i din alte puncte de vedere i s uitm de lucrurile materiale. Aa, noi
oamenii, ne dm seama c avnd iubire avem o via frumoas i nvm s preuim
momentele cu adevrat minunate. Acest lucru l poate face orice tip de iubire, fie ea
printeasc, pasional, pentru prieteni sau pentru oricare dintre semenii notri, dar
consider c dac n viaa unui om se regsesc toate acestea, acel om poate spune c este
cu adevrat mplinit. Firete c iubirea aduce i suferin, dar numai cunoscnd toate
tririle pe care iubirea le aduce ne vom da seama c nu exist sentiment mai nltor ca
acesta.(argument 1 cu exemplificare )
n al doilea rand, sunt de parere c ura nu ar trebui s existe n viaa noastr ntruct
ne face s uitm de noi, s nu acordm atenie lucrurilor frumoase din via i s ne
concentrm doar pe a le face ru celor din jurul nostru. Astfel nu vom deveni dect nite
oameni frustrai care i vor da seama n final c viaa a trecut pe lng ei i nu s-au
bucurat de lucrurile cu adevrat importante.(argument 2/contraargument cu sustinere)
Concluzie
Aadar, fiecare are dreptul de a alege ceea ce face cu viaa lui dar n cele din urm toi
ne vom da seama c, asa cum am sustinut prin cele afirmate anterior, prin iubire toate
lucrurile frumoase sunt posibile, c acest sentiment ne face mereu s tresrim de emoii i
ca nu mai exist vreunul care s dea mai mult frumusee vieii, pe cnd ura ne va aduce
doar o via trist i ntunecat.(reformularea ipotezei+perspectiva generalizatoare
asupra temei eseului)
Va mai aduc in plus o lista utila de conectori(adverbe, locuiuni adverbiale, conjuncii sau
locuiuni conjuncionale, structuri verbale); acestia ajuta la exprimarea ideilor de:

succesiune, continuitate : n primul rnd, n al doilea rnd, etc, pe de o parte... pe de

alt parte, n plus, de asemenea

contrast: dar, ns, ci, n contrast cu, dimpotriv

ierarhizare: nainte de toate, mai presus de toate, mai important dect
comparaie: la fel cu, tot aa, ca n comparaie cu, n mod asemntor
probabilitate: probabil, posibil, este cu putin, s-ar putea ca
certitudine: cu siguran, desigur, firete, nu este nici o ndoial c
concesie: dei, totui, cu toate acestea, chiar dac
concluzie: deci, aa, prin urmare, n concluzie, n consecin, la urma urmelor